You are on page 1of 43

CAPITOLUL

ELEMENTE DE DREPT CIVIL
SecŃiunea 1: Raportul juridic civil 1.1 NoŃiune

Raportul juridic este relaŃia socială reglementată de norma juridică. Raportul juridic civil este relaŃia socială patrimonială, ori personal nepatrimonială, reglementată de norma de drept civil1. În legătură cu această definiŃie, urmează a fi reŃinute două aspecte: a) raportul juridic civil este o relaŃie socială – cuprinzând acea sferă a relaŃiilor sociale reglementate de norme ce intră în conŃinutul ramurii dreptului civil; - orice raport juridic reprezintă o relaŃie socială; - nu orice relaŃie socială presupune un raport juridic civil; - există relaŃii sociale ce nu intră în sfera dreptului, ci a moralei; b) această relaŃie socială trebuie să fie reglementată de norma de drept civil.

1.2 Caracterele raportului juridic civil

A) Caracterul social Acesta presupune că are în vedere relaŃia dintre oameni, trăsătură care este specifică tuturor raporturilor juridice.

1

Gheorghe Beleiu, Aurel Pop,Drept civil Bucuresti 1975, pag. 123, Ovidiu Ungureanu, Drept civil.Introducere Ed. AVI-a Ed. Rosetti ,Bucuresti 2002 pag. 52

154

Ceea ce este propriu raportului juridic civil este faptul că priveşte oamenii în mod individual (persoană fizică) şi în cadrul unor colective (persoană juridică).

B) Caracterul voliŃional Acest caracter îmbracă două aspecte: a) comun (de esenŃa tuturor raporturilor juridice) şi care exprimă voinŃa legiuitorului (voinŃă de stat) exprimată prin elaborarea normei juridice şi oferirea unui cadru legal; b) specific (izvorăşte din actele juridice civile) care se nasc în urma manifestării de voinŃă a părŃilor, făcută cu scopul de a naşte raporturi juridice şi de a produce efecte juridice. Datorită acestor două componente se vorbeşte în literatura de specialitate de un caracter dublu voliŃional.

D) PoziŃia de egalitate juridică a părŃilor Este un caracter de esenŃă a raportului juridic civil şi conŃinutul său se exprimă prin poziŃia de nesubordonare a unei părŃi faŃă de cealaltă. Astfel pentru a se naşte un raport juridic este necesar acordul de voinŃă al părŃilor, acord ce nu poate fi obŃinut de catre una din părŃi prin impunerea condiŃiilor în care urmează să se încheie contractul şi nici prin dictarea termenilor contractuali.

1.3 Elementele raportului juridic civil

A. PărŃile sau subiectele – persoanele fizice şi juridice titulare de drepturi şi obligaŃii. B. ConŃinutul – totalitatea drepturilor subiective şi a obligaŃiilor civile ale părŃilor. C. Obiectul – conduita părŃilor (acŃiunile sau inacŃiunile).
155

A. PărŃile raportului juridic civil Persoana fizică – este subiectul individual de drept – omul, ca titular de drepturi şi obligaŃii civile. Persoana juridică – este subiectul colectiv de drept – colectivul de oameni care, întrunind condiŃiile de existenŃă cerute de lege, este titular de drepturi şi obligaŃii. CondiŃiile de existenŃă ale persoanei juridice sunt: a) organizare proprie; b) patrimoniu distinct c) scop determinat. Subiectul de drept civil – este acea specie de subiecte de drept care cuprinde persoana fizică şi juridică, în calitate de titulari de drepturi subiective şi obligaŃii civile. Persoanele fizice se clasifică după mai multe criterii: a) după criteriul capacităŃii de exerciŃiu: - persoane lipsite de capacitate de exerciŃiu(minori sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicŃie); persoane cu capacitate de exerciŃiu restrînsă (minori între 1418 ani ); - persoane cu capacitate deplină de exerciŃiu ( dobândită odată cu împlinirea vârstei de 18 ani ); b) după criteriul cetăŃenie: - cu cetăŃenie română; - cetăŃeni străini: aici putem întâlni subcategoria apatrizilor sau a celor cu dublă cetăŃenie. Persoanele juridice se clasifică astfel: a) după criteriul provenienŃei patrimoniului: - persoane juridice de stat (statul şi unităŃile administrativteritoriale, organe de stat, instituŃii de stat, unităŃi economice de stat);
156

- persoane

juridice

private

(cu

scop

patrimonial

sau

nepatrimonial); persoane juridice mixte (cu patrimoniu public şi privat);

b) după criteriul naŃionalităŃii: - persoane juridice române; - persoane juridice străine. Capacitatea civilă a persoanei fizice este: a) de folosinŃă – şi reprezintă aptitudinea generală şi abstractă a omului de a avea drepturi şi obligaŃii civile; - începe la naştere şi se termină la moartea persoanei fizice; (prin excepŃie se recunoaşte această capacitate şi copilului conceput dar nenăscut cu condiŃia de a se naşte viu); b) de exerciŃiu – şi reprezintă aptitudinea omului de a dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaŃiile prin încheierea actelor juridice. Capacitatea civilă a persoanei juridice este: b) de folosinŃă – şi reprezintă aptitudinea generală a subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi şi obligaŃii; - se dobândeşte la data înregistrării sau la o altă dată potrivit actului de înfiinŃare; c) de exerciŃiu – şi reprezintă aptitudinea subiectului colectiv de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaŃiile prin încheierea de acte juridice de către organele sale de conducere. SubiecŃii raportului juridic civil mai pot fi denumiŃi generic subiect activ şi subiect pasiv. Persoana care dobândeşte drepturi, ca urmare a intrării într-un raport juridic, se numeşte subiect activ iar cel căruia îi incumbă obligaŃiile se numeşte subiect pasiv. În acelaşi sens sunt utilizaŃi termenii de creditor şi debitor dacă raportul juridic este de natură obligaŃională.
157

să aibă o anumită conduită. de a nu i se aduce nici o atingere obligaŃie de abŃinere).absolute . ConŃinutul raportului juridic civil În conŃinutul raportului juridic civil intră: dreptul subiectiv civil şi obligaŃia civilă. • este opozabil tuturor – erga omnes. având de-a face cu un subiect pasiv universal). • îi corespunde obligaŃia generală şi negativă. Dreptul subiectiv civil este definit ca fiind posibilitatea conferită de lege subiectului activ. nu şi cel al obligaŃiei corelative (acesta nu este individualizat. să pretindă o conduită corespunzătoare subiectului pasiv.(poate să îşi exercite dreptul) fără a avea nevoie de concursul unei alte persoane în exercitarea dreptului său. 2007 158 . a face. Sunt drepturi relative drepturile de creanŃă. • drepturile reale Caracteristicile drepturilor absolute: • este cunoscut numai titularul dreptului. în virtutea căreia acesta poate. Sunt drepturi absolute: • drepturile personale nepatrimoniale. în limitele dreptului şi ale moralei. în caz de nevoie. (constând în a da. Clasificarea drepturilor subiective civile2: a) după opozabilitatea lor sunt: . Note de curs.titularul poate avea o anumită conduită.relative – titularul dreptului pretinde subiectului pasiv o conduită determinată (constînd în a da. Sibiu. Caracteristici: 2 Corina Petică Roman.B. sau a nu face) şi să apeleze la forŃa coercitivă a statului. a face sau a nu face). . Drept civil.

Se referă la: • existenŃa şi integritatea persoanei. uzufructul. • drepturile de creanŃă (subiectul activ pretinde subiectului pasiv o anumită conduită). servitutea.patrimoniale (acele drepturi al căror conŃinut are o valoare economică. dezmembrămintele dreptului de proprietate (uzul. fiind individualizaŃi.drepturi reale principale: dreptul de proprietate. Această clasificare este importantă în materia drepturilor reale: . pot fi: . superficia). • identificarea persoanei. a face sau a nu face. .• este cunoscut atât titularul dreptului cât şi cel al obligaŃiei corelative. gajul (garanŃie reală mobiliară). abitaŃia. • obligaŃia poate consta în: a da. • este opozabil numai subiectului pasiv determinat.principale – au existenŃă de sine stătătoare.nepatrimoniale (sunt drepturi personale ce nu au valoare economică). c) după corelaŃia dintre ele. drepturile pot fi: 159 . .drepturi reale accesorii: ipoteca (garanŃie reală imobiliară). putînd fi evaluat în bani). Din această categorie fac parte: • drepturile reale (drept în virtutea căruia titularul său îşi poate exercita prerogativele asupra unui bun. dreptul de retenŃie. • creaŃia intelectuală (drepturi de autor. d) în funcŃie de gradul de certitudine conferit titularilor. b) după natura conŃinutului lor: . privilegiile (drept de preferinŃă a creditorului).accesorii – a căror soartă juridică depinde de existenŃa altui drept subiectiv. fără concursul altcuiva). . de inventator).

ObligaŃia civilă este îndatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anumită conduită(corespunzătoare dreptului subiectiv corelativ) constând în a da. • drept relativ – a nu face ceea ce s-a obligat(obligaŃie concretă. iar categoria obligaŃiilor negative este formată din obligaŃiile de a nu face. la nevoie. Această clasificare s-a conturat şi a fost 160 . a face. este impusă prin forŃa coercitivă a statului. ObligaŃii de rezultat (determinate) şi obligaŃii de mijloace (de prudenŃă şi diligenŃă).. . condiŃia. a nu face şi care. Clasificarea obligaŃiilor civile: a) în funcŃie de obiectul lor: . conferind titularului o deplină siguranŃă şi producându-şi efectele imediat.a da – a costitui sau transmite un drept real (transmiterea dreptului de proprietate din patrimoniul vanzătorului în cel al cumpărătorului). a preda un lucru.a nu face – o obligaŃie de abŃinere ce are conotaŃii diferite în raport de dreptul căruia îi corespunde: • drept absolut – a nu face nimic de natură a aduce atingere unui drept(obligaŃie cu caracter general ce incumbă tuturor subiecŃilor de drept). Este uşor de constatat că din categoria obligaŃilor pozitive fac parte obligaŃiile de a da şi de a face. sarcina. . a presta un serviciu.afectate de modalităŃi – depind (fie sub aspectul existenŃei fie al exerciŃiului lor) de o împrejurare viitoare. . certă ori incertă: termenul.a face – a executa o lucrare. asumată de un subiect determinat).pure şi simple – existenŃa şi exercitarea lor nu depinde de o împrejurare viitoare.

mai precis. b) după opozabilitatea lor: .obligaŃii perfecte – conferă posibilitatea executării silite a obligaŃiei prin acŃiunea în justiŃie şi obŃinerea unui titlu executoriu. ObligaŃiile de rezultat sau determinate – îndatorirea debitorului de a obŃine un rezultat determinat.obligaŃii imperfecte – nu se poate obŃine executarea silită. . ObligaŃiile de mijloace sau de prudenŃă şi diligenŃă – îndatorirea de a depune stăruinŃă pentru obŃinerea unui rezultat.opozabile terŃilor (scriptae in rem) – obligaŃia este strâns legată de un bun (cumpărătorul unui bun imobil ce face obiectul unui contract de locaŃiune anterior).reale (propter rem) – îndatorirea ce revine deŃinătorului unui bun în considerarea importanŃei acestuia pentru societate. Bunul este o valoare economică utilă pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului. conduita părŃilor se referă la bunuri.împărtăşită de literatura de specialitate şi practica judiciară în cea de-a doua jumătate a secolului XX.obişnuite – este opozabilă între părŃi. Patrimoniul este totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor cu valoare economică ce aparŃin unei persoane fizice sau juridice. Obiectul raportului juridic civil Obiectul raportului juridic este reprezentat de conduita părŃilor. fapt pentru care „bunul” este considerat ca obiect derivat al raportului juridic civil. . C. 161 . acŃiunea la care este îndrituit subiectul activ şi la care este Ńinut subiectul pasiv. c) în funcŃie de sancŃiune: . fiind susceptibilă de apropriere sub forma dreptului patrimonial. În raporturile patrimoniale. .

. c) după modul de determinare: .imobile: • prin natura lor (o clădire.fungibile.nu pot face obiectul unui act de înstrăinare. 162 .mobile: • prin natura lor – se pot muta dintr-un loc în altul.determinate generic. faianŃă.scoase din circuitul civil-inalienabile. . numărare (grâu. d) după cum pot sau nu pot fi înlocuite în executarea obligaŃiilor: . .în circuitul civil – pot face obiectul actelor juridice .bunul nu poate fi inlocuit de un alt bun(un autoturism). • prin anticipaŃie – prin natura lor sunt imobile. lambriuri) b) după regimul circulaŃiei juridice: .Clasificarea bunurilor: a) după natura lor: . zahăr etc. însuşiri specifice care le conferă individualitate în raport cu alte bunuri aparŃinând aceleiaşi categorii. obligatiunile titluri de valoare .un bun poate fi înlocuit cu un altul pentru ca debitorul să-şi onoreze obligaŃia(cereale).). un teren). putând fi dobândite sau înstrăinate de orice persoană. • prin destinaŃie (oglinzi.nefungibile.individual determinate-au suficiente elemente de identificare. cântărire. • prin obiectul la care se aplică (uzufructul).se individualizează prin intermediul unor operaŃiuni suplimentare de măsurare. • prin determinarea legii – acŃiunile. dar părŃile apreciază pentru viitor schimbarea acestei naturi – recoltele vândute înainte de culegerea lor .

Universul Juridic.acte juridice bilaterale – voinŃa concordantă a două părŃi (contractul de vânzare-cumpărare).e) dacă prin folosire bunul îşi consumă sau nu substanŃa: .acte juridice multilaterale – voinŃa a trei sau mai multe părŃi (contractul civil de societate).Subiectele dreptului civil. .Introducere în dreptul civil.Introducere în dreptul civil. Ed.P. 163 .neconsumptibile.acte juridice unilaterale – rezultatul manifestării de voinŃă al unei singure părŃi (testamentul) . 2. b) după scopul urmărit la încheierea lor: 3 Gheorghe Beleiu Drept civil român. EdiŃia aVIII-a revăzută şi adăugită de Marian Nicolae. Petrică Truşcă Ed. Bucureşti 2003 p.consumptibile. . ALL Bucureşti 1995 p. 95-146.2 Clasificarea actelor juridice: a) după numărul părŃilor: .M.130. modifica ori stinge un raport juridic civil concret. SecŃiunea 2: Actul juridic 2.1 NoŃiune Actul juridic civil reprezintă3 o manifestare de voinŃă făcută cu intenŃia de a produce efecte juridice. A nu se confunda clasificarea actelor juridice în unilaterale şi bilaterale cu contractele unilaterale şi bilaterale (ex: donaŃia este un act bilateral – o manifestare de voinŃă a două părŃi – şi un contract unilateral – obligaŃii numai pentru o parte). respectiv de a naşte. Cosmovici Drept civil.

• acte dezinteresate – nu se micşorează patrimoniul (depozitul neremunerat).acte de conservare – preîntâmpină pierderea unui drept (somaŃia. . . e) după modul de încheiere: . . . amanetul. 164 . înscrierea unei ipoteci în cartea funciară).acte de administrare – realizează o normală punere în valoare a unui bun sau patrimoniu (închirierea unui bun). existenŃa şi întinderea obligaŃiilor. c) după efectul lor: . donaŃie). gajul).acte cu titlu gratuit – se procură un folos patrimonial fără obŃinerea unui alt folos în schimb: • liberalităŃi – se micşorează patrimoniul dispunătorilor (donaŃia).acte cu titlu oneros – fiecare din părŃi urmăreşte obŃinerea unui folos patrimonial (contractul de vânzare-cumpărare): • acte comutative – părŃile cunosc la încheierea actului.acte declarative – consolidează ori definitivează un drept vechi.acte de dispoziŃie – au ca rezultat însuşirea din patrimoniu a unui bun sau drept (vânzarea-cumpărarea) .. d) după importanŃa lor: .acte constitutive de drepturi – dă naştere la un drept subiectiv civil (ipoteca. • acte aleatorii – nu se cunoaşte întinderea obligaŃiilor (contractul de întreŃinere).acte consensuale – se încheie prin simpla manifestare de voinŃă a părŃilor (contractul de vânzare-cumpărare). preexistent (partajul). .acte translative de drepturi – au ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în altul (vânzarecumpărare.

testamentul). h) după raportul dintre ele: .acte cu executare succesivă – implică prestaŃii succesive (locaŃiunea).acte cu executare dintr-o dată – implică o prestaŃie unică (contractul de vânzare-cumpărare).acte prin reprezentare.acte juridice între vii.acte solemne – manifestarea de voinŃă îmbracă o formă prescrisă de lege (donaŃia. . i) după modalitatea încheierii lor: . j) după modul de executare: . 165 .acte pentru cauză de moarte (testamentul). . ..acte condiŃie – voinŃa exprimată pentru naşterea actului.acte subiective – conŃinut dat de voinŃa autorilor. . . .acte principale – au o existenŃă de sine stătătoare. g) după rolul voinŃei părŃilor: . gaj).acte accesorii – depind de existenŃa unui alt act juridic (ipotecă.acte reale – manifestarea de voinŃă trebuie să fie conjugată remiterea bunului (contractul de împrumut). f) după momentul producerii efectelor lor: .acte strict personale – nu pot fi incheiate decât de către titular (testamentul). dar condiŃiile determinate de lege (contractul de prestăriservicii).

Pentru a încheia liber orice acte juridice este necesară capacitatea deplină de exerciŃiu. decât în cazurile prevăzute de lege. ori lipsită în tot sau în parte de capacitatea de exerciŃiu. A. Capacitatea de a contracta. acestea sunt: A. .neesenŃiale (nu afectează valabilitatea actului juridic). D. ConsinŃământul. Gheorghe Beleiu.4 Aceasta are caracter de principiu.3 CondiŃiile actului juridic Conform art.Ed. regula fiind că nici o persoană nu poate fi îngrădită în capacitatea de folosinŃă. sub aspect juridic. CondiŃiile se clasifică în: . Capacitatea de a încheia un act juridic Capacitatea este acea condiŃie de fond şi esenŃială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaŃii civile.2. Universul JuridicBucureşti 2006 p.condiŃii de formă (exteriorizarea voinŃei). 948 din Codul civil.condiŃii de fond (conŃinutul actului juridic). ConsimŃământul VoinŃa. Încapacitatea este o excepŃie. are două aspecte: consimŃământul şi cauza. InstituŃii de drept civil. Cauza licită. B. Pentru formarea voinŃei juridice se desfăşoară un proces psihologic cu mai multe etape5: 4 Corneliu Bârsan.esenŃiale (necesare pentru valabilitatea actului). Curs selective pentru licenŃă 20062007. . B. C. 12 166 . . Obiect determinat. prin încheierea actelor de drept civil.Francisc Deak.

a fost făcută în glumă. 5 Corina Petică Roman. Drept civil. CondiŃii de valabilitate: a) să provină de la o persoană cu discernământ (incapacităŃile legale şi incapacităŃile naturale). ConsimŃământul este o condiŃie esenŃială. ConsimŃământul exteriorizat are în vedere principiul consensualismului potrivit căruia simpla manifestare de voinŃă este nu numai necesară ci şi suficientă pentru încheierea valabilă a unui act juridic. pentru a ajunge la un motiv determinat. c) procesul de deliberare. pentru a deveni fapt social. Sibiu.s-a făcut cu rezervă mintală. c) să fie exteriorizat. e) materializarea acestei hotărâri. manifestată în exterior (exteriorizată). Subiectele sunt libere să încheie sau nu un act juridic. ExcepŃii: actele solemne unde se cere formă specială. 969: „ConvenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile contractante”. încheierii unui act juridic.s-a făcut sub condiŃie pur protestativă (mă oblig dacă vreau). art. ce trebuie satisfăcută.nu este definită (vagă). modifică sau pun capăt acestui act. Note de curs. b) dorinŃa. Principiul voinŃei juridice este consacrat în Codul civil. b) să fie exprimat pentru a produce efecte juridice. de fond şi generală a actului juridic civil. . . stabilesc conŃinutul acestuia. . IntenŃia de a produce efecte juridice nu se regăseşte în următoarele situaŃii: . d) luarea hotărârii.a) nevoia. d) să nu fie alterat de un viciu de consimŃământ. care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil. 2007 167 .

în cazul actelor bilaterale cu titlu oneros.eroare de drept: falsa reprezentare a existenŃei sau conŃinutului unei norme juridice. CondiŃii cerute pentru ca eroarea să fie viciu de consimŃământ: . prin gesturi ori fapte neechivoce. . cocontractantul să fi ştiut sau să să fi trebuit să ştie că elementul este determinant. .ModalităŃi de exteriorizare: în scris.legea prevede.părŃile convin. Valoarea juridică a tăcerii constituie o excepŃie şi nu o regulă.eroare obstacol: asupra naturii actului ce se încheie. 168 . .eroare de fapt: falsa reprezentare a unei stări de fapt la încheierea actului juridic. Viciile de consimŃământ: A.obiceiul locului sau uzanŃele permit o astfel de interpretare. .eroare viciu de consimŃământ: asupra calităŃilor substanŃiale ale obiectului actului . verbal. b) după criteriul naturii realităŃii fals reprezentată: . Tăcerea valorează totuşi consimŃământ atunci când: . . Clasificare: a) după consecinŃele produse: . asupra calităŃilor şi însuşirilor esenŃiale ale persoanei cocontractante.elementul asupra căruia cade falsa reprezentare să fi fost hotărâtor pentru încheierea actului. În consecinŃă tăcerea nu poate fi interpretată ca o consimŃire sau o acceptare. . ori asupra identităŃii obiectului.eroare indiferentă: falsa reprezentare a unor împrejurări mai puŃin importante la încheierea actului.) Eroarea Eroarea este falsa reprezentare a realităŃii la încheierea unui act juridic.

b) să provină de la cealaltă parte. Are un domeniu restrâns de aplicare – minorii între 14-18 ani. C. b) elementul subiectiv (insuflarea unei temeri). CondiŃii: a) să fie determinantă.) Leziunea Leziunea constă în disproporŃia vădită de valoare dintre două prestaŃii. CondiŃii: a) să fie determinant pentru încheierea actului. ViolenŃa este alcătuită din: a) elementul obiectiv (ameninŃarea cu un rău).dol principal. sentimentele persoanei. pentru a o determina să încheie un act juridic. Dolul se clasifică în: .) Dolul sau viclenia Dolul este inducerea în eroare a unei persoane.B. . b) un element intenŃional ( subiectiv) – intenŃia de a induce în eroare.) ViolenŃa ViolenŃa este ameninŃarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. prin mijloace viclene sau dolosive. Clasificare: a) violenŃa fizică – integritatea fizică sau bunurile.dol incident. D. b) violenŃa morală – onoarea. Elementele dolului sunt: a) un element material (obiectiv)– utilizare de mijloace viclene. 169 . b) să fie injustă.

Pentru a interveni leziunea şi actul să fie supus anulării trebuie să regăsim următoarele condiŃii: a) actul să facă parte din categoria actelor de administrare. c) obiectul să constea într-un fapt personal al debitorului. b) să fie în circuitul civil. În concepŃia subiectivă. b) leziunea să existe în raport cu momentul încheierii actului. b) să fie încheiat de un minor singur (fără încuviinŃarea ocrotitorului legal). stabilită prin acel act juridic civil – acŃiuni şi inacŃiuni6. b) să existe autorizaŃie administrativă. b) unul subiectiv – profitarea de starea de nevoie. violenŃa are două elemente: a) unul obiectiv – disproporŃia dintre contraprestaŃii. d) să facă parte din categoria actelor comutative. e) să fie licit şi moral. c) disproporŃia să fie vădită. CondiŃii speciale (anumite acte juridice): a) cel ce se obligă să fie titularul dreptului subiectiv. d) să fie posibil. C. c) actul să fie lezionar pentru minor. Sibiu. c) să fie determinat ori determinabil. 6 Corina Petică Roman. Note de curs. 2007 170 . CondiŃii generale de valabilitate: a) să existe. Drept civil. CondiŃii pentru anularea actului: a) leziunea să fie o consecinŃă directă a actului respectiv. Obiectul actului juridic civil Obiectul actului juridic este conduita părŃilor.

. Cauza actului juridic civil Cauza actului juridic este acel element al actului juridic ce constă în obiectivul urmărit la încheierea actului. distingem: . .actele reale – remiterea lucrului.contracte aleatorii – riscul.când se datorează lipsei de discernământ – ambele elemente ale cauzei lipsesc. Legea prezumă existenŃa şi valabilitatea cauzei deci sarcina îi incumbă celui ce contestă. Elementele cauzei sunt: a) scopul imediat – scopul obligaŃiei-este un element obiectiv ce rămâne nemodificat in cadrul aceleiaşi categorii de acte juridice: . . c) să fie licită şi morală.D. lipsei riscului în contractele aleatorii atrage nulitatea absolută. b) să fie reală.calităŃile unei persoane.în contractele sinalagmatice – prefigurarea mentală a contraprestaŃiei. 171 . 966 Cod civil).când se datorează: lipsei contraprestaŃiei în contractele sinalagmatice.însuşirile unei prestaŃii. lipsei predării bunului în contractele reale. b) Scopul mediat – motivul determinant.actele cu titlu gratuit – intenŃia de a gratifica. .este un element subiectiv ce poate să varieze chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii de acte juridice : . CondiŃii de valabilitate: a) să existe (art. . În cazul în care ne confruntăm cu problema lipsei cauzei. fapt ce atrage nulitatea relativă a actului juridic civil.

forma cerută pentru opozabilitate se sancŃionează cu inopozabilitate (terŃa persoană poate să ignore actul). În sens larg.2. b) în funcŃie de izvorul lor: . b) actul aflat în interdependenŃă – nu îmbracă forma specială 172 . CondiŃii (pentru asigurarea formei ad validitatem): a) întregul act să îmbrace această formă. este exclusivă (pentru un anumit act – o anumită formă). Principiul consensualismului – manifestarea de voinŃă necesară şi suficientă. c) forma cerută pentru opozabilitatea faŃă de terŃi. modifica ori stinge un raport juridic civil concret. noŃiunea de „formă” are trei accepŃiuni: a) forma cerută pentru valabilitatea actului. nerespectarea atrage nulitatea absolută). .forma cerută pentru valabilitatea actului atrage nulitatea absolută. . .forma voluntară ori convenŃională. Clasificarea condiŃiilor de formă: a) în funcŃie de consecinŃele juridice ale nerespectării lor: .forma legală.4 Forma actului juridic civil Forma actului juridic este acea condiŃie care constă în modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinŃă făcută cu intenŃia de a crea.forma cerută pentru probarea actului atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de probă. b) c) este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinŃă (expresă). b) forma cerută pentru probarea actului. ♦ Forma cerută ad validitatem (ad solemnitatem): a) este element constitutiv esenŃial al actului (în consecinŃă.

♦ Forma cerută pentru opozabilitate faŃă de terŃi – formalităŃile necesare. b) depozitul valutar – formă scrisă. c) excepŃie de la principiul consensualismului – trebuie să îmbrace forma scrisă (ex: înscrisul sub semnătură privată cu privire la plata unei sume de bani). c) ipoteca convenŃională. e) contractul de garanŃie reală mobiliară. ♦ Forma cerută ad probationem (dovedeşte existenŃa şi conŃinutul): a) este obligatorie. AplicaŃii: a) publicitatea imobiliară. 2. b) subrogaŃia în drepturile creditorilor consimŃită de debitor. AplicaŃii: a) dovada actelor juridice 250 lei. d) testamentul.AplicaŃii: a) donaŃia. b) notificarea cesiunii de creanŃă. 173 . b) nerespectarea – inadmisibilitatea probării cu alt mijloc de probă. c) tranzacŃia – formă scrisă. potrivit legii. f) actele între vii având ca obiect înstrăinarea terenurilor. pe care le modifică sau stinge un asemenea act.5 Efectele actului juridic civil Efectele actului juridic reprezintă drepturile subiective şi obligaŃiile civile la care dă naştere. pentru a face actul juridic opozabil persoanelor străine de incheierea acestuia.

Reguli de interpretare: . În acest sens se impune respectarea unor reguli: a) dovedirea actului. respectiv stabilirea drepturilor subiective şi a obligaŃiilor civile. Note de curs. Drept civil. 977.969 C. deoarece nu întotdeauna conŃinutul actului este evident. respectiv clauzele care precizează drepturile şi obligaŃiile ce se nasc. Civ.stabilirea înŃelesului unei clauze. 969-985). Codul civil cuprinde două categorii de norme referitoare la problematica efectelor7: a) efectele convenŃiilor sau contractelor în general (art.) 7 Corina Petică Roman. Principiile care guvernează efectele actului civil sunt: a) principiul forŃei obligatorii.potrivit voinŃei comune a părŃilor (art. b) interpretarea clauzelor actului: . 982. Sibiu. 980. Principiul forŃei obligatorii – pacta sunt servanda – acea regulă a efectelor actului juridic civil.( art. b) principiul irevocabilităŃii. . modifică sau sting. . c) principiul relativităŃii eefectelor actului juridic. act nenumit (reguli generale). 984 Cod civil) . este deosebit de importantă. 2007 174 .când există „îndoială” clauza se interpretează în favoarea celui ce se obligă.calificarea juridică a actului: act numit (reguli speciale). potrivit căreia actul juridic legal încheiat se impune autorilor săi întocmai ca legea.Pentru a stabili efectele actului juridic trebuie să cunoaştem conŃinutul acestuia. OperaŃiunea juridică a determinării efectelor actelor juridice.clauzele obişnuite se subînŃeleg. 970. b) efectele specifice diferitelor contracte.

denunŃarea contractului de asigurare. .depozitul se restituie deponentului la cerere. Parte este persoana care încheie actul juridic civil.testamentul este revocabil. . Având-cauza este persoana care. fie personal. ExcepŃii: a) actele bilaterale: .contractul de locaŃiune poate fi denunŃat de către locatar. iar actului unilateral prin manifestarea de voinŃă în sens contrar din partea autorului actului. se impune clarificarea noŃiunilor de părŃi. 175 . . suportă totuşi efectele acestuia datorită legăturii juridice cu părŃile actului.încetarea contractului de concesiune a) actele unilaterale: . . neputând să profite sau să dăuneze altor persoane.Principiul irevocabilităŃii – potrivit căruia actului bilateral nu i se poate pune capăt prin voinŃa numai a uneia dintre părŃi. deşi nu a participat la încheierea actului.retractarea renunŃării la moştenire Principiul relativităŃii este regula potrivit căreia actul produce efecte numai faŃă de autorii actului. fie prin reprezentare şi în patrimoniul ori persoana căreia se produc efectele actului. . având-cauză şi terŃi.donaŃia între soŃi este revocabilă. TerŃii sunt persoanele străine de încheierea unui act juridic. Pentru a înŃelege acest principiu şi modul în care acŃionează.

contracte consensuale – acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinŃă al părŃilor. gajul. contractul este acordul dintre două sau mai multe persoane pentru a constitui sau a stinge între dânşii raporturi juridice.1 NoŃiune Conform art. ci trebuie să aibă loc şi remiterea materială a lucrului (împrumutul. 942 Cod civil. acesteia acŃionează principiul libertăŃii de voinŃă.2 Clasificarea contractelor a) după modul de formare: . . simpla lor manifestare de voinŃă. În privinŃa voinŃei juridice şi a limitelor. depozitul. 3.contracte reale – caracterizate prin faptul că pentru formarea lor nu este suficientă simpla manifestare de voinŃă a părŃilor. . 176 . Nerespectarea acestei forme atrage nulitatea absolută. Forma scrisă este cerută ad validitatem.SecŃiunea 3: Contractul ca izvor de obligaŃii 3. contractul de transport de mărfuri). b) regulile de convieŃuire socială (ordinea publică şi bunele moravuri). Simpla promisiune. neînsoŃită de nici un fel de formă fiind suficientă pentru formarea valabilă a contractului. potrivit căruia trebuie să se respecte: b) normele juridice imperative.contracte solemne – acele contracte pentru a căror încheiere valabilă se cere respectarea unei anumite forme (autentică). Forma scrisă este cerută ad probationem (pentru a proba) şi nu ad validitatem (pentru a fi valabile).

contracte unilaterale – dau naştere la obligaŃii numai în sarcina uneia dintre părŃi. valorează ca antecontract. b) după conŃinutul lor: . Contractul unilateral implică manifestarea de voinŃă a două părŃi.contracte cu titlu oneros – fiecare dintre părŃi doreşte a-şi procura un avantaj material: • comutative – acele contracte în care existenŃa şi întinderea prestaŃiilor datorate de către părŃi sunt certe şi pot fi apreciate chiar la momentul încheierii contractului (nedepinzând de un element aleatoriu). depozitul gratuit. . • interdependenŃa obligaŃiilor reciproce. 177 contractul de întreŃinere. A nu se face confuzie între contractul unilateral şi actul juridic unilateral. c) după scopul urmărit de părŃi: .contracte sinalagmatice: • reciprocitatea obligaŃiilor ce revin părŃilor. Actul unilateral este rezultatul manifestării unilaterale de voinŃă.făcută în vederea perfectării contractului. cealaltă parte având calitatea de creditor. • aleatorii – existenŃa sau întinderea prestaŃiei părŃilor sau numai a uneia dintre ele depinde de un eveniment incert (renta viageră. gajul). . dar obligaŃiile cad numai în sarcina uneia dintre acestea (împrumutul.

.contractul de asigurare). Nu se poate calcula întinderea prestaŃiilor. • liberalităŃi – o valoare trece dintr-un patrimoniu în altul. un avantaj celeilalte. servitute superficie): • contractul operează prin el însuşi transmiterea drepturilor reale. Sunt: • contracte dezinteresate – se procură celeilalte părŃi un avantaj. d) după efectele produse: .contracte cu titlu gratuit – una dintre părŃi doreşte a procura. fără a se urmări un contraechivalent (donaŃia). .contracte constitutive sau translative de drepturi reale – prin care se constituie sau se transmite un drept real (drept de proprietate. . între părŃi.contracte declarative de drepturi – recunosc şi consfinŃesc. • în anumite situaŃii – pentru opozabilitate – se cere respectarea unor formalităŃi (publicitatea imobiliară). fără echivalent. raportându-se la o situaŃie juridică nouă.contracte generatoare de drepturi de creanŃă – nasc raporturi obligaŃionale . drept de uzufruct. situaŃii juridice preexistente.contracte constitutive sau translative de drepturi – produc efecte din momentul încheierii lor pentru viitor. nu se poate şti cuantumul câştigului sau pierderii şi nu se poate şti nici dacă va exista câştig sau pierdere. 178 . Au şi efecte retroactive (contractul de împărŃeală). fără a se micşora nici un patrimoniu (mandatul gratuit .

948 Cod civil)8: a) capacitatea: . All Beck 2000 p.20-40 179 . Întâlnirea manifestării de voinŃă a părŃilor presupune oferta de a contracta şi acceptarea ofertei.Bîrsan Drept civil. la intervale stabilite de părŃi (contractul de închiriere. d) obiectul – determinat. derulate în timp. Teoria generală a obligaŃiilor Ed. furnizare de mărfuri): • sancŃiunea pentru neexecutare – rezilierea – produce efecte numai pentru viitor.e) după modul de executare: . verbală.contracte cu executare succesivă – prestaŃii succesive. . b) consimŃământul (voinŃa juridică) se manifestă ca hotărâre de a te obliga juridiceşte şi ca exteriorizare a acestei hotărâri. Stătescu.de exerciŃiu. 8 C. tacită). . C. CondiŃii de validitate (art.de folosinŃă.contracte cu executare imediată – prestaŃia se execută imediat sau într-un singur moment: • sancŃiunea pentru neexecutare – rezoluŃiunea – produce efecte retroactiv. 3. A.3 Încheierea contractelor Aceasta presupune realizarea acordului de voinŃă al părŃilor asupra clauzelor contractuale. Oferta de a contracta (act juridic de formaŃie unilaterală) – este o fază precontractuală ce reprezintă o primă manifestare de voinŃă (scrisă. c) cauza sau scopul actului juridic – precizează limitele voinŃei. licit şi moral.

C. b) să fie neîndoielnică. Nerespectarea termenului angajează răspunderea civilă. CondiŃii: a) să concorde cu oferta (depăşirea. b) dacă nu a ajuns la destinatar – poate fi revocată în mod liber. neviciată şi cu intenŃia de a angaja.CondiŃii: a) manifestare de voinŃă reală. c) neechivocă (expunerea mărfii în vitrină. 180 . instanŃa poate pronunŃa o hotărâre care Ńine loc de contract). Promisiunea de a contracta sau antecontractul. 998 Cod civil) a ofertantului. Poate fi: expresă. serioasă. de a încheia contractul. Acceptarea ofertei constă într-un răspuns pozitiv al beneficiarului. b) fermă (propunere neîndoielnică). însoŃită de preŃ). din punct de vedere juridic.oferta cu termen. delictuală (art. ForŃa obligatorie a ofertei: a) dacă a ajuns la destinatar: . în situaŃia când a fost o ofertă generală. (act juridic bilateral. se acceptă de către oricine. . se menŃine un timp rezonabil. d) precisă şi completă (să conŃină toate elementele care ar putea duce la perfectarea contractului prin acceptare). tacită. conştientă. având la bază un acord de voinŃă) echivalează cu un antecontract (vânzarecumpărare) care angajează răspunderea contractuală (în caz de refuz. prin care îşi manifestă acordul cu oferta primită.oferta fără termen. B. trebuie menŃinută până la expirarea termenului. c) acceptarea se face numai de persoana căreia i-a fost adresată şi. în cazul în care a cauzat un prejudiciu beneficiarului ofertei. condiŃionarea ori limitarea ofertei are valoarea unei contraoferte).

.sistemul informării – momentul încheierii contractului este acela în care ofertantul a luat efectiv cunoştinŃă de acceptare.locul este acela în care se găsesc părŃile. chiar dacă nu a comunicat acceptarea sa ofertantului. D. prin scrisoare sau telegramă (chiar dacă acesta nu a ajuns la cunoştinŃa ofertantului). . b) legii aplicabile contractului.sistemul emisiunii – acordul de voinŃă s-a format de îndată ce destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu oferta.momentul este marcat de realizarea acordului de voinŃă. Din acel moment se pune problema: a) cauzelor de nulitate sau anulabilitatea.locul este acela în care se găsesc părŃile. Momentul şi locul încheierii contractului Ipoteze: a) ofertantul şi acceptantul se află unul în prezenŃa celuilalt: .sistemul recepŃiei – momentul încheierii contractului coincide cu momentul în care răspunsul acceptantului a ajuns la ofertant (chiar daca acesta nu a luat cunoştinŃă de el). . b) contractul se încheie prin corespondenŃă (între absenŃi): . . .momentul este marcat de realizarea acordului. b) contractul se încheie prin telefon: .sistemul expedierii acceptării – momentul încheierii contractului coincide cu momentul la care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ. ImportanŃa stabilirii momentului.d) acceptarea să intervină înainte ca oferta să devină caducă sau să fi fost revocată. 181 .

b) interpretarea clauzelor îndoielnice (confuze. .principiul executării concomitente a obligaŃiilor reciproce. susceptibile de mai multe înŃelesuri) se face: 9 Corina Petică Roman. b) principiul obligativităŃii contractului se referă la: . Note de curs. legii sau obiceiului). 3.rezoluŃiunea şi rezilierea A. 2007 182 . . Reguli generale9: a) prioritatea voinŃei reale a părŃilor – voinŃa juridică (cauza actului juridic). Interpretarea contractului – este operaŃia prin care se determină înŃelesul exact al clauzelor contractului prin cercetarea manifestării de voinŃă a părŃilor în strânsă corelaŃie cu voinŃa internă.raporturile dintre părŃile contractante.4 Efectele contractului Aspecte principale: a) stabilirea cuprinsului contractului prin interpretarea corectă a clauzelor sale. . Sibiu. pe lângă efectele arătate de părŃi şi alte efecte (specifice naturii contractului.riscurile contractului. d) calculului termenelor de prescripŃie.c) efectelor contractului.raporturile cu alte persoane.excepŃia de neexecutare. b) contractul produce. Drept civil. Reguli speciale: a) interpretarea coordonată a clauzelor contractului. c) efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: . .

Obligativitatea contractului în raporturile cu persoanele care nu au calitatea de părŃi contractante. modificarea şi încetarea unui contract. Alte cazuri de încetare.în sensul de a produce efecte. 973 Cod civil. c) forŃa majoră (suspendă). b) contractul de mandat. . Contractul este rezultatul unui acord de voinŃă ce trebuie să se înscrie în limitele prevederilor legale. . modificare ori suspendare a forŃei obligatorii a contractului: a) contractul „intuitu personae” (încetează). A nu se face confuzie între instituŃia efectelor contractului şi opozabilitatea faŃă de terŃi a acestuia (deşi terŃele persoane nu sunt obligate prin 183 . B) Obligativitatea contractului în raporturile dintre părŃile contractante Conform art. . b) propagarea legală a unor contracte (modifică).după obiceiul locului. c) contractul de depozit. 969 Cod civil. Conform art.în sensul care reiese din natura contractului. „convenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile contractante”. ExcepŃie: denunŃarea unilaterală a contractului ExcepŃiile prevăzute de lege pot fi stipulate printr-o clauză introdusă în contract.. Rezultă că există o anumită simetrie în ceea ce priveşte încheierea. Acestea sunt: a) contractul de închiriere. „convenŃiile n-au efect decât între părŃile contractante” – principiul relativităŃii efectelor contractului.în folosul celui care s-a obligat.

în relaŃiile dintre părŃi – răspundere contractuală. Succesorii (avânzi cauză) – persoanele care. cesionarul unei creanŃe). TerŃ – persoana. străină de contract.în relaŃiile dintre părŃi – act juridic. deşi nu au participat la încheierea contractului. Principiul relativităŃii efectelor contractului faŃă de succesorii părŃilor Parte – persoana fizică sau juridică ce a încheiat. moştenitorii legali. c) proba: . .în raporturile cu terŃi – orice mijloc de probă. . . b) succesorii cu titlu particular – persoane care dobândesc un anumit drept cu privire la un bun individual determinat (cumpărătorul unui bun.contract.în raporturile cu terŃi – fapt juridic. ConsecinŃe juridice: a) contractul: . care nu a participat nici direct. nici prin reprezentare la încheierea acestuia.în raporturile cu terŃi – răspundere delictuală. b) răspunderea civilă: . situaŃiile juridice create prin încheierea contractului trebuie să fie respectate şi recunoscute de acestea). direct sau prin reprezentant. contractul. 184 . subchiriaşul. Categorii de succesori: a) succesori universali şi succesori cu titlu universal (legatarii universali şi cu titlu universal. suportă efectele acestuia datorită legăturii lor cu părŃile. persoanele juridice în caz de reorganizare).în relaŃiile dintre părŃi – dovada se face cu înscrisul.

10 Corina Petică Roman. Sibiu. CondiŃii10: a) obligaŃiile reciproce ale părŃilor să-şi aibă temeiul în acelaşi contract. Se poate solicita: .executarea silită a contractului plus despăgubiri.desfiinŃarea sau încetarea contractului plus despăgubiri c) una dintre părŃi se află în situaŃia de imposibilitate fortuită de a-şi executa obligaŃia ce-i revine. Cel căruia i se pretinde executarea va putea să se opună invocând excepŃia de neexecutare. b) necesitatea ca celălalt contractant să nu-şi fi executat chiar şi parŃial obligaŃia. ExcepŃia de neexecutare a contractului ExcepŃia de neexecutare a contractului este un mijloc de apărare aflat la dispoziŃia uneia dintre părŃile contractului sinalagmatic în cazul în care i se pretinde executarea obligaŃiei ce-i incumbă fără ca partea cocontractantă să-şi execute propriile obligaŃii. 2007 185 . Drept civil. b) una din părŃi este gata să-şi execute obligaŃia sau chiar o execută în timp ce cealaltă refuză în mod culpabil să o execute pe a sa. . pretinde celeilalte să şi-o execute pe a sa. având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor. Intervine riscul contractului.c) creditorii chirografari – cei care nu se bucură de o garanŃie reală. Note de curs. deşi nu şi-a executat propria obligaŃie. C) Reciprocitatea şi interdependenŃa obligaŃiilor în contractele sinalagmatice SituaŃii: a) una din părŃi.

186 . Regulă – riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia. chiar dacă preŃul nu a fost plătit şi bunul nu a fost predat.dacă este vorba despre bunuri determinate generic. ParticularităŃi ale riscului contractului în contractele translative de proprietate. Regulă – riscul este suportat de debitorul obligaŃiei imposibil de executat. Riscul contractului îl va suporta cumpărătorul. deoarece transferul operează numai odată cu individualizarea si predarea bunurilor. riscul contractului va fi suportat de vânzător. Va trebui să achite preŃul: . e) nu se cere ca debitorul să fi fost pus în întârziere. D) Riscul contractului – intervine în cazul imposibilităŃii fortuite de executare a obligaŃiei ce revine uneia dintre părŃi.c) neexecutarea să nu se datoreze faptei însăşi a celui ce invocă excepŃia (faptă care l-a împiedicat pe celălalt să-şi execute obligaŃia). deoarece el a devenit proprietarul bunului. Transferul proprietăŃii operează imediat. prin simplul fapt al încheierii contractului. b) fie se desfiinŃează în întregime contractul. f) invocarea excepŃiei are loc direct între părŃi. fără a fi necesar să se pronunŃe instanŃa de judecată. În situaŃia în care obligaŃia a devenit numai parŃial imposibil de executat: a) fie se reduce în mod corespunzător contraprestaŃia ce ar urma să fie executată de cealaltă parte. d) părŃile să nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligaŃiile reciproce (obligaŃiile trebuie să fie simultane). concomitent cu încheierea contractului.

RezoluŃiunea convenŃională (pactul comisoriu) PărŃile prevăd clauze în contract: a) în caz de neexecutare a contractului. b) în caz de neexecutare de către una dintre părŃi. c) în caz de neexecutare. constând în desfiinŃarea retroactivă a acestuia şi repunerea părŃilor în situaŃia avută anterior încheierii contractului. în condiŃiile prevăzute de lege. chiar dacă avem de-a face cu bunuri certe. riscul îl suportă vânzătorul. contractul se consideră desfiinŃat de drept. fără necesitatea punerii în întârziere sau orice altă formalitate. c) debitorul obligaŃiei neexecutate să fi fost pus în întârziere. b) neexecutarea să-i fie imputabilă părŃii care nu şi-a îndeplinit obligaŃia. contractul se consideră rezolvit de drept. CondiŃii pentru admisibilitatea rezoluŃiunii judiciare: a) una din părŃi să nu-şi fi executat obligaŃiile ce-i revin. RezoluŃiunea şi rezilierea contractelor RezoluŃiunea este sancŃiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic. de către una din părŃi. b) partea care şi-a executat obligaŃiile este îndreptăŃită la despăgubiri.dacă transferul proprietăŃii nu operează odată cu încheierea contractului. contractul se desfiinŃează. 187 . Are caracter judiciar – nu operează de drept ci în baza unei hotărâri judecătoreşti. Efecte: a) punerea părŃilor în situaŃia anterioară cu restituirea prestaŃiilor reciproce..

CondiŃiile plăŃii11: a) cine poate face plata: . • o persoană neinteresată: mandatar. în acelaşi timp. SecŃiunea 4: Executarea directă a obligaŃiilor Executarea directă a obligaŃiilor este generată de principiul executării în natură a obligaŃiilor. Toate celelalte reguli se aplică la fel ca la rezoluŃiune. Drept civil. gestiune de afaceri. • o persoană interesată: dobânditorul unui imobil ipotecat pentru a evita executarea. Plata poate fi considerată un act juridic – presupune o manifestare şi. Note de curs. • o persoană Ńinută alături de debitor: codebitor solidar.orice persoană interesată şi chiar o persoană neinteresată: • debitorul. un acord de voinŃă între cel ce face plata şi cel ce o primeşte. fidejusorul. 2007 188 . Sibiu. Nu implică restituirea reciprocă a prestaŃiilor.1 Plata Plata constă în indiferent de obiectul ei. liberalitate. executarea voluntară a obligaŃiei de către debitor. Produce efecte numai pentru viitor.Rezilierea – sancŃiunea ce se aplică în cazul neexecutării unor contracte cu execuŃie succesivă (contractul de locaŃiune). 4. 11 Corina Petică Roman.

executarea întocmai a obligaŃiei asumate (art. ExcepŃii: • prin convenŃia părŃilor. • când părŃile convin în acest mod.creditorului. . Principiul indivizibilităŃii plăŃii – plata se face în întregime.ExcepŃie: • obligaŃiile „intuitu personae”. 189 . plata este divizibilă. • mandatarului legal sau convenŃional. 1094 Cod civil). c) obiectul plăŃii: . împuternicitului său. • terŃului desemnat de justiŃie (terŃ popritor). b) cui i se poate face plata: . ori de lege. să primească pentru creditor: • moştenitorilor săi (după moartea creditorului).cel ce primeşte plata trebuie să fie o persoană cu capacitate deplină de exerciŃiu. • în cazul stingerii obligaŃiei prin compensaŃie (stingerea unor datorii reciproce până la concurenŃa celei mai mici dintre ele). sau chiar aceluia care este autorizat de justiŃie. • în caz de deces al debitorului. • creditorul poate accepta o altă prestaŃie decât cea datorată – operaŃiunea se numeşte dare în plată. care lasă mai mulŃi moştenitori. 1100 Cod civil): • creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decât cel ce i se datorează. are în vedere calitatea persoanei (art. chiar dacă valoarea lucrului oferit este egală sau mai mare.

d) data plăŃii: . În caz de nerealizare. A. poate fi cu execuŃie imediată.plata se face când datoria a ajuns la scadenŃă. 1685 Cod civil) Gajul este o convenŃie accesorie prin care un debitor. cu dreptul acestuia din urmă de a păstra asupra sa obiectul până la executarea obligaŃiei principale. în acest caz. remite creditorului. plata se face la domiciliul debitorului. 190 . • obligaŃia cu termen. • în cazul când instanŃa acordă termen de graŃie. însă în practica şi în literatura de specialitate s-a consacrat şi ideea gajului fără deposedare. eşalonând plata. c) prin natura lui este însoŃit de remiterea lucrului (real). Caractere juridice: a) contract accesoriu.plata se face la locul convenit de părŃi (art. un bun mobil. sau un terŃ. deci a devenit exigibilă: • obligaŃia. b) contract unilateral. e) locul plăŃii: . gajul generează posibilitatea de dezdăunare din preŃul lucrului remis cu preferinŃă faŃă de alŃi creditori. SecŃiunea 5: GaranŃiile reale 5. . sau unei alte persoane.dacă părŃile nu convin.• când datoria debitorului este plătită de fidejusori.1 Gajul (art. 1104 Cod civil).

înscrierea avizului de garanŃie mobiliară la Arhiva Electronică de GaranŃii Reale Mobiliare). Prin Legea nr. Efectele gajului: a) gajul cu deposedare – debitorul are calitatea de detentor precar. bunuri viitoare determinate (art. trebuind să păstreze bunul şi nu poate face acte de folosire cu privire la bun. Iar cazul în care obligaŃia garantată nu depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 300 EURO. publicitatea se realizează prin luarea în posesie a bunului ce constituie obiectul garanŃiei. 99/1999 prevede. Publicitatea în această formă nu este necesară. dar trebuiesc îndeplinite formalităŃi de publicitate pentru opozabilitatea sa. C. acŃiunile şi părŃile sociale. e) este necesară forma scrisă. poliŃe de asigurare. cu sau fără deposedare. B. 191 . Titlul VI). drepturi de proprietate intelectuală. dreptul obŃinut din închirierea sau arendarea bunurilor imobile. drepturile de exploatare ale resurselor naturale. indiferent de natura lor corporală sau necorporală. 6. specia şi natura bunului dat în gaj şi înregistrarea înscrisului într-o mapă specială. certificate de depozit. Ńinută la judecătorie (Legea nr. situaŃia în care publicitatea operează prin înscrierea gajului în registrul special al valorilor mobiliare.d) nu este un contract solemn. Obiectul gajului îl reprezintă bunurile mobile. ExcepŃie reprezintă şi constituirea gajului asupra valorilor mobiliare. 99/1999 a fost modificată această regulă: .pot fi date în gaj. care să arate suma datorată. pe lângă îndeplinirea formalităŃilor de publicitate.

Stingerea gajului are loc în următoarele situaŃii: . Titlul VI din Legea nr. vânzare). după o evaluare prin expertiză judiciară. să administreze şi să dispună în orice mod de bunul afectat garanŃiei şi de produsele acestuia (închiriere.executarea obligaŃiei garantate. 61. b) gajul fără deposedare – debitorul poate. 192 .Dacă obligaŃia a fost executată. În timpul contractului de garanŃie. Executarea gajului: a) creditorul poate cere instanŃei autorizarea vânzării bunului sau atribuirea bunului în contul creanŃei. 99/1999). creditorul trebuie să restituie bunul. 1691 Cod civil). . în conformitate cu Legea nr. dacă va constata lipsa unei întreŃineri corespunzătoare sau degradarea. b) când formele de publicitate se îndeplinesc. se apelează la executorul judecătoresc şi bunul se va vinde în funcŃie de criteriile stabilite în contract sau determinate de lege. nerăspunzând însă de pieirea fortuită a acestuia (art. acesta poate urmări bunul în mâinile terŃului. creditorul are drept de opŃiune: . fără autorizaŃie sau notificare prealabilă şi poate proceda la vânzare fără intervenŃia instanŃei.procedura necontencioasă (art. pe toată durata gajului. E. c) creditorul poate intra în posesia gajului în mod paşnic. 99/1999. d) dacă debitorul se opune. creditorul poate verifica starea bunului şi poate trece la executare.procedura contencioasă. D. Dacă se dispune de bun şi creanŃa nu este executată faŃă de creditor.

. abrogat prin Decretul nr. Cel în favoarea căruia se constituie ipoteca dobândeşte un drept de urmărire şi un drept de preferinŃă asupra nemişcătorului ipotecat (art. b) convenŃională (are în prezent aplicabilitatea practică în categoria garanŃiilor reale).ipoteca se încheie în formă scrisă şi autentică. actul trebuie să identifice imobilul ipotecat şi suma care este garantată. 12 Corina Petică Roman. CondiŃii de fond şi formă cerute pentru constituirea ipotecii: .. 32/1954). 1753 Cod civil. 31/1954 şi decretul nr. iar pentru a fi opozabilă terŃilor este necesară îndeplinirea unor forme de publicitate prevăzute de lege (înscrierea în C. . . .în virtutea principiului specializării ipotecii. Formele ipotecii: a) legală (art.bunul ce face obiectul pagubei este remis voluntar de către creditor debitorului (act liberator).F.hotărârea judecătorească (bunul ce face obiectul gajului este revendicat de adevăratul proprietar) 5.cel ce constituie ipoteca trebuie să fie proprietarul bunului imobil. Drept civil. Sibiu. Note de curs.2 Ipoteca Ipoteca este convenŃia accesorie prin care un debitor sau un terŃ afectează un bun imobil garantării creanŃei12. 1746 Cod civil). 2007 193 .).pieirea fortuită a obiectului gajat. . textul interzicând ipotecarea bunurilor viitoare.cel ce constituie ipoteca trebuie să fie o persoană deplin capabilă.

Conexiunea directă cu datoria şi cu raportul juridic. c) renunŃarea creditorului la ipotecă. Bunul trebuie să ajungă în mâinile celui ce invocă dreptul în baza unui raport juridic. f) anularea actului constitutiv al ipotecii sau desfiinŃarea retroactivă a dreptului de proprietate a debitorului. Nu are o reglementare specifică. Are aplicaŃii practice (contractul de locaŃiune.bunul nu se indisponibilizează (debitorul poate folosi bunul şi chiar dispune de el). . fiind o creaŃie a jurisprudenŃei. excepŃii decurgând din nerespectarea formalităŃilor de publicitate. e) prescripŃia achizitivă în folosul unui terŃ. subrogându-se în drepturile creditorului plătit (art. 194 .). Dreptul de retenŃie este posibilitatea unei persoane de a reŃine un bun al altuia. . b) anularea sau constatarea nulităŃii obligaŃiei principale.dobânditorul imobilului are un drept de regres împotriva debitorului pentru tot ce a plătit pentru el. ipoteca urmând bunul în mâinile oricui s-ar afla. Stingerea ipotecii: a) executarea obligaŃiei. care se află în posesia sa până la momentul în care debitorul îşi va îndeplini obligaŃiile la care este Ńinut. 1108 Cod civil).poate abandona bunul în mâinile creditorului. depozit etc. Este o garanŃie pasivă (nu conferă drept de urmărire şi de preferinŃă). Dobânditorii succesivi ai imobilului ipotecat vor putea opune creditorului urmăritor.Efecte: .terŃul poate plăti creditorului sumele datorate. d) pieirea fortuită a bunului ipotecat. .

5.garanŃii reale sau cauză de preferinŃă. . transportatorul. locatorul de imobile. 195 .3 Privilegiile sunt caracterizate ca fiind: . vânzătorul unui bun mobil al cărui preŃ nu a fost plătit etc. calificată astfel de lege.obiectul îl constituie bunurile mobile şi imobile. hotelierul. . Privilegii specifice: creditorul gajist.pot fi: formale şi speciale.Codul civil stabilea o ordine de preferinŃă. . modificată prin acte normative succesive . .prioritatea creditorului titular al privilegiului este determinată de specificul creanŃei.

Francisc Deak InstituŃii de drept civil. Editura All. 2002 • Francisc Deak. ed. Bucureşti. Bîrsan. ed. a VIII-a revăzută şi adăugită de Marian Nicolae. Drept civil. Contracte speciale. Curs selectiv pentru licenŃă. Persoanele. a VI-a. Bucureşti 2006 • E. I. Drept civil. 2006 • Corina Petică Roman. Drept civil. ObligaŃiile. Petrică Truşcă Editura Universul Juridic. Introducere. Editura Rosetti. Beck. 2002 • C. C. Partea generală. Teoria generală a obligaŃiilor. 2007 • Gheorghe Beleiu. Ed. Tratat de Drept civil. Bucureşti 1995 • G. Bucureşti 2000 196 . Bucureşti 2003 • P. Editura All Beck Bucureşti 2002 • M. Ghe. Editura All Beck. Note de curs. Drept civil. M. Cosmovici. Partea Generală. Beleiu. Regimul juridic general. Bucureşti. Editura All.H.Introducere în dreptul civil. vol. 2006 • Liviu Pop. Editura C. Poenaru. Bucureşti 1998 • C. Editura Universul Juridic. Drept civil. a IV-a. Nicoale. Drept civil. Bucureşti. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Boroi Drept civil. Drept civil român. Bârsan. Editura Press Mihaela. Curs selectiv pentru licenŃă 2006-2007 Editura Universul Juridic .Actul juridic civil în Dreptul civil român.BIBLIOGRAFIE • Ovidiu Ungureanu. Stătescu.