PETROM EPS Mentenanta

“ TEACHER ”
PROGRAM
DE

PERFECTIONARE PROFESIONALA

Tema 13: Echipamente mecanice din industria extractiva de petrol si gaze - Echipamente statice -

2011

Echipamente mecanice din industria extractiva de petrol si gaze - Echipamente statice -

Material pentru perfectionare profesionala
Traducere, compilare, redactare: Ing. Paul Popescu Sef Serviciu Tehnic si Fiabilitate

1

CUPRINS 1. Echipamente pentru prevenirea eruptiilor ………………………………3 1.1 Instalatii de prevenire a eruptiilor 1.2 Prevenitoare de eruptie 1.3 Masuri de protectie a muncii 2. Echipament pentru exploatarea sondelor..................................................14 2.1 Exploatarea sondelor - notiuni introductive 2.2 Sisteme de exploatare a sondelor 2.3 Echiparea sondelor pentru extractie 2.4 Echipament pentru exploatarea sondelor 2.5 Capul de coloana 2.6 Dispozitivul pentru suspendarea tevilor de extractie 2.7 Capul de eruptie 2.8 Dispozitive pentru reglarea debitului de titei si gaze 2.9 Capul de pompare 2.10 Montare, intretinere, reparatii 2.11 Masuri de protectie a muncii 3. Echipament pentru transportul si depozitarea titeiului si gazelor ……..28 3.1 Conducte de titei, gaze, apa 3.2 Montarea conductelor 3.3 Intretinerea si controlul conductelor 3.4 Repararea conductelor 3.5 Armaturi 3.6 Rezervoare 3.7 Masuri de protectie a munii 3.8 Coroziunea si mijloace de combatere a acesteia 4. Echipamente tehnologice in extractia titeiului si gazelor………………51 4.1 Recipiente sub presiune. Clasificare. Constructie. Rol 4.2 Separatoare 4.2.1 Separatoare verticale 4.2.2 Separatoare orizontale 4.2.3 Alte tipuri de separatore 4.2.4 Montare, intretinere, reparatii, masuri de protectie a munii 4.3 Echipamente pentru transfer termic 4.3.1 Aspecte generale 4.3.2 Schimbatoare de caldura - tipuri principale 4.3.3 Cazane de abur 4.3.4 Exploatarea, intretinerea si repararea cazanelor de abur 4.4 Echipamente pentru tratarea apei de alimentare a instalatiilor tehnologice 4.5 Masuri de tehnica a securitatii si protectie a muncii pentru exploatarea si mentenanta vaselor sub presiune. 2

1 Instalatii de prevenire a eruptiilor Instalatiile de prevenire a eruptiilor sunt ansambluri de echipamente de inchidere.ECHIPAMENTE MECANICE IN INDUSTRIA EXTRACTIVA DE TITEI SI GAZE NATURALE ECHIPAMENTE STATICE 1. urmata de accidente tehnice foarte grave. cu posibilitati eruptive. presiunea stratelor este echilibrata cu ajutorul presiunii exercitata de coloana fluidului de foraj sau a unui alt fluid de circulatie. punere in productie sau exploatare a sondelor de titei si gaze. ea se transforma in eruptie libera. formata din subansamblurile: . ce permite inchiderea suplimentara a spatiului inelar (pe suprafata de orice forma si dimensiune). prin gazeificarea fluidului de circulatie sau prin cresterea anormala a nivelului de fluid in rezervoarele de circulatie. prevazut cu dispozitiv de inchidere cu bac inelar. 1. Cand presiunea din strat este mai mare decat presiunea coloanei de fluid.prevenitor de eruptie 2. prevazut cu doua dispozitive de inchidere: inchiderea spatiului inelar si inchiderea totala. . Echipamente pentru prevenirea eruptiilor In cursul operatiunilor de foraj. inchiderea gurii sondei. operatii sub presiune si circulatie inversa. in foraj sau exploatare. O manifestare eruptiva poate fi sesizata din faza incipienta. Figura 1. Toate sondele. La sondele in lucru.1 3 .prevenitorul de eruptie orizontal 1. In Figura 1. se produce o manifestare eruptiva. stratele productive cu presiuni mari pot provoca manifestari eruptive. Combaterea manifestarilor eruptive se poate face prin mai multe cai. ca: ingreuierea fluidului de circulatie. precum si manevrarea etansa a garniturii de foraj. trebuie sa fie dotate cu instalatii de prevenire de constructie adecvata. montate pe ultima coloana tubata cu destinatia de a asigura controlul presiunii din sonda si de a evita eruptiile libere. Daca manifestarea eruptiva devine necontrolata.1 este reprezentata o instalatie uzuala de prevenire a eruptiilor. Exista numeroase constructii de instalatii de prevenire.

manifoldul de eruptie 4. Se fabrica in gama de presiuni nominale stabilite pentru utilaj petrolier (70. . . plasat la o anumita distanta de gura sondei. pentru toate elementele supuse la presiuni interioare pina la 35 Mpa (350 daN/ cm2) si dimensiuni pina la 355. mecanice. Actionarea hidraulica este dublata de o actionare manuala. Valoarea presiunii de proba. Presiunea de proba. robinetele. care in timpul utilizarii intra in contact direct cu presiunea fluidului din put (prevenitoarele. plasat pe podul sondei la indemina sondorului-sef. este presiunea la care sunt incercate elementele componente.teul de evacuare a fluidului de foraj 5. hidraulice) si dupa presiunea si dimensiunea nominala. ce serveste la asamblarea prevenitorului orizontal la coloana de burlane tubata.6mm (14in) este egala cu dublul presiunii nominale. . mosoarele. 210. permite sa se cunoasca diametrul maxim al sculelor ce pot trece prin instalatie (sape. Tipul si numarul prevenitoarelor de eruptie componente indica posibilitatile de utilizare a instalatiei. 140. Presiunea nominala.) trebuie sa fie construite pentru o presiune de lucru egala sau mai mare decit presiunea nominala a instalatiei. pentru a se constata eventualele defecte de material sau executie. cu ajutorul energiei hidraulice produse. racordat la iesirile laterale ale prevenitorului 1 si flansei duble 3. este presiunea maxima la care poate fi supusa instalatia de prevenire a eruptiilor in cursul exploatarii. flansa dubla. Aceasta proba se executa doar de intreprinderile constructoare sau reparatoare. presiunea de proba este o data si jumatate presiunea nominala. La sondele in exploatare. burlane. 700 si 1050 daN/cm2. Suplimentar. 4 .) Toate subansamblele componente. 350. de regula. scule. duzele reglabile etc. etc) Dimensiunea nominala. extractie sau alte scopuri). se monteaza doar prevenitoare. comanda prevenitoarelor si a dispozitivelor aferente se poate realiza de la un pupitru de comanda 7. dupa numarul si tipul prevenitoarelor. fara manifold si fara instalatie de actionare. dupa energia utilizata pentru actionare (manuale. indicata in daN/cm2. Instalatiile de prevenire se caracterizeaza printr-o serie de parametri constructivi si functionali: Diametrul sectiunii de trecere. inmagazinate si distribuite de la un grup de presiune (acumulator hidropneumatic). ce asigura manevrarea de la distanta a prevenitoarelor de eruptie si a robinetelor manifoldului.flansa dubla 3. Instalatiile de prevenire a eruptiilor se pot clasifica dupa destinatie (pentru foraj. indicata in daN/cm2. indicat in inch/mm. ce poate fi efectuata cu ajutorul bratelor de manevra 8.. La presiuni si dimensiuni nominale mai mari.instalatia de actionare 6. indicata in inch – caracteristica ce impreuna cu presiunea nominala indicata in daN/cm2 (bar) defineste flansa de racordare a prevenitorului.

prajini.bacul pentru inchiderea totala a gurii sondei. Prevenitoarele orizontale necesita pentru fiecare dimensiune de material tubular o dimensiune corespunzatoare de bacuri. precizeaza posibilitatea de montare a instalatiei de prevenire pe coloane tubate. Cantitatea de lichid sub presiune care poate fi refulata intre presiunea 5 . Dimensiunile nominale ale manifoldului de eruptie precizeaza dimensiunea si presiunea nominala a flanselor de asamblare cu racordul de scurgere prin duze reglabile si cu racordul pentru circulatie inversa.Gama de bacuri. Odata cu refularea lichidului din interior. precizeaza diametrele nominale ale materialului tubular(tevi. o dimensiune egala sau mai mare. de diferite dimensiuni. indicata in inch. Acest volum e umplut partial cu azot si partial cu ulei.2 corp piston Dimensiunea nominala a flansei duble. Prevenitoarele verticale hidraulice au un singur bac inelar. ce asigura inchiderea pe orice forma si dimensiune (in anumite limite) Fig. Presiunea de actionare hidraulica a bacurilor – indicata prin intervalul dintre presiunea maxima (peste care se deterioreaza cilindrii de actionare) si presiunea minima (ce asigura inchiderea eficace a bacurilor. Volumul nominal exprimat in litri reprezinta capacitatea instalatiei de a inmagazina energie hidraulica. Volumul nominal al acumulatorului hidropneumatic si volumul disponibil de actionare. indicata in daN/cm2. iar flansa inferioara. In gama de bacuri este inclusa si dimensiunea “0”. Flansa superioara are dimensiunile prevenitorului inferior. presiunea scade si volumul nominal nu poate fi folosit integral. 1. cind prevenitorul e supus in interior la presiunea nominala. in diferite regimuri de functionare. capac garnitura Figura 1.2. burlane) pe care se pot inchide prevenitoarele.

Prevenitoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii : dupa destinatie(foraj. Instalatiile se noteaza indicand simbolul instalatiei. tubulare). IP2. . mecanica. indicat in litri.inchiderea spatiului inelar dintre coloana de burlane si materialul tubular introdus la put. hidraulica. . diametrul sectiunii de trecere exprimat in inch si marimea presiunii maxime de lucru. in caz ca sonda da semne de manifestare.inchiderea spatiului inelar la gura sondei in cursul rotirii prajinilor sau a manevrarii lor sub presiune. robuste. HT). determina numarul de inchideri –deschideri ce poate fi efectuat cu ajutorul volumului disponibil de actionare. combinata). triple).obturarea completa a orificiului interior al garniturii de prajini sau de tevi (canaua pentru prajina patrata). . In tara noastra se fabrica mai multe tipuri de instalatii de prevenire(IP1.inchiderea totala a gurii sondei. De aceea. . extractie). Dimensiunile de gabarit. cand este libera. Realizarea constructiva a unui prevenitor. IP2-12in x210. duble.minima de regim si presiunea minima de actionare a prevenitoarelor reprezinta volumul disponibil.asigurarea unui sens unic de circulatie a fluidului prin interorul materialului tubular aflat la put . Prevenitoarele de eruptie sunt principalele subansambluri componente ale unei instalatii de prevenire. dupa modul de actionare a bacurilor (manuala. in daN/cm2 (IP1-8in x210. 6 .manevrarea etansa a garniturii introdusa la put. s-au realizat prevenitoare specializate. dupa forma bacurilor (plate. sunt necesare pentru amplasarea subansamblurilor instalatiei de prevenire a eruptiilor in cadrul instalatiei de foraj.2 Prevenitoare de eruptie Sint dispozitive complexe. indicate in milimetri. pentru a preveni eruptiile libere. care sa asigure integral toate functiunile de mai sus nu e rationala si uneori nu este posibila. servind la inchiderea etansa a gurii sondei. Volumul de fluid necesar pentru inchiderea si deschiderea unei perechi de bacuri. HDF. .posibilitatea de racordare a unor dispozitive auxiliare pentru reglarea presiunii din sonda. cilindrice. dupa numarul dispozitivelor de inchidere (simple. dupa directia de deplasare a bacurilor (orizontale. ce executa doar partial aceste operatii. HDF-9in x700) 1. verticale). Destinatia lor este sa asigure: . . inelare. cu sectiune ovala.

Organele de obturare 2(bacuri) pot inchide spatiul inelar (intre peretii interiori ai orificiului vertical al prevenitorului si materialul tubular care trece prin el). . care permit accesul la bacuri. a burlanelor sau sculelor.posibilitatea de inlocuire comoda si rapida. considerat ca tip reprezentativ.3. refuleaza garnitura de cauciuc. in directia suprafetelor de etansare pina la obturarea interstitiilor libere. .centrarea materialului tubular fata de orificiul de trecere al prevenitorului. Suprafetele interioare ale corpului sunt inclinate spre interior pentru a permite scurgerea fluidului de circulatie si evitarea depunerilor. Constructia bacului asigura: . 7 . La partea superioara si inferioara. Lateral are ferestre inchise cu capace etanse. solidarizate printr-o manta. in sensul ca fortele ce actioneaza asupra carcasei bacului. prevazut cu ghidaje interioare. in sensul ca presiunea din interiorul sondei creeaza o forta suplimentara de apasare pe bacuri in directia inchiderii prevenitorului. tip reprezentativ In Figura 1. in vederea inchiderii. .autoetansarea. b) este format din garnituri de cauciuc incastrate in armatura metalica si o tija de actionare. Bacul (fig.3 este reprezentata schema unui prevenitor de eruptie orizontal.un efect de “autoalimentare”. Are un orificiu interior vertical pentru trecerea sapei. corpul e prevazut cu flanse pentru racordarea manifoldului de eruptie. sau obturarea completa a acestui orificiu.3 Corpul 1-confectionat din otel aliat turnat/forjat. Elementele sale componente. Prevenitorul de eruptie. se intilnesc si la celelalte tipuri de prevenitoare.a. a racordului de scurgere etc. b a Figura 1. modificate din punct de vedere constructiv.1.

Actionarea bacurilor.4 8 . montat in corpul turnat 1 e format din doua perechi de bacuri 2care se pot deplasa in sensul inchiderii si deschiderii. duble si triple. tip B2 (Fig.4) se foloseste mai mult la extractie. Una din tijele 3 este prelungita cu o axa cardanica de manevra 4 ce permite actionarea manuala sau mecanica de la distanta. ce asigura etansarea intre bac si prajini. cu o suprafata plana verticala B. Dispozitivul de inchidere. cit si hidraulic. Prevenitorul orizontal dublu. Exista prevenitoare simple. la foraj. cilindrica cu sectiune rotunda sau ovala. Prevenitorul orizontal simplu cu actionare mecanica tip B1. Prevenitoare de eruptie orizontale Prevenitoarele de eruptie orizontale au bacuri ce executa o miscare de translatie orizontala in cursul manevrelor de inchidere-deschidere. Manevrarea simultana a unor perechi de bacuri este asigurata prin transmisia cu lant 5. cu bacuri avind forma plata. atit manual. Aceste prevenitoare sunt foarte raspandite si sunt realizate intr-o gama foarte larga de tipodimensiuni. cu actionare mecanica. Garnitura bacurilor pentru prajini este prevazuta cu o suprafata plana orizontala A. La garnitura bacurilor “totale”. etansarea se face numai pe suprafetele A si B. numai perechi. Are dezavantajul unei greutati si inaltimi mari. cu ajutorul unor verine. iar tipurile modern. dublate de mecanisme cu surub. la tipurile mai vechi. ce cupleaza cele doua tije. b. se utilizeaza la extractie sau. Figura 1. ce asigura etansarea intre bacuri si cu o suprafata cilindrica verticala C. La prevenitoarele moderne. prin rotirea tijelor filetate dreapta-stinga 3. cu bacuri plate. sunt servomotoare hidraulice cu piston. ce asigura etansarea intre corp si bac.Dispozitivele de actionare a bacurilor 3 pot fi manevrate mecanic sau hidraulic. ce permit atat actionarea hidraulica cat si manuala a bacurilor. de obicei. numite verine. se face manual sau mecanic cu ajutorul unor mecanisme cu surub. 1.

Aceste garnituri sint supuse doar la presiunea fluidului de actionare. montat intre corpul 6 si tija 4 a pistonului. Bacurile sunt actionate fiecare de catre un verin(Fig. Figura 1. antrenat prin rotirea unei tije 8. In tara noastra se realizeaza si prevenitoare orizontale. Prevenitorul orizontal dublu cu actionare hidraulica. ce se deplaseaza intr-un cilindru 2. simple (OSH) sau duble (ODH). Tijele sint etansate cu presgarnituri la trecerea prin capac. cu deschidere laterala. tija 8 nu se deplaseaza axial cind este rotita. montate frontal sau cilindric. prin capace rabatabile cu bacul si verinul de actionare al acestuia. sub actiunea presiunii fluidului de actionare. trebuie sa asigure o etansare in dublu sens. dupa demontarea capacului 6. destinat actionarii hidraulice a bacurilor. U. de obicei de deschidere A sau B.5). ce se poate deplasa axial. este asigurata prin camele triunghiulare de ghidaj D.1. in cursul inchiderii bacurilor. incastrata intr-o carcasa metalica. O iar a pistonului 1 fata de tija 4 precum si a cilindrului 2. Actionarea hidraulica a bacurilor este de obicei dublata printr-un dispozitiv de inchidere manuala cu surub. in raport cu capacele 5 si corpul 6 prin garnituri in forma de O. format dintr-un piston 1. cu actionare hidraulica. obturate prin capace simple in suruburi.Centrarea prajinilor de foraj. Schimbarea bacurilor se executa prin fereastra frontala a corpului. Pachetul de garnituri 7. V. Deschiderea prevenitorului se face numai hidraulic. 9 . impiedicind atit patrunderea fluidului de actionare din camera de deschidere in interiorul prevenitorului cit si trecerea fluidului de foraj in camera de deschidere. reprezinta tipul cel mai raspindit la foraj.5 Etansarea pistonului 1 fata de cilindrul 2 este realizata prin garnituri de cauciuc 3 in forma de L. Au constructie similara cu bacurile prevenitoare mecanice. Bacurile sint formate dintr-o garnitura de cauciuc avind partea frontala in forma de U sau dublu T. La unele constructii. sau la tipurile moderne. Schimbarea bacurilor se executa prin deschideri laterale ale corpului.

bac tija Garnitura bac capac bac corp circuit hidraulic Figura 1. iar daca inchiderea s-a executat manual. Reprezinta o solutie constructiva moderna(Fig. 10 .7).1. Capacele se pot rabate in jurul unor balamale. Bacurile sunt actionate fiecare de catre un servomotor hidraulic (Fig.1.7 Prevenitorul DF are o rezistenta mare la presiuni interioare. impreuna cu bacurile si verinele aferente. deschiderea prevenitorului se face numai hidraulic.6 Prevenitoarele cu deschidere frontala tip DF.6). o greutate redusa si un sistem de distributie si alimentare hidraulica a verinelor format din relee. aceasta trebuie deblocata in prealabil. cu tija 6. au ferestre cu capace pe partea frontala. conducte si colectare. Figura 1.

. canale si inele de etansare. se monteaza pe capul de pompare al sondelor in pompaj. la piesele importante. Prevenitoarele pentru tevi de extractie sunt de tip SE(similar cu tipul B1) cu bacuri cilindrice sau plate. actionate individual in mod manual. demontate in subansambluri.probe functionale(manevre de inchidere-deschidere).verificari dimensionale si de calitate a suprafetelor la piesele componente care prezinta o importanta deosebita(suprafete de etansare. Ansamblul format din prevenitoare si flansa dubla se monteaza pe flansa simpla a coloanei tubate. La sonda. se fac probe care se repeta apoi periodic conform regulamentelor de prevenire a eruptiilor. sau de top ODM(orizontal.8 c. In general se pot face urmatoarele probe. Montarea. cu bacuri ovale si cu actionare manuala). observand: . Prevenitoarele pentru prajini de pompare tip SM(Fig. montate intr-un corp comun.inelele de etansare si canalele aferente sa fie perfect curate si sa nu prezinte urme de deformatii. care sa garanteze functionarea lor sigura. filete.Prevenitoarele triple tip T au trei dispozitive de inchidere(tip DF). in cele mai grele conditii de lucru. inainte de a le aduce la sonda. la presiunea normala.probe hidraulice de etanseitate(la sonde). in scopul controlului presiunilor din interiorul tevilor de extractie. Dispozitivul din mijloc are bacuri pentru inchidere totala. in atelierul mecanic. Elementele componente se transporta neambalate. 11 . .strangerea piulitelor si prezoanelor sa se faca corect. in atelierele de reparatii: . . garnituri). 1. Instalatiile de prevenire a eruptiilor se supun unui complex de probe. in timpul operatiilor de interventie. Figura 1. intretinerea si repararea Probe.verificarea calitatii materialelor. Montarea. dublu. dupa punerea in functiune. cu caracter semieruptiv. Este un prevenitor de conceptie originala romaneasca. Toate componentele instalatiei de prevenire sunt supuse la probe de receptie.8). .

cu piese noi livrate de intreprinderea constructoare. ansambluri la pompele hidraulice de actionare). capacelor. La atelierele sau firmele de reparatii se executa suplimentar reparatii asupra corpurilor.verificarea nivelului de ulei din rezervorul grupului de presiune si la pompa duplex a grupului de presiune.verificarea scurgerilor din conducte.prevenitoarele trebuie echipate corect cu bacuri. .verificarea presiunii azotului din acumulator. tratate termic. La sonda se pot efectua numai inlocuiri de piese(garnituri de cauciuc.efectuarea probei de etanseitate a inchiderii bacurilor.verificarea pozitiei bacurilor si calitatii garniturilor.prevenitoarele se ancoreaza de fundatii prin tiranti. robinete si duze reglabile. Intretinerea. nu se pot repara reperele uzate folosind sudura. piulite. Se verifica timpul de inchidere a bacurilor si de oprire a pompei dupa refacerea presiunii din acumulator. ventile. 12 .schimbarea setului de garnituri de cauciuc al bacurilor si a organelor de obturare de la duzele reglabile. pompe. Dupa montaj se face punerea in functiune conform normelor in vigoare. In general.rotile de manevra se reazema pe suporturi si se scot in afara substructurii. tije. greseli sau alte cauze. La atelierele mecanice. inele metalice de etansare) sau subansambluri: aparate hidraulice complet asamblate (distribuitoare.schimbarea uleiului de ungere si a fluidului de actionare(o data la 6 luni). manometre). supape de siguranta si retinere. . repararea ghidajelor de translatie a bacurilor. Operatiile de intretinere curenta sunt simple dar trebuie bine cunoscute si respectate cu strictete: . . robinetelor. . repararea gaurilor filetate etc. etc.montajul manifoldului de eruptie conform cererii. .remedierea oricaror deranjamente provenite din uzura. se poate face in plus inlocuirea unor repere si subansambluri care necesita operatii de demontare-montare mai pretentioase (piese ale aparatelor hidraulice. Pe fiecare roata se pun etichete cu numarul de rotatii necesar inchiderii complete. . .. . . Repararea. suruburi. .gresarea robinetelor de la manifoldul de eruptie. bacuri. reparatiile la elementele instalatiilor de prevenire constau in inlocuirea unor piese uzate. . verine si mecanisme de actionare. executind rectificarea suprafetelor cilindrice sau plane de etansare. prezoane.grupul de presiune se instaleaza la circa 20m de axa sondei. .proba de actionare manuala si hidraulica a bacurilor de inchidere de la pupitrul de comanda si de la grupul de presiune. acumulatoare si prevenitoare complete. . ..pupitrul de comanda se monteaza pe podul sondei. Deoarece majoritatea reperelor sunt confectionate din otel aliat turnat.

grupul de presiune. pentru fiecare roata in parte.1. Nu se pot monta la gura sondei instalatii care prezinta defectiuni. specifice lucrarilor de reparatii si testare utilaj petrolier in atelierele mecanice. nici dupa montare. se vrifica daca gura putului este libera. intr-un atelier amenajat corespunzator in acest scop. 13 . Intre rotile de manevra si gura putului se vor monta paravane de protectie. inainte de introducerea presiunii in circuitele hidraulice. a pieselor turnate din instalatie sau a acumulatorului de ulei. nici dupa reparatie. astfel incat sa fie posibila o manevra usoara. Nici un subansamblu al instalatiei nu va fi probat. Rotile bratelor de manevra pentru inchiderea manuala a prevenitoarelor de eruptie si duzele reglabile se vor monta in exteriorul substructurii. Personalul care repara si testeaza aceste echipamente trebuie sa cunoasca si sa respecte cu strictete “Cartea Tehnica” a instalatiei de prevenire a eruptiilor. se vor respecta regulile din Instructiunile Proprii de Protectia Muncii.3 Masuri de protectie a muncii Pentru asigurarea securitatii muncii. prin robinet special de scurgere. la o presiune mai mare decat presiunea nominala. Grupul de presiune se monteaza la circa 20m de gura putului. care sunt incomplete sau care nu au fost verificate si probate. pe care se va scrie vizibil. transport) se va face numai dupa descarcarea presiunii din interiorul acumulatorului de ulei. Racordarea instalatiei electrice a grupului de presiune la reteaua electrica se face printr-un intrerupator automat. Demontarea racordurilor intre conductele comenzii hidraulice. Sania grupului de presiune si baraca sa metalica se vor lega la priza de pamant. La punerea in functiune. Orice interventie(demontarea unor repere. Acumulatorul de ulei va fi incarcat numai cu azot. in prealabil. la o inaltime accesibila. pupitrul de comanda si prevenitoarele de eruptie este permisa numai dupa scoaterea circuitelor hidraulice de sub presiune. sensul de rotatie si numarul de rotatii necesare inchiderii. in santier. Nu este permisa imbinarea sau repararea prin sudare a elementelor manifoldului de eruptie.

notiuni introductive Extragerea titeiului si gazelor de zacamant se face prin sonde si prin minerit(doar titeiul). Prin sondele de gaze se pot obtine uneori unele cantitati de hidrocarburi lichide numite condensat. asa ca fluidele sosite la suprafata. curgerea titeiului fiind gravitationala. este colectat pe canale si jgheaburi intr-un bazin central. Mineritul se aplica in cazul zacamintelor situate la mica adincime. aceasta energie este exprimata prin relatia: En=10000 H En=energia necesara (J) H=inaltimea de ridicare de la media perforaturilor la suprafata.sonde de gaze prin care se extrag doar gaze provenite din zacamintele de gaze naturale sau din capul de gaze al zacamintelor de titei. provenita prin avansarea limitei apa-titei sau apa-gaze. de unde este pompat la suprafata. contin inca o mare cantitate de energie. in special gazele. Echipament pentru exploatarea sondelor 2. sau chiar din zacamant unde exista impreuna cu acestea. in m.sonde de titei prin care se extrage in principal titei. care nu mai au presiune. Cata vreme energia continuta de fluidele intrate in gaura de sonda este superioara energiei ce se consuma in realitate pentru ascensiunea titeiului. Marea majoritate a productiei de titei si gaze se obtine prin sonde. In mod obisnuit se foloseste ca metoda secundara de exploatare. dizolvate in acesta sau libere. Pentru o tona de titei. ca efect al fenomentului de condensare retrograda.1 Exploatarea sondelor . sonda va produce singura. Un alt procedeu in minerit consta in aducerea la suprafata a nisipului imbibat cu titei si apoi reuperarea lui prin diverse metode (tratare termica sau solventare). Cu titeiul si gazele se extrag si cantitati mai mari sau mai mici de apa. Suntem in perioada in care sonda este exploatata eruptiv. . energia totala continuta de fluide in prima parte a perioadei eruptive este mult mai mare decit energia ce se consuma pentru ascensiune.2. De cele mai multe ori. 2. care se impart in doua categorii: . Titeiul. 14 . Mineritul este aplicat la noi la Monteoru in jud Prahova si la Derna-Tatarus in Bihor. Concomitent sunt extrase si gazele care exista in zacamant impreuna cu titeiul. drenat prin peretii galeriilor.2 Sisteme de exploatare a sondelor Pentru ridicarea la suprafata a fluidelor patrunse in gaura de sonda este necesara o energie care sa invinga forta gravitationala.

diverse elemente si dispozitive. 2. ca pachere de productie. Orice sonda eruptiva sau in eruptie artificiala va fi prevazuta cu o instalatie de captare. capul de eruptie/pompare si dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie. eruptie artificiala. pompe de adincime si prajini de pompare (la sondele in pompaj)etc. 140. 350. sistemele de exploatare a sondelor sunt: . etc). Cand energia proprie scade.3 Echiparea sondelor pentru extractie Utilajul cu care sondele se echipeaza pentru extractie se alege in functie de metoda de extractie care urmeaza a se aplica(eruptie naturala. a caror energie de expansiune ajuta la ascensiunea titeiului. Toate componentele se construiesc pentru mai multe presiuni de lucru cuprinse intr-o gama standardizata pe plan mondial. In concluzie. cerute de presiunea sondei respective.alte sisteme sau sisteme auxiliare. tevile de extractie la care se adauga.4 Echipament pentru exploatarea sondelor La sondele in eruptie naturala titeiul ajunge la suprafata datorita energiei proprii din zacamint. prin eruptie artificiala. 700 si 1050 bar. din care principala metoda este pompajul de adancime. .In momentul in care Et < Econs pentru aducerea titeiului la suprafata este necesara o energie suplimentara.eruptia artificiala. adincime.) -instalatia de pompare in cazul sondelor in pompaj. . se injecteaza in sonda gaze comprimate care creeaza presiunea si conditiile necesare ridicarii titeiului la supratafata.eruptia naturala. siguranta si manevra. 15 . montata pe gura putului. presiune. pompaj etc). extractia titeiului se clasifica in: . supape de lucru (la sondele in eruptie). 210. .extractia prin metode mecanice(pompaj. . de 70. Utilajul de fund al sondelor cuprinde in primul rind.pompajul de adancime. precum si de conditiile in care se va face extractia (debite. in functie de metoda de extractie si de necesitati. cap de pompare etc.extractia prin eruptie artificiala(gaz-lift) atunci cand sunt injectate in sonda gaze sub presiune. atunci cand se introduc in sonda diverse dispozitive care sunt actionate de la suprafata. Instalatiile de captare se compun din: capul de coloana. pistonat. pentru a se evita eruptiile libere si a controla presiunea sondei. lacarit). Utilajul de suprafata al sondelor cuprinde in principal: -instalatia de la gura sondei(cap de eruptie. In functie de modul in care este furnizata aceasta energie suplimentara. 2. care sa corespunda conditiilor de rezistenta.

suprapuse si asamblate intre ele cu suruburi.reglarea debitului si a presiunii sondei pentru a asigura un regim optim de exploatare si pentru dirijarea productiei ajunse la suprafata. Dimensiunile lor nominale corespund dimensiunilor burlanelor tubate.sa asigure etanseitatea spatiului inelar dintre coloanele tubate. . . Destinatia : . .5 Capul de coloana Reprezinta un ansamblu de flanse de constructie speciala.sa sustina coloanele tubate suspendate in pene sau in filet.sa permita montarea prevenitorului\capului de eruptie(sau capului de pompare).Instalatia de captare este destinata sa asigure : .etansarea spatiului inelar dintre tevile de extractie si coloana de exploatare si posibilitatea inchiderii interiorului tevilor de extractie. .masurarea presiunii din coloana si din tevile de extractie. . 4 12 9 3 8 7 2 6 10 1 7 11 Figura 2.posibilitatea crearii unei contrapresiuni pe strat sau a omorarii sondei.1 16 . 2.

3 si 4 asamblate etans cu garnituri 6. in functie de presiunea nominala a flansei. 700 si 1050 bar (fig 2.2 Flansele duble pot avea la flansa inferioara fie un singur canal.7). din care unele vechi.6) -tipul II. prevazute in documentatia de executie. Este destinat sondelor de titei si gaze in eruptie naturala sau artificiala. 17 . pentru etansarea spatiului inelar. 2. Etansarea dintre doua flanse suprapuse se face cu inele metalice(ringuri) de etansare(fig. 2. Corpul flanselor este supus presiunii exercitate de fluidul din coloana si presiunii produse de greutatea coloanei de burlane suspendate in penele sprijinite pe portiunea tronconica din interiorul corpului.2) cu sectiune ovala sau octogonala. sustinerea suspendata a tevilor de extractie si asigurarea posibilitatii montarii prevenitorului de eruptie(la manevrarea tevilor de extractie). 140. Dispozitivul se monteaza deasupra ultimei flanse a capului de coloana si deasupra lui se monteaza capul de eruptie.6 Dispozitivul pentru suspendarea tevilor de extractie Dispozitivul pentru suspendarea tevilor de extractie este format dintr-o flansa dubla prevazuta in interior cu accesorii pentru suspendarea sigura si etansa a tevilor de extractie. Aceste inele sunt construite din otel moale (OL34 sau OLC10) si se pot mula in canalele cu sectiune trapezoidala ale flanselor strinse cu suruburi. pentru presiunea nominala a flansei. fie inca un canal concentric. cu diametru redus. Sectiune ovala Sectiune octogonala Figura 2. 350. In prezent se construiesc urmatoarele tipuri: -tipul I. care face posibila racordarea si utilizarea flansei la presiuni mai mari de lucru. pentru presiunile de 70. 2. 201 bar (fig 2.1) se compune din flanse de diferite tipuri 1. pentru presiunile de 210. 2. Exista mai multe tipuri.Capul de coloana (fig. 8 si 12 si avind pene 7 in locasuri conice pentru sustinerea coloanelor tubate 11. Toate tipurile de flanse ale capului de coloana se fabrica din otel turnat sau forjat cu caracteristici mecanice superioare.

pentru sustinerea garniturii de tevi de extractie 3 avind in interior locas pentru supapa de contrapresiune si filet-mufa la partea superioara pentru teava de manevra. Pentru etansarea la exterior a tevilor de extractie. asamblata cu flansa dubla prin suruburi si inel metalic de etansare. pentru ca presiunea din coloana sa nu ridice garnitura 3 de tevi de extractie. in care se poate insuruba (in timp ce sonda este sub presiune). se foloseste un dispozitiv special. Mufa are filet in care este insurubata garnitura de tevi de extractie . 2. necesara cind se extrag\introduc tevile de extractie in sonda. La partea superioara are filet in care se insurubeaza o teava de extractie de manevra. format din doua mufe de otel intre care se afla o garnitura de cauciuc.3) se construieste pentru presiuni mari folosind oteluri corespunzatoare. 2 1 3 Figura 2. Elementul se sprijina la partea inferioara pe un prag conic. o supapa de contrapresiune.Ambele tipuri se construiesc cu locas pentru supapa de contrapresiune. Se compune din flansa dubla 1 peste care se monteaza boneta 2. In interior. Pentru introducerea si extragerea supapei. pentru montarea piulitei de blocare si o portiune tronconica in care se sprijina mufa tronconica de sustinere. Pe ea se monteaza capul de eruptie. iar la partea superioara este strins si blocat cu axul de blocare. Se compune dintr-o flansa dubla 1.3) este montat la sondele vechi. avind la interior o portiune filetata. cu ajutorul careia se poate inchide etans interiorul tevilor de extractie(de exemplu pentru reparatii la capul de eruptie). mufa are un filet trapezoidal. Deasupra flansei duble 1 se afla o flansa simpla redusa 2 numita boneta. 18 . Dispozitivul tip II(fig. Mufa este blocata in locasul ei cu o piulita. se monteaza in jurul lor elementul de etansare exterioara. In boneta se insurubeaza mufa cilindrica. Partea superioara a bonetei este prevazuta cu canal pentru inel de etansare si cu suruburi prizoniere. la exterior are prevazute garnituri de cupru sau de cauciuc care inchid etans interiorul flansei duble. pe portiunea din mijloc.3 Dispozitivul tip I(fig 2.

exista cate un baston pentru mai multe sonde.La partea inferioara a flansei duble este prevazut un locas cilindric in care se monteaza garnitura secundara pentru etansarea coloanei de exploatare. care se monteaza la sondele in eruptie. Pentru marirea sigurantei in exploatare. cu robinete de 64. 350.4) . de 700 si 1050 bar se executa doar cu doua brate. introducerea in sonda a gazelor sau a lichidelor(noroi. robinetul de pe linia verticala (robinetul principal) si cele de pe brate sint dublate. Cele mai raspindite capete de eruptie sunt constructiile simple. cu manometrul pentru masurat 19 . in santier. unde este necesar sa se schimbe duza des. 2. titei) necesare pornirii sau omoririi sondei etc. 75 mm (111/16 in) pe brate. Prin combinarea diferitelor elemente componente ca numar. etc. la care se monteaza numai cand e nevoie. masurarea presiunilor din coloana si din tevile de extractie. pentru presiuni de 140 si 210 bar. Capetele de eruptie pentru presiuni mari. Capul de eruptie are destinatia sa asigure controlul presiunii din sonda.). cu un brat sau cu doua brate. teuri. in care se monteaza racorduri cu robinete de inchidere.capete de eruptie asamblate pentru presiuni de 140. Capetele de eruptie tip CEA (fig 2. dispozitive pentru reglarea debitului. El se compune dintr-o serie de elemente asamblate in flanse pe verticala axei sondei. Capetele de eruptie au elementele imbinate in flanse standardizate. Capul de eruptie se compune din linia principala formata din: robinetul principal montat pe boneta. Ambele tipuri de dispozitive au in corpul flansei duble doua orificii laterale. deasupra dispozitivului pentru suspendarea tevilor de extractie. cruci. 700 si 1050 bar sunt folosite la sonde de titei si gaze. teul sau crucea cu robinetul si racordul deasupra. dar pot fi grupate in doua tipuri CEA si CEM. reglarea presiunii si a debitului. dispozitivul de reglare a debitului si robinetul pentru manometru. diametral opuse. Sunt de doua forme: cu un singur brat(CEA-1) pentru sonde cu amestec eruptiv curat si cu doua brate(CEA-2) pentru sonde cu presiuni de 210 si 350 bar si cu amestec eruptiv agresiv. dimensiune si presiune. se pot realiza numeroase variante constructive in functie de caracteristicile sondei. apa. inchiderea completa a sondei. dand posibilitatea de a se efectua diferite operatii necesare in cursul exploatarii sondelor. De regula.1 mm (29/16 in) pe verticala si 42. ce constituie linia principalaa capului de eruptie si din elementele asamblate in flanse pe orizontala care constituie bratele. Constructia normala a lor este fara legatura intre tevile de extractie si colana (baston). 210. Constructia capetelor de eruptie standardizate este foarte variata. La teu(sau la cruce) sunt montate pe orizontala: robinetul.7 Capul de eruptie Este un ansamblu de robinete si fitinguri(flanse simple.

Dispozitivele de reglare a debitului sunt prevazute cu robinete pentru scurgerea presiunii.presiunea in tevile de extractie.4 Separator Figura 2. Robinet principal Figura 2.5 20 .

similara cu cea a capetelor de eruptie. se monteaza ansamblul de joasa presiune. Si la acest tip de cap de eruptie. la iesirea din dispozitivul de reglare a debitului. Ansamblul are un gabarit si o greutate reduse.5). dispozitiv pentru lansarea razuitorului de parafina. la iesirea din duza. debitul de lichid la sondele de injectie. De asemenea. teul si primul robinet de pe brat.8 Dispozitive pentru reglarea debitului de titei si gaze Un astfel de dispozitiv are constructia similara cu a unui robinet si este prevazut in interior cu o piesa(duza). Dispozitivul este destinat sa permita reglarea debitului de fluid(debitul amestecului de titei si gaze la sondele eruptive.Capul de eruptie poate fi echipat.7 . are un numar redus de imbinari intre piesele componente. Are destinatia de a permite injectarea in strat a agentului de lucru(apa sau gaze) la presiunea necesara si de a controla procesul de injectie. 2. 2. spre separator(Fig. cu un colector de joasa presiune. debitul de gaze comprimate la sondele in eruptie artificiala). diferite robinete si o flansa simpla pentru legatura la conducta de amestec. Capetele de eruptie tip CEM sunt construite numai cu un singur brat. ceea ce constituie un avantaj la montaj. grupate intr-o singura piesa numita blocul de robinete. Figura 2. la fel ca la capul de eruptie tip CEA. prevazut cu manta de incalzire(calorifer). Ele au robinete principale.6 21 Figura 2. avind un orificiu de trecere calibrat. Capul de injectie are o constructie simpla.

Acest robinet permite descarcarea presiunii din corp. avind diametrul orificiului de trecere intre 2-20 mm. El asigura etansarea spatiului inelar si a prajinii lustruite. unde sectiunea orificiului calibrat poate fi variata. inchide etans corpul cu ajutorul garniturii 0 din cauciuc. la care orificiul calibrat are sectiune constanta. 2. captarea amestecului extras pe tevi si a gazelor din coloana. asezat etans cu garnitura pe corpul cilindric.9 Capul de pompare Capul de pompare(Fig. in interior.tip II pentru sonde care au caracter eruptiv Capul de pompare tip I (fig 2.DR.5 Mpa(25 daN/cm2). . poate obtura orificiul duzei mai mult sau mai putin. Permite suspendarea tevilor de extractie in sonda si dirijarea(impingerea) fluidelor spre separatoare sau statii de titei si gaze. Capul teului se insurubeaza in mufa tevilor de extractie care se sprijina etans cu garnitura pe talerul. 2.tip I pentru sonde care nu au caracter eruptiv .14) este folosit la sonde care pot avea presiuni pina la 2. este insurubat suportul duzei unde se fixeaza duza. prevazut cu flansa pentru fixarea pe capul coloanei de exploatare. Duzele se executa din otel aliat. Constructia capetelor de pompare trebuie sa fie robusta ca sa reziste la presiunea din sonda si la actiunea distructiva(abraziune si coroziune) a amestecului extras. tratat termic la o duritate minima HRC 60 sau din material ceramic. corpul e astupat cu un dop conic etansat cu garnitura din cauciuc si strans etans cu o piulita speciala. prevazut cu doua orificii cu flanse. Dispozitivul DR (fig. una pentru masurarea presiunii din 22 . montata in suport si etansata cu presgarnitura. Amestecul de titei – gaze iese prin bratul cu robinet in conducta spre separator. inchiderea etansa a sondei. La orificiul de iesire al corpului. Dispozitivul DF(fig.7) este asemanator cu tipul DR. 2. Corpul are doua iesiri laterale.6) este format din corpul. Suportul se sprijina pe o portiune tronconica a corpului.DF. fiind strins cu piulita speciala. cind se controleaza duza. Duzele propriu-zise sunt piese de forma tronconica cu conicitatea 1:6. La partea superioara a tijei se afla o bucsa gradata ce arata variatia orificiului duzei. 2. cand tija e rotita cu roata de manevra. cu duza reglabila. Capetele de pompare pentru sonde in pompa cu prajini sunt standardizate in doua tipuri: . omorarea sondei in caz de manifestari eruptive si diferite operatii speciale. cu rezistenta mare la uzura si coroziune.8) este ansamblul de robinete si fitinguri care se monteaza la gura sondelor in pompare. cu deosebirea ca duza este blocata cu piulita si in partea opusa duzei. unul pentru intrarea fluidului si celalalt pentru iesirea in conducta de amestec.Se executa doua tipuri de dispozitive: . Orificiul din corp opus celui de intrare este astupat cu un dop filetat la care este montat un robinet de scurgere. cu duza fixa. corespunzator debitului dorit. Varful conic al tijei.

Garniturile etansaza prajina lustruita. Corpul se insurubeaza in teul prevazut cu o ramificatie de 50. prin insurubare.8 Presgarnitura pentru prajina lustruita se compune din corpul in interiorul caruia se afla garniturile masive si garniturile cu insertie de panza. 70 si 140 daN/cm2) si varianta B-pentru presiunile de 2. dupa mosor urmeaza un teu special. tevile de extractie. Ramificatia flansei duble este prevazuta cu un robinet de retinere si cu un teu cu teava care face legatura cu ramificatia teului presgarniturii. montate intre inelele de presare si strinse cu piulita. varianta B este un tip modernizat si se compune din presgarnitura pentru prajina lustruita care se monteaza direct la tevile de 23 .5 Mpa. Presgarnitura Manifold masura Robinet Duza reglabila Teu Robinet cu sertar Boneta Separator Manifold masura Robinet retinere Figura 2. In boneta se suspenda.5. Capul de pompare tip II. La varianta A pentru 14 Mpa. Capetele de pompare tip II se executa in doua variante: varianta Apentru presiunile de 2.8 mm(2 in) pentru iesirea amestecului de titei si gaze si o ramificatie de 12. Cepul inferior al teului se insurubeaza in mufa tevii de extractie.0 Mpa (25 si 70 daN/cm2). flansa speciala(boneta) si flansa dubla.5mm (2 1/2in) x 140 daN/cm2(14 Mpa) Capul de pompare tip II.5 si 7. Ramificatia teului presgarniturii este prevazuta cu un robinet. 7 si 14 Mpa(25.coloana. prevazuta cu robinetul si manometrul si alta prevazuta cu robinet.7 mm(1/2 in) pentru manometru. pentru captarea gazelor din coloana. varianta A este alcatuit din presgarnitura pentru prajina lustruita. cu un mosor si cu un dispozitiv pentru reglarea debitului la variantele pentru 7 si 14 Mpa. La varianta pentru 2. intre presgarnitura si flansa dubla se mai intercaleaza un robinet cu sertar 63.

cele mai moderne avand incorporate dispozitive care sesizeaza neetanseitatile sau uzura tijei polizate. Ramificatia superioara. La aceasta varianta. 24 . ci cu ajutorul unor bratari formate din doua jumatati strinse cu doua suruburi. stranse cu capacul de la partea superioara a corpului. 2. Flansa de la partea inferioara a corpului e prevazuta cu locas pentru elementul de etansare secundara care face etansarea pe capul coloanei de exploatare. Presgarniturile se pot realiza in diverse variante constructive(Fig. Pentru etansare sunt prevazute garniturile din cauciuc. intretinerea si repararea capetelor de pompare se fac similar ca la capetele de eruptie. Montarea. deoarece fixarea in pene a tevilor de extractie nu asigura pastrarea aceleiasi distante intre cele doua ramificatii. pompe hidraulice) se construiesc capete de pompare speciale. In locul teului se poate monta un dispozitiv pentru reglarea debitului de titei si gaze. Acest sistem de legatura are avantajul unei constructii simple care se monteaza si se demonteaza rapid.9 Pentru alte sisteme de pompare (pompe centrifuge electrice submersibile. Acestea trec prin corp si se suspenda in penele din interiorul corpului. Figura 2. prevazuta cu robinetul si teul este legata cu ramificatia inferioara prin tevi culisante.9).extractie. legaturile intre piesele componente ale celor doua ramificatii nu se fac cu flanse prinse cu suruburi. Ramificatia inferioara este la fel cu cea de la varianta A.

control. Se controleaza si se ung cu unsoare anticoroziva. Flansa cu mufa. Toate piesele trebuie sa fie executate din materialele si cu dimensiunile prevazute in documentatia de executie. Introducerea garniturilor pe capul burlanului trebuie sa se faca cu grija pentru a nu le deteriora. ungere. trebuie presata pasta de etansare prin orificiile din talerele flanselor. Inainte de montare trebuie controlata cu atentie starea suprafetei canalului in care se asaza inelul metalic si starea inelului. asigurindu-se etanseitatea cu inele metalice. a capului de coloana. pe ventile. Canalele flanselor si inelele trebuie spalate si sterse pana la uscare. Muncitorii care strang suruburile trebuie sa stea comod si sigur pe podete amenajate special in acest scop. Aceste bolturi se strang ca si suruburile. pentru a se evita alunecarea muncitorilor. Nu se admit trantirea sau tararea. Pentru asigurarea unei etansari perfecte a garniturilor. bavuri. reparatii Montarea echipamentelor de exploatare/captare la gura sondei se face partial\total din elementele componente. La montare se folosesc doar inele metalice noi. doua cite doua. intretinere. Suruburile nu trebuie sa aiba defecte care le-ar slabi rezistenta. strangind bine piulita de blocare. respectiv bolturile speciale. se monteaza pe prima coloana tubata a sondei. etc.10 Montare. Elementele instalatiei se monteaza prin stringerea cu suruburi a flanselor suprapuse. (Nu se admite sa stea pe elementele instalatiei. La montarea instalatiei de captare trebuie acordata o deosebita atentie la toate lucrarile-transport. diametral opuse.2. Muchiile capului burlanului trebuie sa fie rotunjite si curatate prin pilire. pentru a se evita inclinarea flanselor. Strangerea suruburilor la imbinarea a doua flanse trebuie facuta progresiv. pina la strangerea lor definitiva. Penele in care se suspenda coloana de burlane trebuie sa aiba dintii curati si in perfecta stare. imprimari sau alte defecte ce ar impiedica realizarea unei bune etansari. Beciul sondei trebuie acoperit cu un pod de scanduri. se asigura etanseitatea si blocarea mufei tronconice in flansa dubla. brate etc). fie prin sudare. Garniturile de cauciuc nu trebuie sa prezinte defecte (crapaturi. dupa montarea lor in lacasul corespunzator si dupa strangerea suruburilor flanselor. Operatia de strangere se repeta de doua-trei ori in aceeasi ordine.). fie prin insurubare. Suprafetele lor nu trebuie sa prezinte urme de lovituri. strangerea 25 . Dupa introducerea garniturii de tevi de extractie in sonda si sprijinirea ei prin intermediul mufei tronconice in dispozitivul pentru suspendarea tevilor. Pentru strangerea corecta(cu momentul de stringere prescris) si pentru strangerea uniforma a suruburilor este indicat sa se foloseasca chei dinamometrice. asezare corecta a garniturilor. doua cate doua. stirbituri. Toate elementele trebuie aduse cat mai aproape de gura sondei. diametral opuse.

duzelor. pilire.imbinarilor cu flanse etc. Reviziile cuprind lucrari ce se pot executa la fata locului fara a fi necesara omorirea sondei. controlul etanseitatii garniturilor principale si secundare. In timpul controlului duzei. Se inchid robinetele dinainte si dupa duza. La capetele de eruptie cu un brat. a manometrelor defecte. operatia se face prin oprirea sondei si scurgerea presiunii de pe brat. deoarece cea mai mica scapare de titei sau gaze poate produce avarii foarte grave. Reparatiile la elementele instalatiei de captare constau in inlocuiri de piese uzate si rareori mici rectificari ale unor suprafete de etansare(canalul inelului metalic. 26 . razuire. Cele mai frecvente uzuri se constata la suprafetele de etansare ale locasurilor corpului si sertarului robinetului. suprafetele de etansare se refac prin razuire si rodaj cu pasta. O operatie frecventa este controlul si inlocuirea duzei. se scurge presiunea din corpul portduzei si se desface capacul. robinete etc). rodaj). cu ajutorul unor pirghii cu gheare. pentru a putea fi actionat de la distanta. Elementele reparate se supun probelor hidraulice de rezistenta. presarea pastei de etansare prin orificiile din talerul flanselor. Se va respecta regula ca robinetul sa fie inchis sau deschis. garniturilor de la presgarniturile robinetelor care pot fi scoase de sub presiune etc. personalul operator nu trebuie sa stea in fata duzei(ca sa nu-l poata lovi o eventuala scurgere de presiune). prin demontarea si controlul tuturor pieselor. capul de eruptie/pompare trebuie protejat montand deasupra lui un pod (metalic sau din busteni). productia e dirijata pe bratul de rezerva si controlul duzei se face fara oprirea sondei. nu se admite folosirea rotilor de manevra pe patrate de tije cu dimensiuni diferite. Inchiderea\deschiderea robinetelor trebuie facuta lin. nu este permisa reglarea debitelor cu ajutorul robinetelor. Aceasta trebuie insurubata complet cu ajutorul unor chei speciale. locurile uzate se incarca cu sudura si piesele se prelucreaza mecanic(strunjire. de catre un singur om. Se pot face: inlocuiri de suruburi uzate (unul cite unul. strangerea suruburilor. In timpul demontarii turlei sau a altor lucrari la sonde. Intretinerea instalatiei de captare consta in verificari periodice. inlocuirea rotilor de manevra. in special al robinetelor cu sertar. Rotile de manevra trebuie asigurate cu piulite. etc. Duza fixa se introduce in locasul sau cu ajutorul unui dorn special si se fixeaza cu ajutorul piulitei de siguranta. locasul garniturilor principale si secundare. strangerea piulitei la presgarniturile bolturilor cu scapari(sau se inlocuieste garnitura). Daca locasul sau sertarul prezinta rizuri sau coroziuni puternice. Partea cea mai expusa este capul de eruptie care se uzeaza datorita nisipului si agentilor corozivi aflati in fluidul produs de sonda. Reparatiile mijlocii si capitale se efectueaza la atelierele mecanice. Daca uzura este mica. La capetele de eruptie cu doua brate. Robinetul principal al capului de eruptie trebuie prevazut cu tija de 8…10m cu articulatie cardanica.

Personalul de intretinere si reparatie a acestui echipament trebuie sa cunoasca foarte bine constructia. destinatia. capetele de eruptie vor fi supuse la proba de presiune hidraulica conform normelor tehnice. Capul de eruptie/pompare va fi prevazut cu manometre de presiune corespunzatoare care vor fi montate astfel incat sa ofere o buna vizibilitate. precum si de constiinciozitatea lor in munca depinde in cea mai mare masura asigurarea unui regim tehnologic corect de exploatare. Inainte de punerea in functiune.11 Masuri de protectie a muncii Se vor respecta toate masurile prevazute in “Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor” si Instructiunile Proprii de Sanatate si Securitate specifice. se va proceda la omorirea sondei prin circulatie.Instalatia de captare are un rol foarte important la sondele in eruptie sau in pompaj. La probare se vor folosi pompe cu debit mic pentru a se evita trepidatii sau suprapresiuni. reparatia etc. Manometrele vor fi montate la capul de eruptie/pompare prin robinete sau canale cu trei cai pentru evacuarea presiunii. se va fixa cite o tablita cu numarul de ture la fiecare roata de manevra. In cazul cind reparatia capului de eruptie nu e posibila cu sonda inchisa din robinetul principal sau prin montarea supapei de contrapresiune. La montarea si demontarea manometrului se va sta lateral. De nivelul lor de pregatire profesionala. eruptii libere etc). Se va verifica functionarea sigura a tuturor robinetelor principale si laterale. Este interzisa folosirea de flacari deschise pe o raza de 50m in jurul sondei. controland si numarul de ture pentru inchiderea\ deschiderea completa. Accesul la toate partile componente ale capului de eruptie/pompare trebuie sa fie usor si iluminatul asigurat. care sa elimine eventualele accidente tehnice cu consecinte foarte grave(omorirea sondei. 2. 27 . caracteristicile tehnice. modul de utilizata.

Calitatile diferite de titei murdar se pompeaza pe conducte separate la depozitul central. apa In santierele petroliere se gasesc conducte de otel intr-o gama foarte variata ca diametre. care provoaca emulsionarea suplimentara a titeiului insotit de apa de zacamint si de gaze libere.2 Montarea conductelor Aceasta lucrare cuprinde operatiile pregatitoare. Conductele de amestec trebuie sa fie cu diametrul uniform. imbinarea tevilor. unde se colecteaza de asemenea.2 mm (4…8 in) in functie de productia schelei. fluid de foraj. instalate in statiile de pompare. ramase dupa degazolinare. este necesara o preincalzire a acestuia la intrare in conducta. Pentru a se evita congelarea titeiului parafinos pe conducte. cu diametrul de 101. probarea si izolarea conductelor. separat in parcuri si colectat in rezervoarele parcului este pompat prin conducte de titei la depozitul central al schelei. apa. 28 . Dupa separarea lor de titei. separat. gaze. Diametrul acestor conducte este de obicei 101. sint formate in cea mai mare parte din metan si putin etan. abur. numite gaze sarace..6-203. Prin aceste conducte. Titeiul. Sunt cazuri cand lungimea poate depasi 1km. Curgerea amestecului de fluide are loc datorita presiunii de la gura sondei. pentru transportul diferitelor fluide(titei. Gazele colectate din separatoarele de joasa presiune sunt gaze bogate.6 (4 in mm) si mai rar 50. Conductele care aduc titeiul impreuna cu gazele de la sonde pina la parcurile de separatoare se numesc conducte de amestec. Hidrocarburile usoare. sau prin cadere libera (unde permite terenul). Echipament pentru transportul si depozitarea titeiului si gazelor 3. grosimi de perete. gazolina. pentru a se evita atat amestecarea violenta. gazele asociate sunt colectate in mai multe retele de conducte cu presiuni diferite dupa sursa si dupa necesitatile de consum ale schelei. Ele se transporta sub presiunea din separator. precum si coborarea acestora in sant. Acestea sint comprimate si transportate prin conducte de gaz sarac la destinatie. etc). se curata separat si tot astfel sunt pompate spre rafinarie. cat si blocarea curatitorului de parafina introdus prin dispozitivele de la capete. sa nu prezinte strangulari locale sau schimbari bruste de directie. Lungimea obisnuita a acestora este de cateva sute de metri. se face cu incalzitoare tubulare cu abur.1 Conducte de titei. la statiile de degazolinare prin conducte de gaz bogat. derivate petroliere.2 mm (2 in si 3 in) la sonde cu titei neparafinos. titeiul curge sub presiunea pompelor din parcuri. Incalzirea. gaze.3. la 40-500 C. calitate de otel etc.876. 3.

Cu cat continutul de carbon creste. Pentru a se suda usor. Armaturile si instrumentele de linie se plaseaza in camine de beton cu capacele de vizitare bine inchise. respectiv 0. astfel ca golul dintre ele sa fie umplut de catre cordonul de sudura. In acelasi mod se asambleaza la conducta armaturi speciale contra avariilor. aparatele de masura si control. in caz de accident sau pentru reparatie.5%. Pentru a face posibila izolarea unor portiuni de conducta.continutul de sulf si fosfor sub 0.continut de carbon sub 0. otelul carbon din care sunt confectionate tevile trebuie sa aiba compozitia chimica cuprinsa in anumite limite si anume: . . fie prin montarea fitingurilor gata confectionate. Dupa executarea sudurilor se controleaza calitatea operatiei. Coborirea conductei in sant este una din operatiile cele mai importante din intregul ciclu de lucrari de constructie a conductelor principale. de-a lungul traseului se monteaza. In tara noastra.06%. prin flanse sau prin sudare. Defectele descoperite la suprafata cusaturilor trebuie sa fie imediat inlaturate si se sudeaza din nou. adancimea de ingropare este de 1. Imbinarea prin insurubare este folosita la montarea liniilor de importanta mai mica. Inainte de insurubare. a aparatelor de masurat si uneori la imbinarea portiunilor aeriene sau din canale ale conductei.3%. sudabilitatea otelului scade. Adancimea de ingropare a conductelor trebuie sa fie mai mare decat adancimea de inghet din zona geografica respectiva. Imbinarea prin flanse are un domeniu limitat: la legatura cu racordurile pompelor sau compresoarelor. .continut de siliciu sub 0. executarea coturilor prin indoire sau sudare si montarea prin sudare a flanselor la capetele fitingurilor sau tevilor.04%.Operatiile pregatitoare constau din executarea curbelor. Cepurile se ung cu unsoare de etansare. . fie prin indoirea tevilor. iar filetele se curata si se spala. robinete de sectionare. tevile se sabloneaza la interior.continut de mangan sub 1%. acesta avand tendinta sa formeze crapaturi in sudura. Imbinarea prin sudare electrica cap la cap se face dupa sanfrenarea (tesirea) capetelor tevilor la un unghi de 350. Imbinarea tevilor de conducte se poate face prin insurubare. se pot ivi multe dificultati in timpul exploatarii. oalele de condensare. daca nu se asaza corect si la timp conducta in sant. cu flansa sau prin sudare.1m. Pe portiunile unde traseul prezinta schimbari pronuntate de directie se executa indoirea la rece a conductei cu ajutorul unui tractor sau cu masini speciale de indoit tevi. 29 . pentru intercalarea armaturilor.

reluindu-si ciclul Distanta dintre macarale se stabileste astfel ca greutatea portiunii respective de conducta sa nu depaseasca capacitatea acestora si rezistenta tevilor la incovoiere. situata la o anumita distanta.1) Figura 3. fundul santului trebuie pregatit astfel incit tevile sa se astearna perfect pe toata lungimea(Fig. In santierele noastre se utilizeaza agregatul de montat conducte TL. tevile fiind sustinute cu chingi. In timpul verii coborirea conductei in sant si acoperirea ei cu pamint se va executa in perioada cea mai racoroasa a zilei. a doua. in lipsa acestora. 3. cu ajutorul trepiedelor metalice cu macara.5m la marginea santului. Inainte de coborirea definitiva a conductei. 30 . aceasta trebuie coborita in sant foarte lin.2): -prima macara(la locul coboririi) sustine conducta direct deasupra santului. 3. Manevrarea tevilor la coborirea in sant se face mecanizat. instalate pe tractoare cu senile sau. cu ajutorul agregatelor de montare cu macarale laterale. deoarece din cauza variatiilor de temperatura se produc dilatari sau comprimari ale tevilor putindu-se deteriora invelisul izolator.O conducta acoperita cu izolatie nu trebuie sa ramina mult timp la suprafata. Pentru coborirea in sant a conductelor izolate si asmblate in sectiuni sunt necesare cel putin doua agregate asezate la distanta de 1…1.1 Pentru a se evita deteriorarea invelisului izolator al conductei. ridica conducta de pe traversele de lemn si o translateaza pe axa santului -prima macara coboara incet conducta in sant -se scoate cu grija chinga de sub conducta coborita in sant si prima macara trece inainte. Ordinea lucrarilor este urmatoarea(Fig.

de beton armat sau piatra. riurile mici)se face de obicei aerian. conducta se ingroapa adanc (2-3 m) in pamant. recurgindu-se la proba hidraulica cu apa numai pe portiuni scurte. In cazul raurilor de munte cu curent repede si viituri violente. cu aer. Repararea consta din taierea capetelor tevii pe o portiune de 200-300mm si sudarii in locul respectiv a unei bucati noi de teava: . la traversarea raurilor). Traversarea raurilor cu albie foarte larga se realizeaza cu poduri special amenajate.iesirea prin porii sudurii a fluidului cu care se face incercarea ca rezultat al porozitatii cusaturii. La aceste traversari trebuie asigurata posibilitatea de dilatare si de contractie a conductei. acestea se repara prin stemuire si se incarca cu sudura.ruperea\craparea cusaturilor datorita sudarii defectuoase sau coboririi incorecte a conductei.5 ori presiunea de regim a pomparii si mentinerea acesteia timp de 2h. titei). Pentru conductele de apa si titei se foloseste exclusiv proba hidraulica (cu apa. Rapele si raurile inguste cu maluri abrupte si inalte se traverseaza cu conducta nesustinuta. de constructie usoara. fara viituri. destinate functionarii in conditii grele de lucru(de exemplu. In cazul unor scurgeri mici prin pori. In cazul raurilor de ses cu curs linistit. rapele inguste. se construiesc reazeme usoare metalice. Traversarea terenurilor accidentate (vaile. Incercarea consta din ridicarea presiunii interioare la 1. prin montarea unui compensator. proba pneumatica. 31 . Daca scurgerile au loc prin orificii mai mari se taie cusatura si se sudeaza din nou. conducta se asaza pe fundul albiei si se lesteaza cu blocuri de beton sau se acopera complet cu beton. La traversarea rapelor si raurilor mai largi. Defectiunile cele mai des intilnite la incercarea la presiune a conductelor sunt: . iar pentru conductele de gaze.2 3 4 1 Figura 3.2 5 Dupa sudarea sectiunilor si montarea curbelor si a armaturilor se face proba de presiune a conductei asezate in sant cu tevile neacoperite sau acoperite partial cu pamint in portiunile dintre cusaturile sudate.

robinetele de sectionare. Toate conductele folosite la transportul fluidelor sint introduse in sant. fie datorita depunerilor de parafina in cazul conductelor de titei. in kgf/cm2 c este coeficientul de coroziune Presiunea P de regim a conductei. intre 0. conductele fiind montate intr-o carcasa de protectie din tuburi de otel cu diametrul mai mare cu 75-100mm decit cel al tevilor. se monteaza. in kgf/cm2 De este diametrul exterior al conductei. pe conductele principale de titei si gaze se 32 . in functie de conditiile locale. sau a unei portiuni de conducta. 3. Pentru traversarea centrelor populate si a zonelor in care reparatiile sunt greu de executat se ia: σa = 0.5 si 1mm.6 σc in care σc este limita de curgere a materialului conductei.Traversarea cailor de comunicatie(sosele. se face perpendicular pe dedesubtul terasamentului. p este presiunea de regim. La capetele tuburilor de protectie care se prelungesc de o parte si de alta a caii de comunicatie. in cm σa este rezistenta admisibila a materialului.5 σc Valoarea coeficientului de coroziune c(care este un adaus la grosimea conductei) se ia. fie inghetarii in cazul conductelor de apa sau gaze. dupa izolarea acestora. cai ferate). prin diferite tehnologii. in camine speciale. In vederea controlului starii fluidului din conducte pentru a depista un eventual inceput de inghetare. Valoarea rezistentei admisibile este data de relatia: σa = 0. Scaderea brusca a presiunii la manometru in timpul pomparii indica o spargere a conductei.3 Intretinerea si controlul conductelor Pentru asigurarea conditiilor normale de pompare este necesara urmarirea continua a aparatelor de masurat si control montate pe conducta. este insumarea presiunii realizate de sistemul generator de presiuni in conducta respectiva si presiunea hidrostatica locala(datorata diferentei de nivel dintre cota sistemului generator de presiune si cota portiunii de conducta considerata. Grosimea peretelui conductei se determina cu formula: g= PDe +c 2σ a in care: g este grosimea conductei in cm. Ridicarea presiunii peste valoarea de regim indica obturarea conductei. tinandu-se seama de greutatea specifica a lichidului vehiculat).

33 . sunt prevazute drenaje de pietris cu tevi de rasuflare. cu indicarea locului accidentelor(Fig. in statiile de pompare. Pentru deparafinarea conductelor se utilizeaza razuitorul de parafina (godevil) a carui manevrare se face din garile de godevilare. Cartograma permite intocmirea corecta a programului anual de lucrari de reconditionare. In cazul cind s-a produs totusi obturarea conductei se reduce presiunea in amonte. pina la valoarea presiunii atmosferice. in care se inscriu. in dreptul localitatilor. Intretinerea conductelor trebuie realizata intr-un mod sistematic.3). In cazul conductelor de gaze se poate produce. la distante de citiva kilometri. Formarea hidratilor poate fi prevenita prin deshidratarea gazelor. La conductele de gaze se cerceteaza prin miros tevile de rasuflare sau se asculta zgomotul produs de curentul de fluid scapat prin neetanseitate.3 Controlul starii mecanice a conductei consta in inspectia periodica a traseului. in ordine cronologica. Aceste date sunt disponibile in urma completarii cartogramelor. Acestea sunt claviaturi speciale instalate la capetele conductelor. Claviaturile sunt instalate in camine de beton prevazute cu canale pentru captarea scurgerilor. in timpul iernii. prin depunerea hidratilor de gaze. cu ajutorul bastoanelor metalice prevazute cu casca de ascultare (mijloc folosit si la conductele de titei). In afara de aceasta. in baza datelor de exploatare si starii tehnice ale acestora. datorita vaporilor de apa continuti de fluidul de transportat. mentinadu-se pina la descompunerea hidratilor. pe traseul conductelor de gaze. prize sudate cu racorduri ce ajung la suprafata. prin incalzire si prin adaos de anticongelanti. prin care eventualele scapari sunt depistate datorita odorizarii gazelor. toate avariile de conducte. 0 2008 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 190 200m Avarie 2010 2009 Coroziune Portiune reparata 2011 Figura 3. 3.racordeaza. obturarea partiala sau totala.

Etanseitatea conductei se poate verifica si prin probe periodice de presiune.spargerea longitudinala a unei tevi de conducta. Figura 3.5 3. Figura 3. In cazul conductelor godevilabile. fie la o reparatie permanenta. spalarii si izolarii conductei. indiferent de tipul acestora: reducerea grosimii de perete sau perforari datorate coroziunii. Gradul de coroziune a conductelor se verifica la 1-2 ani prin dezgroparea placilor de control sau prin saparea de gropi la citiva kilometri una de alta si verificarea directa a tevilor si izolatiei anticorozive. . se va proceda fie la reparatie provizorie. . 3. deformari. Metoda de reparatie depinde de caracterul avariei si de posibilitatile imediate ale formatiei de mentenanta.4 Repararea conductelor Avariile de conducte cele mai obisnuite sunt: . care cere timp mai indelungat datorita necesitatii golirii.4) care pot detecta si localiza cu precizie toate defectele aparute pe traseul conductelor.perforarea peretelui conductei datorita coroziunii. se folosesc dispozitive de curatire sau/si inspectie(Fig. care sa permita repunerea imediata in functie a conductei.4 Dispozitivele de curatire sau/si inspectie sunt introduse in conducte prin lansatoare de godevil si recuperate prin primitoare de godevil(Fig.ruperea unei imbinari sudate. 34 . fisuri la suduri sau in corpul tevilor. Dupa caz.defectarea garniturilor la armaturile de linie. . 3.5).

aplicarea unui manson va permite repunerea conductei in functiune. cat mai curand posibil. ocazie cu care sarnierele si mansoanele se recupereaza pentru a fi reutilizate. eventual la o oprire a conductei pentru mai multe reparatii. Pentru etansare.5). 3. un manson. Figura 3. se folosesc garnituri din cauciuc rezistent la actiunea produselor petroliere(NBR). Aceste reparatii au insa un caracter provizoriu si reparatia va trebui remediata definitiv.Daca avaria consta dintr-o perforare datorita coroziunii. Montarea unei sarniere sau a unui manson este o operatie usoara.4 Daca s-a produs o rupere transversala la o sudura. Figura 3.4 ). prin sudura sau alta metoda(cu materiale compozite – Fig. sau. atat la sarniere cat si la mansoane. care se poate executa cu conducta plina si in timp ce lichidul continua sa curga din teava avariata. Curgerea prin porii unei imbinari sudate poate fi oprita prin aplicarea unei sarniere. 3.5 35 . mai rar. se monteaza o sarniera(Fig.

Daca s-a produs o spargere longitudinala a conductei, trebuie inlocuita teava defecta sau un cupon mai scurt. In orice caz, daca se decide reparatia prin sudare – cum ar fi inlocuirea unui cupon de conducta, aplicarea unui petec sau manson exterior sudat, etc. – trebuie luate masuri speciale, care sa permita executarea fara pericol a operatiilor necesare. In primul rand se va evacua produsul din conducta. In acest scop se va introduce un dop de apa de la una din statiile invecinate de pompare, sau se va proceda la scurgerea conductei in statia de pompare sau intr-un loc de scurgere special amenajat. Daca nu inceteaza curgerea produsului in punctul avariei, se va ridica conducta din sant, pe o distanta oarecare, cu ajutorul macaralelor. Daca nici in acest fel nu inceteaza curgerea lichidului, se va perfora conducta la o distanta sigura din punct de vedere a pericolului de incendiu si se va goli cu pompe de mana sau alte pompe cu actionare mecanica sau electrica, special construite pentru tipul de fluid si mediul de lucru(EX). Perforarea conductei va fi realizata cu dispozitive mecanice special destinate, fara utilizarea focului. O alta varianta pentru izolarea locului avariei este perforarea conductei in avalul si amontele defectului cu dispozitive speciale si plasarea in conducta a unor obturatoare, care permit atat izolarea si evacuarea scaparilor de fluid, cat si introducerea azotului in vederea inertizarii portiunii de conducta izolata, pentru efectuarea in siguranta a lucrarilor de taiere si sudare. Datorita faptului ca, in general, conductele de titei prezinta depuneri care nu permit o buna etansare a dispozitivelor de obturare(baloane din cauciuc), metoda este folosita mai mult la conductele de gaze(Fig. 3.6).

Dispozitive perforare

Obturatoare(baloane)

Dispozitiv introducere baloane

Figura 3.6 36

Indata ce produsul nu mai curge la locul avariei, se stabileste lungimea necesar a fi inlocuita prin masurarea grosimii conductei cu dispozitivul de masurat grosimi cu ultrasunete, astfel incat sa fie inlocuita intreaga zona afectata de coroziune, se taie cu cutitul cu role cuponul de inlocuit, se indeparteaza portiunea defecta si se pregatesc capetele conductei si bucata de teava noua pentru sudare, prin taiere la dimensiunea corespunzatoare si sanfrenare. Inaintea efectuarii oricarei lucrari cu foc, se verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare: izolarea si etichetarea conductei pentru a preveni pomparile accidentale, indepartarea scurgerilor de fluid, curatirea si amenajarea gropilor de pozitie, masurarea concentratiei de gaze(masurarea concentratiei de gaze se va face permanent, pe toata durata operatiilor de sudare), asigurarea mijloacelor de interventie in caz de incendiu sau a prezentei brigazii de pompieri. In unele cazuri, in loc de intregirea conductei printr-un cupon nou, se prefera aplicarea unui manson sudat(Fig. 3.7). In acest caz se vor aplica doua suduri longitudinale si doua suduri de pozitie pe circurmferinta. Sudura se va executa electric. Pentru acest gen de lucrari se vor folosi numai sudori cu experienta, autorizati. Dupa executarea reparatiei, conducta se aseaza in sant in pozitia anterioara, se inchid cu dopuri eventualele perforari pentru golire si se poate relua pomparea. Ulterior se reface izolatia anticorosiva a conductei si se astupa santul si gropile de pozitie.

Manson pentru reparare conducta

Manson pentru reparare sudura

Figura 3.7 Socul hidraulic sau lovitura de berbec este una din cauzele care produc avarii serioase conductelor, armaturilor de pe linie sau pompelor. Socul hidraulic se formeaza in conducta la oprirea brusca a lichidului in curgere. Astfel, inchiderea bruscs a unei vane de pe traseul conductei va opri, in primul rand, lichidul de langa pana vanei inchise. Masele urmatoare de lichid se vor opri succesiv, presand volumul de lichid in fata. Drept rezultat are loc o crestere brusca de presiune, denumita soc hidraulic sau lovitura de berbec. Efectul acestui fenomen este atenuat de elasticitatea metalului conductei si de compresibilitatea fluidului pompat. 37

Cresterea presiunii in conducta depinde de viteza lichidului in pompare, de densitatea si compresibilitatea lichidului, de diametrul, grosimea si elasticitatea conductei si de rapiditatea inchiderii vanei. O inchidere instantanee va produce socul maxim, in timp ce la o inchidere mai lenta, socul va fi mult atenuat. In afara de inchiderea brusca a unei vane de pe traseul conductei mai sunt si alte cazuri in care se pot produce socuri hidraulice. Cele mai importante sunt: - operarea in paralel a doua sau mai multe pompe cu piston pe aceeasi conducta; - metode gresite de punere in functiune a unei pompe cu piston in conducta sub sarcina; - dimensionarea necorespunzatoare a conductei de aspiratie a pompei cu piston; Din cazurile citate, rezulta ca pompele cu piston sunt cele care dau nastere socurilor hidraulice. Intr-adevar, introducerea lichidului in conducta, la functionarea pompei cu piston, prezinta importante variatii de debit fata de pompele centrifuge, care livreaza lichidul in mod continuu. Masurile care se pot lua pentru evitarea efectelor daunatoate ale socurilor hidraulice asupra conductei, a armaturilor si a utilajului de pompare pot fi de ordin constructiv sau de ordin operativ si au ca scop fie evitarea socurilor, fie slabirea puterii lor. Astfel: - pompele cu piston vor fi prevazute cu amortizoare de pulsatii; - se folosesc pompe cu mai multe pistoane(3-9 pistoane), care uniformizeaza intr-o mare masura intrarea lichidului in conducta; - la operarea in paralel a mai multor pompe cu piston, se folosesc pistoane cu diametru mic(4-5”), intrucat socurile sunt cu atat mai mari cu cat diametrul pistoanelor este mai mare; - pornirea pompei cu piston pentru operarea in paralel pe aceeasi conducta se face cu vana de pe conducta de transfer(by-pass) complet deschisa. Aceasta va fi apoi inchisa in mod treptat, cu deosebita atentie. - vanele de linie se prevad cu mecanisme de inchidere lenta, astfel incat eventuala inchidere gresita a unei vane va produce un soc hidraulic mult atenuat; - tot pentru atenuarea socurilor se monteaza pe conducta supape de siguranta sau alte dispozitive de amortizare(amortizoare elastice, amorizoare cu aer, etc.); 3.5 Armaturi Atat la constructia conductelor cat si a echipamentelor de captare a productiei sondelor si echipamentelor tehnologice se folosesc si diferite armaturi, printre care cele mai importante sunt: robinetele, clapetele de retinere, supapele de siguranta, regulatoarele de presiune, odorizatoarele, compensatoarele de dilatatie si fitingurile. 38

3. pompare. cazul robinetelor de pe conductele de tragere si scurgere de la rezervoarele de titei sau produse petroliere.9). in special pentru conductele de abur si apa(fig. Robinetele cu sertar(vanele). 3. aceste robinete se folosesc si atunci cand se prevad vibratii sau trepidatii. Robinetele cu ventil servesc ca organe de sectionare. Ele se construiesc cu corp de fonta sau de otel. Etansare Asamblare Scaun Figura 3.8). Constructia si materialele de fabricatie difera dupa scop si destinatie. in care ruperea sau spargerea robinetului poate produce un accident grav. cum este.Robinetele servesc ca organ de sectionare sau de inchidere a conductelor. Robinetele cu corp de otel se mai folosesc si in punctele importante. in functie de presiunea de lucru(fig.8 Robinetele cu corp de otel se monteaza si la presiuni reduse daca conductele sunt supuse la eforturi de tractiune sau de flexiune. De asemenea. din cauza montajului sau variatiilor de temperatura. de exemplu.9 39 . cu sertar pana sau cu sertar paralel se folosesc la capetele de eruptie. produse petroliere si gaze. conductele de titei. Figura 3.

Figura 3.11 robinete cu sfera(Fig.5 Mpa si din otel turnat pentru presiuni intre 2.3. Robinetele cu cep(numite si cana) sunt folosite pentru presiuni de gaze mai mici de 100 kPa(Fig.11). in industria petroliera se folosesc: robinete fluture(Fig. Tipurile cele mai folosite la instalatiile de gaze sunt: robinetele cu cep de inchidere pentru presiune joasa (pina la 10 kPa) si robinetele cu cep de manevra pentru presiune redusa (10-100 kPa). Figura 3.6 si 2.12) Figura 3. 3.Ele au corpul din bronz pentru presiuni mai mici de 1.10 Pe langa tipurile reprezentative de robinete mentionate.6 Mpa.5 si 25 Mpa. din fonta pentru presiuni intre 1.10). 3.12 40 .

Pentru reducerea acestor tensiuni se folosesc diverse tipuri de compensatoare. compensatoare ondulate.15) servesc la reducerea tensiunilor ce iau nastere in conducte in timpul exploatarii. 3. Figura 3.13).13 Toate tipurile de robinete prezentate pot actionate manual. printre care: mansoane de dilatatie. numite actuatoare. Variatiile de temperatura creaza tensiuni longitudinale(de intindere sau compresiune) foarte periculoase ce pot provoca ruperea conductei. compensatoare cu cutie de etansare. etc.15 41 . 3. Figura 3. 3. direct sau prin intermediul unor reductoare care au rolul de a amplifica forta de actionare.robinete coltar(Fig. oprind intoarcerea lor in sens invers. etc.14) au rolul de a permite trecerea fluidelor intr-o singura directie.14 Compensatoarele de dilatatie(Fig. insa pot fi prevazute cu dispozitive automate de actionare. electrice sau pneumatice Clapetele de retinere(Fig. Figura 3.

la care fluidele sunt dirijate integral intr-o conducta. 3.5 si 10 Mpa. Supapa cu arc elicoidal de tip deschis este cea mai folosita. 3. la care evacuarea gazelor se face direct in atmosfera. din otel forjat\turnat. Fitingurile normale utilizate la retelele de distributie a gazelor se confectioneaza din fonta maleabila pentru presiuni de lucru pina la 2. supapele de siguranta sunt cu arc elicoidal sau cu contragreutate. Din punct de vedere constructiv. Fitinguri filetate Fitinguri pentru sudare Figura 3.16 Fitingurile(Fig.Supapele de siguranta(Fig. si deschise. iar pentru presiuni cuprinse intre 2.5 Mpa. iar din punctul de vedere al modului de evacuare a fluidului sint inchise.16) montate pe conducte au in principiu scopul de a evita suprapresiunile care ar putea sparge conducta sau deteriora echipamentul de pompare. Figura 3.17 42 .17) sunt folosite pentru realizarea diverselor imbinari ale tevilor in instalatii.

3. un manometru.18) au capacitatea de a primi la intrare gaze la o presiune ce poate varia continuu intr-un anumit interval si de a o reduce si stabiliza in limite foarte strinse la iesire. formata din mai multe tronsoane de tabla numite virole.18 In principiu. dintr-un fund 2 si un capac 3. 3. Rezervoarele sunt echipate cu o scara exterioara verticala. Cele din fonta au la exterior nervuri de intarire. un arc. Pe manta este prevazuta o gura de vizitare pe virola inferioara(pentru curatirea si reparatia in interior). Controlul etanseitatii se face cu apa si sapun.un organ de reglare care executa comenzile sib actiunea servoelementului. Dimensiunea nominala a fitingurilor este diametrul conductei la care se racordeaza. un plutitor. fitingurile sunt prevazute la interior sau exterior cu filet (filetul interior cilindric si cel exterior conic). Pe 43 .4 mm (1in). Cea mai larga utilizare in santierele petroliere o au rezervoarele cilindrice verticale(sudate. nituite sau imbinate prin suruburi). Pentru imbinari la presiuni mari se folosesc atat fitinguri filetate cat si cu imbinare prin sudare.19) este alcatuit dintr-o manta 1.6 Rezervoare Sunt vase inchise care servesc pentru depozitarea lichidelor.un servoelement actionat de sesizor . indiferent de debitul de gaze ce trece prin acestea. La partea superioara a mantalei se racordeaza conducta pentru introducerea in rezervor a spumei pentru stins incendii.organ sensibil numit sesizor (o membrana.Pentru imbinare. pina la 25. Un rezervor metalic cilindric(Fig. Mai utilizate sint cele cu dimensiuni mici. Figura 3. Aceste dimensiuni sunt standardizate fiind cuprinse intre 6. un regulator de presiune se compune din: . Etanseitatea cu teava se realizeaza infasurind pe filetul cep un fuior de cinepa peste care se da cu un miniu de plumb sau banda de teflon. Regulatoarele de presiune(Fig. 3. o clapeta etc) .35 si 101. 6 mm (1/4 si 4 in). prevazuta cu o platforma cu balustrada. Pe capac se afla o gura de vizitare(pentru masurat si luat probe). procedindu-se apoi la infiletare.

scurgere etc. schimbandu-se pe rind. Vizitarea unui camin se face dupa cel putin 5 min de la deschiderea capacului. care asigura sudura moleculara a peticului pe rezervor. Echipele de interventie vor avea cel putin trei oameni dintre care numai unul va lucra in camin maximum 10 min. pana la degazeificare totala. Acesta este remediat prin aplicarea unui petec metalic. cu dimensiuni pana la 5 cm. Muncitorul coborat in camin va fi echipat cu masca izolanta cu cartus filtrant. aerisire. 44 . Figura 3.19 Reparatiile rezervoarelor se executa cu golirea prealabila a rezervorului.rezervor sunt sudate o serie de racorduri: de incarcare. aburire. respectandu-se regulile de securitate si prevenire a incendiilor. urmata de spalare cu apa. impingere (pentru omogenizarea continutului).7 Masuri de protectie a muncii La repararea si intretinerea conductelor de produse petroliere se vor respecta Instructiunile Proprii de Securitate si Sanatate in Munca specifice acestui tip de lucrari. care nu impun efectuarea tuturor acestor operatii ci doar golirea rezervorului pana sub nivelul defectului. de tragere. 3. Pentru reparatii minore cum sunt gauri cauzate de coroziune. aerisire. se pot folosi metode alternative de reparare la rece. lipit cu un material bicomponent.

uzura prematura si scoaterea din functiune a echipamentului inainte de epuizarea ciclului normal de utilizare. in aer liber sau in sol. la mica adincime sau la adancimi de mii de metri. simultan cu o serie de actiuni hidrodinamice.La operatia de curatire si reparare a rezervoarelor se vor respecta toate operatiile prevazute in norme: golire. frecare. cum sunt: . necesitand cheltuieli suplimentare pentru remedieri. Distrugerea metalelor prin aceste reactii se produce. Adesea aceste procese au loc cu mare intensitate si conduc la dificultati importante. exercitata la suprafata acestora de catre aer. umezeala. Dificultatile mentionate devin atat de pronuntate la unele zacaminte. care sunt extrase din stratele productive prin sonde.spargeri ale conductelor care au ca urmare pierderi de petrol si gaze in cazul transporturilor acestora. Mediul inconjurator exercita asupra metalelor si aliajelor o actiune de distrugere. in practica. in cazul vehicularii apei de zacamint astfel de pierderi provoaca degradari ale unor terenuri agricole si poluarea apelor din zona. aerisire. care incepe de la suprafata si se continua spre interior.intreruperi neasteptate ale proceselor tehnologice care cauzeaza pierderi de productie sau pot duce la accidente tehnice. este necesara aplicarea masurilor de micsorare a distrugerilor provocate prin coroziune. Coroziunea cuprinde toate procesele de distrugere a metalelor provocate de reactiile chimice si electrochimice cu mediul. iar in final sunt transportate la rafinarii sau la consumatori. apoi sunt separate si depozitate in instalatiile de suprafata. folosirea echipamentului de protectie etc. 3. Actiunea chimica\electrochimica de distrugere a metalelor. insa. Metalul din care sunt confectionate utilajele si materialul tubular este supus coroziunii interioare. . 45 . pe suprafete intinse.8 Coroziunea si mijloace de combatere a acesteia Industria extractiva de petrol si gaze se caracterizeaza prin vehicularea unor mari cantitati de fluide. ca: eroziune. provocat de agentii atmosferici sau de cei din sol. titei si gaze insotite de apa sarata. aburire. sol sau de catre unele substante chimice se numeste coroziune. Pierderile provocate prin coroziune duc la cresterea costului tonei de titei extras. De aceea. incat fac imposibila exploatarea fara aplicarea unor procedee adecvate de combatere a coroziunii. In acest scop sunt folosite diferite utilaje si material tubular cu amplasare dispersata. . abraziune. etc. provocat de fluidele vehiculate si celei exterioare.

prin eliminare de CO2. agresivitatea ramine constanta. protejindu-le astfel de agresivitatea apelor. Sarurile de calciu se gasesc de obicei sub forma de bicarbonat de calciu care. Apele cu continut de H2S produc o coroziune localizata specifica. Din clorurile existente intr-o astfel de apa. Hidrogenul sulfurat prezent in apele sarate provine din activitatea bacteriilor sulfat-reducatoare sau din fluidele de zacamint. Hidrogenul sulfurat constituie cel mai coroziv component ce se poate intilni in apele de zacamint. localizat sub forma de ciupituri (pitting)selectiv in cazul aliajelor etc. De aceea trebuie evitate orice operatii care pot usura dizolvarea oxigenului (scurgerea apelor de la inaltime in rezervoare sau batale. trece in carbonat de calciu insolubil. Efectul corosiv mai puternic in conditii de adincime se datoreaza pe de o parte influentei presiunii ce mareste cantitatea de CO2 dizolvat in apa si pe de alta parte. care reactioneaza apoi cu fierul.Procesul de coroziune se poate manifesta sub aspecte diferite: uniform repartizat pe suprafata metalului. alternate cu adincituri in masa metalului. clorura de sodiu (NaCl) constituie cantitatea cea mai mare. agresivitatea lui este intensificata in prezenta bioxidului de carbon si oxigenului. specific. Bioxidul de carbon – gaz agresiv in prezenta apei in care se dizolva formind acidul carbonic. deoarece aceste ape contin pe linga cloruri. Viteza de coroziune a metalelor depinde de natura chimica a mediilor cu care vin in contact. Apele de zacamint sint lipside de oxigen la iesirea din zacamint. si alte saruri. Hidrocarburile gazoase sau lichide nu sint corozive decit in prezenta apei. temperaturii ridicate. Clorurile alcatuiesc proportia cea mai mare de saruri din apele de zacamint. Actiunea bioxidului de carbon se manifesta si mai intens asupra utilajului de adincime. H2S este coroziv doar in contact cu apa. actiunea agresiva asupra otelului are un aspect localizat. Oxigenul constituie cel mai obisnuit agent de intensificare a coroziunii in medii neutre. sub forma unor pete negre formate din sulfura de fier. peste aceasta concentratie. avind aspectul unor lovituri de ciocan. cum sint cele de calciu. Solubilitatea oxigenului in apa scade pe masura cresterii concentratiei in saruri. Agresivitatea apei creste cu concentratia de NaCl pina la un continut de cca 50g NaCl/ dm3 apa. 46 . cu formare de cruste pe suprafetele metalice. In aceste conditii. depozitate si transport dizolva din oxigenul din atmosfera. Efectul lui este mai pronuntat in prezenta apelor sarate decit a celor dulci. de ciupituri si de adincituri (caverne). Oxigenul continut in ape participa la reactiile electrochimice de coroziune si in final produce oxizi de fier (rugina). Observatii din santier au aratat ca apele de zacamint foarte sarace pot fi mai putin corozive decit cele cu continut de saruri mai scazut. actiunea lor fiind accelerata de prezenta unor saruri si gaze dizolvate. filtrarea in contact cu atmosfera etc). insa in timpul operatiilor de separare.

3. Dupa felul procesului fizico-chimic care are loc. coroziunea este de cele mai multe ori de natura electrochimica. Ceea ce caracterizeaza acest fel de coroziune este ca. Coroziunea chimica este produsa de actiunea gazelor uscate.Depunerile de FeS pe suprafata fierului pot favoriza si dezvoltarea coloniilor de bacterii sulfat anaerobe. se constata si prezenta unui curent electric. ca si impuritatile prezente in metal dau nastere electrozilor. de exemplu. Coroziunea are loc numai in regiunile unde curentul electric paraseste conducta(anodice) si ramane neatacata in zonele primitoare de curent(catodice). adica electroliti. de asemenea. galvanica. Solul in care este ingropata conducta constituie electrolitul. de la catod spre anod(Fig. Coroziunea galvanica se produce prin actiunea electrolitilor asupra metalelor. alimentate cu curent continuu.20 Coroziunea electrolitica se produce cand in apropierea conductelor ingropate se gasesc retele de tractiune electrica. In comparatie cu coroziunea electrochimica. in pamantul de ingropare a conductei. datorita curentilor vagabonzi din sol. Figura 3. electrolitica si microbiologica. In cazul conductelor ingropate. Se numesc electroliti substantele ale caror solutii sunt bune conducatoare de electricitate.20). Structura cristalina neomogena a suprafetei metalului. in urma sa ramanand caverne care pot ajunge sa strapunga conducta. la temperaturi inalte si a mediilor rau conducatoare de electricitate. coroziunea chimica se intalneste rar si nu prezinta importanta pentru conductele ingropate. iar punctele metalice vecine – electrozii. Coroziunea conductelor se datoreaza deci diverselor substante chimice aflate in stare de solutii apoase. H2S accentuind coroziunea localizata sub forma de ciupituri. se deosebesc patru tipuri de coroziune: chimica. Circuitul se inchide prin metalul conductei. Metalul se deplaseaza din zonele anodice in cele catodice. odata cu distrugerea metalului. Coroziunea datorata acestor curenti se 47 . ce produc.

care produc coroziunea metalului. Coroziunea microbiologica este consecinta proceselor fiziologice legate de viata unor organisme anaerobe. unde. Ea apare ca o problema deosebita la sondele la care procentul de impuritati este mare (40-90%) si la cele la care fluidele extrase au temperaturi mai mari decit 600C. Parcurile de separatoare constituie prima etapa de colectare-separare a fluidelor produse de sonde si de depozitare a titeiului si a apei sarate. din care cauza acest fel de coroziune este cel mai periculos. iar daca apa contine H2S poate ajunge la 1. prilej cu care intra in contact cu atmosfera. zona de la limita apa-titei in sus fiind mai putin afectata. Conductele de amestec ale sondelor sint supuse unei coroziuni electrochimice exterioare si unei coroziuni interioare. Rezervoarele de depozitare si vehiculare a apei sarate sint supuse unei coroziuni mai intense care cuprinde toata constructia. Caracteristica principala a curentilor vagabonzi este faptul ca produc perforarea conductelor. Efectele coroziunii echipamentului de suprafata se amplifica pe masura cresterii procentului de apa sarata in titeiul extras. care se dezvolta in terenuri impermeabile. s-a constatat ca unele microorganisme se dezvolta in terenuri total lipsite de aer. adesea in timp foarte scurt. pentru limitarea efectului puternic coroziv al acestora. coroziunea interioara nu constituie un factor periculos. In parc. accentuindu-si caracterul agresiv. de exemplu in argile. Daca in parcul respectiv sint si sonde care contin care contin in fluidul produs H2S sau CO2. Aceste schimbari in compozitia solului dau nastere la elemente galvanice. pe inaltimea care vine in contact cu apa sarata.5 mm/an. Se adauga faptul ca procesul tehnologic pentru separarea titeiului de apa necesita ridicarea temperaturii uneori pina la 60-800 C. Viteza de coroziune este de ordinul 0. apar fenomenele de soc si cavitatie. apele de zacamint intr in contact cu aerul si se oxideaza. se recomanda depozitarea si vehicularea productiei acestora separat de a celorlalte sonde. titeiul impreuna cu apa sint vehiculate si transvazate in mai multe etape.numeste electrolitica datorita asemanarii fenomenului cu cel care are loc in baile de electroliza. face ca agresivitatea lor sa se accentueze. Fundul rezervorului este supus si unei coroziuni electrochimice a solului. Astfel. mai ales daca fluidele contin si H2S sau CO2. 48 . Rezervoarele se corodeaza in special in partea inferioara.2-0.5mm/ an. La sondele care produc cu procente reduse de apa (15-20% apa). astfel ca in masa apei se dizolva oxigenul. Prezenta oxigenului. din cauza presiunii joase. Coroziunea se manifesta mai putin in claviatura de iesire din separatoare si in colectoarele de aaspiratie ale sondelor. De asemenea. Datorita circuitului electric are loc o coroziune intensa in zona in care curentul paraseste conducta. prin consumarea oxigenului din sulfati si reducerea acestora la sulfuri.

inlocuirea conductelor din otel cu conducte din aliaje neferoase din material plastic sau fibra de sticla. decantoare si pompe) sint corodate mai intens decit celelalte instalatii. datorita faptului ca sint permanent in contact cu apa sarata. rezervoare. Coroziunea peretilor interiori ai conductelor sau rezervoarelor de produse petroliere se datoreste impuritatilor continute de aceste fluide. proces care reduce fenomenul de coroziune. pe langa apa sarata. coroziunea interioara se manifesta si mai puternic. realizat dintr-un material cu potential electrochimic mai mare decat otelul(zinc sau magneziu) sau conectarea la polul negativ al unei surse exterioare de curent continuu. filtre.21).Instalatiile din sistemul de injectie a apei sarate (formate din conducte. 3.folosirea acoperirilor organice pentru asigurarea unui strat continuu de protectie . Aceste metode de protectie anticoroziva constau in aducerea conductei la un potential negativ permanent(catod permanent) prin conectarea acesteia la un anod de sacrificiu. Combaterea coroziunii se poate realiza prin masuri pasive sau active: .21 Daca. titeiul mai contine si hidrogen sulfurat. 49 .utilizarea inhibitorilor de coroziune la extractie . (catod) Protectie catodica cu anod sacrificiu Protectie catodica cu sursa exterioara Figura 3.folosirea aliajelor anticorozive . Astfel se realizeaza o circulatie de curenti galvanici de la anodul de sacrificiu sau de la anodul sursei exterioare catre conducta. in special apei. Combaterea coroziunii interioare la conducte se poate face prin: .folosirea protectiei catodice cu anozi activi sau cu sursa exterioara de curent(Fig.proiectarea corecta a instalatiilor si aplicarea celor mai adecvate tehnologii de lucru (alegerea corecta si corespunzatoare a echipamentului) .

Coroziunea rezervoarelor si separatoarelor se poate combate astfel: . acoperiri cu materiale plastice.acoperiri metalice cu zinc. . emailuri.aplicarea protectiei catodice cu anozi de sacrificiu sau cu injectie de curent dintr-o sursa exterioara.acoperirea interiorului conductei cu un strat protector de email sau rasinna.. vopsele si protectia prin inhibitori(pentru vase la care faza continuta nu conduce curentul electric). .protectia cu anozi protectori de zinc\ magneziu. . montati in interiorul acestora(pentru vase la care faza continuta conduce curentul electric) .folosirea inhibitorilor de coroziune. 50 .dezaerarea produsului transportat.

exista o mare diversitate de recipiente sub presiune (butelii. fonta). Rol Dupa destinatia lor. recipiente. etc. cu scopul de a se evita pierderea fractiunilor volatile. Se construiesc si rezervoare sferice. Fundurile se pot fixa pe manta in diferite moduri: nituite. buteliile sunt recipiente de forma cilindric formate dintr-o manta de material tubular fara sudura. azot. cu un material metalic sau nemetalic rezistent la coroziune. etc. clor. Buteliile servesc la depozitatea sub forma lichida a unor fluide care la presiunea atmosferica se prezinta sub forma gazoasa: propan. schimbatoare de caldura. sau in procesul tehnologic de productie: vase tampon. etc. separatoare. amoniac. Constructie. executat din metale obisnuite(otel. conica. oxigen. Constructiv. Prin armaturi se inteleg dispozitivele montate pe cazane. cazane. filtre. orificii pentru fixarea tevilor si a racordurilor.1 Recipiente sub presiune. precum si intre diferitele parti ale conductei -reglarea debitului. In constructia recipientelor este totdeauna necesara executarea unor orificii pentru examinarea interioara a acestora: guri de vizitare. Ele sunt prevazute cu funduri si capace de forma sferica montate prin sudura. nivelului si temperaturii -descarcarea instalatiei.4.). Este necesara protectia anticorosiva a recipientelor. Fiecare recipient sub presiune este prevazut cu o placa de timbru. care este o placa metalica pe care se inscriu parametrii tehnici ce trebuie respectati printr-o exploatare a recipientului in conditii de siguranta. orificii pentru fixarea armaturilor si aparatelor de masurat si control. 51 . rezervoare. Toate recipientele sub presiune trebuie echipate cu armaturi si dispozitive de control si siguranta. prin suruburi. acetilena. sudate. butan. Echipamente tehnologice in extractia titeiului si gazelor 4. vase. bombata sau plana. fie acoperind recipientul. guri de curatire. presiunii. conducte si pe alte instalatii care contin un fluid sub presiune. Vasele servesc la transportul diferitelor produse petroliere la o presiune superioara presiunii atmosferice. Clasificare. protectie care se poate realiza fie executand recipientul dintr-un material metalic rezistent la coroziune. dispozitive cu ajutorul carora se comanda: -alimentarea instalatiei -distribuirea fluidului din instalatie -stabilirea sau intreruperea legaturii intre recipient si conducta. Rezervoarele sub presiune sunt vase de forma cilindrica formate dintr-o manta sudata elicoidal sau nituita si prevazuta cu funduri de forma sferica. schimbatoare de caldura. precum si datele necesare identificarii intreprinderii constructore sau a celui care face intretinerea si repararea.

Conventional. la cele verticale. ca: separarea fazelor(gaze. sunt considerate armaturi si aparatele. cristale de sare. inaltimea coloanei de lichid din separator. 70 daN/ cm2. Capacitatea de separare a unui separator este data de cantitatea de gaze separata din amestec in unitatea de timp. orizontale.2 Separatoare Fluidul extras din sondele de titei este un amestec compus din titei. Exista separatoare cu functii multiple. Titeiul se prelucreaza la rafinarii. supape de siguranta). Lichidele sunt colectate in rezervoare. fie pentru producerea si utilizarea unor fluide sub presiune. Alti factori care influenteaza capacitatea de separare sunt: presiunea de lucru. In industria petroliera se folosesc in mod curent recipiente si instalatii care lucreaza sub presiune. separatoarele de gaze si titei se construiesc pentru 8. pentru etalonarea sondelor etc. Dupa presiunea de lucru. amestecul produs trece printr-o serie de instalatii unde e supus unor procese tehnologice. pentru colectarea impuritatilor lichide sau solide. dispozitivele de control si siguranta ce asigura o functionare rationala si in conditii de siguranta a instalatiei (manometre. 40. separator integral. gaze si apa). 16. vase tampon etc). Separatoarele individuale se monteaza la sondele de exploatare izolate. greutatea specifica a fluidelor separate. sferice si combinate. diametrul interior si lungimea. apa. etc). titei. natura spumei de titei. Depinde de sectiunea de trecere prin separator. epurarea apei sarate de urme de titei si de particule solide pentru a fi introdusa in zacamant. apa sarata. iar gazele in combinate petrochimice sau merg la consum. la cele orizontale. Apa sarata e pompata in strat prin sonde de injectie. aparate indicatoare de nivel. Dupa forma constructiva exista: separatoare verticale. epurarea si degazolinarea gazelor). 52 . Separarea fazelor se face in separatoare individuale sau colective(pentru mai multe sonde). Dupa numarul de faze separate se disting : separatoare bifazice (lichide si gaze) si separatoare trifazice (titei. viteza curentului de gaze. In acest scop. de exemplu separator-masurator care are in constructia sa dispozitive de masurare a fluidelor. 4. Pentru a putea utiliza si valorifica titeiul si gazele. curatirea fluidelor separate(deshidratarea titeiului. impuritati solide) si masurarea debitelor de fluide separate. detaliile constructive ale separatorului etc. montate izolat sau in grupuri(parcuri de separatoare). Exista si separatoare care se monteaza pe conductele de gaze. Transportul fluidelor se face pe conducte separate. cu posibilitate de tratare a emulsiei etc. conducte. diametrul interior si inaltimea. gaze asociate si suspensii solide (urme de marna. pentru efectuarea probelor de productie. nisip. uscarea. fie pentru manipularea productiei de titei si gaze (separatoare. ele trebuie separate si epurate cat mai bine. temperatura.

1 Separatoare verticale Cele mai raspandite sunt separatoarele verticale. cu intrare tangentiala sau radiala a amestecului venit de la sonde. a reducerii vitezei (marirea sectiunii). Este alcatuit din corpul 1 care are sudate la exterior racordurile: 2(in treimea superioara a mantalei) pentru intrarea amestecului. actionat de plutitorul 15. pentru presiunea corespunzatoare. Separatorul SG-8(fig.2. de tip vertical. Sunt separatoare bifazice SG (gaze-lichide).1 prevazuta cu capac in suruburi si 17 pentru regulatorul de nivel 16. La nivelul intrarii tangentiale a amestecului. prevazut cu supapa de siguranta 18. Separarea se produce sub actiunea fortei gravitatiei. 53 . prevazuta la partea laterala superioara cu o deschidere pentru intrarea amestecului. Ele se executa conform cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR in vigoare. de presiune corespunzatoare.4. Separatorul are o manta cilindrica interioara. iar la partea inferioara cu ferestre longitudinale numite sicane. a schimbarii bruste a directiei de curgere. 3(la capacul superior) pentru iesirea gazelor. 4(in treimea inferioara a mantalei) pentru iesirea titeiului si racordul 5(in capacul inferior) pentru scurgerea impuritatilor. mantaua formeaza un culoar circular.1) sau SG-16 este un vas cilindric vertical inchis etans.4. Toate racordurile sunt prevazute cu flanse sudate. pentru intrarea si iesirea aburului la caloriferul 14. nivelul titeiului in separator trebuie astfel reglat incat marginea de jos a mantalei interioare sa fie cu 50 pina la 300 mm sub nivelul titeiului. cu capace bombate sudate la capete si prevazut cu diferite armaturi. a expansiunii gazelor din solutie si a adeziunii pe unele suprafete. Figura 4. pentru reducerea vitezei de circulatie a gazelor degajate din titei. standardizate. construit in forma de serpentina. Mai sunt prevazute doua racorduri pentru indicatorul de nivel 7 si racordul pentru robinetul cu trei cai si manometrul 8. din interior. sunt sudate racordurile: 13 pentru gura de vizitare. pe manta. Capatul inferior al mantalei interioare este situat sub nivelul minim al titeiului din separator (corespunzator pozitiei inferioare a plutitorului 15). In capacul gurii de vizitare 13 sunt sudate doua racorduri 6. Toate racordurile sunt prevazute cu flanse sudate. Lateral. In timpul functionarii. a fortei centrifuge.

Corpul este realizat in constructie sudata din tabla de 24 mm. Amestecul intra tangential in separator. Sunt prevazute cu supapa de siguranta dubla cu contragreutate sau cu arc. In interior au aceleasi amenajari ca si separatoarele de joasa presiune. Separatorul se sprijina pe un suport cilindric 19. Separatorul SG-16 are o constructie similara. sudat de corp. particulele de titei. Racordurile sunt prevazute cu flanse pentru 25 bar. pana in camera de acumulare a titeiului. Gazele se ridica spre partea superioara a separatorului. Picaturile de titei colectate din gaze se scurg prin teava interioara 12. Separatorul SG-8 are corpul construit din tabla de otel (OL 38) cu grosimea de 8mm. se curata de ultimele picaturi fine de titei si ies prin conducta 3. Dispozitivul 16 de reglare automata a nivelului consta din plutitorul 15 care. Gazele ajunse in partea superioara trec prin orificiile filtrului. Datorita fortelor centrifuge. sunt proiectate pe mantaua separatorului.5 min). Aceasta capacitate este suficienta atat pentru o sonda individuala. isi schimba directia de mai multe ori . prevazuti cu ferestre laterale si perforaturi dispuse diferit unele fata de celelalte. In partea inferioara titeiul. Debitul titeiului este reglat prin mentinerea unui nivel aproximativ constant cu ajutorul regulatorului de nivel. Titeiul separat curge continuu prin conducta 4. elibereaza gazele si se scurg printre cele doua mantale. capacitatea de separare pentru lichide variaza de la 41 m3/ zi(pentru timpul de stationare de 30 min) la 520 m3 / zi(pentru 2. Capacitatea de separare pentru gaze variaza de la 11000 Nm3/ zi(la presiunea de lucru de 2 daN/ cm2) la 20000 Nm3/ zi(la presiunea de lucru de 5 daN/ cm2 . Filtrul este de forma cilindrica la partea superioara si tronconica la partea inferioara. avind o masa mai mare. actioneaza asupra unui robinet montat pe conducta 4 de evacuare a titeiului fie printr-un sistem de pirghii(actionare mecanica). de capacul superior. Apa si impuritatile mecanice se elimina prin scurgeri intermitente prin conducta 5. Aici se mai depun picaturi de titei antrenate de gaze. cu placa de baza. antrenat de variatia nivelului de titei din separator. insa din tabla mai groasa si diametrul exterior de 1000 mm. controlul parametrilor de functionare si mentinerea automata a nivelului de 54 . demontabil. Separatoarele SG-40 si SG-70 au constructie putin diferita. Are diametrul exterior de 1200 mm si inaltimea corpului de 3600 mm.Tot in interior. Titeiul se scurge in jos. este sudat filtrul de gaze 10. cat si pentru grupuri de sonde care produc la un loc. fie prin servocomanda cu gaze sau aer comprimat(actionare pneumatica). Ele parasesc spatiul inelar trecand prin orificiile mantalei interioare. ce asigura functionarea normala. Toate separatoarele verticale in functiune sunt echipate cu armaturi si aparate de masurat si control. Au capac bombat sudat si fund forjat (eventual turnat). apa si impuritatile solide se separa pe baza diferentei de greutate specifica. Conducta de abur intra si iese prin fundul separatorului. Filtrul este format din 3 pereti concentrici.

cind presiunea creste peste presiunea de regim fixata. pentru care a fost reglata pozitia contragreutatilor G sau tensiunea in arc si se inchide automat cind presiunea scade.2 respectiva(Fig. 4. separatoarele verticale se construiesc in ambele variante: bifazice(gaze si lichide) si trifazice(gaze. Indicatorul de nivel se compune dintr-un tub de sticla rezistent la presiune.3 Figura 4. la distante aproximativ egale deasupra si dedesubtul nivelului normal al titeiului. Pozitia si marimea greutatilor sau tensionarea arcului se stabilesc astfel incit supapa sa se deschida la o presiune cu 0. pentru elementele de automatizare se foloseste ca agent de lucru pentru actionari pneumatice chiar gazele captate din separator. In cazul titeiurilor parafinoase se monteaza in interiorul tubului de sticla o teava pentru abur de incalzire.5 bar mai mare decit presiunea de lucru indicata pentru pozitia Figura 4. Supapa de siguranta asigura separatorul contra suprapresiunii.lichid. Caloriferul se monteaza doar cind separatorul deserveste sonde cu titei parafinos. Capetele tubului sunt fixate la doua racorduri sudate pe mantaua separatorului. Supapa e prevazuta cu ventil care se deschide automat. sau dintr-un tub metalic cu o fereastra de sticla groasa. titei si apa sarata) – Figura 4.3 55 .2…0.2). Din punctul de vedere al numarului de faze de fluide separate. Cind e cazul.

apa si titeiul din amestecul produs de sonde si se foloseste ca separator de total. 4. Se foloseste ca separator de total. cu gura de vizitare si cu suporturi de sustinere. Sunt standardizate doua tipuri (Fig.4.5). Ambele tipuri sunt construite prin sudare din tabla de otel carbon sau slab aliat si sunt prevazute cu racordurile necesare pentru legaturile tehnologice si pentru montarea armaturilor si a aparatelor de masura si control.2. Capacitatea de separare 56 . Figura 4.2 Separatoare orizontale Pot fi cu corp simplu (monotubular) si cu corp dublu (bitubular).5 transportabil(Fig.4 SOB separa gazele si lichidul din amestecul produs de sonde.4): separator orizontal bifazic de titei si gaze (SOB) si separator orizontal trifazic de titei si gaze (SOT).4. SOT separa gazele. Totul e montat pe o sanie si constituie un ansamblu Figura 4.

4. Separatorul vertical gravitational (fig.2. b). 4. SL 40 (fig. constructia separatorului. Separatoarele de lichide pentru conducte de gaze au destinatia sa elimine impuritatile (apa.7. 4. etc) mai dificila si ocupa o suprafata de teren mai mare. avind greutatea specifica mai mare decit a gazelor. mai ieftine. regimul tehnologic de separare (presiune. au o suprafata mai mare de separare intre spatiul de gaze si spatiul de lichid. Separatoarele de lichide pentru conducte de gaze. etc. 4. temperatura). Prin schimbarea directiei de curgere a gazelor. cu acumulator de apa sau de condensat.6) este construit dintr-o manta cilindrica. curatirea de impuritati (nisip.6 14. fiind cu inaltime mica. de constructie verticala. al fortelor centrifuge.7a) si tipurile SL 64. separatoare cu ciclon. impuritati solide) din gaze pe baza diferentei de greutate specifica. separa 340000 Nm3/zi gaze si 800 m3 lichid). Ele pot fi de constructie verticala sau orizontala. parasesc curentul de gaze si se depun in partea inferioara a separatorului. la 8 bar. pentru scurgerea impuritatilor si pentru montarea supapei de siguranta. iar dupa presiunea de lucru sint 6 tipuri: SI 16. SL 25. pentru iesirea gazelor. Ele pot functiona datorita efectului fortelor gravitationale. SL Figura 4. Separatoarele orizontale prezinta urmatoarele avantajele principale fata de separatoarele verticale: capacitate de separare mai mare (la aceleasi dimensiuni si conditii de lucru). viteza curentului de gaze. avind racorduri pentru intrarea gazelor.nominala se estimeaza la presiunea maxima de lucru si in conditii standard de functionare(un separator bifazic. caracteristicile gazelor. Eficacitatea separarii depinde de tipul. sint standardizate in doua tipuri. particulele in suspensie. apa.3 Alte tipuri de separatoare La sondele de gaze se monteaza separatoare speciale cu destinatia sa separe lichidele si impuritatile solide din gaze. ceea ce usureaza separarea gazelor etc. 57 . condensat. montare si supraveghere mai usoare. al adeziunii etc. separatoare orizontale cu teava spirala. In industria de gaz metan din tara noastra se folosesc separatoare gravitationale. dimensiunile. Dezavantaje: necesita mentinerea constanta a nivelului. SL 210 (fig.

sau dintr-un burlan de tubaj la care se sudeaza capacul 2 si fundul 3. Figura 4. La partea superioara a sifonului se monteaza un robinet. In interior se afla teava-sifon 9 si peretele despartitor 10 cu sicane. sub actiunea presiunii din separator. Astfel. scurgerea lichidului (condensat care se recupereaza) se poate face si prin racordul 8. isi reduc viteza datorita diametrului mare al separatorului si isi schimba directia. confectionata din tabla.Un SL 16 se compune dintr-o manta cilindrica 1.7 Gazele intra prin racordul 4. La scoaterea din functiune a separatorului. Spre baza mantalei este sudat lateral racordul 6.8 58 . bombate spre exterior. Figura 4. In treimea superioara sint sudate racordurile 4 si 5 pentru intrarea si iesirea gazelor. Acest racord e prevazut cu dop filetat. inchis cu flansa oarba 7 (pentru vizitare si curatire) si racordul 8 pentru scurgerea impuritatilor lichide si solide. fiind obligate sa treaca pe sub peretele despartitor si prin cotul racordului 5. o parte din lichidele si impuritatile pe care le contin gazele se separa si se depun la partea inferioara. sudat de teava si de peretii separatorului. Prin deschiderea robinetului inferior se poate elimina lichidul depus. dar numai dupa scoaterea din functiune a separatorului si eliminarea presiunii din interior. prin sudare.

pentru a se evita deformarile. manometru cu indicarea pe cadran. ridicarea se face cu viteza redusa si fara smucituri. Fiecare separator izolat sau grup de separatoare trebuie prevazut cu un cos situat la 40m si inalt de minim 5m pentru evacuarea gazelor. bine ancorati si prevazuti cu role. legaturilor. a presiunii maxime de lucru admise. lumina si aparate de stingere a incendiului. cu tot personalul indepartat pe o raza egala cu inaltimea separatorului. Apa si impuritatile. din care impuritatile sunt evacuate prin teava 5. Nu trebuie sa existe scapari de lichid. cu incalzire. La alegerea amplasamentului trebuie evitate conductele de inalta presiune. 4. verificata oficial.2.In acelasi scop se mai utilizeaza separatorul de apa si impuritati de constructie orizontala(Fig. armaturile de siguranta montate si in buna stare: supape de siguranta. Fiecare separator va avea un carte de recipient sub presiune(carte ISCIR). Cablul de ridicare trebuie legat la circa 1/3 din inaltimea separatorului. dupa robinetul de izolare 2. fara armaturi si cu orificiile racordurilor protejate prin discuri sau dopuri de lemn. Separatorul este legat prin tevile 3 de recipientul 4.4 Montare. separarea apei si impuritatilor se realizeaza ca efect al schimbarii curentului de gaze din conducta. La intrarea in functiune. tras pe role cu un troliu. Separatoarele vor trebui sa aiba in tot timpul functionarii. se face ridicindu-se cu un pop sau trepied. cu vopsea rosie. sticle de nivel prevazute cu conducte de scurgere la bazinul separatorului si cana cu 3 cai. in fiecare schimb) functionarea corecta a supapei de siguranta. etc. pentru a verifica daca supapa nu s-a intepenit pe scaunul sau. Separatorul 1 se monteaza in prelungirea liniei de transport 11. in care se inregistreaza probele si reparatiile efectuate. retelele electrice de inalta tensiune etc. cu greutate specifica mai mare. Separatoarele se ridica in pozitie verticala cu ajutorul automacaralelor sau al unui troliu de mina si cu doi popi metalici. reparatii. intretinere. normelor tehnice prevazute in regulamentul pentru functionarea recipientilor sub presiune. Montarea\ demontarea armaturilor. 4.5 ori presiunea maxima admisibila. El se transporta neambalat. dispozitivelor. Centrarea si fixarea se fac in momentul lasarii in jos pe fundatii. masuri de protectie a muncii Separatoarele de titei si gaze trebuie sa corespunda in ceea ce priveste constructia si modul de functionare. separatorul se probeaza hidraulic. Se poate aduce aproape de fundatie. 59 . cu multa atentie. trec in linie dreapta in separator si apoi in recipientul de acumulare. Separatorul este un utilaj robust. de unde sunt evacuate sub actiunea presiunii din separator.8). de catre muncitori care poarta centuri de siguranta(legata de stutul supapei de siguranta) si care se urca pe o scara bine fixata si mai lunga decit separatorul cu 1/2m sau pe schele metalice. prevazute cu doua usi. dar cu gabarit mare. Se controleaza zilnic(iarna. Incarcarea\ descarcarea se fac cu ajutorul planului inclinat sau cu macaraua. Aparatele de masurat si control se monteaza in baraci de tabla sau zid. la o presiune de 1.

se spala bine cu apa. 60 . in afara de robinetul de manevra.3. Sunt limitate însa numai la procesele tehnologice care permit amestecarea mediilor(Ex: turnuri racire).A doua categorie. Se verifica functionarea manometrului si a regulatorului de nivel. daca nivelul se ridica prea mult. se scurge presiunea. trebuie luate masuri speciale pentru evitarea incendiului. se poate incepe sudarea. Din punct de vedere constructiv sunt mai complexe decât precedentele. Nu se executa lucrari de sudura pe corpul separatorului fara un proiect de reparare sau modificare. se demonteaza conductele de la racorduri si se monteaza flanse oarbe. Montarea separatoarelor de lichide pentru sonde de gaze se face de obicei individual. se manevreaza canalele de izolare si scurgere (eventual se introduce o sirma prin canaua de scurgere) si se spala exteriorul sticlei cu benzina. este cea a aparatelor de tranfer termic fara contact direct între agentii termici sau de suprafata.1 Aspecte generale Echipamentele pentru transfer termic sunt utilaje care realizeaza transferul unei cantitati de caldura între doua sau mai multe fluide. Separatoarele de lichide vor fi prevazute. in apropierea sondelor. pe fundatii de beton. Se controleaza toate articulatiile si se ung. Dupa natura contactului între agentii termici se pot mentiona doua categorii mari de aparate de transfer termic: .3 Echipamente pentru transfer termic 4. Cind sunt necesare lucrari de sudura. Interventia la separatoare se face numai dupa evacuarea presiunii. ceea ce poate produce deranjamente grave pe conductele de gaze sau la dezbenzinare.Prima categorie este cea a aparatelor de transfer termic cu contact direct sau cu amestec între agentii termici. si cu al doilea robinet de siguranta montat spre separator si mentinut normal deschis. se antreneaza titei in conducta de gaze. . Dupa ce se verifica ca nu exista in apropiere scapari de gaze. ele sint prevazute cu calorifere cu apa calda. eventual se scurteaza bratul contragreutatii plutitoare. Reparatii la fata locului se fac doar la armaturi si la serpentina de abur. Repararea separatoarelor se face prin demontare si aducerea la un atelier mecanic autorizat pentru executarea reparatiilor la vase sub presiune. Aceste aparate sunt simple din punct de vedere constructiv si realizeaza o utilizare mai completa a fluxurilor termice. 4. Pentru a preveni inghetarea conductelor de gaze.Cind sticla de nivel se infunda sau este murdara. Nivelul trebuie mentinut in limitele prescrise. Separatorul se izoleaza. se verifica alimentarea cu abur a tevii interioare.este caracterizata prin faptul ca transferul termic are loc prin pereti de separatie între agentii termici.

4.9 Schimbatoarele de caldura cu tevi coaxiale(tip teava în teava)(Fig. ieftine si rezistente la presiuni foarte mari.9a) spirala. teava in teava Figura 4. a.3. 4. Prima categorie cuprinde aparatele de transfer termic fara modificarea starii de agregare a agentilor. usor de fabricat. 4. Cele cu actiune continua realizeaza un transfer recuperativ iar cele cu actiune discontinua unul cu acumulare sau regenerativ. cu serpentina cilindrica b. Acestea sunt schimbatoarele de caldura propriuzise care pot functiona ca racitoare sau ca încalzitoare. în interiorul unor incinte fiind total imersate în fluidul tehnologic. Sub aspectul circulatiei fluidelor se deosebesc urmatoarele tipuri de aparate de transfer termic: cu circulatie în echicurent. în contracurent. care de regula sunt constructii mult mai complexe decât schimbatoarele de caldura propriuzise si care sunt specifice unor procese tip din industriile de proces. Schimbatoare de caldura tubulare fara manta(Fig. În aceasta categorie se pot enumera evaporatoarele(cazanele de aburr) si condensatoarele.Pentru a avea un transfer termic eficient coeficientul de conductivitate termica al peretilor de separatie trebuie sa atinga valori ridicate.9b)reprezinta alta solutie simpla de transfer termic. în curent mixt sau în curent încrucisat.9) Schimbatoarele de caldura cu serpentina(Fig. Dupa modul în care se realizeaza transmiterea caldurii se deosebesc doua categorii de aparate pentru transfer termic. aceste aparate sunt simple. Acestea se monteaza. dar au o eficienta termica modesta si nu sunt recomandate pentru lichide care formeaza cruste interioare. Datorita vitezei relativ 61 .2 Schimbatoare de caldura . greu de curatat.tipuri principale A. A doua categorie cuprinde aparatele de transfer termic cu modificarea starii de agregare a agentilor. cilindrica sau tronconica sunt printre cele mai vechi tipuri de schimbatoare de caldura. 4. Dupa continuitatea transferului termic între agenti sunt cunoscute doua mari categorii de aparate de transfer termic.

Desi sunt relativ simple constructiv si ieftine au dezavantajul unei arii de transfer termic relativ mica raportata la unitatea de volum a aparatului. Utilizate independent au o eficienta termica redusa. Dezavantajul major al acestui tip de schimbator este gabaritul si în consecinta un consum mare de metal la 1 m2 suprafata de transfer termic. se poate ameliora prin compartimentarea cu pereti despartitori-diafragme a camerelor de capat. capace. sa fie dispuse la acelasi capat al aparatului. În principiu. De obicei. se alege un numar par de treceri. compensatoare de dilatatie(la unele variante) suporti. acest tip de schimbator este format dintr-un numar de tevi fixate ermetic în placile tubulare care sunt si ele sudate rigid de corpul aparatului. Rezulta astfel o constructie cu mai multe treceri pentru agentul din spatiul intratubular(Fig. Dezavantajul major al acestui tip de aparat de transfer termic cu o singura trecere. Figura 4. de regula în contracurent. Capacele de la extremitati. placa tubulara si fasciculul de tevi. Pentru a mari viteza si turbulenta agentului termic în spatiul intertubular. asamblate nedemontabil sau demontabil. Schimbatoarele de caldura rigide cu o trecere sunt unele dintre cele mai utilizate schimbatoare de caldura. depunerile solide de cruste pe peretii tevilor sunt reduse.mare de circulatie a fluidelor. 62 .11). ceea ce determina ca racordurile de intrare si de iesire ale agentului. Indiferent de varianta constructiva si de destinatia tehnologica aceste aparate au o structura de baza relativ comuna compusa din: corpul aparatului. formeaza camerele de capat si sunt fixe. B. din spatiul intratubular. 4. de aceea se realizeaza montaje înseriate de astfel de elemente(Fig. Clasificarea si dimensiunile principale ale schimbatoarelor de caldura tubulare cu manta sunt reglementate prin normative de ramura sau de producator. care devin camere de distributie. între tevi se monteaza un numar de sicane. racorduri. fapt care determina dezvoltarea unor tensiuni termice importante. camere de distributie.10 . 4.10) Montajele înseriate de elemente de tip teva în teava (în baterie) asigura consumuri reduse de agenti termici la un randament termic acceptabil. sunt cunoscute în general si sub denumirea de aparate tubulare pentru transfer termic. Din aceasta cauza acest tip de aparat se recomanda a fi utilizat doar pentru diferente de temperatura între tevi si manta de maximum ∆T = 500C. Schimbatoarele de caldura în constructie rigida nu permit deplasarea tevilor fata de corpul aparatului. Schimbatoare de caldura tubulare cu manta Schimbatoarele de caldura tubulare.

11 În cazul racirii cu apa nededurizata temperatura acesteia la iesire nu va depasi 45…500C pentru a se evita depunerea de crusta pe tevi Una dintre variantele constructive utilizate frecvent este aceea a schimbatorului de caldura cu cap liber de tip închis(Fig. Realizarea capatului mobil prin intermediul unei cutii de etansare complica constructia si scade presiunea de functionare. corpul aparatului si respectiv fasciculul tubular. Figura 4.12 Datorita capatului liber cele doua sisteme. astfel încât nu se mai creeaza în aparat tensiuni termice suplimentare.Figura 4. se pot dilata independent. Figura 4. În mod curent acest tip de aparat tubular se utilizeaza atât la presiuni mici cât si la presiuni ridicate de ordinul a 16 MPa. fapt pentru care acest sistem nu se recomanda la constructiile cu diametre relativ mari pentru corpul aparatului.12).13 63 . 4.

pentru îmbunatatirea conditiilor de transfer termic si a celor de exploatare si întretinere. Placa capat Figura 4. se pot enumera: schimbatoare de caldura cu placi nervurate (fig. Ca dezavantaj principal. Acest tip de schimbator prezinta avantajul unei constructii simple cu montare-demontare usoara.5 MPa si temperaturi de pâna la 2000C. Din punctul de vedere al procesului de transfer termic sunt de mentionat: coeficientii totali de transfer termic mari 3500…5500 W/m2⋅grd si aria de transfer termic pe unitatea de volum de pâna la 200m2/m3 . se poate mentiona dificultatea de curatire a spatiului intratubular de depunerile solide. Transferul termic este caracterizat de o circulatie a agentilor termici în contracurent si paralela cu peretii plani de separare. C. folosita pentru evitarea tensiunilor termice suplimentare. aceste aparate s-au impus ulterior si în industria chimica si petrochimica. Domeniul uzual de functionare este larg: presiuni de pâna la 2. 4. 64 . schimbatoare de caldura spirale. este schimbatorul de caldura cu fascicul tubular în forma de U (Fig. ∆T ≅ 50C.14 Utilizate initial în industria alimentara.13). Aceste aparate pot functiona la diferente mici de temperatura între agenti. 4. pe lânga cele legate de aria de transfer termic. Sunt constructii compacte cu un consum mic de metal pe unitatea de volum si se pot utiliza pentru transferul termic propriuzis sau pentru recuperarea caldurii chiar la diferente de doar câteva grade între agentii termici. schimbatoare de caldura lamelare sau cu placi ondulate.14). Printre tipurile cele mai cunoscute. de astfel de aparate.O alta solutie constructiva. Schimbatoare de caldura netubulare Aceste aparate de transfer termic sunt rezultatul preocuparilor relativ recente a ultimelor decenii. datorita avantajelor pe care le ofera.

Placile nervurate.16). in scchimbatoare de caldura teava in teava sau tubulare. cu incalzitoare cu flacara(Fig. caloriferele pot fi executate si pentru trecerea gazelor cu presiuni inalte(pina la 140 bar si chiar mai mari). de dimensiuni corespunzatoare (corpul cazanului) in care sint montate : un sistem de tevi 7 prin care trec gazele de ardere de la un focar la un cos si un sistem de tevi 3 prin care trec gazele ce urmeaza a fi incalzite. titan. 65 . Figura 4.15) sau indirect. folosite la incalzirea gazelor pentru a impiedica formarea si depunerea lichidelor pe conducta sint alcatuite din: vas umplut cu apa.15 Caloriferele pentru gaze(Fig. Incalzirea titeiului se poate realiza direct. in scopuri diferite cum sunt incalzirea unor fluide cum este titeiul sau racirea altora cum sunt gazele comprimate sau in procesul de uscare al acestora sau lichidul de racire(in general apa dedurizata) al diferitelor echipamente dinamice. etc. 4. In industria petroliera se folosesc toate variantele de schimbatoare de caldura prezentate. deci aceste aparate prezinta o mare flexibilitate. se construiesc din otel. fixate pe ghidaje. 4.Din punct de vedere constructiv aceste aparate sunt alcatuite dintr-un pachet de placi nervurate separate între ele prin garnituri de etansare care au si rolul de a dirija circulatia fluidelor. alama. deci apa este agentul intermediar principal care transfera caldura de ardere la gaze. caz in care agentul de incalzire poate fi aburul sau apa calda. produse de generatoare care utilizeaza drept combustibil gazele naturale(cazane). de regula cu nervuri orizontale sau în V care confera rigiditate placii si maresc aria de transfer si turbulenta fluidelor. Prin posibilitatea de a introduce sau a scoate placi din pachet se poate mari sau micsora suprafata de transfer. Schimbatoarele de caldura cu placi sunt usor de întretinut deoarece demontarea si curatirea placilor este usoara. Datorita acestei constructii. Tot acest ansamblu este strâns prin placi de capat groase.

Figura 4. agentul de racire poate fi apa. Figura 4. 4.17).16 In cazul racitoarelor.17 66 . recirculata prin turnuri de racire sau aerul produs de ventilatoare(Fig.

4. domul.presiunea nominala .3 Cazane de abur Sunt instalatii in care. in care se produc atat fenomene de transformare chimica(producerea de energie calorica prin arderea combustibilului).solicitarea termica a focarului . in general gaze naturale.raportul dintre caldura inmagazinata la debitul nominal si cantitatea de caldura continuta in combustibilului consumat.presiunea aburului masurata la robinetul de iesire al supraincalzitorului . a peretilor cazanului atinsi pe o parte de gazele de ardere. in raport cu productia de abur. Spatiul interior al cazanului este impartit in doua: partea inferioara.presiunea de utilizare .raportul dintre cantitatea de abur produsa si cantitatea de combustibil consumata . unde se gaseste apa si spatiul de abur. Armatura cazanului cuprinde aparatele si dispozitivele de verificare. focarul poate fi exterior sau interior. de apa .suprafata de incalzire . racordurile si bolta cazanului.raportul dintre cantitatea de caldura a combustibilului utilizat si volumul focarului . Accesoriile principale ale cazanului sunt: supraancalzitorul de abur si preancalzitorul apei de alimentare sau economizorul. cazanul de abur este un transformator de energie. de siguranta si comanda a exploatarii. cit si fizica(transformarea energiei calorice astfel obtinute in energie potentiala a vaporilor de apa). sub actiunea caldurii. armaturile.randamentul cazanului .temperatura nominala . Parametrii de baza: .presiunea de lucru maxima admisibila . Partile principale ale unui cazan cu abur(Fig.debitul nominal .debitul maxim de abur pe care cazanul trebuie sa-l asigure in timpul exploatarii permanente . Corpul cazanului este partea ocupata de spatiile de abur si apa. Supraancalzirea aburului saturat se face pentru a obtine abur uscat si cu temperatura inalta la presiune 67 . Caldura folosita este produsa prin arderea combustibililor. cosul. zidaria cazanului.suprafata masurata pe partea focului. iar pe cealalta. corpul cazanului. apa se transforma in abur de presiune mai mare decit cea atmosferica. El este format dintr-un vas cilindric inchis si din fasciculele de tevi fierbatoare(sau de fum). Focarul cuprinde spatiul in care se produce arderea combustibilului.raportul dintre debitul nominal de abur si suprafata de incalzire a cazanului . Dupa asezarea lui fata de corpul cazanului.temperatura aburului masurata la iesirea din cazan .4. determina umiditatea aburului.debitul specific .presiunea aburului in cazan in timpul exploatarii .18) sunt: focarul. Din punct de vedere energetic. Oglinda apei formeaza in fiecare moment suprafata de vaporizare a carei marime.cifra de vaporizare .presiunea de regim .3.

robinete cu ventil sau sertar pentru golirea cazanului. . a consumului de combustibil etc.constanta.manometre. In plafonul focarului se monteaza dopuri fuzibile cu scopul de a impiedica arderea cazanului in cazul coboririi nivelului apei sub cel admis. instalatiile de control si supraveghere a arderii.aparate indicatoare a nivelului de apa. a gazelor de ardere. pe conducta de alimentare se monteaza supape de retinere. Dupa sensul de circulatie a apei. In dop este practicat un orificiu astupat cu aliaj de plumb-staniu. Gazele de ardere din focar trec prin canalele de fum si sunt evacuate in aer prin cos. 68 . . . in care sensul miscarii apei in corpul cazanului este contrar sensului de circulatie a gazelor de ardere si cazane cu echicurent la care apa si gazele au acelasi sens de circulatie. acesta se topeste si prin gaura formata aburul iese si stinge focul din focar.18 Instalatiile anexe sunt: instalatia de alimentare si tratare a apei.supape de siguranta. Figura 4.robinete de inchidere pe conducta de alimentare. Orice cazan de abur este dotat cu armaturile : . .robinete de inchidere cu ventil sau cu sertar pe conducta de abur. Acestea sunt armaturi ce permit circulatia fluidului intr-un singur sens impiedicand automat circulatia in sens invers celui prescris. se deosebesc: cazane cu contracurent. a consumului de apa. . Obligatoriu.

5 – cutia de fum. Figura 4. 11 – placa tubulara fata. valva de descarcare. de medie presiune (0.Accesorii pentru alimentare : pompa centrifuga. 4 – tevi de fum.Accesorii de siguranta : valve de siguranta. In industria extractiva de petrol si gaze se folosesc atat cazane stabile si semistabile cit si mobile. de tip locomobil(Fig. presostat de bloc. 8 – focarul. 69 . cazanele din santierele de petrol sunt orizontale. .19). instalate in Petrom. complet automatizate(Fig 4. de joasa. . pana la cazane moderne.20). 9 – bolta focarului. sau pompa alternativa pe vapori (P > 16 bar) . sunt formate din cazane stabile. 21 – indicatoare de nivel. de la cele foarte vechi(50-60 ani).Accesorii pentru manevre : valve de interceptare. 12 – plafonul cazanului. 26 – ventil de retinere. 4. instrumente nivel de siguranta. 7 – mantaua. 16 – placa tubulara spate.Accesorii de reglare : instrument de nivel. sunt dotate de o serie de accesorii. prepostati. 27 – teava de alimentare In general.5-3 Mpa) si de inalta presiune (>3 Mpa).Dupa presiunea nominala. Generatoarele de vapori moderne. 18 – capace de vizitare. statiile de pompare etc.19 cazanul tip locomotiv cu cutie de foc prismatica 1 – focarul. 17 – gura vizitare. 14 – placa portala. 2 – cazanul cilindric. se deosebesc: cazane de joasa presiune (70-700 kPa). 24 – ventil inchidere abur. 3 – domul. 23 – supapa de siguranta. 6 – cosul de fum.Accesorii indicatoare : indicator de nivel. cu focar interior si cu circulatia apei in contracurent. 25 – ventil alimentare. 19 – ventil de scurgere. 10 – usa cazanului. Bateriile de cazane care deservesc statiile de degazolinare. care pot fi impartite in: . vizor flacara. 13 – manta interioara. 15 – tabla de legatura. manometru. medie si inalta presiune. 20 – dopuri fuzibile. 22 – manometru. . In Petrom se afla in functiune diverse tipuri de cazane.

crapaturilor si deformarilor. In timpul exploatarii se produc deformari din cauza diferentelor de dilatare a diverselor piese ale cazanului datorita supraancalzirii materialului. namol. Coroziunea este foarte frecventa si se produce atat pe peretii exteriori. fisurilor. unde este eliminata umiditatea. rezistenta la rupere a acestuia scazand foarte mult.Cazanele de abur utilizate in santierele de petrol produc abur care e folosit ca agent purtator de caldura(la instalatiile ce necesita incalzire) si in scopuri tehnologice(dezbenzinare). datorita gazelor. intretinerea si repararea cazanelor de abur Defectele cazanelor de abur se datoreaza coroziunii. cit si pe peretii interiori. Inainte de a ajunge la punctele importante de consum. ca urmare a scaderii nivelului acesteia sub nivelul minim al cazanului. Figura 4. Pentru ca randamentul termic sa fie maxim este necesar ca suprafetele de incalzire ale cazanului sa fie curate. 70 . Depunerea de piatra. cele mai frecvente sunt deformarile cauzate de lipsa de apa. ele sint greu de observat si pot avea consecinte grave. Dintre cauzele care pot produce defecte si accidente.4 Exploatarea. aburul pierde o parte din caldura condensandu-se partial. Cele mai frecvente si mai periculoase coroziuni se produc la neetanseitatile imbinarilor. umiditatii si temperaturii. ulei pe peretii interiori ai cazanului poate provoca supraincalzirea materialului. 4. aburul este trecut prin oale de condensare.3.20 In transportul sau pe conducta principala de la bateria de cazane la locul de utilizare.

pot produce avarii grave si pierderi de vieti omenesti. La oprire: -se sufla suprafetele de incalzire pentru curatirea de cenusa si funingine. pompe etc. Echipele de reparatii trebuie instruite inaintea opririi cazanului asupra tehnologiilor si metodelor de lucru ce le vor aplica. -inlocuiri de serpentine la supraincalzitor si economizor. se inchid usile focarului si deschiderile de pe canalele de gaze pentru ca racirea cazanului sa se faca lent. ele pot cauza pierderi de productie si deteriorari de materiale. -schimbari de supraincalzitoare. reparatii la rosturi de dilatare. -se reduce treptat arderea. Reparatia curenta extinsa se executa la un multiplu de revizii tehnice si reparatii curente. explozii de cazane. Timpul de racire pentru fiecare instalatie in parte este prevazut prin instructiuni(racirea fortata are acelasi efect defavorabil ca si dilatarea fortata a peretilor la pornirea cazanului). capace si funduri. micsorindu-se alimentarea cu combustibil si tirajul. ecrane. cuprinzand: -inlocuirea integrala a armaturilor. Revizia tehnica sau inspectia se executa cu cazanul oprit. ventilatoare. cenusa si funingine a suprafetelor de schimb de caldura. Intreruperile accidentale ale bateriilor de cazane sunt nedorite. este scurta si cuprinde lucrari pentru: -eliminarea neetanseitatilor la armaturi. Reparatia capitala cuprinde: -lucrari de schimbari tevi de fum. -inlocuiri partiale ale zidariei arzatoarelor.Producerea apei calde si aburului in conditii economice si de siguranta se poate obtine doar prin utilizarea de combustibil corespunzator cu tipul focarului. -se consuma treptat aburul dupa care se inchide robinetul principal. -inlocuirea ecranelor. prin tratarea apei de alimentare conform cu prevederile din proiect. -curatirea de zgura. degradate ca urmare a fenomenului de fulaj sau eroziunilor. supraincalzitoare si economizoare. -se pot aduce imbunatatiri si modernizari ale cazanului. Reparatia curenta mai cuprinde: -inlocuiri partiale de tevi. Oprirea cazanului pentru reparatii se efectueaza conform prescriptiilor tehnice ISCIR si a instructiunilor interne de exploatare. 71 . -inlocuiri de conducte de abur. -refacerea partiala a zidariei sau a izolatiei termice. pina cind focul se stinge. compensatoare. -repararea armaturilor si inlocuirea celor deteriorate. printr-o exploatare tehnica si intretinere corespunzatoare si prin efectuarea periodic planificata de lucrari de reparatii.

unitatea de masura este gradul Baumé (0Bé).-se opreste alimentarea cu apa numai dupa stingerea completa a focului. urmarind ca nivelul apei in timpul racirii sa fie vizibil in sticla de nivel. degazare. Lucrarile de reparatii pot incepe doar dupa ce cazanul a fost bine verificat si temperatura interioara a ajuns sub 350 C. De aceea. care sa purifice apa inainte de a intra in cazan. ele formand depozite aderente(in cazanele de abur sau circuitelor de racire ale diverselor echipamente cum sunt compresoarele de gaze sau schimbatoarele de caldura). -cand presiunea cazanului a scazut la circa 200 kPa. apa care contine 100 N clorura de sodiu la 1m3 are o densitate de 10Bé. In scopul acesta se folosesc dezincrustanti (solutii de soda calcinata 72 . in cazul cazanelor de abur se obisnuieste tratarea apei in interior. Folosirea apei netratata provoaca blocarea cu crusta si namol a instalatiilor. permutit. timpul de functionare si randamentul instalatiilor tehnologice care o folosesc. Prin definitie.4 Echipamente pentru tratarea apei de alimentare a instalatiilor tehnologice Calitatea apei de alimentare influenteaza direct siguranta exploatarii. Epurarea chimica a apei se efectueaza prin tratarea acesteia cu reactivi (fosfati. var. gurile de vizitare etc pentru racirea completa. Prepararea apei de alimentare a instalatiilor tehnologice folosite in extractie poate fi efectuata inainte de introducerea in instalatie si consta in operatii de decantare. -cand temperatura apei in cazan a scazut sub 700 . -se demonteaza toate robinetele de iesire din cazan si in locul lor se monteaza flanse oarbe. -dupa golire se izoleaza cazanul de celelalte cazane in functiune. dedurizare(reducerea duritatii pe cale chimica. fiind alimentate cu ape de compozitii variate nu sunt echipate cu epuratoare. etc) care transforma sarurile solubile in saruri insolubile care precipita. se face purjarea tuturor locurilor prevazute in acest scop. Cazanele de abur din santierele petroliere. termochimica sau mecanica) sau in interiorul instalatiei si consta din dezincrustare si purjare. -se deschid capacele. iar presiunea in cazan a ajuns la zero se goleste cazanul de apa. 4. apele dure sunt improprii intrebuintarilor industriale si pentru baut. filtrare. Densitatea caracterizeaza continutul in saruri al apei (apa alcalina) si se determina cu areometrul. Duritatea apei datorita clorurilor si sulfatilor alcalini nu dispare prin fierbere si se numeste duritate permanenta. -inainte de a incepe golirea apei se deschide supapa de siguranta. Duritatea este caracteristica apelor ce contin saruri de calciu si magneziu. soda. cea datorata bicarbonatilor dispare prin fierbere si se numeste duritate temporara.

se picura cantitatea prescrisa de solutie in apa de alimentare.sau soda caustica). solutia de soda se introduce cu ajutorul unor vase similare cu lubricatoarele montate deasupra rezervoarelor de fiecare grad a cazanelor. La trecerea apei dure printre granule. Vanele de control automate comanda regenerarea in functie de timp sau in functie de volumul de apa dedurizat. prepararea apei tehnologice se realizeaza cu ajutorul statiilor de dedurizare a apei. Acest proces se numeste regenerare si este condus de vana de control. in diferite variante constructive. respectiv ionii de calciu si magneziu. 73 . care se introduc in cazan pentru a impiedica formarea depunerilor de piatra sau a indeparta crusta depusa. bazate pe principiul chimic al schimbului ionic. In procesul de dedurizare. ele formeaza cantitati mari de namol si necesita purjari dese si regulate. acestea actioneaza ca un magnet. Dupa stabilirea dozajului (cite 19 cN de soda pentru alimentare de duritate permanenta la 1m3 apa). Granulele sunt acoperite cu ioni de sodiu. fier si mangan(care confera duritate apei). apa dura trece printr-un pat de rasina(sub forma unor granule fine). Schimbul de ioni depinde de tipul sarii de regenerare sau inlocuitorul acesteia. Procesul se desfasoara in patru etape: 1) Partea principala a unei instalatii de dedurizare este un rezervor in care se afla granule de rasina. in schimbul ionilor de sodiu(sau potasiu). aflata in rezervorul de saramura. Aceasta poate fi manuala. semiautomata sau automata. La cazanele de tip locomobil folosite in activitatea de extractie. Tratarea apei trebuie facuta corect si continuu. care retin mineralele. atragand ionii de calciu. La cazanele moderne dar si la instalatiile de racire ale statiilor de comprimare a gazelor. 2) In cele din urma. granulele de rasina sunt saturate cu ioni minerali si trebuie “reancarcare”. magneziu. Apele de alimentare care se trateaza cu dezincrustante sint apele cu duritatea de peste 40Bé. In unele cazuri se adauga catalizatori pentru a reduce degradarea rasinii de catre ionii de fier. mai vechi sau mai moderne.

Rasina regenerata poate fi utlizata din nou.21).21 74 . Dedurizarea nu poate avea loc daca ionii de sodiu au fost epuizati. Sarea continuta in rezervorul de saramura trebuie completata periodic. aceste sisteme de dedurizare pot functiona chiar si 10 ani inainte ca rasina sau intregul sistem sa fie inlocuite. spalat si dizolvat de catre aditivii din saramura. celalalt este regenerat. de asemenea. sunt folosite instalatii de regenerare cu schimb de ioni cu doua filtre ionice. pentru ca procesul sa aiba continuitate. Apa rezultata in procesul de regenerare si spalare este dirijata in sistemul de canalizare. care functioneaza alternativ. 4) Saramura care contine ionii minerali este evacuata si inlocuita cu apa curata. In timp ce unul realizeaza filtrarea ionica. In general. Frecventa de regenerare a granulelor de rasina depinde de duritatea apei. De obicei. Figura 4. prin masa de rasina este trecuta o solutie de saramura spaland granulele cu un curent de ioni de sodiu care inlocuiesc ionii duri depusi anterior.3) Pentru regenerare. 4. procesul de schimbare intre cele doua avand loc automat(Fig. Fierul precipitat este. de cantitatea de apa care trebuie dedurizata si de capacitatea instalatiei de dedurizare.

in special depasirile de presiune si temperatura peste valorile admise. Amestecuri explozive se pot produce. amestec de metan si aer in anumite proportii. -pregatirea insuficienta sau neatentia personalului de deservire sau mentenanta. etc. Se controleaza intotdeauna ca supapele de siguranta ale vaselor sub presiune sa nu fie ruginite sau intepenite. cind nu se indeparteaza uleiul scapat din compresor. Vasele sub presiune pot prezenta pericole atat pentru personalul de deservire cat si pentru cei aflati in apropiere. masura si control.5 Masuri de tehnica a securitatii si protectie a muncii pentru exploatarea si mentenanta vaselor sub presiune. Fiecare recipient sub presiune trebuie sa aiba fixata pe corpul sau placa de timbru. Ele trebuie sa functioneze la presiunea prescrisa. 75 . Se interzice lucrul cu recipiente sub presiune fara aparatura de siguranta. Cele mai grave accidente ale vaselor sub presiune sunt exploziile. -starea defectuoasa a armaturilor. Ele se produc acolo unde se realizeaza amestecuri explozive in contact cu surse de foc. de exemplu. daca nu se respecta masurile de protectie a muncii. la recipientele de aer. Cauzele accidentelor: -nerespectarea regimului tehnologic de lucru. Vasele sub presiune vor fi prevazute intotdeauna cu aparatura de siguranta si control corespunzatoare. Pentru prevenirea exploziilor chimice se va evita formarea amestecurilor explozive prin asigurarea unei etanseitati perfecte la instalatii si masini. In plus vor fi inlaturate toate sursele de caldura care pot aprinde un eventual amestec exploziv.4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful