P. 1
Conceptul de societate civilă

Conceptul de societate civilă

|Views: 5|Likes:
Published by Ana Maria

More info:

Published by: Ana Maria on Jan 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2014

pdf

text

original

Conceptul de societate civilă

În viziunea unor autori conceptul de societate civilă a apărut în Antichitate odată cu Aristotel. “Koinomia”, societatea descrisă de el, avea unele elemenete ale societăţii civile de mai târziu. Unul din acele elemente ar fi acela că cetăţenii egali puteau să ocupe funcţii de judecător sau magistrat. După alte concepţii, John Locke este fondatorul conceptului de societate civilă, însă nu avea aceleaşi înţelesuri că cea de acum deoarece se referea şi la societate politică şi la stat. Considera că scopul societăţii civile era acela de a apăra proprietatea şi se manifesta acolo unde oamenii părăseau de bună voie starea naturală şi se angajau să respecte legile pe care societatea le instituia în favoarea lor. Conform lui Jean Jacques Rousseau societatea civilă s-a constituit odată cu apariţia proprietăţii şi era constituită din bogaţii atacaţi de săraci. Hegel diferenţiază societatea civilă de stat, fiind considerate un domeniu auto-reglator al relaţiilor sociale generate de necesităţile indivizilor. Marx preia concepţia lui Hegel, dar la el statul este subordonat societăţii civile. Societatea civilă din present cuprinde activitatea socială şi organizaţiile sociale care, direct sau indirect, sprijină, promovează sau militează pentru democraţie şi democratizare. Ea descrie un sistem de structuri care implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie patronală unde îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţă pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele personale. Prin societatea civilă oamenii influenţează guvernarea, dar nu spera să obţină un profit comercial sau o putere oficială. În unele opinii societatea civilă are obiective conformist, reformiste şi radicale. Conformiştii menţin şi întăresc regulile existente, reformiştii spera să corecteze ceea ce ei consideră rău sau disfuncţional în regimurile existente dar păstrează structurile sociale care le susţin, iar radicalii vor să transforme ordinea socială.

Vor fi mişcări împotriva sărăciei. element de participare voluntară în organizaţie. fie active la viaţa publică. dar şi din punctul de vedere a strategiei folosite în atingerea obiectivelor. funcţiile. Ele se diferenţiază prin oamenii care le reprezintă. obiectivelor şi sunt independente. grupuri de militant pentru democraţie sau în favoarea dezvoltării ţărăneşti. asociaţii profesionale. nu distribuie nici un beneficiu membrilor lor sau conducerii. Doresc să activităţi care produc venituri. nu apără interesele comerciale sau profesionale ale membrilor săi. mişcări pentru pace. adică se constituie pentru că aşa vor persoanele ce le compun şi există un sunt structuri oficiale. regional şi/sau internaţional. organizaţii umanitare. au obiective şi sarcini strâns corelate cu natura lor. posedă o structură minimă instituţională şi democratică. politice sau de organizaţiile comerciale. contextul lor cultural.Societatea civilă şi statul se intersectează deoarece aceasta include spaţiul neocupat de stat şi de piaţă. Organizaţiile societăţii civile se înfiinţează din iniţiativa cetăţenilor pe baza unei convenţii de constituire de drept privat şi/sau internaţional. deţin un sediu propriu în statul în care s-au înfiinţat. câmpului de acţiune. Organizaţiile societăţii civile sunt foarte diverse. Aceste organizaţii au în comun următoarele caracteristici: nu sunt create pentru a realiza profituri personale chiar dacă pot avea salariaţi şi conduc sunt benevole. în special de guverne şi de puterile publice în general. voluntare şu nu au rolul de a obţine profituri financiare sau să ocupe funcţii politice oficiale. experienţa lor istorică. instituţionalizate. iar obiectivele lor nu vizează scopuri lucrative. în general. fundaţii filantropice. al anumitor grupuri sociale sau ale societăţii în ansamblu. ideologiile şi tacticile lor. cu o definire strictă a misiunilor. întinderea geografică a acţiunilor . naţional. programele. pe chestiuni şi problem legate de interesul general al populaţiei. organizaţii de protecţie a consumatorilor. Poate fi văzută ca un spaţiu în care asociaţiile voluntare cauta să determine reguli care guvernamenteaza un aspect sau altul al vieţii sociale. asociaţii de tineri şi multe altele. au activitate pe plan local. Aceste organizaţii ale societatii civile au niste obiective: . Ele sunt responsabile în privinţa membrilor şi a donatorilor lor. ecologişti. mişcări ţărăneşti. nivelul resurselor şi forma de organizare. mărimea. asociaţii profesionale liberale. ca şi partidele sunt dezinteresate în ceea ce priveşte obiectivelelor şi valorile pe care le apără.

organizaţii ecologice. La nivel local se întâlnesc diferite asociaţii.Canada.- să formeze şi să educe cetăţenii în direcţia participării active şi a implicării voluntare şi să-i înveţe şi să le formeze deprinderea de a fi interesaţi de tot ceea ce întâmplă sau să-i deprindă cu democraţia participativă. În prezent.local. dar şi a ţării. a proiectelor de dezvoltare cu efecte atât pozitive. comitete formate din cetăţenii localităţii respective şi au drept obiective elaborarea politicilor de dezvoltare a localităţii. potrivit statutului lor de constituire. ligi etc. adică să-i facă să se angajeze voluntar. consultarea cetăţenilor. OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Mexic. organizaţii de apărare a drepturilor omului. întreţin o legătură sistematică cu organizaţii similare de la nivel regional şi internaţional. asupra climatului psihosocial şi a mediului ambiant. Au sediile în principalele oraşe şi municipii şi desfăşoară acţiuni şi activităţi. La nivel internaţional. organizaţii ale societăţii civile internaţionalesunt implicate alături de guvernele statelor şi alte organizaţii mondiale la . societatea civilă este întrebuinţată într-un mod ce face impresia că se uită originile acesteia. să înveţe regulile democraţiei participative la nivel local. reţele regionale şi mişcări sociale. permanent sau ocazional. fundaţii. La nivel naţional se constituie o serie de organizaţii ale societăţii civile cum ar fi asociaţii diverse. diverse consilii. La nivel regional. societatea civilă. mediu sau lung. ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei). naţional. există la toate nivelurile . în vederea concertării acţiunilor lor de interes comun. regional şi internaţional. mobilizarea acestora la soluţionarea unor probleme de interes individual şi de grup. SUA). sunt constituite o serie de organizaţii ce cuprind structuri similar naţionale. În prezent. sindicate. De exemplu: ALENA (Acordul de liber schimb nord-american . MERCUSOR (Piaţa comună a Sudului). tot mai mult. urmează să se întâmple în comunitatea lor şi care îi poate afecta pe termen scurt. se implică în elaborarea politicilor de dezvoltare economico-socială şi de relaţiile internaţionale ale ţării. acţionează pentru conştientizarea populaţiei asupra responsabilităţilor şi costurilor sociale ale integrării în diferite structuri europene. conştient şi responsabil în organizarea şi derularea oricăror proiecte referitoare la aspecte ale vieţii şi activităţii membrilor comunităţii locale. fundaţii. responsabile în elaborarea politicilor referitoare la dezvoltarea localităţii lor. cât şi negative.

cu statut si rol distinct in societatea unde se înfiinţează. financiare şi informaţionale. această participare fiind o condiţie indispensabilă pentru a depăşi sfidările dezvoltării urbane. militar. în regiune şi la nivel internaţional. Societatea civilă are multiple forme de exprimare exprimare în societate. susţinerea unei dezvoltări durabile. social. . la adaptarea politicilor la condiţiile specifice. Organizaţii ale societăţii civile vor participa la asigurarea unei mai bune conduceri pe plan local şi naţional prin constituirea de parteneriate în domeniile economic. aceste organizaţii ale societăţii civile preiau unele sarcini pe care în prezent le soluţionează statul. de managementul resurselor umane. nu toate organizaţiile societăţii civile dintr-o ţară au legături cu organizaţii similare existente la nivel global. la elaborarea de strategii locale. acţiunile unor organizaţii din spaţiul societăţii civile ce se opun globalizării. Integrarea înglobează atât procesele politice cât şi obiective politice. de mărimea fondurilor financiare la dispoziţie sau posibil de atras. La nivel local. politic. deţine un statut relativ important şi joacă roluri bine definite în societatea în care fiinţează. prin organizaţiile sale. cultural. în raport de obiectivele şi scopurile propuse şi urmărite de către una sau mai multe organizaţii ale societăţii civile. Societatea civilă participă la guvernarea locală prin intermediul integrării şi autonomizării. Aşadar. Dar unii autori sunt de părere că folosirea conceptului “societate civilă internaţională” este problematică deoarece: la nivel naţional nu se poate vorbi ca societate civila ca ansamblu a organizaţiilor sale deoarece acestea sunt organizaţii independente. financiar. Societatea civilă. de capacitatea conducătorilor acestor organizaţii de a fi eficienţi în tot ceea ce se întreprinde. preocupările şi misiunile organizaţiilor societăţii civile se îndreaptă spre mobilizarea şi atragerea cetăţenilor la anumite activităţi ce prezintă interes pentru comunitate şi fiecare dintre locuitorii săi. de NATO sau de guvernele unor state puternice economic. reguli şi proceduri de participare a organizaţiilor societăţii civile dintr-o ţară la acţiuni şi activităţi internaţionale. lipsesc unele norme. nu toate organizaţiile societăţii civile internaţionale sunt recunoscute ca atare de organizaţiile interguvernamentale. însă autorităţile trebuie să ia măsuri speciale pentru a permite societăţii civile să participe efectiv la procesul de guvernare.soluţionarea problemelor cu care se confruntă omenirea. de gradul de câţi membri au structurile respective. fără relaţii între ele.

prin participarea unui număr mare de persoane. concertarea resurselor umane. pe cât este posibil. precum şi de protejare a mediului. - globalizarea. regionale şi globale de dezvoltare durabilă şi echitabilă a omenirii. specificitatea statului naţiune reproducerea sistemului prin rolul jucat de şcoală în formarea şi educarea noii generaţii. organizaţiile societăţii civile dobândesc tot mai mult un prestigiu social înalt.transformând lupta pentru putere într-un proiect de dialog şi de cooperare între oameni. în funcţie de un complex de factori. Soluţia o poate constituie unirea eforturilor tuturor actorilor statali şi nonstatali. cât şi a guvernelor statelor lumii. Dar existenţa şi activitatea organizaţiilor societăţii civile nu reprezintă totuşi un panaceu la provocările cu care se confruntă astăzi omenirea. financiare şi informaţionale în realizarea programelor statale. diverse organizaţii ale societăţii civile din diferite ţări şi-au unit eforturile pentru a face ca fenomenul globalizării să-şi diminueze. deoarece aceasta acoperă puncte de vedere extreme de diverse.În prezent. consistentă şi semnificativă. are capacitatea de a schimba politica la toate nivelurile . Există organizaţii ale societăţii civile care pot şi uneori chiar produc mai mult sau mai puţin rău societăţii umane sau comunităţii în care acţionează. Acţiunile lor devin din ce în ce mai semnificative. între state. Rolurile asumate de societatea civilă naţională. prin activitatea organizaţiilor sale. naţional. Idealurile şi obiectivele promovate de societatea civilă sunt generoase şi dătătoare de speranţă pentru multă lume. a organizaţiilor interguvernamentale regionale şi internaţionale. dar şi prin promovarea celor care apără structurile instituţionalizate existente. prin obiectivele majore pe care şi le propun. Prin aceste organizaţii. Societatea civilă şi activitatea sa poate avea o contribuţie mai mult sau mai puţin bună. efectele negative pentru statele lumii mai puţin dezvoltate economic. Organizaţiile societăţii civile dezbat si susţin: - punerea în discuţie a formelor tradiţionale ale statului. prin implicarea constructivă în elaborarea politicilor de dezvoltare şi prin angajarea fermă în transpunerea lor în viaţă. reprezintă o prezenţă obişnuită în peisajul cotidian. regional şi global . Societatea civilă.local. o recunoaştere şi apreciere atât din partea cetăţenilor. . De aceea. între civilizaţii. regională şi internaţională sunt multiple şi complexe.

pdf 2. http://cssas. 2008 . O introducere critică.ro/ro/pdf_studii/societatea_civila-actor_nonstatal_major.Bibliografie: 1.ubbcluj. Jean GRUGEL. http://hiphi. Polirom. Democratizarea.pdf 3.unap.ro/Public/File/sup_curs/istorie22.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->