Ministerul Educa iei, Tineretului şi Sportului

i

Proiect de diplomă
Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare Calificarea profesională : Asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

Îndrum

Promo ia 2010

Îngrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

Cuprins
CAP. I. Argument ………………………....……………….....……........1 CAP. II. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral .....…….3 Obiectivul 1 No iuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C.………………...….3 Obiectivul 2 Prezentarea generală a accidentului vascular cerebral……………....….6 Obiectivul 3 Rolul autonom al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. …………………………………………………………………11 Fişa tehnică nr. 1: Comunicarea terapeutică………………………….....11 Fişa tehnică nr. 2: Schimbarea pozi iei pacientului imobilizat, adinamic pentru prevenirea apari iei escarelor ……………………………..…......14 Fişa tehnică nr. 3: Alimenta ia pasivă……………....................................17 Obiectivul 4 Rolul delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. …………………………………………………………………20 Fişa tehnică nr. 4: Recoltarea lichidului cefalorahidian prin punc ie lombară ……………………………………………………….…....…....20 Fişa tehnică nr. 5: Electroencefalograma ………………………..….......23 Fişa tehnică nr. 6: Tomografia computerizată.……………………..…....25 Obiectivul 5 Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C.……………....………....30 Obiectivul 6 Educa ia pentru sănătate la un pacient cu A.V.C.…………...……..…...32 Bibliografie……………………………………….…………………........33 Anexe…………………………………………….………………….........34

CAP. I. Argument
Accidentul vascular cerebral reprezintă suma afec iunilor determinate de leziuni ischemice hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral , urmare a afectarii primare sau secundare a unuia sau mai multor vase cerebrale. Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu accident vascular cerebral. Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu accident vascular cerebral şi de care trebuie să ină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: -cefalee, tulburări de degluti ie, afazie, HTA, febră, tuse uscată, vomă, hemipareză uşoară, constipa ie, insomnie, agita ie. Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. No iuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C. 2. Prezentarea generală a accidentului vascular cerebral: Defini ie; Clasificare; Etiologie; Simptomatologie. 3. Rolul autonom al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. 4. Rolul delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. 5. Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C. 6. Educa ia pentru sănătate la un pacient cu A.V.C. Dezvoltarea obiectivelor proiectului are la bază următoarele competen e profesionale: 1. Indentificarea şi numirea modificărilor observate la inspec ia generală; 2. Pregătirea pacientului pentru tehnici şi investiga ii; 3. Monitorizarea evolu iei bolnavului; 4. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor stabilite în planul de îngrijire; 5. Aplicarea tehnicilor fizice utilizate în exploatarea imagistică; 6. Identificarea tulburărilor de alimenta ie; 7. Identificarea problemelor de dependen ă şi stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacien ii cu afec iuni dermatologice; 8. Analizarea semnelor şi simptomelor specifice afec iunilor neurologice; 9. Identificarea problemelor de dependen ă şi stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacien ii cu afec iuni neurologice; 10. Aplicarea interven iilor proprii şi delegate specifice bolilor neurologice; 11. Analizarea semnelor şi simptomelor specifice urgen elor; 12. Planificarea ac iunii de educa ie pentru sănătate. Aplicarea procesului de îngrijire la pacien i cu A.V.C. s-a finalizat prin analiza unui caz cu A.V.C., hemipareză stânga – caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au eviden iat problemele de dependen ă specifice la nivelul celor
1

14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson. În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu A.V.C. respectând obiectivele generale ale proiectului. În plan au fost eviden iate problemele de dependen ă, obievtivele de îngrijire, interven iile autonome şi delegate aplicate precum şi evaluarea interven iilor aplicate.

2

CAP. II.iÎngrijirea bolnavului cu A.V.C.
OBIECTIVUL 1 No iuni generale de anatomie şi fiziologie ale S.N.C. Sistemul nervos pune în contact organismul cu mediul exterior şi coordonează unitar activitatea celorlalte aparate şi sisteme. Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt: -Măduva spinării. -Trunchiul cerebral. -Cerebelul. -Diencefalul. -Emisferele cerebrale. Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal, format din trei membrane: -Piamater. -Arahnoida. -Duramater. Sistemul nervos, deşi unitar, este subîmpăr it în două păr i: I. Sistemul nervos de rela ie II. Sistemul nervos vegetativ I. Sistemul nervos de rela ie este format din: Sistemul nervos central – reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal, diencefal, telencefal. Sistemul nervos periferic – reprezentat prin nervii cranieni şi nervii spinali (rahidieni). II. Sistemul nervos vegetativ este format din: Sistemul nervos simpatic Sistemul nervos parasimpatic Centrii nervoşi vegetativi sunt grupa i distinct la nivelul sistemului central şi coordonează activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii. Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferică şi legate în partea bazală prin forma iuni de substan ă albă: - Corpul calos. - Trigonul cerebral. - Comisura albă anterioară. - Comisura albă posterioară. Fiecare emisferă cerebrală are trei fe e: - Convexă externă. - Medială internă. - Bazală.
3

Fe ele emisferelor cerebrale sunt brăzdate de numeroase şan uri, unele adânci care delimitează lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care delimitează girusuri sau circumvolu ii cerebrale ( precentral, postcentral, hipocampic etc.). Structural emisferele cerebrale sunt alcătuite din substa a cenuşie dispusă la suprafa ă formând scoar a cerebrală şi substan a albă la interior, alcătuită din fibre de asocia ie, comisurale şi de proiec ie. Fiziologia emisferelor cerebrale Rolul specific al creierului este de a prelucra informa ia. Informa ia pătrunde în sistemul nervos la nivelul receptorilor, de unde este transmisă la scoar ă, în ariile senzitive specifice. Aceste informa ii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de al i analizatori, precum şi cu ariile asociative cu cele culese de al i analizatori, precum şi datele din memorie. Pe baza sintezei complexe este elaborată starea de conşiin ă, sunt luate deciziile voli ionale şi automate. Scoar a cerebrală, cel mai recent apărută filogenetic, îndeplineşte trei categorii de func ii: - Func ii senzitive. - Func ii asociative. - Func ii motorii. Pe baza acestor func ii, se nasc procesele psihice caracteristice fiin ei umane: cognitive, afective, volitive. Paleocortexului sau sistemul limbic îndeplineşte trei categorii de roluri: Rolul de centru cortical La om sim ul olfactiv are şi o componentă emo ională cu efect stimulator sau inhibitor. Pe baza mirosului animalele recunosc de la mare distan ă atât partenerul de sex şi adversarul, prada şi duşmanul. Rolul în reglarea actelor de comportament instinctual. Reprezintă un ansamblu de activită i psihice, somatice şi vegetative desfăşurate în vederea satisfacerii unor necesită i primare ale organismului- alimentarea, hidratarea, func ia sexuală, stăpânirea unui teritoriu, ob inerea libertă ii. La baza actelor de comportament se află un proces nervos complex numit motiva ie sau impuls. Nu există activitate umană fără un proces motiva ional. Însuşi procesul de invă are şi memorizare are la bază motiva ia. Rolul în procesele psihice afective. Procesele fizilogice complexe care generează aceste stări au la bază o serie de circuite func ionale pe care sistemul limbic le realizează cu hipotalamusul, forma ia reticulară a triunghiului cerebral, ariile corticale asociative. Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate elabora unele reflexe condi ionate simple. Este dificil şi eronat să localizăm func iile cele mai înalte ale creierului. Nu există centri ai gândurilor sau ai voin ei , nu există centru al învă ăturii sau memoriei, nu există un centru anatomic precis al conştiin ei.
4

Procesele nervoase de nivel superior, care au trecut grani a fiziologiei spre psihologie, nu pot fi în elese şi studiate cu metodele curente ale fiziologiei experimentale. Din analiza vie ii psihice umane se disting trei compartimente psiho - fiziologice: - Compartimentul cognitiv – de cunoaştere. - Compartimentul volitiv – decizional. - Compartimentul afectiv.

5

OBIECTIVUL 2 Prezentarea generală a accidentului vascular cerebral A. Defini ie Accidentele vasculare cerebrale sunt suferin e grave ale sistemului nervos central determinate de modificări circulatorii cerebrale, caracterizându-se prin pierderea mobilită ii unei păr i din corp, asociată sau nu cu tutlburări de echilibru senzitivsenzoriale şi de limbaj. Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocată de un cheag sangvin. În câteva minute celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri în câteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectată a creierului nu mai poate func iona adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgen ă, exact ca şi în cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul medical este început cât mai curând după apari ia simptomelor , cu atât mai pu ine cellule nervoase vor fi afectate permanent. B.Clasificare 1. Hemoragii intracraniene: a) Hemoragia cerebrală propriu – zisă – revărsat sangvin difuz în esutul cerebral. b) Hematomul intracerebral – colec ie sangvină bine delimitată localizată în substan a albă c) Hemoragie subarahnoidiană – produsă prin ruptura vasculară Hemoragia cerebrală este un accident vascular care se instalează pe ruperea sau fisurarea unei artere intracerebrale sau meningiene. Sunt mai pu in frecvente decât trombotice şi apar mai ales la bărba i. Cauzele hemoragiei sunt constituite de hipertensiunea arterială şi arteriscleroza. Mai rar poate să aibă loc ruperea unui anevrism cerebral în boli de sânge, eclampsie , alcoolism. 2. Encefalopatia hipertensivă (Reprezintă o afec iune rară care înso este hipertensiunea cronică. Leziunea fundamentală o reprezintă edemul cerebral care este difuz interesând în deosebi substan a cenuşie.) 4. Tromboflebitele cerebrale (Sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale ce apar în cursul unor infec ii locale sau generale.)

6

C.Etiologie Arteroscleroza. Hipertensiunea arterială. Cardiopatii emboligene: - cardiopatia valvulară - fibrila ia arterială - infarctul de miocard - cardiopatia ischemică Traumatisme craniene. Malforma ii vasculare. Endocardita Alte cauze: - etilism acut - diabet zaharat - intoxica ii acute - tumori cerebrale - sindroame hemoragice. AVC-ul ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blochează circula ia sagvină a creierului.Cheagul de sânge se poate dezvolta într-o arteră îngustată care irigă creierul sau poate ajunge ăn arterele din circula ia cerebrală după ce amigrat de la nivelul inimii sau din orice regiune a organismului. Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determină afectarea circula ei sangvine normale, cum ar fi : - Rigidizarea pere ilor arterelor (arteroscleroza). Aceasta este cauzată de tensiunea arterială crescută, de diabetul zaharat şi de nivelul crescut al clesterolului sangvin. - Fibrila ia atrială sau alte artmii cardiace(ritmuri cardiace neregulate). - Anumite afec iuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valvă cardică artificială, o valvă cardiacă reparată, o boală cardică valvulară precum prolapsul de valvă mitrală sau stenoza( ingustarea )orificiului valvular. - Infec ia valvelor cardiace( endocardita) - Infarctul miocardic. Deşi mai rar, tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea)de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arterială scăzută duce la scăderea circula iei sangvine la nivelul creieirului, ea poate fi determinată de o îngustare sau o afectare a arterelor , de infarctul miocardic, de o pierdere masivă desânge sau de o infec ie severă. Unele infec ii chirurgicale(precum edarterectomia) sau alte procedee(cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzând ulterior un accident vascular cerebral.

7

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului(numită hemoragie intracerebrală) sau în spa iul din jurul creierului (numită hemoragie subarahnoidiană). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei vaolri crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spa iul din jurul creierului poate fi cauzată de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arterială crescută care nu a fost inută sub control. Alte cause de AVC hemoragic, mai pu in frecvente, sunt: - Inflama ia vaselor sangvine, care poate apărea în sifilis sau tuberculoză. - Tulburări de coagulabilitate a sângelui, precum hemofilia. - Leziuni ale capului sau gâtului care afectează vasele sangvine din aceste regiuni. - Iragierea terapeutică pentru cancere ale gâtului sau creierului. - Angiopatia amiloidică cerebrală (o tulburare degenerativă a vaselor sangvine). D. Simptomatologia medicală 1.Hemipareza. Hemiplegia - paralizia unei jumătă i a corpului: - hemipareza - hemiparestezii 1. Cefalee intensă 2. Tulburări senzitive - arsuri - senzatii de cald , rece - furnicături 3. Tulburări senzoriale a) Tulburări oculare - scaderea acuită ii vizuale - diplopie - pierderea mono sau bioculară a vederii b) Tulburări gustative - pierderea senza iei gustative - tulburări olfactive - pierderea mirosului c) Tulburări acustice - hipoacuzie - surditate - tulburări tactile - hipoestezie - hiperestezie - ischemia cerebrală prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri sau de vârstă mijlocie cu valvulopatii reumatice în fibrilatii atriale, tromboflebite, după traumatisme , după opera ii.

8

2. Hematomul intercerebral primar : 1. Debut brusc cu apari ia hemiplegiei - hemipareză - hemiparestezii - tulburări de sensibilitate 2. Se dezvoltă sindromul de hipertensiune intracraniană cu - cefalee - vărsături - stază papilară 3. Bolnavul are uneori stări de agita ie sau intră în comă 3. În hemoragia cerebrală se observă : 1. Debut brusc (ictal, apoplectic) cu instalarea rapidă şi totală a hemiplegiei. 2. Cefalee violentă unilaterală 3. Ame eli care preced coma 4. Comă profundă 5. Tulburări vegetative: gre uri , vărsături, tahicardie, respira ie stertoroasă, facies vulturos, transpira ie profundă. Se descriu trei faze evolutive: a) Faza comatoasă Aspect general: - Fa ă congestionată - Capul şi globii oculari devia i de partea hemiplegiei, dacă focarul cerebral este iritativ - Anizoconie- pupilă midriatică de partea hemipleziei - Respira ie stertoroasă şi dispnee Cheyne – Stoks Examen neurologic - sensibilitate alterată - mobilitate , tonus muscular dispărute - reflexe – Ahun- Babinski pozitiv de partea hemiplegiei. - reflexe osteotendinoase dispărute - pupile dilatate la lumina Alte semne clinice - Hipertermie 39º- 40ºC - Lichid cefalo- rahidian hemoragic hipertensiv. - Tensiunea arterială poate fi mărită. b) Faza de hemiplegie flască În circa 30% din cazuri tabloul clinic se ameliorează bolnavul iese din comă rămânând cu hemiplegie flască. c) Faza de hemiplegie spastică Apare la 1-2 luni de la debut .
9

4. Hemoragia subarahnoidiană 1) Debutul supraacut este rar şi se caracterizeză prin: - comă profundă - crize de rigiditate prin decerebrare(apari ia unei contrac ii - rigidită i în extensiune). 2) Debutul acut este forma cea mai frecventă şi se caracterizează prin: - cefalee acută urmată de instalarea comei - comă superficială 1-2 zile 3) Sindromul meningean se caracterizează prin: - vărsături - cefalee - fotofobie - redoarea cefei - semnul Kerning (flexia coapselor pe bazin şi a gambelor pe coapse la încercarea de ridicare a trunchiului în pozi ia sezând.) - semnul Brudzinski (flectarea puternică la un membru inferior, a gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin determină în mod reflex o mişcare similară a membrului opus) 4) Debutul subacut şi insidios se caracterizează prin: - cefalee progresivă - sindrom meningean discret Tablou clinic general - Sindrom meningean - Tulburări de reflexe - Reflexe osteotendinoase vii - Babinski prezent Alte semne clinice: - modoficări oculare - anizocoree - edem - stază papilară. - pareze - paralizii ale nervilor oculomotorii 5. Encefalopatia hipertensivă Tablou clinic general - Cefalee intensă şi crize cefalice violente cu caracter pulsatil şi localizare occipitală sau frontală inso ită de gre uri sau vărsături - Tulburări vizuale: - vedere în cea ă - ambliopie - Crize epileptice - Modificări ale fondului de ochi- edem papilar .
10

- Modificări ale lichidului cefalo- rahidian- creşterea presiunii lichidului cefalorahidian - Modificări ale electroenfefalogramei. 6. Tromboflebite cerebrale Tablou clinic general - Sindrom infectios - febră 37,5º-38ºC - viteza de sedimentare a hematiilor este crescută - leucocitoză - Sindrom de hipertensiune intracraniană - cefalee intensă, persistentă - vărsături - stază papilară - edem - Sindrom motor - crize convulsive localizate, generalizate. - Fenomene deficitare motorii. - Tulburări psihice - stări confuze - agita ie psihomotorie

11

OBIECTIVUL 3 Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu A.V.C. Fişa tehnică nr. 1: Comunicarea terapeutică Aceasta este un act planificat, deliberat şi profesionist, o componentă a rela iilor interpersonale asistentă – pacient şi se realizează prin tehnici de comunicare verbale şi nonverbale. OBIECTIVELE PROCEDURII: - Stabilirea unei rela ii umane pozitive, care să permită atingerea obiectivelor de îngrijire CONDI II pentru o comunicare eficace: - Să se ină cont de factorii fiziologici şi socio–culturali, care pot influen a comunicarea. - Asigurarea unui confort psihic şi fizic al pacientului. - Câştigarea încrederii pacientului. - Respecterea pacientului. - Mesajul transmis trebuie să fie scurt şi clar. - Vocabularul utilizat să fie pe în elesul pacientului. - Debitul verbal să fie potrivit şi tonul adecvat. - Intona ia să nu fie influen ată de emo iile sau de oboseala asistentei. - Să fie ales momentul potrivit. - Mimica, gesturile să accentueze cuvântul, să-l clarifice sau să ilustreze ideea. - Să se manifeste solicitidine fa ă de pacient. - Atingerea pacientului (de exemplu prinderea mâinii unui pacient trist sau cu dureri) să fie utilizată în măsura în care acesta în elege bine semnifica ia şi o acceptă ca pe un mesaj de încurajare, tandre e, sus inere afectivă. EFECTUAREA PROCEDURII: Ascultarea activă: asistenta îşi mobilizează întreaga aten ie pentru a în elege mesajul pacientului, respectând următoarele reguli: - stă în fa a pacientului când vorbeşte - îl priveşte în ochi, pentru a-i demonstra dorin a de a-l asculta - adoptă o atitudine decontractată - nu face mişcări care ar putea să distragă interlocutorul - îl aprobă când spune lucruri importante. Acceptarea: este voin a de a asculta mesajul unei persoane, fără a manifesta îndoială sau dezgust, chiar dacă sunt divergen e de idei, după cum urmează: - asistenta va manifesta toleran ă fa ă de pacient - îl va asculta fără să-l întrerupă - îi va da o retroac iune verbală, pentru a arăta că în elege ce-i spune - se va asigura că mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale

12

Întrebările: sunt un mijloc direct de comunicare şi dau tonul unei interac iuni verbale după urmatoarele reguli: - vor fi legate de subiectul discutat - vor fi puse într-o ordine logică - asistenta va fi atentă să epuizeze un subiect înainte de a trece la altul - asistenta va alege întrebările în func ie de răspunsul pacientului Parafraza: redarea mesajului pacientului în cuvintele ei, pentru a se asigura de în elegerea lui corectă. Clarificarea: când intervine o neîn elegere, asistenta poate întrerupe discu ia, pentru a clarifica sensul mesajului Focalizarea: centrarea mesajului pe o anumită problemă de sănătate, astfel: - asistenta va ajuta pacientul să nu descrie în termeni vagi problemele sale Informarea pacientului: - informa iile vor fi date cu regularitate şi la momentul oportun - vor fi transmise într-o manieră favorabilă de comunicare cu pacientul - nu se vor divulga date pe care medicul doreşte să nu le cunoască pacientul Liniştea: va permite asistentei şi pacientului să-şi organizeze gândurile - asistenta care asigură liniştea în comunicarea cu pacientul dovedeşte că este gata să asculte cu răbdare Recapitularea: este o revizuire a principalelor idei discutate - asistenta începe o discu ie rezumând-o pe precedenta pentru a ajuta pacientul să-şi amintească subiectele abordate STILURI DE COMUNICARE INEFICACE: A- i spune părerea: are următoarele consecin e: - inhibă personalitatea pacientului - întârzie rezolvarea problemei - nu-i dă pacientului posibilitatea de a lua decizii A da asigurări false: - împiedică avansarea comunicării A adopta o atitudine de apărare: - a răspunde criticilor printr-o atitudine defensivă înseamnă a-i nega dreptul pacientului la părerile proprii A manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiv: - o aprobare excesivă presupune că acesta este singurul lucru acceptabil - o dezaprobare excesivă poate face pacientul să se simtă respins şi să evite interac iunea A generaliza prin stereotipii: - orice persoană este unică şi o generalizare ar nega această unicitate A schimba subiectul: - este o impolite e - împiedică comunicarea terapeutică să progreseze - pacientul îşi pierde firul ideilor şi spontaneitatea - mesajul poate deveni confuz.
13

Fişa tehnică nr. 2: Schimbarea pozi iei pacientului imobilizat, adinamic OBIECTIVELE PROCEDURII: - Prevenirea complica iilor (escare, tromboze, încetinirea tranzitului) - Promovarea stării de confort PREGĂTIREA MATERIALELOR: - Perne - Pătura făcută sul, suluri din materiale textile - Sprijinitor pentru picioare sau sac de nisip PREGĂTIREA PACIENTULUI: - Pacientul este informat asupra necesită ii schimbării pozi iei - Pacientului i se explică importan a schimbării pozi iei la anumite intervale de timp EFECTUAREA PROCEDURII: Participă 1 sau 2 persoane, una având rol de coordonator. A. 1. Schimbarea pozi iei din decubit dorsal în decubit lateral: - Se identifică pacientul şi se evaluează resursele acestuia - Se aduc materialele auxiliare lânga pat - Asistenta se aşează pe partea patului spre care trebuie întoars pacientul - Se ridică pătura şi se pliază spre partea opusă - Se prinde cu mâna dinspre cap umărul pacientului, se ridică cu blânde e şi se introduce pătura sub spate (sau un sul) pentru a-l sprijini - Se sus ine toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate şi cu mâna dinspre picioare se rotesc bazinul şi membrele inferioare - Se sprijină spatele pacientului cu un sul de cearşaf - Se flectează membrul inferior de deasupra şi se introduce sub el o pernă - Se acoperă pacientul cu pătura şi se anun ă când va fi o nouă schimbare 2. Schimbarea pozi iei din decubit lateral în decubit dorsal: - Asistenta se aşează pe partea patului spre care este orientat spatele pacientului şi este rugată o persoană să ajute - Se prinde pacientul de sub axilă şi i se sprijină capul pe antebra - Ajutorul este rugat să introducă o mână sub bazinul pacientului - Sincronizînd mişcările se execută o mişcare de rota ie aducând pacientul în decubit dorsal - Se introduce sub regiunea lombară şi sub genunchi pernu e sub iri sau materiale textile împăturite pentru a respecta curbura fiziologică a coloanei şi pentru a evita hiperextensia membrelor - Se întinde lenjeria de corp şi de pat - Se acoperă pacientul - Se anun ă ora următoarei schimbări. B. 1. Schimbarea pozi iei din decubit dorsal în pozi ie şezând a) de către o singură persoană: - Se îndoaie/pliază pătura şi se dezveleşte pacientul până la mijloc
14

- Asistenta se asează fa ă în fa ă cu pacientul, rugându-l să întoarcă pu in capul într-o parte - Se prinde cu o mână regiunea axilară - Se îmbră işează cu cealaltă mână spatele pacientului spijinindu-i capul pe antebra - Pacientul care are resurse fizice este rugat să ne prindă de umeri, să-şi flecteze genunchii şi să se sprijine pe tălpi - Se comandă mişcarea de ridicare folosind un cuvânt de îndemn (de. Ex. "sus") - Pacientul este ajutat să se ridice în timp ce se sprijină şi este deplasat uşor spre capul patului - Se sprijină spatele pacientului cu perna sau cu rezemătorul mobil al patului - Se asigură men inerea pozi iei introducând un sul sub genunchi şi punând la tălpi un sprijinitor sau un sac de nisip b) de catre două persoane: - Acestea se aşează de o parte şi de alta a patului - Se încrucişează antebra ele pe spatele pacientului - Se introduce cealaltă mână în axilă - Se comandă mişcarea de ridicare şi se execută în acelaşi timp - Se fixează pozi ia cu perne sau cu rezemătorul mobil 2. Reaşezarea pacientului în decubit dorsal din pozi ia şezând: - Se îndepărtează pernele şi sulurile - Se prinde pacientul ca şi în cazul ridicării - Se lasă pacientul uşor pe spate - Se reaşează patul, se întinde lenjeria - Se fixează sulurile sub regiunea lombară şi genunchi C. Readucerea pacien ilor aluneca i din pozi ie semişezând sau şezând: - Pacientul este rugat să întoarcă fa a spre partea opusă - Pacientul este rugat să se sprijine pe tălpi şi să se ridice pu in la comandă - Se introduce mâna sub axile şi se conduce mişcarea de ridicare, ajutând pacientul să se deplaseze uşor spre capătul patului. a) daca avem un ajutor - Ne aşezăm de o parte şi de alta a patului - Prindem cu o mână din axilă sau încrucişăm antebra ele pe spatele pacientului - Introducem cealaltă mână sub regiunea fesieră a pacientului şi ac ionăm sincron la comandă ridicând pacientul până la nivelul dorit. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI - Ne asigurăm că pacientul este relaxat, se simte bine. - Se verifică lenjeria şi materialele auxiliare folosite ca să nu jeneze pacientul - Pacientul este vizitat între două schimbări pentru a vedea dacă acuză durere - Măsurăm dacă este cazul: pulsul, TA, respira ia REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ - Se îndepărtează materialele inutile

15

NOTAREA PROCEDURII - Notăm orarul schimbării pozi iei şi comportamentul pacientului în timpul procedurii - Notăm aspectul tegumentelor la nivelul punctelor de sprijin EVALUAREA PROCEDURII Rezultatul aşteptat - Pacientul exprimă stare de bine, nu sunt modificări tegumentare în punctele de presiune şi al valorilor func iilor vitale Rezultat neaşteptat / Ce trebuie facut - Pacientul acuză manevre brutale care-i provoacă dureri - Comunicăm cu pacientul pentru a culege mai multe informa ii despre starea sa şi ac iona i cu mai multă blande e - La nivelul punctelor de sprijin apar semne de compresiune - Aplicăm şi alte măsuri de prevenire a escarelor (fric ionare cu alcool mentolat, în special a regiunilor predispuse la escare, schimbarea lenjeriei de corp, masaj, pudrarea cu talc, etc.)

16

Fişa tehnică nr. 3: Alimenta ia pasivă OBIECTIVELE PROCEDURII: • Asigurarea necesită ilor calorice şi calitative în func ie de vârsta şi starea organismului • Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice şi prevenirea cronicizării unor îmbolnăviri PREGĂTIREA MATERIALELOR - Veselă şi tacâmuri - Cană simplă - Cană specială cu cioc sau în func ie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor - Tavă, cărucior pentru alimente - Alimente conform regimului recomandat - Şervetele de masă - 2 prosoape (şervete) pentru protec ia lenjeriei de corp şi pat PREGĂTIREA PACIENTULUI Se culeg date despre: - Afec iune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese - Posibilită ile de mobilizare, dacă pacientul este imobilizat, dacă are indica ie de repaus - Posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de altă persoană- pasiv) - Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restric ii alimentare înainte sau după acestea - Administrarea unor medicamente înainte, în timpul mesei sau după masă - Preferin ele alimentare ale pacientului a) Pregătirea psihică: - Se stimulează autonomia - Se explică pacientului importan a alimenta iei şi a respectării regimului pentru evolu ia favorabilă a bolii. b) Pregătirea fizică: - Se respectă recomandările cu privire la mobilizarea şi se asigură pacientul de ajutorul dat. - Se ajută pacientul să se spele pe mâini - Se aşează pacientul într-o pozi ie confortabilă în raport cu starea sa generală: • Şezând la masă în salon sau în pat • Semişezând pentru pacientul care se poate ridica pu in • În decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci, cu capul uşor ridicat EFECTUAREA PROCEDURII: - Se verifică dacă sunt îndeplinite condi iile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost îndepărtate ploştile şi urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat în salon - Se identifică pacientul şi regimul alimentar recomandat - Pacientul este ajutat să-şi spele mâinile
17

- Alimentele se pun pe o tavă acordând aten ie aspectului estetic - Îmbrăcăm un halat curat şi manuşi Alimenta ia pasivă constă în: - Aşezăm pacientul în pozi ie şezând (dacă are membrele superioare afectate) sau semişezând (dacă este imobilizat, adinamic, epuizat, în stare gravă) - Se protejează lenjeria de pat şi de corp folosind prosoape curate - Plasăm tava cu alimente pe noptieră, pe un taburet sau pe o măsu ă adaptabilă la pat - Ne aşezăm în partea dreaptă a pacientului (de regulă) pe un scaun, verificăm temperatura alimentelor - Ridicăm cu o mână (stânga) capul bolnavului cu pernă şi administrăm supa cu lingura pe jumătate plină - Ne asigurăm că pacientul a înghi it înainte de a administra o nouă cantitate - Ne rezervăm suficient timp pentru a putea face mici pauze dacă este nevoie - Tăiem alimentele în bucă i mici fără să le atingem cu mâna - Încurajăm pacientul să consume alimentele purtând o discu ie agreabilă - Folosim linguri a sau o pipetă dacă pacientul este în stare foarte gravă sau are tulburări de degluti ie - Observăm permanent faciesul pacientului ÎNGRIJIREA PACIENTULUI - Aşezăm pacientul în pozi ie comodă dacă nu poate singur - Refacem patul, îndepărtăm eventualele firmituri sau schimba i lenjeria dacă este necesar - Verificăm dacă prezintă cumva senza ie de grea ă - Ajutăm pacientul să-şi facă toaleta cavită ii bucale REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ - Îndepărtăm vasele muradare şi resturile alimentare - Aerisim încaperea NOTAREA PROCEDURII - Notăm în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente şi lichide ingerate - Notăm modificările de apetit: dispari ia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mâncarea, respectă restric iile religioase, refuză anumite alimente - Prezintă sete exagerată - Acuză senza ie de grea ă, de rău în timpul mesei sau după masă - Acuză senza ia de plenitudine - Refuză regimul recomandat, consumă alimente nepermise - Recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare: mese mici şi dese, în timpul nop ii, restric ie alimentare pentru examinările din zilele următoare. EVALUAREA EFICACITĂ II PROCEDURII Rezultate aşteptate/dorite: - Pacientul consumă întreaga cantitate de alimente şi se hidratează corespunzător - Exprimă stare de confort - Respectă regimul alimentar, o parte din simptome au dispărut
18

Rezultate nedorite / Ce facem - Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente - Cerceta i cauzele: apetit diminuat, condi ii necorespunzătoare de servire a mesei, nu-i plac alimentele, consumă alimente aduse de apar inători, îşi respecta religia - Pacientul refuză anumite alimente, acuză grea ă - Se consemnează observa iile şi se anun ă medicul

19

OBIECTIVUL 4 Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu A.V.C. Fişa tehnică nr. 4: Recoltarea lichidului cefalorahidian Se face recoltarea prin punc ie lombară. Se poate face din lichidul recoltat examen macroscopic şi examen microscopic. La examenul macroscopic se observă aspect clar în traumatisme minore, aspect sanguinolent în leziuni medulare, aspect xantocromatic (colora ie galbenă a L.C.R. –ului datorată transformării hemoglobinei în pigmen i hematici în cursul unei hemoragii meningiene)în compresiuni rahidiene. La examen microscopic se observă proteine = absent, glucoză= 55- 70 mg % DEFINI IE - Punc ia lombară reprezintă introducerea unui ac prin spa iul intervertebral până în canalul subarahnoid. SCOP - Explorator (recoltare de LCR, măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian, injectarea de substan e radioopace pentru examinarea radiologică a măduvei). - Terapeutic (introducerea de medicamente , decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană). - Anestezic (introducerea de substan e anestezice pentru ob inerea rahianesteziei). INDICA II: - boli inflamatorii ale sistemului nervos central, scleroză multiplă, hemoragii cerebrale, tumori cerebrale, interven ii chirurgicale (scop anestezic). LOCUL PUNC IEI Pentru punc ia lombară d12- l1 sau l4-l5. Pentru punc ia dorsală d6-d7, pentru punc ia suboccipitală – între protuberan a occipitală externă şi apofiza axisului, pe linia mediană. POZI IA BOLNAVULUI Pozi ia şezând, transversală mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bra ele încrucişate , bărbia mult în piept- asistenta va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută pumn va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută pumn va comprima regiunea epigastrică. Pozi ia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bra ele încrucişate, bărbia mult în piept, genunchii flecta i cât mai mult spre abdomen (pozi ia cocoş de puşcă)asistenta va sta în fa a bolnavului, cu o mână va comprima regiunea occipitală, iar cu cealaltă va efectua o trac iune din regiunea poplitee. MATERIALE NECESARE: - Cel pu in două ace pentru punc ie , sterile. - Solu ie dezinfectantă, alcool, tinctură de iod. - Muşama cu aleză. - Tampoane de vată. - Tăvi ă renală. - Seringi sterile. - Manometru Claude.
20

- Eprubete sterile. EFECTUAREA PROCEDURII: - Tehnica se execută de către medic ajutat de către două asistente. - Se dezinfectează locul. - Se aşează bolnavul în pozi ie corespunzătoare. - Se delimitează şi se badijonează regiunea cu tinctură de iod. - Se servesc medicului mănuşi sterile. - Se supraveghează semnele vitale- puls, T.A. respira ie. - Se informează medicul în cazul apari iei unor manifestări cum ar fi grea ă, vărsături, cefalee. - Produsul recoltat este pregătit pentru examinări macroscopice (culoare, aspect) şi examinări citologice, biochimice, bacteriologice. - Se notează în foaia de observa ie examenul efectuat. Asistenta I - Pregăteşte şi dezinfectează locul punc iei. - Serveşte seringa cu anestezic. - Serveşte câmpul steril. - Dezinfectează locul punc iei. - Serveşte acul de punc ie rahidiană cu mandren. - Men ine eprubetele pentru recoltarea lichidului. - Serveşte manometrul Claude. - Serveşte seringa cu solutii medicamentoase pregătite. - Dezinfectează locul punc iei. - Comprimă cu o compresă locul punc iei. - Aplică un pansament uscat fixat cu leucoplast. - Aşează pacientul în pat in pozi ie decubit dorsal, fara pernă - Protejează patul şi lenjeria cu muşama si aleză. Asistenta II - Dezbracă pacientul - Aşează bolnavul în pozi ie corespunzatoare în func ie de starea lui şi de locul punc iei. - Men ine pacientul în pozi ia recomandată , sus inându-i ceafa cu o mână , iar cu cealaltă impingând uşor regiunea epigastrică. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICĂ. - Pacientul este aşezat în decubit dorsal , fără pernă, 24 de ore. - După 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat. - Se supraveghează semnale vitale – puls , T.A, resiratie. - Se informează medicul în cazul apari iei unor manifestări cum ar fi grea ă,vărsături, cefalee. - Produsul recoltat este pregătit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) şi examinari citologie, biochimice, bacteriologie. - Se notează în foaia de observa ie examenul efecuat.

21

ACCIDENTE SI INCIDENTE: - ame eli - tulburări vizuale - grea ă - vărsături - cefalee - hemoragie prin ac - sindrom postfunc ional datorat hipertensiunii lichidiene - dureri violente în membrele inferioare prin atingerea ramifica iilor cozii de cal sau măduveri spinarii. OBSERVA II: - În ischemia cerebrala LCR-ul este clar , normotensiv. - În cazul hemoragiilor cerebrale LCR-ul este hipertensiv, hematic, sau xantocromatic. - În tromboflebite cerebrale în majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si xantocromatic sau sanguinolent. - Violen e în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduvei spinarii. - Examen macroscopic LCR-ul are aspect de tulbure de zeamă de varză sau ca zeama de orez. - Examenul bacteriologic, fronturile colorat gram , culturile pe medii uzuale sau speciale pun in evidenta germenul cazal si permit efectuarea antibiogramei. - Examenul citologic este foarte important. Normal in LCR se găsesc numai 2-3 leucocite/mm3, meningitele pot creste la sute si mii.

22

Fişa tehnică nr. 5: Electroencefalograma DEFINI IE Electroencefalograma reprezintă metoda paraclinică de investigare a bolilor psihice , care culege, înregistrează şi analizează activitatea bioelectrică transcraniană a genetatorilor cerebrali. Reprezintă expresia varia iilor lente de poten ial de la nivelul neuronilor piramidali corticali. PREGĂTIREA PACIENTULUI Cu 3 zile înaintea examenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un medicament care ar putea influen a rezultatele. Bolnavul trebuie să fie odihnit şi liniştit în diminea a examenului. Va fi informat asupra caracterului inofensiv al examinării respective şi i se va face pregătirea psihică adecvată. Bolnavul sa sta într-un fotoliu, comod, cu capul fixat pe un rezemător sau în decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fixat pe o pernă. EFECTUAREA PROCEDURII: Asistenta medicală ca aplica pe pielea craniului electrozii (mici plăcu e de metal argintate) cu ajutorul unei benzi de cauciuc. Contactul electric se realizează prin degresarea părului şi a pielii păroase a capului cu un amestec de alcool- eter- acetonă sau prin utilizarea unei paste de contact, bună conducătoare de electricitate. Contactul electric dintre electrozi şi piele trebuie săfie perfect. Electrozii se fixează în deriva ii bipolare pe toată suprafa a craniului, la distan e aproximativ egale, în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane, după cumurmează: 2 electrozi în regiunea frontală, 2 electrozi la mijlocul distan ei dintre tragus şi sutura craniană (zona motorie), 2electrozi deasupra regiunii parietale, 2 electrozi deasupra regiunii occipitale. După înregistrarea acestor deriva ii clasice, electrozii vor fi grupa i după indica ia medicului, în zonele în care înregistrarea anterioară a ridicat suspuciunea unor focare cu reac ii patologice. Tulburările latente pot fi puse în eviden ă pe EEG prin înregistrari efectuate în condi ii speciale: înregistrarea în cursul hiperpneei (20- 25 respira ii / minut),înregistrarea în cursul somnului natural sau medicamentos, înregistrarea cu ajutorul stimulării luminoase intermitente. INTERPRETAREA REZULTATELOR EEG a omului sănătos în repaus fizic şi psihic comportă urmărirea sistemului alfa, beta, delta, teta. a) Ritmul alfa prezintă unde regulate cu fregven e de 8-12 cicli/s, are amplitudinea medie de 20- 50mv, are topografia parieto-occipitală, simetrică. b) Ritmul beta prezintă unde cu fregven ă de 25-30 cicli /s , are amplitudinea medie de 5-20 mv, topografie rolandică, simetrică. c) Ritmul delta prezintă o frevgen ă de 0,5-3,5 cicli /s , are o amplitudine variabilă, apare în stare de veghe în cazuri patologice, în stare normală apare numai în anumite faze ale somnului (somn profund).
23

d) Ritmul teta prezintă o fracven ă de 0,5- 3,5 cicli /s, are o amplitudine medie de 30-70 mv, are topografie temporală, este mai accentuat în somnul profund. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPĂ EEG Bolnavul nu necesită îngrijiri speciale după acest examen peraclinic. Asistenta medicală va avea grijă ca ridicarea bolnavului de pe scaun , după examinare, să nu se facă brusc, pentru că în cazul contrar, bolnavul poate prezenta ame eli. Asistenta medicală va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita posibilele accidente.

24

Fişa tehnică nr. 6:Tomografia computerizată DEFINI IE Tomografia computerizată este o tehnică perfec ională care oferă imagini despre creier, ea permi ând clinicianului să efectueze o autopsie a creierului în timpul vie ii. Este o metodă radiologică complexă prin care se înregistrează pe un fIlm imaginea creierului la diferite nivele. Tomografia computerizată, depăşind în acurate e celelalte tehnici de diagnostic neurologic, poate furniza date extrem de utile în apari ia unor complica ii ale meningitelor bacteriene, fiind tehnica de elec ie care dă posibilitatea aplicării uni tratament corect si eficace. Tehnica se poate efectua cu sau fără substan ă de contrast ultravist. PREGĂTIREA PACIENTULUI: I se explică pacientului necesitatea efectuării examenului. În diminea a respectivă pacientul nu manâncă, nu bea. Pacientul este condus la serviciul radiologic. EFECTUAREA PROCEDURII: Pentru computer tomograf cu substan ă se injectează lent substan ă de contrast (în prealabil se face testul de toleran ă). Prin computer tomograf se pun în eviden ă leziunile şi modificările patologice

25

OBIECTIVUL 5 Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C 1. Informa ii generale: a. Numele şi prenumele: V.M. b. Vârsta: 52 ani c. Starea civilă: căsătorit d. Copii: 4 e. Profesia: muncitor f. Localitatea de domiciliu: Iaşi g. Diagnosticul la internare: Accident vascular cerebral, hemipareză stângă. h. Data internării: 04.11.2009 2. Obişnuin e de via ă: a. Consumator de: Alcool – ocazional; Cafea – da; Tutun: - da; Drog – nu b. Dietă/regim alimentar – nu c. Alergii cunoscute – nu este alergic 3. Probleme de sănătate: a. Antecedente medicale personale: – Aparent sănătos până la 40 de ani când acuză dureri epigastrice, fiind diagnosticat cu ulcer duodenal. b. Antecedente heredocolaterale: – Mama - ulcer gastroduodenal – Tata - ciroză hepatică. c. Motivele internări actuale: – Cefalee, vertij, somnolen ă, hemipareză stângă, tulburari senzoriale şi de sensibilitate – Vomismente d. Istoricul stării actuale: – Din ziua de 3 noiembrie prezintă o cefalee intensă şi somnolen ă marcată. – În cursul nop ii prezintă o stare de oboseală, parestezii la membrele superioare şi inferioare stângi. – Se internează pentru diagnostic şi tratament de specialitate. 4. Examenul clinic general : a. Tegumente şi mucoase: - tegumentele normal colorate b. Greutate: 70 kg c. Înal ime: 180 cm d. esut celular subcutanat: - tesutul celular subcutanat normal reprezentat e. Sistem ganglionar şi limfatic: - sistemul ganglionar limfatic nepalpabil f. Aparat loco-motor: - aparat loco-motor aparent integru
26

g. Aparat respirator: - tahipnee 20 respiratii / minut, respiratie superficiala ,tuse uscata h. Aparat cardio-vascular: - tahicardie , puls 88 b/min , soc apexian spatiu V intercostal stang pe linia medioclaviculara , tensiunea arteriala 190/80mmHg. i. Aparat digestiv: - tranzitul intestinal dereglat de afectiunea neurologica ,pacientul acuzand constipatie. j. Aparat uro-genital: - bolnavul acuza incontinienta urinara , loje renale nedureroase k. Sistem nervos şi organe de sim : - insomnie, usoara agitatie, cefalee, tulburari de sensibilitate si motilitate, afazie 5. Investiga ii : a. Examenul sângelui: - hematologice: Hb, Ht , VSH - biochimice: glicemie proteinemie b. Examenul urinei: - sumar de urina c. Alte examene de specialitate: - examen neurologic - CT,RMN,EEG - radiografie pulmonara 6. Tratamente : a. Tratament medicamentos: - antialgice : algocalmin 2f/zi - antihipertensive: Hipazin1-3capsule/zi - antipiretice: Algocalmin 2f/zi - anti tusive: Codeina 2tb/zi - sedative: Fenobarbital 1 cpr./seara 7. Epicriza şi recomandări la externare : - Bolnavul este in stare generala buna - Se mentine hemipareza - Bolnavul se externeaza cu recomandarile de verificare periodica, regim desodat ,normocaloric,evitarea efortului fizic, a surmenajului si stresului - Se vor face masaje ale membrelor afectate - Va continua tratamentul cu vitamine B1,B6, sedative: fenobarbital 1tb/zi si distonocalm 2tb/zi.

27

Nevoile fundamentale după modelul Virginiei Henderson, în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. Nevoile fundamentale 1. A respira si a avea o buna circulatie 2. A bea si a manca Manifestari de independenta Manifestari de dependenta -bradipnee -respiratie superficiala -tuse uscata - dificultate de masticatie si de glutitie -alimentatia artificiala , parenterala -hidratare insuficienta calitativ -bolnavul este servit la pat -absenta scaunului -crampe abdominale -balonare -transpiratii abundente -incapacitate de a se mobilize -limitarea amplitudinii miscarilor -dificultate de a-si schimba singur pozitia -pozitie inadecvata -insomnie -somn insuficient calitativ si cantitativ Sursa de dificultate -obstructia cailor respiratorii -dispnee -A.V.C -tulburari de deglutitie

-

3. A elimina

-

-incontinienta urinara -constipatii

4. A se misca si a avea o buna postura

-

-scaderea mobiitatii -necoordonarea miscarilor -hemipareza stanga

5. A dormi, a se odihni

-

-ateroscleroza cerebrala

28

Nevoile fundamentale după modelul Virginiei Henderson, în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. 6. A se imbraca si a se dezbraca 7. A mentine tegumentele curate si ingrijite 8. A pastra temperatura corpului in limite normale 9. A evita pericolele 10. A comunica 11. A se realiza 12. A se recreea 13. A invata 14. A-si practica religia -este ajutat pentru satisfacerea acestei nevoi -miscari necoordonate cauzate de hemipareza -imposibilitatea de -boala actuala a-si satisface in pareza totalitate nevoia -sub febrilitate -stare de agitatie

-

-

-

-apatie oboseala -refuz de comunicare -apatie dezinteres -nu participa la nici o activitate recreeativa -refuza acumularea unor cunostinte -nu participa la activitati cu specific religios

-A.V.C -afazie - A.V.C -paralizia -dezinteres cauzat de boala -incapacitate -spitalizare

29

PLAN DE ÎNGRIJIRE
Bolnav V.M. – 52 ani Diagnostic – Accident vascular cerebral Data Problema de îngrijire -cefalee Obiectivele de ingrijire -combaterea durerii -alimentatie corecta cantitativ si calitativ Interven iile aplicate Evaluarea îngrijirilor -stare alterata T.A.=190/80mmH -P=60b/min -R=20r/min -T=37,1C*

4.11

-tulburari de deglutitie

-repaus absolut -adm. de antialgice : Algocalmin 2f/zi -introduccerea unei sonde naso-gastrice pt. alimentare -abordarea unei linii venoase: perfuzie cu glucoza 10% -calmarea bolnavului -pregatire psihica

-afazie

-suplinirea functiei

5.11

-hemipareza stanga

-sa suplinim -acordarea angrijirilor nevoile igienice fundamentale -alimentare prin sonda

-tulburari de sensibilitate si motilitate -stare alterata

6.11

-HTA

-evitarea -adm. de antihipertensive: -TA=160/80mmH complicatiilor Hipazin1-3capsule/zi -combaterea febrei combaterea tusei -combaterea vomei -adm.de antipiretice: Algocalmin 2f/zi -adm. de anti tusive: Codeina 2tb/zi -adm. de antiemetice: Plegomazin 1f/zi -tegumente palide si uscate -stare usor ameliorata -bolnavul este constient si cooperant -bolnavul este constient -se alimenteaza singur

-febra 7.11 -tuse uscata

8.11

-voma

-hemipareza usoara

-mobilizare progresivaactiva a pacientului

-se ajuta pacientul pentru a coborî din pat -se maseaza membrele afectate

30

PLAN DE ÎNGRIJIRE
(continuare)

9.11 -constipatie

-combaterea constipatiei

-se efectueaza tuseu rectal, urmat de clisma evacuatoare -se schimba lenjeria de pat -se administreaza sedative: Fenobarbital 1 cpr./seara

-bolnavul este echilibrat

10.11 -insomnie

-combaterea insomniei

11.11 -hemipareza usoara

-suplinirea nevoilor -prevenirea escarelor

-se ajuta bolnavul sa-si efectueze toaleta zilnica -se face alimentatie orala asistata

-TA=140/80mmH -R=17r/min -P-80b/min -stare generala buna -bolnavul este in stare generala buna -se mentine hemipareza

-întocmirea formelor si pregatirea pacientului pt externare 12.11 -Bolnavul se externeaza cu recomandarile de verificare periodica, regim desodat, normocaloric, evitarea efortului fizic, a surmenajului si stresului -Se vor face masaje ale membrelor afectate -Va continua tratamentul cu vitamine B1, B6, sedative: Fenobarbital 1tb/zi si Distonocalm 2tb/zi -usoara agitatie -calmarea pacientului -adm. de sedative usoare -asigurarea unei alimentatii adecvate

31

OBIECTIVUL 6 Educa ia pentru sănătate la un pacient cu A.V.C Educa ia sanitară constituie o parte integrantă a complexului de măsuri de ordin curativ şi profilactic fiind menită să contribuie la creşterea eficien ei tratamentului, la scurtarea duratei acestuia, la prevenirea complica iilor şi recidivelor. Controale medicale regulate. inerea sub control a tensiunii arteriale crescute. Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat. Via a mai activă. Noile studii, ample, arată că activitatea fizică scade semnificativ riscul de AVC, în parte datorită reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru AVC: tensiunea arterială crescută şi afec iunile cardiace. Cu cât o persoană e mai activă din punct de vedere fizic, cu atât se reduce mai mult riscul dee AVC. Persoanele cu activitate moderată au un risc cu 20 % mai mic decât cele inactive. Persoanele cu activitate crescută au un risc cu 34% mai mic. Exerci iile fizice pot ajuta de asemenea la creşterea nivelului de hdl colesterol (colesterolul protector) din organism, care duce şi ea la rândul ei la scăderea riscului de AVC. Controlul nivelului crescut de colesterol, a afec iunilor cardiace (în special fibrila ia atrilă), a diabetului şi a afec iunilor care afectează vasele de sânge, cum ar fi boala arterelor coronare. Fără fumat/ renun area la fumat. Consumul zilnic de igări creşte riscul de AVC de două ori şi jumătate. Administrarea de medicamente pentru scăderea colesterolului, numite statine, la persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un AIT sau un AVC. Prin educarea bolnavului se realizează prevenirea complica iilor şi a recidivelor în cursul bolilor, precum şi profilaxia incapacită ii de muncă. Prin educarea familiei bolnavului se asigură îngrijirea completă a acestuia. Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educa ie sanitară să contribuie la marirea eficien ei măsurilor terapeutice şi la vindecarea bolnavilor. Utilizând corect mijloacele de educa ie sanitară ea trebuie să îndrume organizarea regimului igieno-dietetic, să-l ajute pe bolnav pentru a deveni un factor activ în propria vindecare prin îndeplinirea conştientă şi corectă a recomandărilor. Bolnavului i se aduc la cunoştin ă bolile cu risc în apari ia accidentului vascular cerebral - fibrila ia atrială, traumatismele craniene, malforma iile vasculare, diabetul, sindromul hemoragipar. Totodată bolnavului i se aduce la cunoştin ă tratamentul recomandat de medic şi i se explică efectele fiecărui medicament, modul de administrare cu scopul convingerii bolnavului aupra necesită ii respectării orarului de administrare şi a dozelor prescrise de medic. Rolul esen ial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă să-şi men ină sau să-şi recâştige sănătatea sau să-l asiste în ultimele clipe ale vie ii prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut voin a sau cunoştin ele necesare şi să îndeplinească aceste func ii pentru a-şi recăpăta independen a cât mai repede posibil.
32

Bibliografie
- Albu Roxana Maria- Anatomia şi fiziologia omului, ed. Corint , 1996, Buc. - Arseni C- Bolile vasculare ale creierului şi măduvei, bolnavului, ed. Mediclă, Buc 1073. - Baltă Gerogeta- Tehnici generale de îngrijire ale bolnavului, Ed. Didactică şi pedagogică, 1988. - Borundel C- Manual de medicină internă pentru cadre medii, Ed. All. Buc. 1994. - Cârmaciu R- Anatomia şi fizilogia omului, ed. Didactică şi pedagogică, Buc. 1983. - Doroban u- Educa ie pentru sănătate, Ed. Medicală, Buc. 10985 - Duminică Al- Modul de administrare a medicamentelor, Ed. Medicală, Buc. 1978. - Ifrim M. Şi Niculescu N- Compendiu de anatomie, Ed. Ştiin ifică şi enciclopedică, Buc. 1988. - Ivanovici G- Interpretarea analizelor de laborator, Ed. Militară, Buc. 1995. - Marin Fl şi Popescu C.- Explorări func ionale, Ed. Medicală, Buc. 1978. - Mozes Carol- Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Medicală, Buc. 1999. - Ranga V. Şi Tedorescu Exarcu- Anatpmia şi fiziologia omului, Ed Medicală, Buc. 1970.

33

Anexe PLANŞA 1

Sinusul venos drept Sinusul venos transvers Sinus occipital Sinusul sigmoid Sinusul petrosal superior Sinusul petrosal inferior Vena retromandibulară

Sinusul sagital superior Sinusul sagital inferior Sinusul cavernos Venele oftalmice

Vena facială

Vena jugulară internă VASCULARIZA IA CEREBRALĂ

34

PLANŞA 2

Encefalul

35

PLANŞA 3

A – lobi cerebrali B – ganglioni bazali C – talamus D – punte E – cerebel

Cele mai comune localizari ale A.V.C.
36

PLANŞA 4

INFARCT

HEMORAGIE

HEMORAGIE ÎN GANGLIONII BAZALI

HEMORAGIE INTRACEREBRALĂ

Examene CT
37

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful