Probleme pentru Examen la disciplina

Achizitii de date in domeniul gazului
metan

Problema Nr. 1
Pentru o sonda care produce gaze naturale (procentul de CH
4
> 99%), sa se
proiecteze un aparat virtual care calculeaza:
1. presiunea de formatiune pentru r ] 690 , 1 . 0 [ e m;
2. viteza de filtratie a gazului pentru r ] 690 , 1 . 0 [ e m;
3. valoarea debitului volumic de gaz filtrat pentru valorile de presiune
calculate la punctul a;
4. sa se reprezunte grafic presiunea de formatiune functie de raza p=f(r) si
viteza de filtratie a gazului functie de raza.
Se dau grosimea stratului productiv h=18m, presiunea dinamica p
d
= 19 bar,
presiunea pe conturul de alimentare, p
ct
=52 bar. Raza sondei este de r
s
=0.1m,
raza conturului de alimentare, r
ct
= 690m, permeabilitatea mediului k=7mD si
vascozitatea dinamica a gazului µ
g
=11.8.10
-6
Ns/m
2
(corespunzatoare
temperaturii t
z
=50
o
C)
Formule:

s
s
ct
d ct
d
r
r
r
r
p p
p p ln
ln
2 2
2
2
÷
+ =
presiunea

p r
r
r
p p k
v
s
ct
d
ct
2
1 1
ln
2
2
÷
=
µ
viteza de filtratie

s
ct
d ct
r
r
p
p p kh
Q
ln
) (
2 2
µ
t ÷
=
debitul volumic




Problema Nr. 2

O sonda care exploateaza o formatiune productiva de gaze naturale (CH
4
>99%)
a fost cercetata in regim stationar de filtrare a gazelor. Rezultatele cercetarii sunt
listate in tabelul urmator:
Q
[m
3
/zi]
P
d
[bar]
P
2
ct
- p
2
d

[bar
2
]
10.000 41 1683
11.500 37 1995
12.500 32 2340
14.400 27 2635
16.200 23.5 2812
18.000 20.4 2948
19.500 18 3040

Sa se realizeze un aparat virtual care calculeaza:
1. indicele de productivitate;
2. indicele de productivitate specific;
3. capacitatea de curgere a stratului;
4. permeabilitatea efectiva pentru gaze;
5. reprezinta diagrama indicatoare p
ct
2
-p
d
2
=f(Q).

Se cunosc: preiunea medie pe conturul de alimentare p
ct
=58 bar, temperatura de
zacamant t
z
49
o
C, grosimea stratului productiv, h=16 m, raza conturului de
alimentare r
ct
=580m, raza sondei r
s
=0.1m si densitatea relativa fata de aer
ρ
r
=0.554. Vascozitatea dinamica a metanului functie de densitatea relativa si
temperatura este µ=11.8 10
-6
Ns/m
2
. Pentru calculul capacitatii de curgere a
stratului se considera factorul de skin sau factorul de sonda egal cu zero.
Formule:

2 2
d
ct p p
Q
IP
÷
= indicele de productivitate

) (
2 2
d
ct p p h
Q
IPS
÷
= indicele de productivitate specific


0
0
ln
T
r
r
ZT
IP kh
s
ct
t
µ µ
= capacitatea de curgere a stratului


Problema 3

O sonda care exploateaza un zacamant de gaze naturale (CH
4
>99%) a fost
cercetata in regim stationar de miscare. Valorile debitului si presiunii dinamice
inregistrate conform metodologiei de cercetare “in trei puncte stabilizate” sunt
redate in tabelul urmator:
Nr.
Crt.
Q
[m
3
/zi]
P
d
[bar]
∆p
2
= P
2
ct
- p
2
d
[bar
2
] ∆p
2
/Q
[bar
2
.zi/m
3
]
Q
2

[m
6
/zi
2
]
1 54120 98 396 7.317 10
-3
2.929 10
9
2 149986 95 975 6.500 10
-3
2.249 10
10

3 260115 90 1900 7.304 10
-3
6.766 10
10

∑ 464221 3272 21.121 10
-3
9.308 10
10

(∑Q)
2
2.155 10
11


Sa se realizeze un aparat virtual care realizeaza urmatoarele:
1. construieste diagrama indicatoare ∆p
2
=f(Q);
2. calculeaza ordonata la origine A si panta B;
3. calculeaza indicele de productivitate
4. calculeaza capacitatea de curgere a stratului;
5. calculeaza permeabilitatea efectiva pentru gaze;
6. calculeaza factorul inertial sau coeficientul de inertie (non-Darcy).
Se cunosc n=3, grosimea efectiva a orizontului productiv, h = 24 m, distanta
dintre sonde d=1000m, raza sondei r
s
=0.1 m, presiunea medie de zacamant
t
z
=35
0
C, densitatea gazelor ρ
0
= 0.647 Kg/m
3
, µ=14.18 10
-6
Ns/m
2
, Z=0.88,
p
0
=1.01325 10
5
N/m
2
.

Formule
¿ ¿
¿ ¿ ¿ ¿
÷
A - ÷
A
=
2 2
2 2
2
) ( Q Q n
p Q Q
Q
p
A

¿ ¿
¿ ¿ ¿
÷
A
÷ A
=
2 2
2
2
) ( Q Q n
Q
p
Q p n
B
IP=1/A
A
r
r
Z
IP kh
s
ct
t
µ µ ln
0
=
k=kh/h
B
pZ
r h
D
s
0
2 2
2
µ
t
=

Problema nr 4

O sonda de gaze care exploateaza un orizont productiv de suprafata a fost
inchisa pentru cercetari. Rezultatele cercetarii sunt prezentate in tabelul urmator
Nr.
masuratori
∆t
[ore]
p
∆t
[bar] p
2
∆t

[bar]
2
∆p
2
= p
2
∆t
- p
2
∆t=0

[bar]
2

Log ∆t Log∆p
2

t
t t
A
A +
Log
t
t t
A
A +

1. 0.000 16.30 265.69 0 0 0 0 0
2. 0.080 20.25 410.0625 144.3725 -1.096 2.15 982951 5.9925
3. 0.160 20.64 426.0096 160.3196 -0.7958 2.20 491476 5.6915
4. 0.250 20.96 439.3216 173.6316 -0.602 2.23 314545 5.49768
5. 0.500 21.19 449.0161 183.3261 -0.301 2.26 157273 5.19665
6. 0.750 21.38 457.1044 191.4144 -0.1249 2.28 104849 5.02056
7. 1 21.68 470.0224 204.3324 -0.00 2.34 78637 4.8956
8. 2 22.35 499.5225 233.8325 0.301 2.36 39319 4.5946
9. 3 22.50 506.25 240.56 0.47712 2.38 26213 4.4185
10. 4 22.97 527.6209 261.9309 0.602 2.41 19660 4.29358
11. 5 23.17 536.8489 271.1589 0.6989 2.43 15728 4.1966
12. 6 23.06 531.7636 266.0736 0.778 2.42 13107 4.1175
Sa se realizeze un aparat virtual care:
1. traseaza graficele log ∆p
2
f(log ∆t) si p
2
∆t
=f(log(t+∆t)/ ∆t);
2. calculeaza capacitatea de curgere a stratului;
3. permeabilitatea efectiva pentru gaze;
4. factorul skin sau factorul de sonda.
Se cunosc: i= 43 bar
2
/ciclu, µ=11.10
-6
Ns/m
2
, Z=0.94, p
*
=26.57 bar, p
2
∆t=1h
=499
bar
2
, G
p
= 80.93 10
6
m
3
, debitul sondei inainte de inchidere Q
g
= 24700 m
3
/zi,
valorile de presiune ale sondei utile la calculul debitului Q
g
p
tb
=14.5 bar, p
col
=0,
p
l
=14.5 bar, p2=14 bar, ф = 16mm, grosimea stratului productiv h=19m,
temperatura orizontului productiv t
z
= 28
o
C, porozitatea m=0.237, saturatia de
gaze S
g
=0.75, raza sondei r
s
= 0.1 m, β=0.0376 10
-5
, p
cr
=46.2 bar, T
cr
=191.

Formule
g
p
Q
G
t = timpul aparent de productie
P
t
=p
*
/p
cr
T
r
=T
z
/T
cr
i T
ZTp Q
kh
0
0
2
3 . 2
t
µ
= capacitatea de curgere a stratului
K=kh/h permeabilitatea efectiva pentru gaze
) 351 . 0 log ( 151 . 1
2
0
2
1
÷ ÷
÷
=
= A
= A
s
t
r m
k
i
p p
S
h t
µ|
factorul de skin







Problema nr 5

O sonda de gaze care exploateaza un orizont productiv de suprafata a fost
inchisa pentru cercetari. Rezultatele cercetarii sunt prezentate in tabelul urmator
Nr.
masuratori
∆t
[ore]
p
∆t
[bar] p
2
∆t

[bar]
2
∆p
2
= p
2
∆t
- p
2
∆t=0

[bar]
2

Log ∆t Log∆p
2

t
t t
A
A +
Log
t
t t
A
A +

1. 0.000 16.30 265.69 0 0 0 0 0
2. 0.080 20.25 410.0625 144.3725 -1.096 2.15 982951 5.9925
3. 0.160 20.64 426.0096 160.3196 -0.7958 2.20 491476 5.6915
4. 0.250 20.96 439.3216 173.6316 -0.602 2.23 314545 5.49768
5. 0.500 21.19 449.0161 183.3261 -0.301 2.26 157273 5.19665
6. 0.750 21.38 457.1044 191.4144 -0.1249 2.28 104849 5.02056
7. 1 21.68 470.0224 204.3324 -0.00 2.34 78637 4.8956
8. 2 22.35 499.5225 233.8325 0.301 2.36 39319 4.5946
9. 3 22.50 506.25 240.56 0.47712 2.38 26213 4.4185
10. 4 22.97 527.6209 261.9309 0.602 2.41 19660 4.29358
11. 5 23.17 536.8489 271.1589 0.6989 2.43 15728 4.1966
12. 6 23.06 531.7636 266.0736 0.778 2.42 13107 4.1175
Sa se realizeze un aparat virtual care:
1. traseaza graficele log (∆p
2
) = f(log ∆t) si p
2
∆t
=f(log(t+∆t)/ ∆t);
2. caderea supimentara de presiune;
3. indicele real de productivitate;
4. indicele ideal de productivitate;
5. ratia de productivitate
Se cunosc: i= 43 bar
2
/ciclu, µ=11.10
-6
Ns/m
2
, Z=0.94, p
*
=26.57 bar, p
2
∆t=1h
=499
bar
2
, G
p
= 80.93 10
6
m
3
, debitul sondei inainte de inchidere Q
g
= 24700 m
3
/zi,
valorile de presiune ale sondei utile la calculul debitului Q
g
p
tb
=14.5 bar, p
col
=0,
p
l
=14.5 bar, p2=14 bar, ф = 16mm, grosimea stratului productiv h=19m,
temperatura orizontului productiv t
z
= 28
o
C, porozitatea m=0.237, saturatia de
gaze S
g
=0.75, raza sondei r
s
= 0.1 m, β=0.0376 10
-5
.
Formule

∆p
2
s
=0.87 x S x i. unde S se calculeaza cu formula
) 351 . 0 log ( 151 . 1
2
0
2
1
÷ ÷
÷
=
= A
= A
s
t
r m
k
i
p p
S
h t
µ|


2
0
2
* = A
÷
=
t
r
p p
Q
IP indicele real de productivitate
2 2
0
2
* s t
i
p p p
Q
IP
A ÷ ÷
=
= A
indicele ideal de productivitate

i
r
IP
IP
RP =




Problema nr 6

O sonda de gaze care exploateaza un orizont productiv de suprafata a fost
inchisa pentru cercetari. Rezultatele cercetarii sunt prezentate in tabelul urmator
Nr.
masuratori
∆t
[ore]
p
∆t
[bar] p
2
∆t

[bar]
2
Log∆p
2
∆p
2
= p
2
∆t
- p
2
∆t=0

[bar]
2

Log ∆t
t
t t
A
A +
Log
t
t t
A
A +

1. 0.000 15.85 251.222 0 0 0 0 0
2. 0.083 22.85 522.1225 2.4328 270.9005 -1.080 720868 5.8578
3. 0.25 23.77 565.143 2.4968 313.921 -0.602 239329 5.37899
4. 0.500 24.70 610.291 2.5551 359.069 -0.301 119665 5.0779
5. 1 25.72 662.00 2.6136 410.778 0.000 59833 4.7769
6. 2 26.69 712.50 2.6639 461.278 0.301 29917 4.4759
7. 3 27.38 750.08 2.6979 498.858 0.477 19945 4.29983
8. 4 27.83 774.68 2.7188 523.458 0.602 14959 4.1749
9. 5 28.28 800.11 2.7394 548.888 0.698 11967 4.0779
10. 6 28.28 800.11 2.7394 548.888 0.7781 9973 3.9988
11. 7 28.37 805.09 2.7434 553.868 0.8450 8548 3.9318
12. 8 28.37 805.09 2.7434 553.868 0.90309 7480 3.8739
Se va realiza un aparat virtual care:
1. ilustreaza efectul de inmagazinare (reprezinta grafic functia log (∆p
2
) =
f(log ∆t) si curba de refacere a presiunii (reprezinta grafic functia
p
2
∆t
=f(log(t+∆t)/ ∆t);
2. calculeaza capacitatea de curgere a stratului;
3. calculeaza permeabilitatea efectiva pentru gaze;
4. calculeaza factorul skin sau factorul de sonda.
Se cunosc: i= 31 bar
2
/ciclu, µ=11.3.10
-6
Ns/m
2
, Z=0.94, p
*
=30.39 bar,
p
2
∆t=1h
=775 bar
2
, G
p
= 43.45 10
6
m
3
, debitul sondei inainte de inchidere Q
g
=
17429 m
3
/zi, valorile de presiune ale sondei utile la calculul debitului Q
g

p
tb
=14.5 bar, p
col
=0, p
l
=14.5 bar, p2=14 bar, ф = 16mm, grosimea stratului
productiv h=15m, temperatura orizontului productiv t
z
= 28
o
C, porozitatea
m=0.237, saturatia de gaze S
g
=0.75, raza sondei r
s
= 0.1 m, β=0.0329 10
-5
,
p
cr
=46.2 bar, T
cr
=191.
Formule
g
p
Q
G
t = timpul aparent de productie
P
t
=p
*
/p
cr
T
r
=T
z
/T
cr
i T
ZTp Q
kh
0
0
2
3 . 2
t
µ
= capacitatea de curgere a stratului
K=kh/h permeabilitatea efectiva pentru gaze
) 351 . 0 log ( 151 . 1
2
0
2
1
÷ ÷
÷
=
= A
= A
s
t
r m
k
i
p p
S
h t
µ|
factorul de skin




Problema nr 7

O sonda de gaze care exploateaza un orizont productiv de suprafata a fost
inchisa pentru cercetari. Rezultatele cercetarii sunt prezentate in tabelul urmator
Nr.
masuratori
∆t
[ore]
p
∆t
[bar] p
2
∆t

[bar]
2
Log∆p
2
∆p
2
= p
2
∆t
- p
2
∆t=0

[bar]
2

Log ∆t
t
t t
A
A +
Log
t
t t
A
A +

1. 0.000 15.85 251.222 0 0 0 0 0
2. 0.083 22.85 522.1225 2.4328 270.9005 -1.080 720868 5.8578
3. 0.25 23.77 565.143 2.4968 313.921 -0.602 239329 5.37899
4. 0.500 24.70 610.291 2.5551 359.069 -0.301 119665 5.0779
5. 1 25.72 662.00 2.6136 410.778 0.000 59833 4.7769
6. 2 26.69 712.50 2.6639 461.278 0.301 29917 4.4759
7. 3 27.38 750.08 2.6979 498.858 0.477 19945 4.29983
8. 4 27.83 774.68 2.7188 523.458 0.602 14959 4.1749
9. 5 28.28 800.11 2.7394 548.888 0.698 11967 4.0779
10. 6 28.28 800.11 2.7394 548.888 0.7781 9973 3.9988
11. 7 28.37 805.09 2.7434 553.868 0.8450 8548 3.9318
12. 8 28.37 805.09 2.7434 553.868 0.90309 7480 3.8739
Se va realiza un aparat virtual care:
1. ilustreaza efectul de inmagazinare (reprezinta grafic functia log (∆p
2
) =
f(log ∆t) si curba de refacere a presiunii (reprezinta grafic functia
p
2
∆t
=f(log(t+∆t)/ ∆t);
2. caderea supimentara de presiune;
3. indicele real de productivitate;
4. indicele ideal de productivitate;
5. ratia de productivitate
Se cunosc: i= 31 bar
2
/ciclu, µ=11.3.10
-6
Ns/m
2
, Z=0.94, p
*
=30.39 bar,
p
2
∆t=1h
=775 bar
2
, G
p
= 43.45 10
6
m
3
, debitul sondei inainte de inchidere Q
g
=
17429 m
3
/zi, valorile de presiune ale sondei utile la calculul debitului Q
g

p
tb
=14.5 bar, p
col
=0, p
l
=14.5 bar, p2=14 bar, ф = 16mm, grosimea stratului
productiv h=15m, temperatura orizontului productiv t
z
= 28
o
C, porozitatea
m=0.237, saturatia de gaze S
g
=0.75, raza sondei r
s
= 0.1 m, β=0.0329 10
-5
,
p
cr
=46.2 bar, T
cr
=191.
Formule
∆p
2
s
=0.87 x S x i. Caderea suplimentara de presiune. S se calculeaza cu
formula
) 351 . 0 log ( 151 . 1
2
0
2
1
÷ ÷
÷
=
= A
= A
s
t
r m
k
i
p p
S
h t
µ|


2
0
2
* = A
÷
=
t
r
p p
Q
IP indicele real de productivitate
2 2
0
2
* s t
i
p p p
Q
IP
A ÷ ÷
=
= A
indicele ideal de productivitate

i
r
IP
IP
RP =
Problema Nr. 8

Se considera o sonda a carei date de productie si de laborator sunt:
i= 40 bar
2
/ciclu, µ=11.3.10
-6
Ns/m
2
, Z=0.94, p
*
=30.39 bar, p
2
∆t=1h
=321 bar
2
,
G
p
= 43.45 10
6
m
3
, debitul sondei inainte de inchidere Q
g
= 17429 m
3
/zi, valorile
de presiune ale sondei utile la calculul debitului Q
g
p
tb
=14.5 bar, p
col
=0, p
l
=14.5
bar, p2=14 bar, ф = 16mm, grosimea stratului productiv h=15m, temperatura
orizontului productiv t
z
= 28
o
C, porozitatea m=0.237, saturatia de gaze S
g
=0.75,
raza sondei r
s
= 0.1 m, β=0.0329 10
-5
, p
cr
=46.2 bar, T
cr
=191.
Sonda a fost testata la deschidere. Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.
masuratori
∆t
[ore]
P
d
[bar] p
2
di
-p
2
d
Log(p
2
di
-p
2
d
) Log t P
2
d
1. 0 23.98 575.04
2. 0.0833 21.21 125.17 2.097 -1.081 449.87
3. 0.1666 19.80 182.92 2.262 -0.779 392.12
4. 0.25 19.13 208.77 2.319 -0.602 366.27
5. 0.500 18.44 234.96 2.3709 -0.301 340.08
6. 1 17.91 254.03 2.4048 0.000 321.01
7. 2 17.61 264.90 2.4230 0.301 310.14
8. 3 17.42 271.45 2.4336 0.477 303.59
9. 4 17.32 274.93 2.4392 0.602 300.11
10. 5 17.13 281.59 2.4496 0.698 293.45
11. 6 17.03 284.95 2.4547 0.778 290.09
12. 7 16.91 288.92 2.4607 0.845 286.12

Sa se realizeze un aparat virtual care:
1. traseaza graficul functiei p
2
d
= f(log t) din grafic rezulta i=40 bar
2
/ciclu si
p
2
t=1h
= 321 bar
2
;
2. calculeaza capacitatea de curgere a stratului;
3. permeabilitatea efectiva pentru gaze;
4. factorul de sonda.
5. caderea suplimentara de presiune
Formule
i T
ZTp Q
kh
0
0
2
3 . 2
t
µ
= capacitatea de curgere a stratului
K=kh/h permeabilitatea efectiva pentru gaze
) 351 . 0 log ( 151 . 1
2
1
2
) 0 (
÷ ÷
÷
=
=
=
s
h d
r m
k
i
p p
S
d i
µ|
factorul de skin
∆p
2
s
=0.87 x S x i. Caderea suplimentara de presiune.







Problema Nr. 9

Se considera o sonda a carei date de productie si de laborator sunt:
i= 1.81 bar
2
/ciclu, µ=11.3.10
-6
Ns/m
2
, Z=0.94, p
*
=30.39 bar, p
2
∆t=1h
=321 bar
2
,
G
p
= 43.45 10
6
m
3
, debitul sondei inainte de inchidere Q
g
= 17429 m
3
/zi, valorile
de presiune ale sondei utile la calculul debitului Q
g
p
tb
=14.5 bar, p
col
=0, p
l
=14.5
bar, p2=14 bar, ф = 16mm, grosimea stratului productiv h=15m, temperatura
orizontului productiv t
z
= 28
o
C, porozitatea m=0.237, saturatia de gaze S
g
=0.75,
raza sondei r
s
= 0.1 m, β=0.0329 10
-5
, p
cr
=46.2 bar, T
cr
=191.
Sonda a fost testata la deschidere. Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.
masuratori
∆t
[ore]
P
d
[bar] p
2
di
-p
2
d
Log(p
2
di
-p
2
d
) Log t P
2
d
13. 0 23.98 575.04
14. 0.0833 21.21 125.17 2.097 -1.081 449.87
15. 0.1666 19.80 182.92 2.262 -0.779 392.12
16. 0.25 19.13 208.77 2.319 -0.602 366.27
17. 0.500 18.44 234.96 2.3709 -0.301 340.08
18. 1 17.91 254.03 2.4048 0.000 321.01
19. 2 17.61 264.90 2.4230 0.301 310.14
20. 3 17.42 271.45 2.4336 0.477 303.59
21. 4 17.32 274.93 2.4392 0.602 300.11
22. 5 17.13 281.59 2.4496 0.698 293.45
23. 6 17.03 284.95 2.4547 0.778 290.09
24. 7 16.91 288.92 2.4607 0.845 286.12
Sa se realizeze un aparat virtual care:
1. reprezinta grafic functia p
2
d
=f(t);
2. volumul mediului poros;
3. durata perioadei netationare;
4. durata perioadei stationare sau semistationare
Formule
V
p
=QZTp
0
/iT
0
β
i

r
inf
=r
c
=
h m
V
p
t


2
inf
r m
k
t
ad
µ|
=










Problema Nr. 10

O sonda de gaze naturale exploateaza o formatiune productiva care se afla la
adancimea h=2200m. Sa se realizeze un aparat virtual care:
1. calculeaza coeficientul de neliniaritate C
n
al legii filtratiei;
2. coeficientu inertial (D);
3. Sa se calculeze C si D pentru diverse valori ale lui h (h poate lua valori
intregi intre 1 si 20);
4. reprezinta grafic C=f(h). h are valori cuprinse intre 2-10;
5. reprezinta grafic D=f(C). C are valorile obtinute la punctul anterior.
Se cunosc: grosimea stratului productiv h=8m, raza sondei r
s
=0.1m,
permeabiltatea mediului k=37mD, porozitate m=0.21, γ
a
=1.05, β
h
=8.2 10
8
,
µ
s
=12.8 10
-6
Ns/m
2
, R = 518 N.m constanata specifica a gazelor.
Formule
10
H
p
a
iz
·
=
¸

15 , 273 02 , 3
100
+ · =
H
T
z


2
0
0
) (
2 hT
p
r R
T
C
s s
z h
n
t µ
| ·
=


n
z
C
T p
khT
D
0
0
t
=


















Problema 11
Un orizont gazeifer de forma aproximativ circulara are presiunea p
z
=114 bar si
t
z
=61
o
C, este exploatat prin patru sonde astfel plasate incat intreaga zona
productiva a orizontului sa fie drenata. Cunoscand ca razele sondelor sunt
aceleasi, r
s
= 0.1 m la fel ca si razele contururilor de alimentare, r
ct
=168 m sa se
realizeze un aparat virtual care:
1. calculeaza valoarea presiunii pe directia sonda – contur de alimentare
corespunzatoare lui r = 110m si a presiunii dinamice in sonda p
s
=21 bar;
2. calculeaza debitul volumic in conditii normale a sondei, care are grosimea
stratului productiv h = 5.6 m, porozitatea m= 0.22, permeabilitatea
stratului k=0.19 mD si factorul de skin S=4
3. calculeaza factorul de skin combinat
4. reprezinta grafic D=f(C) functie de valori diferite ale stratului productiv.
β
h
=12.46 10
8
, µ
s
=12 10
-6
Ns/m
2

Formule
2 2
z ct
p p =

s
s
ct
s ct
s
r
r
r
r
p p
p p ln
ln
2 2
2
2
÷
+ =

)
2
1
(ln
) (
0
2 2
0
S
r
r
T p
p p khT
Q
s
ct
s
s ct
+ ÷
÷
=
µ
t


2
0
0
2
|
|
.
|

\
| ·
=
hT
p
r R
T
C
s s
z h
n
t µ
|



n
z
C
T p
khT
D
0
0
t
=








Problema Nr 12

Un orizont gazeifer care produce metan in proportie de peste 98% se afla la
adancimea de 1850 m. In urma studiilor geologice efectuate s-a estimat o sursa
geologica G
0
= 1.914 10
9
m
3
N corespunzatoare unui volum V
c
=61480 10
3
m
3
.
Stiind ca porozitatea mediului este m=0.212 iar saturatia in apa interstitiala
S
ai
=0.25 sa se proiecteze un aparat virtual care sa calculeze factorul de
recuperare al gazelor in cazul in care se impune o presiune finala (de
abandonare) a orizontului p
xf
=2.5 bar

Se dau γ
a
=1.05, Z
i
=0.865, Z
f
~1, p
cr
=46,2, T
cr
=191
15 , 273 03 , 3
100
+ · =
H
T
z

10
H
p
a
i
¸
=

cr
z
ri
T
T
T =
cr
i
ri
p
p
p =
T
rf
~ T
ri
cr
f
rf
p
p
p =

z f
f
i
i
ai c r
T p
T
z
p
z
p
S m V G
0
0
) 1 (
|
|
.
|

\
|
÷ ÷ · =

f
r
=G
r
/G
0
factorul de recuperare al gazelor

Se considera tabelul de mai jos:
Cumulativul de productie G
p
, m
3
N Presiunea statica medie
40,7 10
6
100,5
161,6 10
6
98,9
356,6 10
6
92,3
470, 4 10
6
80,7
541 10
6
73,3
608 10
6
69,5
673 10
6
61,8

Aparatul virtual va reprezenta p
i
/Z
i
= f(G
p
), adica va permite determinarea
rezervei recuperabile de gaze G
r








Problema Nr 13

Un orizont productiv apartinand unui zacamant de gaze naturale are presiunea
initiala p
i
= 22,063 Mpa si temperatura t=104,4
0
C. Datele necesare calculelor
sunt prezentate in tabelul urmator:
Interval de
productie
Presiune
medie p
m
MPa
Productia
cumulativa de
gaze G
p
10
6

m
3
N
Factorul de
volum al
gazelor b
g
P
m
/Z
m
MPa
22,063 0 5,26 26, 646
Intervalul 1 20,167 2,11 5,70 24, 590
Intervalul 2 17,409 5,92 6,53 21, 462
Intervalul 3 14, 651 12,10 7,73 18,125

Sa se realizeze un aparat virtual care determina:
1. valorile rezervei recuperabile calculata la sfarsitul fiecaruia din cele trei
intervale de productie;
2. graficul raportului P
m
/Z
m
in functie de productia cumulativa;
3. valorile volumului cumulativ al apei patrunse la sfarsitul fiecarui interval
de productie considerand W
p
neglijabil iar G
r
=27,273 10
6
m
3
N

4. reprezinta grafic W
ei
=f(b
g
)

|
|
.
|

\
|
÷
=
g
gi
p
i
b
b
G
G
1
i=1,2,3 interval
P
m
/Z
m
= f(G
p
)

T p
b T p
Z
gi i
i
0
0
=


) (
gi g g p ei
b b G b G W ÷ ÷ = i=1,2,3









Problema Nr 14

Se considera un amestec de gaze aflat la presiunea de 100 10
5
N/m
2
si
temperatura 50
0
C are compozitia prezentata in tabelul urmator:
Component Fractia
molara
Masa
moleculara
Kg/Kmol
Temperatura
critica T
cri
K
Y
i,
T
cri

K
Presiunea
critica
P
cri
, 10
5

N/m
2
Y
i

p
cri

10
5

N/m
2
metan 0,85 16 191 162,35 46,2 39,27
Etan 0,09 30,1 305,4 27,48 48,8 4,39
Propan 0,04 44,1 369,94 14,79 42,6 1,70
Normal
butan
0,02 58,1 425,14 8,50 38 0,74
TOTAL T
pcr
= 213,12 p
pcr
= 46,1

Sa se realizeze un aparat virtual care calculeaza:
1. volumul ocupat de un mol de gaz la 100 10
5
N/m
2
si 50
0
C;
2. factorul de volum al gazelor;
3. masa moleculara medie a amestecului;
4. vascozitatea gazelor la presine normala si temperatura de 50
0
C cunoscand
datele prezentate in tabelul urmator:

Component y
i
Masa
moleculara
Kg/Kmol
Y
i
M
i
µ
gi
10
-6

Ns/m
2
µ
gi
y
i
M
i

10
-6


metan 0,85 16 13,6 11,8 39,27
Etan 0,09 30,1 2,709 10,0 4,39
Propan 0,04 44,1 1,764 8,8 1,70
Normal
butan
0,02 58,1 1,162 8,0 0,74
TOTAL M
m
=19,235 212,40

Se dau Z=0.815

p
T R
Z V
u
· = volumul
¿
¿
=
i i
i i gi
g
M y
M y µ
µ vascozitatea gazelor
p T
Tp
Z b
g
0
0
= factorul de volum

¿
=
=
n
i
i i m
M y M
1
masa moleculara medie

Problema Nr 15

Se considera un amestec de gaze aflat la presiunea de 100 10
5
N/m
2
si
temperatura 50
0
C are compozitia prezentata in tabelul urmator:
Component Fractia
molara
Masa
moleculara
Kg/Kmol
Temperatura
critica T
cri
K
Y
i,
T
cri
K Presiunea
critica
P
cri
, 10
5

N/m
2
Y
i
p
cri

10
5

N/m
2
metan 0,85 16 191 162,35 46,2 39,27
Etan 0,09 30,1 305,4 27,48 48,8 4,39
Propan 0,04 44,1 369,94 14,79 42,6 1,70
Normal
butan
0,02 58,1 425,14 8,50 38 0,74
TOTAL T
pcr
= 213,12 p
pcr
= 46,1

Sa se realizeze un aparat virtual care calculeaza:
1. Masa specifica a gazelor la presiunea 100 10
5
N/m
2
si 50
0
C;
2. Masa specifica a amestecului gazos la presiune si temperatura normala;
3. densitatea relativa a gazelor;
4. coeficientul de compresibilitate al gazelor cand presiunea scade de la 100
10
5
N/m
2
la 50 10
5
N/m
2

5. vascozitatea gazelor la presine normala si temperatura de 50
0
C cunoscand
datele prezentate in tabelul urmator:

Component y
i
Masa
moleculara
Kg/Kmol
Y
i
M
i
µ
gi
10
-6

Ns/m
2
µ
gi
y
i
M
i
10
-6


metan 0,85 16 13,6 11,8 39,27
Etan 0,09 30,1 2,709 10,0 4,39
Propan 0,04 44,1 1,764 8,8 1,70
Normal butan 0,02 58,1 1,162 8,0 0,74
TOTAL M
m
=19,235 212,40
Se dau Z
i
=0.815, Z
Z
=0,90, p
pcr
=46,1 10
5

¿
¿
=
i i
i i gi
g
M y
M y µ
µ vascozitatea gazelor
u
m
g
ZTR
M µ
µ = densitatea amestecului de gaze unde
¿
=
=
n
i
i i m
M y M
1
masa moleculara
medie
) (
1
z i i
z i
i
p p Z
Z Z
p ÷
÷
÷ = |





Problema nr 16

Se considera tabelul de mai jos in care sunt reprezentate valorile temperaturilor
de zacamant in regim static si dinamic:
Numarul statiei Adancimea H Temperatura T
0
C
Regim static Regim dinamic
1 ~ 0 11,1 12,4
2 200 15,1 17,9
3 400 19 22,4
4 600 23,6 28,9
5 800 30,2 35,6
6 1000 37,2 42
7 1200 44,3 48,4
8 1400 51,4 54,2
9 1600 57,3 59,8
10 1800 63,8 65,6
11 2000 69,5 70,8
12 2200 74,2 74,6
13 2400 78,7 76,9
14 2600 81,4 74,2
15 2800 85,4 77,6

Sa se realizeze un aparat virtual care permite:
1. reprezentarea grafica a temperaturilor in regimul static si dinamic;
2. reprezentarea grafica a presiunii la adancimile din figura considerand ca
anomalia pozitiva de presiune este cu 15% mai mare decat presiunea
normala a zacamantului.
3. sa se calculeze valoarea greutatii specifice a fluidului care poate exercita
o contrapresiune pe stratul productiv. Sa se reprezinte grafic γ
fl
= f(H)

γ
a
=1,03- 1,15 Kgf/dm
3

p
iz
=p
ag
= γ
a
H/10
p
zac
= p
ag
+p
s
γ
fl
= 10p
zac
/H








Problema nr 17

Se considera tabelul de mai jos in care sunt reprezentate valorile temperaturilor
de zacamant in regim static si dinamic:
Numarul statiei Adancimea H Temperatura T
0
C
Regim static Regim dinamic
1 ~ 0 11,1 12,4
2 200 15,1 17,9
3 400 19 22,4
4 600 23,6 28,9
5 800 30,2 35,6
6 1000 37,2 42
7 1200 44,3 48,4
8 1400 51,4 54,2
9 1600 57,3 59,8
10 1800 63,8 65,6
11 2000 69,5 70,8
12 2200 74,2 74,6
13 2400 78,7 76,9
14 2600 81,4 74,2
15 2800 85,4 77,6

Sa se realizeze un aparat virtual care permite:
4. reprezentarea grafica a temperaturilor in regimul static si dinamic;
5. reprezentarea grafica a presiunii la adancimile din figura considerand ca
anomalia negativa de presiune este cu 15% mai mica decat presiunea
normala a zacamantului.
6. sa se calculeze valoarea greutatii specifice a fluidului care poate exercita
o contrapresiune pe stratul productiv. Sa se reprezinte grafic γ
fl
= f(H)

γ
a
=1,03- 1,15 Kgf/dm
3

p
iz
=p
ag
= γ
a
H/10
p
zac
= p
ag
- p
s
γ
fl
= 10p
zac
/H







Problema nr 18

Se considera tabelul de mai jos in care sunt reprezentate valorile temperaturilor
de zacamant in regim static si dinamic:
Numarul
statiei
Grosimea stratului
productiv m
Presiunea statica la 72 ore, bar
P
st
tubing
(bar) P
st
coloana
(bar)
1 2,8 33,5 33,5
2 3 28 0
3 3,5 29 30
4 4 34,2 0
5 5 27,5 28
6 6 29,5 0
7 5,5 31 0
8 7 34 0
9 3 17 17

Sa se realizeze un aparat virtual care permite:
1. calcularea valorii medie a presiunii statice de zacamant corespunzatoare
timpului de inchidere mentionat;
2. reprezentarea grafica a presiunii statice (tubing) la adancimile din tabel;
3. reprezentarea grafica a presiunii statice (coloana) la adancimile din tabel
4. gradientul geotermic pentru datele din urmatorul tabel. Sa se reprezinte
grafic g
t
= f(Z)
Nr. Crt. T
z
T
0
Z
1 20 18 100
2 24.56 22.3 200
3 27.6 25.00 300
4 30.78 27.9 400
5 35.98 30.05 500
6 40.67 32.21 600
7 45.21 35.11 700

¿
¿
=
=
·
=
9
1
9
1
i
i
i
i
tubing
sti
zmed
h
h p
p




Problema 19
Realizati in aparat virtual care simuleaza un piezometru simplu inclinat, un piezometru in
forma de U. Folositi o structura case apelabila printr-un buton: in starea on calculeaza
presiunea pentru piezometrul simplu inclinat iar in pozitia off calculeaza presiunea pentru
piezometrul in forma de U.
Piezometru simplu inclinat
A
µl
l
0
+
m
m
o
Z
+

Formule de calcul :
) sin ( z l g p p
l at A
+ · · · + = o µ
Trasati graficele:
P
A
=f(o ) unde o are 10 valori intre 0 și 45
0

P
A
=f(z) unde z are 10 valori distincte

Piezometru in forma de U

A
µf
h
Z1
Z
µl
mm
I
D
+
+

(
(
¸
(

¸

+
|
|
.
|

\
|
÷ · + =
1
2
1
z h g p p
f
l
f at A
µ
µ
µ
Trasati graficele:
P
A
=f(h) unde h are 10 valori distincte
P
A
=f(z
l
) unde z
l
are 10 valori distincte





Problema 20
Realizati in aparat virtual care simuleaza un piezometru cu brate neegale și un piezometru
multiplu. Folositi o structura case apelabila printr-un buton: in starea on calculeaza presiunea
pentru piezometrul cu brate neegale iar in pozitia off calculeaza presiunea pentru piezometrul
multiplu.
Piezometru cu brațe neegale
µ
µ
A

¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
·
(
(
¸
(

¸

|
.
|

\
|
+ +
(
(
¸
(

¸

|
.
|

\
|
÷ · + = h
D
d
D
d
h z g p p
l f at A
2 2
1 µ µ

Trasati graficele
P
A
=f(h) unde h are 10 valori distincte
P
A
=f(z) unde z are 10 valori distincte

Piezometru multiplu

A
h
z
1 2
n
µf
µ
µl

( ) | | { } h n n z g p p
A at A 1
1 µ µ µ ÷ ÷ + · · + =
Trasati graficele:

P
A
=f(h) unde h are 10 valori distincte
P
A
=f(z) unde z are 10 valori distincte




Problema 21
Realizati un aparat virtual care calculeaza rezistenta membranelor unui manometru.
r
u
u
a
Membrana
circulara
b
r u
a
Membrana
dreptunghiulara
w
0
w
h
r u
a

Ecuatia membranelor este:
Y
p
h
a
h
w
h
a u
C
h
w
B
h
w
A
o o o
·
|
.
|

\
|
= ·
·
+
|
.
|

\
|
+ ·
4
2
0
3


în care : w
0
– este săgeata maximă a membranei;
a – jumătate din lăţimea maximă a membranei;
h – grosimea membranei;
Y – modulul de elasticitate longitudinal (Young);
u
0
– lungime cu care este pretensionată iniţial membrana.
A,B,C – coeficienţi conform tabelului:
Coeficienţi
Forma
A B C
a
u
0

Disc circular
( )
2
1 3
16
v ÷

( ) v
v
÷
÷
1 3
7

v ÷ 1
4
( )
Y
0
1
o
v · ÷
Tăietură
dreptunghiulară
( )
2
1
2
v ÷

( )
2
1 3
4
v ÷

( )
2
1
2
v ÷

( )
Y
0 2
1
o
v · ÷
σ
0
- tensiunea iniţială;
ν - raportul lui Poisson.
Se vor calcula:
Deformarea relativă a membranei circulare pe direcţia radială
*
r
c şi tangenţială
u
c
:
|
|
.
|

\
|
÷ · · |
.
|

\
|
· ± =
2
2
2
*
3
1
2
a
r
Y
p
h
a
A
r
c

|
|
.
|

\
|
÷ · · |
.
|

\
|
· ± =
2
2
2
1
2
a
r
Y
p
h
a
A
u
c
ambele utile pentru timbrele
tensiometrice aplicabile pe membrană.
Sensibilitatea membranei pe direcţie radială:
2
2
2
2
*
3
1
2
|
|
.
|

\
|
÷ |
.
|

\
|
± = =
a
r
h
a
AY dp
d
S
r
E
c

Se va trasa graficul
*
r
c = f(r) și
u
c
=f(r) unde r are 10 valori distincte


Problema 22

Să se realizeze un aparat virtual care calculeaza frecvența de rezonanță a unei membrane
circulare netede si montata intr-o cavitate in cazul in care fluidul este gaz sau lichid. Folositi
structuri case pentru fiecare caz in parte.
Membrana circulară metalică montată neted la perete, are frecvenţa de rezonanţă pentru
gaze:
2 0
4
47 , 0
D
V h
s
g
· ·
· = v

unde: V
s
– este viteza sunetului în materialul membranei.
Frecvenţa de rezonanţă în cazul când există lichide este:
h
D
g
l
2
67 , 0 1
1
0
0
· +
=
µ
µ
v
v

unde : µ
1
– este densitatea membranei solide;
µ - este densitatea lichidului
Membrana circulară metalică montată într-o cavitate şi prevăzută cu conductă de racord
la priză are frecvenţa de rezonanţă, atunci când curentul fluid este un gaz:
2
'
4
1
r
v
L
v
og
t
v
+
· =
în care v – este viteza sunetului în gaz funcţie de temperatura mediului fluid.
Frecvenţa de rezonanţă. în cazul când fluidul este un lichid, este:
v L
p r
M
ol
A ·
=

v
4
'

unde: p
M
– este presiunea maximă din lichid
ρ – densitatea lichidului
µ - vâscozitatea dinamică a lichidului.
Să se realizeze următoarele grafice:
g 0
v =f(h) in cazul membranelor netede și prinse într-o cavitate. Fluidul este gaz. H are 10
valori distincte













Problema 23

Să se realizeze un aparat virtual care calculeaza factorul de amortizare a unei membrane
circulare netede si montata intr-o cavitate in cazul in care fluidul este gaz sau lichid. Folositi
structuri case pentru fiecare caz in parte.

Factorul de amortizare la membrana expusă pe o parte a lichidului are valoarea:
2 / 3
1 1
2
67 , 0 1 413 , 0
÷
|
|
.
|

\
|
· + · · =
h
D
v
v
s
µ
µ
µ
µ
,

în care v – este viteza sunetului în lichid.
µ - vâscozitatea dinamică a lichidului.

Factorul de amortizare în cazul în care fluidul este un lichid se calculează cu relaţia:
µ t
µ
,
·
A
=
M
p
v L
r
3 2
3

şi este indicat a obţine valori intervalul ( ) 8 , 0 ... 4 , 0 = ,
Realizati graficul:
,
= f(h) în cele două cazuri. H are 10 valori distincte



























Problema 24

Să se realizeze un aparat virtual care calculeaza viteza curentului de lichid folosind o sonda
Pitot-Prandtl în lichid și în gazul umed. Se va folosi o structura case.
v
T
µl
s
µl
z
1
z
2
h
t
h
d
h
s

viteza curentului de lichid :
d
f
l
f
d
h g
p
v A ÷ = = ) 1 ( 2 2
µ
µ
µ

Dacă capătul tubului Pitot-Prandtl nu are formă emisferică se introduce un coeficient
de corecţie de formă k
f
şi formula de calcul a vitezei se prezintă:
f
d
f
p
k v
µ
2 =

La numere Reynolds mici Ree(0, 100) se corectează relaţia în forma:
e f
d
R
cu
p
v
3
1 2 + = = |
µ
|

Pentru aer umed conform legii lui Dalton densitatea fluidului este:
(
¸
(

¸

÷ =
p
p
RT
p
vs
f
_
µ
µ 1

unde p–este presiunea fluidului
µ-masa molară a gazului
R-constanta universală a gazelor (perfecte)
T-temperatura fluidului K
_-umiditatea relativă a gazului %
p
vs
(T) -presiunea vaporilor saturaţi
Se vor realiza graficele:
v
= f(
f
d
p
µ
) in cele doua cazuri



Problema 25

Să se realizeze un aparat virtual care calculeaza viteza curentului de lichid folosind o sonda
Pitot-Prandtl în gaze (fluide compresibile) in două cazuri: la viteză mică și la viteză mare.
Se va folosi o structura case.
Folosind ecuaţia de stare a gazelor perfecte viteza curentului de fluid se poate calcula cu
formula:
(
(
¸
(

¸

÷
÷
=
÷
1 ) (
1
2
1
¸
¸
µ ¸
¸
S
T
p
p RT
v

În condiţiile atmosferei standard viteza este :
(
(
¸
(

¸

÷
÷
=
÷
1 ) (
1
2
1
0
0
¸
¸
µ ¸
¸
S
T
p
p RT
v

Să se realizeze graficul:

La viteze mai mari se poate folosi relaţia:
) ( *
* 2
Ma F
p
v
d
µ
=

Pentru v > 100 m/s, dar Ma ≤ 1 cu:
(
(
¸
(

¸

÷ +
÷
=
÷
1 ) 1
2
1 2
) (
1 2
2
¸
¸
¸
¸
Ma
Ma
Ma F

şi pentru 1 ≤ Ma ≤ 3 cu:
2
1
1
2
2 2
2
) 1 ( 2 4
) 1 ( 1
) (
Ma Ma
Ma
Ma F
¸ ¸ ¸
¸
¸
¸
¸
÷
(
¸
(

¸

+ ÷
+ ÷
=
÷







Problema 26

Să se realizeze un aparat virtual care calculeaza debitul cu ajutorul unui deversor
dreptunghiular cu perete subtire si contracție laterală și cu ajutorul unui deversor
dreptunghiular cu perete subtire si fără contracție laterală. Se va folosi o structură case.
Pentru deversor dreptunghiular cu perete subtire si contracție laterală:

Debitul este:
e e D
h b C g Q · · · = 2
3
2

cu 003 , 0 + = b b
e
<m> şi 001 , 0 + = h h
e
<m>
în care b - este lăţimea tăieturii şi h - înălţimea lamei deversante care se măsoară şi se definesc
conform fig. b.
Coeficientul de debit este
Z
h
C
D
| o + =
.
unde α şi β sunt constante extrase din tabelul 1.
Tabelul 1
b/B 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
o 0,588 0,589 0,59 0,591 0,592 0,593 0,594 0,596 0,598 0,602
| -0,002 -0,002 0,002 0,006 0,011 0,018 0,03 0,045 0,064 0,075

în funcţie de gradul de contracţie laterală b/B (fig. de mai sus)
B - este lăţimea canalului înainte de deversor;
Z - fiind distanţa de la fundul canalului la creasta deversorului
Marimile din formule indeplinesc restricțiile din dreapta.
Sa se reprezinte grafic Q=f(C
D
) cu valorile din tabel.
Deversor dreptunghiular cu perete subţire şi fără contracţia laterală
Debitul este:
( )
3
001 , 0
15 , 0
1 564 , 0 +
|
.
|

\
|
·
+ = h g g
Z
h
Q

Notaţiile sunt valabile de la cazul precedent. Limitele de valabilitate ale formulei sunt:
> < > < > < > > < > m
Z
L
Z
h
m Z m h 3 ... 5 , 2 , 2 , 0 , 15 , 0 , 02 , 0
unde L este distanţa de la peretele deversorului la nivelmetrul amonte (fig.).




> < >
÷
<
> < >
> < >
> < >
m
l B
Z
h
m Z
m l
m h
e
1 , 0
2
2
1 , 0
15 , 0
03 , 0

Problema 27

Să se realizeze un aparat virtual care calculeaza debitul cu ajutorul unui deversor triunghiular
cu perete subtire și cu ajutorul unui deversor dreptunghiular cu profil longitudinal.
Debitul este:
2
3
2
2
15
8
h tg C g Q
D
· · · =
u

unde:
h - este înălţimea lamei deversante măsurată;
u - unghiul la vârf al deversorului. Valorile coeficientului de debit C
D
şi a corecţiei k
h

se extrag din tabelul 1 în funcţie de unghiul la vârf al deversorului.

Tabelul 4.2
u° 40 60 80 90
C
D
0,592 0,576 0,576 0,578

Limitele de valabilitate ale formulei sunt pentru:
> < > m h 05 , 0

Să se reprezinte grafic Q =f(C
D
, u°)

Deversor dreptunghiular de profil longitudinal triunghiular
Debitul este:
2
3
633 , 0 h l g Q · · · =
cu condiţia ca:
h
m
≥ 0,03 m pentru creastă metalică;
h
m
≥ 0,06 m pentru creastă de beton;
2 >
M
h
l
















Problema 28
Să se realizeze un aparat virtual care măsoara debitul folosind un rotametru și un debitmetru
cu clapetă. Se va folosi o structură case.

o

Să se reprezinte grafic Q= f(z)
Debitmetru cu clapetă

o

Să se reprezinte grafic Q=f(α)















( )
( )
d
tg z tg d z
c
gV
Q
x f
f s
o o
µ
µ µ
2 2
2
2
+ · ·
·
·
÷
=
S c l
tg g m a
S Q
f x
· · ·
· · · ·
=
µ
o 2
'
Problema 29
Să se realizeze un aparat virtual care măsoara debitul folosind un debitmetru cu vartej și un
debitmetru ultrasonic. Se va folosi o structură case.
Debitmetru cu vartej
' '

Dacă se măsoară rezistenţa la înaintare R ce apare asupra cilindrului de mărime:
d D v
c
R
f x
x
· ·
·
=
2
2
µ

rezultă debitul:
d D c
R D
Q
f x
x
· · ·
·
~
µ
t 2
4
2

pentru d « D ştiind că acel coeficient de rezistenţă la înaintare c
x
este funcţie de
numărul Reynolds.
Să se reprezinte grafic Q=f(R
x
)
Debitmetru ultrasonic
Av
v
v

v
o
t
A · = =
2 sin 4 4
3 2
D
v
D
Q
f

Să se reprezinte grafic Q=f(α)






Problema 30


Să se realizeze un aparat virtual care calculează rezerva geologică de gaze în
condițiile în care se dau aria productivă A=538.10
4
m
2
, are grosimea medie a
stratului h=10 m porozitatea medie m=0,24, saturația de apă interstițioală
S
ai
=0,31, presiunea ințială a orizontului este p
i
=21,2 Mpa și temperatura
t=102
0
C, gazele exploatate conțin peste 99% CH
4

Formulele de calcul sunt:
Rezerva geologică G=mAh(1-S
ai
)/b
gi
Z
i
= 0.94
B
gi
= Z
i
Tp
0
/T
0
p
Să se realizeze graficul G=f(h) unde h are 10 valori distincte cuprinse
intre 7 și 20m
Să se realizeze graficul G=f(T) unde T are 10 valori distincte intre 80
și 120
0C

























Problema 31

Un orizont gaseifer are presiunea inițială p
0
=100,5 bar și temperatura de zăcământ 305 K. El
are 5 straturi însumând o grosime de 16 m. Valorile numerice aferente calculului volumului
colectorului orizontului gazeifer sunt prezentate in tabelul următor.

Să se realizeze un aparat virtual care calculează valoarea rezervei geologice de gaze știind că
porozitatea mediului este m = 0,237 și saturația în apă interstițială este S
ai
= 0,25, Z
i
= 0.85.
Volumul efectiv al colectorului este dat de formula:


Să se reprezinte grafic G= f(T) pentru T are 10 valori intre 300 si 320 K
Să se reprezinte grafic G= f(p) unde p are 10 valori cuprinse intre 90 si 120 bar


















Problema 32
Un orizont productiv aparținând unui zăcământ de gaze naturale are presiunea inițială
p
i
=22,063 Mpa și temperatura t=104,4
0
C Datele de producție se regăsesc în tabelul următor:

Să se realizeze un aparat virtual care calculează:
1. Valoarea rezervei recuperabile calculate la sfârșitul fiecărei dintre cele trei intervale de
producție;
2. Graficul raportului p
m
/Z
m
in funcție de producția comulativă;
3. Valorile volumului cumulativ al apei pătrunse la sfârșitul fiecărui interval, știind că
producția comulativă de apă W
p
este neglijabilă, iar rezerva recuperabilă calculată din
datele de carotaj electric și de carotă are valoarea G
r
= 27,273.10
6
m
3
N

Pentru punctul 1
Pentru că W
e
= 0,

Pentru punctul 2, din datele din tabel se obtine graficul G
p
= f(p
m
/Z
m
)
Pentru punctul 3
W
e
= G
p
b
g
– G(b
g
– b
gi
) se calculează pentru fiecare dintre cele trei cazuri.















Problema 33

Un zăcământ de gaze aflat sub acțiunea impingerii pațiale a apei de influx, a
produs cantitatea, G
p
= 321,31 10
6
m
3
N
în condițiile scăderii în timp a presiunii
de la valoarea p
i
= 20,68 Mpa la valoarea p
m
= 15,16 Mpa. În acest interval de
timp în zăcământ a pătruns volumul de apă W
c
= 826,8 10
3
m
3
. Cunoscând că
factorul de abatere la tenperatura de zăcământ t = 76,67
0
C are valorile Z
i
= 0,88
(la presiunea p
i
) și Z
m
= 0,78 (la presiunea p
m
) să se realizeze un aparat virtual
care calculează rezerva recuperabilă.

Unde

Să se realizeze graficul G=f(p
m
) unde p
m
are 10 valori cuprinse între 14 Mpa și
17 Mpa.
Să se realizeze graficul G=f(T) unde T are 10 valori cuprinse între 310 și 360 K.





















Problema 34

O formațiune productivă de gaze are grosimea de h=9.75 m, porozitatea m=0,19
și saturația de apă interstițială S
ai
= 0,26. Factorul de abatere Z
i
= 0.83,
corespunzător presiunii inițiale p
i
= 30,68 Mpa și a temperaturii de zăcământ t =
79,44
0
C.
Să se realizeze un aparat virtual care calculează următoarele:
1. Rezerva recuperabilă (geologică) specifică;
2. Timpul necesar unei sonde să realizeze factorul de recuperare f
r
= 0,50 pe un loc de
arie A = 259 ha la un debit de Q = 80327 m
3
N
/zi;
3. Factorul de recuperare realizat prin împingere de apă dacă la o producție cumulativă
G
p
= 1,349 10
9
m
3
N
apa a invadat aria A
i
= 518 ha;
4. Saturația remanentă în gaze din zona invadată de apă
Formule pentru:
Punctul 1 G=mAh(1-S
ai
)/b
gi
=
Punctul 2
G
p
= Qt
G
p
= f
r
G
G = G
s
Ah
Punctul 3

Punctul 4
unde
Să se reprezinte grafic funcția G = f(h) unde h are 10 valori între 9,50m și 11 m

















Problema 35

Un orizont gazifier de formă aproximativ circulară are presiunea p
z
= 114 bar și t
z
= 61
0
C și
este exploatat prin patru sonde astfel plasate încât zona productivă a orizontului să fie drenată.
Cunoscând că razele sondelor sunt egale r
s
= 0,1 m la fel ca și contururile de alimentare r
ct
=
168 m să se realizeze un aparat virtual care realizează următoarele:
1. Valoarea presiunii pe direcția sondă – contur de alimentare corespunzătoare lui r =
110 m și a presiunii dinamice în sondă p
s
= 21 bar;
2. Debitul volumic in condiții normale a sondei care are grosimea stratului productiv
h=5,6 mporozitatea m = 0,22, permeabilitatea stratului k = 19 mD și factorul skin S =
4;
3. Factorul de skin combinat

Punctul 1


Unde p
ct
= p
s

Punctul 2

Punctul 3

Pentru calcularea lui S
*
= S + DQ
0

Se calculeaza
Unde

și

Să se reprezinte Q
s
= f(T) unde T ia 10 valori în intervalul 320 – 350 K

Să se reprezinte grafic = f (h) unde h ia 10 valori in intervalul 5 – 10 m







Sign up to vote on this title
UsefulNot useful