POUEgTt FERMECATE

RUSE9TT

tw
'[4r

MICA- F6RAMICA
int pe lumea asta oameni buni, sint allii rdi, dar mat sint gi unii care n-au nici o rusine fali de semenii-1or. Ei bine, tocmai peste oameni de felul acesta a dat $i Mica-

Fdrdmica, Riminind orfand de ambii pirinli, a fost luati de acegti oameni care au crescut-o, iar dupi aceea, grozav o mai chinuiau, cu munca o istoveau: de tesut - ea tesea, de tors - ea torcea, de dereticat, ea deretica tot ea, pentru oriqicare lucru rispundea. $i Stdpind-sa avea trei fete. Pe cea mai mare ir chema Un-Ochi, pe cea mijlocie Doi-Ochi, iar pe cea mezind Trei-Ochi. Cele trei fete nu fdceau altceva decit si stea la poarti Si sd catte gura pe stradd, iar Mica-Fdrdmica fdcea toatd treaba in locul lor: hainele lor le cirpea, pentru ele torcea ti tesea, qi in schimb, o vorbi bunA nu auzea. Citeodatd Mica-Fdrimica ieqea la cimp, o imbrdli$a pe vaca ei cea
91

rindu iesre. $i s-a dus Un-Ochi la pidure cu Mica-Fdr5mica, ba s-a dus cu ea,i la cimp, dar a uitat ce-i poruncise maic5-sa: s-a intins in iarbi $i s-a prdjit la soare. Iar Mica-Firdmica ii cinta intruna: Adormi un ochi. adormi!

miine si torc cinci puduri de furioare, se le les, sd le-njlbesc, in vaL ia le rinduresc. Iar vaca ii rispuldea: strecoara-te - Fati frumoasd,sA se facd. intr-o ureche de-a mea qi iegi prrn cealaltd - $i totul are a$a se $i intimpld. Mica-Firimica se strecura in urechea vacii. Si ie$ea prin cealalti ti in vremea asta toful era gata: fi {esut Si indlbit li in val rinduit. Fata lua pinza $i i-o ducea acasd stdpinei. Aceasta o cerceta, mai gemea, mai gifiia, $i-n lade o ascundea, $i mai mult de lucru ii didea. $i Mica-FdrAmica iar venea la vicula ei, o imbrdliqa, o mingiia, in ureche i se strecura, prin cealalti ureche ie$ea, lucrul terminat il lua fi stipinei iJ ducea. intr-o zi, stipina o chemi pe Un-Ochi, prima din fetele ei, si-i zise: - Fata mea cea cuminte, fata mea cea frumoasd, urmirege, star Sl pinde;te, si afli cine-o ajuti pe orfani: ii 1ese, ii toarce, si valul i-l

md - Miiculd-vecu$! Pe minelasd. ceani ti md bate acasd, piine nu capdt, Fi nici sd pling nu mi Mi-au poruncit ca pind

bihad li culcindu-fi capul pe grumazul sdlurase ea de roate. pind )i de viala.

acesteia,

ii

povestea cunr

se

fetei adormi. Citd vreme Un-Ochi a dormir. vacuF a lesut, a inilbit;i-n val a rinduit toard pinza. ASa cA stipina tot n-a aflat nimic qi-atunci a trimjs-o De fata miilocic pe Do j-Och i. Fata mea cea cuminte, fata mea cea frumoasi, urmerelte, stai ti pindefte $i alla cine-o ajulii pe orfana. Doi-Ochi s-a dus cu Mica-Fdrdmica, dar a uitar ce-i poruncise maici-sa: qi ea la soare s-a prdjit 5i-n iarbi s-a toldnit. Ia. Mica-Firdmica ii cinta intruna: Adormi adormi ti - Doi-Ochiun ochi, pleoapele. celAlalt! a inchise Vdcula lesut, a inilbjt $i-n val pinza $i a rinduit. iar Doi-Ochi abia s-a trezir. Stipina se minie ;i o trimise a treia zi pe mezini pe Trei-Ochi, iar orfanei ii dddu qi mai mult de lucru. Trei-Ochi lopii cit lopii, la soare se priji qi-n iarbi se tolini.
92

- pind la urmd ochiul $i

Mica-Fdrdmica ficu totul asa cum ii Doruncrsc ballara: a stal nemincata. cum a ieSit prin cealalti $i cum a luat apoi valurile de pinzi gata pregetite. ce ai. vor sd te ucida! rdspunse: de-argint . nu egti in toate minfile? Ci doar vaca e tiniri. oe aceea o iau de ne\ asla. fatS in batist5 ce-li grddind sd nu mininci din carnea mea. care din voi o sd-mi dea un mir. oasele le-aduni si le-ngropi. Dupi un timp crescu din ele un mier. adormi . dar ce mai mar mere zemoase . ce pind atunci atirnaseri jos de tot. n-a pus in gura nici o bucalicZr din carnea ei.Darlapte! babo. cosila in ramuri uscare in el atirnau. oasele i le-a ingropat in grddind qi le-a udat in fiecare dimineatd. DacA a trecut mult sau pulin timp. -dar al treilea treaz a stat.Iar Mica-Firimica ii tot ingina: un ochi. spun: tu Tine . Mica-Firimica dddu fuga in cimp. bogar.. Bitrinul tiie vaca. iar a doua zi ii spuse birbatului ei: Sa rai numaidecit vaca beltatd! Mo$neagul ba cA una.leginau.ti celalaltl Dar de al Doi din ochi adormird. n-avu $i De cum afld despre asra. . s-oincotro. tinir ti cu pirul il inele. Toate cele trei surori se nipustir5.bdtrinulpasd.si miminte. iar de mine sd ti-n nu uili niciodatd: in fiecare diminealS sd torni apd peste oasele mele. Incepu sd-5i ascuti cutitul. cind de pe crengi si le rupd doreau. iar cine venea mai aproape . Fetele sA le scuture cu nuiaua au vrut dar ochii de frunze li s-au umplut. de le puteai atrnge cu mina.ele zemoase din pom incercii si induplece fetele: Fetelor. care mai de care. Dar merele. Tocmai atunci trecea pe acolo un birbat cilare .Adormitreilea ochi uitd. frumoaselor. se ridicara deodati sus-sus. ba cd alta. Aqa se cd. frunze de aur fofneau. e bune de Nu-mi tai fi gata! . la copac. cine trecea pe acolo se oprea. imbralisa vaca tircata )i-i Iar vaca ii MAicuii-vicul. Bitrina se bucuri grozav cind auzi. deasupra capului. Cum v5zu me. Trei-Ochi se intoarse acase ti-i povesti totul maicd-si. cine mai qtie? Doar cd intr-o zi cele trei fete se plimbau prin gridind.se minuna. ramuri frumoas5. totul in jur a observat: spuse: cum s-a strecurat Mica-Firdmica in urechea vdculei.un om voinic.

$i de atunci incepu fata in belqug se triiascd. oricit se luptari. de cules mere . . insd cind Mica-Firimica s-a apropiat. crengile s-au aplecar.n-au cules. Aqa ci.Si-o incurcau. toate merele-n palmi i s-au culcat. oricit se zbuciumara. doar cu zgirieturi s-au ales. necazul sd nuJ mai cunoascd. Ea il ospdtd cu mere pe voinicul acela iar el o lui de nevastd.

De cum s-au intilnit au qi inceput si se certe: .PEJURa DE LEMN fost odati ca niciodatd. intr-una din zile se intimpld si se intilneasci la uqa impbratului un me$ter aurar cu un timplar. intr-o anume 1ard. $i avea acel imp.rat slujitori f6r. ca si le spuni fiecdruia ce anume are de ficut in ziua aceea. $i croitori. numir. Dar nu slujitori de rind. In fiecare dimineald acettia se adunau cu tolii in fala u$ii $i a. un impdrat. La palatul impiratului se aflau me$teri citd frunzd qi iarbd. olari. astfel ca nimeni si nu-l poatd intrece. A fost odati.teprau si iasd impdratul. ci metteri de toate felurile: 9i timplari. intr-o anume impirilie. iar palatul sdu sd fie infrumuselat cu cele mai mdiesfite sculpturi in lemn. qi-i mai plicea ca oalele de la curtea sa se fie cit mai frumos impodoorte. Pentru ci irnpiratului ii plicea sE poarte cele mai ti frumoase gi mai bine cusute haine.

Ca sd vadd qi ei me$tetugul vostru. S-au certat ei cit s-au certat. tu stai aplecat deasupra lemnului $i sculptezi doar obiecte din lemn. . ba.din-aur. celilalt cei doi metteri plecard din palat ducindu-se fiecare la casa lui. de ziceai c5-i vie: iqi intorcea capul in toate pirlile. ca sd-l intreacd in meite$ug pe tovari. Impdratul rdmase cu gura ciscati. Astfel ci care dintre ei i$i cunoagte mai bine meseria Si a cui munc5 este mai grea? Metterul aurar i-a zis: . erau gata sd se pi incaiere. mdria ta.fost adus un cazan mare seumplut un cazan mare cu apA.mai iscusit. ia sd vedem. Primul se infijiqd meFterul aurar. Dacd izbutetti o sd te socot $i eu un mefter adevArat. Fiecare din ei linea in min6 o legalura. un obiect care si-i uimeasci pe toli cei din jur. Rala incepu si inoate. Pe cind munca mea e cu totul altceva: tot ce fac eu este numai $i numai din aur curar. daci tineai la viatd. Impiratul ti impirdteasa se atezard pe o banci iar fiul remase in picioare. sd aducd . Dar ia fd. Porunce$te. $i zimbi pe . eu o si hotArisc crne dintre voi e me$ter impdratului nu i te puteai impotrivi. Scoase rala din cazan. prin el insiqi.Nu-i mare scofali si metterelti un obiect scump. fiul sdu. este la mare pref. Cind o sd le vid.mustali. scoase din ea o ratd de aur si-i dddu drumul in api. iar impiriteasa strig5: Nu incape nici o indoiald cd rala e vie. miciia. de vreme ce aurul.Cum sd fie vie? Dacd-mi poruncili o desfac in pdrlile din care e ficuti 9i pe urmd o prind din nou in quruburi. s-au atezat la rind alituri de ceilalfi ti au atteptar sd intre impiratul.Meseria ta e mai pulin insemnati decit a mea. apoi capul qi. A cu apd. amindoi melterii au venit la palat. voinicilor. cit d lareviciul. Ddduse porunci si fie chemali in sala cea mare atit sub impiriteasa. el surise qi le porunci: Fiecare din voi va face cite un obiect cu totul neobignuit: unul . nu e fdcuti din aur! Se vede ci a invelit in aur o rafi vie! Mefterul se supdri: .i zi\e: Ei.ul sdu. ti Metterul i$i desficu bocceaua. Auzind sfada celor doi. ji-e mai mare dragul si vezi ce lucruri ies din mina mea. din lemn. Dar timplarul i-a rispuns: . Peste o saptimind. cind tocmai atunci intrd impiratul. qi-qi curila penele cu ciocul. ii desprinse mai intii aripile. impiratul le ddduse un rSgaz de o s5ptiminA. ce a metterit fiecare din voi. $i unul ti celelalt nu se gindea decit cum sd facd gi si dreagi. impiiralul inrra. dintr-o simpld bucati de lerfifi.

prindeli-l.i lud zborul din saia cea mare a palatului qi incepu sd pluteasci afari.. Cum ai purur a\ea alira dibacie? $i cum (i-a dat prin minle si me.sucise arcul $i. Impiratul privea pe fereastre Sj nu-5i putea lua ochii de la pajura de uimit ce era. Arezi toare pA4ile pe masi qi incepu dupi aceea sd le in. toli cei de falt s-au intors qi in timD cc impdratul ii punea intrebiri tinplarului. prin vizduh. nlirite impirate.urubeze la loc. coroana ii aluneca pinf pe ceafd.ti! strigau in urma lui imparatul fi impirdteasa.Nu gEsesc cuvinte s. pajura se indlli intr-o clipi. timplarul intri din nou in sala cea mare. zburind deasupra curlii palalului. Toti curtenii incepuri sd bali din palme: . De rbsucea arcul sDre stinsa pajura pornea si coboare spre pimint. i.i fluturd mina 9i zburd peste zidul de argint ce 98 Niciodatd pind acum n-am vdzut a$a ceval impiratul se intoarse citre timplar: Ei. porunceqte si fie deschisd ferestruica de la odaia asra. Toli cei din jur rdmdseseri fdri suflare.tere5ti un a\emenea arc? Timplarul se pregdtea sd rispundd Ia intrebdrile impdratului dar tocmar alunci imparAreasa inccpu sZr se vaile ti sa lipel . O intocmi cum a fost. Toli cei de fali dddurd buzna la fereastre: se urrau cu gura cescata cum timplarul dddea ocol.incotro? incotro? Ah. gi rala incepu sd pluteasc. poate inota numai pe apd. cind dintr_o parte cind din alta. Iar timplarul zise: Rala de aur . opriti-l! ce sd vadi? Auzind-o. Vino inapoi! Unde pleci? Ai si te pribuqe.Spune.Asta metter adevirat. ci n-o puteai deosebi de una vie. acuma arat5-ne $i tu ce-ai me$teri1. de il rhsucea spre-dreapta-. nimic de zis! A fdcut un lucru minuna! . qi ii dddu drumul pe api. tinarul lare!ici incilecase palura...te. Timplarul iqi desldcu bocceaua si scoase din ea o pajurd de lemn. r. Nu mai vizuse nimeni pind atuncr atita mdiestrie.pini la nori.sc ind\a din nou. $i timplarul incdlecd pajura qi risuci un arc. .-1i spun cit de mul{umit sint. a rAsDuns imparalul. o desf5cu in bucilile din care era alcituiti. iegind pe fereastre. pe cind pajura mea se poate indlla . $i era atit de bine fecut5 pajura cu pricina. Jareviciul insd i. zburase in cu. e$i multumit de melte$ugul meu? la sfirqit. Ferestruica fu deschisi. Puse pajura intr-un ungher gi veni lingi impdrat. ba chiar mai bin-e decit prima dat. Timplarul ficu o inchiniciune: indllimea ta. Dupi ce se roti o vreme prin aer.

Chiar in inima ora.Nu ltiu. iar lingd palat se afla un turn inalt-inalt. pe timplar til aruncarA in hrubele intunecate ale temnilei. Doar triiesc singuri aici.locului. Jareviciul bdtu la uqd. timplarul oeparie. Apoi rAsuci arcul spre dreapta $i pajura se inilld dincolo de nori si se pierdu din vedere. Hei. Cind. bunico. Bdtrina ii puse indati si mdnince de cini. pentru ca nimeni si n-o poatd vedea vreodatA. Putea porni in orice parte a cerului. eu n-am vizut-o. a fosa zdvoritA in turn impreunA cu doica ei. zulufii i se involburau. impdratul Si impiriteasa se tem ca nu cumva copila si se indrigosteasci de cineva. fiule. Cum sA nu-li ingddui. Ieqi in prag o bAtrinicr. Cd indati ce s-a niscut. strdjeri! Lua-lil ti aruncali-l in temnili. . ce sd vadd? Chiar acolo se afla o izbd micd. Turnul e ferecat cu treizeci de lacite. iar lareviciul incepu s-o intrebei cum se numeFte oralul. Nimeni nu e l. ajunse intr-o impirSlie necunoscuti ti cobori la marginea unui oraq. zise el. Ingiduie-mi.sat sd intre in acel turn. dar oamenii povestesc cum ci frumoasd ca ea.ea aidoma unei pdsdri cu aripile intinse. Cit vedeai cu ochii zare liberi qi largd de jur imprejur. nu cunosc pe si rdmin aici peste noapte. Jareviciul demonti pajura. Slrdjerii il intfacar. cine locuiette in el qi ce lucruri neobifnuite se afli in acel orai. $i iati ce rispuns i-a dat bitrina: Este in impirdtia noastrS. micd de ror. Spre sear. dupa dorintd.ului se inaltd palatul impdritesc. Nu sint de prin partea nimeni $i n-am la cine si trag. . ca sA-l pierzi pe singurul nostru fecior.fie spinzurat. Iar daci peste doud siptimini lareviciul nu se intoarce. $i era grozav de multumit fareviciul. $i a$a se face cA fata trdiette in turnul acela ca . iar poarla lui o pdzesc treizeci de paznici. fiule. iar el se sim. undeva dedesubt alergau de colo-colo norii. cd loc este destul. iar impdrarul se nipusri la rimplar: Se vede cA intr-adins ai niscocit ma$iniria asta. inodi bocceaua la loc ii intri in izba bdtrinei. Vintul ii guiera pe la urechi. un iucru foarte ciudat. Dar spune-mi. oare o fi frumoasi tarevna asta? intrebd lareviciul.u ci ar fi tare indurerali dacd s-ar despirgi de ea: e singura lor odraslS. fiule? lntr5. tot mai sA imprejmuia palatul. Se zice ci in el ar tr6i fata impdratului. ln vremea asta lareviciul zbura cu pajura de lemn departe. ti astfel se fie nevoili s-o lase si plece pe meleaguri strAine. Impirifeasa leiini. Pent. nu se mai afli alta pe lume. intr-o temnild.

. dar n-avu incotro. chibzui indelung cum ar putea face s_o vade pe larevnd. pe tron . privindu-se fermecali.impiratul qedea. fir6 sd-gi poatd lua ochii unul de la celdlal. sint.Cum ai cutezat. intr-un suflet la palai. nu-i putu refuza. in fala ei se afla un voinic nespus de frumos. unde ttia ci se afld o ferestruici.ce se furi$ase in turnul tarevnei. Didaca cea rea insa.i in turn? Am st - Fie. Veniri tot atunci strijile.i dadu totul in vileag. il ldsari singur acolo qi-l zivorird cu niqte lacdte zdravene. fu inblfate spinzurdtoarea $i venira. zise 1arevna. spie acea parte a lui. dar in loc sd doarmi. insugi impiratul cu impiriteasa. se inil{d pini deasupra norilor qi zburd inspre turn. venise cineva in zbor la larivnd.$i fareviciul i. $i iatd cA sosi cdldul. Fuseseri inrtiinlali c6 -in va fi spinzurat nelegiuitul voinic . zorii zilei ii minard in piali pe toli ori. cu toiagu_i de lemn in podele izbea.la execulie. Tarul se incruntd. care era pusd s-o pdzeascd pe la. . vrednicule voinic? intrebi . ii dddu binele qi-i povesti copilei cine era Si cum ajunsese acolo. $i rimaseri afa. ci aga gi ata. ingdduie si-mi spun ultima dorinli. incdlecd pajura sa de lernn. rosll:adusera in piald gi pe larevici.i puse in gind si se furiqeze pini in turnul ferecar. Ajunse acolo $i b6tu in geam. sd nesocotetti porunca mea impdriteasci $i sA int.enii. vorbe$te. Spune-mi cine eqti. minios era. Acolo.atA. 100 .Deschide fereastra gi o s5-gi spun indati cine ea.Eu n-am nimic impotrivi. Se culcd. A doua zi. un tilhar de drumul mare. dar md tem cA tiiculul $i m5icula mea n-or si md lase. Copila deschise fereastra ti pajura de lemn intri zburind in odaie. Acesta se lntoarse cdfe impirat s1 indllimea ta. lareviciul o intrebd dacd s-ar invoi sil ia de b6rbat. poruncesc si fii spinzurat chiar miine! il duserd pe larevici la temnild.evni. ala qi pe dincolo. il intfdcard pe larevici qi il tiriri la oalat. indatd ce se ldsd intunericul. tu. Alerg. . Il . simti ci se punea ceva la cale. ca si fie de fald. fareviciul cobori. Tarevna rdmase tare mi. iar voinicul cu pricina se ascunde in casa unei batrine.

'i .

am a fost adusi. bietul timplar zicea in hrubele temnilei. in vdzduh. Tareviciul iqi ajuti mireasa sd coboare qi porni cu ea spre tatil ti mama sa. Iar nunta au sirbitorit-o cu totii Impiratul nu se putu impotrivi $i trimise un sol. deodat. zbura pajura lui de lerrrn. deasupra impdrarului. o sA stea atirnat cu funia de git. lareviciul fusese condus lingi spinzurdtoare. de nici o poterd. Chiar atunci solul ii inmind bocceaua. pini in impirdtia lareviciului. iar pe timprar il eliberari din temniti. il iertari pentru durerea ce le-o pricinuise. se silte pe pajura de lemn $i ia-l de unde nu-i. de-acum nu trebuie sd ne mai temem. se implinesc doui siptimini gi daci feciorul impiratului nu se intoarce. deasupra inlregii mullimi. Pajura se ldsd din zbor. Acolo. Impdrarul ficu un ospil de pomini. zburi pini in dreptul Iar lareviciul iti ferestrei cunoscute. si tragd o fugd pini la casa bdtrinei la care si-mi aduce o legituri ce-am l6sat acolo. cuprrnlr de bucurie. Aceltia. nici tu. Le povesti pe unde a colindat timp de doud sdptdmini. Jareviciul o desfdcu. pe pajura de lemn. timplarul.. in goana mare. ce sd vadi? Sus. Intre timp. in mijlocul curfii palatului imperatesc. Impiratul se viicdrea: ell Jineli-l! Are si scape! . nici eu. Cind.i urcat' pe o mice scard. dar miine. . o prinse intr-o imbrititare pe larevnd $i o a$eze in fala lui.Pune1i mina peindreptd pajura spre turn. Se indlli deasupra spinzuritorii. Legitura ceruti Dd porunci unui sol. $i pajura ii purti. fecu el. -stat $i trei luni incheiate. dar il purta nu numai pe larevici ci qi o preafrumoasi copili. el. Ei. dar nu-qi lua ochii de la cer: oare nu cumva s-o intoarce lareviciul? Nu de alta.

de tors nu toarce. de lesut la ea. o dojenea qi nici cu mincarea n-o prea lnghesuia. Baba cea rea. Pe fata ei. toatd treaba pe seama ei o lasa. Intr-o zi mo$ul pleci in oraq dupi tirguieli. la uitali-vd Ia uitativi la ea. baba o alinta. impreund cu fiicS-sa. puserd lucrurile la cale: 103 . fecea toati treaba cum i se poruncea. 9i mai arldgoase. Pe citd vreme despre fata babei numai a. Moqul avea o fata. iar pe fata mogului o ura. o dezmierda.a spuneau: nu fese. A fost odat. Fata nu se dddea in lituri de la nici o munci. din nimica o certa. Iar fetei mogului ii fdcea zile fripte. GERUL fost odatd ca niciodat5.^\ \ \ \\FN MOROZKO. $i se gindea intruna cum ar face s-o piardd. trindava-lene$a! Din pricina asta baba se ficea qi mai rea. un mo$ ti-o babi. mai bine nici ci se putea. Oamenii cind o vedeau cu lauda nu mai conteneau. baba avea $i ea o fate.

Cind a v.Si torci din fuiorul dsta iir de bumbac.Ei.sufla pulin asupra lor. din el si leri pinzA Fi din pinzd s5-mi coqi o cdmag5! Cum spuse asta.. gi-un vint rece ca gheafa bitea. Baba cu fiici_ia. Munci a. fati frumoas5! Cum de-ai nimerit la mine in pidure pe lea. impreuni nepustird la ea qi o aiungari afari din izbA. a plecat la pidure. se ti fata ei se purralr de colo-colo prin fdri sd ascundd nimic. Dimineala iar se auzird zgomote . - 104 .a. se opri sub un brad rdmuros prinse a se uita imprejur. Morozko-Gerul gonea prin mestecinit. zise: . betu dir picior.i trosnituri in preajma bradului: era Morozko-Gerul. un fus $i-i poruncl: . Cobori din bradul rdmuros gi. cum ci nu venise in pidure de buni voie.Bund ziua. de vreme venit in pidurea cit de harnicd efti! $i Ii didu un fuior. toat6 noaptea. Dar. vreau se vdd eutrimis ele aici. numea. Fata nu mai sr6tu la ginduri ci se apuca firb inrirziere de rreaba.Bace ai fatd frumoas5. i-a zis fata. du$mancei dsteia! .Dar mai avem destule vreascuri acasi.i rdsplatd! gerul Ssla? Fata ii povesti. dupd vreascuri te-au . Mo. dintr-un copac in altul se silta. $i era urr gcr de crepau pietrele.zut fata cd n-are incotro. Baba cea rea se rdsti. indati ce vizu cimasa. apoi. la lucru. scirliia d ronldia. ne[tiind incotro s-o apuce si ce sd facd.. chiar cd nu se mai intoarce nesuferira aceea! Are sa degere in pidure! In vremea asta. le incilzea. du-te la pidure dupi vreascuri! . ti-un viscol hain visco_ izba incdlzitd $i i$i tot spuneau: Acuma. cum sd dreagd ca sd coasd o cdmagi cit mai frumoase.ozko-Gerul plecd. i-o puse fetei dinainte qi zise Dupd muncb . o leudi: Ei.. tare mege$ugit mi-ai lucrat cimata! si Morozko-Gerul scoase o ladd mare. La un Si singur lucru se gindea: cum sd facd. ferecati. Si Deodari se auzird zgomore $i lrosnituri: Morozko-Cerul alerga prin bridiq. firi sd-gi dezdoaie spinarea.. fata ajunse la pddure. Cind simfea cd ii ingheald degetele .noi de petrecanie. ii facemgi-i porunci: Baba chema pe fatd Haide. Morozko-Gerul o asculte si-i zise: nu.oacuma. fatd frumoasS.

:1. .

. parca nici n-ar fi fost. u$a se deschise. o imbrdcd qi o infofoli pe fiic.. aga cd nici nu dezhimi calul. In vremea asla molul se inlorse5e acasa. Unde imi e . ii legi pe cap o basma infloratd qi o scoase la drum: Mergi sdnitoasd. veseli li gitit5. vreascuri inci de ieri uite cd nici Ia $i . Baba. ce sA vad5? Chiar in marginea drumului statea in fata lui. se nipusti.-sa.telile Si nu mai conteneau cu intrebirile: daruri atit . g.mosul! Pe urmi. Mai bine zi ata: .aTaci. netrebnico!moarti o sd zacd!".nu s-a intors.Pei. vie nu se mai intoarce ea acasd! Doar oasele o sd i le aduci Dar c. pidure dupi acuma Pe mo. litrind de dupi sobd zise: * Ham. porni sd alerge dintr-un capit in celdlalt al izbei. il cuprinse ingrijorarea.Fata babei dragd . imDodobitd de jur imprejur cu flori de gheala. pldcinte-nfulecau $i a$a vorbeau: . incdrci lada cu darurile lui Morozko-Gerur tot acolo ti porni spre casi.Cine ti-a dat aflS cum o de minunate? Baba. Mo$ul urci fata in sanie. indati ce respldtise Morozko-Gerul pe fata motului.S asupra lizii. Cind. pe lavtele din jur si a$eze. impreuni cu fiicd-sa. ham. ba o ti bitu cu vitraiul. incepurd si scoati de acolo.leluga.i in izbi intrd td fata mo$ului. fatd frumoasS! S-or gdsi pe aici nifte oameni buni care se te ajute si ajungi acasi. moqului fati Dar cSleluta o linea una 5i buni: Fata mosului .nunta o s-o faci.cu daruri scumpe-o si vie! Dar pe fata babet n-o vrea nimeni de sofie! rumeni qi gdti$i iati cd poarta scirfii. toate hainele. ci porni grabi spre pddure.. Iar baba cea rea gi fiici-sa la masi tedeau.Ehei. ii viri in mini o legdturi cu plicinte $i-i porunci moqului s-o ducd in pddure gi pe ea: Fata mea o si capete doui ldzi din astea! 106 . ca sA nu-i fie cumva frig. iar in urma ei oamenii aduseri o ladi mare. Spuse asla ti ie fAcu ne\iizut. s-a dusfata? intreb5 el. si cerceteze. imbrici fata intr-un cojocel cdlduros. ham! Fata moqului cu daruri scumpe o si vie! Dar pe fata babei n-o vrea nimeni de solie! Baba ii didu cdlelu$ei pldcinta.

iarA fata babei moarte o se zacd! Baba ii dddu cilelu. dintr-un copac in altul se sdlta. cum ai scos-o la capit cu ceea ce cerut se-mi metteretti? ti-am Fata babei se ndpusti la el: Ce ti se n5zare. sd stea cineva pe un ger ca . ia sd vedem.ei pldcinte. betrin netot ce efti! Ce. Ei. fi nu maifata mo$ulul soseasci. fdrd drum. fArA cirare fi nimeri intr-o rip5. ca si vdd cit de harnicd efti mdnuqi sd-mi impletegtil I-a dat andrele. vezi? Ei.sta . Cobori din bradul rimuros 9i zise: fatd frumoase? De ce ai venit . chiar nula mine.a $i o fi pe dincolo.. Morozko-Gerul gonea prin mestec.. abia efti chior. o acoperi zdpada. .ni$.i sd impleteascd? $i ata i1i degerd degetelel Dimineala se auziri irosnete fi piriituri .va cind se porni ozise Morozko-Gerul.zi: . Acolo.A dus-o mosul in pidure pe fata babei ti a l. stitea sub lavil5 ti ittra: Ham. bine mire n-o s5-qi mai glseascS!" t0'7 - - .sat-o sub bradul rAmuros. Fata babei o porni incet. netrebnico! IndoapS-te cu pldcinte . acoperi qi furtuna $i-un viscol iqi scuturd o data barba toate cArarile fi toate drumurile. il trezi gi-i porunci si se duci in pidure sd-i aduc5 fata. C5leluqa ins5. de jur imprejur privea.i veni Morozko-Gerul. chiar atunci se auzird zgomote ti trosnituri: Morozko-Gerul alerga prin brddig. unde s-a mai-pomenit. baba incepu sd-l zgilliie pe mof. a. vorbe de ocar5 strlga: De ce nu -hoinirind? mai vine odatd Morozko Ala? Pe unde.i rdsplata! . Fata stitea. Iar Morozko se f6cu nevizut. dupi muncd fi . ham. de parca nici n-a fost.Fata babei cu daruri scumpe o s. de frig se zgribulea. ham! Fata mofului nunta o s-o faci.. Cind de-abia se cripa de zil6. Fata babei arunci andrelele' in zipadi 9i izbi cu piciorul in ghemul de lind: Ia te uitd ce-a nAscocit moqneagul! Unde s-a mai v5zut. scirliia $i rontiia. Dar. fate frumoase.M-a me$terit frigul pind la os atteptindu-te aici.singur? Am venit si-mi dai daruri scumpel qi Etii Morozko-Cerul zimbi qi zise: vreau ni$te Bine. ti o bttu stralnic cu vitraiul: vorbi a$al Mai Taci. nu pdtruns mai risuflu!. In vremea asta ea se apuca sd coaci plicinte. cit ai clipi. dar mai intii.Oare. un ghem de lini 9i a plecat...

De cum a venit primivara insi. ham. Drumul era troienit. ^^ Yolul. dau eu o fuga in urma mo$ului!" _ igi puse quba qi o lui la goani spre pAdure. Baba cea rea se rdtdci qi zipada o troieni. pe fatd a pelit-o un voinic fierar-merter fdwar. zdpada o-nvirtejea $i mai tare. . Si_atunci i_a adunal pe vecini.nici pe babd n-a mai gasit-o. toate troienile le-au rdscolit dar de ldsit nu le-au mai gesit. $i de atunci a inceput mosul sd vieluiasci numai cu fata lui. o cduti ti o tot cSuti prin pidure pe fata babei. Ham. daci.CAIelu$a insi minci pldcinta Si iar o tinu pe_a ei. . Cind s-a intors acas5 . . ham! Fala mo$ului nunta o s-o facd.de darurile acelea scumpe? Ia.. intr-adevdr.Vai de mine. prlerte ceva rbu fata mea? Dacd in drumul spre casi se vor pie. dar n_o gdsi. nu se-mai vedea. iare fata babei _ moarti o se zacS! Baba se nelini$ti: - - . s. Au ciutat Si-au tot cdutat.Au ficut o nuntd plini de veselie 9i au trdit cu tofii in dragoste qi buna inlelegere.. gi impreund cu ei au inceput si le cautei pe babe qi pe fiica Si ei. Tot a$a mai trdiesc ei gi acuma. Iar viscolul urla gi mai grozav.

Oare se g.ar intineri.orbit. Daci bdtrinul ar minca un singur mdr din acelea . peste noud miri ti noui 1dri. A fost odati. pe cel mijlociu Vasili. care ar vrea sb se duci peste noul mdri qi noui 1dri. daci impiratul ficu un ospdl cum nu s-a mai pomenit. la capdtul pdmintului ca si-mi aducd merele tinerefii fi. departe. un impdrat cate ayea trei feciori: pe cel mai mare il chema Fedor. intr-o oarecare impirdlie. iar pe mezin Ivan.POUESTE OESPRE MERETE TINERETII SI APA UIE fost odatd ca niciodatd. indrizne{ intre indrdznefi.sefle printre voi. unul ales intre aleqi. iar giar spdla cu apd vie ochii s5i orbi. intr-un 109 . . copiii mei.pierduse vederea . ar vedea din nou. chemd la ospil pc toli printii qi boierii gi le zise: . intr-o oarecare Frd. se afli o gridind in care cresc merele tinerefii d o fintini cu api vie. foarte bdtrin pi ili .a dar auzise ci undeva departe. la caphtul pemintului. impiratut era bitrin.

O si plec la drum eu insumi ca ti impiratului meu merele tineretii $i. ori a mers in sus. pe care stitea scris: . daci a mers in jos. -si-mi scurtez drumul. vdzu alergind in calea lui o preafrumoasA copili. Dar de-abia apuc.. lasi-mA sd te scot din qa. iar celui mic ce si-i mai ceri? Atunci ie$i in fald Jareviciul Fedor qi zise: ne rabdd inima . intr-un urcior cu doudsprezece guri.scapi tu. inainte de porneqti te-asteaptd insurAtoarea". Spre stinga de pornetti scapd calul.Spre dreapta de pornelti . ii chemd pe prinli ti pe boie $i le zise: I l0 . $i inca una pe deasupra . api vie? Aceluia i-a$ lisa moqtenire jumitate din impirilie.. cine sd $tie? Doar ci intr-o zi impiratul iar fdcu un ospdf. gribe$te-te mai bine sd faci ceea ce-li doreste inima. Nu pot.Hai s-o pornesc intracolo unde mA a$teapt. Tareviciul Fedor hotdri: . gi Tareviciul Fedor se duse la grajdurile impdriliei. Daci a mers aproape. cine $tie? Atita $tim doar cd a mers zj de vard pind-n seard. nu te gribi si pleci.. Dotrivi douasprezece chingi neinchingate. Daci a trecut multi sau pulini vreme.teau t. A mers. gi el se pribu. luA un bici nebiciuit. De rdztrt toli l-au v5zut cind a-ncdlecat.. Trebuie sd merg mai departe. I-a ospdtat $i-apoi in pat l-a a|ezat. ii puse un cip.a qi il duse in turn.. fareviciul Fedor sii se intindd la perete. dar nici unul n-a vdzut incorro s-a indreDtat.i jos in pivnild. Dar cei de fafd ticeau.nu de dragul frumuselii ci al bAiniciei. a mers pind ziua se sfir.stru-necApasfuit. nijlociul dupi cel mic. Dupi ce chibzui pulin. i$i alese un cal neincdlecat. Deodati. vino cu mine sd te ospdtezr cu bucate qi si dormi pe siturate.i a tot mers. dar t'u te prdp.ei drumuri.de$ti. iar cu somnul n-o Fecior de impdrat.i gi soarele asfinli.urcior cu doudsprezece guri. apd vie. r. de bucate n-am trebuinlA. unde era o groapd adincd. vorba ceea: cel mare se ascunde dupi cel mijlociu. dar calul fi-l pripidetti.sturni iute patul... ori a mers departe. Si preafrumoasa copili il scoase din . gi porni Jareviciul Fedor la drum. I-a dat si oea. cA acea copil. $i coti pe drumul pe care il aStepta inslrrdtoarea. insuritoarea". $i-ata a ajuns la o rdscruce. pind a ajuns in fala unui turn cu acoperitul de aur. In dreptul riscrucii se afla o lespede de piatrd. din care se despa..Nusa aduc pdrinteluisi instrdinim impArdlia. copild dragA. care ii zise: Fecior de impdrat.

care indriznet intre indrdzneli. Care indriznel intre indrAzneli vrea sd-mi aducd merele tinerelii qi. De-acolo. I-a dat sA bea. alese un cal neinc51ecat. $i porni la drum lareviciul Vasili.scapa calul.toti l-au vdzut cind a-ncilecat. Dar de-abia apuci Jareviciul Vasili sd se intindd la perete.a qi l-a dus in turn. Spre . dar nici unul n-a vizut incotro s-a indreptat. Copii. gribe$te-te mai bine si faci-ceea ce iti dore. api vie? Aceluia i-af l.. mijlociul dupi cel mic. ii puse un cdpistru-nec. iar celui mic ce s6-i mai ceri? $i-atunci ieqi in fatd lareviciul Vasili: Tdicutule drag.dar lu le prapade)ti. inainte de porne)li srlnga de porneSri . pe drumul pe careJ attepta insur. rasturnd din nou patul ti el se pribqi in pivnili. dar calul li-l prdpideFti.te inima. cine Dacd a trecut multd $tie? Doar ci impiratul ficu ospdl pentru a treia oari ti-i chemi pe prinli $i pe boieri. de jos. ln calea lui alergi preafrumoasa copili qi-l pofti si se ospdteze cu bucate fi sA doarmd pe sdturate. Ajunse la turnul cu acoperi|ul de aur.. o si aduc lucrurile cerute qi o si 1i le ofer cu mina mea. am p61it-o! cA . Dar cine e prizonier? . Tareviciul Fedor. $i din nou: cel mare se ascunse dupi cel mijlociu.sa mofte- intrebd: Fecior de impdrat. nu md rabdi inima sd las impirilia pe miini striine. De v5zut . Jareviciul Vasili.nire jumetate din impdrilie. da' $tiu sau pulind vreme.. lud un bici-nebiciuit. nu te gribi sd pleci. mijlociul dup6 cel mic. $i din nou cel mare se ascunse dupi cel mijlociu.Spre dreapta de pornelti .pastruit. lareviciul Vasili chibzui cit chibzui ti o lud inainte.toarea.. te-atteapti insuritoarea". gi lareviciul Vasili se duse la grajdurile impdrAliei. vrea si-mi aduci merele tineretii intr-un urcior cu doudsprezece guri. $i ea l-a scos din. cineva Cine cade din cer? . O si plec la drum eu insumi. l-a ospitat. $i-apoi in pat l-a a$ezat. -ti. intr-un urcior cu doudsprezece guri. api vie? Aceluia i-a$ l6sa moftenlre jumetate din impdrdlie. $i iati cd ajunse la rdscrucea unde se afla lespedea de piatrd qi citi: scapi tu. cX fata.Eu.. iar celui mic ce sd-i mai ceri? ll1 . potrivi douisprezece chingi-neinchingite qi incd una pe deasupra.Eu.Mei frate.

izbi cu piciorul u9a de fieryi u$a pivnilei se incovoie..tati l-au vdzut cind a_ncile_ cat. cu lanluri grele ferecat. Si-atunci.sta-i cel mai bun drum pentru mine.. revarsd binecuvintarea ta asupra mea. De vizut . Ia capitul p. unde sa mi mai duc fdrd cal? . de mult ar fi trebuit si mi intrebi pe mine. 112 . daci a mers in jos sau a mers in sus..mintului sd aflu. Cind ajunse la rispintie stitu lvan-Tarevici si chibzuiascd: . daci a mers Desre pajilriinverzire. iar calut iqi puse picioarele din fald pe umerii sii. Iar Ivan-farevici se duse la grajdurile impdrdliei ca sd-qi aleagi un cal dupi chibzuinla dorinla sa. daci nu pot gisi un cal dupi chibzuinfi qi dorinlS? * Ehei.Buni ziua. Calul cel bun sra in pivnilS legat.i zise: Tdicutule drag. cd doar n-am pornit la drum pentru asta.Spre dreapta de pornesti . potrivi doudsprezece chingi neinchingate qi incd una pe deasupra nu de dragul frumusetii ci de drasul laimei lui de voinic. cine se ftie? Atita $rim.Spre stinga de porne$ti scapa calul". calul rupse lanlurile de fier. de cum se uita Ia vreun cal calul incepea si tremure. Deodat5 ii ieri in cale o slujnicd betrini de la curte: . Si-atunci. .i-ntristat. dri pe piscuri pierruire. buniculo.i soareLe asfinli. Ivan-Jarevici se duse la pivnili. $i Ins6. Numai daci izbutesti si-l iei o sa ai cal dupe chibzuinla Si dorintd.Inainte de pornetti te afteaptd insurdtoarea. cu capul mai jos de umeri plecat. $i-arunct didu peste o colibd.. $i coti pe drumul pe care calul scipa. pentru tine merele tinerelii Si apa vie ti sd-i mai aflu qi pe frdliorii mei. Ieli ingindurat. $i porni Ivan-Tarevici la drum.callrl se pr6buqea la pimint. pini la tilpile sprintenelor mele picioare. $i impiratul ii dddu binecuvintarea sa. un cal dupi A$a ci nu putu lvan Jarevici sd-pi aleagi chibzuinld qi dorinld. siri afari din pivnili $i-l scoase fi pe Ivan-Jarevici de acolo. Dacd a mers mult sau pulin. il ingeui cu o ta nein.. Ivan-Jarevici! De ce egti supdrat .copil? ie5i in faqa Ivan-Jarerici . dar nici unul n-a vizut incotro s-a indreptat. iar el se pripddea. Ivan-Jarevici nu se clinti din loc. iar de punea mina pe vreunul . Ivan-tarevici ii puse un cdpistru necipistruit.euatd. ca a mers zi de vard pind-n seari.. ca sa ajung departe. din creltetul capului meu infierbintat. Atunci el i$i lui avint $i siri lingd calul cel bun.. a mers pind ziua se sfirgi. dragul meu Si -arunci ....Curn sd nu mA intristez.calul ti-l pripidetti.

incdlecind pe calul ei. de mincat ti de biut ii dideai ti si doarmi-i a. dar pufini cu respect mFau vorbit.Ei. Pii. tu la cdpAtii te-ai fi atezat. de auzit n-am auzit. doud sute de verste-am gonit. dragd tinere.. lvan-Jarevici zise la rindul lui: Ehei. zau.Al cui e$tir voinic vrednic $i-ostenit. . - I l3 . Vreau sd merg departe. nici vizut n-am vezut suflare ruseascd. cA e mai sprinten ca al tiu. ca sd aduc api vie $i merele tinere(ii. uite. qi-afard iar m-oi strecura. Fuior de mitasi torcea.Ehei. ti inci singurS. Iar calul i-a rispuns: In vreme ce tu mi-ai vorbit. tu m-ai fi-ntrebat.Colibd. qi de unde vii? Din ce impdrSlie etti? gi-al cui fecior. Apoi se aqezd la cepdtiiul lui qi prinse aJ intreba: . . Nu $tiu. Ivan-larevici in zori se sculi. $i Baba-Cloanta fdcu totul cum se cuvine: lui lvan-farevici si minince si bea ii didu qi patul i-l agternu. 9i pe voinicul strdin il ponegre$ti.terneai. Eu m-af fi culcat. capul tau . fala albd ti-o spdli. din cutare fard. dar azi.. El intrd ineunfu. te-opregte cu fala la mine. a venit aicr. colib5. bunico.. de la drum venit. dar firul peste umdr l-azvirlea. eu sint. Deodatd ii spuse calului: Stai: Mi-am pierdur o mhnu5ii. BabS-Cloanld-Cotoroanf. avea. acolo ai mult: apa vie Si merele . qi-s fecior de impdrat. pdsdrii slobode te pripe$ti .. daci te grdbeai voinicului ostenit. ii mullumi Babei-Cloanla cil addpostise peste noapte qi.. chiar suflarea ruseasci. la capitul pamintului. pleca.PAi. el are sd te duci la sora mea mijlocie gi ea o sA te invefe ce ai de fdcur.. iniuntru voi inlra. Coliba se opri cu spatele la pidure ti cu fata la lvan-Tarevici. bunico. dacd vei dobindi de la ea bunurile pe care le cauti. peste noui mdri gi noud {eri. copile. eu rdspunsuri li-at fi dat de unde-s ti-al cui sint.penele si-i-jumuletti. din cutare impdrdlie. Dimineala.dePtiu. de cind sint n-am pomenit. mulli voinici pe-aici au venit. te-ag ruga si potrivetti pe umerii -ca si mA inzestrezi cu inlelepciune qi chibzuinld. Mai bine fdceai. ptiu! ficu ea. caldtor din drum ivit.. mei puternici. iar copila aceasta imi e nepoati de singe. cine sint tatil ti mama ta? . pin5unei copilede mers tare gi neinfricare pe numele tinerelii se aflS in stdpinirea cutezitoare ei Ochi-Albaqtri. mi cheama Ivan-Jarevici. acolo tedea Baba-Cloanla cea betrind. Ia calul meu.Coliba pe-un picior de gdini stdtea Si-o ferestruic. pddurea la spateJi rimini! Cd eu.

ajuns lvan-Jarevici aproape, si fi ajuns departe, cine frie? $tim doar ce ziua-n noapte se sfirtea, cind ziri in depirtare o colibd rotitoare, pe-un picior de geini ti c-un geam mic pentru lumini. Colibi, colibd, te-oprefte cu fala la mine, pddurea la spateJi rAminil Ca eu, induntru voi intra, ti-afari iar m-oi strecura, Coliba se opri cu spatele Ia pddure ti cu fala la el. DeodatS, se auzi nechezatlrl unui cal, iar calul pe care se afla Ivan-Ta_

Si fi

revici ii didu rdspuns. Caii crescuserA in aceeagi herghelie. Auzind nechezatul lor, Baba-Cloanla
td

-

zise:

- inci gi mai b;trin5 decil cealal_

a venit singur5 aici. Ah, BabS-Cloanli-Cotoroanld, primeqte-1i oaspetele cinstindu-i vefmintul li prefuie$tel dupi cum i-e chibzuinfa. Mai bine mi-ai griji calul, iar mie, voinic ostenit, de la drum venit, sd mdninc gi sd beau mi-ai da, si mA culc mi-ai aqeza... Si Baba-Cloanfa fdcu totul cum se cuvine: calul i-l griji, iar lui lvanJarevici si minince 5i s, bea ii didu, patul i-l a;ternu,;i-apoi sd-ntrebe incepu: cine-i, de unde-i, $i-ncotro se-ndreaptd. Pii eu sint, bunico, din cutare [are, din cutare impdrilie, md cheama Ivan-Tarevici ti sint fecior de impdrat. Md duc si iau apa vie fi merele tinerelii de la cutezitoare $i neinfricata copild Ochi-Albastri... dragul meu biieta$, nu Friu dac; vei dobindi care - Ehei, nevoie de inlelepciune, de multd inlelepciune bunurile pe rdzbi le cauli. Ai ca sd poli pina la nein lrrcara Ochi-Albatrri: - Pdi, bunico, te-ag ruga sd potdvetti pe umerii mei puternici capul dumitale, ca sa me inzestrezi cu inlelepciune gi chibzuin{i. - Ehei, mulli voinici pe la mine-au venit, dar pufini cu respect mr-au vorbit. Ia calul meu, bdiete, ti du-te la sora mea mai mare. Ea are si te invele mai bine decit mine ce ai de ficut. $i iatd ca lvan-larevici, innopta la bitrina aceasta, iar dimineala in zori se sculi, fala albd !i-o spdl6. ii mullumi Babei-Cloanla cal adipostise peste noapte Si, incilecind pe calul ei, plecd. Iar calul acesta se dovedi incd fi mai sprinten decit celalalt. Deodatd Ivan-larevici ii spuse:
r

Ptiu, ptiu, pomenit, de-auzit n-am auzit, nici de - n-am vizut de cind sint n-am dar azi, uite, chiar suflarea ruseasca v;zut suflare ruseasci,

Se - ie;i vede treaba ci mi-a venit in ospelie surioari-mea. in pridvor. $i

l4

Stai, mi-am pierdut o mdnu$d: ii rispunse: -calul vorbit, trei sute - In vreme ce tu mi-ai sdvir$e$te, repedede v€rste-am gonit... Ei, dar fapta anevoie se doar poveste; se poveste$re. $i merse lvan-Jarevici zi de vard pinS-n seard, merse pind ziua se sfirgi fi soarele asfinli. Chiar atunci dddu peste o colibd; coliba, pe-un picior de giin5 stdtea qi-o ferdstruicd avea. spate-ti - Coliba, colibi, te-opreqte cu fala la mine, pedurea la si mi rdmind! Nu stau aici o suti de ani se trSiesc, doar o noapte rimin, odihnesc. Deodat5 nechezi un cal, iar calul pe care era Ivan-Tarevici neclteza fi el. Ieli in pridvor Baba-Cloanla $i mai bitrini decit cealaltd. Se uiti, calul sord-si il cunoscu, dar pe celirelul striin, pe preafrumosul voinic._

Iar

nu...

Atunci Ivan-Tarevici o rugi, cu pleciciune aleasi, sd-l lase pentru_o noapte la dinsa in casd, Iar baba n-avu incotro! Ca doar popasul di noapre nuJ poarti nimeni cu sine, popas de noapte i se cuvine oricui: ti cilSrelului, li pedestrului, ti siracului $i bogatului. Baba-Cloanla flcu rotul dupA rrebuinti: calul il griji, pe Ivan-Tarevici cu bucate fi biuturS-l omeni, qi-apoi sd-ntrebe se porni: al cui e, de unde_i $r-ncotro se-ndreaptd. - Pii, bunico, eu sint din cutare lard, din cutare impirilie, Ivan-Tarevici mi cheami ti sint fecior de impdrat. Am fost la sora dumitale cea mai micd. ea m-a trimis la cea mijlocie, care ti ea m-a indrumat Ia dumneata. Te rog sa potrivegi pe umerii mei puternici, capul riu, ca sd md inzesrrezi cu inte_ lepciune ti chibzuin$, $i astfel sd aflu cum pot cipdta apa vie qi merele rinerept de la viteaza copilS Ochi-Alba$tri. - Bine, fie, o sd te ajut, Ivan-Tarevici. Ochi-Atbattri, copila aceea puter_ nici, viteazd ti cutezdtoare e nepoata mea. imp6rdlia ei e imprejmuiti cu un zid inalt de trei stinjeni * $i gros de unul, iar la poartd stau de straii lreizeci de uria;i. Ei n-au sd te lase nici sA te apropii de poartd. De aceea tre_ buie sd te duci acolo la miezul noplii, cilare pe calul meu cel bun. Cind ajungi in dreptul zidului, plesnegte calul peste coaste cu biciul nebiciuit. $i calul o sa sarA peste zid. Tu si pripone$ti calul gi sd te duci in grddind. Acoio ai si vezi mdrul cu merele tinerelii iar sub mir - o fintini. 56 rupi trei mere nu mai multe. $i sd iei din fintini apd vie inrr-un ureior cu tlouisprezece guri. OchiAlbaftri, nepoari-mea, la ceasul acela doarme. iar tu. nu cumva sa

*

Srinjen

:

2,13,1 m.

115

furiFzi in turnLrl ei, ci sd incaleci calul $i sAl plesnetti peste coastele rotate. $i calul o si te treaci dincolo de zid. Ivan-Tarevici n-a mai rdmas peste noapte la bitrinS, ci a incilecar pe calul ei cel bun qi, in puterea noplii a pornit la drum. Calul gonea, peste mla$tini, peste billi sdrea, riuri qi lacuri cu coada mdtura. DacS a mers aproape, ori a mers departe, daci a mers in jos, ori a mers in
te
sus, cine $tie? Doar cd Ia miezul noplii lvan-Tarevici ajunse la zidul cel inalt, In fala porlii strijile dormeau toli cei treizeci de uriasi. El struni calur cer bun $i-l plesni cu biciul nebiciuit. Calul se minie qi sdri peste zid. Ivan-larevici descilecA, intri in grddind qi ce sd vadS? Un m;r cu frunze de argint, cu mere

de aur, iar sub mir o fintind. Ivan-Jarevici rupse trei mere, nu mai multe qi umplu cu api vie din fintini urciorul cu douisprezece guri. Dar grozav i;i mai dorea s-o vadd cu ochii lui pe copila puternici, viteazi ti cutezdtoare, adici pe Ochi-Albaftri. $i-atunci, Ivan-Tarevici intri in turn Si ce si vadi? De o parte. dornrcau qase copile voinice, neinfricate, puternice, de cealalt; parte altele $ase, iar la mijloc, stApina - Ochi-Albaftri, fdrd griji dormea, cu vuiet de cascada rasufla. lvan-tarevici nu se mai putu stdpini: se aplec5, o sirut, qi ieqi... Incileci pe calul cel bun, dar caiul ii zise cu grai omenesc: Ivan-Tarevici, de sfatul n-ai ascultat. $i-n - Eh, intratl Acum eu n-am siprimitpot sdri peste zid. turn la OchiAlbattri-ai mai Ivan-Jarevici biciui calul cu biciul nebiciuit. Uf, imbuibat afurisit, sac de nutre! ce egti, ce, vrei pe-aici si adormim, capul sd ni-l pripddim?... Calul se minie mai tare ca inainte Si sari peste zid, dar atinse cu o potcoave corzile de sirmd de pe el, care vijiir5, iar clopotele sd bati porniri. Copila Ochi-Albattri se trezi 5i descoperi furti$agul: toate, bunuri - Sculali-vi toli Sigaua pepr;dali am fost deimpreuniinsemnare. Porunci si i se pund calul cei semel ti, cu douisprezece copile voinice, neinf.icate Si puternice, porni potera pe Lrrma Iui Ivan-Ta.evici. Gonea Ivan-Jarevici din toatd puterea calului, dar si neinfricata OchiAlbaqtri gonea in urma lui. Cind ajunse la Baba-Cloanta cea mai mare, un cal inFuat, gata pregdtit de drum il a$tepta. El se avintd din mers de pe calul lui de-a d.eptul pe celdlalt $i goni mai departe... Ivan-Tarevici pe poarti iepi, neinfricata Ochi-AlbaStri in poarti se ivi ;i o intrebd pe Baba-Cloanla: Bunico, n-a ritdcit pe-aici, vreo fiar;? Nu. fetito.

-

l

l6

nu se grdbea. Neinfricata copil5 Ochi-Albaqtri bdu laptele;i iar porni sd goneasc; dupd Ivan-Tarevici. Cum ajunse la Baba-Cloanfa cea mijlocie, Ivan-Jarevici schimbi calul qi iar goni mai departe. El pe poarte ieii neinfricata Ochi-Alba$tri, in DoartA se ivi: Bunico, n-a ritAcit pe-aici, vreo fiar5, nici n-a trecut vreun vrednic voinic? Nu, fetilo. Dar tu stai li mdninc; niqte blinii c; elti ostenit5 de drum lung. faci - Ehei, trece mult timp pind sd letu de dumneata,am qi isprdvit... Se poate, fetilo? PinS si prinzi veste - Baba-Cloanta se apucd de blinii, de ficut le ficea dar de grdbit nu Si se gribea, Neinfricata Ochi-Alba$ri minci qi iar porni-si goneascd dupi Ivan-Jarevici. lar el ajunse la Baba-Cloanla-mezina, descileci, tot atunci incilecA pe calul sdu de viteaz Si iar porni mai departe. El pe poartd iegi neinfricata OchiAlbattri in poarti se ivi gi o intrebi pe Baba-Cloanfa, daci n-a trecul vreun vrednic voinic. Nu, fetilo. Dar tu, bine-ar fi g te-mbdiezi, ca esti ostenitA de drum lung. Ehei, pini se infierbintd apa, trece mult - Se poate, fetifo? PinA si prinzi tu de veste timp, qi ispr;vit... - Baba-Cloanla pregiti baia qi celelalte, dupi trebuinld. Neinfricata - am $i copili Ochi-Alba$tri se imbiie, st;tu si se odihneasci ti iar o luA la goana. Calul ei de pe-un munte, pe altul se-avinta, peste lacuri qi riuri sirea. $i-aqa incepu sd se apropie de Ivan-larevici. El v5zu potera pusi pe urmele lui: douisprezece viteze copile qi a treisprezecea * neinfricata Ochi-Albattri chitind cu toatele si-l ajungd, trupu;orul s5-i stripungA. Cind calul lui-incepu si se domoleasci neinfricata copite Ochi-Albatt.i se nipusti asuprA-i strigind: - Tilhare, fire ingiduinfa mea apd din pu1 ai sorbit, puiul n-ai acoperit! Iar el ii strigd la rindul lui: Atunci, hai si ne depdrtim la trei serituri de cal pi-apoi si ne misurdm puterile.
I t'7

pe-aici, vreun voinic? n-a - Nicifetilo.trecuttu, stai qi bea ni$te ldptitor cd esti ostenite de drum lung, Nu, Dar - De bdut a$ bea, dar pind mulgi vaca, nu te pot agepta. - Se poate, fetilo? Pind am li isprdvit... - s-a dus Baba-Cloanla sAsd prinzi tu de veste mulgea, dar de gribit mulgi vaca, de muls o $i

in cimpia mare. inele au schimbat. Il duse in turn gi incepu sd-l ospiteze. Apoi. Cici caii crescuserd in aceeagi herghelie. deodatd.. la pdmint se prdbuti. Neinfricata copili Ochi-Albattri. Deodatd. in impirdlia ta. $i s. ori pufnd vreme. Aici. viteazd Ochi-Alba$tri. l5ncii lungi. ci au descilecat. S-au luptat $i s-au tot luptat.i turlele palatului se cldtinari iar cerceveleie acestuia se strimbare. Iuind-o pe acela. frumos chitite. Apoi preafrumoasa copild l-a dus in iatac: 118 . n-au mai vrut de pe cai sd se izbeasci. $i. dar.. sprinten picior igi scrinti.Eu o siabali din drum. bdtu in u. Si de trei ori au luptat.mai mult sub mas5-arunca. Si-au trecut la trint5 voiniceasc5. buzdugane-au f6rimat.. Dar Ivan-Tarevici. iar caii fralilor lui ii rdspunseri. cine mai ttie? CA de! fapta anevoie se sdvirF te. dar siJ doboare de pe cal. fi tlr peste trei ani si mide seami. $i iatd ci ajunse lvan-farevici la riscrucea cu cele trei drumuri 9i cu lespedea de piatri.. Ivan-Jarevici qi neinfricata copild Ochi-Alba$tri la rei sdrituri de cal s-au depirtat. neinfricata copild Ochi-Albattri i-a spus: plec acasi. n-au apucat.i i.$i pe dat5. fi-atunci. zi de vare pini-n sear5. in calea lui alergd o preafrumoasd copild: Ah. bagi . te-a$tept de-atita timp! Vino cu mine. pe care te-alteaptd insuritoarea.Halal sA-mi fiel Eu md duc acasi iar despre fratii mei nu mai gtiu nimic".. liberi din zare-n zare. Ivan-Tarevici ins6. buzduganele ti-au luat. lanci au vetdmat.Nu mi ucide. Incdlecard amindoi li se despdrtir5. du-te la casa ta. de mincat nu prea minca . Dupi aceea iqi intinseri cortul chiar acolo. pieptul alb cu un genunchi i-l strivi..i cu inelul. repede doar povestea se izvodeqte. de la pimint mi ridicS. neinfricati copili. Prin logodnA s-au legat. buze dulci tu imi sirutd. Ivan-Tarevici ii vorbi: . nu care cumva si te Iar aqtepli acolo.. de cind ziua se ivi pinA soarele-asfinli. DacA a ffecut multe.. Cind. nici de biut nu prea bea mai mult sub masd turna. Ajunse la turnul cu acoperi$ul de aur.. calul pe care mergea Ivan-Tarevici nechezd. Ivan-Tarevici. sibii. $i-atunci. sA te ospetezi cu bucale qi si dormi pe siturate. neinfricata copild Ochi-Albaqrri de pe pimint pe Tarevici il ridicd. trei zile Si trei nopli la rind au stat tot vorbind qi rizind. Ivan-Tarevici urcd in pridvor. scoase-un mic pumnal de olel. nesocotind ce-i spusese Ochi-Alba$tri se abetu din drumul de pind atunci.l implinte in acest alb piept vol. pe pajittile cele verzi. unul pe celAlalt. buzele lui dulci i le sirutd. mai bine de miini dalbe m-apuc6.i zise: . sdbii bine asculite.

ir: .

ti ili intrebd puii: . incilecard toli trei . ce sA vadd? Cit cuprindeai cu ochii. iar dupi ce s-a dezmeticit..frafilor . doar api qi cer. Ivan-Tarevici ii spdld cu api vie $i fralii se fdcurd ca mai inainte.oapi pe cei doi frali ai sii.. iar darurile dobindire de dinsul noi si le ludm gi cu mina noasfe tatei sd le dim. mei de singe m-au aruncat in prepastie. chiar pe tdrm. chiar sub stejar. nigte pui$ori. pasirea Nagai. $i se cufundi intr-un somn adinc..n-o si prea avem parte de cinste. i-au scos din sin merele tinerelii gi urciorul cu api vie. el ne-a acoperit cu caftanul lui. iar el s-a adipostit sub stejar. cum de-agi scipat cu viald din furtuna 6i urgia de mai-nainte? Ssi. vorbette mai incet.Culc6{e. de viteaz adevirat. Ivan-Jarevici le zrse sdi: rece. ne-a salvat un rus.DacA ne-ntoarcem acasd fArA apa vie $i merele tinerelii . iar tata o sd ne trimitd sd paltem gi$tele. iar sub un stejar bdtrin. Iar pasdrea Nagai il intrebi pe lvan-Jarevici: Cum ai nimerit aici. Dac. in groapa cea adincd. lipau. Ea se lisd din zbor. cine sA ttie? Doar ci au ajuns la rdscrucea cu pricina. Ivan-Jarevici. de jur imprejur. ca pdmintul ce incepuse s5-i acopere.i strigd: E cineva viu acolo? $i din groapS i se rispunse: Da! Jareviciul Fedor $i Tareviciul Vasili. A cdzut Ivan-Tarevici trei zile $i trei nopli pine acolo.. cd eu mi culc sd mi odihnesc pulin.i. Atunci Tareviciul Fedor ii zise Jareviciului Vasili: .apa vie. iute patul risturna. Se culci pe iarba mitisoas. El ii scoase din g. $i s-a oprit tocmai pe ldrmul unei mdri. ca s5-mi ia merele tinerelii ti r20 Avefi voi grije de calul meu. au mers departe ori aproape. care aveau felele negre. mam6. A$a cd. lvan-Tarevici ti-a scos caftanul li a acoperit cu el puii. Vremea s-a indreptat $i iati ci veni o pasdre mare. Dar Ivan-Tarevici o-mbrinci in pat pe ea. Ivan-Tarevici se aplece deasupra gropii.i copila in pivnild se pribugi. om bun? Fralii . in bdtaia vintului puternic ii . iar pe el l-au ridicat ti-n pripastie l-au aruncat.Scumpii mei copila.i porniri la drum. Tareviciul Vasili ii rdspunse: Hai si-l aruncdm in pripastie pe Ivan-Jarevici. Fi dormi pe sdturate.

rintocii . iar celdlalt pe umirul sting. De lvan-Jarevici le puse la loc bucSlile de carne se prinseri de os ca mai-nainte. Ivan-Jarevici ii ardti rinile. Ivan-Jarevici nu s-a dus la tatil fi la mama sa. acum poli s5-mi ceri orice doreqti: aur..n-am mincat de cind sint. Pasdrea Nagai insd iar intoarse capul. gitte fiecare. Ivan-Tarevici mai tbie . puterea fi agerimea ochilor. Ajungind in capitalS qi-a dat seama cd lareviciul Fedor Ei Tareviciul Vasili i-au adus perintelui lor apa vie !i merele tinerelii. da-te jos ca eu trebuie sd zbor inapoi. indata ce a inceput sd-i dea de mincare. acolo.casa. argint. crci impiratul se vindecase: i. spre Pasdrea Nagai s-a ridicat sus de tot.Nagai.Mi-ai scdpat de la moarte copiii. pe toti s.. a potrivit un cazan pe umdrul drept al p5sArii Nagai. ti lebede. qi-apoi s-a alezat ti el intre ele.Ivan-Jarevici a vinat. M-ai hrdnit foarte bine tot drumul. o hrinea mereu.i redobindise sindtatea dinainte. Pasirea Nagai insd intoarse din nou capul spre dinsul.i din piciorul celdlalt o bucatd dindu-i-o pdsirii. in inaltul cerului Ea zbura iar el o hrdnea. 121 * tiaprinsazbura.scuse acesta. . Ivan-Jarevici.i neisprdvi1ii 1i d5-i. El scoase culitul. ci a adunat in jurul lui pe toli belivanii ce-qi fac veacul prin circiumi. el i$i trie carnea de pe piept $i i-o d. . $i-acum. Pasire de nimic nevoie: nici de aur. pietre scumpe.spune-mi n-am a$ putea ajunge penici de argint. in doui cazane.le de cheiuri prin circiumi. de citepe lirmul mdrii. pasdrea Nagai s-a ridicat sus de tot. Chiar atunci pasirea Nagai ajunse cu lvan-Tarevici pe meleagurile unde se n. $i-atunci. . cu carne. Dacd au zburat depane ori au zburat aproape. Pasirea Nagai icni o dati qi dddu afari toate cele trei bucdli de la urmd: PuneJe . Si iati cd mai aveau doar foarte pulin pind sd ajungi. iar Ivan-Tarevrcl li-a vizut de drum prin meleagurile unde se niscuse el. la o vreme.scumpe. Ivan-Tarevici a terminat carnea din cele doui cazane.du pisirii. cum locurile unde m-am niscut eu? Pasirea Nagai i-a rispuns: Adu-mi doud cazane doudzeci de puduri . nici de pietre Dar. haide. cine mai gtie? Doar c6. le-a pus $i. in inaltul cerului. Ea zburA cit zburi ti iar intoarse capul.indatd cela loc. i$i tiie o bucati din pulpa piciorului siu qi i-o dddu pisdrii Nagai. dar o bucatd mai dulce decit ultima . fi line.

imparatutui strigind: MeiculA.uri frumos'coloraLe. iard ru_mpirate. De nul vor gasi. Si ce porunce$ti si . Cei doi frali i s-au aruncat la picioare li $i_au recunoscut fapra: 122 Impirate. iiberi din zare-n zare i. Ehei. al meu rob vei ti.pe data cei doi fecioragi au pus mina pe niqte nuiele $i $i au inceput sa_l plesneasci pe Jareviciul Fedo. peste noud mdri. puternica ti neinfricata Ochi-Alba$tri didu naqtere la doi feciori. dar repede doar povestca se povesre)le. miiculd. mai anevoie fapla se savir$este _ ala ce au trecut exact trer anl. cum . copilatii mei. $i cre$teau cei doi feciori vdzind cu ochii. miiculd. copilaqii mei. $i prinse a inainta Tareviciul Fedor pe postavurile frumos colorate inspre cortul din pinzd aIbd. Iar Ochi-Albattri iti trimise din nou solul la impArar: . pe undeva mai in jos de qale.Mdiculi.. trimise un sol de-al ei la oraf. el este acesta tAicu{ul nostru? . Atira l_au batut ca Tareviciul abia a scdpat cu fuga. Impiratul s-a speriat ti mai fare $i l-a trimis Ia ea pe feciorul miilociu pe fareviciul Vasili.iat $i l-a trimis la ea pe feciorul siu cel mai mare _ pe Jareviciul Fedor. pe pajirtile cele verzi. la capdtul pAmintului. in cim_ pia mare. copilapii mei. Cam tot pe-atunci. care s6_i spun. _ lmpiratul s-a spe..i intinse cortul din pinzd albd. Arfta l-au betut cd qi lareviciul Vasili abia a scipat cu fusa. rot pAm-intul lArii 1i-l voi pirjoli. di-miJ pe farevici. De cum ajunse in imp. pe Ivan_ Tarevici. pe cel de-al treilea fecior.Voi.Dd-mi-l pe Jarevici. gi.seasci. pe tot drumul. n-o fi dsta t5icutul nosrru? Nu.i le-a poruncit s5J gdseascd pe Ivan-Jarevici. facemunchiul vostru. Prin:e $i el a inainra inrpre corr. Cei doi fecioragi dd-i qi scarmini-l qi pe el cu nuielile.toatd-mpArd1ia ili voi cof ropi. sAJ g.. Cei doi bAieli. Impdratul s-a speriat foarte tarej a trimis dupd fareviciul Fedor $i dupi Jareviciul Vasili. primiti-lcu el? se cuvrne.lergara . Ci de nu . Ochi-Alba$tri qi-a luat feciorii. roate-mperida i1i voi coiropi.refia lui. Dupe aceea. Cei doi biiili alergare strigind: n-o fi . departe. lar i5i rrimise penrru a rreia oara solul la impArar: ^Ochi-Alba)tri Indatd cu tolii $ porneascd. chiar acolo. de la cortul ei inainte. ti-a strins oaste $i a pornit sil caute pe lvan_ acesle \ orbel .. primili-l cum se cuvrne.Nu. tot pdmintul fdrii lil voi pirjoli. fratele lor. a$ternu numai posta.i noud liri.!arevici. el este unchiul vostru.

care dormea.tri. Iar pe belivanii cu care venise. Dar lvan-larevici n-a rdmas acolo ci. l-a pieptinat. indat6. Ei c. izbucni in hohote de plins. Tocmai atuncl Ivan-Tarevici se ducea el insuqi la Ochi-Alba. $i-aia povestea s-a terminat. aiurea. iar pe dinsul l-au aruncat in prxpastie. ve$mintele i le-a schimbat ti si doarmi l-a culcat. in impdrdlia ei de baqtini au plecat. apa vie 9i merele tinerelii. copiii l-au prins de miinile-i dalbe qi l-au dus in cort. Cei doi biieti alergare strigind: impreunA cu loti betivanll . mdicuti vine la noi un beliv. impreun6 cu Ochi-Albattri. Aici s-a ficut un osp51 de pomind. un ospdl pe cinste ospdlul de nunti. iar in urma lui veneau toli betivanii ce-$i fac veacul prin circiumi. i-a cinstit cu cite un pdhirel 5i fiecare din ei s-a dus la casa lui.cum au lual de la Ivan-larevici.lcard in picioare $i sfifiarA postavurile agternute azvirlindu-le in toate pirlile.MAicuti.o noapte ici-colea. de prin circiumi! Dar OchiAlba$tri le spuse: Luali-l de miinile-i dalbe Si aduceli-l in cort Acesta e tdicutul vostru cel bun.i-a treia-nicaierea. A doua zi Ochi-Alba$tri qi Ivan-Tarevici s-au dus la palat. .. Cind auzi impdratul una ca asta. imperatul i-a alungat de la curte si doarmd pe unde-or putea . Tareviciul Fedor ii Jareviciul Vasili n-au prea avut parte de cinste. OchiAlbaltri l-a ospdtat. doui nopti. El a suferit trei ani de zile fdrd a fi vinovat. Ivan-Jarevici prinse a inainta inspre cortul din pinzi albd.

fdcu impiratul.96PTE S|MEONI. Sapte muncitori. tapte Simeoni-frdliori. Au fost odati tapte frali. Sd aflali de indatd cine sint muncitorii acerrla. aruncind el o privire asupra cimpului gi vizindu-i pe cei tapte muncitori. au ietit citetigapte pe ogor. ti-acum. Intr-o zi. la semdnat. lrecea pe acolo impdratul insolit de sfetnici 6i. Tocmai la vremea aceea. 9APTE MUNCTTORI fost odate ca niciodati. qapte muncitorir Arim 124 .Ce-o mai fi $i asta? zise. se minund: . $apte Simeoni frdliori. . la arat.FRATTORT. sd-mi spunefi: cine s?ntefi 9i ce qtili si faceti? Iar voinicii i-au rispuns: .Sintem Sapte frali. tapte muncitorr.Ei. Pe un singur ogor. gaple plugari de aceeaqi inillime $i semdnind leit. Slujitorii impdrdtetti au dat fuga gi i-au adus in fala impiratului pe cei tapte Simeonifritiori.

cintd-ne ceva. cu foc. al gaselea zise.rinte. fie.Eu. giinile jucau laolaltd. t25 . preparatd prin fermenlare din fruc. qi-apoi. al cincilea zise. sdri cu . $i.Eu. cint joc. ce glie doar cinta ti juca. mdrite impirat $i pdrinte. [n grajduri. de semdnat-am seminat li griul l-am adunat. rnall rdcoritoare cu sust acri$or. sprintene picioare in hori iqi roti! Juca qi impiratul. gura:qi mirite impiratzic pirrntel qi Atunci. cine gi ce meserie cunoatte? Cel mai mare zise: pind in cer' sd fiuresc . $i loati multimea sa joace porni.e. sint Sirneon-arca$ul. zise al patrulea. Cd el de pomani piinea ne-o va minca. cu foc. melteresc.i caii se-avintarb la joc. fi pe deasupra fiecare din noi cunoa$te - Eu. zise impiratul. cel mai mic dintre Simeoni lud un fluier din coajd de mesteacdn qi incepu si-i zicd un cintec rusesc. departe.Eu.Eu potdoilea zise: din fier un stilp inalt Cel de-al in jur si privesc ti tot ce si md urc .corabie . intrebd imp5ratul.(n.rat $i . zise cel de-al treilea. * piine Cvas fi b. peste miri pornesc. ogorul stremotesc o meserie. sA Bine. sint Simeon-cordbierul. inainte de-a pleca. sint Simeon-astrologul. se-ntimple si Cioc-poc . un cintec de joc.Ci bine zici. s6-mi ardt mette$ugul: sA cint. joc.). Dar pe dsta.uiurd . poruncelte aJ alunga.. Curgea sudoarea de pe el giroaie qi barba i se-nvolbura gi lacrimi fala cd-i uda. de arat-am arat. dintre Simeoni fdcu o pleciciune in fala imp. jucau. din fluier sd-i zic cu foc. vacile biteau tactul pe loc. Cocoqii. Dar cel mai tare fi mai tare dintre toli juca sfetnicul impirdtesc.i boierii. ba $i sub apd plutesc.Oh. Ei. Pini . cvasul * ni-l va bea". incuviinlS impiratul. Dar tu cine efti? il intreba impiratul pe cel mai mic dintre Simeoni. unul dintre sfetnici p. sint Simeon-plugarul. din fiuier ii mirite imp. . Stelele ttiu numira Si nu-mi scapd nici una. pe datd.ogorul pirintesc.Eu pot urmiresc. t. $terge-o din impirdlia mea. Intr-o singurd zi. Eu. Cu arcul dobor musca din zbor. jucau qi strijile. pe stilpul acela. .i Dar cel mai mic ii zise: Ingiduie.ratului. De muncitori avem nevoie.

Asta. pe preafrumoasa Elena la fereastre qezind. vdd pe ogoare griul unduind. Dar impAratul porunci pe loc: mare .Vdd. capui vi-l voi reteza. .i cum {i frumoas5. StArea pe pimint culcat. Cel de-al doilea Simeon in virful stilpului se sui . -se pare? impdratul. t26 .i tu mertesugul.le porunci o s.aducd pe preafrumoasa celor tapte Simeoni sd i-o $i Elena. toli ceilalti se linitriri doar sfetnicul cu pricina juca mai deparre. zise el. impdrat fi ce sint me. arate-li . Impiratul se.lr.reri arir de iscusifi.i prinse in jur a privi.mai intrebdputea nici in poveste E-atit de cum n-ai s. . pe tofi sA-i tortu. impiratul ii strigd de jos: . oameni buni. gapte de vreme lar de n-or aduce-o pe preafrumoasa Tarevna.eze _ cape_ tele sA le reteze. poruncege! miria ta. Furd inc5rcate pe corabie bunuri. povesteftl $r nici -cu pana sd zug. ca peqtele pe uscat.-i trimit! zise impdratul. imi e me$te$ugul. covor de mitas. pe insula Buian. funii.Ei. pentru limba_li ascu_ liti $i oleaci. intr-un palat de aur. trimite-i dupd preafrumoasa Elena De cer .i puse fluierul deoparte. lar cel mai mic Odihnili-vd. sd se rdzbune. Cel mai mare Simeoni lui un ciocan de cinsprezece puduri . ce vezi? Iar al doilea Simeon rispunse: mare . $i ce erau si facd? Simeon-coribierul lud un topor ascufit .i pinze ii atirnd.Haide.privireaJi otriviti.indatA fduri din fier un stilp inalr pinA la cer.VAd pe ce? coribii plutind. iar fiecare iir de oar_e_ mpoJobir cu un margaril. stai gi mai joaci sfernicule.$i-atunci impAratul se risti: cintatull Nu mai pot . sDune. Si mai . ti-apoi sd pluteascd pe api o lisd. . pind cind jos a picat. $i-atunci impAratul hotiri s-o ia de solie pe preafrumoasa Elena.. $i ata. cel mai dintre dintre Simeoni. numai tu. $i incepu si-gi pregiteascd pelifo i sA meargi la ea. scripeli. Iesind.Isprdve$te cudintre Simeoni zise: sd joc.i cioc-poct metteri o corabie. $i atit a tot jucat. pe Marea-Okean. Cd de nu. Dar sfetnicul cel rAu il tot sfitlria: Mdrite pdrinte. Abia atunci cel mai mic dintre Simeoni i. fie. n_am putere deloc. insi sfetnicul cel riu jur. . Bine. in cosila ei striluce luna. chiar cu mina mea! le mai spuse el.ivegti.Simeoni. cu cele de trebuinlS o inzestrd.

La noi roua e dulce ca nierea.evna. merge prin gredini $i PreafrLrmoasa Elena dupi el se line. pinzele le ridicati..tr. recolta o aduni qi coapse piine sd le ajungd pentru tot drumul. covor de mitasS tesea. t2'7 aici la voi. zise cel mai mic dintre Simeoni. cel mai mic dintre Simeoni se duse la palat. cel mai mic dintre Simeoni prinse $i el sd cinte din fluierul siu. VenirA la Preafrumoasa Elena.i ea din gridini iese.urlitelupii.tili.E frumos o suta de ori pe Marea-Okean. cine mai gie? $tim doar cd au ajuns rn impirefia striin. La noi cimpiile-s nesfirqite.Preafrumoasd te-ntilne$ti cu urgii. Elena: impiratul e . Cel mai mic dintre Simeoni se a$ezd pe o bance. parfumati. $i iatS-i urcali pe corabie pinzele se umflar5. Simeon pe corabie s-a suit qi ea pe corabie a venit. Preafrumoasa Elena darurile le lue ti-ndelung le cerceti. chiar sub fereast. Simeon din grddind iese .i pas cu pas sa-i urmireasca. dar in . insula Buian.i de piine vi-ngrijiti.marfuri fel de fel.$i-acum.bdtrin ti urit! in imparala lot pasul. $i. Cind dimineaga iese-n lunca verde vreun pdstor gi cind din fluier prinde a cinta cu dor. frdliorilor. Preafrumoasa Elena la fereastri fedea. secari sem. pe sint paji.e li-ncepu astfel sd vorbeasii: riurile. Dacd au mers mult. in vremea asta.ni. Simeon cinti inainte.i. 1ia lui Preafrumoasa Elena \-a miniar pe pelirori i-a alungar.. iar riurile ca arginlul lucesc. voi pe corabie urcafi. Simeon o ia prin luncd o ia qi dinsa prin lunci.te trezelti singur in ea. de drum lung vd preg. Cind sapi groapa altuia . valurile se-nvolburard gi vasul porni spre Marea-Okean. La noi zori cu zori se-ntilnesc. chiar de nu vrei sdl insoteSti in urma lui porne. .stelele privegheazi. lar sfetnicul cet riu ii tot qoptea la ureche: Nu duce. spre insula Buian. dar n-avu incotro. in zdvoaie mesteceni albesc. Simeon-plugarui. ca eu trebuie sd fac ce-oi face qi s-o aduc pe Ta. Impiratul ii porunci sfetnicului celui rdu pe frali sd-i insoqeasci . iar in lunci flori albastre-nfloresc. iar luna din cer . ablastreRusia-mumd e de mai bine! Acolo verzi .tile. insS fi daruri de mare pre1. pe care o cdutau. Cind corabia era gata de plecare incepurd sdl agtepte pe cel mai mic dintre Simeoni. Pe dati. tot atunci. Sfetnicul se facu alb ca varul la obraz. ori pufin. Preafrumoasa Elena iese pe pragul de aur. Simeon pe lSrm cu nisip ajunge gi ea pe lirm cu nisip ajunge. intr-un singur ceas nisipul de pe lArm il ara. Acolo. ii aduserd darurile de mare prel si incepura s-o peleasci pentru impirat.

nici lacrimi de mumd. se despartb . s. el steaua tinti. indati ce bdurd vinul cel dulce. fi-au mai plutir incd o zi. Si iatd-i. se culcard pe punte. corabia-au inturnat $i pe marea albasr ra au plecat.departe prdbugi de . Dar n-au incotro! Cuvintul nedat . n-o sd ne oese ci imparalul capelele are \a ne releze. pentru meleagurile noastre dragi! Fralii. sd meargd la imp. in hohote jelesc. Preafrumoasei Elena ise ficu mild de cel rnai mic dintre Simeoni: N-am sd ingedui.rat. care pe unde apucd qi se cufundare intr-un somn adinc.e bun de-mbdrbitat. Iar sfetnicul cel rdu pind$te ti-o faptd cumplitd ticluiegte.ea si te omoare.Mirite imp. Pling amindoi. sdgeatA de aur slobozi. doar Marea-Okean $i foarte . se qi vede tdrmul.Mai bine mi duc la bdtrinul imDarat. stelele de pe boltd le numird qr. De cum s-au infiliFt impdratului. pe podeaua de pin cizu qi in Preafrumoasa Elena se pref5cu. sint aproape de casi.rat ti pdrinte. Iar cel mai mic dintre Simeoni i-a spLrs: Sd nu fugi de noi. Cel mai mic dinrre Simeoni . Simeon inceti sd mai cinte din fluier. $i iad ce au plutit o zi. $i iati-i ajunti pd meleagurile de baftin5. cuvintul dat trebuie respectat. Dar daci Ii-e tare greu sd vii cu noi. sui in ceruri steluF albastrS $i-ntre muite se pierdu. Preafrumoasa Elena sealte stele.. larevnS.atii {i le didu o oa15 cu vin dulce: Si bem. iar Preafrumoasa Elena ochii de la el nu-qi putea lua.nu doresc. fi-abia atunci preafrumoasa Elena se dezmetici $i in jur privi: cit vedea cu ochii. Porunceqte si fie pus la cazne. Sfetnicul cel rdu ii chemi pe punte pe toli f. Numai Preafrumoasa Elena qi cel mai mic dintre Simeoni nu gustasere din vin. fralilor. Indata. Vinul acela fusese amesrecat cu ierburi adormitoare. foarte adinc. Acum nu-i mai putea trezi nici tunet. s-o ia el pe farevn5. gAsi steaua cea noud. Fralii mai mari dormeau somn adinc qi-ndelungat.un pas nu se depirta de ea. acesta a primit-o cu toate onorurile t28 Fralii la repezeald podelul l-au ridicat.insula Buian.pe podeaua Darpin. . Si_ meon-astrologul. Cel mai mic dintre Simeoni o gitea qi o pregdtea pe preafrumoasa Elena. o sd te ducem inapoi. $i steaua se rostogoli. si fi se reteze capul din pricina mea. cd oriunde te-ai ascunde noi te vom afla. nici furtuni. Simeon-cintArefule. -dar In vremea asta sfetnicul cel riu didu fuga la impirat lii cdzu la picioare: . in goana mare alergd.. v. cel mai mic dintre Simeoni li-a pus gind riu. veni alerg?nd Simeon-arcaful.

!rP. tf .r t.l I.:' *..-4.. i\ .

friiiorilor. De bdut . pe neatreptale veniri frayii lui cei mai mari.i d5-i-o gi pe preafrumoasa Elenal legat. Sfetnicul cel riu suridea. ti s-a ficut un osp5l de pomind. pe b5trinul impirat.Nu pot nesocoti datina strdmoqeascd. cd. cei qase Simeoni. lacrimi cit mirgeritarul vdrsa. jucau 9i jupinilele. cu lanluri grele de fier impdratul s-a speriat ti a zis: mezinLrl 6i. dupi cum e datina cea veche. oricum.s-a bdut. in zorii zilei. nu-l lEsa! Dar impiratul zise: . $i unde a inceput sd cinte din fluierul siu cel mai mic dintre Sirneonrr Peste munli gi vilcele fluieru-i se-auzea.pe Tarevnd nild a dat. s-au dezmeticit. cu plrterea lor cumpliti l-au impresurat: . cel mai mic dintre Simeoni qi-a luat fluierul qi i-a zis una de joc. ajutali-l pe cel mai mic dintre ei! Dar fralii dormeau somn adinc. Sfetnicul cel rdu o linea tot intr-un strigit: NUJ l. din somn s-au trezit. Cel mai mic dintre Simeoni striga cit il linea gura: FrSliorii mei. mie nu-mi este pe mai Ehei. Cel mai mic dintre Simeoni zise: Impdrate nemilostiv. intr-un tirziu. mArite imprrat gi pdrinte. Juca ti impiratul.Elibereazil de indati pe mezinul nostru. jucau qi boierii. de mincar s-a mincat. $i fralii cei mari l-au auzit. cintd. 130 .sa. indeplineqte-mi. frSliorilor. dar gi de cintat . drept adaos. pe cel mai mic dintre Simeoni il dLrserX la cumplitele cazne. Dis-de-dimineafd. la palatul impiritesc. juca qi Tarevna. ti a condus-o in palat.Luali-vi. qi pe tarevnd ci. Tarevna plingea. plac. palo$ele ascutite li s-or fi tocit. Ei. si-au zis: Se rede cd cel mai mic dinlre noi a dat de belea: au venit tot inrr-o fuge cu tolii. de cind a$teaptd caldii or fi ostenit. . foarte adinc. hei. vrind sd-i reteze capul lui Simeon. Luali-o de-aici citluali-odegrabi. Cel mai mic dintre Simeoni in temnili fu aruncat. De-abia puserd $i mina cildii pe paloqele 1or ascufite. iar pe Simeon - porunci sd-l bage la tem_ ultima dorinld dinaintea morlii: ingdduie-mi si mai cint pentru ultima oari din fluier. cd. Simeoane. Haide.s-a cintat. dar mai repejor.

pe mare plutea. Simeon-arca[ul.. stelele numdra. Dupi ce-au jucat la nuntd. cA a cizut $i duhul Si-a dat. din fluier zicea. cu foc. . Simeon-astrologul. Dar cel mai tare Si mai tare dintre toli juca sfetnicul impdrdtesc.. pe toli sI lucreze ii ajuta. cintece cinta. $i-atit de mult a tot jucat. Iar cel mai mic dintre Simeoni. Ci in Rusia. este destul de lucru pentru toli. fiecare din ei s-a apucat de lucru: Simeonplugarul. in grajduri. vacile biteau tactul pe loc. Rusia o apdra. Cocoqii.Pind 9i caii se-avintari la joc. Simeon-coribierul. gdinile jucau laolaltd. inimile-nveselea. griul semina.

Si cere-i s6-li dea un ac cu ali. dar mai intii. mitusicd! t32 - . $i iatd c5. si-li cos o cimati. n-o putea suferi pe fetifd .rbatul a jelit-o cit a jelit-o ti dupd aceea s-a insurat cu alta. Femeia s-a imbolnivit Si a murit. zi ti noapte se gindea cum si scape de ea. mitule-ta. Baba era rea. * Buni ziua.t-CIOANTA fost odatd ca niciodatS. mattera i-a zis fetifei: Du-te la sora mea. cind taicd-siu plecase pe undeva. a trecut pe la mituti-sa cea buni. MAfufa asta era Baba-Cloanfa-Cotoroanla. B.BeBf. o certa.o bitea. cum s-o piard6. Fetita n-a indriznit sd se impotriveasci ii s-a dus. intr-o zi. Au fost odati un bdrbal Si o nevastd care aveau o fiicd.

Fetifa i-a mullumit mitutii ti a plecat. ca si te impiedice s. 9i toarni peste ele api.Bine. Ce te-aduce la mine? Buni . $i Vezi fugi . .Bundtrimis ma$teramea! Deei. in coarne de berbec rezemati .-drig. era o colibd .Buni ziua. $i Slujnica ficu focul la baie. qezi colea qi ficut. cer . nepolic5. untdelemn. incepu s-o roage pe slujnicd: Femeie . mitqico dragi. cind poartabalase trinteascd ti o se sci4iie. l-a-ntrebat: Motina. Ia $i lesea ziua.i i-a spus slujnicei: . in pddure. imprejmuiti cu un gard inalt de nuiele. Iar Baba-Cloanfa a ie$it din colibd. fi focul la baie gi spal-o pe nepoati-mea. fetila nu mai ttia de-i moartS sau vie. . . mitutici! fetila. Si fetifa s-a atezat la fereastre [i a inceput si Jeasa.motanul i-a zisi invald-md cum si fug de aici. male untdelemn.Eu indati mA duc si mi culc. iaJe $iea sicit mal repede. teti? . se apropie de fer. s-o speli bine de tot. tes. nepoatS! i-azise Baba-Cloan1a. draga ce-ai venit? . am s-o minincl Auzind vorbele astea. cA intii pe la mine. dlndu-i carne motanului. iar tu di fuga. iar Baba-Cloanla se trezi. lucreazi.srruicd ti intrebi: nepoficd dragi.Jes. nepoat5. Dar bagd de seami.tu sA le arunci piinica. iar fetila. dar pind atunci.M-a tdmis mattera si-ti zis un ac cu a16.ci de cd pe masi se afli un gtergar qi un pieptene. i-a zis . cd dupi ce md scol.tu sdJ legi cu cordelula. bund! Bagi in sobi lemne cit mai puline. intri tu sd-i torni pe la .lag. A mers ea cit a mers ti a ajuns in p5dure. Cind mitu$a.mai bine. nu te mininci Baba-Cloan{al Cind s-o porni goneascd - 133 . o sA-f dau $i ac ti afd.ai trecutfi-o bucati de carne. $i. cdnul o si te plesneascd peste ochi o sd . piinici aici o mesteafine. sd cer un ac cu a1i cd vrea s5-mi coasd M-a la sora o cimald. indati ce se depdrtd Baba-Cloanla. Baba-Cloanla din nou s-a culcat.iar in colibi st6tea Baba-Cloanla-Cotoroanpinzi.ziua. cind ciinii s-or ndpusti si te sfiqie iar cind motanul s-o repezi si-1i scoatd ochii tu si-i dai carnea.aiBine-aicordeluJS. se-mi coase cima$A. Acolo. iar apa s-o aduci cu ciurull ii dirui slujnicei o batistS.pe picioare de giini atezate.Tefi.

Uf. S-au ndpustit ciinii la ea. tu ai si fii departe. pin. $i poarra a ldsat-o sa lreacd. Alerga. Dupi ce i-a mullumit motanului. De lemai . pe citd vreme ea nu s-a zgircit 5i mi le-a uns cu unrdelemnl Baba-Cloanla 5e rAloi la mesleacan: 13. arun_ cd $terg. netrebnic batrin ce e$til Ah. vrind s-o plesneascd Deste ochi fetiil legi cu cordelula. $i mesteacerul o lasa Si .. motinat dregila. Fetita iegi repede !a de acolo qi incepu si alerge cit o fineau picioarele. au vrut s-o mutte.trezi mult ata incurca! Baba-Cloanla se ti inlreba: nepoficd drag5. pieptenele aruncd $i-ndatd o si creascd o pddure deasi. o datin-aline-ai pe fari? de-atilia ani ti nu aruncat o coaid arsi de piine. de ce nu te-ai trintit? De ce ai lisat_o pe fata sa iasi ogradd?.Jes. $i ciinii au ldsat-o si treaci. mdtuqi dragd. motanul se a$eze la fereastr. - - - - Poana a scirliit. In vremea asta.{ . Dar motanul i-a rispuns: Te slujesc de-atilia ani gi o data nu mi-ai aruncat mdcar un os gola.sat-o pe fate sa plece? De ce nu i-ai 5cos ochii? De ce nu i-ai zgiriar fala?. nemernicule! De ce-ai l... pe citi-vreme ea mi-a dat carne macrd! Baba-Cloanla ie$i afare din colibA ti se nipusti la ciini: de ce sfifiat-o $i voi. pe motan: . fes.. pe citi vreme ea ne-a dal miez pufosl Baba-Cloanla dddu fuga la poarti: -dinDe ce n-ai sci4iit.t sa reacA. nu se mai uita inapoi. sA rizbeasca ea prin pedure.fetila i-a uns balamalele cu unrdelemn. vrind sd se trinteasci . Mesteacdnul incepu sd fogneascd. . a luat $tergarul $i pieptenele qi a rupr-o la fugd. iar la rizboi $edea motanul.pe urma ta tu lipegte-li urechea de pimint. Iti multumesc. vadd? Fetita nu era nicAieri. Cum auzi cd a ajuns aproape.nu prea lesea. fi se apuci de lesut. de ce . Atunci Baba se nipusti in colbe ti ce s.i-ndald o sd prinda a curge un riu lar qi adinc.Te slujesc de-atilia ani Si o dati nu mi-ai pus mdcar ni[ici apd la bala_ male.Noi te slujim n-ali mu$car-o. s-o sfiqie ea le-a dat piine. i-a zis fetila. leqi? Teli.arul . Baba-Cloanta incepu siJ bati ti sil ocdrasc.. sut Poarta i-a zis: . Cind o s-o auzi iar pe urmiritoare.

.

nul i-a rispuns: de-atilia . nu m-ai chemat? De ce al lisat-o sa Iar slujnica i-a zis: . siSorbil. Ia. dar fetila mai departe alerga. $i pe dati. adinc. rar urechea de pimint gi-a lipit ti iatt. $i.De ce n-ai piesnit-o pe fate peste ochi? Dar mesteac. Seara. iu mdtura urma-$i ttergea. a fdcur gdldgie cit a ficut.igat cit a strigat. a sorbit. se cutremura.norii ii propteau. Ea rodea $i dobo. Baba-Cloanta veni in goand qi prinse sd roadi. o intrebd De nevastd: Unde e fata mea? lar baba ii rdspunde: ... apa din riu pind la fund! . Baba-Cloanla gonea qi era tare aproape de ea. qi-apoi s-a oprit. pind cind a plesnit.a. Baba-Cloanla se superi. sd doboare pddurea.S-a dus la mdtuqi-sa s5-i ceard un ac qi afd gi vdd ci nu s-a mai intors. Iar in vremea asta. fetila a fugit ti-a tot fugit. ce-a anzlt:. 136 . nespus de mare. virfurile lor inalte .Te slujesc de-atilia ani $i niciodatd n-am auzit o vorbd bund de la tine. DacA a trecut multd sau pulind vreme. Prinsere taurii si bea. ce-a auzit: pdmintul se selta. pimintul se sdlta. a sorbit. qi pe dincolo. Fetila lu. nu m-ai trezit. pe citi vreme ea mi-a diruit o batisti. a sorbit. gergarul $i il azvirli peste umdrul drept.. apoi s_a suit intr-o piui Si s-a nipustit pe urmele fetilei. A sorbit..Beli. cind s-a intors taice-sau acas5. urechea de pamint gi-a lipit Si iat5.. Cu pisdlogul mina. dar apa din riu nu scddea. Baba_ Cloanla gonea qi era tare aproape de ea. Se intoarse acasd. se curremura. iti adunb tolitaurii pe care-i avea qi iar goni pind la riu: dragi! toat. pe citd vreme ea mi-a daruit o Atunci Baba-Cloanla incepu s-o ocdrasce pe slujnicd: ce.Te slujesc cordelula:ani ti nu m-ai legat micar cu o ati.. ti-atita a tor sorbit.. a vorbit frumos si blind cu mine! .Deplece?. crescu pidure deasi qi-nalri: rddicinile copacilor la trei stinjeni sub pimint crero teau.ept. pind la riu qi de ciudd scriqni din dinli: nu putea sA-l treacS. pe malul riului se culcd gi incepu gi ea sd soarbi din api. taurii mei bea.Baba-Cloanla a st. aga . tot intr-o fugi o linea. cine mai $tie? Doar ci feti{a. Fetila scoase pieptenele qi-l azvirli peste umirul d. nespus de adinc! Baba-Cloanla fecu un salt. in aceeaqi clipi se revirsi un riu mare. fetifa nu se oprea.

riicufule! i-a rispuns fetita.Tatdl se ingdjori Si voi sd se ducd si-qi caute fata. risuflarea abia-$i trdgea. . dar locmai atuncea veni. dar sora asta a ei e Baba-Cloan1a-Cotoroanla. poveslea s-a sfirqit .i ea. tot intr-o goand. se-ndbugea. azvirli dupd ea cu o mdturd murdarx. Ea a vrut sd md mdnince. fata mea'l a intrebat-o tatil. $i. Aici. 9i fiici-sa: de cit alergase.Ah. pe baba cea rea din casi o alungi. . M-a trimis ma$tera la sori-sa. gi-a9a. Cu chiu cu vai am scipat de ea! Cind afli toate astea taicS-siu. Unde-ai fost. de-atunci inainte incepuri sd vietuiascd in indestulare qi buni inlelegere numai el cu fiic6-sa. grozav se supdrS.

care dintre voi vrea si plece s-o caute pe mdicura lui? $i-atunci.. qi trei feciori: Peotr-Tarevici. ie nec6ji. cum sd dreagd. impdrdteasa ieqi. DE ARGINT 9I OE AUR fost odatd ca niciodati. Scumpii mei copii. s-o giseascd. lntr-una din zile. 138 . dar Oe $iur nu putu tti.inicete gi dddacele ei. Jarevicii crescuserd $ el le zise: *. A fost odatd.Cosild-de-aur. sd se plimbe prin gridind. impdrarul se mihni. o inhdld fi o duse nu se Srie unde.ie. a mai trecut Si-al doilea $i ei tol nu s_au intors: incepea cel de-al treilea an. impreuni cu'toate sl. un impirat. Dar iate ce. Nastasia _ .CELE TREI trUeARAlrr: DE aRAMA.. ce si facd. inf-o oarecare tard. A trecut un an gi nu s-au intors. intr_o oarecare impiri. Impdratul avea o nevasti. cei doi feciori mai mari s-au pregitit de drum $i au plecar. Deodati se nipusti asupra ei Vinei. Vasili-Jarevici qi Ivan_ Jarevici.

gi merse. ce era si faci impiratul? L-a l. in jos venea. A mers. doar cX si urmele acelea nu se poate om. $i mergind a$a. $i merse.. Muntele. cortud: unul al celilalt al BunA ziua. $i. La poarta palatului nigte balauri stralnici se aflau.. 139 . Avea miinile numai tdieturi iar picioarele insingerate.rrigd fraiilor \dil Eu md duc s-o gisesc pe mdicula. trei ani $i trei luni in cap. ajunse in fala unui munte de sticli. a mer\ !i iar a mer\. iar voi aici si stali.sau. 9i daci nu mi lagi . Bine. tare inalt era. il umplu cu ap. Balaurii dupd api tinjeau. du-te $i incearci si tu urci muntele 5sta.. Ivan-Tarevici.i.Eu o si plec oriqicum... dar sil urcdm -s. Haide.Ehei. li porni la drum. la Dar Ivan-farevici i-a rlspuns: plec. zis impiratul. de aramd.acumj i-a bitrinefe.ne e peste putinfd.tot de aramd.i a lol mers. de-a rostogolul. iar de n-o fi s-ajung Ia soroc sd plecaii.. De acolo de rus. Cd njci micar corbul n-o si-mi aduci oasele pini aici! Ivan-Jarevici s-a odihnit putin $i a pornit mai departe. urcd o zi $i mai urcd o zi.lui Peotr-Jarevici. in cea de a treia zi insii ajunse pin6 in virf. Mai la o parte era o linlini . gur. ierecali in lanluri de-arami erau. fldciri pe ndri aruncau. nu md poli ldsa sin. Un pas in sus se tira $i lvan-Tarevici zece. prea scurte. de lanluri tot intindeau. veni se-l roage pe titine-su: Lasi-md pe mine. $i tot a$a. muntelui erau a$ezate doue piscu-i avintat in cer se proptea. $ md attepIali. cd noud ne-au secat puterile. la capdtul ciruia se afla agalat un ciut . Ivanu$kal lncotro ai pornit-o? Pe mdicula s-o gisesc $i pe voi sA v5-ntilnesc. Iran-Jarevici lud c6ugul. dar lanlurile. sd nu me mai afteptati. legat de fintind un lani. foarte rece ti addpA balaurii. mai anevoie fapta se sivir$e$te. ce \a vadd? in faya lui se inal!a un palat de aram. La poalele lui Vasili-Tarevici.sat si plece. pe noi am dat . $i Ivan-Jarevici puse faua pe calul lui cel bun.Ivan-Tarevici. por i sA urce pe muntele de sticld. qi daci mi laqi tot plec. De trei ani stdm aici la poalele lui. .. le. fri{iorilor. am incerc. Cd de! Repede doar povestea se poveste$te. Cind. Nu. doar tu mi-ai mai rimas. s6 mi duc s-o caut pe mAicula ti si aflu ce s-a intimplat cu fralii mei mai mari. nu-i l.line picior dede mult de urma miicu{ei.

iar Jareviciul dupi ea porni.in. Dar. zise prinlesa.Sint lvan-Tarevici. ferecati in lanluri de argint erau. Sn dai de-a dura _ sora mea. de_auzit Fne n_am auzit.$i cum ai ajuns aici. Ivan-Jarevici? Asta li-a fost voia. sora siJi spund ea.mea cea marettiu. S-a dus sa se plimbe in gridina inverzitd. Apoi. Ivan-farevici umplu ciugul cu api qi adipd balaurii.i porni in urrna ei.s-ar putea sa-Ii qriu. a venit Ia mine. _. nu. ca focul ardea. dar azi. zise llan-Jarevici. insdgi suflarea ruseascS.Nu gl cumva unde seimpirdteasa Nastasia. spune. nu cumva sd md uili pe mine.Sint Ivan-Tarevici. uite.. Cine eQti tu. -. $i ajunse in impir. in intimpi_ narea lui ie$i insiti prinfesa palatului de aramd.e bita de arama. Preafrumoasa Elena. in intimpinarea lui alergd insdqi prinlesa palatului de argmt. ori nevoia re-a . aflS? gi ii dadu o mi.ostogoii. ii zise. a luat_o $i a dus-o ca vintul gi ca gindul.lfa gi ca soarele. D. aruncd bila de aramd. D^acd a mers mult ori pulin. ce sa . . viteaz fdri pereche? . Eu. Iar el a intrat in palatul de aramd. Ace$tia s-au lini$tit ti s-au culcat. Bila se.N-o si re uit. o caut pe mdicula mea cea buni. Tine bila asta de argint. Dar. line seama. nici de vdzut n-am vdzut suflare ruseascd.i mergi dupi ea. La 140 .adus? O-cauT pe mijcuta mea. . . La poarte ni$te balauri stragnici se aflau. Asta fi_a fost voia.a *a uiti pe mine. Virtej a tirit_o cu sila lncoace. cine mai Stie? Doar ci dintr-o datd. gi se mai afla o iintind cu un ciug de argrnt. qi ea o si-ti arate drumul prnd la ce-o si-l rdpui pe Virtej. sdrmana. S-ar putea in impdrilia de aur. Nu $tii oare."l una_nu spune ea. indati bila asta. .lia de arginl. Ivan-Tarevici dddu de-a dura bila de argint. vireaz fdre pereche? . Iin". unde-o pot gdsi? Nu. Ia. Dar nu departe de_aici triiEte sora mea cea mijlocie 11 . sdrmana.. de cind mA prizonierd aici puternicul Virtej. de cind sint n_am pomenit. vadi? Un palat de aur in fala lui se-n.o-"u.-o de-a dura . ^ . Ivan-Jarevici? $i cum ai ajuns aici. dar s-a ldsat din zbor puternicul Virtej. eu nu Dar nu deparre de-aici trdie$.Asta mi-a fosl voia.'cine e$l tu."urnu. Aceqtia s_au culcat gi l-au lisat si treac5.curind or sd se irnplineascE trei ani. inlati ce_o sdl ucizi pe Virtej. gi incd singurd. ori nevoia te-a-adus? .

sfdlucind tot de podoaba mirgiritarelor albe. a cdrei frumusele nu se poate spune in cuvinte. bea nigte apd din putina aflatd in dreapta ta. mari qi lucioase qi scinteind de focul nestins al pietrelor scumpe. Ei se culcarA. scoase un strigit: Ivanuqka. Nu ltii Trdiette aici. Cind il recunoscu pe oaspete. Cine eqti tu. sermana. Ivan-farevici biu.Ei. miiculd. Mai la o parte se afla o fintini qi un ciug de aur. Tareviciul mai blu. prinlesa frumoasi. fine bila si nu -de Ba $tiu. o prinles. am si te ajut eu si-li sporelti li tu puterea.oare. cum dura pe ftiu? ea are sd te ducd unde trebuie. dragul meu fecior! Cum ai nimerit aici?! . cealaltd stinga. pe mine. simti? fi-a mai sporit puterea? . $i pe loc ridici podeaua de scinduri . Jarevici i-a ad. cum nici in poveste nu-l poti povesti. ln fala porlii quierau .ii zise: partea dreapte. l4t . uit. cu o singurd mind. veni sdl intimpine insiSi Preafrumoasa Elena. cesporit.pat. purta vegminte impdritegti frumos impodobite. Virtej e grozav de puternrc. fdrd pereche? impdrdteasa Nastasia.i sisiiau niqte balauri cu cite jar te frigeau. Rdsuflarea fierbinte fi ochii lor de pirjoleau. drum asta aur.i porni in urma ei.Ivanufka.Bine. Ivan-Jarevici umplu cduqul cu apd ti adipi balaurii. iar pe cap o coroanl de pietre prelioase. el. ln cea mai indepirtatd dintre acestea o afli pe miicufa sa. lvan-Tarevici intri in palat. Dar. Acum simt ci a$ putea.Hai.iJ duse in pivnili. Flecdri pe niri aruncau. fiule. $edea pe un tron inalt. ficu rostogoli si te .Ei.Am venit dup6 tine. El trecu printr-o mullime de odii mari qi frumoase. Merse ce merse li bila Ivan-Jarevici ajunse in fala unui palat atit de minunat. Balaurii s-au domolit $i l-au l6sat sA intre in palat. n-am . miicula mea. unde o pot gisi?caut pe mdicula mea. prins intr-un lant de aur. ferecali in lanluri de aur erau. viteaz . $i impiriteasa Nastasia . mai bea putind apd. O . nici cu pana nuJ poli zugrivi . Dar-fii fir6 griji.poarti balauri stratnici mi$unau. nu cumva si md ulll tareviciule. pe aproape. . se liniitire. tare greu o sdli mai vini. Mi-a sd ristorn tot palatul ista! . Acolo se in una in aflau doud putini cu apd . tine seama. te $ase capete fiecare.Sint Ivan-Tarevici. D6-o de-a indatd ce-l birui pe Virtej.

dar in stinga gi prinse sd bea api din cealalti putind. bea numaj din apa puterji. ci intreg palatul se intuneca. $i ce l-a mai punat gi iar I-a purtat pe Ivan-farevici. Ivan-farevici se repezi qi el. de aceeo. Cind Virlej o sA se avinte sus. Cutreieri Virtej in zbor lumea intrea_ gA. ti o sd vrea sd bea din apa puterii. Doate cd nu ma Citd putere . Cobori ti . $i bea ap5. nu care cumva s.r.. miinile de pe ghioaga lui. Alergi la putina din dreapta ti di-i. $i peste mun1i.Intr-una din putini se afli apa puterii. Curind Virtej o si se lase din zbor. lar cind Vjrtej va osteni. muti Dutinile astea la locul lor.Ehei.. gi. impdrateasa Naslasia j-a zi5: . poate fi invins niciodatA.. de cite ori lupti. iar pe cealalt.a cum i se spusese.ASa. $i pe deasupra ma_ rilor. fiule? rdsturna. Se istovise grozav. in cer tu si r6mii cu et: cind o sd-nceapi sA te poa. sd vezi. Cine eSti tu? gi cum de ai ajuns pini aici? rdcni Virtej..te pe deasupra marilor. In spatele lui niqte glasuri se auziri strigind: . vrea. iar in cealaltd . intreg pimintul l-at . Virtej se ndpusti pe fereastr5 qi zbirr! in inalful cerului. Virtej se lisi din zbor de-a dreDtul in iarac. tu sd te agiti cu putere de ghioaga lui. bage de seamd. lran-Jarevici \e napu\ti la el ti se agdla:rrins de ghioaga lui. puterea-i sldbea.-Ii descle$tezj pumnii. acuma ai destuli putere. Ivan-Tarevicj murii purinile a. $i se simlea sleir de puteri. Dar Ivan-Jarevici nici gind sa-qi desprind. mut-o in partea dreaptd. Virtej. $i s-au intors in palat. fiule. ai grijA. Haide. $i se f6cu puternic cit un uriag. iqi trase spada la repezeald pi dintr-o izbirura retezi capul lui Virtej. De-abia termini de spus vorbele astea. tu tine-te din roale puterile.drept in pivnifd. mai rAmine de vAzut! Poate mi mininci.aDa stabiciunii.. Ei.de mdninci. sd bei numai din cealalti pulini cea din stinga. Ivan-Tarevrcl bea fi cu fi-ecare piceturd puterea $i-o sporea.Mai izbetrel odatil Mai izbestel odatd! Altfel invie! t42 . cd are sd se ndpusteasca la putina aflati in partea dreapta. Virtej bea dar cu fiecare inghilitur. lasa cia te maninc eu: . du-o pe partea sringd. din stinga. ii spuse impirdteasa Nastasia. $i tot ce era in jur se cutremuri. peste pisclrrile munlilor inalli ti sA se roteasci pe deasupra pripdstiilor adinci. dar tu. $i pe deasupra priphstiilor adinci. nu cumva sd_i dai drumul. Dupd aceea. Pe cea care se aflb in dreanta.Acum de-a$ simfi ci ai acum.

"i i . .r tr!r..

zi:e Vasili-la revic i. bratul unui vrteaz adey rat nu izbe$te de doui ori. Haide. acolo sus.urmd au trecut s-o ia pe prinlesa impdriliei de argint gi de asemeni. . cind fraqii mai mari rraseri in io: cu putere . _ Frafii stAteau jos Si a$teptau. Se plictisea de moartel gi. Tocmai atunci se pregdtea si coboare 5i lvan-Tirevici.i necopt incd..ia de pinzd intii pe impiirateasa Nastasia. c. apoi pe preafrumoasa Elena ii pe cele doui suiori ate ei. a impirdliei de aram5.ipatru la tdicula ti sd-i zicem ata: cu bralele noasrre viteze le_am dobindit.rp. prinse si se joace cu ghioaga lui Virtej. Ivan-farevici o cobori pe fi. tu o iei pe prinlesa impiriliei de argint. dar pretutindeni . bit d. $i-apoi. Au trecut s-o ia pe preafrumoasa Elena. . litnira $chiopul yi Cocotarul.Nu. pe creasta muntelui. fii alesul meu. a rispuns Jareviciul.ouqorul Ssta Ivan-Tarevici. E timpul. zise ea. Au mai luat cu er nitte pinze nou lesutd li s-au indreptat spre locul de unde trebuiau sii coboare muntele. Apoi lvan-Tarevici alergd la impdrdteasa Nastasia. pe cealaltd prin1es6.Si mergem. ca drn piminr. m-ai scepat de Virtej cel rdu. _. Iar cind le-au vizut pe cele doui surori ale ei. daci Jine pe bucurat. si le ducem cite. n-are decit sd se mai plimbe pulin de unul singur pe creasta muntelui. $i iat5-i pornili la drum. dar de_abia incepu el sa lege pinza de-o bururuge. Nici n-apucd bine sd-qi arunce ghioaga dintr-o min6 in cealaltd si. Cu preafrumoasa Elena o. * CA bine zici. . A izbucnit in plins qi-apoi a pornit inapoi. Cum avea si mai poatd cobori Ivan-Jarevici de pe munte? A$a ci a rimas lvan-Jarevici singlla. Cind au vizut-o pe mama lor _ s-au ti asta ili e voie. ai dreptate. miiculi. fie cn de necaz. Ivanutka sil lisim acolo. Ea rostogoli un ou$or de aur li ascunse toata impArelia de aur in acel outor. s5. La poalele muntelui ne alteapte fratii mei.i-i smulserd pinza din miini. Pe . rinar. iar pc prinlesa impdrdliei de aramd o s-o mdritlm cu vreun qeneral. i_a ndpedit Dizma. fie ci din plictiseali. l1i mullumesc. Cind au vazut-o pe preafrumoasa Elena _ au incremenit de uimi_ re. in drumul nostru. ispr5ve$te totul dintr-o singurd loviturd.si m5-nsor eu. le luim noi pe mama ti pe prinlese. fdcu peotr-Tarevici. mai avem sd le luim cu noi pe cele trei printese. iar pe prinlesa o siiruta pe buzele ei ro$i ca purpura. ia te uira la lvanu$ka ai nosriu. 141 Ivan-larevici lui ougorul de aur.nici lipenie. dar se-nghesuie si le-o ia inainte fratilor mai mari. Ehei. A umblat cit a umblat.

Nici n-apucd sd spuni asta pind la capit gi lingi el se $i afla un pat din lemn de stejar. cum a$a? Ce. in fala lui se ridicd un palat cu totul $i cu totul de aur.Care fi-e po.i venind de-a dreptul la dinsul. Ivan-Jarevici dupd ce minci. Deodata vazu. zici cd asta-i marfd?! Astea-s gunoaie. . gchiopul $i Cocotatul. intrebd: Unde te duci. in zorii zilei st5pinul v. alezi pantofii pe masi gi se culc. Ivan-Tarevici intr. te pricepi si faci pantofi? Md pricep Ia toate. ascunse in ou$or palatul de au. Vreau sd md odihnesc! mai zise el. Vasili-Tarevici cu prinlesa impdrigiei de argint. Ivan-Tarevici. dupi lui ougorul de aur $il rostogoli de-a lungul drumului.i pomeni Si pe meleagurile sale.unca. $i fareviciul cos.Vreau si ajung in impirSlia ti pe meleagurile mele. sint pantofar de meserre. 145 .. un pantofar mergea. mergind prin bazar . Pot nu numai sd fac pantofi dar chiar $i rochii sd il - Cind au ajuns acasi. la palaf se pregiteau trei nunli: Peof-Tarevici se insura cu Preafrumoasa Elena. apoi iar rostogoli de-a lungul drumului outorul. Ivan-Jarevicisi gii! Noaptea..Ehei. iar aruncd ghioaga dintr-o mind in alta. Nu md iei la tine.ca dinfoame.turate li-apoi mai arunci o datd ghioaga dintr-o mina in alta. a$ezate cele pimint se ivi o $i. $chiopulemasi gata a$ternutr. mai bune mincdruri. cu saltea de puf. in imperdlia Abia spuse qi. Pantofi din i$tia numai la palat pot fi purtali! Tocmai atunci. . Ivan-farevici se. ti maice toti ceilalli s-au culcat. Ci doa. IvanJarevici dormi pe s.i plapomd de mitasi. Apuc. omule dragd? Pdi. Porunci. sa vid -9i eu cit de iscusit esti. cintece cinta. Rimase acolo li incepu si-qi roteascd privirea in jur. unde e bazarul. Iar tifnir.-te ti fa nilte pantofi. ai aici cea mai buni marfi. iar prinlesa impdrdliei de arami se mirita gi ea cu un general. in aceeaqi clipd. pantofarul i-a spus: Jine. Ivan-Tarevici? De trei ori ne dai porunca trei porunci ili implinim. iar pe masd. $i deodata. Ivan-Jarevici zise: Mi-e li Coco$atule! .zu pantofii ti nu mai putu de uimire. vreau sd vind niqte pantofi. si-ti fiu calfi? Pdi. Se trezi chiar in mijlocul pietii. cu picioarele tactul il bdtea dsta zic ti eu om de vialdl gindi. in iatac. scoase dintr-un sipet nitte pantofi cusuli cu fir de aur.

care va tlaebui. un pod. qi dormi! Noaptea e un . Ivan-Tarevici s-a dus la tapte verste depArtare. Nu-i nimic. si md prosliveasci cu mii de glasuri pe mine. Dupd ce au adormit toli ceilalli. o impirilie de aur. Preafrumoasa Elena ale. ca jarul ardea. qi cu frumoase mdrgiritare presdratd. iar de jur imprejur crelteau cei mai neobiqnuiii copaci ti pes5ri cintdtoare ciripeau in mii de glasuri. ce si vadi? pe masd se afla o rochie minunatd. negretit. $i. o impdrdlie in care sd creascd cei mai neobi. Preafrumoasa Elena l-a rdsplitit cu darnicie $i i-a poruncir din nou: BagS de seamd.Se vede ci Ivan-larevici. Ajuns acolo.nuiti copaci.evici.Si pantofarul duse pantofii la palat. miine in zori. preafrumoasa Eiena infelese totul. trebuie si se afle.Nu-i ce-am pilit din pricina ral iiculc5-telui lvan-Ta. miine sd-i aduci printesei preafrumoasa Elena o rochie de aur. care. Altfei nu ma maflt clt Feotr-l atevrct. in fala lui rdsiri o impdrdlie de aur. Uite zise el . . fdcu Ivan-farevici. Melterul in grab. am sd poruncesc sd mori in cumplite cazne. cu un palat de aur. ce-am pilit din pricina pantofilor tii! i-a zis el lui Ivan-Tarevrcr. Uite. ca de nu 5frinzuraloarea le pa)le: Pantofarul s-a dus acasd supArat. Pantofarul a ajuns acasd mai mult mort decit viu. alesul melr.bun. cu capu-i cirunt mai jos rje umeri plecat. Noaptea. cu un palat de aur in miiloc: de la palatul acela se intindea. pe l5rmul mirii. Ivan-Tarevici aduse din impdrdlia de aur rochia de nunti gi o Cind panrofarul s-a sculat de dimineala.-te si dormi. Cum vdzu palatul. la imperat: 146 . e viu fi nevitimat . a alergat Ia palat 6i Preafrumoasei Elena i-a dat-o. de-a lungul a tapte versre. toatd odaia o lumina. a rostogolit ou$orul de aur. culc.i umbld nestingherit prin imperitie'. a zis lvan-Tarevici. rochia de nunti. iar pdsdri cintitoare. a luat-o. NoaDtea e un sfer n ic bun. fdrS sa-mi ia misuri. la fapte verste dep5rtare de-aici. cusutd cu fir de aur. ii zise. pe fdrmul mdrii. $i impiratul il chemi fdri zlbavd pe pantolar: Ala $i ata. Dac. sfetnic atezi pe masa pantofarului. n-o si ie faci toate acestea.g. lvan-Tarevici urci pe pod qi incepu si bate in parapetul acestuia ni5te cur$oare. . cu nestemate de toate culorile invioratd. lndate ce-i v6zu.Sd-mi faci panfofarul dsta pini miine. nimic..

riliei de argint cu Peotr-farevrcr. Nu m-a salvat cel ce lingd mine se afl6. Ivan-Tarevici m-a salvat. $i au fdcut un ospdl de pomini.. de bucurie. iar pe cea a impdriliei de aramd cu Vasili-Jarevici. unul celuilalt se-nchinau li ifi spuneau: Mai tii minte. ca s.Privette. impiratul se uiti qi scoase un strigdl de caleaqca de aur. ea il lui de mini pe Ivan-farevici. mici linte de Si Preafrumoasa Elena striga cu glas puternic: Oameni bunil Oprili indatd caii. Iar Preafrumoasa Elena ii zise: Porunceste. porumbila mea. si mi mdrit cu Peotr-Tarevici. sd inhame caii la . il rugi sd-i ierte. tiicutule.ltia sprinteni. il agezd al5turi qi il duse in palatul de aur unde s-a. impdrate. cine te-a salvat? . frumos tlefuili. De-a lungul podului se insirau stilpi mici. Dupd ce s-au intors. dar Ivan-Jarevici. Impdratul a vrut si-i pund la cazne pe cei doi fii mai mari.i fAcut nunta.aur b. porumbelule. gi iate ce au pornit pe podul de aur. Cu asta ti povestea s-a sfir$it. Iar lingA parapet Ivan-Tarevici sl5tea. Aqa ci o miritari pe prinlesa imp. Iar pe fiecare stilp se afla cite un porumbel cu porumbita lui porumbeii stdteau. prinsi in nifte inele de aur. plec Ia palatul de aur. i-au povestit imparatului tot adevdrul. ci m-a salvat cel ce linga parapet se afli! gi spunind asta.tea. ce s-a intimplat! uimire.Tin minte.

Lui. .COREBIA ZBURATOARE fost odatd ca niciodati. intr-o bun6 zi. in vreme ce mezinului nimeni nu-i spunea alttel decir prostdnacul.celor doi mai mari le mersese vestea ci erau tare aseri la minte. 148 . pe el nu-l duce mintea. prostinacului. ci sd qi zboare printre nori. in stare nu numai sd pluteasci De miri. umbla intr-o cdmafi gduriti 9i igi pololea foamea cu cite o coajd arsd de piine. el tor nu DriceDe nimicl $i iate cA. Pe feciorii mai mari baba ii iubea. ii hrinea cu mincdruri gustoase. Au fost odat. aceluia impirarul ii va di de solie pe fiica sa. un mo$ si o babi. ii e totuna. Frajii cei mai mari hot5riri s5-gi incerce $i ei norocul. Ei aveau trei feciori . Mezinul insd.i pini in acel sat un zvon: cine ii va dura impdratului o corabie. ajunse . ii imbrdca in ve$minte curare.

A umblat cit a umblat prin pddure pini a gisit un pin inalr: virful pinului acestuia atingea norii. sd-li arunce unul altuia vorbe de ocard ba.. pentru figiduit cdun copacde nevastd pe uite. copile! i-a spus el. s-ar putea si vd dau vreun sfat.Unde vrei sE o tinea una $i buni: sd te sfiqie lupii pe drum! Dar prostenacul $i daci mi ldsali . bunicule. iar ca sd fie cuprins in brale ar fi fost rievoie de trei oanrcnr. nu mai putini.sai-md si md duc qi eu! Maici-sa . apoi au mincat toate merindele pregdtite de batrin5 $i s-au intors acasd cu miinile goale. si-l impiedice sd plece: te duci. care si vd fie de folos. pulin a lipsit sd nu se ia. mezinul incepu si-i roage pe pdrinyi: Acuma l. dragii mei feciori! Si au plecat cei doi frali in pidure qi s-au apucat si doboare. Bund ziua. S-au mai certat ei o vreme.i de pdr. Fratii nici n-au stat sE asculte ce le spunea bitrinelul. Au doborit ti au tiiat o multime de copaci. i-au dar o coaji de piine neagrd qi uscatd pentru drum $i l-au alungat de acasd. $i bitrinelul a plecat.Pii. A tdiat pinul qi s-a apucat sal curele de crengi. bunicule! Dar ce ai tdiat atit de mare? . prostule? Or .i sd reteze cu fierrstriul copacii. voinicilor. ce faci tu aici. ingiduiti-ne $i noud si mergem! Cine Stie? Poate unul din noi va ajunge ginere imp5retesc! Betrina le pregiti feciorilor sii mai mari toate cele de trebuintd pentru drum: Ie coapse placinte din fiini albd. de cioturi. qi daci nu mi 15sa1i.ci Tdiculule $i mdiculi. imparatul a i-o di t49 . s-au nipustit asupra lui amindoi. ProstAnacul a luat cu el toporul li s-a dus la padure. Mergeli cu bine. de ce toatA cearta ti vorbele astea de ocari? Dac6-mi spuneli. Bund ziua. l-au batjocorit cu vorbe urite ti l-au alungat de-acolo. Indati ce au venit ei. Tocmai atunci se apropie de ei un bitrinel qi ii intrebS: Da' ce s-a intimplat. Au inceput sd se certe. puse la fierr qi la fript citeva giini $i gi$te. eu tot mA duc! Vdzind maicE-sa gi taic5-siu cd n-o mai pot scoate la caprt cu dinsul.. copile.mi duc.i taici-siu au incercat sd-l faci si-$i schimbe gindul. Tocmal atunci se apropie qi bitrinelul. Dar ce sd faci mai departe cu ei n-au mai $tiut.

neanevoioas. a$a ci eu rn-am apucat si fac o astfel de corabie.cuse intr-o piine mare $i rotundi. Dar tine minte porunca ce li-o dau: pe oricine vei intilni in cale sa-l iei cu tine pe corabie! 150 .Oare oanevoioasein stare tu. cd ai trecut pe-aici: oamenii belrini Sriu mulle.a qi fdcea. si fii tu sd . ti si-ti iei zborul in oricare parte dore$ti. fdluiette pu{in pinul 5i intr-o in cealaltS: uite-aqa gi uite-a'a! Prostdnacul nu ldsa sd-i scape nici o vorbd din cele spuse de b. He-he. Bdtrinelul zise: Ei. Si Babinelul ii arat.. bArrinelul l-a liudat qi i-a zis: si ne odihnim pulin 5i si imbucem . s-oceva. . nu zic.scoase din \inhaide si-i potrivim pinzele! o bucata de Dinza..parte 6i spuse betrinelul. atunci asculte ce-li spun: ra-tr toporul $i ciople$te pe laturi pinul ista: uite-a$a! gi ii ardti cum sd ciopleasci. o $i pipii qi-apoi zise: Ei.Ei.ci pe corabia ta. i-a mai zis batrinelul. vezi se prea poate sd n-o scoli la capar pine la urm. ia dd .i-o inapoie $tii ce nu-i chiar a$a de uscat5 coaja asta a ta! bdiatului. Cioplea qi se minuna: toporul in mina lui parcii ringur mergea ti mergea. si-mi dai vreun sfat. zise gasi ceva mincare: uite.trinel: cum ii spunea. Dupd ce termini de lucrat. meltere$ti asemenea corabie? Asta-i o treabd tare gi. Dupd ce au mincat. . a. pentru mine.Anevoioasi. am coaja asta de piine uscati.i-acum. n-ar fi riuprostdnacul. cu ce se te ospitez? Md tem cd n-ai sd prea poli roade merindea mea. bdtrinul zise din nou: Ei. Bitrinelulincoace coaja aceea a ta! dddu o h. prostdnacul i$i didu toatd osteneala. poari ca a.fiica lui aceluia care i-ar putea dura o corabie zburitoare.. . o cerceti. Stai pufin.i iatd cd pinzele erau gata. \inl umblati prin lume 5i pricepuli. Dar pe tine.Acuma poli s. u. . fdcu bdtrinelul. pufoase $i albe. daci vrei sdJi dau un sfat. acuma. $i Prostdnacul o lud gi nu-ti crezu ochilor: coaja aceea uscatA se pref. ba $i potrivite la locul lor. bunicule. potrivette-i capetele. dar de incercat trebuie incercat: poate o scot la capet! Uite. Acum. dar sd .prostdnacul licopile.coaja de piine. Prostinacul fAcu intocmai cum il invif5 bdtrinelul. imi prinde foarte bine Si asta.ri in mind. fAcu totul cu temei . .

ce auz asculit ail UrcA pe corabia mea. ce sd vad5? Un om care mergea pe drum dar pifea numai cu unul din picioare legase de ureche. pe cine oche$ti ci primprejur nu se zire.corabia $i zise: unchiule! . o si ni apuc eu si ochesc de-aproape ceva'/ Ehei. urci pe corabie qi porniri in zbor mai departe.Da' de ce mergi lopiind intr-un picior? Pdi.mintului. deodatd. Vai de mine.Noroc. . Repedele Pemintului nu se impotrivi. eu ochesc gdinu. 151 Cu asta s-au. sd zburdm impreund.a de munte aflatd intr-un copac la vreo mie de verste de-aici. Au zburat ti-au tot zburat ii deodati. Daci au zburat mult ori au zburat pu1in. . Numai o vinitoare ca asta e vrednice de mine.Ia te uit5. ce vizu? Un om se culcase in mijlocul drumului ti stitea cu urechea lipitd de pimintul jilav.i ce-n iuret goneau. unchiule! . Zburd ti tot zburi prostdnacul. ce cA se petrece acolo. Dar in ce.Urci aici cu noi. din trei pa$i a. -'celehlt . nimeni n-ar fi putut spune. ce-au vdzur? Pe drum mergea un om care cdra in spinare un sac uriaq indesat cu piine. Auzili nu se impotrivi. iar prostdnacul a urcat pe corabia zburdtoare qi i-a intins pinzele. Au zburat ti iar au zburat $i. unchiule! Dar ia zi.t al . cine mai qtie? Doar ce deodat5. cind deodati.te nici fiard. nici pasire.i despdrlit. se ridicd in inaltul cerului porni si zboare mai repede ca vulturii. caie de care mai cristaline! Ia te uita.Ascultzici se peffece in celilalt unchiule? p. Zbura un pic mai jos de norii .Noroc. dacd mi-a. sau in cin€ lintea. corabia iqi lud zborul. voiniculel .". Bdtrinelul a plecat in drumul siu. ce. faci aici? Da' ce ce cap. ce iute de picior etti! UrcA pe corabia noastrd. qi-uu pic mai sus de codrii ce neclintili stdteau. ce oameni! Pdi. se cildrd pe corabie qi porniri in zbor mai departe citegitrei.Ehei. . voiniculel . ti .iJ Noroc. Cobori .Noroc. Pinzele se umflard. sd zburdm impreun5! Ochile a urcat $i au zburat cu tolii mai departe. ce si vadi? Un om stdtea nemi$cat cu puqca la ochi. dezlega ti celalalr picior.$i acolo ciripesc se-ntrec in cintiri pdsdri cu glasuri minunate.Noroc. ajunge ia capdtul pimintului! .

unchiule! Ia. Noroc. ai aici un lac intreg. cirind in spinare o sarcin. urc6 cu noi pe corabie. lasi. nu fii necdjit. cum sint? . cd s-o gasi pe undela apa. frigul pe dati: ar incepe si ningd $i ar da gerul.numaidecit i1i rii:are in fala ochilor o ollire inlreaga. ca sd gisim atita ap. birrinel de griji albit! Da'incotro cari paiele astea'1 ai pornit-o? . pesre citune gi sate zburau. dar astea nu-s vreascuri obiqnuite.Ba-s destuleasteanu-s din astea. md rog.$i. micA de tot.Aha! Va si zicd din d$tia-mi e. peste riuri zburau. unchiule.Noroc. SelilA urca pe co-abie 5i plecar:i mai deparre. s_ar lisa . pei toatd apa asta nu-mi ajunge si beau decir o inghilituri mi-i-i-cA.Pii. De ce'/ Nu-s destule paie-n sat? dar . Peste codri zburau. peste cimpurJ zburau.omul sui pe corabie. Prostdnacul s-a mirat. sint a$a. cita iti trebuie.Pii. Urc. bine te-am gisit. Dace le impristii . Noroc. Au zburat ce-au zburat qi ce si vadd? Un bitrin care cdra un sac cu paie. 152 .i pentru tjne.zut un om care se ducea la pidure. cu ._te cu noi pe corabie. Fldminzild a urcat pe corabie qi au zburat mai deoarte. cum a. Cit sd fi zburat aqa. si zburdm impreunA. tot bei unde sd beau niqte apA. spune-ne ii noud: de ce te duci cu vreascurile . Noroc.a? Citd piine ili mai rrebuie? Ci singurd un sac inlresr Ei a$il Piinea asta nu-mi ajunge decit pentru o imbucitura. cine qtie? Doar cd deodatd. srnetos! . de vreascuri. mie imi trebuie de o suti de ori pe_atita! . Mi duc si-mi agonisesc doar ai .Mi-e tare sete qi de aceea imi caut un loc . $i deodatd ce-au vizut'l Un om umblind pe malul unui lac mare $i dind din cap cu nemullumire. Urci. si zburdm mai departe. s-au mirat qi tovariSii lui si i-au zis: Ei.noi! $i $i au zburat mai departe. C-a - Le duc in sat.in p. au v. S.dure? astea Ei.Ehei. unchiule! Cauli ceva pe-aici? .PAi uite.sd mdninc pe sdturate.ti! Haide. ci dacd le-ag impriqtia in miezul verii. unchiule! incotropiine pentru prinz. pe zeduf.

i." ..t" .

. api vie.i api moartS! Prostinacul se intrist. Las.. mergeli degrabi sd aflati: cine a venit in zbor pe coratria aceea. S-au intors $i i-au povestit impiratului: corabie $i larevici si nici vreo . cit ne mai afldm incd aici. cu sacul lui cu tot $i astfel pornird sd zboare mar Tocmai atunci imparalul era la ma:e. 154 Au zburat. cum sd ieqim din incurcituri. Cum v6zu corabia zburdtoare rsr sr trimise rlujirorii. la masi cu impdratul.. ce tarevici sau alte odrasle de neam marer Servitorii au dat fuga la corabie . la care sd nu poati afla rdspuns.A$amareatal Pe ci oameninu se afli nici un rind. Dacd e aqa precum zici.. negretit. A luat in doui urcioare api vie $i apd moarti $i.Urci-te cu noi! departe. sau poate nici i^n toati viata mea Se poate una ca asta? a zis Repedele pdmintului.n-o sd gdsesc apa asta. ce qi-a zis: ..Dacd o si ntiritdm fata cu un liran de rind.. departe. ce mA fac? Cd . $i-arunci il ldsdm cu buza umflatdl Impiratul se inveseli auzind sfatul ti trimise tot aiunci servitori care sd_i vesteascd prostdnacului aceasti poruncS: . ci vreme am destulS ca se md pot intoarce ferii sh intirziii ' Se aqezi la umbra deasd a unui stejar rimuros $i atipi.i ce si vadd..Haide. Ia capetul pimintului. de miri de soiuj acestora. c_o scot eu la capet in locul tiu cit ai zice pette. . porunceste altd odrasld de neam.: Acum. $i ii intrebd pe curtenii sdi printi $i boieri: de .Mirele sd ne aducd neintirziat.N-ar fi rdu s5 mai stau pulin pe-aici. Slujitorii impdritetti nici nu s-au mai ostenit si intrebe cine_s si de unde au venit in zbor..i-au tot zburat pini au ajuns la curtea impdratuluj.l Aceqtia sfrtuit a$a: Trebuie sd-i punem mirelui fel de fel de intrebdri grele.Ce-i l-auficlrt'. Trebuie sd scipam. ai dreptate: paie din astea nu gdseqti in sat. de jos ldrani de Ce miria ta sd facem cu ei? ./ pe corabie nu erau decir ni$te tdrani de rind. eu nici intr-un an. $i-a slobozit picioml care-i era legat de ureche qi a pornit in mare goane peste noui mdri qi noui liri.. ne facem de rusine _ chibzui impiratul. Gerild urcd pe corabie.

Vai de mine $i de mine.. numai atita au avut pregitit? Cd mie de-abia acum mi s-a f. sforaie de se cutremura pimintul qi nici nu-i pas6! eu indatA! zise Ochild. SA-mi mai aducd mincare! rlcnea FlSminzili. asculti. ii zise el prostinacului. Peste capul celui adormir se scutur. se uitd la urcioare $i zise: unde sd dac6 apa asta e bune sau ba? .inhdli pu9ca. inf-o clipi capul se prinse din nou Ia locul sdu. ti le tot arunca in gurd.'. . ci eu nici pini deseard nu sint in stare si mininc o piine intreagS! Las'cd md descurc eu cu taurn Dar de mine ai uitat? seri .i lipi urechea de pdmintul jilav. n-avea nimericiJ trezesc drept in stejarul sub care dormea Repedele ochi fi iqi PAmintului.Le-am adus.ul a sirit in picioare.Indat5 apd moartS. insi Auzild i. doisprezece tauri fripli ti atitea piini cite incap in patruzeci de cuptoare! Prostdnacul se intristA li zise cdtre tovarr$ii #i: Ce mi fac..$i. lar piinile..cucurigu!" imoiratul sd moari de necaz. socot cAFlirninzild. doar n-oi fi alipit! Sdri ca ars qi in aceea.piinile. Iar Fldminzili s-a pus pe inghitit. impreuni cu petitorii tAi. va trebui si mininci la o singurA mas6. Cei de pe corabia zburdtoare se intii$ar5 grozav. Ce.i Ssta! Doarme la umbr5.i zise: Ia te uitd ce mai somnoros. Ci noi o se infulecdm totul.. iati cd masa de la palat se apropie de sfirtit dar Repedele Piminlulul nu se arat. 155 .i a strigat din risputeri . furi aduqi cei doisprezece tauri la frigare $i atitea piini cite inclpuseri sA se coaci in patruzeci de cuptoare. grijd Dacd-i aqa. dupi care ii stropird capul cu fu . Si indat. Acestea il trezir. Ce Si aSa. fie neindestulAtoarel si masa o sd 9i cu prostdnacul ii trimise vorbd impiratului: $i-atunci Si se aduci aici taurii $i piinile. o ploaie de ghinde. insdrcinarea ce li-am dat-o ai indeplinit-o. Acuma insd o si-!i mai dau una! De vreme ce etti atit de dibaci.cut foame cu adev.. nu $tiau ce sA faci sx iasd din incurcaturt. Adevirat.i clip6 aduse urcioarele cu ap6: . una dupd alta. nu alta. qi dd-i 9i infuleci toli taurii rind pe rind. a bdtut din aripi . ce leneq e . Iar cind l-au stropit cn apd vie .coco.De un coco$$iu prins fi descip5linat. Iuafile! imoiratui se ridici de la masi.rat! Dar impiratul nu mai avea nici tauri qi nici piini. pini a golit toate carele.

I-a ingAduit: . Iar el.i o argild cd nici la cinci stinjeni nu e. .Ce mare lucru era dace ardeau doi.sei.Si.uzeci de butoaie. le zise prostinacul ortacilor - Geril. $i tot afa goli toate cele GerilA imprditie paiele ti. Trei zile gi trei nopli a tot ars focul la baie incingind-o pind la ro. intrebA eL chiar nu se mai afli pe aici nirte bere? Cum a$a? CA nici n-am apucat sd beau pe siturate! Doar o duscd am tras. n_ai decit sd te pre_ gdtegti de insurdtoare! Dar inainte de nuntd. intrista.Acum. $i. . o dati sorbea gi vadra o golea.$i. i-a 5i eu cu tine! Si d-ddu o fugd si-l intrebe pe impirat: . de ce imi tot picurali cite o vadri.. patruzeci de butoaie. vi dau altd poruncb: sd befi dintr_o datd berea drn pat. o sd 1i-o dau de nevasti pe fata mea. zise el.a chip sd te apropii de ea. Mai selti Si ai doilea butoi ti il goli ti pe acesra.Fie. o sd fie prea pulin! Indati au fost rostogolite in fala lor cele patruzeci de butoaie.l se repezi Setild.u. fiecare de cite patruzeci de vedre. in loc de unul?!. Rdspindea o citdur5. a zis el. eu nici o vadrd nu-s in stare sd beau.i sd i le pun6 lui Setile dinainte.aLasd.. . pe dati. ca nu cumva sd-5i murdareasca talpile! Imperatul n-avea de ce sa se impotriveascd. du-te la baie. Si nu le-a venit si-si creadii ochilofl cei doi. o sA ne irosim degeaba toatd zjlal $i.Imi ingidui si merg gi eu in baie cu mirele? Vreau si imprdqtir pe podea nigte paie. cd merg O si ard de viu. 156 . Dupi o vreme slujitoril au deschis uta. $i porunci sa se pregAleascii baia. oare. $i s-au apucat sd umple cu bere vedrele una dupd alta. spale-te. in baie se ficu un frig stralnic. C5 aqa. proslanacul 1i birrinelul. Pii. atit! Cind a \azut imparalul ca nu poate cu nici un chip sii-i rina de hai prostinacului. sdlti un butoi $il goli pini la fund dinrr_o rasuflare.Nu tesd mi spdl eurdspuns Gerili.i . curila_te $i slai binisor la abur. zicind asta. me rog. . Eu mi prind sE le beau toati berea ti socol ce incd. arit de frig ci perelii s-au acoperit cu promoroacS. Cum in baia asta'/ zis prostinacul. Iar baia era ficutd din fier de sus pind ios. ce mare scofald e? fdcu Setili. _ 9i iatd cd au fost duti in baie ti incuiali acolo amindoi: li prostdnacul . mi rog.. hotAri 5d-l piarda folosind Sirerenia. iar apa din cazan a inghelat tun. erau \ii si nevardmari.

. poate doar sA te dai cu saniula! Slujitorii au alergat la impdrat. li-a$ gi spune-i ci o sI aibi oqtirea pe care generalii lor cu tot! Mergi la impirat ti-a cerut-o! $i s-a dus prostdnacul la impdrat..Halal se vd fie. ci singur e$ti de vin5! Dimineata. generalii si dea ordine.i ciliri. Daci nici de data asta n-o si te lii de cuvint. S-a gindit el..ti-o gonesc de-aici! te in sinea lui insi i$i zicea: .. scoase capul pe fereastrA ti de frici se ficu mai alb ca varul. impiratul nu-qi mai gdsea locul frimintindu-se ce-ar putea face si scape de prostinac.. i-a zis el.. in zorii zilei. sd nu invinuieqti pe nimeni altul. $i-atunci o sdl dim in brinci afard de-aicil" Auzind porunca. si bati mai tare. tobolarii sA batd tobele.ii ti o duse la palatul impirdtesc. Comandanlii au adunat oastea impdriteasci 9i au purces sd tragd asupra prostinacului din putti $i din tunuri. caii si izbeasce pdmintul cu copitele. Gomi$tii prinseri si sune din goarn. iar tobele ti ele. eu el. dar o fac oard. Dar soldalii prost.i sd porneascd rdzboi impotriva prostdnacului. $i L-au initiinlat: ala $i afa. impriqtie vreascurile Ei o oaste uriata rasiii ca din pdmint: ti pedegtri.nac Si ieqi cu dinsul pe pajiqte..Ia te PAi.i porunci si sune goarnele mai tare. prostAnacul le zise ortacilor sri: Frafilor. in picioare ca pe-o iarbd o cilcau. Impiratul auzi zarva. incepu sd se tirascd in genunchi in iala 157 . Prostdnacul porni in fala olti. iar dupi dinqii se lud intreaga ottire. a zis prostinacul. oastea imparatului o striveau. baia asta a voastrd nu-i buni sd te speli in ea.De unde are sd scoatA un liran de rind o o.. sd Miine .faci asta in zori dauscolinevaste pe fiicA-mea. Porunci comandanlilor lui sd-qi adune toate ottile lor.tire intreaga? Asta chiar ci n-are cum s-o facd.nacului inaintau. adicd. in fata palatului se opri. bdtrinul cu vreascurile il chemS pe prost. aiputea alinia ce sdnu intristezi! $apte regimente cu unul ci aici vreascurile. de Dacd . Comandanlrt se inspdimintare ti o luard la s5natoasa flcind cale-ntoarsi. Iar de nu te dau atarA. Impiratul ieqi afari din palat. s-a tot gindit ti-apoi i-a poruncit prostanacului: in fala palatului meu un regiment de osrali.O sdJi indeplinesc $i porunca asta. pentru ultima . Acuma insd nu $tiu ce-am mai putea face'i i-a zis b5trinelul cu qi gesit de te uitd la . mi-aIi ajutat de-atitea ori si scap de belea.i tunari cu tunurile lor.

Acuma nu mai ai nici un drept s. Ea n-are nici o vind! $i astfel incepu el in acea impdrAie sd trAiascd. . Iar el o lu5 de nevasti pe fata impiratului.ie. sa-l roage cu cerul gi cu pamintul sd-i primeascd darurile scumpe ti odatd cu ele sd o ia de nevastd pe fata lui.prostdnacului. ne porunce$til Cd doar avem si nor un cap pe umeril Il alungi pe impirat. Prostinacul insd ii zise impdratului: . lucruri bune sA s.i-i porunci sd nu se mai arate niciodatd in acea imper.virseasca. Tarevna e fati tinSri qi buni.

se aduni gi oastea pbsdreasci. ii fecea parte dreaptd ti celuilalt. rdcni el.POUESTE DESPRE PREAINTEffiEPTE UASILISE fost odatd ca niciodatd. Au fost odati un goarece fi o vrabie care erau prieteni nedespd4i!.Pe ista cum sd-l imparli? qi-a zis ea. iar eu am ne luptimtoate fiarele. vrabie hoa16. s. Odat5 insd. $i minci singurd bobul de mac. sA pe viafd $i pe -aduni laolalti toate pasdrile. adun Nu trecu nici mdcar o zi intreagi. De bund seami. Dai o data cu ciocul gi ia-l de unde nu-i". cd in poiani se adund o oaste numeroase de fiare. . s-a intimplat ca vrabia sd giseascd un bob de mac.. haide. moarte! Tu. Haide. Cind auzi toarecele una ca asta n-a mai vrut sd gtie de prietenia lul cu vrabia. Prietenia lor linu treizeci de ani in cap: orice gdsea unul din ei. Se porni o lupt6 159 .

Nu mi ucide. o sA te resplatesc cum se cuvine. se vede ca astizi trebuie sd md duc acasA cu stra$nicd . om bun! Ci la vremea potrivitd o sdli fiu qi eu de folos. qi pentru binele ce mi-l faci o sA te rAspldtesc si eu tot cu un bine. Tocmai atunci se intimpli sd treaci pe acolo un vin. i-a zis vulturul pe drum. ci ia-mi la rine. de ia iniltime. Dar nu apuci bine sA inteasci Si vulturul ii vorbi in grai omenesci . Numai vulturul stitea sus in Din. Vinitorul se apropre iFi indreptd puqca asupra lui. lar vulturul il mai rugi o datd: Nu mi ucide. Vinetorului i s-a fAcut mili de vullur si l-a luat acasi h el. Urcd )i se a)eza pe o creanga. e li Ssta un vinat". de cum o sA-mr creascd din nou aripile. Colindase ziua intreagi prin pidure. IaJi cutitul teu cel asculir ti du-te in poiani.Nu md ucide.. lns6 vulturul il ruga pentru a treia oar2l: . viteazule. simfi ci nul mai lin puterile. trei luni qi trei zile. aceea. ingrije9te-m6 qi vindeci-md! Cd doar nu li-am fdcut nici un rdu. A|a ci o sd ai parte de o pradi bune. pini se se dumereasce i$i $i d:dea duhul! Dar nici peserile nu se ldsau prinse prea ugor. Atita mai apuci: sd se zburdtdceasci intr-un pin inalt. trei ani.eia oara arma sii linleasca. om bun! Ci dac6 imi iei via1a. Pisdrile i9i luari gi ele zborul citre cuiburi. om bun. Mult mai puternic. Acolo ne-am luptat noi pisirile cu fel de fel de fiare gi am ripus multe dintre ele.u imi pare. NuJi rdminea decir sA te uili dupe ea . atacau de sus. Animalele se rdspindiri prin vizuinele gi sila.. Lupta se sfirqise. Mai bine ia-md cu tine. n-o si ai mare folos de pe urma mea. $i . Cind incerci s6 se inalle in zbor. Si hrine$te-m.ti-atit! Ei. in lupta aceea fu rinit ti un vultur. 160 in care cizure multe jertfe atit de o parte cit ti de cealalte. era neamul fiarelor! Cum o atingea pc vreo pasare cu gheara. ce sd vadd? Sus in copac un vllltur.tolba goald".. Ei. jumulit qi plin de rini gi se gindea cum ar putea si-$i recapete plrterea de odinioarA. Iari eu.Ce r.Ce risplatA sd aqtept eu de la un vultur?" gindi vindtorul fi din nou tinti asupra pisdrii. dar de vinat n-ai vinat nimic. indati ce-o sd prind puteri.tor. . bineinleles. De cite ori vreo fiari era gata-gata sA loveasca sau sd striveasci o pasare.urile lor. viu cum sint. Vinitorul nu-i dddu nici de astd dati crezare si ridicd Dentru a t. ea zbirr! iqi lua zborul.Orice s-ar spune. . Si cind colo. iqi zise. dar de vinat nu vinase nimic. ai colindat ziua-ntreagd prin pedure. isi zise el.

e. Vindtorui . Vulturul porunci vinitorului s5-l duci in locul unde crqte pinul inalt. il l. igi lui avint de acolo dirl inait. trei luni $i trei zile in cap. . din nou in locul afli pinul cel inalt. vrednicule voinic! Acuma mi-am recipitat puterea dinainte.i izbi din zbor cu pieptul un copac. cit de mare e? Cit o roata de car. cit de mare e'l 161 .s6 sd simti leama in fala morfii fi-apoi il prinse din zbor. $i iar vinitorui aduse vulturul in pddure. Vinitorul inFeuA calul $i duse vulturul in acel loc. vinitorule. Vreau si te duc in linutul meu de battini $i sA ae rdsplitesc pentru tot binele ce mi-ai ficut.cu vint vinitorului in jos. ti mai sus ca inainte. Se vede cd va trebui sd mi mai hrinesti un an.te marea albastri gi spune-mi cum Ii se pa. Vulturui scutura din aripi ti-i f. Trecu un an se goli primul hambar.. intreaga pddure se cutremurS. Si iatd c. mi-am recdpdtat puterea . cobori ca un virtej nipraznic din inahul cerului fi izbi in cel mai inalt copac pe care-l despicd de sus pind jos preficindul in mici fdrime. i-a zis vulturul. . apoi iqi dddu drumul de acolo 6i izbi din zbor cu pieptul un copac copacul . prive$te marea albastrA $i spune-mi cum 1i se pare acurna. Jderi qi vulpi fird numir.Ei. i-a zis el. Zi dupd zi. VulturLrl i6i lu6 zborul. deasupra norilor. Aqa trecu al doilea an ti se goli $i al doilea hambar. inainte ca el sA adngd fala apei. Vulturul se avinta sus. li se inilld sus. Inci nu mr-anr recApdtat puterea dinainte. pe locul unde se afla pinul cel inalt.Du-mii-a dat asculrare unde sevulturul iarigi lingd pinul cel inalt. Mai trebuie sd md hr5negtr un an. noapte dupA noapte timpul t. De jur imprejur. spintecd li scoase pieile de pe animale. viieazul€. I1i nullumesc. prive. dinainre. Vulturlrl se avintd sus.ecea.iarincd nu se despici in doud. pe deasupra norilor intunecafi.Uitdle. Mai uit5-te o dat5. s-au scurs trei ani. i-a rispuns vinitorul. Iar copacul se despici in patru. Il prinse $i se ridici impreuni cu el qi mai sus ca inainte. pornind calre marea albastr. Lasd-li calul qi urcS pe aripile mele. Cu banii luali cumpdri griu de rezervd qi urnplu pind sus trei hambare atit cit sd-i ajungA pentru trei anl. iqi asculi culitul pe o piatr.i a dus Vulturul se avint.Vinitorul se duse in poiana ti ce sd vadi'i Fiare ucise citA frunzA ti iarbd. sus de tot. $i vindtorul urci pe aripile vulturului. apoi cobori in ora$ $i le vindu pe un prel bun.

Acot traie.i_i ficu vint vindtorului. Ei. ia prinlesa Arimila. rog. Salut-o respectuos din partea mea $i cere-i cutia de ararni cu cheife_ le de arami. cine mai Stie'1 Doar cd au vAzut deodatd. n cap. drigulule! Y ezi cd cizma care vrei s-o-ncalti nu-li c pe mesurd! Prelul cutiei mele e prea mare. nici pietre scumpe. zise el. $i-acum. il p. il aqezd pe aripi $il intrebd: Ce spui. in ios. Se trecem la rdsDlata binelui. chiar in mijlocul cimpului.inse din zbor inamre ca el sd atingi faga apei. altceva nu lua nicj aur.te inima.. Cind acesra era gata sd atingi fala apei il prinse din zbor $i se ridica sus. cite$te ce scrie . vezi. din t6riile cerului.-te o datd la marea albastrA Si spune_mi: cit de mare e. iar eu l-am ingrijit $i l_am hrinit trei ani.gi. ala ii a$a. argint.i gindeam cd mi-a venit sorocul. .Dincolo de \lilpul acesta se inrinde pe stilDul acesra. era rdnit. . vulturului. pe prinlesi sA-i dea culia de a.acuma. lud nimic dar o rug. viteazule. tocmai de acolo. rdspuns vindtorul. Bund inalti . Vulturul cobo. trei luni $i trei zile. $i orasul de arama _ mi5urind douAzeci yi cinci de versre in lung ti tor pe atira in lal..C.t un ou dedin aripii-a iar ii ficu vint vinitorului Vulturul scutura gi - - - Vinitorul se duse sora vultura$ului.. .i arame $i-i totul.Nici vorbd. ai aici aur. prelul ei. miziua. mai uit.i. Tot a$a mi gindeam ti eu cind ili indreptai arma spre mine. Vinitorul nu. Au zbural ti-au rot /bural. . din fir-a-pir. Era bolnav. Si pornira in zbor carre larm. $i vulturul scuturi pentru a treia oar6 din aripi.rinarorul ciri: .ama cu cheilele de arami. piet. haide. povestr Vindtorul ii fdcu o ie. 162 in oraqul de aramd. si_ gdind. Mi ..i inainte: Haide.O fi prea mareplecdciune. un stilp de aram. dar $i de aste dat. Dar. eu de altceva n-am . zjse \. uite. incri mai sus ca . gatar am isprdvit cu plata raului.te sora mea cea mai mare. Du-te in ora$ul de aramd. care ardea ca jarul.! Frdtiorul dumirale iti rrimite saluttri.ulturul. de cunosti tu pe frdliorul meu? PAi. vinrtorule. preaunde il stdpin. Uire. zise vinitorul. nici argint.e prelioase! Ia cit l1i pofte. stipina oraqului. om bun.. ai aflat cum e reama in fata mortii? Am aflat. Cit un bob de mac. dacd au ajuns departe ori aproape. dar pe poarta oratului de trebuintd.Iti mullumesc.

Cere-i cutia de aur cu cheitele de aur. in inaltul ce.Ia vezi. . iar florile infloresc ln cel de argint. Du-te acolo.Dincolo de stilpul acesta se intinde ora$ul de aur misurind o sutd de verste in lung gi tol pe atita in lat". ling6 un stilp de argint.Dincolo de stilpul acesta. se in lat" intinde ora$ul de argint . se duse qi-i aduse vinatorului cutia de aur cu cheilele de aur. ia cit vrei debucataaur. In oratul acesta tr5iefte sora mea cea mar mic5. Prinlesa il asculte.. . Si Vinitorul lud darul acela nepreluit. Iingi un stilp de aur. trei luni. bitind zgomotos din aripi. din nou.eptul la prinlesi. il s. in inaltul cerului. la stipina orala el trei ani. noastrA In nostru .misurind cincizeci de verste in lung $ide arginl zise vulturul Cere-i cutia .Sd nuvorbil zise ea. il sdltd pe vindtor pe aripile sale mari $i zburi cu el de acolo. Viteazule. iar spate Vulturul cobori in mijlocul unui cimp. Vulturul se minie. in fala noastr5 au inflorit florile. argint. vinitorul se duse de-a dreptul la printesd.vulturul cobori in mijlocul unui cimp. Vinatorul citi: .Aici triieEte sora mea cea mijlocie.Vulturul se minie. Ajuns in orat.in spatele nosffu e un aramd. $i. li povesti tot ce ttia Si ii ceru cutia de au. zise vulturul. vulturului. drept resplata pentru toate acestea. nince qi si bea pind i-au revenit puterile.ltd pe vinitor in spate ti zburd mai departe Zbura sus. fala florile infloresc in cel de aur. [i porunci vinitorului si citeascd inscriotia. ficu o plecdciune in fala prinlesei $i ieli pe poarta oralului. dar cutia mea are cu totul alt prel. Mi-e tare drag.ului: nostru !i in fala noastrS? ce se inlimpld . Ii povesti $i ei pe care treit ingrijit. zise. apoi cldtini din cap. dar fratele imi este. chibzui o vreme.i pletre aici: te-neci cu ttii'l scumpe.i mai drag. in in spatele au inflorit florile. ia. Uite.. apoi zise: pojar. In spate arde oratul de . ii poruncl Si vinltorului si citeascd inscripfia. cu cheitele de argint. bolnav. ii ceru cutia de argint cu cheitele de argint. Vinitorul citi: .In spatelearde oraful de argint. e un pojar. 163 . mai prinlesa. viteazule. cutia mea. V'indtorul pirisi orasul de argint fi-i povesti totul. ce se intimpld in spatele nostru ti in fala noasfr5? Vindtorul se uitd. cu cheilele de aur. la stipina ora$ului sora vulturaqului. Vinitorul se duse de-a d. i-a dat si mdel l-a trei zile-n cap. rinit. Acum zbura. friliorul ei. uiti-te. cum a gului .sora vulturaqului. din fir-a-pir. prea mare. te lAcome$ti la o Nici .

Cind (e s6 vadA:. zise el.onjurar. pdrul cilciiele-i bitea. necijit nevoie mare. dai in schimb ceea ce ai acasd fer5 sd stii cd ai. acest palat impdritesc? S-ar pulea sa re ajur eu sii scapi de necaz. de ce ver$i lacrimi amare? 164 . Sedea acolo pe mal.la briu i-ajungea.ia-l de unde nu_r.. S_au infdlitat o mullime de servitori: . a mers departe ori a mers aproape. pind la urmd. Si zicind asta. de nu fiu necdjit. singur_singurel ti al6turi se afla cutia de aur cu cheitele ei de au. n_a mar avut ribdare $i a descuiar-o.ii shemuiesc ace\r palar imparijre\c. il copleqi mihnirea . indarii ce inrra in izba. cine mai gtie? Stim doar ca 11jun: in linurul \au de ballina.. Vinitorul trebuia si porneasc. El lud culid 5i porni la drum. $i iati cd veni dimineata. sd qtiu ci am. .tesc! iar eu o si-qi dau ceea ce am acasi fird si stiu ce aor. 1i-n ari.. Nu isprievjse de rasucir cheilele ca in fala lui.Cum sdelti necejil viteazule? vindtorul. a mers pulln. spune.tiu totul despre toate cele de acasA. mincd pini cind !e seture.. S-a uitat fi s-a tot uitat la ea si.. nu cumva sii descui cutia inainte de a ajunge in curtea casei tale.mind sd ..Ce af putea avea eu acasd firi sd Stiu? Ba cred cd. f.Ce poruncili? Care vd e doiintai. ninunat impodobit de sus li pin. de nisip galben in. isi zise vindtorul. dac. nimic in minte nu-i veni. bunifate ti ajuta-mi ca-n cutia mea si ghemuiesc acest palat impir. Dar !-ai gisirl Cum sd poati biga el palatul acela inapoi in cutie. du-te la casa ta.i tristeqea..lat5. cine mai ltie? Doar cd peste un timp a ajuns la marea cea albastri. De-abia te.osteascA vorbele acestea li palatul . Pe ldrmul mdrii stdtea doar vinitorul. jos. $i Lumina ochilor mei. va si zicd. Daci a mers mult. dar numai daca o sa cadem la invoiald: uJi"a .A_.. ii zise: $i-acum. asta aveam acas5 fir. $i pe loc cAzu la invoiale.. a rdspuns vreme ce nu md duce capul ca-n cutioara mea sd ghemuiesc. pe neasteptale rasari din ap5. $i-apoj sa doarma se culca. Iar vinitorul o porni spre casi. igi lud zborul.ouru . ris. iar cutia a pus-o alituri. Parci nici n-ar fi fost. frd{ioare. Si a viut sa \e mai oJihneasca. Se opri la faqa apel $1 zrse: De ce ...Cind vuiturul igi vdzu prietenul cd nu vine cu mina goali.un om: barba . mai departe. Pe (armul marii r-a alezar. dar degeaba. Vinitorul a stat o vreme ti a cugetat: .ri ca din pimint un palat de aur. aqa cum fusese inainte'1 Se gindi li se tot gindi. Vindtorul biu.u . soqia il inrimpina tinind in brafe copila$ul ce se ndscuse in lipsa 1ui. i-a spus solia. Haide. . dar bagA rle seami. Dac.

a vdzut o cirare $i a pornit inarnte in jur pustiu.crettea vdzind cu ochii. viteazule. ori de munca te fere$ti? 165 . tot atit de pripit e$i sa-ti uili figiduiala. Ivanu$ka s-a uitat in toate pdrlile. S-au inf. aminteste-1i ce-mi datorezi. in pomi pesirelele cintau. cu mult. Vinitorul s-a intors acasd mai intunecat la chip decit norul negru de furtuni Si i-a spus soliei: . rispunse el.i lui feciorul. pe trai bun pi pe agonisit averi. fi il ldsd singur acolo. Tocmai atunci risdri din apd omul de odinioar5: barba . Cre$tea fecioruL vindtorului ca aluatul plls la dospit .Oricit am vrea siJ linem pe lingd noi pe Ivanulka. zise Ivan.anume: ci mai dev. in care strAluceau lacuri minunate. Se opri la fala apei fi zise: Pe cit de pripir e$ti cind fdgdduiefti ceva. rrebuie '5-l dim. pddurea la spafe sa-tr ramlnal Coliba i-a dat ascultare.fi$at o mullime de se itori. De unde vii ti-ncotro te-ndrepli'/ La ce muncS rivne$ti. pe-un picior de gdind se-nil1a. ba chiar mai mull. Baba inir-o piue qedea . il scoase departe.i cojoc de iepure purta. Ivanugka urcd in cerdacul inalt li deschise o ula scirfiitoare. . o mindrele de Ttacau. iscusinli impodobit. p1ing. nici o suflare ea Era o colibA rotitoa. $i ce si vadd? In colibd . vindtorul. afard din sat. pe intr-o buni zi. Haide. Dupd aceea vindtorul ieli in curte.edea chiar Baba-Cloanfa-Cotoroanfa. nu se poate. omeneascr. solia ti feciorul.eme sau mai rirziu ror fi silili sb-5i dea feciorLrl nu \e Irie cui. Se puserd cei trei. te-ntoarce cu fala la mine. $i se ficu mare: ager la minte.De bucurie s5-i spuni adevarul fi I-a fost teamd poate l-o duce undeva.cilciiele-i b.reI. frumos ia chip. md rog. in lacuri pettigori se zbenguiau. Au inflorit gr. Si ctrarea l-a dus intr-un codru de nepdtruns. se plimbe prin gredina. Doar o colibi era. colibi. un cerdac li-o fereasfi micA avea. taica-sdu s-a dus s. Nu mai purem amina. deschise cutia de aur fi pe dati rd:ari in fala lui un palat m. s-a plimbat cit s-a plimbat li deodatd s-a trezjt chiar pe malul riului. $i i. Vdzindul pe Ivanutka ztse: BunA ziua.e. pdrul . Asa au trecut vreo zece ani.dini. Colibi.tea. singurd-singuricd stitea.la briu i-ajungea. s-a intors ata cum i-a cerut cu fata la er $r cu spateie Ia padure.

ai trecut si A luat-o fi s-a ascuns dupi un alta. iar lvanu. in gridini-i lacul verde ca smaraldul. altfel cred cd nici nu te mai aflai printre cei vii. prin codri. singur6. in drumul tdu. Sd bali de trei ori ti poa.Cine mi-a luat rochia aceluia surioari duioasii o sd-i fiul" Tu sd taci $i de asti datd. $i baba ii didu sd mdnince qi sd bea. in gridind. cine mai $tie? Doar cd intr-un tirziu a ajuns la cele doui po.Cine mi-a luat rochia aceluia . La urmA de tot o si ajungi in fafa a doud por1i.Ii. lacul ca smaraldul. Noroc c5. Eh. Dacd a mers mult ori a mers pulin. grozav tiu imp. Tu sA taci... S-au prefacut in rale cenu$ii.otie. Cam Taice-te-a datpros{ ili merg treburile. Unsprezece surori s-au imbricat gi au plecat cte a luat rochila ce se afla mai la o pane.tot o poarti.ratului apelor. Ivan ficu o pleciciune in fala Babei-Cloanfa. zise Baba-Cloanta.a tainui cera. Tu. copac.. au si se imbrace qi au sd plece.Rispunde! Cine mi-a luat rochia aceluia fiicd preasupusA o s5-i fiu!. ci pe cea cu lacit incuiati. s-au prefdcut in copile una mai frumoasd decit furi.dini Totul era aievea cum i se spusese! Ivanu$ka s-a strecurat pe cu sulfind. Iar ce are sd se intimple mai departe nu-1i spun eu. pune-mi in fali mincarea. Poarta cu pricina s-a deschis in fala lui gi a vizut acea gr. Unsprezece dintre ele sint la un loc. daci a mers pe trrnp frumos ori urit. a douisprezecea era mai frumoasd. inoati qi se bdlicesc. care te-a adus la mine. bunico! Mai intii. iar in lac ratele cenusii scdldindu-se...uni. Mai tirziu. Iar cea mai micd. i$i iuA rdmas bun Si porni pe cerare. dar a douisprezecea are si se puni pe plins cdutindu-fi ve$mintul. cea de a dou. cu sulfind.ta are sd se deschidi singurd.ka ii povesti totul din fir-a-par. IAr. Iar impiratul apelor s-a miniat c5 nu te-ai dus la el atita timp. Mergi mai departe. douisprezece surori se scaldi. ma rog. Ea o sA spund din nou: . pe aceeati carare. mai minunati decit toate celelalte.'redinrioasA o sd-i fiul" indari ce vei auzi vorbele astea rdspunde li di-i rochia. N-o seJ gdseascd ti o sA spun. gi-atunci ea o s6 spund: . Dincolo de poarti o sd dai de o gridin. in dreapta o poarrd.nzi. cind su.: . peste munli semeli.5iapoi vind cu-ntrebarea..pe la mine.a iei rochila a\la )i \a le asc. Tu sd nu intri pe poarta cu zivor ferecat. fie. Unsprezece au sd plece. Dar. ascuitd ce o sd te pov5luiesc eu. Rafele au ie$it din ap5. iar rochiile lor se afli pe mal. Singur o si afli fi o s5-mi povestetti..sprezecea Dusa mai la o pane. in lac douisprezece copile. di-mi si beau. prin vdg.i r66 .. in stinga . viteazule.ioarele or sd iasd din ape.

rat. erau ti-acolo cimpii qi pajiqti precum $i dumbrivi inverzite.Surioard duioasd o s51i fiul Ivan t. sd fie seminat cu secari. soarele $i-acolo incilzea iar luna strilucea. iar holda sd creascd Desre noapte atit de inald Si deasi cit sa se poara piti cioara in ea.cLl. preafrumoasd copili! Ea ili lud rochia fi ii didu lui lvanu. haide. va zic^ dsta de ce ai inti.lvan i-a rispuns: etti necdjit? $i . $i dintr-o data zice: Spune-ni. i$i cduta rochia d plingea ca n-o poate gdsi. .tiei de sub ape.i de la impdrat tare sup.ka inelul de logodni un inel de aur. Si impiratul mdrilor se rdsti la el: . Preainleleapta Vasilisa il v6zu din turnul ei inalt $il intrebS: Ivanutka. iati mdrunta insircinare ce o vei avea de adus la indeplinire: am irn loc uitat. Aha. Cea mai mic. Solie credincioas. tot numai tanluri.li-al apeisiimperatefti tu! Dars-a m?niai ci aiatit de mult? Tdicutul meu cumplit intirziat. PinA miine sd fie locul acela neted ca-n palmi. ie. viteazule. . Ivan nu rdspunse. cine mi-ai luat rochia! Fiici preasupusd o si-1i fiu! Ajunse acolo qi i. ia. ripi ti pierroaie ascutite. Ei.i roti privirea de jur imprejur: lumina din acea impdrilie era ca cea de pe la noi.ziat . insA a rimas pe mal. te ducd in impdralia de sub ape. $i tot atunci se prefdcu in rali fi iti lud zborul de lingi Ivan. care o s. i1i numele gi incotro te indrepli? $i-acum.P. capul igi voi reteza! Ivanuqka se neciji. Acolo o sd md giseqti qi pe mine. spune-mi. resplata e a ta! de nu.Ia-Ii rochia.acolo.Cum sd nu fiu necdjit?! Tdiculul tiu mi-a poruncit ca intr-o singura stdpinul apelor. cu capul mai jos de umeri plecat. de treizeci de verste in lung fi in lat.i a stdpinului impdr. cj pentru a pArintelui tdu vinovilie. Cd doar nu-s alta decit inse$i Preainleleapfa Vasilisa fiici a impdratului. de ce . Fu chemat si se infSliqeze impdratului marilor. mergi acum pe drumul acesta.De ce ai zibovit atit de mult? Nu pentru vina ta.rinlii imi spuneau lvan.care m5 educ la impdratul mirilor la eu . o s51i fiul $iatunci iefi Ivan de dupd copac: . Daca faci asta. rispunde-mi. Iar lvan se duse in impdrijia de sub ape.

. de soi. bob cu bob.noapte-sA netezesc ca-n palmd $anluri. tinere? Implinit. aleasa $r vegheali ca. I\an i-a pove5lir de.ei sute de stoguri. -sf.1 Totul era gata.pre noua lui nenorocire. qi stdpin. seminati cimpul cu secar. Nenorocirea adevarata va veni de-abia pe urmd! Acuma. Ai dus cu iscusinld la indeplinire insdrcinarea ce li_am dat.iul adunali un grdunte_nu. Noaptea e un sfetnic bun. iat_o acum si oe a doua: am t. fiecare cu cite trei sute de c. slujitori.i slujnice credincioase! Nefezili lanluri . Ei.Sd mergem. hambarere pline pina su. - ^ - fi - Ivanutka. Dis-de-dimineali impdratul mirilor il cheme la el pi Ivan: . iar acea secard si creasci pind dirnineali atit. Ei. mare -va Ei. mergea prin cune impovdral. cu griu. ripi. pini miine holda si creascd frumoase! Ivanugka s-a trezit in zori fi ce sA vad. nenorocirea adeva_ ratd veni abia pe urmd. S-au dus pe arie: toate stogurile erau neatinse. cu capul mai jos de umeri plecai. Acuma. de ce te-ai intrisrat? l-a intrebat preafrumoasa Vasilisa.escuse deasa secara. i-i zis impararul mArilor. alegeli rind pe rind. lisali. Locul era netezit ca-n palmi. Daca_1r indeplinetti sarcina rdsplata va fi a ta. Iar preainfeleapla Vasilisa ie|i in pridvor qi strigd cu glas risunitor: H"1. bob cu bob num5. $i-atit de-naltd cd-n ea s-ar putut lesne piti o cioard. voi furnici tiritoarel porniti incoace toate cite sinteti sub soare _ tirili-vd aici degrabi Si va puneli pe treabe: din stogudle rarei g.. voi. Dar baga de \eama sa nu darimi stogurile ti sa nu ravAieSri capilele. lvan a ascultat-o ti s-a culcat. fi dormi. pietroaie colluroase de pe rocur uital sA sem5n secar. culcA-te $i dormi. de nu.pile. Ivan se culc5. iar pe el c.-tenenorocire. cit sd se poatd piri cioara in ea. de pietroaie ti stinci. sd vedem. S-a dus la impiratul mirilor sdl in$tiinteze despre toate. lasd ci asta ince nu-i o mare nenorocire. pind miine sa trejeri tot eriul asra.Implinir-ai insircinarea ce ti-am dat. capul iti voi reteza! I!anulka s-a necdjir yi mai tare ca inainte. lasd cd asta incd nu-i oculc. mirire impirat . tot griu cu bobul mare qi curat.imati pietroaie-asculite ti stinci.at. pentru asta ai toata mullumirea mea. Nici urmi de ripi adinci. Noaptea e un sfernrc bun. pinJa ultimul srog. 168 .. S_au dus la iitnit. Preainleleapra Vasilisa insi ieti in pridvoryi striga cu glas rdsunitor: Hei.i ripi adinci.

\i mullumesc! Oricit de iscusi{i slujitori am avut. in adevdr. in fata lui.ecute lucratoare. toate semdnind leit la stature fi frumusele. fie terminal.. se uitd pe fereastrd qi r. Eu.i le infiri una linga alra. Tu. frumoasd.tor: $i Hei. Dis-de-dimineal. Dacd faci asta fi . la glas. lasd cd asta inc5 nu-i o mare nenorocire. strilucitoare. Mi-ai indeplinir ultima: dureazd-mi in noaptea asta o biserice.. Cum se nu t5u mi-a poruncit ca in noaptea asta se-i durez o biserice din cear. Pentru a treia oara o sd ne preface in copile.. miine-n zori s. Preainleleapta Vasilisa l-a vezut. Dacd izbute$ti s-o alegi de trei ori la rind pe aceeali copild. de nu. toate cite sinteti sub soarel Ridicati-mi din ceara curatd. care va fi qi soare. dragul meu. lvanu. Noaptea e un sfetnic bun. viteazule.De ce e$ti fiu mihnit! Tiiculul l-a intrebat Preainleleapla Vasilisa." i$i zise Ivanuska.ka. Ei.tea palarului cu fala scildati in lacrimi. nelnt. l-a intrebaf despre toate 6i-apoi a zis: Eh. impdratul mdrilor se scul. 169 . merge prin cu. . ea ili va fi solie credincioasS.8i. impa. Dupi aceea o si ne prefacd in porumbile. aqa curn ii spusese ea. Ivanuqka? . Daci nu. Tiiculul otare prost mai etti! Nu-i deloc ugor te puni ce 1i s-a sd ne prefaci in minze qi o sd sd{i alegi logodnica. mingiiatd de fi a doua insircinare. din ceari curatd. mihnit. asta nu mai e o treabi anevoioasi. nrcl unul nu mi-a pldcut ata ca tine. iar eu o si-mi ridic din cind in cind o aripioard. voi. nenorocirea adev. Surorile mele or sA ciuguleascd gingaq boabele de hriqci. Dup. semdnind leit . Eu am douesp. Si venind de la impdrat. sd merg la amiazi si ma cunun in ea. sd faci -cerut. venili repede la mine! Pornili in zbor. asta o sa mi recuno$ri. capul i1i voi reteza! Si din nou Ivan e mihnit. bisericd mindrd 6i-naltd. la p. fdri luciu. i1i mullumesc. curat. Ivan a ascullat-o fi s-a culcat. iar Preainleleapta Vasilisa ie6i in pridvor strig. culcd-te $i dormi. alege-o pe oricare dintre ele.dzu: biserice-ndllatA * din ceard curatd.r ti mindrele.Ei. a zis impdratul mdrilor. dinadins o si-mi flutur batista. si bagi de seamd: pe friul meu va fi o steluld mai intunecati. cu glas risun.atul mdrilor aduse dou5sprezece minze.. Dacd faci biserica. suridea. capul fil voi reteza! . harnice albine. care-n zori si fie terminati.rati va veni abia pe urmd.ezece fiice.alege pe oricare din fiicele melefatadu-te tu insuli in acea biserici si te cununi cu ea. Iar-o acum $i pe a treia. Acuma.Ei. ce-o alegi va fi a ta.

nimic. Ah. trebuie sd gisim un $iretlic ca sd izbutim. impreund cu lvanu$ka. fdri luciu.i mindrele. I-ar fi fost peste putinla s-o recunoasci. or sd puna o poteri stra$nicA pe urmele noastre. De ce te-ai intristat. Ei biturd la usd: 170 . Sd fi trecut multi vreme. ficu impiratul mirilor.cu ea.ati ti surori. erau dragii mei f. scumpi solie..teri trei pipuqi. n-avem incotro. ti $i impiratul ldsi sd-qi ia zborul douAsprezece porumbile .a li o apuci de aripi: . $i ea me. oricarel . sa-i scoale pe tineri Ei si-i cheme la palat. la pdr. dar ea fu singura care igi flururi balisra. Preainleleapta Vasilisa iqi ldsi capul in jos: Ei. la glas.i inspre sfinta Rusre.i. l5comit . Apucd acel friu. pentru mine e buni asta.i i-o didu de solie pe Preainleleapta Vasilisa. o aripioa.Asta mi-e logodnica! o bucatd prea mare vezi cd in curind o sd te Mde.seminind leit la pene )i le presara ni)te hri. i-am visat pe tatdl meu gi pe mama mea. le aqezi prin ungherele iatacului. te-ai alege la treia oara! ineci Hai. oi fi eu viclean. mai alege o dath. ai luat una urit. Dar. iui Ivan i se fdcu dor de pdrinlii lui gi voi si plece in sfinta Rusie. de-abia acum a venit adeverata nenorocire! Daci plecdm de-aici. pe care eu nici nu i-am vizut aievea pini acum. venird trimitii impiratului md.i zise: . A doua zi dis-de-dimineaqi. Se vede c.ilor. casa pirinteasc. porni. toare seminind leit la starurd ti frumusefe.Alege-o pecu begare de seamd a vdzut: la un friu o stelule era Ivan s-a uitat 9i intunecatA.e de minal Asta mi-e logodnica! Ehei. dragul meu sot? l-a intrebaf Preainleleapta Vasilisa. iar u. grddina noastrA frumoasi.! . sA fi trecut pLrlini'l Doar cd intr-o bunb zi. fradoare.Asta mi-e logodnica! Puteai alege mai bine. Nu-i . dar tu m-ar intrecut in viclenie . O sA se minie grozav imperatul mr. 9i prin grddini alergau nitte copilali. l\an o prin.lvan a bdgat de seami ci una din porumbile i$i tot ridic.Acuma haide.ca.ilor qi o sd ne piardd printr-o moarte cumplird.a o incuie bine de tot. $i a $i impdratul aduse doudsprezece copile. .Mde.

ce si vadd? laracul gol doar pdpuqile rdspindite prin unghere. pe urmele lor.Trezili-v. Cd numaidecit raspunse a cheamd pirintele vostru. zise a treia papu. Dar nici Ivan cu Preainleleapta Vasilisa nu stSteau sa zdboveascd ci iti indemnau mereu 111 . Nici un semn. lipe$teJi urechea de pdmintul jilav . n-am A mai trecuf un ceas. sculafi-vd! Vi dormit destul.? gi ii ajunse potera: Hei.E prea devreme. zicind cd impdratul mdrilor e sup6rat. nici un rispuns.Mai doua papula. .li)area unei oile cu blana crea15.iasculiS: nu cumva a pus impdratul mdrilor potera pe urma noastr.i-apoi dd-i. pe Ivan intr-un batrin p. Dar Preainteleapta Vasilisa Si lvanutka se aflau departe-departe. motule. De patruzeci de ani pdstoresc prin locurile acestea dar n-am vAzut pasire zburind prin apropiere qi nici fiare hoinirind pe aproape.? Ivan siri din mers de pe cal. lmpiratul mdrilor s-a miniat $i a strigat cit il linea gura: Eh. Venim indara..impiratului: Nu e vremea si dormili. Au spart u$a gi. $i bate iar in uqi. vremea e sA vd trezili! aqteptali putin. $i potera ficu cale-ntoarsd: Mdrite impirat 6i stipin. nu cumva au trecut pe-aproape un vrednic voinic qi Nu. mihnit. dragul meu sol.sd vini el singur dupi ea. Ia.stor. El se minie . a rispuns una din pdpuqi. au trecut doud . au atteptat .i iar bitu la u$i trimisul o sd ne scul5m gi-o sd ne-mbrdchm. . voi. ci pistorul o $i iar a pornit si goneascd potera impdratului. . iEi lipi urechea de pemint $i zise: .i trimise spre toate collurile impiriliei o poterd puternic. Goneau pe cai sprinteni. cd atit de mult au trinddvit. nepricepulilor! Gonili . rispunse betrinul. Mai veniri trimitii ti pentru a treia oard.. Aduceli-mi oila. Trimiqii au afteptat. despre cele aflate. fdri popasuri.Aud glas de om ti tropot de cal. vezi. Am^v6zut doar un pdstor care pdttea o oili. fdri odihna.5. Il o fata frumoas.i prefdcu Gonesc pe urmele noastrel spuse amindoi caii intr-o pajifte verde. iar ea lud inf. n-am intilnit pe nimeni in calea noastri. Preainleleapta Vasilisa . oameni buni. in$tiintard pe imperatui mdrilo.

.

S-au dus cu tolii la piriu. Se sarutd numai cu tatel li cu nama sa Si aiard de ei cu nimeni: nici cu fratele. Odati. gazde o porumbeii . Caci daca te va \iiruta altcine\a.a. printre ei triia. O sd md apuc si coc plicintele in cuptor: A frimintat un aluat fare. si v. gi incd unul. altceva poate sd li Nu. dar n-au ga. trebuie si ne despirfim! Tu de-te aca$.dr^gd. ori secase. vadd'l In pragul casei se afla o preafrua Piriiatul incepu si plingd. nici cu na. o fat. zise ea.. atunci cind s-au apucat sd coaci plAcintele. nu cumva si ingddui cuiva si te sdrute. Uitase totul. Cind s-a trezit . Ata trecu un an. am uitat.Ivan nu mai tinea minte nimic. o \a ma uili. a viz[t cA doarme. in afari de tatdl si de mama ra.ir pe nimeni acolo. nici cu sora. Am venit.. Se a. Iar piriiaqul pieri fdrd urmd . intrase sub pamint. dar nu se areta prea bucuros ci venise.nimeni nu stia in ce chip.ezard pe pervazul ferestrei ti incepu. dar fii cu bagare de seam5. ajut. n-ai ghicit. Ivan s-a culcat gi a uitaf si incuie uqa.e inrimplase. $i iatd ci.inmArmurit. $i Peste o luni pe Ivan il pelird qi incepuri pregdtirile de nunta. Copila deschise u$ila cuptorului li diniuntru isi luari zborul un porumDet o porumbif. iar tu pe$ti$or? l'71 . O uitd pe Preainfeleapta Vasilisa ca li cum niciodati nu s-ar fi gindit ia ea. iar cel de-al treilea an se ap. Cum au ajuns acasd inse. Fata veni acasA intr-o fugi qi povesti tuturor celor intilniti in cale ce minune . sd susure: .Solul meu iubit.opia de sfir. de indat. nici cu na.i a gunguri: $i * Oare-ai uitat cum eram oild iar tu pdstor? Am uitat. a fdcut din el doi porumbei Si i-a pus Ia ghice$te. lvan veni acasd. care s-a dus dupd api. s-a aplecat ti l-a sirutat. ce s-a aplecat deasupra piriului sd umple gileara moasd copilS.Pii.ochi in ochi o preafrumoasi copiid. am uitat. Pentru nuntd. Oare-ai uitat cum eu eram un mic paraclis iar tu popi? Am uitat. ce s. Sora lui mai mica a intrat in odaie.it. ce Ces. de sub unda apei o privea . dar pe nici unul nici mdcar nu-i privea.ul. Oare-ai uitat cum eu eram piriia. o sd-i mincim. se intimple cu se iiltimple'/aceqtia? gata. De jos.

$i de atunci Ivanuska gi Preainfeleapta Vasilisa agonisira $i necazul il ocolir6.Am uitat. . !-* 7. porumbelule! M-ai uitat tu pe mine ara ti . de toate $i.a Scurta aducere aminte cum uitat-o lvanugka pe Preainfeleapta Vasilisa. Nu am nevoie de inlelegerel Ei. prrnse miinile albe ale Preainleleptei Vasilisa in miinile sale 6i rosti citre tatdl qi mama sa: acasii la ea. vi dorim dragoste li buni Iar pe cealalta logodnici au copleqit-o cu daruri qi au lisat-o sd plece in pace tr6ird. ai.Aceastavremecredincioasa mea solie. . Auzind cuvintele acestea Ivanufka iqi aduse pe datd aminte totul.. este altd so1ie.i'. de ce ai o so1ie. am uitat.

@ d'# .