P. 1
14100602 Evaluarea Resurselor Umane Horia Pitariu

14100602 Evaluarea Resurselor Umane Horia Pitariu

|Views: 2|Likes:
Published by Dorin Sumalan

More info:

Published by: Dorin Sumalan on Jan 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/29/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI SECŢIA PSIHOLOGIE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

EVALUAREA RESURSELOR UMANE
- SEMESTRUL II -

Prof. univ. dr. Horia PITARIU

CUPRINS

Capitolul 1 TEST, TESTARE ŞI EVALUARE PSIHOLOGICĂ Capitolul 2 MĂSURAREA PSIHOLOGICĂ PRIN TESTE ÎN MEDIU INDUSTRIAL ŞI ORGANIZAŢIONAL Repere în testarea şi evaluarea organizaţională Extensia şi impactul testării personalului în organizaţii Predictori şi predicţia performanţelor Informaţii biografice Interviul de selecţie Proba de lucru şi testele situaţionale Capitolul 3 TESTAREA INTELIGENŢEI Definiţii ale inteligenţei Teorii ale inteligenţei Scala de inteligenţă Wechsler pentru adulţi (WAIS) Matricile Progresive Raven Matricile Progresive Standard Manuale teste Testul Bonnardel 53 (B. 53) Testul Domino 70 (D. 70) Testul de reprezentări spaţiale Bonnardel 22 (B. 22) Inventarul de personalitate Freiburg (FPI)

2

20 21 22 27 29 33 41

44 44 46 54 57 64 70 70 78 87 94

2

CAPITOLUL 1
TEST, TESTARE ŞI EVALUARE PSIHOLOGICĂ
În zilele noastre, oricine poate să ne dea unele relaţii mai mult sau mai puţin complete despre ceea ce este un “test psihologic” şi o “testare psihologică”. Testele, psihologice sau de cunoştinţe, sunt utilizate peste tot în lume în scop de consiliere, selecţie şi repartiţie (clasificare) profesională sau şcolară. Frecvent, ocuparea unui loc de muncă presupune, pe lângă susţinerea unui examen de cunoştinţe, şi efectuarea unui examen psihologic. Uneori, anumite posturi de muncă, cum este de pildă cel de impiegat de mişcare sau mecanic de locomotivă, din domeniul feroviar, cel de operator la o centrală electrică nucleară, operator radar la un aeroport etc., unde riscul de accidentare şi responsabilităţile sunt mari, necesită examene psihologice periodice. Testul este un instrument al metodei experimentale, folosit cu precădere în investigaţiile cu caracter aplicativ ale psihologiei (testul psihologic), pedagogiei (testul pedagogic, testul şcolar sau docimologic), sociologiei (testul sociometric) şi biologiei (testul fiziologic). Testele, în general, sunt folosite în scopul luării unor decizii. Ele au un impact puternic asupra unei palete largi de decizii din diferite domenii ale activităţii umane. În locuri de muncă, cum sunt de exemplu cele din serviciile militare sau poliţieneşti, testele psihologice sunt cele mai potrivite tehnici pentru a face selecţii şi pentru a lua diferite decizii de clasificare sau de repartiţie a personalului la diferite departamente ori grupuri de lucru. Un aspect important al examenelor psihologice, adesea neglijat chiar de specialişti, este acela că ele pot afecta cariere profesionale, în bine sau rău, Că ele reprezintă o confruntare care poate lăsa urme adânci în viaţa unui om (ex. admiterea la şcoala de şoferi, un concurs pentru ocuparea unui post de muncă, examenul psihologic cu un obiectiv clinic etc.). Experienţa ne-a relevat faptul că şi după 20 de ani, persoanele testate psihologic îşi amintesc rezultatele obţinute şi discuţia cu psihologul (Campbell, 1974). Diletantismul şi amatorismul în domeniul utilizării testelor şi al proiectării examinărilor psihologice sunt periculoase. Se consideră greşit că cine posedă accidental un test cumpărat sau unul copiat dintr-o revistă poate să-l şi utilizeze pentru a lua decizii pe baza lui. Adesea etichete ca “test de memorie”, “test de inteligenţă” sau “test de atenţie” sunt înşelătoare. Iată de ce obiectul fundamental al acestei lucrări este să ofere un cadru ştiinţific unui domeniu care, de-a lungul timpului, a cunoscut ascensiuni şi declinuri, a creat entuziasm şi decepţii, dar care a supravieţuit, renăscând în formule noi. Psihodiagnoza, indiferent în ce domeniu este ea aplicată, este unul din principalele mijloace de intervenţie ale psihologului, testul psihologic fiind inclus între alte tehnici prin care aceasta se poate realiza. Obiectivele principale ale lucrării de faţă sunt: • să puncteze un cadru teoretic ştiinţific cu privire la utilizarea testelor şi a examenului psihologic în domeniul industrial şi militar; • să ofere cunoştinţele de bază necesare construirii de teste, aplicării, evaluării şi interpretării lor într-un cadru de acţiune strict ştiinţific; • să prezinte un pachet de teste psihologice pe care psihologii să le poată utiliza în contextul în care subiecţii sunt adolescenţi sau adulţi. Ne-am orientat pe problematicile psihodiagnosticului modern, făcând abstracţie de elementele redundante şi neştiinţifice pe care practica psihologică le-a eliminat de mult din sfera sa (astrologia, grafologia, chiromanţia, frenologia etc.). De asemenea, am restrâns aria de
3

în care tehnica de luptă a devenit aşa de sofisticată încât putem spune că s-a revenit la ceea ce s-a numit la timpul său profesia de “mercenar” (trebuie.şi ne referim aici 4 . un operator chimist etc. ceea ce exclude din capul locului conceptul de “mercenar”. Operatorii. şi-a depăşit atribuţiile dând o lecţie unor operatori asupra modului în care se deschide şi se închide o vană (robinet) de la o conductă pe care se scurgea un gaz toxic. mai mulţi operatori chimişti fiind intoxicaţi prin eşaparea unui gaz toxic printr-o vană lăsată deschisă. ci. Abuzul de testare psihologică este un fenomen extrem de dăunător şi care se manifestă adesea la nivel de organizaţii. în urma examenului psihologic a primit avizul: “Apt pentru locuri de muncă lipsite de risc. Testul psihologic nu poate fi utilizat oricând şi oricum. Sunt locuri de muncă unde examenul psihologic ar avea un caracter desuet. neînţelegând situaţia. implicit utilizarea testelor psihologice. un electrician. un conducător auto. Persoana în cauză a fost totuşi angajată fără a se ţine seama de decizia psihologului şi plasată la un post de muncă de mare responsabilitate. au rămas pe loc şi s-au intoxicat cu gazul respectiv. pur şi simplu a luat-o la fugă peste câmp. Nu are nici un sens să selecţionăm cu teste psihologice un om de serviciu. O armată modernă . Este însă foarte important să examinăm psihologic un manager. într-o zi. lustragiu sau vânzător de bilete de loterie. ne putem da uşor seama cât de importantă este psihodiagnoza pentru evitarea unor incidente sau accidente din mediul organizaţional. neocupându-ne de psihodiagnoza şcolară şi clinică. Cine sunt vinovaţii: directorul general care dispunea angajarea persoanelor cu funcţii manageriale şi directorul departamentului de resurse umane care nu a ţinut seamă de recomandarea psihologului. dorind să arate cât de “grozav” este. În acelaşi timp. testele psihologice constituie o parte importantă a programului general de personal al unei organizaţii. Ancheta efectuată a permis radiografierea accidentului respectiv. fireşte. oricine poate să-şi dea seama şi de implicaţiile etice pe care acesta le are prin nerespectarea unei decizii de factură psihologică. După câteva luni. personalul bancar. Citind exemplul de mai jos. s-a produs un accident colectiv. În momentul în care a auzit şuieratul gazului care ieşea prin orificiul deschis. Interpretarea performanţelor la teste se face în funcţie de o serie de date demografice ale subiectului testat. Exemplu. îl impune. plasat într-un post important. În selecţia profesională. potrivit. Indiferent că este vorba de mediul organizaţional industrial sau militar. Autorul accidentului a fost chiar persoana căreia psihologul i-a restricţionat la angajare zona de activitate. Exemplul este edificator cu privire la importanţa pe care o are respectarea deciziei psihologice în angajarea de personal.competenţă numai la psihodiagnoza din mediul organizaţional. în alte contexte). desigur făcută o distincţie: principiile organizării forţelor armate de la noi din ţară fac referire la formula de “militar angajat”. testele psihologice sunt utilizate ca un complement al interviului de selecţie. Utilizări ale testelor psihologice în organizaţii Funcţia de bază a testelor psihologice este să măsoare diferenţele dintre indivizi sau între diferite reacţii comportamentale ale aceluiaşi individ în diferite situaţii cu care acesta se confruntă. Indiferent însă de cine sunt sau nu vinovaţi de acest accident. Acesta. putem realiza şi responsabilitatea de ordin ştiinţific pe care un examen psihologic. Tendinţă spre aventurism”. Am amintit de utilizarea testelor în mediul militar. Selecţia şi clasificarea militarilor pentru diferite arme este un lucru foarte important în contextul armatelor moderne. unii intrând în comă pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. reacţia sa a fost nu aceea de a închide vana. Un candidat pentru angajare la un combinat chimic.

la armatele performante care au trecut prin conflicte armate concrete . Acţiunile de luptă sunt şi ele coordonate psihologic. În timpul războiului din Vietnam au activat militari de elită înregimentaţi în Forţele Speciale. Militarii. Stâlpul unui drapel este înalt de 12 metri înălţime. Viteles (1898-1996) se leagă multe din realizările psihologiei militare în privinţa selecţiei şi clasificării personalului. Întrebările erau citite numai o dată. atât teoretice cât şi practice.este structurată pe principii psihologice. La o analiză succintă se putea observa că testul reproducea itemii clasici ai unui test psihologic de inteligenţă. Doar cunoscând câte ceva din istoricul testelor psihologice putem să ne explicăm practicile curente de testare. sau valoarea şi limitele examenelor psihologice prin teste. din nefericire 5 . vocea de pe bandă spunea: “Întrebarea numărul doi. Acest test a fost proiectat să identifice pe cei care vor acţiona eficient în condiţii de stres. încărcate de o doză mare de risc. candidatul avea la dispoziţie opt secunde pentru a-şi elabora răspunsul şi nu avea posibilitatea să revină asupra întrebărilor pentru a le regândi pe cele mai dificile. corect şi sub stare de presiune. Examenul începea la pornirea casetei. cu spaţii goale lângă ele. Istoricul testelor psihologice Trecerea în revistă într-o formă succintă a originii şi a unor repere istorice privitoare la teste şi la testarea psihologică ne dă posibilitatea să le înţelegem mai bine şi să ne formăm o părere cu privire la viitorul lor. candidatului i se dădea numai o singură şansă pentru a da un răspuns corect. Numai cunoscând unele secvenţe din istoria testelor psihologice vom înţelege mai bine cauzele unor erori regretabile comise de psihologi. a celor care de fapt le-au pus bazele. 1990) Psihologia militară a debutat odată cu primul război mondial. şi un creion. care uneori ni se par arbitrare sau chiar simple. (Muchinsky. sunt verificaţi şi consiliaţi psihologic. Candidatului i se dădea o foaie de răspuns cu numere de la 1 la 100.tendinţă contemporană în unele ţări printre care. Cum a fost construit acest test şi ce măsoară el? Când sunt în misiune. progrese remarcabile fiind făcute cu ocazia celui de al doilea război mondial. testul psihologic este utilizat sub diferite forme şi după principii bine precizate. cum ar fi supraevaluarea capacităţii de predicţie a acestora . Astfel. militarii din Forţele Speciale trebuie să gândească repede. era maniera de prezentare. Care este numărul cu care se continuă seria: 4-7-13-25-?” Urmau iarăşi opt secunde de linişte.compatibile cu diferitele arme cărora li se adresează. Exemplu. Testul era înregistrat pe o casetă audio. În acest ansamblu de măsuri. Ceea ce era însă nou. pentru a măsura caracteristicile amintite. foarte periculoase. Evoluţia viitoare a testelor psihologice este posibilă numai analizând activitatea precursorilor. Selecţia acestor militari a fost foarte severă: era selecţionată o persoană din 100 de candidaţi. Constructorul testului descris a avut în vedere tocmai aceste aspecte. unul dintre acestea fiind deosebit. Şi aşa mai departe. De numele lui Morris S. Ei aveau misiunea să rezolve situaţii deosebite. de orice orientare ar fi ei. Care este distanţa de la capătul superior al stâlpului şi până la partea superioară a umbrei de pe pământ?” Urmau opt secunde de linişte. umbra sa pe pământ fiind tot de 12 metri. Bateria de teste psihologice utilizată era complexă. O preocupare majoră a serviciilor de psihologie din armată este construirea de teste psihologice proprii. Cu alte cuvinte. vocea înregistrată pe casetă spunea: “Întrebarea numărul unu. În continuare. procedura se repeta pentru toate cele 100 de întrebări/itemi din care era constituit testul.

Sir Francis Galton (1822-1911). indivizii pot fi clasificaţi în funcţie de proprietăţile cunoscute ale legii distribuţiei normale.se înscrie şi ţara noastră . testarea a fost un ajutor în procesul educaţional. Darwin (1809-1882). în cadrul ei. prin a fenomenelor psihice. deoarece. universităţile europene foloseau o serie de teste pentru promovarea studenţilor în anii superiori de studii. Sunt aceste critici valide? Răspunsul îl vom găsi pe parcursul acestei lucrări. Se testau cunoştinţele din cinci domenii: (1) codul civil. în Anglia. Ernst H. Apariţia lor este legată de constituirea. În cartea sa "Hereditary Genius". copiii care provin din clasele sociale periferice vor obţine performanţe mai slabe la test comparativ cu copiii proveniţi de la nivelul claselor avute. elev al lui Ch. • Femeile nu sunt aşa de performante ca şi bărbaţii la matematică deoarece ele nu studiază atâta matematică în şcoală. Astfel. era respins. şi-au adus-o. orientate pe aspecte ca: • Testele de inteligenţă sunt greşit numite astfel. în a doua jumătate a secolului trecut. Testele au fost utilizate în evaluarea deprinderilor intelectuale şi a calităţilor fizice. 6 . sistem care s-a păstrat până la începutul acestui secol. Cu trei mii de ani în urmă Imperiul Chinez a dezvoltat un sistem de examinare a funcţionarilor publici. Mai târziu. deci. (3) cunoştiinţe de agricultură. editată în anul 1869. • Scorurile IQ raportate pentru negri şi grupuri socioeconomice de jos vor reflecta în SUA mai mult caracteristicile testului decât ale celui căruia i se administrează acesta. el formulează ideea că toate aptitudinile umane sunt distribuite conform curbei lui Gauss şi. Gustav Th. Se spune că Caesar îşi selecţiona militarii din garda personală prin trecerea lor în revistă. Originile testării psihologice se pierd în antichitate. a metodelor psihometrice.Weber (1795şi Hermann von Helmholtz (1821-1894). În Evul Mediu. în Germania. Împăratul Justinian şi-a ales soţia pe baza unor probe/teste pe care candidatele trebuiau să le treacă. O contribuţie importantă în acest domeniu 1878). sunt pe nedrept penalizate.sau importanţa exagerată acordată testării inteligenţei şi care a stat la baza acceptării intrării imigranţilor în SUA în anii 1920 (Immigration Restriction Act din 1924). şia orientat cercetările spre măsurarea diferenţelor individuale. de fapt. materialul testului fiind extras dinafara culturii minorităţii de culoare. (5) cunoştiinţele de geografie. • Persoanele cu un background diferit faţă de cultura în care testul a fost proiectat. ele nu măsoară inteligenţa. • Există foarte mari diferenţe de clasă socială în ce priveşte accesul copiilor la experienţa necesară achiziţionării unor deprinderi intelectuale valide. Fechner (1801-1887) preocuparea lor pentru măsurarea precisă tehnicilor de analiză a reacţiilor şi prin rezultatelor. În Grecia antică. (2) probleme militare. în general. Testele psihologice construite pe baze ştiinţifice datează doar de aproximativ o sută de ani. prin punerea la punct a utilizarea metodelor matematice la interpretarea În acelaşi timp. • Performanţele slabe ale copiilor afroamericani pe testele convenţionale sunt distorsionate de conţinutul acestora. şi poate ar fi mai bine să le denumim teste de mediu cultural (cultural background). Criticile cu privire la utilizarea testelor psihologice sunt. (4) veniturile. Dacă cel în faţa căruia se oprea şi i se uita în ochi nu-i suporta privirea şi o îndrepta în altă parte sau devenea palid. a psihologiei ştiinţifice şi.

Clark Wissler este cel care a influenţat cel mai mult istoria debutului testelor psihologice prin criticile pe care le-a făcut acestora. al inteligenţei generale. pe care îl definea ca "arta de a impune operaţiilor spiritului măsura şi numărul. şi a factorilor de grup. Alfred Binet (1857-1911) şi Victor Henri propun să se elaboreze teste pentru măsurarea unor "fenomene superioare ale spiritului. Thorndike (1874-1949). de exemplu. viaţa cotidiană sau la indicarea unor boli” este una din cele mai valoroase profeţii ale timpului său. Scala Pintner-Paterson [1917] etc). autor al lucrării Experimental Psychology (1938) şi E. în care afirma necesitatea utilizării metodelor cantitative în ştiinţele umane şi introducea termenul "psihometrie". în care afirmă structura bifactorială a inteligenţei: existenţa factorului G. Wilhelm Wundt (1832-1920) înfiinţa la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Inventarul testelor psihologice creşte mult.. la Universitatea Columbia. 1985).K. apoi. publică celebra lucrarea "The Theory of two Factors". pentru prima dată. imaginaţia.M. în sensul de "serie de probe psihologice utilizate pentru a studia diferenţele individuale". psihologul american James Mc Keen Cattell (1860-1944) publică în 1890. Această teorie a 7 . în anii 1901 efectuând primele studii de validare pe această direcţie. că notele şcolare corelează foarte puţin cu rezultatele testelor mintale a generat o atitudine de scepticism vizavi de utilitatea testelor psihologice. În 1916. Terman a sugerat şi multiplicarea coeficientului de inteligenţă cu 100 şi a propus utilizarea abrevierii de “IQ” pentru descrierea coeficientului de inteligenţă. Criticând faptul că majoritatea testelor existente evaluează funcţii psihice inferioare. al lui Galton. Noţiunea de "test" este legată de cea de "măsură".În anul 1879. în care apare. apar testele nonverbale (Cuburile Knox [1914]. aşa cum se întâmplă. precum memoria. în revista engleză "Mind" articolul intitulat "Mental Tests and Measurements".M. Primii ani ai secolului al XX-lea reprezintă un moment de cotitură în teoria testelor psihologice. orientarea ideilor". Alfred Binet publică. în 1901.S. Woodworth (1869-1962). Terman (1877-1956) devenind cunoscuta Scală Stanford-Binet. legând astfel psihometria de pedagogie. termenul "test". Strong al cărui Vocational Interest Blank este şi azi utilizat pe scară largă.L. în Anglia. Scala Binet-Simon este revizuită de către L. Printre elevii săi s-au remarcat E. un articol intitulat "Méthodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des anormaux". elaborează metoda analizei factoriale şi. iar Galton publica în revista "Brain" articolul "Psychometric Experiments". în 1901. În 1897. Afirmaţia lui J. L. Charles E. în care prezintă 30 de probe pentru măsurarea inteligenţei. Stimulat de problema determinării celei mai bune metode de selecţie a copiilor cu inteligenţă inferioară. atenţia. în "Année psychologique". Scala metrică a inteligenţei elaborată de Binet şi Simon a avut un rol important în istoria testelor: ea este prima serie de teste mintale potrivită scopului pentru care a fost construită (clasificarea obiectivă a copiilor pe baza nivelului lor de inteligenţă. în colaborare cu Théodore Simon. în 1905. Hermann Ebbinghaus (1850-1909) elaborează un test de evaluare a capacităţii mintale pentru elevi. Puţin mai târziu. McKeen Cattell cum că “poate” testele vor fi utilizate în viitor în “instruire. Spearman (1863-1945). unul din cele mai controversate concepte din istoria psihologiei. cunoscut prin contribuţiile sale legate de teoria învăţării. în funcţie de vârstă) şi a inspirat majoritatea realizărilor ulterioare în domeniul măsurării dezvoltării mintale. în 1914. Elev al lui Wundt şi. când se determină timpul de reacţie al persoanelor" (Meuris. R. El s-a ocupat de studiul predicţiei performanţelor academice prin teste. Ugo Pizzoli inaugurează folosirea testelor în orientarea profesională. Observaţia făcută de Clark Wissler.

HIT este compus din 45 de planşe. Chestionarul lui Woodworth constă din 116 itemi la care subiecţii răspund cu “DA” sau “NU”. Apariţia testelor de personalitate marchează o etapă nouă în dezvoltarea curentului psihometric.) al lui C.condus la elaborarea a numeroase teste de aptitudini şi a stat la baza lucrărilor unor psihologi. cât şi în mediul obişnuit al muncii. De la acea dată. pe baza chestionarului amintit s-a construit Thurstone Personality Schedule (1930) şi Bernreuter Personality Inventory (1931).C. Odată cu al doilea război mondial accentul s-a deplasat de la testarea numai a inteligenţei. Woodworth a pus la punct primul chestionar de personalitate. Ulterior. (5) propoziţii amestecate. Multe dintre acestea se folosesc şi în prezent. care include analiza factorială şi analiza de itemi.75 milioane de recruţi. În 1920. Forţele armate au rezolvat problema prin proiectarea unei baterii de teste compuse din douăzeci de subteste. Yerkes (1876-1956) şi colaboratorii săi.devenit ulterior colonelul . testul de aptitudini măsoară numai un anumit domeniu. Din aceeaşi perioadă datează şi chestionarul de valori al lui G. lucrare care constituie punctul de plecare al metodelor proiective.C. Brigham. Construcţia acestor teste are la bază un aparat statistic elevat. Acest chestionar viza tot domeniul militar.Robert M. care a dezvoltat Holtzman Inkblot Test (HIT). bazat pe teoria stresului şi a frustrării. Ph. Jung (1875-1961) ( elaborează primele lucrări relative la testul său de asociere a cuvintelor. este iniţiată prima administrare colectivă a testelor mintale. Burt (1883-1971). Rosenzweig şi-a prezentat testul său proiectiv.D. Thomson (1881-1955) şi L. o extensie cu cotare obiectivă a testului Rorschach.W Allport (1897-1967) şi P. Morgan şi H. Diversificarea domeniilor militare de acţiune a cerut investigarea unor aptitudini speciale necesare piloţilor. Câţiva ani mai târziu. C. Hermann Rorschach (1884-1922) prezintă în "Psychodiagnostik" testul petelor de cerneală. iar Edward Strong. Holtzman. când. Brigham şi-a revizuit concluziile şi a pus diferenţele etnice şi rasiale constatate pe seama diferenţelor culturale şi de limbaj). Este vorba despre instrumentele "Army Alpha" şi "Army Beta" create de profesorul de la Harward . fiecare planşă fiind cotată pe 22 de variabile. navigatorilor etc. Definiţia acestor metode nu a fost dată decât mai târziu. în scopul de a standardiza interviurile psihiatrice. Au fost testaţi 1. testarea colectivă a fost utilizată pe scară largă. Army Alpha este compus din opt subteste: (1) urmărirea unor instrucţiuni verbale.E. Bruce Moore realizează un chestionar de interese. Vernon. (8) cunoştinţe generale. când Robert S. Momentul de start a fost în 1914. (7) analogii. într-un studiu extins făcut pe baza performanţelor la testele Army Alpha şi Beta.H. Carl G.H. În aceeaşi perioadă. Vernon (1905-). (3) judecăţi practice. Personal Data Sheet. Army Alpha şi Beta au influenţat mult construcţia ulterioară a testelor de inteligenţă. extrage o serie de concluzii cu referire la diferenţele etnice legate de inteligenţă (ulterior. Murray este utilizat pentru subiecţi normali.L. L. în SUA. o aptitudine. mai ales în orientarea şcolară şi în cercetările psihologice şi pedagogice. un chestionar de interese profesionale. Amintim tot în acest context contribuţia lui W. în 1939. (4) perechi de sinonime-antonime. în Elveţia.(1887-1955) În comparaţie cu testul de inteligenţă care măsoară un construct global. G. Utilizând analiza factorială. dar mult mai recent). la patru ani după ce P. Thurstone.T. fundamentate statistic. "Picture Frustration Study". Raymond Cattell (1905-1998) elaborează. Army Beta este un test neverbal cu administrare de grup proiectat pentru analfabeţi şi recruţi care nu cunosc engleza. acesta este prima tehnică proiectivă inspirată de concepţii freudiene. Proba este utilizată atât în clinică. el fiind destinat detectării recruţilor susceptibili de boli psihiatrice. destinate recrutării soldaţilor americani care urmau să fie trimişi să lupte în Europa (azi testele respective au fost înlocuite cu “Armed Services Vocational Aptitude Battery”). pe testarea unor aptitudini specifice. Dacă Testul Rorschach este dedicat mai mult muncii în clinică (unele aplicaţii industriale ale sale au fost efectuate cu succes. în 8 . (6) completarea de şiruri de numere. precum C.A. C.A. de către Lawrence Frank. Un moment important în dezvoltarea metodei testelor îl reprezintă anul 1917. Testul de Apercepţie Tematică (T. (2) raţionament aritmetic.

Aplicaţii ale calculatoarelor în testarea psihologică O problemă mai recentă este aceea a examenului psihologic asistat de calculator sau testare psihologică asistată de calculator. Ulterior. R. de aptitudini şi de cunoştinţe. calitatea de a fi agreabil şi conştiinciozitatea.. acoperind o arie din ce în ce mai mare. într-o versiune modernă. în perioada 1980-1990 să se accepte că numărul trăsăturilor fundamentale de personalitate poate fi redus la cinci. Conform formulării date în 1933 de Asociaţia Internaţională de Psihotehnică. WAIS. implicând o sarcină de realizat. Dar. încă din 1930. identică pentru toţi subiecţii examinaţi. WISC etc. terapeutic. social. cea de "adaptare" a testului la particularităţile subiectului. în unele ţări s-a făcut resimţită nevoia de a alcătui norme deontologice în legătură cu organizarea şi realizarea examenului psihologic asistat de calculator. fie tipologic". extraversiunea. ea este treptat înlocuită de teoria răspunsului la itemi (Item Response Theory) şi de teoria stărilor şi a trăsăturilor latente (Latent State-Trait Theory). 1988). pe următoarea: "Se numeşte test mintal o situaţie experimentală standardizată. variante computerizate ale testelor pe care le distribuie. Douăzeci de ani mai târziu. Novick. Teoria clasică. Dar. utilizându-se cât mai puţini itemi să se obţină cât mai multă informaţie despre persoana examinată. construirea. în 1967. În consecinţă. Zimmerman. pentru ca. Este vorba de examinarea psihologică asistată de calculator şi de aşa-numitele teste psihologice adaptative. în lucrarea de referinţă "Statistical Theories of Mental Scores" a fost reformulată. de D. cum se întâmpla în domeniul testelor de aptitudini. profesional. Au devenit destul de populare interpretările de teste direct de către calculator şi generarea de rapoarte psihologice. la construirea unor maşini capabile să calculeze scorurile testelor. CPI. Pornind de la această idee. M. precum Minnesota Mulitphasic Personality Inventory (MMPI) sau California Ppsychological Inventory (CPI). în 1976. Acum. caracterul deschis. care are drept scop să evalueze şaisprezece trăsături fundamentale ale personalităţii. astfel încât. 1972). fie cantitativ. Teoria testelor a cunoscut completări şi modificări substanţiale. testul "Sixteen Personality Factors" (16PF). eventual. Nimeni nu se 9 . care investighează mai multe trăsături de personalitate. Pichot o propune. Paul T. sportiv etc. Costa şi Robert R. în domenii diverse: şcolar. Teste cunoscute ca MMPI. utilizarea testelor s-a extins pe toate continentele. administrarea şi interpretarea rezultatelor testelor psihologice beneficiază de ajutorul calculatoarelor electronice.1946. ceea ce permite clasarea subiectului examinat. S-a ajuns astfel la o nouă definiţie a testului psihologic. cu tehnici precise pentru aprecierea succesului sau a eşecului sau pentru notarea numerică a reuşitei". W. Acest comportament este evaluat printr-o comparare statistică cu acela al altor indivizi plasaţi în aceeaşi situaţie. să schimbe hârtia la imprimantă. Considerând că această definiţie ar fi aplicabilă numai testelor de inteligenţă. militar. care evaluează neuroticismul. psihologii relevând pericolul pe care îl reprezintă aceste tentative de optimizare necritică şi uneori de simplificare a diagnozei psihologice şi abatere gravă de la principiile psihologiei ştiinţifice (Pitariu & Chioreanu. "testul este o probă definită. Datorită lor se poate pune în aplicare o idee mai veche. au apărut şi alte chestionare de personalitate. Criticile la această practică sunt însă numeroase. Necesitatea de a corecta şi interpreta rapid un număr mare de teste a condus. (Roşca. în studiul personalităţii intervin mai ales elemente calitative ale comportamentului şi din acest motiv testul nu mai poate fi privit ca o "măsurătoare". sunt prelucrate cu ajutorul calculatorului şi apoi interpretate. în 1968. Editorii de teste oferă psihologilor. McCrae au pus la punct Chestionarul de Personalitate NEO. Lord şi M. care serveşte drept stimul unui comportament. expusă de F. După cel de-al doilea război mondial. P. s-a realizat în acest scop o maşină electronică dotată cu un dispozitiv fotoelectric. psihologului nemairămânându-i decât.

1992): • Prezintă testul/chestionarul şi instrucţiunile de lucru • Administrează stimulii sau itemii chestionarului • Optimizează examenul psihologic prin utilizarea. la începutul acestui secol. • Rapoartele psihologice computerizate nu sunt valide. Viteles (Pitariu. aptitudinile speciale. Unor astfel de rapoarte le lipseşte tocmai fineţea interpretării calitative. de pildă. sunt recunoscute multiplele facilităţi pe care acesta le oferă. aprecierea şi măsurarea unor evenimente psihologice (FernándezBallesteros. Problema a fost discutată la timpul său de M. avantajele utilizării calculatoarelor în psihologie şi psihodiagnostic au în vedere: viteza. în parte aplicativăcare se ocupă cu explorarea. au în vedere domeniul interpretativ şi nu cel evaluativ. cele mai serioase critici îndreptate asupra computerizării examenului psihologic. • Interpretările computerizate nu sunt personalizate (nu sunt semnate de un psiholog). a testelor adaptative • Înregistrează răspunsurile la teste şi chestionare • Calculează cotele testelor şi chestionarelor pe scale şi subscale • Convertesc automat scorurile brute în scoruri standard • Efectuează concomitent prelucrări statistice operând cu baze de date de dimensiuni mari • Diagnostichează şi prezic comportamentul uman • Bazate pe rezultatele la teste. obiectivitatea şi flexibilitatea (Kleinmuntz & McLean. S-a dezvoltat pe măsură ce au fost elaborate testele de personalitate.opune introducerii calculatorului în practica psihologică. 1998) şi apoi formulată lapidar de Meehl (1954) într-o propoziţie simplă: "Când ne vom folosi (psihologii) capul în loc de formule?" De fapt. cum sunt: funcţiunile intelectuale. Astfel. problemele de sănătate. anume aceea a diferenţelor şi similarităţilor dintre diagnoza clinică şi diagnoza bazată strict pe date statistice. 1993) Evaluarea psihologică are drept scop să aprecieze individul. 1968). sintetizează opiniile lor şi ale altora astfel: • Testele computerizate sunt un foarte slab substitut al psihologului şi al evaluării psihologice. 1990). dar este condamnat abuzul prin depăşirea unor limite pe care calculatorul le are vizavi de psiholog. Ea a apărut o dată cu testele de inteligenţă.S. Teoria şi tehnologia instrumentelor propuse în acest scop au 10 . dificultăţile de învăţare. Pe scurt. Pitariu şi Chioreanu (1988). analizarea şi optimizarea testelor. în general în legătură cu una sau mai multe probleme specifice. Iată ce pot face calculatoarele în domeniul psihodiagnozei (Gregory. ele sunt produsul unei analize empirice cantitative şi a facilităţilor artificiale oferite de un produs informatic şi versatilitatea tehnică a calculatorului. din necesitatea de a se pune la punct proceduri statistice care să permită crearea. Evaluare psihometrică sau evaluare comportamentală ? Evaluarea este un domeniu al psihologiei ştiinţifice -în parte metodologică. clinice. diverse variabile emoţionale şi sociale. psihologi ca Matarazzo (1986. educaţionale şi vocaţionale. calculatoarele pot redacta raportul psihologic Criticile aduse tendinţelor de computerizare a examenului psihologic pornesc de la o discuţie mai veche din psihologie. trăsăturile de personalitate. comportarea şcolară.

deşi adepţii evaluării comportamentale au opus rezistenţă psihometriei. cu studiul validităţii şi al fidelităţii şi cu etalonarea testelor. nu se mai fac inferenţe sau interpretări pe baza unor rezultate de test. De pildă. s-au făcut studii asupra structurii factoriale a chestionarelor.să folosească instrumente specifice de măsurare. • Chestionarele de personalitate sunt incapabile să descrie probabilitatea răspunsurilor sau variabilele care afectează aceste probabilităţi. deci ele vor fi abandonate. Prin anii 1960 în evaluarea psihologică a apărut un curent nou: evaluarea comportamentală. Dar. De la apariţia sa. în revistele "Behavioral Assessment" (în perioada 1980-1987) şi "Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment" (în perioada 1979-1986) mai mult de 25% dintre articole se ocupau cu construcţia de teste (Fernández-Ballesteros. Testele psihologice continuă să fie aplicate în practică şi de susţinătorii evaluării comportamentale. s-au construit instrumente de evaluare a comportamentului utilizându-se tehnici statistice. comportamentul motric şi verbal manifest. Ea reprezintă una dintre variantele evaluării psihologice tradiţionale. Ea încearcă să descopere ce fac indivizii. Sunt foarte concludente în acest sens normele metodologice pe care şi le-a fixat (Fernández-Ballesteros. când şi în ce circumstanţe. s-a cercetat validitatea concurentă a măsurătorilor furnizate de observaţii sau de interviuri. Dar. Baza pentru evaluarea şi predicţia comportamentului o formează. Faptul că apariţia psihometriei este legată de utilizarea pe scară largă a testelor a făcut ca denumirile de "metoda testelor" şi "metoda psihometrică" să fie uneori folosite ca sinonime. • Se va renunţa la testele tradiţionale. Aceasta are ca obiectiv măsurarea directă a comportamentului subiecţilor. evaluare psihometrică. În repetate rânduri s-a subliniat necesitatea de a se lucra şi în evaluarea comportamentului cu instrumente corespunzătoare ca validitate şi fidelitate. 1993). dar care influenţează comportamentul a avut drept consecinţă restrângerea utilizării procedurilor de observare a comportamentului şi utilizarea din ce în ce mai frecventă a chestionarelor de autoevaluare. Fernández-Ballesteros (1993) a prelucrat. evaluarea comportamentală s-a delimitat de evaluarea psihometrică. Astfel. 1993). precum motivaţia. unde. în scopul înţelegerii şi al modificării comportamentului uman" (R. şi la principiile lor psihometrice. se poate observa tendinţa ca fiecare tip de evaluare -psihometrică şi comportamentală. Constatarea că există factori care nu pot fi măsuraţi direct. atât în privinţa scopului. aceste reguli nu au putut fi respectate. când se considera că abordarea comportamentală are rolul "de a identifica şi măsura unităţile de răspuns şi variabilele care le controlează (ce ţin de mediu sau de organism). Expresia "evaluare comportamentală" a devenit comună în cercetările legate de modificările de comportament şi în terapie la jumătatea deceniului al optulea. 1993): • Principala metodă de măsurare este observarea comportamentului. Din contră.fost denumite "psihometrice". prin 11 . iar evaluarea bazată pe ele. în decursul ultimelor două decenii au existat mai multe tentative de apropiere a evaluării comportamentale de evaluarea psihometrică. cât şi a metodelor utilizate. psihometria se ocupă cu analiza de itemi. care să fie verificate prin metode psihometrice. în această abordare. În principal. Nelson şi S. C. citat după Silva. Hayes. O. care evaluează trăsături psihice (cum sunt structurile mintale).

0%) şi o scădere a frecvenţei celor cu conţinut aplicativ (de la 40% la 25. în două ocazii. 1993). Cone. Din acest motiv. nu diferă prea mult. Analizând toate rezumatele articolelor din PsycLIT ("Psychological Abstract" în versiunea CDROM) referitoare la evaluarea comportamentală. opuse din punctul de vedere al abordării pe care o au la bază (Silva. instrumente şi practici de apreciere. poate fi cauzată de schimbările produse în comportamentul acestuia şi nu neapărat de imprecizia intrumentului de măsură. cealaltă cuprinde articolele referitoare la observaţii. numeroase modele. proceduri fiziologice. 1993): • abordarea nomotetică a trăsăturii (nomothetic-trait approach). Scorul real reflectă o entitate internă stabilă. scorul observat la un test este compus dintr-un scor real şi o eroare de măsură. evaluarea comportamentală şi-a sporit interesul pentru metodologie. Încercările de îndepărtare a evaluării comportamentale de evaluarea psihometrică pun accentul pe deosebirile existente între ele. În cadrul evaluării comportamentale au fost elaborate şi utilizate. la concluzia că "nu există o singură evaluare comportamentală. dacă scorurile observate la o aceeaşi persoană. În teoria psihometrică.analiza corespondenţelor. Se poate vedea că termenul "abordare nomotetică a trăsăturii" defineşte de fapt concepţia care stă la baza evaluării tradiţionale (Silva. deci nu se schimbă (cel puţin într-un interval scurt de timp). aparute în anii 1980-1982 şi 1990-1992. strategii. agorafobia). în 1986. instrumentele sunt folosite pentru a măsura efectele variabilelor independente în cadrul grupelor de subiecţi sau pentru a evalua efectele intervenţiilor aplicate indivizilor. Au fost create metode proprii de măsurare (de exemplu. Această observaţie l-a condus pe D. care are ca obiect de studiu trăsături sau sindroame (de exemplu. 1993). Variaţia scorurilor observate la un test. J. Cone reduce toate modelele de evaluare comportamentală la două. "Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment" şi "Psychological Assessment".8% la 46. un instrument de măsură este apreciat ca fiind bun. ci mai multe" (Silva. D.5%). testele de inteligenţă şi MMPI (apărute. în revistele "Behavioral Assessment". Unii psihologi exclud acest tip de abordare din evaluarea comportamentală. tehnicile proiective. tehnici de observare. comportamentul nu este. depresia. evident. Cone (1993) observă între cele două perioade o creştere a frecvenţei lucrărilor cu conţinut metodologic (de la 31. în mod necesar. design experimental. De-a lungul timpului. tipuri noi de scale de evaluare a persoanelor de către alte persoane etc. anxietatea socială. dezvoltă instrumente pentru evaluarea lor deductivă şi stabileşte adecvanţa acestor instrumente pe baza modului în care variază scorurile lor între indivizi. stabil. pentru un acelaşi individ. în 1988. din punctul de vedere al metodologiilor aplicate şi a constatat formarea a două grupări separate net şi aflate la poluri opuse ale aceleiaşi axe: una conţine lucrările despre construcţia de teste. care are ca obiect de studiu un comportament specific. • abordarea idiografică a comportamentului (idiographic-behavior approach). interviuri structurate. în ultimii zece ani. chestionare de autoevaluare şi interviuri (publicate în "Behavioral Assessment"). în "Psychological Assessment"). J.). Totuşi. În concepţia evaluării comportamentale. articolele publicate în perioada 1989-1991. dezvoltă procedee pentru evaluarea sa inductivă şi stabileşte adecvanţa acestor proceduri pe baza modului în care variază scorurile aceluiaşi individ. Atunci când 12 . Una dintre acestea se referă la presupunerile făcute asupra comportamentului. scalele psihopatologice.

şi care continuă să mai fie aplicate . ţinând cont de trei criterii (Allport. consultanţă) au la bază modelul trăsăturilor. modelul trăsăturilor susţine că dacă se realizează un clasament al persoanelor în funcţie de un anumit comportament. în clasificare. după Corsini. teoriile şi cercetările referitoare la personalitate au fost dominate de modelul trăsăturilor (trait model). Toate aceste definiţii pun accentul pe stabilitatea în timp a trăsăturilor psihice. Întrucât evaluarea comportamentală susţine dependenţa de situaţie a comportamentului. acesta nu se schimbă de la o situaţie la alta (Endler. ea nu utilizează validarea concurentă ca mijloc de predicţie şi nici nu pretinde să se obţină valori mari ale coeficientului de fidelitate test-retest. Magnusson.în funcţie de care indivizii se diferenţiază între ei. adică: C = f(P). 1976).trăsăturile . Multă vreme. susţine că există un nucleu fundamental al personalităţii care serveşte ca bază predispoziţională pentru modul de comportare a indivizilor în diverse situaţii. Acest model nu mai presupune valabilă totdeauna stabilitatea în timp a clasamentului indivizilor realizat în funcţie de un anumit comportament. cu mai mult sau mai puţin succes.apelează. Raportul personalitate-situaţie Teoriile psihologice despre rolul personalităţii şi al factorilor situaţionali în explicarea comportamentului uman au avut repercusiuni asupra metodologiei cercetării. evaluarea comportamentală caută să explice cauzele schimbării. Cu toate deosebirile existente între ele. Factorii care determină comportamentul (C) se află în persoană (P). Ea este privită fie ca "o caracteristică descriptivă relativ durabilă a unei persoane". evaluarea psihometrică şi cea comportamentală prezintă acum mai multe similarităţi decât în urmă cu trei decenii (Fernández-Ballesteros. Trăsăturile sunt deduse din comportamentul indivizilor. modelul tipurilor (type model) şi modelul psihodinamic privesc comportamentul ca fiind determinat de predispoziţii latente stabile. • intensitatea cu care apare. provenit din psihanaliză. până prin anii 1960-1970. selecţie. precursorul său. în trecut. 1993). fie ca "o manieră durabilă în care o persoană diferă de altele" (Guilford). atât în cercetare cât şi în psihologia aplicată (de exemplu. în particular asupra modului de culegere şi prelucrare a datelor. Modelul trăsăturilor. Modelul psihodinamic. Modelul trăsăturilor presupune că există mai multe dimensiuni continue . în situaţii similare şi când motivaţia sa a fost aceeaşi" (McClellan) (după Corsini.pornesc de la ipoteza existenţei unor variabile latente 13 . fie ca "o tendinţă învăţată a unui individ de a reacţiona aşa cum a mai reacţionat. • varietatea situaţiilor în care apare. multe metode matematice utilizate de toţi psihologii până în deceniul trecut . la teste. Testele şi chestionarele folosite cel mai des pentru colectarea datelor. să determine variabilele responsabile de aceasta şi nu face nici o presupunere asupra erorii de măsură. 1994): • frecvenţa cu care apare un anumit comportament. totuşi. Prin urmare. 1994). De asemenea. Există diverse definiţii pentru trăsătura psihică.

În aceste chestionare răspunsurile şi situaţiile sunt luate în considerare simultan. dacă acestea au influenţă asupra comportamentului său. dar persoana este aceea care alege din situaţii aspectele pe care le consideră semnificative şi acţionează în funcţie de ele. indispensabile. modelul interacţionist (interactionism model) s-a dezvoltat doar după anul 1960. • funcţionarea (acţionează independent de subiect) (Petrovsky. În opoziţie cu modelele amintite se situează modelul situaţionist (situationism model). Deci. dar este exterior acesteia în ceea ce priveşte: • spaţiul (este localizat în exteriorul subiectului). Printre elementele situaţiei pot fi incluse şi stările subiectului din momentul precedent. G. între persoană şi situaţiile din jurul său: C = f(P. • timpul (este anterior acţiunilor subiectului). Susţinătorii modelului psihodinamic nu au arătat prea mult interes pentru problemele de evaluare a personalităţii. S) Aceasta înseamnă că modul în care se comportă un individ este influenţat de caracteristicile situaţiei în care se găseşte acesta. F. 1985). Reprezentanţii situaţionismului nu au creat metode noi de colectare sau de prelucrare a datelor. Ei au înlocuit chestionarele obişnuite cu chestionare de tip S-R (situaţie-răspuns).) consideră că rolul principal în determinarea comportamentului (C) îl au factorii situaţionali sau stimulii prezenţi în fiecare situaţie (S): C = f(S) Prin situaţie se înţelege un ansamblu format din patterne de stimuli. 1985). Cooley. Pentru studiul relaţiilor dintre diverse trăsături s-a utilizat foarte frecvent analiza de regresie şi calculul corelaţiilor. Metoda de bază a prelucrării statistice a datelor a constituit-o analiza de varianţă. McV. Metodele utilizate de ei cel mai frecvent pentru culegerea datelor sunt interviul şi asocierea liberă. H. Yaroshevsky. Cottrell Jr.a. persoane şi factori afectivi care există la un moment dat (Reber. Hunt şi A. Mead. persoanele şi situaţiile se influenţează reciproc. L. H. În general culegerea datelor s-a bazat pe contabilizarea răspunsurilor comportamentale. Endler. Prima conferinţă internaţională asupra interacţiunii om-situaţie a avut loc la Stockhlm în 1975. Adepţii acestui model . Rosenstein. B. teoria clasică a testelor (care foloseşte descompunerea scorului observat în scor real şi în eroare de măsură) şi teoria răspunsului la itemi.printre care se includ mulţi cercetători care se ocupă de psihologia socială şi de teoriile învăţării sociale (C. În modelul interacţionist comportamentul este rezultatul unei interacţiuni continue. J. Astfel sunt: analiza factorială. Deşi bazele sale teoretice au fost puse în perioada 1920-1930. A. S. 14 . Bandura. Skinner ş. Adepţii modelului interacţionist au considerat că metodele utilizate până atunci pentru culegerea şi prelucrarea datelor nu sunt potrivite pentru cercetarea personalităţii. S. Rezultatul examinării psihologice este prezentat de obicei sub forma unei descrieri a cazului.(corespunzătoare trăsăturilor) care sunt stabile în timp şi se manifestă prin intermediul variabilelor observate. ale cărui baze au apărut pe la începutul secolului al XX-lea. O situaţie este un sistem de condiţii care induc şi mediază activitatea unei persoane. dezvoltate de N.. J. evenimente.

are la bază modelul interacţionist. 1976). statistică. Aceasta este una din măsurile luate pentru a proteja subiecţii de unele abuzuri care pot fi comise cu ocazia examinărilor psihologice. Respectarea drepturilor minorităţilor (Anastasi. fidelitate. 1999. Exemplu. Confidenţialitatea rezultatelor. Apoi. Teoria stărilor şi a trăsăturilor latente. dezvoltată în ultimul deceniu. Acesta a alcătuit un test de cunoştinţe compus din 5 întrebări cu 3 răspunsuri la alegere şi s-a hotărât să administreze un test de personalitate cunoscut în literatura psihologică sub denumirea de Testul Lüscher. Magnusson. era un economist. modelul interacţionist utilizează metode noi. standardizare şi a normelor de interpretare. Albu & Pitariu. În dicţionarul de psihologie al lui Sillamy (1980) se face o descriere succintă a probei 15 . cel care se ocupă de problema personalului este directorul de resurse umane. Ne confruntăm în acest caz cu o serie de erori grosolane şi abateri de la cele mai elementare reguli etice. după examinare afişează o listă care reproduce o ierarhizare în baza unor scoruri realizate de subiecţi (imaginea este cât se poate de reală. o întâlnim frecvent în cele mai variate locuri pe piaţa muncii). alegerea unui test pentru a fi utilizat într-o acţiune de selecţie profesională presupune cunoaşterea noţiunilor de validitate.1976. totodată fiind redactate norme etice şi standarde de utilizare a testelor psihologice şi practicare a psihologiei. dar şi orice acţiune pe plan psihologic are numeroase implicaţii sociale şi etice. dar construcţia lor necesită cunoştinţe vaste de didactică. Gregory. Implicaţiile sociale şi etice ale testării psihologice Examenul psihologic şi utilizarea testelor psihologice. Astfel de standarde au fost publicate şi la noi în ţară Atunci când discutăm despre implicaţiile sociale şi etice ale utilizării testelor psihologice. Pentru aceasta sunt necesare cursuri speciale. Este vorba în primul rând de lipsa de calificare a funcţionarului în cauză care nu are nimic comun cu psihologia. Asistăm la o utilizare abuzivă a unui instrumentar psihodiagnostic alături de omiterea unor norme elementare ale respectării drepturilor omului. În toată lumea este un fapt cunoscut şi respectat acela. Comunicarea rezultatelor testării. în cazul nostru. 1991). 1992). psihologie. Psihologia este o ştiinţă tânără care trebuie protejată de neştiutori şi de impostori.Una din cerinţele fundamentale ale psihodiagnozei este ca testele să fie mânuite numai de un personal calificat. Calificarea examinatorului. În astfel de situaţii. Murphy & Davidshofer. Examenul consta dintr-un test de cunoştinţe şi unul psihologic. precum modelul Markov pentru studierea proceselor în care intervin interacţiuni continue şi modelele descriptive pentru formarea grupelor omogene de indivizi pe baza patternurilor de reacţii la situaţii diverse (Endler. cunoştinţe profesionale (ne referim la profesia pentru care se face selecţia) şi de metodologia construcţiei testelor de cunoştinţe (Albu. Pentru aceasta multe ţări şi-au elaborat un sistem juridic de protecţie. Protecţia intimităţii subiectului. Să ne imaginăm o situaţie de examen de selecţie profesională când un funcţionar se prezintă cu un test psihologic cules dintr-o revistă de modă şi pretinde că doreşte să testeze inteligenţa candidaţilor. Calitatea instrumentelor şi procedurilor de măsură. care. referirea se face cu precădere la respectarea câtorva principii: Calificarea examinatorului.La prelucrarea datelor. O companie profilată pe proiectarea de produse informatice a organizat un examen pentru selecţia candidaţilor. Testele de cunoştinţe sunt importante în selecţia personalului calificat pentru a practica o profesie sau alta. Aplicarea şi interpretarea unui test de personalitate este un lucru dificil. că terminarea unei specializări în psihologie nu-ţi dă dreptul utilizării instrumentarului psihodiagnostic. 1992.

Cataloagele care prezintă teste psihologice specifică şi nivelul de competenţă necesar cumpărării şi utilizării unui test psihologic. şi anume în sensul că se ajunge la utilizarea unor informaţii false. Astfel. o educare a sa în ceea ce priveşte investigarea ştiinţifică a personalităţii şi investigarea pe care o fac persoanele neavenite care au alte specializări decât aceea de psiholog. Unele selecţii de personal se fac după metode extrem de “originale”: o discuţie la un restaurant cu candidatul. Pentru studenţii care utilizează teste psihologice. Organizatorul examenului de selecţie ilustrat poate fi acuzat de impostură. aceste false concepţii despre teste şi examenul psihologic au generat numeroase critici şi revolte antitest. distribuţia testelor psihologice este restrânsă la persoanele care au cel puţin un master în psihologie sau cursuri echivalente ori focalizate pe o anumită problemă de psihodiagnoză. Totodată. Psihologii trebuie să-şi apere şi respecte profesia.Lüscher. felul în care candidatul priveşte spre cel care face selecţia. Simpla absolvire a unei facultăţi de psihologie este insuficientă. Lipsa de cunoştinţe despre testele psihologice. maniera în care un candidat deschide uşa. Atât pentru subiect. interpretările eronate şi iluzia că oricine posedă un test îl poate şi administra şi interpreta. a unor licenţe acordate de forurile legale de control a activităţii psihologilor. un test nu este lansat pe piaţă fără ca anterior 16 . în multe ţări se pretinde de către distribuitorii de teste semnătura persoanei responsabile de activitatea studentului respectiv. dar sunt cunoscute numai într-un cadru prea restrâns. dar se specifică faptul că este dificil de interpretat şi că acest test proiectiv nu este încă suficient de bine studiat sub aspect statistic. Se impune o comunicare mai vie cu publicul larg. Dovezi ale competenţei pot fi titlul de doctor. Insuficienta comunicare ştiinţifică cu publicul a lăsat câmp liber de acţiune ziariştilor. mergând până la retragerea dreptului de practicare a profesiei sau de pedeapsă conform codului penal. Soluţia care adesea a fost propusă şi din ce în ce mai mult acceptată de numeroase state este ca dreptul de profesare a psihologiei să fie acordat pe baza unor standarde de competenţă. A-l utiliza în selecţie este deci o mare eroare. Utilizarea abuzivă de teste şi testare psihologică condusă de nespecialişti este extrem de dăunătoare. o companie sau un subiect supus unui examen prin teste psihologice trebuie să poată controla competenţa examinatorului. aceasta ţinând seama şi de conţinutul său şi fidelitatea sa scăzută (alegerea culorilor este în funcţie de dispoziţie şi nu de o calitate stabilă de personalitate). Un aspect important legat de utilizarea testelor şi procedurilor de testare psihologică se referă la calitatea intrinsecă a acestora. În orice examen psihologic nu trebuie uitat că se lucrează cu subiecţi care se aşteaptă la nişte rezultate obiective. impostorilor şi diletanţilor să popularizeze un domeniu al ştiinţei pentru care nu au nici o pregătire. Astfel de exemple sunt numeroase. utilizarea datelor din horoscop analiza scrisului ori a liniilor din palmă etc. În general. În această idee. cât şi pentru companie. Orice violare a normelor etice de utilizare a testelor trebuie să conducă la sancţiuni ca orice fals. Calitatea instrumentelor şi procedurilor de măsură. a dus la multe neînţelegeri cu privire la natura testelor şi utilitatea lor. vulgarizarea lor. de abuz în practicarea unei profesii pentru care nu are pregătirea necesară şi de lezare a personalităţii candidaţilor. cel de absolvent al unui curs de ştiinţe aprofundate sau a unor cursuri pe o anumită problemă atestate printr-o diplomă. Normele interne de protejare sunt bine puse la punct.

• Se procedează la examinarea psihologică propriu-zisă.). gălăgioase etc. Iată demersul secvenţial al unei examinări psihologice în scop de selecţie profesională: • Se explică subiecţilor obiectivul general al examenului psihologic. deci în scop didactic. Ea este posibilă în contextul în care se însuşesc unele tehnici de evaluare psihologică. Cu ocazia unui examen psihologic se pătrunde în personalitatea subiectului. nu sub aspectul datelor psihometrice ci al felului în care acesta este prezentat subiecţilor (este vorba mai mult de o extensie a validităţii de aspect). impun psihologului asumarea unei mari responsabilităţi şi o mare discreţie. Da. va creşte nivelul anxietăţii vizavi de examenul psihologic. Testele de personalitate fac foarte bine acest lucru. Referitor la procedurile de testare psihologică se au în vedere câteva aspecte pe care le putem dihotomiza în: cerinţe vizavi de prezentarea testului şi cerinţe care au în vedere examenul propriu-zis de testare. atunci când sunt deci obosiţi sau după o altă activitate obositoare. Protecţia intimităţii subiectului. • Norme şi standardele de interpretare. cu figuri desenate eronat etc. • În ultimul timp s-a sugerat posibilitatea efectuării examenului psihologic prin poştă. acesta fiind şi obiectivul utilizării lor. să nu fi consumat alcool etc. Aceasta este o greşeală care contravine oricăror principii ale examinării psihologice. pretinse subiectului (să nu se prezinte la examen obosit. Unele instituţii pretind chiar semnarea unei declaraţii de către subiect în acest sens. Acest manual trebuie să conţină: • Baza conceptuală a testului. există posibilitatea unei “testări oarbe”. pe parcursul testării are obligaţia să urmărească reacţiile subiectului. • Valoarea şi limitele testului în cauză • Studii de caz. Examenele psihologice improvizate în săli lipsite de mese. Acelaşi lucru priveşte şi divulgarea rezultatelor testării psihologice. Un test redactat neîngrijit. cu o luminozitate improprie. anexe cu studii de validare. se “scormoneşte” viaţa sa privată. • Orice examen psihologic trebuie pregătit. Fireşte. performanţele vor fi afectate. • Datele psihometrice aferente construcţiei testului.acesta să nu fi fost verificat. Psihologul are obligaţia să explice subiectului motivul examenului psihologic şi să obţină acordul acestuia de a se supune la test. cu greşeli de ortografie. Uneori subiecţii sunt examinaţi la ieşirea din schimb. Testul psihologic este administrat de psiholog care. studii critice etc. cu specificarea unor condiţii minime de confort. va face o impresie proastă subiecţilor care nu se vor implica în sarcină aşa cum se cere.) 17 . (Psihologul trebuie să se asigure că toţi candidaţii au înţeles instrucţiunile de lucru şi ştiu ce au de făcut. cum sunt cele de personalitate. Derularea şi organizarea examenului psihologic sunt variabile care pot afecta performanţele subiecţilor. Această pregătire începe cu verificarea testului care va fi utilizat. pătat. Se pretinde ca orice test să fie deci însoţit de un manual de utilizare. Un examen psihologic pretinde prezenţa psihologului. vor conduce la distorsionarea rezultatelor. Utilizarea unor teste. Din acest motiv este indicat ca examenul psihologic să fie anunţat din timp.

aşa cum a fost menţionat anterior. Psihologul trebuie să fie foarte prevăzător şi atent la ceea ce comunică deoarece modul său de exprimare poate da naştere la confuzii. De fapt. Acest lucru se impune mai ales când sunt utilizate teste de inteligenţă sau de personalitate. Datele comunicate trebuie să reflecte obiectiv situaţia. Companiile apelează tot mai frecvent la astfel de soluţii. Dacă răspunsul este “DA” datele examinării se stochează şi acestea pot fi utilizate în scopuri experimentale sau cu ocazia iniţierii altor decizii de personal.• • • Se interpretează datele testării psihologice. Cei nereuşiţi la un examen de selecţie nici nu trebuie amintiţi. apoi permit regăsirea uşoară a informaţiei căutate şi. Confidenţialitatea este o problemă delicată. ci a manierei în care trebuie să se facă această comunicare. Datele conţinute în raport trebuie înţelese de către cel căruia îi este acesta adresat. etichetele nefiind indicate în aceste cazuri deoarece ar putea leza pe unii subiecţi. observaţiile subiective. fără ambiguităţi sau într-un jargon tehnic mai dificil de înţeles de nespecialişti. de asemenea. Problema care se pune nu este atât de comunicare a rezultatelor examenului psihologic. Utilizarea băncilor de date computerizate facilitează păstrarea confidenţialităţii examinărilor psihologice. atunci protocoalele se distrug. 18 . totul depinde de cum îi este pusă problema. El are dreptul să-şi cunoască rezultatele performanţelor la testele de aptitudini şi de cunoştinţe. clar. Formula recomandată este de a afişa numai numele persoanelor selectate. Dacă răspunsul este “NU”. părerile personale fiind evitate. Acesta este întocmit în conformitate cu solicitarea beneficiarului. Comunicarea rezultatelor testării psihologice. Băncile de date au multiple avantaje în sensul că ele permit stocarea unui volum mare de informaţii pe un spaţiu relativ restrâns. fără alte date care ar putea constitui o violare a intimităţii. Tot el decide dacă rezultatele testării se vor comunica mai departe sau nu. Se discută cu fiecare candidat rezultatul obţinut şi i se cere acordul de a introduce sau nu rezultatul în baza de date a companiei. Confidenţialitatea rezultatelor. Cunoaşterea rezultatelor la un test de cunoştinţe poate descuraja un student sau îl poate mobiliza. psihologul fiind unicul răspunzător de păstrarea securităţii datelor. mulţi consideră că valoarea unui IQ indică o caracteristică fixă a individului care poate predetermina nivelul realizării sale intelectuale. Discreţia şi păstrarea anonimităţii sunt elemente care trebuie să caracterizeze activitatea psihologului. Formula obişnuită de prezentare a acestora este sub formă de raport. derularea unor programe de cercetare utile. Niciodată rezultatele unui examen psihologic nu pot fi transmise sub forma lor brută ci prelucrate şi interpretate. Să nu uităm că performanţele la un test pot influenţa viaţa unui individ. Cu el se pot iniţia şi unele discuţii pe marginea concluziilor la testele de personalitate. În mod obişnuit trebuie evitată afişarea rezultatelor examenului psihologic. rezultatele examenului psihologic sunt sintetizate într-un raport. Astfel. Întrebarea fundamentală care se pune în acest caz este cine are acces la datele examenului psihologic şi ce date poate să ofere psihologul? Am subliniat mai înainte că rezultatele examenului psihologic (ne referim la cele legate de problematica organizaţională şi nu la aceea specifică diagnozei clinice sau educaţionale) se comunică în primul rând subiectului. Raportul trebuie redactat în termeni inteligibili.

mai mare decât dacă nu se apelează la acest mijloc. va deveni în curând un aspect cu care se vor confrunta şi psihologii. Alături de aceste tehnici de lucru calitative au fost dezvoltate şi o serie de proceduri statistice mai mult sau mai puţin sofisticate. problema cea mai acută se referă la interpretarea scorurilor de test. ori. În ceea ce ne priveşte. Aceasta este explicaţia multor diferenţe în ceea ce priveşte performanţele la testele de atitudini. diletantismul şi impostura trebuie stopate în psihologie de norme clare şi o legislaţie severă. sunt mari. este firesc să-şi pună întrebarea de ce s-a produs această diferenţă de performanţă? Cauza ar putea fi o insuficientă cunoaştere a limbii. Psihologul are responsabilităţi majore faţă de materialul uman cu care lucrează. problema discriminării de sex. naţionalitate. carenţe educaţionale. nu exclusiv etnic. o motivaţie scăzută sau alte cauze. Chiar dacă această problemă nu se pune cu deosebită acuitate la contextul nostru sociocultural. vârstă etc. aceste comportamente sunt determinate cultural. el definind un anumit grup. Orice testare psihologică are şi o anumită doză de subiectivitate. el va întâmpina mari dificultăţi în rezolvare. de inteligenţă etc. Dacă unui european i se dau probleme legat de măsurarea temperaturii în scala Fahrenheit şi nu în Celsius. Condiţiile culturale specifice unei ţări se extind şi la domeniul psihologiei. Acesta este motivul pentru care psihologia aplicată se impune să fie protejată de legi care să nu permită impostorilor să se desfăşoare. Putem fi chiar aşa de siguri că rezultatul unei selecţii profesionale confirmă reuşita profesională 100%? Raspunsul este categoric “NU”. Ele au preocupat mult psihologii. Amatorismul. termenul de minoritate este luat într-un sens foarte larg. valori. O grijă deosebită a psihologilor se îndreaptă spre transpunerea testelor dintr-o cultură în alta. Vom vedea în capitolul despre validitate care este contribuţia acesteia la predicţia succesului profesional sau la sporirea obiectivităţii selecţiei profesionale. Dar. aşa cum s-a putut vedea. dacă psihologul observă că la un test de comprehensiune verbală un grup minoritar obţine un scor mai mic decât altul. 19 . Dar ceea ce se poate afirma este faptul că o selecţie profesională realizată cu ajutorul testelor psihologice poate aduce un câştig unei companii. De pildă. Fiecare psiholog ştie că testele măsoară diferite eşantioane comportamentale. motivaţionale. utilizarea grupurilor de experţi sau retroversiunea. În aceste cazuri psihologul trebuie să opereze cu norme diferenţiate pe grupuri minoritare.Respectarea drepturilor minorităţilor. Problematica discriminării a fost una din punctele de atac vizavi de aplicaţiile psihologilor americani în armată în timpul primului război mondial. Procedurile de adaptare privesc utilizarea unor tehnici ca analiza de conţinut. Consecinţele sociale şi etice ale utilizării testelor şi testării psihologice în organizaţii.

se operează cu decizii de selecţie. şi evaluarea performanţelor profesionale. de promovare etc. explorarea intereselor profesionale şi a valorilor. sunt preocupaţi de corectitudinea intervenţiilor psihologice. Obiectivul general este de a mări productivitatea persoanei asupra căreia acţionează psihologul. 1990). deci luarea unor decizii de încadrare pe post. Dar. indiferent că este vorba de companii mici sau mari. atât psihologii. includere într-un curs de instruire. în cadrul fiecăreia vom găsi şi o parte care să se refere la aplicaţii şi evaluări prin teste psihologice. În cele ce urmează ne vom ocupa de aplicaţiile testelor psihologice şi de evaluările competenţei întâlnite în mediul organizaţional: selecţia personalului şi evaluarea performanţelor. el circumscriind aplicaţiile specifice lumii afacerilor.CAPITOLUL . Putem sublinia. Repere în testarea şi evaluarea organizaţională Psihologul industrial 20 . Predicţia psihologică bazată pe teste a cunoscut în acest sens o dezvoltare ştiinţifică riguroasă. de repartiţia la diferite arme în cadrul militar. repartiţie. reclamei. psihologul practician care acţionează la nivelul psihologiei M/O îşi concentrează activitatea de evaluare psihologică pe două aspecte principale: selecţia profesională a candidaţilor pentru angajare. într-un sens mai larg. Domeniul psihologiei M/O este larg. instruirea profesională şi repartiţia profesională. În sfera muncii.2 MĂSURAREA PSIHOLOGICĂ PRIN TESTE ÎN MEDIUL INDUSTRIAL ŞI ORGANIZAŢIONAL Psihologia industrială şi organizaţională (I/O) sau psihologia muncii şi organizaţională (M/O). proiectarea maşinii astfel încât să sporească productivitatea şi sănătatea muncitorilor • Relaţiile industriale: medierea problemelor dintre angajaţi şi conducere sau patroni Aplicaţiile aferente acestor componente sunt foarte variate. măsurarea performanţelor profesionale. este o ramură a psihologiei care se ocupă de studiul comportamentului oamenilor în situaţii de muncă (Muchinsky. denumire vehiculată în Europa. De fapt. de întreprinderi privatizate sau guvernamentale. cât şi societatea prin mijloacele juridice de control. psihologia consumului şi consumatorului. schimbarea şi dezvoltarea organizaţiilor pentru ca acestea să devină mai eficiente • Psihologia consumatorului: reclama şi marketingul produselor şi serviciilor prin prisma evaluării consumatorului • Psihologia inginerească (ergonomia): evaluarea performanţelor umane în contextul sistemelor om-maşină. instrumentarul utilizat în diagnoza organizaţională. că psihologia M/O include mai multe domenii în care se utilizează o gamă variată de instrumente psihodiagnostice şi pe care le putem grupa astfel (Muchinsky. Din acest motiv. Vom avea în vedere şi una din preocupările mai recente. testele specifice orientării şi reorientării profesionale sau trasării carierei profesionale. precizia cu care sunt efectuate toate aceste activităţi pe care le-am menţionat este o problemă cheie pentru psihologia aplicată în organizaţii. 1990): • Psihologia personalului: selecţia personalului. proiectarea şi analiza muncii • Consilierea profesională şi orientarea în carieră: evaluarea intereselor profesionale şi a abilităţilor în vederea recomandării recompenselor şi estimarea gradului de mulţumire vizavi de drumul parcurs în carieră • Psihologia organizaţională: analiza mecanismelor de funcţionare a grupurilor. mediului militar etc. Totuşi. care până acum nu a făcut obiectul lucrărilor de psihodiagnostic.

Mulţi psihologi o rezolvă pe bază de bun simţ. sunt condiţii deosebit de importante pe care trebuie să le respecte. Utilitatea efectuării cu responsabilitate şi profesionalism a unei analize a muncii este mare. Este vorba de analiza muncii. operarea cu criterii de performanţă arbitrare şi alegerea unor predictori mai mult după ureche. statistici avansate. validării.Psihologul industrial. vina o poartă frecvent insuficienta realizare a analizei muncii. Desigur. este persoana în jurul căreia gravitează întreaga activitate psihologică dintr-o organizaţie. acesta fiind termenul consacrat. astfel ca utilizarea tabelelor Taylor-Russel. comiţându-se astfel un lanţ de erori grave. utilaje. Naylor-Schein şi a altor variante ale acestora sau a altor strategii de decizie • Cunoaşterea efectuării calculelor de eficienţă a acţiunilor psihologice • Pentru psihologul M/O. Aceste date vor constitui "cărămizile" care vor sta la baza deciziilor ulterioare de personal.45 sau . una din activităţile principale în care este antrenat un psiholog M/O este aceea de selecţie a personalului în scop de angajare.50. situaţiile în care activitatea de muncă este prestată (ex. Adesea în munca psihologului una din activităţile fundamentale este trecută cu vederea sau este rezolvată superficial. metodologii de culegere a datelor şi generare de itemi de test etc. deciziei de selecţie sau interpretării testelor) • Psihologul M/O trebuie să posede cunoştinţe vaste din domeniul teoriei deciziei. unelte. Această activitate presupune mai mult decât cunoaşterea testelor psihologice. condiţiile de muncă) şi calităţile psihologice. Analiza muncii ne facilitează identificarea criteriilor de performanţă şi a predictorilor. activarea într-un cadru legal strict. Cunoştinţele implicate în proiectarea unei proceduri de selecţie au în vedere următoarele: • Conducerea unui studiu de analiză a muncii (identificarea principalelor componente ale unei activităţi de muncă şi traducerea lor în exigenţe psihologice) • Cunoaşterea modalităţilor de alegere. sau psihologul M/O. fizice şi fiziologice necesare efectuării muncii în cauză. mai mult decât un simplu mânuitor de teste psihologice. operare şi validare a criteriilor de eficienţă profesională • Cunoştinţe aprofundate despre testele existente pe piaţă şi operarea cu acestea • Operarea cu un complex de informaţii legate de construcţia testelor psihologice aferente unei anumite profesii (analiză de itemi. Muchinsky (1990) ne descrie succint cum procedurile de analiză a muncii pot fi utilizate în construcţia unor criterii adecvate de determinare a eficienţei profesionale: După fixarea asupra muncii care va fi analizate. ea este o activitate de proiectare bazată pe o cercetare de o anume complexitate. psihologul disecă activitatea de muncă în părţile ei componente. În primul rând este un specialist care ştie să interpreteze un evantai mare de teste psihologice şi să conducă cu competenţă o evaluare psihologică a personalului. respectarea normelor etice şi a codului deontologic.) • Conducerea studiilor de validare • Familiarizarea cu setul de distorsiuni care pot să apară în procesul construcţiei. în activitatea de psihodiagnoză pe care o derulează. O analiză a muncii minuţios condusă va justifica sarcinile care trebuie efectuate. El este deci. Metodele de conducere a analizei muncii sunt: 21 . Când psihologii se plâng că validitatea testelor rareori depăşeşte coeficienţi de corelaţie de .

lipsesc în ultimul timp studiile de fundamentare ştiinţifică a construcţiei de teste autohtone (ne referim mai ales la cele de aptitudini). CONEL etc. S-a constatat că două treimi din companiile din SUA utilizează teste creion-hârtie pentru a lua decizii de selecţie sau de promovare. chiar dacă se temporizează uneori iniţierea unor proceduri de validare şi optimizare ştiinţifică a examenului psihologic. Sinusoida Bonnardel.• • • • Interviul . Un astfel de chestionar este Position Analysis Questionnaire (PAQ) care conţine 194 itemi prin care sunt descrise atributele umane necesare practicării unei activităţi de muncă. România prezintă o situaţie oarecum aparte. În Marea Britanie. aparatura de testare psihologică (ex. de pildă SNCFR. Putem afirma chiar că psihologul M/O este chemat să "rezolve" problemele economice grave cu care se confruntă o companie în actuala perioadă de tranziţie pe care o parcurge ţara. Proba de coordonare manuală Lahy. Ele au folosit modelul francez şi german. MMPI.angajaţilor li se pun întrebări despre natura muncii pe care o execută Observaţia directă . CPI etc. Fiecare din aceste teste sau probe au rolul de a diagnostica anumite însuşiri psihice care pun în evidenţă tocmai diferenţele individuale.acestea însumează numeroase întrebări care permit evaluarea unor componente ale muncii. Testele psihologice sunt utilizate pe scară largă în organizaţii. (3) produse ale activităţii de muncă.). În SUA. jurnale. este adoptat treptat modelul american bazat pe teste creion-hârtie. Avem aici în vedere tradiţionalele teste creion-hârtie (ex. Nu negăm importanţa sa. chestionare (ex. EPQ. Testul de dexteritate Crawford etc. sunt preferate testele de tip creion-hârtie. din departamentele 22 . la încrederea care li se acordă. în care examenul psihologic era mai complex şi unde probele scrise erau utilizate alături de cele practice pe aparate. Pe teritoriul ţării funcţionează laboratoare psihologice pe lângă companiile mari. în România asistăm la o situaţie inversă. Matricile progresive Raven. Există însă optici diferite cu privire la utilitatea lor şi la frecvenţa de utilizare. (5) contextul muncii şi (6) alte cerinţe ale muncii (McCormick ş.). Dacă în ţările occidentale interesul pentru examenul psihologic s-a diminuat. testele de cunoştinţe etc. 1991)..) care şi-au format în timp o tradiţie. Proba de interese Holban etc. ceea ce face să deosebim o persoană de alta. AUTO. dar condamnăm abuzul şi lipsa de profesionalism (adesea persoane. 1972). (4) relaţia cu alte persoane. rapoarte. (2) procese mentale. O exagerare este şi aceea a popularităţii de care a beneficiat interviul de selecţie. certificate de calitate etc. Testul de gândire tehnică Bennett.a. Extensia şi impactul testării personalului în organizaţii Contextul prezent Se impune o precizare: prin denumirea de "test" este cuprinsă o arie largă de instrumente de intervenţie psihodiagnostică. proba de lucru. Se manifestă chiar unele abuzuri când psihologului M/O i se cere să ierarhizeze personalul companiei pe baza unui test de aptitudini şi apoi să decidă pragul de sub care acesta să fie disponibilizat. 50% din companii apelează tot la teste scrise (Murphy & Davidshofer. interviul. încrederea în acesta scăzând. deoarece de la psihologia aplicată se aşteaptă prea mult în organizaţii. Aceste metodologii se păstrează şi în prezent. O analiză a situaţiei recente a metodologiilor examinărilor psihologice ne duce spre concluzii nu prea îmbucurătoare: instrumentarul psihodiagnostic utilizat nu este supus unor proceduri de validare şi standardizare decât extrem de rar. acestea fiind mai economice în administrare şi interpretare. simpli funcţionari fără o pregătire anume.).) Chestionarele .angajaţii sunt observaţi la locul de muncă legat de maniera în care lucrează Studiul documentelor scrise despre activitatea de muncă (documentaţii. Acest instrument conţine şase categorii de date: (1) informaţii de intrare.

Zona respectivă a fost la un pas de catastrofă. Exemplul 2. De viitor vor apărea şi problemele evaluării performanţelor. Din acest moment. prognosticul care se poate face este că există o cerinţă masivă de intervenţie psihologică. conduc interviuri de selecţie. În consecinţă. Asistăm şi aici la lipsa unui control psihologic riguros care poate consta dintr-un examen psihologic de selecţie şi din organizarea instruirii după principii psiho-pedagogice avansate. Apariţia unor locuri de muncă despre care se ştie că implică un risc foarte mare de accidentare şi apariţia unor incidente şi accidente cu repercusiuni răsunătoare. pentru a nu mai regla periodic un ventil care menţinea un flux de apă de răcire. analizele de muncă şi evaluările de posturi în scop de fixare a unor grile de salarizare. În prezent există totuşi o preocupare atentă faţă de punerea la punct a statutului psihologului şi psihologiei M/O şi totodată faţă de schimbarea opticii cu privire la aplicarea acesteia ??? în mediul organizaţional. Pe scurt. a dus la revitalizarea măsurilor de ordin psihologic prin care se speră ca acestea să fie evitate. care se poate concentra pe două linii: selecţie profesională şi instruire profesională. un maistru. A trecut mult timp până să se găsească motivul erorii şi până ca aceasta să poată fi remediată. Cu un an înainte de a se produce. A uitat ce a făcut şi după un anumit timp s-a observat creşterea nejustificată a temperaturii în zona barelor de uraniu. Landy (1989) ne oferă un exemplu concludent în acest sens. examenul psihologic al personalului fiind deosebit de important. Unul din exemplele de mare audienţă la timpul său a fost acela de la centrala electrică nucleară de la Three Mile Island Harrisburg. l-a blocat cu o monedă. aici. aburul şi produsele radioactive au fost emanate în atmosferă dând naştere la ploi radioactive. Catastrofa de la Cernobâl este aceea care a declanşat o avalanşă de reacţii şi proteste în întreaga lume. Dacă avem în vedere România. În România. SUA. aceasta în detrimentul unor metode obiective de detectare a calităţilor profesionale. descriind procedura de selecţie a pompierilor.de resurse umane. Sunt declanşate proiecte de anvergură mare pentru structurarea unor strategii de selecţie pentru diferite categorii profesionale. s-a acordat o mai mare atenţie intervenţiilor psihologice de toată natura ??? în toate centralele electrice nucleare. de decizia lor depinzând încadrarea sau nu a personalului). Pe baza datelor culese au putut fi identificate două tipuri de reacţii: • blocare totală în faţa situaţiei create. Test şi testare în organizaţii În întreaga lume se manifestă o atitudine diferită faţă de teste şi de testarea psihologică atunci când este vorba de unele instituţii guvernamentale şi de armată. Companiile insistă din ce în ce mai mult pe necesitatea intervenţiei psihologice. ei au declanşat o alarmă falsă şi au urmărit reacţiile. cu imposibilitate de a mai lua o decizie • generarea unor mişcări haotice constând din acţionarea fără nici o noimă a butoanelor panoului de comandă. Exemplul 1. un grup de psihologi au iniţiat o cercetare dorind să vadă care sunt reacţiile operatorilor în caz de avarie. interviul de selecţie şi recomandările sunt utilizate din ce în ce mai mult. Să nu uităm că fiind 23 . Din cauza presiunii create.

o ţară cu economie în curs de tranziţie. în special pentru problemele de selecţie.7 milioane de recruţi. Este drept că măsurile luate au avut o oarecare întârziere din cauza rezistenţei la schimbare specifice militarilor. la orientarea modernă de utilizare a testelor psihologice în scopul identificării indivizilor care sunt capabili să-şi însuşească deprinderile militare sau să efectueze sarcini cu un caracter special. când lipsa de specialişti este acută şi se aşteaptă penetrarea capitalului străin. De exemplu. în toate ţările. Există peste 900 baterii separate folosite în clasificarea militarilor pentru diferite arme. azi existând sisteme de selecţie şi repartiţie profesională bine puse la punct pentru toate armele. Discutând despre aplicaţiile evaluării psihologice în armată. de asemenea. conducere. destinat eliminării persoanelor contraindicate pentru serviciul militar. este un mare consumator de teste psihologice. Armata. combaterea consumului de droguri. Din acest motiv. importante devenind deciziile de repartiţie. Evaluarea socio-psihologică. referindu-ne la SUA. Test şi testare în armată Mediul militar este mult mai organizat şi aici intervenţia psihologică a manifestat o oarecare constanţă. deci nu ne caracterizează numai pe noi). deprinderi şi abilităţi care conduc la succesul în încadrarea la o anumită armă. Managementul personalului şi al repartiţiei la diferite specialităţi militare. atitudini şi motivaţie. lansate numeroase cercetări de validare a strategiilor de selecţie profesională (Murphy & Davidshofer. Steege şi Fritscher (1991) arată că se pot identifica trei domenii majore: 1.) În momentul de faţă se recunoaşte că psihologii militari au devenit un element cheie în armată (Gal & Mangelsdorff. clasificare şi repartiţie a militarilor. la peste 600 000 persoane li s-a administrat Armed Forces Vocational Aptitude Battery (ASVAB). 24 . Se poate face totuşi o mică diferenţă între testarea practicată în mediul civil şi în cel militar. Astfel a fost proiectat Army General Classification Test (AGCT) care a fost utilizat în al doilea război mondial. evantaiul preocupărilor lor este mult mai larg: instruire. cu mai mult sau mai puţin succes. Un test orientat pe performanţă a fost construit de Office of Strategic Services (OSS) din USA şi Special Operations Executive (SOE) din Marea Britanie. singura modalitate de rezolvare a situaţiei este de a selecta potenţialii specialişti şi organizarea ulterioară a instruirii lor. în anul 1978. ergonomie etc. Evaluarea clinică. 1991). testele din bateriile utilizate în armată sunt mai numeroase comparativ cu cele din domeniul civil. Dacă în organizaţiile civile accentul este pus pe selecţia candidaţilor pentru un post dintr-un număr mai mare de indivizi. Lipsa unui control al calităţii prestaţiilor acestor firme a dus la crearea unui haos în domeniul respectiv (situaţia este şi mai acută în SUA. odată cu intrarea în război. militarii utilizează testele psihologice pentru a identifica talente. Ea le utilizează sistematic şi într-un cadru bine pus la punct. Robert M. fiind testaţi cu el 12 milioane de militari. 2. Aceste eforturi iniţiale au condus la amplificarea utilizării simplului screening psihometric. (Serviciile psihologice militare nu se reduc numai la evaluările prin teste. 1991). Yerkes şi colaboratorii săi au testat psihologic cu testele Army Alpha şi Army Beta peste 1. Această conjunctură a dus la apariţia unor firme de consultanţă care fac prestări de servicii pe linia amintită. incluzând şi 42 000 ofiţeri. În paralel au fost construite şi alte baterii de teste pentru a fi utilizate la selecţia pentru diferite arme speciale. Armata SUA utilizează testele psihologice din anul 1917. Altfel spus. 3. Din acel moment se poate spune că s-a născut psihologia militară americană. Totuşi. continuitatea a permis obţinerea unor rezultate certe. în armată selecţia propriu-zisă are un rol mai mic. Sunt. Începând cu anul 1939 a crescut interesul pentru psihologia militară.

În serviciile militare unde încadrarea în armată se face pe bază de voluntariat. stabilitatea personalului militar şi potenţialul de reîncadrare în forţele armate (menţionăm că una din temele prioritare de cercetare în armata SUA este găsirea unor mijloace eficiente de asigurare a unei stabilităţi mai mari a personalului militar specializat). este o problemă de mare responsabilitate. care s-a perfecţionat pe parcurs. 25 . iar francezii. Importanţa acţiunilor de acest gen este în creştere mai ales având în vedere voluntarii şi tendinţa de scădere a afluenţei spre profesiile militare. Acolo unde serviciul militar este obligatoriu. una din bateriile de teste computerizate şi cu cele mai extinse cercetări este Armed Services Vocational Aptitude Battery (ASVAB). care optimizează repartiţia pe câteva specialităţi militare. inteligenţă. maximizând performanţele. Sunt efectuate şi unele analize legate de tendinţele socio-demografice care pot influenţa integrarea în mediul militar. Domeniul este reprezentat de cercetarea aplicativă. 7%. Aceasta se aplică diferit de către diferite naţiuni. Acesta este domeniul cel mai important de aplicare a testelor psihologice şi de mare interes cu privire la orientarea recentă de computerizare a examenului psihologic. Această arie de investigaţii se suprapune parţial cu cea precedentă. unde riscurile sunt mari. Autorii amintiţi enumeră aplicaţiile practice ale acestei activităţi. Variante adaptate ale acestei baterii de teste sunt utilizate în Germania. OSS-ul. stabilitate emoţională. trupele speciale etc. Ea include AFQT. Sunt dezvoltate proiecte pe teme de cercetare social-psihologice şi aplicaţii ale rezultatelor respective. Repartiţia militarilor. Aici este vorba de personalul specializat cum sunt controlorii de trafic aerian. artileriştii. într-o armată foarte clar specializată. precursorul CIA. a proiectat o baterie de teste complexă. rata de selecţie este mai mare. pe construirea unor situaţii simulate (teste situaţionale) şi pe probele de personalitate. • Proceduri de repartiţie la diferite arme. • Screening şi testare pentru instruirea primară. Aceste instrumente sunt conectate îndeaproape cu procesul de recrutare. Air Force şi Navy. • Selecţia candidaţilor pentru corpul de ofiţeri. un index al capacităţii de instruire. Marea Britanie şi Israel. energie şi iniţiativă.Din punctul de vedere al diagnozei psihologice suntem interesaţi de managementul personalului şi al repartiţiei. • Selecţia şi screening-ul specialiştilor. • Instrumente de consiliere în carieră. Un exemplu mai recent este Army Enlisted Personnel Allocation System (EPAS). piloţii. • Cercetări pe teme de popularizare şi atragere de personal pentru mediul militar. • Factorii generali (de fundal) în recrutare. în funcţie de dezvoltarea serviciilor psihologice ale armatei. Marine Corps. Au fost proiectate proceduri eficiente de repartiţie şi clasificare pentru US Army. evaluarea psihologică o suplimentează pe cea medicală (este şi cazul României). În SUA. Probele psihologice la care se apelează sunt The Computerized Adaptive Screening Test (CAST) şi Armed Forces Qualification Test (AFQT). Americanii resping la acest examen primar 10% din recruţi. Sunt utilizate instrumente de cercetare psiho-sociale şi economice pentru a obţine un profil general informativ despre recruţi. Tehnicile utilizate pun accentul în prezent pe structurarea unor teste derivate nemijlocit din activitate. enumerare din care putem să desprindem atât varietatea cât şi importanţa acordată acestei orientări (referirea are în vedere ţările incluse în NATO): • Selecţia pentru instruire primară. S-a plecat de la cerinţele profesionale şi psihologice: motivaţia pentru acţiuni informative.

Se pune problema a două tipuri de evaluări. cea a recruţilor în perioada de instruire şi evaluarea periodică. modernă. se continuă în şcoală şi în tabere organizate în vacanţe. dificultatea învăţării sarcinii respective etc. interviul. Educarea în ce priveşte atitudinea pozitivă faţă de serviciul militar începe în familie. Date fiind condiţiile existente în Israel. US Air Force utilizează un sistem computerizat Comprehensive Data Analysis Program (CODAP) de analiză psihologică. Aceste sisteme sunt diferenţiate pe specialităţi militare. evaluarea colegilor şi observarea în situaţii extraprofesionale. analize comportamentale. cât şi cele mentale ale recrutului (la încorporare se face un screening medical şi unul psihologic). (2) recrutarea propriu-zisă ia în calcul atât calităţile fizice. evaluarea importanţei şi cât de critică ??? este sarcina respectivă. se estimează că utilitatea este mare). dacă avem în vedere posibilele pierderi pe care le poate cauza un ofiţer de informaţii. bateria de teste utilizată a corelat . În anul 1986 apare cartea psihologului şef al armatei Israelului. Armatele moderne şi-au pus la punct analize ale posturilor pentru fiecare specialitate militară pe care o au în dotare (Steege & Fischer. Puţini ştiu însă că această armată este sub un control psihologic sever. Un portret al soldatului israelian. practic fiecare acţiune fiind evaluată şi psihologic. US Army education information system (AREIS). în contextul respectiv.45 cu evaluarea superiorilor. Sisteme de măsurare şi evaluare a performanţelor. 90% din tinerii chestionaţi au declarat că dacă serviciul militar ar fi voluntar. US Army Officer career information and planning system (OCIPS) etc. Contribuţia la dezvoltarea carierei militare. cu mult înainte de recrutare (recrutarea are loc la vârsta de 17 ani). În ultimul timp. frecvenţa performanţei cerute. acţiunea de recrutare are la bază câteva principii: (1) toată populaţia este disponibilă pentru a urma serviciul militar. Un portret al soldtului israelian. el este deja pregătit pentru armată. Analiza muncii. fiind validate proceduri de selecţie tot mai eficiente. Armata Israelului (Zahal).• • • conducere şi siguranţă. Analiza muncii este orientată pe aspecte ca: identificarea sarcinilor. Reuven Gal. 1991). Dirijarea spre diferite specialităţi militare este o problemă care în prezent este rezolvată prin intermediul diferitelor sisteme computerizate de orientare profesională (militară): US Navy vocational information system (NVIS). ei s-ar prezenta pentru a fi recrutaţi. Stagiul militar este de trei ani pentru bărbaţi şi doi ani pentru femei. Astfel. Deşi a fost greu să se colecteze date pentru criteriul de eficienţă al agenţilor speciali. Un exemplu. (4) repartiţia la diferite arme are la bază 26 . În general sunt utilizate sisteme eficiente de evaluare care permit luarea unor decizii de personal optime. Ca instrumente de selecţie sunt utilizate teste creion-hârtie. Cei mai mulţi tineri ar dori să servească în forţele aeriene. 25% dintre recruţii din anul 1984 au susţinut că războiul cu Libanul a dus la creşterea motivaţiei pentru aşi servi ţara ca militar. (3) respingerile de la serviciul militar trebuie să fie minime. când un tânăr (bărbat sau femeie) primeşte ordinul de recrutare. este o armată puţin numeroasă. Pregătirea psihologică a militarilor începe de timpuriu. studiile de validare s-au intensificat. teste situaţionale. una dintre cele mai bine organizate şi dotate. Utilizarea testelor psihologice în selecţia ofiţerilor de informaţii a dus la creşterea ratei de succes la 77% (beneficiul realizat faţă de o selecţie aleatoare a fost de 14%. sondajul din 1980). ca piloţi (53%. Periodic sunt făcute sondaje privind atitudinea faţă de serviciul militar (77% din tinerii situaţi în pragul încorporării au declarat în anul 1980 că sunt "foarte interesaţi" sau "interesaţi" să discute subiecte cu caracter militar).

individuale şi de grup.54). Ele ne pot spune ceva despre nivelul de dezvoltare al unor deprinderi profesionale sau din alt domeniu de activitate. coordonare manuală etc. Strategia de screening Kaba a demonstrat o bună fidelitate şi validitate (coeficientul de corelaţie pe scorul global Kaba este de . deprinderile şi experienţa care contribuie la efectuarea muncii respective fiind diferite pentru profesiile amintite. preferăm să utilizăm probe/teste practice de tipul celor de manipulare de obiecte. aptitudinile. deprinderile orientate pe sarcină (ex. fluenţă verbală. nivelul educaţional (numărul anilor de şcoală). Predictori şi predicţia performanţelor Testele psihologice ne oferă informaţii despre însuşirile psihice care caracterizează personalitatea unui individ. performanţa poate fi dependentă de o serie de aptitudini cognitive sau noncognitive (ex. (5) pentru unele specialităţi militare.1 sunt 27 . capacitatea de a tasta la calculator cu o viteză de 40 cuvinte pe minut). nivelul motivaţional sau câteva combinaţii ale acestor factori. La fel. În pregătirea trupelor speciale intră atât teste psihologice cât şi situaţionale. la rândul ei. Pentru predicţia succesuluI în munci manageriale. iar cel de corelaţie multiplă între . în momentul recrutării şi pe parcursul stagiului militar. comenzi în limba naţională (Hebrew) şi indexul de motivaţie pentru serviciul militar (Tsadach) (pentru femei se folosesc numai trei componente: inteligenţă. se preferă utilizarea chestionarelor de personalitate. "performanţa" unui manager este judecată în termeni foarte diferiţi de aceea a unui taximetrist. inspirată din experienţa OSS şi OSB. la încorporare. Kaba este sintetizată într-un singur scor care poate oscila între 41-56. tehnicile pentru obţinerea datelor-predictor fiind numeroase. Ceea ce este util de reţinut este faptul că testele utilizate de psihologi sunt foarte diversificate. dexteritate digitală. militarii orientaţi spre unităţile speciale parcurg o baterie de teste mai riguroasă. O realizare pe această linie este computerizarea examenului psihologic. adesea se consideră că pentru măsurarea aptitudinilor cognitive. educaţie şi limbaj). Astfel. adesea ne întrebăm de ce psihologul utilizează un test sau altul. de experienţa anterioară. construcţii cu cuburi etc. Acest lucru este ceva normal deoarece şi lumea profesiilor este extrem de variată. Armata română utilizează testarea psihologică în manieră clasică. deprinderile sociale. În Tabelul 2. unde se efectuează examinări psihologice periodice. Denumirea examenului psihologic este "Kaba" (Quality Group Score). în timp ce interviul este un foarte bun predictor al evaluării deprinderilor sociale. În practică. După acceptarea ca militar. recruţii sunt testaţi psihologic. Diversitatea tehnicilor de măsurare este. De pildă.priorităţile militare şi nu dorinţa recruţilor.). despre aptitudinile şi caracteristicile individuale care pot fi utilizate în predicţia performanţelor profesionale.52. În ceea ce priveşte cele două profesii amintite. cei mai buni predictori sunt reprezentaţi de teste creion-hârtie.51 şi . testele psihologice sunt utilizate şi la selecţia personalului militar care efectuează misiuni speiale. screening-ul are loc pe parcursul unui curs care precede recrutarea. în timp ce pentru prelucrătorii prin aşchiere. Intervenţia psihologilor o vom întâlni în trei momente: înainte de recrutare. Datele despre validitatea acestor examinări şi despre eficienţa lor nu sunt date publicităţii. Sistemul Kaba are la bază patru componente: scorul de evaluare a inteligenţei (Dapar). de ce două teste care obişnuit măsoară acelaşi lucru sunt utilizate preferenţial? De pildă. cum este cel pentru piloţi. dependentă de diversitatea factorilor care pot afecta performanţa în muncă. Există centre de testare psihologică ale armatei. despre experienţa posedată de o persoană. Pe tot parcursul serviciului militar au loc evaluări psihologice periodice. individul parcurge o serie de teste orientate pe specialitătile militare.

Găsim utilă completarea datelor informative despre teste şi cu o succintă trecere în revistă a frecvenţei de utilizare a unor tehnici de psihodiagnoză şi sinteză a coeficienţilor de validitate obţinuţi (Tabelul 2.1 Tehnici de obţinere a informaţiilor relevante relativ la o profesie Informaţia dorită Tehnica cea mai bună de obţinere a informaţiei Abilităţi şi aptitudini fundamentale Teste creion-hârtie Deprinderi sociale. Referinţe. Ce test va fi ales.2) 28 .1 are doar o valoare informativă. Tabelul 2. 1991). aceasta este rezultatul derulării unei proceduri de validare şi nu a uneia de selectare pe baza unei reţete aproximative.prezentate câteva categorii de exigenţe psihologice şi tehnicile cele mai potrivite pentru a le măsura (Murphy & Davidshopher. motivaţie Interviu Experienţă generală Biografie. Fişe biografice Performanţe prezente (existente) Probă de lucru Evaluare holistică Centre de evaluare (Assessment Centres) Tabelul 2.

Operatorul de interviu va putea confrunta datele de pe fişă cu impresia pe care i-a făcut-o candidatul sau cu performanţele la testele psihologice ori poate utiliza datele respective la formularea întrebărilor. * indică valoarea minimă. Este ceea ce ştim că se numeşte o preselecţie. 1992). Servesc la determinarea unor criterii minime şi anume dacă un candidat poate sau nu să fie luat în considerare pentru a fi angajat.Tabelul 2. urmăresc trei obiective: 1. prin prezentarea din partea candidatului a unor date primare sub forma unei cereri sau a unei fişe cu date personale (application forms). relatarea traseului profesional. se pot pune câteva condiţii cum ar fi: să fie absolvent al unui institut superior cu specializare în proiectarea de software. să poată implementa şi întreţine o reţea de calculatoare. 13 38 16 INFORMAŢIILE BIOGRAFICE Ocuparea unui post de muncă presupune luarea unui prim contact cu compania. S-a recunoscut în ultimul timp că datele biografice furnizează o excepţională bază pentru predicţia performanţelor profesionale (Gregory. De exemplu. Pratica aceasta este veche. iar experienţa profesională să fie de minimum cinci ani. cererea unui candidat poate fi admisă sau nu pentru concurs. arată Landy (1989). să posede cunoştinţe de statistică aplicată în ştiinţele sociale. 2. 1993) Ţări Marea Franţa Germania Israel Norvegia Olanda Total Metode de selecţie Britanie Interviul CV/scrisoare de intenţie Examinare medicală Experienţă Recomandări Diplome şi certificate Teste cognitive Evaluarea performanţelor Test preliminary Teste de personalitate Discuţii de grup Teste de cunoştinţe Grafologie Probă de lucru Centre de evaluare Biodate Astrologie 92 86 74 11 97 89 39 33 95 93 50 40 23 44 21 19 6 15 84 72 30 93 25 93 63* 71 63 49 28 21 19 93* 80 61 52 43 36 22 19 19 18 15 14 2 14 3 52 2 2 13 4 13 18 16 13 3 10 5 13 14 8 10 1 8 8 4 1 8 1 4 0 6 2 Notă: Numerele au în vedere procentajul maxim posibil de utilizare. 1992). la fel şi a unor date demografice ca vârstăa. O fişă biografică de angajare poate constitui punctul de start pentru pregătirea interviului. starea civilă etc. ea datând din anul 1894 (Gregory. Plecând de la aceste date.2 Utilizarea diferitelor metode de selecţie în şase ţări (Smith & Robertson. pentru ocuparea unui post de informatician la o clinică. Chiar se recomandă ca pregătirea interviului de selecţie să se facă pe baza fişei sau a informaţiilor 29 . Informaţiile biografice (în literatură sunt întâlnite şi sub denumirea de biodate).

ea se proiectează în funcţie de obiectivele companiei. absenteism etc. Landy (1989). denumite şi date "factuale".3 exemplifică câteva tipuri de itemi de biodate. Adesea în procedurile de validare sunt utilizate ca variabile moderatoare. sau va fi utilizată ulterior? • Este probabil ca la o reluare a itemului respectiv răspunsul să fie acelaşi? • Itemul în cauză solicită informaţii într-un mod care să nu contravină codului deontologic şi penal? Biodatele. De pildă. Fişa biografică nu are valoare universală.. elemente care pot intra într-o ecuaţie de predicţie a eficienţei profesionale.biografice. Ahern un set de întrebări prin care pot fi evaluaţi itemii din componenţa unei fişe biografice de angajare: • Este necesar itemul în cauză pentru identificarea candidatului? • Este necesar itemul respectiv pentru activitatea de screening a candidaţilor în baza cerinţelor formulate de companie? • Ne ajută itemul să decidem dacă un candidat este sau nu calificat pentru munca pe care trebuie să o presteze? • Itemul este formulat pe baza datelor furnizate de analiza făcută muncii pentru care candidatul va fi selecţionat? • A fost itemul respectiv pretestat pe angajaţii companiei şi corelat cu succesul profesional? • Va fi utilizată informaţia obţinută prin itemul respectiv? Cum? • Este tipul de fişă adecvat includerii itemului în ea? • Itemul va duce la obţinerea unor informaţii care nu se pot obţine prin alte mijloace (interviu. fişa biografică va participa cu informaţii. De asemenea. 3. fişa biografică poate să ofere informaţii despre fluctuaţie. citează după E.) şi în alte etape ale selecţiei? • Informaţia obţinută este necesară selecţiei. Tabelul 2. test etc. pot fi tratate ca oricare alt test psihologic. 30 .. sentimente. Biodatele sunt utile pentru obţinerea unor informaţii cu conţinut biografic sau legate de ruta profesională a unui candidat şi care pot fi prelucrate statistic cu scopul evaluării predictive a performanţelor profesionale. judecăţi evaluative etc. evocând întotdeauna experienţe trecute. Ele consemnează evenimente legate de atitudini. la formularea deciziei de angajare. alături de datele obţinute prin interviu. deoarece ele se supun aceloraşi reguli de determinare a validităţii şi fidelităţii şi pot fi incluse în ecuaţii de predicţie.

Vîrsta Dvs.Tabelul 2. specificaţi care. Nivelul de studii atins.Căsătorit 2 Coabitez cu o persoană 3 Necăsătorit 4 Divorţat 5 Recăsătorit 6 Separat 7 Văduv PREGĂTIREA ŞCOLARĂ 7. Sexul 1 masculin 2 feminin 2. 10 sau 12 clase 4 Studii superioare 5 Doctorat 6 Altele. Starea civilä actualä 1.. De cât timp lucraţi în întreprinderea/compania aceasta (luni/ani)? 31 .3 Tipuri de itemi de biodate 1. 1 Şcoala primară 2 Studii gimnaziale (8 clase) 3 Studii liceale. (ani) 3. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ 8.

referinţe. Numai biodatele şi evaluările colegilor s-au dovedit a fi valide în aceeaşi măsură cu testele standardizate. acei candidaţi care vor răspunde DA la întrebarea respectivă având toate şansele să fie respinşi deoarece nu respectă unul din criteriile impuse de companie pentru angajare. Vârsta 2. itemul respectiv înseamnă că este predictiv al tendinţei de a face absenţe. Educaţia 5. într-un studiu pe care l-a efectuat.4. O cercetare de amploare a fost realizată de Reilly şi Chao (1982). Următorul pas este să vedem dacă grupele formate diferă între ele în funcţie de anumite particularităţi ale celor care le compun.4 Coeficienţii de validitate pentru un set de biodate care privesc şapte domenii ocupaţionale* Profesii Vechime Instruire Evaluări Productivitate Salar Media 32 . dacă 80% din membrii grupului cu absenţe numeroase au răspuns cu DA la itemul Mai sunteţi angajat şi la o altă companie?. Exemplu.Pentru a putea utiliza datele biografice în selecţia personalului este nevoie să urmărim o anumită procedură de validare. Coeficienţii medii de validitate ai biodatelor studiate sunt trecuţi în Tabelul 2.58 pentru minoritari şi . Literatura de specialitate consemnează existenţa unor coeficienţi de validitate satisfăcători când este vorba de fişe biografice. Itemul în cauză va fi menţinut în fişa biografică. a folosit o fişă biografică simplă care combina zece itemi ponderaţi în vederea predicţiei fluctuaţiei latente a funcţionarelor dintr-o întreprindere de asigurări de mici dimensiuni. Aceşti itemi au fost: 1.56 pentru nonminoritari ???. evaluarea colegilor. acela de a nu face absenţe nemotivate. Prieteni sau rude în companie 8. Tabelul 2. Într-o manieră similară vor putea fi validaţi şi ceilalţi itemi ai fişei biografice. aprecierea experţilor şi tehnici proiective. al chestionarului biografic administrat. Starea civilă 3. interviuri. realizări academice (nivelul de instruire). Starea de proprietate a locuinţei 10. Autorii au comparat opt proceduri de selecţie. Salariul anterior 7. Durata şederii la adresa prezentă. Stabilitatea în slujba anterioară 6. deci un criteriu de selecţie va fi absenteismul. Acest grup este dihotomizat în: un lot cu absenţe multe şi unul cu absenţe puţine (conducerea companiei va decide ce înseamnă mult şi puţin). O companie de electricitate doreşte să valideze o fişă biografică pe care să o utilizeze la selecţia electricienilor alături de alte probe psihologice şi de cunoştinţe. Acestea au inclus biodate. De exemplu. Pentru conducerea companiei o problemă importantă este prezenţa la slujbă. Să luăm un exemplu ipotetic. Acţiunea de validare constă în alegerea unui grup de 100 electricieni existenţi în companie şi pentru care se deţine o evidenţă clară a absenţelor pe perioada unui an. Cascio (1976). Vârsta copiilor 4. autoevaluarea. Corelaţia dintre scorurile fişei cu biodate şi vechimea pe post a fost de . Domiciliul 9.

46 NA NA .R. Se necesită un timp mai îndelungat doar la identificarea itemilor valizi. Problema este mult mai complexă.25 NA .35 Un avantaj major al utilizării biodatelor ca instrument de selecţie este costul scăzut al procedurii. Iată de ce. Scott. Oamenii sunt mai oneşti când ştiu că răspunsul pe care îl dau poate fi verificat. pe baza unei simple discuţii. după care tehnica de lucru este simplă. citând o lucrare din 1949 a lui W.52 .46 . rezultate la teste etc. persoana care ia interviul este în posesia unor informaţii (scrisori de recomandare. îl ajută să-şi facă o părere despre un candidat sau altul. cum sunt chestionarele de personalitate.62 .36 NA NA NA NA . acela al selecţiei personalului. decizia pe bază de interviu va creşte sub aspect arbitrar şi în subiectivitate şi. interviul este considerat ca un test şi este tratat ca atare. Indiferent de locul ocupat într-o procedură de selecţie profesională. interviul este o parte componentă a procesului de decizie. va contribui puţin sau de loc la procesul de decizie corectă. tehnica interviului este una dintre cele mai populare. Clothier şi W.52 Manager NA Nonmanager . toate la un loc. R. cu mult mai mic decât când este vorba de alte probe psihologice.40 .D. Sub un anumit unghi de vedere. probă propriu-zisă de angajare sau discuţie finală. 33 .30 .32 . Spriegel. Landy (1989). date biografice.32 * NA: nu există date . Din aceste cauze. Orice examen psihologic se bazează pe o cantitate mare de informaţii culese prin intermediul unui instrumentar diversificat. Ceea ce se poate reproşa fişelor biografice este deteriorarea lor rapida în timp în ce priveşte validitatea. Se impune o precizare.) care.41 .43 .14 Vânzător NA Ştiinţă/Inginer . INTERVIUL DE SELECŢIE Sub aspectul frecvenţei de utilizare. Aceste fişe sunt foarte sensibile la modificările economice si sociale şi din acest motiv ele trebuie reevaluate cu o frecvenţă mai mare. De obicei. este fals să considerăm că decizia pe bază de interviu este o decizie luată oarecum unilateral. Răspunsul este că procentul de inducere în eroare este foarte mic.39 . el trebuie să posede acele calităţi pe care trebuie să le aibă testele psihologice.39 NA NA NA NA NA . menţionează că din 325 companii chestionate.C. Se pune întrebarea dacă oamenii încearcă să inducă în eroare sau nu atunci când completează astfel de fişe biografice.14 .38 . cercetările care şi-au propus evaluarea instrumentului în cauză sunt numeroase.50 Media . practic.23 NA NA .30 Funcţionar .50 . interviul este considerat ca fiind cel mai comod instrument şi în acelaşi timp cel mai subiectiv şi predispus la luarea unor decizii incorecte. Interviul este numai o componentă a procesului în ansamblu care duce la luarea unei decizii cu privire la o persoană care doreşte să ocupe un post. discuţie preliminară de angajare.Militar . 99% folosesc interviul ca mijloc de selecţie a personalului pentru angajare.40 NA . Interviul nu este o simplă discuţie cu un candidat pe un post.43 . Dacă cel care conduce un interviu este în posesia unei cantităţi reduse de informaţii sau este rupt de contextul examenului de angajare. Ca tehnică de selecţie.

În mod obişnuit. zâmbet. influenţează comportamentul acesteia. încruntare. răspunsurile pot genera şi alte întrebări suplimentare. prin strategii inteligente. Mai mult. În interviul nestructurat întrebările sunt formulate în funcţie de răspunsurile pe care le dă subiectul. 34 .R.Structura interviului de selecţie În accepţiunea lui Blum şi Naylor (1968). Grupul de intervievatori va colabora la analiza deciziilor individuale şi va elabora decizia finală.F. decizia finală este luată în funcţie de analiza făcută de grupul de intervievatori. Acest tip de interviu este utilizat în deciziile pentru ocuparea posturilor de conducere. pot de asemenea influenţa comportamentul subiectului. în aceeaşi manieră. Se mai poate spune că multe din variabilele care pot afecta rezultatele interviului. O altă formă de interviu este ca o persoană să fie intervievată de un grup de şase sau şapte intervievatori. interviul este un instrument de selecţie dinamic. fiind în parte structurate şi în parte nestructurate. cu bună ştiinţă. poate influenţa. Un lucru se desprinde cu claritate. Comparativ cu o examinare prin teste de cunoştinţe sau psihologice. în funcţie de situaţia creată. care. să-l facă pe acesta să ia o decizie care să o favorizeze. Într-un interviu nestructurat fiecare subiect va fi confruntat cu întrebări diferite. Anumite răspunsuri nonverbale (căscat. Astfel. În practică. influenţează comportamentul celui care ia interviul (acestuia i se furnizează idei pentru formularea altor întrebări). "De acord" sau "Nu sunt de acord". tuturor subiecţilor. prin răspunsurile pe care le furnizează. Şi în acest caz. Interviurile pot să mai fie descrise în termeni de număr de participanţi sau manieră de evaluare. multe din interviuri îmbină cele două tipuri. Chiar dacă persoanei intervievate i se adresează aceleaşi întrebări. aceleaşi întrebări fiind adresate. 1989) au construit un model al determinanţilor deciziilor pe bază de interviu (Figura 2. interviul are un dublu obiectiv: (a) să obţină date relevante şi (b) să evalueze datele obţinute şi să decidă asupra selecţiei sau respingerii unui candidat. De pildă. Distingem două categorii mari de interviuri: (a) interviul de tip structurat şi (b) interviul de tip nestructurat. Natura şi cantitatea de date pe care le obţine cel care ia interviul depinde de tipul interviului şi de particularităţile individuale ale intervievatului. persoana intervievată încearcă să impresioneze intervievatorul (mai ales în situaţii de selecţie sau promovări profesionale). Dreher şi P. Intervievatorii experimentaţi îşi formează cu timpul un stil standardizat de conducere a interviului astfel încât să minimizeze impactul cu propriul lor comportament asupra evaluării rezultatelor interviului. rezultatul interviului poate fi şi el distorsionat de comportamentul intervievatorului. G.1). dar sexul celui care corectează testul nu va putea niciodată să influenţeze cota la test a persoanei căreia i-a fost administrat testul în cauză. la rândul său. prin prezenţa sa şi prin întrebările pe care le adresează persoanei intervievate. contact vizual). Intervievatorul. interviul are loc între persoana intervievată şi intervievator. Interviul structurat se caracterizează prin aceea că întrebările puse sunt pregătite dinainte. Intervievatorul. Sackett (Landy. la rândul său. propriul comportament al intervievatorului poate constitui un factor determinant al respingerii unui candidat pentru un post de muncă. persoana intervievată prin expresii ca: "Aveţi dreptate". nu afectează cu nimic performanţele la testele psihologice sau de cunoştinţe. De obicei. O alternativă este aceea în care avem o persoană intervievată de mai mulţi intervievatori separat. acela că decizia sau rezultatul interviului este determinată de interacţiunea dintre persoana intervievată şi intervievator. sexul intervievatorului poate influenţa decizia de obţinere a unui post de muncă. Rezultatul este consemnat în protocolul de interviu pe baza căruia cel care a luat interviul ia o decizie.

prezentare. Atitudinile sale. Expectanţele faţă de candidat 3 Informaţii despre postul de muncă 7 5 Atitudinea candidatului. Stereotipuri. istoria profesională. 1989 35 .Caracteristici ale intervievatului (ex.1 Căutarea informaţiilor despre candidat şi procesarea (după Landy. scoruri la test) 1 Convingerile intervievatorului. sex. atitudini) Pregătirea şi experienţa intervievatorului 4 Comportamentul intervievatorului pe parcusul interviului (verbal şi nonverbal) Reacţiile candidatului Comportamentul intervievatului pe parcusul interviului (verbal şi nonverbal 6 Impresiile despre candidaţii precedenţi (efecte de contrast) Impresia intervievatorului despre candidat 8 Decizia finală a intervievatorului Norme de angajare Figura 2. istoria profesională. expectanţele sale 2 Caracteristici ale intervievatorului (ex. sex.

Informaţiile favorabile au acelaşi efect ca şi cele defavorabile? Se pare că informaţia negativă joacă un rol mai mare decât informaţia pozitivă. (7) Orientarea privirii. acest prototip este specific naturii sau specificului muncii (ne referim la fişa postului) pentru care se face interviul. sau are ca provenienţă experienţa intervievatorului? Intervievatorii au întotdeauna în minte un ideal (prototip). Oare toţi intervievatorii utilizează aceeaşi metodă pentru combinarea informaţiilor? Pot intervievatorii să descrie cum combină informaţiile? Intervievatorii folosesc diferite metode de combinare a informaţiilor. efectul nu este întotdeauna pozitiv. Surprinzător. Informaţiile favorabile au acelaşi efect ca şi cele defavorabile? Se pare că informaţia negativă joacă un rol mai mare decât informaţia pozitivă. Sunt intervievatorii mai indulgenţi faţă de candidaţii de acelaşi sex? Se pare că nu apar diferenţe prea mari bazate pe influenţa sexului asupra deciziilor de angajare. vom puncta câteva aspecte pe care le considerăm importante în evaluarea interviului aşa cum s-au putut ele evidenţia din sintezele făcute pe această temă. În plus. Pot ele să-l ajute pe intervievator dându-i o imagine detaliată despre postul de muncă pentru care este solicitat să facă selecţia? Categoric da! (6) Diferenţele individuale. (9) Sexul. Opiniile au fost adesea contradictorii. Formularea va fi interogativă. (4) Stereotipiile intervievatorului. Schmitt. Urmărind diferitele implicaţii pe care le expune contactul dintre intervievat şi intervievator. aşa cum sunt ele prezentate în Figura 1. cum ar fi salariul de încadrare. acestea fiind chiar contradictorii. timpul consumat cu derularea interviului. Aceste efecte nu se manifestă în problemele de angajare.Evaluarea interviului Există numeroase studii care tratează problema interviului de selecţie a oamenilor în diferite scopuri. 1989. 36 . Dar ei nu reuşesc să descrie prea bine în cuvinte cum fac acest lucru. În ce măsură este important dacă informaţia favorabilă survine mai devreme sau mai târziu în interviu? Rezultatele studiilor întreprinse pe această direcţie nu au dus la concluzii relevante. Sunt intervievatorii mai indulgenţi cu interlocutorii de aceeaşi etnie cu ei sau care au atitudini similare cu ale lor? Este complicat. (8) Similaritatea atitudinală şi etnică. aşa cum a apărut el în urma cercetărilor întreprinse pe tema respectivă (Landy. îmbrăcămintea) au o oarecare influenţă asupra evaluării deprinderilor pe plan social ale candidaţilor. (1) Natura negativă/pozitivă a informaţiei. Există indicii nonverbale sau postural-faciale (un metalimbaj) care pot influenţa intervievatorul? Cercetări recente au demonstrat că unele scene plăcute pot avea un anumit efect asupra evaluărilor. Acest ideal însă nu este neapărat necesar să fie identic la doi intervievatori care prestează aceeaşi activitate în acelaşi context. oferindu-se imediat şi un răspuns. (5) Informaţiile despre muncă. Intervievatorul are un candidat-prototip (ideal) în vedere atunci când intervievează una sau mai multe persoane? Dacă este aşa. Intervievatorii bărbaţi se pare că sunt afectaţi în sens negativ de mirosul parfumului utilizat de interlocutor. s-a constatat că unele manifestări nonverbale (gesturi. 1976). dar se pare că există unele efecte legate mai mult de anumite tipuri de decizii. (3) Plasarea temporală a informaţiei. (2) Natura negativă/pozitivă a informaţiei. atunci când sunt antrenaţi într-un interviu.

15 la . nu la toate (de exemplu. deprinderile sociale). Foarte multe studii au demonstrat că interviul standardizat este superior altor tipuri de interviuri. îmbrăcămintea. Fidelitatea creşte dacă (1) operatorul de interviu şi-a construit un standard (o persoană ipotetică ideală sau prototip) pe care o utilizează ca să facă comparaţii şi (2) candidaţii diferă mult între ei (aceasta înseamnă că unii sunt întradevăr buni şi alţii slabi). se pare că intervievatorii neexperimentaţi pot intra în panică dacă văd că pe parcursul interviului nu identifică niciun talent real manifestându-se o tendinţă mai mare de a accepta candidaţii mediocrii sau slabi. Numărul de informaţii obţinute de un intervievator este direct proporţional cu precizia deciziei finale? Da.80) (Muchinsky.(10) Efectele de contrast. Studiile care au abordat această problemă au demonstrat existenţa unor oscilaţii mari în ce priveşte valoarea coeficienţilor de fidelitate (de la . o conversaţie cu un scop. mirosul etc. 1990). În schimb. Dacă operatorilor de interviu li se cere să facă o serie de aprecieri referitoare la anumite dimensiuni de personalitate şi la modul în care acestea se potrivesc postului pe care doresc să-l ocupe indivizii. evaluatorii vor fi constanţi sau fideli în aprecierile pe care le fac.). reuşita acestei conversaţii ca predictor a performanţelor în muncă se face după aceleaşi criterii ca şi orice predictor. da. evaluările vor prezenta o dispersie mai mare. Utilizarea interviului de tip standardizat va îmbunătăţi fidelitatea acestuia? Absolut. Fidelitatea interviului Fidelitatea interviului se referă la similaritatea judecăţilor făcute de acelaşi operator de interviu în două momente diferite (fidelitate intraintervievator) sau similaritatea judecăţilor făcute de diferiţi operatori de interviu cu privire la acelaşi candidat (fidelitate interintervievatori). Acest lucru are ca şi cauză faptul că intervievatorii au propria lor grilă de evaluare a 37 . multe studii pe această linie fiind efectuate cu studenţi care au jucat roluri de intervievatori. În acest caz. Dacă problema este de a evalua ruta profesională a unui candidat. Intervievatorii experimentaţi realizează mai multe decizii valide şi fidele. Există o tendinţă de favorizare a unui candidat faţă de altul din grupul de candidaţi? Nu există prea multe evidenţe în acest sens. comparativ cu intervievatorii neexperimentaţi? Studiile întreprinse constată că nu. cu atât evaluările şi deciziile sale vor fi mai precise. în termeni de fidelitate şi validitate. Dacă fidelitatea intraintervievatori este relativ mare. (11) Experienţa intervievatorului. există un efect al înfăţişării (de exemplu. (13) Precizia cu care intervievatorul este capabil să exploateze răspunsurile date de candidat. Are înfăţişarea candidatului vreun efect asupra deciziilor intervievatorului? Aşa cum am văzut şi mai înainte. în acest context trebuie luat în considerare şi alt factor care se pare că joacă un rol critic şi anume ce li se cere intervievatorilor să evalueze. Cu cât va putea obţine un intervievator mai multe informaţii de la un candidat. De fapt. cum pe bună dreptate considerau Bingham şi Moore (1941). (14) Structura interviului. Din ceea ce am discutat până în acest moment ne-am putut da seama că tehnica interviului este. fidelitatea notelor acordate va fi scăzută. nu acelaşi lucru se poate spune despre fidelitatea interintervievatori. Studiile care s-au ocupat de fidelitatea intraintervievatori au demonstrat că aceştia sunt constanţi în evaluări. (12) Înfăţişarea. dar acesta este limitat la câteva aspecte. Ceea ce le place sau le displace la un candidat este destul de stabil în timp. ei fiind în acest fel fermi în evaluările pe care le fac.

consideraţii recente De la început este bine să facem o precizare cu privire la predicţia clinică şi predicţia statistică. interviul bazat pe integrarea într-un complex de date combinate statistic (de exemplu ecuaţii de regresie multiplă).). ele referindu-se şi la scorurile obţinute la teste.constructelor de personalitate şi de traducere a acestora în performanţe profesionale. iar într-un singur studiu se demonstrează superioritatea metodei clinice faţă de aceea statistică. interviul rămâne o tehnică preferată pentru cei care răspund de angajarea personalului. deci nici o bază fundamentată ştiinţific. Şi validitatea lor este deci foarte diferită. Psihologul american Paul Mehl a desfăşurat câteva studii care au analizat comparativ interviul clinic faţă de interviul care intră întro combinaţie statistică. Rezultă că aceste informaţii depăşesc cadrul simplei conversaţii. Şi totuşi. Validitatea intervievatorului este adesea punctul critic pentru validitatea celorlalte surse care stau la baza procesului decizional pe bază de interviu. estimează validitatea interviului la . ni se prezintă într-o altă lumină. date biografice etc. Interviul în forma sa simplă de conversaţie sau anamneză clinică are o anumită valoare. Mehl (1965) a analizat 55 de studii găsind că 33 sunt clar în favoarea predicţiei statistice faţă de predicţia clinică. în general mai mică decât validitatea testelor psihologice. aceasta se referă la ansamblul informaţiilor culese despre un candidat şi care atrag atenţia intervievatorului în predicţia performanţelor în muncă. scrisori de recomandare şi evaluări ale performanţelor în posturile de muncă deţinute anterior. În general. Dacă interviul clinic nu are nici un suport statistic. mai realistă şi cu o altă valoare. care poate facilita succesul într-o anumită profesie cum ar fi de pildă aceea de agent comercial. Este chiar dificil să spunem cât din decizia de angajare aparţine numai judecăţii operatorului de interviu şi cât de mult ţine ea de alte informaţii. 9 studii raportează coeficienţi de validitate ierarhizaţi între . unde numai operatorul de interviu a fost unica sursă de informaţii. Carlson (1972) arată că din 13 studii pe care le-a examinat. Interviul de selecţie . Cercetările care s-au ocupat de această problemă au arătat clar că unii operatori de interviu sunt buni iar alţii mai slabi. este cât de multă încredere trebuie să se aibe în astfel de decizii. pe de altă parte? Cu alte cuvinte. se ştie că agresivitatea este o dimensiune de personalitate. operatori de interviu diferiţi vor avea grile de evaluare diferite privitor la ce înseamnă agresivitatea în profesia respectivă şi cât de multă agresivitate trebuie să posede un candidat pentru a avea succes în postul respectiv de muncă.15 şi . Reily şi Chao (1982). şi câtă încredere se poate avea în operatorul de interviu. interviul este mult mai apropiat 38 .19. în ciuda multiplelor inconveniente. Validitatea interviului O întrebare frecventă pe care şi-o pun cei care utilizează interviul ca mijloc de selecţie profesională. El susţine ideea superiorităţii combinaţiilor statistice faţă de cele clinice în predicţia comportamentului. care este validitatea interviului ca instrument de selecţie şi care este validitatea intervievatorului? Validitatea intervievatorilor se referă la capacitatea acestor operatori de a fi precişi. De pildă. în 17 studii a constatat că despre nici una din metode nu se poate afirma că este superioară celeilalte. de a fi judecători sensibili ai aptitudinilor umane. diferită de interviul integrat în alţi itemi de informaţie (teste psihologice. pe de o parte. Într-o acţiune de selecţie a agenţilor comerciali.25. În ceea ce priveşte validitatea procesului de intervievare.

mediu. Webster.de anamneza clinică. în deciziile de personal. Studiul stresului intervievatorului se pare că are o importanţă considerabilă în prelucrarea informaţiilor decizionale. Tabelul 2. 1982). stresul intervievatorului este cel mai probabil să-l conducă pe acesta la decizii inprecise.33. bazat pe câteva lucrări mai recente (Barr & Hitt. desigur că în termeni mult mai riguroşi. Pentru această categorie de subiecţi starea de stres este anihilată de situaţie. În primul rând. Un incident critic este o descriere a unui eveniment care s-a dovedit a fi important (critic) pentru succesul sau eşecul într-o sarcină specifică de muncă. În acest context. aduc câteva completări utile. Utilizând evaluările şefilor nemijlociţi ca fiind criteriul. Webster. Acest tip de interviu a furnizat un coeficient de fidelitate interintervievatori de . fără însă să le respingă total. anume interviul situaţional. simplu. şi slab. în acord cu E. în domeniul discutat. nu de persoana intervievată. el opunându-se total experimentelor în care sunt utilizaţi “subiecţi de paie” şi aduce unele argumente în legătură cu pericolul utilizării unor situaţii artificiale în cercetarea interviului de selecţie. preferabil unui celui realizat de un singur intervievator. sunt necesare mai multe studii ancorate în paradigma cognitivă. pun sub semnul întrebării cercetările care investighează interviul prin folosirea aşa-numiţilor “subiecţi de paie". Ceea ce susţin Arvey şi Campion (1982) este că. Pentru a realiza însă astfel de studii. Circumstanţele stresante nu sunt cele care afecteaza intervievatul ci cele care pot afecta intervievatorul. 1986).80. Cu alte cuvinte trebuie făcut mai mult pentru a cunoaşte mecanismele prelucrării de informaţii de către intervievatori. candidatul poate fi întrebat ce va face dacă soţia şi cei doi copii sunt bolnavi de gripă şi stau în pat neavând cine să-i îngrijească. persoanei intervievate i se adresează întrebări care se bazează pe incidente critice care sunt specifice unui anumit post de muncă. Saari. Persoanei intervievate i se adresează o serie de întrebări bazate pe incidente critice cerându-i-se să răspundă la ele. un psiholog cu o experienţă de peste 30 de ani în practica şi cercetarea valorii interviului susţine cu claritate faptul că interviul poate fi înţeles numai în contextul unui complex decizional realizat în circumstanţe stresante. De pildă. Hakel. Acest lucru este normal deoarece cele mai multe informaţii sunt prelucrate de intervievator. a modului în care îşi formează ei o impresie despre un candidat şi dimensiunea sau extensia pe care o au diferite tipuri de distorsiuni asupra deciziei operatorului de interviu. Un răspuns cotat ca bun poate fi acela că dacă boala nu este serioasă. validitatea deciziilor de angajare luate pe baza acestui tip de interviu a fost de . Arvey şi Campion (1982). Un răspuns cotat ca mediu poate fi acela că cel în cauză va telefona şefului său direct ca să-l anunţe că va lipsi în ziua respectivă. ele trebuie să fie realizate în situaţii reale şi nu artificiale cu studenţi sau aşa-numiţi oameni de paie. 39 .5 prezintă câteva exemple de întrebări şi incidentele critice din care acestea au fost derivate. Landy (1989). este mai categoric. dar. Un răspuns slab este cotat acela care afirmă faptul că individul. Astfel. în egală măsură poate fi utilizat. E. O caracteristică importantă a acestei tehnici este că ea întruneşte câteva acorduri cu privire la ce înseamnă un răspuns bun. Pursell şi Campion (1980) propun o variantă optimizată a interviului structurat.C. Ca rezultat. Latham. Guion & Gibson 1988.C. va sta acasă fără să-şi anunţe şeful. Webster. Câteva studii mai recente care au prezentat sinteze legate de valoarea şi limitele interviului de selecţie au făcut unele sublinieri interesante (Arvey & Campion. 1982. candidatul va merge la muncă. Aceiaşi autori subliniază valoarea potenţială a interviului structurat şi a interviului realizat de un grup de intervievatori. 1986.

În general. Procedurile de selecţie experimentate se bazează şi ele pe un număr redus de candidaţi. Susţinătorii interviului de selecţie argumentează utilitatea sa prin predicţia unor însuşiri ca sociabilitatea. 3. dar din considerente practice el a devenit un instrument popular. Datele oarecum surprinzătoare. legate de consideraţiile privind nivelul de structurare a interviului. Interviul nu este un predictor valid. tind să fie şi mai buni predictori ai performanţelor în muncă. fluenţa verbală. testele 40 . Roth şi McDaniel (1996) realizează un studiu metaanalitic privitor la măsura în care interviul de angajare reflectă aptitudinile cognitive ale candidaţilor. acesta va fi eliminat din procesele de screening şi selecţie profesională. în ciuda evidenţelor pesimiste ale cercetărilor. Arvey şi Campion (1982) se întreabă pe bună dreptate de ce se utilizează interviul ca predictor al succesului profesional. deci ca instrument de selecţie profesională? Ei consemnează patru motive: 1. 4. Intervievatorii cred prea mult în iluzia validităţii personale. greu de detectat cu testele obişnuite. Întrebări de interviu Incidente critice Huffcutt. între evaluările prin intermediul interviului şi scorurile testelor de aptitudini. Poate el este mai potrivit pentru alte intervenţii la nivel organizaţional decât pentru decizii de selecţie. Ei au analizat 49 de studii găsind o medie a corelaţiilor corectate pentru restricţie de rang de .5 Exemple de întrebări de interviu situaţional utilizat în selecţia telefonistelor de la servicii de urgenţă (după Landy. chiar când sunt conştienţi de faptul că interviul nestructurat nu este valid. Bazaţi pe evidenţele cercetărilor iniţiate în ultimii cincizeci de ani se poate însă afirma cu certitudine că datele demografice/biodatele. 2. Studiile de validare iniţiate au o serie de carenţe cum ar fi numărul redus de subiecţi.Tabelul 2. probabil că viitoare studii pe această problemă vor veni cu date explicative mai complete. pot fi interpretate în sensul că un interviu mai puţin structurat este superior unuia prea structurat deoarece primul tinde să fie mai saturat cu abilităţi ???. (b) tipul de întrebări utilizate în interviu pot influenţa mărimea corelaţiei cu aptitudinile. (c) reflectarea abilităţilor în evaluări tinde să devină mai mare când scorurile testelor de aptitudini sunt cunoscute de către evaluator. deci iluzia validităţii personale va persista. Utilizarea interviului de selecţie rămâne încă o problemă controversată. Interviul nu este făcut pentru evaluare şi selecţie. Analizele efectuate au sugerat că: (a) corelaţia cu aptitudinile tinde să scadă cu cât creşte nivelul de structurare a interviului. 1989). Utilizatorii de interviuri cred că acesta este întradevăr un instrument valid. Mai mult.40. s-a constatat că evaluările prin interviu care corelează la un nivel superior cu abilităţile cognitive (evidentiate prin test???). (d) corelaţiile cu aptitudinile sunt în general mai mari când intră în discuţie posturi de muncă de mai mică complexitate. intervievatorii nu mai primesc un feedback asupra aprecierilor pe care le-au făcut. Este greu de crezut că în urma multor critici aduse interviului de selecţie.

A pune candidaţii să lucreze la o maşină de tricotat nu este posibil. a proiectat un aparat care se apropia foarte mult de maşinile de tricotat şi care putea să simuleze activitatea respectivă. această probă avea o dublă funcţie. Prin faptul că proba de lucru este preponderent cu administrare individuală. proba de lucru poate estima ceea ce o persoană poate face şi nu potenţialităţile sale (ceea ce va putea face). Desigur. Pe baza analizei muncii. PROBA DE LUCRU ŞI TESTELE SITUAŢIONALE Proba de lucru Aşa cum spune şi denumirea. Exemplu.) şi nu în acele profesii care implică relaţii sociale. proba de lucru îşi are limitele sale. efort (solicită un control şi o monitorizare individuală) şi bani (adesea se consumă materie primă şi se pierde mult timp). ea consumă timp (durata minimă de examinare este de cel puţin o oră). Deci ea este mai adecvată pentru evaluarea calităţilor profesionale ale muncitorilor calificaţi într-o profesie oarecare şi nu în evaluarea celor încă neiniţiaţi în profesia respectivă.40 (Dunnette.obiective şi chestionarele de personalitate constituie o bază mult mai fermă de evaluare şi selecţie a candidaţilor decât interviurile nestructurate. proba de lucru rămâne un instrument util pentru selecţia personalului. Cu alte cuvinte. Dacă 41 . În general. 1966. Aparatul era utilizat atât ca probă de selecţie. la o fabrică de tricotat. Proba de lucru este un instrument psihodiagnostic eficace mai ales în profesii cu conţinut manual (electrician. atît de test cît şi de estimare a performanţelor profesionale (Jurcău.60. Apoi. s-a constatat o bună corelaţie între performanţele reale în muncă şi performanţele obţinute la o probă de lucru. Cu toate limitele menţionate. tâmplar etc. Candidaţii percep astfel de teste ca foarte apropiate de profesia lor. Ea este o replică în miniatură a unui post de muncă. Testele situaţionale Testele situaţionale sunt probe potrivite pentru profesii manageriale. psihologul a desprins un set de abilităţi pe care o persoană care doreşte să se angajeze trebuie să le posede. Un avantaj major este că posedă o puternică validitate de aspect (este mai credibilă decât multe din testele tradiţionale). proba punea în valoare exact deprinderile pe care aceşti muncitori trebuie să le posede. proba de lucru (job sample). Sunt foarte apropiate de ceea ce am numit probă de lucru prin aceea că se derulează într-un cadru aproape sau chiar real. subiectul fiind pus în situaţia de a presta o activitate în condiţii foarte apropiate de situaţia reală. În acest caz. ei nefiind iniţiaţi în această profesie. Muchinsky. care rareori depăşesc valoarea de . psihologul. Instrucţia de lucru era foarte simplă. coeficienţii de corelaţie oscilează între . comparativ cu coeficienţii realizaţi între testele psihologice clasice şi performanţele profesionale.40 şi . 1990). măsoară deprinderile/aptitudinile de muncă prin extragerea din ansamblul acesteia numai a unui set de particularităţi caracteristice. mecanic. împreună cu alţi specialişti din fabrică. tapiţer. 1983). cât şi ca simulator în pregătirea profesională.

Discuţia grupului fără conducător (LGD) presupune lucrul cu un grup de candidaţi (de la doi la opt) care discută o problemă profesională şi pentru care nu a fost desemnată o persoanămoderator sau lider. dacă avem de-a face cu mai mulţi candidaţi pe un post. În cazul testelor de tipul in-basket. Mai mulţi observatori/evaluatori vor acorda note candidatului. va convoca o întrunire etc. domeniu pentru care prin tradiţie selecţia este greu de realizat. Scorurile obţinute sunt utilizate pentru a angaja sau respinge candidaţii pentru diferite posturi de conducere. 1990). cât şi de eficienţa rezolvării problemelor (versatilitatea în rezolvarea problemelor). Timpul consumat cu astfel de probe este mare (în medie trei ore pe persoană testată). facilitarea atingerii obiectivului grupului.15 şi .35 (Muchinsky. Conţinutul unui astfel de test este ales cu grijă: răspunsuri la scrisori. un grup de evaluatori observă discuţiile grupului şi evaluează pe fiecare participant după afirmarea ca individualitate. Testele in-basket au o bună corelaţie cu eficienţa muncii manageriale şi funcţii executive.proba de lucru este mai mult o replică a unei activităţi reale. în funcţie de productivitatea acestuia (cât de bine şi-a făcut munca). proba nu poate fi administrată fiind neeconomică. sociabilitate etc. Candidatul va redacta o scrisoare. S-a constatat că fidelitatea LGD creşte pe măsură ce creşte numărul participanţilor la discuţie. candidatul răspunde la un set de situaţii standardizate similare cu problemele pe care conducătorul unei companii. Corelaţia dintre performanţele profesionale şi LGD este între . Testele situaţionale pot fi grupate în două categorii: • cu rezolvare individuală (testele de tip in-basket) • teste cu rezolvare colectivă de tipul discuţiei grupului fără conducător (leaderless group discussion). redactarea unor rapoarte. luarea unor decizii. Şi în acest caz. va rezolva telefonic o situaţie. sau altă persoană cu funcţie managerială. De obicei. activităţi care cer răspunsuri imediate şi o organizare atentă a muncii. le are de rezolvat într-o zi obişnuită de lucru. testul situaţional este mai mult un decupaj dintr-o activitate complexă. 42 .

ceea ce este un element important în acest context. 43 . educţia relaţiilor şi corelaţiilor. realizarea modificării instinctive a adaptărilor în comportamentul deschis. inteligenţa este "ceea ce testele testează". O definiţie reală a inteligenţei este una care încearcă să ne explice adevărata natură a acesteia. se scriu cărţi de toate tipurile care abordează din diferite unghiuri de vedere problematica inteligenţei. DEFINIŢII ALE INTELIGENŢEI În primul rând trebuie să facem câteva precizări referitoare la natura însăşi a definiţiei inteligenţei. să construiască o serie de instrumente prin care să o măsoare într-o măsură acceptabilă. Binet afirma în spiritul respectiv că "inteligenţa este ceea ce măsoară testul meu". Ei speră probabil că îşi vor aduce o contribuţie la definirea ulterioară a inteligenţei. • Thurstone (1921): capacitatea de a inhiba ordonarea logică a răspunsurilor. în confuzia generală cu privire la natura inteligenţei şi definirea ei. O cale utilă de a desprinde ce se înţelege prin conceptul de inteligenţă. Psihometricienii. Definirea operaţională a inteligenţei se reflectă în metodologia de construire a testelor de inteligenţă. adică teste consacrate că ar măsura inteligenţa sunt corelate cu cele produse de ei. când constructorii adoptă cu prea multă uşurinţă tehnica validării concurente. mai optimişti. au reuşit. cât şi pe oamenii de ştiinţă. de a da răspunsuri diferite imaginate flexibil. Dar. Sternberg (1986) face o distincţie între definiţii “operaţionale” şi "reale". se vorbeşte despre maşini "inteligente" şi sunt organizate congrese pe trema "inteligenţei" artificiale. • Pintner (1921): aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situaţiile relativ noi din viaţă. Orice definiţie operaţională a inteligenţei. arată Sternberg (1986). în esenţă. este să explorăm ce spun cei care s-au ocupat de aceasta. În fiecare an se publică zeci şi zeci de articole despre inteligenţă. Dacă relaţia este semnificativă. O definiţie operaţională defineşte un concept în termeni de cale în care este măsurat. controversată şi. pe alocuri misterioasă. cu toate eforturile întreprinse. testul este adoptat ca test care măsoară inteligenţa. (b) Definirea operaţională a inteligenţei se pare că este o cale ideală pentru a realiza progrese în înţelegerea naturii inteligenţei.CAPITOLUL 3 TESTAREA INTELIGENŢEI Inteligenţa este una dintre cele mai fascinante subiecte de cercetare din psihologie. totuşi. prezintă două pericole: (a) Este circulară. • Thorndike (1921): puterea unor răspunsuri noi din punctul de vedere al adevărului sau faptelor. A. de a înţelege bine. de ce nu. Iată câteva definiţii: • Spearman (1904. definiţia inteligenţei rămâne eluzivă. adesea ambiguă. după Boring (1923). Descifrarea ei a preocupat atât pe laici. de a raţiona bine. Orientarea constructorilor de teste de inteligenţă este să proiecteze un test care să măsoare inteligenţa şi nu să o definească. • Terman (1916): capacitatea de a forma concepte şi de a înţelege semnificaţia lor. • Binet şi Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine. 1923): o aptitudine generală care presupune.

la gândire raţională şi la acţionare eficienţă în mediul înconjurător. Ceea ce se poate desprinde din aceste definiţii este că psihologii care au studiat inteligenţa sunt de acord asupra a două puncte de vedere. Kulcsar (1980): se pot desprinde două criterii importante în explicarea naturii psihologice a intelectului uman . Sub aspect funcţional. Humphreys (1971): întregul repertoriu de deprinderi achiziţionate. Eysenck (1986): transmiterea "error-free" a informaţiei prin cortex. 44 .• • • • • • • • Wechsler (1939): capacitatea de agregare sau globalizare a individului la acţiuni intenţionate. dinamică şi particulară de funcţii structurale. la bibliotecă sau în gară: "Ce înseamnă pentru dumneavoastră a fi inteligent?" Rezultatele investigaţiei au confirmat că atât experţii. O altă abordare în înţelegerea constructului de inteligenţă constă în studiul sensului popular al acesteia. Roşca şi Zorgo (1972): inteligenţa este o aptitudine foarte complexă în care sunt implicate numeroase procese psihice (gândire. memorie. atenţie etc. Pentru experţi ordinea în importanţă a calităţilor care definesc inteligenţa este: inteligenţa verbală. pot fi considerate de asemenea aptitudini. atenţie. al funcţiei îndeplinite. cât şi profanii definesc inteligenţa aproape în termeni similari. inteligenţa poate fi definită ca aptitudine generală orientată spre adaptare la situaţii problematice noi. anume că inteligenţa este (a) o capacitate de a învăţa din experienţă şi (b) că presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu.). formând astfel o structură cognitivă unitară. la intrarea într-un magazin. componente de performanţă şi componente de achiziţionare de cunoştinţe. realizarea conduitei inteligente presupune convergenţa proceselor. de cunoştinţe. aptitudinea de a rezolva probleme şi inteligenţa practică. de asemenea. Sternberg (1985. Piaget (1972): un termen generic care să indice formele superioare ale organizării sau echilibrului structurii cognitive utilizată la adaptarea la mediul fizic şi social. metacomponente. Sternberg ş. Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme sau de a crea produse într-o manieră elegantă şi care sunt de valoare în diferite structuri culturale. Pentru profani. aceste aptitudini le măsoară cele mai multe teste de inteligenţă. imaginaţie etc.cel funcţional şi cel structural. aptitudinea verbală şi competenţa socială. a funcţiilor psihice . care la rândul lor sub aspectul efectului. De fapt.care se pot îmbina într-un mod variat. (1981) au organizat un astfel de studiu care a constat în punerea unei întrebări pe stradă. ordinea este: aptitudinea practică de a rezolva probleme. aşa cum este utilizat termenul respectiv de către omul din popor şi conotaţia primită în acest context.spirit de observaţie. Sub aspect structural. . 1986): capacitatea mentală de automatizare a procesării informaţiei şi de a emite un comportament adecvat contextual în răspunsul la noutate. memorie. inteligenţa include.a. seturi învăţate şi generalizarea tendinţelor considerate intelectuale în natura lor şi care sunt disponibile în orice moment.

C. şi numeroşi factori specifici. 45 . Deci. s2. Două teste saturate în factor g vor corela puternic semnificativ. s3 etc. Acesta a fost punctul de start a teoriei pe care o va dezvolta şi care a marcat mult timp cercetările din psihologie. scorurile la un test de comprehensiune verbală sunt determinate în mare parte de nivelul inteligenţei generale. g. iar testele C şi D au o saturaţie mai scăzută în factorul g şi corelează mai slab unul cu altul). independent de inteligenţa generală. puterea corelaţiei (testele A şi B sunt mai mult saturate în factorul g şi corelează puternic.1 Spearman (1923). testele senzoriale). Despre factorii specifici. Prin educţie se înţelege procesul prin care cunoaşterea nemijlocită a naturii a două principii fundamentale sau elemente. g. B. Unele au rezistat timpului. În ceea ce priveşte factorii specifici. pe care îl asemuieşte cu "energia" sau "puterea" globală a cortexului. În această figură. Spearman nu dă prea mare importanţă factorilor specifici. afectate de aptitudinile specifice de a efectua sarcinile cerute de comprehensiunea verbală. s1. Spearan susţine că aceştia sunt unici pentru fiecare test şi independenţi faţă de nivelul general al inteligenţei. la rândul lor. la rândul său poate influenţa performanţa la test. Desigur. cercurile (A. 1927) a observat că aproape totdeauna între scorurile testelor cognitive apar corelaţii pozitive. conduce la cunoaşterea relaţiei dintre ele (educţia relaţiilor). De exemplu. dar ele sunt. Spearman a mai identificat faptul că fiecărui test îi este asociată şi o eroare de măsurare (e) care. susţine că unele teste sunt puternic saturate în factorul g. TEST A B C D Figura 3. Operând cu paterne de intercorelaţii Spearman a creat una din metodele statistice mult utilizate şi azi. el crede că au un substrat fiziologic localizat în grupul de neuroni implicaţi în operaţiile mentale cerute de rezolvarea unui test sau subtest. Aceste puncte de vedere sunt ilustrate grafic în Figura 3.1. dar instrumentele de măsură a inteligenţei au supravieţuit. educţia relaţiilor şi educţia corelaţiilor. multe fiind utilizate cu succes şi azi. în timp ce altele caracterizează în principal un factor specific (de ex. 1923. Testele lipsite de saturaţie în factorul g nu vor corela unul cu altul. Teoria celor doi factori (bifactorială) ai lui Charles E. D) reprezintă teste de inteligenţă şi gradul de suprapunere. Ne vom opri asupra celor care au atras atenţia cercetătorilor şi care au generat numeroase studii la timpul potivit.TEORII ALE INTELIGENŢEI Literatura psihologică menţionează mai multe teorii asupra inteligenţei. susţine că diferenţele individuale la nivelul factorului g se reflectă nemijlocit în utilizarea a trei principii ale cogniţiei: aprehensiunea experienţei. Spearman (1836-1945) Spearman (1904. Corelaţiile dintre scorurile testelor cognitive pot fi explicate în totalitate prin faptul că diferite teste reflectă o serie de măsuri parţiale ale aceluiaşi factor intelectual general. Spearman. scorurile obţinute la fiecare test cognitiv sunt influenţate de poziţia ocupată de o persoană faţă de un factor general intelectual sau de nivelul lui g. în baza teoriei sale. altele nu. el concentrându-şi eforturile pe definirea naturii factorului g. adesea teoria s-a diluat în timp. un factor general. analiza factorială. Cu ajutorul acestei metode el a descoperit că inteligenţa are la bază două tipuri de factori. în concepţia lui Spearman.

va trebui să inferăm relaţia dintre primele două elemente analoage. Modelul lui Burt a fost completat de autori ca El Koussy (1935). 46 . care cuprinde funcţiile receptive şi de execuţie. Ch.2. Burt discută în cadrul modelului său despre cinci etaje organizate ierarhic: Nivelul A reprezintă procesele senzoriale simple. în acest caz. Nivelul E este al proceselor generale. Nivelul D reprezintă etajul proceselor relaţionale superioare. trebuie să avem ceea ce se numeşte aprehensiunea experienţei. ceea ce C este pentru ? Un exemplu este următorul: Baterie : Lanternă : Soft : ? Pentru a rezolva această analogie. S. Modelul bifactorial al lui Spearman a fost completat şi amplificat ulterior de Sir Cyril Burt (18831972) care introduce factorii de grup intercalându-i între factorul general (g) şi cei speciali (s). Figura 3. conduce la cunoaşterea corelaţiei dintre primul element şi cel cu care este acesta în relaţie (educţia corelatelor) (English & English. Spearman se referă în acest caz la capacitatea de a infera relaţia dintre două concepte ca fiind educţia relaţiilor. Apoi.C. Educţia corelaţiilor se referă la aptitudinea de a aplica un principiu inferat la un nou domeniu. Sistemul ierarhic propus de Burt (1949) este prezentat în Figura 3. în cazul exemplului nostru.sau unde cunoaşterea unui singur element şi a unei relaţii. aceasta prin aplicarea regulii inferate la găsirea răspunsului corect. adică A este pentru B.2. Cele trei principii enunţate pot fi explicate prin examinarea manierei în care se rezolvă analogii de tipul A:B::C:?. mai întâi trebuie să înţelegem fiecare termen bazat pe experienţa trecută. Nivelul B cuprinde procesele perceptive şi motrice Nivelul C se referă la procesele asociative (memoria. Soft : Calculator. Dacă nu avem nici o idee despre ce este Baterie. Lanternă şi Soft. cuprinzând procesele de gândire împreună cu relevarea implicită sau explicită a relaţiilor cu combinarea relaţiilor şi cu procesele (judecăţile estetice). Burt. aptitudinile verbale. asociaţiile productive. 1958). rapiditatea funcţiilor mentale. Modelul structurii ierarhice a aptitudinilor după Sir C. dintre Baterie şi Lanternă. vor exista puţine şanse să completăm analogia corect. imaginaţia reproductivă. aritmetice şi aptitudinile practice care includ factorul spaţial şi pe cel mecanic). care introduce simbolul k pentru a reprezenta factorul spaţial. adică. atenţia.

nefiind însă identici cu acesta. subordonaţi factorilor minori de grup.3). ulterior el îl acceptă. similarităţilor etc.L. Roşca & Zorgo.perceperea (observarea) rapidă a detaliilor. nu ca unul primar. Aptitudinea spaţială .memoria brută. Thurstone a negat existenţa factorului g. analogii verbale etc. Aceştia sunt în relaţie de determinare cu factorul g. 1967. în sensul susţinut de Spearman şi şcoala engleză de psihologie iniţiată de acesta. toate vor corela pozitiv ca şi consecinţă a relaţiei cu factorul g.L. Raţionament . În continuare. o aptitudine cognitivă generală nu poate fi tăgăduită. Modelul ierarhic al lui Vernon Vernon (1950) consideră că atât Spearman cât şi Thurstone au dreptate. 1972). dar ca factor secundar. deductiv şi aritmetic. ca în anagrame sau texte cu rimă. scorurile testelor de comprehensiune verbală. Thurstone demonstrează că există o serie de factori comuni de grup ai testelor. Viteza perceptivă . Aptitudinea numerică .Thurstone (1887-1955) şi factorii de grup Thurstone (1931) dezvoltă tehnica analizei factoriale prin găsirea unor proceduri capabile să exploreze empiric matricele de intercorelaţii în vederea identificării existenţei şi denumirii unor factori de grup. Fluenţa verbală .Leon L. De exemplu. g. abilităţi de calcul. 47 . chiar dacă nu întotdeauna este manifestă.vizualizarea în spaţiu şi aptitudinea de a transforma mintal figuri desenate în spaţiu. numite factori majori de grup: verbal-educaţional (s:m) şi spaţial-mecanic (k:s). Dacă iniţial L. Evidenţele statistice susţin prezenţa factorului general.aptitudinea de a genera şi opera rapid cu un număr mare de cuvinte cu caracteristici specifice. anomaliilor. L. fiecărui factor major îi sunt asociaţi factorii specifici.deprinderea în operarea cu sarcini care presupun raţionament inductiv. în organizarea şi reglarea comportamentului (Cosmovici. Modelul lui P. Ea joacă un rol important în actele de gândire. Thurstone (1938) consideră că inteligenţa poate fi cel mai bine înţeleasă plecând de la o structură de şapte factori de grup sau factori primari (primary mental abilities): Comprehensiune verbală . astfel în modelul ierarhic al factorilor de grup pe care îl construieşte încearcă să-i împace (Figura 3.E Vernon sugerează luarea în considerare a unui factor general g prezent în toate testele care măsoară inteligenţa şi care poate fi divizat în doă categorii mari. Figura 3. 1950). analogii.vocabular.aptitudinea de a efectua repede şi precis diferite operaţii matematice.3 Modelul ierarhic al factorilor de grup propus de Vernon (Vernon. Pe baza scorurilor obţinute la 60 de teste. înţelegerea textelor. Memoria asociativă .

Mulţi din itemii testului vor pune accent pe una din următoarele operaţii: • cogniţie . una din figurile proeminente ale psihologiei americane a continuat munca lui L.extragerea din memorie a unui item corect (ex. el nu a mai acceptat ideea existenţei unui factor general intelectual susţinând că inteligenţa este organizată în funcţie de trei dimensiuni: • Operaţii . Pentru fiecare dimensiune este reprezentat câte un factor de grup sau câte o categorie a activităţii intelectuale.L. au avut repercusiuni asupra construcţiei de teste psihologice şi organizării examenului psihologic.4).materialul cu care sunt efectuate operaţiile. 1985).descoperirea. cunoaşterea.forma în care informaţia este stocată şi procesată. atât al lui Thurstone cât şi al lui Vernon sau a celor care au încercat să le optimizeze. ele fiind destul de populare şi astăzi.Modelele ierarhice. găsirea cuvântului potrivit la un joc de cuvinte încrucişate) • evaluarea .determinarea a cât de bine un item oarecare de informaţie satisface exigenţele logice specifice 48 . Modelul structurii intelectului al lui Guilford (1897. Pe prima dimensiune a paralepipedului apar tipurile de operaţii intelectuale cerute de test.ceea ce o persoană face. • Conţinuturi . • Produse .operarea cu itemi de informaţie care presupun implicarea memoriei (ex. serii de numere sau litere) • gândirea divergentă .P. Guilford este tridimensional (Figura 3. Guilford s-a îndepărtat de modelele anterioare. Thurstone de descoperire a factorilor care se presupune că ar intra în componenţa inteligenţei.extragerea din itemii memoraţi a unei clase specifice astfel ca denumire de obiecte care toate se pot caracteriza prin aceea că sunt grele sau comestibile • gândirea convergentă . înţelegerea • memorie . Guilford (1967. fiecare cu componentele sale. Modelul pe are l-a propus J. Ele au permis o oarecare ordonare a intervenţiilor psihologice. Modelele ierarhice au supravieţuit timpului.) Joy P.

a treia dimensiune a modelului lui Guilford.o singură entitate care are o combinaţie unică de proprietăţi sau atribute • clase .aptitudinea de a înţelege starea mentală şi comportamentul altora Produsele.imagini • auditive . se referă la diferite tipuri de structuri mentale pe care creierul trebuie să le producă pentru a construi un răspuns corect. Există şase tipuri de produse: • unităţi . iîn mod obişnuit simboluri ale unor cuvinte • comportamente .simboluri matematice • semantice . o melodie sau o secvenţă de acţiuni) • transformări .Figura 3. un set de triunghiuri sau note muzicale reproduse cu o aceeaşi tonalitate • relaţii . aşteptarea tunetului după fulger) 49 .sunete • simbolice .ceea ce unităţi similare au în comun (ex.ceea ce implică un item particular (ex.4 Modelul structurii intelectului al lui Guilford (1985) Conţinutul se referă la natura materialelor sau informaţia prezentată persoanei examinate Cele cinci categorii de conţinuturi sunt: • vizuale .o conexiune observabilă între doi itemi (ex.o schimbare într-un item de informaţie (ex.sensuri.trei sau mai mulţi itemi care formează un întreg recognoscibil (ex. o corectare de ortografie) • implicaţii . două tonuri pe o anumită octavă) • sisteme .

vom avea în total 5 x 6 x 4. 1985) propun o teorie a structurii inteligenţei bazată pe tehnica analizei factoriale. Pentru fiecare dintre factorii identificaţi pot fi construite teste speciale. dacă subiectului i se prezintă un număr oarecare de figuri şi i se cere să le clasifice în cât mai diferite feluri având posibilitatea să încadreze aceeaşi figură în mai multe clase. Bazat pe această presupunere. Ea se referă la o capacitate înnăscută de a învăţa şi rezolva probleme. Totuşi unii psihologi îl consideră "dubios" (Murphy & Davidshofer. Aceşti doi factori sunt denumiţi inteligenţă fluidă (gf) şi inteligenţă cristalizată (gc) Inteligenţa fluidă este în general nonverbală. El s-a încadrat foarte bine în practica testării psihologice. viteza perceptivă. învăţarea calculului probabilităţilor în şcoală). el şi construieşte Culture Fair Intelligence Test în încercarea de a elimina distorsiunile introduse de acţiunea diferenţelor culturale în testare. corelaţiile înregistrate în astfel de situaţii au fost numai moderate. inteligenţa cristalizată reprezintă ceea ce cineva a învăţat deja prin investiţia de inteligenţă fluidă într-o situaţie culturală dată (ex.1972). aceðtia găsesc doi factori majori şi nu unul general sau mai mulţi factori de grup. Prin contrast. adică 120 de factori. Guilford a reuşit să identifice 98 din cei 120 de factori. 1985) propun o variantă expandată a teoriei pe care o privesc ca un model ierarhic cu cele două forme de inteligenţă. În studiile pe care le-au efectuat cei doi autori. 1988). Ulterior. fluidă şi cristalizată. organizarea auditivă etc. şase din a doua şi patru din a treia. cu un conţinut figural realizând ca produs mai multe clase. situate la punctul de pornire a ierarhiei respective. afirmând că în viitor vor fi identificaţi şi ceilalţi (Guilford.P. 1971) si apoi Horn (1968. le-a sugerat chiar unele idei noi. atunci va putea fi vorba de manifestarea gândirii divergente. fiecare în parte reprezintă câte un factor al activităţii intelectuale. Inteligenţa ca un construct biologic 50 . Cattell (1940) consideră că instrumentele de măsură ale acesteia sunt "culturefree". altul evaluarea de relaţii cu conţinut comportamental etc. altul memorarea de clase cu conţinut simbolic. 1991). o formă a eficienţei mentale relativ independentă de cultură. Inteligenţa cristalizată este dependentă în foarte mare măsură de aspectul cultural şi este utilizată în sarcini care cer răspunsuri sau deprinderi învăţate. va reprezenta memorarea de clase cu conţinut figural. Inteligenţa fluidă şi cristalizată Raymond B. Cattell (1905 . ne aşteptăm ca cele două forme de inteligenţă să coreleze. Guilford nu a creat probleme deosebite constructorilor de teste. Un cubuleţ. Cattel (1971) şi Horn (1982. De pildă. Deoarece întâlnim cinci variante din prima dimensiune. Modelul atomist al inteligenţei proiectat de J. dimpotrivă.Când se întâlnesc cele trei variante din cele trei categorii apare un cubuleţ care. Datorită faptului că inteligenţa fluidă se manifestă nonverbal fiind dependentă de expunerea la o anume cultură. Inteligenţa fluidă este utilizată când o sarcină pretinde adaptarea la o situaţie nouă. Dacă inteligenţa cristalizată apare când inteligenţa fluidă operează în contextul unui anumit produs cultural.1998) (1941. De fapt. În acest caz este vorba de gândire divergentă fiindcă se dau mai multe soluţii posibile şi nu se caută o singură soluţie ca în cazul gândirii convergente (Roşca & Zorgo. Ei discută astfel despre o serie de subcomponente de identificare a inteligenţei şi care includ organizarea vizuală.

De exemplu. Comportamentul inteligent solicită din partea creierului să fie bine organizat şi să se realizeze o bună sincronizare a activităţii electrice între celulele cerebrale. după proiectarea unei lumini de blitz în ochii unui subiect. Desigur. Neuronii trebuie să transmită impulsuri electrochimice calibrate precis. se va observa un patern al undelor cerebrale.5) Figura 3. Media potenţialului evocat (MPE) tipic pentru subiecţi cu IQ superior şi cu IQ inferior. 51 . Ertl şi Schafer (1969) au fost printre primii care au studiat corelaţia dintre inteligenţă şi undele cerebrale. au apărut şi critici la adresa acestei practici susţinându-se că studiile corelaţionale în acest caz nu sunt suficiente. Înregistrarea activităţii electrice a creierului este foarte complexă. Activitatea electrică colectivă a celulelor cerebrale poate fi măsurată cu ajutorul electrozilor plasaţi pe scalp. Ei au descoperit o relaţie semnificativă între forma biocurenţilor cerebrali şi IQ (Figura 3. percepţiilor. s-a constatat că lungimea zig-zag-ului undei MPE corelează semnificativ cu scorurile IQ (r=.5. Aceste experimente sunt însă promiţătoare şi poate vor deschide noi orizonturi în descifrarea mecanismelor acţiunilor inteligente. specifice senzaţiilor. proceselor superioare de gândire care au loc etc.77). O medie a potenţialului evocat (MPE) se poate calcula pentru fiecare individ de la câteva mii de înregistrări.Cei mai mulţi cercetători ai inteligenţei au studiat-o prin metoda clasică prin construirea unui test şi corelarea performanţelor realizate cu notele şcolare sau alţi indici de performanţă intelectuală ori performanţele la alte teste care pretind că măsoară inteligenţa. care poate fi măsurat şi înregistrat. Iată deci cum o măsurare biologică poate fi un excelent predictor al nivelului inteligenţei măsurate prin IQ. Foarte puţini psihologi au avut ideea să investigheze inteligenţa plecând de la proprietăţile creierului însuşi. dar s-a putut demonstra o predicţie a unor răspunsuri la anumiţi stimuli. Ulterior. Se poate deci obţine un patern precis şi totodată specific pentru diferite tipuri de reacţii la diferiţi stimuli. este necesară o orientare teoretică mai explicită care să permită legarea inteligenţei ca trăsătură psihologică de procesarea informaţiei la nivel neural.

R. Sternberg (1985.1 Teoria triarhică a lui Sternberg .1 ne prezintă un rezumat explicativ al teoriei triarhice a inteligenţei a lui R. un aspect subliniat.M. 1986) a propus o structură diferită a inteligenţei. inteligenţa experenţială (când un anumit comportament este inteligent).Teoria sa subliniază că activităţile mentale pot fi sparte în componente şi că diferite sorturi ale acestora pot fi utilizate pentru ca să achiziţionăm informaţii îndeplinind sarcini mintale specifice. în ce context). Terman. QI sau CI. raţionamentul silogistic) Componente de achiziţionare de cunoştinţe (ex. inteligenţa contextuală (care comportament este inteligent. de mulţi predecesori. Sternberg îşi denumeşte teoria "triarhică" deoarece ea se ocupă de trei faţete ale inteligenţei: inteligenţa componenţială (cum este generat comportamentul inteligent. aptitudini de a achiziţiona cuvinte) Inteligenţă experenţială Aptitudinea de a opera cu noutăţi Aptitudinea de a automatiza procesarea informaţiei Inteligenţă contextuală Adaptarea la mediul lumii reale Selectarea unui mediu potrivit Modelarea mediului Teoriile cognitive despre inteligenţă. în anul 1916. Coeficientul de inteligenţă Termenul de "coeficient de inteligenţă" (William Stern a introdus acest termen în anul 1914) pe care îl găsim prscurtat în lucrările de specialitate cu iniţialele IQ. Sternberg. planificare) Componente de performanţă (ex. a fost introdus pentru prima dată de L. planificând. cum este şi aceasta a lui R. monitorizând şi evaluând procesele mintale generale.un rezumat explicativ inteligenţă componenţială Metacomponente sau procese de execuţie (ex. Ele pot altera căile în care proiectăm. se referă la procesele cognitive fundamentale implicate în achiziţionarea de cunoaştinţe şi în performanţă). cu ocazia adaptării americane a Scalei Binet-Simon difuzată sub denumirea de Stanford-Binet Intelligence Test. Teoria sugerează că adaptarea la mediu este o măsură critică a inteligenţei. interpretăm şi utilizăm testele care măsoară inteligenţa generală. Sternberg. de altfel. J. Tabelul 3.J.Teoria triarhică a inteligenţei a lui Sternberg R. Tabelul 3. Formula de calcul a IQ-ului este următoarea: IQ = (VM/VC) x 100 unde: IQ = coeficientul de inteligenţă VM = vârsta mentală VC = vârsta cronologică 52 . au un impact mare asupra proiectării testelor de inteligenţă şi a testării ei.J.J.

ea sugerează faptul că o dată cu creşterea în vârstă. D. utilizarea formulei IQ=VM/VC este improprie. Deşi determinarea IQ este destul de populară printre psihologi. Această procedură de calcul urmăreşte curba normală aşa că tabelele curbei normale pot fi utilizate simplu la transformarea scorurilor de test în scoruri IQ. Acest instrument s-a impus. una pentru copii şcolari (WISC-R) şi una pentru adulţi (WAIS-R) (R înseamnă că este versiunea nouă. Când vârsta mintală este superioară celei cronologice. Când problema este transferată măsurării inteligenţei adulţilor. dacă o persoană a cărei scor de test este cu două abateri standard deasupra mediei. IQ-ul este mai mare de 100 spunându-ne că persoana în cauză se situează peste media performanţelor. va primi un scor IQ de 130. Repere istorice Testele pentru măsurarea inteligenţei proiectate de David Wechsler sunt probe cu administrare individuală. La testele moderne. dar. destinat explorării inteligenţei. Cineva al cărui scor este cu o abatere standard sub medie. se ivesc probleme imposibil de rezolvat pe baza QI-ului. este utilizată în calculul IQ o abatere. Wechsler îşi începe proiectarea testului său de inteligenţă în anul 1932. să penalizeze nejustificat persoanele mai în vârstă. va primi un IQ de 100. Ea a dominat aria testării individuale a inteligenţei până în jurul anului 1930 când David Wechsler. fiind în final cunoscută şi distribuită în 1916 sub denumirea de Scala de Inteligenţă Stanford-Binet. Ea a fost preluată în Statele Unite unde a fost tradusă în 1908 de către H. un copil de 4 ani cu VM de 5 ani va primi acelaşi scor IQ (120) ca şi unul de 8 ani cu o VM de 10. Astfel. abilităţile cognitive chiar descresc în performanţă odată cu vârsta. este nesigur că cei doi copii vor realiza aceeaşi performanţă superioară raportată la grupul lor de vârstă. Dacă cineva va trăi mai mult.Un IQ de 100 indică normalul sau media performanţei intelectuale. Inteligenţa nu creşte cu vârsta. Când o persoană obţine un IQ sub 100. Bonnardel 53 etc.) De exemplu. revizuită). în contextul unui examen psihologic de selecţie profesională. Se ajunge astfel ca IQ-ul calculat pe baza vârstei mentale. Domino-48. fiind în căutarea unui instrument simplu de evaluare a inteligenţei pentru secţia de psihiatrie a Spitalului Bellevue.H. totuşi. Cu alte cuvinte. SCALA DE INTELIGENŢĂ WECHSLER PENTRU ADULŢI (WAIS) Binet şi Simon (1905) au construit prima scală de testare individuală a inteligenţei. iar o persoană cu un scor egal cu media. scade inteligenţa. va primi o cotă IQ de 85. în timp fiind proiectate o variantă pentru preşcolari (WPPSI-R). la multe dificultăţi de interpretare. astăzi nimeni nu mai foloseşte în calculul IQ vârsta mentală. De 53 . el intrând în prezent şi în limbajul curent şi al nespecialiştilor. Ele sunt utilizate numai de un personal cu pregătire specială în administrarea şi interpretarea datelor obţinute. înseamnă că a obţinut o performanţă sub standard. acest coeficient calculat pe baza vârstei mintale a dus. În primul rând a apărut o problemă tehnică indusă de faptul că performanţa nu prezintă niveluri egale de variabilitate pentru toate vârstele. riscă să realizeze un IQ de zero! Din motivele menţionate. un psiholog de la Spitalul Bellevue din New York lansează un nou instrument. Goddard şi apoi revizuită la Universitatea Stanford. mai simplu şi elegant. Abaterea IQ se obţine prin calcularea abaterii standard pe scorurile unui test specific de inteligenţă (ex.

Determinarea IQ-ului este făcută după o metrică comună pentru toate formele testului.fapt. Wechsler. Acest punct de vedere este însă discutabil. Ideile de la care a plecat au fost sintetizate astfel: • itemii testelor nu se adresează adulţilor • prea multe întrebări din test pun accent pe operarea cu cuvinte • instrucţiunile de lucru pun accent prea mare pe viteza şi precizia de lucru • încrederea acordată vârstei mintale este nerelevantă pentru testarea adulţilor. Examinatorul are astfel posibilitatea să compare facilităţile pe care le are subiectul în operarea cu material verbal (simboluri) şi aptitudinile de manipulare cu obiecte şi patterne perceptive vizuale. El nu a fost un psiholog creativ. Pentru aceasta el divide scalele în scale de performanţă şi scale verbale. psihozele şi tulburările emoţionale au un pattern de forma V>P. Wechsler a recunoscut ulterior că erorile de măsurare. D. D. scorurile scalelor pe fiecare subtest au o medie de 10 şi o abatere standard de 54 . A rectificat unele imperfecţiuni constatate la testele în uz care măsurau inteligenţa. caracterizează principiul constructiv al scalelor Wechsler. studierea efectelor vârstei asupra inteligenţei etc. Dihotomia între aptitudini verbale (V) şi aptitudini de performanţă (P) este considerată importantă în diagnoza psihologică. o formulă asigurând transformarea operativă a scorurilor test de la o formă inferioară a testului la alta revizuită. La psihopaţii adolescenţi şi persoanele mediu retardate. Ca să corecteze erorile menţionate. aceasta pentru toate testele şi toate grupele de vârstă.IQ-ul mediu este de 100 cu o abatere standard de 15. s-a dovedit însă validă în multe situaţii astfel ca analiza relaţiei dintre scoarţa cerebrală şi comportament.Această concepţie a lui D. pot cauza fluctuaţii în performanţă şi deci şi în IQ). D. Wechsler s-a inspirat în construcţia scalei sale din scalele Binet-Simon testele Army Alpha şi Beta. Wechsler a dat şi o nouă metodă de obţinere a IQ-ului. invarianţa IQ-ului cu vârsta nu este de fapt o caracteristică inerentă naturii umane (chiar D. Astfel. Wechsler a construit un test special pentru adulţi care prezintă un echilibru între probele verbale şi cele neverbale şi reduce orientarea pe viteza cu care se dau răspunsurile la itemii testului. În plus. vechea formulă: virsta − min tala IQ = virsta − crono log ica a fost înlocuită cu o formulă nouă: scorul − prezent − sau − atins IQ = media − scorului − asteptat − pentru − virsta − respectiva Această nouă formulă s-a bazat pe presupunerea că IQ-ul rămâne constant pentru o anumită categorie de vârstă la persoanele normale. Wechsler consideră că bolile organice ale creierului. (Cercetările ulterioare au demonstrat multe excepţii de la această regulă simplă de diagnoză.) Distincţia între deprinderile verbale şi cele specifice de performanţă.. Wechsler îşi proiectează scalele de măsurare a inteligenţei pentru a fi utilizate ca un ajutor în diagnoza psihiatrică. Testul Wechsler a cunoscut numeroase revizuiri (trecerea de la o formă a testului la alta nouă este foarte simplă. a IQ-ului constant. apare un pattern de forma P>V. chiar dacă aptitudinile intelectuale brute se pot modifica sau chiar deteriora. D. efectul practicii etc. Wechsler nu a creat o probă nouă în adevăratul sens al cuvântului. D. Ceea ce a realizat a fost un colaj fericit din probe psihologice existente. D. Din anul 1939 şi până în anul 1991.

Subtestul este similar cu itemii testului de Comprehensiune ai scalei Stanford-Binet. aceasta permiţînd examinatorului să analizeze scorurile la subteste în vederea identificării relativelor puncte tari şi slabe. Subtestul este proiectat să investigheze capacitatea de raţionament practic şi simţul comun. fiecare avînd figuri lacunare. Este compus din 14 probleme de nivelul şcolii elementare. înţelegerea sensului unor proverbe etc.aproximativ 3. WAIS conţine unsprezece subteste împărţite în şase subteste verbale şi cinci subteste de performanţă. Se operează cu 9 simboluri împerecheate cu nouă cifre. Subtestul constă în prezentarea orală a unei liste de şiruri de cifre cu o întindere de la trei la nouă şi care apoi trebuie reproduse oral. Persoana examinată trebuie să explice ce va face în anumite circumstanţe care îi sunt prezentate. Examinatul trebuie să spună ce înseamnă fiecare cuvânt. subiectul are la dispoziţie 1. 55 . Aceste subteste sunt prezentate în cele ce urmează. Subtestul conţine 40 de cuvinte de dificultate crescândă. dar în ordine inversă citirii lor. Subtestul este o versiune a aşa-numitului test de substituţie care a fost frecvent introdus în scalele de inteligenţă ca probă neverbală. de ce sunt urmărite unele activităţi. Scalele verbale Informaţii. Îmbunătăţirile aduc unele modificări referitor la eliminarea unor ambiguităţi şi excluderea itemilor care ar favoriza o tratare discriminativă a minoritarilor. Scala de performanţă Simboluri numerice (Digit Symbol). Descrierea testului WAIS WAIS a fost publicat în anul 1955 fiind urmat de WAIS-R care reţine din prima formă 80% din itemi. Vocabular. Subtestul este compus din 13 itemi care cer subiectului să spună prin ce se aseamănă două lucruri. Şiruri de cifre (Digit Span). care sunt prezentate oral şi vizual. ei sunt folosiţi în practica examinărilor psihiatrice pentru determinarea nivelului intelectual al subiecţilor. Cu această cheie în faţă. Fiecare problemă este prezentată oral şi se cere rezolvarea ei fără urilizarea creionului şi hârtiei.5’ ca să efectueze cît mai multe înlocuiri de cifre cu simbolurile adecvate pe foaia de răspuns. Au fost evitate cunoştinţele academice şi cele de specialitate. Subiectul trebuie să spună ce lipseşte din fiecare figură. Comprehensiune (înţelegerea sensului). Itemii fac apel la cultura generală a individului şi. Subtestul conţine 21 de imagini. În partea a doua a testului subiectul trebuie să reproducă liste de la două la opt cifre. Subtestul conţine 29 de itemi care acoperă o varietate mare de informaţii pe care un adult le achiziţionează din cultura în care trăieşte. Similarităţi. Aritmetică. Completare de imagini. în general. Subtestul este compus din 14 itemi.

Raven. Acesta ar fi într-o relaţie strânsă cu inteligenţa. aceasta pentru testele Aritmetică. Spearman a dezvoltat teoria 56 . 1985). în limba română există corespondentul de “deprindere” (precizăm că. Raven numărându-se printre elevii săi.8 şi de la această constatare ideea de a le grupa într-un factor comun. Prin măsurarea funcţiilor mintale aferente acestui factor general se poate determina nivelul unei anumite componente a inteligenţei. pot fi construite teste psihologice care să cuprindă sarcini psihometrice omogene. Penrose la o cercetare despre originea deficienţei mintale.C. Spearman şi J. Aceste noţiuni vor fi explicate pe baza înţelesului dat de cei doi psihologi amintiţi.C. ca instrument de măsură era folosit Testul Stanford-Binet căruia J. Vom încerca să evităm posibilitatea comiterii unor suprapuneri între noţiunile utilizate de Ch. La baza construirii MPR stă concepţia lui Spearman (1923. MPR şi SV au fost proiectate să măsoare cele două componente ale factorului g identificate de Spearman. abiltăţile eductive şi abilităţile reproductive.S. de citire etc. Astfel el a decis construirea şi experimentarea unui test nou. Court (1988) menţionează în sinteza sa bibliografică peste 1. 1927) despre inteligenţă şi factorul g. Subtestul se compune din 8 itemi. Aptitudine eductivă. Astfel. Testul se compune din patru părţi/figuri. MATRICILE PROGRESIVE RAVEN Clarificări conceptuale Matricile Progresive Raven (MPR) şi Scala de Vocabular (SV) au devenit în cei peste 60 de ani care au trecut de la proiectarea lor printre cele mai populare probe de măsurare a inteligenţei generale.7 la . Ne referim la noţiunile de: Aptitudine generală. Adesea terminologia psihologică a creat confuzii în utilizarea unor termeni existenţi prin care creatorii lor au înţeles un lucru iar cei care îi utilizează. Inteligenţă generală. spunem “saturate” în inteligenţă sau ceea ce a devenit factorul g. cu alte cuvinte. în limba română. Există deci o istorie a acestui test. Spearman a obeservat că testele care definesc aptitudinile academice (aritmetice. Aptitudine reproductivă. Simboluri numerice. El a colaborat cu geneticianul L. Construcţii din cuburi. Aranjare de desene. În cotarea probelor se are în vedere atât viteza cât şi corectitudinea rezolvării lor. termenii “skill” şi “ability” au fost traduşi prin “deprindere”) Aptitudinea generală Ch. Se cere asamblarea din bucăţi a fiecărei figuri. J.) corelează între ele între . Fiecare item constă dintr-un set de desene care trebuie aranjate astfel încât să ilustreze o povestire cu sens. Raven i-a reproşat o operare greoaie şi o interpretare dificilă (Raven.C.800 de studii care au utilizat MPR şi SV. Subiectului i se arată un desen un anumit timp şi i se cere să-l reproducă cu ajutorul cuburilor. Acest subtest foloseşte un set de desene în roşu şi alb şi un set de cuburi colorate în roşu. Ch. Asamblarea de obiecte.Construcţii din cuburi.în care. alb şi roşu-alb. altul. Vom utiliza termenul de “aptitudine” şi nu de “abilitate” pentru care. Aranjarea de desene şi Asamblarea de obiecte. Raven crează MPR din necesităţi practice. Inteligenţă şi Aptitudinea de a rezolva probleme.C. J.

Acest lucru se traduce prin aceea că diferiţi indivizi vor contribui pe căi diferite la obţinerea unei performanţe într-o activitate similară. 1991). Problema nu este simplă. în această acceptiune a constructului respectiv. ea presupune derularea unor mecanisme de planificare ca activităţi cognitive anticipatorii (Hoc. patratelor şi triunghiurilor. mai bine spus. O percepţie realizată la nivelul unei impresii generale asupra întregului. 1991). Testele care măsoară factorul g. intuirea dincolo de o percepţie dată şi căreia nu i se poate descifra imediat claritatea sensului. Spearman înţelege când susţine că percepţia unei variabile tinde să evoce instantaneu o cunoaştere a unei relaţii şi invers. educţia (stabilirea. Aceasta înseamnă întotdeauna să căutăm un "Gestalt". Acest lucru înseamnă să posedăm reprezentări simbolice a liniilor. Aptitudinea de a percepe toate acestea se bazează pe experienţă şi învăţare culturală (Raven. formarea de constructe (preponderent non-verbale) care să faciliteze operarea cu probleme complexe care implică numeroase variabile mutuale dependente. în timp ce noţiunea populară de Aptitudine generală care se vehiculează cu constructul de IQ este depăşită în ce priveşte problematica destul de complexă educaţională sau de selecţie profesională.7. educţia colrelatelor. La baza ei a stat legea înţelegerii (trăirii} experienţei proprii. Sfera acoperită de conceptul de inteligenţă generală este foarte largă. Aceasta înseamnă că g reprezintă un construct important în predicţia unui domeniu sau altul de activitate. Multora le lipseşte această calitate sau. Practic. în timp ce validitatea predictivă pentru diferite performanţe ocupaţionale a fost de aproximativ 0. cu strategia care se va urmări în rezolvarea problemei. Raven & Court. Aptitudinea eductivă şi reproductivă Factorul g are două componente: fundamentale: aptitudinea eductivă şi aptitudinea reproductivă. Aptitudinea eductivă Activitatea mentală eductivă presupune oferirea de sensuri plauzibile. dar. fără să se creeze confuzie. Identificarea şi rezolvarea oricărei probleme presupune o percepţie contextuală.3 Raven. MPR ne dezvăluie o imagine interpretativă complexă care depăşeşte simpla citire a unui scor şi raportarea sa la un etalon. mai mult decât ‘Gestalt-ul’ general. sau de aptitudini generale. Raven. Inteligenţa generală presupune prezenţa capacităţii (aptitudinii) de a da un sens unei situaţii noi şi capacitatea de a utiliza o informaţie relevantă. 57 . va conduce la erori. Inteligenţa generală şi “g” Ch. Analiza înseamnă investigarea relaţiilor potenţiale sugerate de înţelegerea întregului. Acestea ar fi aptitudini şi abilităţi solicitate managerilor în procesul de luare a deciziilor. o impresie holistă a prezentării informaţiei. şi cele de inteligenţă generală. 1987). include şi o serie de calităţi ca raţionamentul şi un set complet de informaţii de specialitate. ea acoperă atât un set de aptitudini. există diferenţe individuale în ce priveşte perceperea ‘Gestaltului’. Privite din acest unghi de vedere. dezvoltarea de soluţii inedite. cercurilor. Spearman nu a susţinut niciodată că g acoperă toate aptitudinile cerute de comportamentul inteligent sau că cele două noţiuni sunt interschimbabile cu conceptul de “aptitudine”. Analiza ne conduce la “a vedea” problema.proceselor neogenetice. Factorul g măsoară neogeneza. fixarea) relaţiilor. Deci. cât şi cunoştinţe şi dispoziţii motivaţionale. în aceeaşi măsură. sunt utile în predicţia realizării academice (s-au înregistrat coeficienţi de validitate predictivă în jurul lui 0. Este ceea ce Ch. este inoperantă. MPR măsoară aptitudinile de educţie (stabilire) a relaţiilor. procesul percepţiei înseamnă o analiză a faptelor existente care se continuă cu ce trebuie făcut în continuare. & Court. investigarea inteligenţei generale.

testele pot măsura funcţii psihice/aptitudini diferite. o măsură a aptitudinilor reproductive. Aptitudinea eductivă este conceptual diferită de factorul g. respiraţia şi înălţimea. Pentru examinarea aptitudinilor academice. uneori exagerat. intercorelaţiile mari dintre teste ca fiind un indicator al substituirii sau redundanţei. Logica verbală poate opera la un moment dat. g este considerat ca fiind sinonim cu abilităţile academice generale. influenţele de grup. mai puţin contaminabile de relaţiile interpersonale. aptitudinea de a genera judecăţi. se poate utiliza SV. fluent redată verbal. Astfel. care a arătat că aptitudinile şi deprinderile de a conduce o simulare pe calculator nu are nimic comun cu aptitudinea şi deprinderile de a răspunde verbal la întrebări despre procesul respectiv. Aptitudinea reproductivă Comportamentul mental reproductiv presupune stăpânirea. cu o valoare predictivă mare. depind mai de grabă de intuiţia subiectului decât de asimilarea verbală. cu toate că acesta este utilizat pe o scară mai largă. Comportamentul eductiv face apel la un proces perceptiv care este mai mult activ decât analitic sau reproductiv. mai mult decât testele care evaluează gândirea critică. în egală măsură. este incapabilă să ajute la operarea cu un astfel de sistem în care suntem puşi în faţa unor multiple interacţiuni. Este ceea ce a fost demonstrat şi prin studiile lui Piaget despre conservarea volumelor: nu poate fi vorba de o aptitudine specială de a reţine în minte lungimea. dispoziţia şi aptitudinea de a căuta şi selecta fapte. reactualizarea şi reproducerea unui material (preponderent verbal) care structurează într-o manieră explicită. în general. Procesările amintite de la nivelul eductiv pun accent mai mare pe abordarea non-verbală. Logica verbală. El este un factor comun prezent în toate testele psihologice. legate de familiaritatea cu simbolurile specifice unui anume context cultural. Este deci vorba de a unifica cele trei dimensiuni într-un singur concept şi. arată aceşti psihologi. De aici o serie de confuzii. necesitatea unei analize clinice se impune întotdeauna. Aceasta a făcut pe unii psihologi să interpreteze. chiar şi în condiţii de suprapunere matematică. El presupune existenţa unei facilităţi de problematizare şi în aceeaşi măsură de rezolvare de probleme. O explicaţie în acest sens a fost dată de cercetarea lui Broadbent şi Aston (1976). într-un sens mai restrâns. aceste abilităţi sunt identificate prin teste care evaluează aptitudinile de actualizare a unor informaţii factuale. dacă aceasta se cere. elemente care se cer pentru conservarea volumelor. ci de operarea cu conceptul de volum. 58 . MPR sunt proiectate să măsoare aptitudinea eductivă într-o manieră în care rezolvarea depinde de achiziţionarea de constructe şi simboluri. bazată pe cunoaşterea problemei a unei istorioare. de a sesiza existenţa celor trei dimensiuni. Deşi se consideră că MPR sunt unul din cele mai bune măsuri ale factorului g testul nu şi-a propus ca scop acest lucru şi cu atât mai puţin să măsoare inteligenţa generală. numai cu două seturi de variabile. Dar. secvenţe sau clip cultural.MPR măsoară aptitudinea de a opera concomitent cu mai multe variabile sau aptitudinea de a opera cu constructe de nivel superior care facilitează o mai bună orientare în rezolvarea unor situaţii şi evenimente. Se pare că această aserţiune este falsă. bucle de feedback etc.

în mod special. facilitatea verbală este solicitată pentru a traduce ceea ce a fost înţeles în cuvinte. aptitudinea de investigare/căutare a soluţiei. comportamentul eductiv solicită identificarea problemei. este uşor de administrat şi de corectat. Abordarea MPR prin prisma exigenţelor psihologiei cognitive va aduce un plus de informaţie substanţială unor modalităţi noi de aplicaţii psihodiagnostice. nu. este lipsit de ambiguităţi interpretative. reconceptualizarea întregului domeniu (nu chiar a problemei în sine) şi monitorizarea tentativei de soluţionare a acesteia utilizând toate informaţiile disponibile. care sunt procesările care contribuie la rezolvarea efectivă a problemei şi cum sunt acestea descoperite pe parcursul procesului de rezolvare. Spearman la explicat prin ‘energie mintală’. Piaget) şi nu de activităţile/strategiile pe care subiecţii înşişi le dezvoltă. MPR şi aptitudinea de a rezolva probleme Am văzut că MPR măsoară aptitudinile eductive. teoretic. la ce acordă atenţie subiecţii şi a doua. tenacitatea) în relaţie cu sarcina etc. J. să le dezvolte aptitudinea de rezolvare de probleme (sau chiar ‘inteligenţa’ sau g -ul). trebuie să facem distincţie între a înţelege o idee şi aptitudinea de a comunica ideea respectivă. Ea funcţionează bine la un nivel educaţional mai înalt. Raven şi Court. multe din aceste cercetări nu au luat în considerare natura aptitudinilor eductive şi. SVMH este deci dependentă de cultură în timp ce MPR. cu excepţia studiilor lui R. Rezolvarea de probleme este o aptitudine complexă. Concret. cu un evantai aplicativ larg. dar ei au legat-o de comportamentul de rezolvare relativ la o sarcină (J. prima. cât şi a implicaţiilor lor personale şi sociale (Raven. relaţia dintre percepţie şi conceptualizare.Scala de Vocabular Mill Hill (SVMH) a fost asociată MPR cu scopul efectuării unei discriminări între cunoştinţele oamenilor şi aptitudinea de a reproduce concepte culturale verbale. utilizabil atât în experimente de laborator cât şi de teren. practic în toate activităţile vieţii cotidiene. Feuerstein. Plecând de la acest cadru conceptual. Din nefericire. Aptitudinea eductivă este facilitează înţelegerea. Adesea MPR a fost utilizat ca variabilă dependentă pentru eficienţa evaluării programelor destinate formării de aptitudini de rezolvare de probleme. Fireşte. specifică factorului g pe care Ch. mobilizarea atenţiei. Chiar şi lui R. • Adoptarea a două proceduri de rezolvare. 1991).C. 59 . În acest context au fost proiectate numeroase programe care să-i înveţe pe subiecţi să rezolve MPR. performanţele fiind în mare măsură dependente de acesta. Feuerstein îi lipseşte suportul legat de dezvoltarea aptitudinilor eductive. dezvoltarea de concepte. Acestea presupun o orientare masivă pe rezolvarea de probleme. Activitatea cognitivă implicată în rezolvarea de probleme este asociată cu o serie de componente afective şi conative. MPR şi SV sunt construite cu scopul studierii originii genetice şi a influenţei mediului privitor la cele două tipuri de abilităţi menţionate. Raven proiectează un test care. verificarea percepţiilor şi inferenţelor. Psihologii au studiat aptitudinea de a rezolva probleme. Evaluarea aptitudinii de rezolvare de probleme presupune utilizarea unei proceduri complexe: • Urmărirea strategiei adoptate în construirea MPR şi încercarea de a desprinde aptitudinile fundamentale în rezolvarea itemilor (de exemplu.

să nu se acorde o pondere prea mare prezenţei unor diferenţe nesemnificative între scorurile brute obţinute de un subiect. J. La fel. subiecţilor. psihologii au încercat să obţină informaţii suplimentare privind stilul de lucru din analiza erorilor. Uneori. Pe baza acestor constatări se pot lua unele decizii privitor la continuarea examenului psihologic cu alte teste. Fireşte orice comunicare a rezultatelor trebuie să îmbrace forma unei consilieri sau discuţii şi să fie realizată cât mai discret posibil. se va evita termenul de ‘vârstă mintală’ care nu face decât să creeze confuzii. În funcţie de context. în dezvoltarea. dar mai ales la formarea unor clase omogene de elevi. Astfel.C. Raven sugerează că astfel de date pot fi obţinute printr-un interviu clinic. al educaţiei în general. Cu privire la limitările MPR şi SV utilizatorii trebuie să respecte următoarele (Raven. MPR este utilizat în egală măsură în şcoală. rezultatele testării vor fi comunicate sau nu subiecţilor. 60 . 1991): • Limitele ponderii explicative a inteligenţei ca un construct. se ajunge astfel la interpretarea absurdă a unor rezultate. evaluarea psihologică în scop de repartiţie a elevilor la o formă de învăţământ sau alta. În nici un caz nu se va face o comunicare a rezultatelor în termeni de IQ. Acelaşi lucru se poate spune şi despre abaterea IQ care alimentează convingerea că aptitudinile urmează sau trebuie să urmeze curba Gaussiană. expresia şi operaţionalizarea acestor calităţi. de asemenea. oamenii crezând că la vârste cronologice diferite ei sunt alţi oameni. clinică sau în organizaţii industriale ori militare. Raven & Court.Comunicarea rezultatelor examinării cu MPR Intră în responsabilitatea psihologilor să comunice rezultatele examenului psihologic beneficiarilor acestora. Se recomandă. este indicat să se ocupe de structura competenţelor subiectului şi de dispoziţiile motivaţionale. în cazul că le interpretăm prin raportarea la diferite norme. de ce l-a dat. Totodată ei trebuie să respecte normele deontologice privind difuzarea rezultatelor examenului psihologic. Vom încerca să punctăm câteva dintre ele care ni se par semnificative pentru utilizarea eficientă a testului. Analiza erorilor ne poate spune când o persoană a dat un răspuns greşit. Obiectul utilizării MPR îl poate forma consilierea şcolară. • Domeniul utilităţii conceptelor de aptitudine eductivă şi reproductivă. Se recomandă psihologilor ca în comunicarea rezultatelor examenului cu MPR şi SV să se concentreze pe detalierea conţinutului aptitudinilor eductive şi respectiv reproductive. a naturii acestora şi stilul cognitiv al subiecţilor. rezultatele fiind communicate în termeni de intervale etichetate verbal (de exemplu. În ceea ce priveşte MPR se impun câteva precizări privind operarea cu rezultatele obţinute prin administrarea testului. • Rolul mediului. ‘intelectual superior’) ori procentual. Acest concept crează un cadru de injustiţie şi discriminare nejustificată.

fluenţa verbală este importantă. Problemele care urmează tratează o temă în cursul căreia rezolvarea problemelor se bazează pe argumente achiziţionate cu ocazia problemelor anterioare. în timp ce ordinea în care sunt prezentate problemele oferă o instruire în metoda de operare. Fiecare problemă a scalei este o ‘sursă’ a unui sistem de gândire. MPR a fost unul din testele pe baza cărora erau selecţionaţi aviatorii din RAF.C. acestea devenind din ce în ce mai dificile. Acest format ciclic. dar. MPR pot fi descrise ca "teste de observare şi gândire clară" (Raven. Într-un grup profesional. a cărei rezolvare este cât se poate de evidentă. membrii acestuia ajung să aibe succes pe căi foarte diferite.În ultimul timp se discută despre proiectarea unei variante computerizate a MPR care să ofere o cantitate de informaţie mai mare despre stilul cognitiv al subiectului. Prima formă construită de J. progresiv. De aici. Este un fapt cunoscut că succesul într-o activitate este dependent de dispoziţiile motivaţionale mai mult decât de aptitudinile eductive. Aplicaţii ale MPR şi SV în mediul organizaţional Iniţial. MATRICILE PROGRESIVE RAVEN – CADRU GENERAL Fideli lui J. a constat din seriile Standard (MPS) destinate să acopere o plajă largă de categorii de subiecţi. aptitudini eductive sunt necesare în orice activitate profesională. În timpul celui de-al doilea război mondial. MPS sunt divizate în cinci seturi (A. dificultatea de a valida şi utiliza singular MPR.C Raven. D. permite psihologului să evalueze consistenţa intelectuală a unei persoane de-a lungul celor cinci 61 . Seria standard a fost ulterior dezvoltată prin desprinderea din ea a Matricilor Progresive Colorate (MPC) şi Matricilor Progresive Avansate (MPA). iar SV al ‘Capacităţii de adaptare’. Sunt cinci categorii de probleme de dificultate progresivă. MPR a fost proiectat ca un instrument de cercetare. într-o măsură mai mare sau mai mică. 1991). rezolvarea lor presupunând o învăţare din experienţa câştigată sau ‘învăţare potenţială’. Raven & Court. şi E) de câte 12 probleme. La fel. Raven. Există trei forme ale Matricilor Progresive (MP). MPR a fost şi încă este utilizat pe scală largă în armata Marii Britanii. Se pare că MPR este un bun predictor al ‘Inovaţiei’. Raven şi Court (1991) consemnează că MPR şi SV sunt predictori ai performanţelor manageriale. MPR s-a dovedit a fi un bun predictor al performanţelor de programare. pentru unii manageri. Raven. strategiile de procesare a informaţiei etc. Testul este administrat într-o manieră standard şi se bazează pe o instruire din mers. De aici şi denumirea de ‘Matrici Progresive’. B. dar pentru alţii este crucială aptitudinea de a da sens noului şi situaţiilor confuze. Fiecare set începe cu o problemă uşoară. MPR poate avea valoare predictivă numai în combinaţie cu alte teste psihologice. la subiecţi cu performanţe superioare. Matricile Progresive Standard (MPS). adulţi şi vârstnici. C. studiile au fost făcute mai ales pe personal implicat în business şi finanţe. de la subiecţi cu performanţe joase şi copii. Ulterior el a pătruns în diferite tipuri de organizaţii procedându-se la numeroase studii de validare. natura erorilor. astfel.

fiind analog conceptelor de educţie a relaţiilor şi corelatelor. Matricile Progresive Colorate (MPC). Acesta a fost astfel proiectat încât să investigheze cu precizie procesele intelectuale a copiilor. aranjate într-o ordine crescătoare de dificultate. (revizuiri ale probei au fost făcute în anii 1947 şi 1956). Reţinem în concluzie faptul că MPR este un test psihologic care presupune înţelegerea structurii modelului. El poate fi utilizat. MPR deşi sunt prin definiţie de factură intelectuală. Setul II conţine 36 de probleme. J. MPA este destinat examinării subiecţilor cu nivel educaţional superior. Acest ansamblu de operaţii mintale corespunde factorului ‘g’ al lui Ch. el identifică subiecţii care pot sau nu să gândească în aceşti termeni. În funcţie de obiectivul urmărit. acesta devine spontan mai interesant şi evită utilizarea unor instrucţiuni verbale prea numeroase.linii de gândire. Kulcsar (1975). având ca fundamentare teoretică principiile neogenezei formulate de Ch. de integrare (sinteză) şi de invenţie (variabilitate combinatorie). între seturile A şi B a fost introdus un set nou de probleme. MPS se dorea a fi o probă potrivită pentru compararea oamenilor. ilustrând metoda de lucru cu MPS. a căror scoruri se situează printre primele 25% din populaţie. Ab. Maniera colorată de prezentare a testului captează atenţia. temperamental-emoţionale şi motivaţionale ale personalităţii. capacitatea de a menţine pe plan mintal informaţiile descoperite şi aptitudinea de a opera cu ele. respectiv opt figuri de sub model poate completa partea lacunară din interiorul modelului. succesul depinde de capacitatea subiectului de a vedea figuri discrete ca întreguri spaţiale şi să aleagă acele figuri care completează desenul. Câteva probleme din setul B sunt de acelaşi ordin de dificultate cu problemele din Setul C. cu restricţie de timp sau cu timp nelimitat pentru a obţine un index rapid al aptitudinilor intelectuale sau eficienţei. în mod simultan pe mai multe planuri. Spearman. MPS evaluează rapid şi precis rapiditatea cu care operează funcţiile intelectuale. Spearman. capacitatea de a desprinde dintr-o structură relaţiile implicite. descoperirea principiilor după care sunt aranjate figurile din interiorul modelului şi descoperirea (evaluarea) măsurii în care una din cele şase. persoanelor retardate mintal şi vârstnicilor. MATRICILE PROGRESIVE STANDARD (MPS) Matricile Progresive Standard (MPS) a fost publicat prima dată în anul 1938. sau sesizarea diferenţelor individuale cu privire la capacitatea de observare şi claritatea gândirii. Matricile Progresive Avansate (MPA). pun în evidenţă şi trăsături dinamice. O prezentare foarte bună şi în detaliu a MPC este efectuată de Kulcsar (1971). Setul B se bazează pe sesizarea de analogii. Setul I al MPS conţine 12 probleme şi este utilizat ca mijloc de instruire. Lungimea testului este suficientă pentru ca să permită o analiză de profunzime a subiectului. se poate calcula un index/scor de eficienţă intelectuală. D şi E din MPS.C. Raven precizează că acesta nu măsoară pur şi simplu o 62 . a Gestalt-ului. În cazul Setului Ab. Setul I poate fi urmat imediat (unii cercetători preferă să lase un interval de timp mai mare – chiar o zi) de Setul II. Discutând despre testul său. Performanţa pe Setul Ab depinde de capacitatea subiectului de completare a unor patterne continuu şi care se complică treptat. În acest caz. El are în vedere facilităţile de discriminare (analiză). nota că se poate spune că MPR examinează spiritul de observaţie. Sintetizând.

Deşi prin popularitatea pe care o are a devenit o probă cunoscută. părţile componente ale matricii sunt identice. Subiectul este pus astfel în situaţia să realizeze o analiză perceptivă de fineţe a părţilor componente ale matricii. MPS este administrat împreună cu Scala de Vocabular Mill Hill (SVMH) sau orice altă scală de vocabular consacrată cerinţelor culturale în care se utilizează testul. Subiectului i se cere să examineze figura şi să selecteze din cele 6 sau 8 figuri de sub matrice pe aceea care completează elementul absent. varietatea şi complexitatea problemelor pe care le pune îl apropie de obiectivele inteligenţei generale. la următorii itemi. Fiecare item-problemă este ilustrat pe o singură pagină. Figura 4. D şi E. O problemă constă dintr-un desen abstract. • Seria E – descompuneri în elemente ale figurilor matricii. Seria A . ci o capacitate generalã de organizare a ‘Gestalt-ului’şi de integrare a relaţiilor. Este vorba de solicitări legate de capacitatea de restructurare mintală a informaţiei cu determinări din sfera mobilităţii-rigidităţii mintale şi de transfer a informaţiei şi schemelor de gândire achiziţionate/ învăţate în timpul parcurgerii testului. MPS este grupată în 5 serii formate din câte 12 itemi. sinteză şi comparare a părţilor lacunare ale matricii cu toate cele şase figuri-răspuns. Seria B conţine o matrice compusă din patru elemente. Sarcina subiectului este să exploreze matricea şi să găsească printre cele şase figuri de sub ea pe aceea care completează porţiunea absentă din matrice. B. Fiecărei serii îi corespunde o anumită categorie sau tip de itemi-problemă: • Seria A – stabilirea de relaţii în structura matricii. cu MPS au fost testaţi peste cca 3 milioane de recruţi. Fiecare din cele cinci serii ale MPS debutează cu o sarcină uşoară care introduce subiectul în tipul de problemă care va urma spre a fi rezolvat.conţine matrici statice cu modele omogene. Prezentarea MPS MPS este prezentat într-o broşură care conţine 60 de pagini corespunzătoare numărului de probleme care trebuie rezolvate. din care lipseşte o porţiune. Una din matricile MPS. La itemii B1 şi B2. Figura 5 ne prezintă una din matricile MPS. acestea diferă şi formează o structură relaţionată logic. C. A. regrupări de figuri în interiorul matricii. • Seria D – permutări. • Seria B – analogii între perechile de figuri ale matricii. Pe parcursul celui de-al doilea război mondial.performanţă intelectuală. Următoarele 11 probleme merg progresiv în dificultate. 63 . • Seria C – schimbări progresive în figurile matricii. al patrulea fiind absent. ea este şi astăzi utilizată pe scară largă. seriile. să efectueze operaţii de analiză.În mod obişnuit. la rândul lor. o matrice. Sarcina subiectului constă în a stabili o relaţie logică analogică între două figuri pe baza punctelor simetrice dintre ele. Deşi aparent MPR conţine un singur tip de sarcini. prezentând o succesiune de dificultate gradată.

Sunt oferite 8 răspunsuri din care subiectul trebuie să aleagă unul. cu timp nelimitat sau limitat. Cotarea răspunsurilor se face după o grilă acordându-se 1 punct pentru fiecare răspuns corect. cantitative şi calitative. cât şi pe verticală. Sunt prezentate figuri care presupun schimbări continue de poziţie şi modificări dinamice care determină includerea unui grad de complexitate augmentat. La baza rezolvării unei matrici stau operaţii simple aritmetice de adunare şi scădere a elementelor din componenţa matricii. 1976). În scopuri de selecţie profesională sau avizare pe post etc. ca probă individuală sau colectivă. Seria D are probe care sunt proiectate pe principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical. În examinarea individuală. ele investighează mai mult capacitatea de observare şi gândire clară. Pentru aceasta. atât pe orizontală. Rezolvarea presupune descoperirea unor schimbări progresive ale figurilor din interiorul matricii.Seria C este constituită din matrici formate din nouă elemente (3 x 3) cu un element lipsă. Răspunsul subiectului presupune selectarea unei figuri din cele 8 prezentate ca variante de răspuns sub fiecare matrice. cum este cazul în selecţia profesională. în acest context. o urmărire consecutivă a figurilor şi alternarea lor în structura matricii – descoperirea criteriilor schimbării complexe. Întotdeauna este indicat să comunicăm subiecţilor timpul pe care îl au la dispoziţie pentru rezolvarea MPS. Administrarea şi cotarea MPS MPS poate fi administrat de la 8 ani. Aceste două serii sunt compuse din câte 12 matrici fiecare. Când se urmăreşte efectuarea unei diagnoze în scop clinic. examinarea propriu-zisă fiind precedată de o “introducere”. În ceea ce priveşte Seria E. Punctajul teoretic maxim poate fi de 60 puncte. Când MPS sunt utilizate fără limită de timp. se recomandă administrarea probei fără limită de timp. Seriile D şi E. psihologul poate înregistra timpul de parcurgere integrală a probei (în general MPS este rezolvat într-un timp mediu de 40-50 minute – 60 de minute este considerat un ritm de rezolvare normal). Când MPS este utilizat în scop de ierarhizare a subiecţilor. primele 5 matriciexerciţiu (A1 – A5) fiind rezolvate individual cu subiectul sau în colectiv în functie de natura examinării. Astfel. Răspunsul corect înseamnă. sub 30 de ani ritmul de rezolvare este mai rapid (30-35 minute). rezolvarea apelează la elaborarea unor operaţii mintale de abstractizare şi sinteză dinamică realizate la nivelul palierelor superioare ale activităţii de gândire. este recomandată examinarea cu limită de timp. MPS se prezintă subiecţilor sub forma unei broşuri reutilizabile cu cele 60 de planşe şi o foaie de răspuns pe care sunt trecute datele personale ale celui testat. psihologul trebuie să obţină din partea subiecţilor o cooperare într-o atmosferă lipsită de “anxietatea de examen”. Subiectului i se pretinde observarea evoluţiei complexe. se recomandă utilizarea timpului limită de 30 minute. instrucţiunile vor fi prezentate clar. În cazul probelor cu caracter clinic se preferă cotarea şi apoi interpretarea datelor separat pentru cele 5 serii care compun testul. O descriere amănunţită a procedurii de testare este prezentată de Kulcsar (1975). una fiind lipsă. O matrice este construită din 9 elemente.. Un aspect important este acordat instrucţiunilor de rezolvare a testului. a şirurilor cinetice (dinamice) (Kulcsar. Interpretarea testului MPS 64 .

8 47. Interpretarea cantitativă a MPS Interpretarea cantitativă presupune operarea cu scorul sau performanţa subiectului care este raportată la un etalon. 50 şi 75. Tocmai în capacitatea de descifrare a semnificaţiei psihologice a conduitelor şi a evaluării cantitative constă specificul calităţii intervenţiei psihologice şi justifică utilizarea MPS numai de către psihologi şi nu de către alte persoane. Dar.5 35. Court & Raven.7 46. nu spune nimic.5 43.1 51.1 21.4 48.. luată izolat.0 41. Interpretarea rezultatelor la MPS urmează două căi. 1977). care adesea se completează reciproc: interpretarea cantitativă şi interpretarea calitativă. 1977) Vârsta Centile 13-25 30 35 40 45 50 55 60 65 95 55 54 54 52 50 49 47 45 43 90 54 52 50 49 47 46 43 42 39 75 49 47 46 44 42 40 37 34 31 50 44 42 39 37 34 31 29 27 25 25 37 33 30 29 27 25 22 21 19 65 .3 52.0 37.8 17.6 39.0 Tabelul 3. Tabelul 3. Bărbaţi Femei Centile 20 30 40 50 60 70 20 30 40 50 60 70 25 45. În Tabelul 3. (N=50 bărbaţi şi N=40 femei) (Raven.0 44.5 16. Orice scor brut.3 36. normă sau etalon. Holban) Vârsta cronologică (în ani) Centile 14 15 16 17 18 19 90 49 53 53 53 56 54 75 45 49 50 49 52 51 50 38 42 44 43 47 45 25 29 32 35 32 41 38 10 15 16 21 15 31 28 20 52 48 42 36 24 Tabelul 3.8 50.4 29.4 Norme elveţiene pentru MPS pentru vârstele de 20-65 ani (Raven.4 43.3 şi Tabelul 3. Tabelul 3.3 43.2 50 50. aşa cum am mai subliniat.3 49. Court & Raven.5 47.7 52.4. redăm câteva etaloane utile celor ce utilizează MPS.5 35.Corectarea răspunsurilor obţinute în urma examenului psihologic cu MPS este concretizată într-o cotă sau scor brut şi care.9 50.2 Etalon MPS – România (testare colectivă) (adaptare după I.0 25.8 34.2 41. Ne referim în acest caz la o interpretare clinică sau calitativă.2 43.0 37.2.8 25. MPS permite şi o evaluare a comportamentului subiectului pe parcursul examenului psihologic.8 75 53.5 33. pentru a putea fi interpretat trebuie raportat la un standard. rezultat din administrarea MPS cu limită de timp de 40 minute pe o plajă de varstă de la 20-70 ani.5 48.0 46.3 Etalon bazat pe centilele 25.

MM şi nu persoanele cu performanţe mai mari. Ca etalon s-au folosit datele din Tabelul 3. este în funcţie de obiectivul urmărit. un psiholog se confruntă frecvent cu solicitarea subiecţilor de a li se comunica rezultatul testării psihologice. Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 75. Inteligenţă de nivel mediu. Exemplu: 10 subiecţi sunt examinaţi cu MPS în scop de a angaja doi pe un post de secretar (se presupune că MPS este un test valid pentru selecţia secretarelor). acesta nu este operaţional mai ales în deciziile cu caracter organizaţional. În cazul MPS se recomandă apelarea la încadrarea subiectului întrun sistem pe cinci nivele (Kulcsar. MPS fiind sensibil la acest parametru. Inteligenţă sub medie. Nr. el funcţionează doar în psihodiagnoza infantilă. pe locul 1 s-a situat persoana cu un scor de 47 puncte. altfel. atinge sau depăşeşte centilul 95. Desigur.4. deşi unii autori au preferat utilizarea coeficientului de inteligenţă. Performanţa se situează sub centilul 50. Nivelul I Nivelul II Nivelul III I II II+ III III+ IIIIV Inteligenţă superioară. sunt utile numai scorurile obţinute (dacă subiecţii au aceeaşi vârstă. Performanţa nu depăşeşte centilul 25. De pildă necesitatea utilizării unor etaloane pe vârste este o necesitate. 1976). Inteligenţă deasupra mediei. Aşa se explică de ce. Datele demografice şi performanţa obţinută sunt trecute în tabelul de mai jos. Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90. Performanţa subiectului raportată la performanţa medie a grupului respective de vârstă din care face parte. Performanţa se situează între centilele 25-75 Performanţa depăşeşte centilul 50. Apoi. operarea cu localizările de pe etalon sunt necesare). se operează cu scorurile brute sau cu poziţia subiectului pe etalon. Dacă se intenţionează efectuarea de prelucrări statistice. Când se pune problema ierarhizării subiecţilor în scop de selecţie profesională sau evaluare profesională. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Numele CE HH MM AD KC DD OD FH MM AP Vârsta 28 25 45 37 22 38 27 43 46 32 MPS 47 54 46 37 40 22 42 40 47 50 Centil 75 90 90 50 50` 10 50 75 95 90 Rang 3 2 2 4 4 5 4 3 1 2 Analiza tabelului de mai sus ne dezvăluie câteva aspecte importante.10 5 30 25 26 23 25 22 23 20 21 18 20 17 18 15 16 14 15 13 Operarea cu scorurile obţinute în urma examenului psihologic cu MPS. 66 Nivelul .

Persoanele cu performanţe reduse au. aceasta datorită caracterului său axat preponderent pe individ. IVV Performanţa nu depăşeşte centilul 10. Deficienţă mintală. 67 . Aplicaţiile organizaţionale pe linia psihologiei sănătăţii încep să utilizeze tot mai mult analiza calitativă în utilizarea MPS şi a altor teste psihologice. O extensie privind utilizarea sistemului de corecţii ne este prezentată de Kulcsar (1976).Nivelul . Performanţa nu depăşeşte centilul 5. comparativ cu subiecţii care au performanţe ridicate. Interpretarea calitativă a MPS Interpretarea calitativă a MPS este utilă mai ales în acţiuni de psihodiagnoză clinică. Un aspect pe care trebuie să-l avem în vedere în rezolvarea itemilor MPS este raportul dintre soluţiile corecte şi cele greşite. în mod obişnuit. diferenţele de punctaje fiind mici. un procent mai mare de rezolvări prin ghicire. Numărul alegerilor greşite este proporţional cu al răspunsurilor corecte. Acesta este motivul pentru care un scor general scăzut este mai puţin valid şi fidel decât unul ridicat. Pentru corecţii au fost construite tabele speciale care însă sunt utilizate destul de rar.

53 este o probă neverbală colectivă pentru măsurarea inteligenţei generale. Aceasta. Primele 3 figuri din partea stângă reprezintă "seria-problemă". Pe foaia de răspuns. itemii testului au fost gradaţi după nivelul lor de dificultate fiind dispuşi gradat. 53) I. de la itemi uşori spre cei dificili. 1). Prezentarea testului Testul B. să găsească regula care stă la baza construcţiei ei şi să aleagă din cele 6 figuri ale seriei-răspuns figura cu care în mod logic ar trebui să continue seria-problemă. II. Descrierea testului Testul B. corectarea efectuându-se cu ajutorul unei grile în maximum 3 minute. subiecţii sunt instruiţi privitor la modul de rezolvare şi principiile care stau la baza soluţionării problemelor cuprinse în test. Deoarece testul B. Pentru examinator sarcina este uşurată. următoarele 6 figuri. datorită faptului că multe profesii sunt condiţionate în practicarea lor de exercitarea unui dinamism intelectual prezent în rezolvarea problemelor cotidiene. prin intermediul lor. subiectul notează cifra care corespunde figurii alese din seria de 6 figuri. constituie "seria-răspuns". la personalul industrial cu pregătire medie şi superioară cu scopul diagnosticării potenţialului intelectual. Fiecare probă elementară din test este alcătuită din două grupe de figuri aşezate pe aceeaşi linie (fig. Pentru a fi sensibil la diferite nivele de pregătire şcolară şi profesională. Primii 5 itemi sunt utilizaţi ca exemplificare. B. din partea dreaptă. de cultură generală. Subiectul trebuie să studieze seria-problemă. în dreptul numărului problemei de care se ocupă. În constucţia sa s-a pus accentul pe capacitatea de surprindere a aspectului dinamic al inteligenţei. 53 este un test operativ.MANUALE TESTE TESTUL BONNARDEL 53 (B. în universităţi. No Seria Răspunsul ales x x x x x x x x x x x x x x 68 . nu oboseşte subiecţii. Fiecărei figuri din serie îi corespunde o cifră aşezată sub figură. fiind puternic saturat în factor "g". În felul acesta. 53 are formatul unui caiet care conţine 65 probleme sub formă de serii de figuri. 53 poate primi o largă aplicabilitate în mediul industrial s-a avut în vedere timpul de examinare în sensul reducerii aplicării la 15 minute (testul poate fi administrat şi fără limită de timp). Testul se pretează la a fi aplicat în licee de specialitate.

veţi căuta în coloană RĂSPUNSUL DE ALES figura care continuă în mod logic seria începută în coloana din stânga. care reprezintă o problemă. Instucţiuni pentru administrare şi cotare 2 3 Pentru notarea răspunsurilor există foi de răspuns speciale sau pot fi utilizate cartelele preperforate de tipul EAX-X-o7-C.. (Se verifică apoi dacă toţi subiecţii lucrează corect). logic. Scrieţi numele şi prenumele pe foaia de răspuns la locul indicat". "În sfârşit. acesta să fie în dreptul numărului seriei de care vă ocupaţi". în a treia se mai adaugă o linie fiind 5. în fiecare figură numărul cruciuliţelor scade cu una. . Pentru fiecare rând. "În seria 4 acul ceasornicului indică ora 1 pe prima figură. În mod logic. Dintre răspunsurile propuse figura 6 are 4 cercuri. cifra 2". Găsindu-se în figura 2. Deci. se va scrie pe foaia de răspuns în spaţiul alb din dreptul cifrei 1. 69 . deci scrieţi 3 în dreptul problemei 4". În seria 3 găsim în prima figură 5 cruciuliţe. Scrieţi 6 în căsuţa din dreptul cifrei 2". ora 2 pe a 2-a şi ora 3 pe a 3-a. trebuie căutată figura în care vor fi 6 linii.x x x x x x x x x 1 Fig. De exemplu. la prima serie (problemă) care începe cu A. Scrieţi deci 5 pe foaia de răspuns în căsuţa corespunzătoare problemei 5. Instrucţia "Scoateţi din caiet foaia de răspuns şi închideţi apoi caietul. seria sau problema 5.B. -"Fiţi atenţi când scrieţi răspunsul. "În seria 2. fiecare problemă fiind compusă din 6 figuri numerotate în partea de jos. Este figura 5. răspunsul care trebuie găsit este D fiind că D este litera care urmează în alfabet după A. apoi 4. (Se indică pe foaia de răspuns locul primului răspuns).C. Pe această pagină vedeţi două coloane. în a doua apare în plus o linie în partea dreptă.C. arătătorul trebuie să indice ora 4. Utilizarea foilor de răspuns Examinatorul distribuie broşura cu probele în interiorul căreia se găseşte şi foaia de răspuns. apoi 2 şi apoi 3. şi 3. din centru pleacă 3 linii.B. Deci. Figura 3 indică răspunsul corect. (Se verifică dacă subiecţii lucrează corect). (Se lasă TIMP NECESAR pentru NOTAREA DATELOR CERUTE) "Deschideţi broşura la pagina 1.Aţi înţeles ce trebuie să faceţi ?" (Se vor da lămuriri suplimentare dacă sunt necesare). Coloana din stânga este intitulată SERIA. observaţi în prima figură un cerc. din coloana RĂSPUNSUL DE ALES. Pe următoarea figură. În prima figură. 1 . deci scrieţi 2 în dreptul problemei 3".Item din testul B. fiecare problemă se compune din trei figuri: coloana din dreapta se intitulează RĂSPUNSUL DE ALES. (Se verifică dacă subiecţii au înţeles). figura următoare va trebui să conţină 4 cercuri. 53 _____________ III. Figura următoare ar trebui să posede 2 cruciuliţe în colţul din stânga sus. Răspunsul corect este 2.

. Se acordă un punct pentru fiecare răspuns corect (maximum 60 de puncte). (Este necesar să se arate concret procedura de perforare). nu vă opriţi şi treceţi la următoarea". pentru problema 1 se va indica: "Cu ajutorul creionului pe care-l aveţi trebuie să faceţi o perforaţie pe cartelă la căsuţa 2 din prima coloană. No 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 No 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 No 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 No 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Tabel 1 No 46 6 47 5 48 6 49 5 50 5 51 2 52 3 53 3 54 5 55 4 No 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 3 4 5 2 3 3 2 2 4 5 5 4 1 3 6 3 4 5 4 5 5 3 6 2 4 1 1 6 1 4 3 4 3 1 4 3 2 1 6 2 6 4 4 2 6 3 2 1 4 5 Utilizarea cartelelor EAP-X-o7-C Examinatorul dstribuie broşurile în care se găseşte o cartelă perforată. O veţi putea relua ulterior". . Cotarea Se numără răspunsurile corecte cu ajutorul grilei de corecţie. Fiecare coloană are notată în partea de sus numărul problemei (seriei)"."Dacă nu puteţi rezolva o problemă."Dacă totuşi faceţi o greşeală. . Se mai distribuie un dispozitiv pe care se fixează cartela şi un creion cu vârf metalic. Începeţi !" (Se pune în funcţiune cronometrul). 70 . După 15 minute: " Opriţi."Verificaţi întotdeauna înaintea perforării corespondenţa între numărul coloanei şi al problemei de care vă ocupaţi".."Lucraţi cât mai repede posibil". treceţi la următoarea. Puneţi foaia de răspuns în broşură şi închideţi-o". Se va explica în plus modul de marcare a răspunsului corect."Acum întoarceţi foaia de răspuns şi deschideţi broşura la pagina următoare. Se cere subiecţilor să completeze datele de pe cartelă cu creionul sau stiloul şi să fixeze cartela pe dispozitivul de perforare. Cheia răspunsurilor corecte este dată în tabelul 1. . Se aşteaptă ca toţi subiecţii să termine operaţia de pregătire."Fiţi foarte atenţi ca răspunsul pe care-l daţi să corespundă numărului problemei (seriei) de care vă ocupaţi". . De exmplu. Se strâng broşurile controlând dacă foaia de răspuns este în ele."Aveţi la dispoziţie 15 minute"."La terminarea problemelor de pe o pagină. Instrucţiunile de rezolvare a problemelor testului sunt identice cu cele expuse mai sus. . încercuiţi căsuţa perforată greşit cu ajutorul unui creion şi perforaţi răspunsul pe care îl consideraţi corect". .

6581 -0... 53 D..(În continuare instrucţia este identică cu aceea de la utilizarea foilor de răspuns).................. 101......2704 B............. IV...... 0....... 53 coreleză cel mai bine cu testele Domino care se ştie că sunt puternic saturate în factor g......101...... Bonnardel 22.. B. 53 pentru predicţia succesului şcolar în cadrul liceului energetic din Cluj-Napoca a condus la următoarele corelaţii ale acestuia cu testele Domino 48........ 0.... Date suplimentare au fost reliefate în urma analizei factoriale....... probe diagnostice a inteligenţei concrete... una după alta... De asemenea corelaţii semnificative se obţin şi cu testele B... Apoi.. Rezultate psihometrice............ 70...... 22......7697 0................ test de reprezentare spaţială. 20.60 şi respectiv 0.. se va lăsa contorul să funcţioneze continuu (fără a-l aduce la zero după citirea unei cartele). Dacă dorim să obţinem perormanţa medie realizată de grupul de subiecţi testaţi...... .7573 0.......7918 0. 22.........P....4088 B .P....53 conţine într-o mai mică măsură elemente legate de operarea cu reprezentări spaţiale.. 22 Factorul I 0.. Semnificativă.. Prin împărţirea punctajului total la numărul subiecţilor vom obţine media performantei grupului. 0..... este corelaţia cu B. 48 B ...........101 B.. 0... Etaloane* Autorul testului B. 48. Bonnardel 101 şi Matricile Progresive (N=106): D..5450 B...91.4955 M.. 71 .........4601 Factorul I explică 51........ 20 şi B...5477 D... 20 M.. Se introduce în calculator întâi cartele de corectare EAP-X pe care sunt perforate răspunsurile corecte...00 cu o abatere standard de 9...... Utilizarea în ţara noastră a testului B... se observă că testul B.. 0...... Bonnardel 20..... 0.. Performanţa medie la test este de 35.. dar redusă ca valoare.... Examinând numai saturaţiile din primul factor. 53 menţionează că performanţele la acest test administrat inginerilor corelează semnificativ cu performanţele la testele Bonnardel 101 şi 20-b... Domino 70.. în final obţinându-se suma punctajului realizat..00 % din varianţa bateriei.4967 Se observă că testul B...... 70 B.. obţinându-se coeficienţi de 0..7840 0.70............53 se situează printre probele cu saturaţia cea mai pronunţată: D... se introduc cartelele EAP-X-o7-C şi se citeşte de pe contorul aparatului numărul răspunsurilor corecte realizate de către fiecare subiect... o dovadă în plus că testul B. Cotarea Pentru cotare se utilizează calculatorul NOTAMATIC 250.....7219 0...

.... B.0.41 0 0. 53 Intuiţie tehnică Relaţii spaţiale Raţionament abstract Aptitudini de calcul 1 1 2 3 4 5 6 7 0....53.58 (N=97)....... Corelaţiile cotelor obţinute la testul B..543 0... este de 0.. 53 este de 36..075 şi 0...316 0...... 53 cu cele ale probelor amintite sunt următoarele: D.578.195 0...În ceea ce priveşte validitatea pentru reuşita şcolară.516 0....119 Şi în acest caz. 53 a intrat în structura bateriei de teste alături de testele D..... Raţionament abstract şi Aptitudini de calcul. Când criteriul l-a constituit numai performanţa la examenul practic...444 (criteriul l-a constituit media generală obţinută la materiile de specialitate).... B.0.. B.. Este un indiciu evident al faptului că proba vizează posibilitatea de diagnosticare a inteligenţei...71. Domino 70 .. validitatea testului este de 0... B..540 0.......Praga.438 0.... coeficientul de validitate a crescut la 0..498 0. 53 a fost utilizat de noi şi în selecţia operatorilor la cursurile de formare profesională pentru operarea la maşini de facturat şi contabilizat FELIX FC 15 şi FC 30........489 0.236 2 3 4 5 6 7 0..635).225 0.... Atenţie distributivă .. În componenţa acestei baterii au intrat şapte teste: Substituţie de litere cu cifre.. Relaţiii spaţiale.394 Atenţie distributivă ... 53 (0. 72 ...... validitatea probei...075 0. Când se utilizează drept criteriu media finală curs.... curs organizat de Centrul Teritorial de Calcul Electronic din Cluj-Napoca.227...56.. Testul B.204 0.556 0.... Redăm mai jos matricea intercorelaţiilor testelor cuprinse în baterie: Teste Substituţie Domino 70 B. validitate puternic semnificativă (P=0. Corelaţiile ridicate cu testele Relaţii spaţiale şi Raţionament abstract ne conduc spre aprecierea că testul B.101.... 70 (0....0....578).49 6 0.0.... 53.... Testul B...342 0.421 Valorile coeficienţilor de corelaţie sunt cuprinse între 0.296 0... 53 a fost cuprins în bateria de teste pentru selecţia elevilor liceului pentru informatică din Cluj-Napoca (N=109)..16. B.. În acest context..468 0...384 Atenţie susţinută ritm L + R. Cel mai ridicat coeficient de intercorelaţie este între testele Domino şi B.... 70. corelaţia performanţelor la testul B.... Performanţa medie a elevilor liceului pentru informatică la testul B..330 Pursuitmetrul Kelvin.......0..2155). 3088) şi chimie (0. Intuiţie tehnică...302. 53 corelează semnificativ cu media anuală la fizică (0... 70..01)...578 0.. Referitor la capacitatea predictivă a testului.. 53 corelează puternic semnificativ cu testul D. 101.635 B.. abaterea standard fiind de 6... Vârsta subiecţilor este de 27.... cu o abatere standard de 7.. 53 conţine elemente de raţionament spaţial....Praga.386 0.. teste care în baterie figurează ca probe de inteligenţă neverbală.... Performanţa medie a lotului de subiecţi este de 21...... Atenţie susţinută ritmul impus lent + rapid şi Pursuitmetrul Kelvin... 53 cu rezultatele şcolare.13 cu o abatere standard de 5..

Analiza de item ar fi necesar să fie prezentată pentru a vedea totuşi în ce măsură întradevăr se respectă principiul dificultăţii crescânde de care autorul aminteşte în manualul testului. Desigur aceasta este o problemă de viitor care trebuie soluţionată. P. lucru încă nerealizat la noi în ţară. 53 se poate pune în evidenţă într-un timp relativ scurt nivelul dezvoltării intelectuale. a strategiilor de gândire implicate în rezolvarea diverşilor itemi. (O încercare de ponderare este descrisă în Buletinul de informaţii E. Ca instrument de selecţie şcolară şi profesională. Şi aici însă este necesară extinderea studiilor de validare la un număr mai mare de profesii. 53. testul B. O carenţă în acest sens este absenţa unei informaţii suficiente legate de construcţia lui şi pe care autorul a omis să o furnizeze în manualul testului. Tabelul 2 Etaloane (Franţa) Clasa 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Anul I 0-10 11-22 21-23 24-27 28-31 32-35 36-38 39-41 42-44 45-47 48-60 Anul II 0-18 19-22 23-27 28-32 33-36 37-39 40-42 43-45 46-48 49-52 53-60 Stanine Analişti-programatori 1 0-26 2 27-30 3 31-33 4 34-37 5 38-40 6 41-44 7 45-48 8 49-52 9 53-60 73 . cât şi celui şcolar. în munca de orientare şcolară şi profesională. atât psihologului industrial. 53. Etalonarea testului B. aşa cum se prezintă în momentul de faţă. A. (Etaloanele sunt efectuate pe populaţie de origine franceză). Rezultă din cercetările anterior relatate că testul B. unele fiind amintite în prezentarea de faţă. Testul B. prin B. Astfel. eficace într-un examen psihologic rapid în care dorim să cunoaştem într-o formă generală ceva despre potenţialul individual al unui individ. De asemenea reproducem şi etalonul pentru analişti-programatori. 53 este un instrument util. 53. 53 s-a dovedit a fi clasat şi valid în situaţii variate. fiind o probă funcţională şi operativă în examinare. Testul va câştiga mult în valoare diagnostică prin accentuarea analizei clinice care să ofere posibilitatea urmăririi subiectului pe parcursul rezolvării probei. la tipurile de itemi cuprinşi în test (modul în care sunt grupaţi în funcţie de tipul de raţionament pe care îl solicită). limite care pot fi surmontate prin intensificarea acţiunii de studiere a acestui test. Fireşte în acest context se impune efectuarea unei munci de etalonare pe vârste. Nu putem trece cu vederea unele limite ale testului B. 1976). Astfel. 53 s-a făcut pe o populaţie şcolară (elevi din şcoli profesionale) şi de asemenea profesionişti de diferite categorii. În acest sens. axată pe elemente neverbale. Orientativ. este o probă de inteligenţă generală. nu sunt relatate studiile privitor la fidelitatea probei.Se cuvine să facem unele aprecieri referitor la utilitatea practică a testului B. totodată să sugerăm câteva aspecte care ar putea fi supuse unei activităţi de cercetare. redăm în tabelul 2 etalonul testului stabilit în anul 1968 pentru elevii din anul I şi II de şcoală profesională. considerăm că o cotare ponderată a probei ar oferi un indice de diferenţiere a subiecţilor mult mai mare. al inteligenţei neverbale a subiecţilor.

64 N Media 90 36.74 7.08 Studiile întreprinse pe populaţie românească au permis elaboarea unor etaloane utilizabile de catre psihologii şcolari şi cei care activează în industrie ocupându-se de selecţia pentru cursurile de formare profesională (tabel 3). Menţionăm că etaloanele pe care le oferim sunt specifice domeniilor de activitate indicate.N Media 271 32.66 9. Utilizarea lor ca bază de referinţă în aprecierea performanţelor la testul B.14 261 38.99 4. 74 . 53 pentru alt câmp de activitate este posibil numai cu valoare orientativă.

75 . A. Stanine Liceul de informatică (18 ani) Liceul energetic (16-17 ani) Operator i maşini de facturat şi contabilizat 30 (vârsta medie 27. 53. 1971. E.25 0-9 10-13 14-16 17-20 21-24 25-28 29-32 33-39 40-60 297 22.82 0-17 18-22 23-28 29-32 33-37 38-42 43-47 48-52 53-60 106 34.. P. P.0 6. Bulletin d' informations 1976.2ani) Stanin e Procentaje Teoretice Procentaje Cumulate FELIX FC 15 şi FC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 N Media 0-22 23-27 28-30 31-44 35-38 39-40 41-43 44-46 47-60 244 38. Manuel d' instructions.0 B I B LI O G RAF I E 1.7 40. 53 pe populaţie de origine română. A.5 12.4 96.33 8.8 77.0 10.42 6.Tabel 4 Etaloane ale testului B.2 59. P. A.89 6. R. Le test B.5 ani) Curs postliceal de ajutori programatori (vârsta medie 27 ani) Curs postuniversitar de analiştiprogramatori (vârsta medie 27. . Bulletin d' informations 1971. E. 2.5 19.24 1 2 3 4 5 6 7 8 9 4.1 17. Bonnardel.1 6.0 100.91 9.3 89.6 4.6 12. E.93 0-11 12-13 14-17 18-20 21-23 24-27 28-31 32-35 36-60 102 21.6 17. 3.0 4.89 8.6 22.00 0-19 20-22 23-27 28-30 31-35 36-40 41-44 45-47 48-60 133 33.

70)* Prezentarea testului Testul D. X1. Regulile după care sunt construiţi itemii sunt aceleaşi ca la D. La fel ca D. principiile de rezolvare fiind combinate în cadrul problemelor. Echivalenţa constatată de-a lungul studiilor franceze conduce la aprecierea că testul D. restul fiind din cei 83 nou creaţi. Pentru acesta s-au constituit 6 caiete cuprinzând 20 itemi din cei 44 ai testului D. 48. din 60 itemi care s-a constatat că sunt echivalenţi cu itemii testului D. totuşi locul itemilor de aceeaşi dificultate diferă de la un test la altul. acest test cuprinde 4 exemple şi 44 itemi. Într-o primă experimentare. Şi validitatea celor două teste va trebui să fie similară. 70 realizează un paralelism consrtuctiv riguros. s-au experimentat cele 83 probleme noi. acest lucru presupune ca mediile şi abaterile standard să fie aproximativ identice. cu fiecare din cei 44 itemi ai testului D. au fost selecţionaţi 44 care au constituit tema celei de a doua experimentări. cu toate că fiecare item al acestei versiuni a testului avea un corespondent în D. 48. Astfel. cei 44 itemi au fost grupaţi în mai multe serii. De asemenea paginile broşurilor erau alternate pentru ca rezolvarea problemelor să fie efectuată în condiţii de antrenament (învăţare) şi efort relativ egal. El poate constitui un auxiliar preţios al testului D. intercorelaţia lor să fie foarte apropiată de 1 şi asemănătoare când sunt corelate cu alte teste.TESTUL DOMINO 70 (D.48. Construit după 20 de ani de la lansarea testului D. luându-se în considerare un eşantion suficient de mare. fiecare conţinând itemi în care structura dominourilor este aceeaşi dar dificultatea în rezolvare creşte progresiv. cu specificarea că la D. 48 având ca obiectiv măsurarea inteligenţei generale neverbale. Astfel. 48 care este prea cunoscut şi de asemenea va reprezenta un mod eficient de confirmare sau verificare a rezultatelor obţinute cu ajutorul lui D. 70 este forma paralelă a testului D. 76 . În acest nou context experimental. din punctul de vedere al dificultăţii. Fiecare caiet era de o dificultatea medie care trebuia să fie identică cu celelalte. D. 48. desigur. 48. 48. au fost create 83 de probleme. Analiza de item care a urmat experimentarea amintită a urmărit găsirea printre cei 83 itemi luaţi în discuţie. X2. îngreunând rezolvarea probei de către subiect. forma de prezentare şi tipurile de algoritmi de rezolvare au fost reprezentate aproximativ în acelaşi fel. 48. 48. 70 a fost construit pornindu-se de la testul D. 70 se poate administra individual sau colectiv. 48 problemele sunt gradate într-un mod mai sistematic. 48. 48. fără limită de timp. corespondenţi. 48. I. conservând însă principiul de reprezentare prin dominouri. Construcţia testului În primul rând a fost studiat algoritmul de rezolvare al fiecărui item din test. amestecându-le însă în mod sistematic şi cu cele 44 probleme ale lui D. 70 va găsi un câmp de aplicare cel puţin la fel de bogat şi important ca şi testul D. La începutul probei figurau întotdeauna probleme mai uşoare cu scopul de a uşura integrarea subiecţilor în probă. făcută pe 600 subiecţi apaţinând unui grup de nivel sociocultural variat. D. Instructajul subiecţilor se efectua pe 6 exemple care conţineau reprezentate legile şi structurile algoritmice pe care subiecţii le vor întâlni pe parcursul rezolvării problemelor din test. Testul D. După ce s-au ales noile structuri pentru forma de prezentare.

în serii constituirea fiecăruia dintre itemi în aceeşi formă de prezentare. 48 şi BX2 ar indica necesitatea revizuirii versiunii BX2 cu scopul majorării coeficientului de corelaţie. O a treia experimentare a pus în joc itemii nou incluşi. Echivalenţa lui D. Versiunea definitivă de 44 itemi a fost stabilită. BX 2.21 A doua probă BX2 0. a fost necesară substituirea câtorva itemi din versiunea BX2 cu alţi itemi aleşi dintre cei care aveau un corespondent în testul D. 48 Într-un prim studiu asupra a aproximativ 300 subiecţi au fost administrate într-o ordine de prezentare alternativă. BX2 şi "Cuvinte eficace" sunt date în tabelul 1. 48. Calculele s-au efectuat pe 111 subiecţi (63 băieţi şi 48 fete). Pentru a balansa efectele unei învăţări. b) Corelaţiile dintre D.48 şi versiunea provizorie. De fapt. Subiecţilor li s-a administrat şi un test verbal "Cuvinte eficace" din "Bateria factorială 63". 48. constituind testul D.67 În consecinţă s-a reluat analiza fiecărui item. Aceasta a dat posibilitatea ca în funcţie de gradul de dificultate itemul sa-şi ocupe locul potrivit în test. care au rezolvat iniţial BX2 şi apoi D. cele două teste. X2. Calculele au fost efectuate pe protocoalele a 250 subiecţi.90. a cuprins 215 subiecţi. 48 şi BX2 cu testul "Cuvinte eficace" au valori învecinate.48 0. 70 şi controlul echivalenţei cu D. dar au fost abandonaţi când s-a constituit această versiune.48. 48 BX2 Cuvinte eficace 0. 11 itemi au fost selecţionaţi pentru înlocuirea a 11 itemi din versiunea BX2. 48 Fidelitatea Fidelitatea calculată prin metoda înjumătăţirii (split-half) între totalul itemilor pari şi impari (r corectat prin formula Spearman-Brown) este de 0. elevi ai ultimelor două clase de liceu. 70.18 0.70 cu D. 48. 48 şi 113 subiecţi (60 băieţi şi 53 fete) pentru care ordinea de testare a fost D. Studiul s-a desfăşurat pe două categorii de subiecţi: 77 . ordinea de administrare a fost alternată. II. Caracteristicile psihometrice ale testului D. BX 2. Rezultatele presupun următoarele precizări: a) Intercorelaţiile celor două teste D. Corelaţiile obţinute între D. omogenitatea eşantionului utilizat se pare că nu poate fi răspunzătoare dacât parţial de corelaţiile relativ scăzute. compararea itemului considerat ca fiind corespunzător cu cel din experimentarea X1. fiecărui subiect i s-au administrat cele două forme: D.Al doilea experiment. Tabelul 1 Prima probă D. Dorindu-se conservarea structurii generale a testului. În urma acestei analize de itemi şi ţinând cont de corelaţia (r punct biserial) între reuşita fiecărui item şi cota totală la D.68 D.

apoi B şi în final totalul.06 8. apreciate prin intermediul testului t al lui Student.98 D.16 69 21. 70 13 59 72 Total 160 139 299 1. 48 şi D. S-a avut grijă ca la administrarea testelor. 48 15 59 74 3 1) D.64 7. 70 (primele examinări) Subiecţi A Subiecţi B Total Efective (N) Medii Abateri standard Efective (N) Medii Abateri standard Efective (N) Medii Abateri standard D.70 Din examinarea diferenţelor între cele două medii se poate reţine că D. Totuşi. 2. 70 65 11 76 2) D. să se distribuie alternativ un D. Câţiva subiecţi au fost examinaţi cu cele doua teste pe parcursul a două şedinţe diferite. 48 şi un D.72 6.A: fete din ultimele clase de liceu. 48 82 29. din punct de vedere al nivelului. 48 67 10 77 2) D. nu sunt semnificative.46 5. În tabelul 2 se prezintă caracteristicile fiecărui grup: Tabelul 2 Grupele experimentale Probele adminisCategorii de subiecţi Grupul trate si ordinea A B Total de examinare 1 1) D. 48 şi 3 şi 4 pentru D.99 4. 70 tinde să fie puţin mai dificil decât D. 70 78 28. Compararea celor două teste Se consideră rezultatele grupelor 1 şi 2 pentru D. astfel încât să se poată considera echivalente grupele de subiecţi examinaţi. diferenţele. 48.98 5. 70 2 D.50 148 24. Compararea celor două teste în funcţie de ordinea de administrare 78 .70.30 70 19. B: băieţi cu nivel de pregătire echivalent şcolii generale. de fiecare dată.12 151 25. într-un interval de 15 zile până la 3 săptămâni. 70. Prima dată se au în vedere subiecţii A. 48 4 D. Tabelul 3 Compararea lui D.

03 | Media Abaterea standard În cazul grupului 3 învăţarea a adus un câştig de 5 puncte. Pentru D. figurează în tabelul 4.01 | 30. Valorile caracteristice obţinute sunt redate în tabelul 6. Tabelul 4 Valori Grupul 1 (N=67) -----------------------D. pentru D. 48 (a) (b) 29.26 4.39 | 5. 70. 70 el este de aproape 1 punct. diferenţele sunt semnificative (la pragul de 0. 48 este administrat după D. Studiul a fost realizat pe 250 subiecţi cu următoarele caracteristici: Tabelul 5 67 fete din ultimii ani de liceu (19 ani) 150 băieţi din învăţământul secundar Din care 41 filosofie 18 ştiinţe experimentale 8 matematici elementare din care 29 în clasa 7 30 în clasa 8 28 în clasa I 22 în clasa II 31 în clasa III 33 băieţi la nivelul clasei a 6-a Examinarea s-a dsfăşurat în două etape la un interval de o săptămână. 70.79.În acest studiu au fost cuprinşi numai subiecţii din lotul A. 70 D.48 D.32 | 34. apoi cu D. în timp ce în cazul grupului 1 nu apare acest efect.79 | Grupul 3 (N=65) -----------------------D.64 4.01). 70 (a) (b) 30. Aceste rezultate au condus la realizarea unei noi experienţe în care subiecţii să fie examinaţi întâi cu D. 48. 48 câştigul rezultat în urma învăţării este de 5 puncte.88 | 4. În aceste condiţii. coeficientul de corelaţie între rezultatele la cele două teste paralele este de 0. Numai când testul D. Rezultatele obţinute din compararea grupelor 1 şi 3 a subiecţilor din lotul A. 79 .

Deschideţi caietele la prima pagină şi să citim împreună instrucţiunile care vă sunt date în partea de sus a paginii: Fiecare desen reprezintă un grup de dominouri. 70 este administrat după el (b). 70 când timpul de administrare este de 20 minute La 217 subiecţi au fost cunoscute performanţele după 20 minute de examinare prin schimbarea creioanelor la 20 minute de la începerea testării. Valori Medii Abaterea standard D. P = 0.64 Acest ultim tabel arată echivalenţa rezultatelor la cele două teste când D. Veţi înţelege mai bine rezolvând cele patru exemple. care figurează pe această primă pagină. deoarece a fost mai puţin discriminativ. Scrieţi pe foaia de răspuns cifrele corespunzătoare acestui domino. Puneţi acum caietul înaintea voastră şi foaia de răspuns de o parte. Nu s-a putut reţine soluţia unei etalonări a lui D. Studiul testului D.16 5. Tabelul 7 Valori Medii Abaterea standard D. 70 (b) 27. Păstraţi-l înaintea voastră fără să-l atingeţi până nu vă dau instrucţiunile necesare". Vă previn că nu trebuie să scrieţi nimic şi nici să faceţi vreun semn pe caiet. 70. în 20 de minute (b) 27. D. Numărul de puncte pe fiecare jumătate de domino poate varia de la 0 la 6. Priviţi fiecare grup şi căutaţi valoarea dominoului care lipseşte. III. 70 pentru sistemul de administrare de 20 minute. dar vă atrag atenţia că activitatea pe care o veţi face n-are nimic comun cu jocul de domino. timp de 25 minute şi D.31. (Se distribuie caietele şi foile de răspunsuri).12 6.58 Diferenţa între medii este aproape asemănătoare cu experimentul precedent.Tabelul 6 .30 6. " Completaţi datele personale înscrise în capul foii. C. Ele sunt desenate pe litere A. Instrucţiuni pentru administrare şi cotare Administrare " Veţi efectua o probă în care va trebui să studiaţi figuri care reprezintă dominouri.01). ea este semnificativă (t = 3. 48 este administrat primul (a). cu timp de 20 minute.56 D. B. în 25 de minute (a) D.98 5. Fiecare veţi primi un caiet cu figuri ca acesta (SE ARATĂ) şi o foaie de răspunsuri ca aceasta (SE ARATĂ).26 27. dar ţinând seama de efectivul mai mare. 48. 80 . 48 (a) 26.

2. (Verificaţi şi corectaţi). 6. + Indicaţi acest răspuns pe foaia voastră scriind la exemplul B. 5.. "Da. Pentru a indica răspunsul dat trebuie să folosiţi foaia dumneavoastră de răspunsuri. Înscrieţi deci pentru exemplul A dominoul desenat puţin mai gros decât celelalte. " Răspunsul aici este .1 şi la dreapta la fel 6 . 6. Să facem împreună aceste exemple pentru a vă exersa. E x e m p l u l D. o jumătate care nu are nici un punct şi în jumătatea cealaltă numărul de puncte creşte în mod regulat: 1. Munca dumneavoastră constă în a căuta dominoul ce va trebui pus în locul celui ce este gol pentru ca ansamblul să fie complet şi corect. ori sus. 3. 2 sus şi 4 jos ". să le citim: 4. (Circulaţi şi verificaţi.. (Verificaţi şi corectaţi). 1. E x e m p l u l C. sus. Comparăm la fiecare etaj dominoul stâng cu cel drept.. Da. cifra 6 sus şi cifra 0 jos ". (Faceţi să răspundă).. daţi următoarea explicaţie: " Aici dominourile sunt dispuse în cruce. 6 sus şi jos". nu lăsăm dominoul gol. ci să înscrieţi răspunsurile în CIFRE". 5. Atunci când subiecţii nu ştiu daţi următoarea explicaţie: " Priviţi mai înainte seria valorilor de sus. avem 6 . 4.. în grupe de câte două.. Dominoul gol va trebui să aibă cifra 6 în fiecare jumătate. Ce valoare urmează după 5 ? (Faceţi să răspundă).Remarcaţi mai înainte că în fiecare grup de dominouri există un domino care a fost desenat din linii întrerupte. Da. Priviţi acum seria valorilor de jos. 5 un gol şi trei.Ce valoare trebuie să aibă dominoul gol ? (Faceţi să răspundă) Da. (Faceţi să răspundă). 4. 0. cifra 6 sus şi cifra 6 jos. În caz că subiecţii nu ştiu dăm următoarea explicaţie: " Priviţi. Pe acest domino nu avem nimic de remarcat şi în consecinţă desenul este incomplet. În caz că subiecţii ştiu însemnăm cu +. Răspunsul bun va fi 6 şi 0. trebuie să număraţi invers: 2. În cazul în care subiecţii nu ştiu. vedeţi că merge în sens invers. Locul rezervat exemplelor a fost situat în coloana stângă. În caz că subiecţii nu ştiu dăm următoarea explicaţie: " Aceste dominouri au toate. Toate sunt dominouri duble şi au valori ce se succed în mod regulat: 1. la stânga. poziţia dominourilor este în mod alternativ orizontală şi verticală. Da 6. nu trebuie să desenaţi punctele dominoului. în dominoul mare. Corectaţi erorile. + Scrieţi la exemplul C. " Răspunsul este aici . E x e m p l u l A. Atenţiune. În caz că subiecţii ştiu însemnăm cu +. ori jos. Ce valoare urmează după 5 ? " (Lăsăm să răspundă). ) E x e m p l u l B. cu linii întrerupte. 3. Da 6 sus şi 0 jos ". Da. este 4. ci scriem cifra zero".1. 0 etc. .. 1 şi 3". 81 . În sus. Valoarea care lipseşte în serie este 2. (Faceţi să răspundă). 2 sus şi 4 jos pe foaia de răspuns". 6 . Ce valoare trebuie pusă în locul golului ? " (faceţi să răspundă). " Răspunsul corect aici este . 2. " Remarcaţi deci că atunci când valoarea indicată este zero. 5.

Problema se va schimba frecvent. Da. Va exista de fiecare dată ceva diferit de găsit. (Se adună caietele şi foile de răspuns). la dominoul stâng 1 .2. Problemele la început sunt uşoare dar treptat. ele devin mai complicate. Şi în sfârşit jos de tot. Fiţi atenţi la numerele problemelor şi înscrieţi răspunsurile pe foaia de răspuns în căsuţa care are acelaşi număr ca şi întrebarea. care sunt următoarele: a. Trebuie să încercaţi. După 20 minute. Cheia răspunsurilor corecte este următoarea: 82 . apoi pe ansamblu. să găsiţi valoarea pe care trebuie să o aibă dominoul gol şi să indicaţi această valoare pe foaia de răspuns. că nu trebuie să scrieţi nimic pe caiet". acum puneţi pe masă creionul şi ascultaţi-mă. Vedeţi jumătatea interioară a dominoului stâng corespunde jumătăţii interioare a dominoului drept. dar inversate în privinţa poziţiei lor în cele două jumătăţi.Indicaţia zeroului prin cifra zero. Supraveghere Este indispensabil să se verifice ca toţi subiecţii să fi înţeles perfect modalităţile de răspuns: . Începeţi ". în spaţiul rezervat exemplului D". Sus...3 este răspunsul bun. . una din cele două valori ale dominoului lipseşte. b. c. să nu pierdeţi prea mult timp cu ea. În continuarea va merge la fel ca şi jumătăţile exterioare. 1 . Totalizaţi numărul răspunsurilor bune pentru fiecare pagină a foii de răspuns. se spune: " V-au mai rămas 5 minute ". de fiecare dată. dacă aceasta pare să fie necesară ). valorile sunt exacte. corespunde . (lăsaţi să răspundă).3. cifrele indicate nu sunt aceleaşi cu cele de pe grile. (Repetaţi explicaţiile.În jos. Întoarceţi pagina. Examinaţi fiecare proiblemă şi străduiţi-vă să o rezolvaţi cât mai bine posibil. + Marcaţi 1 în sus şi trei în jos la exemplul D. pe foaia de răspuns. veţi reveni la întrebările pe care le-aţi abandonat. 2. avem 0 . citim de la stânga 5 .0 la dreapta. La sfârşitul celor cinci minute se spune: " Închideţi caietele". Introduceţi foaia de răspuns în grila de corectare şi marcaţi deschizăturile cu răspunsuri greşite. . Corectare 1.Răspunsuri în cifre. şi de la dreapta 2 . vă voi preveni când v-au rămas 5 minute. " Aveţi 25 minute pentru a lucra.Utilizarea foii de răspuns. Să se asigure ca nici un subiect să nu piardă timpul prin aşteptarea semnalului de a întoarce pagina. Atunci când vă spun întoarceţi pagina caietului şi veţi găsi grupuri de dominouri asemănătoare cu acelea pe care le-am examinat împreună. Încă odată vă amintesc. Dacă o întrebare vi se pare foarte dificilă. " Bine. să treceţi la următoarea şi dacă aţi terminat caietul la timp.4 la stânga şi 4 .5. Rezolvarea în 25 de minute. Totalul general care constituie nota va fi scris în căsuţa "NOTA" de sus.

media rezultatelor obţinute variind între 28. în vârstă de 18 . 88 şi 24.1 5 11 1 21 4 31 3 41 4 5 6 2 3 2 2 4 12 2 22 2 32 3 42 2 2 5 3 1 3 33 6 3 2 13 3 23 3 43 5 6 3 2 5 5 4 1 14 6 24 2 34 2 44 0 4 4 1 5 4 5 5 15 2 25 5 35 3 4 6 6 6 6 6 16 1 26 6 36 1 4 0 6 2 7 1 17 6 27 6 37 2 5 5 0 2 8 3 18 4 28 1 38 3 6 6 1 6 9 4 19 3 29 6 39 5 6 5 2 3 10 0 20 6 30 6 40 0 1 4 3 1 IV. Pe lotul total examinat (N = 623).39 şi 6. media este 27. 28. 70 a fost etalonat în Franţa pe o populaţie de ambele sexe. 46.45 ani. Etalonare Testul D. 54 iar abaterea standard între 4. În manualul testului figureză un singur etalon global: 83 .60 şi abaterea standard de 5.

6 3.2 7. atât pe populaţie şcolară.0 58.5 96.0 14.26 30 31 .27 28 .32 33 .24 25 .6 27.6 4.6 11.60 5.5 8.0 În ţara noastră.8 11.1 7.4 3.9 4. 84 . 70 a fost validat şi etalonat în şcoală şi industrie cu scopul predicţiei succesului şcolar şi profesional.4 14.0 16.46 623 Procentaje Procentaje teoretice cumulate 3.34 35 . testul D.22 23 .36 37 .6 84.6 42.6 100.44 27.7 91. Etalonarea.6 72.Etalonare în 11 clase normalizate (Franţa) Clase 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Media N Cote brute 0 -16 17 . cât şi pe populaţie cu studii superioare a fost efectuată în nouă clase normalizate (stanine).20 21 .7 15.

Cu alte cuvinte. Puteti incepe reproducerea cu oricare din figuri. Instructia “Sarcina dumneavoastra este ca desenele de pe aceasta plansa ( se arata plansa cu figurile desenate pe ea) sa le reproducetI cu ajutorul acestor piese din lemn (se arata).22 a fost studiat de autor pe o populatie franceza de peste 20. experimentatorul spune: “Nu e bine.000 persoane.TESTUL DE REPREZENTARI SPATIALE BONNARDEL 22 (B.22 care se utilizeaza in mod curent impreuna cu testele B. Proba in sine este extrem de simpla bazandu-se pe examinarea unei figuri si reproducerea ei cu ajutorul unor elemente pe care subiectul le are la dispozitie. deoarece ele nu se pot utiliza decat o singura data. II. Mentionam ca elementele sunt colorate pe o fata rosu. restul fiind de culoare neagra. I. in fata subiectului va fi pusa si plansa cu cele 10 figuri desenate pe ea.” . cu fata rosie in sus.22 este similar cu testul de relatii spatiale Minnesota in care 58 de elemente de forme diferite trebuie incastrate in orificiile unei planse. nu se poate.) Interventii . Testul B. experimentatorul spune: “Nu. experimentatorul spune: “Nu. Introducere Cercetarile de psihologie efectuate in industrie. veti pune piesele pe care le-ati folosit la o parte.G. au aratat ca in vederea unei primei decizii de clasificare a angajatilor. operativ si relativ simplu in manuire si cotare. dau testul Form-Board. De fiecare data. In acest scop a fost creat testul B.” . subiectul efectueaza o activitate de comparare a elementelor cu un model. fata rosie trebuie sa stea intotdeauna in sus. Timpul acordat pentru reproducerea ansamblului de 10 figuri este de 10 minute. La epuizarea celor 10 minute proba este intrerupta.In cazul ca subiectul plaseaza piesele cu fata rosie in jos. probele manipulative care se refera la diagnosticarea factorului spatial s-au dovedit a fi utile cu conditia ca ele sa fie incluse in componenta unei baterii capabile sa puna in evidenta nivelul de dezvoltare al inteligentei concrete. grupajul nu este identic cu modelul”. Testul B.Daca subiectul vrea sa schimbe pozitia unei piese plasate corect. adica. De asemenea. acest model (se arata) a fost terminat. 85 . al lui Goguellin. In cadrul examenului.C. face apel la capacitatea de reprezentare spatiala. fiecare piesa se foloseste doar o singura data.” . Fiecare figura de pe plansa se poate reproduce cu ajutorul a doua sau trei elemente. piesa aceasta este bine plasata. Ati inteles? (Cronometrul se porneste in momentul in care subiectul a atins prima piesa. El sa dovedit a fi clasant. Descrierea sI administrarea testului Proba este compusa dintr-o plansa pe care sunt desenate 10 figuri geometrice si 25 elemente din lemn sau plastic de forme diferite. Trebuie sa lucrati cat puteti mai repede.Daca subiectul vrea sa utilizeze din nou o piesa deja folosita experimentatorul spune: “Nu.22) I.20 si B. dupa ce ati reprodus o figura.Daca subiectul intentioneaza sa reproduca un model cu piese apartinand altui model. subiectul sta la o masa avand in fata cele 25 elemente amestecate.101 ca proba introductiva prin care subiectul este familiarizat cu examinarea psihologica.

22. Natural.16. III. muncitoare necalificate intre 20-30 ani. formula de calcul a cotei devine: 25 X 600 t = ------------n Exemplu: la epuizarea celor 10 minute (600 secunde). un subiect a reusit sa plaseze corect din 22 de elemente numai 19. Rezultate experimentale Date in legatura cu fidelitatea si validitatea testului B.47 sau t = ----------19 t = 13. muncitori calificati si ingineri stagiari. cota se obtine cu ajutorul formulei: 25 X 10 t = ----------n unde n reprezinta numarul elementelor plasate corect in 10 minute (daca o figura nu a fost reprodusa complet.16 Deci cota subiectului este 789. desi el a fost administrat unui lot mare de subiecti. se tine seama de numarul elementelor plaste corect. Testul B. Pentru toate aceste categorii au fost elaborate etaloane in decile a caror examinare ne permite sa facem o comparatie empirica intre performantele realizate (Tabel 1).47 sau 13. Tabelul 1 Repartizarea pe decile a diverselor grupe de subiecti (Franta) Grupe CandidatI scoala profesional Elevi Muncitor Muncito Muncitor Ingineri scoala i are i stagiari profesion necalifica necalifica calificati 86 .22.22 a fost administrat unei populatii de candidati pentru scolile profesionale. In aceasta situatie examinatorul stabileste cota astfel: 25 X 600 t = ------------19 25 X 10 t = 789. minutul fiind mai putin utilizat (ingreuneaza si prelucrarea statistica aq datelor). aceasta observatie este valabila numai pentru figurile care se compun din 3 elemente.Cota bruta (t) corespunde timpului de executie a probei. In acest context.22 nu sunt relatate de catre autorul testului.) Deoarece in examinarile psihologice se utilizeaza cronometre care masoara timpul in secunde si zecimi de secunda. Aceasta formula a fost aplicata in cercetarile intreprinse de noi referitor la testul B. In cazul in care subiectul nu a terminat proba in 10 minute. elevi ai scolilor profesionale. cercetari care se vor specifica in continuare. muncitori necalificati intre 20-25 ani. Vom reproduce din manualul testului cateva din rezultatele experimentale obtinute cu B. recomandam ca notarea timpului de executie sa se faca in secunde si eventual zecimi de secunda.

3’19 3’2 .3’4 2’20 . quartilele (Q1 si Q3) si decilele extreme (D1 si D9) corespunzatoare diferitelor grupe de varsta. de ordine al grupelor 1 2 Grupele (V#RST~ ) 14-15 16-17 Nr.8’59 5’25 . de la 14 la 60 ani.15’9 9’ .8’5 5’50 .5’49 4’28 .4’7 3’7 . In tabelul 3 sunt redate medianele (Me).16’13 9’35 .11’40 7’6 .a Varsta Nr de cazuri Minimum 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Maximum 14-15 1.7’36 5’32 .7’5 4’8 .4’38 3’47 .9’18 6’55 .3’41 2’32 .12’13 8’16 .4’5 3’20 . Ca subiecti s-au utilizat muncitori necalificati.19’17 11’41 .679 16’67 9’98 7’84 6’60 5’70 4’98 4’36 3’75 3’16 1’45 ala 17-18 320 4’96 4’16 3’71 3’35 3’00 2’74 2’49 2’24 1’99 1’05 ti 20-25 2.2’59 3’1 2’19 13-14 ani 206 baieti .3’6 2’31 Tabelul 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Evolutia rezultatelor în raport cu vârsta pentru grupele de muncitori necalificati (Franta) Nr.3’46 3’15 .150 15’63 .22 in functie de varsta.5’24 3’42 .5’31 4’60 .9’34 7’37 .561 17’86 11’36 8’57 7’06 5’99 5’16 4’44 3’76 3’09 1’37 te 20-30 903 27’78 19’23 15’15 11’36 8’77 7’08 5’90 4’81 3’71 1’63 20-30 760 5’39 4’32 3’75 3’35 2’96 2’72 2’47 2’22 1’93 1’25 21-25 424 8’10 3’84 3’28 2’89 2’69 2’49 2’29 2’09 1’79 1’39 1’23 Paralel au fost elaborate etaloane in 11 clase normalizate pentru baieti elevi (tabelul 2). cazurilor D1 C1 14’71 8’11 87 Mo 8’11 5’03 Q3 5’48 3’59 D9 3’80 2’72 291 25’ 1.4’27 3’39 . Tabelul 2 Etaloane (11 clase) (Franta) 150 baieti .anul 273 baieti I -sfarsitul elementare 16’14 10’22 21’14 .10’21 9’19 .13-14 ani .6’54 4’39 .13-14 ani studiilor sfarsitul studiilor elementare 19’18 15’10 . Cercetarile lui Bonnardel s-au axat si pe studiul performantelor la testul B.3’38 3’ .

3 4 5 6 7 8 9 10 ani.

18-19 20-25 26-30 31-35 36-40 41-45 46-50 51-60

1.746 2.561 1.461 863 966 835 529 259

16’15 17’86 25’ 27’78 27’78 35’71 35’71 51’67

8’22 9’59 12’50 13’89 15’63 17’86 17’86 22’73

4’97 5’99 6’91 6’90 7’89 7’87 8’84 11’90

3’53 4’09 4’51 4’34 4’77 5’09 5’35 6’75

2’62 3’09 3’27 3’23 3’43 3’66 3’76 4’66

Din examinarea tabelului rezulta ca performantele cele mai bune sunt obtinute între 18-19 Paralel s-au studiat performantele pe o populatie de sex feminin. Astfel, în tabelul 4 sunt date rezultatele la testul B. 22 în functie de vârsta la o populatie feminina fara calificare profesionala. Tabelul 4 Evolutia performantelor în raport cu vârsta pentru grupul de muncitoare necalificate (Franta) Grupe de vârsta 16 - 17 18 - 19 20 - 25 26 - 30 31 - 35 36 - 40 41 - 50 Nr. Cazurilor 157 343 615 288 180 207 290 D1 31’25 25’ 27’78 27’78 35’71 41’67 62’5 Q1 15’63 15’63 16’67 17’86 22’73 22’73 35’71 Mo 9’78 8’44 8’71 9’04 11’36 14’71 17’86 Q3 5’79 5’34 5’26 5’51 6’10 8’10 9’41 D9 3’65 3’78 3’65 3’90 4’ 5’43 6’25

Şi în acest caz, performantele cele mai bune sunt obtinute de catre pesoanele în vârsta de 18 - 19 ani. O alta observatie rezultata din compararea muncitorilor calificati cu a muncitoarelor necalificate, este aceea ca, în general, rezultatele femeilor sunt inferioare fata de cele ale barbatilor. De fapt, cercetarile au evidentiat ca acolo unde intervin reprezentari spatiale performantele femeilor sunt mai slabe decât ale barbatilor. In ceea ce priveste testul B.22, curba performantelor mediane a femeilor se învecineaza cu aceea a primelor quartile ale barbatilor, iar curba quartilului 3 la femei se apropie de aceea a valorii mediane a barbatilor. Performantele din zona quartilelor 1 la femei corespunde primelor decile la barbati. O alta problema care a fost remarcata este punctul de la care performanta este în scadere. La barbatI, performantele scad net începând cu vârsta de 20 ani, în timp ce la femei între 20 - 30 ani, scaderea este moderata si numai dupa 30 ani apare o cadere progresiva. Administrarea testului B.22 unei populatii mari a dat posibilitatea efectuarii unei comparatii a performantelor la test în functie de dierite nivele de calificare (Tabelul 5). Tabelul 5 Compararea grupelor cu diferite calificari profesionale (Franta) Nr. Formatia profesionala
88

Nr. de

Q1

Mo

Q3

crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Ingineri stagiari Desenatori tehnici sub 30 ani Ucenici din anul I Muncitori calificatI sub 30 ani Muncitori selectionati sub 30 de ani studii elementare Muncitori calificatI peste 30 ani Muncitori sub 30 ani, propusI pentru avansare Muncitori selectionatI sub 30 ani, fara studii elementare CandidatI la scolile profesionale Muncitori peste 30 ani, propusI pentru avansare Muncitori necalificatI între 20 sI 30 ani Muncitoare necalficate între 20 sI 30 ani

cazuri 424 77 320 760 552 55 304 227 1679 440 4022 903

3’00 3’78 3’89 3’95 5’22 5’18 5’57 5’94 8’76 8’38 10’65 17’24

2’49 2’80 3’00 2’96 3’78 4’00 4’00 4’85 5’70 5’49 6’32 8’77

1’98 2’22 2’37 2’35 2’81 2’95 3’09 3’26 4’05 3’66 4’24 5’35

In manualul testului nu figureaza studii de fidelitate si validare cu un criteriu extern. Figureaza însa câtiva coeficienti de corelatie eneachorici a lui Coumetou, obtinuti între testele B.22 si B.101 (Tabelul 6). Tabelul 6 Corelatiile între B.22 si B.101 (Franta) Grupe CandidatI pentru scoli profesionale Muncitori necalificatI Conducatori de vehicule sI macarale Ingineri stagiari Vârsta 14 - 15 20 - 25 Vârsta constanta 21 - 26 Nr. de cazuri 481 600 336 219 Corelatie eneachorica 0,65 0,76 0,72 0,70

Unele studii pe care le-am întreprins cu ajutorul testului B.22 au condus la concluzia generala ca este o proba utila pentru selectia în scoli cu caracter industrial si la angajare în intreprinderi pentru posturi care nu sunt prea pretentioase dar în care reprezentarile spatiale au un rol mare. Astfel, testul B.22 a fost utilizat într-o cercetare care urmarea studiul relatiei existente între vârsta, aptitudini, experienta si performanta profesionala la mecanicii de locomotiva. Lotul experimental a cuprins trei grupe de vârsta: 20 - 29 ani, 30 - 39 ani si 40 - 49 ani. Fiecare grup a fost compus din 40 mecanici de locomotiva. Media performantelor a fost urmatoarea: Grupa I II III Vârsta 20 - 29 30 - 39 40 - 49
89

Performanta medie 3’12’’ 6’15’’ 7’00’’

Diferenta dintre performante este semnificativa la pragul de P ≤ 0,01, element care certifica sensibilitatea probei la vârste diferite, testul B.22 indicând corect degradarea reprezentarilor spatialepe masura ce vârsta creste. Examinarea a doua loturi de subiecti cu proba B.22, de candidati la postul de operator la calculatorul FELIX C-256 (31subiecti, vârsta medie 24,13 ani, abaterea standard 1,78) si operatori la calculator cu experienta (21 subiecti, 25,61 ani, abaterea standard 10,20), a condus la obtinerea urmatoarelor rezultate: Grupa Candidati la postul de operator la calculator Operatori la calculator Media 215,71 243,71 Abaterea standard 176,06 246,62

Se observa ca operatorii cu experienta nu au reusit sa obtina rezultate mai bune decât candidatii, explicatia ar consta în aceea ca cele doua loturi nu erau omogene ca vârsta (variabila la care testul este sensibil). De fapt, B.22 nu este un test predictiv al reusitei profesionale pentru functia de operator. El a fost utilizat numai ca proba de familiarizare cu situatia de examen psihologic. Testul B.22 a fost inclus într-un studiu relativ la determinarea potentialului intelectual al elevilor liceului energetic Cluj-Npoca si predictia reusitei scolare cu ajutorul unor teste de inteligenta practica. Lotul de subiecti a fost de 106, performanta medie obtinuta este de 305,62 cu o abatere standard de 150,82. Corelatiile testului B.22 cu celelalte probe ale baterie de teste experimentale si materiile scolare sunt urmatoarele: Matematica: Fizica: Centrale, statii sI retele: Rezistenta materialelor:: Tehnologia meseriei: Desen tehnic: - 0,204 - 0,185 - 0,255 - 0,105 - 0,167 - 0,189 D 48: D 70: Raven: B53: B20-s: B101: - 0,224 - 0,251 - 0,123 - 0,270 - 0,298 - 0,402

IV. Etalonare In functie de situatia concreta se pot alcatui etaloane în 5, 7, 9 sau 11 clase normalizate. Ne rezumam la a oferi un etalon orientativ în 9 clase normalizate (stanine), construit pe un lot de 106 elevi de la liceul energetic din Cluj-Napoca.

Categoria: elevi Locul de munca: Liceul energetic Cluj-Napoca Anul de studii: II Vârsta: 16 - 17 ani. Clase 1 2 3 B.22 599 598 - 566 565 - 428
90

Procentaje Teoretice 4,0 6,6 12,1 Cumulate 4,0 10,6 22,7

Tiffin J. Bonnardel.22 sa-si elaboreze etalonul propriu pe grupe de vârsta si nivel de pregatire. E.J..146 145 305. P. Paris. Psychologie industrielle.F. McCormick.U.236 235 .6 17.6 4.62 150. d’instruction. R.22 representation spatiale. .181 180 .2 59.8 77. 1972 Manuel 2.154 153 ..France. Le test B.4 5 6 7 8 9 Media σ N 427 .1 6.A.. 1967 91 . BIBLIOGRAFIE 1. E.3 89.301 300 .0 40.82 106 17.5 19.5 12.0 100.4 96.P.0 Este recomandabil ca fiecare utilizator al testului B.

grupaţi în nouă scări. În contrast cu cele 9 dimensiuni originale ale FPI se propune o variantă compusă din 7 scări. reprezintă diferenţele interindividuale în intensitatea factorilor ce stau la baza lor. Fahrenberg. F. Mai recent. cel puţin ordonarea după rang a indivizilor de-a lungul dimensiunii respective. H. fidelitatea şi intercorelaţiile). cât şi în cel neclinic. în mare măsură independente (toate referirile se vor face la această variantă).INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG (FPI) Chestionarele de personalitate pun în evidenţă diverse dimensiuni ale personalităţii.s-au mai adăugat încă trei scări. Rezultatele sunt însă nesatisfăcătoare pentru scara FPI-9 şi scările adiţionale FPI E.este un chestionar multifazic. Hampel (1978) . la care . FPI-HA (114 itemi) şi FPIHB (114 itemi). Recent König şi Schmidt (1982) au realizat o formă prescurtată a FPI-ului (54 itemi). încă trei forme paralele : FPI-K (76 itemi). De obicei. 92 .pentru a obţine o imagine mai completă a personalităţii celui investigat .FPI-8 rezultatele analizei (corelaţiile item-scor total/scară aferentă. 1978). aşadar. corespund cu datele obţinute de Fahrenberg. Selg şi Hampel. Selg şi R. la obiceiuri şi acuze corporale. ele fiind capabile să surprindă semnificaţia itemilor.fără tulburări psihosomatice). Conţinutul întrebărilor chestionarului se referă la stări psihice şi comportamente. Denumirile celor două dimensiuni bipolare ale FPI-ului şi semnificaţia lor este următoarea : FPI 1 (Nervozitate. Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel educaţional mediu şi cu dezvoltare intelectuală medie. N şi M. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic. Inventarul de personalitate Freiburg .U. ele se elaborează în raport cu: (a) un sistem psihologic clasic (de ex. ierarhizarea cantitativă sau. Schmidt (1982) efectuează o reevaluare factorială şi analiză de item a FPI-ului pe un lot de 545 elevi de liceu. Diferenţele individuale privind valoarea celor nouă cote corespunzătoare scărilor. Pentru corectarea fişei de răspuns se utilizează un set de grile sau calculatorul. au mai fost construite. FPI cuprinde 212 itemi. Autorii constată că pentru scările standard FPI-1 . Construcţia FPI-ului se bazează pe analiza factorială a itemilor şi gruparea lor în nouă factori care descriu dimensiunile de personalitate din componenţa chestionarului. la atitudini.eleborat de J. în scop de triere rapidă sau examinare repetată a acelei persoane. fără limită de timp (obişnuit completarea chestionarului durează 30-40 minute). FPI-ul se administrează în grup sau individual. cu tulburări psihosomatice . Pornind de la forma completă a chestionarului (FPI-G). (b) un sistem psihologic derivat din nosologia psihiatrică (sindroamele psihiatrice fiind considerate ca exagerări morbide ale trăsăturilor normale) sau în raport cu (c) factorii de personalitate definiţi prin analiză factorială (Pichot. König şi J. de dominanţă-supunere etc). construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. Pe fişa de răspuns subiectul marchează cu "X" rubrica "DA" sau "NU". Arătăm că FPI-ul. Cotele permit. chestionare de extraversiune-introversiune. în varianta originală se compune din 9 scări.

Pentru a avea o imagine sintetică asupra distribuţiei itemilor chestionarului. sau adăugat pe bază empirică. stăpânire de sine). autocritic . sensibil la frustrare .). Reţinem că aceste denumiri au destinaţia de a surprinde numitorul comun al scării în cauză. autocaracterizare tipic masculină . redăm în tabelul 1 o sinteză. p. etc. Descrierea scărilor FPI porneşte de la conţinutul itemilor structuraţi în cei nouă factori.liniştit. Scara FPI 4 conţine 20 ietmi dintre care unul este polat negativ. sigur de sine). imaturitate emoţională. bine dispus . scările: FPI-E (Extraversiune: extravertit . lipsă de agresivitate.îngăduitor.introvertit). prost dispus. voios . Scara FPI 9 conţine 14 itemi dintre care nici unul nu este polat negativ. "Scara FPI 2". necritic). agresivitate.FPI 2 FPI 3 FPI 4 FPI 5 FPI 6 FPI 7 FPI 8 FPI 9 Scara FPI 1 conţine 34 itemi dintre care unul este polat negativ.iritabil şovăitor). iritabil. încordat . Adăugăm în continuare şi noua structură a chestionarului propusă de König şi Schmidt (1982) (Tabel 2). cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate investigate. (Excitabilitate. Scara FPI 6 conţine 20 itemi toţi polaţi pozitiv. Denumirea scărilor este de "Scara FPI 1".degajat capabil la contact). Itemii sunt derivaţi de la şapte scări ale FPI-ului. reţinut). sociabil. Scara FPI 5 conţine 28 itemi dintre care 16 sunt polaţi negativ. prin simplă analiză de itemi. Scara FPI-E conţine 24 de itemi dintre care 5 sunt polaţi negativ. Scara FPI-N conţine 24 itemi dintre care 3 sunt polaţi negativ. 15b. etc. Scara FPI 2 conţine 26 itemi dintre care 2 sunt polaţi negativ.nesociabil. moderat).fără tulburări psihosomatice. a modului de alcătuire a grilelor şi apartenenţei itemilor la o anumită variantă a chestionarului. Scara FPI-M conţine 26 de itemi dintre care 14 sunt polaţi negativ. Tabel 1 Cheie pentru întocmirea grilelor de cotare Apartenenţa şi polarea itemilor (Prelucrarea după tabelul 5.tipic feminină). insensibil). (Sinceritate: deschis. (Tendinţă de dominare: agresivitate reactivă. caută să se impună . 36-37) 93 . Aceşti itemi provin de la cinci scări ale FPI-ului. în paranteză fiind trecută eticheta scării respective (nervozitate. (Inhibiţie: inhibat.emoţional stabil). (Agresivitate. p. 20-26 şi tab.) şi perechile de antonime (cu tulburări psihosomatice . Scara FPI 8 conţine 20 itemi dintre care 5 polaţi negativ. Scara FPI 7 conţine 20 itemi dintre care unul este polat negativ. (Depresie. etc. (Sociabilitate. Scara FPI 3 conţine 28 itemi dintre care unul este polat negativ. emoţional labil . mai ales de la FPI 1 şi FPI 8. mai ales de la scara FPI 2 şi FPI 5. 15a.mulţumit. FPI-M (Masculinitate. FPI-N (Labilitate emoţională. (Calm: încrezător în forţele proprii.închis. agresivitate spontană. nesgur de sine . calm. Suplimentar.

în Obs. de Polare suplim.(Fahrenberg.M + A 12 2 26 5 + E + A 13 E 27 1 + M B 28 7 + A +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 29 7 + A 30 3 + N + B 31 1 + A 32 7 + B 94 . Formele Nr. PolareH-A item. Fact.B 1 2 Item de control A 2 3 5 E A 4 6 + A 3 6 5 7 A 6 3 + A 7 5 B 4 5 8 1 + B 9 1 + M A 5 1 10 1 + B 6 1 11 4 + B 7 4 12 9 + A.B 13 5 B 14 5 M A 15 8 + B 8 8 16 1 + A 17 4 + B 18 2 + A 9 2 19 8 + B 10 8 20 5 E A 21 1 + B 22 1 + A 23 7 + B 11 7 24 6 + B 25 2 + E. în bază şi în forma forma G H-B forma K K ___ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 Item de control A. Selg Hampel. item. 1978) +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ Nr. Fact. Fact.

7 35 8 + B 16 8 36 6 + B 37 1 + M A 38 1 + B 39 3 + A 40 5 B 17 5 41 3 + N + B 18 N 42 1 + A 43 1 + A 44 4 + A 45 2 + A 46 4 + A 47 9 + A.B 24 9 67 1 + A 25 1 68 2 + B 69 7 + B +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 70 7 + A 71 6 + B 72 8 + A 26 8 73 5 A 74 6 + A 27 6 75 6 + B 95 .33 7 + M + B 14 7 34 5 + E + B 15 5.B 48 1 + B 49 1 + A 19 1 50 7 + A 20 7 51 7 + A 52 3 + N + A 21 N 53 8 + A 22 8 54 1 + A 55 3 + N + B 56 3 + N + B 57 6 + E + B 23 E 58 2 + A 59 2 + M + A 60 3 + B 61 4 N A 62 5 + E + A 63 1 + B 64 2 + M + B 65 8 B 66 9 + A.

B 110 1 + A +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 111 8 + A 112 1 + A 113 9 + N + A.B 84 2 + B 85 5 + E + B 86 8 E + A 87 8 + M B 88 3 + B 89 3 + N + A 32 3.B 36 9 102 5 + E + B 37 5.B 38 9 114 2 + B 115 7 + B 116 1 + B 117 5 E B 118 6 + A 39 6 96 .N 90 8 A 91 1 B 92 7 + A 93 2 + B 33 2 94 2 + A 95 2 + A 96 2 + A 34 2 97 9 + A.B 35 9 98 99 6 + N A 100 5 B 101 9 + A.76 7 + B 77 3 + B 28 3 78 7 + A 29 7 79 1 + B 80 1 + A 30 1 81 1 + M B 82 7 + B 31 7 83 9 + A.E 103 3 + N + B 104 1 + B 105 4 + E + B 106 6 + N B 107 8 + B 108 3 + B 109 9 + A.

N 139 2 + E + B 140 3 + N + A 141 9 + A.B 46 9 142 5 E B 143 8 + M A 47 M 144 8 + M A 48 M 145 2 + A 146 4 + B 147 3 + M A 49 M 148 8 + M B 50 8.M 149 4 + B 51 4 150 7 + A 151 8 + M B +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 152 3 + N + B 52 N 153 1 + B 154 1 + B 155 4 + N + A 156 6 + A 157 3 + N + B 53 3.119 2 A 120 5 + E + A 121 9 + M + A.N 158 3 + N + B 159 1 + A 54 1 160 1 + B 161 7 + B 97 .B 40 9 122 4 + E + B 123 2 + E + A 124 8 M + B 125 5 B 126 1 + A 127 1 + M B 128 2 + B 129 8 M + A 130 3 + B 131 7 + B 41 7 132 6 + A 133 4 + B 42 4 134 5 E A 135 9 + A 43 8 136 4 + A 44 4 137 8 + A 138 3 + N + A 45 3.

M 197 1 + M A 198 6 + M + A 199 5 + E + B 200 4 + N + B 201 6 + B 202 8 + B 203 4 + B 204 6 + A 98 .B 169 2 + A 170 1 + A 171 2 + B 60 2 172 5 + E + B 61 E 173 6 + B 62 6 174 5 + E + A 63 E 175 4 + N + A 64 4 176 5 A 177 3 + A 178 3 M + A 65 M 179 9 + A.B 73 9 196 1 + M B 74 1.162 4 + A 163 4 + N + A 55 4 164 3 + N + A 56 3 165 2 + E + A 57 2 166 6 + B 58 6 167 6 + M + A 59 6 168 9 + N + A.B 191 4 + B 72 4 192 2 + B +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 193 3 + A 194 4 + N + B 195 9 + A.E 182 2 + B 68 2 183 7 + A 69 7 184 7 + B 185 2 B 186 5 + A 187 3 + A 188 5 A 70 5 189 3 + N + B 71 3.B 180 2 + A 66 5 181 5 + E + A 67 5.N 190 9 + A.

polarea (DA = +. M) polarea scării 99 . I. N.205 3 + A 75 3 206 3 + A 207 6 + M + B 76 6. NU = -) răspunsului care se cotează scara de apartenenţă (E.InhiScara domilitate tate tate spre recacitate biţie nantă acţii psihosomatice +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ Itemi 41+ 26+ 23+ 11+ 9+ 57+ 19+ 52+ 34+ 50+ 136+ 21+ 65+ 35+ 55+ 102+ 78+ 149+ 49+ 90+ 53+ 89+ 172+ 93+ 175+ 112+ 132+ 135+ +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 1 2 3 4 5 6 7 +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ 147+ 181+ 95+ 191+ 127+ 156+ 151+ 164+ 199+ 115+ ----+ 144+ 166+ 206+ ----+ ----+ 162+ 5167+ 71+ 3171+ 99178+ 7190+ 198+ 40134+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ Din tabelul 1 se poate obţine : numărul itemului. Czitrom Tabel 2 Structura FPI după König şi Schmidt (1982) (Cifrele corespund variantei originale a chestionarului= +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ Starea SociabiAgresiviIritabili Tendinţa Perspi. scara de apartenenţă.M 208 2 + B 209 6 + A 210 4 + A 211 5 B 212 2 + B +=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+=+ * Tabelul a fost alcătuit de psih.

rezistenţă scăzută la efort. Cotele mari la FPI 2 sunt corelate pozitiv cu FPI 9 (sinceritate). meteopatie. mediul de reşedinţă. digestive) tulburări rezonanţă somato-afectivă redusă şi în general motorii. 100 . au fost stabilite relaţiile scărilor FPI cu variabilele sex. FPI 8 (inhibiţie) şi FPI 4 (excitabilitate). numărul itemului în forma scurtă (FPI-K) şi scara de apartenenţă în forma K. atribuită acestei dimensiuni. S-a constatat că FPI 1 corelează semnificativ (r= 0.cele două forme paralele (H-A. respiratorii. în general. Semnificaţia cotelor FPI şi relaţia dintre scări. senzaţii de durere şi discenestenezie. Cele 9+3 scări ale FPI sunt rezultatul unei structurări derivate prin analiză factorială. cele mai ridicate cote. Corelaţia cu FPI 9 (sinceritate) poate avea şi o altă semnificaţie. în timp ce persoanele vârstnice şi femeile. H-B). FPI 3 (depresie) şi FPI 4 (excitabilitate). este vorba de fenomene intense vegetative şi musculare ce apar în caz de excitaţie afectivă. cele mai scăzute. În vederea unei utilizări eficiente în practică. nu este similară cu aprecierea că o cotă ridicată denotă agresiuni manifeste. Această nervozitate poate fi o trăsătură de personalitate dobândită. Eticheta “agresivitate”. Tinerii prezintă. Nervozitate un grad redus de conştientizare a proceselor tulburări psihosomatice generale (insomnii. somatice reglatorii. ea este însă influenţată de sexul subiecţilor. Interpretarea scării FPI 1 ca o dimensiune a “nervozităţii” are în vedere caracterul subiectiv al tulburărilor psihosomatice respective. rezonanţă somatoafectivă mărită. În baza acesteia. a descrierilor comportamentale care explică cei doi poli ai fiecărei scări (tabel 3). De obicei. dar nu şi de vârstă. În continuare prezentăm concluziile acestor studii: Cota la FPI 1 nu este dependentă de vârstă. (circulatorii.suplimentare. denumirilescărilor reprezintă doar nişte simple "etichete". nivel de şcolarizare şi locul de reşedinţă (mediu rural sau urban. hipersensibilitate la diferiţi stimuli. lucru care a şi fost întreprins cu diferite ocazii. se impune o acţiune de validare externă. epuizare însoţită de încordare. anxietate). sau consecinţa unei boli organice. fapt ce permite o interpretare mai nuanţată a FPI-ului. şcolarizare. ori localitate mică sau mare). De asemenea. moleşeală. femeile obţin cote mai mari comparativ cu bărbaţii. fireşte cu multă precauţie. Semnificaţia scărilor FPI COTE MARI SCARA COTE MICI Subiectul reclamă acuze corporale din Subiectul aminteşte puţine acuze corporale diferite domenii funcţionale.40) cu FPI 3 (depresie). Pe baza studiului intercorelaţiilor dintre scările chestionarului s-au stabilit anumite relaţii între ele. La FPI 2 cota este independentă de nivelul de şcolarizare şi mediul de reşedinţă. vegetative FPI 1 sau tulburări psihosomatice generale . în mare măsură şi de sex. Interpretarea chestionarului presupune utilizarea. în sensul că o cotă ridicată exprimă faptul că subiectul poate să-şi recunoască unele slăbiciuni şi afecte.

îşi descarcă uneori afectele pe spre agresivitate. Subiectul relatează dispoziţie proastă . preferă să fie singur. în parte chiar iritabil. reţinere. vioiciune întreprinzător activ. iritabil. teamă. dar cu precădere Depresie depresiv. neliniştit. un profund sentiment de inferioritate. pesimist. lipsă de inhibiţie în stare de tensiune . griji şi frământări. stabilirea de contacte caută contact. caz extrem. autoagresiune. sensibil şi excitabil. rece. trebuinţă de varietate. toleranţă redusă la FPI4 frustrare chiar şi în cazul problemelor Excitabilitate cotidiene. încomodat de gânduri inutile. stabileşte cu greu contacte. reverie. impulsivitate şi lipsă de stăpânire de sine. retras. stăpânire de sine o conduită obiecte şi animale. împotriva oamenilor cu feste nevinovate şi prezintă trăsături de pasivitate şi calm. abătut. Subiectul relatează iritabilitate . se enervează şi se înfurie uşor devenind chiar agresiv. se întoarce şi direct constantă şi conştiincioasă. cu declaraţii şi manifestări nechibzuite.COTE MARI SCARA COTE MICI Subiectul recunoaşte comiterea unor acte FPI 2 agresive spontane corporale. irascibil. comunicativ. dar se simte însingurat şi neânţeles de nimeni. trist. acte afective necugetate.încordat. dor de aventuri şi emoţii. leagă repede prietenii şi are multe Sociabilitate solitar. 101 . bucurie de necazul altuia şi plăcere de pe urma unor pozne copilăreşti. prezenţă de spirit. preferă să fie singuri. impulsive. Subiectul afirmă o trebuinţă redusă de contact. grosolane. anxietate. nemulţumit. uşor de deranjat. verbale şi Agresivitate Subiectul relatează o înclinaţie spontană redusă imaginare. cu atacuri şi maltratări. cunoştinţe. izbucniri afective. prietenos. Subiectul relatează trebuinţă şi tendinţă spre FPI 5 izolare. incapacitate de a se concentra. eventual rigid. cunostiinţe puţine. morocănos. sentimentul unui pericol vag. FPI3 labilitatea dispoziţiei. evită contactele. dus pe gânduri. simţind uneori chiar plăcere de pe urma lor. autoreproşuri şi sentiment de insuficienţă. hipersensibil. orientat mai degrabă spre fapte decât spre vorbăreţi. sentiment de indiferenţă şi gol interior. nerăbdător. singurătate. în toane rele. imaginea imaturităţii emoţionale.

nu-i plac distracţiile.COTE MARI SCARA COTE MICI persoane. Subiectul relatează acte agresive reactivecorporale. înroşire.descurajat. îl deranjează când este observat de către alţii. caută să stabilească contacte şi este capabil să o facă. stabilă. uşor de dezamăgit şi de necăjit. bănuitor şi neâncrezător faţă de alţii. preferă să fie lăsat în pace. ar dori să facă impresie bună. Subiectul manifestă o dispoziţie echilibrată. preferă să fie singur. statornic. Subiectul recunoaşte mici slăbiciuni şi defecte pe care probabil le posedă toată lumea. Subiectul acuză o dispoziţie proastă. uşor de tulburat. excitabil. trebuinţă redusă pentru contacte. autocritică deficitară. hotărâte. nehotărât. nu este amator de confruntări agresive. eventual atitudine nepăsătoare. Subiectul prezintă consideraţie şi moderaţie 7 indulgent şi îngăduitor. să experimenteze. evită să iasă în evidenţă. vioiciune. stăpânit. lipsă de sinceritate. întreprinzător. impulsiv. mai ales în situaţii de grup. eventual pesimist. stinghereală. înţelegător. tensiune somatică redusă în situaţii de aşteptare. activitate şi excitabilitate. autocritic.respingerea stilului agresiv-viguros. sentimente cu precădere pozitive. FPI N Labilitate 102 . bâlbâială. eventual FPI 6 rezistent la solicitări. tristeţe. ia lucrurile prea în serios (le ia în tragic). eventual pasiv. eventul nestăpânit.perseverent şi de neclintit. îngrijorare. inhibiţie în relaţiile cu alţii.apodictice. vina şi pedeapsa. dispoziţie bună. COTE MARI Subiectul afişează timiditate. constant. izolat. nevoia de defecţie sau urinare). hipersensibil. hotărât în ţinută şi acţiune. judecăţi morale convenţionale. vorbăreţ. sfios. mereu în aşteptare. ştie să se impună.impunerea intereselor proprii. având ca modele agresivitatea reactivă. prietenos. întreprinzător. FPI Dominare Subiectul relatează iritabilitate. preferinţă pentru Calm acţiuni rapide. trebuinţă de contact. de impresionat şi descurajat. calm şi reţinere. dar energic. manifestări somato-afective reduse: dornic de acţiune. leagă prietenii greu. tinde să dea tonul. moderat . independent. tremur. concepţie egocentrivă. dominant. eventual tulburări în stabilirea contactelor sau incapabili de contact.imperturbabil. atitudine tolerantă bazată în primul rând pe încredere. labilitatea dispoziţiei. tăcut. eventual severe. puţin întreprinzător. Subiectul relatează. necomunicativ. Subiectul susţine încredere în sine . judecăţi morale diferenţiate. leagă repede prietenii. “i se înmoaie genunchi”. nu caută să se impună. încrezător. sigur de sine. încrezător în forţele proprii. înclinaţie spre o gândire autoritarconformistă. eventual îngâmfare sau caracter închis. capabil de a stabili contacte. fricos. şovăielnic. FPI 9 Sinceritate FPI E Extraversiune Subiectul înclină spre disimularea unor mici slăbiciuni şi defecte. agresiv în limitele acceptibilităţii sociale. optimist. SCARA FPI 8 Inhibiţie COTE MICI Subiectul relatează spontaneitate. sec. verbale sau imaginare . necomunicativ. degajat. neintreprinzător. voinţă slabă. nu este amator de hotărâri rapide şi de acte impulsive. Subiectul relatează sociabilitate. gata oricând să pornească la acţiune. nesocibilitate. greu de enervat. depresie. amator de variaţie şi de distracţii. pălire. trac şi acuze somatice înaintea unor anumite evenimente sau în caz de emoţii (nelinişte.

ameţeli. de nivelul de şcolarizare. puţine acuze somatice. de locul de reşedinţă şi de sex. oricând gata să intre în acţiune. dus pe gânduri. conştient de valoarea proprie. constipaţie. FPI 1 (nervozitate). FPI 8 (inhibiţie) şi FPI 9 (sinceritate). întreprinzător. degajat. La FPI 6 cota este neinfluenţată de vârstă. La FPI 3 cota este neinfluenţată de vârstă. mâini şi picioare reci. FPI 4 (excitabilitate). morocănos. raporturi emoţionale cu alţi netulburate. FPI 7 (tendinţă spre dominare) şi FPI 9 (sinceritate).nu însă şi de sex. se enervează uşor. Subiectul relatează autoafirmare activă. dar depinde de sex şi nivelul de şcolarizare. acuze somatice şi tulburări psihosomatice generale. timid. iritabilitate. în timp ce a doua (FPI 8) se referă la capacitatea (aptitudinea) de stabili contacte şi de a acţiona. sentiment de culpabilitate. Cotele mari la FPI 4 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 3 (depresivitate). răbdător. deseori epuizat. eventual indiferent. irascibil. necăjit.COTE MARI abătut. FPI 2 (agresivitate).Bărbaţii realizează în medie cote mai mari decât femeile. dispoziţie deprimată. “înmuierea” genunchilor şi nelinişte corporală în caz de emoţii. meteopatie. încredere slabă în sine.In general. stăpânit. trac. vârstă. vârstă. nivel de şcolarizare şi mediu de reşedinţă. generale. devine uşor dezamăgit sau se descurajează. bine dispus. cotele ridicate la FPI 6 se asociază cu cote scăzute la FPI 8 (inhibiţie). dispoziţie echilibrată. nivel de şcolarizare şi mediu de reşedinţă. de nivelul de şcolarizare. 103 . griji. se simte adesea neînţeles şi nedreptăţit. reverie. De obicei. sleit şi vlăguit.Bărbaţii. au cote medii mai mari. cotele ridicate la FPI 3 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 1(nervozitate). precum şi absolvenţii de şcoală generală. de mediul de reşedinţă.Prima (FPI 5) se referă la trebuinţa de contact. la vioiciune şi spiritul intreprinzător. SCARA emoţională COTE MICI relaxat. indispus. rare tulburări psihosomatice. capacitate de concentrare. La FPI 5 cota este independentă de sex. în special puls neregulat. La FPI 7 cota nu este influenţată de vârstă şi mediu de reşedinţă.Cotele ridicate la FPI 7 se asociază cu cote similare la FPI 4 (excibilitate). tulburări de contact. Cotele mari la FPI 5 se asociază cu cotele mari de la FPI 8 (inhibiţie). calm. FPI 2 (agresivitate). uşor de distras de la o activitate. preocupat (frământat). încrezător. sensibilitate la lumină şi zgomot. Dimensiunea “sociabilitate” nu trebuie înţeleasă ca fiind reversul scării FPI 8 (inhibiţie). rare manifestări de trac. evental chiar inhibat. încordat. siguranţă de sine. puţime griji şi/sau sentimente de culpabilitate. FPI M Masculinitate Subiectul relatează reţinere. sensibil. eventual chiar corporală. La FPI 4 cota este independentă de sex. vulnerbil.

în special bărbaţii. iar la celălat se relevă o trebuinţă redusă de contacte sociale.) -Starea sufletească fundamentală apare ca bipolară.Cotele mari la FPI 9 sunt asociate cu cote mari la FPI 2 (agresivitate).Bărbaţii au în medie cote mai ridicate decât femeile. de nivelul de şcolarizare şi locul de reşedinţă. dar depinde de vârstă. prezintă cote medii mai scăzute. La FPI N.) -Dimensiune bipolară. însingurare.Cotele la FPI N şi FPI E sunt independente una de alta atât sub aspect empiric cât şi statistic. este plauzibil să privim şi această dimensiune ca fiind o însuşire dobândită şi stabilă a personalităţii şi nu pur şi simplu un indicator al unei tendinţe conjuncturale de răspuns. dar depinde de sex şi mai ales de vârstă. rezulttele obţinute cu scara FPI 9 sunt nesatisfăcătoare aşa că ea este exclusă din varianta îmbunătăţită a chestionarului pe care o propun ei. în timp ce celălalt pol reflectă o stare de optimism. s-ar putea să fie vorba nu numai de o reţinere voită în acest context. inconfort şi inabilitate socială.Desigur. cota este independentă de vârstă. Cota la FPI E este independentă de sex.chiar falsificare a informaţiei. FPI 4. 104 . In varianta pe care o propun KONIG şi SCHMIDT (1982). de nivelul de şcolarizare.Cotele mari la FPI 8 sunt asociate cu cote mari la FPI 3(depresivitate) şi FPI 1 (nervizitate). ridică pentru unii subiecţi problema dezirabilităţii sociale a răspunsurilor lor. In studiul lui KONIG şi SCHMIDT (1982). La FPI M cota este independentă de vârstă.La FPI 8 cota este independentă de vârstă. dar este influenţată de sex.Unul din poli se caracterizează printr-o atitudine ce prezintă o stare dispoziţională meditativă şi depresivă.In general tinerii prezintă cote medii superioare vârsnicilor.Subiecţii tineri. arată autorii chestionarului. Se poate presupune că atunci când se obţin valori extreme pe scara FPI 9 există o tendinţă de distorsionare. Scara 2 -sociabilitate (Ges. dar şi cu cote mici la FPI 5 (sociabilitate) şi FPI 6 (calm).Cotele mari la FPI N se asociază cu cote mici la FPI M. depresie şi excitabilitate. La FPI 9 cota este independentă de nivelul de şcolarizare şi de locul de reşedinţă. FPI 3 (depresivitate) şi FPI 4 (excitabilitate). de nivelul de şcolarizare şi locul de reşedinţă.de nivelul de şcolarizare şi de mediul de reşedinţă. cele 7 scări prezintă următoarele caracteristici: Scara 1 -starea dominantă (Gru. la un pol se evidenţiază o personalitate puternic marcată de nevoia de stabili contacte sociale. FPI 3. În consecinţă.Pe de altă parte. Probabil că o serie de itemi din componenţa acestor scări care se referă la gresivitate. ci de o reală incapacitate de a prezenta acest domeniu în mod critic în cadrul autocaracterizării. Între FPI M şi FPI E există o dependenţă statistică din cauza dublei valori ai unor itemi. speranţă şi siguranţă de sine. de locul de reşedinţă şi de sex. acest lucru este valabil numai pentru scările care corelează semnificativ cu FPI 9.anume FPI 2.Femeile realizează cote mai ridicate.

fireşte. În tabelul 5 sunt prezentate intercorelaţiile scărilor FPI pe lotul de referinţă. acesta trebuie privit ca un tot unitar. Mai multe date care servesc la interpretarea profilelor ne sunt oferite de studiul intercorelaţiilor dintre scările FPI. mai mult de dispersia în ce priveşte vârsta subiecţilor din lotul de referinţă (1530 ani). orientativ. Performanţele psihometrice atât ale loturilor cu care am lucrat noi. Scara 6 -perspicacitate (Ent. iar la polul opus. subiecţii noştri situându-se pe o plajă mai restrânsâ de 19-25 ani. Desigur. ci având în vedere intercorelaţiile dinre scări. nesiguranţă. pedeapsă. iritabil.Toţi subiecţii sunt studenţi de profil realist (institut politehnic).)(operativitate/fermitate) -uşurinţa de a lua decizii. 105 . ADAPTAREA AUTOHTONĂ A FPI FPI a fost tradus în limba română şi utilizat în diferite contexte. Scara 7 -inhibiţie (Geh. Chestionarul FPI a fost administrat unui lot de 132 subiecţi de sex feminin şi la două loturi a câte 117 şi respectiv 550 subiecţi de sex masculin. stăpânire de sine.) -iritabilitatea are o scară bipolară.Scara 3 -agresivitate (Agg. când este utilizat în alt mediu socio-cultural. Scara 5 -reacţii psihosomatice (Psy. iar în tabelul 6 pe lotul nostru.concretizată într-un comportament pe care l-am notat sintetic prin termenul de “perspicacitate”. credem. interpretarea scărilor FPI nu poate fi făcută în mod mecanic. Această situaţie a performanţelor medii ne permite să utilizăm etaloanele furnizate de către autorii chestionarului în mod.) -marchează înclinaţia spre fantezie canalizată spre răutăţi.) -dimensiunea evidenţiază un comportament marcat de nesiguranţă şi teamă în situaţiile de contact social.Inainte însă de a da exemple de interpretări. îngăduinţă. să vedem cum se comportă FPI-ul când este utilizat pe populaţia ţării noastre. cu alte cuvinte sructura chestionarului. Scara 4 -iritabilitate (Err. împăciuitorism. capacitatea de a nu se lăsa tulburat în liniştea proprie precum şi în încrederea în propria persoană şi în viitor.) -înclinaţia spre reacţii psihosomatice este dată de răspunsurile care sunt orientate spre reacţii corporale vegetative. compromisuri. cauzate.Răspunsurile marchează pe de parte un comportament nestăpânit. Simpla inspectare a tabelului 4 relevă diferenţe destul de mici între scoruri. flexibilitate.Iată câteva rezultate comparative menite să ne facem o imagine asupra valorii pe care acest chestionar o are. cât şi ale celor de referinţă raportate de autorii chestionarului sunt sintetizate în tabelul 4. descrie operarea rapidă în sfera decizională.

SCARA FPI . Referitor la populaţia noastră pe care s-a experimentat FPI-ul.şi N.4.7.2. SCARA FPI 6 (calm ) .Pentru interpretări de fineţe se poate apela şi la intercorelaţiile pe care le oferă loturile de femei şi bărbaţi luate separat. În primul rând se impune o comparare a datelor pe care le-am obţinut cu acelea ale autorilor . Referitor la cu care am operat noi .N şi cote mici pe FPI M . cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 4. în mod normal la următoarea configuraţie a profilului . SCARA FPI 5 ( sociabilitate ) . SCARA FPI 3 (depresie ) . rezultă că în loturile de referinţă avem 14 (lotul lui Konig şi Schmidt) şi 12 (lotul autorilor) corelaţii cu valoarea mai mare de 0. cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 2.7. oo1 ) . aceasta deoarece datale sunt comparabile cu cele ale loturilor de referinţă.4. SCARA FPI 1 ( nervozitate ) . Şi în acest caz corelaţiile interscări între cele două tipuri de subiecţi sunt. indică o concordanţă . In concluzie . în 9 cazuri a apărut o concordanţă cu ambele loturi de referinţă.N. cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1.8.3. Notăm că eşantionul pe care a lucrat KONIG şi SCHMIDT este mai omogen ca vârstă fiind compus din elevi de liceu. SCARA FPI 2 (agresivitate ) . SCARA FPI 7 (dominare ) . 12 coeficienţi depăşesc valoarea de 0. atunci când se lucrează cu FPI-ul .3.40 . ele fiind dătătoare de ton într-o analiză calitativă.N. cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 3. nu apar diferenţe mari între coeficienţii de intercorelaţie obişnuiţi. In cazului lotului nostru .9. SCARA FPI 8 ( inhibiţie ) . ea nu corelează cu niciuna din celelalte scări . le putem utiliza seperat numai în efectuarea unui diagnostic de mare fineţe. aşa cum se poate observa din tabelul 5. de asemenea a fost omogenă ca vârstă şi nivel de şcolarizare. aceasta.40 .cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scara FPI E şi cote mici pe FPI 8 .9. Examinarea celor două loturi raportate de autorii chestionarului şi Konig şi Schmidt .4 (excitabilitate ) . Aşa cum am amintit. Desigur interesează numai valorile mari ale coeficienţilor de corelaţie ( peste R xy= o. ne putem aştepta .40 . Concordanţa cu lotul lui Konig şi Schmidt este evidenţiată de două ori ( nu am luat în considerare şi scările auxiliare ). 106 .apare ca fiind o scară independentă . Din studiul matricilor de intercoleraţie . Vom analiza în continuare intercorelaţiile oferite de cele două loturi combinate. cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1.N şi cotele mici pe FPI 5 şi SCARA FPI 9 ( sinceritate ) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 2.N.N şi cote mici pe FPI M. Acest lucru vine în sprijinul fidelităţii chestionarului.E. cote mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1.7.3.4. P < .8. similare. Ne vom opri numai asupra intercorelaţiilor din lotul nostru combinat. fără cele adiţionale). cu mici variaţii.3. acestea consemnând anumite tendinţe cu o oarecare semnificaţie pentru scara analizată .(s-au avut în vedere numai scările FPI 1-9 . În ceea ce priveşte loturile de referinţă.

Sc. Ie . FPI şi CPI . neafectate de afecţiuni patologice. Tc.Sc. SCARA FPI M (masculinitate ) corelează pozitiv Sp. SCARA FPI 5 ( sociabilitate ) corelează pozitiv cu Sv . Gi. Sp.3. Considerăm că administrarea paralelă a celor două chestionare. corelează negativ cu Wb .7. Sc.To. SCARA FPI 4 (excitabilitate ) corelează negativ cu Wb. Ac. anume că scările celor două chestionare exprimă într-adevăr ceea ce s-a afirmat că măsoară .Ac. Wb. ele explică pe deplin reacţia scărilor CPI la scările FPI-ului. Ai.In general coeficienţii de corelaţie sprijină ceea ce se spera . Ie. Ie. Sc. corelează negativ cu Wb .4.To. SCARA FPI N ( labilitate emoţională ).8. Sc. SCARA FPI 1 (nevrozitate ). Sp. şi pozitiv cu Fe. el reflectă patternul. Gi. Sistemul de etalonare si trasare a profilului In mod firesc .In tabelul 7 prezentăm corelaţiile dintre variabilele FPI şi CPI . A nu se uita faptul că CPI -ul este utilizat la populaţii cu comportamente normale . SCARA FPI 2 ( agresivitate ) . To.Ac. în stanine sau nouă clase normalizate si cote T.9. când se lucrează cu un test pshihologic sau chestionar . Gi. SCARA FPI E ( extraversiune 0 corelează pozitiv cu Sv. Examinarea tabelului de corelaţie evidenţiază existenţa a 52 coeficienţi de corelaţie cu valoare de peste 0.5. Ac. SCARA FPI 3 (depresie ) corelează negativ cu Wb.8. SCARA FPI 7(tendinţă de dominare ) corelează negativ cu WB. mai precis a punctelor neclare şi a semnelor de întrebare ce apar inerent pe parcursul acţiunii de psihodiagnoză propriu. cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 2. şi negativ cu Sc.35 .Majoritatea coeficienţilor au valori negative . SCARA FPI 8 ( inhibiţie ) corelează negativ cu Sv.S-a utilizat astfel chestionarul CPI . Manualul original al testului contine etaloane pentru 107 . To. iată comportamentul scărilor celor două chestionare în discuţie.3. Putem suplimenta informaţiile asupra validităţii chestionarului FPI prin inspectarea corelaţiilor cu variabilele altor chestionare . structura funcţională a scărilor chestionarului . Pe scurt . Sp .SCARA FPI E ( extraversiune ) . Re. cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările FPI 1.şi cote cote mici pe FPI M SCARA FPI M ( masculinitate )cotele mari sunt asociate cu cote mici pe scările FPI 1. Ie şi pozitiv cu Fe.2. Gi. N Datele expuse mai sus se utilizează în interpretarea profilului oricărui subiect . se impune operarea cu un sistem de standarde. Gi.Ac. TABELUL 7 (Corelaţiile dintre FPI şi CPI). Ie şi negativ cu Fe. Re. Autorii testului operează cu două tipuri de standarde. SCARA FPI N ( labilitate emoţională ) corelează negativ cu Wb. Wb. aşa cum rezultă ca din adaptarea acestuia la mediul nostru socio-cultural . în timp ce FPI -ul este un chestionar care şi-a dovedit utilitatea în mediul clinic Aşa cum se prezintă corelaţiile dintre cele două chestionare . Sc.zise. Sa. SCARA FPI 9 ( sinceritate ) corelează negativ cu Wb. Sa. ar fi o măsură dorită aceasta dând posibilitatea unei mai rapide clarificări a diagnosticului psihologic .Gi.

108 .şcoala şi calificarea s-au desfăşurat în condiţii dificile .Unirea punctelor duce la opţinerea profilului psihologic care trebuie interpretat Tabelul 8 (Etalon FPI bărbaţi 19-25 ani). Analiză de cazuri V. toate celelalte sunt plasate spre extreme . 10 clase . atât cu co legii cât şi cu superiorii . Provine dintr-o familie în care tatăl este alcoolic . de a-şi exagera situaţia . separat pentru populatia feminină şi masculină. Trasarea profilului este o actiune simplă. separat pentru populatia feminină si masculină. Inspectarea zig-zagurilor profilului la FPI relevă într-adevăr o persoană sever tulburată pe plan psihic ( fig 1 . Precizăm că etalonarea în nouă clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor proportional cu curba lui Gauss. Este prezentat si un etalon general pe ambele populatii.De copil este în conflict cu familia . de exagerare a propriilor trăiri (acest lucru explică şi tendinţa de suicid cu nuanţă demonstrarivă ) .toate formele chestionarului. Tabelul 9 (Etalon FPI femei 19-25 ani). accentuând starea puternică de dezechilibru psihic în care se găseşte subiectul.Are şapte fraţi . In tabelele 8 şi 9 sunt prezentate etaloanele realizate pe populatia românească.B. a încercat în copilărie să-şi suprime un frate dându-i să consume o mare cantitate de alcool . dorinţa subiectului de a şoca .termist .)Examenul psihologic a avut loc imediat după tentativa de suicid . se observă şi din polarizarea profitului psihologic la extreme. acestea se raportează la etalon marcându-se pe foaia de profil punctul (clasa) în care se încadrează subiectul în cauză .Scara FPI 9indică o uşoară tendinţă spre demonstrivitate . . La testul Matricii Progresive Standard a obţinut performanţe care îl plasează în rândul persoanelor cu inteligenţă de limită . După ce chestionarul este corectat şi s-au obtinut cotele brute .B. de profesie izolator . : -tentativă de omor cu premeditare .patru tentative de suicid . Evenimente deosebite din viaţa lui V. de indiferenţă. In situatia noastră s-a considerat util un etalon în stanine . între clasele 4 şi 6 fiind cuprinsă 54 % din populatie-aceasta este zona în care oscilează comportamentul normal-mediu.De fapt . 22 ani . Orice abatere de la această zonă este interpretată ca tendintă (clasele 2-3 şi 7-8 ) sau ca notă dominantă (clasele 1 şi 9). Din anamneză rezultă următoarele . Cu excepţia scării FPI 9 . Cota la scara FPI 9 fiind în clasa a 6-a poate însemna şi o uşoară tendinţă de nepăsare . -opoziţia părinţilor la căsătorie i-a produs un şoc -instabilitate profesională mare din cauza permanentelor conflicte la locul de muncă.Este internat pentru tendindinţă de suicid . 3 prin spânzurare . a părăsit de mai multe ori domiciliul. Intr-un astfel de etalon media se situează la nivelul clasei a cincea . toate survenite în urma unor conflicte familiale .

A solicitat un examen psihologic . Este la a doua căsătorie . lipsită de griji. este incapabil de concentrare şi trăieşte un complex de inferioritate şi un sentiment de culpabilitate (Scara 3 ). a unui comportament agresiv -reactiv. depresivă. studii superioare.Vointă slabă (Scara 8 şi 5 ). şi FPI M . Scara M confirmă ideea că subiectul are o dispozitie deprimantă . mereu în expectativă (Scara 6). de permanentă nemultumire o conduce spre adoptatrea . FPI 7 FPI 9 .Se relevă o capacitate de integrare socială apropiată de medie care denotă o oarecare neâncredere în 109 . la intervale mari unul de altul (figura 1 si figura 2 ).Este timid. C. Aceasta ar facilita modificarea perceptiei sale sociale a mediului înconjurător . Este persoană hipersensibilă. Scările auxiliare (FPI E. pesimistă . FPI E .Tabel pag. aceasta traducându-se printr-o agresivitate extremă mai putin manifestă. chiar tensionat. Profilul FPI confirmă în linii generale ceea ce s-a constatat prin intermediul FPI-ului.113 (Profilul psihologic al unui subiect). uşor de impresionat şi descurajat . într-un program de recuperare care să fie axat cu preponderentă pe terapia de grup. Natura agresivitătii sale (Scara 2 ) este preponderent spontană . I s-a administrat chestionarul FPI şi SPI. ca formă de protejare . Scara FPI 9 ne indică o cotă situată -în clasa a7 a ceea ce nu afectează validitatea profilului. încrederea în oameni si în propriile-i forte. ci doar să atragă atentia asupra sa. Din punct de vedere psihologic ni se oferă un comportament retinut. trăieşte un sentiment de pericol şi de singurătate . ) confirmă cele mentionate anterior. O falsificare a răspunsurilor în sensul dezirabilitătii sociale este improbabilă.M. Să analizăm un alt profil. Toleranta sa la frustrare este scăzută. N. Acest comportament este certificat de o deplasare a scării E spre polul introversiunii care este interpretată aici ca nesociabilitate.In fata unor evenimente sau emotii puternice are trac. face blocaje afective. Anamneza : provine dintr-o familie echilibrată a avut o copilărie liniştită . Fie iritabilă . A doua căsătorie este fără problemă. Din punct de vedere psihologic se poate recomanda includerea subiectului V. nu are copii dar îşi doreşte. Această stare de tensiune. Este vorba de FPI 6 . şovăielnică. M . mereu în stare de “alarmă”.profesoară. orientată mai mult asupra propriei persoane ( Scara 4 combinată cu 7 ) . Subiectul acuză tulburări psihosomatice generale şi cu rezonantă somato-afective argumentată (Scara 1 ). rezultat al imaturitătii afective. sovăielnică . FPI-ul exprimă un comportament în linii generale normal. Apare o tendintă de regresie a mecanismelor voluntare de autocontrol. impunerea propriilor dorinte . Atrag atentia câteva dintre scări ce se abat semnificativ fată de media grupei de vârstă resspective.B. Pe acest fond. egocentrism .Dotată cu inteligentă peste medie a reusit să se realizeze atât ca elevă apoi studentă şi în final profesional. neâncredere în altii înclinatie spre o gândire autoritar -conformistă. Este depresiv . O întegrare profesională adecvată şi tinerea sub observatie până la obtinerea unei ameliorari substantiale se impune . Subiectul nu doreşte să domine. este lipsit de încredere în sine cu tulburări psihosomatice generale.tendintă spre izolare.Are o soră mai mică cu care se întelege bine. fără un motiv declarat. apare o iritabilitate crescută datorită stării de tensiune şi a sensibilitătii sale exagerate. stingher şi inhibat în relatiile cu alte persoane. . hipersensibilă. 39 ani.

C. 194. 95. 139. 122. 116. 136. dogmatică şi impulsivă .M reprezintă o personalitate cu notă dominantă de tensiune psihică. 197. 21. 163. 170. 103. Pe scurt . autoeducarea. 93. 56. 80. 123. 162. 128. 181. 112. 125. 48. 182. 89. 176. 172. 34. 130. 77. 157. 44. fapt confirmat de relatiile din familie. 79. 30. 49. 54. 117. FPI . 67. 88. 171. 142. Scara 6 Itemi "DA" 110 . 158. Integrarea într-o activitate cu continut intelctual pe măsura aspiratiilor şi posibilitătilor pe care le are ar reuşi să o echilibreze mai mult. Itemi "NU" 3. 134. 159. 14. 188. 104. 155. Scara 3 Itemi “DA” 6. 205. 206. 46. 140. 133. 84. 27. 25. 199. 185. 145. 120. 62. 16. 7. Lipsită de maleabilitate. 63. Itemi “NU” 119. 58. 200. 39. 212. 153. 41. In mare măsură este influentată de prejudecăti personale . 73. 154. 189. 211. Scara 2 Itemi “DA” 18. 149. 13. încăpătânată şi colerică. 126. bănuitoare. 31. 147. Ca si comportament general se manifestă ca o persoană shimbătoare . 43. 196. i-a permis construirea unei “fatade “ acceptabile prin care cu greu se reuşeşte o penetrare. 127. 114. 193. 38.. 105. Itemi "NU" 61. 68. 10. 203. 192. 110.dominată de prejudecăti personale şi dominantă fată de cei din imediata apropiere. 210. 52. 9.fortele proprii si multă precautie. 45. 138. Itemi "NU" 178. 208. 146. 85. 64. 42. 108. 81. 175.Repartitia itemilor pe scări Scara 1 Itemi “ DA” 8.Reuşeşte insă să-şi mascheze comportamentul negativ utilizând tactici inteligente de autocontrol. 191. 186. 98. 180. 94. Scara 5 Itemi "DA" 26. 55. 160. devine dominatoare. 187. 22. 40. Scara 4 Itemi "DA" 11. Itemi “NU” 91. 174. 17. 37. 96. 59. 20. 152. 177. 100. 165. 102. 164. supărăcioasă . 60. nervoasă .

87. 152. 179. 82. 70. 37. 195. Scara 9 Itemi "DA" 12. 164. 36. 109. 90. 166. 33. 32. 24. 189. Itemi "NU" Scara 7 Itemi "DA" 23. 173. 168. 29. 197. 26. 175. 174. 157. 59. Itemi "NU" 3. 181. 150. 144. 14. 35. 207. 115. 184. 113. 92. 151. 198. 135. 143. 57. 139. 47. 196. Itemi "NU" 61. 204. 147. 76. 89. 124. 72. 167. 111. Itemi "NU" 65. 120. 111 . 129. Itemi "NU" 5. 165. 86. 75. 123. 106. 151. 161. 127. 122. 52. 183. 87. 53. 102. 168. 209. 69. 142. 144. 19. 85. 178.4. 129. 99. Scara M Itemi "DA" 25. Itemi"NU" 9. 103. Itemi "NU" Scara E Itemi "DA" 25. Scara N Itemi "DA" 41. 141. 167. 121. 97. 101. 81. 138. Scara 8 Itemi "DA" 15. 198. 89. 51. 201. 202. 131. 163. 156. 194. 107. 50. 99. 66. 113. 98. 148. 158. 148. 200. 124. 118. 140. 57. 34. 62. 190. 121. 155. 143. 207. 137. 172. 132. 71. 20. 74. 30. 105. 64. 117. 106. 33. 98. 28. 56. 55. 199. 78. 86. 134. 27.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->