PETROM EPS Mentenanta

“ TEACHER ”
PROGRAM
DE

PERFECTIONARE PROFESIONALA

Tema 2: Mijloace de masurat si verificat

2009

Paul Popescu Coordonator Operatiuni 2 .MIJLOACE DE MASURAT SI VERIFICAT Material pentru perfectionare profesionala Compilare si redactare: Ing.

0. Fig. 2. riglele pot fi: . 2-ciocuri masurare interior. Fig. care sa asigure precizia ceruta de tehnologie. 0. I. folosindu-se instrumente de masurare si control de buna calitate. riglele gradate pot fi rigide si flexibile. care sunt evaluate prin masurare si control.1. precum si la operatii de trasare.02 mm.normale. cat si imperiale(inch).2) este un instrument de masurare cu scara gradata si vernier. Sublerul(fig.Calitatea unui produs este determinata de caracteristicile sale. 8dispozitiv blocare 3 . 1. De obicei riglele sunt gradate atat in unitati de masura SI.1) se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrarii pieselor sau la verificarea finala a acestora. Rigla gradata(fig. operatiile de masurare si control tehnic trebuie sa se faca corect. Masurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia.tija masurarea adancime. 7-vernier in inch. Mijloace de masurat si verificat lungimi 1. interior si adancime 1-ciocuri masurare exterior. In functie de lungime. 4scara gradata in mm. in plus fata de masurare si compararea valorii efective stabilite prin masurare cu valoarea prescrisa in documentatia tehnica a produsului. Cu ajutorul vernierului se citesc dimensiunile masurate cu precizii de: 0. Subler pentru exterior.scurte. 3. 5-scara gradata in inch. Pentru ca rezultatul unei masurari sa fie cat mai apropiat de valoarea reala a caracteristicii respective. 6-vernier in mm. cu lungimea L = 500……5000 mm . controlul sau verificarea prevede.05. Rigle gradate Din punct de vedere constructiv. cu lungimea L = 100……400 mm 2.

1 0. precum si marimea unei diviziuni de pe vernier.9 19/10 = 1. a. Rigla este gradata in mm.4). o fractiune care se stabileste in felul urmator. Gradarea vernierului este facuta astfel incat sa usureze citirea fractiunii de milimetru indicata de vernier. In tabelul 1 este data corespondenta dintre numarul de diviziuni de pe subler si cel de pe vernier.05 0.95 39/20 = 1. 0. Citirea vernierului Linia de pe vernier care se aliniaza cu una de pe rigla da numarul de diviziuni care trebuie inmultit cu precizia sublerului La capatul din stanga al scarii vernierului se citesc milimetrii (34 mm) Cea de-a saptea linie de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla. Fig. 4.1 0.02 Numarul de diviziuni de pe subler vernier 9 10 19 10 19 20 39 20 49 50 Marimea unei diviziuni de pe vernier [mm] 9/10 = 0.7 mm 4 .95 49/50 = 0. Precizia sublerului [mm] 0. indicandu-se si valorile citite cu ajutorul lor. iar vernierul este gradat in functie de precizia de masurare a sublerului.05 0.1mm Fig.Vernierul este o scara ajutatoare executata pe cursorul sublerului.98 In figura 3 sunt reprezentate diferite tipuri de verniere. acesta putandu-se deplasa in fata riglei gradate. Se observa a cata diviziune se aliniaza cu una de pe rigla sublerului si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului(fig.9 19/20 = 0. 0. 3. Verniere Citirea dimensiunii masurate cu sublerul se face astfel: se adauga la numarul de milimetri de pe rigla gradata depasiti de reperul zero de pe vernier. Citirea obtinuta este deci 34.05mm b.

5. Subler pentru trasare 5 . La masurarile interioare. 2).05 si 0. pragurilor. inaltime ce se citeste pe subler. 6. pentru masurarea interioarelor nu mai este necesar a se adauga marimea ciocurilor. se aduc suprafetele masuratoare in contact cu suprafetele piesei. In vederea trasarii sau masurarii. asa cum arata si denumirea sa. cat si talpa de baza a sublerului.02 mm. dupa care se citeste dimensiunea respectiva. Subler de adancime Sublerul de trasare(fig. intrucat limita inferioara de masurare este zero.800.500 600.200. Precizia de masurare a sublerelor de adancime este de 0. Sublerul de adancime(fig. Fig. 5) se utilizeaza la masurarea adancimii canalelor. se aduce varful in contact cu suprafata piesei si se deplaseaza sublerul paralel cu piesa pe masa de trasare. sublerele sunt de mai multe feluri: sublere de exterior si de interior. Fig. etc.1. Sublerul de exterior si de interior.300 400. in plus si cu o tija pentru masurarea adancimii. sunt echipate. Unele tipuri de sublere.Dupa destinatie. se adauga la dimensiunea citita pe subler valoarea dimensiunii A(marimea ciocurilor sublerului). astfel incat sa nu existe joc intre piesa si ciocuri.1000 1500 Valoarea dimensiunii A (mm) 10 20 300 40 La sublerele de fabricatie mai recenta (fig. gaurilor infundate. se regleaza apoi varful de trasare la inaltimea dorita. este utilizat in masurarea dimensiunilor exterioare si a celor interioare. se aseaza pe masa de trasare atat piesa. Limita superioara de masurare a sublerului (mm) 150. 6) este utilizat la lucrari de trasare si masurere a inaltimilor. se strange apoi surubul de fixare a cursorului. 0. sublere de adancime. Varful de trasare este confectionat dintr-un material dur. sublere de trasare si sublere pentru roti dintate. Pentru masurare. Valoarea dimensiunii A este data in functie de limita superioara de masurare L a sublerului in tabelul 2.

micrometrele pot fi: de exterior.nicovala Dupa destinatie.surub micrometric B . Subler pentru suduri 3. Tamburul este prevazut cu o scara circulara cu 50 de diviziuni. care transforma miscarea de rotatie a surubului micrometric. piulita este fixa iar surubul solidar. 7. etc.5 in 0. intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului(fig. Fete de masurare Tija Dispozitiv blocare Cilindru Tambur Dispozitiv apasare Potcoava 6 Fig. 8). Fig. la un capat cu tamburul gradat. In interiorul bratului cilindric se afla dispozitivul micrometric.8 Principiul de functionare al micrometrului A . Fig.potcoava D .) Micrometrul de exterior este reprezentat in figura 9. sunt aparate de masurat lungimi. bazate constructiv pe folosirea unui mecanism micrometric. iar la celalalt capat cu tija micrometrului. de adancime si speciale(pentru table. roti dintate. diviziunile succedandu-se de o parte si de alta a unei linii generatoare. 9. Bratul cilindric este gradat din 0. Micrometru de exterior . format dintr-o asamblare filetata. de interior.5 mm. format dintr-o asamblare filetata cu pasul de 0.7) este utilizat pentru verificarea unghiurilor de sudare si planeitatii sudurilor.5 mm.Sublerul pentru suduri (fig. Micrometrele.tija C . tevi. filete.

5 mm. Grosimea falcilor este egala cu limita inferioara de masurare(5 mm). 25-50 mm si in continuare. Domeniul de masurare este cuprins in intervalul 5 . 10) are surubul micrometric solidar cu tamburul gradat. 100. insa. 50. intreg ansamblul tambur-surub micrometric-tija se deplaseaza liniar cu un pas. 11) are forma unei vergele. 10. deplasarea tijei este de 0. deplasarea tijei facandu-se prin actionarea dispozitivului care limiteaza forta de masurare. Fig. capetele de masurare se indeparteaza sau se apropie. 200 mm) intre micrometru si capatul de masurare. un capat fiind solidar cu surubul. permitand astfel intercalarea unor prelungitoare de diferite dimensiuni(15. din 25 in 25 mm. Prin rotirea tamburului.5/50 = 0. 25. se va deplsa liniar si falca mobila. Micrometrul de interior poate fi cu falci sau tip vergea.La o rotatie completa a tamburului.30 mm. in functie de sensul de rotatie. dimensiunile interioare se citesc direct. La o rotatie a tamburului cu o diviziune de pe scara circulara. Micrometrele de exterior se construiesc pentru urmatoarele dimensiuni de masurare: 0-25 mm. fara a mai adauga grosimea falcilor de masurare. prin intermediul prelungitoarelor. Micrometrul cu falci(fig. Micrometru de interior cu falci Micrometrul de interior tip vergea(fig. Imprimandu-se tamburului o miscare de rotatie prin intermediul dispozitivului de limitare a fortei. 11. Limita minima de masurare este de 15 mm.01 mm. se poate ajunge la o limita maxima de masurare de peste 1000 mm. terminata cu doua capete de masurare semisferice. iar piulita dispozitivului micrometric solidara cu cilindrul gradat si cu falca fixa. valoare care reprezinta si precizia de masurare a micrometrului. Piesa de masurat este cuprinsa intre tija si nicovala. Un capat de masurare este fixat pe micrometru iar celalalt se poate demonta. deci cu 0. Micrometre de interior tip vergea 7 . Falci de masurare Fig. iar celalalt cu piulita unei asamblari filetate. 150.

sa existe un foarte mic joc(aproape insesizabil). dupa ce capetele de masurare au fost aduse in contact cu suprafata alezajului(fig. prin rotirea tamburului gradat. Aceste jocuri se obtin tinand micrometrul intr-o singura mana si regland presiunea de contact. 13. Pentru masurarea diametrelor alezajelor se va avea in vedere ca. Micrometru de interior in trei puncte Micrometrul de adancime (fig. 11bis). iar scarile de pe cilindru si tambur sunt inverse decat la micrometrul de exterior. 12. Micrometrul tip vergea nu este prevazut cu dispozitiv de limitare a fortei de masurare. Fig. atunci cand micrometrul este rotit in planul care contine cercul al carui diametru se masoara. mijlocul de masurare si piesa care se masoara trebuie sa se gaseasca la aceeasi temperatura. 12) se foloseste pentru masurarea alezajelor infundate. Masurarea diametrelor alezajelor cu micrometrul tip vergea De asemenea. micrometrul se introduce in interiorul alezajului si. atunci cand micrometrul este rotit usor in planul determinat de punctul de sprijin si generatoare.Pentru masurare. pe directia generatoarei interioare a alezajului sa existe un singur punct de contact cu piesa. Fig. pentru efectuarea unei masurari de precizie. 13) se deosebeste din punct de vedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea ca este prevazut cu o talpa. Micrometru de adancime 8 . Micrometrul de interior cu masurare in trei puncte(fig. se aduc suprafetele capetelor de masurare in contact cu peretii piesei. 11bis. iar pe directia diametrala. Fig.

15. 14. Scara directa (17.000 mm 0. Exemple de citire la micrometre cu scara directa si inversa 9 . 15).005mm) Cea de-a 11-a gradatie de pe tambur depaseste linia de referinta(0. Micrometru pentru roti dintate Dimensiunea masurata cu micrometrul se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului. Exemple de micrometre speciale b. Micrometru pentru filete Fig. Linia de referinta Linia de referinta este la jumatatea distantei dintre gradatiile 11 si 12(0.110 mm 0.110mm) Pe linia de referinta se citeste 8. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0.72mm) Fig.5 mm.115 mm Fig.18mm) b. 16. Citirea dimensiunilor pe micrometru Exemple de citire la micrometre cu scara directa si inversa sunt date in figura 16. pentru filet si pentru roti dintate(fig.000 mm Cilindru: Tambur: Interpolare: TOTAL: 8. a. Scara inversa (3.005 mm 8.5 in 0. a. pentru table. 14).Micrometrele destinate unor masurari speciale sunt: pentru tevi. la care se adauga sutimile de milimetru citite pe tambur(fig.

rectiliniaritate. comparatoarele pot fi: mecanice.01 mm . Raportul de amplificare se noteaza cu R.02 mm Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul. paralelism. prin intermediul unui ac indicator. cu valoarea diviziunii de 0. milimessul. Ceas comparator si comparator montat pe suport magnetic De asemenea. electrice si pneumatice. 10 . deplasarea palpatorului si de a transmite aceasta deplasare la mecanismul indicator. de un numar oarecare de ori. Fig.001 mm . pe cadran. optice. frecvent utilizat datorita preciziei ridicate si a domeniului de masurare mai larg(+/-100 µm). si deci abaterea piesei care se controleaza.30 µm. In atelierele mecanice. cu valoarea diviziunii de 0. perpendicularitate. acul indicator putand executa 10 rotatii a o suta de diviziuni. deplasarea palpatorului. cu valoarea diviziunii de 0. mecanismul de amplificare si mecanismul indicator. Minimetrele au un domeniu restrans de masurare si anume +/-10…. 17.comparatorul cu cadran circular. Domeniul de masurare este de la 0 la 10 mm. cilindricitate. planeitate. cu comparatoarele se pot determina abaterile de forma si abaterile de pozitie ale pieselor(abateri de la: circularitate. Mecanismul indicator reda.) Dupa constructie. in mod frecvent.minimetrul.pasametrul. Ortotestul este un aparat comparator cu pargii si roti dintate. ortotestul. dintre care se mentioneaza: . Minimetrul este un aparat la care amplificarea se ralizeaza numai printrun sistem de pargii. adica se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale pieselor. Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre valorile deplasarilor acului indicator respectiv a palpatorului. se utilizeaza comparatoarele mecanice. Palpatorul vine in contact cu piesa in timpul masurarii. etc. pe o scara gradata.Comparatoarele(fig17) sunt mijloace de masurare cu ajutorul carora se efectueaza masurari relative. Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de pargii si roti dintate si are rolul de a amplifica.

care indeparteaza nicovala si elimina astfel frecarea dintre piesa si suprafetele masuratoare ale aparatului. 6-mecanism 7-ac indicator 4 1 Pentru reglarea la zero a aparatului se introduce blocul de cale.16 µm. Fig. 2-tija.Milimessul prezinta aceleasi caracteristici ca si ortotestul. Pasametrul(fig. cum este comparatorul cu cadran. se fixeaza bratul pe coloana si apoi se controleaza piesele. 5-rondela filetata. intre tija si nicovala si se actioneaza tija. pana cand acul indicator ajunge pe zero. prin introducerea acestora sub palpator care.002 mm sunt +/-0. exista posibilitatea rotirii cadranului. Pentru a se masura abaterea unei marimi. iar pe masa se aseaza cala sub tija palpatoare. ceea ce usureaza reglarea la zero. forta de masurare fiind de aproximativ 8 N. deplasarea acesteia fiind transmisa printr-un sistem de pargii si roti dintate la un ac indicator care oscileaza in fata scarii gradate. diferind numai din punctul de vedere al constructiei mecanismului de amplificare. Pasametrul 1-nicovala mobila. Masurarea cu comparatorul de interior 11 Oscilatie Rezultat valoarea minima) . ortotestul. Dupa efectuarea reglarii. se apasa pe buton. prin intermediul rondelei filetate. 3-buton blocare 4-piulita. In timpul masurarii. iar la cele cu valoarea diviziunii de 0. Deosebirea principala dintre aceste aparate consta in faptul ca nicovala pasametrului este mobila. se deplaseaza bratul impreuna cu comparatorul pe coloana pana cand acul indicator este pe zero. milimessul. La unele comparatoare. In acest scop. sub influenta unui arc elicoidal. Limitele de masurare la pasametrele cu valoarea diviziunii de 0. dupa ce s-a fixat comparatorul pe bratul suportului.005 mm sunt +/-0.080 µm. comparatoarele se monteaza pe suporturi si se regleaza la zero cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea nominala a cotei de masurat. 18. 19. la introducerea si la scoaterea piesei dintre tija si nicovala. Fig. este apasat pe piesa.18) se aseamana cu micrometrul de exterior din punct de vedere al formei. egal cu dimensiunea nominala a cotei de masurat.

12 . executat la dimensiunea nominala a piesei care este supusa masurarii. Citirea se face in mod asemanator ca la subler. La verificarea unui alezaj. Raportorul universal este folosit pentru masurarea unghiurilor exterioare in intervalul 0-320o si a unghiurilor interioare in intervalul 40-180o. La masurarile de precizie se utilizeaza doua tipuri de raportoare: mecanice(universale) si optice.Comparatoarele de interior sunt utilizate la masurarea si verificarea alezajelor(fig. Principiul constructiv al vernierului circular este identic cu cel al vernierului liniar(la subler). a. iar in dreptul reperului de pe vernier care se aliniaza cu un reper de pe scara gradata in grade. La 29o de pe sectorul gradat corespund 30 de diviziuni pe vernier. Cele mai utilizate sunt echerele cu ungiuri active de 90o(fig. se citesc minutele. Echere b.19. comparatorul se regleaza la zero cu ajutorul unui inel calibrat. 90 si 120o. Echerele se executa cu unghiuri active de 45. Echer pentru flanse Raportoarele(fig. 21) sunt mijloace de masurare directa a unghiurilor. Inainte de efectuarea masurarii. Mijloace de masurat si verificat unghiuri Echerele sunt mijloace de verificare a unghiurilor prin metoda fantei de lumina si de trasare a acestora.). 60. Echere cu unghi activ de 90o Fig. Se asigura o precizie de masurare de 2o. putandu-se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale sau abaterile de la circularitate si cilindricitate. In punctul respectiv de pe scara gradata este adus reperul zero prin rotirea cadranului. abaterea va fi indicata de asemenea de punctul unde acul indicator isi schimba sensul de rotatie. 20. II. Se introduce capul de masurare al comparatorului in inelul calibrat. 20). In dreptul reperului zero de pe vernier se citesc gradele. oscilandu-se usor aparatul in planul axei varfurilor de masurare pana cand acul indicator isi schimba sensul de rotatie.

Cel mai mult se folosesc riglele cu muchii active. Tubul este paralel cu baza nivelei. Raportoare b. Rigle cu muchii active Nivelele(fig. 13 . 23) sunt instrumente utilizate la determinarea abaterilor suprafetelor fata de pozitia orizontala sau verticala.Una din suprafetele masuratoare este pe rigla fixa. Raportor optic III. cu fete active si sub forma de pana. Pe tub sunt trasate doua repere principale. de o parte si de alta a pozitiei mediane. Fig. asezandu-se una din muchiile active pe suprafata de verificat si apreciindu-se marimea fantei dintre rigla si piesa.02 0. echer sau lama mobila. 22. in asa fel umplut incat sa ramana o bula de aer in interior. iar a doua pe rigla mobila. Nivela simpla este compusa dintr-un corp metalic in care este montat un tub de sticla cu eter sau alcool. a. Raportor universal Fig. Mijloace de verificat suprafete Riglele(fig. Nivelele sunt de doua feluri: simple si cu cadran. Suprafata de verificat este orizontala atunci cand bula de aer este incadrata de reperele principale. Nivelele de inalta precizie au sensibilitatea cuprinsa in domeniul 0. iar de o parte si de alta a acestora o serie de repere secundare. 21. Ele pot fi: cu muchii active. Raportorul optic utilizeaza o lupa pentru citirea unghiului masurat. Verificarea planeitatii si rectiliniaritatii se face la fante de lumina. 22) sunt mijloace de verificare a planeitatii si rectiliniaritatii.06/1000 mm. prin sensibilitate intelegandu-se inclinarea nivelei pentru care bula de aer se deplaseaza cu o diviziune fata de pozitia centrala.

a. Partea “nu trece” are o lungime mai redusa decat partea :trece”. Calibrele tampon se verifica cu mijloace optice de masurare. 23. Fetele exterioare ale cadranului sunt dispuse la 90o una fata de alta. In functie de piesele care se controleaza. calibrele sunt de doua feluri: pentru verificarea alezajelor(calibre tampon) si pentru verificarea arborilor(calibre potcoava si calibre inel). adica mijloace de masurare fara repere. Calibrele au doua parti: partea “trece”(T) si partea “nu trece”(NT). Nivela cu cadran Nivela cu cadran este formata dintr-un cadru. Nivela cu laser Fig. 24. 24) sunt mijloace de verificare cu ajutorul carora se stabileste daca o piesa(alezaj sau arbore) se afla sau nu in campul de toleranta. Nivele c. Calibru tampon Fig. 25) se folosesc pentru verificarea dimensiunala a diferitelor tipuri si dimensiuni de filete. Calibrele netede(fig. Calibru potcoava Calibrele pentru filete(fig. Calibre netede b. Cu ajutorul acestei nivele se pot determina abaterile de la pozitia orizontala pe doua directii si de la pozitia verticala. 14 . IV. pe care sunt dispuse o nivela longitudinala si una transversala. Nivela simpla de precizie b. Calibru inel c. calibrele potcoava cu cale plan-paralele iar calibrele inel cu contracalibre.a. Calibre si sabloane de verificat Calibrele sunt masuri terminale.

Mai multe calibre montate pe un ax comun formeaza o trusa. Sabloane pentru suduri . Trusele de sabloane de filet(lere de filet) pot fi pentru filete metrice sau filete in inci. Fig. Calibru pentru filet exterior Calibrele de interstiti(fig. Calibru tampon pentru filet interior Fig. pe fiecare calibru fiind inscrisa grosimea acestuia. unghi). utilizate la verificarea dimensiunilor inaccesibile altor mijloace de masurare. jocul dintre culbutor si tija supapei. de exemplu: jocurile dintre dintii rotilor dintate. 25. Calibre de interstitii Sabloanele(fig.a. a. etc. 27) sunt mijloace de verificare executate din tabla avand diferite profile in functie de piesele care se controleaza. introducand. 26) sunt masuri terminale sub forma de lame cu fete plan-paralele. Calibre pentru filete b. Sabloanele pentru suduri se folosesc pentru verificarea parametrilor sudurilor(planeitate. 26. Sabloane pentru raze 15 b. putand fi utilizate pentru o gama variata de valori ale razelor. Sabloanele pentru verificarea razelor sunt dispuse in truse. cu joc alunecator. Verificarea se face prin metoda fantei de lumina. calibrele intre suprafetele care se controleaza. abaterea de la planeitate a ghidajelor masinilor unelte. Dimensiunile se verifica prin incercari. Sabloanele de filet servesc la determinarea pasului filetelor.

Prin cresterea presiunii in tub. Variatiile mici de presiune se masoara in milimetri coloana de lichid.manometre . care oscileaza in fata cadranului gradat in daN/cm2(5). 16 . sau oteluri inoxidabile pentru medii corosive. In Sistemul International unitatea de masura pentru presiune este N/m2.manovacuumetre . ca lichid de lucru utilizandu-se mercurul Hg si apa H2O.pentru masurarea suprapresiunilor(fig. 1mbar=0.Fig.75mmHg. In functie de baza de referinta. iar depresiunea indica cu cat este mai mica presiunea dintr-un recipient decat presiunea atmosferica. presiunea poate fi presiune absoluta si presiune relativa. In practica se utilizeaza un multiplu al acestuia si anuma daN/cm2(atmosfera tehnica-at). Suprapresiunea indica cu cat este mai mare presiunea intr-un recipient decat presiunea atmosferica. acesta tinde sa capete o sectiune circulara si sa se indrepte. iar capatul liber actioneaza prin sistemul de parghii(2) si roti dintate(3) acul indicator(4).pentru masurarea depresiunilor . 1mmH2O=1daN/cm2. Sabloane pentru filete V. Similar functioneaza si manometrul cu membrana.barometre . iar pentru presiuni mai mari de 250 bar se folosesc oteluri aliate cumodul de elasticitate ridicat.pentru masurarea presiunii atmosferice Manometrul cu tub elastic(Burdon) este aparatul cel mai frecvent utilizat pentru masurarea suprapresiunilor.pentru masurarea atat a presiunilor cat si a depresiunilor . Presiunea absoluta pa se considera in raport cu vidul absolut. Presiunea relativa se considera in raport cu presiunea atmosferica si poate fi de doua feluri: suprapresiune ps si depresiune pd.33mbar. 1mmHg=1. 28) . Aparatele pentru masurarea presiunilor pot fi: . Tubul elastic(1) are o sectiune eliptica si este confectionat din aliaje de cupru. Sabloane c. cu diferenta ca aici elementul sensibil la presiune este membrana elastica(1). 27. Corespondente practice cu eroare sub 2%: 1at=1daN/cm2. Mijloace de masurat presiuni Presiunea p reprezinta forta de apasare pe unitatea de suprafata.vacuumetre .

de agenti corosivi si de praf. Intretinerea si pastrarea mijloacelor de masura si control. Instrumentele de masura si control. 17 . construite dupa forma acestora. atat instrumentele de masurat cat si sculele se sterg cu o laveta curata. Manometre b. Inainte de a fi introduse in cutii. 28. Manometru cu membrana VI. inainte de depozitare se spala cu neofalina. In cazul cand acestea se pastreaza o perioada mai indelungata fara a fi utilizate.a. sculele. sculele si dispozitivele utilizate in atelierele mecanice se pastreaza in locuri ferite de umezeala. a sculelor si dispozitivelor. se usuca si apoi suprafetele neprotejate se acopera cu un strat de ulei sau vaselina. dispozitivele si instrumentele de masurat vor fi ferite de lovituri. In timpul utilizarii. Manometru cu tub Burdon Fig. In special mijloacele de masurare se livreaza si se pastreaza in cutii din lemn.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful