P. 1
26656737-Infectii-Streptococice

26656737-Infectii-Streptococice

|Views: 2|Likes:
Published by Sanda Lidia

More info:

Published by: Sanda Lidia on Jan 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/30/2015

pdf

text

original

INFECŢII STREPTOCOCICE SCARLATINA = boală caută infecţioasă transmisibilă, endemo-epidemică, dată de streptococul ß hemolitic pozitiv de grup A , caracterizată

clinic prin : febră, angină exantem Etiologie agentul etiologic este un coc gram pozitiv , streptococul ß hemolitic de grup A, capabil de a secreta o toxină eritrogenă cu 3 subtipuri antigenice. Epidemiologie – evoluează mai ales la copii sporadic sau sub formă de mici epidemii în colectivităţi , mai ales în sezonul rece. Sursa de infecţie este reprezentată de om; transmiterea se face pe cale aerogenă, de la un bolnav cu faringită streptococicăşi de la un purtător sănătos de streptococ. Manifestări clinice. Incubaţia este de 3-6 zile cu limite într 1-10 zile. Debutul este brusc cu febră ( 38-38ºC ) , frisoane, dureri faringiene şi abdominale, vărsături, cefalee. Faringele este hiperemic, amigdalele sunt hipertrofice, intens hiperemice sau cu depozite pultacee. Limba este saburală şi există adenopatie satelită. Perioada de stare se instalează în următoarele 48 ore printr-un exantem şi enantem bucal. Exantemul debutează pe torace şi rădăcina membrelor, generalizânduse în următoarele 1-2 zile , dar respectând faţa palmele şi plantele.Erupţia este micropapuloasă, aspră pe fondul unui rash mai intens la plicele de flexie, unde apare ca dungi violacee ( semnul “Grozovici-Pastia” ). Faciesul bolnavului pare “pălmuit” ( masca “Filatov” ) cu paliditate perioronazală şi obraji congestivi. Exantemul dispare la digitopresiune, fiind uşor pruriginos. Tegumentele sunt calde, uscate, rugoase. Enantemul este reprezentat de o angină eritematoasă “ în flacără” sau pultacee, cu adenopatie submandibulară. Uneori angina este ulceronecrotică ( angina Henoch ). Limba, iniţial este saburală, începe să se exfolieze la vârf spre bază, pentru a fi comlet roşie în a 6-a zi de boală. Papilele linguale proemină – limbă “zmeurie” , reprezentând ciclul lingual. Se menţine febra, cefaleea, durerile abdominale. Perioada de descuamaţie – începe după 7-10 zile de boală. Rash-ul dispare, apare descuamaţia furfuracee. Netratată, scarlatina duce la descuamare în lambouri, mai ales la degete, palme, plante. Limba se reface dar are aspect “lăcuit”. Diagnosticul pozitiv se bazează pe date : - clinice; - epidemilogice; - paraclinice ( leucocitoză cu neutrofilie şi eozinofilie ), prezenţa streptococul ß hemolitic în exudatul faringian, creşterea tardivă şi inconstantă a titrului ASLO. Tratamentul Etiologic – cu Penicilina G în doze între 800.000-3.000.000 U.I./ zi, în funcţie de vârstă, timp de 6 zile. Tratamentul se încheie cu o doză de Moldamin de 600.000 U.I. la copil sau 1.200.000 U.I. la adult, doza repetată în a 14-a şi a 21-a zi de boală. Bolnavii alergici la penicilină se vor trata cu Eritromicină în doză de 30-50 mg./kgc./zi timp de 10 zile. Tratamentul simptomatic – antitermice, gargară cu muşeţel.
1

gangrenoasă Henoch – determinată de asocierea germenilor gram negativ anaerobi – apărută pe apărare locală compromisă. cu evoluţie acută şi potenţial mare de transmitere. chlamidii. debutul este insidios şi rapid progresiv. bacterii. regim lactohidrozaharat în perioada febrilă. simptomatologie locală şi generală. fungi. Au etiologie variată ( virusuri. streptococul β hemolitic şi v. VSH crescut. vorbirea nazonată. Manifestări loacle funcţionale : durere exacerbată de deglutiţie. Manifestări fizice: după aspectul inflamaţiei. dar şi streptococică ( mucoasă hiperemiată difuz. Profilaxia – este aceeaş ca pentru orice infecţie streptococică. Etiologie. există angine roşii (eritematoase) şi angine albe ( cu exudat). Anginele albe se impatr în : 1) Angina pultacee – cu depozite albe pe amigdale ( în criptă – angina lacunară)sau pe foliculii limfatici amigdalieni ( angina foliculară). Tablou clinic. sezon rece. Au prognostic benign. pilieri şi luetă. Anginele Sunt afecţiuni inflamatorii ale faringelui. mărunte . Epstein Barr. sau localizate ( tip herpangină – determinată de virusurile coxsachie şi ECHO). antialgice. 6) Angina candidozică ( muguet). pe mucoasa faringiană şi palatului. clinic şi de laborator (leucocitoză cu polinucleoză. 4) Angina ulcero-necrotică. 3) Angina ulceromembranoasă – poate fi primară ( angină fusospirilară PlautVincent ) determinată de asocierea de bacili gram pozitivi anaerobi cu spirili gram pozitiv sau secundare ( scarlatina). dureri osteomusculare generalizate). mycoplasme. disfonia. sau cu picheteuri sau cu vezicule). disfagia. 2) Angina pseudomembranoasă – cu depozit fibrinos greu detaşbil de pe mucoasă şi cu tendinţă la extensie pe amigdale. Angina eritematoasă: frecvent etiologia este virală. mycoplasme). trismus ( în angina flegmonoasă). Diagnostic pozitiv: epidemiologic ( transmiterea aerogenă. perioada de stare se caracterizează prin manifestări locale (funcţionale şi fizice) şi generale ( febră. sau în anginele secundare). dar în general scurtă ( 1-3 zile0. antiseptice) Anginele bacteriene se tratează antibiotic: 2 . Tratamentul Anginele virale se tratează patogenic şi simptomatic ( antitermice. examenul serologic în anginele rebele la tratament antibiotic – reacţia PaulBunnel-Davidshon -. 5) Angine veziculoase – pot fi difuze (stomatite cu virus herpes simplex sau cu virusul febrei aftoase). cefalee. Formele severe – apar în aczurile cu imunitate compromisă ( HIV ). Poate fi iatrogenă (post antibiotice) – determină forme uşoare sau spontane. Pe mucoasa hiperemiată se observă elemente albe. Anginele se caracterizează printr-o mare diversitate etiologică: virusuri. antiinflamatorii nesteroidiene. inapetenţă. sialoree. . contagiozitate mare ). Sunt produse de bacilul difteric.Tratament igieno-dietetic – repaos la pat timp de 7 zile. bacterii. Incubaţia este de durată variabilă.

m. Faciesul capătă aspect caracteristic ( “facies plâns” ). ocular ( hiperemie conjunctivală. dureros spontan şi la palpare cu extensie în pată de ulei şi adenopatie regională. sau chiar epistaxis ). apoi placard eritematos. Incubaţia. lăcrimare ). prelungită până la 28 zile la cei cu imunoglobulin-profilaxie în primele 3-4 de la contactul infectant. Erizipelul Este o dermită streptococică determinată de streptococul βhemolitic grup A .serpiginos” ) sau în placarde separate de tegument sănătos (. puţin rezistent în mediul externcare este distrus de razele ultraviolete.000 UI/zi la adulţi. Evoluţia este în medie 10 zile. În ultimele 2 zile ale prodromului. cefalee. apoi Moldamin.urmat de oerupţie caracteristică. durează 3-5 zile. Etiologie – boala este cauzată de un virus ARN din familia Paramyxoviridae. .. Imunitatea după boală este durabilă. . care se repetă la 14 şi 21 zile.000UI la copil şi 1.. Examenul de laborator pune în evidenţă leucocitoza cu polinucleoza.a zi Moldamin 600. este gradat. enantem bucal patognomonic.000.eratic” ). catar laringo-traheal ( tuse uscată ). perioada catarală. Contagiozitatea începe cu 1-2 zile înaintea debutului bolii şi se menţine încă 5-6 zile după apariţia erupţiei. una din cele mai fixe. boală uneori severă. Debut.000 UI la adult.000.erizipelul feţei : are aspect caracteristic . cu manifestări prodromale catarale respiratorii. uneori există şi catar intestinal cu scaune diareice.000 UI/Kg/zi la copii şi 2.în fluture” şi adenopatie subangulomaxilară. fiind maximă preeruptiv. sau Eritromicină.200. Incubaţia este de 1-3 zile..erizipelul recidivant – la cei cu imundepresii Tratament: Penicilina G 5-10 mil. apare enantemul bucal: congestia mucoasei bucale. Rujeola apare mai ales în sezonul rece. Eritromicină 30-50 mg/kg/zi pe o durată de 10zile. cu burelet periferic. Sindromul poststreptococic se tratează cu Moldamin săptămânal. catar bronşic. cu febră care urcă treptat la 38-39ºC şi cu catar nazal ( strănut. injectabil i. rinoree. Forme clinice: . debut brusc cu frison.000. paramixovirus. 10 zile. .. Epidemiologie. RUJEOLA Este o boală acută şi foarte contagioasădată de virusul rujeolic. Sursa de infecţie este reprezentată de omul bolnav.erizipelul membrelor inferioare – este cel mai frecvent. este de 10 zile.UI/zi . cu picheteu hemoragic la nivelul vălului palatin. Tablou clinic.-3. febră 40ºC. 1/12 ore timp de 6 zile şi a 7. prin secreţii nazofaringiene. Transmiterea se realizează aerogen. Durata de 10 zile a terapiei este utilă pentru prevenirea complicaţiilor tardive poststreptococice. în cazul intoleranţei la penicilină.erizipelul periombilical al nou-născutului – este grav – septicemic. Se poate extinde în benzi neregulate (.virusul rujeolic( morbilivirus ) . curbatură. Stadiul preeruptiv.penicilină – 50. “semnul Koplick” ( micropapule albicioase ca boabele de griş în dreptul 3 . 10 zile.

panoftalmie. Respiratorii : 1.tulburări de mers. Concomitent apare erupţie la nivelul feţei ( retroauricular. După generalizarea erupţiei. la rahitici. Limba este saburală cu descuamare insulară. Meningoencefalita sau encefalita. Pneumonia şi bronhopneumonia Oculare : conjunctivita. nomă ( gangrena obrazului ) sau parotidită septică. după o scădere trecătoare a temperaturii la sfârşitul fazei catarale ( curbă febrilă difazică ). se întîlnesc mai frecvent la copii sub 2 ani.ultimilor molari. Evoluează în 4 stadii. Rujeola are un prognostic rezervat la copilul sub 2 ani ( prin frecvenţa complicaţiilor respiratorii şi neurologice ) şi un prognostic bun la copilul şcolar. a) scăderea memoriei şi randamentului şcolar. ulcere corneene. c) contractură generalizată. Digestive : stomatita rujeolică se poate complica la sugar cu suprainfecţia mitotică sau bacteriană. Scleroza în plăci Alte : reactivarea tuberculozei. febra scade. spasticitate. Complicaţii – sunt cauzate de virusul rujeolic sau de suprainfecţia bacteriană. Perioada de stare – corespunde exantemului şi începe cu o nouă ascensiune febrilă ( 39-40ºC ). nevrite retrobulbare. tulburări respiratorii. 2. Evoluţia – este favorabilă cu imunitate durabilă. Diagnostic 4 . frunte. Prognostic. Meningita – este rară. Paraencefalita sclerozantă subacută ( PESS ) – apare după luni sau ani de rujeolă . însoţită de o accentuare a fenomenelor generale.Erupţia este maculopapuloasă. în lipsa complicaţiilor. La gravide înprimul trimestru de sarcină . distrofici sau la cei cu focare infecţioase latente preexistente. iar erupţia păleşte în ordinea apariţiei. rujeola determină malformaţii ale fătului ( 50% în prima lună de sarcină ). rezultând angină. iridocilita. d) viaţă vegetativă ( plâns encefalitic. Pneumopatia interstiţială. cu celule gigante. catifelată. vasomotorii şi de temperatură. 4. Perioada de convalescenţă – începe odată cu pălirea erupţieişi ameliorarea stării generale. semn patognomonic pentru rujeolă cu durată de 1-2 zile. Otice : otita congestivă virală. Nervoase : 1. Laringita acută virală precoce şi laringita tardivă. b) mioclonii ( ticul “saalam’). obraji ) care se generalizează descendent în 3 zile. Bronşiolita capilară 4. gingivită eritematoasăsau eritem pultacei ( Comby ). 3. lăsând zone de tegument normal. cu persistenţa de o săptămână ( diagnostic retrospectiv pentru rujeolă ). 2. Cardiace : miocardita. caşexie. moarte ). 3. lăsând “tegumentul tgrat” care apoi se descuamează furfuraceu.

Etiologie – boala este dată de un virus ARN din familia Togaviridae. febră moderată. erupţie maculopapuloasă fugacee. Tratamentul complicaţiilor.v. puţin rezistent în mediul extarn. sânge sau urină înperioada de debutşi în cea de stare. regim igienodietetic şi medicaţie simptomatică ( antipiretice.fenomenele de colaps cardiovascular prin tonice cardiovasculare injectabile.1. sau i. indispoziţie. Profilaxia generală se realizează prin vaccinare . cu vaccin viu atenuat ). În perioada eruptivă îmbinarea enantemului cu exantemul. catar nazofaringian. Imunoprofilaxia se aplică in primele 48 ore de la contactul infectant ( 0. Există o imunitate transmisă transplacentar pentru copii născuţi din mame imune care durează până în jurul vârstei de 6 luni.fenomenele de hiperexcitabilitate nervoasă prin diazepam. cu efecte teratogene. în dinamică. . Tratament – în forme uşoare şi medii se tratează cu repaus la pat. Contagiozitatea este foarte mare . nazal şi traheobronşic. 5 . preparate cortizonice.3 ml/kgc) . . respectându-se cu stricteţe reguluie recomandate dat fiind inactivarea rapidă a vaccinului la lumina şi temperatură. Este o afecţiune imunizantă. luminal. vărsăturile prin emetiral sau clordelazină 1-2 mg/kgc/zi i. Perioada prodromală durează ore sau 2-3 zile : cefalee. Diagnosticul serologic –se realizează prin cercetarea. antialgice şi calmante ale tusei ). Diagnosticul virusologic – izolarea virusului din secreţiile nazofaringiene. 3. cultivare de ţesut. Profilaxia – izolarea bolnavului la domiciliu şi spitalizare în caz de forme severe sau complicate.deshidratarea prin adminisrarea de ser glucozat. Regimul alimentar în perioada febrilă este lacto – hidrocarbonat cu asigurarea hidratării ( enteral sau parenteral ). C.. Sursa de infecţie este omul bolnav. a anticorpilor din sânge. Este mai puţin contagioasă a rujeola. limfotrop. Tratamentul igieno-dietetic : repaus la pat 8-10 zile cu igienă riguroasă a tegumentelor şi mucoaselor prin spălare cu ceai de muşeţel. Epidemilogie. Tablou clinic 30-50 % sunt forme subclinice. prin reacţia de fixare a complementului sau prin ţesut de neutralizare. Transmiterea se face direct . 2.Adenomegalia generalizată precede cu 2-7 zile exantemul.fenomenele hemoragice prin hemostatice. . cu evoluţie benignă. începe cu 7-10 zile înaintea apariţiei erupţiei şi ţine înca 10-15 zile după şi mai multe luni până la un an în cazul rubeolei congenitale. Diagnosticul clinic pozitiv în perioada de stare este orientat de existenţa celor 3 cataruri ( ocular. începând de la vârsta de 9 luni ( în România . aerogen şi transplacentar ( rubeola congenitală ). vitamina K.m. umplerea patului vascular. prin testul de inhibare a hemaglutinării ( titru fiind între 1/512-1/4096 ). caracterul şi modul de expansiune sunt concludent. caracterizată prin adenopatie generalizată. Boala apare sporadic sau în epidemii. În formele grave de boală se combat : . bicarbonat şi ser fiziologic. Perioada de incubaţie este îm medie de 14 zile. calciu. soluţii de romazulan. RUBEOLA Este o boală acută infecţioasă şi transmisibilă cu răspândire universală.

.naşterea unui copil normal. sunt puţin dureroşi.naşterea unui făt mort.în săptămânile 5-7 – leziuni cardiace şi otice.artrita rubeolică acută Rubeola congenitală – este o infecţie de obicei cronică . Rubeola maternă contractată în primele 3 luni de sarcină poate fi urmată de : . Titrul anyticorpilor este ¼.în săptămânile 8-9 – malformaţii dentare. lăsând o descuamaţie furfuracee. Adenopatie moderată între 4-5 mm şi 1-2 cm diametru interesează ganglionii occipitali. mialgii şi purpură cutanată. trunchi şi membre. cervicali posteriori. mai palide şi mai puţin confluiente. Uneori aspectul exantemului este predominant rujeoliform. ( exantem şi adenopatie în cadrul sindromului infecţios benign). iar pe trunchi elementele pot conflua. Uneori există şi enantem : macule pe palatul moale. .avort spontan. retroauriculari. cu contur regulat. Perioada de stare: erupţia apare pe faţă. În a 3-a zi erupţia păleşte .polinevrita.în săptămânile 2-6 se produc malformaţii oculare.lăsând între ele tegument sănătos.1/16 . Exantemul constă din maculopapule mici ovale. excepţional encefalita. clinic. apoi pe ceafă.PESS cu titruri de anticorpi rubeolici în LCR şi sânge. cresşterea de 4 ori 6 . . . . . Complicaţii: . de consistenţă crescută. alteori este scarlatiniform sau poate deveni petişial. de laborator: Datele de laborator : . de leucocite este normal sau scaăzut cu limfocitoză şi creşterea plasmocitelor ( 5-20% ).purpura trombocitopenică. febra poate fi moderată de 2-4 zile durată sau absentă. Diagnostic serologic – anticorpii antirubeloici apar în sânge după a 3-a zi de erupţie ş ating maximum după 30 de zile. generalizarea făcându-se în câteva ore. care poate surveni în primele 4 luni de sarcină. mobili.meningita cu LCR clar.în săptămânile 11-12 – din nou leziuni otice. fără inflamaţie înjur şi rămân măriţi câteva zile până la 2-3 săptămâni. pot apare artralgii.este semnul care apare primul şi dispare ultimul. .identificarea antigenului viral în frotiu faringian prinimunofluorescenţă ca şi cultivarea virusului. . . Virusul rubeolic persistă în ţesuturile fătului pe durata sarcinii.naşterea unui copil cu una sau mai multe malformaţii. Splenomegalia este inconstantă. . Sunt mai mici.nr. Diagnostic Diagnosticul este epidemiologic ( contact ) . . A 2-a zi predomină pe faţa de extensie a membrelor. Calendarul embriopatic este următorul : .

Rareoriintilnim febra mare (39ºC) varsaturi. septicemii.este rectangular si contine un miez de AND si invelis dublu. cu aparitia in valuri siccesive la 2-3 zile interval). ei lipsesc în infecţie. zona zoster se poate variceliza. manifestată printr-o erupţie centripetă. erodandu-se si devenind ulceratii superficiale (dureroase). precum şi prevenirea contactului gravidelor cu rubeola. Anticorpii pot fi detectaţi prin recţiile de : . infecţia se poate redeştepta şi produce zona zoster. formandu-se o crusta hematica care va cadea in 5-10 zile. varicela. după care rămăne cantonat în ganglionii senzitivi. Etiologie – agentul etiologic al varicelei si al zona zoster (virusulV-Z)150200nm. . Profilaxia – specifică se face cu vaccin cu virus viu atenuat. dar sunt efemere (doar cateva ore). Evolutia varicelei este obisnuit benigna si urmata de imunitate definitiva. laringiana. Tratament – rubeloa are o evoluţie benignă. prelevat la 10-14 zile de la serul I .Incubatia dureaza in medie 14 zile. De asemenea. complicaţiile apărând excepţional. papule si vezicule. . Zona zoster determină. In alte 24-48 ore vezicula se usuca. pe scalp si pe membre. 35% din copii mor în primul an de viaţă prin purpură trombocitopenică. in aprox. rash scarlatiform. semanand cu “picatura de roua”. prin resorbtia sa. In 12-24 ore lichidul vezicular devine tulbure (prin invazia de fagocite) si. înseamnă infecţie rubeolică recentă. Aceşti anticorpi sunt de tip IgM. Primoinfecţia cu virus V-Z produce la subiecţii receptivi ( fără anticorpi ) varicelă. Tablou clinic. se infiltreaza si se transforma in papule. Complicatii 7 . la contacţii receptivi.a titrului în serul II .neutralizare.inhibare a hemaglutinării ( RIH ). Eruptia apare sub forma de exantem si enantem. în doză unică ( asociat cu virusul rujeolic şi virusul urlian ). Prodromul este scurt (1-2zile) si cu simtome generale discrete: Cefalee. care dupa alte 6-8 ore devin vezicule cu continut clar. nerespectand nici o zona de tegument sau de mucoasa. Exantemul este sub forma de macule pe trunchi. similare cu cele din stomatita herpetica. la persoanele cu deficit imun. În rubeola congenitală .inapetenta.fixare a complementului (RFC ).febra indispozitie. Veziculele apar si pe mucoasa bucala. fata. rareori necesită terapie simptomatică ( antipiretice ). centrul veziculei se infunda (se “ombilicheaza”). 6-12 ore. insuficienţă cardiacă . Prognostic – pentru rubeola postnatală este foarte bun. convulsii. Eruptia are caracter poliform sau pluristadial (prezenta concomitenta de macule. ( vaccinuri noi : ROR sau MMR ). VARICELA Este o boală virală beenignă. universalizat (nu respecta nici o parte a tegumentului) si centripet (predominant pe trunchi si fata). foarte contagioasă. mai rar. conjuctivala ano-genitala si. când titrul anticorpilor anti V-Z scad. Perioada de stare (eruptiva). care apare în valuri şi se realizează aspectul maculo-papulo-vezicular.

bazat pe exantemul caracteristic si pe notiunea de contact cu un caz de varicela sau de zona zoster. virusul poate persista permanent in nervii senzoriali si in ganglionii lor radiculari. 2. citodiagnosticul-celule gigante. 6. prin RIA sau ELISA. impetigo. septicemii) sau cu streptococi ßhemolitici (rezultand : erizipel. 1. Complicatii prin suprainfectie: leziunile cutanate se pot infecta cu stafilococ (rezultand: abcese. Eruptia se margineste la distributia segmentara a unuia sau mai multi 8 . HERPES ZOSTER Este o boala produsa de virusul varicela-zoster (VVZ) caracterizata printr-un exatem vezicular unilateral. evidenta antigenului in lichid vezicularprin contraimumoelectroforeza sau prin anticorpi marcati fluoresceina. Cand imunitatea scade important. virusul se poate reactiva si se multiplica in ganglionii senzitivi si in nervii rahidieni. gangrenoase sau prin complicatii (pneumonie. Prognosticul varicelei este bun: mortalitatea este de 0. 3. Masuri igienodietetice si simptomatice: interzicerea baii generale pana la uscarea veziculelor si calmarea pruritului prin pudraj cu talc mentolat 1% sau prin solutii de alcool mentolat A. Efectul teratogen al varicelei este mai redus ca in rubeola sau infectia cu virus citomegal.scabia. Pneumonia variceloasa (primara) 2. scarlatina sau glomeluronefrita difuza acuta). stomatita veziculara enterovirala cu exantem. fiind o reactivare a unei infectii latente.05% fiind produsa prin forme grave. variceliforma.vaccinageneralizata. Etiologic.cu incluzii euzinofile. luesul variceliform. pe o baza inflamatorie.01-0. 4. Diagnostic Diagnosticul clinic este de regula. durere si arsura de-a lungul nervului senzorial. Tablou clinic Incubatia nu se cunoaste. Dupa varicela. cu multi nuclei. Etiopatogenie. encefalita). Debutul: febra. piodermita. Perioada de stare incepe cu eruptia formata din buchete de vezicule. prurigo-strofulus. cat si izolarea virusuluiV-Z prin culturi celulare si reactiile serologice specifice. Tratament. propagandu-se centrifug (pe traiectul nervului) in zona de piele inervata.Leucograma este necaracteristica. 5. sudamina. C. rickettsioza. Examenele de laborator se practica in formele atipice: 1. Durerea precede cu cateva zile exantemul. In formele severe sau in complicatiile prin virus se utilizeaza acyclovir 30 mg/kgc/zi.Complicatiile prin virusul V-Z sunt foarte rare. exantem insotit de dureri intense. flegmoane. Diagnosticul diferential:variola. pneumonii. suficient si usor. timp de 5-10 zile. in 3 prize (intravenos) la 8 ore interval. Encefalita variceloasa B. hemoragice. localizat pe unul sau mai multe dermatoame.

timp de 5-10 zile. INFECTII ALE CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE Infectiile cailor respiratorii au importanta deosebita.exudat purulent . . i. Ebpstein Barr. Keratoconjuctivita asociata zonei oftalmice necesita administrarea locala de acyclovir + antibiotice (pentru prevenirea infectiilor secundare). In formele severe. Sediile herpesului zoster sunt. urmatoarele: .angina Etiologie Rinovirusuri 90% Rinovirusuri 3% + Coronovirusuri Adenovirusuri Enterovirusuri v. difteric B. Veziculele formeaza cruste. mijlocii si inferioare (vezi tabelul). in perfuzie. lasand uneori definitiv zone de piele depigmentata si anestezica. a contagiozitatii ridicate. Zosterul oftalmic are eruptia pe frunte plus regiunea orbitara si conjuctivita severa. Zona Ramsay-Hunt interesand intermediarul lui Wrisberg are eruptia pe urechea externa si pe timpan si se insoteste curent doar de paralizie de facial (paralizia lui Bell) sau numai cu nevralgii fara eruptie (zoster sine herpete).zosterul cranio-occipital. plus doze mari de vitamine din grupul B. . in ordinea incidentei. Zosterul ramurii maxilare a trigemenului are eruptia pe hemifacies si pe mucoasa palatului moale si dur de aceeasi parte. . datorita incidentei crescute. la interval de 8 ore. paragripale H. Ea este unilaterala si se opreste la linia mediana.ramura oftalmica a trigemenului. care cad dupa 1-2 saptamani. poate leza corneea si tulbura vederea. influenzae Tractul respirator mijlociu -tuse -disfonie -laringita -epiglotita 9 . Durerea se trateaza cu antiinflamatorii si antialgice.nervi spinali sau pe ramura senzoriala a unui nerv cranian.rinoree . Diagnosticul pozitiv se face clinic pe baza eruptiei.rinofaringita . localizate sau diseminate de zoster.zosterul membrelor.nervii intercostali.rinita . Infectiile cailor respiratorii se clasifica in: infectii ale cailor respiratorii superioare. difteric v. Streptococ B.faringe congestiv .v. Diagnostic. Tratament. Tablou clinic Tractul respirator superior . se recomanda acyclovir in doza de 10 mg/kgc/zi. diversitatii etiologice si complicatiilor prin suprainfectii.

Etiologie. rujeolic. gripale v.raluri – bronsice crepitante . virusul sincitial respirator. M.bataile aripilor nasului . obstructie nazala. Au etiologie variata (virusuri. virusul scintial respirator. bacterii. epiglota si faringe.bronhopneumonia . paragripale v. debutul este insidios si rapid progresiv.2 (crupul paragripal). paragripale Mycoplasma. inapetenta.tuse . Legionella. dureri osteomusculare generalizate). Incubatia este de 2-3 zile. coronavirusuri. scintial respirator v. enterovirusuri. gripal B v. gripal v. mycoplasme).-dispnee Tractul respirator inferior . Etiologia este predominata de rinovirusuri (90%). debut cu febra. simptomatologie locala si generala. tuberculosis. scintial respirator v. Etiologia este reprezentata de: rinovirusuri. adenopatie submaxilara. coriza si/sau tiraj in forme severe. Histoplasma enterovirusuri Infectiile tractului respirator superior Rinita acuta (coriza) sau guturaiul. mycoplasme).cianoza -laringita subglotica Traheobronsita Bronsiolita . perioada de stare se caracterizeaza prin manifestari locale si generale: manifestarile generale sunt febra. v.. v. Incubatia este de 2-4 zile. Incepe dupa o rinita. rinoree apoasa) in absenta febrei. Coxiella burnetti. scintial respirator. virusuri gripale. debutul cu catar nazal (obstructia nazala. Infectiile tractului respirator mijlociu Laringita. in sezonul rece. dar in general scurta (2-3 zile. Angina este afectiune inflamatorie ale faringelui. stranut. adenovirusuri. adenovirusuri. BGN. stafilococ.tahipnee . pneumococ Chlamidii. Adenovirus. Rinofaringita acuta – apare mai frecvent la copii. bacterii. manifestari locale (functionale si fizice). Anginele se caracterizeaza printr-o mare diversitate etiologica (virusuri. rinoree apoasa. cu voce ragusita. cu evolutie acuta si potential mare de transmitere. fungi. Clinic se poate insoti de traheita sau traheobronsita.dispnee .pleurodinia v. Incubatia este de durata variabila.pneumonii interstitiale . 10 . cefalee. gripal. paragripale. Etiologie: virusurile paragripale 1. Este frecventa la copii (subglotite edematoase). v. bacilul difteric (laringita subglotica). stranut. tuse latratoare. cu ingustarea cailor respiratorii. chlamidii. Laringita reprezinta extinderea edemului inflamator la corzile vocale.

Boala apare preferenţial în sezonul rece. cu spută ruginie. Obstrucţia severă a căii aeriene poate apare cu asfixie. radiologic : semne de condensare pulmonară şi . toxică. Este determinată de Str. La bolnavii cu BPOC şi tabagism cronic. cu hiperpirexie. Etiologie:H. hepatizaţie cenuşie şi resorbţie ( sau hepatizaţie galbenă în pneumoniile cu abcedare ). Epiglotita acută. pleurezie seroasă sau purulentă. Infecţiile tractului respirator inferior. necesitând intubaţie endotrahealăsau traheostomie mai ales în epiglotita acută. cianoză cu evoluţie severă către insuficienţă respiratorie acută. Wheezing. iar corzile vocale sunt normale. Traheobronşita – apare după rinofaringita acută cu : jenă retrosternală. chintoasă. delir sau torp[oare. are tablou clinic dramaticcu risc letal în 25% din cazuri. La copii mari si adulti. Pneumonii Pneumonia acută infectioasa Definitie. cu durata de 7-10 zile. Tablou clinic. alveolar si/sau interstitial. 11 . produsă de obicei de pneumococ. uneori. Tratament:spitalizarea este necesară pentru majoritatea cazurilor. ca o cireaşă la baza limbii. virusul sinciţial respirator şi v.stafilococ.La copii mici. de preferat cu cloramfenicol. hipoxemie. laringita virala se manifesta in forma disfonica. paragripale produc bronşiolite capilare ( catar sufocant ). Pneumonia lobară sau segmentară . cu evoluţie în 4 stadii : stadiul congestiv ( alveolita difuză ) . cu stare generală gravă . Un semn sugestiv pentru diagnostic este ameliorarea parţială a dispneei prin împingerea limbii înainte ( această manevră lărgeşte căile aeriene ). Diagnosticul se pune prin laringoscopie : epiglota apare roşie şi mărităde circa 10 ori. cu frisoane. influenzae tip B. febră. Pneumoniile bacteriene – reprezintă 2/3 din toalul cazurilor. Apare la copii sub 5 ani şi în cadrul septicemiei. În ultimul timp a crescut mult numărul cazurilor de pneumonii cu mycoplasma. afectează lobii inferiori. Pneumoniae şi este mai frecventă la bărbaţi şi vârsta adultă. apoi tuse umedă ( spută seromucoasă sau mucopurulentă ). din cauza apariţiei de tulpini de H influenzae rezistente la ampicilină. Debut brutal. dureri pleurale şi tuse productivă. evoluţia este prelungită. somnolenţă. in cateva ore se trece de la faza disfonica la cea dispneica sau direct la faza asfixica. dureri faringiene spontane. La alcoolici şi vârstnici pot apare agitaţie psihomotorie. tuse seacă dureroasă. BGN şi cu fungi. fata de laringita difterica in care evolutia este mai lenta (2-3 zile) si insotita de stare toxica. La sugar şi copilul mic. manifestată prin :febră. tuse. în care se va recurge şi la antibioterapie. deoarece obstrucţia căilor aeriene poate surveni rapid. hepatizaţie roşie. produse de diferiti agenti patogeni. dispnee. Apare congestia obrazului şi/sau herpes labial. Procese inflamatorii acute ale parenchimului pumonar. mai frecvent în epidemiile de gripă şi la subiecţii imunodeprimaţi. mai des drept. Stetacustic : se constată suflu tubar şi raluri crepitante. Sursa de infecţie este endogenă ( infecţia căilor respiratorii superioare ) şi exogenă ( prin picăturile Flugge ) .

cloramfenicol. Tablou clinic. mai rar de la bolnav sau purtătorşi ami frecvent prin sistemele de aer condiţionat. în asociere cu aminozide sau cu ureidopeniciline.Legionella este un bacil Gram negativ cu 6 stereotipuri. Aeruginosa ) se produce la extreme de vârstă şi la trataţi. de câţiva centimetri diamtru care pot da pneumotorace şi empiem.v. Etiologie. dispnee. Afost descoperit în 1976. Răspândirea este prin picături. tuse convulsivă. tuse. E coli. supuraţie cronică . cefalosporine de generaţia a III-asau cu fluorochinolone. sau abcese la distanţă. care se extinde spre bronhopneumonie ). hematologic ( leucocitoză. ps.Examen de laborator : cultivarea Str. băutori sau cu tare organice. Terapia se face cu ampicilină . cu febră. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae este rară şi severă. Diagnostic – laborator : radiografia ( iniţial apare infiltrat ca o pneumonie lobară. Tratament : peniciline de tip M. afazie. junghi toracic. Bacilul se găseşte în noroi şi în ape cu alge verzi-albastre. Pneumoniae din spută. +/. diaree şi confuzie. insuficienţă renală acută. meningită. tulburări de coagulare. Radiologic : bronhopneumonie cu bule mari. empiem. polinucleoză hiponatremie. Complicaţii : sunt rare. rifampicină. adesea complicată cu empiem. mai rar purulentă. Debutul este insidios. cefalosporine. Evoluează frecvent spre abces pulmonar. Pneumonia cu stafilococ – survine după rujeolă. carbenicilină. la bolnavii cu BPOC sau după infectii virale. hemocultură pozitivă ( în 33 % din cazuri ). vărsaături. Tratament : iniţial eritromicină i. tulburări cerebeloase şi paralizii. Pneumonia cu Legionella pneumophila ( boala “legionarilor” ). junghi violentşi tuse cu expectoraţie purulentă sau hemoragică. cea mai frecventă.rifampicină. pericardită. iar la adult după gripă sau în cursul septicemiei stafilococice. pleurezie seroasă. într-o izbucnire epidemică cu impresionantă letalitate prin participanţii la un congres al foştilor combatanţi din “Legiunea americană”.dar boala se agravează progresiv. gentamicină. Pneumonia cu anaerobi 12 . localizată mai ales în lobul superior drept. Formele severe dezvoltă nefrită interstiţialăcu insuficienţă renală. Debutul este brusc. Este mai frecventă la bărbaţii de vârstă medie. eritromicină. icter. Debut cu febră. Radiologic are imagine de “bloc negru”. viroze respiratorii. apoi numai eritromicină 24 săptămâni sau fluorochinone. serologic ( evidenţierea germenilor prin anticorpi fluorescenţi sau spută – rar ). Pneumonia cu h influenzae este întîlnită la adultul peste 50 de ani. amnezie. klebsiella pneumoniae. asociind la tabloul clinic menţionat semne determinate de endotoxine : colaps vascular sau şoc. frison. spre bronhopneumonie. disfuncţie hepatocelulară ). Pneumonia cu BGN ( H influenzae. UI/zi ) sau eritromicină la alergici. Tratament : Penicilină ( 2-4 mil. L pneumophila fiind stereotipul 1. fumători.

aspiraţie bronşică.sau bilaterale. mai ales peribronhovascular şi perilobular. Chlamydiile sunt microorganisme la graniţa dintre bacterii şi virusuri. Augumentin. Ele sunt împărţite în trei specii : 1. Examen de laborator: . Coci gram negativ – Veillonella-. coci gram pozitiv – Peptococus. Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae Etiologie. Trachomatis care determină trahomul şi unele afecţiuni venerice. Peptostreptococcus).Etiologie : bacili gram negativi ( Bacteroides.examen bacteriologic ( cultura sputei. cu afinitate crescută pentru mucoasa respiratorie unde produce leziuni distructive. rifampicină. Radiologic : infiltrate reticulo-nodulare uni. Ch. Tratament – nu există antibioticoterapie. Tratament – asociere Penicilina G 4-6 mil. localizări digestive ( apar prin mecanism imunologic ). Mycoplasma pneumoniae este un microorganism aflat la graniţa dintre bacterii şi virusuri. prezenţa aglutininelor la rece ( în 50-70 % din cazuri ) care este evocatoare pentru etiologie la un titru mai mare de 1/64. Sunt de obicei mixte ( polimicrobiene ) şi se produc prin aspirarea florei oronazo-faringiene în bronhii şi pulmon şi rar apar la imunodeprimaţi./zi + Metronidazol 2-3g /zi . . Bilogic: leucocitoză cu polinucleoză ( 50% din cazuri ). Deseori prezintă manifestări extrapulmonare : localizare cutanată ( eritem polimorf ). Tratamentul durează 10-15 zile. roxitromicină ( 300 mg/zi ). Etiologie : adenovirusuri. fusobacterium. Ciprofloxacin. Tratament : Etiologic – macrolide : Eritromicină ( 30-50 mg/kgc/zi ). Diagnosticul etiologic : RFC ( titru izolat peste 1/64 sau o creştere de 4 ori a titrului între două determinări succesive ). Evoluţia este benignă şi autolimitantă cu vindecare spontană în 2-4 zile /săptămâni. rezultând atelectazii. Pneumonii cu Chlamydii Etiologie. tuse uscată şi apoi umedă şi mucosanguinolentă. fără semne de severitate. Tablou clinic – debut insidios. parazite intracelulare care prezintă perete propriu. virusuri gripale. care afectează mai frecvent adulţii tineri. Rareori apar opacităţi lobare/segmentare sau revărsat pleural. Tablou clinic – de pneumonie bacteriană severă. incubaţia de 7-21 de zile. VSH mult crescut. cefalee intensă şi leucopenie. alte antibiotice active: doxiciclină. cu febră fără frison şi tuse seacă.radiologic ( infiltrate unice sau multiple micro-sau macronodulare mai ales perihilare ). cultură din secreţii bronşice ( lavaj bronhoalveolar ). debut cu disfagie. paragripale şi virusul sinciţial respirator ( la sugar ). 13 . lipsit de perete celular. Pneumonia virală ( interstiţială ) = inflamaţie predominantă a interstiţiului pulmonar cu infiltrate limfo-monocitare şi macrofage. rigid. hemocultură. cloramfenicol. localizări neurologice. cultura lichidului pleural ). Cloramfenicol. Tablou clinic : de pneumonie interstiţială .

interstiţiale . Uneori are evoluţie trenantă manifestată prin : hepatită cronică granulomatoasă . stare tifică şi exantem. ciprofloxacina. Pneumoniae ( tulpina TWAR ) are rezervor uman şi transmitere interumană pe cale aeriană. laborator serologic ( RFC. pirimetamină (aerosoli ). porumbei. Pneumonia cu Pneumocystys carini. dapsonă+pirimetamină. pericardită. clinic : evoluţie trenantă. Ch Psittaci are rezervor aviar : păsări exotice ( papagali. rezistenţă în mediul exterior şi reacţia Weil-Felix negativă. angină şi manifestări extrapulmonare ( vasculită multiviscerală. Tratament etiologic : tetraciclina. Alte antibiotice active : eritromicină 30mg/kgc/zi. hepatosplenomegalie. cu aspect de “geam mat’. tuse seacă. reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică.5g/zi. debut pseudogripal cu febră. Tablou clinic : Ch Psittaci determină un tablou de pneumonie interstiţială cu : incubaţie 1-2 săptămâni. splenomegalie ). mialgii şi artralgii intense. cloramfenicol 3g/zi.2. Se deosebeşte de Ricketsii prin transmiterea rareori de la antropode. Ch. absenţa răspunsului la bacteramine ). mialgii intense. ciprofloxacină 1. afectând persoanele care vin în contact cu păsări. cu evoluţie trenantă. biochimic :creşte ALAT în majoritatea cazurilor . Boala are caracter profesional. Ch. afectînd mai ales agricultorii. imunofluorescenţă indirectă ). curcani. parazite intracelulare.boala are caracter profesional. hepatită. endocardită subacută. Evoluţia – este spontan favorabilă în 8-15 zile. respiraţie asistată. 3. dispnee şi netratată determină insuficienţă respiratorie. transmise de la om prin înţepătura unor antropode. Pneumoniae determină frecvent infecţii ale căilor respiratorii superioare şi mai rar interstiţiale însoţite de angină. Radiologic se evidenţiază . sindrom respirator discret ( tuse seacă ) . acceaşi durată. debutul este progresiv cu febră. GRIPA 14 . oxigenoterapie. timp de 10-15 zilesau doxiciclină ( 200 mg/zi ). beterinarii. Apare la imunodeprimaţi. Poate avea localizări extrapulmonare. Biochimic – creşterea TGP. îngrijitorii de animale. cefalee.. Radiologic: aspect de pneumonie interstiţială. Tablou clinic : pneumonie interstiţială cu : incubaţia 10-20 de zile. debut pseudogripal cu cefalee intensă. pentamidină. Pneumonia cu Coxiella Burnetti ( febra Q) Coxiella Burnetti face parte din familia rickettsiilor – microorganisme la graniţa dintre bacterii şi virusuri. “geam mat” ). Radiologic : iniţial apare un aspect de pneumonie interstiţială. serologic – prin RFC. determinând pneumoniile interstiţiale. găini). iar după o săptămână – opacităţi sistematizate. zootehniştii. Ele produc boli febrile cu afectare vasculară . Tratament etilogic : tetraciclina ( 3 g/zi ) . evoluţie trenantă. opacităţi nesistematizate ( nodulare. cefalee intensă. canari ) şi păsări domestice ( raţe . Dg. Tratamentul etiologic se facecu : trimetoprimsulfametoxazol timp de 14 zile. Diagnostic pozitiv : epidemiologic ( contact cu păsări ). Tratamentul nespecific cuprinde : corticoterapie.

conjunctivită. iar populaţia devine receptivă). neutropenie. 2. midriază fixă. Bşi C Tipul A = cel mai important serotip . Tipul B = are doar câteva variante antigenice şi determină epidemii restrânse. iar cele cu virus gripal B apar la 4-6 ani ( timp în care imunitatea postvaccinală se epuizează. durerea globilor oculari. Se cultivă pe embrion de găină ( amnios. extrasistole. Tipul C = nu prezintă variante antigenice. prioada de stare = 2-7 zile. virus ARN sferic sau filamentos. astenie. herpes simplex. fiind însoţită de criză sudorală. convulsii.B.sindromul Reye = encefalopatie acută care apare la 6 luni –17 ani . debut brutal ( febră crescută.virale : larigită acută virală.encefalita. sindrom algic ( cefalee. Complicaţii respiratorii: . astenie. la câteva zile de bine. tulburări psihice0. . cu pleiocitoză moderată +/. Pandemia apare când 50-75% din populaţia globului este afectată ( la 10-30 de ani ). meningita sau nevritele ( rare ). Apariţia epidemiilor se explică prin producerea unor variante de virus gripal cu o nouă configuraţie antigenică ( populaţia nu are Ac ). după o infecţie respiratorie sau digestivă.bacteriene : pneumonii. în special după administrarea aspirineişi după endotoxine BGN sau ingestie de alfatoxină. iar 15 . Epidemiile cu virus gripal A se succed la 2-3 ani. Biologic : LCR – hipertensiv. Există 3 tipuri de virus gripal : A . cale de transmitere : aerogenă. laringită.hiperglicorahie. miocardită. adenovirus. 1.În 3-7 zile febra scade ( în lizis sau crizis ). mialgii) . Clinic . hepatomegalie ( 50% ). durerea globilor oculari. Coxsakie A. asurzirea zgomotelor cordului. .viro-bacteriene : pneumonia de suprainfecţie. după infecţia cu virus gripal B. sindrom nervos ( ameţeli. tulburări de somn. determinând cazuri sporadice şi uşoare. Virusul gripal are actiune toxică ( inoculat la animale determină leucopenie. Sursa de infecţie : omul bulnav ( contagios 5 zile ).sindrom renal ( oligurie moderată. Complicaţii nervoase: . mialgii. sindrom febril cu durată de 7 zile ( aspect “V” ).40ºC. bronşiolită capilară. Incubaţia este de 1-3 zile. frisoane. comă. bronhopneumonii. sindrom cardio-vascular ( bradicardie. în care pot apare complicaţii. Perioada de convalescenţă durează 1-2 săptămâni. fenomene nervoase). laringo-traheită obstruantă. Virusul gripal ( Myxovirus influenzae ) face parte din familia Mixoviridae. hipotensiune arterială) . manifestări cutanate ( erupţii )şi hemoragice ( epistaxis ). apar vărsături abundente. este responsabil de marile epidemii ( pe baza AgV ) . sindrom respirator ( rinită. . bronşită ). Complicaţii. ECHO.Etiologie. Tablou clinic.farigită. varicelă. pneumonie. delir. Evoluţie. anorexie). albuminurie +/hematurie pasageră ). cefalee. iar convalescenţa este lungă ( cu astenie marcată). alantoidă ) şi pe culturi de ţesuturi de mamifere.

tratament antiviral:  amantadina şi rimantadina – pentru tratamentul tipului A  oseltamivir – acţionează asupra virusului gripal A şi B prin inhibarea neuraminidazei . 3. clinic şi de laborator.sinuzite. pericardită. Profilaxie : vaccinare antigripală cu virus viu atenuat sau cu virus obţinut pe corioalantoida de ou embrionat şi inactivat.forma severă : spitalizare obligatorie în secţiile de terapie intensivă. regim igieno-dietetic. forme severe de gripă.în sânge : hipoglicemie. antialgice. creştera TGp. scăderea Na. insuficienţă respiratorie periferică.B.evidenţierea virusului cu anticorpi marcaţicu fluoresceină. pentru insuficienţa respiratorie. este indicat populaţieicu risc de infecţie . . creşterea bilirubinemiei. rinită. 16 .testul Hrist ( reacţia de inhibare a hemaglutinării ). . antitusive ). cefalosporine de a III-a generaţie. sau C). Diagnosticul de laborator : . . Terapie : patogenică – a comei hepatice ( scăderea letalitătii de la 50% la 10% ).forma necomplicată : izolare la domiciliu. insuficienţa cardio-vasculară sau renală acută şi combaterea complicaţiilor prin suprainfecţii bacteriene sau prevenirea lor cu gamaglobuline şi antibioterapie ( pneumonia stafilococică : oxacilină + gentamicină. convulsii. . ciplofroxacină ). 4. scăderea K. . hemiplegie. Complicaţii ORL : otită. hiperamoniemie. simptomatice ( antitermice.izolarea virusului din secreţii nazo-faringieneprin însămânţare pe corioalantoida oului embrionat de găină sau culturi de celule.diagnostic serologic : RFC cu AgS ( pentru stabilirea tipului A. . sechele :retard psihic.teste orientative : rinocitodiagnosticul. Diagnostic pozitiv :epidemiologic. Tratament: . Complicaţii cardio-vasculare : miocardite. otomastoidită.anticorpii apar în a II-a săptămână de boalăşi inhibă capacitatea hemaglutinantă a virusului gripal ( este pozitivf când titru anticorpilor în ser convalescent este de 4 ori mai mare decât în serul acut ). vitamine.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->