Semantic Web

Sabin Cor neliu Bur aga
Semant ic Web
Fundament e si aplica t ii
2004
n memoria bunicilor no stri.
C up rins suc c int
Mul tumi ri xi i
Li sta de tabele xi i i
Li sta de guri xi v
Preambul 1
1 Arhi tectura spa ti ului WWW 7
1.1 Pr ezent ar e gener al a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2 Component e de baz a ale spa t iului WWW . . . . . . . . . 10
1.3 Evolu t ia spa t iului WWW . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2 Web-ul semanti c 32
2.2 RDF cadr u de descr ier e a r esur selor . . . . . . . . . . . 55
2.3 Ut iliz ar i si aplica t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
2.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
3 Descri erea si reg asi rea resurselor multi medi a 81
3.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.2 Modelar ea r ela t iilor dint r e r esur se . . . . . . . . . . . . . 83
3.3 C aut ar ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4 Solu ti i de i mplementare 136
4.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
4.2 Agen t i soft war e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
v
4.3 Ser vicii Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
4.4 ITW o plat for m a dist r ibuit a dest inat a descoper ir ii r e-
sur selor mult imedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.5 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
5 La nal 172
5.1 Pr ivir e de ansamblu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
5.2 Dir ec t ii viit oar e de cer cet ar e . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
A Folosi rea metadatelor n contextul e-commer ce 175
B Schema XML pentru li mbajul XFi l es 183
C Schema XML pentru li mbajul TRSL 191
D Schema XML pentru li mbajul WQFL 195
E Acroni me 200
Bi bli ograe 203
C up rins
Mul tumi ri xi i
Li sta de tabele xi i i
Li sta de guri xi v
Preambul 1
1 Arhi tectura spa ti ului WWW 7
1.2 Component e de baz a ale spa t iului WWW . . . . . . . . . 10
1.2.1 Hiper t ext ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.1.1 Deni t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.1.2 Concept e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.2.1.3 Document e hiper t ext . . . . . . . . . . . . 12
1.2.2 Localizar ea r esur selor Web . . . . . . . . . . . . . 15
1.2.2.1 Ident icat or i unifor mi de r esur se . . . . 15
1.2.2.2 Sint axa URI . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.3 Evolu t ia spa t iului WWW . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.3.1 Evolu t ia sint axei spr e for mat e declar at ive . . . . 19
1.3.2 Evolu t ia st ilului (pr ezent ar ii): de la for mat ar e la
foi de st ilur i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.3.3 Evolu t ia st r uct ur ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.3.4 Evolu t ia semant icii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.3.5 Evolu t ia element elor pr ogr amabile . . . . . . . . . 28
1.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
vii
2 Web-ul semanti c 32
2.1.1 Pr eambul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.1.2 Car act er izar e si dir ec t ii de int er es . . . . . . . . . 33
2.1.3 St r uct ur a Web-ului semant ic . . . . . . . . . . . . 36
2.1.3.1 Int er schimbul int eligent de dat e via XML 36
2.1.3.2 Expr imar ea met adat elor . . . . . . . . . . 37
2.1.3.3 Expr imar ea ont ologiilor . . . . . . . . . . 42
2.2 RDF cadr u de descr ier e a r esur selor . . . . . . . . . . . 55
2.2.1 Pr ezent ar e gener al a . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.2.2 Modelul de baz a al RDF . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.2.3 Modul de r epr ezent ar e . . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.2.4 Sint axa de baz a RDF . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
2.2.5 Scheme si spa t ii de nume . . . . . . . . . . . . . . 61
2.2.5.1 Schemele n det aliu . . . . . . . . . . . . . 61
2.2.5.2 Clase fundament ale . . . . . . . . . . . . 62
2.2.5.3 Pr opr iet a t i fundament ale . . . . . . . . . 63
2.2.5.4 Rest r ic t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
2.2.5.5 Rest r ic t ii fundament ale . . . . . . . . . . 66
2.2.6 Colec t ii de r esur se . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
2.2.7 Refer en t i dist r ibut ivi . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
2.2.8 Colec t ii r efer it e de un URI . . . . . . . . . . . . . . 72
2.2.9 Modelar ea declar a t iilor . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.3 Ut iliz ar i si aplica t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
2.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
3 Descri erea si reg asi rea resurselor multi medi a 81
3.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.1.1 Mot iva t ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.2 Modelar ea r ela t iilor dint r e r esur se . . . . . . . . . . . . . 83
3.2.1 Clasicar e a r ela t iilor dint r e r esur se . . . . . . . . 83
3.2.2 Modele t empor ale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
3.2.2.1 Int r oducer e . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
3.2.3 Logica t empor al a cu int er vale . . . . . . . . . . . . 87
3.2.3.1 St r uct ur i t empor ale n logica ITL . . . . 87
3.2.3.2 Sist emul axiomat ic al logicii ITL . . . . . 87
3.2.3.3 Specicar ea r ela t iilor t empor ale . . . . . 90
3.2.3.4 Car act er izar ea per ioadelor de t imp . . . 91
3.2.4 Sist eme de sier e dist r ibuit e . . . . . . . . . . . . 93
3.2.4.1 Car act er izar e . . . . . . . . . . . . . . . . 94
3.2.4.2 Fi sier ele ca t ipur i abst r act e de dat e . . . 95
3.2.4.3 Int er fa t a de pr ogr amar e . . . . . . . . . . 96
3.2.4.4 Pr opr iet a t i . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
3.2.5 Un model de descr ier e XML/RDF a sist emelor de
sier e dist r ibuit e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
3.2.5.1 Limbajul XFiles . . . . . . . . . . . . . . . 100
3.2.5.2 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
3.2.6 Modelar ea r esur selor st ocat e de un ser ver Web . . 104
3.2.6.1 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
3.2.7 Modelar ea r ela t iilor t empor ale dint r e r esur se . . 107
3.2.7.1 Sint axa si semant ica limbajului TRSL . . 109
3.2.7.2 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
3.2.7.3 Supor t ul pent r u Web-ul semant ic . . . . 115
3.3 C aut ar ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.3.1 Ar gument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.3.2 Mot oar e de c aut ar e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
3.3.2.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
3.3.2.2 Reg asir ea infor ma t iilor de c at r e ut ilizat or i 117
3.3.2.3 Anat omia unui mot or de c aut ar e . . . . . 118
3.3.2.4 Met a-c aut at oar e si por t alur i . . . . . . . 124
3.3.3 Expr imar ea int er og ar ilor pr in WQFL . . . . . . . 125
3.3.3.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
3.3.3.2 Act ivit at ea de c aut ar e . . . . . . . . . . . 127
3.3.3.3 Limbajul WQFL . . . . . . . . . . . . . . 129
3.3.3.4 Ext inder ea limbajului WQFL . . . . . . . 133
3.3.3.5 WQFL ca limbaj de int er ogar e XML . . . 134
3.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4 Solu ti i de i mplementare 136
4.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
4.2 Agen t i soft war e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
4.2.1 Denir e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
4.2.1.1 Agen t ii ca ent it a t i compor t ament ale . . . 137
4.2.1.2 At r ibut ele agen t ilor . . . . . . . . . . . . 138
4.2.1.3 Car act er iz ar i ale agen t ilor . . . . . . . . 139
4.2.1.4 Dir ec t ii act uale de cer cet ar e . . . . . . . . 142
4.2.2 Sist eme mult i-agent . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
4.2.2.1 Pr ezent ar e gener al a . . . . . . . . . . . . 143
4.2.2.2 Modele BDI . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
4.2.2.3 Comunicar e int er-agent . . . . . . . . . . 148
4.3 Ser vicii Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
4.3.2 St andar de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
4.3.2.1 Descr ier ea unui ser viciu Web . . . . . . . 150
4.3.2.2 Publicar ea si r eg asir ea unui ser viciu Web 151
4.3.2.3 Invocar ea ser viciilor Web . . . . . . . . . 152
4.3.3 Ser vicii Web semant ice . . . . . . . . . . . . . . . . 153
4.3.3.1 Pr oblemat ici act uale . . . . . . . . . . . . 153
4.3.3.2 Car act er izar e . . . . . . . . . . . . . . . . 154
4.3.3.3 Exemplicar e . . . . . . . . . . . . . . . . 155
4.4 ITW o plat for m a dist r ibuit a dest inat a descoper ir ii r e-
sur selor mult imedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.4.2 Ar hit ect ur a sist emului . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.4.2.1 Agen t i ITW . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
4.4.2.2 Ser vicii Web ITW . . . . . . . . . . . . . . 162
4.4.2.3 Int er fa t a ITW . . . . . . . . . . . . . . . . 165
4.4.2.4 Implement ar ea cur ent a . . . . . . . . . . 167
4.4.2.5 Ut iliz ar i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
4.5 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
5 La nal 172
5.1 Pr ivir e de ansamblu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
5.2 Dir ec t ii viit oar e de cer cet ar e . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
A Folosi rea metadatelor n contextul e-commer ce 175
B Schema XML pentru li mbajul XFi l es 183
C Schema XML pentru li mbajul TRSL 191
D Schema XML pentru li mbajul WQFL 195
E Acroni me 200
Bi bli ograe 203
Mul tumi ri
Aceast a lucr ar e nu ar ajuns la for ma act ual a f ar a supor t ul venit din
par t ea prof. dr. Dumitru Todoroi conduc at or ul st iin t ic al t ezei de
doct or at , prof. dr. Toader J ucan, prof. dr. Dan Grigora s, prof. dr. Dan
Cristea, prof. dr. Cristian Masalagiu si conf. dr. Dorel Lucanu de la
Facult at ea de Infor mat ic a a Univer sit a t ii Al. I. Cuza din Ia si si din
par t ea prof. dr. S tefan Tr au san-Matu de la Univer sit at ea Polit ehnic a
din Bucur e st i.
i men t ion am si pe colabor at or ii si pr iet enii apr opia t i ing. Drago s
Acost achioaie (Biosfar m Ia si S.R.L.), cercet. drd. Lenu ta Alboaie
(Inst it ut ul de Infor mat ic a Teor et ic a al Academiei Romne liala Ia si),
cercet. S nic a Alboaie (Inst it ut ul de Infor mat ic a Teor et ic a al Academiei
Romne liala Ia si), asist. drd. Mihaela Brut (Facult at ea de Infor-
mat ic a din Ia si) si lect. drd. Marius Cioca (Facult at ea de Inginer ie a
Univer sit a t ii L. Blaga din Sibiu) pent r u ajut or ul acor dat pe par cur-
sul et apelor de elabor ar e a con t inut ului acest ui mat er ial.
Nu-i uit am nici pe absolven t ii Petric a G abureanu si Victor Grigo-
riu, mul t umindu-le pent r u int er esul acor dat Web-ului semant ic, dar
mai ales pent r u unele cont r ibu t ii la volumul de fa t a. Expr im am gr at i-
t udinea noast r a st uden t ilor Florin Bandas si Adrian Mironescu pent r u
ajut or ul ofer it la nalizar ea acest ei c ar t i.
De asemenea, aut or ul est e r ecunosc at or pr ofesor ilor Dr. Marcin
Paprzycki (Comput er Science Depar t ment , Oklahoma St at e Univer sit y,
USA) si Dr. S tefan Andrei (Facult at ea de Infor mat ic a din Ia si) pent r u
facilit ar ea accesului la unele r esur se bibliogr ace si pent r u coment a-
r iile deosebit de ut ile pr ivit oar e la con t inut ul lucr ar ii.
List a d e ta b e le
1.1 Compar a t ie nt r e diver se for mat e de document e n evolu t ia
spa t iului Wor ld-Wide Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.1 Rela t iile st abilit e nt r e punct ele de nceput si de sfr sit
ale dou a int er vale t empor ale . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
3.2 Rela t iile r est r nse nt r e punct ele de nceput si de sfr sit
ale dou a int er vale t empor ale . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
List a d e g uri
1.1 Rela t iile dint r e o r esur s a, adr esa si r epr ezent ar ea r esur sei 11
2.1 Resur sele si leg at ur ile au asociat e descr ier i semant ice . 34
2.2 Nivelur ile de specicar e a Web-ului semant ic . . . . . . . 36
2.3 Repr ezent ar ea pr in gr afur i a declar a t iilor RDF . . . . . . 57
2.4 Mul t imile de clase si de pr opr iet a t i . . . . . . . . . . . . . 62
2.5 Ier ar hiile de clase RDF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
2.6 Rest r ic t iile n RDF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
3.1 Axiomat izar ea per ioadelor de t imp . . . . . . . . . . . . . 88
3.2 Rela t iile posibile nt r e per ioadele de t imp . . . . . . . . . 90
3.3 Repr ezent ar ea gr ac a a leg at ur ii t empor ale st abilit e n-
t r e dou a sit ur i Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
3.4 Repr ezent ar ea gr ac a a leg at ur ilor st abilit e nt r e r esur-
sele Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
3.5 Ar hit ect ur a int er n a a unui mot or de c aut ar e . . . . . . . 119
4.1 Nivelur ile de st andar dizar e ale ser viciilor Web . . . . . . 150
4.2 Ar hit ect ur a int er n a a sist emului ITW . . . . . . . . . . . 159
4.3 Ser viciile Web locale si ext er ne folosit e de ITW . . . . . . 168
4.4 St r uct ur a pe nivelur i a component elor ITW implemen-
t nd ser vicii Web semant ice . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
Pre a m b ul
Dac a omul ar putea c al atori f ar a ntrerupere toat a via ta,
de la na stere pn a la moarte, timpul ar ajunge sinonim
cu spa tiul str ab atut de pa sii s ai.
Ber gson
Prezentare general a
T
EMA pr incipal a a lucr ar ii de fa t a se nscr ie pe coor donat ele r eg asir ii
infor ma t iilor hiper media n spa t iul Wor ld-Wide Web. n veder ea
ndeplinir ii acest ui dezider at , pe par cur sul mat er ialului se pr ezint a un
model or iginal ut ilizat pent r u specicar ea r ela t iilor spa t io-t empor ale
dint r e r esur sele mult imedia ale unui (fr agment de) sit Web, model cir-
cumscr is pr oblemat icilor act uale ale Web-ului semant ic.
La nivel abst r act , s-a r ecur s la for maliz ar i bazat e pe logica t em-
por al a cu int er vale ITL (Interval Temporal Logic) [Allen, 1991]. Mo-
delar ea r ela t iilor spa t iale ar e n veder e modul de st ocar e a acest or a
n cadr ul unui sist em de sier e dist r ibuit , lundu-se n consider a t ie
si posibilele met adat e car e pot asociat e r esur selor (e.g., dr ept ur i de
acces, t ip, pr opr iet ar et c.).
Pent r u a asigur a independen t a de plat for m a si alinier ea la pr inci-
palele st andar de act uale ale Consor t iului Web, manier a de st ocar e a
infor ma t iilor r ealizndu-se pr in cr ear ea unor limbaje bazat e pe met a-
limbajul XML (Extensible Markup Language) [Br ay et al., 2004]. Aces-
t ea sunt menit e a int egr at e n aser t iuni RDF (Resource Description
1
2 Sabin Cor neliu Bur aga
Framework) [Becket t , 2004] cadr u ofer ind int er oper abilit at e aplica-
t iilor dist r ibuit e car e r ealizeaz a schimb int eligent de infor ma t ii, n sen-
sul int er pr et ar ii de c at r e ma sin a a semant icii acest or a. Din acest punct
de veder e, pr oblemat ica dezb at ut a poat e consider at a ca ind aliniat a
Web-ului semantic [Ber ner s-Lee et al., 2001, Davies et al., 2003].
Din moment ce r esur sele mult imedia pot descr ise si pot int er-
conect at e pr in r ela t ii spa t io-t empor ale, exist a posibilit at ea c aut ar ii si
r eg asir ii lor, nt r-o manier a asem an at oar e celei adopt at e de mot oar ele
de c aut ar e act uale [Br in & Page, 1998, Chakr abar t i et al., 1999]. Lu-
cr ar ea pr opune ut ilizar ea descr ier ilor RDF ale met adat elor asociat e
r esur selor, cu concur sul r ela t iilor st abilit e nt r e document ele mult ime-
dia.
Una dint r e et apele impor t ant e ale pr ocesului de c aut ar e est e cea
a pr oces ar ii int er og ar ilor complexe for mulat e de ut ilizat or i. Din acest
punct de veder e, cer cet ar ile nt r epr inse se concent r eaz a asupr a ex-
pr im ar ii int er og ar ilor pr in int er mediul unui limbaj bazat pe XML, in-
cluznd n plus unele infor ma t ii pr ivind st r uct ur a, con t inut ul si r ela-
t iile pe car e le pot avea document ele mult imedia c aut at e cu alt e r e-
sur se.
Lucr ar ea pr opune o solu t ie or iginal a de implement ar e, concr et izat a
n plat for ma ITW, bazat a pe component e dist r ibuit e et er ogene, r epr e-
zent at e din agen t i [Br adshow, 1997, Luck, McBur ney & Pr eist , 2003],
ser vicii Web (semant ice) [Cur ber a et al., 2002] si alt e ent it a t i pr ogr a-
mabile. Acest e component e soft war e, independent e de plat for m a si dez-
volt at e deschis, pot int egr at e n plat for me de t ip Gr id [Buyya, 2002],
cu ut iliz ar i n r eg asir ea infor ma t iilor mult imedia n cadr ul or ganiza t ii-
lor vir t uale exist nd n Int er net .
Structura lucr ari i
Vom pr ezent a n cont inuar e st r uct ur a gener al a a c ar t ii:
Capit olul 1 descr ie ar hit ect ur a spa t iului WWW, t r ecnd n r evist a
pr incipalele concept e pe car e se bazeaz a: hipertextul [Nielsen, 1990],
identicatorii uniformi de resurse [Ber ner s-Lee et al., 1998] si limba-
jele de adnotare [Bur aga, 2001a, Tr au san-Mat u, 2001]. De asemenea,
Pr eambul 3
se ilust r eaz a evolu t ia mai ales din punct ul de veder e al familiei de
limbaje XML a Web-ului din pr isma sint axei, st ilului de pr ezent ar e,
st r uct ur ii si semant icii con t inut ului r esur selor Web, ur mndu-se n
pr incipal liniile expuse n [Bur aga, 2002a] si [Alboaie & Bur aga, 2002].
n capit olul 2 se r ealizeaz a o pr ezent ar e gener al a a pr oblemat icilor
legat e de Web-ul semant ic, insist ndu-se asupr a RDF confor m cu cele
det aliat e de [Becket t , 2004], [Br ickley & Guha, 2000] si [Hayes, 2004]
si a descr ier ii ont ologiilor. Unele exemplic ar i r ecur g la o ser ie de
cont r ibu t ii pr opr ii legat e de modelar ea r ela t iilor dint r e r esur sele unui
sist em de t eleconfer in t e [Bur aga, 1998, Bur aga, 2001b, Bur aga, 2001d]
sau ale component elor unei plat for me de t ip e-learning
[Bur aga, 2001c, Bur aga, 2003e].
Ur m at or ul capit ol det aliaz a cer cet ar ile pr ivit oar e la descr ier ea si
r eg asir ea r esur selor mult imedia disponibile n Int er net . Acest capit ol
est e divizat n dou a mar i p ar t i:
Pr ima par t e a capit olului pr ezint a o ser ie de modele t eor et ice ut i-
lizat e pent r u descr ier ea pr opr iet a t ilor t empor ale ale sist emelor
dist r ibuit e, focalizndu-se asupr a logicii ITL (a se vedea sec t iu-
nea 3.2.3). Pe baza acest ui for malism, se vor put ea expr ima r ela-
t iile spa t io-t empor ale dint r e r esur sele Web.
n veder ea descr ier ii r esur selor dist r ibuit e n spa t iul WWW, se
pleac a de la r epr ezent ar ea RDF a pr opr iet a t ilor p ar t ilor compo-
nent e ale unui sist em de sier e dist r ibuit , pr in int er mediul unui
limbaj pr opr iu bazat pe XML XFiles descr is n [Bur aga, 2000a],
[Bur aga, 2002b] si [Bur aga, 2003d]. Ext inznd modelul la Web,
se pot expr ima r ela t iile spa t iale st abilit e nt r e diver se r esur se ale
unui Web local (e.g., int r anet ul unei or ganiza t ii). Resur sele t em-
por ale vor put ea specicat e cu concur sul unui alt limbaj TRS L
(Temporal Relation S pecication Language) [Bur aga, 2002c]
[Bur aga & Ciobanu, 2002] car e r escr ie n t er menii XML r ela-
t iile for male ale logicii ITL. Acest limbaj est e sucient de exibil
pent r u a da posibilit at ea asocier ii de ac t iuni car e vor put ea exe-
cut at e la apar i t ia unui eveniment de exemplu, ini t ier ea unei
oglindir i (copier i) a unei r esur se pe alt sit Web la un moment de
t imp.
Subcapit olul secund se concent r eaz a asupr a pr oblemat icii c aut a-
r ii r esur selor mult imedia, lucr ar ea pr opunnd o manier a de ut i-
lizar e a descr ier ilor RDF ale met adat elor asociat e r esur selor si
exploat ar e a infor ma t iilor semant ice asociat e r ela t iilor st abilit e
nt r e r esur sele Web. Dup a o succint a pr ezent ar e a ar hit ect ur ii
mot oar elor de c aut ar e, se ilust r eaz a modul de expr imar e a in-
t er og ar ilor ce pot for mulat e de ut ilizat or n WQFL (Web Query
Formulating Language), confor m ser iei de cer cet ar i nt r epr inse
si det aliat e n [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001] si
[Bur aga & Br ut , 2002]. Acest limbaj bazat pe XML va put ea ex-
pr ima int er og ar ile complexe dat e de ut ilizat or i, dar de aseme-
nea va capabil a desemna unele infor ma t ii pr ivind st r uct ur a
si con t inut ul r esur selor hiper media g asit e.
St r at egia de int er ogar e pleac a de la pr emisa c a ut ilizat or ii pr efer a
s a ob t in a document e (mult imedia) avnd diver se st r uct ur i si t ipu-
r i de con t inut , n acest sens t r ebuind specicat e pozi t iile si num a-
r ul de apar i t ii ale unor element e sint act ice compunnd un anumit
document XML.
Pent r u a ofer i o ct mai mar e exibilit at e, limbajul WQFL a fost
ext ins s a facilit eze ut ilizar ea expr esiilor r egulat e Per l, r ecur gn-
du-se la t eor ia limbajelor r egulat e [J ucan, 1999].
Capit olul 4 ofer a o ser ie de solu t ii de implement ar e a sist emului
ITW [Bur aga, 2003g, Bur aga & G abur eanu, 2003], mediu et er ogen si
dist r ibuit ut ilizat la r eg asir ea infor ma t iilor mult imedia, folosind agen t i
si ser vicii Web. Dup a o pr ezent ar e a pr oblemat icii sist emelor mult i-
agent [Br adshow, 1997, Mangina, 2002] si a ser viciilor Web bazat e pe
XML [Vasudevan, 2001], lucr ar ea cont inu a cu ilust r ar ea ar hit ect ur ii
unei plat for me dist r ibuit e compus a din agen t i, ser vicii Web si alt e en-
t it a t i pr ogr amabile. Sist emul ITW folose st e descr ier i RDF/XML pent r u
c aut ar ea r esur selor mult imedia, plecnd de la int er og ar i for mulat e n
WQFL pr in int er mediul unei int er fe t e Web exibile [Bur aga, 2002a,
Bur aga, 2003b], si se bazeaz a pe r ela t iile spa t io-t empor ale adnot at e n
limbajele XFiles si TRSL denit e n cadr ul capit olului 3.
Sist emul de agen t i est e bazat pe for malismul BDI (Belief-Desire-
Intention) [Rao et al., 1995], iar pent r u implement ar ea efect iv a se ut i-
Pr eambul 5
lizeaz a o plat for m a specic a Omega [Alboaie & Bur aga, 2002] per-
mi t nd int er schimb de infor ma t ii XML nt r e agen t i pr in int er mediul
ser ializ ar ii [Bur aga & Alboaie, 2004, Alboaie & Bur aga, 2003a].
Se ofer a si dou a posibile ut iliz ar i:
n domeniul e-learning confor m cer cet ar ilor concr et izat e n lu-
cr ar i pr ecum [Bur aga, 2001c], [Bur aga, 2003c], [Bur aga, 2003e]
si [Bur aga & Br ut , 2003];
n modelar ea uxului de infor ma t ii n cadr ul nt r epr inder ilor vir-
t uale (e-enterprise) r ezult at ele cer cet ar ilor efect uat e ind det a-
liat e n [Cioca & Bur aga, 2003a] si [Cioca & Bur aga, 2003b].
Lucr ar ea se ncheie cu pr ezent ar ea concluziilor gener ale si dir ec t ii-
lor de cer cet ar e viit oar e.
Pr ima anex a ilust r eaz a modul de gener ar e si de ut ilizar e a met a-
dat elor asociat e unor r esur se Web pr in int er mediul aser t iunile RDF n
cont ext ul unui sit de comer t elect r onic. Ur m at oar ele t r ei anexe det alia-
z a deni t iile for male ale sint axei limbajelor bazat e pe XML specicat e
n capit olul 3 XFiles, TRSL si WQFL, r espect iv , pent r u aceast a
folosindu-se o abor dar e or ient at a-obiect facilit at a de schemele XML.
Ult ima anex a enumer a acr onimele ut ilizat e n cadr ul acest ui mat er ial.
Contri bu ti i
Din cele apr oximat iv 300 de r efer in t e bibliogr ace ale lucr ar ii, pest e
40 sunt cont r ibu t ii or iginale ale aut or ului, ca unic aut or sau co-aut or,
concr et izat e n c ar t i t ip ar it e, ar t icole r ecenzat e si publicat e n r evist e
int er na t ionale de pr est igiu sau n proceeding-ur ile unor confer in t e in-
t er na t ionale, edit at e pe plan mondial de IEEE Comput er Societ y Pr ess,
Spr inger-Ver lag (LNCS) sau IOS Pr ess si pe plan na t ional de Polir om
sau de edit ur ile unor inst it u t ii academice din Bucur e st i, Cr aiova, Ga-
la t i, Ia si or i Timi soar a.
Lucr ar ea de fa t a se bazeaz a pe o ser ie de cer cet ar i efect uat e n ca-
dr ul unui num ar de 5 cont r act e nan t at e de Academia Romn a, ANSTI
si CNCSIS n per ioada 19992002, dint r e car e se pot men t iona:
gr ant ul CNCSIS 283/2002 Tehnici avansate de c autare a docu-
mentelor hipermedia pe Web, dir ect or : Sabin Bur aga;
gr ant ul CNCSIS 966/2001 Metodologii generative pentru proiec-
tarea ma sinilor abstracte, dir ect or : Gheor ghe Gr igor a s.
De asemenea, o par t e din con t inut ul lucr ar ii de fa t a se bazeaz a pe
exper ien t a acumulat a de aut or n cadr ul comit et elor st iin t ice ale unor
eveniment e int er na t ionale pr ecum International S ymposium on Paral-
lel and Distributed Computing IS PDC 2003, Ljubljana, 2003, Agent-
Based Computing, sesiune special a n cadr ul World Multiconference
on S ystemics, Cybernetics and Informatics S CI 2003, Or lando, 2003
si International S ymposium on Parallel and Distributed Computing
IS PDC 2004, Cor k, Ir eland, 2004.
Desti natari
Car t ea se adr eseaz a t ut ur or celor int er esa t i de pr oblemat icile act uale
si de cont inua dinamicit at e a Web-ului semant ic, put nd consult at a
de st uden t ii din anii t er minali, mast er anzi sau doct or anzi, de specia-
li st ii n domeniul st iin t ei calculat oar elor si de t o t i cei car e dor esc s a si
for meze o pr ivir e de ansamblu asupr a t emelor pr incipale de cer cet ar e
r efer it oar e la Web.
P ar t i ale mat er ialului de fa t a r edact at int egr al folosind inst r u-
ment e open-source (L
A
T
E
X si GIMP) r ulat e pe plat for me Linux (Red Hat
si Mandr ake) se bazeaz a pe cur sur ile Tehnologii Web si Tehnologii
Web II, pr edat e de aut or st uden t ilor anului IV ai Facult a t ii de Infor-
mat ic a a Univer sit a t ii Al. I. Cuza din Ia si.
A st ept am r eac t iile dumneavost r a pr in po st a elect r onic a la adr esa
busaco@infoiasi.ro. Sit ul Web dedicat acest ei lucr ar i est e disponi-
bil la http://www.infoiasi.ro/~sweb/.
Aut or ul
mar t ie 2004, Ia si
C a p itolul 1
Arhite c tura sp a tiului WWW
Acest capit ol descr ie succint concept ele de baz a ale
spa t iului Wor ld-Wide Web, t r ecnd n r evist a evolu t ia
din mai mult e per spect ive a limbajelor de mar car e
pent r u Web.
1.1 Prezentare general a
U
NUL dint r e cele mai impor t ant e si de succes ser vicii ale Int er-
net ului, World-Wi de Web-ul mai pe scur t , Web sau spa t iul
WWW , a fost inst it uit la CERN (Cent r ul Eur opean de Cer cet ar i Nu-
clear e de la Geneva) n anul 1989, gr a t ie zicienilor Tim Ber ner s-Lee,
Rober t Caillau si echipei acest or a, scopul pr incipal ur m ar it ind faci-
lit ar ea accesului r apid la infor ma t iile t ehnice cupr inse n manualele
de ut ilizar e a calculat oar elor [Ber ner s-Lee, 1989]. Web-ul r epr ezint a
un sistem de distribu tie local a sau global a a informa tiilor hiperme-
dia [Ber ner s-Lee, 1999].
Spa t iul Web pune la dispozi t ie un sist em global si st andar dizat de
comunicar e mult imedia, infor ma t iile ind or ganizat e asociat iv, Web-ul
func t ionnd confor m modelului client /ser ver si beneciind de facilit a t i-
le ofer it e de st r uct ur ar ea sub for m a de hiper t ext a r esur selor. Cu t oat a
dezvolt ar ea lui spect aculoas a, Web-ul nu t r ebuie confundat cu Int er-
net ul, ci poat e consider at dr ept cea mai dinamic a si spect aculoas a
component a soft war e a acest uia.
Cant it at ea de infor ma t ii disponibile n spa t iul WWW, n or icar e
domeniu, est e cople sit oar e si n cont inu a cr e st er e. Concept ul ini t ial
al Web-ului a fost t ocmai int egr ar ea unor sist eme infor ma t ionale dis-
par at e (ca, de exemplu, sist emele de gest iune a bazelor de dat e) nt r-un
mod unit ar, for mndu-se un spa t iu abst r act , n car e difer en t ele din-
t r e diver sele sur se de dat e s a nu mai exist e. Act ualment e, Web-ul cu-
muleaz a or ice t ip de infor ma t ie, indifer ent de plat for ma pe car e exist a
zic.
Ideea de a agr ega si de a asocia r esur se de infor ma t ii disponibile
n manier a dist r ibuit a pr ovine din cer cet ar ile nt r epr inse n domeniul
hipertextului
1
, modalit at ea de a adr esa r esur sele t ext , imagini st a-
t ice, mult imedia (audio, anima t ii, video) et c. r ealizndu-se pr in int er-
mediul identicatorilor uniformi de resurse (URI Uniform Resource
Identiers), pr ezent a t i n cadr ul sec t iunii 1.2.2. Ace st i ident icat or i r e-
pr ezint a o modalit at e exibil a si ecient a de accesar e a or ic ar ei r esur se
Int er net , pr in or icar e pr ot ocol de comunicar e cel mai ut ilizat ind
HTTP (HyperText Transfer Protocol) [Fielding et al., 1997].
Limbajul pr in car e sunt st r uct ur at e si pr ezent at e infor ma t iile si, de
asemenea, sunt specicat e leg at ur ile dint r e diver se r esur se hiper t ext
est e popular ul limbaj de mar car e sau de adnot ar e
2
HTML (Hy-
perText Markup Language) [Ragget t et al., 1999]. n pr ezent , limbajul
HTML a fost r escr is n t er menii XML, ap ar nd noul limbaj de mar car e
a hiper t ext ului XHTML [Pember t on et al., 2002].
Ident icat or ii unifor mi de r esur se URI, pr ot ocolul HTTP si limba-
1
A se consult a si [Nielsen, 1990], [Balasubr amanian, 1994], [Tr au san-Mat u, 2000]
sau [Bur aga, 2001a].
2
Ac t iunea de adnot ar e se r ealizeaz a pr in int er mediul unui limbaj de adnotare (sau
de specicar e), car e r epr ezint a un set de conven t ii de mar car e ut ilizat e pent r u co-
dicar ea dat elor, specicnd mul t imea de mar caje obligat or ii, per mise, manier a de
ident icar e a mar cajelor si semant ica ec ar ui mar caj disponibil [Bur aga, 2002a].
Ar hit ect ur a spa t iului WWW 9
jul HTML au r eu sit s a ndeplineasc a pr act ic scopur ile pr incipale ale
spa t iului Wor ld-Wide Web [Ber ner s-Lee, 1999, Ber ner s-Lee, 2002]:
independen ta de dispozitiv acelea si infor ma t ii pot accesat e
via o mult it udine de dispozit ive, pr ecum mainframe-ur ile, calcu-
lat oar ele per sonale et c.;
independen ta de software for me difer it e de soft war e clien t i
(navigat oar e, r obo t i si agen t i Web et c.) si ser ver e Web ofer a
si ext r ag infor ma t ii nt r-o manier a univer sal a, f ar a ca nici un
pr odus-pr ogr am s a r epr ezint e o component a cr it ic a pent r u spa t iul
WWW, deoar ece Web-ul nu r epr ezint a un pr ogr am, ci un set de
pr ot ocoale si specica t ii st andar dizat e, deschise, r edact at e de Con-
sor tiul Web [W3C];
scalabilitatea dezvolt ar ea exponen t ial a a Web-ului est e un exem-
plu int er esant al efor t ului int ens depus de comunit at ea ut iliza-
t or ilor Int er net -ului, independent de r esur sele har dwar e si soft -
war e disponibile;
caracterul multimedia document ele disponibile pe Web, r eg asit e
si sub denumir ea de pagini, pot int egr a sur se de infor ma t ie mul-
t iple, n diver se for me, de la dat e discr et e t ext , imagini st at ice,
pr ecum fot ogr ai, scheme, diagr ame et c. pn a la cele cont inue
anima t ii, audio si video.
U sur in t a cr e ar ii si public ar ii paginilor Web de c at r e or ice ut iliza-
t or avnd cuno st in t e minime de mar car e a dat elor si de design folo-
sind, event ual, mult it udinea de edit oar e HTML disponibile de cele mai
mult e or i gr at uit a condus la apar i t ia siturilor Web. Un sit Web r epr e-
zint a o colec t ie de document e or ient at e uzual c at r e infor ma t ii unit ar e
sau scopur i comune [Bur aga, 2002a]. Vir t ual, or icine de la o per soan a
par t icular a pn a la o or ganiza t ie guver nament al a, academic a or i co-
mer cial a si poat e dezvolt a pr opr ia int er fa t a (sit ) Web, publicnd-o si
int egr nd-o n spa t iul Wor ld-Wide Web.
1.2 Componente de baz a ale spa ti ului WWW
Spa t iul Wor ld-Wide Web func t ioneaz a n pr act ic a dat or it a
3
:
unei scheme consist ent e de ident icar e a r esur selor, pr in int er me-
diul ident icat or ilor unifor mi de r esur se [Ber ner s-Lee et al., 1998]
(a se vedea sec t iunea 1.2.2);
unui mecanism exibil de t r ansfer de dat e, r epr ezent at de pr ot o-
colul HTTP [Fielding et al., 1997];
unei descr ier i logice a st r uct ur ii document elor hiper t ext , pr in con-
cur sul unor limbaje de adnot ar e bazat e pe met a-limbajele SGML
(St andar d Gener alized Mar kup Language) [Goldfar b, 1990] ne
r efer im aici mai ales la HTML [Ragget t et al., 1999] sau, mai r e-
cent , la XML (Ext ensible Mar kup Language) [Br ay et al., 2004]
4
.
n cont inuar e, vom pr ezent a car act er ist icile esen t iale ale acest or
component e de baz a ale spa t iului WWW (a se vedea si gur a 1.1).
1.2.1 Hi pertextul
1.2.1.1 Deni ti i
Concept ul de hipertext r epr ezint a o manier a par t icular a de or ganizar e
ver sat il a a infor ma t iilor. Ter menul hipertext (t ext non-linear ) ar e o mul-
t it udine de deni t ii, dint r e car e se pot men t iona
5
:
Hiper t ext ul r epr ezint a o for m a nelinear a de document elect r onic.
Hiper t ext ul est e un mod de or ganizar e complex a a infor ma t iilor
n car e dat ele sunt memor at e nt r-o r e t ea (gr af) de nodur i si leg a-
t ur i (a se vedea sec t iunea 1.2.1.2).
3
Pent r u det alii, a se consult a [Ber ner s-Lee, 1999] sau [Bur aga, 2001a].
4
Dat ele mar cat e n XML pot vizualizat e sau t r ansfor mat e n alt e for mat e pr in
ut ilizar ea specica t iei XS L (Extensible S tylesheet Language) [Adler et al., 2001].
5
Pent r u det alii, a se consult a lucr ar ile [Balasubr amanian, 1994], [Bur aga, 2001a],
[Nielsen, 1990], [Louka, 1994] sau [Tr au san-Mat u, 2000].
Fi gura 1.1: Rela t iile dint r e o r esur s a mult imedia, adr esa ei via URI si
r epr ezent ar ea st r uct ur at a a r esur sei (adapt ar e dup a [J acobs, 2003])
Hiper t ext ul r epr ezint a o for m a de comunicar e dint r e om si calcu-
lat or, int er fa t a ind chiar hiper t ext ul.
Document ele hiper t ext se numesc hipermedia n cazul n car e locul
infor ma t iilor t ext est e luat de cele mult imedia.
1.2.1.2 Concepte
Component ele cent r ale ale hiper t ext ului sunt nodurile si leg aturile.
Un nod r epr ezint a un concept unic, avnd n componen t a infor ma t ii
(discr et e or i cont inue) sau pr ogr ame gener nd un anumit con t inut . Un
nod poat e avea asociat un t ip car e nglobeaz a o infor ma t ie semant ic a.
Nodur ile sunt conect at e la alt e nodur i pr in int er mediul leg at ur ilor.
Nodul sur s a al unei leg at ur i poar t a numele de referin t a, iar nodul des-
t ina t ie se nume st e referent. Nodur ile r efer in t a si r efer ent sunt denu-
mit e si ancore.
Leg at ur ile r epr ezint a conexiuni nt r e nodur i (sau concept e) depen-
dent e unul de alt ul, put nd st abilit e n cadr ul aceluia si document
si/sau nt r e document e difer it e, st ocat e n manier a dist r ibuit a, per mi-
t ndu-se ast fel o or ganizar e nelinear a a infor ma t iilor.
Leg at ur ile, v azut e dr ept ar ce ale (di)gr afului hiper t ext , sunt bidi-
rec tionale sau unidirec tionale. Leg at ur ile pot de dou a t ipur i, confor m
nat ur ii r ela t iei dint r e nodur i [Louka, 1994]:
referen tiale non-ier ar hice, ut ile pent r u r ealizar ea r efer in t elor
ncr uci sat e, ind cele car e deosebesc cel mai bine hiper media de
celelalt e for me de st ocar e a infor ma t iei;
organiza tionale (denumit e ier ar hice sau st r uct ur ale) desemnea-
z a r ela t iile p ar int e-copil dint r e nodur i, ind folosit e la or gani-
zar ea nodur ilor n manier a ier ar hic a nt r-o st r uct ur a st r ict a; acest
t ip de leg at ur i est e esen t ial pent r u linear izar ea hiper t ext ului si
per mit e aut or ilor s a ver ice coer en t a st r uct ur ii hiper t ext .
De asemenea, leg at ur ile pot statice (st abilit e a-priori de aut or ul
document ului, la moment ul pr oiect ar ii r e t elei hiper t ext ) sau dinamice
(cr eat e n moment ul par cur ger ii st r uct ur ii hiper t ext , n func t ie de con-
t ext e.g., r est r ic t ii de acces sau de cer in t ele/exper ien t a ut ilizat o-
r ilor ).
1.2.1.3 Documente hi pertext
n t eleger ea unui document hiper t ext si navigar ea pr in acest a depind
de abilit at ea ut ilizat or ului de a pr oiect a si const r ui o r epr ezent ar e men-
t al a coer ent a a st r uct ur ii hiper t ext ului, cr eat or ul acelui document ind
r esponsabil s a asigur e aceast a coer en t a [Tr au san-Mat u, 2000].
Un document hiper t ext consider at coer ent est e const it uit din t r ei
component e, pr ezent at e pe scur t n cont inuar e:
1. partea de con tinut
Nodur ilor si leg at ur ilor le pot asociat e pr opr iet a t i (semant ici),
n veder ea asigur ar ii coer en t ei infor ma t iei. Par t ea de con t inut
st ocheaz a obiect e pur t at oar e de infor ma t ie: nodur i de con t inut
car e memor eaz a efect iv dat e si leg at ur i de con t inut car e
conect eaz a nodur ile de con t inut pe baza unor r ela t ii semant ice,
i.e. folosindu-se diver se ont ologii
6
. Nodur ile de con t inut pot at o-
mice sau pot compuse din alt e nodur i.
Modalit at ea de memor ar e a infor ma t iilor n cadr ul nodur ilor de
t ip con t inut var iaz a de la un sist em hiper t ext la alt ul, n pr ezent
adopt ndu-se met a-limbajul de mar car e XML, pent r u Web pr e-
t ndu-se mai ales din punct ul de veder e al manier ei de pr e-
zent ar e limbajul HTML. Act ualment e, se ut ilizeaz a un num ar
mar e de limbaje bazat e pe XML pent r u mar car ea difer it elor infor-
ma t ii. Pent r u a ofer i doar ct eva exemple
7
, met a-limbajul XML
est e folosit la modelar ea si adnot ar ea de:
pr ezent ar i mult imedia sincr onizat e pr in S MIL (S ynchronized
Multimedia Integration Language) [Ayar s et al., 2001];
gr ac a vect or ial a pent r u Web folosind S VG (S calable Vector
Graphics) [Fer r aiolo et al., 2003];
limbaje de int er ogar e (query languages) pent r u Web (a se
vedea [DeRose, 1998], [Shanmugasundar am et al., 1999],
[Oliboni & Tanca, 2000] sau [Malhot r a et al., 2003]);
document e expr imnd const r uc t ii sint act ice ale unor limbaje
de pr ogr amar e func t ional a [Boley, 2000];
ont ologii, pr in int er mediul limbajului OWL (Web Ontology
Language) [Dean & Schr eiber, 2004].
n cadr ul acest ui cont ext , men t ion am si cer cet ar ile pr opr ii n-
t r epr inse n pr oiect ar ea unor limbaje bazat e pe XML pent r u r e-
pr ezent ar ea sist emelor Lindenmayer (L-systems) [Bur aga, 2000b,
Bur aga et al., 2002b] n veder ea vizualiz ar ii 3D n VRML (Vir-
tual Reality Modeling Language) sau pent r u expr imar ea uxu-
lui infor ma t iilor hiper t ext n cadr ul nt r epr inder ilor vir t uale
e-enterprise [Cioca & Bur aga, 2003a] [Cioca & Bur aga, 2003b]
[Cioca & Bur aga, 2003c].
6
Ont ologiile r epr ezint a specic ar i ale unor concept ualiz ar i [Gr uber, 1993]. A se
vedea si cele discut at e n capit olul 2.
7
A se consult a si [Tr au san-Mat u, 2001], [Oasis] sau [W3C].
2. partea de organizare
Nodur ile si leg at ur ile de st r uct ur a st ocat e n cadr ul acest ei p ar t i
asigur a document ului o coer en t a spor it a deoar ece pr in int er me-
diul lor aut or ul si st r uct ur eaz a r e t eaua hiper t ext din per spect iva
cit it or ului.
Nodur ile de st r uct ur a pot clasicat e n noduri de secven t a
pr in car e aut or ul dene st e o anumit a secven t a de par cur ger e a
con t inut ului hiper t ext ului si noduri de explorare car e ofer a
ut ilizat or ului posibilit a t i de explor ar e complex a, non-secven t ial a
a r e t elei hiper t ext .
Nodur ile de secven t a mpr eun a cu leg at ur ile de secven t a pot ofer i
diver se secven t e (scenar ii) de pr ezent ar e a con t inut ului hiper-
t ext (ca de exemplu c ai de vizit ar e secven t iale, ar bor escent e sau
condi t ionale).
3. partea de prezentare
Aceast a par t e pr eg at e st e vizualizar ea st r uct ur ii si con t inut ului
hiper t ext ului, ofer ind diver se mecanisme de navigar e (a se vedea
si sec t iunea 3.3.2.2 a capit olului 3). Aut or ii pot adopt a difer it e
st ilur i de pr ezent ar e a infor ma t iilor :
textual nu exist a o vizualizar e gr ac a a st r uct ur ii, pr ezen-
t ar ea ind limit at a la a sar ea con t inut ului unuia sau mai
mult or nodur i (ut ilizat or ul nu est e con st ient c a t r aver seaz a
o st r uct ur a hiper t ext );
grac exist a o vizualizar e gr ac a a st r uct ur ii hiper t ext (e.g.,
har t a leg at ur ilor dint r e nodur i, ar bor ele de navigar e et c. a
se vedea modul de vizualizar e a infor ma t iilor g asit e de met a-
mot or ul de c aut ar e Kar t oo [Kar t oo]);
combinat ofer a ambele posibilit a t i de pr ezent ar e.
Document ele hiper t ext sunt st r uct ur at e asemenea r e t elelor (gr afu-
r ilor ), f ar a a se impune r est r ic t ii n ceea ce pr ive st e m ar imea nodur ilor
sau modul de r ealizar e a leg at ur ilor dint r e ele. Pent r u r ealizar ea unei
st r uct ur i hiper t ext valide si facil de par cur s, pot adopt at e diver se
pr incipii de st r uct ur ar e, ca de exemplu met afor a c ar t ii t ip ar it e, st r uc-
t ur a linear a cu salt ur i sau st r uct ur a ier ar hic a [Balasubr amanian, 1994,
Louka, 1994].
De asemenea, t r ebuie men t ionat fapt ul c a din punct de veder e for-
mal, st r uct ur ile hiper t ext pot modelat e folosind t eor ia gr afur ilor.
1.2.2 Locali zarea resurselor Web
1.2.2.1 Identi catori uni formi de resurse
Localizar ea r esur selor Web se r ealizeaz a pr in int er mediul unor identi-
catori uniformi de resurse URI [Ber ner s-Lee et al., 1998].
Est e consider at a resurs a or ice ent it at e avnd ident it at e (ca de exem-
plu: un document elect r onic, o imagine, un ser viciu i.e. ser viciul de
po st a elect r onic a , o colec t ie de alt e r esur se). Sunt consider at e r esur se
si cele car e nu pot accesat e dir ect via Int er net (e.g., in t ele umane,
or ganiza t iile et c.). O r esur s a se poat e men t ine const ant a n t imp, de si
con t inut ul ei ent it a t ile c ar or a le cor espunde se poat e modica.
n veder ea unei or ganiz ar i facile si unit ar e, r esur sele sunt desem-
nat e pr int r-un identicator. Pent r u ca diver se t ipur i de ident icat or i de
r esur se s a poat a ut ilizat e n aceea si manier a, se r ecur ge la folosir ea
unor scheme uniforme de ident icat or i. Acest pr incipiu adopt at asi-
gur a independen t a de mecanismul (pr ot ocolul) folosit pent r u accesar ea
r esur selor, per mi t ndu-se ast fel int er pr et ar ea n mod unifor m a mai
mult or conven t ii sint act ice desemnnd ident icat or i ai unor r esur se
et er ogene. De asemenea, se pot int r oduce noi t ipur i de ident icat or i de
r esur se f ar a a modicat modul de adr esar e a vechilor t ipur i.
A sadar, pent r u ca o r esur s a s a poat a numit a, par t ajat a sau int er-
conect at a cu alt a/alt ele n cadr ul spa t iului WWW, ea t r ebuie s a aib a
at a sat un ident icat or unifor m de r esur se.
Mul t imea URI est e divizat a n:
localizatori uniformi de resurse URL (Uniform Resource Loca-
tor) car e ident ic a r esur sele pr int r-o r epr ezent ar e a mecanismu-
lui de accesar e a lor (e.g., localizar ea unor r esur se pr in int er me-
diul adr esei IP), nu pr in nume sau alt e at r ibut e;
nume uniforme de resurse URN (Uniform Resource Name) car e
per mit r efer ir ea unei r esur se chiar dac a r esur sa a disp ar ut or i
a devenit inaccesibil a, pr in int er mediul unui nume per sist ent si
unic. URN-ul se ut ilizeaz a mai ales pent r u a desemna ent it a t i
(component e, t ipur i de dat e, ser vicii et c.) folosit e de anumit e apli-
ca t ii Web.
1.2.2.2 Si ntaxa URI
Un ident icat or unifor m de r esur se poat e r epr ezent at ca sir de ca-
r act er e apar t innd unui alfabet limit at (compus din lit er ele alfabet ului
lat in, cifr ele si diver se car act er e de punct ua t ie). Un URI poat e include,
de asemenea, o ser ie de caractere rezervate [Ber ner s-Lee et al., 1998].
Un ident icat or gener ic est e compus din ur m at oar ele component e:
schema "://" authority path "?" query
Exist nd mai mult e met ode de a accesa r esur sele, vor disponibile
mai mult e scheme pent r u a le ident ica (i.e. http, mailto, ldap, urn
et c.) a se vedea si [J acobs, 2003].
Component a autoritate (authority) est e denit a de o loca t ie de ser-
ver disponibil la nivelul Int er net ului sau de o secven t a special a de n-
r egist r ar e. Ser ver ul poat e specicat e pr in adr esa IP (de exemplu
193.231.30.225), e pr in adr esa simbolic a (e.g. thor.infoiasi.ro)
via DNS (Domain Name S ystem) [Naik, 1998] , event ual ind ur mat
de un num ar de por t .
Component a cale (path) con t ine dat e menit e a ident ica o r esur s a
localizat a pe ser ver ul desemnat de component a autoritate descr is a mai
sus. Calea poat e con t ine secven t e de segment e de cale separ at e pr in
/, ecar e secven t a put nd include o secven t a de par amet r i.
Ult ima component a est e cea de interogare (query), r epr ezent at a de
un sir de infor ma t ii ce vor int er pr et at e de r esur s a.
Ca exemplu de ident icat or unifor m de r esur se poat e dat a ur m a-
t oar ea adr es a Web, n car e sunt pr ezent e pr imele t r ei component e ale
unui URI:
http://www.infoiasi.ro/~busaco/books.html
Pent r u sint axa complet a (n for ma EBNF [J ucan & Andr ei, 2002]),
r ecomand am consult ar ea lucr ar ilor [Ber ner s-Lee et al., 1998] sau
[Bur aga, 2001a].
Deoar ece major it at ea document elor (r esur selor ) Web sunt st ocat e n
manier a ar bor escent a (ier ar hic a), n locul adr es ar ii absolut e se poat e
folosi o adr esar e r elat iv a. Aceast a per mit e o independen t a par t ial a a
loca t iei si a schemei de acces, ind desemnat a sint act ic pr in int er me-
diul identicatorilor uniformi de resurse relativi.
n plus, un URI poat e avea inclus un identicator de fragment (frag-
ment identier) [Ber ner s-Lee et al., 1998] pent r u a se per mit e ident i-
car ea indir ect a a unei r esur se secundar e pr in int er mediul r efer in t ei
la r esur sa pr imar a si al infor ma t iilor supliment ar e. Mai pr ecis, dac a
ident icat or ul unifor m de r esur se U ident ic a r esur sa R si r epr ezen-
t ar ea r esur sei R est e n for mat ul F, iar confor m specica t iilor for ma-
t ului F se st ie c a ident icat or ii de fr agment ident ic a r esur se secun-
dar e n cadr ul inst an t elor lui F, at unci ident icat or ul pent r u r esur sa
secundar a, ident icat a n int er ior ul unei inst an t e a lui F de un iden-
t icat or de fr agment fid, est e r epr ezent at de U#fid. [J acobs, 2003,
Ber ner s-Lee et al., 1998]
Dr ept exemplu, poat e men t ionat a ur m at oar ea adr es a, suxul ei
desemnnd ident icat or ul de fr agment public:
http://www.infoiasi.ro/~busaco/cv.html#public
Ident icat or ii unifor mi de r esur se ofer a supor t pent r u r ealizar ea de
leg at ur i nt r e diver se nodur i (r esur se) ale spa t iului WWW: cnd r epr e-
zent ar ea unei r esur se r efer a o alt a r esur s a pr in int er mediul unui iden-
t icat or URI, at unci acest a r epr ezint a o leg at ur a v azut a n t er menii
hiper t ext ului nt r e cele dou a r esur se [J acobs, 2003].
Dup a cum am amint it n cadr ul sec t iunii 1.1, accesul la r epr ezent a-
r ea r esur selor se r ealizeaz a pr in int er mediul unui pr ot ocol de comuni-
ca t ie, n cazul Web-ului ut ilizndu-se pr ot ocolul HTTP.
8
8
Pent r u det alii, se pot consult a lucr ar ile [Fielding et al., 1997], [Bur aga, 2001a],
[Bur aga et al., 2002a] sau [Naik, 1998].
1.3 Evolu ti a spa ti ului WWW
n pr ezent , Web-ul a devenit f ar a ndoial a univer sul infor ma t iilor ac-
cesibile n r e t ea, confor m deni t iei ant icipat ive dat a de cr eat or ul aces-
t uia, Tim Ber ner s-Lee [Ber ner s-Lee, 1989]. Spa t iul WWW s-a achit at
de aceast a pr omisiune nt r-o manier a spect aculoas a, din dou a mot ive.
Pr imul dint r e ele est e r epr ezent at de exibilit at ea si independen t a fa t a
de con t inut a pr ot ocolului HTTP car e se poat e adapt a pent r u a t r ans-
fer a or ice for mat de document si, n plus, de exist en t a ident icat or ilor
univer sali de r esur se (URI) capabili de a r epr ezent a leg at ur i c at r e or ice
for mat de document . Un al doilea mot iv est e fapt ul c a selec t ia nat ur al a
par e s a favor izat ct eva for mat e car e au fost dezvolt at e pent r u Web
n mod explicit . n peisajul de o pr olic a var iet at e a sintaxei, stilului,
structurii si semanticii document elor Web, obser v am adopt ar ea pr efe-
r en t ial a a limbajelor SGML, HTML, CSS si XML. Fiecar e dint r e aces-
t ea aduce o st r at egie evolu t ionar a lent a, favor iznd cod ar ile declar a-
t ive fa t a de for mat ele binar e (de cele mai mult e or i pr opr iet ar e), st ilu-
r ile de a sar e separ abile de con t inut ul pr opr iu-zis fa t a de for mat ar ea
dir ect a, mar car ea declar at iv a fa t a de cea pr ocedur al a si semant ica bine
denit a fa t a de compor t ament ul oper a t ional.
Evolu t ia Web-ului [Ber ner s-Lee, 1999, Ber ner s-Lee, 2002] se poat e
r emar ca mai ales n ur m at oar ele dir ec t ii:
evolu tia sintaxei spre formate declarative;
evolu tia stilului (prezent arii): de la formatare la foi de stiluri;
evolu tia structurii;
evolu tia semanticii;
evolu tia elementelor programabile.
Fiecar e dint r e acest ea vor det aliat e n cont inuar e, ur mnd liniile
pr ezent at e n [Bur aga, 2002a] si [Alboaie & Bur aga, 2002].
1.3.1 Evolu ti a si ntaxei spre formate declarati ve
Pr imul compr omis se face n pr ivin t a opt ar ii nt r e limbajul ma sin a (bi-
nar ) si limbajul nat ur al (t ext ual). La o pr im a veder e, codicar ea speci-
c a ma sinii par e mai pu t in cost isit oar e dat or it a fapt ului c a ea r eect a
dir ect dat ele n memor ie. Tot u si, t r ansfor mar ea dat elor n for mat bi-
nar poat e pr ea fr agil a pent r u a folosit a pe plat for me et er ogene (de
exemplu, r epr ezent ar ea numer elor ) si n ver siuni de soft war e mult i-
ple. Codicar ea binar a poat e, de asemenea, necesit a mai mult spa t iu
si t imp pent r u mpachet ar e si despachet ar e. Fi sier ele t ext pot la fel
de ecient e, n plus for mat ele t ext uale (chiar si cele n for me par t ial
lizibile) sunt mai u sor de edit at , cor ect at si ext ins.
Al doilea compr omis est e legat de amalgamul dint r e for mat ele de-
clar at ive si cele pr ocedur ale. Poat e mai u sor de elabor at un analizor
pent r u un pr ogr am car e calculeaz a num ar ul dect de t r ansmis un
miliar d de cifr e ale sale. Limbajul T
E
X [Knut h, 1984], bazat pe mar-
caje, est e un exemplu edicat or pr ivind put er ea ofer it a de for mat ele
pr ocedur ale pent r u conceper ea si pr ocesar ea document elor, fa t a de edi-
t oar ele de t ext e folosind for mat e binar e pr opr iet ar e (e.g., Wor d).
n ne, exist a un compr omis nt r e for mat ele specice si cele gene-
r ice. n m asur a n car e r efolosir ea infor ma t iei est e o pr eocupar e ma-
jor a, o impor t an t a chiar mai mar e dect aceast a o ar e pr omovar ea unei
familii de gr amat ici nr udit e. Put er ea met a-limbajelor SGML si XML
est e r eect at a de exibilit at ea n gest ionar ea document elor de t oat e
t ipur ile, de la manuale si comunicat e de pr es a pn a la cont r act e legale
si specica t ii de pr oiect e, si de posibilit at ea de r eut ilizar e a acest or a
n veder ea pr oducer ii de c ar t i, r apoar t e si edi t ii elect r onice (pent r u
CD-ROM, Web, dispozit ive mobile et c.) por nind de la acela si (acelea si)
sier (e) sur s a, folosind mar caje declar at ive similar e.
Exist a o t ensiune fundament al a nt r e per for man t a, cost ul si ca-
pacit at ea de ut ilizar e a st r at egiilor de codicar e u sor lizibile de c at r e
ma sin a si, r espect iv, de c at r e om. Abor dar ea XML g ase st e un echili-
br u r ezonabil nt r e cele dou a. Facila lizibilit at e pent r u om implic a r o-
bust e t e, iar descifr ar ea r apid a de c at r e ma sin a implic a validit at e; am-
bele calit a t i adaug a valoar e infor ma t iei si facilit eaz a evolu t ia docu-
ment elor n t imp.
1.3.2 Evolu ti a sti lului (prezent ari i ): de la formatare
la foi de sti luri
De cnd au ap ar ut document ele, exist a aut or i si pr oiect an t i car e si-
au concent r at efor t ul de per fec t ionar e t ehnic a si st ilist ic a pent r u e-
car e at inger e de peni t a, ecar e fr agment de cor p de lit er a, ecar e ima-
gine plasat a. n m asur a n car e st ilul gener ic al unei pr ezent ar i poat e
capt at n veder ea r eut iliz ar ii ult er ioar e, cu at t mai mult a valoar e
cap at a design-ul si document ul n sine. Ist or ia evolu t iei for mat elor de
document e pent r u Web favor izeaz a for mat ar ea ext er n a n det r imen-
t ul dir ect ivelor ncapsulat e t ocmai cu scopul ca infor ma t ia s a poat a
r epr ezent at a independent de st il si vicever sa.
Pe par cur sul ist or iei pr oces ar ii comput er izat e a dat elor, au exist at
numer oase abor d ar i ale r epr ezent ar ilor or ient at e spr e for mat ar i in-
t er ne, de la comenzile troff sau groff din mediile UNIX pn a la
dir ect ivele for mat ului RTF (Rich Text Format), si la mar cajele pen-
t r u font ur i din HTML (a se vedea, de exemplu, mar cat or ul <font>).
Apr oape inevit abil, acest ea au fost complet at e cu scur t at ur i de for-
mat ar e r eut ilizabile: pachet e de macr o-ur i, r igle si par amet r i pent r u
a sar ea n navigat or et c. Cl adit e pe aceast a exper ien t a, for mat ele ac-
t uale de document e Web HTML si XML per mit ca for mat ar ea da-
t elor s a poat a r ealizat a ext er n, pr in foi de st ilur i. Foile de st ilur i n
cascad a CS S (Cascading S tyle S heets) [Bos et al., 1998] mer g mai
depar t e si per mit compuner ea unor st ilur i separ at e, cum ar pr opr ie-
t a t ile de culoar e si font , set ur ile de car act er e, gr aca si pr ezent ar ea.
Mai mult , cont r olul for mat ar ii est e divizat nt r e aut or si cit it or, acest a
din ur m a put ndu- si int er pune pr opr ia sa nl an t uir e de foi de st ilur i,
deci cont r ibuind la mbun at a t ir ea pr ezent ar ii dat elor, n func t ie de do-
r in t ele sale individuale [Bur aga, 2001a, Bur aga, 2002a].
St ilur ile nu sunt limit at e la domeniul vizual ele pot cont r ola r e-
dar ea con t inut ului pent r u monit oar e, hr t ie, audio, medii Br aille, t er-
minale mobile si mult e alt ele. Acest lucr u est e pr e t ios ndeosebi dac a
se dor e st e adapt ar ea pr ezent ar ii document ului pent r u ut ilizat or ii cu
handicapur i zice, dislexie sau pent r u analfabe t i ca si n cazul a di-
ver se pr iva t iuni de cir cumst an t a (ut ilizat or i car e vor besc la t elefon sau
lucr eaz a nt r-un mediu zgomot os). Fluxur ile audio pot t r anscr ise pe
Web ca t ext pent r u per soanele cu decien t e de auz; navigat oar ele audio
(pr ecum Web Galaxy, Vox Por t al sau WIRE) ofer a facilit at ea de a cit i
paginile Web pent r u ut ilizat or ii car e nu le pot par cur ge n mod dir ect ,
n confor mit at e cu foile de st ilur i aur ale.
Cu t oat e c a t ehnologia Web act ual a supor t a at t for mat ar ea in-
t er n a, ct si pe cea pr in int er mediul foilor de st ilur i, sist emele pent r u
gest ionar ea unor cant it a t i mar i de infor ma t ie de t ip hiper t ext nece-
sit a de cele mai mult e or i for mat ar e ext er n a pent r u ca infor ma t ia s a
r amn a u sor navigabil a si facil de pr elucr at . Se r ecomand a, a sadar,
separ ar ea dat elor de modul lor de pr ezent ar e [Bur aga, 2002a].
1.3.3 Evolu ti a structuri i
S a consider am ur m at or ul exemplu:
Exemplul 1 n act ivit at ea de document ar e, un cer cet at or r ealizeaz a o
list a de r efer in t e bibliogr ace cupr inznd infor ma t ii despr e publica t iile
(elect r onice sau nu) r eg asit e. St r uct ur a ec ar ui ar t icol st iin t ic include
un t it lu, numele aut or ului, cor pul ar t icolului si subsolul.
Diver sele for mat e punnd la dispozi t ie st r uct ur i concur ent e (e.g.,
SGML) de document e ncear c a s a sur pr ind a aceast a st r uct ur a n ca-
dr ul r epr ezent ar ii lor. Unele descr iu buc a t i din document n t er meni
lega t i de prezentarea dat elor : pr opr iet a t i pr ecum italic, indentat, st a-
bilir ea unui anumit cor p de lit er a (font ) si a sa mai depar t e. La cealalt a
ext r em a, alt e for mat e folosesc t er meni declarativi: t it lu, adr es a, int r ar e
de la t ast at ur a et c. Mult e alt e for mat e se a a undeva nt r e acest e dou a
ext r eme, pr ecum mar cajele XHTML [Pember t on et al., 2002] <em> si
<font>, n compar a t ie cu <address> sau <abbr>.
Alt t ip de st r uct ur i declar at ive pent r u aplica t iile SGML si XML
sunt deni t iile de t ipur i de document e DTD (Document Type De-
nition)
9
car e impun document elor valide s a includ a mai mult e ele-
ment e (mar caje) nt r-o or dine pr ecizat a (de exemplu, ecar e apar i t ie
9
Regulile sint act ice de specicar e a deni t iilor de t ipur i de docu-
ment e [Goldfar b, 1990, Br ay et al., 2004] ur meaz a t eor ia limbajelor for male (a
se vedea [J ucan, 1999]).
a element ului <oras> t r ebuie s a e pr ecedat a de mar cajul <adresa>
si ur mat a de <cod_postal>). Act ualment e, declar a t iile DTD t ind a
nlocuit e de schemele XML [Fallside, 2001].
Luar ea unei decizii nale de-a lungul acest ei axe aduce dup a sine
compr omisur i nt r e pr ecizie si compr ehensibilit at e: semant icile or ien-
t at e spr e pr ezent ar e, mai lejer e, sunt n mod univer sal mai bine n t e-
lese dect cele declar at ive. Mar cajul <address> a devenit par t e din
r eper t or iul HTML, ns a <abstract> (desemnnd mar car ea r ezuma-
t ului unei lucr ar i st iin t ice) nu. Mar car ea declar at iv a, indicnd n mod
clar r olul diver selor p ar t i de document , ar e avant ajul de a put ea r e-
folosit a mai t r ziu. De exemplu, mot oar ele de c aut ar e (ca de exemplu,
Google [Google]) pot at r ibui nt r-un mod mai semnicat iv ponder i t er-
menilor dint r-un r ezumat sau pot ext r age aut omat numele r epor t er ilor
dint r-un set de t aiet ur i din ziar e folosind un inst r ument de capt ar e a
infor ma t iei.
Vom opt a pent r u descr ier ea st r uct ur ii unui document dup a func t ia
sa mai degr ab a dect dup a for m a. Aceast a conduce la asigur ar ea unui
supor t pent r u un set ext ensibil de mar caje, ceea ce HTML si CSS nu
pot ofer i. Evolu t ia cent r alizat a a HTML mpiedic a nt ocmir ea unei list e
exhaust ive de mar caje r aspunznd t ut ur or idiomur ilor dor it e de pot en-
t ialii aut or i de pagini Web. Un mar caj nou ar e n mod pot en t ial o sin-
t ax a ambigu a, o semant ic a ambigu a si o pr ezent ar e ambigu a (mai ales
f ar a ad augir i de foi de st il).
Comunit a t ile de int er ese de pe Web au nevoie s a- si publice pr opr iile
deni t ii u sor, pr oces facilit at de folosir ea met a-limbajului XML. Acest e
noi deni t ii pot chiar s a mear g a mai depar t e de specicar ea r olului
ec ar ui mar caj, pent r u a include int er pr et ar i si compor t ament e, i.e.
pent r u a supor t a noi semantici. De alt fel, navigat oar ele Web act uale
ofer a un t ot mai bun supor t pent r u document ele XML.
1.3.4 Evolu ti a semanti ci i
Test ul supr em pent r u ca un for mat de document s a supr avie t uiasc a
pe Web est e m asur a n car e con t inut ul s au supor t a diver sele t ipur i de
ut iliz ar i. Document ele exist a ca ar t efact e ale unor pr ocese mai lar gi,
pr ecum achizi t ionar ea, r apor t ar ea sau dezvolt ar ea soft war e-ului, iar
acest e ut iliz ar i at a seaz a componente semantice difer it elor p ar t i ale do-
cument ului.
Supor t ul pent r u semant ic a al unui anumit for mat se r efer a nce-
pnd de la compor t ament ul opera tional codicat hard n pr ocesele car e
manipuleaz a con t inut ul si ajungnd pn a la a bine denit, adic a a da
deni t ii lar g disponibile si document at e ale con t inut ului.
S a consider am un sier t ext const nd dint r-o list a cu ac t iuni pla-
nicat e pent r u per ioada de t imp imediat ur m at oar e. Acest sier poat e
folosit dr ept mini-agend a de act ivit a t i descr ise n limbaj nat ur al de
c at r e un ut ilizat or. O ver siune HTML cupr inznd t er mene-limit a pen-
t r u ecar e act ivit at e ar put ea analizat a de un pr ogr am car e pr oce-
seaz a con t inut ul si aler t eaz a ut ilizat or ul (event ual via un mesaj pe
t elefonul mobil) n pr eajma acest or t er mene. Mai mult , o a t r eia va-
r iant a a acest ui sier, n for mat XML, ar put ea declar a o clas a de docu-
ment e car e s a deneasc a n mod explicit un mar cat or <agenda> pen-
t r u dat ele dor it e. Doar ult imul dint r e for mat e poat e pr et inde c a ar e o
semant ic a bine denit a, legat a de document ul nsu si pr in int er mediul
or ic ar ei aplica t ii separ at e. Aceast a semant ic a poat e ncapsulat a n
int er ior ul alt or document e XML si int er schimbat a cu alt e comunit a t i
de ut ilizat or i, p ast r ndu- si t ot u si neambiguit at ea.
Limbajul XML supor t a ecient ont ologii par t iale
10
pr in int er mediul
deni t iilor t ipur ilor de document e (DTD) sau al schemelor car e pot
compuse n mod dinamic si r efer it e pr in ident icat or i unifor mi de
r esur se, n acest fel descent r aliznd, si pr in ur mar e acceler nd ciclul
public ar ii si adopt ar ii noilor for mat e de document e.
n mod fundament al, ont ologiile r epr ezent nd specic ar i ale unor
concept ualiz ar i, confor m [Gr uber, 1993] nt r uchipeaz a pr incipiul pe-
r en car e ar m a fapt ul c a sist emele aut or epr ezent at ive sau aut odescr ip-
t ive r educ cost ul unui ar t icol. Pr in st abilir ea unei adr ese Web (dat a
sint act ic pr int r-un URI a se vedea sec t iunea 1.2.2) pent r u un fr ag-
ment de cuno st in t e con t innd pr ogr ame si/sau infor ma t ii, si apoi pr in
partajarea acelei adr ese cu al t ii, aut or ii pun n pr act ic a pr ocesul demo-
cr at ic ur m at or : or ice per soan a apar t innd comunit a t ii Web poat e ar at a
10
A se vedea, pent r u det alii, lucr ar ile [Davies et al., 2003], [Tr au san-Mat u, 2000]
sau [Tr au san-Mat u, 2001].
c a anumit e infor ma t ii sunt int er esant e (bune) pr in cr ear ea unei leg a-
t ur i c at r e r esur sa al c ar ei con t inut include r espect ivele infor ma t ii, pen-
t r u o event ual a ut ilizar e ult er ioar a. Ut ilizat or ii nu copiaz a document ul
ini t ial, event ual oper nd mici modic ar i, pent r u c a ar pr ea cost isit or ;
cel mai ieft in mod de a accesa si pr opaga ideile con t inut e de r espect ivul
document est e pr in int er mediul adr esei Web, r ealizndu-se o leg at ur a
hiper t ext c at r e acel fr agment de infor ma t ie. Aceast a aliment eaz a ci-
clul selec t iei nat ur ale n r epr ezent ar ea cuno st in t elor : ut ilizar ea det er-
min a comunit at ea, car e r aneaz a la r ndul ei, per manent , ont ologia
comun a.
Exemplul 2 Un alt exemplu, r elat iv mai complex, est e ur m at or ul. S a
pr esupunem c a n t imp ce par cur ge aceast a lucr ar e cit it or ul nt lne st e
ur m at oar ea r efer in t a bibliogr ac a, scr is a ast fel:
A Model for Accessing Resour ces of t he Dist r ibut ed File
Syst ems, Sabin Bur aga, Lecture Notes in Computer S cience
LNCS 2326, Spr inger-Ver lag: 224230 (2002)
Folosindu- si int ui t ia, cit it or ul ar put ea st abili n t elesul acest ei r efe-
r in t e, pe cnd un analizor digit al e posibil s a nu e capabil s a o fac a.
Mai mult , din cauza diver selor conven t ii de publicar e, alt edit or ar
put ea for mat a r efer in t a n manier a ur m at oar e:
S. Bur aga, A Model for Accessing Resour ces of t he Dist r ibut ed
File Syst ems, Lecture Notes in Computer S cience LNCS
2326, Spr inger-Ver lag, 2002, pp. 224230.
Pn a si difer en t ele minor e de punct ua t ie si de not a t ie pot ncur ca
un pr ogr am de calculat or car e ncear c a s a analizeze r efer in t a; dr ept
r ezult at , aut omat izar ea conver siilor nt r e diver sele for mat e r epr ezen-
t nd acela si t ip de cuno st in t e est e t ent ant a. Ut ilizar ea unei sint axe
fr agile, avnd doar o sint ax a de for mat ar e si una oper a t ional a, de si
ar e dest ul a semnica t ie pent r u un ut ilizat or uman, fur nizeaz a pu t ine
infor ma t ii pent r u ma sin a.
Pr in r efor mat ar ea r efer in t ei ut iliznd mar car ea pr ezent a t ional a a
limbajului XHTML [Pember t on et al., 2002], r efer in t a devine mai acce-
sibil a, cu t oat e c a r egulile r eale, t acit e (cuvint ele scr ise cur siv r epr e-
zint a publica t ia) sunt invizibile:
<p>"A Model for Accessing Resources of
the Distributed File System", Sabin Buraga,
<i>Lecture Notes in Computer Science</i> --
LNCS <b>2326</b>, Springer-Verlag: 224--230 (2002)</p>
De si const r uc t iile XHTML per mit aut or ului o oar ecar e pr ecizar e a
st r uct ur ii, impun n acela si t imp at t aut or ului, ct si cit it or ului s a
cad a de acor d asupr a semant icii at r ibut elor, a valor ilor si a modului
lor de mar car e. Aceast a st r uct ur a (ambigu a) bazat a pe element ele de
pr ezent ar e a dat elor per mit e aut or ului si cit it or ului s a scoat a n evi-
den t a ceea ce est e impor t ant , dar r epr ezint a doar un st adiu incipient
pe dr umul c at r e o mar car e st r uct ur al a mai semnicat iv a.
Pr in r efor mat ar ea r efer in t ei ut iliznd mar car ea st r uct ur al a (dest ul
de pr ecar a si ea) a limbajului XHTML, r egulile r eale de int er pr et ar e
devin ceva mai clar e (car act er ele incluse nt r-un element <cite> r e-
pr ezint a un t it lu de r efer in t a si con t inut ul element ului <h3> r efer a
numele unei publica t ii):
<cite>A Model for Accessing Resources of
the Distributed File Systems</cite>
<h3>Lecture Notes in Computer Science</h3>
<h4>Sabin Buraga</h4>
<ul>
<li>LNCS 2326</li>
<li>2002</li>
<li>224--230</li>
</ul>
Ut ilizar ea st r uct ur ii de mai sus n r efer in t ele bibliogr ace poat e
mbun at a t i si modul de for mat ar e a infor ma t iilor. Put em amint i aici
si pe unul dint r e mecanismele pr ecur soar e, r epr ezent at de sist emul
BibT
E
X [Knut h, 1984, Goossens et al., 1994].
Mer gem mai depar t e pr in r efor mat ar ea r efer in t elor bibliogr ace
ut iliznd un document XML par t icular izat pent r u ast fel de r efer in t e.
Ast fel, r egulile r eale de int er pr et ar e devin pr ecise (mai ales dac a ut i-
liz am spa t ii de nume XML [Br ay et al., 1999]):
<bibliografie>
<titlu>A Model for Accessing Resources of
the Distributed File Systems</titlu>
<publicatie numar="2326" abreviere="LNCS">
Lectures Notes in Computer Science
</publicatie>
<autor>
<prenume>Sabin</prenume>
<nume>Buraga</nume>
</autor>
<an>2002</an>
<pagini prima="224" ultima="230" />
</bibliografie>
Document ul din acest exemplu est e bine for mat at chiar n lipsa unei
deni t ii DTD sau a unei scheme XML. Cit it or ul uman poat e n t elege
semant ica, iar ma sinile pot manevr a infor ma t iile mar cat e n XML (de
exemplu, se pot a sa t oat e publica t iile pr in par cur ger ea mar cajelor si
select ar ea car act er elor aat e n int er ior ul ec ar ei inst an t e a elemen-
t ului <publicatie>).
Acest t ip de mar car e per mit e modelului infor ma t ional s a e mai
descr ipt iv, ast fel nct o ma sin a s a poat a analiza lucr ur ile pe car e o co-
munit at e uman a le n t elege de la sine. Pr oblemele sint act ice pr ecum
codicar ea car act er elor si punct ua t ia sunt denit e ut iliznd adnot ar i
st r uct ur at e; manipular ea document elor de exemplu r est r uct ur ar ea si
lt r ar ea pot aut omat izat e, iar ecar e component a a unui document
poat e ident icat a n mod pr ecis [Bur aga, 2001a].
Put em cont inua r anar ea mar c ar ii dat elor, st abilind un spa t iu de
nume pent r u mar cajele denind r efer in t e bibliogr ace (n veder ea evi-
t ar ii ambiguit a t ilor ), plus at a snd met adat e r ecur gnd event ual la
aser t iuni RDF (a se vedea si capit olul 2) ec ar ei infor ma t ii (de exem-
plu, specicnd fapt ul c a Sabin Bur aga est e aut or ul acelui ar t icol si
t r aduc at or ul ar t icolului nt r-o alt a limb a, iar dr ept ur ile de pr opr iet at e
int elect ual a asupr a publica t iei sunt de t inut e de alt cineva et c.):
<rdf:Description
rdf:about="http://www.springer.de/LNCS2326/224-230.pdf">
<bib:titlu>A Model for Accessing Resources of
the Distributed File Systems</bib:titlu>
<bib:autor>
<rdf:Description
rdf:about="mailto:busaco@infoiasi.ro">
<bib:prenume>Sabin</bib:prenume>
<bib:nume>Buraga</bib:nume>
</rdf:Description>
</bib:autor>
</rdf:Description>
Confor m [Ber ner s-Lee et al., 2001, Davies et al., 2003], acest t ip de
mar car e face posibil a reprezentarea cuno stin telor pent r u:
descoper ir ea r esur selor pr in fur nizar ea unor indicii ut ile mot oa-
r elor de c aut ar e;
cat alogar ea comput er izat a a con t inut ului si r ela t iilor sale cu alt e
dat e, n veder ea const it uir ii bibliot ecilor digit ale;
evaluar ea con t inut ului pent r u agr egar e si lt r ar e;
codicar ea, par t ajar ea si schimbul de cuno st in t e, nt r-o manier a
int eligent a.
Met a-limbajul XML r epr ezint a pr incipala sper an t a si t ot odat a com-
ponent a de baz a pent r u Web-ul semantic [Ber ner s-Lee et al., 2001]
obiect ul st udiului de fa t a. Pr in int er mediul unor mecanisme de de-
scr ier e n XML a r esur selor si r ela t iilor dint r e acest ea, se va ofer i ca-
dr ul necesar pent r u int er oper abilit at ea nt r e diver se aplica t ii car e r ea-
lizeaz a schimbur i int eligent e de infor ma t ii.
Confor m cr eat or ului spa t iului WWW, Tim Ber ner s-Lee, Web-ul se-
mant ic r epr ezint a o pnz a consist ent a si logic a a t ut ur or r esur selor de
pe Web, accent ul punndu-se pe int er pr et ar ea dat elor de c at r e ma sin a
si nu pe r epr ezent ar ea lor (a se vedea capit olul 2).
1.3.5 Evolu ti a elementelor programabi le
Evolu t ia c at r e for mat ele declar at ive (vezi t abelul 1.1)
11
poat e const a-
t at a nu numai n domeniul document elor, ci si n t endin t ele comunit a t ii
pr ogr amat or ilor. Acelea si for t e par s a ac t ioneze si n dezvolt ar ea suc-
cesiv a a limbajelor de pr ogr amar e de t ipul mai mult declar at iv si mai
pu t in oper a t ional: de exemplu, de la cod-ma sin a evolu t ia a condus la
limbajul de asamblar e, apoi spr e Pascal, C, C++, Per l, J ava, Pyt hon,
Pike si C#.
De asemenea, Web-ul pr in evolu t ia cont inu a a limbajelor bazat e
pe XML poat e consider at un ver it abil sistem hipermedia distribuit
ut iliznd ca infr ast r uct ur a Int er net ul. Pr in popular ea acest ei infr a-
st r uct ur i cu set ur i de component e or ient at e-obiect si g asir ea de mo-
dalit a t i (semant ice) de int egr ar e a acest or a, Web-ul poat e v azut ca
un mediu et er ogen pent r u dezvolt ar ea si exploat ar ea de sist eme obiec-
t uale dist r ibuit e menit e a manipula component e mult imedia [WOI].
Ini t ial, spa t iul WWW er a compus din pagini (document e) st at ice (in-
cluznd t ext si imagini, apoi element e mult imedia), int er conect at e pr in
int er mediul leg at ur ilor hiper t ext (a se vedea sec t iunea 1.2.1). Apli-
ca t ii de t ip client (pr ecum navigat oar e Web) er au folosit e pent r u acce-
sar ea via adr ese (URI) a r epr ezent ar ii acest or r esur se, st ocat e pe
ser ver e Web. Pr ogr ame supliment ar e (plug-in-ur i), incluse n naviga-
t oar ele Web, er au menit e s a r edea t ipur i de con t inut ur i mult imedia
nest andar dizat e, ca sier e Wor d, Post Scr ipt , PDF (Portable Document
Format), Flash et c. Pent r u a ofer i con t inut dinamic ut ilizat or ilor, sunt
adopt at e diver se modalit a t i pr ogr amat ice
12
, r epr ezent at e pe par t ea ser-
ver de pr ogr ame CGI (Common Gateway Interface), ser ver e de apli-
ca t ii pr ecum PHP (PHP: Hypertext Preprocessor) sau J S P (Java S erver
Pages), iar pe par t ea client de pr ogr ame J avaScr ipt sau applet -ur i J ava.
De r emar cat fapt ul c a o ser ie de element e pr ogr amabile func t ioneaz a
dr ept component e middleware [Bakken, 2001] (o ar hit ect ur a 3-tier, n
fapt ), r epr ezent nd int er fe t e pent r u accesar ea unor ser vicii la dist an t a
11
Se pot consult a, de asemenea, si [Naik, 1998], [Knut h, 1984],
[Goossens et al., 1994], [Lampor t , 1994], [Bur aga, 2001a] sau [W3C].
12
A se vedea lucr ar ile [Bur aga, 2001a], [Bur aga et al., 2002a], [Bur aga, 2003a],
[Tanas a et al., 2003] si [Tr au san-Mat u, 2001].
(e.g., sist eme r ela t ionale de baze de dat e).
Modelul client /ser ver pe car e se bazeaz a Web-ul nu ofer a supor t
sucient pent r u dezvolt ar ea unor aplica t ii dist r ibuit e pe scar a lar g a,
lipsind o ser ie de facilit a t i pr ecum scalabilit at ea, ser viciile de baz a (i.e.
ser vicii de nume, ser vicii de r eg asir e a r esur selor et c.) sau secur it at ea.
Pr ogr amele CGI nu sunt scalabile deoar ece ecar e inst an t a a acest or a
necesit a un pr oces separ at , execut at pe ser ver ul Web pent r u a pr ocesa
cer er ile solicit at e de un client par t icular. Ser viciile sunt limit at e dese-
or i la accesar ea unuia sau mai mult or sist eme de gest iune a bazelor de
dat e, uzual t r anzac t iile efect undu-se necr ipt at . Aceea si sit ua t ie per-
sist a chiar si n cazul unor solu t ii r ecent e, or ient at e-obiect , bazat e pe
infr ast r uct ur i pr ecum CORBA/IIOP [OMG] sau OLE/DCOM [MSDN]
or i pe medii de pr ogr amar e J ava [J ava].
Cont inua dezvolt ar e a unor met odologii si inst r ument e obiect uale
or ient at e spr e Web pr ezint a ur m at oar ele avant aje pr incipale, confor m
cu [Tanenbaum, 2001, Tanenbaum, 2003, Alboaie & Bur aga, 2002]:
ext ensibilit at ea;
int er oper abilit at ea pe diver se plat for me;
analiza, pr oiect ar ea si dezvolt ar ea de component e pr ogr amabile;
r eut ilizar ea component elor soft war e;
ofer ir ea de ser vicii dist r ibuit e (ca de exemplu, ser vicii pr ivind nu-
mir ea, t r anspar en t a, r eplicar ea, r eg asir ea et c.);
mai buna ut ilizar e a r esur selor de sist em.
n st r ns a leg at ur a cu familia de limbaje XML si cu met odologiile
obiect uale, unul dint r e pa sii impor t an t i ai evolu t iei spa t iului WWW l
r epr ezint a serviciile Web bazat e pe XML. Ser viciile Web [Gor man, 2001,
Vasudevan, 2001] per mit ca element e pr ogr amabile s a e plasat e pe
sit ur ile Web, al t i pr ogr amat or i put nd accesa func t ionalit a t ile aces-
t or pr ogr ame, n manier a dist r ibuit a si dir ect a, pent r u or ice num ar
pot en t ial de sist eme independent e, pr in folosir ea unor st andar de pr e-
cum XML si HTTP. Aceast a va conduce la adopt ar ea unei alt e viziuni
pr ivind pr ogr amar ea Web si la const r uir ea unei infr ast r uct ur i com-
plexe pe baza c ar eia s a se dezvolt e diver se aplica t ii specice, pr ecum
ser vicii Web semant ice [Davies et al., 2003] si agen t i [Br adshow, 1997,
Wooldr idge & Ciancar ini, 2000] confor m celor det aliat e n capit olul 4.
O alt a dir ec t ie n cont inu a dezvolt ar e est e Gr id-ul, colec t ie et er o-
gen a de infor ma t ii si aplica t ii dist r ibuit e (e.g., baze de dat e, bibliot eci
digit ale, inst r ument e, ser vicii de cont r ol al uxului de dat e et c.), consi-
der at a dr ept r esur s a unic a, pr ocesar ea dat elor decur gnd independent
de plat for m a [Buyya, 2002, Fost er & Kesselan, 1999]. Congur a t iile
r ealizat e de component ele unui Gr id sunt dinamice, r ealizat e ad-hoc,
n func t ie de necesit a t i sau at unci cnd sunt disponibile n Int er net .
1.4 Concluzi i
Consor t iul Web [W3C] for t a mot r ice din spat ele met a-limbajului XML
consider a c a misiunea sa est e aceea de a dir ija evolu tia spa t iului
Wor ld-Wide Web.
De si a mp ar t a sit mai mult e idei comune Int er net ului [ISOC] ca
soft war e-ul gr at uit se r aspnde st e mai r epede, pr ot ocoalele pr oast e
imit a; pr ot ocoalele bune fur a si sist emele ASCII pr olifer eaz a mai r a-
pid dect cele binar e Web-ul a impus o st r at egie inovat oar e:
aut odescr ier ea. S pa tiul WWW poate construit peste el nsu si.
n esen t a, apar i t ia met a-limbajului XML n spect r ul for mat elor de
dat e pent r u Web pune cap at disput ei legat e de modalit a t ile de st r uc-
t ur ar e a document elor n veder ea r ealiz ar ii viziunii or iginar e a cr ea-
t or ilor Web-ului [Ber ner s-Lee, 1999]. La or a act ual a, XML r epr ezint a
unica modalit at e exist ent a pent r u adnot ar ea complex a a dat elor si pen-
t r u ofer ir ea unui supor t independent de plat for ma har dwar e/soft war e,
deschis, n veder ea r ealiz ar ii de aplica t ii Web de manipular e a r esur se-
lor mult imedia.
For mat de
document
Sint ax a St il St r uct ur a Semant ic a
ASN.1 Binar a Tip-
lungime-
valoar e
Dependent a
de apli-
ca t ie
Text ASCII,
Unicode,. . .
Linii Limbaj
nat ur al
troff Text lizibil Dir ect ive
int er ne
Sec t iuni,
pagini
Compuner e
T
E
X Pr ogr am
lizibil
L
A
T
E
X Sec t iuni,
pagini
Compuner e
Post Scr ipt Limbaj
de comenzi
Pagini Desenar e
Rich Text
For mat
Text opac Dir ect ive
ext ensibile
Car act er e,
par agr afe
For mat ar e
HTML
Text lizibil Dir ect ive
imbr icat e
Pr ezent a-
t ional a
St r uct ur a
HTML
Text lizibil CSS Declar at iv a Fix a
(<address>)
XML Text lizibil CSS, XSL Declar at iv a Ext ensibil a
RDF Text XML Declar at iv a Scheme
met adat e,
descr ier i
semant ice
Tabela 1.1: Compar a t ie nt r e diver se for mat e de document e n evolu t ia spa-
t iului Wor ld-Wide Web ([Bur aga, 2002a])
C a p itolul 2
We b - ul se m a ntic
Capit olul de fa t a pr ezint a Web-ul semant ic si ar hi-
t ect ur a sa concept ual a, insist nd asupr a specic ar ii
met adat elor si ont ologiilor pr in int er mediul limbajelor
RDF, OIL, DAML+OIL si OWL.
2.1 Prezentare general a
2.1.1 Preambul
N cadr ul acest ui capit ol, vom face o t r ecer e n r evist a a pr incipalelor

aspect e r efer it oar e la Web-ul semant ic, insist nd asupr a modalit a-
t ilor de expr imar e at t a r ela t iilor st abilit e nt r e r esur sele disponibile
pe Web, ct si a met adat elor pr ivit oar e la acest e r esur se.
Ast fel, ne vom concent r a asupr a ilust r ar ii t r as at ur ilor denit or ii ale
RDF (Resource Description Framework) component a indispensabil a a
Web-ului semant ic, pe baza c ar eia vom put ea modela r ela t iile spa t io-
t empor ale dint r e r esur sele mult imedia ale unui sit Web. Acest model
va pr ezent at n cadr ul capit olului 3, sec t iunea 3.2.3.3. De asemenea,
vom t r ece n r evist a manier ele de asocier e a met adat elor si limbajele de
Web-ul semant ic 33
expr imar e via XML a ont ologiilor, descr iindu-se n special OWL (Web
Ontology Language).
2.1.2 Caracteri zare si di rec ti i de i nteres
Scopur ile or iginar e pr incipale ale spa t iului WWW au fost acelea de a
ofer i o modalit at e de comunicar e int er-uman a pr in par t ajar ea cuno s-
t in t elor si posibilit at ea exploat ar ii n manier a dist r ibuit a a put er ii de
calcul a comput er elor conect at e la Int er net [Ber ner s-Lee, 1989].
Spa t iul ciber net ic a fost ini t ial conceput pent r u a u sur a r eg asir ea
de c at r e calculat or a or ic ar ei dat e indifer ent de localizar ea ei, f ar a a se
pune pr oblema n t eleger ii semnica t iei acest eia de c at r e ma sin a. Din
cauza volumului t ot mai mar e de infor ma t ii pr ezent pe Web est e dicil
de a aut omat iza r eg asir ea lor int eligent a, cu at t mai pu t in de c at r e
oper at or ul uman. Una dint r e pr ior it a t ile Consor t iului Web est e aceea
de a pune la dispozi t ie o modalit at e, bazat a pe act ualele t ehnologii
XML, de pr elucr ar e de c at r e calculat or a infor ma t iilor. Solu t ia est e
pr ezent at a n [Ber ner s-Lee et al., 2001] pr in int er mediul unui scenar iu
despr e ceea ce ar t r ebui s a e cunoscut sub numele de Web seman-
tic. n cadr ul acest ui scenar iu vizionar, dispozit ive int eligent e par t a-
jeaz a cuno st in t e pr ivit oar e la pr opr iile func t ionalit a t i si la cont ext ul n
car e si desf a soar a act ivit at ea, ut iliznd r eguli de infer en t a si met adat e
pent r u a (r e)g asi infor ma t ii solit icit at e de ut ilizat or ii umani.
Ideea de baz a est e aceea ca spa t iul Wor ld-Wide Web s a r epr ezint e
o pnz a consist ent a de r ela t ii st abilit e nt r e obiect e ident icabile (de
exemplu, n pr ezent pr in ident icat or i unifor mi de r esur se, iar ult er ior
pr in nume st abilit e de ut ilizat or i), dezvolt ar ea viit oar e a Web-ului ind
focalizat a asupr a ma sinilor, nu numai asupr a oamenilor.
Ast fel, pr int r e dezider at ele Web-ului semant ic se pot enumer a (con-
for m [Ber ner s-Lee et al., 2001] si [Davies et al., 2003]):
asocier ea de semant ici leg at ur ilor dint r e r esur se, cu posibilit at ea
ext inder ii acest or semant ici;
r esur sele Web s a poat a ext inse si clasicat e, pent r u aceast a t r e-
buind a adopt at e specica t ii concept uale;
Fi gura 2.1: n cadr ul Web-ului semant ic, r esur sele si leg at ur ile au asociat e
descr ier i semant ice
la nivel pr ogr amat ic, s a exist e ent it a t i capabile s a pr oceseze n
manier a int eligent a infor ma t iile si s a poat a r a t iona, ofer ind ma-
sinilor si oamenilor ser vicii complexe (e.g., c aut ar ea dat elor, r eg a-
sir ea unor t ipur i de r esur se, monit or izar ea act ivit a t ii aplica t iilor,
lt r ar ea infor ma t iilor et c.);
par t ajar ea de c at r e ut ilizat or i a cuno st in t elor, indifer ent de modul
de st ocar e si de r epr ezent ar e a acest or a.
Dup a cum se va put ea obser va din cele pr ezent at e n capit olele ur-
Web-ul semant ic 35
m at oar e, t ema lucr ar ii de fa t a se nscr ie n sfer a de int er es a Web-ului
semant ic, cer cet ar ile efect uat e avnd n veder e ofer ir ea unor solu t ii
at t for male, ct si de pr oiect ar e si implement ar e exibile, bazat e
pe t ehnologiile Web act uale, pent r u descr ier ea si r eg asir ea r esur selor
mult imedia localizat e pe Web.
Confor m celor descr ise n lucr ar ile [Baumgar t ner & Fur bach, 2002],
[Davies et al., 2003] si [St r ang et al., 2003], una dint r e act ualele dir ec-
t ii de int er es ale comunit a t ilor academice si indust r iale cir cumscr ise
Web-ului semant ic est e aceea a managementului cuno stin telor (know-
ledge management), mai ales n cont ext ul int r anet -ur ilor or ganiza t ii-
lor sau n domeniul nv a t amnt ului vir t ual (e-learning). Pr oblemele cu
car e se confr unt a cer cet at or ii sunt cele legat e de:
c autarea informa tiilor met odele de c aut ar e bazat a pe cuvint e-
cheie conduc la r ezult at e ner elevant e, nelundu-se n calcul st r uc-
t ur a con t inut ului r esur selor dor it e sau r ela t iile acest or a cu alt e
r esur se nr udit e
1
;
extragerea informa tiilor inst r ument ele de ext r ager e aut omat a a
infor ma t iilor pr ovenind din sur se mult iple nu sunt nc a sucient
de exibile s a poat a pr elua infor ma t ii din sur se non-t ext uale sau
din domenii de cunoa st er e difer it e;
mentenan ta depozitelor de cuno stin te pent r u ca infor ma t iile (or-
ganizat e uzual n colec t ii de document e XML) s a e consist ent e,
cor ect e si facil de act ualizat t r ebuie g asit e r epr ezent ar i semant ice
pr ocesabile de c at r e calculat or. Acest aspect va conduce la ver i-
car ea for mal a a consist en t ei cuno st in t elor si la inst it uir ea unor
r ela t ii de ncr eder e n r esur sele disponibile pe Web a sa-numit ul
Web of trust [Ber ner s-Lee et al., 2001];
generarea automat a de documente acest aspect va conduce la
r econgur ar ea aut omat a a modalit a t ilor de pr ezent ar e a con t inu-
t ului sit ur ilor Web, pe baza pr olului cognit iv al vizit at or ilor (e.g.,
pr efer in t e, modur i de oper ar e, exper ien t a et c.) sau al alt or fact or i
r elevan t i.
1
A se vedea si cele discut at e n cadr ul sec t iunii 3.3.2.2.
2.1.3 Structura Web-ului semanti c
n veder ea solu t ion ar ii aspect elor pr ezent at e mai sus, Web-ul semant ic
adopt a o viziune st r at icat a (a se vedea gur a 2.2), pr ezent at a ini t ial
n [Ber ner s-Lee, 2000].
Fi gura 2.2: Nivelur ile de specicar e a Web-ului semant ic [Ber ner s-Lee, 2000]
Pent r u ecar e nivel al ar hit ect ur ii st r at icat e a Web-ului semant ic,
Consor t iul Web a st andar dizat sau ur meaz a s a st andar dizeze difer it e
limbaje bazat e pe familia XML. Vom discut a pe scur t ecar e dint r e
acest ea.
2.1.3.1 Interschi mbul i nteli gent de date vi a XML
Met a-limbajul XML [Br ay et al., 2004] r epr ezint a nivelul de baz a pen-
t r u r ealizar ea schimbului de dat e n manier a st r uct ur at a sau semi-
st r uct ur at a, cu concur sul ident icat or ilor unifor mi de r esur se si a spa-
t iilor de nume. Dup a cum am put ut vedea si n capit olul 1, folosind
Web-ul semant ic 37
deni t ii ale t ipur ilor de document e (DTD) sau scheme XML, dat ele
mar cat e cu ajut or ul element elor si at r ibut elor XML pot validat e for-
mal.
n ceea ce pr ive st e Web-ul semant ic, XML poat e avea ut iliz ar i mul-
t iple, cele mai impor t ant e ind pr ezent at e n cont inuar e, confor m
[Davies et al., 2003, Pat el-Schneider & Simeon, 2002]:
XML poat e ofer i o sint ax a ser ializat a pent r u ale limbaje de mar-
car e, r epr ezent nd ast fel lingua franca a Web-ului semant ic;
separ ar ea for mei de con t inut folosind t r ansfor m ar i XSL, un anu-
mit vocabular XML poat e t r adus e n XHTML n veder ea r e-
pr ezent ar ii la nivelul client ului (navigat or ului), e n alt e limbaje
XML (e.g., pent r u t r anslat ar ea ont ologiilor );
XML poat e consider at ca ind un for mat univer sal de schimb de
dat e nt r e aplica t ii dist r ibuit e, aliniat e Web-ului semant ic, pr e-
cum agen t ii soft war e; o ast fel de solu t ie est e pr ezent at a n sec-
t iunea 4.4.2.1 si publicat a n lucr ar ile [Alboaie & Bur aga, 2003a]
si [Bur aga & Alboaie, 2004].
Met a-limbajul XML nu poat e expr ima semant ici, ci doar r eect a o
manier a unifor m a sint act ic a de st r uct ur ar e a dat elor. n fapt , schemele
XML nu ofer a dect o descr ier e for mal a a conven t iilor sint act ice de
modului de apar i t ie a component elor unui document XML.
2.1.3.2 Expri marea metadatelor
Din moment ce, folosind numai mar cat or i XML, nu put em descr ie r e-
sur sele, un pr im pas est e asocier ea de metadate, adic a dat e pr ivit oar e
la dat e. For ma de expr imar e a met adat elor t r ebuie s a aib a n veder e
cit ir ea si pr ocesar ea acest or a de c at r e ma sin a, nt r-o manier a indepen-
dent a de aplica t ie sau de plat for m a.
De asemenea, t r ebuie s a se pun a la dispozi t ie o modalit at e de aso-
cier e (de dor it via unor mecanisme ext er ne) a met adat elor r esur selor
consider at e. Una dint r e solu t ii est e aceea de a expr ima difer it e aser-
t iuni pr ivit oar e la r esur se, met adat ele ind consider at e pr opr iet a t i ale
r esur selor n cauz a.
Dr ept solu t ie, Consor t iul Web pr opune un cadr u de descr ier e a r e-
sur selor, concr et izat n specica t ia RDF (Resource Description Frame-
work) [Lassila & Swick, 1999], n pr ezent r ecomandar ea ocial a ind
[Becket t , 2004]. A se vedea si [Manola & Miller, 2004].
Ast fel, la nivel gener al RDF r epr ezint a un cadr u menit s a ofer e su-
por t pent r u pr ocesar ea n manier a int eligent a a met adat elor, ofer ind
int er oper abilit at ea nt r e diver se aplica t ii car e r ealizeaz a schimb de in-
for ma t ii, n sensul n t eleger ii de c at r e ma sin a a semant icii acest or a.
Baz a pent r u limbaje mai complexe de r epr ezent ar e a dat elor, RDF
si g ase st e loc n ut iliz ar i pr ecum [Ber ner s-Lee et al., 2001]:
inspectarea resurselor, ofer ind noi capabilit a t i mot oar elor de c au-
t ar e, mai ales n ceea ce pr ive st e clasicar ea sit ur ilor Web;
catalogarea datelor pent r u descr ier ea si/sau evaluar ea con t inu-
t ului si r ela t iilor nt r e diver se infor ma t ii st ocat e de o bibliot ec a
elect r onic a, sit Web et c.;
agen ti inteligen ti, facilit nd schimbul si par t ajar ea cuno st in t elor ;
descrierea drepturilor de proprietate intelectual a a r esur selor Web;
securitate personal a sau general a a dat elor (ofer ind supor t pent r u
at a sar ea de semn aturi digitale ut ile n comer t ul elect r onic, t r an-
zac t ii economice si jur idice et c.).
RDF folose st e limbajul XML pent r u r epr ezent ar ea sint act ic a a me-
t adat elor. Unul dint r e scopur ile cadr ului est e de a face posibil a speci-
car ea semant ic a a dat elor, bazat a pe XML [Br ay et al., 2004], pr int r-o
met od a st andar dizat a, independent a de ma sin a, ext ensibil a. RDF si
XML sunt complement ar e n acest sens.
Inuen t a RDF se poat e nt r evedea n structurarea inteligent a a do-
cumentelor (r ealizat a pr in int er mediul limbajelor bazat e pe XML), n
reprezentarea cuno stin telor (knowledge representation), n standardi-
zarea Web-ului. Alt e ar ii de int er es ar limbajele or ient at e-obiect si de
modelar e a cuno st in t elor sau bazele de dat e dist r ibuit e.
Vom det alia limbajul RDF n cadr ul subcapit olului 2.2.
Web-ul semant ic 39
Tr ebuie men t ionat fapt ul c a pent r u domenii r est r nse pot aso-
ciat e met adat e pr in int er mediul unor const r uc t ii XML de genul celor
expr imat e de DCMI (Dublin Core Metadata Initiative) [Pur l], car e pot
int egr at e n cadr ul const r uc t iilor RDF
2
. DCMI dene st e o schem a
avnd 15 pr opr iet a t i de baz a car e pot ut ilizat e pent r u descr ier ea r e-
sur selor Web.
Exemplul 3 Met adat ele asociat e unui document PDF (Portable Docu-
ment Format) r epr ezent nd un ar t icol disponibil on-line pot expr i-
mat e ast fel, folosind si cont r uc t ii DCMI:
<rdf:RDF
xmlns:rdf=http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#
xmlns:iX=http://ns.adobe.com/iX/1.0/>

<rdf:Description
about=http://www.infoiasi.ro/~busaco/
publications/articles/regexp.pdf
xmlns=http://ns.adobe.com/pdf/1.3/
xmlns:pdf=http://ns.adobe.com/pdf/1.3/>
<pdf:CreationDate>
2002-07-16T13:13:03Z
</pdf:CreationDate>
<pdf:ModDate>
2002-09-18T15:10:22+04:00
</pdf:ModDate>
<pdf:Producer>
Acrobat Distiller
</pdf:Producer>
<pdf:Author>
Sabin Corneliu Buraga,
Victor Tarhon-Onu
</pdf:Author>
<pdf:Creator>
QuarkXPress(tm) 5.01
2
Pent r u am anunt e se poat e consult a [Kokkelink & Schwnzl, 2002].
</pdf:Creator>
<pdf:Title>
Expresii regulate in Perl
</pdf:Title>
<pdf:Keywords>
Perl, Linux, programare,
expresii regulate, limbaje formale
</pdf:Keywords>
</rdf:Description>

<rdf:Description
xmlns=http://ns.adobe.com/xap/1.0/
xmlns:xap=http://ns.adobe.com/xap/1.0/>
<xap:CreateDate>
2002-07-16T13:13:03Z
</xap:CreateDate>
<xap:ModifyDate>
2002-09-18T15:10:22+04:00
</xap:ModifyDate>
<xap:Author>
Victor Tarhon-Onu
</xap:Author>
<xap:MetadataDate>
2002-09-18T15:10:22+04:00
</xap:MetadataDate>

<xap:Title>
<rdf:Alt>
<rdf:li xml:lang=x-default>
</rdf:li>
<rdf:li xml:lang=en-US>
Perl regular expressions
</rdf:li>
Web-ul semant ic 41
</rdf:Alt>
</xap:Title>
</rdf:Description>

<rdf:Description
xmlns=http://purl.org/dc/elements/1.1/
xmlns:dc=http://purl.org/dc/elements/1.1/>
<dc:creator>
Victor Tarhon-Onu
</dc:creator>
<dc:title>
</dc:title>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
De men t ionat fapt ul c a un alt exemplu de ast fel de descr ier e est e
disponibil n lucr ar ea [Bur aga, 2001a].
O specica t ie car e per mit e asocier ea de descr ier i sit ur ilor Web, pr in
int er mediul aser t iunilor RDF, est e RS S (Rich S ite S ummary) [RSS].
Specica t iile RSS sunt disponibile n mai mult e ver siuni (0.9x, 1.0 si
2.0).
Exemplul 4 Nout a t ile ap ar ut e pe sit ul Romanian Web Developers
http://rowd.org/ sunt st ocat e nt r-un sier RSS avnd ur m a-
t oar ea st r uct ur a:
<?xml version="1.0" ?>
<rss version="0.91">
<channel>

<title>Noutati pe situl ROWD</title>
<link>http://rowd.org</link>
<description>Ultimele noutati aparute
pe situl Romanian Web Developers.
</description>
<language>ro</language>
<pubDate>10/25/03</pubDate>
<image>
<title>Romanian Web Developers</title>
<url>http://rowd.zuavra.net/img/logo/1a.gif</url>
<link>http://rowd.org/</link>
<width>100</width>
<height>31</height>
</image>

<item>
<title>Aplicatii Web la cheie.
Studii de caz implementate in PHP</title>
<link>http://www.infoiasi.ro/~phpapps/</link>
<description>...</description>
</item>

</channel>
</rss>
Una dint r e pr obleme n folosir ea met adat elor o r epr ezint a r eut i-
lizar ea met adat elor n cont ext e mult iple. O solu t ie pr ezent at a n lu-
cr ar ea [Ohia, 2001] est e aceea de a modular iza set ur ile de const r uc t ii
XML folosit e pent r u expr imar ea met adat elor si de a deni diver se r e-
guli pent r u r efolosir ea acest or a.
2.1.3.3 Expri marea ontologi i lor
O deni t ie a concept ului de ont ologie est e ur m at oar ea (confor m lu-
cr ar ilor [Gr uber, 1993] si [Guar ino & Giar et t a, 1995]):
Web-ul semant ic 43
Deni ti a 1 O ont ologie reprezint a conceptualizarea unui domeniu de
cunoa stere ntr-un format destinat a procesat de calculator, format
modelnd entit a ti, atribute, rela tii si axiome.
Din punct de veder e for mal, concept ualiz ar ile se pot deni n ma-
nier a pr ezent at a n cont inuar e, confor m [Guar ino, 1998].
Deni ti a 2 O concept ualizar e este exprimat a printr-o structur a D, 1),
unde D reprezint a un domeniu, iar 1 desemneaz a o mul time de rela tii
peste D.
Dac a r ela t iile or dinar e sunt denit e pe un domeniu par t icular, r e-
la t iile concept uale sunt specicat e pest e un spa tiu de domenii (domain
space).
Deni ti a 3 Un spa t iu de domenii este o structur a de forma D, W),
unde D este un domeniu si W o mul time de st ari maximale ale dome-
niului. W se nume ste mul timea lumilor posibile.
De exemplu, dac a D r epr ezint a piesele dispuse pe o t abl a de sah,
at unci W poat e desemna mul t imea t ut ur or congur a t iilor valide ale
acest or piese pe t abla consider at a.
Deni ti a 4 Dat un spa tiu de domenii D, W), r ela t ia concept ual a
n
de aritate n peste D, W) se dene ste ca o func tie total a
n
: W 2
D
n
de
la mul timea lumilor posibile W la o mul time de rela tii n-are ordinare
peste domeniul D.
Deni ti a 5 Pentru o rela tie conceptual a oarecare , mul timea E
=
(w), w W va con tine ext ensiile admisibile ale lui .
Deni ti a 6 O concept ualizar e pentru domeniul D este un triplu C =
D, W, R), unde Rreprezint a o mul time de rela tii conceptuale peste spa-
tiul de domenii D, W).
Ont ologiile pot pune la dispozi t ie concept ualiz ar i complexe ale do-
meniului de lucr u a unei or ganiza t ii, r epr ezent nd concept ele de baz a
si r ela t iile dint r e diver sele act ivit a t i desf a sur at e de ent it a t ile acelei or-
ganiza t ii.
Ca exemple de ont ologii put em enumer a ont ologia r epr ezent nd
domeniul academic menit a a modela per soane, pr oiect e, publica t ii,
eveniment e st iin t ice si subiect e de cer cet ar e , dezvolt at a de gr upul
AKT (Advanced Knowledge Technologies) [OHar a et al., 2001]. Un alt
exemplu pr ovine din domeniul e-travel, dezvolt ndu-se o ont ologie car e
s a expr ime concept ele vehiculat e n cadr ul unui sist em on-line ofer ind
for mule de pet r ecer e a zilelor de vacan t a [Wr ight et al., 2003].
Ont ologiile pot de mai mult e t ipur i, n func t ie de domeniul de in-
t er es al comunit a t ii cer cet at or ilor car e denesc si ut ilizeaz a o anumit a
ont ologie. Un pr im aspect impor t ant est e cel al nivelului de descriere
pe car e l poat e ofer i o ont ologie (plecnd de la simple lexicoane si
ajungnd la t ezaur e or ganizat e pe cat egor ii de t er meni sau t axonomii
complexe). Ont ologiile pot difer i si n ceea ce pr ive st e scopul si con-
t ext ul ut iliz ar ii con t inut ului pe car e-l modeleaz a. De exemplu, se pot
cr ea ont ologii specializat e, folosit e nt r-un domeniu de int er es pr ecum
chir ur gia, dar si ont ologii gener ale n car e infor ma t iile pr ovin din or ice
domeniu. Acest din ur m a caz poat e nt lnit la pr ocesar ea limbajului
nat ur al.
n ceea ce pr ive st e manier a de expr imar e a unei ont ologii, exist a
denit e diver se limbaje de specicare
3
, plecnd de la limbaje de pr o-
gr amar e logic a pr ecum Pr olog sau der ivat e din Pr olog (e.g., Golog, Con-
Golog) si mer gnd pn a la limbaje specializat e, cum ar KIF (Know-
ledge Interchange Format) [Geneser et h & Fikes, 1992] sau succesor ul
s au CL (Common Logic). Alt e limbaje sunt bazat e pe logici descr ipt ive
est e cazul limbajelor pr ezent at e mai jos: OIL, DAML+OIL si OWL.
3
Pent r u un st udiu compar at iv, se pot consult a [Cor cho & Gomez-Per ez, 2000],
[Gr osof et al., 2003] si [Hor r ocks & Pat el-Schneider, 2003].
Web-ul semant ic 45
Aspect ele for male pr ivit oar e la ont ologii si la concept ualiz ar i sunt
det aliat e n [Guar ino, 1998].
RDF Schema
Specica t ia RDFS (RDF S chema) [Br ickley & Guha, 2000] ext inde mo-
delul RDF pent r u a ofer i posibilit at ea int er pr et ar ii la nivel semant ic a
pr opr iet a t ilor expr imat e pr in int er mediul modelului RDF, f ar a a im-
pune const r nger i n ceea ce pr ive st e modul de expr imar e sint act ic a a
unei descr ier i RDF asociat e unei r esur se.
Se per mit a sadar denir ea unui vocabular par t icular pr ivit or la
dat ele expr imat e n RDF si specicar ea t ipur ilor de obiect e car e con-
st it uie aser t iunile RDF/XML. n fapt , RDFS ofer a un sist em de t ipur i
de baz a pent r u modelele expr imat e n RDF [Davies et al., 2003], adic a
ofer a pr emisele specic ar ii de ontologii simple via pr imit ive de mode-
lar e a cuno st in t elor. Pr incipalele cont r ibu t ii ale RDFS sunt cele legat e
de puner ea la dispozi t ie a unei sint axe st andar dizat e pent r u speci-
car ea de ont ologii si a unui set st andar d de pr imit ive de modelar e, pr e-
cum r ela t ii de t ipul subclas a (subclass-of ) sau instan t a (instance-of ).
Mai mult e det alii vor pr ezent at e n subcapit olul 2.2 al capit olului
de fa t a.
Anumit e const r uc t ii complicat e pent r u expr imar ea unor t ipur i com-
plexe de cuno st in t e nu pot modelat e folosind RDF si/sau RDFS. De
exemplu, est e dicil a se expr ima exact ce t ipur i de valor i pot lua
diver se inst an t e de r esur se (e.g., t it lur ile c ar t ilor st ocat e de o biblio-
t ec a digit al a sunt sir ur i de car act er e, iar cant it at ea de volume dint r-un
anumit domeniu est e desemnat a de un num ar nt r eg pozit iv). Pr int r e
alt e cr it ici aduse modelului RDFS se pot enumer a imposibilit at ea ex-
pr im ar ii pr opr iet a t ilor algebr ice r ela t ionale (pr ecum t r anzit ivit at ea or i
simet r ia) sau lipsa unui mecanism de pr ocesar e a int er og ar ilor r efer i-
t oar e la aser t iunile RDF [Anut ar yia et al., 2001].
OIL (Ontology Inference Layer)
Un pr im pas n r ezolvar ea unor ast fel de pr obleme l-a const it uit OIL
(Ontology Inference Layer) [Fensen et al., 2000], const r uit pe baza lim-
bajului XOL (XML Ontology Language). Scopur ile pr oiect ar ii limbaju-
lui OIL au avut n veder e, pr int r e alt ele:
modelar ea unei ct mai lar gi var iet a t i de ont ologii;
ofer ir ea unei semant ici for male pent r u a facilit a int er pr et ar ea de
c at r e ma sin a a acest ei semant ici;
ofer ir ea unor ser vicii de r a t ionament cor ect (sound) si complet ;
maximizar ea compat ibilit a t ii cu st andar dele deja exist ent e (XML
si RDF).
Modelul for mal de baz a l-a const it uit logica cu pr edicat e, r ela t iile
dint r e r esur se ind modelat e pr in int er mediul pr edicat elor. Concep-
t ul cent r al se axeaz a asupr a claselor (classes sau frames) avnd aso-
ciat e diver se pr opr iet a t i denumit e atribute. At r ibut ele pot aplicat e
numai asupr a claselor pent r u car e au fost denit e. Put em asocia ace-
la si nume de at r ibut unor clase difer it e, impunnd anumit e restric tii
ale valor ilor at r ibut elor consider at e (range restrictions). O clas a ofer a
un cont ext pent r u modelar ea unui aspect specic al unui domeniu (do-
main) [Hor r ocks et al., 2000, Davies et al., 2003].
OIL se bazeaz a pe no t iunea de concept si pe denir ea de super clase
si at r ibut e. Rela t iile pot denit e at t nt r e at r ibut e si clasa din car e
fac par t e, ct si nt r e ent it a t i independent e avnd domenii si valor i
specice. Ca si clasele, r ela t iile const it uit e pot gr upat e n ier ar hii.
n acest mod, OIL per mit e specicar ea de ont ologii, ecar e ont ologie
expr imat a n OIL put nd adnot at a cu ajut or ul met adat elor, folosind
event ual DCMI. Sint axa de baz a ut ilizeaz a aser t iuni RDF(S).
Modelul OIL est e or ganizat la r ndul s au pe nivelur i:
nivelul de baz a (Core OIL) coincide cu RDFS, pent r u a facilit a
agen t ilor car e pr oceseaz a const r uc t ii RDF int er pr et ar ea ont olo-
giilor expr imat e n OIL;
nivelul st andar d (S tandard OIL) int en t ioneaz a s a ofer e un set de
pr imit ive indispensabile n modelar ea cuno st in t elor, per mi t nd
Web-ul semant ic 47
for malizar ea semant icilor ont ologiilor consider at e pr in int er me-
diul unor mecanisme logice r epr ezent at e de diver se logici descrip-
tive (Description Logics)
4
, dint r e car e se poat e men t iona logica
oH1Q [Hor r ocks et al., 2001];
nivelul de inst an t ier e (Instance OIL) ofer a posibilit at ea int egr ar ii
difer it elor inst an t e de ont ologii n alt e sist eme, pr ecum sist emele
de management al bazelor de dat e;
nivelul super ior (Heavy OIL) adaug a facilit a t i pent r u r epr ezent a-
r ea cuno st in t elor folosind limbaje bazat e pe r eguli.
O ont ologie est e expr imat a n OIL pr in int er mediul unui cont ainer
de ont ologii (ontology container) si a unei deni t ii. La nivel sint act ic,
cont ainer ul est e expr imat pr in element e DCMI. Par t ea car e dene st e
ont ologia const a dint r-o dir ect iv a de impor t I op t ional a, o r egul a de
baz a R op t ional a, o ser ie de deni t ii de slot ur i (pr opr iet a t i) S si o ser ie
de deni t ii de axiome A.
O deni t ie de clas a (class-def ) asociaz a unui nume de clas a o de-
scr ier e a acelei clase. n RDFS, acest lucr u se specic a pr in element ul
<rdfs:Class>. Tipul descr ier ii poat e unul primitiv (condi t iile spe-
cicat e pent r u membr ii clasei sunt necesar e, dar nu si sucient e) sau
denit (condi t iile sunt necesar e si sucient e). n plus, t r ebuie speci-
cat e:
o dir ect iv a subclass-of dene st e o list a de expr esii de clas a (nu-
me de clase, const r nger i de pr opr iet a t i, expr esii logice).
Const r uc t ia RDFS analoag a est e <rdfs:subClassOf>.
O r est r ic t ie de slot (slot-constraint) r epr ezint a o list a de una sau
mai mult e r est r ic t ii car e se vor aplica pr opr iet a t ilor (slot ur ilor ).
Ca exemple de const r nger i se pot men t iona has-value, value-type
sau max-cardinality.
o deni t ie de slot slot-def asociaz a unui nume de slot o descr ier e
a slot ului car e specic a diver se r est r ic t ii globale (domeniu, valor i,
4
A se vedea si [Baader et al., 2002].
pr opr iet a t i de t r anzit ivit at e sau simet r ie et c.). Un slot la r ndul
s au poat e include sub-slot ur i (sub-const r nger i).
o mul t ime de axiome, ecar e axiom a specicnd fapt e suplimen-
t ar e despr e clasele ont ologiei (de exemplu, clasele Imagine si
Sunet sunt disjunct e n cadr ul unei ont ologii pr ivit oar e la mul-
t imedia). Pr int r e axiomele valide car e pot ut ilizat e se enumer a
disjoint si equivalent.
Axiomele pot consider at e obiect e, put nd ast fel modelat e n
RDF
5
.
Lucr ar ile [Hor r ocks et al., 2000] si [Fensen et al., 2000] pr ezint a de-
scr ier ea la nivel for mal a modelului OIL. Alt e consider a t ii r efer it oar e
la for malizar ea limbajului sunt pr ezent at e n [Kamps & Mar x, 2002].
Exemplul 5 Pr ezent am un fr agment de ont ologie modelnd r egnul
animal (dup a [Br oekst r a et al., 2001]):
(class-def defined ierbivor
subclass-of animal
slot-constraint
value-type (planta or
(slot-constraint este-fragment-din
has-value planta))
class-def elefant
sub-class-of ierbivor mamifer
slot-constraint consuma
value-type planta
slot-constraint culoare
has-filler "gri"
Folosind XML si RDFS, cele de mai sus se expr im a ast fel:
<rdfs:Class rdf:ID="elefant">
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#mamifer" />
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#ierbivor" />
5
Det alii n [St aab & Mdche, 2000] si [Br oekst r a et al., 2001].
Web-ul semant ic 49
<oil:hasPropertyRestriction>
<oil:ValueType>
<oil:onProperty
rdf:resource="#consuma" />
<oil:toClass rdf:resource="#planta" />
</oil:ValueType>
<oil:hasFiller>
<oil:onProperty
rdf:resource="#culoare" />
<oil:stringFiller>
gri
</oil:stringFiller>
</oil:hasFiller>
</oil:hasPropertyRestriction>
</rdfs:Class>
DAML+OIL
Succesor al OIL, DAML+OIL [Br oekst r a et al., 2001, DAML+OIL] r e-
pr ezint a o ini t iat iv a de a expr ima ont ologiile dir ect pr in mecanismele
ofer it e de specica t iile RDFS, dar plecnd de la DAML (DARPA Agent
Markup Language) [Hendler & McGuinness, 2001], limbaj menit a de-
semna o manier a st andar d de int er schimb de dat e nt r e agen t ii in-
t eligen t i. Semant ica DAML+OIL est e denit a folosind un model bazat
pe KIF (Knowledge Interchange Format) [Geneser et h & Fikes, 1992].
Const r uc t iile DAML+OIL pot expr ima un subset al clauzelor pr opozi-
t ionale Hor n, acest e clauze per mi t nd specicar ea const r nger ilor si
r egulilor de r a t ionament car e pot manipulat e de aplica t iile Web-ului
semant ic.
Limbajul DAML+OIL descr ie aser t iunile pr ivit oar e la t ipul (clasa)
unei ent it a t i sau la r ela t iile st abilit e nt r e diver si membr i ai unei clase
pr in int er mediul exclusiv al cont r uc t iilor RDF. n DAML+OIL se poat e
specica, n manier a explicit a, fapt ul c a dou a component e ale unei on-
t ologii sunt difer it e sau similar e, iar n plus nu e obligat or iu s a se de-
neasc a o anumit a r ela t ie nt r e ele.
Tipur ile de dat e car e pot pr ezent e nt r-un document DAML+OIL
sunt analoage celor din XML Schema [Fallside, 2001] si pot folosit e n
specicar ea r est r ic t iilor at r ibut elor (slot ur ilor ) si a mul t imilor de valor i
per mise.
Limbajului DAML+OIL i-a fost asociat a o semant ic a axiomat ic a,
for malismele implicat e ind det aliat e n [Fikes & McGuinness, 2001].
Cer cet ar ile s-au concent r at si asupr a ut iliz ar ii ont ologiilor expr imat e
pr in DAML+OIL n cont ext ul inginer iei soft war e [Davies et al., 2003].
Exemplul 6 Folosind fr agment ul de ont ologie descr is a n exemplul 5,
const r uc t iile DAML+OIL sunt :
<daml:Ontology rdf:about="">
<daml:versionInfo>1.0</daml:versionInfo>
</daml:Ontology>
<daml:Class rdf:about="#elefant">
<rdfs:subClassOf>

<daml:Class>
<daml:intersectionOf
rdf:parsetype="daml:Collection">
<daml:Class rdf:about="#mamifer" />
<daml:Class rdf:about="#ierbivor" />
</daml:intersectionOf>
</daml:Class>
</rdfs:subClassOf>
<rdfs:subClassOf>
<daml:Restriction>
<daml:onProperty
rdf:resource="#consuma" />
<daml:hasClass rdf:resource="#planta" />
</daml:Restriction>
</rdfs:subClassOf>
<rdfs:subClassOf>
<daml:Restriction>
<daml:onProperty
rdf:resource="#culoare" />
Web-ul semant ic 51
<daml:hasValue>gri</daml:hasValue>
</daml:Restriction>
</rdfs:subClassOf>
</daml:Class>
OWL (Web Ontology Language)
Pe baza DAML+OIL, Consor t iul Web dezvolt a limbajul OWL (Web On-
tology Language) [Dean & Schr eiber, 2004], act ualment e r ecomandar e
ocial a.
Ca si pr ecedent ele limbaje, OWL est e st r uct ur at pe nivelur i:
OWL Lite ofer a posibilit at ea descr ier ii unor ier ar hii de clasicar e
car e nu posed a r est r ic t ii complicat e. OWL Lite va put ea folosit
pent r u specicar ea dic t ionar elor de t er meni si a alt or t axonomii.
OWL DL ar e dr ept scop pr incipal ofer ir ea unei expr esivit a t i cr es-
cut e, f ar a a se pier de complet it udinea comput a t ional a (se gar an-
t eaz a ast fel c a t oat e declar a t iilor vor put ea pr ocesat e de c at r e
ma sin a). Modelul t eor et ic al acest ui nivel est e bazat pe logica de-
scr ipt iv a [Baader et al., 2002].
OWL Full ofer a un maximum de expr esivit at e si liber t at ea sin-
t act ic a a RDF, f ar a a se pune pr oblema comput abilit a t ii.
Remarca 1 Fiecar e dint r e sublimbajele pr ezent at e est e o ext ensie a
celui aat pe nivelul imediat infer ior. Au loc r ela t iile ur m at oar e (r ela-
t iile inver se nu sunt sat isf acut e):
Or ice ont ologie expr imat a n OWL Lite poat e expr imat a si n
OWL DL.
Or ice ont ologie expr imat a n OWL DL poat e expr imat a si n
OWL Full.
Or ice concluzie valid a deduct ibil a n OWL Lite est e valid a si n
OWL DL.
Or ice concluzie valid a deduct ibil a n OWL DL est e valid a si n
OWL Full.
O ont ologie OWL est e compus a din clase, inst an t e de clase si r ela-
t iile dint r e acest e inst an t e. Succesul unei ont ologii depinde n mar e
m asur a de abilit at ea de a r a t iona despr e indivizii unei clase. OWL
ofer a posibilit at ea descr ier ii, via const r uc t ii XML, a claselor din car e
fac par t e indivizi specici si a pr opr iet a t ilor car e-i car act er izeaz a. n
OWL Full o clas a r epr ezint a un obiect din lumea r epr ezent at a de on-
t ologia modelat a.
Filosoa limbajului est e difer it a de aceea a unui sist em de baze de
dat e, neimpunndu-se a-priori o cunoa st er e complet a a domeniului de
int er es. Clasele si pr opr iet a t ile pot specicat e n for me difer it e, iar
declar a t iile pr ivit oar e la indivizi nu t r ebuie obligat or iu s a e incluse n
acela si document n car e s-a specicat o anumit a ont ologie
6
.
O clas a par t icular a poat e der ivat a din una mai gener al a pr in in-
t er mediul unei const r uc t ii rdfs:subClassOf. Dac a X est e subclas a a
clasei Y , at unci or ice inst an t a a lui X est e, de asemenea, inst an t a a lui
Y . Rela t ia rdfs:subClassOf est e t r anzit iv a.
Exemplul 7 Pent r u a specica fapt ul c a Audio est e subclas a a clasei
Multimedia vom scr ie:
<owl:Class rdf:ID="Audio">
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
</owl:Class>
n veder ea for m ar ii claselor, OWL DL pune la dispozi t ie const r uc t ii
menit e s a cr eeze expresii de clas a [Dean & Schr eiber, 2004], oper at or ii
per mi si ind cei din t eor ia mul t imilor : r euniune (owl:unionOf), int er-
sec t ie (owl:intersectionOf), complement ar a (owl:complementOf).
Clasele disjunct e pot specicat e pr in owl:disjointWith.
6
A se vedea [Cost ello & J acobs, 2003].
Web-ul semant ic 53
Exemplul 8 Pent r u a deni fapt ul c a document ele video nu sunt lumi
vir t uale si nici aplica t ii execut abile, vom scr ie:
<owl:Class rdf:ID="Video">
<rdf:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
<owl:disjointWith rdf:resource="#LumiVirtuale" />
<owl:disjointWith rdf:resource="#Executabile" />
</owl:Class>
Clasele pot specicat e si pr in int er mediul enumer ar ii membr ilor,
pent r u aceast a folosindu-se element ul owl:oneOf.
Supliment ar, al at ur i de numir ea unei clasei sau a r efer in t elor la
alt e clase (event ual pr in int er mediul r ela t iei <rdfs:subClassOf>),
se poat e specica o list a de r est r ic t ii pe car e t r ebuie s a le sasfac a
indivizii clasei denit e.
O const r uc t ie major a est e r epr ezent at a de propriet a ti, r ela t ii binar e
car e pot specica fapt e pr ivit oar e la membr ii unei clase sau la invidizi.
Pr opr iet a t ile se pot r efer i la t ipur ile de dat e (r ela t ii nt r e inst an t ele de
clase si lit er alii RDF sau t ipur ile de dat e XML Schema) or i la obiect e
(r ela t ii nt r e inst an t ele a dou a clase). Denind o pr opr iet at e, n fapt se
impune o r est r ic t ie. O pr opr iet at e poat e denit a ca ind o subpr o-
pr iet at e (specializar e) a unei pr opr iet a t i deja specicat e. Domeniul si
codomeniul r ela t iei (pr opr iet a t ii) pot si ele specicat e via const r uc-
t iile domain si range.
Pr opr iet a t ile pot ier ar hizat e, similar claselor.
Exemplul 9 Pent r u a specica o pr opr iet at e de t ip obiect , pr ivit oar e
la fapt ul c a un document mult imedia poat e st ocat pe un sit Web mul-
t imedia, vom deni ur m at oar ele:
<owl:ObjectProperty rdf:ID="stocat">
<rdfs:domain rdf:resource="#Multimedia" />
<rdfs:range rdf:resource="#sitMultimedia" />
</owl:Class>
Pent r u a descr ie fapt ul c a un document audio poat e st ocat de m a-
car un sit Web mult imedia, vom put ea scr ie:
<owl:Class rdf:ID="Audio">
<rdf:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
<rdf:subClassOf>
<owl:Restriction>
<owl:onProperty rdf:resource="#stocat">

<owl:minCardinality
rdf:datatype="&xsd;nonNegativeInteger">
1
</owl:minCardinality>
</owl:Restriction>
</rdf:subClassOf>
</owl:Class>
Fiecar e inst an t a de document audio t r ebuie s a apar a m acar n cel
pu t in o r ela t ie stocat. n acest exemplu se obser v a si folosir ea unei
pr opr iet a t i r efer it oar e la t ipur i de dat e (s-a ut ilizat un t ip de dat a XML
Schema).
Pr opr iet a t ile posed a diver se car act er ist ici pr incipale (confor m speci-
ca t iei [Dean & Schr eiber, 2004]):
tranzitivitate:
pent r u o pr opr iet at e P ar e loc P(x, y) P(y, z) P(x, z), x, y, z;
simetrie:
pent r u o pr opr iet at e P ar e loc P(x, y) P(y, x), x, y;
invers a:
dac a pr opr iet at ea P
1
est e et ichet at a cu owl:inverseOf P
2
, at unci
P
1
(x, y) P
2
(y, x);
func tional a:
pent r u o pr opr iet at e P et ichet at a ca ind func t ional a ar e loc
P(x, y) P(x, z) y = z.
Asupr a pr opr iet a t ilor pot impuse r est r ic t ii, i.e. diver se const r n-
ger i pr ivit oar e la int er valul de valor i ale unei pr opr iet a t i n cadr ul unui
Web-ul semant ic 55
cont ext specic. Acest e r est r ic t ii t r ebuie s a apar a denit e n cadr ul ele-
ment elor owl:Restriction sau owl:onProperty.
Ca exemple de r est r ic t ii impuse pr opr iet a t ilor se pot men t iona ur m a-
t oar ele: allValuesFrom, someValuesFrom si hasValue. Se pot speci-
ca si r est r ic t ii legat e de car dinalit at e (e.g., minCardinality sau
maxCardinality), dup a cum s-a put ut obser va n exemplul ant er ior.
Echivalen t a dint r e clase se dene st e pr in owl:equivalentClass,
iar cea nt r e pr opr iet a t i via owl:equivalentProperty. Acest e con-
st r uc t ii sunt ut ile pent r u a conect a ont ologii independent e. Un meca-
nism similar se aplic a si n cazul indivizilor, pr in int er mediul elemen-
t ului owl:sameAs.
De asemenea, OWL ofer a posibilit at ea de a deni colec t ii de indivizi
dist inc t i via owl:distinctMembers.
Exemplul 10 Pent r u a specica, n t er meni fuzzy, diver se localiz ar i
la nivel local, n int r anet -ul sau n ext r anet -ul or ganiza t iei ale unei
r esur se mult imedia, vom punea scr ie:
<owl:AllDifferent>
<owl:distinctMembers rdf:parseType="Collection">
<xf:Location rdf:about="#local" />
<xf:Location rdf:about="#intranet" />
<xf:Location rdf:about="#extranet" />
</owl:distinctMembers>
</owl:AllDifferent>
Mai mult e det alii pr ivit oar e la limbajul OWL sunt disponibile n
[Dean & Schr eiber, 2004], [Guha & Hayes, 2003] si [W3C].
2.2 RDF cadru de descri ere a resurselor
2.2.1 Prezentare general a
RDF (Resource Description Framework) [Becket t , 2004] dene st e un
mecanism de descr ier e a r esur selor independent de domeniul de fo-
losir e a dat elor, f ar a a specica a priori vr eo semant ic a. Modalit a t ile
de descr ier e a r esur selor t r ebuie s a se r ealizeze nt r-o manier a neut r a,
dar gener al a.
Limbajul RDF ar e dr ept scop pr incipal r epr ezent ar ea infor ma t iilor
pr ivit oar e la r esur sele Web. RDF poat e ut ilizat , de asemenea, pent r u
r epr ezent ar ea infor ma t iilor car e pot identicate pe Web, chiar dac a
n mod dir ect nu pot accesate via WWW.
Pr ima specica t ie se r eg ase st e n [Lassila & Swick, 1999], act ual-
ment e Consor t iul Web punnd la dispozi t ie, ca r ecomand ar i ociale, o
ser ie de document e car e s a ofer e supor t ul necesar folosir ii RDF ca fun-
da t ie pent r u Web-ul semant ic (ghid de ut ilizar e, concept e de baz a, sin-
t ax a abst r act a, semant ic a, diver se st udii de caz si alt ele) [Becket t , 2004,
Manola & Miller, 2004].
Pent r u a facilit a denir ea dat elor RDF, va necesar un sist em de
clase similar celui din pr ogr amar ea or ient at a-obiect . O colec t ie de clase
(dezvolt at a pent r u un anumit scop specic) se nume st e schem a. Clasele
sunt or ganizat e ier ar hic ofer ind ext ensibilit at ea pr in r anar ea sub-
claselor. Ast fel, pent r u cr ear ea unei noi scheme, put em pleca de la o
schem a de baz a (pr ivit a ca o clas a abst r act a n t er menii pr ogr am ar ii
obiect uale). Se asigur a n acest mod si r eut ilizar ea deni t iilor de met a-
dat e. Dat or it a car act er ului ext ensibil, agen t ii soft war e car e pr oceseaz a
met adat ele vor capabili de ver sat ilit at e n pr elucr ar ea schemelor.
Mo st enir ea mult ipl a per mit e exploat ar ea, n manier e diver se, a ace-
lea si infor ma t ii. Est e posibil s a se cr eeze inst an t e de dat e RDF bazat e
pe scheme pr ovenind din sur se difer it e.
2.2.2 Modelul de baz a al RDF
Modelul de baz a se const r uie st e cu ajut or ul ur m at oar elor t ipur i de
obiect e:
resurse
Dat ele descr ise de expr esiile RDF sunt denumit e resurse. O r e-
sur s a poat e o pagin a Web complet a de exemplu, un docu-
ment XHTML desemnat de un URI pr ecum o adr es a de genul
http://www.infoiasi.ro/~busaco/index.html , o par t e a
unei pagini Web (un element specic HTML sau XML pr ezent
Web-ul semant ic 57
n sur sa document ului, i.e. o imagine) sau un obiect car e nu est e
dir ect accesibil via Web (e.g. o car t e t ip ar it a). Resur sele sunt spe-
cicat e de URI-ur i plus un ident icat or de leg at ur a, op t ional.
propriet a ti
O proprietate r epr ezint a un aspect specic, o car act er ist ic a, un
at r ibut sau o r ela t ie pent r u a descr ie o r esur s a. Fiecar e pr opr ie-
t at e posed a o semant ic a, un set de valor i per mise, o mul t ime de
t ipur i de r esur se pe car e le descr ie si un set de r ela t ii (int er depen-
dent e) cu alt e pr opr iet a t i.
declara tii
O anumit a r esur s a mpr eun a cu o pr opr iet at e a sa avnd aso-
ciat a o valoar e for meaz a o declara tie. Put em pr ivi declar a t ia ca un
t r iplu subiect, predicat, obiect. Obiect ul declar a t iei (valoar ea pr o-
pr iet a t ii) poat e desemna o alt a r esur s a (specicat a de un URI) sau
un literal (t ip pr imit iv de dat a sau sir de car act er e, confor m speci-
ca t iilor XML). n modelul RDF, un literal poat e con t ine mar caje
XML car e ns a nu vor evaluat e (analizat e) de pr ocesor ul RDF.
2.2.3 Modul de reprezentare
Declar a t iile se pot r epr ezent a ast fel:
graf orientat nodur ile sunt e subiect e, e obiect e, iar ar cele
semnic a un pr edicat (a se vedea gur a 2.3);
marcaje <subject> HAS <predicate> <object>
RDF/ XML dup a cum vom vedea n cont inuar e.
Fi gura 2.3: Repr ezent ar ea pr in gr afur i a declar a t iilor RDF
O pr opr iet at e poat e avea dr ept valoar e o entitate structurat a. De
exemplu: Individul S abin Corneliu Buraga, avnd adresa de e-mail
busaco@infoiasi.ro, este autorul resursei (paginii) Web
http://www.infoiasi.ro/busaco/pub.html.
n acest caz, obiect ul nu va un sir de car act er e, ci o colec t ie for-
mat a din t r ei lit er ali:
individ, S abin Corneliu Buraga, busaco@infoiasi.ro )
Pent r u t r iplul p, s, o apar t innd mul t imii de declar a t ii RDF, put em
g asi int er pr et ar ea: s ar e pr opr iet at ea p cu valoar ea o.
Int er pr et ar ile dat e unor declar a t ii RDF sunt r elat ive la o mul t ime
de r efer in t e de ident icat or i unifor mi de r esur se (not a t i cu uriref ),
numit a vocabularul int er pr et ar ii consider at e [Manola & Miller, 2004,
Hayes, 2004].
Deni ti a 7 Formal, o int er pr et ar e se dene ste recursiv astfel:
dac a E este un literal simplu, atunci I(E) = E;
dac a E este un literal cu tip, atunci I(E) = IL(E);
dac a E este un ur ir ef, atunci I(E) = IL(E);
dac a E este un triplu s, p, o, atunci I(E) = true dac a (I(s), I(o))
I
EXT
(I(p)) si I(E) = false n caz contrar;
dac a E este un graf RDF, atunci I(E) = false dac a exist a un triplu
E
n E astfel nct I(E
) = false; altfel, I(E) = true.

Not am cu LV mul timea tuturor literalilor, iar cu IR universul (do-
meniul) lui I mul timea tuturor resurselor care sunt implicate n I
(IR LV ). Mul timea propriet a tilor este desemnat a prin IP (IP IR).
Fiec arei propriet a ti i este asociat a mul timea perechilor de forma
(subiect , obiect ) care formeaz a o rela tie cu proprietatea considerat a.
Aceast a asociere se realizeaz a prin I
EXT
: IP 2
IRIR
(IR(x) este ex-
tensia unei entit a ti x).
Mai sunt specicate func tia IS : URI IR care asociaz a ec arui
ur ir ef URI o resurs a din univers si func tia IL : LV T IR care
asociaz a o resurs a ec arui literal cu tip din mul timea LV T LV .
Web-ul semant ic 59
Pent r u a put ea pr ocesa pe calculat or ast fel de aser t iuni va t r ebui
s a se r ecur g a la un sist em de ident icar e de c at r e ma sin a a r esur selor
(via URI) si la un limbaj u sor de pr ocesat n manier a aut omat a car e s a
facilit eze r epr ezent ar ea si pr elucr ar ea aser t iunilor. Solu t ia est e ofer it a
de XML.
2.2.4 Si ntaxa de baz a RDF
Vom fur niza n cont inuar e descr ier ile sint act ice n not a t ia EBNF (Ex-
tended Backus-Naur Form) [J ucan & Andr ei, 2002]. Toat e facilit a t ile
sint act ice din XML sunt supor t at e.
Mai mult e deni t ii pent r u o anumit a r esur s a pot gr upat e n ca-
dr ul element ului Description (supor t pent r u ncapsular e).
Regulile sint act ice sunt ur m at oar ele [Becket t , 2004]:
[1] RDF ::= [<rdf>:RDF>]
descript*
[</rdf>:RDF>]
[2] descript ::= <rdf:Description idAboutAttr? >
propElt*
</rdf:Description>
[3] idAboutAttr ::= idAttr | aboutAttr
[4] idAttr ::= ID=" Idsymbol "
[5] aboutAttr ::= about=" URI-ref "
[6] propElt ::= < propName > value </ propName >
| < propName resAttr />
[7] propName ::= Qname
[8] value ::= descript | string
[9] resAttr ::= resource=" URI-ref "
[10] Qname ::= [ NSprefix : ] name
[11] URI-ref ::= string
[12] IDsymbol ::= (orice simbol legal XML)
[13] name ::= (orice simbol legal XML)
[14] NSprefix ::= (orice prefix al unui spatiu de nume)
[15] string ::= (orice text XML)
Exemplul 11 Pent r u cele specicat e n sec t iunea ant er ioar a, avem:
<rdf:RDF>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/pub.html">
<s:Autor>Sabin Corneliu Buraga</s:Autor>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Aici pr exul s se r efer a la un pr ex specic ales de aut or ul expr esiei
RDF si denit nt r-o declar a t ie a unui spa t iu de nume XML, confor m
unei scheme XML:
xmlns:s="http://description.org/schema.xsd"
Spa t iul de nume rdf t r ebuie s a apar a n cadr ul or ic ar ei declar a t ii
RDF.
Exemplul 12 Un alt exemplu est e ur m at or ul, n car e vom r epr ezent a
n RDF o aser t iune par t icular a r efer it oar e la pr opr iet ar ul unui sier
st ocat de un anumit sist em de sier e [Bur aga, 2002b]:
<rdf:RDF>
<rdf:Description
rdf:about="file:///home/busaco/teza.tex">
<xf:Owner>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/">
<xf:Login>busaco</xf:Login>
<xf:Group>profs</xf:Group>
<xf:Name>Sabin Corneliu Buraga</xf:Name>
</rdf:Description>
</xf:Owner>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
S-au expr imat ur m at oar ele: Individul r efer it de URI-ul specicat
se nume st e Sabin Cor neliu Bur aga, avnd numele de cont busaco si
Web-ul semant ic 61
apar t innd gr upului de ut ilizat or i profs. Resur sa ( sier ul) ident i-
cat a local pr in /home/busaco/teza.tex l ar e ca pr opr iet ar pe acest
individ.
Spa t iul de nume xf cor espunde limbajului XFiles pr ezent at n sec-
t iunea 3.2.5.1.
2.2.5 Scheme si spa ti i de nume
At unci cnd scr iem o ar ma t ie n limbaj nat ur al, ut iliz am cuvint e car e
au un anumit n t eles pent r u noi si pent r u cel c ar uia i est e adr esat a.
n t eleger ea semant icii pr opozi t iei est e cr ucial a n st abilir ea cu exact i-
t at e a pr oces ar ii car e t r ebuie ur mat a. Est e ext r em de impor t ant ca at t
scr iit or ul, ct si cit it or ul enun t ului s a r ecept eze acela si n t eles al t er-
menilor ut iliza t i, alt fel s-ar cr ea confuzii. n mediul global r epr ezent at
de spa t iul WWW nu est e sucient a ne ghida dup a n t eleger ea cult ur a-
l a comun a a concept elor.
n t elesul unui t er men (lingvist ic sau nu) n RDF est e expr imat pr in-
t r-o r efer in t a la o schem a. Put em pr ivi schema ca nt r uchipar e a unei
ont ologii simple (a se vedea sec t iunea 2.1.3.3), denind t er menii pe
car e i vom ut iliza n declar a t iile RDF si asociindu-le o semant ic a pr e-
cis a. Se pot folosi o var iet at e de scheme, specicat e sau nu ca docu-
ment e separ at e.
O schem a con t ine deni t ii si r est r ic t ii de ut ilizar e a pr opr iet a t ilor.
Pent r u evit ar ea confuziilor dint r e deni t iile independent e a unui ace-
la si obiect , RDF se bazeaz a pe facilit at ea spa t iilor de nume din XML.
Dup a cum am v azut , spa t iile de nume ofer a o modalit at e simpl a de a
folosi la un moment dat o unic a deni t ie a unui t er men. Fiecar e pr e-
dicat al unei declar a t ii RDF t r ebuie ident icat de o schem a unic a. Un
element Description poat e ns a con t ine declar a t ii avnd pr edicat e
apar t innd mai mult or scheme.
2.2.5.1 Schemele n detali u
Declar ar ea pr opr iet a t ilor (at r ibut elor ) unor r esur se si semant ica aso-
ciat a lor se r ealizeaz a pr in int er mediul schemelor. RDF poat e v azut
ast fel si ca limbaj de specicare a schemelor. Schemele RDF au la baz a
idei pr eluat e din r epr ezent ar ea cuno st in t elor (r e t ele semant ice, logica
pr edicat elor ) or i din limbajele de specicar e a bazelor de dat e. Un me-
canism mai exibil dect schemele RDF est e cel bazat pe limbajul OWL.
Schemele RDF ofer a un sist em de t ipur i de dat e pent r u modelul
RDF [Manola & Miller, 2004], punnd la dispozi t ie mecanisme ut ile
pent r u specicar ea claselor si pr opr iet a t ilor obiect elor n cont ext ul unui
vocabular (a se vedea si gur a 2.4). Pr in int er mediul schemelor RDF se
poat e indica pr int r-o sint ax a XML car e poat e pr ocesat a de ma sin a
ce clase si pr opr iet a t i pot asociat e (de exemplu, o pr opr iet at e desem-
nat a de <xf:Name> s a e ut ilizat a n descr ier ea pr opr iet ar ului unei
r esur se Web).
Sunt denit e o ser ie de clase si de pr opr iet a t i fundament ale. Pent r u
schemele RDF se specic a spa t iul de nume rdfs.
Fi gura 2.4: Mul t imile de clase si de pr opr iet a t i
2.2.5.2 Clase fundamentale
Specica t ia RDF pune la dispozi t ie ur m at oar ele clase fundament ale:
Web-ul semant ic 63
rdfs:Resource dene st e clasa r esur selor, cor espunznd nt r-o
anumit a m asur a concept ului de obiect al par adigmei de pr ogr a-
mar e or ient at e-obiect [Br ickley & Guha, 2000].
rdf:Property r epr ezint a clasa pr opr iet a t ilor r esur selor.
rdfs:Class cor espunde concept ului gener al de t ip sau cat ego-
r ie. Cnd o schem a dene st e o nou a clas a, r esur sa r epr ezent nd
acea clas a t r ebuie s a aib a o pr opr iet at e rdfs:type a c ar ei val-
oar e est e r esur sa rdfs:Class.
Clasele RDF pot specica, de exemplu, pagini Web, t ipur i de docu-
ment e, baze de dat e, per soane et c.
De exemplu, pent r u a ofer i infor ma t ii pr ivit oar e la diver se t ipur i de
document e mult imedia va t r ebui s a specic am o clas a car e s a r epr e-
zint e cat egor ia obiect elor (r esur selor ) mult imedia consider at e. Resur-
sele car e apar t in acest ei clase se vor numi instan te. Inst an t ele clasei
de fa t a vor r esur se mult imedia. Asemenea aser t iune va t r ebui s a e
n t eleas a si pr ocesat a de c at r e calculat or.
Avnd n veder e cele discut at e mai sus, pent r u clasa descr iind cat e-
gor ia r esur selor mult imedia va t r ebui s a asociem (o r efer in t a c at r e) un
ident icat or (e.g., un fr agment de r esur s a #multimedia sau o adr es a
http://www.infoiasi.ro/multimedia.xsd).
n plus, t r ebuie s a specic am fapt ul c a r esur sele vor avea asociat a
pr opr iet at ea rdf:type a c ar ei valor i va r esur sa denit a pr int r-un
element rdfs:Class. Pr in aceast a, am enun t at declar a t ia RDF de
for ma Resur saMult imedia, rdf:type, rdfs:Class.
2.2.5.3 Propri et a ti fundamentale
Fiecar e model RDF car e ut ilizeaz a un mecanism de scheme include
implicit pr opr iet a t ile de mai jos, inst an t e ale clasei rdf:Property,
ofer ind o modalit at e de a expr ima r ela t iile dint r e clase si inst an t ele lor
sau supr aclase.
rdf:type
Indic a fapt ul c a o r esur s a est e membr a a unei clase. At unci cnd
o r esur s a ar e o pr opr iet at e rdf:type a c ar ei valoar e r epr ezint a
Fi gura 2.5: Ier ar hiile de clase RDF
o anumit a clas a, vom spune c a r esur sa est e o instan t a a acelei
clase. Valoar ea lui rdf:type pent r u o r esur s a est e o alt a r esur s a,
inst an t a a lui rdfs:Class. Clasele individuale nt ot deauna vor
avea rdf:type asignat a cu valoar ea rdfs:Class (or i o subclas a
a lui rdfs:Class). O r esur s a poat e inst an t a a mai mult or clase,
desigur.
rdfs:subClassOf
Desemneaz a r ela t ia de mo st enir e a claselor, ind o r ela t ie t r an-
zit iv a. Numai inst an t e ale unui element rdfs:Class pot avea
pr opr iet at ea rfds:subClassOf, iar valoar ea ei est e nt ot deauna
rdf:type rdfs:Class. O clas a poat e subclas a a mai mult or
clase. O clas a niciodat a nu poat e declar at a ca subclas a a ei n-
s a si sau dr ept subclas a a subclaselor sale.
rdfs:subPropertyOf
O pr opr iet at e poat e avea zer o, una sau mai mult e pr opr iet a t i, spe-
cializ ar i ale ei.
Web-ul semant ic 65
Dac a o anumit a pr opr iet at e P
1
est e o subpr opr iet at e a unei pr o-
pr iet a t i mai gener ale P
2
si dac a o r esur s a A ar e pr opr iet at ea P
2
avnd asignat a valoar ea B, at unci aceast a implic a fapt ul c a r e-
sur sa A ar e, de asemenea, pr opr iet at ea P
1
cu valoar ea B.
Exemplul 13 Pent r u a deni clasa Mult imedia con t innd subclasele
Audio si Video, vom scr ie ur m at oar ele:
<rdf:RDF
xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
xmlns:rdfs="http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#">
<rdf:Description rdf:ID="Multimedia">
<rdf:type rdf:resource=
"http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#Class" />
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:ID="Video">
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:ID="Audio">
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
2.2.5.4 Restri c ti i
O schem a poat e declar a anumit e r est r ic t ii a se vedea gur a 2.6 aso-
ciat e claselor si pr opr iet a t ilor. n jar gonul RDF, vor folosit e concept ele
de domeniu (domain) si interval (range).
Un model RDF car e nu r espect a o r est r ic t ie est e un model inconsis-
tent. Diver se aplica t ii pot avea compor t ament e er onat e n cadr ul unui
model inconsist ent .
Fi gura 2.6: Rest r ic t iile n RDF
Exemplul 14 Exemple de r est r ic t ii:
valoar ea unei pr opr iet a t i t r ebuie s a e o r esur s a or i o clas a de-
nit a de pr oiect ant ul unei scheme. Aceast a r est r ic t ie est e expr i-
mat a de pr opr iet at ea range (de exemplu, r est r ic t ia aplicat a pr o-
pr iet a t ii autor: valoar ea ei t r ebuie s a e o r esur s a, inst an t a a
clasei Persoana).
o pr opr iet at e poat e ut ilizat a doar de r esur sele unei anumit e
clase (de exemplu, pr opr iet at ea autor poat e folosit a numai
dac a valoar ea ei est e o r esur s a a c ar ei inst an t a est e clasa Teza).
Acest lucr u se expr im a pr in pr opr iet at ea domain.
2.2.5.5 Restri c ti i fundamentale
Recomandar ea RDFS [Br ickley & Guha, 2000] specic a dou a r est r ic t ii
fundament ale de baz a:
rdfs:range est e folosit a pent r u a r est r ic t iona valor ile unei pr o-
pr iet a t i. Valoar ea lui range est e nt ot deauna o clas a. Valoar ea
Web-ul semant ic 67
unei pr opr iet a t i al c ar ei int er val est e A va const r ns a s a e in-
st an t a a clasei A. Put em avea cel mult o pr opr iet at e range.
rdfs:domain est e ut ilizat a s a specice o clas a car e poat e asig-
nat a ca valoar e a unei pr opr iet a t i. O pr opr iet at e poat e avea valor i
din zer o, una sau mai mult e clase. Dac a nu exist a denit nici un
domeniu, poat e folosit a or icar e r esur s a.
Remarca 2 Pr opr iet a t ile rdfs:domain si rdfs:Range pr ecizeaz a do-
meniul si, r espect iv, codomeniul unei pr opr iet a t i, adic a t ocmai clasele
c ar or a t r ebuie s a le apar t in a subiect ul, r espect iv obiect ul.
Mai mult e det alii pr ivit oar e la schemele RDF sunt disponibile n
lucr ar ile [Br ickley & Guha, 2000] si [Manola & Miller, 2004].
2.2.6 Colec ti i de resurse
Est e necesar deseor i s a ut iliz am colec t ii de r esur se, pent r u aceast a n
RDF denindu-se t r ei t ipur i de obiect e [Becket t , 2004]:
bag desemneaz a o list a neor donat a de r esur se sau de lit er ali, valo-
r ile duplicat e ind per mise (mult i-set );
secven t a specic a o list a or donat a de r esur se sau lit er ali. Ca mai
sus, valor ile pot duplicat e;
alternati v a desemneaz a o list a de r esur se/lit er ali car e r epr ezint a
alt er nat ive pent r u o singur a valoar e a unei pr opr iet a t i.
Tipul mul t ime nu est e denit de specica t iile RDF.
Pent r u a se put ea cr ea o colec t ie de r esur se, RDF ut ilizeaz a o r esur s a
supliment ar a car e r epr ezint a o colec t ie specic a (o instan t a a colec t iei),
aceast a r esur s a declar ndu-se ca inst an t a a unui t ip din cele ant e-
r ioar e, pr in pr opr iet at ea type. Rela t ia dint r e colec t ia de r esur se si r e-
sur sele ce apar t in acest eia est e dat a de un set de pr opr iet a t i denumit e
"_1", "_2", "_3" et c. Colec t iile de r esur se pot avea si alt e pr opr iet a t i,
desigur.
Sint axa for mal a est e ur m at oar ea:
[16] contain ::= seq | bag | alt
[17] seq ::= <rdf:Seq idAttr? >
member* </rdf:Seq>
[18] bag ::= <rdf:Bag idAttr? >
member* </rdf:Bag>
[19] alt ::= <rdf:Alt idAttr? >
member* </rdf:Alt>
[20] member ::= referItem | inlineItem
[21] referItem ::= <rdf:li resourceAttr />
[22] inlineItem::= <rdf:li> value </rdf:li>
Colec t iile pot ap ar ea or iunde est e per mis un element Description.
Regulile sint act ice se modic a ast fel:
[1a] RDF ::= <rdf:RDF> obj* </rdf:RDF>
[8a] value ::= obj | string
[23] obj ::= descript | contain
Semant ica for mal a a colec t iilor de r esur se est e denit a n lucr ar ile
[Conen & Klapsing, 2000] si [Hayes, 2004].
Exemplul 15 Pent r u a specica pr opr iet ar ul si o met od a de acces ba-
zat a pe aut ent icar e pr in par ol a asupr a unui set de sier e st ocat e pe
o ma sin a local a sau pe un calculat or aat la dist an t a, put em deni
ur m at oar ele aser t iuni RDF [Bur aga, 2000a, Bur aga, 2002b]:
<rdf:RDF>

<rdf:Bag rdf:ID="myfiles">
<rdf:li
rdf:resource="file:///tmp/article.tex" />
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.tuiasi.ro/pub/src/gaen" />
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/fcs.jpg" />
</rdf:Bag>

<rdf:Description rdf:about="#myfiles">
Web-ul semant ic 69
<xf:Properties>

<xf:Auth>Basic</xf:Auth>

<xf:Owner>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco">
<xf:Login uid="714">busaco</xf:Login>
<xf:Password>NU74b33cs</xf:Password>
</rdf:Description>
</xf:Owner>

<xf:Permissions>
<xf:Permission>User-Read</xf:Permission>
<xf:Permission>User-Write</xf:Permission>
<xf:Permission>Group-Read</xf:Permission>
</xf:Permissions>
</xf:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
S-a expr imat ur m at or ul fapt : Pent r u colec t ia de r esur se ( sier e)
dat a, pr opr iet ar ul acest eia est e ut ilizat or ul busaco. Fi sier ele vor
accesat e aut ent icat pr in int er mediul unei par ole si numai pr opr ie-
t ar ul va put ea s a le acceseze pent r u cit ir e si scr ier e. Membr ii gr upului
pr opr iet ar ului vor put ea numai s a le cit easc a.
Exemplul 16 Modelul pent r u enun t ul:
Codul surs a pentru aplica tia GAEN poate g asit la una din-
tre loca tiile ftp.infoiasi.ro, ftp.uaic.ro sau
ftp.tuiasi.ro.
n RDF se scr ie ast fel:
<rdf:RDF>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/gaen">
<s:DistributionSite>

<rdf:Alt>
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.infoiasi.ro" />
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.uaic.ro/pub/gaen" />
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.tuiasi.ro/src/Linux" />
</rdf:Alt>
</s:DistributionSite>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
2.2.7 Referen ti di stri buti vi
Obiect ul descr is de o declar a t ie RDF (indicat de at r ibut ul about) est e
numit referent.
Exemplul 17 Consider am fr agment ul de aser t iuni [Bur aga, 2001a]:
<rdf:Bag rdf:ID="pages">
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/web/web1.html" />
<rdf:li
<rdf:li
...
</rdf:Bag>
<rdf:Description rdf:about="#pages">
</rdf:Description>
Web-ul semant ic 71
n acest exemplu, s-a expr imat fapt ul c a Sabin Cor neliu Bur aga
est e aut or ul colec t iei de pagini ident icat e pr in pages. Refer ent ul ele-
ment ului Description est e o colec t ie (de t ip Bag), nu membr ii ei.
Pent r u a specica fapt ul c a Sabin Cor neliu Bur aga est e aut or ul
ec ar ei pagini, se folose st e un alt mod de r efer ir e, via aboutEach
acest t ip de r efer ent ind numit referent distributiv.
<rdf:Description rdf:aboutEach="#pages">
</rdf:Description>
Un alt exemplu, n car e folosim de asemenea at r ibut ul aboutEach
est e ur m at or ul.
Exemplul 18 Vom enun t a o ser ie de aser t iuni pr ivit oar e la r esur sele
unui sist em de t eleconfer in t e GAEN [Bur aga, 1998]. n acest caz, r e-
sur sele vor apar t ine unei colec t ii de t ip Bag car e va desemna ut iliza-
t or ii cu dr ept de administ r ar e a unei inst an t e a sist emului, ident icat a
pr in adr esa ma sinii pe car e r uleaz a:
<rdf:RDF
xmlns:DC="http://purl.org/dc/elements/1.0/"
xmlns:g="http://www.infoiasi.ro/~busaco/gaen/gaen.xml">

<rdf:Bag rdf:id="UsersOfSuperiorLevel">
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/~busaco" />
<rdf:li
rdf:resource="http://www.ac.tuiasi.ro/mituc" />
<rdf:li
rdf:resource="mailto:skocsis@uaic.ro" />
</rdf:Bag>

<rdf:Description rdf:aboutEach="#UsersOfSuperiorLevel">
<g:gaen g:host="delta.ac.tuiasi.ro"
g:mainport="7777">
<g:user>
<g:info>
<g:level g:number="7">
Administrator
</g:level>
<g:comment>
Lista utilizatorilor
cu rang de administrator
</g:comment>
</g:info>
<DC:date>
2003-09-20
</DC:date>
</g:user>
</g:gaen>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
n cadr ul document ului de mai sus, sunt folosit e t r ei spa t ii de nume
si anume: rdf est e spa t iul de nume specic document elor RDF
7
, DC
desemneaz a spa t iul de nume al set ului de element e de ident icar e a
met adat elor Dublin Core Metadata Initiative [Pur l] , iar g r epr ezint a
spa t iul de nume al limbajului bazat pe XML car e modeleaz a diver se
infor ma t ii pr ivit oar e la sist emul de t eleconfer in t e [Bur aga, 2001b].
2.2.8 Colec ti i referi te de un URI
Una dint r e ut iliz ar ile met adat elor est e cea de a face declar a t ii des-
pr e t oat e paginile Web disponibile pe un anumit ser ver sau t oat e
paginile Web descr iind un anumit aspect , aat e la o adr es a specic a.
7
A se consult a si [Becket t , 2004] sau [Manola & Miller, 2004].
Web-ul semant ic 73
n mult e cazur i est e dicil or i neimpor t ant s a ncer c am s a enumer am
ecar e r esur s a n mod explicit si s a o ident ic am ca membr u al unei
colec t ii. Folosind o a doua for m a de r efer en t i dist r ibut ivi put em cr ea o
colec t ie de t ip Bag pent r u a deni t oat e r esur sele car e ne int er eseaz a
n aplica t iile noast r e:
[3a] idAboutAttr ::= idAttr | aboutAttr | aboutEachAttr
[24] aboutEachAttr ::= aboutEach=" URI-ref " |
aboutEachPrefix=" string "
At r ibut ul aboutEachPrefixdeclar a o colec t ie ai c ar ei membr i sunt
t oat e r esur sele cor espunz at oar e ident icat or ilor car e ncep cu sir ul de
car act er e al valor ii at r ibut ului.
Exemplul 19 Pent r u t oat e paginile Web pr ezent e pe ser ver ul Facul-
t a t ii de Infor mat ic a, put em declar a o pr opr iet at e de copyright scr iind
(se indic a si int er valul de t imp pent r u car e dr ept ur ile de aut or sunt n
vigoar e, pr in int er mediul at r ibut elor start si end) [Bur aga, 2001a]:
<rdf:Description
rdf:aboutEachPrefix="http://www.infoiasi.ro">
<s:Copyright s:start="1997" s:end="2004">
Sabin Corneliu Buraga
</s:Copyright>
</rdf:Description>
n acest exemplu, nu ne int er eseaz a ct e document e exist a st ocat e
pe ser ver ul Web specicat de adr esa http://www.infoiasi.ro si
nici int er dependen t a lor (st r uct ur a hiper t ext pe car e o pot gener a est e
necunoscut a).
2.2.9 Modelarea declara ti i lor
n cadr ul RDF, se pot const r ui declar a t ii pr ivit oar e la alt e declar a t ii.
Vom numi acest t ip de declar a t ii declara tii de nivel nalt.
Consider nd ar ma t ia:
S abin Corneliu Buraga este autorul resursei desemnate de
identicatorul uniform de resurse http://www.infoiasi.ro.
o put em vedea ca un fapt (asem an at or clauzelor Pr olog
8
).
Dac a ns a avem enun t ul:
Dumitru Todoroi arm a faptul c a S abin Corneliu Buraga
este autorul resursei desemnate de identicatorul uniform de
resurse http://www.infoiasi.ro.
expr im am un fapt despr e o ar ma t ie enun t at a de alt cineva.
n aceast a manier a, sunt modelat e met adat e pr ivit oar e la met a-
dat e [Kokkelink & Schwnzl, 2002].
Ter menul t ehnic ut ilizat de specica t iile RDF est e cel de reicare
(reication), t er men pr eluat din domeniul r epr ezent ar ii cuno st in t elor.
Put em modela declar a t ia or iginal a ca o r esur s a avnd pat r u pr opr ie-
t a t i.
Din punct de veder e for mal, un model al dat elor RDF se dene st e
n manier a de mai jos [Becket t , 2004]:
Deni ti a 8 Fie mul timile denumite Resurse, Literali si Declaratii si
o submul time numit a Proprietati a mul timii Resurse, Proprietati
Resurse.
Elementele mul timii Declaratii sunt triple de forma pred, sub, obj,
n care ecare pred este o proprietate apar tinnd mul timii Proprietati,
pred Proprietati, sub este o resurs a (element al mul timii Resurse) si
obj este e o resurs a, e un literal (un literal este element al mul timii
Literali), obj Resurse Literali.
Exemplul 20 Ar ma t ia:
S abin Corneliu Buraga este autorul resursei desemnate de
identicatorul uniform de resurse http://www.infoiasi.ro.
8
A se vedea, de exemplu, si [Met akides & Ner ode, 1998].
Web-ul semant ic 75
ar e asociat t r iplul d (element al mul t imii Declaratii):
(d) {aut or, [ht t p://www.infoiasi.r o], "Sabin Cor neliu Bur aga"} (2.1)
n car e am not at [I] r esur sa ident icat a pr in URI-ul I, iar ghilimelele
ncadr eaz a un lit er al (n cazul de fa t a, numele aut or ului r esur sei).
Pr in int er mediul t r iplelor est e r elat iv u sor s a se poat e specica r ei-
car ea declar a t iilor. Consider nd declar a t ia (d) de mai sus, expr im am
r eicar ea acest eia ca o nou a r esur s a X dup a cum ur meaz a:
{type, [X], [rdf:Statement]}
{predicate, [X], [autor]}
{subject, [X], [http://www.infoiasi.ro]}
{object, [X], "Sabin Corneliu Buraga"}
Cele pat r u t r iple specic a pr opr iet a t ile declar a t iei r eicat e.
Deni ti a 9 Reicar ea unui triplu pred, sub, obj Declaratii const a
dintr-un element r Resurse si din elementele s
1
, s
2
, s
3
, s
4
ale mul timii
Declaratii astfel nct:
s
1
: rdf : predicate, r, pred
s
2
: rdf : subject, r, sub
s
3
: rdf : object, r, obj
s
4
: rdf : type, r, [rdf : Statement]
unde:
1. elementul rdf:type este un element al mul timii Proprietati, cu
rdf : Type, sub, obj, sub, obj Resurse;
2. r este un element al mul timii Resurse, astfel nct r , Proprietati;
3. elementele rdf:predicate, rdf:subject si rdf:object apar-
tin mul timii Proprietati.
Regulile de mai sus formalizeaz a procesul de r eicar e, iar resursa r
se nume ste declar a t ie r eicat a.
Specica t iile RDF ofer a dou a ver siuni ale t eor iei semant ice pe car e
se bazeaz a modelul RDF: pr ima folose st e o manier a neut r a din punct
de veder e met azic si ont ologic, ind expr imat a n [Hayes, 2004], iar
cea secund a ut ilizeaz a o semant ic a axiomat ic a, t r ansfor mnd const r uc-
t iile sint act ice din RDF si RDFS n cele ale unui limbaj for mal nou
L
base
[Guha & Hayes, 2003]. Scopul pr incipal limbajului L
base
est e cel
de a ofer i o baz a t eor et ic a pent r u or icar e dint r e limbajele de specicar e
a Web-ului semant ic (e.g., OWL sau or ice limbaj der ivat din OWL).
Ut iliz ar ile RDF vor pr ezent at e n sec t iunea 2.3. De asemenea, mo-
delul RDF va juca un r ol cent r al n ceea ce pr ive st e descr ier ea r esur-
selor si specicar ea r ela t iilor dint r e r esur sele mult imedia (a se vedea
capit olul 3).
2.3 Uti li z ari si apli ca ti i
n cadr ul acest ei sec t iuni vom pr ezent a o ser ie de ut iliz ar i si aplica t ii
ale met adat elor, ont ologiilor si limbajelor specice Web-ului semant ic.
Folosi rea metadatelor
n ceea ce pr ive st e met adat ele, una dint r e ut iliz ar ile not abile est e r e-
fer it oar e la management ul si dist r ibuir ea de con t inut mult imedia. Ca
exemplu, poat e dat Metia [St icker, 2001] un cadr u de lucr u folo-
sind met adat e pent r u descr ier ea car act er ist icilor impor t ant e ale me-
diilor elect r onice de comunicar e. Pr int r e car act er ist icile impor t ant e se
num ar a scalabilit at ea, por t abilit at ea, modular it at ea si ext ensibilit at ea
component elor mediului. Se r ecur ge la mai mult e module func t ionale
pent r u a asocia at r ibut e semant ice con t inut ului mult imedia, pent r u a
st r uct ur a si ar hiva infor ma t iile st ocat e si pent r u a ofer i posibilit a t i de
Web-ul semant ic 77
int er ogar e. Pr opuner ea noast r a de implement ar e, descr is a n cadr ul
capit olului 4 pune la dispozi t ie acela si set de func t ionalit a t i, ad agnd
ns a dimensiunea t empor al a.
Pent r u a per mit e ident icar ea si r eg asir ea facil a a met adat elor, au
fost pr opuse ser vicii de cat alogar e (metadata registry), pr ecum DCMI
Registry [Heer y & Wagner, 2002]. O ser ie de pr ot ot ipur i ut ilizeaz a pen-
t r u st ocar e sist eme de baze de dat e (Post gr eSQL sau Ber keley DB),
pent r u func t ionalit at e limbajul J ava, iar int er fa t a folose st e t r ansfor-
m ar i XSLT. Pr ocesar ea met adat elor (st ocat e ca document e RDF) se
r ealizeaz a pr in int er mediul mai mult or int er fe t e de pr ogr amar e a apli-
ca t iilor (API Application Programmer Interface), dint r e car e se pot
men t iona:
EOR (Extensible Open RDF Toolkit) [EOR];
Jena S emantic Web Toolkit [McBr ide, 2002];
RDF NetAPI [Seabor ne, 2002];
RAP (RDF API for RDF) [RAP].
Un exemplu de gener ar e si de ut ilizar e a met adat elor n cont ext ul
comer t ului elect r onic est e ilust r at n cadr ul anexei A.
Una dint r e aplica t iile major e car e folosesc met adat e expr imat e n
RDF est e Edutella [Edut ella], o ar hit ect ur a peer-to-peer al c ar ei scop
major est e s a pun a la dispozi t ie ser vicii de met adat e per mi t nd int er-
oper abilit at ea nt r e component e dist r ibuit e car e fac schimb de r esur se
educa t ionale. Ser viciile pr incipale ofer it e sunt de int er ogar e si accesar e
a met adat elor, de r eplicar e a dat elor, de medier e n veder ea evit ar ii
conict elor la nivel sint act ic/semant ic, de adnot ar e a mat er ialelor st o-
cat e de o r e t ea Edut ella. St r uct ur a oper a t ional a a aplica t iei r ecur ge la
J XTA [J XTA].
Ac t iunea de int er ogar e a met adat elor r ecur ge la limbaje de int er o-
gar e pent r u RDF, bazat e sau nu pe XML: S quishQL [Miller et al., 2002],
TRIPLE [Sint ek & Decker, 2002] sau QuizRDF [Davies et al., 2003].
O alt a plat for m a dest inat a st oc ar ii si int er og ar ii document elor RDF
si RDF Schema est e S esame [Br oekst r a et al., 2002]. Schemele RDF
sunt pr ocesat e pr in int er mediul unei int er fe t e de pr ogr amar e denu-
mit e SAIL.
n veder ea unei index ar i si c aut ar i de calit at e a infor ma t iilor, r e-
sur sele Web pot avea asociat e diver se met adat e, ext ensii ale DCMI,
folosindu-se diver se st andar de de cat alogar e a document elor, pr ecum
UNIMARC sau Dewey [Becket t , 2002]. Subiect ul c aut ar ii r esur selor
Web va dezvolt at n cadr ul subcapit olului 3.3 al capit olului ur m at or.
Pr int r e cont r ibu t iile pr opr ii, se pot men t iona cer cet ar ile pr ivind aso-
cier ea de met adat e r esur selor sau component elor unor aplica t ii, pr e-
cum un ser ver de t eleconfer in t e [Bur aga, 2001b] [Bur aga, 2001d]
[Bur aga et al., 2001], un sist em de agen t i [Bur aga & Alboaie, 2004] sau
un mediu de e-learning [Bur aga, 2001c, Bur aga, 2003c].
Folosi rea ontologi i lor
Pr ocesul de dezvolt ar e si exploat ar e a ont ologiilor pr ezint a nc a di-
cult a t i. Pent r u facilit ar ea cr e ar ii si r eg asir ii de ont ologii st ocat e n ma-
nier a dist r ibuit a au fost pr opuse diver se solu t ii. Una dint r e ele est e
descr is a n [Maedche et al., 2003].
O alt a dir ec t ie de cer cet ar e est e aceea a pr oiect ar ii si implement ar ii
unei plat for me car e s a ofer e modalit a t i de management al ont ologiilor
necesar e dezvolt ar ii ult er ioar e de aplica t ii dest inat e Web-ului seman-
t ic. O abor dar e est e concr et izat a n KAON (the Karlsruhe Ontology and
S emantic Web Tool S uite) [Bozsak et al., 2002]. KAON pune la dispo-
zi t ie si inst r ument e dest inat e pr oiect an t ilor de ont ologii, pr ecum un
gener at or de por t alur i bazat e pe ont ologii sau un cadr u de specicar e a
ont ologiilor OntoMat. Pe par t ea de ser ver, sunt disponibile o int er fa t a
de pr ogr amar e (KAON API ) si KAON S erver.
Ont ologiile sunt ut ilizat e si n cadr ul sist emelor dist r ibuit e, pent r u
int er schimb de infor ma t ii semant ice nt r e component e, ca agen t i Web
or i ser vicii Web semant ice. Det alii sunt fur nizat e de lucr ar i pr ecum
[Davies et al., 2003], [Scot t -Cost et al., 2002] si [St r ang et al., 2003]. De
cele mai mult e or i, pent r u descr ier ea ont ologiilor se folosesc limbajele
DAML+OIL sau OIL.
Web-ul semant ic 79
n ceea ce pr ive st e modelele de specicar e a aplica t iilor dest inat e
Web-ului semant ic, unele cer cet ar i se focalizeaz a asupr a adopt ar ii lim-
bajului RDF sau a unor limbaje der ivat e [Klapsing & Neumann, 2000].
Alt a dir ec t ie vizeaz a int egr ar ea limbajului UML [OMG] sau cr ear ea
unor limbaje specializat e de modelar e ca WebML (Web Modeling Lan-
guage) [Cer i et al., 2000].
Pent r u ver icar ea consist en t ei ont ologiilor se pot folosi diver se in-
st r ument e soft war e pr ecum ConsVIS or [Baclawski et al., 2002], ofer ind
supor t pent r u diagr ame UML, aser t iuni RDF/RDFS sau DAML+OIL.
Pent r u alt e am anunt e, se poat e consult a [Davies et al., 2003].
2.4 Concluzi i
n cadr ul acest ui capit ol, am pr ezent at pr incipalele component e ale
Web-ului semant ic, denit de Tim Ber ner s-Lee n [Davies et al., 2003].
Ar hit ect ur a Web-ului semant ic est e una func t ional a, deoar ece modul
de const it uir e a acest eia se bazeaz a pe specicar ea incr ement al a a
unor limbaje, por nind de la nivelul infer ior (i.e. nivelul met adat elor )
si ajungnd la nivelur i super ioar e (e.g., nivelul logic). Limbajele dis-
ponibile pe ecar e nivel pot sat isface cer in t e impuse de difer it e t ipur i
(sau nivelur i) de aplica t ii:
1. nivelul metadatelor (metadata layer) pune la dispozi t ie cadr ul ge-
ner al pent r u expr imar ea unor aser t iuni semant ice simple. Mode-
lul ofer it con t ine concept e pr ecum resurs a si proprietate car e sunt
ut ilizat e s a expr ime met a-infor ma t ii. Acest model const it uit din
specica t iile RDF [Becket t , 2004, Manola & Miller, 2004] va
ut ilizat de limbajele aat e pe nivelur ile super ioar e si a fost pr e-
zent at n cadr ul sec t iunii 2.2.
2. nivelul schemelor (schema layer) ofer a posibilit at ea specic ar ii de
ont ologii simple pent r u a se put ea deni o descr ier e ier ar hic a a
concept elor si pr opr iet a t ilor. Limbajele de specicar e a schemelor
ca de exemplu RDF Schema [Br ickley & Guha, 2000] ut ili-
zeaz a modelul ofer it de nivelul de met adat e pent r u a inst it ui o
ar hit ect ur a de baz a pent r u met a-modelar ea unor limbaje Web
de specicar e a ont ologiilor. Pr incipalele t r as at ur i ale schemelor
RDF au fost pr ezent at e n sec t iunea 2.2.5.
3. nivelul logic (logical layer) int r oduce limbaje ont ologice mai com-
plexe, capabile s a modeleze ont ologii sost icat e. Acest e limbaje
sunt bazat e pe nivelul schemelor, cadr ul t eor et ic ind asigur at
de logici descr ipt ive [Baader et al., 2002]. Se dor e st e ast fel con-
st it uir ea unor ser vicii (reasoning services) pent r u Web-ul seman-
t ic. Ca limbaje r epr ezent at ive n sec t iunea 2.1.3.3 s-au men t ionat
OIL [Hor r ocks et al., 2000], DAML+OIL [Br oekst r a et al., 2001] si
OWL [Dean & Schr eiber, 2004].
n cadr ul sec t iunii 2.3 a capit olului de fa t a s-a ur m ar it pr ezent ar ea
unor a dint r e cele mai r epr ezent at ive aplica t ii din domeniul Web-ului
semant ic, at t din per spect iva pr oces ar ii unor t ipur i de limbaje, ct si
din cea a unor ar hit ect ur i concept uale si plat for me soft war e de mode-
lar e si exploat ar e.
Cer cet ar ile efect uat e, det aliat e n ur m at oar ele capit ole, s-au con-
cent r at mai ales asupr a ofer ir ii supor t ului specic ar ii r ela t iilor spa t io-
t empor ale dint r e r esur se, pe baza nivelur ilor met adat elor si schemelor,
n veder ea descr ier ii si r eg asir ii infor ma t iilor pe Web.
C a p itolul 3
De sc rie re a si re g a sire a
re surse lor multim e d ia
Acest capit ol r ealizeaz a o descr ier e a manier elor de
expr imar e a met adat elor asociat e r esur selor Web si
a modului de specicar e a r ela t iilor spa t io-t empor ale
st abilit e nt r e r esur se. Pent r u ndeplinir ea acest or
dezider at e sunt folosit e anumit e limbaje bazat e pe
XML.
3.1 Preli mi nari i
3.1.1 Moti va ti e
D
UP

A cum s-a put ut vedea si din cele discut at e n capit olele ant e-
r ioar e, pr incipalul scop al lucr ar ii de fa t a est e acela de a g asi
modalit a t ile cor espunz at oar e r eg asir ii infor ma t iilor mult imedia r ele-
vant e disponibile pe Web, pr in int er mediul unor mecanisme specice
Web-ului semant ic.
Descoper ir ea r esur selor est e st r ns legat a de descoper ir ea r ela t iilor
car e se pot st abili nt r e acest ea, un r ol cent r al avndu-l r ela t iile spa t io-
t empor ale. Efor t ur ile n ceea ce pr ive st e Web-ul semant ic sunt ace-
lea de a asocia adnot ar i ont ologice, at t r esur selor disponibile pe Web,
ct si r ela t iilor st abilit e nt r e acest ea [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002,
Davies et al., 2003]. Ident icar ea, descoper ir ea, validar ea si ut ilizar ea
r ela t iilor dint r e r esur se r epr ezint a unele dint r e pr incipalele dir ec t ii de
cer cet ar e ale Web-ului semant ic si, implicit , ale acest ui mat er ial.
n pr ima par t e a acest ui capit ol, vom pr ezent a o manier a or iginal a
bazat a pe const r uc t ii XML si RDF pent r u modelar ea r ela t iilor spa t io-
t empor ale car e pot st abilit e nt r e r esur sele (mult imedia) ale unui
(fr agment de) Web. Pent r u aceast a se vor deni dou a limbaje: pr imul
det aliat n sec t iunea 3.2.5.1 si denumit XFiles va put ea folosit
pent r u a descr ie anumit e pr opr iet a t i specice ale r esur selor via met a-
dat e, iar al doilea pur t nd numele TRS L (Temporal Relation S peci-
cation Language) si ind descr is n cadr ul sec t iunii 3.2.7.1 va ajut a
la specicar ea r ela t iilor spa t io-t empor ale dint r e r esur se, adopt ndu-
se ca model t eor et ic logica ITL (Interval Temporal Logic) a se vedea
sec t iunea 3.2.3. Pr in int er mediul acest or limbaje vor for mulat e di-
ver se aser t iuni RDF, ilust r ndu-se ast fel alinier ea cer cet ar ilor noast r e
la pr oblemat icile Web-ului semant ic. Pr incipalele r ezult at e ob t inut e
sunt descr ise n [Bur aga, 2000a], [Bur aga, 2001d], [Bur aga, 2002b],
[Bur aga, 2002c], [Bur aga, 2003d] si [Bur aga & Ciobanu, 2002].
Cea de-a doua par t e se concent r eaz a asupr a expr im ar ii pr in int er-
mediul unui limbaj bazat pe XML a int er og ar ilor complexe for mulat e
de ut ilizat or i, n veder ea r ealiz ar ii r eg asir ii de document e mult imedia
st r uct ur at e sau semi-st r uct ur at e. Acest limbaj pr ezent at n sec t iu-
nea 3.3.3 si denumit WQFL (Web Query Formulating Language) va
put ea desemna diver se infor ma t ii pr ivind st r uct ur a si con t inut ul r esur-
selor hiper media g asit e. St r at egia de int er ogar e pleac a de la pr emisa
c a ut ilizat or ii pr efer a s a ob t in a document e avnd diver se st r uct ur i si
t ipur i de con t inut , n acest sens t r ebuind specicat e pozi t iile si nu-
m ar ul de apar i t ii ale unor element e sint act ice compunnd un anu-
Descr ier ea si r eg asir ea r esur selor mult imedia 83
mit document XML. O par t e dint r e r ezult at ele ob t inut e sunt publicat e
n [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga, 2001a], [Bur aga & Rusu, 2001],
[Bur aga, 2002a], [Bur aga & Br ut , 2001] si [Bur aga & Br ut , 2002].
3.2 Modelarea rela ti i lor di ntre resurse
n cadr ul acest ui subcapit ol, vom pr ezent a o ser ie de modele t eor e-
t ice ut ilizat e la descr ier ea pr opr iet a t ilor t empor ale ale sist emelor dis-
t r ibuit e, insist nd asupr a logicii ITL pe car e o vom folosi la expr imar ea
r ela t iilor t empor ale dint r e r esur sele mult imedia disponibile pe Web
(o ser ie dint r e cer cet ar ile efect uat e se pot r eg asi n [Bur aga, 2002b],
[Bur aga, 2002c] si [Bur aga & Ciobanu, 2002]).
De asemenea, vom r ealiza o clasicar e a r ela t iilor car e pot st a-
bilit e nt r e r esur sele Web.
3.2.1 Clasi care a rela ti i lor di ntre resurse
n denir ea si descoper ir ea unei r ela t ii st abilit e nt r e dou a r esur se
Web, un fact or impor t ant est e dac a acea r ela t ie se bazeaz a pe o cunoa s-
t er e explicit a, pr ecis a sau exact a or i pe cunoa st er i impr ecise, apr oxima-
t ive (i.e. bazat e pe m asur at or i st at ist ice sau pr obabilist ice). Mai ales n
cont ext ul spa t iului WWW, cel mai fr ecvent caz est e cel de-al doilea.
Lucr ar ea [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002] pr opune t r ei cr it er ii car e
t r ebuie luat e n calcul at unci cnd se dor e st e car act er izar ea unei r ela t ii
nt r e r esur sele Web:
con t inut ul infor ma t ional capt ur at de r ela t ia n cauz a;
modalit a t ile de r epr ezent ar e a r ela t iei;
met odologiile folosit e pent r u calcular ea (e.g., ident icar ea, des-
coper ir ea, validar ea et c.) si exploat ar ea r ela t iilor.
Ast fel, o clasicar e ar put ea mp ar t i r ela t iile n:
rela tii independente sau dependente de con tinut
Rela t iile independent e pot consider at e ca ind ar t ifact e ale or-
ganiz ar ii con t inut ului n cont ext ul unui sist em de calcul pe baza
unor r a t iuni legat e de per for man t a or i de scalabilit at e. De exem-
plu, dou a document e mult imedia sunt legat e pr int r-o r ela t ie pen-
t r u c a sunt st ocat e pe acela si ser ver Web, independent de con t i-
nut ul acest or a.
Din pr isma Web-ului semant ic, r ela t iile car e pr ezint a int er es sunt
r ela t iile car e se bazeaz a pe con t inut ul unor ent it a t i car e mode-
leaz a obiect e ale lumii r eale. Ast fel de r ela t ii sunt nt lnit e n
cazul ont ologiilor si pot asociat e unor ent it a t i apar t innd unui
acela si domeniu (intra-domain relationships) sau din domenii di-
fer it e (inter-domain relationships). Ca exemple de ast fel de r ela t ii
pot dat e r ela t iile nt r e ent it a t i pr ovenind din domeniile difer it e
ale unor ont ologii mult iple (inter-ontology relationships).
Dou a ent it a t i (indivizi) pot pr ezent a similar it a t i semant ice (an-
du-se nt r-o vecin at at e semant ic a), f ar a a se put ea st abili o r ela t ie
exact a (crisp) nt r e ele. Un exemplu ar acela n car e se ut ilizeaz a
un pr edicat fuzzy, i.e. destul_de_aproape (close enough), ca n
cazul a dou a eveniment e aat e nt r-o vecin at at e t empor al a (a se
vedea si cele discut at e n sec t iunea 3.2.2).
rela tii clasicate n func tie de reprezentare
Repr ezent ar ea fundament al a a r ela t iei dint r e dou a concept e est e
r eect at a de st r uct ur a mat emat ic a folosit a. n acest cont ext , r e-
la t iile se pot clasica n func t ie de ar it at e, de car dinalit at e, de
st r uct ur a et c.
Pent r u Web, de o impor t an t a major a sunt r ela t iile bazat e pe hiper-
leg at ur i
1
, acest or a put ndu-li-se asocia semant ici via met adat e,
adopt ndu-se diver se t ehnici pr ecum cele bazat e pe DCMI [Pur l]
sau XLink [DeRose et al., 2001]. Limbajele de int er ogar e, pr ezen-
1
A se vedea [Bot afogo et al., 1991], [Bur aga, 2001a], [Chakr abar t i et al., 1999]
si [Tr au san-Mat u, 2000].
t at e n sec t iunea 3.3.3.5, sunt pr incipalele beneciar e ale st r uc-
t ur ii hiper t ext uale a r ela t iilor dint r e r esur sele c aut at e.
rela tii clasicate n func tie de opera tiile efectuate asupra lor
Pr int r e pr incipalele oper a t ii r ealizat e n veder ea management u-
lui si exploat ar ii r ela t iilor se num ar a
2
:
identicarea r epr ezint a pr ocesul pr in car e poat e det er mi-
nat a o r ela t ie a c ar ei semant ic a est e cunoscut a si n t eleas a
(e.g., via r epr ezent ar ea ei);
descoperirea est e pr ocesul pr in car e se caut a folosind di-
fer it e t ehnici (e.g., pattern matching) r ela t ii noi, n cadr ul
unui model semant ic sau al unei ont ologii (de exemplu, r efe-
r it oar e la t imp);
validarea r epr ezint a pr ocesul pr in car e est e validat a infor-
ma t ia colect at a si analizat a, folosind un ansamblu de r ela t ii
complexe si al t i oper at or i, pe baza unui model for mal;
evaluarea est e pr ocesul pr in car e o anumit a r ela t ie poat e
calculat a, n func t ie de cont ext si de ent it a t ile implicat e.
3.2.2 Modele temporale
3.2.2.1 Introducere
Una dint r e cele mai impor t ant e pr obleme pr ivit oar e la modelar ea pr o-
pr iet a t ilor dinamice ale sist emelor dist r ibuit e, n gener al, si a spa t iului
WWW, n special, est e r epr ezent ar ea t impului. n func t ie de per spec-
t ivele de r epr ezent ar e a infor ma t iilor t empor ale, se pot ut iliza difer it e
for malisme r efer it oar e la t imp [Allen, 1991].
Ast fel, pent r u a capt a difer it e pr opr iet a t i ale sist emelor n t imp-
r eal dist r ibuit e (pr ecum sist eme de management al bazelor de dat e,
sist eme mult imedia sincr onizat e sau spa t iul WWW), au fost dezvolt at e
o ser ie de modele for male t empor ale. n cont ext ul unui cadr u de lucr u
for mal pent r u sist emele Web dist r ibuit e implicnd no t iunea de t imp,
2
Mai mult e det alii sunt disponibile n [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002].
dint r e pr oblemat icile car e t r ebuie luat e n consider a t ie, se pot enumer a
ur m at oar ele [Chomicki, 1994]:
aleger ea domeniilor temporale: punct uale sau int er vale, linear e
sau r amicat e, dense sau discr et e, m ar ginit e sau nem ar ginit e;
denir ea unui sist em t empor al abstract si a unuia real;
pr oiect ar ea si ut ilizar ea unor limbaje de interogare temporal a pen-
t r u ext r ager ea infor ma t iilor st ocat e pe Web (aici insist ndu-se
asupr a semant icii for male a limbajului, asupr a expr esivit a t ii in-
t er og ar ilor car e pot for mulat e si asupr a implement ar ii efect ive).
Lucr ar ea [Pnueli, 1977] pr ezint a o logic a t empor al a simpl a si ele-
gant a cu scopul de a sur pr inde dinamicit at ea unor pr opr iet a t i ale pr o-
gr amelor concur ent e. S-au pr opus si alt e modele for male, dint r e car e
se pot men t iona: logica t empor al a liniar a (Linear-time Temporal Logic)
[Lampor t , 1980, Owicki & Lampor t , 1982], logica t empor al a cu int er-
vale (Interval Temporal Logic) [Allen & Hayes, 1989], logica t empor al a
pr opozi t ional a (Timed Propositional Temporal Logic)
[Alur & Henzinger, 1992, Alur & Henzinger, 1994], logica descr ipt iv a
t empor al a (Temporal Description Logics) [Ar t ale & Fr anconi, 1999], lo-
gica t empor al a a ac t iunilor (Temporal Logic of Actions) [Lampor t , 2003]
sau logica t empor al a r amicat a (branching time temporal logic CTL
Computation Tree Logic) [Emer son, 1990].
Pent r u o t axonomie a modelelor t empor ale, se poat e consult a lu-
cr ar ea [Knight & Ma, 1994].
Toat e acest e pr opuner i s-au dir ec t ionat mai ales asupr a model ar ii
din punct de veder e for mal a sist emelor dist r ibuit e si a component elor
acest or a. Teor iile logice de mai sus au luat mai pu t in n consider a t ie
aspect ele expr im ar ii nt r-o manier a ct mai apr opiat a de calculat or a
modelelor for male t empor ale, n veder ea implement ar ii diver selor apli-
ca t ii (pr ecum agen t i Web int eligen t i, mediat or i Web sau ser vicii Web
a se vedea si capit olul 4) pent r u r ealizar ea de act ivit a t i de descoper ir e
a r esur selor sau de for mular e de int er og ar i implicnd t impul.
3.2.3 Logi ca temporal a cu i ntervale
(ITL Int er va l Tempor a l Logi c)
3.2.3.1 Structuri temporale n logi ca ITL
St r uct ur a t empor al a int r odus a de logica t empor al a cu int er vale de-
semneaz a un model liniar al t impului. No t iuni pr ecum posibilit at ea
folosit a si n modelele de t imp r amicat e vor put ea expr imat e
pr in int r oducer ea unui oper at or modal [Allen & Fer guson, 1997] car e
nu est e int r insec inclus n cadr ul st r uct ur ii t empor ale.
Dat e dou a int er vale t empor ale, put em st abili 13 r ela t ii mut ual ex-
clusive nt r e acest e int er vale [Allen, 1983, Allen & Hayes, 1989]. Pen-
t r u a put ea modela acest e r ela t ii, est e int r odus a pr imit iva Meets. In-
t uit iv, dou a per ioade m si n se pot nt lni (meet) dac a si numai dac a m
pr ecede n, nu exist a o alt a per ioad a de t imp nt r e m si n si, n plus, m
si n nu se supr apun. Axiomat izar ea per ioadelor de t imp est e ilust r at a
n gur a 3.1, unde i, j, k, l si m sunt var iabile desemnnd per ioade
de t imp. Pent r u nceput , modelul nu ia n calcul per ioade innit e sau
semi-innit e or i punct e de nceput /sfr sit ale int er valului de t imp con-
sider at .
3.2.3.2 Si stemul axi omati c al logi ci i ITL
Modelul axiomat ic al logicii ITL est e pr ezent at n cont inuar e:
Pent r u ecar e per ioad a de t imp, exist a o per ioad a pe car e o nt l-
ne st e si o alt a cu car e se nt lne st e. For mal, aceast a se poat e scr ie
ast fel:
i j, k : Meets(j, i) Meets(i, k) (3.1)
Per ioadele de t imp pot compuse (pr in juxt apuner e) pent r u a pr o-
duce o per ioad a de t imp mai mar e. Pent r u or icar e dou a per ioade
car e se nt lnesc, exist a o per ioad a de t imp car e r epr ezint a con-
cat enar ea acest or a:
Fi gura 3.1: Axiomat izar ea per ioadelor de t imp
i, j, k, l : Meets(i, j) Meets(j, k)
Meets(k, l)
m : Meets(i, m) Meets(m, l) (3.2)
Nota ti a 1 Vom nota j +k pentru a desemna intervalul care repre-
zint a concatenarea intervalelor j si k.
Aceast a not a t ie est e just icat a deoar ece se poat e demonst r a c a
r ezult at ul j + k est e unic [Allen & Hayes, 1989].
Per ioadele de t imp denesc o clas a de echivalen t a a per ioadelor
car e le nt lnesc. n par t icular, dac a i nt lne st e j si i nt lne st e
k, at unci or ice per ioad a l car e nt lne st e j t r ebuie de asemenea
s a nt lneasc a k. For maliznd, acest lucr u se poat e expr ima n
modul ur m at or :
i, j, k, l : Meets(i, j) Meets(i, k)
Meets(l, j) Meets(l, k) (3.3)
Acest e clase de echivalen t a denesc n mod unic per ioadele. Dac a
dou a per ioade nt lnesc simult an o aceea si per ioad a de t imp, iar
o alt a per ioad a le nt lne st e pe pr imele dou a, at unci per ioadele
sunt egale:
i, j, k, l : Meets(k, i) Meets(k, j)
Meets(i, l) Meets(j, l) i = j (3.4)
Vom int r oduce o axiom a de ordonare. Int uit iv, aceast a axiom a ex-
pr im a fapt ul c a dac a or icar e ar dou a per echi de per ioade, ast fel
nct i nt lne st e j si k nt lne st e l, at unci e ambele se nt lnesc
n acela si loc, e locul unde i nt lne st e j pr ecede locul unde
k nt lne st e l sau vice-ver sa. n t er menii r ela t iei Meets, aceast a
sit ua t ie poat e axiomat izat a dup a cum ur meaz a (simbolul de-
semneaz a oper at or ul logic sau exclusiv exclusive-or):
i, j, k, l : (Meets(i, j) Meets(k, l))
Meets(i, l) (m : Meets(k, m)
Meets(m, j))
(m : Meets(i, m) Meets(m, l)) (3.5)
Remarca 3 Mult e dint r e pr opr iet a t ile car e n mod int uit iv sunt nece-
sar e si car e nu au fost nc a men t ionat e pot consider at e t eor eme ale
acest ei axiomat iz ar i. Ast fel, se poat e demonst r a c a o per ioad a nu se
poat e nt lni cu ea ns a si. La fel, dac a o per ioad a i nt lne st e o alt a
j, at unci j nu poat e nt lni i (modele de t imp cir cular e nit e nu sunt
posibile).
Fi gura 3.2: Rela t iile posibile nt r e per ioadele de t imp (r ela t ia de egalit at e nu
est e gur at a) [Allen & Fer guson, 1997]
3.2.3.3 Speci carea rela ti i lor temporale ntre peri oade
Put em deni int uit iv cele t r eispr ezece r ela t ii car e se pot st abili nt r e
per ioadele de t imp. De exemplu, o per ioad a ar e loc naint ea alt eia dac a
exist a o alt a per ioad a car e umple t impul dint r e acest ea:
Before(i, j) m : Meets(i, m) Meets(m, j) (3.6)
n gur a 3.2, ilust r am gr ac ecar e dint r e r ela t iile car e se pot st a-
bili nt r e per ioadele de t imp (r ela t ia de egalit at e nu est e gur at a).
Nota ti a 2 S imbolurile de mai jos vor putea utilizate pentru a ex-
prima rela tiile uzuale si disjunc tiile acestor rela tii:
Meets(i, j) i : j
Before(i, j) i j
During(i, j) i j
Before(i, j) Meets(i, j) i : j
During(i, j) i = j i _ j
Deni ti a 10 ntre dou a perioade de timp, poate stabilit a si rela tia
Disjoint.
Dou a intervale sunt disjunct e dac a acestea nu se suprapun n nici un
mod. Vom nota aceasta prin i j si o vom deni formal astfel:
i j i : j j : i (3.7)
3.2.3.4 Caracteri zarea peri oadelor de ti mp
O per ioad a poat e clasicat a n func t ie de r ela t iile pe car e le poat e
avea cu alt e per ioade de t imp. O per ioad a car e nu ar e sub-per ioade
va denumit a moment, iar una car e ar e sub-per ioade de t imp va put ea
pur t a numele de interval. De asemenea, put em deni no t iunea de punct
pr in int er mediul unei const r uc t ii car e specic a nceput ul si sfr sit ul
unei per ioade.
Ast fel, ec ar ei per ioade t i put em asocia punct ele t.start si t.end.
Remarca 4 De r emar cat fapt ul c a moment ele si punct ele sunt consi-
der at e dist inct e si nu pot colapsat e.
n par t icular, moment ele pot v azut e dr ept per ioade de t imp si pot
nt lni alt e per ioade: dac a Meets(i, m) Meets(m, j), m, at unci i < j.
Punct ele nu sunt per ioade si nu pot nt lni per ioade.
3
3
Pent r u det alii, a se vedea [Allen & Hayes, 1989].
Logica ITL specic a un model de t imp discr et , n car e per ioadele
sunt asociat e unor per echi de numer e nt r egi I, J), unde I < J. Mo-
ment ele cor espund per echilor de for ma I, I + 1), iar punct ele sunt
desemnat e de ace st i nt r egi. Un model similar, lund n consider a t ie
per echi de numer e r eale n locul celor nt r egi nu va per mit e moment e.
Rela t iile t empor ale ITL acoper a t oat e posibilele r ela t ii st abile nt r e
dou a int er vale de t imp, put nd descr ie ce s-a nt mplat n t r ecut nt r e
dou a int er vale t empor ale. Rela t iile nu pot folosit e n cazul n car e
dur at a unui anumit eveniment nu est e cunoscut a (de exemplu, punct ul
de sfr sit al unui int er val est e necunoscut ).
Exist a 12 r ela t ii, pr ezent at e n t abelul 3.1, st abilit e nt r e cele pat r u
punct e ale celor dou a int er vale t
1
si t
2
t empor ale consider at e (t
1
.start,
t
1
.end, t
2
.start si t
2
.end). Se poat e r emar ca fapt ul c a exist a dou a r e-
la t ii implicit e car e, evident , sunt ndeplinit e nt ot deauna: t
1
.start <
t
2
.end si t
2
.start < t
2
.end.
t
1
.end < t
2
.start t
1
.end = t
2
.start t
1
.end > t
2
.start
t
1
.start < t
2
.end t
1
.start = t
2
.end t
1
.start > t
2
.end
t
1
.start < t
2
.start t
1
.start = t
2
.start t
1
.start > t
2
.start
t
1
.end < t
2
.end t
1
.end = t
2
.end t
1
.end > t
2
.end
Tabela 3.1: Rela t iile st abilit e nt r e punct ele de nceput si de sfr sit ale dou a
int er vale t empor ale [Yu, 1997]
Rela t iile ilust r at e n t abelul 3.1 pot r est r nse la zece r ela t ii car e
nu mai sunt ns a mut ual exclusive. Acest e r ela t ii sunt pr ezent at e n
t abelul 3.2 si pot folosit e la modelar ea compor t ament ului unei pr ezen-
t ar i hiper media sincr onizat e [Yu, 1997, Bur aga, 2001a].
Pr opr iet a t ile comput a t ionale ale calculului cu int er vale si algor it -
mii pent r u men t iner ea r e t elelor de r est r ic t ii t empor ale sunt pr ezent at e
n [Allen, 1991, Allen, 1983, Vilain et al., 1990]. De asemenea, r epr e-
zent ar ea for mal a a eveniment elor si ac t iunilor bazat a pe logica t empo-
r al a cu int er vale se poat e g asi n [Allen & Fer guson, 1997], iar o t eor ie
t
1
.end t
2
.start t
1
.end > t
2
.start
t
1
.start < t
2
.end t
1
.start = t
2
.end
t
1
.start < t
2
.start t
1
.start = t
2
.start
t
1
.start > t
2
.start t
1
.end < t
2
.end
t
1
.end = t
2
.end t
1
.end > t
2
.end
Tabela 3.2: Rela t iile r est r nse nt r e punct ele de nceput si de sfr sit ale dou a
int er vale t empor ale [Yu, 1997]
cant it at iv a a mi sc ar ii bazat a pe pr imit ive spa t io-t empor ale est e de-
scr is a n [Vieu, 1991]. Au fost for mulat e si o ser ie de ext inder i ale mo-
delului ITL, dint r e car e se poat e men t iona [Knight & Ma, 1993].
Logica ITL poat e mbog a t it a cu const r uc t ii expr imnd eveniment e
si ac t iuni pent r u a capt ur a difer it e pr opr iet a t i r efer it oar e la dinamica
sist emelor dist r ibuit e.
4
Pr int r e ut iliz ar ile logicii ITL se enumer a cele legat e de st r uct ur a
scenar iilor t empor ale, ind modelul for mal de baz a folosit n cadr ul
unor limbaje pr ecum S MIL (S ynchronized Multimedia Integration Lan-
guage) [Ayar s et al., 2001], TimeML [Pust ejovsky et al., 2002] sau
DAML+TIME [DAML+TIME]. n cadr ul sec t iunii 3.2.7 vom vedea cum
put em ut iliza logica ITL n expr imar ea r ela t iilor t empor ale car e pot
st abilit e nt r e diver se r esur se Web.
3.2.4 Si steme de si ere di stri bui te
Pent r u nceput , vom ar at a cum put em modela si specica nt r-un lim-
baj bazat pe XML si folosind aser t iuni RDF pr opr iet a t ile sist emelor
de sier e dist r ibuit e, pent r u ca apoi modelul s a e ext ins la r esur se
mult imedia disponibile pe Web.
4
Una dint r e acest e abor d ar i est e pr ezent at a n [Allen & Fer guson, 1997].
3.2.4.1 Caracteri zare
Un sistem distribuit r epr ezint a o colec t ie de calculat oar e int er conect at e
pr in int er mediul unei r e t ele de comunica t ie. Din punct ul de veder e al
unui comput er f acnd par t e dint r-un sist em dist r ibuit , r est ul ma sini-
lor si r esur sele acest or a sunt consider at e a resurse aate la distan t a
(remote), pe cnd r esur sele sale pr opr ii sunt numit e resurse locale. Un
calculat or car e ar e at a sat a o adr es a si car e face par t e dint r-un sist em
dist r ibuit se va numi gazd a (host).
Par t e impor t ant a a unui sist em de oper ar e dist r ibuit , sistemul de
siere pune la dispozi t ie clien t ilor s ai ser vicii specice. Int er fa t a pr in
int er mediul c ar eia se pot accesa asemenea ser vicii const a dint r-un set
de pr imit ive denumit e opera tii cu siere (le operations). Cele mai fr ec-
vent folosit e oper a t ii sunt : deschider ea unui sier, st er ger ea unui sier,
cit ir ea dint r-un sier sau scr ier ea nt r-un sier.
Deni ti a 11 Un sist em de sier e dist r ibuit este un sistem de siere ai
c arui clien ti, servere si dispozitive de stocare (e.g., discuri) sunt disper-
sate n cadrul calculatoarelor interconectate aate n componen ta unui
sistem distribuit [Silber schat z et al., 2001].
Un sist em de sier e const a din dou a p ar t i dist inct e: o colec t ie de
siere (les) exist ent e, ecar e con t innd infor ma t ii nr udit e, si o struc-
tur a de directoare (directory structure) car e ofer a infor ma t ii r efer it oar e
la t oat e sier ele pr ezent e n sist em.
Sist emele de oper ar e act uale adopt a ca schem a de st ocar e logic a
a sier elor un sist em de dir ect oar e bazat pe gr afur i aciclice, confor m
[Silber schat z et al., 2001] si [Tanenbaum, 2001].
n pr act ic a, congur a t iile si implement ar ile concr et e ale sist emelor
de sier e dist r ibuit e sunt mult iple, ind dicil de det er minat car e est e
implement ar ea opt im a. Un sist em de sier e dist r ibuit poat e imple-
ment at ca par t e component a a unui sist em de oper ar e dist r ibuit sau
poat e r eg asit ca ind plasat pe un nivel soft war e dist inct , avnd ca
func t ie pr imar a pe aceea de a r ealiza management ul comunica t iei din-
t r e sist emele de oper ar e conven t ionale si sist emele de sier e exist ent e.
3.2.4.2 Fi si erele ca ti puri abstracte de date
Put em consider a un sier ca ind un t ip abst r act de dat e. n veder ea
manipul ar ii acest ui t ip de dat e, vom deni un set minimal de oper a t ii
cu sier e (pr imit ive) n modul ur m at or
5
:
Deni ti a 12 Oper a t iunile cu sier e se denesc n maniera de mai jos:
open( ) se utilizeaz a pentru deschiderea unui sier. Aceast a primi-
tiv a returneaz a o valoare special a denumit a descr ipt or (handler )
prin intermediul c aruia se va accesa sierul via celelalte primitive:
h = open(f), f Filenames, h Handlers
close( ) este folosit a la nchiderea unui sier si la eliberarea resur-
selor alocate acestuia (precum descriptorul asociat):
close(h), h Handlers
seek( ) se utilizeaz a pentru a stabili pointerul de sier n vederea
efectu arii urm atoarei opera tii de intrare/ ie sire; aceast a primitiv a
ofer a posibilitatea de a accesa un sier n manier a secven tial a sau
direct a:
seek(h, p), h Handlers, p Z
r ead( ) este folosit a pentru a citi dintr-un sier anumite informa tii
ce vor stocate ntr-o zon a de memorie intern a de lungime x a,
zon a numit a buffer :
5
Confor m celor pr ezent at e n [Bur aga, 2000a] si [Bur aga & Ciobanu, 2001, capi-
t olul 2].
read(h, m, s), h Handlers, m Memory, s N
wr it e( ) este utilizat a la scrierea ntr-un sier a unor date stocate
ntr-o zon a de memorie intern a:
write(h, m, s), h Handlers, m Memory, s N
For mal, mul t imile Handlers, FileNames si Memory pot consider at e
t ipur i abst r act e de dat e.
n pr act ic a, Handlers N, FileNames Chars
+
si Memory N (adr ese
de loca t ii de memor ie), unde Chars est e o mul t ime de car act er e valide
car e pot incluse n numele unui sier (submul t ime a codur ilor ASCII
sau Unicode).
Pr ogr amat or ii au la dispozi t ie mult e alt e pr imit ive folosit oar e (a se
vedea [Bur aga & Ciobanu, 2001]). Acest e pr imit ive sunt implement at e
fr ecvent de nucleul sist emului de oper ar e.
3.2.4.3 Interfa ta de programare
Pr int r e cele mai r aspndit e sist eme de sier e act uale se num ar a sis-
t emele de sier e ext2, ext3 sau proc pr ezent e n Linux, sist emul de
sier e HPFS (High Performance File S ystem) adopt at de IBM OS/2 sau
sist emele de sier e VFAT (Virtual File Allocation Table) si NTFS (Win-
dows NT File S ystem) [Tanenbaum, 2001]. Fiecar e sist em de sier e
par t icular pr ezint a aceea si int er fa t a de pr ogr amar e sau ut ilizar e. Un
sier est e r epr ezent at sub for ma unei st r uct ur i abst r act e de dat e nu-
mit a vnode (virtual information node). Acest e vnodes sunt st r uct ur i de
dat e ut ilizat e de un sist em de sier e vir t ual. Pent r u ecar e sist em de
sier e sau pent r u ecar e t ip de sier vom put ea der iva din clasa vnode
o clas a specializat a pent r u a specica pr imit ivele (met odele) par t icu-
lar e cor espunz at oar e management ului infor ma t iilor pent r u acel t ip de
sist em. n cadr ul clasei vnode, ecar e oper a t ie poat e consider at a ca
ind vir t ual a pur a.
Pent r u unifor mit at e, clasa vnode va put ea folosit a s a r epr ezint e n
manier a unifor m a si alt e ent it a t i (abst r ac t iuni) ut ile, pr ecum conduct e
(pipes), dispozit ive, pseudo-dispozit ive, pr ocese sau soclur i
(sockets). Ast fel, ecar e dispozit iv special (i.e. scaner, camer a digit al a,
t er minal vir t ual) sau linie de comunica t ie pot consider at e dr ept -
sier e si acelea si pr imit ive pot ut ilizat e pent r u accesul la infor ma t ii
par t icular e de t inut e de un sier anume.
Acest mecanism est e similar celui adopt at de ident icat or ii uni-
for mi de r esur se (URI) [Ber ner s-Lee et al., 1998], unde ecar e pr ot o-
col Int er net se poat e specica pr int r-o schem a URI difer it a, f ar a ns a
a modica for ma gener al a a ident icat or ului asociat unei anumit e r e-
sur se.
3.2.4.4 Propri et a ti
Pr opr iet a t ile gener ale ale unui sist em de sier e dist r ibuit , ofer ind su-
por t pent r u t ehnologiile Int er net act uale, sunt cele r efer it oar e la sca-
labilit at e, supor t pent r u modelul de pr ogr amar e client /ser ver, or gani-
zar e global a a sier elor independent a de localizar ea efect iv a, adminis-
t r ar e on-line, r ecuper ar e n caz de dezast r u bazat a pe sier e-jur nal
(log-les), r eplicar e sigur a si secur it at e [Kr amer, 1996].
n afar a de alt e car act er ist ici, o at en t ie special a t r ebuie acor dat a
numir ii si t r anspar en t ei sier elor din cadr ul unui sist em de sier e dis-
t r ibuit , mai ales n cont ext ul ofer it de Int er net :
Numirea r epr ezint a o func t ie de puner e n cor esponden t a a obiec-
t elor zice ale r e t elei la cele logice (cele disponibile ut ilizat or ului
nal sau anumit or ser vicii de nivel nalt ). Pr oblema impor t ant a
est e cea de a adopt a o schem a de numir e judicioas a, ast fel nct
s a e evit at e ambiguit a t ile, duplic ar ile de nume sau inconsist en t a
gr afur ilor de dir ect oar e. Una dint r e solu t ii o r epr ezint a at a sar ea
de dir ect oar e aat e la dist an t a (cor espunz at oar e unor sist eme de
sier e ext er ne) la st r uct ur a de dir ect oar e local a, p ast r ndu-se n
acest mod o st r uct ur a ar bor escent a coer ent a de or ganizar e logic a
a sier elor. Aceast a at a sar e se r ealizeaz a pr in int er mediul oper a-
t iei de montare (mount) a unui sist em de sier e, r ecur gndu-se la
un pr ot ocol special [Tanenbaum, 2001, Silber schat z et al., 2001,
Comer & St evens, 1993].
O alt a abor dar e va pr ezent at a n cadr ul ur m at oar ei sec t iuni.
Transparen ta confer a iluzia ut ilizat or ului nal c a localizar ea -
zic a a sier elor nu est e impor t ant a. Aceast a conduce la posibil-
it at ea replic arii sier elor, un t ip special de r edundan t a folosit a
la cr e st er ea disponibilit a t ii infor ma t iilor. Met adat ele pr ivit oar e
la un sier par t icular (de exemplu, nume, pr opr iet ar, t ip, dimen-
siune, adr es a et c.) vor put ea cunoscut e de t o t i membr ii r e t elei,
indifer ent de localizar ea acest ui sier. Acest aspect devine cu mult
mai impor t ant n cont ext ul Web-ului si al Int er net -ului f ar a r
(wireless), n cazul unor act ivit a t i pr ecum descoper ir ea si r eg asi-
r ea r esur selor sau ut ilizar ea ad-hoc a capacit a t ilor de calcul ale
unui gr up de comput er e [Gr igor a s, 2004]. Pr ocesul de r eplicar e
poat e ut ilizat pe or ice sist em de oper ar e act ual e.g., folosind
ser viciile NIS (Network Information S ervice) disponibile n Linux.
n pr ezent si n viit or ul apr opiat , sist emele de oper ar e (mai ales cele
dist r ibuit e) t r ebuie s a ofer e supor t pent r u int egr ar ea diver selor ser vicii
Int er net (Web), n special n ceea ce pr ive st e puner ea la dispozi t ie a
unui mecanism exibil pent r u accesar ea de la dist an t a a r esur selor,
mecanism avnd la baz a func t ionalit a t ile expuse de sist emele de sier e
t r adi t ionale.
De si manier a de st ocar e a r esur selor va put ea r amne aceea si, sis-
t emele de oper ar e vor put ea ut iliza t ehnologiile Web mai ales, cele
bazat e pe XML n veder ea facilit ar ii schimbului la dist an t a de infor-
ma t ii pr ivit oar e la component ele sist emelor de sier e (e.g., ier ar hii de
dir ect oar e, r esur se, met adat e et c.).
Ca exemple act uale de sist eme de sier e dist r ibuit e, pot men t io-
nat e:
NFS (Network File S ystem) [Comer & St evens, 1993, NFS] ofer a
un mecanism bazat pe par adigma RPC (Remote Procedure Call)
pent r u accesar ea la dist an t a a sier elor. Sist emul NFS per mit e
unui calculat or s a r uleze ca ser ver pent r u a per mit e unui gr up de
sier e s a e disponibil n ext er ior aplica t iilor de pe alt e compu-
t er e. NFS ut ilizeaz a mult e facilit a t i puse la dispozi t ie de sist emul
de sier e t r adi t ional din UNIX si pr esupune un sist em de numir e
bazat pe ier ar hii de dir ect oar e. O alt a abor dar e est e NIS (Network
Information S ervice) [NIS], implement at pe sist emele Linux. Mo-
delul RDF pr opus n aceast a lucr ar e poat e ut ilizat pent r u de-
scr ier ea difer it elor ier ar hii ale sier elor aat e la dist an t a, folo-
sind conven t iile adopt at e de ser ver ele NFS.
Active Directory [MSDN] r uleaz a ca ser viciu special pe plat -
for mele Windows 2000/XP pent r u a ofer i difer it e func t ionalit a t i
n veder ea inst it uir ii unui cat alog logic ar bor escent de r esur se
(dir ect oar e, sier e, ut ilizat or i, echipament e et c.) n cadr ul unei
r e t ele de calculat oar e conect at e la Int er net (de exemplu, int r ane-
t ul sau ext r anet ul unei or ganiza t ii). Act ive Dir ect or y, ca si NIS,
face t opologia zic a a r e t elei si pr ot ocoalele de comunica t ie folosit e
s a e t r anspar ent e pent r u ut ilizat or si ofer a supor t pent r u mana-
gement ul PC-ur ilor dist r ibuit e, ser viciilor de r e t ea si aplica t iilor
conexe. Pr opuner ea noast r a bazat a pe XML/RDF poat e modela
diver se infor ma t ii r efer it oar e la st r uct ur a logic a a unui Act ive Di-
r ect or y (e.g., domenii, unit a t i or ganiza t ionale et c.).
Prospero [Pr osper o] model de sist em vir t ual compat ibil cu t eh-
nologiile Int er net , bazat pe ident icat or i unifor mi de r esur se; o
pr opuner e similar a est e si Coda [Kr amer, 1996] un sist em de
sier e exper iment al dezvolt at la Univer sit at ea Car negie Mellon.
La nivel de Int er net , pent r u facilit ar ea ser viciilor de numir e exist a
diver se st andar de, dint r e car e enumer am INS (Intentional Naming
S ystem) [Balazinska et al., 2002], J NDI (Java Naming and Directory
Interface) [Lee & Selgman, 2000] si UDDI (Universal Description, Dis-
covery and Integration) [UDDI].
3.2.5 Un model de descri ere XML/RDF a si stemelor
de si ere di stri bui te
n cadr ul acest ei sec t iuni, vom vedea cum pot for mulat e aser t iuni
RDF pr ivit oar e la r ela t iile spa t iale dint r e diver se sier e st ocat e de sis-
t eme de sier e et er ogene. De asemenea, met adat ele asociat e sier elor
vor put ea r epr ezent at e pr in int er mediul element elor si at r ibut elor
unui limbaj bazat pe XML. Asimilnd no t iunea de sier cu cea de
r esur s a si desemnnd r esur sele pr in ident icat or i unifor mi de r esur se,
pr in ext inder e put em ofer i un model RDF de descr ier e a r ela t iilor spa-
t iale car e pot st abilit e nt r e r esur se Web mult imedia.
Pent r u a put ea for mula const r uc t ii RDF despr e difer it e car act er is-
t ici ale sier elor, pent r u nceput vom deni un limbaj bazat pe XML
car e va folosit la st ocar ea pr opr iet a t ilor r efer it oar e la sier e, n spe-
cial a met adat elor. Acest limbaj a fost denumit Extensible File Proper-
ties Markup Language (XFiles), var iant ele pr eliminar e ind descr ise n
lucr ar ile [Bur aga, 2000a], [Bur aga, 2002b], [Bur aga, 2002c]
si [Bur aga, 2003d].
Pr int r e cer in t ele impor t ant e pe car e t r ebuie s a le sat isfac a un lim-
baj de modelar e a met adat elor put em men t iona: acurate tea, completi-
tudinea, consisten ta, persisten ta si inteligibilitatea [Rot enber g, 1996].
n pr oiect ar ea limbajului XFiles a fost ur m ar it a ndeplinir ea t ut ur or
acest or dezider at e.
3.2.5.1 Li mbajul XFi l es
Vom deni xf ca ind spa t iul de nume XML [Br ay et al., 1999] pen-
t r u t oat e element ele si at r ibut ele limbajului XFiles n veder ea evit ar ii
ambiguit a t ilor apar i t iei acest or const r uc t ii sint act ice n alt cont ext .
Pent r u ecar e pr opr iet at e a unei r esur se ( sier ), limbajul XFiles ofer a
un element car e cor espunde acelei pr opr iet a t i (de exemplu, element ul
<Location> pent r u pr opr iet at ea Location desemnnd loca t ia r esur-
sei).
Pent r u validar ea si pr ocesar ea infor ma t iilor adnot at e n XML, vom
cr ea o schem a XML. n locul unei abor d ar i bazat e pe denir ea t ipului
de document (DTD Document Type Denition), vom folosi st andar dul
XML Schema [Fallside, 2001], deoar ece schemele sunt mai exibile si
pot ext inse facil, iar n plus dat or it a fapt ului c a gr amat ica lor se
bazeaz a pe const r uc t ii XML pot u sor de pr ocesat de c at r e anali-
zoar ele XML. O schem a ofer a o specica t ie for mal a a gr amat icii
6
aso-
ciat e unui limbaj bazat pe XML, ut ilizndu-se o sint ax a XML.
Schema XML car e valideaz a sint act ic limbajul XFiles est e pr ezen-
t at a n anexa B.
Element ul r ad acin a al unui document XFiles est e Properties. Acest
element poat e con t ine, n or ice or dine, ur m at oar ele sub-element e:
Type element ul r eect a t ipul unui sier : nor mal, dir ect or, pipe,
leg at ur a spr e alt sier (link), dispozit iv de t ip bloc or i car act er sau
socket
7
, n cazul unui sist em UNIX/Linux; at r ibut ul mime speci-
c a t ipul MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) car e poa-
t e asociat unei r esur se (de exemplu, text/html, image/png
sau video/mpeg) [Bor enst ein & Fr eed, 1992];
Location acest element desemneaz a adr esa IP a gazdei car e
st ocheaz a sier ul consider at ; at r ibut ul dns se poat e ut iliza pen-
t r u a specica numele simbolic al gazdei, adopt ndu-se sist emul
DNS (Domain Name S ystem) [Tanenbaum, 2003]; at r ibut ul port
va indica un alt por t de conect ar e (implicit ind consider at por-
t ul st andar d la car e est e asociat ser viciul r espect iv e.g. pent r u
pr ot ocolul HTTP por t ul st andar d est e 80 [Fielding et al., 1997]);
Auth element ul specic a met oda de aut ent icar e folosit a pen-
t r u accesar ea unei r esur se dat e (de exemplu, se poat e r ecur ge la
ut ilizar ea met odelor Basic sau Digest [Fr anks et al., 1997], puse
la dispozi t ie de ser ver ele Web);
Owner acest element con t ine infor ma t ii pr ivit oar e la posesor ul
(pr opr iet ar ul) unui sier : numele de cont (login), par ola, gr upul
de ut ilizat or i din car e face par t e, numele r eal; est e posibil s a exis-
t e posesor i mult ipli pent r u acela si sier consider at ;
6
Confor m t eor iei limbajelor for male [J ucan, 1999, J ucan & Andr ei, 2002].
7
Am anunt e n lucr ar ile [Bur aga & Ciobanu, 2001] si [Comer & St evens, 1993].
S ize acest element specic a dimensiunea act ual a a unui sier ;
at r ibut ul max poat e folosit pent r u a st abili o dimensiune ma-
xim a per mis a;
Permissions element ul include o ser ie de per misiuni (dr ept ur i
de acces) asociat e unui sier ; de exemplu, put em avea per misiuni
de cit ir e (read), scr ier e (write) si execu t ie (execute) n cazul unui
sist em UNIX si dr ept ur i ca Full Control, Read sau Take Own-
ership n cazul unui sist em Windows [Silber schat z et al., 2001,
Tanenbaum, 2001];
Timestamp acest element d a posibilit at ea consult ar ii t impilor
de acces (access), de modicar e (modication) sau de schimbar e
(change) a st ar ii unui sier dat ;
Version element ul se poat e ut iliza n cadr ul unui mediu de con-
t r ol al ver siunilor e.g., CVS (Concurrent Versions S ystems) [CVS]
, pent r u r ealizar ea unui ist or ic al ver siunilor con t inut ului unui
sier ;
Parse acest element specic a o aplica t ie car e poat e ut ilizat a
pent r u pr ocesar ea con t inut ului unui sier (e.g., un edit or de t ext e,
un compilat or, un vizualizat or et c.); poat e folosit si at r ibut ul
params pent r u a pasa op t iuni, par amet r i sau ar gument e supli-
ment ar e pr ogr amului de pr elucr ar e r espect iv.
3.2.5.2 Exemplu
n cont inuar e, va ur ma un exemplu folosind const r uc t ii RDF r efer i-
t oar e la r esur sele unui sist em de sier e dist r ibuit [Bur aga, 2002b]:
Exemplul 21 Pent r u a specica o pr opr iet at e de posesie si o met od a de
aut ent icar e bazat a pe par ol a n veder ea accesului la un set de sier e
st ocat e pe mai mult e calculat oar e locale si aat e la dist an t a , vom
put ea deni ur m at oar ele aser t iuni RDF (omit em declar ar ea spa t iilor
de nume pent r u limbajele RDF si XFiles):
<rdf:RDF>

<rdf:Bag rdf:ID="myfiles">

<rdf:li rdf:resource="file:///tmp/article.tex" />

<rdf:li rdf:resource="ftp://ftp.tuiasi.ro/pub/gaen" />

</rdf:Bag>

<rdf:Description rdf:about="#myfiles">

<xf:Properties>
<xf:Auth>Basic</xf:Auth>
<xf:Owner>

<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco">
<xf:Login xf:uid="714">busaco</xf:Login>
<xf:Password>NU74b33cs</xf:Password>
</rdf:Description>
</xf:Owner>
<xf:Permissions>
<xf:Permission>User-Read</xf:Permission>
<xf:Permission>User-Write</xf:Permission>
<xf:Permission>Group-Read</xf:Permission>
</xf:Permissions>
<xf:Timestamp xf:type="modification">
2003-09-01T14:00
</xf:Timestamp>
</xf:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Au fost expr imat e ur m at oar ele:
Pent r u colec t ia de sier e (r esur se) dat a, posesor ul acest or sier e est e
ut ilizat or ul cu numele de cont busaco. Fi sier ele vor put ea accesat e
pr in int er mediul unei par ole si doar posesor ul lor le va put ea modica
(per misiunea User-Write) si consult a (per misiunea User-Read). Mem-
br ii din gr upul la car e apar t ine pr opr iet ar ul sier elor vor avea acces
doar la con t inut ul acest or a (per misiunea Group-Read).
Spa t iul de nume xf cor espunde t ut ur or element elor si at r ibut elor
limbajului XFiles (a se vedea anexa B).
3.2.6 Modelarea resurselor stocate de un server Web
n cadr ul acest ei sec t iuni, vom descr ie modalit at ea de ut ilizar e a limba-
jului XFiles pr ezent at n cadr ul sec t iunii 3.2.5.1 , n cazul r esur selor
st ocat e pe un sit sau gr up de sit ur i Web.
Pent r u aceast a plec am de la pr emisa c a or icar e r esur s a Web va
memor at a pe un dispozit iv de st ocar e ofer it de ser ver ul Web via un sis-
t em de sier e. Cum r esur sele Web pot st ocat e dist r ibuit , consider am
dr ept supor t de memor ar e un sist em de sier e dist r ibuit .
For mal, put em deni ur m at oar ele:
Deni ti a 13 Un ser ver Web J poate reprezentat abstract printr-o
func tie J : U R care asociaz a unei resurse solicitate desemnat a de
un identicator uniform de resurs a u U o pereche c, r) R, unde c
reprezint a un cod de r aspuns (stare) HTTP
8
(e.g., 200 Ok sau 404
Not found), iar r este con tinutul acelei resurse r apar tine mul timii
tipurilor MIME:
J(u) = c, r) (3.8)
8
A se consult a lucr ar ile [Fielding et al., 1997] sau [Bur aga et al., 2002a].
Remarca 5 Func t ia J est e t ot al a [Dyr eson, 2001] din moment ce un
ser ver va nt oar ce nt ot deauna o r esur s a-r aspuns, chiar si n cazul
n car e r esur sa solicit at a nu est e disponibil a (nt r-o ast fel de sit ua t ie
ser ver ul va gener a un con t inut HTML indicnd indisponibilit at ea r e-
sur sei si codul de st ar e cor espunz at or ).
n veder ea model ar ii ver siunilor posibile ale unei r esur se disponi-
bile pe un ser ver Web, put em lua n consider a t ie fapt ul c a, pent r u e-
car e modicar e (edit ar e) a unei r esur se, est e cr eat a o nou a ver siune a
acest eia. Din acest punct de veder e, dinamica act ualiz ar ii con t inut ului
r esur selor poat e consider at a ca ind o tranzac tie
9
, ofer indu-se ast fel
supor t pent r u r eplicar ea dat elor (confor m celor pr ezent at e n sec t iu-
nea 3.2.4.4). n ceea ce pr ive st e numir ea, modelul pr ezent at se bazeaz a
pe facilit a t ile ofer it e de ident icat or ii unifor mi de r esur se (e.g., scheme
de adr esar e, independen t a de plat for m a, unifor mit at e et c.).
3.2.6.1 Exemplu
Exemplul 22 Vom pr ezent a n cont inuar e un exemplu de aser t iuni
RDF car e includ const r uc t ii XFiles pent r u specicar ea de alt er nat ive
pent r u execu t ia de la dist an t a a unui scr ipt (n acest caz par t icular, un
analizor XML). Se va r ecur ge la const r uc t ia <Alt> ofer it a de RDF (a
se vedea sec t iunea 2.2.6 a capit olului 2).
<rdf:RDF>

<rdf:Description
rdf:about="file://localhost/SEAweb/teza.xml">
<xf:Properties>

<xf:Type xf:mime="text/xml">
ordinary
9
Confor m cer cet ar ilor nt r epr inse n domeniul bazelor de dat e a se vedea, de
exemplu, [Roddick & Snodgr ass, 1995] si [Tsot r as, 1996].
</xf:Type>
<xf:Owner uid="714">
busaco
</xf:Owner>

<xf:Parser xf:params="-q">
<rdf:Alt>

<rdf:Description
rdf:about="file:///sbin/expat">
<xf:Type xf:mime="application/executable">
ordinary
</xf:Type>
<xf:Location xf:dns="localhost">
127.0.0.1
</xf:Location>
</rdf:Description>
</rdf:li>
<rdf:li>

<rdf:Description
rdf:about="https://winhost.ro/xmled.exe">
<xf:Type xmime="application/octet-stream">
ordinary
</xf:Type>
<xf:Location xf:dns="it2.infoiasi.ro">
193.231.30.228
</xf:Location>
</rdf:Description>
</rdf:li>
</rdf:Alt>
</xf:Parser>
</xf:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
n acest exemplu, put em obser va ut ilizar ea declar a t iilor RDF pen-
t r u specicar ea a dou a aplica t ii (element e ale colec t iei de r esur se de
t ip Alt), una disponibil a via ser ver ul Web pe ma sina local a, iar
cealalt a accesat a n manier a secur izat a (HTTPS) de pe un sist em Win-
dows. Unul dint r e acest e pr ogr ame va put ea folosit pent r u pr ocesar ea
document ului XML dat . Se r emar c a, de asemenea, ut ilizar ea elemen-
t ului <Type> al limbajului XFiles pent r u a expr ima t ipul sier ului ce
ur meaz a a pr elucr at , at t din punct ul de veder e al sist emului de
sier e nat iv (n acest caz, sier nor mal ordinary), ct si din punc-
t ul de veder e al aplica t iilor Web (se folose st e at r ibut ul mime pent r u
denir ea t ipului MIME cor espunz at or ).
3.2.7 Modelarea rela ti i lor temporale di ntre resurse
Confor m [Hobbs & Pust ejovsky, 2002], pr int r e necesit a t ile impor t ant e
ale Web-ului semant ic se num ar a specicar ea infor ma t iilor t empor ale.
n cadr ul acest ei sec t iuni, ne vom concent r a asupr a model ar ii r ela-
t iilor t empor ale st abilit e nt r e document ele Web. Pent r u a expr ima r e-
la t iile t empor ale car e se pot st abili nt r e difer it e r esur se Web sau (fr ag-
ment e de) sit ur i Web, vom r ecur ge la modelul for mal ITL pr ezent at n
sec t iunea 3.2.3. Lucr ar ea pr opune o descr ier e de nivel nalt bazat a pe
const r uc t ii RDF a acest or r ela t ii, scopul pr incipal ind cer cet ar ea di-
namicii modic ar ilor sur venit e n con t inut ul si st r uct ur a sit ur ilor Web,
n gener al, si ale r esur selor mult imedia, n special.
Expr esiile t empor ale vor specicat e nt r-un limbaj bazat pe XML,
limbaj pur t nd numele TRS L (Temporal Relation S pecication Lan-
guage) [Bur aga & Ciobanu, 2002]. Acest limbaj va expr ima r ela t iile
Before, Meets, Overlaps, Start, During si Finishes car e pot st abilit e
nt r e dou a r esur se Web r
1
si r
2
. Acest e r esur se vor ident icat e pr in
adr esele lor (ident icat or i unifor mi de r esur se URI) uri
1
si uri
2
, r es-
pect iv.
Nu impunem nici o r est r ic t ie n ceea ce pr ive st e specicul r esur selor
consider at e, acest ea put nd :
sier e media de sine-st at at oar e (e.g., imagini n for mat ele r ast er
PNG sau J PEG or i n for mat vect or ial SVG, sier e audio MP3 sau
AU, document e video MPEG or i AVI et c.)
10
;
colec t ii de r esur se mult imedia (de exemplu, pr ezent ar i mult ime-
dia sincr onizat e SMIL [Ayar s et al., 2001] sau anima t ii Flash);
element e pr ogr amabile, pr ecum:
scr ipt ur i CGI conceput e n limbaje pr ecum bash, C/C++ si
Per l [Bur aga et al., 2002a];
pr ogr ame r ulnd n cadr ul unor ser ver e de aplica t ii ca PHP,
J SP sau ASP [Bur aga, 2001a];
servlet-ur i J ava [Tanas a et al., 2003];
ser vicii Web [Vasudevan, 2001];
agen t i soft war e disponibili pe Web [Alboaie & Bur aga, 2002,
Luck, McBur ney & Pr eist , 2003];
fr agment e sau sit ur i Web complet e.
Colec t iile de r esur se vor put ea expr imat e pr in st r uct ur i <Bag>,
<Alt> sau <Seq> puse la dispozi t ie de RDF si desemnat e de at r ibut ul
about (a se vedea sec t iunea 2.2 a capit olului 2 si exemplele de mai jos).
Pent r u a expr ima un model t empor al ct mai gener al, limbajul TRSL
va per mit e specicar ea at t a int er valelor de t imp (desemnat e de punc-
t e de nceput si sfr sit ), ct si a moment elor.
Vom deni t ca spa t iu de nume pent r u t oat e const r uc t iile sint ac-
t ice ale limbajului TRSL. Pent r u ecar e r ela t ie t empor al a int r odus a
de algebr a ITL si pr ezent at a n cadr ul sec t iunii 3.2.3.3, TRSL ofer a un
10
A se consult a si [Bur aga, 2002a] sau [Br ut & Bur aga, 2004] pent r u o list a a
t ipur ilor si for mat elor de r esur se mult imedia car e pot int r a n componen t a unui
sit Web.
element cor espunz at or acelei r ela t ii (de exemplu, element ul <Meets>
va cor espunde r ela t iei binar e Meets). nceput ul si sfr sit ul per ioade-
lor de t imp vor expr imat e pr in int er mediul a dou a at r ibut e denu-
mit e begin si, r espect iv, end. Acest e at r ibut e sunt inspir at e de speci-
ca t ia limbajului S MIL (S ynchronized Multimedia Integration Lan-
guage) [Ayar s et al., 2001]. Valor ile at r ibut elor begin si end pot fur-
nizat e n for mat ul specicat de XML Schema [Fallside, 2001].
De asemenea, TRSL dene st e un at r ibut dur pent r u a se put ea
specica o per ioad a de t imp a-priori cunoscut a sau pr edict ibil a. Aceast a
va per mit e, de exemplu, agen t ilor Web s a ini t ieze diver se ac t iuni car e
vor put ea execut at e pe o dur at a det er minat a de at r ibut ul dur). Va-
lor ile car e le poat e lua at r ibut ului dur sunt ident ice cu cele specicat e
n [Fallside, 2001] (conven t iile ut ilizat e de schemele XML).
Sur sa si dest ina t ia (adic a oper anzii) r ela t iilor t empor ale vor ex-
pr imat e pr in int er mediul unor aser t iuni RDF.
3.2.7.1 Si ntaxa si semanti ca li mbajului TRSL
Pent r u a deni sintaxa limbajului TRSL, vom folosi o schem a XML,
ca si n cazul limbajului XFiles pr ezent at n sec t iunea 3.2.5.1. Aceast a
schem a poat e par cur s a n anexa C.
Element ele <Meets>, <Before>, <Overlaps>, . . . cor espund ope-
r at or ilor t empor ali Meets, Before, Overlaps, . . . pr ezent a t i gr ac n
gur a 3.2. Fiecar e ast fel de element va put ea include un at r ibut car e
specic a o dur at a de t imp (e.g., 1S pent r u 1 secund a sau 3H30M pent r u
3 or e si 30 de minut e).
Element ul <link> dene st e r ela t iile (spa t iale sau t empor ale) ce
pot st abilit e nt r e dou a r esur se Web r
1
si r
2
. Tipul r ela t iei va dat
pr in int er mediul at r ibut ului type. Dac a r ela t ia modelat a est e spa t ial a,
at unci se vor put ea folosi ext ensiile limbajului XFiles pent r u a specica
const r uc t ii RDF pr ivit oar e la pr opr iet a t ile, loca t iile si dist an t a acest or
r esur se. Dac a r ela t ia est e consider at a a t empor al a, at unci elemen-
t ul <link> poat e include unul dint r e oper at or ii t empor ali ITL. Dup a
cum am v azut , ace st i oper at or i sunt specica t i pr in element e sint act ice
TRSL.
n conjunc t ie cu at r ibut ul dur, element ul <link> poat e include
at r ibut ele begin si end pent r u specicar ea int er valelor. Supor t ul ofer it
pent r u specicar ea ac t iunilor poat e deosebit de impor t ant la imple-
ment ar ea unui mecanism de r aspuns la eveniment e sau la r ealizar ea
unui sir de ac t iuni n manier a secven t ial a, concur ent a sau chiar pa-
r alel a. Aceast a poat e deschide per spect ive pr omi t at oar e n modelar ea,
de exemplu, a const r uc t iilor specice TLA+ [Lampor t , 2003] n vede-
r ea denir ii compor t ament ului ent it a t ilor st at ice or i dinamice ale unui
sist em dist r ibuit complex (r obo t i, agen t i, ser vicii Web et c.).
Pent r u a ofer i o mai mar e exibilit at e, s-a denit si un element
<action> car e poat e specica o colec t ie RDF de ac t iuni car e se in-
t en t ioneaz a s a e execut at e la un moment dat .
O ac t iune par t icular a ar aceea de a men t ine consist en t a r ela t iei
t empor ale avut a n veder e. De exemplu, st iind c a dou a r esur se r
1
si r
2
sunt n r ela t ia After, pent r u a men t ine aceast a r ela t ie si n viit or un
agent ar put ea r ealiza o oglindir e a con t inut ului r esur sei r
1
la loca t ia
cor espunz at oar e r esur sei r
2
, ast fel nct ecar e modicar e a r esur sei r
1
s a det er mine si act ualizar ea r esur sei r
2
. Desigur, asupr a ac t iunilor spe-
cicat e de element ul <action> pot impuse r est r ic t ii supliment ar e,
pr in ext inder ea limbajului cu alt e const r uc t ii ut ile.
S emantica element elor TRSL est e denit a n modul ur m at or : ec a-
r ui element TRSL, except nd <link>, i cor espunde un oper at or t em-
por al pr ezent at n sec t iunea 3.2.3.
Specicar ea for mal a a element elor <Before> si <During> poat e
expr imat a ast fel:
i j < Before dur = t/ > (3.9)
i j < During dur = t/ > (3.10)
unde int er valul t = j.starti.end, iar i si j sunt moment e de t imp
(a se vedea modelul t empor al car act er izat n sec t iunea 3.2.3.4). Uzual,
un ast fel de moment desemneaz a cel mai r ecent t imp de act ualizar e a
con t inut ului r esur sei c ar eia i cor espunde expr imat pr in const r uc t ia
XFiles <Timestamp type="modification">.
Similar pot expr imat e semant ic si celelalt e element e TRSL.
3.2.7.2 Exemple
n cont inuar e, vom da dou a exemple de const r uc t ii RDF modelnd di-
ver se r ela t ii spa t io-t empor ale cu ajut or ul limbajelor XFiles si TRSL.
Pr imul exemplu poat e r eg asit si n [Bur aga & Ciobanu, 2002].
Fi gura 3.3: Repr ezent ar ea gr ac a a leg at ur ii t empor ale dint r e dou a sit ur i
Web
Exemplul 23 Consider am dou a sit ur i Web s
1
si s
2
, ident icat e pr in
adr esele lor url
1
www.site1.org si url
2
www.site2.org, r espec-
t iv.
Con t inut ul pr imului sit (v azut ca o colec t ie de r esur se st ocat e pe
ser ver ul Web ident icat pr in url
1
) est e t r ansfer at dinamic (oglindit ) pe
cel de-al doilea sit de c at r e un r obot Web la o nt r zier e cu o zi fa t a de
act ualizar ea pr imului sit . Aceast a oper a t ie de copier e a con t inut ului
hiper t ext ncepe zilnic la or a 8:00 am.
Scenar iul t empor al descr is poat e modelat pr in int er mediul a dou a
aser t iuni RDF r ecur gndu-se la ut ilizar ea const r uc t iilor TRSL pen-
t r u a specica r ela t ia Before dint r e cele dou a sit ur i (a se vedea si
gur a 3.3). Ast fel, s
1
s
2
poat e expr imat a n XML n modul ur m at or
(omit em declar a t iile spa t iilor de nume RDF si TRSL):
<rdf:RDF>

<rdf:Description rdf:about="http://www.site1.org">

<t:link t:type="temporal" t:start="08:00:00.000">

<rdf:Description rdf:about="http://www.site2.org">

<t:Before t:dur="24H" />
</rdf:Description>
</t:link>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Exemplul 24 Vom pr esupune c a un agent Web descoper a difer it e r e-
la t ii t empor ale st abilit e nt r e r esur se (document e) Web si gener eaz a
ur m at or ul document RDF cu scopul de a int er schimba, cu al t i agen t i,
infor ma t ii pr ivit oar e la r esur sele g asit e (spa t iul de nume f cor espunde
element elor si at r ibut elor limbajului XFiles denit n sec t iunea 3.2.5.1,
iar spa t iul de nume dc dene st e const r uc t iile DCMI r efer it oar e la met a-
dat e [Pur l]). O par t e dint r e leg at ur ile st abilit e nt r e r esur sele Web
amint it e est e ilust r at a de gur a 3.4.
<rdf:RDF>

<rdf:Bag id="RecentlyChanged">
<rdf:li resource="index.html" />
<rdf:li resource="figure.gif" />
<rdf:li resource="styles.xsl" />
</rdf:Bag>

<rdf:Description rdf:about="#RecentlyChange">


<f:Location f:dns="www.site.org">
193.231.30.1
</f:Location>


<f:Owner>

<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/">
<f:Login f:uid="74">busaco</f:Login>

</rdf:Description>
</f:Owner>

<dc:Description>
O colectie de resurse modificate recent
</dc:Description>
<dc:Publisher>
Site.Org
</dc:Publisher>

<t:link t:type="temporal" t:action="Update"
t:end="2003-09-01T14:00">
<t:During>
<t:Action t:start="0">

<rdf:Description
rdf:about=
"http://www.omega.ro/agent.a?ac=Query">
<f:Location f:dns="www.omaga.ro">
192.103.33.74
</f:Location>
</rdf:Description>
</t:Action>
</t:During>
</t:link>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Fi gura 3.4: Repr ezent ar ea gr ac a a leg at ur ilor st abilit e nt r e r esur sele Web
Colec t ia de r esur se ident icat a de R RecentlyChanged est e st o-
cat a de ma sina www.site.org si ar e asociat e diver se met adat e, pr e-
cum dat e despr e posesor ul r esur selor, o descr ier e n limbaj nat ur al si
or ganiza t ia r esponsabil a cu publicar ea lor pe Web.
Pent r u aceast a colec t ie est e planicat a o oper a t ie de act ualizar e
(specicat a de at r ibut ul action="Update"), car e t r ebuie ndeplinit a
cel t r ziu pe dat a de 1 Sept embr ie 2003, la or a 14. Not am aceast a ac-
t iune cu a
1
.
Pe ct posibil concomit ent cu a
1
, se ini t iaz a aut omat o alt a, not at a a
2
si specicat a pr int r-o aser t iune RDF n cadr ul element ului <Action>.
Obser v am c a n cazul ac t iunii a
2
sunt specicat e mai mult e infor ma t ii:
invocar ea unui agent localizat pe ma sina www.omega.ro, cu t r imit er ea
unui par amet r u ac=Query folosind conven t iile sint act ice pent r u iden-
t icat or i unifor mi de r esur se.
11
Din punct de veder e for mal, s-a expr imat fapt ul c a pent r u t oat e
r esur sele colec t iei dat e se st abile st e o r ela t ie implicit a Before nt r e
t impul ult imei modic ar i a r esur selor si ac t iunea de act ualizar e a
1
de
for ma r R, r a
1
.
nt r e cele dou a ac t iuni a
1
si a
2
a fost st abilit a r ela t ia t empor al a
During, ast fel nct avem: a
1
_ a
2
confor m not a t iei int r oduse n sec t iu-
nea 3.2.3 a capit olului de fa t a (deoar ece cele dou a ac t iuni vor invocat e
pe ma sini difer it e, ele vor put ea execut at e zic n par alel).
Remarca 6 Dup a cum se poat e r emar ca din ult imul exemplu, modelul
pr opus poat e specica r ela t ii t empor ale car e se pot st abili nu doar n-
t r e r esur se desemnat e de document e Web, ci si nt r e ent it a t i dinamice
(pr ocese, r e de execu t ie, ser vicii Web et c.).
3.2.7.3 Suportul pentru Web-ul semanti c
Pr in t r as at ur ile pe car e le pune la dispozi t ie, ca pr incipal avant aj al
limbajului TRSL put em consider a abilit at ea de a specica, via con-
st r uc t ii bazat e pe XML, r ela t ii t empor ale nt r e r esur se. Spr e deosebir e
de alt limbaj de mar car e TimeML [Pust ejovsky et al., 2002] , car e se
11
O alt a abor dar e ar fost aceea de a r ecur ge la denir ea ac t iunii ca ind o pr o-
pr iet at e specicat a n OWL.
concent r eaz a asupr a r ealiz ar ii de adnot ar i pr ivit oar e la t imp n cadr ul
document elor, TRSL ia n consider a t ie infor ma t iile t empor ale dint r e
r esur sele Web si nu cele st abilit e nt r e element ele int er ne ale unui do-
cument .
Pent r u descr ier ea con t inut ului t empor al al paginilor Web sau pen-
t r u specicar ea pr opr iet a t ilor t empor ale ale ser viciilor Web, s-a pr opus
DAML+Time [Hobbs & Pust ejovsky, 2002, DAML+TIME], o ont ologie
bazat a pe modelul ITL, pr ivit oar e la concept ele de t imp. O ser ie dint r e
concept ele expr imat e sunt deja modelat e n DAML+OIL si OWL.
Limbajul TRSL poat e folosit n cont ext ul DAML+Time, deoar ece
ofer a supor t at t pent r u expr imar ea moment elor si int er valelor, ct
si a r ela t iilor dint r e int er valele de t imp. Rela t ia Before, pr ezent a n
ont ologia DAML+Time, poat e modelat a pr in element ul <Before>,
la fel si celelalt e r ela t ii. Unit a t ile de m asur a a t impului specicat e de
DAML+Time n cazul TRSL sunt cele din specica t ia XML Schema.
3.3 C autarea
3.3.1 Argument
n cont inuar e ne vom concent r a asupr a modalit a t ilor de c aut ar e a r e-
sur selor mult imedia disponibile pe Web. Pent r u nceput , vom pr ezent a
succint st r uct ur a mot oar elor de c aut ar e exist ent e. Una dint r e compo-
nent ele ar hit ect ur ale de baz a est e cea r efer it oar e la mecanismul de for-
mular e a cer er ilor, lucr ar ea pr opunnd un limbaj bazat pe XML pent r u
expr imar ea unor int er og ar i car e s a implice specicar ea r ela t iilor t em-
por ale dint r e r esur se si car e s a ia n calcul st r uct ur a int er n a a docu-
ment elor adnot at e c aut at e.
Pr in int er mediul unui limbaj de mar car e, pr ezent at n cadr ul sec t i-
unii 3.3.3, vom put ea ident ica pozi t iile si num ar ul de apar i t ii ale
unor element e XML [Bur aga & Rusu, 2000, Bur aga & Br ut , 2001]. n
acest sens, lucr ar ea aducnd cont r ibu t ii la ident icar ea n gener al a
document elor disponibile pe Web si n special a pr ezent ar ilor hiper me-
dia sincr onizat e, expr imat e pr in SMIL. Ast fel, mat er ialul se nscr ie pe
linia cer cet ar ilor deschise de [Bot afogo et al., 1991].
3.3.2 Motoare de c autare
3.3.2.1 Preli mi nari i
Spa t iul WWW ar e ca raison dtre ofer ir ea unui mecanism facil de a
st oca, nt r-o manier a bazat a pe hiper t ext , si de a pune, ult er ior, la dis-
pozi t ie infor ma t ii, n mod int uit iv, nesecven t ial. St udiile efect uat e es-
t imeaz a c a nt r e 85% si 90% dint r e ut ilizat or i se bazeaz a pe motoarele
de c autare pent r u a localiza r esur sele dor it e [Bur aga, 2001a].
Mot oar ele de c aut ar e pot ofer i ser vicii de c aut ar e pe baz a de indec si
(i.e., Alt avist a [Alt avist a] sau Google [Google]) sau pe baza unor ier ar-
hii de t er meni a sa-numit ele servicii director, n fapt cat aloage bazat e
pe ont ologii (e.g., Yahoo! [Yahoo]). n ult imii ani, acest e ser vicii au de-
venit hibr ide.
3.3.2.2 Reg asi rea i nforma ti i lor de c atre uti li zatori
n func t ie de int en t iile pe car e le au, ut ilizat or ii adopt a diver se st ilur i
de par cur ger e a st r uct ur ilor hiper t ext pr ezent e pe Web, dint r e car e se
pot enumer a [Bur aga, 2001a]:
scanarea (scanning) ut ilizat or ii acoper a, super cial, o ar ie lar g a
de infor ma t ii, apar t innd de obicei unui anumit subiect sau unui
gr up de subiect e conexe;
r asfoirea (browsing, surng) ut ilizat or ii vizit eaz a loca t iile car e
pe capt eaz a int er esul, f ar a a avea st abilit un model ment al al in-
for ma t iilor dor it e;
c autarea (searching) ut ilizat or ii sunt mot iva t i s a g aseasc a o ca-
t egor ie par t icular a de infor ma t ii- t int a. De cele mai mult e or i est e
adopt at a c aut ar ea bazat a pe cuvint e-cheie (e.g. Pet r i net s) sau
pe const r uc t ii for mulat e n limbaj nat ur al (de exemplu, Unde
sunt disponibile document a t ii despr e design Web?)
12
;
12
A se consult a si lucr ar ile [Mar chior i, 1997], [Moldovan & Mihalcea, 1999]
si [Mendelzon et al, 1997].
explorarea (exploring) ut ilizat or ii invest igheaz a leg at ur ile r efe-
r it oar e la o anumit a r esur s a infor mat iv a si pe cele conexe;
r at acirea (wandering) ut ilizat or ii r ealizeaz a o navigar e complet
nest r uct ur at a.
Una dint r e pr oblemele sur venit e est e cea a ignor ar ii st r uct ur ii in-
t er ne a document elor c aut at e. Confor m [Louka, 1994, Bur aga, 2002a],
document ele nu sunt st ocat e n mod st r uct ur at pe ser ver ele Web, iar
st r uct ur a hiper t ext pe car e, event ual, o for meaz a poat e r ecunoscut a
de cele mai mult e or i doar examinnd URI-ur ile asociat e. Mai mult ,
leg at ur ile dint r e document e sunt unidir ec t ionale si nu au asociat e se-
mant ici (foar t e pu t ine document e ut ilizeaz a mecanismul de expr imar e
a leg at ur ilor mult idir ec t ionale ofer it de XLink [DeRose et al., 2001]).
Est e dicil de alc at uit o har t a local a car e s a ilust r eze semant ic t oat e
sur sele si dest ina t iile leg at ur ilor dint r e paginile Web ale unui sit
13
.
Un alt impediment est e cel legat de men t iner ea leg at ur ilor. Leg a-
t ur ile ind st ocat e n int er ior ul document elor, posibilit at ea de a ad auga
dir ect adnot ar i
14
sau de a modica leg at ur ile dint r-o pagin a est e de t i-
nut a doar de pr opr iet ar ul acest eia. Men t iner ea int egr it a t ii leg at ur ilor
pent r u sit ur i Web car e con t in un num ar foar t e mar e de document e est e
dicil a, deoar ece st r uct ur a hiper media a acest uia poat e deosebit de
complex a [Balasubr amanian, 1994].
3.3.2.3 Anatomi a unui motor de c autare
n cont inuar e, vom descr ie pe scur t st r uct ur a int er n a a unui mot or
de c aut ar e (pent r u mai mult e det alii a se vedea [Br in & Page, 1998],
[Bur aga, 2001a], [But ler, 2000], [Mar chior i, 1997] sau [Wallace, 2000]).
n gener al, un mot or de c aut ar e est e const it uit din t r ei component e
de baz a (a se vedea si gur a 3.5):
13
Asupr a descoper ir ii de st r uct ur i par t icular e de gr afur i pent r u fr agment e de Web,
a se vedea [Chakr abar t i et al., 1999], [But ler, 2000] si [Lowe, 2000], f ar a a se pune
ns a pr oblema asocier ii de descr ier i, pr ocesabile de c at r e ma sin a, a r ela t iilor dint r e
nodur ile hiper t ext .
14
A se vedea efor t ur ile Consor t iului Web n aceast a pr ivin t a, concr et izat e n pr oiec-
t ul Annotea [Annot ea] bazat pe RDF, XPoint er si alt e t ehnologii XML.
Fi gura 3.5: Ar hit ect ur a int er n a a unui mot or de c aut ar e
1. o aplica t ie, denumit a robot Web (spider, crawler), avnd misiunea
de a par cur ge spa t iul WWW si de a vizit a anumit e pagini (r e-
sur se), ext r agnd infor ma t ii pr ivit oar e la ele. Acest e infor ma t ii
vor st ocat e pe ser ver ul/ser ver ele mot or ului de c aut ar e, nt r-o
baz a de dat e dist r ibuit a (numit a si index);
2. un depozit de memor ar e a infor ma t iilor despr e paginile par cur se
de r obot , depozit numit index (catalog). Acest a con t ine de cele
mai mult e or i ct e o copie a ec ar ei pagini si a URI-ului cor es-
punz at or acest eia, or ganizar ea infor ma t iilor n cadr ul indexului
efect undu-se confor m unor cr it er ii specice;
3. un mecanism de evaluare (ranking) a impor t an t ei paginilor din
index n confor mit at e cu cer er ea for mulat a de ut ilizat or, cer er e
int r odus a pr in int er mediul unei int er fe t e Web (par t ea vizibil a a
mot or ului de c aut ar e). n or dinea impor t an t ei, adr esele paginilor
(plus alt e met adat e) sunt r et ur nat e sub for ma unui document
Web ut ilizat or ului car e a for mulat cer er ea. Ut ilizat or ul est e cel
car e decide car e pagin a (sau gr up de pagini) nt r une st e pr efer in-
t ele sale.
Put em deni un robot Web ca ind un pr ogr am car e t r aver seaz a
n mod aut omat st r uct ur a hiper t ext a spa t iului WWW, cu scopul ex-
t r ager ii unor infor ma t ii. n esen t a, act ivit at ea unui r obot const a n a
t r ansmit e o cer er e HTTP [Fielding et al., 1997] c at r e un ser ver Web
por nind de la un ident icat or unifor m de r esur se si de a ext r age infor-
ma t iile dint r-un document HTML si din t oat e document ele desemnat e
de leg at ur ile acest uia. Act ivit at ea de c aut ar e poat e viza nu numai do-
cument ele hiper t ext , ci si alt e t ipur i de r esur se (i.e. mult imedia, ar hive,
aplica t ii et c.) dup a cum vom vedea mai jos.
Vizit ar ea t ut ur or document elor pr ezent e pe Web nu poat e r ea-
lizat a pr act ic din cel pu t in dou a mot ive [Br in & Page, 1998]: n pr imul
r nd, indexul mot or ului de c aut ar e ar e o capacit at e limit at a si deci mo-
t or ul nu est e capabil s a indexeze si s a analizeze t oat e paginile (spa t iul
WWW se dezvolt a nt r-un r it m aler t ), iar n al doilea r nd Web-ul ar e
un car act er dinamic modicndu-se ext r em de r apid, at t st r uct ur al,
ct si din punct ul de veder e al con t inut ului si r obot ul nu va avea
posibilit at ea s a par cur g a o ser ie de pagini.
Nu t oat e paginile vor avea aceea si impor t an t a pent r u r obot ul Web,
t inndu-se cont de mai mul t i fact or i. Se pot lua n calcul:
compat ibilit at ea cu posibilele cer er i ale ut ilizat or ului;
num ar ul leg at ur ilor spr e r esur se car e includ, la r ndul lor, leg a-
t ur i spr e pagina analizat a de r obot gr adul de cit ar e a docu-
ment ului;
r elevan t a con t inut ului paginii;
num ar ul de leg at ur i con t inut e de pagin a si met r ica loca t iei (de
exemplu, o pagin a din domeniul .com se consider a a mai im-
por t ant a dect una a domeniului .za).
Relevan t a unui document Web depinde, a sadar, de cont ext ul apa-
r i t iei acest uia, r ela t iile st abilit e nt r e r esur sele c aut at e avnd o im-
por t an t a major a [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002], mai ales n cont ex-
t ul Web-ului semant ic.
Cea de-a doua component a a mot or ului de c aut ar e est e indexul (ca-
talogul), alc at uit dint r-o ser ie de baze de dat e disponibile pe un server
de stocare [Br in & Page, 1998], const it uindu-se ast fel un depozit dis-
t r ibuit de dat e n cadr ul unui cluster sau Gr id [Buyya, 2002]. Acest
depozit va memor a document ele indexat e r et ur nat e de r obot ul asociat
mot or ului de c aut ar e.
Modulul de st ocar e r ealizeaz a diver se act ivit a t i, cele mai impor-
t ant e ind:
inser ar ea dat elor noi pr ivit oar e la paginile par cur se de r obo t i,
act ualizar ea con t inut ului vechilor document e st ocat e,
pr ogr amar ea difer it elor cer er i de accesar e a infor ma t iilor r efer i-
t oar e la o ser ie de document e.
n veder ea st oc ar ii, ecar e pagin a va avea asociat un ident icat or
st abilit pe baza URI-ului absolut al r esur sei r espect ive. URI-ur ile vor
normalizate pr in int er mediul ur m at or ului algor it m, pr ezent at n lu-
cr ar ea [Br in & Page, 1998]:
Algori tmul 1 (Normali zarea unui URI)
1. se elimin a prexul desemnnd schema de acces (e.g. http://),
dac a aceasta este prezent a;
2. se elimin a num arul portului implicit (:80), dac a exist a, dar se
p astreaz a orice alt num ar de port (e.g. 8000);
3. adresa simbolic a a serverului este convertit a n litere mici;
4. caracterele /de la nalul URI-ului sunt eliminate.
Exemplul 25 Pr esupunnd c a avem la int r ar e ident icat or ul unifor m
de r esur se http://www.InfoIasi.Ro:80/, n ur ma algor it mului de
nor malizar e vom ob t ine URI-ul nor malizat www.infoiasi.ro.
Modulul de indexare si metadate est e r esponsabil cu ext r ager ea
met adat elor
15
din paginile colect at e si cu indexar ea at t a met adat elor,
ct si a con t inut ului hiper t ext al document elor Web [Br in & Page, 1998,
But ler, 2000, Lowe, 2000, Wallace, 2000]. O alt a t ehnic a abor dat a est e
cea a index arii semantice, pent r u aceast a r ecur gndu-se la folosir ea
ont ologiilor.
Ext r ager ea met adat elor var iaz a n func t ie de mot or ul de c aut ar e.
Cea mai popular a t ehnic a est e cea a index ar ii document elor pe baza
cuvintelor-cheie fur nizat e e explicit de cr eat or ul acest or document e
(via const r uc t ii <meta> sau aser t iuni RDF/RSS [RSS], n conjunc t ie cu
calicat or i DCMI [Pur l]), e n ur ma unei cat alog ar i aut omat e r eali-
zat e de r obot . Unele met ode apeleaz a la sumar iz ar i aut omat e, la ut i-
lizar ea de sinonime ale cuvint elor-cheie sau la folosir ea de eur ist ici. n
act ivit at ea de cat alogar e a infor ma t iilor, de mult e or i int er vine ier ar-
hizar ea dat elor n func t ie de subiect ul t r at at , aceast a clasicar e con-
ducnd la apar i t ia serviciilor director, bazat e pe gener ar ea de ont ologii
(a se vedea [Becket t , 2002] si [Car r et al., 2001]).
Indec sii pot include indec si t ext obi snui t i, dar si indec si ai met a-
dat elor ext r ase.
Depozit ul de document e indexat e supor t a t r ei modur i de acces:
acces direct (random access) se r ealizeaz a pe baza ident ica-
t or ului unic (cheie pr imar a) asociat ec ar ei pagini indexat e;
acces bazat pe interog ari (query-based access) n ur ma unei in-
t er og ar i, vor fur nizat e t oat e document ele sat isf acnd o anumit a
cer er e. Cer er ea poat e s a se r efer e la diver se at r ibut e ale met a-
dat elor (e.g., aut or, loca t ie, t it lu) sau la con t inut ul (t ext ual) al pa-
ginilor ;
15
A se r evedea si cele discut at e n sec t iunea 3.2 a capit olului de fa t a.
acces ux de date (streaming access) est e folosit at unci cnd din
depozit ul de dat e se ext r age un gr up de pagini (r esur se) pent r u
a t r imis ca ux de dat e spr e o anumit a aplica t ie (de exemplu,
at unci cnd se r eindexeaz a o ser ie de document e).
n cadr ul depozit ului de dat e, est e de dor it s a se memor eze cea mai
r ecent a ver siune a r esur selor g asit e de r obo t ii Web. Tr ebuie avut e n
veder e aspect e impor t ant e pr ecum consisten ta indec silor si eliminarea
paginilor vechi/ inexistente pe Web. Robo t ii Web pot avea pr opr ii lor
par amet r i pent r u r ealizar ea unei act ualiz ar i r egulat e, t innd cont de
diver se r a t iuni, cum ar cele legat e de congest ia r e t elelor sau de r ela-
t iile t empor ale st abilit e nt r e r esur se.
Pent r u asigur ar ea scalabilit a t ii, depozit ul de dat e poat e unul dis-
t r ibuit , const it uindu-se n acest scop o colec t ie de noduri de stocare in-
dependent e, cont r olul r ealizndu-se pr in int er mediul unui ser ver de
management al nodur ilor [Br in & Page, 1998]. Pent r u spor ir ea ecien-
t ei, nodur ile pot con t ine pagini gr upat e pe diver se cr it er ii (cuvint e-
cheie, t emat ic a, localizar e et c.).
A t r eia component a a unui mot or de c aut ar e est e r epr ezent at a de
mecanismul de reg asire si de evaluare a paginilor Web fur nizat e ut iliza-
t or ului n ur ma cer er ii acest uia, for mulat a pr in int er mediul unei int er-
fe t e puse la dispozi t ie de mot or. Int er fa t a de c aut ar e (denumit a si mo-
tor de interogare) ofer a difer it e posibilit a t i de for mular e a cer er ilor pr in
int er mediul diver silor oper at or i logici, n limbaj nat ur al, explor nd ie-
r ar hii de domenii cat alogat e (dir ect oar e Web), st abilind localizar ea r e-
sur selor et c.
16
n cazul cer er ilor for mulat e n limbaj nat ur al (n spe t a, n limba en-
glez a), pr oblemele car e t r ebuie r ezolvat e sunt cele legat e de eliminar ea
car act er ului ambiguu al t er menilor, eliminar ea cuvint elor ner elevant e
sau expandar ea int er og ar ii (de exemplu, pot aut omat for mulat e noi
cer er i pr in ut ilizar ea r e t elei Wor dNet ) [Moldovan & Mihalcea, 1999].
Pr ocesul de evaluar e a int er og ar ii specicat e de ut ilizat or poat e
der ulat confor m et apelor sint et izat e de algor it mul de mai jos:
16
A se vedea [Bur aga, 2001a] si [Bur aga, 2002a].
Algori tmul 2 (Evaluarea unei i nterog ari )
1. analizarea cererii formulate de utilizator;
2. c autarea termenilor r ama si dup a analiza cererii n indec sii cores-
punz atori ;
3. scanarea tuturor documentelor stocate de motor care ntrunesc n-
tregul set de condi tii de c autare;
4. evaluarea gradului de relevan t a a ec arei pagini n func tie de ce-
rerea formulat a;
5. eliminarea duplicatelor si sortarea n ordinea relevan tei;
6. a sarea adreselor (identicatorilor uniformi de resurse) ale celor
mai relevante N documente, eventual furnizndu-se si alte infor-
ma tii precum lungimea documentului, formatul, limba, contextul
apari tiei etc.
Sist emul de evaluar e depinde de mot or ul ales. n cazul mot or ului
de c aut ar e Google [Google], sunt men t inut e mai mult e met adat e r efe-
r it oar e la document ele indexat e [Br in & Page, 1998], fa t a de alt e mo-
t oar e, ceea ce conduce la o pr ecizie mai bun a.
3.3.2.4 Meta-c aut atoare si portaluri
Pent r u a for mula int er og ar i si a pr imi r ezult at e de la o mult it udine de
mot oar e de c aut ar e, ut ilizat or ii au posibilit at ea de a apela la ser viciile
ofer it e de un meta-c aut ator. Func t ia pr incipal a a acest uia est e cea de a
compila list ele de pagini ob t inut e de la mot oar ele obi snuit e (int er ogat e
n manier a par alel a) si de a pr ezent a ut ilizat or ului cele mai r elevant e
document e g asit e. Deseor i, un met a-c aut at or pr ecum Kar t oo [Kar t oo]
ar e implement at pr opr iul sist em de evaluar e a r elevan t ei paginilor,
n func t ie de anumit e cr it er ii pr opr ii sau for mulat e de ut ilizat or.
De asemenea, un met a-c aut at or poat e ofer i o veder e ier ar hizat a a
r esur selor g asit e, similar e st r uct ur ii de dir ect oar e Web (ier ar hii de t er-
meni) pe car e acest ea le for meaz a. O par t e dint r e ser viciile de c aut ar e
specializat a (e.g. c aut ar ea de con t inut mult imedia) se r eg asesc si n ca-
dr ul mot oar elor clasice.
Pe Web, pot c aut at e infor ma t ii specice unui domeniu de int er es:
afacer i, comunit a t i umane, diver t isment et c. Aplica t iile specializat e n
acest sens poar t a numele de portaluri Web, punnd n plus la dispozi t ie
si alt e ser vicii, pr ecum accesar ea unui cont de po st a elect r onic a, st ar ea
met eo, nscr ier ea la list e/gr upur i de discu t ie si alt ele. Un por t al poat e
pr ivit , a sadar, dr ept int egr at or de con t inut , f ar a a ofer i ns a o colec t ie
nest r uct ur at a de leg at ur i spr e alt e sit ur i.
Pent r u mai mult e det alii, se pot consult a lucr ar ile [Bur aga, 2001a],
[Bur aga, 2002a] sau [Wallace, 2000].
3.3.3 Expri marea i nterog ari lor pri n WQFL
3.3.3.1 Preli mi nari i
Dac a n cadr ul sec t iunilor ant er ioar e ne-am concent r at mai ales asupr a
model ar ii, nt r-un dialect XML, a r ela t iilor car e se st abilesc nt r e r e-
sur sele mult imedia disponibile pe Web, n cont inuar e ne vom r efer i la
posibilit at ea de a for mula int er og ar i exibile pent r u c aut ar ea acest or
r esur se. n acest sens, vom deni un limbaj bazat pe XML, scopul pr in-
cipal ind acela de a put ea folosit la expr imar ea unor int er og ar i com-
plexe si exibile.
n faza de pr oiect ar e a limbajului WQFL (Web Query Formulating
Language) [Bur aga & Rusu, 2000, Bur aga & Br ut , 2001] s-au obser vat
ur m at oar ele:
int er og ar ile complexe r ecur g la folosir ea conect or ilor logici (pr e-
cum oper at or ii and, or sau not pu si la dispozi t ie de component a
de int er fa t a a ec ar ui mot or de c aut ar e act ual a se vedea sec-
t iunea 3.3.2.3);
ut ilizat or ii pr efer a s a ob t in a document e Web pr ezent nd diver se
st r uct ur i si t ipur i de con t inut (e.g., f ar a t abele, avnd mai pu t in
de t r ei imagini plasat e n par t ea infer ioar a a paginii g asit e et c.);
act ivit at ea de c aut ar e poat e mult mbun at a t it a dac a se adopt a
diver se t ehnici specice domeniului int eligen t ei ar t iciale.
Exemplul 26 n act ivit at ea de c aut ar e a unor infor ma t ii, ut ilizat or ii
ar put ea for mula o int er ogar e avnd ur m at oar ea for m a:
"temporal Petri nets" + with <7 paragraphs on top
+ with <3 images on bottom + without links
+ without tables + without multimedia
Aceast a int er ogar e compus a specic a fapt ul c a ut ilizat or ul dor e st e
s a se r ealizeze o c aut ar e bazat a pe cuvint e-cheie, document ele r et ur-
nat e t r ebuind s a con t in a maxim 7 par agr afe la nceput , maxim 3 ima-
gini la nal, iar con t inut ul nu t r ebuie s a includ a alt e leg at ur i spr e
alt e document e, nici t abele si nici alt e infor ma t ii mult imedia (sunet ,
anima t ii, video). Oper at or ul and a fost not at pr in simbolul +, iar
ghilimelele ncadr eaz a expr esia t ext ual a c aut at a.
Int er ogar ea ar put ea include si infor ma t ii pr ivit oar e la t imp, ca de
exemplu s a specice fapt ul ca t oat e r esur sele g asit e s a e nt r-o r ela t ie
After cu o alt a:
"temporal Petri nets" + with <7 paragraphs on top
+ with <3 images on bottom + without links
+ without tables + without multimedia
+ modified after 5 hours from site: www.infoiasi.ro
n exemplul de mai sus, s-a specicat supliment ar ca document ele
g asit e s a aib a con t inut ul modicat cu 5 or e dup a act ualizar ea sit ului
www.infoiasi.ro.
Limbajul WQFL va put ea folosit at t pent r u a modela int er og ar ile
pr ovenit e din par t ea ut ilizat or ilor, ct si pent r u a desemna unele infor-
ma t ii pr ivind st r uct ur a, con t inut ul si r ela t iile document elor g asit e de
mot or ul de c aut ar e.
3.3.3.2 Acti vi tatea de c autare
Act ivit at ea de c aut ar e pr opus a const a din ur m at oar ele faze pr incipale
(confor m [Bur aga & Rusu, 2000] si [Bur aga & Br ut , 2002]):
1. For mular ea unei int er og ar i de c at r e ut ilizat or, pr in int er mediul
unei int er fe t e, si gener ar ea unui document WQFL car e modeleaz a
n t er menii XML acea int er ogar e.
2. Cuvint ele-cheie ale expr esiei de int er ogar e (e.g., t empor al Pet r i
net s) sunt t r imise unui ser viciu de c aut ar e un mot or de c au-
t ar e t r adi t ional, un ser viciu Web special sau un sist em de agen t i
de c aut ar e (a se vedea capit olul 4) pent r u a r ealiza efect iv ope-
r a t iunea de c aut ar e a r esur selor dor it e. Ser viciul de c aut ar e va
r et ur na pr imele N adr ese ale document elor Web semnicat ive.
Acest e adr ese vor folosit e pent r u a salva local con t inut ul r e-
sur selor hiper t ext n veder ea pr oces ar ii ult er ioar e. Expr esiile adi-
t ionale ale int er og ar ii (e.g., with <3 images on bottom) vor
folosit e la pasul ur m at or.
3. Scopul acest ei et ape est e de a codica infor ma t iile pr ivit oar e la
st r uct ur a con t inut ului r esur selor Web g asit e. Acest e infor ma t ii
vor st ocat e de document e WQFL. Fiecar e document Web va
pr ocesat nt r-o asemenea manier a nct s a e r e t inut e anumit e
infor ma t ii pr ivit oar e la locul si num ar ul de apar i t ii ale unor ele-
ment e/at r ibut e XML (n par t icular, XHTML) si la r ela t iile spa t io-
t empor ale nt r e document ele r eg asit e.
Pr ocesul de gener ar e a document elor WQFL poat e v azut ca o
func t ie g : Pages WQFL, unde Pages r epr ezint a mul t imea r e-
sur selor (paginilor ) Web g asit e si WQFL est e mul t imea documen-
t elor WQFL cr eat e.
Exemplul 27 n cazul XHTML, pent r u a se per mit e c aut ar e unor
document e Web cu o anumit a st r uct ur a, se va put ea consider a
o submul t ime o a mul t imii H a t ut ur or element elor limbajului
XHTML [Pember t on et al., 2002] per mise.
Confor m [Gogan & Bur aga, 2000, Bur aga & Br ut , 2001], n cadr ul
mul t imii o, vor put ea incluse element ele:
<p> (par agr af);
<img> (imagini st at ice n for mat e pr ecum J PEG, GIF sau
PNG);
<object> (obiect mult imedia sunet , anima t ie, video, lume
vir t ual a 3D sau obiect gener ic e.g., component a Act iveX,
applet J ava, pr ezent ar e Flash et c.);
<table> (dat e t abelar e);
<a> (ancor a);
<script> (cod nt r-un limbaj de t ip scr ipt int er pr et at de
navigat or ul client , pr ecum J avaScr ipt sau VBScr ipt );
<meta> (met adat e asociat e document ului).
Dup a cum se poat e r emar ca, se au n veder e mai ales const it uen t i
mult imedia st at ici sau dinamici car e pot ap ar ea n cadr ul unei
pagini Web mar cat e n XHTML.
Remarca 7 n func t ie de limbajul folosit n mar car ea dat elor,
mul t imea o H poat e ngloba alt e element e/at r ibut e specice.
O dir e t ie car e poat e pr ezent a int er es est e aceea de a consider a
const r uc t ii sint act ice ale limbajului SMIL [Ayar s et al., 2001].
Pent r u ecar e element e o, se vor r e t ine n difer it e const r uc t ii
WQFL apar i t iile ec ar uia n cadr ul document ului Web. Con-
for m celor discut at e n lucr ar ile [Bur aga & Rusu, 2000] si
[Bur aga & Rusu, 2001], cont ext ul apar i t iei se va r apor t a la po-
zi t iile de nceput si de nal ale unui document Web.
A sadar, pent r u ecar e din cele N document e g asit e la faza ant e-
r ioar a, se va gener a un document WQFL.
4. n cadr ul acest ei et ape, ecar e document WQFL gener at , w
WQFL, est e compar at cu document ul WQFL cor espunz at or int e-
r og ar ii for mulat e de ut ilizat or. Cea mai bun a pot r ivir e g asit a va
desemna document ul cu infor ma t ia st r uct ur al a ct mai apr opiat a
de cer in t ele ini t iale ale ut ilizat or ului n ceea ce pr ive st e st r uct ur a
si t ipul de con t inut al r esur selor dor it e.
17
Tot n cadr ul acest ui pas se va ver ica dac a est e sat isf acut a r e-
la t ia t empor al a dint r e ecar e r esur s a si cea specicat a n int er o-
gar ea ini t ial a.
3.3.3.3 Li mbajul WQFL
Pent r u validar ea document elor WQFL, est e specicat a o schem a XML
pr ezent at a n anexa D.
Fiecar e document WQFL va avea <webquery> ca element r ad acin a.
Acest element va include element ele:
<engine> desemneaz a mot or ul de c aut ar e folosit , event ual pa-
r amet r ii op t ionali ce t r ebuie t r ansmi si pent r u r ealizar ea int er o-
g ar ii, folosindu-se at r ibut ul params;
<query> specic a int er ogar ea t ext ual a a sa cum est e ea for mu-
lat a de ut ilizat or (poat e include si oper at or ii uzuali accept a t i de
mot oar ele de c aut ar e);
<structure> dene st e st r uct ur a con t inut ului document elor
ce se dor esc a c aut at e: element ele XML, num ar ul si cont ex-
t ul apar i t iilor acest or a, plus event ual alt e infor ma t ii folosit oar e;
element ele vor specicat e pr in <element>, gr adul de impor-
t an t a al apar i t iei acest or a put nd denit de valoar ea at r ibut u-
lui order (cu ct valoar ea numer ic a a at r ibut ului order est e mai
mar e, cu at t impor t an t a apar i t iei element elor specicat e est e
mai mic a);
<content> desemneaz a t ipul de con t inut dor it a r et ur nat
(e.g., limba sau t ipul MIME) si poat e include at t con t inut ul pr o-
17
Una dint r e t ehnicile car e pot folosit e n acest sens est e cea r ecur gnd
la r e t ele neur onale cu aut o-or ganizar e bazat e pe nv a t ar e compet it iv a (a se
vedea [Gogan & Bur aga, 2000]), dir ec t ie cont inuat a de [Gaur a & Newman, 2003].
pr iu-zis al document elor r et ur nat e de mot or folosindu-se ele-
ment ul <page> , ct si alt e infor ma t ii pr ivit oar e la met adat e si
r ela t ii cu alt e document e (event ual, put ndu-se ut iliza const r uc t ii
XFiles sau TRSL; a se vedea sec t iunile 3.2.5.1 si 3.2.7.1 ale capi-
t olului de fa t a) pr in int er mediul element ului <meta>.
Exemplul 28 Consider am ur m at oar ea int er ogar e complex a, for mulat a
de ut ilizat or [Bur aga & Br ut , 2001]:
"temporal Petri nets"
+ with <7 paragraphs on top
+ without links
+ without table
n ur ma pr oces ar ii, int er og ar ii dat e i va cor espunde document ul
WQFL ur m at or (const r uc t iile sint act ice WQFL vor apar t ine spa t iului
de nume wq a se vedea si anexa D):
<!DOCTYPE webquery PUBLIC "-//WQFL 1.0//EN">
<?xml version="1.0"
xmlns:wq="http://www.infoiasi.ro/~busaco/wqfl"?>
<wq:webquery>

<wq:engine wq:url="http://www.google.com/">
Google
</wq:engine>
<wq:engine wq:url="http://www.altavista.com/">
Altavista
</qw:engine>

<wq:query>temporal Petri nets</wq:query>

<wq:structure>

<wq:element wq:name="p" wq:order="0">
<wq:occur wq:top="7" />
</wq:element>

<wq:element wq:name="a" wq:appear="no"
wq:order="1">
<wq:occur wq:top="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>

<wq:element wq:name="table" wq:appear="no"
wq:order="1">
<wq:occur wq:top="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>
</wq:structure>
</wq:webquery>
Dup a ce int er ogar ea t ext ual a est e t r imis a spr e pr elucr ar e mot oa-
r elor de c aut ar e specicat e, se va r et ur na un num ar de pagini g asit e
(consider at e cele mai r elevant e confor m cuvint elor-cheie dat e). Pent r u
ecar e document al c ar ui ident icat or unifor m de r esur se a fost r et ur-
nat de mot or ul de c aut ar e, se va gener a un sier WQFL car e va modela
st r uct ur a con t inut ului acelui document .
De exemplu, am put ea avea ur m at or ul document WQFL (omit em
declar a t iile spa t iilor de nume folosit e, cor espunz at oar e const r uc t iilor
sint act ice RDF, XFiles, TRSL si WQFL):
<!DOCTYPE webquery PUBLIC "-//WQFL 1.0//EN">
<?xml version="1.0"?>
<wq:webquery wq:timestamp="2003-09-01T14:33">

<wq:engine wq:url="http://www.google.com/">
Google
</wq:engine>

<wq:query>temporal Petri nets</wq:query>

<wq:structure>

<wq:element wq:name="p">
<wq:occur wq:top="5" />
</wq:element>

<wq:element wq:name="a">
<wq:occur wq:top="0" wq:middle="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>

<wq:element wq:name="table">
<wq:occur wq:top="0" wq:middle="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>
</wq:structure>
<wq:content>

<rdf:Description rdf:about=
"http://www.infoiasi.ro/~jucan/index.html">

<xf:Type xf:mime="text/html">
ordinary
</xf:Type>


<t:link t:type="temporal">
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro">

<t:After t:dur="48H" />
</rdf:Description>
</t:link>
</rdf:Description>
</wq:content>
</wq:webquery>
Resur sa g asit a localizat a la adr esa desemnat a de ident icat or ul
unifor m de r esur se http://www.infoiasi.ro/~jucan/index.html
con t ine 5 par agr afe, nu include ancor e sau t abele, ar e t ipul MIME
text/html (document HTML) si est e n r ela t ia t empor al a After (a se
vedea sec t iunea 3.2.3) cu sit ul www.infoiasi.ro. Con t inut ul pr opr iu-
zis al document ului g asit a fost omis n exemplul de fa t a.
3.3.3.4 Exti nderea li mbajului WQFL pentru a oferi suport pen-
tru expresi i regulate
Vom ext inde WQFL pent r u a per mit e folosir ea de expr esii r egulat e n
st ilul Per l n cadr ul int er og ar ilor for mulat e de ut ilizat or i.
O expresie regulat a Perl r epr ezint a un sablon (pattern) c ar uia, pe
baza unor r eguli pr ecise, i se poat e asocia (matching) un t ext .
18
Pent r u a se per mit e ut ilizar ea expr esiilor r egulat e Per l n cadr ul in-
t er og ar ilor, vom ad auga element ului <query> at r ibut ul regexp. Acest
at r ibut va indica dac a o anumit a int er ogar e con t ine expr esii r egulat e.
naint e de a t r imit e mot oar elor de c aut ar e sir ul de cuvint e-cheie, n
unele cazur i int er ogar ea va t r ebui pr e-pr ocesat a local. Dup a r et ur nar ea
r ezult at elor, se va put ea efect ua o post -pr ocesar e car e va const a n ana-
liza t ext ual a a con t inut ului ec ar ei pagini Web g asit e pent r u ver i-
car ea pot r ivir ii cu expr esia r egulat a specicat a de ut ilizat or.
Exemplul 29 Pent r u a g asi t oat e document ele con t innd t er menul
Pet r i ur mat la or icar e dist an t a de una sau mai mult e apar i t ii ale
t er menilor net s or i net wor k, vom put ea ut iliza ur m at oar ea expr e-
sie r egulat a (aceast a expr esie poat e par t ial pr e-pr ocesat a imediat ce
a fost specicat a de ut ilizat or pr in int er mediul int er fe t ei Web):
<webquery>
...
<query regexp="yes">
/(Petri.*|(net|(s|work)))+/i
</query>
...
</webquery>
Met a-car act er ul . subst it uie or icar e alt car act er, | specic a o al-
t er nat iv a, * r epr ezint a oper at or ul Kleene (desemnnd zer o, una sau
mai mult e apar i t ii ale unei const r uc t ii), oper at or ul + specic a m acar
o apar i t ie a unui element , iar /i r ealizeaz a o pot r ivir e independent a
18
A se consult a si lucr ar ile [Wall et al., 2000], [Tr au san-Mat u, 2001] sau
[Bur aga et al., 2002a].
de modul de scr ier e cu minuscule sau majuscule ale car act er elor
lit er ale.
3.3.3.5 WQFL ca li mbaj de i nterogare XML
n pr ezent , exist a mai mult e pr opuner i de t ehnici pent r u localizar ea,
indexar ea, int er ogar ea si r eg asir ea con t inut ului mar cat n limbaje ba-
zat e pe XML
19
.
Una dint r e dir ec t iile t impur ii de cer cet ar e a fost aceea de a com-
bina c aut ar ea bazat a de cuvint e-cheie cu supor t ul pent r u int er ogar e
ofer it de sist emele de gest iune a bazelor de dat e r ela t ionale. Put em
men t iona limbajele Web3QL [Konopnicki & Shmueli, 1995] si WebS QL
[Mendelzon et al, 1997] inspir at e de st andar dul S QL (S tructured Que-
ry Language) or i WebLog [Lakshmanan, Sadr i & Subr amanian, 1996]
var iant a or ient at a spr e spa t iul WWW a limbajului Dat aLog.
Dr ept limbaje de int er ogar e a con t inut ului XML se pot enumer a
XQuery [DeRose, 1998], XML-QL [Deut sch et al., 1998] sau XML-GLrec
[Oliboni & Tanca, 2000] (ext ensie a XML-GL [Cer i et al., 1999])
20
. Aces-
t e limbaje ofer a posibilit at ea de a folosi o sint ax a XML pent r u for mu-
lar ea de int er og ar i car e conduc la localizar ea de infor ma t ie n cadr ul
document elor cu scopul ext r ager ii (semi-)aut omat e a dat elor dor it e.
Act ualment e, pent r u a specica exclusiv pr int r-o sint ax a XML in-
t er og ar ile asupr a document elor XML, a fost pr opus limbajul n cur s de
st andar dizar e XQueryX [Malhot r a et al., 2003].
Pr in car act er ist icile sale, WQFL poat e consider at un limbaj sim-
plu de int er ogar e a con t inut ului mar cat n XML, ofer ind supliment ar
posibilit at ea de a indica num ar ul de apar i t ii a ec ar ui element XML
c aut at . De asemenea, n cadr ul element ului <structure> pot in-
cluse const r uc t ii sint act ice pr ovenit e din limbajele de int er ogar e amin-
t it e mai sus, n veder ea model ar ii unor int er og ar i complexe.
19
Pr emisele unui ast fel de demer s se pot par cur ge n lucr ar ile [Cer i et al., 1999]
sau [Flor escu, Levy & Mendelzon, 1998].
20
Pent r u det alii, a se consult a [Bur aga & Br ut , 2001, Bur aga & Br ut , 2002].
3.4 Concluzi i
Capit olul de fa t a a pr ezent at pr incipalele noast r e cont r ibu t ii r efer i-
t oar e la modul de specicar e pr in int er mediul met a-limbajului XML a
met adat elor si a r ela t iilor spa t io-t empor ale ce pot asociat e r esur selor
disponibile pe Web.
n cadr ul subcapit olului 3.2 s-a descr is manier a de modelar e a r e-
sur selor dint r e r esur sele Web pr in int er mediul a dou a limbaje XFiles
si TRS L (Temporal Relation S pecication Language). Pr imul limbaj,
det aliat n sec t iunea 3.2.5.1 si pr opus n pr emier a n [Bur aga, 2002b],
poat e consider at dr ept o cont r ibu t ie or iginal a la nivelul de met adat e
al Web-ului semant ic, asociind diver se met adat e document elor Web,
v azut e dr ept component e ale unui sist em de sier e dist r ibuit . Al doilea
limbaj pune la dispozi t ie supor t ul pent r u descr ier ea semant ic a a r ela-
t iilor t empor ale st abilit e nt r e (fr agment e de) sit ur i, din pr isma t im-
pului. Const r uc t iile sint act ice TRSL, pr ezent at e n sec t iunea 3.2.7.1
si [Bur aga & Ciobanu, 2002], se bazeaz a pe for malismul ITL. De ase-
menea, limbajul TRSL ofer a supor t pent r u specicar ea par t ial a a on-
t ologiei DAML+Time, put nd ast fel consider at ca o cont r ibu t ie int e-
gr at a n nivelul ont ologic al Web-ului semant ic.
A doua par t e a capit olului s-a concent r at asupr a denir ii unui lim-
baj capabil s a expr ime int er og ar i car e s a con t in a infor ma t ii r efer it oar e
la st r uct ur a document elor c aut at e si, posibil, la r ela t iile st abilit e n-
t r e acest e document e si alt e r esur se. Acest limbaj, descr is n sec t iu-
nea 3.3.3, ofer a supor t pent r u expr esii r egulat e Per l, put nd include
dat e supliment ar e pr ivit oar e la r esur sele dor it e a r eg asit e. Limba-
jul pr opus poat e consider at , de asemenea, ca ind un limbaj simplu
de int er ogar e a con t inut ului XML. Var iant ele pr eliminar e ale limbaju-
lui sunt disponibile n [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001]
si [Bur aga & Br ut , 2002].
Cele t r ei limbaje det aliat e mai sus vor folosit e de diver se compo-
nent e ale plat for mei de r eg asir e a r esur selor mult imedia, a c ar ei pr o-
puner e de implement ar e va descr is a n cadr ul ur m at or ului capit ol.
C a p itolul 4
Solutii d e im p le m e nta re
Subiect ul cent r al al capit olului de fa t a est e plat for ma
dist r ibuit a mult i-limbaj ITW dest inat a descoper ir ii de
r esur se (mult imedia) disponibile pe Web, folosind di-
ver se component e pr ecum agen t i si ser vicii Web.
4.1 Preli mi nari i
C
API TOLUL de fa t a pr ezint a o solu t ie or iginal a de implement ar e a
unui sist em dist r ibuit de r eg asir e a r esur selor mult imedia, sist em
compus din ent it a t i pr ogr amabile et er ogene, pr ecum agen t i soft war e,
ser vicii Web bazat e pe XML si alt e pr ogr ame (e.g., scr ipt ur i CGI). De
asemenea, se va discut a o posibil a int egr ar e a sist emului n cont ex-
t ul Gr id-ului, ca viit oar e component a a Web-ului semant ic, si se vor
enumer a dou a domenii de ut ilizar e viznd aplica t ii de t ip e-learning si
e-enterprise.
Capit olul est e divizat n t r ei p ar t i, pr imele dou a f acnd o t r ecer e n
r evist a a subiect elor r efer it oar e la agen t i si ser vicii Web.
Ult ima par t e pr ezint a n det aliu sist emul ITW pr opus, aat n st a-
diu de pr ot ot ip. Agen t ii ITW car e compun sist emul vor comunica pr in
Solu t ii de implement ar e 137
int er mediul unor mesaje XML, ofer indu-se un model exibil de ser ia-
lizar e a dat elor. Ser viciile Web ITW vor r ula pe dou a plat for me soft -
war e (Linux si Windows), put nd implement at e n mai mult e limbaje
de pr ogr amar e pr ot ot ipul folose st e limbajele Per l si C#. De alt fel,
pr int r e scopur ile ini t iale ale pr oiect ului s-au enumer at cele legat e de
asigur ar ea scalabilit a t ii, ext ensibilit a t ii si independen t ei de plat for m a.
Dup a cum se va put ea despr inde din cele discut at e n sec t iunea 4.4,
t oat e acest e scopur i pot consider at e ca ind ndeplinit e.
O ser ie dint r e r ezult at ele cer cet ar ilor nt r epr inse s-a concr et izat
n lucr ar i pr ecum [Bur aga, 2001c], [Bur aga, 2003b], [Bur aga, 2003c],
[Bur aga, 2003g], [Bur aga & Alboaie, 2004], [Bur aga & Cioca, 2003],
[Bur aga & G abur eanu, 2003], [Alboaie & Bur aga, 2003a] si
[Alboaie & Bur aga, 2003b].
4.2 Agen ti software
n cont inuar e, vom r ealiza o t r ecer e n r evist a a pr oblemat icii agen t ilor
soft war e, axndu-ne pe modelar ea for mal a a agen t ilor int eligen t i int e-
gr a t i nt r-un sist em mult i-agent . Ult er ior, n cadr ul sec t iunii 4.4, vom
pr ezent a o infr ast r uct ur a de cr ear e a agen t ilor ca par t e component a a
sist emului ITW dezvolt at .
4.2.1 Deni re
n mult it udinea de ncer c ar i de a ofer i o deni t ie ct mai complet a a
t er menului de agent , se det a seaz a dou a abor d ar i dist inct e, dar nr u-
dit e, una bazat a pe no t iunea de agent pr ivit ca o at r ibuir e de ident it at e
compor t ament al a unei component e soft war e, cealalt a denind agent ul
ca sum a de descr ier i ale unor at r ibut e pe car e acest a le posed a.
4.2.1.1 Agen ti i ca enti t a ti comportamentale
Plecnd de la pr emisa c a agen t ii t r ebuie s a manifest e un compor t a-
ment int eligent , ace st ia t r ebuie s a cunoasc a infor ma t ii specice pr ivi-
t oar e la cont ext ul sit ua t iei cu car e sunt confr unt a t i. Din pr isma acest ei
pr emise, se poat e da ur m at oar ea deni t ie [J ennings et al., 1998]:
Deni ti a 14 Agen t ii soft war e reprezint a sisteme informa tionale care
se comport a asemenea unor alte entit a ti ntr-o manier a autonom a, exe-
cut a diverse ac tiuni, prezentnd un anumit nivel de reac tie, si etaleaz a
atribute precum nv a tare, cooperare si mobilitate, putnd asista utiliza-
torii n activit a tile pe care ace stia le ntreprind.
Agen t ii pot pr ivi t i ca ind sist eme int en t ionale. Int en t iile agen t i-
lor pot consider at e dr ept o combina t ie nt r e decizii si scopuri, funda-
ment ndu-se o t eor ie a int er ac t iunilor dint r e agen t i. O alt a abor dar e
for mal a a no t iunilor ment ale asociat e agen t ilor est e cea fundament at a
pe logici mult i-modale, n car e pr imit ivele consider at e sunt convinge-
rile, dorin tele si inten tiile a se vedea sec t iunea 4.2.2.2 a capit olului
de fa t a.
4.2.1.2 Atri butele agen ti lor
O alt a deni t ie a no t iunii de agent est e cea de mai jos [Br adshow, 1997]:
Deni ti a 15 Agen t ii sunt entit a ti software posednd func tii comporta-
mentale, rulnd ntr-o manier a autonom a si continu a n medii colective,
compuse din al ti agen ti si procese.
Cer in t a ca agen t ii s a asigur e aut onomia si cont inuit at ea est e dat a
de dor in t a pr ogr amat or ilor ca agen t ii pr oiect a t i s a e capabili s a ac-
t ioneze nt r-un mod exibil si int eligent , adapt ndu-se sit ua t iilor f ar a
apor t ul ut ilizat or ului uman. n mod ideal, un agent ar t r ebui s a poat a
nv a t a din pr opr ia lui exper ien t a si s a poat a dezvolt a t ehnici de comu-
nicar e si de cooper ar e cu al t i agen t i similar i sau s a poat a manifest a
mobilit at e.
Confor m [Wooldr idge & Ciancar ini, 2000], se poat e da ur m at oar ea
deni t ie:
Deni ti a 16 Un agent reprezint a un sistem software (sau hardware)
care posed a urm atoarele caracteristici (atribute):
aut onomie comportament direc tionat spre un scop specic, inde-
pendent de utilizator; agentul opereaz a f ar a interven tia direct a a
unui utilizator uman ori a altor entit a ti (e.g., procese, aplica tii,
sistem de operare etc.), avnd o stare intern a si un anumit grad de
control asupra ac tiunilor sale;
adapt abilit at e posibilitatea unui agent de a nv a ta si de a se
dezvolta, tinnd cont de experien ta acumulat a si versatilitate n
rezolvarea unor situa tii inedite;
colabor ar e posibilitatea ca un agent s a e capabil s a interac tio-
neze cu al ti agen ti ( si posibil cu utilizatori umani) prin interme-
diul unui limbaj de comunicare orientat-agent (agent communica-
t ion language) n vederea ndeplinirii unui scop comun;
r eact ivit at e capacitatea unui agent de a- si percepe mediul de
execu tie care poate , dup a caz, un utilizator exploatnd o in-
terfa t a grac a (gr aphical user int er face), o colec tie de al ti agen ti
compunnd un sistem multi-agent, un sistem distribuit la nivel
global (i.e. spa tiul WWW sau un Grid) etc. si de a reac tiona la
schimb arile din cadrul acestui mediu;
mobilit at e abilitatea agentului de a migra de la sine de pe o
platform a (gazd a host ) pe alta.
4.2.1.3 Caracteri z ari ale agen ti lor
Din per spect iva int eligen t ei ar t iciale, agen t ii pot car act er iza t i si
clasica t i pe baza m asur ar ii capacit a t ii de r ezolvar e a pr oblemelor (de
ndeplinir e a scopur ilor ) pr opuse. Ast fel, un agent reactiv est e acea en-
t it at e car e manifest a r eac t ii la modic ar i ale mediului sau ale mesajelor
r ecep t ionat e de la al t i agen t i. Un agent inten tional est e capabil s a- si
elabor eze compor t ament ul n func t ie de int en t ii si de convinger i, s a
cr eeze planur i de ac t iuni si s a le execut e. Un agent social ur m ar e st e
diver se modele inspir at e din societ at ea uman a
1
si int er ac t ioneaz a cu
al t i agen t i, n cadr ul a sa-numit ei agen t ii.
Confor m [Br adshow, 1997], agen t ii int eligen t i pot descr i si n t er-
menii unui spa t iu t r idimensional denit pr in dimensiunile de agen tie,
inteligen t a si mobilitate:
agen tia
Repr ezint a gr adul de aut onomie si aut or it at e de car e se bucur a
un agent si poat e m asur at a calit at iv de nat ur a int er ac t iunilor
dint r e agen t i si alt e ent it a t i pr ezent e n sist em.
Un agent poat e r ula n mod asincr on, sist emul t r ebuind s a pun a
la dispozi t ie mecanisme specice de comunicar e asincr on a, pr e-
cum ser vicii de r ut ar e (dir ijar e) a mesajelor. n cazul comunic ar ii
sincr one, de cele mai mult e or i se adopt a par adigma invoc ar ii
de la dist an t a a met odelor (RMI Remote Method Invocation).
Agen t ii t r ebuie s a expun a o ser ie de interfe te de apelar e (invo-
car e).
Gr adul de complexit at e a agen t iei cr e st e dac a agent ul l r epr e-
zint a t ot mai del pe ut ilizat or (agent ul devenind ast fel un avat ar
al ut ilizat or ului r eal). Un agent mai avansat poat e int er ac t iona
cu dat ele, cu aplica t iile, cu ser viciile ofer it e de plat for ma gazd a
or i cu al t i agen t i. Din acest punct de veder e, agen t ia poat e con-
sider at a ca ind ar eal de oper ar e a agen t ilor (mediu de execu t ie
agent framework), gazd a ut ilizat a pent r u management ul act ivi-
t a t ilor agen t ilor [Mar t in, Cheyer, Mor an, 1999].
Mai mult e agen t ii pot conduce la r ealizar ea unui mediu global
or ient at -agent bazat pe st andar de deschise pr ecum FIPA (The
Foundation of Intelligent Physical Agents) [FIPA]. Ca exemple de
solu t ii de implement ar e men t ion am Agentcities [Agent cit ies] si
FIPA-OS (FIPA Open S ource) [Poslad, Buckle, Hadingdam, 2000].
inteligen ta r epr ezint a gr adul de r a t ionar e si aut o-nv a t ar e, adic a
abilit at ea de a accept a si de a n t elege scopur ile ut ilizat or ilor si de
1
A se vedea, de exemplu, [Cabr i, 2001] si [Capr et z & Osano, 2002].
a le ndeplini, indepedent de ace st ia. Cer in t a minim a est e aceea
de a da posibilit at ea agent ului s a oper eze cu un set de pr efer in t e
ale ut ilizat or ului. Nivelur ile super ioar e de int eligen t a includ mo-
dele de ra tionament (vezi si sec t iunea 4.2.2.2), posibilit a t i de n-
v a tare si adaptare la mediu et c.
mobilitatea fur nizeaz a gr adul de migr ar e a agen t ilor n r e t ea.
S cripturile mobile pot conceput e pe o ma sin a si t r imise alt ei
gazde spr e int er pr et ar e si execu t ie. Obiectele mobile sunt t r ans-
por t at e din gazd a n gazd a n t impul execu t iei, acumulnd diver se
infor ma t ii pr ivit oar e la mediul n car e oper eaz a si pe car e pot s a-l
modice.
Supor t ul pent r u migr ar e
2
est e bazat de cele mai mult e or i pe un
pr ot ocol de t r anspor t st andar d, ca HTTP [Fielding et al., 1997],
dar pot ut ilizat e si alt e t ehnologii, mai ales n medii f ar a r, cu
t opologii dinamice.
Vehicular ea dat elor despr e un agent (cod, st ar e, met adat e et c.)
se r ealizeaz a pr in int er mediul serializ arii. Act ualment e, mecanis-
mul de ser ializar e nu est e st andar dar dizat , n cadr ul lucr ar ii de
fa t a pr opunndu-se o met od a or iginal a de st andar dizar e bazat a
pe XML a se vedea sec t iunea 4.4.2.1 a capit olului de fa t a. Ac-
t iunea efect iv a de r ealizar e a mobilit a t ii ar e loc pr in int er mediul
unui serviciu de migrare (migration service) [Tr ipat hi et al., 1999].
Una dint r e pr oblemele impor t ant e car e pot ap ar ea n acest con-
t ext o const it uie securitatea. Pr int r e pr incipalele t eme de int er es
se pot enumer a aut ent icar ea ent it a t ilor par t icipant e la pr oce-
sul de migr ar e si cr ipt ar ea t r ansfer ului efect iv de dat e nt r e plat -
for me. De asemenea, t r ebuie avut e n veder e pr ot ec t ia nodur ilor
de r e t ea de ac t iunea agen t ilor mobili dist r uct ivi si pr ot ec t ia agen-
t ilor de gazdele pe car e ace st ia r uleaz a (confor m [Fong, 1998],
[Sander & Tschudin, 1998] si [Pat r ick, 2002]).
O alt a pr oblem a est e cea a descoperirii gazdelor, sist emul imple-
ment nd deseor i un serviciu de descoperire. Pent r u descoper ir ea
2
A se consult a si lucr ar ile [Hohlfeld & Yee, 1998], [Milojicic, 1999],
[Gr igor a s, McIner ny, Mulcahy, 2002] si [Gr igor a s, 2004].
ser viciilor ofer it e de gazde sau de agen t i pot ut ilizat e st an-
dar de pr ecum S S DP (S imple S ervice Discovery Protocol) [SSDP]
sau S LP (S ervice Location Protocol) [SLP].
4.2.1.4 Di rec ti i actuale de cercetare
Dint r e pr ovoc ar ile r idicat e de domeniul calculului bazat pe agen t i se
dist ing
3
:
1. cr e st er ea calit a t ii aplica t iilor or ient at e-agent la nivelul de st an-
dar d indust r ial va conduce at t la apar i t ia unor met odologii,
inst r ument e si medii de pr oiect ar e or ient at e-agent , ct si la in-
t egr ar ea facil a a alt or t ehnologii act uale (e.g., ser vicii Web sau
Gr id) [Mor eau, 2002];
2. ofer ir ea unor st andar de efect ive n veder ea dezvolt ar ii de sist eme
deschise cer cet ar ile se vor focaliza asupr a limbajelor de comu-
nicar e int er-agent (e.g., FIPA), pr ot ocoalelor de int er ac t iune, ar hi-
t ect ur ilor mult i-agent , cu r ezult at e n domenii ca e-commerce;
3. ofer ir ea unei infr ast r uct ur i semant ice se au n veder e int egr ar ea
n Web-ul semant ic, dezvolt ar ea de ont ologii, cr ear ea de ar hit ec-
t ur i de t ip broker et c.;
4. dezvolt ar ea capacit a t ilor de r a t ionar e n cadr ul mediilor deschise
va conduce la dezvolt ar ea ar hit ect ur ilor BDI, a algor it milor de
negocier e sau a r a t ionament ului ont ologic;
5. cr e st er ea abilit a t ii agen t ilor s a n t eleag a int en t iile si scopur ile
ut ilizat or ilor umani, dar s a si se adapt eze la schimb ar ile mediului
ast fel, un domeniu impor t ant de cer cet ar e est e cel dir ec t ionat
asupr a agen t ilor de int er fa t a
4
;
3
Acest e dir ec t ii de int er es sunt dezir abile mai ales n cadr ul spa t iului eur opean,
confor m [Luck, McBur ney & Pr eist , 2003].
4
A se vedea si [Bur aga, 2003f].
6. asigur ar ea ncr eder ii n agen t i implicar ea mai pr onun t at a a
t ehnologiilor de secur it at e, cu dezvolt ar ea unor modele si infr a-
st r uct ur i bazat e pe ncr eder e si r eput a t ie [Pat r ick, 2002].
Dup a cum se va dist inge din cele discut at e n subcapit olul 4.4, so-
lu t ia de implement ar e pr opus a est e aliniat a dir ec t iilor de int er es men-
t ionat e mai sus.
4.2.2 Si steme multi -agent
4.2.2.1 Prezentare general a
Tehnologiile or ient at e-agent cap at a un t ot mai pr onun t at r ol n dez-
volt ar ea de sist eme soft war e pe scar a lar g a, n domenii pr ecum con-
t r olul t r acului aer ian, simul ar ile int er act ive, pr ocesele de afacer i sau
management ul infor ma t iilor mult imedia dist r ibuit e. Sist emele mult i-
agent se concent r eaz a asupr a r ezolv ar ii difer it elor pr obleme ce pot sur-
veni, din pr isma model ar ii compor t ament ului unei colec t ii de agen t i
aut onomi car e ncear c a s a solu t ioneze acest e pr obleme.
Un sistem multi-agent (multi-agent system) poat e denit ca o r e-
t ea slab conect at a de ent it a t i comput a t ionale car e lucr eaz a mpr eun a
la r ezolvar ea unei pr obleme ce nu poat e solu t ionat a n mod indivi-
dual [Br adshow, 1997]. Asemenea ent it a t i agen t ii soft war e sunt
aut onome si pot et er ogene.
O car act er ist ic a impor t ant a a sist emelor mult i-agent est e aceea c a
ecar e agent posed a infor ma t ii sau pr ezint a func t ionalit a t i incomplet e
ast fel nct nu poat e capabil s a solu t ioneze pr oblema, luat a n ansam-
blu, n manier a individual a. Dat ele pr ocesat e de agen t i sunt descen-
t r alizat e, iar calculul se desf a soar a asincr on. De asemenea, nu exist a
un cont r ol global al sist emului [J ennings et al., 1998].
Dezvolt ar ea sist emelor mult i-agent ar e n veder e, la nivel for mal,
t eor ii car e pr ivesc agen t ii ca sisteme inten tionale. Convinger ile (cuno s-
t in t ele) agen t ilor ajut a la for mar ea dor in t elor, int en t iilor, obliga t iilor
sau op t iunilor agen t ilor din mediu est e cazul agen t ilor BDI (Belief-
Desire-Intention) [Rao et al., 1995], descr i si succint mai jos. Un alt mo-
del for mat est e cel al semant icii lumilor posibile, inspir at de logica
modal a [Wooldr idge & J ennings, 1995].
Din punct de veder e ar hit ect ur al, sist emele mult i-agent pot adopt a
ar hit ect ur i deliber at ive (bazat e pe modelul BDI), ar hit ect ur i r eact ive
sau ar hit ect ur i st r at icat e [Mangina, 2002].
4.2.2.2 Modele BDI
Agen t ii int eligen t i r epr ezint a o abst r act izar e dest inat a concept ualiz ar ii
si model ar ii de sist eme complexe nt r-o manier a clar a si int uit iv a. Una
dint r e for maliz ar ile cele mai pot r ivit e o const it uie logica BDI (Belief-
Desire-Intention), punct de plecar e pent r u denir ea unor limbaje de
comunicar e nt r e agen t i ca Agent Talk, Agent Speak(L) sau 3APL
si pent r u dezvolt ar ea unor medii soft war e pr ecum J ACK, PRS or i
dMARS [Ancona & Mascar di, 2003].
Modelul for mal BDI ar e la baz a modelul lumilor posibile si e for mu-
lat n t er menii logicii modale [Kr ipke, 1963].
Preli mi nari i
Confor m [Rao et al., 1995], sist emele mult i-agent pr ezint a o ser ie de
car act er ist ici impor t ant e:
1. n or ice moment de t imp, exist a mai mult e modalit a t i de evolu t ie
a mediului (mediul mult i-agent est e nedet er minist );
2. n or ice moment de t imp, exist a mai mult e ac t iuni (pr ocedur i,
met ode) car e pot execut at e (sist emul mult i-agent est e nedet er-
minist );
3. n or ice moment de t imp, pot exist a mai mult e obiect ive car e t r e-
buie ndeplinit e;
4. Ac t iunile car e duc la ndeplinir ea obiect ivelor sunt dependent e
de st ar ea mediului (cont ext ul de lucr u) si sunt independent e de
st ar ea int er n a a sist emului;
5. M asur a n car e calculele si ac t iunile se desf a soar a est e compar a-
bil a cu m asur a n car e mediul evolueaz a.
Se obser v a c a dat a ind condi t ia 4., est e esen t ial ca sist emul s a
posede infor ma t ii pr ivit oar e la st ar ea mediului; denumim acest e infor-
ma t ii convingeri (beliefs)
5
. Convinger ile pot v azut e a sadar ca ind o
component a informativ a a st ar ii sist emului.
Est e necesar ca sist emul s a aib a infor ma t ii despr e obiect ivele car e
ur meaz a a ndeplinit e or i sunt n cur s de ndeplinir e, sau mai gene-
r al despr e pr ior it a t ile sau cost ur ile asociat e obiect ivelor cur ent e (a se
vedea condi t iile 3. si 4.). Vom numi acest e infor ma t ii dorin te (desires),
ele r epr ezent nd st ar ea motiva tional a a sist emului.
Pent r u modelar ea sist emului se poat e r ecur ge la t eor ia deciziei. Cal-
culul func t iei de selec t ie a ur m at oar ei st ar i n car e va t r ece sist emul nu
ia n consider a t ie condi t ia 5. si anume c a mediul se poat e modica esen-
t ial si nedet er minist chiar n t impul execu t iei func t iei de selec t ie sau n
t impul execu t iei unei ac t iuni. Ast fel, va t r ebui inclus a o a t r eia compo-
nent a a st ar ii sist emului, aceast a t r ebuind s a r epr ezint e desf a sur ar ea
cur ent a a ac t iunii de ndeplinit , r ezult at ul nt or s de cel mai r ecent apel
al func t iei de selec t ie. Aceast a st ar e capt eaz a component a inten tional a
a sist emului, modelnd inten tiile (intentions) agen t ilor.
Pent r u a int egr a cele t r ei st r uct ur i de dat e convinger ile, dor in t ele
si int en t iile , se r ecur ge la planuri (plans). Un set de planur i (numit si
bibliot ec a de planur i) specic a ac t iunile pe car e le poat e ur ma un agent
pent r u a- si ndeplini int en t iile. Un plan const a din dou a p ar t i, pr ima
ind cor pul (pr ogr amul) car e dene st e cur sul ac t iunilor agent ului, iar
a doua r epr ezent nd un descr ipt or car e dene st e cir cumst an t ele n
car e un plan poat e aplicat (e.g., pr e-condi t ii) si consecin t ele car e vor
ap ar ea dup a aplicar ea planului (e.g., post -condi t ii). Planur ile sunt st a-
t ice, ele nu se schimb a pe par cur sul ciclului de via t a a unui agent .
Sist emele BDI se modeleaz a pr in diver se ext ensii ale logicii t em-
por ale r amicat e CTL
(Computational Tree Logics) [Emer son, 1990]

[Emer son & Sr inivasan, 1989]. Acest t ip de logic a va modela st ar ile
ment ale ale unui agent . Ext inznd logica pr in denir ea unor conec-
t or i si oper at or i supliment ar i, se vor put ea modela convinger ile si sco-
5
Aceast a component a poat e implement at a sub for ma unei var iabile (e.g., mem-
br u de t ip dat a), baze de dat e, mul t ime de expr esii logice sau o alt a st r uct ur a de dat e
adecvat a.
pur ile agen t ilor, r epr ezent ndu-se ast fel la nivel for mal ac t iunile exe-
cut at e de agen t i [Rao et al., 1995]. Lucr ar ile [Rao & Geor geff, 1991c],
[Rao & Geor geff, 1991a], [Cohen & Levesque, 1990], [Rao et al., 1995]
si [Wooldr idge & J ennings, 1995] ofer a det alii pr ivit oar e la for malis-
mele adopt at e n cazul agen t ilor BDI.
Ci clul de execu ti e
Confor m [Ancona & Mascar di, 2003], sist emele BDI includ o coad a de
eveniment e E memor nd at t eveniment ele ext er ne (per ceput e din me-
diul de execu t ie), ct si cele int er ne (gener at e de agen t i n cur sul n-
deplinir ii pr opr iilor planur i).
Ciclul de execu t ie al sist emului BDI est e car act er izat de ur m at or ii
pa si:
obser var ea mediului (lumii) si st ar ii int er ne a agen t ilor, cu act ua-
lizar ea cozilor de eveniment e E
a
ale ec ar ui agent a n par t e;
gener ar ea de planur i noi ale c ar or descr ipt or i se pot r ivesc unui
eveniment din coada de eveniment e (planur i r elevant e) si ale
c ar or pr econdi t ii sunt sat isf acut e (planur i aplicabile) acest e
planur i sunt incluse nt r-o mul t ime de planur i P;
select ar ea unui plan p din mul t imea P n veder ea execu t iei;
memor ar ea planului p nt r-o st iv a de int en t ii asociat a ec ar ui
agent , n cazul n car e eveniment ul r epr ezint a un (sub)scop;
select ar ea unei st ive de int en t ii si aleger ea planului p (element ul
top), cu execut ar ea ur m at or ului pas al planului: dac a acest pas
r epr ezint a o ac t iune, aceast a va ndeplinit a, alt fel dac a est e un
(sub)scop va st ocat n coada de eveniment e.
Det alii pr ivit oar e la modelar ea sist emelor de agen t i BDI se g asesc
n [Kinny, Geor geff, Rao, 1996] si [Wooldr idge & Ciancar ini, 2000].
Exemplu de modelare a comportamentului unui agent
Pent r u a modela confor m for malismului BDI fapt ul c a un agent
int en t ioneaz a s a r ealizeze o act ualizar e a con t inut ului unei r esur se r
1
,
st iind c a aceast a est e n r ela t ia t empor al a Before cu o r esur s a r
2
, vom
put ea scr ie (a se vedea si exemplul 23 din capit olul 3):
INTEND(EF(Actualizare(r
1
))) BEL(AF(r
1
.start r
2
.end)) (4.1)
unde r ela t ia Before a fost not at a , confor m celor pr ezent at e n sec-
t iunea 3.2.3.3 a capit olului ant er ior, iar oper at or ii INTEND si BEL sunt
oper at or i modali ai logicii BDI, desemnnd fapt ul c a agent ul int en t io-
neaz a si, r espect iv, cr ede (cunoa st e).
Modelul BDI apeleaz a la o ser ie de oper at or i t empor ali
6
: X (ur-
m at or ul next), U (pn a cnd until), E (o posibilit at e n viit or sau
op t ional eventually), F (cndva n viit or future). Oper at or ii G (t o t i
t impii din viit or sau or icnd generarly), B (naint e before) sau A (t oa-
t e dr umur ile din viit or sau inevit abil always) pot deni t i pe baza
celor enun t a t i ant er ior.
Am r ecur s la oper at or ul E deoar ece ac t iunea de act ualizar e s-ar
put ea s a nu se poat a r ealiza n viit or, din diver se r a t iuni (e.g., ser ver ul
Web pe car e est e st ocat a r esur sa ar put ea s a nu e oper a t ional).
Dup a cum se poat e r emar ca, s-a r ealizat leg at ur a dint r e logica ITL
si modelul BDI, compor t ament ul agen t ilor put nd depinde de r ela-
t iile t empor ale st abilit e nt r e r esur sele monit or izat e. n acest mod, pla-
nur ile agen t ilor pot const it uit e din declar a t ii RDF modelnd r ela t iile
dint r e r esur se si specicnd ac t iunile car e t r ebuie nt r epr inse, cu con-
cur sul limbajelor XFiles si TRSL det aliat e n capit olul 3.
Exti nderi
Modelul BDI or iginar a fost ext ins pr in numer oase pr opuner i, dint r e
car e se pot men t iona:
6
A se consult a [Rao et al., 1995].
BOID (Beliefs, Obligations, Intentions, Desires adaug a mediului
o component a cor espunz at oar e obliga t iilor, ciclul de via t a lund
n consider a t ie efect ele globale ale ac t iunilor agen t ilor naint e de
a r ealizat e efect iv [Br oer sen et al, 2001];
Coo-BDI ext inder e car e ia n calcul car act er ul cooper at iv al
agen t ilor implica t i [Ancona & Mascar di, 2003];
TOMAS (Transaction Oriented Multi-Agent S ystem) model si
ar hit ect ur a dest inat e agen t ilor mobili [Buset t a et al., 1998].
4.2.2.3 Comuni care i nter-agent
Pent r u ca agen t ii s a- si ndeplineasc a scopur ile, t r ebuie adopt at un lim-
baj de comunicare ntre agen ti (ACL Agent Communication Language)
st andar dizat , la nivel sc azut ut ilizndu-se pr ot ocoale de comunica t ie ca
TCP/IP, SMTP sau HTTP.
Pr int r e abor d ar ile act uale se pot men t iona:
Schimbul de cuno st in t e r ealizat nt r e agen t ii int eligen t i se poat e
r ealiza pr in int er mediul limbajului KQML (Knowledge Query Ma-
nipulation Language) [Br adshow, 1997], bazat pe schimb de me-
saje si pe un pr ot ocol de vehicular e a acest or mesaje. Limbajul
KQML se bazeaz a pe o abor dar e st r at icat a: nivelul infer ior e
r epr ezent at de pr ot ocolul de t r anspor t folosit , iar cel super ior de-
semneaz a con t inut ul specicat de aplica t ie.
n veder ea int er pr et ar ii si pr oces ar ii con t inut ului mesajelor vehi-
culat e, s-a dezvolt at limbajul KIF (Knowledge Interchange For-
mat) [Geneser et h & Fikes, 1992]. Ca sint ax a pent r u con t inut ul
mesajelor s-a adopt at calculul cu pr edicat e de or din nt i, seman-
t ica ind una declar at iv a. Ofer a met ode pent r u r epr ezent ar ea
met a-cuno st in t elor si poat e juca r ol de mediat or nt r e limbaje pr e-
cum Pr olog, Lisp sau XML.
Pent r u asigur ar ea int er-oper abilit a t ii, s-a denit st andar dul FIPA
ACL [FIPA] car e include ac t iuni de comunicar e de baz a, dest inat e
a folosit e n cadr ul unor pr ot ocoale de int er ac t iune.
Una dint r e dir ec t iile pr omi t at oar e aleas a si de solu t ia noast r a de
implement ar e est e cea de ut ilizar e a met a-familiei XML ca limbaj,
pr ot ocol si mecanism de vehicular e a cuno st in t elor. Confor m unor lu-
cr ar i ca [Haust ein, 2001] si [Bur aga & Alboaie, 2004], schimbul de dat e
nt r e agen t i se poat e r ealiza, de asemenea, pr in int er mediul pr ot ocolu-
lui SOAP, cu implicar ea unor limbaje de expr imar e a met adat elor si
ont ologiilor, pr ecum DCMI, RDF sau OWL.
4.3 Servi ci i Web
n ult imii ani, lumea infor mat icii a evoluat dest ul de mult n pr ivin t a
dezvolt ar ii si exploat ar ii de aplica t ii dist r ibuit e, disponibile pe calcula-
t oar e localizat e or iunde pe mapamond, pr incipala act ivit at e ind cea
de comunicare. Int er fe t ele soft war e ut ilizat e pent r u facilit ar ea comu-
nic ar ii nt r e diver se sit ur i sunt r efer it e pr in t er menul gener ic de ser-
vicii Web.
O posibil a deni t ie
7
a concept ului de serviciu Web est e aceea c a
acest a est e un sist em soft war e pr oiect at pent r u a supor t a int er ac t iu-
nea ma sin a-ma sin a la nivel de Web, avnd o int er fa t a de pr ogr amar e
descr is a nt r-un for mat pr ocesabil de c at r e calculat or.
Un ser viciu Web r epr ezint a o colec t ie de func t ii mpachet at e, consi-
der at e ca ind o singur a ent it at e si publicat e n spa t iul WWW cu scopul
de a folosit e de alt e pr ogr ame; ser viciile Web sunt c ar amizile pen-
t r u cr ear ea de sist eme dist r ibuit e deschise, per mi t nd or ganiza t iilor
si dezvolt at or ilor independen t i s a- si fac a disponibile pe Web bunur ile
digit ale nt r-un mod r apid si facil [Bur aga, 2003a, cap. 7].
Ser viciile Web for meaz a un cadr u gener al pent r u facilit ar ea modu-
lui de comunicar e pe r e t ea ( si, t ot odat a, de int er conect ar e a compo-
nent elor pr ogr amabile ale Web-ului), avnd la baz a ideea at omic a de
ser viciu (ofer ir ea unei func t ionalit a t i specice). O asemenea st andar-
7
Nu exist a o deni t ie unanim accept at a. A se consult a si [Vasudevan, 2001],
[Gor man, 2001] sau [Sycar e & Payne, 2003].
dizar e est e posibil a cu concur sul alt or st andar de deja exist ent e si ut i-
lizat e pe scar a lar g a, dint r e car e cel mai impor t ant est e met a-limbajul
XML. Mult e dint r e car act er ist icile ser viciilor Web sunt similar e celor
ale agen t ilor soft war e.
Fi gura 4.1: Nivelur ile de st andar dizar e ale ser viciilor Web
4.3.2 Standarde
4.3.2.1 Descri erea unui servi ci u Web
n veder ea exploat ar ii func t ionalit a t ilor puse la dispozi t ie de un ser vi-
ciu Web, t r ebuie mai nt i specicat a descrierea acest uia.
Descr ier ea unui ser viciu Web se r ealizeaz a n limbajul WS DL (Web
S ervice Description Language) [Cur ber a et al., 2002, W3C], car e ofer a
un model si o sint ax a bazat a pe XML pent r u aceast a. St andar dul WDSL
per mit e separ ar ea descr ier ii abst r act e a func t ionalit a t ii ofer it e de un
ser viciu de det aliile concr et e ale descr ier ii acelui ser viciu (de t ipul cum
si unde est e disponibil a acea func t ionalit at e).
Limbajul WSDL descr ie ser viciile Web ncepnd cu mesajele car e
sunt schimbat e nt r e ent it at ea car e ofer a si cea car e invoc a un anumit
ser viciu. Mesajele sunt descr ise n manier a abst r act a si apoi sunt aso-
ciat e unui pr ot ocol de r e t ea, pr ecizndu-se de asemenea si un for mat
(o sint ax a). Un mesaj const a dint r-o colec t ie de dat e de anumit e t ipur i,
iar schimbul de mesaje est e descr is ca o oper a t ie.
Confor m [Sycar e & Payne, 2003], au fost pr opuse diver se alt e lim-
baje de descr ier e a ser viciilor Web, dint r e car e se dist ing:
BPEL4WS (Business Processing Execution Language for Web S er-
vices)
WS CM (Web S ervices Component Model)
WS MF (Web S ervices Modeling Framework)
WS ML (Web S ervices Meta Language)
WS OL (Web S ervices Offerings Language)
WS XL (Web S ervices Experience Language)
WS UI (Web S ervices User Interface)
XLANG (Web S ervices for Business Processes)
4.3.2.2 Publi carea si reg asi rea unui servi ci u Web
Apar e necesit at ea puner ii la dispozi t ie, n manier a public a, a descr ier ii
unui anumit ser viciu Web n veder ea invoc ar ii sale ult er ioar e de o alt a
component a pr ogr amabil a. Est e posibil ca o anumit a func t ionalit at e
ofer it a de un gr up de ser vicii Web s a poat a r eg asit a pr in int er mediul
unei int er og ar i for mulat e de par t ea car e int en t ioneaz a s a foloseasc a
acea func t ionalit at e.
Pent r u aceast a, s-a inst it uit un cat alog al t ut ur or fur nizor ilor de
ser vicii Web n veder ea r eg asir ii infor ma t iilor dor it e UDDI (Universal
Description, Discovery, and Integration) [Cur ber a et al., 2002, UDDI] ,
ofer ind o baz a de dat e dist r ibuit a a ser viciilor Web din pr isma t ipur ilor
de afacer i elect r onice pe car e acest ea le pot modela. Uzual, c aut ar ea n
cadr ul UDDI se r ealizeaz a n func t ie de clasa din car e face par t e aface-
r ea, dup a un nume de ser viciu sau dup a loca t ia geogr ac a a fur nizor u-
lui afacer ii r espect ive.
Fiecar e afacer e nr egist r at a via UDDI si pr ezint a t oat e ser viciile si
at r ibuie ec ar uia dint r e acest e ser vicii un t ip. Un t ip de ser viciu est e
der ivat dint r-un set de t ipur i de ser vicii de baz a, a-priori nr egist r at e
cu UDDI. Tipur ile de ser vicii sunt numit e tModele n limbajul UDDI.
Fiecar e tModel ar e asociat un t uplu compus dint r-un nume, o descr ier e
si un ident icat or unic, numit tModelKey:
tm n, d, k) (4.2)
unde n si d sunt cuvint e pest e un alfabet de simbolur i , iar k Keys,
mul t imea Keys ind o mul t ime de ident icat or i de t ip tModelKey.
Avnd la dispozi t ie o mul t ime de t ipur i de ser vicii bine cunoscut e,
UDDI d a posibilit at ea de a aa modalit at ea pr in car e se pot ini t ia afa-
cer i elect r onice cu o companie. Acest a est e pr incipalul avant aj pe car e
l ar e UDDI n compar a t ie cu alt e cat aloage de afacer i bazat e pe Web.
Alt er nat ivele la UDDI sunt US ML (UDDI S earch Markup Langua-
ge) si WS -Inspection (a se vedea [Sycar e & Payne, 2003]).
4.3.2.3 Invocarea servi ci i lor Web
Pent r u invocar ea ser viciilor Web apar e necesit at ea ut iliz ar ii unui pr o-
t ocol de comunicar e nt r e ent it at ea car e int en t ioneaz a s a apeleze un
ser viciu Web si ser ver ul pe car e va r ula acel ser viciu. n acest sens, t r e-
buie g asit un for mat pent r u t r ansmisia n for mat XML a par amet r ilor
de int r ar e si nt oar cer ea r aspunsului pr imit de la ser viciul Web invo-
cat . Se folose st e un mecanism similar celui ut ilizat de par adigma RPC
(Remote Procedure Call)
8
.
Pr incipalele pr ot ocoale de comunicar e ut ilizat e n pr ezent sunt
9
:
XML-RPC [XML-RPC] ofer a o specica t ie si un set de imple-
ment ar i car e per mit soft war e-ului car e r uleaz a pe sist eme de ope-
8
A se consult a [Comer & St evens, 1993] si [Bur aga & Ciobanu, 2001, cap. 11].
9
Un st udiu compar at iv nt r e pr ot ocoalele XML-RPC si SOAP se g ase st e
n [Rhodes, 2003].
r ar e disper sat e si n medii et er ogene s a r ealizeze apelur i de pr oce-
dur i pr in Int er net . Folose st e pr ot ocolul HTTP pent r u t r anspor t ul
efect iv al mesajelor si limbajul XML pent r u codicar ea acest or a.
Est e pr oiect at pent r u a ct mai simplu, n acela si t imp ns a per-
mi t nd ca st r uct ur i complexe de dat e s a e t r ansmise, pr ocesat e
si r et ur nat e.
S OAP (S imple Object Access Protocol) [Gor man, 2001, W3C] pr o-
pune facilit a t i sost icat e si ofer a o palet a lar g a de posibilit a t i de
r epr ezent ar e (ser ializar e si deser ializar e) a dat elor vehiculat e
10
.
Un mesaj SOAP est e compus din t r ei p ar t i: un plic (envelope) car e
dene st e cadr ul de lucr u pent r u a descr ie ceea ce con t ine mesajul
si modul de pr ocesar e a acest ui con t inut , un set de reguli de codi-
care (encoding rules) pent r u a expr ima inst an t e ale t ipur ilor de
dat e denit e n aplica t ie si o conven tie de reprezentare (representa-
tion) a apelur ile de pr ocedur i la dist an t a si r aspunsur ile fur nizat e
n ur ma invoc ar ii acest or pr ocedur i (met ode).
Act ualment e, SOAP est e st andar d indust r ial si r ecomandar e o-
cial a a Consor t iului Web.
Remarca 8 Pest e pr ot ocolul de comunicar e poat e exist a un alt pr ot o-
col specic, de exemplu ebXML [ebXML] folosit pent r u conver sa t ii de
afacer i si r epr ezent nd o met od a st andar dizat a pent r u modelar ea de
afacer i B2B (business-to-business) pr in int er mediul ser viciilor Web
11
.
4.3.3 Servi ci i Web semanti ce
4.3.3.1 Problemati ci actuale
At t ser viciile Web, ct si sist emele mult i-agent pot avea diver se bene-
cii pr in at a sar ea de semant ici, din pr isma int er oper abilit a t ii, a com-
10
A se vedea si [Alboaie & Bur aga, 2003a] pent r u o pr opuner e de ser ializar e bazat a
pe SOAP a mesajelor int er schimbat e de agen t i.
11
A se consult a si [Wr ight et al., 2003] pr ivind diver se ut iliz ar i ale pr ot ocolului
ebXML la const it uir ea unui mediu de t ip e-travel bazat pe agen t i.
puner ii, descoper ir ii si invoc ar ii aut omat e a ser viciilor sau a acces ar ii
cuno st in t elor st ocat e de Int er net .
Denir ea de planur i pent r u ndeplinir ea de c at r e agen t i a diver selor
scopur i se poat e baza pe invocar ea unor ser vicii Web compuse. Int er-
pr et ar ea la nivel semant ic a mesajelor vehiculat e (cer er i si r aspunsur i)
nt r e diver se ent it a t i si ser vicii t r ebuie s a ia n calcul limbaje bazat e pe
met adat e si ont ologii [Sycar e & Payne, 2003].
Pr int r e pr oblemele act uale car e t r ebuie r ezolvat e se enumer a cele
legat e de neconcor dan t e semant ice la:
nivel al con t inut ului de exemplu, un ser viciu Web car e fur ni-
zeaz a localizar ea unei r esur se mult imedia r et ur neaz a adr esa nu-
mer ic a a ser ver ului, de si solicit ant ul dor e st e URI-ul acelei r e-
sur se;
nivel de at r ibut se solicit a t ipul MIME video/mpeg, dar ser vi-
ciul Web r et ur neaz a t ipul gener ic Video;
nivel al unit a t ilor de m asur a ser viciul solicit a ca dat a de int r ar e
dimensiunea unui sier audio n oct e t i, dar i se t r imit e un num ar
r epr ezent nd dimensiunea n MB;
nivel de mesaj pr ocesul solicit ant poat e fur niza r ezolu t ia unei
imagini ca per eche l a time n al time, ns a ser viciul Web dor e st e
num ar ul t ot al de pixeli aloca t i.
4.3.3.2 Caracteri zare
Pent r u descr ier ea semant ic a si invocar ea cor espunz at oar e a ser vicii-
lor Web, efor t ur ile sunt concent r at e asupr a adopt ar ii unei ont ologii de
nivel nalt , capabil a s a descr ie pr opr iet a t i si func t ionalit a t i ale ser vi-
ciilor si agen t ilor Web, nt r-o for m a pr ocesabil a de calculat or.
O solu t ie est e DAML-S (DARPA Agent Markup Language for S er-
vices) [McIlr ait h, Son, Zeng, 2001, DAML-S], avnd la baz a modelul
DAML+OIL. Obiect ivul pr incipal est e puner ea la dispozi t ie a unui me-
canism de int er oper abilit at e semant ic a via st andar de ale Web-ului se-
mant ic. Pr incipalul avant aj va aut omat izar ea descoper ir ii, select ar ii,
invoc ar ii, compuner ii si monit or iz ar ii execu t iei ser viciilor Web.
Ont ologiile DAML-S sunt folosit e la specicar ea unor modele de ser-
vicii, avndu-se n veder e pr olur ile ser viciilor, modelele de pr ocesar e
si logica ser viciilor. Un ser viciu Web poat e v azut ca pr oces at omic,
simplu sau compus. Fiec ar ui pr oces i se asociaz a un pr ol si ar e at a sat e
pr opr iet a t i ca pr e-condi t ie, int r ar e, ie sir e si efect . Un pr oces compus
posed a pr opr iet a t i compuse, plus o pr opr iet at e car e indic a dac a e invo-
cabil sau nu. Act ivit a t ile car e t r ebuie ndeplinit e pot ast fel conside-
r at e dr ept ser vicii Web compuse, modul de compuner e ind specicat
pr in DAML-S
12
.
Ca inst r ument e soft war e folosit e n cadr ul DAML-S se pot men t iona
aplica t iile MindS waps Web S ervice Composer, KS L DAML-S Editor si
S otonCCWS (det alii n [Sycar e & Payne, 2003]).
O ser ie de alt er nat ive la DAML-S sunt IRS (Internet Reasoning S er-
vice) [IRS], S WOBIS [Sollazzo et al., 2001] si WS ML (Web S ervice Mo-
deling Framework) [Fensen, Bussler, 2002].
4.3.3.3 Exempli care
n cadr ul sec t iunii de fa t a, vom pr ezent a modul de specicar e a unui
ser viciu Web semant ic de c aut ar e a r esur selor mult imedia. Acest ser-
viciu est e o component a a plat for mei ITW descr is a n subcapit olul 4.4.
Ont ologia DAML-S consider a ser viciile Web ca ind pr ocese. Ser vi-
ciul de c aut ar e, denumit ITWS earch, va der ivat din clasa Process a
ont ologiei ut ilizat e:
<rdfs:Class rdf:ID="ITWSearch">
<rdfs:subClassOf rdf:resource="&process;" />
</rdfs:Class>
n locul URI-ur ilor desemnnd const r uc t iile DAML-S am folosit en-
t it a t i pent r u a simplica exemplele fur nizat e.
Abst r act iznd, put em consider a pent r u ser viciul ITWS earch doar
int r ar ea, ie sir ea si, event ual, o ser ie de par amet r i de cont r ol. Imple-
ment ar ea efect iv a a ser viciului nu ar e impor t an t a n acest moment .
12
Det alii r efer it oar e la compuner ea ser viciilor Web, pr ivit e dr ept component e mid-
dleware, sunt disponibile n [Benat allah et al., 2003].
Ca dat e de int r ar e, t r ansmise ser viciului la invocar ea sa, vom avea
o int er ogar e compus a din element e WQFL , ie sir ea ind o list a de
document e WQFL con t innd infor ma t ii pr ivit oar e la r esur sele mult i-
media g asit e. Int r ar ile si ie sir ile sunt modelat e ca sub-pr opr iet a t i ale
pr opr iet a t ilor gener ice input si output [DAML-S].
n cazul nost r u, vom avea (pent r u ecar e pr opr iet at e va t r ebui s a
specic am domeniul si int er valul a se vedea cele discut at e n sec t iu-
nea 2.2.5.3 a capit olului 2):

<rdf:Property rdf:ID="query">
<rdfs:subPropertyOf rdf:resource="&input;" />
<rdfs:domain
rdf:resource="#ITWSearch" />
<rdfs:range
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/wqfl.xsd" />
</rdf:Property>

<rdf:Property rdf:ID="foundResources">
<rdfs:subPropertyOf rdf:resource="&output;" />
<rdfs:domain
rdf:resource="#ITWSearch" />
<rdfs:range
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/wqfl.xsd" />
</rdf:Property>
Vom put ea deni si diver si par amet r i de cont r ol ai ser viciului Web
ITWS earch. Mai jos est e specicat par amet r ul regexpS witch car e in-
dic a sist emului s a pr oceseze sau nu expr esiile r egulat e Per l car e pot
ap ar ea n cadr ul int er og ar ilor. Acest par amet r u va expr imat de o
pr opr iet at e DAML-S:

<rdf:Property rdf:ID="regexpSwitch">
<rdfs:subPropertyOf rdf:resource="&parameter;" />
<rdfs:range
rdf:resource="#regexp" />
</rdf:Property>
4.4 ITW o platform a di stri bui t a desti nat a
descoperi ri i resurselor multi medi a
Sist emul ITW r epr ezint a o solu t ie soft war e pent r u descoper ir ea r e-
sur selor mult imedia, concr et izat a nt r-o plat for m a dist r ibuit a compus a
din agen t i soft war e, ser vicii Web (semant ice) si alt e ent it a t i pr ogr ama-
bile, pr ecum scr ipt ur ile CGI (Common Gateway Interface).
Supor t ul pent r u implement ar e se bazeaz a pe ut ilizar ea modelelor
for male pr ezent at e n sec t iunile ant er ioar e n veder ea dezvolt ar ii de
agen t i BDI si de ser vicii Web semant ice. Sist emul ITW folose st e de-
scr ier i RDF si XML pent r u c aut ar ea r esur selor mult imedia plecnd de
la int er og ar i modelat e pr in WQFL (a se vedea sub-capit olul 3.3) si se
bazeaz a pe r ela t iile spa t io-t empor ale adnot at e n limbajul TRSL denit
n sec t iunea 3.2.7.1 si st abilit e nt r e difer it e (fr agment e de) sit ur i Web.
4.4.2 Arhi tectura si stemului
Aspect ul-cheie avut n veder e n pr oiect ar ea sist emului ITW est e cel de
a ofer i spr e exploat ar e o ar hit ect ur a exibil a, mult i-plat for m a pent r u
descoper ir ea r esur selor (mult imedia) pe baza informa tiilor semantice
asociat e r esur selor. n cadr ul pr ocesului de descoper ir ea a r esur selor,
una dint r e cele mai impor t ant e pr obleme est e aceea de a folosi r ela t iile
t empor ale car e se pot st abili nt r e acest ea. Pent r u aceast a, se pot dez-
volt a o ser ie de agen t i soft war e car e, folosind modelul RDF pr ezent at
n sec t iunea 3.2.7 a pr ecedent ului capit ol, vor capabili s a gener eze si
apoi s a ut ilizeze const r uc t ii TRSL. Ace st i agen t i vor face par t e dint r-un
sist em de mult i-agen t i BDI (a se vedea si sec t iunea 4.2.2.2).
Ar hit ect ur a gener al a a sist emului pr opus const a n dou a t ipur i ma-
jor e de ent it a t i pr ogr amabile [Bur aga & G abur eanu, 2003]:
agen tii ITW
Rolul acest or a est e cel de a descoper i r esur se mult imedia dis-
t r ibuit e st ocat e pe diver se sit ur i Web. Vor folosi r epr ezent ar i spa-
t io-t empor ale TRSL si vor gener a specica t ii XFiles (denit e n
sec t iunea 3.2.5.1; a se consult a si anexa B) pent r u a memor a lo-
calizar ea zic a a r esur selor.
Agen t ii ITW vor r ula nt r-un mediu or ient at -agent (a se vedea
sec t iunea 4.4.2.1).
servicii Web ITW
Scopul acest or ser vicii Web est e cel de a ofer i posibililor clien t i
infor ma t iile dor it e pr ivit oar e la r esur sele c aut at e si accesul la
acest e r esur se. Ser viciile Web vor put ea invocat e pe diver se
aplica t ii, pr ecum agen t i-ut ilizat or (i.e. navigat oar e Web sau al t i
clien t i speciali), al t i agen t i Web or i ser vicii Web.
Ser viciile Web ITW pot avea asociat e descr ier i semant ice expr i-
mat e pr in declar a t ii DAML-S.
Din punct ul de veder e al conceper ii si exploat ar ii ser viciilor Web,
ITW se dor e st e a o infr ast r uct ur a et er ogen a int er oper abil a bazat a pe
ser vicii Web. Pr in int er mediul unei int er fe t e de t ip por t al Web, ut iliza-
t or ul va put ea for mula int er og ar i complexe implicnd infor ma t ii t em-
por ale si de st r uct ur a r efer it oar e la r esur sele dor it e a descoper it e.
Pent r u a ndeplini acest dezider at se va folosi limbajul WQFL speci-
cat n cadr ul sec t iunii 3.3.3 a capit olului pr ecedent .
Infor ma t iile si met adat ele mar cat e de aser t iuni RDF vor st ocat e
pe ser ver ele independent e, n veder ea asigur ar ii t oler an t ei la defect e si
a scalabilit a t ii sist emului. Chiar dac a unul dint r e ser ver e nu va put ea
oper a t ional, sist emul ITW si va put ea cont inua act ivit at ea, gr a t ie
st r uct ur ii sale exibile compuse din agen t i si ser vicii Web. Sist emul
per mit e, de asemenea, int er ogar ea n par alel a unor ser vicii Web
punnd la dispozi t ie func t ionalit a t i noi car e pot at a sat e ar hit ec-
t ur ii soft war e f ar a r est ar t ar ea sist emului. Acest e ser vicii Web pot
consider at e extensii (plug-in-ur i) ITW.
Aplica t ia ITW ar e o st r uct ur a modular a, pr ezent at a n gur a 4.2.
Fi gura 4.2: Ar hit ect ur a int er n a a sist emului ITW
4.4.2.1 Agen ti ITW
Ca agen t i ITW vom consider a ent it a t ile soft war e f acnd par t e din sis-
t emul Omega [Alboaie & Bur aga, 2002]. Acest sist em r epr ezint a o in-
fr ast r uct ur a or ient at a-obiect ofer ind un spa t iu de adr esar e ier ar hic a
pent r u obiect ele Web si punnd la dispozi t ie o ser ie de func t ionalit a t i
pent r u accesul la dist an t a a r esur selor Web dist r ibuit e.
Pr incipalul scop n dezvolt ar ea sist emului Omega a fost acela de a
ofer i o st r uct ur a obiect ual a dist r ibuit a, pr in int er mediul unor r epr ezen-
t ar i independent e de plat for m a ale t ipur ilor de dat e, inst r uc t iunilor,
func t iilor si obiect elor ce compun un limbaj de pr ogr amar e or ient at -
agent . De asemenea, Omega pune la dispozi t ie un mediu int er pr et at de
dezvolt ar e de mult i-agen t i, ofer ind mecanisme pent r u cont r olul execu-
t iei si pent r u ser ializar ea infor ma t iilor vehiculat e nt r e agen t i.
Pent r u numir ea si r eg asir ea obiect elor (agen t ilor ), sist emul imple-
ment eaz a un serviciu de nume (name service) [Alboaie & Bur aga, 2002].
Clasa de baz a pent r u ecar e clas a Omega est e clasa IObject. Fie-
car e obiect car e necesit a un spa t iu de st ocar e va ut iliza IObject. n
acest mod se pune la dispozi t ie o memor ie dist r ibuit a comun a car e
poat e ut ilizat a de t o t i agen t ii ITW. Fiind un mediu obiect ual, Omega
expune un num ar de t ipur i de obiect e pr edenit e, inst an t e ale unor
clase fundament ale pr ecum S tring, Number, List si Control.
Clasa Control est e folosit a pent r u cont r olul execu t iei agen t ilor (i.e.
supor t ul pent r u r e de execu t ie vir t uale, int er pr et ar ea inst r uc t iunilor
unui limbaj de t ip script et c.).
n cadr ul mediului, t ipur ile de dat e sunt r epr ezent at e de difer it e
clase pr ecum IString, INumber, IOmegaStack, IOmegaList sau
IOmegaQueue, der ivat e din clasa gener ic a IObject. Tipur ile de dat e
sunt divizat e n dou a mar i cat egor ii [Alboaie & Bur aga, 2002]:
tipuri de date simple (scalare) nu au alt e element e n compo-
nen t a (ca exemple se pot da INumber sau IString);
tipuri de date compuse r epr ezint a un ansamblu de dou a sau mai
mult e t ipur i simple (e.g., IName, IOmegaStack, IOmegaList sau
IAThread).
Sist emul Omega pune la dispozi t ie supor t ul pent r u cr ear ea de agen-
t i BDI, planur ile agen t ilor put nd int er pr et at e de mediu, confor m
celor descr ise n sec t iunea 4.2.2.2.
Par t ea act iv a a ec ar ui obiect (agent ) const a n scur t e secven t e de
cod scr is nt r-un limbaj de t ip script. Folosindu-se dr ept abst r act izar e
IObject, a fost implement at un supor t pent r u r e de execu t ie r epr e-
zent at e de obiect e din clasa IAThread. Mini-nucleul Omega pr ezen-
t at n [Alboaie & Bur aga, 2002] ofer a un model de dat e (un sist em
de t ipur i de baz a, plus o manier a de const r uc t ie a noilor obiect e), un
spa t iu de adr esar e (ecar e obiect posed a pr opr ia sa adr es a consist ent a
la nivelul Int er net ) si diver se t ehnici de implement ar e a const r uc t iilor
unui limbaj de pr ogr amar e de nivel nalt (e.g., inst r uc t iuni pr ecum if,
while, for sau goto) [Alboaie & Bur aga, 2003a].
Ideea de la car e s-a plecat a fost aceea c a, n moment ul r ul ar ii, ma-
nier a de inst an t ier e si de execu t ie a agen t ilor s a se r educ a la cr ear ea de
obiect e de t ip IObject n cadr ul spa t iului comun de obiect e dist r ibuit e
(se ofer a ast fel supor t pent r u int er schimbul de infor ma t ii).
St ar ea obiect elor Omega poat e expr imat a pr in int er mediul unor
aser t iuni RDF [Bur aga & Alboaie, 2004]. Fiec ar ui obiect f acnd par t e
din sist emul de mult i-agen t i consider at i se pot asocia difer it e met a-
dat e. Acest e met a-descr ier i pot ut ilizat e, pr int r e alt ele, la cont r olul
ver siunilor si accesului la diver se infor ma t ii. Din r a t iuni de secur i-
t at e, met adat ele vor put ea st oca list a per misiunilor de acces asociat e
ec ar ui obiect . Aceast a abor dar e est e inspir at a de modelul descr is n
cadr ul sec t iunii 3.2.5.1 a capit olului pr ecedent .
Sist emul va p ast r a acest e descr ier i dr ept const r uc t ii RDF car e pot
t r anspor t at e c at r e alt e obiect e n t impul act ivit a t ii de act ualizar e a in-
for ma t iilor (i.e. r eplicar ea obiect elor ). Dinamica agen t ilor implica t i si a
leg at ur ilor dint r e ei poat e , de asemenea, expr imat a pr in int er mediul
descr ier ilor RDF, n conjunc t ie cu r ela t iile t empor ale mar cat e n TRSL
(a se vedea sec t iunea 3.2.7.1 a capit olului 3).
Sist emul pune la dispozi t ie si un mecanism de serializare. Toat e
clasele der ivat e din IObject t r ebuie s a implement eze met ode de ser ia-
lizar e si de deser ializar e a dat elor vehiculat e nt r e agen t i. Mecanismul
de ser ializar e adopt a modelul RPC [Bur aga & Ciobanu, 2001, cap. 11].
Pent r u asigur ar ea independen t ei de plat for m a, s-a r ecur s la o se-
r ializar e bazat a pe XML [Alboaie & Bur aga, 2003a], ut ilizndu-se ca
t ipur i pr imar e ale dat elor int er schimbat e de agen t i n cadr ul pr oce-
selor de ser ializar e si deser ializar e pe cele specicat e de XML Schema.
Exemplul 30 n cazul unui obiect inst an t iat din clasa IString vom
put ea avea (ca valoar e efect iv a am fur nizat un t ip MIME cor espunz at or
con t inut ului unei r esur se video):
<IString>
<name xsi:type="xsd:string">
video/mpeg
</name>
</IString>
St ilul de codicar e se bazeaz a pe cel specicat de XML Schema.
Toat e t ipur ile de dat e ut ilizat e n cadr ul sist emului vor ser ializat e
confor m t ipur ilor XML Schema sau pe baza celor der ivat e din t ipur ile
de dat e Omega.
Manier a de ser ializar e bazat a pe t ipur i XML Schema nu est e im-
pus a, pent r u o mai mar e exibilit at e put ndu-se ut iliza si alt e meca-
nisme.
O alt a modalit at e de ser ializar e est e aceea folosind pr ot ocolul S OAP
(S imple Object Access Protocol) [Gor man, 2001, W3C].
n mod similar cu alt e modele dist r ibuit e obiect uale [Bakken, 2001]
pr ecum CORBA IIOP sau DCOM , SOAP poat e invoca met ode, ser-
vicii, component e si obiect e pe ser ver e aat e la dist an t a, ut ilizndu-
se ca pr ot ocol de t r anspor t pe scar a lar g a HTTP. Spr e deosebir e de
alt e pr ot ocoale, mesajele vehiculat e nu sunt binar e, ci sunt mar cat e
n XML. De asemenea, pr ot ocolul SOAP poat e ofer i supor t pent r u ac-
t ivit a t ile de int er schimb si r ut ar e a mesajelor n cadr ul sist emului de
mult i-agen t i consider at , int egr ndu-se n st andar de act uale ca FIPA
(The Foundation of Intelligent Physical Agents) [FIPA].
n ceea ce pr ive st e ser ializar ea, SOAP se bazeaz a pe un model de
dat e or ient at -obiect simplu, pent r u validar ea const r uc t iilor sint act ice
ut ilizndu-se scheme XML. Ser ializar ea bazat a pe SOAP se int egr eaz a
n cadr ul modelului ofer it pe UML (Unied Modeling Language) [OMG].
Met a-modelul UML poat e ut ilizat la ser ializar ea modelelor UML pr in
int er mediul sint axei de ser ializar e SOAP, confor m [Haust ein, 2001].
Un exemplu de ser ializar e folosind mecanismul SOAP est e det a-
liat n lucr ar ea [Alboaie & Bur aga, 2003a], iar [Haust ein, 2001] dis-
cut a manier a de ser ializar e bazat a pe SOAP n conjunc t ie cu RDF si
alt e limbaje nr udit e.
4.4.2.2 Servi ci i Web ITW
Par t ea bazat a pe ser vicii Web a aplica t iei const a din ur m at oar ele com-
ponent e dist r ibuit e [Bur aga, 2003g, Bur aga & G abur eanu, 2003]:
o int er fa t a Web bazat a pe limbajul XUL [Oeschger, 2003], ofer ind
o int er fa t a exibil a de int er ogar e; aceast a component a est e simi-
lar a celei de la un mot or de c aut ar e (a se vedea sec t iunea 3.3.2.3);
un num ar de m ser vicii Web locale menit e a pune la dispozi t ie
infor ma t ii pr ivit oar e la r esur sele st ocat e pe un Web local (i.e. in-
t r anet ul sau sit ul Web public ale unei or ganiza t ii);
un num ar de n ser vicii Web ext er ne, dezvolt at e de alt e or ganiza-
t ii, invocat e n veder ea int er og ar ii alt or mot oar e de c aut ar e (de
exemplu, ser viciul Web public de c aut ar e ofer it de Google a se
vedea si sec t iunea 4.4.2.4 de mai jos);
Localizar ea zic a (i.e. adr esa Web) si modul de execu t ie (e.g. plat -
for ma har dwar e, sist emul de oper ar e, ser ver ul Web, limbajul de pr o-
gr amar e et c.) ale celor (m + n) ser vicii Web sunt t r anspar ent e pen-
t r u ut ilizat or ul nal. Acest e ser vicii Web pot consider at e, n acest
sens, dr ept o singur a ent it at e (foar t e similar a unui Gr id de t ip com-
put a t ional [Fost er & Kesselan, 1999, Buyya, 2002]) a sist emului ITW.
Dac a adr esele IP ale ser viciilor Web locale sunt xat e si publice,
at unci acest e ser vicii pot invocat e n manier a independent a de alt e
ent it a t i ext er ne. Desigur, infor ma t iile int er schimbat e nt r e ser viciile
Web ITW si clien t ii car e le invoc a sunt ncapsulat e de mesaje SOAP.
Sist emul ITW ofer a via const r uc t ii WSDL descr ier i pent r u ser-
viciile Web locale si ut ilizeaz a descr ier ile WSDL ale ser viciilor Web ex-
t er ne n veder ea invoc ar ii. De asemenea, ec ar ui t ip de ser viciu de
exemplu, ITWS earch i sunt asociat e descr ier i semant ice pr in int er-
mediul DAML-S, confor m celor discut at e n sec t iunea 4.3.3.3.
Dup a cum s-a men t ionat , infor ma t iile si met adat ele pr ivit oar e la
r esur sele r eg asit e de agen t ii ITW sunt st ocat e ca aser t iuni RDF, in-
cluznd mar caje XFiles si TRSL. Met adat ele asociat e si localizar ea r e-
sur selor sunt memor at e de document e XFiles, iar infor ma t iile t empo-
r ale pr ivit oar e la r esur sele Web se st ocheaz a ca sier e TRSL, confor m
celor descr ise n capit olul 3.
Acest e document e vor aut omat gener at e de c at r e agen t ii ITW. O
solu t ie pr eliminar a folosea un r obot Web r ulat la moment e r egulat e de
t imp pent r u act ualizar ea infor ma t iilor r efer it oar e la r esur sele hiper-
media ale unui sit Web disponibil local.
Exemplul 31 Met adat ele asociat e unei r esur se mult imedia n cazul
de fa t a, un lm st ocat n for mat ul MPEG sunt r epr ezent at e n modul
ur m at or (omit em declar a t iile spa t iilor de nume XML):
<rdf:RDF>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/Video.mpg">

<temporal:link temporal:begin="2003-05-09T17:15:00"
temporal:end="2004-05-09T10:00:00"
temporal:type="temporal">
<temporal:Before temporal:dur="7D">
<rdf:Description
rdf:about="http://mirror.org/video/1.mpeg">

<dc:Description>
Copie a resursei Video.mpg
localizata initial la
http://www.location.org/Video.mpg.
</dc:Description>
<dc:Format>
<rdf:Bag>
<rdf:li>video/mpeg</rdf:li>
</rdf:Bag>
</dc:Format>

<dc:Relation rdf:parseType="Resource">
<dcq:ResourceType
rdf:resource="http://purl.org/metadata/
dublin_core_qualifiers#IsPartOf" />
<rdf:value
rdf:resource="http://mirror.org" />
</dcq:ResourceType>
</dc:Relation>
</rdf:Description>
</temporal:Before>
</temporal:link>

<meta:Properties>
<meta:Location meta:ip="193.231.30.225"
meta:port="80">
www.infoiasi.ro
</meta:Location>
<meta:Auth meta:type="basic">
UsersGroup
</meta:Auth>
<meta:Owner>
<meta:Login>web</meta:Login>
<meta:Password meta:method="md5">
...
</meta:Password>
</meta:Owner>
</meta:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Aici, n locul spa t iilor de nume xf si t cor espunz at oar e const r uc t iilor
sint act ice ale limbajelor XFiles si, r espect iv, TRSL, au fost folosit e meta
si temporal (a se consult a si anexele B si C).
Document ul de mai sus dene st e r ela t ia Before nt r e dou a r esur se.
Resur sa video ident icat a de http://www.infoiasi.ro/Video.mpg
est e consider at a ca ind r esur sa or iginal a, iar copia ei est e localizat a
pe alt sit , la adr esa http://mirror.org/video/1.mpeg. Fiecar e ac-
t ualizar e a r esur sei or iginale implic a o act ualizar e a copiei dup a o
per ioad a de 7 zile. Resur sa or iginal a est e disponibil a pe Web n pe-
r ioada de t imp specicat a de at r ibut ele begin si end. Met adat ele aso-
ciat e st ocheaz a infor ma t ii r efer it oar e la adr esa ma sinii pe car e est e
memor at a r esur sa, pr opr iet ar ul acest eia si mecanismul de aut ent i-
car e folosit pent r u accesar ea document ului video. Agen t ii Web vor ge-
ner a, de asemenea, si alt e infor ma t ii folosit oar e, ca de exemplu ele-
ment e DCMI [Pur l] sau RSS [RSS] (n exemplul dat , se poat e obser va
ut ilizar ea unor const r uc t ii DCMI, apar t innd spa t iilor de nume dc si
dcq, pent r u at a sar ea de met adat e copiei r esur sei mult imedia).
4.4.2.3 Interfa ta ITW
Int er fa t a sist emului ITW folose st e o ext ensie a limbajului WQFL pr e-
zent at n sec t iunea 3.3.3 a capit olului 3 pent r u a ofer i ut ilizat or ilor -
nali o modalit at e de for mular e a unor int er og ar i complexe. Aceast a ex-
t ensie est e WQGL (Web Query Graphical Language). Limbajul, descr is
pe lar g n [Bur aga & Br ut , 2001] si [Bur aga & Br ut , 2002], poat e ut i-
lizat pent r u gener ar ea de int er fe t e gr ace Web dinamice, componen-
t ele acest or a ind const r uit e n XUL (Extensible User-interface Lan-
guage) [Oeschger, 2003]. Document ele XUL sunt supor t at e n pr ezent
de navigat or ul Mozilla pent r u a gener a o int er fa t a Web similar a celei
ut ilizat e de sist emele de fer est r e act uale (e.g., XWindow Syst em sau
Micr osoft Windows) sau de mediile de dezvolt ar e (pr ecum Bor land Del-
phi, Glade, KDevelop or i Micr osoft Visual St udio .NET).
Document ele WQGL vor ext inde const r uc t iile WQFL via un nou
element <interface> car e va put ea include element ele si at r ibut ele
XUL necesar e gener ar ii int er fe t ei dor it e. De asemenea, n locul mar ca-
t or ilor XUL pot dir ect folosit e tag-ur i WML (Wireless Markup Lan-
guage) [Bur aga, 2003a] pent r u a put ea exploat a int er fa t a nt r-un me-
diu f ar a r.
Exemplul 32 Pent r u a specica un cont r ol gr ac de t ip tab, docu-
ment ul WQGL cor espunz at or int er og ar ii pr ezent at e n cadr ul sec t iu-
nii 3.3.3 est e (spa t iul de nume xul desemneaz a const r uc t iile XUL ut i-
lizat e):
<webquery>
<engine url="http://www.google.com">
Google
</engine>
<query>temporal Petri nets</query>

<interface target="Mozilla"
language="XUL" type="text/xul">
<xul:window xul:title="WQGL" css:style="width: 400px"
xmlns:xul="http://www.mozilla.org/keymaster/
gatekeeper/there.is.only.xul">
<xul:tabcontrol xul:align="vertical">
<xul:tabbox value="Structure" />
<xul:tabbox value="Textual query" />
<xul:tabbox value="Options" />
</xul:tabcontrol>
</xul:window>
</interface>

<structure>
<element name="p">
<occur top="7" />
</element>
<element name="a" appear="no">
<occur top="0" middle="0" bottom="0" />
</element>
<element name="table" appear="no">
<occur top="0" middle="0" bottom="0" />
</element>
</structure>
</webquery>
Remarca 9 Limbajul XUL nu ofer a supor t pent r u modelar ea r aspun-
sului la eveniment e (e.g., ap asar ea unui but on, select ar ea unei op t iuni,
r ea sar ea unui cont r ol gr ac) sau expr imar ea func t iilor pe car e in-
t er fa t a t r ebuie s a le ndeplineasc a. Un alt limbaj bazat pe XML su-
pline st e acest e lipsur i: XUP (Extensible User-interface Protocol) [W3C],
dezvolt at cu scopul de a comunica eveniment e de int er fa t a nt r-o for m a
independent a de plat for m a si de dispozit iv. Pent r u mai mult e det alii
pr ivit oar e la folosir ea limbajului XUP n cadr ul unei int er fe t e Web se
poat e consult a [Bur aga, 2003b].
4.4.2.4 Implementarea curent a
Sist emul ITW, aat n st adiu de pr ot ot ip, include ur m at oar ele compo-
nent e (ilust r at e n gur a 4.2):
1. un scr ipt CGI conceput n limbajul Per l, cu r olul de a gener a int er-
fa t a WQGL si de a func t iona dr ept client gener ic pent r u ser viciile
Fi gura 4.3: Ser viciile Web locale si ext er ne folosit e de ITW
Web implicat e n pr ocesul de descoper ir e a r esur selor. Folosind di-
fer it e t r ansfor m ar i XSL, acest e document e WQGL pot aut omat
conver t it e n alt e document e bazat e pe XML, pr ecum limbajele
de mar car e XHTML sau WML n veder ea exploat ar ii int er fe t ei n
medii clasice sau f ar a r (wireless)
13
. Tr ansfor m ar ile XSL pot
efect uat e de or ice pr ogr am wrapper, scr is n or icar e dint r e limba-
jele de pr ogr amar e exist ent e.
2. dou a ser vicii Web ITW locale, disponibile pe sist emele de oper ar e
Linux si Windows: un ser viciu Web implement at n Per l, ut iliznd
13
Pent r u am anunt e, se pot consult a lucr ar ile [Bur aga, 2003a], [Bur aga, 2003b]
si [Bur aga & Br ut , 2001].
modulul S OAP::Lite [CPAN] si r ulnd pe ser ver ul Apache si un
ser viciu Web implement at n limbajul C# pe plat for ma .NET, fo-
losind ser ver ul IIS ca ser ver Web.
3. un ser viciu Web ext er n, fur nizat de mot or ul de c aut ar e Google,
n veder ea mbun at a t ir ii pr ocesului de descoper ir e a r esur selor
mult imedia localizat e pe Web.
4. un sist em de mult i-agen t i compus din agen t i soft war e, dezvolt at
confor m celor pr ecizat e n sec t iunea 4.4.2.1.
5. un sist em de st ocar e a r esur selor g asit e, folosind un sist em open-
source de management al bazelor de dat e (e.g., MySQL sau Post -
gr eSQL).
Figur a 4.3 ilust r eaz a st r uct ur a ser viciilor Web ut ilizat e de sist emul
ITW pr opus.
Element ele implement at e au fost t est at e pe plat for mele Windows
XP folosind mediul .NET Fr amewor k 1.1 si Linux (dist r ibu t iile
RedHat /Fedor a si Mandr ake) ut iliznd Per l 5.8 si Apache 2.0. Pen-
t r u pr ocesar ea document elor XML, s-a ut ilizat modulul XML::Parser
pent r u Per l, r ecur gndu-se la pr ocesor ul SAX Expat.
14
Accesar ea mo-
t or ului Google s-a r ealizat pr in int er mediul unei chei speciale unice
ofer it e de pr oiect an t ii mot or ului via descr ier ea WSDL public a a ser vi-
ciului [Google].
4.4.2.5 Uti li z ari
Ca posibile ut iliz ar i ale sist emului ITW se pot enumer a cele legat e de
act ivit a t i de t ip e-learning si e-enterprise.
Sist emul ITW poat e exploat at n cadr ul unui sist em de nv a t ar e
on-line, cir cumscr is domeniului e-learning.
Confor m celor expuse n [Bur aga, 2003c, Bur aga, 2003e], par adigma
or ient at a-agent poat e ut ilizat a cu succes n dezvolt ar ea unui sist em
14
A se vedea det alii n [Bur aga, 2001a] si [Bur aga et al., 2002a].
Fi gura 4.4: St r uct ur a pe nivelur i a component elor ITW implement nd ser-
vicii Web semant ice
complex de nv a t ar e bazat a pe Web (Web-based learning). Acest as-
pect devine cu mult mai at r act iv n cazul adopt ar ii unor st andar de
deschise, pr ecum familia de limbaje XML, si a unor t ehnologii exi-
bile bazat e pe int er fe t e si ser vicii Web. Demer sur ile de int egr ar e de
obiect e mult imedia nt r-un ast fel de sist em au fost cer cet at e n lucr ar ile
[Pecheanu, St ef anescu, Bur aga, Ist r at e, 2001], [Bur aga & Cioca, 2003]
si [ St ef anescu, Pecheanu, Bur aga, 2001].
De asemenea, sist emul ITW poat e consider at a o plat for m a de
r eg asir e a infor ma t iilor mult imedia n cadr ul int r anet ului unei or ga-
niza t ii, for mnd ast fel un por t al de nt r epr inder e. Acest por t al poat e
conduce la inst it uir ea de nt r epr inder i vir t uale, compuse din r esur se
umane, dat e si logist ic a dist r ibuit e la nivel planet ar. O ser ie de cer cet ar i
pot r eg asit e n [Cioca & Bur aga, 2003a], [Cioca & Bur aga, 2003b] si
[Cioca & Bur aga, 2003c].
O alt a dir ec t ie pe car e o avem n veder e est e cea de int egr ar e a sis-
t emului pr opus n sist eme disponibile pe ar ie lar g a de t ip Gr id, ur mnd
liniile descr ise n [Alboaie & Bur aga, 2003b].
4.5 Concluzi i
Capit olul de fa t a a pr ezent at manier a de dezvolt ar e a unui sist em Web
dist r ibuit ut ilizat la r eg asir ea de r esur se mult imedia.
Confor m r ezult at elor cer cet ar ilor desf a sur at e si concr et izat e n lu-
cr ar i pr ecum [Bur aga, 2003b], [Bur aga, 2003c], [Bur aga, 2003g],
[Bur aga & Alboaie, 2004], [Alboaie & Bur aga, 2003a] si
[Bur aga & G abur eanu, 2003], am descr is o manier a univer sal a, inde-
pendent a de plat for m a, de int egr ar e via met a-limbajul XML a mai mul-
t or component e et er ogene, ca agen t i si ser vicii Web, n veder ea cr e ar ii
unei infr ast r uct ur i soft war e sit uat a la nivelur ile de met adat e si scheme
n cadr ul Web-ului semant ic.
Pr in car act er ist icile sale (adopt ar ea de agen t i int eligen t i, folosir ea
de logici t empor ale pent r u modelar ea r ela t iilor st abilit e nt r e r esur se,
ut ilizar ea de t ehnologii Web pr ecum XML si RDF, r ecur ger ea la ser-
vicii Web semant ice et c.), sist emul ITW det aliat n cadr ul subcapi-
t olului 4.4 poat e consider at ca r epr ezent nd o cont r ibu t ie or iginal a
aliniat a pr oblemat icilor Web-ului semant ic.
C a p itolul 5
La na l
Capit olul de fa t a r ealizeaz a o t r ecer e n r evist a a pr o-
blemat icilor dezb at ut e pe par cur sul c ar t ii si punct eaz a
o ser ie dint r e posibilele dir ec t ii viit oar e ale cer cet ar ilor
efect uat e.
5.1 Pri vi re de ansamblu
D
AT

A ind amploar ea cu car e se dezvolt a cont inuu spa t iul Wor ld-
Wide Web, una dint r e pr incipalele pr oblemele car e t r ebuie r ezol-
vat e est e cea a reg asirii infor ma t iilor at t nt r-o manier a ct mai facil a
pent r u ut ilizat or ii nali, ct mai ales nt r-un mod st andar dizat de
c at r e ma sin a.
Temat ica lucr ar ii de fa t a se nscr ie n sfer a manipul ar ii r esur selor
mult imedia disponibile n Int er net , pent r u aceast a pr ezent ndu-se un
model or iginal de adnot ar e n limbaje bazat e pe XML a r ela t iilor spa t io-
t empor ale car e se pot st abili nt r e component ele sau fr agment ele de si-
t ur i Web, confor m cer cet ar ilor nt r epr inse n lucr ar i ca [Bur aga, 2000a],
[Bur aga, 2002b], [Bur aga, 2002c] si [Bur aga & Ciobanu, 2002].
Rela t iile spa t iale sunt specicat e por nind de la manier a de st ocar e a
document elor nt r-un sist em de sier e dist r ibuit , pr in int er mediul unui
La nal 173
limbaj bazat pe XML, ext ins ns a la nivelul unui Web (local). Pent r u
expr imar ea r ela t iilor t empor ale, la nivel for mal s-a plecat de la logica
ITL, specicar ea r ela t iilor dint r e r esur se r ealizndu-se pr in aser t iuni
RDF, baza pent r u Web-ul semant ic [Ber ner s-Lee et al., 2001]. Aceast a
specicar e ia n consider a t ie si posibilele met adat e ce pot asociat e
r esur selor Web, met adat e mar cat e nt r-un limbaj bazat pe XML.
Reg asir ea infor ma t iilor hiper media poat e facilit at a de modul n
car e sunt for mulat e de c at r e ut ilizat or cer er ile de int er ogar e, focalizn-
du-se asupr a specic ar ii st r uct ur ii si t ipului de con t inut al r esur selor
dor it e a g asit e, avnd n veder e c a aceast ea pot mar cat e n diver se
limbaje bazat e pe XML. Rezult at ele pr incipale sunt concr et izat e n lu-
cr ar i pr ecum [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001] si
[Bur aga & Br ut , 2002].
De asemenea, mat er ialul pr ezint a si o solu t ie de implement ar e, con-
cr et izat a n pr ot ot ipul unui sist em mult i-plat for m a, dist r ibuit si et er o-
gen ITW [Bur aga, 2003g, Bur aga & G abur eanu, 2003] compus n
pr incipal din agen t i soft war e si ser vicii Web bazat e pe XML. n pr oiec-
t ar ea sist emului de agen t i s-a avut n veder e for malizar ea pr in logici
t empor ale r amicat e a compor t ament ului agen t ilor pr in pr isma pa-
r adigmei BDI. St r uct ur a concept ual a a sist emului est e pr ezent at a n
[Alboaie & Bur aga, 2002] si [Bur aga & Alboaie, 2004]. Comunicar ea n-
t r e agen t i se r ealizeaz a folosind mecanisme specice pr ot ocolului SOAP,
n acest sens per mi t ndu-se o int egr ar e st r ns a cu ser viciile Web. O
par t e dint r e cer cet ar i s-au ocupat de adopt ar ea unei manier e de ser iali-
zar e or iginale, descr is a pe lar g n [Alboaie & Bur aga, 2003a]. Ser viciile
Web dezvolt at e au asociat e descr ier i semant ice expr imat e de declar a t ii
DAML-S, n veder ea r eg asir ii acest or ser vicii de alt e aplica t ii aliniat e
pr oblemat icilor Web-ului semant ic.
Int er fa t a sist emului a fost r ealizat a confor m cer in t elor act uale ale
int er ac t iunii om-calculat or, det aliat e n lucr ar ile [Bur aga, 2003b] si
[Bur aga, 2003f].
Pr in car act er ist icile sale, sist emul poat e v azut ca o component a
a Web-ului semant ic, put nd de asemenea ncor por at n cadr ul unui
Gr id, ur m ar ind ideile din [Alboaie & Bur aga, 2003b].
Aplicabilit at ea sist emului se nt r evede n domenii ca e-learning si e-
enterprise. Cer cet ar ile nt r epr inse s-au concr et izat n [Bur aga, 2003c],
[Bur aga, 2003e], [Bur aga & Cioca, 2003], [Cioca & Bur aga, 2003a] si
[Cioca & Bur aga, 2003b].
P ar t i din mat er ialul de fa t a s-au bazat si pe lucr ar ile cu car act er
monogr ac [Bur aga, 2001a], [Bur aga, 2002a], [Bur aga, 2003a],
[Bur aga & Ciobanu, 2001] si [Bur aga et al., 2002a].
5.2 Di rec ti i vi i toare de cercetare
Ca viit oar e dir ec t ii de cer cet ar e int en t ion am:
st udier ea alt or for malisme pent r u expr imar ea r ela t iilor dint r e r e-
sur se, folosindu-se diver se t ipur i de logici t empor ale;
includer ea const r uc t iilor bazat e pe RDF n cadr ul alt or limbaje
ut ilizat e de Web-ului semant ic, n veder ea gener ar ii aut omat e
de ont ologii pe baza t ipur ilor si st r uct ur ii con t inut ului r esur selor
mult imedia, confor m dir ec t iilor expuse de [Davies et al., 2003];
st udier ea n pr ofunzime la nivel for mal a modului de specicar e
a sist emului ITW, folosind diver se limbaje de specicar e;
r ealizar ea unei int er oper abilit a t i mai st r nse nt r e agen t ii si ser-
viciile Web semant ice via OWL [Dean & Schr eiber, 2004];
implicar ea pr oblemat icilor lucr ar ii de fa t a n cadr ul dir ec t iilor de
cer cet ar e nt r epr inse n domeniilor ser viciilor semant ice pent r u
Gr id, confor m [Sycar e & Payne, 2003, SGr id].
Ane xa A
Folosire a m e ta d a te lor n
c onte xtul e - c om m e rc e
n cadr ul acest ei anexe, vom descr ie modalit at ea de gener ar e a unor
aser t iuni RDF pr ivit oar e la pr odusele unui magazin elect r onic. Pent r u
ecar e pr odus (ident icat n mod unic pr int r-un num ar cheie pr imar a
n cadr ul unei t abele dint r-o baz a de dat e), se va gener a o declar a t ie
RDF car e asociaz a diver se met adat e pr ivit oar e la numele, descr ier ea,
pr e t ul, cat egor ia de pr oduse din car e face par t e acel pr odus. De aseme-
nea, se va const r ui o list a de t ip Bag con t innd pr odusele nr udit e cu
un anumit pr odus.
Gener ar ea document ului RDF se va r ealiza pr in folosir ea modelului
DOM (Document Object Model) [Bur aga, 2001a] n PHP.
Un exemplu de document RDF est e cel pr ezent at n cont inuar e:
<?xml version="1.0"?>
<rdf:RDF
xmlns:m="urn:www.infoiasi.ro:eshop">
<rdf:Description rdf:about="urn:www.infoiasi.ro:34">
<m:Descriere>Boxe active 500 W SUBWOOFER</m:Descriere>
<m:Pret>67.9</m:Pret>
<m:Categorie>Boxe</m:Categorie>
175
<m:Inrudite>
<rdf:Bag/>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<m:Descriere>HDD 60 GB IBM 7200</m:Descriere>
<m:Categorie>Hard Disk</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:489"/>
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<m:Descriere>HDD 75 GB IBM 7200</m:Descriere>
<m:Categorie>Hard Disk</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<m:Descriere>CPU PENTIUM III 1000EB</m:Descriere>
<m:Categorie>Procesoare</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
<rdf:li
<rdf:li
Folosir ea met adat elor n cont ext ul e-commerce 177
<rdf:li
<rdf:li
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<m:Descriere>CPU PENTIUM III CELERON 700</m:Descriere>
<m:Categorie>Procesoare</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
<rdf:li
<rdf:li
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Spa t iul de nume m desemneaz a const r uc t iile sint act ice ale limbaju-
lui XML folosit pent r u a expr ima met adat ele asociat e ec ar ui pr odus
n par t e.
Pr ogr amul PHP car e gener eaz a un ast fel de document RDF est e
pr ezent at mai jos
1
:
<?php
// definitii ale claselor utilizate
// pentru acces la bazele de date
include("def.php");
1
Pr incipalul aut or al pr ogr amelor PHP exemplicat e n cadr ul acest ei anexe
est e Flor in Bandas, viit or absolvent al Facult a t ii de Infor mat ic a a Univer sit a t ii
Al. I. Cuza din Ia si.
$db = new DataBase_Shop;
// conectarea la baza de date
$db->connect();
// selectam toate produsele
$sql = "select * from products";
$db->query($sql);
// cream documentul RDF
// folosim DOM
$newdoc = domxml_new_doc("1.0");
$node = $newdoc->create_element("rdf:RDF");
// specificam spatiile de nume utilizate
$node->set_attribute("xmlns:rdf",
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#");
$node->set_attribute("xmlns:m",
"urn:www.infoiasi.ro:eshop");
$newnode = $newdoc->append_child($node);
// parcurgem inregistrarile returnate
while( $db->next_record() )
{
$prod_id = $db->Record["id"];
$short_d = $db->Record["descr"];
$price = $db->Record["pret"];
$category = $db->Record["categorie"];
// pentru fiecare produs,
// cream o asertiune RDF
$description = $newdoc->create_element("rdf:Description");
$description->set_attribute("rdf:about",
"urn:www.infoiasi.ro:" . $prod_id);
$description = $newnode->append_child($description);
$descr = $newdoc->create_element("m:Descriere");
$descr = $description->append_child($descr);
$text = $newdoc->create_text_node($short_d);
$text = $descr->append_child($text);
$pret = $newdoc->create_element("m:Pret");
$pret = $description->append_child($pret);
$text = $newdoc->create_text_node($price);
$text = $pret->append_child($text);
$categ = $newdoc->create_element("m:Categorie");
$categ = $description->append_child($categ);
$text = $newdoc->create_text_node($category);
$text = $categ->append_child($text);
$related = $newdoc->create_element("m:Inrudite");
$related = $description->append_child($related);
$bag = $newdoc->create_element("rdf:Bag");
$bag = $related->append_child($bag);
// preluam lista produselor inrudite
// si o includem intr-un <rdf:Bag>
$db1 = new DataBase_Shop;
$db1->connect();
$sql1 = "select * from products
where categorie=\"" . $category . "\"
and id <> " . $prod_id;
$db1->query($sql1);
while($db1->next_record())
{
$related_id = $db1->Record["id"];
$li = $newdoc->create_element("rdf:li");
$li->set_attribute("rdf:resource",
"urn:www.infoiasi.ro:" . $related_id);
$li = $bag->append_child($li);
}
}
// salvam fisierul XML generat
$newdoc->dump_file("rdf.xml", false, true);
?>
Folosind aser t iunile RDF pr ivit oar e la pr odusele magazinului elec-
t r onic, put em acum implement a un mot or de c aut ar e car e va fur niza
at t det alii r efer it oar e la pr odusul g asit , ct si infor ma t ii despr e pr o-
dusele nr udit e. Ult er ior, r ela t ia de nr udir e poat e const r uit a por nind
de la diver se aspect e semant ice r eg asit e nt r e anumit e pr oduse (de
exemplu, se poat e folosi o ont ologie car e s a expr ime concept ele ut ilizat e
n domeniul e-business).
Codul-sur s a al pr ogr amului PHP car e r epr ezint a mot or ul de c au-
t ar e est e:
<html>
<head><title>Cautare</title></head>
<body>
<?php
// daca nu au fost furnizate date,
// atunci se genereaza formularul XHTML
if ($postback <> 1)
{
?>
<form action="search.php" method="POST">
<input type="hidden" name="postback" value="1" />
Produsul cautat: <input type="text" name="query" />
<input type="submit" value="Cauta" />
</form>
<br />
Cautarea se realizeaza in descrierea produsului.
<br />
Cautati, de exemplu "HDD", "SDRAM", "boxe", "cpu" etc.
<?php
}
else
{
// folosim documentul RDF generat anterior
// procesarea se va realiza prin DOM
$reference = domxml_open_file("rdf.xml");
$para = $reference->get_elements_by_tagname("*");
$count = 0;
foreach($para as $par) {
// cautam in continutul elementului <m:Descriere>
if ($par->tagname == "Descriere") {
$textul = $par->get_content();
if (strpos(strtolower($textul), strtolower($query))
!== false) {
//cautam in nodul parinte ca sa aflam ID-ul
$parent = $par->parent_node();
$childs = $parent->child_nodes();
foreach($childs as $child) {
if ($child->tagname != "" &&
$child->tagname != "Inrudite")
echo "<b>" . $child->tagname . ":</b> " .
$child->get_content() . "<br />";
// aflam produsele inrudite
if ($child->tagname == "Inrudite") {
$rel = $child->child_nodes();
foreach($rel as $bag) {
if ($bag->tagname == "Bag")
if ($bag->has_child_nodes()) {
$related = $bag->child_nodes();
echo "<b>Va mai recomandam:</b><br />";
foreach($related as $li) {
$para1 =
$reference->get_elements_by_tagname("*");
foreach($para1 as $par1) {
if ($par1->tagname == "Description")
if (($li->tagname == "li") &&
$par1->get_attribute("about") ==
$li->get_attribute("resource")) {
$par1_child = $par1->child_nodes();
foreach($par1_child as $child) {
if ($child->tagname == "Descriere")
echo $child->get_content() .
"<br />";
}
}
}
}
}
}
}
}
// construim legatura spre produs,
// pentru a accesa magazinul virtual
$a = $parent->get_attribute("about");
// extragem doar ID-ul
$id_ul = substr($a, 20);
$url = "http://students.infoiasi.ro/~wiz/e-shop/
scripts/product_info_1.php?products_id=" . $id_ul;
echo "pentru mai multe detalii: <a href=" .
$url . " target=\"_blank\">click aici</a>";
$count++; // nr. de rezultate
echo "<hr />";
}
}
}
// afisam cite produse au fost gasite
if ($count > 0)
echo "\n<h5>Au fost gasite $count inregistrari</h5>";
else
echo "\n<h5>Ne pare rau,
nu a fost gasit nici un produs</h5>";
}
?>
</body>
</html>
Det alii pr ivit oar e la ser ver ul de aplica t ii si limbajul PHP pot con-
sult at e n [Bur aga, 2001a] si [Bur aga, 2003a].
Ane xa B
Sc he m a p e ntru lim b a jul XFile s
Pr ezent am mai jos schema XML pent r u limbajul XFiles det aliat n ca-
dr ul sec t iunii 3.2.5.1 a capit olului 3.
1
<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1" ?>
<xs:schema xmlns:xs="http://www.w3.org/2001/XMLSchema"
elementFormDefault="qualified">
<xs:annotation>
<xs:documentation xml:lang="ro">
Schema XML pentru limbajul XFiles.
Copyright (c)2001-2004
Sabin-Corneliu Buraga - busaco@infoiasi.ro
</xs:documentation>
</xs:annotation>

<xs:element name="Type">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="mime"
1
O var iant a pr eliminar a a schemei a fost pr ezent at a ini t ial n [Bur aga, 2000a].
183
type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Location">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="dns"
type="xs:string"
use="optional" />
<xs:attribute name="port"
type="xs:unsignedInt"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Auth" type="xs:string" />

<xs:element name="Login">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="uid"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
Schema XML pent r u limbajul XFiles 185
</xs:element>

<xs:element name="Group">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="gid"
use="required" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Password">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:token">

<xs:attribute name="method"
type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Name" type="xs:string" />

<xs:element name="Owner">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="Login"
minOccurs="1"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Group"
minOccurs="1"
<xs:element ref="Password"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Name"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
</xs:sequence>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Size">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:positiveInteger">
<xs:attribute name="max"
type="xs:positiveInteger"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Permission">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>

<xs:attribute name="preserved"
use="optional">
<xs:simpleType>
<xs:restriction base="xs:NMTOKEN">
<xs:enumeration value="on" />
<xs:enumeration value="off" />
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
<xs:attribute name="inherited"
use="optional">

<xs:simpleType>
<xs:enumeration value="on" />
<xs:enumeration value="off" />
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Permissions">
<xs:complexType>
<xs:all>
<xs:element ref="Permission"
minOccurs="0"
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Timestamp">
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:time">
<xs:attribute name="type" use="required">

<xs:simpleType>
<xs:enumeration
value="access" />
<xs:enumeration
value="modification" />
<xs:enumeration
value="change" />
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:element>

<xs:element name="Version">

<xs:complexType>
<xs:any
namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:anyAttribute
namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#" />
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Parser">
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="params" type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:element>

<xs:element name="Properties">
<xs:complexType>
<xs:all>
<xs:element ref="Type"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Location"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Auth"
minOccurs="0"
<xs:element ref="Owner"
minOccurs="0"
<xs:element ref="Size"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Permissions"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Timestamp"
minOccurs="0"
<xs:element ref="Version"
minOccurs="0"
<xs:element ref="Parser"
minOccurs="0"
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>
</xs:schema>
Ane xa C
Sc he m a p e ntru lim b a jul TRSL
Aceast a anex a descr ie schema XML pent r u TRS L (Temporal Relation
S pecication Language), limbaj denit n cadr ul sec t iunii 3.2.7.1 a capi-
t olului 3.
1
<xs:annotation>
Schema XML pentru limbajul TRSL.
</xs:documentation>
</xs:annotation>

<xs:attributeGroup name="TempAttr">
<xs:attribute name="begin" type="xs:time"
use="optional" />
<xs:attribute name="end" type="xs:time"
1
O var iant a pr eliminar a a schemei XML a fost specicat a ini t ial n lu-
cr ar ea [Bur aga & Ciobanu, 2002].
191
use="optional" />
<xs:attribute name="dur" type="xs:timeDuration"
use="optional" />
</xs:attributeGroup>

<xs:complexType name="TempRel">

<xs:all>
<xs:element name="Before">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
<xs:element name="Starts">
</xs:element>
<xs:element name="Overlaps">
</xs:element>
<xs:element name="During">
</xs:element>
<xs:element name="Finishes">
</xs:element>
<xs:element name="Meets">
</xs:element>
</xs:all>
</xs:complexType>

Schema XML pent r u limbajul TRSL 193
<xs:element name="link">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="action"
type="xs:string"
use="optional" />
<xs:attribute name="type" use="required">

<xs:simpleType>
<xs:enumeration value="spatial" />
<xs:enumeration value="temporal" />
<xs:enumeration value="any" />

</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>

<xs:element ref="TempRel"
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="action">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>

<xs:any namespace=
<xs:anyAttribute namespace=
/>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="Properties">
<xs:complexType>
<xs:all>
<xs:element ref="TempRel"
minOccurs="0"
<xs:element ref="link"
minOccurs="0"
<xs:element ref="action"
minOccurs="0"
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>
</xs:schema>
Ane xa D
Sc he m a p e ntru lim b a jul WQ FL
Anexa de fa t a pune la dispozi t ie schema XML ut ilizat a pent r u speci-
car ea for mal a a gr amat icii limbajului WQFL (Web Query Formulating
Language). Limbajul WQFL
1
a fost denit n cadr ul sec t iunii 3.3.3 a
capit olului 3.
<xs:annotation>
Schema XML pentru limbajul WQFL.
</xs:documentation>
</xs:annotation>

<xs:element name="engine">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
1
O ser ie de ver siuni pr eliminar e ale WQFL (n var iant a DTD) au fost specicat e
n [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001] si [Bur aga & Br ut , 2002].
195
<xs:attribute name="url"
type="xs:uriReference" />
<xs:attribute name="params"
type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="query">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="regexp">

<xs:simpleType>
<xs:restriction base="string">
<xs:enumeration value="yes">
</xs:enumeration>
<xs:enumeration value="no">
</xs:enumeration>
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="occur">
<xs:simpleContent>
<xs:attribute name="top"
Schema XML pent r u limbajul WQFL 197
use="optional" />
<xs:attribute name="bottom"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:element>

<xs:element name="element">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="occurs"
minOccurs="1"
<xs:attribute name="name" type="xs:string" />
<xs:attribute name="appear">
<xs:simpleType>

<xs:restriction base="string">
<xs:enumeration value="yes">
</xs:enumeration>
<xs:enumeration value="no">
</xs:enumeration>
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
<xs:attribute name="order"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:sequence>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="structure">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="element"
minOccurs="0"
</xs:sequence>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="meta">
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string" />
</xs:simpleContent>
</xs:element>

<xs:element name="page">
<xs:complexType>
<xs:any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:anyAttribute />
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="content">
<xs:complexType>
<xs:all>

<xs:any namespace=
<xs:anyAttribute namespace=
/>
<xs:element ref="page"
Schema XML pent r u limbajul WQFL 199
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="meta"
minOccurs="0"
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>

<xs:element name="webquery">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="engine"
maxOccurs="1"
<xs:element ref="query"
maxOccurs="1"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="structure"
maxOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="content"
maxOccurs="0"
maxOccurs="1" />
</xs:sequence>
<xs:attribute name="timestamp"
type="xs:timePeriod"
use="optional" />
</xs:complexType>
</xs:element>
</xs:schema>
Ane xa E
Ac ronim e
Ur m at oar ele acr onime au fost folosit e pent r u t er menii ut iliza t i n lu-
cr ar ea de fa t a:
ACL Agent Communicat ion Lan-
guage
API Applicat ion Pr ogr ammer Int er-
face
ASCII Amer ican St andar d Code for
Infor mat ion Int er change
ASN.1 Abst r act St andar d Not at ion
One
BASH Bour ne Again SHell
BDI Belief-Desir e-Int ent ion
BNF Bachus-Naur For m
CERN Cent r e Eur open pour la
Recher che Nuclair e
CGI Common Gat eway Int er face
CORBA Common Object Request
Br oker Ar chit ect ur e
CSS Cascading St yle Sheet
CTL Comput at ional Tr ee Logics
CVS Concur r ent Ver sions Syst em
DAML DARPA Agent Mar kup Lan-
guage
DAML-S DAML for Ser vices
DB Dat a Base
DCMI Dublin Cor e Met adat a Ini-
t iat ive
DCOM Dist r ibut ed Component Ob-
ject Model
DHTML Dynamic HTML
DNS Domain Name Syst em
DOM Document Object Model
DTD Document Type Denit ion
EDI Elect r onic Document Int egr a-
t ion
EOR Ext ensible Open RDF t oolkit
EPS Encapsulat ed Post Scr ipt
FIPA Foundat ion of Int elligent
Physical Agent s
FS File Syst em
200
Acr onime 201
FTP File Tr ansfer Pr ot ocol
GIF Gr aphics Int er change For mat
GNU Gnus Not Unix
HPFS High Per for mance File Sys-
t em
HTML Hyper Text Mar kup Lan-
guage
HTTP Hyper Text Tr ansfer Pr ot ocol
IEEE Inst it ut e of Elect r ical and
Elect r onic Engineer s
IETF Int er net Engineer ing Task
For ce
IP Int er net Pr ot ocol
ISOC Int er net SOCiet y
ITL Int er val Tempor al Logic
JPEG J oint Pict ur e Exper t s Gr oup
JSP J ava Ser ver Pages
KIF Knowledge Int er change For-
mat
KQML Knowledge Quer y Manipu-
lat ion Language
LAN Local Ar ea Net wor k
MIME Mult ipur pose Int er net Mail
Ext ensions
MPEG Moving Pict ur es Exper t s
Gr oup
MAS Mult i-Agent Syst em
NCSA Nat ional Cent er for Super-
comput ing Applicat ions
NFS Net wor k File Syst em
NIS Net wor k Infor mat ion Ser vice
NS NameSpace
OS Oper at ing Syst em
OIL Ont ology Infer ence Layer
OWL Web Ont ology Language
P2P Peer-t o-Peer
PDF Por t able Document For mat
PHP PHP: Hyper t ext Pr ocessor
PNG Por t able Net wor k Gr aphics
PPP Point -t o-Point Pr ot ocol
PS Post Scr ipt
RAP RDF API for PHP
RDF Resour ce Descr ipt ion Fr ame-
wor k
RDFS RDF Schema
PTL Pr oposit ional Time Logic
RFC Request For Comment s
RPC Remot e Pr ocedur e Call
RSS RDF Sit e Summar y
RTF Rich Text For mat
SAX Simple API for XML
SGML St andar d Gener alized
Mar kup Language
SLP Ser vice Locat ion Pr ot ocol
SMIL Synchr onized Mult imedia In-
t egr at ion Language
SOAP Simple Object Access Pr ot o-
col
SQL St r uct ur ed Quer y Language
SSDP Simple Ser vice Discover y
Pr ot ocol
SVG Scalable Vect or Gr aphics
SW Semant ic Web
SWS Semant ic Web Ser vices
TCP Tr ansmission Cont r ol Pr ot ocol
TDL Tempor al Descr ipt ion Logic
TEI Text Encoding Init iat ive
TRSL Tempor al Relat ion Specica-
t ion Language
TLA Tempor al Logic of Act ions
UDDI Univer sal Descr ipt ion, Disco-
ver y, and Int egr at ion
UDP User Dat agr am Pr ot ocol
UML Unied Modeling Language
URI Unifor m Resour ce Ident ier
URL Unifor m Resour ce Locat or
URN Unifor m Resour ce Name
VRML Vir t ual Realit y Modeling
Language
W3C Wor ld-Wide Web Consor t ium
WAP Wir eless Applicat ion Pr ot ocol
WML Wir eless Mar kup Language
WS Web Ser vice
WSDL Web Ser vices Descr ipt ion
Language
WQFL Web Quer y For mulat ing
Language
WQGL Web Quer y Gr aphical Lan-
guage
WWW Wor ld-Wide Web
X3D Ext ensible Thr ee Dimensions
XHTML Ext ensible HTML
XOL XML Ont ology Language
XML Ext ensible Mar kup Language
XSD XML Schema Denit ion
XSL Ext ensible St ylesheet Lan-
guage
XSLT XSL Tr ansfor mat ion
XUL Ext ensible User-int er face
Language
XUP Ext ensible User-int er face Pr o-
t ocol
Bib liog ra e
[Acost achioaie & Bur aga, 2004] D. Acost achioaie, S. C. Bur aga, Uti-
lizarea sistemului Linux, Polir om, Ia si, 2004:
http://www.infoiasi.ro/~linux/
[Adler et al., 2001] S. Adler et al., Extensible S tylesheet Language
(XS L) Version 1.0, W3C Recommendat ion, Bost on, 2001:
http://www.w3.org/TR/xsl/
[Alboaie & Bur aga, 2002] S. Alboaie, S. C. Bur aga, L. Alboaie, An
XML-based Object -Or ient ed Infr ast r uct ur e for Developing Soft -
war e Agent s, Scient ic Annals of t he A. I. Cuza Univer sit y of
Ia si, Comput er Science Ser ies, t ome XII, 2002, pag. 109134
[Alboaie & Bur aga, 2003a] S. Alboaie, S. C. Bur aga, L. Alboaie, An
XML-based Ser ializat ion of Infor mat ion Exchanged by Soft war e
Agent s, Proceedings of the 7th World Multiconference on S ys-
temics, Cybernetics and Informatics S CI 2003, Or lando, USA,
2003
[Alboaie & Bur aga, 2003b] L. Alboaie, S. C. Bur aga, S. Alboaie, tuBiG
A Layer ed Infr ast r uct ur e t o Pr ovide Suppor t for Gr id Funct io-
nalit ies, n M. Papr zycki (ed.), Proceedings of the 2nd Interna-
tional S ymposium on Parallel and Distributed Computing, IEEE
Comput er Societ y Pr ess, 2003 (n cur s de apar i t ie)
[Allen, 1991] J. Allen, Time and Time Again: The Many Ways t o Re-
pr esent Time, International Journal of Intelligent S ystems, 6 (4),
1991
[Allen, 1983] J. Allen, Maint aining Knowledge about Tempor al Int er-
vals, Communications of the ACM, 26 (11), 1983
[Allen & Hayes, 1989] J. Allen, P. Hayes, Moment s and Point s in
an Int er val-based Tempor al Logic, Computational Intelligence,
5 (4), 1989
[Allen & Fer guson, 1997] J. Allen, G. Fer guson, Act ions and Event s in
Int er val Tempor al Logic, n O. St ock (ed.), S patial and Temporal
Reasoning, Kluwer Academic Publisher s, 1997
[Alur & Henzinger, 1992] R. Alur, T. A. Henzinger, Logics and Model
of Real Time: a Sur vey, n J. W. de Bakker et al. (eds.), Real-
Time: Theory in Practice, Lect ur e Not es in Comput er Science
LNCS 600, Spr inver-Ver lag, Ber lin, 1992
[Alur & Henzinger, 1994] R. Alur, T. A. Henzinger, A Really Tempor al
Logic, The Journal of the ACM, 41, 1994
[Ancona & Mascar di, 2003] D. Ancona, V. Mascar di, Coo-BDI: Ex-
t ending t he BDI Model wit h Cooper at ivit y, Technical Repor t ,
DISI Univer sit a di Geneva, 2003:
ftp://ftp.disi.unige.it/pub/person/
AnconaD/BCDI.ps.gz
[Anut ar yia et al., 2001] C. Anut ar yia et al., RDF Declarative Descrip-
tions with S ets and Negation, Technical Repor t , Comput er Sci-
ence and Infor mat ion Management Pr ogr am, Asian Inst it ut e of
Technology, Thailand, 2001
[Ar t ale & Fr anconi, 1999] A. Ar t ale, E. Fr anconi, Tempor al Descr ip-
t ion Logics, n L. Vile et al. (eds.), Handbook of Time and Tem-
poral Reasoning in Articial Intelligence, MIT Pr ess, 1999
[Ayar s et al., 2001] J. Ayar s et al. (eds.), S ynchronized Multimedia In-
tegration Language (S MIL 2.0), W3C Recommendat ion, Bost on,
2001:
http://www.w3.org/TR/smil20
[Baader et al., 2002] F. Baader et al. (eds.), The Description Logic
Handbook, Cambr idge Univer sit y Pr ess, 2002
[Baclawski et al., 2002] K. Baclawski et al., Consist ency Checking of
Semant ic Web Ont ologies, n I. Hor r ocks, J. Hendler (eds.), Inter-
national S emantic Web Conference IS WC 2002, Lect ur e Not es
in Comput er Science LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
[Bailey et al., 2002] J. Bailey et al., An Event -Condit ion-Act ion Lan-
guage for XML, Proceedings of the World-Wide Web 2002 Confe-
rence, Honolulu, ACM Pr ess, 2002
Bibliogr ae 205
[Bakken, 2001] D. Bakken, Middlewar e, n Encyclopedia of Dis-
tributed Computing, Kluwer Academic Pr ess, 2001
[Balasubr amanian, 1994] V. Balasubr amanian, S tate of the Art Review
on Hypermedia Issues and Applications, PhD Thesis, Rut ger s
Univer sit y, New J er sey, 1994
[Balazinska et al., 2002] M. Balazinska et al., INS/Twine: a Scalable
Peer-t o-Peer Ar chit ect ur e for Int ent ional Resour ce Discover y,
Pervasive 2002 International Conference on Pervasive Compu-
ting, Zur ich, Swit zer land, August 2002, Spr inger-Ver lag, 2002
[Baumgar t ner & Fur bach, 2002] P. Baumgar t ner, U. Fur bach, Model-
Based Deduct ion for Knowledge Repr esent at ion, S emantic Web
Workshop, Hawaii, 2002
[Becket t , 2001] D. Becket t , The Design and Implement at ion of t he
Redland RDF Applicat ion Fr amewor k, Proceedings of the 10th
World-Wide Web Conference, Hong Kong, ACM Pr ess, 2001
[Becket t , 2002] D. Becket t , RDN-WS E Web Crawling High-Quality
Metadata using RDF and Dublin Core, Tehnical Repor t , Inst i-
t ut e for Lear ning and Resear ch Technology, Univer sit y of Br ist ol,
2002
[Becket t , 2004] D. Becket t (ed.), RDF/ XML S yntax S pecication (Re-
vised), W3C Recommendat ion, Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/rdf-syntax-grammar
[Ber ner s-Lee, 1989] T. Ber ner s-Lee, Information Management: A Pro-
posal, CERN, 1989:
http://www.w3.org/History/1989/proposal.html
[Ber ner s-Lee, 1999] T. Ber ner s-Lee, Weaving the Web, Or ion, Cam-
br idge, 1999
[Ber ner s-Lee, 2000] T. Ber ner s-Lee, Layer s of t he Semant ic Web,
XML 2000 Invited Talk, 2000:
http://www.w3.org/2000/talks/
1206-xml2k-tbl/slide1-0.html
[Ber ner s-Lee, 2002] T. Ber ner s-Lee, The World-Wide Web Past,
Present and Future, J apan Pr ize Speech, 2002
[Ber ner s-Lee et al., 2001] T. Ber ner s-Lee, J. Hendler, O. Lassila, The
Semant ic Web, S cientic American, 5, 2001
[Ber ner s-Lee et al., 1998] T. Ber ner s-Lee et al. (eds.), Uniform Re-
source Identiers (URI): General S yntax, RFC 2396, IETF, 1998
[Benat allah et al., 2003] B. Benat allah et al., The Self-Ser v Envir on-
ment for Web Ser vices Composit ion, IEEE Internet Computing,
J anuar y-Febr uar y 2003
[Boley, 2000] H. Boley, Mar kup Languages for Funct ional-Logic Pr o-
gr amming, Proc. 9th WFLP 2000, Benicassim, Spain, 2000
[Bor enst ein & Fr eed, 1992] N. Bor enst ein, N. Fr eed, MIME (Multipur-
pose Internet Mail Extensions), RFC 1341, IETF, 1992:
http://www.ietf.org/rfc/rfc1341.txt
[Bos et al., 1998] B. Bos et al., Cascading S tyle S heets (CS S ), level 2,
W3C Recommendat ion, Bost on, 1998:
http://www.w3.org/TR/REC-CSS2/
[Bot afogo et al., 1991] R. Bot afogo et al., St r uct ur al Analysis of Hy-
per t ext s: Ident ifying Hier ar chies and Useful Met r ics, ACM
Transactions on Information S ystems, 1991
[Bouquet et al., 2001] P. Bouquet et al., Theories and Uses of Context
in Knowledge Representation and Reasoning, Technical Repor t
0110-28, Cent r o per la r icer ca scient ica e t echnologica, Tr ent o,
It aly, 2001
[Bozsak et al., 2002] E. Bozsak et al., KAON Towards a large scale
S emantic Web, Technical Repor t , Inst it ut e AIFB, Univer sit y of
Kar lsr uhe, 2002
[Br adshow, 1997] J. Br adshow (ed.), S oftware Agents, MIT Pr ess, Cam-
br idge, MA, 1997
[Br ay et al., 2004] T. Br ay et al. (eds.), Extensible Markup Language
(XML) version 1.0 (Third Edition), W3C Recommendat ion,
Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/REC-xml
[Br ay et al., 1999] T. Br ay, D. Hollander, A. Layman (eds.), Namespaces
in XML, W3C Recommendat ion, Bost on, 1999:
http://www.w3.org/TR/REC-xml-names
Bibliogr ae 207
[Br ickley & Guha, 2000] D. Br ickley, R. V. Guha (eds.), Resource De-
scription Framework (RDF) S chema S pecication, W3C Candi-
dat e Recommendat ion, Bost on, 2000:
http://www.w3.org/TR/rdf-schema
[Br in & Page, 1998] S. Br in, L. Page, The Anat omy of a Lar ge-Scale
Hyper t ext ual Web Sear ch Engine, WWW7 Conference Procee-
dings, Elsevier Science, 1998
[Br oekst r a et al., 2001] D. Br oekst r a et al., Enabling Knowledge Re-
pr esent at ion on t he Web by ext ending t he RDF Schema, Procee-
dings of 10th International WWW Conference, ACM Pr ess, 2001
[Br oekst r a et al., 2002] D. Br oekst r a et al., Sesame: A Gener ic Ar-
chit ect ur e for St or ing and Quer ying RDF and RDF Schema,
n I. Hor r ocks, J. Hendler (eds.), International S emantic Web
Conference IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science
LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
[Br oer sen et al, 2001] J. Br oer sen, The BOID Ar chit ect ur e: Conict s
bet ween Beliefs, Obligat ions, Int ent ions and Desir es, Procee-
dings of the 5th International Conference on Autonomous Agents,
ACM Pr ess, 2001
[Br ut & Bur aga, 2004] M. Br ut , S. C. Bur aga, Prezent ari multimedia
pe Web, Polir om, Ia si, 2004:
http://www.infoiasi.ro/~multimedia/
[But ler, 2000] D. But ler, Souped-up Sear ch Engines, Nature, vol. 405,
no. 5, 2000
[Bur aga, 1998] S. C. Bur aga, GAEN An Advanced Concur r ent Tele-
confer encing Syst em, n D. Gr igor a s (ed.), Proceedings of the
6th International S ymposium on Automatic Control and Com-
puter S cience S ACCS 98, vol. II, Mat r ix Rom, Bucur e st i, 1998,
pag. 171175
[Bur aga, 2000a] S. C. Bur aga, A RDF Descr ipt ion of Dist r ibut ed File
Syst ems. S cientic Annals of the Al. I. CuzaUniversity of Ia si,
Comput er Science Ser ies, t ome IX, 2000, pag. 2744
[Bur aga, 2000b] S. C. Bur aga, Repr ezent ar ea sist emelor Linden-
mayer ca document e XML, Conferin ta de Informatic a Teoretic a
si Tehnologii Informatice CITTI 2000, Leda & Munt enia, Cons-
t an t a, 2000, pag. 192198
[Bur aga, 2001a] S. C. Bur aga, Tehnologii Web, Mat r ix Rom, Bucur e st i,
2001:
http://www.infoiasi.ro/~busaco/books/web.html
[Bur aga, 2001b] S. C. Bur aga, A RDF Pr oposal for Modelling Rela-
t ionships bet ween a Teleconfer encing Syst ems Resour ces, n
C. Laz ar (ed.), The 7th International S ymposium on Automatic
Control and Computer S cience (S ACCS 2001) Abstracts Book,
Edit ur a Gh. Asachi, Ia si, 2001
[Bur aga, 2001c] S. C. Bur aga, An Ext ensible Fr amewor k for Build-
ing Int er act ive Cour ses on Web, n The Proceedings of the 5th
International Conference on Economic Informatics, INFOREC
Pr int ing House, Bucur e st i, 2001, pag. 16
[Bur aga, 2001d] S. C. Bur aga, An XML-based Repr esent at ion of Re-
lat ionships Bet ween Resour ces of an Int er net Teleconfer encing
Syst em, n V. Pr eju (ed.), Abstracts of the International Confe-
rence Information Technologies, Chi sin au, 2001, pag. 48
[Bur aga, 2002a] S. C. Bur aga, Proiectarea siturilor Web, Polir om, Ia si,
2002:
http://www.infoiasi.ro/~design/
[Bur aga, 2002b] S. C. Bur aga, A Model for Accessing Resour ces of t he
Dist r ibut ed File Syst ems, n D. Gr igor a s et. al (eds.), Advanced
Environments, Tools, and Applications for Cluster Computing.
NATO Advanced Research Workshop, IWCC 2001 revised pa-
pers, Lect ur e Not es in Comput er Science LNCS 2326, Spr inger-
Ver lag, Ber lin, 2002, pag. 224230
[Bur aga, 2002c] S. C. Bur aga, Modeling Relat ions bet ween Web Re-
sour ces, Transactions on Automatic Control and Computer
S cience, vol. 47 (61), No. 2, Polit ehnica Pr ess, Timi soar a, 2002,
pag. 1722
[Bur aga, 2003a] S. C. Bur aga (coor d.), Aplica tii Web la cheie, Polir om,
Ia si, 2003:
http://www.infoiasi.ro/~phpapps/
[Bur aga, 2003b] S. C. Bur aga, An XML-based Appr oach in Designing
and Building of Web User-Int er faces, n I. Ivan, I. Roc sa (eds.),
The Proceedings of the 6th International Conference on Eco-
nomic Informatics, INFOREC Pr int ing House, Bucur e st i, 2003,
pag. 838843
Bibliogr ae 209
[Bur aga, 2003c] S. C. Bur aga, Development Agent -Or ient ed E-
lear ning Syst ems, n I. Dumit r ache, C. Buiu (eds.), Proceedings
of the 14th International Conference on Control S ystems and
Computer S cience CS CS 14, Polit ehnica Pr ess, Bucur e st i, 2003,
pag. 1924
[Bur aga, 2003d] S. C. Bur aga, An XML-based Semant ic Descr ipt ion
of Dist r ibut ed File Syst ems, n Networking in Education and
Research. RoEduNet International Conference second edition,
Samia Pr ess, Ia si, 2003, pag. 4149
[Bur aga, 2003e] S. C. Bur aga, An XML-Based Agent -Or ient ed E-
Lear ning Syst em, The Annals of Dun area de Jos University
of Gala ti Electrotechnics, Electronics, Automatic Control and
Informatics S ection, Fascicle V, 2003
[Bur aga, 2003f] S. C. Bur aga, Supor t ul pent r u implement ar e, n
C. Pr ibeanu (coor d.), Introducere n interac tiunea om-calculator,
Mat r ix Rom, Bucur e st i, 2003, pag. 155178
[Bur aga, 2003g] S. C. Bur aga, ITW An Ar chit ect ur e based on Dis-
t r ibut ed Web Component s for Mult imedia Resour ce Discover y,
S cientic Annals of the Al. I. CuzaUniversity of Ia si, Comput er
Science Ser ies, t ome XIII, 2003, pag. 4056
[Bur aga & Alboaie, 2004] S. C. Bur aga, S. Alboaie, L. Alboaie, An
XML/RDF-based Pr oposal t o Exchange Infor mat ion wit hin a
Mult i-Agent Syst em, D. Gr igor a s et al. (eds.), Proceedings of
NATO Advanced Research Workshop on Concurrent Information
Processing and Computing, IOS Pr ess, 2004 (n cur s de apar i t ie)
[Bur aga & Br ut , 2001] S. C. Bur aga, M. Br ut , A Pr oposal for a
Web St r uct ur al Sear ch Language Based on XML Technologies,
S cientic Annals of the Al. I. CuzaUniversity of Ia si, Comput er
Science Ser ies, t ome X, 2001, pag. 7998
[Bur aga & Br ut , 2002] S. C. Bur aga, M. Br ut , Differ ent XML-based
Sear ch Techniques on Web, Transactions on Automatic Control
and Computer S cience, vol. 47 (61), No. 2, Polit ehnica Pr ess, Ti-
mi soar a, 2002, pag. 1216
[Bur aga & Br ut , 2003] S. C. Bur aga, M. Br ut , Using Mult imedia Pr e-
sent at ions on Web, n I. Dumit r ache, C. Buiu (eds.), Procee-
dings of the 14th International Conference on Control S ystems
and Computer S cience CS CS 14, Polit ehnica Pr ess, Bucur e st i,
2003, pag. 2528
[Bur aga & Ciobanu, 2001] S. C. Bur aga, G. Ciobanu, Atelier de progra-
mare n re tele de calculatoare, Polir om, Ia si, 2001:
http://www.infoiasi.ro/~lrc/
[Bur aga & Ciobanu, 2002] S. C. Bur aga, G. Ciobanu, A RDF-based
Model for Expr essing Spat io-Tempor al Relat ions Bet ween Web
Sit es, The Proceedings of the 3rd International Conference on
Web Information S ystems Engineering (WIS E 2002), IEEE Com-
put er Societ y Pr ess, 2002
[Bur aga & Cioca, 2003] S. C. Bur aga, M. Cioca, Open Met hodologies
for Developing Web-based E-lear ning Syst ems, Proceedings of
the International Conference on Manufacturing S cience and Edu-
cation Chalanges of the European Integration, Edit ur a Univer-
sit a t ii L. Blaga, Sibiu, 2003, pag. 103106
[Bur aga & G abur eanu, 2003] S. C. Bur aga, P. G abur eanu, A Dis-
t r ibut ed Plat for m based on Web Ser vices for Mult imedia Re-
sour ce Discover y, n M. Papr zycki (ed.), Proceedings of the 2nd
International S ymposium on Parallel and Distributed Compu-
ting, IEEE Comput er Societ y Pr ess, 2003 (n cur s de apar i t ie)
[Bur aga & Rusu, 2000] S. C. Bur aga, T. Rusu, An XML-based Quer y
Language Used in St r uct ur al Sear ch Act ivit y on Web, Transac-
tions on Automatic Control and Computer S cience, vol. 45 (59),
No. 3, Polit ehnica Pr ess, Timi soar a, 2000, pag. 107112
[Bur aga & Rusu, 2001] S. C. Bur aga, T. Rusu, Sear ch Semi-
St r uct ur al Dat a on Web, n C. Laz ar (ed.), The 7th International
S ymposium on Automatic Control and Computer S cience
(S ACCS 2001) Abstracts Book, Edit ur a Gh. Asachi, Ia si, 2001
[Bur aga & Todor oi, 2000] S. C. Bur aga, D. Todor oi, Adapt abilit at ea
infor ma t ional a si oper a t ional a, S esiunea jubiliar a de comu-
nic ari stiin tice Cre stere economic a, dezvoltare, progress,
vol. XXX, Cluj-Napoca, 2000
[Bur aga et al., 2001] S. C. Bur aga, D. St ef anescu, E. Pecheanu, Mo-
deling Relat ions bet ween Resour ces of an Int er net Teleconfer en-
cing Syst em, n S. Car aman et al. (eds.), The 11th International
Bibliogr ae 211
S ymposium on Modeling, S imulation, and S ystems Identica-
tion S IMS IS 2001, Edit ur a Funda t iei Univer sit ar e Dun ar ea
de J os, Gala t i, 2001, pag. 6873
[Bur aga et al., 2002a] S. C. Bur aga, V. Tar hon-Onu, S. Tanas a, Progra-
mare Web n bash si Perl, Polir om, Ia si, 2002:
http://www.infoiasi.ro/~cgi/
[Bur aga et al., 2002b] S. C. Bur aga, D. St ef anescu, E. Pecheanu,
VRML Repr esent at ions of Lindenmayer Syst ems, Proceedings
of the 6th International Conference on Development and Appli-
cation S ystems DAS 2002, Edit ur a Mu sat inii, Suceava, 2002,
pag. 301306
[Buset t a et al., 1998] P. Buset t a et al., An Ar chit ect ur e for Mobile BDI
Agent s, Proceedings of S ymposium on Applied Computing
S AC98, ACM Pr ess, 1998
[Buyya, 2002] R. Buyya, Economic-based Distributed Resource Ma-
nagement and S cheduling for Grid Computing, PhD Thesis,
Monash Univer sit y, Melbour ne, Aust r alia, 2002
[Cabr i, 2001] G. Cabr i, Role-based Infr ast r uct ur es for Agent s, Pro-
ceedings of the 8th IEEE Workshop on Future Trends of Dis-
tributed Computing S ystems FTDCS 2001, Bologna, 2001
[Capr et z & Osano, 2002] M. Capr et z, M. Osano, Collabor at ive Psy-
chological Agent s, Technical Report, Depar t ment of Elect r i-
cal and Comput er Engineer ing, Univer sit y of West er n Ont ar io,
Canada, 2002
[Car r et al., 2001] L. Car r et al., Concept ual Linking: Ont ology-based
Open Hyper media, Proceedings of the 10th International Confe-
rence on Web Technologies WWW10, ACM Pr ess, 2001
[C alin, Alexandr u & Bur aga, 1998a] M. C alin, I. Alexandr u,
S. C. Bur aga, Applicat ion of Fuzzy Dat abase Management
in St eel Select ion, EUROMAT98 European Conference Procee-
dings, Lisbon, Por t ugal, 1998
[C alin, Alexandr u & Bur aga, 1998b] M. C alin, I. Alexandr u,
S. C. Bur aga, Soft war e Tool wit h Fuzzy Capabilit ies for
Assist ing Decision in St eel Select ion Pr ocess, n C. Laz ar (ed.),
Proceedings of the 6th International S ymposium on Automatic
Control and Computer S cience S ACCS 98, vol. I, Mat r ix Rom,
Bucur e st i, 1998, pag. 243248
[Cer i et al., 1999] S. Cer i et al., XML-GL: A Gr aphical Language for
Quer ying and Rest r uct ur ing XML Document s, Proceedings of
the Eight International World-Wide Web Conference WWW8,
ACM Pr ess, 1999
[Cer i et al., 2000] S. Cer i et al., Web Modeling Language (WebML):
a Modeling Language for Designing Web Sit es, Computer Net-
works, 33, 2000
[Chakr abar t i et al., 1999] S. Chakr abar t i et al., Hyper sear ching t he
Web, S cientic American, no. 6, 1999
[Chapin et al., 1999] S. Chapin, J. Kar povich, A. Gr imshaw, The Le-
gion Resour ce Management Syst em, Proceedings of the 5th
Workshop on Job S cheduling S trategies for Parallel Processing
at IPDPD99, San J uan, Puer t o Rico, 1999
[Chellas, 1980] B. Chellas, Modal Logic: An Introduction, Cambr idge
Univer sit y Pr ess, Cambr idge, UK, 1980
[Chomicki, 1994] J. Chomicki, Tempor al Quer y Languages: a Sur-
vey, Proceedings of the First International Conference on Tem-
poral Logic, Lect ur e Not es in Ar t icial Int elligence LNAI 827,
Spr inger-Ver lag, Ber lin, 1994
[Cioca & Bur aga, 2003a] M. Cioca, S. C. Bur aga, New Tools for Hu-
man Resour ce Management in e-Business: Combining UML Lan-
guage, Refer ence Ar chit ect ur es and Web Pr ogr amming, IEEE
International Conference on Industrial Informatics INDIN03
Proceedings, Banff, Alber t a, Canada, 2003
[Cioca & Bur aga, 2003b] M. Cioca, S. C. Bur aga, Inst r ument s and
Web Technologies for Implement ing Ar chit ect ur es and Int egr a-
t ion Infor mat ics Syst ems in Vir t ual Ent er pr ises, Proceedings of
the 3rd International Conference on Research and Development
in Mechanical Industry RaDMI 2003, Her ceg Novi, Mont ene-
gr o Adr iat ic, 2003, pag. 15031506
[Cioca & Bur aga, 2003c] M. Cioca, S. C. Bur aga, Int egr at ion Met hod-
ologies of Ent er pr ises in e-Eur ope Ut ilizing Refer ence Ar chit ec-
t ur es, Modelling Languages and Web Technologies, n C. Gyenge
Bibliogr ae 213
(ed.), Proceedings of the 6th International MTeM Conference,
Cluj, Romania, 2003, pag. 113116
[Cohen & Levesque, 1990] P. Cohen, H. Levesque, Int ent ion Is Choice
wit h Commit ment , Articial Intelligence, no. 42 (3), 1990
[Comer & St evens, 1993] D. Comer, D. St evens, Internetworking with
TCP/ IP vol. III: Client/ S erver Programming and Applications,
Pr ent ice Hall, New J er sey, 1993
[Conen & Klapsing, 2000] W. Conen, R. Klapsing, A Logical Int er pr e-
t at ion of RDF, Linkping Electronic Articles in Computer and
Information S cience, 5, 2000:
http://www.ida.liu.se/ext/epa/cis/2000/
013/tcover.html
[Cor cho & Gomez-Per ez, 2000] O. Cor cho, A. Gomez-Per ez, A
Roadmap t o Ont ology Specicat ion Languages, Proceedings of
the 12th International Conference on Knowledge Engineering
and Knowledge Management, 2000
[Cost ello & J acobs, 2003] R. Cost ello, D. J acobs, OWL Tutorial, XML
Technologies, 2003:
http://www.xfront.com/owl/
[Cr oit or u, 1992] C. Cr oit or u, Tehnici de baz a n optimizarea combina-
torie, Edit ur a Univer sit a t ii A. I. Cuza, Ia si, 1992
[Cur ber a et al., 2002] F. Cur ber a et al., Unr aveling t he Web Ser vices
Web: An Int r oduct ion t o SOAP, WSDL, and UDDI, IEEE Inter-
net Computing, vol. 6, no. 2, Mar ch 2002
[Davies et al., 2003] J. Davies, D. Fensel, F. van Har melen (eds.), To-
wards the S emantic Web, J ohn Wiley & Sons, England, 2003
[Dean & Schr eiber, 2004] M. Dean, G .Schr eiber (eds.), OWL Web
Ontology Language Reference, W3C Recommendat ion, Bost on,
2004:
http://www.w3.org/TR/owl-ref/
[DeRose, 1998] S. DeRose, XQuer y: An Unied Synt ax for Linking
and Quer ying Gener al XML Document s, Proceedings of QL98
The Query Languages Workshop, Cambr idge, Massachuset t s,
1998
[DeRose et al., 2001] S. DeRose et al. (eds.), XML Linking Language
(XLink) Version 1.0, W3C Recommendat ion, Bost on, 2001:
http://www.w3.org/TR/xlink/
[De Rour e et al., 2003] D. De Rour e, N. J ennings, N. Shadbolt , The
Evolut ion of t he Gr id, International Journal of Concurrency and
Computation: Practice and Experience, 2003
[Deut sch et al., 1998] A. Deut sch et al., XML-QL: A Quer y Language
for XML, Proceedings of QL98 The Query Languages Work-
shop, Cambr idge, Massachuset t s, 1998:
http://www.w3.org/TR/1998/NOTE-xml-ql-19980819/
[Doan et al., 2003] A. Doan et al. (eds.), S emantic Integration S I 2003
Workshop Proceedings, Sanibel Island, Flor ida, 2003
[Dyr eson, 2001] C. Dyr eson, Towar ds a Tempor al Wor ld-Wide Web: A
Tr ansact ion-t ime Ser ver , Proceedings of the 12th Australasian
Conference on Database Technologies, ACM Pr ess, 2001
[Emer son, 1990] E. A. Emer son, Tempor al and Modal Logic, n J. von
Leenwen (ed.), Handbook of Theoretical Computer S cience: Vo-
lume B, Formal Methods and S emantics, Elsevier Science and
MIT Pr ess, 1990
[Emer son & Sr inivasan, 1989] E. A. Emer son, J. Sr inivasan, Br anch-
ing Time Tempor al Logic, n J. W. de Bakker et al. (eds.), Linear
Time, Branching Time and Partial Order in Logics and Models
for Concurrency, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 1989
[Fallside, 2001] D. Fallside (ed.), XML S chema, W3C Recommenda-
t ion, Bost on, 2001:
http://www.w3.org/TR/xmlschema-0/
[Fensen et al., 2000] D. Fensen et al., OIL in a Nut shell, Proceedings
of the European Knowledge Acquisition Conference EKAW 2000,
Lect ur e Not es in Ar t icial Int elligence LNAI, Spr inger-Ver lag,
2000
[Fensen, Bussler, 2002] D. Fensen, C. Bussler, The Web S ervice
Modeling Framework WS MF, Whit e Paper and Int er nal Repor t
Vr ije Univer sit eit Amst er dam, 2002:
http://www.cs.vu.nl/swws/download/wsmf.paper.pdf
Bibliogr ae 215
[Fer r aiolo et al., 2003] J. Fer r aiolo et al. (eds.), S calable Vector Gra-
phics (S VG) 1.1 S pecication, W3C Recommendat ion, Bost on,
2003:
http://www.w3.org/TR/SVG11/
[Fielding et al., 1997] R. Fielding et al. (eds.), HyperText Transfer Pro-
tocol HTTP/ 1.1, RFC 2068, IETF, 1997:
[Fikes & McGuinness, 2001] R. Fikes, D. McGuiness, An Axiomatic
S emantics for RDF, RDF S chema, and DAML+OIL, Technical
Repor t KSL-01-01, St andor d Univer sit y, 2001:
http://www.ksl.stanford.edu/people/dlm/
daml-semantics/abstract-axiomatic-semantics.html
[Flor escu, Levy & Mendelzon, 1998] D. Flor escu, A. Levy, A. Mendel-
zon, Database Techniques for the WWW: a S urvey, SIGMOD,
ACM, 1998
[Fong, 1998] P. Fong, Viewers Discretion: Host S ecurity in Mobile Code
S ystems, Technical Repor t SFU CMPT TR 1998-19, School of
Comput ing Science, Simon Fr aser Univer sit y, 1998:
ftp://fas.sfa.ca/pub/cs/techreports/
1998/CMPT1998-19.pdf
[Font our a et al., 2003] M. Font our a et al., TSpaces Ser vices Suit e: Au-
t omat ing t he Development and Management of Web Ser vices,
Proceedings of the World-Wide Web 2003 Conference, ACM Pr ess,
2003
[Fost er & Kesselan, 1999] I. Fost er, C. Kesselman (eds.), The Grid:
Blueprint for a Future Computing Infrastructure, Mor gan Kauff-
mann Publisher s, 1999
[Fr anks et al., 1997] J. Fr anks et al., HTTP Authentication: Basic and
Digest Access Authentication, RFC 2617, IETF, 1997:
[Gaur a & Newman, 2003] E. Gaur a, R. Newman, Using AI Tech-
niques t o Aid Hyper media Design, Proceedings of S IGDOC03
Conference, ACM Pr ess, 2003
[Geler nt er, 1989] D. Geler nt er, Mult iple Tuple Spaces in Linda, n
J. G. Goos (ed.), Proceedings of PARLE89, Lect ur e Not es in Com-
put er Science LNCS 365, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 1989
[Geneser et h & Fikes, 1992] M. Geneser et h, R. Fikes, Knowledge Inter-
change Format. Version 3.0. Reference Manual, Technical Repor t
Logic-92-1, St anfor d Univer sit y, 1992
[Gogan & Bur aga, 2000] O. Gogan, S. C. Bur aga, The Use of Neur al
Net wor ks for St r uct ur al Sear ch on Web, Proceedings of the 10th
Edition of the International S ymposium on S ystems Theory, Au-
tomation, Robotics, Computers, Informatics, Electronic and Ins-
trumentation S INTES 10, ROM TPT, Cr aiova, 2000, pag. 53
56
[Goldfar b, 1990] C. Goldfar b, The S GML Handbook, Oxfor d Pr ess,
1990
[Goossens et al., 1994] M. Goossens et al., The L
A
T
E
XCompanion,
Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1994
[Gor man, 2001] C. Gor man, Programming Web S ervices with S OAP,
OReilly & Associat es, 2001
[Gover nat or i et al., 2002] G. Gover nat or i et al., On Fibr ing Semant ics
for BDI Logics, Logics in Articial Intelligence, European Con-
ference J ELIA 2002, Lect ur e Not es in Ar t icial Int elligence
LNAI 2424, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 2002
[Gr igor a s, 2004] D. Gr igor a s, Ser vice-or ient ed Naming Scheme for
Wir eless Ad Hoc Net wor ks, D. Gr igor a s et al. (eds.), Procee-
dings of NATO Advanced Research Workshop on Concurrent In-
formation Processing and Computing, IOS Pr ess, 2004 (n cur s
de apar i t ie)
[Gr igor a s, McIner ny, Mulcahy, 2002] D. Gr igor a s, R. McIner ny,
C. Mulcahy, MAIS The Mobile Agent s Infor mat ion Syst em
Suppor t for Cr eat ing Dynamic Clust er s, Proceedings of ICA3PP
2002, IEEE Comput er Societ y Pr ess, 2002
[Gr osof et al., 2003] B. Gr osof et al., Descr ipt ion Logic Pr ogr ams:
Combining Logic Pr ogr ams wit h Descr ipt ion Logic, Proceedings
of WWW 2003 International Conference, ACM Pr ess, 2003
[Gr uber, 1993] T. R. Gr uber, A Tr anslat ion Appr oach t o Por t able On-
t ologies, Knowledge Acquisition, no. 5 (2), 1993
[Guar ino, 1998] N. Guar ino, For mal Ont ology and Infor mat ion Sys-
t ems, Proceedings of FOIS 98, IOS Pr ess, 1998
Bibliogr ae 217
[Guar ino & Giar et t a, 1995] N. Guar ino, P. Giar et t a, Ont ologies and
Knowledge bases: t owar ds a Ter minological Clar icat ion, n
N. Mar s (ed.), Towards Very Large Knowledge Bases: Knowledge
Building and Knowledge S haring, IOS Pr ess, 1995
[Guha & Hayes, 2003] R. Guha, P. Hayes, LBase: S emantics for Lan-
guages of the S emantic Web, W3C Candidat e Recommendat ion,
Bost on, 2003:
http://www.w3.org/TR/lbase
[Halper n & Moses, 1992] J. Halper n, Y. Moses, A Guide t o Complet -
ness and Complexit y for Modal Logics of Knowledge and Belief ,
Articial Intelligence, no. 54, 1992
[Hayes, 2004] P. Hayes (ed.), RDF S emantics, W3C Recommendat ion,
Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/rdf-mt/
[Haust ein, 2001] S. Haust ein, Semant ic Web Languages: RDF
vs. SOAP Ser ializat ion, Proceedings of S emantic Web Workshop,
Hongkong, China, 2001
[Heer y & Wagner, 2002] R. Heer y, H. Wagner, A Met adat a Regist r y
for t he Semant ic Web, D-Lib Magazine, vol. 8, no. 5, May 2002
[Hendler & McGuinness, 2001] J. Hendler, D. McGuinness, The
DARPA Agent Mar kup Language, IEEE Intelligent S ystems,
vol. 15, no. 6, Nov./Dec. 2001
[Hobbs & Pust ejovsky, 2002] J. Hobbs, J. Pust ejovsky, Annot at ing and
Resoning about Time and Event s, Journal of Articial Intelli-
gence, AAAI Pr ess, 2002
[Hohlfeld & Yee, 1998] M. Hohlfelf, B. Yee, How to Migrate Agents, De-
par t ment of Comput er Science and Engineer ing, Univer sit y of
Califor nia San Diego, 1998:
http://www-cse.ucsd.edu/users/bsy/pub/migrate.ps
[Hor r ocks & Pat el-Schneider, 2003] I. Hor r ocks, P. Pat el-Schneider,
Thr ee Theses of Repr esent at ion in t he Semant ic Web, Procee-
dings of WWW 2003 International Conference, ACM Pr ess, 2003
[Hor r ocks et al., 2000] I. Hor r ocks et al., The Ontology Inference Layer
(OIL), Technical Repor t , Fr ee Univer sit y of Amst er dam, 2000:
http://www.ontoknowledge.org/oil/
[Hor r ocks et al., 2001] I. Hor r ocks et al., Ont ology Reasoning in t he
oH1Q(D) Descr ipt ion Logic, Proceedings of the IJ CAI Confe-
rence, 2001
[Hint ikka, 1962] J. Hint ikka, Knowledge and Belief, Cor nell Univer-
sit y Pr ess, It haca, New Yor k, 1962
[Huget , 2002] M. P. Huget , Desiderata for Agent-Oriented Program-
ming Languages, Technical Repor t ULCS-02-010, Depar t ment of
Comput er Science, Univer sit y of Liver pool, UK, 2002
[Hughes & Cr esswell, 1968] G. E. Hughes, M. J. Cr esswell, An Intro-
duction to Modal Logic, Met hnen & Co., London, UK, 1968
[J acobs, 2003] I. J acobs (ed.), Architecture of World Wide Web, W3C
Wor king Dr aft , Bost on, 2003:
http://www.w3.org/TR/webarch/
[J effer y, 2000] K. G. J effer y, Knowledge, Infor mat ion, and Dat a, A
brieng to the Ofce of S cience and Technology, UK, 2000:
http://www.itd.clrc.ac.uk/ActivityPublications/239
[J ennings et al., 1998] N. J ennings, K. Sycar a, M. Wooldr idge, A
Roadmap of Agent Resear ch and Development , Autonomous
Agents and Multi-Agent S ystems, no. 1, Kluwer Academic Publi-
sher s, Bost on, 1998
[J ucan, 1999] T. J ucan, Limbaje formale si automate, Mat r ix Rom, Bu-
cur e st i, 1999
[J ucan & Andr ei, 2002] T. J ucan, S. Andr ei, Limbaje formale si teoria
automatelor. Teorie si practic a, Edit ur a Univer sit a t ii A. I. Cuza,
Ia si, 2002
[Kahn & Cicalese, 2001] M. L.Kahn, C. D. T. Cicalese, CoABS Gr id
Scalabilit y Exper iment s, S econd International Workshop on In-
frastructure for S calable Multi-Agent S ystems at Autonomous
Agents, Mont r eal, Canada, 2001
[Kamps & Mar x, 2002] J. Kamps, M. Mar x, Not ions of Indist inguisha-
bilit y for Semant ic Web Languages, Proceedings of International
S emantic Web Conference IS WC 2002, Lect ur e Not es in Com-
put er Science LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
Bibliogr ae 219
[Kar p et al., 1999] P. Kar p et al., XOL: An XML-based Ontology Ex-
change Language, ver sion 0.3, 1999:
ftp://smi.stanford.edu/pub/
bio-ontology/ontologyexchange.doc
[Kinny, Geor geff, Rao, 1996] D. Kinny, M. Geor geff, A. Rao, A Met hod-
ology and Modelling Technique for Syst ems of BDI Agent s,
Proceedings of the 7th European Workshop on Modelling Au-
tonomous Agents in a Multi-Agent World MAAMAW96, Lect ur e
Not es in Ar t icial Int elligence LNAI 1038, Spr inger-Ver lag,
1996
[Klapsing & Neumann, 2000] R. Klapsing, G. Neumann, Applying t he
Resour ce Descr ipt ion Fr amewor k t o Web Engineer ing, Procee-
dings of the First International Conference on Electronic Com-
merce and Web Technologies, Spr inger-Ver lag, 2000
[Knight & Ma, 1993] B. Knight , J. Ma, An Ext ended Tempor al Sys-
t em Based on Point s and Int er vals, Information S ystems, 18 (2),
1993
[Knight & Ma, 1994] B. Knight , J. Ma, Time Repr esent at ion: A Tax-
onomy of Tempor al Models, Articial Intelligence Review, Vol. 7,
1994
[Kokkelink & Schwnzl, 2002] S. Kokkelink, R. Schwnzl, Expressing
Qualied Dublin Core in RDF/ XML, DCMI Pr oposed Recom-
mendat ion, Dublin, 2002:
http://dublincore.org/documents/dcq-rdf-xml/
[Konopnicki & Shmueli, 1995] D. Konopnicki, O. Shmueli, W3QL: A
Quer y Syst em for t he Wor ld Wide Web, in Proceedings of the
21th International Conference on Very Large Databases, Zur ich,
1995
[Kr amer, 1996] M. Kr amer, Distributed File S ystems, IBM Whit e Pa-
per, Bost on, 1996
[Kr ipke, 1963] S. Kr ipke, A Semant ical Analysis of Modal Logic: Nor-
mal Modal Pr oposit ional Calculi, Z. Math. Logik Grundl. Math.,
no. 9, 1963
[Knut h, 1984] D. E. Knut h, The T
E
XBook. Volume A of Computers and
Typesetting, Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1984
[Lakshmanan, Sadr i & Subr amanian, 1996] L. Lakshmanan, F. Sadr i,
I. Subr amanian, A Declar at ive Language for Quer ying and Re-
st r uct ur ing t he Web, Proceedings of RIDE-NDS , IEEE Com-
put er Societ y Pr ess, 1996
[Lampor t , 1980] L. Lampor t , Somet ime is Somet imes Not Ever : a
Tut or ial on t he Tempor al Logic of Pr ogr ams, Proc. of the 7th
Annual S ymposium on Principles of Programming Languages,
ACM SIGACTSIGPLAN, 1980
[Lampor t , 1994] L. Lampor t , L
A
T
E
X: A Document Preparation S ystem,
Second Edit ion, Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1994
[Lampor t , 2003] L. Lampor t , S pecifying S ystems. The TLA+ Lan-
guage and Tools for Hardware and S oftware Engineers, Addison-
Wesley, 2003
[Lassila & Swick, 1999] O. Lassila, R. Swick (eds.), Resource Descrip-
tion Framework (RDF) Model and S yntax S pecication, W3C
Recommendat ion, Bost on, 1999:
http://www.w3.org/TR/REC-rdf-syntax
[Lee & Selgman, 2000] R. Lee, S. Selgman, J NDI API Tutorial and Re-
ference. Building Directory-Enabled Java Applications, Addison-
Wesley, 2000
[Louka, 1994] M. Louka, A Review of Hypermedia Methodologies and
Techniques, Technical Repor t , Univer sit y of Sur r ey, 1994
[Lowe, 2000] D. Lowe, Impr oving Web Sear ch Relevance: Using Navi-
gat ional St r uct ur es t o Pr ovide a Sear ch Cont ext , The S ixth Aus-
tralian World-Wide Web Conference, Cair ns, 2000
[Lucanu, 1996] D. Lucanu, Bazele proiect arii programelor si algorit-
milor, Edit ur a Univer sit a t ii A. I. Cuza, Ia si, 1996
[Luck, McBur ney & Pr eist , 2003] M. Luck, P. McBur ney, C. Pr eist ,
Agent Technology: Enabling Next Generation Computing.
A Roadmap for Agent-Based Computing, Agent Link.or g,
Sout hampt on, 2003:
http://www.agentlink.org/roadmap
[Maedche et al., 2003] A. Maedche et al., An Infr ast r uct ur e for
Sear ching, Reusing and Evolving Dist r ibut ed Ont ologies, Pro-
ceedings of WWW 2003 International Conference, ACM Pr ess,
2003
Bibliogr ae 221
[Malhot r a et al., 2003] A. Malhot r a et al. (eds.), XML S yntax for
XQuery 1.0 (XQueryX), W3C Wor king Dr aft , Bost on, 2003:
http://www.w3.org/TR/xqueryx
[Mangina, 2002] E. Mangina, Review of S oftware Products for Multi-
Agent S ystems, Agent Link.or g, Sout hampt on, 2002:
http://www.agentlink.org
[Manola & Miller, 2004] F. Manola, E. Miller (eds.), RDF Primer, W3C
Recommendat ion, Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/rdf-primer/
[Mar chior i, 1997] M. Mar chior i, The Quest for Cor r ect Infor mat ion
on t he Web: Hyper Sear ch Engines, WWW6 Conference Procee-
dings, Elsevier Science, 1997
[Mar t in, Cheyer, Mor an, 1999] D. Mar t in, A. Cheyer, D. Mor an, The
Open Agent Ar chit ect ur e: A Fr amewor k for building Dist r ibut ed
Soft war e Syst ems, Applied Articial Intelligence, 13 (1-2), 1999
[McBr ide, 2002] B. McBr ide, J ena: A Semant ic Web Toolkit , IEEE
Internet Computing, November-December 2002
[McIlr ait h, Son, Zeng, 2001] S. McIlr ait h, T. Son, H. Zeng, Semant ic
Web Ser vices, IEEE Intelligent S ystems, 16 (2), 2001
[Mendelzon et al, 1997] A. Mendelzon, G. Mih ail a, T. Milo, Quer ying
t he Wor ld-Wide Web, Journal of Digital Libraries, vol. 1 (1),
1997:
ftp://ftp.db.toronto.edu/pub/papers/jodl97.ps.Z
[Met akides & Ner ode, 1998] G. Met akides, A. Ner ode, Principii de lo-
gic a si programare logic a, Edit ur a Tehnic a, Bucur e st i, 1998
[Miller et al., 2002] L. Miller et al., Thr ee Implement at ions of
SquishQL, a Simple RDF Quer y Language, n I. Hor r ocks,
J. Hendler (eds.), International S emantic Web Conference
IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science LNCS 2342,
Spr inger-Ver lag, 2002
[Milojicic, 1999] D. Milojicic, Mobile Agent Applicat ions, IEEE Con-
currency, no. 8-9, 1999
[Moldovan & Mihalcea, 1999] D. Moldovan, R. Mihalcea, Impr oving
t he Sear ch on t he Int er net by Using Wor dNet and Lexical Ope-
r at or s, S iglex99 Proceedings, 1999
[Mor eau, 2002] L. Mor eau, Agent s for t he Gr id: A Compar ison wit h
Web Ser vices (Par t I: Tr anspor t Layer ), n IEEE Internatio-
nal S ymposium on Cluster Computing and the Grid Proceedings,
Ber lin, Ger many, 2002
[Naik, 1998] D. C. Naik, Internet S tandards and Protocols, Micr osoft
Pr ess, Redmond, Washingt on, 1998
[Nielsen, 1990] J. Nielsen, Hypertext and Hypermedia, San Diego Aca-
demic Pr ess, 1990
[OHar a et al., 2001] K. OHar a et al., The AKT Manifesto, 2001:
http://www.aktors.org/publications/Manifesto.doc
[Oeschger, 2003] I. Oeschger, XUL Programmers Reference Manual,
Mozilla.Or g, 2003:
http://www.mozilla.org/xpfe/Xulref.zip
[Ohia, 2001] K. Ohia, Necessit ies on a Descr ipt ive Level for Reusing
Met adat a Descr ipt ions, Proceedings of the Internationational
Conference on Dublin Core Metadata Applications, 2001
[Oliboni & Tanca, 2000] B. Oliboni, L. Tanca, Querying XML S pecied
WWW S ites: Links and Recursion in XML-GL, Technical Repor t ,
Univer sit y of Milano, 2000
[Owicki & Lampor t , 1982] S. Owicki, L. Lampor t , Pr oving Liveness
Pr oper t ies of Concur r ent Syst ems, ACM Transactions on Pro-
gramming Languages and S ystems, 4 (3), 1982
[Papadimit r iou, 1994] C. Papadimit r iou, Computational Complexity,
Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1994
[Pat el-Schneider & Simeon, 2002] P. Pat el-Schneider, J. Simeon,
Building t he Semant ic Web on XML, n I. Hor r ocks, J. Hendler
(eds.), International S emantic Web Conference IS WC 2002, Lec-
t ur e Not es in Comput er Science LNCS 2342, Spr inger-Ver lag,
2002
[Pat r ick, 2002] A. Pat r ick, Building Tr ust wor t hy Soft war e Agent s,
IEEE Internet Computing, no. 11-12, 2002
Bibliogr ae 223
[Pauly, 2001] M. Pauly, Logic for S ocial S oftware, PhD Thesis,
Inst it ut e for Logic, Language and Comput at ion, Univer sit eit van
Amst er dam, 2001
[Pecheanu, St ef anescu, Bur aga, Ist r at e, 2001] E. Pecheanu, D. St ef a-
nescu, S. C. Bur aga, A. Ist r at e, Int egr at ing Hyper media Ob-
ject s in an Int elligent Tut or ing Syst em, n S. Car aman et
al. (eds.), The 11th International S ymposium on Modeling, S i-
mulation, and S ystems Identication S IMS IS 2001, Edit ur a
Funda t iei Univer sit ar e Dun ar ea de J os, Gala t i, 2001, pag. 170
177
1
[Pember t on et al., 2002] S. Pember t on et al., XHTML 1.0 The Extensi-
ble HyperText Markup Language (S econd Edition), W3C Recom-
mendat ion, Bost on, 2002:
http://www.w3.org/TR/xhtml1
[Pnueli, 1977] A. Pnueli, The Tempor al Logic of Pr ogr ams, Procee-
dings of the 18th S ymposium on the Foundations of Computer
S cience, IEEE Comput er Societ y Pr ess, 1977
[Poslad, Buckle, Hadingdam, 2000] S. Poslad, P. Buckle, R. Hading-
dam, The FIPA-OS Agent Plat for m: Open Sour ce for Open St an-
dar ds, PAAM2002 Proceedings, Manchest er, UK, 2000
[Pust ejovsky et al., 2002] I. Pust ejovsky et al., TimeML S pecication
1.0, 2002:
http://time2002.org
[Ragget t et al., 1999] D. Ragget t et al. (eds.), HyperText Markup
Language (HTML) 4.01 S pecication, W3C Recommendat ion,
Bost on, 1999:
http://www.w3.org/TR/html401
[Rana & Mor eau, 2000] O. F. Rana, L. Mor eau, Issues in Building
Agent -based Comput at ional Gr ids, Third Workshop of the UK
S pecial Interest Group on Multi-Agent S ystems UKMAS 2000,
Oxfor d, UK, 2000
1
Lucr ar e publicat a de asemenea si n Analele Univer sit a t ii Dun ar ea de J os din
Gala t i, fascicolul III, 2001.
[Rana & Walker, 2000] O. F. Rana, D. W. Walker, The Agent Gr id:
Agent -Based Resour ce Int egr at ion in PSEs, Proceedings of the
16th IMACS World Congress on S cientic Computation, Applied
Mathematics and S imulation, Laussanne, Swit zer land, 2000
[Rao & Geor geff, 1991a] A. Rao, M. Geor geff, Asymmet r y Thesis and
Side-Effect Pr oblems in Linear Time and Br anching Time In-
t ent ion Logics, Proceedings of the 12th International Joint Con-
ference on Articial Intelligence IJ CAI91, Sydney, Aust r alia,
1991
[Rao & Geor geff, 1991b] A. Rao, M. Geor geff, Deliber at ion and it s
Role in t he For mat ion of Int ent ions, Proceedings of the S eventh
Conference on Uncertainty in Articial Intelligence UAI91,
Mor gan Kaufmann Publisher s, San Mat eo, CA, 1991
[Rao & Geor geff, 1991c] A. Rao, M. Geor geff, Modeling Rat ional
Agent s wit hin a BDI-Ar chit ect ur e, n J. Allen et al. (eds.), Pro-
ceedings of the S econd International Conference on Principles of
Knowledge Representation and Reasoning, Mor gan Kaufmann
Publisher s, San Mat eo, CA, 1991
[Rao et al., 1995] A. Rao et al., Formal Methods and Decision Proce-
dures for Multi-Agent S ystems, Technical Repor t 61, Aust r alian
Ar t icial Int elligence Inst it ut e, 1995
[Rhodes, 2003] K.Rhodes, XML-RPC vs. S OAP, 2003:
http://weblog.masukomi.org/
writings/xml-rpc_vs_soap.htm
[Roddick & Snodgr ass, 1995] J. Roddick, R. Snodgr ass, Tr ansact ion
Time Suppor t , n R. Snodgr ass (ed.), The TS QL2 Temporal
Query Language, Kluwer Academic Publisher s, 1995
[Rot enber g, 1996] J. Rot enber g, Met adat a t o Suppor t Dat a Qualit y
and Longevit y, First IEEE Metadata Conference, Silver Spr ing,
Mar yland, 1996:
http://www.computer.org/conferences/
meta96/rothenberg_Paper/ieee.data-quality.html
[Rusu, Bur aga, Iojoiu, 2002] T. Rusu, S.Bur aga, C. Iojoiu, A Pr oposal
for Exchanging Scient ic Document s on t he Web, The 6th World
Congress of Theoretically Oriented Chemists WATOC 2002,
Lugano, Swit zer land, 2002
Bibliogr ae 225
[Sander & Tschudin, 1998] T. Sander, C. Tschudin, Protecting Mobile
Agents Against Malicious Hosts, Int er nat ional Comput er Science
Inst it ut e, Ber keley, 1998:
http://www.icsi.berkeley.edu/~tschudin/
ps/ma-security.ps.gz
[Scot t -Cost et al., 2002] R. Scot t -Cost et al., ITt alks: A Case St udy in
t he Semant ic Web and DAML+OIL, IEEE Intelligent S ystems,
J anuar y-Febr uar y 2002
[Seabor ne, 2002] A. Seabor ne, An RDF Net API, n I. Hor r ocks,
J. Hendler (eds.), International S emantic Web Conference
IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science LNCS 2342,
Spr inger-Ver lag, 2002
[Shanmugasundar am et al., 1999] J. Shanmugasundar am et al., Re-
lat ional Dat abases for Quer ying XML Document s: Limit at ions
and Oppor t unit ies, Proceedings of the 25th VLDB Conference,
Edinbur gh, Scot land, 1999
[Silber schat z et al., 2001] A. Silber schat z, J. Pet er son, P. Galvin, Ope-
rating S ystems Concepts, Sixt h Edit ion, Addison-Wesley, Read-
ing, Massachuset t s, 2001
[Sint ek & Decker, 2002] M. Sint ek, S. Decker, TRIPLE A Quer y, In-
fer ence, and Tr ansfor mat ion Language for t he Semant ic Web,
n I. Hor r ocks, J. Hendler (eds.), International S emantic Web
Conference IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science
LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
[Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002] A. Shet h, B. Ar pinar, V. Kashyap, Re-
lationships at the Heart of S emantic Web: Modeling, Discover-
ing, and Exploiting Complex S emantic Relationships, Techical
Repor t , LSDIS Lab., Univer sit y of Geor gia, 2002
[Sollazzo et al., 2001] T. Sollazzo et al., Semant ic Web Ser vice Ar chi-
t ect ur e: Evolving Web Ser vice St andar ds t owar d t he Semant ic
Web, FLAIRS 02 Proceedings, AAAI Pr ess, 2001
[St aab & Mdche, 2000] S. St aab, A. M adche, An Ext ensible Ap-
pr oach for Modeling Ont ologies in RDF(S), First Workskop on
the S emantic Web, Lisbon, Por t ugal, 2000
[St icker, 2001] P. St icker, Met ia A Gener alized Met adat a Dr iven
Fr amewor k for t he Management and Dist r ibut ion of Elect r onic
Media, Proceedings of the International Conference on Dublin
Core and Metadata Applications DC 2001, Tokyo, 2001
[St r ang et al., 2003] T. St r ang et al., A Cont ext Ont ology Language t o
Enable Cont ext ual Int er oper abilit y, The 4th IFIP International
Conference on Distributed Applications and Interoperable S ys-
tems DAIS 03, Par is, 2003
[Sycar e & Payne, 2003] K. Sycar a, T. Payne, Agent Mediat ed Seman-
t ic Web/Gr id Ser vices, S econd International S emantic Web Con-
ference, ACM Pr ess, 2003
[Szalas, 1987] A. Szalas, A Complet e Axiomat ic Char act er izat ion of
Fir st -Or der Tempor al Logic of Linear Time, Theoretical Com-
puter S cience, vol. 54, Elsevier, Nor t h-Holland, Amst er dam, 1987
[ St ef anescu, Pecheanu, Bur aga, 2001] D. St ef anescu, E. Pecheanu,
S. C. Bur aga, Pedagogical Agent s in Int elligent Tut or ing Sys-
t ems, n S. Car aman et al. (eds.), The 11th International S ym-
posium on Modeling, S imulation, and S ystems Identication
S IMS IS 2001, Edit ur a Funda t iei Univer sit ar e Dun ar ea de J os,
Gala t i, 2001, pag. 178183
[Tanas a et al., 2003] S. Tanas a, C. Olar u, S. Andr ei, Java de la 0 la
expert, Polir om, Ia si, 2003
[Tanenbaum, 2001] A. Tanenbaum, Modern Operating S ystems, Pr en-
t ice Hall Int er nat ional, 2001
[Tanenbaum, 2003] A. Tanenbaum, Re tele de calculatoare (edi t ia a pa-
t r a), Byblos, Tg. Mur e s, 2003
[Todor oi, 1992] D. N. Todor oi, The Adaptable Programming, ASEM
Pr ess, Chi sin au, 1992
[Tr au san-Mat u, 2000] S. Tr au san-Mat u, Interfa tarea evoluat a om-
calculator, Mat r ix Rom, Bucur e st i, 2000
[Tr au san-Mat u, 2001] S. Tr au san-Mat u et al., Prelucrarea documente-
lor folosind XML si Perl, Mat r ix Rom, Bucur e st i, 2001
Bibliogr ae 227
[Tr ipat hi et al., 1999] A. Tr ipat hi et al, Ajanta A Mobile Agent Pro-
gramming S ystem, Technical Repor t no. 16, Depar t ment of Com-
put er Science, Univer sit y of Minnesot a, 1999:
http://www.cs.umn.edu/Ajanta/papers/TR98-016ps
[Tsot r as, 1996] V. Tsot r as, Tempor al Dat abase Bibliogr aphy Updat e,
S IGMOD Record (ACM S pecial Interest Group on Management
of Data, 25 (1), 1996
[van der Hoek & Wooldr ige, 2003] W. van der Hoek, M. Wooldr ige, To-
war ds a Logic of Rat ional Agency, Logic Journal of the IGPL,
vol. 11, no. 2, Oxfor d Univer sit y Pr ess, 2003
[Vasudevan, 2001] V. Vasudevan, A Web S ervices Primer, XML.com,
2001:
http://www.xml.com/pub/a/2001/04/04/webservices/
[Vieu, 1991] L. Vieu, S mantique des relations spatiales et in-
frences spatio-temporelles, PhD t hesis, Univer sit Paul Sabat ier,
Toulouse, 1991
[Vilain et al., 1990] M. Vilain, H. Kaut z, P. van Beek, Const r aint
Pr opagat ion Algor it hms for Tempor al Reasoning: a Revised Re-
por t , Readings in Qualitative Reasoning about Physical S ys-
tems, Mor gan Kaufman, San Mat eo, CA, 1990
[Vogels & Re, 2003] W. Vogels, C. Re, WS-Member ship Failur e Ma-
nagement in a Web-Ser vices Wor ld, Proceedings of WWW 2003
International Conference, ACM Pr ess, 2003
[Yu, 1997] J. Yu, A S imple Intuitive Hypermedia S ynchronization Mo-
del and its Realization in the Browser/ Java Environment, Tech-
nical Repor t , DEC Syst ems Resear ch Cent er, 1997
[Wall et al., 2000] L. Wall et al., Programming Perl (Thir d Edit ion),
OReilly & Associat es, Cambr idge, 2000
[Wallace, 2000] M. Wallace, Ar chit ect ur e Online: A Sear ch Engine Re-
view, S earcher, vol. 8, no. 2, 2000:
http://www.infotoday.com/searcher/
feb00/wallace.htm
[Wr ight et al., 2003] J. Wr ight et al., Using t he ebXML Regist r y
Reposit or y t o Manage Infor mat ion in an Int er net Tr avel Sup-
por t Syst em, Proceedings of the 6th International Conference
on Business Information S ystems BIS 2003, Color ado Spr ings,
2003
[Wooldr idge & Ciancar ini, 2000] M. Wooldr idge, P. Ciancar ini, Agent -
Or ient ed Soft war e Engineer ing: The St at e of t he Ar t , Procee-
dings of the First International Workshop on Agent-Oriented S oft-
ware Engineering, Lect ur e Not es in Comput er Science LNCS
1957, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 2000
[Wooldr idge & J ennings, 1995] M. Wooldr idge, N. J ennings, Int elli-
gent Agent s: Theor y and Pr act ice, Knowledge Engineering Re-
view, 1995
[Wyckoff et al., 1998] P. Wyckoff et al., TSpaces, IBM S ystems Jour-
nal, 37 (3), 1998
[Agent cit ies] * * *, Agentcities Network:
http://www.agentcities.net
[Alt avist a] * * *, Altavista:
http://www.altavista.com
[Annot ea] * * *, Annotea:
http://www.w3.org/Annotea/
[CVS] * * *, Concurrent Versions S ystem:
http://cvshome.org
[CPAN] * * *, Comprehensive Perl Archives Network:
http://www.perl.com/CPAN/
[DAML+OIL] * * *, DAML+OIL S pecication:
http://www.daml.org/2000/10/daml-oil
[DAML-S] * * *, DAML-S S pecication:
http://www.daml.org/services
[DAML+TIME] * * *, DAML+TIME S pecication:
http://www.daml.org
[ebXML] * * *, ebXML:
http://www.ebxml.org
[Edut ella] * * *, Edutella:
http://edutella.jxta.org
Bibliogr ae 229
[EOR] * * *, Extensible Open RDF Toolkit:
http://eor.dublincore.org
[Globus] * * *, Globus Project:
http://www.globus.org
[Google] * * *, Google APIs:
http://www.google.com/apis/
[IRS] * * *, Internet Reasoning S ervice:
http://kmi.open.ac.uk/projects/irs/
[ISOC] * * *, Internet S ociety:
http://www.isoc.org/
[J ava] * * *, Java S oftware:
http://www.javasoft.com
[J INI] * * *, J INI :
http://www.jini.org
[J XTA] * * *, J XTA:
http://www.jxta.org
[Kar t oo] * * *, Kartoo:
http://www.kartoo.com
[MSDN] * * *, Microsoft Developers Network, Micr osoft Cor por at ion,
2003:
http://msdn.microsoft.com
[.NET] * * *, Microsoft .NET Framework, Micr osoft Cor por at ion, 2003:
http://www.microsoft.com/net/basics/framework.asp
[NFS] * * *, The NFS Distributed File S ervice, Suns NFS Whit e Paper,
1995:
http://www.sun.com/software/white-papers/wp-nfs
[NIS] * * *, Network Information S ervice (NIS ):
http://www.suse.de/~kukuk/nis/
[Oasis] * * *, Oasis:
http://www.oasis-open.org
[OMG] * * *, Object Management Group Activity:
http://www.omg.org
[Pr osper o] * * *, Prospero Web S ite:
http://www.cuhk.hk/guides/earn/prospero.html
[Pur l] * * *, Purl Organization:
http://www.purl.org
[RAP] * * *, RDF API for PHP RAP Library:
http://www.wiwiss.fu-berlin.de/suhl/bizer/rdfapi/
[RSS] * * *, Rich S ite S ummary RS S 1.0 S pecication:
http://web.resource.org/rss/1.0/
[SGr id] * * *, S emantic Grid Project:
http://www.semanticgrid.org
[SLP] * * *, S ervice Location Protocol:
http://playground.sun.com/srvloc/
slp_white_paper.html
[SSDP] * * *, S imple S ervice Discovery Protocol:
http://www.ietf.org/internet-drafts/
draft-cai-ssdp-v1-03.txt
[FIPA] * * *, The Foundation of Intelligent Physical Agents:
http://www.fipa.org
[VRML] * * *, The Virtual Reality Modeling Language, Int er nat ional
St andar d ISO/IEC 14772-1:1997, VRML Consor t ium, 1997:
http://www.vrml.org/Specifications/VRML97/
[XML-RPC] * * *, XML-RPC S pecication:
http://www.xmlrpc.com/spec
[Yahoo] * * *, Yahoo!:
http://www.yahoo.com
[UDDI] * * *, Universal Description, Discovery, and Integration:
http://www.uddi.org
[WOI] * * *, Web Object Integration:
http://www.objs.com/
survey/web-object-integration.htm
[W3C] * * *, World-Wide Web Consortium:
http://www.w3.org
Bibliogr ae 231
[WAP For um] * * *, WAP Forum:
http://www.wapforum.org
[WS] * * *, Web S ervices:
http://www.webservices.org

Semantic Web

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Semantic Web

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Sabin Cor neliu Bur aga

N cadr ul acest ui capit ol, vom face o t r ecer e n r evist a a pr incipalelor

n E astfel nct I(E

) = false; altfel, I(E) = true.

(Computational Tree Logics) [Emer son, 1990]

You might also like