Referat BOLILE RESPIRATORII ALE PASARILOR DOMESTICE SCOPUL LUCRARII

Necesitatea unui diagnostic rapid al bolilor respiratorii ale pasarilor, aparute in unitatiile de crestere fie ele industriale, fie gospodaresti, a ridicat ponderea unui diagnostic morfopatologic si a unui diagnostic clinic , la un nivel superior. Specialistul veterinar de astazi trebuie sa fie atat un bun clinician, dar si un bun morfopatolog, care prin necropsiile zilnice pe care le efectueaza sa aiba permanent in fata potentialul patogen existent in unitatea de crestere. Se va putea inarma astfel cu tot arsenalul de masuri preventive si curative pentru ca o eventuala izbucnire de boala sa fie rapid lichidata si pierderile sa fie cat mai reduse. In combaterea bolilor respiratorii ale pasarilor, fie ele infectioase, fie parazitare, tehnicianul veterinar trebuie sa urmareasca aplicarea regulilor de igiena si alimentatie corespunzatoare unei exploatari rationale si economice. Pentru a preciza daca un animal este sau nu bolnav si de ce a fectiune sufera, se cer de la ingrijitor orice lamuriri cum ar fi: Cand si Daca animalul a Daca mai sunt Cum cum mai in a fost jur observat inbolnavirea? bolnav si de ce boala? si alte animale bolnave? s-a intervenit?

Adica date antecedente de istoric al bolii ce poarta numele de anamneza; ele ne dau uneori un sprijin pretios in stabilirea diagnosticului si al prognosticului. In acelas timp, animalul contentionat in scopul de a permite examinarea sa este investigat clinic prin metode curente cum ar fi: inspectia, palpatia, percutia, ascultatia si termometria. Uneori sunt necesre si alte examene speciale, examene de laborator. Metaforic vorbind, sanatatea animalelor influenteaza intr-o masura considerabila sanatatea umana. Asadar este imperios necesar ca pasarile domestice si produsele lor sa fie crescute, intretinute si procesate dupa toate normele igienice si sanitar-veterinare in vigoare. Lucrarea de fata Bolie respiratorii ale pasarilor doreste sa fie o sinteza a elementelor indispensabile de cunoastere in domeniul patologiei, semiologiei si terapeuticii respiratorii a pasarilor. Daca nu am reusit sa redau totul, sa nu uitam ca noul apare in fiecare zi si in patologie ca in orice domeniu al vietii. Patologia de astazi nu mai seamana cu cea de ieri, si cu siguranta patologia de maine va fi alta fata de ceea pe care o cunoastem astazi. PASTRAREA SANATATII PASARILOR NOASTRE

Ar trebui sa fim foarte preocupati de mentinerea sanatatii pasarilor. Gainile bolnave nu se mai oua, nu cresc cum trebuie si nu sunt potrivite pentru inmultire. De aceea, orice crescator ar trebui sa-si dea osteneala, sa-si insuseasca cunostintele cele mai importante despre boli, cauzele lor, simptomele, combaterea lor si despre metodele terapeutice posibile.Numai asa putem scuti pasarile noastre de suferinta. Fiindca in aceasta lucrare voi vorbi numai despre cele mai importante boli, va recomand ca, in caz de nevoie sa consultati si alte carti de specialitate mai detaliate. Totusi, cunostintele preluate din aceste carti de specialitate nu inlocuiesc sfaturile medicului
1

veterinar. Este strict necesar sa recunoastem simptomele cazurilor de imbolnaviri grave. Putem a evita astfel suferinta pasarilor, dupa exemplul dat in relatarea care urmeaza. De cate ori pasarile prezinta simptome neobisnuite, crescatorii se grabesc sa taie pasarile care au probleme. Este bine sa rezervam un sector separat din adapost pentru animalele bolnave sau ranite sau sa amenajam un loc unde sa putem izola, un timp, animalele bolnave pentru a le ajuta sa se vindece mai rapid si a le feri, pe cele sanatoase, de o eventuala contaminare cu germeni. Dupa insanatosire, le putem reintegra in card fara nici un fel de probleme. Pasarea sanatoasa si cea bolnava

Inainte de a prezenta tabloul clinic al bolilor, cauzele lor posibile si tratamentul corespunzator, ar trebui sa stim foarte bine cum trebuie sa arate o gaina sanatoasa. Ochii trebuie si fie luminosi, limpezi, penajul neted si stralucitor, iar creasta si gusa de un rosu deschis, sunt primele semne ale unei stari perfecte de sanatate. Cand respiratia deabia i se aude si nu exista scurgeri oculare, nazale sau orale, vom cerceta animalul mai indeaproape. Mucoasa cailor respiratorii trebuie sa fie rosie, de un rosu deschis sau sangeriu, nu palida sau galbuie. Si excrementele constituie un element important: nu trebuie sa fie apoase. Diareea se recunoaste usor dupa penele murdare din juful cloacei. O gaina sanatoasa este usor de recunoscut: ea este atenta, ciuguleste si cotcodaceste, isi ingrijeste penele, mananca si bea regulat cu o pofta de mancare normala. Pasarea sanatoasa este vioaie. Primele semne de boala sunt lipsa poftei de mancare sau, dimpotriva, foamea si setea exagerate. Pasarile bolnave se izoleaza de card, stau retrase, apatice, cu aripile atarnand, cu penele zburlite si cu capul varat intr-un colt, sunt slabite iar penajul este lipsit de stralucire si friabil. Daca observam lucruri suspecte, trebuie sa luam masuri. Cum putem preveni aparitia acestor simptome, vom vedea in continuare. Pasarea Sa previi este Preventia-i mai bine mama decat sa sigurantei sanatoasa vindeci

Curatenia, ingrijirea adecvata si o hrana selectionata constituie cea mai buna garantie pentru intretinerea sanatoasa a pasarilor noastre. Este strict necesar sa se indeparteze excrementele de pe podelele adapostului si sa se controleze caracteristicile acestora (consistenta, culoare, miros) pentru prevenirea bolilor. Si suporturile pe care stau pasarile trebuie curatate constant de impuritati. O data pe saptamana vom schimba asternutul in cusca. In adapost vom observa daca asternutul este uscat, curat si fara praf. De 3-4 ori pe an, din toamna pana in primavara cand pasarile stau mai ales in adapost iar pericolul de infectii create, ar trebui sa reinnoim asternutul de paie. Baia de nisip pe care trebuie sa le-o asiguram va fi alcatuita din nisip fin, uscat, putin rumegus ca si praf de var si deparazitata cu insecticid praf. Medicul veterinar poate recomanda si alte metode antiparazitare. In orice caz, inainte de a le inchide, toamna, in adapost, cel putin o data pe an, grajdul va fi curatat temeinic. Stiu din experienta cat de solicitanta este aceasta operatic, dar merita. Toate partile componente ale adapostului vor fi curatate cu lesie fierbinte de soda si periate. Tot asa si peretii - dupa curatare, vor fi varuiti pentru a nu mai da nici o posibilitate capuselor si puricilor. Pentru un plus de precautie, in laptele de var putem adauga si un dezinfectant.
2

a. dar nu prin W. sa fim pregatiti. celule renale). in clulele epiteliale ale traheei. de unde a fost introdusa.Mica farmacie a adapostului Pentru amintitele masuri de prevenire si ingrijire ca si pentru cazuri de necesitate ar trebui. Anglia. mai ales in faza de boala si dupa vindecare. fiind semnalata in Rusia. Medicamentele trebuie sa stea incuiate si sa nu fie accesibile copiilor. La noi in tara a fost identificata intr-o singura unitate in 1967. Etiologie: Agentul etiologic este un virus cu marime de 80-100 m?. Seifried (1931) pune in evidenta. incluziile intranucleare specifice. Istoric.. dar dovada experimentala a anaturii virotice a bolii o face Beach (1931). LARINGOTRAHEITA (Laryngotracheitis RESPIRATORII INFECTIOASA Infectiosa A AVIARE PASARILOR Avium) Este o boala infectocontagioasa a galinaceelor.un preparat cu multivitamine pentru tratarea si prevenirea bolilor cauzate de deficitul de vitamine (de exemplu rahitismul) si pentru intarirea generala a organismului.1.VIROZE 1. in orice caz. b. cu mers enzootic. cu semne respiratorii grave.A. prin inocularea materialului virulent pe cale carioalantoidiana.U. produsa de un virus filtrabil. se cultiva in culturi de tesuturi (celulele aparatului respiator.solutie borica (2%) si ceai de musetel pentru tratamentul inflamatiilor oculare. Dupa introducerea bolii in Germania ea s-a raspandit in Europa. Pentru aceasta se recomanda sa alcatuim. partial prin N. (1925).. prin importul de pui. 1. Spania. In embrionul de gaina produce pe alantocorion leziuni caracteristice de marimea uni bob de 3 . raspandire: A fost descrisa prima data in Canada (1922) si S. un medicament antiparazitar pentru curele obisnuite un medicament pentru tratarea bolilor diareice un dezinfectant pentru tratarea ranilor pielii si dermatozelor un medicament impotriva ectoparazitilor ca puricii si capusele o alifie pentru rani si contra degeraturilor . Ea ar trebui sa contina: . in Germania (1932). De asemenea. Polonia. o farmacie a adapostului. Trece usor prin filtrele Berkefeld V. Virusul se cultiva in embrionul de gaina de 9-12 zile. Italia. la sfatul medicului veterinar. caracterizata din punct de vedere anatomoclinic prin inflamatia acuta alarinxului si traheei. Beaudette sustine ca boala este produsa de un virus.

nici nu formeaza in organism anticorpi fixatori de complement. se constata prezenta de incluzii intranucleare colorabile cu solutia Giemsa (incluziile Seifried). bronsic. precum si animalele de laborator sunt refractare la infectie. agravandu-se. In mod experimental. supraaglomerarea in adaposturi (mai ales in sistem de crestere in baterii). Virusul nu aglutineaza globulele rosii de pasare. producand inflamatia acesteia. Celelalte pasari. In cadavre. De la locul de multiplicare. Receptivitatea pasarilor este marita si boala capata o extindere mare prin actiunea unor factori favorizanti: carentele alimentare si vitaminice. jetajul. c. prin stropii virulenti inhalati o data cu aerul. e. Calea de infectie este calea respiratorie. transporturile obositoare. rezistand la infectie. Contaminarea se face direct prin coabitare intre pasarile bolnave sau eliminatoare de virus si cele receptive. Pasarile trecute prin boala castiga imunitate. Ele transmit anticorpi prin vitelus. d.mei. Astfel se explica aparitia an de an a bolii in unele ferme avicole. boala poate fi reprodusa prin badijonarea larinxului. astfel ca puii eclozionati din astfel de oua au o imunitate pasiva pana la 4-10 zile. in special hipovitaminoza A. exesul de umiditate. prin apa si alimentele contaminate. In celulele epiteliale din mucusul traheal si laringian de la pasarile bolnave ca si in epiteliile ectodermice ale embrionului de gaina pe care s-a cultivat virusul. Prin interventia germenilor microbieni secundari de la suprafata mucoasei respiratorii. holera). Se admite si posibilitatea infectiei pe cale digestiva. reactiile postvaccinale dupa diferite imunizari active. frigul. Tineretul aviar in varsta de 4-8 luni este mai sensibil. Materiile virulente sunt mucusul traheal. virusul trece si in sange. procesul inflamamato initial se complica. dar nu se multiplica. asocierea cu alte boli (difterovariola. De asemenea sobolanii pot fi transmitatori (vectori) ai virusului. secretiile conjunctivale. El are o afinitate pronuntata pentru mucoasa traheala. care raman purtatoare si eliminatoare de virus timp indelungat. parazitismul intestinal. Pe coaja oualelor si in ouale provenite de la gainile infectate nu s-a putut pune in evidenta prezenta virusului. Receptivitatea: In mod natural sunt receptive gainile si fazanii. 4 . pana la 500 zile. Transmiterea prin ou nu se face. Experimental infectia se realizeaza prin badijonarea mucoasei conjunctivale sau laringiene. Cotaminarea poate fi si indirecta. Surse de infectie si mod de contaminare: Sursele de infectie sunt pasarile bolnave si cele trecute prin boala. Patogeneza: Virusul patrunde prin mucoasa nazala sau bucala. a mucoasei conjunctivale sau cloacale cu material virulent constituit din broiaj al mucoasei traheale de la o pasare bolnava. prin pasarile refractare la infectie si personalul de ingrijire a pasarilor. la lumina solara directa in 6-7 ore. Sub forma de mucus traheal. putrefactia il distruge foarte repede. Rezistenta virusului este slaba in conditiile mediului exterior. virusul este distrus la temperatura camerei pana in 10 zile. unde se multiplica.

fara tendinte de raspandire in alte ferme la distanta. ciocul intredeschis Forma subacuta: manifestarile respiratorii sunt mai benigne. g. cu mortalitate de 10-15%. cianoza mucoaselor aparente. in expiratie capul se lasa in jos. se explica prin existenta purtatorilor de virus si nu prin persistenta virusului in mediul exterioe.f. Boala are un mers enzootic. La pasarile ouatoare ara loc o scadere a ouatului. Forma acuta: (hemoragica) se intalneste la inceputul epizootiei. In scurt timp apa tulburari respiratorii grave. Exudatul se muleaza sub forma de mansoane de-a lungul traheei. In cele mai multe cazuri insa. cu frecventa maxima toamna. cu prezenta de pseudomembrane traheale. uneori chiar chiaguri de sange sau sange lichid. pana cand ciocul atinge solul. Se intalneste de regula spre sfarsitul enzootiei. bucala. prin pasari purtatoare de virus. Frecventa mai mare in sezonul de toamna se explica prin completarea efectivului matca cu pasari tinere receptive la infectie. Ea incepe cu febra puternica (44 grade C). la puii tineri mortalitatea se ridica la 50-100%. de 10-20 zile. raluri in timpul respiratiei si tuse. Durata acestei forme este de 1-3 saptamani. eliminand un jetaj mucos. cu o mortalitate de 5%. trecute prin boala si ca atare p urtatoare de virus. afara de cazul cand se scot pasari eliminatoare de virus. introduse in efectivul dce pasari adulte. Moartea se produce in decurs de 2-4 zile.dispnee puternica. h. in infectia experimentala incubatia este mai scurta si variaza dupa calea de inoculare. Boala evolueaza sub forma acuta subacuta si cronica. manifestandu-se prin dispnee. ca atare. uneori insa pana la 50%. Durata bolii este de 1-1. tuse. prostratie. sau ca urmare a formei subacute. cu caracter cazeos. percepandu-se un zgmot de glu-glu si un fel de tipat plangator. dar mai ales toamna si iarna. Simptomatologie: Incubatia naturala este de 6-12 zile. raluri traheala. in modul acesta. producand obstructia larinxului si moartea prin asfixie. pentru completarea efectivului. prin edemul laringotraheal sau prin toxiemie. simultan sau succesiv. se introduce infectia in ferma indemna. In momentul inspiratiei. la orificiul traheal. de la an la an. in 50-90% din cazuri.simptomele sunt mai putin severe. asemanatoare altor boli respiratorii ale pasarilor. siflanta. cu ochii inchisi. Toate formele clinice de boala pot evolua. cu tulburari respiratorii putin accentuate. De fapt insa. Epizootologie: Boala apare in tot cursul anului. Boala se poate constata si la puii tineri. In cazurile mai usoare se constata numai o respiratie horcaitoare. in medie pe efectiv cu 12%. Se manifesta prin respiratie dispneica. cu semne de conjunctivita si diaree grava. Se pot constata si forme benigne de boala. sunt cuprinse de o tuse spasmodica. in cursul unei enzooti. Modificari 5 anatomopatologice: . Isi scutura cu putere capul. Caracterul stationar al bolii. prin asfixia produsa de chiagurile de sange care obstrueaza larinxul.pasarea isi ridica si isi intinde capul cu ciocul larg deschis. un exudat consistent sau pseudomembrane. sanguinolent. Forma cronica:poate aparea de la inceput. in timpul stranutului sau tusei. a crestelor si a barbitelor. Unele pasari prezinta un catar oculo-nazal si chiar sinuzita infraorbitara sau oftalmie purulenta. Pasarile stranuta puternic. Pasarile pot elimina.2 luni. iapetenta si sete puternica.

Diagnosticul de laborator se face prin reproducerae experimentala a bolii. pseudomembranelese gasesc mai ales pe mucoasa bucala. scaderea ouatului mai pronuntata. Hipovitaminoza A este caracterizata si ea prin pseudomembrane. desi acestia sunt sensibili la infectie cu virusul LTI. colorabile in roz prin metoda Giemsa prelunita ( Seifried. ocupand aproape jumatate de nucleu (Poliakova. Intr-un nucleu se constata de regula o singura incluziune rotunda. In schimb la puii pana la vrsta de 10 zile boala are un tablou clinic destul de caracteristic. uneori coaguli de sange. forma respiratorie. nu se inregistreaza mortalitate.In forma acuta se constata o traheita hemoragica: mucoasa este tumefiata. Aceste incluziuni se pot constata insa si in epiteliile pleoapelor si ale bronhiilor. Pentru infectia experimentala se utilizeaza mucusul traheal filtrat si aseptizat cu antibiotice. In general. Pseudopesta aviara. datorita uei materii cazeoase la orificiile glandelor mucoase. laringe si trahee. prin izolarea virusului LTI si prin examen histopatologic. in faringe si esofag se constata zone alb-galbui. de regula. conjunctivale. Scaderea ouatului in LTI nu este asa de accentuata ca in pseudopesta. Bronsita infectioasa. De astfel aceste infectii pot coexista. Coriza infectioasa prezinta modificari anatomopatologice ale mucoasei nazale. 1931). niciodata ale mucoasei laringotraheale. cu depozite fibrinoase. Ele se constata usor in faza initiala a bolii. Boala este. 1951). i. cu petesii si un mucus sanguinolent la suprafata. -Chiaguri de sange pe mucoasa inflamata a traheei. ovala sau neregulata. in genera. In forma cronica se constata pseudomembrane cazeoase in faringe. iar leziunile principale sunt de aerosaculita. Laringotraheita infectioasa afecteaza rareori puii tineri. Boala poate fi confirmata prin izolarea virusului si identificarea lui prin reactia HA si IHA. beningna cu mers cronic. este mai difuzibila. In examenul histopatologic se constata incluziuni intranucleare. Diagnostic: Datele epizootologice si anatomoclinice permit un diagnistic in formele acute si tipice. In forma subacuta se observa o laringotraheita: mucoasa este edematiata. in multe cazuri exista sindrom digestiv si nervos. Micoplasmoza aviara are o evolutie cronica. a sinusurilor intraorbitare. iar dupa detasarea lor mucoasa apare sangeranda. iar la pasarile peste varsta de 2 luni. in formele mai putin grave si cronice. modificarile anatomopatologice. observandu-se frecvent in forma acuta de boala rareori in cea cronica. mai ales in formele acute si subacute. cu 6 . prezinta un sindrom respirator mai putin accentuat. in celulele epitrliale ale mucoasei laringelui si traheei. pana nu sa produs alterarea pronuntata a mucoasei. cu un exudat fibrinos la suprafata. diagnosticul clinic este dificil sau imposibil din cauza asemanarii cu alte boli respiratorii. -Incluzii Seifried in celulele mucoasei traheale. la gainile adulta. Difterovariola aviara prezinta leziuni cutanate. nici chiar ca in bronsita infectioasa a gainilor. dar acestea sunt albicioase si usor detasabile. macroscopice si microscopice sunt carcteristice si precizeaza diagnosticul.

Vaccinul este un virus. iar cele la care nu s-a produs reactia locala vor fi revaccinate. cu semne respiratorii grave. Tratament. este de o inalta valoare diagnostica si este decisiv(a se vedea modificarile histopatologice). Acest vaccin viu are inconvenientul ca pasarile vaccinate raspandesc virusul un anumit timp dupa vaccinare. urmata de istalarea imunitatii dupa 9 zile pe o perioada de 6 luni. In formele subacute. preparat pe embrionul de gaina. 1. j. Puii sensibili fac de regula o forma acuta si tipica de boala. Istoric.vaccin viu. Din efectivele unde s-a aplicat vaccinarea nu vor fi scoase pasari de vanzare in scopul cresterii. In cazul cand din considerente economice nu se poate recurge la sacrificarea pasarilor bolnave si suspecte de contaminare. Pastrarea indemnitatii fermelor avicole se obtine prin controlu si carantina de 14 zile a pasarilor nou introduse in ferma.care se tamponeaza mucoasa traheala a puilor sensibili si rezistenti la infectie. Pentru izolarea virusului se inoculeaza embrioni de gaina de 9-10 zile. a puilor de gaina. Pasarile vaccinate vor fi controlate dupa 4-6 zile. fara alte manifestari morbide. Aplicarea lui se face dupa solubilizarea intr-un diluant special. La adulte boala se traduce prin tulburari ale ouatului. urmata de dezinfectia radicala a adapostului cu formol 1 .A. caracterizata din punct de vedere anatomoclinic prin inflamatia bronhiilor (ca si a traheei si a laringelui). In perioada de carantina se introduc martori de contact. livrabil sub forma liofilizata. cu ajutorul unei pensule aspre. prin tamponarea mucoasei cloacale. raspandire.U. profilaxie si combatere: Nu exista un tratament specific si eficace. importanta: A fost descrisa prima data in S. Se produce o inflamatie a mucoasei cloacale. produsa de un virus filtrabil. Efectivul vaccinat va fi crescut si exploatat separat pana la valorificarea lui totala. de catre Shalk si Hawn (1931) Beach si Schalm (1933) dovedesc prin probe de imunitate incrucisata diferenta intre laringotraheite si bronsita 7 . in special la inceputul bolii. Spre a se evita pericolul excretorilor de lunga durata. Aplicarea vaccinului se mai poate face pe pielea deplumata sau pe mucoasa oculara. Repopularea adaposturilor unde au stat pasarile vaccinate se va face numai dupa 2-3 dezinfectii riguroase si dupa trecerea a 2 saptamani vara si 6 saptamani iarna de la lichidarea efectivului si efectuarea dezinfectiei finale. tetraciclinele amelioreaza starea cinica prin actiunea lor fata de germenii secundari.2. cu evolutie acuta. Dupa aparitia bolii se vor sacrifica si valorifica pasarile din lotul unde a aparut boala.BRONSITA INFECTIOASA AVIARA (Bronchitis infectiosa avium) Este o boala infectocontagioasa de natura virotica. se va proceda numai la sacrificarea celor bolnave si vaccinarea celor aparent sanatoase din ferma contaminata. In studiile epizootologice sunt utilizabile testele serologice de SN si seroprecipitare in gel de agar. repopularea se va face numai dupa 3 luni. din efectiul propriu al fermei. Examenul histologic al mucoasei respiratoriii in formele acute si subacute. a.

mai rar cea digestiva. De asemenea. sub forma liofilizata este valabil peste un an. este mica. pana in prezent s-au pus in evidenta 5 tipuri imunologic distincte. prin mortaltatea mare la pui si raspandirea rapida in untatiile mari de crestere a puilor. Calea de infectie naturala. incepand cu ziua a 35-a dupa vindecare. Pastrarea virusului sub forma de lichid alantoamniotic necesita temperaturi sub -45°C.infectioasa. prin intermediul apei si al alimentelor contaminate. virusul nu a mai putut fi pus in evidenta nici la pasarile trecute prin boala. este cea respiratorie. Tulburari respiratorii traduse prin dispnee. ultrrior boala s-a constatat si la puii mai mari. traheal si nazal) contine virus. Jetajul (exudatul bronsial. virusul este eliminat incepand cu ziua a 3-a pana in ziua a 24-a dupa infectie. transmisibila prin vitelus la pui. La puii in varsta de 2-10 zile. Surse de infectie si mod de contaminare: Pasarile bolnave si recent trecute prin boala constituie sursa principala de infectie. ceea ce pledeaza pentru inexistenta purtatorilor de virus de lunga durata in bronsita infectioasa. e. moartea embrionilor in primele 4 -6 pasaje. Puii sunt lipsiti de voiciune. se ingramadesc in locurile calduroase. Boala este foarte pagubitoare . In mod experimental. in conditiile mediului exterior este mica. subcutanata si intravenoasa. La gainile adulte se constata o scadere accentuata a ouatului. La inceput boala a fost semnalata la puii mici. sangele si organele interne de la pasarile bolnave sunt virulente. Puii mai mari fac forme mai usoare de boala. c. mai rar indirect. ramanintarziati in dezvoltare. stau somnolenti. Virusul este eliminat in special prin jetej. in conditiile mediului exterior. respiratie bucala horcaitoare. infectia se realizeaza inconstanat. sub o forma grava si cu o raspandire rapida. prin coabitare. Rezistenta virusului. cu accese de 8 . Porumbelul este refractar la infectie. in varsta de 9-12 zile. Pe cale digestiva. puii mai mari. Contaminarea naturala se face direct. sub o forma mai putin grava. deoarece el nu produce. iar gainile adulte fac forma inaparenta de boala. trecuti prin boala. infectia se poate realiza prin instilatia nazala si laringiana a mucusului virulent. Izolarea virusului pe embrionul de gaina este destul de dificila. Se cultiva pe oul embrinat de gaina. Dezinfectantela uzuala in concentratii obisnuite distrug repede virusul. Simptomatologie: Perioada de incubatie in boala naturala este de 36 ore pana la 6 zile. puii stau cu cioicul deschis si gatul intins. d. cu dimensiuni de 70-105m . In cadrul virusului BI s-au constatat diferente imunologice . Pastrarea virusului. pe care ii protejeaza fata de infectie pana la 2 luni. Etiologie: Virusul bronsitei infectioasa (BI) este un mixovirus. Pasaril trecute prin boala castiga imunitate puternica si de lunga durata. raluri si tuse chintoasa. Receptivitate: Pui de gaina pana la varsta de 5-10 zile au receptivitatea maxima. exprimata numai prin tulburari ale ouatului. nici in oua. de regula. b. Prin fecale.

formele benigne respiratorii de pseudopesta aviara. In pulmoni: focare de bronhopneumonie. La tineretul peste 2 luni si pasarile adulte: tulburarile respiratorii sunt putin evidente. La puii peste 3 saptamani: mortalitatea este mica dar puii raman inapoiati in dezvoltare. cu exudat serogelatinos in bronhii si sacii aerieni. La puii peste 6 saptamani: semnele respiratorii sunt mult mai putin evidente. adeseori si inflam atia sinusurilor infraorbitale. nu se constata aspectul sanguinolent al exudatului ca in laringotraheita infectioasa. cu coaja subtire si aspra sau fara coaja. La ehamenul histologic nu se constata incluziispecifice ca in laringotraheita infectioasa. holera cronica si difterovariola aviara. puii nu mai prezinta semne de coriza. Mucoasa este puternic ingrosata. Modificari anatomopatologice: Leziunile nu sunt caracteristice.sufocatie. Adeseori se constata gaini fals ouatoare . manifestand mult timp dispnee si raluri. Modificari in aspectul si consistenta cojii oualelor. La puii mici sub 10 zile mortalitatea este de 50%. La gaini: degenerari ovariene. raluri traheale si tuse. Atitudine tipica in bronsita infectioasa a puilor. In faza acuta se constata o infiltrare celulara in lamina propria. dar refuza uruielile. Se constata si semne de conjuctivita si rinita. Cheaguri de sange in mucoasa tumefiata si inflamata a traheei. Nu se constata exudat sanguinolent ca in laringotaheita. Nu se observa niciodata semne nervoase. Dezvoltarea puilor se face necorespunzator cu varsta. stranut. micoplasmoza aviara. In unele cazuri se observa pericardita fibrinoasa. Durata bolii este de 3-10 zile. Mortalitatea este neansemnata. adica pasari cu aparenta normala care cauta cuibul. nu se constata tulburari digestive. La gainile ouatoare se constata o scadere a ouatului. In timpul acceselor de tuse. ouale sunt deformate. De regula. deoarece boala are multe asemanari cu celelalte boli respiratorii ale pasarilor: formele subacute si cronice de laringotraheita. uneori cu aspect cazeos. dar nu oua. produsa de tulpini mai putin patogene. Tabelul 9 I: . ceea ce impune un diagnostic complex de laborator pentru confirmarea sau infirmarea prezentei virusului BI. Diagnostic: Diagnosticul anatomoclinic este foarte dificil sau chiar imposibil. Foarte adesea aceste infectii pot coexista in acelas efectiv. mucozitatiile si exudatul cazeos acumulat in bronsii si partea inferioara a traheei sunt eliminate in exterior. Se constata o traheita catarala: petesii si exudat bogat seromucos pe mucoasa laringotraheala. g. cu jetaj seros. Puii prezinta dispnee. atrezii foliculare. In tabelul I se redau unele diferente intre BI si forma respiratorie a pseudopestei aviare. f. se constata o slabire progresiva. oua cu coaja moale si deformata. Pasarile consuma grauntele. nici nervoase. fara modificareaepiteliului cilindric traheal.

uneori petesi Petesii pot aparea peste tot Ouatul Scade rapid (uneori la zero). ouatul este scazut si nu se restabileste decat partial. profilaxie si combatere: Tratamentul curativ cu streptomicina (intramucular sau per os) are o valoare discutabila. in special. Pneumoencefalita. In afara de testul de SN se poate utiliza si seroprecipitarea in gel de agar. mai ales la puii tineri. cu o tulpina de virus de referinta cu titru ridicat. De asemenea se poate recurge la infectia experimentala a puilor mici. iar dupa o luna se poate trece la repopularea lor cu efective sanatoase. Diminuarea se produce de la primele semne de boala.pentru punerea in evidenta a virusului BI. pe masuri generale. In acest scop. matim 6 zile 411 zile Mortalitatea Numai la puii foarte mici La toate varstele Dispneea La numeroase pasari deodata Numai cateva pasari deodata Simptome nervoase Nici unul Frecvente Consum de hrana Redus la jumatate Nul La necropsie Exudat seromucos in trahee si bronhii. PSEUDOPESTA AVIARA (Boala de Newcastle.se face prin inocularea materialului suspect (mucus bronsic. sau intramusculara. iar amestecul este inoculat in oua embrionate in varsta de 10 zile. Puii peste varsta de 6 saptamani pot fi supusi imunizarii active cu un virus vaccin viu atenuat pe cale nazala. executandu-se dezinfectia adapostului. 1. Ouatul se restabileste dupa cateva saptamani Examenul virusologic. timp de 30`. Pesta Aviara Asiatica. in vitro. Dupa eliberarea adaposturilor de aceste efective se va executa o dezinfectie. oculara. se bazeaza. Inca normal la primele semne. provenite din gaini verificate ca indemne de BI. Tratament. Pentru prevenirea bolii se vor folosii la incubatienumai oua de la pasari si din ferma indemne de boala. din cauza difuzarii rapide a infectiei. indemni de BI. In locul unde apare boala vaccinarea nu da rezultate. Profilaxia si combaterea bolii. h. Puii din efectivele contaminate vor fi crescuti si destinati consumului cand ajung la greutatea de valorificare. serul pasarilor de cercetat se pune in contact. cu un ser anti-BI de referinta. Pesta Aviara Atipica) 10 . Se vor asigura conditii optime de crestere pentru puii tineri. aseptizate bacteriologic) in oul embrionat de gaina in varsta de 9-10 zile si adaptarea lui prin pasaje succesive pana la aparitia nanismului.Testul de SN se considera pozitiv daca 50% din embrioni au ramas in viata dupa 8 zilede la inoculare. Completarea efectivului de pasari se va face numai cu pui sanatosi. Puii mici vor fi crescuti separat de pasarile adulte. fiind contraindicata retinerea lor pentru reproductie. In loturile de pui unde apare boala se va proceda radical: puii bolnavi vor fi sacrificati. si a martorilor imunizati. In formele asimptomatice sau cronice se poate recurge la testul de SN pe oua embrionate. Scadere rapida la zero.3.broiaj de pulmon.Identificarea virusului BI din embrionul de gaina se face prin testul de SN pe embrionul de gaina.Bronsita infectioasa Pseudopesta aviara Incubatia 18-96 ore. prin inocularea intratraheala a materialului suspect. Pe o lunga perioada de timp. Loturile amenintate de contaminare vor fi supuse vaccinarii.

curca. jucand un mare rol in difuzarea boli. doar acolo unde se incalca masurile de profilaxie. raspandire. In schimb. fazanul. Aceste pierderi sunt consecinta morbiditatii si mortalitatii foarte ridicate cu care boala evolueaza. in concentratii uzuale. insotite sau urmate de manifestari nervoase.Pseudopesta aviara este o boala infectioasa. La noi in tara boala a fost introdusa in anul 1942. a restrictiilor impuse in cadrul masurilor de combatere si a cheltuielilor antrenate de aplicarea masurilor profilactice. La temperatura camerei rezista pana la 17 saptamani. ca si prin toate lucrurile venite in contact cu pasarile bolnave (furaje. c. prin cadavre. pene). provocand anual pierderi importante atat in sectorul industrial cat si in unitatile gospodaresti. Caldura il distruge repede iar razele solare in cateva minute. mai rar subacut. care elimina cantitati masive de virus prin toate produsele de secrectie si excretie (fecale. iar cand acestea sunt congelate pana la doi ani. Virusul pseudopestei se absoarbe pe eritrocitele de gaina si provoaca aglutinarea lor (hemaglutinarea). in care nu se respecta normele de profilaxie generala si specifica. iar in cotete pana la 250 de zile. mijloace de transport. importanta: Pseudopesta poate fi considerata ca fiind cea mai grava boala a pasarilor. Virusul este destul de rezistent in mediul exterior. Celelalte pasari nu sunt receptive sunt refractare. A fost diagnosticata pe toate continentele. enzootica specifica galinaceelor. apa. Omul poate vehicula virusu pasiv sau face infecti benigne sau inaparente. cu patogenitate medie. jetaj). puterea patogena a vrusului poate varia in functie de tulpina. care ii inhiba propietatea hemaglutinanta. etc). obiecte de inventar. deosebindu-se dinacest punct de vedere trei tipuri de tuilpini: cu patogenitate foarte scazuta (lentogene). enterita si tiflita hemoragico-necrotica. devenind purtator 11 . a. produsa de un virus filtrabil si caracterizata clinic prin semne respiratorii si digestive. In carcase si oua rezista pana la 200 de zile. b. oua. de tip evolutiv acut. Etiologie: Agentul patogen al pseudopestei este un virus care se cultiva pe oua embrionate ca si pe culturi de celule. formolul. clorura de var. iar anatomopatologic prin proventriculita. Surse de infectie : sunt reprezentate de pasarile bolnave. etc). distrug virusul in cateva minute pana la o ora. in apa 10-15 zile. bibilica. In prezent se mai inregisteaza focare limitate. ca si anticorpi care-i neutralizeaza actiunea patogena. Intre tulpinile de virus izlolate in diferite zone ale globului nu exist diferente antigenice. cu cea mai mare putere de difuziune. virusul determina formarea anticorpiior specifici. Caractere epizootologice: Receptivitate: In conditii naturale sunt receptive :gaina. iar cele din ultima grupa se izoleaza obisnuit din focarele grave de boala. asociate diferit. Antisepticile obisnuite (soda caustica. Tulpinile din primele 2 grupe se utilizeaza ca vaccinuri vii. Aceste propietati se folosesc in cercetarile de diagnostc la identificarea virusului. pana la 1-2 zile. In organismul pasarilor. patogene numai pentru pui (mezogene) si cu patogenitate ridicata (velogene). Ele pot face infectii inaparente clinic. Difuzarea boli se realizeaza si prin produsele si subprodusele pasarilor bolnave (carne. imbolnavinduse exceptional. Culturile pe oul embrionat servesc la prepararea vacinurilor antipestoase. Istoric. custi. paunul.

difuzand in afara focarului si cuprinzand teritorii mari. Pasarile nu mai rareori se vindeca. tot de natura nervoasa. evoluand ca cea mai contagioasa boala a pasarilor. In stomacul glandular se observa hemoragii si necroze localizate de obicei la varful papilelor glandulare sub forma unui brau la intrarea si iesirea din stomac ( proventriculita hemoragiconecrotica ). fara pofta de mancare. horcaitoare si stranut-tuse este caracteristic pseudopestei. Mod de contaminare:transmiterea boli se face direct prin cohabitarea pasarilor bolnave cu cele santoase si indirect pe cale respiratorie si digestiva. uneori si esofagiene se mai pot gasi mici noduli galbeni-cenusii. La nivelul mucoasei bucofaringiene. Frecvent se intalnesc si semne nervoase (convulsii sau paralizii). dispneica si zgomotoasa. furaje si particule de praf contaminate. Pe mucoasa intestinala. Pasarile sunt abatute. pseudopesta evolueaza grav. usor detasabile. In cavitatea bucala se constata un exudat mucos. Tabloul clinic: Boala apare dupa o incubatie scurta. in trahee se gaseste o cantitate mare de mucus filant.in 1-5 zile. cand virusul rezista mai mult in mediul extern. manifestata prin diaree. dupa o convalescenta lunga sau raman cu tare nervoase sub forma de paraliziii. d. e. In efectivele incomplet imunizate datorita vaccinarilor incorecte. cu fecale galben-verzui. Enzootiile cele mai grave in sezoanele reci si umde. uneori inconjurati de o zona hemoragica. faringiana. Dinamica epizootica:dupa ce a aparut intr-un efectiv. cu creasta si barbitele cianozate. abundent.rar mai mult. boala evolueaza mai benign si predomina sindromul digestiv si nervos. somnolente. Sindromul respirator sau laringotraheal. Semnele clinice sunt caracterizate printr-o stare generala grava. cu miros respingator. Gusa este impastata (indigestie ingluviala). dar si 12 . cu apa. In cazul in care nu se iau masuri corespunzatoare. horcaitoare. cu continut mucopurulent sau cazeos. gros. cuprinzand intr-un timp scurt 90-100% din pasari. in care numarul cazurilor de inbolnavire variaza intre 20-80%. iar pe mucoasa se observa hemoragii punctiforme sau focare necrotice mici de culoare cenusie galbuie. mai frecvent la baza sacilor cecali si intestinul gros. pasarile scot un zgomot asemanator cu stranutul. de 3-10 zile si evolueaza acut. Boala evolueaza in majoritatea cazurilor mortal. uneori sub forma de depozite difteroide. Acest concert de respiratie zgomotoasa. Laingotraheita consecutiva.activ. boal are o evidenta tendinta la evolutia epizootica. Un semn foarte frecvent este enterita. Pentru a se elibera de mucusul care obstrueaza caile respiratori anterioare. nervoase si respiratori. se intalnesc aspecte enzootice. scturand in acelasi timp capul. Dispnee La curca. Astfel in cavitatea bucala. insotita de tulburari digestive. laringiana. Modificari anatomopatologice: La pasarile moarte de pseudopesta se constata leziuni grave si foarte importante pentru diagnostic. este manifestarea clinica cea mai caracteristica pseudopestei si se traduce prin respiratie accelerata. Pe mucoasa cloacala se constata adeseori focare hemoragico-necrotice.

examenul microscopic al fecalelor este edificator. cotetelor si padocurilor cu soda custica 2% sau formol 3%. cu caracter epizootic. Prevenirea aparitiei pseudopestei in efectivele indemne se realizeaza prin masuri generale si specifice. este absolut necesara confirmarea diagnosticului prin examene de laborator. trebuie avuta o deosebita grija la achizitionarea pasarilor. nedispunand de mijloace curative eficace. dupa sterilizarea prin fierbere.pe restul intestinului. daca sunt in varsta de pana peste 2 luni si cu vaccin La Sota la tineretul sub 2 luni. etc. -vaccinarea de necesitate a pasarilor sanatoase. Holera evolueaza mai rapid. cu vaccin H sau Roakin. . Hemoragii in mucoasa stomacului glandular. In restul organelor se pot intalnii leziuni hemoragice sau degenerative. nervoase si respiratorii si a leziunilor de proventriculita si tiflita hemoragico-necrotica. distrugerea cadavrelor si asternutului prin ardere sau ingropare. dominate de simptome digestive. In cocidioza . In acest scop se expediaza la laborator mai multe pasari bolnave si cadavre. a tulburarilor generale intense. .Focare hemoragiconecrotice in intestin la gaina f. vehiculelor. Cercetarile de laborator constau in izolarea si identificarea virusului. Ca modificari histopatologice importante pentru diagnostic se citeaza si leziuni de encefalita nepurulenta. care constau in: declararea bolii si instituirea carantinei de gradul II. Tifoza este mai rar intalnita si evolueaza trenant si subacut cu anemie si tulburari digestive si cu leziuni hepatice grave. Boala s-ar putea confunda cu holera. 13 . pana la varsta de 2 luni. leziunile sunt mai putin constante si mai discrete. pentru eradicarea bolii se poate hotari sacrificarean intregului efectiv contaminat.sacrificarea pasarilor bolnave si darea lor in consum conditionat. La puii mici. iar cocidioza apare obisnuit la tineret si evolueaza numai cu simptome respiratorii. cu leziuni de hepatita miliara necrotica. boala avand o evolutie mortala. se observa focare hemoragico-necrotice. tifoza laringotraheita si cocidioza. oualelor pentru incubatie si furajelor. punctiforme sau sub forma de ulcere mai mari. intalnite la 88-89% din cazuri. Laringotraheita evolueaza numai cu simptome respiratorii. Diagnostic: Se stabileste pe baza difuzibilitatii accentuate.reactia de hemaglutinare si inhibare a hemaglutinarii si seroneutralizarii. g. Prognostic: Este grav. inregistrate uneori la pasarile vaccinate si la pui. h. care lipsesc in pseudopesta aviara. .dezinfectia halelor. Profilaxie: In efectivele contaminate boala se combate prin masuri generale si specifice. uneori. ca acestea sa provina din efective si localitati sigur indemne. In focarele atipice de boala. fara proventriculita si tiflita hemoragico-necrotica. prin inoculari la pui sau embrioni si examene serolologice. Ca masuri generale se vor executa dezinfectii profilactice si se va reglementa circulatia persoanelor. Cocidioza apare obisnuit la tineret si evoluaza cu diaree si tiflita hemoragica difuza.

Abliitatea sa de a cauza boala acuta la oameni 14 . H5N1 se modifica rapid si prezinta tendinta de a dobandii gene de la virusi. Pasarile domestice. Vaccinul antipseudopestos La Sota este preparat dintr-o tulpina mai atenuata ( lentogena ). Boala a fost descoperita in Italia in jurul anului 1900. care le uneste forrnand nucleoproteidul. In efectivele mari se poate aplica in apa de baut sau sub forma de aerosoli. Istoric si raspandire. Din 16 subtipuri de virusi ai tipului A (numite H) fiecare cu 9 sub-subtipuri (numite N). H7 sj H9 sunt capabile sa treaca granitele dintre diferite specii (in special de la pasare la om). Combinatia H5N1. lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza individul in timpul bolii. prezinta particularitati din mai multe puncte de vedere. doar trei -H5. ARN (subtipurile H5 si H7). inclusiv gainile si curcanii. b. invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica. sunt deosebit de predispuse la epidemiile de gripa letale.4. Izbucnirile formelor foarte patogenice pana acum au fost cauzate de virusul gripal de tip A. acestea fiind si cele mai rezistente la infectie.Profilaxia specifica consta in vaccinarea profilactica periodica a tuturor pasarilor. ( GRIPA Avian influenza AVIARA ) a. care actioneaza ia nivelul acidului ribonucleic. rnateriaiul genetic al virusului). Gripa aviara (Avian influenza). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun. la pui se poate administra incepand cu varsta de 8-10 zile. Se prezinta in fiole. sub forma liofilizata ce se dilueaza in diferite proportii. in diluant. Se mai folosesc cu succes si alte vaccinuri cuma ar fi: vaccinul antipseudopestos viu din tulpini mezogene ( H sau Roakin ) si vaccinul uleios inactivat. Tehnica vaccinarii antipseudopestoase la gaina 1. din familia Orthomyxoviridae. Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din noua fragmente care codifica 144 proteine virale (combinatii intre N si H. Trebuie retinut faptul ca indiferent de tipul de vaccin utilizat lupta antiepizootica impotriva pseudopestei nu va fi incununata de succes daca nu se respecta toate masurile profilactice generale. La noi in tara se utilizeaza in mod curent vaccinul antipseudopestos La Sota. La pasarile adulte. desi unele specii sunt mai rezistente la imbolnavire. cea care a permis trecerea de la pasari la om. infectand si alte specii de animale. Etiologie: Toate pasarile sunt considerate predispuse la infectie cu gripa aviara. Perioada de incubatie este de la trei la cinci zile. acestea fiind folosite mai des in fermele de selectie la curci si gaini.5 ml la gaina si 1ml la curca. Se administreaza individual pe cale conjunctivala sau subcutan in doza de 0. Pasarile migratoare (in special ratele salbatice) sunt considerate principala sursa de gripa aviara. iar simptomele variaza de la un individ la altul. este indicata vaccinarea in continuare cu vaccinul La Sota din 3 in 3 luni. este o boala infectjioasa a pasarilor cauzata de mutatia de tip A a virusului gripal. de atunci raspandindu-se in intreaga lume. mai aleas la cele apartinand raselor perfectionate. in schimb.

ca uzata de aceeasi tulpina. Infectia la oameni a coincis cu o epidemie de gripa aviara. pana acum. pagubele provocate industriei avicole din aceste tari fiind colosale. Tabloul clinic: Tabloul clinic al infectiilor gripale aviare este foarte variat. Prima infectie cu un virus de gripa aviara inregistrata la om a aparut in Hong Kong in 1997. cand tulpina de tip H5N1 a cauzat boli respiratorii acute la 18 persoane. dar acestea sunt inconstant prezente si apar nu numai in pesta aviara. In secolul al XX-lea. localizate mai ales la cap si gat. Forma asimptomatica poate fi demonstrata numai prin evidentierea anticorpilor serici. apa.a fost confirrnata. circulatorii. Uneori gripa pasarilor evolueaza numai cu manifestari respiratorii sau digestive si chiar asimptomatic. c. echipamente si imbracaminte. de infectare prin mancare gatita din carn de pasare (de la e animale bolnave la om si de la un om bolnav la altul). la populatiile de pasari domestice din Hong Kong. cand un nou subtip de virus apare. Mai mult. Despre gripa aviara s-a pomenit din nou spre sfarsitui anului 2003. foarte importante pentru orientarea diagnosticului. dependent de tipul de virus. specia de pasari. in primul rand. Modificari anatomopatologice: 15 . virusii care au suferit mutatii s-au dovedit capabili sa provoace efecte catastrofale. studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate cauza boli acute si la oameni. dar nu au cauzat boii acute. cu deosebirea ca in pesta aviara apar frecvent si edeme ale tesutului conjunctiv subcutanat. Pentru ca virusii gripali suporta schimbari genetice frecvente. virusii gripei aviare nu afecteaza si alte specii decat pasarile si porcii. Formele clinice cele mai grave le prezinta pesta aviara. de trei patru ori intr-un secol. digestive si nervoase. Investigatiile legate de izbucnirea epidemiei au stabilit ca sursa infectarii oamenilor a fost contactul direct cu pasarile afectate. este nevoie de o monitorizare permanenta a situatiei gripei la nivel global si ajustari anuale in compozitia vaccinurilor antigripale. nu au fost inregistrari. in schimb. Exista o mare asemanare sub aspect clinic intre pesta aviara si pseudopesta aviara (boala de Newcastle). marea epidemie de gripa dintre 1918-1919. dintre care 6 au murit. Edemele constituie semne caracteristice. Transmiteri s-au inregistrat si la lucratorii de asistenta medicala. cu tulburari respiratorii. Oricum incidenta epidemiilor de gripa este imprevizibila. a fost urmata de epldemii in 1957-1958 si 19681969. care se estimeaza ca a cauzat moartea a 40-50 milioane de oameni in intreaga lume. cand milioane de pasari au trebuit sacrificate in rnai multe tari asiatice pentru a preveni raspandirea infectiei. epidemiile pot dura ani. Transmiterea bolii se face prin aer si prin excrementele pasarilor (de la un animal bolnav la altul). activitati ce au fost prioritare pentru Programul Global de Gripa al Organizatiei Mondiaie a Sanatatii (OMS) inca de la inceputul lui in 1947. d. Dupa modelele precedente. in mod normal. epidemiile de gripa se asteapta sa apara. varsta si conditiile de intretinere. apoi prin alimente contaminate. in absenta masurilor prompte de control sustinute de o buna supraveghere. Expertii in domeniu considera ca o alta epidemie de gripa este inevitabila si posibil iminenta. Studiile efectuate ulterior la nivel genetic au aratat ca virusul a trecut direct de la pasari la oameni. in medie.

In abatoare si in intreprinderile de valorificare a deseurilor organice. In gripa aviara cu manifestari predominent respiratorii. pentru o continua adecvare a compozitiei antigenice a vaccinului corespunzator evolutiei procesului de reasortare genomica a virusurilor care produc boala. nu asigura o protectie fata de virusurile gripale aviare. traheita. Pentru combaterea bolii la pasari in focarele diagnosticate. este necesara sacrificarea intregului efectiv si efectuarea de dezinfectii generale riguroase in adaposturile depopulate. Dakkar si Africa subsahariana) spre Delta Dunarii sau alte lunci din sudul tarii. nu a fost 16 . nici macar pentru populatia Europei. Acelasi lucru este valabil si in cazul singurului tratament anti viral care pare sa fi dat pana acum rezultate impotriva gripei aviare. care se practica anual in tara noastra. f. Vaccinarea antigripala obisnuita. De aceea. Aceasta masura trebuie aplicata cu prioritate in localitatiile aflate pe culoarele de migrate a pasarilor saibatice acvatice. Pentru protectia populatei umane fata de contaminarea cu virusul gripal aviar este esentiala respectarea normelor de igiena veterinara pe tot parcursul procesului de crestere a pasarilor si de obtinere si de prelucrare a produselor avicole. nespecifica. Dinspre nord (Marea Baltica). deoarece acestea sunt diferite din punct de vedere antigenic. care nu trebuie sa vina in contact cu pasarile domestice si nici cu furajele si apa destinata acestora. cantitatile necesare in cazul unei epidemii globale ar depasi cu mult capacitatea rnondiaia de produce. a fost pusa la punct prepararea de vaccin contra tipului aviar H5N1. la care se adauga prezenta edemelor gelatinoase in tesutul conjunctiv subcutanat. iar dinspre sud cu virusul encefalitei West Nile. e. aerosaculita si pneumonie interstitiala. Transmiterea virusurilor gripale pe alte cai si mai ales prin ou. in care nu au acces pasarile salbatice. sero-fibrinoase sau sero-hemoragice in cavitati si a hemoragiilor pe seroase si mucoase. care se manifesta tot mai frecvent. se considera ca protecta pasarilor si a oamenilor fata de gripa aviara trebuie realizata preponderent prin masuri de protectie generala. fiind transmis de tantari (la animale si la om). se constata catar conjunctival. exista doua culoare mari de migrate a pasarilor: din nord (mai ales din Marea Baltica) si din sud (Delta Nilului. In Romania. dar OMS apreciaza ca in cazul aparitei unei pandemii de gripa aviara nu ar fi posibila o productie suficienta de vaccin. obisnuit. desi pare posibila. dar posibil si din est (Marea Caspica) migratia pasarilor ameninta teritoriul Romaniei cu gripa aviara. Diagnosticul de certitudine al bolii se bazeaza pe izolarea si identificarea virusului gripal sau si pe evidentierea anticorpilor in serul sanguin al pasarilor trecute prin boala. In proventricol pot sa apara hemoragii diseminate sub forma de inel. sinuzita. dar utilizarea vaccinurilor in acest scop este limitata din considerente economice.Modificarile anatomopatologice constau in leziuni asemanatoare cu cele din pseudopesta. In transmiterea la distanta a acestor virusuri un rol important revine pasarilor salbatice migratoare. Masuri de profilaxie : Vaccinarea pare sa fie singura posibilitate certa de prevenire a gripei aviare. Pe plan mondial. Vaccinurile inactivate dau o imunitate de scurta durata si utilizarea lor presupune o permanenta cunoastere a tipurilor existente in teritoriu. a exsudatelor seroase. obisnuit intalnite in pseudopesta. Chiar daca acesta se va dovedi eficient. dar lipsesc modificarile cu caracter necrotic-difteroid. Tratament : Impotriva lui H5N1 nu exista deocamdata decat un vaccin aflat in stadiu experimental. rinita. Este mai ales important ca pasarile domestice sa fie crescute in spatii inchise.

caracterizata din punct de vedere clinic printr-un catar oculonazal si tumefierea fetei. 17 . asigura distrugerea virusului gripal in decurs de cateva minute. Prin etiologia ei multipla. insotit adeseori si de catarul sinusurilor infraorbitale. iar spalarea cu apa calda si sapun a mainilor si in general a suprafetlelor contaminate. cu o etiologie complexa.CORIZA ( RESPIRATORII CONTAGIOASA infectiosa A avium AVIARE PASARILOR ) Coryza Este o boala infecto-contagioasa a pasarilor. 2. termenul de coriza este mai mult un termen generic decat al unei boli distincte. ca si utilizarea de antiseptice si dezinfectante uzuale.1. cu mers enzootic.BACTERIOZE 2.inca constatata in conditii naturale. Tratamentul termic al carnii si oualor exclude posibilitatea infectarii omului pe aceasta cale.

Istoric. holera cronica). Alimentatia carentata. temperatura de 45-50?C il distruge imediat. imobil. in secretiile nazale ale pasarilor bolnave de coriza. se cultiva in agarul cu sange 5%. cu toate multiplrle cercetari microbiologice facute in acest scop. pe care il denumesc hemophilus galinarum cu toate ca el n-ar prezenta absolut toate caracterele acestuia. De Blieck pune in evidenta. prin cultura acestui germen instilata nazal.a. intr-o atmosfera cu COÞ 10%. curca. datorita carentei in vitamina A. gram-negativ. porumbelul si fazanul. de o serie de cauze favorizante. Timpul rece. c. importanta: Coriza contagioasa a fost mult timp considerata ca un simptom al altor boli specifice (difterovariola aviara. o data cu aparitia timpului rece. La temperatur de 22?C rezista apna ia 4 zile. hipovitaminoza A. In 1931. Mai multi autori americani izoleaza si descriu un germen asemanator cu cel descris de De Blieck. sub forma unor picaturi fine de roua. Rezistenta germenului este mica in conditiile mediului exterior. Hemophilus gallinarum este un bastonas cocoid. Evolueaza sub forma enzootica. Cultivarea repetata pe medii artificiale duce la pierderea patogenitatii pentru gaina. Hemoglobinophilus coriaze gallinarum). Receptivitate: In mod natural sunt receptive gaina. Se mai considera de catre unii ca agetul etiologic ar fi un virus filtrabil cultivabil pe oul embrionat de gaina. Foarte putin receptive sunt palmipedele. joaca un rol favorizant. aparitia si raspandirea infectiei intr-un efectiv de pasari sunt influentate. umed. De Blieck. Boala este destul de raspandita in toarte tarile cu avicultura intensiva. care are rol im portant in mentinerea integritatii epiteliilor. colorabil bipolar. nu este produsa de virusul difterovariolei aviare. parazitismul. o bacterie fina gram-negativa. El reproduce boala la pasare. fiind astazi considerat ca agent al bolii cronice respiratorii. ventilatia insuficenta a adaposturilor. Coriza contagioasa are un pronuntat caracter sezonier. Este hemofil. tineretul intre 3-8 luni este mai sensibil. asternutul umed. apare mai ales toamna spre iarna. boala capata 18 . b. ca si Fally mai inainte (1918). Indiferend de germenii microbieni in cauza. In afara cauzelor enumerate mai sus si alti factori ca:oboseala de transport. cu caracter contagios. cu care reusesc sa reproduca boala. umed si avariatilorbruste de temperatura. adaposturile cu curenti reci de aer. in gospodariile in care factorii favorizanti actioneaza timp indelungat. supraincalzirea si lipsa de oxigen legata de suprapopularea adaposturilor constituie factori favorizanti ai aparitiei si raspandirii boli. intr-o mare masura. a facut dovada experimentala ca aceasta coriza. Germenele descris de Nelson (1923-1936) s-a stabilit ulterior ca apartine grupului PPLO. favorizeaza aparitia bolii. In cadrul aceleas specii. colorabila bipolar. raspandire. Etiologie: Etiologia corizei contagioase este inca neprecizata. avand caracter hemoglobinofil ( B. De asemenea se cultiva bine in agar cu ser de gaina si medii cu drojdii. de altfel este cunoscuta coriza de nutritie . Sensibilitatea la infectie este influentata intr-o mare masura de deficienta factorilor zooigienici. suprapopulare a acestora.

Aspect de cap de bufnita Sinusurile se dilata mult. pasarile erespira pe cavitatea bucala si tin ciocul cascat. uneori enzootia capatand un caracter stationar. pielea in dreptul lor este edematiata. d. uscate. Inflamatia mucoasei nazale se extinde si la mucoasa conjuctivala a sinusurilor. caracterisric. cu o mortalitate de 2-10%.` Mult mai rar. se lipesc. Boala este afebrila. Mai rar se constata semne de cheratita. acestea sunt destinse. e. Din cauza respiratiei bucale. aceasta in cazul cand nu se remediaza conditiile zooigienice si nu se iau masuri de combatere. Durata enzootiei intr-o crescatorie cu efectiv mare de pasari este de cateva iuni. se produce deformarea boltii palatine spre cavitatea bucala. producand uneori o obstructie a narilor. Cand conditiile zooigienice sunt nesatisfacatoare. Dupa cateva zile. prin exudatul consistent care nu se mai evacueaza sre cavitatile nazale. dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. apoi pe masura ce boala avanseaza. Boala este destul de raspandita in toate tarile mai ales in un itatile mari avicole. acestea sunt destinse. uneori pana la 8 zile. jetajul devine mucopurulent. ulceratia cornei si chiar panoftalmie. procesul inflamator de la mucoasa oculara si nazala se poate extinde spre trahee si bronhii. mucoasa. cu aspect uneori de cap de bufnita . Dupa 2-3 zile se constata o secretie limpede. Mucusul nazal se amesteca cu praful din atmosfera. pe regiunea sinusurilor infraorbitare. . In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. Simptomatologie: Incubatia naturala este de 1-3 zile. pasarile la inceput au apetit normal. gros. cunoscut in limbajul popular sub denumirea de tâfna . sensibile. Mai tarziu exudatul din cavitatile sinusurilor devine consistent. scaderea productiei de oua si slabirea progresiva a pasarilor Durata evolutiei bolii este de 2-4 saptamani. La presiune. In acest caz. Diagnostic: Din punct de vedere epizootologic si clinic. Uneori. La inceput. capul tumefiat. pasarile scutura capul. limba se usuca si pasarile in timpul respiratiei fac un zgomot special. se scarpina cu piciorul la nari. pleoapele sunt tumefiate. ceea ce duce uneori la imposibilitatea inhiderii ciocului. stranuta. adeseori exudatul iese prin orificiile nazale. Secretia conjuctivala la inceput seroasa devine mucopurulenta. procentul de mortalitate poate fi mult mai ridicat.un caracter stationar. jetaj si sinuzita. formandu conclomerate murdare. se constata micsorarea apetitului. de asemenea o secretie conjunctivala serosa. In cazul inflamatiei sinusurilor infraorbitare. cazeos. pasarile tin ochii inchisi. urat. Boala se traduce printr-o coriza subacuta. in -se jurul orificiilor nazale Conjuctivita . coriza contagioasa se aseamana cu numeroase 19 . Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. din cauza destinderii enorme a sinusurilor.

Tratamenrul profilactic al pasarilor sanatoase dintr-un efectiv contaminat se face prin administrarea antibioticelor din grupa tetraciclinelor. In holera aviara insa. Difterovariola aviara: in formele atipice. Boala cronica respiratorei: este foarte greu de diferentiat clinic si chiar anatomopatologic. se produce dupa cateva zile.5%. se aseamana cu coriza contagioasa. Sulfadiazolul se administreaza timp de 7-10 zile in apa. sub forme de pete alburii. starea generala mai grava. care prin detasare lasa o mucoasa sangeranda. se traduce uneori prin coriza.2%. datorate acumularii unei substante cazeoase in glandele mucoasei. Caracteristice in aceasta boala sunt leziunile din mucoasa laringiana si faringiana. fata de care trebuie sa se faca un diagnosic diferential. In caz de coriza contagioasa se reproduce. fara de care celelalte mijloace sunt eficace. f. prin aplicarea in cavitatea nazala a unor oleuri antiseptice (antibiotice. In aceasta boala avem leziuni de aerosaculita. sulfametazina) administrate in apa de baut reprezinta un tratament comod in efectivele mari de pasari. aplicate pe pielea deplumata a unui membru. Difterovariola mai poate fi precizata si prin infectia experimentala.Tratament. cu depozite fibrinoase galbui in sacii aerieni. Examenul histologic poate ajuta diagnosticul. Teramicina sau Hostaciclina se adauga in hrana concentrata in proportie de 200 -400 mg pentru 1kg de concentrate. Diagnosticul de laborator: consta in izolarea din cavitatea nazala a agentului patogen (hemophilus galinarum) si infectia experimentala cu cultura acestui germen. pseudomembrane difteroide in cavitatea bucala. nu 20 . septicemice. nu pe cale bucala in apa sau furaje. cu evolutie supraacuta si acuta. Concomitent. dupa cateva zile de la instilatia nazala. Hipovitaminoza A: se manifesta prin pseudomembrane alb-galbui. se manifesta in animite cazuri sub forma de coriza cronica. Pseudopesta aviara: forma subacuta benigna.boli ale pasarilor. Prin broiaj de pseudomembrane suspendate in ser fiziologic. iar din secretia nazala se izoleaza germenele respectiv. in concentratie de 0. lichidul alantoamniotic producand aglutinarea globulelor rosii de gaina). Daca tratamentul cu antibiotice se aplica parenteral. cu dimensiunea de 1-2 mm. in caz de difterovariola. Ea este insa mai difuzabila. dispneea accentuata si de regula exista si forme acute de boala. oleuri eterice. Diferentierea se mai poate face si prin diagnosticul terapeutic. pasarile cu coriza vor fi tratate si local. cu o simptomatologie caracteristica. Streptomicina injectata intramuscular are efect terapeutic bun in coriza si este ineficace in difterovariola. Prin presiune se evacueaza din glandele mucoasei materia cazeoasa sub forma de cilindrii de 2-3 mm lungime. Precizarea pseudopestei se face prin examen virusologic ( inocularea oualelor embrionate cu o suspensie din broiaj de creier. profilaxie si combatere: Prima si cea mai importanta masura profilactica si curativa este imbunatatirea conditiilor de adapostire si alimentatie. leziunea caracteristica. vitamina A in oleu de vaselina). Sulfametazina se administreaza timp de 3-5 zile in apa de baut in concentratie de 0. Laringotraheita infectioasa: este o boala cu manifestari si leziuni traheo-bronhice. Examinarea in masa a uni efectiv de pasari ne da posibilitatea sa constatam si forme tipice de difterovariola: leziuni nodulare pe pielea capului. Modificarile anatomopatologice si examenul bacteriologic precizeaza diagnosticul. un catar nazal tipic. Sulfamidele (sulfadiazolul. Adaosul de vitamina Ain alimente joaca un rol important. formele de coriza coincid sau sunt precedate de forme acute. care prin detasare lasa mucoasa putin modificata. Holera aviara: forma cronica.

valoarea profilactica a vaccinarii este relativa. cu pasari din efective verificate ca indemne de boala. al bronhiilor si chiar al plamanului. PARAZITOZE RESPIRATORII AVIARE 3. Coriza contagioasa aviara- aspect clinic 3. care se produc la galinacee si anseriforme in urma dezvoltarii helmintilor din familia Syngamidae la nivelul traheei. 21 . Pentru eradicarea bolii intr-o crescatorie contaminata este recomandabila valorificarea prin consum prin consum a intregului efectiv. cand pasarile ajung la greutatea de valorificare.1. dezinfectia radicala a adaposturilor si repopularea crescatoriei. In scop profilactic este utila administrarea antibioticelor furajere in zilele si perioadele cu timp rece si umed. primele lucrari stiintifice asupra ei apar in secolul al XVIII-lea.este necesar si tratament local. ( a. b. Istoric si si raspandire: Cu toate ca boala este cunoscuta inca din secolul al XV-lea sub denumirea de viermii rosii ai gatului . Imunoprofilaxia activase poate face printr-un vaccin inactivat dintr-o cultura de H. SINGAMOZA Singamidoze GALINACEELOR ) Definitie: Sunt boli cunoscute si sub numele de helmintozele aparatului respirator. Gallinarum. dupa doua saptamani de l a dezinfectia finala.

in general 3-6 perechi. In stadiul adult. ca gazda intermediaras.Boala este raspandita in aproape toate tarile lumii. Sunt insa pareri ca localizarea in trahee s-ar face fara a fi nevoie de migratia larvelor prin circulatie. Sunt cercetari care au demonstrat ca atat ramele cat si unele gasteropode terestre pot acumula in organism formele larvare de Syngamus. paunii si anseriformele. dar cu reaparitii de la an la an. localizandu-se apoi in trahee. masculul este prevazut cu o bursa caudala. Evolutia se face deosebit de repede. d. dar mai exact o data cu excrementele. de asemenea. cu ajutorul careia este fixat de femela in permanenta dand cuplul caracteristic. Se poate intampla ca numarul parazitilor sa fie mai mare si sa formeze ghemuri mai.. ales la fazan. (1956) c. boala este cantonata in cateva regiuni. f. alb-galbuie. si Suteu E. constituind in acest fel un izvor de contaminare de la an la an. Epizootologie: Boala se gaseste numai in unele regiuni unde se mentine de la an la an. Sunt pareri ca pentru a se dezvolta.. iar femela poate ajunge pana la 30 mm lungime. Aceste oua se pot dezvolta in mediul exterioor daca au temperatura in jurul a 25 C si umiditate suficienta. astfel ca in 1421 de zile de la ingerarea larvelor infestate deja se pot gasi oua in fecalele pasarii infestate. Printre cele domestice sunt afectate: gainile. Larvele ingerate de pasari si ajunse in tubul digestiv trec pe cale circulatorie in plamanul acestora. Se pare insa ca ajungerea in trahee direct din tubul digestiv anterior este mult mai grea. Contaminare Aceasta se poate face direct prin ingerarea formelor larvare impreuna cu alimentele sau apa. In mediul exterior. Singamus trachea are nevoie . Gura este orbiculara si are o capsula bucala puternica in fundul careia se gasesc 7-9 dinti. atat la pasarile domestice cat si salbatice. Leziunile de mucoasa traheala se datoresc capsulei bucale a viermilor si ele se prezinta ca mici timefactii. femela se gaseste fixata pe mucoasa traheala in special. femela eliminand oua deja embrionate in momentul eliminarii lor. dupa cum si prin ingerarea formelor facultative aratate. Syngamus trachea este un vierme de culoare rosie. uneori continand o mica masa cazeoasa sau numai purulenta. Arges etc. in cazul cand sunt inghitite. In tara noasatra a fost semnalata si de Simionescu E. la mentinerea si intinderea focarului. Pasarile salbatice contribuie. cu importanta mai mare sunt fazanii. pe suprafete mici. (1952) si apoi de Lungu V.2 mm latime. masculul si femele formand in permanenta un cuplu asemanator literei Y. In acest stadiu este infestanta si poate contamina si alte pasari. In tara noastra. ele ajung fie o data cu tusea sau stranutul pasarilor. e. Masculul masoara 2-6 mm lungime pe 0. De 22 . Modificari anatomopatologice Mai ales in sfertul anterior al traheei se gaseste un numar variabil de perechi de Syngamus. Etiologie: Agentul patogen . ouale fiind deglutite. iar dintre cele salbatice. ca: Bucuresti. Sunt viermi ovipari. de rame din genul Lumbricus. curcanii. in timp de cel mult 7 zile apare o larva de 280 lungime pe 15 largime.

Profilaxia: Se izoleaza pasarile bolnave. atat la fazani cat si la gaini si pui. totusi pana acum nu se dispune de un tratament usor de aplicat. tracheea. de preferat pe locuri nisipoase unde ouale de helminti nu se pot dezvolta. la puii foarte tineri se pot vedea. Este indicat sa se foloseasca padocurile cat mai uscate . Singamus Simptimatologie: Manifestarea clinica este in functie de varsta pasarilor. 23 . actul respirator devenind extrem de dificil. Ciocul este tot timpul intredeschis si puii au tendinta sa inghita mereu. dupa care gatul este intins si respiratia accelerata. Solutia Lügol (iod metalic 1g. mortalitatea putand ajunge pana la 80% la puii in varsta de 2-3 luni. tendinta de asfixie. La varsta de 3-4 saptamani sunt semnele respiratorii. administrata de 3 ori la interval de 2 zile.25-1 ml per os. chiar in alimente. Prognostic: Pentru tineretul sub 2-3 luni. Se face deparazitarea cotetelor si se iau masuri ca puii pan la a varsta de 1. Tratament: Cu toate ca s-au incercat multe substante chimice. vindecarea spontana este o raritate.asemenea g. Din cand in cand se aude o tuse puternica si brusca. k. Puii fac eforturi penibile de inspiratie. Tot pe aceasta cal s-au folosit solutii alcoolice de acid salicilic 8% cu rezultate mai bune.5 luni sa nu consume rame. Diagnostic: Semnele clinice. in special la puii tineri. se Trahee pot gasi de fie noduli pui miliari cu pe trhee. i. ciocul in permanenta deschis. in doza de 0. in unele cazuri cele mai bune rezultate. sunt suficiente pentru diagnostic. pe cale intratraheale. Pofta de mancare scade treptat. tusea. viermii in trahee. inoculand pana la 1 ml. Se foloseste tetraclorura de carbon. pui slabesc si mor. Se poate confirma diagnosticul prin examenul ovohelmintoscopic. cu ol. h. j. iodura de potasiu 2g si apa distilata 250 ml) a dat bune rezultate. S-a observat ca ingerarea de usturoi da. prognosticul este grav. la o lumina puternica prin transparenta. olivarum sausimpla. atat la puii de gaina cat si la fazan. fie mici abcese.

Dezvoltarea MICOPLASMOZE la Singamus RESPIRATORII trachea. La curci evolueaza sub forma de sinuzita periorbitara. Prin importul de pui si oua de reproductie. adeseori cu depozite fibrinoase. dupa importul de pui din Canada. Istoric.. MICOPLASMOZA BRC= Boala Definitie RESPIRATORIE respiratorie AVIARA cronica) : Este o boala infectioasa a galinaceelor. Anglia.4. Olanda.A. scaderea ouatului. urmate de intirzierea in dezvoltare a tineretului aviar. Ca nada.A. cu mers enzootic. Anatomopatologic se traduce prin aerosaculite.U. Etiologie: Agentul etiologic este Mycoplasma gallisepticum. a micsorarii productiei de oua si carne. acolo unde rasele de gaini au atins o specializare mare. deprecierii calitative a carnii si necesitatii unor tratamente costisitoare. Adeseori acest PPLO actioneaza in 24 . totusi pagubele economice sint mari din cauza intirzierii in dezvoltare a ti-neretului aviar. ajungind uneori pina la cahexie. b. de slabirea progresiva a gainilor adulte. c. AVIARE 4.U. De la pasarile bolnave ea se izoleaza in mod regulat unele tulpini sint patogene. boala s-a constatat prima data in 1958. boala s-a raspindit in-tr-un numar mare de tari. tuse. desi mortalitatea este mica. Astazi este foarte raspindita in fermele avicole din sistemul intensiv de crestere. caracterizata clinic prin semne respiratorii cronice: raluri traheale. raspindire : Boala a fost descrisa prima data in S. Boala este foarte raspindita in S. Importanta economica a bolii este mare . ( a. de De-laplane si Stuart (1943). altele nu. In Romania. a procentului redus in fecunditate si ecloziune.1.

.sau bilaterala. -1 producind leziuni pe aparatul respi rator. altermnd cu stranut. Cind actioneaza microorganismul singur. alimentatia deficitara. Pasarile peste virsta de 10 luni fac. Ele dau oua cu procent scazut de fecunditate. Simptomatologie. datorita aerosaculitei : tuse. de regula ca sinuzita uni. Incubatia naturala. reactiile postvaccinale mai ales cu vaccinuri vii etc.asociatie cu alti germeni bacterieni sau virali. care poarta ger-menii in aparatul respirator si-i elimina prin exsudatul cailor respiratorii.Dispnee accentuata. rareori tuse. gallisepticum inhiba fe-nomenul de aglutinare a eritrocitelor de gaina. care determina exprimarea clinica a infectiei. productia de oua scade cu 10 50%. boala debuteaza uneori cu semne de coriza cronica. stranut. In cazul infectiei transovariene. prin oua infectate. pierderile prin mortalitate sint neinsemnate atunci cind conditiile de intretinere sint bune. Se rul pasarilor infectate in contact cu cultura de M. respiratie horcaitoare. Aceasta stare morbida este urmata de intirziere in dezvoltare. pina intervin o serie de factori favorizanti. agentul etiologic pro duce initial inflamatia catarala a mucoasei respiratorii si a sacilor aerieni. gallisepticum. La puicile in virsta de 5 6 luni. Se cultiva pe mediile cu ser si in embrionul de gaina pe care omoara. pro -venite de la gainile bolnave sau purtatoare de micoplasme (transmisie transovariana). diverse afectiuni respiratorii. micro -climatul necorespunzator din adaposturi. 25 . iar transmisia se face prin contact pe cale orizontala. Anticorpii aglutinanti din serul gainilor infectate natural pot fi pusi in evidenta prin reactia de aglutinare cu un antigen de M. e. parazitismul intestinal. raluri la nivelul larinxului si traheei. Tulpinile patogene produc aglutinarea globulelor rosii de pasare. Puii stau cu ciocul intredeschis. conjunctivita. puii eclozionati sint infectati inca din viata embrionara. Sinusurile infraorbitare sint dilatate de un exsudat seromucos sau cazeos. Infectia puilor tineri poate ramine mult timp latenta. Uneori apare o diaree cronica. La puii in virsta de 1 3 luni se constata : apetit redus. dispnee. cio cul intredeschis. Calea de infectie naturala este cea respiratorie . raluri fine traheale. in generall forme benigne de boala sau infectii inaparente. boala se manifesta. dispnee. fortajul fiziologic in timpul ouatului la puicile in virsta de 5 6 luni. Mortalitatea la tineret variaza intre 10 si 30°/o. la adulte. M. mai ales din sacii aerieni. este de 10 30 zile. keratite. Incidenta si gravitatea formelor clinice este in directa legatura cu actiunea factorilor favorizanti. acesta determina o boala in general benigna in asociatie cu alti germeni boala capata insa un caracter grav. d. Un alt mod de transmitere este calea verticala. Epizootologie: Sursele de infectie si modul de contaminare. Boala evolueaza cronic. care uneori deformeaza capul. in cazul contaminarii prin contact. jetaj seromu-cos. Patrunderea bolii intr-un efectiv indemn se face prin introducerea de pasari cu forme cronice de boala sau cu infectie inaparenta. . Sursele primare sint reprezentate prin pasarile bolnave si cu infectii inaparente. Manifestable clinice variaza in mare masura dupa virsta la care apare boala. timp de 2 4 luni. adesea au sinuzita infraorbitara si enterita. Pasarile scad in greutate. ca: supraaglomerarea din adaposturi. gallisepticum se izoleaza obisnuit din organele respiratorii ale pasarilor bolnave. sinuzite cu colectie f ibrinoasa-cazeoasa. La curca. dar tabloul clinic se caracterizeaza in principal prin semne respiratorii.

iar patogenitatea tulpinii izolate poate fi testata prin infectie experimentala in sacii aerieni ai puilor tineri.c. laringotraheita infecfioasa. Peretii sacilor aerieni sint ingrosati si opaci (aerosaculita).5% (25 mg/ml) injectabila s. h. Ficatul si alte organe interne sint acoperite cu o membrana fibrino-cazeoasa.f. nu se face in mod obisnuit. boala trebuie diferentiata de bronfita infecfioasa. administrate preferabil pe cale parenterala. proveniti din efective indemne. respiratorie . Leziunile histologice ale mucoasei traheale sint ca racteristice. glandele mucoasei traheale prezinta prelungiri tubulare care sint considerate caracteristice pentru BRC. sacii aerieni. Leziunile din aspergiloza si ornitoza. sacii aerieni). Formele usoare de boala se pot trata prin antibiotice. 26 . mucoasa Sectine histologica in traheala Examenul bacteriologic. Reactia de seroaglutinare lenta (RSAL) este mai precisa decit seroaglutinarea rapida (RSAR). diftero-variola aviara si hipovitaminoza A. pseudopesta aviara. g. pot fi precizate prin examen bacteriologic. Titrul de 1/40 in RSAL se considera pozitiv. Intr-un stadiu mai avansat. Exsudatul cazeos nu adera la mucoasa. pe medii speciale si pe embrionul de gaina. lenta. care se aseamana in parte cu cele din BRC. Clinic. Uneori se produce. Examenul. trahee. Se foloseste reactia de seroaglutinare cu un antigen din tulpini selectionate (Se). trahee. Metodele serologice au o inalta valoare ca examen de masa. perihepatita sau serozita generalizata. enterita cronica. leziunile sint caracteristice. Rareori apar focare necrotice in ficat. dar nu pentru diagnostic individual. Adeseori se formeaza adevarate depozite cazeoase galbui in sacii aerieni si orificiul traheal. Diagnostic: Diagnosticul clinic si anatomopatologic dispune de suficiente date pentru precizarea bolii. Modificari anatomopatologice : Modificarile anatomopatologice sint variabile dupa virsta pasarilor si stadiul bolii. Anatomopatologic. el se poate forma in cavitatile nazale. bronhii. gallisepticum. pentru izolarea M. Dopuri cazeoase la orificul laringeal Examenul histologicc al mucoasei sinusurilor si traheei arata o hiperplazie a mucoasei. ci se elimina din efectiv. deoarece datele anatomoclinice sint in general suficiente pen tru precizarea bolii. Tratamentul si combaterea: Pasarile cu forme grave de boala nu se trateaza. exsudatul devine purulent sau cu particule cazeoase. bronhii. Se poate folosi Teramicina in suspensie uleioasa 2. In stadiul initial al bolii se constata un exsudat mucos pe traiectul aparatului respirator (sinusuri. Izolarea agentului etiologic este dificila ea se poate face din mucusul traheal. Reactia de inhibare a hemoaglutinarii este insa si mai sigura decit reactia de aglutinare. serologic pentru decelarea anticorpilor specifici este metoda care permite stabilirea existentei infectiei intr-un efectiv de pasari.

Amestecul de antibiotic 1 g/1 kg furaj. in hrana. Eritromicina baza se da 200 g/tona furaj.. 5 zile consecutiv. Administrarea se repeta din 30 in 30 zile. tineret intre 2 §i 6 luni. In caz de asociatie cu Ps. in primele 3 zile dupa ecloziune. dupa 48 ore de la administrare. ea este insa putin eficace in micoplasmoza cailor respiratorii su-perioare. In scop curativ.2% in apa sau 0. timp de 24 48 ore. timp de 5 zile consecutiv. se administreaza dimineata. 1 ml. daca nu sint complicatii cu alte infectii. Cazurile clinice se scot din efectiv si eventual se trateaza pe cale parenterala. 1967) : Eritromicina tiocianat (solubila in apa : produs de import = Gallimycin) se administreaza la puii de o zi. se administreaza streptomicina parenteral. Streptomicina se administreaza simultan cu Sulfadimidin 0. in absenta altor infectii asociate. 4 ml). sau dupa a 2-a vaccinare contra pseudopestei aviare. repetata dupa o saptamina. In cazul asocierii cu E. timp de 7 14 zile. atunci cind formele clinice nu depatesc 10% din efectiv. Un tratament profilactico-curativ eficace si comod de aplicat este administrarea Eritromicinei. Se poate aplica si un tratament profilactic-curativ de masa. timp de 24 ore. are ca rezultat prevenirea aparitiei formelor clinice sau anatomopatologice s.04% in furaj. de doua ori la interval de o saptamina. timp de 5 zile. sau 200 g/tona de furaj. timp de 5 6 zile.i reducerea cu 50% a reagentilor serologici in comparatie cu efectivele de origine. gaini adulte.5 g/litru). Tylan-ul se administreaza in apa de baut 0. pe cale s. 3 zile consecutiv.c. Valorificarea pasarilor se poate face dupa 4 saptamini. Tra tamentul se repeta din 30 in 30 zile. in doza de 12. aeruginosa. Un alt antibiotic folosit pe scara mare este Tylan-ul (tartrat de tylosin). Tratamentul se repeta dupa 3 saptamini. timp de 3 4 zile consecutiv. Administrarea se repeta la virsta de 3 4 saptamini. calculat la 30 g furaj pe cap de pasare (30 mg antibiotic). Aceasta medicare se poate repeta lunar. In mod preventiv s-au obtinut rezultate bune dupa urmatoarea schema (Nemteanu si colab. cu saruri minerale.5 g/litru. Teramicina sau Tetraciclina pura se administreaza in furaj fara saruri de calciu. furajele se administreaza in mod normal. Tratamentul curativ se poate aplica oral. Acest tratament profilactic. iar restul pasarilor sanatoase se trateaza preventiv pe cale orala. bine omogenizat. 5 zile consecutiv. 2 ml.5% in hrana. Produsul indigen. in doza de 100 g/tona de furaj. Aceasta medicare produce vindecare sau ameliorarea clinica. 27 . in doza de 1 4 ml (pui pina la 8 saptamini. se administreaza sub forma injectabila. cite 5 zile consecutiv. in caz de aerosaculite acute. in doza de 12. sau in apa de baut (Tylan solubil 0. concomitent cu Furazolidona 0. In restul tainurilor. insolubil in apa Eritromicina baza se da in primele zile de hranire. in doza de Im/lkcorp.5 g/100 1 apa. In scop preventiv. Eritromicina tiocianat se da in doza de 25 g/100 1 apa. In cazul micoplasmozei asociate cu alte infectii bacteriene se obtin ret zultate satisfacatoare printr-o medicatie asociata. Aceste antibiotice amelioreaza evident starea clinica a pasarilor bo lnave.5 g/200 1 apa.la git sau ceafa. coli. Streptomicina (dihidro si sulfat aa) se admi-nistreaza in doza de 250 mg la gainile adulte.

20 saptamini. Alta metoda foloseste presiunea diferentiata. se va efectua controlul prin RSAL a puilor la virsta de 12. planul de actiune prevede crearea de efective de reproduce indemne de aceasta infectie. introdusa in camera alantoidiena. dar nu le omoara. Pentru a preveni sau micsora transmiterea infectiei prin ou la pui s-a preconizat injectarea gainilor.1 ml solutie 1% Tylosin in ser fiziologic.i. De asemenea este necesara generalizarea sistemului de crestere in circuit inchis. in toata perioada cit se li-vreaza oua la incubat. iar pentru pui. La ouale intre a 7 la a 11-a zi de incubatie se perforeaza camera de aer si se inoculeaza solutia de antibiotic. 28 . cu popularea si depopularea totala a unei ferme avicole. o data pe luna. verificate in prealabil prin control serologic. Alta metoda foloseste inocularea directa a antibioticului in ou. neputind duce la eradicarea infectiei. 16. timp de 5 minute. de eel putin 6 12 luni. Ouale sint in prealabil incalzite la 37 °C. Carantina profilactica pentru adulte trebuie sa fie de 30 zile. Dupa 10 minute. presiunea se egaleaza cu cea atmosferica. in fermele destinate furnizarii de oua pentru incubatie. Tratarea oualor cu antibiotice inhiba dezvoltarea micoplasmelor din ou. Una din metode consta in imersia oualor in solutia de antibiotice. se usuca si se pun la incubatie. R i c h-t e r foloseste doza de 0. Aceste masuri sint greu de aplicat si. pentru depistarea si eliminarea purtatorilor. Efectivele libere de micoplasme trebuie supuse unor masuri speciale pen tru pastrarea indemnitatii. in actuala situate a raspindirii bolii in multe tari si la noi. urmata de patrunderea solutiei in ou datorita temperaturii diferentiate. folosindu-se diverse metode de tratare cu antibiotice a oualor de incubat. Profilaxia: Profilaxia micoplasmozei se bazeaza pe folosirea de oua pentru incubatie din efective indemne. iar ouale se scot din container dupa 10'. Pina atunci se urmareste micsorarea pericolului transmiterii infectiei prin ou. dupa care se astupa uvertura cu parafina. ouale se scot. Ouale spalate se introduc in solutia de antibiotic intr-un container. Se face vid pina la 30 60 cm Hg. cu doza de 200 mg Streptomicina. Introducerea de pasari in efectiv se va face numai din ferme indemne pe baza de certificat. In tarile in care se urmareste eradicarea BRC. Dupa aceea. Ca atare are un efect limitat. In acest scop. sint aproape inaplicabile. dupa care se imerg in solutia de antibiotic la 4 °C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful