AUDITUL FINANCIAR – definitie, atributii, obiective, responsabilitati

DEFINITIE : Prin audit se intelege examinarea profesionala a unei informatii, inregistrari sau document, in vederea formularii unei opinii responsabile si independente prin raportarea acestor date (acestor realitati) la un criteriu, standard de calitate. Auditul financiar contabil inseamna acelasi lucru exprimat mai sus cu mentiunea ca, standardele sunt reprezentate de prevederile legale, de normele de lucru, de regulamentele in domeniu, de lege. ATRIBUTIILE auditului financiar depind intr-o anumita masura si de nivelul institutiei de l a care se exercita acestea.Diferentele constau in atributiile mai multe sau mai restrictive oferite prin lege, institutiei care face auditul. Cea mai inalta institutie de audit financiar din punct de vedere al competentelor stabilite prin lege, o reprezinta in orice tara, institutia suprema de audit. Aceasta institutie se numeste diferit de la tara la tara. In Romania este Curtea de Conturi. Atributiile de baza ale Curtii de Conturi spre exemplu, se concentreaza asupra auditului financiar conturilor anuale de executie al bugetului public consolidat si urmaresc in principal: a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare; b) evaluarea sistemelor de management si control, privind urmarirea obligatiilor fiscale catre bugete ale persoanelor fizice si juridice; c) utilizarea fondurilor alocate de la buget conform destinatiilor stabilite prin lege; d) calitatea gestitunii economico- financiare; e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice; f) evaluarea activitatii de control financiar propriu si de audit intern al entitatii verificate.

Procedura de desfasurare a auditului financiar are la baza: - standarde de audit ale institutiilor supreme de audit (INTOSAI) - liniile directoare europene pentru implementarea standardelor de audit INTOSAI - standardele de audit ale federatiei internationale ale contabililor Situatiile financiare supuse auditului sunt: - bilantul - contul de rezultate 1

-

situatia fluxului de trezorerie situatia modificarilor in structura activelor

Principalele conturi anuale asupra carora se exercita auditul financiar la nivelul institutiei supreme de audit: a) contul anual de executie al Bugetului de Stat b) contul anual de executie al Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat c) contul anual de executie al Fondurilor speciale d) contul anual de executie al bugetelor locale e) contul anual de executie al bugetului trezoreriei statului f) contul general anual al datoriei publice a statului OBIECTIVELE auditului fianciar se constituie dintr-un obiectiv general si din obiective specifice. OBIECTIVUL GENERAL al auditului financiar se fixeaza in 2 directii: - modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale precum si executia bugetului de venituri si cheltuieli de catre entitatile verificate si masura in care acestea sunt in concordanta cu scopul, obiectivele si atributiile prevezute prin actele normative prin care a fost infiintata entitatea verificata; situatiile financiare sunt intocmite de entitate in conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil in Romania si cu respectarea principiilor de legalitate, regularitate si performanta financiara.

OBIECTIVELE SPECIFICE ale auditului financiar sunt numeroase si au zone punctuale si mai restranse decat obiectivul general. EXEMPLE: 1. Elaborarea si fundamentarea proiectului de buget-presupune: - elaborarea si fundamentarea proiectului; - legalitatea, sinceritatea si oportunitatea modificarii aduse prevederilor initiale; - efectuarea virarii de credite pe subdiviziunile clasificatiei bugetare; - organizarea evidentei programelor, inclusiv indicatorilor aferenti acestora; 2. Exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare urmareste: - organizarea si conducerea contabilitatii conform prevederilor legale; - inregistrarea veniturilor si cheltuielilor pe structura clasificatiei bugetare; - organizarea si tinerea la zi a evidentei patromoniului; 2

-

concordanta dintre datele inregistrate in evidenta tehnico-operativa, financiar-contabila si balantele de verificare; reflectarea reala a operatiunilor financiar contabile in bilanturi si in conturile anuale de executie; incheierea exercitiului bugetar; prezentarea la termen a situatiilor financiare

3. Calitatea gestiunii economico-financiare urmareste: - efectuarea inventarierii si reevaluarea elementelor patrimoniale, inregistrarea in evidentele contabile si in evidentele cadastrale si asigurarea integritatii acestor bunuri; - aplicarea prevederilor legii privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia; - constituirea si utilizarea fondurilor conform scopurilor si a prevederilor actelor normative; - angajarea, ordonarea, lichidarea si plata cheltuielilor bugetare conform reglementarilor legale; 4. Cheltuielile de personal urmaresc: - concordanta politicilor si acordurilor salariale cu principiile responsabilitatii fiscale; - modul de fundamentare a organigramei cu numarul de posturi; - modul de stabilire a drepturilor salariale inclusiv a sporurilor si premiilor; - modul de stabilire si virare la buget a impozitelor si contributiilrt datorate RESPONSABILITATILE sunt si din partea auditorilor si din partea conducatorilor entitatilor. Responsabilitatea auditorilor este de a planifica si efectua auditul financiar astfel incat sa se obtina o asigurare rezonabila privind existenta sau absenta erorilor si abaterilor semnificative in activitatea desfasurata de entitate. Responsabilitatea auditorilor presupune: - efectuarea misiunii de audit in conformitate cu standardele de audit; - planificarea si desfasurarea misiunii de audit pentru certificarea acuratetii si veridicitatii datelor din situatiile financiare verificate; - selectarea probelor de audit astfel incat sa ofere o baza rezonabila pentru sustinerea constatarilor, concluziilor, recomandarilor si a opiniei formulate de auditor; La nivelul conducerii sunt urmatoarele responsabilitati: - eleborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu; - angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor in limita creditelor si cu respectarea prevederilor legale; - realizarea veniturilor; - integritatea bunurilor incredintate institutiei; 3

-

organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termene a situatiilor financiare solicitate; organizarea sistemului de achizitii si a lucrarilor de investitii; organizarea unui sistem de control intern corespunzator; monitorizarea performantelor financiare;

Organizarea misiunii de audit financiar Misiunea de audit financiar se efectueaza conform programului de activitate prevazut pentru fiecare institutie de audit. Entitatile incluse in programul de audit trebuie sa fie notificate asupra misiunii de audit ce se va efectua printr-o adresa inaintata conducerii entitatii cu cel putin 15 zile inainte de inceperea misiunii.In continutul adresei de notificare se consemneaza obiectivele care intra in preocuparea actiunii. ETAPELE AUDITULUI FINANCIAR Auditul financiar se desfasoara in etape ca mod de organizare si desfasurare si cuprinde: planificarea auditului , executia , avizarea si raportarea auditului . Ca fond de timp alocat si necesar desfasurarii auditului acesta se structureaza in urmatoarele proportii : cca 60% pentru etapa de planificare si 40% pentru executie si raportare . A) Planificarea auditului financiar Prin planificare, auditorii financiari cauta sa se asigure ca vor realiza un audit de calitate si ca se vor incadra si in bugetul de timp alocat realizarii misiunii de audit . Planificarea este foarte importanta ca etapa deoarece, in aceasta operatiune auditul incearca sa se desluseasca despre entitatea auditata sub toate aspectele posibile pornind de la infiintarea , structura , temeiul legal pana la functionarea si aspectele disfunctionale in orice zona de activitate . Concret, planificarea auditului financiar presupune, parcurgerea de catre echipa de audit a urmatoarelor faze : a) intelegerea activitatii entitatii auditate; b) evaluarea sistemului de control intern al entitatii; c) identificarea si evaluarea riscurilor in cadrul entitatii; d) determinarea materializarii sau a pragului de semnificatie ; e) determinarea categoriilor de operatiuni economice ce urmeaza a fi auditate; f) stabilirea metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operatiuni economice a elementelor in vederea testarii acestora; g) abordarea auditului financiar; h) elaborarea de catre auditori a planului de audit financiar. a) Intelegerea activitatii entitatii auditate : In aceasta faza de intelegere a activitatii entitatii, echipa de audit, culege informatii cu privire la 3 aspecte, si anume : 1) prezentarea generala a respectivei entitati sens in care, incearca sa desluseasca si sa cunoasca : 4

- contextul economic si social in care functioneaza respectiva entitate; - cadrul legal care reglementeaza functionarea respectivei entitati; - structura organizatorica si relatiile functionale din cadrul entitatii respective; - analiza de ansamblu , situatiile financiare in care se urmareste evolutia activelor si pasivelor bilantiere, rectificarile bugetare , veniturile, cheltuielile , rezultatele financiare in concordanta cu prevederile bugetare ori cu cele din perioada anterioara; - sistemul contabil , sistemul informatic folosit . 2) rapoartele de audit intern si extern - alte acte de control existente la entitatea respectiva, modul in care recomandarile si masurile dispuse de aceste organe au fost sau nu implementate , duse la indeplinire . 3) sursele potentiale de date si informatii in vederea obtinerii probelor care vor sustine opinia de audit. b) Evaluarea sistemului de control intern al entitatii : In aceasta faza a etapei de planificare a auditului, trebuie sa se evalueze nivelul de incredere pe care il pot atribui sistemului de control intern al entitatii pentru a stabili procedurile de audit ce urmeaza a fi utilizate pe intreg parcursul misiunii de audit financiar . Controlul intern reprezinta ansamblul politicilor , procedurilor si structurilor organizatorice concepute si implementate de managementul entitatii respective in vederea furnizarii unei asigurari rezonabile pentru : - respectarea actelor normative si a deciziilor manageriale ; - atingerea scopului si a obiectivelor prevazute in actul de infiintare ; - utilizarea resurselor materiale , financiare si umane potrivit scopului declarat ; - protejarea bunurilor patrimoniale si informationale ; - prevenirea , depistarea risipei , fraudei , erorilor si altor deficiente ; - dezvoltarea unor sisteme de colectare , de stocare , de prelucrare a datelor si informatiilor financiare si nefinanciare ; - asigurarea calitatii documentelor financiar contabile cat si producerea in timp util a situatiilor financiare ce contin date exacte si reale. Controlul intern este un proces desfasurat de catre toti angajatii unei entitati sub coordonarea sefilor de compartiment , obiectivul principal urmarit de auditori il reprezinta evaluarea capacitatii sistemului de control intern de a preveni , detecta si corecta erorile si abaterile ce apar sau pot sa apara in cadrul entitatii supuse auditului . In evaluarea sistemului de control intern, auditul examineaza : - mediul de control intern al entitatii ; - performanta si managementul riscului ; - sistemul de informare si comunicare existent in unitate ; - activitatea de control realizata de controlul intern; Toate aceste informatii colectate de auditul financiar in urma evaluarii sistemului de control intern vor fi utilizate ca probe de audit menite sa sustina evaluarea riscurilor din cadrul entitatii . c) Identificarea si evaluarea riscurilor in cadrul entitatii. 5

In cadrul acestei etape, auditorii publici estimeaza posibilele deficiente ce pot sa apara in activitatea entitatii in situatiile financiare luand in consideratie respectiv tinand cont de urmatoarele : - abaterile constatate cu ocazia verificarii efectuate in anii precedenti de organele abilitate ; - de rezultatele evaluarii sistemului de control intern ; - rationamentul profesional ; Auditorii publici externi trebuie sa identifice si sa evalueze riscurile pentru fiecare categorie de operatii economice supuse auditului . De stiut ca evaluarea riscurilor si stabilirea pragului de semnificatie (materialitate) determina in principal volumul activitatii de audit financiar sub urmatoarele aspecte : - dimensiunea si continutul esantioanelor selectate din cadrul categoriilor de operatii economice ce vor fi auditate ; - procedurile de audit ce vor fi orientate spre zonele cu potential ridicat de risc ; Dimenisunea esantionului selectat este direct proportional cu nivelul de risc stabilit in urma evaluarii si care poate fi : - risc scazut ; - risc mediu ; - risc ridicat ; Avand in vedere faptul ca, auditul financiar ofera o garantie , asigurare acceptabila , rezonabila si nu una absoluta asupra existentei sau absentei abaterilor si erorilor in activitatea desfasurata de entitate si reflectata in situatiile financiare, apare inevitabil riscul de audit care are 2 componente principale si anume : 1)riscul de denaturare semnificativ ; 2)riscul de nedetectare ; 1) Riscul de denaturare semnificativ reprezinta riscul ca situatiile financiare sa fie semnificativ denaturate , anterior realizarii auditului si el se stabileste in urma evaluarii a doua posibilitati, forme ale riscului , respectiv : risc inerent si risc de control . Riscul inerent reprezinta supscebilitatea , posibilitatea ca o categorie de operatii economice sa contina erori si abateri semnificative , fie individuale , fie cumulate cu erorile altor categorii de operatii economice . Riscul de control reprezinta riscul ca o eroare sau abatere semnificativa sa se produca fara a fi prevenita , detectata sau corectata in timp util de catre sistemul de control intern si contabil al entitatii auditate . 2) Riscul de nedetectare reprezinta posibilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi sa nu detecteze deficentele care exista intr-o categorie de operatii economice care pot fi semnificative in mod individual sau atunci cand sunt cumulate cu alte categorii de operatii economice . Identificarea si evaluarea riscurilor au la baza concluziile formulate de echipa de audit in urma analizarii raspunsurilor primite de la entitatea auditata la intrebarile formulate de auditori prin chestionarele transmise cu ocazia notificarii entitatii cu privire la actiunea de audit . 6

Tot in evaluarea riscurilor vor putea fi utilizate si alte proceduri de audit ca : teste de control , proceduri analitice , teste de detaliu obtinute prin observare directa , inspectie la fata locului ,etc. d) Determinarea materialitatii sau a pragului de semnificatie Auditorii publici trebuie sa determine pragul de semnificatie in vederea stabilirii procedurilor de audit si pentru a stabili dimensiunea continutului esantioanelor din cadrul categoriilor de operatiuni economice ce vor fi auditate. Pragul de materialitate / semnificatie poate fi stabilit in functie de : a) valoare – ceea ce inseamna nivelul valoric al erorilor , al abaterilor acceptabile in situatia financiara astfel incat utilizatorii acestor situatii sa nu fie afectati in deciziile pe care le iau . b) natura – corespunde situatiei in care indiferent de nivelul valoric al abaterii sau erorii ( abatere constatata ) aceasta deficienta trebuie sa fie pusa in evidenta / dezvaluita , un asemenea caz il reprezinta frauda . c) context – aceste abateri , erori sunt semnificative nu neaparat prin marimea lor sau prin natura lor ci prin contextul sau impactul pe care acestea il au . Spre exemplu o abatere / eroare nu are un nivel valoric foarte ridicat ca suma , dar existenta ei schimba sensul complet al unei realitati economice si anume : o anumita abatere inlaturata si identificata schimba profitul in pierdere , transforma deficitul bugetar in excedent sau invers . La determinarea pragului de semnificatie / materialitate, auditorii trebuie sa tina cont de cadrul legislativ in viguare , de categoria de operatii economice auditate , de informatiile si relatiile existente intre acestea . In practica actuala prin exercitarea rational profesional echipa de audit stabileste un singur prag de semnificatie exprimat sub forma unei valori numerice obtinuta prin aplicarea unui procent cuprins intre 0.5 – 2% la valoarea totala , fie a cheltuielilor , fie a veniturilor in functie de specificul de activitate desfasurat la entitatea auditata . Trebuie tinut cont ca intre nivelul materialitatii si riscul de audit exista o relatie invers proportionala fapt ce va influenta natura procedurilor de audit . e) Determinarea categoriilor de operatiuni economice ce urmeaza a fi auditate; Pe baza rationamentului profesional, auditorii vor selecta din situatiile financiare acele categorii de operatii economice care vor fi supuse auditarii astfel incat sa poata fi urmarite atat obiectivul general precum si celelate obiective specifice . Categoriile de operatiuni economice sunt relativ diferite in functie de categoria situatiilor financiare ale unei entitati . In cazul situatiilor financiare avem urmatoarele categorii de operatiuni : - cheltuieli de personal ; - cheltuieli cu bunuri si servicii ; - cheltuieli cu capitalul , dobanzile ,transferuiri , suventii etc . In cazul bilantului contabil avem urmatoarele categorii : - active corporale fixe 7

stocuri debitori , creditori , imprumuturi , plati anticipate etc . La determinarea categoriilor de operatii economice auditorii trebuie sa aiba in vedere : - specificul entitatii auditate ; - cerintele de inregistrare contabila si rapoartele financiare ; - operatii semnificative din punct de vedere valoric ; - rezultatul evaluarii riscului asociat diferitelor tipuri de operatiuni ; f) Stabilirea metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operatiuni economice a elementelor in vederea testarii acestora; In aceasta faza auditorii publici trebuie sa determine metoda de selectare din cadrul categoriilor de operatiuni economice , elementelor ce vor fi testate efectiv in etapa urmatoare a auditului , a executiei auditului . Pe baza rationamentului profesional, auditorii pot opta pentru una din urmatoarele metode : 1) selectarea tuturor elementelor din categoria de operatiuni respectiva ; 2) selectarea unor elemente specifice din categoria de operatiuni economice ; 3) utilizarea esantionului ca metoda de obtinere a probelor de audit 1) Selectarea tuturor elementelor din categoria de operatiuni se utilizeaza in cazul in care auditorii stabilesc ca cea mai adecvata metoda de testare este examinarea integrala a elementelor care alcatuiesc categoria de operatiuni respectiva si acest lucru este posibil atunci cand : a) categoria de operatiuni costituita dintr-un numar mic de elemente , de documente ; b) cand sistemul de evidenta tehnic operativ si financiar contabil este astfel organizat si condus, ca face posibila examinarea integrala a elementelor categoriei respective in mod eficient, adica intr-un fond de timp acceptabil ; c) alte metode de selectare nu ofera suficente probe de audit pentru a formula concluzii, respectiv opinii adevarate . 2) Selectarea unor elemente specifice din categoria de operatiuni economice pentru obtinerea probelor de audit de catre auditori consta in alegerea unor anumite elemente din categoria de operatiuni analizate si acest lucru se face pe baza sau foloseste : a) informatiile si documentele din dosarul permanent costituit la etapa de inregistrare a entitatii sau informatii din mass –media ; b) pe baza sau folosind riscurile ce au fost identificate de auditor pe parcursul etapei de planificare ; c) caracteristicile elementelor din categoria de operatiuni economice care urmeaza a fi testate (selectate ); Selectia elementelor specifice din cadrul unei categorii de operatiuni economice poate sa includa : a) elemente cu valoare sau importanta mare : in aceasta situatie vom testa toate elementele care depasesc pragul de semnificatie ; b) toate elementele peste o anumita valoare ; 8

c) toate acele operatiuni indiferent de valoare care dupa parerea auditorului comporta un risc special . 3) In cazul utilizarii esantionarii, ca mod de obtinere a probelor de audit : auditorii vor aplica procedurile de audit doar asupra operatiunilor economice incluse in esantion astfel incat dupa analiza elementelor selectate concluziile sa poate sa fie extinse , valabile pentru intreaga categorie de operatiuni economice din care a fost ales esantionul . Esantionul selectat trebuie sa fie reprezentativ si sa aiba un numar suficient de elemente pentru a formula concluzii realiste si adevarate pentru intreaga categorie de operatiuni economice . Selectarea esantionului se poate face prin 2 metode : metode statistice si metode nestatistice . Metodele statistice de esantionare foloseste teoria probabilitatilor pentru determinarea marimii esantionului . In cadrul acestor metode statistice se utilizeaza cel mai des selectia aleatoare si selectia sistematica . Metodele esantionarii nestatistice in selectarea elementelor din cadrul unei categorii de operatiuni economice au la baza rationamentul profesional al auditorului . g) Abordarea auditului financiar ; In aceasta faza, echipa de audit stabileste procedurile de audit pe care la va aplica in a 2-a faza a auditului financiar si respectiv in etapa de executie . In acest sens auditorii trebuie sa planifice cea mai adecvata combinatie intre teste ale controalelor si proceduri de fond in vederea obtinerii de probe de audit suficiente si adecvate . Combinatia intre volumul de teste si cel al procedurilor de fond ce il vor utiliza auditorii este cunoscuta in practica internationala sub denumirea de abordarea auditului si poate fi de doua feluri / tipuri : a) abordare bazata pe sisteme ; b) abordare bazata pe teste de detaliu ( proceduri de fond ) Daca in urma evaluarii sistemului contabil al celui de control intern si alte sisteme interne entitatii se ajunge la concluzia ca sistemele functioneaza in mod eficient si constant si ca auditorii se pot baza pe aceste sisteme , ei vor orienta / utiliza in cadrul misiunii de audit abordarea bazata pe sisteme . Abordarea bazata pe sisteme , inseamna ca echipa se va orienta mai mult pe testarea controalelor facute in respectiva entitate de aceste sisteme si mai putin pe testele de fond , de detaliu . Prin teste ale controalelor intelegem reverificarea unor documente , operatiuni , verificate anterior de sistemul de control , contabil . In cazul abordarii bazate pe sisteme , auditorii trebuie sa parcurga urmatorele etape : a) identificarea si evaluarea in profunzime a controalelor cheie existente in entitatea auditata si stabilirea masurii in care auditorii se pot baza pe respectivele controale ; 9

b) daca controalele cheie au fost efectuate pe tot parcursul perioadei ce urmeaza a fi auditat ; c) testarea in detaliu a unor operatiuni economice , documente pentru a determina daca operatiunile respective au fost legale si reale . Abordarea bazata pe teste de detaliu- aceasta abordare se alege in situatia in care evaluarea sistemului contabil si de control intern a pus in evidenta faptul ca acestea au o serie de puncte slabe si auditorii nu se pot baza pe controlul intern ceea ce va determina aplicarea unui numar ridicat de teste de detaliu in vederea atingerii obiectivelor auditului financiar . La stabilirea modalitatii de abordare a auditului , auditorii vor tine seama si de identificarea si analiza zonelor de risc . Elaborarea planului de audit Pe baza informatiilor obtinute pe parcursul fazelor anterioare echipa de audit va intocmi planul de audit financiar prin care se stabilesc obiectivele auditului financiar si modul in care acestea vor fi indeplinite precum si detalierea procedurilor pe care auditorii urmeaza sa le realizeze . Planul de audit va contine in mod sintetic informatii privind : a) cadrul general al auditului adica : - obiectivele auditului - exercitiu bugetar auditat - componenta echipei de audit - repartizarea activitatii de audit ce urmeaza a fi realizata de fiecare membru - fondul de timp alocat pe ficare actiune b) date despre entitatea auditata in care se face : - prezentarea generala a entitatii - scopul , functiile , activitatile acesteia - cadrul legal ce sta la baza constituirii etc c) reprezentantii entitatii auditate din perioada supusa auditului cat si din perioada efectuarii auditului d) intelegerea si evaluarea sistemului contabil si de control intern e) identificarea si evaluarea riscurilor cu precizarea zonelor cu risc ridicat f) stabilirea pragului de semnificatie g) abordarea auditului financiar , prezentarea procedurilor de audit pe care le vor aplica auditorii cu motivarea optiunii lor h) alte aspecte pe care auditorii considera necesare sa le prezinte Planul de audit financiar intocmit de seful de echipa este avizat si aprobat de conducerea structurii de control . B) Executia auditului financiar In cadrul echipei de executie a auditului financiar , auditorii realizeaza urmatoarele activitati : a) stabilesc elementele care trebuie extrase din categoria de operatiuni economice supusa analizei astfel spus stabilesc continutul esantionului b) identifica si aplica proceduri de audit pentru obtinerea probelor de audit 10

c) extrapoleaza valoarea erorilor constatate la nivelul intregii categorii de operatiuni economice , desigur in situatia in care s-a esantionat d) insumeaza valoarea abaterilor si le compara cu pragul de semnificatie e) intocmesc documente de lucru pt a-si sutine raportul de audit si a-si motiva opinia de audit pe care o formuleaza Probele de audit inseamna actele ,documentele , informatiile care demonstreaza sau dimpotriva infirma managementul si activitatea personalului , entitatii in conformitate cu prevederile legale sau in afara acestora . Probele de audit pe care le obtin auditorii trebuie sa fie suficiente si adecvate pentru a sustine constatarile . Gradul de suficenta al probelor de audit inseamna cantitatea probelor pe care auditorii le iau spre verificare pt a-si justifica opinia , aceasta cantitate de probe este direct proportionala cu nivelul de risc . Gradul de adecvare al probelor de audit se refera la calitatea probelor si aceasta este stabilita de auditori tinand cont de relevanta si de gradul de incredere al probelor . Gradul de incredere depinde atat de natura probei cat si de sursa . In vederea obtinerii probelor de audit , auditorii folosesc si trebuie sa evalueze asertiunile de audit . Prin asertiune se intelege afirmatiile persoanelor auditate . In practica de lucru auditorii folosesc urmatoarele asertiuni : a) acuratetea = daca toate operatiunile economice inregistrate in situatiile financiare s-au facut la valoarea corecta . b) evaluarea = daca activele si pasivele existente in patrimoniu sunt evaluate conform reglementarilor legale in viguare . c) exhaustivitatea = daca toate operatiile economice au fost inregistrate in registrele contabile . d) existenta = afirmatia potrivit careia activele si pasivele inregistrate in situatiile financiare exista e) prezentarea = daca toate operatiile economice sunt inregistrate potrivit planului de conturi , clasificatiei bugetare si a altor reglementari . f) proprietatea = daca activele si pasivele inregistrate in bilant apartin entitatii . g) realitatea = daca operatiile economice inregistrate sunt reale . h) regularitatea = presupune ca toate operatiile economice facute si inregistrate au respectat regulile normelor de lucru . Pentru obtinerea probelor de audit pe baza carora se prezinta constatarile se formuleaza concluziile , recomandarile si opinia auditorilor publici aplicate in etapa de executie se utilizeaza proceduri de fond care sunt de doua tipuri : - proceduri analitice - teste de detaliu . Procedurile analitice presupun si includ studierea ,schimbarea intervenita in situatiile financiare fata de perioada anterioara : - analiza evolutiei indicate - analiza gradului de executie a bugetului de venituri si cheltuieli - studierea corelatiilor dintre diverse posturi bilantiere - studirea legaturilor dintre informatiile financiare si nefinanciare 11

Analiza acestor date si informatii reprezinta o cercetare obiectiva , cantitativa si calitativa pentru identificarea factorilor de informare a intregului proces analizat . In practica de audit se utilizeaza urmatoarele proceduri analitice : a) analiza comparativa ( benchmarking ) ceea ce inseamna compararea metodelor din unitatea analizata cu cele ale altor entitati din domeniu . b) analiza nivelului de indeplinire a obiectivelor , a atributiilor ca si identificarea factorilor care au determinat nerealizarea obiectivelor sau realizarea lor partial . c) analiza cost – eficacitate . Testele de detaliu reprezinta verificarea asupra operatiunilor de catre echipa de audit pentru a fomula concluzii privind caracterul real , exact , legal si complet al operatiilor economice respective . In ceea ce priveste caracterul real al unei inregistrari spre exemplu inseamna sa luam operatia de inregistrare si sa vedem daca la baza ei se gaseste documentul justificativ cu cantitatea si valoarea respectiva . Testul de verificare al exactitatii operatiilor economice inseamna refacerea calculelor in totalitate de catre auditori asupra documentelor testate . Testul de detaliu foloseste tehnici specifici cum ar fi : a) inspectia : consta in examinarea directa a unui aspect spre exemplu veniturile de la determinare pana la incasare , sau verificarea unui element de patrimoniu la fata locului . b) observarea : presupune urmarirea efectiva a activitatii respective c) investigarea sau intervievarea inseamna obtinerea de date si informatii de la persoane abilitate fie din interior sau exterior . d) confirmarea- presupune primirea unui raspuns scris de la o persoana fizica sau juridica cu privire la aspectul investigat e) recalcularea- presupune efectiv refacerea calculelor aritmetice din documentele justificative intocmite de persoane desemnate f) reefectuarea – presupune aplicarea de catre auditori a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de catre entitatea verificata. C) Raportarea Conform prevederilor din lege auditorii publici desemnati sa auditeze conturile anuale de executie bugetara intocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit financiar in care prezinta constatarile , concluziile si recomandarile cu privire la : a) modul de administrare a patrimoniului si al executiei bugetului de venituri si cheltuieli urmarind concordanta cu scopul , obiectivele si atributiile prevazute in actele normative . b) situatiile financiare daca sunt intocmite in conformitate cu cadrul de raport financiar aplicabil in Romania si daca ofera o imagine fidela a pozitiei financiare 12

Raportul de audit financiar trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente : a) titlul , localitatea si data intocmirii raportului de audit b) partea introductiva in care : - membrii echipei de audit si structura din care acestia fac parte - numarul si data delegatiei de audit - entitatea auditata si adresa acesteia - perioada de efectuare a misiunii de audit - perioada asupra careia se exercita auditul - reprezentantii legali ai entitatii auditate - responsabilitatea auditorilor publici externi - responsabilitatea conducerii , entitatii auditate c) situatiile financiare auditate d) obiectivele auditului financiar e) prezentarea generala a entitatii auditate si cadrul legal in baza caruia functioneaza f) metodologia de audit aplicata g) sinteza constatarilor cu privire la : - respectarea principiilor de legalitate - sistemul de control intern - inventarierea si evaluarea patrimoniului - constituirea utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului si imbunatatirea conditiilor de munca - inarvententele si imperfectiunile cadrului legislativ h) prezentarea sintetica a constarilor rezultate din verificarile efectuate la entitatile subordonate i) punctul de vedere al conducerii entitatii cu privire la constatarile auditului si eventual motivarea masurii acestor constatari j) masurile luate de entitate in timpul masurii de audit k) concluziile rezultate in urma auditului si recomandarile echipei de audit cu vedere la masurile ce vor fi luate de entitate l) opinia auditorilor publici m) propuneri privind imbunatatirea cadrului legislativ n) semnaturile auditorilor publici externi o) anexele raportului Tipurile de opinie pe care le pot formula auditorii in actiunea de audit sunt cinci si anume : a) opinie fara rezerve – situatie in care se emite certificatul de conformitate si ceea ce inseamna ca totul a fost corect nu a fost identificat nicio abatere . b) opinie fara rezerve cu paragraf de evidentiere a unui aspect – aceasta inseamna ca eventualele abateri se gasesc eventual la o unitate subordonata sau valuarea cumulata a erorilor nu depaseste pragul de semnificatie sau materialitate c) opinie cu rezerve prin limitarea sferei de aplicabilitate a auditului – se pronunta de auditori in cazul imposibilitatii aplicari de catre auditori a procedurilor de audit considerate ca fiind necesare deoarece entitatea 13

auditata nu poate sa nu vrea sa furnizeze toate datele / documentele si informatiile detinute d) opinie adversa – este opinia pronuntata de auditori in situatia in care administrarea patrimoniului , gestionarea resurselor si alte obligatii s-au realizat cu incalcarea prevederilor legale sau chiar cu savarsirea unor fapte infractionale e) imposibilitatea exprimarii unei opinii – este specifica situatiei in care auditorii nu pot sa formuleze nici un fel de opinie intrucat nu au reusit sa obtina probe de audit prin care sa detaseze o convingere , o concluzie . Pe langa raportul de audit intocmit conform structurii prezentate mai exista si alte tipuri de acte ca anexa la raport in functie de situatia concreta cum ar fi : a) procesul verbal de constatare – cuprinde doar aspectele ce se abat de la normele legale , doar abaterile b) nota de constatare – este actul de control ce cuprinde abaterile identificate la entitatile din subordine sau de la o alta entitate pentru care trebuie continuate verificarile c) nota de conciliere – este documentul ce se incheie inainte de finalizarea auditului intre auditori si conducerea entitatii cu privire la abaterile constatate in urma concilierii se poate cadea de acord intre parti , fie intr-o directie fie in alta pe baza argumentului prezentat de parti d) procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .

14

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful