Conceptul de societate civilă

În viziunea unor autori conceptul de societate civilă a apărut în Antichitate odată cu Aristotel. “Koinomia”, societatea descrisă de el, avea unele elemenete ale societăţii civile de mai târziu. Unul din acele elemente ar fi acela că cetăţenii egali puteau să ocupe funcţii de judecător sau magistrat. După alte concepţii, John Locke este fondatorul conceptului de societate civilă, însă nu avea aceleaşi înţelesuri că cea de acum deoarece se referea şi la societate politică şi la stat. Considera că scopul societăţii civile era acela de a apăra proprietatea şi se manifesta acolo unde oamenii părăseau de bună voie starea naturală şi se angajau să respecte legile pe care societatea le instituia în favoarea lor. Conform lui Jean Jacques Rousseau societatea civilă s-a constituit odată cu apariţia proprietăţii şi era constituită din bogaţii atacaţi de săraci. Hegel diferenţiază societatea civilă de stat, fiind considerate un domeniu auto-reglator al relaţiilor sociale generate de necesităţile indivizilor. Marx preia concepţia lui Hegel, dar la el statul este subordonat societăţii civile. Societatea civilă din present cuprinde activitatea socială şi organizaţiile sociale care, direct sau indirect, sprijină, promovează sau militează pentru democraţie şi democratizare. Ea descrie un sistem de structuri care implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie patronală unde îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţă pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele personale. Prin societatea civilă oamenii influenţează guvernarea, dar nu spera să obţină un profit comercial sau o putere oficială. În unele opinii societatea civilă are obiective conformist, reformiste şi radicale. Conformiştii menţin şi întăresc regulile existente, reformiştii spera să corecteze ceea ce ei consideră rău sau disfuncţional în regimurile existente dar păstrează structurile sociale care le susţin, iar radicalii vor să transforme ordinea socială.

Aceste organizaţii ale societatii civile au niste obiective: . ideologiile şi tacticile lor. nu apără interesele comerciale sau profesionale ale membrilor săi. ecologişti. pe chestiuni şi problem legate de interesul general al populaţiei. posedă o structură minimă instituţională şi democratică. au obiective şi sarcini strâns corelate cu natura lor. nu distribuie nici un beneficiu membrilor lor sau conducerii. asociaţii de tineri şi multe altele. asociaţii profesionale.Societatea civilă şi statul se intersectează deoarece aceasta include spaţiul neocupat de stat şi de piaţă. câmpului de acţiune. organizaţii de protecţie a consumatorilor. Doresc să activităţi care produc venituri. mărimea. dar şi din punctul de vedere a strategiei folosite în atingerea obiectivelor. funcţiile. Vor fi mişcări împotriva sărăciei. Ele se diferenţiază prin oamenii care le reprezintă. întinderea geografică a acţiunilor . au activitate pe plan local. politice sau de organizaţiile comerciale. asociaţii profesionale liberale. fundaţii filantropice. ca şi partidele sunt dezinteresate în ceea ce priveşte obiectivelelor şi valorile pe care le apără. Ele sunt responsabile în privinţa membrilor şi a donatorilor lor. mişcări ţărăneşti. nivelul resurselor şi forma de organizare. regional şi/sau internaţional. Organizaţiile societăţii civile se înfiinţează din iniţiativa cetăţenilor pe baza unei convenţii de constituire de drept privat şi/sau internaţional. Poate fi văzută ca un spaţiu în care asociaţiile voluntare cauta să determine reguli care guvernamenteaza un aspect sau altul al vieţii sociale. grupuri de militant pentru democraţie sau în favoarea dezvoltării ţărăneşti. în special de guverne şi de puterile publice în general. instituţionalizate. voluntare şu nu au rolul de a obţine profituri financiare sau să ocupe funcţii politice oficiale. Aceste organizaţii au în comun următoarele caracteristici: nu sunt create pentru a realiza profituri personale chiar dacă pot avea salariaţi şi conduc sunt benevole. al anumitor grupuri sociale sau ale societăţii în ansamblu. element de participare voluntară în organizaţie. cu o definire strictă a misiunilor. adică se constituie pentru că aşa vor persoanele ce le compun şi există un sunt structuri oficiale. mişcări pentru pace. fie active la viaţa publică. obiectivelor şi sunt independente. organizaţii umanitare. în general. programele. Organizaţiile societăţii civile sunt foarte diverse. iar obiectivele lor nu vizează scopuri lucrative. deţin un sediu propriu în statul în care s-au înfiinţat. experienţa lor istorică. naţional. contextul lor cultural.

diverse consilii. ligi etc. organizaţii ale societăţii civile internaţionalesunt implicate alături de guvernele statelor şi alte organizaţii mondiale la . ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei). în vederea concertării acţiunilor lor de interes comun. reţele regionale şi mişcări sociale. asupra climatului psihosocial şi a mediului ambiant. adică să-i facă să se angajeze voluntar. există la toate nivelurile . să înveţe regulile democraţiei participative la nivel local. regional şi internaţional. organizaţii ecologice. SUA). La nivel local se întâlnesc diferite asociaţii. dar şi a ţării.local.- să formeze şi să educe cetăţenii în direcţia participării active şi a implicării voluntare şi să-i înveţe şi să le formeze deprinderea de a fi interesaţi de tot ceea ce întâmplă sau să-i deprindă cu democraţia participativă. acţionează pentru conştientizarea populaţiei asupra responsabilităţilor şi costurilor sociale ale integrării în diferite structuri europene. În prezent. Au sediile în principalele oraşe şi municipii şi desfăşoară acţiuni şi activităţi. OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). mediu sau lung. sindicate. consultarea cetăţenilor. permanent sau ocazional. întreţin o legătură sistematică cu organizaţii similare de la nivel regional şi internaţional. sunt constituite o serie de organizaţii ce cuprind structuri similar naţionale. La nivel internaţional. conştient şi responsabil în organizarea şi derularea oricăror proiecte referitoare la aspecte ale vieţii şi activităţii membrilor comunităţii locale. MERCUSOR (Piaţa comună a Sudului). naţional. Mexic.Canada. La nivel naţional se constituie o serie de organizaţii ale societăţii civile cum ar fi asociaţii diverse. În prezent. mobilizarea acestora la soluţionarea unor probleme de interes individual şi de grup. De exemplu: ALENA (Acordul de liber schimb nord-american . cât şi negative. a proiectelor de dezvoltare cu efecte atât pozitive. potrivit statutului lor de constituire. tot mai mult. societatea civilă este întrebuinţată într-un mod ce face impresia că se uită originile acesteia. societatea civilă. La nivel regional. urmează să se întâmple în comunitatea lor şi care îi poate afecta pe termen scurt. responsabile în elaborarea politicilor referitoare la dezvoltarea localităţii lor. se implică în elaborarea politicilor de dezvoltare economico-socială şi de relaţiile internaţionale ale ţării. fundaţii. fundaţii. organizaţii de apărare a drepturilor omului. comitete formate din cetăţenii localităţii respective şi au drept obiective elaborarea politicilor de dezvoltare a localităţii.

la adaptarea politicilor la condiţiile specifice. această participare fiind o condiţie indispensabilă pentru a depăşi sfidările dezvoltării urbane. reguli şi proceduri de participare a organizaţiilor societăţii civile dintr-o ţară la acţiuni şi activităţi internaţionale. la elaborarea de strategii locale. preocupările şi misiunile organizaţiilor societăţii civile se îndreaptă spre mobilizarea şi atragerea cetăţenilor la anumite activităţi ce prezintă interes pentru comunitate şi fiecare dintre locuitorii săi. La nivel local. Societatea civilă participă la guvernarea locală prin intermediul integrării şi autonomizării. însă autorităţile trebuie să ia măsuri speciale pentru a permite societăţii civile să participe efectiv la procesul de guvernare. acţiunile unor organizaţii din spaţiul societăţii civile ce se opun globalizării. Aşadar. financiar. de mărimea fondurilor financiare la dispoziţie sau posibil de atras. de capacitatea conducătorilor acestor organizaţii de a fi eficienţi în tot ceea ce se întreprinde. deţine un statut relativ important şi joacă roluri bine definite în societatea în care fiinţează. nu toate organizaţiile societăţii civile dintr-o ţară au legături cu organizaţii similare existente la nivel global. militar. susţinerea unei dezvoltări durabile. Integrarea înglobează atât procesele politice cât şi obiective politice. cu statut si rol distinct in societatea unde se înfiinţează. . prin organizaţiile sale. fără relaţii între ele. de gradul de câţi membri au structurile respective. Organizaţii ale societăţii civile vor participa la asigurarea unei mai bune conduceri pe plan local şi naţional prin constituirea de parteneriate în domeniile economic. Societatea civilă. cultural. Societatea civilă are multiple forme de exprimare exprimare în societate. de NATO sau de guvernele unor state puternice economic. Dar unii autori sunt de părere că folosirea conceptului “societate civilă internaţională” este problematică deoarece: la nivel naţional nu se poate vorbi ca societate civila ca ansamblu a organizaţiilor sale deoarece acestea sunt organizaţii independente. de managementul resurselor umane. în raport de obiectivele şi scopurile propuse şi urmărite de către una sau mai multe organizaţii ale societăţii civile. politic. aceste organizaţii ale societăţii civile preiau unele sarcini pe care în prezent le soluţionează statul.soluţionarea problemelor cu care se confruntă omenirea. social. financiare şi informaţionale. lipsesc unele norme. în regiune şi la nivel internaţional. nu toate organizaţiile societăţii civile internaţionale sunt recunoscute ca atare de organizaţiile interguvernamentale.

local. naţional. deoarece aceasta acoperă puncte de vedere extreme de diverse. prin activitatea organizaţiilor sale. pe cât este posibil. reprezintă o prezenţă obişnuită în peisajul cotidian. regionale şi globale de dezvoltare durabilă şi echitabilă a omenirii. între state. Societatea civilă. Organizaţiile societăţii civile dezbat si susţin: - punerea în discuţie a formelor tradiţionale ale statului.transformând lupta pentru putere într-un proiect de dialog şi de cooperare între oameni. prin obiectivele majore pe care şi le propun.În prezent. regională şi internaţională sunt multiple şi complexe. efectele negative pentru statele lumii mai puţin dezvoltate economic. Rolurile asumate de societatea civilă naţională. Acţiunile lor devin din ce în ce mai semnificative. dar şi prin promovarea celor care apără structurile instituţionalizate existente. specificitatea statului naţiune reproducerea sistemului prin rolul jucat de şcoală în formarea şi educarea noii generaţii. Soluţia o poate constituie unirea eforturilor tuturor actorilor statali şi nonstatali. De aceea. Idealurile şi obiectivele promovate de societatea civilă sunt generoase şi dătătoare de speranţă pentru multă lume. între civilizaţii. diverse organizaţii ale societăţii civile din diferite ţări şi-au unit eforturile pentru a face ca fenomenul globalizării să-şi diminueze. organizaţiile societăţii civile dobândesc tot mai mult un prestigiu social înalt. - globalizarea. o recunoaştere şi apreciere atât din partea cetăţenilor. precum şi de protejare a mediului. Societatea civilă şi activitatea sa poate avea o contribuţie mai mult sau mai puţin bună. . consistentă şi semnificativă. a organizaţiilor interguvernamentale regionale şi internaţionale. prin participarea unui număr mare de persoane. în funcţie de un complex de factori. are capacitatea de a schimba politica la toate nivelurile . prin implicarea constructivă în elaborarea politicilor de dezvoltare şi prin angajarea fermă în transpunerea lor în viaţă. financiare şi informaţionale în realizarea programelor statale. Există organizaţii ale societăţii civile care pot şi uneori chiar produc mai mult sau mai puţin rău societăţii umane sau comunităţii în care acţionează. cât şi a guvernelor statelor lumii. concertarea resurselor umane. Prin aceste organizaţii. Dar existenţa şi activitatea organizaţiilor societăţii civile nu reprezintă totuşi un panaceu la provocările cu care se confruntă astăzi omenirea. regional şi global .

2008 . O introducere critică. Jean GRUGEL. Democratizarea.Bibliografie: 1.unap. http://cssas. Polirom.pdf 3. http://hiphi.pdf 2.ro/ro/pdf_studii/societatea_civila-actor_nonstatal_major.ubbcluj.ro/Public/File/sup_curs/istorie22.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful