sau Manualul unei noui diagnose pentru conoascerea stărilor de boală

Întocmit pe basa cercetărilor şi descoperirilor proprii de

Louis Kuhne
Traducţiune autorisată de autor după a patra Ediţiune germană.

Cu multe ilustraţiuni în text.

MOTO:
Înfăţişarea exterioară a unui om este oglinda caracterului său. Sirius.

INSTITUTUL DE EDITURĂ RALIAN şi IGNAT SAMITCA, Craiova
1903
Deposite în Comission:
E. Steiger & Co., Laemmert & Co., G. van Woerden & Co., C F. Niemeyr, Kelly & Walsh Lim., Thacker, Spink & Co., F. Basedon, Herrmann Michaelis, New York. Rio de Janeiro şi San Paulo. Buenos’aires Lima, Santiago şi Valparaiso. Shangai, Hongkong, Yokohama şi Singapore. Calcuta. Adelaide şi Tanunda. Cap şi Johannesburg.

CUPRINS Avisul Editorilor................................................................................................................................... 3 la prima ediţiune româna....................................................................................................... 3 PREFAŢĂ ................................................................................................................................................ 4 la prima ediţie germană. ........................................................................................................ 4 PREFAŢĂ ................................................................................................................................................ 5 la ediţia patra germană. ......................................................................................................... 5 INTRODUCERE.................................................................................................................................... 6 Alte metode de diagnosare. .................................................................................................................. 7 Ştiinţa expresiunii figurii............................................................................................................... 11 Omul sănătos. ............................................................................................................................... 11 Înfăţişarea normală. ................................................................................................................... 14 Încărcarea corpului. ............................................................................................................................ 16 Ce fel de schimbări produc materiile străine în corp?........................................................................ 19 A. Încărcarea anterioară.................................................................................................................. 20 B. Încărcarea laterală. ..................................................................................................................... 22 C. Încărcarea dorsală. ..................................................................................................................... 24 D. încărcarea amestecată. ............................................................................................................... 26 Îmbolnăvirea organelor interne. ......................................................................................................... 29 Cercetarea în practică. .................................................................................................................. 35 Înlăturarea încărcării...................................................................................................................... 42 Ridicarea puterii de viaţă. ............................................................................................................ 45 1. În ce mod să fie preparate alimentele? ........................................................................................... 45 2. Ce să mâncăm................................................................................................................................. 46 3. Unde să mâncăm?........................................................................................................................... 50 4. Când să mâncăm? ........................................................................................................................... 50 Aplicarea ştiinţei expresiunii figurii la frenologie. ............................................................... 55 Încheiere............................................................................................................................................. 56

2

Avisul Editorilor
la prima ediţiune româna.

Cererile repetate ale numărului mereu crescând de adepţi ai noului metod de vindecare, ne-au determinat de a interveni pre lângă d-nul Louis Kuhne spre a obţine autorisaţiunea de a publica în limba română importanta sa lucrare "Sciinţa expresiunii figurei". Autorul ne-a satisfăcut cererea cu o deosebită bună-voinţă, astfel că la rândul nostru – prin volumul de faţă – suntem în măsură de a îndeplini dorinţa legitimă a celor interesaţi. În anul 1896 am publicat prima ediţiune în românesce a uvrajului "Noua sciinţă de vindecare întemeiată pe principiul unităţii tuturor bolelor şi vindecarea lor fără doctorii şi fără operaţii, potrivit acestui principiu", de Louis Kuhne. De atunci uvrajul s’a răspândit cu încetul, iar noul metod de vindecare a câştigat neîntrerupt un număr tot mai mare de aderenţi şi de adepţi. Cu publicaţiunea presentului volum opera se desăvîrsesce şi aceia cari au încercat şi au pus în practică noul metod de vindecare vor găsi în acest manual numeroase lămuriri, cari îi vor interesa. Editorii.

3

Cu toate acestea. îmi remânea mai totdeauna. cu oarecare energie.PREFAŢĂ la prima ediţie germană. Fără îndoială că nu este uşor de a se lămuri. timp prea puţin pentru manual. ca să public un manual asupra sciinţei expresiunii figurei. numai dupe manual. dar toate încercările lor nu au atins nici o 1 desenatori 4 . Deja de mai mulţi ani amicii şi adepţii mei stăruesc pe lângă mine. Au existat şi în trecut bărbaţi. Cu ocasiunea acestora s’a dovedit. pană ce nu va fi adunat însăşi experienţe practice. În sfârşit toate greutăţile au fost înlăturate şi cartea este deja gata. în cea mai mare parte. aşa că trebuia adesea să întrerup lucrul timp de septămâni întregi. Ea arată cum prin observaţiuni continue. astfel că-mi place să sper. Încă din anul 1883 aplic sciinţa expresiunii figurei în practica mea şi de la 1888 am susţinut neîntrerupt cursuri privitore la acesta. cum de am ajuns la sciinţa expresiunii figurei. ca să mi se contesteze prioritatea descoperirii. Fiind ocupat peste mesură cu practica metodului meu de căutare. Cu volumul de faţă dau la iveală fructul observaţiunilor mele de ani îndelungaţi şi al studiilor variate ce am făcut. am fost tentat de a ataşa la volum ilustraţiuni colorate. aşa că am renunţat la acesta. de a se deda cu zel studiului acestui noii metod de diagnosare şi de a stabili observaţiuni proprii. Rog pe toţi cititorii să se ocupe de studiul sciinţei expresiunii figurei fără nici o prejudecată şi să nu se pronunţe despre valoarea acesteia. şi că în nici un cas nu se cere o înclinaţiune individuală pentru acesta. şi stăruinţa duce la ţintă! Cartea de faţă respunde în acelaşi timp şi la întrebarea ce mi s’a pus adesea. cugetare şi încercări am putut atinge resultatele pe cari le expun aci. astfel că trebue să o însoţesc numai de câteva cuvinte ca introducere. că apariţiunea acestuia va fi primită cu căldură. ce se studiază. Chiar un profesor şi consilier de curte. că ori-cine posedă ochi sănătoşi pote înveţa acest nou metod de diagnosare. cari să permită a face uz de figura lor. cuvînt cu cuvînt prelegerile mele de la cursurile menţionate. dar m’am convins imediat. întrebuinţând pe lângă acesta. În general se recunoasce mai cu înlesnire o coloare sănătoasă a feţei de cât formele caracteristice. desemnatorii1 să conceapă apoi lucrarea. Cu recunoascerea acestora se face pasul cel mai important pentru pătrunderea sciinţei expresiunii figurei. A trebuit să găsesc persoane. Exerciţiul te face meşter. pentru ca să aducă un folos real. Nu au lipsit nici încercările. Am avut de înlăturat greutăţi mari spre a-l putea întocmi. iar nu şi coloarea cum şi mişcările părţilor corpului. o recomandă ca un produs al spiritului său. iar xilograful să reproducă exact modelul. înţelegerea devine cu putinţă. cari însă se găsesc în volum în numer mare. deoarece se înfăţişează numai forma. asupra noului metod de diagnosare şi de a'l pătrunde pe deplin. într'un op dedicat facultăţii de medicină din Lipsca. Sciinţa expresiunii figurei s’a respîndit chiar oarecum prin aceste cursuri. cari voiau să recunoască starea interioară a corpului dupe înfăţişarea exterioară. Nu pot de cât să încurajez pe ori-cine. că colorile nu pot fi reproduse pe cale technică în chipul desăvârşit cum ar trebui.

Speranţele ce am legat deci de apariţiunea acestei cărţi. Lipsca. fie ca noua ediţiune de faţă să-i fie de ajutor întru acesta. Louis Kuhne. pe lângă cari se adaogă acum a patra.însemnătate practică. Dacă mi-a rěuşit. Adevărul îşi face drum şi se întinde mereu. ce opul de faţă a întâmpinat în toate cercurile populaţiunii din ţară şi din străinătate. 5 . pentru critica favorabilă făcută lucrării mele. Primirea excepţional de favorabilă. nu au remas neîmplinite şi profit cu plăcere de ocasiunea ce mi se presintă de a mulţumi cordial tuturor oamenilor şi adepţilor. Eu personal am nutrit în tot-d'auna idealul de a oferi ceva practic şi aplicabil pentru ori-cine. Maiu 1895. Louis Kuhne. că ediţiunea spaniolă este deja gata. Martie 1897. PREFAŢĂ la ediţia patra germană. a făcut necesară. astfel că cu acestea se vor satisface şi cerinţele numeroşilor mei amici din străinătate. dupe câteva luni. apariţia ediţiunii a doua şi a treia. cum şi pentru concursul binevoitor ce mi-au dat pentru respîndirea opului. Lipsca. asupra acestui punct au să se pronunţe onoraţii mei cititori. Cred că va interesa comunicarea. iar traducţiunea englesă cum şi cea portugheză sunt în preparaţiune.

. care pătrunde în corp. acestea sunt la început slabe şi se prind în interior (friguri cronice). potrivit acestui principiu. excitarea spiritului etc. Sciinţa expresiunii figurei este diagnosa noului metod de căutare. cum cea mai mică materie străină exterioară. 6 . o ţăpligă într'un deget. a se adresa la institutul de editură Ralian şi Ignat Samitca. nu se mai pote nega şi aci residă tocmai dovada cea mai sigură despre exactitatea întregei mele teorii asupra boalelor. neliniştesce imediat întregul corp şi produce un fel de friguri. După acesta scurtă expunere a principiilor noului metod de vindecare. acela trebue să conteste şi autoritatea sciinţei expresiunii figurei. fac întrebarea: „Ce este şedinţa expresiunii figurei însă-şi?” Ea este sciinţa de a recunoasce dupe exteriorul corpului starea sănătăţii sale interiore. causată de schimbări de temperatură. cari trebue înţelese cu claritate. care vrea să studieze sciinţa expresiunii figurei. pote să priceapă pe deplin noul metod de diagnosare. Este totdeauna o greşeală de a vorbi despre o boală fără friguri. atunci isbucnesc cu putere. Acestea se depun mai întâiu în pântece. că dupe schimbarea formelor se recunosce în realitate starea corpului. prin frecarea în interior se produc frigurile.INTRODUCERE. Cine negă aşa dar depunerea de materii străine. Părţile corpului.pdf. din causa fermentaţiunii materiilor străine. Există numai o singură causă de boală. Craiova. Cu introducerea materiilor străine în corp şi cu depunerea lor aci. Indic mai la vale punctele principale. începe lupta corpului contra acestora. recomandând de altfel manualul meu2 „Noua sciinţă de vindecare"3. climă etc. Fiecare a simţit cândva. Noua sciinţă de vindecare întemeiată pe principiul unităţei tuturor bolelor şi vindecarea lor fără doctorii şi fără operaţii. 1.. în cari iasă la iveală din întâmplare. (n. prelucrată cu desăvârşire şi îmbunătăţită. Sfătuesc aşa dar pe ori-cine. legat elegant 7 lei. 2. depind de împrejurări ereditare. ocupaţiune. în apropierea organelor cari scot afară şi de acolo se răspândesc în cele mai diferite părţi ale corpului. cari nu încetează de cât dupe ce materia străină a fost depărtată. Faptul însă. de etate.thr. înfăţişarea exterioară cura se presintă. Numai acela care şi-a însuşit principiile acestuia. ele schimbă formele corpului. XII 2004) Louis Kuhne. să se convingă mai întării. Nu există nici o boală fără friguri şi nici friguri fără boală. când se ivesc însă schimbări subite în corp. E vorba aşa dar – dupe cele expuse mai sus – nici mai mult nici mai puţin decât: 1. de a observa până la ce punct este încărcat corpul cu materii străine 2 3 Şi varianta . iar prin activitatea deosebită. Bola se nasce clin pricina materiilor străine aflate în corp. locuinţă. de ex. şi dupe schimbarea formelor se recunoasce gradul de boală: pe acesta se baseză sciinţa expresiunii figurei. dacă şi-a apropiat bine învăţămintele numitului metod de căutare şi dacă a pătruns principiile pe cari se baseză. chiar dacă boala se presintă sub forme diferite şi în grade diferite. broşat 5 lei. 3. şi anume chiar la gât şi la cap. Tot astfel produc friguri şi materiile străine cari se află depuse în interiorul corpului. Preţul vol. Ediţiunea în limba română dupe a două-spre-decea ediţie germană. alimentaţiune.

aşa că trebuie să admiri ingeniozitatea spiritului omenesc cum şi abilitatea sa artistică. În realitate. precum a ochilor sau urechilor. Şi care este în cele din urmă hotărârea? Bolnavul află atunci că cutare sau cutare organ este pe deplin sănătos. îi bate şi îi ascultă pieptul şi inima spre a constata dispoziţiunea acestora. Nu este însă menirea sciinţei expresiunii figurei de a stabili esact cea mai mică schimbare a corpului. ci al impresiunii generale pe care a făcut-o bolnavul asupra medicului. expectoraţiile. atunci ea nu este rezultatul cercetării. ce şi le însuşeşte prin tăierea corpurilor moarte. îl pune să-i arate limba şi numără pulsul. pune mare preţ pe diagnozarea prealabilă. când se poate chiar în interior cu oglinda. pe lângă termometru. al treilea poate mai greu suferind. urina sau părţi din excremente. Tocmai în posibilitatea de a putea judeca starea întregului corp şi de a stabili dacă există vătămări grele. în exterior sau în interior. sau dacă pote fi însănătoşit cu ostenelă puţină. O opinie asupra întregii dispoziţiuni. în sfârşit poate chiar să taie părţi din piele sau muşchi spre a le cerceta. daţi mai la vale o critică a chipurilor de diagnosare ale celorlalte metode de vindecare. să cunoască exact poziţia fiecărui organ în parte şi să priceapă de a judeca organele interne după activitatea lor. care a creat şi executat această serie de aparate.şi în ce părţi s’au depus acestea. Ea ajunge la aceasta pe baza cunoştinţelor anatomice exacte. Alopatia. precum şi ce perspectivă este pentru însănătoşire. cercetează organele genitale. sau în baza indicaţiunilor pe care i le dă bolnavul. Apoi mai pune sub microscop sângele. conciliind după aprecierile sale asupra dispoziţiunii organelor. pe care le studiază. pipăie regiunea ficatului şi cea stomacală. după cum îl judecă văzându-l. Măsoară cu termometrul gradul de căldură al sângelui. un altul puţin atins. Îi merge medicului ca şi oricărei alte 7 . Pentru a mări siguranţa aprecierilor. desăvârşite din punct de vedere tehnic. În timpul din urmă. ea se prezintă cam astfel: După ce medicul a întrebat pe bolnav în toate direcţiunile. stă valoarea cea mare a sciinţei expresiunii figurei. de consecinţele ce atrage sau trebue să atragă în viitor. saliva. se caută şi se studiază cu zel aceste mici fiinţe. Alte metode de diagnosare. Alopatul este dator să ştie pe nume cea mai mică parte din corp. pe cele feminine. acestea însă sunt lăsate mai bine în seama unui specialist. ea ţintesce de a studia şi recunoasce starea întregului corp. metodul de căutare recunoscut de stat. şi 2. s-a construit un şir complect de instrumente artistice şi fine. El bate. asupra puterii de viaţă inerente omului se află numai arareori şi dacă este emisă. nu. şi în caşul din urmă cât a suferit sau cât va suferi. O cercetare medicală exterioară constă aşadar dintr-o serie de acţiuni izolate. microscopul joacă un rol mare. La această cercetare generală se mai adaogă poate. examinarea specială a diferitelor organe. Pentru a putea judeca mai lămurit acesta valoare. De când se consideră bacilii ca pricina mai tuturor bolilor. de a determina formele boalelor dupe modul scalei medicale sau de a le precisa cu nume. pipăie şi ascultă deci corpul. care nu au decât o legătură exterioară. dacă în special corpul este sănătos sau bolnav. care predomină încă actualmente în general.

Aceasta se întâmplă adesea aşa numiţilor bolnavi de nervi. şi medicul. Prin ştiinţa expresiunii figurii stabilii cu uşurinţă că era foarte încărcat cu materii străine. Domnul M. şi va rămâne înmărmurit cât de diferite vor fi părerile. Să se lase cineva să fie examinat de mai mulţi medici. deoarece alopatia porneşte de la principiul. atunci cercetarea medicală dă adesea surprinzătorul rezultat. Medicul care nu află nimic de tratamentul meu. de ex. era deja de zece ani incapabil de a lucra şi tot umbla cu gândul de a se sinucide. care dobândesc succesiv oarecare pătrundere vizuală subiectivă. şi căutarea bazată pe aceasta fu urmată de succesul cel mai deplin. Mai întâi. încât profesorii celebri stabilesc adesea diagnoze diametral opuse. şi medicul privea de datoria sa. Un domn A. nu este sigură. care prin astfel de opinii medicale pot fi aduşi la disperare. Această nesiguranţă în diagnoza medicală este cu desăvârşire naturală. că se întâmplă câte odată. – Dacă însă materiile străine nu s-au depus asupra unui organ hotărât într-un strat mai mare.— Sfatul fu urmat. dar nu se ivi nici o schimbare a stării. până ce nu mai putu face cu ea nici o mişcare.. nu putu stabili multă vreme boala de care suferea. aşa că trebuia să fie totdeauna observat. un bacil. că opiniile tuturor coincideau prin a-l declara pe deplin sănătos. diagnoza medicală nu dă nici o indicaţiune pentru o căutare raţională. căci copilul devenea din ce în ce mai serios bolnav. care se produce numai în paie. petrecând într-o staţiune muntoasă. un profesor renumit. pentru că se caută sediul bolii aci şi numai aci. Rezultatul a fost însă foarte rău. Al doilea. cazul nu prezenta nici o greutate pentru diagnoza medicală. 3). Tratamentul se mărginea în consecinţă numai asupra limbii. Ce valoare are deci examinarea specială? Îi contest valoarea ce i se atribuie. Domnul M. că sunt greu bolnavi. că natura de la sine îndepărtează bacilii. era foarte mirat. că era numai hipocondric şi că trebuia să caute distracţie. 1). Atunci familia fu făcută atentă asupra metodului meu de vindecare. Examinai de asemenea copilul şi dădui prescripţiunile mele fără a mă interesa de bacil. Fu cercetat de mai mulţi medici şi era de remarcat. şi opinia. dar diagnoza era fixată. Rezultatul fu cu totul neplăcut. Domnul A. ca paşnicilor de bolnavi. aceasta merge atât de departe. Cura ce i-o prescrisesem fu cu toate acestea plină de succes. ar fi pricina bolii. sărmanul pacient devenea mereu mai bolnav şi limba din ce în ce mai groasă. că persoana în chestie este pe deplin sănătoasă. că bacilul de paie. chiar acolo unde poate fi stabilită cu siguranţă deplină. Într-o familie berlineză zăcea la pat de mai multe luni un copil. chiar şi fără rezultat cum operează aceste prescripţiuni. şi bacilii se înmulţeau mereu. În sfârşit găsi în urma unei cercetări microscopice. deveni după câteva luni un bărbat 8 . deoarece ei simt foarte exact. pe când ea însăşi se simte bolnavă şi slăbită. am în mână o mulţime de dovezi. un bărbat spătos şi puternic. avea limba foarte tare inflamată. că adesea se pot îmbolnăvi numai părţi izolate din corp şi după acest principiu dă prescripţiunile sale. fiindcă şcoala medicală nu a recunoscut încă felul bolii. Cu toate că s-a arătat în urmă că copilul nu a umblat nici odată cu paie. Dau mai la vale numai câteva exemple foarte caracteristice.persoane. Asupra modului vătămător. să omoare bacilii în corpul copilului. 2). Ea nu poate da o astfel de indicaţiune. Deoarece putea fi cercetat cu înlesnire. care se împărţiseră egal asupra întregului corp. care este mult timp în contact cu bolnavii. fu cercetat în urmă şi de mine prin ştiinţa expresiunii figurii. când deodată descoperi sub microscop împuţinarea surprinzătore a bacililor. În sfârşit veni la mine.

prin aceea că înăbuşesc numai diferitele manifestaţiuni de boală. aceasta se apropie chiar în oarecare părţi de diagnoza noii ştiinţe de vindecare. încât dacă un bolnav suferă. chinina. care judecă după simptomele exterioare. la deosebiri de temperatură. homeopaţii merg cu specializarea chiar mai departe. căruia i se putea încredinţa un revolver fără teamă. Menţionez. sau la altele în mod neînsemnat. Cu toate acestea oricine dă o explicaţiune nouă şi propune un alt procedeu de vindecare este excomunicat. că au ajuns prea departe. din această cauză diagnoza este tot aşa de nesigură ca şi tratamentul. Primele începuturi ale bolii nu le poate preciza. Aceasta a adus lucrurile chiar până la punctul. metodul de vindecare natural.pdf. urmează să se lase a fi căutat de către trei medici specialişti diferiţi. deoarece cantităţile mici de medicamente nu paralizează corpul ca cele mari. de exemplu. în unele cazuri. diagnoza nu recunoaşte decât înfăţişările de boală pronunţate. noiembrie 2004 9 . că ar fi posibil ca diferitele organe să se poată îmbolnăvi deosebit. atinge fără îndoială rezultate foarte bune. Este însă tocmai cu deosebire important. Recunoaşterea bolii din vreme asigură de la început o perspectivă mult mai mare de vindecare. Al treilea.. cura cu mercur. Magnetopatul voieşte să găsească cu tratamentul său chiar sediul bolii. dar care înăbuşeşte însă orice manifestaţiuni de boală ale organelor genitale. Aceasta se explică prin întregul chip al influenţei magnetice. în forma cum se practică 4 Există şi în format . cei mai mulţi reprezentanţi ai acesteia se conduc după diagnoza alopatiei. În căutarea bolnavilor. că nu au recunoscut încă felul bolii şi tocmai în timpul din urmă s-au încins discuţiuni. dă o înfăţişare clară despre efectul magnetopatiei. ci produce totdeauna stări de boală mai agravate. homeopatia reprezintă un progres. a ordonat un tratament general al corpului. adică poziţia corpului care suferă cu deosebire. succesele sunt bineînţeles numai aparente. Diagnoza medicală nu are. în sfârşit. Dacă se mai iveşte şi vreo boală internă. care. este nevoit în cele din urmă de a mai aduce şi un al patrulea. asupra pricinii oaricăror manifestaţiuni de boli cum e holera şi altele. Dacă alopatul reuşeşte cu prescripţiunile sale. Ea e posibilă numai acolo unde există o diferenţă între acela care caută şi cel căutat.vesel şi plin de viaţă. iodul. şi-l înviorează chiar. deci. Bineînţeles că există şi homeopaţi. Magnetopatia nu cunoaşte diagnoza. Comparaţiunea între aerul de cameră şi aerul liber. în tabăra lor. bromul. Există însă în homeopatie o directivă populară. şi nici fazele de dezvoltare viitoare nu le poate judeca. de urechi şi de nas. Să luăm. ci se orientează adesea numai după aceea ce poate spune bolnavul sau rudele sale. pentru că influenţa magnetică nu se iveşte nicidecum la unele persoane. de ex. Vai de acela care este vindecat cu mercur! Aproape tot atât de grav influenţează morfina. în acelaşi timp de ochi. pentru că. Dar. Chipul ei de a trata este uniform şi ar trebui în realitate să propage şi unitatea bolilor. atunci aceasta se întâmplă. În mare parte a cazurilor. care nu vindecă niciodată. ediţiunea românească4. de a recunoaşte fazele bolii din vreme şi de a şti dinainte ce mers va lua. Prin această eroare s-au ridicat specialităţile. cu toată diagnoza sa. antipirina şi arsenicul. dar nu are nici un sistem lămurit şi precis. Indicaţiuni mai dezvoltate se găsesc în manualul meu "Noua ştiinţă de vindecare". Este de remarcat că medicii admit. care prescriu cantităţi de otravă foarte mari. care azi sunt privite de către mulţi medici. Mai mult încă. Homeopatia a rezultat din alopatie. nici o valoare pentru tratament din pricină că porneşte de la nişte premize cu totul false şi ridică prezumţia.

dar aceasta nu este decât un sentiment subiectiv nedeterminat. ar pricepe să judece întregul corp. El nu are o diagnoză deosebită. Au dreptate. atâta timp cât se conduc de diagnoza medicală. şi numai atunci organele izolate. N-ar mai avea să se mire dacă. când e vorba de o diagnoza care trebuie să considere întregul corp. sau foarte încet. în altele însă. când natura cere imperios aceasta. Medicul naturalist îşi va însuşi succesiv un mod oarecare de a privi. fără bază lămurită. Alţii afirmă cu emfază. cu ajutorul ştiinţei expresiunii figurii. dar sunt în eroare. Fiecare naturalist a făcut deja adesea experienţa că prescripţiunile sale fac efect repede şi sigur în unele cazuri. în cea mai mare parte a cazurilor.de obicei. cum şi de a da lămurire exactă asupra pricinii stării de boală. să ştie a judeca starea generală. după ce a fost cercetat medical şi deci poate să indice singur cam de ce suferă. Naturalistul. atunci examinează după chipul alopaţilor. Să vorbim aşadar de acum despre ştiinţa expresiunii figurii însăşi. Dacă este medic experimentat. sau nicidecum. cu care se va deprinde de a judeca pe bolnavi în general. caută cu preferinţă pe bolnav. că metodul natural de vindecare nu are trebuinţă de diagnoză. 10 . căci el tratează întregul corp.

Întregul corp îşi schimbă forma cum şi culoarea. se schimbă şi ţinuta corpului. Este o greşeală de a voi să. ca alimentaţiunea şi darea afară a sedimentelor. culoarea ca şi mişcarea lui. la omul civilizat însă. Pentru a cunoaşte însă toate schimbările trebuie să observăm mai întâi pe omul sănătos. În caz de sete. sănătatea este regula şi boala este excepţiunea. care poate fi stâmpărată. Mam orientat adică. când schimbările formelor devin însemnate. trebuie să 11 . pofta de mâncăruri picante şi de băuturi sunt contra naturii şi formează deci un semn de boală. De aci şi denumirea. căci un om sănătos trebuie să îndeplinească şi îndeplineşte în realitate toate funcţiunile sale fără osteneală. aşa că se poate recunoaşte starea sănătăţii şi după activitatea sa. totuşi această schimbare se prezintă destul de desluşit numai în părţi izolate. Nu este o temă uşoară de a descrie pe omul sănătos. Orice incomoditate după masă. De-abia încetul cu încetul mi-a reuşit să schiţez înfăţişarea unui corp omenesc normal. este dimpotrivă. Omul sănătos trebuie să capete foame regulată. De asemenea. judecând după activitatea corpului asupra stării sale de sănătate. spre a putea fi bine observată. Denumirea "Ştiinţa expresiunii figurii" a fost luată numai ca un indiciu special al noului metod de cercetare. Ştiinţa expresiunii figurii ia în consideraţiune pe omul întreg. E vorba în prima linie de funcţiunile care servesc pentru întreţinerea vieţii. spre deplină mulţumire. şi pe aceasta se oglindesc nu numai toate mişcările sufleteşti dar şi aproape toate mişcările interne corporale. aceasta este însă izbitoare numai atunci. Toate aceste momente sunt luate în seamă de către ştiinţa expresiunii figurii. şi dacă aş fi ales un nume latinesc sau grecesc. ea observă aşadar forma ca şi ţinuta corpului. deoarece oamenii deplin sănătoşi de-abia se mai întâlnesc astăzi. înainte de a se anunţa vreo altă senzaţie neplăcută şi organul mistuitor funcţionează aşa de liniştit de la sine. fără dureri şi fără mijloace artificiale de înteţire. recunoaştem fondul unei chestiuni numai după nume. n-ar fi fost izbitor pentru nimeni.Ştiinţa expresiunii figurii. încât nu produce nici un fel de senzaţie. Aceasta se întâmplă în general la denumirile compuse. nu există nici o boală care să atingă numai părţi izolate din corp (cu excepţiune rănile). mai întâi. de aceea forma lor normală e uşor de recunoscut. Omul sănătos. la orice îmbolnăvire suferă tot corpul. După cum am accentuat deja. Deoarece figura poate fi observată mai cu uşurinţă. prin luarea de bucate potrivite cu natura. Simţământul îndestulării se iveşte la timp. La animalele care trăiesc în libertate. Un corp încărcat lucrează chiar altfel decât unul sănătos. de aceea ea va observa figura înainte de toate.

ca să găsesc un om pe deplin sănătos. 4. Mirosul acesteia nu trebuie să fie nici dulciu nici acrişor. Natura nu i-a dat zadarnic lacrămile. cum înfăţişarea unui om sănătos corespunde în general cu concepţiunile noastre asupra frumuseţii. neagră. cenuşie sau flocoasă. ca aceia ai animalelor carnivore. Asupra corpurilor moarte încetează orice observaţiune folositoare. la umblat sau la dormit. iar nu pe aşa numiţii burtoşi. care de altfel sunt priviţi. Plămânul lucrează. produsul ce se dă afară al rinichilor. Înfăţişarea lor trebuie să fie de regulă cafenie. Este caracteristic. ele servesc într-adevăr spre a potoli durerile. şi sculptorii actuali le iau încă pe acestea ca model. Deschiderea gurii. aşadar. niciodată însă verde. Anticii sculptori greci au creat întradevăr figuri frumoase. ele trebuie să părăsească corpul fără a-l murdări. dar nu tari. Omul sănătos. dar aproape sănătos am văzut deja adesea. învinge uşor. sentinela naturală a plămânilor. de exemplu. Aerul trebuie inspirat prin nas. dar nu udă. vioiciune. La orice funcţiune. acestea sunt indicate la figurile următoare: 1. din contră este chiar plăcut. fără nici o osteneală. dar nicidecum oboseală şi indispoziţiune. Ea trebuie să aibă culoarea galbenă ca chihlimbarul. liniştit şi neîntrerupt. în corp sănătos. este semn de boală. nu trebuie să cauzeze durere când părăseşte corpul. trebuie să prezinte şi forme corporale exacte. sângeroasă. asupra acestora am studiat. să nu lase depozit grisos sau nisipos. amestecate cu viermi. lasă veselie deplină. 12 . înfăţişarea normală. 6 şi 14. mulţumire.fie cerinţă numai pentru apă. 3. Cel mai neplăcut miros pentru om este acela al carnivorelor. Simţământul ostenelii nu produce dureri. cheliile sunt semn de îmbolnăvirea corpului. tare. aparate ingenioase nu sunt nicidecum trebuincioase pentru aceasta. ele nu trebuie să fie lichide sau sângeroase sau. ea trebuie să se simtă caldă peste tot şi să prezinte o suprafaţă frumoasă. De asemenea. Toate aceste observaţiuni au fost făcute asupra persoanelor vieţuitoare şi pot fi zilnic repetate. Părţile păroase trebuiesc să fie ornate cu păr mult şi frumos. de asemenea şi excrementele în formă de bulgăr. Urdinarea este totdeauna un semn de boală. netedă şi elastică. Există semne foarte precise după care se poate recunoaşte o statură normală. corpul sănătos indică la timp. când este atins de vreo durere sufletească. corpul său trebuie să fie liber de materii străine. Excrementele la omul sănătos sunt în formă de cârnaţi şi solide. de culoare neagră. Pielea omului sănătos nu trebuie să răspândească vapori neplăcuţi. Mi-a reuşit arareori până acuma. în prezent. Toate aceste semne pot fi observate cu puţină osteneală prin simţuri şi mai adesea cu ochii. foarte adesea. poate. el ne predispune la odihnă şi în urmă la somn. Acela la care toate indicaţiunile precedente formează dovada unei sănătăţi depline. Somnul omului sănătos este dulce. prin simţământul ostenelii. nici să aibă o căldură izbitoare. ca model de oameni. cenuşie sau albă. când este îndestulat. Urina. de asemenea. Pielea trebuie să fie puţin umedă. nu trebuie însă niciodată să fie incoloră. bine nutriţi. La deşteptare.

Înfăţişare normală 13 . Înfăţişare normală Figura 4.Figura 1. Înfăţişare normală Figura 14. Înfăţişare normală Figura 6. Înfăţişare normală Figura 3.

reprezintă pe unul care nu e frumos deloc. Pieptul este rotunjit în faţă. Înfăţişarea normală arată o simetrie frumoasă a întregului corp. din aceeaşi pricină şi gâtul dispare aproape cu totul. ochiul limpede şi curat. şi fără ridicături de grăsime. netedă. nu prezintă nici un fel de ridicături şi are aproape aceeaşi grosime ca pulpa. pântecele însă nu este ieşit în afară şi întregul trunchi nu e prelungit în jos. iar nu o înfăţişare colţuroasă şi se mărgineşte exact după ureche. În detaliu. Picioarele sunt puternic făcute şi neîndoite nici înăuntru. drept şi nu gros peste măsură. cea de-a doua însă. Corp încărcat peste tot Înfăţişarea normală are un cap mare potrivit. ne va instrui de la întâia privire. gâtul este cu desăvârşire rotund. Gura rămâne închisă la umblat şi la dormit. Forma. buzele formează o închizătură frumoasă. I.Înfăţişarea normală. nici în afară. ele nu trebuie să fie îngroşate. căci prima reprezintă un om frumos. între figura 1 şi 2. dar nici prea subţire. ci împlinit normal. fără vine. Nasul este la mijlocul obrazului. nici prea scurt sau prea lung. deoarece trunchiul a devenit prea lung. tocmai această mărginire exactă dă figurii 14 . Fruntea trebuie să fie fără cute. Obrazul arată forme ovale. Înfăţişare normală Figura 2. o comparaţiune. mai dau încă următoarele semne ale formelor unui om sănătos şi normal. Figura 1. Corpul umflat din figura 2 e aşezat pe picioare prea scurte.

Bărbia trebuie să fie rotunjită şi să nu iasă colţuroasă în afară. sau poate gălbinicioasă. materii străine sunt depozitate atunci întrânsul şi împiedecă mişcarea. de asemenea. culoare şi mişcări judecăm starea corpului. Culoarea feţei nu trebuie să fie nici palidă nici izbitor de roşie. Culoarea. nu trebuie să producă tensiuni la gât când e îndreptat în sus şi nici la ceafă când e aplecat în jos. Figura 5. III. De însemnătate pentru ştiinţa expresiunii figurii sunt mai cu seamă mişcările capului. Încărcare anterioară Figura 6. Cei mai mulţi dintre cei care văd instinctiv frumuseţea unei astfel de figuri. nici corpul nu e normal. ea este vie până la etatea cea mai adâncă. nu trebuie nici să lucească. 15 . Partea de dinapoi a capului se deosebeşte în mod pronunţat de gât (vezi figura 5 şi 6).omeneşti o înfăţişare frumoasă. la stânga sau la dreapta. Aşadar. Mişcarea. Pentru judecarea corpului. mişcarea sa este importantă. Culoarea naturală a europeanului este roză deschis. după formă. Îndată ce mişcarea naturală este oprită. Înfăţişare normală II. nu pot să dea însă o explicaţie precisă în ce constă această frumuseţe. Acesta trebuie să se poată întoarce liber.

nu pot pătrunde materii străine în corp. pielea şi plămânii. vezi broşura mea: Louis Kuhne. ne aflăm în faţa unui corp încărcat cu materii străine. Ele s-au putut introduce în mod absolut numai pe calea naturală. Creşterea copiilor. trebuie privite ca materii străine5.= 0. Leipzig. pe care materiile se introduc în interiorul corpului. atunci corpul se dezvoltă în mod natural. Intestinele. destul de însemnat. rinichii. Deoarece însă această nutriţiune nu poate fi servită multor copii. sau culoarea. reproduse după natură. căci natura a prevăzut întocmiri pentru îndepărtarea materiilor rele întâmplătoare. totul ceea ce nu poate fi. sau nu-i mai poate fi de folos. care sunt conduse la stomac. de a îndepărta din corp. prin plămâni şi prin piele. nu sunt naturale. se întâmplă cazul mai înainte menţionat: corpul nu mai amănunte în această privinţă se găsesc în manualul meu: Louis Kuhne. Se naşte aşadar întrebarea cum au ajuns în interiorul omului aceste materii. Noua ştiinţă de vindecare. Flossplatz 24. Ediţiunea în limba română (şi în format . aşa încât un număr procentual de copii. sau mişcarea este împiedecată. materii prin stomac. în corpul sănătos. că sunt bolnavi chiar de mici. Figura 49. şi adesea în cantitate atât de mare. dau o dovadă convingătoare în figurile 49—51. Încărcare generală Figurile 50 şi 51. care nu aparţin corpului. trebuiesc găsite mijloace de compensaţiune. Pentru primele luni. Pe dată ce forma corpului. 5 16 . şi deci.Încărcarea corpului. Dacă însă se introduc în corp prea multe materii străine. editura Louis Kuhne. şi chiar dacă se întâmplă că se introduc în mod excepţional. Noi introducem însă. Despre efectele vătămătoare pe care le produce cu deosebire laptele fiert în aparatul Soxhlet. fiindcă corpul încărcat al mamei nu o mai poate produce. lucrează cu stăruinţă.pdf) 6 Pentru amănunte. atunci organele nu le mai pot răzbi şi ele rămân parţial în corp. Această încărcare trebuie să fie materială. moare la etăţi mici. Încărcare generală Materiile nutritive contra naturii nu se mistuiesc pe deplin şi. Preţul unui exemplar: M. căci numai materii pot schimba forma. pe dată ce ele se introduc regulat zilnic. Cei mai mulţi omeni primesc chiar de la naştere materii străine în corp. prin gură se introduc în corp alimentele solide şi fluide. care însă nu pot egala pe deplin laptele mamei. ele sunt depărtate imediat. Dacă ea este conformă cu natura. Atât timp cât urmăm pentru aceasta calea naturală. Singura nutriţiune naturală este laptele mamei. cea mai bună compensaţiune este laptele nefiert de la capre sau vaci sănătoase6. Prin plămâni şi prin piele inspirăm aer. Prima nutriţiune a omului are o influenţă esenţială.80.

sau se fac depozite noi. de câteva ori prin mici catastrofe. Dacă mistuirea se face încă bine. Dar. Materii insuficient mistuite devin de asemeni materii străine.poate îndepărta resturile cu totul. se va descărca. însă. restul corpului poate fi adesea în aparenţă sănătos. pe aceleaşi căi. etc. mai rămân resturi. năduşeală de picioare. ele pot deveni materii încărcătoare pentru corp. atunci nici bucatele naturale nu pot fi pe deplin operate. dar acestea se depărtează din nou. atunci fără îndoială consecinţa ar fi fost deranjarea minţii. Dacă aceste canaluri de scurgere se astupă deodată. însă. după cum. în parte însă se depun în formă solidă. El întrebuinţă. pe care corpul şi le face sieşi. atunci corpul mai posedă puterea suficientă. Dacă s-ar fi îndreptat prin spate în sus spre creier. În sfârşit. În acel loc. Aci voi povesti câteva întâmplări reale. Acestea sunt chiar adevărate operaţii (chirurgicale) proprii. în parte. era cu totul natural. se mai poate ivi situaţia că materiile nutritive real absorbite să-i fie neîndestulătoare. un profesor prescrise dermatol. În acelaşi timp. cari îl deranjau deja foarte mult şi de care voia să se scape din această pricină. Cine trăieşte aşadar în aer nesănătos. care provoacă tocmai diareea. ca şi acela care se hrăneşte cu alimente contra naturii. Fenomenul ce se petrecea aci. care însă nu folosiră nici unul. contra acestora. şi au ales deci gâtul ca loc principal pentru depozitare. o aprindere sau o umflătură. totuşi. care condiţionează diversitatea încărcării. mai târziu. însă. Dacă stomacul şi maţele sunt odată slăbite şi pătrunse de materii străine. după un scurt timp. şi din când în când corpul le depărtează. chiar după câteva zile. de a depărta materiile străine pătrunse prin plămâni. Ele pot urma diferite drumuri. Pe lângă aceasta. cari nu au alt scop decât de a depărta din corp o mulţime de materii străine. Dacă s-a făcut odată începutul cu depozitarea materiilor străine. mai provocă şi transformarea materiilor străine înseşi. Materiile străine au găsit închisă ieşirea prin maţe. poate chiar un puroi. de cele mai multe ori direct. după înlăturarea trânjilor. Ele se prezintă sub formă de răni deschise ca: trânji. de obicei foarte adesea. Prin plămâni şi prin piele pătrund de asemenea materii străine în corp. Câteodată corpul îşi formează canaluri artificiale de scurgere. căci 17 . se prezintă o schimbare izbitoare. năduşeli. încât era pericol de sufocare şi viaţa pacientului dădea de temut. urinare dureroasă. acesta simţi în gât o umflătură izbitoare şi bănuia el însuşi că această apariţiune putea să fie în legătură cu depărtarea trânjilor. adesea. ca diaree. Aceste depozite constituie încărcarea corpului. Pe locurile unde se fac depozitele se produce căldură mai mare. Un domn suferea de vreo zece ani de trânji vâscoşi. deoarece nu simte încărcarea. În tot cazul. Totuşi. erupţiuni ca cele indicate. cu care înlătură aproape imediat trânjii. aceste canaluri de scurgere se formează de-abia când corpul este deja simţitor încărcat. aşa că părea că bolnavul e vindecat. şi pentru aceasta se cere deja o impulsiune mare. de cantităţi mai mari. în caz contrariu însă. Se produce fermentaţiunea pe lângă care se dezvoltă gazuri. atunci materiile care sar fi scurs prin ele. Umflătura deveni după câteva luni atât de considerabilă. aceasta. acestea sunt duse prin corp şi. nu. acela aduce corpului materii străine tot atât de bine. o serie de leacuri prescrise de medicul său curent. date afară prin piele. atunci merge repede înainte şi se întâmplă. Aşa se explică şi desele boli de copii. Domnul urmă atunci sfatul câtorva prieteni şi făcu o baie cu fricţiuni. mai cu seamă că în timpul din urmă se scurgeau. Materiile străine se depozitează mai întâi pe lângă orificiile pentru dare afară. se depun în altă parte a corpului. fistule.

căci provoacă acolo imediat un fel de fermentaţiune şi. şi atunci cauzează vătămări cu mult mai mari. şi prin acestea cel mai înalt grad de nervozitate. aşa încât după aceasta urmă chiar o constipaţiune îndârjită. într-un interval abia de trei săptămâni. câteodată chiar încărcări ale corpului.pericolul sufocaţiunii îl nevoia să primească orice sfat. convinsă despre excelentul efect al medicamentului. Prima baie chiar îi produse deja o uşurare exterioară. decât dacă se introduc în corp pe căile naturale. după cum este cunoscut. ori prin ferirea de aer curat. se formă la gât o umflătură ca acea indicată de fig. Otrava şarpelui. Nu arareori materiile pornesc chiar către plămâni şi inimă. Aceasta se explică prin faptul. care prin darea afară a flegmei izgoneşte din corp o mulţime de materii străine. femeia ar fi fost. desigur. Dacă tusea e înăbuşită prin diferite mijloace. se formează adesea umflături la gât. adică chiar şi oftica plămânilor. prin medicamente. sau prin căldură prea mare. Figura 12. Încărcare anterioară şi laterală Dacă umflătura de la gât s-ar fi produs mai cu încetul şi nu s-ar fi prezentat aşa de imediat după înăbuşirea diareei. influenţează foarte repede când pătrunde direct în sânge. adică a plămânilor. că materiile abia se adunaseră şi nu se întăriseră încă destul. şi. ba chiar turburări ale spiritului. Materii străine pot pătrunde şi de-a dreptul în sânge. Din nenorocire cei mai mulţi însă. friguri 18 . făcu să dispară diareea. şi se convinse deodată despre valoarea medicamentelor. cu aceasta. Şi după înlăturarea năduşelii picioarelor. sau spre alte organe interne. că cea mai mare parte a bolilor organelor interne. prin aceasta nu se atinge decât o schimbare în rău a stării corpului. se produc de-abia după înăbuşirea unor astfel de manifestaţiuni exterioare. 12. nu presimt ce rău poate pregăti şi pregăteşte adesea în realitate otrăvirea cu medicamente. Ea consultă un doctor. Un exemplu drastic despre aceasta este muşcătura de şarpe. De aceste manifestaţiuni exterioare ţine şi tusea. Materiile străine porniră atunci în sus. aşa că se poate susţine. acesta fiind un ajutor propriu al corpului ei foarte încărcat cu materii străine. Femeia pricepu îndată că această manifestaţiune fusese provocată de către prescripţiunile medicale. care. O femeie cam de vreo 30 de ani suferea de mai mult timp de diaree. căci altfel nu ar fi mers atât de repede.

mişcarea capului nu e normală. Dacă în cazuri de accidente se introduc materii în sânge prin răni. 19 . aproape în acelaşi mod ca şi la pântece. tot aşa e şi acolo. Drumul de la pântece spre cap nu este totdeauna acelaşi. Dacă nu există pricini deosebite. Dacă aceeaşi otravă s-ar introduce în cantităţi egale prin stomac. Materiile străine se urcă mai lesne în sus prin faţă sau printr-o latură şi în sfârşit chiar prin spate. organele dispar printre acestea şi se formează adevărate întărituri. pe dată însă ce s-au depus numai urme. şi-a aşezat cu aceasta un monument destul de rău. atunci nu provoacă o vătămare demnă de remarcat. parte însă totuşi rămâne întrînsul. Un corp oarecum puternic respinge în orice caz. în mod direct. care fac ca gâtul să se prezinte nu tocmai neted. După acest mers distingem aşa dar: 1). Încărcarea dorsală (la spate). Altoirea modernă este o rătăcire îngrijorătore cum istoria are puţine de indicat. Încărcare laterală 3). Materiile caută să ajungă la extremităţile corpului şi trebuiesc să treacă printr-un fel de strâmtoare. Încărcare (în faţă) anterioară. ele se prezintă mai întâi ca îngroşări. pe care căutăm să-l preîntâmpinăm după putinţă. Probabil şi acesta depinde de tăria organelor prin care trebuie să treacă. sau chiar ca noduri. Se găsesc însă totuşi făşii izolate. Depunerea începe în pântece în apropierea organelor pentru darea afară. după cum se ivesc aici. Tot astfel.aprinse. unde depozitarea lor se observă mai bine. Se formează o umflătură şi un puroi. Umflăturile se formează de altfel la gât şi la cap. 2). căci în stomac devine nevătămătore. La acestea otrava rămâne în cea mai mare parte în interior şi tocmai acestea se altoiesc apoi încă o dată. se poate înşela atunci adesea şi să creadă că nu există încărcare. se petrece şi cu muşcăturile câinilor turbaţi. adesea chiar pe locul inoculaţiunii. Este şi timpul înaintat ca altoirea să înceteze. Câteodată ele descresc jos şi cresc sus. strămutarea aceasta se produce încet. Mai târziu. Nu însă toate materiile introduse în sânge influenţează aşa de repede şi de îngrijorător. De cele mai multe ori. atunci este un caz întristător. Ce fel de schimbări produc materiile străine în corp? După cum am mai pomenit. ca umflături. parţial. şi. în parte. secolul nostru. otrava. sau izbitor de roşie. Corpuri mai puţin puternice. vătămare însă aduc totuşi. Consecinţele. şi înainte de toate. adesea însă trebuiesc luate în consideraţiune toate semnele spre a dobândi o idee clară. Consider însă ca îndrăzneţ de a introduce intenţionat materii în sânge. ba chiar de două ori. pentru că înainte se făcuse „fără succes”. de-abia pot acţiona o respingere. în parte şi de poziţiunea în timpul nopţii. tari. Chiar culoarea este în cazul acesta nenaturală şi de obicei cenuşie sau brună. pe cât timp la cura derivativă sus dau înapoi şi jos cresc. al luminii. Cine nu e deprins. numai examinarea formei ne poate lămuri aproape exact asupra felului de încărcare. din nenorocire. materiile străine caută loc pentru a se depune. pentru ca omenirea să nu devie din ce în ce mai bolnavă şi mai slăbită. încep deja să se îndrepteze spre părţile mai îndepărtate. este dată afară prin maţe. sunt tocmai în asemenea cazuri mai dese şi mai rele: pe lângă materiile străine deja existente se introduc altele noi. către cap şi către membre. adică prin gât.

câteodată chiar încărcare generală. Ea este reprezentată în figura 5. linia de delimitare a feţei să devie iarăşi normală. 10 şi 37). de partea dreaptă sau de partea stângă. se formează noduri la gât (Fig. Nodurile de la gât cum şi culoarea nenaturală ne indică atunci foarte 20 . încărcare anterioară şi laterală sau laterală şi dorsală. etc. bine înţeles. de exemplu. 7). Atunci încărcarea este de o natură mai dificilă şi se poate întâmpla ca. că încărcarea a pătruns până la creier. observăm. pe care o pun totdeauna alături pentru acest scop. faţa se umflă şi pe frunte se formează o ridicătură de grăsime. La încărcarea anterioară înaintată. din care cauză nu poate servi singură ca un indiciu exact. 7. ci mai totdeauna amestecat. faţa este mărită şi grosolană. prin întărirea materiilor străine şi prin dispariţiunea muşchilor. care la încărcarea anterioară se află de cele mai multe ori după linia normală. gâtul este de obicei ceva îngroşat (Fig. (Fig. fiecare fel de încărcare în parte. În unele cazuri. Încărcare anterioară La încărcarea anterioară. un fel de încărcare nu se prezintă singur. De regulă. Câteodată numai gura e ieşită în afară (Fig.Încărcarea laterală poate fi. 8). vom considera. şi recomand cititorului de a-şi întipări întotdeauna exact fiecare indiciu. A. şi atunci materiile străine s-au oprit aci. ea ne indică numai. Încărcarea anterioară se prezintă la părţile din faţă. Această ridicătură însă se poate prezenta şi la încărcarea dorsală. Pentru a obţine o înţelegere clară. cum şi de a-şi crea o idee lămurită prin comparaţiune cu figura normală. 7). sau aproape exclusiv. sau exclusiv. mai întâi. Încărcarea anterioară. Figura 5. Un semn foarte caracteristic este delimitarea feţii.

nu sunt destul de pronunţate. Depozitarea se poate face pe toate părţile feţei. Consecinţele se pun în evidenţă după felul încărcării. în faţă. Încărcare anterioară Figura 8. Adesea se ivesc şi noduri mai mici sau mai mari. ni se prezintă o încărcare puternică. Deoarece la încărcarea anterioară. Figura 7. 8). câteodată chiar într-o singură parte. corpul este încărcat în toate părţile din 21 . se iveşte la gât. sau numai în unele părţi mai mult. Figura 10. Încărcare anterioară şi laterală Figura 37. cu toate acestea.lămurit. de altfel. Îndată ce capul este mişcat înapoi. că. 37). Încărcare anterioră şi laterală. La încărcarea anterioară. capul nu se poate îndrepta cu libertate în sus. aşa că o jumătate de faţă devine mai groasă sau mai lungă de cât cealaltă (Fig. De o importanţă deosebită este însă mişcarea capului. anterioară şi laterală (copil scrufulos) Culoarea feţei la încărcarea anterioară este sau palidă sau prea roşie. care. iar părţile care sunt mai mult încărcate sunt prea tari şi au un luciu izbitor. o încordare foarte lămurit pronunţată (Fig.

de exemplu. pneumonie. La picioare se prezintă aceasta şi mai lămurit. care suferă de mai mulţi ani de indispoziţiile menţionate fără de a simţi. scarlatină. a crescut adesea din nou după ce căzuse de mai mulţi ani. niciodată. După cum am spus deja la partea generală. atunci ei nu mai pot fi înlocuiţi. la care partea stângă întreagă este cu mult mai lată decât cea dreaptă. boli de minte. aşa că se poate face observaţiunea că există persoane. atunci capul nu mai stă la 22 . La început. La schimbări de temperatură mai cu seamă se ivesc dureri. Toate aceste consecinţe se pot înlătura dacă îndepărtăm cauza. Organele delicate sunt adesea ferite. Apoi. La încărcarea anterioară absolută nu se ivesc. dacă dinţii au căzut. Bolile de copii sau alte friguri. mai cu seamă la cei de jos. se mai pot ivi boli de nervi şi de ochi. Încărcarea laterală. Bine înţeles că. 7. încărcările pot înainta foarte încet.bolile feţei. 7. a pierdut dinţii de jos cu siguranţă foarte de timpuriu. Remarc numai aici. numai prin darea afară a materiilor străine dispar şi manifestaţiunile bolii. la care partea dreaptă întreagă a feţei apare mai lungă şi mai lată ca cea stângă. fu vindecat aproape pe deplin în câteva săptămâni. 16. prin cura mea. cu drept cuvânt. Aproape toate bolile pot lua naştere în acest caz. Roşeaţa feţei ca şi pecinginele ei sunt deja socotite ca boli. Acestea se ivesc atunci mai mult în părţile anterioare ale trupului. precum pojar. de exemplu. atunci capul se descoperă şi părul cade la părţile anterioare. în general. toate aceste diferite părţi trebuie că suferă din această pricină. pe când la altele merge destul de încet. prin pecingine la bolile de copii. în partea respectivă. şi aceasta se întâmplă la încărcarea anterioară. poate. iar în a doua . prin băile derivative şi mulţi întreabă miraţi. de natură periculoasă. Încărcarea anterioară este adesea înlăturată în câteva săptămâni. reprezentat în fig. Domnul. deranj mare. provocată prin încărcarea anterioară. aşa încât tot corpul apare nesimetric. Încărcarea laterală prezintă. În prima linie sunt bolile de gât. aprinderi. Părul însă. Astfel. B. că încărcarea anterioară se poate înlătura cu uşurinţă şi că toate consecinţele ce derivă din aceasta nu sunt. ceea ce se dovedeşte lămurit. Dar. 5. cât şi de către medicinişti. în fig. anghina difterică. Dinţii se strică. Adesea sunt chiar toate părţile corpului pe partea aceea mai late. sau chiar roşeaţă de obraz. Atunci ele provocă la aceste părţi diferite neplăceri. tot astfel. pentru ce tocmai la această încărcare se obţin rezultate aşa de repezi. mai cu seamă dureri de cap. aşa. până ce deodată sunt atinse alte părţi care mai înainte fuseseră numai puţin încărcate. Pentru amănunte în această privinţă vezi capitolul respectiv.faţă până la picioare. Aceasta este indicat foarte lămurit în Fig. cari sunt provocate de către încărcarea anterioară. o îngroşare pronunţată a gâtului. apariţiunea are adesea loc numai la bărbie. un domn care suferi în timp de 18 ani de pecingine la barbă. Dacă încărcarea se întinde până la părţile cele mai superiore ale capului. sunt întotdeauna aşa numite cazuri uşoare. şi aşa numitele boli cronice se ivesc în cantitate mare ca o consecinţă a încărcării anterioare. organe distruse cu desăvârşire nu pot fi create din nou. cu toate că există încărcare anterioară. atât de către profani. şi tot aşa cel din fig. deoarece materiile se depun mai mult la obraz şi la frunte.

La partea încărcată. atunci se produce durerea de cap laterală. în sfârşit. Consecinţele încărcării laterale sunt în general mai serioase decât ale celei anterioare. Încărcare laterală şi anteriaoră înaintată. Cu încetul. În realitate. Dacă se prezintă deodată încărcare laterală şi anterioară. care se îndreptează spre ureche. se prezintă şi boli de ochi şi atunci ameninţă albeaţa. Figura 16. se observă adevărate încordări care arată foarte lămurit direcţiunea. migrena. bine înţeles. Încărcarea laterală se observă lămurit la mişcarea capului. Astfel. 23 . Aceasta poate dura câte odată ani mulţi fără ca în aparenţă să se prezinte vreo înrăutăţire. după ce dispăruse. căci dinţii se distrug. ci toţi se plângeau de nenorocirea. aproape în acelaşi timp. 18). Fără îndoială că nimeni nu bănuia. nici piciorul nu se deosebeşte de trunchi în mod pronunţat. că se prezentase o nouă suferinţă. şi prin aceasta ţine pe loc înaintarea încărcării. materiile porniseră înspre ochi. orbirea. Încărcare laterală (în partea dreaptă). Încărcarea laterală stângă înăbuşeşte de obicei activitatea pielii. Capul însuşi se dă succesiv într-o parte. cu câtă îndârjire se opusese corpul atâţia ani contra răului. Era de remarcat. căci la partea încărcată se prezintă întotdeauna o încordare. mai întâi la partea încărcată. De obicei.mijlocul corpului. Năduşeala de picioare este anume obişnuită la această încărcare. bineînţeles fără de a putea găsi ajutor de la şcoala medicală. La cea din urmă. o damă suferi timp de 15 ani de migrenă. aşa că aceasta este mai grea încă decât cea dreaptă. atunci se produce de cele mai multe ori surzenie. cât şi cea neagră. că aceste două manifestaţiuni erau în legătură cu aceeaşi cauză. pe care a luat-o încărcarea şi către care va urma să înainteze. şi se observă acolo un depozit izbitor. corpul produce multă năduşeală. iar gâtul şi capul prezintă adesea noduri formate (Fig. cea veche. se prezintă dureri de dinţi în partea respectivă. încât materiile trebuie să se dirijeze către alt loc. până ce încărcarea devine în partea aceea atât de mare. Atunci se observă foarte lămurit o umflătură. De asemenea. cu timpul. Dacă întreaga jumătate de cap este încărcată. Figura 18. Lucrurile s-au petrecut însă foarte natural. migrena dispăru după o durată de 15 ani. se prezentă însă. atât cea albă. se va face mai bine. Doctorul ei de casă îi dăduse numai asigurarea consolatore că. şi ele sunt şi mai greu de înlăturat.

Dacă năduşeala încetează din vreo pricină oarecare la încărcarea laterală dreaptă.La încărcarea laterală dreaptă. Totuşi însă se poate numi aproape un noroc când materiile nu înaintează până la cap. deci. căci aci provoacă schimbări forte rele. Ea înaintează în sus prin spate. Capul devine sus mai lat şi fruntea dobândeşte în cele din urmă grăsime. 20. mai slabe decât la cea stângă. atunci starea este imediat mai serioasă. şi produce aci diferitele sale schimbări. Câte odată nu pătrunde până la cap. Figura 20. de la spinarea rotundă până la cocoaşa formată. Încărcare dorsală Figura 24. 24 şi 25). C. ci se opresc la spinare. atunci delimitarea între gât şi ceafă dispare şi locul dintre acestea se umple succesiv pe deplin. Încărcarea dorsală. Dacă în realitate ele apucă drumul spre cap. apoi produce o mărire a acesteia care natural variază în diferitele grade. Bust roman vechi . de regulă. Încărcare dorsală (bust persan) 24 Figura 25. Încărcarea dorsală este cea mai grea. frigurile interne sunt. Încărcare dorsală şi laterală. printre felurile de încărcare. (Fig.

Încărcarea dorsală produce şi deşteptarea timpurie a instinctelor sexuale. persanele încărcate dorsal au spiritul forte excitat şi oarecare nelinişte se accentuează. Dacă încărcarea dorsală. ea conduce pe copii. Poate să ajungă chiar până la turburarea deplină a spiritului. Încărcarea dorsală are aproape întotdeauna ca consecinţă trânji şi de oarece la acesta. atunci acesta este pe drumul degeneraţiunei şi merge spre decadenţă. Boli aprinse se ivesc însă în mare parte numai la copii. cu manifestaţiunile ce decurg din ea. chiar în cazul dacă ar fi inferioră în ceea ce priveşte cultura generală. atunci reproducţia mai este încă cu putinţă. – Dacă numai unul dintre soţi suferă de încărcare dorsală sau dacă aceasta nu este prea avansată. La început. astfel că ştinţa expresiunii figurei dezvăluie astăzi pricinile. fără ca mai târziu să îndeplinescă speranţele ce se pun în ei. Soţii care sufără de încărcare dorsală sunt aprope în general sterili. ei sunt de obiceiu neateuţi şi distraţi. cu toată cultura lor înaltă. în relaţiunile spirituale. copii sunt precoce. Ei au însă de suportat tote celelalte boli. distragerea.Faţa de asemenea poate fi atinsă dar atunci îngroşarea păşeşte de sus în jos. lipsa de energie. cauzeză însă repede şi impotenţa. care decurg din încărcarea dorsală şi acestea sunt tot atât de seriose ca cele aprinse. se întinde la un popor. Persoana reprezentată în figura 6 întrece fără îndoială pe acelea reprezentate în figurile 20 şi 21. atunci acestea sunt întotdeauna de o natură seriosă şi conduc în multe cazuri la moarte. Medicul nu găseşte însă nimic bolnăvicios la aceştia. Adesea ei sunt iudicaţi ca model de sănătate din pricina corpului lor umflat şi culorii vii a feţei. Înfăţişare normală 25 . cum şi pe fetele tinere la onanie. copiii care se nasc însă sunt slabi şi adesea nu au nici de cum putere de viaţă. Dacă la încărcarea dorsală se ivesc bale acute. Pe dată ce capul este aprins se ivesce nervozitatea cu consecinţele ei. se spune că îşi închipuesc numai boala. 24) şi romani (fig. Scăparea este mai întotdeauna numai atunci posibilă când se procedeză în mod foarte energic prin băi derivative şi prin producere de năduşeală. care au condus aceste popoare spre decadenţă. Încărcarea dorsală dă aşadar întotdeauna de temut turburarea spiritului şi aci se dovedeşte tocmai superioritatea ştinţei expresiunii figurei. de regulă. Este desigur foarte interesant şi important că busturile descoperite ale vechilor Perşi (fig. care recunoaşte starea periculoasă ce ameninţă chiar de la primele începuturi. adolescenţi. ele nu sunt niciodată proprii pentru diplomaţie. 25) indică semne de încărcare dorsală puternică. la adulţi cu încărcare dorsală se ivesc însă forte rar astfel de crize de vindecare. Personele încărcate dorsal sunt întotdeauna înapoia altora. Despre adulţi care în cele din urmă simt nervozitatea lor. se produce adesea un mers nesigur. adică slăbirea memoriei. Figura 6. sunt atinse şi şoldurile. Dacă femeia sufere de încărcare dorsală atunci ea înclină spre avorturi sau naşteri înainte de termen şi nu poate nici să nutrescă copiii.

Figura 20. Încărcare dorsală

Figura 21. Încărcare dorsală

Încărcarea dorsală este mult mai răspândită în clasele mai bune decât în cele sărace, pentru că la cele dintăiu se păcătueşte mai mult în ceea ce priveşte nutriţiunea. Amănunte referitoare veţi la capitolul «Ce să mâncăm». Oricine care suferă de încărcare dorsală, are îndatorirea seriosă de a cugeta negreşit la înlăturarea acesteia la timp, căci cu cât se învecheşte mai mult, cu atât poate fi mai greu îndepărtată. Partea rea este că tocmai acest chip de încărcare răpeşte suferindului succesiv şi energia, de care are trebuinţă pentru îndepărtarea ei. Atât timp cât materiile străine sunt încă moi şi mişcătore mai merge, pe dată ce se întăresc şi mobilitatea cedeză atunci îndepărtarea încărcărei cauzeză foarte multă ostenelă şi perseverenţă; adesea însă nu mai reuşeşte cu toată energia aplicată.

D. încărcarea amestecată.
După cum am spus mai înainte, felurile de încărcare se prezintă arare ori separate sau parţiale, aproape întotdeauna ele se ivesc mai multe deodată, şi atunci consecinţele fiecărui fel de încărcare se prezintă împreunate, fiecare după cum sunt de avansate. Forte adesea sunt împreunate încărcarea anterioară cu cea laterală (fig. 8, 10, 18, 19), tot aşa de des încărcarea laterală cu cea dorsală (fig. 22 şi 25), câte odată chiar încărcarea dorsală cu cea anterioară.

26

Figura 8. Încărcare anterioră şi laterală.

Figura 10. Încărcare anterioară şi laterală

Figura 18. Încărcare laterală şi anteriaoră înaintată.

Figura 19. Încărcare anterioară şi laterală

Figura 22. Încărcare dorsală şi laterală

Figura 25. Încărcare dorsală şi laterală

Persoanele cu încărcare generală au fără îndoială cel mai mult de suferit, (fig. 26 urm. şi 38). Ele sunt predispuse la toate manifestaţiunile de boală. Sunt 27

nervoase, neliniştite, nemulţumite şi nu ştiu ceea ce voiesc. Dacă sunt atinse de o boală acută, ceea ce tocmai la acestea se întâmplă forte uşor, atunci se găsesc imediat în pericol de a’şi pierde viaţa. De oarece din pricina corpului lor plin şi încărcat ele sunt considerate adesea ca foarte sănătoase şi pentru că la acestea de cele mai multe ori nu se observă friguri exteriore, de aceea se află de obicei, în general, cu surprindere despre moartea lor subită, cum acest om «sănătos» a putut să moră atât de repede.

Figurile 26 şi 27. Încărcare generală, preponderent în partea stângă

Figurile 28 şi 29. Încărcare generală

Figuraile 30 şi 31. Încărcare generală

28

28). Atunci ajutorul este foarte greu şi chiar cura cea mai bună oferă puţină perspectivă de succes. Merge mai rău însă când corpul se usucă şi în acelaşi timp începe să dispară. Îmbolnăvirea organelor interne.Figuraile 32 şi 33. Câte odată bolnavul nu ştie nimic despre acesta. când 29 . De aceea cei mai mulţi omeni sunt deprinşi cu deranjamente mici la stomac sau în intestine. Fără îndoială că depinde întotdeauna şi de etatea cum şi de puterea de viaţă a omului. După cum am spus înainte. de regulă mai poate fi ajutat. Organele digestive trebuie să lucreze în aşa chip. şi deci nu poate fi nici menirea ei de a denumi în deosebi fiecare manifestaţiune. Încărcare anterioară şi laterală (ofticos) Atât timp cât corpul este încă umflat (fig. ea este însă. Încărcare generală Figura 34. Boala a început de la acestea. persanele cu mai puţină putere de viaţă însă. Voi atrage atenţiunea mai la vale în chip mai precis asupra semnelor distinctive şi a importauţei lor. totuşi în măsură de a stabili în general. de aceea activitatea lor se micşorează din ce în ce mai mult. sciinţa expresiunii figurei nu are nimic în comun cu numele usitate ale bolilor. Figura 38. Din expunerile precedente a rezultat deja. care dintre organele interne sunt mai mult atinse. cel mult la astfel de oameni care trăiesc la aer liber. încât nici să nu observăm acesta. unele corpuri dau încă chiar atunci afară materiile străine. ca la orice încărcare organele digestive sunt împărtăşite. şi de oarece chiar ele sunt pătrunse din ce în ce mai mult de materii bolnăvicioase. deoarece stările cronice de boală ale organelor interne se pun arare ori în evidenţă prin dureri. numai excepţional mai sunt în stare să facă acesta. şi sunt mulţumiţi. Încărcare generală. Acesta însă nu se întâmplă mai la nici un om.

îndeosebi. La încărcarea anterioară balele mistuirei nu sunt aşa de rele ca la celelalte. În urma acestora se produce anemie şi oftica întregului corp. năduşeala încetează de la sine. dintre organele digestive. de asemenea. Dar o mistuire aşa de desăvârşita. însă le eliminează deja înainte de a fi luat forma lor exactă. Ea este bine înţeles mai rea. ele vin la rând de-abia mai târziu… şi numai în cazul de încărcări grele. sub ochi. În ambele cazuri însă materiile nutritive nu sunt corect consumate. trânjii sunt la aceasta o manifestaţiune obişnuită.nu simt dureri deosebite în aceste organe. de obicei. Îmbolnăvirea organelor genitale la femei se poate produce pe două căi. odată prin aceea că la o încărcare puternică a canalului intestinal mitra este apăsată sau împinsă la o 30 . atât timp cât nu s-au degajat de materiile lor străine. la aceste încărcări. Toate persoanele încărcate în dreapta năduşesc aşa de uşor. Aceştia dovedesc negreşit existenţa bolii de rinichi. Acesta este o dovadă lămurită. ele au o năduşeală incomodă de picioare. oricât de neplăcută ar fi. sunt în cauză mai cu semă părţile dinapoi ale intestinelor şi dupe cum am mai spus deja. Ambele se produc prin căldură. nu are nici o persoană încărcată. Culoarea feţii devine atunci galbenă pentru că ficatul nu extrage fierea din sânge. cum am descris-o. şi această năduşeală este pentru ele o binefacere. Diareea însă se produce când intestinele mai pot depărta resturile. Ele pot produce însă oboseli tot atât de mari. De organele digestive ţine şi ficatul. s-ar depune într-alt loc. şi atunci îndepărtarea sa nu este legată cu nici un pericol. căci atunci materiile străine care se depărtează printr'însa. Încărcarea laterală dreaptă şi culoarea gălbinicioasă a pielii denotă aşadar. este pentru ele o manifestaţiune foarte binefăcătoare. boală de ficat. La încărcarea dorsală. că depinde mai mult de activitatea organelor digestive şi mai puţin de alegerea nutriţiunei. Natura îngrijeşte aşadar în mod evident. şi vindecarea se produce cu uşurinţă prin criză de vindecare sau prin băi derivative cum şi prin regularea felului de viaţă. ca şi la cea laterală stângă. şi corpul este îngrijit numai de nevoie cu materii nutritive. atunci trebuie să sufere mult şi organele genitale. Starea lor se cunoaşte mai bine prin substanţa pe care o dau afară. Se formează atunci. Acestă oftică se manifestează prin debilitate crescândă. La încărcarea laterală dreaptă toate manifestaţiunile se ivesc în partea dreaptă. pe cât timp înăbuşirea artificială a acesteia prin medicamente ar avea consecinţe foarte periculoase. este năduşeala abundentă. O consecinţă caracteristică a bolilor de ficat. Totuşi. printr’o slăbiciune din ce în ce mai mare faţă de orice nutriţiune chiar şi de aşa numita nutriţiune puternică. Dacă organele digestiye sunt tare încărcate. dar nutriţiunea nu suferă atât de mult. părţile din stânga ale aparatului digestiv suferă mai mult şi că acolo se manifestă din când în când sau încontinuu apăsare sau durere. poate pe un organ delicat. Coustipaţiunea se produce îndată ce membranele mucoase se usucă şi se întăresc cum se cade. năduşeala lipseşte. Dacă degajarea are loc. în acest caz ele produc în organele digestive arsuri regulate. Rinichii fac parte. Boalele mistuirei se pot deduce aşa dar fără alte explicaţiuni din orice fel de încărcare. deoarece. că la încărcarea laterală stângă. ei pot fi atinşi de orice fel de încărcare. constipaţiunea sau şi diaree se pot ivi ca consecinţă. săculeţi moi conţinând apă. Trebuie însă considerat. Foarte adesea. aceasta însă. ca reproducţiunea să nu fie aşa de repede influenţată. prin urină. mai cu seamă la femei. când materiile străine sunt deja uscate. în acelaşi timp însă din nou şi cu materii străine. La încărcarea dorsală. care este aşezat mai mult înspre dreapta şi care este atins aproape întotdeauna la încărcarea laterală dreaptă. aşa dar aceleaşi dureri sau aceleaşi neplăceri. starea lor e mai gravă. ca şi a încărcării laterale drepte.

pentru ca plămânii să sufere în chip simţitor. pentru că tocmai la această încărcare năduşeala lipseşte. când este tratată la timp. corpul trebuie să fie deja foarte încărcat. deci. Printr-o constrângere subită provocată de răceală. Încărcarea laterală stângă dă aşadar de temut reumatismul. cu deosebire după înăbuşirea artificială a frigurilor provocată prin medicamente. plămânii nu se pot îmbolnăvi izolat. La încărcarea laterală stângă suferă de regulă şi inima. câteodată şi capul rămâne liber. şi este foarte exact. Îndată ce încărcarea devine mai însemnată în părţile de sus şi de jos ale corpului şi nu este depărtată în parte prin năduşeală. atunci se iveşte cu uşurinţă reumatismul. când plămânii suferă simţitor şi când cercetarea medicală stabileşte o boală de plămâni. Atâta timp cât existenţa frigurilor nu va fi recunoscută de şcoala medicală. care se manifestă în prima linie ca boli de plămâni. Ea se iveşte adică şi în cazul. încărcarea dorsală împiedecă reproducţiunea. ca alte manifestaţiuni de boală. acesta se prezintă anume în caz de încărcare laterală stângă. După cum rezultă din expunerile precedente. unde produc dureri. începe de la umeri şi de la gât (Fig. Pericolul mai mare este atunci când survine şi încărcarea dorsală cu boala de rinichi. va atinge plămânii numai atunci când ei sunt pătrunşi deja în interior de materii străine. aşa ca materiile să se poată mişca. Printre bolile cele mai de temut figurează bolile de plămâni. Chiar aerul stricat. care se prezintă întotdeauna pe deasupra încheieturilor. Dacă porii pielii se deschid la locurile respective printr-o baie de aburi locală. Ea se depărtează natural mai cu greutate decât reumatismul şi presupune. Aceasta nu este. În cele mai multe cazuri. această eroare va urma să persiste şi să producă înainte consecinţele sale vătămătoare. După cum am spus mai înainte. o vindecare. fiindcă şi materiile străine sunt în parte date afară în acelaşi timp. se ivesc manifestaţiunile dureroase. după gradul de încărcare. sau că organele genitale înseşi sunt tare încărcate. sau este foarte tare împuţinat. Separaţiunea laptelui încetează de asemenea în piept cu totul. Ele se manifestă de obicei la scăderi mari de temperatură. De abia când corpul este pătruns de materii străine până la organele extreme. niciodată însă în interiorul acestora.parte (strângerea mitrei). Dacă însă darea lor afară-nu reuşeşte. bolile de plămâni se produc de abia după tratamentul medical al altor stări de boală. atunci putem spune fără exageraţiune că sunt de temut reumatismul şi podagra. atunci ea poate fi vindecată tot atât de uşor. în consecinţă. Această din urmă stare însă… se iveşte numai la încărcarea dorsală. şi. Ştiinţa expresiunii figurii o recunoaşte mai din vreme…. care sunt numite reumatism. materiile străine sunt împinse înapoi şi se aşează la încheieturi. Acesta presupune însă deja un grad de încărcare destul de înalt. deoarece corpul trebuie să fie deja foarte atins. ci numai o înăbuşire a reumatismului. după cum am mai spus înainte. Materiile străine se depun în plămâni începând de sus în jos şi numai atunci. când reumatismul este înlăturat prin căldură uscată. o încărcare laterală stângă. din contră. 38). atunci durerea dispare. care de altfel ar fi date afară. deoarece rinichii nu funcţionează atunci regulat şi. mai cu seamă când se prezintă în acelaşi timp şi încărcarea anterioară. iar încărcarea. pe care dacă o dovedim. rămâne în corp o cantitate însemnată de materii. atunci ele se întăresc succesiv şi astfel ia naştere mult temuta podagră. aşadar. 31 . Încărcarea dorsală la femei conduce la sterilitate deplină. sau la multe neplăceri în timpul sarcinii şi naştere grea. după ce umerii şi capul sunt deja încărcaţi. care însă nu este altceva decât consecinţele reumatismului ne-depărtat.

o stare care trebuie privită ca mult înaintată. deschizătura este slabă şi ne-izbitoare. Încărcare generală Corpul se produce dată ce au des. 38. aşadar. Nasul este atunci puţin iritat în interior şi se produc neîntrerupt aşa numitele cataruri ale nasului şi canalelor respiratorii. este şi nasul foarte împlinit. Figura 50 Figura 51 lor caută. Atât timp cât corpul este încă gros. şi nu arareori guturai sau tuse. de jos în sus şi apoi din nou de sus în jos. indicând o apăsare puternică spre partea de sus. Chiar anterioară. în primul rând vârfurile plămânilor. pe o durată remarcabil îndelungată.Figura 38. şi. iar umerii cad la vale. Figura 49. sau se ivesc în mod neobişnuit de la adulţi. când trebuie întreprinsă lupta contra bolii de plămâni ce începe. aşadar. Încărcare anterioară şi laterală (ofticos) Figura 37. cu deosebire trebuie avută toată grija pentru aceasta la copii. corpul caută să se libereze în acest chip. în unele cazuri însă capul este puţin atins. că un corp predispus la îmbolnăvirea plămânilor se prezintă la început mai umflat. de acea se îmbolnăvesc chiar. ei indică deja apăsare puternică înspre partea de sus. Acum starea este deja mai îngrijorătoare. La început. 37. La încărcarea acesta-i reuşeşte de repetate ori timp îndelungat. Acestea se îndreptează spre boala de plămâni. sau chiar în primii ani al vieţii. anterioară şi laterală (copil scrufulos) Materii pătrund. atunci gâtul capătă o lungime remarcabilă. 49 şi 51). şi anume către organele interne. Bolnavii de plămâni se prezintă de obicei în adolescenţă plini şi graşi. 38 şi 49). iar pe trup formaţiuni de noduri. Deoarece materiile înaintează către plămâni începând de sus. persoane cu 32 . de regulă. succesiv însă devine mai însemnată. adesea ca o consecinţă a unei nutriţiuni false sau chiar a unui tratament medical în primele luni. Repet. Toţi copiii cu capul mare (Fig. deoarece materiile se opresc la gât. să îndepărteze materiile străine. 37. nasul devine câteodată chiar negru în interior. Acesta este deja stadiul. Mai târziu. Mai târziu. de obicei. Faţa înroşită şi lucitoare luând din ce în ce o înfăţişare pătrată (Fig. aşadar toţi scrofuloşii poartă într'înşii germenul bolii de plămâni. gura nu se mai ţine închisă şi anume nici chiar în somn. acesta începe mai întâi să se ruineze şi partea sa de sus devine atunci remarcabil de subţire. provocate de călduri.

care în cursul anilor se înmulţiseră neîntrerupt. în urma contracţiunii materiilor străine. În acelaşi timp dispărură. ei bănuiesc arareori. El începu în institutul meu o cură derivativă. se iveşte apoi îmbunătăţire şi. Ei simt numai slăbirea generală a puterii. aşadar toate nodurile hemoroidale. deoarece mercurul care este întrebuinţat în contră-i slăbeşte aproape întotdeauna puterea de vindecare a corpului.încărcare anterioară pot deveni bătrâni. La alte încărcări. chiar vindecare deplină. nu mai poate produce umflături. Dacă se reuşeşte de a ridica puterea de viaţă. căci prin aceasta puterea de viaţă nu este influenţată în mod atât de nefavorabil. spre uimirea pacientului ca şi acelor dimprejurul lui. care însă se prezintă foarte arareori în chip aşa de energic. spre a mai putea produce şi suporta astfel de crize de vindecare. noduri prea mici. şi acestea constituie în plămâni aşa numitele noduri tuberculoase. dădu afară puroi. umflăturile pielii. cu ajutorul căreia i se ridică puterea de viaţă. care. Dacă puterea de viaţă este slăbită. Acesta a fost aşadar un ajutor propriu al corpului. aşadar. nu sunt altceva decât umflături ce nu s-au putut coace şi care se pot forma numai când puterea de viaţă e slăbită. anume la cea dorsală. El avu odată ocazia de a petrece vara adesea la aer liber. Aceste noduri nu produc nici un fel de durere şi cei atinşi nici nu bănuiesc de cele mai multe ori. se aseamănă în multe puncte cu oftica plămânilor. atunci rămân. numească-se ele cum vor voi. putu iarăşi să vadă bine. corpul este destul de grav îmbolnăvit şi că puterea de viaţă merge înspre slăbire. aşa că . care dădură afară o cantitate mare de puroi. corpul său se întări aşa de mult. aşadar. chiar cu boala de plămâni. Corpul încearcă încă poate îndepărtarea prin umflături. corpul încearcă tocmai încă o curăţire generală. că produse de la sine şi fără nici o cură o criză de vindecare. atunci nodurile se dezvoltă şi devin umflături. Chiar abcesele de ciumă nu fac excepţie de la aceasta. care. şi câteodată se formează la spate sau la piept un fel de abces. puterea de viaţă slăbeşte însă curând. precât timp numai la încărcarea anterioară se ivesc arareori. în urma unui tratament propriu. nodurile canceroase şi aşa mai departe. negii de la mâini ca şi de pe faţă. în cazul cel mai favorabil. Lepra.corpul în unele părţi. atunci şi vindecarea este arareori posibilă. Un domn suferi un timp de ani îndelungaţi de ochi şi devenise aproape orb. deoarece dă afară din organism sub formă de puroi o cantitate mare de materii străine. ivindu-se mai întâi acolo. În acelaşi timp. Toate formaţiunile de noduri ne indică. care însă nu reuşeşte. 33 . Şi toate celelalte noduri se formează în acelaşi chip. sau chiar în general. Şi această boală presupune o încărcare grea şi adesea este numai consecinţa unei alte boli tratată medical. Aceste manifestaţiuni se prezintă mai adesea în caz de încărcare dorsală puternică. cât de grav sunt bolnavi. că. poate avea ca urmare o uşurare a corpului. El avea pe cap o serie de noduri mici. după un scurt timp. Se ivi la umăr o umflătură violentă. Un tânăr de 20 de ani avea la mâini şi pe faţă mulţi negi. Prin acesta. ochii săi se îmbunătăţiră remarcabil şi. mai cu seamă a frigurilor sau a sifilisului. care se iveşte mai cu seamă în ţările tropicale. Temuta lepră începe de asemenea cu noduri tari la părţile exterioare ale corpului. Dacă sifilisul a precedat şi a fost înăbuşit prin medicamente. Se formară atunci pe amândoi obrajii umflături destul de mari. dar pentru că nici acesta nu cauzează vreo durere fizică. În cazuri de ciumă. cu ce iuţeală înaintează către moarte. unde pielea nu mai poate produce năduşeală. din acesta pricină. nu mai este nici chiar miop. în timp de mai multe săptămâni. când puterea de viaţă e slăbită şi deci conduce la formaţiune de noduri. care.

printr-o cură derivativă. aşa că trebuie să se poată vindeca tot prin acelaşi procedeu. Ea dispune ca bolnavul să fie răpit din mijlocul familiei şi să fie exilat pe insule izolate. Pricina este că aceasta este în necunoştinţă deplină asupra fiinţei frigurilor precum şi a bolilor în general. atât timp cât materiile străine n-au început încă a se usca şi a putrezi. căci corpul se sileşte de a dizolva nodurile şi de a îndepărta materiile străine. Căci este lucru uşor de a dovedi încărcarea cea grea. totuşi lepra se prezintă din nou şi diagnoza medicală nu contribuie cu nimic pentru o reală prezervaţiune. după o reproducţie fotografică. cu ştiinţa expresiunii figurii. pe dată ce. Un mare număr de misionari au dobândit meritul de a aplica metodul meu de vindecare sărmanilor leproşi. îngrijorătoare. iar altele slăbite ca scheletul. şi rezultatele sunt în parte extraordinar de favorabile. sau se usucă şi se sting. corpul mai posedă încă destulă putere. Se văd aci persoane împlinite.Bine înţeles. atunci dispar prin acestea nodurile. devine din nou poroasă. căci în corp nu mai este nici un loc către care materiile străine să fie împinse. care trebuie să precedeze! Pe baza acestui nou metod de căutare se pot preveni la timp indivizii respectivi. Dacă îi reuşeşte de a produce umflături. contra unei aşteptări uşuratice sau a unei indiferenţe fatale. iar pielea lucitoare şi uscată de mai înainte. va fi imediat în stare de a recunoaşte pericolul. ceea ce mai poate fi posibil la persoane grase. Cu toată îndepărtarea aşa numitelor focare contagioase. Pe pagina 88 şi 897 este reprezentată o grupă întreagă de leproşi. nu ştie însă nimic despre stările de încărcare ale corpului. sau putrezesc cu adevărat. până la un punct oarecare. Acestea din urmă sunt cele mai multe pierdute fără speranţă. la timp. Parte din bolnavii leproşi ar putea fi vindecaţi fără îndoială. 7 Pagini lipsă din volumul după care s-a făcut copia Xerox 34 . Şcoala medicală stă în faţa acestei boli fără putere. pe când celelalte părţi ale corpului continuă a trăi. Ea dă vina îmbolnăvirii numai unor anumiţi bacili. după cum am mai spus. mai cu seamă când se procedează energic. Boala se produce din aceleaşi pricini ca şi oricare alta. ea îşi întrebuinţează puterea în chip cu totul deosebit. Oricine care este în curent. şi lepra este o boală de friguri ca orişicare alta. ele iau o formă mare. Ea nu poate realiza nici măcar succese aparente. Totuşi. după cum am spus mai sus. vindecarea nu se poate produce de la sine la aceştia. În alt caz.

căci se produce o încordare aproape de neobservat. aşadar a fost produsă în chip artificial. ceea ce se vede şi mai desluşit. Boala de ochi a luat naştere prin încărcarea crescândă a capului. ochii nu trebuie trataţi local. un curs asupra ştiinţei expresiunii figurii. Ţinuta nu este bună. Nici mişcarea nu se poate înfăţişa… şi… din încărcare. Natural că şi aci exerciţiul face pe maestru. găsim şi o uşoară încărcare laterală. Celelalte observaţiuni sunt astfel indicate. la care se prezintă ocazia de a face observaţiuni exacte prin înfăţişarea unor figuri în mărime naturală. căci delimitarea feţei este după ureche cu mult peste linia normală. Aceasta sa ivit în urma altoirii contra bubatului. Punctul principal îl formează consecinţele. după cum s-ar putea face în realitate. de a depărta depozitul din pântece. adesea numai o parte. Dacă examinăm numai capul. căci altfel. cum şi de persoane vii. de a se observa pe sine şi pe membrii familiei sale. devine imposibil în societate. se va ivi curând îndreptarea şi vindecarea bolii de ochi. atenţia cititorului este atrasă de pecinginea de la umăr. Fără îndoială că nu toate observaţiunile se pot reproduce prin figuri. Boala de ochi a provenit din încărcarea anterioară. 8 35 . ci activitatea trebuie îndreptată înspre acolo. fata înfăţişată în fig. dovedim că este vorba de o puternică încărcare anterioară. Remarcabilă este imediat apăsarea spre ochi. după cum se întâmplă de altfel aproape pretutindeni. aş dori.. cu plăcere. trebuie stabilit felul încărcării. Din fericire. Culoarea feţei este palidă. Deci. acelea privitoare la culoare. Bine înţeles. Pentru o cercetare mai exactă. de ex. căci delimitarea părţii dinapoi a capului către gât este aproape normală. putem da bolnavei mângâierea. Bolnava este aproape ca şi oarbă. Să luăm. în fiecare lună. Previn însă în mod expres pe oricine de a nu face observaţiuni inoportun şi frapante asupra persoanelor. anume şi pântecele. Dacă în cele ce preced am descris cititorului. Ştim deja imediat că avem de a face cu o persană foarte bolnavă. că starea de boală se poate înlătura comparativ uşor. corpul este aplecat înainte. ne uităm mai întâi la ţinuta corpului ei precum şi la culoarea feţei.Cercetarea în practică. atunci se prezintă o umflătură şi o încordare puternică la gât. să-l iniţiez de a-şi însuşi exerciţiul în aplicarea ştiinţei expresiunii figurii până într-atât încât să poată face un uz practic de aceasta şi anume să fie în putinţă. şi abilitatea se dezvoltă îndată foarte mult. La întoarcerea spre dreapta şi spre stânga. Atunci. care nu doresc aceasta anume. 11. compromiţând şi ştiinţa expresiunii figurii8. când capul este îndreptat în sus după cum trebuie. semnele după care poate recunoaşte îmbolnăvirea însăşi. căci capul este deja tare încărcat. În sfârşit. îndreptăm capul în sus. Încărcarea dorsală se prezintă numai într-o măsură mică. încărcarea laterală este prea neînsemnată spre a produce deja vătămări remarcabile. căci s-a produs tocmai prin încărcarea anterioară. de ex. pe care am voi s-o examinăm. în parte. căci aceştia sunt aproape închişi. şi ştim foarte exact că toată partea dinainte a corpului este tare încărcată. I. De regulă ţin. presupunând că ochiul este sănătos. Indic aci o serie de cercetări practice după cum se face la mine şi mă folosesc cu această ocazie de câteva din figurile cuprinse în această carte. cum şi formele deosebite ale acesteia.

de a dirija înapoi materiile străine. totuşi nu are vioiciunea normală a tinereţii. s-au oprit la gât. cercetarea specială. atunci vom dovedi deja. cum şi încărcare anterioară. de la prima privire. Asemenea noduri există atunci. găsim şi în faţă o încordare prea mare şi o umflătură. Dacă este îndreptat în spre sus. aşadar în interior o temperatură înaltă. sau către gât. dar o aflăm de la mama şi ştim acuma. aşadar. Aceasta nu o putem vedea. putem promite rezultate aproape sigure. Fără îndoială că va fi nevoie de 36 . natural. în caz numai dacă semne precise nu trădează deja aceasta. II. în partea stângă. capul este prea mare. după cum vedem. se pot forma noduri şi pe cap. în partea de sus. că prin această împrejurare. fără îndoială că nu putem hotărî. şi anume mai mult în stânga. Puterea vizuală a ochiului fu totuşi restabilită după mai multe săptămâni. în parte. căci evaporaţiunile pielii ţin şi ele de aceasta. Dacă facem însă comparaţiune cu înfăţişarea normală. Încărcare anterioară şi laterală (ofticos) Şi acum. s-a mai otrăvit radical sângele copilului prin altoire cu tuberculină. vor fi consecinţele. Dacă materiile se urcă în partea stângă mai sus către cap. boala de urechi şi căderea părului. parte s-au oprit la gât şi sau constrâns în noduri. care ies mai pronunţat în relief. Materiile străine au pătruns. Corpul este. se poate ivi mai târziu chiar reumatismul. Deoarece este vorba de o persoană tânără şi nu există încărcare dorsală. Faţa se limitează aproape la locul exact. Apoi. vindecarea va fi tărăgănită. până la frunte. Mistuirea sa este în consecinţă defectuoasă şi parţială. el are o apăsare puternică în partea de sus. Totuşi descoperim deodată noduri în partea stângă a gâtului. căci în acest timp încărcarea de la cap a fost parţial înlăturată.Afară de aceasta. şi anume în partea stângă. Deoarece corpul este încărcat în partea stângă. Încărcare dorsală nu există. atunci durerea de cap parţială. atunci ştim că plămânul este în pericol. Dacă vor pătrunde mai întâi către cap. pe dată ce mişcăm capul într-o parte. este şi pieptul în pericol. desigur. Figura 38. Datoria noastră este. În cursul anilor. ceea ce se obţine printr-o regulare a temperaturii interne cu ajutorul băilor derivative şi cu o dietă potrivită. aşa încât ar trebui poate să conchidem că nu există nici încărcare anterioară. Ţinuta sa este frumoasă şi culoarea feţei nu este remarcabil bolnăvicioasă. Dacă s-a ivit deja tuse uscată din piept. în număr mai mare la pântece. după o simplă observaţiune. Băiatul de la figura 38 trădează. că. mai greu încărcat decât bănuisem mai înainte. deoarece şi materiile străine. o stare bolnăvicioasă prea slabă şi ar fi privit de cei mai mulţi oameni ca sănătos. Băiatul va suferi mai cu seamă de bătaia inimii şi nu va năduşi decât cu greutate. Vedem aşadar că există încărcare laterală.

la părţile de jos însă mai mult cenuşie. Domnul poate compta. aşadar nu există nici încărcare laterală. cu fricţiuni). cât şi mai lungă decât aceea din stânga. Dacă materiile străine s-au depus în cea mai mare parte în partea de jos a feţei. nu se iveşte nici o încordare laterală. provocând acolo pierderea părului. 7 ni se prezintă de asemenea într-o ţinută frumoasă. Probabil că. până la etatea lui. bolnavul va obţine succese foarte grabnice în urma unei cure derivative (băi de trunchi şi de şezut. Figura 7. pielea feţei are lustru. Ştim. Figura 16. nu găsim nici o încărcare dorsală. De asemenea. că există o încărcare laterală dreaptă. în acelaşi timp. că jumătatea feţei din dreapta este atât mai lată. umflătura a înaintat până la bărbie. Există chiar un oarecare pericol ca şi ochii să se îmbolnăvească cândva. Încărcarea anterioară singură nu ar necesita nici pe jumătate atâta osteneală şi timp. Încărcare laterală (în partea dreaptă) 37 . Dacă-i îndreptăm capul în sus. pe o etate destul de înaintată. o cantitate din ele au pătruns şi la cap.perseverenţă. IV. în caz dacă nu se iveşte vreun accident deosebit. în stânga are culoarea aproape normală. aşadar. dreaptă. deoarece delimitarea feţei este cu totul dispărută. 16 ni se prezintă cu capul îndreptat spre stânga. În partea dreaptă. O privire înspre părţi ajunge. fără alte cercetări. Domnul din fig. pe dată ce se expune unei temperaturi mai reci. deoarece s-au ivit deja formaţiuni de noduri. Mişcând capul la dreapta şi la stânga. că există încărcare anterioară. Tânăra femeie înfăţişată în fig. găsim chiar de fapt. spre a ne asigura. totuşi însă. Deoarece nu există decât încărcare anterioară. a pierdut deja dinţii. observând mai de aproape. III. că jumătatea de jos a feţei este grosolană. existând şi încărcare laterală. Culoarea feţei sale este la părţile de sus aproape normală. Încărcare anterioară Bolnavul suferă aşadar cu deosebire de gât şi trebuie să fie chinuit de dureri de dinţi. dăm peste gâtul tare umflat. Vedem.

Când se iveşte orice boală acută. stabilim o încărcare laterală stângă extraordinar de puternică. găsim că ceafa este cu desăvârşire împlinită. Încărcare laterală (în partea stângă) Încărcarea laterală atât de puternică lasă a presupune o încărcare extraordinar de însemnată a pântecelor. ci cu capul puţin plecat înainte. că o mişcare a capului în lături nu mai este cu putinţă. apoi vedem capul. aşa încât. cu siguranţă. ceea ce se dovedeşte 38 . Întreaga jumătate a corpului din stânga este mai lată decât aceea din dreapta. ceea-ce nu poate fi ascuns nici de către arta croitorului. 20 ne înfăţişează un bărbat care se prezintă destul de bine nutrit şi puternic. atunci partea din dreapta va fi cea dintâi atinsă. însă el nu se prezintă într-o ţinută mândră. astfel că se pot ivi cu uşurinţă în această parte dureri de dinţi sau de urechi.Prin cunoscutele mişcări ale capului stabilim. care apare împins spre dreapta şi că nu stă deloc la mijlocul corpului. Culoarea feţei este palidă. că se prezintă numai încărcare laterală dreaptă şi puţină încărcare anterioară. Încărcarea anterioară este uşoară. În urma cercetării speciale. bineînţeles cu deosebire în partea stângă. Figura 17. după cum poate fi imediat recunoscut de către un ochi exersat. unde se poate ivi orice manifestaţie de boală. aşadar. căci umărul stâng este mai înalt decât cel drept. Aci trebuie să existe umflături mari. aprindere de ochi şi chiar migrenă. După înfăţişarea îngrijorată a bolnavului vedem că trebuie să fie greu încărcat cu materii bolnăvicioase. Figura dovedeşte aceasta cu prisosinţă. Domnul din fig. Bolnavul suferă desigur şi de inimă. se întoarce cu întregul corp. depozite însemnate. Vedem apoi imediat. la părţile moi. Toate organele din partea dreaptă vor fi deci atinse. Găsim însă încărcare şi de ambele părţi. şi anume chiar jumătatea capului din dreaptă. El poate dobândi cu uşurinţă reumatismul şi. că este prea gras şi că suferă de supra-nutriţiune. V. care se va ivi atunci în partea stângă. în partea dreaptă a pântecelui. care au provocat apăsarea cea mare în partea dreaptă. La o încărcare atât de mult înaintată. dar aceea dorsală este deja destul de însemnată. că este vorba despre o încărcare dorsală. ca aprinderea gâtului. Faţa sa dovedeşte destulă iritaţiune şi este remarcabil înroşită. VI. Bolnavul va trebui probabil să se mulţumească doar cu o îmbunătăţire. Femeia are însă avantajul că năduşeşte cu uşurinţă şi deci simte arareori consecinţe rele după aşa numitele răceli. din pricina încărcării puternice este în pericol de a fi lovit de un atac de apoplexie. Fruntea o găsim tare îngroşată. Fig. vindecarea deplină este arareori posibilă. partea dreaptă este cu totul liberă. Ea are. stă puţin înclinat. 17. cerându-i să învârtă capul. Observăm deja. După o cercetare mai exactă.

mai cu seamă. Corp încărcat peste tot Şi acum. Mişcări laterale sunt cu totul imposibile. Avem aşadar indicaţiuni spre o încărcare dorsală.lămurit prin umflăturile deja destul de întărite la părţile gâtului. o îndreptare este de aşteptat după un timp de mai multe săptămâni. La acesta se poate opera o vindecare deplină numai după o întrebuinţare de mai mulţi ani a noului meu metod de căutare. Este în pericol mare de a deveni bolnav de spirit. Ţinuta nu este rea. care atârnă în jos indică. Obrajii. în sus. Privirea slabă ne dă de temut că ramolismentul spiritual e pe cale de a începe. încât aceştia apar mici şi nu pot fi deschişi decât cu osteneală. Încărcarea anterioară lipseşte. Încărcare dorsală Aci avem de a face cu un nervos într-un grad înalt. vine deci de dinapoi. ea este cu mult prea roşie şi faţa luceşte izbitor. cercetarea specială. Figura 2. Îndestulat şi cu paşi înceţi şi mărunţi ni se prezintă domnul reprezentat în fig. Pentru o vindecare deplină este necesar de a îndepărta atât întreaga încărcare dorsală cât şi cea laterală. VII. că şi capul este pătruns pe deplin cu materii străine. El nu mai e în stare de a cugeta în linişte. dar culoarea indică deja o boală înaintată. Deoarece materiile nu sunt încă prea întărite. peste măsură de mare. Orice delimitare a acestuia nu mai există şi gâtul se asemănă înapoi 39 . Grăsimea corpului. căci apăsarea merge de la frunte în jos. El este umflat de toate părţile şi cu totul imobil. aşa că apasă asupra ochilor. care de-abia mai poate fi apt pentru lucrări spirituale. sau de a urmări o naraţiune. iar în localuri închise. din care materiile străine au pornit prin spate în sus. capul nu se poate mişca decât puţin. căci atunci capul va deveni ceva mai liber. şi. 2. Gâtul a dobândit aproape grosimea capului. şi pare că este aproape dispărut. Trebuie să sufere şi de trânji. Fruntea are multă grăsime. şi are anume numai noduri. nu poate petrece mult timp. Figura 20. ne indică deja că avem de a face cu un domn foarte tare încărcat. Nici încordări corporale de durată nu mai poate îndeplini. la concerte şi reprezentaţiuni teatrale nu poate asista de la început până la sfârşit. Nr.

În cazul de faţă avem. astfel că umerii s-au lăsat în jos. El a suferit încă din tinereţe de deranjamente digestive. căci suferă de o apăsare mare spre partea de sus şi are friguri interne puternice. El nu este în stare de a produce un lucru regulat.întocmai cu ceafa unui bou. de a face cu o încărcare anterioară. Dacă nu este imediat înăbuşită. După o examinare mai exactă. şi cu deosebire de constipaţiuni. Bolnavul posedă deplină claritate spirituală. aşadar. Deoarece există şi încărcare laterală stângă. de a face cu o încărcare generală şi anume într-un stadiu mult înaintat. găsim şi încordare puternică de ambele laturi. aşa de mult s-a pierdut noţiunea naturalului. a cărui stare de nutriţiune este foarte rea. că nu există încărcare anterioară. Figura 41. Îndreptându-l înspre părţi. că avem de a face cu un bolnav. Domnul a trebuit deja să fie multă vreme iritat şi nervos. observăm însă încordarea cea pronunţată şi nodurile ies cu mult în afară. un ramolisment spiritual deplin. Fig. a suferit ani îndelungaţi de insomnie. ceea ce s-a produs prin uscarea materiilor străine şi prin dispariţiunea muşchilor. El ni se prezintă cu capul plecat în faţă şi cu pieptul căzut înapoi. De asemenea. Neputincios este deja de mai mult timp. Materiile străine s-au oprit mai cu seamă la gât. totuşi nu găseşte nicăieri linişte potrivită. fără viaţă. el e pe cale de a dispare. Fără îndoială că are şi trânji. De obicei. Aceştia sunt deja căzuţi. Totuşi. 41 ne înfăţişează pe un domn între 30—40 de ani. de aceea lipseşte şi năduşeala. cu toate că este încă în cea mai bună etate a maturităţii. găsim mai întâi un gât cu mult prea lung. din care pricină apăsarea devine şi mai puternică. Încărcare dorsală nu există. Avem. (Fig. orice boală este posibilă. din cauză că lipseşte cu totul 40 . delimitarea feţei a devenit aci normală. Ele au pornit şi înapoi şi au pătruns la plămâni. Cu toate că spiritual este deja tare paralizat. La acest corp. Faţa este izbitor de slabă. corpul său nu mai poate opera alimentele. anume în faţă. deoarece fruntea este liberă şi părul se păstrează sănătos şi puternic. Încărcare anterioară şi laterală Figura 42. Culoarea este palidă. acest domn ar fi considerat ca un om cu desăvârşire sănătos. atunci se iveşte. aşadar. Când îndreptăm capul în sus. şi umerii obrajilor sunt pronunţat ieşiţi în faţă. nu găsim nici o delimitare a feţei. 42 arată pe aceeaşi persoană privită în faţă). Încărcare anterioară şi laterală Aceste semne ne spun deja. uscată. pe care se prezintă. pătrunzându-l pe acesta cu desăvârşire în faţă şi în lături. şi părţile gâtului ne arată o încărcare puternică. mai mult încă. Cu deosebire este de remarcat că încărcarea nu a pătruns până sus. Nu-i este posibil să aibă un somn liniştit şi recreator. căci sunt remarcabil umflate. Dar. desigur. VIII. multe noduri. astfel că nu putem fi nici un moment la îndoială.

probabil cu un an. Pe cât timp ar fi considerat de către unii ca foarte dezvoltat. Figura 50 Încărcare generală Figura 51 De fapt. 51 şi 52. Este foarte păcat. El ţine de acei bolnavi care speră însănătoşire până la ultima oră. El nu simte nici dureri din pricina stării cronice. totuşi ştim că pentru el de-abia mai poate fi perspectivă de însănătoşire. faţa este înroşită şi capul înclinat înainte. ar fi fost posibil un ajutor eficace. Băiatul trebuie să aibă un pântece cu mult prea mare. Că ochii sunt greu atinşi se observă fără osteneală. că starea bolii sale nu a putut fi recunoscută mai de timpuriu. doi. căci. după cum poate fi văzut în ambele figuri. astfel că. Cercetarea specială dovedeşte o încărcare generală. ceea ce este confirmat şi prin expresiunea liniştită a feţei sale. IX. o reproducţie fotografică nu era posibilă. Când se apropie de noi băiatul din fig. La început. că gâtul este prea scurt. pântecele era mai mare şi apăsarea spre ochi cu mult mai pronunţată. Chiar dacă nu voim să răpim pacientului speranţa sa. mai înainte.încărcarea dorsală. aci este reprezentat după o cură de patru săptămâni. vedem imediat că are capul prea mare. noi ştim că trebuie să fie bolnav peste tot. care a pătruns din toate părţile înspre ochi. Putem însă să-l facem să spere îndreptare. 41 . De asemenea. observăm de la prima aruncătură de ochi. fusese adus la mine aproape orbit.

Figura 43 Figura 44 Figura 45. o ţinea întotdeauna deschisă. A se adresa la Institutul de Editură Ralian şi Ignat Samitca. sau numai o îmbunătăţire însemnată. toate metodele posibile spre a depărta nodurile de la gât. bine înţeles. Culoarea feţei. este singurul chip exact pentru vindecarea bolnavilor. gâtul a devenit deplin rotund şi neted. potrivit acestui principiu”. Ceea ce urmează aci este o dovadă. 43 şi 44. în parte însă în ne-cunoştinţă de cauză. Celelalte metode de vindecare se îngrijesc mai mult sau mai puţin. foarte diferit. pentru depărtarea pricinilor de boală. care înainte era palidă. “Noua ştiinţă de vindecare întemeiată pe principiul unităţii tuturor bolilor şi vindecarea lor fără doctorii şi fără operaţii. asupra căruia atrag atenţiunea cititorului9. o închidere sau o uscare nu este vindecare. Dama poate să facă acum pretenţiuni de frumuseţe. Înlăturarea încărcării. înainte. că vindecarea bolii însemnează acelaşi lucru cu dispariţiunea încărcării. 42 . simţământul însănătoşirii depinde cu totul de împuţinarea materiilor străine. în timp de 10 ani. În fig. Procedeul cel mai eficace l-am expus lămurit în manualul meu pentru vindecarea bolilor fără medicamente şi fără operaţiuni. dar nu au dispărut numai nodurile. Ea a întrebuinţat zadarnic. după a douăsprezecea ediţie germană. prelucrată cu desăvârşire şi îmbunătăţită. de a-şi atinge scopul după doi ani şi jumătate. acuma se face în chipul cel mai bun. obrajii s-au mai împlinit. Fig. Preţul vol. Ediţiunea în limba română. după acest timp.Înlăturarea încărcării. depărtarea materiilor străine din corp. succesul este. fără îndoială. ci chiar toate celelalte. de a încerca cura mea şi avu bucuria. Simţul ne va înfăţişa însănătoşirea. 45 înfăţişează dama. în sfârşit. după ce 9 Louis Kuhne. şi astfel. Acest din urmă drum este de resortul şcolii medicale. dar după cum ne indică lămurit observaţiunea. este acum înfloritoare. ştiinţa expresiunii figurii este în măsură de a ne arăta. broşat . Faţa a pierdut expresiunea îngrijorătore. O simplă permutare a unui depozit de la un loc la altul. după cum am expus-o de mai multe ori. gura este închisă. ci şi alte semne de boală. dacă însănătoşirea este deplină. din pricina cărora s-a început cura. adesea înainte de dispariţiunea complectă a încărcării.5 lei. şi aceasta nu poate fi altfel. Craiova. şi dezgustul din trecut a fost înlocuit prin plăcerea de viaţă. ci numai o înăbuşire a manifestaţiunilor. este înfăţişată o damă cu o încărcare laterală şi anterioară însemnate. legat elegant .7 lei. Pe cât timp înainte mistuirea era foarte defectuoasă. pe cât timp. Se hotărî. Înfăţişarea normală Aşadar nu au dispărut numai semnele de boală.

şi acum nu pot decât să mă bucur de succesul obţinut Schimbările şi deosebirile înfricoşătore ale ambelor fotografii sunt de necrezut. Eu o consider. spre a nu influenţa nicidecum originalitatea lor. observ însă totuşi. Cele două fotografii. Încărcare generală Domnul scrie însuşi: Figura 47 Prea onorate domnule Kuhne. mai mult după manualul meu. Deja de mai multe săptămâni. Reproduc mai la vale scrisoarea acestui domn. sau. că aveam şi chiar o altă înfăţişare. Vi le pun cu totul la dispoziţiunea dvs. Prima este o reproducţie din a doua jumătate a lunii Septembrie 1889. domnul şi-a compus-o însuşi. şi ar trebui să râzi. Figura 46. din sanatoriul alopatic al doctorului K. A doua fotografie este făcută exact după o cură şi o dietă de 3 ani şi jumătate. cu toată etatea. cine mă consideră sănătos. nu voiesc să mai aştept. Deoarece în urma fotografierii mele mi se prezintă un nou prilej cu atât mai mult de a vă scrie. ca prea energică. De altfel.materiile străine au fost depărtate din corp. pe la mijlocul lunii Februarie 1890. Atunci. pe care îmi permit a vi le trimite. bineînţeles.. nu au fost retuşate nici la negativ nici la pozitiv. a făcut uz riguros de cura şi dieta Kuhne. fără de care poate că nu vă veţi putea aminti de mine. formele se vor mai rotunji poate succesiv. în vreo ediţiune următoare a manualului dvs. După cum îl arată fig. şi anume ca deplin sănătos. Că atunci purtam barbă plină şi…. trebuie să fie nebun. băilor şi a timpului frumos nu parvin însă la aceasta. Dacă cineva. din U. apoi desigur am făcut-o eu. luni şi trimestre mă pişcă mereu prin degete de a vă scrie. şi 2). care a durat timp de 4 luni. carne sănătoasă va ocupa locul maselor umflate.. 47. Cura descrisă în scrisoarea următoare nu a fost ordonată în special de către mine. dacă nu ar fi atât de trist încât să plângi. persoana trebuie să sufere de mare nervozitate şi este expusă zi cu zi pericolului de a fi atinsă de vreo boală acută. este cu drept ceva prea slab. sunt de acord cu plăcere şi cu aceasta mă ofer de a vă scrie un raport foarte exact despre mersul curei şi dietei mele după metodul 43 . domnul este cu mult mai puţin încărcat. Înainte de a intra în amănunte.. vreodată. dacă voiţi să le publicaţi în vreo revistă. în urma unei cure de ne-descris. şi anume: 1). după ce fusesem concediat. că figura 46 arată o încărcare generală. trebuie să fac două observaţiuni. totuşi pare că corpul a luptat cu succes prin toate crizele. după metodul Kuhne. după această fotografie. dar. Că am fost la dvs. Figurile 46 şi 47 arată de asemenea o schimbare izbitoare pe care domnul în chestiune a atins-o prin aplicarea curei mele. faţă de o etate atât de înaintată. din pricina curelor.

cam pe la 6 ore dimineaţa. la prânz legume. când e vremea bună. mai cu seamă mere şi struguri. în legătură cu gimnastica în-continuă după sistemul Schreber.40 de minute. De la 1 Ianuarie . şi că sunt dispus cu plăcere de a vă da orice alte informaţiuni asupra mersului curei mele. seara nimic.10 dimineaţa plimbare. pâine urluită sau prăjituri urluite şi fructe crude. iau în fiecare zi. dar totul nefiert. dezbrăcat până la pantaloni şi cămaşă. trei băi de şezut cu fricţiuni. desenez sub cerul liber. cea dintâi. la prânz legume crude cu zeamă de lămâie. Apoi. Şi acum chiar. de câte 30 .-cam aproape un an.m. Chiar dacă nu a durat mult. prăjituri şi fructe ca dimineaţa. sau. port al 5-lea costum şi anume de la ghete până la pălărie. că vă predau alăturatele fotografii la dispoziţiunea dvs. grâu. Supusul dvs. Corpul meu. mâncam tot de 3 ori. dimineaţa şi seară ca până aci.. pătrunse de razele solare. în fiecare zi. cu păr. aşadar întotdeauna sub formă de salată. s-a schimbat într-atâta că. şi anume dimineaţa. Nu voiesc să adaog nimic mai mult. în mod trecător. şi ceea ce pare mai de necrezut la 55 ani.17 citesc sau desenez afară. fructele întotdeauna crude. de aer şi de lumină. mă plimb. pe timpul vacanţei la N. Închei. sau. căci apoi a căzut fără vreun efect exterior .Kuhne (acesta din urmă cu totul întocmai după principiile manualului dvs. de la orele 19 şi 30 de minute . de la orele 12 .1 August 1893 mâncare de 2 ori pe zi. în interval de 3 ani jumătate. niciodată fierte.16 sau 14 . N. fotografia spune totul: numai atâta mai observ: aveam o chelie destul de mare. seara făină urluită şi fructe (crude). de la 13 . dacă e posibil desculţ . în locul celei din urmă. ca mai sus. la prânz. am mai dobândit o măsea (cea mai din fund). deoarece am scris conştiincios un memoriu zilnic in această privinţă. numai boabe urluite. deoarece mă împiedecă de cele mai multe ori datoriile profesionale. sau de la 9 .11 citesc cu fereastra deschisă. Aceasta are loc. vă salut afectuos. făină urluită şi fructe crude. ci numai cu cartofi pe jumătate fierţi şi zeamă de lămâie.totuşi a crescut (ceea ce nu s-ar fi întâmplat fără cura şi dieta Kuhne). sau 17 . cu observaţiunea repetată. în sfârşit. prin părţi păduroase. la ora 19. Rezultatul acestei cure îl arată. pâine de grâu urluit. făină urluită. acesta s-a acoperit din nou. din Ianuarie 1890 până la 1 August 1892: mâncare de 3 ori pe zi. Aici. De la orele 17-18. dar nefierte. Recunoscător.14 mă culc sau mă odihnesc în grădină. de la orele 14 . apoi cu acestea. De la 11 .12 a. da. legume crude.21 şi 30 de minute desenez.19. făină urluită şi fructe. Dieta. necondiţionată. La orele 21 în pat. Cu mulţumirile cele mai cordiale pentru cura dvs.. De la 10 . cum şi pe prea onorata dvs.). urluit şi fructe. Regret că nu pot urma cu aceasta şi acasă. nu puteau suporta. dimineaţa şi seara. mâncare de 2 ori pe zi. Marţea. mai iau. baie de şezut cu fricţiuni.11. aşadar. dacă dinţii. în loc de pâine. În aceste două zile fac câte o baie de şezut cu fricţiuni de câte o jumătate oră înainte şi după instrucţiunea de seară. dimineaţa nimic (pentru că lucrez mai uşor). 44 . Miercurea. pe deplin. câteodată. familie. de la orele 8 . pâine urluită şi fructe. De la 1 August 1892. care îmi aduce servicii excelente. De la 1 August 1893 până acum. baie (baie de şezut cu fricţiuni). fotografia alăturată.13 prânzul. la prânz legume de tot felul. o baie de soare. riguros. când e cu putinţă.

Activitatea este şi rămâne integrală. atât timp cât se găsesc în corp materiile necesare. pe cât timp partea care rămâne în corp urmează a mai fi operată şi anume în vine. Nu mă pot întinde asupra unei discuţiuni despre fiinţa puterii de viaţă. Ea începe cu luarea şi mestecarea alimentelor în gură şi sfârşeşte. Aceasta îşi urmează cursul neîndoios. socotind. şi deci trebuie să ne folosim toate avantajele la luarea acestuia. pentru a îndepărta ultimele resturi prin piele şi rinichi. de care are trebuinţă pentru dezvoltarea sa. aşadar. dând o parte afară prin scaun. Puterea noastră de viaţă ne-o împrospătăm zilnic prin nutrimentul pe care-l luăm. În ce mod să fie preparate alimentele? 2). bineînţeles. atunci este cu totul fals. care este îndreptată spre înlăturarea materiilor străine. şi o turburare într'însa nu poate deci să influenţeze numai o parte. fără întrerupere. prin aceasta ele se slăbesc numai. Este un fel de procedeu de distilaţiune. dacă acesta nu este cazul. mai întâi chestiunea alimentării şi voi răspunde la următoarele 4 întrebări: 1).. spre a ridica puterea de viaţă slăbită. aşadar. ci o vom privi ca un proces întreg. este de neapărată trebuinţă de a se folosi de toţi factorii care pot ajuta la acesta. trebuie ca în timpul curei să se încerce totul. Când să mâncăm? 1. Prin procesul digestiei. Voi discuta. Ce să mâncăm? 3). altfel întăririle nu s-ar fi ivit. 45 . după cum şi orice turburare în corp influenţează în acelaşi chip. Dacă formaţiunea de noduri a început în corp. Unde să mâncăm? 4).Ridicarea puterii de viaţă. ci face ca întregul proces să fie neregulat. în plămâni. căci procesul mistuirii este cu mult mai variat Este fals de a voi să retragi organelor digestive o parte a lucrului. de a încerca s-o influenţăm în parte. totuşi nu există un alt proces care să egaleze pe deplin procesul mistuirii. cere o anumită putere de viaţă. În acest caz. atunci puterea de viaţă este deja prea slăbită. Pentru a da corpului puterea de a se însănătoşi. corpul îşi prepară. şi nu a reuşit până acuma spiritului omenesc de a imita în mod artificial activitatea digestivă. Nutrimentul. O neorânduială în procesul mistuirii trebuie apoi să producă ne-orânduieli în corpul întreg. joacă un rol cu deosebire însemnat pentru întreţinerea sau ridicarea puterii de viată. Corpul trebuie să-şi reguleze activitatea de la sine. şi aerul pe care-l inspirăm. cum şi de a evita totul ce o micşorează. toate materiile care sunt necesare pentru buna sa stare. prin care extractele sunt scoase. În ce mod să fie preparate alimentele? Corpul voieşte să-şi procure din alimente toate acele materii. în ficat etc. aşadar. Nu ne interesează de a cunoaşte operaţiunile digestiei în parte. aci ne interesează numai cum poate fi dobândită sau ridicată din nou. cum şi pentru a-şi înlesni activitatea. El le ia din alimente şi le prepară prin procesul digestiei. Toate comparaţiunile nu dau o înfăţişare complectă. Orice cură. bine înţeles că nici metodul meu de vindecare nu face excepţiune.

care se găsesc în stare de dezvoltare. Dacă o regiune nu oferă nutrimente potrivite pentru oameni. toţi eschimoşii nu sunt sănătoşi şi nu ating niciodată o etate înaintată. Se poate. voi releva însă aci. prin acesta. Cele coapte sau acelea care sunt deja pornite spre stricăciune sunt mult mai greu de operat. berea. deoarece acestea.. Cele mai bune sunt fructele crude.prin aceasta nu se recomandă însă aşa numita dietă uscată . Tocmai acestea suportă greu nutrimentul lichid şi nu trebuie să se creadă că supa. dă afară în acelaşi timp şi pe celelalte materii. În consecinţă. pierd mult din calitatea lor de a fi uşor digestibile. Prin regularea naturală a activităţii digestive. cacao. o împuternicire şi cu aceasta merge mână în mână şi întărirea puterii de viaţă. câteva alte puncte de vedere. cum şi de a nu mai da corpului să mistuiască decât numai ceea ce poate opera fără osteneală. şi.mai cu seamă este de observat aceasta la persoane care suferă de digestie neregulată. Ce să mâncăm. cu încetul. 2. Această chestiune am dezvoltat-o destul de exact în manualul meu «Noua ştiinţă de vindecare».. s-au făcut însă experienţe greşite. deoarece fiind uşor de digerat. toate fructele indigene sunt întotdeauna mai bune decât cele străine. şi în curând vor ajuta să reguleze digestia în chipul cel mai bun. Grupa de eschimoşi după ne arată în mare parte persoane. Materiile alimentare. de a le îmbunătăţi starea sănătăţii. în mijlociu. Regiunile din zona rece pot fi socotite între acest fel de terenuri. atunci ea nu este proprie de a fi locuită de aceştia. Ceea ce este în contra naturii noastre. laptele. ele sunt însă. pe care le redau aci. ş. prin transportul cel depărtat. care par a fi foarte bine nutrite. Deoarece avem dinţii pentru a sfărâma mâncărurile. a. cafeaua. „Noua ştiinţă de vindecare”). dacă staţi. deoarece consumarea cărnii este contra naturii (vezi Louis Kuhne. atunci pierd din valoare. deci. cu deosebire. tare încărcate. când sunt luate direct din pom. trebuie înlăturat negreşit. le sunt cu deosebire folositoare. spre a schimba condiţiunile lor de viaţă. şi s-a observat curând că nutrimentul introdus submina şi mai mult sănătatea lor. şi. s-a făcut. vinul. Astfel. atunci este de datoria noastră de a produce condiţiunile cele mai favorabile posibil pentru activitatea mistuirii. ceaiul.Dacă mistuirea este slăbită. Alimente fierte se digerează întotdeauna mai greu decât ne-fierte. Aceste condiţiuni le voi. La început. Trebuie să alegem nutrimentul care corespunde naturii noastre. De aceea. aceasta însă nu durează mult. fructele crude provocă adesea diaree. Observaţiunea asupra multor suferinzi de digestiune mi-a procurat o serie de experienţe. se digerează cu cea mai multă uşurinţă. chiar dacă aceasta 46 . de ex. Fructe crude şi foi tinere sunt deci materii pe care persoane bolnave de stomac le primesc foarte bine şi pot fi mistuite de acestea cu mai multă uşurinţă şi mai grabnic. de fapt. se poate obţine. căci corpul indică la timp când este îndestulat şi atunci are în realitate destul. discuta în cele ce urmează. de aceea nutrimentul nostru să fie în mare parte solid . încercare de a da eschimoşilor alimente din regiunile sudice. susţin dieta fără carne. Din acestea nu se poate mânca mult. susţine mai cu seamă că natura produce în fiece loc mijlocele de nutriment cele mai proprii.

să ridicăm puterea digestiei şi. într-un timp care nu se poate preciza… eschimoşii trebuie să se stingă. dar care fără îndoială ajută pentru regularea digestiei. puterea noastră de viaţă. acesta nu este altceva decât nisipul. cum ar putea fi altfel. Locuitorii zonei temperate sunt mai fericiţi în această privinţă. când sunt nevoiţi de a trăi aproape exclusiv numai cu carne? Ei întrebuinţează cu economie toate plantele tinere pe care le produce pământul în scurtul timp cât este dezgheţat. a foilor şi a fructelor. pe cât curăţenia este bună în unele privinţe. Animalele consumă nisip în mod instinctiv. ne răpeşte însă o materie foarte importantă pentru corp. şi dacă acesta le lipseşte.nu se poate recunoaşte bine pe ilustraţie. mai cu seamă ca aceea a animalelor îngrăşate. prin gustarea legumelor tinere. atunci consecinţele sunt destul de vătămătoare. Puterea de viaţă este la toate foarte mică. chiar dacă aduc o uşurare oarecare. care în stare fiartă nu influenţează atât de vătămător ca altă carne. ca. de care corpul omenesc pare a avea nevoie. Eschimoşii care trăiesc la coaste şi mănâncă mult peşte. aceştia sunt cei mai puţin încărcaţi. In mare parte se contestă acestor materii orice valoare pentru nutriţia omului. şi. şi primăvara noastră ne dă ocaziunea. aceasta însă rezidă pe deplina ne-cunoştinţă a legilor vieţii. care nu a fost executată de un cunoscător. Trebuie să citez cu deosebire o materie. Să ne gândim numai la găini. Alimentele în stare naturală sunt prevăzute întotdeauna cu puţin nisip. dar acestea nu pot compensa răul cel mare al nutriţiunii ne-naturale. Grupă de eschimoşi Şi. cu aceasta. o materie ce în aparenţă este cu desăvârşire nefolositoare pentru corp. sau chiar 47 . pe care îl depărtăm prin curăţirea radicală a acestora.

Este interesant că acest nisip poate servi chiar ca mijloc de dezinfecţie. Multe încercări pe care le-am făcut în privinţa eficacităţii nisipului. negre şi întărite. toate în favoarea acestuia. Nisipul a avut. nisipul influenţează ca un mare mijloc de dezinfecţie al naturii. deoarece acesta este ca şi insolubil şi lasă multe urme în corp. că mă găsesc dispus de a face rapoarte deschise în acesta privinţă. şi de a le oferi corpului în stare de extracte. Chiar pentru om. penele lor sunt şi ele mai puţin frumoase. organele sale trebuie să şi lucreze. Ea stabileşte. spre a vorbi figurat. căci numai prin activitate pot deveni şi rămâne puternice. în sfârşit. de fapt. înlăturând gazele şi alte materii vătămătoare. de mai multe ori se întâmpla că săptămâni întregi nu avea scaun. că nisipul influenţează şi intern în acelaşi chip. imediat după mâncare. dădu afară mase rotunde. prin aceasta. Organele digestive trebuie să extragă singure extractele din alimente. Aceasta este o greşeală mare. În contra acestei prescripţiuni o constipaţie se opune arareori. o influenţă surprinzător de bună. şi apoi scaunul deveni succesiv pe deplin normal. am încercat direct ce influenţă poate să aibă consumul de cantităţi mici de nisip asupra omului şi am dobândit deja experienţe atât de favorabile. Corpul nu voieşte să aibă numai materii. pare a fi de folos. Struţii cu penele lor minunate trăiesc în pustiile nisipoase. numai nisipul schimbă starea. În regiuni nisipoase. de două. aerul este totdeauna curat. au ieşit.la canari. O damă suferea de constipaţie din tinereţea ei şi încercase contra acesteia diferite mijloace. În timpul încercării să se lase ferestrele închise. şi atunci încercai a-i da zilnic. după cantitate şi greutate. Mai întâi. şi. chiar 5 săptămâni. Să se facă următoarea încercare: într-un spaţiu unde s-a stricat aerul prin ardere de vată sau lapte. căci pe cojile grânelor se află întotdeauna mici cantităţi de nisip. ca să poată fi înghiţit fără osteneală. care ar fi să se nutrească în acest mod teoretic! S-au făcut chiar încercări de a prezenta materiile nutritive cât mai curat posibil. şi anume atât de fin. unde nisipul nu li se oferă în chip atât de bogat. nimic nu ajută. Mi-am adus nisip de la coasta Mării Nordului. La etatea de 50 de ani suferinţa ei se prezenta atât de rău. usucă balta în care prosperează temuţii bacili. Deja de a doua zi se ivi un scaun abundent. când sunt crescuţi în captivitate. Dau aci un exemplu foarte marcant. dobândesc un penaj zbârlit. Şcoala medicală i-ar contesta. diferitele părţi care-l compun. Căci ea se osteneşte de a stabili exact pe cale chimică materiile din care este constituit corpul. Nici un purgativ nu-i mai ajuta. spre a ţine digestia în regulă cum şi de a ajuta să o aducem iarăşi în regulă. trei ori. câte o priză de nisip de mare. contra aşteptărilor. decât făină fină şi preparate din astfel de făină. Alegeam la început nisipul cel mai curat. întrebuinţarea a mici cantităţi de nisip. bineînţeles. încât era în pericol de a-şi pierde viaţa. orice valoare. îi prescrisei 4-5 băi de şezut cu fricţiuni pe zi şi ca nutriment urluială de grâu şi fructe acrişoare. Succesul a fost grabnic şi bun. acesta este nisipul de mare. Când veni la mine. şi. odată a durat după mărturisirea ei. Băile şi dieta menţionată mai sus au fost păstrate. atunci acţiunea sa nu apare atât de lămurită. să se încingă pe un fier roşiu aprins câteva mâini de nisip de mare şi vom fi uimiţi cât de repede dispare mirosul. şi. de aceea este hotărât mai bine de a consuma făină şi pâine urluită. Dacă nisipul este amestecat cu noroi. Este deci de admis. desigur. că este un mijloc conform cu natura. aci totuşi se întâmplă cazul. 48 . cu toate că nu mă îndoiesc că nisipul bun de râu ar aduce aceleaşi servicii. aşadar. pentru că acţiunea nisipului să iasă mai mult în evidenţă. cărora lipsindu-le nisipul. Stimulat de observaţiunile făcute la animale. Li se poate da nutrimentul cel mai bun. Vai de acela. şi ar prescrie mai cu plăcere cât să se consume zilnic din fiecare.

se provoacă dezvoltarea unilaterală a acestora. o pornire în sus şi cu acesta dureri de cap ar fi adesea consecinţele. oase. sau i se dau alimente contra naturii. ele servesc câtva timp drept cai de paradă. care să reguleze mişcarea continuă a materiilor nutritive şi să le împingă afară. cum şi de a produce. asemenea copii sunt aproape întotdeauna precoci. Toate aceste neregularităţi se pot ivi numai când corpul este deja încărcat. în sfârşit. carne. printr-o apăsare mare spre creieri. Frenologul vorbeşte şi el despre o dezvoltare unilaterală. Dacă sunt atinse unele părţi cu deosebire. am cunoscut copii în etate de 7 ani.şi să formeze din ele sânge. Dar. Este caracteristic. etc.. chiar sucurile digestive ca sărurile şi alcoolul. atunci iasă în evidenţă poate numai cutare sau cutare agilitate în măsură mare. aceşti minunaţi copii nu ţin nici unul ceea ce promiteau. şi părinţii orbiţi sunt de obicei mândri de dânşii. păr. Înfăţişare normală Figura 49. şi copiii care nu-l primesc vor fi întotdeauna cu mult în pierdere şi vor lua de mici materii de boală într'înşii. care deja la etatea cea mai fragedă dau probe de maturitate spirituală. că în prezent se observă remarcabil de mult copii-minune. Figura 48. Chiar gaze trebuie să producă corpul. corpul trebuie să posede numai puterea de a le distila. care. şi intestinele ar avea înfăţişarea cu desăvârşire fără viaţă. Fig. în societate făceau 49 . Ei au capete cu mult prea mari şi pântece cu mult prea groase. laptele mamei este şi rămâne singurul nutriment conform cu natura. 48 reprezintă un copil care a fost alimentat conform cu natura cu laptele mamei. Astfel. Elementele constitutive pentru acestea sunt cuprinse în alimentele conforme cu natura. Sărmanele fiinţe sunt de compătimit. Fără o dezvoltare îndestulătore de gaze. Încărcare generală Figura 50 Figura 51 Să comparăm cu acesta pe copiii din fig. numai că el nu o consideră tocmai ca bolnăvicioasă şi nici nu cunoaşte cauzele care au provocat-o. 49 şi 50. în cantităţi suficiente. care au fost crescuţi artificial. s-ar produce constipaţie. Un cuvânt deosebit trebuie să mai dedic nutriţiunii copiilor. Ea se produce atunci când. nervi. Pentru copii care sug. deoarece precocitatea este bolnăvicioasă.

4. şi. la etatea de 20 ani. şi chiar numai incomplet. majoritatea oamenilor trăiesc astfel. Aceştia apar sticloşi. sau rău. 3. când iau prânzul principal. care trădează o presiune mare spre ochi. în urma colegilor lor de etate. bine înţeles că. care actualmente este prezentat în oraşele mari publicului uimit. deci. aceştia vor fi. care vor să-şi întărească din nou puterea lor de viaţă slăbită. dacă este aer bun. În prezent. sau cel puţin în localuri luminoase. Băiatul nu se bucură.impresiunea ca şi cum ar fi de 20. creierul este aşadar pentru etate cu mult prea dezvoltat. este pentru viaţă şi pentru întărirea puterii de viaţă. Aşadar. bine aerisite şi bine pătrunse de soare. numai dacă vremea o permite. ceea ce. la o anumită etate. Tot astfel este cazul şi cu minunaţii copii muzicali care. Aer bun. Figura 52. La mâncare. produc zgomot mare. aşa încât să amânăm foamea. de a regula felul nostru de viaţă. tot atât de imperios necesar ca şi o bună nutriţiune. curat. aşa că ea stă înaintea unei enigme. însă nu este nicidecum aşa. nu este de recunoscut. Dar. 52 reprezintă pe băiatul Pöhler. Aceasta se înţelege pentru bolnavi şi pentru aceia. s-ar putea poate zice : să mâncăm îndată ce avem foame. Acesta are. în acelaşi timp. nu este nicidecum indiferent. motivul său bun şi depinde de influenţa soarelui. înghiţim chiar aer spre a-l aduce stomacului. Cu toate că ilustraţia pentru noi nu este făcută conform scopului. şi vom remarca îndată. Este un băiat puternic dezvoltat pentru etatea sa. Unde să mâncăm? Întrebarea pare poate de prisos. depinde foarte mult de nutriţiunea exactă a plămânilor. Să privim numai în libertate. În general. de o digestie normală. Ştiinţa expresiunii figurii a întrecut-o şi în cazul acesta. dispar fără urme. de asemenea. pe ilustraţie. la început. totuşi se observă fruntea tare boltită. deoarece nu au avut putinţa de a deveni artişti adevăraţi. la care şcoala medicală nu a putut găsi nimic remarcabil. Când să mâncăm? Această chestiune trebuie să o discut mai amănunţit. 50 . El are o încărcare anterioară şi laterală destul de puternică. încât foamea se prezintă la un timp de fals. ne stă în putinţă. Este deci mai bine de a mânca la aer mai liber. însă. cum aproape toate animalele arată foamea cea mai mare dimineaţa. inspirăm fără voie adânc şi introducem aer mult în plămâni. După cum am spus mai înainte. de regulă. Încărcare laterală şi anterioară Fig.

iar după prânz trebuie să se consume numai cantităţi mici. că am transformat prea mult noaptea în zi. că tocmai bolnavii au arareori foame dimineaţa şi deci. de mult timp. mâncărurile încă ne-mistuite îl împiedecă de la lucru. Pe cât de frumoase sunt deci descoperirile culturii. că nu pot mânca fără foame. de activitate. dacă vor să obţină succesul adevărat. şi bolnavii trebuie s-o facă negreşit. se iveşte odihnă şi tăcere. că numim deja secolul nostru «secol nervos>>. atunci trebuie să urmeze şi cerinţelor timpului de odihnă. şi omul nu se poate sustrage acestei influenţe. încât dimineaţa. Şi pe celelalte activităţi să le aranjăm pe cât posibil în perioada înviorătore. Bine înţeles că. sau că sunt foarte slăbite. Nu este deci minune dacă nervozitaţea progresează atât de mult. Sistemele noastre moderne de iluminaţiune au adus cu sine faptul regretabil. nu mai resimte plăcere de lucru şi nici nu posedă puterea necesară. Bolnavii. că corpul în timpul nopţii nu găseşte odihna regulată. Partea înviorătoare. Dacă a ascultat de semnele naturii şi s-a sculat de dimineaţă din patul său. Se adaogă pe lângă aceasta. că_ organele digestive. adică imediat după prânz. având astfel un mijloc de a utiliza cât mai mult posibil puterea de viaţă încă existentă. Se va obiecta însă. Dacă ne culcăm odată fără cină. Cu puţină energie. sau că şi-au îndeplinit la un timp fals munca lor. Arborii fructiferi care nu primesc soarele de dimineaţa nu produc nimic.Fiecare zi se deosebeşte într-o parte de activitate şi una de odihnă. Timpul de odihnă adoarme succesiv. că nutrimentul să se ia mai cu seamă dimineaţa şi în cursul timpului înainte de prânz. el oboseşte puterile şi face să se ivească trebuinţa de odihnă. la odihnă. o cunoaşte fiecare grădinar şi agricultor. Acesta deşteptă întreaga natura la o nouă activitate. Lipsa de foame dimineaţa este însă un semn. Dacă numai părţi izolate sunt luminate de soarele de dimineaţa. cu apusul soarelui. se poate însă introduce schimbare. şi poate că multora le va veni cu greu de a se culca devreme. astfel că atât omenii. Însemnătatea ce o are soarele de dimineaţa asupra plantelor. atunci simte fără altele cât de bine îi face aceasta şi ce înviorător influenţează. cât şi animalele. noi le utilizăm însă prea mult în defavorul nostru. Şi orele de mâncare se întârziază din ce în ce. cina se ia la o oră. mai cu seamă. oricât ar lupta în contră-i. ci în felul nostru de viaţă care favorizează cu deosebire încărcarea dorsală. Nervozitatea nu rezidă în timp. Timpul înviorător îndeamnă aşadar la activitate. şi să nu ne lăsăm de a fi reţinuţi de oboseală spre a părăsi patul la timp. trebuie-să observe acesta. alergând în natura liberă. şi astfel oboseala este dimineaţa poate mai mare decât în sera precedentă. până ce. Deja în seara următoare trebuinţa de a merge devreme la pat se va resimţi. Şi. în sfârşit. atunci vom vedea cum foamea se va ivi dimineaţa. şi în multe cercuri. Timpul de odihnă face ca activitatea să cedeze succesiv şi să adoarmă. începe cu răsăritul soarelui. care începe deja în momentul când soarele a trecut de punctul său cel mai înalt. Şi la aceasta însă se poate ajunge. el întăreşte corpul şi-l face apt de a produce. când ar fi trebuit să fi fost deja. 51 . au dorinţă de somn. sera ele devin întotdeauna mai puţin apte de activitate. sau să mâncăm foarte puţin. Să ne sculăm dimineaţa de timpuriu. sau puţin. De aci se deduce. Aceasta se generalizează şi asupra organelor digestive. cum şi de a o ridica din nou. Bine înţeles că odată cu acesta este necesară schimbarea întregului fel de viaţă. atunci de obicei numai aceste părţi fac fructe. Dimineaţa ele sunt mai puternice decât după prânz. Mâncărurile luate atât de târziu se mistuiesc incomplet şi slăbesc aparatul digestiv atât de mult. corpul se deprinde cu viaţa conformă cu natura mai repede decât credem.

Dar. Foarte desluşit se observă influenţa asupra arborilor. care este de o deosebită însemnătate pentru generaţiunea omenească. iar efectul acesteia devine din ce în ce mai pronunţat cu ivirea primăverii. se dezvoltă şi se coc numai fructele. iar grijile ocupaţiunilor. în general. dimineaţa. în acest timp corpul este slăbit. perioada înviorătore se face remarcabilă. care s-au format în perioada de activitate. Dacă ei sunt doborâţi târziu tomna. ca în timpul de după amiază să se consacre din ce în ce mai mult liniştii. ca impotenţi. În perioada de activitate. în mod bătător la ochi. Reproducţia este atunci mai bună şi fructul însuşi are din aceasta un câştig statornic. consecinţele vătămătoare ale felului lor de viaţă nu se transmit în mod imediat asupra fructului. şi chiar acele specialităţi de plante. că puterea de viaţă se reţine mai mult timp şi se poate spori din nou prin observaţiunea fidelă a perioadelor de înviorare şi de linişte. atunci nu durează şi sunt distruşi în curând de mici vieţuitoare. fiindcă corpul lor nu poseda destulă putere de a săvârşi actul sexual în perioada de linişte. iar seara să mergem de timpuriu la pat. Să cugetăm numai . şi. spre seară mai rele? Aceasta se întâmplă din cauză că atunci acţiunile corporale devin mai slabe. dacă sunt doborâţi de-abia în Februarie sau mai târziu chiar. Dacă soarele a atins punctul său cel mai înalt şi merge înspre apus. Dacă voim însă să îngrijim pentru generaţiuni viitoare mai bune şi mai sănătoase. astfel că. de regulă. creşterea plantelor dă înapoi. Perioada înviorătoare se iveşte cu urcarea soarelui. şi pare să fi fost un stimulent instinctiv al popoarelor. animalele sunt sprintene şi vioaie. Plantele se ivesc şi cresc în chip remarcabil. să ne întocmim viaţa astfel încât dimineaţa să facem treburile mai importante. iar progeniturile lor dobândesc viaţă în acest timp. deoarece corpul nu le mai face atât de multă opunere. Celelalte acţiuni contra naturii nu au o influenţă tot atât de vătămătoare. deoarece.ea este destinată pentru lucrări energice mai mult decât perioada de odihnă. La persoane care duc un trai contra naturii. adică în perioada de înviorare. atunci lemnul arborilor folositori este mai bun şi mai durabil. căci în acest timp ele încep o mare serbare de bucurie. Cine nu ştie că frigurile devin. chiar şi anul întreg are o perioadă înviorătore şi una de linişte. atunci fiecare trebuie să se silească de a îndeplini cele mai bune condiţiuni. trandafirul. decât în perioada de linişte. 52 . sau chiar se va idioţi. serbarea de declin a soarelui. totuşi însă aduc un anumit rău. Perioada de activitate este timpul creşterii şi al naşterii.la consecinţele funeste ale alcoolului. că bărbaţii care se socoteau. adică actul sexual. Animalele devin mai liniştite. Repet. Adesea s-a dovedit. se formează. deoarece în timpul nopţii corpul a înlăturat parţial răul. În perioada înviorătore domneşte în întreaga natură o mare activitate. nu produce niciodată în timpul înaintat al verii şi al toamnei flori atât de bine mirositoare ca primăvara şi vara. Numai în perioada înviorătoare ar trebui să săvârşim şi importantul act. Boli acute se manifestă mai puternic în perioada de odihnă. florile au cu totul un alt miros. de ex. erau destoinici. atunci începe şi se iveşte perioada de linişte. Chiar pe timp de ger şi frig . Un copil conceput în timpul beţiei va avea întotdeauna spiritul leneş. supărările şi neregularităţile în felul de a trăi exercită o influenţă nefavorabilă asupra fructului. prin faptul că săvârşesc actul sexual dimineaţa. Chiar oamenilor sănătoşi le este de sfătuit să se abţină sera de la actul sexual. deosebirea ieşea pronunţat în evidenţă. aşadar. cine nu ar voi să evite totul ce ar putea să vatăme progeniturii. ca dimineaţa să se dea corpului cel mai mult nutriment. Şi….

În timpul de linişte al anului. Puterea digestivă devine succesiv mai slabă în perioada de odihnă. dacă ar trimite în realitate raze de căldură? Dacă însă. 53 şi 54 reprezintă pământul. de aceea ar trebui şi oamenii să ia mai puţin nutriment în acest timp. Suntem cu toţii deprinşi de a privi soarele ca distribuitorul direct de lumină şi căldură. pentru ce. La tropice. şi anume prin rotaţiune. iar pe de alta. O dau aci ca ipoteză. atunci ar trebui să exercite influenţa lor şi la înălţime. frecarea. unde poziţia soarelui se schimbă puţin. acolo unde învârtitura şi cu aceasta. pământul îşi produce însuşi lumină şi căldură. care. căci frigurile întâmpină mai puţină rezistenţă din partea corpului. O privire asupra animalelor. schimbarea zilnică se operează bine înţeles tot aşa ca la noi. atunci este lămurit că ea trebuie să fie mai puternică. pe cât timp acela ce a fost doborât în timpul când luna descreşte este de o durabilitate cu totul alta. acesta este cazul la tropice. aşa numitele boli epidemice se ivesc mai puternic decât în perioada înviorătore. ce are consecinţe foarte triste. aceasta este o greşeală probabil că pământul îşi produce însuşi lumină şi căldură. că lemnul care a fost doborât în timpul când luna creşte nu se conservă. o eroare. cari trăiesc în libertate. este deci foarte bine de a aşeza posturile în iarnă. nu ar putea face soarele aceasta. De unde să derive acest fenomen? Mi-am creat o explicaţiune. este răspândită de către pământ. Dacă căldura şi razele de lumină ar veni de la soare. după cum ştim. ar trebui de fapt să deschidă ochii oricui. care nu ţine neapărat de această scriere. 53 arată poziţia pământului când. din cauza mişcării pământului. Natural că există o influenţă a soarelui. deci. aerul se lasă a fi încălzit cu uşurinţă. În realitate însă. Se prezintă aşadar acelaşi fenomen ce se iveşte la noi în timpul anului. Fig. acolo domneşte aşadar frig şi frigul ar fi mai mare însă. în orice caz există un fel de raze magnetice pe care el ni le trimite şi prin marea frecare cu acestea pământul produce lumină şi căldură. soarele a răsărit. la ivirea frigului. două temperate şi două reci. Pădurarii ştiu foarte exact că animalele nu trebuiesc nutrite prea mult iarna. dacă nu sar transmite acolo căldură prin aerul încălzit din părţile calde ale pământului. Repet aşadar că explicaţiunea următoare este o ipoteză. Fenomenul periodic de activitate şi de linişte nu poate depinde de alte pricini decât de acelea de care depind ziua şi noaptea. vara şi iarna. frecarea este egală cu zero. las să se aprecieze. fig. pare că luna să exercite influenţa sa mai puternic. pe care însă totuşi nu voiesc de a nu o expune cititorilor. e mai puternică. în urmă. adesea se face împotrivă. pentru noi. La tropice s-a făcut pretutindeni experienţa. Razele solare vin întotdeauna în aceeaşi direcţie şi merg paralel. săgeata arată direcţiunea mişcării sale. Punctul a. încât adesea chiar nutrimentul neapărat trebuincios spre a întreţine corpul este îndestulat prin ceea ce li se mai oferă de către natură. dacă este exactă. Despre căldură cât şi despre lumină este cunoscut cât de repede dau înapoi în regiunile înalte. Acestea provin. 54 arată poziţia când 53 . După părerea mea însă. Prin aceasta se explică şi pricina pentru care nu avem decât o zonă călduroasă. pe de o parte din partea soarelui. fig. acolo perioada de activitate cu aceea de linişte se schimbă la fiecare două săptămâni. mai cu seamă dacă le-ar înmagazina un corp solid. La poli. şi. aceasta devine atât de slabă. să indice locuinţa noastră. Animalele care trăiesc în libertate au o trebuinţă mai mică de nutriţiune. numai pământul nostru îşi schimbă poziţia. întrebuinţăm odihna de iarnă pentru întocmirea de mese mari şi şcoala medicală ne predică chiar că frigul iernii reclamă o consumaţiune mai mare de nutriment. ca şi în perioada de odihnă a zilei. Pornind de la pământ. pentru ca să nu sufere vătămare.

de a ne împotrivi prin stimulaţiuni artificiale contra legilor hotărâte. că de obicei căldura este mai mare după prânz decât înainte de prânz. trebuie să fie cu mult mai puternică decât după prânz când ele ne vin în dos. cu mult mai puţin însemnat decât înainte de prânz. spre a produce electricitatea şi efectele ei. Puterea de rotaţie a pământului influenţează. decât dacă am întoarce obiectul astfel încât tăişul să fie în direcţiunea învârtiturii. care ne permite de a îndeplini toate încordările spirituale şi corporale. ceea ce însă nu este nicidecum cazul. de a căuta alte motive convingătoare. ale naturii. sau chiar contra-motive. Adaosul însă. fără îndoială. după vederile mele. Dacă obiectul destinat de a fi ascuţit este ţinut cu tăişul în contra direcţiei învârtiturii. ar trebui să ne aranjăm felul de viaţă corespunzător cu acestea. de aceea trebuie să facem observaţiunile noastre numai în zile liniştite. după amiază. 54 . nu e motivul vioiciunii de dimineaţă. poate că vreun cititor va găsi motiv de a cugeta asupra acestei chestiuni. Vântul care poate aduce aer cald sau rece din alte regiuni. Am putea compara pământul şi cu o mare maşină dinamică. Se va invoca poate de către unii sau alţii. în aceeaşi putere care produce lumină şi căldură… şi. Repet că am expus aci o ipoteză pentru explicaţiunea timpului de activitate şi de odihnă. Aceasta se explică prin simplul fapt că căldura depozitată durează timp mult şi se înmulţeşte prin aceea care se mai adaogă din nou. Se poate însă vedea cu uşurinţă că frecarea de razele magnetice înainte de prânz. fără vânt. Chiar asupra noastră. poate. astfel că micşorarea puterilor o simţim succesiv de abia după amiază. Razele care ne vin în faţă au deci o influenţă cu mult mai puternică. razele magnetice influenţează mai energic decât în perioada de linişte. Figura 53. căci altfel un somn mai îndelungat la prânz ar trebui să exercite acelaşi efect. Figura 53. la care corpul învârtitor trebuie să se frece de aşa numita perie. este o mare greşeală. pe timp liniştit. Pricinile stau. fără vânt. de asemenea. efectele mai durează încă câtva timp. Dacă comparăm însă vioiciunea noastră de dimineaţă cu puterea de muncă de după prânz. atunci piatra influenţează cu mult mai tare. aşa că. fără îndoială. este. atuncidovedim cu uşurinţă deosebirea colosală. Odihna de noapte. pentru că ne vin în faţă şi ne stimulează la activitate. asupra noastră.soarele tocmai apune. să exercite o mare schimbare. În perioada de activitate. singură. Această influenţă ne-am putea-o înfăţişa foarte bine cu ajutorul unei pietre de ascuţit. când acestea ne vin în faţă.

mania distrucţiunii. creierul se schimbă. 55 . Deoarece şi frenologia se ocupă cu înfăţişarea capului omenesc. bună voinţa. de fapt. Ştiinţa expresiunii figurii îi poate da informaţiuni. încât nici o activitate sufletească principală nu preponderează în mod remarcabil. atunci activitatea respectivă iasă în relief într-un grad mai înalt. la persoanele cu încărcare anterioară. Frenologul a observat activitatea unilaterală a sufletului. speranţa. când se ivesc suferinţe şi însuşiri periculoase. Frenologia porneşte de la punctul de vedere că. Mai este de remarcat. al căror sediu frenologul îl fixează în partea de dinainte a creierului. dacă frenologia este fondată în tot complexul ei. şi. O dezvoltare unilaterală a creierului se produce la orice încărcare. Aceasta va fi cu deosebire important. numai atunci când se produce încărcare. Se crede adesea că aceste manifestaţiuni ar sta numai în spiritul timpului şi adesea se aud plângeri că se ivesc deja la copil. de a fi în bune relaţiuni cu alţi omeni. nu au fost încă recunoscute de către persoane care imprimă direcţiunea. că această dezvoltare unilaterală poate fi din nou înlăturată. respectul. în aşa fel. fiecare parte este sediul unei deosebite activităţi sufleteşti. sunt adesea dezvoltate în grad înalt. nu ştie însă de unde provine. Fără de a stărui mai de aproape asupra chestiunii. De aci urmează. Orice încărcare. în sfârşit. pe dată ce suntem în stare de a îndepărta încărcarea. crimei. de ex. din pricina căreia ar resimţi trebuinţa de a fi în relaţiuni amicale cu alţii. o parte este cu deosebire dezvoltată. şi lipsa de energie. atunci pot fi împinşi la disperare. voi mai adăoga aci câteva cuvinte în privinţa aplicării ştiinţei expresiunii figurii la aceasta. Aceasta e o greşeală.Aplicarea ştiinţei expresiunii figurii la frenologie. ca urmare a unei dezvoltări unilaterale a creierului. după cum vedem anume la copiii precoci.. se poate însă susţine fără altele. dacă sunt silite la aceasta. cel puţin în parte. din nefericire. care se pot împerechea cu gândurile de sinucidere. în creieri. că. Dacă deci. mai târziu însă o împiedecă. etc. ele rezidă în împrejurările de boală ale timpului nostru. că de fapt. la dispoziţiuni anumite ale creierului se manifestă altă direcţiune a activităţii sufleteşti. Toate persanele cu încărcare anterioară exclusivă sunt şi în poziţiune. Persoanele cu încărcare dorsală nu se pot deda unei profesiuni. credinţa. la început stimulează activitatea. care. ele vor avea întotdeauna în vedere binele acestora. la omul normal. Creierul este conformat.

Ce este ştiinţa altceva.Încheiere. de obicei urmează a merge împreună pe calea cea veche. indiferent dacă aparţine sau nu unei corporaţiuni hotărâte. cele expuse însă le pot numi în deplină conştiinţă ca… probate şi aplicate cu succes. că. sau dacă a urmat sau nu vreo şcoală oarecare. Rezultatele pe care le-am adunat în uvrajul de faţă sunt bazate pe observaţiuni făcute în timp de 30 de ani. că expunerile din acest uvraj nu sunt destul de ştiinţifice. 56 . spre a ajunge la adevăr. că este ceva neapărat desăvârşit. chestiunea însăşi nu este ne-ştiinţifică. Din această pricină. decât o adunare de experienţe. aceeaşi şcoală şi cugetă în acelaşi fel. s-a văzut adesea. aşadar practic. şi acestea s-au adeverit în mii de cazuri. Din contră. pe cât timp persoane care au făcut. cari au fost culese şi dovedite? Experienţe însă poate aduna oricine. Eu mi-am propus însă de a scrie astfel. Poate că unii cititori vor găsi. aşa numiţii laici văd cu alţi ochi decât partizanii vreunei corporaţiuni şi găsesc adesea drumuri noi. ca să pot fi înţeles în general. Nu susţin.

mărginită după ureche. 57 . Picioarele: drepte. Înfăţişarea normală. puternice. peste tot rotunjeli frumoase.Figura 1. simetrie deplină. Ochii: mari şi liberi. Proporţiune frumoasă a întregului corp. Gura: închisă. Gâtul: rotund. Fruntea: netedă şi fără cute. Capul: mărimea normală. pronunţat deosebite de pântece. Figura: ovală. Nasul: bine format. lungime normală. Pieptul: boltit.

Capul: prea gros. sus chială. Înfăţişare: grosolană. Gura: deschisă. Corp încărcat peste tot. Faţa: fără delimitare. 58 . umflată. Fruntea: apăsată.Figura 2. Picioarele: scurte şi prea groase. greoi. Nasul: umflat.. fără delimitare către partea dinapoi a capului. Gâtul: prea scurt şi prea gros. Ochii: jumătate închişi. cu grăsime. Trunchiul: supranutrit.

59 . Înfăţişare normală.Figura 3.

60 . Înfăţişare normală.Figura 4.

delimitarea la ceafă normală 61 . Încărcare anterioară Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Obrajii: Gura: Faţa: Gâtul: Mărime normală Cutată Normali Normal Cutaţi Normală În raport cu etatea. normală. delimitarea prea îndărăt În faţă umflat.Figura 5.

Figura 6. Înfăţişare normală 62 .

Figura 7. partea de jos grosolană în faţă foarte îngroşat. fără ridicături obosiţi bine format cu buza de jos umflată umflată delimitarea mult după urechi. Încărcare anterioară Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Bărbia: Faţa: Gâtul: mărime normală sus chială. delimitarea posterioră normală 63 .

în lături ceva îngroşat. Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Buzele: Faţa: Gâtul mărime normală cute şi ridicături normali normal prea groase delimitarea lipseşte cu totul.Figura 8. în dreapta mai groasă şi mai lungă ca în stânga În faţă tare umflat. delimitarea la ceafă normală 64 . Încărcare anterioră şi laterală.

Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul prea mare. Încărcare anterioră. mai cu seamă la partea superioară (denotă şi precocitate) cu grăsime puţin apăsaţi normal normală delimitarea cu mult după ureche normal (la ridicarea în sus se simte încordare).Figura 9. delimitarea cefei normală 65 .

Figura 10. Încărcare anterioară şi laterală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Ceafa: sus ceva mai mare în partea superioară cu grăsime normali normal normală linia de delimitare prevăzută cu noduri noduros liberă 66 .

Încărcare anterioară Înfăţişarea: Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Pântecele: în proporţie cu mărimea. pecingine pe corp provocată de altoire 67 . normală noduros.Figura 11. mai cu seamă sus cu grăsime închişi (orbi) normal normală delimitarea obrazului cu mult după ureche imobil prea dezvoltat.

Fig. 13. Încărcare anterioară şi laterală. (Fiica damei reprezentată prin fig. 12) Capul: ceva prea mare. Fruntea: puţin îngrăşată. Ochii: apăsaţi. Nasul: normal. Gura: puţin deschisă. Faţa: delimitare normală. Gâtul: Îngroşat în formaţiune Aşa dar, în general, starea de încărcare ca a mamei, totuşi o mică parte don materii au înaintat spre cap

68

Figura 14. Figură normală.

69

Figura 15. Încărcare laterală. Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: mărime normală normală normali normal normală delimitare normală coardele foarte umflate în amândouă părţile, puţin mişcător 70

Figura 16. Încărcare laterală (în partea dreaptă). Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: mărime normală. apăsat spre stânga normală normali normal normală în dreapta prea lungă şi fără delimitare în această parte tare umflat în dreapta. nemişcător 71 .

fără delimitare între trunchi şi picior în partea stânga în stânga cu o îngrămădire mare de materii cel stâng mai dezvoltat ca cel drept 72 . dar nu e la mijloc normală normali normal normală delimitarea normală în stânga tare îngroşat cel stâng mai lat ca cel drept în stânga mai lat ca în dreapta.Figura 17. în stânga mai lată ca în dreapta mărime normală. Încărcare laterală (în partea stângă). Înfăţişarea: Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Umerii: Trunchi: Pântecele: Picioarele: dezvoltată într’o parte.

Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Bărbia: Gâtul: ceva prea mare cu grăsime apăsaţi normal strâmbată cu totul fără delimitare îngroşată aproape dispărut. Încărcare laterală şi anteriaoră înaintată.Figura 18. în dreapta coarda umflată prevăzută cu negi 73 .

Încărcare anterioară şi laterală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare cu grăsime apăsaţi ceva prea dezvoltat deschisă delimitarea normală gros cât capul cu formaţiuni de noduri 74 .Figura 19.

Figura 20. Încărcare dorsală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Spatele: ceva prea mare cu grăsime turburi şi apăsaţi îngroşat înaintat puţin deschisă (nu e de văzut) lipsită de delimitare ceafa cu totul împlinită. dinapoi a capului lipseşte cu totul. mişcarea la dreapta şi la stânga imposibilă ridicat 75 .

Încărcare dorsală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura şi Bărbia: Faţa: Gâtul: Spatele: prea mare şi aplecat în faţă îngrăşată puţin ieşiţi în afară (nu se poate distinge bine în figură) normal puţin umfalte delimitarea lipseşte cu totul aproape atât de gros cât capul mărit.Figura 21. delimitarea părţii dinapoi a capului lipseşte mult ridicat 76 .

Încărcare dorsală şi laterală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare cu deosebire parea dinapoi îngrăşată.Figura 22. prea lată normali normal normală delimitată normală prea gros. în părţi îngrăşări izbitoare 77 . nelimitat la partea dinapoi a capului.

Figura 23. Capul: mărime aproape normală Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: normală Gura: normală Faţa: delimitată normal Gâtul: ceva prea gros. Încărcare dorsală Reprezintă persoana de la figura 22 în tinereţe. delimitarea către partea dinapoi a capului lipseşte aproape 78 .

Încărcare dorsală (bust persan) Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: mărime normală.Figura 24. delimitarea la parea dinapoi a capului lipseşte 79 . partea dinapoi a capului însă prea mare normală normali găsit spart la bustul original descoperit normală delimitată normal prea gros.

Figura 25. delimitarea la partea dinapoi a capului lipseşte cu totul 80 . Încărcare dorsală şi laterală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Bust roman vechi prea mare cu deosebire partea dinapoi prea îngrăşată normali normal normală delimitată normal prea gros.

îngroşată neliniştiţi aproape normal puţin deschisă delimitarea lipseşte (nu se poate distinge bine) prea gros. Încărcare generală. cu deosebire în stânga umflat 81 .Figura 26. preponderent în partea stângă Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare. ţinută înclinată prea înaltă.

Figura 27. Aici este de observat cu deosebire înfăţişarea pătrată a capului foarte pronunţată cum şi grosimea izbitoare a gâtului 82 . Încărcare generală Persoana reprezentată în figura 26. văzută dinapoi.

delimitarea la partea dinapoi a capului lipsaşte cu desâvârşire 83 . nemişcător. Încărcare generală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare îngroşată normali prea subţire puţin deschisă delimitarea lipseşte cu totul umflat. peste tot prea gros.Figura 28.

nu e vizibilă 84 . nemişcător. Încărcare generală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare lucitoare apăsaţi ceva prea gros puţin deschisă pătrată.Figura 29. delimitarea lipseşte (nu e vizibilă) prea gros. nelimitarea la partea dinapoi a capului lipseşte.

delimitarea lipseşte (nu e vizibilă) prea gros Figura 31. ca sus. Aici este de remarcat umflătura cea tare după ureche cum şi ceafa foarte umflată şi nemişcătoare. Încărcare generală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare aproape normală neliniştiţi normal puţin deschisă desfigurată jos mai lată.Figura 30. Încărcare generală Persoana reprezentată în figura 30. văzută dinapoi. 85 .

ceva prea gros 86 . Încărcare generală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: înfăţişarea normală. sus mult prea lat apăsat de sus apăsaţi normal normală palidă ţeapăn şi imobil.Figura 32.

jos prea îngust apăsată apăsaţi normal normală palidă. Încărcare generală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare. nemişcător 87 . sus prea lat.Figura 33. strâmbată prea gros.

34.Fig. Înfăţişarea: Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: anormală. fără limitare la partea dinapoi a capului 88 . umerii lăsaţi mult în jos colţuros. prea dinapoi prea înaltă normală aproape normali normal normală delimitată normală prea gros. Încărcare generală.

Încărcare dorsală Capul: normal Gâtul: în faţă normal. înapoi ceva prea gros Spatele: cu un deosebit însemnat în formă de guşă: aceasta este pricina pentru care capul a rămas puţin încărcat 89 .Figura 35.

delimitarea lipseşte prea scurte şi prea gros 90 .Figura 36. Încărcare anterioară şi laterală (copil scrufulos) Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare îngroşată apăsaţi prea gros deschisă aproape pătrată.

delimitarea lipseştee prea scurt şi prea gros 91 .Figura 37. anterioară şi laterală (copil scrufulos) Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: prea mare lat îngroşată aproape normali prea gros deschisă aproape pătrată.

jos prea lat normală nornali umflat. neîntrerupt aprins deschisă pătrată. Încărcare anterioară şi laterală (ofticos) Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: mărimea aproape normală. delimitarea lipseştee plin de noduri.Figura 38. imobil 92 .

Încărcare generală (ofticos) Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: mărimea normală normală puţin stinşi puţin prea gros deschisă pătrată. delimitarea lipseşte (nu se paote vedea) 93 . umflată.Figura 39.

Figura 40. prea lung dat înapoi 94 . Încărcare generală (ofticos) Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Pieptul: mărimea normală îngroşată stinşi prea gros deschisă delimitarea lipseşte nemişcător.

delimitarea părţii dinapoi a capului normală căzut înapoi 95 . capul aplecat în faţă mărime normală normală abătuţi înfăţişare normală. culoarea cenuşie.Figura 41. Încărcare anterioară şi laterală (bolnav de plămâni) Înfăţişarea: Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Pieptul: slăbită. delimitarea normală prea lung. în interior iritat deschisă prea slabă. nemişcător. cu noduri.

cum şi gâtul cel lung. unde se remarcă anume înfăţişarea pătrată a feţei. 96 .Figura 42. Încărcare anterioară şi laterală Vederea din faţă a persoanei din figura 41.

Figura 43 Aceeaşi persoană din figurile 44 şi 45. 97 .

Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: nornali Nasul: normal Gura: deschisă Faţa: prea slabă. delimitarea spre partea dinapoi a capului normală 98 .Figura 44 Aceeaşi persoană din figurile 43 şi 45. fără delimitare Gâtul: cu umflături mari.

99 .Figura 45. Înfăţişarea normală Reprezintă persoana din figurile 43 şi 44 după o cură de 2 ani şi jumătate.

Figura 46. Încărcare generală Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: Faţa: Gâtul: Umerii: prea mare îngroşată apăsaţi prea gros deschisă delimitarea lipseşte prea gros lăsaţi în jos 100 .

Figura 47 Reprezintă pe domnul din figura 46 după o cură de 3 ani şi jumătate. Amănunte la raportul acestuia 101 .

102 . la ¾ ani putea să alerge. şi toate celallte părţi sunt normale. Să se observe anume dezvoltarea normală a pântecului.Figura 48. Înfăţişare normală Înfăţişare: armonică Capul: Pentru copil mărimea normală De altfel. La fotografiere a fost în vârstă de un an. Copilul a fost nutrit de către ammă şi deja.

103 . necioplită Capul: prea mare Fruntea: îngroşată Nasul: prea gros Gura: deschisă Gâtul: prea scurt şi prea gros.Figura 49. Încărcare generală Înfăţişarea: grosolană. delimitarea lipseşte Pântecele: prea dezvoltat Braţele şi picioarele: foarte umflate Copilul a fost nutrit cu lapte sterilizat şi la vârsta de 1¾ ani putea de abia să şadă.

umplut cu materii străine Braţele şi picioarele: groase dar ţepene şi nu se îndoiesc Copilul a fost nutrit artificial cu lapte sterilizat 104 . aproape orbi Gâtul: delimitarea lipseşte.Figura 50 Figura 51 Încărcare generală Un copil de 3 ani văzut în faţă şi din lateral Înfăţişarea: greoaie. mişcarea aproape cu totul imposibilă Pântecele: atârnă în jos. necioplită Capul: prea mare Fruntea: prea îngroşată Ochii: tare apăsaţi.

Figura 52. Încărcare laterală şi anterioară Înfăţişare: Capul: Fruntea: Ochii: Nasul: Gura: normală sus prea lat ieşită în afară sticloşi normal normală 105 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful