SCOALA POSTLICEALA SANITARA F.E.

G -FILIALA PLOIESTI-

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

ABSOLVENT, IONESCU(ZAMFIRESCU) CARMEN-NICOLETA

INDRUMATOR, AS.MED.IANCOVICI ANA

PROMOTIA 2011

ARGUMENT

Suferinta, fie ea fizica sau morala,este o parte integranta din existenta terestra.Si nu e om care sa fi fost scutit de ea…Se pare ca intr-o anumita masura macar,ea ne ajuta sa evoluam. Dar daca depaseste anumite limite de intensitate sau timp,ea ne leaga aripile.Si atunci trebuie sa cautam sa iesim din impas. Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simplu…Ne-am intrebat vreodata de ce apare? Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra si nu este “ o nenorocire care ne loveste din senin”. Poate ca este un semn,o lectie de viata sau o incercare menita sa ne calauzeasca spiritual,chiar cu pretul suferintei fizice. Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei reumatismului articular acut.

CUPRINS

Argument CAPITOLUL I: Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu afectiuni reumatismale-Reumatismul articular acutI.1 Notiuni de anatomie si fiziologie I.2 Reumatismul articular acut.Definitie.Etiologie I.3 Evaluarea unor semne si simptome ale pacientilor cu REUMATISM ARTICULAR ACUT I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigatie I.5 Participarea la interventii autonome si delegate,tratamente specifice I.6 Evaluare(evolutia bolii,complicatii si prognostic) I.7 Educatie pentru sanatate

CAPITOLUL II:Plan de ingrijire a pacientilor cu reumatism articular acut II.1 Culegerea datelor II.2 Analiza si interpretarea datelor II.3 Planificarea ingrijirilor si stabilirea obiectivelor II.4 Aplicarea planului de ingrijire II.5 Externarea

EVALUAREA FINALA BIBLIOGRAFIA ANEXE

CAPITOLUL I

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI REUMATISMALE -REUMATISMUL ARTICULAR ACUT-

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR

Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si incheieturi si este structura de baza ce sustine corpul uman. Oasele ofera un suport rigid tesuturilor moi ale corpului si formeaza parghii ce se misca cu ajutorul contractiilor musculare. Scheletul uman este format din 206 oase separate,unite intre ele prin diferite articulatii.Marimea respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul avand 50 de cm iar cel mai mic este scarita (2,6 cm),unul din oscioarele auditive. Oasele sunt piese rigide,componente ale scheletului.Ele indeplinesc mai multe roluri functionale: 1.Rol de parghii ale aparatului locomotor.Asupra lor actioneaza muschii,asigurand sustinerea si locomotia corpului. 2.Rol de protectie a unor organe vitale: -cutia craniana pentru creier -canalul rahidian pentru maduva spinarii -cutia toracica pentru inima si plamani -bazinul osos pentru organele pelvine 3.Rol antitoxic.Oasele retin anumite substante toxice (Hg,Pb,F) patrunse accidental in organism si le elibereaza treptat,fiind eliminate renal. In felul acesta concentratia sanguina a toxicului nu creste prea mult si sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe. 4.Rol de sediu principal al organelor hematopoetice.La copii toate oasele, iar la adult oasele late contin maduva rosie,hematogena. 5.Rol in metabolismul calciului,fosforului si electrolitilor.Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale al organismului. Oasele pot fi impartite in 4 mari grupe: -oasele lungi sau cilindrice,sunt alungite,usor curbate,au rolul de a amortiza socurile(oasele gambei,bratului,degetelor) -oasele scurte sau cubice,sunt colturoase, groase(oasele carpiene si tarsiene) -oasele neregulate de forme si dimensiuni variate(formeaza unele parti ale fetei si spatelui)

intrunesc trasaturi de sinartroze(cu ligamente fixe)si diartroze (avand o schita de cavitate articulara).devin semimobile.Oasele intre care exista o diartroza au capetele invelite intr-o capsula articulara.intre cele doua capete se gaseste cavitatea articulara. .chiar deloc.care realizeaza continuitate intre segmente osoase.ischion si pubis(impreuna formeaza coxalul).de mambrana sinoviala.prin cartilaje si ligamente.rotula.craniu.unde capetele osoase sunt legate prin tesut conjunctiv(colagen si fibre elastice).permitand miscari diverse. Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase si sediul miscarilor dintre piesele scheletice care vin in contact. Diartrozele sunt articulatii cu mobilitate mare.ori intre ele si sacrum. Lichidul sinovial este mentinut ca intr-un saculet. Articulatiile realizeaza legaturi mai mult sau mai putin mobile intre doua sau mai multe segmente osoase.Acesta are rolul de a atenua frecarea activa. Un al treilea tip de articulatii”simfizele”.largind canalul prin care continutul uterului va fi expulzat.conjunctive.constituite din tesut osos.oasele carpiene).dar. Ele se impart in: -sindesmoze. b)diartroze care creeaza o discontinuitate intre capetele oaselor Sinartrozele au o mobilitate redusa.cel putin la femeile insarcinate.fibroase.se cunosc urmatoarele tipuri: -diartroze simple cu jonctiunea intre doua oase(scapulo-humerala) -diartroze complexe cu mai multe capete osoase care se articuleaza(articulatia genunchiului:femur.dento-maxilare etc.ca intre ilion.dureroasa dintre cele doua capsule articulare.tesuturi elastice.foarte rezistente care se insera pe oase.formate din cartilaje hialine. Se cunosc doua mari categorii de articulatii: a)sinartroze.-oasele late(coastele.cum se gasesc la articulatiile ulnoradiale.articulatia mainii:ulna .in unele cazuri. Mobilitate lor este aparent nula.cum se intampla intre corpurile vertebrale -sinostoze. Dupa numarul de capete osoase care participa la realizarea unei diartroze.se realizeaza intre capetele abdominale ale coxalelor(prin ramura pubiana).spata)reprezinta scuturi ale organelor vitale.tibia.intervertebrale.in timpul travaliului. -sincondroze.radius.umpluta cu lichidul sinovial.

iar supinatia este miscarea inversa. Abductie-Adductie-se fac in jurul unui ax transversal.iar forta este dezvoltata prin contractia muschilor extensori ai cefei .cand planta priveste spre lateral si marginea externa a piciorului se ridica.adductia.Tipic pentru articulatia atlano-condiliana.Amfiartrozele sunt articulatii cu suprafete articulalare plane sau usor concave(articulatiile dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale). Pronatie-Supinatie –pronatia este miscarea de rotatie a mainii.Ele se pot realiza in jurul unui ax.Se fac in jurul unui ax transversal.La picior.poate fi externa sau interna.miscarile depind de forma suprafetelor articulare. Elemente de mecanica osteo-articulara Functionarea aparatului osteo-articular se face utilizand un sistem de tip parghie.o articulatie are un punct de sprijin(S). Rotatie-miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului ce se deplaseaza.rezistenta o realizeaza partea facialaa craniului.caracterizate prin interpunerea punctului de sprijin intre celelalte doua.Astfel.palma privind in jos.Prin adductie se realizeaza apropierea fata de axul median al corpului. In organismul nostru functioneaza trei tipuri de parghii.a doua axe sau a trei axe.unul in care actioneaza o rezistenta(R).sprijinul se face pe articulatia atlanocondiliana. Artrodiile sunt articulatii sinoviale.prin care policele se roteste medial.mai mult sau mai putin fix.iar supinatia se realizeaza invers.abductia si le asociaza cu rotatia.Aceste articulatii sunt semimobile.cu o mare mobilitate.cu reperele: -in extensia capului. Elementele unei artrodii sunt: -suprafete articulare -capsula articulara -membrana sinoviala -cavitate articulara -ligamente articulare Tipurile de miscari in articulatii: Flexie-Extensie-miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente alaturate.extensia.astfel: a)parghii de ordinul I.iar prin abductie indepartarea fata de axul median.dupa cum segmentul se roteste spre corp sau in afara.La nivelul unei articulatii mobile.reprezentat cel mai des prin muschiul care se contracta. Circumductie-este miscarea complexa care totalizeaza flexia.se realizeaza pronatia.RSF.

Un astfel de parghie se realizeaza la flexia membrelor.semitendinos si adductor lung. b)Parghii de ordinul II.randul proximal consta din osul scafoid.Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului pisiform.SFR care au punctul de forta intre celelalte doua. Punctele de sprijin sunt reprezentate de capatul inferior al humerusului si al femurului. Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula.Aceste oase sunt grupate in carpiene. c)Parghii de ordinul III.la picior.este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri avand miscari foarte limitate intre ele.randul distal consta in oasele trapez.care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor. Articulatia genunchiului Genunchiul este reprezentat de regiunea articulara situate la jonctiunea coapsei cu gamba.Atunci sprijinul se face pe falange.punctual de sprijin ramane acelasi. Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei articulatii.iar forta este dezvoltata prin contractia muschilor brahial si biceps brachial si de bicepsul femural.Adaptarea perfecta a suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formatiuni fibrocartilaginoase.dar forta actioneaza pe partea anterioara a gatului(muschii flexori)iar rezistenta se dispune posterior.De la radius spre ulna.denumite meniscuri. Articulatia pumnului cea mai complexa articulatie a corpului.rezistenta de capetele distale ale membrelor(palma si talpa).-in flexia capului.O astfel de situatie se gaseste cand ne ridicam pe varful picioarelor.greutatea corporala se lasa in dreptul articulatiei tibiofibulara-astragaliana. Articulatia genunchiului are doua grade de libertate.capitat si osul carlig. Miscari de rotatie interna si externa si inclinatie laterala.trapezoid.In aceeasi directie.iar forta care se opune acesteia este reprezentata de muschiul triceps sural(constituit din gastrocnemian si solear).metacarpiene si falange.semimembranos.semilunar.Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi.situatia se inverseaza. .puncte fixe.piramidal si pisiform.FRS care se caracterizeaza prin intreruperea punctului de rezistenta intre cel de sprijin si cel de forta. Articulatia mainii Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii.

glezna este formata din mai multe structuri importante.Fiecare cap matacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget. Talusul functioneaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus(dorsiflexie) si in jos(flexie plantara).Osul gleznei poarta numele de talus.tendoanele si ligamentele care sprijina articulatia gleznei functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul.Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine greutatea corporala de 1.fata inferioara a talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu.Fiecare deget contine 3 falange(proximala.Dar este mult mai mult decat o simpla balama. Ea permite de asemenea miscari laterale de inclinare spre interior a bratului si a cotului sau miscarea cotului spre exterior. Modelul unic al gleznei face articulatia foarte stabila. Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara efort. . Miscarile Mobilitatea acestei articulatii este foarte importanta si se realizeaza prin miscari de flexie si de extensie ale articulatiei mainii cu antebratul.capitatul si osul carlig.Se articuleaza proximal cu osul trapez.Acestea sunt: -oasele si articulatiile -ligamentele si tendoanele -muschii -nervii -vasele de sange Articulatia gleznei este formata din conexiunea a 3 oase.Toate celelalte structuri(unitati mobile)se misca in relatie cu unitatea stabila.Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul.mijlocie si distala)cu exceptia policelui care are doar doua falange. Mana contine 14 falange.gat si un cap.Fiecare metacarpian prezinta o baza.trunchi. Mana contine 5 oase metacarpiene.fata superioara a talusului se potriveste intrun locas din capetele inferioare ale tibiei si fibulei(osul subtire al gambei). Structurile importante ale gleznei pot fi impartite in mai multe categorii.5 ori cand persoana merge si de 8 ori cand persoana alearga.Muschii.formand o unitate fixa.Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea matacarpian.Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt si mai mobil. Articulatia gleznei Articulatia gleznei este ca o balama.la nivelul bazei.

cum ar fi glezna. este sustinuta .In interiorul articulatiei.Doua tendoane merg prin spatele maleolei laterale.Este suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor si destul de puternic pentru a rezista toata viata. Tendonul lui Achile este cel mai important tendon pentru mers.O capsula articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii.doar ca acestea din urma unesc muschii de oase. .Acestea include ligamnetul talofibular anterior.mergand pana la nivelul degetelor.oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj articular.ajuta la rasucirea piciorului in jos si in afara.Grosimea cartilajului este de aproximativ 0.la distanta cea mai mare fata de cealalta glezna.alergat si sarit.atata timp cat nu este lezat.acestea. Ligamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele. Articulatia gleznei.Un ligament gros.pe partea laterala a gleznei.soldul sau genunchiul. Ligamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare. Ligamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna.Se ataseaza de muschii gambei si apoi de calcaneu. Ligamentele si tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintr-un material numit colagen.Tendonul tibial anterior permite ridicarea piciorului.ligamnetul calcaneo fibular si ligamentul talofibular posterior.Acestea sunt asemanatoare tendoanelor.Este formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre ligamentele care umple spatiile lasate de aceasta si formeaza un sac.6 cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati.de asemeni de tendoanele din jur.Acesta este un material care permite oaselor sa se miste usor unul pe langa altul in orice articulatie a corpului.numite peroneale.numit ligamentul deltoid sustine glezna medial(pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna). Tendonul tibial posterior ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea piciorului spre interior. Trei ligamente realizeaza ligamnetul lateral complex.

Are un singur grad de libertate.Principala articulatie a umarului.scapula si clavicula.radius si ulna.Aceasta scobitura poarta numele de cavitate glenoida. Capsula articulatiei cotului este intarita de ligamente si anume: -ligamentul medial sau ulnar -ligamentul lateral sau radial -ligamente anterioare si posterioare Articulatia cotului are un singur grad de libertate iar miscarile posibile sunt:flexie si extensie. In supinatie cele doua oase sunt paralele iar in pronatie radiusul incruciseaza ulna in formarea literei x.miscari posibile fiind:pronatia si supinatia.numita articulatia glenohumerala. Articulatia scapulo-humerala Oasele care intra in alcatuirea umarului sunt humerusul. Functional aceasta articulatie este alcatuita din 3 articulatii: -humero-ulnara -humero-radiala -radio-ulnara proxima Cavitatile articulare comunica intre ele si exista o singura capsula articulara.numita articulatia scapulo-toracica. Aceasta articulatie.Acoperisul umarului este format dintr-o portiune a scapulei numita acromion. . Articulatia acromio-claviculara se gaseste intre acromion si clavicula. Exista de fapt 4 articulatii care formeaza umarul. Articulatia radio-ulnara Anatomic sunt doua articulatii radio-ulnara respectiv proximala si distala la care se poate adauga sindesmoza radio-ulnara. O articulatie falsa se formeaza in locul in care scapula gliseaza la nivelul toracelui.pentru a mentine glenoida in linie in timpul miscarilor umarului. Cartilajul articular este un material care acopera capetele articulare ale fiecarui os. Articulatia sterno-claviculara realizeaza conexiunea intre brat si umar si scheletul principal al toracelui anterior.se formeaza in locul in care capul humeral se potriveste la nivelul unei scobituri de la nivelul scapulei.Articulatia cotului Este o diatroza intre humerus.este importanta deoarece necesita ca muschii din jurul scapulei sa functioneze impreuna.

Miscari posibile:flexia.cartilajul articular.si anume: -capsula articulara -ligamentul iliofemural -ligamentul ischiofemural -marele trohanter al femurului Este o articulatie sinoviala si sferoida.abductia.Aceste ligamente sunt principala sursa de stabilitate a umarului. Ea este considerata o articulatie sinoviala deoarece oasele se articuleaza intrun spatiu numit cavitate articulara.abductia.care acopera oasele cu un strat neted. La nivelul umarului capsula articulara este formata dintr-un grup de ligamente care leaga humerusul de glenoida.Functia cartilajului articular este sa absoarba socurile si sa ofere o suprafata foarte neteda pentru a inlesni miscarile.Aceasta este acoperita cu un strat de cartilaj hialin.ea se intinde de la circumferinta acetabului pana la colul femoral.adductia.circumductia.rotirea. Articulatia scapulo-humerala are 3 grade de libertate.rotatia mediala si laterala .miscarile posibile sunt:flexia.extensia.ceea ce reduce frictiunea in timpul miscarilor si amortizeaza socurile.extensia. Capsula articulara este foarte densa si foarte rezistenta. Articulatia coxofemurala Articulatia coxofemurala sau articulatia sodului face legatura dintre femur si osul iliac si este una dintre cele mai robuste articulatii ale corpului uman imbinand stabilitatea cu mobilitatea datorita combinatiei dintr-o capsula articulara foarte rezistenta si trei ligamente groase. .

detin o caracteristica aparte si anume capacitatea lor de a genera sindroame postinfectioase.pyogenesmicroorganism capabil de a provoca o serie de infectii supurative.prezinta la suprafata o proteina majora.dar nu si impotriva unei infectii cu o tulpina ce prezinta la suprafata membranei bacteriene.capabile de a elabora mari cantitati de acid hialuronic. Patogeneza Streptococii au capacitatea de a elabora o serie de substante importante atat in patogeneza infectiei cat si in stimularea raspunsului imun din partea gazdei invadate. Polizaharidul capsular are rolul de a proteja bacteria impotriva ingestiei si distrugerii prin fagocitoza. Proteina M.de asemenea functia de opsonizare a peretelui bacterian este perturbata si ea.astfel se explica de ce gazdele care au dezvoltat o o infectie cu o anumita tulpina.un aspect mucoid.streptococii de grup A sunt capabili de a forma o capsula polizaharidica compusa in mare parte din acid hialuronic. Proteina M este ancorata la suprafata peretelui celular.cu ajutorul unei prelungiri filiforme.Totii streptococii de grup A.Exista tulpini de streptococci.reprezinta fundamental identificarii anumitor tulpini ca fiind S.o proteina M diferita. Peretele microbian contine un antigen ce va fi eliberat la contactul cu substanta acida.cu ajutorul anticorpilor indreptati impotriva proteinei M.ce va conferi coloniilor.A contine specia pyogenes care determina betahemoliza si produce in mod caracteristic faringita.celulita si scarlatina.proteina M este utilizata pentru serotiparea tulpinilor.A.STREPTOCOCUL BETAHEMOLITIC Grupul serologic A.aceasta rezistenta se pare ca datoreaza posibilitatii legarii fibrinogenului plasmatic de moleculele M de la suprafata streptococilor.patogenii de grup A.astfel este perturbata functia sistemului complement. Grupul .confera patogenilor capacitatea de a rezista proceselor de fagocitoza din sangele uman proaspat.ce apartin grupului A.pyogenes.denumita proteina M.reactia dintre extractele acide si antiserul specific pentru grupul A.cu ajutorul antiserurilor specifice. .de tipul R.contine o singura specie de patogeni:S.A sau a glomerulonefritei poststreptococice.De asemenea.caracteristic.vor fi protejate impotriva reinfectiei cu aceeasi tulpina.impetigo. Rezistenta la fagocitoza a streptococilor este invinsa de organism. De asemenea.

Alte elemente secretorii care induc toxicitate in legatura cu infectia streptococica:streptokinazele. .Comparativ cu proteina A.foarte utili pentru realizarea serodiagnosticului infectiilor streptococice.de asemenea.Exotoxinele piogene=toxine eritrogene sunt raspunzatoare de aparitia rash-ului caracteristic scarlatinei.O parte dintre aceste elemente extracelulare.A.au capacitatea de a stimula producerea de anticorpi specifici.se asociaza cu infectii streptococice deosebit de severe-fasciita necrozanta si sindromul sistemic=sistemul streptococic asemanator socului toxic.tulpinile producatoare de exotoxina A. Streptococii de grup A.A-ului sau prezenta glomerulonefritei poststreptococice.raspunzatoare de inducerea toxicitatii locale si sistemice. au capacitatea de a sintetiza un numar crescut de elemente extracelulare.care altereaza membranele celulare si produc hemoliza.datorita similititudinii structurale dintre acidul hialuronic bacterian si cel din componenta tesutului conjunctiv al gazdei umane.sunt streptolizinele S si O.Cele mai importante toxine elaborate de acesti patogeni.capsula hialuronica are proprietati slab imunogene.aceste elemente secretorii favorizeaza diseminarea infectiei in oraganismul bolnav.serodiagnosticul este folositor pentru a demonstra existenta unei infectii streptococice in antecedentele personale patologice recente.iar anticorpii sintetizati impotriva elementelor capsulare nu confera imunitate.AND-azele. In mod frecvent.B si C.In cazurile in care se suspecteaza prezenta R.proteazele si exotoxinele piogene A.

praf. Aceasta afirmatie a fost sustinuta cu urmatoarele argumente importante: -fiecare puseu de reumatism articular acut este precedat de o infectie streptococica manifesta clinic(angina.neputand fi evidentiate anamnestic -indicatorii biologici semneaza contactul cu streptococul. . -eficacitatea tratamentului antistreptococic(penicilina.P.DEFINITIE.eritromicina)in vindecarea puseului.evidentierea sa in cultura din exudatul faringian.S.R.alte alimente.(antihialuronidaza).infectiile puerperale streptococice.abcesele si flegmoanele streptococice tegumentare.H.prezenta anticorpilor cu viata scurta-A. Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce survine ca o consecinta a infectiei cu streptococi din grupul A.erizipelul.(antidesoxiribonucleaza).2 REUMATISMUL ARTICULAR ACUT.5% din infectiile premonitorii evolueaza subclinic.erizipel ).avand caracteristica morfologica nodulul Aschoff. Infectia streptococica ocupa un loc important in geneza unor boli cuprinse actualmente in conceptul patogenic de boli poststreptococice(printre care:reumatismul articular acut.A.evolutie cronica cu recidive si frecvente sechele cardiace.granulomul apical dentar cu acutizari streptococice.P.dar mai ales cresterea titrului acestora in dinamica.prezenta anticorpilor cu viata lungaanti-M. Boala este definita ca o afectiune generala inflamatorie cu etiopatogenie streptoalergica si localizare predominant cardioarticulara.D.sinuzita streptococica.scarlatina.dar si indirect.L.I. Etiologie In prezent este unanim recunoscut rolul cauzal al infectiei cu streptococi betahemolitici din grupul A.in ordinea frecventei:angina acuta streptococica.U.glomerulonefrita acuta difuza.scarlatina.D.Na(antidifosfopiridin nucleotide activate streptococci).eritemul nodos poststreptococic si purpura reumatoida).N.plagile suprainfectate cu streptococci.aerogena. Clinica infectiei streptococice cuprinde. Contaminarea streptococica se realizeaza pe cale directa.A.(antistreptolizina O).abces dentar.dar mai ales in profilaxia primara si secundara a bolii.ETIOLOGIE Definitie.amigdalita cronica criptica cu pusee de acutizare streptococica.O.prin lapte.A.abcesul dentar.

colecist.Confirmarea se face prin evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul faringian. O recenta observatie vine sa tulbure putin certitudinile in legatura cu etiologia strict streptococica a carditei reumatismale.tolerarea histologica si imunologica a prezentei germenilor cu antigenitate definite in focare limitate din organism(amigdale.F.alveola dentara apicala.posibil patogena.Plecand de la observatia ca 60% din copiii unei colectivitati erau purtatori sanatosi de streptococ betahemolitic si remarcand ca numai 2-3% din bolnavii cu angine streptococice si 2. generate de un virus(Coxsakie B4).durata si tipul infectiei streptococice.R).determinand stari de hiperreactivitate umorala sau celulara.L.a) S-a renuntat la izolarea presupuselor tipuri de streptococci reumatigeni.numerosi autori subliniaza rolul preponderent al reactiei gazdei.cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor si a titrului A.5% din cei scarlatinosi fac reumatism articular acut.sinusuri ale fetei.de mare folos sunt:leucocitoza.tolerarea sau exacerbarea infectiei streptococice.s-au evidentiat antigenii virali.antitoxine si antienzime streptococice(streptolizina.(incepand cu ziua a 5-a a infectiei). Medicina contemporana a preluat si imbogatit notiunea de “infectie de focar”definite astfel.Freedman citeaza o cardita tipic reumaticala maimute.In acest mod. In ultimii ani se subliniaza din ce in ce mai mult rolul organismului gazda. difosfopiridinnucleotidaza s.T.reconsiderand-o in lumina conceptiilor imunopatogenice actuale.in leziunile de stenoza mitrala.C.coroborate cu o hiperreactivitate umorala compensatoare.prostate)produce o “iritare” cronica nespecifica a sistemului imunocompetent.streptodornaza.Aceste elemente releva rolul patogen ale reactiei gazdei la contractarea.dezoxiribonucleaza.la care .S.emitand ipoteza unei tolerante macrofagice fata de infectia streptococica.antimembrane citoplasmatice streptococice(antigene proteice.Astfel.Acest fapt readuce in discutie .D.M. Streptococul betahemolitic din grupul A reprezinta un puternic stimul antigenic.s-au dovedit incriminabili si streptococii din grupele B.O.apendice.Pentru precizarea originii streptococice a infectiei clinice.acutizarea infectiei de focar sau aparitia unei noi infectii in organism determina o reactie imuna exagerata. In 1976 au depistat o reducere a functiilor polimorfonuclearelor sanguine in puseul de reumatism articular acut.anexe genitale.hialuronidaza.determinand aparitia a trei grupe de anticorpi circulanti:antiperete streptococic(antiglucozamina si galactozamina).deoarece pe langa cei din grupul A.in comparatie cu intensitatea.

activatoare a complementului C3b.explicandu-se astfel lipsa de consum a complementului global. Totusi.G opsonina stabileste o punte intre bacterie si receptorul membranal specific al macrofagului.G opsonine.miocardice.de componente ale complementului(local).activare de mediatori chimici de tip bradikininic.acceptarea rolului cauzal al streptococului betahemolitic in reumatismul articular acut este o chestiune dovedita.ce serveste la organizarea luptei profilactice si la succesul terapeutic in aceasta boala.explicand riscul crescut de cardita si reducerea intervalului”liber” la pacientii cu recidive de reumatism articular acut. Ig.edem.endocardice. .element de particularitate a “terenului’ gazdei.in momentul actual.anticorpii citati isi coroboreaza actiunile cu efectele infiltratului limfocitar si determina:modificari de substanta fundamentala(turgescenta fibrinoida).Concentrandu-se in tesutul”tinta”.Datorita acestei reactii anamnestice producerea anticorpilor sau intrarea in actiune a infiltratului limfocitar are loc mai intens si mai rapid.In acest fel boala(inflamatia acuta)apare ca o consecinta a actiunii tisulare locala a anticorpilor antistructuri sinoviale. La pacientii cu reumatism articular acut exista de asemenea o stare de hiperreactivitate celulara(tardiva)la antigeni streptococci de structura. Prezenta populatiei numeroase de anticorpi subliniaza existenta unei stari de hiperreactivitate umorala a organismului.In faza initiala a raspunsului imun anamnestic”recunosterea” streptococului de catre macrofag se face cu ajutorul limfocitului T memorator si a unei Ig.ipotezele virale sau streptovirale asupra etiologiei reumatismului articular acut.infiltratie celulara si leziuni toxice prin distructie lizozomala. Un rol patogenic important il au reinfectia streptococica sau stimulul antigenic continuu din infectia de focar.

Manifestarile cardiace apar la 75% din copiii cu reumatism articular acut. considerate benigne:blocul atrio-ventricular de gradul I(p-R alungit peste 0.20 s) si ritmurile atriale ectopice(ritmul sinusului coronar-Zahn.de regula la trezirea matinala.Artritele au caractere fluxionare. In primele doua saptamani se evidentiaza tulburarileE.mobile(“saltante”).fugace.astfel incat suntem nevoiti sa introducem in diagnostic criterii evolutive(vindecare fara sechele) si chiar terapeutice(raspuns specific favorabil la salicilati).Aceste manifestari functionale sunt consecinta inflamtiei tesutului nodal atrial.G.printr-o poliatrita acuta febrila.inapetent.3 EVALUAREA UNOR SEMNE.pe care unii autori l-au numit “stare postanginoasa”.Pacientul este uneori palid.stare subfebrila.K.articulatiile mari cu importanta impotenta functionala.SIMPTOME SI PROBLEME ALE PACIENTILOR CU REUMATISM ARTICULAR ACUT Dupa atenuarea infectiei streptococice urmeaza un interval “liber”.aceasta frecventa scade insa cu varsta.Alteori strea lui clinica este normala.subfebril intermitent.afectare moderata a starii generale.I.sau ritmul atrial migratory-wandering pace-maker).Sunt afectate brusc. Debutul bolii este de obicei brutal. Afectarea severa cardiaca este insa reprezentata de: -endocardita reumatismala: -valvulara -parietala -miocardita interstitiala -pericardita reumatismala: -fibrinoasa -exudativa .Se intalnesc mai ales oligo sau chiar monoartrite. Manifestarile generale de debut sunt: -febra -facies vultuos -transpiratii abundente -tahicardie -oligurie In prezent acest debut tipic este mai putin frecvent.

Suflul mezosistolic va fi tinut in observatie.tricuspida sau sigmoidele pulmonare. Pericardita reumatismala fibrinoasa este fugace.scapand de obicei clinicienilor datorita disparitiei rapide a frecaturii pericardice.K.apoi cicatriceal activa. Reumatismul articular acut afecteaza foarte rar valvele inimii drepte.iar a stenozei mitrale in 3-6 luni.moment in care se percep suflurile si modificarile zgomotelor cardiace care permit diagnosticul.-pancardita reumatismala maligna Dupa o faza edematos-fibrinoasa.iar examenul radiologic descopera semnele cunoscute de pericardita(marirea “in carafa” a umbrei .endocardita valvulara devine verucoasa.deoarece la mai bine de 25% din cazuri dispare la varsta adultului tanar.Pledeaza pentru acest diagnostic semnalarea microemboliilor si leziunea subendocardica E. Endocardita parietala reumatismala este exceptionala si se precizeaza clinic cu dificultate.G.G. In faza edematoasa a stenozei mitrale este posibila ascultarea suflului telediastolic(Carrey-Coombs)care poate fi total reversibil sub tratament. Miocardita reumatica de tip interstitial se evidentiaza clinic prin: -dureri toracice anterioare -dispnee -cardiomagalie -sufluri sistolice de dilatatie cardiaca -galopuri -tulburari de ritm -semne de insuficienta cardiaca(de obicei dreapta) greu reductibila Aparitia sa pe fondul poliartritelor febrile saltante usureaza diagnosticul etiologic al afectarii miocardice. indica leziune-ischemie subepicardica.K.a insuficientei aortice in 6 saptamani.Constituirea insuficientei mitrale are loc in 2-3 saptamani. Pericardita exudativa prezinta insa un tablou zgomotos: -dureri precordiale vii -anxietate -dispnee -frecatura pericardica sus situata -soc apexian in interiorul ariei matitatii cardiace -puls paradoxal -hipotensiune arteriala -semne de insuficienta cardiaca hipodiastolica E.insemnand oprirea evolutiei spre leziunea mitrala definitiva.

In reumatismul articular acut se mai intalnesc: .Pleurezia este de tip exudativ.indeosebi la copii.nedurerosi.largirea pediculului vascular in Trendelenburg.de obicei psihice.foarte rara. Eritemul marginat inelar se evidentiaza ca macule extinse pe torace.inconjurate de un relief rosu-aprins.pleurezia reumatismala. din miocardita. Coreea minora survine de obicei la fetite de varste cuprinse intre 5 si 14 ani.Nodulii subcutanati(Meynet)apar pe gambe.encefalite si meningite reumatismale.contractile tonice.delirul. In prezent.G.olecran. Coronarita reumatismala reprezinta afectarea vasculara care creeaza dificultati din punctual de vedere al diagnosticului diferential cu modificarile E. Mai rar putem intalni eritem nodos. Manifestarile neuropsihice apar sub forma de:coree minora(Sydenhamm).Ea se caracterizeaza prin miscari bruste.policiclice.Forma subacuta este controlabila terapeutic si evolueaza catre vindecarea cu sechele(endocardice).de obicei pe stanga.occiput.fixate pe planul profound si persista 1-3 saptamani. Encefalita este rara si survine la adultul tanar(20-30 ani).In sfarsit.cu celularitate in care predomina polimorfo-nuclearele si cu glicopleurie normala.K. Meningita reumatismala este de regula intalnita sub forma de meningo-encefalita cu lichid cefalorahidian de tip limfocitar sau hemoragic.necoordonate ale extremitatilor si muschilor mimicei.pancardita reumatismala a copilului se intalneste foarte rar.lipsa pulsatiilor marginale pe kimografie.periarticular.ele se extind rapid.duri.asociind agitatia.Ea poate imbraca o evolutie supraacuta in care componenta pericardica si cea miocardica determina exitusul in cateva zile. Manifestarile cutanate sunt frecvente.punctia pericardica permite extragerea lichidului pentru a evita tamponada si realizarea unei pneumo-hidrografii pericardice.elemente care permit diagnosticul diferential cu cea tuberculoassa.Boala evolueaza spre vindecare cu sechele. Echo-cardiograma este deosebit de valoroasa. Manifestarile pleuro-pulmonare imbraca aspecte diferite:pneumopatia reumatismala(de tip congestiv alveolar).cardiace cu stergerea unghiurilor cardiofrenice.Afectiunea evolueaza spre vindecare.indicand prezenta si cantitatea lichidului.si mai frecvent.purpura.in valuri si sunt fugace.sunt rotunzi.tratamentul antiinflamator ramanand ineficace.care diminua sau cedeaza in somn.

antistreptokinaza si a anticorpilor anti-M care persista 2 ani de la infectia streptococica generatoare de puseu evolutiv de reumatism articular acut.H.gastroenterita catarala) -manifestari renale(albuminurie minora si hematurie in cadrul unei glomerulite in focar) -manifestari endocrine(tiroidite ci hiper.sau hipotiroidie) -manifestari oculare(iridociclita) -spleno-adenomegalie Investigatii paraclinice si de laborator In clinica reumatismului articular acut probele de laboratot servesc evidentierii infectiei streptococice.H.O.-manifestari abdominale(pseudoapendicita acuta.O.L.(incepe la 5-15 zile de la infectia streptococica si se “stinge” sub corticoterapie sau la 3-6 luni de la vindecarea clinica a puseului de reumatism articular acut) -evidentierea anticorpilor antihialuridaza.peritonita reumatica.S.S. Teste care semneaza infectia streptococica: -evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul faringian(trebuie facuta precoce inainte de penicilinoterapie) -cresterea titrului A. Teste pentru aprecierea inflamatiei: -cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor(V.fibrinogenul si V.S.hiper-gama-globulinemie(alfa 2 globulinele. Mentionam ca testele enumerate mai sus nu au nici o legatura cu intensitatea inflamatiei reumatismale.L. caresc in paralel) -scaderea colesterolului plasmatic -cresterea procentului glicoproteinelor serice .dar titrul A. are valoare in urmarirea eficacitatii profilaxiei primare si secundare.)care constituie un bun indicator al evolutiei bolii sub tratament -leucocitoza cu cresterea polimorfonuclearelor tinere -cresterea fibrinogenului sanguin -aparitia proteineiC reactive -hiper-alfa2-globulinemie.aprecierii intensitatii inflamatiei si evidentierii formelor clinice.S.

se executa punctia articulara cu examen citologic si bacteriologic al lichidului sinovial. .carotidograma -echocardiograma cavitatii si valvulelor -punctia pericardica.pentru diagnosticul diferential.aseptic.rahidiana cu examenul citologic si biochimic al lichidelor.pleurala.Investigatiile paraclinice necesare in reumatismul articular acut: -elecrocardiograma(EKG) -examenul radiologic al umbrei mediastinale cardiace -biopsia nodulilor cutanati -fonocardiograma.puriform. Rareori.

curat si ordonat. va sfatui bolnavii sa se gaseasca in salon la venirea medicului.generale).Se va interesa de conditiile de munca si de viata.I.recoltarea diferitelor produse biologice pentru examene de laborator.modul in care a aparut boala. la bolnavul nou internat.psihiatrie.De asemenea.obiceiuri personale.Durerea:-localizare -caracter -iradiere -intensitate -durere provocata(sensibilitatea) 2. Anamneza 1. In vederea efectuarii de catre medic a examenului clinic la bolnav.renale.bine incalzit.Redoare articulara 3.conducerea bolnavului la diferite servicii medicale(dermatologie.Impotenta functionala 4Simptomele extraarticulare(respiratorii.sa anunte vizitatorii sa nu intre in salon in timpul vizitei. Va incerca.De aceea se va asigura ca salonul este bine aerisit.oftalmologie.boli interne). Examenul obiectiv 1.despre modul de alimentatie.digestive.asistenta medicala trebuie sa asigure conditii optime in salon.Urmareste urmatoarele aspecte: .alte suferinte pe care le-a avut in trecut.indrumarea si conducerea bolnavului la serviciul de radiologie.ginecologie.se va asigura ca este pastrata linistea in timpul vizitei.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Participarea la diferite acte de investigatie reprezinta participarea active a asistentei medicale la examenul clinic al bolnavului efectuat de catre medic.indrumarea si eventual.cardiace.sa faca o scurta anamneza.privind antecedentele eventuale in cazul bolii.

Metode de examinare: -inspectia -palparea -percutia Semnele clinice evidentiate la inspectie:  Eritem localizat:RAA.-tesuturile moi periarticulare -volumul articulatiei -deformarile -sensibilitatea -mobilitatea articulatiilor 2.entorse  Lipomatoza periarticulara:gonartroze-lipartroza Weissenbach-Francon  Noduli subcutanati:-tofii gutosi -noduli reumatoizi(PR) -noduli Meynet(RAA)  Tumefierea articulara Semne clinice evidentiate la palpare si percutie:  Hidartroza:-semnul valului -semnul socului rotulian  Durerea provocata(sensibilitatea) -manevra lui Eriksen(SA) -Semnul trepiedului(SA) -Semnul Lasegue(hernie de disc)  Deformarile articulare: -nodulii lui Heberdeen(artroze interfalangiene distale) -nodulii lui Bouchard(artroze interfalangiene proximale) -Boala Dupuytren -Mana in laba de cartita(PR) -Gonartroza(genu varum sau genu valgum) .luxatii.artrite septice  Echimoze periarticulare:fracturi.

 Mobilitatea articulara: -flexie –extensie(135 grade-0 sau -5 grade) -pronatie-supinatie cu cotul flectat la 90 de grade fixat pe torace.noduli subcutanati.tumefierea articulara) Durerea articulara provocata Deformari articulare(nodulii Heberdeen si Bouchard) Mobilitatea articulara activa si pasiva:flexie-extensie.tumefactii si palpa proeminentele osoase.adductieabductie. Examinarea cotului-se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma orientata anterior. .rotatie pentru mana si police.     Inspectie(eritem localizat.capul radial si partile moi.Mobilitatea articulara si masuratorile clinice  Anchiloza fibroasa sau osoasa  Hipermobilitate articulara  Masuratori:-ale unui segment -articulare -pentru evidentierea unei regiuni in timpul miscarii-testul Schober -unghiulare cu geniometru Tehnica de examinare  Simetrica  Initial centripetalsi apoi centrifuga  Se incheie cu examinarea mersului Examinarea mainii-se face cu ambele maini pe masa de examen in fata examinatorului pacientul stand pe scaun.  Normal unghi deschis extern valgus fiziologic:5 grade la barbat si 1015 grade la femei  Se pot observa deformari.

palpare. Examinarea articulatiilor sacroiliace-palpare pe linia articulara sau manevre indirecte:semnul trepiedului si manevra Eriksen(apasare puternica pe spinele iliace anterosuperioare cu bolnavul in decubit dorsal) Examinarea articulatiei soldului-apreciaza simetria prin inspectie si mobilitatea prin: -departarea picioarelor(abductia 45 grade) -picior peste picior(flexia si adductia) -marginea externa a piciorului pe genunchiul opus(flexia.  Rotatie interna+adductie pacientul atinge acromiomul opus prin fata capului sau unghiul inferior al omoplatului opus prin spatele toracelui.genu valgum.  Inspectie:genu varum.genu flexum si genu recurvatum.Se verifica flexia. Examinarea gleznei si piciorului  Inspectie:picior in valgus sau in varus.miscari active si pasive  Trei grade de libertate de miscare a articulatiei determina 6 miscari: -abductie-adductie -proiectie inainte(flexie) -proiectie inapoi -rotatie interna -rotatie externa  Tehnica abductie+rotatie externa pacientul atinge unghiul superointern al scapulei opuse trecand cu mana prin spatele capului.abductia si rotatia externa) -ridicatul de pe scaun(extensie active) -semnul cheiei(rotatie.abductie) Examinarea genunchiului-se face in decubit dorsal in extensie completa.  Flexia pasiv sau active(bolnavul se invita sa se ridice din pozitie pevine in ortostatism)  Mobilitatea rotulei(semnul rindelei-miscarea rotulei in sens craniocaudal determina cracmente).Bolta plantara disparuta:picior plat.mobilitatea rotulei.Examinarea umarului-articulatia cu cea mai mare mobilitate  Inspectie.miscari de rotatie.adductie.Haluce deformat inflamator(guta) sau orthopedic(halux valgus) .extensia.flexie.

Examen radiologic articular conventional 2.  Miscari in articulatiile degetelor(flexie si extensie). Miscarile in articulatia gleznei:flexie dorsala si plantara  Miscari in articulatia subtalara(subastragaliana):inversiune-ridicarea marginii interne a piciorului si eversiune-ridicarea marginii externe a piciorului  Miscari in articulatia mediotarsiana adductia ai abductia antepiciorului. Explorarea parclinica in bolile reumatologice Probele biologice Sindromul inflamator nespecific: -VSH -Fibrinogen -Proteina C reactiva -Elecroforeza(alfa 2 globuline) Explorari paraclinice 1.RMN 4.Scintigrafia osteoarticulara .CT articular 3.

I.si cortizon in doze descrescatoare pana la normalizarea VSH-ului(va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei-dureri epigastrice.apoi.evitarea frigului si a umezelei.care se va imbogati treptat) -dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea -dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon -supravegheaza zilnic semnele vitale:puls.in continuare 2-3 saptamani.educatia sanitara facuta bolnavului de a renunta la obiceiurile nesanatoase.a regimului desodat.de a sta in repaus pana la disparitia durerilor articulare.supravegherea bolnavului in ceea ce priveste respectarea odihnei.pana la disparitia durerilor articulare si.lacto-fainos.cu reluarea trepatata a mersului -foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase -asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului -participa la investigatiile clinice si de laborator prin: -recoltarea sangelui pentru determinarea VSHului.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LAINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE-TRATAMENT SPECIFIC Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu reumatism articular acut este structurat pe asigurarea conditiilor de spitalizare:salon incalzit.ASLO.fibrinogenul.proteinei C reactive -recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG. Recoltarea produselor biologice la recomandarea medicului.asigurarea repausului la pat.FKG -administreaza tratamentul: -antistreptococic(penicilina G).hipertensiune arteriala.notarea greutatii corporale . Asistenta medicala: -asigura repausul la pat.proteinogramei.tensiune arteriala.temperature.insomnie) -asigura alimentatia pacientului: -dieta de crutare in perioada febrile(regim hidrozaharat.indicat in tratamentul cu cortizon.respectand doza si ritmul de administrare -antiinflamator cu aspirina.edeme.efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic.in formele usoare.conduce bolnavul la alte servicii medicale.administrarea tratamentului indicat de medic.

6-2 g/zi. .preferandu-se cea potasica) in doze zilnice de 1 600 000 U(400 000 U la 6 ore).hipervitaminica(sucuri de fructe). Unii autori recomanda administrarea unica.5g/zi.a unei doze de 1 200 000 U benzatin-penicilina.nervoase s.urmata de administrarea intermitenta de benzatin-penicilina(600 00-1 200 000 U).hiperpotasica(citrice.suc de rosii etc) Sterilizarea streptococica se realizeaza cu penicilina G(se evita forma sodica in insuficienta cardiaca.normocalorica.indeosebi oua la copil).-educa pacientul si antreneaza familia privind: -prevenirea reinfectarilor streptococice-continuarea tratamentului prescris cu moldamin.in dozele si intervalele stabilite de medic -prezentarea la controale periodice.initiala.minim 7-10 zile.hiperlipidica moderat(11.timp de 10 zile.urmat apoi de repaus relativ pe toata durata crizei.prin policlinica teritoriala -asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara(sub protectie de antibiotice) -internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi.clinice si biologice.20 de zile pe luna in sezoanele reci sau 10 zile pe luna in sezoanele calde).stingerea si prevenirea inflamatiei reumatismale sinoviale.urmata de administrare de sulfamide retard(sulfametin 1 cpr/zi.desodata.in sanatorii cu personal calificat pentru dispensarizarea lor Tratament Obiectivele tratamentului in reumatismul articular acut sunt: -sterilizarea streptococica si prevenirea reinfectarii streptococice -atenuarea.a In puseul evolutiv de reumatism articular acut bolnavul are nevoie de repaus absolut la pat.10 zile.dar mai ales a celei cardiace -tratamentul simptomatic -tratamentul complicatiilor cardiace. Alimentatia va fi predominant hidrolactozaharata. In cazul alergiei la penicilina se va utiliza eritromicina orala(propionil) sau injectabila(lactobionat) in doze de 1.

La regimul hiposodat asiguram un aport alimentar potasic crescut. Aparitia fenomenului de “rebound” cortizonic(schita de puseu rheumatic cu artralgii sau artrite. Respectand protectia digestive continuam 3-6 luni saliciloterapia cu aspirina.accelerarea VSH)obliga la crestrerea dozelor de corticoizi la cel putin 3 ori doza sub care s-a produs recaderea.pentru copil.C.La adultul tanar se foloseste pentru atac doza de 50-80 mg prednison/zi.Fenomenul apare atunci cand realizam prea rapid scaderile dozelor. In momentul cand corticoterapia a atins jumatate din doza initiala de atac(spre exemplu daca tratamentul s-a inceput cu 60 mg/zi.iarVSH .Sunt exceptionale cazurile de rezistenta la aceste antibiotice.carbonat de calciu.dar .Acest moment trebuie .de la inceput corticoizi.caolin.H la pacientii tineri care au scazut treptat dozele.se reduce cel putin la jumatate.cea mai mica atingere cardiaca(incepand cu alungirea p-R) va oblige la corticoterapie.aspirina ramane singurul antiinflamator la doza minim activa(3g/zi).febra. Astfel.momentul respective este de 30 mg/zi) se adauga acidul acetilsalicilic la doze de 3-6 grame zilnic.cu 1-2mg prednisone/kg/zi. La intreruperea corticoterapiei.important indicator al evolutiei.mai ales in functie de afectarea cardiaca.Se trece apoi la scaderea lenta.astfel incat sevrajul se realizeaza la 5-7-9 saptamani de la initierea sa.treptata a corticoterapiei(cu aproximativ 5mg prednisone la 5-6 zile).ce nu necesita administrare de A.de asemenea.Copilul sau adultul tanar cu probe biologice intens alterate de inflamatie va primi. Corticoterapia incepe.silicate de aluminiu.T.afectarea cardiaca.rezistenta VSH la tratament. Astfel. Durata corticoterapiei se alege in raport cu:doza initiala.urmarind ca VSH san nu creasca.timp in care artropatiile si febra dispar rapid(1-3 zile).cardita obliga la tratament corticoterapic 6-10-12 saptamani.Streptococul betahemolitic ramane in continuare sensibil la penicilina. Corticoterapia se scade in continuare in treptele amintite.rowamicina. Obisnuim sa oferim protectie digestiva cu antiacide(evitam bicarbonatul de sodium) bazate pe aluminiu coloidal.evolutia chimica si biologica. Tratamentul antiinflamator va fi dirijat dupa intensitatea clinica si biologica a inflamatiei. Doza de atac se mentine 10-14 zile.

Titrul A.ales atunci cand alaturi de normalizarea V. La bolnavii valvulari se adauga si streptomicina 1 g/zi. Tratamentul formelor particulare de boala prezinta unele caracteristici.La copiii sub 10 ani se poate folosi cu succes antipirina(2-4 g/zi).necesitand uneori chiar cresterea dozelor sub corectie potasica.digitalic cu eliminare rapida(de preferat lanatosid C). .desi.corticoizii in doze medii(20-40mg/zi.S.L.el scade.cura durand 5-6 zile) si tratament antiinflamator cu aspirina efervescanta(2-4 g/zi) . Aceasta schema terapeutica cortico-penicilino-salicilica este in prezent acceptata de marea majoritate a clinicienilor. Folosirea altor antiinflamatoare(fenilbutazona. Asanarea infectiei de focar se impune in aproape toate formele de reumatism articular acut.Utilizarea acestora intra in discutie in cazul intolerantei la aspirina(alergie.diuretic.indometacina)s-a facut sporadic.50 mg/zi) serveste ca adjuvant therapeutic.mai mult pentru experimental clinic.scad paralel si fibrinogenemia si alfa2-globulinemia. Coreea reumatismala impune repaus..In formele rezistente se poate incerca fenilbutazona in locul aspirinei.a formelor atenuate biologic.am obtinut rezultate bune cu penicilina si acid acetilsalicilic(doza initiala 5-6 grame).fara corticoterapie.sub corticoterapie in doze mari.bromuri.la intervale regulate.a oligoartritelor.5-6 zile.netiazidic(furosemid.cloralhidrat. Amigdalectomia sau rezectia apicala a granulomului dentar se practica sub penicilinoterapie(1 600 000 U/zi.spironolactona injectabila).S. nu poate constitui un indicator al urmaririi eficacitatii tratamantului. In cazurile de reumatism articular acut ale adultului fara cardita.iar in tara noastra nu exista comunicari pe loturi largi.amital sodic).accidente hemoragice).1530 de zile).corticosedative (barbiturice-fenobarbital.prima doza cu 4 ore inaintea interventiei.Hiposerpilul(0.H.liniste.acid etacrinic. Celelalte afectari viscerale din cursul reumatismului articular acut raspund la tratamentul antiinflamator sistemic.Toate acestea pe fondul unei corticoterapii sustinute.Ea se face la 6-12 saptamani de la stingerea definitiva a inflamatiei.O. Forma cronica latenta necesita tratament de fond cu aspirina.250.pe care grefam. Insuficienta cardiaca la un pacient cu reumatism articular acut obliga la regim desodat.

In aceste situatii protectia cu penicilina si un antiinflamator nesteroidic este imperios necesara.in formele trenante. .subacute ale adultului suntem nevoiti sa extirpam focarul amigdalian sau dentar.Uneori.atunci cand inflamatia reumatismala nu este “stinsa”.

I. Prognostic Prognosticul vital este legat de afectarea cardiaca.Coreea este specifica acestei varste.dupa rezolutia artritelor.Durata bolii sub tratament cortico-penicilinosalicilic este apreciata histologic la 6 luni.6 EVALUARE.indeosebi in primii 5 ani de la primul puseu.PROGNOSTIC Fara tratament puseul clinic de reumatism articular acut se “stinge”lent in 3-6 saptamani. Reumatismul articular acut la adult ia forme predominant articulare. Evolutiv se cunosc urmatoarele forme: -reumatismul articular subacut(forma particulara de reumatism articular acut la adult) -reumatismul fibros Jaccoub(este sinonom cu asa zisa forma dislocanta a reumatismului articular acut si reprezinta sechela de hiperlaxitate articulara cu deformare axilara metacarpofalangiana reversibila.de obicei fara cardita. Forma clinica obisnuita(tipica) are.La copilul intre 5-7 ani este rezervat. La adultul tanar prognosticul vital este favorabil. Reumatismul articular acut infantil imbraca forme severe.cu cardita.Pacientii cu titrul A.Se diferentiaza cu oarecare dificultate de polimialgia reumatica. Formele clinico-evolutive se diferentiaza in primul rand in raport cu varsta.uneori(foarte rar in prezent) cu pancardita maligna letala.Intre 7-15 ani apare mult mai rar azi insuficienta cardiaca si se datoreaza instituirii tardive a corticoterapiei sau erorilor de tratament.atenuat.EVOLUTIE.Sechelele valvulare cardiace apar insa la aproximativ 10 % din pacienti Tratamentul precoce si energic cortico-penicilino-salicilic a imbunatatit net prognosticul bolii . ramas crescut au tendinta mai mare la recidiva Numarul mare de recidive creste riscul de cardita.LO. Reumatismul articular acut la varstnic apare rar.o tendinta foarte mare la recidive.S.COMPLICATII.cu prognostic favorabil.mai rar de intensitate redusa.

Pentru prevenirea artrozelor -educatia populatiei pentru alimentatie echilibrata si pentru pastrarea greutatii -evitarea factorilor traumatici -suprasolicitari -pozitii vicioase -acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu dureri lombare Masuri de profilaxie secundara -prezentarea la controale periodice -evitarea factorilor favorizanti:frig.umezeala -tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine -evitarea ortostatismului prelungit si eforturilor fizice mari -continuarea tratamentului prescris si recuperare Masuri de profilaxie tertiara -se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitate si sechele -pregatirea pentru interventie chirurgicala ortopedica corectiva -recomandarea de profesii noi celor cu poliartrita reumatoida.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE Masuri de profilaxie primara pentru RAA -controale in crese si gradinite pentru depistarea purtatorilor de streptococul betahemolitic si tratarea lor corecta.I. .spondiloza anchilozanta pentru reintegrare sociala.

CAPITOLUL II:Plan de ingrijire a pacientilor cu reumatism articular acut .

PREZENTARE PLAN DE INGRIJIRE Cazul:1 CULEGEREA DATELOR Surse de date 1.1 Date privind identitatea pacientului Date relativ stabile:       Nume:C Prenume:D Varsta: 17 ani Nationalitate: romana Religie:ortodoxa Sex:masculin Cazul:2 CULEGEREA DATELOR Surse de date 1.Indirecte:  Apartinatori  Membrii echipei de ingrijire  Dosarul medical actual si anterior Metode de culegere a datelor: a)Observatia b)Interviul c)Consultarea surselor secundare 1.Directe: pacientul 2.Directe: pacientul 2.1 Date privind identitatea pacientului Date relative stabile:       Nume:M Prenume:C Varsta: 6 ani Nationalitate: romana Religie:ortodoxa Sex:feminin Date variabile Date variabile  Domiciliul:urban  Domiciliul:rural  Conditii de viata:  Conditii de viata: -bune .Locuieste cu .Indirecte:  Apartinatori  Membrii echipei de ingrijire  Dosarul medical actual si anterior Metode de culegere a datelor: a)Observatia b)Interviul c)Consultarea surselor secundare 1.locuieste cu parintii si cele doua surori Copilul provine dintr-o familie buna.organizata mai mici intr-un apartament cu 3 camere in conditii fara probleme socio-economice.

2 a.datorita durerii  Mobilitate:are o mobilitate mai redusa datorita durerii  Alimentatie:adecvata  Eliminari:fiziologice  Manifestari psihice:nu prezinta  Tensiunea arteriala: 120/70mmHg  Puls:90 p/min  Temperatura:38 grade Celsius 1.  Mod de petrecere a timpului liber: -pacienta isi petrece timpul liber vizionand desenele preferate la tv.Masa de seara fiind mai bogata.doarme doar cateva ore pe noapte .2 Date privind starea de sanatate anterioara 1. 1.  Gusturi personale si obiceiuri: -pacienta obisnuieste sa manace sanatos si respecta cele 3 mese pe zi.  Mod de petrecere a timpului liber: -pacientul isi petrece timpul liber vizionand canalele preferate la tv dar si iesind cu prietenii sa se relaxeze.igienice de viata.2b.75 m Grup sanguin A Rh pozitiv parintii si fratele mai mare intr-o casa cu 4 camere in conditii igienice de viata. respecta cele 3 mese pe zi.nu prezinta  Proteze:nu prezinta  Acuitate vizuala si auditiva buna  Somn:nelinistit datorita durerii  Mobilitate:datorita durerii mobilitatea este mai redusa  Alimentatie:adecvata  Eliminari:fiziologice  Manifestari psihice:nu prezinta  Tensiunea arteriala:110/60mmHg  Puls:95 p/min  Temperatura:39. Pacientul consuma mancaruri reci.Date antropometrice     Greutatea:65 kg Talie: 1.2 Date privind starea de sanatate anterioara 1.10 m Grup sanguin 0 Rh pozitiv 1.iesind in parc cu familia si jucandu-se jocuri pe calculator.5 grade Celsius .2 b Limite senzoriale:  Alergii.2 a Date antropometrice     Greutatea:20 kg Talie:1.  Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul are o alimentatie corespunzatoare. Limite senzoriale:  Alergii:nu prezinta  Proteze:nu prezinta  Acuitate vizuala si auditiva buna  Somn:nelinistit. 1.

3 a Motivele internarii:  hipertermie  febra moderata 38 grade celsius  dureri articulare  astenie  risc de complicatii  durere si tumefactie articulara fugace  dificultate de mers si mobilizare  anorexie  insomnie 1.3 e Examen clinic pe aparate  stare generala alterata  tegumente normal colorate  sistem ganglionar limfatic nepalpabil 1.2 c Antecedente heredo-colaterale: -fara importanta 1.tanta deosebita. Antecedente personale Fiziologice:  apendicectomie la varsta de 12 ani Fiziologice:  Apendicectomie in urma cu 1 an Patologice: Nu prezinta antecedente patologice cu imporPatologice: Nu prezinta antecedente patologice cu impor. 1.3 d Data internarii:03.1.3 a Motivele internarii 1.2 c.2011 1.  Reumatism articular acut .dar si Din relatarile pacientului am aflat ca in urama cu cu pacienta am aflat ca boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu o angina streptococica.2 d.3 Informatii legate de boala 1. 1.2011 1.05.3 c Diagnostic medical 1.3 e Examenul clinic pe aparate  stare generala alterata  tegumente hiperemice  sistem ganglionar limfatic nepalpabil  aparat respirator:murmur vezicular normal.neaga boli infecto-contagioase si venerice.4b Istoricul bolii Din discutiile avute cu mama acesteia.3 Informatii legate de boala: 1.06.3 d Data internarii:10.3 b Istoricul bolii 1. Antecedente heredo-colaterale: -fara importanta 1. 2 sapt boala a debutat cu o angina streptococica.3 c Diagnostic medical  Reumatism articular acut 1. tanta deosebita.2 d Antecedente personale 1.

respiratia=24r/min  aparat respirator:respiratie normala .pacient cu dependenta moderata. necesita ajutor in permanenta deoarece nu are Pacientul prezinta dependenta moderata.respiratia=21r/min  aparat cardiovascular:cord in limite normale  aparat cardiovascular:cord in limite normale T.P=95p/min  aparat digestiv:splina si ficat in limite normale T.3 Stabilirea gradului de dependenta: pacienta se incadreaza in categoria persoanelor cu Conform punctajului obtinut(20 puncte) pacientul se incadreaza in categoria persoanelor cu dependenta moderata. moderata.nu probleme majore.nu autonomie.P=90p/min tranzit intestinal normal  aparat digestiv:splina si ficat in limite normale  aparat urinar:mictiuni fiziologice  aparat urinar:mictiuni fiziologice  sistem nervos:ROT  sistem nervos:ROT  aparat locomotor:  aparat locomotor: 2.A=130/80mmHg. Problemele de dependenta se pot reduce prin dependenta moderata. interventia asistentei in sustinerea unui progres si Problemele de dependenta se pot reduce prin ajutand pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de interventia asistentei in sustinerea unui progres si ajutand pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.temporara.pacienta cu dependenta probleme majore. . Pacienta prezinta dependenta moderat.2 Probleme de dependenta:  Hipertermie 2. necesita ajutor in permanenta deoarece nu are Nivel de dependenta:II.torace normal conformat.torace normal conformat. Nivel de dependenta:II.2 Probleme de dependenta:  Durere articulara cu caracter migrator  Dureri articulare  Febra  Insomnie  Alterarea respiratiei si circulatiei  Alterarea respiratiei si circulatiei  Dificultate de mers si imobilizare  Cunostinte insuficiente despre deprinderile alimentare corecte  Cunostinte insuficiente despre deprinderile alimentare corecte  Cunostinte insuficiente despre boala  Insomnie Problemele potentiale: -risc de complicatii: Probleme potentiale: -cardita reumatismala -risc de complicatii: -coree -cardita reumatismala -deshidratare -coree 2.3 Stabilirea gradului de dependenta: -deshidratare Conform punctajului obtinut(24 puncte) 2.temporara.A=110/60mmHg.

Pacienta sa prezinte temperatura corpului in 2.Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii manifestata prin usoara tahipnee si tahicardie. 2.Alimentatie neadecvata din cauza lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in alegerea alimentelor. 4. 8.Durere datorata procesului inflamator manifestata prin diminuarea mobilitatii 2. 2. 1. 2.2 Interventii 1. 7.Pacientul sa fie echilibrat psihic -linistesc pacientul asigurandu-i un climat adecvat 2. 3.Alimentatie neadecvata din cauza lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in alegerea alimentelor. limite normale.Pacientul sa previna reinfectarea cu streptococul betahemolitic-sa se prezinte la controale periodice .Pacienta sa fie echilibrata psihic.2.Pacientul sa fie echilibrat nutritional.Sa se previna complicatiile.Pacientul sa prezinte o stare de bine prin limite normale. 6. 5.2 Interventii 1. 5.Pacientul sa-si imbunatateasca cunostintele despre boala.Durere datorata procesului inflamator manifestata prin diminuarea mobilitatii. 5. 3. 3. 3.1 OBIECTIVE 2.Pacienta sa prezinte o stare de bine prin . clinice si biologice.Pacientul sa doarma 7-8 ore pe noapte un somn in limite fiziologice.Pacienta sa aiba un somn adecvat. linistit si odihnitor. 5. 4.Pacienta sa previna reinfectarea cu streptococul betahemolitic-sa se prezinte la controale periodice. 3.Insomnie datorata durerii manifestata prin somn interupt de treziri frecvente.4 Diagnostic de nursing 1.Pacientul sa prezinte temperatura corpului in 3. disparitia durerilor articulare.Alterarea termoreglarii datorata procesului inflamator manifestata prin hipertermie.somn agitat si de durata scurta.Incapacitatea de a se odihnii din cauza durerii manifestata prin insomnie.Pacienta sa fie echilibrata nutritional.Pacientul sa fie echilibrat psihic.in dozele si la intervalele stabilite de medic. limite fiziologice.Functiile vitale si starea generala sa se mentina 4.sa continue tratamentul prescris 3. 3. 4.4 Diagnostic de nursing 1.1 OBIECTIVE 1.sa continue tratamentul prescris cu moldamin.clinice si biologice.Imobilitate datorata procesului inflamator si durerii manifestata prin dificultate de a se mobiliza.Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii manifestata prin usoara tahicardie.Pacienta sa prezinte dureri suportabile.Functiile vitale si starea generala sa se mentina in 6.

.Pacienta sa doarma si sa se odihneasca -explic pacientului sa respire in cantitate si satisfacator calitate corespunzatoare.cu Modamin. temperatura corpului -administrez antitermice pentru a scadea 4.Pacientul sa fie echilibrat nutritional.creand u 7.apo.Pacientul sa doarma 7-8 ore pe noapte un somn alimente linistit si odihnitor -asigur alimentatia pacientei:regim hidrozaharat in -administrez medicatia antialgica pentru perioada febrila.lacto-fainos carese va imbogati ameliorarea durerii treptat -ii servesc inainte de culcare un pahar cu ceai de -asigur necesarul de lichide pentru a preveni tei cald deshidratarea 6. -am asigurat orele de somn necesare varstei.care se orelor de odihna si somn pentru refacerea va imbogati treptat organismului -asigur necesarul de lichide pentru a preveni -am asigurat lenjerie de pat si corp curate si uscata deshidratarea -asigur semiobscuritate pe durata somnului in -asigur dieta desodata pe toata perioada incapere si am inlaturat sursele de zgomot din tratamentului cu cortizon saloanele vecine 6. limite normale 4. microclimat care sa satisfaca somnul -educ pacientul cu privire la categoriile de -asigur un climat corespunzator prin aerisirea alimente din ghidul alimentar salonului -asigur alimentatia pacientului: in perioada -am explicat copilului necesitatea respectarii febrila regim hidrozaharat. diversificata si echilibrata .stimulez apetitul -masor functiile vitale si notez in foaia de pacientei prin creearea de conditii optime in salon observatie 5.apoi.in dozele si la intervalele stabilite de disparitia durerilor articulare medic.Pacientul sa prezinte o stare de bine prin administrarii medicatiei si totodata invat pacienta sa disparitia durerilor articulare respecte repausul la pat si voi folosi perne pentru -explic pacientului ca durerea se va diminua in suportul articulatiilor dureroase urma tratamentului administrat si totodata invat -asigur igiena corporala si a lenjeriei corpului pacientul sa respecte repausul la pat si voi folosi 3.Functiile vitale si starea generala sa se mentina -odata cu scaderea febrei asigur o alimentatie in limite fiziologice.Functiile vitale si starea generala sa se mentina in limite fiziologice -masor functiile vitale si notez in foaia de observatie -invat pacienta sa faca gimnastica respiratorie .Pacientul sa prezinte temperatura corpului in -masor temperatura si notez in foaia de observatie limite normale.Pacienta sa fie echilibrata nutritional temperatura corpului -educ pacienta cu privire la categoriile de 5.lacto-fainos. -administrez antitermice pentru a scadea -masor temperatura si notez in foaia de observatie.Pacienta sa prezinte temperatura corpului in perne pentru suportul articulatiilor dureroase. -explic pacientei ca durerea se va diminua in urma 3.

FKG -antiinflamator cu Aspirina 3-6 g zilnic -administrez tratamentul: -corticoterapia incepe .fibrinogen.APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE 4.2011 .2011 -pacienta prezinta dureri articulare atroce si Evaluare Data 10.ASLO.schimb pozitia la 3 ore in cursul zilei si ii mentin o pozitie adecvata pentru a favoriza respiratia.FKG VSH-ului. 4.2011 dificulatate in a se mobilize -pacientul prezinta dureri intense accentuate la Data 04.05.doza de atac 50-80mg Prednison pe zi.06.timp de 10 zile -efectuarea EKG.proteina -asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului C reactiva -particip la investigatiile clinice si de laborator -recoltarea exudatului faringian prin : -recoltarea sangelui pentru determinarea -efectuarea EKG.fibrinogen.06.doza de atac se mentine 14 zile -asiguram protectie digestiva cu antiacide Evaluare Data 03.06.05.proteina -administrez tratamentul: C reactiva -antistreptococic Penicilina G 400 000 U -recoltarea exudatului faringian la 6 ore .2011 mers -dupa administrarea tratamentului durerile s-au Data 11.pentru copil cu -antistreptococic Penicilina G 400 000 U 1-2 mg Prednison/kg/zi la 6 ore .timp de 10 zile -asiguram protectie digestiva cu antiacide -antiinflamator cu Aspirina 3-6 g zilnic -corticoterapia .2011 mai redus iar pacienta este mai linistita -pacientul prezinta ameliorarea durerii Data 05.proteinograma.ASLO.proteinograma.APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE a)Alterarea comfortului -pacienta sa prezinte semne de diminuare a a) Alterarea comfortului -pacientul sa prezinte ameliorarea durerilor si durerii sa inteleaga cauza acestora -pacienta sa prezinte normalizarea temperaturii -pacientul sa respecte repausul la pat si mentinerea ei in limite normale Interventii autonome si delegate Interventii autonome si delegate -asigur repausul pacientei la pat in pozitia -asez pacientul in pozitie decubit dorsal si decubit dorsal asigur repausul la pat pana la disparitia durerilor -asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului articulare -particip la investigatiile clinice si de laborator -folosesc perne pentru suportul articulatiilor prin : -recoltarea sangelui pentru determinarea dureroase VSH-ului.

A=110/60mmHg.06.2011 -ajut pacientul si facem impreuna un exercitii de respiratie Data 12.05. R=20.2011 -pacienta prezinta o usoara tahipnee si tahicardie.05.min c)Alterarea termoreglarii -pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale Interventii autonome si delegate -asigur repausul la pat in perioada febrila -masor zilnic temperatura si notez in foaia de observatie -aerisesc incaperea dimineata si seara -administrez Algocalmin pentru a scadea temperatura .A=120/70mmHg P=78/min R=18/min c)Alterarea termoreglarii -pacientul sa prezinte diminuarea temperaturii Interventii autonome si delegate -asigur conditii optime in salon -masor temperatura si notez in foaia de observatie -administrez Algocalmin pentru a scadea temperatura Evaluare Data 03.datorata durerii R=25/min Data 11.A=100/60mmHg. functiile vitale fiind:T.in ir urma administrarii tratamentului T.2011 -durerea s-a diminuat -in urma tratamentului si repausului la pat durerile s-au mai redus.2011 -pacientul prezinta o respiratie adecvata din punct de vedere cantitativ si calitativ T.2011 -pacientul prezinta o usoara tahipnee .06.2011 -pacienta prezinta functii vitale in limite normale. P=80/min.P=95/min R=24/min Data 04.05.05.Data 12. b)Alterarea moderata s circulatiei si respiratiei -pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie b)Alterarea moderata a circulatiei si respiratiei adecvata -pacientul sa prezinte o respiratie adecvata Interventii autonome si delegate -invat pacienta sa faca gimnastica respiratorie si mentin o pozitie adecvata pentru a favoriza Interventii autonome si delegate -invat pacientul sa respire in cantitate si calitate respiratia corespunzatoare -masor functiile vitale si le notez in foaia de -masor functiile vitale si le notez in foaia de observatie observatie -umezesc aerul din incapere Evaluare Data 10.

2011 -pacienta prezinta hipertermie T=39.2011 -pacientul prezinta o crestere a temperaturii T=38 grade Celsius Data 11.05.creand un microclimat care sa satisfaca somnul -explic copilului necesitatea respectarii orelor de odihna si somn pentru refacerea organismului Evaluare Data 03. Evaluare Data 10.2011 -pacienta prezinta o usoara scadere a temperaturii T=38.06.1 grade Celsius Data 05.3 grade Celsius d)Insomnie -pacienta sa beneficieze de un somn adecvat Interventii autonome si delegate -administrez medicatie antialgica pentru ameliorarea durerii Tramadol Fenobarbital seara -asigur orele de somn necesare varstei.2011 -pacienta prezinta insomnie datorita trezirilor din timpul noptii Data 04.06.2011 -pacientul a avut un somn mai linistit in urma tratamentului administrat Data 12.05.Evaluare Data 10. .2011 -pacientul prezinta temperatura corpului in limite normale T=36.2011 -pacienta prezinta o temperatura aproape de limita normala T=37.06.06.05.4 grade Celsius Data 12.2011 -pacienta a dormit cateva ore datorita administrarii tratamentului .06.linistit.5 grade Celsius Data04.05.dar cu treziri frecvente Data 05.06.9 grade Celsius d) Insomnie -pacientul sa beneficieze de un somn odihnitor Interventii autonome si delegate -administrez medicatie antialgica pentru ameliorarea durerii Tramadol Diazepam 1 tableta seara -asigur lenjerie de pat si corp curata si uscata -asigur semiobscuritate pe durata somnului in incapere si am inlaturat sursele de zgomot Evaluare Data 03.2011 -pacientul prezinta un somn adecvat .2011 -pacientul prezinta insomnie datorita durerilor Data 11.2011 -pacienta are un somn adecvat fara treziri frecvente pe timpul noptii.2011 -pacientul prezinta o scadere a temperaturii T=37.05.05.

2011 -pacientul respecta principiile alimentare invatate Data 12.06.05.EXTERNAREA PACIENTULUI  Data externarii: -se externeaza pe data de 16.2011-04.odihnitor.amplitudine circulatie adecvata.05.scaun normal normal .06.scaun -A elimina:eliminari fiziologice. Evaluare Data 03.05.  Bilantul autonomiei  Bilantul autonomiei -A respire si a avea o buna circulatie: -A respira si a avea o buna circulatie: respiratie de tip costal inferior.2011 -pacientul a inteles importanta respectarii regimului pentru a evita eventualele complicatii.circulatie adecvata -A bea si a manca:alimentatie adecvata -A bea si a mnaca:alimetatie adecvata -A elimina:eliminari fiziologice.2011  Diagnostic la externare Reumatism articular acut 6. ritmica.e) Alimetatie inadecvata -pacientul sa fie echilibrat nutritional e) Deprinderi alimentare gresite -pacientul sa fie echilibrat nutritional Interventii autonome si delegate Interventii autonome si delegate -educ pacientul cu privire la categoriile de alimente -invat pacienta sa respecte regimul impus de boala din ghidul alimentar Evaluare Data 10. respiratie de tip costal superior.06.amplitudine ritmica.2011 -pacienta a inteles importanta respectarii regimului impus de boala 6.2011  Diagnostic la externare Reumatism articular acut  Starea pacientului la externare  Starea pacientei la externare Bolnavul in urma tratamentului administrat Bolnava in urma internarii si a tratamentului prezinta urmatoarele caracteristici: administrat prezinta urmatoarele carcteristici: -pacientul are o mobilitate crescuta a miscarilor -bolnava are o stare generala buna -somnul este calm si odihnitor -durerile articulare au disparut -durerile articulare au disparut -mobilitatea si postura sunt ameliorate -este optimist in ceea ce priveste evolutia bolii -are un somn linistit.06.2011-11.05.EXTERNAREA PACIENTULUI  Data externarii: -se externeaza pe data de 19.2011 -pacienta incearca sa se acomodeze cu regimul impus de boala Data 05.

T.7 grade Celsius -A dormi si a se odihni:somn usor. Recomandari:  sa evite frigul.calm.calm. T.umezeala  continuarea tratamentului prescris cu Moldamin.-A dormi si a se odihni:somn usor.A=120/70mmHg P=75 p/min R=18 r/min T=36.A=110/60mmHg P=78 p/min R=19 r/min T=36. -A invata cum sa-si pastreze sanatatea: pacienta este receptiva la tot ce este nou. .umezeala  continuarea tratamentului prescris cu Moldamin.prin policlinica teritoriala.clinice si biologice.in dozele si la intervalele stabilite de medic  prezentarea la controale periodice.prin policlinica teritoriala.in dozele si la intervalele stabilite de medic  prezentarea la controale periodice.clinice si biologice. -A invata cum sa-si pastreze sanatatea: pacientul este receptiv la tot ce este nou.8 grade Celsius Recomnadari:  sa evite frigul.

5 ml 7-15 mm/h sange Vacutainer cu capac albastru 0. deschide eprubeta si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale -flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul ei Streptococul Betahemolitic Absent Streptococul Betahemolitic Prezent .8% si 4.5 ml citrat de Na 3.S.H Mod de prelevare Valori normale Vacutainer cu capac negru 1-10 mm/h 0.8% si 4.EXAMENE PARACLINICE Cazul I: Examenul cerut V.5 ml sange Vacutainer cu capac rosu Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Vacutainer cu capac verde 5-6 ml sange 200-400 mg% Valoarea obtinuta 65 mm/h Fibrinogen 355mg% ASLO 200 UI/ml Proteinemie 55-80g/l <12 mg/L 80g/l Vacutainer cu capac rosu Proteina C reactiva Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Recoltarea exudatului faringian Exudatul faringian se face inainte de administrarea antibioticelor si sulfamidelor -se invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza zona orofaringiana -apasa limba cu spatula linguala.5 ml citrat de Na 3.

Cazul II: Mod de prelevare Vacutainer cu capac negru 0.8% si 4.5 ml citrat de Na 3.S.8% si 4.H sange Vacutainer cu capac albastru 0.5ml citrat de Na 3.5 ml Fibrinogen sange Vacutainer cu capac rosu Prin punctie venoasa ASLO 5-10 ml sange Vacutainer cu capac verde 5-6 ml sange Proteinemie Vacutainer cu capac rosu Proteina C reactiva Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Exudatul faringian Recolatrea exudatului faringian se face inainte de administrarea antibioticelor si sulfamidelor.5 ml V. -se invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza zona orofaringiana -apasa limba cu spatula linguala. deschide eprubeta si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale -flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul ei Examenul cerut Valoari normale 7-11 mm/h Valoarea obtinuta 60 mm/h 200-400 mg% 700 mg la100 ml sange 400 UI/ml 200UI/ml 55-80 g/l <12 mg/L Streptococul Betahemolitic Absent streptococul betahemolitic prezent .

Pacientul simte ameliorarea durerii.000 UI Doza zilnica Observatii 1. 3-6 g/zi Pacientul raspunde bine la medicament.000 UI Pacientul raspunde bine la antibiotic. Pacientul raspunde bine la medicament.600.TRATAMENT Cazul I: Denumire medicament Penicilina G Forma si Actiune calea de administrare flacoane continand actiune 200. Aspirina 2g Prednison 50-80 mg 50 mg 150 mg Tramadol .000 UI bactericida comprimate “per os”analgetica 500mg antiinflamatoare antipiretica si antireumatica comprimate “per os”antiinflamator 5mg antialergic cu actiune intensa capsule 50 mg “per os” actiune analgezica Doza unica 400.

m 1-2 mg Pacienta raspunde bine la medicament.000 UI 1.000 UI comprimate 500 mg “per os” Actiune Doza unica Doza zilnica Observatii actiune bactericida 400. Pacienta simte ameliorarea durerii.600. 1 fiola 2-3 fiole . analgetica 250 mg antiinflamatoare antipiretica antireumatica antiinflamator antialergic cu actiune intensa analgezica antipiretica antiinflamator slab Prednison Algocalmin Comprimate 5 mg “per os” fiole 2 ml i. 1g Pacienta raspunde bine la medicament.Cazul II: Denumire medicament Penicilina G Aspirina Forma si calea de administrare flacoane continand 200.000UI Pacienta raspunde bine la antibiotic.

Evolutia acestei afectiuni este cronica cu recidive si frecvente sechele cardice.beneficiind de tratament prin repaus la pat si administrea de Penicilina.diagnosticat cu reumatism articular acut. Prednison.Aspirina si Tramadol.a fost tratata prin repaus la pat si administrare de Penicilina.Aspirina si Algocalmin.am obsevat doi pacienti. .care au fost internati in spital dupa cum urmeaza: Pacientul Constantinescu Daniel in varsta de 17 ani.survine ca o consecinta a infectiei cu streptococci din grupul A. Pacienta Marinescu Cristina in varsta de 6 ani. Aceasta boala necesita instituirea unui tratament corect. In perioada stagiului clinic.Prednison.dar se mentine la o incidenta notabila in perioada de adolescenta a adultului tanar pana la 20-25 de ani.CAPITOLUL III EVALUARE FINALA Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce afecteaza articulatiile mari. Boala afecteaza cu precadere persoanele cu varste intre 7-15 ani.diagnosticata cu reumatism articular acut.

Cristian Nita.BIBLIOGRAFIA 1.Cezar Th.Editura Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2008 3.Carmen Salavastru.Bogdan Voiculescu.Editura Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2008 2.Catalina Ciornei-Anatomia si fiziologia omului Bucuresti: Corint 2009 .Lucretia Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali.Radu Carmaciu. Niculescu.Lucretia Titirca-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale.

ANEXE .

ANEXE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful