You are on page 1of 6

EGIPTULUI ANTIC

INTRODUCERE
Civilizatia Egiptului antic lasa impresia unei lumi nchise,deoarece era nconjurat din toate partile d 353h72d e frontiere naturale-desert,mare si,n ndepartatul sud,munti-deasemenea resursele sale naturale l-au ncurajat sa manifeste tendinte autarhice. La acest aspect se mai adauga si o alta impresie pe care o lasa civilizatia si cultura egipteana,aceea de omogenitate,de uniformitate si de un anumit fel de imuabilitate,n care schimbarile petrecute au avut totusi loc n cadrul acelorasi forme. nsa,orict de nchisa ne-ar parea acum civilizatia Egiptului antic,au existat totusi numeroase influente din exterior,mai ales din partea sumerienilor.Acestea s-au facut simtite n constructiile n caramida,forma corpului navelor,folosirea sigiliilor cilindrice,temele artistice,toate acestea,la un loc,sunt marturii ale influentei sumeri- ene.nsa,toate aceste influiente au fost de scurta durata. TREI MII DE ANI DE ISTORIE Civilizatia egipteana s-a dezvoltat pe un teritoriu mic:suprafata cultivabila a Egiptului faraonic nu o depasea pe cea a Belgiei de astazi.Locuitorii,mai degraba scunzi de statura(1,63 m la barbati,1,51 m femeile),erau nruditi somatic si lingvistic cu populatiile Africii de nord si central-orientale.Ca rasa tipul egiptean era un amestec de haniti si semiti.

nceputurile civilizatiei egiptene,documentate arheologic,se grupeaza n trei faze:babariana,amratiana si nagadiana.Prima care se situeaza la nceputul mileniului al IV-lea .e.n.s-a extins din Egiptul central n majoritatea zonei meridionale.n aceasta perioada se fac primele schimburi comerciale.n faza amratiana (databila ntre 3800-3600 .e.n.)schimburile comerciale s-au extins pna n Siria:
Perioada nagadiana ncepe prin 3600 .e.n. si acum apar pentru prima data n lume vasele de faianta. n lunga perioada numita "pre-dinastica"s-au produs diferentierile sociale n clase,teritoriul Egiptului a fost mpartit n 42 de unitati teritoriale,administrative si politice,iar comunitatile gentilice s-au organizat n doua mari state separate . Odata cu unirea celor doua state ncepe epoca istorica a Egiptului,care se va mparti n 3 mari perioade:a Regatului Vechi,Mediu si Nou.Unificatorul celor doua state a fost regele din Egiptul de Jos,Menes. n timpul celei de a doua dinastii,Egiptul a invadat Peninsula Sinai. Cu dinastia a III-a (2686-2613 .e.n.)-numita "memfita ncepe perioada Regatului Vechi.A fost n general o epoca de pace si prosperitate.

Epoca dinastiei a IV-a (2613-2589 .e.n.)-epoca de culme a prestigiului monarhiei "de esenta divina"-este legata ndeosebi de constructia Sfinxului din Giseh si a celor 3 mari piramide ale faraonilor Kheops,Khefren si Mikerinos.Sub dinastia a V-a (2494-2345 .e.n.) caracterul teoretic al regalitatii se accentueaza,templele capata multe privilegi si facilitati,fapt care face sa creasca foarte mult prestigiul si influenta preotilor din orasul Heliopolis,devenit centrul religios al Egiptului. n timpul dinastiei a VI-a (2345-2181 .e.n.)tara se dezmembreaza n mome semi-independete. Sub dinastiile VII-XI(2181-1991 .e.n.)capitala se muta de la Memfis la Heracleopolis. Situatia interna se agraveaza .n caeasta perioada de confuzie s-au redactat Textele Sarcofagelor si prima forma a Cartii Mortilor. Cu dinastia a XII-a (1991-1786 .e.n.)ncepe perioada Regatului Mediu.Capitala se muta la Teba,unitatea statului se reface ,dinastia faraonica si recstiga autoritatea,se construiesc numeroase monumente. Declinul Regatului Mediu ncepe cu dinastiile a XIII-a si a XIV-a Egiptul va fi din nou mpartit n doua regate:regatul reunit,din nord,si regatul teban,din sud.Dinastiile a XV-a si a XVI-a(1674 -1576.e.n.). Dinastia a XVIII-a inaugureaza perioada Regatului Nou.Ceea ce caracterizeaza aceasta perioada este militarismul. Ramses I fondeaza n 1320 .e.n. dinastia a XIX-a .n timpul dinastiei a XXI-a(1085-945 .e.n.)tara se afla ntr-o jalnica stare de decadenta.Cu aceasta,epoca Regatului Nou a luat sfrsit. Ocupnd tara ,comandantii trupelor de mercenari straini din armata egipteana vor reusi sa puna mna pe putere si sa ntemeieze o dinastie Libiana-a XXII-a(945-924 .e.n.)-care va stapni Egiptul mai bine de doua secole.n aceasta perioada mestesugurile si comertul cunosc o relativa dezvoltare,dar n sud ncepe o grava actiune de dezmembrare a statului care se va consolida n timpul dinastiilor XXII-XXIV(759-716 .e.n.). Dinastia a XXVI-aeste ntemeiata de catre un nobil libian din orasul Sais,din zona Deltei Aceasta dinastie se va numi saita.Sub aceasta dinastie Egiptul si intensifica legaturile comerciale si culturale cu numeroase tari. Regele Cambise ntemeiaza dinastia a XXVII-a.Faraonii dinastiilor a XXVIII-a - XXX-a vor domni peste ntregul Egipt,pna n 342.e.n.,cnd persii ocupa tara.

ECONOMIA.AGRICULTURA.HORTICULTURA.
Baza economiei Egiptului era agricultura.Principalele cereale cultivate erau orzul si doua varietati de gru.Pentru arat taranii foloseau un fel de sapaliga sau de casma de lemn,

eventual cu lama de piatra,sau de arama.Dupa semanat ,o turma de oi sau de porci era pusa sa strabata n lung si n lat aratura,astfel nct sa ngroape semintele cu picioarele lor.Secerisul care avea loc n luna aprilie sau mai era facut de catre grupuri de oameni care erau nsotiti uneori si de muzica.Spicele erau taiate cu seceri de lemn,n care erau nfipte bucatele ascutite de silex,colti,dinti,dnd taisului secerii aspectul de dinti de fierastrau.La aria de treierat,stratul de spice era mbladit de catre vite vaci,boi sau asini.Paiele si pleava erau folosite amestecate cu lut la caramizi.Grauntele erau apoi vnturate si trecute prin ciur. Dupa cereale al doilea loc ca importanta n economia Egiptului l ocupa inul.Grauntele de in erau folosite n alimentatie precum si n medicina. ncepnd cu mileniul al III-lea s-a dezvoltat n Egipt gradinaritul,pomicultura si viticultura.n gradinile permanente se cultivau sistematic bobul si lintea,fasolea,mazarea,ceapa si usturoiul,pepenii si dovlecii,dar mai ales laptuca.Dintre fructe-smochinele si curmalele,rodiile,nuca de cocos si fructele de sicomor.Vita de vie,adusa din Asia Mica,era raspndita n Egipt nca nainte de 3200.e.n.ncepnd cam din 1600.e.n. fusese introdus n Egipt si maslinul dar care ramnea o raritate.

FLORA.FAUNA.CREsTEREA ANIMALELOR.
Rizomul fainos al lotusului-cu cele doua varietati:lotusul alb,cu miros neplacut,si lotusul albastru,cu parfum suav-era folosit n alimentatie.Papirusul avea o multime de ntrebuintari.Din acesta se construiau barci,se mpleteau funii si cosuri,se confectionau sandale,se teseau rogojini,partea de jos a tulpinei era comestibila,iar din maduva taiata n fsii se prepara faimoasa "hrtie"care si poarta numele.Paduri,n Egipt,existau numai de salcmi,palmieri,tamarinisi scomori,co lemnul lor spongios,putin reuistent.Lemnul pentru cunstructii sau penrtu mobile mai pretioase-pinul si cedrul-se aducea din Nubia,Siria si Liban. Fauna Egiptului era foarte bogata.n Delta,si n regiunile apropiate erau elefanti,rinoceri, mistreti,cerbi,capre negre,mufloni,tauri si magari salbatici,antilope si gazele.n zonele de desert si n oaze-lei,pantere,gheparzi,rsi,hiene,sacali,girafe,struti iar n apele Nilului-crocodili si hipopotami. nca de la nceputul muleniului al V-lea locuitorii vaii Nilului aveau pe lnga gospodaria lor cini,porci si capre,oi,boi si vaci.Abia numai la nceputul sau,numai mijlocul,mileniului al III-lea se poate vorbi de o adevarata domesticire a animalelor.Astfel egiptenii nu au domesticit numai cinele,boul si oaia,asinul,porcul sau pisica,ci si antilopa,gazela,tapul salbatic si hiena(care era ngrasata si consumata). Cresterea vitelor era raspndita mai mult n Delta.n restul tarii,terenul de pasunat trebuia redus la minimum,pentru a se lasa ct mai mult loc agriculturii. RANII n structura societatii Egiptului elementele de baza erau taranii, Mestesugarii,negustorii si sclavii.Categoriile supra puse le constituiau scribii,preotii,militarii iar n vrful piramidei sociale se afla regele.

aranul din Delta era cel mai putin supus corvezilor,obligatiilor de tot felul si abuzurilor administratiei dect cel din valea Nilului;avea o gospodarie mai nstarita,o alimentatie mai ndestulatoare.n mica lui gradina cultiva zarzavaturi si fructe,dar nu avea voie sa taie nici un pom,chiar din livada sa,fara aprobarea vizirului. Tot pamntul Egiptului apartinea de drept faraonului.Acesta daruia suprafete mari templelor,membrilor familiei sale,sau-n beneficiu-functionarilor superiori ai statului, precum si ostasilor mai meritosi.Aceste pamnturi erau lucrate de sclavi,fie-mai cu seama-de tarani liberi.aranii puteau sa detina si ei mici suprafete de teren propiu.nsa. faraonul avea dreptul sa confiste oricnd un teren. Conditia taranului egiptean si modul sau de viata au ramas aproape neschimbate de-a lungul secolelor si uneltele,si mijloacele sale de productie au ramas-cu mici si nensemnificate modificari-aceleasi.n timpul liber taranul si lucra rudimentara mbracaminte si ncaltaminte,sau si confectiona rudimentarele unelte agricole. SCLAVII Sclavia n Egipt se prezinta n forme particulare.Statutul social si juridic al sclavilor era diferit de cel din alte tari ale antichitatii.Nu erau total lipsiti de drepturi ca la romani. Sclavii proveneau din rndul prizonierilor de razboi,sau erau cumparati de la negustori sirieni de sclavi,dar numerosi erau si tarani liberi care erau nevoiti sa se vnda singuri ca sclavi debitorilor cnd nu si puteau plati datoriile contractate.n contractul ncheiat ntre taran si noul sau stapn era prevazut att termenul de nrobire,ct si posibilitatea taranului de a se rascumpara. Sclavii puteau fi vnduti,ncredintati pentru un timp limitat,lasati mostenire-dar si eliberati,dupa ce stapnul lor semna n acest sens un act oficial. Sclavii erau folositi la treburi domestice sau n ateliere mestesugaresti;mai putin n agricultura,unde era preferata munca salariata a taranului zilier. MEsTEsUGURILE Marea bogatie naturala a Egiptului erau carierele de piatra.Piatra de constructie sau pentru lucratul vaselor,statuilor si statuietelor-granit,bazalt,calcar,gresie,cuart rosu,apoi diorit,alabastru,onix,serpentina etc. Pregatirea blocurilor de piatra necesare construirii marilor piramide a atins un nivel tehnic exceptional,si nca cu mijloace att de rudimentare de lucru.Dupa despartirea lor din masiv,blocurile erau trase pe sanii sau pe rulouri de lemn,pna la locul constructiei,unde erau fasonate si slefuite.Ridicarea lor la naltime se facea pe rampe de pamnt batut,amenajate n acest scop si apoi nlaturate.

Munca n mine era si mai dura.Cuarturi aurifere se gaseau n minele desertului situat ntre Nil si Marea Rosie. Din minele aflate n regiunea muntilor Sinai se aduceau pietre pretioase.

Printre celelalte mestesiguri cel raspndit era cel al ceramici artistice,al vaselor decorate,a ramas la un nivel foarte modest n Egipt,n schimb mestesugarii egipteni lucrau admirabile vase de piatra.Egiptenii erau renumisi n lumea antica pentru tesaturile lor din in.

n perioada Regatului Vechi serviciul militar era obligaroriu,la fel ca orice prestatie,dar ntr-un fel special:pe timp de pace soldatii efectuau diferite munci n cariere de piatra sau n constructii.Alteori,faceau parte din "expeditiile comerciale"pe care statul le trimitea n tari ndepartate.Cu timpul,din garda personala a regelui a luat fiinta o armata permanenta,formata din straini. ncepnd din secolul al XIII-lea .e.n. s-a constituit o armata profesionista,cu militari de cariera.Faraonul acorda militarilor propietati funciare,precum si o serie de privilegii:scutiri de impozite,beneficii n natura s.a.Din epoca Regatului Nou s-a extins tot mai mult sistemul trupelor de mercenari. Nobilii constituiau o categorie sociala ale carei origini ndepartate se regasesc n stravechea aristocratie tribala,puternica pna la formarea celor doua state.Rolul lor important a continuat ca administratori ai normelor,sau ca persoane din familia si din anturajul regelui.Faraonul le-a acordat mosii,tot felul de privilegii-temporar sau pe viata-demnitati si titluri ereditare.n felul acesta ei si-au consolidat,treptat,situatia de mari propietari funciari,detinnd cele mai importante functii n administratie si o mare influienta la Palat. CLERUL La nceputul istoriei egiptene preotii detineau o situatie fara prea mare importanta.Regele-fiu al zeului si zeu el nsusi-era cel care i numea n functie si care le acorda doar anumite prerogative,limitate la exercitarea unor acte de cult. Dar din timpul marilor faraoni Kheops,Khefren si Mikerinos, preotii superiori fiind numiti dintre fii reglui(sau preotesele templelor,dintre fiicele lui)prestigiul clerului a crescut,extinzndusi autoritatea spirituala progresiv chiar si asupra organelor judca- toresti.Aceasta autoritate a sporit si mai mult pe masura ce cultul zeului cstiga mai mult n importanta fata de cultul faraonului.Din ultimii ani ai mileniului al II-lea .e.n. ncepand,pe tronul Egiptului vor ajunge si ctiva mari preoti ai templului lui Amon. Treburile templului erau conduse de marele preot,secondat de "consiliul templului".Functia de preot se mostenea n familie adeseori,dar se si "cumpara"sau era conferita de rege.Corpul sacerdotal era organizat ntr-o riguroasa ierarhie,n care intrau mai putin de 40 categori de preoti.n afara de sacerdoti templul mai avea -pentru marile ceremonii religioase - un corp de cntareti vocali si cntareti instrumentisti. Preotesele templelor,care nca din epoca Regatului Vechi erau recrutate din familiile regale si aristocrate,vor avea - mai ales n timpul Regatului Nou - un rol foarte important.Marea preoteasa a zeului Amon din Teba(functie detinuta ntotdeauna de o mambra a familiei regale)avea o mare infuenta politica;ea era "sotia zeului",si ca atare tinea locul faraonului. FARAONUL Denumirea de faraon data regelui dateaza doar din mileniul I .e.n.

Faraonul a fost considerat de la nceputl istoriei Egiptului ca un zeu,att n viata ct si dupa moarte.Viata eterna i este asigurata de drept.Recoltele tarii sunt adunate gratie puterii sale divine.El este cel mai bun,cel mai drept,atotstiutor si ntotdeauna desavrsit n judecata sa si hotarrile pe care le ia.Faraonul este o imagine a perfectiunii ntruchipate.Viata lui trebuie sa fie asemeni celei a unui fiu de zeu si zeu el nsusi,persoana lui era obiectul uni cult special,lui i se cuvinea adoratia din partea tuturor,puterea lui de nomarh absolut deriva de drept din puterea lui divina.Zeul surprem i-a dat delegatia sa conduca tara,l-a proclamat stapn pamntesc atotputernic.Viata lui de fiecare zi se desfasoara dupa un ceremonial complex,asemanator celui rezervat n templu zeului - tamieri,ablutiuni,fardare,mbracare cu vesminte noi s.a.rituri care au un sens magic. Cu ocazia ceremoniilor sau n reprezentarile statuare sau picturale faraonul poarta aceleasi nsemne pe care le poarta si zeii:o coada de taur atrnata de vesmnt(semn al fortei fizice),o coroana dubla,combinnd o boneta alba cu o mitra rosie(coloanele Egiptului de sus n jos),o barba falsa,un sceptru cu capul zeului Seth si un bici(semnele puterii divine)iar din coroana atrnndu-i n mijlocul fruntii un cap de cobra,un uraeus,simbolul soarelui.O centura cu cartusul sau,un pectoral masiv de aur,o salba de aur sau de perle la gt,bratari la mini si la glezne,completeaza tinuta de ceremonie. Atributiile cele mai nalte ale faraonului se refera la sfera vietii religioase.El era seful suprem al cultului,n numele lui se aduc jertfe zeilor ,n fiecare zi si n toate templele,el prezideaza toate ceremoniile si ritualurile legate de viata agricola a tarii,el porunceste sa se construiasca si sa se restaureze templele,are prerogative de teolog suprem,are drepturi si puteri sa decreteze si sa formuleze dogme religioase.n al II-lea rnd faraonul avea datoria sa-si apere tara contra dusmanilor. Ca viata privata,faraonul avea-singurul n Egipt,alaturi de ctiva nobili,favoritii sai - privilegiul poligamiei.Dintre sotii,alegea (provizoriu)una pe care o declara regina oficiala. pentru a se pastra puritatea sngelui lua pe una dintre surorile sale fiicele sale).n plus avea,binenteles,si un harem bine aortat. (iar n epoca Regatului Nou-chiar pe una din BIBLIOGRAFIE Ovidiu Drmba-"istoria culturii si civilizatiei",volumul I ,Editura stintifica si Enciclopedica,