Sabin Cor neliu Bur aga

Semant ic Web
Fundament e ¸ si aplica ¸ t ii
2004
În memoria bunicilor no¸ stri.
C up rins suc c int
Mul ¸ tumi ri xi i
Li sta de tabele xi i i
Li sta de figuri xi v
Preambul 1
1 Arhi tectura spa ¸ ti ului WWW 7
1.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2 Component e de baz ˘ a ale spa ¸ t iului WWW . . . . . . . . . 10
1.3 Evolu¸ t ia spa ¸ t iului WWW . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2 Web-ul semanti c 32
2.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.2 RDF – cadr u de descr ier e a r esur selor . . . . . . . . . . . 55
2.3 Ut iliz˘ ar i ¸ si aplica ¸ t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
2.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
3 Descri erea ¸ si reg ˘ asi rea resurselor multi medi a 81
3.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.2 Modelar ea r ela ¸ t iilor dint r e r esur se . . . . . . . . . . . . . 83
3.3 C˘ aut ar ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4 Solu ¸ ti i de i mplementare 136
4.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
4.2 Agen¸ t i soft war e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
v
4.3 Ser vicii Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
4.4 ITW – o plat for m ˘ a dist r ibuit ˘ a dest inat ˘ a descoper ir ii r e-
sur selor mult imedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.5 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
5 La final 172
5.1 Pr ivir e de ansamblu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
5.2 Dir ec¸ t ii viit oar e de cer cet ar e . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
A Folosi rea metadatelor î n contextul e-commer ce 175
B Schema XML pentru li mbajul XFi l es 183
C Schema XML pentru li mbajul TRSL 191
D Schema XML pentru li mbajul WQFL 195
E Acroni me 200
Bi bli ografie 203
C up rins
Mul ¸ tumi ri xi i
Li sta de tabele xi i i
Li sta de figuri xi v
Preambul 1
1 Arhi tectura spa ¸ ti ului WWW 7
1.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2 Component e de baz ˘ a ale spa ¸ t iului WWW . . . . . . . . . 10
1.2.1 Hiper t ext ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.1.1 Defini¸ t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.1.2 Concept e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.2.1.3 Document e hiper t ext . . . . . . . . . . . . 12
1.2.2 Localizar ea r esur selor Web . . . . . . . . . . . . . 15
1.2.2.1 Ident ificat or i unifor mi de r esur se . . . . 15
1.2.2.2 Sint axa URI . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.3 Evolu¸ t ia spa ¸ t iului WWW . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.3.1 Evolu¸ t ia sint axei spr e for mat e declar at ive . . . . 19
1.3.2 Evolu¸ t ia st ilului (pr ezent ˘ ar ii): de la for mat ar e la
foi de st ilur i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.3.3 Evolu¸ t ia st r uct ur ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.3.4 Evolu¸ t ia semant icii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.3.5 Evolu¸ t ia element elor pr ogr amabile . . . . . . . . . 28
1.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
vii
2 Web-ul semanti c 32
2.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.1.1 Pr eambul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.1.2 Car act er izar e ¸ si dir ec¸ t ii de int er es . . . . . . . . . 33
2.1.3 St r uct ur a Web-ului semant ic . . . . . . . . . . . . 36
2.1.3.1 Int er schimbul “int eligent ” de dat e via XML 36
2.1.3.2 Expr imar ea met adat elor . . . . . . . . . . 37
2.1.3.3 Expr imar ea ont ologiilor . . . . . . . . . . 42
2.2 RDF – cadr u de descr ier e a r esur selor . . . . . . . . . . . 55
2.2.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.2.2 Modelul de baz˘ a al RDF . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.2.3 Modul de r epr ezent ar e . . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.2.4 Sint axa de baz˘ a RDF . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
2.2.5 Scheme ¸ si spa ¸ t ii de nume . . . . . . . . . . . . . . 61
2.2.5.1 Schemele în det aliu . . . . . . . . . . . . . 61
2.2.5.2 Clase fundament ale . . . . . . . . . . . . 62
2.2.5.3 Pr opr iet ˘ a ¸ t i fundament ale . . . . . . . . . 63
2.2.5.4 Rest r ic¸ t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
2.2.5.5 Rest r ic¸ t ii fundament ale . . . . . . . . . . 66
2.2.6 Colec¸ t ii de r esur se . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
2.2.7 Refer en¸ t i dist r ibut ivi . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
2.2.8 Colec¸ t ii r efer it e de un URI . . . . . . . . . . . . . . 72
2.2.9 Modelar ea declar a ¸ t iilor . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.3 Ut iliz˘ ar i ¸ si aplica ¸ t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
2.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
3 Descri erea ¸ si reg ˘ asi rea resurselor multi medi a 81
3.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.1.1 Mot iva ¸ t ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.1.2 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
3.2 Modelar ea r ela ¸ t iilor dint r e r esur se . . . . . . . . . . . . . 83
3.2.1 Clasificar e a r ela ¸ t iilor dint r e r esur se . . . . . . . . 83
3.2.2 Modele t empor ale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
3.2.2.1 Int r oducer e . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
3.2.3 Logica t empor al ˘ a cu int er vale . . . . . . . . . . . . 87
3.2.3.1 St r uct ur i t empor ale în logica ITL . . . . 87
3.2.3.2 Sist emul axiomat ic al logicii ITL . . . . . 87
3.2.3.3 Specificar ea r ela ¸ t iilor t empor ale . . . . . 90
3.2.3.4 Car act er izar ea per ioadelor de t imp . . . 91
3.2.4 Sist eme de fi¸ sier e dist r ibuit e . . . . . . . . . . . . 93
3.2.4.1 Car act er izar e . . . . . . . . . . . . . . . . 94
3.2.4.2 Fi ¸ sier ele ca t ipur i abst r act e de dat e . . . 95
3.2.4.3 Int er fa ¸ t a de pr ogr amar e . . . . . . . . . . 96
3.2.4.4 Pr opr iet ˘ a ¸ t i . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
3.2.5 Un model de descr ier e XML/RDF a sist emelor de
fi¸ sier e dist r ibuit e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
3.2.5.1 Limbajul XFiles . . . . . . . . . . . . . . . 100
3.2.5.2 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
3.2.6 Modelar ea r esur selor st ocat e de un ser ver Web . . 104
3.2.6.1 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
3.2.7 Modelar ea r ela ¸ t iilor t empor ale dint r e r esur se . . 107
3.2.7.1 Sint axa ¸ si semant ica limbajului TRSL . . 109
3.2.7.2 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
3.2.7.3 Supor t ul pent r u Web-ul semant ic . . . . 115
3.3 C˘ aut ar ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.3.1 Ar gument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.3.2 Mot oar e de c˘ aut ar e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
3.3.2.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
3.3.2.2 Reg˘ asir ea infor ma ¸ t iilor de c˘ at r e ut ilizat or i 117
3.3.2.3 Anat omia unui mot or de c˘ aut ar e . . . . . 118
3.3.2.4 Met a-c˘ aut ˘ at oar e ¸ si por t alur i . . . . . . . 124
3.3.3 Expr imar ea int er og˘ ar ilor pr in WQFL . . . . . . . 125
3.3.3.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
3.3.3.2 Act ivit at ea de c˘ aut ar e . . . . . . . . . . . 127
3.3.3.3 Limbajul WQFL . . . . . . . . . . . . . . 129
3.3.3.4 Ext inder ea limbajului WQFL . . . . . . . 133
3.3.3.5 WQFL ca limbaj de int er ogar e XML . . . 134
3.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4 Solu ¸ ti i de i mplementare 136
4.1 Pr eliminar ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
4.2 Agen¸ t i soft war e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
4.2.1 Definir e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
4.2.1.1 Agen¸ t ii ca ent it ˘ a ¸ t i compor t ament ale . . . 137
4.2.1.2 At r ibut ele agen¸ t ilor . . . . . . . . . . . . 138
4.2.1.3 Car act er iz˘ ar i ale agen¸ t ilor . . . . . . . . 139
4.2.1.4 Dir ec¸ t ii act uale de cer cet ar e . . . . . . . . 142
4.2.2 Sist eme mult i-agent . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
4.2.2.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . 143
4.2.2.2 Modele BDI . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
4.2.2.3 Comunicar e int er-agent . . . . . . . . . . 148
4.3 Ser vicii Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
4.3.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
4.3.2 St andar de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
4.3.2.1 Descr ier ea unui ser viciu Web . . . . . . . 150
4.3.2.2 Publicar ea ¸ si r eg˘ asir ea unui ser viciu Web 151
4.3.2.3 Invocar ea ser viciilor Web . . . . . . . . . 152
4.3.3 Ser vicii Web semant ice . . . . . . . . . . . . . . . . 153
4.3.3.1 Pr oblemat ici act uale . . . . . . . . . . . . 153
4.3.3.2 Car act er izar e . . . . . . . . . . . . . . . . 154
4.3.3.3 Exemplificar e . . . . . . . . . . . . . . . . 155
4.4 ITW – o plat for m ˘ a dist r ibuit ˘ a dest inat ˘ a descoper ir ii r e-
sur selor mult imedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.4.1 Pr ezent ar e gener al ˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.4.2 Ar hit ect ur a sist emului . . . . . . . . . . . . . . . . 157
4.4.2.1 Agen¸ t i ITW . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
4.4.2.2 Ser vicii Web ITW . . . . . . . . . . . . . . 162
4.4.2.3 Int er fa ¸ t a ITW . . . . . . . . . . . . . . . . 165
4.4.2.4 Implement ar ea cur ent ˘ a . . . . . . . . . . 167
4.4.2.5 Ut iliz˘ ar i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
4.5 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
5 La final 172
5.1 Pr ivir e de ansamblu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
5.2 Dir ec¸ t ii viit oar e de cer cet ar e . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
A Folosi rea metadatelor î n contextul e-commer ce 175
B Schema XML pentru li mbajul XFi l es 183
C Schema XML pentru li mbajul TRSL 191
D Schema XML pentru li mbajul WQFL 195
E Acroni me 200
Bi bli ografie 203
Mul ¸ tumi ri
Aceast ˘ a lucr ar e nu ar fi ajuns la for ma act ual ˘ a f ˘ ar ˘ a supor t ul venit din
par t ea prof. dr. Dumitru Todoroi – conduc˘ at or ul ¸ st iin¸ t ific al t ezei de
doct or at –, prof. dr. Toader J ucan, prof. dr. Dan Grigora¸ s, prof. dr. Dan
Cristea, prof. dr. Cristian Masalagiu ¸ si conf. dr. Dorel Lucanu de la
Facult at ea de Infor mat ic˘ a a Univer sit ˘ a ¸ t ii “Al. I. Cuza” din Ia ¸ si ¸ si din
par t ea prof. dr. ¸ S tefan Tr ˘ au ¸ san-Matu de la Univer sit at ea Polit ehnic˘ a
din Bucur e¸ st i.
Îi men¸ t ion ˘ am ¸ si pe colabor at or ii ¸ si pr iet enii apr opia ¸ t i ing. Drago¸ s
Acost ˘ achioaie (Biosfar m Ia ¸ si S.R.L.), cercet. drd. Lenu¸ ta Alboaie
(Inst it ut ul de Infor mat ic˘ a Teor et ic˘ a al Academiei Române – filiala Ia ¸ si),
cercet. S înic˘ a Alboaie (Inst it ut ul de Infor mat ic˘ a Teor et ic˘ a al Academiei
Române – filiala Ia ¸ si), asist. drd. Mihaela Brut (Facult at ea de Infor-
mat ic˘ a din Ia ¸ si) ¸ si lect. drd. Marius Cioca (Facult at ea de Inginer ie a
Univer sit ˘ a ¸ t ii “L. Blaga” din Sibiu) pent r u ajut or ul acor dat pe par cur-
sul et apelor de elabor ar e a con¸ t inut ului acest ui mat er ial.
Nu-i uit ˘ am nici pe absolven¸ t ii Petric˘ a G˘ abureanu ¸ si Victor Grigo-
riu, mul¸ t umindu-le pent r u int er esul acor dat Web-ului semant ic, dar
mai ales pent r u unele cont r ibu¸ t ii la volumul de fa ¸ t ˘ a. Expr im ˘ am gr at i-
t udinea noast r ˘ a st uden¸ t ilor Florin Bandas ¸ si Adrian Mironescu pent r u
ajut or ul ofer it la finalizar ea acest ei c˘ ar ¸ t i.
De asemenea, aut or ul est e r ecunosc˘ at or pr ofesor ilor Dr. Marcin
Paprzycki (Comput er Science Depar t ment , Oklahoma St at e Univer sit y,
USA) ¸ si Dr. ¸ S tefan Andrei (Facult at ea de Infor mat ic˘ a din Ia ¸ si) pent r u
facilit ar ea accesului la unele r esur se bibliogr afice ¸ si pent r u coment a-
r iile deosebit de ut ile pr ivit oar e la con¸ t inut ul lucr ˘ ar ii.
List ˘ a d e ta b e le
1.1 Compar a ¸ t ie înt r e diver se for mat e de document e în evolu¸ t ia
spa ¸ t iului Wor ld-Wide Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.1 Rela ¸ t iile st abilit e înt r e punct ele de început ¸ si de sfâr ¸ sit
ale dou ˘ a int er vale t empor ale . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
3.2 Rela ¸ t iile r est r ânse înt r e punct ele de început ¸ si de sfâr ¸ sit
ale dou ˘ a int er vale t empor ale . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
List ˘ a d e fig uri
1.1 Rela ¸ t iile dint r e o r esur s ˘ a, adr esa ¸ si r epr ezent ar ea r esur sei 11
2.1 Resur sele ¸ si leg˘ at ur ile au asociat e descr ier i semant ice . 34
2.2 Nivelur ile de specificar e a Web-ului semant ic . . . . . . . 36
2.3 Repr ezent ar ea pr in gr afur i a declar a ¸ t iilor RDF . . . . . . 57
2.4 Mul¸ t imile de clase ¸ si de pr opr iet ˘ a ¸ t i . . . . . . . . . . . . . 62
2.5 Ier ar hiile de clase RDF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
2.6 Rest r ic¸ t iile în RDF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
3.1 Axiomat izar ea per ioadelor de t imp . . . . . . . . . . . . . 88
3.2 Rela ¸ t iile posibile înt r e per ioadele de t imp . . . . . . . . . 90
3.3 Repr ezent ar ea gr afic˘ a a leg˘ at ur ii t empor ale st abilit e în-
t r e dou ˘ a sit ur i Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
3.4 Repr ezent ar ea gr afic˘ a a leg˘ at ur ilor st abilit e înt r e r esur-
sele Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
3.5 Ar hit ect ur a int er n ˘ a a unui mot or de c˘ aut ar e . . . . . . . 119
4.1 Nivelur ile de st andar dizar e ale ser viciilor Web . . . . . . 150
4.2 Ar hit ect ur a int er n ˘ a a sist emului ITW . . . . . . . . . . . 159
4.3 Ser viciile Web locale ¸ si ext er ne folosit e de ITW . . . . . . 168
4.4 St r uct ur a pe nivelur i a component elor ITW implemen-
t ând ser vicii Web semant ice . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
Pre a m b ul
Dac˘ a omul ar putea c˘ al ˘ atori f ˘ ar ˘ a întrerupere toat ˘ a via¸ ta,
de la na¸ stere pân ˘ a la moarte, timpul ar ajunge sinonim
cu spa¸ tiul str ˘ ab ˘ atut de pa¸ sii s ˘ ai.
Ber gson
Prezentare general ˘ a
T
EMA pr incipal ˘ a a lucr ˘ ar ii de fa ¸ t ˘ a se înscr ie pe coor donat ele r eg˘ asir ii
infor ma ¸ t iilor hiper media în spa ¸ t iul Wor ld-Wide Web. În veder ea
îndeplinir ii acest ui dezider at , pe par cur sul mat er ialului se pr ezint ˘ a un
model or iginal ut ilizat pent r u specificar ea r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-t empor ale
dint r e r esur sele mult imedia ale unui (fr agment de) sit Web, model cir-
cumscr is pr oblemat icilor act uale ale Web-ului semant ic.
La nivel abst r act , s-a r ecur s la for maliz˘ ar i bazat e pe logica t em-
por al ˘ a cu int er vale – ITL (Interval Temporal Logic) [Allen, 1991]. Mo-
delar ea r ela ¸ t iilor spa ¸ t iale ar e în veder e modul de st ocar e a acest or a
în cadr ul unui sist em de fi¸ sier e dist r ibuit , luându-se în consider a ¸ t ie
¸ si posibilele met adat e car e pot fi asociat e r esur selor (e.g., dr ept ur i de
acces, t ip, pr opr iet ar et c.).
Pent r u a asigur a independen¸ t a de plat for m˘ a ¸ si alinier ea la pr inci-
palele st andar de act uale ale Consor ¸ t iului Web, manier a de st ocar e a
infor ma ¸ t iilor r ealizându-se pr in cr ear ea unor limbaje bazat e pe met a-
limbajul XML (Extensible Markup Language) [Br ay et al., 2004]. Aces-
t ea sunt menit e a fi int egr at e în aser ¸ t iuni RDF (Resource Description
1
2 Sabin Cor neliu Bur aga
Framework) [Becket t , 2004] – cadr u ofer ind int er oper abilit at e aplica-
¸ t iilor dist r ibuit e car e r ealizeaz˘ a schimb int eligent de infor ma ¸ t ii, în sen-
sul int er pr et ˘ ar ii de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a a semant icii acest or a. Din acest punct
de veder e, pr oblemat ica dezb˘ at ut ˘ a poat e fi consider at ˘ a ca fiind aliniat ˘ a
Web-ului semantic [Ber ner s-Lee et al., 2001, Davies et al., 2003].
Din moment ce r esur sele mult imedia pot fi descr ise ¸ si pot fi int er-
conect at e pr in r ela ¸ t ii spa ¸ t io-t empor ale, exist ˘ a posibilit at ea c˘ aut ˘ ar ii ¸ si
r eg˘ asir ii lor, înt r-o manier ˘ a asem ˘ an ˘ at oar e celei adopt at e de mot oar ele
de c˘ aut ar e act uale [Br in & Page, 1998, Chakr abar t i et al., 1999]. Lu-
cr ar ea pr opune ut ilizar ea descr ier ilor RDF ale met adat elor asociat e
r esur selor, cu concur sul r ela ¸ t iilor st abilit e înt r e document ele mult ime-
dia.
Una dint r e et apele impor t ant e ale pr ocesului de c˘ aut ar e est e cea
a pr oces ˘ ar ii int er og˘ ar ilor complexe for mulat e de ut ilizat or i. Din acest
punct de veder e, cer cet ˘ ar ile înt r epr inse se concent r eaz˘ a asupr a ex-
pr im ˘ ar ii int er og˘ ar ilor pr in int er mediul unui limbaj bazat pe XML, in-
cluzând în plus unele infor ma ¸ t ii pr ivind st r uct ur a, con¸ t inut ul ¸ si r ela-
¸ t iile pe car e le pot avea document ele mult imedia c˘ aut at e cu alt e r e-
sur se.
Lucr ar ea pr opune o solu¸ t ie or iginal ˘ a de implement ar e, concr et izat ˘ a
în plat for ma ITW, bazat ˘ a pe component e dist r ibuit e et er ogene, r epr e-
zent at e din agen¸ t i [Br adshow, 1997, Luck, McBur ney & Pr eist , 2003],
ser vicii Web (semant ice) [Cur ber a et al., 2002] ¸ si alt e ent it ˘ a ¸ t i pr ogr a-
mabile. Acest e component e soft war e, independent e de plat for m ˘ a ¸ si dez-
volt at e deschis, pot fi int egr at e în plat for me de t ip Gr id [Buyya, 2002],
cu ut iliz ˘ ar i în r eg˘ asir ea infor ma ¸ t iilor mult imedia în cadr ul or ganiza ¸ t ii-
lor vir t uale exist ând în Int er net .
Structura lucr ˘ ari i
Vom pr ezent a în cont inuar e st r uct ur a gener al ˘ a a c˘ ar ¸ t ii:
Capit olul 1 descr ie ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW, t r ecând în r evist ˘ a
pr incipalele concept e pe car e se bazeaz˘ a: hipertextul [Nielsen, 1990],
identificatorii uniformi de resurse [Ber ner s-Lee et al., 1998] ¸ si limba-
jele de adnotare [Bur aga, 2001a, Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2001]. De asemenea,
Pr eambul 3
se ilust r eaz ˘ a evolu¸ t ia – mai ales din punct ul de veder e al familiei de
limbaje XML – a Web-ului din pr isma sint axei, st ilului de pr ezent ar e,
st r uct ur ii ¸ si semant icii con¸ t inut ului r esur selor Web, ur mându-se în
pr incipal liniile expuse în [Bur aga, 2002a] ¸ si [Alboaie & Bur aga, 2002].
În capit olul 2 se r ealizeaz˘ a o pr ezent ar e gener al ˘ a a pr oblemat icilor
legat e de Web-ul semant ic, insist ându-se asupr a RDF – confor m cu cele
det aliat e de [Becket t , 2004], [Br ickley & Guha, 2000] ¸ si [Hayes, 2004]
– ¸ si a descr ier ii ont ologiilor. Unele exemplific˘ ar i r ecur g la o ser ie de
cont r ibu¸ t ii pr opr ii legat e de modelar ea r ela ¸ t iilor dint r e r esur sele unui
sist em de t eleconfer in¸ t e [Bur aga, 1998, Bur aga, 2001b, Bur aga, 2001d]
sau ale component elor unei plat for me de t ip e-learning
[Bur aga, 2001c, Bur aga, 2003e].
Ur m ˘ at or ul capit ol det aliaz˘ a cer cet ˘ ar ile pr ivit oar e la descr ier ea ¸ si
r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia disponibile în Int er net . Acest capit ol
est e divizat în dou ˘ a mar i p ˘ ar ¸ t i:
• Pr ima par t e a capit olului pr ezint ˘ a o ser ie de modele t eor et ice ut i-
lizat e pent r u descr ier ea pr opr iet ˘ a ¸ t ilor t empor ale ale sist emelor
dist r ibuit e, focalizându-se asupr a logicii ITL (a se vedea sec¸ t iu-
nea 3.2.3). Pe baza acest ui for malism, se vor put ea expr ima r ela-
¸ t iile spa ¸ t io-t empor ale dint r e r esur sele Web.
În veder ea descr ier ii r esur selor dist r ibuit e în spa ¸ t iul WWW, se
pleac˘ a de la r epr ezent ar ea RDF a pr opr iet ˘ a ¸ t ilor p ˘ ar ¸ t ilor compo-
nent e ale unui sist em de fi¸ sier e dist r ibuit , pr in int er mediul unui
limbaj pr opr iu bazat pe XML – XFiles – descr is în [Bur aga, 2000a],
[Bur aga, 2002b] ¸ si [Bur aga, 2003d]. Ext inzând modelul la Web,
se pot expr ima r ela ¸ t iile spa ¸ t iale st abilit e înt r e diver se r esur se ale
unui Web local (e.g., int r anet ul unei or ganiza ¸ t ii). Resur sele t em-
por ale vor put ea fi specificat e cu concur sul unui alt limbaj – TRS L
(Temporal Relation S pecification Language) [Bur aga, 2002c]
[Bur aga & Ciobanu, 2002] – car e r escr ie în t er menii XML r ela-
¸ t iile for male ale logicii ITL. Acest limbaj est e suficient de flexibil
pent r u a da posibilit at ea asocier ii de ac¸ t iuni car e vor put ea fi exe-
cut at e la apar i¸ t ia unui eveniment – de exemplu, ini¸ t ier ea unei
oglindir i (copier i) a unei r esur se pe alt sit Web la un moment de
t imp.
4 Sabin Cor neliu Bur aga
• Subcapit olul secund se concent r eaz ˘ a asupr a pr oblemat icii c˘ aut ˘ a-
r ii r esur selor mult imedia, lucr ar ea pr opunând o manier ˘ a de ut i-
lizar e a descr ier ilor RDF ale met adat elor asociat e r esur selor ¸ si
exploat ar e a infor ma ¸ t iilor semant ice asociat e r ela ¸ t iilor st abilit e
înt r e r esur sele Web. Dup ˘ a o succint ˘ a pr ezent ar e a ar hit ect ur ii
mot oar elor de c˘ aut ar e, se ilust r eaz ˘ a modul de expr imar e a in-
t er og˘ ar ilor ce pot fi for mulat e de ut ilizat or în WQFL (Web Query
Formulating Language), confor m ser iei de cer cet ˘ ar i înt r epr inse
¸ si det aliat e în [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001] ¸ si
[Bur aga & Br ut , 2002]. Acest limbaj bazat pe XML va put ea ex-
pr ima int er og˘ ar ile complexe dat e de ut ilizat or i, dar – de aseme-
nea – va fi capabil a desemna unele infor ma ¸ t ii pr ivind st r uct ur a
¸ si con¸ t inut ul r esur selor hiper media g˘ asit e.
St r at egia de int er ogar e pleac˘ a de la pr emisa c˘ a ut ilizat or ii pr efer ˘ a
s ˘ a ob¸ t in ˘ a document e (mult imedia) având diver se st r uct ur i ¸ si t ipu-
r i de con¸ t inut , în acest sens t r ebuind specificat e pozi¸ t iile ¸ si num˘ a-
r ul de apar i¸ t ii ale unor element e sint act ice compunând un anumit
document XML.
Pent r u a ofer i o cât mai mar e flexibilit at e, limbajul WQFL a fost
ext ins s ˘ a facilit eze ut ilizar ea expr esiilor r egulat e Per l, r ecur gân-
du-se la t eor ia limbajelor r egulat e [J ucan, 1999].
Capit olul 4 ofer ˘ a o ser ie de solu¸ t ii de implement ar e a sist emului
ITW [Bur aga, 2003g, Bur aga & G˘ abur eanu, 2003], mediu et er ogen ¸ si
dist r ibuit ut ilizat la r eg˘ asir ea infor ma ¸ t iilor mult imedia, folosind agen¸ t i
¸ si ser vicii Web. Dup ˘ a o pr ezent ar e a pr oblemat icii sist emelor mult i-
agent [Br adshow, 1997, Mangina, 2002] ¸ si a ser viciilor Web bazat e pe
XML [Vasudevan, 2001], lucr ar ea cont inu ˘ a cu ilust r ar ea ar hit ect ur ii
unei plat for me dist r ibuit e compus ˘ a din agen¸ t i, ser vicii Web ¸ si alt e en-
t it ˘ a ¸ t i pr ogr amabile. Sist emul ITW folose¸ st e descr ier i RDF/XML pent r u
c˘ aut ar ea r esur selor mult imedia, plecând de la int er og˘ ar i for mulat e în
WQFL pr in int er mediul unei int er fe¸ t e Web flexibile [Bur aga, 2002a,
Bur aga, 2003b], ¸ si se bazeaz˘ a pe r ela ¸ t iile spa ¸ t io-t empor ale adnot at e în
limbajele XFiles ¸ si TRSL definit e în cadr ul capit olului 3.
Sist emul de agen¸ t i est e bazat pe for malismul BDI (Belief-Desire-
Intention) [Rao et al., 1995], iar pent r u implement ar ea efect iv˘ a se ut i-
Pr eambul 5
lizeaz ˘ a o plat for m ˘ a specific˘ a – Omega [Alboaie & Bur aga, 2002] – per-
mi¸ t ând int er schimb de infor ma ¸ t ii XML înt r e agen¸ t i pr in int er mediul
ser ializ˘ ar ii [Bur aga & Alboaie, 2004, Alboaie & Bur aga, 2003a].
Se ofer ˘ a ¸ si dou ˘ a posibile ut iliz˘ ar i:
• în domeniul e-learning – confor m cer cet ˘ ar ilor concr et izat e în lu-
cr ˘ ar i pr ecum [Bur aga, 2001c], [Bur aga, 2003c], [Bur aga, 2003e]
¸ si [Bur aga & Br ut , 2003];
• în modelar ea fluxului de infor ma ¸ t ii în cadr ul înt r epr inder ilor vir-
t uale (e-enterprise) – r ezult at ele cer cet ˘ ar ilor efect uat e fiind det a-
liat e în [Cioca & Bur aga, 2003a] ¸ si [Cioca & Bur aga, 2003b].
Lucr ar ea se încheie cu pr ezent ar ea concluziilor gener ale ¸ si dir ec¸ t ii-
lor de cer cet ar e viit oar e.
Pr ima anex˘ a ilust r eaz ˘ a modul de gener ar e ¸ si de ut ilizar e a met a-
dat elor asociat e unor r esur se Web pr in int er mediul aser ¸ t iunile RDF în
cont ext ul unui sit de comer ¸ t elect r onic. Ur m ˘ at oar ele t r ei anexe det alia-
z ˘ a defini¸ t iile for male ale sint axei limbajelor bazat e pe XML specificat e
în capit olul 3 – XFiles, TRSL ¸ si WQFL, r espect iv –, pent r u aceast a
folosindu-se o abor dar e or ient at ˘ a-obiect facilit at ˘ a de schemele XML.
Ult ima anex˘ a enumer ˘ a acr onimele ut ilizat e în cadr ul acest ui mat er ial.
Contri bu ¸ ti i
Din cele apr oximat iv 300 de r efer in¸ t e bibliogr afice ale lucr ˘ ar ii, pest e
40 sunt cont r ibu¸ t ii or iginale ale aut or ului, ca unic aut or sau co-aut or,
concr et izat e în c˘ ar ¸ t i t ip ˘ ar it e, ar t icole r ecenzat e ¸ si publicat e în r evist e
int er na ¸ t ionale de pr est igiu sau în proceeding-ur ile unor confer in¸ t e in-
t er na ¸ t ionale, edit at e pe plan mondial de IEEE Comput er Societ y Pr ess,
Spr inger-Ver lag (LNCS) sau IOS Pr ess ¸ si pe plan na ¸ t ional de Polir om
sau de edit ur ile unor inst it u¸ t ii academice din Bucur e¸ st i, Cr aiova, Ga-
la ¸ t i, Ia ¸ si or i Timi ¸ soar a.
Lucr ar ea de fa ¸ t ˘ a se bazeaz ˘ a pe o ser ie de cer cet ˘ ar i efect uat e în ca-
dr ul unui num ˘ ar de 5 cont r act e finan¸ t at e de Academia Român ˘ a, ANSTI
¸ si CNCSIS în per ioada 1999–2002, dint r e car e se pot men¸ t iona:
6 Sabin Cor neliu Bur aga
• gr ant ul CNCSIS 283/2002 – Tehnici avansate de c˘ autare a docu-
mentelor hipermedia pe Web, dir ect or : Sabin Bur aga;
• gr ant ul CNCSIS 966/2001 – Metodologii generative pentru proiec-
tarea ma¸ sinilor abstracte, dir ect or : Gheor ghe Gr igor a ¸ s.
De asemenea, o par t e din con¸ t inut ul lucr ˘ ar ii de fa ¸ t ˘ a se bazeaz ˘ a pe
exper ien¸ t a acumulat ˘ a de aut or în cadr ul comit et elor ¸ st iin¸ t ifice ale unor
eveniment e int er na ¸ t ionale pr ecum International S ymposium on Paral-
lel and Distributed Computing – IS PDC 2003, Ljubljana, 2003, Agent-
Based Computing, sesiune special ˘ a în cadr ul World Multiconference
on S ystemics, Cybernetics and Informatics – S CI 2003, Or lando, 2003
¸ si International S ymposium on Parallel and Distributed Computing –
IS PDC 2004, Cor k, Ir eland, 2004.
Desti natari
Car t ea se adr eseaz ˘ a t ut ur or celor int er esa ¸ t i de pr oblemat icile act uale
¸ si de cont inua dinamicit at e a Web-ului semant ic, put ând fi consult at ˘ a
de st uden¸ t ii din anii t er minali, mast er anzi sau doct or anzi, de specia-
li ¸ st ii în domeniul ¸ st iin¸ t ei calculat oar elor ¸ si de t o¸ t i cei car e dor esc s˘ a î ¸ si
for meze o pr ivir e de ansamblu asupr a t emelor pr incipale de cer cet ar e
r efer it oar e la Web.
P ˘ ar ¸ t i ale mat er ialului de fa ¸ t ˘ a – r edact at int egr al folosind inst r u-
ment e open-source (L
A
T
E
X ¸ si GIMP) r ulat e pe plat for me Linux (Red Hat
¸ si Mandr ake) – se bazeaz˘ a pe cur sur ile Tehnologii Web ¸ si Tehnologii
Web II, pr edat e de aut or st uden¸ t ilor anului IV ai Facult ˘ a ¸ t ii de Infor-
mat ic˘ a a Univer sit ˘ a ¸ t ii “Al. I. Cuza” din Ia ¸ si.
A¸ st ept ˘ am r eac¸ t iile dumneavost r ˘ a pr in po¸ st a elect r onic˘ a la adr esa
busaco@infoiasi.ro. Sit ul Web dedicat acest ei lucr ˘ ar i est e disponi-
bil la http://www.infoiasi.ro/~sweb/.
Aut or ul
mar t ie 2004, Ia ¸ si
C a p itolul 1
Arhite c tura sp a ¸tiului WWW
Acest capit ol descr ie succint concept ele de baz˘ a ale
spa ¸ t iului Wor ld-Wide Web, t r ecând în r evist ˘ a evolu¸ t ia
– din mai mult e per spect ive – a limbajelor de mar car e
pent r u Web.
1.1 Prezentare general ˘ a
U
NUL dint r e cele mai impor t ant e ¸ si de succes ser vicii ale Int er-
net ului, World-Wi de Web-ul – mai pe scur t , Web sau spa ¸ t iul
WWW –, a fost inst it uit la CERN (Cent r ul Eur opean de Cer cet ˘ ar i Nu-
clear e de la Geneva) în anul 1989, gr a ¸ t ie fizicienilor Tim Ber ner s-Lee,
Rober t Caillau ¸ si echipei acest or a, scopul pr incipal ur m˘ ar it fiind faci-
lit ar ea accesului r apid la infor ma ¸ t iile t ehnice cupr inse în manualele
de ut ilizar e a calculat oar elor [Ber ner s-Lee, 1989]. Web-ul r epr ezint ˘ a
un sistem de distribu¸ tie local ˘ a sau global ˘ a a informa¸ tiilor hiperme-
dia [Ber ner s-Lee, 1999].
Spa ¸ t iul Web pune la dispozi¸ t ie un sist em global ¸ si st andar dizat de
comunicar e mult imedia, infor ma ¸ t iile fiind or ganizat e asociat iv, Web-ul
8 Sabin Cor neliu Bur aga
func¸ t ionând confor m modelului client /ser ver ¸ si beneficiind de facilit ˘ a ¸ t i-
le ofer it e de st r uct ur ar ea sub for m ˘ a de hiper t ext a r esur selor. Cu t oat ˘ a
dezvolt ar ea lui spect aculoas ˘ a, Web-ul nu t r ebuie confundat cu Int er-
net ul, ci poat e fi consider at dr ept cea mai dinamic˘ a ¸ si spect aculoas ˘ a
component ˘ a soft war e a acest uia.
Cant it at ea de infor ma ¸ t ii disponibile în spa ¸ t iul WWW, în or icar e
domeniu, est e cople¸ sit oar e ¸ si în cont inu ˘ a cr e¸ st er e. Concept ul ini¸ t ial
al Web-ului a fost t ocmai int egr ar ea unor sist eme infor ma ¸ t ionale dis-
par at e (ca, de exemplu, sist emele de gest iune a bazelor de dat e) înt r-un
mod unit ar, for mându-se un spa ¸ t iu abst r act , în car e difer en¸ t ele din-
t r e diver sele sur se de dat e s ˘ a nu mai exist e. Act ualment e, Web-ul cu-
muleaz ˘ a or ice t ip de infor ma ¸ t ie, indifer ent de plat for ma pe car e exist ˘ a
fizic.
Ideea de a agr ega ¸ si de a asocia r esur se de infor ma ¸ t ii disponibile
în manier ˘ a dist r ibuit ˘ a pr ovine din cer cet ˘ ar ile înt r epr inse în domeniul
hipertextului
1
, modalit at ea de a adr esa r esur sele – t ext , imagini st a-
t ice, mult imedia (audio, anima ¸ t ii, video) et c. – r ealizându-se pr in int er-
mediul identificatorilor uniformi de resurse (URI – Uniform Resource
Identifiers), pr ezent a ¸ t i în cadr ul sec¸ t iunii 1.2.2. Ace¸ st i ident ificat or i r e-
pr ezint ˘ a o modalit at e flexibil ˘ a ¸ si eficient ˘ a de accesar e a or ic˘ ar ei r esur se
Int er net , pr in or icar e pr ot ocol de comunicar e – cel mai ut ilizat fiind
HTTP (HyperText Transfer Protocol) [Fielding et al., 1997].
Limbajul pr in car e sunt st r uct ur at e ¸ si pr ezent at e infor ma ¸ t iile ¸ si, de
asemenea, sunt specificat e leg˘ at ur ile dint r e diver se r esur se hiper t ext
est e popular ul limbaj de mar car e – sau de adnot ar e
2
– HTML (Hy-
perText Markup Language) [Ragget t et al., 1999]. În pr ezent , limbajul
HTML a fost r escr is în t er menii XML, ap ˘ ar ând noul limbaj de mar car e
a hiper t ext ului XHTML [Pember t on et al., 2002].
Ident ificat or ii unifor mi de r esur se URI, pr ot ocolul HTTP ¸ si limba-
1
A se consult a ¸ si [Nielsen, 1990], [Balasubr amanian, 1994], [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2000]
sau [Bur aga, 2001a].
2
Ac¸ t iunea de adnot ar e se r ealizeaz ˘ a pr in int er mediul unui limbaj de adnotare (sau
de specificar e), car e r epr ezint ˘ a un set de conven¸ t ii de mar car e ut ilizat e pent r u co-
dificar ea dat elor, specificând mul¸ t imea de mar caje obligat or ii, per mise, manier a de
ident ificar e a mar cajelor ¸ si semant ica fiec ˘ ar ui mar caj disponibil [Bur aga, 2002a].
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 9
jul HTML au r eu ¸ sit s ˘ a îndeplineasc˘ a pr act ic scopur ile pr incipale ale
spa ¸ t iului Wor ld-Wide Web [Ber ner s-Lee, 1999, Ber ner s-Lee, 2002]:
• independen¸ ta de dispozitiv – acelea ¸ si infor ma ¸ t ii pot fi accesat e
via o mult it udine de dispozit ive, pr ecum mainframe-ur ile, calcu-
lat oar ele per sonale et c.;
• independen¸ ta de software – for me difer it e de soft war e – clien¸ t i
(navigat oar e, r obo¸ t i ¸ si agen¸ t i Web et c.) ¸ si ser ver e Web – ofer ˘ a
¸ si ext r ag infor ma ¸ t ii înt r-o manier ˘ a univer sal ˘ a, f ˘ ar ˘ a ca nici un
pr odus-pr ogr am s ˘ a r epr ezint e o component ˘ a cr it ic˘ a pent r u spa ¸ t iul
WWW, deoar ece Web-ul nu r epr ezint ˘ a un pr ogr am, ci un set de
pr ot ocoale ¸ si specifica ¸ t ii st andar dizat e, deschise, r edact at e de Con-
sor¸ tiul Web [W3C];
• scalabilitatea – dezvolt ar ea exponen¸ t ial ˘ a a Web-ului est e un exem-
plu int er esant al efor t ului int ens depus de comunit at ea ut iliza-
t or ilor Int er net -ului, independent de r esur sele har dwar e ¸ si soft -
war e disponibile;
• caracterul multimedia – document ele disponibile pe Web, r eg˘ asit e
¸ si sub denumir ea de pagini, pot int egr a sur se de infor ma ¸ t ie mul-
t iple, în diver se for me, de la dat e discr et e – t ext , imagini st at ice,
pr ecum fot ogr afii, scheme, diagr ame et c. – pân ˘ a la cele cont inue
– anima ¸ t ii, audio ¸ si video.
U¸ sur in¸ t a cr e ˘ ar ii ¸ si public˘ ar ii paginilor Web de c˘ at r e or ice ut iliza-
t or având cuno¸ st in¸ t e minime de mar car e a dat elor ¸ si de design – folo-
sind, event ual, mult it udinea de edit oar e HTML disponibile de cele mai
mult e or i gr at uit – a condus la apar i¸ t ia siturilor Web. Un sit Web r epr e-
zint ˘ a o colec¸ t ie de document e or ient at e uzual c˘ at r e infor ma ¸ t ii unit ar e
sau scopur i comune [Bur aga, 2002a]. Vir t ual, or icine – de la o per soan ˘ a
par t icular ˘ a pân ˘ a la o or ganiza ¸ t ie guver nament al ˘ a, academic˘ a or i co-
mer cial ˘ a – î ¸ si poat e dezvolt a pr opr ia int er fa ¸ t ˘ a (sit ) Web, publicând-o ¸ si
int egr ând-o în spa ¸ t iul Wor ld-Wide Web.
10 Sabin Cor neliu Bur aga
1.2 Componente de baz ˘ a ale spa ¸ ti ului WWW
Spa ¸ t iul Wor ld-Wide Web func¸ t ioneaz˘ a în pr act ic˘ a dat or it ˘ a
3
:
• unei scheme consist ent e de ident ificar e a r esur selor, pr in int er me-
diul ident ificat or ilor unifor mi de r esur se [Ber ner s-Lee et al., 1998]
(a se vedea sec¸ t iunea 1.2.2);
• unui mecanism flexibil de t r ansfer de dat e, r epr ezent at de pr ot o-
colul HTTP [Fielding et al., 1997];
• unei descr ier i logice a st r uct ur ii document elor hiper t ext , pr in con-
cur sul unor limbaje de adnot ar e bazat e pe met a-limbajele SGML
(St andar d Gener alized Mar kup Language) [Goldfar b, 1990] – ne
r efer im aici mai ales la HTML [Ragget t et al., 1999] – sau, mai r e-
cent , la XML (Ext ensible Mar kup Language) [Br ay et al., 2004]
4
.
În cont inuar e, vom pr ezent a car act er ist icile esen¸ t iale ale acest or
component e de baz ˘ a ale spa ¸ t iului WWW (a se vedea ¸ si figur a 1.1).
1.2.1 Hi pertextul
1.2.1.1 Defini ¸ ti i
Concept ul de hipertext r epr ezint ˘ a o manier ˘ a par t icular ˘ a de or ganizar e
ver sat il ˘ a a infor ma ¸ t iilor. Ter menul hipertext (t ext non-linear ) ar e o mul-
t it udine de defini¸ t ii, dint r e car e se pot men¸ t iona
5
:
• Hiper t ext ul r epr ezint ˘ a o for m ˘ a nelinear ˘ a de document elect r onic.
• Hiper t ext ul est e un mod de or ganizar e complex˘ a a infor ma ¸ t iilor
în car e dat ele sunt memor at e înt r-o r e¸ t ea (gr af) de nodur i ¸ si leg˘ a-
t ur i (a se vedea sec¸ t iunea 1.2.1.2).
3
Pent r u det alii, a se consult a [Ber ner s-Lee, 1999] sau [Bur aga, 2001a].
4
Dat ele mar cat e în XML pot fi vizualizat e sau t r ansfor mat e în alt e for mat e pr in
ut ilizar ea specifica ¸ t iei XS L (Extensible S tylesheet Language) [Adler et al., 2001].
5
Pent r u det alii, a se consult a lucr ˘ ar ile [Balasubr amanian, 1994], [Bur aga, 2001a],
[Nielsen, 1990], [Louka, 1994] sau [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2000].
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 11
Fi gura 1.1: Rela ¸ t iile dint r e o r esur s ˘ a mult imedia, adr esa ei – via URI – ¸ si
r epr ezent ar ea st r uct ur at ˘ a a r esur sei (adapt ar e dup ˘ a [J acobs, 2003])
• Hiper t ext ul r epr ezint ˘ a o for m ˘ a de comunicar e dint r e om ¸ si calcu-
lat or, int er fa ¸ t a fiind chiar hiper t ext ul.
Document ele hiper t ext se numesc hipermedia în cazul în car e locul
infor ma ¸ t iilor t ext est e luat de cele mult imedia.
1.2.1.2 Concepte
Component ele cent r ale ale hiper t ext ului sunt nodurile ¸ si leg ˘ aturile.
Un nod r epr ezint ˘ a un concept unic, având în componen¸ t ˘ a infor ma ¸ t ii
(discr et e or i cont inue) sau pr ogr ame gener ând un anumit con¸ t inut . Un
nod poat e avea asociat un t ip car e înglobeaz˘ a o infor ma ¸ t ie semant ic˘ a.
Nodur ile sunt conect at e la alt e nodur i pr in int er mediul leg˘ at ur ilor.
Nodul sur s ˘ a al unei leg˘ at ur i poar t ˘ a numele de referin¸ t ˘ a, iar nodul des-
t ina ¸ t ie se nume¸ st e referent. Nodur ile r efer in¸ t ˘ a ¸ si r efer ent sunt denu-
mit e ¸ si ancore.
Leg˘ at ur ile r epr ezint ˘ a conexiuni înt r e nodur i (sau concept e) depen-
dent e unul de alt ul, put ând fi st abilit e în cadr ul aceluia ¸ si document
¸ si/sau înt r e document e difer it e, st ocat e în manier ˘ a dist r ibuit ˘ a, per mi-
¸ t ându-se ast fel o or ganizar e nelinear ˘ a a infor ma ¸ t iilor.
12 Sabin Cor neliu Bur aga
Leg˘ at ur ile, v˘ azut e dr ept ar ce ale (di)gr afului hiper t ext , sunt bidi-
rec¸ tionale sau unidirec¸ tionale. Leg˘ at ur ile pot fi de dou ˘ a t ipur i, confor m
nat ur ii r ela ¸ t iei dint r e nodur i [Louka, 1994]:
• referen¸ tiale – non-ier ar hice, ut ile pent r u r ealizar ea r efer in¸ t elor
încr uci ¸ sat e, fiind cele car e deosebesc cel mai bine hiper media de
celelalt e for me de st ocar e a infor ma ¸ t iei;
• organiza¸ tionale (denumit e ier ar hice sau st r uct ur ale) – desemnea-
z ˘ a r ela ¸ t iile p ˘ ar int e-copil dint r e nodur i, fiind folosit e la or gani-
zar ea nodur ilor în manier ˘ a ier ar hic˘ a înt r-o st r uct ur ˘ a st r ict ˘ a; acest
t ip de leg˘ at ur i est e esen¸ t ial pent r u linear izar ea hiper t ext ului ¸ si
per mit e aut or ilor s ˘ a ver ifice coer en¸ t a st r uct ur ii hiper t ext .
De asemenea, leg ˘ at ur ile pot fi statice (st abilit e a-priori de aut or ul
document ului, la moment ul pr oiect ˘ ar ii r e¸ t elei hiper t ext ) sau dinamice
(cr eat e în moment ul par cur ger ii st r uct ur ii hiper t ext , în func¸ t ie de con-
t ext – e.g., r est r ic¸ t ii de acces – sau de cer in¸ t ele/exper ien¸ t a ut ilizat o-
r ilor ).
1.2.1.3 Documente hi pertext
În¸ t eleger ea unui document hiper t ext ¸ si navigar ea pr in acest a depind
de abilit at ea ut ilizat or ului de a pr oiect a ¸ si const r ui o r epr ezent ar e men-
t al ˘ a coer ent ˘ a a st r uct ur ii hiper t ext ului, cr eat or ul acelui document fiind
r esponsabil s ˘ a asigur e aceast ˘ a coer en¸ t ˘ a [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2000].
Un document hiper t ext consider at coer ent est e const it uit din t r ei
component e, pr ezent at e pe scur t în cont inuar e:
1. partea de con¸ tinut
Nodur ilor ¸ si leg˘ at ur ilor le pot fi asociat e pr opr iet ˘ a ¸ t i (semant ici),
în veder ea asigur ˘ ar ii coer en¸ t ei infor ma ¸ t iei. Par t ea de con¸ t inut
st ocheaz ˘ a obiect e pur t ˘ at oar e de infor ma ¸ t ie: nodur i de con¸ t inut
– car e memor eaz ˘ a efect iv dat e – ¸ si leg˘ at ur i de con¸ t inut – car e
conect eaz ˘ a nodur ile de con¸ t inut pe baza unor r ela ¸ t ii semant ice,
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 13
i.e. folosindu-se diver se ont ologii
6
. Nodur ile de con¸ t inut pot fi at o-
mice sau pot fi compuse din alt e nodur i.
Modalit at ea de memor ar e a infor ma ¸ t iilor în cadr ul nodur ilor de
t ip con¸ t inut var iaz˘ a de la un sist em hiper t ext la alt ul, în pr ezent
adopt ându-se met a-limbajul de mar car e XML, pent r u Web pr e-
t ându-se – mai ales din punct ul de veder e al manier ei de pr e-
zent ar e – limbajul HTML. Act ualment e, se ut ilizeaz˘ a un num ˘ ar
mar e de limbaje bazat e pe XML pent r u mar car ea difer it elor infor-
ma ¸ t ii. Pent r u a ofer i doar cât eva exemple
7
, met a-limbajul XML
est e folosit la modelar ea ¸ si adnot ar ea de:
• pr ezent ˘ ar i mult imedia sincr onizat e pr in S MIL (S ynchronized
Multimedia Integration Language) [Ayar s et al., 2001];
• gr afic˘ a vect or ial ˘ a pent r u Web folosind S VG (S calable Vector
Graphics) [Fer r aiolo et al., 2003];
• limbaje de int er ogar e (query languages) pent r u Web (a se
vedea [DeRose, 1998], [Shanmugasundar am et al., 1999],
[Oliboni & Tanca, 2000] sau [Malhot r a et al., 2003]);
• document e expr imând const r uc¸ t ii sint act ice ale unor limbaje
de pr ogr amar e func¸ t ional ˘ a [Boley, 2000];
• ont ologii, pr in int er mediul limbajului OWL (Web Ontology
Language) [Dean & Schr eiber, 2004].
În cadr ul acest ui cont ext , men¸ t ion ˘ am ¸ si cer cet ˘ ar ile pr opr ii în-
t r epr inse în pr oiect ar ea unor limbaje bazat e pe XML pent r u r e-
pr ezent ar ea sist emelor Lindenmayer (L-systems) [Bur aga, 2000b,
Bur aga et al., 2002b] în veder ea vizualiz˘ ar ii 3D în VRML (Vir-
tual Reality Modeling Language) sau pent r u expr imar ea fluxu-
lui infor ma ¸ t iilor hiper t ext în cadr ul înt r epr inder ilor vir t uale –
e-enterprise [Cioca & Bur aga, 2003a] [Cioca & Bur aga, 2003b]
[Cioca & Bur aga, 2003c].
6
Ont ologiile r epr ezint ˘ a specific˘ ar i ale unor concept ualiz ˘ ar i [Gr uber, 1993]. A se
vedea ¸ si cele discut at e în capit olul 2.
7
A se consult a ¸ si [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2001], [Oasis] sau [W3C].
14 Sabin Cor neliu Bur aga
2. partea de organizare
Nodur ile ¸ si leg˘ at ur ile de st r uct ur ˘ a st ocat e în cadr ul acest ei p ˘ ar ¸ t i
asigur ˘ a document ului o coer en¸ t ˘ a spor it ˘ a deoar ece pr in int er me-
diul lor aut or ul î ¸ si st r uct ur eaz˘ a r e¸ t eaua hiper t ext din per spect iva
cit it or ului.
Nodur ile de st r uct ur ˘ a pot fi clasificat e în noduri de secven¸ t ˘ a –
pr in car e aut or ul define¸ st e o anumit ˘ a secven¸ t ˘ a de par cur ger e a
con¸ t inut ului hiper t ext ului – ¸ si noduri de explorare – car e ofer ˘ a
ut ilizat or ului posibilit ˘ a ¸ t i de explor ar e complex˘ a, non-secven¸ t ial ˘ a
a r e¸ t elei hiper t ext .
Nodur ile de secven¸ t ˘ a împr eun ˘ a cu leg˘ at ur ile de secven¸ t ˘ a pot ofer i
diver se secven¸ t e (scenar ii) de pr ezent ar e a con¸ t inut ului hiper-
t ext (ca de exemplu c˘ ai de vizit ar e secven¸ t iale, ar bor escent e sau
condi¸ t ionale).
3. partea de prezentare
Aceast ˘ a par t e pr eg˘ at e¸ st e vizualizar ea st r uct ur ii ¸ si con¸ t inut ului
hiper t ext ului, ofer ind diver se mecanisme de navigar e (a se vedea
¸ si sec¸ t iunea 3.3.2.2 a capit olului 3). Aut or ii pot adopt a difer it e
st ilur i de pr ezent ar e a infor ma ¸ t iilor :
• textual – nu exist ˘ a o vizualizar e gr afic˘ a a st r uct ur ii, pr ezen-
t ar ea fiind limit at ˘ a la afi¸ sar ea con¸ t inut ului unuia sau mai
mult or nodur i (ut ilizat or ul nu est e con ¸ st ient c˘ a t r aver seaz˘ a
o st r uct ur ˘ a hiper t ext );
• grafic – exist ˘ a o vizualizar e gr afic˘ a a st r uct ur ii hiper t ext (e.g.,
har t a leg˘ at ur ilor dint r e nodur i, ar bor ele de navigar e et c. – a
se vedea modul de vizualizar e a infor ma ¸ t iilor g˘ asit e de met a-
mot or ul de c˘ aut ar e Kar t oo [Kar t oo]);
• combinat – ofer ˘ a ambele posibilit ˘ a ¸ t i de pr ezent ar e.
Document ele hiper t ext sunt st r uct ur at e asemenea r e¸ t elelor (gr afu-
r ilor ), f˘ ar ˘ a a se impune r est r ic¸ t ii în ceea ce pr ive¸ st e m˘ ar imea nodur ilor
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 15
sau modul de r ealizar e a leg˘ at ur ilor dint r e ele. Pent r u r ealizar ea unei
st r uct ur i hiper t ext valide ¸ si facil de par cur s, pot fi adopt at e diver se
pr incipii de st r uct ur ar e, ca de exemplu met afor a c˘ ar ¸ t ii t ip ˘ ar it e, st r uc-
t ur a linear ˘ a cu salt ur i sau st r uct ur a ier ar hic˘ a [Balasubr amanian, 1994,
Louka, 1994].
De asemenea, t r ebuie men¸ t ionat fapt ul c˘ a din punct de veder e for-
mal, st r uct ur ile hiper t ext pot fi modelat e folosind t eor ia gr afur ilor.
1.2.2 Locali zarea resurselor Web
1.2.2.1 Identi ficatori uni formi de resurse
Localizar ea r esur selor Web se r ealizeaz˘ a pr in int er mediul unor identi-
ficatori uniformi de resurse – URI [Ber ner s-Lee et al., 1998].
Est e consider at ˘ a resurs ˘ a or ice ent it at e având ident it at e (ca de exem-
plu: un document elect r onic, o imagine, un ser viciu – i.e. ser viciul de
po¸ st ˘ a elect r onic˘ a –, o colec¸ t ie de alt e r esur se). Sunt consider at e r esur se
¸ si cele car e nu pot fi accesat e dir ect via Int er net (e.g., fiin¸ t ele umane,
or ganiza ¸ t iile et c.). O r esur s ˘ a se poat e men¸ t ine const ant ˘ a în t imp, de¸ si
con¸ t inut ul ei – ent it ˘ a ¸ t ile c˘ ar or a le cor espunde – se poat e modifica.
În veder ea unei or ganiz ˘ ar i facile ¸ si unit ar e, r esur sele sunt desem-
nat e pr int r-un identificator. Pent r u ca diver se t ipur i de ident ificat or i de
r esur se s ˘ a poat ˘ a fi ut ilizat e în aceea ¸ si manier ˘ a, se r ecur ge la folosir ea
unor scheme uniforme de ident ificat or i. Acest pr incipiu adopt at asi-
gur ˘ a independen¸ t a de mecanismul (pr ot ocolul) folosit pent r u accesar ea
r esur selor, per mi¸ t ându-se ast fel int er pr et ar ea în mod unifor m a mai
mult or conven¸ t ii sint act ice desemnând ident ificat or i ai unor r esur se
et er ogene. De asemenea, se pot int r oduce noi t ipur i de ident ificat or i de
r esur se f ˘ ar ˘ a a fi modificat modul de adr esar e a vechilor t ipur i.
A¸ sadar, pent r u ca o r esur s ˘ a s ˘ a poat ˘ a fi numit ˘ a, par t ajat ˘ a sau int er-
conect at ˘ a cu alt a/alt ele în cadr ul spa ¸ t iului WWW, ea t r ebuie s ˘ a aib ˘ a
at a ¸ sat un ident ificat or unifor m de r esur se.
Mul¸ t imea URI est e divizat ˘ a în:
• localizatori uniformi de resurse – URL (Uniform Resource Loca-
tor) car e ident ific˘ a r esur sele pr int r-o r epr ezent ar e a mecanismu-
16 Sabin Cor neliu Bur aga
lui de accesar e a lor (e.g., localizar ea unor r esur se pr in int er me-
diul adr esei IP), nu pr in nume sau alt e at r ibut e;
• nume uniforme de resurse – URN (Uniform Resource Name) car e
per mit r efer ir ea unei r esur se chiar dac˘ a r esur sa a disp ˘ ar ut or i
a devenit inaccesibil ˘ a, pr in int er mediul unui nume per sist ent ¸ si
unic. URN-ul se ut ilizeaz˘ a mai ales pent r u a desemna ent it ˘ a ¸ t i
(component e, t ipur i de dat e, ser vicii et c.) folosit e de anumit e apli-
ca ¸ t ii Web.
1.2.2.2 Si ntaxa URI
Un ident ificat or unifor m de r esur se poat e fi r epr ezent at ca ¸ sir de ca-
r act er e apar ¸ t inând unui alfabet limit at (compus din lit er ele alfabet ului
lat in, cifr ele ¸ si diver se car act er e de punct ua ¸ t ie). Un URI poat e include,
de asemenea, o ser ie de caractere rezervate [Ber ner s-Lee et al., 1998].
Un ident ificat or gener ic est e compus din ur m ˘ at oar ele component e:
schema "://" authority path "?" query
Exist ând mai mult e met ode de a accesa r esur sele, vor fi disponibile
mai mult e scheme pent r u a le ident ifica (i.e. http, mailto, ldap, urn
et c.) – a se vedea ¸ si [J acobs, 2003].
Component a autoritate (authority) est e definit ˘ a de o loca ¸ t ie de ser-
ver disponibil la nivelul Int er net ului sau de o secven¸ t ˘ a special ˘ a de în-
r egist r ar e. Ser ver ul poat e fi specificat fie pr in adr esa IP (de exemplu
193.231.30.225), fie pr in adr esa simbolic˘ a (e.g. thor.infoiasi.ro)
– via DNS (Domain Name S ystem) [Naik, 1998] –, event ual fiind ur mat
de un num ˘ ar de por t .
Component a cale (path) con¸ t ine dat e menit e a ident ifica o r esur s ˘ a
localizat ˘ a pe ser ver ul desemnat de component a autoritate descr is ˘ a mai
sus. Calea poat e con¸ t ine secven¸ t e de segment e de cale separ at e pr in
“/”, fiecar e secven¸ t ˘ a put ând include o secven¸ t ˘ a de par amet r i.
Ult ima component ˘ a est e cea de interogare (query), r epr ezent at ˘ a de
un ¸ sir de infor ma ¸ t ii ce vor fi int er pr et at e de r esur s ˘ a.
Ca exemplu de ident ificat or unifor m de r esur se poat e fi dat ˘ a ur m ˘ a-
t oar ea adr es ˘ a Web, în car e sunt pr ezent e pr imele t r ei component e ale
unui URI:
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 17
http://www.infoiasi.ro/~busaco/books.html
Pent r u sint axa complet ˘ a (în for ma EBNF [J ucan & Andr ei, 2002]),
r ecomand ˘ am consult ar ea lucr ˘ ar ilor [Ber ner s-Lee et al., 1998] sau
[Bur aga, 2001a].
Deoar ece major it at ea document elor (r esur selor ) Web sunt st ocat e în
manier ˘ a ar bor escent ˘ a (ier ar hic˘ a), în locul adr es ˘ ar ii absolut e se poat e
folosi o adr esar e r elat iv˘ a. Aceast a per mit e o independen¸ t ˘ a par ¸ t ial ˘ a a
loca ¸ t iei ¸ si a schemei de acces, fiind desemnat ˘ a sint act ic pr in int er me-
diul identificatorilor uniformi de resurse relativi.
În plus, un URI poat e avea inclus un identificator de fragment (frag-
ment identifier) [Ber ner s-Lee et al., 1998] pent r u a se per mit e ident ifi-
car ea indir ect ˘ a a unei r esur se secundar e pr in int er mediul r efer in¸ t ei
la r esur sa pr imar ˘ a ¸ si al infor ma ¸ t iilor supliment ar e. Mai pr ecis, dac˘ a
ident ificat or ul unifor m de r esur se U ident ific˘ a r esur sa R ¸ si r epr ezen-
t ar ea r esur sei R est e în for mat ul F, iar confor m specifica ¸ t iilor for ma-
t ului F se ¸ st ie c˘ a ident ificat or ii de fr agment ident ific˘ a r esur se secun-
dar e în cadr ul inst an¸ t elor lui F, at unci ident ificat or ul pent r u r esur sa
secundar ˘ a, ident ificat ˘ a în int er ior ul unei inst an¸ t e a lui F de un iden-
t ificat or de fr agment fid, est e r epr ezent at de U#fid. [J acobs, 2003,
Ber ner s-Lee et al., 1998]
Dr ept exemplu, poat e fi men¸ t ionat ˘ a ur m ˘ at oar ea adr es ˘ a, sufixul ei
desemnând ident ificat or ul de fr agment public:
http://www.infoiasi.ro/~busaco/cv.html#public
Ident ificat or ii unifor mi de r esur se ofer ˘ a supor t pent r u r ealizar ea de
leg˘ at ur i înt r e diver se nodur i (r esur se) ale spa ¸ t iului WWW: când r epr e-
zent ar ea unei r esur se r efer ˘ a o alt ˘ a r esur s ˘ a pr in int er mediul unui iden-
t ificat or URI, at unci acest a r epr ezint ˘ a o leg˘ at ur ˘ a – v˘ azut ˘ a în t er menii
hiper t ext ului – înt r e cele dou ˘ a r esur se [J acobs, 2003].
Dup ˘ a cum am amint it în cadr ul sec¸ t iunii 1.1, accesul la r epr ezent a-
r ea r esur selor se r ealizeaz˘ a pr in int er mediul unui pr ot ocol de comuni-
ca ¸ t ie, în cazul Web-ului ut ilizându-se pr ot ocolul HTTP.
8
8
Pent r u det alii, se pot consult a lucr ˘ ar ile [Fielding et al., 1997], [Bur aga, 2001a],
[Bur aga et al., 2002a] sau [Naik, 1998].
18 Sabin Cor neliu Bur aga
1.3 Evolu ¸ ti a spa ¸ ti ului WWW
În pr ezent , Web-ul a devenit f ˘ ar ˘ a îndoial ˘ a “univer sul infor ma ¸ t iilor ac-
cesibile în r e¸ t ea”, confor m defini¸ t iei ant icipat ive dat ˘ a de cr eat or ul aces-
t uia, Tim Ber ner s-Lee [Ber ner s-Lee, 1989]. Spa ¸ t iul WWW s-a achit at
de aceast ˘ a pr omisiune înt r-o manier ˘ a spect aculoas ˘ a, din dou ˘ a mot ive.
Pr imul dint r e ele est e r epr ezent at de flexibilit at ea ¸ si independen¸ t a fa ¸ t ˘ a
de con¸ t inut a pr ot ocolului HTTP – car e se poat e adapt a pent r u a t r ans-
fer a or ice for mat de document – ¸ si, în plus, de exist en¸ t a ident ificat or ilor
univer sali de r esur se (URI) capabili de a r epr ezent a leg˘ at ur i c˘ at r e or ice
for mat de document . Un al doilea mot iv est e fapt ul c˘ a selec¸ t ia nat ur al ˘ a
par e s ˘ a fi favor izat cât eva for mat e car e au fost dezvolt at e pent r u Web
în mod explicit . În peisajul de o pr olific˘ a var iet at e a sintaxei, stilului,
structurii ¸ si semanticii document elor Web, obser v˘ am adopt ar ea pr efe-
r en¸ t ial ˘ a a limbajelor SGML, HTML, CSS ¸ si XML. Fiecar e dint r e aces-
t ea aduce o st r at egie evolu¸ t ionar ˘ a lent ˘ a, favor izând cod ˘ ar ile declar a-
t ive fa ¸ t ˘ a de for mat ele binar e (de cele mai mult e or i pr opr iet ar e), st ilu-
r ile de afi¸ sar e separ abile de con¸ t inut ul pr opr iu-zis fa ¸ t ˘ a de for mat ar ea
dir ect ˘ a, mar car ea declar at iv˘ a fa ¸ t ˘ a de cea pr ocedur al ˘ a ¸ si semant ica bine
definit ˘ a fa ¸ t ˘ a de compor t ament ul oper a ¸ t ional.
Evolu¸ t ia Web-ului [Ber ner s-Lee, 1999, Ber ner s-Lee, 2002] se poat e
r emar ca mai ales în ur m ˘ at oar ele dir ec¸ t ii:
• evolu¸ tia sintaxei spre formate declarative;
• evolu¸ tia stilului (prezent ˘ arii): de la formatare la foi de stiluri;
• evolu¸ tia structurii;
• evolu¸ tia semanticii;
• evolu¸ tia elementelor programabile.
Fiecar e dint r e acest ea vor fi det aliat e în cont inuar e, ur mând liniile
pr ezent at e în [Bur aga, 2002a] ¸ si [Alboaie & Bur aga, 2002].
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 19
1.3.1 Evolu ¸ ti a si ntaxei spre formate declarati ve
Pr imul compr omis se face în pr ivin¸ t a opt ˘ ar ii înt r e limbajul ma ¸ sin ˘ a (bi-
nar ) ¸ si limbajul nat ur al (t ext ual). La o pr im˘ a veder e, codificar ea speci-
fic˘ a ma ¸ sinii par e mai pu¸ t in cost isit oar e dat or it ˘ a fapt ului c˘ a ea r eflect ˘ a
dir ect dat ele în memor ie. Tot u ¸ si, t r ansfor mar ea dat elor în for mat bi-
nar poat e fi pr ea fr agil ˘ a pent r u a fi folosit ˘ a pe plat for me et er ogene (de
exemplu, r epr ezent ar ea numer elor ) ¸ si în ver siuni de soft war e mult i-
ple. Codificar ea binar ˘ a poat e, de asemenea, necesit a mai mult spa ¸ t iu
¸ si t imp pent r u împachet ar e ¸ si despachet ar e. Fi ¸ sier ele t ext pot fi la fel
de eficient e, în plus for mat ele t ext uale (chiar ¸ si cele în for me par ¸ t ial
lizibile) sunt mai u ¸ sor de edit at , cor ect at ¸ si ext ins.
Al doilea compr omis est e legat de amalgamul dint r e for mat ele de-
clar at ive ¸ si cele pr ocedur ale. Poat e fi mai u ¸ sor de elabor at un analizor
pent r u un pr ogr am car e calculeaz˘ a num ˘ ar ul π decât de t r ansmis un
miliar d de cifr e ale sale. Limbajul T
E
X [Knut h, 1984], bazat pe mar-
caje, est e un exemplu edificat or pr ivind put er ea ofer it ˘ a de for mat ele
pr ocedur ale pent r u conceper ea ¸ si pr ocesar ea document elor, fa ¸ t ˘ a de edi-
t oar ele de t ext e folosind for mat e binar e pr opr iet ar e (e.g., Wor d).
În fine, exist ˘ a un compr omis înt r e for mat ele specifice ¸ si cele gene-
r ice. În m ˘ asur a în car e r efolosir ea infor ma ¸ t iei est e o pr eocupar e ma-
jor ˘ a, o impor t an¸ t ˘ a chiar mai mar e decât aceast a o ar e pr omovar ea unei
familii de gr amat ici înr udit e. Put er ea met a-limbajelor SGML ¸ si XML
est e r eflect at ˘ a de flexibilit at ea în gest ionar ea document elor de t oat e
t ipur ile, de la manuale ¸ si comunicat e de pr es ˘ a pân ˘ a la cont r act e legale
¸ si specifica ¸ t ii de pr oiect e, ¸ si de posibilit at ea de r eut ilizar e a acest or a
în veder ea pr oducer ii de c˘ ar ¸ t i, r apoar t e ¸ si edi¸ t ii elect r onice (pent r u
CD-ROM, Web, dispozit ive mobile et c.) por nind de la acela ¸ si (acelea ¸ si)
fi¸ sier (e) sur s ˘ a, folosind mar caje declar at ive similar e.
Exist ˘ a o t ensiune fundament al ˘ a înt r e per for man¸ t a, cost ul ¸ si ca-
pacit at ea de ut ilizar e a st r at egiilor de codificar e u ¸ sor lizibile de c˘ at r e
ma ¸ sin ˘ a ¸ si, r espect iv, de c˘ at r e om. Abor dar ea XML g˘ ase¸ st e un echili-
br u r ezonabil înt r e cele dou ˘ a. Facila lizibilit at e pent r u om implic˘ a r o-
bust e¸ t e, iar descifr ar ea r apid˘ a de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a implic˘ a validit at e; am-
bele calit ˘ a ¸ t i adaug˘ a valoar e infor ma ¸ t iei ¸ si facilit eaz˘ a evolu¸ t ia docu-
ment elor în t imp.
20 Sabin Cor neliu Bur aga
1.3.2 Evolu ¸ ti a sti lului (prezent ˘ ari i ): de la formatare
la foi de sti luri
De când au ap ˘ ar ut document ele, exist ˘ a aut or i ¸ si pr oiect an¸ t i car e ¸ si-
au concent r at efor t ul de per fec¸ t ionar e t ehnic˘ a ¸ si st ilist ic˘ a pent r u fie-
car e at inger e de peni¸ t ˘ a, fiecar e fr agment de cor p de lit er ˘ a, fiecar e ima-
gine plasat ˘ a. În m ˘ asur a în car e st ilul gener ic al unei pr ezent ˘ ar i poat e
fi capt at în veder ea r eut iliz˘ ar ii ult er ioar e, cu at ât mai mult ˘ a valoar e
cap ˘ at ˘ a design-ul ¸ si document ul în sine. Ist or ia evolu¸ t iei for mat elor de
document e pent r u Web favor izeaz ˘ a for mat ar ea ext er n ˘ a în det r imen-
t ul dir ect ivelor încapsulat e t ocmai cu scopul ca infor ma ¸ t ia s ˘ a poat ˘ a fi
r epr ezent at ˘ a independent de st il ¸ si vicever sa.
Pe par cur sul ist or iei pr oces ˘ ar ii comput er izat e a dat elor, au exist at
numer oase abor d ˘ ar i ale r epr ezent ˘ ar ilor or ient at e spr e for mat ˘ ar i in-
t er ne, de la comenzile troff sau groff din mediile UNIX pân ˘ a la
dir ect ivele for mat ului RTF (Rich Text Format), ¸ si la mar cajele pen-
t r u font ur i din HTML (a se vedea, de exemplu, mar cat or ul <font>).
Apr oape inevit abil, acest ea au fost complet at e cu “scur t ˘ at ur i” de for-
mat ar e r eut ilizabile: pachet e de macr o-ur i, r igle ¸ si par amet r i pent r u
afi¸ sar ea în navigat or et c. Cl ˘ adit e pe aceast ˘ a exper ien¸ t ˘ a, for mat ele ac-
t uale de document e Web – HTML ¸ si XML – per mit ca for mat ar ea da-
t elor s ˘ a poat ˘ a fi r ealizat ˘ a ext er n, pr in foi de st ilur i. Foile de st ilur i în
cascad ˘ a – CS S (Cascading S tyle S heets) [Bos et al., 1998] – mer g mai
depar t e ¸ si per mit compuner ea unor st ilur i separ at e, cum ar fi pr opr ie-
t ˘ a ¸ t ile de culoar e ¸ si font , set ur ile de car act er e, gr afica ¸ si pr ezent ar ea.
Mai mult , cont r olul for mat ˘ ar ii est e divizat înt r e aut or ¸ si cit it or, acest a
din ur m ˘ a put ându-¸ si int er pune pr opr ia sa înl ˘ an¸ t uir e de foi de st ilur i,
deci cont r ibuind la îmbun ˘ at ˘ a ¸ t ir ea pr ezent ˘ ar ii dat elor, în func¸ t ie de do-
r in¸ t ele sale individuale [Bur aga, 2001a, Bur aga, 2002a].
St ilur ile nu sunt limit at e la domeniul vizual – ele pot cont r ola r e-
dar ea con¸ t inut ului pent r u monit oar e, hâr t ie, audio, medii Br aille, t er-
minale mobile ¸ si mult e alt ele. Acest lucr u est e pr e¸ t ios îndeosebi dac˘ a
se dor e¸ st e adapt ar ea pr ezent ˘ ar ii document ului pent r u ut ilizat or ii cu
handicapur i fizice, dislexie sau pent r u analfabe¸ t i – ca ¸ si în cazul a di-
ver se pr iva ¸ t iuni de cir cumst an¸ t ˘ a (ut ilizat or i car e vor besc la t elefon sau
lucr eaz ˘ a înt r-un mediu zgomot os). Fluxur ile audio pot fi t r anscr ise pe
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 21
Web ca t ext pent r u per soanele cu deficien¸ t e de auz; navigat oar ele audio
(pr ecum Web Galaxy, Vox Por t al sau WIRE) ofer ˘ a facilit at ea de a cit i
paginile Web pent r u ut ilizat or ii car e nu le pot par cur ge în mod dir ect ,
în confor mit at e cu foile de st ilur i aur ale.
Cu t oat e c˘ a t ehnologia Web act ual ˘ a supor t ˘ a at ât for mat ar ea in-
t er n ˘ a, cât ¸ si pe cea pr in int er mediul foilor de st ilur i, sist emele pent r u
gest ionar ea unor cant it ˘ a ¸ t i mar i de infor ma ¸ t ie de t ip hiper t ext nece-
sit ˘ a de cele mai mult e or i for mat ar e ext er n ˘ a pent r u ca infor ma ¸ t ia s ˘ a
r ˘ amân ˘ a u ¸ sor navigabil ˘ a ¸ si facil de pr elucr at . Se r ecomand ˘ a, a ¸ sadar,
separ ar ea dat elor de modul lor de pr ezent ar e [Bur aga, 2002a].
1.3.3 Evolu ¸ ti a structuri i
S ˘ a consider ˘ am ur m ˘ at or ul exemplu:
Exemplul 1 În act ivit at ea de document ar e, un cer cet ˘ at or r ealizeaz˘ a o
list ˘ a de r efer in¸ t e bibliogr afice cupr inzând infor ma ¸ t ii despr e publica ¸ t iile
(elect r onice sau nu) r eg˘ asit e. St r uct ur a fiec˘ ar ui ar t icol ¸ st iin¸ t ific include
un t it lu, numele aut or ului, cor pul ar t icolului ¸ si subsolul.
Diver sele for mat e punând la dispozi¸ t ie st r uct ur i concur ent e (e.g.,
SGML) de document e încear c˘ a s ˘ a sur pr ind ˘ a aceast ˘ a st r uct ur ˘ a în ca-
dr ul r epr ezent ˘ ar ii lor. Unele descr iu buc˘ a ¸ t i din document în t er meni
lega ¸ t i de prezentarea dat elor : pr opr iet ˘ a ¸ t i pr ecum italic, indentat, st a-
bilir ea unui anumit cor p de lit er ˘ a (font ) ¸ si a ¸ sa mai depar t e. La cealalt ˘ a
ext r em ˘ a, alt e for mat e folosesc t er meni declarativi: t it lu, adr es ˘ a, int r ar e
de la t ast at ur ˘ a et c. Mult e alt e for mat e se afl˘ a undeva înt r e acest e dou ˘ a
ext r eme, pr ecum mar cajele XHTML [Pember t on et al., 2002] <em> ¸ si
<font>, în compar a ¸ t ie cu <address> sau <abbr>.
Alt t ip de st r uct ur i declar at ive pent r u aplica ¸ t iile SGML ¸ si XML
sunt defini¸ t iile de t ipur i de document e – DTD (Document Type Defi-
nition)
9
– car e impun document elor valide s ˘ a includ ˘ a mai mult e ele-
ment e (mar caje) înt r-o or dine pr ecizat ˘ a (de exemplu, “fiecar e apar i¸ t ie
9
Regulile sint act ice de specificar e a defini¸ t iilor de t ipur i de docu-
ment e [Goldfar b, 1990, Br ay et al., 2004] ur meaz ˘ a t eor ia limbajelor for male (a
se vedea [J ucan, 1999]).
22 Sabin Cor neliu Bur aga
a element ului <ora¸s> t r ebuie s ˘ a fie pr ecedat ˘ a de mar cajul <adres˘a>
¸ si ur mat ˘ a de <cod_po¸stal>”). Act ualment e, declar a ¸ t iile DTD t ind a fi
înlocuit e de schemele XML [Fallside, 2001].
Luar ea unei decizii finale de-a lungul acest ei axe aduce dup˘ a sine
compr omisur i înt r e pr ecizie ¸ si compr ehensibilit at e: semant icile or ien-
t at e spr e pr ezent ar e, mai lejer e, sunt în mod univer sal mai bine în¸ t e-
lese decât cele declar at ive. Mar cajul <address> a devenit par t e din
r eper t or iul HTML, îns ˘ a <abstract> (desemnând mar car ea r ezuma-
t ului unei lucr ˘ ar i ¸ st iin¸ t ifice) nu. Mar car ea declar at iv˘ a, indicând în mod
clar r olul diver selor p˘ ar ¸ t i de document , ar e avant ajul de a put ea fi r e-
folosit ˘ a mai t âr ziu. De exemplu, mot oar ele de c˘ aut ar e (ca de exemplu,
Google [Google]) pot at r ibui înt r-un mod mai semnificat iv ponder i t er-
menilor dint r-un r ezumat sau pot ext r age aut omat numele r epor t er ilor
dint r-un set de “t ˘ aiet ur i din ziar e” folosind un inst r ument de capt ar e a
infor ma ¸ t iei.
Vom opt a pent r u descr ier ea st r uct ur ii unui document dup ˘ a func¸ t ia
sa mai degr ab˘ a decât dup ˘ a for m ˘ a. Aceast a conduce la asigur ar ea unui
supor t pent r u un set ext ensibil de mar caje, ceea ce HTML ¸ si CSS nu
pot ofer i. Evolu¸ t ia cent r alizat ˘ a a HTML împiedic˘ a înt ocmir ea unei list e
exhaust ive de mar caje r ˘ aspunzând t ut ur or idiomur ilor dor it e de pot en-
¸ t ialii aut or i de pagini Web. Un mar caj nou ar e în mod pot en¸ t ial o sin-
t ax˘ a ambigu ˘ a, o semant ic˘ a ambigu ˘ a ¸ si o pr ezent ar e ambigu ˘ a (mai ales
f ˘ ar ˘ a ad ˘ augir i de foi de st il).
Comunit ˘ a ¸ t ile de int er ese de pe Web au nevoie s ˘ a-¸ si publice pr opr iile
defini¸ t ii u ¸ sor, pr oces facilit at de folosir ea met a-limbajului XML. Acest e
noi defini¸ t ii pot chiar s ˘ a mear g˘ a mai depar t e de specificar ea r olului
fiec˘ ar ui mar caj, pent r u a include int er pr et ˘ ar i ¸ si compor t ament e, i.e.
pent r u a supor t a noi semantici. De alt fel, navigat oar ele Web act uale
ofer ˘ a un t ot mai bun supor t pent r u document ele XML.
1.3.4 Evolu ¸ ti a semanti ci i
Test ul supr em pent r u ca un for mat de document s ˘ a “supr avie¸ t uiasc˘ a”
pe Web est e m ˘ asur a în car e con¸ t inut ul s ˘ au supor t ˘ a diver sele t ipur i de
ut iliz ˘ ar i. Document ele exist ˘ a ca ar t efact e ale unor pr ocese mai lar gi,
pr ecum achizi¸ t ionar ea, r apor t ar ea sau dezvolt ar ea soft war e-ului, iar
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 23
acest e ut iliz ˘ ar i at a ¸ seaz˘ a componente semantice difer it elor p ˘ ar ¸ t i ale do-
cument ului.
Supor t ul pent r u semant ic˘ a al unui anumit for mat se r efer ˘ a înce-
pând de la compor t ament ul opera¸ tional codificat hard în pr ocesele car e
manipuleaz ˘ a con¸ t inut ul ¸ si ajungând pân ˘ a la a fi bine definit, adic˘ a a da
defini¸ t ii lar g disponibile ¸ si document at e ale con¸ t inut ului.
S ˘ a consider ˘ am un fi¸ sier t ext const ând dint r-o list ˘ a cu ac¸ t iuni pla-
nificat e pent r u per ioada de t imp imediat ur m ˘ at oar e. Acest fi¸ sier poat e
fi folosit dr ept mini-agend ˘ a de act ivit ˘ a ¸ t i descr ise în limbaj nat ur al de
c˘ at r e un ut ilizat or. O ver siune HTML cupr inzând t er mene-limit ˘ a pen-
t r u fiecar e act ivit at e ar put ea fi analizat ˘ a de un pr ogr am car e pr oce-
seaz ˘ a con¸ t inut ul ¸ si aler t eaz˘ a ut ilizat or ul (event ual via un mesaj pe
t elefonul mobil) în pr eajma acest or t er mene. Mai mult , o a t r eia va-
r iant ˘ a a acest ui fi¸ sier, în for mat XML, ar put ea declar a o clas ˘ a de docu-
ment e car e s ˘ a defineasc˘ a în mod explicit un mar cat or <agenda> pen-
t r u dat ele dor it e. Doar ult imul dint r e for mat e poat e pr et inde c˘ a ar e o
semant ic˘ a bine definit ˘ a, legat ˘ a de document ul însu ¸ si pr in int er mediul
or ic˘ ar ei aplica ¸ t ii separ at e. Aceast ˘ a semant ic˘ a poat e fi încapsulat ˘ a în
int er ior ul alt or document e XML ¸ si int er schimbat ˘ a cu alt e comunit ˘ a ¸ t i
de ut ilizat or i, p ˘ ast r ându-¸ si t ot u ¸ si neambiguit at ea.
Limbajul XML supor t ˘ a eficient ont ologii par ¸ t iale
10
pr in int er mediul
defini¸ t iilor t ipur ilor de document e (DTD) sau al schemelor car e pot
fi compuse în mod dinamic ¸ si r efer it e pr in ident ificat or i unifor mi de
r esur se, în acest fel descent r alizând, ¸ si pr in ur mar e acceler ând ciclul
public˘ ar ii ¸ si adopt ˘ ar ii noilor for mat e de document e.
În mod fundament al, ont ologiile – r epr ezent ând specific˘ ar i ale unor
concept ualiz ˘ ar i, confor m [Gr uber, 1993] – înt r uchipeaz˘ a pr incipiul pe-
r en car e afir m ˘ a fapt ul c˘ a sist emele aut or epr ezent at ive sau aut odescr ip-
t ive r educ cost ul unui ar t icol. Pr in st abilir ea unei adr ese Web (dat ˘ a
sint act ic pr int r-un URI – a se vedea sec¸ t iunea 1.2.2) pent r u un fr ag-
ment de cuno¸ st in¸ t e con¸ t inând pr ogr ame ¸ si/sau infor ma ¸ t ii, ¸ si apoi pr in
partajarea acelei adr ese cu al¸ t ii, aut or ii pun în pr act ic˘ a pr ocesul demo-
cr at ic ur m ˘ at or : or ice per soan ˘ a apar ¸ t inând comunit ˘ a ¸ t ii Web poat e ar ˘ at a
10
A se vedea, pent r u det alii, lucr ˘ ar ile [Davies et al., 2003], [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2000]
sau [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2001].
24 Sabin Cor neliu Bur aga
c˘ a anumit e infor ma ¸ t ii sunt int er esant e (“bune”) pr in cr ear ea unei leg˘ a-
t ur i c˘ at r e r esur sa al c˘ ar ei con¸ t inut include r espect ivele infor ma ¸ t ii, pen-
t r u o event ual ˘ a ut ilizar e ult er ioar ˘ a. Ut ilizat or ii nu copiaz˘ a document ul
ini¸ t ial, event ual oper ând mici modific˘ ar i, pent r u c˘ a ar fi pr ea cost isit or ;
cel mai ieft in mod de a accesa ¸ si pr opaga ideile con¸ t inut e de r espect ivul
document est e pr in int er mediul adr esei Web, r ealizându-se o leg˘ at ur ˘ a
hiper t ext c˘ at r e acel fr agment de infor ma ¸ t ie. Aceast a aliment eaz˘ a ci-
clul selec¸ t iei nat ur ale în r epr ezent ar ea cuno¸ st in¸ t elor : ut ilizar ea det er-
min ˘ a comunit at ea, car e r afineaz ˘ a la r ândul ei, per manent , ont ologia
comun ˘ a.
Exemplul 2 Un alt exemplu, r elat iv mai complex, est e ur m ˘ at or ul. S ˘ a
pr esupunem c˘ a în t imp ce par cur ge aceast ˘ a lucr ar e cit it or ul înt âlne¸ st e
ur m ˘ at oar ea r efer in¸ t ˘ a bibliogr afic˘ a, scr is ˘ a ast fel:
“A Model for Accessing Resour ces of t he Dist r ibut ed File
Syst ems”, Sabin Bur aga, Lecture Notes in Computer S cience
– LNCS 2326, Spr inger-Ver lag: 224–230 (2002)
Folosindu-¸ si int ui¸ t ia, cit it or ul ar put ea st abili în¸ t elesul acest ei r efe-
r in¸ t e, pe când un analizor digit al e posibil s ˘ a nu fie capabil s ˘ a o fac˘ a.
Mai mult , din cauza diver selor conven¸ t ii de publicar e, alt edit or ar
put ea for mat a r efer in¸ t a în manier a ur m ˘ at oar e:
S. Bur aga, “A Model for Accessing Resour ces of t he Dist r ibut ed
File Syst ems”, Lecture Notes in Computer S cience – LNCS
2326, Spr inger-Ver lag, 2002, pp. 224–230.
Pân ˘ a ¸ si difer en¸ t ele minor e de punct ua ¸ t ie ¸ si de not a ¸ t ie pot încur ca
un pr ogr am de calculat or car e încear c˘ a s ˘ a analizeze r efer in¸ t a; dr ept
r ezult at , aut omat izar ea conver siilor înt r e diver sele for mat e r epr ezen-
t ând acela ¸ si t ip de cuno¸ st in¸ t e est e t ent ant ˘ a. Ut ilizar ea unei sint axe
fr agile, având doar o sint ax˘ a de for mat ar e ¸ si una oper a ¸ t ional ˘ a, de¸ si
ar e dest ul ˘ a semnifica ¸ t ie pent r u un ut ilizat or uman, fur nizeaz ˘ a pu¸ t ine
infor ma ¸ t ii pent r u ma ¸ sin ˘ a.
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 25
Pr in r efor mat ar ea r efer in¸ t ei ut ilizând mar car ea pr ezent a ¸ t ional ˘ a a
limbajului XHTML [Pember t on et al., 2002], r efer in¸ t a devine mai acce-
sibil ˘ a, cu t oat e c˘ a r egulile r eale, t acit e (“cuvint ele scr ise cur siv r epr e-
zint ˘ a publica ¸ t ia”) sunt invizibile:
<p>"A Model for Accessing Resources of
the Distributed File System", Sabin Buraga,
<i>Lecture Notes in Computer Science</i> --
LNCS <b>2326</b>, Springer-Verlag: 224--230 (2002)</p>
De¸ si const r uc¸ t iile XHTML per mit aut or ului o oar ecar e pr ecizar e a
st r uct ur ii, impun în acela ¸ si t imp at ât aut or ului, cât ¸ si cit it or ului s ˘ a
cad ˘ a de acor d asupr a semant icii at r ibut elor, a valor ilor ¸ si a modului
lor de mar car e. Aceast ˘ a st r uct ur ˘ a (ambigu ˘ a) bazat ˘ a pe element ele de
pr ezent ar e a dat elor per mit e aut or ului ¸ si cit it or ului s ˘ a scoat ˘ a în evi-
den¸ t ˘ a ceea ce est e impor t ant , dar r epr ezint ˘ a doar un st adiu incipient
pe dr umul c˘ at r e o mar car e st r uct ur al ˘ a mai semnificat iv˘ a.
Pr in r efor mat ar ea r efer in¸ t ei ut ilizând mar car ea st r uct ur al ˘ a (dest ul
de pr ecar ˘ a ¸ si ea) a limbajului XHTML, r egulile r eale de int er pr et ar e
devin ceva mai clar e (“car act er ele incluse înt r-un element <cite> r e-
pr ezint ˘ a un t it lu de r efer in¸ t ˘ a” ¸ si “con¸ t inut ul element ului <h3> r efer ˘ a
numele unei publica ¸ t ii”):
<cite>A Model for Accessing Resources of
the Distributed File Systems</cite>
<h3>Lecture Notes in Computer Science</h3>
<h4>Sabin Buraga</h4>
<ul>
<li>LNCS 2326</li>
<li>2002</li>
<li>224--230</li>
</ul>
Ut ilizar ea st r uct ur ii de mai sus în r efer in¸ t ele bibliogr afice poat e
îmbun ˘ at ˘ a ¸ t i ¸ si modul de for mat ar e a infor ma ¸ t iilor. Put em amint i aici
¸ si pe unul dint r e mecanismele pr ecur soar e, r epr ezent at de sist emul
BibT
E
X [Knut h, 1984, Goossens et al., 1994].
26 Sabin Cor neliu Bur aga
Mer gem mai depar t e pr in r efor mat ar ea r efer in¸ t elor bibliogr afice
ut ilizând un document XML par t icular izat pent r u ast fel de r efer in¸ t e.
Ast fel, r egulile r eale de int er pr et ar e devin pr ecise (mai ales dac˘ a ut i-
liz ˘ am spa ¸ t ii de nume XML [Br ay et al., 1999]):
<bibliografie>
<titlu>A Model for Accessing Resources of
the Distributed File Systems</titlu>
<publicatie numar="2326" abreviere="LNCS">
Lectures Notes in Computer Science
</publicatie>
<autor>
<prenume>Sabin</prenume>
<nume>Buraga</nume>
</autor>
<an>2002</an>
<pagini prima="224" ultima="230" />
</bibliografie>
Document ul din acest exemplu est e bine for mat at chiar în lipsa unei
defini¸ t ii DTD sau a unei scheme XML. Cit it or ul uman poat e în¸ t elege
semant ica, iar ma ¸ sinile pot manevr a infor ma ¸ t iile mar cat e în XML (de
exemplu, se pot afi¸ sa t oat e publica ¸ t iile pr in par cur ger ea mar cajelor ¸ si
select ar ea car act er elor aflat e în int er ior ul fiec˘ ar ei inst an¸ t e a elemen-
t ului <publicatie>).
Acest t ip de mar car e per mit e modelului infor ma ¸ t ional s ˘ a fie mai
descr ipt iv, ast fel încât o ma ¸ sin ˘ a s ˘ a poat ˘ a analiza lucr ur ile pe car e o co-
munit at e uman ˘ a le în¸ t elege de la sine. Pr oblemele sint act ice – pr ecum
codificar ea car act er elor ¸ si punct ua ¸ t ia – sunt definit e ut ilizând adnot ˘ ar i
st r uct ur at e; manipular ea document elor – de exemplu r est r uct ur ar ea ¸ si
filt r ar ea – pot fi aut omat izat e, iar fiecar e component ˘ a a unui document
poat e fi ident ificat ˘ a în mod pr ecis [Bur aga, 2001a].
Put em cont inua r afinar ea mar c˘ ar ii dat elor, st abilind un spa ¸ t iu de
nume pent r u mar cajele definind r efer in¸ t e bibliogr afice (în veder ea evi-
t ˘ ar ii ambiguit ˘ a ¸ t ilor ), plus at a ¸ sând met adat e – r ecur gând event ual la
aser ¸ t iuni RDF (a se vedea ¸ si capit olul 2) – fiec˘ ar ei infor ma ¸ t ii (de exem-
plu, specificând fapt ul c˘ a Sabin Bur aga est e aut or ul acelui ar t icol ¸ si
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 27
t r aduc˘ at or ul ar t icolului înt r-o alt ˘ a limb ˘ a, iar dr ept ur ile de pr opr iet at e
int elect ual ˘ a asupr a publica ¸ t iei sunt de¸ t inut e de alt cineva et c.):
<rdf:Description
rdf:about="http://www.springer.de/LNCS2326/224-230.pdf">
<bib:titlu>A Model for Accessing Resources of
the Distributed File Systems</bib:titlu>
<bib:autor>
<rdf:Description
rdf:about="mailto:busaco@infoiasi.ro">
<bib:prenume>Sabin</bib:prenume>
<bib:nume>Buraga</bib:nume>
</rdf:Description>
</bib:autor>
</rdf:Description>
Confor m [Ber ner s-Lee et al., 2001, Davies et al., 2003], acest t ip de
mar car e face posibil ˘ a reprezentarea cuno¸ stin¸ telor pent r u:
• descoper ir ea r esur selor pr in fur nizar ea unor indicii ut ile mot oa-
r elor de c˘ aut ar e;
• cat alogar ea comput er izat ˘ a a con¸ t inut ului ¸ si r ela ¸ t iilor sale cu alt e
dat e, în veder ea const it uir ii bibliot ecilor digit ale;
• evaluar ea con¸ t inut ului pent r u agr egar e ¸ si filt r ar e;
• codificar ea, par t ajar ea ¸ si schimbul de cuno¸ st in¸ t e, înt r-o manier ˘ a
int eligent ˘ a.
Met a-limbajul XML r epr ezint ˘ a pr incipala sper an¸ t ˘ a ¸ si t ot odat ˘ a com-
ponent a de baz ˘ a pent r u Web-ul semantic [Ber ner s-Lee et al., 2001] –
obiect ul st udiului de fa ¸ t ˘ a. Pr in int er mediul unor mecanisme de de-
scr ier e în XML a r esur selor ¸ si r ela ¸ t iilor dint r e acest ea, se va ofer i ca-
dr ul necesar pent r u int er oper abilit at ea înt r e diver se aplica ¸ t ii car e r ea-
lizeaz ˘ a schimbur i int eligent e de infor ma ¸ t ii.
Confor m cr eat or ului spa ¸ t iului WWW, Tim Ber ner s-Lee, Web-ul se-
mant ic r epr ezint ˘ a o pânz ˘ a consist ent ˘ a ¸ si logic˘ a a t ut ur or r esur selor de
pe Web, accent ul punându-se pe int er pr et ar ea dat elor de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a
¸ si nu pe r epr ezent ar ea lor (a se vedea capit olul 2).
28 Sabin Cor neliu Bur aga
1.3.5 Evolu ¸ ti a elementelor programabi le
Evolu¸ t ia c˘ at r e for mat ele declar at ive (vezi t abelul 1.1)
11
poat e fi const a-
t at ˘ a nu numai în domeniul document elor, ci ¸ si în t endin¸ t ele comunit ˘ a ¸ t ii
pr ogr amat or ilor. Acelea ¸ si for ¸ t e par s ˘ a ac¸ t ioneze ¸ si în dezvolt ar ea suc-
cesiv˘ a a limbajelor de pr ogr amar e de t ipul mai mult declar at iv ¸ si mai
pu¸ t in oper a ¸ t ional: de exemplu, de la cod-ma ¸ sin ˘ a evolu¸ t ia a condus la
limbajul de asamblar e, apoi spr e Pascal, C, C++, Per l, J ava, Pyt hon,
Pike ¸ si C#.
De asemenea, Web-ul – pr in evolu¸ t ia cont inu ˘ a a limbajelor bazat e
pe XML – poat e fi consider at un ver it abil sistem hipermedia distribuit
ut ilizând ca infr ast r uct ur ˘ a Int er net ul. Pr in popular ea acest ei infr a-
st r uct ur i cu set ur i de component e or ient at e-obiect ¸ si g˘ asir ea de mo-
dalit ˘ a ¸ t i (semant ice) de int egr ar e a acest or a, Web-ul poat e fi v˘ azut ca
un mediu et er ogen pent r u dezvolt ar ea ¸ si exploat ar ea de sist eme obiec-
t uale dist r ibuit e menit e a manipula component e mult imedia [WOI].
Ini¸ t ial, spa ¸ t iul WWW er a compus din pagini (document e) st at ice (in-
cluzând t ext ¸ si imagini, apoi element e mult imedia), int er conect at e pr in
int er mediul leg˘ at ur ilor hiper t ext (a se vedea sec¸ t iunea 1.2.1). Apli-
ca ¸ t ii de t ip client (pr ecum navigat oar e Web) er au folosit e pent r u acce-
sar ea – via adr ese (URI) – a r epr ezent ˘ ar ii acest or r esur se, st ocat e pe
ser ver e Web. Pr ogr ame supliment ar e (plug-in-ur i), incluse în naviga-
t oar ele Web, er au menit e s ˘ a r edea t ipur i de con¸ t inut ur i mult imedia
nest andar dizat e, ca fi¸ sier e Wor d, Post Scr ipt , PDF (Portable Document
Format), Flash et c. Pent r u a ofer i con¸ t inut dinamic ut ilizat or ilor, sunt
adopt at e diver se modalit ˘ a ¸ t i pr ogr amat ice
12
, r epr ezent at e pe par t ea ser-
ver de pr ogr ame CGI (Common Gateway Interface), ser ver e de apli-
ca ¸ t ii pr ecum PHP (PHP: Hypertext Preprocessor) sau J S P (Java S erver
Pages), iar pe par t ea client de pr ogr ame J avaScr ipt sau applet -ur i J ava.
De r emar cat fapt ul c˘ a o ser ie de element e pr ogr amabile func¸ t ioneaz˘ a
dr ept component e middleware [Bakken, 2001] (o ar hit ect ur ˘ a 3-tier, în
fapt ), r epr ezent ând int er fe¸ t e pent r u accesar ea unor ser vicii la dist an¸ t ˘ a
11
Se pot consult a, de asemenea, ¸ si [Naik, 1998], [Knut h, 1984],
[Goossens et al., 1994], [Lampor t , 1994], [Bur aga, 2001a] sau [W3C].
12
A se vedea lucr ˘ ar ile [Bur aga, 2001a], [Bur aga et al., 2002a], [Bur aga, 2003a],
[Tanas ˘ a et al., 2003] ¸ si [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2001].
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 29
(e.g., sist eme r ela ¸ t ionale de baze de dat e).
Modelul client /ser ver pe car e se bazeaz˘ a Web-ul nu ofer ˘ a supor t
suficient pent r u dezvolt ar ea unor aplica ¸ t ii dist r ibuit e pe scar ˘ a lar g˘ a,
lipsind o ser ie de facilit ˘ a ¸ t i pr ecum scalabilit at ea, ser viciile de baz˘ a (i.e.
ser vicii de nume, ser vicii de r eg˘ asir e a r esur selor et c.) sau secur it at ea.
Pr ogr amele CGI nu sunt scalabile deoar ece fiecar e inst an¸ t ˘ a a acest or a
necesit ˘ a un pr oces separ at , execut at pe ser ver ul Web pent r u a pr ocesa
cer er ile solicit at e de un client par t icular. Ser viciile sunt limit at e dese-
or i la accesar ea unuia sau mai mult or sist eme de gest iune a bazelor de
dat e, uzual t r anzac¸ t iile efect uându-se necr ipt at . Aceea ¸ si sit ua ¸ t ie per-
sist ˘ a chiar ¸ si în cazul unor solu¸ t ii r ecent e, or ient at e-obiect , bazat e pe
infr ast r uct ur i pr ecum CORBA/IIOP [OMG] sau OLE/DCOM [MSDN]
or i pe medii de pr ogr amar e J ava [J ava].
Cont inua dezvolt ar e a unor met odologii ¸ si inst r ument e obiect uale
or ient at e spr e Web pr ezint ˘ a ur m ˘ at oar ele avant aje pr incipale, confor m
cu [Tanenbaum, 2001, Tanenbaum, 2003, Alboaie & Bur aga, 2002]:
• ext ensibilit at ea;
• int er oper abilit at ea pe diver se plat for me;
• analiza, pr oiect ar ea ¸ si dezvolt ar ea de component e pr ogr amabile;
• r eut ilizar ea component elor soft war e;
• ofer ir ea de ser vicii dist r ibuit e (ca de exemplu, ser vicii pr ivind nu-
mir ea, t r anspar en¸ t a, r eplicar ea, r eg˘ asir ea et c.);
• mai buna ut ilizar e a r esur selor de sist em.
În st r âns ˘ a leg˘ at ur ˘ a cu familia de limbaje XML ¸ si cu met odologiile
obiect uale, unul dint r e pa ¸ sii impor t an¸ t i ai evolu¸ t iei spa ¸ t iului WWW îl
r epr ezint ˘ a serviciile Web bazat e pe XML. Ser viciile Web [Gor man, 2001,
Vasudevan, 2001] per mit ca element e pr ogr amabile s ˘ a fie plasat e pe
sit ur ile Web, al¸ t i pr ogr amat or i put ând accesa func¸ t ionalit ˘ a ¸ t ile aces-
t or pr ogr ame, în manier ˘ a dist r ibuit ˘ a ¸ si dir ect ˘ a, pent r u or ice num ˘ ar
pot en¸ t ial de sist eme independent e, pr in folosir ea unor st andar de pr e-
cum XML ¸ si HTTP. Aceast a va conduce la adopt ar ea unei alt e viziuni
30 Sabin Cor neliu Bur aga
pr ivind pr ogr amar ea Web ¸ si la const r uir ea unei infr ast r uct ur i com-
plexe pe baza c˘ ar eia s ˘ a se dezvolt e diver se aplica ¸ t ii specifice, pr ecum
ser vicii Web semant ice [Davies et al., 2003] ¸ si agen¸ t i [Br adshow, 1997,
Wooldr idge & Ciancar ini, 2000] – confor m celor det aliat e în capit olul 4.
O alt ˘ a dir ec¸ t ie în cont inu ˘ a dezvolt ar e est e Gr id-ul, colec¸ t ie et er o-
gen ˘ a de infor ma ¸ t ii ¸ si aplica ¸ t ii dist r ibuit e (e.g., baze de dat e, bibliot eci
digit ale, inst r ument e, ser vicii de cont r ol al fluxului de dat e et c.), consi-
der at ˘ a dr ept r esur s ˘ a unic˘ a, pr ocesar ea dat elor decur gând independent
de plat for m ˘ a [Buyya, 2002, Fost er & Kesselan, 1999]. Configur a ¸ t iile
r ealizat e de component ele unui Gr id sunt dinamice, r ealizat e ad-hoc,
în func¸ t ie de necesit ˘ a ¸ t i sau at unci când sunt disponibile în Int er net .
1.4 Concluzi i
Consor ¸ t iul Web [W3C] – for ¸ t a mot r ice din spat ele met a-limbajului XML
– consider ˘ a c˘ a misiunea sa est e aceea de a dir ija evolu¸ tia spa ¸ t iului
Wor ld-Wide Web.
De¸ si a împ ˘ ar t ˘ a ¸ sit mai mult e idei comune Int er net ului [ISOC] – ca
“soft war e-ul gr at uit se r ˘ aspânde¸ st e mai r epede”, “pr ot ocoalele pr oast e
imit ˘ a; pr ot ocoalele bune fur ˘ a” ¸ si “sist emele ASCII pr olifer eaz ˘ a mai r a-
pid decât cele binar e” – Web-ul a impus o st r at egie inovat oar e:
“aut odescr ier ea”. S pa¸ tiul WWW poate fi construit peste el însu ¸ si.
În esen¸ t ˘ a, apar i¸ t ia met a-limbajului XML în spect r ul for mat elor de
dat e pent r u Web pune cap ˘ at disput ei legat e de modalit ˘ a ¸ t ile de st r uc-
t ur ar e a document elor în veder ea r ealiz˘ ar ii viziunii or iginar e a cr ea-
t or ilor Web-ului [Ber ner s-Lee, 1999]. La or a act ual ˘ a, XML r epr ezint ˘ a
unica modalit at e exist ent ˘ a pent r u adnot ar ea complex˘ a a dat elor ¸ si pen-
t r u ofer ir ea unui supor t independent de plat for ma har dwar e/soft war e,
deschis, în veder ea r ealiz˘ ar ii de aplica ¸ t ii Web de manipular e a r esur se-
lor mult imedia.
Ar hit ect ur a spa ¸ t iului WWW 31
For mat de
document
Sint ax˘ a St il St r uct ur ˘ a Semant ic˘ a
ASN.1 Binar ˘ a – Tip-
lungime-
valoar e
Dependent ˘ a
de apli-
ca ¸ t ie
Text ASCII,
Unicode,. . .
Linii – Limbaj
nat ur al
troff Text lizibil Dir ect ive
int er ne
Sec¸ t iuni,
pagini
Compuner e
T
E
X Pr ogr am
lizibil
L
A
T
E
X Sec¸ t iuni,
pagini
Compuner e
Post Scr ipt Limbaj
de comenzi
– Pagini Desenar e
Rich Text
For mat
Text opac Dir ect ive
ext ensibile
Car act er e,
par agr afe

For mat ar e
HTML
Text lizibil Dir ect ive
imbr icat e
Pr ezent a-
¸ t ional ˘ a

St r uct ur ˘ a
HTML
Text lizibil CSS Declar at iv˘ a Fix˘ a
(<address>)
XML Text lizibil CSS, XSL Declar at iv˘ a Ext ensibil ˘ a
RDF Text XML – Declar at iv˘ a Scheme
met adat e,
descr ier i
semant ice
Tabela 1.1: Compar a ¸ t ie înt r e diver se for mat e de document e în evolu¸ t ia spa-
¸ t iului Wor ld-Wide Web ([Bur aga, 2002a])
C a p itolul 2
We b - ul se m a ntic
Capit olul de fa ¸ t ˘ a pr ezint ˘ a Web-ul semant ic ¸ si ar hi-
t ect ur a sa concept ual ˘ a, insist ând asupr a specific˘ ar ii
met adat elor ¸ si ont ologiilor pr in int er mediul limbajelor
RDF, OIL, DAML+OIL ¸ si OWL.
2.1 Prezentare general ˘ a
2.1.1 Preambul
Î
N cadr ul acest ui capit ol, vom face o t r ecer e în r evist ˘ a a pr incipalelor
aspect e r efer it oar e la Web-ul semant ic, insist ând asupr a modalit ˘ a-
¸ t ilor de expr imar e at ât a r ela ¸ t iilor st abilit e înt r e r esur sele disponibile
pe Web, cât ¸ si a met adat elor pr ivit oar e la acest e r esur se.
Ast fel, ne vom concent r a asupr a ilust r ˘ ar ii t r ˘ as ˘ at ur ilor definit or ii ale
RDF (Resource Description Framework) – component ˘ a indispensabil ˘ a a
Web-ului semant ic, pe baza c˘ ar eia vom put ea modela r ela ¸ t iile spa ¸ t io-
t empor ale dint r e r esur sele mult imedia ale unui sit Web. Acest model
va fi pr ezent at în cadr ul capit olului 3, sec¸ t iunea 3.2.3.3. De asemenea,
vom t r ece în r evist ˘ a manier ele de asocier e a met adat elor ¸ si limbajele de
Web-ul semant ic 33
expr imar e via XML a ont ologiilor, descr iindu-se în special OWL (Web
Ontology Language).
2.1.2 Caracteri zare ¸ si di rec ¸ ti i de i nteres
Scopur ile or iginar e pr incipale ale spa ¸ t iului WWW au fost acelea de a
ofer i o modalit at e de comunicar e int er-uman ˘ a pr in par t ajar ea cuno¸ s-
t in¸ t elor ¸ si posibilit at ea exploat ˘ ar ii în manier ˘ a dist r ibuit ˘ a a put er ii de
calcul a comput er elor conect at e la Int er net [Ber ner s-Lee, 1989].
Spa ¸ t iul ciber net ic a fost ini¸ t ial conceput pent r u a u ¸ sur a r eg˘ asir ea
de c˘ at r e calculat or a or ic˘ ar ei dat e indifer ent de localizar ea ei, f˘ ar ˘ a a se
pune pr oblema în¸ t eleger ii semnifica ¸ t iei acest eia de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a. Din
cauza volumului t ot mai mar e de infor ma ¸ t ii pr ezent pe Web est e dificil
de a aut omat iza r eg˘ asir ea lor int eligent ˘ a, cu at ât mai pu¸ t in de c˘ at r e
oper at or ul uman. Una dint r e pr ior it ˘ a ¸ t ile Consor ¸ t iului Web est e aceea
de a pune la dispozi¸ t ie o modalit at e, bazat ˘ a pe act ualele t ehnologii
XML, de pr elucr ar e de c˘ at r e calculat or a infor ma ¸ t iilor. Solu¸ t ia est e
pr ezent at ˘ a în [Ber ner s-Lee et al., 2001] pr in int er mediul unui scenar iu
despr e ceea ce ar t r ebui s ˘ a fie cunoscut sub numele de Web seman-
tic. În cadr ul acest ui scenar iu vizionar, dispozit ive int eligent e par t a-
jeaz ˘ a cuno¸ st in¸ t e pr ivit oar e la pr opr iile func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i ¸ si la cont ext ul în
car e î ¸ si desf˘ a ¸ soar ˘ a act ivit at ea, ut ilizând r eguli de infer en¸ t ˘ a ¸ si met adat e
pent r u a (r e)g˘ asi infor ma ¸ t ii solit icit at e de ut ilizat or ii umani.
Ideea de baz ˘ a est e aceea ca spa ¸ t iul Wor ld-Wide Web s ˘ a r epr ezint e
o pânz ˘ a consist ent ˘ a de r ela ¸ t ii st abilit e înt r e obiect e ident ificabile (de
exemplu, în pr ezent pr in ident ificat or i unifor mi de r esur se, iar ult er ior
pr in nume st abilit e de ut ilizat or i), dezvolt ar ea viit oar e a Web-ului fiind
focalizat ˘ a asupr a ma ¸ sinilor, nu numai asupr a oamenilor.
Ast fel, pr int r e dezider at ele Web-ului semant ic se pot enumer a (con-
for m [Ber ner s-Lee et al., 2001] ¸ si [Davies et al., 2003]):
• asocier ea de semant ici leg˘ at ur ilor dint r e r esur se, cu posibilit at ea
ext inder ii acest or semant ici;
• r esur sele Web s ˘ a poat ˘ a fi ext inse ¸ si clasificat e, pent r u aceast a t r e-
buind a fi adopt at e specifica ¸ t ii concept uale;
34 Sabin Cor neliu Bur aga
Fi gura 2.1: În cadr ul Web-ului semant ic, r esur sele ¸ si leg ˘ at ur ile au asociat e
descr ier i semant ice
• la nivel pr ogr amat ic, s ˘ a exist e ent it ˘ a ¸ t i capabile s ˘ a pr oceseze în
manier ˘ a int eligent ˘ a infor ma ¸ t iile ¸ si s ˘ a poat ˘ a r a ¸ t iona, ofer ind ma-
¸ sinilor ¸ si oamenilor ser vicii complexe (e.g., c˘ aut ar ea dat elor, r eg˘ a-
sir ea unor t ipur i de r esur se, monit or izar ea act ivit ˘ a ¸ t ii aplica ¸ t iilor,
filt r ar ea infor ma ¸ t iilor et c.);
• par t ajar ea de c˘ at r e ut ilizat or i a cuno¸ st in¸ t elor, indifer ent de modul
de st ocar e ¸ si de r epr ezent ar e a acest or a.
Dup ˘ a cum se va put ea obser va din cele pr ezent at e în capit olele ur-
Web-ul semant ic 35
m ˘ at oar e, t ema lucr ˘ ar ii de fa ¸ t ˘ a se înscr ie în sfer a de int er es a Web-ului
semant ic, cer cet ˘ ar ile efect uat e având în veder e ofer ir ea unor solu¸ t ii –
at ât for male, cât ¸ si de pr oiect ar e ¸ si implement ar e – flexibile, bazat e
pe t ehnologiile Web act uale, pent r u descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor
mult imedia localizat e pe Web.
Confor m celor descr ise în lucr ˘ ar ile [Baumgar t ner & Fur bach, 2002],
[Davies et al., 2003] ¸ si [St r ang et al., 2003], una dint r e act ualele dir ec-
¸ t ii de int er es ale comunit ˘ a ¸ t ilor academice ¸ si indust r iale cir cumscr ise
Web-ului semant ic est e aceea a managementului cuno¸ stin¸ telor (know-
ledge management), mai ales în cont ext ul int r anet -ur ilor or ganiza ¸ t ii-
lor sau în domeniul înv˘ a ¸ t ˘ amânt ului vir t ual (e-learning). Pr oblemele cu
car e se confr unt ˘ a cer cet ˘ at or ii sunt cele legat e de:
• c˘ autarea informa¸ tiilor – met odele de c˘ aut ar e bazat ˘ a pe cuvint e-
cheie conduc la r ezult at e ner elevant e, neluându-se în calcul st r uc-
t ur a con¸ t inut ului r esur selor dor it e sau r ela ¸ t iile acest or a cu alt e
r esur se înr udit e
1
;
• extragerea informa¸ tiilor – inst r ument ele de ext r ager e aut omat ˘ a a
infor ma ¸ t iilor pr ovenind din sur se mult iple nu sunt înc˘ a suficient
de flexibile s ˘ a poat ˘ a pr elua infor ma ¸ t ii din sur se non-t ext uale sau
din domenii de cunoa ¸ st er e difer it e;
• mentenan¸ ta depozitelor de cuno¸ stin¸ te – pent r u ca infor ma ¸ t iile (or-
ganizat e uzual în colec¸ t ii de document e XML) s ˘ a fie consist ent e,
cor ect e ¸ si facil de act ualizat t r ebuie g˘ asit e r epr ezent ˘ ar i semant ice
pr ocesabile de c˘ at r e calculat or. Acest aspect va conduce la ver ifi-
car ea for mal ˘ a a consist en¸ t ei cuno¸ st in¸ t elor ¸ si la inst it uir ea unor
r ela ¸ t ii de încr eder e în r esur sele disponibile pe Web – a ¸ sa-numit ul
Web of trust [Ber ner s-Lee et al., 2001];
• generarea automat ˘ a de documente – acest aspect va conduce la
r econfigur ar ea aut omat ˘ a a modalit ˘ a ¸ t ilor de pr ezent ar e a con¸ t inu-
t ului sit ur ilor Web, pe baza pr ofilului cognit iv al vizit at or ilor (e.g.,
pr efer in¸ t e, modur i de oper ar e, exper ien¸ t ˘ a et c.) sau al alt or fact or i
r elevan¸ t i.
1
A se vedea ¸ si cele discut at e în cadr ul sec¸ t iunii 3.3.2.2.
36 Sabin Cor neliu Bur aga
2.1.3 Structura Web-ului semanti c
În veder ea solu¸ t ion ˘ ar ii aspect elor pr ezent at e mai sus, Web-ul semant ic
adopt ˘ a o viziune st r at ificat ˘ a (a se vedea figur a 2.2), pr ezent at ˘ a ini¸ t ial
în [Ber ner s-Lee, 2000].
Fi gura 2.2: Nivelur ile de specificar e a Web-ului semant ic [Ber ner s-Lee, 2000]
Pent r u fiecar e nivel al ar hit ect ur ii st r at ificat e a Web-ului semant ic,
Consor ¸ t iul Web a st andar dizat sau ur meaz˘ a s ˘ a st andar dizeze difer it e
limbaje bazat e pe familia XML. Vom discut a pe scur t fiecar e dint r e
acest ea.
2.1.3.1 Interschi mbul “i nteli gent” de date vi a XML
Met a-limbajul XML [Br ay et al., 2004] r epr ezint ˘ a nivelul de baz˘ a pen-
t r u r ealizar ea schimbului de dat e în manier ˘ a st r uct ur at ˘ a sau semi-
st r uct ur at ˘ a, cu concur sul ident ificat or ilor unifor mi de r esur se ¸ si a spa-
¸ t iilor de nume. Dup ˘ a cum am put ut vedea ¸ si în capit olul 1, folosind
Web-ul semant ic 37
defini¸ t ii ale t ipur ilor de document e (DTD) sau scheme XML, dat ele
mar cat e cu ajut or ul element elor ¸ si at r ibut elor XML pot fi validat e for-
mal.
În ceea ce pr ive¸ st e Web-ul semant ic, XML poat e avea ut iliz˘ ar i mul-
t iple, cele mai impor t ant e fiind pr ezent at e în cont inuar e, confor m
[Davies et al., 2003, Pat el-Schneider & Simeon, 2002]:
• XML poat e ofer i o sint ax˘ a ser ializat ˘ a pent r u ale limbaje de mar-
car e, r epr ezent ând ast fel lingua franca a Web-ului semant ic;
• separ ar ea for mei de con¸ t inut – folosind t r ansfor m˘ ar i XSL, un anu-
mit vocabular XML poat e fi t r adus fie în XHTML în veder ea r e-
pr ezent ˘ ar ii la nivelul client ului (navigat or ului), fie în alt e limbaje
XML (e.g., pent r u t r anslat ar ea ont ologiilor );
• XML poat e fi consider at ca fiind un for mat univer sal de schimb de
dat e înt r e aplica ¸ t ii dist r ibuit e, aliniat e Web-ului semant ic, pr e-
cum agen¸ t ii soft war e; o ast fel de solu¸ t ie est e pr ezent at ˘ a în sec-
¸ t iunea 4.4.2.1 ¸ si publicat ˘ a în lucr ˘ ar ile [Alboaie & Bur aga, 2003a]
¸ si [Bur aga & Alboaie, 2004].
Met a-limbajul XML nu poat e expr ima semant ici, ci doar r eflect ˘ a o
manier ˘ a unifor m ˘ a sint act ic˘ a de st r uct ur ar e a dat elor. În fapt , schemele
XML nu ofer ˘ a decât o descr ier e for mal ˘ a a conven¸ t iilor sint act ice de
modului de apar i¸ t ie a component elor unui document XML.
2.1.3.2 Expri marea metadatelor
Din moment ce, folosind numai mar cat or i XML, nu put em descr ie r e-
sur sele, un pr im pas est e asocier ea de metadate, adic˘ a dat e pr ivit oar e
la dat e. For ma de expr imar e a met adat elor t r ebuie s ˘ a aib ˘ a în veder e
cit ir ea ¸ si pr ocesar ea acest or a de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a, înt r-o manier ˘ a indepen-
dent ˘ a de aplica ¸ t ie sau de plat for m˘ a.
De asemenea, t r ebuie s ˘ a se pun ˘ a la dispozi¸ t ie o modalit at e de aso-
cier e (de dor it via unor mecanisme ext er ne) a met adat elor r esur selor
consider at e. Una dint r e solu¸ t ii est e aceea de a expr ima difer it e aser-
¸ t iuni pr ivit oar e la r esur se, met adat ele fiind consider at e pr opr iet ˘ a ¸ t i ale
r esur selor în cauz ˘ a.
38 Sabin Cor neliu Bur aga
Dr ept solu¸ t ie, Consor ¸ t iul Web pr opune un cadr u de descr ier e a r e-
sur selor, concr et izat în specifica ¸ t ia RDF (Resource Description Frame-
work) [Lassila & Swick, 1999], în pr ezent r ecomandar ea oficial ˘ a fiind
[Becket t , 2004]. A se vedea ¸ si [Manola & Miller, 2004].
Ast fel, la nivel gener al RDF r epr ezint ˘ a un cadr u menit s ˘ a ofer e su-
por t pent r u pr ocesar ea în manier ˘ a int eligent ˘ a a met adat elor, ofer ind
int er oper abilit at ea înt r e diver se aplica ¸ t ii car e r ealizeaz˘ a schimb de in-
for ma ¸ t ii, în sensul în¸ t eleger ii de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a a semant icii acest or a.
Baz ˘ a pent r u limbaje mai complexe de r epr ezent ar e a dat elor, RDF
î ¸ si g˘ ase¸ st e loc în ut iliz˘ ar i pr ecum [Ber ner s-Lee et al., 2001]:
• inspectarea resurselor, ofer ind noi capabilit ˘ a ¸ t i mot oar elor de c˘ au-
t ar e, mai ales în ceea ce pr ive¸ st e clasificar ea sit ur ilor Web;
• catalogarea datelor pent r u descr ier ea ¸ si/sau evaluar ea con¸ t inu-
t ului ¸ si r ela ¸ t iilor înt r e diver se infor ma ¸ t ii st ocat e de o bibliot ec˘ a
elect r onic˘ a, sit Web et c.;
• agen¸ ti inteligen¸ ti, facilit ând schimbul ¸ si par t ajar ea cuno¸ st in¸ t elor ;
• descrierea drepturilor de proprietate intelectual ˘ a a r esur selor Web;
• securitate personal ˘ a sau general ˘ a a dat elor (ofer ind supor t pent r u
at a ¸ sar ea de semn ˘ aturi digitale ut ile în comer ¸ t ul elect r onic, t r an-
zac¸ t ii economice ¸ si jur idice et c.).
RDF folose¸ st e limbajul XML pent r u r epr ezent ar ea sint act ic˘ a a me-
t adat elor. Unul dint r e scopur ile cadr ului est e de a face posibil ˘ a specifi-
car ea semant ic˘ a a dat elor, bazat ˘ a pe XML [Br ay et al., 2004], pr int r-o
met od ˘ a st andar dizat ˘ a, independent ˘ a de ma ¸ sin ˘ a, ext ensibil ˘ a. RDF ¸ si
XML sunt complement ar e în acest sens.
Influen¸ t a RDF se poat e înt r evedea în structurarea inteligent ˘ a a do-
cumentelor (r ealizat ˘ a pr in int er mediul limbajelor bazat e pe XML), în
reprezentarea cuno¸ stin¸ telor (knowledge representation), în standardi-
zarea Web-ului. Alt e ar ii de int er es ar fi limbajele or ient at e-obiect ¸ si de
modelar e a cuno¸ st in¸ t elor sau bazele de dat e dist r ibuit e.
Vom det alia limbajul RDF în cadr ul subcapit olului 2.2.
Web-ul semant ic 39
Tr ebuie men¸ t ionat fapt ul c˘ a pent r u domenii r est r ânse pot fi aso-
ciat e met adat e pr in int er mediul unor const r uc¸ t ii XML de genul celor
expr imat e de DCMI (Dublin Core Metadata Initiative) [Pur l], car e pot
fi int egr at e în cadr ul const r uc¸ t iilor RDF
2
. DCMI define¸ st e o schem ˘ a
având 15 pr opr iet ˘ a ¸ t i de baz ˘ a car e pot fi ut ilizat e pent r u descr ier ea r e-
sur selor Web.
Exemplul 3 Met adat ele asociat e unui document PDF (Portable Docu-
ment Format) r epr ezent ând un ar t icol disponibil on-line pot fi expr i-
mat e ast fel, folosind ¸ si cont r uc¸ t ii DCMI:
<rdf:RDF
xmlns:rdf=’http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#’
xmlns:iX=’http://ns.adobe.com/iX/1.0/’>
<!-- descrieri ale metadatelor Adobe (pentru PDF) -->
<rdf:Description
about=’http://www.infoiasi.ro/~busaco/
publications/articles/regexp.pdf’
xmlns=’http://ns.adobe.com/pdf/1.3/’
xmlns:pdf=’http://ns.adobe.com/pdf/1.3/’>
<pdf:CreationDate>
2002-07-16T13:13:03Z
</pdf:CreationDate>
<pdf:ModDate>
2002-09-18T15:10:22+04:00
</pdf:ModDate>
<pdf:Producer>
Acrobat Distiller
</pdf:Producer>
<pdf:Author>
Sabin Corneliu Buraga,
Victor Tarhon-Onu
</pdf:Author>
<pdf:Creator>
QuarkXPress(tm) 5.01
2
Pent r u am ˘ anunt e se poat e consult a [Kokkelink & Schwänzl, 2002].
40 Sabin Cor neliu Bur aga
</pdf:Creator>
<pdf:Title>
Expresii regulate in Perl
</pdf:Title>
<pdf:Keywords>
Perl, Linux, programare,
expresii regulate, limbaje formale
</pdf:Keywords>
</rdf:Description>
<!-- descrieri ale metadatelor Adobe (pentru XAP) -->
<rdf:Description
about=’http://www.infoiasi.ro/~busaco/
publications/articles/regexp.pdf’
xmlns=’http://ns.adobe.com/xap/1.0/’
xmlns:xap=’http://ns.adobe.com/xap/1.0/’>
<xap:CreateDate>
2002-07-16T13:13:03Z
</xap:CreateDate>
<xap:ModifyDate>
2002-09-18T15:10:22+04:00
</xap:ModifyDate>
<xap:Author>
Sabin Corneliu Buraga,
Victor Tarhon-Onu
</xap:Author>
<xap:MetadataDate>
2002-09-18T15:10:22+04:00
</xap:MetadataDate>
<!-- titluri alternative -->
<xap:Title>
<rdf:Alt>
<rdf:li xml:lang=’x-default’>
Expresii regulate in Perl
</rdf:li>
<rdf:li xml:lang=’en-US’>
Perl regular expressions
</rdf:li>
Web-ul semant ic 41
</rdf:Alt>
</xap:Title>
</rdf:Description>
<!-- descrieri folosind DCMI -->
<rdf:Description
about=’http://www.infoiasi.ro/~busaco/
publications/articles/regexp.pdf’
xmlns=’http://purl.org/dc/elements/1.1/’
xmlns:dc=’http://purl.org/dc/elements/1.1/’>
<dc:creator>
Sabin Corneliu Buraga,
Victor Tarhon-Onu
</dc:creator>
<dc:title>
Expresii regulate in Perl
</dc:title>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
De men¸ t ionat fapt ul c˘ a un alt exemplu de ast fel de descr ier e est e
disponibil în lucr ar ea [Bur aga, 2001a].
O specifica ¸ t ie car e per mit e asocier ea de descr ier i sit ur ilor Web, pr in
int er mediul aser ¸ t iunilor RDF, est e RS S (Rich S ite S ummary) [RSS].
Specifica ¸ t iile RSS sunt disponibile în mai mult e ver siuni (0.9x, 1.0 ¸ si
2.0).
Exemplul 4 Nout ˘ a ¸ t ile ap ˘ ar ut e pe sit ul Romanian Web Developers –
http://rowd.org/ – sunt st ocat e înt r-un fi¸ sier RSS având ur m ˘ a-
t oar ea st r uct ur ˘ a:
<?xml version="1.0" ?>
<rss version="0.91">
<channel>
<!-- informatii despre sit -->
42 Sabin Cor neliu Bur aga
<title>Noutati pe situl ROWD</title>
<link>http://rowd.org</link>
<description>Ultimele noutati aparute
pe situl Romanian Web Developers.
</description>
<language>ro</language>
<pubDate>10/25/03</pubDate>
<image>
<title>Romanian Web Developers</title>
<url>http://rowd.zuavra.net/img/logo/1a.gif</url>
<link>http://rowd.org/</link>
<width>100</width>
<height>31</height>
</image>
<!-- stirile -->
<item>
<title>Aplicatii Web la cheie.
Studii de caz implementate in PHP</title>
<link>http://www.infoiasi.ro/~phpapps/</link>
<description>...</description>
</item>
<!-- eventual, alte elemente ’item’ -->
</channel>
</rss>
Una dint r e pr obleme în folosir ea met adat elor o r epr ezint ˘ a r eut i-
lizar ea met adat elor în cont ext e mult iple. O solu¸ t ie – pr ezent at ˘ a în lu-
cr ar ea [Ohia, 2001] – est e aceea de a modular iza set ur ile de const r uc¸ t ii
XML folosit e pent r u expr imar ea met adat elor ¸ si de a defini diver se r e-
guli pent r u r efolosir ea acest or a.
2.1.3.3 Expri marea ontologi i lor
O defini¸ t ie a concept ului de ont ologie est e ur m ˘ at oar ea (confor m lu-
cr ˘ ar ilor [Gr uber, 1993] ¸ si [Guar ino & Giar et t a, 1995]):
Web-ul semant ic 43
Defini ¸ ti a 1 O ont ologie reprezint ˘ a conceptualizarea unui domeniu de
cunoa¸ stere într-un format destinat a fi procesat de calculator, format
modelând entit ˘ a¸ ti, atribute, rela¸ tii ¸ si axiome.
Din punct de veder e for mal, concept ualiz ˘ ar ile se pot defini în ma-
nier a pr ezent at ˘ a în cont inuar e, confor m [Guar ino, 1998].
Defini ¸ ti a 2 O concept ualizar e este exprimat ˘ a printr-o structur ˘ a ¸D, 1),
unde D reprezint ˘ a un domeniu, iar 1 desemneaz ˘ a o mul¸ time de rela¸ tii
peste D.
Dac˘ a r ela ¸ t iile or dinar e sunt definit e pe un domeniu par t icular, r e-
la ¸ t iile concept uale sunt specificat e pest e un spa¸ tiu de domenii (domain
space).
Defini ¸ ti a 3 Un spa ¸ t iu de domenii este o structur ˘ a de forma ¸D, W),
unde D este un domeniu ¸ si W o mul¸ time de st ˘ ari maximale ale dome-
niului. W se nume¸ ste mul¸ timea lumilor posibile.
De exemplu, dac˘ a D r epr ezint ˘ a piesele dispuse pe o t abl ˘ a de ¸ sah,
at unci W poat e desemna mul¸ t imea t ut ur or configur a ¸ t iilor valide ale
acest or piese pe t abla consider at ˘ a.
Defini ¸ ti a 4 Dat un spa¸ tiu de domenii ¸D, W), r ela ¸ t ia concept ual ˘ a ρ
n
de aritate n peste ¸D, W) se define¸ ste ca o func¸ tie total ˘ a ρ
n
: W →2
D
n
de
la mul¸ timea lumilor posibile W la o mul¸ time de rela¸ tii n-are ordinare
peste domeniul D.
Defini ¸ ti a 5 Pentru o rela¸ tie conceptual ˘ a oarecare ρ, mul¸ timea E
ρ
=
¦ρ(w), w ∈ W¦ va con¸ tine ext ensiile admisibile ale lui ρ.
44 Sabin Cor neliu Bur aga
Defini ¸ ti a 6 O concept ualizar e pentru domeniul D este un triplu C =
¸D, W, R), unde Rreprezint ˘ a o mul¸ time de rela¸ tii conceptuale peste spa-
¸ tiul de domenii ¸D, W).
Ont ologiile pot pune la dispozi¸ t ie concept ualiz˘ ar i complexe ale do-
meniului de lucr u a unei or ganiza ¸ t ii, r epr ezent ând concept ele de baz˘ a
¸ si r ela ¸ t iile dint r e diver sele act ivit ˘ a ¸ t i desf ˘ a ¸ sur at e de ent it ˘ a ¸ t ile acelei or-
ganiza ¸ t ii.
Ca exemple de ont ologii put em enumer a ont ologia r epr ezent ând
domeniul academic – menit ˘ a a modela per soane, pr oiect e, publica ¸ t ii,
eveniment e ¸ st iin¸ t ifice ¸ si subiect e de cer cet ar e –, dezvolt at ˘ a de gr upul
AKT (Advanced Knowledge Technologies) [O’Har a et al., 2001]. Un alt
exemplu pr ovine din domeniul e-travel, dezvolt ându-se o ont ologie car e
s ˘ a expr ime concept ele vehiculat e în cadr ul unui sist em on-line ofer ind
for mule de pet r ecer e a zilelor de vacan¸ t ˘ a [Wr ight et al., 2003].
Ont ologiile pot fi de mai mult e t ipur i, în func¸ t ie de domeniul de in-
t er es al comunit ˘ a ¸ t ii cer cet ˘ at or ilor car e definesc ¸ si ut ilizeaz˘ a o anumit ˘ a
ont ologie. Un pr im aspect impor t ant est e cel al nivelului de descriere
pe car e îl poat e ofer i o ont ologie (plecând de la simple lexicoane ¸ si
ajungând la t ezaur e or ganizat e pe cat egor ii de t er meni sau t axonomii
complexe). Ont ologiile pot difer i ¸ si în ceea ce pr ive¸ st e scopul ¸ si con-
t ext ul ut iliz ˘ ar ii con¸ t inut ului pe car e-l modeleaz˘ a. De exemplu, se pot
cr ea ont ologii specializat e, folosit e înt r-un domeniu de int er es pr ecum
chir ur gia, dar ¸ si ont ologii gener ale în car e infor ma ¸ t iile pr ovin din or ice
domeniu. Acest din ur m ˘ a caz poat e fi înt âlnit la pr ocesar ea limbajului
nat ur al.
În ceea ce pr ive¸ st e manier a de expr imar e a unei ont ologii, exist ˘ a
definit e diver se limbaje de specificare
3
, plecând de la limbaje de pr o-
gr amar e logic˘ a pr ecum Pr olog sau der ivat e din Pr olog (e.g., Golog, Con-
Golog) ¸ si mer gând pân ˘ a la limbaje specializat e, cum ar fi KIF (Know-
ledge Interchange Format) [Geneser et h & Fikes, 1992] sau succesor ul
s ˘ au CL (Common Logic). Alt e limbaje sunt bazat e pe logici descr ipt ive
– est e cazul limbajelor pr ezent at e mai jos: OIL, DAML+OIL ¸ si OWL.
3
Pent r u un st udiu compar at iv, se pot consult a [Cor cho & Gomez-Per ez, 2000],
[Gr osof et al., 2003] ¸ si [Hor r ocks & Pat el-Schneider, 2003].
Web-ul semant ic 45
Aspect ele for male pr ivit oar e la ont ologii ¸ si la concept ualiz˘ ar i sunt
det aliat e în [Guar ino, 1998].
RDF Schema
Specifica ¸ t ia RDFS (RDF S chema) [Br ickley & Guha, 2000] ext inde mo-
delul RDF pent r u a ofer i posibilit at ea int er pr et ˘ ar ii la nivel semant ic a
pr opr iet ˘ a ¸ t ilor expr imat e pr in int er mediul modelului RDF, f˘ ar ˘ a a im-
pune const r ânger i în ceea ce pr ive¸ st e modul de expr imar e sint act ic˘ a a
unei descr ier i RDF asociat e unei r esur se.
Se per mit a ¸ sadar definir ea unui vocabular par t icular pr ivit or la
dat ele expr imat e în RDF ¸ si specificar ea t ipur ilor de obiect e car e con-
st it uie aser ¸ t iunile RDF/XML. În fapt , RDFS ofer ˘ a un sist em de t ipur i
de baz ˘ a pent r u modelele expr imat e în RDF [Davies et al., 2003], adic˘ a
ofer ˘ a pr emisele specific˘ ar ii de ontologii simple via pr imit ive de mode-
lar e a cuno¸ st in¸ t elor. Pr incipalele cont r ibu¸ t ii ale RDFS sunt cele legat e
de puner ea la dispozi¸ t ie a unei sint axe st andar dizat e pent r u specifi-
car ea de ont ologii ¸ si a unui set st andar d de pr imit ive de modelar e, pr e-
cum r ela ¸ t ii de t ipul subclas ˘ a (subclass-of ) sau instan¸ t ˘ a (instance-of ).
Mai mult e det alii vor fi pr ezent at e în subcapit olul 2.2 al capit olului
de fa ¸ t ˘ a.
Anumit e const r uc¸ t ii complicat e pent r u expr imar ea unor t ipur i com-
plexe de cuno¸ st in¸ t e nu pot fi modelat e folosind RDF ¸ si/sau RDFS. De
exemplu, est e dificil a se expr ima exact ce t ipur i de valor i pot lua
diver se inst an¸ t e de r esur se (e.g., t it lur ile c˘ ar ¸ t ilor st ocat e de o biblio-
t ec˘ a digit al ˘ a sunt ¸ sir ur i de car act er e, iar cant it at ea de volume dint r-un
anumit domeniu est e desemnat ˘ a de un num ˘ ar înt r eg pozit iv). Pr int r e
alt e cr it ici aduse modelului RDFS se pot enumer a imposibilit at ea ex-
pr im ˘ ar ii pr opr iet ˘ a ¸ t ilor algebr ice r ela ¸ t ionale (pr ecum t r anzit ivit at ea or i
simet r ia) sau lipsa unui mecanism de pr ocesar e a int er og˘ ar ilor r efer i-
t oar e la aser ¸ t iunile RDF [Anut ar yia et al., 2001].
OIL (Ontology Inference Layer)
Un pr im pas în r ezolvar ea unor ast fel de pr obleme l-a const it uit OIL
(Ontology Inference Layer) [Fensen et al., 2000], const r uit pe baza lim-
46 Sabin Cor neliu Bur aga
bajului XOL (XML Ontology Language). Scopur ile pr oiect ˘ ar ii limbaju-
lui OIL au avut în veder e, pr int r e alt ele:
• modelar ea unei cât mai lar gi var iet ˘ a ¸ t i de ont ologii;
• ofer ir ea unei semant ici for male pent r u a facilit a int er pr et ar ea de
c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a a acest ei semant ici;
• ofer ir ea unor ser vicii de r a ¸ t ionament cor ect (sound) ¸ si complet ;
• maximizar ea compat ibilit ˘ a ¸ t ii cu st andar dele deja exist ent e (XML
¸ si RDF).
Modelul for mal de baz˘ a l-a const it uit logica cu pr edicat e, r ela ¸ t iile
dint r e r esur se fiind modelat e pr in int er mediul pr edicat elor. Concep-
t ul cent r al se axeaz˘ a asupr a claselor (classes sau frames) având aso-
ciat e diver se pr opr iet ˘ a ¸ t i denumit e atribute. At r ibut ele pot fi aplicat e
numai asupr a claselor pent r u car e au fost definit e. Put em asocia ace-
la ¸ si nume de at r ibut unor clase difer it e, impunând anumit e restric¸ tii
ale valor ilor at r ibut elor consider at e (range restrictions). O clas˘ a ofer ˘ a
un cont ext pent r u modelar ea unui aspect specific al unui domeniu (do-
main) [Hor r ocks et al., 2000, Davies et al., 2003].
OIL se bazeaz ˘ a pe no¸ t iunea de concept ¸ si pe definir ea de super clase
¸ si at r ibut e. Rela ¸ t iile pot fi definit e at ât înt r e at r ibut e ¸ si clasa din car e
fac par t e, cât ¸ si înt r e ent it ˘ a ¸ t i independent e având domenii ¸ si valor i
specifice. Ca ¸ si clasele, r ela ¸ t iile const it uit e pot fi gr upat e în ier ar hii.
În acest mod, OIL per mit e specificar ea de ont ologii, fiecar e ont ologie
expr imat ˘ a în OIL put ând fi adnot at ˘ a cu ajut or ul met adat elor, folosind
event ual DCMI. Sint axa de baz ˘ a ut ilizeaz ˘ a aser ¸ t iuni RDF(S).
Modelul OIL est e or ganizat la r ândul s ˘ au pe nivelur i:
• nivelul de baz˘ a (Core OIL) coincide cu RDFS, pent r u a facilit a
agen¸ t ilor car e pr oceseaz˘ a const r uc¸ t ii RDF int er pr et ar ea ont olo-
giilor expr imat e în OIL;
• nivelul st andar d (S tandard OIL) int en¸ t ioneaz˘ a s ˘ a ofer e un set de
pr imit ive indispensabile în modelar ea cuno¸ st in¸ t elor, per mi¸ t ând
Web-ul semant ic 47
for malizar ea semant icilor ont ologiilor consider at e pr in int er me-
diul unor mecanisme logice r epr ezent at e de diver se logici descrip-
tive (Description Logics)
4
, dint r e car e se poat e men¸ t iona logica
oH1Q [Hor r ocks et al., 2001];
• nivelul de inst an¸ t ier e (Instance OIL) ofer ˘ a posibilit at ea int egr ˘ ar ii
difer it elor inst an¸ t e de ont ologii în alt e sist eme, pr ecum sist emele
de management al bazelor de dat e;
• nivelul super ior (Heavy OIL) adaug˘ a facilit ˘ a ¸ t i pent r u r epr ezent a-
r ea cuno¸ st in¸ t elor folosind limbaje bazat e pe r eguli.
O ont ologie est e expr imat ˘ a în OIL pr in int er mediul unui cont ainer
de ont ologii (ontology container) ¸ si a unei defini¸ t ii. La nivel sint act ic,
cont ainer ul est e expr imat pr in element e DCMI. Par t ea car e define¸ st e
ont ologia const ˘ a dint r-o dir ect iv˘ a de impor t I op¸ t ional ˘ a, o r egul ˘ a de
baz ˘ a R op¸ t ional ˘ a, o ser ie de defini¸ t ii de slot ur i (pr opr iet ˘ a ¸ t i) S ¸ si o ser ie
de defini¸ t ii de axiome A.
O defini¸ t ie de clas ˘ a (class-def ) asociaz˘ a unui nume de clas ˘ a o de-
scr ier e a acelei clase. În RDFS, acest lucr u se specific˘ a pr in element ul
<rdfs:Class>. Tipul descr ier ii poat e fi unul primitiv (condi¸ t iile spe-
cificat e pent r u membr ii clasei sunt necesar e, dar nu ¸ si suficient e) sau
definit (condi¸ t iile sunt necesar e ¸ si suficient e). În plus, t r ebuie specifi-
cat e:
• o dir ect iv˘ a subclass-of – define¸ st e o list ˘ a de expr esii de clas ˘ a (nu-
me de clase, const r ânger i de pr opr iet ˘ a ¸ t i, expr esii logice).
Const r uc¸ t ia RDFS analoag˘ a est e <rdfs:subClassOf>.
O r est r ic¸ t ie de slot (slot-constraint) r epr ezint ˘ a o list ˘ a de una sau
mai mult e r est r ic¸ t ii car e se vor aplica pr opr iet ˘ a ¸ t ilor (slot ur ilor ).
Ca exemple de const r ânger i se pot men¸ t iona has-value, value-type
sau max-cardinality.
• o defini¸ t ie de slot slot-def – asociaz˘ a unui nume de slot o descr ier e
a slot ului car e specific˘ a diver se r est r ic¸ t ii globale (domeniu, valor i,
4
A se vedea ¸ si [Baader et al., 2002].
48 Sabin Cor neliu Bur aga
pr opr iet ˘ a ¸ t i de t r anzit ivit at e sau simet r ie et c.). Un slot la r ândul
s ˘ au poat e include sub-slot ur i (sub-const r ânger i).
• o mul¸ t ime de axiome, fiecar e axiom ˘ a specificând fapt e suplimen-
t ar e despr e clasele ont ologiei (de exemplu, clasele Imagine ¸ si
Sunet sunt disjunct e în cadr ul unei ont ologii pr ivit oar e la mul-
t imedia). Pr int r e axiomele valide car e pot fi ut ilizat e se enumer ˘ a
disjoint ¸ si equivalent.
Axiomele pot fi consider at e obiect e, put ând fi ast fel modelat e în
RDF
5
.
Lucr ˘ ar ile [Hor r ocks et al., 2000] ¸ si [Fensen et al., 2000] pr ezint ˘ a de-
scr ier ea la nivel for mal a modelului OIL. Alt e consider a ¸ t ii r efer it oar e
la for malizar ea limbajului sunt pr ezent at e în [Kamps & Mar x, 2002].
Exemplul 5 Pr ezent ˘ am un fr agment de ont ologie modelând r egnul
animal (dup ˘ a [Br oekst r a et al., 2001]):
(class-def defined ierbivor
subclass-of animal
slot-constraint
value-type (planta or
(slot-constraint este-fragment-din
has-value planta))
class-def elefant
sub-class-of ierbivor mamifer
slot-constraint consuma
value-type planta
slot-constraint culoare
has-filler "gri"
Folosind XML ¸ si RDFS, cele de mai sus se expr im˘ a ast fel:
<rdfs:Class rdf:ID="elefant">
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#mamifer" />
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#ierbivor" />
5
Det alii în [St aab & Mädche, 2000] ¸ si [Br oekst r a et al., 2001].
Web-ul semant ic 49
<oil:hasPropertyRestriction>
<oil:ValueType>
<oil:onProperty
rdf:resource="#consuma" />
<oil:toClass rdf:resource="#planta" />
</oil:ValueType>
<oil:hasFiller>
<oil:onProperty
rdf:resource="#culoare" />
<oil:stringFiller>
gri
</oil:stringFiller>
</oil:hasFiller>
</oil:hasPropertyRestriction>
</rdfs:Class>
DAML+OIL
Succesor al OIL, DAML+OIL [Br oekst r a et al., 2001, DAML+OIL] r e-
pr ezint ˘ a o ini¸ t iat iv˘ a de a expr ima ont ologiile dir ect pr in mecanismele
ofer it e de specifica ¸ t iile RDFS, dar plecând de la DAML (DARPA Agent
Markup Language) [Hendler & McGuinness, 2001], limbaj menit a de-
semna o manier ˘ a st andar d de int er schimb de dat e înt r e agen¸ t ii in-
t eligen¸ t i. Semant ica DAML+OIL est e definit ˘ a folosind un model bazat
pe KIF (Knowledge Interchange Format) [Geneser et h & Fikes, 1992].
Const r uc¸ t iile DAML+OIL pot expr ima un subset al clauzelor pr opozi-
¸ t ionale Hor n, acest e clauze per mi¸ t ând specificar ea const r ânger ilor ¸ si
r egulilor de r a ¸ t ionament car e pot fi manipulat e de aplica ¸ t iile Web-ului
semant ic.
Limbajul DAML+OIL descr ie aser ¸ t iunile pr ivit oar e la t ipul (clasa)
unei ent it ˘ a ¸ t i sau la r ela ¸ t iile st abilit e înt r e diver ¸ si membr i ai unei clase
pr in int er mediul exclusiv al cont r uc¸ t iilor RDF. În DAML+OIL se poat e
specifica, în manier ˘ a explicit ˘ a, fapt ul c˘ a dou ˘ a component e ale unei on-
t ologii sunt difer it e sau similar e, iar în plus nu e obligat or iu s ˘ a se de-
fineasc˘ a o anumit ˘ a r ela ¸ t ie înt r e ele.
50 Sabin Cor neliu Bur aga
Tipur ile de dat e car e pot fi pr ezent e înt r-un document DAML+OIL
sunt analoage celor din XML Schema [Fallside, 2001] ¸ si pot fi folosit e în
specificar ea r est r ic¸ t iilor at r ibut elor (slot ur ilor ) ¸ si a mul¸ t imilor de valor i
per mise.
Limbajului DAML+OIL i-a fost asociat ˘ a o semant ic˘ a axiomat ic˘ a,
for malismele implicat e fiind det aliat e în [Fikes & McGuinness, 2001].
Cer cet ˘ ar ile s-au concent r at ¸ si asupr a ut iliz˘ ar ii ont ologiilor expr imat e
pr in DAML+OIL în cont ext ul inginer iei soft war e [Davies et al., 2003].
Exemplul 6 Folosind fr agment ul de ont ologie descr is ˘ a în exemplul 5,
const r uc¸ t iile DAML+OIL sunt :
<daml:Ontology rdf:about="">
<daml:versionInfo>1.0</daml:versionInfo>
</daml:Ontology>
<daml:Class rdf:about="#elefant">
<rdfs:subClassOf>
<!-- subclasa, vazuta ca intersectie
dintre clasele ’mamifer’ si ’ierbivor’ -->
<daml:Class>
<daml:intersectionOf
rdf:parsetype="daml:Collection">
<daml:Class rdf:about="#mamifer" />
<daml:Class rdf:about="#ierbivor" />
</daml:intersectionOf>
</daml:Class>
</rdfs:subClassOf>
<rdfs:subClassOf>
<daml:Restriction>
<daml:onProperty
rdf:resource="#consuma" />
<daml:hasClass rdf:resource="#planta" />
</daml:Restriction>
</rdfs:subClassOf>
<rdfs:subClassOf>
<daml:Restriction>
<daml:onProperty
rdf:resource="#culoare" />
Web-ul semant ic 51
<daml:hasValue>gri</daml:hasValue>
</daml:Restriction>
</rdfs:subClassOf>
</daml:Class>
OWL (Web Ontology Language)
Pe baza DAML+OIL, Consor ¸ t iul Web dezvolt ˘ a limbajul OWL (Web On-
tology Language) [Dean & Schr eiber, 2004], act ualment e r ecomandar e
oficial ˘ a.
Ca ¸ si pr ecedent ele limbaje, OWL est e st r uct ur at pe nivelur i:
• OWL Lite ofer ˘ a posibilit at ea descr ier ii unor ier ar hii de clasificar e
car e nu posed ˘ a r est r ic¸ t ii complicat e. OWL Lite va put ea fi folosit
pent r u specificar ea dic¸ t ionar elor de t er meni ¸ si a alt or t axonomii.
• OWL DL ar e dr ept scop pr incipal ofer ir ea unei expr esivit ˘ a ¸ t i cr es-
cut e, f ˘ ar ˘ a a se pier de complet it udinea comput a ¸ t ional ˘ a (se gar an-
t eaz ˘ a ast fel c˘ a t oat e declar a ¸ t iilor vor put ea fi pr ocesat e de c˘ at r e
ma ¸ sin ˘ a). Modelul t eor et ic al acest ui nivel est e bazat pe logica de-
scr ipt iv˘ a [Baader et al., 2002].
• OWL Full ofer ˘ a un maximum de expr esivit at e ¸ si liber t at ea sin-
t act ic˘ a a RDF, f ˘ ar ˘ a a se pune pr oblema comput abilit ˘ a ¸ t ii.
Remarca 1 Fiecar e dint r e sublimbajele pr ezent at e est e o ext ensie a
celui aflat pe nivelul imediat infer ior. Au loc r ela ¸ t iile ur m˘ at oar e (r ela-
¸ t iile inver se nu sunt sat isf˘ acut e):
• Or ice ont ologie expr imat ˘ a în OWL Lite poat e fi expr imat ˘ a ¸ si în
OWL DL.
• Or ice ont ologie expr imat ˘ a în OWL DL poat e fi expr imat ˘ a ¸ si în
OWL Full.
• Or ice concluzie valid ˘ a deduct ibil ˘ a în OWL Lite est e valid ˘ a ¸ si în
OWL DL.
52 Sabin Cor neliu Bur aga
• Or ice concluzie valid ˘ a deduct ibil ˘ a în OWL DL est e valid ˘ a ¸ si în
OWL Full.
O ont ologie OWL est e compus ˘ a din clase, inst an¸ t e de clase ¸ si r ela-
¸ t iile dint r e acest e inst an¸ t e. Succesul unei ont ologii depinde în mar e
m ˘ asur ˘ a de abilit at ea de a r a ¸ t iona despr e indivizii unei clase. OWL
ofer ˘ a posibilit at ea descr ier ii, via const r uc¸ t ii XML, a claselor din car e
fac par t e indivizi specifici ¸ si a pr opr iet ˘ a ¸ t ilor car e-i car act er izeaz˘ a. În
OWL Full o clas ˘ a r epr ezint ˘ a un obiect din lumea r epr ezent at ˘ a de on-
t ologia modelat ˘ a.
Filosofia limbajului est e difer it ˘ a de aceea a unui sist em de baze de
dat e, neimpunându-se a-priori o cunoa ¸ st er e complet ˘ a a domeniului de
int er es. Clasele ¸ si pr opr iet ˘ a ¸ t ile pot fi specificat e în for me difer it e, iar
declar a ¸ t iile pr ivit oar e la indivizi nu t r ebuie obligat or iu s˘ a fie incluse în
acela ¸ si document în car e s-a specificat o anumit ˘ a ont ologie
6
.
O clas ˘ a par t icular ˘ a poat e fi der ivat ˘ a din una mai gener al ˘ a pr in in-
t er mediul unei const r uc¸ t ii rdfs:subClassOf. Dac˘ a X est e subclas ˘ a a
clasei Y , at unci or ice inst an¸ t ˘ a a lui X est e, de asemenea, inst an¸ t ˘ a a lui
Y . Rela ¸ t ia rdfs:subClassOf est e t r anzit iv˘ a.
Exemplul 7 Pent r u a specifica fapt ul c˘ a Audio est e subclas ˘ a a clasei
Multimedia vom scr ie:
<owl:Class rdf:ID="Audio">
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
</owl:Class>
În veder ea for m ˘ ar ii claselor, OWL DL pune la dispozi¸ t ie const r uc¸ t ii
menit e s ˘ a cr eeze expresii de clas ˘ a [Dean & Schr eiber, 2004], oper at or ii
per mi ¸ si fiind cei din t eor ia mul¸ t imilor : r euniune (owl:unionOf), int er-
sec¸ t ie (owl:intersectionOf), complement ar ˘ a (owl:complementOf).
Clasele disjunct e pot fi specificat e pr in owl:disjointWith.
6
A se vedea [Cost ello & J acobs, 2003].
Web-ul semant ic 53
Exemplul 8 Pent r u a defini fapt ul c˘ a document ele video nu sunt lumi
vir t uale ¸ si nici aplica ¸ t ii execut abile, vom scr ie:
<owl:Class rdf:ID="Video">
<rdf:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
<owl:disjointWith rdf:resource="#LumiVirtuale" />
<owl:disjointWith rdf:resource="#Executabile" />
</owl:Class>
Clasele pot fi specificat e ¸ si pr in int er mediul enumer ˘ ar ii membr ilor,
pent r u aceast a folosindu-se element ul owl:oneOf.
Supliment ar, al ˘ at ur i de numir ea unei clasei sau a r efer in¸ t elor la
alt e clase (event ual pr in int er mediul r ela ¸ t iei <rdfs:subClassOf>),
se poat e specifica o list ˘ a de r est r ic¸ t ii pe car e t r ebuie s ˘ a le safisfac˘ a
indivizii clasei definit e.
O const r uc¸ t ie major ˘ a est e r epr ezent at ˘ a de propriet ˘ a¸ ti, r ela ¸ t ii binar e
car e pot specifica fapt e pr ivit oar e la membr ii unei clase sau la invidizi.
Pr opr iet ˘ a ¸ t ile se pot r efer i la t ipur ile de dat e (r ela ¸ t ii înt r e inst an¸ t ele de
clase ¸ si lit er alii RDF sau t ipur ile de dat e XML Schema) or i la obiect e
(r ela ¸ t ii înt r e inst an¸ t ele a dou ˘ a clase). Definind o pr opr iet at e, în fapt se
impune o r est r ic¸ t ie. O pr opr iet at e poat e fi definit ˘ a ca fiind o subpr o-
pr iet at e (specializar e) a unei pr opr iet ˘ a ¸ t i deja specificat e. Domeniul ¸ si
codomeniul r ela ¸ t iei (pr opr iet ˘ a ¸ t ii) pot fi ¸ si ele specificat e via const r uc-
¸ t iile domain ¸ si range.
Pr opr iet ˘ a ¸ t ile pot fi ier ar hizat e, similar claselor.
Exemplul 9 Pent r u a specifica o pr opr iet at e de t ip obiect , pr ivit oar e
la fapt ul c˘ a un document mult imedia poat e fi st ocat pe un sit Web mul-
t imedia, vom defini ur m ˘ at oar ele:
<owl:ObjectProperty rdf:ID="stocat">
<rdfs:domain rdf:resource="#Multimedia" />
<rdfs:range rdf:resource="#sitMultimedia" />
</owl:Class>
Pent r u a descr ie fapt ul c˘ a un document audio poat e fi st ocat de m ˘ a-
car un sit Web mult imedia, vom put ea scr ie:
54 Sabin Cor neliu Bur aga
<owl:Class rdf:ID="Audio">
<rdf:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
<rdf:subClassOf>
<owl:Restriction>
<owl:onProperty rdf:resource="#stocat">
<!-- indicam cardinalitatea minima -->
<owl:minCardinality
rdf:datatype="&xsd;nonNegativeInteger">
1
</owl:minCardinality>
</owl:Restriction>
</rdf:subClassOf>
</owl:Class>
Fiecar e inst an¸ t ˘ a de document audio t r ebuie s ˘ a apar ˘ a m ˘ acar în cel
pu¸ t in o r ela ¸ t ie stocat. În acest exemplu se obser v˘ a ¸ si folosir ea unei
pr opr iet ˘ a ¸ t i r efer it oar e la t ipur i de dat e (s-a ut ilizat un t ip de dat ˘ a XML
Schema).
Pr opr iet ˘ a ¸ t ile posed ˘ a diver se car act er ist ici pr incipale (confor m speci-
fica ¸ t iei [Dean & Schr eiber, 2004]):
• tranzitivitate:
pent r u o pr opr iet at e P ar e loc P(x, y) ∧ P(y, z) ⇒P(x, z), ∀x, y, z;
• simetrie:
pent r u o pr opr iet at e P ar e loc P(x, y) ⇒P(y, x), ∀x, y;
• invers ˘ a:
dac˘ a pr opr iet at ea P
1
est e et ichet at ˘ a cu owl:inverseOf P
2
, at unci
P
1
(x, y) ⇐⇒ P
2
(y, x);
• func¸ tional ˘ a:
pent r u o pr opr iet at e P et ichet at ˘ a ca fiind func¸ t ional ˘ a ar e loc
P(x, y) ∧ P(x, z) ⇒y = z.
Asupr a pr opr iet ˘ a ¸ t ilor pot fi impuse r est r ic¸ t ii, i.e. diver se const r ân-
ger i pr ivit oar e la int er valul de valor i ale unei pr opr iet ˘ a ¸ t i în cadr ul unui
Web-ul semant ic 55
cont ext specific. Acest e r est r ic¸ t ii t r ebuie s ˘ a apar ˘ a definit e în cadr ul ele-
ment elor owl:Restriction sau owl:onProperty.
Ca exemple de r est r ic¸ t ii impuse pr opr iet ˘ a ¸ t ilor se pot men¸ t iona ur m ˘ a-
t oar ele: allValuesFrom, someValuesFrom ¸ si hasValue. Se pot speci-
fica ¸ si r est r ic¸ t ii legat e de car dinalit at e (e.g., minCardinality sau
maxCardinality), dup ˘ a cum s-a put ut obser va în exemplul ant er ior.
Echivalen¸ t a dint r e clase se define¸ st e pr in owl:equivalentClass,
iar cea înt r e pr opr iet ˘ a ¸ t i via owl:equivalentProperty. Acest e con-
st r uc¸ t ii sunt ut ile pent r u a conect a ont ologii independent e. Un meca-
nism similar se aplic˘ a ¸ si în cazul indivizilor, pr in int er mediul elemen-
t ului owl:sameAs.
De asemenea, OWL ofer ˘ a posibilit at ea de a defini colec¸ t ii de indivizi
dist inc¸ t i via owl:distinctMembers.
Exemplul 10 Pent r u a specifica, în t er meni fuzzy, diver se localiz˘ ar i –
la nivel local, în int r anet -ul sau în ext r anet -ul or ganiza ¸ t iei – ale unei
r esur se mult imedia, vom punea scr ie:
<owl:AllDifferent>
<owl:distinctMembers rdf:parseType="Collection">
<xf:Location rdf:about="#local" />
<xf:Location rdf:about="#intranet" />
<xf:Location rdf:about="#extranet" />
</owl:distinctMembers>
</owl:AllDifferent>
Mai mult e det alii pr ivit oar e la limbajul OWL sunt disponibile în
[Dean & Schr eiber, 2004], [Guha & Hayes, 2003] ¸ si [W3C].
2.2 RDF – cadru de descri ere a resurselor
2.2.1 Prezentare general ˘ a
RDF (Resource Description Framework) [Becket t , 2004] define¸ st e un
mecanism de descr ier e a r esur selor independent de domeniul de fo-
losir e a dat elor, f˘ ar ˘ a a specifica a priori vr eo semant ic˘ a. Modalit ˘ a ¸ t ile
56 Sabin Cor neliu Bur aga
de descr ier e a r esur selor t r ebuie s ˘ a se r ealizeze înt r-o manier ˘ a neut r ˘ a,
dar gener al ˘ a.
Limbajul RDF ar e dr ept scop pr incipal r epr ezent ar ea infor ma ¸ t iilor
pr ivit oar e la r esur sele Web. RDF poat e fi ut ilizat , de asemenea, pent r u
r epr ezent ar ea infor ma ¸ t iilor car e pot fi identificate pe Web, chiar dac˘ a
în mod dir ect nu pot fi accesate via WWW.
Pr ima specifica ¸ t ie se r eg˘ ase¸ st e în [Lassila & Swick, 1999], act ual-
ment e Consor ¸ t iul Web punând la dispozi¸ t ie, ca r ecomand ˘ ar i oficiale, o
ser ie de document e car e s ˘ a ofer e supor t ul necesar folosir ii RDF ca fun-
da ¸ t ie pent r u Web-ul semant ic (ghid de ut ilizar e, concept e de baz˘ a, sin-
t ax˘ a abst r act ˘ a, semant ic˘ a, diver se st udii de caz ¸ si alt ele) [Becket t , 2004,
Manola & Miller, 2004].
Pent r u a facilit a definir ea dat elor RDF, va fi necesar un sist em de
clase similar celui din pr ogr amar ea or ient at ˘ a-obiect . O colec¸ t ie de clase
(dezvolt at ˘ a pent r u un anumit scop specific) se nume¸ st e schem ˘ a. Clasele
sunt or ganizat e ier ar hic ofer ind ext ensibilit at ea pr in r afinar ea sub-
claselor. Ast fel, pent r u cr ear ea unei noi scheme, put em pleca de la o
schem ˘ a de baz ˘ a (pr ivit ˘ a ca o clas ˘ a abst r act ˘ a în t er menii pr ogr am ˘ ar ii
obiect uale). Se asigur ˘ a în acest mod ¸ si r eut ilizar ea defini¸ t iilor de met a-
dat e. Dat or it ˘ a car act er ului ext ensibil, agen¸ t ii soft war e car e pr oceseaz˘ a
met adat ele vor fi capabili de ver sat ilit at e în pr elucr ar ea schemelor.
Mo¸ st enir ea mult ipl ˘ a per mit e exploat ar ea, în manier e diver se, a ace-
lea ¸ si infor ma ¸ t ii. Est e posibil s ˘ a se cr eeze inst an¸ t e de dat e RDF bazat e
pe scheme pr ovenind din sur se difer it e.
2.2.2 Modelul de baz ˘ a al RDF
Modelul de baz ˘ a se const r uie¸ st e cu ajut or ul ur m ˘ at oar elor t ipur i de
obiect e:
• resurse
Dat ele descr ise de expr esiile RDF sunt denumit e resurse. O r e-
sur s ˘ a poat e fi o pagin ˘ a Web complet ˘ a – de exemplu, un docu-
ment XHTML desemnat de un URI pr ecum o adr es ˘ a de genul
http://www.infoiasi.ro/~busaco/index.html –, o par t e a
unei pagini Web (un element specific HTML sau XML pr ezent
Web-ul semant ic 57
în sur sa document ului, i.e. o imagine) sau un obiect car e nu est e
dir ect accesibil via Web (e.g. o car t e t ip˘ ar it ˘ a). Resur sele sunt spe-
cificat e de URI-ur i plus un ident ificat or de leg˘ at ur ˘ a, op¸ t ional.
• propriet ˘ a¸ ti
O proprietate r epr ezint ˘ a un aspect specific, o car act er ist ic˘ a, un
at r ibut sau o r ela ¸ t ie pent r u a descr ie o r esur s ˘ a. Fiecar e pr opr ie-
t at e posed ˘ a o semant ic˘ a, un set de valor i per mise, o mul¸ t ime de
t ipur i de r esur se pe car e le descr ie ¸ si un set de r ela ¸ t ii (int er depen-
dent e) cu alt e pr opr iet ˘ a ¸ t i.
• declara¸ tii
O anumit ˘ a r esur s ˘ a împr eun ˘ a cu o pr opr iet at e a sa având aso-
ciat ˘ a o valoar e for meaz˘ a o declara¸ tie. Put em pr ivi declar a ¸ t ia ca un
t r iplu ¦subiect, predicat, obiect¦. Obiect ul declar a ¸ t iei (valoar ea pr o-
pr iet ˘ a ¸ t ii) poat e desemna o alt ˘ a r esur s ˘ a (specificat ˘ a de un URI) sau
un literal (t ip pr imit iv de dat ˘ a sau ¸ sir de car act er e, confor m speci-
fica ¸ t iilor XML). În modelul RDF, un literal poat e con¸ t ine mar caje
XML car e îns ˘ a nu vor fi evaluat e (analizat e) de pr ocesor ul RDF.
2.2.3 Modul de reprezentare
Declar a ¸ t iile se pot r epr ezent a ast fel:
• graf orientat – nodur ile sunt fie subiect e, fie obiect e, iar ar cele
semnific˘ a un pr edicat (a se vedea figur a 2.3);
• marcaje – <subject> HAS <predicate> <object>
• RDF/ XML – dup ˘ a cum vom vedea în cont inuar e.
Fi gura 2.3: Repr ezent ar ea pr in gr afur i a declar a ¸ t iilor RDF
58 Sabin Cor neliu Bur aga
O pr opr iet at e poat e avea dr ept valoar e o entitate structurat ˘ a. De
exemplu: “Individul S abin Corneliu Buraga, având adresa de e-mail
busaco@infoiasi.ro, este autorul resursei (paginii) Web
http://www.infoiasi.ro/˜busaco/pub.html”.
În acest caz, obiect ul nu va fi un ¸ sir de car act er e, ci o colec¸ t ie for-
mat ˘ a din t r ei lit er ali:
¸ individ, S abin Corneliu Buraga, busaco@infoiasi.ro )
Pent r u t r iplul ¦p, s, o¦ apar ¸ t inând mul¸ t imii de declar a ¸ t ii RDF, put em
g˘ asi int er pr et ar ea: “s ar e pr opr iet at ea p cu valoar ea o”.
Int er pr et ˘ ar ile dat e unor declar a ¸ t ii RDF sunt r elat ive la o mul¸ t ime
de r efer in¸ t e de ident ificat or i unifor mi de r esur se (not a ¸ t i cu uriref ),
numit ˘ a vocabularul int er pr et ˘ ar ii consider at e [Manola & Miller, 2004,
Hayes, 2004].
Defini ¸ ti a 7 Formal, o int er pr et ar e se define¸ ste recursiv astfel:
• dac˘ a E este un literal simplu, atunci I(E) = E;
• dac˘ a E este un literal cu tip, atunci I(E) = IL(E);
• dac˘ a E este un ur ir ef, atunci I(E) = IL(E);
• dac˘ a E este un triplu ¦s, p, o¦, atunci I(E) = true dac˘ a (I(s), I(o)) ∈
I
EXT
(I(p)) ¸ si I(E) = false în caz contrar;
• dac˘ a E este un graf RDF, atunci I(E) = false dac˘ a exist ˘ a un triplu
E

în E astfel încât I(E

) = false; altfel, I(E) = true.
Not ˘ am cu LV mul¸ timea tuturor literalilor, iar cu IR universul (do-
meniul) lui I – mul¸ timea tuturor resurselor care sunt implicate în I
(IR ⊃ LV ). Mul¸ timea propriet ˘ a¸ tilor este desemnat ˘ a prin IP (IP ⊂ IR).
Fiec˘ arei propriet ˘ a¸ ti îi este asociat ˘ a mul¸ timea perechilor de forma
(subiect , obiect ) care formeaz ˘ a o rela¸ tie cu proprietatea considerat ˘ a.
Aceast ˘ a asociere se realizeaz ˘ a prin I
EXT
: IP → 2
IR×IR
(IR(x) este ex-
tensia unei entit ˘ a¸ ti x).
Mai sunt specificate func¸ tia IS : URI → IR care asociaz ˘ a fiec˘ arui
ur ir ef ∈ URI o resurs ˘ a din univers ¸ si func¸ tia IL : LV T → IR care
asociaz ˘ a o resurs ˘ a fiec˘ arui literal cu tip din mul¸ timea LV T ⊂ LV .
Web-ul semant ic 59
Pent r u a put ea pr ocesa pe calculat or ast fel de aser ¸ t iuni va t r ebui
s ˘ a se r ecur g˘ a la un sist em de ident ificar e de c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a a r esur selor
(via URI) ¸ si la un limbaj u ¸ sor de pr ocesat în manier ˘ a aut omat ˘ a car e s ˘ a
facilit eze r epr ezent ar ea ¸ si pr elucr ar ea aser ¸ t iunilor. Solu¸ t ia est e ofer it ˘ a
de XML.
2.2.4 Si ntaxa de baz ˘ a RDF
Vom fur niza în cont inuar e descr ier ile sint act ice în not a ¸ t ia EBNF (Ex-
tended Backus-Naur Form) [J ucan & Andr ei, 2002]. Toat e facilit ˘ a ¸ t ile
sint act ice din XML sunt supor t at e.
Mai mult e defini¸ t ii pent r u o anumit ˘ a r esur s ˘ a pot fi gr upat e în ca-
dr ul element ului Description (supor t pent r u încapsular e).
Regulile sint act ice sunt ur m ˘ at oar ele [Becket t , 2004]:
[1] RDF ::= [’<rdf>:RDF>’]
descript*
[’</rdf>:RDF>’]
[2] descript ::= ’<rdf:Description’ idAboutAttr? ’>’
propElt*
’</rdf:Description>’
[3] idAboutAttr ::= idAttr | aboutAttr
[4] idAttr ::= ’ID="’ Idsymbol ’"’
[5] aboutAttr ::= ’about="’ URI-ref ’"’
[6] propElt ::= ’<’ propName ’>’ value ’</’ propName ’>’
| ’<’ propName resAttr ’/>’
[7] propName ::= Qname
[8] value ::= descript | string
[9] resAttr ::= ’resource="’ URI-ref ’"’
[10] Qname ::= [ NSprefix ’:’ ] name
[11] URI-ref ::= string
[12] IDsymbol ::= (orice simbol legal XML)
[13] name ::= (orice simbol legal XML)
[14] NSprefix ::= (orice prefix al unui spatiu de nume)
[15] string ::= (orice text XML)
60 Sabin Cor neliu Bur aga
Exemplul 11 Pent r u cele specificat e în sec¸ t iunea ant er ioar ˘ a, avem:
<rdf:RDF>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/pub.html">
<s:Autor>Sabin Corneliu Buraga</s:Autor>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Aici pr efixul s se r efer ˘ a la un pr efix specific ales de aut or ul expr esiei
RDF ¸ si definit înt r-o declar a ¸ t ie a unui spa ¸ t iu de nume XML, confor m
unei scheme XML:
xmlns:s="http://description.org/schema.xsd"
Spa ¸ t iul de nume rdf t r ebuie s ˘ a apar ˘ a în cadr ul or ic˘ ar ei declar a ¸ t ii
RDF.
Exemplul 12 Un alt exemplu est e ur m ˘ at or ul, în car e vom r epr ezent a
în RDF o aser ¸ t iune par t icular ˘ a r efer it oar e la pr opr iet ar ul unui fi¸ sier
st ocat de un anumit sist em de fi¸ sier e [Bur aga, 2002b]:
<rdf:RDF>
<rdf:Description
rdf:about="file:///home/busaco/teza.tex">
<xf:Owner>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/">
<xf:Login>busaco</xf:Login>
<xf:Group>profs</xf:Group>
<xf:Name>Sabin Corneliu Buraga</xf:Name>
</rdf:Description>
</xf:Owner>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
S-au expr imat ur m ˘ at oar ele: “Individul r efer it de URI-ul specificat
se nume¸ st e Sabin Cor neliu Bur aga, având numele de cont busaco ¸ si
Web-ul semant ic 61
apar ¸ t inând gr upului de ut ilizat or i profs. Resur sa (fi¸ sier ul) ident ifi-
cat ˘ a local pr in /home/busaco/teza.tex îl ar e ca pr opr iet ar pe acest
individ”.
Spa ¸ t iul de nume xf cor espunde limbajului XFiles pr ezent at în sec-
¸ t iunea 3.2.5.1.
2.2.5 Scheme ¸ si spa ¸ ti i de nume
At unci când scr iem o afir ma ¸ t ie în limbaj nat ur al, ut iliz˘ am cuvint e car e
au un anumit în¸ t eles pent r u noi ¸ si pent r u cel c˘ ar uia îi est e adr esat ˘ a.
În¸ t eleger ea semant icii pr opozi¸ t iei est e cr ucial ˘ a în st abilir ea cu exact i-
t at e a pr oces ˘ ar ii car e t r ebuie ur mat ˘ a. Est e ext r em de impor t ant ca at ât
scr iit or ul, cât ¸ si cit it or ul enun¸ t ului s ˘ a r ecept eze acela¸ si în¸ t eles al t er-
menilor ut iliza ¸ t i, alt fel s-ar cr ea confuzii. În mediul global r epr ezent at
de spa ¸ t iul WWW nu est e suficient a ne ghida dup ˘ a în¸ t eleger ea cult ur a-
l ˘ a comun ˘ a a concept elor.
În¸ t elesul unui t er men (lingvist ic sau nu) în RDF est e expr imat pr in-
t r-o r efer in¸ t ˘ a la o schem ˘ a. Put em pr ivi schema ca înt r uchipar e a unei
ont ologii simple (a se vedea sec¸ t iunea 2.1.3.3), definind t er menii pe
car e îi vom ut iliza în declar a ¸ t iile RDF ¸ si asociindu-le o semant ic˘ a pr e-
cis ˘ a. Se pot folosi o var iet at e de scheme, specificat e sau nu ca docu-
ment e separ at e.
O schem ˘ a con¸ t ine defini¸ t ii ¸ si r est r ic¸ t ii de ut ilizar e a pr opr iet ˘ a ¸ t ilor.
Pent r u evit ar ea confuziilor dint r e defini¸ t iile independent e a unui ace-
la ¸ si obiect , RDF se bazeaz˘ a pe facilit at ea spa ¸ t iilor de nume din XML.
Dup ˘ a cum am v˘ azut , spa ¸ t iile de nume ofer ˘ a o modalit at e simpl ˘ a de a
folosi la un moment dat o unic˘ a defini¸ t ie a unui t er men. Fiecar e pr e-
dicat al unei declar a ¸ t ii RDF t r ebuie ident ificat de o schem˘ a unic˘ a. Un
element Description poat e îns ˘ a con¸ t ine declar a ¸ t ii având pr edicat e
apar ¸ t inând mai mult or scheme.
2.2.5.1 Schemele î n detali u
Declar ar ea pr opr iet ˘ a ¸ t ilor (at r ibut elor ) unor r esur se ¸ si semant ica aso-
ciat ˘ a lor se r ealizeaz˘ a pr in int er mediul schemelor. RDF poat e fi v˘ azut
62 Sabin Cor neliu Bur aga
ast fel ¸ si ca limbaj de specificare a schemelor. Schemele RDF au la baz˘ a
idei pr eluat e din r epr ezent ar ea cuno¸ st in¸ t elor (r e¸ t ele semant ice, logica
pr edicat elor ) or i din limbajele de specificar e a bazelor de dat e. Un me-
canism mai flexibil decât schemele RDF est e cel bazat pe limbajul OWL.
Schemele RDF ofer ˘ a un sist em de t ipur i de dat e pent r u modelul
RDF [Manola & Miller, 2004], punând la dispozi¸ t ie mecanisme ut ile
pent r u specificar ea claselor ¸ si pr opr iet ˘ a ¸ t ilor obiect elor în cont ext ul unui
vocabular (a se vedea ¸ si figur a 2.4). Pr in int er mediul schemelor RDF se
poat e indica – pr int r-o sint ax˘ a XML car e poat e fi pr ocesat ˘ a de ma ¸ sin ˘ a –
ce clase ¸ si pr opr iet ˘ a ¸ t i pot fi asociat e (de exemplu, o pr opr iet at e desem-
nat ˘ a de <xf:Name> s ˘ a fie ut ilizat ˘ a în descr ier ea pr opr iet ar ului unei
r esur se Web).
Sunt definit e o ser ie de clase ¸ si de pr opr iet ˘ a ¸ t i fundament ale. Pent r u
schemele RDF se specific˘ a spa ¸ t iul de nume rdfs.
Fi gura 2.4: Mul¸ t imile de clase ¸ si de pr opr iet ˘ a ¸ t i
2.2.5.2 Clase fundamentale
Specifica ¸ t ia RDF pune la dispozi¸ t ie ur m˘ at oar ele clase fundament ale:
Web-ul semant ic 63
• rdfs:Resource – define¸ st e clasa r esur selor, cor espunzând înt r-o
anumit ˘ a m ˘ asur ˘ a concept ului de obiect al par adigmei de pr ogr a-
mar e or ient at e-obiect [Br ickley & Guha, 2000].
• rdf:Property – r epr ezint ˘ a clasa pr opr iet ˘ a ¸ t ilor r esur selor.
• rdfs:Class – cor espunde concept ului gener al de t ip sau cat ego-
r ie. Când o schem ˘ a define¸ st e o nou ˘ a clas ˘ a, r esur sa r epr ezent ând
acea clas ˘ a t r ebuie s ˘ a aib ˘ a o pr opr iet at e rdfs:type a c˘ ar ei val-
oar e est e r esur sa rdfs:Class.
Clasele RDF pot specifica, de exemplu, pagini Web, t ipur i de docu-
ment e, baze de dat e, per soane et c.
De exemplu, pent r u a ofer i infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la diver se t ipur i de
document e mult imedia va t r ebui s ˘ a specific˘ am o clas ˘ a car e s ˘ a r epr e-
zint e cat egor ia obiect elor (r esur selor ) mult imedia consider at e. Resur-
sele car e apar ¸ t in acest ei clase se vor numi instan¸ te. Inst an¸ t ele clasei
de fa ¸ t ˘ a vor fi r esur se mult imedia. Asemenea aser ¸ t iune va t r ebui s ˘ a fie
în¸ t eleas ˘ a ¸ si pr ocesat ˘ a de c˘ at r e calculat or.
Având în veder e cele discut at e mai sus, pent r u clasa descr iind cat e-
gor ia r esur selor mult imedia va t r ebui s ˘ a asociem (o r efer in¸ t ˘ a c˘ at r e) un
ident ificat or (e.g., un fr agment de r esur s ˘ a #multimedia sau o adr es ˘ a
http://www.infoiasi.ro/multimedia.xsd).
În plus, t r ebuie s ˘ a specific˘ am fapt ul c˘ a r esur sele vor avea asociat ˘ a
pr opr iet at ea rdf:type a c˘ ar ei valor i va fi r esur sa definit ˘ a pr int r-un
element rdfs:Class. Pr in aceast a, am enun¸ t at declar a ¸ t ia RDF de
for ma ¦Resur saMult imedia, rdf:type, rdfs:Class¦.
2.2.5.3 Propri et ˘ a ¸ ti fundamentale
Fiecar e model RDF car e ut ilizeaz˘ a un mecanism de scheme include
implicit pr opr iet ˘ a ¸ t ile de mai jos, inst an¸ t e ale clasei rdf:Property,
ofer ind o modalit at e de a expr ima r ela ¸ t iile dint r e clase ¸ si inst an¸ t ele lor
sau supr aclase.
• rdf:type
Indic˘ a fapt ul c˘ a o r esur s ˘ a est e membr ˘ a a unei clase. At unci când
o r esur s ˘ a ar e o pr opr iet at e rdf:type a c˘ ar ei valoar e r epr ezint ˘ a
64 Sabin Cor neliu Bur aga
Fi gura 2.5: Ier ar hiile de clase RDF
o anumit ˘ a clas ˘ a, vom spune c˘ a r esur sa est e o instan¸ t ˘ a a acelei
clase. Valoar ea lui rdf:type pent r u o r esur s ˘ a est e o alt ˘ a r esur s ˘ a,
inst an¸ t ˘ a a lui rdfs:Class. Clasele individuale înt ot deauna vor
avea rdf:type asignat ˘ a cu valoar ea rdfs:Class (or i o subclas ˘ a
a lui rdfs:Class). O r esur s ˘ a poat e fi inst an¸ t ˘ a a mai mult or clase,
desigur.
• rdfs:subClassOf
Desemneaz ˘ a r ela ¸ t ia de mo¸ st enir e a claselor, fiind o r ela ¸ t ie t r an-
zit iv˘ a. Numai inst an¸ t e ale unui element rdfs:Class pot avea
pr opr iet at ea rfds:subClassOf, iar valoar ea ei est e înt ot deauna
rdf:type rdfs:Class. O clas ˘ a poat e fi subclas ˘ a a mai mult or
clase. O clas ˘ a niciodat ˘ a nu poat e fi declar at ˘ a ca subclas ˘ a a ei în-
s ˘ a ¸ si sau dr ept subclas ˘ a a subclaselor sale.
• rdfs:subPropertyOf
O pr opr iet at e poat e avea zer o, una sau mai mult e pr opr iet ˘ a ¸ t i, spe-
cializ˘ ar i ale ei.
Web-ul semant ic 65
Dac˘ a o anumit ˘ a pr opr iet at e P
1
est e o subpr opr iet at e a unei pr o-
pr iet ˘ a ¸ t i mai gener ale P
2
¸ si dac˘ a o r esur s ˘ a A ar e pr opr iet at ea P
2
având asignat ˘ a valoar ea B, at unci aceast a implic˘ a fapt ul c˘ a r e-
sur sa A ar e, de asemenea, pr opr iet at ea P
1
cu valoar ea B.
Exemplul 13 Pent r u a defini clasa “Mult imedia” con¸ t inând subclasele
“Audio” ¸ si “Video”, vom scr ie ur m ˘ at oar ele:
<rdf:RDF
xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
xmlns:rdfs="http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#">
<rdf:Description rdf:ID="Multimedia">
<rdf:type rdf:resource=
"http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#Class" />
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:ID="Video">
<rdf:type rdf:resource=
"http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#Class" />
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:ID="Audio">
<rdf:type rdf:resource=
"http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#Class" />
<rdfs:subClassOf rdf:resource="#Multimedia" />
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
2.2.5.4 Restri c ¸ ti i
O schem ˘ a poat e declar a anumit e r est r ic¸ t ii – a se vedea figur a 2.6 – aso-
ciat e claselor ¸ si pr opr iet ˘ a ¸ t ilor. În jar gonul RDF, vor fi folosit e concept ele
de domeniu (domain) ¸ si interval (range).
Un model RDF car e nu r espect ˘ a o r est r ic¸ t ie est e un model inconsis-
tent. Diver se aplica ¸ t ii pot avea compor t ament e er onat e în cadr ul unui
model inconsist ent .
66 Sabin Cor neliu Bur aga
Fi gura 2.6: Rest r ic¸ t iile în RDF
Exemplul 14 Exemple de r est r ic¸ t ii:
• valoar ea unei pr opr iet ˘ a ¸ t i t r ebuie s ˘ a fie o r esur s ˘ a or i o clas ˘ a de-
finit ˘ a de pr oiect ant ul unei scheme. Aceast ˘ a r est r ic¸ t ie est e expr i-
mat ˘ a de pr opr iet at ea range (de exemplu, r est r ic¸ t ia aplicat ˘ a pr o-
pr iet ˘ a ¸ t ii “autor”: valoar ea ei t r ebuie s ˘ a fie o r esur s ˘ a, inst an¸ t ˘ a a
clasei “Persoan˘a”).
• o pr opr iet at e poat e fi ut ilizat ˘ a doar de r esur sele unei anumit e
clase (de exemplu, pr opr iet at ea “autor” poat e fi folosit ˘ a numai
dac˘ a valoar ea ei est e o r esur s ˘ a a c˘ ar ei inst an¸ t ˘ a est e clasa “Teza”).
Acest lucr u se expr im ˘ a pr in pr opr iet at ea domain.
2.2.5.5 Restri c ¸ ti i fundamentale
Recomandar ea RDFS [Br ickley & Guha, 2000] specific˘ a dou ˘ a r est r ic¸ t ii
fundament ale de baz ˘ a:
• rdfs:range est e folosit ˘ a pent r u a r est r ic¸ t iona valor ile unei pr o-
pr iet ˘ a ¸ t i. Valoar ea lui range est e înt ot deauna o clas ˘ a. Valoar ea
Web-ul semant ic 67
unei pr opr iet ˘ a ¸ t i al c˘ ar ei int er val est e A va fi const r âns ˘ a s ˘ a fie in-
st an¸ t ˘ a a clasei A. Put em avea cel mult o pr opr iet at e range.
• rdfs:domain est e ut ilizat ˘ a s ˘ a specifice o clas ˘ a car e poat e fi asig-
nat ˘ a ca valoar e a unei pr opr iet ˘ a ¸ t i. O pr opr iet at e poat e avea valor i
din zer o, una sau mai mult e clase. Dac˘ a nu exist ˘ a definit nici un
domeniu, poat e fi folosit ˘ a or icar e r esur s ˘ a.
Remarca 2 Pr opr iet ˘ a ¸ t ile rdfs:domain ¸ si rdfs:Range pr ecizeaz˘ a do-
meniul ¸ si, r espect iv, codomeniul unei pr opr iet ˘ a ¸ t i, adic˘ a t ocmai clasele
c˘ ar or a t r ebuie s ˘ a le apar ¸ t in ˘ a subiect ul, r espect iv obiect ul.
Mai mult e det alii pr ivit oar e la schemele RDF sunt disponibile în
lucr ˘ ar ile [Br ickley & Guha, 2000] ¸ si [Manola & Miller, 2004].
2.2.6 Colec ¸ ti i de resurse
Est e necesar deseor i s ˘ a ut iliz ˘ am colec¸ t ii de r esur se, pent r u aceast a în
RDF definindu-se t r ei t ipur i de obiect e [Becket t , 2004]:
bag – desemneaz ˘ a o list ˘ a neor donat ˘ a de r esur se sau de lit er ali, valo-
r ile duplicat e fiind per mise (mult i-set );
secven ¸ t ˘ a – specific˘ a o list ˘ a or donat ˘ a de r esur se sau lit er ali. Ca mai
sus, valor ile pot fi duplicat e;
alternati v ˘ a – desemneaz ˘ a o list ˘ a de r esur se/lit er ali car e r epr ezint ˘ a
alt er nat ive pent r u o singur ˘ a valoar e a unei pr opr iet ˘ a ¸ t i.
Tipul mul¸ t ime nu est e definit de specifica ¸ t iile RDF.
Pent r u a se put ea cr ea o colec¸ t ie de r esur se, RDF ut ilizeaz˘ a o r esur s ˘ a
supliment ar ˘ a car e r epr ezint ˘ a o colec¸ t ie specific˘ a (o instan¸ t ˘ a a colec¸ t iei),
aceast ˘ a r esur s ˘ a declar ându-se ca inst an¸ t ˘ a a unui t ip din cele ant e-
r ioar e, pr in pr opr iet at ea type. Rela ¸ t ia dint r e colec¸ t ia de r esur se ¸ si r e-
sur sele ce apar ¸ t in acest eia est e dat ˘ a de un set de pr opr iet ˘ a ¸ t i denumit e
"_1", "_2", "_3" et c. Colec¸ t iile de r esur se pot avea ¸ si alt e pr opr iet ˘ a ¸ t i,
desigur.
Sint axa for mal ˘ a est e ur m ˘ at oar ea:
68 Sabin Cor neliu Bur aga
[16] contain ::= seq | bag | alt
[17] seq ::= ’<rdf:Seq’ idAttr? ’>’
member* ’</rdf:Seq>’
[18] bag ::= ’<rdf:Bag’ idAttr? ’>’
member* ’</rdf:Bag>’
[19] alt ::= ’<rdf:Alt’ idAttr? ’>’
member* ’</rdf:Alt>’
[20] member ::= referItem | inlineItem
[21] referItem ::= ’<rdf:li resourceAttr ’/>’
[22] inlineItem::= ’<rdf:li>’ value ’</rdf:li>’
Colec¸ t iile pot ap ˘ ar ea or iunde est e per mis un element Description.
Regulile sint act ice se modific˘ a ast fel:
[1a] RDF ::= ’<rdf:RDF>’ obj* ’</rdf:RDF>’
[8a] value ::= obj | string
[23] obj ::= descript | contain
Semant ica for mal ˘ a a colec¸ t iilor de r esur se est e definit ˘ a în lucr ˘ ar ile
[Conen & Klapsing, 2000] ¸ si [Hayes, 2004].
Exemplul 15 Pent r u a specifica pr opr iet ar ul ¸ si o met od˘ a de acces ba-
zat ˘ a pe aut ent ificar e pr in par ol ˘ a asupr a unui set de fi¸ sier e st ocat e pe
o ma ¸ sin ˘ a local ˘ a sau pe un calculat or aflat la dist an¸ t ˘ a, put em defini
ur m ˘ at oar ele aser ¸ t iuni RDF [Bur aga, 2000a, Bur aga, 2002b]:
<rdf:RDF>
<!-- o colectie de resurse eterogene, distribuite -->
<rdf:Bag rdf:ID="myfiles">
<rdf:li
rdf:resource="file:///tmp/article.tex" />
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.tuiasi.ro/pub/src/gaen" />
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/fcs.jpg" />
</rdf:Bag>
<!-- specificarea proprietatilor despre resurse -->
<rdf:Description rdf:about="#myfiles">
Web-ul semant ic 69
<xf:Properties>
<!-- modul de autentificare -->
<xf:Auth>Basic</xf:Auth>
<!-- proprietarul resurselor -->
<xf:Owner>
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco">
<xf:Login uid="714">busaco</xf:Login>
<xf:Password>NU74b33cs</xf:Password>
</rdf:Description>
</xf:Owner>
<!-- permisiunile de acces -->
<xf:Permissions>
<xf:Permission>User-Read</xf:Permission>
<xf:Permission>User-Write</xf:Permission>
<xf:Permission>Group-Read</xf:Permission>
</xf:Permissions>
</xf:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
S-a expr imat ur m ˘ at or ul fapt : “Pent r u colec¸ t ia de r esur se (fi¸ sier e)
dat ˘ a, pr opr iet ar ul acest eia est e ut ilizat or ul busaco. Fi ¸ sier ele vor fi
accesat e aut ent ificat pr in int er mediul unei par ole ¸ si numai pr opr ie-
t ar ul va put ea s ˘ a le acceseze pent r u cit ir e ¸ si scr ier e. Membr ii gr upului
pr opr iet ar ului vor put ea numai s ˘ a le cit easc˘ a”.
Exemplul 16 Modelul pent r u enun¸ t ul:
Codul surs ˘ a pentru aplica¸ tia GAEN poate fi g ˘ asit la una din-
tre loca¸ tiile ftp.infoiasi.ro, ftp.uaic.ro sau
ftp.tuiasi.ro.
în RDF se scr ie ast fel:
<rdf:RDF>
<rdf:Description
70 Sabin Cor neliu Bur aga
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/gaen">
<s:DistributionSite>
<!-- alternativa a locatiilor resursei -->
<rdf:Alt>
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.infoiasi.ro" />
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.uaic.ro/pub/gaen" />
<rdf:li
rdf:resource="ftp://ftp.tuiasi.ro/src/Linux" />
</rdf:Alt>
</s:DistributionSite>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
2.2.7 Referen ¸ ti di stri buti vi
Obiect ul descr is de o declar a ¸ t ie RDF (indicat de at r ibut ul about) est e
numit referent.
Exemplul 17 Consider ˘ am fr agment ul de aser ¸ t iuni [Bur aga, 2001a]:
<rdf:Bag rdf:ID="pages">
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/web/web1.html" />
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/web/web2.html" />
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/web/web3.html" />
...
</rdf:Bag>
<rdf:Description rdf:about="#pages">
<s:Autor>Sabin Corneliu Buraga</s:Autor>
</rdf:Description>
Web-ul semant ic 71
În acest exemplu, s-a expr imat fapt ul c˘ a “Sabin Cor neliu Bur aga”
est e aut or ul colec¸ t iei de pagini ident ificat e pr in pages. Refer ent ul ele-
ment ului Description est e o colec¸ t ie (de t ip Bag), nu membr ii ei.
Pent r u a specifica fapt ul c˘ a “Sabin Cor neliu Bur aga” est e aut or ul
fiec˘ ar ei pagini, se folose¸ st e un alt mod de r efer ir e, via aboutEach –
acest t ip de r efer ent fiind numit referent distributiv.
<rdf:Description rdf:aboutEach="#pages">
<s:Autor>Sabin Corneliu Buraga</s:Autor>
</rdf:Description>
Un alt exemplu, în car e folosim de asemenea at r ibut ul aboutEach
est e ur m ˘ at or ul.
Exemplul 18 Vom enun¸ t a o ser ie de aser ¸ t iuni pr ivit oar e la r esur sele
unui sist em de t eleconfer in¸ t e – GAEN [Bur aga, 1998]. În acest caz, r e-
sur sele vor apar ¸ t ine unei colec¸ t ii de t ip Bag car e va desemna ut iliza-
t or ii cu dr ept de administ r ar e a unei inst an¸ t e a sist emului, ident ificat ˘ a
pr in adr esa ma ¸ sinii pe car e r uleaz˘ a:
<?xml version="1.0" ?>
<rdf:RDF
xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
xmlns:DC="http://purl.org/dc/elements/1.0/"
xmlns:g="http://www.infoiasi.ro/~busaco/gaen/gaen.xml">
<!-- o colectie de resurse; in acest caz utilizatori
desemnati de adresele siturilor lor Web -->
<rdf:Bag rdf:id="UsersOfSuperiorLevel">
<rdf:li
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/~busaco" />
<rdf:li
rdf:resource="http://www.ac.tuiasi.ro/mituc" />
<rdf:li
rdf:resource="mailto:skocsis@uaic.ro" />
</rdf:Bag>
72 Sabin Cor neliu Bur aga
<!-- o asertiune RDF privitoare la utilizatori -->
<rdf:Description rdf:aboutEach="#UsersOfSuperiorLevel">
<g:gaen g:host="delta.ac.tuiasi.ro"
g:mainport="7777">
<g:user>
<g:info>
<g:level g:number="7">
Administrator
</g:level>
<g:comment>
Lista utilizatorilor
cu rang de administrator
</g:comment>
</g:info>
<DC:date>
2003-09-20
</DC:date>
</g:user>
</g:gaen>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
În cadr ul document ului de mai sus, sunt folosit e t r ei spa ¸ t ii de nume
¸ si anume: rdf est e spa ¸ t iul de nume specific document elor RDF
7
, DC
desemneaz ˘ a spa ¸ t iul de nume al set ului de element e de ident ificar e a
met adat elor – Dublin Core Metadata Initiative [Pur l] –, iar g r epr ezint ˘ a
spa ¸ t iul de nume al limbajului bazat pe XML car e modeleaz˘ a diver se
infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la sist emul de t eleconfer in¸ t e [Bur aga, 2001b].
2.2.8 Colec ¸ ti i referi te de un URI
Una dint r e ut iliz˘ ar ile met adat elor est e cea de a face declar a ¸ t ii des-
pr e “t oat e paginile Web disponibile pe un anumit ser ver ” sau “t oat e
paginile Web descr iind un anumit aspect , aflat e la o adr es ˘ a specific˘ a”.
7
A se consult a ¸ si [Becket t , 2004] sau [Manola & Miller, 2004].
Web-ul semant ic 73
În mult e cazur i est e dificil or i neimpor t ant s ˘ a încer c˘ am s ˘ a enumer ˘ am
fiecar e r esur s ˘ a în mod explicit ¸ si s ˘ a o ident ific˘ am ca membr u al unei
colec¸ t ii. Folosind o a doua for m ˘ a de r efer en¸ t i dist r ibut ivi put em cr ea o
colec¸ t ie de t ip Bag pent r u a defini t oat e r esur sele car e ne int er eseaz˘ a
în aplica ¸ t iile noast r e:
[3a] idAboutAttr ::= idAttr | aboutAttr | aboutEachAttr
[24] aboutEachAttr ::= ’aboutEach="’ URI-ref ’"’ |
’aboutEachPrefix="’ string ’"’
At r ibut ul aboutEachPrefixdeclar ˘ a o colec¸ t ie ai c˘ ar ei membr i sunt
t oat e r esur sele cor espunz ˘ at oar e ident ificat or ilor car e încep cu ¸ sir ul de
car act er e al valor ii at r ibut ului.
Exemplul 19 Pent r u t oat e paginile Web pr ezent e pe ser ver ul Facul-
t ˘ a ¸ t ii de Infor mat ic˘ a, put em declar a o pr opr iet at e de copyright scr iind
(se indic˘ a ¸ si int er valul de t imp pent r u car e dr ept ur ile de aut or sunt în
vigoar e, pr in int er mediul at r ibut elor start ¸ si end) [Bur aga, 2001a]:
<rdf:Description
rdf:aboutEachPrefix="http://www.infoiasi.ro">
<s:Copyright s:start="1997" s:end="2004">
Sabin Corneliu Buraga
</s:Copyright>
</rdf:Description>
În acest exemplu, nu ne int er eseaz ˘ a cât e document e exist ˘ a st ocat e
pe ser ver ul Web specificat de adr esa http://www.infoiasi.ro ¸ si
nici int er dependen¸ t a lor (st r uct ur a hiper t ext pe car e o pot gener a est e
necunoscut ˘ a).
2.2.9 Modelarea declara ¸ ti i lor
În cadr ul RDF, se pot const r ui declar a ¸ t ii pr ivit oar e la alt e declar a ¸ t ii.
Vom numi acest t ip de declar a ¸ t ii declara¸ tii de nivel înalt.
Consider ând afir ma ¸ t ia:
74 Sabin Cor neliu Bur aga
S abin Corneliu Buraga este autorul resursei desemnate de
identificatorul uniform de resurse http://www.infoiasi.ro.
o put em vedea ca un fapt (asem ˘ an ˘ at or clauzelor Pr olog
8
).
Dac˘ a îns ˘ a avem enun¸ t ul:
Dumitru Todoroi afirm ˘ a faptul c˘ a S abin Corneliu Buraga
este autorul resursei desemnate de identificatorul uniform de
resurse http://www.infoiasi.ro.
expr im ˘ am un fapt despr e o afir ma ¸ t ie enun¸ t at ˘ a de alt cineva.
În aceast ˘ a manier ˘ a, sunt modelat e met adat e pr ivit oar e la met a-
dat e [Kokkelink & Schwänzl, 2002].
Ter menul t ehnic ut ilizat de specifica ¸ t iile RDF est e cel de reificare
(reification), t er men pr eluat din domeniul r epr ezent ˘ ar ii cuno¸ st in¸ t elor.
Put em modela declar a ¸ t ia or iginal ˘ a ca o r esur s ˘ a având pat r u pr opr ie-
t ˘ a ¸ t i.
Din punct de veder e for mal, un model al dat elor RDF se define¸ st e
în manier a de mai jos [Becket t , 2004]:
Defini ¸ ti a 8 Fie mul¸ timile denumite Resurse, Literali ¸ si Declaratii ¸ si
o submul¸ time numit ˘ a Proprietati a mul¸ timii Resurse, Proprietati ⊂
Resurse.
Elementele mul¸ timii Declaratii sunt triple de forma ¦pred, sub, obj¦,
în care fiecare pred este o proprietate apar¸ tinând mul¸ timii Proprietati,
pred ∈ Proprietati, sub este o resurs ˘ a (element al mul¸ timii Resurse) ¸ si
obj este fie o resurs ˘ a, fie un literal (un literal este element al mul¸ timii
Literali), obj ∈ Resurse ∪ Literali.
Exemplul 20 Afir ma ¸ t ia:
S abin Corneliu Buraga este autorul resursei desemnate de
identificatorul uniform de resurse http://www.infoiasi.ro.
8
A se vedea, de exemplu, ¸ si [Met akides & Ner ode, 1998].
Web-ul semant ic 75
ar e asociat t r iplul d (element al mul¸ t imii Declaratii):
(d) {aut or, [ht t p://www.infoiasi.r o], "Sabin Cor neliu Bur aga"} (2.1)
în car e am not at [I] r esur sa ident ificat ˘ a pr in URI-ul I, iar ghilimelele
încadr eaz˘ a un lit er al (în cazul de fa ¸ t ˘ a, numele aut or ului r esur sei).
Pr in int er mediul t r iplelor est e r elat iv u ¸ sor s ˘ a se poat e specifica r eifi-
car ea declar a ¸ t iilor. Consider ând declar a ¸ t ia (d) de mai sus, expr im˘ am
r eificar ea acest eia ca o nou ˘ a r esur s ˘ a X dup ˘ a cum ur meaz ˘ a:
{type, [X], [rdf:Statement]}
{predicate, [X], [autor]}
{subject, [X], [http://www.infoiasi.ro]}
{object, [X], "Sabin Corneliu Buraga"}
Cele pat r u t r iple specific˘ a pr opr iet ˘ a ¸ t ile declar a ¸ t iei r eificat e.
Defini ¸ ti a 9 Reificar ea unui triplu ¦pred, sub, obj¦ ∈ Declaratii const ˘ a
dintr-un element r ∈ Resurse ¸ si din elementele s
1
, s
2
, s
3
, s
4
ale mul¸ timii
Declaratii astfel încât:
• s
1
: ¦rdf : predicate, r, pred¦
• s
2
: ¦rdf : subject, r, sub¦
• s
3
: ¦rdf : object, r, obj¦
• s
4
: ¦rdf : type, r, [rdf : Statement]¦
unde:
1. elementul rdf:type este un element al mul¸ timii Proprietati, cu
¦rdf : Type, sub, obj¦, sub, obj ∈ Resurse;
2. r este un element al mul¸ timii Resurse, astfel încât r ,∈ Proprietati;
76 Sabin Cor neliu Bur aga
3. elementele rdf:predicate, rdf:subject ¸ si rdf:object apar-
¸ tin mul¸ timii Proprietati.
Regulile de mai sus formalizeaz ˘ a procesul de r eificar e, iar resursa r
se nume¸ ste declar a ¸ t ie r eificat ˘ a.
Specifica ¸ t iile RDF ofer ˘ a dou ˘ a ver siuni ale t eor iei semant ice pe car e
se bazeaz ˘ a modelul RDF: pr ima folose¸ st e o manier ˘ a neut r ˘ a din punct
de veder e met afizic ¸ si ont ologic, fiind expr imat ˘ a în [Hayes, 2004], iar
cea secund ˘ a ut ilizeaz ˘ a o semant ic˘ a axiomat ic˘ a, t r ansfor mând const r uc-
¸ t iile sint act ice din RDF ¸ si RDFS în cele ale unui limbaj for mal nou –
L
base
[Guha & Hayes, 2003]. Scopul pr incipal limbajului L
base
est e cel
de a ofer i o baz ˘ a t eor et ic˘ a pent r u or icar e dint r e limbajele de specificar e
a Web-ului semant ic (e.g., OWL sau or ice limbaj der ivat din OWL).
Ut iliz ˘ ar ile RDF vor fi pr ezent at e în sec¸ t iunea 2.3. De asemenea, mo-
delul RDF va juca un r ol cent r al în ceea ce pr ive¸ st e descr ier ea r esur-
selor ¸ si specificar ea r ela ¸ t iilor dint r e r esur sele mult imedia (a se vedea
capit olul 3).
2.3 Uti li z ˘ ari ¸ si apli ca ¸ ti i
În cadr ul acest ei sec¸ t iuni vom pr ezent a o ser ie de ut iliz˘ ar i ¸ si aplica ¸ t ii
ale met adat elor, ont ologiilor ¸ si limbajelor specifice Web-ului semant ic.
Folosi rea metadatelor
În ceea ce pr ive¸ st e met adat ele, una dint r e ut iliz ˘ ar ile not abile est e r e-
fer it oar e la management ul ¸ si dist r ibuir ea de con¸ t inut mult imedia. Ca
exemplu, poat e fi dat Metia [St icker, 2001] – un cadr u de lucr u folo-
sind met adat e pent r u descr ier ea car act er ist icilor impor t ant e ale me-
diilor elect r onice de comunicar e. Pr int r e car act er ist icile impor t ant e se
num ˘ ar ˘ a scalabilit at ea, por t abilit at ea, modular it at ea ¸ si ext ensibilit at ea
component elor mediului. Se r ecur ge la mai mult e module func¸ t ionale
pent r u a asocia at r ibut e semant ice con¸ t inut ului mult imedia, pent r u a
st r uct ur a ¸ si ar hiva infor ma ¸ t iile st ocat e ¸ si pent r u a ofer i posibilit ˘ a ¸ t i de
Web-ul semant ic 77
int er ogar e. Pr opuner ea noast r ˘ a de implement ar e, descr is ˘ a în cadr ul
capit olului 4 pune la dispozi¸ t ie acela ¸ si set de func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i, ad ˘ agând
îns ˘ a dimensiunea t empor al ˘ a.
Pent r u a per mit e ident ificar ea ¸ si r eg˘ asir ea facil ˘ a a met adat elor, au
fost pr opuse ser vicii de cat alogar e (metadata registry), pr ecum DCMI
Registry [Heer y & Wagner, 2002]. O ser ie de pr ot ot ipur i ut ilizeaz˘ a pen-
t r u st ocar e sist eme de baze de dat e (Post gr eSQL sau Ber keley DB),
pent r u func¸ t ionalit at e limbajul J ava, iar int er fa ¸ t a folose¸ st e t r ansfor-
m ˘ ar i XSLT. Pr ocesar ea met adat elor (st ocat e ca document e RDF) se
r ealizeaz ˘ a pr in int er mediul mai mult or int er fe¸ t e de pr ogr amar e a apli-
ca ¸ t iilor (API – Application Programmer Interface), dint r e car e se pot
men¸ t iona:
• EOR (Extensible Open RDF Toolkit) [EOR];
• Jena S emantic Web Toolkit [McBr ide, 2002];
• RDF NetAPI [Seabor ne, 2002];
• RAP (RDF API for RDF) [RAP].
Un exemplu de gener ar e ¸ si de ut ilizar e a met adat elor în cont ext ul
comer ¸ t ului elect r onic est e ilust r at în cadr ul anexei A.
Una dint r e aplica ¸ t iile major e car e folosesc met adat e expr imat e în
RDF est e Edutella [Edut ella], o ar hit ect ur ˘ a peer-to-peer al c˘ ar ei scop
major est e s ˘ a pun ˘ a la dispozi¸ t ie ser vicii de met adat e per mi¸ t ând int er-
oper abilit at ea înt r e component e dist r ibuit e car e fac schimb de r esur se
educa ¸ t ionale. Ser viciile pr incipale ofer it e sunt de int er ogar e ¸ si accesar e
a met adat elor, de r eplicar e a dat elor, de medier e în veder ea evit ˘ ar ii
conflict elor la nivel sint act ic/semant ic, de adnot ar e a mat er ialelor st o-
cat e de o r e¸ t ea Edut ella. St r uct ur a oper a ¸ t ional ˘ a a aplica ¸ t iei r ecur ge la
J XTA [J XTA].
Ac¸ t iunea de int er ogar e a met adat elor r ecur ge la limbaje de int er o-
gar e pent r u RDF, bazat e sau nu pe XML: S quishQL [Miller et al., 2002],
TRIPLE [Sint ek & Decker, 2002] sau QuizRDF [Davies et al., 2003].
78 Sabin Cor neliu Bur aga
O alt ˘ a plat for m ˘ a dest inat ˘ a st oc˘ ar ii ¸ si int er og˘ ar ii document elor RDF
¸ si RDF Schema est e S esame [Br oekst r a et al., 2002]. Schemele RDF
sunt pr ocesat e pr in int er mediul unei int er fe¸ t e de pr ogr amar e denu-
mit e SAIL.
În veder ea unei index˘ ar i ¸ si c˘ aut ˘ ar i de calit at e a infor ma ¸ t iilor, r e-
sur sele Web pot avea asociat e diver se met adat e, ext ensii ale DCMI,
folosindu-se diver se st andar de de cat alogar e a document elor, pr ecum
UNIMARC sau Dewey [Becket t , 2002]. Subiect ul c˘ aut ˘ ar ii r esur selor
Web va fi dezvolt at în cadr ul subcapit olului 3.3 al capit olului ur m˘ at or.
Pr int r e cont r ibu¸ t iile pr opr ii, se pot men¸ t iona cer cet ˘ ar ile pr ivind aso-
cier ea de met adat e r esur selor sau component elor unor aplica ¸ t ii, pr e-
cum un ser ver de t eleconfer in¸ t e [Bur aga, 2001b] [Bur aga, 2001d]
[Bur aga et al., 2001], un sist em de agen¸ t i [Bur aga & Alboaie, 2004] sau
un mediu de e-learning [Bur aga, 2001c, Bur aga, 2003c].
Folosi rea ontologi i lor
Pr ocesul de dezvolt ar e ¸ si exploat ar e a ont ologiilor pr ezint ˘ a înc˘ a difi-
cult ˘ a ¸ t i. Pent r u facilit ar ea cr e ˘ ar ii ¸ si r eg˘ asir ii de ont ologii st ocat e în ma-
nier ˘ a dist r ibuit ˘ a au fost pr opuse diver se solu¸ t ii. Una dint r e ele est e
descr is ˘ a în [Maedche et al., 2003].
O alt ˘ a dir ec¸ t ie de cer cet ar e est e aceea a pr oiect ˘ ar ii ¸ si implement ˘ ar ii
unei plat for me car e s ˘ a ofer e modalit ˘ a ¸ t i de management al ont ologiilor
necesar e dezvolt ˘ ar ii ult er ioar e de aplica ¸ t ii dest inat e Web-ului seman-
t ic. O abor dar e est e concr et izat ˘ a în KAON (the Karlsruhe Ontology and
S emantic Web Tool S uite) [Bozsak et al., 2002]. KAON pune la dispo-
zi¸ t ie ¸ si inst r ument e dest inat e pr oiect an¸ t ilor de ont ologii, pr ecum un
gener at or de por t alur i bazat e pe ont ologii sau un cadr u de specificar e a
ont ologiilor – OntoMat. Pe par t ea de ser ver, sunt disponibile o int er fa ¸ t ˘ a
de pr ogr amar e (KAON API ) ¸ si KAON S erver.
Ont ologiile sunt ut ilizat e ¸ si în cadr ul sist emelor dist r ibuit e, pent r u
int er schimb de infor ma ¸ t ii semant ice înt r e component e, ca agen¸ t i Web
or i ser vicii Web semant ice. Det alii sunt fur nizat e de lucr ˘ ar i pr ecum
[Davies et al., 2003], [Scot t -Cost et al., 2002] ¸ si [St r ang et al., 2003]. De
cele mai mult e or i, pent r u descr ier ea ont ologiilor se folosesc limbajele
DAML+OIL sau OIL.
Web-ul semant ic 79
În ceea ce pr ive¸ st e modelele de specificar e a aplica ¸ t iilor dest inat e
Web-ului semant ic, unele cer cet ˘ ar i se focalizeaz˘ a asupr a adopt ˘ ar ii lim-
bajului RDF sau a unor limbaje der ivat e [Klapsing & Neumann, 2000].
Alt ˘ a dir ec¸ t ie vizeaz˘ a int egr ar ea limbajului UML [OMG] sau cr ear ea
unor limbaje specializat e de modelar e ca WebML (Web Modeling Lan-
guage) [Cer i et al., 2000].
Pent r u ver ificar ea consist en¸ t ei ont ologiilor se pot folosi diver se in-
st r ument e soft war e pr ecum ConsVIS or [Baclawski et al., 2002], ofer ind
supor t pent r u diagr ame UML, aser ¸ t iuni RDF/RDFS sau DAML+OIL.
Pent r u alt e am ˘ anunt e, se poat e consult a [Davies et al., 2003].
2.4 Concluzi i
În cadr ul acest ui capit ol, am pr ezent at pr incipalele component e ale
Web-ului semant ic, definit de Tim Ber ner s-Lee în [Davies et al., 2003].
Ar hit ect ur a Web-ului semant ic est e una func¸ t ional ˘ a, deoar ece modul
de const it uir e a acest eia se bazeaz˘ a pe specificar ea incr ement al ˘ a a
unor limbaje, por nind de la nivelul infer ior (i.e. nivelul met adat elor )
¸ si ajungând la nivelur i super ioar e (e.g., nivelul logic). Limbajele dis-
ponibile pe fiecar e nivel pot sat isface cer in¸ t e impuse de difer it e t ipur i
(sau nivelur i) de aplica ¸ t ii:
1. nivelul metadatelor (metadata layer) pune la dispozi¸ t ie cadr ul ge-
ner al pent r u expr imar ea unor aser ¸ t iuni semant ice simple. Mode-
lul ofer it con¸ t ine concept e pr ecum resurs ˘ a ¸ si proprietate car e sunt
ut ilizat e s ˘ a expr ime met a-infor ma ¸ t ii. Acest model – const it uit din
specifica ¸ t iile RDF [Becket t , 2004, Manola & Miller, 2004] – va fi
ut ilizat de limbajele aflat e pe nivelur ile super ioar e ¸ si a fost pr e-
zent at în cadr ul sec¸ t iunii 2.2.
2. nivelul schemelor (schema layer) ofer ˘ a posibilit at ea specific˘ ar ii de
ont ologii simple pent r u a se put ea defini o descr ier e ier ar hic˘ a a
concept elor ¸ si pr opr iet ˘ a ¸ t ilor. Limbajele de specificar e a schemelor
– ca de exemplu RDF Schema [Br ickley & Guha, 2000] – ut ili-
zeaz ˘ a modelul ofer it de nivelul de met adat e pent r u a inst it ui o
ar hit ect ur ˘ a de baz ˘ a pent r u met a-modelar ea unor limbaje Web
80 Sabin Cor neliu Bur aga
de specificar e a ont ologiilor. Pr incipalele t r ˘ as ˘ at ur i ale schemelor
RDF au fost pr ezent at e în sec¸ t iunea 2.2.5.
3. nivelul logic (logical layer) int r oduce limbaje ont ologice mai com-
plexe, capabile s ˘ a modeleze ont ologii sofist icat e. Acest e limbaje
sunt bazat e pe nivelul schemelor, cadr ul t eor et ic fiind asigur at
de logici descr ipt ive [Baader et al., 2002]. Se dor e¸ st e ast fel con-
st it uir ea unor ser vicii (reasoning services) pent r u Web-ul seman-
t ic. Ca limbaje r epr ezent at ive în sec¸ t iunea 2.1.3.3 s-au men¸ t ionat
OIL [Hor r ocks et al., 2000], DAML+OIL [Br oekst r a et al., 2001] ¸ si
OWL [Dean & Schr eiber, 2004].
În cadr ul sec¸ t iunii 2.3 a capit olului de fa ¸ t ˘ a s-a ur m ˘ ar it pr ezent ar ea
unor a dint r e cele mai r epr ezent at ive aplica ¸ t ii din domeniul Web-ului
semant ic, at ât din per spect iva pr oces ˘ ar ii unor t ipur i de limbaje, cât ¸ si
din cea a unor ar hit ect ur i concept uale ¸ si plat for me soft war e de mode-
lar e ¸ si exploat ar e.
Cer cet ˘ ar ile efect uat e, det aliat e în ur m ˘ at oar ele capit ole, s-au con-
cent r at mai ales asupr a ofer ir ii supor t ului specific˘ ar ii r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-
t empor ale dint r e r esur se, pe baza nivelur ilor met adat elor ¸ si schemelor,
în veder ea descr ier ii ¸ si r eg˘ asir ii infor ma ¸ t iilor pe Web.
C a p itolul 3
De sc rie re a ¸ si re g ˘ a sire a
re surse lor multim e d ia
Acest capit ol r ealizeaz ˘ a o descr ier e a manier elor de
expr imar e a met adat elor asociat e r esur selor Web ¸ si
a modului de specificar e a r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-t empor ale
st abilit e înt r e r esur se. Pent r u îndeplinir ea acest or
dezider at e sunt folosit e anumit e limbaje bazat e pe
XML.
3.1 Preli mi nari i
3.1.1 Moti va ¸ ti e
D
UP
˘
A cum s-a put ut vedea ¸ si din cele discut at e în capit olele ant e-
r ioar e, pr incipalul scop al lucr ˘ ar ii de fa ¸ t ˘ a est e acela de a g˘ asi
modalit ˘ a ¸ t ile cor espunz ˘ at oar e r eg˘ asir ii infor ma ¸ t iilor mult imedia r ele-
vant e disponibile pe Web, pr in int er mediul unor mecanisme specifice
Web-ului semant ic.
82 Sabin Cor neliu Bur aga
Descoper ir ea r esur selor est e st r âns legat ˘ a de descoper ir ea r ela ¸ t iilor
car e se pot st abili înt r e acest ea, un r ol cent r al avându-l r ela ¸ t iile spa ¸ t io-
t empor ale. Efor t ur ile în ceea ce pr ive¸ st e Web-ul semant ic sunt ace-
lea de a asocia adnot ˘ ar i ont ologice, at ât r esur selor disponibile pe Web,
cât ¸ si r ela ¸ t iilor st abilit e înt r e acest ea [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002,
Davies et al., 2003]. Ident ificar ea, descoper ir ea, validar ea ¸ si ut ilizar ea
r ela ¸ t iilor dint r e r esur se r epr ezint ˘ a unele dint r e pr incipalele dir ec¸ t ii de
cer cet ar e ale Web-ului semant ic ¸ si, implicit , ale acest ui mat er ial.
3.1.2 Prezentare general ˘ a
În pr ima par t e a acest ui capit ol, vom pr ezent a o manier ˘ a or iginal ˘ a
bazat ˘ a pe const r uc¸ t ii XML ¸ si RDF pent r u modelar ea r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-
t empor ale car e pot fi st abilit e înt r e r esur sele (mult imedia) ale unui
(fr agment de) Web. Pent r u aceast a se vor defini dou ˘ a limbaje: pr imul
– det aliat în sec¸ t iunea 3.2.5.1 ¸ si denumit XFiles – va put ea fi folosit
pent r u a descr ie anumit e pr opr iet ˘ a ¸ t i specifice ale r esur selor via met a-
dat e, iar al doilea – pur t ând numele TRS L (Temporal Relation S peci-
fication Language) ¸ si fiind descr is în cadr ul sec¸ t iunii 3.2.7.1 – va ajut a
la specificar ea r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-t empor ale dint r e r esur se, adopt ându-
se ca model t eor et ic logica ITL (Interval Temporal Logic) – a se vedea
sec¸ t iunea 3.2.3. Pr in int er mediul acest or limbaje vor fi for mulat e di-
ver se aser ¸ t iuni RDF, ilust r ându-se ast fel alinier ea cer cet ˘ ar ilor noast r e
la pr oblemat icile Web-ului semant ic. Pr incipalele r ezult at e ob¸ t inut e
sunt descr ise în [Bur aga, 2000a], [Bur aga, 2001d], [Bur aga, 2002b],
[Bur aga, 2002c], [Bur aga, 2003d] ¸ si [Bur aga & Ciobanu, 2002].
Cea de-a doua par t e se concent r eaz ˘ a asupr a expr im˘ ar ii pr in int er-
mediul unui limbaj bazat pe XML a int er og˘ ar ilor complexe for mulat e
de ut ilizat or i, în veder ea r ealiz˘ ar ii r eg˘ asir ii de document e mult imedia
st r uct ur at e sau semi-st r uct ur at e. Acest limbaj – pr ezent at în sec¸ t iu-
nea 3.3.3 ¸ si denumit WQFL (Web Query Formulating Language) – va
put ea desemna diver se infor ma ¸ t ii pr ivind st r uct ur a ¸ si con¸ t inut ul r esur-
selor hiper media g˘ asit e. St r at egia de int er ogar e pleac˘ a de la pr emisa
c˘ a ut ilizat or ii pr efer ˘ a s ˘ a ob¸ t in ˘ a document e având diver se st r uct ur i ¸ si
t ipur i de con¸ t inut , în acest sens t r ebuind specificat e pozi¸ t iile ¸ si nu-
m ˘ ar ul de apar i¸ t ii ale unor element e sint act ice compunând un anu-
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 83
mit document XML. O par t e dint r e r ezult at ele ob¸ t inut e sunt publicat e
în [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga, 2001a], [Bur aga & Rusu, 2001],
[Bur aga, 2002a], [Bur aga & Br ut , 2001] ¸ si [Bur aga & Br ut , 2002].
3.2 Modelarea rela ¸ ti i lor di ntre resurse
În cadr ul acest ui subcapit ol, vom pr ezent a o ser ie de modele t eor e-
t ice ut ilizat e la descr ier ea pr opr iet ˘ a ¸ t ilor t empor ale ale sist emelor dis-
t r ibuit e, insist ând asupr a logicii ITL pe car e o vom folosi la expr imar ea
r ela ¸ t iilor t empor ale dint r e r esur sele mult imedia disponibile pe Web
(o ser ie dint r e cer cet ˘ ar ile efect uat e se pot r eg˘ asi în [Bur aga, 2002b],
[Bur aga, 2002c] ¸ si [Bur aga & Ciobanu, 2002]).
De asemenea, vom r ealiza o clasificar e a r ela ¸ t iilor car e pot fi st a-
bilit e înt r e r esur sele Web.
3.2.1 Clasi ficare a rela ¸ ti i lor di ntre resurse
În definir ea ¸ si descoper ir ea unei r ela ¸ t ii st abilit e înt r e dou ˘ a r esur se
Web, un fact or impor t ant est e dac˘ a acea r ela ¸ t ie se bazeaz˘ a pe o cunoa ¸ s-
t er e explicit ˘ a, pr ecis ˘ a sau exact ˘ a or i pe cunoa ¸ st er i impr ecise, apr oxima-
t ive (i.e. bazat e pe m ˘ asur ˘ at or i st at ist ice sau pr obabilist ice). Mai ales în
cont ext ul spa ¸ t iului WWW, cel mai fr ecvent caz est e cel de-al doilea.
Lucr ar ea [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002] pr opune t r ei cr it er ii car e
t r ebuie luat e în calcul at unci când se dor e¸ st e car act er izar ea unei r ela ¸ t ii
înt r e r esur sele Web:
• con¸ t inut ul infor ma ¸ t ional capt ur at de r ela ¸ t ia în cauz˘ a;
• modalit ˘ a ¸ t ile de r epr ezent ar e a r ela ¸ t iei;
• met odologiile folosit e pent r u “calcular ea” (e.g., ident ificar ea, des-
coper ir ea, validar ea et c.) ¸ si exploat ar ea r ela ¸ t iilor.
Ast fel, o clasificar e ar put ea împ ˘ ar ¸ t i r ela ¸ t iile în:
84 Sabin Cor neliu Bur aga
• rela¸ tii independente sau dependente de con¸ tinut
Rela ¸ t iile independent e pot fi consider at e ca fiind ar t ifact e ale or-
ganiz ˘ ar ii con¸ t inut ului în cont ext ul unui sist em de calcul pe baza
unor r a ¸ t iuni legat e de per for man¸ t ˘ a or i de scalabilit at e. De exem-
plu, dou ˘ a document e mult imedia sunt legat e pr int r-o r ela ¸ t ie pen-
t r u c˘ a sunt st ocat e pe acela ¸ si ser ver Web, independent de con¸ t i-
nut ul acest or a.
Din pr isma Web-ului semant ic, r ela ¸ t iile car e pr ezint ˘ a int er es sunt
r ela ¸ t iile car e se bazeaz˘ a pe con¸ t inut ul unor ent it ˘ a ¸ t i car e mode-
leaz ˘ a obiect e ale lumii r eale. Ast fel de r ela ¸ t ii sunt înt âlnit e în
cazul ont ologiilor ¸ si pot fi asociat e unor ent it ˘ a ¸ t i apar ¸ t inând unui
acela ¸ si domeniu (intra-domain relationships) sau din domenii di-
fer it e (inter-domain relationships). Ca exemple de ast fel de r ela ¸ t ii
pot fi dat e r ela ¸ t iile înt r e ent it ˘ a ¸ t i pr ovenind din domeniile difer it e
ale unor ont ologii mult iple (inter-ontology relationships).
Dou ˘ a ent it ˘ a ¸ t i (indivizi) pot pr ezent a similar it ˘ a ¸ t i semant ice (aflân-
du-se înt r-o vecin ˘ at at e semant ic˘ a), f ˘ ar ˘ a a se put ea st abili o r ela ¸ t ie
exact ˘ a (crisp) înt r e ele. Un exemplu ar fi acela în car e se ut ilizeaz˘ a
un pr edicat fuzzy, i.e. destul_de_aproape (close enough), ca în
cazul a dou ˘ a eveniment e aflat e înt r-o vecin ˘ at at e t empor al ˘ a (a se
vedea ¸ si cele discut at e în sec¸ t iunea 3.2.2).
• rela¸ tii clasificate în func¸ tie de reprezentare
Repr ezent ar ea fundament al ˘ a a r ela ¸ t iei dint r e dou ˘ a concept e est e
r eflect at ˘ a de st r uct ur a mat emat ic˘ a folosit ˘ a. În acest cont ext , r e-
la ¸ t iile se pot clasifica în func¸ t ie de ar it at e, de car dinalit at e, de
st r uct ur ˘ a et c.
Pent r u Web, de o impor t an¸ t ˘ a major ˘ a sunt r ela ¸ t iile bazat e pe hiper-
leg˘ at ur i
1
, acest or a put ându-li-se asocia semant ici via met adat e,
adopt ându-se diver se t ehnici pr ecum cele bazat e pe DCMI [Pur l]
sau XLink [DeRose et al., 2001]. Limbajele de int er ogar e, pr ezen-
1
A se vedea [Bot afogo et al., 1991], [Bur aga, 2001a], [Chakr abar t i et al., 1999]
¸ si [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2000].
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 85
t at e în sec¸ t iunea 3.3.3.5, sunt pr incipalele beneficiar e ale st r uc-
t ur ii hiper t ext uale a r ela ¸ t iilor dint r e r esur sele c˘ aut at e.
• rela¸ tii clasificate în func¸ tie de opera¸ tiile efectuate asupra lor
Pr int r e pr incipalele oper a ¸ t ii r ealizat e în veder ea management u-
lui ¸ si exploat ˘ ar ii r ela ¸ t iilor se num˘ ar ˘ a
2
:
– identificarea – r epr ezint ˘ a pr ocesul pr in car e poat e fi det er mi-
nat ˘ a o r ela ¸ t ie a c˘ ar ei semant ic˘ a est e cunoscut ˘ a ¸ si în¸ t eleas ˘ a
(e.g., via r epr ezent ar ea ei);
– descoperirea – est e pr ocesul pr in car e se caut ˘ a – folosind di-
fer it e t ehnici (e.g., pattern matching) – r ela ¸ t ii noi, în cadr ul
unui model semant ic sau al unei ont ologii (de exemplu, r efe-
r it oar e la t imp);
– validarea – r epr ezint ˘ a pr ocesul pr in car e est e validat ˘ a infor-
ma ¸ t ia colect at ˘ a ¸ si analizat ˘ a, folosind un ansamblu de r ela ¸ t ii
complexe ¸ si al¸ t i oper at or i, pe baza unui model for mal;
– evaluarea – est e pr ocesul pr in car e o anumit ˘ a r ela ¸ t ie poat e fi
“calculat ˘ a”, în func¸ t ie de cont ext ¸ si de ent it ˘ a ¸ t ile implicat e.
3.2.2 Modele temporale
3.2.2.1 Introducere
Una dint r e cele mai impor t ant e pr obleme pr ivit oar e la modelar ea pr o-
pr iet ˘ a ¸ t ilor dinamice ale sist emelor dist r ibuit e, în gener al, ¸ si a spa ¸ t iului
WWW, în special, est e r epr ezent ar ea t impului. În func¸ t ie de per spec-
t ivele de r epr ezent ar e a infor ma ¸ t iilor t empor ale, se pot ut iliza difer it e
for malisme r efer it oar e la t imp [Allen, 1991].
Ast fel, pent r u a capt a difer it e pr opr iet ˘ a ¸ t i ale sist emelor în t imp-
r eal dist r ibuit e (pr ecum sist eme de management al bazelor de dat e,
sist eme mult imedia sincr onizat e sau spa ¸ t iul WWW), au fost dezvolt at e
o ser ie de modele for male t empor ale. În cont ext ul unui cadr u de lucr u
for mal pent r u sist emele Web dist r ibuit e implicând no¸ t iunea de t imp,
2
Mai mult e det alii sunt disponibile în [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002].
86 Sabin Cor neliu Bur aga
dint r e pr oblemat icile car e t r ebuie luat e în consider a ¸ t ie, se pot enumer a
ur m ˘ at oar ele [Chomicki, 1994]:
• aleger ea domeniilor temporale: punct uale sau int er vale, linear e
sau r amificat e, dense sau discr et e, m ˘ ar ginit e sau nem ˘ ar ginit e;
• definir ea unui sist em t empor al abstract ¸ si a unuia real;
• pr oiect ar ea ¸ si ut ilizar ea unor limbaje de interogare temporal ˘ a pen-
t r u ext r ager ea infor ma ¸ t iilor st ocat e pe Web (aici insist ându-se
asupr a semant icii for male a limbajului, asupr a expr esivit ˘ a ¸ t ii in-
t er og˘ ar ilor car e pot fi for mulat e ¸ si asupr a implement ˘ ar ii efect ive).
Lucr ar ea [Pnueli, 1977] pr ezint ˘ a o logic˘ a t empor al ˘ a simpl ˘ a ¸ si ele-
gant ˘ a cu scopul de a sur pr inde dinamicit at ea unor pr opr iet ˘ a ¸ t i ale pr o-
gr amelor concur ent e. S-au pr opus ¸ si alt e modele for male, dint r e car e
se pot men¸ t iona: logica t empor al ˘ a liniar ˘ a (Linear-time Temporal Logic)
[Lampor t , 1980, Owicki & Lampor t , 1982], logica t empor al ˘ a cu int er-
vale (Interval Temporal Logic) [Allen & Hayes, 1989], logica t empor al˘ a
pr opozi¸ t ional ˘ a (Timed Propositional Temporal Logic)
[Alur & Henzinger, 1992, Alur & Henzinger, 1994], logica descr ipt iv˘ a
t empor al ˘ a (Temporal Description Logics) [Ar t ale & Fr anconi, 1999], lo-
gica t empor al ˘ a a ac¸ t iunilor (Temporal Logic of Actions) [Lampor t , 2003]
sau logica t empor al ˘ a r amificat ˘ a (branching time temporal logic CTL –
Computation Tree Logic) [Emer son, 1990].
Pent r u o t axonomie a modelelor t empor ale, se poat e consult a lu-
cr ar ea [Knight & Ma, 1994].
Toat e acest e pr opuner i s-au dir ec¸ t ionat mai ales asupr a model ˘ ar ii
din punct de veder e for mal a sist emelor dist r ibuit e ¸ si a component elor
acest or a. Teor iile logice de mai sus au luat mai pu¸ t in în consider a ¸ t ie
aspect ele expr im ˘ ar ii înt r-o manier ˘ a cât mai apr opiat ˘ a de calculat or a
modelelor for male t empor ale, în veder ea implement ˘ ar ii diver selor apli-
ca ¸ t ii (pr ecum agen¸ t i Web int eligen¸ t i, mediat or i Web sau ser vicii Web –
a se vedea ¸ si capit olul 4) pent r u r ealizar ea de act ivit ˘ a ¸ t i de descoper ir e
a r esur selor sau de for mular e de int er og˘ ar i implicând t impul.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 87
3.2.3 Logi ca temporal ˘ a cu i ntervale
(ITL – Int er va l Tempor a l Logi c)
3.2.3.1 Structuri temporale î n logi ca ITL
St r uct ur a t empor al ˘ a int r odus ˘ a de logica t empor al ˘ a cu int er vale de-
semneaz ˘ a un model liniar al t impului. No¸ t iuni pr ecum posibilit at ea
– folosit ˘ a ¸ si în modelele de t imp r amificat e – vor put ea fi expr imat e
pr in int r oducer ea unui oper at or modal [Allen & Fer guson, 1997] car e
nu est e int r insec inclus în cadr ul st r uct ur ii t empor ale.
Dat e dou ˘ a int er vale t empor ale, put em st abili 13 r ela ¸ t ii mut ual ex-
clusive înt r e acest e int er vale [Allen, 1983, Allen & Hayes, 1989]. Pen-
t r u a put ea modela acest e r ela ¸ t ii, est e int r odus ˘ a pr imit iva Meets. In-
t uit iv, dou ˘ a per ioade m ¸ si n se pot înt âlni (meet) dac˘ a ¸ si numai dac˘ a m
pr ecede n, nu exist ˘ a o alt ˘ a per ioad ˘ a de t imp înt r e m ¸ si n ¸ si, în plus, m
¸ si n nu se supr apun. Axiomat izar ea per ioadelor de t imp est e ilust r at ˘ a
în figur a 3.1, unde i, j, k, l ¸ si m sunt var iabile desemnând per ioade
de t imp. Pent r u început , modelul nu ia în calcul per ioade infinit e sau
semi-infinit e or i punct e de început /sfâr ¸ sit ale int er valului de t imp con-
sider at .
3.2.3.2 Si stemul axi omati c al logi ci i ITL
Modelul axiomat ic al logicii ITL est e pr ezent at în cont inuar e:
• Pent r u fiecar e per ioad ˘ a de t imp, exist ˘ a o per ioad ˘ a pe car e o înt âl-
ne¸ st e ¸ si o alt a cu car e se înt âlne¸ st e. For mal, aceast a se poat e scr ie
ast fel:
∀i ∃j, k : Meets(j, i) ∧ Meets(i, k) (3.1)
• Per ioadele de t imp pot fi compuse (pr in juxt apuner e) pent r u a pr o-
duce o per ioad ˘ a de t imp mai mar e. Pent r u or icar e dou ˘ a per ioade
car e se înt âlnesc, exist ˘ a o per ioad ˘ a de t imp car e r epr ezint ˘ a “con-
cat enar ea” acest or a:
88 Sabin Cor neliu Bur aga
Fi gura 3.1: Axiomat izar ea per ioadelor de t imp
∀i, j, k, l : Meets(i, j) ∧ Meets(j, k)
∧Meets(k, l) ⊃
∃m : Meets(i, m) ∧ Meets(m, l) (3.2)
Nota ¸ ti a 1 Vom nota j +k pentru a desemna intervalul care repre-
zint ˘ a concatenarea intervalelor j ¸ si k.
Aceast ˘ a not a ¸ t ie est e just ificat ˘ a deoar ece se poat e demonst r a c˘ a
r ezult at ul j + k est e unic [Allen & Hayes, 1989].
• Per ioadele de t imp definesc o clas ˘ a de echivalen¸ t ˘ a a per ioadelor
car e le înt âlnesc. În par t icular, dac˘ a i înt âlne¸ st e j ¸ si i înt âlne¸ st e
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 89
k, at unci or ice per ioad ˘ a l car e înt âlne¸ st e j t r ebuie de asemenea
s ˘ a înt âlneasc˘ a k. For malizând, acest lucr u se poat e expr ima în
modul ur m ˘ at or :
∀i, j, k, l : Meets(i, j) ∧ Meets(i, k)
∧Meets(l, j) ⊃ Meets(l, k) (3.3)
Acest e clase de echivalen¸ t ˘ a definesc în mod unic per ioadele. Dac˘ a
dou ˘ a per ioade înt âlnesc simult an o aceea ¸ si per ioad˘ a de t imp, iar
o alt ˘ a per ioad ˘ a le înt âlne¸ st e pe pr imele dou ˘ a, at unci per ioadele
sunt egale:
∀i, j, k, l : Meets(k, i) ∧ Meets(k, j)
∧Meets(i, l) ∧ Meets(j, l) ⊃ i = j (3.4)
• Vom int r oduce o axiom ˘ a de ordonare. Int uit iv, aceast ˘ a axiom ˘ a ex-
pr im ˘ a fapt ul c˘ a dac˘ a or icar e ar fi dou ˘ a per echi de per ioade, ast fel
încât i înt âlne¸ st e j ¸ si k înt âlne¸ st e l, at unci fie ambele se înt âlnesc
în acela ¸ si “loc”, fie locul unde i înt âlne¸ st e j pr ecede locul unde
k înt âlne¸ st e l sau vice-ver sa. În t er menii r ela ¸ t iei Meets, aceast ˘ a
sit ua ¸ t ie poat e fi axiomat izat ˘ a dup ˘ a cum ur meaz ˘ a (simbolul ⊗ de-
semneaz ˘ a oper at or ul logic “sau exclusiv” – exclusive-or):
∀i, j, k, l : (Meets(i, j) ∧ Meets(k, l)) ⊃
Meets(i, l) ⊗(∃m : Meets(k, m) ∧
Meets(m, j)) ⊗
(∃m : Meets(i, m) ∨ Meets(m, l)) (3.5)
Remarca 3 Mult e dint r e pr opr iet ˘ a ¸ t ile car e în mod int uit iv sunt nece-
sar e ¸ si car e nu au fost înc˘ a men¸ t ionat e pot fi consider at e t eor eme ale
90 Sabin Cor neliu Bur aga
acest ei axiomat iz˘ ar i. Ast fel, se poat e demonst r a c˘ a o per ioad ˘ a nu se
poat e înt âlni cu ea îns ˘ a ¸ si. La fel, dac˘ a o per ioad ˘ a i înt âlne¸ st e o alt a
j, at unci j nu poat e înt âlni i (modele de t imp cir cular e finit e nu sunt
posibile).
Fi gura 3.2: Rela ¸ t iile posibile înt r e per ioadele de t imp (r ela ¸ t ia de egalit at e nu
est e figur at ˘ a) [Allen & Fer guson, 1997]
3.2.3.3 Speci ficarea rela ¸ ti i lor temporale î ntre peri oade
Put em defini int uit iv cele t r eispr ezece r ela ¸ t ii car e se pot st abili înt r e
per ioadele de t imp. De exemplu, o per ioad ˘ a ar e loc înaint ea alt eia dac˘ a
exist ˘ a o alt ˘ a per ioad ˘ a car e “umple” t impul dint r e acest ea:
Before(i, j) ≡ ∃m : Meets(i, m) ∧ Meets(m, j) (3.6)
În figur a 3.2, ilust r ˘ am gr afic fiecar e dint r e r ela ¸ t iile car e se pot st a-
bili înt r e per ioadele de t imp (r ela ¸ t ia de egalit at e nu est e figur at ˘ a).
Nota ¸ ti a 2 S imbolurile de mai jos vor putea fi utilizate pentru a ex-
prima rela¸ tiile uzuale ¸ si disjunc¸ tiile acestor rela¸ tii:
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 91
Meets(i, j) i : j
Before(i, j) i ≺ j
During(i, j) i j
Before(i, j) ∨ Meets(i, j) i ≺: j
During(i, j) ∨ i = j i _ j
Defini ¸ ti a 10 Între dou ˘ a perioade de timp, poate fi stabilit ˘ a ¸ si rela¸ tia
Disjoint.
Dou ˘ a intervale sunt disjunct e dac˘ a acestea nu se suprapun în nici un
mod. Vom nota aceasta prin “i j”¸ si o vom defini formal astfel:
i j ≡ i ≺: j ∨ j ≺: i (3.7)
3.2.3.4 Caracteri zarea peri oadelor de ti mp
O per ioad ˘ a poat e fi clasificat ˘ a în func¸ t ie de r ela ¸ t iile pe car e le poat e
avea cu alt e per ioade de t imp. O per ioad ˘ a car e nu ar e sub-per ioade
va fi denumit ˘ a moment, iar una car e ar e sub-per ioade de t imp va put ea
pur t a numele de interval. De asemenea, put em defini no¸ t iunea de punct
pr in int er mediul unei const r uc¸ t ii car e specific˘ a început ul ¸ si sfâr ¸ sit ul
unei per ioade.
Ast fel, fiec˘ ar ei per ioade t îi put em asocia punct ele t.start ¸ si t.end.
Remarca 4 De r emar cat fapt ul c˘ a moment ele ¸ si punct ele sunt consi-
der at e dist inct e ¸ si nu pot fi colapsat e.
În par t icular, moment ele pot fi v˘ azut e dr ept per ioade de t imp ¸ si pot
înt âlni alt e per ioade: dac˘ a Meets(i, m) ∧ Meets(m, j), ∀m, at unci i < j.
Punct ele nu sunt per ioade ¸ si nu pot înt âlni per ioade.
3
3
Pent r u det alii, a se vedea [Allen & Hayes, 1989].
92 Sabin Cor neliu Bur aga
Logica ITL specific˘ a un model de t imp discr et , în car e per ioadele
sunt asociat e unor per echi de numer e înt r egi ¸I, J), unde I < J. Mo-
ment ele cor espund per echilor de for ma ¸I, I + 1), iar punct ele sunt
desemnat e de ace¸ st i înt r egi. Un model similar, luând în consider a ¸ t ie
per echi de numer e r eale în locul celor înt r egi nu va per mit e moment e.
Rela ¸ t iile t empor ale ITL acoper ˘ a t oat e posibilele r ela ¸ t ii st abile înt r e
dou ˘ a int er vale de t imp, put ând descr ie ce s-a înt âmplat în t r ecut înt r e
dou ˘ a int er vale t empor ale. Rela ¸ t iile nu pot fi folosit e în cazul în car e
dur at a unui anumit eveniment nu est e cunoscut ˘ a (de exemplu, punct ul
de sfâr ¸ sit al unui int er val est e necunoscut ).
Exist ˘ a 12 r ela ¸ t ii, pr ezent at e în t abelul 3.1, st abilit e înt r e cele pat r u
punct e ale celor dou ˘ a int er vale t
1
¸ si t
2
t empor ale consider at e (t
1
.start,
t
1
.end, t
2
.start ¸ si t
2
.end). Se poat e r emar ca fapt ul c˘ a exist ˘ a dou ˘ a r e-
la ¸ t ii implicit e car e, evident , sunt îndeplinit e înt ot deauna: t
1
.start <
t
2
.end ¸ si t
2
.start < t
2
.end.
t
1
.end < t
2
.start t
1
.end = t
2
.start t
1
.end > t
2
.start
t
1
.start < t
2
.end t
1
.start = t
2
.end t
1
.start > t
2
.end
t
1
.start < t
2
.start t
1
.start = t
2
.start t
1
.start > t
2
.start
t
1
.end < t
2
.end t
1
.end = t
2
.end t
1
.end > t
2
.end
Tabela 3.1: Rela ¸ t iile st abilit e înt r e punct ele de început ¸ si de sfâr ¸ sit ale dou ˘ a
int er vale t empor ale [Yu, 1997]
Rela ¸ t iile ilust r at e în t abelul 3.1 pot fi r est r ânse la zece r ela ¸ t ii car e
nu mai sunt îns ˘ a mut ual exclusive. Acest e r ela ¸ t ii sunt pr ezent at e în
t abelul 3.2 ¸ si pot fi folosit e la modelar ea compor t ament ului unei pr ezen-
t ˘ ar i hiper media sincr onizat e [Yu, 1997, Bur aga, 2001a].
Pr opr iet ˘ a ¸ t ile comput a ¸ t ionale ale calculului cu int er vale ¸ si algor it -
mii pent r u men¸ t iner ea r e¸ t elelor de r est r ic¸ t ii t empor ale sunt pr ezent at e
în [Allen, 1991, Allen, 1983, Vilain et al., 1990]. De asemenea, r epr e-
zent ar ea for mal ˘ a a eveniment elor ¸ si ac¸ t iunilor bazat ˘ a pe logica t empo-
r al ˘ a cu int er vale se poat e g˘ asi în [Allen & Fer guson, 1997], iar o t eor ie
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 93
t
1
.end t
2
.start t
1
.end > t
2
.start
t
1
.start < t
2
.end t
1
.start = t
2
.end
t
1
.start < t
2
.start t
1
.start = t
2
.start
t
1
.start > t
2
.start t
1
.end < t
2
.end
t
1
.end = t
2
.end t
1
.end > t
2
.end
Tabela 3.2: Rela ¸ t iile r est r ânse înt r e punct ele de început ¸ si de sfâr ¸ sit ale dou ˘ a
int er vale t empor ale [Yu, 1997]
cant it at iv˘ a a mi ¸ sc˘ ar ii bazat ˘ a pe pr imit ive spa ¸ t io-t empor ale est e de-
scr is ˘ a în [Vieu, 1991]. Au fost for mulat e ¸ si o ser ie de ext inder i ale mo-
delului ITL, dint r e car e se poat e men¸ t iona [Knight & Ma, 1993].
Logica ITL poat e fi îmbog˘ a ¸ t it ˘ a cu const r uc¸ t ii expr imând eveniment e
¸ si ac¸ t iuni pent r u a capt ur a difer it e pr opr iet ˘ a ¸ t i r efer it oar e la dinamica
sist emelor dist r ibuit e.
4
Pr int r e ut iliz˘ ar ile logicii ITL se enumer ˘ a cele legat e de st r uct ur a
scenar iilor t empor ale, fiind modelul for mal de baz˘ a folosit în cadr ul
unor limbaje pr ecum S MIL (S ynchronized Multimedia Integration Lan-
guage) [Ayar s et al., 2001], TimeML [Pust ejovsky et al., 2002] sau
DAML+TIME [DAML+TIME]. În cadr ul sec¸ t iunii 3.2.7 vom vedea cum
put em ut iliza logica ITL în expr imar ea r ela ¸ t iilor t empor ale car e pot fi
st abilit e înt r e diver se r esur se Web.
3.2.4 Si steme de fi ¸ si ere di stri bui te
Pent r u început , vom ar ˘ at a cum put em modela ¸ si specifica – înt r-un lim-
baj bazat pe XML ¸ si folosind aser ¸ t iuni RDF – pr opr iet ˘ a ¸ t ile sist emelor
de fi¸ sier e dist r ibuit e, pent r u ca apoi modelul s ˘ a fie ext ins la r esur se
mult imedia disponibile pe Web.
4
Una dint r e acest e abor d ˘ ar i est e pr ezent at ˘ a în [Allen & Fer guson, 1997].
94 Sabin Cor neliu Bur aga
3.2.4.1 Caracteri zare
Un sistem distribuit r epr ezint ˘ a o colec¸ t ie de calculat oar e int er conect at e
pr in int er mediul unei r e¸ t ele de comunica ¸ t ie. Din punct ul de veder e al
unui comput er f ˘ acând par t e dint r-un sist em dist r ibuit , r est ul ma ¸ sini-
lor ¸ si r esur sele acest or a sunt consider at e a fi resurse aflate la distan¸ t ˘ a
(remote), pe când r esur sele sale pr opr ii sunt numit e resurse locale. Un
calculat or car e ar e at a ¸ sat ˘ a o adr es ˘ a ¸ si car e face par t e dint r-un sist em
dist r ibuit se va numi gazd ˘ a (host).
Par t e impor t ant ˘ a a unui sist em de oper ar e dist r ibuit , sistemul de
fi ¸ siere pune la dispozi¸ t ie clien¸ t ilor s ˘ ai ser vicii specifice. Int er fa ¸ t a pr in
int er mediul c˘ ar eia se pot accesa asemenea ser vicii const ˘ a dint r-un set
de pr imit ive denumit e opera¸ tii cu fi ¸ siere (file operations). Cele mai fr ec-
vent folosit e oper a ¸ t ii sunt : deschider ea unui fi¸ sier, ¸ st er ger ea unui fi¸ sier,
cit ir ea dint r-un fi¸ sier sau scr ier ea înt r-un fi¸ sier.
Defini ¸ ti a 11 Un sist em de fi¸ sier e dist r ibuit este un sistem de fi ¸ siere ai
c˘ arui clien¸ ti, servere ¸ si dispozitive de stocare (e.g., discuri) sunt disper-
sate în cadrul calculatoarelor interconectate aflate în componen¸ ta unui
sistem distribuit [Silber schat z et al., 2001].
Un sist em de fi¸ sier e const ˘ a din dou ˘ a p ˘ ar ¸ t i dist inct e: o colec¸ t ie de
fi ¸ siere (files) exist ent e, fiecar e con¸ t inând infor ma ¸ t ii înr udit e, ¸ si o struc-
tur ˘ a de directoare (directory structure) car e ofer ˘ a infor ma ¸ t ii r efer it oar e
la t oat e fi¸ sier ele pr ezent e în sist em.
Sist emele de oper ar e act uale adopt ˘ a ca schem ˘ a de st ocar e logic˘ a
a fi¸ sier elor un sist em de dir ect oar e bazat pe gr afur i aciclice, confor m
[Silber schat z et al., 2001] ¸ si [Tanenbaum, 2001].
În pr act ic˘ a, configur a ¸ t iile ¸ si implement ˘ ar ile concr et e ale sist emelor
de fi¸ sier e dist r ibuit e sunt mult iple, fiind dificil de det er minat car e est e
implement ar ea opt im ˘ a. Un sist em de fi¸ sier e dist r ibuit poat e fi imple-
ment at ca par t e component ˘ a a unui sist em de oper ar e dist r ibuit sau
poat e fi r eg˘ asit ca fiind plasat pe un nivel soft war e dist inct , având ca
func¸ t ie pr imar ˘ a pe aceea de a r ealiza management ul comunica ¸ t iei din-
t r e sist emele de oper ar e conven¸ t ionale ¸ si sist emele de fi¸ sier e exist ent e.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 95
3.2.4.2 Fi ¸ si erele ca ti puri abstracte de date
Put em consider a un fi¸ sier ca fiind un t ip abst r act de dat e. În veder ea
manipul ˘ ar ii acest ui t ip de dat e, vom defini un set minimal de oper a ¸ t ii
cu fi¸ sier e (pr imit ive) în modul ur m ˘ at or
5
:
Defini ¸ ti a 12 Oper a ¸ t iunile cu fi¸ sier e se definesc în maniera de mai jos:
• open( ) se utilizeaz ˘ a pentru deschiderea unui fi ¸ sier. Aceast ˘ a primi-
tiv ˘ a returneaz ˘ a o valoare special ˘ a denumit ˘ a descr ipt or (handler )
prin intermediul c˘ aruia se va accesa fi ¸ sierul via celelalte primitive:
h = open(f), f ∈ Filenames, h ∈ Handlers
• close( ) este folosit ˘ a la închiderea unui fi ¸ sier ¸ si la eliberarea resur-
selor alocate acestuia (precum descriptorul asociat):
close(h), h ∈ Handlers
• seek( ) se utilizeaz ˘ a pentru a stabili pointerul de fi ¸ sier în vederea
efectu ˘ arii urm ˘ atoarei opera¸ tii de intrare/ ie¸ sire; aceast ˘ a primitiv ˘ a
ofer ˘ a posibilitatea de a accesa un fi ¸ sier în manier ˘ a secven¸ tial ˘ a sau
direct ˘ a:
seek(h, p), h ∈ Handlers, p ∈ Z
• r ead( ) este folosit ˘ a pentru a citi dintr-un fi ¸ sier anumite informa¸ tii
ce vor fi stocate într-o zon ˘ a de memorie intern ˘ a de lungime fix ˘ a,
zon ˘ a numit ˘ a buffer :
5
Confor m celor pr ezent at e în [Bur aga, 2000a] ¸ si [Bur aga & Ciobanu, 2001, capi-
t olul 2].
96 Sabin Cor neliu Bur aga
read(h, m, s), h ∈ Handlers, m ∈ Memory, s ∈ N
• wr it e( ) este utilizat ˘ a la scrierea într-un fi ¸ sier a unor date stocate
într-o zon ˘ a de memorie intern ˘ a:
write(h, m, s), h ∈ Handlers, m ∈ Memory, s ∈ N
For mal, mul¸ t imile Handlers, FileNames ¸ si Memory pot fi consider at e
t ipur i abst r act e de dat e.
În pr act ic˘ a, Handlers ⊂ N, FileNames ⊂ Chars
+
¸ si Memory ⊂ N (adr ese
de loca ¸ t ii de memor ie), unde Chars est e o mul¸ t ime de car act er e valide
car e pot fi incluse în numele unui fi¸ sier (submul¸ t ime a codur ilor ASCII
sau Unicode).
Pr ogr amat or ii au la dispozi¸ t ie mult e alt e pr imit ive folosit oar e (a se
vedea [Bur aga & Ciobanu, 2001]). Acest e pr imit ive sunt implement at e
fr ecvent de nucleul sist emului de oper ar e.
3.2.4.3 Interfa ¸ ta de programare
Pr int r e cele mai r ˘ aspândit e sist eme de fi¸ sier e act uale se num ˘ ar ˘ a sis-
t emele de fi¸ sier e ext2, ext3 sau proc pr ezent e în Linux, sist emul de
fi¸ sier e HPFS (High Performance File S ystem) adopt at de IBM OS/2 sau
sist emele de fi¸ sier e VFAT (Virtual File Allocation Table) ¸ si NTFS (Win-
dows NT File S ystem) [Tanenbaum, 2001]. Fiecar e sist em de fi¸ sier e
par t icular pr ezint ˘ a aceea ¸ si int er fa ¸ t ˘ a de pr ogr amar e sau ut ilizar e. Un
fi¸ sier est e r epr ezent at sub for ma unei st r uct ur i abst r act e de dat e nu-
mit ˘ a vnode (virtual information node). Acest e vnodes sunt st r uct ur i de
dat e ut ilizat e de un sist em de fi¸ sier e vir t ual. Pent r u fiecar e sist em de
fi¸ sier e sau pent r u fiecar e t ip de fi¸ sier vom put ea der iva din clasa vnode
o clas ˘ a specializat ˘ a pent r u a specifica pr imit ivele (met odele) par t icu-
lar e cor espunz ˘ at oar e management ului infor ma ¸ t iilor pent r u acel t ip de
sist em. În cadr ul clasei vnode, fiecar e oper a ¸ t ie poat e fi consider at ˘ a ca
fiind vir t ual ˘ a pur ˘ a.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 97
Pent r u unifor mit at e, clasa vnode va put ea fi folosit ˘ a s ˘ a r epr ezint e în
manier ˘ a unifor m ˘ a ¸ si alt e ent it ˘ a ¸ t i (abst r ac¸ t iuni) ut ile, pr ecum conduct e
(pipes), dispozit ive, pseudo-dispozit ive, pr ocese sau soclur i
(sockets). Ast fel, fiecar e dispozit iv special (i.e. scaner, camer ˘ a digit al ˘ a,
t er minal vir t ual) sau linie de comunica ¸ t ie pot fi consider at e dr ept fi-
¸ sier e ¸ si acelea ¸ si pr imit ive pot fi ut ilizat e pent r u accesul la infor ma ¸ t ii
par t icular e de¸ t inut e de un fi¸ sier anume.
Acest mecanism est e similar celui adopt at de ident ificat or ii uni-
for mi de r esur se (URI) [Ber ner s-Lee et al., 1998], unde fiecar e pr ot o-
col Int er net se poat e specifica pr int r-o schem ˘ a URI difer it ˘ a, f ˘ ar ˘ a îns ˘ a
a modifica for ma gener al ˘ a a ident ificat or ului asociat unei anumit e r e-
sur se.
3.2.4.4 Propri et ˘ a ¸ ti
Pr opr iet ˘ a ¸ t ile gener ale ale unui sist em de fi¸ sier e dist r ibuit , ofer ind su-
por t pent r u t ehnologiile Int er net act uale, sunt cele r efer it oar e la sca-
labilit at e, supor t pent r u modelul de pr ogr amar e client /ser ver, or gani-
zar e global ˘ a a fi¸ sier elor independent ˘ a de localizar ea efect iv˘ a, adminis-
t r ar e on-line, r ecuper ar e în caz de dezast r u bazat ˘ a pe fi¸ sier e-jur nal
(log-files), r eplicar e sigur ˘ a ¸ si secur it at e [Kr amer, 1996].
În afar ˘ a de alt e car act er ist ici, o at en¸ t ie special ˘ a t r ebuie acor dat ˘ a
numir ii ¸ si t r anspar en¸ t ei fi¸ sier elor din cadr ul unui sist em de fi¸ sier e dis-
t r ibuit , mai ales în cont ext ul ofer it de Int er net :
• Numirea r epr ezint ˘ a o func¸ t ie de puner e în cor esponden¸ t ˘ a a obiec-
t elor fizice ale r e¸ t elei la cele logice (cele disponibile ut ilizat or ului
final sau anumit or ser vicii de nivel înalt ). Pr oblema impor t ant ˘ a
est e cea de a adopt a o schem ˘ a de numir e judicioas ˘ a, ast fel încât
s ˘ a fie evit at e ambiguit ˘ a ¸ t ile, duplic˘ ar ile de nume sau inconsist en¸ t a
gr afur ilor de dir ect oar e. Una dint r e solu¸ t ii o r epr ezint ˘ a at a ¸ sar ea
de dir ect oar e aflat e la dist an¸ t ˘ a (cor espunz ˘ at oar e unor sist eme de
fi¸ sier e ext er ne) la st r uct ur a de dir ect oar e local ˘ a, p ˘ ast r ându-se în
acest mod o st r uct ur ˘ a ar bor escent ˘ a coer ent ˘ a de or ganizar e logic˘ a
a fi¸ sier elor. Aceast ˘ a at a ¸ sar e se r ealizeaz˘ a pr in int er mediul oper a-
¸ t iei de montare (mount) a unui sist em de fi¸ sier e, r ecur gându-se la
98 Sabin Cor neliu Bur aga
un pr ot ocol special [Tanenbaum, 2001, Silber schat z et al., 2001,
Comer & St evens, 1993].
O alt ˘ a abor dar e va fi pr ezent at ˘ a în cadr ul ur m ˘ at oar ei sec¸ t iuni.
• Transparen¸ ta confer ˘ a iluzia ut ilizat or ului final c˘ a localizar ea fi-
zic˘ a a fi¸ sier elor nu est e impor t ant ˘ a. Aceast a conduce la posibil-
it at ea replic˘ arii fi¸ sier elor, un t ip special de r edundan¸ t ˘ a folosit ˘ a
la cr e¸ st er ea disponibilit ˘ a ¸ t ii infor ma ¸ t iilor. Met adat ele pr ivit oar e
la un fi¸ sier par t icular (de exemplu, nume, pr opr iet ar, t ip, dimen-
siune, adr es ˘ a et c.) vor put ea fi cunoscut e de t o¸ t i membr ii r e¸ t elei,
indifer ent de localizar ea acest ui fi¸ sier. Acest aspect devine cu mult
mai impor t ant în cont ext ul Web-ului ¸ si al Int er net -ului f˘ ar ˘ a fir
(wireless), în cazul unor act ivit ˘ a ¸ t i pr ecum descoper ir ea ¸ si r eg˘ asi-
r ea r esur selor sau ut ilizar ea ad-hoc a capacit ˘ a ¸ t ilor de calcul ale
unui gr up de comput er e [Gr igor a ¸ s, 2004]. Pr ocesul de r eplicar e
poat e fi ut ilizat pe or ice sist em de oper ar e act ual – e.g., folosind
ser viciile NIS (Network Information S ervice) disponibile în Linux.
În pr ezent ¸ si în viit or ul apr opiat , sist emele de oper ar e (mai ales cele
dist r ibuit e) t r ebuie s ˘ a ofer e supor t pent r u int egr ar ea diver selor ser vicii
Int er net (Web), în special în ceea ce pr ive¸ st e puner ea la dispozi¸ t ie a
unui mecanism flexibil pent r u accesar ea de la dist an¸ t ˘ a a r esur selor,
mecanism având la baz˘ a func¸ t ionalit ˘ a ¸ t ile expuse de sist emele de fi¸ sier e
t r adi¸ t ionale.
De¸ si manier a de st ocar e a r esur selor va put ea r ˘ amâne aceea ¸ si, sis-
t emele de oper ar e vor put ea ut iliza t ehnologiile Web – mai ales, cele
bazat e pe XML – în veder ea facilit ˘ ar ii schimbului la dist an¸ t ˘ a de infor-
ma ¸ t ii pr ivit oar e la component ele sist emelor de fi¸ sier e (e.g., ier ar hii de
dir ect oar e, r esur se, met adat e et c.).
Ca exemple act uale de sist eme de fi¸ sier e dist r ibuit e, pot fi men¸ t io-
nat e:
• NFS (Network File S ystem) [Comer & St evens, 1993, NFS] – ofer ˘ a
un mecanism bazat pe par adigma RPC (Remote Procedure Call)
pent r u accesar ea la dist an¸ t ˘ a a fi¸ sier elor. Sist emul NFS per mit e
unui calculat or s ˘ a r uleze ca ser ver pent r u a per mit e unui gr up de
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 99
fi¸ sier e s ˘ a fie disponibil în ext er ior aplica ¸ t iilor de pe alt e compu-
t er e. NFS ut ilizeaz ˘ a mult e facilit ˘ a ¸ t i puse la dispozi¸ t ie de sist emul
de fi¸ sier e t r adi¸ t ional din UNIX ¸ si pr esupune un sist em de numir e
bazat pe ier ar hii de dir ect oar e. O alt ˘ a abor dar e est e NIS (Network
Information S ervice) [NIS], implement at pe sist emele Linux. Mo-
delul RDF pr opus în aceast ˘ a lucr ar e poat e fi ut ilizat pent r u de-
scr ier ea difer it elor ier ar hii ale fi¸ sier elor aflat e la dist an¸ t ˘ a, folo-
sind conven¸ t iile adopt at e de ser ver ele NFS.
• Active Directory [MSDN] – r uleaz˘ a ca ser viciu special pe plat -
for mele Windows 2000/XP pent r u a ofer i difer it e func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i
în veder ea inst it uir ii unui cat alog logic ar bor escent de r esur se
(dir ect oar e, fi¸ sier e, ut ilizat or i, echipament e et c.) în cadr ul unei
r e¸ t ele de calculat oar e conect at e la Int er net (de exemplu, int r ane-
t ul sau ext r anet ul unei or ganiza ¸ t ii). Act ive Dir ect or y, ca ¸ si NIS,
face t opologia fizic˘ a a r e¸ t elei ¸ si pr ot ocoalele de comunica ¸ t ie folosit e
s ˘ a fie t r anspar ent e pent r u ut ilizat or ¸ si ofer ˘ a supor t pent r u mana-
gement ul PC-ur ilor dist r ibuit e, ser viciilor de r e¸ t ea ¸ si aplica ¸ t iilor
conexe. Pr opuner ea noast r ˘ a bazat ˘ a pe XML/RDF poat e modela
diver se infor ma ¸ t ii r efer it oar e la st r uct ur a logic˘ a a unui Act ive Di-
r ect or y (e.g., domenii, unit ˘ a ¸ t i or ganiza ¸ t ionale et c.).
• Prospero [Pr osper o] – model de sist em vir t ual compat ibil cu t eh-
nologiile Int er net , bazat pe ident ificat or i unifor mi de r esur se; o
pr opuner e similar ˘ a est e ¸ si Coda [Kr amer, 1996] – un sist em de
fi¸ sier e exper iment al dezvolt at la Univer sit at ea Car negie Mellon.
La nivel de Int er net , pent r u facilit ar ea ser viciilor de numir e exist ˘ a
diver se st andar de, dint r e car e enumer ˘ am INS (Intentional Naming
S ystem) [Balazinska et al., 2002], J NDI (Java Naming and Directory
Interface) [Lee & Selgman, 2000] ¸ si UDDI (Universal Description, Dis-
covery and Integration) [UDDI].
100 Sabin Cor neliu Bur aga
3.2.5 Un model de descri ere XML/RDF a si stemelor
de fi ¸ si ere di stri bui te
În cadr ul acest ei sec¸ t iuni, vom vedea cum pot fi for mulat e aser ¸ t iuni
RDF pr ivit oar e la r ela ¸ t iile spa ¸ t iale dint r e diver se fi¸ sier e st ocat e de sis-
t eme de fi¸ sier e et er ogene. De asemenea, met adat ele asociat e fi¸ sier elor
vor put ea fi r epr ezent at e pr in int er mediul element elor ¸ si at r ibut elor
unui limbaj bazat pe XML. Asimilând no¸ t iunea de fi¸ sier cu cea de
r esur s ˘ a ¸ si desemnând r esur sele pr in ident ificat or i unifor mi de r esur se,
pr in ext inder e put em ofer i un model RDF de descr ier e a r ela ¸ t iilor spa-
¸ t iale car e pot fi st abilit e înt r e r esur se Web mult imedia.
Pent r u a put ea for mula const r uc¸ t ii RDF despr e difer it e car act er is-
t ici ale fi¸ sier elor, pent r u început vom defini un limbaj bazat pe XML
car e va fi folosit la st ocar ea pr opr iet ˘ a ¸ t ilor r efer it oar e la fi¸ sier e, în spe-
cial a met adat elor. Acest limbaj a fost denumit Extensible File Proper-
ties Markup Language (XFiles), var iant ele pr eliminar e fiind descr ise în
lucr ˘ ar ile [Bur aga, 2000a], [Bur aga, 2002b], [Bur aga, 2002c]
¸ si [Bur aga, 2003d].
Pr int r e cer in¸ t ele impor t ant e pe car e t r ebuie s ˘ a le sat isfac˘ a un lim-
baj de modelar e a met adat elor put em men¸ t iona: acurate¸ tea, completi-
tudinea, consisten¸ ta, persisten¸ ta ¸ si inteligibilitatea [Rot enber g, 1996].
În pr oiect ar ea limbajului XFiles a fost ur m˘ ar it ˘ a îndeplinir ea t ut ur or
acest or dezider at e.
3.2.5.1 Li mbajul XFi l es
Vom defini xf ca fiind spa ¸ t iul de nume XML [Br ay et al., 1999] pen-
t r u t oat e element ele ¸ si at r ibut ele limbajului XFiles în veder ea evit ˘ ar ii
ambiguit ˘ a ¸ t ilor apar i¸ t iei acest or const r uc¸ t ii sint act ice în alt cont ext .
Pent r u fiecar e pr opr iet at e a unei r esur se (fi¸ sier ), limbajul XFiles ofer ˘ a
un element car e cor espunde acelei pr opr iet ˘ a ¸ t i (de exemplu, element ul
<Location> pent r u pr opr iet at ea Location desemnând loca ¸ t ia r esur-
sei).
Pent r u validar ea ¸ si pr ocesar ea infor ma ¸ t iilor adnot at e în XML, vom
cr ea o schem ˘ a XML. În locul unei abor d ˘ ar i bazat e pe definir ea t ipului
de document (DTD – Document Type Definition), vom folosi st andar dul
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 101
XML Schema [Fallside, 2001], deoar ece schemele sunt mai flexibile ¸ si
pot fi ext inse facil, iar în plus – dat or it ˘ a fapt ului c˘ a gr amat ica lor se
bazeaz ˘ a pe const r uc¸ t ii XML – pot fi u ¸ sor de pr ocesat de c˘ at r e anali-
zoar ele XML. O schem ˘ a ofer ˘ a o specifica ¸ t ie for mal ˘ a a gr amat icii
6
aso-
ciat e unui limbaj bazat pe XML, ut ilizându-se o sint ax˘ a XML.
Schema XML car e valideaz˘ a sint act ic limbajul XFiles est e pr ezen-
t at ˘ a în anexa B.
Element ul r ˘ ad ˘ acin ˘ a al unui document XFiles est e Properties. Acest
element poat e con¸ t ine, în or ice or dine, ur m ˘ at oar ele sub-element e:
• Type – element ul r eflect ˘ a t ipul unui fi¸ sier : nor mal, dir ect or, pipe,
leg˘ at ur ˘ a spr e alt fi¸ sier (link), dispozit iv de t ip bloc or i car act er sau
socket
7
, în cazul unui sist em UNIX/Linux; at r ibut ul mime speci-
fic˘ a t ipul MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) car e poa-
t e fi asociat unei r esur se (de exemplu, text/html, image/png
sau video/mpeg) [Bor enst ein & Fr eed, 1992];
• Location – acest element desemneaz ˘ a adr esa IP a gazdei car e
st ocheaz ˘ a fi¸ sier ul consider at ; at r ibut ul dns se poat e ut iliza pen-
t r u a specifica numele simbolic al gazdei, adopt ându-se sist emul
DNS (Domain Name S ystem) [Tanenbaum, 2003]; at r ibut ul port
va indica un alt por t de conect ar e (implicit fiind consider at por-
t ul st andar d la car e est e asociat ser viciul r espect iv – e.g. pent r u
pr ot ocolul HTTP por t ul st andar d est e 80 [Fielding et al., 1997]);
• Auth – element ul specific˘ a met oda de aut ent ificar e folosit ˘ a pen-
t r u accesar ea unei r esur se dat e (de exemplu, se poat e r ecur ge la
ut ilizar ea met odelor Basic sau Digest [Fr anks et al., 1997], puse
la dispozi¸ t ie de ser ver ele Web);
• Owner – acest element con¸ t ine infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la posesor ul
(pr opr iet ar ul) unui fi¸ sier : numele de cont (login), par ola, gr upul
de ut ilizat or i din car e face par t e, numele r eal; est e posibil s ˘ a exis-
t e posesor i mult ipli pent r u acela ¸ si fi¸ sier consider at ;
6
Confor m t eor iei limbajelor for male [J ucan, 1999, J ucan & Andr ei, 2002].
7
Am ˘ anunt e în lucr ˘ ar ile [Bur aga & Ciobanu, 2001] ¸ si [Comer & St evens, 1993].
102 Sabin Cor neliu Bur aga
• S ize – acest element specific˘ a dimensiunea act ual ˘ a a unui fi¸ sier ;
at r ibut ul max poat e fi folosit pent r u a st abili o dimensiune ma-
xim ˘ a per mis ˘ a;
• Permissions – element ul include o ser ie de per misiuni (dr ept ur i
de acces) asociat e unui fi¸ sier ; de exemplu, put em avea per misiuni
de cit ir e (read), scr ier e (write) ¸ si execu¸ t ie (execute) în cazul unui
sist em UNIX ¸ si dr ept ur i ca Full Control, Read sau Take Own-
ership în cazul unui sist em Windows [Silber schat z et al., 2001,
Tanenbaum, 2001];
• Timestamp – acest element d ˘ a posibilit at ea consult ˘ ar ii t impilor
de acces (access), de modificar e (modification) sau de schimbar e
(change) a st ˘ ar ii unui fi¸ sier dat ;
• Version – element ul se poat e ut iliza în cadr ul unui mediu de con-
t r ol al ver siunilor – e.g., CVS (Concurrent Versions S ystems) [CVS]
–, pent r u r ealizar ea unui ist or ic al ver siunilor con¸ t inut ului unui
fi¸ sier ;
• Parse – acest element specific˘ a o aplica ¸ t ie car e poat e fi ut ilizat ˘ a
pent r u pr ocesar ea con¸ t inut ului unui fi¸ sier (e.g., un edit or de t ext e,
un compilat or, un vizualizat or et c.); poat e fi folosit ¸ si at r ibut ul
params pent r u a pasa op¸ t iuni, par amet r i sau ar gument e supli-
ment ar e pr ogr amului de pr elucr ar e r espect iv.
3.2.5.2 Exemplu
În cont inuar e, va ur ma un exemplu folosind const r uc¸ t ii RDF r efer i-
t oar e la r esur sele unui sist em de fi¸ sier e dist r ibuit [Bur aga, 2002b]:
Exemplul 21 Pent r u a specifica o pr opr iet at e de posesie ¸ si o met od ˘ a de
aut ent ificar e bazat ˘ a pe par ol ˘ a în veder ea accesului la un set de fi¸ sier e
st ocat e pe mai mult e calculat oar e – locale ¸ si aflat e la dist an¸ t ˘ a –, vom
put ea defini ur m ˘ at oar ele aser ¸ t iuni RDF (omit em declar ar ea spa ¸ t iilor
de nume pent r u limbajele RDF ¸ si XFiles):
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 103
<?xml version="1.0" ?>
<rdf:RDF>
<!-- o colectie de resurse -->
<rdf:Bag rdf:ID="myfiles">
<!-- fisier disponibil local prin schema URI "file" -->
<rdf:li rdf:resource="file:///tmp/article.tex" />
<!-- fisier disponibil la distanta via protocolul FTP
(se foloseste schema URI "ftp" -->
<rdf:li rdf:resource="ftp://ftp.tuiasi.ro/pub/gaen" />
<!-- eventual si alte resurse -->
</rdf:Bag>
<!-- asertiuni RDF referitoare la colectia de resurse -->
<rdf:Description rdf:about="#myfiles">
<!-- metadatele si alte informatii sunt specificate
utilizand constructii XFiles -->
<xf:Properties>
<xf:Auth>Basic</xf:Auth>
<xf:Owner>
<!-- proprietarul este identificat si
prin intermediul sitului Web -->
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco">
<xf:Login xf:uid="714">busaco</xf:Login>
<xf:Password>NU74b33cs</xf:Password>
</rdf:Description>
</xf:Owner>
<xf:Permissions>
<xf:Permission>User-Read</xf:Permission>
<xf:Permission>User-Write</xf:Permission>
<xf:Permission>Group-Read</xf:Permission>
</xf:Permissions>
<xf:Timestamp xf:type="modification">
2003-09-01T14:00
</xf:Timestamp>
</xf:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
104 Sabin Cor neliu Bur aga
Au fost expr imat e ur m ˘ at oar ele:
“Pent r u colec¸ t ia de fi¸ sier e (r esur se) dat ˘ a, posesor ul acest or fi¸ sier e est e
ut ilizat or ul cu numele de cont busaco. Fi ¸ sier ele vor put ea fi accesat e
pr in int er mediul unei par ole ¸ si doar posesor ul lor le va put ea modifica
(per misiunea User-Write) ¸ si consult a (per misiunea User-Read). Mem-
br ii din gr upul la car e apar ¸ t ine pr opr iet ar ul fi¸ sier elor vor avea acces
doar la con¸ t inut ul acest or a (per misiunea Group-Read)”.
Spa ¸ t iul de nume xf cor espunde t ut ur or element elor ¸ si at r ibut elor
limbajului XFiles (a se vedea anexa B).
3.2.6 Modelarea resurselor stocate de un server Web
În cadr ul acest ei sec¸ t iuni, vom descr ie modalit at ea de ut ilizar e a limba-
jului XFiles – pr ezent at în cadr ul sec¸ t iunii 3.2.5.1 –, în cazul r esur selor
st ocat e pe un sit sau gr up de sit ur i Web.
Pent r u aceast a plec˘ am de la pr emisa c˘ a or icar e r esur s ˘ a Web va fi
memor at ˘ a pe un dispozit iv de st ocar e ofer it de ser ver ul Web via un sis-
t em de fi¸ sier e. Cum r esur sele Web pot fi st ocat e dist r ibuit , consider ˘ am
dr ept supor t de memor ar e un sist em de fi¸ sier e dist r ibuit .
For mal, put em defini ur m ˘ at oar ele:
Defini ¸ ti a 13 Un ser ver Web J poate fi reprezentat abstract printr-o
func¸ tie J : U → R care asociaz ˘ a unei resurse solicitate desemnat ˘ a de
un identificator uniform de resurs ˘ a u ∈ U o pereche ¸c, r) ∈ R, unde c
reprezint ˘ a un cod de r ˘ aspuns (stare) HTTP
8
(e.g., “200 Ok” sau “404
Not found”), iar r este con¸ tinutul acelei resurse – r apar¸ tine mul¸ timii
tipurilor MIME:
J(u) = ¸c, r) (3.8)
8
A se consult a lucr ˘ ar ile [Fielding et al., 1997] sau [Bur aga et al., 2002a].
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 105
Remarca 5 Func¸ t ia J est e t ot al ˘ a [Dyr eson, 2001] din moment ce un
ser ver va înt oar ce înt ot deauna o r esur s ˘ a-r ˘ aspuns, chiar ¸ si în cazul
în car e r esur sa solicit at ˘ a nu est e disponibil ˘ a (înt r-o ast fel de sit ua ¸ t ie
ser ver ul va gener a un con¸ t inut HTML indicând indisponibilit at ea r e-
sur sei ¸ si codul de st ar e cor espunz˘ at or ).
În veder ea model ˘ ar ii ver siunilor posibile ale unei r esur se disponi-
bile pe un ser ver Web, put em lua în consider a ¸ t ie fapt ul c˘ a, pent r u fie-
car e modificar e (edit ar e) a unei r esur se, est e cr eat ˘ a o nou ˘ a ver siune a
acest eia. Din acest punct de veder e, dinamica act ualiz˘ ar ii con¸ t inut ului
r esur selor poat e fi consider at ˘ a ca fiind o tranzac¸ tie
9
, ofer indu-se ast fel
supor t pent r u r eplicar ea dat elor (confor m celor pr ezent at e în sec¸ t iu-
nea 3.2.4.4). În ceea ce pr ive¸ st e numir ea, modelul pr ezent at se bazeaz˘ a
pe facilit ˘ a ¸ t ile ofer it e de ident ificat or ii unifor mi de r esur se (e.g., scheme
de adr esar e, independen¸ t ˘ a de plat for m ˘ a, unifor mit at e et c.).
3.2.6.1 Exemplu
Exemplul 22 Vom pr ezent a în cont inuar e un exemplu de aser ¸ t iuni
RDF car e includ const r uc¸ t ii XFiles pent r u specificar ea de alt er nat ive
pent r u execu¸ t ia de la dist an¸ t ˘ a a unui scr ipt (în acest caz par t icular, un
analizor XML). Se va r ecur ge la const r uc¸ t ia <Alt> ofer it ˘ a de RDF (a
se vedea sec¸ t iunea 2.2.6 a capit olului 2).
<?xml version="1.0" ?>
<rdf:RDF>
<!-- o descriere RDF a unui fisier XML local -->
<rdf:Description
rdf:about="file://localhost/SEAweb/teza.xml">
<xf:Properties>
<!-- diverse metadate asociate -->
<xf:Type xf:mime="text/xml">
ordinary
9
Confor m cer cet ˘ ar ilor înt r epr inse în domeniul bazelor de dat e – a se vedea, de
exemplu, [Roddick & Snodgr ass, 1995] ¸ si [Tsot r as, 1996].
106 Sabin Cor neliu Bur aga
</xf:Type>
<xf:Owner uid="714">
busaco
</xf:Owner>
<!-- aplicatia cu care se va prelucra
continutul documentului XML -->
<xf:Parser xf:params="-q">
<rdf:Alt>
<!-- vor exista doua posibilitati (utilizarea
a doua programe de analiza XML,
disponibile pe platforme diferite)
<rdf:li>
<!-- descrierea unei aplicatii
disponibile local -->
<rdf:Description
rdf:about="file:///sbin/expat">
<xf:Type xf:mime="application/executable">
ordinary
</xf:Type>
<xf:Location xf:dns="localhost">
127.0.0.1
</xf:Location>
</rdf:Description>
</rdf:li>
<rdf:li>
<!-- descrierea unui program
disponibil la distanta -->
<rdf:Description
rdf:about="https://winhost.ro/xmled.exe">
<xf:Type xmime="application/octet-stream">
ordinary
</xf:Type>
<xf:Location xf:dns="it2.infoiasi.ro">
193.231.30.228
</xf:Location>
</rdf:Description>
</rdf:li>
</rdf:Alt>
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 107
</xf:Parser>
</xf:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
În acest exemplu, put em obser va ut ilizar ea declar a ¸ t iilor RDF pen-
t r u specificar ea a dou ˘ a aplica ¸ t ii (element e ale colec¸ t iei de r esur se de
t ip Alt), una disponibil ˘ a – via ser ver ul Web – pe ma ¸ sina local ˘ a, iar
cealalt ˘ a accesat ˘ a în manier ˘ a secur izat ˘ a (HTTPS) de pe un sist em Win-
dows. Unul dint r e acest e pr ogr ame va put ea fi folosit pent r u pr ocesar ea
document ului XML dat . Se r emar c˘ a, de asemenea, ut ilizar ea elemen-
t ului <Type> al limbajului XFiles pent r u a expr ima t ipul fi¸ sier ului ce
ur meaz ˘ a a fi pr elucr at , at ât din punct ul de veder e al sist emului de
fi¸ sier e nat iv (în acest caz, fi¸ sier nor mal – ordinary), cât ¸ si din punc-
t ul de veder e al aplica ¸ t iilor Web (se folose¸ st e at r ibut ul mime pent r u
definir ea t ipului MIME cor espunz ˘ at or ).
3.2.7 Modelarea rela ¸ ti i lor temporale di ntre resurse
Confor m [Hobbs & Pust ejovsky, 2002], pr int r e necesit ˘ a ¸ t ile impor t ant e
ale Web-ului semant ic se num ˘ ar ˘ a specificar ea infor ma ¸ t iilor t empor ale.
În cadr ul acest ei sec¸ t iuni, ne vom concent r a asupr a model ˘ ar ii r ela-
¸ t iilor t empor ale st abilit e înt r e document ele Web. Pent r u a expr ima r e-
la ¸ t iile t empor ale car e se pot st abili înt r e difer it e r esur se Web sau (fr ag-
ment e de) sit ur i Web, vom r ecur ge la modelul for mal ITL pr ezent at în
sec¸ t iunea 3.2.3. Lucr ar ea pr opune o descr ier e de nivel înalt bazat ˘ a pe
const r uc¸ t ii RDF a acest or r ela ¸ t ii, scopul pr incipal fiind cer cet ar ea di-
namicii modific˘ ar ilor sur venit e în con¸ t inut ul ¸ si st r uct ur a sit ur ilor Web,
în gener al, ¸ si ale r esur selor mult imedia, în special.
Expr esiile t empor ale vor fi specificat e înt r-un limbaj bazat pe XML,
limbaj pur t ând numele TRS L (Temporal Relation S pecification Lan-
guage) [Bur aga & Ciobanu, 2002]. Acest limbaj va expr ima r ela ¸ t iile
Before, Meets, Overlaps, Start, During ¸ si Finishes car e pot fi st abilit e
înt r e dou ˘ a r esur se Web r
1
¸ si r
2
. Acest e r esur se vor fi ident ificat e pr in
adr esele lor (ident ificat or i unifor mi de r esur se – URI) uri
1
¸ si uri
2
, r es-
pect iv.
108 Sabin Cor neliu Bur aga
Nu impunem nici o r est r ic¸ t ie în ceea ce pr ive¸ st e specificul r esur selor
consider at e, acest ea put ând fi:
• fi¸ sier e media de sine-st ˘ at ˘ at oar e (e.g., imagini în for mat ele r ast er
PNG sau J PEG or i în for mat vect or ial SVG, fi¸ sier e audio MP3 sau
AU, document e video MPEG or i AVI et c.)
10
;
• colec¸ t ii de r esur se mult imedia (de exemplu, pr ezent ˘ ar i mult ime-
dia sincr onizat e SMIL [Ayar s et al., 2001] sau anima ¸ t ii Flash);
• element e pr ogr amabile, pr ecum:
– scr ipt ur i CGI conceput e în limbaje pr ecum bash, C/C++ ¸ si
Per l [Bur aga et al., 2002a];
– pr ogr ame r ulând în cadr ul unor ser ver e de aplica ¸ t ii ca PHP,
J SP sau ASP [Bur aga, 2001a];
– servlet-ur i J ava [Tanas ˘ a et al., 2003];
– ser vicii Web [Vasudevan, 2001];
– agen¸ t i soft war e disponibili pe Web [Alboaie & Bur aga, 2002,
Luck, McBur ney & Pr eist , 2003];
• fr agment e sau sit ur i Web complet e.
Colec¸ t iile de r esur se vor put ea fi expr imat e pr in st r uct ur i <Bag>,
<Alt> sau <Seq> puse la dispozi¸ t ie de RDF ¸ si desemnat e de at r ibut ul
about (a se vedea sec¸ t iunea 2.2 a capit olului 2 ¸ si exemplele de mai jos).
Pent r u a expr ima un model t empor al cât mai gener al, limbajul TRSL
va per mit e specificar ea at ât a int er valelor de t imp (desemnat e de punc-
t e de început ¸ si sfâr ¸ sit ), cât ¸ si a moment elor.
Vom defini t ca spa ¸ t iu de nume pent r u t oat e const r uc¸ t iile sint ac-
t ice ale limbajului TRSL. Pent r u fiecar e r ela ¸ t ie t empor al ˘ a int r odus ˘ a
de algebr a ITL ¸ si pr ezent at ˘ a în cadr ul sec¸ t iunii 3.2.3.3, TRSL ofer ˘ a un
10
A se consult a ¸ si [Bur aga, 2002a] sau [Br ut & Bur aga, 2004] pent r u o list ˘ a a
t ipur ilor ¸ si for mat elor de r esur se mult imedia car e pot int r a în componen¸ t a unui
sit Web.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 109
element cor espunz ˘ at or acelei r ela ¸ t ii (de exemplu, element ul <Meets>
va cor espunde r ela ¸ t iei binar e Meets). Început ul ¸ si sfâr ¸ sit ul per ioade-
lor de t imp vor fi expr imat e pr in int er mediul a dou ˘ a at r ibut e denu-
mit e begin ¸ si, r espect iv, end. Acest e at r ibut e sunt inspir at e de speci-
fica ¸ t ia limbajului S MIL (S ynchronized Multimedia Integration Lan-
guage) [Ayar s et al., 2001]. Valor ile at r ibut elor begin ¸ si end pot fi fur-
nizat e în for mat ul specificat de XML Schema [Fallside, 2001].
De asemenea, TRSL define¸ st e un at r ibut dur pent r u a se put ea
specifica o per ioad ˘ a de t imp a-priori cunoscut ˘ a sau pr edict ibil ˘ a. Aceast a
va per mit e, de exemplu, agen¸ t ilor Web s ˘ a ini¸ t ieze diver se ac¸ t iuni car e
vor put ea fi execut at e pe o dur at ˘ a det er minat ˘ a de at r ibut ul dur). Va-
lor ile car e le poat e lua at r ibut ului dur sunt ident ice cu cele specificat e
în [Fallside, 2001] (conven¸ t iile ut ilizat e de schemele XML).
Sur sa ¸ si dest ina ¸ t ia (adic˘ a oper anzii) r ela ¸ t iilor t empor ale vor fi ex-
pr imat e pr in int er mediul unor aser ¸ t iuni RDF.
3.2.7.1 Si ntaxa ¸ si semanti ca li mbajului TRSL
Pent r u a defini sintaxa limbajului TRSL, vom folosi o schem˘ a XML,
ca ¸ si în cazul limbajului XFiles pr ezent at în sec¸ t iunea 3.2.5.1. Aceast ˘ a
schem ˘ a poat e fi par cur s ˘ a în anexa C.
Element ele <Meets>, <Before>, <Overlaps>, . . . cor espund ope-
r at or ilor t empor ali Meets, Before, Overlaps, . . . pr ezent a ¸ t i gr afic în
figur a 3.2. Fiecar e ast fel de element va put ea include un at r ibut car e
specific˘ a o dur at ˘ a de t imp (e.g., 1S pent r u 1 secund ˘ a sau 3H30M pent r u
3 or e ¸ si 30 de minut e).
Element ul <link> define¸ st e r ela ¸ t iile (spa ¸ t iale sau t empor ale) ce
pot fi st abilit e înt r e dou ˘ a r esur se Web r
1
¸ si r
2
. Tipul r ela ¸ t iei va fi dat
pr in int er mediul at r ibut ului type. Dac˘ a r ela ¸ t ia modelat ˘ a est e spa ¸ t ial ˘ a,
at unci se vor put ea folosi ext ensiile limbajului XFiles pent r u a specifica
const r uc¸ t ii RDF pr ivit oar e la pr opr iet ˘ a ¸ t ile, loca ¸ t iile ¸ si dist an¸ t a acest or
r esur se. Dac˘ a r ela ¸ t ia est e consider at ˘ a a fi t empor al ˘ a, at unci elemen-
t ul <link> poat e include unul dint r e oper at or ii t empor ali ITL. Dup ˘ a
cum am v˘ azut , ace¸ st i oper at or i sunt specifica ¸ t i pr in element e sint act ice
TRSL.
În conjunc¸ t ie cu at r ibut ul dur, element ul <link> poat e include
110 Sabin Cor neliu Bur aga
at r ibut ele begin ¸ si end pent r u specificar ea int er valelor. Supor t ul ofer it
pent r u specificar ea ac¸ t iunilor poat e fi deosebit de impor t ant la imple-
ment ar ea unui mecanism de r ˘ aspuns la eveniment e sau la r ealizar ea
unui ¸ sir de ac¸ t iuni în manier ˘ a secven¸ t ial ˘ a, concur ent ˘ a sau chiar pa-
r alel ˘ a. Aceast a poat e deschide per spect ive pr omi¸ t ˘ at oar e în modelar ea,
de exemplu, a const r uc¸ t iilor specifice TLA+ [Lampor t , 2003] în vede-
r ea definir ii compor t ament ului ent it ˘ a ¸ t ilor st at ice or i dinamice ale unui
sist em dist r ibuit complex (r obo¸ t i, agen¸ t i, ser vicii Web et c.).
Pent r u a ofer i o mai mar e flexibilit at e, s-a definit ¸ si un element
<action> car e poat e specifica o colec¸ t ie RDF de ac¸ t iuni car e se in-
t en¸ t ioneaz ˘ a s ˘ a fie execut at e la un moment dat .
O ac¸ t iune par t icular ˘ a ar fi aceea de a men¸ t ine consist en¸ t a r ela ¸ t iei
t empor ale avut ˘ a în veder e. De exemplu, ¸ st iind c˘ a dou ˘ a r esur se r
1
¸ si r
2
sunt în r ela ¸ t ia After, pent r u a men¸ t ine aceast ˘ a r ela ¸ t ie ¸ si în viit or un
agent ar put ea r ealiza o oglindir e a con¸ t inut ului r esur sei r
1
la loca ¸ t ia
cor espunz ˘ at oar e r esur sei r
2
, ast fel încât fiecar e modificar e a r esur sei r
1
s ˘ a det er mine ¸ si act ualizar ea r esur sei r
2
. Desigur, asupr a ac¸ t iunilor spe-
cificat e de element ul <action> pot fi impuse r est r ic¸ t ii supliment ar e,
pr in ext inder ea limbajului cu alt e const r uc¸ t ii ut ile.
S emantica element elor TRSL est e definit ˘ a în modul ur m ˘ at or : fiec˘ a-
r ui element TRSL, except ând <link>, îi cor espunde un oper at or t em-
por al pr ezent at în sec¸ t iunea 3.2.3.
Specificar ea for mal ˘ a a element elor <Before> ¸ si <During> poat e fi
expr imat ˘ a ast fel:
i ≺ j ≡ < Before dur = ”t”/ > (3.9)
i j ≡ < During dur = ”t”/ > (3.10)
unde int er valul t = j.start−i.end, iar i ¸ si j sunt moment e de t imp
(a se vedea modelul t empor al car act er izat în sec¸ t iunea 3.2.3.4). Uzual,
un ast fel de moment desemneaz ˘ a cel mai r ecent t imp de act ualizar e a
con¸ t inut ului r esur sei c˘ ar eia îi cor espunde – expr imat pr in const r uc¸ t ia
XFiles <Timestamp type="modification">.
Similar pot fi expr imat e semant ic ¸ si celelalt e element e TRSL.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 111
3.2.7.2 Exemple
În cont inuar e, vom da dou ˘ a exemple de const r uc¸ t ii RDF modelând di-
ver se r ela ¸ t ii spa ¸ t io-t empor ale cu ajut or ul limbajelor XFiles ¸ si TRSL.
Pr imul exemplu poat e fi r eg˘ asit ¸ si în [Bur aga & Ciobanu, 2002].
Fi gura 3.3: Repr ezent ar ea gr afic˘ a a leg ˘ at ur ii t empor ale dint r e dou ˘ a sit ur i
Web
Exemplul 23 Consider ˘ am dou ˘ a sit ur i Web s
1
¸ si s
2
, ident ificat e pr in
adr esele lor url
1
≡ www.site1.org ¸ si url
2
≡ www.site2.org, r espec-
t iv.
Con¸ t inut ul pr imului sit (v˘ azut ca o colec¸ t ie de r esur se st ocat e pe
ser ver ul Web ident ificat pr in url
1
) est e t r ansfer at dinamic (oglindit ) pe
cel de-al doilea sit de c˘ at r e un r obot Web la o înt âr zier e cu o zi fa ¸ t ˘ a de
act ualizar ea pr imului sit . Aceast ˘ a oper a ¸ t ie de copier e a con¸ t inut ului
hiper t ext începe zilnic la or a 8:00 am.
112 Sabin Cor neliu Bur aga
Scenar iul t empor al descr is poat e fi modelat pr in int er mediul a dou ˘ a
aser ¸ t iuni RDF r ecur gându-se la ut ilizar ea const r uc¸ t iilor TRSL pen-
t r u a specifica r ela ¸ t ia Before dint r e cele dou ˘ a sit ur i (a se vedea ¸ si
figur a 3.3). Ast fel, s
1
≺ s
2
poat e fi expr imat ˘ a în XML în modul ur m ˘ at or
(omit em declar a ¸ t iile spa ¸ t iilor de nume RDF ¸ si TRSL):
<rdf:RDF>
<!-- primul operand -->
<rdf:Description rdf:about="http://www.site1.org">
<!-- legatura temporala dintre s1 si s2 -->
<t:link t:type="temporal" t:start="08:00:00.000">
<!-- al doilea operand -->
<rdf:Description rdf:about="http://www.site2.org">
<!-- operatorul temporal -->
<t:Before t:dur="24H" />
</rdf:Description>
</t:link>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Exemplul 24 Vom pr esupune c˘ a un agent Web descoper ˘ a difer it e r e-
la ¸ t ii t empor ale st abilit e înt r e r esur se (document e) Web ¸ si gener eaz˘ a
ur m ˘ at or ul document RDF cu scopul de a int er schimba, cu al¸ t i agen¸ t i,
infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la r esur sele g˘ asit e (spa ¸ t iul de nume f cor espunde
element elor ¸ si at r ibut elor limbajului XFiles definit în sec¸ t iunea 3.2.5.1,
iar spa ¸ t iul de nume dc define¸ st e const r uc¸ t iile DCMI r efer it oar e la met a-
dat e [Pur l]). O par t e dint r e leg˘ at ur ile st abilit e înt r e r esur sele Web
amint it e est e ilust r at ˘ a de figur a 3.4.
<rdf:RDF>
<!-- o colectie de resurse modificate recent -->
<rdf:Bag id="RecentlyChanged">
<rdf:li resource="index.html" />
<rdf:li resource="figure.gif" />
<rdf:li resource="styles.xsl" />
</rdf:Bag>
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 113
<!-- specificarea relatiilor spatio-temporale -->
<rdf:Description rdf:about="#RecentlyChange">
<!-- o asertiune privind resursele din colectie -->
<!-- informatii spatiale -->
<f:Location f:dns="www.site.org">
193.231.30.1
</f:Location>
<!-- informatii despre metadatele asociate -->
<!-- ...exprimate in XFiles -->
<f:Owner>
<!-- posesor -->
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/~busaco/">
<f:Login f:uid="74">busaco</f:Login>
<!-- eventual si alte date... -->
</rdf:Description>
</f:Owner>
<!-- ...exprimate in DCMI -->
<dc:Description>
O colectie de resurse modificate recent
</dc:Description>
<dc:Publisher>
Site.Org
</dc:Publisher>
<!-- informatii temporale -->
<t:link t:type="temporal" t:action="Update"
t:end="2003-09-01T14:00">
<t:During>
<t:Action t:start="0">
<!-- specificarea actiunii ce
va fi indeplinite:
invocarea imediata a unui agent -->
<rdf:Description
rdf:about=
"http://www.omega.ro/agent.a?ac=Query">
114 Sabin Cor neliu Bur aga
<f:Location f:dns="www.omaga.ro">
192.103.33.74
</f:Location>
</rdf:Description>
</t:Action>
</t:During>
</t:link>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Fi gura 3.4: Repr ezent ar ea gr afic˘ a a leg ˘ at ur ilor st abilit e înt r e r esur sele Web
Colec¸ t ia de r esur se ident ificat ˘ a de R ≡ RecentlyChanged est e st o-
cat ˘ a de ma ¸ sina www.site.org ¸ si ar e asociat e diver se met adat e, pr e-
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 115
cum dat e despr e posesor ul r esur selor, o descr ier e în limbaj nat ur al ¸ si
or ganiza ¸ t ia r esponsabil ˘ a cu publicar ea lor pe Web.
Pent r u aceast ˘ a colec¸ t ie est e planificat ˘ a o oper a ¸ t ie de act ualizar e
(specificat ˘ a de at r ibut ul action="Update"), car e t r ebuie îndeplinit ˘ a
cel t âr ziu pe dat a de 1 Sept embr ie 2003, la or a 14. Not ˘ am aceast ˘ a ac-
¸ t iune cu a
1
.
Pe cât posibil concomit ent cu a
1
, se ini¸ t iaz ˘ a aut omat o alt a, not at ˘ a a
2
¸ si specificat ˘ a pr int r-o aser ¸ t iune RDF în cadr ul element ului <Action>.
Obser v˘ am c˘ a în cazul ac¸ t iunii a
2
sunt specificat e mai mult e infor ma ¸ t ii:
invocar ea unui agent localizat pe ma ¸ sina www.omega.ro, cu t r imit er ea
unui par amet r u ac=Query folosind conven¸ t iile sint act ice pent r u iden-
t ificat or i unifor mi de r esur se.
11
Din punct de veder e for mal, s-a expr imat fapt ul c˘ a pent r u t oat e
r esur sele colec¸ t iei dat e se st abile¸ st e o r ela ¸ t ie implicit ˘ a Before înt r e
t impul ult imei modific˘ ar i a r esur selor ¸ si ac¸ t iunea de act ualizar e a
1
de
for ma ∀r ∈ R, r ≺ a
1
.
Înt r e cele dou ˘ a ac¸ t iuni a
1
¸ si a
2
a fost st abilit ˘ a r ela ¸ t ia t empor al ˘ a
During, ast fel încât avem: a
1
_ a
2
confor m not a ¸ t iei int r oduse în sec¸ t iu-
nea 3.2.3 a capit olului de fa ¸ t ˘ a (deoar ece cele dou ˘ a ac¸ t iuni vor fi invocat e
pe ma ¸ sini difer it e, ele vor put ea fi execut at e fizic în par alel).
Remarca 6 Dup ˘ a cum se poat e r emar ca din ult imul exemplu, modelul
pr opus poat e specifica r ela ¸ t ii t empor ale car e se pot st abili nu doar în-
t r e r esur se desemnat e de document e Web, ci ¸ si înt r e ent it ˘ a ¸ t i dinamice
(pr ocese, fir e de execu¸ t ie, ser vicii Web et c.).
3.2.7.3 Suportul pentru Web-ul semanti c
Pr in t r ˘ as ˘ at ur ile pe car e le pune la dispozi¸ t ie, ca pr incipal avant aj al
limbajului TRSL put em consider a abilit at ea de a specifica, via con-
st r uc¸ t ii bazat e pe XML, r ela ¸ t ii t empor ale înt r e r esur se. Spr e deosebir e
de alt limbaj de mar car e – TimeML [Pust ejovsky et al., 2002] –, car e se
11
O alt ˘ a abor dar e ar fi fost aceea de a r ecur ge la definir ea ac¸ t iunii ca fiind o pr o-
pr iet at e specificat ˘ a în OWL.
116 Sabin Cor neliu Bur aga
concent r eaz ˘ a asupr a r ealiz˘ ar ii de adnot ˘ ar i pr ivit oar e la t imp în cadr ul
document elor, TRSL ia în consider a ¸ t ie infor ma ¸ t iile t empor ale dint r e
r esur sele Web ¸ si nu cele st abilit e înt r e element ele int er ne ale unui do-
cument .
Pent r u descr ier ea con¸ t inut ului t empor al al paginilor Web sau pen-
t r u specificar ea pr opr iet ˘ a ¸ t ilor t empor ale ale ser viciilor Web, s-a pr opus
DAML+Time [Hobbs & Pust ejovsky, 2002, DAML+TIME], o ont ologie
bazat ˘ a pe modelul ITL, pr ivit oar e la concept ele de t imp. O ser ie dint r e
concept ele expr imat e sunt deja modelat e în DAML+OIL ¸ si OWL.
Limbajul TRSL poat e fi folosit în cont ext ul DAML+Time, deoar ece
ofer ˘ a supor t at ât pent r u expr imar ea moment elor ¸ si int er valelor, cât
¸ si a r ela ¸ t iilor dint r e int er valele de t imp. Rela ¸ t ia Before, pr ezent ˘ a în
ont ologia DAML+Time, poat e fi modelat ˘ a pr in element ul <Before>,
la fel ¸ si celelalt e r ela ¸ t ii. Unit ˘ a ¸ t ile de m ˘ asur ˘ a a t impului specificat e de
DAML+Time în cazul TRSL sunt cele din specifica ¸ t ia XML Schema.
3.3 C˘ autarea
3.3.1 Argument
În cont inuar e ne vom concent r a asupr a modalit ˘ a ¸ t ilor de c˘ aut ar e a r e-
sur selor mult imedia disponibile pe Web. Pent r u început , vom pr ezent a
succint st r uct ur a mot oar elor de c˘ aut ar e exist ent e. Una dint r e compo-
nent ele ar hit ect ur ale de baz ˘ a est e cea r efer it oar e la mecanismul de for-
mular e a cer er ilor, lucr ar ea pr opunând un limbaj bazat pe XML pent r u
expr imar ea unor int er og˘ ar i car e s ˘ a implice specificar ea r ela ¸ t iilor t em-
por ale dint r e r esur se ¸ si car e s ˘ a ia în calcul st r uct ur a int er n ˘ a a docu-
ment elor adnot at e c˘ aut at e.
Pr in int er mediul unui limbaj de mar car e, pr ezent at în cadr ul sec¸ t i-
unii 3.3.3, vom put ea ident ifica pozi¸ t iile ¸ si num˘ ar ul de apar i¸ t ii ale
unor element e XML [Bur aga & Rusu, 2000, Bur aga & Br ut , 2001]. În
acest sens, lucr ar ea aducând cont r ibu¸ t ii la ident ificar ea în gener al a
document elor disponibile pe Web ¸ si în special a pr ezent ˘ ar ilor hiper me-
dia sincr onizat e, expr imat e pr in SMIL. Ast fel, mat er ialul se înscr ie pe
linia cer cet ˘ ar ilor deschise de [Bot afogo et al., 1991].
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 117
3.3.2 Motoare de c ˘ autare
3.3.2.1 Preli mi nari i
Spa ¸ t iul WWW ar e ca raison d’être ofer ir ea unui mecanism facil de a
st oca, înt r-o manier ˘ a bazat ˘ a pe hiper t ext , ¸ si de a pune, ult er ior, la dis-
pozi¸ t ie infor ma ¸ t ii, în mod int uit iv, nesecven¸ t ial. St udiile efect uat e es-
t imeaz ˘ a c˘ a înt r e 85% ¸ si 90% dint r e ut ilizat or i se bazeaz˘ a pe motoarele
de c˘ autare pent r u a localiza r esur sele dor it e [Bur aga, 2001a].
Mot oar ele de c˘ aut ar e pot ofer i ser vicii de c˘ aut ar e pe baz ˘ a de indec¸ si
(i.e., Alt avist a [Alt avist a] sau Google [Google]) sau pe baza unor ier ar-
hii de t er meni – a ¸ sa-numit ele servicii director, în fapt cat aloage bazat e
pe ont ologii (e.g., Yahoo! [Yahoo]). În ult imii ani, acest e ser vicii au de-
venit hibr ide.
3.3.2.2 Reg ˘ asi rea i nforma ¸ ti i lor de c ˘ atre uti li zatori
În func¸ t ie de int en¸ t iile pe car e le au, ut ilizat or ii adopt ˘ a diver se st ilur i
de par cur ger e a st r uct ur ilor hiper t ext pr ezent e pe Web, dint r e car e se
pot enumer a [Bur aga, 2001a]:
• scanarea (scanning) – ut ilizat or ii acoper ˘ a, super ficial, o ar ie lar g˘ a
de infor ma ¸ t ii, apar ¸ t inând de obicei unui anumit subiect sau unui
gr up de subiect e conexe;
• r ˘ asfoirea (browsing, surfing) – ut ilizat or ii vizit eaz˘ a loca ¸ t iile car e
pe capt eaz ˘ a int er esul, f ˘ ar ˘ a a avea st abilit un model ment al al in-
for ma ¸ t iilor dor it e;
• c˘ autarea (searching) – ut ilizat or ii sunt mot iva ¸ t i s ˘ a g˘ aseasc˘ a o ca-
t egor ie par t icular ˘ a de infor ma ¸ t ii-¸ t int ˘ a. De cele mai mult e or i est e
adopt at ˘ a c˘ aut ar ea bazat ˘ a pe cuvint e-cheie (e.g. “Pet r i net s”) sau
pe const r uc¸ t ii for mulat e în limbaj nat ur al (de exemplu, “Unde
sunt disponibile document a ¸ t ii despr e design Web?”)
12
;
12
A se consult a ¸ si lucr ˘ ar ile [Mar chior i, 1997], [Moldovan & Mihalcea, 1999]
¸ si [Mendelzon et al, 1997].
118 Sabin Cor neliu Bur aga
• explorarea (exploring) – ut ilizat or ii invest igheaz˘ a leg˘ at ur ile r efe-
r it oar e la o anumit ˘ a r esur s ˘ a infor mat iv˘ a ¸ si pe cele conexe;
• r ˘ at ˘ acirea (wandering) – ut ilizat or ii r ealizeaz˘ a o navigar e complet
nest r uct ur at ˘ a.
Una dint r e pr oblemele sur venit e est e cea a ignor ˘ ar ii st r uct ur ii in-
t er ne a document elor c˘ aut at e. Confor m [Louka, 1994, Bur aga, 2002a],
document ele nu sunt st ocat e în mod st r uct ur at pe ser ver ele Web, iar
st r uct ur a hiper t ext pe car e, event ual, o for meaz ˘ a poat e fi r ecunoscut ˘ a
de cele mai mult e or i doar examinând URI-ur ile asociat e. Mai mult ,
leg˘ at ur ile dint r e document e sunt unidir ec¸ t ionale ¸ si nu au asociat e se-
mant ici (foar t e pu¸ t ine document e ut ilizeaz ˘ a mecanismul de expr imar e
a leg˘ at ur ilor mult idir ec¸ t ionale ofer it de XLink [DeRose et al., 2001]).
Est e dificil de alc˘ at uit o har t ˘ a local ˘ a car e s ˘ a ilust r eze semant ic t oat e
sur sele ¸ si dest ina ¸ t iile leg˘ at ur ilor dint r e paginile Web ale unui sit
13
.
Un alt impediment est e cel legat de men¸ t iner ea leg˘ at ur ilor. Leg˘ a-
t ur ile fiind st ocat e în int er ior ul document elor, posibilit at ea de a ad˘ auga
dir ect adnot ˘ ar i
14
sau de a modifica leg˘ at ur ile dint r-o pagin ˘ a est e de¸ t i-
nut ˘ a doar de pr opr iet ar ul acest eia. Men¸ t iner ea int egr it ˘ a ¸ t ii leg˘ at ur ilor
pent r u sit ur i Web car e con¸ t in un num ˘ ar foar t e mar e de document e est e
dificil ˘ a, deoar ece st r uct ur a hiper media a acest uia poat e fi deosebit de
complex˘ a [Balasubr amanian, 1994].
3.3.2.3 Anatomi a unui motor de c ˘ autare
În cont inuar e, vom descr ie pe scur t st r uct ur a int er n ˘ a a unui mot or
de c˘ aut ar e (pent r u mai mult e det alii a se vedea [Br in & Page, 1998],
[Bur aga, 2001a], [But ler, 2000], [Mar chior i, 1997] sau [Wallace, 2000]).
În gener al, un mot or de c˘ aut ar e est e const it uit din t r ei component e
de baz ˘ a (a se vedea ¸ si figur a 3.5):
13
Asupr a descoper ir ii de st r uct ur i par t icular e de gr afur i pent r u fr agment e de Web,
a se vedea [Chakr abar t i et al., 1999], [But ler, 2000] ¸ si [Lowe, 2000], f ˘ ar ˘ a a se pune
îns ˘ a pr oblema asocier ii de descr ier i, pr ocesabile de c ˘ at r e ma ¸ sin ˘ a, a r ela ¸ t iilor dint r e
nodur ile hiper t ext .
14
A se vedea efor t ur ile Consor ¸ t iului Web în aceast ˘ a pr ivin¸ t ˘ a, concr et izat e în pr oiec-
t ul Annotea [Annot ea] bazat pe RDF, XPoint er ¸ si alt e t ehnologii XML.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 119
Fi gura 3.5: Ar hit ect ur a int er n ˘ a a unui mot or de c˘ aut ar e
1. o aplica ¸ t ie, denumit ˘ a robot Web (spider, crawler), având misiunea
de a par cur ge spa ¸ t iul WWW ¸ si de a vizit a anumit e pagini (r e-
sur se), ext r ˘ agând infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la ele. Acest e infor ma ¸ t ii
vor fi st ocat e pe ser ver ul/ser ver ele mot or ului de c˘ aut ar e, înt r-o
baz ˘ a de dat e dist r ibuit ˘ a (numit ˘ a ¸ si index);
2. un depozit de memor ar e a infor ma ¸ t iilor despr e paginile par cur se
de r obot , depozit numit index (catalog). Acest a con¸ t ine de cele
mai mult e or i cât e o copie a fiec˘ ar ei pagini ¸ si a URI-ului cor es-
punz ˘ at or acest eia, or ganizar ea infor ma ¸ t iilor în cadr ul indexului
efect uându-se confor m unor cr it er ii specifice;
3. un mecanism de evaluare (ranking) a impor t an¸ t ei paginilor din
120 Sabin Cor neliu Bur aga
index în confor mit at e cu cer er ea for mulat ˘ a de ut ilizat or, cer er e
int r odus ˘ a pr in int er mediul unei int er fe¸ t e Web (par t ea vizibil ˘ a a
mot or ului de c˘ aut ar e). În or dinea impor t an¸ t ei, adr esele paginilor
(plus alt e met adat e) sunt r et ur nat e – sub for ma unui document
Web – ut ilizat or ului car e a for mulat cer er ea. Ut ilizat or ul est e cel
car e decide car e pagin ˘ a (sau gr up de pagini) înt r une¸ st e pr efer in-
¸ t ele sale.
Put em defini un robot Web ca fiind un pr ogr am car e t r aver seaz˘ a
în mod aut omat st r uct ur a hiper t ext a spa ¸ t iului WWW, cu scopul ex-
t r ager ii unor infor ma ¸ t ii. În esen¸ t ˘ a, act ivit at ea unui r obot const ˘ a în a
t r ansmit e o cer er e HTTP [Fielding et al., 1997] c˘ at r e un ser ver Web –
por nind de la un ident ificat or unifor m de r esur se – ¸ si de a ext r age infor-
ma ¸ t iile dint r-un document HTML ¸ si din t oat e document ele desemnat e
de leg˘ at ur ile acest uia. Act ivit at ea de c˘ aut ar e poat e viza nu numai do-
cument ele hiper t ext , ci ¸ si alt e t ipur i de r esur se (i.e. mult imedia, ar hive,
aplica ¸ t ii et c.) dup ˘ a cum vom vedea mai jos.
Vizit ar ea t ut ur or document elor pr ezent e pe Web nu poat e fi r ea-
lizat ˘ a pr act ic din cel pu¸ t in dou ˘ a mot ive [Br in & Page, 1998]: în pr imul
r ând, indexul mot or ului de c˘ aut ar e ar e o capacit at e limit at ˘ a ¸ si deci mo-
t or ul nu est e capabil s ˘ a indexeze ¸ si s ˘ a analizeze t oat e paginile (spa ¸ t iul
WWW se dezvolt ˘ a înt r-un r it m aler t ), iar în al doilea r ând Web-ul ar e
un car act er dinamic – modificându-se ext r em de r apid, at ât st r uct ur al,
cât ¸ si din punct ul de veder e al con¸ t inut ului – ¸ si r obot ul nu va avea
posibilit at ea s ˘ a par cur g˘ a o ser ie de pagini.
Nu t oat e paginile vor avea aceea ¸ si impor t an¸ t ˘ a pent r u r obot ul Web,
¸ t inându-se cont de mai mul¸ t i fact or i. Se pot lua în calcul:
• compat ibilit at ea cu posibilele cer er i ale ut ilizat or ului;
• num ˘ ar ul leg˘ at ur ilor spr e r esur se car e includ, la r ândul lor, leg˘ a-
t ur i spr e pagina analizat ˘ a de r obot – gr adul de “cit ar e” a docu-
ment ului;
• r elevan¸ t a con¸ t inut ului paginii;
• num ˘ ar ul de leg˘ at ur i con¸ t inut e de pagin ˘ a ¸ si met r ica loca ¸ t iei (de
exemplu, o pagin ˘ a din domeniul .com se consider ˘ a a fi mai im-
por t ant ˘ a decât una a domeniului .za).
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 121
Relevan¸ t a unui document Web depinde, a ¸ sadar, de cont ext ul apa-
r i¸ t iei acest uia, r ela ¸ t iile st abilit e înt r e r esur sele c˘ aut at e având o im-
por t an¸ t ˘ a major ˘ a [Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002], mai ales în cont ex-
t ul Web-ului semant ic.
Cea de-a doua component ˘ a a mot or ului de c˘ aut ar e est e indexul (ca-
talogul), alc˘ at uit dint r-o ser ie de baze de dat e disponibile pe un server
de stocare [Br in & Page, 1998], const it uindu-se ast fel un depozit dis-
t r ibuit de dat e în cadr ul unui cluster sau Gr id [Buyya, 2002]. Acest
depozit va memor a document ele indexat e r et ur nat e de r obot ul asociat
mot or ului de c˘ aut ar e.
Modulul de st ocar e r ealizeaz˘ a diver se act ivit ˘ a ¸ t i, cele mai impor-
t ant e fiind:
• inser ar ea dat elor noi pr ivit oar e la paginile par cur se de r obo¸ t i,
• act ualizar ea con¸ t inut ului vechilor document e st ocat e,
• pr ogr amar ea difer it elor cer er i de accesar e a infor ma ¸ t iilor r efer i-
t oar e la o ser ie de document e.
În veder ea st oc˘ ar ii, fiecar e pagin ˘ a va avea asociat un ident ificat or
st abilit pe baza URI-ului absolut al r esur sei r espect ive. URI-ur ile vor
fi normalizate pr in int er mediul ur m ˘ at or ului algor it m, pr ezent at în lu-
cr ar ea [Br in & Page, 1998]:
Algori tmul 1 (Normali zarea unui URI)
1. se elimin ˘ a prefixul desemnând schema de acces (e.g. http://),
dac˘ a aceasta este prezent ˘ a;
2. se elimin ˘ a num ˘ arul portului implicit (:80), dac˘ a exist ˘ a, dar se
p ˘ astreaz ˘ a orice alt num ˘ ar de port (e.g. 8000);
3. adresa simbolic˘ a a serverului este convertit ˘ a în litere mici;
4. caracterele “/”de la finalul URI-ului sunt eliminate.
122 Sabin Cor neliu Bur aga
Exemplul 25 Pr esupunând c˘ a avem la int r ar e ident ificat or ul unifor m
de r esur se http://www.InfoIasi.Ro:80/, în ur ma algor it mului de
nor malizar e vom ob¸ t ine URI-ul nor malizat www.infoiasi.ro.
Modulul de indexare ¸ si metadate est e r esponsabil cu ext r ager ea
met adat elor
15
din paginile colect at e ¸ si cu indexar ea at ât a met adat elor,
cât ¸ si a con¸ t inut ului hiper t ext al document elor Web [Br in & Page, 1998,
But ler, 2000, Lowe, 2000, Wallace, 2000]. O alt ˘ a t ehnic˘ a abor dat ˘ a est e
cea a index ˘ arii semantice, pent r u aceast a r ecur gându-se la folosir ea
ont ologiilor.
Ext r ager ea met adat elor var iaz˘ a în func¸ t ie de mot or ul de c˘ aut ar e.
Cea mai popular ˘ a t ehnic˘ a est e cea a index˘ ar ii document elor pe baza
cuvintelor-cheie fur nizat e fie explicit de cr eat or ul acest or document e
(via const r uc¸ t ii <meta> sau aser ¸ t iuni RDF/RSS [RSS], în conjunc¸ t ie cu
calificat or i DCMI [Pur l]), fie în ur ma unei cat alog˘ ar i aut omat e r eali-
zat e de r obot . Unele met ode apeleaz ˘ a la sumar iz˘ ar i aut omat e, la ut i-
lizar ea de sinonime ale cuvint elor-cheie sau la folosir ea de eur ist ici. În
act ivit at ea de cat alogar e a infor ma ¸ t iilor, de mult e or i int er vine ier ar-
hizar ea dat elor în func¸ t ie de subiect ul t r at at , aceast ˘ a clasificar e con-
ducând la apar i¸ t ia serviciilor director, bazat e pe gener ar ea de ont ologii
(a se vedea [Becket t , 2002] ¸ si [Car r et al., 2001]).
Indec¸ sii pot include indec¸ si t ext obi ¸ snui¸ t i, dar ¸ si indec¸ si ai met a-
dat elor ext r ase.
Depozit ul de document e indexat e supor t ˘ a t r ei modur i de acces:
• acces direct (random access) – se r ealizeaz˘ a pe baza ident ifica-
t or ului unic (cheie pr imar ˘ a) asociat fiec˘ ar ei pagini indexat e;
• acces bazat pe interog ˘ ari (query-based access) – în ur ma unei in-
t er og˘ ar i, vor fi fur nizat e t oat e document ele sat isf˘ acând o anumit ˘ a
cer er e. Cer er ea poat e s ˘ a se r efer e la diver se at r ibut e ale met a-
dat elor (e.g., aut or, loca ¸ t ie, t it lu) sau la con¸ t inut ul (t ext ual) al pa-
ginilor ;
15
A se r evedea ¸ si cele discut at e în sec¸ t iunea 3.2 a capit olului de fa ¸ t ˘ a.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 123
• acces flux de date (streaming access) – est e folosit at unci când din
depozit ul de dat e se ext r age un gr up de pagini (r esur se) pent r u
a fi t r imis ca flux de dat e spr e o anumit ˘ a aplica ¸ t ie (de exemplu,
at unci când se r eindexeaz˘ a o ser ie de document e).
În cadr ul depozit ului de dat e, est e de dor it s ˘ a se memor eze cea mai
r ecent ˘ a ver siune a r esur selor g˘ asit e de r obo¸ t ii Web. Tr ebuie avut e în
veder e aspect e impor t ant e pr ecum consisten¸ ta indec¸ silor ¸ si eliminarea
paginilor vechi/ inexistente pe Web. Robo¸ t ii Web pot avea pr opr ii lor
par amet r i pent r u r ealizar ea unei act ualiz˘ ar i r egulat e, ¸ t inând cont de
diver se r a ¸ t iuni, cum ar fi cele legat e de congest ia r e¸ t elelor sau de r ela-
¸ t iile t empor ale st abilit e înt r e r esur se.
Pent r u asigur ar ea scalabilit ˘ a ¸ t ii, depozit ul de dat e poat e fi unul dis-
t r ibuit , const it uindu-se în acest scop o colec¸ t ie de noduri de stocare in-
dependent e, cont r olul r ealizându-se pr in int er mediul unui ser ver de
management al nodur ilor [Br in & Page, 1998]. Pent r u spor ir ea eficien-
¸ t ei, nodur ile pot con¸ t ine pagini gr upat e pe diver se cr it er ii (cuvint e-
cheie, t emat ic˘ a, localizar e et c.).
A t r eia component ˘ a a unui mot or de c˘ aut ar e est e r epr ezent at ˘ a de
mecanismul de reg ˘ asire ¸ si de evaluare a paginilor Web fur nizat e ut iliza-
t or ului în ur ma cer er ii acest uia, for mulat ˘ a pr in int er mediul unei int er-
fe¸ t e puse la dispozi¸ t ie de mot or. Int er fa ¸ t a de c˘ aut ar e (denumit ˘ a ¸ si mo-
tor de interogare) ofer ˘ a difer it e posibilit ˘ a ¸ t i de for mular e a cer er ilor pr in
int er mediul diver ¸ silor oper at or i logici, în limbaj nat ur al, explor ând ie-
r ar hii de domenii cat alogat e (dir ect oar e Web), st abilind localizar ea r e-
sur selor et c.
16
În cazul cer er ilor for mulat e în limbaj nat ur al (în spe¸ t ˘ a, în limba en-
glez ˘ a), pr oblemele car e t r ebuie r ezolvat e sunt cele legat e de eliminar ea
car act er ului ambiguu al t er menilor, eliminar ea cuvint elor ner elevant e
sau expandar ea int er og˘ ar ii (de exemplu, pot fi aut omat for mulat e noi
cer er i pr in ut ilizar ea r e¸ t elei Wor dNet ) [Moldovan & Mihalcea, 1999].
Pr ocesul de evaluar e a int er og˘ ar ii specificat e de ut ilizat or poat e fi
der ulat confor m et apelor sint et izat e de algor it mul de mai jos:
16
A se vedea [Bur aga, 2001a] ¸ si [Bur aga, 2002a].
124 Sabin Cor neliu Bur aga
Algori tmul 2 (Evaluarea unei i nterog ˘ ari )
1. analizarea cererii formulate de utilizator;
2. c˘ autarea termenilor r ˘ ama¸ si dup ˘ a analiza cererii în indec¸ sii cores-
punz ˘ atori ;
3. scanarea tuturor documentelor stocate de motor care întrunesc în-
tregul set de condi¸ tii de c˘ autare;
4. evaluarea gradului de relevan¸ t ˘ a a fiec˘ arei pagini în func¸ tie de ce-
rerea formulat ˘ a;
5. eliminarea duplicatelor ¸ si sortarea în ordinea relevan¸ tei;
6. afi ¸ sarea adreselor (identificatorilor uniformi de resurse) ale celor
mai relevante N documente, eventual furnizându-se ¸ si alte infor-
ma¸ tii precum lungimea documentului, formatul, limba, contextul
apari¸ tiei etc.
Sist emul de evaluar e depinde de mot or ul ales. În cazul mot or ului
de c˘ aut ar e Google [Google], sunt men¸ t inut e mai mult e met adat e r efe-
r it oar e la document ele indexat e [Br in & Page, 1998], fa ¸ t ˘ a de alt e mo-
t oar e, ceea ce conduce la o pr ecizie mai bun ˘ a.
3.3.2.4 Meta-c ˘ aut ˘ atoare ¸ si portaluri
Pent r u a for mula int er og˘ ar i ¸ si a pr imi r ezult at e de la o mult it udine de
mot oar e de c˘ aut ar e, ut ilizat or ii au posibilit at ea de a apela la ser viciile
ofer it e de un meta-c˘ aut ˘ ator. Func¸ t ia pr incipal ˘ a a acest uia est e cea de a
compila list ele de pagini ob¸ t inut e de la mot oar ele obi ¸ snuit e (int er ogat e
în manier ˘ a par alel ˘ a) ¸ si de a pr ezent a ut ilizat or ului cele mai r elevant e
document e g ˘ asit e. Deseor i, un met a-c˘ aut ˘ at or – pr ecum Kar t oo [Kar t oo]
– ar e implement at pr opr iul sist em de evaluar e a r elevan¸ t ei paginilor,
în func¸ t ie de anumit e cr it er ii pr opr ii sau for mulat e de ut ilizat or.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 125
De asemenea, un met a-c˘ aut ˘ at or poat e ofer i o veder e ier ar hizat ˘ a a
r esur selor g˘ asit e, similar e st r uct ur ii de dir ect oar e Web (ier ar hii de t er-
meni) pe car e acest ea le for meaz ˘ a. O par t e dint r e ser viciile de c˘ aut ar e
specializat ˘ a (e.g. c˘ aut ar ea de con¸ t inut mult imedia) se r eg˘ asesc ¸ si în ca-
dr ul mot oar elor clasice.
Pe Web, pot fi c˘ aut at e infor ma ¸ t ii specifice unui domeniu de int er es:
afacer i, comunit ˘ a ¸ t i umane, diver t isment et c. Aplica ¸ t iile specializat e în
acest sens poar t ˘ a numele de portaluri Web, punând în plus la dispozi¸ t ie
¸ si alt e ser vicii, pr ecum accesar ea unui cont de po¸ st ˘ a elect r onic˘ a, st ar ea
met eo, înscr ier ea la list e/gr upur i de discu¸ t ie ¸ si alt ele. Un por t al poat e
fi pr ivit , a ¸ sadar, dr ept int egr at or de con¸ t inut , f˘ ar ˘ a a ofer i îns ˘ a o colec¸ t ie
nest r uct ur at ˘ a de leg˘ at ur i spr e alt e sit ur i.
Pent r u mai mult e det alii, se pot consult a lucr ˘ ar ile [Bur aga, 2001a],
[Bur aga, 2002a] sau [Wallace, 2000].
3.3.3 Expri marea i nterog ˘ ari lor pri n WQFL
3.3.3.1 Preli mi nari i
Dac˘ a în cadr ul sec¸ t iunilor ant er ioar e ne-am concent r at mai ales asupr a
model ˘ ar ii, înt r-un dialect XML, a r ela ¸ t iilor car e se st abilesc înt r e r e-
sur sele mult imedia disponibile pe Web, în cont inuar e ne vom r efer i la
posibilit at ea de a for mula int er og˘ ar i flexibile pent r u c˘ aut ar ea acest or
r esur se. În acest sens, vom defini un limbaj bazat pe XML, scopul pr in-
cipal fiind acela de a put ea fi folosit la expr imar ea unor int er og˘ ar i com-
plexe ¸ si flexibile.
În faza de pr oiect ar e a limbajului WQFL (Web Query Formulating
Language) [Bur aga & Rusu, 2000, Bur aga & Br ut , 2001] s-au obser vat
ur m ˘ at oar ele:
• int er og˘ ar ile complexe r ecur g la folosir ea conect or ilor logici (pr e-
cum oper at or ii and, or sau not pu ¸ si la dispozi¸ t ie de component a
de int er fa ¸ t ˘ a a fiec˘ ar ui mot or de c˘ aut ar e act ual – a se vedea sec-
¸ t iunea 3.3.2.3);
• ut ilizat or ii pr efer ˘ a s ˘ a ob¸ t in ˘ a document e Web pr ezent ând diver se
st r uct ur i ¸ si t ipur i de con¸ t inut (e.g., f˘ ar ˘ a t abele, având mai pu¸ t in
de t r ei imagini plasat e în par t ea infer ioar ˘ a a paginii g˘ asit e et c.);
126 Sabin Cor neliu Bur aga
• act ivit at ea de c˘ aut ar e poat e fi mult îmbun ˘ at ˘ a ¸ t it ˘ a dac˘ a se adopt ˘ a
diver se t ehnici specifice domeniului int eligen¸ t ei ar t ificiale.
Exemplul 26 În act ivit at ea de c˘ aut ar e a unor infor ma ¸ t ii, ut ilizat or ii
ar put ea for mula o int er ogar e având ur m˘ at oar ea for m ˘ a:
"temporal Petri nets" + with <7 paragraphs on top
+ with <3 images on bottom + without links
+ without tables + without multimedia
Aceast ˘ a int er ogar e compus ˘ a specific˘ a fapt ul c˘ a ut ilizat or ul dor e¸ st e
s ˘ a se r ealizeze o c˘ aut ar e bazat ˘ a pe cuvint e-cheie, document ele r et ur-
nat e t r ebuind s ˘ a con¸ t in ˘ a maxim 7 par agr afe la început , maxim 3 ima-
gini la final, iar con¸ t inut ul nu t r ebuie s ˘ a includ ˘ a alt e leg˘ at ur i spr e
alt e document e, nici t abele ¸ si nici alt e infor ma ¸ t ii mult imedia (sunet ,
anima ¸ t ii, video). Oper at or ul and a fost not at pr in simbolul “+”, iar
ghilimelele încadr eaz˘ a expr esia t ext ual ˘ a c˘ aut at ˘ a.
Int er ogar ea ar put ea include ¸ si infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la t imp, ca de
exemplu s ˘ a specifice fapt ul ca t oat e r esur sele g˘ asit e s ˘ a fie înt r-o r ela ¸ t ie
After cu o alt a:
"temporal Petri nets" + with <7 paragraphs on top
+ with <3 images on bottom + without links
+ without tables + without multimedia
+ modified after 5 hours from site: www.infoiasi.ro
În exemplul de mai sus, s-a specificat supliment ar ca document ele
g˘ asit e s ˘ a aib ˘ a con¸ t inut ul modificat cu 5 or e dup ˘ a act ualizar ea sit ului
www.infoiasi.ro.
Limbajul WQFL va put ea fi folosit at ât pent r u a modela int er og˘ ar ile
pr ovenit e din par t ea ut ilizat or ilor, cât ¸ si pent r u a desemna unele infor-
ma ¸ t ii pr ivind st r uct ur a, con¸ t inut ul ¸ si r ela ¸ t iile document elor g˘ asit e de
mot or ul de c˘ aut ar e.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 127
3.3.3.2 Acti vi tatea de c ˘ autare
Act ivit at ea de c˘ aut ar e pr opus ˘ a const ˘ a din ur m ˘ at oar ele faze pr incipale
(confor m [Bur aga & Rusu, 2000] ¸ si [Bur aga & Br ut , 2002]):
1. For mular ea unei int er og˘ ar i de c˘ at r e ut ilizat or, pr in int er mediul
unei int er fe¸ t e, ¸ si gener ar ea unui document WQFL car e modeleaz ˘ a
în t er menii XML acea int er ogar e.
2. Cuvint ele-cheie ale expr esiei de int er ogar e (e.g., “t empor al Pet r i
net s”) sunt t r imise unui ser viciu de c˘ aut ar e – un mot or de c˘ au-
t ar e t r adi¸ t ional, un ser viciu Web special sau un sist em de agen¸ t i
de c˘ aut ar e (a se vedea capit olul 4) – pent r u a r ealiza efect iv ope-
r a ¸ t iunea de c˘ aut ar e a r esur selor dor it e. Ser viciul de c˘ aut ar e va
r et ur na pr imele N adr ese ale document elor Web semnificat ive.
Acest e adr ese vor fi folosit e pent r u a salva local con¸ t inut ul r e-
sur selor hiper t ext în veder ea pr oces ˘ ar ii ult er ioar e. Expr esiile adi-
¸ t ionale ale int er og˘ ar ii (e.g., with <3 images on bottom) vor fi
folosit e la pasul ur m ˘ at or.
3. Scopul acest ei et ape est e de a codifica infor ma ¸ t iile pr ivit oar e la
st r uct ur a con¸ t inut ului r esur selor Web g˘ asit e. Acest e infor ma ¸ t ii
vor fi st ocat e de document e WQFL. Fiecar e document Web va fi
pr ocesat înt r-o asemenea manier ˘ a încât s ˘ a fie r e¸ t inut e anumit e
infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la locul ¸ si num˘ ar ul de apar i¸ t ii ale unor ele-
ment e/at r ibut e XML (în par t icular, XHTML) ¸ si la r ela ¸ t iile spa ¸ t io-
t empor ale înt r e document ele r eg ˘ asit e.
Pr ocesul de gener ar e a document elor WQFL poat e fi v˘ azut ca o
func¸ t ie g : Pages → WQFL, unde Pages r epr ezint ˘ a mul¸ t imea r e-
sur selor (paginilor ) Web g˘ asit e ¸ si WQFL est e mul¸ t imea documen-
t elor WQFL cr eat e.
Exemplul 27 În cazul XHTML, pent r u a se per mit e c˘ aut ar e unor
document e Web cu o anumit ˘ a st r uct ur ˘ a, se va put ea consider a
o submul¸ t ime o a mul¸ t imii H a t ut ur or element elor limbajului
XHTML [Pember t on et al., 2002] per mise.
Confor m [Gogan & Bur aga, 2000, Bur aga & Br ut , 2001], în cadr ul
mul¸ t imii o, vor put ea fi incluse element ele:
128 Sabin Cor neliu Bur aga
• <p> (par agr af);
• <img> (imagini st at ice în for mat e pr ecum J PEG, GIF sau
PNG);
• <object> (obiect mult imedia – sunet , anima ¸ t ie, video, lume
vir t ual ˘ a 3D – sau obiect gener ic – e.g., component ˘ a Act iveX,
applet J ava, pr ezent ar e Flash et c.);
• <table> (dat e t abelar e);
• <a> (ancor ˘ a);
• <script> (cod înt r-un limbaj de t ip scr ipt int er pr et at de
navigat or ul client , pr ecum J avaScr ipt sau VBScr ipt );
• <meta> (met adat e asociat e document ului).
Dup ˘ a cum se poat e r emar ca, se au în veder e mai ales const it uen¸ t i
mult imedia – st at ici sau dinamici – car e pot ap˘ ar ea în cadr ul unei
pagini Web mar cat e în XHTML.
Remarca 7 În func¸ t ie de limbajul folosit în mar car ea dat elor,
mul¸ t imea o ⊂ H poat e îngloba alt e element e/at r ibut e specifice.
O dir e¸ t ie car e poat e pr ezent a int er es est e aceea de a consider a
const r uc¸ t ii sint act ice ale limbajului SMIL [Ayar s et al., 2001].
Pent r u fiecar e element e ∈ o, se vor r e¸ t ine – în difer it e const r uc¸ t ii
WQFL – apar i¸ t iile fiec˘ ar uia în cadr ul document ului Web. Con-
for m celor discut at e în lucr ˘ ar ile [Bur aga & Rusu, 2000] ¸ si
[Bur aga & Rusu, 2001], cont ext ul apar i¸ t iei se va r apor t a la po-
zi¸ t iile de început ¸ si de final ale unui document Web.
A¸ sadar, pent r u fiecar e din cele N document e g˘ asit e la faza ant e-
r ioar ˘ a, se va gener a un document WQFL.
4. În cadr ul acest ei et ape, fiecar e document WQFL gener at , w ∈
WQFL, est e compar at cu document ul WQFL cor espunz ˘ at or int e-
r og˘ ar ii for mulat e de ut ilizat or. Cea mai bun ˘ a pot r ivir e g˘ asit ˘ a va
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 129
desemna document ul cu infor ma ¸ t ia st r uct ur al ˘ a cât mai apr opiat ˘ a
de cer in¸ t ele ini¸ t iale ale ut ilizat or ului în ceea ce pr ive¸ st e st r uct ur a
¸ si t ipul de con¸ t inut al r esur selor dor it e.
17
Tot în cadr ul acest ui pas se va ver ifica dac˘ a est e sat isf ˘ acut ˘ a r e-
la ¸ t ia t empor al ˘ a dint r e fiecar e r esur s ˘ a ¸ si cea specificat ˘ a în int er o-
gar ea ini¸ t ial ˘ a.
3.3.3.3 Li mbajul WQFL
Pent r u validar ea document elor WQFL, est e specificat ˘ a o schem ˘ a XML
pr ezent at ˘ a în anexa D.
Fiecar e document WQFL va avea <webquery> ca element r ˘ ad ˘ acin ˘ a.
Acest element va include element ele:
• <engine> – desemneaz ˘ a mot or ul de c˘ aut ar e folosit , event ual pa-
r amet r ii op¸ t ionali ce t r ebuie t r ansmi ¸ si pent r u r ealizar ea int er o-
g˘ ar ii, folosindu-se at r ibut ul params;
• <query> – specific˘ a int er ogar ea t ext ual ˘ a a ¸ sa cum est e ea for mu-
lat ˘ a de ut ilizat or (poat e include ¸ si oper at or ii uzuali accept a ¸ t i de
mot oar ele de c˘ aut ar e);
• <structure> – define¸ st e st r uct ur a con¸ t inut ului document elor
ce se dor esc a fi c˘ aut at e: element ele XML, num ˘ ar ul ¸ si cont ex-
t ul apar i¸ t iilor acest or a, plus event ual alt e infor ma ¸ t ii folosit oar e;
element ele vor fi specificat e pr in <element>, gr adul de impor-
t an¸ t ˘ a al apar i¸ t iei acest or a put ând fi definit de valoar ea at r ibut u-
lui order (cu cât valoar ea numer ic˘ a a at r ibut ului order est e mai
mar e, cu at ât impor t an¸ t a apar i¸ t iei element elor specificat e est e
mai mic˘ a);
• <content> – desemneaz ˘ a t ipul de con¸ t inut dor it a fi r et ur nat
(e.g., limba sau t ipul MIME) ¸ si poat e include at ât con¸ t inut ul pr o-
17
Una dint r e t ehnicile car e pot fi folosit e în acest sens est e cea r ecur gând
la r e¸ t ele neur onale cu aut o-or ganizar e bazat e pe înv ˘ a ¸ t ar e compet it iv ˘ a (a se
vedea [Gogan & Bur aga, 2000]), dir ec¸ t ie cont inuat ˘ a de [Gaur a & Newman, 2003].
130 Sabin Cor neliu Bur aga
pr iu-zis al document elor r et ur nat e de mot or – folosindu-se ele-
ment ul <page> –, cât ¸ si alt e infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la met adat e ¸ si
r ela ¸ t ii cu alt e document e (event ual, put ându-se ut iliza const r uc¸ t ii
XFiles sau TRSL; a se vedea sec¸ t iunile 3.2.5.1 ¸ si 3.2.7.1 ale capi-
t olului de fa ¸ t ˘ a) – pr in int er mediul element ului <meta>.
Exemplul 28 Consider ˘ am ur m ˘ at oar ea int er ogar e complex˘ a, for mulat ˘ a
de ut ilizat or [Bur aga & Br ut , 2001]:
"temporal Petri nets"
+ with <7 paragraphs on top
+ without links
+ without table
În ur ma pr oces ˘ ar ii, int er og˘ ar ii dat e îi va cor espunde document ul
WQFL ur m ˘ at or (const r uc¸ t iile sint act ice WQFL vor apar ¸ t ine spa ¸ t iului
de nume wq – a se vedea ¸ si anexa D):
<!DOCTYPE webquery PUBLIC "-//WQFL 1.0//EN">
<?xml version="1.0"
xmlns:wq="http://www.infoiasi.ro/~busaco/wqfl"?>
<wq:webquery>
<!-- motoarele de cautare interogate in paralel -->
<wq:engine wq:url="http://www.google.com/">
Google
</wq:engine>
<wq:engine wq:url="http://www.altavista.com/">
Altavista
</qw:engine>
<!-- interogarea textuala (cuvinte-cheie) -->
<wq:query>temporal Petri nets</wq:query>
<!-- structura continutului resurselor cautate -->
<wq:structure>
<!-- maxim 7 paragrafe la inceputul paginii -->
<wq:element wq:name="p" wq:order="0">
<wq:occur wq:top="7" />
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 131
</wq:element>
<!-- nu se permit elemente ancora (legaturi) -->
<wq:element wq:name="a" wq:appear="no"
wq:order="1">
<wq:occur wq:top="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>
<!-- nu se permit elemente ’table’ (tabele) -->
<wq:element wq:name="table" wq:appear="no"
wq:order="1">
<wq:occur wq:top="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>
</wq:structure>
</wq:webquery>
Dup ˘ a ce int er ogar ea t ext ual ˘ a est e t r imis ˘ a spr e pr elucr ar e mot oa-
r elor de c˘ aut ar e specificat e, se va r et ur na un num ˘ ar de pagini g˘ asit e
(consider at e cele mai r elevant e confor m cuvint elor-cheie dat e). Pent r u
fiecar e document al c˘ ar ui ident ificat or unifor m de r esur se a fost r et ur-
nat de mot or ul de c˘ aut ar e, se va gener a un fi¸ sier WQFL car e va modela
st r uct ur a con¸ t inut ului acelui document .
De exemplu, am put ea avea ur m ˘ at or ul document WQFL (omit em
declar a ¸ t iile spa ¸ t iilor de nume folosit e, cor espunz˘ at oar e const r uc¸ t iilor
sint act ice RDF, XFiles, TRSL ¸ si WQFL):
<!DOCTYPE webquery PUBLIC "-//WQFL 1.0//EN">
<?xml version="1.0"?>
<wq:webquery wq:timestamp="2003-09-01T14:33">
<!-- motorul care a returnat URI-ul resursei -->
<wq:engine wq:url="http://www.google.com/">
Google
</wq:engine>
<!-- interogarea textuala (cuvinte-cheie) -->
<wq:query>temporal Petri nets</wq:query>
<!-- structura continutului resurselor cautate -->
<wq:structure>
<!-- s-au gasit 5 paragrafe la inceputul paginii -->
<wq:element wq:name="p">
<wq:occur wq:top="5" />
132 Sabin Cor neliu Bur aga
</wq:element>
<!-- nu s-au gasit elemente ancora (legaturi) -->
<wq:element wq:name="a">
<wq:occur wq:top="0" wq:middle="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>
<!-- nu s-au gasit elemente ’table’ (tabele) -->
<wq:element wq:name="table">
<wq:occur wq:top="0" wq:middle="0" wq:bottom="0" />
</wq:element>
</wq:structure>
<wq:content>
<!-- asertiuni RDF privitoare la resursa gasita -->
<rdf:Description rdf:about=
"http://www.infoiasi.ro/~jucan/index.html">
<!-- metadate specificate in XFiles -->
<xf:Type xf:mime="text/html">
ordinary
</xf:Type>
<!-- alte constructii... -->
<!-- relatia temporala cu www.infoiasi.ro -->
<t:link t:type="temporal">
<rdf:Description
rdf:about="http://www.infoiasi.ro">
<!-- operatorul temporal -->
<t:After t:dur="48H" />
</rdf:Description>
</t:link>
</rdf:Description>
</wq:content>
</wq:webquery>
Resur sa g˘ asit ˘ a – localizat ˘ a la adr esa desemnat ˘ a de ident ificat or ul
unifor m de r esur se http://www.infoiasi.ro/~jucan/index.html
– con¸ t ine 5 par agr afe, nu include ancor e sau t abele, ar e t ipul MIME
text/html (document HTML) ¸ si est e în r ela ¸ t ia t empor al ˘ a After (a se
vedea sec¸ t iunea 3.2.3) cu sit ul www.infoiasi.ro. Con¸ t inut ul pr opr iu-
zis al document ului g˘ asit a fost omis în exemplul de fa ¸ t ˘ a.
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 133
3.3.3.4 Exti nderea li mbajului WQFL pentru a oferi suport pen-
tru expresi i regulate
Vom ext inde WQFL pent r u a per mit e folosir ea de expr esii r egulat e în
st ilul Per l în cadr ul int er og˘ ar ilor for mulat e de ut ilizat or i.
O expresie regulat ˘ a Perl r epr ezint ˘ a un ¸ sablon (pattern) c˘ ar uia, pe
baza unor r eguli pr ecise, i se poat e asocia (matching) un t ext .
18
Pent r u a se per mit e ut ilizar ea expr esiilor r egulat e Per l în cadr ul in-
t er og˘ ar ilor, vom ad ˘ auga element ului <query> at r ibut ul regexp. Acest
at r ibut va indica dac˘ a o anumit ˘ a int er ogar e con¸ t ine expr esii r egulat e.
Înaint e de a t r imit e mot oar elor de c˘ aut ar e ¸ sir ul de cuvint e-cheie, în
unele cazur i int er ogar ea va t r ebui pr e-pr ocesat ˘ a local. Dup ˘ a r et ur nar ea
r ezult at elor, se va put ea efect ua o post -pr ocesar e car e va const a în ana-
liza t ext ual ˘ a a con¸ t inut ului fiec˘ ar ei pagini Web g˘ asit e pent r u ver ifi-
car ea pot r ivir ii cu expr esia r egulat ˘ a specificat ˘ a de ut ilizat or.
Exemplul 29 Pent r u a g˘ asi t oat e document ele con¸ t inând t er menul
“Pet r i” ur mat la or icar e dist an¸ t ˘ a de una sau mai mult e apar i¸ t ii ale
t er menilor “net s” or i “net wor k”, vom put ea ut iliza ur m ˘ at oar ea expr e-
sie r egulat ˘ a (aceast ˘ a expr esie poat e fi par ¸ t ial pr e-pr ocesat ˘ a imediat ce
a fost specificat ˘ a de ut ilizat or pr in int er mediul int er fe¸ t ei Web):
<webquery>
...
<query regexp="yes">
/(Petri.*|(net|(s|work)))+/i
</query>
...
</webquery>
Met a-car act er ul “.” subst it uie or icar e alt car act er, “|” specific˘ a o al-
t er nat iv˘ a, “*” r epr ezint ˘ a oper at or ul Kleene (desemnând zer o, una sau
mai mult e apar i¸ t ii ale unei const r uc¸ t ii), oper at or ul “+” specific˘ a m ˘ acar
o apar i¸ t ie a unui element , iar “/i” r ealizeaz˘ a o pot r ivir e independent ˘ a
18
A se consult a ¸ si lucr ˘ ar ile [Wall et al., 2000], [Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2001] sau
[Bur aga et al., 2002a].
134 Sabin Cor neliu Bur aga
de modul de scr ier e – cu minuscule sau majuscule – ale car act er elor
lit er ale.
3.3.3.5 WQFL ca li mbaj de i nterogare XML
În pr ezent , exist ˘ a mai mult e pr opuner i de t ehnici pent r u localizar ea,
indexar ea, int er ogar ea ¸ si r eg˘ asir ea con¸ t inut ului mar cat în limbaje ba-
zat e pe XML
19
.
Una dint r e dir ec¸ t iile t impur ii de cer cet ar e a fost aceea de a com-
bina c˘ aut ar ea bazat ˘ a de cuvint e-cheie cu supor t ul pent r u int er ogar e
ofer it de sist emele de gest iune a bazelor de dat e r ela ¸ t ionale. Put em
men¸ t iona limbajele Web3QL [Konopnicki & Shmueli, 1995] ¸ si WebS QL
[Mendelzon et al, 1997] – inspir at e de st andar dul S QL (S tructured Que-
ry Language) – or i WebLog [Lakshmanan, Sadr i & Subr amanian, 1996]
– var iant ˘ a or ient at ˘ a spr e spa ¸ t iul WWW a limbajului Dat aLog.
Dr ept limbaje de int er ogar e a con¸ t inut ului XML se pot enumer a
XQuery [DeRose, 1998], XML-QL [Deut sch et al., 1998] sau XML-GLrec
[Oliboni & Tanca, 2000] (ext ensie a XML-GL [Cer i et al., 1999])
20
. Aces-
t e limbaje ofer ˘ a posibilit at ea de a folosi o sint ax˘ a XML pent r u for mu-
lar ea de int er og˘ ar i car e conduc la localizar ea de infor ma ¸ t ie în cadr ul
document elor cu scopul ext r ager ii (semi-)aut omat e a dat elor dor it e.
Act ualment e, pent r u a specifica exclusiv pr int r-o sint ax˘ a XML in-
t er og˘ ar ile asupr a document elor XML, a fost pr opus limbajul în cur s de
st andar dizar e XQueryX [Malhot r a et al., 2003].
Pr in car act er ist icile sale, WQFL poat e fi consider at un limbaj sim-
plu de int er ogar e a con¸ t inut ului mar cat în XML, ofer ind supliment ar
posibilit at ea de a indica num˘ ar ul de apar i¸ t ii a fiec˘ ar ui element XML
c˘ aut at . De asemenea, în cadr ul element ului <structure> pot fi in-
cluse const r uc¸ t ii sint act ice pr ovenit e din limbajele de int er ogar e amin-
t it e mai sus, în veder ea model ˘ ar ii unor int er og˘ ar i complexe.
19
Pr emisele unui ast fel de demer s se pot par cur ge în lucr ˘ ar ile [Cer i et al., 1999]
sau [Flor escu, Levy & Mendelzon, 1998].
20
Pent r u det alii, a se consult a [Bur aga & Br ut , 2001, Bur aga & Br ut , 2002].
Descr ier ea ¸ si r eg˘ asir ea r esur selor mult imedia 135
3.4 Concluzi i
Capit olul de fa ¸ t ˘ a a pr ezent at pr incipalele noast r e cont r ibu¸ t ii r efer i-
t oar e la modul de specificar e pr in int er mediul met a-limbajului XML a
met adat elor ¸ si a r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-t empor ale ce pot fi asociat e r esur selor
disponibile pe Web.
În cadr ul subcapit olului 3.2 s-a descr is manier a de modelar e a r e-
sur selor dint r e r esur sele Web pr in int er mediul a dou ˘ a limbaje – XFiles
¸ si TRS L (Temporal Relation S pecification Language). Pr imul limbaj,
det aliat în sec¸ t iunea 3.2.5.1 ¸ si pr opus în pr emier ˘ a în [Bur aga, 2002b],
poat e fi consider at dr ept o cont r ibu¸ t ie or iginal ˘ a la nivelul de met adat e
al Web-ului semant ic, asociind diver se met adat e document elor Web,
v˘ azut e dr ept component e ale unui sist em de fi¸ sier e dist r ibuit . Al doilea
limbaj pune la dispozi¸ t ie supor t ul pent r u descr ier ea semant ic˘ a a r ela-
¸ t iilor t empor ale st abilit e înt r e (fr agment e de) sit ur i, din pr isma t im-
pului. Const r uc¸ t iile sint act ice TRSL, pr ezent at e în sec¸ t iunea 3.2.7.1
¸ si [Bur aga & Ciobanu, 2002], se bazeaz˘ a pe for malismul ITL. De ase-
menea, limbajul TRSL ofer ˘ a supor t pent r u specificar ea par ¸ t ial ˘ a a on-
t ologiei DAML+Time, put ând fi ast fel consider at ca o cont r ibu¸ t ie int e-
gr at ˘ a în nivelul ont ologic al Web-ului semant ic.
A doua par t e a capit olului s-a concent r at asupr a definir ii unui lim-
baj capabil s ˘ a expr ime int er og˘ ar i car e s ˘ a con¸ t in ˘ a infor ma ¸ t ii r efer it oar e
la st r uct ur a document elor c˘ aut at e ¸ si, posibil, la r ela ¸ t iile st abilit e în-
t r e acest e document e ¸ si alt e r esur se. Acest limbaj, descr is în sec¸ t iu-
nea 3.3.3, ofer ˘ a supor t pent r u expr esii r egulat e Per l, put ând include
dat e supliment ar e pr ivit oar e la r esur sele dor it e a fi r eg˘ asit e. Limba-
jul pr opus poat e fi consider at , de asemenea, ca fiind un limbaj simplu
de int er ogar e a con¸ t inut ului XML. Var iant ele pr eliminar e ale limbaju-
lui sunt disponibile în [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001]
¸ si [Bur aga & Br ut , 2002].
Cele t r ei limbaje det aliat e mai sus vor fi folosit e de diver se compo-
nent e ale plat for mei de r eg˘ asir e a r esur selor mult imedia, a c˘ ar ei pr o-
puner e de implement ar e va fi descr is ˘ a în cadr ul ur m ˘ at or ului capit ol.
C a p itolul 4
Solu¸tii d e im p le m e nta re
Subiect ul cent r al al capit olului de fa ¸ t ˘ a est e plat for ma
dist r ibuit ˘ a mult i-limbaj ITW dest inat ˘ a descoper ir ii de
r esur se (mult imedia) disponibile pe Web, folosind di-
ver se component e pr ecum agen¸ t i ¸ si ser vicii Web.
4.1 Preli mi nari i
C
API TOLUL de fa ¸ t ˘ a pr ezint ˘ a o solu¸ t ie or iginal ˘ a de implement ar e a
unui sist em dist r ibuit de r eg˘ asir e a r esur selor mult imedia, sist em
compus din ent it ˘ a ¸ t i pr ogr amabile et er ogene, pr ecum agen¸ t i soft war e,
ser vicii Web bazat e pe XML ¸ si alt e pr ogr ame (e.g., scr ipt ur i CGI). De
asemenea, se va discut a o posibil ˘ a int egr ar e a sist emului în cont ex-
t ul Gr id-ului, ca viit oar e component ˘ a a Web-ului semant ic, ¸ si se vor
enumer a dou ˘ a domenii de ut ilizar e vizând aplica ¸ t ii de t ip e-learning ¸ si
e-enterprise.
Capit olul est e divizat în t r ei p ˘ ar ¸ t i, pr imele dou ˘ a f ˘ acând o t r ecer e în
r evist ˘ a a subiect elor r efer it oar e la agen¸ t i ¸ si ser vicii Web.
Ult ima par t e pr ezint ˘ a în det aliu sist emul ITW pr opus, aflat în st a-
diu de pr ot ot ip. Agen¸ t ii ITW car e compun sist emul vor comunica pr in
Solu¸ t ii de implement ar e 137
int er mediul unor mesaje XML, ofer indu-se un model flexibil de ser ia-
lizar e a dat elor. Ser viciile Web ITW vor r ula pe dou ˘ a plat for me soft -
war e (Linux ¸ si Windows), put ând fi implement at e în mai mult e limbaje
de pr ogr amar e – pr ot ot ipul folose¸ st e limbajele Per l ¸ si C#. De alt fel,
pr int r e scopur ile ini¸ t iale ale pr oiect ului s-au enumer at cele legat e de
asigur ar ea scalabilit ˘ a ¸ t ii, ext ensibilit ˘ a ¸ t ii ¸ si independen¸ t ei de plat for m˘ a.
Dup ˘ a cum se va put ea despr inde din cele discut at e în sec¸ t iunea 4.4,
t oat e acest e scopur i pot fi consider at e ca fiind îndeplinit e.
O ser ie dint r e r ezult at ele cer cet ˘ ar ilor înt r epr inse s-a concr et izat
în lucr ˘ ar i pr ecum [Bur aga, 2001c], [Bur aga, 2003b], [Bur aga, 2003c],
[Bur aga, 2003g], [Bur aga & Alboaie, 2004], [Bur aga & Cioca, 2003],
[Bur aga & G˘ abur eanu, 2003], [Alboaie & Bur aga, 2003a] ¸ si
[Alboaie & Bur aga, 2003b].
4.2 Agen ¸ ti software
În cont inuar e, vom r ealiza o t r ecer e în r evist ˘ a a pr oblemat icii agen¸ t ilor
soft war e, axându-ne pe modelar ea for mal ˘ a a agen¸ t ilor int eligen¸ t i int e-
gr a ¸ t i înt r-un sist em mult i-agent . Ult er ior, în cadr ul sec¸ t iunii 4.4, vom
pr ezent a o infr ast r uct ur ˘ a de cr ear e a agen¸ t ilor ca par t e component ˘ a a
sist emului ITW dezvolt at .
4.2.1 Defini re
În mult it udinea de încer c˘ ar i de a ofer i o defini¸ t ie cât mai complet ˘ a a
t er menului de agent , se det a ¸ seaz ˘ a dou ˘ a abor d ˘ ar i dist inct e, dar înr u-
dit e, una bazat ˘ a pe no¸ t iunea de agent pr ivit ca o at r ibuir e de ident it at e
compor t ament al ˘ a unei component e soft war e, cealalt ˘ a definind agent ul
ca sum ˘ a de descr ier i ale unor at r ibut e pe car e acest a le posed˘ a.
4.2.1.1 Agen ¸ ti i ca enti t ˘ a ¸ ti comportamentale
Plecând de la pr emisa c˘ a agen¸ t ii t r ebuie s ˘ a manifest e un compor t a-
ment int eligent , ace¸ st ia t r ebuie s ˘ a “cunoasc˘ a” infor ma ¸ t ii specifice pr ivi-
138 Sabin Cor neliu Bur aga
t oar e la cont ext ul sit ua ¸ t iei cu car e sunt confr unt a ¸ t i. Din pr isma acest ei
pr emise, se poat e da ur m ˘ at oar ea defini¸ t ie [J ennings et al., 1998]:
Defini ¸ ti a 14 Agen¸ t ii soft war e reprezint ˘ a sisteme informa¸ tionale care
se comport ˘ a asemenea unor alte entit ˘ a¸ ti într-o manier ˘ a autonom ˘ a, exe-
cut ˘ a diverse ac¸ tiuni, prezentând un anumit nivel de reac¸ tie, ¸ si etaleaz ˘ a
atribute precum înv ˘ a¸ tare, cooperare ¸ si mobilitate, putând asista utiliza-
torii în activit ˘ a¸ tile pe care ace¸ stia le întreprind.
Agen¸ t ii pot fi pr ivi¸ t i ca fiind sist eme int en¸ t ionale. Int en¸ t iile agen¸ t i-
lor pot fi consider at e dr ept o combina ¸ t ie înt r e decizii ¸ si scopuri, funda-
ment ându-se o t eor ie a int er ac¸ t iunilor dint r e agen¸ t i. O alt ˘ a abor dar e
for mal ˘ a a no¸ t iunilor ment ale asociat e agen¸ t ilor est e cea fundament at ˘ a
pe logici mult i-modale, în car e pr imit ivele consider at e sunt convinge-
rile, dorin¸ tele ¸ si inten¸ tiile – a se vedea sec¸ t iunea 4.2.2.2 a capit olului
de fa ¸ t ˘ a.
4.2.1.2 Atri butele agen ¸ ti lor
O alt ˘ a defini¸ t ie a no¸ t iunii de agent est e cea de mai jos [Br adshow, 1997]:
Defini ¸ ti a 15 Agen¸ t ii sunt entit ˘ a¸ ti software posedând func¸ tii comporta-
mentale, rulând într-o manier ˘ a autonom ˘ a ¸ si continu ˘ a în medii colective,
compuse din al¸ ti agen¸ ti ¸ si procese.
Cer in¸ t a ca agen¸ t ii s ˘ a asigur e aut onomia ¸ si cont inuit at ea est e dat ˘ a
de dor in¸ t a pr ogr amat or ilor ca agen¸ t ii pr oiect a ¸ t i s ˘ a fie capabili s ˘ a ac-
¸ t ioneze înt r-un mod flexibil ¸ si int eligent , adapt ându-se sit ua ¸ t iilor f˘ ar ˘ a
apor t ul ut ilizat or ului uman. În mod ideal, un agent ar t r ebui s ˘ a poat ˘ a
înv˘ a ¸ t a din pr opr ia lui exper ien¸ t ˘ a ¸ si s ˘ a poat ˘ a dezvolt a t ehnici de comu-
nicar e ¸ si de cooper ar e cu al¸ t i agen¸ t i similar i sau s ˘ a poat ˘ a manifest a
mobilit at e.
Confor m [Wooldr idge & Ciancar ini, 2000], se poat e da ur m˘ at oar ea
defini¸ t ie:
Solu¸ t ii de implement ar e 139
Defini ¸ ti a 16 Un agent reprezint ˘ a un sistem software (sau hardware)
care posed ˘ a urm ˘ atoarele caracteristici (atribute):
• aut onomie – comportament direc¸ tionat spre un scop specific, inde-
pendent de utilizator; agentul opereaz ˘ a f ˘ ar ˘ a interven¸ tia direct ˘ a a
unui utilizator uman ori a altor entit ˘ a¸ ti (e.g., procese, aplica¸ tii,
sistem de operare etc.), având o stare intern ˘ a ¸ si un anumit grad de
control asupra ac¸ tiunilor sale;
• adapt abilit at e – posibilitatea unui agent de a înv ˘ a¸ ta ¸ si de a se
dezvolta, ¸ tinând cont de experien¸ ta acumulat ˘ a ¸ si versatilitate în
rezolvarea unor situa¸ tii inedite;
• colabor ar e – posibilitatea ca un agent s ˘ a fie capabil s ˘ a interac¸ tio-
neze cu al¸ ti agen¸ ti (¸ si posibil cu utilizatori umani) prin interme-
diul unui limbaj de comunicare orientat-agent (agent communica-
t ion language) în vederea îndeplinirii unui scop comun;
• r eact ivit at e – capacitatea unui agent de a-¸ si percepe mediul de
execu¸ tie – care poate fi, dup ˘ a caz, un utilizator exploatând o in-
terfa¸ t ˘ a grafic˘ a (gr aphical user int er face), o colec¸ tie de al¸ ti agen¸ ti
compunând un sistem multi-agent, un sistem distribuit la nivel
global (i.e. spa¸ tiul WWW sau un Grid) etc. – ¸ si de a reac¸ tiona la
schimb ˘ arile din cadrul acestui mediu;
• mobilit at e – abilitatea agentului de a migra de la sine de pe o
platform ˘ a (gazd ˘ a – host ) pe alta.
4.2.1.3 Caracteri z ˘ ari ale agen ¸ ti lor
Din per spect iva int eligen¸ t ei ar t ificiale, agen¸ t ii pot fi car act er iza ¸ t i ¸ si
clasifica ¸ t i pe baza m˘ asur ˘ ar ii capacit ˘ a ¸ t ii de r ezolvar e a pr oblemelor (de
îndeplinir e a scopur ilor ) pr opuse. Ast fel, un agent reactiv est e acea en-
t it at e car e manifest ˘ a r eac¸ t ii la modific˘ ar i ale mediului sau ale mesajelor
r ecep¸ t ionat e de la al¸ t i agen¸ t i. Un agent inten¸ tional est e capabil s ˘ a-¸ si
elabor eze compor t ament ul în func¸ t ie de “int en¸ t ii” ¸ si de “convinger i”, s ˘ a
140 Sabin Cor neliu Bur aga
cr eeze planur i de ac¸ t iuni ¸ si s ˘ a le execut e. Un agent social ur m ˘ ar e¸ st e
diver se modele inspir at e din societ at ea uman ˘ a
1
¸ si int er ac¸ t ioneaz˘ a cu
al¸ t i agen¸ t i, în cadr ul a ¸ sa-numit ei agen¸ t ii.
Confor m [Br adshow, 1997], agen¸ t ii int eligen¸ t i pot fi descr i ¸ si în t er-
menii unui spa ¸ t iu t r idimensional definit pr in dimensiunile de agen¸ tie,
inteligen¸ t ˘ a ¸ si mobilitate:
• agen¸ tia
Repr ezint ˘ a gr adul de aut onomie ¸ si aut or it at e de car e se bucur ˘ a
un agent ¸ si poat e fi m ˘ asur at ˘ a calit at iv de nat ur a int er ac¸ t iunilor
dint r e agen¸ t i ¸ si alt e ent it ˘ a ¸ t i pr ezent e în sist em.
Un agent poat e r ula în mod asincr on, sist emul t r ebuind s ˘ a pun ˘ a
la dispozi¸ t ie mecanisme specifice de comunicar e asincr on ˘ a, pr e-
cum ser vicii de r ut ar e (dir ijar e) a mesajelor. În cazul comunic˘ ar ii
sincr one, de cele mai mult e or i se adopt ˘ a par adigma invoc˘ ar ii
de la dist an¸ t ˘ a a met odelor (RMI – Remote Method Invocation).
Agen¸ t ii t r ebuie s ˘ a expun ˘ a o ser ie de interfe¸ te de apelar e (invo-
car e).
Gr adul de complexit at e a agen¸ t iei cr e¸ st e dac˘ a agent ul îl r epr e-
zint ˘ a t ot mai fidel pe ut ilizat or (agent ul devenind ast fel un avat ar
al ut ilizat or ului r eal). Un agent mai avansat poat e int er ac¸ t iona
cu dat ele, cu aplica ¸ t iile, cu ser viciile ofer it e de plat for ma gazd˘ a
or i cu al¸ t i agen¸ t i. Din acest punct de veder e, agen¸ t ia poat e fi con-
sider at ˘ a ca fiind ar eal de oper ar e a agen¸ t ilor (mediu de execu¸ t ie
– agent framework), gazd ˘ a ut ilizat ˘ a pent r u management ul act ivi-
t ˘ a ¸ t ilor agen¸ t ilor [Mar t in, Cheyer, Mor an, 1999].
Mai mult e agen¸ t ii pot conduce la r ealizar ea unui mediu global
or ient at -agent bazat pe st andar de deschise pr ecum FIPA (The
Foundation of Intelligent Physical Agents) [FIPA]. Ca exemple de
solu¸ t ii de implement ar e men¸ t ion ˘ am Agentcities [Agent cit ies] ¸ si
FIPA-OS (FIPA Open S ource) [Poslad, Buckle, Hadingdam, 2000].
• inteligen¸ ta r epr ezint ˘ a gr adul de r a ¸ t ionar e ¸ si aut o-înv˘ a ¸ t ar e, adic˘ a
abilit at ea de a accept a ¸ si de a în¸ t elege scopur ile ut ilizat or ilor ¸ si de
1
A se vedea, de exemplu, [Cabr i, 2001] ¸ si [Capr et z & Osano, 2002].
Solu¸ t ii de implement ar e 141
a le îndeplini, indepedent de ace¸ st ia. Cer in¸ t a minim˘ a est e aceea
de a da posibilit at ea agent ului s ˘ a oper eze cu un set de pr efer in¸ t e
ale ut ilizat or ului. Nivelur ile super ioar e de int eligen¸ t ˘ a includ mo-
dele de ra¸ tionament (vezi ¸ si sec¸ t iunea 4.2.2.2), posibilit ˘ a ¸ t i de în-
v ˘ a¸ tare ¸ si adaptare la mediu et c.
• mobilitatea fur nizeaz˘ a gr adul de migr ar e a agen¸ t ilor în r e¸ t ea.
S cripturile mobile pot fi conceput e pe o ma ¸ sin ˘ a ¸ si t r imise alt ei
gazde spr e int er pr et ar e ¸ si execu¸ t ie. Obiectele mobile sunt t r ans-
por t at e din gazd ˘ a în gazd ˘ a în t impul execu¸ t iei, acumulând diver se
infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la mediul în car e oper eaz˘ a ¸ si pe car e pot s ˘ a-l
modifice.
Supor t ul pent r u migr ar e
2
est e bazat de cele mai mult e or i pe un
pr ot ocol de t r anspor t st andar d, ca HTTP [Fielding et al., 1997],
dar pot fi ut ilizat e ¸ si alt e t ehnologii, mai ales în medii f˘ ar ˘ a fir, cu
t opologii dinamice.
Vehicular ea dat elor despr e un agent (cod, st ar e, met adat e et c.)
se r ealizeaz ˘ a pr in int er mediul serializ ˘ arii. Act ualment e, mecanis-
mul de ser ializar e nu est e st andar dar dizat , în cadr ul lucr ˘ ar ii de
fa ¸ t ˘ a pr opunându-se o met od ˘ a or iginal ˘ a de st andar dizar e bazat ˘ a
pe XML – a se vedea sec¸ t iunea 4.4.2.1 a capit olului de fa ¸ t ˘ a. Ac-
¸ t iunea efect iv˘ a de r ealizar e a mobilit ˘ a ¸ t ii ar e loc pr in int er mediul
unui serviciu de migrare (migration service) [Tr ipat hi et al., 1999].
Una dint r e pr oblemele impor t ant e car e pot ap ˘ ar ea în acest con-
t ext o const it uie securitatea. Pr int r e pr incipalele t eme de int er es
se pot enumer a aut ent ificar ea ent it ˘ a ¸ t ilor par t icipant e la pr oce-
sul de migr ar e ¸ si cr ipt ar ea t r ansfer ului efect iv de dat e înt r e plat -
for me. De asemenea, t r ebuie avut e în veder e pr ot ec¸ t ia nodur ilor
de r e¸ t ea de ac¸ t iunea agen¸ t ilor mobili dist r uct ivi ¸ si pr ot ec¸ t ia agen-
¸ t ilor de gazdele pe car e ace¸ st ia r uleaz˘ a (confor m [Fong, 1998],
[Sander & Tschudin, 1998] ¸ si [Pat r ick, 2002]).
O alt ˘ a pr oblem ˘ a est e cea a descoperirii gazdelor, sist emul imple-
ment ând deseor i un serviciu de descoperire. Pent r u descoper ir ea
2
A se consult a ¸ si lucr ˘ ar ile [Hohlfeld & Yee, 1998], [Milojicic, 1999],
[Gr igor a ¸ s, McIner ny, Mulcahy, 2002] ¸ si [Gr igor a ¸ s, 2004].
142 Sabin Cor neliu Bur aga
ser viciilor ofer it e de gazde sau de agen¸ t i pot fi ut ilizat e st an-
dar de pr ecum S S DP (S imple S ervice Discovery Protocol) [SSDP]
sau S LP (S ervice Location Protocol) [SLP].
4.2.1.4 Di rec ¸ ti i actuale de cercetare
Dint r e pr ovoc˘ ar ile r idicat e de domeniul calculului bazat pe agen¸ t i se
dist ing
3
:
1. cr e¸ st er ea calit ˘ a ¸ t ii aplica ¸ t iilor or ient at e-agent la nivelul de st an-
dar d indust r ial – va conduce at ât la apar i¸ t ia unor met odologii,
inst r ument e ¸ si medii de pr oiect ar e or ient at e-agent , cât ¸ si la in-
t egr ar ea facil ˘ a a alt or t ehnologii act uale (e.g., ser vicii Web sau
Gr id) [Mor eau, 2002];
2. ofer ir ea unor st andar de efect ive în veder ea dezvolt ˘ ar ii de sist eme
deschise – cer cet ˘ ar ile se vor focaliza asupr a limbajelor de comu-
nicar e int er-agent (e.g., FIPA), pr ot ocoalelor de int er ac¸ t iune, ar hi-
t ect ur ilor mult i-agent , cu r ezult at e în domenii ca e-commerce;
3. ofer ir ea unei infr ast r uct ur i semant ice – se au în veder e int egr ar ea
în Web-ul semant ic, dezvolt ar ea de ont ologii, cr ear ea de ar hit ec-
t ur i de t ip broker et c.;
4. dezvolt ar ea capacit ˘ a ¸ t ilor de r a ¸ t ionar e în cadr ul mediilor deschise
– va conduce la dezvolt ar ea ar hit ect ur ilor BDI, a algor it milor de
negocier e sau a r a ¸ t ionament ului ont ologic;
5. cr e¸ st er ea abilit ˘ a ¸ t ii agen¸ t ilor s ˘ a în¸ t eleag˘ a int en¸ t iile ¸ si scopur ile
ut ilizat or ilor umani, dar s ˘ a ¸ si se adapt eze la schimb˘ ar ile mediului
– ast fel, un domeniu impor t ant de cer cet ar e est e cel dir ec¸ t ionat
asupr a agen¸ t ilor de int er fa ¸ t ˘ a
4
;
3
Acest e dir ec¸ t ii de int er es sunt dezir abile mai ales în cadr ul spa ¸ t iului eur opean,
confor m [Luck, McBur ney & Pr eist , 2003].
4
A se vedea ¸ si [Bur aga, 2003f].
Solu¸ t ii de implement ar e 143
6. asigur ar ea încr eder ii în agen¸ t i – implicar ea mai pr onun¸ t at ˘ a a
t ehnologiilor de secur it at e, cu dezvolt ar ea unor modele ¸ si infr a-
st r uct ur i bazat e pe încr eder e ¸ si r eput a ¸ t ie [Pat r ick, 2002].
Dup ˘ a cum se va dist inge din cele discut at e în subcapit olul 4.4, so-
lu¸ t ia de implement ar e pr opus ˘ a est e aliniat ˘ a dir ec¸ t iilor de int er es men-
¸ t ionat e mai sus.
4.2.2 Si steme multi -agent
4.2.2.1 Prezentare general ˘ a
Tehnologiile or ient at e-agent cap ˘ at ˘ a un t ot mai pr onun¸ t at r ol în dez-
volt ar ea de sist eme soft war e pe scar ˘ a lar g˘ a, în domenii pr ecum con-
t r olul t r aficului aer ian, simul ˘ ar ile int er act ive, pr ocesele de afacer i sau
management ul infor ma ¸ t iilor mult imedia dist r ibuit e. Sist emele mult i-
agent se concent r eaz ˘ a asupr a r ezolv˘ ar ii difer it elor pr obleme ce pot sur-
veni, din pr isma model ˘ ar ii compor t ament ului unei colec¸ t ii de agen¸ t i
aut onomi car e încear c˘ a s ˘ a solu¸ t ioneze acest e pr obleme.
Un sistem multi-agent (multi-agent system) poat e fi definit ca o r e-
¸ t ea slab conect at ˘ a de ent it ˘ a ¸ t i comput a ¸ t ionale car e lucr eaz˘ a împr eun ˘ a
la r ezolvar ea unei pr obleme ce nu poat e fi solu¸ t ionat ˘ a în mod indivi-
dual [Br adshow, 1997]. Asemenea ent it ˘ a ¸ t i – agen¸ t ii soft war e – sunt
aut onome ¸ si pot fi et er ogene.
O car act er ist ic˘ a impor t ant ˘ a a sist emelor mult i-agent est e aceea c˘ a
fiecar e agent posed ˘ a infor ma ¸ t ii sau pr ezint ˘ a func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i incomplet e
ast fel încât nu poat e fi capabil s ˘ a solu¸ t ioneze pr oblema, luat ˘ a în ansam-
blu, în manier ˘ a individual ˘ a. Dat ele pr ocesat e de agen¸ t i sunt descen-
t r alizat e, iar calculul se desf˘ a ¸ soar ˘ a asincr on. De asemenea, nu exist ˘ a
un cont r ol global al sist emului [J ennings et al., 1998].
Dezvolt ar ea sist emelor mult i-agent ar e în veder e, la nivel for mal,
t eor ii car e pr ivesc agen¸ t ii ca sisteme inten¸ tionale. Convinger ile (cuno¸ s-
t in¸ t ele) agen¸ t ilor ajut ˘ a la for mar ea dor in¸ t elor, int en¸ t iilor, obliga ¸ t iilor
sau op¸ t iunilor agen¸ t ilor din mediu – est e cazul agen¸ t ilor BDI (Belief-
Desire-Intention) [Rao et al., 1995], descr i ¸ si succint mai jos. Un alt mo-
del for mat est e cel al semant icii lumilor posibile, inspir at de logica
modal ˘ a [Wooldr idge & J ennings, 1995].
144 Sabin Cor neliu Bur aga
Din punct de veder e ar hit ect ur al, sist emele mult i-agent pot adopt a
ar hit ect ur i deliber at ive (bazat e pe modelul BDI), ar hit ect ur i r eact ive
sau ar hit ect ur i st r at ificat e [Mangina, 2002].
4.2.2.2 Modele BDI
Agen¸ t ii int eligen¸ t i r epr ezint ˘ a o abst r act izar e dest inat ˘ a concept ualiz ˘ ar ii
¸ si model ˘ ar ii de sist eme complexe înt r-o manier ˘ a clar ˘ a ¸ si int uit iv˘ a. Una
dint r e for maliz ˘ ar ile cele mai pot r ivit e o const it uie logica BDI (Belief-
Desire-Intention), punct de plecar e pent r u definir ea unor limbaje de
comunicar e înt r e agen¸ t i – ca Agent Talk, Agent Speak(L) sau 3APL –
¸ si pent r u dezvolt ar ea unor medii soft war e – pr ecum J ACK, PRS or i
dMARS [Ancona & Mascar di, 2003].
Modelul for mal BDI ar e la baz˘ a modelul lumilor posibile ¸ si e for mu-
lat în t er menii logicii modale [Kr ipke, 1963].
Preli mi nari i
Confor m [Rao et al., 1995], sist emele mult i-agent pr ezint ˘ a o ser ie de
car act er ist ici impor t ant e:
1. În or ice moment de t imp, exist ˘ a mai mult e modalit ˘ a ¸ t i de evolu¸ t ie
a mediului (mediul mult i-agent est e nedet er minist );
2. În or ice moment de t imp, exist ˘ a mai mult e ac¸ t iuni (pr ocedur i,
met ode) car e pot fi execut at e (sist emul mult i-agent est e nedet er-
minist );
3. În or ice moment de t imp, pot exist a mai mult e obiect ive car e t r e-
buie îndeplinit e;
4. Ac¸ t iunile car e duc la îndeplinir ea obiect ivelor sunt dependent e
de st ar ea mediului (cont ext ul de lucr u) ¸ si sunt independent e de
st ar ea int er n ˘ a a sist emului;
5. M˘ asur a în car e calculele ¸ si ac¸ t iunile se desf˘ a ¸ soar ˘ a est e compar a-
bil ˘ a cu m ˘ asur a în car e mediul evolueaz˘ a.
Solu¸ t ii de implement ar e 145
Se obser v˘ a c˘ a dat ˘ a fiind condi¸ t ia 4., est e esen¸ t ial ca sist emul s ˘ a
posede infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la st ar ea mediului; denumim acest e infor-
ma ¸ t ii convingeri (beliefs)
5
. Convinger ile pot fi v˘ azut e a ¸ sadar ca fiind o
component ˘ a informativ ˘ a a st ˘ ar ii sist emului.
Est e necesar ca sist emul s ˘ a aib ˘ a infor ma ¸ t ii despr e obiect ivele car e
ur meaz ˘ a a fi îndeplinit e or i sunt în cur s de îndeplinir e, sau – mai gene-
r al – despr e pr ior it ˘ a ¸ t ile sau cost ur ile asociat e obiect ivelor cur ent e (a se
vedea condi¸ t iile 3. ¸ si 4.). Vom numi acest e infor ma ¸ t ii dorin¸ te (desires),
ele r epr ezent ând st ar ea motiva¸ tional ˘ a a sist emului.
Pent r u modelar ea sist emului se poat e r ecur ge la t eor ia deciziei. Cal-
culul func¸ t iei de selec¸ t ie a ur m ˘ at oar ei st ˘ ar i în car e va t r ece sist emul nu
ia în consider a ¸ t ie condi¸ t ia 5. ¸ si anume c˘ a mediul se poat e modifica esen-
¸ t ial ¸ si nedet er minist chiar în t impul execu¸ t iei func¸ t iei de selec¸ t ie sau în
t impul execu¸ t iei unei ac¸ t iuni. Ast fel, va t r ebui inclus ˘ a o a t r eia compo-
nent ˘ a a st ˘ ar ii sist emului, aceast a t r ebuind s ˘ a r epr ezint e desf ˘ a ¸ sur ar ea
cur ent ˘ a a ac¸ t iunii de îndeplinit , r ezult at ul înt or s de cel mai r ecent apel
al func¸ t iei de selec¸ t ie. Aceast ˘ a st ar e capt eaz˘ a component a inten¸ tional ˘ a
a sist emului, modelând inten¸ tiile (intentions) agen¸ t ilor.
Pent r u a int egr a cele t r ei st r uct ur i de dat e – convinger ile, dor in¸ t ele
¸ si int en¸ t iile –, se r ecur ge la planuri (plans). Un set de planur i (numit ¸ si
bibliot ec˘ a de planur i) specific˘ a ac¸ t iunile pe car e le poat e ur ma un agent
pent r u a-¸ si îndeplini int en¸ t iile. Un plan const ˘ a din dou ˘ a p ˘ ar ¸ t i, pr ima
fiind cor pul (pr ogr amul) car e define¸ st e cur sul ac¸ t iunilor agent ului, iar
a doua r epr ezent ând un descr ipt or car e define¸ st e cir cumst an¸ t ele în
car e un plan poat e fi aplicat (e.g., pr e-condi¸ t ii) ¸ si consecin¸ t ele car e vor
ap ˘ ar ea dup ˘ a aplicar ea planului (e.g., post -condi¸ t ii). Planur ile sunt st a-
t ice, ele nu se schimb ˘ a pe par cur sul ciclului de via ¸ t ˘ a a unui agent .
Sist emele BDI se modeleaz ˘ a pr in diver se ext ensii ale logicii t em-
por ale r amificat e CTL

(Computational Tree Logics) [Emer son, 1990]
[Emer son & Sr inivasan, 1989]. Acest t ip de logic˘ a va modela st ˘ ar ile
“ment ale” ale unui agent . Ext inzând logica pr in definir ea unor conec-
t or i ¸ si oper at or i supliment ar i, se vor put ea modela convinger ile ¸ si sco-
5
Aceast ˘ a component ˘ a poat e fi implement at ˘ a sub for ma unei var iabile (e.g., mem-
br u de t ip dat ˘ a), baze de dat e, mul¸ t ime de expr esii logice sau o alt ˘ a st r uct ur ˘ a de dat e
adecvat ˘ a.
146 Sabin Cor neliu Bur aga
pur ile agen¸ t ilor, r epr ezent ându-se ast fel la nivel for mal ac¸ t iunile exe-
cut at e de agen¸ t i [Rao et al., 1995]. Lucr ˘ ar ile [Rao & Geor geff, 1991c],
[Rao & Geor geff, 1991a], [Cohen & Levesque, 1990], [Rao et al., 1995]
¸ si [Wooldr idge & J ennings, 1995] ofer ˘ a det alii pr ivit oar e la for malis-
mele adopt at e în cazul agen¸ t ilor BDI.
Ci clul de execu ¸ ti e
Confor m [Ancona & Mascar di, 2003], sist emele BDI includ o coad ˘ a de
eveniment e E memor ând at ât eveniment ele ext er ne (per ceput e din me-
diul de execu¸ t ie), cât ¸ si cele int er ne (gener at e de agen¸ t i în cur sul în-
deplinir ii pr opr iilor planur i).
Ciclul de execu¸ t ie al sist emului BDI est e car act er izat de ur m˘ at or ii
pa ¸ si:
• obser var ea mediului (lumii) ¸ si st ˘ ar ii int er ne a agen¸ t ilor, cu act ua-
lizar ea cozilor de eveniment e E
a
ale fiec˘ ar ui agent a în par t e;
• gener ar ea de planur i noi ale c˘ ar or descr ipt or i se pot r ivesc unui
eveniment din coada de eveniment e (planur i “r elevant e”) ¸ si ale
c˘ ar or pr econdi¸ t ii sunt sat isf˘ acut e (planur i “aplicabile”) – acest e
planur i sunt incluse înt r-o mul¸ t ime de planur i P;
• select ar ea unui plan p din mul¸ t imea P în veder ea execu¸ t iei;
• memor ar ea planului p înt r-o st iv˘ a de int en¸ t ii asociat ˘ a fiec˘ ar ui
agent , în cazul în car e eveniment ul r epr ezint ˘ a un (sub)scop;
• select ar ea unei st ive de int en¸ t ii ¸ si aleger ea planului p (element ul
top), cu execut ar ea ur m ˘ at or ului pas al planului: dac˘ a acest pas
r epr ezint ˘ a o ac¸ t iune, aceast a va fi îndeplinit ˘ a, alt fel dac˘ a est e un
(sub)scop va fi st ocat în coada de eveniment e.
Det alii pr ivit oar e la modelar ea sist emelor de agen¸ t i BDI se g˘ asesc
în [Kinny, Geor geff, Rao, 1996] ¸ si [Wooldr idge & Ciancar ini, 2000].
Solu¸ t ii de implement ar e 147
Exemplu de modelare a comportamentului unui agent
Pent r u a modela – confor m for malismului BDI – fapt ul c˘ a un agent
int en¸ t ioneaz ˘ a s ˘ a r ealizeze o act ualizar e a con¸ t inut ului unei r esur se r
1
,
¸ st iind c˘ a aceast a est e în r ela ¸ t ia t empor al ˘ a Before cu o r esur s ˘ a r
2
, vom
put ea scr ie (a se vedea ¸ si exemplul 23 din capit olul 3):
INTEND(EF(Actualizare(r
1
))) ∧ BEL(AF(r
1
.start ≺ r
2
.end)) (4.1)
unde r ela ¸ t ia Before a fost not at ˘ a ≺, confor m celor pr ezent at e în sec-
¸ t iunea 3.2.3.3 a capit olului ant er ior, iar oper at or ii INTEND ¸ si BEL sunt
oper at or i modali ai logicii BDI, desemnând fapt ul c˘ a agent ul int en¸ t io-
neaz ˘ a ¸ si, r espect iv, cr ede (cunoa ¸ st e).
Modelul BDI apeleaz ˘ a la o ser ie de oper at or i t empor ali
6
: X (ur-
m ˘ at or ul – next), U (pân ˘ a când – until), E (o posibilit at e în viit or sau
op¸ t ional – eventually), F (cândva în viit or – future). Oper at or ii G (t o¸ t i
t impii din viit or sau or icând – generarly), B (înaint e – before) sau A (t oa-
t e dr umur ile din viit or sau inevit abil – always) pot fi defini¸ t i pe baza
celor enun¸ t a ¸ t i ant er ior.
Am r ecur s la oper at or ul E deoar ece ac¸ t iunea de act ualizar e s-ar
put ea s ˘ a nu se poat ˘ a r ealiza în viit or, din diver se r a ¸ t iuni (e.g., ser ver ul
Web pe car e est e st ocat ˘ a r esur sa ar put ea s ˘ a nu fie oper a ¸ t ional).
Dup ˘ a cum se poat e r emar ca, s-a r ealizat leg˘ at ur a dint r e logica ITL
¸ si modelul BDI, compor t ament ul agen¸ t ilor put ând depinde de r ela-
¸ t iile t empor ale st abilit e înt r e r esur sele monit or izat e. În acest mod, pla-
nur ile agen¸ t ilor pot fi const it uit e din declar a ¸ t ii RDF modelând r ela ¸ t iile
dint r e r esur se ¸ si specificând ac¸ t iunile car e t r ebuie înt r epr inse, cu con-
cur sul limbajelor XFiles ¸ si TRSL det aliat e în capit olul 3.
Exti nderi
Modelul BDI or iginar a fost ext ins pr in numer oase pr opuner i, dint r e
car e se pot men¸ t iona:
6
A se consult a [Rao et al., 1995].
148 Sabin Cor neliu Bur aga
• BOID (Beliefs, Obligations, Intentions, Desires – adaug˘ a mediului
o component ˘ a cor espunz ˘ at oar e obliga ¸ t iilor, ciclul de via ¸ t ˘ a luând
în consider a ¸ t ie efect ele globale ale ac¸ t iunilor agen¸ t ilor înaint e de
a fi r ealizat e efect iv [Br oer sen et al, 2001];
• Coo-BDI – ext inder e car e ia în calcul car act er ul cooper at iv al
agen¸ t ilor implica ¸ t i [Ancona & Mascar di, 2003];
• TOMAS (Transaction Oriented Multi-Agent S ystem) – model ¸ si
ar hit ect ur ˘ a dest inat e agen¸ t ilor mobili [Buset t a et al., 1998].
4.2.2.3 Comuni care i nter-agent
Pent r u ca agen¸ t ii s ˘ a-¸ si îndeplineasc˘ a scopur ile, t r ebuie adopt at un lim-
baj de comunicare între agen¸ ti (ACL – Agent Communication Language)
st andar dizat , la nivel sc˘ azut ut ilizându-se pr ot ocoale de comunica ¸ t ie ca
TCP/IP, SMTP sau HTTP.
Pr int r e abor d ˘ ar ile act uale se pot men¸ t iona:
• Schimbul de cuno¸ st in¸ t e r ealizat înt r e agen¸ t ii int eligen¸ t i se poat e
r ealiza pr in int er mediul limbajului KQML (Knowledge Query Ma-
nipulation Language) [Br adshow, 1997], bazat pe schimb de me-
saje ¸ si pe un pr ot ocol de vehicular e a acest or mesaje. Limbajul
KQML se bazeaz ˘ a pe o abor dar e st r at ificat ˘ a: nivelul infer ior e
r epr ezent at de pr ot ocolul de t r anspor t folosit , iar cel super ior de-
semneaz ˘ a con¸ t inut ul specificat de aplica ¸ t ie.
• În veder ea int er pr et ˘ ar ii ¸ si pr oces ˘ ar ii con¸ t inut ului mesajelor vehi-
culat e, s-a dezvolt at limbajul KIF (Knowledge Interchange For-
mat) [Geneser et h & Fikes, 1992]. Ca sint ax˘ a pent r u con¸ t inut ul
mesajelor s-a adopt at calculul cu pr edicat e de or din înt âi, seman-
t ica fiind una declar at iv˘ a. Ofer ˘ a met ode pent r u r epr ezent ar ea
met a-cuno¸ st in¸ t elor ¸ si poat e juca r ol de mediat or înt r e limbaje pr e-
cum Pr olog, Lisp sau XML.
• Pent r u asigur ar ea int er-oper abilit ˘ a ¸ t ii, s-a definit st andar dul FIPA
ACL [FIPA] car e include ac¸ t iuni de comunicar e de baz˘ a, dest inat e
a fi folosit e în cadr ul unor pr ot ocoale de int er ac¸ t iune.
Solu¸ t ii de implement ar e 149
Una dint r e dir ec¸ t iile pr omi¸ t ˘ at oar e – aleas ˘ a ¸ si de solu¸ t ia noast r ˘ a de
implement ar e – est e cea de ut ilizar e a met a-familiei XML ca limbaj,
pr ot ocol ¸ si mecanism de vehicular e a cuno¸ st in¸ t elor. Confor m unor lu-
cr ˘ ar i ca [Haust ein, 2001] ¸ si [Bur aga & Alboaie, 2004], schimbul de dat e
înt r e agen¸ t i se poat e r ealiza, de asemenea, pr in int er mediul pr ot ocolu-
lui SOAP, cu implicar ea unor limbaje de expr imar e a met adat elor ¸ si
ont ologiilor, pr ecum DCMI, RDF sau OWL.
4.3 Servi ci i Web
4.3.1 Prezentare general ˘ a
În ult imii ani, lumea infor mat icii a evoluat dest ul de mult în pr ivin¸ t a
dezvolt ˘ ar ii ¸ si exploat ˘ ar ii de aplica ¸ t ii dist r ibuit e, disponibile pe calcula-
t oar e localizat e or iunde pe mapamond, pr incipala act ivit at e fiind cea
de comunicare. Int er fe¸ t ele soft war e ut ilizat e pent r u facilit ar ea comu-
nic˘ ar ii înt r e diver se sit ur i sunt r efer it e pr in t er menul gener ic de ser-
vicii Web.
O posibil ˘ a defini¸ t ie
7
a concept ului de serviciu Web est e aceea c˘ a
acest a est e un sist em soft war e pr oiect at pent r u a supor t a int er ac¸ t iu-
nea ma ¸ sin ˘ a-ma ¸ sin ˘ a la nivel de Web, având o int er fa ¸ t ˘ a de pr ogr amar e
descr is ˘ a înt r-un for mat pr ocesabil de c˘ at r e calculat or.
Un ser viciu Web r epr ezint ˘ a o colec¸ t ie de func¸ t ii împachet at e, consi-
der at e ca fiind o singur ˘ a ent it at e ¸ si publicat e în spa ¸ t iul WWW cu scopul
de a fi folosit e de alt e pr ogr ame; ser viciile Web sunt c˘ ar ˘ amizile pen-
t r u cr ear ea de sist eme dist r ibuit e deschise, per mi¸ t ând or ganiza ¸ t iilor
¸ si dezvolt at or ilor independen¸ t i s ˘ a-¸ si fac˘ a disponibile pe Web bunur ile
digit ale înt r-un mod r apid ¸ si facil [Bur aga, 2003a, cap. 7].
Ser viciile Web for meaz˘ a un cadr u gener al pent r u facilit ar ea modu-
lui de comunicar e pe r e¸ t ea (¸ si, t ot odat ˘ a, de int er conect ar e a compo-
nent elor pr ogr amabile ale Web-ului), având la baz˘ a ideea at omic˘ a de
ser viciu (ofer ir ea unei func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i specifice). O asemenea st andar-
7
Nu exist ˘ a o defini¸ t ie unanim accept at ˘ a. A se consult a ¸ si [Vasudevan, 2001],
[Gor man, 2001] sau [Sycar e & Payne, 2003].
150 Sabin Cor neliu Bur aga
dizar e est e posibil ˘ a cu concur sul alt or st andar de deja exist ent e ¸ si ut i-
lizat e pe scar ˘ a lar g˘ a, dint r e car e cel mai impor t ant est e met a-limbajul
XML. Mult e dint r e car act er ist icile ser viciilor Web sunt similar e celor
ale agen¸ t ilor soft war e.
Fi gura 4.1: Nivelur ile de st andar dizar e ale ser viciilor Web
4.3.2 Standarde
4.3.2.1 Descri erea unui servi ci u Web
În veder ea exploat ˘ ar ii func¸ t ionalit ˘ a ¸ t ilor puse la dispozi¸ t ie de un ser vi-
ciu Web, t r ebuie mai înt âi specificat ˘ a descrierea acest uia.
Descr ier ea unui ser viciu Web se r ealizeaz˘ a în limbajul WS DL (Web
S ervice Description Language) [Cur ber a et al., 2002, W3C], car e ofer ˘ a
un model ¸ si o sint ax˘ a bazat ˘ a pe XML pent r u aceast a. St andar dul WDSL
per mit e separ ar ea descr ier ii abst r act e a func¸ t ionalit ˘ a ¸ t ii ofer it e de un
ser viciu de det aliile concr et e ale descr ier ii acelui ser viciu (de t ipul “cum”
¸ si “unde” est e disponibil ˘ a acea func¸ t ionalit at e).
Solu¸ t ii de implement ar e 151
Limbajul WSDL descr ie ser viciile Web începând cu mesajele car e
sunt schimbat e înt r e ent it at ea car e ofer ˘ a ¸ si cea car e invoc˘ a un anumit
ser viciu. Mesajele sunt descr ise în manier ˘ a abst r act ˘ a ¸ si apoi sunt aso-
ciat e unui pr ot ocol de r e¸ t ea, pr ecizându-se de asemenea ¸ si un for mat
(o sint ax˘ a). Un mesaj const ˘ a dint r-o colec¸ t ie de dat e de anumit e t ipur i,
iar schimbul de mesaje est e descr is ca o oper a ¸ t ie.
Confor m [Sycar e & Payne, 2003], au fost pr opuse diver se alt e lim-
baje de descr ier e a ser viciilor Web, dint r e car e se dist ing:
• BPEL4WS (Business Processing Execution Language for Web S er-
vices)
• WS CM (Web S ervices Component Model)
• WS MF (Web S ervices Modeling Framework)
• WS ML (Web S ervices Meta Language)
• WS OL (Web S ervices Offerings Language)
• WS XL (Web S ervices Experience Language)
• WS UI (Web S ervices User Interface)
• XLANG (Web S ervices for Business Processes)
4.3.2.2 Publi carea ¸ si reg ˘ asi rea unui servi ci u Web
Apar e necesit at ea puner ii la dispozi¸ t ie, în manier ˘ a public˘ a, a descr ier ii
unui anumit ser viciu Web în veder ea invoc˘ ar ii sale ult er ioar e de o alt ˘ a
component ˘ a pr ogr amabil ˘ a. Est e posibil ca o anumit ˘ a func¸ t ionalit at e
ofer it ˘ a de un gr up de ser vicii Web s ˘ a poat ˘ a fi r eg˘ asit ˘ a pr in int er mediul
unei int er og˘ ar i for mulat e de par t ea car e int en¸ t ioneaz˘ a s ˘ a foloseasc˘ a
acea func¸ t ionalit at e.
Pent r u aceast a, s-a inst it uit un cat alog al t ut ur or fur nizor ilor de
ser vicii Web în veder ea r eg˘ asir ii infor ma ¸ t iilor dor it e – UDDI (Universal
Description, Discovery, and Integration) [Cur ber a et al., 2002, UDDI] –,
ofer ind o baz ˘ a de dat e dist r ibuit ˘ a a ser viciilor Web din pr isma t ipur ilor
de afacer i elect r onice pe car e acest ea le pot modela. Uzual, c˘ aut ar ea în
152 Sabin Cor neliu Bur aga
cadr ul UDDI se r ealizeaz ˘ a în func¸ t ie de clasa din car e face par t e aface-
r ea, dup ˘ a un nume de ser viciu sau dup ˘ a loca ¸ t ia geogr afic˘ a a fur nizor u-
lui afacer ii r espect ive.
Fiecar e afacer e înr egist r at ˘ a via UDDI î ¸ si pr ezint ˘ a t oat e ser viciile ¸ si
at r ibuie fiec˘ ar uia dint r e acest e ser vicii un t ip. Un t ip de ser viciu est e
der ivat dint r-un set de t ipur i de ser vicii de baz˘ a, a-priori înr egist r at e
cu UDDI. Tipur ile de ser vicii sunt numit e tModele în limbajul UDDI.
Fiecar e tModel ar e asociat un t uplu compus dint r-un nume, o descr ier e
¸ si un ident ificat or unic, numit tModelKey:
tm ≡ ¸n, d, k) (4.2)
unde n ¸ si d sunt cuvint e pest e un alfabet de simbolur i Σ, iar k ∈ Keys,
mul¸ t imea Keys fiind o mul¸ t ime de ident ificat or i de t ip tModelKey.
Având la dispozi¸ t ie o mul¸ t ime de t ipur i de ser vicii bine cunoscut e,
UDDI d ˘ a posibilit at ea de a afla modalit at ea pr in car e se pot ini¸ t ia afa-
cer i elect r onice cu o companie. Acest a est e pr incipalul avant aj pe car e
îl ar e UDDI în compar a ¸ t ie cu alt e cat aloage de afacer i bazat e pe Web.
Alt er nat ivele la UDDI sunt US ML (UDDI S earch Markup Langua-
ge) ¸ si WS -Inspection (a se vedea [Sycar e & Payne, 2003]).
4.3.2.3 Invocarea servi ci i lor Web
Pent r u invocar ea ser viciilor Web apar e necesit at ea ut iliz˘ ar ii unui pr o-
t ocol de comunicar e înt r e ent it at ea car e int en¸ t ioneaz ˘ a s ˘ a apeleze un
ser viciu Web ¸ si ser ver ul pe car e va r ula acel ser viciu. În acest sens, t r e-
buie g˘ asit un for mat pent r u t r ansmisia în for mat XML a par amet r ilor
de int r ar e ¸ si înt oar cer ea r ˘ aspunsului pr imit de la ser viciul Web invo-
cat . Se folose¸ st e un mecanism similar celui ut ilizat de par adigma RPC
(Remote Procedure Call)
8
.
Pr incipalele pr ot ocoale de comunicar e ut ilizat e în pr ezent sunt
9
:
• XML-RPC [XML-RPC] – ofer ˘ a o specifica ¸ t ie ¸ si un set de imple-
ment ˘ ar i car e per mit soft war e-ului car e r uleaz˘ a pe sist eme de ope-
8
A se consult a [Comer & St evens, 1993] ¸ si [Bur aga & Ciobanu, 2001, cap. 11].
9
Un st udiu compar at iv înt r e pr ot ocoalele XML-RPC ¸ si SOAP se g ˘ ase¸ st e
în [Rhodes, 2003].
Solu¸ t ii de implement ar e 153
r ar e disper sat e ¸ si în medii et er ogene s ˘ a r ealizeze apelur i de pr oce-
dur i pr in Int er net . Folose¸ st e pr ot ocolul HTTP pent r u t r anspor t ul
efect iv al mesajelor ¸ si limbajul XML pent r u codificar ea acest or a.
Est e pr oiect at pent r u a fi cât mai simplu, în acela ¸ si t imp îns ˘ a per-
mi¸ t ând ca st r uct ur i complexe de dat e s ˘ a fie t r ansmise, pr ocesat e
¸ si r et ur nat e.
• S OAP (S imple Object Access Protocol) [Gor man, 2001, W3C] – pr o-
pune facilit ˘ a ¸ t i sofist icat e ¸ si ofer ˘ a o palet ˘ a lar g˘ a de posibilit ˘ a ¸ t i de
r epr ezent ar e (ser ializar e ¸ si deser ializar e) a dat elor vehiculat e
10
.
Un mesaj SOAP est e compus din t r ei p ˘ ar ¸ t i: un plic (envelope) car e
define¸ st e cadr ul de lucr u pent r u a descr ie ceea ce con¸ t ine mesajul
¸ si modul de pr ocesar e a acest ui con¸ t inut , un set de reguli de codi-
ficare (encoding rules) pent r u a expr ima inst an¸ t e ale t ipur ilor de
dat e definit e în aplica ¸ t ie ¸ si o conven¸ tie de reprezentare (representa-
tion) a apelur ile de pr ocedur i la dist an¸ t ˘ a ¸ si r ˘ aspunsur ile fur nizat e
în ur ma invoc˘ ar ii acest or pr ocedur i (met ode).
Act ualment e, SOAP est e st andar d indust r ial ¸ si r ecomandar e ofi-
cial ˘ a a Consor ¸ t iului Web.
Remarca 8 Pest e pr ot ocolul de comunicar e poat e exist a un alt pr ot o-
col specific, de exemplu ebXML [ebXML] folosit pent r u conver sa ¸ t ii de
afacer i ¸ si r epr ezent ând o met od ˘ a st andar dizat ˘ a pent r u modelar ea de
afacer i B2B (business-to-business) pr in int er mediul ser viciilor Web
11
.
4.3.3 Servi ci i Web semanti ce
4.3.3.1 Problemati ci actuale
At ât ser viciile Web, cât ¸ si sist emele mult i-agent pot avea diver se bene-
ficii pr in at a ¸ sar ea de semant ici, din pr isma int er oper abilit ˘ a ¸ t ii, a com-
10
A se vedea ¸ si [Alboaie & Bur aga, 2003a] pent r u o pr opuner e de ser ializar e bazat ˘ a
pe SOAP a mesajelor int er schimbat e de agen¸ t i.
11
A se consult a ¸ si [Wr ight et al., 2003] pr ivind diver se ut iliz ˘ ar i ale pr ot ocolului
ebXML la const it uir ea unui mediu de t ip e-travel bazat pe agen¸ t i.
154 Sabin Cor neliu Bur aga
puner ii, descoper ir ii ¸ si invoc˘ ar ii aut omat e a ser viciilor sau a acces ˘ ar ii
cuno¸ st in¸ t elor st ocat e de Int er net .
Definir ea de planur i pent r u îndeplinir ea de c˘ at r e agen¸ t i a diver selor
scopur i se poat e baza pe invocar ea unor ser vicii Web compuse. Int er-
pr et ar ea la nivel semant ic a mesajelor vehiculat e (cer er i ¸ si r ˘ aspunsur i)
înt r e diver se ent it ˘ a ¸ t i ¸ si ser vicii t r ebuie s ˘ a ia în calcul limbaje bazat e pe
met adat e ¸ si ont ologii [Sycar e & Payne, 2003].
Pr int r e pr oblemele act uale car e t r ebuie r ezolvat e se enumer ˘ a cele
legat e de neconcor dan¸ t e semant ice la:
• nivel al con¸ t inut ului – de exemplu, un ser viciu Web car e fur ni-
zeaz ˘ a localizar ea unei r esur se mult imedia r et ur neaz˘ a adr esa nu-
mer ic˘ a a ser ver ului, de¸ si solicit ant ul dor e¸ st e URI-ul acelei r e-
sur se;
• nivel de at r ibut – se solicit ˘ a t ipul MIME video/mpeg, dar ser vi-
ciul Web r et ur neaz ˘ a t ipul gener ic Video;
• nivel al unit ˘ a ¸ t ilor de m ˘ asur ˘ a – ser viciul solicit ˘ a ca dat ˘ a de int r ar e
dimensiunea unui fi¸ sier audio în oct e¸ t i, dar i se t r imit e un num ˘ ar
r epr ezent ând dimensiunea în MB;
• nivel de mesaj – pr ocesul solicit ant poat e fur niza r ezolu¸ t ia unei
imagini ca per eche l ˘ a¸ time în ˘ al¸ time, îns ˘ a ser viciul Web dor e¸ st e
num ˘ ar ul t ot al de pixeli aloca ¸ t i.
4.3.3.2 Caracteri zare
Pent r u descr ier ea semant ic˘ a ¸ si invocar ea cor espunz˘ at oar e a ser vicii-
lor Web, efor t ur ile sunt concent r at e asupr a adopt ˘ ar ii unei ont ologii de
nivel înalt , capabil ˘ a s ˘ a descr ie pr opr iet ˘ a ¸ t i ¸ si func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i ale ser vi-
ciilor ¸ si agen¸ t ilor Web, înt r-o for m˘ a pr ocesabil ˘ a de calculat or.
O solu¸ t ie est e DAML-S (DARPA Agent Markup Language for S er-
vices) [McIlr ait h, Son, Zeng, 2001, DAML-S], având la baz˘ a modelul
DAML+OIL. Obiect ivul pr incipal est e puner ea la dispozi¸ t ie a unui me-
canism de int er oper abilit at e semant ic˘ a via st andar de ale Web-ului se-
mant ic. Pr incipalul avant aj va fi aut omat izar ea descoper ir ii, select ˘ ar ii,
invoc˘ ar ii, compuner ii ¸ si monit or iz˘ ar ii execu¸ t iei ser viciilor Web.
Solu¸ t ii de implement ar e 155
Ont ologiile DAML-S sunt folosit e la specificar ea unor modele de ser-
vicii, avându-se în veder e pr ofilur ile ser viciilor, modelele de pr ocesar e
¸ si logica ser viciilor. Un ser viciu Web poat e fi v˘ azut ca pr oces at omic,
simplu sau compus. Fiec˘ ar ui pr oces i se asociaz˘ a un pr ofil ¸ si ar e at a ¸ sat e
pr opr iet ˘ a ¸ t i ca pr e-condi¸ t ie, int r ar e, ie¸ sir e ¸ si efect . Un pr oces compus
posed ˘ a pr opr iet ˘ a ¸ t i compuse, plus o pr opr iet at e car e indic˘ a dac˘ a e invo-
cabil sau nu. Act ivit ˘ a ¸ t ile car e t r ebuie îndeplinit e pot fi ast fel conside-
r at e dr ept ser vicii Web compuse, modul de compuner e fiind specificat
pr in DAML-S
12
.
Ca inst r ument e soft war e folosit e în cadr ul DAML-S se pot men¸ t iona
aplica ¸ t iile MindS wap’s Web S ervice Composer, KS L DAML-S Editor ¸ si
S otonCCWS (det alii în [Sycar e & Payne, 2003]).
O ser ie de alt er nat ive la DAML-S sunt IRS (Internet Reasoning S er-
vice) [IRS], S WOBIS [Sollazzo et al., 2001] ¸ si WS ML (Web S ervice Mo-
deling Framework) [Fensen, Bussler, 2002].
4.3.3.3 Exempli ficare
În cadr ul sec¸ t iunii de fa ¸ t ˘ a, vom pr ezent a modul de specificar e a unui
ser viciu Web semant ic de c˘ aut ar e a r esur selor mult imedia. Acest ser-
viciu est e o component ˘ a a plat for mei ITW descr is ˘ a în subcapit olul 4.4.
Ont ologia DAML-S consider ˘ a ser viciile Web ca fiind pr ocese. Ser vi-
ciul de c˘ aut ar e, denumit ITWS earch, va fi der ivat din clasa Process a
ont ologiei ut ilizat e:
<rdfs:Class rdf:ID="ITWSearch">
<rdfs:subClassOf rdf:resource="&process;" />
</rdfs:Class>
În locul URI-ur ilor desemnând const r uc¸ t iile DAML-S am folosit en-
t it ˘ a ¸ t i pent r u a simplifica exemplele fur nizat e.
Abst r act izând, put em consider a pent r u ser viciul ITWS earch doar
int r ar ea, ie¸ sir ea ¸ si, event ual, o ser ie de par amet r i de cont r ol. Imple-
ment ar ea efect iv˘ a a ser viciului nu ar e impor t an¸ t ˘ a în acest moment .
12
Det alii r efer it oar e la compuner ea ser viciilor Web, pr ivit e dr ept component e mid-
dleware, sunt disponibile în [Benat allah et al., 2003].
156 Sabin Cor neliu Bur aga
Ca dat e de int r ar e, t r ansmise ser viciului la invocar ea sa, vom avea
o int er ogar e – compus ˘ a din element e WQFL –, ie¸ sir ea fiind o list ˘ a de
document e WQFL con¸ t inând infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la r esur sele mult i-
media g˘ asit e. Int r ˘ ar ile ¸ si ie¸ sir ile sunt modelat e ca sub-pr opr iet ˘ a ¸ t i ale
pr opr iet ˘ a ¸ t ilor gener ice input ¸ si output [DAML-S].
În cazul nost r u, vom avea (pent r u fiecar e pr opr iet at e va t r ebui s ˘ a
specific˘ am domeniul ¸ si int er valul – a se vedea cele discut at e în sec¸ t iu-
nea 2.2.5.3 a capit olului 2):
<!-- intrarea -->
<rdf:Property rdf:ID="query">
<rdfs:subPropertyOf rdf:resource="&input;" />
<rdfs:domain
rdf:resource="#ITWSearch" />
<rdfs:range
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/wqfl.xsd" />
</rdf:Property>
<!-- iesirea -->
<rdf:Property rdf:ID="foundResources">
<rdfs:subPropertyOf rdf:resource="&output;" />
<rdfs:domain
rdf:resource="#ITWSearch" />
<rdfs:range
rdf:resource="http://www.infoiasi.ro/wqfl.xsd" />
</rdf:Property>
Vom put ea defini ¸ si diver ¸ si par amet r i de cont r ol ai ser viciului Web
ITWS earch. Mai jos est e specificat par amet r ul regexpS witch car e in-
dic˘ a sist emului s ˘ a pr oceseze sau nu expr esiile r egulat e Per l car e pot
ap ˘ ar ea în cadr ul int er og˘ ar ilor. Acest par amet r u va fi expr imat de o
pr opr iet at e DAML-S:
<!-- parametrul de control -->
<rdf:Property rdf:ID="regexpSwitch">
<rdfs:subPropertyOf rdf:resource="&parameter;" />
<rdfs:range
rdf:resource="#regexp" />
</rdf:Property>
Solu¸ t ii de implement ar e 157
4.4 ITW – o platform ˘ a di stri bui t ˘ a desti nat ˘ a
descoperi ri i resurselor multi medi a
4.4.1 Prezentare general ˘ a
Sist emul ITW r epr ezint ˘ a o solu¸ t ie soft war e pent r u descoper ir ea r e-
sur selor mult imedia, concr et izat ˘ a înt r-o plat for m ˘ a dist r ibuit ˘ a compus ˘ a
din agen¸ t i soft war e, ser vicii Web (semant ice) ¸ si alt e ent it ˘ a ¸ t i pr ogr ama-
bile, pr ecum scr ipt ur ile CGI (Common Gateway Interface).
Supor t ul pent r u implement ar e se bazeaz ˘ a pe ut ilizar ea modelelor
for male pr ezent at e în sec¸ t iunile ant er ioar e în veder ea dezvolt ˘ ar ii de
agen¸ t i BDI ¸ si de ser vicii Web semant ice. Sist emul ITW folose¸ st e de-
scr ier i RDF ¸ si XML pent r u c˘ aut ar ea r esur selor mult imedia plecând de
la int er og˘ ar i modelat e pr in WQFL (a se vedea sub-capit olul 3.3) ¸ si se
bazeaz ˘ a pe r ela ¸ t iile spa ¸ t io-t empor ale adnot at e în limbajul TRSL definit
în sec¸ t iunea 3.2.7.1 ¸ si st abilit e înt r e difer it e (fr agment e de) sit ur i Web.
4.4.2 Arhi tectura si stemului
Aspect ul-cheie avut în veder e în pr oiect ar ea sist emului ITW est e cel de
a ofer i spr e exploat ar e o ar hit ect ur ˘ a flexibil ˘ a, mult i-plat for m ˘ a pent r u
descoper ir ea r esur selor (mult imedia) pe baza informa¸ tiilor semantice
asociat e r esur selor. În cadr ul pr ocesului de descoper ir ea a r esur selor,
una dint r e cele mai impor t ant e pr obleme est e aceea de a folosi r ela ¸ t iile
t empor ale car e se pot st abili înt r e acest ea. Pent r u aceast a, se pot dez-
volt a o ser ie de agen¸ t i soft war e car e, folosind modelul RDF pr ezent at
în sec¸ t iunea 3.2.7 a pr ecedent ului capit ol, vor fi capabili s ˘ a gener eze ¸ si
apoi s ˘ a ut ilizeze const r uc¸ t ii TRSL. Ace¸ st i agen¸ t i vor face par t e dint r-un
sist em de mult i-agen¸ t i BDI (a se vedea ¸ si sec¸ t iunea 4.2.2.2).
Ar hit ect ur a gener al ˘ a a sist emului pr opus const ˘ a în dou ˘ a t ipur i ma-
jor e de ent it ˘ a ¸ t i pr ogr amabile [Bur aga & G˘ abur eanu, 2003]:
• agen¸ tii ITW
Rolul acest or a est e cel de a descoper i r esur se mult imedia dis-
t r ibuit e st ocat e pe diver se sit ur i Web. Vor folosi r epr ezent ˘ ar i spa-
¸ t io-t empor ale TRSL ¸ si vor gener a specifica ¸ t ii XFiles (definit e în
158 Sabin Cor neliu Bur aga
sec¸ t iunea 3.2.5.1; a se consult a ¸ si anexa B) pent r u a memor a lo-
calizar ea fizic˘ a a r esur selor.
Agen¸ t ii ITW vor r ula înt r-un mediu or ient at -agent (a se vedea
sec¸ t iunea 4.4.2.1).
• servicii Web ITW
Scopul acest or ser vicii Web est e cel de a ofer i posibililor clien¸ t i
infor ma ¸ t iile dor it e pr ivit oar e la r esur sele c˘ aut at e ¸ si accesul la
acest e r esur se. Ser viciile Web vor put ea fi invocat e pe diver se
aplica ¸ t ii, pr ecum agen¸ t i-ut ilizat or (i.e. navigat oar e Web sau al¸ t i
clien¸ t i speciali), al¸ t i agen¸ t i Web or i ser vicii Web.
Ser viciile Web ITW pot avea asociat e descr ier i semant ice expr i-
mat e pr in declar a ¸ t ii DAML-S.
Din punct ul de veder e al conceper ii ¸ si exploat ˘ ar ii ser viciilor Web,
ITW se dor e¸ st e a fi o infr ast r uct ur ˘ a et er ogen ˘ a int er oper abil ˘ a bazat ˘ a pe
ser vicii Web. Pr in int er mediul unei int er fe¸ t e de t ip por t al Web, ut iliza-
t or ul va put ea for mula int er og˘ ar i complexe implicând infor ma ¸ t ii t em-
por ale ¸ si de st r uct ur ˘ a r efer it oar e la r esur sele dor it e a fi descoper it e.
Pent r u a îndeplini acest dezider at se va folosi limbajul WQFL specifi-
cat în cadr ul sec¸ t iunii 3.3.3 a capit olului pr ecedent .
Infor ma ¸ t iile ¸ si met adat ele mar cat e de aser ¸ t iuni RDF vor fi st ocat e
pe ser ver ele independent e, în veder ea asigur ˘ ar ii t oler an¸ t ei la defect e ¸ si
a scalabilit ˘ a ¸ t ii sist emului. Chiar dac˘ a unul dint r e ser ver e nu va put ea
fi oper a ¸ t ional, sist emul ITW î ¸ si va put ea cont inua act ivit at ea, gr a ¸ t ie
st r uct ur ii sale flexibile compuse din agen¸ t i ¸ si ser vicii Web. Sist emul
per mit e, de asemenea, int er ogar ea în par alel a unor ser vicii Web –
punând la dispozi¸ t ie func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i noi – car e pot fi at a ¸ sat e ar hit ec-
t ur ii soft war e f ˘ ar ˘ a r est ar t ar ea sist emului. Acest e ser vicii Web pot fi
consider at e extensii (plug-in-ur i) ITW.
Aplica¸ t ia ITW ar e o st r uct ur ˘ a modular ˘ a, pr ezent at ˘ a în figur a 4.2.
Solu¸ t ii de implement ar e 159
Fi gura 4.2: Ar hit ect ur a int er n ˘ a a sist emului ITW
4.4.2.1 Agen ¸ ti ITW
Ca agen¸ t i ITW vom consider a ent it ˘ a ¸ t ile soft war e f ˘ acând par t e din sis-
t emul Omega [Alboaie & Bur aga, 2002]. Acest sist em r epr ezint ˘ a o in-
fr ast r uct ur ˘ a or ient at ˘ a-obiect ofer ind un spa ¸ t iu de adr esar e ier ar hic˘ a
pent r u obiect ele Web ¸ si punând la dispozi¸ t ie o ser ie de func¸ t ionalit ˘ a ¸ t i
pent r u accesul la dist an¸ t ˘ a a r esur selor Web dist r ibuit e.
Pr incipalul scop în dezvolt ar ea sist emului Omega a fost acela de a
ofer i o st r uct ur ˘ a obiect ual ˘ a dist r ibuit ˘ a, pr in int er mediul unor r epr ezen-
t ˘ ar i independent e de plat for m ˘ a ale t ipur ilor de dat e, inst r uc¸ t iunilor,
func¸ t iilor ¸ si obiect elor ce compun un limbaj de pr ogr amar e or ient at -
agent . De asemenea, Omega pune la dispozi¸ t ie un mediu int er pr et at de
dezvolt ar e de mult i-agen¸ t i, ofer ind mecanisme pent r u cont r olul execu-
¸ t iei ¸ si pent r u ser ializar ea infor ma ¸ t iilor vehiculat e înt r e agen¸ t i.
Pent r u numir ea ¸ si r eg˘ asir ea obiect elor (agen¸ t ilor ), sist emul imple-
ment eaz ˘ a un serviciu de nume (name service) [Alboaie & Bur aga, 2002].
Clasa de baz˘ a pent r u fiecar e clas ˘ a Omega est e clasa IObject. Fie-
car e obiect car e necesit ˘ a un spa ¸ t iu de st ocar e va ut iliza IObject. În
acest mod se pune la dispozi¸ t ie o memor ie dist r ibuit ˘ a comun ˘ a car e
poat e fi ut ilizat ˘ a de t o¸ t i agen¸ t ii ITW. Fiind un mediu obiect ual, Omega
expune un num ˘ ar de t ipur i de obiect e pr edefinit e, inst an¸ t e ale unor
160 Sabin Cor neliu Bur aga
clase fundament ale pr ecum S tring, Number, List ¸ si Control.
Clasa Control est e folosit ˘ a pent r u cont r olul execu¸ t iei agen¸ t ilor (i.e.
supor t ul pent r u fir e de execu¸ t ie vir t uale, int er pr et ar ea inst r uc¸ t iunilor
unui limbaj de t ip script et c.).
În cadr ul mediului, t ipur ile de dat e sunt r epr ezent at e de difer it e
clase pr ecum IString, INumber, IOmegaStack, IOmegaList sau
IOmegaQueue, der ivat e din clasa gener ic˘ a IObject. Tipur ile de dat e
sunt divizat e în dou ˘ a mar i cat egor ii [Alboaie & Bur aga, 2002]:
• tipuri de date simple (scalare) – nu au alt e element e în compo-
nen¸ t ˘ a (ca exemple se pot da INumber sau IString);
• tipuri de date compuse – r epr ezint ˘ a un ansamblu de dou ˘ a sau mai
mult e t ipur i simple (e.g., IName, IOmegaStack, IOmegaList sau
IAThread).
Sist emul Omega pune la dispozi¸ t ie supor t ul pent r u cr ear ea de agen-
¸ t i BDI, planur ile agen¸ t ilor put ând fi int er pr et at e de mediu, confor m
celor descr ise în sec¸ t iunea 4.2.2.2.
Par t ea act iv˘ a a fiec˘ ar ui obiect (agent ) const ˘ a în scur t e secven¸ t e de
cod scr is înt r-un limbaj de t ip script. Folosindu-se dr ept abst r act izar e
IObject, a fost implement at un supor t pent r u fir e de execu¸ t ie r epr e-
zent at e de obiect e din clasa IAThread. Mini-nucleul Omega – pr ezen-
t at în [Alboaie & Bur aga, 2002] – ofer ˘ a un model de dat e (un sist em
de t ipur i de baz˘ a, plus o manier ˘ a de const r uc¸ t ie a noilor obiect e), un
spa ¸ t iu de adr esar e (fiecar e obiect posed ˘ a pr opr ia sa adr es ˘ a consist ent ˘ a
la nivelul Int er net ) ¸ si diver se t ehnici de implement ar e a const r uc¸ t iilor
unui limbaj de pr ogr amar e de nivel înalt (e.g., inst r uc¸ t iuni pr ecum if,
while, for sau goto) [Alboaie & Bur aga, 2003a].
Ideea de la car e s-a plecat a fost aceea c˘ a, în moment ul r ul ˘ ar ii, ma-
nier a de inst an¸ t ier e ¸ si de execu¸ t ie a agen¸ t ilor s ˘ a se r educ˘ a la cr ear ea de
obiect e de t ip IObject în cadr ul spa ¸ t iului comun de obiect e dist r ibuit e
(se ofer ˘ a ast fel supor t pent r u int er schimbul de infor ma ¸ t ii).
St ar ea obiect elor Omega poat e fi expr imat ˘ a pr in int er mediul unor
aser ¸ t iuni RDF [Bur aga & Alboaie, 2004]. Fiec˘ ar ui obiect f˘ acând par t e
Solu¸ t ii de implement ar e 161
din sist emul de mult i-agen¸ t i consider at i se pot asocia difer it e met a-
dat e. Acest e met a-descr ier i pot fi ut ilizat e, pr int r e alt ele, la cont r olul
ver siunilor ¸ si accesului la diver se infor ma ¸ t ii. Din r a ¸ t iuni de secur i-
t at e, met adat ele vor put ea st oca list a per misiunilor de acces asociat e
fiec˘ ar ui obiect . Aceast ˘ a abor dar e est e inspir at ˘ a de modelul descr is în
cadr ul sec¸ t iunii 3.2.5.1 a capit olului pr ecedent .
Sist emul va p ˘ ast r a acest e descr ier i dr ept const r uc¸ t ii RDF car e pot fi
t r anspor t at e c˘ at r e alt e obiect e în t impul act ivit ˘ a ¸ t ii de act ualizar e a in-
for ma ¸ t iilor (i.e. r eplicar ea obiect elor ). Dinamica agen¸ t ilor implica ¸ t i ¸ si a
leg˘ at ur ilor dint r e ei poat e fi, de asemenea, expr imat ˘ a pr in int er mediul
descr ier ilor RDF, în conjunc¸ t ie cu r ela ¸ t iile t empor ale mar cat e în TRSL
(a se vedea sec¸ t iunea 3.2.7.1 a capit olului 3).
Sist emul pune la dispozi¸ t ie ¸ si un mecanism de serializare. Toat e
clasele der ivat e din IObject t r ebuie s ˘ a implement eze met ode de ser ia-
lizar e ¸ si de deser ializar e a dat elor vehiculat e înt r e agen¸ t i. Mecanismul
de ser ializar e adopt ˘ a modelul RPC [Bur aga & Ciobanu, 2001, cap. 11].
Pent r u asigur ar ea independen¸ t ei de plat for m˘ a, s-a r ecur s la o se-
r ializar e bazat ˘ a pe XML [Alboaie & Bur aga, 2003a], ut ilizându-se ca
t ipur i pr imar e – ale dat elor int er schimbat e de agen¸ t i în cadr ul pr oce-
selor de ser ializar e ¸ si deser ializar e – pe cele specificat e de XML Schema.
Exemplul 30 În cazul unui obiect inst an¸ t iat din clasa IString vom
put ea avea (ca valoar e efect iv˘ a am fur nizat un t ip MIME cor espunz ˘ at or
con¸ t inut ului unei r esur se video):
<IString>
<name xsi:type="xsd:string">
video/mpeg
</name>
</IString>
St ilul de codificar e se bazeaz˘ a pe cel specificat de XML Schema.
Toat e t ipur ile de dat e ut ilizat e în cadr ul sist emului vor fi ser ializat e
confor m t ipur ilor XML Schema sau pe baza celor der ivat e din t ipur ile
de dat e Omega.
162 Sabin Cor neliu Bur aga
Manier a de ser ializar e bazat ˘ a pe t ipur i XML Schema nu est e im-
pus ˘ a, pent r u o mai mar e flexibilit at e put ându-se ut iliza ¸ si alt e meca-
nisme.
O alt ˘ a modalit at e de ser ializar e est e aceea folosind pr ot ocolul S OAP
(S imple Object Access Protocol) [Gor man, 2001, W3C].
În mod similar cu alt e modele dist r ibuit e obiect uale [Bakken, 2001]
– pr ecum CORBA IIOP sau DCOM –, SOAP poat e invoca met ode, ser-
vicii, component e ¸ si obiect e pe ser ver e aflat e la dist an¸ t ˘ a, ut ilizându-
se ca pr ot ocol de t r anspor t pe scar ˘ a lar g˘ a HTTP. Spr e deosebir e de
alt e pr ot ocoale, mesajele vehiculat e nu sunt binar e, ci sunt mar cat e
în XML. De asemenea, pr ot ocolul SOAP poat e ofer i supor t pent r u ac-
t ivit ˘ a ¸ t ile de int er schimb ¸ si r ut ar e a mesajelor în cadr ul sist emului de
mult i-agen¸ t i consider at , int egr ându-se în st andar de act uale ca FIPA
(The Foundation of Intelligent Physical Agents) [FIPA].
În ceea ce pr ive¸ st e ser ializar ea, SOAP se bazeaz˘ a pe un model de
dat e or ient at -obiect simplu, pent r u validar ea const r uc¸ t iilor sint act ice
ut ilizându-se scheme XML. Ser ializar ea bazat ˘ a pe SOAP se int egr eaz ˘ a
în cadr ul modelului ofer it pe UML (Unified Modeling Language) [OMG].
Met a-modelul UML poat e fi ut ilizat la ser ializar ea modelelor UML pr in
int er mediul sint axei de ser ializar e SOAP, confor m [Haust ein, 2001].
Un exemplu de ser ializar e folosind mecanismul SOAP est e det a-
liat în lucr ar ea [Alboaie & Bur aga, 2003a], iar [Haust ein, 2001] dis-
cut ˘ a manier a de ser ializar e bazat ˘ a pe SOAP în conjunc¸ t ie cu RDF ¸ si
alt e limbaje înr udit e.
4.4.2.2 Servi ci i Web ITW
Par t ea bazat ˘ a pe ser vicii Web a aplica ¸ t iei const ˘ a din ur m ˘ at oar ele com-
ponent e dist r ibuit e [Bur aga, 2003g, Bur aga & G˘ abur eanu, 2003]:
• o int er fa ¸ t ˘ a Web bazat ˘ a pe limbajul XUL [Oeschger, 2003], ofer ind
o int er fa ¸ t ˘ a flexibil ˘ a de int er ogar e; aceast ˘ a component ˘ a est e simi-
lar ˘ a celei de la un mot or de c˘ aut ar e (a se vedea sec¸ t iunea 3.3.2.3);
• un num ˘ ar de m ser vicii Web locale menit e a pune la dispozi¸ t ie
infor ma ¸ t ii pr ivit oar e la r esur sele st ocat e pe un Web local (i.e. in-
t r anet ul sau sit ul Web public ale unei or ganiza ¸ t ii);
Solu¸ t ii de implement ar e 163
• un num ˘ ar de n ser vicii Web ext er ne, dezvolt at e de alt e or ganiza-
¸ t ii, invocat e în veder ea int er og˘ ar ii alt or mot oar e de c˘ aut ar e (de
exemplu, ser viciul Web public de c˘ aut ar e ofer it de Google – a se
vedea ¸ si sec¸ t iunea 4.4.2.4 de mai jos);
Localizar ea fizic˘ a (i.e. adr esa Web) ¸ si modul de execu¸ t ie (e.g. plat -
for ma har dwar e, sist emul de oper ar e, ser ver ul Web, limbajul de pr o-
gr amar e et c.) ale celor (m + n) ser vicii Web sunt t r anspar ent e pen-
t r u ut ilizat or ul final. Acest e ser vicii Web pot fi consider at e, în acest
sens, dr ept o singur ˘ a ent it at e (foar t e similar ˘ a unui Gr id de t ip com-
put a ¸ t ional [Fost er & Kesselan, 1999, Buyya, 2002]) a sist emului ITW.
Dac˘ a adr esele IP ale ser viciilor Web locale sunt fixat e ¸ si publice,
at unci acest e ser vicii pot fi invocat e în manier ˘ a independent ˘ a de alt e
ent it ˘ a ¸ t i ext er ne. Desigur, infor ma ¸ t iile int er schimbat e înt r e ser viciile
Web ITW ¸ si clien¸ t ii car e le invoc˘ a sunt încapsulat e de mesaje SOAP.
Sist emul ITW ofer ˘ a – via const r uc¸ t ii WSDL – descr ier i pent r u ser-
viciile Web locale ¸ si ut ilizeaz˘ a descr ier ile WSDL ale ser viciilor Web ex-
t er ne în veder ea invoc˘ ar ii. De asemenea, fiec˘ ar ui t ip de ser viciu – de
exemplu, ITWS earch – îi sunt asociat e descr ier i semant ice pr in int er-
mediul DAML-S, confor m celor discut at e în sec¸ t iunea 4.3.3.3.
Dup ˘ a cum s-a men¸ t ionat , infor ma ¸ t iile ¸ si met adat ele pr ivit oar e la
r esur sele r eg˘ asit e de agen¸ t ii ITW sunt st ocat e ca aser ¸ t iuni RDF, in-
cluzând mar caje XFiles ¸ si TRSL. Met adat ele asociat e ¸ si localizar ea r e-
sur selor sunt memor at e de document e XFiles, iar infor ma ¸ t iile t empo-
r ale pr ivit oar e la r esur sele Web se st ocheaz˘ a ca fi¸ sier e TRSL, confor m
celor descr ise în capit olul 3.
Acest e document e vor fi aut omat gener at e de c˘ at r e agen¸ t ii ITW. O
solu¸ t ie pr eliminar ˘ a folosea un r obot Web r ulat la moment e r egulat e de
t imp pent r u act ualizar ea infor ma ¸ t iilor r efer it oar e la r esur sele hiper-
media ale unui sit Web disponibil local.
Exemplul 31 Met adat ele asociat e unei r esur se mult imedia – în cazul
de fa ¸ t ˘ a, un film st ocat în for mat ul MPEG – sunt r epr ezent at e în modul
ur m ˘ at or (omit em declar a ¸ t iile spa ¸ t iilor de nume XML):
<rdf:RDF>
<rdf:Description
164 Sabin Cor neliu Bur aga
rdf:about="http://www.infoiasi.ro/Video.mpg">
<!-- informatii temporale -->
<temporal:link temporal:begin="2003-05-09T17:15:00"
temporal:end="2004-05-09T10:00:00"
temporal:type="temporal">
<temporal:Before temporal:dur="7D">
<rdf:Description
rdf:about="http://mirror.org/video/1.mpeg">
<!-- metadate privitoare la copie -->
<dc:Description>
Copie a resursei Video.mpg
localizata initial la
http://www.location.org/Video.mpg.
</dc:Description>
<dc:Format>
<rdf:Bag>
<rdf:li>video/mpeg</rdf:li>
</rdf:Bag>
</dc:Format>
<!-- relatia cu serverul actual de stocare -->
<dc:Relation rdf:parseType="Resource">
<dcq:ResourceType
rdf:resource="http://purl.org/metadata/
dublin_core_qualifiers#IsPartOf" />
<rdf:value
rdf:resource="http://mirror.org" />
</dcq:ResourceType>
</dc:Relation>
</rdf:Description>
</temporal:Before>
</temporal:link>
<!-- metadate privitoare la resursa originala -->
<meta:Properties>
<meta:Location meta:ip="193.231.30.225"
meta:port="80">
www.infoiasi.ro
</meta:Location>
Solu¸ t ii de implement ar e 165
<meta:Auth meta:type="basic">
UsersGroup
</meta:Auth>
<meta:Owner>
<meta:Login>web</meta:Login>
<meta:Password meta:method="md5">
...
</meta:Password>
</meta:Owner>
</meta:Properties>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Aici, în locul spa ¸ t iilor de nume xf ¸ si t cor espunz˘ at oar e const r uc¸ t iilor
sint act ice ale limbajelor XFiles ¸ si, r espect iv, TRSL, au fost folosit e meta
¸ si temporal (a se consult a ¸ si anexele B ¸ si C).
Document ul de mai sus define¸ st e r ela ¸ t ia Before înt r e dou ˘ a r esur se.
Resur sa video ident ificat ˘ a de http://www.infoiasi.ro/Video.mpg
est e consider at ˘ a ca fiind r esur sa or iginal ˘ a, iar copia ei est e localizat ˘ a
pe alt sit , la adr esa http://mirror.org/video/1.mpeg. Fiecar e ac-
t ualizar e a r esur sei or iginale implic˘ a o act ualizar e a copiei dup˘ a o
per ioad ˘ a de 7 zile. Resur sa or iginal ˘ a est e disponibil ˘ a pe Web în pe-
r ioada de t imp specificat ˘ a de at r ibut ele begin ¸ si end. Met adat ele aso-
ciat e st ocheaz ˘ a infor ma ¸ t ii r efer it oar e la adr esa ma ¸ sinii pe car e est e
memor at ˘ a r esur sa, pr opr iet ar ul acest eia ¸ si mecanismul de aut ent ifi-
car e folosit pent r u accesar ea document ului video. Agen¸ t ii Web vor ge-
ner a, de asemenea, ¸ si alt e infor ma ¸ t ii folosit oar e, ca de exemplu ele-
ment e DCMI [Pur l] sau RSS [RSS] (în exemplul dat , se poat e obser va
ut ilizar ea unor const r uc¸ t ii DCMI, apar ¸ t inând spa ¸ t iilor de nume dc ¸ si
dcq, pent r u at a ¸ sar ea de met adat e copiei r esur sei mult imedia).
4.4.2.3 Interfa ¸ ta ITW
Int er fa ¸ t a sist emului ITW folose¸ st e o ext ensie a limbajului WQFL pr e-
zent at în sec¸ t iunea 3.3.3 a capit olului 3 pent r u a ofer i ut ilizat or ilor fi-
nali o modalit at e de for mular e a unor int er og˘ ar i complexe. Aceast ˘ a ex-
t ensie est e WQGL (Web Query Graphical Language). Limbajul, descr is
166 Sabin Cor neliu Bur aga
pe lar g în [Bur aga & Br ut , 2001] ¸ si [Bur aga & Br ut , 2002], poat e fi ut i-
lizat pent r u gener ar ea de int er fe¸ t e gr afice Web dinamice, componen-
t ele acest or a fiind const r uit e în XUL (Extensible User-interface Lan-
guage) [Oeschger, 2003]. Document ele XUL sunt supor t at e în pr ezent
de navigat or ul Mozilla pent r u a gener a o int er fa ¸ t ˘ a Web similar ˘ a celei
ut ilizat e de sist emele de fer est r e act uale (e.g., XWindow Syst em sau
Micr osoft Windows) sau de mediile de dezvolt ar e (pr ecum Bor land Del-
phi, Glade, KDevelop or i Micr osoft Visual St udio .NET).
Document ele WQGL vor ext inde const r uc¸ t iile WQFL via un nou
element <interface> car e va put ea include element ele ¸ si at r ibut ele
XUL necesar e gener ˘ ar ii int er fe¸ t ei dor it e. De asemenea, în locul mar ca-
t or ilor XUL pot fi dir ect folosit e tag-ur i WML (Wireless Markup Lan-
guage) [Bur aga, 2003a] pent r u a put ea exploat a int er fa ¸ t a înt r-un me-
diu f ˘ ar ˘ a fir.
Exemplul 32 Pent r u a specifica un cont r ol gr afic de t ip tab, docu-
ment ul WQGL cor espunz ˘ at or int er og˘ ar ii pr ezent at e în cadr ul sec¸ t iu-
nii 3.3.3 est e (spa ¸ t iul de nume xul desemneaz ˘ a const r uc¸ t iile XUL ut i-
lizat e):
<?xml version="1.0" ?>
<webquery>
<engine url="http://www.google.com">
Google
</engine>
<query>temporal Petri nets</query>
<!-- interfata utilizata -->
<interface target="Mozilla"
language="XUL" type="text/xul">
<xul:window xul:title="WQGL" css:style="width: 400px"
xmlns:xul="http://www.mozilla.org/keymaster/
gatekeeper/there.is.only.xul">
<xul:tabcontrol xul:align="vertical">
<xul:tabbox value="Structure" />
<xul:tabbox value="Textual query" />
<xul:tabbox value="Options" />
Solu¸ t ii de implement ar e 167
</xul:tabcontrol>
</xul:window>
</interface>
<!-- structura continutului -->
<structure>
<element name="p">
<occur top="7" />
</element>
<element name="a" appear="no">
<occur top="0" middle="0" bottom="0" />
</element>
<element name="table" appear="no">
<occur top="0" middle="0" bottom="0" />
</element>
</structure>
</webquery>
Remarca 9 Limbajul XUL nu ofer ˘ a supor t pent r u modelar ea r ˘ aspun-
sului la eveniment e (e.g., ap ˘ asar ea unui but on, select ar ea unei op¸ t iuni,
r eafi¸ sar ea unui cont r ol gr afic) sau expr imar ea func¸ t iilor pe car e in-
t er fa ¸ t a t r ebuie s ˘ a le îndeplineasc˘ a. Un alt limbaj bazat pe XML su-
pline¸ st e acest e lipsur i: XUP (Extensible User-interface Protocol) [W3C],
dezvolt at cu scopul de a comunica eveniment e de int er fa ¸ t ˘ a înt r-o for m ˘ a
independent ˘ a de plat for m ˘ a ¸ si de dispozit iv. Pent r u mai mult e det alii
pr ivit oar e la folosir ea limbajului XUP în cadr ul unei int er fe¸ t e Web se
poat e consult a [Bur aga, 2003b].
4.4.2.4 Implementarea curent ˘ a
Sist emul ITW, aflat în st adiu de pr ot ot ip, include ur m ˘ at oar ele compo-
nent e (ilust r at e în figur a 4.2):
1. un scr ipt CGI conceput în limbajul Per l, cu r olul de a gener a int er-
fa ¸ t a WQGL ¸ si de a func¸ t iona dr ept client gener ic pent r u ser viciile
168 Sabin Cor neliu Bur aga
Fi gura 4.3: Ser viciile Web locale ¸ si ext er ne folosit e de ITW
Web implicat e în pr ocesul de descoper ir e a r esur selor. Folosind di-
fer it e t r ansfor m ˘ ar i XSL, acest e document e WQGL pot fi aut omat
conver t it e în alt e document e bazat e pe XML, pr ecum limbajele
de mar car e XHTML sau WML în veder ea exploat ˘ ar ii int er fe¸ t ei în
medii clasice sau f˘ ar ˘ a fir (wireless)
13
. Tr ansfor m ˘ ar ile XSL pot fi
efect uat e de or ice pr ogr am wrapper, scr is în or icar e dint r e limba-
jele de pr ogr amar e exist ent e.
2. dou ˘ a ser vicii Web ITW locale, disponibile pe sist emele de oper ar e
Linux ¸ si Windows: un ser viciu Web implement at în Per l, ut ilizând
13
Pent r u am ˘ anunt e, se pot consult a lucr ˘ ar ile [Bur aga, 2003a], [Bur aga, 2003b]
¸ si [Bur aga & Br ut , 2001].
Solu¸ t ii de implement ar e 169
modulul S OAP::Lite [CPAN] ¸ si r ulând pe ser ver ul Apache ¸ si un
ser viciu Web implement at în limbajul C# pe plat for ma .NET, fo-
losind ser ver ul IIS ca ser ver Web.
3. un ser viciu Web ext er n, fur nizat de mot or ul de c˘ aut ar e Google,
în veder ea îmbun ˘ at ˘ a ¸ t ir ii pr ocesului de descoper ir e a r esur selor
mult imedia localizat e pe Web.
4. un sist em de mult i-agen¸ t i compus din agen¸ t i soft war e, dezvolt at
confor m celor pr ecizat e în sec¸ t iunea 4.4.2.1.
5. un sist em de st ocar e a r esur selor g˘ asit e, folosind un sist em open-
source de management al bazelor de dat e (e.g., MySQL sau Post -
gr eSQL).
Figur a 4.3 ilust r eaz˘ a st r uct ur a ser viciilor Web ut ilizat e de sist emul
ITW pr opus.
Element ele implement at e au fost t est at e pe plat for mele Windows
XP – folosind mediul .NET Fr amewor k 1.1 – ¸ si Linux (dist r ibu¸ t iile
RedHat /Fedor a ¸ si Mandr ake) – ut ilizând Per l 5.8 ¸ si Apache 2.0. Pen-
t r u pr ocesar ea document elor XML, s-a ut ilizat modulul XML::Parser
pent r u Per l, r ecur gându-se la pr ocesor ul SAX Expat.
14
Accesar ea mo-
t or ului Google s-a r ealizat pr in int er mediul unei chei speciale unice
ofer it e de pr oiect an¸ t ii mot or ului via descr ier ea WSDL public˘ a a ser vi-
ciului [Google].
4.4.2.5 Uti li z ˘ ari
Ca posibile ut iliz˘ ar i ale sist emului ITW se pot enumer a cele legat e de
act ivit ˘ a ¸ t i de t ip e-learning ¸ si e-enterprise.
Sist emul ITW poat e fi exploat at în cadr ul unui sist em de înv˘ a ¸ t ar e
on-line, cir cumscr is domeniului e-learning.
Confor m celor expuse în [Bur aga, 2003c, Bur aga, 2003e], par adigma
or ient at ˘ a-agent poat e fi ut ilizat ˘ a cu succes în dezvolt ar ea unui sist em
14
A se vedea det alii în [Bur aga, 2001a] ¸ si [Bur aga et al., 2002a].
170 Sabin Cor neliu Bur aga
Fi gura 4.4: St r uct ur a pe nivelur i a component elor ITW implement ând ser-
vicii Web semant ice
complex de înv˘ a ¸ t ar e bazat ˘ a pe Web (Web-based learning). Acest as-
pect devine cu mult mai at r act iv în cazul adopt ˘ ar ii unor st andar de
deschise, pr ecum familia de limbaje XML, ¸ si a unor t ehnologii flexi-
bile bazat e pe int er fe¸ t e ¸ si ser vicii Web. Demer sur ile de int egr ar e de
obiect e mult imedia înt r-un ast fel de sist em au fost cer cet at e în lucr ˘ ar ile
[Pecheanu, ¸ St ef ˘ anescu, Bur aga, Ist r at e, 2001], [Bur aga & Cioca, 2003]
¸ si [ ¸ St ef ˘ anescu, Pecheanu, Bur aga, 2001].
De asemenea, sist emul ITW poat e fi consider at ˘ a o plat for m ˘ a de
r eg˘ asir e a infor ma ¸ t iilor mult imedia în cadr ul int r anet ului unei or ga-
niza ¸ t ii, for mând ast fel un por t al de înt r epr inder e. Acest por t al poat e
conduce la inst it uir ea de înt r epr inder i vir t uale, compuse din r esur se
umane, dat e ¸ si logist ic˘ a dist r ibuit e la nivel planet ar. O ser ie de cer cet ˘ ar i
pot fi r eg˘ asit e în [Cioca & Bur aga, 2003a], [Cioca & Bur aga, 2003b] ¸ si
[Cioca & Bur aga, 2003c].
O alt ˘ a dir ec¸ t ie pe car e o avem în veder e est e cea de int egr ar e a sis-
t emului pr opus în sist eme disponibile pe ar ie lar g˘ a de t ip Gr id, ur mând
liniile descr ise în [Alboaie & Bur aga, 2003b].
Solu¸ t ii de implement ar e 171
4.5 Concluzi i
Capit olul de fa ¸ t ˘ a a pr ezent at manier a de dezvolt ar e a unui sist em Web
dist r ibuit ut ilizat la r eg˘ asir ea de r esur se mult imedia.
Confor m r ezult at elor cer cet ˘ ar ilor desf˘ a ¸ sur at e ¸ si concr et izat e în lu-
cr ˘ ar i pr ecum [Bur aga, 2003b], [Bur aga, 2003c], [Bur aga, 2003g],
[Bur aga & Alboaie, 2004], [Alboaie & Bur aga, 2003a] ¸ si
[Bur aga & G˘ abur eanu, 2003], am descr is o manier ˘ a univer sal ˘ a, inde-
pendent ˘ a de plat for m ˘ a, de int egr ar e via met a-limbajul XML a mai mul-
t or component e et er ogene, ca agen¸ t i ¸ si ser vicii Web, în veder ea cr e ˘ ar ii
unei infr ast r uct ur i soft war e sit uat ˘ a la nivelur ile de met adat e ¸ si scheme
în cadr ul Web-ului semant ic.
Pr in car act er ist icile sale (adopt ar ea de agen¸ t i int eligen¸ t i, folosir ea
de logici t empor ale pent r u modelar ea r ela ¸ t iilor st abilit e înt r e r esur se,
ut ilizar ea de t ehnologii Web pr ecum XML ¸ si RDF, r ecur ger ea la ser-
vicii Web semant ice et c.), sist emul ITW – det aliat în cadr ul subcapi-
t olului 4.4 – poat e fi consider at ca r epr ezent ând o cont r ibu¸ t ie or iginal ˘ a
aliniat ˘ a pr oblemat icilor Web-ului semant ic.
C a p itolul 5
La fina l
Capit olul de fa ¸ t ˘ a r ealizeaz ˘ a o t r ecer e în r evist ˘ a a pr o-
blemat icilor dezb ˘ at ut e pe par cur sul c˘ ar ¸ t ii ¸ si punct eaz ˘ a
o ser ie dint r e posibilele dir ec¸ t ii viit oar e ale cer cet ˘ ar ilor
efect uat e.
5.1 Pri vi re de ansamblu
D
AT
˘
A fiind amploar ea cu car e se dezvolt ˘ a cont inuu spa ¸ t iul Wor ld-
Wide Web, una dint r e pr incipalele pr oblemele car e t r ebuie r ezol-
vat e est e cea a reg ˘ asirii infor ma ¸ t iilor at ât înt r-o manier ˘ a cât mai facil ˘ a
pent r u ut ilizat or ii finali, cât – mai ales – înt r-un mod st andar dizat de
c˘ at r e ma ¸ sin ˘ a.
Temat ica lucr ˘ ar ii de fa ¸ t ˘ a se înscr ie în sfer a manipul ˘ ar ii r esur selor
mult imedia disponibile în Int er net , pent r u aceast a pr ezent ându-se un
model or iginal de adnot ar e în limbaje bazat e pe XML a r ela ¸ t iilor spa ¸ t io-
t empor ale car e se pot st abili înt r e component ele sau fr agment ele de si-
t ur i Web, confor m cer cet ˘ ar ilor înt r epr inse în lucr ˘ ar i ca [Bur aga, 2000a],
[Bur aga, 2002b], [Bur aga, 2002c] ¸ si [Bur aga & Ciobanu, 2002].
Rela ¸ t iile spa ¸ t iale sunt specificat e por nind de la manier a de st ocar e a
document elor înt r-un sist em de fi¸ sier e dist r ibuit , pr in int er mediul unui
La final 173
limbaj bazat pe XML, ext ins îns ˘ a la nivelul unui Web (local). Pent r u
expr imar ea r ela ¸ t iilor t empor ale, la nivel for mal s-a plecat de la logica
ITL, specificar ea r ela ¸ t iilor dint r e r esur se r ealizându-se pr in aser ¸ t iuni
RDF, baza pent r u Web-ul semant ic [Ber ner s-Lee et al., 2001]. Aceast ˘ a
specificar e ia în consider a ¸ t ie ¸ si posibilele met adat e ce pot fi asociat e
r esur selor Web, met adat e mar cat e înt r-un limbaj bazat pe XML.
Reg˘ asir ea infor ma ¸ t iilor hiper media poat e fi facilit at ˘ a de modul în
car e sunt for mulat e de c˘ at r e ut ilizat or cer er ile de int er ogar e, focalizân-
du-se asupr a specific˘ ar ii st r uct ur ii ¸ si t ipului de con¸ t inut al r esur selor
dor it e a fi g˘ asit e, având în veder e c˘ a aceast ea pot fi mar cat e în diver se
limbaje bazat e pe XML. Rezult at ele pr incipale sunt concr et izat e în lu-
cr ˘ ar i pr ecum [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001] ¸ si
[Bur aga & Br ut , 2002].
De asemenea, mat er ialul pr ezint ˘ a ¸ si o solu¸ t ie de implement ar e, con-
cr et izat ˘ a în pr ot ot ipul unui sist em mult i-plat for m ˘ a, dist r ibuit ¸ si et er o-
gen – ITW [Bur aga, 2003g, Bur aga & G˘ abur eanu, 2003] – compus în
pr incipal din agen¸ t i soft war e ¸ si ser vicii Web bazat e pe XML. În pr oiec-
t ar ea sist emului de agen¸ t i s-a avut în veder e for malizar ea pr in logici
t empor ale r amificat e a compor t ament ului agen¸ t ilor pr in pr isma pa-
r adigmei BDI. St r uct ur a concept ual ˘ a a sist emului est e pr ezent at ˘ a în
[Alboaie & Bur aga, 2002] ¸ si [Bur aga & Alboaie, 2004]. Comunicar ea în-
t r e agen¸ t i se r ealizeaz˘ a folosind mecanisme specifice pr ot ocolului SOAP,
în acest sens per mi¸ t ându-se o int egr ar e st r âns ˘ a cu ser viciile Web. O
par t e dint r e cer cet ˘ ar i s-au ocupat de adopt ar ea unei manier e de ser iali-
zar e or iginale, descr is ˘ a pe lar g în [Alboaie & Bur aga, 2003a]. Ser viciile
Web dezvolt at e au asociat e descr ier i semant ice expr imat e de declar a ¸ t ii
DAML-S, în veder ea r eg˘ asir ii acest or ser vicii de alt e aplica ¸ t ii aliniat e
pr oblemat icilor Web-ului semant ic.
Int er fa ¸ t a sist emului a fost r ealizat ˘ a confor m cer in¸ t elor act uale ale
int er ac¸ t iunii om-calculat or, det aliat e în lucr ˘ ar ile [Bur aga, 2003b] ¸ si
[Bur aga, 2003f].
Pr in car act er ist icile sale, sist emul poat e fi v˘ azut ca o component ˘ a
a Web-ului semant ic, put ând de asemenea fi încor por at în cadr ul unui
Gr id, ur m ˘ ar ind ideile din [Alboaie & Bur aga, 2003b].
Aplicabilit at ea sist emului se înt r evede în domenii ca e-learning ¸ si e-
enterprise. Cer cet ˘ ar ile înt r epr inse s-au concr et izat în [Bur aga, 2003c],
174 Sabin Cor neliu Bur aga
[Bur aga, 2003e], [Bur aga & Cioca, 2003], [Cioca & Bur aga, 2003a] ¸ si
[Cioca & Bur aga, 2003b].
P ˘ ar ¸ t i din mat er ialul de fa ¸ t ˘ a s-au bazat ¸ si pe lucr ˘ ar ile cu car act er
monogr afic [Bur aga, 2001a], [Bur aga, 2002a], [Bur aga, 2003a],
[Bur aga & Ciobanu, 2001] ¸ si [Bur aga et al., 2002a].
5.2 Di rec ¸ ti i vi i toare de cercetare
Ca viit oar e dir ec¸ t ii de cer cet ar e int en¸ t ion ˘ am:
• st udier ea alt or for malisme pent r u expr imar ea r ela ¸ t iilor dint r e r e-
sur se, folosindu-se diver se t ipur i de logici t empor ale;
• includer ea const r uc¸ t iilor bazat e pe RDF în cadr ul alt or limbaje
ut ilizat e de Web-ului semant ic, în veder ea gener ˘ ar ii aut omat e
de ont ologii pe baza t ipur ilor ¸ si st r uct ur ii con¸ t inut ului r esur selor
mult imedia, confor m dir ec¸ t iilor expuse de [Davies et al., 2003];
• st udier ea în pr ofunzime la nivel for mal a modului de specificar e
a sist emului ITW, folosind diver se limbaje de specificar e;
• r ealizar ea unei int er oper abilit ˘ a ¸ t i mai st r ânse înt r e agen¸ t ii ¸ si ser-
viciile Web semant ice via OWL [Dean & Schr eiber, 2004];
• implicar ea pr oblemat icilor lucr ˘ ar ii de fa ¸ t ˘ a în cadr ul dir ec¸ t iilor de
cer cet ar e înt r epr inse în domeniilor ser viciilor semant ice pent r u
Gr id, confor m [Sycar e & Payne, 2003, SGr id].
Ane xa A
Folosire a m e ta d a te lor în
c onte xtul e - c om m e rc e
În cadr ul acest ei anexe, vom descr ie modalit at ea de gener ar e a unor
aser ¸ t iuni RDF pr ivit oar e la pr odusele unui magazin elect r onic. Pent r u
fiecar e pr odus (ident ificat în mod unic pr int r-un num ˘ ar – cheie pr imar ˘ a
în cadr ul unei t abele dint r-o baz˘ a de dat e), se va gener a o declar a ¸ t ie
RDF car e asociaz˘ a diver se met adat e pr ivit oar e la numele, descr ier ea,
pr e¸ t ul, cat egor ia de pr oduse din car e face par t e acel pr odus. De aseme-
nea, se va const r ui o list ˘ a de t ip Bag con¸ t inând pr odusele înr udit e cu
un anumit pr odus.
Gener ar ea document ului RDF se va r ealiza pr in folosir ea modelului
DOM (Document Object Model) [Bur aga, 2001a] în PHP.
Un exemplu de document RDF est e cel pr ezent at în cont inuar e:
<?xml version="1.0"?>
<rdf:RDF
xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
xmlns:m="urn:www.infoiasi.ro:eshop">
<rdf:Description rdf:about="urn:www.infoiasi.ro:34">
<m:Descriere>Boxe active 500 W SUBWOOFER</m:Descriere>
<m:Pret>67.9</m:Pret>
<m:Categorie>Boxe</m:Categorie>
175
176 Sabin Cor neliu Bur aga
<m:Inrudite>
<rdf:Bag/>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:about="urn:www.infoiasi.ro:488">
<m:Descriere>HDD 60 GB IBM 7200</m:Descriere>
<m:Pret>183.1</m:Pret>
<m:Categorie>Hard Disk</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:489"/>
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:about="urn:www.infoiasi.ro:489">
<m:Descriere>HDD 75 GB IBM 7200</m:Descriere>
<m:Pret>252.5</m:Pret>
<m:Categorie>Hard Disk</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:488"/>
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:about="urn:www.infoiasi.ro:86">
<m:Descriere>CPU PENTIUM III 1000EB</m:Descriere>
<m:Pret>200.4</m:Pret>
<m:Categorie>Procesoare</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:81"/>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:82"/>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:83"/>
Folosir ea met adat elor în cont ext ul e-commerce 177
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:84"/>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:7320"/>
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
<rdf:Description rdf:about="urn:www.infoiasi.ro:81">
<m:Descriere>CPU PENTIUM III CELERON 700</m:Descriere>
<m:Pret>49.8</m:Pret>
<m:Categorie>Procesoare</m:Categorie>
<m:Inrudite>
<rdf:Bag>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:86"/>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:82"/>
<rdf:li
rdf:resource="urn:www.infoiasi.ro:83"/>
</rdf:Bag>
</m:Inrudite>
</rdf:Description>
</rdf:RDF>
Spa ¸ t iul de nume m desemneaz ˘ a const r uc¸ t iile sint act ice ale limbaju-
lui XML folosit pent r u a expr ima met adat ele asociat e fiec˘ ar ui pr odus
în par t e.
Pr ogr amul PHP car e gener eaz˘ a un ast fel de document RDF est e
pr ezent at mai jos
1
:
<?php
// definitii ale claselor utilizate
// pentru acces la bazele de date
include("def.php");
1
Pr incipalul aut or al pr ogr amelor PHP exemplificat e în cadr ul acest ei anexe
est e Flor in Bandas, viit or absolvent al Facult ˘ a ¸ t ii de Infor mat ic˘ a a Univer sit ˘ a ¸ t ii
“Al. I. Cuza” din Ia ¸ si.
178 Sabin Cor neliu Bur aga
$db = new DataBase_Shop;
// conectarea la baza de date
$db->connect();
// selectam toate produsele
$sql = "select * from products";
$db->query($sql);
// cream documentul RDF
// folosim DOM
$newdoc = domxml_new_doc("1.0");
$node = $newdoc->create_element("rdf:RDF");
// specificam spatiile de nume utilizate
$node->set_attribute("xmlns:rdf",
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#");
$node->set_attribute("xmlns:m",
"urn:www.infoiasi.ro:eshop");
$newnode = $newdoc->append_child($node);
// parcurgem inregistrarile returnate
while( $db->next_record() )
{
$prod_id = $db->Record["id"];
$short_d = $db->Record["descr"];
$price = $db->Record["pret"];
$category = $db->Record["categorie"];
// pentru fiecare produs,
// cream o asertiune RDF
$description = $newdoc->create_element("rdf:Description");
$description->set_attribute("rdf:about",
"urn:www.infoiasi.ro:" . $prod_id);
$description = $newnode->append_child($description);
$descr = $newdoc->create_element("m:Descriere");
$descr = $description->append_child($descr);
$text = $newdoc->create_text_node($short_d);
$text = $descr->append_child($text);
Folosir ea met adat elor în cont ext ul e-commerce 179
$pret = $newdoc->create_element("m:Pret");
$pret = $description->append_child($pret);
$text = $newdoc->create_text_node($price);
$text = $pret->append_child($text);
$categ = $newdoc->create_element("m:Categorie");
$categ = $description->append_child($categ);
$text = $newdoc->create_text_node($category);
$text = $categ->append_child($text);
$related = $newdoc->create_element("m:Inrudite");
$related = $description->append_child($related);
$bag = $newdoc->create_element("rdf:Bag");
$bag = $related->append_child($bag);
// preluam lista produselor inrudite
// si o includem intr-un <rdf:Bag>
$db1 = new DataBase_Shop;
$db1->connect();
$sql1 = "select * from products
where categorie=\"" . $category . "\"
and id <> " . $prod_id;
$db1->query($sql1);
while($db1->next_record())
{
$related_id = $db1->Record["id"];
$li = $newdoc->create_element("rdf:li");
$li->set_attribute("rdf:resource",
"urn:www.infoiasi.ro:" . $related_id);
$li = $bag->append_child($li);
}
}
// salvam fisierul XML generat
$newdoc->dump_file("rdf.xml", false, true);
?>
180 Sabin Cor neliu Bur aga
Folosind aser ¸ t iunile RDF pr ivit oar e la pr odusele magazinului elec-
t r onic, put em acum implement a un mot or de c˘ aut ar e car e va fur niza
at ât det alii r efer it oar e la pr odusul g˘ asit , cât ¸ si infor ma ¸ t ii despr e pr o-
dusele înr udit e. Ult er ior, r ela ¸ t ia de înr udir e poat e fi const r uit ˘ a por nind
de la diver se aspect e semant ice r eg˘ asit e înt r e anumit e pr oduse (de
exemplu, se poat e folosi o ont ologie car e s ˘ a expr ime concept ele ut ilizat e
în domeniul e-business).
Codul-sur s ˘ a al pr ogr amului PHP car e r epr ezint ˘ a mot or ul de c˘ au-
t ar e est e:
<html>
<head><title>Cautare</title></head>
<body>
<?php
// daca nu au fost furnizate date,
// atunci se genereaza formularul XHTML
if ($postback <> 1)
{
?>
<form action="search.php" method="POST">
<input type="hidden" name="postback" value="1" />
Produsul cautat: <input type="text" name="query" />
<input type="submit" value="Cauta" />
</form>
<br />
Cautarea se realizeaza in descrierea produsului.
<br />
Cautati, de exemplu "HDD", "SDRAM", "boxe", "cpu" etc.
<?php
}
else
{
// folosim documentul RDF generat anterior
// procesarea se va realiza prin DOM
$reference = domxml_open_file("rdf.xml");
$para = $reference->get_elements_by_tagname("*");
$count = 0;
foreach($para as $par) {
Folosir ea met adat elor în cont ext ul e-commerce 181
// cautam in continutul elementului <m:Descriere>
if ($par->tagname == "Descriere") {
$textul = $par->get_content();
if (strpos(strtolower($textul), strtolower($query))
!== false) {
//cautam in nodul parinte ca sa aflam ID-ul
$parent = $par->parent_node();
$childs = $parent->child_nodes();
foreach($childs as $child) {
if ($child->tagname != "" &&
$child->tagname != "Inrudite")
echo "<b>" . $child->tagname . ":</b> " .
$child->get_content() . "<br />";
// aflam produsele inrudite
if ($child->tagname == "Inrudite") {
$rel = $child->child_nodes();
foreach($rel as $bag) {
if ($bag->tagname == "Bag")
if ($bag->has_child_nodes()) {
$related = $bag->child_nodes();
echo "<b>Va mai recomandam:</b><br />";
foreach($related as $li) {
$para1 =
$reference->get_elements_by_tagname("*");
foreach($para1 as $par1) {
if ($par1->tagname == "Description")
if (($li->tagname == "li") &&
$par1->get_attribute("about") ==
$li->get_attribute("resource")) {
$par1_child = $par1->child_nodes();
foreach($par1_child as $child) {
if ($child->tagname == "Descriere")
echo $child->get_content() .
"<br />";
}
}
}
182 Sabin Cor neliu Bur aga
}
}
}
}
}
// construim legatura spre produs,
// pentru a accesa magazinul virtual
$a = $parent->get_attribute("about");
// extragem doar ID-ul
$id_ul = substr($a, 20);
$url = "http://students.infoiasi.ro/~wiz/e-shop/
scripts/product_info_1.php?products_id=" . $id_ul;
echo "pentru mai multe detalii: <a href=" .
$url . " target=\"_blank\">click aici</a>";
$count++; // nr. de rezultate
echo "<hr />";
}
}
}
// afisam cite produse au fost gasite
if ($count > 0)
echo "\n<h5>Au fost gasite $count inregistrari</h5>";
else
echo "\n<h5>Ne pare rau,
nu a fost gasit nici un produs</h5>";
}
?>
</body>
</html>
Det alii pr ivit oar e la ser ver ul de aplica ¸ t ii ¸ si limbajul PHP pot fi con-
sult at e în [Bur aga, 2001a] ¸ si [Bur aga, 2003a].
Ane xa B
Sc he m a p e ntru lim b a jul XFile s
Pr ezent ˘ am mai jos schema XML pent r u limbajul XFiles det aliat în ca-
dr ul sec¸ t iunii 3.2.5.1 a capit olului 3.
1
<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1" ?>
<xs:schema xmlns:xs="http://www.w3.org/2001/XMLSchema"
elementFormDefault="qualified">
<xs:annotation>
<xs:documentation xml:lang="ro">
Schema XML pentru limbajul XFiles.
Copyright (c)2001-2004
Sabin-Corneliu Buraga - busaco@infoiasi.ro
</xs:documentation>
</xs:annotation>
<!-- tipul fisierului/resursei -->
<xs:element name="Type">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="mime"
1
O var iant ˘ a pr eliminar ˘ a a schemei a fost pr ezent at ˘ a ini¸ t ial în [Bur aga, 2000a].
183
184 Sabin Cor neliu Bur aga
type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- locatia fisierului/resursei -->
<xs:element name="Location">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="dns"
type="xs:string"
use="optional" />
<xs:attribute name="port"
type="xs:unsignedInt"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- metoda de autentificare -->
<xs:element name="Auth" type="xs:string" />
<!-- numele de cont (login)
al posesorului resursei -->
<xs:element name="Login">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="uid"
type="xs:unsignedInt"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
Schema XML pent r u limbajul XFiles 185
</xs:element>
<!-- grupul de utilizatori
din care face parte posesorul resursei -->
<xs:element name="Group">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="gid"
type="xs:unsignedInt"
use="required" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- parola folosita la autentificare -->
<xs:element name="Password">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:token">
<!-- metoda de criptare folosita -->
<xs:attribute name="method"
type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- numele real al posesorului fisierului/resursei -->
<xs:element name="Name" type="xs:string" />
<!-- informatii privitoare la posesor -->
<xs:element name="Owner">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="Login"
186 Sabin Cor neliu Bur aga
minOccurs="1"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Group"
minOccurs="1"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Password"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Name"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
</xs:sequence>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- dimensiunea fisierului (resursei) -->
<xs:element name="Size">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:positiveInteger">
<xs:attribute name="max"
type="xs:positiveInteger"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- tip al permisiunii (al dreptului de acces) -->
<xs:element name="Permission">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<!-- enumerare a valorilor pentru
permisiunile care se pastreaza -->
<xs:attribute name="preserved"
use="optional">
<xs:simpleType>
Schema XML pent r u limbajul XFiles 187
<xs:restriction base="xs:NMTOKEN">
<xs:enumeration value="on" />
<xs:enumeration value="off" />
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
<xs:attribute name="inherited"
use="optional">
<!-- enumerare a valorilor pentru
permisiunile care se mostenesc -->
<xs:simpleType>
<xs:restriction base="xs:NMTOKEN">
<xs:enumeration value="on" />
<xs:enumeration value="off" />
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- permisiuni asociate fisierului/resursei -->
<xs:element name="Permissions">
<xs:complexType>
<xs:all>
<xs:element ref="Permission"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- data si timpul asociate fisierului -->
<xs:element name="Timestamp">
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:time">
<xs:attribute name="type" use="required">
188 Sabin Cor neliu Bur aga
<!-- enumerare a valorilor
timpilor de acces, de modificare
si de schimbare de stare -->
<xs:simpleType>
<xs:restriction base="xs:NMTOKEN">
<xs:enumeration
value="access" />
<xs:enumeration
value="modification" />
<xs:enumeration
value="change" />
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:element>
<!-- versiunea fisierului (utilizata in medii
de control al versiunilor: CVS) -->
<xs:element name="Version">
<!-- poate include orice constructie RDF -->
<xs:complexType>
<xs:any
namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:anyAttribute
namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#" />
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- aplicatie asociata (e.g. procesor, vizualizator) -->
<xs:element name="Parser">
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="params" type="xs:string"
Schema XML pent r u limbajul XFiles 189
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:element>
<!-- proprietati ale fisierului/resursei (metadate)
"Properties" reprezinta elementul radacina
al documentului -->
<xs:element name="Properties">
<xs:complexType>
<xs:all>
<xs:element ref="Type"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Location"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Auth"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Owner"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Size"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Permissions"
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="Timestamp"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Version"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="Parser"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
190 Sabin Cor neliu Bur aga
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>
</xs:schema>
Ane xa C
Sc he m a p e ntru lim b a jul TRSL
Aceast ˘ a anex˘ a descr ie schema XML pent r u TRS L (Temporal Relation
S pecification Language), limbaj definit în cadr ul sec¸ t iunii 3.2.7.1 a capi-
t olului 3.
1
<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1" ?>
<xs:schema xmlns:xs="http://www.w3.org/2001/XMLSchema"
elementFormDefault="qualified">
<xs:annotation>
<xs:documentation xml:lang="ro">
Schema XML pentru limbajul TRSL.
Copyright (c)2002-2003
Sabin-Corneliu Buraga - busaco@infoiasi.ro
</xs:documentation>
</xs:annotation>
<!-- grup de atribute "begin", "end" si "dur" -->
<xs:attributeGroup name="TempAttr">
<xs:attribute name="begin" type="xs:time"
use="optional" />
<xs:attribute name="end" type="xs:time"
1
O var iant ˘ a pr eliminar ˘ a a schemei XML a fost specificat ˘ a ini¸ t ial în lu-
cr ar ea [Bur aga & Ciobanu, 2002].
191
192 Sabin Cor neliu Bur aga
use="optional" />
<xs:attribute name="dur" type="xs:timeDuration"
use="optional" />
</xs:attributeGroup>
<!-- tip complex modeland relatiile temporale -->
<xs:complexType name="TempRel">
<!-- fiecare element de acest tip poate include
orice alte constructii (e.g., "Action") -->
<xs:all>
<xs:element name="Before">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
<xs:element name="Starts">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
<xs:element name="Overlaps">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
<xs:element name="During">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
<xs:element name="Finishes">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
<xs:element name="Meets">
<any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:element>
</xs:all>
</xs:complexType>
<!-- declararea elementului "link" -->
Schema XML pent r u limbajul TRSL 193
<xs:element name="link">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
<xs:attribute name="action"
type="xs:string"
use="optional" />
<xs:attribute name="type" use="required">
<!-- enumerare a tipurilor de legaturi -->
<xs:simpleType>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:enumeration value="spatial" />
<xs:enumeration value="temporal" />
<xs:enumeration value="any" />
<!-- eventual si altele, definite
printr-o schema derivata -->
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
<!-- poate include si operatori temporali -->
<xs:element ref="TempRel"
minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- declararea elementului "action" -->
<xs:element name="action">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attributeGroup ref="TempAttr" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
<!-- permitem inserarea de constructii RDF -->
<xs:any namespace=
194 Sabin Cor neliu Bur aga
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:anyAttribute namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
/>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- definirea elementului radacina al documentului -->
<xs:element name="Properties">
<xs:complexType>
<xs:all>
<xs:element ref="TempRel"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="link"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="action"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>
</xs:schema>
Ane xa D
Sc he m a p e ntru lim b a jul WQ FL
Anexa de fa ¸ t ˘ a pune la dispozi¸ t ie schema XML ut ilizat ˘ a pent r u specifi-
car ea for mal ˘ a a gr amat icii limbajului WQFL (Web Query Formulating
Language). Limbajul WQFL
1
a fost definit în cadr ul sec¸ t iunii 3.3.3 a
capit olului 3.
<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1" ?>
<xs:schema xmlns:xs="http://www.w3.org/2001/XMLSchema"
elementFormDefault="qualified">
<xs:annotation>
<xs:documentation xml:lang="ro">
Schema XML pentru limbajul WQFL.
Copyright (c)2000-2004
Sabin-Corneliu Buraga - busaco@infoiasi.ro
</xs:documentation>
</xs:annotation>
<!-- specificarea motorului de cautare -->
<xs:element name="engine">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
1
O ser ie de ver siuni pr eliminar e ale WQFL (în var iant a DTD) au fost specificat e
în [Bur aga & Rusu, 2000], [Bur aga & Br ut , 2001] ¸ si [Bur aga & Br ut , 2002].
195
196 Sabin Cor neliu Bur aga
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="url"
type="xs:uriReference" />
<xs:attribute name="params"
type="xs:string"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- specificarea interogarii textuale -->
<xs:element name="query">
<xs:complexType>
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="regexp">
<!-- se permit doar valorile
"yes" si "no" -->
<xs:simpleType>
<xs:restriction base="string">
<xs:enumeration value="yes">
</xs:enumeration>
<xs:enumeration value="no">
</xs:enumeration>
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- specificarea locului si numarului de aparitii -->
<xs:element name="occur">
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:attribute name="top"
Schema XML pent r u limbajul WQFL 197
type="xs:positiveInteger"
use="optional" />
<xs:attribute name="bottom"
type="xs:positiveInteger"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:simpleContent>
</xs:element>
<!-- specificarea unui element al structurii cautate -->
<xs:element name="element">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:restriction base="xs:string">
<xs:element ref="occurs"
minOccurs="1"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:attribute name="name" type="xs:string" />
<xs:attribute name="appear">
<xs:simpleType>
<!-- permitem doar "yes"/"no" -->
<xs:restriction base="string">
<xs:enumeration value="yes">
</xs:enumeration>
<xs:enumeration value="no">
</xs:enumeration>
</xs:restriction>
</xs:simpleType>
</xs:attribute>
<xs:attribute name="order"
type="xs:positiveInteger"
use="optional" />
</xs:restriction>
</xs:sequence>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- specificarea structurii documentului -->
198 Sabin Cor neliu Bur aga
<xs:element name="structure">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="element"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
</xs:sequence>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- specificarea de meta-informatii -->
<xs:element name="meta">
<xs:simpleContent>
<xs:restriction base="xs:string" />
</xs:simpleContent>
</xs:element>
<!-- specificarea continutului propriu-zis
al resursei gasite -->
<xs:element name="page">
<xs:complexType>
<xs:any minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:anyAttribute />
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- specificarea continutului -->
<xs:element name="content">
<xs:complexType>
<xs:all>
<!-- permitem inserarea de asertiuni RDF -->
<xs:any namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
minOccurs="0" maxOccurs="unbounded" />
<xs:anyAttribute namespace=
"http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#"
/>
<xs:element ref="page"
Schema XML pent r u limbajul WQFL 199
minOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="meta"
minOccurs="0"
maxOccurs="unbounded" />
</xs:all>
</xs:complexType>
</xs:element>
<!-- specificarea elementului radacina -->
<xs:element name="webquery">
<xs:complexType>
<xs:sequence>
<xs:element ref="engine"
maxOccurs="1"
maxOccurs="unbounded" />
<xs:element ref="query"
maxOccurs="1"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="structure"
maxOccurs="0"
maxOccurs="1" />
<xs:element ref="content"
maxOccurs="0"
maxOccurs="1" />
</xs:sequence>
<xs:attribute name="timestamp"
type="xs:timePeriod"
use="optional" />
</xs:complexType>
</xs:element>
</xs:schema>
Ane xa E
Ac ronim e
Ur m ˘ at oar ele acr onime au fost folosit e pent r u t er menii ut iliza ¸ t i în lu-
cr ar ea de fa ¸ t ˘ a:
ACL – Agent Communicat ion Lan-
guage
API – Applicat ion Pr ogr ammer Int er-
face
ASCII – Amer ican St andar d Code for
Infor mat ion Int er change
ASN.1 – Abst r act St andar d Not at ion
One
BASH – Bour ne Again SHell
BDI – Belief-Desir e-Int ent ion
BNF – Bachus-Naur For m
CERN – Cent r e Eur opéen pour la
Recher che Nucléair e
CGI – Common Gat eway Int er face
CORBA – Common Object Request
Br oker Ar chit ect ur e
CSS – Cascading St yle Sheet
CTL – Comput at ional Tr ee Logics
CVS – Concur r ent Ver sions Syst em
DAML – DARPA Agent Mar kup Lan-
guage
DAML-S – DAML for Ser vices
DB – Dat a Base
DCMI – Dublin Cor e Met adat a Ini-
t iat ive
DCOM – Dist r ibut ed Component Ob-
ject Model
DHTML – Dynamic HTML
DNS – Domain Name Syst em
DOM – Document Object Model
DTD – Document Type Definit ion
EDI – Elect r onic Document Int egr a-
t ion
EOR – Ext ensible Open RDF t oolkit
EPS – Encapsulat ed Post Scr ipt
FIPA – Foundat ion of Int elligent
Physical Agent s
FS – File Syst em
200
Acr onime 201
FTP – File Tr ansfer Pr ot ocol
GIF – Gr aphics Int er change For mat
GNU – Gnu’s Not Unix
HPFS – High Per for mance File Sys-
t em
HTML – Hyper Text Mar kup Lan-
guage
HTTP – Hyper Text Tr ansfer Pr ot ocol
IEEE – Inst it ut e of Elect r ical and
Elect r onic Engineer s
IETF – Int er net Engineer ing Task
For ce
IP – Int er net Pr ot ocol
ISOC – Int er net SOCiet y
ITL – Int er val Tempor al Logic
JPEG – J oint Pict ur e Exper t s Gr oup
JSP – J ava Ser ver Pages
KIF – Knowledge Int er change For-
mat
KQML – Knowledge Quer y Manipu-
lat ion Language
LAN – Local Ar ea Net wor k
MIME – Mult ipur pose Int er net Mail
Ext ensions
MPEG – Moving Pict ur es Exper t s
Gr oup
MAS – Mult i-Agent Syst em
NCSA – Nat ional Cent er for Super-
comput ing Applicat ions
NFS – Net wor k File Syst em
NIS – Net wor k Infor mat ion Ser vice
NS – NameSpace
OS – Oper at ing Syst em
OIL – Ont ology Infer ence Layer
OWL – Web Ont ology Language
P2P – Peer-t o-Peer
PDF – Por t able Document For mat
PHP – PHP: Hyper t ext Pr ocessor
PNG – Por t able Net wor k Gr aphics
PPP – Point -t o-Point Pr ot ocol
PS – Post Scr ipt
RAP – RDF API for PHP
RDF – Resour ce Descr ipt ion Fr ame-
wor k
RDFS – RDF Schema
PTL – Pr oposit ional Time Logic
RFC – Request For Comment s
RPC – Remot e Pr ocedur e Call
RSS – RDF Sit e Summar y
RTF – Rich Text For mat
SAX – Simple API for XML
SGML – St andar d Gener alized
Mar kup Language
SLP – Ser vice Locat ion Pr ot ocol
SMIL – Synchr onized Mult imedia In-
t egr at ion Language
SOAP – Simple Object Access Pr ot o-
col
SQL – St r uct ur ed Quer y Language
SSDP – Simple Ser vice Discover y
Pr ot ocol
SVG – Scalable Vect or Gr aphics
SW – Semant ic Web
SWS – Semant ic Web Ser vices
TCP – Tr ansmission Cont r ol Pr ot ocol
TDL – Tempor al Descr ipt ion Logic
TEI – Text Encoding Init iat ive
TRSL – Tempor al Relat ion Specifica-
t ion Language
TLA – Tempor al Logic of Act ions
UDDI – Univer sal Descr ipt ion, Disco-
ver y, and Int egr at ion
UDP – User Dat agr am Pr ot ocol
UML – Unified Modeling Language
URI – Unifor m Resour ce Ident ifier
URL – Unifor m Resour ce Locat or
202 Sabin Cor neliu Bur aga
URN – Unifor m Resour ce Name
VRML – Vir t ual Realit y Modeling
Language
W3C – Wor ld-Wide Web Consor t ium
WAP – Wir eless Applicat ion Pr ot ocol
WML – Wir eless Mar kup Language
WS – Web Ser vice
WSDL – Web Ser vices Descr ipt ion
Language
WQFL – Web Quer y For mulat ing
Language
WQGL – Web Quer y Gr aphical Lan-
guage
WWW – Wor ld-Wide Web
X3D – Ext ensible Thr ee Dimensions
XHTML – Ext ensible HTML
XOL – XML Ont ology Language
XML – Ext ensible Mar kup Language
XSD – XML Schema Definit ion
XSL – Ext ensible St ylesheet Lan-
guage
XSLT – XSL Tr ansfor mat ion
XUL – Ext ensible User-int er face
Language
XUP – Ext ensible User-int er face Pr o-
t ocol
Bib liog ra fie
[Acost ˘ achioaie & Bur aga, 2004] D. Acost ˘ achioaie, S. C. Bur aga, Uti-
lizarea sistemului Linux, Polir om, Ia ¸ si, 2004:
http://www.infoiasi.ro/~linux/
[Adler et al., 2001] S. Adler et al., Extensible S tylesheet Language
(XS L) Version 1.0, W3C Recommendat ion, Bost on, 2001:
http://www.w3.org/TR/xsl/
[Alboaie & Bur aga, 2002] S. Alboaie, S. C. Bur aga, L. Alboaie, “An
XML-based Object -Or ient ed Infr ast r uct ur e for Developing Soft -
war e Agent s”, Scient ific Annals of t he “A. I. Cuza” Univer sit y of
Ia ¸ si, Comput er Science Ser ies, t ome XII, 2002, pag. 109–134
[Alboaie & Bur aga, 2003a] S. Alboaie, S. C. Bur aga, L. Alboaie, “An
XML-based Ser ializat ion of Infor mat ion Exchanged by Soft war e
Agent s”, Proceedings of the 7th World Multiconference on S ys-
temics, Cybernetics and Informatics – S CI 2003, Or lando, USA,
2003
[Alboaie & Bur aga, 2003b] L. Alboaie, S. C. Bur aga, S. Alboaie, “tuBiG
– A Layer ed Infr ast r uct ur e t o Pr ovide Suppor t for Gr id Funct io-
nalit ies”, în M. Papr zycki (ed.), Proceedings of the 2nd Interna-
tional S ymposium on Parallel and Distributed Computing, IEEE
Comput er Societ y Pr ess, 2003 (în cur s de apar i¸ t ie)
[Allen, 1991] J. Allen, “Time and Time Again: The Many Ways t o Re-
pr esent Time”, International Journal of Intelligent S ystems, 6 (4),
1991
[Allen, 1983] J. Allen, “Maint aining Knowledge about Tempor al Int er-
vals”, Communications of the ACM, 26 (11), 1983
[Allen & Hayes, 1989] J. Allen, P. Hayes, “Moment s and Point s in
an Int er val-based Tempor al Logic”, Computational Intelligence,
5 (4), 1989
204 Sabin Cor neliu Bur aga
[Allen & Fer guson, 1997] J. Allen, G. Fer guson, “Act ions and Event s in
Int er val Tempor al Logic”, în O. St ock (ed.), S patial and Temporal
Reasoning, Kluwer Academic Publisher s, 1997
[Alur & Henzinger, 1992] R. Alur, T. A. Henzinger, “Logics and Model
of Real Time: a Sur vey”, în J. W. de Bakker et al. (eds.), Real-
Time: Theory in Practice, Lect ur e Not es in Comput er Science –
LNCS 600, Spr inver-Ver lag, Ber lin, 1992
[Alur & Henzinger, 1994] R. Alur, T. A. Henzinger, “A Really Tempor al
Logic”, The Journal of the ACM, 41, 1994
[Ancona & Mascar di, 2003] D. Ancona, V. Mascar di, “Coo-BDI: Ex-
t ending t he BDI Model wit h Cooper at ivit y”, Technical Repor t ,
DISI – Univer sit a di Geneva, 2003:
ftp://ftp.disi.unige.it/pub/person/
AnconaD/BCDI.ps.gz
[Anut ar yia et al., 2001] C. Anut ar yia et al., RDF Declarative Descrip-
tions with S ets and Negation, Technical Repor t , Comput er Sci-
ence and Infor mat ion Management Pr ogr am, Asian Inst it ut e of
Technology, Thailand, 2001
[Ar t ale & Fr anconi, 1999] A. Ar t ale, E. Fr anconi, “Tempor al Descr ip-
t ion Logics”, în L. Vile et al. (eds.), Handbook of Time and Tem-
poral Reasoning in Artificial Intelligence, MIT Pr ess, 1999
[Ayar s et al., 2001] J. Ayar s et al. (eds.), S ynchronized Multimedia In-
tegration Language (S MIL 2.0), W3C Recommendat ion, Bost on,
2001:
http://www.w3.org/TR/smil20
[Baader et al., 2002] F. Baader et al. (eds.), The Description Logic
Handbook, Cambr idge Univer sit y Pr ess, 2002
[Baclawski et al., 2002] K. Baclawski et al., “Consist ency Checking of
Semant ic Web Ont ologies”, în I. Hor r ocks, J. Hendler (eds.), Inter-
national S emantic Web Conference – IS WC 2002, Lect ur e Not es
in Comput er Science – LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
[Bailey et al., 2002] J. Bailey et al., “An Event -Condit ion-Act ion Lan-
guage for XML”, Proceedings of the World-Wide Web 2002 Confe-
rence, Honolulu, ACM Pr ess, 2002
Bibliogr afie 205
[Bakken, 2001] D. Bakken, “Middlewar e”, în Encyclopedia of Dis-
tributed Computing, Kluwer Academic Pr ess, 2001
[Balasubr amanian, 1994] V. Balasubr amanian, S tate of the Art Review
on Hypermedia Issues and Applications, PhD Thesis, Rut ger s
Univer sit y, New J er sey, 1994
[Balazinska et al., 2002] M. Balazinska et al., “INS/Twine: a Scalable
Peer-t o-Peer Ar chit ect ur e for Int ent ional Resour ce Discover y”,
Pervasive 2002 – International Conference on Pervasive Compu-
ting, Zur ich, Swit zer land, August 2002, Spr inger-Ver lag, 2002
[Baumgar t ner & Fur bach, 2002] P. Baumgar t ner, U. Fur bach, “Model-
Based Deduct ion for Knowledge Repr esent at ion”, S emantic Web
Workshop, Hawaii, 2002
[Becket t , 2001] D. Becket t , “The Design and Implement at ion of t he
Redland RDF Applicat ion Fr amewor k”, Proceedings of the 10th
World-Wide Web Conference, Hong Kong, ACM Pr ess, 2001
[Becket t , 2002] D. Becket t , RDN-WS E – Web Crawling High-Quality
Metadata using RDF and Dublin Core, Tehnical Repor t , Inst i-
t ut e for Lear ning and Resear ch Technology, Univer sit y of Br ist ol,
2002
[Becket t , 2004] D. Becket t (ed.), RDF/ XML S yntax S pecification (Re-
vised), W3C Recommendat ion, Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/rdf-syntax-grammar
[Ber ner s-Lee, 1989] T. Ber ner s-Lee, Information Management: A Pro-
posal, CERN, 1989:
http://www.w3.org/History/1989/proposal.html
[Ber ner s-Lee, 1999] T. Ber ner s-Lee, Weaving the Web, Or ion, Cam-
br idge, 1999
[Ber ner s-Lee, 2000] T. Ber ner s-Lee, “Layer s of t he Semant ic Web”,
XML 2000 Invited Talk, 2000:
http://www.w3.org/2000/talks/
1206-xml2k-tbl/slide1-0.html
[Ber ner s-Lee, 2002] T. Ber ner s-Lee, The World-Wide Web – Past,
Present and Future, J apan Pr ize Speech, 2002
206 Sabin Cor neliu Bur aga
[Ber ner s-Lee et al., 2001] T. Ber ner s-Lee, J. Hendler, O. Lassila, “The
Semant ic Web”, S cientific American, 5, 2001
[Ber ner s-Lee et al., 1998] T. Ber ner s-Lee et al. (eds.), Uniform Re-
source Identifiers (URI): General S yntax, RFC 2396, IETF, 1998
[Benat allah et al., 2003] B. Benat allah et al., “The Self-Ser v Envir on-
ment for Web Ser vices Composit ion”, IEEE Internet Computing,
J anuar y-Febr uar y 2003
[Boley, 2000] H. Boley, “Mar kup Languages for Funct ional-Logic Pr o-
gr amming”, Proc. 9th WFLP 2000, Benicassim, Spain, 2000
[Bor enst ein & Fr eed, 1992] N. Bor enst ein, N. Fr eed, MIME (Multipur-
pose Internet Mail Extensions), RFC 1341, IETF, 1992:
http://www.ietf.org/rfc/rfc1341.txt
[Bos et al., 1998] B. Bos et al., Cascading S tyle S heets (CS S ), level 2,
W3C Recommendat ion, Bost on, 1998:
http://www.w3.org/TR/REC-CSS2/
[Bot afogo et al., 1991] R. Bot afogo et al., “St r uct ur al Analysis of Hy-
per t ext s: Ident ifying Hier ar chies and Useful Met r ics”, ACM
Transactions on Information S ystems, 1991
[Bouquet et al., 2001] P. Bouquet et al., Theories and Uses of Context
in Knowledge Representation and Reasoning, Technical Repor t
0110-28, Cent r o per la r icer ca scient ifica e t echnologica, Tr ent o,
It aly, 2001
[Bozsak et al., 2002] E. Bozsak et al., KAON – Towards a large scale
S emantic Web, Technical Repor t , Inst it ut e AIFB, Univer sit y of
Kar lsr uhe, 2002
[Br adshow, 1997] J. Br adshow (ed.), S oftware Agents, MIT Pr ess, Cam-
br idge, MA, 1997
[Br ay et al., 2004] T. Br ay et al. (eds.), Extensible Markup Language
(XML) – version 1.0 (Third Edition), W3C Recommendat ion,
Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/REC-xml
[Br ay et al., 1999] T. Br ay, D. Hollander, A. Layman (eds.), Namespaces
in XML, W3C Recommendat ion, Bost on, 1999:
http://www.w3.org/TR/REC-xml-names
Bibliogr afie 207
[Br ickley & Guha, 2000] D. Br ickley, R. V. Guha (eds.), Resource De-
scription Framework (RDF) S chema S pecification, W3C Candi-
dat e Recommendat ion, Bost on, 2000:
http://www.w3.org/TR/rdf-schema
[Br in & Page, 1998] S. Br in, L. Page, “The Anat omy of a Lar ge-Scale
Hyper t ext ual Web Sear ch Engine”, WWW7 Conference Procee-
dings, Elsevier Science, 1998
[Br oekst r a et al., 2001] D. Br oekst r a et al., “Enabling Knowledge Re-
pr esent at ion on t he Web by ext ending t he RDF Schema”, Procee-
dings of 10th International WWW Conference, ACM Pr ess, 2001
[Br oekst r a et al., 2002] D. Br oekst r a et al., “Sesame: A Gener ic Ar-
chit ect ur e for St or ing and Quer ying RDF and RDF Schema”,
în I. Hor r ocks, J. Hendler (eds.), International S emantic Web
Conference – IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science –
LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
[Br oer sen et al, 2001] J. Br oer sen, “The BOID Ar chit ect ur e: Conflict s
bet ween Beliefs, Obligat ions, Int ent ions and Desir es”, Procee-
dings of the 5th International Conference on Autonomous Agents,
ACM Pr ess, 2001
[Br ut & Bur aga, 2004] M. Br ut , S. C. Bur aga, Prezent ˘ ari multimedia
pe Web, Polir om, Ia ¸ si, 2004:
http://www.infoiasi.ro/~multimedia/
[But ler, 2000] D. But ler, “Souped-up Sear ch Engines”, Nature, vol. 405,
no. 5, 2000
[Bur aga, 1998] S. C. Bur aga, “GAEN – An Advanced Concur r ent Tele-
confer encing Syst em”, în D. Gr igor a ¸ s (ed.), Proceedings of the
6th International S ymposium on Automatic Control and Com-
puter S cience – S ACCS ’98, vol. II, Mat r ix Rom, Bucur e¸ st i, 1998,
pag. 171–175
[Bur aga, 2000a] S. C. Bur aga, “A RDF Descr ipt ion of Dist r ibut ed File
Syst ems”. S cientific Annals of the “Al. I. Cuza”University of Ia¸ si,
Comput er Science Ser ies, t ome IX, 2000, pag. 27–44
[Bur aga, 2000b] S. C. Bur aga, “Repr ezent ar ea sist emelor Linden-
mayer ca document e XML”, Conferin¸ ta de Informatic˘ a Teoretic˘ a
¸ si Tehnologii Informatice – CITTI 2000, Leda & Munt enia, Cons-
t an¸ t a, 2000, pag. 192–198
208 Sabin Cor neliu Bur aga
[Bur aga, 2001a] S. C. Bur aga, Tehnologii Web, Mat r ix Rom, Bucur e¸ st i,
2001:
http://www.infoiasi.ro/~busaco/books/web.html
[Bur aga, 2001b] S. C. Bur aga, “A RDF Pr oposal for Modelling Rela-
t ionships bet ween a Teleconfer encing Syst em’s Resour ces”, în
C. Laz ˘ ar (ed.), The 7th International S ymposium on Automatic
Control and Computer S cience (S ACCS 2001) – Abstracts Book,
Edit ur a “Gh. Asachi”, Ia ¸ si, 2001
[Bur aga, 2001c] S. C. Bur aga, “An Ext ensible Fr amewor k for Build-
ing Int er act ive Cour ses on Web”, în The Proceedings of the 5th
International Conference on Economic Informatics, INFOREC
Pr int ing House, Bucur e¸ st i, 2001, pag. 1–6
[Bur aga, 2001d] S. C. Bur aga, “An XML-based Repr esent at ion of Re-
lat ionships Bet ween Resour ces of an Int er net Teleconfer encing
Syst em”, în V. Pr eju (ed.), Abstracts of the International Confe-
rence “Information Technologies”, Chi ¸ sin ˘ au, 2001, pag. 48
[Bur aga, 2002a] S. C. Bur aga, Proiectarea siturilor Web, Polir om, Ia ¸ si,
2002:
http://www.infoiasi.ro/~design/
[Bur aga, 2002b] S. C. Bur aga, “A Model for Accessing Resour ces of t he
Dist r ibut ed File Syst ems”, în D. Gr igor a ¸ s et. al (eds.), Advanced
Environments, Tools, and Applications for Cluster Computing.
NATO Advanced Research Workshop, IWCC 2001 – revised pa-
pers, Lect ur e Not es in Comput er Science – LNCS 2326, Spr inger-
Ver lag, Ber lin, 2002, pag. 224–230
[Bur aga, 2002c] S. C. Bur aga, “Modeling Relat ions bet ween Web Re-
sour ces”, Transactions on Automatic Control and Computer
S cience, vol. 47 (61), No. 2, Polit ehnica Pr ess, Timi ¸ soar a, 2002,
pag. 17–22
[Bur aga, 2003a] S. C. Bur aga (coor d.), Aplica¸ tii Web la cheie, Polir om,
Ia ¸ si, 2003:
http://www.infoiasi.ro/~phpapps/
[Bur aga, 2003b] S. C. Bur aga, “An XML-based Appr oach in Designing
and Building of Web User-Int er faces”, în I. Ivan, I. Roc¸ sa (eds.),
The Proceedings of the 6th International Conference on Eco-
nomic Informatics, INFOREC Pr int ing House, Bucur e¸ st i, 2003,
pag. 838–843
Bibliogr afie 209
[Bur aga, 2003c] S. C. Bur aga, “Development Agent -Or ient ed E-
lear ning Syst ems”, în I. Dumit r ache, C. Buiu (eds.), Proceedings
of the 14th International Conference on Control S ystems and
Computer S cience – CS CS 14, Polit ehnica Pr ess, Bucur e¸ st i, 2003,
pag. 19–24
[Bur aga, 2003d] S. C. Bur aga, “An XML-based Semant ic Descr ipt ion
of Dist r ibut ed File Syst ems”, în Networking in Education and
Research. RoEduNet International Conference – second edition,
Samia Pr ess, Ia ¸ si, 2003, pag. 41–49
[Bur aga, 2003e] S. C. Bur aga, “An XML-Based Agent -Or ient ed E-
Lear ning Syst em”, The Annals of “Dun ˘ area de Jos” University
of Gala¸ ti – Electrotechnics, Electronics, Automatic Control and
Informatics S ection, Fascicle V, 2003
[Bur aga, 2003f] S. C. Bur aga, “Supor t ul pent r u implement ar e”, în
C. Pr ibeanu (coor d.), Introducere în interac¸ tiunea om-calculator,
Mat r ix Rom, Bucur e¸ st i, 2003, pag. 155–178
[Bur aga, 2003g] S. C. Bur aga, “ITW – An Ar chit ect ur e based on Dis-
t r ibut ed Web Component s for Mult imedia Resour ce Discover y”,
S cientific Annals of the “Al. I. Cuza”University of Ia¸ si, Comput er
Science Ser ies, t ome XIII, 2003, pag. 40–56
[Bur aga & Alboaie, 2004] S. C. Bur aga, S. Alboaie, L. Alboaie, “An
XML/RDF-based Pr oposal t o Exchange Infor mat ion wit hin a
Mult i-Agent Syst em”, D. Gr igor a ¸ s et al. (eds.), Proceedings of
NATO Advanced Research Workshop on Concurrent Information
Processing and Computing, IOS Pr ess, 2004 (în cur s de apar i¸ t ie)
[Bur aga & Br ut , 2001] S. C. Bur aga, M. Br ut , “A Pr oposal for a
Web St r uct ur al Sear ch Language Based on XML Technologies”,
S cientific Annals of the “Al. I. Cuza”University of Ia¸ si, Comput er
Science Ser ies, t ome X, 2001, pag. 79–98
[Bur aga & Br ut , 2002] S. C. Bur aga, M. Br ut , “Differ ent XML-based
Sear ch Techniques on Web”, Transactions on Automatic Control
and Computer S cience, vol. 47 (61), No. 2, Polit ehnica Pr ess, Ti-
mi ¸ soar a, 2002, pag. 12–16
[Bur aga & Br ut , 2003] S. C. Bur aga, M. Br ut , “Using Mult imedia Pr e-
sent at ions on Web”, în I. Dumit r ache, C. Buiu (eds.), Procee-
dings of the 14th International Conference on Control S ystems
210 Sabin Cor neliu Bur aga
and Computer S cience – CS CS 14, Polit ehnica Pr ess, Bucur e¸ st i,
2003, pag. 25–28
[Bur aga & Ciobanu, 2001] S. C. Bur aga, G. Ciobanu, Atelier de progra-
mare în re¸ tele de calculatoare, Polir om, Ia ¸ si, 2001:
http://www.infoiasi.ro/~lrc/
[Bur aga & Ciobanu, 2002] S. C. Bur aga, G. Ciobanu, “A RDF-based
Model for Expr essing Spat io-Tempor al Relat ions Bet ween Web
Sit es”, The Proceedings of the 3rd International Conference on
Web Information S ystems Engineering (WIS E 2002), IEEE Com-
put er Societ y Pr ess, 2002
[Bur aga & Cioca, 2003] S. C. Bur aga, M. Cioca, “Open Met hodologies
for Developing Web-based E-lear ning Syst ems”, Proceedings of
the International Conference on Manufacturing S cience and Edu-
cation – Chalanges of the European Integration, Edit ur a Univer-
sit ˘ a ¸ t ii “L. Blaga”, Sibiu, 2003, pag. 103–106
[Bur aga & G˘ abur eanu, 2003] S. C. Bur aga, P. G˘ abur eanu, “A Dis-
t r ibut ed Plat for m based on Web Ser vices for Mult imedia Re-
sour ce Discover y”, în M. Papr zycki (ed.), Proceedings of the 2nd
International S ymposium on Parallel and Distributed Compu-
ting, IEEE Comput er Societ y Pr ess, 2003 (în cur s de apar i¸ t ie)
[Bur aga & Rusu, 2000] S. C. Bur aga, T. Rusu, “An XML-based Quer y
Language Used in St r uct ur al Sear ch Act ivit y on Web”, Transac-
tions on Automatic Control and Computer S cience, vol. 45 (59),
No. 3, Polit ehnica Pr ess, Timi ¸ soar a, 2000, pag. 107–112
[Bur aga & Rusu, 2001] S. C. Bur aga, T. Rusu, “Sear ch Semi-
St r uct ur al Dat a on Web”, în C. Laz ˘ ar (ed.), The 7th International
S ymposium on Automatic Control and Computer S cience
(S ACCS 2001) – Abstracts Book, Edit ur a “Gh. Asachi”, Ia ¸ si, 2001
[Bur aga & Todor oi, 2000] S. C. Bur aga, D. Todor oi, “Adapt abilit at ea
infor ma ¸ t ional ˘ a ¸ si oper a ¸ t ional ˘ a”, S esiunea jubiliar ˘ a de comu-
nic˘ ari ¸ stiin¸ tifice “Cre¸ stere economic˘ a, dezvoltare, progress”,
vol. XXX, Cluj-Napoca, 2000
[Bur aga et al., 2001] S. C. Bur aga, D. ¸ St ef˘ anescu, E. Pecheanu, “Mo-
deling Relat ions bet ween Resour ces of an Int er net Teleconfer en-
cing Syst em”, în S. Car aman et al. (eds.), The 11th International
Bibliogr afie 211
S ymposium on Modeling, S imulation, and S ystems’ Identifica-
tion – S IMS IS 2001, Edit ur a Funda ¸ t iei Univer sit ar e “Dun ˘ ar ea
de J os”, Gala ¸ t i, 2001, pag. 68–73
[Bur aga et al., 2002a] S. C. Bur aga, V. Tar hon-Onu, ¸ S. Tanas ˘ a, Progra-
mare Web în bash ¸ si Perl, Polir om, Ia ¸ si, 2002:
http://www.infoiasi.ro/~cgi/
[Bur aga et al., 2002b] S. C. Bur aga, D. ¸ St ef˘ anescu, E. Pecheanu,
“VRML Repr esent at ions of Lindenmayer Syst ems”, Proceedings
of the 6th International Conference on Development and Appli-
cation S ystems – DAS 2002, Edit ur a “Mu ¸ sat inii”, Suceava, 2002,
pag. 301–306
[Buset t a et al., 1998] P. Buset t a et al., “An Ar chit ect ur e for Mobile BDI
Agent s”, Proceedings of S ymposium on Applied Computing –
S AC’98, ACM Pr ess, 1998
[Buyya, 2002] R. Buyya, Economic-based Distributed Resource Ma-
nagement and S cheduling for Grid Computing, PhD Thesis,
Monash Univer sit y, Melbour ne, Aust r alia, 2002
[Cabr i, 2001] G. Cabr i, “Role-based Infr ast r uct ur es for Agent s”, Pro-
ceedings of the 8th IEEE Workshop on Future Trends of Dis-
tributed Computing S ystems – FTDCS 2001, Bologna, 2001
[Capr et z & Osano, 2002] M. Capr et z, M. Osano, “Collabor at ive Psy-
chological Agent s”, Technical Report, Depar t ment of Elect r i-
cal and Comput er Engineer ing, Univer sit y of West er n Ont ar io,
Canada, 2002
[Car r et al., 2001] L. Car r et al., “Concept ual Linking: Ont ology-based
Open Hyper media”, Proceedings of the 10th International Confe-
rence on Web Technologies – WWW10, ACM Pr ess, 2001
[C˘ alin, Alexandr u & Bur aga, 1998a] M. C˘ alin, I. Alexandr u,
S. C. Bur aga, “Applicat ion of Fuzzy Dat abase Management
in St eel Select ion”, EUROMAT’98 European Conference Procee-
dings, Lisbon, Por t ugal, 1998
[C˘ alin, Alexandr u & Bur aga, 1998b] M. C˘ alin, I. Alexandr u,
S. C. Bur aga, “Soft war e Tool wit h Fuzzy Capabilit ies for
Assist ing Decision in St eel Select ion Pr ocess”, în C. Laz˘ ar (ed.),
Proceedings of the 6th International S ymposium on Automatic
212 Sabin Cor neliu Bur aga
Control and Computer S cience – S ACCS ’98, vol. I, Mat r ix Rom,
Bucur e¸ st i, 1998, pag. 243–248
[Cer i et al., 1999] S. Cer i et al., “XML-GL: A Gr aphical Language for
Quer ying and Rest r uct ur ing XML Document s”, Proceedings of
the Eight International World-Wide Web Conference – WWW8,
ACM Pr ess, 1999
[Cer i et al., 2000] S. Cer i et al., “Web Modeling Language (WebML):
a Modeling Language for Designing Web Sit es”, Computer Net-
works, 33, 2000
[Chakr abar t i et al., 1999] S. Chakr abar t i et al., “Hyper sear ching t he
Web”, S cientific American, no. 6, 1999
[Chapin et al., 1999] S. Chapin, J. Kar povich, A. Gr imshaw, “The Le-
gion Resour ce Management Syst em”, Proceedings of the 5th
Workshop on Job S cheduling S trategies for Parallel Processing
at IPDPD’99, San J uan, Puer t o Rico, 1999
[Chellas, 1980] B. Chellas, Modal Logic: An Introduction, Cambr idge
Univer sit y Pr ess, Cambr idge, UK, 1980
[Chomicki, 1994] J. Chomicki, “Tempor al Quer y Languages: a Sur-
vey”, Proceedings of the First International Conference on Tem-
poral Logic, Lect ur e Not es in Ar t ificial Int elligence – LNAI 827,
Spr inger-Ver lag, Ber lin, 1994
[Cioca & Bur aga, 2003a] M. Cioca, S. C. Bur aga, “New Tools for Hu-
man Resour ce Management in e-Business: Combining UML Lan-
guage, Refer ence Ar chit ect ur es and Web Pr ogr amming”, IEEE
International Conference on Industrial Informatics – INDIN’03
Proceedings, Banff, Alber t a, Canada, 2003
[Cioca & Bur aga, 2003b] M. Cioca, S. C. Bur aga, “Inst r ument s and
Web Technologies for Implement ing Ar chit ect ur es and Int egr a-
t ion Infor mat ics Syst ems in Vir t ual Ent er pr ises”, Proceedings of
the 3rd International Conference on Research and Development
in Mechanical Industry – RaDMI 2003, Her ceg Novi, Mont ene-
gr o Adr iat ic, 2003, pag. 1503–1506
[Cioca & Bur aga, 2003c] M. Cioca, S. C. Bur aga, “Int egr at ion Met hod-
ologies of Ent er pr ises in “e-Eur ope” Ut ilizing Refer ence Ar chit ec-
t ur es, Modelling Languages and Web Technologies”, în C. Gyenge
Bibliogr afie 213
(ed.), Proceedings of the 6th International MTeM Conference,
Cluj, Romania, 2003, pag. 113–116
[Cohen & Levesque, 1990] P. Cohen, H. Levesque, “Int ent ion Is Choice
wit h Commit ment ”, Artificial Intelligence, no. 42 (3), 1990
[Comer & St evens, 1993] D. Comer, D. St evens, Internetworking with
TCP/ IP – vol. III: Client/ S erver Programming and Applications,
Pr ent ice Hall, New J er sey, 1993
[Conen & Klapsing, 2000] W. Conen, R. Klapsing, “A Logical Int er pr e-
t at ion of RDF”, Linköping Electronic Articles in Computer and
Information S cience, 5, 2000:
http://www.ida.liu.se/ext/epa/cis/2000/
013/tcover.html
[Cor cho & Gomez-Per ez, 2000] O. Cor cho, A. Gomez-Per ez, “A
Roadmap t o Ont ology Specificat ion Languages”, Proceedings of
the 12th International Conference on Knowledge Engineering
and Knowledge Management, 2000
[Cost ello & J acobs, 2003] R. Cost ello, D. J acobs, OWL Tutorial, XML
Technologies, 2003:
http://www.xfront.com/owl/
[Cr oit or u, 1992] C. Cr oit or u, Tehnici de baz ˘ a în optimizarea combina-
torie, Edit ur a Univer sit ˘ a ¸ t ii “A. I. Cuza”, Ia ¸ si, 1992
[Cur ber a et al., 2002] F. Cur ber a et al., “Unr aveling t he Web Ser vices
Web: An Int r oduct ion t o SOAP, WSDL, and UDDI”, IEEE Inter-
net Computing, vol. 6, no. 2, Mar ch 2002
[Davies et al., 2003] J. Davies, D. Fensel, F. van Har melen (eds.), To-
wards the S emantic Web, J ohn Wiley & Sons, England, 2003
[Dean & Schr eiber, 2004] M. Dean, G .Schr eiber (eds.), OWL Web
Ontology Language Reference, W3C Recommendat ion, Bost on,
2004:
http://www.w3.org/TR/owl-ref/
[DeRose, 1998] S. DeRose, “XQuer y: An Unified Synt ax for Linking
and Quer ying Gener al XML Document s”, Proceedings of QL’98
– The Query Languages Workshop, Cambr idge, Massachuset t s,
1998
214 Sabin Cor neliu Bur aga
[DeRose et al., 2001] S. DeRose et al. (eds.), XML Linking Language
(XLink) Version 1.0, W3C Recommendat ion, Bost on, 2001:
http://www.w3.org/TR/xlink/
[De Rour e et al., 2003] D. De Rour e, N. J ennings, N. Shadbolt , “The
Evolut ion of t he Gr id”, International Journal of Concurrency and
Computation: Practice and Experience, 2003
[Deut sch et al., 1998] A. Deut sch et al., “XML-QL: A Quer y Language
for XML”, Proceedings of QL’98 – The Query Languages Work-
shop, Cambr idge, Massachuset t s, 1998:
http://www.w3.org/TR/1998/NOTE-xml-ql-19980819/
[Doan et al., 2003] A. Doan et al. (eds.), S emantic Integration – S I 2003
Workshop Proceedings, Sanibel Island, Flor ida, 2003
[Dyr eson, 2001] C. Dyr eson, “Towar ds a Tempor al Wor ld-Wide Web: A
Tr ansact ion-t ime Ser ver ”, Proceedings of the 12th Australasian
Conference on Database Technologies, ACM Pr ess, 2001
[Emer son, 1990] E. A. Emer son, “Tempor al and Modal Logic”, în J. von
Leenwen (ed.), Handbook of Theoretical Computer S cience: Vo-
lume B, Formal Methods and S emantics, Elsevier Science and
MIT Pr ess, 1990
[Emer son & Sr inivasan, 1989] E. A. Emer son, J. Sr inivasan, “Br anch-
ing Time Tempor al Logic”, în J. W. de Bakker et al. (eds.), Linear
Time, Branching Time and Partial Order in Logics and Models
for Concurrency, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 1989
[Fallside, 2001] D. Fallside (ed.), XML S chema, W3C Recommenda-
t ion, Bost on, 2001:
http://www.w3.org/TR/xmlschema-0/
[Fensen et al., 2000] D. Fensen et al., “OIL in a Nut shell”, Proceedings
of the European Knowledge Acquisition Conference – EKAW 2000,
Lect ur e Not es in Ar t ificial Int elligence – LNAI, Spr inger-Ver lag,
2000
[Fensen, Bussler, 2002] D. Fensen, C. Bussler, The Web S ervice
Modeling Framework – WS MF, Whit e Paper and Int er nal Repor t
Vr ije Univer sit eit Amst er dam, 2002:
http://www.cs.vu.nl/swws/download/wsmf.paper.pdf
Bibliogr afie 215
[Fer r aiolo et al., 2003] J. Fer r aiolo et al. (eds.), S calable Vector Gra-
phics (S VG) 1.1 S pecification, W3C Recommendat ion, Bost on,
2003:
http://www.w3.org/TR/SVG11/
[Fielding et al., 1997] R. Fielding et al. (eds.), HyperText Transfer Pro-
tocol – HTTP/ 1.1, RFC 2068, IETF, 1997:
http://www.ietf.org/rfc/rfc2068.txt
[Fikes & McGuinness, 2001] R. Fikes, D. McGuiness, An Axiomatic
S emantics for RDF, RDF S chema, and DAML+OIL, Technical
Repor t KSL-01-01, St andor d Univer sit y, 2001:
http://www.ksl.stanford.edu/people/dlm/
daml-semantics/abstract-axiomatic-semantics.html
[Flor escu, Levy & Mendelzon, 1998] D. Flor escu, A. Levy, A. Mendel-
zon, Database Techniques for the WWW: a S urvey, SIGMOD,
ACM, 1998
[Fong, 1998] P. Fong, Viewer’s Discretion: Host S ecurity in Mobile Code
S ystems, Technical Repor t SFU CMPT TR 1998-19, School of
Comput ing Science, Simon Fr aser Univer sit y, 1998:
ftp://fas.sfa.ca/pub/cs/techreports/
1998/CMPT1998-19.pdf
[Font our a et al., 2003] M. Font our a et al., “TSpaces Ser vices Suit e: Au-
t omat ing t he Development and Management of Web Ser vices”,
Proceedings of the World-Wide Web 2003 Conference, ACM Pr ess,
2003
[Fost er & Kesselan, 1999] I. Fost er, C. Kesselman (eds.), The Grid:
Blueprint for a Future Computing Infrastructure, Mor gan Kauff-
mann Publisher s, 1999
[Fr anks et al., 1997] J. Fr anks et al., HTTP Authentication: Basic and
Digest Access Authentication, RFC 2617, IETF, 1997:
http://www.ietf.org/rfc/rfc2617.txt
[Gaur a & Newman, 2003] E. Gaur a, R. Newman, “Using AI Tech-
niques t o Aid Hyper media Design”, Proceedings of S IGDOC’03
Conference, ACM Pr ess, 2003
[Geler nt er, 1989] D. Geler nt er, “Mult iple Tuple Spaces in Linda”, în
J. G. Goos (ed.), Proceedings of PARLE’89, Lect ur e Not es in Com-
put er Science – LNCS 365, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 1989
216 Sabin Cor neliu Bur aga
[Geneser et h & Fikes, 1992] M. Geneser et h, R. Fikes, Knowledge Inter-
change Format. Version 3.0. Reference Manual, Technical Repor t
Logic-92-1, St anfor d Univer sit y, 1992
[Gogan & Bur aga, 2000] O. Gogan, S. C. Bur aga, “The Use of Neur al
Net wor ks for St r uct ur al Sear ch on Web”, Proceedings of the 10th
Edition of the International S ymposium on S ystems Theory, Au-
tomation, Robotics, Computers, Informatics, Electronic and Ins-
trumentation – S INTES 10, ROM TPT, Cr aiova, 2000, pag. 53–
56
[Goldfar b, 1990] C. Goldfar b, The S GML Handbook, Oxfor d Pr ess,
1990
[Goossens et al., 1994] M. Goossens et al., The L
A
T
E
XCompanion,
Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1994
[Gor man, 2001] C. Gor man, Programming Web S ervices with S OAP,
O’Reilly & Associat es, 2001
[Gover nat or i et al., 2002] G. Gover nat or i et al., “On Fibr ing Semant ics
for BDI Logics”, Logics in Artificial Intelligence, European Con-
ference – J ELIA 2002, Lect ur e Not es in Ar t ificial Int elligence –
LNAI 2424, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 2002
[Gr igor a ¸ s, 2004] D. Gr igor a ¸ s, “Ser vice-or ient ed Naming Scheme for
Wir eless Ad Hoc Net wor ks”, D. Gr igor a ¸ s et al. (eds.), Procee-
dings of NATO Advanced Research Workshop on Concurrent In-
formation Processing and Computing, IOS Pr ess, 2004 (în cur s
de apar i¸ t ie)
[Gr igor a ¸ s, McIner ny, Mulcahy, 2002] D. Gr igor a ¸ s, R. McIner ny,
C. Mulcahy, “MAIS – The Mobile Agent s Infor mat ion Syst em
Suppor t for Cr eat ing Dynamic Clust er s”, Proceedings of ICA3PP
2002, IEEE Comput er Societ y Pr ess, 2002
[Gr osof et al., 2003] B. Gr osof et al., “Descr ipt ion Logic Pr ogr ams:
Combining Logic Pr ogr ams wit h Descr ipt ion Logic”, Proceedings
of WWW 2003 International Conference, ACM Pr ess, 2003
[Gr uber, 1993] T. R. Gr uber, “A Tr anslat ion Appr oach t o Por t able On-
t ologies”, Knowledge Acquisition, no. 5 (2), 1993
[Guar ino, 1998] N. Guar ino, “For mal Ont ology and Infor mat ion Sys-
t ems”, Proceedings of FOIS ’98, IOS Pr ess, 1998
Bibliogr afie 217
[Guar ino & Giar et t a, 1995] N. Guar ino, P. Giar et t a, “Ont ologies and
Knowledge bases: t owar ds a Ter minological Clar ificat ion”, în
N. Mar s (ed.), Towards Very Large Knowledge Bases: Knowledge
Building and Knowledge S haring, IOS Pr ess, 1995
[Guha & Hayes, 2003] R. Guha, P. Hayes, LBase: S emantics for Lan-
guages of the S emantic Web, W3C Candidat e Recommendat ion,
Bost on, 2003:
http://www.w3.org/TR/lbase
[Halper n & Moses, 1992] J. Halper n, Y. Moses, “A Guide t o Complet -
ness and Complexit y for Modal Logics of Knowledge and Belief ”,
Artificial Intelligence, no. 54, 1992
[Hayes, 2004] P. Hayes (ed.), RDF S emantics, W3C Recommendat ion,
Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/rdf-mt/
[Haust ein, 2001] S. Haust ein, “Semant ic Web Languages: RDF
vs. SOAP Ser ializat ion”, Proceedings of S emantic Web Workshop,
Hongkong, China, 2001
[Heer y & Wagner, 2002] R. Heer y, H. Wagner, “A Met adat a Regist r y
for t he Semant ic Web”, D-Lib Magazine, vol. 8, no. 5, May 2002
[Hendler & McGuinness, 2001] J. Hendler, D. McGuinness, “The
DARPA Agent Mar kup Language”, IEEE Intelligent S ystems,
vol. 15, no. 6, Nov./Dec. 2001
[Hobbs & Pust ejovsky, 2002] J. Hobbs, J. Pust ejovsky, “Annot at ing and
Resoning about Time and Event s”, Journal of Artificial Intelli-
gence, AAAI Pr ess, 2002
[Hohlfeld & Yee, 1998] M. Hohlfelf, B. Yee, How to Migrate Agents, De-
par t ment of Comput er Science and Engineer ing, Univer sit y of
Califor nia San Diego, 1998:
http://www-cse.ucsd.edu/users/bsy/pub/migrate.ps
[Hor r ocks & Pat el-Schneider, 2003] I. Hor r ocks, P. Pat el-Schneider,
“Thr ee Theses of Repr esent at ion in t he Semant ic Web”, Procee-
dings of WWW 2003 International Conference, ACM Pr ess, 2003
[Hor r ocks et al., 2000] I. Hor r ocks et al., The Ontology Inference Layer
(OIL), Technical Repor t , Fr ee Univer sit y of Amst er dam, 2000:
http://www.ontoknowledge.org/oil/
218 Sabin Cor neliu Bur aga
[Hor r ocks et al., 2001] I. Hor r ocks et al., “Ont ology Reasoning in t he
oH1Q(D) Descr ipt ion Logic”, Proceedings of the IJ CAI Confe-
rence, 2001
[Hint ikka, 1962] J. Hint ikka, Knowledge and Belief, Cor nell Univer-
sit y Pr ess, It haca, New Yor k, 1962
[Huget , 2002] M. P. Huget , Desiderata for Agent-Oriented Program-
ming Languages, Technical Repor t ULCS-02-010, Depar t ment of
Comput er Science, Univer sit y of Liver pool, UK, 2002
[Hughes & Cr esswell, 1968] G. E. Hughes, M. J. Cr esswell, An Intro-
duction to Modal Logic, Met hnen & Co., London, UK, 1968
[J acobs, 2003] I. J acobs (ed.), Architecture of World Wide Web, W3C
Wor king Dr aft , Bost on, 2003:
http://www.w3.org/TR/webarch/
[J effer y, 2000] K. G. J effer y, “Knowledge, Infor mat ion, and Dat a”, A
briefing to the Office of S cience and Technology, UK, 2000:
http://www.itd.clrc.ac.uk/ActivityPublications/239
[J ennings et al., 1998] N. J ennings, K. Sycar a, M. Wooldr idge, “A
Roadmap of Agent Resear ch and Development ”, Autonomous
Agents and Multi-Agent S ystems, no. 1, Kluwer Academic Publi-
sher s, Bost on, 1998
[J ucan, 1999] T. J ucan, Limbaje formale ¸ si automate, Mat r ix Rom, Bu-
cur e¸ st i, 1999
[J ucan & Andr ei, 2002] T. J ucan, ¸ S. Andr ei, Limbaje formale ¸ si teoria
automatelor. Teorie ¸ si practic˘ a, Edit ur a Univer sit ˘ a ¸ t ii “A. I. Cuza”,
Ia ¸ si, 2002
[Kahn & Cicalese, 2001] M. L.Kahn, C. D. T. Cicalese, “CoABS Gr id
Scalabilit y Exper iment s”, S econd International Workshop on In-
frastructure for S calable Multi-Agent S ystems at Autonomous
Agents, Mont r eal, Canada, 2001
[Kamps & Mar x, 2002] J. Kamps, M. Mar x, “Not ions of Indist inguisha-
bilit y for Semant ic Web Languages”, Proceedings of International
S emantic Web Conference – IS WC 2002, Lect ur e Not es in Com-
put er Science – LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
Bibliogr afie 219
[Kar p et al., 1999] P. Kar p et al., XOL: An XML-based Ontology Ex-
change Language, ver sion 0.3, 1999:
ftp://smi.stanford.edu/pub/
bio-ontology/ontologyexchange.doc
[Kinny, Geor geff, Rao, 1996] D. Kinny, M. Geor geff, A. Rao, “A Met hod-
ology and Modelling Technique for Syst ems of BDI Agent s”,
Proceedings of the 7th European Workshop on Modelling Au-
tonomous Agents in a Multi-Agent World – MAAMAW’96, Lect ur e
Not es in Ar t ificial Int elligence – LNAI 1038, Spr inger-Ver lag,
1996
[Klapsing & Neumann, 2000] R. Klapsing, G. Neumann, “Applying t he
Resour ce Descr ipt ion Fr amewor k t o Web Engineer ing”, Procee-
dings of the First International Conference on Electronic Com-
merce and Web Technologies, Spr inger-Ver lag, 2000
[Knight & Ma, 1993] B. Knight , J. Ma, “An Ext ended Tempor al Sys-
t em Based on Point s and Int er vals”, Information S ystems, 18 (2),
1993
[Knight & Ma, 1994] B. Knight , J. Ma, “Time Repr esent at ion: A Tax-
onomy of Tempor al Models”, Artificial Intelligence Review, Vol. 7,
1994
[Kokkelink & Schwänzl, 2002] S. Kokkelink, R. Schwänzl, Expressing
Qualified Dublin Core in RDF/ XML, DCMI Pr oposed Recom-
mendat ion, Dublin, 2002:
http://dublincore.org/documents/dcq-rdf-xml/
[Konopnicki & Shmueli, 1995] D. Konopnicki, O. Shmueli, “W3QL: A
Quer y Syst em for t he Wor ld Wide Web”, in Proceedings of the
21th International Conference on Very Large Databases, Zur ich,
1995
[Kr amer, 1996] M. Kr amer, Distributed File S ystems, IBM Whit e Pa-
per, Bost on, 1996
[Kr ipke, 1963] S. Kr ipke, “A Semant ical Analysis of Modal Logic: Nor-
mal Modal Pr oposit ional Calculi”, Z. Math. Logik Grundl. Math.,
no. 9, 1963
[Knut h, 1984] D. E. Knut h, The T
E
XBook. Volume A of Computers and
Typesetting, Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1984
220 Sabin Cor neliu Bur aga
[Lakshmanan, Sadr i & Subr amanian, 1996] L. Lakshmanan, F. Sadr i,
I. Subr amanian, “A Declar at ive Language for Quer ying and Re-
st r uct ur ing t he Web”, Proceedings of RIDE-NDS , IEEE Com-
put er Societ y Pr ess, 1996
[Lampor t , 1980] L. Lampor t , “‘Somet ime’ is Somet imes ‘Not Ever ’: a
Tut or ial on t he Tempor al Logic of Pr ogr ams”, Proc. of the 7th
Annual S ymposium on Principles of Programming Languages,
ACM SIGACT–SIGPLAN, 1980
[Lampor t , 1994] L. Lampor t , L
A
T
E
X: A Document Preparation S ystem,
Second Edit ion, Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1994
[Lampor t , 2003] L. Lampor t , S pecifying S ystems. The TLA+ Lan-
guage and Tools for Hardware and S oftware Engineers, Addison-
Wesley, 2003
[Lassila & Swick, 1999] O. Lassila, R. Swick (eds.), Resource Descrip-
tion Framework (RDF) Model and S yntax S pecification, W3C
Recommendat ion, Bost on, 1999:
http://www.w3.org/TR/REC-rdf-syntax
[Lee & Selgman, 2000] R. Lee, S. Selgman, J NDI API Tutorial and Re-
ference. Building Directory-Enabled Java Applications, Addison-
Wesley, 2000
[Louka, 1994] M. Louka, A Review of Hypermedia Methodologies and
Techniques, Technical Repor t , Univer sit y of Sur r ey, 1994
[Lowe, 2000] D. Lowe, “Impr oving Web Sear ch Relevance: Using Navi-
gat ional St r uct ur es t o Pr ovide a Sear ch Cont ext ”, The S ixth Aus-
tralian World-Wide Web Conference, Cair ns, 2000
[Lucanu, 1996] D. Lucanu, Bazele proiect ˘ arii programelor ¸ si algorit-
milor, Edit ur a Univer sit ˘ a ¸ t ii “A. I. Cuza”, Ia ¸ si, 1996
[Luck, McBur ney & Pr eist , 2003] M. Luck, P. McBur ney, C. Pr eist ,
Agent Technology: Enabling Next Generation Computing.
A Roadmap for Agent-Based Computing, Agent Link.or g,
Sout hampt on, 2003:
http://www.agentlink.org/roadmap
[Maedche et al., 2003] A. Maedche et al., “An Infr ast r uct ur e for
Sear ching, Reusing and Evolving Dist r ibut ed Ont ologies”, Pro-
ceedings of WWW 2003 International Conference, ACM Pr ess,
2003
Bibliogr afie 221
[Malhot r a et al., 2003] A. Malhot r a et al. (eds.), XML S yntax for
XQuery 1.0 (XQueryX), W3C Wor king Dr aft , Bost on, 2003:
http://www.w3.org/TR/xqueryx
[Mangina, 2002] E. Mangina, Review of S oftware Products for Multi-
Agent S ystems, Agent Link.or g, Sout hampt on, 2002:
http://www.agentlink.org
[Manola & Miller, 2004] F. Manola, E. Miller (eds.), RDF Primer, W3C
Recommendat ion, Bost on, 2004:
http://www.w3.org/TR/rdf-primer/
[Mar chior i, 1997] M. Mar chior i, “The Quest for Cor r ect Infor mat ion
on t he Web: Hyper Sear ch Engines”, WWW6 Conference Procee-
dings, Elsevier Science, 1997
[Mar t in, Cheyer, Mor an, 1999] D. Mar t in, A. Cheyer, D. Mor an, “The
Open Agent Ar chit ect ur e: A Fr amewor k for building Dist r ibut ed
Soft war e Syst ems”, Applied Artificial Intelligence, 13 (1-2), 1999
[McBr ide, 2002] B. McBr ide, “J ena: A Semant ic Web Toolkit ”, IEEE
Internet Computing, November-December 2002
[McIlr ait h, Son, Zeng, 2001] S. McIlr ait h, T. Son, H. Zeng, “Semant ic
Web Ser vices”, IEEE Intelligent S ystems, 16 (2), 2001
[Mendelzon et al, 1997] A. Mendelzon, G. Mih ˘ ail ˘ a, T. Milo, “Quer ying
t he Wor ld-Wide Web”, Journal of Digital Libraries, vol. 1 (1),
1997:
ftp://ftp.db.toronto.edu/pub/papers/jodl97.ps.Z
[Met akides & Ner ode, 1998] G. Met akides, A. Ner ode, Principii de lo-
gic˘ a ¸ si programare logic˘ a, Edit ur a Tehnic˘ a, Bucur e¸ st i, 1998
[Miller et al., 2002] L. Miller et al., “Thr ee Implement at ions of
SquishQL, a Simple RDF Quer y Language”, în I. Hor r ocks,
J. Hendler (eds.), International S emantic Web Conference –
IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science – LNCS 2342,
Spr inger-Ver lag, 2002
[Milojicic, 1999] D. Milojicic, “Mobile Agent Applicat ions”, IEEE Con-
currency, no. 8-9, 1999
222 Sabin Cor neliu Bur aga
[Moldovan & Mihalcea, 1999] D. Moldovan, R. Mihalcea, “Impr oving
t he Sear ch on t he Int er net by Using Wor dNet and Lexical Ope-
r at or s”, S iglex’99 Proceedings, 1999
[Mor eau, 2002] L. Mor eau, “Agent s for t he Gr id: A Compar ison wit h
Web Ser vices (Par t I: Tr anspor t Layer )”, în IEEE Internatio-
nal S ymposium on Cluster Computing and the Grid Proceedings,
Ber lin, Ger many, 2002
[Naik, 1998] D. C. Naik, Internet S tandards and Protocols, Micr osoft
Pr ess, Redmond, Washingt on, 1998
[Nielsen, 1990] J. Nielsen, Hypertext and Hypermedia, San Diego Aca-
demic Pr ess, 1990
[O’Har a et al., 2001] K. O’Har a et al., The AKT Manifesto, 2001:
http://www.aktors.org/publications/Manifesto.doc
[Oeschger, 2003] I. Oeschger, XUL Programmer’s Reference Manual,
Mozilla.Or g, 2003:
http://www.mozilla.org/xpfe/Xulref.zip
[Ohia, 2001] K. Ohia, “Necessit ies on a Descr ipt ive Level for Reusing
Met adat a Descr ipt ions”, Proceedings of the Internationational
Conference on Dublin Core Metadata Applications, 2001
[Oliboni & Tanca, 2000] B. Oliboni, L. Tanca, Querying XML S pecified
WWW S ites: Links and Recursion in XML-GL, Technical Repor t ,
Univer sit y of Milano, 2000
[Owicki & Lampor t , 1982] S. Owicki, L. Lampor t , “Pr oving Liveness
Pr oper t ies of Concur r ent Syst ems”, ACM Transactions on Pro-
gramming Languages and S ystems, 4 (3), 1982
[Papadimit r iou, 1994] C. Papadimit r iou, Computational Complexity,
Addison-Wesley, Reading, Massachuset t s, 1994
[Pat el-Schneider & Simeon, 2002] P. Pat el-Schneider, J. Simeon,
“Building t he Semant ic Web on XML”, în I. Hor r ocks, J. Hendler
(eds.), International S emantic Web Conference – IS WC 2002, Lec-
t ur e Not es in Comput er Science – LNCS 2342, Spr inger-Ver lag,
2002
[Pat r ick, 2002] A. Pat r ick, “Building Tr ust wor t hy Soft war e Agent s”,
IEEE Internet Computing, no. 11-12, 2002
Bibliogr afie 223
[Pauly, 2001] M. Pauly, Logic for S ocial S oftware, PhD Thesis,
Inst it ut e for Logic, Language and Comput at ion, Univer sit eit van
Amst er dam, 2001
[Pecheanu, ¸ St ef ˘ anescu, Bur aga, Ist r at e, 2001] E. Pecheanu, D. ¸ St ef ˘ a-
nescu, S. C. Bur aga, A. Ist r at e, “Int egr at ing Hyper media Ob-
ject s in an Int elligent Tut or ing Syst em”, în S. Car aman et
al. (eds.), The 11th International S ymposium on Modeling, S i-
mulation, and S ystems’ Identification – S IMS IS 2001, Edit ur a
Funda ¸ t iei Univer sit ar e “Dun ˘ ar ea de J os”, Gala ¸ t i, 2001, pag. 170–
177
1
[Pember t on et al., 2002] S. Pember t on et al., XHTML 1.0 The Extensi-
ble HyperText Markup Language (S econd Edition), W3C Recom-
mendat ion, Bost on, 2002:
http://www.w3.org/TR/xhtml1
[Pnueli, 1977] A. Pnueli, “The Tempor al Logic of Pr ogr ams”, Procee-
dings of the 18th S ymposium on the Foundations of Computer
S cience, IEEE Comput er Societ y Pr ess, 1977
[Poslad, Buckle, Hadingdam, 2000] S. Poslad, P. Buckle, R. Hading-
dam, “The FIPA-OS Agent Plat for m: Open Sour ce for Open St an-
dar ds”, PAAM2002 Proceedings, Manchest er, UK, 2000
[Pust ejovsky et al., 2002] I. Pust ejovsky et al., TimeML S pecification
1.0, 2002:
http://time2002.org
[Ragget t et al., 1999] D. Ragget t et al. (eds.), HyperText Markup
Language (HTML) 4.01 S pecification, W3C Recommendat ion,
Bost on, 1999:
http://www.w3.org/TR/html401
[Rana & Mor eau, 2000] O. F. Rana, L. Mor eau, “Issues in Building
Agent -based Comput at ional Gr ids”, Third Workshop of the UK
S pecial Interest Group on Multi-Agent S ystems – UKMAS 2000,
Oxfor d, UK, 2000
1
Lucr ar e publicat ˘ a de asemenea ¸ si în Analele Univer sit ˘ a ¸ t ii “Dun ˘ ar ea de J os” din
Gala ¸ t i, fascicolul III, 2001.
224 Sabin Cor neliu Bur aga
[Rana & Walker, 2000] O. F. Rana, D. W. Walker, “‘The Agent Gr id’:
Agent -Based Resour ce Int egr at ion in PSEs”, Proceedings of the
16th IMACS World Congress on S cientific Computation, Applied
Mathematics and S imulation, Laussanne, Swit zer land, 2000
[Rao & Geor geff, 1991a] A. Rao, M. Geor geff, “Asymmet r y Thesis and
Side-Effect Pr oblems in Linear Time and Br anching Time In-
t ent ion Logics”, Proceedings of the 12th International Joint Con-
ference on Artificial Intelligence – IJ CAI’91, Sydney, Aust r alia,
1991
[Rao & Geor geff, 1991b] A. Rao, M. Geor geff, “Deliber at ion and it s
Role in t he For mat ion of Int ent ions”, Proceedings of the S eventh
Conference on Uncertainty in Artificial Intelligence – UAI’91,
Mor gan Kaufmann Publisher s, San Mat eo, CA, 1991
[Rao & Geor geff, 1991c] A. Rao, M. Geor geff, “Modeling Rat ional
Agent s wit hin a BDI-Ar chit ect ur e”, în J. Allen et al. (eds.), Pro-
ceedings of the S econd International Conference on Principles of
Knowledge Representation and Reasoning, Mor gan Kaufmann
Publisher s, San Mat eo, CA, 1991
[Rao et al., 1995] A. Rao et al., Formal Methods and Decision Proce-
dures for Multi-Agent S ystems, Technical Repor t 61, Aust r alian
Ar t ificial Int elligence Inst it ut e, 1995
[Rhodes, 2003] K.Rhodes, XML-RPC vs. S OAP, 2003:
http://weblog.masukomi.org/
writings/xml-rpc_vs_soap.htm
[Roddick & Snodgr ass, 1995] J. Roddick, R. Snodgr ass, “Tr ansact ion
Time Suppor t ”, în R. Snodgr ass (ed.), The TS QL2 Temporal
Query Language, Kluwer Academic Publisher s, 1995
[Rot enber g, 1996] J. Rot enber g, “Met adat a t o Suppor t Dat a Qualit y
and Longevit y”, First IEEE Metadata Conference, Silver Spr ing,
Mar yland, 1996:
http://www.computer.org/conferences/
meta96/rothenberg_Paper/ieee.data-quality.html
[Rusu, Bur aga, Iojoiu, 2002] T. Rusu, S.Bur aga, C. Iojoiu, “A Pr oposal
for Exchanging Scient ific Document s on t he Web”, The 6th World
Congress of Theoretically Oriented Chemists – WATOC 2002,
Lugano, Swit zer land, 2002
Bibliogr afie 225
[Sander & Tschudin, 1998] T. Sander, C. Tschudin, Protecting Mobile
Agents Against Malicious Hosts, Int er nat ional Comput er Science
Inst it ut e, Ber keley, 1998:
http://www.icsi.berkeley.edu/~tschudin/
ps/ma-security.ps.gz
[Scot t -Cost et al., 2002] R. Scot t -Cost et al., “ITt alks: A Case St udy in
t he Semant ic Web and DAML+OIL”, IEEE Intelligent S ystems,
J anuar y-Febr uar y 2002
[Seabor ne, 2002] A. Seabor ne, “An RDF Net API”, în I. Hor r ocks,
J. Hendler (eds.), International S emantic Web Conference –
IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science – LNCS 2342,
Spr inger-Ver lag, 2002
[Shanmugasundar am et al., 1999] J. Shanmugasundar am et al., “Re-
lat ional Dat abases for Quer ying XML Document s: Limit at ions
and Oppor t unit ies”, Proceedings of the 25th VLDB Conference,
Edinbur gh, Scot land, 1999
[Silber schat z et al., 2001] A. Silber schat z, J. Pet er son, P. Galvin, Ope-
rating S ystems Concepts, Sixt h Edit ion, Addison-Wesley, Read-
ing, Massachuset t s, 2001
[Sint ek & Decker, 2002] M. Sint ek, S. Decker, “TRIPLE – A Quer y, In-
fer ence, and Tr ansfor mat ion Language for t he Semant ic Web”,
în I. Hor r ocks, J. Hendler (eds.), International S emantic Web
Conference – IS WC 2002, Lect ur e Not es in Comput er Science –
LNCS 2342, Spr inger-Ver lag, 2002
[Shet h, Ar pinar, Kashyap, 2002] A. Shet h, B. Ar pinar, V. Kashyap, Re-
lationships at the Heart of S emantic Web: Modeling, Discover-
ing, and Exploiting Complex S emantic Relationships, Techical
Repor t , LSDIS Lab., Univer sit y of Geor gia, 2002
[Sollazzo et al., 2001] T. Sollazzo et al., “Semant ic Web Ser vice Ar chi-
t ect ur e: Evolving Web Ser vice St andar ds t owar d t he Semant ic
Web”, FLAIRS ’02 Proceedings, AAAI Pr ess, 2001
[St aab & Mädche, 2000] S. St aab, A. M˘ adche, “An Ext ensible Ap-
pr oach for Modeling Ont ologies in RDF(S)”, First Workskop on
the S emantic Web, Lisbon, Por t ugal, 2000
226 Sabin Cor neliu Bur aga
[St icker, 2001] P. St icker, “Met ia – A Gener alized Met adat a Dr iven
Fr amewor k for t he Management and Dist r ibut ion of Elect r onic
Media”, Proceedings of the International Conference on Dublin
Core and Metadata Applications – DC 2001, Tokyo, 2001
[St r ang et al., 2003] T. St r ang et al., “A Cont ext Ont ology Language t o
Enable Cont ext ual Int er oper abilit y”, The 4th IFIP International
Conference on Distributed Applications and Interoperable S ys-
tems – DAIS ’03, Par is, 2003
[Sycar e & Payne, 2003] K. Sycar a, T. Payne, “Agent Mediat ed Seman-
t ic Web/Gr id Ser vices”, S econd International S emantic Web Con-
ference, ACM Pr ess, 2003
[Szalas, 1987] A. Szalas, “A Complet e Axiomat ic Char act er izat ion of
Fir st -Or der Tempor al Logic of Linear Time”, Theoretical Com-
puter S cience, vol. 54, Elsevier, Nor t h-Holland, Amst er dam, 1987
[ ¸ St ef ˘ anescu, Pecheanu, Bur aga, 2001] D. ¸ St ef˘ anescu, E. Pecheanu,
S. C. Bur aga, “Pedagogical Agent s in Int elligent Tut or ing Sys-
t ems”, în S. Car aman et al. (eds.), The 11th International S ym-
posium on Modeling, S imulation, and S ystems’ Identification –
S IMS IS 2001, Edit ur a Funda ¸ t iei Univer sit ar e “Dun ˘ ar ea de J os”,
Gala ¸ t i, 2001, pag. 178–183
[Tanas ˘ a et al., 2003] ¸ S. Tanas ˘ a, C. Olar u, ¸ S. Andr ei, Java de la 0 la
expert, Polir om, Ia ¸ si, 2003
[Tanenbaum, 2001] A. Tanenbaum, Modern Operating S ystems, Pr en-
t ice Hall Int er nat ional, 2001
[Tanenbaum, 2003] A. Tanenbaum, Re¸ tele de calculatoare (edi¸ t ia a pa-
t r a), Byblos, Tg. Mur e¸ s, 2003
[Todor oi, 1992] D. N. Todor oi, The Adaptable Programming, ASEM
Pr ess, Chi ¸ sin ˘ au, 1992
[Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2000] ¸ S. Tr ˘ au ¸ san-Mat u, Interfa¸ tarea evoluat ˘ a om-
calculator, Mat r ix Rom, Bucur e¸ st i, 2000
[Tr ˘ au ¸ san-Mat u, 2001] ¸ S. Tr ˘ au ¸ san-Mat u et al., Prelucrarea documente-
lor folosind XML ¸ si Perl, Mat r ix Rom, Bucur e¸ st i, 2001
Bibliogr afie 227
[Tr ipat hi et al., 1999] A. Tr ipat hi et al, Ajanta – A Mobile Agent Pro-
gramming S ystem, Technical Repor t no. 16, Depar t ment of Com-
put er Science, Univer sit y of Minnesot a, 1999:
http://www.cs.umn.edu/Ajanta/papers/TR98-016ps
[Tsot r as, 1996] V. Tsot r as, “Tempor al Dat abase Bibliogr aphy Updat e”,
S IGMOD Record (ACM S pecial Interest Group on Management
of Data, 25 (1), 1996
[van der Hoek & Wooldr ige, 2003] W. van der Hoek, M. Wooldr ige, “To-
war ds a Logic of Rat ional Agency”, Logic Journal of the IGPL,
vol. 11, no. 2, Oxfor d Univer sit y Pr ess, 2003
[Vasudevan, 2001] V. Vasudevan, A Web S ervices Primer, XML.com,
2001:
http://www.xml.com/pub/a/2001/04/04/webservices/
[Vieu, 1991] L. Vieu, S émantique des relations spatiales et in-
férences spatio-temporelles, PhD t hesis, Univer sit é Paul Sabat ier,
Toulouse, 1991
[Vilain et al., 1990] M. Vilain, H. Kaut z, P. van Beek, “Const r aint
Pr opagat ion Algor it hms for Tempor al Reasoning: a Revised Re-
por t ”, Readings in Qualitative Reasoning about Physical S ys-
tems, Mor gan Kaufman, San Mat eo, CA, 1990
[Vogels & Re, 2003] W. Vogels, C. Re, “WS-Member ship – Failur e Ma-
nagement in a Web-Ser vices Wor ld”, Proceedings of WWW 2003
International Conference, ACM Pr ess, 2003
[Yu, 1997] J. Yu, A S imple Intuitive Hypermedia S ynchronization Mo-
del and its Realization in the Browser/ Java Environment, Tech-
nical Repor t , DEC Syst ems Resear ch Cent er, 1997
[Wall et al., 2000] L. Wall et al., Programming Perl (Thir d Edit ion),
O’Reilly & Associat es, Cambr idge, 2000
[Wallace, 2000] M. Wallace, “Ar chit ect ur e Online: A Sear ch Engine Re-
view”, S earcher, vol. 8, no. 2, 2000:
http://www.infotoday.com/searcher/
feb00/wallace.htm
[Wr ight et al., 2003] J. Wr ight et al., “Using t he ebXML Regist r y
Reposit or y t o Manage Infor mat ion in an Int er net Tr avel Sup-
por t Syst em”, Proceedings of the 6th International Conference
228 Sabin Cor neliu Bur aga
on Business Information S ystems – BIS 2003, Color ado Spr ings,
2003
[Wooldr idge & Ciancar ini, 2000] M. Wooldr idge, P. Ciancar ini, “Agent -
Or ient ed Soft war e Engineer ing: The St at e of t he Ar t ”, Procee-
dings of the First International Workshop on Agent-Oriented S oft-
ware Engineering, Lect ur e Not es in Comput er Science – LNCS
1957, Spr inger-Ver lag, Ber lin, 2000
[Wooldr idge & J ennings, 1995] M. Wooldr idge, N. J ennings, “Int elli-
gent Agent s: Theor y and Pr act ice”, Knowledge Engineering Re-
view, 1995
[Wyckoff et al., 1998] P. Wyckoff et al., “TSpaces”, IBM S ystems Jour-
nal, 37 (3), 1998
[Agent cit ies] * * *, Agentcities Network:
http://www.agentcities.net
[Alt avist a] * * *, Altavista:
http://www.altavista.com
[Annot ea] * * *, Annotea:
http://www.w3.org/Annotea/
[CVS] * * *, Concurrent Versions S ystem:
http://cvshome.org
[CPAN] * * *, Comprehensive Perl Archives Network:
http://www.perl.com/CPAN/
[DAML+OIL] * * *, DAML+OIL S pecification:
http://www.daml.org/2000/10/daml-oil
[DAML-S] * * *, DAML-S S pecification:
http://www.daml.org/services
[DAML+TIME] * * *, DAML+TIME S pecification:
http://www.daml.org
[ebXML] * * *, ebXML:
http://www.ebxml.org
[Edut ella] * * *, Edutella:
http://edutella.jxta.org
Bibliogr afie 229
[EOR] * * *, Extensible Open RDF Toolkit:
http://eor.dublincore.org
[Globus] * * *, Globus Project:
http://www.globus.org
[Google] * * *, Google APIs:
http://www.google.com/apis/
[IRS] * * *, Internet Reasoning S ervice:
http://kmi.open.ac.uk/projects/irs/
[ISOC] * * *, Internet S ociety:
http://www.isoc.org/
[J ava] * * *, Java S oftware:
http://www.javasoft.com
[J INI] * * *, J INI :
http://www.jini.org
[J XTA] * * *, J XTA:
http://www.jxta.org
[Kar t oo] * * *, Kartoo:
http://www.kartoo.com
[MSDN] * * *, Microsoft Developers Network, Micr osoft Cor por at ion,
2003:
http://msdn.microsoft.com
[.NET] * * *, Microsoft .NET Framework, Micr osoft Cor por at ion, 2003:
http://www.microsoft.com/net/basics/framework.asp
[NFS] * * *, The NFS Distributed File S ervice, Sun’s NFS Whit e Paper,
1995:
http://www.sun.com/software/white-papers/wp-nfs
[NIS] * * *, Network Information S ervice (NIS ):
http://www.suse.de/~kukuk/nis/
[Oasis] * * *, Oasis:
http://www.oasis-open.org
[OMG] * * *, Object Management Group Activity:
http://www.omg.org
230 Sabin Cor neliu Bur aga
[Pr osper o] * * *, Prospero Web S ite:
http://www.cuhk.hk/guides/earn/prospero.html
[Pur l] * * *, Purl Organization:
http://www.purl.org
[RAP] * * *, RDF API for PHP – RAP Library:
http://www.wiwiss.fu-berlin.de/suhl/bizer/rdfapi/
[RSS] * * *, Rich S ite S ummary – RS S 1.0 S pecification:
http://web.resource.org/rss/1.0/
[SGr id] * * *, S emantic Grid Project:
http://www.semanticgrid.org
[SLP] * * *, S ervice Location Protocol:
http://playground.sun.com/srvloc/
slp_white_paper.html
[SSDP] * * *, S imple S ervice Discovery Protocol:
http://www.ietf.org/internet-drafts/
draft-cai-ssdp-v1-03.txt
[FIPA] * * *, The Foundation of Intelligent Physical Agents:
http://www.fipa.org
[VRML] * * *, The Virtual Reality Modeling Language, Int er nat ional
St andar d ISO/IEC 14772-1:1997, VRML Consor t ium, 1997:
http://www.vrml.org/Specifications/VRML97/
[XML-RPC] * * *, XML-RPC S pecification:
http://www.xmlrpc.com/spec
[Yahoo] * * *, Yahoo!:
http://www.yahoo.com
[UDDI] * * *, Universal Description, Discovery, and Integration:
http://www.uddi.org
[WOI] * * *, Web Object Integration:
http://www.objs.com/
survey/web-object-integration.htm
[W3C] * * *, World-Wide Web Consortium:
http://www.w3.org
Bibliogr afie 231
[WAP For um] * * *, WAP Forum:
http://www.wapforum.org
[WS] * * *, Web S ervices:
http://www.webservices.org

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful