MOARA CU NOROC COMENTARIU LITERAR

Ioan Slavici (1848-1925) este unul dintre cei mai mari scriitori ardeleni si clasic al literaturii romane alaturi de Eminescu, Creanga, Caragiale. S-a nascut la Siria, a studiat la Berlin si Viena fara a-si finaliza studiile . A colaborat la revista « Convorbiri literare » condusa de Titu Maiorescu si la ziarul « Timpul » din Bucuresti. Opera : a scris nuvele adunate-n diferite volume (nuvele din popor), amintiri (« Inchisorile mele », « Lumea prin care am trecut»), romanul « Mara ». A infintat revista « Vatra» impreuna cu George Cosbuc si I.L.Caragiale. O mare valoare literara a reprezentat-o nuvela « Moara cu noroc » in care este oglindita societatea ardeleneasca de la sfarsitul secolului al XIX-lea si incepand cu secolul al XX-lea avand ca tema dezumanizarea prin inavutire. Nuvela este creatie epica culta, in proza de intindere medie, mai mica decat romanul dar mai mare decat schita sau povestirea cu un singur fir epic si numar redus de personaje. Accentul este pus pe trasaturile personajului si pe evolutia acestuia. Actiunea poate fi impartita pe momente ale subiectului, perspectiva narativa se caracterizeaza de obicei prin naratiune la persoana a III-a, naratorul find omniscient si omniprezent. Exista mai multe tipuri de nuvele, acestea se caracterizeaza dupa tematica : istorice, psihologice, naturaliste. In functie de curentul literar caruia le apartin, nuvelele pot fi romantice, realiste, poporaniste, etc. « Moara cu noroc » este o nuvele realista, psihologica, prezentand aspecte din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al XX-lea, in acelasi timp accentul este pus pe analiza psihologica a personajului principal care se degradeaza sub puterea banului. Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut in volumul de debut «Novele din popor», din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere critica. Ioan Slavici construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de oameni. Compozitia si structura nuvelei Nuvela este realista, de factura clasica, avand o structura viguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii si sunt integrate de cuvintele rostite de batrana la inceputul si finalul operei : « omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit » si « -Se vede c-au lasat ferestrele deschise [..] Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat ». Conflictul social si psihologic se desfasoara intre aceste doua planuri etice, reliefand un destin tragic previzibil aflat in chiar profunzimile sufletului omenesc.

caruia i se prezinta cu agresivitate : « -Eu sunt Lica Samadaul !. caci.» El accentueaza faptul ca este periculos .Omul sa fie multumit cu saracia sa. banditii. De frica lui Lica « tremura toata lunca ». intre Lica Samadaul si arendas. Mutandu-se la Moara cu noroc cu sotia. Relatiile temporale si spatiale : Spatiul actiunii este real. o zona geografica din Ardeal. cunostea pe toti oamenii buni. Incipitul nuvelei il constituie faptul ce se va dovedi providential. loc important pentru afaceri si comert. alcatuiesc lumea ce se perinda pe la Moara cu noroc. despre care Ghita aflase ca. o intriga bine evidentiata bazata pe valorile morale si setea nestapanita de imbogatire. multe se zic despre mine. multe vor fi adevarate si multe scornite. iar in cele din urma duce la pierzanie. Modalitate narativa se remarca. ci linistea colibei tale te face fericit ». de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. se intelegeau bine si erau fericiti.si ii pretinde lui Ghita sa-l informeze . dar constituie solid. deoarece era « om aspru si neindurat ». Intriga : Incepe odata cu aparitia la han a lui Lica Samadaul. Ana este « tanara si frumoasa ». pe care as crede ca-l pot banui » . Ghita se saturase sa carpeasca « cizmele oamenilor ».. un singur plan narativ. desi « tot porcar si el».. nu bogatia. in cadrul careia se manifesta un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social). atunci cand afla de intentia ginerului de a lua in arenda hanul « Moara cu noroc » : « . fiorosi la infatisare. Perspectiva narativa este prezentata de naratorul omniscient si omniprezent si de naratiunea la persoana aIII-a a unor fapte verosimile. la care participa personaje putine. Tema o constituie consecintele nefaste pe care lacomia pentru bani o exercita asupra individului. care stia toate infundaturile. iar daca Dumineca e noroi. Porcar priceput. si dintre multe. soacra si cei doi copii. Ghita devine repede cunoscut de « drumetii mai umblati ». el recunostea « urechea grasunului pripasit si in oala cu varza ». isi duc cizmele in mana pana la biserica ». un simbol al raului . Momentele subiectului : Expozitiunea Cizmar de meserie. care se refera la dezumanizarea lui Ghita din cauza lacomiei pentru bani. mai ales ca acestia obisnuiau sa umble « toata saptamana in opinci ori desculti. La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina tihna si amaraste viata omului. rostit de batrana soacra a lui Ghita. stapani de turme sau hotii si ucigasii platiti. Conflicte : intre Ghita si Lica Samadaul. este « om cu stare. Porcarii cu apucaturi primitive. sa afle cine e carciumarul. « sprintena si mladinoasa » il iubea pe barbatul ei. intre Ghita si Ana. hotarandu-i destinul pe masura abaterilor de la principiile etice fundamentale ale sufletului omenesc.Constructia subiectului Actiunea nuvelei se defineste printr-o constructie epica riguroasa. aflat la o rascruce pe unde treceau turme de porci spre si dinspre Ineu. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furati ». genereaza numeroase rele. daca e vorba. autoritar. cu puternice trasaturui de caracter motivate de firea si structura morala a fiecaruia dintre ele.« nimeni nu cuteaza sa fure. dar discret si tacut in privinta treburilor care nu-l priveau in mod direct Lica a cerut. afacerile mergeau bine. « inalt si spatos » . « frageda si subtirica ». ba sal fereasca Dumnezeu pe acela. intre Lica si Pintea. dar « mai ales pe cei rai». deci prin absenta marcilor formate ale naratorului. la hanul Moara cu noroc.

langa vizitiu.parca are sa-ti ia ceva din frumusete». doi. Lica soseste la han impreuna cu Buza-Rupta. pe Marti. batut de abia se mai tinea in picioare si ca acestuia i se paru ca . furasera niste cai si fusesera inchisi impreuna. enervandu-se ca se simte legat pe de o parte de familie. pe masura ce Ghita se implica in afacerile necinstite ale lui Lica. La Ineu. Ghita « fierbea in el » ros de gelozie si ranit in orgoliul de sot. trezita de latraturile cainilor. Ghita isi da seama ca la Moara cu noroc « nu putea sa stea nimeni fara voia lui Lica ». apoi se certasera atat de tare. cu Saila Boarul si cu Raut.Dumitru. In drum spre Ineu. mai ales ca il vedea platind mai mult decat consuma. pentru prima oara. lua una dintre ele si i-o dete. Lacom de bani . cum arata porcarul. « un ungur inalt ca un brad » si doi catei. Ana il vede venind la han dinspre Fundureni. se enerva din nimic. femeia ii da Anei o bancnota rupta la un colt si. capul in primejdie » . muiere . deoarece el se mania cu usurinta. unul dintre cei doi talfari ar fi fost Lica. iar spre miezul noptii. Pe la han se abateau din ce in ce mai des jandarmii de la Ineu. Ghita este coplesit de ganduri negre. lui Ghita ii placea de capitanul Pintea. iar ea se temea sa-l intrebe ce are. la rugamintea hangitei de a-i da alta. apoi vrea sa joace cu Ana. tanara « scoate zambind o punga mare si plina de harti noi noute. dar cand isi vede nevasta imbujorata de placerea jocului iar pe Lica strangand-o in brate si sarutand-o. pentru ca simte pericolul care-l pandeste daca se supune lui Lica. dar noaptea. Lica a mangaiat cainii. A doua zi. desi avusese fetele acoperite. La han soseste o doamna imbracata-n doliu cu un copil. se instraineaza de ea si de copii. incat el il uraste de moarte si jura ca se va spanzura daca implineste patruzeci de ani si nu o sa-l dovedeasca pe Lica. intr-o trasura boiereasca trasa de trei cai si cu un fecior pe capra. cine ce zice si cine ce face ». sta de vorba cu oamenii in carciuma si-l intreaba pe Ghita daca stie cand vine arendasul evreu dupa chirie. Ghita isi cumpara doua pistoale. Aproape de Sf. el jura « pe pane si pe sare» ca nu stia de ce Samadaul il cauta pe arendas si declara ca « Lica a stat toata noaptea la carciuma». jandarmii gasesc cadavrul « unei femei tinere. cu care ii fusese . Lica ii da carciumarului semnele turmelor lui si-i porunceste lui Ghita sa-i spuna ce turme treceau pe acolo. arendasul fusese pradat. pe iarba vad un copil mort. gasesc pe drum casura boiereasca fara cai. Pintea ii destainuie ca fusese tovaras cu Lica. sa ma pun pe picioare »si. « nu mai zambea ca mai inainte ». Pintea le spune ca noaptea trecuta. iar Ghita o indeamna : « Joaca. imbracate in negru » si un bici. isi ia inca o sluga.Ghita depune marturie mincinoasa. Samadaul ramasese la Moara cu noroc pentru ca « are o vorba cu arendasul». pe care-i pune in lant ca sa se inraiasca. Achitand consumatia. ci abia in dimineata aceea parasise hanul. cine trece pe aici. care-si da seama ca este total lipsit de aparare. iar el isi dorea sa stea aici numai « trei ani. Anei ii parea « om rau si primejdios». dar si riscul si mai mare daca-l refuza. el se gandeste ca ar fi fost bine « sa naiba nevasta si copii » si sa poata spune : « Prea putin imi pasa !». si dintre toti. Ana vede ca barbatul ei este ingandura. « cine umbla pe drum. ca de nu « imi fac rand de alt om la Moara cu noroc». pe de alta de Samadau.despre tot ce se intampla. Venit la han. Ghita este gata « sa-si puna pe un an. spre disperarea lui Ghita. se facuse « tot mai ursuz ». Ghita ii spune lui Pintea ca Lica dormise la han si ca nu plecase nicaieri. apoi se gati de plecare». Desfasurarea actiunii : Confictul psihologic se amplifica treptat. Intorcandu-se cu Pintea la han. singurul cu care carciumarul ar fi indraznit sa vorbeasca « mai pe fata».

iar Ana insista sa ramana la barbatul ei acasa. reusind astfel sa-l duca la spanzuratoare.. [.. [. n-ar dori sa n-o aibe ». Pintea ii da inapoi bani buni. Ghita se simte foarte vinovat pentru ca jurase stramb si spuse. Samadaul ii vorbeste despre « dulceata pacatului » si-i relateaza cum a infaptuit primul omor din cauza ca nu avea bani sa cumpere niste porci care-i fusesera furati. Ii destainuie lui Ghita ca un om poate fi stapanit numai daca ii descoperi punctul slab. In saptamana Pastelui. il vad pe Lica plecand in goana calului de la han si pornesc in urmarirea .. Ghita se hotaraste brusc sa-l demaste. Ghita [. Pintea il cunoaste bine. Lica se enerveaza ca nu-l gaseste singur pe Ghita si izbucneste : « Sa te fereasca Dumnezeu de oamenii care au slabiciune de vreo muiere ».. Pintea. Deznodamantul : Pintea este puternic impresionat de faptul ca Ghita isi sacrificase nevasta pentru a-l prinde pe Lica : « Tare om esti tu. Procesul are loc la Oradea-Mare si marturiile tuturor duc spre sacrificarea lui Buza-Rupta si Saila Boarul care au fost si condamnati pe viata.. Slavici realizeaza o analiza psihologica profunda a lui Ghita. impreuna cu Marti si cu inca doi jandarmi. De aceea Lica il sfatuieste pe Ghita sa plece undeva si sa-l lase singur cu nevasta lui. Ghita accepta sa plece si se gandeste ca se va intoarce pe inserat cu Pintea si-l vor prinde pw=e Samadaul cu banii insemnati asupra lui. Ana. [. zbuciumul si setea pentru bani devin din ce in ce mai chinuitoare. iar cel mai periculos defect este slabiciunea pentru o singura femeie. stricand astfel planurile sotului. Prima intalnire a lui Ghita cu Lica dupa proces. « asa mi-a fost randuit ». Tu vezi ca ea mi se da de buna voie :asa sunt muierile ». carciumarul se gandeste.] voi nu mai aveti.sa-l duca pe Samadaul la spanzuratoare. iar acasa la Buza. dar carciumarul nu-i spune ca jumatate din bani sunt ai lui.. dar n-as fi putut sa-mi arunc o nevasta ca a ta drept momeala in cursa cu care vreau sa-l prind ». Macinat de remuscari.Rupta este gasita o parte din argintaria furata de la arendas. Dupa proces. sugerand ca slabiciunea cea mai mare a lui Ghita este iubirea pentru Ana si simtindu-se umilit in orgoliul lui de barbat. recuperandu-si astfel intreaga suma. cu lacrimi in ochi : « Iarta-ma Ano ! [.. ca ci eu n-am sa ma iert cat timp voi trai pe fata pamantului». framantarile interioare. cum avusesra parintii vostri un tata om cinstit. Lica ii daduse hangiului bani insemnati. Biciul era al lui Lica. Ajunsi in apropierea satului.] de aici inainte esti lecuit pe vecie. care planuieste sa-l prinda pe Lica in flagrant. Si eu il urasc pe Lica . dezamagita de comportamentul sotului ei si crezand ca n-o mai iubeste. este infricosatoare pentru carciumar. iar acum simte o adevarata placere. Ghita isi gaseste scuze pentru lacomia care-l stapaneste : « -Asa m-a lasat Dumnezeu ! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea !? Nici cocosatul nu e insusi vinovat. Punctul culminant : Consolandu-se ca un las. ca are cocoasa in spinare: nimeni mai mult decat dansul. Samadaul o respinge cu indiferenta si-o sfatuieste sa se impace cu Ghita. Aluzia lui Lica este clara. ca acesta sa-i schimbe prin negustorie si sa li se piarda urma. dupa care il roaga s-o ia cu el..] Iarta-ma cel putin tu.a cata oara ?. se arunca-n bratele lui Lica. batrana pleaca impreuna cu copiii sa petreaca sarbatorile la niste rude din Ineu. Ghita isi compatimeste copii « Sarmanilor mei copii.]..] Tatal vostru e un ticalos ». ca sa se vindece de slabiciunea pe care o avea pentru femeie : « -Are sa-ti vie greu acu odata.legate mainile. cum a doua oara a ucis « ca sa ma mangai cu mustrarile pentru cel dintai ». ia toate bacnotele insemnate si se duce cu ele la Pintea.. intucat ii era rusine sa mai dea ochii cu sotul ei.

Lica ar vrea sa se tarasca pana la Moara cu noroc. ii impinse trupul in valurile raului. sa formuleze cu o concizie clasica trasatura unui personaj. a datinilor. Lica incearca sa fuga. Deoarece este o specie epica de intindere medie. de cuvintele batranei. Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor. dar acesta se umfla de la ploaie. obiceiurilor si superstitiilor. dar asa le-a fost dat». limbajul artistic este original prin vigoare. Lica « isi tinti ochii la un stejar uscat ce stetea la departare de vreo cincizeci de pasi.. iara Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adanc spre inima ei ». apoi sa dea foc hanului.se vede c-au lasat ferestrele deschise [.lui. Cand in han au navalit Lica si Raut. scrasnind din dinti. precum si pedepsirea exemplara a acestora. Raut isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita. sobritate. intr-o faza sobra. cat si prin dragostea lui pentru sufletul omenesc. prin conceptia morala. mai ales ca si el intervine deseori in naratiune fie prin exclimatii sau interogatii retorice. Ioan Slavici este neindurator cu cei care se abat de la principiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu greselile savarsite de acestea. El este un adevarat maestru in construirea dialogurilor si a monologurilor interioare. Ioan Slavici fiind initiatorul prozei realiste in literatura romana. Opera lui Ioan Slavici are un profund caracter popular. un conflict consolidat. valoarea limbii literare constand tocmai in « lipsa de stil ». a randuielilor rurale. Introspectia si observatia psihologica pe care Slavici le manifesta in sindarea personajelor. unele dintre ele complexe. fie prin proverbe si zicatori. Ioan Slavici reuseste sa comunice cu claritate ideile. Pintea il zareste insa la lumina focului pus la han si striga atat de tare « incat rasuna toata valea». Pintea il gasi « cu capul sfaramat la tulpina stejarului» si. In concluzie. Samadaul da ordine tovarasilor sai sa gaseasca banii carciumarului. . Auzindu-i glasul. unde ar fi trebuit sa se afle calul lui Ghita. plangand cu lacrimi amare soarta nemiloasa : « . solida prin dragostea lui profunda pentru oameni : « In gandul meu rostul scrierii a fost intotdeauna indrumarea spre o vietuire potrivita cu firea omeneasca » (« Lumea prin care am trecut »). spontanietate si oralitate. o intriga bine evidentiata cu personaje puternic conturate. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevoia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se infaptuisera la carciuma Moara cu noroc. stilul lui Slavici are o oralitate asemanatoare ca aceea a lui Creanga. de data asta definitiv. opera literara « Moara cu noroc » de Ioan Slavici este o nuvela.. sa descrie un peisaj cu mijloace simple. Finalul nuvelei este reprezentat. ca sa nu afle nimeni ca-i scapase din nou. Ghita se indreapta spre Moara cu noroc cu gandul sa-si incheie socotelile cu nevasta-sa. Limbajul artistic. definesc opera ca nuvela psihologica. trairile interioare. ca si incipitul. apoi isi incorda toate puterile si se repezi inainte». atat prin tematica. prin care sondeaza sufletul omenesc. dand impresia de « spunere» a intamplarilor in fata a unui auditoriu. Bun cunoscator al psihologiei umane. fara ornamente inutile. sa-l ia si sa-si piarda urma. Simtindu-se sleit de puteri.] Simteam eu ca nu are sa iasa bine .. cu un singur plan narativ. dar calul era obosit de atata alergatura si atunci se hotaraste sa treaca raul inot. care « cazu fara sa mai poata afla cine l-a impuscat ». analizeaza reactiile. care se intorsese si statea cu copiii pe o piatra. « Ana era intinsa la pamant si cu pieptul plin de sange cald. gandurile personajelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful