Diafragmul (Diaphragma)

Diafragma este un muşchi care are mai multe porţiuni
• , având inserţii periferice
• - partea lombară (Pars lumbalis diaphragmatis) • partea costală (Pars costalis diaphragmatis • partea sternală (Pars sternalis diaphragmatis)

• şi o porţiune aponevrotică centrală numită centru tendinos (Centrum tendineum).

- Pars lumbalis diaphragmatis este partea principală cu subdiviziuni:
• - stâlpul drept (Crus dextrum) numit şi pilierul drept este mai mare decât cel stâng, porneşte de pe corpurile vertebrelor L1-3 şi de pe discurile intervertebrale corespunzătoare, fibrele musculare au o direcţie ascendentă, apoi se încrucişează cu cele ale stâlpului stâng delimitând orificiul aortic (Hiatus aorticus), situat posterior, paravertebral şi orificiul esofagian (Hiatus oesophageus) situat

• . trecând peste muşchii psoas mare şi psoas mic. stâng (Crus sinistrum) sau pilierul stâng porneşte de pe corpurile vertebrelor L 1-2 şi discul intervertebral corespunzător.stâlpul . • . rigidă.arcus musculi psoatis (denumire neomologată). a celor doi stâlpi principali şi delimitează împreună cu coloana. de unde şi denumirea de „arcada psoasului“. • .ligamentul arcuat median (Ligamentum arcuatum medianum) reprezintă partea internă tendinoasă. • . orificiul aortic. trecând peste muşchiul pătratul lombelor sau „arcada pătratului lombelor“.ligamentul arcuat lateral (Ligamentum arcuatum laterale) este tot o arcadă fibroasă care uneşte vârful apofizei transverse L1 cu extremitatea liberă a coastei XII.ligamentul arcuat medial (Ligamentum arcuatum mediale) este o arcadă fibroasă care uneşte corpul cu vârful apofizei transverse ale vertebrei L1.Stâlpul drept şi cel stâng mai sunt numiţi stâlpi principali sau mediali.arcus musculi quadrati (denumire neomologată).

.

Muscles of the Abdominal Wall Figure 10.11a .

11b .Muscles of the Abdominal Wall Figure 10.

11c .Muscles of the Abdominal Wall Figure 10.

rezultă un număr mai mare de regiuni.TOPOGRAFIA PERETELUI ABDOMINAL • diviziunea anatomo-clinică a peretelui abdominal. luându-se în considerare particularităţile structurale unitare existente la nivelul acestora . rezultă un număr mai mic de regiuni. cât şi al raportării proiecţiei organelor intraabdominale. atât sub aspect normal cât şi patologic. • diviziunea anatomo-topografică în regiuni a peretelui abdominal. necesare pentru localizarea precisă atât al unui teritoriu pe peretele abdominal.

luându-se în considerare particularităţile structurale unitare existente la nivelul acestora . necesare pentru localizarea precisă atât al unui teritoriu pe peretele abdominal. rezultă un număr mai mare de regiuni. • diviziunea anatomo-topografică în regiuni a peretelui abdominal. rezultă un număr mai mic de regiuni. atât sub aspect normal cât şi patologic.TOPOGRAFIA PERETELUI ABDOMINAL • diviziunea anatomo-clinică a peretelui abdominal. cât şi al raportării proiecţiei organelor intraabdominale.

Regiuni anatomo-clinice .

pubica) sau hipogastrul (Hipogastrium). • Etajul abdominal inferior: • regiunea pubiană (R.hypochondrica dextra) sau hipocondrul drept. • regiunea laterală dreaptă (R.epigastrica) sau epigastrul (Epigastrum). • regiunea laterală stângă (R.lateralis sinistra) sau flancul stâng.lateralis dextra) sau flancul drept. .Regiuni anatomo-clinice 9 • Etajul abdominal superior: • regiunea epigastrică (R.inguinalis dextra). • regiunea hipocondrului stângă (R. • regiunea inghinală dreaptă (R.hypochondrica sinistra) sau hipocondrul stâng. • Etajul abdominal mijlociu: • regiunea ombilicală (R.umbilicalis) sau mezogastrum (Mezogastrium). • regiunea hipocondrului dreaptă (R.

Nu are omolog în regiunile anatomoclinice. • Regiunea inghinală (R. simetrică. • Regiunea ombilicală.costo-iliaca). mezogastrul şi hipogastrul. simetrică. care conţine epigastrul. Această regiune corespunde regiunii laterale din împărţirea clinică. deci corespunde acestor trei regiuni clinice. situată inferior şi lateral. este o mică regiune de referinţă situată corespunzător ombilicului.inguinalis). situată între creata iliacă şi rebordurile costale.Regiuni chirurgicale: • Regiunea sterno-costo-pubiană (regiunea mediană a abdomenuluiR.abdominis mediana). ocupă partea antero-laterală a peretelui abdominal. • . • Regiunea costoiliacă (R. corespunde regiunii anatomo-clinice omonime. este o regiune mediană extinsă impară.

CONŢINUTUL CAVITĂŢII ABDOMINALE Sinteza topografica .

.

având dedublări peritoneale (mezouri. Hilul acestor organe rămâne cuprins dar neacoperit de peritoneu. fie de viscerele învecinate. ligamente) care le fixează fie de peretele posterior al abdomenului. .PERITONEUL (Peritoneum) • Raportul organelor abdominale cu peritoneul: • Organele intraperitoneale sau libere sunt acoperite de jur împrejur de peritoneu.

Dedublările sau reflexiunile peritoneale • mezouri. • Ligamentele peritoneale sunt repliuri peritoneale cu rol preponderent mecanic. • Mezourile sunt membrane peritoneale dublate dispuse între peretele posterior al abdomenului şi părţi ale tubului digestiv. care fixează organele intraperitoneale între ele sau de pereţii abdomenului. ligamente şi epiploane. Au originea prin rădăcina mezoului (Radix). .

având o parte superioară mai densă şi o parte inferioară transparentă.Epiplonul sau omentul mic (Omentum minus) • Ligamentul hepatoduodenal (Lig.hepatoduodenale) conţine elementele pediculului hepatic şi delimitează anterior orificiul bursei omentale. • Ligamentul hepatogastric (Lig. .hepatogastricum) este partea omentului mic inserată pe curbura mică a stomacului şi esofagul abdominal.

.

formată din mai multe foiţe peritoneale contopite • omentului mare fixează totodată prin părţi ligamentare. • lig. cu conţinut vasculo-nervos şi organele învecinate şi anume: • lig.Epiplonul sau omentul mare (Omentum majus) • este format dintr-o parte liberă (şorţul epiploic). .gastolienale şi lig.gastrocolicum între curbura mare a stomacului şi tenia omentală a colonului transvers. care de la acest nivel va continua în partea liberă omentală.phrenicocolicum deasemenea sunt considerate ca expansiuni ale epiplonului mare.

Bursa omentală .

.

.

.

.

.

.

.

.

.Vascularizaţia arterială. colonul ascendent şi colonul transvers prin ramurile sale ileocolice şi colice medii. • Studiile pe cadavre au arătat că artera colică dreaptă se ramifică din artera mezenterică superioară la 15% dintre pacienţi. • La 85% dintre pacienţi este ramură din artera ileocolică. Artera mezenterică superioară • Vascularizează cecul.

Artera mezenterică inferioară • Artera mezenterică inferioară se ramifică din aorta infrarenală şi vascularizează – colonul descendent. – sigmoidul şi – rectul superior Ramuri :-colice -sigmoidiene şi -rectale superioare. .

Colateralele există între arterele mezenterice superioară şi inferioară .• Artera marginală Drummond merge de-a lungul marginii mezenterice a colonului şi furnizează vasele drepte (vasa recta) ale colonului. mijlocie şi stângă sunt conectate periferic printr-o serie de vase anastomotice care o generează . • Arcada lui Haller Riolan între ramura colică stângă a arterei mezenterice inferioare şi ramura colică medie din mezenterică superioară. arcadele arteriale ileocolică. colică dreaptă.

Colica medie Colica dreapta Ileocolica Artera mezenterica superioara Jejuno-ileale .

Colica stanga Artera mezenterica inferioara Rectala superioara Sigmoidienel .

• Vena mezenterkă inferioară drenează colonul descendent. • Vena mezenterică superioara drenează cecul. la stânga de ligamentul Treitz. sigmoidul şi rectul proximal. colonul ascendent. colonul trans vers şi se uneşte cu vena splenică formând vena portă. Ea are un traiect intra-peritoneal. se continuă prin spatele pancreasului şi se varsă în vena splenică. .Drenajul venos. drenajul venos al colonului urmează acelaşi traseu cu al arterelor corespunzătoare. • Cu excepţia venei mezenterice inferioare care merge adiacent ramurii ascendente a arterei colice stângi.

Drenajul venos al colonului .

FORMAREA VENEI PORTE .

venele rectale mijlocii şi inferioare. • Anastomoze rectale. epigastrică superficială. epigastrică inferioară. ramuri ale venelor iliace interne. sau sistemul cav inferior (vena frenică inferioară stângă). fie prin anastomoze directe intrahepatice între sistemul port şi venele hepatice (3% din cazuri). venele rectale superioare.ANASTOMOZELE PORTOCAVE • • Sunt venule care anastomozează sistemul port cu sistemul cav Se disting 5 grupe principale (Couinaud) : Anastomoze ale regiunii cardioesofagiene: – – – sistemul port (vena gastrică stângă). între : – – • Anastomoze ombilicale. între : – – • • Anastomoze parietoparietale. sau sistemul cav superior (prin intermediul sistemului azygos). deci ale sistemului cav inferior. vena (sau venele) ligamentului rotund tributară (e) sistemului port . . ramuri de origine ale venei mezenterice inferioare. venele peretelui tributare sistemului cav: toracice interne. Anastomoze portohepatice : – – fie prin absenţa obliterării ligamentului venos (canalul lui Aranzio) . deci ale sistemului port .

Rectum Hemorrhage Hipertensiunea Portala ) Hemorrhage Middle Rectal Vein .Esophagus Azygos Vein ..

. • Această arhitectură segmentară limitează extensia intramusculară a tumorii. • Mucoasa are un plex vascular bogat. cancerele superficiale ce nu depăşesc în profunzime musculara mucoasei nu pot metastaza în ganglionii limfatici.Drenajul limfatic • Colonul este înconjurat de o reţea de vase limfatice în submucoasă şi musculara mucoasei. • Extensia circumferenţială în zonele submucoase şi seroase rezultă în cazul leziunilor anulare. Din această cauză. însă nu şi limfatic.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ANATOMICAL DIVISIONS RIGHT LEFT .

.

STRUCTURA LOBULUI HEPATIC .

STRUCTURA VASCULARA .

SINUSOIDE HEPATICE .

CAILE BILIARE EXTRAHEPATICE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful