M. 5. REGELE CAROL II Voevodul Culturii Si FSuritorul Rom6niei Moderne

MARIA SA

M IHAI, MARE VOEVOD DE ALBA-IU LIA Fala tinerimii rom6ne, este un mare iubitor de sport

CATEDRALA ORTODOXA DIN CLUJ

lmpozanl

si mtre! altar al neamului, in Cluiul altE daiS inslrEinat.

.

RESEDtNTA M|TROpOL|TANA DtN CERNAUTT Citadelt a credinfei .i culturii pe pEm6niul pe care alfii il vroiau al lor. .

ln fund Muregul f.le splendide colecfii de art5.ARAD Palalul cullural ad5poste.i duce lin apele lulburii spre Tisa. .

.au fmbrEcat sute de ani easa.i.RAZBOT pRtMtilV DtN MUNTil ApUSENt Cu a[uforul lui. femeile noasfre.

Se remarcS gAleala capului la femei.: &iA PERECHE DIN FELMER Comuni romSneasci pe malul drept al Oliului. +. foarfe originalS pentru un sal romSnesc.a. . F.

t I t # n t s . biiuterii de art5 popularS" .G FUReA !NCRUSTATA DtN T! t-t5eA-StBtU h'{ef5rnnurita draqosfe de frunnos a ereiat din mAini simple.

.

plrnuiui ilege . si. atjtl'.'ije ji'r:rii.:i Rcmcaiei :'j drii:lice.:': ir.rirri irrri t:eii'rE.:c3.". .:rl'i: r+:e d':rl..? . PFTES DELA SINAiA La roaiele luceqilor cu v.iiueslc --l5lii ie ..L:AlTELUL.-'ri t.'1c ei:'c.

i col!i infiorEiori.Ylil.DEFILEUL DAMBOVICIOAREI gerpuind printre sl5nci inalfe .taul 5i drumul conduc pe cine vr6a sE'i urmeze p6nE in creerul munfilor' . s:i qli-"-t-:]li!.

INVARTITA La Ptrh5ufi in Bucovina. flEc5ii ioacE a.a cum au iucat strEmolii' .

balozele duduie de povara lreeralulul PE BARAEAN . fn loatS fara unde"s'a seceral g16ul.Din lulie.

fie acasE. sunl nedespErfifii FATA DIN MUNTII APUSENI ei priefeni.i fusul.v -a*r Furca . fie ci esle plecatE in sat dupE lreburi' .

.

MUNTETE GAINA T619ul de fele. depe acesl munle adunE in veselie mulfime de Moli din Munfii Apuseni .

.ln MUNTELE ADAM $t EVA DtN BUCOVTNA Bucovina. colinele si munfii mici formeazE peisagiul obignuit.

IN TARG LA RAURENi N!ici un t6rg n'are mai muliS viafE ca t6rgul olfenesc. cu ochii strilucitoi'i de voie burE si cu gluma pe buze . Oamenii v6nd gi cumpEri.

au ales penlru irnpodobirea lor cel mai sErbEloresc coslum romAnesc. lucrai.COSTUM DIN RUCAR Femei frumoase. . fn fir de aur. muscelence'e. de multe ori.

i tinerele molcomitS.ililrffif[ilftfittt MANASTTREA CETATUTA DtN tA$t Ora.ul pEstreazE cu sfinlenie lezaurul de relicve al Moldovei de altE dat5. de aminliri. . la.

caroclerislice prin ccnslrucfia.trt rf _ A I I lp MANASTTREA MOLDOVTTA Una din cele palru mEnEsliri bucovinene. Sub lespezile lor.i mai ales prin pcdcabele exter"ioare. odihnesc marii conducElori ai Moldovei .

. . .Burgul" sumbru altEdatS. plin de viafE. esle azi un orat modern.BRAgOV La poalele munfilor.

!ill+ 5:Ft.' r-':: '.iRB E .l::! a':.l ..i IiCr:ri |i.Jj ce nu rn.r.t?.i-i:ii-:1 : =!!+ ir.1*{isv.'ii!.:)i'-l :i ".-.it'r' iif"lr' . i r":o1:ior :tt.:'i'': .) int:qri!i "ig i1r".!:1' 1'.:rr+: i:': :. .':j 'r -.i1.:u .j{}iir': delle ti .':-:t'.li :?!=:... i:f j E i --.r:rl.:i ll i:' ii:...1 .*.. .ar :.:i"-!ce rie 5:1.

it I SCHITUL IALOMICIOARA ln crestetul munfilor. in gura uneia din cele mai mari pegteri din far5. micul sehit este unie in felul sEu .

lmprEgtiale pe lot sTANA PE VALEA tALOMTTET cuprinsul munfilor. . sl6nele cu mii de oi i9i trEesc via!a plinE de farmec.

La intrarca in Cazane.i aduni apele 1i le DUNAREA LA CAZANE strecoarE lerniloare prinlre ziduriie de piatrE . DunErea i.

DUNAREA LA ADA. REmEsitE vie al unor vremi uiiaie. .KALEH Col! orienlal fn mijlocul bEtr6nului Danubiu.

BALCIC Feeiie de vis si poezie. nEscul din dragosiea 1i fantezia unei maii Regine" .

.PORTU L CAVAR NA CapAtul de noid al Coasiei de Arginl.

S$ B* w w g$ INTERIOR DIN RUCAR Muscelul. iudef al florilor 9i veseliei esfe locul celor mai frumoase podoabe lucrate de femei .

td' t :. impreimuire dc piairE cu poartE inEltS. proaspit vSruite. iaiS modelul gospodEriei de sub munte" .--- ULITA DrN DRAGOSLAYE mari.i. ca s5 pcatE frece carul incErcai cu f6n.

. iIIUNTIi NEAMTULUii De mtrite ori :it.PE DRUMUL PIFIR!GULUI ln r-nun1i. femeile e5!5rese <leopotr-ivi Eu birbaiii.i ije zeci dq kiio:retri.qure.ci si cobeiari i-Jrurnu. cle u.

Btsl'RtTA LA BROSTENt Valea at6i de c6ntati de toti cei cari au vdzui-o .

Unul din cele mai slrElucite monumenle arhitectonice romAnegli- .MANASTIREA CURTEA DE ARGES Locul de vegnici odihnE al primilor Regi ai Rom6niei.

Vestit cenlru de cuiiurS.MANASIlREA NEAMTULUT Una din cele mai vechi gi mai mari m6ntsliri moldovene. .li.

FANTANA LA MANASTIREA HOREZU Ctitorie a lui Br6ncoveanu cel iubitor de arl5.i sculplurilor sale. MEnEslirea esle vestilE prin bogSfia picturilor. .

de varE a lui Br5ncoveanu. .CASTELU Fosla regedinf. pSslreazt L MOGO9OAtA in inlerior numerodse relicve dela piosul Voevod.

ezare monahalS.i de MANASTIREA CERNICA Bucuregli.A. la c6!iva pa. Loc de reculegere gi pace sufleleasct. .

pentru strEvechea mAnlsiire.5hI AGOV Fufini ani rnai jneinfe cunoscul numai. care I-a dat nurnele. eei minunaf loc de recreafie in imediala apropiere a Eucureslilo' . e e61iva.

Apoi Munteniei. si nu descoperi comori artistice gi virtufi rarc. Aci mi intilnegte iarna Ei mi gonegte. unde 200. Jara Oltului. m'a purtat pe drumuri. Aceasti gari plini de f. De pe Cerna arn venit in Olcenia gi o vari intreagi i. incet. Incet.. agtept si treaci timpul urit.{runcea". In alc an am vinat imagini prin plrgile de sub rnunte ale prin tainige In toamna aceluiag an. in care scotocind ascunse.300 de cliqee nu ajung pentru a pucea oglindi toati boglqia frumusegilor din partea locului.mi cunosc.am stribitut pe jos. le. ci mai ales sl. am invlEat nu numai si. Ministirile Moldovei cu plrlile muntoase sunt cercetate incet. .ile Biscrirei vin 9i ele la rind. altele gi altele. pir. pasiunea pentru vAnitoarea de fotografii.. Pe aceste drumuri. trec apoi in Bucovina Ei gisesc sate. Balcicul. Vine iar primivara Ei pornesc din nou 1a drum. . Lucrind cligeele. mereu .ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA Cu cigiva ani in urmi. pe creasta de nord a gI-rii dau in Maramureg. in lungul qi in 1atul girii. care in cea mai mare parte. mai ales cele din apropierea munfilor. Sibiul. aparatul fotogra{ic pe umir gi ochii insetali de minunigiile locurilor ce colindam. Valea Batovei.rumuseqi unde nu existl sat.am colindat satele qi am aflat clipe de odihni la umbra ministirilor ei. cu sacul in spinare. au fost prinse pe cligee qi rinduite 1a rafturi. Am stribltuc mai intii plrgile de jos ale Banatului cu oameni veseli. Caliacra qi alte locuri interesante de pe pimintul din dreapta Dunirii.mi iubesc {ara.mo1com". mereu zimbitori.

etc. deoarece in ziua cind se va termina. manifestlrilor. tali de regiune. $i pentruci in comparafie cu alte materiale. s'au adunat intr'o modesti cisufI aproape 7000 de cligee. cari o vor iubi cu atit mai mult.reproduceri fidele ale locurilor prin care am trecut. din capitala flrii. cel fotografic nu intreaga fari . este prea scump. cu toate manifestirile vieqii.ee. s'a adunat aceasti mici colecgie de cligee. cu sili mari. monumentelor. alor no.Astfel. si se amenaje?e in capitall o expoziEie permanenti.. cu toate caracteristicile 5i aspectele ei. lucrate cu multi grije.tri ca qi striinilor. minunile pimintului nostru. AEa s'a niscut Enciclopedia Fotografici.tt IoNEScu ". 31 Mai 1938' Bucure. cu toate bucuriile gi necazurile lor. cu cit o vor cunoaqte mai mult. bineinEeles cu material restrins. intr'un viicor mai apropiat sau mai indepirtat. aga cum am pornit cu acest album. in care fotografiile si infiqigeae tuturor. Numai aga vom contribui la cunoagterea llrii de cicre toqi fiii ei. va trebui si sc amenaje4e cite o Expoziqie 9i in fiecare capi.Mici. in afari de Expoaiqia permanentS. an de an. lumr'noase. negciute decit de cigiva. Din doringa de a arita tuturor. Enciclopedia Fotografici va trebui si aibi aproape 2 milioane de cli. a locurilor interesante. Numai atunci se va cunoagte de toatl lurnea cum arati gi ce este mogia noastri. In programul de lucru a1 Enciclopediei Fotografice intri: In afari de tipirirea in colecgie la indemdna tuturor.

de. Este mituEa Dina din Breaza Figiragului. ColEurile prezentate ni s'au p6rut a fi mai reprezentative prin aceea ci viafa romineasci.o pe a noastri. care si ugureze in{elegerea ilustrafiilor. atit cit poate reda o colecgie de 50 fotografii dintr'o larl de aproape 300. un singur cre4 de viaqi. Nu vom da date istorice gi nici geografice. deosebirile ne{lcind decit si le uneasci. mai bicranl sau mai tiniri. ca fiecare regiune si fie infigigaci prin ceeace are particular. Va fi poate mai inalti. S'a ciutat. Daci vii din Flgirap. nu . Iat. este alt mijloc decit eirufa sau. ci tot ea este. din lucririle savanfilor noqtri.i deosebite ca infiqigare. impus de formatul Enciclopediei Fotograficc. s'ar fi manifestat in e1e cu mai multi vigoare. Pentruci aduceam mulc material foto. o vom da gi noi pentru Rominia din pozele noastre.ROMANIA In cadrul restrins. Dealcfel difericele regiuni a1e qirii. in dauna alteia. firl a se insista asupra uneia. au un singur suflet.. complectindu.. $i pentruci obiceiul cere ca 1a inceputul unui album si se dea 9i o descriere. imaginile din acest album incearci si dea o ideie surnari asupra totalitigii f[rii noastre. ca si ajungi la Breaza.se prin aceasta una pe alta.000 km2. O veqi intilni oricind Ei oriunde in qinuturile rominegti. dar pinl la urmi va trebui sl recunoagteli. pentruci pe acestea lc putefi avea mai complete gi mai exacte. Vi vom prezenta insi unul din miile de tipuri intilnite in tirnpul peregrinirilor pe intinsul qirii. va avea qi alte nume. picioarele.

a inchiriat casa drumegilor cari veneau sb urce munlii. Flpt este cl intrase frica de l-roEi in biecul om Insiscenfe. Nu mai spun.ar {i vrut mai de ajucor la casi.Qx13 I rispundem noi gi luindu. lapte.i cind ne. la o notabilitate a satului. Doui camere mari acoperite cu covoare.a vizut venind. Nici n'am terminat bine. energici. Cazul era suspeci qi se cerceta de jandarmi. aga ci nu aveam nici o grije. DomniEorilor. Nu ne. Gizduirea o aranjasem dinainte. soane. Intre timp. pe inoptat am ajuns la Breaza. legitirnagii.ar mai fi trebuii nimic.ij. Unul esce inginer.ne proviziile trecem in cuhnie.Pii numai de v'o place! Mai era de ales? Trecem citeva case mai departe gi ne oprim in faga uneia strilucind in lumina focului din cuhnie.te costigi fripti. La mituga Dina toate au . am inchiriat o clruli g pornind dupi arniazi din Figira. a ficut de toate. a negus. . zadarnic. jumiri. Ne rispunde o voce sonori.grafic. cl ne pomenin cu mitu5a Dina cici cr este: - Ei. Cu mine mai crau inci doui per. o umbri. Nu s'a prea in!eles cu birbatul. A ficut ea singuri cum a putut. ba gi ni. Cc s[ facem ? Pe cind stam gi chibzuiam vedeam trcclnd pe lingi noi. dar vine numai ca si stea de vorbi qi nc povesteste intr'un fe1 care ne face si uicam de oboseali gi de somn.vi pregitesc ceva de mincare. O chemim lingl noi. unde pe o masl acoperitl de un Eervet curat trona o mimiliguii. noapce. Mituga Dina are toli copiii invigaqi. Intrirn iniuntru. In ajun insi. dar a riugit. Intreba qi rispundea singuri. torit. ci prciul cerut cra pe sfert cit s'ar fi cuvei. o fard profesodri. imploriri. a refuzat si nc m:ri gizduiasci. paturi bune cu saltele noi nc ilobiau la odihni. -. oare n'ali fi fliminzi? Pini vi desfacegi lucrurile cu. gata sunteli Domnigorilor ? . altul 1a liceu. O oprim si cerem glzduire. aceasti notabilitatc Bizduise un om care s'ar fi putut si fie hoq. care i. ne aprinde lampa qi riminem cu gurile clscate.

am despirqit de mituqa Dina cum ne. Ne. 9i recunoE. Vine spirtul.a Dina strigi infocati pe . a gi fost chemat de mituga Dina Ei ne agteapti. ne. A doua zi abea s'a luminat de aiui gi vocea mitugii Dina ne trezeqte qi ne indeamni la treabi. Ploaia insl a umflat pAriul 9i a ridicat apele. drum de 10 km. conflictele ei cu oamenii din cauza deosebirilor de vederi gi cite altele. I. Cum ne vede. Alte peisaje.l di si bem. sinitogi gi teferi. In ajunul inapoierii la Figirag.am despirfit de atdqia algii. pe valea Brescioarei. alte mitugi Dina. ridrem de ne tivllim. uzi complect deploaia carenuvroia inceteze gi nemai simgind frigul care ne inconjura. acoperind drumul. . nu gtiu ce dresuri mai adaugi in el 9i ni. ea nu vede decdt partea comici a lucrurilor deaceea noi ridern. Morgi de oboseali. Ne povestegte viaga satului. cim strae jirineqti.Gligoriqi".a sculat la masi. ajungem insfirgit in sat.a prins o furtuni grozavi. ne. Drumul ducea pe marginea piriului. Ciliuza noastri Ghig5. mitu. Cind ne aducem aminte de somn este ora 2al2 noaptea. si A doua ai. Tuturor dragostea Ne.a culcat apoi ca pe niEte copii Ei ne. un adevirat om al mungilor.infigigare veseli. N. Pini cind vine Gligorigi ne scoacem toate boarfele ude de pe noi gi imbri. il fierbe.. cel mai mic biiat al ei gi il trimite sl ia o sticlI de spirt.am scos ciorapii din bocanci gi am pornit aga la trap spre sat. tin{a noastri.

ACEST ALBUM..ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE 1938 . S'A TIPARIT IN INTREGIME DE IMPRIMERIILE. PRIMUL OIN CICLUL ENCICLOPEDIEI FOTOERAFICE.