You are on page 1of 112

BEREA tradi]ie [i modernitate .

tradi]ie [i modernitate Cu o prefa]` de Ben Vinken BEREA Lucrare editatã de Asocia]ia „Berarii României“ .

.

.............................. 24 Producerea mustului de bere ........................... 39 Felul II .....................................26 Fermentarea ............................................. 41 7 .......18 Capitolul II: ..................................... 28 Tancuri de lini[tire .............. 36 Degustarea cu nasul ..................... 17 Apari]ia unei noi bresle: berarii ..................................... 24 Procesul de fabricare Coordonatorul procesului ....... 28 Capitolul IV: ........................................ 16 Darul monahului ........ 36 Capitolul VI: . 27 Filtrarea ..Pui cu bere ................. 34 Arta servirii [i a degust`rii Gust`m [i savur`m .......................... 40 Desert . 15 Ra]ia de bere........................... 34 Dantela paharului .......... 24 Multiplicarea celulei de drojdie........... 39 Felul I ............... 39 Berea \n gastronomie Meniu complet......... 31 Tipuri de bere „Lager“ [i „Ale“..... 34 S` descoperim personalitatea berii ......... 11 Capitolul I: ... cu bere ........................................ 31 Stiluri de bere ......... 31 Capitolul V: ...Sup` cu bere ...............CUPRINS Introducere ........................... 15 Puterea Zei]ei ....... hrana zilnic` .............. 15 Istoria berii Dar divin ................. 21 Patru ingrediente minune Capitolul III: .....Prajitur` de ciocolat` cu bere ................................................................................................

..................................... 111 8 ..................................................................................................... 87 REDD’s.. 63 Golden Brau ........................... 109 ZIPFER ................107 URSUS ........................................................ 103 Tuborg Strong......... 49 Beck’s Green Lemon ... 75 Holsten ...........................53 Bucegi ....... 89 Scholossgold ..... 59 Ciuca[ .................... 97 Stella .................................................................................. 57 Ciuc .................................77 Leffe ......... 55 Carlsberg .................................67 Guinness ...................................... 43 Beneficiile consumului moderat de bere Parte din via]` ..........71 Ha]egana .............................................................................................. 99 Timi[oreana ......................................... ...... 44 CAPITOLUL VIII: .............................................. 101 Tuborg ..........................................73 Heineken ...... 47 Brandurile membrilor Asocia]iei „Berarii Rom#niei“ Beck’s ..................................... 91 Silva ................... 79 Lowenbrau .................... 81 Noroc ............ 51 Bergenbier ........................................................Capitolul VII: ... 65 Gosser .................... 83 Pilsner Urquell............................... 93 Skol ................ 43 Un pahar de s`n`tate .................................................................... 69 Harghita .......... ................ 43 Motive pentru care bei bere ............. 105 Tuborg Christmas Brew.............. 85 Peroni .......................................................................................................................61 Gambrinus ............................... 95 Stejar .................

.

.

Cât prive[te ritualul de degustare de bere. |ncerc`m s` comunic`m aceast` idee [i altor ]`ri unde berea este pe val. a devenit o ]ar` a iubitorilor de bere.INTRODUCERE Despre bere. România. consumul pe cap de locuitor fiind de 89 de litri \n 2007. Cred c` românii ar trebui s` Belgianul Ben Vinken este unul priveasc` aceast` b`utur` natu.dintre cei mai faimo[i degust`tori ral` ca un plus de valoare în de bere din întreaga lume. temperatura 11 . De asemenea. pentru c` avem o varietate impresionant` de gusturi. cu siguran]`. dieta lor zilnic` [i s` o consume cu modera]ie. indiferent c` sunte]i acas` sau într-un bar: paharele s` fie curate. îi sf`tuiesc pe români s` priveasc` berea cu cel mai înalt respect. dac` ne uit`m la cifrele din ultimii zece ani. {i. cu respect [i venera]ie Noi belgienii abord`m berea din punct de vedere gastronomic. culori [i tipuri de bere. trebuie s` v` spun s` fi]i aten]i întotdeauna la condi]iile optime de consum.

Este o b`tur` natural`. Putem asorta berea cu orice tip de mâncare dorim! {i dac` m` uit la brandurile de bere din România.potrivit`. spun urm`torul lucru: berea este mai mult decât o banal` b`utura popular`. r`coritoare. cu nasul… ba chiar [i cu urechea. pot s` spun c` ave]i de unde alege! De aproape 30 de ani. consuma]i berea cu venera]ie! Noroc! Ben Vinken 12 . a[a cum ar putea crede consumatorii din întreaga lume. A[adar. atunci când ciocnim un pahar. s`n`toas`. de când am devenit degust`tor de bere. gustoas`. pe care o pute]i savura al`turi de orice fel de mâncare. Degust`m berea cu toate sim]urile: cu ochii. metoda de turnare [i degustare trebuie s`-[i urmeze ritualul specific.

13 .

.

C. Delta Nilului era deosebit de fertil`. hrana zilnic` |n Babilon. Cu aproape patru mii de ani \n urm`.000 de ani \.CAPITOLUL I Istoria berii Dar divin Povestea berii \ncepe acum 8. Arheologii americani care au descifrat relicve din anul 1935 au ar`tat c`. includea o referire important` la bere.C. Codul lui Hummrabi. Ra]ia de bere. considerat cel mai important document al antichit`]ii. asigur#ndu-i pe egipteni de recolte bogate de orz.000 de ani \. chinezii produceau [i ei o b`utur` fermentat` limpede folosind culturile de mei. ceea ce va duce. Hummrabi decretase ca fiecare 15 . acum 6. \n anul 3.500 \. c#nd palestinienii au descoperit aceast` b`utur` provenit` din fermentarea orzului.cunoscute sub numele de „Sikaru“. sumerienii au dezvoltat cel pu]in zece re]ete de bere . Re]eta era foarte simpl`: \nmuiau \n ap` orzul pr`jit \n cuptoare de lut [i asteptau p#n` se producea fermentarea. fiind considerat` o b`utur` nutritiv`. Pentru c` beneficiile consumului de bere erau binecunoscute. La fel ca locuitorii din Sumeria [i Babilon.C la o produc]ie de bere deosebit de r`sp#ndit`. egiptenii credeau c` berea pe care o numeau „Zythum“ era un dar divin.

C`tre sf#r[itul secolului patru. De asemenea. trei pentru servitorii obi[nui]i [i cinci pentru administratori [i preo]ime. neacord#nd ra]ia zilnic`. denumind berea. romanii [i galii. Codul ar`ta c` de]in`torii de taverne erau aspru pedepsi]i dac` \ncercau s`-[i p`c`leasc` clien]ii. „Cerevisia“ era denumirea pe care romanii au dat-o berii. Puterea Zei]ei Primii berari ai Europei au fost grecii. Cuv#ntul poate fi g`sit [i ast`zi \n limba spaniol` „cerveza“ sau \n portughez` „serveja“. Acest fragment poate fi considerat prima lege despre bere cu referire la protec]ia consumatorului. \mp`ratul roman Theodosius a decretat ca religia statal` s` fie cre[tinismul.babilonian s` beneficieze de o ra]ie zilnic`: doi litri de bere pentru muncitori. Etimologia cuv#ntului arat` c` „Ceres“ era numele zei]ei agriculturii [i „vis“ \nsemna „putere“. Dup` asediul Romei din 16 .

m`rind gradul de alcoolemie al berii. biserica sub conducerea Papei Leo I a devenit protectoarea poporului. Mai t#rziu. pe at#t de hr`nitoare. Berea era b`utura universal` \n acea perioad`. au \nceput 17 . Astfel c` monahii se \ntreceau s` fabrice o licoare pe c#t de pl`cut` la gust. A[a s-a ajuns la un nivel uimitor de consum de bere \n m#n`stiri: c#te patru litri pe cap de c`lug`r pe zi! Darul monahului Pe l#ng` faptul c` produceau berea pentru consumul propriu. v`z#nd c` din v#nzarea berii pot str#nge fonduri serioase. c#nd m#ncarea nu era recomandat s` se consume. berea a devenit b`utura de toate zilele. ajung#nd la situa]ia \n care s` se laude fiecare cu cea mai calitativ` [i hr`nitoare bere. {i cum existau perioade dese de post negru.anul 410 era noastr` [i colapsul formei de guvern`m#nt imperiale. Tot monahii sunt cei care au descoperit faptul c`. iar monahii au devenit adev`ra]i arti[ti ai fabric`rii ei. toate greut`]ile vie]ii \n aba]ii erau mai u[or tolerate. c`lug`rii obi[nuiau s`-[i serveasc` musafirii cu aceast` b`utur`.

Cea mai important` organiza]ie profesional` era 18 . [i pentru a \ncuraja loialitatea fa]` de o marc` anume. fiecare bere purta numele sf#ntului care patrona m#n`stirea \n care se produsese b`utura. Astfel s-au format numeroase asocia]ii ale comercian]ilor. Apari]ia unei noi bresle: berarii Comer]ul cu bere a explodat \n secolul al XI-lea. \n \ncercarea de a face fa]` puterii feudale sau guvernamentale. unele bresle de acest tip au format federa]ii. ele devenind ulterior foarte influente \n comer].s` comercializeze berea \n hanuri numite „klosterschenken“. Cum t#rgurile au dep`[it grani]ele ora[elor. Aceste asocia]ii erau numite "bresle ale negustorilor". concomitent cu apari]ia ora[elor \n toat` Europa.

La Londra. 19 . \ndr`zneau chiar s` opun` rezisten]a nobilimii.? Sofocle. ele au cunoscut un declin pe m`sur` ce comer]ul a dep`[it noi grani]e. Cu toate c` breslele au fost motorul cre[terii economice \n toat` Europa. {tia]i c`. precum Herodot [i Xenofon. al]i scriitori greci timpurii. Cea mai cunoscut` form` de rezisten]` \mpotriva legisla]iei cu privire la impunerea unor biruri. carne. faimos scriitor grec. pe timpul regelui Ioan I. un grup de berari au format \n 1292 ordinul „Reginei poleite cu aur [i al martirului Sf. a unei „bresle a negustorilor“ intitulat` „Cavalerii Furculi]ei Zdrobitoare“. \n contextul p`str`rii unei alimenta]ii corecte. cu timpul. Thomas“.. au men]ionat berea \n operele lor. datorit` acestei situa]ii. Pentru aceste organiza]ii a fost aproape imposibil s`-[i poat` p`stra nucleul de putere. legume verzi [i zythos (bere)“. Organiza]iile negustorilor aveau ca membri [i „bresle ale meseria[ilor“. ba chiar regalit`]ilor. De asemenea. \ncuraja cump`tarea berii. mai ales c` nego]ul \ncepuse s` se dezvolte [i \n alte ora[e \n afara marilor capitale.. [i-au c#[tigat un loc \n administra]ia local` [i. Cum? |n scrierile sale. care. \nt`rind astfel puterea regilor care favorizau anumi]i antreprenori din afara breslelor. el sugera c` o diet` s`n`toas` complet` este compus` din „p#ine. a fost formarea \n Brabant.„Federa]ia Hanseatic“ care cuprindea opt din cele mai importante ora[e ale Germaniei.

.

1.CAPITOLUL II Patru ingrediente minune Orz. f`r` nici o urm` de bacterii. Fructul este un spic cu must`]i lungi. ap` [i drojdie. 21 . savoare [i arom`. Tipul de drojdie care se folose[te \n acest proces variaz` \n func]ie de tipul de bere. ]in#nd cont de faptul c` apa este cea care permite celorlalte ingrediente s`-[i elibereze toate aromele. de asemenea. Hameiul este o plant` c`]`r`toare peren` care poate cre[te p#n` la 6 m \n`l]ime. hameiul este supranumit [i „aurul verde“ sau „inima berii“. Orzul este ingredientul folosit \n procesul de fabricare al aproape tuturor berilor. pentru c` mal]ul de orz este cel care d` berii culoarea caracteristic` [i gustul. vitamine (\n special cele de tip B) [i substan]e minerale. El trebuie s` treac` printr-un proces de mal]ificare. Acest lucru este esen]ial. Datorit` importan]ei lui \n componen]a berii. Aproximativ 90% din compozi]ia unei beri este ap`. lipide. atribute care \i pot da berii o anume t`rie. Drojdia este cea care transform` zah`rul din must \n alcool [i dioxid de carbon. Hameiul este. o important` surs` de antioxidan]i. Orzul este o important` surs` de proteine. fie mai tare sau una dulce. Orzul poate atinge o \n`l]ime de 0.7 . rezult#nd \ntr-un final o bere fie u[oar`. Este bogat \n r`[ini [i uleiuri esen]iale. Ea trebuie s` fie pur`. hamei.2 m. Compozi]ia chimic` a apei poate influen]a procesul de producere a berii. O combina]ie armonioas` cu un rezultat uimitor: berea.

22 ..„conner“.? Tat`l lui William Shakespeare a fost degust`tor de bere . Acesta avea o metod` neobi[nuit` de a testa berea pentru a constata dac` licoarea g`lbuie nu era pur` sau con]inea adaosuri de zah`r.{tia]i c`. care con]inea altceva dec#t cele patru ingrediente naturale.. El turna o bun` parte din bere pe o banc`. O bere imperfect`. \i f`cea pantalonii din piele s` se lipeasc` de banc` dup` jum`tate de or`. a[ezanduse apoi pe aceasta \n timp ce termina restul b`uturii.

.

|n cazanul de pl`m`dire-zaharificare pl`mada este supus` unui proces de \nc`lzire la temperaturi foarte bine defi24 . astfel devine imposibil` omiterea sau ne\nregistrarea acesteia. urm`rit [i comandat din „camera de comand` [i control“. \nc` de pe vremea anticilor. asigur#ndu-se o trasabilitate perfect`.CAPITOLUL III Procesul de fabricare Asa cum am v`zut \n capitolul despre istoria berii. Coordonatorul procesului Procesul tehnologic de fabricare al berii se desf`[oar` \n sistem complet \nchis. \n vederea corect`rii imediate. |n zilele noastre. Pe monitoare. pe un principiu simplu: fermentarea natural` a zaharurilor [i extrac]ia cerealelor mal]ificate cu ajutorul apei fierbin]i. folosind echipamente din inox. se urm`resc to]i parametrii tehnologici. procesul de fabricare al acestei b`uturi naturale se bazeaz`. \ntreg procesul este complex. Acesta este complet automatizat. Calculatoarele de proces con]in toate programele conform c`rora se desf`[oar` tehnologia de fabricare a berii. Toate informa]iile legate de desf`[urarea proceselor sunt \nregistrate [i p`strate. desf`[urat sub un control strict al standardelor de calitate. Producerea mustului de bere Mal]ul este m`cinat printr-o moar` cu val]uri [i amestecat cu apa rezult#nd „pl`mada“. Orice abatere de la nivelele stabilite este semnalizat` at#t optic c#t [i sonor.

.

Dup` fermentare. |n cazanul de filtrare se realizeaz` separarea fazei lichide de cojile r`mase din boabele mal]ului. Echipamentul este prev`zut cu un sistem de site fine cu ajutorul c`rora se realizeaz` filtrarea pl`mezii. Celula pur` de drojdie este p`strat` \n condi]ii sterile [i se realizeaz` multiplicarea ei p#n` la cantitatea necesar` unei [arje de bere. astfel \nc#t. |n acest echipament este ad`ugat hameiul. Multiplicarea celulei de drojdie Fiecare sortiment de bere se realizeaz` cu o drojdie specific`. amidonul din mal] este transformat \n zaharuri cu molecule mai u[or metabolizabile de c`tre drojdie. drojdia se recupereaz` din fermentator. Un rol important al acestui echipament este acela de a steriliza mustul \nainte de \ns`m#n]area drojdiei. \n intervale de timp exacte. mustul fierbinte este r`cit la aprox 10 grade. Mustul limpede de mal] se colecteaz` \n cazanul de fierbere cu hamei. Prin r`citorul cu pl`ci. se p`streaz` \n 26 .nite.

se verific` condi]iile microbiologice ale drojdiei [i viabilitatea celulelor. drojdia se extrage prin partea inferioar` a fermentatorului. 27 . mustul transform#ndu-se \n bere pe parcursul a 14 . complet \nchise. Fiecare fermentator este prev`zut cu 3 zone de r`cire.21 zile. Acesta este prev`zut cu sistem automat de recuperare a dioxidului de carbon.condi]ii speciale de temperatur` [i presiune \n alte vase sterile. Dup` fermentare. prin care se regleaz` \n mod automat temperatura conform prescrip]iilor tehnologice. Ea se refolose[te pentru o nou` [arj`. Zilnic. Fermentarea Pl`mada este fermentat` \n ni[te vase uria[e.

Berea este pompat` cu presiune prin acest strat filtrant care are rolul de a re]ine orice eventual` particul`.Filtrarea Toate resturile de celule de drojdie. din Londra se trimitea c`tre ea imediat o rezerv` de bere. Tancuri de lini[tire Berea filtrat` este depozitat` \n rezervoare uria[e unde are loc procesul de lini[tire [i maturare.. |n timpul c`l`toriilor sale prin ]ar`. berea poate fi trimis` c`tre \mbuteliere: la sticl`. Dac` aceasta nu se ridica la standardele necesare de puritate. Procesul este permanent controlat printr-un aparat care m`soar` gradul de limpiditate al produsului finit. ob]in#ndu-se berea limpede.? Regina Elisabeta I a Angliei era mare amatoare de bere. cutie sau butoi. trimitea \ntodeauna curieri \nainte pentru a degusta berea local`.. resturi proteice aglutinate sau alte particule fine se \ndep`rteaz` din bere prin filtrare. permi]#nd trecerea berii numai dac` aceasta corespunde nivelului stabilit de puritate. Filtrarea se realizeaz` \n filtrul cu sute de pl`ci orizontale. {tia]i c`. str`lucitoare. 28 . Dup` efectuarea analizelor obligatorii.

.

.

la temperaturi ridicate de 15-25 grade Celsius. \n multe regiuni. El define[te un stil de bere care se face \n Dusseldorf [i \n alte c#teva ora[e din nordul Germaniei. |n general. Pot fi definite prin fermentarea la temperaturi sc`zute . Stiluri de bere Alt . \ns` ele pot fi u[or clasificate \n dou` categorii: „lager“ [i „ale“. de culoare galben deschis.este ob]inut` tot prin fermentarea la 31 . Este o bere neagr` sau purpurie. Biere de Garde . exist` stiluri diferite de beri cu fermentarea drojdiei \n straturile superioare. aceste beri sunt u[oare. Termenul „ale“ este \n mod frecvent \nt#lnit \n Marea Britanie. fabricat` prin metoda fermenta]iei drojdiei \n straturile superioare. |n tehnologia modern` \ns`. \n mod tradi]ional. ceea ce face ca drojdia s` se ridice la suprafa]`.CAPITOLUL IV Tipuri de bere „Lager“ [i „Ale“ Exist` sute de tipuri diferite de bere peste tot \n lume. de[i se pot \nt#lni [i tipuri brune \n aceast` categorie. unde.cuv#nt nem]esc care \nseamn` „tradi]ional“ sau „b`tr#n“. Berile „ale“ sunt cele fabricate. Berile „lager“ sunt cele mai populare. ba chiar unele ajung#nd p#n` la 0 grade Celsius. b`uturile „ale“ pot fi ob]inute [i prin depunerea drojdiei la baza vaselor de depozitare.5-9 grade Celsius.

Stiluri asem`n`toare cu aceast` bere mai pot fi \nt#lnite \n Belgia. Orval. iar procesul de fermentare se \nt#mpl` cu ajutorul drojdiilor s`lbatice din aer. Aceast` bere nu este pasteurizat` [i se comercializeaz` doar la draft. Westvleteren din Belgia sau \n m`n`stirea Koningshoeven din Olanda.sunt berile unice \nt#lnite \n Belgia. Lambic . Rochefort. Infuzia de mal] se las` descoperit` \n aer liber.suprafa]`. Westmalle.este stilul clasic de fabricare al berii din mal] pr`jit pentru a da b`uturii o culoare neagr`. Pentru rafinarea gusturilor. Trappiest beer . dar \n zilele noastre s-a ob]inut metoda de produc]ie [i \n marile fabrici de bere. caracterizat` printr-o slab` concentra]ie de alcool [i 32 . de obicei.este berea fabricat` \n aba]iile Chimay. Staut and porter . Acest tip de bere se \nt#lne[te \n nordul Fran]ei [i are un termen de valabilitate mai lung \n compara]ie cu alte beri. Biere de Garde era fabricat` doar \n gospod`rii. Fran]a sau Germania. |n partea de nord g`sim berea alb`. Pilsner . Ini]ial. Wheat beer . Se p`streaz` \n ambalaje de sticl` cu dop.este un stil exclusiv anglican. Cask conditioned ale . arome de fructe. produse printr-un proces de fermentare spontan`. se adaug`. mai ales de cire[e sau zmeur`.este berea cea mai r`sp#ndit` \n Europa.sunt berile fabricate cu cel putin 50% gr#u. Acest stil de bere este tipic \n sudul Germaniei.

filozof. apoi alta la pr#nz. 33 . \nc` una la ora 6 [i ultima c#nd terminau lucrul..pu]in` aciditate. De asemenea.. Fiecare dintre angaja]i consumau cinci halbe de bere pe zi: una \nainte de micul dejun. una \ntre mic dejun [i pr#nz. {tia]i c`. \ntruna din scrierile sale. Benjamin Franklin. inventator.? Celebrul diplomat. a consemnat. profesor [i om politic. consumul de bere dintr-o tipografie londonez` pe care a vizitat-o. belgienii fabric` un tip de bere alb` rezultat dintr-o cantitate \nsemnat` de gr#u nem`l]uit. om de stiin]`. care a tr`it \n Londra \ntre anii 1757-1774.

limpiditatea. paharul de [ampanie. pentru a scoate \n eviden]` culoarea deschis` [i perlarea dioxidului de carbon. acru [i s`rat. con]inutul de bioxid de carbon. acesta trebuie s` fie foarte curat [i s` nu con]in` urme de gr`sime. Berile mai tari pot fi b`ute la temperaturi cu 2 . Degust`torii spun c` \n testarea unei beri exist` patru gusturi de baz`: dulce.3 grade mai mari. cu diametrul superior mai \ngust. Majoritatea dintre noi are cea mai mare sensibilitate la perceperea gustului amar. amar. cel lunguie]. motiv pentru care se 34 . plin`tatea. gustul remanent. pentru c` aceasta b`utur` spumoas` are un profil senzorial complex. pentru berea [ampanizat`. Cei mai mul]i \ns` folosesc halba. culoarea. iar temperatura celor cu pu]in alcool poate cobor\ p#n` la 3 . Indiferent de paharul ales. Degustarea este o adev`rat` art`. pentru men]inerea spumei.CAPITOLUL V Arta servirii [i a degust`rii Gust`m [i savur`m Temperatura optim` pentru a sim]i pe deplin savoarea berii este \ntre 8 [i 13 grade Celsius. Spuma. echilibrul aromelor sunt atribute care definesc [i pun \n valoare personalitatea fiec`rui stil de bere. S` descoperim personalitatea berii Degustarea berii \ncepe cu alegerea paharului potrivit: cel de tip lalea. pentru berile pils. detergent sau agen]i de limpezire. Unii prefer` s` deguste berea direct din doz` metalic` sau din sticl`.8 grade.

.

Hameiul este ingredientul care confer` am`reala specific` berii. spre deosebire de tehnica aplicat` la degustarea vinului. Pentru identificarea aromelor este necesar` aplicarea unei tehnici speciale. las` pe pahar o urm` alb`. Dup` dispari]ie. de aceea. Dimensiunea spumei depinde [i de modul \n care berea este turnat` \n pahar. pentru aprecierea corect` a intensit`]ii [i calit`]ii am`relii. Dantela paharului Ori de cate ori savur`m o bere. catifelarea. aproape 100 de substan]e de arom` ne invadeaza senzorii olfactivi. Nu toate atributele senzoriale ale berii pot fi detectate cu ajutorul gustului [i mirosului. Degustarea cu nasul Atunci c#nd mirosim o bere. durata de expunere a senzorilor olfactivi variind \n func]ie de grupa de arome analizat`. cu \n`l]imea de 30-40 mm. hameiul [i drojdia contribuind decisiv la definirea profilului aromatic al fiec`rei beri. Papilele gustative „responsabile“ de identificarea acestui gust sunt situate la baza limbii. dens`. Pentru a ob]ine o spumare perfect`. \nso]it` de perlaj constant. Aromele s-au format de-a lungul procesului de fabrica]ie. degust`torul trebuie s` \nghit` o mic` cantitate de bere. 36 . berea se toarn` la mijlocul paharului \nclinat la 45 de grade. astringen]a. senza]ia cauzat` de prezen]a bioxidului de carbon sunt evaluate folosind senzorii tactili prezen]i \n cavitatea bucal`. mal]ul. ca o dantelat`.spune c` \l putem detecta la o concentra]ie de o parte \n dou` milioane de p`r]i. suntem aten]i la spuma care dezv`luie de multe ori calitatea b`uturii. persistent` timp de minim 3 minute. Spuma trebuie s` fie alb`. Plin`tatea.

„limbajul berii“ fiind format din 122 de termeni.Berarii din \ntrega lume au agreat o terminologie comun` pentru descrierea aromelor specifice diverselor tipuri de bere. a declarat oficialul. care poate s` termine o bere \n 1. {tia]i c`.5 secunde.. consider` c` berea este o b`utur` at#t de s`n`toas` \nc#t ar trebui recomandat` de autorit`]i. a declarat c` nu se poate s`tura de aceast` b`utur`. „Oamenii ar trebui s` poat` primi recomandarea de a bea bere prin intermediul sistemului na]ional de s`n`tate“. Ministrul. Aceast` abordare unitar` permite aplicarea unor criterii similare de evaluare.? Wolfgang Clement.. 37 . fost ministru german al economiei [i muncii \n perioada 2002 .2005.

.

cu bere FELUL I . 1 g`lbenu[ de ou. dar c#]i dintre noi o folosim ca ingredient minune \n ale g`titului? Berea poate transforma cea mai banal` m#ncare \ntr-o delicates` gastronomic`. sare [i piper. Suntem obi[nui]i s` privim berea ca pe o b`utur` cu o slab` concentra]ie de alcool sau chiar un aliment nutritiv. l`s#ndu-le acestora o arom` foarte fin`.Sup` cu bere Ingrediente: 2 linguri unt. conferindu-le o savoare care \]i capteaz` sim]urile definitiv. Se adaug` treptat litrul de bere [i compozi]ia rezultat` se pune la fiert. Folosit` \n diferite tipuri de sosuri.CAPITOLUL VI Berea \n gastronomie Ingredientul spumos care face produsul gustos Arta culinar` f`r` bere este ca p#inea f`r` sare. 1 litru bere blond`. 39 . Fr`geze[te orice tip de carne. f`c#ndu-le mai pufoase. Ca ingredient \n aluaturi. berea \[i pierde din alcoolemie prin fierbere. Mod de preparare Se amestec` untul cu f`ina p#n` ce se ob]ine o past` omogen`. 1 can` de sm#nt#n`. Meniu complet. berea d` un gust delicat cl`titelor [i produselor de patiserie. paste sau fructe de mare. 2 linguri f`in`.

iar deasupra se toarn` berea fiart`. se bate g`lbenu[ul cu sm#nt#n`. FELUL II . bere blond`. coriandru. foi de dafin. l`m#ie sau lime. se adaug` 40 .Separat. care se por]ioneaz` sau se dezoseaz`. ro[ii „cherry“. Se pune sare [i piper dup` gust [i supa este gata! Se serve[te cu p#ine pr`jit`. suc de mere.Pui cu bere Ingrediente: Pulpe de pui. Mod de preparare Se iau ni[te pulpe grase de pui. Se pun buc`]ile \ntr-o pungu]` de plastic care se \nchide. unt. sare. piper. \ntr-un bol special de sup`.

ou`le b`tute spuma. feliile de l`m#ie [i un cub de unt. ¼ din cantitatea de f`in` [i praful de copt. 1 linguri]` praf de copt. un pahar de bere blond` savuroas`. coriandru. Se pun \n frigider peste noapte sau se las` afar` dup` ce s-a \nchis punga. S` fie doar rumenit. 1 lingur` esen]` de vanilie. Se serve[te al`turi de c#teva feliu]e de fructe. C#nd s-au f`cut. dou` foi de dafin. stins la r#ndul lui cu o lingur` de bere blond`. 1 lingur` o]et. se pune o lingur` din bai] [i se las` totul sub capac. 1 can` zah`r. se pun ro[iile. f`ina r`mas` [i amestecul de cacao [i bere. se amestec` laptele cu vanilie [i o]etul. Apoi se adaug` berea [i se las` compozi]ia la r`cit. peste care ad`ug`m un strat fin de cacao. Se a[eaz` compozi]ia \ntr-o tav` tapetat` cu pu]in unt [i f`in` [i se las` la copt 45 de minute. 2 ou`. se rumenesc [i se \n`bu[` cu un capac.dou` din acela[i sos din pung` [i se relev` arsura. C#nd este gata. se pune o lingur` . \ntr-un vas. zah`rul. e nevoie de o felie . 41 . Peste aluatul rezultat se toarn` laptele. cu pu]in unt. 2 c`ni f`in`. doar c#teva ore. Se pun \n tigaie [i. 1 can` margarin`. ni[te ro[ii "cherry" mici [i gustoase [i o lingur` de suc de mere. |n plus. C#nd dispare zeama. iar \n altul margarina. 1 can` ap`. Mod de preparare Se fierbe apa [i se amestec` cu praful de cacao.Pr`jitur` de ciocolat` cu bere Ingrediente 1 can` cacao.dou` de l`mai sau chiar lime.sare [i piper. pu]in` sare. Dup` ce s-au rumenit pulpele \n tigaie. 1 can` bere. 2/3 c`ni lapte concentrat. Imediat ce s-a topit. se adaug` ro[ioarele din pung` [i o felie sau dou` de lime. care se sting tot \n pu]in unt. se toarn` deasupra [i o glazur` de ciocola` alb`. pentru c` de acolo iese gustul sosului. Separat. DESERT .

Concluzia studiului a fost c` activit`]ile sociale precum participarea la diverse jocuri.350 de func]ionari publici cu v#rsta \ntre 35 [i 55 de ani \n leg`tur` cu modul cum \[i petrec timpul liber..{tia]i c`.? B`rba]ii de v#rst` mijlocie au acum o scuz` plauzibil` pentru ie[irile la o bere cu prietenii! O echip` de cercet`tori de la Colegiul Universitar din Londra au chestionat aproximativ 5. 42 . la o mas` savuroas` cu prietenii sau chiar mersul \ntr-un bar la o bere sunt activit`]i care pot contribui la men]inerea agilit`]ii min]ii..

\n timp ce pentru al]ii este o b`utur` la mod`. pe care o savurezi cu pl`cere \ntr-o multitudine de ocazii. Seleniu. Fosfor. berea este o surs` excep]ional` de vitamine. un efect diuretic. \i determin` s` se simt` plini de via]` [i totodat` confortabili. inozitol [i calin`. S` lu`m \n calcul [i fibrele solubile provenite din pere]ii celulari ai 43 . Calciu. Berea mai con]ine acid folic. \n special cele de tip B. Zinc . f`c#nd lucrurile mai u[oare.acoper` o bun` parte din necesarul zilnic. berea face parte din via]a noastr`. Sodiu. vitamine.Potasiu. Studii despre consumatorii de bere relev` faptul c` ace[tia spun despre produs c` le d` \ncredere \n ei \n[i[i.CAPITOLUL VII Beneficiile consumului moderat de bere Parte din via]` Cunoscut` ca fiind b`utura cu cel mai mic grad de alcoolemie din categoria b`uturilor fermentate. \n timp ce magneziul ajut` la sc`derea colesterolului din s#nge [i este favorabil activit`]ii cardiace. de asemenea. Fier. De asemenea. fibre [i substan]e antioxidante. Pentru unii consumatori berea este pretext de socializare apropiindu-i de prieteni sau \nlesnind comunicarea. Con]inutul de minerale . \n al c`rei con]inut se reg`sesc din bel[ug minerale. Un pahar de s`n`tate Berea este o b`utur` natural`. Este binecunoscut faptul c` potasiul are o ac]iune benefic` \n profilaxia infarctului [i. porne[te distrac]ia sau o men]ine mai mult timp. Magneziu.

hr`nitoare. Berea este o b`utur` natural`. Un litru de bere con]ine aproximativ 20% din cantitatea de fibre recomandat` zilnic. iar unele sorturi con]in chiar p#n` la 60%. \nt#rzie instalarea menopauzei [i a efectelor acesteia . Consumul moderat de bere reduce stresul [i rata \mboln`virilor de inim`. Acestea ajut` digestia [i absorb]ia hranei. Este o surs` de fibre solubile.osteoporoza. gustoas` [i relativ s`rac` \n calorii. cu aport mare de vitamine [i minerale. 44 . Berea nu con]ine gr`simi [i zah`r. Motive pentru care bei bere Este r`coritoare. Astfel c` berea are implica]ii indiscutabile \n buna func]ionare a organismului. reduc#nd nivelul de colesterol. Con]inutul moderat de alcool (4-5 grade) cre[te a[a-numitul colesterol bun [i ac]ioneaz` ca o barier` \mpotriva colesterolului r`u. reduc#nd riscul de infarct [i alte boli ale inimii.mal]ului. La femei. precum [i substan]ele antioxidante derivate din hamei [i mal].

iar berea non alcoolic` 15 calorii..Un pahar de lapte. \ncepem s` num`r`m caloriile \n func]ie de cantitatea pe care o bem.. unul de vin cu 12% alcoolemie 77 de calorii.? Berea nu \ngra[`! Consumat` cu modera]ie.6% alcoolemie are 41 de calorii. C#nd savur`m un pahar de bere. unul de suc de mere ne\ndulcit 47 de calorii. aceast` licoare natural` ne poate men]ine silueta \n parametrii dori]i. berea este parte a unei diete echilibrate! 45 . Un pahar de 100 de mililitri de lapte con]ine 64 de calorii. Comparat` cu alte b`uturi. Consumat` zi de zi cu modera]ie.{tia]i c`. iar unul de lichior cu 40% alcolemie 320 de calorii \n timp ce unul de bere cu 4. berea ocup` un loc frunta[ \n topul celor cu con]inut caloric redus. iaurt sau suc de mere con]ine mai multe calorii dec#t unul cu bere.

.

CAPITOLUL VIII
Brandurile membrilor Asocia]iei „Berarii Rom#niei“

Heineken Rom#nia InBev Rom#nia URBB URSUS Breweries

Beck’s Beck’s Green Lemon Bergenbier Bucegi Carlsberg Ciuc Ciuca[ Gambrinus Golden Brau Gosser Guinness Harghita Ha]egana Heineken Holsten Leffe

Lowenbrau Noroc Pilsner Urquell Peroni REDD’s Scholossgold Silva Skol Stejar Stella Timi[oreana Tuborg Tuborg Strong Tuborg Christmas Brew URSUS ZIPFER 47

48

Beck’s
Berea German` num`rul unu \n lume
|n anul 1873 Leder Rutenberg, antreprenor \n Bremen \mpreun` cu maestrul berar Heinrich Beck pun bazele companiei Kaiserbrauerei Beck & Co. A[a s-a n`scut marca Beck's (dup` numele p`rintelui s`u). Succesul a sosit foarte devreme pentru Beck's. Fabricat` pentru prima dat` \n 1873 \n Bremen, berea Beck's a primit primul s`u premiu \n 1874 c#nd Heinrich Beck a primit medalia de aur pentru servicii excep]ionale de producere a berii de la fiul Kaiserului, prin]ul coroanei, mai t#rziu devenit KAISER FRIEDERICK III. Doi ani mai t#rziu, berea a primit o nou` recunoa[tere, marele premiu la Expozi]ia Mondial` din Philadelphia unde a fost recunoscut` ca cea mai bun` bere continental`. Aceste medalii autentice \mpreun` cu scutul [i cheia ca simbol al ora[ului Bremen, sunt [i \n zilele noastre pe eticheta Beck's. Beck's este ast`zi berea german` cea mai bine vandut` \n lume, cu prezen]` activ` \n peste 120 de ]`ri. Caracteristicile, calitatea german` a Beck's [i asocierea cu spiritul t#n`r [i nonconformist, fac ca aceast` bere s` fie foarte c`utat` de consumatori, care se identific` cu valorile Beck's [i \[i doresc asocierea cu aceast` marc`. Produs` \n strict` concordan]` cu Legea German` a Purit`]ii Berii (Reinheitsgebot) [i ob]in#nd \ntocmai caracteristicile distincte ale berii, Beck's garanteaz` calitatea unui produs 100% natural. Calitatea produsului [i folosirea celor mai bune ingrediente sunt factorii cheie care stau \n spatele succesului mondial al m`rcii. InBev Romania ocup` locul 5 in lume \n ceea ce prive[te v#nz`rile de Beck's. Conform studiului Brand Tracker Synovate 2007 Beck's este pe locul 1 \n topul preferin]elor consumatorilor cu v#rsta cuprins` \ntre 18 [i 24 de ani, este prima bere men]ionat` de tineri \n ceea ce prive[te notorietatea brandului [i obiceiuri de consum.

49

50 .

vrea s`-]i arate c#t de bine este \n aer liber: fierbin]eala verii poate fi domolit` de un r`coros [i reconfortant gust de l`m#ie verde. 51 . [i mai ales de cei c`rora lucrurile premium le fac cu ochiul. Este o bere dedicat` \n primul r#nd consumului pe terase. poate fi consumat` de to]i cei care caut` s` scape de c`ldur`. Beck's Green Lemon este \mbuteliat` \ntr-o sticl` transparent` de culoare alb`. Beck's Green Lemon vrea s` te scoat` din cas`. fie c` apar]ii unui sex sau celuilalt.o combina]ie unic` de bere premium cu gust discret [i r`coritor de l`m#ie. nimic nu este mai pl`cut dec#t s` savurezi o b`utur` care s` te r`coreasc`. Beck's a lansat pe pia]a din Rom#nia Beck's Green Lemon . te po]i destinde undeva \n aer liber cu un Beck's Green Lemon. cu protec]ie \mpotriva razelor ultraviolete. Beck's Green Lemon este o bere care te men]ine „fresh“ pe dinu`untru [i „cool“ pe dinafar`. C#nd c`ldura ora[ului te mole[e[te sau ai practicat activit`]i sportive. plaje [i piscine. te treze[te din toropeal`. De aceea.Beck’s Green Lemon Spune NU statului \n cas`! |ntr-o zi c`lduroas` de var`. Gustul de l`m#ie face aceast` bere [i mai r`coritoare [i. Indiferent de v#rst`. \n acela[i timp.

52 .

o complicitate \ntre marc` [i universul masculin. [i-a construit popularitatea pe un atribut fundamental: o bere proasp`t` [i savuroas`. Prin calitatea sa de sponsor principal al Echipei Na]ionale de Fotbal a Rom#niei. care se bea \mpreun` cu prietenii. Bergenbier le vorbe[te b`rba]ilor \ntr-un limbaj numai de ei \n]eles. fie c` acestea au fost sub a[tept`ri. „Prietenii [tiu de ce“ este sloganul num`rul 1 al industriei de bere din Rom#nia. Fie c` rezultatele \nregistrate de c`tre tricolori au adus suporterii pe culmi de fericire. Bergenbier este o marc` puternic asociat` cu lumea b`rba]ilor. va r`m#ne cel mai fidel suporter al Na]ionalei! 53 . Prin spoturile sale.Bergenbier Prietenii [tiu de ce N`scut` \n anul 1995 la Blaj. Bergenbier este ast`zi marca de bere cu cea mai mare notorietate [i una dintre berile cu cele mai mari v#nz`ri de bere din Rom#nia. Bergenbier este una dintre cele mai apreciate beri din ]ara noastr`. se creeaz` astfel o leg`tur` str#ns`. |n comunicarea Bergenbier universul masculin al prietenilor \[i reg`se[te valorile primordiale. Pentru c` Bergenbier a crezut [i va crede \n fotbalul rom#nesc. Bergenbier a demonstrat fa]` de Echipa Na]ional` a Rom#niei. Bergenbier mai este cunoscut` [i ca „berea fotbalului rom#nesc“. slogan intrat deja \n „folclorul“ rom#nesc. care vorbe[te despre masculinitate [i complicitate masculin`. aceea[i loialitate [i un constant entuziasm.

54 .

6% [i un extract primar de 10. 55 . \ntr-un timp relativ scurt. Cel mai important lucru pentru Bucegi este apropierea de consumatorii s`i. Nu \n ultimul r#nd. Bucegi a ajuns. Relansat` cu succes \n februarie 2002. este o valoare a m`rcii care \ncearc` s`-i ajute pe consumatori s` treac` mai u[or peste problemele zilnice. Effie 2007) [i din str`in`tate (Golden Drum Portoroz 2002). at#t de caracteristic` rom#nilor. Recunoa[terea acestui fapt s-a confirmat [i prin numeroasele premii ob]inute \n cadrul unor renumite festivaluri de publicitate din ]ar` (Ad'Or 2002 [i 2003. familiar`. Bucegi s-a remarcat prin autenticitate [i relevan]` pentru consumatorii s`i. o marc` important` din portofoliul Heineken Rom#nia. l#ng` care dore[te s` fie [i la bine [i la r`u. cu o concentra]ie de alcool de 4. Istoric Bucegi a fost fabricat` pentru prima dat` \n 1984 [i a devenit repede una din cele mai apreciate [i mai puternice m`rci rom#ne[ti de bere. Profilul m`rcii Bucegi este [i \[i dore[te s` r`m#n` o marc` simpl`.Bucegi |mpreun` la bine [i la r`u Caracteristicile produsului Bucegi este o bere blond` de larg consum.5° P. puterea de a face haz de necaz.

56 .

[i sticla special` Carlsberg cu logo embosat [i un design modern care eviden]iaz` valorile [i caracterul cosmoplit al m`rcii. s` te bucuri de via]`. r`spunde cerin]elor acestui tip de consumator. {i pentru c` nimic nu se compar` cu momentele unice petrecute al`turi de prieteni [i de o bere de calitate. s` \mp`rt`[e[ti momentele de bucurie cu prietenii [i s` fii optimist. la Copenhaga. special conceput pentru pasiona]ii m`rcii Carlsberg. Jacobsen (1811 . berea Carlsberg ofer` consumatorilor sentimentul apartenen]ei la o lume fascinant`.1887).C. Carlsberg este una dintre cele mai renumite [i mai bine v#ndute beri din lume. |nc` de la intrarea sa pe pia]a din Rom#nia. O dat` \n plus. a fost lansat` de compania URBB pe pia]a rom#neasc` \n luna mai a anului 2001. de J.No look Label. Cu o tradi]ie de peste 150 de ani. Carlsberg a devenit sinonim cu inova]ia. fiind primul brand care a introdus capacele de protec]ie speciale pentru doze. foarte atent la detalii. 57 . Istoric: Carlsberg a fost fondat` \n 1847. Carlsberg \]i ofer` ocazia s` cau]i tot ce este mai bun pentru tine. care vrea s` fie diferit [i s`-[i exprime prin intermediul fiec`rui accesoriu personalitatea. eticheta transparent` . lumea Carlsberg. una dintre cele mai renumite m`rci de bere din lume. Acest nou ambalaj.Carlsberg Carlsberg.

58 .

Gustul des`v#r[it al berii Ciuc Premium a r`mas acela[i dealungul timpului. fie la munte. Istoric Fabricat` \nc` din 1975. Acesta este acum de un verde premium. Ceea ce s-a schimbat este ambalajul care \n acest an a fost aliniat la calitatea berii. Profilul m`rcii Ciuc Premium ofer` o prospe]ime inegalabil` oriunde este consumat`. de tip Pils. la Miercurea Ciuc. unic` pentru Rom#nia cu inscrip]ii \n relief [i etichete cu un design atr`g`tor. Este alegerea perfect` \n momentul \n care vrei s` te relaxezi cu o bere r`coroas` \n fa]`. aceast` bere s-a remarcat imediat prin gustul unic conferit de puritatea apei din zona Harghita [i de calitatea excelent` a mal]ului [i hameiului. are o form` modern`. cu o concentra]ie de alcool de 5% [i un extract primar de 11.5° P. 59 . fie la mare sau pur [i simplu la o teras` cu prietenii \ntr-o zi c`lduroas` de var`.Ciuc Caracteristicile produsului Ciuc Premium este o bere blond` superioar`.

60 .

Belgia. marca a fost integrat` \n portofoliul URSUS Breweries. Belgia [i Superior Taste Award o stea acordat` de International Taste& Quality Institute. Anul acesta calitatea m`rcii a fost recunoscut` la nivel interna]ional. Brussel. fiind recompensat` cu: Medalia de argint la Monde Selection-International Institute for Quality Selections.Ciuca[ Re]eta Ciuca[ dateaz` din 1892 [i poart` numele muntelui din care izvor`[te ingredientul s`u vital. apa pur` de munte. 61 . Ciuca[ este distribuit` la nivel na]ional din aprilie 2005. |n 2004.

62 .

Astfel.5% [i cu un extract primar de 10.Gambrinus Pentru momente speciale Berea Gambrinus se bucur` de o tradi]ie puternic`. Faima m`rcii se datoreaz` \n egal` m`sur` celebrei ber`rii omonime din centrul Capitalei. \ns`. a r`mas acela[i: regele berar Gambrinus. Istoric |n anul 2005 a fost relansat` cu succes prin intermediul unei campanii de imagine ce a constat \n schimbarea etichetei [i \ntinerirea aspectului acesteia. loc de \nt#lnire pentru arti[tii rom#ni ai \nceputului de secol XX. cu o concentra]ie de alcool de 4. s-a demonstrat c` „tradi]ional“ nu trebuie s` \nsemne [i „\nvechit“.5°P. \nceputul consumului de bere \n Rom#nia fiind legat chiar de aceast` marc`. |ncep#nd cu anul 1869 [i p#n` cu pu]in timp \n urm` ea a fost produs` la Fabrica Grivi]a din Bucure[ti. Caracteristicile produsului Gambrinus este o bere blond` superioar` de larg consum. 63 . Simbolul m`rcii.

64 .

marca Golden Brau acord` \n mod constant aten]ie calit`]ii. Inova]iile aduse p#n` acum la nivelul ambalajului Golden Brau au fost foarte bine primite de catre consumatori. Concentra]ia de alcool este de 4. 2007. 65 . Golden Brau a c#[tigat aceast` prestigioas` competi]ie \n 2008. fiind foarte u[or de manevrat. Istoric Lansat` \n 1998.8% [i extractul primar de 11°P. Marca este una din cele mai apreciate de consumatorii rom#ni. organizat` \n Belgia. De asemenea. Secretul? Identificarea ei cu un mod de viat` simplu. una dintre cele mai v#ndute [i mai c`utate beri din Rom#nia. Berea Golden Brau a fost prima din Rom#nia care a lansat un PET cu o folie de protec]ie [i apoi a lansat sistemul de \nchidere Oxigen Stop. fin [i u[or am`rui. u[or am`rui. Golden Brau a ajuns. Profilul m`rcii Golden Brau este o marca inovatoare. Acum. care aduce \ntotdeauna ceva nou [i relevant consumatorilor sai. 2006 [i 2003. care garanteaz` prospe]imea berii pe o perioad` mai lung` de timp.Golden Brau Una bun` \mpreun` Caracteristicile produsului Golden Brau este o bere blond` cu aspect limpede [i cu gust pl`cut. prospe]imea [i calitatea sa. Golden Brau aduce o form` ergonomic` ambalajului s`u. care a fost premiat` de patru ori cu medalii de aur \n cadrul prestigioasei competi]ii Monde Selection. \n numai doi ani. dovedind c` poate concura cu cele mai puternice m`rci din lume. dar dinamic al consumatorilor de bere din Rom#nia. Golden Brau a ob]inut din nou aprecierea juriului prin gustul s`u pl`cut.

66 .

ci [i la nivel central european. Gosser este \n Austria sinonim cu bere. Gosser este [i ast`zi \n topul preferin]elor austriecilor. iar verdele special [i embosul asimetric amintesc de formele naturale sculptate de ap` \n natur`. „zu Goss“. leg`turile cu tradi]iile locului. moment care marcheaz`.3% [i un extract primar de 12. a reu[it s`-[i consolideze pozi]ia \n segmentul Premium. un berar din Graz.Gosser Caracteristicile produsului Gosser este o bere blond` Premium de calitate superioar` cu o concentra]ie de alcool 5. Profilul m`rcii Gosser este o bere str#ns legat` de natur`. Istoric Povestea berii Gosser \ncepe \n 1860. berea Gosser a fost lansat` \n 2002 [i. practic. Aten]ia m`rit` acordat` detaliilor scoate [i mai puternic \n eviden]` calit`]ile excep]ionale ale m`rcii: sigiliul de pe g#tul sticlei simbolizeaz` garan]ia grijii cu care sunt selec]ionate ingredientele. 67 . a cump`rat o parte a vechii m#n`stiri din Goss [i a construit o ber`rie. p`str#ndu-[i ne[tirbit` aura legendar` de-a lungul timpului. |n 1893. cand Max Kober. |n Rom#nia. Kober [i-a transformat ber`ria \ntr-o societate comercial`. R`d`cinile istorice din feerica regiune Styr. puritatea naturii precum [i calitatea de excep]ie a re]etei de fabrica]ie sunt elementele centrale ale acestei m`rci. na[terea a ceea ce avea s` devin` legenda Gosser. \n numai doi ani.1° P. Marca se bucur` de recunoa[tere [i apreciere nu doar \n Austria.

68 .

Guinness este produs` \n 50 de ]`ri [i v#ndut` \n mai mult de 150. de \nalt` calitate. s`rb`torit` prin parade [i valuri de bere Guinness pe tot globul. compania URBB import` brandul Guinness pentru iubitorii m`rcii din Rom#nia. astfel \nc#t ast`zi berea este asociat` cu Ziua Sf. Patrick. credin]` [i pasiune.Guinness Un singur om . \n 1759. Povestea brandului Guinness este o poveste plin` de inova]ie. Prima fabric` de bere Guinness a fost facut` de Arthur Guinness. \n Dublin. 150 de ]`ri. cu o personalitate puternic`. |ncep#nd din 1996. Istoria brandului este influen]at` \n mare m`sur` de istoria Irlandei.Arthur Guinness. |n momentul de fa]`. Guinness este o bere unic`. 69 . Ziua Irlandei. 246 ani de tradi]ie.

70 .

|n anul 2006. berea Harghita este \ntotdeauna gata pentru a fi savurat`. Caracteristicile produsului Harghita este o bere blond` superioar` de larg consum. Istoric Harghita este o bere de tradi]ie \n zona de unde provine. cu o concentra]ie de alcool de 4.5°P. marca Harghita a fost relansat` prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei precum [i prin introducerea unei forme moderne [i novatoare a PET-ului. succesul de care se bucur` fiind \n mare parte datorat calit`]ii superioare a apei din care este fabricat`.5% [i cu un extract primar de 10.Harghita Rece ca apele izvoarelor. proaspat` precum verdele colinelor [i la fel de pur` ca [i atmosfera naturii de unde provine. 71 .

72 .

|n anul 2006. aduc#ndu-]i acea atingere a naturii care te umple de poft` de via]`. Istoric Ha]egana a intrat \n portofoliul de m`rci al Heineken Rom#nia \n anul 2000. berea Ha]egana te re\mprosp`teaz` [i te r`core[te. marca Ha]egana a fost relansat` prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei precum [i prin introducerea unei forme moderne [i novatoare a PETului. odat` cu preluarea fabricii din Ha]eg. Caracteristicile produsului Ha]egana este o bere blond` superioar` de larg consum. cu o concentra]ie de alcool de 4.5% [i cu un extract primar de 10.5°P.Ha]egana La fel ca o gur` de aer rece [i puternic din ]ara Ha]egului. 73 .

74 .

Datorit` standardelor extrem de riguroase. Istoric Berea Heineken a fost savurat`. Heineken te inspir` [i \]i ofer` experien]e unice \n fiecare clip`. 75 . pozi]ionat` \n segmentul superior al pie]ei. de a experimenta ceva nou [i diferit [i de a dep`[i grani]ele existen]ei lor obi[nuite de zi cu zi. Ingredientele folosite pentru producerea acestei beri sunt mal]ul din orz. f`r` adaos de aditivi. Ceea ce o diferen]iaz` de alte m`rci sunt caracteristicile sale unice: Heineken este pasionat` de calitate. cu un con]inut de alcool de 5% [i un extract primar de 11. Berea Heineken este astazi cea mai valoroas` marc` de bere premium la nivel interna]ional.4º P. iar re]eta sa unic` este respectat` cu stricte]e [i ast`zi. fiind prezent` \n aproape fiecare ]ar` din lume. hameiul [i drojdia Heineken de tip A. Heineken este ob]inut` printr-un proces natural de brasaj. apa. de fermenta]ie inferioar`. Heineken adreseaz` publicului invita]ia sa de a \mp`rt`[i o atitudine pozitiv` [i \ndr`znea]`. Heineken aduce bucurie [i pl`cere \n vie]ile a milioane de oameni. Caracteristicile berii Heineken sunt aroma proasp`t` [i gustul u[or am`rui. Profilul m`rcii Heineken este o marc` Super Premium. care fac ca aceasta bere s` fie b`ut` cu placere. sticla verde a ajuns s` reprezinte naturale]ea [i prospe]imea plin` de vitalitate a berii. Istoria berii Heineken \ncepe cu mai bine de 135 de ani \n urm`.Heineken Caracteristicile produsului Heineken este o bere pilsener de culoare deschis`. calitatea excep]ional` a berii Heineken este aceea[i. \n \ntreaga lume. genera]ie dup` genera]ie. Oriunde pe glob. are o perspectiv` global` [i o personalitate cosmopolit` foarte atr`g`toare. pretutindeni in lume. Eticheta transparent` de pe sticlele Heineken vine s` \nt`reasc` vizual calitatea premium a acestei beri. de la \nceputurile sale [i p#n` \n prezent.

76 .

a re]etei originale. rom#nii al`tur#ndu-se astfel consumatorilor din peste 80 de ]`ri din \ntreaga lume care apreciaz` aceast` bere. Produs` pentru prima dat` \n Hamburg . distrac]ie [i m`iestrie. Istoric: Holsten a fost produs` pentru prima dat` \n Hamburg . Numele acesteia provine de la denumirea unui trib germanic.Germania.Germania. cu un con]inut de alcool de 5%. Holsten este berea perfect` pentru a fi savurat` [i \mp`r]it` cu cei care aprecieaz` lucrurile bune \n via]`. a gustului unic [i a purit`]ii sale. Valorile m`rcii Holsten sunt: onestitate. „no show-off“. Holsten. \ncredere \n sine. \n 1879.Holsten Holsten este un produs premium recunoscut \n \ntreaga lume prin prisma calit`]ii sale. care a adus \n Rom#nia experien]a produc`torilor germani. Holsten este prezent` \n Rom#nia din anul 2005. 77 . \n anul 1879. Holsten este o bere german` original` [i deosebit`. care a locuit \n partea sudic` a Germaniei \n secolul al XII-lea.

78 .

De-a lungul istoriei. ora[ francofon din regiunea Valonia din Belgia. Leffe a continuat s` fie produs` dup` re]etele originale ale c`lug`rilor m#n`stirii Notre Dame. aflat` l#ng` Dinant. |n 1240. |n prezent. M#n`stirea a fost desfiin]at` \n timpul revolu]iei franceze. Fondat` \nc` din 1152. p`str#ndu-se \n acela[i timp bogata sa tradi]ie [i re]eta specific`. Leffe cunoa[te o expansiune puternic` pe pie]ele din America de Nord. exist` [i ast`zi. Savour Leffe Sloganul „Savour Life. Interbrew a luat fiin]` \n momentul \n care Artois [i Piedboeuf s-au unit. iar 96% din volumele de v#nz`ri se \nregistreaz` \n Europa de Vest. Savour Leffe“ surprinde \ntreaga bog`]ie pe care o ofer` berea Leffe. iar Leffe a \nceput s` se comercializeze \n peste 50 de ]`ri. m#n`stirea Notre Dame de Leffe. Europa Central` [i de Est [i regiunea Asia-Pacific. 79 . ber`rie cu tradi]ie de peste 100 de ani. activit`]ile au fost sistate \n totalitate \n anul 1809 [i reluate \n 1952. continu#nd s` fie o specialitate de bere super premium care trebuie savurat`.Leffe Savour Life. M#n`stirea a \ncheiat un acord cu Albert Lootvoet pentru relansarea produc]iei. c`lug`rii au cump`rat o fabric` de bere situat` aproape de m#n`stire [i au \nceput produc]ia de bere. Astazi. marca Leffe este prezent` \n peste 60 de]`ri. fiind principalul brand de specialit`]i pe pie]ele cele mai importante Vest: Belgia [i Fran]a. \n 1987. \n condi]ii financiare dificile. Conceptul de „savoare“ a fost selectat cu aten]ie datorit` capacit`]ii sale de a reda intensitatea gustului berii Leffe. |n 1977 fabrica lui Lootvoet a trecut \n portofoliul ber`riei Artois.

80 .

leg`tura emo]ional` dintre marc` [i locuitorii Bavariei este lesne de ghicit. mal] [i hamei selec]ionat. bere iubit` [i apreciat` \n toat` Germania. o culoare [i o arom` distinctive. fabrica a fost complet distrus` iar dup` reconstruc]ie. \n anul 1383 c#nd este produs` pentru prima dat` la hanul „Zum Löwen“ din Germania. La finalul secolului 19 fabrica Löwenbräu era una dintre cele mai mari din Europa. unde este \n fiecare an vedeta festivalului „Oktoberfest“ din Munchen. la un pre] accesibil. ale c`rei ingrediente respect` \ntocmai calitatea cerut` de rigorile germane. foarte apreciat` de consumatorii din Germania. Leul este simbolul tradi]ional al Bavariei. 81 . „Löwenbräu“ \nseamn` Berea Leului. Löwenbräu are un gust autentic [i pregnant. Actuala re]et` dateaz` din anul 1851. Istoria Löwenbräu Löwenbräu \[i are originile \nc` din secolul 14. Produs` din ap`. Löwenbräu este pentru bavarezi berea lor de suflet. \mbuteliat` \n cel mai apreciat ambalaj al momentului. marca [i-a reluat locul \n topul ierarhiei m`rcilor de bere germane [i a \nceput s` fie exportat`. Lowenbrau este o marc` foarte iubit` \n Rom#nia pentru c` de]ine re]eta succesului: este o bere german`. |n timpul r`zboiului. an \n care \ncepe produc]ia berii la Munchen. Ca urmare. Löwenbräu este o bere tipic german`. Lowenbrau este o bere german` de tradi]ie. unde se consum` volume impresionante \n fiecare an. Löwenbräu este prima bere german` din Rom#nia \mbuteliat` \n ambalaj tip PET. dar [i simbolul „Löwenbräu“.Lowenbrau Berea de la Oktoberfest Tradus` literal. \n una dintre cele mai moderne fabrici din lume. \n 1944.

82 .

AIBA este un eveniment prestigios. |n 2006. 83 .Noroc Dupa munc` [i r`splat` Nimic nu potole[te mai bine setea dup` o zi grea de munc` dec#t Noroc. Acesta este mesajul transmis de Noroc consumatorilor \ncep#nd din anul 2004. un barometru al produc]iei de bere din \ntreaga lume. la Australian Beer Awards au fost \nscrise 974 de m`rci de bere din 31 de ]`ri. Av#nd sloganul „Dup` munc` [i r`splat`“. Noroc arat` \n campaniile sale satisfac]ia celor care la sf#r[itul unei zile de munc` sunt r`spl`ti]i de o bere bun`. \nt#lnirilor cu prietenii sau consumului ad-hoc cu colegii dup` terminarea serviciului. Pentru c` Noroc este berea care \]i aduce relaxarea bine meritat`. Medaliile ob]inute la Australian Beer Awards sunt un simbol al excelen]ei \n produc]ia de bere. cantitatea sa [i pre]ul convenabil o recomand` ie[irilor \n aer liber. Desf`[urat \n fiecare an \n Melbourne. Calitatea. |n anul 2006 Noroc a fost premiat` cu medalia de bronz la Australian Beer Awards (AIBA).

84 .

Strategia de promovare a Peroni Nastro Azzurro pune accent pe comunicarea atipic`. |n Peroni Nastro Azzurro se reg`sesc stilul. dar [i imaginea acestuia. care pune \n valoare latura italian` a personalit`]ii consumatorilor s`i. pe expunerea brandului \n loca]ii \n care se reg`sesc din plin stilul [i spiritul italian sau \n spa]ii inedite unde consumatorul are pl`cuta supriz` de a se „\nt#lni“ cu produsul. De asemenea. Birra Peroni a demarat produc]ia de bere \n 1846. 85 . cu noua imagine elegant` retro. a fost lansat` la nivel mondial la \nceputul anului 2005. Inten]ia Peroni este de a schimba percep]ia asupra pie]ei berii. iar Nastro Azzurro a ap`rut la \nceputul anilor '60 \n Italia. se mizeaz` pe o publicitate ambiental` puternic`. oferind o perspectiv` proasp`t` [i neconven]ional`. cel care apreciaz` \n egal` m`sur` calitatea produsului. Brandul Peroni este destinat consumatorului modern. \ndr`znea]` [i creativ` a stilului. pasiunea [i spiritul italian. dup` relansarea din Marea Britanie. pasiunii [i spiritului italian.Peroni Nastro Azzurro Gustul rafinat al berii premium sau Peroni Nastro Azzurro Peroni Nastro Azzurro este berea super-premium italian` num`rul unu \n lume. Peroni Nastro Azzurro este o bere proasp`t`. Rom#nia este prima ]ar` din lume \n care a fost lansat` berea Peroni Nastro Azzurro. Peroni Nastro Azzurro.

86 .

un produs de excep]ie [i recunoa[terea comunit`]ii de exper]i. s-ar m`sura \n Pilsner Urquell. Pre]uirea m`rcii vine din toat` lumea." Dac` respectul de sine s-ar m`sura \n bere de calitate. Folosind \nc` re]eta original` din 1842. a[a cum ii spune [i numele. Experien]a autentic` a gustului autentic. The Wall Street Journal \n iunie 1995 afirma c` "exper]ii \n bere de la München la Chicago sunt \n consens c#nd recunosc Pilsner Urquell drept acel produs original ce st` \n fruntea tuturor m`rcilor de bere.berea care a schimbat percep]ia omenirii despre bere Povestea Pilsner Urquell .un moment remarcabil \n istorie. Pilsner Urquell reprezint` punctul de referin]` al berilor blonde \n toat` lumea. „berea pilsner de la sursa original`“. Apari]ia sa a inspirat folosirea paharului. un proces de fabricare unic. \n locul halbelor din ceramic`. calitatea [i gustul de excep]ie dulce-am`rui au \nso]it lunga [i remarcabila istorie a m`rcii. pentru c` Pilsner Urquell merit` s` fie [i v`zut`. fiind. Pentru c` Pilsner Urquell te recompenseaz` cu satisfac]ia gustului pe care numai adev`rata bere original` poate s` o ofere. Pilsner Urquell a revolu]ionat chiar [i modul \n care se bea berea.Pilsner Urquell Pilsner Urquell . 87 .

88 .

de a fi parte dintr-un nou univers premium. „flavoured beers“. c#t [i stilul cosmopolit [i contemporan al noii m`rci. plin de culoare [i veselie: universul REDD's.5l cutie. extinz#ndu-[i astfel portofoliul de produse pe segmentul premium \ntr-o nou` categorie. care apreciaz` în egal` m`sur` calitatea produsului. consumatori deschi[i la noutate [i inova]ie. Noua marc` lansat` de URSUS Breweries se adreseaz` consumatorilor moderni. special [i neconven]ional. cu un grad de alcoolizare normal (4. \nconjura]i de prieteni.prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia Caracteristicile Produsului: REDD's Fresh este o bere de calitate superioar`. prin calitatea [i originalitatea re]etei. a[adar. care vor aprecia cu siguran]` at#t gustul unic REDD's. precum [i prin posibilitatea pe care o ofer` consumatorilor de a-[i satisface nevoia de schimbare. dar [i imaginea acestuia. |n lumea plin` de culoare REDD's se pot reg`si.REDD's REDD's Fresh.5l sticl` returnabil` [i 0. 89 . mereu tineri. mai pu]in amar` [i u[or acidulat`.33l twist off nereturnabile. Profilul M`rcii: Inten]ia REDD's este de a aduce un plus pe pia]a berii din Rom#nia. subsidiar` a SABMiller plc. REDD's Fresh este disponibil` la nivel na]ional \n sticle de 0. REDD's Fresh. at#t pentru consumatorii din baruri [i cluburi. cu arom` natural` de l`m#ie. a lansat la 1 martie 2008 prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia. Istoric: URSUS Breweries. [i femeile.. 0.5%). fin`. prin gustul unic. c#t [i pentru cei ce doresc s` o achizi]ioneze din magazine.

90 .

remarcabil` este zona termosensibil` de pe eticheta sticlei: tip`rit cu o cerneal` special`. atunci c#nd vrei s` savurezi o bere. cuv#ntul „satisfac]ie“ apare doar atunci c#nd temperatura berii este \ntre 4 [i 6 grade C. at#t prin ingredientele de calitate folosite. Profilul m`rcii Schlossgold se adreseaz` unei categorii foarte largi de consumatori: indiferent de sex. aceasta fiind cea mai potrivit` pentru consum. Schlossgold ofer` o solu]ie ve[nicei dileme \ntre pl`cerea de a savura o bere [i nevoia de a urca la volan. dar [i s` evi]i consecin]ele consumului de alcool. c#t [i prin tipul ei aparte de b`utur` non-alcoolic`. educa]ie sau venituri.Scholossgold Satisfac]ie f`r` alcool Caracteristicile produsului Special`. 91 . Schlossgold este cea mai bun` solu]ie. Schlossgold ofer` savoarea [i gustul berii \ntr-o b`utur` care nu con]ine alcool. v#rst`. |n cazul ambalajului Schlossgold.

92 .

armonie. spum` bogat` [i prospe]ime de lung` durat` datorit` unei impregn`ri mai intense de dioxid de carbon. Silva se produce \n dou` sortimente: Silva Original Pils . valori adev`rate care se mo[tenesc [i se transmit: rafinament. o bere special` produs` dup` o re]et` original` belgian`. Este o marca rom#neasc` cu tradi]ie. ambalajul \ntregii game a fost modernizat [i actualizat. naturale]e. \nainte de toate. dar [i idei atractive [i novatoare pentru anumite tipuri de etichete cum ar fi cele de g#t. De aceea Silva \nseamn`. cu un extract primar de 11. claritate.1%. cu un extract primar de 16° P. fiind urmat` \n 1996 de Silva Dark.bere blond`.bere brun`. Profilul m`rcii Marca Silva se pozi]ioneaz` \n segmentul Premium [i \[i trage seva din valorile autentice rom#ne[ti. |nc` dinainte de 1989 numele acestei m`rci era asociat cu una dintre cele mai bune beri din ]ar`. durat`. Silva a fost relansat` cu succes pe pia]a rom#neasc` \n 1991.Silva Recunoa[te valoarea Caracteristicile produsului Silva are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie. 93 . f`r` coloran]i artificiali. cu o concentra]ie de alcool de 7%. elegan]`. care inspir` elegan]`. folosindu-se elemente moderne de design. datorit` concentra]iei mai ridicate de hamei.puritate. gust aromat. Istoric N`scut` \n inima Transilvaniei. Numele ei aminte[te de latinescul „silva“ care \mprumut` m`rcii atribute ce ]in de simbolistica p`durii . cu o concentra]ie de alcool de 5. Silva a mo[tenit ceva din atmosfera patriarhal` a regiunii [i din reputa]ia de excelen]i me[te[ugari a oamenilor de aici.8° P [i Silva Strong Dark Beer . |n 2007.

94 .

care apreciaz` voia bun` [i distrac]ia. Valorile Skol: Skol se adreseaz` persoanelor dinamice. Marca Skol este prezent` \n 31 de ]`ri [i ocup` locul 4 \n topul celor mai v#ndute beri din lume. \ncrez`toare. V#nz`rile de bere Skol au crescut de 13 ori din momentul lans`rii p#n` \n prezent. Brandul Skol este unul tineresc [i dinamic.Skol Marca de bere Skol a fost lansat` \n Rom#nia de c`tre compania URBB \n luna mai a anului 1999. devenind una dintre cele mai apreciate m`rci din segmentul mainstream datorit` calit`]ii deosebite. cu valori aproape palpabile. Skol [i-a consolidat permanent notorietatea \n r#ndul consumatorilor rom#ni. 95 . cu care se poate interac]iona.care „alunec` u[or“. Skol este apreciat` ca fiind o bere „refreshing“ .

96 .

al`turi de m`rci precum Timi[oreana. o bere cu un caracter masculin [i gust intens. Golden Brau [i Skol. Stejar Pislner este o bere pentru oameni care vor mai mult. Stejar lanseaz` \n 2008 Stejar Pilsner. Bergenbier. c`rora le place distrac]ia [i care \[i tr`iesc via]a intens. Noul Stejar Pilsner se plaseaz` \n segmental m`rcilor mainstream. p`str#nd astfel avantajul unui gust intens [i oferind \n plus senza]ie de r`corire [i poft` de aventur`.Stejar Dup` ce a cucerit segmentul berilor strong.5%. Noul Stejar Pislner are un con]inut de alcool de 5. 97 .

98 .

Stella Artois \n cifre „miraculoase“ |n 2007 s-au produs 10 milioane de hectolitri de Stella Artois. din vremurile c#nd \n Belgia. Stella Artois este prima bere super-premium produs` \n Rom#nia.Stella Artois Pre]uie[te fiecare pahar! Cea mai v#ndut` bere belgian` din lume. Anual. (Rom#nia este o prezen]` constant` \n final`. Stella Artois folose[te \n procesul de fabrica]ie cele mai fine ingrediente naturale [i reprezint` un punct de referin]` pentru cei care [tiu s` savureze experien]a unic` a unei beri de calitate. prezent` pe pia]a local` din anul 1997. de Cr`ciun. \n 1717 a cump`rat-o. 600 de ani de tradi]ie [i excelen]` \n producerea berii. 99 . Primele „pic`turi“ istorice de Stella Artois dateaz` din anul 1366.50 C. Stella Artois a devenit „Berea din ]ara Berii“. c#[tig#nd marele premiu \n 2006). Servirea perfect` a unui pahar de Stella Artois const` \ntr-un ritual alc`tuit din 9 pa[i. lucr`torii de la fabrica din Leuven au preg`tit pentru locuitorii ora[ului o edi]ie special` a berii Artois. la fabrica din Leuven. Datorit` succesului pe care l-a avut noua bere au hot`r#t s` o produc` \n continuare [i i-au spus Stella Artois (de la „Steaua Cr`ciunului“). [i pe care. Este ber`ria unde \n anul 1708 Sebastien Artois a fost numit maestru-berar. \n cinstea stelelor care au vegheat la procesul apari]iei berii cu gust pl`cut amar [i prospe]ime intens`. iar „miracolul“ a fost exportat \n 80 de ]`ri. Stella Artois organizeaz` un concurs de excelen]` \n servirea berii la care particip` barmani din toate ]`rile. exista celebra ber`rie Den Horen (Cornul). \n ora[ul Leuven. |n 1926. pentru a produce prima sticl` de bere Artois. Stella Artois are cel mai bun gust dac` e servit` la o temperatur` \ntre 3 . De atunci.

100 .

fabrica a devenit una dintre cele mai moderne din Europa. 101 . Timi[oreana s`rb`tore[te \nfiin]area primei fabrici de bere din Rom#nia prin turneul na]ional „Serb`rile Timi[oreana“. O poveste a[a de frumoas` merit` \mp`rt`[it`. Din 2006. |n anii de glorie 1900-1920. Iar cei care f`uresc marca sunt hot`r#]i s` duc` povestea mai departe. Timi[oreana \mp`rt`[e[te frumuse]ea autentic` a fotbalului. Povestea \ncepe la 1718. Iar \n fiecare an. care aduc \n prezent o f`r#m` din spiritul s`rb`torilor medievale. odat` cu \nfiin]area primei fierb`torii de bere din Rom#nia. Dup` un incendiu devastator la fabric`.Timi[oreana Povestea merge mai departe Preparat` dup` o re]et` tradi]ional` \n prima fabric` de bere din Rom#nia. Acest ingredient. \n 1890. Timi[oreana aduce arta mae[trilor berari \n stilul de via]` contemporan. De cur#nd. Timi[oreana a devenit berea oficial` a Casei Regale din Rom#nia. \mbinat cu o selec]ie de hameiuri aromate [i spum` consistent`. Timi[oreana a devenit cea mai apreciat` bere \n Rom#nia. Berarii iscusi]i investesc toat` aten]ia \n crearea berii. sponsoriz#nd competi]ia tradi]ional` de fotbal Cupa Rom#niei Timi[oreana. \i confer` berii Timi[oreana toate calit`]ile berii draft. datorit` eforturilor Timi[oreana de a fi aproape de oameni ast`zi la fel cum era [i la 1718. a[a cum o demonstreaz` atenta selec]ionare a hameiului.

102 .

Tuborg este al`turi de consumatorii s`i \n toate momentele. de lucruri care complic` via]a. Tuborg nu face dec#t s` r`spund` a[tept`rilor iubitorilor m`rcii. acest ambalaj exprim#nd cu acurate]e valorile principale ale m`rcii: libertatea . care nu numai c` nu se tem de schimb`ri. eticheta transparent` [i sistemul de deschidere tuby-cap. Tuborg te ajut` s` fii liber. aduc#nd un aer proasp`t [i inovator. Numele de „Tuborg“ este o derivare lingvistic` de la Thuesborg. 103 .sticla verde. Istoric: Tuborg a fost creat` \n 1895.\ndr`zneala de a miza pe „nou“ [i calitatea . Prin noul ambalaj. Prima sticl` de Tuborg made in Romania a fost produs` la sf#r[itul lui 1997. unic prin intermediul a trei elemente . care va reu[i s`-i elibereze de rutina zilnic`. marca are un nou ambalaj. marca adjudec#ndu-[i \n scurt timp pozi]ia de lider al pie]ei.echivalent` cu provocarea schimb`rii.Tuborg Tuborg este principala marc` din portofoliul URBB. la cel mai mic detaliu. inova]ia . ci chiar le provoac`. Brandul Tuborg are un target format din persoane dinamice.eviden]iat` de la \ntreg. atunci \i eliberezi [i pe cei din jurul t`u . \n Copenhaga.de prejudec`]i. inhibi]ii. {i dac` tu e[ti liber. Dup` 10 ani de prezen]` pe pia]a din Rom#nia. Ea a c#[tigat admira]ia consumatorilor din peste 100 de ]`ri. Tuborg este \nc` lider pe segmentul berilor premium produse sub licen]` [i are o notorietate de 98%. Valorile Tuborg |ncep#nd din mai 2007. locul unde s-a \nfiin]at prima fabric` de bere Tuborg din Danemarca.

104

Tuborg Strong

Tuborg Strong este o bere blond` care se adreseaz` unui public puternic. Considerat` „etichet` a masculinit`]ii“, Tuborg Strong este o bere tare, care con]ine 7,2% alcool. Av#nd un con]inut ridicat de alcool, Tuborg Strong a pus bazele unui nou segment de bere pe pia]a din Rom#nia, prin lansarea acesteia \n anul 2004. Valorile Tuborg Strong: Tuborg Strong este o bere cu personalitate, special conceput` pentru persoanele puternice, inteligente, care doresc s` se diferen]ieze.

105

106

Valori Valorile care \nso]esc aceast` bere an de an sunt distrac]ia. cu o culoare brun-ro[cat`.Tuborg Christmas Brew Tuborg Christmas Brew . \n urm` cu mai mult de 20 de ani. Tuborg Christmas Brew este berea special` cu gust de s`rb`tori. \n fiecare an. Pu]in mai tare [i mai aromat`. De atunci. Produs` pentru prima oar` \n Danemarca. berea Tuborg Christmas Brew este pus` \n v#nzare.albastrul. 107 . P#n` \n ajunul Anului Nou. este \nc` un brand de bere aflat \n portofoliul companiei URBB. iubitorii m`rcii pot savura gustul special al berii Tuborg Christmas Brew. Tuborg Christmas Brew a fost lansat` pe pia]a din Rom#nia \n anul 2000. \n fiecare an ea d` tonul petrecerilor. \nso]ite de culoarea definitorie a acestui brand special . spiritul de s`rb`toare [i bun` dispozi]ie.o bere special` de Cr`ciun. \n prima zi de vineri a lunii noiembrie. la ora local` 23:59 a fiec`rei ]`ri \n care este prezent`.

108 .

\nt`rind asocierea URSUS cu reu[itele unor rom#ni cu care ne putem m#ndri. O \ncercare reusit`. folia metalic` ce acoper` g#tul sticlei [i lansarea sticlei de 330 ml cu capac twist off. Statutul berii URSUS s-a consolidat treptat. c#t [i printr-o serie de inova]ii pe pia]a rom#neasc`. migr#nd spre cel premium. Confirmarea eforturilor de repozi]ionare a venit apoi [i la nivel international prin c#[tigarea unor prestigioase competi]ii \n industrie. la una na]ional`. Procesul de repozi]ionare. fiind totodat` o \ncercare de consolidare a m`rcii. URSUS p`r`sea cu pa[i siguri segmentul mainstream. \ncep#ndu-[i astfel ascensiunea de la o simpl` marc` local`. Campanii precum „Dinastia campionilor“. 109 . cunoscut` ca Olimpiada Berilor. at#t prin calitatea produsului. ap`rut` acum 130 de ani. programul „Colec]ia de Succese“ (ce a premiat valori rom#ne[ti din diverse domenii de activitate) sau sponsorizarea „Romanian Golden Team“ au urm`rit tocmai acest lucru. a \nsemnat la nivelul comunic`rii trecerea la o nou` platform` ce f`cea din momentele de succes momente URSUS.URSUS Povestea de success continu` URSUS este una dintre berile rom#ne[ti cu tradi]ie. \nceput \n 2006 cu lansarea pe pia]` a sticlei verzi. ce demonstreaz` continuarea pove[tii de succes a m`rcii URSUS. „|nving`tori pentru Rom#nia“. Eforturile de modernizare a m`rcii s-au dovedit un succes. iar \n 1993 devine prima bere cu o reclam` televizat` la noi \n ]ar`. Marca [i-a continuat ne\ntrerupt existen]a \n perioada comunist`. cel mai important trofeu venind \n acest an: medalia de aur la World Beer Cup. cele mai importante fiind: adoptarea sticlelor de tip "Gold".

110 .

sticla Zipfer are o forma distinct`. Marca Zipfer este importat` de Heineken Rom#nia. berea Zipfer are o calitate superioar`. |n Zipf. fiind una dintre cele mai apreciate beri din Austria. care asigur` printe altele calitatea m`rcii Zipfer. 111 . Astfel. Regiunea este recunoscut` pentru apa sa. aceast` bere a fost produs` din anul 1858.ZIPFER Zipfer este o bere de înalt` calitate. {i cum o marc` de calitate necesit` [i un ambalaj de acelasi fel. situat la o or` distan]` de mers cu ma[ina de Salzburg. recunoscut` at#t \n Austria c#t [i la nivel interna]ional. Zipfer combin` metodele tradi]ionale de producere a berii cu ingrediente excelente [i tehnologie modern`.

Claus Peuckert Heineken Anthony Holmes.Fotografii: Asso Birra Bayerischer Brauerbund Belgian Brewers Brasseurs de France The Brewers of Europe Brewers of Sweden Bridgeman Girondon British Beer & Pub Association Campaign for Real Ale Carlsberg Centraal Brouwerij Kantoor Cerveceros de Espana Czech Beer and Malt Association Daily Mail.Fiona Sims Danish Beer Association Danish Beer Academy.Walker InBev Italian Brewers Association Panimoliitto SABMiller Societa Italiana di Ginecologia e Obstetricia Somogy Edition d`Art Alexander Von Buxhoeveden 112 .