2

Domeniu de utilizare a produselor: Depozitul de produse alimentare este folosit atât pentru nevoi proprii (aprovizionarea propriilor magazine si supermarketuri de pe raza municipiului Sibiu) cât si pentru distribuţia lor spre alte firme care comercializează produse alimentare. Fanta. În consecinţă un palet va avea dimensiunile de 120 cm lungime.C. Elemente de gabarit: Un bax de doze are ca dimensiuni: lungime: 40 cm. Produsele distribuite aparţin domeniului alimentar din categoria băuturilor răcoritoare. pentru pet-uri: lungime: 120 cm. iar un bax de pet-uri: lungime: 27 cm. lăţime 18 cm şi înălţime 24 cm. Rezultă astfel că un palet va avea următoarele dimensiuni: pentru doze: lungime: 120 cm. Baxurile sunt aşezate în paleţi în număr de 40 şi sunt învelite în folie de plastic. IDENTIFICAREA PRODUSULUI DE DISTRIBUIT În prezent. 3 . Sprite Caracteristicile produselor care vor fi depozitate: Pentru depozitare produsele sunt amblate după cum urmează: Doze de 0. 2. lăţime 70 cm şi înălţime 70 cm + înălţimea paletului: 15 cm= 85 cm-paletul va cuprinde 6 rânduri şi 30 de baxuri. şi spre persoanele fizice interesate care achizitionează produsele direct de la sediul depozitului sau vor fi livrate de către distribuitori.R.paletul va cuprinde 3 rânduri şi 42 de baxuri. lăţime 28 cm şi înălţime 14 cm. cu următoarele sortimente de produse: Coca-Cola.I. desfacere si livrare Mărfurile oferite sunt reprezentate de gama băuturilor răcoritoare a mărcii European Drinks.L şi gradul de implicare al acesteia în activitati logistice este destul de ridicat. 70 cm lăţime şi înalţime de 85 cm. 1. lăţime 70 cm şi înălţime 70 cm + înălţimea paletului: 15 cm= 85 cm . firma desfasurând activitati de aprovizionare. activitatea desfasurata de S.5 vor fi depozitate sub formă de baxuri a câte 24 de bucăţi Pet de 2l vor fi depozitate sub formă de baxuri a câte 6 bucăţi. ANIRA S. pentru protecţie şi pentru menţinerea stabilităţii paletului.

consumator. de către firma de distribuţie sunt destinate livrării către comercianţii din domeniul alimentar localizaţi pe raza municipiului Sibiu unde va fi amplasat depozitul. Agnita.varianta de circuit a distribuţiei în care mărfurile au următorul traseu: producător . utilizată în cazul bunurilor de consum. Mediaş.varianta de circuit a distribuţiei.angrosist . depozitul având rolul de angrosist. Printre tipurile de canale de distribuţie se numără: Canal direct .consumator.detailist .varianta de circuit a distribuţiei. 4 .detailist . Potenţială piaţă de desfacere: Produsele stocate în depozit. 4. Canal scurt .3. precum şi din localităţile învecinate: Avrig. Canale de distribuţie: Canalul de distribuţie reprezintă drumul parcurs de un produs de la o sursa la destinatarul final (consumator). în care mărfurile parcurg traseul direct de la producător la consumator. cu următorul traseu: producător . În cazul nostru vom utiliza ultima variantă de canal de distribuţie. prin reţeaua proprie de distribuţie a producătorului. Canal lung .

Mediaş. analizând în mod critic fiecare variantă. Criteriile enumerate nu au toate o importanţă egală. dar şi datorită faptului că în urma unui studiu de piaţă realizat în anul precedent. ne-am gândit să alegem oraşul Sibiu. 3. în imediata lui apropiere. Punctele tari şi punctele slabe ale fiecărei alternative devin evidente prin comparaţie. Analiza criterială pentru alegerea amplasării optime Vom identifica alternativele pentru a lua decizia în alegerea amplasării depozitului. care indică gradul de importanţă. IDENTIFICAREA LOCAŢIEI CARE POATE FI UTILIZATĂ PENTRU REALIZAREA DEPOZITULUI ZONAL 1. Identificarea locaţiilor la nivelul municipiului care pot fi utilizate pentru amplasarea depozitului şi justificarea alegerii locaţiilor respective Având în vedere că magazinele cărora le vom livra produsele sunt amplasate în special în următoarele zone: cartierul Vasile Aaron (Sibiu).II. în funcţie de criteriu şi ponderea acestora. Se foloseşte pentru apreciere o scară de la 1 la 10. Însumarea punctajelor reprezintă o evaluare a fiecărei alternative în contrast cu stabilirea prealabilă a criteriilor şi a ponderilor astfel criteriul care va avea totalul cel mai mare va îndeplini condiţiile pentru alegerea variantei optime. Datorită faptului că transportul ar putea reprezenta o problemă în sensul că accesul camioanelor ar putea să fie restricţionat pe raza municipiului. ne-am gândit de asemenea ca un potenţial loc de amplasare a depozitului să fie în afara oraşului. am constatat că acest oraş este deficitar în ceea ce priveşte spaţiile de depozitare şi distribuţie pentru acest gen de produse alimentare. Identificarea oraşului şi justificarea alegerii acestuia Pentru amplasarea depozitului. 5 . În constituirea tabelului se va ţine cont de faptul că în amplasarea depozitului accesibilitatea la drum judeţean este importantă pentru aprovizionarea facilă a depozitului. deoarece are o poziţie geografică favorabilă la nivelul ţării. 2. Sfântu Gheorghe. Este necesar să determinăm ponderea criteriilor pentru a stabili prioritatea în decizie. potenţialele locaţii de amplasare a depozitului trebuie să fie în apropierea acestor zone mai sus menţionate. Cluj şi Braşov.

13 9/0.84 Depozit zona Cristian 7/0.13 0.20 6/0.25 8/0.Nr.25 10/0.10 8/0. rezultă că amplasarea optimă a depozitului o constituie zona Cristian.25 0.17 6.94 În urma completării tabelului.10 9/0. 1 2 3 4 5 6 Total Criterii Apropiere de magazine Acces la drum Suprafaţă de construcţie Loc de parcare Cost teren Utilităţi Pondere 0.15 0.17 1.20 8/0.10 0.17 8.15 5/0. DEPOZIT Hartă care evidenţiază localizarea depozitului 6 .10 6/0.65 Depozit zona Cisnădie 5/0.15 7/0.20 9/0.13 4/0.20 0. Crt.00 Depozit zona Şelimbăr 7/0.13 8/0.17 4.15 8/0.25 6/0.

Spaţiu parcare RAFTURI DEPOZITARE BIROU RAMPE DE ÎNCARCARE-DESCĂRCARE Planul spaţiului de depozitare Faze necesare pentru recepţia mărfii sunt: 7 . Capacitatea maximă de depozitare a fost calculată în funcţie de criterii precum: nivelul planificat al scopurilor de livrare. respectiv întârzierii în livrare şi perisabilitatea. biroul va ocupa 50 mp. dezavantajele de aşteptat de pe urma nelivrării. Proiectarea utilizării spaţiului O logistică eficientă vine de asemenea împreună cu integrarea acesteia în procese şi medii IT. iar parcarea va ocupa o suprafaţă de 2500 mp. atât în cadrul întreprinderii. cât şi în cadrul lanţului de distribuţie extern. PROIECTAREA DEPOZITULUI STRUCTURII MICROSPAŢIALE A 1.III. Depozitul va fi amplasat pe o suprafaţă de 10 000 mp. ritmurile de comenzi ale clienţilor. Din totalul suprafeţei depozitului.

Livrarea produselor la cererea clienţilor Activităţi necesare pentru livrarea produselor: 1. Expedierea transportorului 11. Aşezarea şi verificarea comenzilor 3. Amplasarea penelor pentru prevenirea alunecării sau rostogolirii transportoarelor 3. Paletizarea baxurilor 6. Punerea în acord a formularelor de recepţie. Identificarea transportorului 5. Punerea în acord a documentelor de transport şi a comenzilor clientului 4. daca sunt de tipul peturi sau doze 2. Verificarea calităţii ambalajelor pentru a ne asigura că nu avem produse deteriorate 4.1. Descărcarea paleţilor cu baxuri 7. Pregătirea formularelor de recepţie 8. Localizarea şi asigurarea securităţii suprafeţei rampelor (platformelor de descărcare) Tipul de rampă pe care o vom utiliza pentru facilitarea încărcării şi descărcării: RAMPĂ 20 m Deschidere în lăţime 5. Amplasarea penelor pentru prevenirea alunecării sau rostogolirii transportoarelor 8 14. Identificarea transportorului. Pregătirea raportului de recepţie 12. Împărţirea mărfurilor în categoriile corespunzătoare de peturi şi doze. cu produsele primate şi comanda de achiziţie 9.5 m 45° adâncimea la rampă . Colectarea (adunarea şi aranjarea comenzilor) 2. pe rafturi diferite 10.

MODALITĂŢI DE ARANJARE A MĂRFII ÎN DEPOZIT 9 . se stabileşte cantitatea de produse de transportat. ANIRA S. Se stabilesc rutele pentru reprezentanţii de vânzări precum şi clienţii care trebuie abordaţi. IV. 2.C.spaţiu suficient pentru păstrarea comenzilor ce urmează a fi livrate către magazine .rampă pentru a facilita descărcarea – încărcarea transportorului. Mediul Online sau Offline: fiecare dintre cei 5 agenţi de vânzări din aria municipiului Sibiu au în dotare telefoane mobile. Stabilirea fluxului de materiale.spaţiu suficient pentru staţionarea transportorului . a fluxului de personal şi a fluxului informaţional Relaţiile cu furnizorii: pentru toate achiziţiile sale S. Expedierea transportorului Pentru a realiza aceste activităţi este necesar ca să dispunem de următoarele facilităţi.un birou pentru întocmirea formularelor de livrare .R. reprezentantul de vânzări anunţă telefonic gestionarul depozitului. care verifică disponibilitatea produselor şi se decide livrarea mărfurilor sau înregistrarea unei comenzi viitoare. Poziţionarea şi asigurarea calităţii suprafeţei rampelor (platformelor de încărcare) 7.L. cantitate de mărfuri existentă în depozit etc şi totodată îşi asumă responsabilitatea pentru autovehiculele cu ajutorul cărora se deplasează pentru a livra produsele clienţilor. Încărcarea mijlocului de transport 8. Fluxul de informaţii: la începutul fiecărei zile se face o şedinţă cu toţi angajaţii firmei implicaţi în procesul de distribuţie şi se stabilesc obiectivele pe ziua respectivă. cu ajutorul cărora primesc informaţii referitoare la schimbările intervenite: preţ. prezentate în planul spaţiului de depozitare: .6. are contracte încheiate cu furnizori de băuturi răcoritoare ale companiei Coca Cola Company. În cazul în care un client are nevoie de o cantitate suplimentară de produse.

sau condiţia bunurilor ce trebuie transportate. transportul şi depozitarea baxurilor de suc se realizează cu ajutorul unor vehicule automatizate denumite stivuitoare. În cazul în care se modifică condiţiile de mediu. sau coordonarea cu condiţiile noi implică costuri ridicate Depozitarea baxurilor se va realiza după cum este ilustrat în imaginea de mai jos: SISTEM PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR CONECTAT LA VEHICUL 10 .În interiorul depozitului. de cele mai multe ori fie nu mai există sistemele complet automate. Sistemele automatizate sunt caracterizate prin încredere şi în acelaşi timp operare de calitate. cum sunt cele ilustrate de imaginile de mai jos.

în funcţie de persoană într-o legătură tridimensională de monitorizare. Oprirea automată şi imediată a vehiculului în caz de alarmă. Recunoaşte numai persoane. Păstrarea şi depozitarea produselor se face în spaţii curate. depozitare şi transport care ar putea afecta calitatea produselor alimentare. acţionează prin detectarea unei surse de căldură mişcată relativ în aria de detectare a senzorului cu caracteristică specifică a undelor. conectat la vehicul. care primeşte informaţia corespunzătoare de la dispozitivul de protecţie a gangului. astfel încât utilizarea acestora să nu pună în pericol sănătatea populaţiei. în gang. celălalt pe cea dorsală. însemnând că tot sistemul de depozitare respectă normele de siguranţă igienicosanitare cerute de Comunitatea Economica Europeană. La plecare sau venire. vehiculele sunt recunoscute printr-un sistem de senzori adiţional. prin instalaţie de transmitere a datelor wireless (barieră în unde radio sau infraroşu). pe rafturi. Se evită orice condiţii de păstrare. Este posibilă operarea vehiculului prin selectare manuală prin schimbare automată sau prin comutator cu cheie la coloana activă a cortinei de lumină. ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi îngheţ. CONECTAT LA TRASEUL DE OPERARE Orice trecere printr-o porţiune îngustă. accesul persoanelor prin gang. Marfa şi obstacolele care nu se află în stare mişcare nu sunt recunoscute. este realizată prin dispozitivul acestuia de control. condiţii care să permită menţinerea stabilităţii parametrilor calitativi şi a salubrităţii acestora. De regulă se instalează pe vehicule două aparate. Mişcarea periculoasă a lizei trebuie oprită deoarece cortina împotriva luminii nu împiedică automat (nu există nici un dispozitiv despărţitor de protecţie). unul va acţiona pe partea frontală. Această barieră activează alarmele optice şi acustice la intrarea sau ieşirea fără permisiune. curăţate şi dezinfectate.Un sistem pentru protecţia angajaţilor. 11 . depozitul fiind dotat cu sisteme aerisire. SISTEM DE PROTECŢIE A ANGAJAŢILOR. este echipată cu o cortină împotriva luminii şi cu bariere de lumină de 400 mm şi 900 mm. aerisite. Depozitarea acestor produse se face în conformitate cu normele ISO 9001.

V. Datorită faptului că activitatea de depozitare este de abia la început. Astfel.repartizarea marfurilor primite fiecărui reprezentant de vânzari. 12 .întocmirea şi verificarea facturilor la intrarea mărfurilor în depozit.ORGANIZAREA FORŢEI DE VÂNZĂRI ŞI A PARCULUI LOGISTIC 1. personalul nu va fi foarte numeros. Determinarea necesarului de agenţi de vânzări şi organizarea acestora Departamentul de achiziţii este încorporat departamentului de livrări.întocmirea facturilor necesare scoaterii din gestiune a mărfurilor. . precum şi de 10 manipulatori de marfă. De acest departamente se vor ocupa resposabilul cu gestiunea depozitului şi o persoană în funcţia de contabil. Efectuarea comenzilor către furnizori cât şi preluarea acestora de la clienţi se realizează prin fax sau prin poştă. -controlul stocurilor. firma nu deţine momentan un site oficial prin care să-şi facă cunoscută activitatea. Ca principale atribuţii în cadrul firmei. . produsele sale nefiind vândute prin internet. ci doar prin intermediul comenzilor poştale sau a celor prin fax dar şi prin interacţiunea directă cu clienţii. aceştia trebuie să asigure: . Deşi gestiunea stocurilor este ţinută pe calculator. pe lângă cele două persoane care se ocupă de gestiune. vom avea nevoie şi de 10 agenţi de vânzări.

Justificarea acestora. Am ales acest tip de camionete datorită dimensiunilor acceptabile. marfa fiind adusă cu camioane (TIR). Capacitatea unei astfel de dubiţe este de 12 paleţi. Media TIR-urilor care transportă marfa spre depozitare este de 7 pe zi. Pentru livrarea mărfii vom avea nevoie de 10 dubiţe aflate în răspunderea agenţilor de vânzări. Depozitul va fi alimentat în fiecare săptămână. Livrarea se realizează prin intermediul dubiţelor proprii de tipul celor din imagine. Determinarea necesarului de mijloace de transport. 13 .2. Un asemenea TIR poate transporta 90 de paleţi de suc. care facilitează deplasarea în trafic. iar capacitatea de stocare a depozitului este 4500 de paleţi cu marfă. care preiau totodată şi comenzile de la magazine.

5 Str. În continuare se vor prezenta rutele care duc la magazine. Cluj şi Braşov. Ştefan cel Mare Str. Din cele două trasee posibile. 1. respectiv 10.5 Concluzie: Pentru această rută. Sfântu Gheorghe. Bâlea 4 1 0. Râului Str. Mediaş. se va pune la dispoziţie un autovehicul. considerând că este suficient pentru numărul de magazine care trebuiesc aprovizionate.REALIZAREA RUTEI OPTIME DE TRANSPORT PENTRU ACOPERIREA LINIEI DE DISTRIBUŢIE STABILITĂ Cu ajutorul metodei analizei de stabilire a drumului critic. Depozit → cartierul Vasile Aaron 5 4 Str. VI. Andrei Şaguna 1 B-dul V. care au lungimile de 12 km. Milea 2 depozit Şos. Alba Iulia Cartier V. Constituţiei Str. Aaron 3 2. se va adopta cea de-a doua variantă. specificându-se totodată numărul necesar de dubiţe. se va selecta ruta optimă a dubiţelor care vor aproviziona magazinele din locaţiile: cartierul Vasile Aaron (Sibiu). fiind mai scurtă. 14 .5 km.

se va adopta prima variantă. respectiv 201 km. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. se vor pune la dispoziţie două autovehicule. Depozit → Cluj Napoca 15 4 depozit 30 Alba Iulia Aiud 55 Sibiu Sebesş 37 29 Turda Cluj Napoca 80 Blaj Câmpia Turzii 10 78 Concluzie: Pentru această rută. Din cele două trasee posibile. fiind mai scurtă. care au lungimile de 170 km. 15 .2.

Gheorghe Mediaş 35 Sighişoara 130 Concluzie: Pentru această rută. care au lungimile de 270 km. Din cele trei trasee posibile.3. fiind mai scurtă. se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. respectiv 219 km. 187 km. 16 . Depozit → Sfântu Gheorghe 37 Câmpulung 142 4 Râşnov 57 Braşov 30 depozit Sibiu 25 50 Avrig 65 Făgăraş 63 Braşov 30 Sf. se va adopta cea de-a doua variantă.

Depozit → Târgu Mureş 41 53 4 depozit Sibiu 50 Agnita Sighisoara 48 21 Medias 31 Tarnaveni Tg. care au lungimile de 146 km.4. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. 17 . se vor pune la dispoziţie două autovehicule. Din cele trei trasee posibile. Mures 80 Copsa Mica Blaj 41 11 Concluzie: Pentru această rută. fiind mai scurtă. respectiv 188 km. se va adopta cea de-a doua variantă. 116 km.

se vor pune la dispoziţie două autovehicule. 157 km. Din cele trei trasee posibile. 18 .5. respectiv 162 km. Depozit → Târgu Mureş 35 53 Mediaş 50 25 65 Sighişoara Rupea 63 68 depozit Sibiu Avrig Făgăraş Braşov 53 Agnita 42 Concluzie: Pentru această rută. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. fiind mai scurtă. care au lungimile de 210 km. se va adopta cea de-a doua variantă.

respectiv 126 km. fiind mai scurtă. se va adopta cea de-a doua variantă. 19 . care au lungimile de 90 km.6. Din cele trei trasee posibile. 54 km. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş este suficient un singur autovehicul pentru a aproviziona magazinele din această localitate. se va pune la dispoziţie un autovehicul. Depozit → Târgu Mureş 53 4 Agnita 50 33 depozit Sibiu 80 31 11 Mediaş Blaj Copşa Mică Concluzie: Pentru această rută.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful