Conceptul de societate civilă

În viziunea unor autori conceptul de societate civilă a apărut în Antichitate odată cu Aristotel. “Koinomia”, societatea descrisă de el, avea unele elemenete ale societăţii civile de mai târziu. Unul din acele elemente ar fi acela că cetăţenii egali puteau să ocupe funcţii de judecător sau magistrat. După alte concepţii, John Locke este fondatorul conceptului de societate civilă, însă nu avea aceleaşi înţelesuri că cea de acum deoarece se referea şi la societate politică şi la stat. Considera că scopul societăţii civile era acela de a apăra proprietatea şi se manifesta acolo unde oamenii părăseau de bună voie starea naturală şi se angajau să respecte legile pe care societatea le instituia în favoarea lor. Conform lui Jean Jacques Rousseau societatea civilă s-a constituit odată cu apariţia proprietăţii şi era constituită din bogaţii atacaţi de săraci. Hegel diferenţiază societatea civilă de stat, fiind considerate un domeniu auto-reglator al relaţiilor sociale generate de necesităţile indivizilor. Marx preia concepţia lui Hegel, dar la el statul este subordonat societăţii civile. Societatea civilă din present cuprinde activitatea socială şi organizaţiile sociale care, direct sau indirect, sprijină, promovează sau militează pentru democraţie şi democratizare. Ea descrie un sistem de structuri care implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie patronală unde îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţă pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele personale. Prin societatea civilă oamenii influenţează guvernarea, dar nu spera să obţină un profit comercial sau o putere oficială. În unele opinii societatea civilă are obiective conformist, reformiste şi radicale. Conformiştii menţin şi întăresc regulile existente, reformiştii spera să corecteze ceea ce ei consideră rău sau disfuncţional în regimurile existente dar păstrează structurile sociale care le susţin, iar radicalii vor să transforme ordinea socială.

contextul lor cultural. nivelul resurselor şi forma de organizare. instituţionalizate. obiectivelor şi sunt independente. funcţiile. naţional. fie active la viaţa publică. în special de guverne şi de puterile publice în general. Vor fi mişcări împotriva sărăciei. cu o definire strictă a misiunilor. în general. ca şi partidele sunt dezinteresate în ceea ce priveşte obiectivelelor şi valorile pe care le apără. al anumitor grupuri sociale sau ale societăţii în ansamblu. organizaţii de protecţie a consumatorilor. Aceste organizaţii au în comun următoarele caracteristici: nu sunt create pentru a realiza profituri personale chiar dacă pot avea salariaţi şi conduc sunt benevole. grupuri de militant pentru democraţie sau în favoarea dezvoltării ţărăneşti. nu distribuie nici un beneficiu membrilor lor sau conducerii. pe chestiuni şi problem legate de interesul general al populaţiei. politice sau de organizaţiile comerciale. nu apără interesele comerciale sau profesionale ale membrilor săi. element de participare voluntară în organizaţie. au activitate pe plan local. Ele sunt responsabile în privinţa membrilor şi a donatorilor lor. ecologişti. Organizaţiile societăţii civile se înfiinţează din iniţiativa cetăţenilor pe baza unei convenţii de constituire de drept privat şi/sau internaţional. asociaţii profesionale. ideologiile şi tacticile lor. Ele se diferenţiază prin oamenii care le reprezintă. adică se constituie pentru că aşa vor persoanele ce le compun şi există un sunt structuri oficiale. fundaţii filantropice. Doresc să activităţi care produc venituri. experienţa lor istorică. deţin un sediu propriu în statul în care s-au înfiinţat. mişcări pentru pace. asociaţii profesionale liberale. programele. organizaţii umanitare. Poate fi văzută ca un spaţiu în care asociaţiile voluntare cauta să determine reguli care guvernamenteaza un aspect sau altul al vieţii sociale. câmpului de acţiune. Organizaţiile societăţii civile sunt foarte diverse. mărimea. mişcări ţărăneşti. au obiective şi sarcini strâns corelate cu natura lor. dar şi din punctul de vedere a strategiei folosite în atingerea obiectivelor. iar obiectivele lor nu vizează scopuri lucrative. posedă o structură minimă instituţională şi democratică. regional şi/sau internaţional. întinderea geografică a acţiunilor . Aceste organizaţii ale societatii civile au niste obiective: .Societatea civilă şi statul se intersectează deoarece aceasta include spaţiul neocupat de stat şi de piaţă. asociaţii de tineri şi multe altele. voluntare şu nu au rolul de a obţine profituri financiare sau să ocupe funcţii politice oficiale.

La nivel naţional se constituie o serie de organizaţii ale societăţii civile cum ar fi asociaţii diverse. comitete formate din cetăţenii localităţii respective şi au drept obiective elaborarea politicilor de dezvoltare a localităţii. fundaţii. mobilizarea acestora la soluţionarea unor probleme de interes individual şi de grup. diverse consilii. organizaţii de apărare a drepturilor omului. permanent sau ocazional.local. La nivel internaţional. tot mai mult. societatea civilă. acţionează pentru conştientizarea populaţiei asupra responsabilităţilor şi costurilor sociale ale integrării în diferite structuri europene. În prezent. La nivel regional. cât şi negative. sunt constituite o serie de organizaţii ce cuprind structuri similar naţionale. La nivel local se întâlnesc diferite asociaţii. MERCUSOR (Piaţa comună a Sudului). în vederea concertării acţiunilor lor de interes comun. fundaţii. reţele regionale şi mişcări sociale. dar şi a ţării. ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei). ligi etc. regional şi internaţional. organizaţii ale societăţii civile internaţionalesunt implicate alături de guvernele statelor şi alte organizaţii mondiale la . Au sediile în principalele oraşe şi municipii şi desfăşoară acţiuni şi activităţi. potrivit statutului lor de constituire. adică să-i facă să se angajeze voluntar. societatea civilă este întrebuinţată într-un mod ce face impresia că se uită originile acesteia. conştient şi responsabil în organizarea şi derularea oricăror proiecte referitoare la aspecte ale vieţii şi activităţii membrilor comunităţii locale. se implică în elaborarea politicilor de dezvoltare economico-socială şi de relaţiile internaţionale ale ţării. asupra climatului psihosocial şi a mediului ambiant. OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). În prezent. mediu sau lung. urmează să se întâmple în comunitatea lor şi care îi poate afecta pe termen scurt. să înveţe regulile democraţiei participative la nivel local. există la toate nivelurile .- să formeze şi să educe cetăţenii în direcţia participării active şi a implicării voluntare şi să-i înveţe şi să le formeze deprinderea de a fi interesaţi de tot ceea ce întâmplă sau să-i deprindă cu democraţia participativă. a proiectelor de dezvoltare cu efecte atât pozitive. SUA). naţional. consultarea cetăţenilor. sindicate. De exemplu: ALENA (Acordul de liber schimb nord-american . Mexic. organizaţii ecologice. întreţin o legătură sistematică cu organizaţii similare de la nivel regional şi internaţional. responsabile în elaborarea politicilor referitoare la dezvoltarea localităţii lor.Canada.

cultural. în raport de obiectivele şi scopurile propuse şi urmărite de către una sau mai multe organizaţii ale societăţii civile. de capacitatea conducătorilor acestor organizaţii de a fi eficienţi în tot ceea ce se întreprinde. nu toate organizaţiile societăţii civile internaţionale sunt recunoscute ca atare de organizaţiile interguvernamentale. această participare fiind o condiţie indispensabilă pentru a depăşi sfidările dezvoltării urbane. financiar. La nivel local. aceste organizaţii ale societăţii civile preiau unele sarcini pe care în prezent le soluţionează statul. Aşadar. Organizaţii ale societăţii civile vor participa la asigurarea unei mai bune conduceri pe plan local şi naţional prin constituirea de parteneriate în domeniile economic. prin organizaţiile sale. de NATO sau de guvernele unor state puternice economic. Societatea civilă are multiple forme de exprimare exprimare în societate. Integrarea înglobează atât procesele politice cât şi obiective politice. de mărimea fondurilor financiare la dispoziţie sau posibil de atras. lipsesc unele norme. acţiunile unor organizaţii din spaţiul societăţii civile ce se opun globalizării. deţine un statut relativ important şi joacă roluri bine definite în societatea în care fiinţează. social.soluţionarea problemelor cu care se confruntă omenirea. Dar unii autori sunt de părere că folosirea conceptului “societate civilă internaţională” este problematică deoarece: la nivel naţional nu se poate vorbi ca societate civila ca ansamblu a organizaţiilor sale deoarece acestea sunt organizaţii independente. financiare şi informaţionale. politic. preocupările şi misiunile organizaţiilor societăţii civile se îndreaptă spre mobilizarea şi atragerea cetăţenilor la anumite activităţi ce prezintă interes pentru comunitate şi fiecare dintre locuitorii săi. reguli şi proceduri de participare a organizaţiilor societăţii civile dintr-o ţară la acţiuni şi activităţi internaţionale. Societatea civilă. Societatea civilă participă la guvernarea locală prin intermediul integrării şi autonomizării. militar. fără relaţii între ele. nu toate organizaţiile societăţii civile dintr-o ţară au legături cu organizaţii similare existente la nivel global. la elaborarea de strategii locale. . însă autorităţile trebuie să ia măsuri speciale pentru a permite societăţii civile să participe efectiv la procesul de guvernare. cu statut si rol distinct in societatea unde se înfiinţează. în regiune şi la nivel internaţional. de gradul de câţi membri au structurile respective. de managementul resurselor umane. la adaptarea politicilor la condiţiile specifice. susţinerea unei dezvoltări durabile.

precum şi de protejare a mediului. efectele negative pentru statele lumii mai puţin dezvoltate economic. o recunoaştere şi apreciere atât din partea cetăţenilor. prin implicarea constructivă în elaborarea politicilor de dezvoltare şi prin angajarea fermă în transpunerea lor în viaţă. prin participarea unui număr mare de persoane. Prin aceste organizaţii. reprezintă o prezenţă obişnuită în peisajul cotidian. Societatea civilă şi activitatea sa poate avea o contribuţie mai mult sau mai puţin bună. Rolurile asumate de societatea civilă naţională. dar şi prin promovarea celor care apără structurile instituţionalizate existente. consistentă şi semnificativă. deoarece aceasta acoperă puncte de vedere extreme de diverse. Idealurile şi obiectivele promovate de societatea civilă sunt generoase şi dătătoare de speranţă pentru multă lume. concertarea resurselor umane. Organizaţiile societăţii civile dezbat si susţin: - punerea în discuţie a formelor tradiţionale ale statului.transformând lupta pentru putere într-un proiect de dialog şi de cooperare între oameni. .În prezent. pe cât este posibil. Soluţia o poate constituie unirea eforturilor tuturor actorilor statali şi nonstatali. - globalizarea. regional şi global . diverse organizaţii ale societăţii civile din diferite ţări şi-au unit eforturile pentru a face ca fenomenul globalizării să-şi diminueze. De aceea. Dar existenţa şi activitatea organizaţiilor societăţii civile nu reprezintă totuşi un panaceu la provocările cu care se confruntă astăzi omenirea.local. financiare şi informaţionale în realizarea programelor statale. cât şi a guvernelor statelor lumii. Există organizaţii ale societăţii civile care pot şi uneori chiar produc mai mult sau mai puţin rău societăţii umane sau comunităţii în care acţionează. Acţiunile lor devin din ce în ce mai semnificative. regionale şi globale de dezvoltare durabilă şi echitabilă a omenirii. specificitatea statului naţiune reproducerea sistemului prin rolul jucat de şcoală în formarea şi educarea noii generaţii. Societatea civilă. prin obiectivele majore pe care şi le propun. naţional. în funcţie de un complex de factori. regională şi internaţională sunt multiple şi complexe. a organizaţiilor interguvernamentale regionale şi internaţionale. între civilizaţii. între state. organizaţiile societăţii civile dobândesc tot mai mult un prestigiu social înalt. prin activitatea organizaţiilor sale. are capacitatea de a schimba politica la toate nivelurile .

http://cssas.ro/Public/File/sup_curs/istorie22. O introducere critică. 2008 . http://hiphi.pdf 2.Bibliografie: 1. Democratizarea.ubbcluj.pdf 3.ro/ro/pdf_studii/societatea_civila-actor_nonstatal_major. Jean GRUGEL.unap. Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful