Gabriela Iosif

Cuvintele vrăjite

Culegere de exerciţii
de limba şi literatura română
Clasa a IV-a
sem. I
0

Gabriela Iosif

EXERCIŢII DE LIMBA
ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasa a IV-a

1

2

Exerciţiile propuse în culegere urmăresc desfăşurarea lecţiilor din manualul de limba română. Dacă învăţătura se aşterne în minţile noastre precum cărămizile la o zidire. Buzău. autori Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihăilescu. Sper ca în continuare lucrurile să se petreacă la fel.Cuvânt înainte Am realizat această culegere mai ales cu gândul la elevii mei de azi. Iosif Gabriela Şcoala cu clasele I-VIII “Episcop Dionisie Romano”. să reuşim să lucrăm împreună şi să putem spune că timpul a trecut peste sufletele şi minţile noastre cu folos. clasa a IV-a. 3 . Editura Aramis. doresc să cred că această carte va fi o bucăţică din zidul care va fi cândva mintea unor oameni învăţaţi şi inteligenţi. 2006. 2010. Nu i-am uitat nici pe cei de ieri care mi-au dirijat percepţia modului în care vârsta poate accepta sau nu un anume mod de lucru. Culegerile de ieri şi de azi folosite pentru limba română mi-au fost de ajutor. Învăţătoare. Am avut şi eu de învăţat de la ei nu numai ei de la mine.

4 .

. . Autodictare : strofa a treia. Ştefan. „triumfător în lupte”. Alcătuiţi un text scurt folosind expresiile: „somnul cel de moarte”. „croieşte-ţi altă soartă”. ori moarte. Răspunde la întrebări: ●Ce fel de soartă doresc românii să-şi croiască? ●Care sunt eroii pe care românii îi cinstesc şi-i respectă pentru faptele lor de vitejie? ●Cine sunt strănepoţii acestor eroi? ●Cum trebuie să ne apărăm ţara? 2. Corvine”...măreţe umbre: Mihai. 5 . 5.Deşteaptă-te. Realizaţi corespondenţa între cuvintele ce acelaşi sens: acum niciodată tirani fală măreţe triumfător nicicând despoţi imediat victorios mândrie impunătoare 3. române! de Andrei Mureşanu 1. „cu braţele armate” „Viaţă-n libertate.” . Alegeţi din coloana alăturată cuvintele cu sens opus: acum cruzi duşmani fală viaţă strigă prieteni moarte ruşine niciodată şopteşte blânzi 4..

... dar matale cine sunteţi?” este o exprimare politicoasă. 6 ..................... sidefate (.... ○Era politicos pentru că folosea formula de politeţe „matale” în locul celei întrebuinţate în şcoală pentru „dumneata”...........). Naratorul (povestitorul) prezintă cum „nenea directorul” află că băieţelului nu-i place la şcoală şi.. Însemnaţi cu ■ răspunsurile corecte: Acţiunea se petrece: □ în curtea şcolii □ lângă una dintre ferestrele culoarului □ la grădiniţă Copilul plângea pentru că: □ l-a certat directorul □ nu-i plăcea şcoala □ nu cunoştea pe nimeni la şcoală Personajele lecturii sunt: □ Ionuţ Popa □ directorul şcolii □ copiii din şcoală □ învăţătoarea clasei I □ mama copilului 2....... Când constată cât de frumoasă era învăţătoarea lui este fericit că poate ocupa locul gol păstrat pentru el.) un vultur.... un acvariu..... Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi înţeles (extrase din text): Pe partea de jos a ferestrei (. Exprimaţi-vă părerea: De ce credeţi că domnul Alexandru Mocanu se prezintă ca fiind „nenea directorul”? Orientaţi-vă după următoarele răspunsuri: ○Directorul a înţeles că aşa ştia el de acasă că trebuia să se adreseze persoanelor mai în vârstă.............. La laboratorul de Ştiinţele naturii a zărit (............... La capătul holului (........ un porc mistreţ... o căprioară şi multe păsărele.) plângea un băieţel.. Povestiţi în scris textul „Nenea directorul” folosindu-vă de ideile principale.. 4....... înţelegând că el se comportă astfel pentru că nu ştia pe nimeni şi nici nu ştia ce este o şcoală... îi prezintă câteva din lucrurile deosebite pe care i le poate oferi aceasta.........) înflorise o muşcată roşie ca focul... Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine.... Avea la gât un şirag de pietre semipreţioase albe.. 3. ○”Nene...Unitatea 1 SUNĂ CLOPOŢELUL Nenea directorul după George Şovu 1.... Reţineţi! Textul „Nenea directorul” de George Şovu este un text narativ.......

................. cărţoi literă:................................... prin ce se deosebesc? Ilustraţiile sunt necesare? De ce? 4............... aşezarea în pagină a textelor etc)............... Precizaţi din ce fel de cărţi au fost extrase ilustraţiile: .. cărticea ...... .. Comparaţi o carte de literatură şi un manual de matematică........................... Justificaţi rolul pe care îl au fiecare din părţile componente ale unei cărţi: copertele (materialul din care este realizat...................................... a citi: .................................... filele............cărţulie........................ sumarul........................................................ autorul........... interiorul (paginile....................... titlul...... ...............Cartea............. 5............ imaginile care însoţesc titlul) .. Alegeţi o carte şi descrieţi-i alcătuirea şi aspectul.. 6..................................................... tipar: . 3........................................ Descoperiţi familia cuvintelor: Ex: carte: cărticică.................... editura..................... mărimea literelor pentru titlu şi pentru texte......................... cărţişoară....... Prin ce se aseamănă.. 2...... Realizaţi un desen pentru o lectură citită de voi: 7 ..... .................. Rolul ilustraţiilor 1.

............. .. Pe bluza roşie are desenată o roşie.. 2................. nevasta pune sare în mâncare................... toc............: Am mânact o roşie.. Aceste cuvinte se mai numesc omonime................... 1.... Vreau să mănânc un corn cu lapte.......... Nu mai rupe foile caietului! ...... leu.................................... cot...... după model: 4............................................... În lac înotau tot felul de peşti.. Foloseşte imaginile pentru a descoperi omonime.............Cuvântul............................. mare....... Precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate... Descoperiţi sensurile cuvintelor subliniate şi precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate........................ Nucul îşi înfige adânc rădăcinile în sol................................ ............. sare.............. Fata lui sare coarda............................... 8 . Se dau cuvintele: broască....... Vor face casa lună până la răsărit de lună.... Alcătuieşte câte două enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor..... nu mai e nimic în el.... A înscris un gol în ultimul minut al partidei.. 3................................... Acum cântă nota sol... Dictare: La nea Ion în curte e un strat subţire de nea................................... dar cu sens diferit (omonime) Reţineţi! : În limba română unele cuvinte au aceeaşi formă dar sens diferit................................... Berbecul a rupt un corn în luptă....... Dacă numeri foile de plăcintă îţi piere pofta de mâncare.................................. Subliniaţi omonimele........ . .. Descoperiţi şi subliniaţi omonimele din enunţurile de mai jos: Mama a cumpărat alt lac de unghii......................... Am ales bluza roşie.............. 5......... Sacul este gol............. Cuvinte cu aceeaşi formă.......... ....

............. literelor........ bunătăţii............................... Alegeţi perechile de cuvinte cu înţeles opus (antonime): bunătate prietenie unire pace dezbinare război răutate duşmănie 9 ............................... vorbi...........a.......................................................................................................... UNIRE= ............................................... Alegeţi cu ● răspunsurile corecte: Întâmplarea se petrece în: ○ curtea şcolii ○ sala de clasă Acţiunea se petrece: ○ dimineaţa ○ în recreaţie ○ bibliotecă ○ seara Personajele povestirii sunt: ○ învăţătorul ○ peniţa ○ călimara ○ după plecarea copiilor ○ cărţile din bibliotecă ○ elevii ○ cuvintele Mesajul care se deprinde din text: ○ Cuvintele sunt importante pentru oameni pentru că ele pot schimba........................... unui loc al nostru numit casă......... influenţa evoluţia omenirii........................ Reţineţi: Procedeul artistic prin care se atribuie lucrurilor....................................... afecţiunii............................. prieteniei............. 4......... unor fiinţe ş............... Completaţi după model: CASĂ= ne este drag pentru că semnifică locul unde te simţi cel mai bine PRIETENIE= .......... unirii........................ BUNĂTATE= ......... MUNCĂ= ..... ○ Preşedintele conduce şi organizează un grup. specifice doar comportamentului omenesc.. este purtătorul lor de cuvânt..........................Cuvintele vrăjite după Pierre Gamarra 1.... călimării. PACE= ....................... Daţi exemple de lecturi unde se foloseşte personificarea....... de a alege........................... 3................................... 2.................. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaţi sens (sinonime): duşumea cuvinte iubire bunătate agitate lume neliniştite omenire podea generozitate vorbe dragoste 5....... posibilitatea de a gândi..... de a-şi spune părerea......................... Lectura „Cuvintele vrăjite” foloseşte acest procedeu atribuind peniţei........... (altele decât oameni) însuşiri omeneşti se numeşte personificare. ○ Cuvântul PACE înseamnă condiţia pentru existenţa prieteniei..................................................................................

........................... Subliniaţi forma corectă: deodată/ de o dată înpreună/împreună copertele/coperţile alee/aleie hotărâ/hotărî zoologică/zologică todeauna/totdeauna cuvântul/cuvîntul unblă/umblă 7..... ....... învăţător...... Familia cuvintelor: prietenie: ....) 10 ....................................................................... frate: ..... Redactaţi un text scurt în care să introduceţi formule de prezentare........ Completaţi în căsuţe semnele de punctuaţie potrivite: Ce cărţi îţi plac Îmi plac cărţile de poveşti Mie îmi plac cele de aventuri O am eu de poezii cu benzi desenate şi cele cu jocuri Ce mult îmi doresc ultima carte cu Harry Potter Ţi-o împrumut cu plăcere Mulţumesc 10.) exerciţiu (.... _Cu plăcere....... 9........................... viscol. muncă: ............................................ b) Scrieţi deasupra literelor v (vocală) şi c (consoană)...................................................... lângă dumneavoastră................................................................) examen (.........................) taxi (.................................................................... Completaţi în paranteze cu (ks) sau cu (gz) în funcţie de cum se pronunţă sunetul „x” în cuvintele următoare: exemplu (gz) excursie (................................. când........................................................................ ..................... de salut................................ preşedinte.............. de permisiune sau de solicitare....................................................................................... Text model: La teatru _Bună ziua! _Bună ziua ! _Îmi permiteţi să trec? Am bilet pentru locul 54................................................6........................ 8................... totdeauna................................ a) Despărţiţi în silabe cuvintele: bibliotecă........................) explicaţie (... _Mulţumesc! 11...

Primul elev spune un cuvânt. Să ne amintim! Vorbitor (emiţător) mesaj Ascultător (receptor) 2. emiţător. 11 . trebuie să fie rostit clar.. exclamativă) Nişte omuleţi ieşeau pe gaura cheii bibliotecii. Joc. nu te aud. A treia grupă va ghici mesajul. sunt pe stradă şi e gălăgie! •Am răguşit şi nu pot vorbi mai tare! •L(R)ică nu ştia să zică L(R)âu. interogativă) _Pe cer zbura un cârd de berze! (p. sunt factori care îngreunează comunicarea. neatenţia etc. 4. _Când copiii ne vor stâlci... interogative.) Reţineţi! Pentru ca mesajul să fie recepţionat corect. 6. Joc (pe grupe): Fiecare grupă va alege o propoziţie care să poată fi descifrată prin gesturi şi mimică.Factori care pot îngreuna comunicarea 2. Cum comunicăm? O folosind cuvintele (comunicare verbală) O folosind mimica şi gesturile. o expresie. are căştile la urechi! •Alo. receptor). exclamative şi citiţi-le corespunzător semnelor de punctuaţie folosite. căşti. zgomotul sau pronunţie foarte înceată factori care împiedică auzul (surditate. 5. Tonul coborât al vocii. (p. o propoziţie la urechea colegului de alături care o va transmite următorului. Numiţi factorii care împiedică înţelegerea mesajului: pronunţia incorectă • Degeaba îl strigi.. îl trimitem la domnul învăţător. Un reprezentant din grupa cealaltă va trebui să o interpreteze. enunţiativă) _Pe cer zbura un cârd de berze? (p. corect. pronunţia incorectă. Exemplu: _Pe cer zbura un cârd de berze. l(r)ămul(r)ică. Săreau pe duşumea. simbolurile şi tonalitatea vocii (comunicare nonverbală) 3. l(r)ăţuşcă. ultimul elev spune cu voce tare ce a înţeles şi se va discuta modificarea mesajului iniţial. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii enunţiative. Jocul se va repeta în aşa fel încât fiecare grupă să treacă prin toate etapele (mesaj. Telefonul fără fir Elevii clasei se vor aşeza în şir. cu intonaţia corespunzătoare mesajului transmis. La final.

................................................................. ................................................................................................................................................................................................................ ............................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .............................................. 12 ........................................................................... În cuprins se scriu ..................................................................................................................................... ..................................................................................... ......................................................................... dezvoltarea fiecărei idei din planul iniţial stabilirea ideilor principale stabilirea titlului 3......................................................... ...... 2....................................................Planul iniţial al compunerii 1.................................................................................................................. Introducerea prezintă: ............................................................................ Citiţi compunerea alăturată şi stabiliţi părţile compunerii folosind modelul din manual................................................. ....................... ............ Părţile unei compuneri sunt: .......... .............................................................................. .......................................................................................................................................................................................... Încheierea poate să conţină: ........ Să ne amintim: Compunerea este ........................... ................................................................................................................................. Aşezaţi în ordine etapele de realizare ale unei compuneri: ...............

Cuvinte cu sens opus (antonime): a ateriza neîndoite îndoite a ieşi a se ivi a decola a intra a dispărea a rupe a veni a pleca a lipi 4. Spuneţi-vă părerea: Trebuie condamnat băiatul pentru pasiunea lui pentru desen? Ce sfat i-aţi da? Ce trebuie el să facă? 5. Taie răspunsurile greşite: Întâmplarea se petrece: O acasă O la şcoală O în clasă Personajele întâmplării sunt: O băiatul O autorul O foile caietului O învăţătorul Foile erau folosite pentru: O desenarea bicicletelor O construirea avioanelor O bileţele O unele teme (scrise însă cu greşeli şi rupte cu multă uşurinţă) 4. Găsiţi un alt final pentru această povestire în care băiatul să înţeleagă cu ce a greşit ( de ex. faţă de caietele sale. Ce procedeu artistic a folosit autorul având în vedere că foile au însuşiri omeneşti? 7.Mi s-a terminat caietul după Mircea Sântimbreanu 1. 13 . de părinţii săi. Băiatul este numit „stăpân” de către autor. Cuvinte cu acelaşi sens (sinonime): mirare a se termina molima hobby a se isprăvi uimire pasiune boală duzină informaţie mesaj doisprezece a pieri plafon tavan viciu nărav a dispărea 3. De ce credeţi că a folosit această ironie?  face tot ce vrea cu caietele lui  nu i-a păsat că acel caiet a costat banii munciţi ai părinţilor  are drept de „viaţă şi de moarte” asupra caietelor  nu i-a păsat că acel caiet s-a terminat în două zile 6. de cei care au făcut caietele dar şi faţă de pomii tăiaţi pentru fabricarea hârtiei).

.... 11..... aeromodele............  Băiatul constată că i s-a terminat caietul................................................. Imaginaţi un dialog scurt între elev şi învăţător........... Aşa se întâmplă într-un caiet cu file rupte.......  Bicicletele desenate pe foi s-au întors...... Caietul acesta s-a terminat tot... băiatului......) corespunzătoare ideilor principale... ............... 10......... ........ ....................... aproape... Folosiţi-ne dumneavoastră.... Redactaţi un bilet unui elev care rupe foile din caiet.................... ne-am Avioanele s-au întors pe aerodrom... 2. Citiţi biletele în faţa colegilor şi discutaţi-le. Alege variantele cu care se pot confunda ultimele situaţii. 4..... Delimitaţi fragmentele (de la... sau 14 ............ dumneavoastră ....... Să exersăm: 1. Observă cuvintele prinse în cuplaj....................... până la... într-un Noi neam desprins singure...... Taie forma incorectă: Mi s-a teminat caietul! sa Aşa se întâmplă întrun caiet cu file rupte..........  Aeromodelele au aterizat pe caietul din care au plecat. Despărţiţi în silabe cuvintele: caietul...8..... Povestiţi oral şi scris lectura „Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu................. Măcar să se termine cu folos” (Mircea Sântimbreanu. Aşezaţi ideile principale în ordinea corectă:  Foile neîndoite îl roagă pe autor să le scrie povestea............ aliniat destins a proveni numerar alineat distins a preveni numeral caro harpă fisă acces .... . Marchează cu o linie vocalele şi cu două consoanele din textul următor: „Noi ne-am desprins singure........ Folosiţi semnele de punctuaţie învăţate....................... 9................ explică-le înţelesul şi alcătuieşte propoziţii cu fiecare...... Scrieţi despre năravul acestui şcolar.....„Mi s-a terminat caietul”) 3..............  Foile din coşul de hârtie se plâng de năravul stăpânului...... Daţi-i sfaturi acestui elev........................ 12............

.

c) Eu sunt român iar Giovani italian. Realizaţi corespondenţa între mesajul textelor şi imagini: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună. Câte unul. Mândri. ...RECAPITULARE 1. Explicaţi cauzele care împiedică înţelegerea mesajului: a) _ Alo! Alo! Vă rog să sunaţi un pic mai târziu că acum exersează frate-meu la tobă! b) _ Ce mai e nou la voi pe deal? _ Ce spui? _ La voi pe deal.. A respectat reţeta din cartea de bucate.. Mama a fost foarte mândră de fata ei. câte doi.. mititei.. E prea departe. Ana a vrut să-i facă mamei o surpriză.. Rând pe rând ca la paradă.. tobă... Soarele strălucea printre frunzele ruginii.. Indicaţi din ce parte a compunerii se potrivesc enunţurile: Era o zi frumoasă de toamnă... Ordonaţi enunţurile pentru a obţine planul iniţial al unei compuneri: ... sprinteni şi vioi. Ionel porni spre şcoală. Alcătuiţi o scurtă compunere după acest plan. Se ascund în rămureleNoapte bună!” („Somnoroase păsărele”. 4. roşie să aibă înţelesuri diferite. 16 .. ... _ Degeaba strigi... Greu ne-am înţeles şi doar din semne. sare. Mai bine sună-mă la telefon.... Formulează câte două enunţuri în care cuvintele păr.Mihai Eminescu) „Se-mbulzesc la şcoli grămadă.” („Şcoala”-Tudor Arghezi) 2. Vrând să intre toţi mai iute. Completaţi □ cu semnele de punctuaţie potrivite: □Bună ziua□ □Bine aţi venit□ □Aveţi cartea □Amintiri din copilărie□ de Ion Creangă□ □Costă 12 lei□ □Poftiţi banii□ □Mulţumesc□ Lectură plăcută□ □Mulţumesc şi eu □ Bună ziua□ 5. Sunt la poartă vreo cinci sute.. 3.. 6..

.......................................................................................................................................................................................................................... Explică prin enunţuri care pot fi cauzele neînţelegerii mesajului transmis de persoanele care dialoghează: ......................................................................................................... somn..... ................... .... şiret să aibă înţelesuri diferite: ........................................................ 4............................................. ......... ........... Precizaţi care este partea compunerii reprezentată prin enunţul: „Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi............................................ Formulează câte două enunţuri în care cuvintele broască................ somn .......................................................................................................... ............................................................................................................................................. Alegeţi răspunsul corect: textul narativ cuvinte cu aceeaşi formă dar cu înţeles diferit sinonime povestirea unor întâmplări care se desfăşoară într-o anumită ordine antonime cuvinte cu înţeles opus omonime cuvinte cu acelaşi înţeles 2... 17 ...................................... Realizează corespondenţa între ilustraţii şi titlurile textelor: „Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu „Pinochio” de Carlo Collodi „Fram............Evaluare 1............ ursul polar” de Cezar Petrescu 3.. 5................................... .............................................................................................. şiret .............................” ................................... broască .................................................................................................... ................................................................................................................

................) şi porni în paşi înceţi ( .......... ) ●Gândurile lui Dănuţ (de la ..................................................................) pelerina pe umeri ca să nu răcească................... Crengile se aplecau (............... deasupra............................................. îndărătul.....................până la .......................................................singur..........................Unitatea 2 A RUGINIT FRUNZA DIN VII............. 5............................... La Medeleni după Ionel Teodoreanu 1................. grele........ Vântul bătea uşor (............................................ repede.................. împrăştia............... 4.............până la .................) a trecut vacanţa!” se gândea el..... stinse... Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date: coborî............... ) 6........ în livadă (de la...............) ca cerceii cu grele pietre preţioase ( .. parfumuri (................................................................................... Spuneţi-vă părerea! Dănuţ a refuzat tovărăşia Monicăi pentru că: O prezenţa Monicăi îl deranja O era supărat O ar fi izbucnit şi el în lacrimi O voia să mai admire livada încă o dată O voia să fie singur în natură 3....................................................... Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu acelaşi înţeles (sinonime) din textul „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu: Dănuţ coborî treptele terasei (................................. până la ... Alegeţi cu ■ răspunsurile pe care le consideraţi corespunzătoare mesajului textului: Acţiunea se desfăşoară: □ la Medeleni □ pe domeniul familiei Deleanu □ la Bucureşti Acţiunea se petrece: □ la începutul verii □ la începutul toamnei □ la sfârşitul toamnei Dănuţ este supărat pentru că: □ pleacă departe de familie □ s-a terminat vacanţa □ pleacă la Bucureşti 2......................)................) arome dulci şi amărui..................................... 18 ............................ .) băncii............................) ●Gestul Monicăi ( de la ...................................................................................................... ) ●Venirea toamnei (de la .......... Îi puse (........................................ „Ce iute (...................................................) stinse.....................................................) pe mirişte şi în grădini..... măriţi...........până la ................... Citiţi şi alegeţi titlurile operelor literare legate de toamnă cunoscute de voi (nu uitaţi de ghilimele!): ........................................) spre livadă................................................. Monica se pitise (.....................................) după trunchiul unui măr domnesc............. Delimitaţi textul în fragmente după ideile-titlu de mai jos: ●Dănuţ .............................. Monica apăru (.........................) în spatele (................................................ Toamna risipea (...................................

. Explicaţi de ce credeţi că au fost folosite punctele de suspensie în lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. c) Reţineţi versurile: Ţin minte-un timp ce nu l-a şters uitarea.. enunţuri sau texte scrise. Completaţi textul cu semnele de punctuaţie ce se impun: □ Ai citit în vacanţă□ □ Da □ □ Ce anume □ □ □Ursul păcălit de vulpe□ de Ion Creangă □ □Fram.. Îmi apărea alăturea alt chip. Descoperiţi în exemple situaţii care impun folosirea semnelor citării şi aşezaţi-le unde lipsesc.7. Povestiţi oral..”. 10.>> .. scrisă de Alexandru Brătescu Voineşti. adevăratul îndemn aflându-se în motoul de la începutul naraţiunii: Sandi. Nu uitaţi să folosiţi alineatul când treceţi la povestirea unei idei noi! Reţineţi! Punctele de suspensie (. 7-două enunţuri. Alcătuiţi ideile sub formă de propoziţii. a) Lectura Puiul. că unele grăieşte şi altele gândeşte... să asculţi de mămica! b) Comentează proverbul: Fugi de omul cu două feţe. <<.. Formulează propoziţii cu fiecare din cuvintele de mai jos: sa s-a sau s-au nea ne-a ia i-a iau i-au 14. spuse sau gândite de cineva. se adresează copiilor. Explicaţi de ce s-au folosit ghilimelele în textul lecţiei. mult iubit. 8.) marchează pauzele lungi în timpul vorbirii sau lipsa unui fragment dintr-un text. 9.. 8 şi 9) din lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. 12. Dictare: (alineatele 3.. ursul polar de Cezar Petrescu□şi Poezii de Tudor Arghezi□ 13. Când în cadrul unui citat intervine un alt citat se folosesc ghilimelele scrise astfel: „. cuvinte.. 11. Un chip frumos şi blând: învăţătoarea. Reţineţi! Ghilimelele sau semnele citării sunt semne grafice pe care le întrebuinţăm atunci când reproducem întocmai titluri. Când lângă chipul mamei. apoi în scris fiecare idee principală. 19 .

........................ .........Propoziţia enunţiativă afirmativă Propoziţia enunţiativă negativă 1. .................. 5......................) ●Propoziţia enunţiativă negativă prezintă o acţiune sau stare ca nefiind reală.... + + + .................... ................ Adăugaţi „nu” în faţa cuvântului care exprimă o acţiune.... Alcătuiţi propoziţii simple cu ajutorul imaginilor....................................... Propoziţia dezvoltată are.. + Să ne amintim! Propoziţia simplă este alcătuită din subiect şi predicat............ ..................... .... ................................. (exemplu: Elevul nu citeşte............ semnul întrebării........................ . . . Eu am mâncat caşcaval buuun! Eu am mâncat! ... Eu am ............ ....... prezentând o acţiune sau o stare ca fiind reală.. Alcătuiţi o compunere scurtă cu titlul „Un elev harnic”..... Alcătuiţi propoziţii afirmative şi negative la sfârşitul cărora să se afle punct.. pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi secundare de propoziţie............ 20 .. Analizaţi fiecare propoziţie în parte şi întocmiţi-i schema.. . Citiţi întâi propoziţia simplă..................................... 2........................ apoi pe cea dezvoltată............ Încercaţi să modificaţi acest text transformând unele propoziţii afirmative în propoziţii negative pentru a alcătui un al doilea text cu titlul „Un elev leneş”.......... Eu am mâncat caşcaval buuun! .. semnul exclamării.......... (exemplu: Elevul citeşte...... 3............... .................... ............... mâncat! .... Reţineţi! ●Propoziţia enunţiativă afirmativă exprimă o constatare.... ........................) 4.. ......

Nu repeta aceleaşi cuvinte! 10. ordinea şi forma corectă a literelor ş. Datorită lor exprimarea este mai clară. 11. Ultima citire fă-o cu voce tare. Adjectivele sunt cuvinte de sărbătoare. Părţile compunerii: Orice compunere are introducere. Vei putea să scrii frumos numai despre ceea ce cunoşti. În încheiere se pot scrie: finalul întâmplării. Ideile pot fi interogative (sub formă de întrebări).a. Numai citind mult vei izbuti să realizezi compuneri reuşite! Literatura este un model permanent din care poţi învăţa cum să scrii. momentul şi locul desfăşurării întâmplării. ortografie. Fiecare compunere are un titlu. Când e gata. În introducere. Ordonează cuvintele în propoziţii şi propoziţiile într-un text în aşa fel încât povestirea să curgă firesc. Propoziţiile devin mai frumoase şi mai bogate cu ajutorul comparaţiilor. Planul compunerii este format din ideile care rânduiesc desfăşurarea temelor astfel încât compunerea să „curgă” firesc. Lasă imaginaţia să zboare! 4. Este important să-ţi citeşti compunerea pentru a fi înţeles. fără întreruperi. gândeşte! Scrie compunerea pe alt caiet şi perfecţioneaz-o prin mai multe încercări. Atunci când ţi se dă tema compunerii va trebui să-ţi găseşti singur titlul.Compunerea după un suport vizual Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite: 1. mai limpede. Îţi faci un plan al lucrării şi. 9. Respectă alineatele! O compunere trebuie să aibă cel puţin trei alineate (pentru cele trei părţi ale compunerii). Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată. 3. 6. poate avea la rândul său mai multe alineate. Fii atent cum scrii! O compunere trebuie scrisă cu atenţie pentru a nu face şi greşeli de punctuaţie. Atunci când ai un titlu. gândindu-te la conţinutul compunerii. astfel încât să-ţi placă ceea ce ai scris. mai adevărată. Înainte de a scrie. 12. propoziţii enunţiative sau titluri. o compunere bună! Planul iniţial de idei te ajută să-ţi pui gândurile în ordine. reciteşte titlul pentru a vedea dacă te-ai abătut de la el. Despre expresiile poetice: Cuvintele care arată însuşiri se numesc adjective. personificării şi al altor asocieri artistice de cuvinte. în funcţie de ideile care apar. Un plan bun. pe măsură ce scrii. mai precisă. 21 . Observă cu toată atenţia tot ce te înconjoară şi informează-te din toate sursele care-ţi stau la îndemână. mai plăcută. învăţămintele trase. 5. Prin lectură îţi vei îmbogăţi vocabularul cu cuvinte noi şi vei învăţa cum să aranjezi aceste cuvinte în propoziţii. de regulă sunt prezentate: personajele. Cuprinsul. să alegi ce e mai important de zis. să nu te rătăceşti prin alte subiecte. transcrie-o pe „curat”. 7. 2. strofe scurte din poezii care conţin versuri potrivite textului scris în cuprins etc. cuprins şi încheiere. după care va trebui să lucrezi compunerea te vei gândi la un conţinut care să fie legat de titlu. 8.

Potriviţi înţelesurile prin corespondenţă: „Se descuie cerul” admiraţia faţă de porumbul des şi înalt ca o pădure „Ce porumb s-a făcut! Pădure! bucuria sătenilor datorată recoltei bogate „Le râdea oamenilor inima” a plouat mult „larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere” oamenii fericiţi vorbeau mult şi tare 22 . plugarii erau îngrijoraţi pentru că: O fusese secetă O plouase prea mult O nu semănaseră porumbul la timp Porumbul s-a făcut mult pentru că : O plouase la timp O porumbul legase câte doi-trei ştiuleţi pe fir O toamna a fost lungă Personajele care apar în text sunt: O sătenii O copiii O plugarii O învăţătorul Culesul porumbului a început: O la începutul primăverii O la sfârşitul lui octombrie O la începutul lui noiembrie 2.Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu 1. Legaţi cuvintele cu sens opus: târziu lungă înalt s-a încălzit râdea a intrat scund devreme scurtă a ieşit s-a răcit plângea 4. Completaţi cu răspunsurile corecte: Primăvara. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): îngânduraţi destulă senină răcoroase înălţau boare larma luminoasă reci ridicau îngrijoraţi suficientă gălăgie adiere 3.

..........Agârbiceanu) 23 ..... de-acum ........... inimoase......... încât........................ privindu-l .... auzea........ din - tr-o printr-un ..... 13... Primăria e în inima satului....... Dictare: „Din când în când...... porneau. ..... fierbere.. Bunica toarce fire de in......... noiembrie. 8..5......... pe-acolo ............ o aduce ...... Despărţiţi în silabe după model: dintr-o într-o . Transformaţi după model: îl vede l-a văzut se vede îl aduce ......... toamnă..... Car un sac în spate.. se aduce îl sperie ......... mâncat..... copiii..... Introduceţi cuvintele din dreapta în spaţiile potrivite: Era şi sora .. fiert..”(din lect............... pere......... Despărţiţi în silabe cuvintele: groase..... plouat.... gândit ce să facă mai târziu......... „Culesul porumbului” după I.... adunat în stup. Selectaţi din text câte două exemple pentru fiecare tip de imagine: Imagini vizuale Imagini auditive Imagini olfactive Imagini tactile Imagini dinamice (miros) (senzaţii de frig... acolo..... 11. tai-o ........................ n-are ..... cald) (de mişcare) 7....... fiert şi .......................... mireasmă.. vremea.............. ştiuleţii......... ... se sperie s-a văzut o vede a văzut-o .......... persoane. boare............................ neîntreruptă.... El nu .................. Albinele ........ scrie-o .. Vii pe . s-a sa s-au sau l-a la 12... Are o fire veselă! Semăna bine cu mama ei... printr-o ........... o sperie . Alegeţi cu şi alte titluri potrivite lecturii „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu: O Hărnicie O Primăvară secetoasă O Toamnă darnică O An îmbelşugat O Roadele hărniciei O Plugarii harnici O Miresmele toamnei O Început de an şcolar 6. mine? ......................... car semăna E un car tras de boi...................... 9...... Nu ştie dacă să ia mere ... porumbului.................. fire Primăvara semăna porumb.......... Explicaţi sensurile următoarelor cuvinte: inima O doare inima....

din ce cauză ş. melancolic ♪ un cântec vesel. Autodictare: strofele care conţin denumirile florilor. sunt îngrijorate 3. Când află că toamna vine : v v v v v florile dalia petuniile floarea-soarelui campanula -îşi vibrează clopoţeii -se teme c-or să-i cadă dinţii -se-agită -îşi îndreaptă talia -regretă. 6. unde. cum. Alegeţi cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): rapsodie boare elită vibraţie a pustii spaimă freamăt distins vânticel cântec frică a goli 4. optimist ♪ o poezie dedicată schimbărilor din natură la venirea toamnei 5. de ce. Folosiţi cuvintele: cine. Selectaţi explicaţiile potrivite: Titlul poeziei şi expresiile cu privire la reacţiile vieţuitoarelor în momentul apariţiei toamnei sugerează: ♪ un cântec trist.Rapsodii de toamnă -fragmentde George Topîrceanu 1. 24 . ce. când. Explicaţi de ce poezia „Rapsodii de toamnă” de George Topîrceanu este un text în versuri şi daţi exemple de folosire a personificării în poezie. pentru a formula întrebări fiecărei strofe a poeziei.a. Alegeţi răspunsurile corecte: Primul semn de venire a toamnei: O Crivăţul O o boare O un vânticel rece Plantele sunt îngrijorate deoarece: O toamna înseamnă moartea florilor O toamna lasă uscătură în lumea plantelor O suflarea rece a vântului le distruge Libelula şi-a oprit zborul graţios pe o campanulă deoarece: O era obosită O se temea să nu fie luată de vânt O a simţit răceala vântului Toamna lasă în urma ei: O spaima florilor şi insectelor O cărări pustii O alai de frunze moarte 2. 7.

.......... Peştele ............... un singur lucru.................... 2........ Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite: Partea de vorbire care exprimă . 3... a vedea.. mai multe lucruri....... Completaţi spaţiile punctate cu verbele potrivite: Ramurile .................ea 25 pers I plural pers a II-a pers a III-a noi voi ei..Verbul 1.. întoarcere ........ fenomenelor ale naturii se numeşte verb. după model: fugă a fugi muncă floare ........” Pe deasupra viilor...... ei...... ..............ele ......... vorbire ................................. Transformă substantivele în verbe................... la orizont...... un singur fenomen al naturii............ poveste ..... a cânta. păsările pleacă şi frunzele cad..... I singular pers a II-a pers a III-a eu tu el.... Identificaţi verbele şi subliniaţi-le cu o linie pe cele la numărul singular şi cu două pe cele la plural: a) „A trecut întâi o boare b) „O mireasmă îmbătătoare se risipea în aer..... ...... Copiii . Drapelul .. Agârbiceanu) Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor.................. Florile ...... Topîrceanu) c)„Când vine toamna........... 4.... lucrurilor............ ele persoana .......... Completaţi tabelul următor cu verbele: a ridica...... ... ...... numărul ......... a cumpăra....................” („La Medeleni” -Ionel Teodoreanu) 5..în vânt................................în acvariu...........purtate de vânt...în ghiveci.. Soarele .... numărul ............... uitare ...... Verbul are pentru o singură fiinţă...... mai multe fenomene ale naturii........” („Rapsodii de toamnă” -G... noi persoana ......................... fiinţelor......... ea............... şi pentru mai multe fiinţe....cu mingea.......... -tu voi persoana .. -el........................................ ..... pers. a aduna... păcăleală ....... Pronumele care pot însoţi verbele ajută la determinarea persoanei verbelor: -eu............ a scrie. („Culesul porumbului” -I...................

..................................................... 8...................................................................................................... Ce-i spui mâine? ........................................................ ............................................. numărul plural .. mai bună decât cea de ieri! b) Doi grauri ciuguleau din cireşele roşii şi dulci................ 26 ........................................ Cred că-mi aduc aminte.. •persoana a II-a............................................................................................................................................... Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la: •persoana a III-a............................................... numărul plural ........................... Ce nu ştiţi voi însă................................... Vreau să-mi spui.............................. Pisica pândea şi ea pofticioasă....................................................................... e că Grivei abia aştepta să facă un pas şi................................................. .... N-a păţit nimic........................................................................................................................................................................ Selectaţi verbele din enunţurile următoare şi completaţi tabelul................ ............................. numărul singular .......................................................... Ce-l supără? .......................................................... 9. ................................................................. Alcătuiţi propoziţii în care verbul să arate: -acţiunea unei fiinţe: ..................................... Transcrie enunţurile date renunţând la cratimă: Ce-ţi mai trebuie? Ce îţi mai trebuie? Nu-l doare.... -starea unui lucru: ............. •persoana I................ a) Şoarecele de bibliotecă ronţăia la o carte şi-şi dădea cu părerea: _ E bună cartea....... Să-şi ceară scuze! ... -existenţa unui obiect: ....................................haţ! Să se înveţe minte hoaţa! verbul numărul persoana 7...........6..............

.

.

...................................................... Cuvântul a ajută la formarea timpului trecut al verbelor...................n-o văd nicăierea....................................................7............” 29 ............................... Va/V-a spus de ieri că a fost programată la doctor şi nu ştie când va/ v-a termina... Cuvântul va ajută la formarea timpului viitor................... înălţându-mi .................................................................... conform modelului...................................... timpul lor): Peste o săptămână se vor întoarce cu toţii...................................................................................... Selectaţi verbele din enunţuri şi analizaţi-le (precizând persoana......... ca raţa la uliu” vrea să spună că: O raţa stă nemişcată ca să urmărească mişcările duşmanului O pasărea stă pregătită să fugă la fiecare mişcare a atacatorului O stă în aşteptare neîndrăznind să mişte „iepurii săreau ca lăcustele” exprimă: O mulţimea iepurilor asemănătoare cu a lăcustelor O săriturile iepurilor O exagerările poveştilor vânătoreşti 8.. Liniuţa de unire înlocuieşte vocala ă din cuvântul vă................... Bunica nu poate veni să vă ia.............................................................. pentru orice eventualitate............ Dictare: Din lectura „Ţara de dincolo de negură” după Mihail Sadoveanu de la „Într-o dimineaţă............................................ ....... Reţineţi! Cuvintele v-a se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o silabă.......................... dumneata-n ........................................................................... următoarele cuvinte: Exemplu: într-o în tr-o şi-ngheţase cojocu-n .................................................................................... 9....................................... Alegeţi varianta corectă: Dacă va/ v-a începe să plouă va/ v-a trebui să aveţi umbrelă la voi.. Despărţiţi în silabe.. ..... V-aţi adunat jucăriile ? .............. Va/V-a adus umbrela aceasta.. numărul.. numa-ntr-un .................” până la „.......................... de-acu .................................. şi-mpuşcam ... uitându-mă ............. se-nţelege ................................ iarna-i .. ..................... Alegeţi explicaţiile corecte: „iarna-i aproape” deoarece: O căzuse bruma pe acoperişuri O îngheţase apa găinilor O în pâcla albăstruie din pădure iarna pregăteşte sania „uitându-mă numa-ntr-un ochi....... 11. 10........................ El l-am întrebat pe tatăl lui despre excursie....

..... arsă de brumă O bruma străluceşte sub razele soarelui „iarna vine............................. Explică sensul expresiilor date: A căzut pe gânduri................................................................. ofilite .. Frunza a căzut pe pământ..................................................................... vine pe crivăţ călare” descrie: O venirea furtunoasă a iernii O apariţia iernii călare pe crivăţ ca o vrăjitoare călare pe mătură O apropierea iernii uşor................. Un cuvânt............................................................................ Legaţi corespunzător ( cu virgula desparte o repetiţie..... Am căzut la examen...........Sfârşit de toamnă -fragmentde Vasile Alecsandri 1.... I-a căzut faţa când l-a văzut.. ... Realizaţi corespondenţa între cuvintele date şi cuvintele cu sens opus (antonimele) din textul „Sfârşit de toamnă”: a reveni scurt vesel a se lipi a creşte a se depărta lung a se dezlipi a scădea a pribegi a se apropia trist 4. .................... 3.................. Descoperiţi în textul „Sfârşit de toamnă” de Vasile Alecsandri cuvintele cu acelaşi sens (sinonime) cu cele de mai jos: musafirii .............. trist ....... 5... ............ se desprind . are febră mare................................................................................................... .............. A căzut la pat.......................... caii rănchează............................. pe nesimţite „boii rag......... câinii latră la un loc”spune că: O animalele simt cu teamă apropierea iernii O animalele se ceartă O animalele sunt înfiorate de zgomote 2....................... ca bătută.......... o enumeraţie ) folosirea semnelor de punctuaţie din ultima strofă: semnul exclamării punctul marchează sfârşitul comunicării 30 exprimă teamă......................................... abandonat-au ........................... emoţie ... Indicaţi răspunsurile potrivite: „au fugit de zile rele” sugerează că păsările : O au plecat pentru că vor veni zile friguroase O fug de perioada în care nu pot găsi hrană O fug de cineva care le vrea răul „urmărite de al nostru jalnic dor” înseamnă că: O le vom duce dorul cu jale O plângem pentru că nu le putem opri plecarea O dorim să plece cât mai repede „Lunca bătută de brumă acum pare ruginită” arată că: O pădurea roşiatică străluceşte acoperită de brumă O lunca e distrusă........ mai multe sensuri......... rătăcit-au ...................................................................... .

respectând ordinea. •Vremea lunii noiembrie este prielnică culesului. 3. „le râdea oamenilor inima”. folosindu-vă de planul dezvoltat de idei. •Copiii ajută şi ei dar se bucură şi de aroma porumbului copt. 31 . „crenguţele ca cerceii cu grele nestemate”. d) Dacă s-au folosit cuvinte şi expresii artistice care să îmbogăţească textul. 3. Planul dezvoltat înseamnă îmbogăţirea ideilor principale cu informaţii semnificative despre locul. „Toamna împrăştia arome dulci şi amărui. personajele şi acţiunile acestora. •Doar o ploaie îndestulătoare şi o toamnă lungă ar fi salvat recolta. „scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă”. Utilizaţi-le pe cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut asemănător. 1. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după următoarele criterii: a) Dacă povestirea urmăreşte ideile planului dezvoltat. „larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere”. c) Dacă cuvintele sunt corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text astfel încât povestirea să curgă firesc şi fără cuvinte care să se repete supărător. „alai de frunze moarte”. Toamna aduce roade îmbelşugate.Realizaţi povestirea textului 1. •Lanurile de porumb sunt pline de larma culegătorilor. Toamna aduce roade îmbelşugate. b) Dacă conţine toate alineatele impuse de idei. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu pornind de la modelul prezentat în manual pentru lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. 2. Nu uitaţi! Pentru ca un text să fie frumos trebuie să conţină expresii artistice. Fericiţi. 3.”. 2.”. oamenii culeg porumbul. ortografia şi punctuaţia potrivite. Primăvara. 4. forma corectă a literelor. •Vremea a ajutat la creşterea recoltei. timpul. •Porumbul s-a făcut ca pădurea de des. e) Dacă este scrisă cu atenţie. Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu Planul simplu de idei Planul dezvoltat de idei 1. •Seceta din primăvară întârzie semănatul. 2. Iată câteva exemple: „Soarele era palid. Fericiţi. Primăvara. plugarii erau îngrijoraţi.Planul dezvoltat de idei Reţineţi! Planul simplu de idei este alcătuit din ideile principale ale unui text. oamenii culeg porumbul. •Carele înălţate şi pline cu porumb pornesc scârţâind de greutate spre sat. plugarii erau îngrijoraţi.

.

............................................................................................... îl urmărea ...... normal ........... Delimitaţi textul în fragmente folosindu-vă de ideile sub formă de titlu date: •Discuţia băiatului cu Omul-de-Zăpadă •Propunerea Omului-de-Zăpadă •Promisiunea băiatului 33 ................................ Completaţi cu răspunsurile potrivite: Acţiunea textului se desfăşoară: O toamna O iarna O la început de primăvară Personajele textului sunt: O Omul-de.......... Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu sens opus (antonime): frig a se apropia în faţă a strânge prieten nepăsător duşman grijuliu cald a se depărta în spate a împrăştia 4............................... nasturii ............................................................ 5.. copil ..... eu stimez ... îngrijorat ... Găsiţi cât mai multe cuvinte din familia cuvintelor date: fier .............. voce .............. impresionat ..........................Zăpadă O băiatul O ceilalţi copii O un trecător Omul-de-Zăpadă i-a dat pălăria: O ca s-o ducă la depozitul de fier vechi O pentru că era prea grea pentru el O pentru că oricum nu-i mai trebuia............................ nu arunca ........................................... venea primăvara şi zăpada se topeşte Învăţătura pe care o desprindem din acest text este: O să reciclăm materialele refolosibile O să respectăm natura O să ne respectăm unii pe alţii 2.................. 3............................ Găsiţi cuvinte cu sens asemănător (sinonimele) celor date mai jos cu cele aflate în textul lecţiei „Pălăria Omului-de-Zăpadă” după Iuliu Raţiu...........................................................................Unitatea 3 POVESTIRI CU TÂLC Pălăria Omului-de-zăpadă după Iuliu Raţiu 1........................

.......................... 13...... Bunicul m.... Acum vă va / v-a putea spune de ce........ □ elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi pentru astfel de activităţi.. 14.............. 10............... la lecţiile de aseară........ Omul i-a spus cu cel mai firesc glas □ □ Iertaţi-mă de deranj □ dar aş vrea să vă pun o întrebare□ □ Ce întrebare vrei să-mi pui □ □ De ce vă scoateţi pălăria de câte ori trec eu pe drum □ □ Oala □ vrei să zici □ se amuză omul de zăpadă □ 12..... prin folosirea personificării..................... de permisiune...... câteva trăsături omeneşti............. 34 .. Va / V-a povesti o întâmplare cu tâlc..... (a fi) (a ajuta) Şi eu ....... □ se pot câştiga bani mulţi din vânzarea fierului vechi........................................ un fes gros........... de salut..... 8............. 7...... Selectaţi din text verbe: a) la timpul trecut: ......... Folosiţi-vă de planul dezvoltat de idei pentru a realiza povestirea textului....... un nepot responsabil şi i.... Spuneţi-vă părerea: De ce credeţi că este foarte important ca elevii să adune fierul vechi? □ natura va fi mai curată fără deşeurile de fier............. □ fierul vechi va duce la economisirea minereului de fier necesar uzinelor.. solicitare. Transformaţi ideile-titlu în idei sub forma unor propoziţii........................ Enumeraţi câteva din ele... Alegeţi varianta corectă a cuvintelor va şi v-a: Bunicul nu va / v-a spus atunci tot adevărul....... apoi întocmiţi planul dezvoltat de idei.................. 9..... b) la timpul prezent: ......... c) la timpul viitor: ............. Omul de zăpadă a primit.... □ fierul va fi refolosit în oţelării cu costuri mai mici............................................. cu treburile în gospodărie................................................ Realizaţi un text scurt în care să folosiţi formule de prezentare.... 11....................... Scrieţi verbele date la timpul trecut......................... (a împleti) (a supraveghea) Bunica mi..............6.. Completaţi cu semnele de punctuaţie potrivite...............

............ înfăşurare.Substantivul Să ne reamintin! •Partea de vorbire care denumeşte fiinţe................ •Calcă cu băgare de seamă pentru că e alunecuş... albină.. 35 •memorie •amintirile •regret •neatenţie •atenţie ...............Tudor Arghezi) „Păsările de la Giurgiu aşteptară păsările din Argeş...... 3..... furie................ •Aducerile aminte nu-i dau pace..... caldă....... dulceaţă......... răbdare............... scriere........ peste Dunăre....................... şi....... („Piatra piţigoiului”........... ciocolată.................... bucurie... Verificaţi care din următoarele cuvinte sunt substantive...” („Hoţul”.......... şi nu fura altceva decât bomboane............................. Alegeţi dintre substantive pe acelea care denumesc acţiuni şi stări sufleteşti: semănatul..... munceşte în substantive şi alcătuieşte cu ele propoziţii: . ispiteşte......... mai multe fenomene ale naturii)................ Substantivele comune sunt cele care denumesc fiinţe..............................................”...................... •Hoţul urmăreşte tocmai victima cu nebăgare de seamă................... .................... mai multe lucruri.... bucurie............................... întoarcere.................. acţiuni:....... călător........................... Puneţi în corespondenţă fiecare grup de cuvinte subliniat cu substantivele potrivite ca înţeles: •Am plecat de-acasă cu părere de rău............................... prăşitul.................................... călătoreşte..... prăjitură....................... noapte........ anumite lucruri.... Substantivele au două numere: numărul singular (pentru o fiinţă........... ........................ de la Bacău şi Severin... ...... bucurie............... 4.................. fructe şi rahat....... lucruri........................ Recunoaşteţi substantivele din textul următor şi precizaţi felul şi numărul lor: „Ursul nostru se nărăvise să fure.............. Transformaţi verbele: pleacă............... 2........................... Substantivele sunt de două feluri: substantive comune şi substantive proprii.......... anumite fenomene ale naturii pentru a le deosebi de celelalte de acelaşi fel............. căţel........ fenomene ale naturii se numeşte substantiv....... Substantivele proprii sunt cele care denumesc anumite fiinţe.......... strigă........................ ninsoare. stări sufleteşti: ................. •Poeziile cer ţinere de minte. plop....................... Cum procedezi? zboară. 1......................... ger........... fenomene ale naturii de acelaşi fel.... un fenomen al naturii) sau numărul plural (pentru mai multe fiinţe....... creion...... răsărire....................... un lucru...........Tudor Arghezi) 5........... după ce se adunaseră toate... lucruri......... manual................... au trecut în nori de stoluri către miazăzi..

.

Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin. cu ochii de mărgele. Realizaţi un text cu titlul „La magazin” unde să folosiţi cât mai multe substantive. genul feminin. când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca şi alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei. Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru. 1.” („Amintiri din copilărie”. când mă gândesc la locul naşterii mele. par a privi mirate la noi. de care mă ţineam când începusem a merge copăcel. parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie. de crăpau mâţele jucându-se cu ei.” ( „În Ajunul Crăciunului”. după modelul: floare = substantiv comun. Identifică substantivele comune din fragmentul următor şi grupează-le după gen în tabel: „Nu ştiu alţii cum sunt. dar eu. la prichiciul vetrei cel humuit. Analizaţi substantivele din textul următor.Genul substantivelor Reţineţi! Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin. numărul singular „Un popor de păpuşi cu braţele întinse. la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt. cu obrajii umflaţi şi rumeni. la casa părintească din Humuleşti.Ion Creangă) masculin feminin neutru 2. Subliniaţi-le! 37 .Alexandru Vlahuţă) 3. la cuptiorul pe care mă ascundeam.

.

. cu atenţie la exprimare....................... •............................................ .......................................................... .......... 8.................................................... 10....................... Planul dezvoltat de idei 1.................................. ........................... .............. 3......... Justificaţi alegerea făcută.................................................................. Apreciaţi care este cea mai frumoasă povestire din cele citite...................................................................... •................................................. 2................................................................................................................................ 2..............................................Papagalul povesteşte fapta crocodilului........................................ ...............................................................................Papagalul povesteşte fapta crocodilului............................................. 4..........7.......... •....... corectitudine şi aspect........................................ ....................................................................................................................................................Căprioara vrea să-l ajute pe crocodil.................................... 9..........Căprioara vrea să-l ajute pe crocodil.................................................................. Continuaţi povestirea imaginându-vă cum au pedepsit animalele din pădure fapta crocodilului...........................................................................................................Crocodilul o mănâncă pe căprioară............................................. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Povestea crocodilului care plângea” după Vladimir Colin pornind de la planul simplu de idei: Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin Planul simplu de idei 1. apoi în faţa colegilor cu voce tare.................................................................................................................................. Povestiţi oral fiecare idee apoi................................................ •........................................................................................................................................Citiţi-vă în gând de câteva ori povestirea........................................... ........................................................... •................................................................... „Un papagal...............Crocodilul o mănâncă pe căprioară................... 39 ........................................................................................................ 4........................ • .....................................................” ....................................... ........................................................................... . •..... 3.................................Crocodilul plânge înşelând-o pe căprioară................................................................................................................ ...................................... •............................................... în scris......... care văzuse din vârful unui copac tot ce se întâmplase străgă: _ Să afle toată pădurea ce păţeşte cine crede în lacrimile unui crocodil!................................................................. •...................... .......................................................................................................................Crocodilul plânge înşelând-o pe căprioară.....................

.

.......................... Nai nai Crezi că n-ai curaj să cânţi la acel n-ai? nai nai Tu n-ai nimic de făcut? nai 3.. 41 .. ........................... Ai văzut harta? ............................) de mâncare dacă nu munceşti! Şi apoi (...................................... care denumeşte un instrument muzical de suflat.................... Te aude cineva? ........... N-ai uitat..................................... Nu ai văzut.......” ☺ „Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare............. Care din proverbe nu se potriveşte cu mesajul poeziei? ☺ „Cine munceşte are ce mânca.............5..” ☺ „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul....... Alege forma corectă a cuvintelor n-ai şi nai : Dacă n-ai un n-ai................... .............................) fărâmă de mâncare! _ Şi ce este (............ ...... 2................................................... Îţi aminteşti poezia? .............” Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai Reţineţi! Cuvintele „n-ai” se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o singură silabă....................................... Liniuţa de unire înlocuieşte vocala u din cuvântul nu folosit în propoziţiile negative......................... Nu ai cerut....... ............ Nu ai scris.................) de făcut când nu este (.....) de unde? _ Nu ai (.......................... n-ai cum să cânţi................... ........... nai nai nai N-ai primit premiul întâi la concursul de n-ai... Completează textul înlocuind cuvintele subliniate cu ortogramele potrivite: _ Nu am (. Aţi câştigat concursurile? ....................................) de ce să ne văicărim degeaba? Hai la muncă! 4..... Ai adus sacoşa? ............. ....... Răspunde la întrebări după modelul de mai jos: Ai aşteptat meciul? L-am aşteptat...... Nu ai aflat.......... 1...................... Ai băut laptele? .................... Cuvântul ai ajută la formarea timpului trecut al verbelor.........” ☺ „Unirea face puterea..... Nu ai putut.................................. Rezolvă conform modelului: Nu ai uitat..................................................... Cuvântul nai este un substantiv comun..........

.

să fie mai lungă. iar verbele sunt la persoana a III-a. căci.” „Prepeliţa şi puii ei ”după L.. Pe bunic îl trecură lacrimile. împreună cu fiul său. Stăpânul i-a spus feciorului: <<Se vede că degeaba aşteptăm. După modelul de mai sus transformaţi textul dialogat dat în povestire: „Din vorbă în vorbă. _Ei.B. O să pun în rânduială cele de trebuinţă. copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului. a înţeles că treaba se va face. cum s-o crăpa de ziuă. deci. a mea! La barbă se încurcară. Au tot Ei i-au spus mamei că n-a venit nimeni să-l aşteptat rudele dar n-au venit. Ovăzul e în pârg. ce-aţi mai auzit astăzi? _A venit iar stăpânul cu feciorul său. Bunicul îi împăcă zicându-le: _Pe din două.>> Pentru că ovăzul era copt şi nu se mai putea aştepta. Model: Textul dialogat Povestirea „În seara următoare. _Ei. În povestire nu se mai foloseşte linia de dialog. ba a lui. că ajutor nu vom primi de nicăieri. dar tăcu şi-i împăcă zicându-le: _Amândouă sunt deopotrivă. să pregătească cele necesare şi să vină la muncă a doua zi. fiule. cam repede.) Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta. de vreme ce omul a hotărât să pună singur mâna. şi etc.N. _Partea asta e a mea! _Şi partea asta a mea! _Şi asta.” „Bunicul”. Trecerea de la dialog la povestire se face cu ajutorul cuvintelor de legătură: că. că bătrânul strânse din ochi.Transformarea textului dialogat în povestire Reţineţi! Atunci când un text dialogat se transformă în povestire se reiau toate informaţiile transmise de personaje. foarte devreme. Se cade să ne mutăm de aici. prepeliţa îşi întrebă Următoarea seară prepeliţa i-a întrebat pe pui puişorii: ce au mai auzit. (. ba a ei. venim şi ne apucăm singuri de coasă. fără să aştepte ajutorul altora.Tolstoi Auzind prepeliţa că omul n-a mai aşteptat ajutor de la nimeni şi că a hotărât ca el şi cu fiul său să lucreze singuri. ajute pe stăpân. că mâine.Şt. Şi copiii o despicară.Delavrancea 43 . _Jumătate mie. puişorii mei. I-a luat pe puişori şi s-a mutat. pentru că.. treaba se va face. a hotărât ca. _Şi jumătate mie. ca să. apoi. dacă.

........După asemănarea lor după Emil Gârleanu 1.. invidia au fost remarcate.......... pagina 31........ Făcuse Dumnezeu aproape toate vietăţile (..... Spuneţi-vă părerea! a) De ce credeţi că leul îl ura pe tigru? b) De ce raţa era invidioasă pe lebădă? c) De ce elefantul a cerut lui Dumnezeu să creeze şoricelul? 4......... O Răutatea....... şopârlei.... egoismul..... Comentaţi învăţăturile desprinse din lectură...........................................) decât ea.. 5...... 2......) Pământului..... Pentru alcătuirea unui text corect şi frumos recitiţi indicaţiile de la pagina 21.. albinei.................. O Creatorul îi răsplăteşte pe cei cu suflet frumos aşa cum a făcut şi cu rândunica....... leul invidia raţa mărinimia elefantul ură broasca îngâmfarea rândunica răutatea 3...... Realizaţi planul dezvoltat al povestirii........ O Dumnezeu e drept şi bun înţelegând mintea şi inima celorlalte vieţuitoare... care voiau crearea unei fiare (.... O Bunătatea este cel mai frumos sentiment...... păianjenului...... Numai rândunica fusese darnică (..)........... După sfatul (................ Adăugaţi şi voi alte păreri........ Realizaţi corespondenţa între animalele din povestire şi sentimentele pe care le descoperă Dumnezeu faţă de celelalte animale....... Ce procedeu artistic a folosit autorul având în vedere că vieţuitoarele se comportă precum oamenii: vorbesc.... şi-au ales ca model părţile pe care le credeau ele a fi cele mai urâte. au sentimente şi plănuiesc anumite întâmplări? 6. Creatorul (...............) şi ceruse o pasăre mai frumoasă (............)................ Pe ultimele hotărî să le creeze (..) Se gândea cum să mai dea o vieţuitoare văzduhului (.................) după sfatul celorlalte.... 44 ..) răutăcios(asă) al broaştei......... Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după criteriile de la exerciţiul numărul 4...................... 7..... apoi povestirea acesteia....... fluturelui.... Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi sens din lectură.....

•realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. Zice dintr-o dat’ Marin: _Hai să ne jucăm puţin! Mama tare-i supărată Alexandru-n prag s-arată: _Bunicuţa m-a ţinut Pe la treburi s-o ajut. te rog. ascultaţi unul de altul şi nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu. mămucă.Păcat să-l scap!. ş-am să vă spun aşa: <<Trei iezi cucuieţi Uşa mamii descuieţi. a) Ce ruşine! Alexandru şi Marin De la şcoală-acasă vin.. ca să mă cunoaşteţi. Nu e greu de-nchipuit… (“Bucuria de a scrie compuneri”. 21).. ziseră iezii. căci eu Râde sub mustăţi motanul _Ce noroc!. c-a minţit.Ion Creangă) 45 . şi rău îmi pare. Dar de bieţii puişori Ţie cum nu ţi-a fost milă.Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere Realizaţi povestirile textelor date parcurgând următorii paşi: •citiţi fiecare text cu atenţie. capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice: _ Dragii mamei copilaşi.4 pag. Cuibu-i singurel sub streşini Şi prin curte nimeni nu-i. Trist se tânguie motanul: _Miau şi vai de capul meu! Petrişor îl ia în braţe _Iartă-mă. Într-un ram de corcoduş Pun ghiozdanele acuş Şi încing cu sete-un joc. •întocmiţi planul simplu de idei.Elena Farago) c)“Într-o zi.Marcela Peneş) b) “Rândunica a plecat După hrană pentru pui. Dar voi încuiaţi uşa după mine. Te-am lovit. Timpul însă nu stă-n loc. •analizaţi textul obţinut (ex. ca să mai aduc ceva de-ale mâncării.. Că as-noapte l-a visat. eventual. am să vă dau de ştire.Dar poc. Când oi veni eu.. Iute sus!.. o piatră Îl loveşte drept în cap. rescrieţi-l pentru a obţine un text de calitate. Ca să-l vadă pe băiat. 31). Nu termină vorba bine..>> _Auzit-aţi ce-am spus eu? _Da. •adăugaţi planului amănunte alcătuind astfel planul dezvoltat de idei.. _Pot să am nădejde în voi? _Să n-ai nici o grijă. eu mă duc în pădure.. Iată şi bunica vine. Când săriseşi să-i omori?” (“Motanul pedepsit”. Ce ruşine a păţit Alexandru. îmbunătăţiţi-l. mămucă…” („Capra cu trei iezi”.

........................................................... 3................... ........ grasă linişte ..Cumătra vulpe de Otilia Cazimir 1........... înfometată (.................................... ..............................) era să-şi lase coada între dinţii ( ........ puterea creşte O cei fără putere pot izbândi dacă sunt uniţi O vulpea cea şireată a vrut doar să încerce dacă fetiţele sunt atente 2.......................).)................ soră .....................) stătea să spioneze (...................................................................... împreună... Completaţi cu răspunsurile corecte: Acţiunea se petrece: O în grădină O în dumbrăvioară O în poiană Personajele poeziei sunt: O gâştele O vulpea O Catincuţa O lupul O Ilenuţa O căţeluşii O mioarele O Grivei Din poezie învăţăm că: O unde-s mulţi................... coadă .... ... oaie .... 4............................................................................................................) lui Grivei........).............. dumbravă ............. slabă (.................................................................................... Gâştele au început să ţipe şi să zboare dând semnalul.................................... Acum e pace (............ ca în model: casă căsuţă gâscă ........... să izbândească asupra unui duşman de temut....... Transformaţi cuvintele date în cele care arată obiecte mai mici......... .... Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor date mai jos: costelivă ........ flămândă să lase ............ mulţi alungă ....................................... creşte război . raţă ...) în dumbravă iar fetiţele sunt mândre de realizarea (..)................................ urâta hoaţă ..) lor........................................ neroada ..... Fetele şi câinii au sărit cu ce au avut la îndemână.............. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele din text cu acelaşi înţeles: O vulpe poznaşă (............................ 46 ............................................ vulpe ..................................................... Transcrieţi versurile care arată: a) spaima trezită la apariţia vulpii d) hotărârea fetelor de a-şi apăra avutul b) descrierea „hoţului” e) ajutorul primit de la căţeluşi c) mesajul poeziei f) liniştea care s-a lăsat în dumbravă şi bucuria faptului că au reuşit..... 5......... câine .................. cu gândul la o gâscă durdulie (..................... ...... Vulpea cea prostuţă (........................

.

.

Vorbim şi scriem corect!
1. Încercuieşte forma corectă:
Dacă n-ai/nai carte n-ai/nai parte.
Am citit toată cartea într-o/întro zi.
Vreau să i-au/iau o floare mamei.
Vineri v-a/va pleca în vizită la bunici.

Când ai un n-ai/nai cânţi, când n-ai/nai un n-ai/nai nu cânţi.
Se mişca când într-o/întro parte când într-alta/întralta.
Lui Ionel nu i-au/iau plăcut fotografiile.
V-a/Va fost cald sau frig?

2. Completează casetele cu semnele de punctuaţie potrivite:

□Scufiţa Roşie ascultă şi se duse să se aşeze pe pat lângă bunica□ dar □ mirată foarte de
înfăţişarea acesteia □ spuse□
□Vai□ bunicuţo□ de ce ai mâini aşa de mari □
□ Ca să te strâng mai bine în braţe □ copila mea □
□ Vai □ bunicuţo □ dar de ce ai urechi aşa de mari □
□ Ca să te pot auzi mai bine □ fata mea □
□ Vai □ bunicuţo □ dar de ce ai dinţi aşa de mari □
□ Ca să te pot mânca mai bine □
Şi spunând acestea □ lupul cel rău se şi aruncă asupra Scufiţei Roşii şi o mâncă pe dată □□
(„Scufiţa Roşie”- Charles Perrault)
3. Transformaţi dialogul de la exerciţiul precedent în povestire.
4. Imaginaţi-vă un alt sfârşit pentru fragmentul prezentat la exerciţiul nr.1.
5. Alegeţi proverbele care se potrivesc acestei poveşti:
□ Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa.
□ Îi crapă obrazul de ruşine.
□ Ascultă învăţătura tatălui tău şi nu uita poveţele mamei tale.
□ Paza bună trece primejdia rea.
□ Păzeşte-te de rele/ Ca să nu dai de belele.
□ Caută acul în carul cu fân.
6. Transformă conform modelului:
Model: Nu le spune!
Spune-le!

Nu-l trezi!

Nu mă uita!

..............................

Nu te gândi!

Nu te aştepta!

.............................

Nu îl grăbi!

Nu-mi spune!

.............................

Nu-ţi privi cutia!

N-o asculta!

.............................

Nu-i ierta!

7. Alcătuiţi o propoziţie după următoarea schemă:
S +
P
+ Ap + Ap
sc
v
sc
a
49

Trezeşte-l!
..................................
.................................
..........................
...................................

Recapitulare
1. Citiţi textul următor respectând intonaţia impusă de mesaj şi semnele de punctuaţie:
„_Mamiţoo! Mam’mare! Tanti!
_ Ce e? Ce e? sar cucoanele.
_ Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! Să oprească!!!
Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la staţia din urmă.
_Biletele, domnilor!
Cucoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate şi Goe să facă
acelaşi lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, şi, dacă a zburat pălăria, fireşte c-a zburat cu
pamblică şi cu bilet cu tot. Dar avea bilet…
Conductorul nu înţelege, pretinde bilet; dacă nu, la staţia apropiată, trebuie să-l dea jos pe d.
Goe”.
(“D-l Goe”- I.L.Caragiale)
2. Identificaţi: titlul lucrării, autorul ei, personajele, locul desfăşurării acţiunii.
3. Identificaţi verbele din text şi analizaţi-le.
4. Descoperiţi substantivele şi analizaţi-le.
5. Redactează planul simplu de idei pentru fragmentul de la ex. 1. Dezvoltă aceste idei şi
povesteşte-l întâi oral apoi în scris.
6. Alcătuieşte câte trei enunţuri cu ajutorul fiecăruia dintre cuvintele i-a şi ia.
7. Formulaţi trei enunţuri cu cuvintele cândva, fiindcă, uneori.
8. Alcătuiţi propoziţii simple după următoarele scheme.
a) P + S
v
s

b) P
v

+

S
p

c) S
nr

+

P
v+adj

9. Dezvoltaţi aceste propoziţii şi alcătuiţi-le schemele.
10. Alcătuiţi un plan de idei pornind de la imaginile de mai jos:

11. Redactează o compunere după imaginile de la ex. 10 folosind ideile formulate.
•realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);
•analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de
calitate.

50

„satele perdute sub clăbucii albi de fum”arată că: □ satele par îngropade sub stratul pufos ca de clăbuci. □ stau aşezaţi ca nişte lumânări albe pe marginea drumului. □ la drumurile prin care trec călătorii. □ fumul este singurul semn de viaţă din imensitatea albă care acoperă satele. Baraţi cu răspunsurile greşite: Tabloul realizat de scriitor surprinde : O iarna Culoarea care domină poezia este: O albastrul O primăvara O albul O toamna O verdele Iarna este înfăţişată ca: O o zână O o bătrână nemiloasă care cerne norii de zăpadă O o crăiasă a zăpezii Omul îşi face simţită prezenţa prin: O satele pierdute sub clăbucii albi de fum O plopii albi fantomatici O apariţia saniei dintre văi 2. □ fulgii de nea sunt uşori ca nişte fluturi albi. Selectaţi cu ■ explicaţiile potrivite expresiilor date: „cerne norii” înseamnă: □ baba iarna cea cumplită cerne norii ca făina printr-o sită imensă. □ fulgii sunt mulţi precum roiul de fluturi. □ zăpada cade din cer măruntă şi deasă ca cernută prin sită. □ valurile de zăpadă purtate de viscol. □ satele sunt acoperite de albul zăpezii.Unitatea 4 BABA IARNA INTRĂ-N SAT Iarna de Vasile Alecsandri 1. „Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în vale” exprimă: □ plopii îmbrăcaţi în alb apar ca nişte stafii. plutesc în aer ca un roi de fluturi albi” sugerează că: □ zborul fulgilor de nea seamănă cu cel al fluturilor. □ vântul viscoleşte zăpada. „fulgii zbor. 52 . □ valurile de zăpadă se aseamănă cu valurile oceanului. „oceanul de ninsoare” sugerează: □ imensitatea spaţiului precum oceanul acoperit de zăpadă. □ apar ca nişte stafii ale unor vietăţi de mult dispărute din viaţă. „troiene călătoare adunate-n cer grămadă” se referă la: □ nămeţii viscoliţi. □ cantitatea de zăpadă este mare precum oceanul.

.. frumos... stâncă............. minciună..... nori: ............................ palid... 6... .................... muşchi. umbră................................. ................. inimă.......................... groasă......... ................................. Model: piatră pietros....................... Transformaţi substantivele date în adjective....... .................. cald 7................ ..Scrieţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor extrase din poezie: lungi adunate albi ziua tinereţe depărtare uşoară voios scurte Adjectivul 5.............. soare ... Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): văzduh albi înşiraţi se opreşte cumplita armură se pierd orizont dalbi aer zare înşiruiţi zale groaznica încetează dispar mândra patrie dezmiardă vesel ţară omăt fantasmă alintă zăpadă stradă voios clopoţei drum frumoasa zurgălăi fantomă 4.. 10........... troienită strălucitor................ Scrieţi substantive pentru adjectivele date: cuminte.................................... vesel pufoasă. harnic........................ întindere .. răcoare...... rece..... gheaţă.............................. .............. sanie .............. .... 9..................... albă. conform modelului: piatră.................... ...... fluturi: ................ băţ...... Alătură adjective potrivite substantivelor date: fluture: ..... ..... sticlă.frumuseţe.... Scrieţi adjective pentru substantivele: iarnă ................ ............................ carte: .. pietroasă 8..................... nor: .... Autodictare: versurile care descriu ninsoarea din poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri 53 .... os........................... iubit. ger .................. ţeapă.......................... Subliniaţi adjectivele din prima strofă a poeziei „Iarna” de Vasile Alecsandri precizând genul şi numărul acestora...... cărţi: ............... sfat..................3................. rotund.........

.......... Spuneţi-vă părerea: •De ce credeţi că Fram nu i-a atacat pe cei doi oameni? •De ce i-a salvat de la îngheţ? •De ce i-a salutat când s-au trezit? 3. Realizează corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): icnea înfricoşătoare urgie epuizaţi înspăimântătoare gemea istoviţi nenorocire sleiţi obosiţi înţelegea voce glas pricepea 6....Fram.......... 54 ..... vechi veselă ....... .. .................. Povestiţi textul „Fram..... Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date: măruntă mare ............ salvatorul lor? O mulţumire O simpatie O recunoştinţă O dragoste O furie O vinovăţie O frică O uimire O bucurie 4........ Însemnaţi cu răspunsurile corecte: Personajele lecturii sunt: O Fram O Egon O eschimoşii O Otto Textul lecturii este: O o descriere Locul unde se petrece acţiunea este: O Polul Sud O o naraţiune O Polul Nord O un text in versuri O România Timpul acţiunii este: O primăvara O iarna O vara Cei doi prieteni au fost salvaţi de către Fram: O încălziţi de blana lui groasă O s-a aşezat peste ei O le-a lins faţa 2... încălzindu-i □ s-a bucurat când aceştia s-au trezit □ când şi-a auzit numele i-a salutat □ nu înţelegea de ce nu mişcau □ fusese crescut de oameni de mic □ vorbea cu oamenii pe care-i înţelegea □ se simţea singur fără compania oamenilor □ cunoştea comportamentul oamenilor □ i-a recunoscut după miros □ îşi manifesta bucuria asemeni oamenilor 5..... Ce sentimente a avut Egon când l-a recunoscut pe Fram................ Alegeţi cu ■ câteva dintre trăsăturile care dovedesc ataşamentul lui Fram faţă de oameni: □ le-a salvat viaţa............ ursul polar după Cezar Petrescu 1..... 7....... ursul polar” după Cezar Petrescu după ce aţi întocmit planul simplu de idei. buni puternic ............... ........................

........................................... Menţionaţi genul şi numărul şi veţi înţelege în ce constă acordul dintre substantiv şi adjectiv.......... gen....... nr...... „Dar un bot cald............ nr.Genul adjectivelor.... Îşi ridică în aer botul mare şi puternic şi cu o sclipire veselă în ochişorii calzi salută cu palma la tâmplă.. Subliniaţi substantivele din textul dat...... nr...................... mirat şi neîncrezător. gen. care îl împingea pe fiecare..... feminin sau neutru.. Era un urs. şi (negri)........... nr. 3......... gen..... gen.. nori cenuşii ...... Inversaţi locul părţilor de vorbire: bujori roşii roşii bujori floare albastră ... Răbdarea i-a fost răsplătită: Egon deschise ochii........ .. Reţineţi! Adjectivul poate fi la genul masculin.. o răsuflare fierbinte le căuta obrajii.... gen......... Un urs alb........ mirat de nemişcarea lor..... nr..... Realizaţi acordul corect între substantivele date şi adjectivele din paranteză: Se rătăciseră în această urgie (înspăimântător) ..............................................” („Fram............ nr............... ........... gen..... 4................ Adjectivul se acordă cu substantivul pe care îl determină... nr......................... nr..... gen........................ croitori harnici ............... 5.... Amândoi simţeau că se cufundă în somnul (cea mare).......... Nu murise! _ Otto! E Fram! Fram de la circul Struţki! Atât i-a trebuit ursului: Fram sări în patru labe........ pantof elegant căni sparte caiet albastru nr..... nr. copil frumos femeie blândă penare noi nr...... Acordul adjectivului cu substantivul 1......... gen... gen....................... Construiţi propoziţii după schemele date: a) P v + AP s + AP + adj AP adj b) S s + 55 AP adj + AP adj + P v ....... nr....... I-a tras pe amândoi sub blana lui mare şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat........ pe urmă în două..... soare strălucitor .......... gen...... vânători de urşi (alb)........ 6...................... Precizaţi genul şi numărul acestora... Erau doi prieteni (bun).... de unde nu se mai întoarce nimeni.. şi (veche) .............................. Recunoaşteţi adjectivele din textul anterior şi analizaţi-le precizând genul şi numărul lor........... masă bogată ........................ gen........................ ursul polar” după Cezar Petrescu) 2....... gen...

•Povestiţi în scris una din lecturile alese. Hoffmann. 4. Hoffman 1. Alcătuieşte enunţuri în care să introduci cuvintele explicate în vocabular.Darurile după E. □ Copiii descoperă uimiţi bradul frumos împodobit. □ Copiii aşteaptă nerăbdători să intre în odaia cea mare. □ Ei descoperă jucăriile din jurul pomului.T.A. Foloseşte expresii artistice din lectura „Darurile” după E. Alcătuiţi povestirea acestui text întâi oral apoi în scris. 5.A.T. 56 . 3. Nicolae Personajele povestirii sunt: O Moş Crăciun O Fritz O Maria O părinţii O bunica Copiii descoperă în brad: O mere aurite şi argintate O jucării O migdale zaharisite O păpuşi O bomboane poleite O o rochiţă de mătase O lumânărele O un roib O husari îmbrăcaţi de paradă O Spărgătorul-de-Nuci La vederea pomului copiii: O au fost indiferenţi O au fost uimiţi O s-au bucurat O l-au admirat O au amuţit O au privit cu curiozitate Omuleţul descoperit la piciorul bradului a fost botezat: O Spărgătorul-de-Nuci O Sfarmă-Piatră O Soldăţelul de plumb 2. Scrie o scrisoare lui Moş Crăciun în care să-i povesteşti care sunt sentimentele tale faţă de sărbătorile de iarnă. Sărbătorile sunt întotdeauna momente în care ne gândim şi la cei care au o soartă mai puţin fericită. PORTOFOLIU: •Selectează pe o fişă denumirea operelor şi a autorilor care au descris momentul sărbătorilor de iarnă ( cel puţin 5). Cum aţi putea face ca şi alţi copii să descopere bucurie în aceste zile? Dar în restul anului? 6. Scrieţi ordinea ideilor principale: □ Maria şi Fritz adoptă omuleţul pe care-l botează Spărgătorul-de-Nuci. Eliminaţi răspunsurile greşite cu : Evenimentul descris în text este: O Paştele O Crăciunul O Sf.

........................................................................... + + ............ ..........................................[........... ................ + + + + + + 2................................................................................................................................ mici ....................................... de lumină (frânt) ................................................................... Analizaţi verbele din propoziţiile anterioare precizând ce funcţie au în propoziţie.............. ....................................................... 3.......... tremurau cu răstimpuri (scurt) ................... pe linii (fantastic)....................... .. ....... ..... Realizaţi acordul dintre substantive şi adjectivele din paranteză care le determină: „Sclipirile (neîntrerupt) .......... întunecimile (fioros) ...................... şi (iute) ....................Redactaţi o compunere cu ajutorul imaginilor şi ideilor formulate...................... .. .......................................... ................................. În copaci ...................................... Alcătuiţi schemele propoziţiilor date... şi nemărginit de (lung)........................... ale fulgerelor spintecau...................................................................................................... mari..... 4.... 57 ............................................................. Frunzele copacilor ..” („Furtuna” după Calistrat Hogaş) 5................ numărul şi timpul acestora......................... ale nopţii (înaltă) ......] întinderile (albă) ............................................Vorbim şi scriem corect! 1.......... ..................... şi (orbitor) .......... Întocmeşte un plan de idei pentru o compunere................................ sub licăririle (fulgerător) .......................... şi + ........... Descoperiţi ce funcţie au în propoziţie substantivele subliniate............................................ Copacii înfrunzesc primăvara....... persoana....................................... .. ...................................... Precizaţi ce gen şi număr au adjectivele descoperite la ex.... ............................ 1........................ locuiesc ......................................................... păsărele .... ....... ....................................... .. . ale focului ceresc...................................... .......................................... .... având ca sprijin ilustraţiile: 6... ............................. ............. de întuneric şi lumină (albăstriu) ......... ............... se usucă toamna......................................................

.

..... azuriu........ însoţiţi de sunetul uşor al ........ prietenos.. stâncos............ vestea cea bună.........Tăcerea .. Povestiţi oral textul apoi realizaţi povestirea în scris........ 59 ... Chemaţi în casă.............. umbră.... de nelinişte în ........... doi fraţi porniră cu .. dar şi de frig au început să ......... ........ ............ a înserării strecura ......... Au primit în suflete ...............................3.......................... prieten.. 5.. umbros Substantive Adjective 9.. Celor din casă li de păru că ... □ S-au temut că s-au rătăcit......... Pătrunseră într-o ...... şi lumină. stâncă.... 8. somnoros....... începură cu glasurile lor .. frică.... 7........................... Stăpânul casei se uita la ei ca la ... spre ..peste câmpuri................................................... luminos................. Ce observaţi? lumină. Împărţiţi lecţia în fragmente după ce aţi ordonat ideile din planul simplu: □ Cei doi fraţi au fost primiţi cu steaua în gospodăria unui om din Viişoara □ Copiii au plecat pe înserate la colindat departe de satul lor....................... negreală.............. din întuneric nenumărate ......... somn.............. aur......................................... răceală.............. curăţenie..... roşeaţă................................. peste ................. tinereţe... Grupaţi în două coloane substantivele şi adjectivele următoare........ la lumina candelei........ curaj.................. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite selectate din textul „Colindătorii” după Mihail Sadoveanu: În ajunul ................... Colindătorii văzură .............. Realizaţi corespondenţa dintre cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): tainică nelinişte creştea suspină dihănii înduioşat sporea sălbăticiuni misterioasă îngrijorare emoţionat oftă 6................. auriu... copiilor..... gălbenele....... De teamă că s-au .de gheaţă al Siretului.............. Transformaţi în adjective următoarele substantive: albăstrele.. verdeaţă....... fricos.. cerului coborâseră să le aducă prin ... curajos..... azur............ albuş......... să depene firul ........................................... de demult....................... ale satului...............

............. a dori................. 1......... Liniuţa de unire înlocuieşte litera u din cuvântul nu. ........ Transformaţi conform modelului: Model: Nu am vorbit la telefon..................... . Încercuieşte varianta corectă: (Nai..până la „iasă dihăniile”. N-are întrebări............ a zâmbi...... (Ia......... Corectaţi-vă dictarea cu ajutorul manualului....... Dictare: din textul „Colindătorii” după Mihail Sadoveanu de la „_Vâră mâinile”............ a privi........................... s-au) pleci? 60 ..... Noi n-am sosit................... (Na. a şopti. .. Ei n-au sosit.... Ea n-a sosit. s-a) toată ziua......... a şti........................................................................... Voi n-aţi sosit......... Model: N-are întrebări .......... n-oi).. (Sa.... El n-a sosit...... . ..................... a gândi.................. Doar (noi....................... m-ai) căutat aşa cum ai promis............. ..... a lipi.......... N-are hartă......... N-are bani..... a fi... Ele n-au sosit.... (La...................... N-are flori. . Nu am scris prea îngrijit... 5...... n-ai) în fiecare zi......................... Nu am cântat Steaua....Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are” Reţineţi! Cuvintele n-am şi n-are se scriu întotdeauna cu liniuţă de unire (cratimă).. 4.................. (Na... m-ai).. ............... ........ Tu n-ai sosit........... N-a) de aici un coş cu mure! Vrea să (ia. a citi........................... ..... .. N-are scutire.............. I-a) promis mamei că va fi cuminte..................... n-oi) da de gol toată povestea! Stai (sau. Au sosit (la.... N-a) dat de mâncare pisicii............ Nu am citit lecţia........... Nu am aşteptat mult.......................... 3... Urmăreşte modelul şi completează................. S-a) gândit la sora (sa... L-a) văzut ieri în parc....... Nu (mai......... l-a) gară devreme. Nu am cuvinte să-ţi mulţumesc! .. N-are treabă.. i-a) nişte prăjituri de la cofetărie..... E luna florilor în (mai........... Nu are întrebări...... ................. N-are jucării.. N-am vorbit la telefon... Rezolvă după modelul dat: Exemplu: verbul a sosi Eu n-am sosit............ 2.......... ........... N-ai) descoperit cine era făptaşul? Cânta la (nai......................... N-are timp.... Şi-a cumpărat haine (noi........

.

_Pe vremea când eram în viaţă şi aveam inimă de om nu plângeam. statuia... Rândunelule.. Recunoaşteţi personajele şi precizaţi-le însuşirile fizice şi sufleteşti: a) „I-a tras pe amândoi sub blana lui albă şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat. pe o columnă înaltă. privins peste cetate. 3.. S-a gândit că pentru masă N-ar strica o gâscă grasă. La acţiunea unui text pot participa şi fiinţe sau obiecte care primesc însuşiri omeneşti (personificare) şi devin personaje literare.” personaj însuşiri fizice însuşiri sufleteşti b) „Sus. stătea.. Personajele pot face fapte bune sau fapte rele. Costelivă şi flămândă. Era acoperită de foiţe de aur. Portofoliu: Pregătiţi fragmente din texte literare destinate copiilor pentru jocul de recunoaştere a personajului.. ochii erau două safire luminoase. Precizaţi care personaje sunt pozitive şi care negative.. Motivaţi.. Stăteam închis în palat şi n nu ştiam ce este dincolo de ziduri.” personaj însuşiri fizice însuşiri sufleteşti 2. iar mânerul spadei avea un rubin.Personajul literar Reţineţi! Personajul literar este persoana care participă la acţiunea descrisă într-un text.Într-o căsuţă văd o femeie cu un copil bolnav... du-i femeii rubinul meu!” personaj însuşiri fizice însuşiri sufleteşti c) „Cum stătea-n tufiş la pândă. Aceste materiale vor folosi ora următoare la concursul de recunoaştere a personajelor. Aşadar. vorbele şi gesturile care dovedesc trăsăturile morale ale acestui personaj şi părerea altor personaje din lectură despre el) pentru a oferi indicii suplimentare. 1. personajele literare pot fi personaje pozitive sau negative.. 62 . Pregătiţi prezentarea personajului (faptele.

acesta din urmă aceptându-l ca o parte firească din viaţa comunităţii şi dându-i de asemenea o însemnătate spirituală întrucât bucatele astfel pregătite nu pot fi consumate până ce nu au fost sfinţite de preot. celor trei zile de Crăciun nu trebuie să lipsească friptura.. În jurul ei se reunesc toţi membrii familiei. "Ziurel de ziuă". Dragul de el. Fără el parcă nu ar mai fi sărbătoare! Popoarele lumii îl numesc în tradiţiile lor Noel.. de oriunde ar fi veniţi. 2. Scrie o mică compunere.. Mai apoi. La început. Istoria acestuia este datată de pe vremea egiptenilor. Crăciunului care se încheie în seara de Crăciun. De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu . acest obicei a fost preluat de romani care-şi împodobeau casa cu crengi de brad. Kris Kringle sau Agios Vasilis. Când ne gândim la Crăciun ne vine în minte imediat şi acest obicei. Micul cor al stelarilor. Tu ce-ai face dacă ai fi Moş Crăciun? 63 Postul Crăciunului Colindatul Ignatul Steaua Moş Crăciun Masa de Crăciun Bradul . Legenda spune că trăieşte departe. bucurându-se împreună pentru că sărbătoarea Crăciunului este şi sărbătoarea familiei.. caltaboşii. leberul.. Tradiţia cu pricina este respectată îndeosebi la sat. Recunoaşteţi după descriere despre ce fel de obicei este vorba şi realizaţi corespondenţa: În Ajunul Crăciunului. De pe . în Câmpia Bărăganului mersul cu . îi scriu lungi scrisori în care îi comunică ce şi-ar dori să primească. se face de la Sfântul Nicolae până la Ignat.XIX şi continuă până în zilele noastre. uneori şi adulţii. care îşi decorau casa cu frunze de palmier. sângeretele. neapărat. Copiii. toba. În zona Munteniei.Tradiţii româneşti de Sărbători 1. unde totul se desfăşoară conform unui adevărat ritual.. Vine în noaptea de 24 spre 25 Decembrie şi aduce daruri multe. Martin Luther a folosit pentru prima dată lumânarea pentru împodobire.. care intra în casă. ori "Valerim" şi "Veler Doamne". în zilele noastre. În unele localităţi din ţară această zi se porneşte umblatul cu „Capra”. prăjiturelele şi... despre drumul magilor care urmăresc raza vestitoare a naşterii Domnului. cârnaţii.. La începutul sec. piftia. Tăierea porcului (20 decembrie) are loc în această zi... XVI în Germania s-a inventat beteala. Santa Clause. de la instalaţii electrice. Originile acestuia datează din vremurile de dinaintea creştinismului. un obicei vechi ce se întâlneste la toate popoarele creştine. . "Lerui ler".. cozonacul. Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă . a început să se dezvolte o întreagă industrie care se ocupa cu împodobitul.fiecare străduindu-se să-l aibă cât mai mare şi cât mai frumos ornamentat. betele. tocmai la Polul Nord unde este iarnă veşnică. La noi în ţară el a început să fie împodobit din sec. Babbo Natale. aceştia erau împodobiţi doar cu fructe şi dulciuri. tare depare. ca şi în ajunul Anului Nou în toate provinciile româneşti copiii formează grupuri şi pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe". Apoi. în special "la cerere". cântă versuri religiose despre naşterea lui Isus. Saint Nick. până la tot felul de globuri din sticlă sau alte materiale viu colorate.

.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Recapitulare ......................................................... Fram.................................................... Cartea................................................................................................................................... Prepeliţa şi puii ei după Lev N............................................. Cumătra vulpe de Otilia Cazimir ............................................................................................................................... Verbul .......................................................................... Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu ..................................... Recapitulare ...................................... Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai ........................... române....................... Genul adjectivelor.................................. Tolstoi ..................................................................... Unitatea 4.............................................................................................................. Evaluare .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................A Hoffman.. Personajul literar ...........................Baba Iarna intră-n sat Iarna de Vasile Alecsandri .......................................... Cuvintele vrăjite după Pierre Gamarra ..................................... Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite .....................................................T.......................................................................................................... Prinţul fericit după Oscar Wilde ....................................... Factori care pot îngreuna comunicarea .................................................................................................................................. Timpurile verbului ........ Mi s-a terminat caietul după Mircea Sântimbreanu .........................................Povestiri cu tâlc Pălăria Omului-de-zăpadă după Iuliu Raţiu ........................................................................................................................................................................................ Tradiţii româneşti de sărbători ................................................ Genul substantivelor ....................................................................................................CUPRINS Deşteaptă-te.. Propoziţia enunţiativă afirmativă..............................A ruginit frunza din vii La Medeleni după Ionel Teodoreanu ....................................................................... Planul dezvoltat de idei ......................................................................................................... Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie.. Propoziţia enunţiativă negativă ................................................................................................................................................................................ Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu ........... Scrierea corectă a adjectivelor terminate în „-iu” .................................................................................... Cuvinte cu aceeaşi formă dar sens diferit .........................................................................................Rolul ilustraţiilor ................ ursul polar după Cezar Petrescu ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Sună clopoţelul Nenea directorul după George Şovu ....................................................................................................................................................................................... Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere ....... Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin ..................................................................................................................................... Acordul adjectivului cu substantivul ................................................................................................................................................................................................................................ Recapitulare ......................................................................................................... Transformarea textului dialogat în povestire ......................................... Ţara de dincolo de negură după Mihail Sadoveanu ............................................................................................................................................................................................................................. Unitatea 3................................................................ Vorbim şi scriem corect! ................................................................ Planul iniţial al compunerii ..................................................... Vorbim şi scriem corect! .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are” ................................................................. Unitatea 2............................................................................................................................................................................................................................................... de Andrei Mureşanu .................................................................................................................................................................................................................................................................. Evaluare ...................... Compunerea după un suport vizual............. 64 5 6 7 8 9 11 12 13 15 16 17 18 20 21 22 24 25 27 28 30 31 32 33 35 37 38 40 41 42 43 44 45 46 48 49 50 51 52 54 55 56 57 58 60 61 62 63 .... Sfatul degetelor de Elena Farago ......................................................... Sfârşit de toamnă de Vasile Alecsandri ..................................... ............................................................................. Darurile după E................................................................................................ Substantivul .......................................... După asemănarea lor după Emil Gârleanu ................................................................................................ Şcoala de Tudor Arghezi ............................................................................. Unitatea 1......................................................................................... Colindătorii după Mihail Sadoveanu .............................................................................................................................. Cuvântul..................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful