DRENAJUL PLEURAL

Dr. Cristina Grigorescu Şef Lucrări UMF IAŞI Clinica de Chirurgie Toracică

INTRODUCERE

In practica de spital drenajul pleural este efectuat în multiple moduri si de diferiţi practicieni, in funcţie de şcoala medicală si de tipul de pregătire(specialitate).

Medicii care stăpânesc tehnica au o rată a complicaţiilor de 3% complicaţii precoce şi de 8% complicaţii tardive.

Riscurile drenajului.suprimarea drenajului pleural.Indicaţiile drenajului pleural.Echipament. .Premedicaţie. 10.Consimţământul asumat al pacientului. 6.Confirmarea locului de drenaj: clinic şi radiologic.Anestezia locală. 11. 9. 7. 4. 8.Ancorarea tubului.Tipul de aspiraţie. 14. 13. 12.Disecţia planurilor. 5.Mărimea tubului de dren. 3.Tehnica asepsiei. pensarea tubului.SUMAR TEHNICA               1. 2.Poziţionarea pacientului.

Pneumotorax sufocant. Pntx. Persistent sau recidivat după puncţia aspirativă.1. . INDICAŢIILE DRENAJULUI PLEURAL  - - - Pneumotorax la orice pacient ventilat. Pneumotorax spontan total . la pacienţi peste 50 ani. după decomprimare pe ac.

Pleureziile neoplazice secundare. VATS. Empiemul pleural şi pleureziile parapneumonice complicate. . INDICAŢIILE DRENAJULUI PLEURAL     Hemotorax . esofagectomie.1. chirurgie cardiacă. Postoperator: toracotomie. hemopneumotorax posttraumatic.

 Drenajul spaţiului de postpneumonectomie va fi efectuat numai de către chirurgul toracic!  . colon etc. cu hernie stomac. drenaj peste 1000 ml sau 150 ml/h timp de 6 ore reclamă toracotomie!  Diagnosticul diferential cu o bulă de emfizem.2.  D. mai ales în traumă!  Aderenţele pleurale întinse contraindică manevra.. RISCURILE DRENAJULUI PLEURAL Hemoragic: orice coagulopatie sau defect plachetar va fi corectat înainte de drenaj(dacă este posibil).d.

lipsa etanşării inciziei (mai ales pe o incizie mai mare decât diametrul tubului). Lezare organe intratoracice / extratoracice .  .2. lipsa unui drenaj aspirativ . RISCURILE DRENAJULUI PLEURAL  Emfizem subcutanat : gaură prea aproape de perete sau în peretele toracic. mai ales dacă se folosesc instrumente ascuţite sau introduse cu duritate (forţate). inversarea valvei Heimlich. pierderi aeriene mari prin fistulă largă.

dar şi riscurile acesteia. dacă acesta este în stagiu de pregătire. dar când bolnavul se trezeşte i se va explica procedura. la care această intervenţie este salvatoare.se va efectua. răspunderea revine supervizorului direct! Se va expica pacientuli în ce constă procedura. . CONSIMŢĂMÂNTUL ASUMAT AL PACIENTULUI     Răspunderea este a medicului ce efectuează manevra.3. cu pacient inconştient. În caz de urgenţă. Pacientul are dreptul să refuze manevra.

din acest motiv premedicaţia trebuie administrată. Utilizarea atropinei este controversată.v.m cu o oră înante de drenaj.. dar atenţie la pacienţii cu BPOC. PREMEDICAŢIE     50% din pacienţi consideră manevra dureroasă cu scor 9-10.4.midazolam 1-5 mg pentru sedare. pe scala 0-10. . Anxiolitic i. dar datorită existenţei riscului vagal la pleurotomie se acceptă administrarea ei ca parte din premedicaţie. Opioid i.

Pansamente. Tub de dren. ECHIPAMENT             Mănuşi sterile. Conector de tubulatură. comprese sterile. Anestezic local: lidocaină 1% 10-20 ml. Câmpuri sterile.5. leucoplast. Sală aseptică. Seringi de 10. . Soluţie antiseptică pentru tegumente. cu oxigen şi posibilitate de resuscitare în caz de stop respirator. Bisturiu. 20 ml sterile cu ac. inclusiv apă sterilă. Fire de sutură ex mătase 1 cu ac triunghiular. Sistem de drenaj steril.

 .CT toracic.6. CONFIRMAREA LOCULUI DE DRENAJ Clinic : hiperrezonanţă la percuţie cu diminuarea/ abolirea murmurului vezicular.radiografie toracică PA. . .  Imagistic: .ecografie toracică.

Poziţia pacientului : decubit lateral pe partea sănătoasă cu membrul superior ridicat pe un cadru metalic.7. sau susţinut pe capul pacientului. a marelui dorsal. sau de coasta a 5-6 . POZIŢIONAREA PACIENTULUI   Locul drenajului: în triunghiul de siguranţă creat de marginea externă a marelui pectoral(linia axilară anterioară) şi marginea ext.. . vîrful fiind cel al axilei iar marginea inferioară dată de planul orizontal ce trece la nivelul mamelonului.

.

. Acelaşi tub se preferă la pacienţii aflaţi pe ventilator şi la empiemele pleurale La pleureziile secundare neolazice ţi în pneumotoraxul spontan primar este de preferat utilizare atuburilor de mici dimensiuni 10-14 Ch cu sau fără sistem de ghidaj pleural.8. MĂRIMEA TUBULUI DE DREN    În traumă. datorită hemopneumotoraxului se preferă tuburi de mărimea 24-28 Ch.

Cuplarea la sistemul de drenaj se face STERIL! Nu se va decupla tubul de dren pe toată perioada drenajului! . Insist : asepsie tegumente cât mai largă cu soluţie alcoolică de iod sau clorhexidine.TEHNICA ASEPSIEI      Deoarece tubul de dren stă în torace un număr de zile este de preferat ca tehnica să respecte principiile asepsiei pentru a preveni infectarea cavităţii pleurale sau a plăgii operatorii.9. Profilaxia cu antibiotice se va efectua în toate cazurile de traumă : clindamycin sau cefalosporine.

Confirmarea diagnosticului la pătrunderea acului în spaţiul pleural! Aer/sânge. la pacienţii cu perete toracic mare se va utiliza un ac de puncţie spinală.10.pentru asigurarea hemostazei nu este practicată în ţara noastră.   . Utilizarea adrenalinei în combinaţie . ANESTEZIA LOCALĂ  Infiltrarea locului de drenaj cu 10-20 ml de xilină1%.

DISECŢIA PLANURILOR      Incizia pielii : nu mai mare decât diametrul tubului. Se poate folosi degetul pentru explorarea spaţiului pleural. Indiferent de faptul că nu a avut poziţia ideală este importantă funcţionalitatea sa! . Poziţia tubului va fi îndreptată în sus pentru PTX şi în jos pentru lichid.11. Pentru a nu risca leziuni ale structurilor intratoracice se va efectua o disecţie cu pensă Pean atât a ţesutului subcutanat cât şi a muşchilor intercostali.

12. cu care se va închide plaga la suprimarea tubului de dren. fără a trece prin tub. O altă metodă este de a folosi un singur fir împletit în jurul tubului care fixează şi care despletit va deveni fir de aşteptare. Al doilea fir (de aşteptare) se trece în U pe marginile plăgii. şi se va înfăşura în jurul tubului. pentru a preveni alunecarea din cavitatea pleurală (atenţie la ultima gaură !). . ANCORAREA TUBULUI    Imediat după introducerea tubului în cavitatea pleurală primul gest este de ancorare.

13. a. Utilizarea valvei permite o mobilizare rapidă a pacientului şi posibilitatea de a fi externat mai devreme cu tubul de dren. Când este necesară aspitraţia se vor folosi volume mari cu presiune mică. activ în sistem închis sau deschis sau la o valvă unidirecţională tip Heimlich. După drenaj se recomandă efectuarea unei radiografii toracice. pacientul find supravegheat de personal calificat.TIPUL DE ASPIRAŢIE     Toate tuburile de dren se conectează la un sistem de aspiraţie : pasiv (tip Beclaire). .

pentru a putea detecta micile pierderi aeriene nesesizabile la drenajul simplu. . În general. PENSAREA TUBULUI    Pensarea tubului se va face numai în prezenţa unui personal medical specializat. care va putea recunoaşte rapid un pneumotorax sufocant.13. tubul va sta pensat 6-12 ore înainte de a fi suprimat.b. Dacă se face. această manevră se efectuează pentru pneumotoaraxul spontan pe bule de emfizem.

.14. Tubul se scoate nepensat. cu pacientul în manevra Valsalva în expir În medie. eventual pe aspiraţie activă. durata unui drenaj pleural este de 5-7 zile. SUPRIMAREA DRENAJULUI PLEURAL    Tubul de dren se scoate atunci când : nu mai există pierderi aeriene la borcan şi plămânul este reexpansionat (verificare radiologică) şi nu mai prezintă exprimare de sânge sau alte fluide pe tubul de dren.

în nici un caz nu se va folosi tub de dren cu trocar! . Nu se vor folosi instrumente ascuţite.PACIENŢII PE VENTILATOR   În timpul introducerii tubului de dren la un pacient aflat pe ventilator. acesta va fi deconectat de la aparat. datorită riscului de a leza plămânul în timpul manevrei. eventual cu PEEP.

folosirea premedicaţiei şi analgeticelor (eventual scorul de durere). durata pierderilor aeriene/ sângerării. durata drenajului pleural. .AUDITUL DRENAJULUI PLEURAL  - SE VOR NOTA: monitorizarea drenajului de către asistentă. prezenţa limfei în lichidul pleural etc. complicaţiile drenajului.