I.

Subiecte primare (originare) şi subiecte secundare (derivate) ale dreptului de autor Este considerat subiect primar (originar) al dreptului de autor, autorul nemijlocit, creatorul unei anumite opere. Legătura pe care legea o realizează între calitatea de autor şi calitatea de subiect al dreptului de autor este relevată şi de principiul adevăratului autor conform căruia, ca regula, beneficiază de protecţia legală a dreptului de autor persoana ce are calitatea de autor (şi nu altă persoană)1 . Calitatea de autor de opere aparţine doar persoanelor fizice, deoarece numai acestea au calităţi specifice creatorului (inteligenţă, personalitate, forţă creatoare, facultatea de a concepe,a gândi, a formula idei şi a le expune într-o formă originală ce poartă amprenta personalităţii autorului creator2 . Dar facem necesară distincţia dintre autor şi subiect al dreptului de autor, care este persoana fizică sau juridică ce dobândeşte drepturile de autor legate de naşterea unei opere protejate de lege şi care are posibilitatea recunoscută de lege să pretindă celorlalte subiecte de drept să nu încalce nici una dintre obligaţiile corelative drepturilor subiective de autor3 . Adevaratul autor este persoana care a creat opera şi în favoarea căreia sunt recunoscute, în principiu, drepturile morale şi drepturile patrimoniale de autor. Prin prisma celor de mai sus, autorul este un subiect primar (originar) al dreptului de autor, iar dreptul de autor nu este complet decât atunci când titularul său are şi calitatea de autor; atunci când dreptul de autor aparţine altei persoane decât adevaratul autor îi lipseşte cel putin o prerogativă morală - cea privind calitatea de autor4 . În aceste circumstanţe este considerat subiect secundar (derivat) al dreptului de autor persoana care a dobândit în virtutea unor anumite împrejurări anumite prerogative ale dreptului de autor, prerogative care, în mod normal, aparţin autorului originar : succesorii autorului sau, în anumite cazuri, persoanele juridice.

1

Viorel Ros, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, Dreptul de autor si drepturile conexe. Tratat, Ed. All Beck, 2005, pag. 48. 2 Rodica Parvu, Ciprian-Raul Romitan, Dreptul de autor si drepturile conexe, Lexicon juridic, Ed. All-Beck, 2005, pag. 7. 3 Ligia Danila, Dreptul de autor, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 18. 4 Viorel Ros, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, Dreptul de autor si drepturile conexe. Tratat, Ed. All Beck, 2005, pag. 48.

1

Sunt situaţii în care, ca o excepţie de la principiul adevăratului autor, calitatea de subiect al dreptului de autor, aparţine, în temeiul legii, al unor acte juridice inter vivos sau mortis causa, altor persoane decât celei ce are calitatea de autor. Aceste excepţii sunt prevăzute în art. 3 alin. (2) si (3) din lege. Aceste persoane reprezintă subiecţi secundari (spre deosebire de autori care sunt subiecţi originari), ai dreptului de autor. Deducem că subiectele secundare ale dreptului de autor se circumscriu următoarelor cazuri : - succesorii în drepturi ai autorilor. Aceştia exercită unele prerogative ale dreptului de autor, în care se includ şi unele drepturi morale, drepturile patrimoniale fiind recunoscute în persoana lor pe durata limitată; - cesionarii convenţionali ai drepturilor patrimoniale. Aceştia exercită drepturile transmise prin contract, în limitele şi pe durata convenită între cedent si cesionar; - cesionarii legali ai drepturilor de autor. Este cazul autorilor de opere realizate în cadrul unor obligaţii de serviciu, când drepturile patrimoniale de autor se exercită de angajatori; - organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Acestea gestionează drepturile patrimoniale de autor, dar, în anumite condiţii ele pot exercita şi unele drepturi morale; - în cazul operelor colective dreptul de autor aparţine şi se exercită de către persoana fizica sau juridică din iniţiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreia a fost creată; - în cazul operelor aduse la cunoştinta publică sub forma anonimă sau sub pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de către persoana fizica sau juridică ce o face publică având consimţământul autorului, atât timp cât autorul nu-şi dezvăluie identitatea. Subiecţii secundari exercită numai unele prerogative ale dreptului de autor, din rândul acestora lipsind, în toate cazurile dreptul la calitatea de autor. II. Subiectele primare ale dreptului de autor II.1. Caracteristici generale Crearea unei opere fiind o activitate intelectuală, rezultă că numai persoana fizică, singura susceptibilă de a avea o asemenea activitate, poate avea calitatea de

2

2. autorul nemijlocit. Această operă este rezultatul unei comunităţi de inspiraţie având acelaşi scop. după cum vom vedea în continuare. de colaborare. Realizarea ei presupune un schimb de idei. Dreptul de autor. Dar. pag. melodie şi versuri) sau de o 5 Yolanda Eminescu. şi opera derivată). să arate că persoana juridică nu poate avea calitatea de autor deşi are calitatea de subiect al dreptului de autor şi. Aceasta rezultă şi din reglementările legale. În acest caz avem de-a face cu o operă individuală şi cu un singur subiect al dreptului de autor asupra acelei opere. 3 . aşadar este considerat subiect primar (originar) al dreptului de autor. opera este rezultatul unei activiţăti de creaţie a mai multor persoane. 1997. aşadar. dar nu înainte de a arăta că distincţia ce se face între dreptul originar de autor şi dreptul derivat de autor. Editura Lumina Lex. Comunitatea de inspiraţie şi adaptarea efortului individual nu exclude o repartiţie a sarcinilor între diferiţii autori ori contribuţii de genuri diferite (de pildă. ca atare. 55.2. II. 1 din Legea 8/1996 este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera. câtă vreme în conformitate cu prevederile art.Prezentare generală Este posibil ca opera să fie rodul comun al activităţii a doi sau mai mulţi autori. un efort de adaptare a aportului individual la aportul celorlalţi. drepturi care în mod normal aparţin autorului. persoanele care au creat-o au calitatea de coautori şi. este convenţională. La rândul lor subiectele primare se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii. creatorul unei anumite opere. literară sau artistică ori altă operă de creaţie intelectuală este rezultatul activităţii de creaţie a unei singure persoane.1. pe de o parte. sunt subiecte ale dreptului de autor asupra operei respective iar opera se numeşte operă comună. În acest caz. 3 alin. că cesionarii şi moştenitorii sunt titularii unor drepturi patrimoniale de autor. ca şi cea dintre subiectele acestor drepturi. Criteriul principal pentru a defini o operă comună este. acela că mai mulţi autori contribuie la realizarea unei opere unitare sub imperiul unei inspiraţii comune şi concertându-se între ei.autor5 . uneori. Ea este menită. pe de altă parte. o activitate creatoare desfăşurată în aceeaşi unitate de timp (desfăşurarea activităţii în aceeaşi unitate de timp făcând diferenţa între opera comună. Opera comună II. Cel mai adesea opera ştiinţifică.

8 Yolanda Eminescu. dar cu condiţia de a nu aduce atingere intereselor celorlalţi coautori sau operei lor comune7. fiecare coautor exercită drepturile patrimoniale asupra propriei sale părţi. Cu toate că este rezultatul activităţii de creaţie a unei pluralităţi de autori. Ed.59. All Beck. Dragos Bogdan. 61. în condiţiile legii. 6 Viorel Ros. o operă unitară din aceasta cauză. pag. Dreptul de autor. 2005. Tratat. fiecare fiind autorul unei opere distincte. Nu au calitatea de coautori persoanele care au acordat autorului operei numai un ajutor tehnic (de exemplu persoanele care au întocmit anumite diagrame. Dreptul de autor. opera comuna implică. s-a arătat "bazându-se pe o activitate creatoare comuna. calitatea de autor principal6.) Esenţial în caracterizarea operei comune este faptul că ea reprezintă rodul unei activităţi de creaţie care are la bază o comunitate spirituală a coautorilor subordonată aceluiaşi scop -elaborarea unei opere. În cazul în care contribuţia fiecărui autor este distinctă. totodată. În sens contrar. 7 Yolanda Eminescu.importanţă inegală şi pe temeiul căreia i se poate conferi sau recunoaşte unuia dintre aceştia. 4 . Dreptul de autor si drepturile conexe. un schimb continuu de sugestii şi propuneri. pag. că. adaptarea fiecărui aport individual la al celorlalţi şi. în ceea ce priveşte operele comune. Editura Lumina Lex. Editura Lumina Lex. dacă sunt întrunite câteva condiţii şi anume: a) au calitatea de coautori persoanele care desfăşoară o activitate de creaţie pentru elaborarea operei comune. pag. 1997. putând fi valorificată independent. Rezultă din toate acestea că motivul pentru care scriitorul şi pictorul nu sunt coautor este acela că opera nu este unitară şi. noţiunea de "operă unitară" sau de "obiect unitar comun" trebuie înţelese prin contrast cu natura diferită a operelor ce alcătuiesc opera complexă. întrucât această reunire nu este rezultatul unei comunităţi reciproce de inspiraţie pentru crearea unei opere comune de sine stătătoare. nu este coautor cu scriitorul unui roman pictorul care a făcut ilustraţiile la textul literar. prin definiţie. la opera finală în ansamblul său8. Se admite îndeobşte că ne aflăm în faţa unei colaborări. Octavia Spineanu-Matei. opera comună reprezintă un obiect unitar. ocrotite ca atare de dreptul de autor". 1997. Acest obiect poate fi atât indivizibil cât şi divizibil ceea ce înseamnă că operele comune pot fi opere comune indivizibile si opere comune divizibile. 50. Aceasta impune coordonarea eforturilor. care are drept rezultat crearea unei situaţii de coautorat. deci. tabele etc.

este relativă. asupra căruia există drepturi aparţinând unei pluralităţi de subiecte. reclamanta nu poate justifica luarea de măsuri provizorii. după cum contribuţia fiecărui autor este sau nu susceptibilă în fapt de a fi individualizată. vom gasi opere divizibile sau indivizibile. ci să existe între coautori o comunitate de concepţie şi inspiraţie. Există astfel coautorat în cazul unui manual. desigur.a arătat instanţa . trebuie să se probeze că respectiva opera este creaţia mai multor coautori în colaborare. Pe calea procedurală a ordonanţei presedinţiale nu se soluţionează însă litigii care să privească fondul dreptului dedus judecăţii. Dreptul de autor. Nu este aşadar neapărat necesar ca activitatea de creaţie să se desfăşoare în comun. o înţelegere prealabilă. iar pe de alta parte.9 c) în general. Printre operele comune.o astfel de dovada presupune administrarea de probe care să provoace răsturnarea prezumţiei legale ce operează în favoarea persoanei pe numele căreia opera a fost adusă pentru prima data la cunoştinţa publică şi. Editura Lumina Lex. deci. Aceasta însă nu înseamnă că trebuie ca persoanele care colaborează să fi lucrat împreună de la începutul şi până la sfârşitul lucrării. De aici rezultă ca trăsătură comună a acestei categorii de opere o anumită unitate de timp cu privire la elaborarea lor. în sensul dispoziţiilor art. câtă vreme în favoarea sa nu operează nici o aparenţă de drept. 1997. o influenţă mutuală. expresă ori tacită. 5 din Legea nr. or . Pentru a se face dovada caracterului comun al operei. pag. când autorul care scrisese o parte îşi alege un colaborator împreună cu care termină lucrarea. unitare prin natura lor. în sensul elaborării unei opere comune. o cooperare în activitatea de elaborare a operei.b) coautoratul presupune activitatea comună a câtorva persoane. dat fiind că nu se poate concepe comunitatea de scop şi de inspiraţie şi mai ales coordonarea şi adaptarea continuă a părţilor în afara unei asemenea unităţi care. 61. pentru existenţa coautoratului se cere să existe un acord prealabil între coautori. Dar caracterul unitar al obiectului nu înseamnă indivizibilitatea acestuia. chiar dacă fiecare coautor lucrează separat. presupune probe pentru dovedirea existenţei dreptului dedus judecăţii. Fiecare coautor poate exercita asupra contribuţiei sale drepturile personale nepatrimoniale ce-i revin în mod independent asupra părţii sale din opera 9 Yolanda Eminescu. 5 . 8/1996. d) ceea ce este caracteristic pentru opera comuna este şi faptul că există un obiect unitar comun.

care continuă să se folosească de avantajele şi drepturile din trecut. nu mai face distincţie între drepturile morale şi drepturile patrimoniale. unul faţă de altul în special încasările pe care le produc reprezentările teatrale se împart normal între ei şi din acest punct de vedere dispariţia unuia din autori şi aceea a erezilor săi are numai rezultatul că reduce redevenţa impusă directorilor teatrului. pag. 6 . cu condiţia de a nu aduce atingere intereselor celorlalţi coautori sau operei comune10. cât şi cele patrimoniale. dacă coautorii nu au convenit altfel. Dreptul de autor. Regimul juridic al operei comune este dat de dispoziţiile art. Când opera este indivizibilă. Fiind împreună subiectele dreptului de autor. În acest caz. 5 din lege. atât cele morale. Potrivit art. Editura Lumina Lex. nu este tot astfel cu drepturile concedate autorilor. În cazul operelor indivizibile opera creată de mai multe persoane reprezintă un tot ale cărui părti nu pot fi valorificate separat. II.comună. Editura Lumina Lex. Foloasele patrimoniale rezultate din exerciţiul dreptului de autor asupra operei comune se împart în mod egal. Decesul unuia din colaboratori şi expirarea termenului de folosinţă acordat succesorilor săi nu schimbă situaţia celui rămas în viata. 1997. ci existenţei fiecăruia dintre autori şi calităţii lor. în acest caz. Rezultatul activităţii de creaţie apare ca un tot unitar şi indivizibil care prezintă valoare numai luat ca atare. aceste drepturi au un caracter exclusiv personal în sensul că legea nu subordonează durata lor duratei operei însăşi.2. coautorii vor exercita tot împreună prerogativele dreptului de autor. dar fără ca partea contributivă a fiecaruia să poata fi stabilită. dreptul de autor asupra operei aparţine în comun coautorilor. Opera comună indivizibilă Este acea operă din activitatea creatoare comună a coautorilor. Opera comună divizibilă 10 11 Yolanda Eminescu. Yolanda Eminescu. pag.2. 5 alin (2) din lege. În această situaţie dreptul de autor aparţine în comun coautorilor11. evident că drepturile nu pot fi valorificate separat. "Dreptul de autor asupra operei comune aparţine coautorilor acesteia. II. Şi dacă opera este esenţialmente indivizibilă. dar reglementarea a fost considerată în doctrină nesatisfăcătoare pentru că. Dreptul de autor. Totuşi.60.2. 1997. între care unul poate fi autorul principal".3.60.

1997. vor exercita împreună prerogativele dreptului de autor .64. All Beck. Fiind subiectele dreptului de autor asupra operei comune. coautorii nu vor putea exercita facultăţile care-i formează conţinutul (nici drepturile morale. în operele care apar ca rezultat al unei colaborări. atât cele morale. Ca atare. 13 7 . nu înseamnă că fiecare nu ar putea exercita singur "drepturile care constituie mijloace de apărare a operei. interpretarea literală a textului duce la concluzia că. Viorel Ros. Ed. Or. Fiecare va putea. Editura Lumina Lex. coautorii. Dreptul de autor. totodată. în care fiecare proprietar are o cota-parte din dreptul de proprietate. Tratat. pag. ci chiar în raport cu ceilalţi coautori ai operei comune care i-ar contesta calitatea de coautor13. 52. În cazul operei divizibile contribuţia fiecărui autor este distinctă. în lipsa unei stipulaţii. fiind alcătuit din drepturi morale şi drepturi patrimoniale. Dreptul de autor si drepturile conexe.asupra operei comune privită în întregul ei. Drept urmare. în cazul operei indivizibile. Dragos Bogdan.În cazul operei comune divizibile fiecare colaborator este autor al părţii pe care el a elaborat-o şi. dreptul de autor aparţinându-le în comun. În cazul operei comune ne aflam în prezenţa unui singur drept de autor cu mai mulţi titulari. potrivit contribuţiei fiecărui coautor. de asemenea. Cum dreptul de autor este complex. Octavia Spineanu-Matei. 2005. dacă am admite că aşa stau lucrurile. de natura a fi valorificată separat. Situaţia este asemănătoare proprietăţii comune. nici pe cele patrimoniale) decât de comun acord. coautor al operei comune în ansamblul său. ca şi în cazul operei comune indivizibile. foloasele patrimoniale care vor rezulta se vor împărţi. această soluţie ar pune pe unul dintre coautori în imposibilitatea de a-şi apăra singur drepturile morale. fiecare colaborator este subiectul exclusiv al dreptului de autor asupra părtii pe care a elaborat-o şi toţi coautorii sunt subiecte ale dreptului de autor asupra operei comune privită în întregul său. Aceasta. nu doar în raport cu terţii. iar nu a unei pluralităţi de drepturi.morale şi patrimoniale . dreptul de autor aparţine în comun coautorilor12. Deşi textul legal nu o prevede. cât şi cele patrimoniale. cere singur 12 Yolanda Eminescu. pag. Regula fundamentală care rezultă în mod logic din natura operei este aceea potrivit căreia. decât de comun acord. coautorii nu vor putea exercita prerogativele care alcătuiesc dreptul de autor.

65. căci aceasta ar însemna ca opera sa să poata fi publicată în cadrul operei comune.un autor abuzează de dreptul său dacă se opune. pag. Pentru a preveni abuzurile. fără consimţământul tuturor coautorilor"14. iar pe de alta parte. Trebuie subliniat că. iar dacă se 14 15 Yolanda Eminescu. este o aplicare în materia dreptului de autor a teoriei abuzului de drept . asupra părţii sale. 8 . 1997. în ceea ce priveşte utilizarea operei comune. Sub acest aspect apare o discuţie în ceea ce priveşte dreptul autorului de a reveni asupra deciziei luate referitor la aducerea operei la cunoştinţa publică. fiind opozabil erga omnes şi impunând ca atare o obligaţie pasivă universală de abţinere de la orice act sau fapt juridic susceptibil de a-l vătăma" . în lipsă de convenţie contrară. exploatării operei. Dreptul de autor. în caz de conflict. pag. 150. Dreptul de autor. pe de o parte cu dreptul de divulgare al celorlalţi coautori. ci şi drepturile patrimoniale corespunzatoare.încetarea actelor de folosire săvârsite de alţii. 1997. ceea ce se numeşte în literatura juridică drept de retractare. În aceste cazuri dreptul de retractare al autorului intră în conflict. întrucât dreptul subiectiv de autor cuprinde în conţinutul său atât drepturi morale cât şi patrimoniale. Editura Lumina Lex. care vor fi apreciate. chiar împotriva voinţei sale. cu principiul forţei obligatorii a contractelor15. fiecare colaborator are posibilitatea de a exercita. legea prevede că refuzul trebuie să fie "temeinic justificat". Deşi legea nu prevede. Deoarece dreptul de retragere sau modificare a operei apare ca "un drept absolut. Aplicată în sens absolut. În altă opinie. o problema discutabilă apare în legatură cu exerciţiul său în cazul coautoratului. Yolanda Eminescu. aşa cum prevede textul citat. această regulă ar putea paraliza utilizarea operei dacă unul din coautori refuză să consimtă la utilizare şi aceasta în detrimentul celorlalţi autori. regula unanimitatii. de instanţele judecatoreşti. În literatura juridică s-a aratat că în aceste cazuri dreptul discreţionar al autorului retractant nu ar trebui să cedeze în faţa dreptului de divulgare al celorlalţi coautori şi în faţa principiului forţei obligatorii a contractului. Soluţia propusă este aceeaşi ca în cazul autorului unic. incontestabil trebuie să funcţioneze. apreciem că refuzul unui coautor de a consimţi la utilizarea operei comune este supus cenzurii instanţei. Fiind menit să apere personalitatea autorului. fără motive temeinic justificate. Editura Lumina Lex. dreptul de divulgare implică dreptul autorului de a reveni asupra decizie luate. adică subordonarea dreptului de retractare existenţei unor motive justificate. nu numai drepturile morale.

Pârâtul. acesta este atributul suveran al judecătorilor fondului16. este posibilă utilizarea separată a unei melodii reprezentând coloana sonoră a unui film. Octavia Spineanu-Matei. Dacă opera comună este divizibilă. A decide însă că utilizarea contribuţiei distincte prejudiciază sau nu utilizarea operei comune sau drepturile celorlalţi coautori este o chestiune de apreciere care poate da naştere la abuzuri în ambele sensuri. pentru a dovedi că este titularul dreptului încălcat ori a cărui încălcare este inevitabilă. pag. aceasta poate fi utiliza separat. 53. Este o soluţie impusă şi de logică. S-a aratat de aceiaşi autori că realizarea unei opere comune prezumă cel puţin intenţia de utilizare în comun a operei. Ed. 2005. cel puţin la iniţierea procesului. 52. 2) să nu se prejudicieze utilizarea operei comune sau drepturile celorlalţi coautori. deoarece în mod firesc. 16 Viorel Ros. All Beck. în temeiul art. nu solicită schimbarea stării de fapt existente. (4). Dragos Bogdan. aşa cum se întâmplă adesea) sau drepturile celorlalţi coautori. Octavia Spineanu-Matei. 2005. Cât priveşte aprecierea temeiniciei motivelor pe care se bazează refuzul coautorului de a consimţi la utilizarea operei comune. Instanţa va putea pretinde reclamantului să furnizeze orice elemente de proba de care acesta dispune. nu-i conferă însă coautorului un drept la o utilizare liberă a acesteia. cu condiţia de a nu se prejudicia utilizarea operei comune sau drepturile celorlalţi coautori. reclamantul este cel care invocă în sprijinul pretenţiilor sale o anumită stare de fapt. Dragos Bogdan. 17 Viorel Ros. utilizarea contribuţiei distincte nu trebuie să dauneze exploatării operei principale (de exemplu. instanţa îl poate suplini şi autoriza pe ceilalţi coautori să exploateze opera şi poate obliga pe coautorul abuziv la daune. având în vedere că fiecare coautor are calitatea de autor al propriei contribuţii. Ed. Utilizarea separată a contribuţiei distincte nu este posibilă decât dacă se îndeplinesc două condiţii. 5 alin. Dreptul de autor si drepturile conexe.constată că refuzul este abuziv. contribuţia fiecărui coautor fiind distinctă. Sarcina probei incumbă celui ce face o alegaţie în faţa instanţei de judecată. ambele negative17: 1) să nu existe o convenţie contrară. obligaţia de a face proba că nu prejudiciază utilizarea operei comune. pag. Tratat. prin urmare reclamantului. Dreptul de autor si drepturile conexe. Revine tot coautorului ce are iniţiativa exploatării separate a contribuţiei sale distincte. All Beck. 9 . Tratat. Calitatea de subiect al dreptului de autor asupra părţii din opera care este contribuţia sa.

20 Viorel Ros. va încerca să invoce şi să probeze faptele-obstacol care au zădărnicit crearea raportului juridic menţionat de către reclamant (cum ar fi obiectul sau cauza ilicită). Yolanda Eminescu. pag. într-o stare de drept. compoziţia muzicală.)19. vol. circumstanţele ulterioare care au modificat raportul juridic creat (spre exemplu. în schimb. 6 din lege. Principii si institutii de drept procesual civil. interpretarea etc. să se atribuie un drept disctinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create20. Cât priveşte excepţiile care tind să paralizeze din capul locului acţiunea reclamantului (împlinirea termenului de prescripţie extinctivă. Dreptul de autor. împrejurările ulterioare care au stins însuşi raportul juridic dintre părti ( cum ar fi. întrucât. pag. Reclamantul este cel care stabileşte obiectul acţiunii şi limitele acesteia şi este logic ca tot el să fie chemat să dovedească temeinicia pretenţiilor ridicate. Această regulă tradiţională este exprimată prin adagiul latin "ei incumbit probatio qui dicit non qui negat". încă din dreptul roman a fost consacrat principiul potrivit căruia cel ce afirmă o pretenţie în justiţie trebuie să o dovedească. Opera colectivă Opera colectivă este definită în art. îşi găseşte expresia Pornind principiul contradictorialităţii.De aceea. sarcina probei revine pârâtului.3. de la o asemenea regulă fundamentală.). 2001. 60. cesiunea de creanţă). pag. împrejurările de natură a pricinui ineficacitatea faptului creator de raport juridic (cum ar fi. Editura Global Lex. 1997. el este cel ce face propuneri instanţei de judecată. referindu-se aici la excepţii. civ. 118. Principiul enunţat este consacrat şi în Codul nostru civil: potrivit art. dată fiind natura operei. 1999. producătoare de efecte juridice. autoritatea de lucru judecat etc. al compoziţiei muzicale. Dreptul proprietatii intelectuale. eroarea sau dolul). Operele colective sunt opere complexe din punctul de vedere al obiectului. II. 1169 C. reunind elemente de natură diferită (scenariul. Pârâtul. Editura Lumina Lex. o publică şi o divulgă pe responsabilitatea sa şi sub numele său şi în care contribuţiile personale ale autorilor formează un tot.60. fără a fi posibil. plata sau compensaţia). "Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească" şi îşi găseşte consacrare în marea majoritate a legislaţiilor civile şi procesual civile18. Opera colectivă poate fi aşadar definită ca fiind opera creată din iniţiativa unei persoane fizice sau juridice care o editează. autorul scenariului. 10 . Editura Lumina Lex. regizorul şi 18 19 Ioan Les. faptele ulterioare care au stins dreptul la acţiune în sens material al creditorului (prescripţia extinctivă). II. sentinţa instanţei având menirea de a converti un asezământ de fapt verificat. Bunăoara.

) necesare pentru defini un creator22. privite ca întreg.în virtutea legii. autorul compoziţiei muzicale asupra acesteia din urmă etc. c) opera colectivă este întotdeauna divizibilă. 11 . Dreptul proprietatii intelectuale. fără a dobândi vreun drept asupra operei colective în întregul său. inteligenţa. Dreptul de autor si drepturile conexe. afectivitate etc. 56. All Beck. şi anume fiecare din operele de natură diferită formând opera complexă pe care o reprezintă opera colectivă (autorul scenariului asupra scenariului. fiecare în parte. de a formula idei.orice alţi creatori îşi păstrează fiecare dreptul de autor asupra operei sale cuprinsă în opera colectivă astfel realizată. Ed. Astfel. 2005. b) fiecare autor dobândeţte dreptul de autor numai asupra părtii sale. interpreta etc. fiind rezultatul adunării împreună a mai multor opere individuale sau comune aparţinand unor autori diferiţi. sensibilitatea. 56. pag. 2001. Aceasta deoarece există o distincţie clară între calitatea de autor a unei opere şi calitatea de subiect al dreptului de autor al unei opere. nu printr-o pluralitate de subiecte de drepturi asupra aceluiaşi obiect. 21 Viorel Ros. Editura Global Lex. subiectul distinct al unui drept de autor asupra unui obiect determinat. 22 Viorel Ros. Octavia Spineanu-Matei. sub responsabilitatea şi sub numele unui întreprinzător. facultatea de a concepe. calitatea de autor al unei opere o poate avea doar persoana fizică. Poate fi vorba despre o persoana fizică sau juridică. pag. de a le expune într-o forma personală.) şi spirituale (gândirea. Această noţiune se caracterizează prin urmatoarele trăsături: a) opera colectivă este o operă complexă. personalitatea. ci prin faptul că persoanele care participă la elaborarea operei colective sunt. Tratat. aparţine persoanei juridice care s-a îngrijit de organizarea activităţii de creare a acelei opere. iar nu prin cesiune.). Dragos Bogdan. Operele colective se caracterizează din punct de vedere al subiectului. Din analiza acestuia rezultă că două sunt condiţiile necesare pentru ca o opera să fie colectivă21: 1) opera să fie creată din iniţiativa. distincţie deopotrivă fină şi extrem de importantă. Este singurul caz în care o persoană juridică dobândeşte un drept de autor sau unele prerogative . d) dreptul de autor asupra operei colective. deoarece numai ea dispune de capacităţile fizice (de a scrie.

privită în întregul ei. fără a vrea vreun drept asupra operei colective. sub responsabilitatea şi sub numele căreia opera a fost creată24. Octavia Spineanu-Matei. nici unul dintre coautori nu poate ridica pretenţii. care participă prin opera sa la elaborarea operei colective. 60. prin transmisiune de la un titular anterior23. cazul articolelor dintr-un ziar. Două principii apar în cazul operelor colective: . Ed. fără să existe o fuziune a contribuţiilor personale nu poate exista un tot unitar. ci aportul lor s-a limitat la domeniul care le-a fost desemnat. iar fiecare creator este subiect al dreptului de autor numai asupra operei ce a creat. pag. la un drept asupra operei în întregime. deci o operă colectivă. În lipsa unei convenţii contrare. numai acesta poate valorifica drepturile patrimoniale asupra operei colective.2) să se producă o fuziune a contribuţiilor coautorilor care să facă imposibilă atribuirea de drepturi distincte asupra întregului. criteriul decisiv este cel al rolului jucat de diverşi autori în privinţa concepţiei generale a operei. dobândind un drept originar. 58. Contractual se stabilesc şi modalităţile de exercitare a drepturilor de autor şi remuneraţia cuvenită autorilor. Raporturile între autorii operelor separate care compun opera colectivă şi organizaţia care realizează această operă sunt reglementate prin contractele încheiate de persoana fizică sau juridică din initiaţiva căreia s-a creat cu fiecare dintre ei. 24 Viorel Ros. Dreptul proprietatii intelectuale. este un subiect originar. nu şi coautorii. 12 . pag. rezultă că aceştia din urmă nu pot să participe la beneficiile rezultate dintr-o editare ulterioară celei pentru care au fost plătiţi forfetar ori dintr-o realizare a unei opere derivate. Editura Global Lex. dreptul de autor aparţine persoanei juridice . Tratat. de televiziune sau organizaţia de înregistrare mecanică. în baza contribuţiei sale. aceasta nu înseamnă însă imposibilitatea de identificare a contribuţiilor (de exemplu. altfel spus. Aceasta înseamnă ca persoana juridică este subiectul dreptului de autor asupra operei colective.studioul cinematografic. Atunci când dreptul de autor aparţine iniţiatorului. Altfel spus. 2005. dobândeşte un drept de autor asupra operei pe care a creat-o. 2001. numai dacă nici unul nu a participat la aceasta concepţie generală. radiofonic.asupra operei colective. de asemenea. Acesta este singurul caz în care o persoană juridică are o calitate de subiect al dreptului de autor dobândită direct prin lege. Dragos Bogdan. iar nu unul derivat. All Beck. a definiţiilor dintr-un dictionar). Dreptul de autor si drepturile conexe. opera poate fi considerată una colectivă.fiecare creator. dreptul de autor asupra operei colective aparţine persoanei fizice sau juridice din iniţiativa. 23 Viorel Ros. .

Aşa cum am arătat. ci le poate da directive. concertare prealabilă realizării aporturilor. dar se şi deosebeşte de acesta sub urmatoarele aspecte25 : .iniţiatorul operei colective nu este pe picior de egalitate cu coautorii.4.În ceea ce priveşte fiecare contribuţie luată în parte. 57. sub responsabilitatea şi sub numele unei persoane (fizice sau juridice) care. Octavia Spineanu-Matei. . 2005. III. 13 . dacă acestea sunt distincte. din aceasta cauză dreptul moral la respectul operei al coautorilor este limitat. nu face parte din grupul de autori. persoana juridică este considerată de către lege subiect al dreptului de autor. Dragos Bogdan. Ed. All Beck.1. . Asemănări şi deosebiri între opera comună şi opera colectivă Opera colectivă se aseamănă cu opera comună prin faptul ca amândouă sunt rezultatul unei colaborări creatoare desfăşurată în aceeaşi unitate de timp. fiecare dintre coautori având activitatea intelectuală restrânsă la un sector determinat. Legea îi atribuie calitatea de subiect al dreptului de autor întrucât persoana juridică iniţiază. de regulă. întrucât initiatorul trebuie să le poată modifica pentru ca ansamblul realizat să corespunda obiectivelor sale. Dreptul de autor si drepturile conexe.opera comună presupune o concertare a contribuţiilor tuturor coautorilor. organizează şi coordonează activitatea colaboratorilor II. Subiectul dreptului de autor în cazul operelor realizate de autor în baza contractului de muncă 25 Viorel Ros. considerăm că fiecare coautor are un drept de autor distinct asupra contribuţiei sale. Subiectele secundare ale dreptului de autor III. pag.crearea operei colective se face din initiativa. Tratat. în cazul operei colective coordonarea coautorilor este atributul exclusiv al iniţiatorului. deşi ea nu poate fi autorul unei opere de creaţie intelectuală.

Ca atare. are calitatea de subiect al dreptului de autor asupra operelor create în îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin din contractul de muncă. 29 Viorel Ros. Dragos Bogdan.În domeniul operelor artistice. în domeniul său de activitate. 8/1996 foloseste termenul de "opere create în îndeplinirea atributiilor de serviciu precizate in contractul individual de munca". Ed. Viorel Ros. Legea nr. Din reglementarea legii se pot deduce urmatoarele reguli29: 1) drepturile morale de autor aparţin întotdeauna autorului (autorilor) operei. al ştiintei. 3 alin. pag. Octavia Spineanu-Matei. 1997. Sunt cazuri când autorul este angajatul unei persoane juridice şi. Reglementând regimul operelor de serviciu. pag. În majoritatea legislatiilor însă nu se recunoaste persoanei juridice un drept de autor asupra acestor opere. care variaza între 2 si 5 ani de la elaborarea ei26. păstrează dreptul său de autor şi. care are calitatea de angajat. autorul. în aceasta calitate. 28 Yolanda Eminescu. Tratat. care le consideră transmise de autor prin efectul contractului de muncă28. Este vorba numai de anumite prerogative. Încheierea contractului de muncă nu împietează cu nimic asupra calităţii sale de autor privind operele create. All Beck. persoana fizică. Dreptul de autor. aşa cum arata art. 63. Tratat. 13. 1 din Legea 8/1996 . All Beck. în consecinţă. de acest regim nu vor beneficia decat autorii care au calitatea de salariaţi în baza unui contract individual de muncă. pag. reglementate de Codul civil. Dreptul de autor si drepturile conexe. el desfasoară o activitate de creaţie. dar numai pentru un timp limitat. Octavia Spineanu-Matei. în consecinţă. chiar atunci când este realizată în conditiile aratate. design-ului se pune în discuţie problema operelor create care sunt realizate în executarea unei obligaţii de serviciu. dar se consacră expres dreptul celui ce angajează de a utiliza opera realizată. pag. 1997. pe care organizaţia al carei angajat este autorul le dobandeşte în temeiul legii. nu şi cei care prestează munca în baza unei convenţii civile27. fără consimţământul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii. 62. Asadar trebuie retinuta precizarea: Problema care se pune în cazul operei realizate în cadrul obligaţiilor de serviciu nu este aceea a dreptului de autor asupra acestei opere. Ed.66. precum şi dreptul de a publica opera. 14 . Dreptul de autor. arhitecturii. 2005. Regimul juridic al acestor opere este departe de a fi unitar. Dreptul de autor si drepturile conexe. Acest drept aparţine creatorului ei. 2005. Editura Lumina Lex. Editura Lumina Lex. Dragos Bogdan. în aceste condiţii. 26 27 Yolanda Eminescu.

drepturile patrimoniale aparţin angajatorului. aceasta trebuie să cuprindă şi termenul pentru care au fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. 5) la expirarea termenului convenit sau. 30 Viorel Ros. 6) în toate cazurile.aceea de drept de divulgare a operei. Dragos Bogdan.în cazul operelor de serviciu. Aşadar. autorul salariat îşi păstrează dreptul exclusiv de utilizare a operei parte din ansamblul creatiei sale. Ed. 3) dacă o clauză contrară există. Este însa evident ca acest termen nu poate depăşi durata de protecţie a drepturilor patrimoniale de autor. Se trece astfel. All Beck. drepturile patrimoniale pentru operele de serviciu apartin autorului. cu titlu de excepţie. În cazul în care termenul nu este prevăzut. Termenul curge din momentul creării operei. S-a aratat că clauza expresa contrară credem că poate sa fie inserată în contractul de munca încheiat între angajat si angajator. Din conţinutul articolului 44 din Legea 8/1996 rezultă principiul că drepturile morale apartin întotdeauna autorului (autorilor) operei. exerciţiul unor drepturi patrimoniale care îi aparţin în calitate de autor. la expirarea termenului de 3 ani. pag. 15 . Legea nu conţine nici o limitare în privinţa termenului pentru care drepturile patrimoniale de autor. principiul fiind valabil si in cazul operelor de serviciu aparţinând autorului. chiar dacă hotararea de publicare este o hotarare de înalta răspundere . cu titlu de excepţie. pe timp limitat. 63. pot fi cedate. peste o prerogativă foarte însemnată a autorului.2) în principiu. autorul se obligă. Octavia Spineanu-Matei. Tratat. nu numai să presteze o munca în vederea elaborarii unor opere. drepturile patrimoniale revin autorului. 4) dacă părtile nu au prevazut termenul cesiunii. 2005. care altminteri trebuie să fie respectată . cu excepţia unei clauze contrare existente în contractul de munca şi care trebuie să cuprindă şi termenul cesiunii. în cazul în care există o clauză contractuală în acest sens.dacă ţinem seama că din momentul publicării sale opera este supusa judecaţii şi aprecierii opiniei publice organizatia se substituie autorului în dreptul de a aprecia în mod discretionar daca opera a atins un nivel corespunzator pentru a fi adusa la cunostinta publicului. în lipsa acestuia. Trebuie observat însă că încheind un astfel de contract de munca cu o unitate. acesta este de trei ani de la data predării operei30. ci el consimte ca operele create să fie aduse la cunoştinţa publicului şi să cedeze organizaţiei. acesta este de 3 ani de la data predarii operei. Dreptul de autor si drepturile conexe.

organizaţia are dreptul sa ceară autorului să facă modificările ce se impun. statuia. 32 16 . Pentru a fi ocrotita de sine-statator. în contract trebuie să fie prevazut termenul de predare a operei. Infractiuni contra drepturilor de proprietate intelectuala. După predare urmează recepţia operei.în cazul în care opera ar deveni corespunzatoare prin efectuarea unor mici modificări. . cocontractantul are dreptul sa denunte contractul. coregrafica etc.dacă autorul consimte la efectuarea modificarilor cerute. Editura ALL Beck.în cazul în care după efectuarea modificărilor opera este tot necorespunzatoare. Dacă. O atare obligaţie există numai ăn cazul in care acest lucru s-a prevazut în contract. lucrările documentare. de a o refuza sau de a cere anumite modificari31. .2. opera derivata trebuie să îndeplinească condiţiile cerute fiecarei opere pentru a fi obiect al dreptului de 31 - A se vedea si Viorel Ros. 8) . aranjamentele muzicale şi orice alte transformări care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie32. pag. ajustările. în functie de timpul obiectiv necesar pentru elaborarea operei.). În cazul în care opera este necorespunzatoare există mai multe solutii: . Valerica Lazar. în caz de litigiu. Aceasta esteşsi solutia la care s-a oprit practica arbitrala. acceptarea operei create nu impune organizaţiei de spectacole obligaţia de a reprezenta opera respectivă. În baza acestei dispoziţii sunt considerate opere derivate traducerile. beneficiarul având dreptul de a o accepta. pag. părţile vor stabili un termen la care opera va fi predata. 1999. operele "derivate" sunt acelea care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente. Dreptul de autor în cazul operelor derivate Potrivit legii (art.obligaţie prevazută în contractele tip . astfel ca ea nu mai poate fi asezată în piaţa publică stabilită de organizaţia care a comandat-o. În lipsa termenului contractul nu este nul deoarece el se poate stabili.În legatura cu obligatia autorului de a elabora opera. Editura Global Lex. deşi potrivit contractului trebuia să aibă 3 m înălţime.să facă modificările cerute de organizaţie. 62. III. iar autorul are o obligaţie contractuală . adaptările. însă. Dreptul proprietatii intelectuale. fără a se lua în consideraţie valoarea ei. Spre exemplu. contractul priveşte o operă care se valorifică prin reprezentare (opera dramatica. 2001. 40. Dacă opera nu îndeplineşte condiţiile contractului opera va putea fi respinsă. autorul a făcut-o de 1m.

pag. drept care se conserva. asupra a două obiecte diferite. rezultatul utilizarii acesteia este o creaţie intelectuală personală. 36 Yolanda Eminescu. Fiecare dintre aceste drepturi. gradul diferit al aportului propriu. 1997. va avea obiecte diferite. în consecinţă. Editura Lumina Lex. Dreptul de autor. iar raporturile dintre cei care au elaborat opera derivată vor fi raporturi de coautorat36.66. create în mod succesiv: subiectul originar al dreptului de autor asupra operei originale şi subiectul originar al dreptului de autor asupra operei derivate. asupra a două obiecte deosebite. 1997. Nuanţările care se fac au la baza gradul diferit in care autorul operei derivate foloseşte opera preexistentă şi. Dreptul de autor.este vorba despre o activitate de creaţie. ne aflam în faţa unei utilizari libere. Nici o problemă speciala nu se ridica daca se creeaza o opera derivata pornindu-se de la o opera preexistentă. acesta din urmă va fi titularul a două drepturi distincte: acela asupra operei sale originare şi acela asupra operei derivate. 87. pag. 1997. Principiul pe care se bazează protecţia operelor derivate este urmatorul: ori de cate ori dependenţa în raport cu opera preexistentă este atât de redusa încât rolul acesteia din urmă a fost exclusiv acela de a stimula crearea unei opere.trebuie subliniat . 35 Yolanda Eminescu. În cazurile în care realizarea operei derivate s-a facut cu colaborarea autorului operei preexistente. Editura Lumina Lex. Alături de dreptul de autor asupra operei originale. Editura Lumina Lex. dar în acelaşi timp. 33 34 Yolanda Eminescu. Vom avea asadar de a face cu două subiecte originare ale dreptului de autor. 17 . Yolanda Eminescu. apare şi dreptul de sine stătător al autorului operei derivate. Ne vom afla în faţa a doi titulari diferiti ai unor drepturi diferite: autorul operei originare preexistente şi autorul operei derivate subsecvente34. create în colaborare (care va fi o opera comuna)35. pag. În toate cazurile . în realitate autonome. Dreptul de autor. 1997. pag. 56. Fiecare dintre aceste drepturi va avea astfel obiecte deosebite. exprimată într-o formă concretă şi susceptibilă de a fi împărtăşită publicului. acest rezultat este si el protejat33. create în mod succesiv: subiectul originar asupra operei originale şi subiectul originar al dreptului de autor asupra operei derivate. Dreptul de autor. Editura Lumina Lex. existând două subiecte originare ale dreptului de autor. Dacă însă gradul de dependenţă de opera preexistentă este mare.autor: să fie o opera de creaţie intelectuală. 56.

deoarece este evident ca si opera derivata trebuie sa aiba un caracter de originalitate.să respecte dreptul la calitatea de autor al creatorului operei originare. Calitatea de autor de opere aparţine doar persoanelor fizice. calitatea de autor aparţine persoanei sau persoanelor fizice care au creat opera . Dreptul de autor. pag. cele audio-vizuale şi este accentuat prin redeschiderea protecţiei în cadrul dreptului de autor. indicand sursa operei derivate. 56. 3 alin (1). Editura Lumina Lex. III. dar si ale autorilor operelor derivate. 2005. Yolanda Eminescu. Dreptul de autor si drepturile conexe.a gândi. pag. . Yolanda Eminescu. 1997. Bucuresti. Pentru a fi în perfectă legalitate autorul operei derivate trebuie sa respecte o serie de reguli38: . Editura Lumina Lex. 40 Ligia Danila. Editura All Beck. forţa creatoare. Dreptul de autor. obligatie a carei indeplinire se face prin incheierea unui contract care va defini raporturile dintre parti.3. pag. facultatea de a concepe. unor opere pentru care soluţia logică ar fi fost o protecţie specifică. a formula idei şi a le expune într-o formă originală ce poartă amprenta personalităţii autorului creator39. personalitate. ca de exemplu în cazul programelor pentru ordinatoare sau circuite integrate37. 1997. All-Beck. Ciprian-Raul Romitan.66. 7. Acest aspect arata ca termenul de "opera originala" este folosit in mod conventional. dar realizată de o altă persoană Potrivit art. in sensul de a fi rezultatul unei activitati creatoare. 2005. care este persoana fizică sau juridică ce dobândeşte drepturile de autor legate de naşterea unei opere protejate de lege şi care are posibilitatea recunoscută de lege să pretindă celorlalte subiecte de drept să nu încalce nici una dintre obligatiile corelative drepturilor subiective de autor40.Fenomenul creării operelor derivate este în creştere. Lexicon juridic. 39 Rodica Parvu. Ed. Dar facem necesara distincţie dintre autor şi subiect al dreptului de autor. deoarece numai acestea au calităţi specifice creatorului (inteligenţa. Opera concepută de o persoană. Dreptul de autor. drepturile si obligatiile ce le revin. 18. Asadar legea ocroteste drepturile nu numai ale autorilor operelor originale. ca de exemplu. pag.să ceară autorizarea folosirii operei preexistente de la autorul ei. în special în cadrul anumitor categorii de opere. 38 37 18 .

în baza unor directive precise şi sub supravegherea acestuia. deşi opera a fost concepută de o altă persoană. All Beck. Aceasta marca a personalitatii trebuie sa se regaseasca în forma. . îi şi imprimă o forma concreta. ambele etape sunt parcurse de aceeaşi persoană . Pentru această ipoteza distingem două variante: b1) Realizatorul este singurul autor: vom avea aceasta ipoteza atunci cand o persoană furnizează doar ideea de plecare ori tema operei. neavând posibilitatea unei iniţiative personale. realizatorul neavând nici cea mai mica posibilitate de initiaţivă personală. realizatorul ei s-a bucurat de iniţiativa personală. Sunt protejate prin drept de autor operele "originale". el nu este decat un simplu executant. 59.conceperea intelectuală a operei. punerea în formă a gândurilor. Dreptul de autor si drepturile conexe. contribuind amândoi la crearea operei. De regula. iar alta a realizat-o in forma. mai mult sau mai puţin vizibile. a ideilor autorului. Este vorba despre o aplicare a principiului conform căruia ideea nu beneficiază de protecţie prin dreptul de autor.Prin urmare. Distingem două ipoteze ale unei atare situaţii41: a) în prima ipoteză. nu face altceva decât să traducă personalitatea adevaratului autor. Actul de creaţie este forma concretă pe care o ia gândirea autorului.realizarea acestei conceptii într-o formă concretă. b2) Realizatorul şi cel căruia îi aparţine concepţia sunt coautori: adesea cel deal doilea aduce materia brută pe care o prelucrează primul. De aceea. Dragos Bogdan. realizarea în forma s-a efectuat pe baza de directive precise şi sub supravegherea celui ce a conceput opera. Viorel Ros. pag. o persoana care da formă unei concepţii intelectuale apartinând altuia. mai mult sau mai puţin suprapuse. adică cele impregnate de personalitatea autorului. Ed. calitatea de autor a unei persoane este conditionată de actul creator al acesteia. fără a participa în nici un fel la realizarea acesteia. nepunându-şi amprenta propriei personalitati asupra operei. Orice activitate de creaţie a unei opere implică cel puţin două etape. Octavia Spineanu-Matei. Tratat. 41 19 . susceptibila de a fi perceputa prin simturi in practica se poate intalni si situatia in care o persoana a conceput opera. 2005.cel care a conceput intelectual opera. vor fi deci coautori ai unei opere comune. b) în a doua ipoteză. neputând pretinde calitatea de autor ori de coautor al operei. în funcţie de specificul fiecărui gen şi fiecărei opere în parte: .

Editura Lumina Lex. aceasta este o prezumtie simpla. subiectele derivate ale dreptului de autor se bucura.III. Este firesc sa se intample astfel. care reiese din rolul de apărător recunoscut moştenitorilor precum şi din intervenţia autorităţilor publice şi societăţilor de autori. Succesorii însă vor exercita aceasta prerogativa în unicul scop de a executa voinţa postumă a autorului . asa cum este aceasta definita prin art. nici moştenitorilor autorului şi nici asociaţiei de creatori sau. drepturile morale ale autorului sunt intransmisibile.4. Dreptul de autor. organului de stat competent. 141. 42 Yolanda Eminescu. singura care supravieţuieşte este dreptul de divulgare. Transmisiunea succesorală a dreptului de autor este admisă. La moartea autorului acest drept se stinge. în lipsa acesteia. ei nu fac altceva decât să aducă la îndeplinire vointa autorului . ori de cate ori din imprejurari nu se poate deduce o intentie contrară. asemănător dreptului de a aduce opera la cunoştinţa publicului. Deşi legiuitorul nu precizează nimic în această privinţă se pare totuşi că de-a lungul deceniilor şi în orice caz. aşa de intim legat de persoana autorului. Operele nepublicate în timpul vieţii autorului pot fi publicate de către moştenitorii săi. 20 . Ca urmare. deoarece dreptul de a aduce opera la cunoştinţa publicului. Întinderea drepturilor succesorilor autorului Persoanele fizice pot deveni subiecte derivate şi prin moştenire legală. de secole. ca o sarcina obştească .manifestata expres ori tacit sau prezumat. el nu se poate transmite. în limitele determinate de funcţia acestui drept. devenită prin publicare un bun al colectivităţii. 1203 Cod civil. Cum. Este de arătat că. dreptul moral al autorului de a consimţi la folosirea operei de către alţii şi de a cere încetarea actelor de folosire săvârşite de alţii fără consimţământul sau nu se transmite moştenitorilor autorului. nu poate aparţine decât autorului. În lipsa unui text care sa o prevada.aşadar transmisiunea succesorală operează o metamorfoza a dreptului moral42. poate fi folosită de oricine cu respectarea paternităţii şi inviolabilităţii operei. astfel ca opera. de regulă. pag. dreptul moral legat de opera ia în mod ineluctabil o dimensiune mai colectivă. 1997. Printre cele pozitive. numai de drepturile patrimoniale ale autorului. precum şi cu respectarea drepturilor patrimoniale cuvenite mostenitorilor autorului. Aceasta nu înseamnă că moştenitorii au ei dreptul moral de a decide aducerea operei la cunostinţa publicului. unele prerogative vor disparea. în principiu. în general.

pag. în virtutea calităţii sale de autor al operei. opera s-a concretizat luând forma de manuscris.a gândi. mai este obiect de discuţie. 11. în privinta dreptului de divulgare. succesorii vor trebui să respecte vointa autorului de a comunica sau nu opera. care recunoaşte acest drept numai persoanelor fizice. Editura Lumina Lex. 1997. Calitatea de autor de opere aparţine doar persoanelor fizice. Editura Lumina Lex. Editura Lumina Lex.studiourile cinematografice şi întreprinderile de înregistrare mecanică . 43 44 Yolanda Eminescu. 47 Yolanda Eminescu. Dreptul de autor. 46 Rodica Parvu. divergenţele încep când se pune problema de a şti cum se va proceda în cazul când autorul nu şi-a manifestat vointa în nici un sens. Dar odată cu dezvoltarea cinematografiei şi a înregistrării mecanice. Ed. Dreptul de autor. se consideră că acest drept dispare odata cu moartea autorului44. pag. pag.şi-au făcut intrarea printre subiectele dreptului de autor47. 155. tabla etc. Odată ce. Editura Lumina Lex. după moartea autorului. De obicei. 21 . calitatea de subiect al dreptului de autor o are persoana fizica care a creat operă. 2005. 7. 13.5. cu privire la dreptul de retractare. 45 Yolanda Eminescu. doctrina este în general de acord.. Dreptul de autor. Asadar. persoana juridică nu poate fi decât subiect derivat al dreptului de autor. deoarece numai acestea au calităţi specifice creatorului (inteligenţa. ca fiind singurele capabile de o activitate de creaţie intelectuală 45. pag. a formula idei şi a le expune într-o formă originală ce poartă amprenta personalităţii autorului creator46. personalitate. pag. dreptul de autor ia nastere şi autorul operei devine subiect al acestui drept. temă. III. schiţă. 1997. 1997. Dreptul de autor.Dacă însă autorii sunt de acord în a admite că. 1997. Ciprian-Raul Romitan. Dreptul de autor si drepturile conexe. 141-142. Yolanda Eminescu. ca rezultat al activităţii de creaţie. facultatea de a concepe. subiect al dreptului de autor. Persoanele juridice Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului de autor constă în recunoasterea dreptului la calitatea de autor numai persoanelor fizice. Recunoaşterea persoanei juridice ca subiect originar al dreptului de autor este o excepţie de la regula generală. persoana juridică . Spre deosebire de alte prerogative morale a căror soartă. Unii autori şi unele jurisprudente admit ca autorizarea de publicare trebuie prezumată43. forţa creatoare. All-Beck. Lexicon juridic.

care aparţine numai persoanelor fizice şi "dreptul derivat de autor" care poate aparţine şi persoanelor juridice48. 13. pag. aşa cum este. care se manifesta în operele de sinteză ce depaşesc posibilităţile unuia sau câtorva autori şi se revendică pentru edituri calitatea de coautori a căror participare nu poate fi considerată ca limitată la singurul ajutor tehnic. Editura Lumina Lex. aceasta nu înseamnă că persoanele juridice respective au calitatea de autor. 22 . În concluzie. Se vorbeşte chiar de "creativitatea" editurilor. care desfăşoară o amplă activitate organizatorică pentru realizarea unei producţii cinematografice. cazul studioului de filme. Dacă în trecut persoana juridică a devenit subiect al dreptului de autor doar cu titlu de excepţie. Dreptul de autor. astăzi această excepţie tinde să-şi lărgească domeniul de aplicaţiune. 1997. calitate care aparţine numai persoanelor fizice. Aceasta deosebire şi-a găsit expresia în literatura de specialitate în distincţia care se face între "dreptul originar de autor". Se invocă în sprijinul acestei idei activitatea de organizare pe care o desfăşoară persoana juridică pentru realizarea unei opere. Din cele arătate rezultă ca fundamentul calităţii de subiect al dreptului de autor în cazul persoanelor fizice este diferit de cel în cazul persoanelor juridice. 1997. 13 Yolanda Eminescu. Editura Lumina Lex. începând cu enciclopediile şi dicţionarele49. Dreptul de autor al persoanelor juridice apare însă ca un drept amputat de anumite prerogative şi în primul rând de aceea la calitatea de autor. Dar. de exemplu. 48 49 Yolanda Eminescu.Există autori care consideră că persoana juridică poate fi chiar subiect originar al dreptului de autor. înglobând o parte importantă a producţiei editoriale. această calitate de subiect al dreptului de autor este atribuită de lege persoanelor juridice ăn temeiul activităţii ce desfăşoară privind organizarea şi coordonarea activităţii colaboratorilor pentru crearea unor opere. pag. Dreptul de autor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful