Manual Conventia Drepturilor Copilului

Manual pentru
Implementarea
Conven]iei
cu privire la
Drepturile
Copilului
EDI}IE REVIZUIT~
CD
For every child

Health, Education, Equality, Protection
e
in
ADVANCE HUMANITY
n]
Co
Manual pentru Implementarea
Conven]iei
cu privire la
Drepturile Copilului
Edi]ie revizuit`
Manual
pentru Implementarea
Conven]iei cu privire la
Drepturile
Copilului
Edi]ie revizuit`
lucrare elaborat` pentru UNICEF de:

Rachel Hodgkin [i Peter Newell
Materialul din acest Manual a fost realizat la solicitarea Fondului Na]iunilor
Unite pentru Copii (UNICEF). Con]inutul nu reflect` \ns`, \n mod necesar,
politicile sau punctele de vedere ale UNICEF.
Men]iunile folosite [i prezentarea materialului din acest Manual nu implic`
din partea UNICEF exprimarea nici unei opinii referitoare la statutul legal al
niciunei ]`ri sau teritoriu, al autorit`]ii lor, sau la delimitarea frontierelor lor.
Orice parte din acest Manual poate fi reprodus` \n mod liber, cu condi]ia
men]ion`rii corespunz`toare a sursei. Permisiunea de a traduce \n totalitate sau
par]ial acest Manual trebuie ob]inut` de la: UNICEF, Biroul Regional pentru
Europa, Departamentul de Comunicare, Palais des Nations, 1211 Geneva 10,
Switzerland.
Fotografii: Marilena Bivol - UNICEF România

Design: Philippe Terrigeol
Revizie traducere: Dana Costin
Layout: Victoria Dumitrescu
Revizie: Valentina Vârlan
Editura: VANEMONDE 331.02.00
ISBN 973-86502-5-9
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Manual pentru implementarea Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului - Bucure[ti: Vanemonde,
2004
Bibliogr.
ISBN 973-86502-5-9
342.7:3-053.2
UNICEF, UNICEF House,

Three United Nations Plaza,
New York, NY 10017, USA
UNICEF Regional Office for Europe

Palais des Nations
1211 Geneva 10, Switzerland
UNICEF, Casa ONU

Bd. Prim`verii 48A
011975 Bucure[ti 1, România
Con]inut
Cuvânt \nainte................................. XI 3 Interesul superior al copilului............................ 47

„...Interesul superior al copilului...“.............. 50
Prefa]`........................................... XIII Impactul ac]iunii guvernamentale
asupra copilului............................................... 52
Mul]umiri....................................... XV Statelor trebuie s` asigure protec]ia
[i \ngrijirea copilului: (articolul 3(2)).............. 56
Introducere.................................. XVII Standarde stabilite pentru institu]ii,
Obiective [i structur`................................ XVII servicii [i unit`]i: (articolul 3(3))..................... 57
Cum s` folosim listele de control............. XIX Lista de control a procesului
Explicarea referin]elor................................ XX de implementare............................................. 60
Articole.............................................. 1 4 Aplicarea Drepturilor din Conven]ie................. 63

M`suri Generale de Implementare................ 66
1 Defini]ia copilului................................................. 1 Folosirea maximului de resurse
Debutul copil`riei.............................................. 3 disponibile....................................................... 68
|ntâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a X-a
Sfâr[itul copil`riei............................................. 5
Anivers`ri a Conven]iei ................................. 69
Definirea vârstelor minime
„Toate m`surile corespunz`toare de
\n legisla]ie........................................................ 7
natur` administrativ`...“................................ 81
Lista de control a procesului
O „strategie na]ional` comprehensiv`“
de implementare............................................. 19
pentru copii.................................................. 81
2 Nediscriminarea................................................. 23 Mecanismele guvernamentale
permanente.................................................. 81
Defini]ia „discrimin`rii“................................. 25
Coordonarea eficient`................................. 83
O abordare „activ`“ a procesului de Analiza impactului asupra copilului........... 84
implementare a principiului Bugetul [i analiza bugetar`......................... 84
nediscrimin`rii................................................ 27 Monitorizarea [i colectarea
„...Pentru fiecare copil aflat sub datelor........................................................... 90
jurisdic]ia lor...“............................................... 32 Institu]iile independente pentru drepturile
Motive de discriminare \mpotriva copiilor.... 34 omului dedicate copiilor................................. 92
Forme legitime de discriminare .................... 37 Cooperarea interna]ional` pentru
Discriminarea \mpotriva fetelor..................... 38 implementarea Conven]iei............................. 96
Copiii care trìesc [i sau muncesc pe str`zi...42 Lista de control a procesului
Protejarea copiilor contra discrimin`rii de implementare............................................. 98
bazate pe statutul p`rin]ilor: (articolul 2(2))...43
Lista de control a procesului 5 |ndrumarea p`rinteasc` [i capacit`]ile
de implementare............................................. 44 \n evolu]ie ale copilului................................... 101
CON}INUT III
„Statele P`r]i vor respecta responsabilit`]ile, Copiii delincven]i....................................... 161
drepturile [i obliga]iile...“............................. 103 Imigrarea [i deportarea............................. 161
„... De a oferi, \ntr-o manier` corespunz`toare Conflictul armat......................................... 162
capacit`]ilor \n evolu]ie ....“......................... 106 Tradi]ii sau cutume.................................... 162
Lista de control a procesului Luarea deciziilor cu privire la separare........ 163
de implementare........................................... 111 „Autorit`]ile competente“........................... 163
„Sub rezerva revizuirii judiciare“............. 163
6 Dreptul copilului la via]`, supravie]uire [i „|n concordan]` cu legisla]ia [i
dezvoltare......................................................... 113 procedurile aplicabile“.............................. 164
Dreptul inerent la via]` al copilului.............. 115 „... Toate p`r]ile interesate s` aib`
posibilitatea de a participa la procedurile
C`s`toriile timpurii....................................... 117
judiciare“.................................................... 164
Pedeapsa cu moartea................................... 117
Dreptul copilului de a „men]ine“ rela]ii
Conflictul armat............................................. 118
personale [i contacte directe cu ambii
Omuciderea................................................... 119 p`rin]i............................................................. 166
Infanticidul..................................................... 119 Acordarea informa]iilor esen]iale despre un
Omorurile pentru salvarea onoarei............. 121 p`rinte sau un copil ce a fost separat datorit`
Sinuciderea................................................... 122 unei ac]iuni ini]iate de stat........................... 167
Accidente de circula]ie.................................. 122 Protejarea celor care solicit` informa]ii
Investigarea [i \nregistrarea deceselor....... 123 despre un membru al familiei care a fost
„Supravie]uirea [i dezvoltarea“................... 123 separat........................................................... 167
Lista de control a procesului Lista de control a procesului
de implementare............................................ 125 de implementare........................................... 168
7 |nregistrarea na[terii, numele, cet`]enia [i 10 Intrarea \n ]ar` sau p`r`sirea ]`rii \n vederea
dreptul copilului de a-[i cunoa[te p`rin]ii re\ntregirii familiei......................................... 171
[i de a fi \ngrijit de ace[tia............................... 127 Dreptul unui copil sau al unui p`rinte ca
Importan]a \nregistr`rii universale.............. 128 cererea sa de „a intra \ntr-un Stat Parte sau
Cum [i unde trebuie \nregistra]i copiii........ 132 de a-l p`r`si \n vederea re\ntregirii familiei“,
Ce detalii vor fi \nregistrate?........................ 133
s` fie tratat`.................................................... 173
„Pozitiv“..................................................... 173
Dreptul copilului la „un nume, \nc`
„Uman“...................................................... 174
de la na[tere“................................................ 134
„Rapid“....................................................... 175
Dreptul copilului de a „dobândi o
Dreptul copilului de a men]ine rela]ii cu
cet`]enie........................................................ 135
p`rin]ii care locuiesc \n state diferite........... 177
„Pe cât posibil dreptul de a-[i cunoa[te
Dreptul de a p`r`si orice ]ar`....................... 177
p`rin]ii“.......................................................... 138
Dreptul de a intra \n propria ]ar`.................. 177
Semnifica]ia no]iunii de „p`rinte”........... 138
Semnifica]ia no]iunii „pe cât posibil”...... 139
„Pe cât posibil dreptul de a fi \ngrijit
de implementare........................................... 178
de p`rin]ii sì“............................................... 142
11 Transferul ilegal al copiilor \n strìn`tate [i
\mpiedicarea re\ntoarcerii acestora................ 181
de implementare........................................... 144
M`suri pentru a combate transferul ilegal
8 P`strarea identit`]ii.......................................... 147 [i \mpiedicarea re\ntoarcerii copiilor........... 183
Dreptul copilului de a-[i p`stra identitatea...... 148
Cet`]enia.................................................... 148 de implementare........................................... 185
Numele....................................................... 149
Rela]iile de familie..................................... 149
12 Respectarea opiniilor copilului....................... 187
Copilul, titular al drepturilor [i
„Asisten]a [i protec]ia \n vederea rapidei
participant activ............................................. 190
restabiliri a identit`]ii sale“.......................... 151
Copilul care „este capabil s`-[i formeze
propriile opinii”: articolul 12(1).................... 193
de implementare........................................... 153
Proceduri judiciare sau administrative
9 Separarea de p`rin]i......................................... 155 care \l privesc: (articolul 12(2))..................... 194
Dreptul copilului de a nu fi separat de Strategii de implementare a drepturilor
p`rin]ii sì decât \n cazul \n care aceast` la participare.................................................. 196

separare este \n interesul superior al Implementarea la diferite nivele.................. 199
copilului......................................................... 157 Dreptul la vot.............................................. 202
|ngrijirea de c`tre stat................................ 158 Procedurile de formulare a plângerilor.....202
Copiii care trìesc sau muncesc pe str`zi..... 159 |n protec]ia copilului.................................. 203
Copiii afla]i \n spitale................................. 160 |n cadrul mediului familial........................ 204
P`rin]ii afla]i \n \nchisoare........................ 160 La adop]ie................................................... 205
IV Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

|n \ngrijirea alternativ`.............................. 205 Nevoile lingvistice ale copilului indigen...... 281
|n [coli........................................................ 205 Via]a privat` a copilului [i media................. 284
La angajarea copilului............................... 209 Lista de control a procesului
|n serviciile locale...................................... 209 de implementare........................................... 285
|n protec]ia mediului \nconjur`tor........... 210
|n serviciile medicale................................. 211 18 Responsabilit`]ile comune ale p`rin]ilor,
|n mass media............................................ 212 sprijinite de c`tre stat...................................... 289
La solicitarea de azil................................... 212 Responsabilitatea primar` a p`rin]ilor
|n sistemul justi]iei juvenile...................... 213 fa]` de copii................................................... 292
Interesul superior al copilului va constitui
de implementare........................................... 214 „principala lor preocupare“.......................... 292
13 Dreptul copilului la libertatea de exprimare.. 219 Educa]ia p`rin]ilor......................................... 292
Responsabilit`]ile comune ale
Restric]ii privind dreptul copilului................... 223
ambilor p`rin]i............................................... 293
Familiile monoparentale.............................. 294
de implementare........................................... 226
Când p`rin]ii se despart................................ 296
14 Dreptul copilului la libertatea de gândire, Statele trebuie s` le ofere p`rin]ilor
con[tiin]` [i religie........................................... 229 asisten]` adecvat`........................................ 298
Libertatea de gândire.................................... 232 Statele vor asigura crearea de institu]ii,
Libertatea de con[tiin]`................................ 232

unit`]i [i servicii pentru \ngrijirea copilului..299
M`surile corespunz`toare pentru copiii
Libertatea religiei.......................................... 232
ai c`ror p`rin]ii lucreaz`............................... 300
|ndrumarea p`rinteasc`............................... 235
{coala [i libertatea religiei........................... 238
de implementare........................................... 303
Limit`ri privind manifestarea
religioas`: articolul 14(3).............................. 239 19 Dreptul copilului la protec]ie \mpotriva tuturor
Discriminarea pe considerente religioase....239
formelor de violen]`......................................... 307
Lista de control a procesului „Tuturor formelor de violen]`”.................... 310
de implementare........................................... 241 Recomand`ri \n urma zilelor de
15 Dreptul copilului la libertatea de asociere [i Dezbatere General` privind violen]a

\mpotriva copiilor.......................................... 312
\ntrunire pa[nic`.............................................. 245
„V`t`mare sau abuz“.................................... 316
Dreptul copilului la libertatea de asociere... 246
Violen]a \n institu]ii....................................... 322
Libertatea de \ntrunire pa[nic`.................... 250
Pedepsele corporale \n sistemele
Restric]ii la drepturile copilului....................... 250
de justi]ie juvenil`......................................... 323
M`suri de protec]ie [i prevenire:
de implementare........................................... 252 articolul 19(2)................................................. 325
16 Dreptul copilului la via]` privat`..................... 255 Lista de control a procesului
de implementare........................................... 330
Nici o imixtiune arbitrar` \n via]a privat`.....257
Consiliere confiden]ial` pentru copii........... 258 20 Copiii lipsi]i de mediul lor familial.................. 333
Via]` privat` \n institu]ii................................ 260 „Mediul familial”.......................................... 335
Via]` privat` \n sistemul de Dreptul la protec]ie [i asisten]` speciale..... 335
justi]ie juvenil` ............................................. 260 Protec]ie alternativ`, inclusiv plasamentul
Dosarele copiilor........................................... 261 familial [i adop]ia.......................................... 338
No]iunile de „familie”, „domiciliu” [i Plasarea \n institu]ii....................................... 340
„coresponden]`”.......................................... 263 Privarea de libertate...................................... 342
„Nici un fel de atac ilegal la adresa Copiii cu dizabilit`]i....................................... 343
onoarei [i reputa]iei sale“............................... 264
Copiii care trìesc [i/sau muncesc pe strad`... 343
„Necesitatea unei anumite continuit`]i \n
de implementare........................................... 266
cre[terea copilului“....................................... 345
17 Accesul copilului la informa]ii adecvate......... 271 Lista de control a procesului
de implementare........................................... 347
Importan]a mass-mediei.............................. 273
Dezbaterea General` cu tema 21 Adop]ia............................................................. 351
„Copilul [i mass media“............................... 274
Statele care recunosc [i/sau permit
Garantarea accesului la informa]ii............... 276
sistemul adop]iilor........................................ 353
Beneficii sociale [i culturale din Interesul superior al copilului – ra]iunea
partea mass-mediei...................................... 278 superioar`..................................................... 354
„Vor \ncuraja producerea [i difuzarea Adop]ia autorizat` „numai de
c`r]ilor pentru copii“..................................... 281 autorit`]ile competente“.............................. 355
CON}INUT V
Opiniile copilului........................................... 357 Declara]ia privind Asisten]a
Adop]ia interna]ional` ca mijloc Medical` Primar`.......................................... 416
alternativ de \ngrijire a copilului...................... 357 Summit-ul Mondial pentru Copii................. 418
„Numai dac` copilul nu poate fi \ngrijit Implementarea progresiv` a dreptului
\n ]ara de origine“...................................... 358 la s`n`tate..................................................... 418
Standarde echivalente cu cele din cazul Discriminarea legat` de
adop]iei na]ionale...................................... 359 accesul la s`n`tate.........................................420
„Nici un câ[tig financiar necuvenit“......... 359 Participarea legat` de dreptul la
|n]elegeri [i acorduri interna]ionale s`n`tate......................................................... 422
privind plasamentul \n alt` ]ar`................... 360 „Pentru a reduce mortalitatea infantil` [i
mortalitatea \n rândul copiilor“................... 423
de implementare........................................... 361 „Pentru a asigura asisten]a
22 Copiii refugia]i.................................................. 365 medical` necesar`“...................................... 424
„Pentru a combate bolile [i
Legisla]ia privind statutul refugia]ilor......... 368
malnutri]ia“................................................... 425
„Copilul care solicit` statutul de refugiat“.. 369
„Pentru a asigura asisten]` medical`
Dreptul la protec]ie [i asisten]`.................... 370 prenatal` [i postnatal`“................................428
Deten]ia copiilor............................................ 370 „Pentru a asigura informarea [i
Cooperarea statelor cu organiza]iile inter- accesul la educa]ie“...................................... 428
guvernamentale [i neguvernamentale....... 370 Al`ptarea....................................................... 428
„Pentru cùtarea p`rin]ilor“......................... 373 Prevenirea accidentelor................................ 429
Protec]ia copiilor ai c`ror membri de Lupta \mpotriva HIV/SIDA............................ 431
familie nu pot fi g`si]i................................... 374 „Pentru a dezvolta serviciile
Nediscriminarea............................................ 375 de medicin` preventiv`“.............................. 434
Cet`]enia........................................................ 375 Imunizarea..................................................... 435
Servicii de educa]ie, medicale [i de Planificarea familial`.................................... 435
asisten]` social` adecvate............................ 376 Servicii de s`n`tate pentru adolescen]i...... 437
S`n`tatea mental`........................................ 439
de implementare........................................... 377
M`suri pentru abolirea practicilor
23 Drepturile copiilor cu dizabilit`]i..................... 381 tradi]ionale dùn`toare................................ 439
Cooperarea interna]ional`........................... 443
Dezbaterea General` privind „Drepturile
copiilor cu dizabilit`]i“.................................. 384
de implementare........................................... 444
Cadrul general al Regulilor
Standard........................................................ 387 25 Dreptul copilului la reevaluarea periodic` a
Defini]ia „dizabilit`]ii” [i „handicapului”..... 389
tratamentului................................................... 449
Monitorizarea Regulilor Standard:
Dreptul copilului de a fi plasat \n vederea
Raportorul Special........................................ 390
\ngrijirii, protec]iei sau tratamentului.......... 451
Cauzele dizabilit`]ii:...................................... 391
Dreptul copilului la o reevaluare
S`r`cia [i dizabilitatea............................... 391
periodic` a tratamentului............................. 452
Conflictele armate [i dizabilitatea............. 392
Munca copilului [i dizabilitatea................ 393
de implementare........................................... 454
Discriminarea \mpotriva copiilor
cu dizabilit`]i................................................. 395 26 Dreptul copilului de a beneficia de
Dreptul copilului cu dizabilit`]i la
securitate social`............................................. 457
\ngrijire [i asisten]` speciale........................ 399 Dreptul copilului de a beneficia de
Dreptul la participare.................................... 401
securitate social`.......................................... 459
Evitarea institu]ionaliz`rii............................. 401 Responsabilitatea de a lua m`surile necesare
Copiii cu dizabilit`]i [i educa]ia incluziv`......... 403 \n conformitate cu legisla]ia na]ional`.........462
|ngrijirea s`n`t`]ii [i serviciile „}inându-se seama de resursele [i situa]ia
de recuperare................................................ 405 copilului [i persoanelor responsabile“....... 462
Preg`tirea pentru angajarea \n munc`........ 405 „Cererea de acordare a beneficiului“.......... 464
Posibilit`]i de recreere.................................. 406 Lista de control a procesului
Cooperarea interna]ional`........................... 406 de implementare........................................... 466
de implementare........................................... 408 27 Dreptul copilului la un nivel de trai
corespunz`tor.................................................. 469
24 Dreptul copilului la s`n`tate [i la servicii de „Dreptul la un nivel de trai corespunz`tor
s`n`tate............................................................ 411 pentru dezvoltarea fizic`, mental`,
Dreptul la s`n`tate \n Carta Interna]ional` spiritual`, moral` [i social`“........................ 473
a Drepturilor Omului..................................... 416 Responsabilitatea principal` a p`rin]ilor......... 473
VI Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

„Statele vor lua m`surile corespunz`toare
pentru a-i sprijini pe p`rin]i“........................ 477
30 Copiii apar]inând minorit`]ilor sau
„|n special \n ceea ce prive[te hrana“......... 477 popula]iilor indigene........................................ 545
„Locuirea“..................................................... 479 „Dreptul de a se bucura de
Dreptul copilului la pensie propria cultur`“............................................. 550

de \ntre]inere: (articolul 27(4))...................... 482 Dreptul copilului de a-[i declara
Recuperarea pensiei de \ntre]inere apartenen]a religioas`.................................. 553

din strìn`tate............................................... 482 Dreptul copilului de a vorbi
Lista de control a procesului propria limb` ................................................ 543

de implementare........................................... 484 Lista de control a procesului
de implementare........................................... 556
28 Dreptul copilului la educa]ie............................ 487 31 Dreptul copilului la odihn` [i timp liber,
„Educa]ia“..................................................... 493
„|n mod progresiv“....................................... 493
la joac` [i cultur`.............................................. 559
Dreptul copiilor la „odihn` [i timp liber“.....561
Dreptul la educa]ie realizat „pe baza
Dreptul copilului „la joac` [i activit`]i
egalit`]ii de [anse“....................................... 495
Fetele.......................................................... 496 adecvate vârstei sale“.................................. 564
Copiii \n mediul rural................................. 498 Dreptul copiilor de a „participa liber la
Grupurile minoritare.................................. 498 via]a cultural` [i artistic`“............................ 566
Copiii cu dizabilit`]i................................... 500 Obliga]ia statelor de a promova [i
Copiii afla]i \n diferite forme de deten]ie...500 \ncuraja oportunit`]ile copiilor..................... 566
„S` asigure educa]ia primar` Oportunit`]i egale......................................... 567
obligatorie [i gratuit`“.................................. 500 Lista de control a procesului
|ncurajarea dezvolt`rii diferitelor forme de de implementare........................................... 570
educa]ie secundar`....................................... 502
|nv`]`mânt superior accesibil tuturor pe
32 Munca copiilor.................................................. 573
baza capacit`]ilor fiec`ruia........................... 506 Instrumente [i standarde interna]ionale
Informarea [i orientarea [colar` [i privind munca copiilor.................................. 575
profesional`.................................................... 506 Conven]iile Interna]ionale cu privire la
M`suri pentru reducerea ratei munc`............................................................ 576
abandonului [colar....................................... 506 Recomandarea OIM cu privire la
M`suri de disciplin` [colar`......................... 511 vârsta minim` (nr. 146)................................. 577
Conven]ia cu privire la cele mai grave
Promovarea cooper`rii interna]ionale........ 514
forme ale muncii copiilor ............................. 578
Recomandarea OIM cu privire la cele mai
de implementare........................................... 515
grave forme de munc` a copiilor................. 579
29 Scopurile educa]iei........................................... 519 Dreptul copilului la protec]ie \mpotriva
Comentariul General nr. 1: exploat`rii economice.................................. 587
Scopurile educa]iei....................................... 522 Stabilirea „unei vârste minime
Acordul interna]ional cu privire la pentru angajare“........................................... 590
scopurile educa]iei........................................ 527 Munca [i educa]ia......................................... 591
Dezvoltarea plenar` a Adoptarea unor reglement`ri privind
personalit`]ii copilului.................................. 528 orele de munc` [i condi]iile de
Cultivarea respectului pentru drepturile angajare......................................................... 591
omului [i libert`]ile fundamentale............... 530 Prevederea unor pedepse sau sanc]iuni..... 592
Cultivarea respectului copilului Lista de control a procesului
fa]` de p`rin]i sì........................................... 532 de implementare........................................... 593
Cultivarea respectului fa]` de identitatea
sa cultural`.................................................... 533
33 Copiii [i consumul de droguri......................... 597
Amenin]area la adresa copiilor.................... 599
Preg`tirea copilului pentru a duce o via]`
responsabil` \ntr-o societate liber`.............. 534 |n]elegerea consumului de droguri............. 601
„|n spiritul \n]elegerii, p`cii, toleran]ei“...... 536 M`suri „legislative [i administrative“
„|n spiritul egalit`]ii \ntre sexe“................... 537 \mpotriva drogurilor..................................... 602
M`suri „sociale [i educa]ionale“................. 604
„|n spiritul p`cii“........................................... 539
Cultivarea respectului fa]` de mediul
natural............................................................ 540 de implementare........................................... 606
Libertatea de a \nfiin]a [coli \n afara
sistemului de stat.......................................... 541
34 Exploatarea sexual` a copiilor........................ 609
Cadrul general al adopt`rii
Protocolului Facultativ.................................. 611
de implementare........................................... 542
CON}INUT VII
Alte instrumente [i standarde Consecin]ele conflictelor armate................. 686
interna]ionale................................................ 612 Studiul privind „Impactul conflictelor
Examinarea rapoartelor Statelor P`r]i armate asupra copiilor”................................ 688
de c`tre Comitet............................................ 614 Recrutarea persoanelor sub vârsta
Grupuri deosebit de vulnerabile fa]` de de 18 ani......................................................... 690
exploatarea sexual`...................................... 616 Protocolul Facultativ referitor la implicarea
M`suri legislative [i de alt` natur`.............. 619 copiilor \n conflicte armate.......................... 692
Vârsta consim]`mântului sexual.............. 619 Tribunalul Penal Interna]ional...................... 693
Turismul sexual......................................... 621 Conven]ia OIM privind Cele Mai Grave
Alte m`suri.................................................... 622 Forme ale Muncii Copiilor............................ 693
Alte ini]iative interna]ionale......................... 624 Rezolu]iile Consiliului de Securitate............ 693
Lista de control a procesului Minele anti-personal..................................... 694
de implementare........................................... 626 Lista de control a procesului
35 Prevenirea r`pirii, vânz`rii [i de implementare........................................... 697
traficului de copii.............................................. 629 39 Reabilitarea copiilor victime............................ 701

Traficul [i munca copiilor ............................ 632 Copiii victime ale neglij`rii, exploat`rii
Traficul [i adop]ia.......................................... 634 sau abuzului.................................................. 705
Traficul [i exploatarea sexual`.................... 635 Copiii victime ale exploat`rii
Traficul [i transplantul de organe................ 636 economice.................................................. 706
Traficul [i conflictele armate........................ 637 Copiii din sistemul de justi]ie
Victime, nu infractori.................................... 637 juvenil`....................................................... 707
Copiii victime ale torturii,
tratamentelor sau pedepselor
de implementare........................................... 639
inumane sau degradante.......................... 708
36 Protec]ia \mpotriva altor forme Copiii victime ale conflictelor
armate......................................................... 709
de exploatare.................................................... 643
Exemple de „alte forme de exploatare“...... 645
de implementare........................................... 711
de implementare........................................... 647 40 Administrarea justi]iei juvenile....................... 713
37 Tortura, tratamentul degradant [i privarea Regulile [i Principiile ONU cu privire la
justi]ia juvenil`.............................................. 717
de libertate........................................................ 649
Preocupari generale ale Comitetului........... 718
Regulile [i Principiile ONU privind
Nediscriminarea........................................ 720
justi]ia juvenil`.............................................. 653
Interesul superior al copilului................... 720
„Nici un copil s` nu fie supus torturii“........ 654
Participarea................................................ 720
Tipuri de pedepse inumane
Efectul opiniei publice............................... 721
sau degradante............................................. 657 Formarea personalului din sistemul
|nchiderea \n izolator a copiilor.................... 659 justi]iei juvenile.......................................... 722
„Nici pedeapsa capital` [i nici Prevenirea delincven]ei............................. 722
\nchisoarea pe via]`“.................................... 659 Dreptul de a beneficia de
Privarea de libertate \n mod ilegal............... 661 prezum]ia de nevinov`]ie............................. 724
Arestarea, arestul preventiv...................... 663 Dreptul de a fi informat prompt [i direct
|ncarcerarea............................................... 664 cu privire la acuza]iile care i se aduc............ 724
Deten]ia \n afara sistemului de Dreptul la examinarea cauzei sale de
justi]ie juvenil`........................................... 665 c`tre o autoritate sau o instan]`
Tratamentul \n cazul priv`rii judiciar` competent`.................................... 725
de libertate................................................. 667 Dreptul de a nu fi constrâns s`
Separarea de adul]i................................... 667 depun` m`rturie........................................... 726
„Dreptul de a p`stra leg`tura Dreptul de a recurge la o cale de atac.......... 726
cu familia“.................................................. 669 Dreptul de a fi asistat gratuit
Lista de control a procesului de un traduc`tor............................................ 726
de implementare........................................... 672 Dreptul de a i se respecta pe deplin
via]a privat`................................................... 726
38 Protec]ia copiilor afecta]i de Lista de control a procesului
conflicte armate............................................... 679 de implementare........................................... 732
Dreptul umanitar interna]ional.................... 682
Conven]iile de la Geneva [i
41 Respectul pentru standardele \n domeniul
Protocoalele Adi]ionale................................ 683 drepturilor omului............................................ 737
Dezbaterea General` a Comitetului cu Lista de control a procesului
privire la„Copiii \n conflicte armate“........... 685 de implementare........................................... 738
VIII Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

42 Aducerea Conven]iei la cuno[tin]a Protocol Facultativ la Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului cu privire la implicarea
publicului larg................................................... 739 copiilor \n conflicte armate........................... 804
O „strategie comprehensiv`“ pentru Protocol Facultativ la Conven]ia cu privire
diseminare..................................................... 741 la Drepturile Copilului referitor la vânzarea
Formarea privind Conven]ia........................ 743 de copii, prostitu]ia copiilor [i
Lista de control a procesului pornografia infantil`..................................... 807
de implementare........................................... 746
3 Instruc]iuni generale privind Rapoartele
43 Comitetul pentru Drepturile Copilului............ 749 Periodice........................................................... 811
Calitatea de membru al Comitetului Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor
[i alegerea \n acest post............................... 751 Ini]iale conform Protocolului Facultativ cu
|ntrunirile Comitetului.................................. 752 privire la implicarea copiilor \n conflicte
Activit`]ile de Documentare......................... 753 armate............................................................ 827
Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor
44 Obliga]iile de raportare ale Statelor P`r]i....... 755 Ini]iale conform Protocolului Facultativ cu
Rapoartele Ini]iale [i Periodice..................... 758 privire la vânzarea de copii, prostitu]ia
Ghid referitor la Instruc]iunile copiilor [i pornografia infantil`.................... 830
Comitetului ................................................... 760 4 Alte instrumente de baz`................................ 833
Revizuirea Procedurilor de Raportare......... 761
Declara]ia Universal` a Drepturilor
Popularizarea pe scar` larg` a rapoartelor...... 768
Omului........................................................... 833
Declara]ia Drepturilor Copilului................... 836
de implementare: (articolul 44(6))................. 768
Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile
45 Cooperarea cu agen]iile [i celelalte Economice, Sociale [i Culturale................... 838
Pactul Interna]ional cu privire la
organisme ale Na]iunilor Unite....................... 769
Drepturile Civile [i Politice........................... 842
46-54 Prevederi diverse privind Conven]ia ILO privind Vârsta
Conven]ia................................................. 771 Minim` (nr. 138)............................................ 849
Regulile Standard Minime ale Organiza]iei
Protocolul Facultativ privind implicarea Na]iunilor Unite pentru Administrarea
copiilor \n conflicte armate................................. 773 Justi]iei Juvenile (Regulile de la Beijing).... 853
Dispozi]iile Protocolului Facultativ.............. 776 Principiile Na]iunilor Unite pentru
Obliga]ii de prezentare de rapoarte............. 777 Prevenirea Delincven]ei Juvenile
Lista de control a procesului (Principiile de la Riyadh)............................... 862
de implementare........................................... 778 Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
pentru protec]ia minorilor
Protocolul Facultativ privind vânzarea de priva]i de libertate......................................... 867
copii, prostitu]ia copiilor [i Conven]ia de la Haga asupra Protec]iei
pornografia infantil`............................................ 781 Copiilor [i Cooper`rii \n Materia
Dispozi]iile Protocolului................................ 782 Adop]iei Interna]ionale................................. 874
Lista de control a procesului Reguli Standard privind Egalizarea {anselor
de implementare........................................... 785 pentru Persoanele cu Dizabilit`]i................. 879
Conven]ia ILO privind Cele Mai Grave
Forme ale Muncii Copiilor (nr. 182)............. 889
Anexe............................................ 789 Protocol privind Prevenirea, Reprimarea
1 Ghidul Organiza]iei Na]iunilor Unite [i al [i Pedepsirea Traficului de Persoane,
\n special al Femeilor [i Copiilor.................. 891
Agen]iilor Organiza]iei Na]iunilor Unite........ 790
5 Bibliografie....................................................... 896
2 Conven]ia cu privire la Drepturile Acronime....................................................... 911
Copilului............................................................ 796
CON}INUT IX
Cuvânt \nainte
atificarea aproape universal` a Conven]iei nelor, ONG-urilor [i organiza]iilor Na]iunilor Uni-
R cu privire la Drepturile Copilului este o re-

alizare remarcabil`. Faptul c`, practic fie-
care ]ar` din lume [i-a asumat r`spunde-
rea unui cod de obliga]ii \n favoarea copiilor sì,
ne d` mari speran]e pentru viitor [i plaseaz` drep-
te pentru ca drepturile omului s` devin` o realita-
te pentru fiecare copil al acestei planete.
Sper`m c` acest Manual va fi folosit ca punct de

referin]` \n activitatea practic` de zi cu zi de \m-
turile copilului \n fruntea obiectivelor luptei pen- bun`t`]ire a calit`]ii vie]ii copiilor. Acest Manual a
tru drepturile omului. De asemenea, plaseaz` o fost structurat \ntr-o manier` care s` permit`
imens` responsabilitate pe umerii guvernelor [i a utilizatorilor s` consulte acele capitole pe care le
societ`]ii civile, [i anume, aceea de a se ridica la consider` cele mai relevante pentru munca lor [i
\n`l]imea angajamentelor asumate. a fost redactat \ntr-un limbaj clar [i simplu, pentru
a fi accesibil tuturor.
Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii este manda-
tat s` militeze pentru protejarea drepturilor copii- Consider`m c` acest Manual de Implementare
lor, s` contribuie la satisfacerea nevoilor lor fun- este un instrument foarte important, care va ajuta
damentale [i s` fac` eforturi pentru extinderea UNICEF [i partenerii sì \n demersul lor comun de
oportunit`]ilor lor \n vederea atingerii poten]ialu- a promova [i proteja drepturile copiilor.
lui maxim de dezvoltare. |n realizarea acestor
demersuri suntem c`lùzi]i de prevederile [i prin-
cipiile Conven]iei cu privire la Drepturile Copilu-
lui. Bine\n]eles c` realizarea acestei misiuni nece-
sit` ac]iuni concrete cu impact direct asupra
copiilor. Ca parte a eforturilor noastre de a trans-
pune vorbele \n fapte, UNICEF are onoarea de a
publica acest Manual pentru Implementarea Con- Carol Bellamy
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Scopul Director Executiv
acestui Manual este de a stimula eforturile guver- UNICEF
CUVÂNT |NAINTE XI
Prefa]`
Prefa]`
n calitatea noastr` de primii [ase pre[edin]i ai continu` dezvoltare a Comitetului, iar anexa inclu-
| Comitetului pentru Drepturile Copilului, apre-

ciem elaborarea [i publicarea acestui Manual
de Implementare a Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului.
de un Ghid al Agen]iilor Organiza]iei Na]iunilor
Unite precum [i textele unor importante instru-
mente interna]ionale.
Sper`m ca Manualul s` fie utilizat pe scar` larg`
Manualul face referiri detaliate cu privire la imple- de c`tre to]i cei implica]i în promovarea [i imple-
mentarea legisla]iei, a politicilor [i a practicilor mentarea cât mai deplin` a prevederilor Conven-
pentru promovarea [i protejarea drepturilor copi- ]iei – guverne [i agen]ii guvernamentale, UNICEF
lului. Manualul reune[te - în cadrul fiec`ruia din- [i alte organisme [i organiza]ii ale Na]iunilor Uni-
tre articolele sale a[a cum au fost ele formulate \n te, ONG-uri interna]ionale, regionale [i na]ionale,
a doua edi]ie a Conven]iei - o analiz` a viziunii tot alte organiza]ii.
mai ample a Comitetului, care s-a dezvoltat pe Dup` cum a subliniat Comitetul în Raportul celei
parcursul primilor nou` ani de func]ionare a aces- de-a II-a sesiuni din 1992, membrii sì sunt r`s-
tuia timp \n care au fost examinate peste 150 de punz`tori pentru mandatul ce le-a fost \ncredin]at,
Rapoarte Ini]iale [i Secundare ale Statelor P`r]i. „doar în fa]a copiilor lumii”. Sper`m c` acest Ma-
Manualul plaseaz` aceste elemente în contextul nual va gr`bi transpunerea în realitate a Conven-
comentariilor, deciziilor [i rapoartelor elaborate ]iei [i c` îi va ajuta pe to]i cei care lucreaz` cu [i
de alte organisme care monitorizeaz` aplicarea pentru copii, s` perceap` aceast` implementare
tratatelor interna]ionale \n domeniul drepturilor ca fiind mai mult decât un proces formal: o munc`
omului [i de alte organiza]ii relevante din siste- intens` [i incitant` pentru \mbun`t`]irea vie]ii tu-
mul Na]iunilor Unite. turor copiilor lumii.
Manualul ofer` de asemenea o descriere concis`
a rolului, autorit`]ii, procedurilor [i activit`]ii \n
Hoda Badran Akila Belembaogo Sandra Mason

Chairperson Chairperson Chairperson
1991-1995 1995-1997 1997-1999
Nafsiah Mboi Awa Ndeye Ouedraogo Jakob E. Doek

Chairperson Chairperson Chairperson
1999-2000 2000-2001 2001-Present
PREFA}~ XIII
Prefa]` la edi]ia \n
limba român`
atificarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului în 28 septembrie 1990, la mai pu]in de un
R an de la adoptarea sa de c`tre Adunarea General` a Na]iunilor Unite la 20 noiembrie 1989, a

reprezentat unul dintre primii pa[i f`cu]i de România în direc]ia construirii unei societ`]i
democratice care respect` drepturile omului [i libert`]ile individuale.
Traducerea în limba român` a Manualului de Implementare a Conven]iei reprezint` rezultatul consult`-

rilor [i deciziei comune a reprezentan]ilor Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie / Mi-
nisterul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, ai Secretariatului General al Guvernului, ai Delega]iei Co-
misiei Europene [i ai UNICEF.
Obiectivul public`rii acestui Manual este de a oferi tuturor actorilor din domeniul drepturilor copilului [i
nu numai, un set de principii recunoscute la nivel mondial care s` constituie baza pentru o în]elegere [i
o ac]iune comun` în favoarea copiilor.
Ne exprim`m speran]a c` acest Manual va deveni un document de referin]` pentru:

Dezvoltarea [i implementarea noului pachet legislativ în domeniul protec]iei [i promov`rii drepturi-
lor copilului;
Dezvoltarea [i implementarea unui Plan Na]ional de Ac]iune Integrat pentru Copii;
Dezvoltarea [i implementarea noilor standarde pentru serviciile de protec]ie a copilului;
Preg`tirea tuturor celor care lucreaz` cu [i pentru copii, la toate nivelele, în domeniul drepturilor co-
pilului;
Con[tientizarea opiniei publice, educa]ia p`rin]ilor [i a copiilor în acest domeniu;
{i în final, dar nu în cele din urm`, tranzi]ia sistemului de protec]ie a copilului [i familiei de la o per-
spectiv` bazat` pe nevoi, la o perspectiv` bazat` pe drepturi.
Pentru toate aceste motive UNICEF a decis s`-[i ofere suportul tehnic [i financiar pentru traducerea, pu-
blicarea [i diseminarea Manualului de Implementare a Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Acest
suport se al`tur` eforturilor guvernului de a traduce în practic` articolul 42 al Conven]iei care stipuleaz`
angajamentul Statelor semnatare de a face cunoscute pe scar` larg` prevederile [i principiile Conven]iei
atât în rândul adul]ilor cât [i în rândul copiilor.
Pentru valoroasa contribu]ie la traducerea [i revizuirea acestei publica]ii UNICEF mul]ume[te partenerilor
[i întregii sale echipe, men]ionând \n mod special contribu]ia doamnei Dana Costin, consultant pentru
Protec]ia Copilului.
Pierre Poupard
1 noiembrie 2004
Reprezentant UNICEF
Mul]umiri
deea acestui Manual a luat na[tere din discu- Nigel Cantwell,
I ]iile avute cu fo[ti [i actuali membri ai Comite-

tului pentru Drepturile Copilului, precum [i cu
Bilge Ogun Bassani, fostul Director Regional
Adjunct al Biroului Regional UNICEF pentru Euro-
pa, de la Geneva. Suntem recunosc`tori pentru
Geert Cappelaere,
Eva Clärhall,
David Clark,
Shalini Dewan,
Bruce Dick,
Abdel Wahed El Abassi,
sus]inerea [i ajutorul considerabil pe care le-am
Carl von Essen,
primit pe parcursul preg`tirii acestui Manual din Preeti Ghelano,
partea lui Andre Roberfroid, Director Regional \n Malfrid Grude Flekky,
acea perioad`, D-na Bassani, [i din partea lui Les- Kimberly Gamble-Payne,
ley Miller, Coordonator de Proiecte pentru Drep- Savitri Gooneskere,
turile Copilului \n cadrul Biroului Regional Christina Gynna Oguz,
UNICEF pentru Europa. Ian Hassall,
Ne asum`m totala responsabilitate pentru even- James R. Himes,
Caroline Hunt,
tualele omisiuni [i gre[eli. Sper`m din tot sufletul
Rachel Hurst,
c` cei care vor utiliza Manualul vor trimite la Urban Johnsson,
UNICEF comentariile lor, pentru a permite \mbu- June Kane,
n`t`]irea edi]iilor viitoare. Gerison Lansdown,
|n primul rând [i mai mult decât orice, suntem Janis Marshall,
recunosc`tori fo[tilor [i actualilor membri ai Co- Kathleen Marshall,
mitetului pentru Drepturile Copilului, pentru con- Marta Mauras,
Sarah McNeill,
tribu]ia avut`.
Vitit Muntarbhorn,
Mul]umim |naltului Comisariat pentru Drepturile Marjorie Newman-Wiliams,
Omului, \n special lui: Sousan Raadi – Ayarakhchi Yoshie Noguchi,
[i Paolo David, de la Secretariatul Comitetului Alfhild Petrén,
pentru Drepturile Copilului [i Echipei de Suport. Rebecca Rios-Kohn,
Philippa Russell,
Mul]umim tuturor celor pe care i-am rugat s` revi- Hélène Sackstein,
zuiasc` par]ial sau total diferitele versiuni ale pri- Ben Schonveld,
mei edi]ii ale acestui Manual [i care ne-au trimis Robert Smith,
\ncuraj`ri [i comentarii: Rodolfo Stavenhagen,
Birgit Arellano, Laura Theytaz-Bergman,
Ulla Armyr, Trond Waage.
Carlos Arnaldo, Mul]umim celor care ne-au ajutat la cercetare,
Mark A. Belsey, editare [i verific`ri: François De Luca Lacoste [i
Julie Bissland, Hélène Martin.
Paul Bloem,
Neil Boothby, Rachel Hodgkin [i Peter Newel
Denis Broun, Londra, Mai 2002
MUL}UMIRI XV
acestuia. Publica]iile ei includ lucr`rile „Structuri
Rachel Hodgkin [i Peter Newell, care au fost
Guvernamentale Eficiente pentru Copii”
mandata]i de c`tre UNICEF s` elaboreze Manualul (\mpreun` cu Peter Newell), „Impactul asupra
de Implementare, sunt de mult timp sus]in`tori [i Copiilor” – un experiment \n protejarea copiilor,
ap`r`tori ai drepturilor omului aplicate copiilor, legisla]ia elaborat` de Parlamentul Marii Britanii,
atât \n Marea Britanie cât [i pe plan interna]ional; „Case sigure pentru copii \n Anglia: prezent [i
ambii lucreaz` pentru UNICEF ca [i consultan]i. |n viitor”.
1996 au realizat o cercetare \n Marea Britanie [i au
Peter Newell conduce Consiliul Alian]ei pentru
elaborat un raport despre Structurile Guverna-
Drepturile Copilului din Anglia. Este [i coordo-
mentale Eficiente pentru Copii, la solicitarea Fun-
nator al EPOCH (End Physical Punishment of
da]iei Gulbenkian (dimensiunea interna]ional` a
Children) – „|nceta]i Pedepsirea Fizic` a Copiilor“
cercet`rii a fost sus]inut` de UNICEF). Ei trìesc la
[i coordonator al Ini]iativei Globale pentru
Londra [i au trei copiii.
|ncetarea Pedepselor Corporale aplicate Copiilor,
Rachel Hodgkin este consultant [i militant \n lansat` \n 2001. Peter Newell a mai scris diferite
domeniul drepturilor copiilor. |nainte, a lucrat comentarii despre drepturile copiilor \n Marea
pentru Biroul Na]ional pentru Copii (unde a Britanie [i a elaborat o propunere detaliat` pentru
activat ca func]ionar \n Grupul pentru Copii al instituirea unui comisariat pentru drepturile
Tuturor Partidelor Parlamentare) [i pentru Centrul copiilor, publicat` sub titlul „S`-i lu`m pe Copii \n
Juridic pentru Copii, contribuind la crearea Serios ”.
XVI Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Introducere
Obiective
[i structur`
anualul se dore[te a fi un instrument \n rapoartele oficiale ale sesiunilor sale [i \n ca-
M practic pentru implementarea, explica-

rea [i ilustrarea implica]iilor fiec`rui
articol al Conven]iei cu privire la Drep-
turile Copilului [i a celor dou` Protocoale Facul-
tative adoptate \n 2000, precum [i inter-rela]iona-
drul Dezbaterilor Generale când a decis asupra
unor aspecte ale Conven]iei), semnifica]ia
aparte a comentariilor Comitetului este evi-
den]iat` cu albastru \n text (sunt citate [i opi-
niile individuale ale membrilor Comitetului,
rea acestora. f`r` a fi \ns` eviden]iate, deoarece nu au ace-
|n cadrul fiec`rui articol, Manualul reune[te, anali- ea[i autoritate).
zeaz` [i rezum` urm`toarele aspecte: comentarii ilustrative din Lucr`rile preg`titoa-
comentarii [i recomand`ri ale Comitetului re ale Conven]iei, rapoarte din sesiunile Gru-
pentru Drepturile Copilului, recunoscut ca fiind pului de Lucru care a elaborat Conven]ia;
cea mai \nalt` autoritate pentru interpretarea declara]ii [i rezerve exprimate de diferite state,
acestei Conven]ii, cuprinse \n rapoartele oficia- cu ocazia ratific`rii sau ader`rii la Conven]ie;
le ale primelor sale XXVIII de sesiuni (din 1991 prevederi relevante din cadrul altor instrumen-
pân` \n septembrie/octombrie 2001), precum te interna]ionale, de exemplu din Declara]ia
[i extrase, relevante din Instruc]iunile Comite- Universal` a Drepturilor Omului [i a celor dou`
tului pentru Elaborarea Rapoartelor. Este in- Pacturi Interna]ionale cu privire la Drepturile
clus [i primul Comentariu General al Comite- Civile [i Politice, [i cu privire la Drepturile Eco-
tului, emis \n 2001, referitor la articolul 29 (1) al nomice, Sociale [i Culturale (multe dintre arti-
Conven]iei. |n special, sunt analizate „Obser- colele Conven]iei \[i au originea \n aceste tra-
va]iile Finale” ale Comitetului privind Rapoar- tate), alte Declara]ii [i Conven]ii, reguli [i direc-
tele Ini]iale [i Secundare elaborate de Statele tive ale Na]iunilor Unite privind justi]ia juveni-
P`r]i. Atunci când Comitetul \[i exprim` pozi]ia l`, Regulile Standard privind Egalizarea {an-
sa oficial` (de exemplu \n Observa]iile Finale, selor pentru Persoanele cu Dizabilit`]i, Con-
INTRODUCERE XVII
ven]ii ale Organiza]iei Interna]ionale a Muncii minare a acestora de c`tre Comitet, precum [i
(OIM) [i Conven]iile de la Haga; Observa]iile Finale ale Comitetului.
Comentarii Generale relevante provenind de la Sec]iunile referitoare la fiecare articol din Manual
alte organisme interna]ionale, [i anume Comi- con]in urm`toarele elemente:
tetele responsabile cu supervizarea implemen- un rezumat concis al implica]iilor articolului [i
t`rii altor instrumente interna]ionale, incluzând rela]ionarea acestuia cu alte articole;
aici \n special Comitetul pentru Drepturile O-
mului (responsabil pentru Pactul Interna]ional extrase relevante din Instruc]iunile pentru ela-
cu privire la Drepturile Civile [i Politice) [i Co- borarea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice redac-
mitetul pentru Drepturile Economice, Sociale tate de c`tre Comitetul pentru Drepturile Co-
[i Culturale (responsabil pentru Pactul Interna- pilului (textul integral al Instruc]iunilor pentru
]ional cu privire la Drepturile Economice, So- elaborarea Rapoartelor Periodice este inclus,
ciale [i Culturale); de asemenea, \n Anexa 3, pagina 811);
Comentarii din Manualul de Rapoartare pri- considera]ii detaliate asupra cadrului general
vind Respectarea Drepturilor Omului edi]ia [i a implica]iilor fiec`ruia dintre elementele ar-
1997, care include un capitol referitor la Con- ticolului;
ven]ie, elaborat de primul Raportor al Comi- exemple (prezentate \n casete) prelevate din
tetului pentru Drepturile Copilului, Marta San- Rapoartele Statelor P`r]i [i din alte rapoarte
tos Pais; oficiale [i recomand`ri (Manualul nu a analizat
Comentarii [i recomand`ri ale altor organiza]ii rapoartele [i alte informa]ii transmise de or-
[i agen]ii cheie ale Na]iunilor Unite, precum [i ganiza]iile neguvernamentale). Exemplele pre-
concluzii [i recomand`ri ale conferin]elor glo- zentate \n casete nu reprezint` neap`rat prac-
bale cu privire la drepturile omului [i dezvolta- tici pozitive sau modele de excelen]`, ci
rea social`. ilustreaz` [i clarific` problemele legate de arti-
colul respectiv. Exemplele folosite nu au fost
Manualul nu include analiza tratatelor regionale evaluate, [i s-ar putea chiar s` nu mai descrie
privind drepturile omului, [i nici jurispruden]a practica curent`;
regional` sau interna]ional`.
„Lista de Control a Procesului de Implemen-
Rolul [i activit`]ile Comitetului pentru Drepturile tare” din final: eviden]iaz` faptul c` articolele
Copilului [i obliga]iile de raportare ale Statelor Conven]iei sunt interdependente [i indic` alte
P`r]i, ce decurg din Conven]ie, sunt precizate \n articole strâns corelate cu articolul \n discu]ie.
cadrul articolelor 43 [i 44 ale acesteia. Lista de Control con]ine \ntreb`ri menite s`
Manualul nu se dore[te a fi un ghid al aplic`rii evalueze progresul realizat \n procesul de im-
Conven]iei \n diferite ]`ri. Scopul citatelor din Co- plementare;
mentariile [i Recomand`rile Comitetului c`tre anexa include textele integrale ale Conven]iei
Statele P`r]i [i scopul exemplelor din Rapoartele cu privire la Drepturile Copilului, ale celor dou`
Ini]iale [i Secundare [i din alte surse este de a Protocoale Facultative [i alte altor tratate che-
prezenta [i de a extinde interpretarea Conven]iei. ie, precum [i Instruc]iunile Comitetului pentru
Cei ce vor dori s` analizeze progresul \nregistrat elaborarea Rapoartelor Periodice. |n plus, mai
\n anumite ]`ri sunt \ncuraja]i s` utilizeze Raportul este prezentat un ghid al Na]iunilor Unite [i al
Ini]ial [i Rapoartele Periodice ale statelor respec- agen]iilor sale, precum [i o bibliografie.
tive, al`turi de \nregistr`ri ale procesului de exa-
XVIII Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Cum s` folosim
„Listele de control al
Procesului de Implementare“
istele de control nu au un statut oficial. Fie- voltarea unui sistem de monitorizare [i evaluare,
L care dintre acestea au fost elaborate pentru

a-i ajuta pe to]i cei implica]i \n procesul de
implementare – Guverne, UNICEF, alte
agen]ii ale Na]iunilor Unite, organiza]ii interna]io-
nale, ONG-uri [i al]ii – s` analizeze implica]iile
preg`tirea personalului [i a[a mai departe. Alte
\ntreb`ri sunt referitoare la detaliile implemen-
t`rii.
|ntreb`rile sunt astfel formulate \ncât s` se r`s-
pund` cu „DA“, „NU“, „PAR}IAL“ sau „NU {TIU“
articolelor Conven]iei asupra legisla]iei, politicilor (nu sunt disponibile suficiente informa]ii pentru
[i a practicilor din domeniu, s` promoveze [i s` evaluarea gradului de implementare). R`spunsu-
evalueze progresele \nregistrate \n procesul de rile de „da“ sau „nu“ la \ntreb`rile din cadrul fie-
implementare. c`rei Liste de Control nu indic` neap`rat respec-
Listele de Control urm`resc procesul de imple- tarea sau ne-respectarea Conven]iei.
mentare, nicidecum cel de raportare. Acestea nu Listele de Control pot fi folosite ca baz` de la care
trebuie confundate cu Instruc]iunile oficiale pen- s` fie dezvoltate liste de control mai detaliate [i
tru raportare, elaborate de Comitetul pentru Drep- mai pertinente, aplicabile la nivel na]ional sau lo-
turile Copilului pentru a \ndruma Statele P`r]i \n cal. |n afar` de r`spunsurile de baz` de „da“,
procesul de preg`tire a Rapoartelor Ini]iale [i a „nu“ sau „nu [tiu“, \ntreb`rile ofer` un cadru de
celor Periodice conform Conven]iei (extrase rele- lucru pentru colectarea informa]iilor relevante
vante din aceste Instruc]iuni sunt incluse \n cadrul pentru elaborarea unei analize complete [i a unui
fiec`rui articol din Manual). comentariu pertinent privind procesul de imple-
Fiecare List` de Control include o aten]ionare cu mentare.
privire la faptul c` nici un articol nu trebuie luat \n Dac` r`spunsul la o \ntrebare din Lista de Control
considerare \n mod izolat; Conven]ia este indivi- este „DA“, ar putea urma un rezumat al legisla-
zibil` iar articolele acesteia sunt interdependente. ]iei, politicilor [i practicilor relevante, precum [i
Listele de Control subliniaz` faptul c`, \n cadrul referin]e despre informa]ii mai detaliate, care
procesului de implementare al fiec`rui articol, confirm` aplicarea unui anume drept pentru toate
trebuie acordat` aten]ie „principiilor generale” grupurile de copii relevante. Dac` r`spunsul este
eviden]iate de c`tre Comitetul pentru Drepturile „NU“, se va prezenta situa]ia [i un rezumat al
Copilului [i c` trebuie identificate celelalte articole ac]iunilor necesare pentru respectarea procesului
care sunt strâns corelate cu articolul \n discu]ie. de implementare. Dac` r`spunsul este „PAR-
Fiecare List` de Control \ncepe cu un set de \ntre- }IAL“, acesta va fi \nso]it de informa]ii despre sta-
b`ri standard despre m`surile generale de imple- diul de implementare [i despre ac]iunile necesa-
mentare a articolului \n discu]ie: Departamentele re. Dac` r`spunsul este „NU {TIU“, se poate pre-
guvernamentale [i alte agen]ii responsabile au zenta un rezumat al informa]iilor disponibile pre-
fost, oare, identificate [i coordonate \n mod cum [i a celor care nu sunt disponibile [i, ca ur-
adecvat? S-a f`cut o analiz` aprofundat` [i s-au mare, fac imposibil` determinarea stadiului de
adoptat urm`toarele: strategia de implementare, implementare al unui anumit drept.
analiza bugetar` [i alocarea resurselor, dez-
INTRODUCERE XIX
Explicarea
referin]elor
extul include referin]ele abreviate [i o bi-
T bliografie ce prezint` toate referin]ele, pre-

cum [i o list` a instrumentelor interna]io-
nale la care se face referire \n Anexa 1, pa-
gina 790. Acronimele uzuale sunt explicate la pa-
gina 911.
Rapoartele oficiale ale Comitetului IRCO: Concluziile Finale ale Raportului Ini]ial
pentru Drepturile Copilului (precum [i 2RCO – Concluziile Finale ale celui de-
al Doilea Raport). Astfel abrevierea „Nigeria IRCO,
|n Manual sunt folosite urm`toarele versiuni abre- Add.61, paragraful 39” se refer` la Paragraful 39
viate ale referin]elor despre anumite serii de Ra- al Observa]iilor Finale ale Comitetului referitoare
poarte Oficiale elaborate de c`tre Comitetul pen- la Raportul Ini]ial al Nigeriei; abrevierea „Add.61”
tru Drepturile Copilului: deriv` din referin]a oficial` complet` „CRC/C/15/
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]ia- Add. 61”.
le; Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Pe- De asemenea, abrevierea IR Prelim. Obs. \nseam-
riodice: acestea sunt instruc]iunile Comitetului n` Observa]iile Preliminare privind Raportul Ini-
pentru Statele P`r]i, referitoare la rapoartele ce ]ial (pe care Comitetul le emite câteodat`, atunci
trebuie trimise de c`tre acestea, conform Conven- când dore[te ca un stat s` transmit` informa]ii
]iei. Titlurile complete ale acestora sunt: suplimentare). Toate Observa]iile Finale [i Preli-
Instruc]iuni Generale privind forma [i con]inutul minare privind Rapoartele Ini]iale ale Statelor
Rapoartelor Ini]iale ce trebuie trimise de c`tre P`r]i sunt cuprinse \n seriile „CRC/C/15/ Add…”.
Statele P`r]i conform articolului 44, paragraful SR reprezint` Rezumatul sesiunilor Comitetului
1(a) al Conven]iei, (CRC/C/5, 15 octombrie 1991); pentru Drepturile Copilului, \ndeosebi discu]iile
Instruc]iunile Generale privind forma [i con]inutul dintre reprezentan]ii Statelor P`r]i [i Comitet,
Rapoartelor Periodice ce trebuie trimise de c`tre identificând \n fiecare caz statul implicat (toate \n-
Statele P`r]i conform articolului 44, paragraful registr`rile Rezumatelor sesiunilor Comitetului
1(b) al Conven]iei, (CRC/C/58, 20 noiembrie 1996). sunt cuprinse \n seriile „CRC/C/SR. …”).
IR: Raportul Ini]ial - este raportul pe care Statele Rapoarte ale sesiunilor: sunt rapoartele oficiale
P`r]i trebuie s`-l trimit` \n primii 2 ani de la data publicate dup` fiecare sesiune a Comitetului
ratific`rii Conven]iei (statele mai trebuie s` trimit` pentru Drepturile Copilului. |n Manual sunt pre-
Rapoarte Periodice, la 5 ani de la data expir`rii zentate referin]e complete, de exemplu, Raportul
termenului pentru trimiterea Raportului Ini]ial). celei de-a V-a sesiuni, din ianuarie 1994, CRC/C/
Simbolul 2R reprezint` al Doilea Raport prezentat 24, pp. 38-43.
de un Stat Parte. (|n cadrul sistemului de documentare ale Na]i-
unilor Unite, au fost stabilite coduri speciale pen-
tru fiecare dintre organismele interna]ionale care
au un mandat \n respectarea Drepturilor Omului.
De aceea, referin]ele tuturor documentelor ela-
borate de Comitetul pentru Drepturile Copilului
\ncep cu „CRC/C/…“. Explica]ii complete asupra
tuturor codurilor din documentele elaborate de
Na]iunile Unite cu privire la drepturile omului, pot
fi g`site la |naltul Comisariat pentru Drepturile
Omului).
XX Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Alte documente cheie shers. |n Manual, acolo unde sunt prezentate ex-
trase din Lucr`rile preg`titoare, sunt indicate [i
Alte documente cheie la care se fac referiri frec- referin]ele din documentul oficial al Na]iunilor
vente sunt: Unite precum [i din cartea citat` mai sus.
Rezervele, Declara]iile [i Obiec]iile referitoare la Manualul de Rapoartare privind Respectarea
Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului. Acest Drepturilor Omului: prima edi]ie, cuprinzând ma-
document este actualizat \n mod periodic. Versiu- joritatea instrumentelor interna]ionale referitoare
nea la care se face referire \n text este CRC/C/2/ la drepturile omului, dar nu [i Conven]ia cu privi-
Rev. 8, 7 decembrie 1999. re la Drepturile Copilului, a fost publicat \n 1991
Compendiul de Comentarii [i Recomand`ri Gene- de Centrul Na]iunilor Unite pentru Drepturile
rale adopatate de c`tre Organismele Interna]iona- Omului [i de Institutul Na]iunilor Unite pentru
le care au un mandat \n respectarea drepturilor Formare [i Cercetare (UNITAR). Noua edi]ie, pu-
(„Human Rights Treaty Bodies“ - \n original). blicat` \n 1997, include o sec]iune despre „Con-
Acest document este actualizat \n mod periodic. ven]ia cu privire la Drepturile Copilului”, elabo-
Versiunea la care se face referire \n text este (HRI/ rat` de Marta Santos Pais, care a fost primul Ra-
GEN/1/Rev.5). portor al Comitetului pentru Drepturile Copilului
(aceast` edi]ie a fost publicat` ca urmare a coo-
Lucr`rile preg`titoare: pân` \n prezent, nu au fost
per`rii dintre |naltul Comisariat pentru Drepturile
publicate documente despre „Grupul Deschis de
Omului, Geneva; Institutul Na]iunilor Unite pentru
Lucru” care a elaborat Conven]ia cu privire la
Formare [i Cercetare (UNITAR); Proiectul Cole-
Drepturile Copilului. Grupul a fost creat de Comi-
giului Na]iunilor Unite pentru Personal, Torino;
sia Na]iunilor Unite pentru Drepturile Omului \n
Na]iunile Unite, Geneva, 1997). |n Manual se fac
1979. Extrase din rapoartele oficiale au fost publi-
referiri la cele dou` edi]ii sub denumirea de Ma-
cate \n 1992 \n Conven]ia Na]iunilor Unite cu pri-
nualul de Raportare privind Respectarea Dreptu-
vire la Drepturile Copilului, Un Ghid al „Lucr`rilor
rilor Omului, 1991 [i respectiv, Manualul de Ra-
preg`titoare”, lucrare \ntocmit` [i editat` de
portare privind Respectarea Drepturilor Omului,
Sharon Detrick, Editura Martinus Nijhoff Publi-
1997.
Cum se ob]in rapoartele Comitetului

|naltul Comisariat pentru Drepturile Omului \ndepline[te func]ia de Secretariat al Comitetului pentru Drep-
turile Copilului, \n numele Secretarului General. Pentru toate \ntâlnirile publice [i unele dintre \ntâlnirile
private ale Comitetului sunt preg`tite pentru publicul larg \nregistr`ri ale rezumatelor discu]iilor (toate
\ntâlnirile sunt publice, exceptând cazurile când Comitetul decide altfel). Rapoartele Ini]iale [i Periodice ale
Statelor P`r]i, Observa]iile Finale ale Comitetului, Rezumatele discu]iilor [i rapoartele prezentate \n
sesiunile Comitetului sunt de obicei disponibile \n cele trei limbi utilizate \n cadrul Comitetului (Englez`,
Francez` [i Spaniol`); \n plus, Comitetul poate decide traducerea unor anumite documente \n una sau mai
multe dintre celelalte limbi „oficiale“ ale Conven]iei (Arab`, Chinez` [i Rus`).
Departamentul de Distribu]ie [i Vânz`ri,

Palatul Na]iunilor
8-14 Avenue de la Paix,
1211 Geneva 10, Elve]ia
Documentele sunt disponibile [i \n format electronic:
"http://www.unhchr.ch"
INTRODUCERE XXI
Defini]ia
Copilului 1
Textul Articolului 1
|n sensul prezentei Conven]ii, prin copil se \n]elege orice fiin]` uman` sub vârsta de 18
ani cu excep]ia cazurilor când, \n baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub
aceast` vârst`.
rticolul 1 al Conven]iei cu pri- ]ie special`. |n anumite privin]e, Con-
A vire la Drepturile Copilului defi-

ne[te „copilul” \n sensul pre-
zentei Conven]ii, ca orice fiin]`
uman` sub vârsta de 18 ani. Formularea
las` deschis` discu]ia cu privire la mo-
ven]ia postuleaz` o linie de conduit` cla-
r`: interzicerea pedepsei capitale sau a
\nchisorii pe via]` f`r` posibilitatea eli-
ber`rii pentru cei care sunt sub vârsta de
18 ani (articolul 37); nici un fel de recru-
mentul \n care \ncepe copil`ria; este tare \n for]ele armate sau participare di-
acesta momentul na[terii, momentul rect` la ostilit`]i pentru cei sub vârsta de
concep]iei sau undeva \ntre cele dou`? 15 ani (articolul 38 [i vezi [i Protocolul
Adoptarea, \n cadrul Conven]iei, a unei Facultativ cu privire la implicarea co-
pozi]ii privind avortul [i problemele copiilor \n conflicte armate, pagina 804). |n
nexe, ar fi pus \n pericol \ns`[i ratifica- alte privin]e, statelor li se cere s` fixeze, Sumar
rea ei. A[adar, \n sensul prezentei Con- de pild`, vârstele minime pentru: anga-
ven]ii, copil`ria se sfâr[e[te la cea de-a jare (articolul 32) [i r`spunderea penal`
18-a aniversare a zilei de na[tere, mai (articolul 40). Cerin]a de a se institui \n-
pu]in \n cazul statelor unde majoratul v`]`mântul primar obligatoriu implic` [i
este atins mai devreme. stabilirea unei vârste la care acesta s` fie
Stabilirea unei vârste pentru dobândirea \nceput (articolul 28).
anumitor drepturi sau pierderea unei Comitetul pentru Drepturile Copilului a
anumite protec]ii este o problem` com- subliniat faptul c`, atunci când statele
plex`. Ea stabile[te un echilibru \ntre definesc o vârst` minim` \n legisla]ia
conceptul de copil ca titular al acestor lor, trebuie s` fac` acest lucru \n contex-
drepturi ale c`rui capacit`]i \n evolu]ie tul principiilor de baz` ale Conven]iei, \n
trebuie s` fie respectate (problematic` special al principiului nediscrimin`rii
definit` \n articolele 5 [i 14) [i conceptul (articolul 2, de exemplu, punând \n dis-
obliga]iei statului de a asigura o protec- cu]ie diferen]ele \n privin]a vârstei mini-
DEFINI}IA COPILULUI 1
me pentru c`s`torie la bìe]i [i la fete), |n cadrul instruc]iunilor pentru procesul
precum [i principiul interesului superior de raportare, Comitetul solicit` infor-
al copilului (articolul 3) sau al dreptului ma]ii cu privire la toate vârstele minime
inerent la via]`, la supravie]uire [i la dez- stabilite \n legisla]ie pentru diverse sco-
voltare \n toat` m`sura posibilului (arti- puri. |n comentarii, statele au fost \ncu-
colul 6). Totodat`, se va ]ine cont de „ca- rajate s` revizuiasc` defini]ia copil`riei
pacit`]ile \n evolu]ie” ale copilului (arti- [i s` creasc` vârstele minime de pro-
colul 5). De exemplu, trebuie s` existe o tec]ie, \n special vârsta minim` pentru
corela]ie \ntre vârsta stabilit` pentru ab- consim]`mântul sexual, angajarea \n
solvirea \nv`]`mântului obligatoriu [i munc` [i r`spunderea penal`. S-a subli-
vârsta minim` pentru angajarea \n mun- niat, de asemenea, necesitatea elimin`rii
c`. discrimin`rii pe criterii de gen.
1 Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul integral al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„DEFINI}IA COPILULUI
|n aceast` sec]iune Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii relevante, conform
articolului 1 al Conven]iei, referitoare la defini]ia copilului \n legisla]ia [i reglemen-
t`rile na]ionale. |n mod special, Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii referi-
toare la vârsta când se atinge majoratul [i la vârstele minime stabilite de lege
pentru diverse activit`]i, cum sunt \ntre altele, consilierea juridic` sau medical`
f`r` consim]`mântul p`rin]ilor, sfâr[itul educa]iei obligatorii, vârsta minim` pentru
angajarea cu jum`tate de norm`, norm` \ntreag` sau \ntr-o munc` riscant`,
consim]`mântul sexual, consim]`mântul pentru c`s`torie, \nrolarea voluntar` \n
for]ele armate, recrutarea \n for]ele armate, depunerea unei m`rturii \n mod volun-
tar la tribunal, vârsta minim` pentru responsabilitatea la comiterea unor fapte pe-
nale, vârsta minim` pentru privarea de libertate, \ncarcerare, vârsta minim` la care
este permis consumul de alcool [i a altor substan]e controlate de c`tre stat“
(CRC/C/5, paragraful 12).
Instruc]iuni pentru Elaborarea Rapoartelor Periodice
„II. DEFINI}IA COPILULUI (articolul 1)
|n aceast` sec]iune, Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii relevante, con-
form articolului 1 al prezentei Conven]ii, despre:
Orice diferen]e \ntre legisla]ia lor na]ional` [i prevederile Conven]iei referitoare
la defini]ia copilului;
Vârsta minim` definit` de legisla]ia na]ional` pentru:
Consilierea juridic` sau medical`, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor
Tratamentul medical sau interven]ia chirurgical`, f`r` consim]`mântul p`rin-
]ilor
Sfâr[itul educa]iei obligatorii
Angajarea \n munc`, inclusiv o munc` riscant`, cu jum`tate de norm` [i cu
norm` \ntreag`
C`s`torie
Consim]`mântul sexual
|nrolarea voluntar` \n for]ele armate
Recrutarea \n for]ele armate
2 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Participarea la ostilit`]i
Responsabilitatea la comiterea unor fapte penale
Privarea de libertate, inclusiv arestul, deten]ia [i \ncarcerarea, inter-alia \n
domeniul administr`rii justi]iei, solicit`rii de azil [i plas`rii copiilor \n institu-
]ii de protec]ie sau medicale;
Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]`;
Depunerea unei m`rturii voluntare la un tribunal, \n procese civile [i penale;
Depunerea de plângeri [i solicitarea rezolv`rii acestora \n fa]a unui tribunal
sau a unei alte autorit`]i competente, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor;
Participarea la procedurile administrative [i judiciare care-l privesc;
Acordarea consim]`mântului pentru schimbarea identit`]ii sale, incluzând
schimbarea numelui, modificarea rela]iilor de familie, adop]ie, tutel`;
Accesul la informa]ii privind familia sa natural`;
Dobândirea capacit`]ii legale de a mo[teni [i de a dispune de propriet`]i;
Crearea de asocia]ii [i aderarea la diferite asocia]ii;
Alegerea religiei sau participarea la orele de educa]ie religioas`, din cadrul 1
[colii;
Consumul de alcool [i alte substan]e controlate de c`tre stat;
Modul \n care vârsta minim` pentru angajare se coreleaz` cu vârsta minim`
pentru absolvirea \nv`]`mântului obligatoriu, cum este afectat dreptul
copilului la educa]ie [i cum sunt luate \n considerare instrumentele inter-
na]ionale relevante;
|n cazurile \n care legisla]ia trateaz` diferit fetele [i bìe]ii, inclusiv \n privin]a
vârstei minime legale pentru c`s`torie [i pentru consim]`mântul sexual, tre-
buie precizat gradul \n care articolul 2 al Conven]iei a fost luat \n considerare;
|n cazul \n care criteriul pubert`]ii este luat \n considerare \n legisla]ia penal`,
trebuie precizat gradul \n care aceste prevederi se aplic` diferit pentru fete [i
pentru bìe]i, [i dac` principiile [i prevederile Conven]iei sunt luate \n consi-
derare”.
(CRC/C/58, paragraful 24. Sunt de asemenea relevante pentru rapoartele ce trebuie
transmise conform acestui articol [i urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pen-
tru elaborarea Rapoartelor Periodice: 107, 124-125, 134, 147, 153, pentru textul in-
tegral al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Debutul copil`riei, \n sensul zi]ie \n privin]a avortului [i a altor pro-

bleme legate de perioda prenatal`, ceea
prezentei Conven]ii ce ar fi pus sub semnul \ntreb`rii accep-
Nici Declara]ia Drepturilor Copilului din tarea universal` a Conven]iei. Astfel,
1924, nici cea din 1959, nu definesc \n- Manualul de Raportare privind Respec-
ceputul sau sfâr[itul copil`riei. |ns`, \n tarea Drepturilor Omului din 1997, pre-
Preambulul Conven]iei se atrage aten]ia cizeaz`: „Maniera \n care este redactat
asupra prevederii din Preambulul Decla- articolul 1 nu specific` \n mod explicit
ra]iei semnate \n 1959, potrivit c`reia momentul \n care se consider` c` \ncepe
„copilul, dat` fiind imaturitatea sa fizic` perioada „copil`riei“, problem` evitat`
[i intelectual`, necesit` o serie de m`- \n mod inten]ionat, cu scopul de a res-
suri speciale de protec]ie [i de \ngrijire, pecta diversitatea tuturor solu]iilor ofe-
inclusiv o protec]ie legal` adecvat`, \na- rite de legisla]iile na]ionale, \n locul une-
inte, ca [i dup` na[tere” (sublinierea e- ia comune tuturor statelor“.
ditorilor). „Prin evitarea unei referiri clare la na[te-
A[a cum s-a men]ionat anterior, formu- re sau la momentul concep]iei, Conven-
larea din articolul 1 al Conven]iei evit` ]ia aplic` o solu]ie flexibil` [i deschis`,
stabilirea unui moment de debut al copi- l`sând la latitudinea legisla]iei na]ionale
l`riei. Inten]ia celor care au elaborat specificarea momentului \n care \ncepe
acest articol a fost s` evite o luare de po- copil`ria sau via]a” (Manual, pagina 413).
Formularea din preambulul Declara]iei |n declara]iile sale, Sfântul Scaun „con-
din 1959, citat` mai sus, a provocat di- sider` Conven]ia un act de promulgare a
ficult`]i Grupului de lucru care a elaborat unor principii adoptate \n prealabil de
Conven]ia. Pentru a ajunge la un con- c`tre Na]iunile Unite, care, o dat` ratifi-
sens, Grupul a c`zut de acord ca \n lu- cat, va ap`ra drepturile copilului \nainte
cr`rile preg`titoare (travaux prepara- [i dup` na[tere, a[a cum se afirm` \n
toires) s` se introduc` o afirma]ie \n sen- mod explicit \n Declara]ia Drepturilor
sul c` „prin adoptarea acestui paragraf Copilului [i cum se reafirm` \n cel de al
din preambul, Grupul de lucru nu inten- nou`lea paragraf din preambulul Con-
]ioneaz` s` aduc` prejudicii interpret`rii ven]iei. Sfântul Scaun \[i exprim` \ncre-
articolului 1 sau oric`rei alte prevederi a derea c` paragraful 9 al preambulului va
Conven]iei, de c`tre Statele P`r]i (E/ crea o perspectiv` prin care s` fie inter-
CN.4/1989/48, pp8-15; Detrick, p.110). pretat restul Conven]iei, \n conformitate
Astfel, Conven]ia las` fiec`rui stat posi- cu articolul 31 al Conven]iei de la Viena
privind Dreptul Tratatelor din 23 mai
1 bilitatea de a cânt`ri \ntre drepturile [i
interesele contradictorii implicate de 1969” (CRC/C/2/Rev.8, pagina 4).
problema avortului [i a planific`rii fami- Marea Britanie, dimpotriv`, a declarat c`
liale. Este relevant, totodat`, faptul c`, \n ea „interpreteaz` Conven]ia ca aplicabi-
articolul 41, se subliniaz` c` nici o dispo- l` numai dup` na[terea unui copil viu”
zi]ie din prezenta Conven]ie nu trebuie s` (CRC/C/2/Rev.8, pagina 42).
afecteze o „prevedere mai favorabil` Comitetul pentru Drepturile Copilului a
pentru realizarea drepturilor copilului” sugerat c` rezervele legate de p`strarea
din legisla]ia na]ional` (sau legile inter- legilor referitoare la avort, existente \n
na]ionale \n vigoare). anumite state, nu sunt necesare. Dar Co-
Este clar c` majoritatea articolelor pre- mitetul a comentat \n mod negativ ratele
zentei Conven]ii se pot aplica copilului \nalte ale avorturilor, utilizarea avortului
numai dup` na[tere. Mai multe State ca metod` de planificare familial` [i
P`r]i au considerat necesar s` fac` decla- avorturile „clandestine”, [i a \ncurajat
ra]ii sau s`-[i manifeste anumite rezerve m`surile de reducere a inciden]ei avor-
din perspectiva propriilor legisla]ii sau/[i turilor. Raportul celei de-a IV-a Confe-
a propriilor atitudini fa]` de copilul rin]e Mondiale privind Situa]ia Femeilor
nen`scut \nc`, \n special \n leg`tur` cu \ncurajeaz` guvernele s` „aib` \n vedere
„dreptul inerent al copilului la via]`” [i revizuirea legilor care con]in m`suri pu-
cu obliga]ia statului de „a asigura, supra- nitive \mpotriva femeilor care au f`cut
vie]uirea [i dezvoltarea copilului \n toat` avorturi ilegale” (A/ RES/S-23/3, para-
m`sura posibilului” drepturi prev`zute graful 72(o). Pentru continuarea discu-
\n articolul 6. ]iei vezi articolul 6, pagina 115).
De exemplu, Argentina a afirmat: „\n le- China a formulat urm`toarele rezerve:
g`tur` cu articolul 1 al Conven]iei, Repu- „Republica Popular` Chinez` \[i va \nde-
blica Argentina declar` c` articolul tre- plini obliga]iile prev`zute \n articolul 6 al
buie s` fie interpretat considerindu-se c` Conven]iei, \n m`sura \n care acestea
numim copil orice fiin]` uman` din mo- sunt compatibile cu articolul 25 referitor
mentul concep]iei pân` la vârsta de 18 la planificarea familial` din Constitu]ia
ani” (CRC/C/2/Rev.8, pagina13). Aceast` Republicii Populare Chineze, precum [i
declara]ie \[i are originea \n Codul Civil cu prevederile articolului 2 din Legea
Argentinian care prevede c`: „Existen]a privind Copiii Minori din Republica Po-
uman` \ncepe de la concep]ia \n uter; [i pular` China” (CRC/C/2/Rev.8, pagina16).
o persoan` poate dobândi anumite Comitetul, consecvent practicii sale ge-
drepturi \nainte de na[tere, ca [i când ar nerale de a recomanda tuturor statelor
fi fost deja n`scut`. Aceste drepturi r`- s`-[i retrag` rezervele, a comentat:
mân \n mod irevocabil dobândite dac`
fiin]a conceput` \n uter este n`scut` vie, „|n lumina discu]iilor purtate \n cadrul
chiar dac` ele intr` \n vigoare numai \n Comitetului asupra nevoii continue a
momentul imediat urm`tor separ`rii de Statelor P`r]i de a-[i manifesta rezervele
organismul matern” (Argentina IR, para- fa]` de prevederile articolului 6 al Con-
graful 38). ven]iei, [i dat fiind faptul c` materialele
puse la dispozi]ie de aceste state arat`

c` pot fi operate unele ajust`ri \n pri- vizuiasc` vârsta majoratului dac` acesta
vin]a rezervelor respective, Comitetul este stabilit sub 18 ani, [i \n special s`
\ncurajeaz` toate Statele P`r]i ale Con- m`reasc` vârsta pân` la care se ofer`
ven]iei \n revizuirea – eventual retra- protec]ie. De exemplu:
gerea – rezervelor comunicate” (China, „Comitetul este preocupat de lipsa de
IRCO, Add. 56, paragraful 24). claritate a statutului copiilor \ntre 16 [i
Statul Luxemburg constat`: „Guvernul 18 ani…”
Luxemburgului declar` c` articolul 6 al „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
Conven]iei nu ridic` nici un obstacol \n m`reasc` vârsta legal` pân` la care o
calea implement`rii prevederilor legisla- persoan` este considerat` copil, care
]iei luxemburgheze privind informarea este fixat` \n prezent la 16 ani. |n aceast`
asupra vie]ii sexuale, prevenirea avortu- privin]`, vârstele minime legale pentru
rilor ilegale (realizate de persoane nes- c`s`torie [i r`spunderea penal` trebuie
pecializate [i \n condi]ii improprii - nota s` fie revizuite” (Insulele Maldive IRCO,
traduc`torului) precum [i reglementarea
\ntreruperilor de sarcin`” (CRC/C/2/ Rev.8,
Add. 91, paragraful 13 [i 33).
„|n timp ce Legea Minorilor stabile[te
1
pagina 28). vârsta majoratului la 18 ani, alte legisla-
Alte state au declarat c` vor interpreta ]ii stabilesc mai multe limite cu privire la
articolul 1 \n conformitate cu propria lor nivele de protec]ie oferite copiilor \n
legisla]ie sau constitu]ie (vezi, de exem- vârst` de peste 16 ani. Legea Protec]iei
plu, CRC/C/2/Rev.8: Botswana, pagina Copilului din 1990 ofer` protec]ie
15; Indonezia, pagina 25). \mpotriva exploat`rii \n pornografie
pentru to]i copiii sub 18 ani, dar Comi-
Sfâr[itul copil`riei tetul este preocupat de Legea Infrac]iu-
nilor Sexuale din 1992, care nu ofer` o
|n sensul Conven]iei cu privire la Dreptu- protec]ie special` copiilor peste 16 ani [i
rile Copilului, copil`ria se \ncheie o dat` ofer` numai o protec]ie limitat` celor
cu majoratul, la \mplinirea vârstei de 18 \ntre 14 [i 16 ani.
ani, „cu excep]ia cazurilor \n care con- Copiii peste16 ani se bucur` de o protec-
form legisla]iei aplicabile copilului, ma- ]ie limitat` \n legisla]ia care reglemen-
joratul este stabilit sub aceast` vârst`.” teaz` prevenirea cruzimii fa]` de copii.
Astfel, \n privin]a definirii unui prag din- Comitetul recomand` ca legisla]ia exis-
colo de care \nceteaz` perioada copil`- tent` s` fie revizuit` pentru a se m`ri ni-
riei, Conven]ia este ceva mai precis`, velul de protec]ie acordat tuturor copii-
dar nu inflexibil`. lor sub vârsta de 18 ani” (Barbados
Comitetul a \ncurajat Statele P`r]i s` re- IRCO, Add. 103, paragraful 14).
Defini]ia copilului - o dilem`

India discut` problema definirii copil`riei \n Raportul sù Ini]ial din 1997, examinat
de c`tre Comitet \n anul 2000:
„Actele legale invoc` diferen]ele dintre persoane de aceea[i vârst`, creând astfel o
dilem` cu privire la faptul dac` o anume fiin]` uman` este sau nu copil, \n func]ie
de legea care este invocat` \ntr-un anumit caz. Dat fiind faptul c` na[terea unui
copil s`rac este \nregistrat` \n mod inadecvat sau incorect, impactul [i fiabilitatea
legilor nu pot fi reglementate \n \ntregime \n termeni de vârst`… Discrepan]a \ntre
identificarea copilului prin vârst`, legile aplicabile \n termeni de nivele de maturita-
te [i capacitatea copilului de a-[i exprima nevoile, necesit` o gândire congruent`
\n politic`, \n reglement`rile legale [i \n aplicarea lor.
„Acceptarea defini]iei copilului dat` de Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului
va avea probabil implica]ii pentru planificarea programelor [i prevederilor bugeta-
re. Guvernul Indiei revizuie[te din acest motiv legisla]ia [i are \n vedere adoptarea
defini]iei copilului stabilit` \n articolul 1 al Conven]iei, oricând este fezabil` [i apli-
cabil`, astfel \ncât drepturile copiilor s` fie protejate de societate \n toate \mpreju-
r`rile” (India IR, paragrafele 68 [i 69).
Manualul de Raportare privind Respec- vârsta la care poate fi tratat ca un adult
tarea Drepturilor Omului, 1997, conside- aflat sub inciden]a codului muncii. Sta-
r` vârsta de 18 ani ca „limit` general` tele P`r]i trebuie s` indice [i vârsta la
superioar`”. care un copil este considerat adult \n
„Aceast` limit` de vârst` trebuie astfel sensul articolului 10, paragrafele 2 [i 3
folosit` de c`tre Statele P`r]i, ca regul` (care prev`d tratamente diferite pentru
[i referin]` pentru stabilirea oric`rei alte delincven]ii juvenili). |n orice caz, Comi-
limite de vârst` pentru orice scop sau tetul subliniaz` faptul c` vârstele mi-
activitate specific`. Aceast` prevedere nime stabilite \n aceste scopuri nu tre-
accentueaz` o dat` \n plus necesitatea, buie s` fie „nejustificat de sc`zute” [i c`
pentru Statele P`r]i, de a asigura o pro- nici un Stat Parte nu va putea fi absolvit
tec]ie deosebit` oric`rui copil aflat sub de obliga]iile fa]` de persoanele sub
aceast` limit` de vârst`. vârsta de 18 ani, prev`zute prin Pact,
chiar dac`, \n baza legisla]iei na]ionale,
„Atunci când stabile[te limita general` acestea au atins deja vârsta majoratului
1 superioar` la 18 ani, articolul 1 admite [i
posibilitatea ca majoratul copilului s` fie
(Comitetul pentru Drepturile Omului,
Comentariul General 17, 1989, HRI/GEN/
atins mai devreme, \n conformitate cu 1/Rev.5 pagina 133).
legisla]ia aplicabil` copilului. O aseme-
nea formulare nu trebuie \n nici un caz |n timpul elabor`rii Conven]iei cu privire
considerat` ca o clauz` general` de elu- la Drepturile Copilului, unii reprezentan]i
dare a legii; ea nu deschide nici o posibi- ai Statelor au pledat, f`r` succes \ns`, \n
litate de stabilire a altor vârste-limit`, favoarea stabilirii unei vârste mai mici
care s` contrazic` principiile [i prevede- de 18 ani. Cu toate acestea, opinia con-
rile Conven]iei…” (Manual, pagina 414). form c`reia trebuie fixat` o vârst` mai
mare pentru a permite o protec]ie mai
|ntr-un Comentariu General relevant cu bun`, a prevalat (vezi E/CN.4/L.1542,
privire la prevederea referitoare la pro- paginile 5-6; Detrick, paginile 115-116).
tec]ia copilului din Pactul Interna]ional Textul permite statelor \n care majoratul
cu privire la Drepturile Civile [i Politice, se atinge \nainte de vârsta de 18 ani s`
Comitetul pentru Drepturile Omului coboare limita de vârst` pentru anumite
subliniaz` c` vârsta pân` la care copilul situa]ii – cu condi]ia men]inerii compa-
beneficiaz` de protec]ie nu trebuie s` fie tibilit`]ii cu textul Conven]iei [i mai ales
„nejustificat de sc`zut`”, [i c`, \n nici un cu principiile sale generale. De aseme-
caz, Statul Parte nu poate s` se absolve, nea, Conven]ia nu impune reducerea
\n virtutea Pactului, de obliga]iile fa]` de vârstei majoratului \n cazul statelor care
copiii sub 18 ani, chiar dac` au atins au stabilit un prag mai ridicat al
vârsta majoratului \n conformitate cu le- acestuia, deoarece, definirea copilului \n
gisla]ia na]ional`. articolul 1 se face „\n sensul prezentei
Articolul 24 al Pactului recunoa[te drep- Conven]ii“. Toate drepturile prev`zute
tul fiec`rui copil, f`r` nici o discriminare, \n Conven]ie trebuie aplicate tuturor
de a primi de la familia sa, de la societa- copiilor sub vârsta de 18 ani, cu excep]ia
te [i de la stat protec]ia impus` de sta- cazurilor \n care majoratul este atins
tutul de „minor”. Pactul nu define[te no- \nainte de aceast` vârst`.
]iunea de „minor” [i nici nu specific` |nc` din timpul discu]iilor din Grupul de
vârsta la care un copil trebuie conside- Lucru care a redactat Conven]ia, era evi-
rat major. Comentariul General din 1989 dent c` nu se va ajunge la un consens \n
al Comitetului pentru Drepturile Omului privin]a unei defini]ii uzuale a majora-
prevede: „Acestea vor fi stabilite de fie- tului [i c`, \n anumite cazuri, acest prag
care Stat Parte, \n func]ie de condi]iile va fi stabilit pe baza altor criterii decât
sociale [i culturale relevante. |n acest cele de vârst` (de exemplu, criteriul
scop, Statele P`r]i vor trebui s` indice \n pentru stabilirea vârstei minime pentru
rapoartele lor vârsta majoratului din c`s`torie, este atingerea unui „nivel su-
punctul de vedere al dreptului civil, pre- ficient de \n]elegere”). S-a f`cut referire
cum [i vârsta la care copiii r`spund pe- la faptul c`, conceptul majoratului
nal. Statele P`r]i trebuie, de asemenea, „variaz` foarte mult de la o ]ar` la alta,
s` indice vârsta la care unui copil i se precum [i \n cadrul legisla]iilor na]iona-
permite \n mod legal s` munceasc` [i le, \n func]ie de aspectele civile, penale,

politice [i de alt` natur` ale majoratului, minim` legal` definit` de legisla]ia na]i-
aflate \n discu]ie” (E/CN.4/L.1542, pagi- onal`” pentru diverse scopuri. Multe
nile 5-6; Detrick, pagina 116). Aceste di- alte probleme men]ionate se refer` la
feren]e au fost pe deplin ilustrate \n Ra- alte articole din Conven]ie; o interpreta-
poartele Ini]iale ale Statelor P`r]i [i \n re mai larg` [i discu]ii mai ample se vor
discu]iile dintre reprezentan]ii statelor [i g`si \n sec]iunile prezentului Manual
ai Comitetului pentru Drepturile Copilului. care trateaz` articolele respective.
Revizuirea defini]iei „copilului” Solicitarea informa]iilor cu privire la

vârstele minime legale nu \nseamn` c`
|n cele mai multe societ`]i, \nainte de Conven]ia cere s` se stabileasc` o vârst`
ratificarea Conven]iei, nu s-a realizat o specific` pentru fiecare caz \n parte.
analiz` comprehensiv` a diferitelor legi Comitetul dore[te pur [i simplu infor-
care definesc copil`ria. Articolul 1 pro- ma]ii \n leg`tur` cu modul \n care
voac` o astfel de revizuire a \ntregii legisla]ia na]ional` define[te copilul. |n
legisla]ii relevante din fiecare Stat Parte.
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
telor Periodice cer, de asemenea, infor-
general, vârstele minime care ofer` pro-
tec]ie copilului trebuie s` fie cât mai 1
mari cu putin]` (de exemplu, cele care
ma]ii despre „orice fel de diferen]e \ntre se refer` la protejarea copiilor \mpotriva
legisla]ia na]ional` [i Conven]ie cu pri- muncii periculoase, a sentin]elor privati-
vire la defini]ia copilului”. Comitetul \n- ve de libertate sau a implic`rii \n conflic-
curajeaz` statele s` revizuiasc` [i s` arte armate). Alte vârste minime sunt
monizeze legisla]ia na]ional` cu defini]ia legate de dobândirea de c`tre copil a
din Conven]ie. De exemplu: autonomiei [i de nevoia ca statul s` res-
„…Comitetul recomand` \n continuare pecte drepturile civile [i capacit`]ile \n
ca vârstele prev`zute \n diversele legi evolu]ie ale copilului, situa]ie \n care
na]ionale s` fie armonizate pentru a se poate s` fie nevoie de un sistem flexibil,
elimina inconsecven]ele, contradic]iile [i sensibil la nevoile fiec`rui copil, \n mod
disparit`]ile de gen [i pentru ca legisla- individual.
]ia na]ional` s` fie adus` \n conformitate Unele dintre vârstele minime pentru
cu Conven]ia…” (Uganda IRCO, Add. 80, care Comitetul solicit` informa]ii se re-
paragraful 26). fer` la dobândirea de c`tre copii a unor
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` drepturi referitoare la autonomie, spre
revizuiasc` [i s` amendeze \n mod co- deosebire de drepturile la protec]ie, cum
respunz`tor legisla]ia actual` pentru a ar fi: drepturile de a \ntreprinde ac]iuni [i
armoniza vârsta majoratului [i defini]ia de a lua decizii \n nume propriu (de
general` a copilului, pentru a introduce exemplu, s` ob]in` consiliere juridic` [i
o vârst` minim` legal` pentru c`s`torie, medical` [i s`-[i dea consim]`mântul
pentru a m`ri vârsta minim` pentru r`s- pentru un tratament medical sau chirur-
punderea penal`, pentru a rezolva preo- gical, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor; s`
cup`rile legate de vârsta minim` pentru creeze asocia]ii sau s` intre \n asocia]ii,
consultarea unui medic f`r` consim]`- s`-[i aleag` o religie, s`-[i dea consim-
mântul p`rin]ilor [i pentru a stabili o sin- ]`mântul pentru adop]ie [i pentru
gur` vârst` minim` pentru consim]`- schimbarea identit`]ii).
mântul sexual” (Lesotho IRCO, Add. Conven]ia nu d` indica]ii cu privire la o
147, paragraful 24). anumit` vârst` sau vârste, la care copiii
ar trebui s` dobândeasc` aceste drep-
turi, dar ofer` un cadru general de prin-
Definirea vârstelor minime \n cipii. |n conformitate cu articolul 12, co-
legisla]ie piii capabili s`-[i formeze propriile opinii
au dreptul s` [i le exprime liber \n toate
Sec]iunea urm`toare discut` pe scurt di- problemele care-i privesc. Opiniilor co-
versele probleme ridicate de Instruc]iu- piilor trebuie s` li se acorde „impor-
nile Comitetului pentru elaborarea tan]a“ adecvat`, \n conformitate cu vârs-
Rapoartelor Ini]iale [i Periodice (vezi ca- ta [i maturitatea copilului”. Conven]ia
seta, pagina 2) \n leg`tur` cu articolul 1 subliniaz` importan]a respect`rii „capa-
[i defini]ia copilului. Ambele Instruc]iuni cit`]ilor \n evolu]ie” ale copilului (artico-
solicit` informa]ii cu privire la „vârsta lul 5, pagina 106; vezi [i articolul 14,
pagina 235). |n unele state, pe lâng` sta- pubert`]ii este folosit \n legea penal`, se
bilirea prin legisla]ie a unor anumite solicit` informa]ii despre m`sura \n care
vârste pentru dobândirea unor anumite aceast` prevedere este aplicat` \n mod
drepturi, conceptul flexibil al „capaci- diferit la fete [i la bìe]i [i dac` prin-
t`]ilor \n evolu]ie“ ale copilului a fost re- cipiile [i prevederile Conven]iei sunt
flectat prin includerea \n lege a unui luate \n considerare” (paragraful 24; vezi
principiu general: copiii dobândesc caseta pagina 3). De exemplu:
dreptul de a lua decizii pentru ei \n[i[i \n „Comitetul recomand` ca Statele P`r]i
anumite probleme dup` ce au dobândit s` revizuiasc` legisla]ia \n a[a fel \ncât
„nivel suficient de \n]elegere“ (vezi defini]ia copilului [i cerin]ele referitoare
caseta, pagina 9). Avantajul unor astfel la vârsta minim` s` fie conforme cu
de formul`ri este c` evit` barierele principiile [i prevederile Conven]iei [i \n
rigide de vârst`; dezavantajul este c` special ca acestea s` fie neutre din
las` \n seama adul]ilor hot`rârea cu punctul de vedere al diferen]elor de gen,
privire la momentul \n care copiii au
1 dobândit un nivel suficient de \n]ele-
gere, iar adul]ii s-ar putea s` nu respecte
[i s` se asigure c` sunt aplicate” (Repu-
blica Islamic` Iran IRCO, Add. 123, pa-
gina 20).
conceptul „capacit`]ilor \n evolu]ie“ ale
copilului. La modul mai general, Comitetul a notat
c` dezvoltarea fizic` – pubertatea – nu
Respectarea principiilor generale ale este un bun punct de reper \n trecerea
Conven]iei de la copil`rie la maturitate.
Comitetul a subliniat \n mod consecvent |n comentariile pentru unele state,
c`, \n stabilirea vârstelor minime, statele Comitetul a recomandat ca anumite
trebuie s` aib` \n vedere \ntreaga Con- vârste minime pân` la care se ofer`
ven]ie [i \n mod deosebit principiile ei protec]ie s` fie ridicate – mai ales \n ceea
generale. Nu trebuie s` existe nici un fel ce prive[te consim]`mântul sexual, ac-
de discriminare, interesul superior al co- cesul la angajarea \n munc` [i r`spun-
pilului trebuie s` fie ra]iunea primordi- derea penal` (pentru comentariile Co-
al`, iar copilului trebuie s` i se asigure la mitetului vezi mai jos, pagina 11 [i 15, [i
cel mai \nalt nivel posibil, supravie]uirea articolul 34 pagina 619; articolul 32
[i dezvoltarea. De exemplu, Comitetul pagina 590; articolul 40 pagina 728).
apreciaz` c`: A[a dup` cum arat` Manualul de Rapor-
„…este nevoie s` se aib` \n vedere \n tare privind Respectarea Drepturilor
mod serios problemele legate de defi- Omului din 1997: „Ar fi nerealist s` se
ni]ia legal` a copilului, \n special vârsta stabileasc` o singur` vârst` pentru toate
minim` pentru c`s`torie, angajarea \n situa]iile posibile care s` se aplice \n toa-
munc`, serviciul militar [i depunerea te ]`rile lumii. Totu[i, \n lumina princi-
m`rturiei \n instan]`. Se pare c` aceste piilor [i prevederilor Conven]iei, astfel
prevederi nu iau \n considerare, \ntr-o de limite nu pot fi stabilite la o vârst`
m`sur` suficient`, principiile interesului „nejustificat de sc`zut`“ sau pe baza
superior al copilului [i al nediscrimi- unor criterii arbitrare. Ele trebuie s` ia \n
n`rii” (El Salvador IRCO, Add.9, paragra- considerare, \n mod deosebit, interesul
ful 10. Vezi [i Sudan IRCO Add. 10, para- superior al copilului ca o importan]`
graful 18). prioritar`, \n conformitate cu articolul 3
Importan]a principiului nediscrimin`rii [i s` nu dea niciodat` na[tere la
(articolul 2) \n leg`tur` cu defini]ia copi- discrimin`ri, a[a cum se stabile[te \n
lului este subliniat` \n Instruc]iunile articolul 2. |n plus, \n lumina articolul 41,
Comitetului pentru elaborarea Rapoarte- trebuie s` prevaleze \ntotdeauna solu]ia
lor Periodice, unde se solicit` informa]ii cea mai favorabil` pentru copil, ceea ce
specifice despre „m`sura \n care s-a va \mpiedica \ntotdeauna sc`derea
avut \n vedere articolul 2 al Conven]iei \n nivelului minim de protec]ie asigurat de
cazurile \n care exist` o diferen]` \n Conven]ie \n ansamblul ei, sau pierde-
prevederile legisla]iei referitoare la fete rea semnifica]iei obliga]iilor stabilite de
[i bìe]i, inclusiv \n ceea ce prive[te c`- Conven]ie” (Manual, paginile 414-415).
s`toria [i consim]`mântul sexual“. De Anumite probleme legate de „vârsta mi-
asemenea, „\n cazurile \n care criteriul nim`” se refer` atât la o mai mare auto-

nomie, cât [i la o protec]ie crescut`. De bleme suplimentare legate de vârst`:
exemplu, dreptul copilului de a recurge vârsta de vot [i vârsta minim` pentru a
la consiliere juridic` [i medical`, de a candida \n alegeri; vârsta la care un copil
depune plângeri f`r` consim]`mântul poate dobândi \n mod independent un
p`rin]ilor [i de a depune m`rturie \n in- pa[aport; limitele de vârst` pentru acce-
stan]` poate fi crucial pentru protec]ia sul la anumite mijloace media (filme,
\mpotriva abuzului \n familie. De aceea video etc.); vârsta la care un copil poate
nu este \n interesul copilului s` se de- s` intre \ntr-un ordin religios sau \ntr-o
fineasc` o vârst` minim` pentru astfel comunitate, pentru toat` via]a.
de situa]ii. |n ceea ce prive[te monitorizarea imple-
Lista vârstelor minime legale asupra ment`rii \ntregii Conven]ii, Comitetul a
c`rora Comitetul solicit` informa]ii se sugerat
afl` \n Instruc]iuni, dar ea nu este \n nici „ca strângerea [i analiza datelor statis-
un caz exhaustiv`. |n timpul examin`rii tice pe grupe de vârst` s` se ghideze
Rapoartelor Ini]iale [i Secundare ale Sta-
telor P`r]i s-au ridicat urm`toarele pro-
dup` prevederile articolului 1 al Conven-
]iei…” (Teritoriul dependent al Marii Bri-
1
Consilierea medical` [i consim]`mântul minorilor

Raportul Ini]ial al Fran]ei arat` c` legea francez` permite minorilor de ambele sexe
s` aib` acces la contracep]ie [i s` fie aproviziona]i cu contraceptive \n mod anonim
(\n condi]ii de protejare a propriei identit`]i- nota trad.). O lege recent` prevede
pentru minori ca, la cererea lor, ace[tia s` fie testa]i [i trata]i pentru bolile cu trans-
mitere sexual` \n mod gratuit [i anonim, \n loca]ii autorizate. Legea prevede c`, o
fat` sub vârsta majoratului, trebuie s`-[i exprime consim]`mântul pentru \ntreru-
perea voluntar` a sarcinii [i c` acest consim]`mânt trebuie s` fie dat f`r` ca p`rin]ii
ei s` fie prezen]i (Fran]a IR, paragraful 154-156).
Raportul Ini]ial al Marii Britanii arat` c`, \n conformitate cu Legea Copilului din
1989, un copil poate refuza s` consimt` la o examinare psihiatric` sau medical`
sau orice alt` evaluare \n cadrul procedurilor din sistemul de protec]ie a copilului
dac` se consider` c` are „un nivel suficient de \n]elegere”. Ca urmare a cazului
Gillick din 1985, \n conformitate cu dreptul comun, copiii de orice vârst` au dreptul
s`-[i dea consim]`mântul pentru \ngrijirile [i tratamentul medical, cu condi]ia s`
demonstreze maturitatea de a \n]elege implica]iile \ngrijirilor [i tratamentului pro-
pus. Un caz mai recent sus]ine c` instan]a are jurisdic]ia de a anula refuzul copilu-
lui referitor la tratamentul medical atunci când acest refuz amenin]` via]a copilului
(Marea Britanie IR, paragraful 66).
|n Suedia, „consilierea contraceptiv` este acordat` copiilor [i tinerilor f`r` ca p`-
rin]ii acestora s` fie informa]i, dac` aceasta este dorin]a copilului. Se ia \n consi-
derare totu[i maturitatea copilului. P`rin]ii nu sunt informa]i nici \n cazul avortului
efectuat de o minor`, dac` aceasta are obiec]ii \mpotriva unei astfel de inform`ri
[i se presupune c` ar avea de suferit \n cazul \n care informa]ia ar fi divulgat`
custodelui sù” (Suedia, 2R, paragraful 212).
Raportul Ini]ial al Norvegiei arat` c` „Doctorii vor furniza pacien]ilor \n vârst` de
peste 12 ani informa]ii cu privire la starea prezent`, boal` [i tratament. Copiii \ntre
12 [i 16 ani pot cere doctorului s` nu dea informa]ii specifice p`rin]ilor lor. O astfel
de cerere va fi \ndeplinit` dac` medicul consider` c` dorin]a copilului trebuie res-
pectat`. Gradul de maturitate al copilului este un factor care trebuie luat \n consi-
derare \n aceast` evaluare” (Norvegia IR, paragraful 73).
Legisla]ia finlandez` prevede ca, copiii cu un nivel suficient de maturitate s` ia
propriile decizii medicale (personalul medical evalueaz` maturitatea copilului \n
situa]ia dat`); dac` un copil \n vârst` de 12 ani sau mai mult, refuz` \ngrijirile psihi-
atrice, orice decizie cu privire la un tratament involuntar trebuie \naintat` Cur]ii
Provinciale, iar copilul are dreptul la apel (Finlanda IR, paragraful 36 [i 37).
tanii: Hong Kong, IRCO, Add. 63, para- s` participe la procedurile legate de se-
graful 22). pararea de p`rin]i, \n conformitate cu
Acest comentariu subliniaz` importan]a articolul 9.
colect`rii unor date consistente cu pri- Consilierea medical`. Dreptul copilului
vire la to]i copiii pân` la 18 ani. de a primi consiliere medical` f`r` con-
Sec]iunea urm`toare cuprinde diverse sim]`mântul p`rin]ilor este vital \n cazu-
probleme enumerate \n Instruc]iuni, \n rile \n care opiniile copilului [i/sau
leg`tur` cu care Comitetul solicit` infor- interesele lui sunt distincte de cele ale
ma]ii, \n conformitate cu articolul 1. p`rin]ilor sau pot fi \n conflict cu aces-
tea, de exemplu, \n cazurile de violen]`
Consilierea juridic` sau medical` f`r` [i abuz din partea p`rin]ilor sau a altor
consim]`mântul p`rin]ilor membri ai familiei; \n cazurile care im-
plic` conflicte \ntre copii [i p`rin]i \n pri-
|n timp ce Instruc]iunile solicit` informa-
vin]a accesului la serviciile de s`n`tate
]ii cu privire la orice „vârst` minim` le-
1 gal` definit` de legisla]ia na]ional`”,
Conven]ia nu ofer` nici un suport pentru
[i deciziile de tratament [i accesul copi-
lului adolescent la educa]ie [i servicii \n
domeniul planific`rii familiale. Dreptul
stabilirea unei vârste minime, sub care
copilului la consiliere [i sf`tuire este
copilul nu poate solicita [i primi consi-
distinct de vârsta la care copilul poate
liere juridic` sau medical`, \n mod inde-
consim]i \n mod independent pentru un
pendent. Scopul acestei \ntreb`ri este s`
anumit tratament medical – vezi mai jos.
stabileasc`, care copii, dac` este cazul,
sunt exclu[i de la acest drept. Dreptul de Articolul 24(2)(e) cere statelor s` ia m`-
a solicita consiliere nu implic` \n sine [i surile corespunz`toare pentru a se asi-
dreptul de a lua decizii, ceea ce ar depin- gura c` atât p`rin]ii cât [i copiii „sunt in-
de de nivelul de dezvoltare al copilului. forma]i, au acces la educa]ie [i sunt spri-
jini]i \n utilizarea cuno[tin]elor de baz`
Consilierea juridic`. Dreptul copilului de
referitoare la s`n`tatea [i hrana copilu-
a primi consiliere juridic` f`r` consim]`-
lui, avantajele al`pt`rii, igiena [i salubri-
mântul p`rin]ilor este, \n mod clar, vital
tatea mediului [i prevenirea acciden-
pentru aplicarea multor drepturi garan-
telor”.
tate de Conven]ie, inclusiv a celor \n
care interesele copilului sunt diferite sau |n recomand`rile cu privire la nevoile de
\n conflict cu cele ale p`rin]ilor: de s`n`tate ale adolescen]ilor, Comitetul a
exemplu, \n cazurile de violen]` subliniat c` ace[tia trebuie s` aib` acces
\mpotriva copiilor, inclusiv abuzul la consiliere [i sf`tuire, \n mod confiden-
sexual din cadrul familiilor [i al ]ial. De exemplu:
institu]iilor; \n cazurile de disput` asupra „|n plus, se recomand` ca Statele P`r]i s`
drepturilor copiilor la un nume sau o \ntreprind` [i alte m`suri, inclusiv aloca-
cet`]enie; \n cazurile care implic` rea de resurse umane [i financiare adec-
separarea de p`rin]i, re\ntregirea vate, pentru dezvoltarea unor servicii pri-
familiei, transferul ilicit [i r`pirea, adop- mitoare pentru tineri [i adolescen]i
]ia, exploatarea prin angajare \n munc` („youth friendly“) care s` ofere consili-
[i alte forme de exploatare. ere, unit`]i de \ngrijire [i reabilitare [i s`
Dreptul propriu al copilului la asisten]` fie accesibile, f`r` consim]`mântul p`rin-
juridic`, când este suspectat sau acuzat ]ilor, atunci când aceasta este \n interesul
c` a \nc`lcat legea penal` este men]io- superior al copilului…” (Benin IRCO,
nat \n articolul 40(2)(b)(ii). |n mod ase- Add. 106, paragraful 25).
m`n`tor, copilul a c`rui libertate este li- „Comitetul recomand` insistent Statelor
mitat` are dreptul la „acces prompt la P`r]i s` r`spund` nevoilor legate de dez-
asisten]` juridic` [i alte tipuri de asis- voltarea sexual` [i de s`n`tatea repro-
ten]` corespunz`toare…” \n conformi- ducerii copiilor cu vârste mai ridicate,
tate cu articolul 37(d). De asemenea, inclusiv a celor c`s`tori]i la o vârst` fra-
este necesar pentru copii s` poat` primi ged` [i a celor afla]i \n situa]ii de vulne-
consiliere juridic` atunci când \[i exer- rabilitate. Se recomand` ca Statele P`r]i
cit` dreptul de a-[i face auzit` opinia, \n s` asigure acces la informa]ii cu privire
„orice proceduri judiciare [i administra- la s`n`tatea sexual` [i a reproducerii [i
tive care-i afecteaz`” (articolul 12(2)) [i ca serviciile din acest domeniu s` fie pri-

mitoare pentru utilizator [i s` se preo- [i articolul 32, pagina 590). |n mai multe
cupe de nevoia de confiden]ialitate a cazuri, Comitetul [i-a exprimat preocu-
adolescen]ilor…” (Djibouti IRCO, Add, parea cu privire la „discrepan]ele” dintre
131, paragraful 46). aceste vârste [i a propus „o vârst` ega-
l`” (vezi pagina 591).
Tratamentul medical sau opera]ia chi-
rurgical` f`r` consim]`mântul p`rin]ilor Angajarea \n munc`, inclusiv \n munca
Unele ]`ri au stabilit o vârst` la care co- periculoas`, cu norm` par]ial` [i \ntreag`
pilul poate s`-[i dea consim]`mântul [i Articolul 32 cere statelor s` protejeze co-
acesta s` fie considerat valid sau poate piii de „orice fel de munc`, care poate fi
s` refuze s`-[i dea consim]`mântul periculoas` sau care poate afecta edu-
pentru un tratament medical. Legisla]ia ca]ia copilului”, „s` asigure o vârst` mi-
din alte ]`ri prevede c`, copiii dobân- nim` sau vârste minime pentru anga-
desc dreptul de a consim]i \n mod inde- jarea \n munc`” [i „s` asigure reglemen-
pendent sau de a nu consim]i, din mo- tarea corespunz`toare a orelor de lucru
mentul \n care se consider` c` au „un
nivel suficient de \n]elegere” (vezi ca-
[i a condi]iilor de angajare”. Comitetul
pentru Drepturile Copilului a recomandat
1
seta de la pagina 9); \n unele cazuri le- \n mai multe cazuri ca vârsta minim` s`
gisla]ia define[te [i vârsta minim` la fie m`rit` [i, \n continuare, a recomandat
care se presupune c` aceast` maturitate frecvent ca statele s` ratifice Conven]iile
este atins`. relevante ale Organiza]iei Interna]ionale
|n unele ]`ri, legisla]ia d` Instan]ei Jude- a Muncii cu privire la vârstele minime
c`tore[ti posibilitatea s` intervin` [i s` pentru angajare \n munc` (v. articolul 32,
impun` tratamentul medical al unui co- pagina 590).
pil, \n cazurile \n care un p`rinte a re- Consim]`mântul sexual
fuzat s`-[i dea consim]`mântul, even-
tual din motive culturale sau religioase. |n cele mai multe ]`ri, este stabilit` o
Aceast` interven]ie se justific` \n confor- vârst` minim`, sub care copiii sunt con-
mitate cu Conven]ia, articolul 3(1) [i (2). sidera]i incapabili de a consim]i la orice
form` de activitate sexual` cu alte
Când se \ncheie \nv`]`mântul obligatoriu persoane. Defini]ia abuzului [i a exploa-
Articolul 28(1) (a) [i (b) cere statelor s` t`rii sexuale include nu numai un com-
asigure dreptul copilului la educa]ie „\n portament care implic` violen]` sau alte
mod progresiv [i pe baza egalit`]ii de forme de constrângere, ci [i orice alte
[anse”; \nv`]`mântul primar trebuie s` comportamente sexuale \mpreun` cu un
fie obligatoriu, iar dezvoltarea diferitelor copil sub o anumit` vârst`, chiar dac`
forme de \nv`]`mânt secundar trebuie acest comportament a fost sau a p`rut a
s` fie \ncurajat`, acestea, trebuie „s` fie fi consensual (vezi [i articolul 19 pagina
disponibile [i accesibile pentru fiecare 316 [i articolul 34 pagina 619). |n con-
copil”. Vârstele pentru \nv`]`mântul pri- secin]`, rela]ia sexual` cu un copil sub
mar [i secundar nu sunt definite de vârsta la care \[i poate da consim]`-
Conven]ie (vezi articolul 28, pagina 487). mântul \l face automat pe f`pta[ pasibil
Articolul 32 cere statelor s` protejeze code acuza]ia de viol.
piii de orice munc`, care le poate afecta Comitetul pentru Drepturile Copilului a
educa]ia. Comitetul pentru Drepturile subliniat importan]a stabilirii unei vârste
Copilului a indicat necesitatea de a se minime sub care consim]`mântul unui
corela vârsta la care se \ncheie \nv`]`- copil nu poate fi considerat valabil.
mântul obligatoriu cu vârsta accesului la Comitetul a propus mai multor ]`ri cre[-
munca cu norm` \ntreag`; iar Instruc]i- terea vârstei pentru consim]`mântul se-
unile pentru elaborarea Rapoartelor Pe- xual.
riodice \nt`resc acest lucru, punând \n-
trebarea „Cum este corelat` vârsta mini- Se presupune c` statutul c`s`toriei
m` pentru angajare cu vârsta \ncheierii implic` capacitatea de a consim]i la re-
\nv`]`mântului obligatoriu, cum afectea- la]ia sexual` cu propriul partener. In-
z` aceasta dreptul copilului la educa]ie [i struc]iunile pentru elaborarea Rapoarte-
cum sunt luate \n considerare instru- lor Periodice formuleaz` \ntrebarea dac`
mentele interna]ionale relevante” (vezi s-a acordat suficient` considera]ie reco-
mand`rilor privind nediscriminarea,
prev`zute \n articolul 2 al Conven]iei „\n sau are un copil. Vârsta c`s`toriei are o
cazurile \n care exist` o diferen]` \n importan]` deosebit` pentru c`, \n mul-
legisla]ie \ntre fete [i bìe]i, inclusiv \n te ]`ri, se consider` c`, prin c`s`torie,
ce prive[te c`s`toria [i consim]`mântul copiii dobândesc majoratul [i astfel \[i
sexual…” (paragraful 24). pierd drepturile la protec]ie, conform
|n timpul discut`rii Raportului Ini]ial din Conven]iei. |n timpul discut`rii Rapor-
Uruguay, un membru al Comitetului a tului Ini]ial al Senegalului, un membru al
atras aten]ia c` vârsta pentru consim- Comitetului a comentat aceast` form`
]`mântul sexual a fost fixat` la 14 ani de discriminare \mpotriva fetelor: „Une-
pentru bìe]i [i 12 ani pentru fete; Con- le state au argumentat c` vârsta mai
ven]ia nu \ncurajeaz` o distinc]ie de sc`zut` pentru c`s`toria fetelor este un
aceast` natur` (Uruguay SR.326, para- avantaj pentru c` legitimeaz` o rela]ie \n
graful 18). |n unele cazuri Comitetul a cazul apari]iei unei sarcini, dar, dup`
notat c` nu exist` o limit` de vârst` pen- p`rerea Comitetului, nu este un argu-
ment foarte puternic atunci când este
1 tru consim]`mântul bìe]ilor (vezi, de
ex., India IRCO, Add. 115, paragraful 26; comparat cu consecin]ele negative de
mai târziu” (Senegal SR.248, paragraful 11).
Lesotho IRCO, Add. 147, paragraful 23).
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu Comitetul pentru Eliminarea Discrimi-
privire la discrepan]ele dintre vârstele n`rii |mpotriva Femeilor a propus \ntr-o
de consim]`mânt pentru rela]iile de tip Recomandare General` ca vârsta mini-
heterosexual [i homosexual, situa]ie m` pentru c`s`torie s` fie de 18 ani (vezi
care reprezint` o discriminare pe baza pagina 13).
orient`rii sexuale: Comitetul pentru Drepturile Copilului a
„…s-a exprimat preocuparea fa]` de subliniat, pentru multe State P`r]i, c`
eforturile insuficiente f`cute \mpotriva vârsta pentru c`s`torie trebuie s` fie
discrimin`rii bazate pe orientarea sexu- aceea[i [i pentru fete [i pentru bìe]i \n
al`. De[i Comitetul ia not` de inten]ia conformitate cu articolul 2 al Conven]iei
Insulei Man de a reduce vârsta legal` [i c` aceast` vârst` nu trebuie s` fie ne-
pentru consim]`mântul la rela]iile ho- justificat de sc`zut` (sugerând prin co-
mosexuale de la 21 la 18 ani, Comitetul mentariul sù c` vârsta de 14 ani este
este \n continuare preocupat de discre- nejustificat de sc`zut`), pentru a res-
pan]a care continu` s` existe \ntre vârs- pecta celelalte principii generale, cum ar
tele pentru consim]`mântul la rela]iile fi acela al interesului superior al copilu-
heterosexuale (16 ani) [i respectiv ho- lui [i dreptul la supravie]uire [i dezvol-
mosexuale. tare maxim`.
„Se recomand` ca Insula Man s` ia toate „Comitetul este preocupat de faptul c`
m`surile corespunz`toare, inclusiv de legisla]ia na]ional` stabile[te vârste mi-
natur` legislativ`, pentru a preveni dis- nime pentru c`s`torie diferite pentru b`-
criminarea pe baza orient`rii sexuale [i ie]i [i fete [i c` autorizeaz` c`s`toria fe-
pentru a respecta \ntru totul articolul 2 al telor \n vârst` de numai 14 ani, care au
Conven]iei” (Marea Britanie – Insula Man ob]inut consim]`mântul parental de la
IRCO, Add. 134, paragraful 22 [i 23. Vezi tat` sau de la mam`. Astfel de situa]ii
[i Marea Britanie - teritoriile de peste pot ridica problema compatibilit`]ii cu
m`ri, IRCO, Add. 135, paragrafele 25 [i 26). principiile nediscrimin`rii [i al interesu-
lui superior al copilului, \n special dac`
C`s`toria ace[ti copii vor fi considera]i adul]i dup`
|n multe societ`]i se stabile[te o vârst` c`s`torie [i, prin urmare, nu vor mai fi
la care copiii pot s` se c`s`toreasc` f`r` eligibili pentru protec]ie, \n conformitate
consim]`mântul p`rin]ilor, (de regul` cu Conven]ia” (Madagascar IRCO, Add.
vârsta majoratului) dar se stabile[te [i o 26 paragraful 9).
vârst` mai sc`zut` la care copiii se pot Recomandând egalizarea vârstei mini-
c`s`tori cu consim]`mântul p`rin]ilor. |n me legale pentru c`s`torie, Comitetul a
unele societ`]i, c`s`toria este admis` \n subliniat c` aceasta trebuie s` se fac`
cazuri excep]ionale la o vârst` mai tim- prin ridicarea vârstei \n cazul fetelor [i
purie, cu permisiunea Instan]ei Jude- nu prin sc`derea ei \n cazul bìe]ilor.
c`tore[ti sau a altei autorit`]i, de exem- Astfel, \n timpul examin`rii celui de-al
plu atunci când o fat` este \ns`rcinat`

doilea Raport din Yemen, s-a comentat: tul Parte s` aib` \n vedere schimbarea
„Comitetul r`mâne preocupat de faptul legisla]iei, pentru cre[terea protec]iei
c` ‘vârstele legale de atingere a maturi- \mpotriva efectelor dùn`toare ale unei
t`]ii’, care se refer` la criteriul pubert`]ii, c`s`torii timpurii [i pentru eliminarea
stabilite la 10 ani pentru bìe]i [i 9 ani discrimin`rii \ntre copiii afla]i sub
pentru fete sunt prea sc`zute… |n plus, jurisdic]ia sa” (Suedia 2RCO, Add. 101,
Comitetul reitereaz` profunda sa preo- paragraful 10).
cupare (vezi Yemen IRCO, Add. 47, para- Declara]ia Universal` a Drepturilor
graful 7), cu privire la faptul c` Statul Omului, \n articolul 16, spune c` b`rba]ii
Parte a sc`zut vârsta minim` legal` [i femeile „majori“ au dreptul s` se c`-
pentru c`s`toria bìe]ilor de la 18 la 15 s`toreasc` [i s` \ntemeieze o familie.
ani, \n loc s-o m`reasc` pe cea a fetelor. Conven]ia cu privire la Consim]`mântul
Comitetul recomand` ca Statul Parte s` pentru C`s`torie, Vârsta Minim` pentru
introduc` reforme adecvate \n legisla]ie C`s`torie [i |nregistrarea C`s`toriilor
pentru a ridica vârstele de atingere a
maturit`]ii [i de r`spundere penal` [i
(1962) noteaz` aceasta \n Preambul [i
continu` apoi, reafirmând c` toate state- 1
vârsta minim` pentru c`s`torie, \n vele trebuie s` ia toate m`surile corespun-
derea conform`rii depline cu principiile z`toare pentru a elimina complet c`s`-
[i prevederile Conven]iei. |n aceast` pri- toria copiilor [i logodna tinerelor fete,
vin]`, Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte \nainte de vârsta pubert`]ii. |n articolul 2
s` \ntreprind` campanii de con[tienti- se cere Statelor P`r]i s` „\ntreprind`
zare referitoare la efectele dùn`toare m`suri legislative pentru a specifica o
ale c`s`toriilor timpurii” (Yemen 2RCO, vârst` minim` pentru c`s`torie. Nici o
Add. 102, paragraful 16). c`s`torie nu va fi considerat` legal vala-
Comitetul [i-a exprimat, de asemenea, bil` \ntre persoane sub aceast` vârst`,
preocuparea \n leg`tur` cu modul discri- cu excep]ia cazurilor \n care o autoritate
minatoriu \n care diferitele legi stabilesc competent` a acordat o dispens` de
vârste diferite de c`s`torie \n cadrul unui vârst` din motive serioase, \n interesul
stat – afirmându-[i astfel opinia c` prin- viitorilor so]i”.
cipiile generale ale Conven]iei trebuie s` Astfel, Conven]ia nu stabile[te o vârst`
primeze fa]` de considerentele culturale minim` pentru c`s`torie. Dar, o Reco-
[i religioase \n cazul unei astfel de discri- mandare a Adun`rii Generale cu privire
min`ri: la Consim]`mântul pentru C`s`torie,
„Comitetul este preocupat de existen]a Vârsta Minim` pentru C`s`torie [i |nre-
unor discrepan]e identificate \n trei legi gistrarea C`s`toriilor, din 1965, pro-
diferite (srilankez`, kandian` [i musul- pune, \n Principiul II, ca vârsta minim`
man`), care reglementeaz` vârsta mini- prev`zut` de lege „s` nu fie \n nici un
m` pentru c`s`torie. Aceste legisla]ii caz mai mic` de cincisprezece ani”.
stabilesc vârste minime diferite pentru |n 1994, Comitetul pentru Eliminarea
c`s`torie pentru bìe]i [i fete [i autori- Discrimin`rii |mpotriva Femeilor (CEDAW)
zeaz` c`s`toria fetelor care au ob]inut a f`cut o Recomandare General` cu pri-
consim]`mântul p`rin]ilor chiar de la vire la egalitatea \n c`s`torie [i \n rela-
vârsta de 12 ani. O astfel de situa]ie poa- ]iile de familie, care propune ca vârsta
te ridica problema compatibilit`]ii cu minim` pentru c`s`torie s` fie 18 ani
principiul nediscrimin`rii [i al interesu- atât pentru femei, cât [i pentru b`rba]i.
lui superior al copilului“. |n cadrul Recomand`rii, ca o contribu]ie
„Comitetul recomand` ferm s` se aib` la Anul Interna]ional al Familiei (1994)
\n vedere ridicarea [i standardizarea CEDAW analizeaz` trei articole ale Con-
vârstelor pentru contractarea c`s`toriei, ven]iei pentru Eliminarea Tuturor For-
\n toate comunit`]ile…” (Sri Lanka IRCO, melor de Discriminare |mpotriva Feme-
Add. 40, paragrafele 11 [i 28). ilor, care au o semnifica]ie special` pen-
„Comitetul apreciaz` decizia Statului tru statutul femeilor \n familie. Articolul
Parte de a revizui legisla]ia care stabile[- 16 al Conven]iei cere statelor s` ia toate
te o vârst` mai sc`zut` pentru c`s`toria m`surile corespunz`toare, pentru a eli-
copiilor care sunt reziden]i sau cet`]eni mina discriminarea \mpotriva femeilor
ai altor state. Comitetul \ncurajeaz` Sta- \n toate problemele legate de c`s`torie
[i de rela]iile de familie. Paragraful 2
cere ca „logodna [i c`s`toria unui copil meii de a-[i alege \n mod liber partenerul.
s` nu aib` efecte legale, s` se ia toate „Statele P`r]i trebuie s` cear` \nregis-
m`surile necesare, inclusiv legislative, trarea tuturor c`s`toriilor indiferent dac`
pentru a se specifica vârsta minim` pen- au fost contractate pe cale civil` sau \n
tru c`s`torie [i s` se introduc` \nregis- conformitate cu legea cutumiar` sau reli-
trarea obligatorie a c`s`toriilor \ntr-un gioas`. Statul trebuie s` asigure, \n felul
registru oficial”. acesta, respectarea Conven]iei [i s` stabi-
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- leasc` egalitatea \ntre parteneri, o vârst`
n`rii |mpotriva Femeilor comenteaz`: minim` pentru c`s`torie, interzicerea bi-
„|n Declara]ia de la Viena [i \n Progra- gamiei [i a poligamiei [i protejarea drep-
mul de Ac]iune adoptat de Conferin]a turilor copiilor” (Comitetul pentru Elimi-
Mondial` cu privire la Drepturile Omu- narea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor,
lui, ]inut` la Viena \ntre 14 – 25 iunie Recomandarea General` 21, 1994, HRI/
1993, statelor li s-a recomandat insistent GEN/I/Rev. 5, pagina 229 [i 230).
1 s` revizuiasc` legile [i reglement`rile

existente [i s` \ndep`rteze obiceiurile [i |nrolarea voluntar` [i recrutarea \n for-
]ele armate; participarea la ostilit`]i
practicile care discrimineaz` [i aduc
prejudicii fetelor. Articolul 16(2) [i pre- Articolul 38 al Conven]iei cu privire la
vederile Conven]iei cu privire la Dreptu- Drepturile Copilului cere statelor s` se
rile Copilului \mpiedic` Statele P`r]i s` ab]in` de la a recruta \n for]ele lor armate
permit` sau s` valideze o c`s`torie \ntre orice persoan` care nu a atins vârsta de
persoane care nu au atins majoratul. |n 15 ani [i, atunci când recruteaz` copii
contextul Conven]iei cu privire la Drep- \ntre 15 [i 18 ani, „s` acorde prioritate ce-
turile Copilului, „un copil \nseamn` lor care sunt mai \n vârst`”. |n plus, Sta-
orice fiin]` uman` sub vârsta de 18 ani tele P`r]i „trebuie s` ia toate m`surile
cu excep]ia situa]iei \n care, \n conformi- fezabile, pentru a se asigura c` persoa-
tate cu legea aplicabil` copilului, ma- nele care nu au atins vârsta de 15 ani nu
joratul este atins mai devreme”. iau parte direct la ostilit`]i”.
„Indiferent de aceast` defini]ie [i având |n mai 2000, Adunarea General` a Na]iu-
\n vedere prevederile Declara]iei de la nilor Unite - pentru a \mbun`t`]i protec-
Viena, Comitetul consider` c` vârsta ]ia acordat` copiilor - a adoptat Proto-
minim` pentru c`s`torie trebuie s` fie colul Facultativ la Conven]ie cu privire la
de 18 ani atât pentru b`rbat, cât [i pen- implicarea copiilor \n conflicte armate,
tru femeie. Când b`rbatul [i femeia se iar Comitetul \ncurajeaz` toate Statele
c`s`toresc, ei \[i asum` responsabilit`]i P`r]i s` semneze [i s` ratifice Protocolul,
importante. |n consecin]`, c`s`toria nu f`r` \ntârziere (pentru discu]ia integral`
trebuie s` fie permis` \nainte ca ei s` fi vezi pagina 804).
ajuns la deplina maturitate [i capacitate Comitetul pentru Drepturile Copilului a
de exerci]iu. Conform Organiza]iei Mon- apreciat statele care au fixat o vârst`
diale a S`n`t`]ii, atunci când minorii, \n limit` de recrutare mai mare de 15 ani [i
special fetele, se c`s`toresc [i au copii, care au ratificat Protocoalele Adi]ionale
s`n`tatea lor poate fi grav afectat`, iar ale Conven]iilor de la Geneva. Comitetul
educa]ia lor este frânat`. Drept urmare, [i-a exprimat \n mod clar opinia c` nu
autonomia lor economic` este limitat`. trebuie s` existe nici o implicare \n osti-
„Unele state prev`d vârste diferite de lit`]i [i nici o recrutare \n for]ele armate
c`s`torie pentru b`rba]i [i femei. |ntru- a nici unei persoane sub 18 ani.
cât astfel de prevederi pornesc de la
R`spunderea penal`
presupunerea incorect` c` femeile au o
rat` de dezvoltare intelectual` diferit` de Articolul 40(3)(a) al Conven]iei cu privire
cea a b`rba]ilor sau c` nivelul lor de dez- la Drepturile Copilului cere „stabilirea
voltare fizic` [i intelectual` \n momentul unei vârste minime sub care se va pre-
c`s`toriei este neimportant, aceste presupune c`, copiii nu au capacitatea de a
vederi trebuie abolite. |n alte state, este \nc`lca legea penal`”.
permis` logodna fetelor sau promiterea Raportul Dezbaterii Generale a Comite-
lor de c`tre membrii familiei, \n numele tului cu privire la „Administrarea justi]iei
fetelor. Astfel de m`suri contravin nu juvenile” arat` c`:
numai cu Conven]ia, ci [i cu dreptul fe-

„A existat \n mod special impresia c` ca: „\n acele sisteme legale care recu-
principiile generale ale Conven]iei nu au nosc conceptul de vârst` a r`spunderii
fost reflectate \n mod corespunz`tor \n penale pentru copii, \nceputul acestei
legisla]ia na]ional` sau \n practic`. |n le- vârste nu trebuie s` fie fixat la un nivel
g`tur` cu principiul nediscrimin`rii, s-a de vârst` prea sc`zut, ]inând seama de
exprimat preocuparea deosebit` cu pri- specificul maturit`]ii emo]ionale, men-
vire la cazurile \n care mai prevaleaz` tale [i intelectuale” (pentru continuarea
\nc` criterii de natur` subiectiv` [i arbi- discu]iei [i textul comentariilor Comite-
trar` (cum ar fi vârsta atingerii puber- tului, vezi articolul 40, pagina 703).
t`]ii, vârsta discern`mântului sau perso-
nalitatea copilului) \n evaluarea r`spun- Privarea de libertate; deten]ia
derii penale a copiilor [i \n luarea deci- Articolul 37(b) cere ca „nici un copil s`
ziilor cu privire la m`surile aplicabile nu fie privat de libertate \n mod ilegal
acestora” (Raportul celei de-a X-a sesi- sau arbitrar. Arestarea, deten]ia sau
uni, octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/ \ncarcerarea unui copil trebuie s` fie \n
46, paragraful 218). conformitate cu legea [i va fi utilizat`
numai ca m`sur` de ultim` instan]` [i
1
Este clar, din Rapoartele Ini]iale [i Se-
cundare ale Statelor P`r]i [i din rapoar- pentru cea mai scurt` perioad` de timp
tele discu]iilor cu Comitetul, c` defini]ia posibil`.” De[i Conven]ia cu privire la
vârstei r`spunderii penale este adesea Drepturile Copilului nu stabile[te o li-
neclar`. |n unele state, se constat` \n mit` mai sc`zut` pentru restric]ionarea
mod paradoxal c` copiii sunt r`spunz`- libert`]ii reiese clar, din comentariile Co-
tori \n cadrul legii penale pentru infrac]i- mitetului, c` acesta consider` c` trebuie
uni majore la o vârst` mai sc`zut` decât stabilit` o vârst` minim`, \n leg`tur` cu
pentru infrac]iunile minore. alte principii de baz` ale Conven]iei [i \n
special cu articolele 2, 3 [i 6; Comitetul
Comitetul a subliniat \n mai multe cazuri [i-a exprimat preocuparea cu privire la
c` trebuie s` se defineasc` o vârst` mi- restric]ionarea libert`]ii copiilor mai mici
nim` \n legisla]ie. Pentru multe state, („young children“ - orig.). |n articolul 9,
Comitetul a recomndat insistent ca principiul conform c`ruia un copil va fi
vârsta s` fie ridicat`, [i de asemenea a separat de p`rin]ii sì numai atunci când
apreciat propunerile de a fixa limita de „aceast` separare este \n interesul supe-
vârst` la 18 ani. De exemplu: rior al copilului”, stabile[te [i alte limite
„Comitetul \[i exprim` preocuparea cu pentru restric]ionarea libert`]ii \n afara
privire la vârsta legal` sc`zut` pentru familiei.
r`spunderea penal` (10 ani). Comitetul Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
recomand` ca Statul Parte s` ridice vârs- telor Periodice extind aria informa]iilor
ta legal` pentru r`spunderea penal` solicitate: acestea trebuie s` acopere
pân` la o vârst` mai acceptabil` pe plan vârsta minim` definit` \n legisla]ia na-
interna]ional prin amendarea legisla]iei ]ional` pentru „Privarea de libertate, in-
\n aceast` privin]`” (Surinam IRCO, clusiv prin arest, deten]ie sau \ncarce-
Add. 130, paragrafele 19 [i 20). rare, inter alia \n domeniul administr`rii
„Comitetul recomand` insistent ca Sta- justi]iei, a solicit`rii de azil [i a plasa-
tul Parte s` ridice vârsta minim` a r`s- mentului copiilor \n institu]ii de protec]ie
punderii penale [i s` se asigure c`, [i medicale” (paragraful 24; vezi [i arti-
copiii \ntre 15 [i 18 ani, sunt proteja]i de colul 37, paginile 661-662), subliniind c`
prevederile justi]iei juvenile [i nu sunt articolul 37 se aplic` oric`ror restrângeri
trata]i ca adul]i…” (Etiopia 2RCO, Add. ale libert`]ii copilului, nu numai celor
144, paragraful 29). care apar \n cadrul sistemului penal.
Comitetul a indicat, de asemenea, c` Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe
prevederile cu privire la vârsta r`spun- via]`
derii penale trebuie s` fie consecvente \n
\ntreaga jurisdic]ie a statului respectiv. Articolul 37(a) al Conven]iei cu privire la
Regulile Standard Minime ale Na]iunilor Drepturile Copilului interzice pronun]a-
Unite pentru Administrarea Justi]iei rea pedepsei capitale [i a \nchisorii pe
Juvenile, cunoscute sub numele de „Re- via]` f`r` posibilitatea de eliberare pen-
gulile de la Beijing”, propun \n regula 4 tru infrac]iunile comise \naintea vârstei
de 18 ani. |n mai multe cazuri, Comitetul colului 12 cere ca orice copil s` aib` ac-
a exprimat preocuparea pentru \nc`lc`- ces la procedura de depunere a plân-
rile acestei interdic]ii clare. |n plus, Co- gerilor (vezi pagina 204). Capacitatea co-
mitetul [i-a exprimat preocuparea pen- pilului de a depune plângeri [i de a so-
tru situa]iile \n care legea permite \nc`, licita desp`gubiri, f`r` consim]`mânt
din punct de vedere tehnic, aplicarea parental, \n fa]a unei instan]e, este deo-
pedepsei capitale pentru cei sub 18 ani, sebit de important` \n cazul plângerilor
de[i sentin]a nu este aplicat` \n practic` referitoare la violen]` sau exploatare,
[i pentru situa]iile \n care este permis` inclusiv exploatare sexual` \n cadrul fa-
condamnarea la moarte cu suspendare miliei. Nu exist` nici o propunere \n
pentru cei sub 18 ani (vezi articolul 37 Conven]ie conform c`reia copiii sub o
paginile 661-662). anumit` vârst` nu sunt capabili s` depu-
n` plângeri sau s` se adreseze instan]ei
Depunerea m`rturiei \n instan]`, \n sau altor organisme pentru desp`gubiri,
cazurile civile [i penale cu sau f`r` consim]`mântul p`rin]ilor;
1 Articolul 12(2) cere ca, copilul s` aib`
[ansa de a fi ascultat \n orice procedur`
orice decizie de a exclude un copil de la
astfel de drepturi, va trebui luat` \n con-
judiciar` [i administrativ` care \l afec- textul principiilor generale, care includ
teaz`. Nici \n acest caz, Conven]ia nu nediscriminarea [i interesul superior.
propune stabilirea unei vârste minime;
Comitetul solicit` informa]ii prin Instruc- Participarea la procedurile administra-
]iunile de elaborare a Rapoartelor, des- tive [i judiciare care afecteaz` copilul
pre situa]iile \n care copiilor sub o anu- A[a cum s-a ar`tat mai sus, articolul
mit` vârst` li se interzice s` fie audia]i \n 12(2) al Conven]iei cu privire la Dreptu-
cazurile civile sau penale. rile Copilului cere s` se asigure copilului
Cazurile civile care implic` copii le in- posibilitatea de a fi ascultat \n orice pro-
clud pe cele referitoare la custodie [i ceduri judiciare [i administrative care \l
cre[terea copiilor, inclusiv separarea de afecteaz`. Conven]ia nu stabile[te nici o
p`rin]i, adop]ia etc. limit` de vârst` pentru acest drept (vezi
articolul 12 pagina 195).
Cazurile penale care implic` copii includ
cazurile \n care copilul depune m`rturie, Acordarea consim]`mântului pentru
inclusiv cele \n care copilul este judecat schimbarea identit`]ii, inclusiv schim-
pentru o infrac]iune penal`; cazurile \n barea numelui, modificarea rela]iilor de
care alte persoane sunt judecate pentru familie, adop]ia, tutela
infrac]iuni \mpotriva copilului; [i cazurile Articolul 8 al Conven]iei cere respecta-
care implic` alte p`r]i, când copilul este rea drepturilor copilului de a-[i p`stra
martor. |n leg`tur` cu situa]ia \n care identitatea, inclusiv cet`]enia, numele [i
copilul este suspectat sau acuzat de a fi rela]iile de familie. Conven]ia nu suge-
\nc`lcat legea penal`, \n conformitate cu reaz` c` ar trebui s` existe o vârst` mini-
articolul 40(2) (b)(iv), el nu trebuie s` fie m` pentru recunoa[terea acestui drept.
obligat s` depun` m`rturie. Se constat` c`, foarte pu]ine state au
Comitetul a subliniat importan]a faptului definit \n legisla]ia lor prevederi pentru
de a oferi copiilor posibilitatea s` de- exprimarea consim]`mântului copilului,
pun` m`rturie \n cazurile care implic` \n leg`tur` cu toate aspectele schimb`rii
prevenirea violen]ei [i a exploat`rii, inde identitate.
clusiv exploatarea sexual` a copiilor. Solicitarea de informa]ii cu privire la
Comitetul a apreciat statele care au sta- aceste aspecte particulare ale schimb`rii
bilit m`suri speciale pentru audierea code identitate este inclus` \n Instruc]iuni-
piilor \n astfel de cazuri (vezi articolul 19 le pentru elaborarea Rapoartelor Perio-
pagina 328). dice, dar nu a existat \n Instruc]iunile
Depunerea de plângeri [i solicitarea pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale,
desp`gubirilor f`r` consim]`mântul astfel \ncât foarte pu]ine Rapoarte Ini-
parental, \n fa]a unei instan]e sau a altei ]iale au inclus informa]ii comprehensive
autorit`]i [i s-a discutat foarte pu]in \n Comitet
despre aceast` problem`. Multe state au
Comitetul pentru Drepturile Copilului a indicat \n Rapoartele Ini]iale c` au sta-
ar`tat c` implementarea deplin` a arti-

bilit o vârst` la care copilul are dreptul pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotri-
s` consimt` sau s` refuze adop]ia. Co- va Femeilor (CEDAW) ia not` de faptul
mitetul a apreciat \ncerc`rile de a se c`, \n multe state, legea [i practica refe-
reduce vârsta la care este solicitat con- ritoare la mo[tenire [i proprietate dau
sim]`mântul copilului pentru adop]ie, na[tere la serioase discrimin`ri \mpotri-
de exemplu de la 15 ani \n Belgia (vezi va femeilor: „…Femeile pot primi o par-
articolul 21 pagina 357). te mai mic` din proprietatea tat`lui sau
a so]ului, la moartea acestuia, decât v`-
Accesul la informa]iile despre familia duvii [i fiii” (Comitetul pentru Elimina-
biologic` a copilului rea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor, Re-
Articolul 7 al Conven]iei cu privire la comandarea General` 21, 1994, HRI/
Drepturile Copilului cere ca, copilul s` GEN/1/Rev.5, pagina 229). O astfel de
aib` „pe cât posibil dreptul s`-[i cunoas- discriminare poate s` afecteze [i per-
c`… p`rin]ii”. Dreptul de a-[i cunoa[te soanele sub 18 ani, caz \n care apare o
p`rin]ii biologici este de o deosebit` problem` \n conformitate cu Conven]ia
importan]` pentru copiii adopta]i [i
copiii n`scu]i prin mijloace artificiale de
cu privire la Drepturile Copilului. Comi-
tetul pentru Drepturile Copilului a co-
1
concep]ie. |n multe state, legisla]ia sta- mentat \n leg`tur` cu discriminarea la
bile[te limite, atât pentru informa]iile mo[tenire:
care sunt puse la dispozi]ia copilului, cât „…Comitetul ia not` \n mod special de
[i pentru vârsta la care informa]iile devin nerespectarea principiului nediscrimin`-
accesibile pentru copil. Implementarea rii, \n cazul prevederilor legislative refe-
acestui drept depinde de existen]a unor ritoare la c`s`torie, mo[tenire [i propri-
informa]ii suficiente incluse \n documen- etatea p`rin]ilor” (Nepal IRCO, Add. 57,
tul de \nregistrare a na[terii copilului [i paragraful 10).
de modul \n care informa]iile devin
accesibile copilului (vezi articolul 7 pa- Capacitatea legal` de a \nfiin]a sau de a
gina 138). |n multe state copiii adopta]i intra \n asocia]ii
nu au dreptul la informa]ii referitoare la Dreptul copilului la libertatea de asocie-
p`rin]ii lor biologici pân` la vârsta de 18 re este recunoscut \n Conven]ia cu
ani, ceea ce \ncalc` articolul 7. privire la Drepturile Copilului \n articolul
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- 15, iar Comitetul a subliniat c`, acest
telor Periodice, pe lâng` solicitarea drept este legat de articolele 12 [i 13 pri-
informa]iilor cu privire la vârsta minim` vind realizarea drepturilor la participare
definit` \n legisla]ie pentru accesul ale copilului.
copilului la aceste informa]ii, solicit`, \n Unele state au indicat \n Rapoartele lor
cadrul sec]iunii referitoare la adop]ie, Ini]iale c` exist` o vârst` sub care copiii
(paragraful 83) informa]ii despre „efec- nu au voie s` intre \n asocia]ii sau s`
tele adop]iei asupra drepturilor copilu- fac` acest lucru f`r` acordul p`rin]ilor
lui, \n special asupra drepturilor sale cilor. Conven]ia nu ofer` nici un sprijin
vile, inclusiv identitatea copilului [i pentru limit`rile arbitrare ale dreptului
dreptul copilului de a-[i cunoa[te p`rin- copilului la libertatea de asociere (vezi
]ii biologici”. articolul 15 pagina 245).
Capacitatea legal` de a mo[ten [i de a Alegerea unei religii; frecventarea \nv`-
dispune de propriet`]i ]`mântului religios \n [coal`
|n unele state, capacitatea de a mo[teni Articolul 14 cere respectarea dreptului
[i de a efectua tranzac]ii de proprietate copilului la libertatea de gândire, con[ti-
se dobânde[te numai la majorat [i/sau in]` [i religie. Pu]ine state au deocam-
la c`s`torie; \n alte state se stabilesc dat` o legisla]ie specific`, referitoare la
diverse vârste, \n legisla]ie. Acolo unde dreptul copilului la libertatea de religie,
se stabilesc vârste minime, acestea tre- dar, \n unele state este stipulat` o vârst`
buie s` fie \n conformitate cu principiile la care deciziile referitoare la educa]ia [i
generale ale Conven]iei, \n special cu \nv`]`mântul religios se transfer` de la
principiul nediscrimin`rii [i al interesu- p`rinte la copil. |n statele \n care educa-
lui superior al copilului. ]ia religioas` este permis` \n [coli, pot
|ntr-o Recomandare General`, Comitetul exista prevederi \n legisla]ie care s` per-
mit` elevilor s` renun]e la anumite ma- ele definite \n instrumentele interna]io-
terii sau/[i practici religioase [i/sau s` li nale \n materie…”. |n multe state, vân-
se dea dreptul la cursuri alternative. Arti- zarea produselor alcoolice, a tutunului [i
colul 14(2) cere statelor s` respecte a altor substan]e controlate, copiilor sub
drepturile [i \ndatoririle p`rin]ilor „de a o anumit` vârst`, este considerat`
acorda \ndrumare copilului \n exerci- infrac]iune. Stabilirea acestor vârste
tarea dreptului sù \ntr-o manier` care trebuie s` fie legat` de principiile de
s` corespund` capacit`]ilor \n evolu]ie baz` stipulate \n articolele 2, 3 [i 6 (vezi
ale acestuia” (vezi articolul 14 pagina 229). articolul 33 pagina 597).
Consumul de alcool [i alte substan]e Comitetul a comentat vârsta prea mic`

controlate stabilit` de legisla]ia din Marea Britanie:
Articolul 33 cere statelor s` „ia toate „S-a exprimat, de asemenea, preocupa-

m`surile corespunz`toare, inclusiv m`- rea cu privire la vârsta minim` sc`zut`
suri legislative, administrative, sociale [i pentru consumul de alcool \n spa]iul
1 educa]ionale, pentru a-i proteja pe copii
\mpotriva consumului ilicit de droguri [i
privat, \n Insulele Falkland (5 ani)…”
(Marea Britanie – Teritoriile de peste
de substan]e psihotrope a[a cum sunt m`ri IRCO, Add, 135, paragraful 21).

Lista de Control a Procesului de Implementare 1
M`suri generale de implementare
Au fost luate m`surile generale adecvate pentru implementarea articolului 1,
incluzând:
identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (defini]ia copilului din articolul 1 este relevant` pentru toa-
te departamentele guvernamentale)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din soci-
etatea civil`?
revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura
compatibilitatea acestora cu articolul 1, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a Conven]iei:
care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
indicatorilor de progres?
care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care
este mai favorabil` pentru respectarea drepturilor copilului?
care recunoa[te alte standarde interna]ionale relevante?
care implic` – atunci când este necesar – cooperarea interna]ional`?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru
implementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
analiza bugetar` [i alocarea resurselor necesare?
dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare [i evaluare?
popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 1, \n rândul adul]ilor [i co-
piilor?
dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de
con[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 1, acestea ar trebui s` includ` formarea tu-
turor celor care lucreaz` cu [i pentru copii precum [i a celor implica]i \n educa]ia
p`rin]ilor)?
Probleme specifice \n implementarea articolului 1

Statul define[te copil`ria, \n sensul prezentei Conven]ii, ca \ncepând
la na[tere?
din anumite motive, \nainte de na[tere?
Copilul dobânde[te toate drepturile de adult la \mplinirea vârstei de 18 ani sau mai
devreme?
To]i copiii dobândesc dreptul de de a vota [i de a fi votat la vârsta de
18 ani?
\nainte de 18 ani?
Vârstele minime de protec]ie sunt definite \n legisla]ie pentru:
\nceperea [i \ncheierea \nv`]`mântului obligatoriu?
angajarea \n munc`, inclusiv
Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 1
munc` periculoas`?
munc` cu norm` par]ial`?
munca cu norm` \ntreag`?
acordarea unui consim]`mânt valabil pentru activit`]ile sexuale?
c`s`torie?
accesul la anumite categorii de media violente / pornografice?
cump`rarea / consumul de alcool [i alte substan]e controlate?
\nrolarea voluntar` \n for]ele armate?
r`spunderea penal`?
privarea de libertate \n orice situa]ie, inclusiv \n sistemul de justi]ie juvenil`;
imigrarea, inclusiv cererea de azil; [i restric]ionarea libert`]ii \n institu]iile de
\nv`]`mânt, de protec]ie sau medicale?
Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]` sunt interzise pentru infrac]iunile comise
\nainte de \mplinirea vârstei de 18 ani?
Recrutarea obligatorie \n for]ele armate este interzis` sub vârsta de 18 ani?
Statul ia toate m`surile fezabile pentru a se asigura c` cei sub 18 ani nu iau parte
direct la ostilit`]i?
Este stabilit \n legisla]ie principiul general c`, din momentul \n care copilul ajunge la
un „nivel suficient de \n]elegere”, dobânde[te anumite drepturi \n ce prive[te luarea
deciziilor?
Exist` mecanisme pentru evaluarea capacit`]ii / competen]ei unui copil?
Poate copilul contesta astfel de evalu`ri?
Exist` [i alte modalit`]i prin care legisla]ia respect` conceptul „capacit`]ilor \n evo-
lu]ie” ale copilului?
Copiii dobândesc, fie la anumite vârste fie \n anumite circumstan]e, drepturi pentru:
tratament medical sau opera]ii chirurgicale, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor?
a depune m`rturie \n instan]` \n
procese civile?
procese penale?
a p`r`si locuin]a, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor?
a-[i alege re[edin]a [i a stabili modalit`]ile de a p`stra leg`tura cu p`rin]ii,
atunci când ace[tia se despart?
a ob]ine un pa[aport?
a depune plângeri [i a solicita desp`gubiri \n fa]a unei instan]e sau a altei
autorit`]i relevante, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor?
a participa la procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`?
a-[i da consim]`mântul pentru schimbarea de identitate, inclusiv
schimbarea de nume?
cet`]enie?
modificarea rela]iilor de familie?
adop]ie?
tutel`?
a avea acces la informa]ii cu privire la originile sale biologice (de ex. \n cazul

adop]iei, a formelor artificiale de concep]ie etc.)?
a avea capacitatea legal` de a mo[teni?
a dispune de propriet`]i?
a \nfiin]a [i a intra \n asocia]ii?
a-[i alege religia?
a alege s` frecventeze sau nu \nv`]`mântul religios din [coal`?
a intra \ntr-o comunitate religioas`?
Acolo unde, astfel de vârste minime sunt definite \n legisla]ie, au fost ele revizuite
\n lumina principiilor de baz` ale Conven]iei, \n special al principiului nediscrimin`-
rii, al interesului superior al copilului [i al dreptului la supravie]uire [i dezvoltare \n
toat` m`sura posibilului (articolele 2, 3 [i 6)?
Prevederile legale referitoare la atingerea majoratului, la dobândirea unor drepturi
specifice la o anumit` vârst` sau la stabilirea vârstelor minime, a[a cum se men]io-
neaz` mai sus, se aplic` tuturor copiilor f`r` nici un fel de discriminare?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil` [i articolele sale sunt interdependente. De-

fini]ia copilului din articolul 1 este relevant` pentru aplicarea fiec`rui articol al Conven-
]iei. Articolul 1 nu trebuie interpretat separat.
Trebuie acordat` o aten]ie special`:
Principiilor generale
Articolul 2: toate drepturile s` fie recunoscute pentru fiecare copil aflat sub jurisdic]ie,
f`r` nici un fel de discriminare
Articolul 3(1): interesul superior al copilului trebuie s` aib` o importan]` prioritar` \n
toate ac]iunile care-l privesc
Articolul 6: dreptul la via]` [i la supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posibili-
tatea de a fi ascultat \n toate procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`
Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare este strâns legat` de articolul 1:
Articolul 5: respectarea „capacit`]ilor de evolu]ie” ale copilului ([i articolul 14(2))
Articolul 24: accesul la consiliere [i sf`tuire medical`; consim]`mântul pentru tratament
Articolul 28: limite de vârst` pentru \nv`]`mântul obligatoriu
Articolul 32: stabilirea vârstelor pentru angajarea \n munc`
Articolul 34: vârsta pentru consim]`mântul sexual
Articolul 37: nici pedeapsa capital` [i nici \nchisoarea pe via]` nu vor fi pronun]ate
pentru infrac]iunile comise \naintea vârstei de 18 ani
Articolul 38: vârsta minim` pentru recrutarea \n for]ele armate [i participarea la ostili-
t`]i
Articolul 40: vârsta pentru r`spunderea penal`
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului referitor la implica-
rea copiilor \n conflicte armate
Nediscriminarea 2
1. Statele P`r]i vor respecta [i vor garanta drepturile stabilite \n prezenta Conven]ie, pen-
tru fiecare copil aflat sub jurisdic]ia lor, f`r` nici un fel de discriminare, indiferent de rasa,
culoarea, sexul, limba, religia, de opiniile politice sau alte opinii, de na]ionalitatea, apar-
tenen]a etnic` sau originea social`, de situa]ia material`, dizabilitatea, statutul la na[tere
sau alte statute, ale copilului, ale p`rin]ilor sau ale reprezentan]ilor sì legali.
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile necesare, pentru a garanta protec]ia copilului \mpo-
triva oric`rei forme de discriminare sau de sanc]ionare bazat` pe considerente care ]in de
statutul, activit`]ile, opiniile exprimate sau convingerile p`rin]ilor copilului, a reprezen-
tan]ilor sì legali sau a altor membrii ai familiei sale.
l`turi de articolele 3(2) [i 4, pri- s` fie \n]eles ca implicând „orice diferen-
A mul paragraf al articolului 2 de-

fine[te obliga]iile fundamentale
ale Statelor P`r]i referitor la
drepturile stipulate \n Conven]ia cu pri-
vire la Drepturile Copilului, [i anume de
]iere, excludere, restric]ie sau preferin]`
bazate pe motive de ras`, culoare, sex,
limb`, religie, convingeri politice [i alte
opinii, pe na]ionalitate sau origine soci-
al`, situa]ie material`, statutul la na[tere
a „respecta [i garanta” toate drepturile sau alte statute, ce au ca scop sau ca
prev`zute \n Conven]ie pentru to]i copiii efect anularea sau \mpiedicarea recu-
afla]i sub jurisdic]ia lor, f`r` nici un fel noa[terii, de]inerii sau exercit`rii de c`-
de discriminare. „Nediscriminarea” a tre toate persoanele, a tuturor dreptu-
fost definit` de Comitetul pentru Dreptu- rilor [i libert`]ilor, \n mod egal”.
rile Copilului ca un principiu general, cu Principiul nediscrimin`rii nu trebuie s` Sumar
o importan]` fundamental` pentru im- \mpiedice ac]iunile afirmative [i diferen-
plementarea Conven]iei \n \ntregul ei. ]ierea legitim` \n tratamentul individual
Comitetul a subliniat importan]a proce- aplicat copiilor; \ntr-un Comentariu Ge-
sului de colectare a datelor dezagregate neral al Comitetului pentru Drepturile
pentru a monitoriza gradul de extindere Omului se accentueaz` chiar faptul c`
a discrimin`rii. Statele P`r]i vor adopta adesea m`suri
|n cadrul Comentariilor sale Generale, afirmative pentru a diminua sau a eli-
Comitetul pentru Drepturile Omului a mina condi]iile care provoac` sau favo-
propus ca termenul de „discriminare” rizeaz` discriminarea. |n Preambulul
NEDISCRIMINAREA 23
sù, Conven]ia cu privire la Drepturile mai u[or prad` discrimin`rii, cum sunt
Copilului recunoa[te c` „\n toate ]`rile de exemplu copiii cu dizabilit`]i (artico-
lumii, exist` copii care trìesc \n condi]ii lul 23) [i copiii refugia]i (articolul 22).
de dificultate extrem`, iar ace[tia au Deoarece discriminarea st` la baza
nevoie de o aten]ie special`…”. |n acest diferitelor forme de exploatare a copii-
sens, Comitetul pentru Drepturile Copi- lor, \n alte articole, \n vederea protej`rii
lului a subliniat mereu necesitatea de a copiilor se solicit` luarea de m`suri care
acorda o aten]ie special` grupurilor de s` elimine discriminarea.
copii defavorizate [i vulnerabile. Paragraful 2 al articolului 2 subliniaz`
Implica]iile pe care discriminarea le are necesitatea de a proteja copiii de orice
asupra anumitor drepturi ale copilului form` de discriminare sau de sanc]io-
sunt prezentate \n acest Manual de Im- nare bazat` pe statutul sau activit`]ile
plementare, \n cadrul articolelor conexe. p`rin]ilor sau ale altor persoane apro-
Anumite articole instituie prevederi piate.
2 speciale pentru copiii care pot c`dea cel
Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
„Principii Generale
Vor fi prezentate toate informa]iile relevante, incluzând \n principal m`surile legis-
lative, judiciare, administrative [i de alt` natur`, care sunt \n vigoare sau vor fi
adoptate, factorii [i dificult`]ile \ntâlnite [i progresul \nregistrat \n implementarea
prevederilor Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de im-
plementare [i obiectivele specifice ce vor fi realizate \n viitor \n ce prive[te:
(a) Nediscriminarea (articolul 2);
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]iile relevante despre apli-
carea acestor principii \n vederea implement`rii articolelor prezentate \n celelalte
p`r]i ale acestor instruc]iuni”
(CRC/C/5, paragrafele 13 [i 14).
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„III PRINCIPII GENERALE
A. Nediscriminarea (articolul 2)
Rapoartele vor indica dac` principiul nediscrimin`rii este inclus ca principiu obliga-
toriu \n Constitu]ie sau \n legisla]ia na]ional` cu privire la copii [i dac` \n cadrul
acestor prevederi legale sunt prev`zute si comb`tute toate formele posibile de dis-
criminare incluse \n articolul 2 din Conven]ie.
Rapoartele vor mai indica m`surile adoptate pentru garantarea drepturilor prev`-
zute de Conven]ie pentru fiecare copil aflat sub jurisdic]ia unui Stat Parte, f`r` nici
un fel de discriminare, inclusiv pentru copiii f`r` cet`]enie, refugia]i [i cei care soli-
cit` azil.
Se vor prezenta informa]ii despre pa[ii f`cu]i, pentru a se asigura prevenirea si
combaterea discrimin`rii, atât \n legisla]ie cât [i \n practic`, inclusiv m`surile \m-
potriva discrimin`rii pe criteriul rasei, culorii, sexului, limbii, religiei, convingerilor
politice sau de alt` natur`, na]ionalit`]ii, apartenen]ei etnice sau originii sociale,

situa]iei materiale, dizabilit`]ii, statutului la na[tere sau altor statute ale copilului,
ale p`rin]ilor acestuia sau ale reprezentan]ilor sì legali.
V` rug`m s` preciza]i m`surile adoptate pentru reducerea disparit`]ilor econo-
mice, sociale [i geografice, inclusiv \ntre mediul urban [i cel rural, \n vederea pre-
venirii discrimin`rii copiilor din grupurile cele mai dezavantajate, incluzând aici co-
piii apar]inând comunit`]ilor minoritare [i indigene, copiii cu dizabilit`]i, cei n`s-
cu]i \n afara c`s`toriei, copiii de alt` cet`]enie, migran]i sau apar]inând unor popu-
la]ii dislocate, refugia]ii sau solicitan]ii de azil, precum [i copiii care trìesc [i/sau
muncesc pe str`zi.
V` rug`m s` furniza]i informa]ii cu privire la m`surile specifice adoptate pentru
eliminarea discrimin`rii fetelor [i, acolo unde este cazul, s` se precizeze m`surile
adoptate ca urmare a celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale privind Situa]ia Femeilor.
V` rug`m s` indica]i m`surile luate pentru colectarea datelor dezagregate referi-
toare la diferitele grupuri de copii, men]ionate anterior.
Ce m`suri au fost luate pentru a preveni si elimina atitudinile contra [i prejudiciile
2
aduse copiilor, ce dau na[tere la tensiuni inter etnice sau sociale, la rasism [i xeno-
fobie?
De asemenea, trebuie prezentate informa]ii despre m`surile luate \n conformitate
cu articolul 2, paragraful 2, pentru a se asigura protejarea copilului \mpotriva tutu-
ror formelor de discriminare sau sanc]ionare pe baza statului, activit`]ilor, opiniilor
exprimate sau a convingerilor p`rin]ilor, a reprezentan]ilor sì legali sau ale mem-
brilor familiei sale.
V` rug`m s` preciza]i problemele majore \ntâlnite \n decursul procesului de imple-
mentare a prevederilor articolului 2 [i planurile pentru a rezolva aceste probleme,
precum [i orice evaluare a progreselor \nregistrate \n prevenirea [i combaterea
tuturor formelor de discriminare, incluzându-le pe acelea care rezult` din practicile
tradi]ionale negative”.
(CRC/C/58, paragrafele 25 - 32. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru rapoartele ce
trebuie prezentate conform acestui articol: 24, 64, 65, 74, 76, 80, 87, 92, 93, 106, 109,
115, 118, 120, 128, 132, 138, 143, 152, 159, 161, 164, 166; pentru textul integral al In-
struc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Defini]ia „discrimin`rii” ofenseaz` demnitatea uman` a copilului

[i poate submina sau chiar distruge ca-
Termenul de „discriminare” nu este de- pacitatea copilului de a beneficia de
finit nici \n cadrul Conven]iei, [i nici \n oportunit`]ile educa]ionale”.
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- Se intr` \n detaliu cu privire la practicile
rile Civile [i Politice, care con]ine, totu[i, discriminatorii care
un principiu asem`n`tor privind protec-
]ia \mpotriva discrimin`rii. Comitetul „sunt \n contradic]ie direct` cu preve-
pentru Drepturile Copilului a subliniat derile articolului 29(1)(a), ce stipuleaz`
importan]a fundamental` a articolului 2 c` educa]ia trebuie direc]ionat` pentru
[i a ridicat problema nediscrimin`rii \n ‘dezvoltarea personalit`]ii copilului, a ta-
cadrul analizei fiec`rui raport trimis de lentelor sale, a abilit`]ilor sale fizice [i
un Stat Parte. Din Mai 2002, Comitetul mentale pân` la atingerea poten]ialului
nu a mai emis nici un Comentariu Gene- maxim’” (Comitetul pentru Drepturile
ral privind interpretarea articolului 2. Copilului, Comentariul General 1, 2001,
|ns`, \n cadrul primului sù Comentariu HRI/GEN/1/ Rev.5, p. 257. Vezi articolul
General, emis \n 2001 referitor la scopu- 29, pagina 522).
rile educa]iei, Comitetul stipuleaz`: Comitetul pentru Drepturile Omului,
„Discriminarea f`]i[` sau disimulat`, pe care supervizeaz` aplicarea Pactului
baza oric`rui motiv listat \n articolul 2 Interna]ional cu privire la Drepturile
NEDISCRIMINAREA 25
Civile [i Politice, a emis \n 1989 un Co- proprietate, statutul la na[tere sau alte
mentariu General care prezint` defini]ii statute, care au ca scop sau efect de-
ale discrimin`rii incluse \n alte instru- clararea nulit`]ii sau \mpiedicarea recu-
mente interna]ionale pentru drepturile noa[terii, a dobândirii sau exercit`rii
omului [i care propune o defini]ie gene- tuturor drepturilor [i libert`]ilor, \n con-
ral` a discrimin`rii. di]ii de egalitate, de c`tre toate persoa-
nele”.
|n conformitate cu articolul 2 din cadrul
Pactului Interna]ional cu privire la Drep- Comitetul pentru Drepturile Omului ci-
turile Civile [i Politice, „Fiecare Stat teaz` articolul 1 al Conven]iei Interna]io-
Parte la acest Pact se oblig` s` respecte nale pentru Eliminarea Tuturor Formelor
[i s` garanteze pentru to]i oamenii de pe de Discriminare Rasial` [i articolul 1 al
teritoriul sù, subiec]i ai jurisdic]iei sale, Conven]iei pentru Eliminarea Tuturor
drepturile recunoscute \n prezentul Pact, Formelor de Discriminare |mpotriva Fe-
indiferent de ras`, culoare, sex, limb`, meilor, \n care a fost folosit` o defini]ie
2 religie, convingeri politice sau de alt`

natur`, origini na]ionale sau sociale,
similar`.
Comitetul pentru Drepturile Omului su-
propriet`]i, statutul la na[tere sau de bliniaz` c` „a beneficia de drepturi [i
alt` natur`”. libert`]i egale, nu \nseamn` neap`rat un
Articolul 24(1) al Pactului cere, de ase- tratament identic \n orice situa]ie”.
menea, ca „Fiecare copil s` aib` dreptul Principiul egalit`]ii impune uneori ca
de a beneficia de acele m`suri de Statele P`r]i „s` \ntreprind` m`suri ac-
protec]ie corespunz`toare statutului sù tive pentru diminuarea [i eliminarea
de minor, din partea familiei sale, a so- condi]iilor care au cauzat sau au con-
ciet`]ii [i a statului, f`r` nici un fel de tribuit la perpetuarea formelor de discri-
discriminare fa]` de rasa, culoarea, seminare interzise de Pact“. |n final, se
xul, limba, religia, originea sa na]ional` stipuleaz` c` „nu orice tratament dife-
sau social`, propriet`]ile sau na[terea sa”. ren]iat \nseamn` discriminare, dac` cri-
teriile acestei diferen]ieri sunt rezonabile
Articolul 26 al Pactului stipuleaz` c`:
[i obiective, iar ]elul acestora este de a
„Toate persoanele sunt egale \n fa]a
realiza un scop care este legitim con-
legii [i au dreptul de a beneficia, f`r` nici
form Pactului” (Comitetul pentru Drep-
un fel de discriminare, de protec]ia egal`
turile Omului, Comentariul General 18,
a legii. |n acest sens, legea trebuie s`
1989, HRI/GEN/1/Rev.5, pp. 135-137).
interzic` orice tip de discriminare [i s`
garanteze tuturor persoanelor o protec- Comitetul pentru Drepturile Omului a
]ie egal` [i efectiv` \mpotriva discrimi- mai emis \n 1989 un Comentariu Gene-
n`rii pe criterii de ras`, culoare, limb`, ral cu privire la rela]ia dintre discrimi-
religie, convingeri politice sau de alt` narea \mpotriva copiilor [i prevederile
natur`, na]ionalitate sau origine social`, Pactului, care stipuleaz`: „Pactul cere ca,
proprietate, statut la na[tere sau alte sta- copiii s` fie proteja]i \mpotriva discrimi-
tute”. n`rii de orice fel, pe criterii ce ]in de
ras`, culoare, sex, limb`, religie, origine
|n Comentariul sù General emis \n
na]ional` sau social`, proprietate sau de
1989, Comitetul pentru Drepturile Omu-
statutul la na[tere. Comitetul observ`
lui eviden]iaz` faptul c`: „nediscrimi-
c`, \n timp ce obliga]ia de nediscrimi-
narea, al`turi de egalitatea \n fa]a legii [i
nare decurge din articolul 2 (\n ceea ce
de protec]ia egal` oferit` de lege, f`r`
prive[te ansamblul drepturilor prev`zu-
nici un fel de discriminare, reprezint`
te de Pact) [i din articolul 26 (\n ceea ce
principiul general [i fundamental al pro-
prive[te egalitatea \n fa]a legii), clauza
tec]iei drepturilor omului”. Comitetul
de nediscriminare din articolul 24 se re-
pentru Drepturile Omului ia not` de
fer` la m`surile de protec]ie specifice
faptul c` „termenul de discriminare”,
pentru copii.
folosit \n textul Pactului, trebuie \n]eles
ca implicând orice diferen]iere, exclude- Rapoartele elaborate de Statele P`r]i tre-
re, restric]ionare sau preferin]`, bazate buie s` indice modul \n care legisla]ia [i
pe motive ce ]in de ras`, culoare, limb`, practica asigur` m`surile de protec]ie
religie, convingeri politice sau de alt` pentru eliminarea tuturor formelor de
natur`, origine na]ional` sau social`, discriminare din toate domeniile, inclu-

siv \n ceea ce prive[te dreptul de a mo[- „Comitetul subliniaz` faptul c` princi-
teni, \n special \ntre copiii care au cet`]e- piul nediscrimin`rii, a[a cum este el sti-
nie na]ional` [i cei care sunt strìni \n pulat \n articolul 2 din Conven]ie, trebuie
respectivele ]`ri, sau \ntre copiii legitimi aplicat cu fermitate, fiind totodat` nece-
[i cei n`scu]i \n afara c`s`toriei” (Comi- sar` o abordare mai activ` pentru elimi-
tetul pentru Drepturile Omului, Comen- narea discrimin`rilor \mpotriva anumi-
tariul General 17,1989, HRI/GEN/1/ Rev.5, tor grupuri de copii [i \n special a fete-
p. 133). lor” (Bolivia IRCO, Add.1, paragraful 14).
Implementarea prevederilor articolului 2
„Statele P`r]i vor respecta [i trebuie integrat` cu implementarea
tuturor celorlalte articole, asigurându-se
vor garanta drepturile stipu- c` toate drepturile men]ionate \n Con-
late \n prezenta Conven]ie…” ven]ie sunt acordate tuturor copiilor,
f`r` nici un fel de discriminare.
Limbajul folosit la redactarea articolului
2 \n sine [i \n interpretarea acestuia de
c`tre Comitetul pentru Drepturile Copi-
Revizuirea legisla]iei [i introducerea
principiului nediscrimin`rii \n legisla]ie
2
lului accentueaz` faptul c` Statele P`r]i
Comitetul pentru Drepturile Copilului a
au obliga]ia de a preveni discriminarea
recomandat multor state introducerea
\n mod activ, ceea ce le impune, ca alte
principiului nediscrimin`rii \n cadrul
aspecte ale procesului de implementare,
legisla]iei na]ionale, precum [i \n cadrul
o serie de m`suri ce includ analiza, pla-
oric`rei politici na]ionale pentru copii [i
nificarea strategic`, legisla]ia, monito-
\n procesul de implementare a acestora,
rizarea, campanii de informare, educare
al`turi de toate celelalte articole consi-
[i con[tientizare a opiniei publice, pre-
derate a fi principii generale.
cum [i evaluarea m`surilor luate pentru
reducerea disparit`]ilor. De asemenea, a mai subliniat faptul c`
ar trebui s` existe posibilitatea de a con-
Un comentariu publicat \n Buletinul
testa discrimin`rile \n fa]` justi]iei. De
Drepturilor Omului stipuleaz` faptul c`
exemplu:
\n termenii legisla]iei interna]ionale,
„Comitetul recomand` ca, principiile
obliga]ia de a „respecta” impune state-
generale ale Conven]iei [i, cu prec`dere
lor „s` se ab]in` de la orice ac]iuni care
prevederile articolelor 2, 3 [i 12 s` fie
ar putea viola oricare dintre drepturile
integrate \ntr-un mod adecvat \n \n-
copilului, \n sensul prezentei Conven-
treaga legisla]ie relevant` pentru copii [i
]ii… Obliga]ia de a „garanta” semnific`
aplicate \n toate deciziile politice, judi-
mult mai mult decât obliga]ia de a „res-
ciare sau administrative precum [i \n
pecta”, deoarece implic` asumarea ac-
proiectele, programele [i serviciile cu
tiv` de c`tre Statele P`r]i a obliga]iilor
impact asupra copiilor, inclusiv asupra
ce le revin [i luarea tuturor m`surilor
celor care nu au cet`]enie; [i s` stea la
necesare pentru a le permite persoane-
baza proceselor de elaborare a politicilor
lor individuale s` beneficieze [i s`-[i e-
la toate nivelurile precum [i a ac]iunilor
xercite drepturile fundamentale” (Philip
\ntreprinse de institu]iile sociale [i de
Alston, „Cadrul legal al Conven]iei cu
s`n`tate, de tribunale [i de autorit`]ile
privire la Drepturile Copilului”, Buletinul
administrative” (Lituania IRCO, Add.
Drepturilor Omului 91/2, p. 5).
142, paragraful 22. Vezi, de asemenea,
O abordare „activ`” a procesului de im- Mexic IRCO, Add.13, paragrafele 7 [i 15;
plementare a principiului nediscrimi- Indonesia IRCO, Add.25, paragraful 18;
n`rii Danemarca IRCO, Add.33, paragraful 24;
Canada IRCO, Add.37, paragraful 11; Sri
Lanka IRCO, Add.40, paragraful 25; Se-
subliniat, \n mod constant, nevoia unei
negal IRCO, Add.44, paragraful 25; Fin-
abord`ri „active” a procesului de imple-
landa IRCO, Add.53, paragraful 13).
mentare a Conven]iei [i \n special a
principiului nediscrimin`rii. Acest punct Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
de vedere este subliniat \n comentariile telor Periodice solicit` informa]ii cu
asupra primului Raport Ini]ial ce i-a fost privire la includerea nediscrimin`rii, ca
trimis: principiu obligatoriu \n Constitu]ie sau
\n legisla]ia na]ional` specific` pentru
NEDISCRIMINAREA 27
Protec]ia \mpotriva discrimin`rii pe criteriul vârstei
Anumite reglement`ri legale privind drepturile omului, \n provinciile Canadei, au
scos \n afara legii discrimin`rile pe criteriul vârstei (cu anumite excep]ii), conform
Raportului Ini]ial al Canadei. Pân` \n 1992, Legea Drepturilor Omului din provincia
New Brunswick comb`tea discriminarea pe motiv de vârst` pentru cei cu vârsta de
la 19 ani \n sus, iar dup` ce a fost revizuit`, protejeaz` [i copiii \mpotriva
discrimin`rii pe motiv de vârst`.
|n provincia Nova Sco]ia, Legea Drepturilor Omului a fost revizuit` \n 1991, iar
interzicerea discrimin`rii pe motiv de vârst` a fost extins` pentru a proteja toate
grupele de vârst`. Raportul Ini]ial stipuleaz` faptul c` Actul permite excep]ii, astfel
\ncât copiilor s` li se acorde beneficiile sau protec]ia corespunz`toare, cu referire
la diferite servicii sau facilit`]i (Canada IR, paragrafele 1034, 1126).
2 copii [i cu privire la „reflectarea \n ca- paragraful 28).

drul acestor prevederi legale a tuturor |n cadrul procesului de examinare a
motivelor posibile de discriminare sti- Rapoartelor Ini]iale [i Secundare, Comi-
pulate \n articolul 2 din Conven]ie”. tetul \ntâlne[te deseori situa]ii când \n
|n anumite state o clauz` de nediscri- legisla]ia existent` sunt incluse anumite
minare este inserat` \n Constitu]ie, [i forme de discriminare. Un exemplu rela-
prin urmare, aceasta se aplic` tuturor tiv comun de discriminare \n func]ie de
copiilor. |n alte ]`ri, principiile nediscri- gen, este legisla]ia care define[te vârste
min`rii sunt incluse \n legisla]ia pentru minime pentru c`s`torie diferite pentru
ap`rarea drepturilor omului cu referire bìe]i [i pentru fete (pentru discu]ii su-
la copii. plimentare vezi pagina 41 [i articolul 1,
Conven]ia, la fel ca [i alte instrumente pagina 12); un alt exemplu de discrimi-
de drepturile omului, nu solicit` statelor nare inerent` prezent` \n legisla]ia unor
s` aib` o Constitu]ie. Acolo unde \ns` state este diferen]ierea copiilor ai c`ror
exist` o Constitu]ie, prevederile acesteia p`rin]i sunt c`s`tori]i, de cei n`scu]i \n
trebuie s` fie compatibile cu Conven]ia, afara cadrului legal al familiei [i care
sau, conform termenilor articolului 41, sunt numi]i „copii n`scu]i \n afara c`s`-
trebuie s` fie mai favorabil` pentru rea- toriei“ (vezi pagina 43 de mai jos).
lizarea drepturilor copilului. Politicile ce au drept scop descurajarea
Comitetul a subliniat, de asemenea, ne- cre[terii popula]iei prin limitarea dimen-
voia ca statele s`-[i revizuiasc` Constitu- siunilor familiei, nu trebuie s` duc` la
]iile [i \ntreaga legisla]ie existent` pen- discriminarea individual` a copiilor:
tru a fi sigure c` acestea nu includ discri- „|n conformitate cu prevederile articolu-
min`ri; \n cadrul acelora[i comentarii, lui 2 din Conven]ie, Comitetul recoman-
Comitetul a atras deseori aten]ia asupra d` Statului Parte s` g`seasc` mijloace
unor exemple de discriminare existente alternative prin care s` implementeze
\n legisla]ie: politica celor 3 copii, altele decât cele
„Statele P`r]i trebuie s`-[i continue efor- care exclud al patrulea copil de la drep-
turile depuse \n vederea reflect`rii de- tul de a beneficia de servicii sociale, [i s`
pline a prevederilor [i principiilor Con- asigure tuturor copiilor accesul egal la
ven]iei \n cadrul legisla]iei [i practicilor acest tip de asisten]`, f`r` discrimin`ri”
proprii, \n special a principiului nediscri- (Fosta Republic` Iugoslav` a Macedo-
min`rii, al interesului superior al copilu- niei IRCO, Add.118, paragraful 17).
lui [i al dreptului copilului de a-[i expri- Comitetul a subliniat faptul c` principiul
ma \n mod liber opiniile. |n acest sens, nediscrimin`rii se aplic`, \n mod egal,
Comitetul recomand` modificarea legis- institu]iilor private, persoanelor [i statu-
la]iei existente pentru a asigura egali- lui, iar acest lucru trebuie reflectat \n le-
tatea deplin` de tratament \ntre copiii gisla]ie:
n`scu]i \n cadrul [i \n afara c`s`toriei“ „Comitetul observ` cu preocupare fap-
(Italia IRCO, Add.41, paragraful 16. Vezi, tul c` principiul nediscrimin`rii nu se a-
de asemenea, Germania IRCO, Add.43, plic` profesioni[tilor sau institu]iilor din

domeniul privat…” (Zimbabwe IRCO, minarea \n multe societ`]i, indiferent
Add. 55, paragraful 12). dac` discriminarea este reflectat` \n
legisla]ie sau nu:
Alte m`suri active pentru combaterea
discrimin`rii „Comitetul este preocupat de atitudinile
discriminatorii r`spândite pe scar` larg`
Comitetul pentru Drepturile Copilului fa]` de fete [i de copiii cu dizabilit`]i” (El
recunoa[te faptul c`, simpla reflectare a Salvador IRCO, Add.9, paragraful 12).
principiului nediscrimin`rii \n legisla]ie,
de[i este fundamental` pentru procesul „...Comitetul este, de asemenea, preo-
de implementare, nu este suficient`, cupat de prejudec`]ile remanente [i cre-
fiind necesare [i alte strategii pentru din]ele tradi]ionale ce afecteaz` anumite
implementarea principiului, \n special grupuri de copii, incluzând aici, copiii cu
combaterea atitudinilor [i obiceiurilor dizabilit`]i [i copiii n`scu]i \ntr-o anumi-
discriminatorii tradi]ionale [i nu numai. t` zi a s`pt`mânii (considerat` a fi cu
Pe parcursul discu]iilor cu Mongolia, un ghinion), ceea ce-i \mpiedic` s` se bucu-
membru al Comitetului a men]ionat: re pe deplin de drepturile ce le sunt re-
cunoscute de Conven]ie” (Madagascar
2
„…Comitetul a fost deseori informat c`, IRCO, Add.26, paragraful 8).
\ntr-o anumit` ]ar`, nu exist` discrimi-
n`ri, dar asemenea afirma]ii \nsemnau „Comitetul este preocupat de faptul c`,
doar c` legisla]ia interzicea discrimi- atitudinile tradi]ionale ce prevaleaz` \n
narea. Comitetul dore[te s` \ncurajeze aceast` ]ar`, s-ar putea dovedi nefavo-
eforturile suplimentare de \mbun`t`]ire rabile aplic`rii principiilor generale ale
a situa]iei anumitor grupuri de copii din Conven]iei, \n special datorit` persisten-
Mongolia care pot suferi de facto…” ]ei stereotipurilor legate de gen [i a dis-
(Mongolia SR.265, paragrafele 31 [i 32). tribu]iei rolurilor \ntre bìe]i [i fete, a
practicilor sexuale abuzive care pot afec-
Comitetul a identificat atitudini [i obice- ta fete foarte tinere [i a atitudinilor dis-
iuri tradi]ionale care perpetueaz` discri-
|ntre lege [i realitate

|n anumite cazuri, statele \nsele au identificat persisten]a discrimin`rilor \n cadrul
obiceiurilor tradi]ionale: „…nediscriminarea reprezint` un principiu general al le-
gisla]iei pentru protec]ia copilului \n Madagascar. |ntre lege [i realitate, exist` o
zon` de goluri, confuzie [i practici bazate pe actualul tip de via]` social`. Cu pre-
c`dere \n mediile rurale, anumite tradi]ii sunt \n continuare foarte puternice [i vor
disp`rea complet doar dac` vor fi \ntreprinse activit`]i bine coordonate de infor-
mare [i de educare civic` [i moral`. Exist` \n continuare „respingeri” tradi]ionale,
mijloace de excludere social` cu efecte adverse foarte grave. Comunit`]ile rurale,
fokonolona, grupul familiei sau chiar p`rin]ii pot respinge un copil, doar datorit`
condi]iilor \n care a fost n`scut (n`scut ca geam`n, n`scut \ntr-o zi considerat` a fi
cu ghinion, n`scut cu anumite defecte fizice privite ca reprezentând o amenin]are
pentru grupul social, n`scut \n condi]ii anormale, etc.).
Legiuitorii au \ncercat s` combat` acest tip de respingere a minorilor prin inter-
zicerea ei prin lege. Totu[i, „Nu este \nc` evident c` aceast` interdic]ie a avut rezul-
tate tangibile. Respingerea minorilor a \nregistrat un regres evident, dar \n princi-
piu acesta s-a datorat muncii dedicate a ONG-urilor, a misiunilor religioase [i a
organiza]iilor de binefacere care contacteaz` familiile [i preiau copiii afla]i \n peri-
col de a fi respin[i” (Madagascar IR, paragrafele 14 [i 15).
Pe parcursul discu]iilor cu Comitetul pentru Drepturile Copilului, reprezentantul
Madagascarului a r`spuns: „Am fost \ntreba]i despre pa[ii f`cu]i pentru a schimba
atitudinea p`rin]ilor fa]` de copiii n`scu]i \ntr-o zi care este tradi]ional considerat`
a fi cu ghinion. Nu au fost adoptate m`suri oficiale. Au fost f`cute eforturi \n acest
sens de c`tre organiza]ii religioase [i de ONG-uri, iar copiii din [colile primare au
fost educa]i s` nu-i resping` pe ceilal]i copii; dar nu a fost \ntreprins` pân` acum
nici o \ncercare oficial` de a-i educa pe p`rin]i…” (Madagascar SR.164, paragraful
20).
NEDISCRIMINAREA 29
criminatorii fa]` de anumite categorii complet` a Legii Castelor [i Triburilor
vulnerabile de copii cum ar fi: tinerele din 1989 (Prevenirea Atrocit`]ilor), a
mame nec`s`torite, copiii cu dizabilit`]i, Legii din 1995 privind Regulile Castelor
cei afecta]i de HIV/SIDA sau copiii de [i Triburilor (Prevenirea Atrocit`]ilor) [i
etnie rastafarian` (Jamaica IRCO, Add. a Legii din 1993 privind Angajarea M`tu-
32, paragraful 11). r`torilor de Strad`. Comitetul \ncu-
„|n leg`tur` cu implementarea artico- rajeaz` Statul Parte s`-[i continue efor-
lului 2 din Conven]ie, Comitetul [i-a ex- turile pentru realizarea unor campanii
primat preocuparea fa]` de persisten]a ample de educa]ie public` destinate
unor atitudini discriminatorii [i a unor prevenirii si combaterii discrimin`rii ba-
practici dùn`toare, care le afecteaz` pe zate pe caste. |n concordan]` cu preve-
fete. Acestea se manifest` prin grave derile Comitetului pentru Eliminarea
disparit`]i care \ncep uneori \nc` de la Discrimin`rii Rasiale, (CERD/C/304/ Add.
na[tere [i afecteaz` dreptul fetelor la 13), Comitetul (pentru Drepturile Copilu-
lui - nota trad.) subliniaz` importan]a
2 supravie]uire, s`n`tate, nutri]ie [i edu-
ca]ie. Comitetul a eviden]iat, de aseme- faptului ca, to]i membrii acestor grupuri
s` beneficieze \n mod egal de drepturile
nea, perpetuarea unor practici dùn`-
toare cum ar fi practicile legate de zestre conferite de Conven]ie, incluzând aici
[i c`s`toriile timpurii. Comitetul este, de dreptul de a avea acces la \ngrijire medi-
asemenea, preocupat de atitudinile dis- cal`, la educa]ie, dreptul la munc`, drep-
criminatorii fa]` de copiii n`scu]i \n afara tul de acces \n locuri publice [i de a
c`s`toriei, copiii care trìesc [i/sau mun- beneficia de serviciile publice, [i altele
cesc pe strad`, copiii victime ale exploa- asemenea lor” (India IRCO, Add.115,
t`rii sexuale, copiii cu dizabilit`]i, copiii paragraful 31).
refugia]i [i cei apar]inând unor triburi |n comentariile cu privire la Rapoartele
minoritare... Ini]iale, Comitetul a propus diferite
„...Trebuie luate m`suri, inclusiv ela- forme de ac]iune, incluzând:
borarea de studii [i organizarea unor studii asupra discrimin`rii – Instruc]i-
campanii pentru combaterea atitudinilor unile Comitetului pentru elaborarea
tradi]ionale [i a stereotipurilor [i pentru Rapoartelor Periodice pun accent pe
sensibilizarea societ`]ii fa]` de situa]ia [i importan]a procesului de colectare a
nevoile fetelor, ale copiilor n`scu]i \n datelor dezagregate [i a altor infor-
afara c`s`toriei, ale copiilor care trìesc ma]ii \n vederea identific`rii discri-
[i/sau muncesc \n strad`, copiilor vic- min`rii \n ce prive[te accesul la anu-
time ale abuzului sexual [i exploat`rii, mite drepturi (vezi articolul 4, pagina
copiilor cu dizabilit`]i, copiilor refugia]i 90, pentru detalii);
[i copiilor apar]inând unor minorit`]i tri- dezvoltarea unor strategii compre-
bale“ (Bangladesh IRCO, Add.74, para- hensive;
grafele 15 [i 35). campanii de informare [i de con[ti-
entizare, incluzând aici campaniile
„|n conformitate cu articolul 17 din ca- publice pentru eliminarea atitudinilor
drul Constitu]iei [i cu articolul 2 din Con- [i practicilor discriminatorii - o „cam-
ven]ie, Comitetul recomand` Statului panie de informare public` compre-
Parte s` \ntreprind` pa[i concre]i \n ve- hensiv` [i integrat`”;
derea abolirii practicii discriminatorii a implicarea liderilor politici, religio[i [i
„untouchability“ („untouchables“ sunt comunitari \n influen]area atitudinilor
„cei care nu trebuie atin[i“ adic` persoa- [i \n descurajarea discrimin`rii;
ne apar]inând celei mai de jos caste din
India - nota trad.), a prevenirii abuzurilor De exemplu:
motivate de cutume ale castelor sau ale „Trebuie elaborate [i aplicate strategii [i
triburilor [i a pedepsirii actorilor publici programe educa]ionale, al`turi de o
sau priva]i responsabili de aceste prac- diseminare adecvat` a informa]iilor \n
tici. Mai mult, \n conformitate cu artico- vederea combaterii anumitor prejude-
lul 46 din Constitu]ie, Statul Parte este c`]i ce afecteaz` copiii \n mod negativ,
\ncurajat s` implementeze, inter alia, cum sunt discriminarea bazat` pe gen
m`suri afirmative de protejare a acestor (cunoscut` sub numele de ‘machismo’)
grupuri. [i discriminarea copiilor cu dizabilit`]i
Comitetul recomand` implementarea (mai ales \n mediile rurale)…” (El Salva-

dor IRCO, Add.9, paragraful 18). \n articolele 2 [i 3 din Conven]ie nu tre-
„Comitetul sugereaz` ca Guvernul s` buie „s` fie dependent` de constrângeri
demareze campanii publice focalizate pe bugetare”. |n practic`, s`r`cia este \n
respectarea drepturilor copilului care s` mod clar o cauz` major` a discrimin`rii
reprezinte o interven]ie eficient` \n pro- care \i afecteaz` pe copii. Inten]ia Comi-
blema persisten]ei atitudinilor [i practi- tetului este s` se asigure c` nediscri-
cilor discriminatorii \mpotriva anumitor minarea [i interesul superior al copilului
grupuri de copii cum sunt fetele, copiii sunt criterii primordiale pentru elabora-
apar]inând minorit`]ilor sau grupurilor rea bugetelor [i alocarea resurselor dis-
indigene, precum [i copiii s`raci. Su- ponibile.
ger`m, \n plus, s` fie adoptate m`suri |n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
pro-active pentru \mbun`t`]irea status- poartelor Periodice, Comitetul solicit`
ului social al acestor grupuri de copii” informa]ii despre „M`surile \ntreprinse
(Nicaragua IRCO, Add.36, paragraful 31). pentru a asigura protec]ia copiilor [i, \n
„Pentru a combate efectiv atitudinile
discriminatorii persistente [i tradi]iile
special, a celor din grupurile cele mai
dezavantajate, \mpotriva efectelor ad- 2
negative ce afecteaz` fetele, Comitetul verse ale politicilor economice, inclu-
\ncurajeaz` Statul Parte s` lanseze o zând aici reducerea aloca]iilor bugetare
campanie public` de informare compre- pentru sectoarele sociale“ (paragraful
hensiv` [i integrat`, cu scopul de a pro- 20).
mova drepturile copilului \n societate, [i Comitetul insist` pe necesitatea \ntre-
\n special \n cadrul familiei” (Nepal prinderii unor ac]iuni afirmative – de dis-
IRCO, Add.57, paragraful 26). criminare pozitiv` – pentru grupurile
|n primul sù Comentariu General pri- dezavantajate [i vulnerabile. De exem-
vind scopurile educa]iei, Comitetul plu:
subliniaz` importan]a educa]iei \n com- „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
baterea discrimin`rii, inclusiv a rasismu- de limitarea aloca]iilor bugetare [i a
lui: mobiliz`rii pentru sectorul social, \n
„Rasismul [i fenomenele asociate aces- special pentru acele zone care se adre-
tuia apar acolo unde exist` ignoran]`, seaz` nevoilor celor mai vulnerabile gru-
temeri nefondate fa]` de diferen]ele de puri de copii.
ras`, etnie, religie, cultur`, limb` [i „Comitetul reitereaz` recomand`rile de
altele, acolo unde sunt exploatate preju- a fi luate toate m`surile pentru respecta-
dec`]ile sau unde sunt promovate prin rea drepturilor economice, sociale [i cul-
\nv`]are sau diseminare, valori distor- turale, prin folosirea la maximum a re-
sionate. Antidotul sigur [i de durat` al surselor disponibile” \n conformitate cu
acestor fenomene negative este educa- prevederile articolelor 2, 3 [i 4 din Con-
]ia, cea care promoveaz` \n]elegerea [i ven]ie. Trebuie s` se acorde o aten]ie
aprecierea valorilor reflectate de artico- special` mobiliz`rii [i aloc`rii efective a
lul 29(1), incluzând aici respectul fa]` de resurselor bugetare \n special pentru
diferen]e [i combaterea tuturor aspec- protec]ia copiilor din grupurile vulnera-
telor ce ]in de discriminare [i de pre- bile [i marginalizate” (Republica Domi-
judec`]i. nican` IRCO, Add.150, paragrafele 15 [i
16).
Tocmai de aceea, educa]ia trebuie s` fie
una dintre principalele priorit`]i \n ca- Monitorizarea [i evaluarea
drul tuturor campaniilor \mpotriva spec- Monitorizarea realiz`rii tuturor dreptu-
trului rasismului [i a fenomenelor aso- rilor prev`zute de Conven]ie pentru to]i
ciate acestuia“ (Comitetul pentru Drep- copii, f`r` discriminare este esen]ial`.
turile Copilului, Comentariul General 1, De aceea, procesul de monitorizare [i
2001, HRI/ GEN/ 1/Rev.5, p. 258. Vezi indicatorii utiliza]i trebuie s` fie sensibili
articolul 29, pagina 519). la diferitele aspecte specifice men]io-
Implementarea principiilor generale „in- nate \n articol: ras`, culoare, sex, limb`,
diferent de constrângerile bugetare” religie, opinii politice sau de alt` natur`,
originea na]ional`, etnic` sau social`, si-
Comitetul a subliniat faptul c` imple- tua]ie material`, dizabilitate, statutul la
mentarea principiilor generale evocate na[tere sau alt tip de statut. Dup` cum
NEDISCRIMINAREA 31
se vede, lista nu este exhaustiv`, ci doar Conven]ia le acord` acestora drepturi e-
ilustrativ`, iar statele trebuie s` ia \n gale:
considerare [i alte motive care pot cauza „Comitetul subliniaz` faptul c`, to]i
discriminarea. Instruc]iunile pentru ela- copiii ale c`ror cereri de azil au fost res-
borarea Rapoartelor Periodice solicit` \n pinse, dar care r`mân \n ]ara respectiv`,
cadrul mai multor articole date dezagre- beneficiaz` de dreptul la \ngrijire medi-
gate \n func]ie de vârst`, gen, regiune, cal` [i de dreptul la educa]ie, drepturi
mediu urban sau rural, originea etnic` acordate de facto dar nu de jure. Punctul
sau social` (pentru a vedea lista com- de vedere al Comitetului este c` aceste
plet` a datelor dezagregate solicitate de servicii trebuie acordate din principiu,
Comitet, vezi articolul 4, pagina 87). conform cu litera [i spiritul articolelor 2
Scopul urm`rit este acela de a fi siguri [i 3 din Conven]ie” (Norvegia IRCO,
c` Statele P`r]i dispun de informa]ii su- Add.23, paragraful 12).
ficiente pentru a determina dac` exist` o
discriminare \n implementarea artico- Urm`toarea concluzie a rezultat dup`
2 lului sau a prevederii \n cauz`. examinarea Raportului Secundar al Nor-
vegiei :
La stabilirea implica]iilor fiec`rui articol
\n parte, trebuie avut` \n vedere posibila „Comitetul apreciaz` eforturile Statului
discriminare \mpotriva unui singur co- Parte de a se asigura c`, \n practic`, to]i
pil, \n mod individual, sau a unui grup copiii afla]i sub jurisdic]ia norvegian`,
de copii. Articolul 2 subliniaz` „dublul inclusiv cei a c`ror prezen]` nu \ntru-
pericol” la care sunt expu[i mul]i copii, ne[te toate prevederile legale, bene-
[i anume de a fi discrimina]i, nu doar pe ficiaz` de drepturile definite \n Conven-
baza motivelor ce ]in de vârst` sau de ]ie. Comitetul \[i exprim` totu[i preocu-
statusul lor, ci [i pe baza motivelor ce ]in parea c`, acest principiu nu este stabilit
de gen, ras` sau dizabilitate. [i inclus \n \ntreaga legisla]ie na]ional`
relevant` [i c` absen]a garan]iilor legale
|n plus, Comitetul pentru Drepturile Co- poate priva anumi]i copii f`r` na]iona-
pilului a sugerat c` [i strategiile pentru litate norvegian` de drepturile lor [i c`
combaterea discrimin`rii trebuie eva- exist` anumite limit`ri ale accesului
luate: acestor copii la serviciile medicale [i la
„Comitetul sugereaz` acordarea unei educa]ie.
priorit`]i sporite procesului de evaluare „Comitetul recomand` Statului Parte s`
a eficacit`]ii m`surilor de con[tientizare ia \n considerare impactul complet [i pe
a popula]iei, \n vederea prevenirii [i termen lung al acestei situa]ii asupra
combaterii discrimin`rii [i promov`rii drepturilor copiilor f`r` na]ionalitate
toleran]ei, care se refer` cu prec`dere la norvegian` [i f`r` statut legal, care tr`-
discriminarea bazat` pe gen, origine iesc sub jurisdic]ie norvegian`.
etnic`, la discriminarea copiilor cu diza- Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
bilit`]i [i a celor n`scu]i \n afara c`s`- amendeze legisla]ia na]ional` pentru a
toriei” (Marea Britanie, teritoriile depen- asigura aplicarea deplin` a articolului 2
dente Hong Kong IRCO, Add.63, para- din Conven]ie” (Norvegia 2RCO, Add.
graful 24). 126, paragrafele 20 [i 21. Vezi, de ase-
menea, Belgia IRCO, Add.38, paragraful
„...pentru fiecare copil aflat 9; Danemarca IRCO, Add.33, paragraful
30; Portugalia IRCO, Add.45, paragraful
sub jurisdic]ia lor...” 21; Suedia 2RCO, Add.101, paragraful
Articolul 2 subliniaz` faptul c`, toate 11).
drepturile din Conven]ia cu privire la |n statele cu provincii [i teritorii semi-
Drepturile Copilului, trebuie s` se aplice autonome, Comitetul a subliniat c` dife-
tuturor copiilor dintr-un stat, inclusiv ren]ele din legisla]ie sau al]i factori nu
pentru copiii afla]i \n vizit`, refugia]i, co- trebuie s` cauzeze discrimin`ri [i s` \m-
piii muncitorilor strìni [i cei afla]i ilegal piedice copiii s` beneficieze de dreptu-
\n statul respectiv. rile conferite de Conven]ie, \n func]ie de
Comitetul pentru Drepturile Copilului a locul \n care ace[tia trìesc.
ridicat \n mai multe ocazii problema co- |n discu]iile cu reprezentan]ii Guvernului
piilor „strìni” [i a reiterat faptul c`, Canadian, un membru al Comitetului a

declarat: „conform articolului 2 Statele sf`tuite s` asigure extinderea imple-
P`r]i trebuie s` ‘respecte [i s` garanteze’ ment`rii Conven]iei \n toate aceste teri-
drepturile copiilor, \n termenii Conven- torii:
]iei, indiferent de ras`, gen sau de ‘alte „Comitetul ia not` cu preocupare de
statute’. Prin aceasta, a vrut s` sublini- faptul c`, Statul Parte nu a extins \nc`
eze ideea c` Guvernul Federal este obli- implementarea Conven]iei \n toate Teri-
gat s` garanteze c` drepturile tuturor toriile Dependente din Domeniile
copiilor din toate teritoriile [i provinciile Coroanei \n special teritoriile Jersey [i
Canadei sunt protejate \n mod egal. Co- Guernsey.”
mitetul a fost \ns`rcinat s` monitorizeze „Comitetul recomand` Statului Parte s`
progresele \nregistrate de Statele P`r]i insereze \n urm`torul sù raport perio-
\n implementarea Conven]iei [i, de dic informa]ii referitoare la m`surile
aceea, a fost obligat s` se asigure c`, luate pentru extinderea implement`rii
Conven]ia este aplicat` pe \ntreg terito- Conven]iei \n toate Teritoriile Depen-
riul Canadei, indiferent de diferen]ele re-
gionale” (Canada SR.214, paragraful 45).
dente din Domeniile Coroanei” (Marea
Britanie – Insula Man IRCO, Add.134, pa- 2
Comitetul a emis un comentariu c`tre ragrafele 4 [i 5).
Canada [i \n mod similar, c`tre alte Ocazional, Comitetul a propus adop-
state: tarea unor reforme care s` garanteze
„Neconcordan]ele dintre legisla]ia [i implementarea legisla]iei anti-discrimi-
practicile provinciilor sau teritoriilor, nare \n toate teritoriile aflate sub juris-
care afecteaz` implementarea Conven- dic]ia ]`rii respective, a[a cum a fost ca-
]iei, constituie un motiv de preocupare zul Marii Britanii:
pentru Comitet. Se pare c`, de exemplu, „Comitetul recomand` introducerea de
din cauza faptului c` definirea statutului urgen]` a legisla]iei referitoare la rela-
juridic al copiilor n`scu]i \n afara c`s`- ]iile inter-etnice \n Irlanda de Nord, fiind
toriei este de competen]a legisla]iei \ncurajat de informa]iile prezentate de
provinciilor, se poate ajunge la nivele di- delega]ia Statului Parte referitoare la
ferite de protec]ie legal` pentru ace[ti inten]ia Guvernului de a ac]iona \n acest
copii, \n diferite p`r]i ale ]`rii” (Canada sens” (Marea Britanie IRCO, Add.34, pa-
IRCO, Add.37, paragraful 9). ragraful 28).
„Comitetul ia not` de faptul c` articolul Comitetul a mai subliniat existen]a unor
2 din Conven]ie solicit` Statelor P`r]i s` discrimin`ri mai generale existente \ntre
garanteze implementarea Conven]iei \n diferite regiuni ale unei ]`ri, care nu sunt
zonele aflate sub jurisdic]ia lor, ceea ce cauzate de diferen]ele legislative:
include [i obliga]ia de a raporta progre-
sul \nregistrat \n toate teritoriile care le „Comitetul \[i exprim` preocuparea \n
apar]in” (Australia IRCO, Add.79, para- leg`tur` cu distribuirea inegal` a avu]iei
graful 2). na]ionale precum [i disparit`]ile [i
discrepan]ele \nregistrate de procesul
„Comitetul este preocupat c` sistemul de implementare a drepturilor stipulate
federal din Statul Parte poate crea difi- de Conven]ie \ntre diferitele regiuni ale
cult`]i autorit`]ilor federale, \n efortul ]`rii, \n detrimentul copiilor din mediul
acestora de a implementa prevederile rural [i al celor apar]inând minorit`]ilor
Conven]iei, asigurând, \n acela[i timp, sau comunit`]ilor indigene” (Mexic
respectarea principiului de nediscri- IRCO, Add.13, paragraful 9).
minare, \n conformitate cu prevederile
articolului 2 din Conven]ie. Comitetul „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
recomand` insistent Statului Parte s` se de disparit`]ile geografice [i sociale \n
asigure c` mecanismele de coordonare exercitarea drepturilor stipulate de Con-
existente, bazate pe principiile constitu- ven]ie” (Chile IRCO, Add.22, paragraful 13).
]ionale generale, sunt complet utilizate, „Comitetul este, de asemenea, preo-
pentru a-i proteja pe deplin pe copii de cupat de disparit`]ile socio-economice
orice disparit`]i din zonele de „compe- persistente [i semnificative dintre partea
ten]` exclusiv`” a Länd-ului” (Austria de nord [i de sud a ]`rii, ceea ce are un
IRCO, Add.98, paragraful 8). impact negativ asupra situa]iei copiilor”
Statele cu teritorii „dependente” sunt (Italia IRCO, Add.41, paragraful 10).
NEDISCRIMINAREA 33
Motive de discriminare \mpotriva copiilor
|n urma examin`rii Rapoartelor Ini]iale, Comitetul a identificat urm`toarele motive
de discriminare [i urm`toarele grupuri afectate de discriminare (enumerarea s-a
f`cut \n ordine aleatorie):
genul
dizabilitatea
rasa, xenofobia [i rasismul
originea etnic`
orientarea sexual`
anumite caste, triburi
„untouchables” („cei care nu trebuie atin[i“, persoane apar]inând celei mai
de jos caste din India - nota trad.)
limba
copiii ne\nregistra]i la na[tere
copiii n`scu]i gemeni
copiii n`scu]i \ntr-o zi cu ghinion
2 copiii n`scu]i prin \nc`lcarea pozi]iei sociale
copiii n`scu]i \n condi]ii anormale
politica „copilului unic” sau a „celor trei copii”
orfanii
domiciliul
diferen]ele dintre diferite provincii/teritorii/state, etc.
mediul rural (inclusiv exodul rural)
mediul urban
copiii care trìesc \n mahalale
copiii din zone izolate [i de pe insule izolate
copiii care apar]in unor grupuri sau popula]ii dislocate
copiii f`r` cas`
copiii abandona]i
copiii plasa]i \n forme alternative de \ngrijire
copiii apar]inând minorit`]ilor etnice plasa]i \n forme
alternative de \ngrijire
copiii institu]ionaliza]i
copiii care trìesc [i/sau muncesc pe strad`
copiii din sistemul de justi]ie juvenil`
\n particular, copiii a c`ror libertate a fost restric]ionat`
copiii afecta]i de conflictele armate
copiii care muncesc
copiii care au fost supu[i violen]ei
copiii cer[etori
copiii afecta]i de HIV/SIDA
copiii ai c`ror p`rin]i sunt afecta]i de HIV/SIDA
tinerele mame singure
minorit`]ile, incluzând
copiii romi/]igani/c`l`tori/nomazi
copiii comunit`]ilor indigene
copiii f`r` na]ionalitate, incluzând:
copiii imigran]ilor
copiii imigran]ilor ilegali
copiii muncitorilor migran]i
refugia]ii/solicitan]ii de azil
inclusiv copiii refugia]i care c`l`toresc ne\nso]i]i
copiii afecta]i de dezastre naturale
copiii care trìesc \n s`r`cie [i \n s`r`cie extrem`
distribu]ia inegal` a bog`]iilor na]ionale
statusul social / dezavantajul social /disparit`]ile sociale
copiii afecta]i de probleme sau de schimb`ri economice
statusul economic al p`rin]ilor ce cauzeaz` segregare rasial` \n [coli
propriet`]ile p`rin]ilor
religia p`rin]ilor
legile ce reglementeaz` statusul personal \n func]ie de religie
copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei
copiii apar]inând unor familii monoparentale
copiii n`scu]i din rela]ii incestuoase
copiii rezulta]i din mariaje \ntre persoane apar]inând unor grupuri etnice sau
religioase sau de na]ionalit`]i diferite

„Comitetul este preocupat de disparit`- fa]` de cele politice)“, conform prevede-
]ile predominante dintre mediile urbane rilor articolului 2 din Conven]ie” (Sierra
[i cele rurale [i dintre regiuni, referitor la Leone IRCO, Add.116, paragrafele 30 [i
accesibilitatea [i furnizarea serviciilor 31).
sociale, inclusiv a educa]iei, a serviciilor Examinând rapoartele Statelor P`r]i
medicale [i a securit`]ii sociale” (China Comitetul a identificat numeroase moti-
IRCO, Add.56, paragraful 11). ve de discriminare inclusiv, de exemplu,
„...Comitetul \[i exprim` preocuparea orientarea sexual` (vezi [i caseta):
fa]` de diferen]ele existente \ntre copiii „...ne exprim`m preocuparea fa]` de e-
care trìesc pe insula capital` Male [i forturile insuficiente depuse pentru
copiii care trìesc pe insulele izolate” combaterea discrimin`rii bazate pe ori-
(Insulele Maldive IRCO, Add.91, para- entarea sexual`.
graful 15).
De[i Comitetul ia not` de inten]ia
Insulelor Man de a reduce vârsta legal`
„...f`r` nici un fel de discrimi- pentru consim]`mântul pentru rela]ii 2
nare, indiferent de rasa, culoa- homosexuale de la 21 la 18 ani, r`mâne
preocupat de discrepan]a care continu`
rea, sexul, limba, religia, opi-
s` existe \ntre vârsta legal` pentru
niile politice sau de alt` natu- consim]`mântul heterosexual (16 ani) [i
r`, na]ionalitatea, apartenen]a rela]iile homosexuale.
etnic` sau originea social`, de „Se recomand` ca Insulele Man s` ia
toate m`surile corespunz`toare, inclusiv
situa]ia material`, dizabilitate, de natur` legislativ`, pentru prevenirea
statutul la na[tere sau alte sta- discrimin`rii bazate pe motive de orien-
tute ale copilului, ale p`rin]ilor tare sexual` [i s` respecte \n totalitate
articolul 2 al Conven]iei“ (Marea Britanie
sau ale reprezentan]ilor sì – Insulele Man IRCO, Add.134, paragra-
legali”. fele 22 [i 23. Vezi, de asemenea, Marea
Britanie - Teritoriile de Peste M`ri IRCO,
Motivele de discriminare men]ionate \n Add.135, paragrafele 25 [i 26).
mod specific \n cadrul articolului 2 din
Conven]ia cu privire la Drepturile Co- Comitetul a mai ridicat problema discri-
pilului sunt similare celor stipulate \n min`rii pe motive de orientare sexual`
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- \n contextul HIV/SIDA, \n urma Dezbate-
rile Civile [i Politice [i \n Pactul Interna- rii Generale din 1998 asupra „Copiilor
]ional cu privire la Drepturile Econo- care trìesc \ntr-o lume cu HIV/SIDA”:
mice, Sociale [i Culturale (articolul 2 al „...Trebuie, de asemenea, acordat` o
fiec`rui Pact), cu adùgarea motivelor ce aten]ie special` discrimin`rii bazate pe
]in de apartenen]a etnic` [i dizabilitate. orientarea sexual`, deoarece bìe]ii [i
Comitetul [i-a exprimat preocuparea fetele de orientare homosexual` se
atunci când Constitu]ia sau legisla]ia confrunt`, adesea, cu o discriminare
na]ional` a unui stat nu interzic discrimi- acut` [i \n timp ce reprezint` un grup
narea pe baza tuturor motivelor enun- deosebit de vulnerabil \n contextul
]ate \n articolul 2: HIV/SIDA”.
„Comitetul ...r`mâne preocupat de fap- Comitetul a adoptat recomand`ri mai
tul c`, anumite criterii enun]ate ca fiind generale pentru a preveni discriminarea
motive interzise pentru discriminare \n contextul HIV/SIDA:
prin Conven]ia cu privire la Drepturile „...Statele trebuie s`-[i revizuiasc` legis-
Copilului lipsesc din Constitu]ia unor la]ia existent` [i s` adopte noi legi pen-
State P`r]i. tru implementarea complet` a articolu-
„Comitetul recomand` Statului Parte lui 2 din Conven]ia cu privire la Dreptu-
s`-[i revizuiasc` Constitu]ia [i legisla]ia rile Copilului, \n special pentru interzi-
na]ional` relevant` prin l`rgirea listei cu cerea expres` a discrimin`rii bazate pe
motivele interzise ca baz` pentru discri- statutul real sau perceput, de purt`tor al
minare, incluzând printre acestea „diza- virusului HIV [i s` interzic` testarea obli-
bilit`]ile, na[terea, alte opinii (\n plus gatorie”.
NEDISCRIMINAREA 35
Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasismului, Discrimin`rii Rasi-
ale, Xenofobiei [i Intoleran]ei
Declara]ia [i Programul de Ac]iune al Conferin]ei Mondiale (Durban, Africa de Sud,
septembrie 2001) remarc` cu \ngrijorare num`rul mare de copii [i de tineri, \n
special fete, care se afl` printre victimele rasismului, discrimin`rii rasiale, xenofo-
biei [i intoleran]ei aferente [i subliniaz` „necesitatea de a include m`suri speciale,
\n concordan]` cu principiul interesului superior al copilului [i a respectului fa]` de
opiniile sale, \n cadrul programelor destinate combaterii rasismului, discrimin`rii
rasiale, xenofobiei [i intoleran]ei aferente, pentru a acorda o aten]ie prioritar`
drepturilor [i situa]iei copiilor [i tinerilor care sunt victime ale acestor practici” (De-
clara]ia, paragraful 72).
Declara]ia [i Programul de Ac]iune trateaz` multe aspecte referitoare la drepturile
copilului, inclusiv: drepturile copiilor apar]inând minorit`]ilor etnice, religioase sau
2 lingvistice sau care apar]in popula]iilor indigene; victimele traficului de persoane,
leg`turile dintre munca copiilor, s`r`cie [i discrimin`rile rasiale; influen]a noilor
tehnologii ale informa]iei asupra copiilor [i a tinerilor atunci când sunt folosite
pentru a propaga rasismul, [i a[a mai departe.
Declara]ia subliniaz` „leg`turile dintre dreptul la educa]ie [i lupta contra rasis-
mului, discrimin`rii rasiale, xenofobiei [i intoleran]ei aferente, precum [i rolul
esen]ial al educa]iei, inclusiv a educa]iei referitoare la drepturile omului, care ia \n
considerare [i respect` diversitatea cultural`, mai ales \ntre copii [i tineri, cu rol
important \n prevenirea [i eradicarea tuturor formelor de intoleran]` [i de discrimi-
nare” (Declara]ia, paragraful 97).
Programul de Ac]iune ofer` recomand`ri detaliate \n ce prive[te educa]ia, solici-
tând statelor s`-[i asume obliga]ia de a asigura accesul nediscriminatoriu la edu-
ca]ie, inclusiv accesul la educa]ia primar` gratuit` pentru to]i copiii, atât pentru
fete cât [i pentru bìe]i. Statele trebuie s` asigure accesul egal la educa]ie pentru
to]i, atât prin legisla]ie cât [i \n practic`, [i s` se ab]in` de la orice m`suri legale
sau de alt` natur` care s` duc` la impunerea segreg`rii rasiale \n ce prive[te acce-
sul la [colarizare (Programul de Ac]iune, paragrafele 121 [i 122).
Programul solicit` statelor „s` \ncurajeze participarea deplin` [i activ` a tinerilor
care s` fie mai mult implica]i \n elaborarea, planificarea [i implementarea activit`-
]ilor pentru combaterea rasismului, a discrimin`rii rasiale, xenofobiei [i intoleran-
]ei aferente”, \ndemnându-le s` faciliteze, \n parteneriat cu organiza]iile neguver-
namentale [i cu al]i reprezentan]i ai societ`]ii civile, dialogul na]ional si interna]io-
nal \ntre tineri pe aceste teme.
Statele sunt \ndemnate s` \ncurajeze [i s` faciliteze stabilirea [i men]inerea unor
mecanisme pentru combaterea rasismului, specifice tinerilor (Programul de Ac]i-
une, paragrafele 216 [i 217).
(Raportul Conferin]ei Mondiale contra Rasismului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofo-
biei [i Intoleran]ei, Durban, Africa de Sud, 21 august – 8 septembrie 2001, A/CONF.
189/12)
„Trebuie acordat` o aten]ie imediat` pentru comunit`]i specifice.

modalit`]ilor \n care discriminarea pe Statele trebuie s`-[i revizuiasc` legis-
motive de gen supune fetele unui risc la]ia existent` sau s` adopte noi legi
mai mare \n ce prive[te HIV/SIDA. Fetele pentru garantarea drepturilor de mo[te-
trebuie, \n mod special, avute \n vedere nire [i pentru securitatea dreptului de
pentru a le acorda acces la servicii, infor- proprietate al copiilor, indiferent de ge-
ma]ii [i posibilitatea de participare la nul lor” (Raportul celei de-a XIX-a se-
programele referitoare la HIV/SIDA, \n siuni, septembrie/octombrie 1998, CRC/
timp ce rolurile de gen specifice fiec`rei C/80, paragraful 243).
situa]ii trebuie atent avute \n vedere Alte articole ale Conven]iei eviden]iaz`
atunci când sunt planificate strategiile grupuri de copii care pot suferi de ase-

menea forme particulare de discrimi- telor Periodice solicit` informa]ii despre
nare, de exemplu copiii f`r` familii „m`surile specifice adoptate pentru re-
(articolul 20), copiii refugia]i (articolul ducerea disparit`]ilor economice, soci-
22), copiii cu dizabilit`]i (articolul 23), ale [i geografice, inclusiv \ntre mediile
copiii apar]inând minorit`]ilor sau co- rurale [i cele urbane, pentru prevenirea
munit`]ilor indigene (articolul 30), copiii discrimin`rii \mpotriva celor mai deza-
care sunt exploata]i din punct de vedere vantajate grupuri de copii, inclusiv a co-
economic sau \n alt mod (articolele 32, piilor apar]inând minorit`]ilor sau co-
34, 36), copiii din sistemul de justi]ie ju- munit`]ilor indigene, a copiilor cu diza-
venil` [i copiii a c`ror libertate a fost bilit`]i, a celor n`scu]i \n afara c`s`toriei,
restric]ionat` (articolele 37 [i 40), [i co- a copiilor f`r` na]ionalitate, a migran-
piii afla]i \n situa]ii de conflict armat (ar- ]ilor, a copiilor apar]inând unor grupuri
ticolul 38). sau popula]ii dislocate, a refugia]ilor, so-
O discu]ie mai ampl` cu privire la discri- licitan]ilor de azil [i a copiilor care
trìesc [i/sau muncesc pe str`zi“. In-
minarea bazat` pe gen este prezentat`
\n continuare (pagina 38), dar apare, de struc]iunile solicit`, de asemenea, \n
cadrul diferitelor articole, informa]ii des-
2
asemenea, [i \n cadrul altor articole rele-
vante ale Conven]iei. pre m`surile speciale sau specifice
adoptate pentru copiii dezavantaja]i.
Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasis-
mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei Comitetul pentru Drepturile Copilului a
si Intoleran]ei, ]inut` la Durban \n Africa accentuat nevoia stringent` de a iden-
de Sud \n august 2001, a elaborat o nou` tifica cei mai vulnerabili [i mai dezavan-
agend` global` pentru combaterea taja]i copii dintr-un stat, exprimându-[i
acestui tip de discriminare (A/CONF. preocuparea fa]` de situa]ia acestora [i
189/12, vezi caseta pag 36) a recomandat luarea m`surilor nece-
sare pentru ca ace[tia s` beneficieze de
Ca o contribu]ie la preg`tirea Conferin- toate drepturile ce le sunt conferite prin
]ei, Comitetul a redactat primul sù Co- Conven]ie. De exemplu:
mentariu General despre scopurile edu-
ca]iei (vezi articolul 29, pagina 522) „Comitetul este preocupat de insufici-
enta aten]ie acordat` de societate ne-
Forme legitime de discriminare voilor [i situa]iei copiilor din grupurile
cele mai vulnerabile [i dezavantajate,
Dup` cum s-a men]ionat anterior, (pagi-
cum sunt copiii cu dizabilit`]i, \n confor-
na 26), interdic]ia discrimin`rilor de
mitate cu prevederile articolului 2 al
orice fel, nu elimin` diferen]ierile legi-
Conven]iei” (Federa]ia Rus` IRCO, Add.
time dintre copii, pe parcursul proce-
4, paragraful 9).
sului de implementare – care deriv` de
exemplu, din respectarea „capacit`]ilor „Comitetul este profund preocupat de
\n evolu]ie” ale copiilor, precum [i din viol`rile grave ale dreptului de a fi
acordarea priorit`]ii, oferirea unei „aten- protejat contra discrimin`rii [i de impac-
]ii speciale” [i adoptarea unor ac]iuni tul discrimin`rii asupra copiilor din Sta-
afirmative pentru copiii care trìesc \n tul Parte, remarcând faptul c` discrimi-
condi]ii extrem de dificile. narea \mbrac` diferite forme, incluzând
aici originea etnic`, genul, provenien]a
Preambulul Conven]iei recunoa[te c`
geografic` (din zonele ]`rii) [i statusul
„\n toate ]`rile lumii, exist` copii care
social.
trìesc \n condi]ii extrem de dificile, iar
ace[tia necesit` o aten]ie special`”. Ine- Comitetul ia not` de faptul c` omorurile
vitabil, categoria copiilor care trìesc \n [i alte acte s`vâr[ite \n timpul conflic-
condi]ii extrem de dificile include copii telor armate [i care au afectat copiii, au
cu o arie larg` de probleme care nece- fost adesea comise pe baza originii lor
sit` o arie larg` de solu]ii. Situa]ia aces- etnice. Comitetul ia not` [i de existen]a
tora este cel mai bine definit` ca repre- altor forme \ngrijor`toare de discrimina-
zentând o discriminare \n ce prive[te re cu privire la: inter alia, accesul la re-
posibilitatea lor de a se bucura [i de a surse, mo[tenirea propriet`]ilor, dreptul
beneficia de realizarea diferitelor drep- la cet`]enie [i accesul fetelor la educa]ie.
turi stipulate \n Conven]ie. De asemenea, Comitetul este preocupat
de faptul c`, Statul Parte pare s` nu ia \n
NEDISCRIMINAREA 37
totalitate \n considerare prevederile inegalit`]ii [i a discrimin`rii” (Raportul
articolului 2 [i nici celelalte principii ale celei de-a VIII-a sesiuni, ianuarie 1995,
Conven]iei \n vederea introducerii aces- CRC/C/38, p. 3).
tora \n cadrul legisla]iei sale [i \n prac- Raportul Dezbaterii Generale ia not` de
tica administrativ` [i judiciar`, precum faptul c`, Conven]ia cu privire la Dreptu-
[i \n cadrul programelor destinate pro- rile Copilului este cel mai r`spândit/
tej`rii copiilor. ratificat instrument interna]ional privind
„Comitetul recomad` insistent Statului drepturile omului [i
Parte s` fac` toate eforturile, pentru a
pune cap`t tuturor practicilor discrimi- „este f`r` \ndoial` cel mai larg acceptat
natorii, s` asigure respectarea egal` a cadru de ac]iune \n favoarea drepturilor
drepturilor tuturor copiilor din Statul fundamentale ale fetelor.
Parte, s` impun` [i s` garanteze imple- Comunitatea interna]ional` [i-a asumat
mentarea legisla]iei existente \mpotriva \n mod incontestabil angajamentul de a
discrimin`rii” (Burundi IRCO, Add.133, folosi prevederile Conven]iei ca pe un
2 paragrafele 26 [i 27). program de ac]iune \n vederea identifi-
c`rii formelor persistente de inegalitate
Discriminarea \mpotriva fetelor [i de discriminare \mpotriva fetelor, \n
Comitetul acord` o aten]ie special` dis- vederea abolirii practicilor [i tradi]iilor ce
crimin`rii \mpotriva fetelor. Instruc]iunile le \mpiedic` s` se bucure de drepturile
pentru elaborarea Rapoartelor Periodice lor [i pentru a elabora o strategie pe ter-
solicit` informa]ii despre „m`surile spe- men lung pentru promovarea [i proteja-
cifice pentru eliminarea discrimin`rii rea acestor drepturi”.
fetelor [i, acolo unde e cazul, m`surile |n raportul Dezbaterii Generale se
adoptate ca urmare a Celei de-a IV-a Con- subliniaz`:
ferin]e Mondiale privind Situa]ia Feme- „Pentru rezolvarea problemelor legate
ilor” (paragraful 28). de inegalit`]i [i discriminare pe criterii
Comitetul a sus]inut o Dezbatere Ge- de gen, acestea nu trebuie privite izolat,
neral` privind „Fetele”, \n ianuarie 1995, ca [i cum fetele ar reprezenta un grup
pentru a-[i preg`ti contribu]ia la Cea de- special cu drepturi speciale. De fapt, fe-
a IV-a Conferin]` Mondial` privind Si- tele sunt fiin]e umane, care trebuie pri-
tua]ia Femeilor: Ac]iunea pentru Egali- vite ca ni[te persoane [i nu doar ca fiice,
tate, Dezvoltare [i Pace, desf`[urat` la surori, so]ii sau mame, [i care ar trebui
Beijing, \n septembrie 1995. Comitetul a s` se bucure pe deplin de drepturile fun-
adoptat o recomandare referitoare la damentale inerente demnit`]ii lor uma-
„Participarea [i contribu]ia” sa la Con- ne… Istoria mi[c`rii pentru recunoa[-
ferin]a de la Beijing, reafirmând terea drepturilor femeii a demonstrat
clar, c` este esen]ial s` ne concentr`m
„importan]a Conven]iei cu privire la aten]ia asupra situa]iei fetelor \n vede-
Drepturile Copilului [i a procesului de rea \ntreruperii ciclului tradi]iilor dùn`-
implementare a acesteia pentru \mbun`- toare [i a prejudec`]ilor \mpotriva feme-
t`]irea semnificativ` a situa]iei fetelor din ilor.
\ntreaga lume [i pentru garantarea rea- Numai prin implementarea unei strategii
liz`rii depline a drepturilor lor fundamen- comprehensive pentru promovarea [i
tale”. protejarea drepturilor fetelor, \ncepând
Comitetul a reamintit c`, Conven]ia cu cu genera]iile tinere, va fi posibil` con-
privire la Drepturile Copilului [i Conven- struirea unei abord`ri comune [i de
]ia pentru Eliminarea Tuturor Formelor durat` [i a unei mi[c`ri de sus]inere [i de
de Discriminare |mpotriva Femeilor con[tientizare, care s` promoveze res-
pectul de sine al femeilor [i care s` le
„au caracter complementar [i se sus]in
permit` s`-[i \nsu[easc` abilit`]ile care le
reciproc”
vor preg`ti s` participe activ la luarea
[i a recomandat ca ele s` devin` deciziilor [i la activit`]ile care le afecteaz`
„un cadru de lucru esen]ial pentru ela- direct.
borarea unei strategii pe termen lung, O asemenea abordare trebuie s` se ba-
care s` promoveze [i s` protejeze drep- zeze pe recunoa[terea faptului c` drep-
turile fundamentale ale fetelor [i ale fe- turile omului reprezint` o realitate uni-
meilor, pentru eradicarea definitiv` a

versal` [i incontestabil`, f`r` nici o dife- precum [i orice alte forme de violen]`
ren]iere \n func]ie de gen...”. \mpotriva fetelor, inclusiv abuzul sexual.
Comitetul ia not` de faptul c`, \n Obser- „Comitetul a identificat, de asemenea,
va]iile sale Finale, a recomandat: anumite zone \n care legisla]ia trebuie
revizuit`, atât \n sfera dreptului civil cât [i
„elaborarea [i implementarea efectiv` a a celui penal, \n ceea ce prive[te vârsta
unei strategii comprehensive pentru m`- minim` pentru c`s`torie [i leg`tura
rirea gradului de con[tientizare [i de \n]e- dintre vârsta minim` pentru r`spunderea
legere a principiilor [i a prevederilor Con- penal` [i vârsta atingerii pubert`]ii”.
ven]iei; lansarea unor programe edu-
ca]ionale pentru eradicarea tuturor for- Comitetul [i-a exprimat preocuparea
melor de discriminare \mpotriva fetelor; pentru situa]ia anumitor grupuri de fete
\ncurajarea implic`rii active a tuturor aflate \ntr-o situa]ie special` de vulne-
segmentelor societ`]ii, inclusiv a organi- rabilitate, inclusiv a celor afectate de con-
za]iilor neguvernamentale. |n acest sens, flicte armate [i cele având statutul de
Comitetul a sugerat \n continuare, c` li-
derii tradi]ionali, religio[i sau comunitari
copii refugia]i:
„Având \n vedere circumstan]ele de sta-
2
pot fi \n mod sistematic implica]i \n pa[ii re de urgen]` \n care se g`sesc, aceste
care trebuie f`cu]i pentru dep`[irea fete nu au timp s` se bucure de copil`rie,
influen]elor negative ale tradi]iilor [i obi- iar inferioritatea tradi]ional` care le afec-
ceiurilor”. teaz` este - \n acest caz - [i mai acut`.
Comitetul a mai f`cut [i alte recoman- Apar, adesea, abuzul [i violen]a sexual`,
d`ri, [i anume: precum [i exploatarea economic`, iar
asigurarea accesului efectiv al fetelor educa]ia nu mai este perceput` ca o
la sistemul educa]ional [i de preg`tire prioritate atunci când nevoile fundamen-
profesional`, pentru cre[terea ratei de tale trebuie satisf`cute de urgen]`, iar c`-
[colarizare [i reducerea ratei de aban- s`toria for]at` [i la o vârst` foarte tân`r`
don [colar; este v`zut` ca o m`sur` de protec]ie.
De[i sunt afectate dramatic de situa]iile
eliminarea stereotipurilor din materi- de stare de urgen]`, adesea fetele nu-[i
alele educa]ionale [i formarea tuturor pot exprima frica sau nesiguran]a [i nici
persoanelor din sistemul de \nv`]`- nu-[i pot \mp`rt`[i speran]ele sau senti-
mânt \n leg`tur` cu Conven]ia; mentele”.
introducerea studiului prevederilor Exist` preocupare [i \n leg`tur` cu situ-
Conven]iei \n programa [colar`; a]ia fetelor care muncesc:
eradicarea procesului de degradare [i „Fetele mai mici de 15 ani fac adesea
de exploatare a imaginii fetelor [i fe- acelea[i munci casnice ca femeile adulte;
meilor \n mass media [i \n publicitate; aceste activit`]i nu sunt privite ca fiind
Comitetul remarc`, de asemenea, faptul „munc` real`” [i, de aceea, nu sunt nici-
c` odat` reflectate de datele statistice.
Pentru a elibera fetele din acest cerc vi-
„m`surile legislative transmit un mesaj
cios, trebuie s` li se acorde [anse [i trata-
formal c` tradi]iile [i obiceiurile contrare
mente egale punându-se un accent spe-
drepturilor copilului nu vor mai fi accep-
cial pe educa]ie”.
tate, provocând intimidare [i contribuind
astfel decisiv la schimbarea atitudinilor. Discu]iile au subliniat nevoia urgent` de
Comitetul a recomandat deseori, \n con- a colecta datele dezagregate \n func]ie de
formitate cu articolul 2 din Conven]ie, c` gen,
legisla]ia na]ional` a Statelor P`r]i ar „\ntr-o manier` comprehensiv` [i inte-
trebui s` recunoasc` clar principiul ega- grat`, la nivel interna]ional, regional, na-
lit`]ii \n fa]a legii [i s` interzic` discri- ]ional [i local, pentru evaluarea rea-
minarea bazat` pe gen, oferind totodat` lit`]ilor care afecteaz` fetele, pentru iden-
remedii [i protec]ie eficient` \n cazul ne- tificarea problemelor persistente [i cre[-
respect`rii legii. terea gradului de vizibilitate al acestor
Trebuie, de asemenea, s` fie reflectat` \n realit`]i, deoarece, altminteri, s-ar per-
legisla]ia na]ional` [i interzicerea practi- petua vulnerabilitatea acestora” (Rapor-
cilor tradi]ionale dùn`toare cum sunt tul celei de-a VIII-a sesiuni, ianuarie 1995,
mutilarea genital` sau c`s`toriile for]ate, CRC/C/38, pp. 47-52).
NEDISCRIMINAREA 39
Platforma de Ac]iune, adoptat` \n unani- min`rii bìe]ilor, cât [i a fetelor:
mitate de reprezentan]ii a 189 de ]`ri, „Comitetul recomand` Statului Parte
prezen]i la Cea de-a IV-a Conferin]` Mon- s`-[i continue [i s`-[i intensifice efortu-
dial` privind Situa]ia Femeilor, (Beijing, rile de combatere a discrimin`rii ce re-
septembrie 1995) include o sec]iune de- zult` din socializarea inadecvat` a bìe]i-
taliat` dedicat` „Obiectivelor [i Ac]iunilor [i fetelor [i \nv`]`rea unor roluri ina-
lor Strategice” pentru fete (A.CONF. 177/ decvate de gen, care determin` formarea
20/Rev.1, sec]iunea L, pp.145 et seq.). unor atitudini sociale necorespunz`toare
|n 2000 a avut loc o Sesiune Special` a de discriminare a copiilor pe criterii de
Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite, gen” (Barbados IRCO, Add.103, paragra-
care a trecut \n revist` progresele \nre- ful 16).
gistrate \n decursul celor 5 ani de la Con- „Con[tient de dificult`]ile cu care se con-
ferin]a Mondial` [i \n cadrul c`reia au frunt` fetele \n continuare, \n multe zone,
fost adoptate ac]iuni [i ini]iative su- Comitetul este de asemenea preocupat
2 plimentare pentru implementarea Decla-

ra]iei [i a Planului de Ac]iune. Raportul
de situa]ia bìe]ilor, mai ales de gradul
redus de „stim` de sine“ [i de rezultatele
include o sec]iune dedicat` „realiz`rilor” lor [colare care sunt inferioare celor ob]i-
[i „obstacolelor” privind situa]ia fetelor, nute de fete. Comitetul recomand` Statu-
precum [i sugestii detaliate pentru lui Parte s` realizeze un studiu despre
guverne [i nu numai (sec]iunea L, p. 18 [i practicile uzuale de cre[tere a copiilor [i
pp. 25 et seq., A/RES/S-23/3). modul \n care acestea \i afecteaz` pe b`-
Examinând rapoartele Statelor P`r]i, Co- ie]i [i pe fete. Comitetul mai recomand`
mitetul [i-a exprimat frecvent preocupa- Statului Parte s` implementeze pro-
rea fa]` de atitudinile [i practicile discri- grame care s` aib` drept scop cre[terea
minatorii ce afecteaz` fetele. De exem- „stimei de sine“ a bìe]ilor [i s` combat`
plu: discriminarea ce rezult` din socializarea
inadecvat` a bìe]ilor [i fetelor \n roluri
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i rigide de gen, care determin` formarea
continue eforturile de realizare a unor unor atitudini de discriminare a copiilor
ample campanii de educa]ie public` pen- pe criterii de gen, \n familie [i-n socie-
tru prevenirea [i combaterea discrimi- tate” (Grenada IRCO, Add.121, paragra-
n`rii bazate pe diferen]ele de gen, mai ful 13).
ales \n cadrul familiilor. Suger`m mobili-
zarea [i implicarea liderilor politici, reli- Dup` cum s-a subliniat mai sus (la
gio[i [i cei ai comunit`]ilor, pentru a pagina 28), Comitetul este preocupat de
asista [i sus]ine eforturile de eradicare a vârsta sc`zut` la care este permis`
practicilor [i atitudinilor tradi]ionale dis- c`s`toria \n multe state, de discriminarea
criminatorii fa]` de fete” (India IRCO, la stabilirea vârstei minime [i de c`s`to-
Add.115, paragraful 33). riile aranjate sau for]ate (vezi, de aseme-
nea, articolul 1, pagina 12). De exemplu:
„Comitetul este preocupat de persisten]a
de facto a discrimin`rii pe motiv de gen „Comitetul este foarte \ngrijorat de prac-
[i a atitudinilor negative, stereotipe, refe- tica c`s`toriilor aranjate – conform legi-
ritoare la rolurile [i responsabilit`]ile b`r- lor cutumiare – pentru fetele foarte tine-
batului [i ale femeii. |n mod special, re, mai ales de c`s`toriile \ncheiate \m-
Comitetul este preocupat de situa]ia potriva voin]ei copilului.
familiilor care nu-[i pot permite s` pl`- Comitetul subliniaz` faptul c`, aceste
teasc` cheltuielile implicate de urmarea practici violeaz` prevederile [i principiile
cursurilor [colare de c`tre to]i copiii lor, Conven]iei cu privire la Drepturile Copi-
astfel c` prefer` adesea s` trimit` la lului.
[coal` numai copiii de gen masculin. Comitetul recomand` Statului Parte s`
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` \ntreprind` ac]iuni de promovare a drep-
lanseze campanii ample de educa]ie pu- turilor copilului \n comunit`]ile unde
blic` pentru prevenirea [i combaterea exist` [i sunt practicate astfel de cutume,
discrimin`rii bazate pe diferen]ele de explicând care sunt drepturile copilului \n
gen, mai ales \n cadrul familiei” (Tadji- acest sens [i asigurând stabilirea unei
kistan IRCO, Add. 136, paragrafele 22 [i 23). vârste minime pentru c`s`torie, care s`
fie identic` atât pentru fete cât [i pentru
Comitetul a ridicat atât problema discri- bìe]i, iar fetele s` nu fie obligate s` se

c`s`toreasc`“ (Sierra Leone IRCO, Add. 79/Add.35), ale Comitetului pentru Elimi-
116, paragrafele 24 [i 25). narea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor
„Luând not` de eforturile depuse \n ve- (CEDAW/C/JOR/2), cu propriile sale ob-
derea cre[terii vârstei minime pentru serva]ii finale (Iordania IRCO, Add.21) [i
c`s`torie la 18 ani atât pentru fete cât [i cu articolul 2 din Conven]ie, Comitetul
pentru bìe]i, Comitetul este preocupat recomand` Statului Parte s` ia m`suri
de faptul c` limitele de vârst` existente – efective pentru prevenirea [i eliminarea
anume 15 ani pentru fete [i 16 ani pentru discrimin`rii pe motive de sex sau statut
bìe]i – sunt prea reduse [i sunt discri- la na[tere \n toate aspectele vie]ii civile,
minatorii. economice, politice, sociale [i culturale.
Comitetul este preocupat de practica Comitetul recomand` Statului Parte s`
c`s`toriilor timpurii [i for]ate, mai ales \n introduc` \n articolul 6 din Constitu]ia sa,
mediul rural. principiul egalit`]ii \ntre sexe.
Comitetul recomand` Statului Parte s`-[i Comitetul recomand` Statului Parte s`
depun` toate eforturile pentru adoptarea
revizuiasc` legisla]ia pentru asigurarea
compatibilit`]ii defini]iilor date copilului sau anularea unor legi civile [i penale,
acolo unde este necesar, pentru interzi-
2
[i vârstei minime cu principiile [i preve-
derile Conven]iei [i recomand` totodat` cerea oric`rei discrimin`ri de acest fel. |n
ca legisla]ia s` fie neutr` din punctul de acest sens, Comitetul \ncurajeaz` Statul
vedere al genului, de asemenea trebuie Parte s` ia \n considerare practica altor
introduse [i aplicate noile amendamente state, care au reu[it s` reconcilieze cu
care se dovedesc a fi necesare. succes drepturile fundamentale ale omu-
|n plus, Comitetul recomand` Statului lui cu textele Islamice. Comitetul reco-
Parte s` continuie eforturile de realizare a mand` Statului Parte s` ia toate m`surile
unor campanii publice de educare pentru corespunz`toare, cum ar fi realizarea
combaterea c`s`toriilor timpurii [i for- unor campanii publice de educare, pen-
]ate, cu prec`dere \n mediul rural” (Iorda- tru prevenirea [i combaterea atitudinilor
nia 2RCO, Add.125, paragrafele 27 [i 28. sociale negative, mai ales \n cadrul fami-
Vezi, de asemenea, ca exemplu, Egipt liei. Pentru sus]inerea acestor eforturi ar
2RCO, Add.145, paragrafele 25 [i 26). trebui mobiliza]i [i liderii religio[i” (Ior-
dania 2RCO, Add. 125, paragrafele 9 [i
Comitetul a luat not` de reformele legis- 30. Vezi, de asemenea, Republica Islami-
lative ce permit contestarea mariajelor c` Iran IRCO, Add.123, paragraful 22;
for]ate, ceea ce duce la declararea lor ca Egipt 2RCO, Add. 145, paragraful 6; Ara-
fiind „nule [i neavenite“: bia Saudit` IRCO, Add.148, paragraful
„Comitetul ia not`…de amendamentele 24)
la Legea C`s`toriei din 1994, care permit Introducerea perspectivei de gen \n ca-
uneia dintre p`r]i s` ini]ieze procedurile drul \ntregului sistem al Na]iunilor Unite
de declarare a mariajului ca fiind nul [i
neavenit, dac` respectiva parte (b`rbatul |n anul 1999 i-a fost prezentat Comisiei
sau femeia) a fost for]at` s` \ncheie acea pentru Drepturile Omului un raport ce
c`s`torie…” (Norvegia 2RCO, Add. 126, sintetiza pa[ii f`cu]i \n vederea integr`rii
paragraful 9). complete a perspectivei de gen \n cadrul
sistemului Na]iunilor Unite de reglemen-
Comitetul a sugerat anumitor State P`r]i tare a drepturilor omului (E/CN.4/1999/
faptul c` „interpretarea strict` a textelor 67). Acest raport cuprindea o sec]iune
Islamice” de c`tre autorit`]i \mpiedic` referitoare la Comitetul pentru Drepturile
procesul de implementare a Conven]iei: Copilului (paragrafele 50-53), ce stipula
„Luând not` de valorile universale de faptul c`, Comitetul a delegat pe unul
egalitate [i toleran]` ale Islamului, Co- dintre membrii sì s` urm`reasc` \n mod
mitetul observ` c` interpretarea strict` a periodic lucr`rile Comitetului pentru Eli-
textelor Islamice de c`tre autorit`]i, mai minarea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor
ales \n domeniile referitoare la legea fa- (CEDAW). |n mod tot mai frecvent, Comi-
miliei, \mpiedic` exercitarea anumitor tetul a men]ionat \n cadrul Observa]iilor
drepturi ale omului protejate prin Con- sale Finale acordul sù cu recomand`rile
ven]ie…”. f`cute de CEDAW Statelor P`r]i.
„|n conformitate cu concluziile Comite-
tului pentru Drepturile Omului (CCPR/C/
NEDISCRIMINAREA 41
Copiii care trìesc [i/sau muncesc pe ales pentru copiii care trìesc pe strad`.
str`zi Comitetul a sugerat autorit`]ilor realiza-
Majoritatea, dac` nu chiar toate Statele rea unor „studii comprehensive”, care s`
P`r]i, au raportat sau au admis pe durata le permit` s` promoveze [i s` implemen-
discu]iilor avute cu membrii Comitetului teze politici [i programe pentru aceast`
c` au copii care trìesc [i / sau muncesc categorie de copii“ (Portugalia IRCO,
pe str`zi. Ace[tia sunt unii dintre cei mai Add.45, paragraful 24).
vulnerabili [i dezavantaja]i copii, iar „Comitetul recomand` Statului Parte s`
situa]ia lor a constituit un motiv serios de ia toate m`surile corespunz`toare \n
preocupare [i un subiect al recomand`- vederea combaterii fenomenului copiilor
rilor f`cute de Comitet (vezi, de aseme- care muncesc [i/sau trìesc pe strad`.
nea, articolul 9, pagina 155, [i articolul Sunt recomandate, \n mod special, pro-
20, pagina 333). gramele pentru men]inerea copiilor \n
|n raportul la cea de-a VI-a sesiune (spe- [coal` precum [i preg`tirea profesional`
cial`) a sa, Comitetul a emis rezolu]ia pentru cei care au abandonat [coala.
2 1994/93 a Comisiei pentru Drepturile
Omului referitoare la „Situa]ia dramatic`
Comitetul a mai recomandat autorit`]ilor
s` organizeze programe speciale de
a copiilor str`zii”: preg`tire a personalului din domeniul or-
dinii publice \n vederea prevenirii stigma-
„Apreciem \n mod special declara]ia tiz`rii, abuzului sau relelor tratamente
Comisiei ce include afirma]ia c`, respec- aplicate acestor copii” (Paraguay IRCO,
tarea strict` a prevederilor Conven]iei cu Add.75, paragraful 44).
privire la Drepturile Copilului ar constitui
un important pas \nainte pentru rezol- „Comitetul este preocupat de num`rul
varea problemelor din acest domeniu.” tot mai mare de copii care trìesc [i/sau
A mai fost, de asemenea, exprimat` muncesc pe str`zi, ace[tia constituind
aprecierea pe care Comisia o are pentru unul dintre cele mai marginalizate gru-
„aten]ia cu care Comitetul monitorizeaz` puri de copii din India.
situa]ia copiilor care, pentru a supravie- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
]ui, sunt for]a]i s` trìasc` [i s` munceas- stabileasc` mecanisme pentru asigura-
c` pe str`zi”. rea eliber`rii documentelor de identitate,
Mai mult decât atât, Comitetul ia not` de a hranei, \mbr`c`min]ii [i ad`posturilor
invita]ia ce i-a fost adresat` de Comisie pentru ace[ti copii. Mai mult decât atât,
de a lua \n calcul posibilitatea elabor`rii Statul Parte ar trebui s` asigure acestor
unui Comentariu General pe aceast` copii accesul la servicii medicale; servicii
tem`… Pe parcursul discu]iilor, Comite- de reabilitare pentru abuzurile fizice, [i
tul a remarcat de asemenea c`, termenul sexuale la care ace[ti copii au fost supu[i
de „copii ai str`zii” nu define[te clar na- precum [i pentru reabilitarea consuma-
tura [i cauzele viol`rii drepturilor acestor torilor de droguri; servicii de reconciliere
copiii, fiind de fapt o expresie ce acoper` cu familiile; educa]ie, inclusiv instruire
o diversitate de situa]ii ce afecteaz` co- profesional` [i formarea deprinderilor de
piii. Unii dintre ace[tia lucreaz` pe str`zi, via]`; precum [i acordarea asisten]ei juri-
dar au o cas`, al]ii au fost abandona]i sau dice de care au nevoie.
din diferite motive au r`mas f`r` ad`- Comitetul recomand` Statului Parte s`
post, al]ii au fugit pentru a sc`pa de abu- coopereze [i s`-[i coordoneze eforturile
zuri, iar al]ii sunt \mpin[i s` se prostitueze cu societatea civil`, \n acest domeniu”
sau s` se drogheze. (India IRCO, Add.115, paragrafele 54 [i
O alt` preocupare este legat` de faptul c` 55. Vezi, de asemenea, ca exemplu, Geor-
acest termen este perceput \n anumite gia IRCO, Add.124, paragrafele 62 [i 63).
societ`]i ca fiind stigmatizant [i discrimi- „Comitetul este preocupat de situa]ia co-
natoriu. Tocmai de aceea, Comitetul [i-a piilor care trìesc [i/sau muncesc pe
propus s` foloseasc` o terminologie mai str`zi [i a copiilor care trìesc singuri [i
adecvat`” (Raportul celei de-a VI-a sesi- f`r` o locuin]` corespunz`toare, „pe
uni (speciale), aprilie 1994, CRC/C/29, p. 31). dealuri“ (\n sta]iunile montane din India -
|n alte ocazii Comitetul a propus realiza- nota trad.). Comitetul mai este preocu-
rea unor „studii comprehensive” [i dife- pat, inter alia, de accesul redus al acestor
rite alte strategii: copii la serviciile medicale, la educa]ie [i
la alte servicii, de rapoartele despre nu-
„Comitetul recomand` luarea de m`suri m`rul tot mai mare de copii care trìesc
pentru oferirea unui suport adecvat [i/sau muncesc pe str`zi [i de vulne-
pentru to]i copii expu[i riscurilor [i mai rabilitatea deosebit` a fetelor aflate \n

aceast` situa]ie. Paragraful 1 se refer` doar la discrimi-
„Comitetul recomand` Statului Parte s`-[i narea legat` de \ngr`direa accesului la
intensifice eforturile de ajutorare a co- drepturile stipulate \n Conven]ie; para-
piilor str`zii [i a celor ce trìesc „pe dea- graful 2 \ndeamn` la ac]iune \mpotriva
luri”, pentru a se asigura c` ace[ti copiii „tuturor formelor de discriminare” [i nu
sunt proteja]i [i au acces la servicii se limiteaz` doar la problemele ridicate
medicale [i la educa]ie. Luând \n conside Conven]ie.
derare num`rul redus de asisten]i sociali Examinând rapoartele statelor, Comitetul
[i resursele limitate, Comitetul reco- a g`sit o varietate de situa]ii \n care copiii
mand` Statului Parte s` sus]in` mai in- erau discrimina]i, conform cu paragraful
tens munca ONG-urilor din acest dome- 2. Procesul de implementare impune Sta-
niu [i s` instruiasc` membrii for]elor de telor P`r]i s` se asigure c` Constitu]ia,
poli]ie referitor la drepturile copilului legisla]ia relevant`, deciziile instan]elor
pentru ca ace[tia s` contribuie la proteja- judec`tore[ti, politicile administrative [i
rea copiilor contra violen]ei [i a altor abu- practica sunt \n concordan]` cu acest
zuri cât timp se afl` pe str`zi.
„Comitetul recomand` acordarea unei
aten]ii speciale pentru \mbun`t`]irea
principiu.
De exemplu, sunt luate „toate m`surile
2
situa]iei fetelor. Comitetul recomand` \n corespunz`toare” \n vederea protej`rii
continuare Statului Parte s` solicite asis- copiilor \mpotriva discrimin`rii [i sanc]io-
ten]a UNICEF \n acest sens” (Burundi n`rii din cauza comportamentelor ilegale
IRCO, Add.133, paragrafele 69 [i 70). sau a statutului de imigran]i al p`rin]ilor
lor? (\n plus, articolul 9 precizeaz` faptul
Comitetul [i-a exprimat preocuparea c` copiii trebuie separa]i de p`rin]ii lor
deosebit` fa]` de situa]ia copiilor care doar atunci când separarea este necesar`
cer[esc: [i este \n interesul superior al copilului;
„Comitetul recomand` Statului Parte s` vezi pagina 157). Sunt oare copiii penali-
continue promovarea programelor de za]i din cauza „statutului marital” al p`-
descurajare [i prevenire a cer[etoriei \n rin]ilor? Comitetul [i-a concentrat adesea
rândul copiilor, asigurându-se totodat` aten]ia asupra discrimin`rii copiilor n`s-
c` aceste programe sunt implementate \n cu]i „\n afara c`s`toriei” – copiii nelegi-
toate zonele unde exist` acest fenomen” timi. De exemplu:
(Mali IRCO, Add.113, paragraful 33). „Comitetul este deosebit de preocupat
de prevederile legale care permit explicit
Protejarea copiilor \mpotriva discriminarea, cum este articolul 900(4)
din Codul Civil, \n care se stipuleaz` c`
discrimin`rii [i a sanc]ion`rii copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei au drep-
bazate pe statutul, opiniile extul de a mo[tenii numai jum`tate din
primate sau convingerile p`rin- mo[tenirea la care au dreptul copiii n`s-
cu]i \n cadrul c`s`toriei, precum [i de
]ilor, reprezentan]ilor legali sau men]ionarea expres` a na[terii unui copil
altor membri ai familiilor aces- \n afara c`s`toriei, \n documentele ofi-
tor copii: articolul 2(2) ciale” (Japonia IRCO, Add.90, paragraful
14. Vezi, de asemenea, Republica Arab`
Nu suntem siguri c` \ntregul poten]ial al Libia IRCO, Add.84, paragraful 12; Fiji
acestor prevederi a fost luat \n consi- IRCO, Add.89, paragraful 14; Luxemburg
derare pe parcursul preg`tirii [i elabor`rii IRCO, Add.92, paragraful 27; Kuwait
rapoartelor de c`tre Statele P`r]i. Para- IRCO, Add.96, paragraful 23; Malta IRCO,
graful 1 din articolul 2 citeaz` ca motive Add.129, paragraful 24).
de discriminare: „rasa, culoarea, sexul Dispune statul de mijloacele necesare de
copilului, a p`rin]ilor sau a reprezentan- a interveni \n favoarea copiilor ale c`ror
]ilor sì legali…” [marcarea textului apar- drepturi (de exemplu dreptul la asisten]`
]ine editorilor]. Paragraful 2 adaug` [i medical`) sunt amenin]ate datorit` con-
protec]ia \mpotriva „tuturor formelor de vingerilor religioase extremiste ale p`rin-
discriminare [i de sanc]ionare bazate pe ]ilor acestora? Politicile [i practicile \n
statutul, opiniile exprimate sau convinge- institu]ii \mpiedic` oare, victimizarea fra-
rile p`rin]ilor, reprezentan]ilor legali sau ]ilor sau a surorilor, datorit` comporta-
altor membri ai familiilor acestor copii. mentului unuia dintre ei?
NEDISCRIMINAREA 43
Au fost luate m`surile generale corespunz`toare pentru implementarea articolului 2,
incluzând:
velurile guvernamentale (principiul nediscrimin`rii enun]at \n articolulul 2 este rele-
vant pentru toate departamentele guvernamentale)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din so-
cietatea civil`?
revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura com-
patibilitatea acestora cu articolul 2, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
piilor?
dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de con-
[tientizare

Este principiul nediscrimin`rii, prev`zut \n Conven]ie, cu referire expres` la copii,
inclus \n Constitu]ia ]`rii respective, (dac` exist`) [i \n sistemul ei legislativ?
Sunt oare recunoscute drepturile tuturor copiilor afla]i sub jurisdic]ie, f`r` nici un fel de
discriminare, inclusiv pentru:
copii de alt` cet`]enie?
refugia]i?
imigran]i ilegali?
A identificat statul grupurile de copii cele mai dezavantajate [i vulnerabile?
{i-a definit statul priorit`]ile, obiectivele [i programele de ac]iune pentru reducerea
discrimin`rii \mpotriva celor mai dezavantajate [i vulnerabile grupuri de copii?
Legisla]ia, politicile [i practica statului respectiv garanteaz` nediscriminarea copiilor pe
motive ce ]in de situa]ia copilului, a p`rin]ilor sau a tutorilor sì, \n ce prive[te:
Rasa?
Culoarea?

Genul?
Limba?
Religia?
Opiniile politice [i de alt` natur`?
Originea na]ional`?
Originea social`?
Originea etnic`?
Propriet`]ile?
Dizabilit`]ile?
Statutul la na[tere?
Alte statute?
(pentru lista integral` a tuturor motivelor de discriminare identificate de Comitet vezi
caseta de la pag. 34)
Sunt colectate datele dezagregate care s` permit` monitorizarea efectiv` a po-
ten]ialei discrimin`ri pe baza tuturor acestor motive, care \i \mpiedic` pe copii s` se
bucure de drepturile lor, este monitorizat` discriminarea \ntre copiii din diferite re-
giuni [i din mediile rurale [i urbane?
Referitor la situa]ia fetelor, a elaborat statul o strategie de implementare a Plat-
formei de Ac]iune adoptate \n cadrul Celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale privind Si-
tua]ia Femeilor, au fost luate \n considerare [i recomand`rile din Edi]ia Revizuit` \n
2000?
Monitorizarea realiz`rii fiec`rui drept garantat \n Conven]ie ia \n considerare prin-
cipiul nediscrimin`rii?
Legisla]ia, politicile [i practica statului respectiv garanteaz` protec]ia copiilor fa]` de
toate formele de discriminare sau sanc]ionare pe baza:
Statutelor, inclusiv a statutul marital?
Activit`]ilor?
Opiniilor exprimate?
Credin]elor?
P`rin]ilor, reprezentan]ilor legali sau a altor membri din familia copilului?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele sale sunt interdependente.

Articolul 2, principiul nediscrimin`rii, a fost identificat de c`tre Comitetul pentru Drep-
turile Copilului ca fiind un principiu general [i trebuie s` se aplice tuturor celorlalte arti-
cole.
Articolul 3(1): interesul superior al copilului trebuie s` aib` o importan]` prioritar` \n toa-
te ac]iunile care-l privesc
Articolul 6: dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care-l privesc; posibilita-
tea de a fi ascultat \n toate procedurile judiciare sau administrative care-l afecteaz`
NEDISCRIMINAREA 45
Interesul
superior al
copilului
3
1. |n toate ac]iunilor care \i privesc pe copii, \nterprinse de institu]iile publice sau private de pro-
tec]ie social`, de instan]ele judec`tore[ti, de autorit`]ile administrative sau de organele legisla-
tive, interesul superior al copilului va avea o importan]` prioritar`.
2. Statele P`r]i se angajeaz` s` asigure protec]ia [i \ngrijirea necesare pentru bun`starea copilului,
luând \n considerare drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor sì, ale reprezentan]ilor sì legali sau ale
altor persoane responsabile din punct de vedere legal pentru copil [i, \n acest scop, vor lua toate
m`surile legislative [i administrative corespunz`toare.
3. Statele P`r]i vor veghea ca institu]iile, serviciile [i unit`]ile responsabile de \ngrijirea [i protec]ia
copilului s` respecte standardele stabilite de c`tre autorit`]ile competente, \n special \n ce pri-
ve[te siguran]a, s`n`tatea, num`rul [i calificarea personalului precum [i asigurarea unei supervi-
z`ri competente.
omitetul pentru Drepturile Copi- organismele publice [i private trebuie s`
C lului a eviden]iat articolul 3 (1),

care sus]ine c` interesul superi-
or al copilului trebuie s` aib` o
importan]` prioritar` („a primary consi-
deration“) \n toate ac]iunile care-i pri-
evalueze impactul ac]iunilor lor asupra
copiilor, pentru a se asigura c` interesul
superior al copilului are o importan]`
prioritar`, c` se ofer` copiilor prioritatea
cuvenit` [i c` se construie[te o „socie-
vesc pe copii, ca fiind unul dintre prin- tate prietenoas`“ („child-friendly“ so-
cipiile generale ale Conven]iei cu privire ciety) pentru copii.
la Drepturile Copilului, al`turi de artico- Acest concept mai este prezent [i \n ca-
lele 2, 6 [i 12. Acest principiu a fost intro- drul altor articole din Conven]ie, trasând Sumar
dus pentru prima dat` \n Declara]ia obliga]ia de a lua \n considerare intere-
Drepturilor Copilului din 1959. Interpre- sul superior al copilului \n mod indivi-
tarea interesului superior al copilului nu dual, mai ales \n situa]iile legate de:
poate fi folosit` ca atu pentru ignorarea
oric`rui alt drept garantat de celelalte separarea copiilor de p`rin]i: Copilul
articole din Conven]ie. Acest concept ca- nu va fi separat de p`rin]i \mpotriva
p`t` o semnifica]ie deosebit`, \n situa- voin]ei sale, cu „excep]ia situa]iei \n
]iile \n care alte prevederi specifice ale care autorit`]ile competente decid,
Conven]iei nu pot fi aplicate. Articolul 3 sub rezerva revizuirii judiciare [i cu
(1) subliniaz` faptul c` guvernele [i respectarea legilor [i procedurilor
INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 47

aplicabile, c` aceast` separare este separa]i de adul]i, „cu excep]ia cazu-
necesar` \n interesul superior al rilor \n care se consider` c` nu este \n
copilului“. Statele P`r]i trebuie s` interesul copilului s` se procedeze
respecte dreptul copilului de a men- astfel“ (articolul 37(c));
]ine leg`turi personale [i contacte di- audierile \n instan]` \n cazurile de na-
recte cu ambii sì p`rin]i, \n mod pe- tur` penal` care implic` un minor:
riodic, „cu excep]ia situa]iei \n care P`rin]ii sau reprezentan]ii legali ai
acest lucru contravine interesului su- copilului trebuie s` fie prezen]i, „cu
perior al copilului“ (articolul 9(1) [i (3)); excep]ia cazurilor \n care se consi-
responsabilit`]ile p`rinte[ti: Ambii der` c` acest lucru nu este \n intere-
p`rin]i au principala responsabilitate sul superior al copilului“ (articolul 40
pentru cre[terea copiilor, iar „intere- (2) (b)(iii)).
sul superior al copilului va constitui Al doilea [i al treilea paragraf din artico-
principala lor preocupare“ (articolul lul 3 au de asemenea o mare impor-
3 18(1));
lipsirea de mediul familial: Copiii lip-
tan]`. Articolul 3 (2) subliniaz` obliga]ia
general` activ` a statelor de a asigura
si]i temporar sau permanent de me- \ntreaga protec]ie [i \ngrijire necesare
diul lor familial sau „cei care, pentru pentru bun`starea copilului \n toate cir-
protejarea interesului lor superior, nu cumstan]ele, respectând totodat` drep-
pot fi l`sa]i \n acest mediu“, sunt \n- turile [i \ndatoririle p`rin]ilor. Al`turi de
drept`]i]i s` beneficiaze de protec]ie articolul 2(1) [i articolul 4, articolul 3(2)
[i asisten]` speciale (articolul 20); stabile[te obliga]iile generale ale statu-
adop]ia: Statele se vor asigura c` lui.
„interesul superior al copilului“ re- Articolul 3(3) stabile[te obliga]ia „orga-
prezint` ra]iunea superioar` a acestei nelor competente“ de a stabili standar-
ac]iuni (articolul 21); dele pentru toate institu]iile, serviciile [i
restric]ionarea libert`]ii: Copiii care unit`]ile pentru copii [i obliga]ia statului
sunt priva]i de libertate trebuie s` fie de a asigura respectarea acestor stan-
darde.
Extrase din
form Conven]iei
„Principii Generale
Vor fi prezentate toate informa]iile relevante, incluzând \n principal m`surile legis-
lative, judiciare, administrative [i de alt` natur`, care sunt \n vigoare sau vor fi
adoptate, factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresul \nregistrat \n imple-
mentarea prevederilor Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile pro-
cesului de implementare [i obiectivele specifice ce vor fi realizate \n viitor \n ce pri-
ve[te:
...
(b) Interesul superior al copilului (articolul 3);
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` ofere informa]ii relevante despre aplicarea
acestor principii [i \n cadrul procesului de implementare a altor articole prezentate
\n aceste instruc]iuni (CRC/C/5, paragrafele 13 [i 14).

„III. PRINCIPII GENERALE
...
B. Interesul superior al copilului (articolul 3)
Rapoartele trebuie s` indice dac` principiul interesului superior al copilului [i nece-
sitatea ca acesta s` aib` o importan]` prioritar` \n toate ac]iunile care-i privesc pe
copii, sunt reflectate \n Constitu]ie [i \n legisla]ia [i reglement`rile na]ionale re-
levante.
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii despre aten]ia acordat` acestui principiu de c`tre
instan]ele judec`tore[ti, de autorit`]ile administrative sau de organele legislative,
precum [i de c`tre agen]iile publice sau private din domeniul protec]iei sociale.
V` rug`m s` oferi]i informa]ii asupra modului \n care interesul superior al copilului
are o importan]` prioritar` \n via]a de familie, la [coal`, \n societate [i \n alte do-
menii cum ar fi: 3
Aloca]iile bugetare, inclusiv la nivel central, regional [i local [i, unde este cazul,
la nivel federal sau al provinciilor, precum [i la nivelul departamentelor guver-
namentale;
Planificarea [i dezvoltarea politicilor, inclusiv politicile referitoare la locuire,
transport [i politicile de mediu;
Adop]ie;
Procedurile de imigrare, de solicitare de azil sau de solicitare a statutului de
refugiat;
Administrarea justi]iei juvenile;
Plasarea [i \ngrijirea copilului \n institu]ii;
Securitatea social`.
Trebuie prezentate [i informa]ii referitoare la m`surile \ntreprinse \n conformitate
cu articolul 3, paragraful 2, inclusiv cele de natur` legislativ` [i administrativ`, pen-
tru a asigura copiilor protec]ia [i \ngrijirea necesare bun`st`rii acestora.
Trebuie prezentate [i informa]ii despre pa[ii f`cu]i pentru \ndeplinirea prevederilor
articolului 3 paragraful 3, referitoare la stabilirea standardelor corespunz`toare
pentru toate institu]iile publice [i private, pentru serviciile [i unit`]ile responsabile
de \ngrijirea [i protec]ia copiilor [i despre m`surile luate pentru alinierea acestora
la standardele stabilite, \n mod special \n ceea ce prive[te siguran]a [i s`n`tatea,
num`rul [i calificarea personalului angajat, precum [i pentru asigurarea unei su-
perviz`ri competente.
|n lumina m`surilor legislative [i administrative luate pentru respectarea intere-
sului superior al copilului, v` rug`m s` indica]i problemele principale care r`mân
de rezolvat \n acest domeniu.
V` rug`m s` indica]i modul \n care, principiul interesului superior al copilului a de-
venit parte component` a procesului de formare a profesioni[tilor care lucreaz` \n
domeniul drepturilor copilului.
(CRC/C/58, paragrafele 33 - 39. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru rapoartele
trimise conform acestui articol: 20, 64, 65, 74, 76, 80, 87, 93, 101, 106, 114, 115, 118,
120, 128, 132, 138, 143, 152, 159, 161, 164, 166; pentru textul complet al Instruc]i-
unilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Articolul 3(1) \n Conven]ia cu privire la Drepturile Co-

pilului. |n multe cazuri, includerea aces-
Conceptul „interesului superior“ al copi- tuia \n legisla]ia na]ional` a precedat
lului a fost subiectul mai multor analize ratificarea Conven]iei [i f`r` \ndoial`, c`
academice decât orice alt concept inclus nu reprezint` un concept nou pentru in-

strumentele interna]ionale privind drep- judec`tore[ti, de autorit`]ile
turile omului. Declara]ia Drepturilor Co-
pilului, elaborat` \n 1959, folose[te acest
administrative sau de organele
concept \n Principiul 2: „Copilul va bene- legislative...“
ficia de o protec]ie special` [i i se vor o-
feri oportunit`]i [i facilit`]i, prin lege sau Formularea principiului indic` caracterul
prin alte mijloace, pentru a-l ajuta s` se foarte extins al acestuia, mergând din-
dezvolte din punct de vedere fizic, men- colo de ac]iunile \ntreprinse de stat,
tal, moral, spiritual [i social, \ntr-un mod pentru reglementarea activit`]ii organis-
s`n`tos [i normal [i \n condi]ii de liber- melor private [i cuprinzând practic toate
tate [i demnitate. La adoptarea legilor ac]iunile referitoare la copii ca [i grup
care servesc acestui scop se va acorda o social.
importan]` prioritar` interesului superi- |n Instruc]iunile sale pentru raportare [i
or al copilului. pe parcursul examin`rii rapoartelor Sta-
telor P`r]i, Comitetul pentru Drepturile
3 Principiul este inclus \n dou` articole ale
Conven]iei pentru Eliminarea Tuturor Copilului a subliniat necesitatea inclu-
derii principiului interesului superior al
Formelor de Discriminare |mpotriva Fe-
meilor din 1979: articolul 5(b) stabile[te copilului \n toate planurile [i politicile
ca Statele P`r]i la acea Conven]ie „s` se na]ionale pentru copiii, precum [i \n
asigure c` educa]ia familiei include o cadrul activit`]ilor parlamentare [i gu-
\n]elegere corect` a maternit`]ii ca vernamentale pe plan na]ional [i local,
func]ie social`, precum [i recunoa[terea mai ales \n ceea ce prive[te elaborarea
responsabilit`]ii comune a b`rba]ilor [i bugetului [i alocarea resurselor, la toate
a femeilor \n cre[terea [i dezvoltarea nivelele. Evaluarea impactului asupra
propriilor copii, \n]elegându-se c` inte- copiilor [i includerea acestor concluzii \n
resul copiilor reprezint` ra]iunea primor- procesul de elaborare a legilor, a poli-
dial` \n toate cazurile“. |n mod similar, ticilor [i a practicii devine astfel o obliga-
articolul 16(1)(d) prevede c` \n toate ]ie (vezi articolul 4, pagina 84).
problemele legate de c`s`torie [i rela-
]iile de familie, „interesul copilului va fi „... interesul superior al copilu-
prioritar“. lui ...“
Principiul nu apare \n nici unul dintre
Pactele Interna]ionale, dar Comitetul Grupul de Lucru pentru redactarea Con-
pentru Drepturile Omului, \n dou` dintre ven]iei nu a luat \n discu]ie nici o defini-
Comentariile Generale asupra interpre- ]ie suplimentar` a „interesului supe-
t`rii Pactului Interna]ional cu privire la rior“, iar Comitetul pentru Drepturile Co-
Drepturile Civile [i Politice a f`cut refe- pilului nu a \ncercat, pân` \n prezent, s`
rire la interesele copilului, ca fiind priori- propun` un criteriu pe baza c`ruia s` fie
tare \n cazul separ`rii sau divor]ului p`- judecat interesul superior al copilului, fie
rin]ilor (Comitetul pentru Drepturile \n general, fie \n anumite situa]ii parti-
Omului, Comentariile Generale 17 [i 19, culare, ci a subliniat faptul c`, \n orice
HRI/GEN/1/Rev.5, pp. 133 [i 138) context, trebuie aplicate valorile [i prin-
cipiile generale ale Conven]iei.
Cu privire la refugia]i, Comitetul Exe-
cutiv al |naltului Comisariat al Na]iunilor Comitetul a eviden]iat \n mod repetat
Unite pentru Refugia]i a subliniat, c` nevoia de a privi Conven]ia ca pe un \n-
„toate ac]iunile \ntreprinse \n interesul treg [i a subliniat inter-rela]ion`rile exis-
copiilor refugia]i trebuie s` fie conduse tente, \n particular \ntre acele articole pe
de principiul interesului superior al copi- care le-a ridicat la rangul de principii ge-
lului [i de principiul men]inerii unit`]ii nerale (articolele 2, 3, 6 [i 12).
familiei“ (vezi articolul 22, pagina 365). Tocmai de aceea, principiile nediscrimi-
n`rii, ale dreptului la supravie]uire [i
dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
„|n toate ac]iunile care \i pri- precum [i respectarea opiniilor copi-
vesc pe copii, \ntreprinse de in- lului, trebuie luate \n considerare atât
pentru determinarea interesului supe-
stitu]iile publice sau private de rior al copilului \ntr-o anumit` situa]ie,
protec]ie social`, de instan]ele cât [i pentru determinarea intereselor

superioare ale copiilor ca [i grup. Iar mântul p`rin]ilor, chiar dac` acest lucru
determinarea interesului superior al co- este \n interesul superior al copilului“
pilului trebuie s` cuprind` atât (Belize IRCO, Add. 99, paragraful 14).
evaluarea situa]iei pe termen scurt, cât Comitetul a propus luarea \n considera-
[i pe termen lung. Orice interpretare a re a interesului superior al copilului [i a
interesului superior al copilului trebuie altor principii generale \n leg`tur` cu
s` fie \n concordan]` cu spiritul \ntregii mai multe probleme. De exemplu:
Conven]ii - [i, \n mod special, cu con-
siderarea copilului ca persoan` cu opinii „...Comitetul este, de asemenea, preo-
[i sentimente proprii, cu drepturi civile [i cupat de insuficienta aten]ie acordat`
politice, precum [i cu dreptul la protec]ie principiului interesului superior al copi-
special`. Statele nu au voie s` interpre- lului \n abordarea situa]iilor de deten]ie,
teze interesul superior al copilului \ntr- institu]ionalizare, [i abandon al copilu-
un sens prea relativist [i cultural [i nu lui, precum [i \n ce prive[te dreptul
pot folosi propria lor interpretare a copilului de a depune m`rturie \n fa]a in-
interesului superior pentru a nega drep-
turile garantate acum copiilor prin Con-
stan]ei“ (Bulgaria IRCO, Add.66, para-
graful 12)
3
ven]ie, cum este, de exemplu, protec]ia (Vezi, de asemenea, comentariile supli-
\mpotriva practicilor tradi]ionale [i pe- mentare ale Comitetului despre impor-
depselor violente (vezi paginile 439 [i 319). tan]a tuturor principiilor generale amin-
Comitetul subliniat c` acest principiu tite \n articolul 2, pagina 27; articolul 4,
trebuie s` se aplice al`turi de celelalte pagina 78; articolul 6, pagina 113; [i
principii generale, \n toate situa]iile articolul 12, pagina 190).
pentru care Conven]ia nu stabile[te un
standard precis. Un exemplu, \n leg`tur` „...va avea o importan]` pri-
cu defini]ia copilului, este faptul c`,
Conven]ia impune stabilirea unei vârste oritar`“
minime pentru r`spunderea penal`
Formularea indic` faptul c` interesul
(articolul 40(3)(a)). Pentru determinarea
superior al copilului nu va fi \ntotdeauna
acestei vârste trebuie aplicate principiile
singurul factor decisiv luat \n considera-
nediscrimin`rii, ale interesului superior
re; s-ar putea s` existe interese con-
al copilului, [i ale dreptului la supra-
curente sau conflictuale legate de drep-
vie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura
turile omului, de exemplu \ntre anumi]i
posibilului (vezi articolul 1, pagina 1).
copii, \ntre diferite grupuri de copii sau
O alt` problem` specific` a ap`rut când \ntre copii [i adul]i. Trebuie, totu[i, acor-
s-a examinat Raportul Ini]ial al Austriei: dat` o aten]ie special`, \n mod pro-activ,
„Comitetul regret` faptul c` sterilizarea intereselor copilului. Trebuie demon-
for]at` a copiilor cu dizabilit`]i mentale strat` preocuparea prioritar` pentru
este legal`, cu consim]`mântul p`rin]i- explorarea [i luarea \n considerare a
lor. Comitetul recomand` revizuirea le- intereselor copilului.
gisla]iei existente pentru a face necesar` |n cadrul Grupului de Lucru pentru re-
interven]ia justi]iei \n problema steri- dactarea Conven]iei, au avut loc unele
liz`rii copiilor cu dizabilit`]i mentale [i dezbateri [i au fost f`cute propuneri ca
acordarea unor servicii de \ngrijire [i articolul s` se refere la interesul superior
consiliere, pentru a se asigura c` aceas- al copilului ca la „ra]iunea primordial`“
t` interven]ie este conform` cu prevede- („the primary consideration“) sau „ar-
rile Conven]iei, \n special cu articolul 3 gumentul suprem“ („the paramount
referitor la interesul superior al copilului consideration“). Aceste propuneri au
[i cu articolul 12“ (Austria IRCO, Add. fost respinse. Raza de acoperire foarte
98, paragraful 17). mare a articolului 3.1 - „toate ac]iunile
Comentariul Comitetului despre rapor- cu privire la copii“ - include ac]iuni \n
tul din Belize: care alte p`r]i pot s` aib` preten]ii egale
ca interesele lor s` fie luate \n consi-
„Comitetul este, de asemenea, preocu-
derare (E/CN.4/L.1575, pp. 3-7, Detrick,
pat c` legea nu permite copiilor, mai
pp. 132 [i 133).
ales adolescen]ilor, s` solicite consiliere
medical` sau legal` f`r` consim]`- Acolo unde expresia „interesul supe-

rior“ este folosit` \n alt paragraf al Con- durile de luare a deciziilor [i de imple-
ven]iei (vezi mai sus, pagina 47), aceasta mentare a acestora, pentru a se asigura
se refer` la ac]iunile adecvate pentru c` interesul superior al copilului are o
copiii afla]i \n anumite circumstan]e [i importan]` prioritar`“ (Fosta Republic`
necesit` determinarea interesului supe- Iugoslav` a Macedoniei IRCO, Add.118,
rior al fiec`rui copil. |n toate aceste paragraful 18).
situa]ii interesul copilului reprezint` „ar- „Luând not` de faptul c`, abordarea
gumentul suprem“ („ra]iunea primor- general` a Statului Parte este bazat` mai
dial`“ - nota trad.) (a[a cum este decla- mult pe protec]ia social` decât pe res-
rat explicit \n articolul 21 referitor la a- pectarea drepturilor copilului, Comitetul
dop]ie; vezi pagina 351). \[i exprim` preocuparea c` principiile
Un principiu fundamental al procesului interesului superior al copilului (articolul
de implementare: necesitatea de a eva- 3) [i al dreptului la via]` [i dezvoltare
lua impactul ac]iunii guvernamentale (articolul 6) nu sunt \n \ntregime reflec-
3 asupra copilului.
tate \n legisla]ia Statului Parte, \n de-
ciziile sale administrative [i judiciare,
sau \n politicile [i programele referitoare
eviden]iat faptul c` articolul 3.(1) are rol la copii...
fundamental \n realizarea obliga]iei de a „Comitetul recomand` ca principiile
lua toate m`surile corespunz`toare generale ale Conven]iei, \n special pre-
pentru implementarea Conven]iei pen- vederile articolelor 3 [i 6, s` fie integrate
tru to]i copiii, conform prevederilor corespunz`tor \n toate procesele de revi-
articolului 4. De exemplu: zuire a legisla]iei, cât [i \n cadrul deci-
„Interesul superior al copilului trebuie ziilor administrative [i judiciare, \n ca-
s` reprezinte un principiu director \n drul proiectelor, programelor [i servi-
procesul de aplicare a Conven]iei“ (Me- ciilor cu impact asupra copiilor [i trebuie
xic IRCO, Add.13, paragraful 16). s` ghideze procesul de elaborare a po-
liticilor la orice nivel, \n special ac]iunile
„[Comitetul] eviden]iaz`, de asemenea,
institu]iilor cu atribu]ii \n domeniul pro-
valoarea adopt`rii unei abord`ri com-
tec]iei sociale, ale instan]elor judec`to-
prehensive a procesului de implemen-
re[ti [i ale autorit`]ilor administrative“
tare a drepturilor copilului, abordare
(Insulele Marshall IRCO, Add.139, para-
care s` fie eficient` [i \n concondan]` cu
graful 26 [i 27. Vezi, de asemenea, Liban
prevederile [i principiile generale ale
IRCO, Add.54, paragraful 35; Zimbabwe
Conven]iei, \n special cu principiul inte-
IRCO, Add.55, paragraful 29 etc.).
resului superior al copilului [i al nedis-
crimin`rii copilului, aplicabile indiferent Principiul „interesului superior“ trebuie
de resursele bugetare“ (Fran]a IRCO, s` fie pe deplin integrat \n orice plan de
Add.20, paragraful 19). ac]iune pentru copii. Integrarea acestui
principiu trebuie s` implice elaborarea
„Referitor la implementarea articolului 4
mecanismelor de evaluare a impactului
din Conven]ie, Comitetul ar dori s` su-
ac]iunilor guvernamentale asupra copii-
gereze faptul c` principiile generale ale
lor [i s` \ncorporeze rezultatele evalu`rii
Conven]iei, mai ales prevederile din
\n cadrul noilor politici ce vor fi elabo-
articolul 3 al acesteia, cu privire la inte-
rate (vezi articolul 4, pagina 84).
resul superior al copilului, ar trebuie s`
ghideze procesul de elaborare a poli- |n leg`tur` cu problema vital` a aloc`rii
ticilor guvernamentale atât la nivel cen- resurselor, principiul interesului supe-
tral cât [i local“ (Marea Britanie IRCO, rior impune mai \ntâi ca, \n cadrul
Add.34, paragraful 24). bugetului general al guvernului central
[i \n cadrul bugetelor regionale [i locale,
„Comitetul apreciaz` informa]iile oferite
s` fie alocate resurse adecvate pentru
\n r`spunsurile Statului Parte la lista de
copii (pentru discu]ii suplimentare, vezi
\ntreb`ri referitoare la implementarea
articolul 4, pagina 85). Trebuie, a[adar,
principiului interesului superior al copi-
s` existe analize pertinente ale bugete-
lului [i \ncurajeaz` Statul Parte s`
lor relevante, pentru a determina pon-
continue integrarea acestui principiu \n
derea [i cuantumul sumelor alocate
toate practicile sale legislative [i admi-
pentru copii. |n cânt`rirea priorit`]ilor \n
nistrative [i s` \[i revizuiasc` proce-
alocarea resurselor, atât \ntre, cât [i \n

cadrul serviciilor la nivel na]ional [i lo- s` ia toate m`surile \n limita maxim` a
cal, interesul superior al copilului tre- resurselor disponibile („to the maxi-
buie s` aib` o importan]` prioritar`. mum extent of the available resour-
Principiul nediscrimin`rii este de aseme- ces“), pentru a asigura aloca]ii bugetare
nea important; \ns`, a[a cum s-a accen- suficiente pentru serviciile necesare co-
tuat \n articolul 2 (pagina 37), principiul piilor, mai ales \n domeniul educa]iei [i
nediscrimin`rii permite discriminarea s`n`t`]ii, [i s` acorde o aten]ie deose-
pozitiv` - adic` ac]iunile afirmative - \n bit` protej`rii drepturilor copiilor care
favoarea celor mai dezavantajate sau apar]in grupurilor vulnerabile“ (Colum-
vulnerabile grupuri de copii. Astfel, sta- bia IRCO, Add.30, paragraful 16. Vezi, de
bilirea priorit`]ilor [i obiectivelor \n asemenea, de exemplu, Nepal IRCO,
cadrul procesului de alocare a resurselor Add.57, paragraful 30).
este vital` pentru reducerea discrimi- |n mod asem`n`tor, impactul pe care \l
n`rii \n cadrul implement`rii generale. au asupra copiilor politicile de ajustare
Comitetul a acordat o aten]ie crescând`
importan]ei analizei bugetare la exami-
economic` [i reducerile bugetare tre-
buie evaluat \n lumina respect`rii princi- 3
narea rapoartelor primite [i \n discu]iile piului interesului superior al copilului [i
cu reprezentan]ii Statelor P`r]i. Instruc- a altor principii de baz`. Acest aspect
]iunile sale pentru elaborarea Rapoarte- este subliniat, de asemenea, [i \n In-
lor Periodice solicit` informa]ii legate struc]iunile pentru elaborarea Rapoarte-
de: propor]ia bugetului alocat cheltu- lor Periodice: „[trebuie luate m`suri -
ielilor sociale pentru copii la toate nive- nota trad.] pentru a asigura protec]ia co-
lele; tendin]ele bugetare, „modalit`]i de piilor, \n special a celor apar]inând gru-
analiz` bugetar` care s` permit` iden- purilor cele mai dezavantajate, \mpo-
tificarea clar` a cuantumului [i a propor- triva efectelor adverse ale politicilor eco-
]iei cheltuielilor pentru copii“ [i „pa[ii nomice, inclusiv ale reducerii aloca]iilor
parcur[i pentru a se asigura c` toate bugetare \n sectorul social (paragraful 20).
autorit`]ile competente la nivel na]ional, Comitetul a comentat pe marginea Ra-
regional [i local sunt ghidate de princi- portului Suediei urm`toarele:
piul interesului superior al copilului \n
luarea deciziilor bugetare [i acord` prio- „Guvernul trebuie s` se asigure c`, re-
ritate copiilor \n elaborarea propriilor ducerea cheltuielilor operat` de munici-
politici (paragraful 20): palit`]i s-a f`cut luând \n considerare
interesul superior al copilului, \n special
„...Cu privire la priorit`]ile bugetare \n al copilului din grupurile cele mai vulne-
alocarea resurselor disponibile, Statul rabile“ (Suedia IRCO, Add. 2, paragraful
Parte trebuie s` se conduc` dup` prin- 10).
cipiul interesului superior al copilului,
a[a cum se stabile[te \n articolul 3 al A urmat urm`torul comentariu, atunci
Conven]iei, mai ales, \n cazul celor mai când Comitetul a examinat Al II-lea Ra-
vulnerabile grupuri de copii, cum ar fi fe- port al Suediei:
tele, copiii popula]iilor indigene [i copiii „Apreciind decizia Statului Parte de a
care trìesc \n s`r`cie, inclusiv cei aban- acorda prioritate folosirii unor resurse
dona]i“ (Bolivia IRCO, Add.1, paragraful 14). suplimentare pentru sprijinirea copiilor
„Interesul superior al copilului repre- cu nevoi speciale, Comitetul r`mâne
zint` un principiu director al procesului preocupat de introducerea unor taxe [i
de implementare a Conven]iei, inclusiv a de reducerile operate \n domeniul
articolului 4; \n acest sens, Comitetul su- educa]iei [i serviciilor sociale de c`tre
bliniaz` importan]a implement`rii aces- unele municipalit`]i, ca rezultat al m`-
tui articol, alocând maximum de resurse surilor de austeritate bugetar`. Comite-
disponibile programelor pentru copii cu tul recomand` Statului Parte s` revizu-
ocazia revizuirii aloc`rilor bugetare iasc` impactul reducerilor bugetare,
destinate sectorului social, atât la nivel pentru a-[i re\nnoi eforturile de imple-
federal cât [i la nivel regional“ (Pakistan mentare a Conven]iei, pân` la limita ma-
IRCO, Add.18, paragraful 26). xim` a resurselor disponibile, conform
articolului 4“ (Suedia 2RCO, Add.101,
„|n lumina articolelor 3 [i 4 din Conven- paragraful 9).
]ie, Comitetul recomand` Statului Parte
|n mod similar, s-au comentat rapoartele

Norvegiei [i Finlandei: politicile sale care au leg`tur` cu situa]ia
„...Comitetul este preocupat de faptul copiilor \n lume. Aceast` procedur` va
c`, \n contextul rolului autorit`]ilor mu- contribui la consolidarea importan]ei
nicipale, interesul superior al copilului principiului interesului superior al co-
nu este pe deplin luat \n considerare [i, pilului, aceasta fiind o preocupare prio-
\n plus, interesul superior al copilului ritar` ce trebuie luat` \n considerare \n
care are un p`rinte \n deten]ie, care este toate ac]iunile care-i privesc pe copii,
ne\nso]it sau care solicit` azil sau statut inclusiv cele \ntreprinse de organele le-
de refugiat nu este \ntotdeauna con- gislative“ (Fran]a IRCO, Add. 20, para-
siderat ca având o importan]` prioritar`. graful 6).
„Comitetul recomand` Statului Parte, s` „Comitetul recomand` Guvernului s`
se consulte cu Avocatul Poporului [i cu fac` eforturi speciale pentru armoniza-
societatea civil` [i s` ia \n considerare rea complet` a legisla]iei existente cu
implica]iile principiului interesului supe- prevederile Conven]iei [i cu principiile
generale ale acesteia, [i de asemenea s`
3 rior al copilului, \n contextul situa]iilor
de mai sus, s` depun` \n continuare se asigure c` interesul superior al copi-
lului, a[a cum este stipulat \n articolul 3
eforturi pentru a se asigura c` acest
principiu va avea o importan]` prioritar` al Conven]iei, are o importan]` priori-
\n elaborarea tuturor deciziilor care-i tar` \n toate ac]iunile referitoare la copii,
afecteaz` pe copii“ (Norvegia 2RCO, inclusiv \n cele \ntreprinse de c`tre
Add.126, paragrafele 22 [i 23. Vezi, de Parlament“ (Chile IRCO, Add.22, para-
asemenea, Finlanda 2RCO, Add.132, graful 14).
paragrafele 25 [i 26). Principiul interesului superior trebuie
Comitetul este interesat de m`surile reflectat \n legisla]ie
care asigur` includerea interesului su- Comitetul a subliniat faptul c` articolul
perior al copilului \n procesul de formu- 3, al`turi de celelalte principii generale
lare a politicilor [i a promovat conceptul identificate \n Conven]ie, ar trebui s` fie
de „evaluare a impactului asupra copi- reflectate \n legisla]ie [i integrate \n
lului“ (vezi articolul 4, pagina 84). toate deciziile relevante.
|n timpul discu]iei pe seama Raportului De exemplu:
Ini]ial al Senegalului, un membru al
Comitetului a subliniat c`, principiul „Comitetul este de p`rere c` trebuie de-
interesului superior al copilului era [i puse eforturi suplimentare pentru ca
mai amplu [i mai profund decât proble- principiile generale ale Conven]iei, \n
ma custodiei \n cazurile de divor]. Acest special articolele 3 [i 12, s` nu ghideze
concept - care este o piatr` de temelie a doar dezbaterea [i formularea politicilor
Conven]iei - \nseamn` c`, atunci când [i procesul de luare a deciziilor, ci s` fie
apar conflicte de interese, pe primul loc integrate corespunz`tor \n cadrul oric`-
va fi interesul superior al copilului. |n rui tip de decizie judiciar` [i administra-
sferele legale, judiciare [i administrati- tiv`, precum [i \n elaborarea [i imple-
ve, o astfel de abordare a dus la crearea mentarea tuturor proiectelor, programe-
unui nou set de proceduri pentru luarea lor [i serviciilor care au un impact asu-
deciziilor. UNICEF, de exemplu explo- pra copiilor“ (Azerbaijan IRCO, Add.77,
reaz` utilizarea „analizei impactului asu- paragraful 3).
pra copilului“ care ar urma s` evalueze „Comitetul recomand` Statului Parte s`
efectul unei decizii asupra unui copil ia toate m`surile adecvate pentru a se
\nainte ca acea decizie s` fi fost luat`... asigura c` principiul general al inte-
(Senegal SR.248, paragraful 43). resului superior al copilului este integrat
Principiul interesului superior al copilu- corespunz`tor \n toate prevederile
lui trebuie s` ghideze atât deliber`rile legale, cât [i \n deciziile judiciare [i ad-
parlamentare cât [i politicile guverna- ministrative, \n proiectele, programele [i
mentale: serviciile care au un impact asupra
copiilor“ (Georgia IRCO, Add.124, para-
„Comitetul apreciaz` de asemenea de- graful 27. Vezi, de asemenea, Trinidad [i
cizia luat` de c`tre Guvern, de a trimite Tobago IRCO, Add.82, paragraful 29).
anual Parlamentului un raport referitor
la stadiul implement`rii Conven]iei [i la Comitetul a ar`tat c` se a[teapt` ca,

principiul interesului superior al copilu- deoarece este determinat` de vârsta
lui s` fie inclus \n legisla]ie, \ntr-o ma- copilului [i este discriminatorie fa]` de
nier` care s` permit` s` fie invocat \n mam`).
fa]a instan]elor judec`tore[ti: Comitetul recomand` Statului Parte s`
„...Principiile referitoare la interesul su- \[i revizuiasc` legisla]ia [i m`surile
perior al copilului [i interzicerea discri- administrative, pentru a se asigura c`
min`rii copiilor trebuie s` fie incluse \n articolul 3 din Conven]ie va fi corect re-
legisla]ia na]ional` [i trebuie s` poat` fi flectat \n acestea“ (Iordania 2RCO,
invocate \n fa]a instan]ei“ (Indonezia Add.125, paragrafele 33 [i 34).
IRCO, Add.25, paragraful 18. Vezi, de Atunci când principiul interesului su-
asemenea, Denemarca IRCO, Add.33, perior se reflect` deja \n legisla]ia na]i-
paragraful 24; Canada IRCO, Add.37, pa- onal`, acesta are \n general leg`tur` cu
ragraful 11; Sri Lanka IRCO, Add.40, pa- procesul de luare a deciziilor pentru un
ragraful 25; Germania IRCO, Add.43, pa- singur copil, care este subiectul sau
ragraful 16).
|n examinarea Rapoartelor Secundare,
obiectul principal sau unul dintre su-
biectele sau obiectele principale ale 3
Comitetul continu` s`-[i exprime preo- procesului - cum este de exemplu, cazul
cuparea c` \n practic`, principiile gene- procedurilor care urmeaz` separ`rii sau
rale din articolele 3 [i 12 nu sunt respec- divor]ului p`rin]ilor, \n cazul adop]iei
tate: sau interven]ia statului pentru
protejarea copiilor fa]` de relele trata-
„Comitetul ia not` de faptul c` principiul mente. Sunt foarte rare situa]iile \n care
interesului superior al copilului (articolul g`sim acest principiu inclus [i \n legis-
3) [i al respect`rii opiniilor copilului la]ia referitoare la alte „ac]iuni“ pentru
(articolul 12) au fost incluse \n legisla]ia anumite grupuri de copii sau pentru to]i
na]ional`, dar r`mâne preocupat c` \n copiii, existând posibilitatea ca acesta s`
practic`, a[a cum s-a recunoscut \n ra- nu se refere \n mod direct, specific la
port, aceste principii nu sunt respectate copii. Principiul ar trebui s` se aplice, de
datorit` faptului c`, copii nu sunt \nc` exemplu, [i la elaborarea politicilor din
percepu]i ca persoane cu drepturi [i c` domeniul ocup`rii for]ei de munc`, al
drepturile copilului sunt subminate de planific`rii, transporturilor [.a.m.d.
interesele adul]ilor. Chiar [i \n cadrul serviciilor al c`ror scop
Comitetul recomand` s` se continue principal este dezvoltarea copilului, de
eforturile pentru asigurarea implemen- exemplu educa]ia sau s`n`tatea, de cele
t`rii principiului „interesului superior al mai multe ori acest principiu nu este
copilului“ [i al „respect`rii opiniilor inclus \n cadrul legislativ. De aceea, Co-
copilului“, \n special dreptul de a partici- mitetul [i-a exprimat preocuparea \n
pa la via]a de familie, la [coal`, \n cadrul leg`tur` cu Marea Britanie:
altor institu]ii [i \n societate \n general.
Aceste principii ar trebui s` fie reflectate, „Referitor la aparenta insuficien]` a m`-
de asemenea, \n toate politicile [i surilor luate pentru asigurarea imple-
programele pentru copii. Vor trebui rea- ment`rii principiilor generale ale Con-
lizate programe de con[tientizare a ven]iei, [i anume a prevederilor artico-
publicului larg, incluzând aici [i comuni- lelor 2, 3, 6, [i 12. |n acest sens Comitetul
t`]ile tradi]ionale [i conduc`torii reli- remarc` \n mod special c` principiul
gio[i, cât [i programe educa]ionale pen- interesului superior al copilului pare s`
tru implementarea acestor principii“ nu fie reflectat \n legisla]ia unor domenii
(Bolivia 2RCO, Add.95, paragraful 18). cum ar fi s`n`tatea, educa]ia [i protec]ia
social`, care au o importan]` deosebit`
„Comitetul este preocupat c` \n toate pentru respectarea drepturilor copilului“
ac]iunile care-i privesc pe copii, nu se (Marea Britanie IRCO, Add. 34, paragra-
acord` o importan]` prioritar` principiu- ful 11).
lui general al interesului superior al
copilului cuprins \n articolul 3 al Conven- Nu se supun derog`rii
]iei, inclusiv \n ceea ce prive[te proble- Comitetul a eviden]iat faptul c` princi-
mele care ]in de legisla]ia familiei piile generale ale Conven]iei cu privire la
(exemplu: durata custodiei, conform Drepturile Copilului, nu se supun dero-
Legii Statutului Personal este arbitrar`, g`rii \n cazuri de urgen]`. De exemplu,

\n raportul Dezbaterii Generale referitoa- Adesea, obliga]iile statului [i ale p`rin-
re la „Copiii \n conflictele armate“, Co- telui sunt strâns legate - de exemplu sta-
mitetul a comentat c` nici una dintre tul este obligat s` ofere educa]ia
prevederile generale din articolele 2, 3 [i 4 primar` obligatorie \n mod gratuit; p`-
„nu admit o derogare \n timp de r`zboi rin]ii au datoria s` asigure educa]ia \n
sau \n situa]ii de urgen]`“ (Raportul ce- conformitate cu interesul superior al
lei de-a II-a sesiuni, septembrie/ octom- copilului.
brie 1992, CRC/ C/10, paragraful 67). Un comentariu publicat \n Buletinul
Drepturilor Omului, eviden]iaz` „impor-
tan]a fundamental`“ a paragrafului 2
Statele trebuie s` asigure pro- din articolul 3: „semnifica]ia acestuia
tec]ia [i \ngrijirea necesare rezult`, \n primul rând, din rolul sù de
pentru copil, luând \n conside- „umbrel` protectoare“ având func]ia de
a asigura, printr-un mijloc sau altul,
rare drepturile [i obliga]iile
3 p`rin]ilor [i ale altor persoane
bun`starea copilului. |n al doilea rând,
caracterul sù comprehensiv constituie
responsabile din punct de ve- un punct de referin]` important \n
dere legal pentru copil: artico- interpretarea obliga]iilor generale, \n
lumina celorlalte obliga]ii, mai specifice,
lul 3(2). cuprinse \n celelalte p`r]i ale Conven]iei.
Obliga]ia care se refer` explicit la
Statele trebuie s` asigure protec]ia [i
„...asigurarea protec]iei [i \ngrijirii nece-
\ngrijirea necesare pentru to]i copiii
sare pentru bun`starea copilului“ nu
afla]i sub jurisdic]ia lor. Ele trebuie s`
este relevant`. |n timp ce expresia urm`-
]in` cont de drepturile [i obliga]iile
toare subliniaz` nevoia de a lua \n con-
p`rin]ilor [i ale altor persoane respon-
siderare drepturile [i \ndatoririle altor
sabile din punct de vedere legal pentru
entit`]i, definind astfel foarte clar obli-
copil. Dar exist` multe aspecte ale
ga]ia Statului Parte, de[i aceasta este
„\ngrijirii [i protec]iei“ pe care p`rin]ii
considerat` ca fiind un ultim resort. Ver-
\n mod individual nu le pot oferi - de
bul folosit pentru descrierea obliga]iei
exemplu protec]ia \mpotriva polu`rii
(„s` asigure“/“s` garanteze“ - „to
mediului sau \mpotriva accidentelor de
ensure“) este foarte puternic [i cuprinde
circula]ie. Iar, acolo unde familiile \n
atât obliga]ii pasive, cât [i active (inclu-
mod individual nu pot sau nu doresc s`
zând [i obliga]iile pro-active). Termenii
protejeze copilul, statul trebuie s` ofere
protec]ie [i \ngrijire trebuie, de aseme-
o „re]ea de siguran]`“, asigurând bu-
nea, \n]ele[i \n sens larg, deoarece o-
n`starea copilului \n toate circumstan-
biectivul lor nu este definit \n termeni li-
]ele.
mitativi sau negativi (cum ar fi „s` pro-
R`spunsul la Dezastre
Probabil ca rezultat al dezastrului de la Cernobâl, Legea Drepturilor Copilului din
Belarus include o prevedere \n articolul 28 cu privire la „Drepturile copiilor care
sunt victime ale calamit`]ilor naturale, ale accidentelor sau dezastrelor“. Statul tre-
buie s` asigure acestor copii „asisten]` gratuit` imediat`, s` ia m`suri urgente
pentru \ndep`rtarea lor din zona de pericol, s` se \ngrijeasc` de reunirea acestora
cu familiile [i s` ofere ajutorul medical necesar, inclusiv \n alte ]`ri. |n cazul pier-
derii p`rin]ilor, ace[ti copii vor beneficia de aceea[i protec]ie social` ca orice alt
copil care a fost privat de \ngrijirea p`rinteasc`“ (Belarus IR, paragraful 102).
Constitu]ia Na]ional` a Paraguayului (1992) include un articol despre protec]ia co-
pilului (articolul 53): „Familia, societatea [i statul au datoria de a garanta dezvol-
tarea deplin` [i armonioas` a copilului [i accesul lui ne\ngr`dit la drepturile sale,
protejându-l totodat` \mpotriva neglijen]ei, malnutri]iei, violen]ei, abuzului, traficu-
lui [i exploat`rii. Toate persoanele vor avea dreptul s` solicite ca autoritatea com-
petent` s` vegheze la respectarea acestor garan]ii [i s`-i pedepseasc` pe cei care
le \ncalc`“ (Paraguay IR, paragraful 27).

tejeze copilul de v`t`m`ri“) ci, mai de- turilor ce le-au fost acordate prin Con-
grab`, \n leg`tur` cu idealul general de ven]ie...“ .
asigurare a „bun`st`rii copilului“ (Philip Comitetul a recomandat
Alston, Cadrul legal al Conven]iei pentru
Drepturile Copilului, Buletinul Dreptu- „...ca programele s` fie astfel concepute
rilor Omului, 91/2, p. 9) pentru a r`spunde nevoilor copiilor din
mediul rural [i din cel urban [i pentru ca
Comitetul pentru Drepturile Copilului s-a s` existe re]elele de siguran]` adecvate,
referit, foarte frecvent, la situa]iile \n (din cadrul sistemului de protec]ie soci-
care statul nu reu[e[te s` ofere o al`) pentru cele mai dezavantajate gru-
asisten]` adecvat` anumitor grupuri vul- puri de copii“ (Belarus IRCO, Add.17, pa-
nerabile de copii. Cea mai comun` cate- ragrafele 7 [i 15).
gorie sunt copiii care trìesc [i/sau mun-
cesc pe str`zi, identifica]i \n num`r mare Comitetul a apreciat, \n mod special, in-
\n majoritatea statelor (vezi articolul 2, cluderea unei obliga]ii legislative bazate
direct pe paragraful 2 al articolului 3 din
pagina 42 [i articolul 20, pagina 343).
Articolul 3 (2) subliniaz` clar faptul c`, Conven]ie: 3
neomi]ând drepturile [i obliga]iile p`rin- „[Comitetul] apreciaz` \n mod special in-
]ilor [i ale altor persoane legal responsa- cluderea \n Constitu]ie a unei prevederi
bile, statul are obliga]ia activ` de a asi- bazate direct pe paragraful 2 al artico-
gura bun`starea unor astfel de copii. lului 3 din Conven]ie...“ (Islanda IRCO,
Aceast` obliga]ie general` a statului Add.50, paragraful 5).
este strâns legat` de obliga]iile sale ce
Necesitatea de a lua \n considerare drep-
deriv` din celelalte principii generale ale
turile [i responsabilit`]ile p`rin]ilor [i a
Conven]iei din articolele 2, 6 [i 12 [i din
altor persoane responsabile din punct
orice alte obliga]ii specifice relevante -
de vedere legal pentru copil nu \mpie-
de exemplu obliga]ia de a oferi „asisten-
dic` statul s` intervin`, uneori, f`r`
]` adecvat` p`rin]ilor [i reprezentan]ilor
acordul acestora. Acest articol \mpreun`
legali“ pentru \ndeplinirea responsabili-
cu articolul 9 (vezi pagina 155) acoper`
t`]ilor lor de cre[tere a copilului, con-
situa]iile \n care p`rin]ii sau alte per-
form articolului 18(2), obliga]ia de a oferi
soane amenin]` bun`starea unui copil,
„protec]ie [i ajutor special“ copiilor lip-
prin abuz sau neglijare.
si]i de mediul familial (articolul 20(1)),
obliga]ia de a recunoa[te dreptul copilu-
lui de a beneficia de protec]ie social` [i
de un standard de via]` adecvat (artico- Institu]iile, serviciile [i unit`-
lele 26 [i 27) [i de a proteja copii \m- ]ile pentru \ngrijirea sau pro-
potriva tuturor formelor de violen]` [i tec]ia copiilor trebuie s` se
exploatare (articolele 19, 32, 33, 34, 35,
36, 37).
conformeze standardelor sta-
|n mod similar, \n perioadele de recesiu-
bilite: articolul 3 (3).
ne sau de criz` economic` sau \n cazul Trebuie stabilite standarde pentru insti-
unor dezastre ecologice sau conflicte ar- tu]iile, serviciile [i unit`]ile pentru copii,
mate, aceast` obliga]ie activ` mandato- iar statul trebuie s` asigure respectarea
rie intr` \n ac]iune, \n leg`tur` [i cu alte acestor standarde printr-o monitorizare
prevederi mai specifice. Pentru a-[i pu- adecvat`. Alte articole se refer` la alte
tea \ndeplini obliga]iile, statul trebuie s` servicii specifice pe care Statele P`r]i tre-
se asigure c`, cunoa[te, pe cât posibil, buie s` le pun` la dispozi]ie; cum sunt, de
situa]iile \n care bun`starea copilului exemplu, „serviciile de \ngrijire a copilu-
este amenin]at` [i \n care este necesar lui“ (conform articolului 18(2) [i (3)), \n-
s` fie \ntreprinse ac]iuni suplimentare grijirea alternativ` oferit` pentru copiii
din partea sa. Comitetul [i-a exprimat lipsi]i de mediul lor familial (articolul 20),
frecvent preocuparea cu privire la faptul \ngrijirea copiilor cu dizabilit`]i (articolul
dac` au fost identifica]i cei mai dezavan- 23), serviciile de reabilitare (articolul 39)
taja]i copii dintr-un stat: [i \ngrijire institu]ionalizat` sau de alt tip
„...pentru a se asigura (statul - nota din sistemul de justi]ie juvenil` (articolul
trad.) c` re]elele de siguran]` adecvate 40). Mai trebuie s` existe, de asemenea,
exist` [i pot preveni deteriorarea drep- institu]ii care ofer` \ngrijire sau protec]ie

\n domeniul s`n`t`]ii [i al educa]iei. coperite \n institu]ii, abuzuri atât fizice cât
Aceste prevederi acoper` nu doar insti- [i sexuale asupra copiilor, r`spândite pe
tu]iile, serviciile [i unit`]ile de stat, ci [i pe scar` larg` [i care relev` lipsa m`surilor
to]i actorii „responsabili“ cu \ngrijirea de protec]ie corespunz`toare, inclusiv a
sau protec]ia copiilor. |n multe ]`ri, o inspec]iilor independente [i procedurilor
mare parte din serviciile de \ngrijire a co- eficiente de depunere a plângerilor (vezi
piilor \n afara familiei sunt realizate de [i articolul 12, pagina 202).
organiza]ii voluntare sau private, iar \n Comitetul pentru Drepturile Copilului a
unele state politicile de privatizare a ser- remarcat, \n mod frecvent, monitorizarea
viciilor scot tot mai multe institu]ii de sub [i supervizarea inadecvate, \n special \n
controlul direct al statului. Articolul 3(3) institu]ii [i a mai obiectat [i contra folo-
solicit` stabilirea unor standarde - de c`- sirii excesive a plasamentului \n institu]ii
tre autorit`]ile competente - pentru toate (vezi articolul 20, pagina 333):
institu]iile, serviciile [i unit`]ile de acest „Comitetul recomand` s` fie cùtate \n
3 fel. Ca [i principiul nediscrimin`rii din ar-
ticolul 2, standardele trebuie s` fie com-
mod activ, alternative la institu]ionaliza-
rea \n [colile internat, cum ar fi plasarea
patibile [i s` se conformeze Conven]iei. \n asisten]` maternal`.
Prevederile Conven]iei nu ofer` o list` ex- Comitetul mai recomand` preg`tirea su-
haustiv` a domeniilor pentru care trebuie plimentar` a personalului din toate insti-
stabilite standarde, dar men]ioneaz` cu tu]iile, cum sunt angaja]ii din domeniul
prec`dere domeniile „siguran]ei, s`n`- social, legal sau educa]ional. O parte im-
t`]ii, num`rul [i calificarea personalului, portant` a acestui gen de instruire tre-
precum [i asigurarea unei superviz`ri buie s` pun` accent pe promovarea [i
competente“. protejarea sim]ului demnit`]ii copilului [i
|n plus, serviciile [i institu]iile care ofer` pe problematica neglij`rii [i maltrat`rii
\ngrijire [i protec]ie trebuie s` fie \n copilului. Sunt necesare, de asemenea,
concordan]` cu toate celelalte prevederi mecanisme de evaluare a procesului de
ale Conven]iei, respectând, de exemplu, formare continu` a personalului care
principiul nediscrimin`rii [i principiul lucreaz` cu copii“ (Federa]ia Rus` IRCO,
interesului superior, precum [i dreptul Add.4, paragraful 19).
copilului la propriile opinii [i alte drepturi Comitetul a continuat aceast` idee atunci
civile al`turi de dreptul copilului de a fi când a examinat al II-lea Raport al
protejat contra tuturor formelor de vio- Federa]iei Ruse:
len]` [i exploatare (articolele 2, 3, 12, 13, „|n conformitate cu prevederile artico-
14, 15, 16, 19, 32-37). |n completare, arti- lului 3, paragraful 3 al Conven]iei, Comi-
colul 25 (vezi pagina 449) stabile[te tetul recomand` continuarea reformelor,
dreptul copilului care a fost plasat pentru inclusiv a reformelor legale [i a sistemu-
\ngrijire, protec]ie sau tratament „la o re- lui institu]ional, prin stabilirea standar-
evaluare periodic` a tratamentului oferit delor pentru condi]iile din institu]ii [i prin
[i a tuturor celorlalte circumstan]e rele- inspectarea lor periodic`, \n special prin
vante pentru plasarea sa“. \nt`rirea rolului [i atribu]iilor mecanis-
Implementarea articolului 3(3) necesit` o melor independente de inspec]ie [i prin
revizuire comprehensiv` a cadrului legis- asigurarea dreptului de a inspecta casele
lativ care se aplic` tuturor institu]iilor [i de tip familial („foster homes“) [i institu-
serviciilor, fie c` sunt coordonate direct ]iile publice f`r` aviz prealabil“ (Federa]ia
de c`tre stat, fie de c`tre organiza]ii vo- Rus` 2RCO, Add. 110, paragraful 39).
luntare sau private. Trebuie reevaluate „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
toate serviciile de \ngrijire, inclusiv asis- abordeze situa]ia copiilor din institu]ii,
ten]a maternal`, de zi, institu]ii de prin oferirea unor alternative la institu]io-
s`n`tate, educa]ie, de administrare a jus- nalizare [i prin stabilirea mecanismelor
ti]iei penale [.a.m.d. Standardele aplicate de monitorizare eficient` a respect`rii
\n toate aceste institu]ii trebuie s` fie drepturilor copiilor plasa]i \n institu]ii“
coerente [i s` fie \nso]ite de o inspec]ie (Polonia IRCO, Add.31, paragraful 34.
[i o monitorizare independente [i adec- Vezi, de asemenea, Nicaragua IRCO,
vate. Add.36, paragraful 18; China IRCO,
|n ultimii ani, \n multe state au fost des- Add.56, paragraful 18).

Comitetul [i-a exprimat preocuparea fa]` drepturilor, Comitetul este preocupat de
de lipsa personalului calificat, a unui set preg`tirea insuficient` a personalului cu
de standarde [i a inspec]iilor indepen- responsabilit`]i \n domeniul aplic`rii legii
dente: [i a personalului din centrele de deten]ie,
„Comitetul este preocupat de lipsa de \n vederea familiariz`rii acestora cu pre-
personal calificat care s` lucreze \n insti- vederile [i principiile Conven]iei [i a altor
tu]iile de \ngrijire a copilului. Luând not` instrumente interna]ionale relevante“
de m`surile recente luate pentru \mbun`- (Paraguay, Observa]ii preliminare, Add.
t`]irea monitoriz`rii acestor institu]ii, Co- 27, paragraful 13).
mitetul este \n continuare preocupat de „Comitetul regret` c` nu au fost luate,
persisten]a cazurilor de abuz raportate... \nc`, m`surile corespunz`toare pentru a
„Comitetul recomand` Statului Parte preveni eficient [i a combate relele trata-
s`-[i \nt`reasc` eforturile pentru monito- mente aplicate copiilor \n [coli sau \n in-
rizarea eficient` a institu]iilor de \ngrijire stitu]iile de plasament...
alternativ` [i s` dezvolte programe de
preg`tire adecvat` a personalului din
„Comitetul mai recomand`, de aseme-
nea, stabilirea unor mecanisme eficiente
3
aceste institu]ii“ (Trinidad [i Tobago de monitorizare a procesului de respec-
IRCO, Add. 82, paragrafele 18 [i 34). tare a drepturilor copiilor plasa]i \n insti-
|n numeroase ocazii, Comitetul [i-a expri- tu]ii“ (Ucraina IRCO, Add.42, paragrafele
mat preocuparea fa]` de relele tratamen- 14 [i 27).
te, aplicate copiilor institu]ionaliza]i sau „Comitetul recomand` ca sistemul de
afla]i \n \ngrijire alternativ`: asisten]` maternal` s` fie atent moni-
„Comitetul este foarte alarmat \n leg`tur` torizat, pentru a elimina orice posibile
cu rapoartele pe care le-a primit despre acte de abuz \mpotriva copiilor plasa]i
relele-tratamente aplicate copiilor \n cen- \ntr-un astfel de sistem de \ngrijire“
trele de deten]ie. Având \n vedere gra- (Croa]ia IRCO, Add. 52, paragraful 25).
vitatea acestor presupuse \nc`lc`ri ale

incluzând:
velurile guvernamentale (este, implementarea articolulului 3, relevant` pentru toate
departamentele guvernamentale)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din socie-
tatea civil`?
dic]iei?
popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 3, \n rândul adul]ilor [i
copiilor?
[tientizare pentru to]i cei care lucreaz` cu [i pentru copii?

Articolul 3 (1)
Este oare, principiul conform c`ruia interesul superior al copilului are o importan]`
prioritar` \n toate ac]iunile care-i privesc pe copii, reflectat \n:
Constitu]ie (dac` e cazul)?
Legisla]ia relevant` care se aplic`?
Institu]iilor publice de protec]ie social`?
Institu]iilor private de protec]ie social`?
Instan]elor judec`tore[ti?
Autorit`]ilor administrative?
Organelor legislative?
Sunt luate \n considerare interesele superioare ale copiilor afecta]i - evaluarea impactului
asupra copiilor - \n cadrul procesului de elaborare a legisla]iei, de luare a deciziilor \n

administra]ie, de elaborare a politicii [i, \n practic`, la toate nivelele de guvernare, re-
feritor la:
Aloca]iile bugetare destinate sectorului social [i copiilor, \ntre [i \n cadrul
diferitelor departamente guvernamentale?
Protec]ia social`?
Planificarea [i dezvoltarea?
Mediul?
Locuirea?
Transportul?
S`n`tatea?
Educa]ia?
Ocuparea for]ei de munc`?
Administrarea justi]iei juvenile?
Legea penal` (de exemplu, efectele pe care le are condamnarea p`rin]ilor
asupra copiilor etc.)?
Acordarea cet`]eniei, imigrarea, inclusiv solicitarea de azil?
Alte reguli care guverneaz` sistemul de \ngrijire alternativ`, inclusiv institu]iile
pentru copii?
Exist` prevederi legale referitoare la copii, \n care se stipuleaz` c` interesul superior
al copilului este argumentul suprem, mai degrab` decât un argument de o impor-
tan]` prioritar`?
Acolo unde legisla]ia impune determinarea interesului superior al copilului aflat \n
anumite circumstan]e, au fost adoptate criteriile de evaluare necesare, care s` fie
compatibile cu principiile Conven]iei?
Articolul 3 (2)
Legisla]ia oblig` statul s` furnizeze \ngrijirea [i protec]ia, necesare pentru bu-
n`starea copiilor, \n cazurile \n care acestea (protec]ia [i \ngrijirea - nota trad.) nu
sunt asigurate \n alt mod (de c`tre p`rin]i sau reprezentan]ii legali - nota trad.)?
Legisla]ia prevede prestarea acestor servicii de \ngrijire [i protec]ie \n caz de de-
zastre na]ionale?
Exist` o monitorizare adecvat` pentru a se determina dac` aceast` prevedere este
implementat` pe deplin pentru to]i copiii?
Articolul 3 (3)
A realizat statul o trecere \n revist` a institu]iilor, serviciilor [i unit`]ilor, atât publice,
cât [i private, responsabile cu \ngrijirea sau protec]ia copiilor, pentru a se asigura c`
au fost stabilite standardele formale referitoare la:
Siguran]`?
S`n`tate?
Protejarea copiilor \mpotriva oric`rei forme de violen]` sau abuz?
Num`rul [i calificarea personalului?
Compatibilitatea cu toate prevederile Conven]iei?
Inspec]ia independent` [i supervizarea?


Articolul 3 (1) a fost identificat de c`tre Comitetul pentru Drepturile Copilului ca prin-
cipiu general relevant pentru implementarea \ntregii Conven]ii.
Articolul 3 (2) oblig` Statele P`r]i s` asigure protec]ia [i \ngrijirea necesare pentru bun`-
starea copiilor.
Articolul 2: toate drepturile trebuie s` fie recunoscute pentru fiecare copil aflat sub
jurisdic]ie, f`r` nici un fel de discriminare
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posibi-
litatea de a fi ascultat \n toate procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`
Altor articole care necesit` o aten]ie sporit` din punctul de vedere
al interesului superior al copilului
Articolul 9: separarea de p`rin]i
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor pentru copiii lor
Articolul 20: lipsirea de mediul familial
Articolul 21: adop]ia
Articolul 37 (c): separarea de adul]ii afla]i \n deten]ie
Articolul 40 (2) (b) (iii): prezen]a p`rin]ilor la audieri \n cazul proceselor penale \n care
sunt implica]i copii
Articolul 3 (3)
Articolul 3(3) este relevant pentru toate institu]iile, serviciile [i unit`]ile pentru copii, de
exemplu toate formele de \ngrijire alternativ` (articolele 18, 20, 21, 22, 23 [i 39), pentru
serviciile de \ngrijire a s`n`t`]ii (articolul 4), educa]ie (articolul 28) [i justi]ie juvenil` (arti-
colele 37 [i 40)

Aplicarea
Drepturilor din
Conven]ie
4
Statele P`r]i se angajeaz` s` adopte toate m`surile corespunz`toare legislative, admi-
nistrative sau de alt` natur`, pentru punerea \n aplicare a drepturilor recunoscute \n pre-
zenta Conven]ie. |n ce prive[te drepturile economice, sociale [i culturale, Statele P`r]i se
angajeaz` s` adopte aceste m`suri folosind la maximum resursele disponibile [i, dac`
este necesar, \n cadrul cooper`rii interna]ionale.
rticolul 4 stabile[te obliga]iile ge- o gam` larg` de strategii pentru a se asi-
A nerale ale Statelor P`r]i de a im-

plementa toate drepturile din
Conven]ia cu privire la Drepturile
Copilului. Ele trebuie sa ia „toate m`su-
rile corespunz`toare legislative, adminis-
gura c` Guvernele acord` copiilor prio-
ritatea [i aten]ia adecvate, cu scopul im-
plement`rii eficiente a \ntregii Conven]ii.
|nc` de la \nceput, \n Instruc]iunile sale
pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale,
trative [i de alt` natur`“ \n acest sens. Comitetul a subliniat importan]a special`
Acest tip de m`suri trebuie adoptate acordat` asigur`rii compatibilit`]ii \ntre
numai pentru realizarea drepturilor \ntreaga legisla]ie na]ional` [i Conven]ie
economice, sociale [i culturale, folosind [i coordon`rii adecvate a politicilor pri-
maximum de resurse disponibile [i ape- vind copiii \ntre [i \n cadrul tuturor nive-
lând, acolo unde este cazul, la coopera- lelor guvernamentale.
rea interna]ional`. Nici Conven]ia [i nici Din ra]iuni legate de procesul de rapor-
Comitetul, nu definesc care dintre arti- tare conform Conven]iei, Comitetul a Sumar
cole cuprind drepturile civile [i politice [i grupat prevederile Conven]iei \n 8 gru-
care pe cele economice, sociale [i cultu- puri (vezi pagina 770). Prima grup` este
rale. Este clar c`, aproape toate articolele intitulat` „M`suri Generale de Imple-
includ elemente care se refer` la dreptu- mentare“. Instruc]iunile pentru elabora-
rile civile sau politice. rea Rapoartelor Periodice solicit` infor-
Alte obliga]ii generale ale Statelor P`r]i ma]ii detaliate despre o gam` larg` de
legate de procesul de implementare sunt m`suri, inclusiv de natur` legislativ` [i
prev`zute \n articolul 2 (s` respecte [i s` administrativ`.
garanteze drepturile prev`zute \n Con- |n Instruc]iunile sale, Comitetul a subli-
ven]ie pentru to]i copiii, f`r` discrimi- niat leg`tura dintre obliga]iile stipulate
nare, vezi pagina 27) [i \n articolul 3 (2) \n articolul 4 [i cele din articolul 42, de a
(se oblig` „s` asigure protec]ia [i \ngri- face cunoscute pe scar` larg` prevede-
jirea necesare pentru bun`starea copilu- rile [i principiile Conven]iei \n rândul
lui ...“, vezi pagina 56). adul]ilor [i copiilor (vezi pagina 739) [i
Subliniind faptul c` nu exist` un model de cele din articolul 44 (6), de a face cu-
legislativ sau administrativ recomandat noscute pe scar` larg` rapoartele elabo-
pentru procesul de implementare, Comi- rate conform Conven]iei (vezi pagina
tetul pentru Drepturile Copilului a propus 768).
APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 63

Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice vezi
Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru Elaborarea Rapoartelor Ini]iale
M`suri generale de Implementare
|n aceast` sec]iune, li se solicit` Statelor P`r]i s` furnizeze informa]ii relevante, conform
articolului 4, incluzând informa]ii despre:
(a) m`surile adoptate pentru armonizarea legisla]iei [i politicilor na]ionale cu prevederile
Conven]iei [i
(b) mecanismele existente sau planificate, la nivel na]ional sau local, pentru coordonarea
4 politicilor referitoare la copii [i pentru monitorizarea implement`rii Conven]iei.
|n plus, li se solicit` Statelor P`r]i s` descrie m`surile care au fost luate sau care vor fi
luate, \n conformitate cu articolul 42 al Conven]iei, pentru a face cunoscute pe scar` larg`
prevederile [i principiile Conven]iei atât \n rândul adul]ilor, cât [i \n rândul copiilor prin
utilizarea mijloacelor adecvate, \ntr-un mod activ.
Statelor P`r]i li se solicit`, de asemenea, s` descrie m`surile care au fost luate sau care
vor fi luate, conform articolului 44, paragraful 6, al Conven]iei, pentru a face cunoscute pe
scar` larg` rapoartele lor publicului din ]ara respectiv` (CRC/C/5, paragrafele 9 - 11).
I. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE (articolele 4, 42 [i 44, paragraful 6, ale
Conven]iei).
|n spiritul Conferin]ei Mondiale pentru Drepturile Omului, care \ncurajeaz` Statele P`r]i s`
ia \n calcul revizuirea eventualelor re]ineri pe care le-ar fi exprimat, \n sensul retragerii
acestora (vezi A/CONF. 157/23, II, paragrafele 5 [i 46), v` rug`m indica]i dac` guvernul
consider` necesar s`-[i men]in` rezervele exprimate, dac` este cazul, sau dac` are inten-
]ia s` le retrag`.
Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii relevante conform articolului 4 din Con-
ven]ie, inclusiv informa]ii despre m`surile adoptate pentru armonizarea deplin` a legis-
la]iei [i practicii na]ionale cu principiile [i prevederile Conven]iei, precum [i detalii refe-
ritoare la:
Orice revizuire comprehensiv` a legisla]iei na]ionale menit` s` asigure compatibilitatea
acesteia cu Conven]ia;
Orice legi sau coduri de legi nou adoptate, ca [i amendamentele introduse \n legisla]ia
na]ional` pentru a asigura implementarea Conven]iei.
V` rug`m indica]i statutul Conven]iei \n legisla]ia na]ional`:
Referitor la recunoa[terea de c`tre Constitu]ie sau de c`tre alte legi na]ionale a drep-
turilor stabilite prin Conven]ie;
Referitor la posibilitatea invoc`rii directe a prevederilor din Conven]ie \n fa]a instan-
]elor judec`tore[ti [i a aplic`rii acestora de c`tre autorit`]ile na]ionale;
|n cazul unui conflict \ntre Conven]ie [i legisla]ia na]ional`.
|n lumina articolului 41 al Conven]iei, v` rug`m indica]i orice prevedere a legisla]iei na]io-
nale care este mai favorabil` pentru realizarea drepturilor copilului.
V` rug`m furniza]i informa]ii despre deciziile judiciare \n care au fost aplicate principiile [i
prevederile Conven]iei.
V` rug`m furniza]i informa]ii cu privire la cìle de recurs disponibile („remedies“ - \n ori-
ginal - mijloacele legale pentru a recupera un drept sau pentru a ob]ine compensa]ii - Dic-
]ionarul Webster, nota trad.) \n cazul viol`rii drepturilor recunoscute de Conven]ie.
V` rug`m s` indica]i pa[ii parcur[i sau avu]i \n vedere pentru adoptarea unei strategii
na]ionale comprehensive pentru copii \n cadrul oferit de prevederile Conven]iei, cum ar fi
un plan na]ional de ac]iune pentru drepturile copilului [i obiectivele relevante ale acestuia.
V` rug`m furniza]i informa]ii despre mecanismele existente sau planificate la nivel na]io-
nal, regional [i local [i, unde este cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor pentru

asigurarea implement`rii Conven]iei, pentru coordonarea politicilor relevante pentru copii
[i pentru monitorizarea progreselor realizate, inclusiv informa]ii despre:
Departamentele guvernamentale cu competen]e \n domeniile acoperite de Conven]ie,
pa[ii parcur[i pentru asigurarea coordon`rii eficiente a activit`]ii lor [i pentru a moni-
toriza progresele f`cute de acestea;
Pa[ii parcur[i pentru asigurarea coordon`rii eficiente \ntre autorit`]ile centrale, regio-
nale [i locale [i, acolo unde este cazul, \ntre autorit`]ile federale [i provinciale;
Orice institu]ie guvernamental` creat` pentru promovarea drepturilor copiilor [i moni-
torizarea procesului de implementare [i cum se rela]ioneaz` acestea cu organiza]iile
neguvernamentale;
Orice organism independent creat pentru promovarea [i protejarea drepturilor copii-
lor, cum ar fi Avocatul Poporului sau Comisarul;
M`surile luate pentru asigurarea colect`rii sistematice a datelor despre copii [i dreptu-
rile lor fundamentale [i pentru evaluarea tendin]elor existente la nivel na]ional, regio-
nal [i local [i, unde este cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor, ca [i pa[ii par-
cur[i pentru crearea mecanismelor necesare identific`rii [i colect`rii indicatorilor adec-
va]i, statisticilor, rezultatelor cercet`rilor [i a altor informa]ii relevante, ca fundament
4
pentru elaborarea politicilor \n domeniul drepturilor copilului;
Pa[ii parcur[i pentru asigurarea evalu`rii periodice a progresului \nregistrat de proce-
sul de implementare a Conven]iei la nivel na]ional, regional [i local [i, unde este cazul,
la nivel federal [i la nivelul provinciilor incluzând aici activitatea de preg`tire [i elabo-
rare a oric`ror rapoarte periodice ale Guvernului c`tre Parlament.
V` rug`m indica]i orice ini]iativ` adoptat` \n cooperare cu societatea civil` (de exemplu
grupuri profesionale, organiza]ii neguvernamentale) [i mecanismele create pentru evalu-
area progresului realizat.
Folosind indicatori sau date-cheie, acolo unde este necesar, v` rug`m indica]i m`surile lu-
ate pentru asigurarea implement`rii la nivel na]ional, regional [i local [i, acolo unde e ca-
zul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor, a drepturilor economice, sociale [i culturale
ale copiilor, folosind la maximum resursele existente, inclusiv:
Pa[ii parcur[i pentru asigurarea coordon`rii \ntre politicile economice [i sociale;
Procentul bugetar alocat cheltuielilor sociale pentru copii, inclusiv pentru s`n`tate,
protec]ie social` [i educa]ie, la nivel central, regional [i local [i, unde e cazul, la nivel
federal [i la nivelul provinciilor;
Tendin]ele bugetare din perioada la care se face referire \n raport;
Modalit`]ile de analiz` bugetar` care permit identificarea clar` a cuantumului [i a
ponderii fondurilor cheltuite pentru copii;
Pa[ii parcur[i pentru a se asigura c` toate autorit`]ile competente la nivel na]ional, re-
gional [i local urm`resc interesul superior al copilului atunci când iau decizii cu privire
la buget [i evalueaz` prioritatea acordat` copiilor \n procesul de elaborare a politicilor;
M`surile luate pentru eliminarea discrepan]elor \n furnizarea serviciilor sociale \ntre di-
ferite regiuni [i grupuri de copii;
M`surile luate pentru a se asigura c`, copiii [i, \n special cei apar]inând celor mai de-
zavantajate grupuri, sunt proteja]i \mpotriva efectelor adverse ale politicilor econo-
mice, inclusiv contra reducerii aloca]iilor bugetare pentru sectorul social.
V` rug`m indica]i m`sura \n care cooperarea interna]ional` relevant` pentru Statul Parte
este conceput` \n a[a fel \ncât s` faciliteze implementarea Conven]iei, inclusiv implemen-
tarea drepturilor economice, sociale [i culturale ale copiilor. V` rug`m indica]i procentul
din ajutoarele interna]ionale multilaterale [i bilaterale alocat programelor pentru copii [i
promov`rii drepturilor acestora [i, acolo unde este cazul, asisten]a primit` de la institu]iile
financiare regionale [i interna]ionale. V` rug`m s` indica]i, de asemenea, procentul cu
care cooperarea interna]ional` a participat la bugetul na]ional pe parcursul perioadei de
raportare, ca [i procentul din acest ajutor alocat sectoarelor: s`n`tate, educa]ie, protec]ie
social` [i altor sectoare. V` rug`m s` indica]i \n continuare orice m`suri relevante adop-
tate \n urma Declara]iei [i Programului de Ac]iune al Summit-ului Mondial pentru Dezvol-
tare Social`.
(CRC/C/58, paragrafele 11-21. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru elaborarea
Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru procesul de raportare \n con-
formitate cu acest articol: introducerea, paragrafele 3 [i 5; pentru textul complet al Instruc-
]iunilor vezi Anexa 3, pagina 811).

M`suri Generale de Implemen- c`ri“ (vezi caseta, pagina 69).
tare Fiecare dintre Pacturile Interna]ionale
A[a cum comenta un membru al Comi- con]ine articole similare articolului 4 al
tetului, \n 1995, \n timpul examin`rii Ra- Conven]iei cu privire la Drepturile Copi-
portului Ini]ial al Canadei: „... având \n lului, care stabilesc obliga]ii generale
vedere gama extins` a diferitelor siste- legate de implementare; iar Organisme-
me administrative [i legislative apar]i- le responsabile de implementarea aces-
nând celor 174 (pe atunci) State P`r]i, tora („Treaty Bodies“) au redactat Co-
Comitetul nu a fost \n m`sur` s` speci- mentarii Generale relevante.
fice solu]ii particulare. |ntr-adev`r, un a- Articol 2 din Pactul Interna]ional cu privi-
numit grad de diversitate al mecanisme- re la Drepturile Civile [i Politice include,
lor create pentru implementarea Con- ca prim paragraf, principiul nediscrimi-
ven]iei, poate duce la competi]ie, ceea n`rii, care este echivalentul articolului 2
ce este un lucru benefic. (1) al Conven]iei. Paragraful 2 arat` c`:
4 Ideea central` era c`, Conven]ia ar tre-
bui s` se constituie ca principalul reper
„Acolo unde nu exist` m`suri legislative
sau de alt` natur`, fiecare Stat Parte la
[i surs` de inspira]ie pentru ac]iunile acest Pact se oblig` s` fac` pa[ii nece-
\ntreprinse la nivel central [i la nivelul sari \n concordan]` cu constitu]ia sa [i
provinciilor...“ (Canada SR.214, paragra- cu prevederile prezentului Pact, pentru
ful 54). adoptarea m`surilor legislative sau de
alt` natur`, necesare pentru punerea \n
La determinarea m`surilor necesare practic` a drepturilor recunoscute prin
pentru procesul de implementare, State- prezentul Pact“.
le P`r]i trebuie s` respecte principiile
generale identificate de c`tre Comitet \n Paragraful 3 solicit` Statelor P`r]i ale
articolele 2, 3 (1), 6 [i 12. Comitetul a su- Pactului s` asigure „cì eficiente de re-
bliniat, \n mod deosebit, principiul inte- curs“ („effective remedy“) pentru orice
resului superior al copilului. persoan` ale c`rei drepturi [i libert`]i,
recunoscute de c`tre Pact, au fost \nc`l-
|n urma Dezbaterii Generale privind „Ex- cate. Nu exist` un echivalent al acestei
ploatarea economic` a copiilor“ (4 oc- prevederi \n Conven]ie, dar \n Instruc]iu-
tombrie 1993), Comitetul a adoptat un nile sale pentru elaborarea Rapoartelor
set de recomand`ri generale menite s` Periodice, Comitetul solicit` informa]ii
\mbun`t`]easc` sistemul de preven]ie, despre „cìle de recurs disponibile \n ca-
protec]ie [i reabilitare a copiilor afla]i \n zurile de \nc`lcare a drepturilor recu-
situa]ii de exploatare economic`. noscute de Conven]ie“ (paragraful 16).
Toate acestea au eviden]iat importan]a |ntr-un Comentariu General mai vechi,
cadrului cuprinz`tor oferit de principiile Comitetul pentru Drepturile Omului ia
generale ale Conven]iei [i au generat co- not` de faptul c` articolul 2 al Pactului
mentarii despre relevan]a universal` a cu privire la Drepturile Civile [i Politice
m`surilor cheie ale procesului de imple- „las` la latitudinea Statelor P`r]i s`-[i
mentare: aleag` propria metod` de implementare
„Atât aici, cât [i \n alte locuri, Conven]ia pe teritoriul lor, \n limitele stabilite de
solicit` Statelor P`r]i s` ac]ioneze, \n prevederile articolului. Acesta recunoa[-
conformitate cu principiile [i prevederile te c` implementarea nu depinde \n ex-
sale, pentru crearea unui cadru legal co- clusivitate de adoptarea constitu]iei sau
respunz`tor [i a mecanismelor necesare legisla]iei, care nu sunt, de cele mai
implement`rii...“ (Raportul celei de-a V-a multe ori, suficiente prin ele \nsele. Co-
sesiuni, ianuarie 1994, CRC/C/24, pagini- mitetul pentru Drepturile Omului consi-
le 38 - 43). der` necesar s` atrag` aten]ia Statelor
Comitetul a continuat s`-[i expun` P`r]i c` obliga]ia prev`zut` \n Pact nu se
punctul de vedere cu privire la m`surile limiteaz` doar la respectarea drepturilor
de implementare, \n recomand`rile ce- omului, Statele P`r]i luându-[i angaja-
au urmat seminarului din 1999 cu tema mentul de a asigura accesul la aceste
„|ntâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a drepturi pentru toate persoanele aflate
X-a anivers`ri a Conven]iei cu privire la sub jurisdic]ia lor. Acest aspect presu-
Drepturile Copilului: realiz`ri [i provo- pune ini]ierea unor activit`]i specifice de

c`tre Statele P`r]i, care s` le permit` „...Comitetul este, mai mult decât ori-
persoanelor individuale s` se bucure de când, preocupat de faptul c` natura im-
drepturile lor...“. precis` [i extins` a rezervelor generale
Comentariul General subliniaz` \n exprimate de Statul Parte poate nega
continuare importan]a obliga]iei statului multe dintre prevederile Conven]iei [i
de a se asigura c` toate persoanele \[i stârne[te \ngrijorare fa]` de compatibi-
cunosc drepturile - obliga]ie inclus` \n litatea sa cu obiectivul [i scopul Conven-
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- ]iei“ (Republica Islamic` Iran IRCO,
lului, \n articolul 42 (vezi pagina 739) Add.123, paragraful 7).
(Comitetul pentru Drepturile Omului, „Comitetul este preocupat de faptul c`,
Comentariul General nr.3, 1981, HRI/- caracterul extins [i imprecis al rezervei
GEN/1/Rev.5, pagina 112). referitoare la articolul 14, poate da na[-
tere la \nc`lcarea libert`]ii de gândire, de
con[tiin]` [i religie [i ridic` \ntreb`ri re-
Revizuirea [i retragerea rezer-
velor exprimate
feritoare la compatibilitatea sa cu obiec-
tul [i scopul Conven]iei“. 4
„|n lumina recomand`rii sale anterioare
Primul element pus \n discu]ie de (Iordania IRCO, Add. 21), Comitetul reco-
Comitet \n Instruc]iunile sale pentru mand` Statului Parte s`-[i reevalueze
elaborarea Rapoartelor Periodice, \n ce rezerva fa]` de articolul 14, cu scopul de
prive[te M`surile Generale de Imple- a o restrânge, luând \n considerare reco-
mentare, este revizuirea [i retragerea re- mand`rile [i Comentariul General nr. 22
zervelor pe care Statele P`r]i le-au for- al Comitetului pentru Drepturile Omului
mulat: (CCPR/C/79/Add.35), [i, eventual, s` o re-
„|n spiritul Conferin]ei Mondiale cu trag` \n concordan]` cu Declara]ia [i
privire la Drepturile Omului, ce \ncura- Programul de Ac]iune de la Viena“ (Ior-
jeaz` statele s` ia \n considerare re- dania 2RCO, Add.125, paragrafele 12 [i
vizuirea oric`ror rezerve [i s` aib` \n ve- 13).
dere retragerea acestora, (vezi A/CONF. „Comitetul este preocupat de caracterul
157/123, II, paragrafele 5 [i 46) v` rug`m extins [i imprecis al rezervei generale
s` indica]i dac` Guvernul consider` exprimate de Statul Parte, care poate ne-
necesar s` \[i men]in` rezervele expri- ga multe dintre prevederile Conven]iei [i
mate sau are inten]ia de a le retrage“ cre[te \ngrijorarea legat` de compatibi-
(paragraful 11). litatea acesteia (a rezervei - nota trad.)
|n 1999, Comitetul, \mpreun` cu |naltul cu obiectul [i scopurile Conven]iei, ca [i
Comisariat pentru Drepturile Omului a \n leg`tur` cu implementarea general` a
organizat un seminar de dou` zile: „|n- Conven]iei.“
tâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a X-a „Comitetul recomand` Statului Parte s`
anivers`ri a Conven]iei cu privire la \[i retrag` rezerva, \n concordan]` cu
Drepturile Copilului: realiz`ri [i provo- Declara]ia [i Planul de Ac]iune al Confe-
c`ri“, \ntre 30 septembrie [i 1 octombrie rin]ei Mondiale cu privire la Drepturile
1999. Omului (1993)“ (Arabia Saudit` IRCO,
Comitetul a stabilit recomand`ri deta- Add.148, paragrafele 7 [i 8).
liate referitor la rezervele exprimate de
Statele P`r]i (vezi caseta, pagina 69).
Ratificarea altor Instrumente
Examinând rapoartele Statelor P`r]i,
Interna]ionale
Comitetul a cerut cu insisten]` statelor
s` \[i revizuiasc` [i s` \[i retrag` rezer- Comitetul \ncurajeaz` insistent Statele
vele, \n special \n cazurile \n care o rezer- P`r]i s` ia \n considerare semnarea [i ra-
v` pare a fi incompatibil` cu obiectul [i tificarea sau aderarea la alte instrumen-
scopurile Conven]iei (articolul 51 stipu- te interna]ionale privind drepturile omu-
leaz` c` „o rezerv` incompatibil` cu o- lui, inclusiv cele mai noi, cum sunt de
biectul [i scopul prezentei Conven]ii, nu exemplu Conven]ia ILO privind Interzi-
va fi permis`“ - vezi, de asemenea, arti- cerea Celor mai Grave Forme de Munc`
colul 51, pagina 772). a Copiilor, din 1999 (nr. 182), Conven]ia
De exemplu: pentru Interzicerea Utiliz`rii, Stoc`rii,

Produc]iei [i Transportului Minelor Anti- acceptat` diferen]iaz` drepturile civile [i
personal [i pentru Distrugerea lor politice de cele economice, sociale [i
(1997), Conven]iile de la Haga [i Con- culturale. Statele P`r]i trebuie s` adopte
ven]ia privind Statutul Refugia]ilor. „toate m`surile corespunz`toare legisla-
Ratificarea Protocoalelor Facultative la tive, administrative [i de alt` natur` ne-
Conven]ia cu privire la Drepturile Co- cesare“ pentru implementarea tuturor
pilului drepturilor recunoscute de Conven]ie.
|ncepând cu cea de-a XXVI-a sesiune a Dar, \n ceea ce prive[te drepturile eco-
sa (ianuarie 2001), Comitetul a \ncurajat nomice, sociale [i culturale, aceste m`-
toate Statele P`r]i s` semneze [i s` rati- suri trebuie luate „folosind maximum de
fice cele dou` Protocoale Facultative la resurse disponibile [i dac` este necesar,
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- \n cadrul cooper`rii interna]ionale“.
lului, referitoare la implicarea copiilor \n Implementare progresiv`: Comentariul
conflictele armate (vezi pagina 804), [i la General al Comitetului Referitor la Drep-
4 vânzarea copiilor, prostitu]ia [i porno-
grafia infantil` (vezi pagina 807). De
turile Economice, Sociale [i Culturale
exemplu: Conceptul realiz`rii progresive a drep-
turilor economice, sociale [i culturale
„Comitetul este con[tient c` Statul Parte este reflectat \n paragraful 1 al articolu-
a semnat cele dou` Protocoale Faculta- lui 2 din Pactul Interna]ional cu privire la
tive la Conven]ia cu privire la Drepturile Drepturile Economice, Sociale [i Cultu-
Copilului, referitoare la implicarea copii- rale:
lor \n conflictele armate, [i la vânzarea
copiilor, prostitu]ia [i pornografia in- „Fiecare Stat Parte, prezent la prezentul
fantil`“. Pact \[i asum` parcurgerea pa[ilor ne-
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` \[i cesari, prin eforturi proprii [i prin coope-
intensifice eforturile pentru ratificarea rarea [i asisten]a interna]ional`, \n spe-
acestor instrumente“ (Liechtenstein cial \n domeniul economic [i tehnic,
IRCO, Add.143, paragrafele 32 [i 33). folosind maximum de resurse disponi-
bile cu scopul de a asigura \n mod pro-
gresiv implementarea deplin` a dreptu-
rilor recunoscute de prezentul Pact, prin
„|n ce prive[te drepturile eco- toate mijloacele adecvate, inclusiv prin
nomice, sociale [i culturale, adoptarea de m`suri legislative“.
Statele P`r]i se angajeaz` s` Paragraful 2 con]ine principiul nediscri-
adopte aceste m`suri folosind min`rii. Paragraful 3 men]ioneaz`: „}`-
maximum de resurse disponi- rile \n curs de dezvoltare pot determina
limita pân` la care pot garanta drepturile
bile“ economice recunoscute de prezenta
Conven]ie pentru cei care nu sunt cet`-
|n timpul redact`rii proiectului Conven-
]eni ai ]`rii respective, luând \n conside-
]iei, o prim` versiune a ceea ce avea s`
rare drepturile omului [i situa]ia econo-
devin` articolul 4 stabilea obliga]iile
miei lor na]ionale.“
Statelor P`r]i prin fraza „\n concordan]`
cu resursele lor disponibile“. Comitetul pentru Drepturile Economice,
Sociale [i Culturale a elaborat \n anul
Numero[i delega]i au propus eliminarea
1990 un Comentariu General detaliat re-
acestuia, argumentând c` drepturile ci-
feritor la natura obliga]iilor Statelor
vile [i politice garantate prin Pactul In-
P`r]i. Obliga]iile referitoare la adoptarea
terna]ional cu privire la Drepturile Civile
m`surilor legale sunt prezentate mai jos
[i Politice, nu depindeau de disponibi-
(vezi pag 74).
litatea resurselor [i c` standardele sta-
bilite de Pact nu ar trebui limitate de no- Referitor la realizarea progresiv`, folo-
ua Conven]ie. Dar câ]iva delega]i au sind maximum de resurse disponibile,
militat pentru men]inerea prevederii Comitetul subliniaz`:
respective (E/CN.4/1989/48, paginile 30- „Conceptul realiz`rii progresive repre-
31; Detrick, pagina 155). zint` recunoa[terea faptului c`, deplina
Propunerea de compromis care a fost realizarea a tuturor drepturilor economi-
ce, sociale [i culturale nu se poate face

„|ntâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a X-a Anivers`ri a Conven-
]iei cu privire la Drepturile Copilului: realiz`ri [i provoc`ri“
Comitetul a decis la cea de-a XXI-a sesiune (mai/iunie 1999) s` amâne data Dezba-
terii Generale pân` \n 2000 [i s` organizeze \mpreun` cu |naltul Comisariat pentru
Drepturile Omului un seminar de dou` zile (\ntre 30 septembrie [i 1 octombrie)
pentru a s`rb`tori cea de-a X-a aniversare a adopt`rii Conven]iei (din Raportul ce-
lei de-a XXI-a sesiuni, mai/iunie 1999, CRC/C/87, Anexa IV, pagina 94).
Ca urmare a acestui seminar, Comitetul a adoptat urm`toarele concluzii:
„Comitetul pentru Drepturile Copilului recunoa[te c` ar fi imposibil de reflectat
\ntr-o manier` comprehensiv`, \ntreaga complexitate a diferitelor perspective [i a
dezbaterilor ample care au avut loc \n timpul \ntâlnirii aniversare.
Pe baza recomand`rilor prezentate de c`tre raportorii Meselor Rotunde [i a discu-
]iilor care au avut loc pe parcursul celor dou` zile de seminar, Comitetul a decis s`
formuleze [i s` adopte urm`toarele concluzii“: 4
(a) Comitetul pentru Drepturile Copilului dore[te s` reafirme c` reprezint` valorile
[i prevederile Conven]iei [i c` se ghideaz` \n activitatea sa dup` principiile ge-
nerale ale Conven]iei.
- Comitetul are un rol decisiv \n monitorizarea implement`rii Conven]iei [i a
progreselor f`cute de Statele P`r]i \n procesul de realizare a drepturilor co-
piilor. Acest rol de monitorizare include [i activitatea de evaluare a m`surilor
adoptate pentru asigurarea compatibilit`]ii depline a legisla]iei [i practicii cu
Conven]ia, cât [i pentru \nl`turarea obstacolelor ap`rute \n calea procesului
de implementare;
- Participarea democratic` [i presiunea opiniei publice, facilitate prin educarea
popula]iei [i prin formare, sunt esen]iale \n ducerea la \ndeplinire a angaja-
mentului [i voin]ei politice necesare pentru implementarea deplin` a dreptu-
rilor copilului. |n acela[i mod, implementarea optim` a Conven]iei necesit`
implicarea guvernelor, societ`]ii civile, copiilor [i cooperare interna]ional`;
fiecare component` a procesului de implementare necesitând o astfel de im-
plicare larg`;
- Drepturile copilului trebuie privite ca drepturi ale omului apar]inând copiilor.
Experien]a ac]iunilor de promovare a drepturilor omului \ntreprinse \n ulti-
mele decenii ar trebui s` fie analizat` [i folosit` pentru promovarea respec-
tului pentru drepturile copilului [i pentru a se evita persisten]a unei men-
talit`]i de caritate precum [i abord`rile paternaliste \n problematica copiilor.
(b) Comitetul are rol decisiv \n evaluarea validit`]ii [i a impactului rezervelor expri-
mate de Statele P`r]i [i va continua s` pun` \n discu]ie aceast` problem` \n
mod sistematic \n fa]a Statelor P`r]i.
- Comitetul va continua s` \ncurajeze revizuirea rezervelor exprimate de Sta-
tele P`r]i, ca [i renun]area la acestea, pentru a se atinge cel mai \nalt nivel de
implementare a Conven]iei [i va lua \n considerare adoptarea unui Comen-
tariu General referitor la subiectul rezervelor;
- Comitetul va discuta cu Statele P`r]i problema compatibilit`]ii rezervelor ex-
primate de acestea cu „obiectul [i scopul Conven]iei“, \ncercând s` clarifice
situa]iile \n care exist` o lips` de compatibilitate iar ca urmare rezervele ex-
primate pot fi invalide, sugerând totodat` pa[ii specifici ce trebuie parcur[i
pentru remedierea acestor situa]ii;
- Comitetul \ncurajeaz` acordarea asisten]ei tehnice pentru a asista Statele
P`r]i \n efortul lor de a-[i revizui rezervele exprimate, \n vederea retragerii
acestora.
(c) Comitetul va solicita elaborarea unui studiu detaliat referitor la rezervele expri-
mate, inclusiv referitor la experien]a Comitetului [i a gradului de \nsu[ire a

recomand`rilor de retragere a respectivelor rezerve, compara]ia cu rezervele
exprimate de acelea[i State P`r]i fa]` de prevederile altor tratate de drepturile
omului, precum [i posibilele implica]ii ale abord`rilor alternative pe care
Comitetul le-ar putea adopta.
(d) |n timpul procesului de examinare a rapoartelor, atât a celor primare, cât [i a
celor periodice Comitetul va acorda o aten]ie sporit` nevoii de a aborda \n mod
sistematic problema statutului legal al Conven]iei. O importan]` deosebit` \n
aceast` privin]` o are necesitatea de a clarifica cât de extins` este aplicabilita-
tea Conven]iei, \n statele \n care exist` principiul „aplicabilit`]ii imediate“ („self
execution“ - \n original, principiu conform c`ruia instrumentele interna]ionale
se aplic` imediat dup` ratificare f`r` s` mai fie nevoie de elaborarea unei
legisla]ii suplimentare la nivel na]ional - nota trad.) precum [i necesit`]ile de a
stabili sensul exact al declara]iilor, care stipuleaz` faptul c`, Conven]ia „are un
4 statut constitu]ional“ sau c` „a fost \ncorporat`“ \n cadrul sistemului legislativ

na]ional. Solicitarea ca Statele P`r]i s` ia toate m`surile corespunz`toare, pre-
v`zute \n articolul 4, pentru a se asigura c` prevederile Conven]iei produc efec-
te legale \n cadrul sistemului legislativ na]ional, ar trebui considerat` ca având
o importan]` fundamental` pentru procesul de implementare a Conven]iei.
Aceste m`suri ar trebui s` includ` cì de recurs eficiente pentru copii, pentru
p`rin]ii lor [i pentru alte categorii relevante de persoane sau grupuri [i s` fie \n
concordan]` cu Articolul 27 al Conven]iei de la Viena privind Dreptul Tratatelor.
(e) Comitetul arat` c`, \n cazul \n care se acord` prioritate Conven]iei fa]` de siste-
mul juridic na]ional, aceast` situa]ie nu \nl`tur` nevoia Statelor P`r]i s` ac]io-
neze pentru armonizarea complet` a legisla]iei lor na]ionale cu prevederile Con-
ven]iei [i de a adopta legisla]ia suplimentar` [i mecanismele de aplicare, \n
spe]` proceduri judiciare [i administrative, pentru a asigura o implementare de-
plin`.
(f) Comitetul recomand` Statelor P`r]i s` creeze un mecanism de revizuire siste-
matic` a tuturor m`surilor legislative [i administrative existente sau \n stadiu de
proiect pentru a se asigura compatibilitatea acestora cu prevederile Conven]iei
cu privire la Drepturile Copilului. Aceste revizuiri ar trebui f`cute ]inând cont de
toate prevederile Conven]iei [i ar trebui s` fie ghidate de principiile generale ale
acesteia; de asemenea statele ar trebui s` acorde aten]ia cuvenit` necesit`]ii de
a consulta [i de a implica societatea civil` \n acest proces de revizuire.
(g) Comitetul \ncurajeaz` organiza]iile neguvernamentale, practicienii [i teoretici-
enii din sistemul juridic s` acorde o aten]ie sporit` elabor`rii unor analize ale le-
gisla]iei existente, precum [i a compatibilit`]ii acesteia cu Conven]ia [i transmi-
terii acestora c`tre Comitet, astfel \ncât s` poat` fi utilizate la analiza rapoartelor
Statelor P`r]i. Aceste analize trebuie s` acopere inclusiv domeniile care nu sunt
\n mod uzual analizate din punctul de vedere al compatibilit`]ii lor cu prevede-
rile Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului.
(h) Comitetul \ncurajeaz` organiza]iile neguvernamentale, mediul academic [i al]i
exper]i individuali s` elaboreze studii detaliate [i sistematice ale jurispruden]ei,
din perspectiva interpret`rii [i aplic`rii prevederilor Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului. Aceste studii ar trebui s` acopere toate tipurile de sisteme
juridice [i toate domeniile abordate de Conven]ie. Informa]iile ob]inute din
aceste studii ar trebui transmise, dac` este posibil, Comitetului, care le va utiliza
\n procesul de examinare a rapoartelor primite de la respectivele State P`r]i.
(i) Comitetul va continua s` ofere \ndrumare [i s` prezinte ilustr`ri ale modului de
interpretare a principiilor Conven]iei, inclusiv sub forma Comentariilor Generale
[i va \ncerca s` fac` acest lucru \n special pentru acele prevederi ale Conven]iei
care pot face obiectul unor procese („justiciable“ - \n original). Comitetul va a-
corda o aten]ie sporit` examin`rii rapoartelor care prezint` \n modul cel mai
clar impactul pe care \l au prevederile Conven]iei asupra sistemelor legale [i

judiciare ale Statelor P`r]i. Comitetul \ncurajeaz` juri[tii [i organiza]iile negu-
vernamentale s` foloseasc` mai mult prevederile Conven]iei ca temei al
cazurilor aduse \n fa]a instan]elor na]ionale [i interna]ionale.
(j) Comitetul va lua \n considerare ideea ini]ierii unor discu]ii pentru elaborarea
unui Protocol Facultativ la Conven]ie, care s` creeze un mecanism care s` per-
mit` comunic`rile individuale [i care s` ofere posibilitatea accesului la cì le-
gale de atac/recurs („legal remedies“ - \n original) interna]ional \n ce prive[te
prevederile Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Comitetul \ncurajeaz`
Statele P`r]i s` sus]in` eforturile sale depuse \n acest sens.
(k) Comitetul reaminte[te faptul c`, diseminarea informa]iilor cu privire la dreptu-
rile copilului [i cre[terea gradului de con[tientizare a popula]iei sunt mai efici-
ente atunci când sunt concepute ca un proces de schimbare social`, de interac-
]iune [i dialog, mai degrab` decât o simpl` lectur`. Cre[terea gradului de con-
[tientizare ar trebui s` se adreseze tuturor sectoarelor societ`]ii, inclusiv co-
piilor [i tinerilor. Copiii, inclusiv adolescen]ii, au dreptul s` participe la campanii
4
de con[tientizare cu privire la drepturilor lor, utilizându-[i la maximum capacit`-
]ile \n evolu]ie.
(l) Comitetul recomand` s` fie f`cute toate eforturile pentru ca formarea privind
drepturile copilului s` fie practic`, sistematic` [i integrat` \n sistemul standard
de formare profesional`, cu scopul de a maximiza impactul [i durabilitatea sa.
Formarea pe tema drepturilor omului ar trebui s` foloseasc` metode participa-
tive [i s` ofere profesioni[tilor deprinderi [i atitudini care s` le permit` s` inte-
rac]ioneze cu copiii [i tinerii, \ntr-o manier` care s` respecte drepturile, dem-
nitatea [i stima de sine a acestora.
(m)Comitetul atrage aten]ia asupra faptului c` politicile economice nu sunt nicio-
dat` neutre, \n ceea ce prive[te drepturile copilului. Comitetul cheam` societa-
tea civil` s` i se al`ture \n ac]iunea sa de a solicita sus]inerea liderilor marcan]i
ai comunit`]ii interna]ionale [i \n special a |naltului Comisariat pentru Drepturile
Omului, a Directorului Executiv al UNICEF [i a Pre[edintelui B`ncii Mondiale,
pentru a examina modul \n care politicile macro-economice [i fiscale afecteaz`
drepturile copiilor [i modul \n care aceste politici pot fi reformate, astfel \ncât s`
fie mai benefice pentru procesul de implementare a drepturilor copilului.
(n) Referitor la articolul 4 al Conven]iei, Comitetul cheam` la ac]iune \n direc]ia pro-
mov`rii [i disemin`rii dovezilor care demonstreaz` c`, investi]ia \n copii [i \n
serviciile sociale de baz`, este eficient` din punct de vedere economic [i c` ne-
glijarea acestora submineaz` dezvoltarea economic` [i social`. Statele P`r]i [i
reprezentan]ii societ`]ii civile trebuie s` fac` eforturi pentru ca documenta]ia
referitoare la bugete [i procesele de elaborare a acestora s` devin` mai transpa-
rente [i mai accesibile maselor largi [i s` investeasc` \n cre[terea nivelului de
„alfabetizare economic`“ a popula]iei.
(o) Comitetul reaminte[te Statelor P`r]i c` alocarea de resurse pentru serviciile so-
ciale de baz` are cel mai mare impact pentru realizarea drepturilor copiilor. Asta
\nseamn` c`, „folosirea maximului de resurse disponibile“, a[a cum se subli-
niaz` \n articolul 4, ar trebui s` acorde copiilor prioritate \n procesul de alocare
a resurselor, facilitând furnizarea universal` a unor servicii sociale de baz`, ca-
litative, pentru copii. Investind ast`zi \n copii, ob]inem cea mai bun` garan]ie
pentru o dezvoltare viitoare echitabil` [i durabil`. Accesul universal al copiilor
la un pachet integrat de servicii sociale de baz` este la \ndemâna posibilit`]ilor
financiare ale comunit`]ii interna]ionale; acest lucru va presupune, \ns`, o redu-
cere imediat` [i semnificativ` a datoriei externe [i o reducere [i mai mare a
cheltuielilor militare. |n mod special, Statele P`r]i ar trebui s` asigure \nv`-
]`mântul primar gratuit pentru to]i copiii, \n concordan]` cu articolul 28 al Con-
ven]iei [i s` fac` tot posibilul ca to]i copiii s` beneficieze de cel mai \nalt nivel
de s`n`tate posibil, \n conformitate cu articolul 24 al Conven]iei.

(p) Comitetul solicit` Statelor P`r]i s` acorde o aten]ie sporit` prezent`rii informa-
]iilor referitoare la aloc`rile bugetare pentru copii, care ar trebui s` fie transpa-
rente [i raportate \ntr-un mod adecvat (incluzând aici bugetul na]ional [i buge-
tele sub-na]ionale [i regionale). |n acest sens, Comitetul dore[te s` atrag` aten-
]ia asupra instruc]iunilor sale referitoare la forma [i con]inutul rapoartelor pe-
riodice.
(q) Comitetul solicit` includerea „Ini]iativei 20/20“ revizuite [i a implement`rii sale
\n cadrul „Sesiunii Speciale a Adun`rii Generale din anul 2000 pentru revizuirea
[i aprofundarea implement`rii rezultatelor Summit-ului Mondial pentru Dezvol-
tare Social`“ precum [i \n cadrul „Sesiunii Speciale a Adun`rii Generale pentru
discutarea concluziilor Summit-ului Mondial pentru Copii din 2001“.
(r) Comitetul reaminte[te Statelor P`r]i c` trebuie s` ia toate m`surile necesare
pentru a se asigura o consultare pe scar` larg` \n timpul preg`tirii rapoartelor
[i c` procesul de preg`tire a acestor rapoarte este o ocazie de a stimula dezba-
4 terile [i con[tientizarea opiniei publice \n leg`tur` cu implementarea Conven-
]iei.
(s) Comitetul va acorda o aten]ie sporit` simplific`rii procesului de raportare de c`-
tre Statele P`r]i, pentru a \mbun`t`]i procesul de preg`tire a rapoartelor. Dac`
va fi necesar, Comitetul poate s` ia \n considerare, analizând fiecare caz \n par-
te, identificarea anumitor priorit`]i \n \ntocmirea rapoartelor sau diminuarea a[-
tept`rilor sale, asigurând totodat` monitorizarea continu` a respect`rii dreptu-
rilor copilului. Orice eforturi f`cute \n acest sens vor fi luate \n considerare cu
cea mai mare aten]ie, pentru a se asigura coordonarea cu abord`rile altor Orga-
nisme Interna]ionale („Treaty Bodies“) care monitorizeaz` implementarea in-
strumentelor interna]ionale pentru drepturile omului.
(t) Comitetul subliniaz` c`, responsabilitatea coordon`rii activit`]ilor \n domeniul
drepturilor copilului, trebuie plasat` la cel mai \nalt nivel ierarhic din cadrul
fiec`rui guvern na]ional, statal sau local. Comitetul recomand` ca aceste orga-
nisme coordonatoare s` fie situate la un nivel ierarhic adecvat, cum ar fi, de
exemplu, la nivelul Pre[edin]iei sau la cele mai \nalte nivele executive din gu-
vernele statale sau locale. Fiecare organism coordonator ar trebui investit cu
statutul [i resursele financiare [i umane, care s` \i permit` s` duc` la \ndeplinire
sarcinile care \i revin [i s` ob]in` sau s` solicite colaborarea altor departamente
guvernamentale pentru implementarea drepturilor copilului.
(u) Comitetul reaminte[te c`, coordonarea eforturilor de implementare, ar trebui s`
fie \nso]it` de o revizuire [i de o monitorizare atent` a progreselor \nregistrate.
Comitetul consider` c` structurile [i mecanismele permanente de promovare a
drepturilor omului - cum sunt Avocatul Poporului sau Comisiile na]ionale pen-
tru drepturile omului - pot fi folosite \n mod eficient [i pentru protejarea dreptu-
rilor copilului, dac` se acord` [i \n practic` o importan]` suficient` acestui grup,
de exemplu prin stabilirea unor persoane responsabile \n cadrul structurilor
sus-men]ionate. Este \ncurajat` astfel stabilirea unor mecanisme independente
de monitorizare, fie dedicate exclusiv drepturilor copilului, fie ca func]ii ale in-
stitu]iilor na]ionale pentru drepturile omului. Crearea unor astfel de mecanisme
ar trebui s` se bazeze pe cerin]ele Conven]iei, pe „Principiile de la Paris“ [i pe
experien]a practic` a institu]iilor existente. Institu]iile na]ionale pentru dreptu-
rile omului ar trebui s` elaboreze instruc]iuni pentru o promovare eficient` a
drepturilor copilului.
(v) Comitetul recomand` ca rela]ia dintre guverne, organiza]ii neguvernamentale,
copii [i al]i actori \n cadrul procesului de implementare a drepturilor copilului s`
fie permanent revizuit`, astfel \ncât s` se asigure evitarea impactului negativ al
diminu`rii sprijinului financiar acordat acestor programe, asupra drepturilor co-
piilor, \n conformitate cu spiritul Conven]iei. Comitetul recomand` Statelor P`r]i
s` se asigure:
- c` nu vor transfera responsabilitatea implement`rii drepturilor copiilor c`tre

organiza]iile neguvernamentale f`r` a le asigura [i resursele necesare, inclu-
siv formare [i c`, implicarea organiza]iilor neguvernamentale \n eforturile de
implementare, nu va duce la abdicarea Statelor P`r]i de la responsabilit`]ile
ce le revin \n acest sens;
- c` punerea la dispozi]ia organiza]iilor neguvernamentale a resurselor finan-
ciare [i de alt` natur` de c`tre Statele P`r]i sau alte institu]ii, nu \mpieteaz`
asupra rolului independent al societ`]ii civile;
- c` \n cadrul oric`rui proces de descentralizare sau de privatizare, guvernul \[i
va p`stra responsabilit`]i clare [i capacitatea de a asigura respectarea obli-
ga]iilor sale conform Conven]iei.
(w) Comitetul va lua \n considerare adoptarea, cu prioritate, a unui Comentariu Ge-
neral comprehensiv referitor la participarea copiilor, a[a cum este stabilit` \n
Conven]ie (mai exact de la articolul 12 la articolul 17), având \n vedere c` par-
ticiparea include, dar nu se limiteaz`, la consultarea [i la ini]iativele pro-active
ale copiilor. Comitetul reaminte[te Statelor P`r]i necesitatea de a acorda o aten- 4
]ie adecvat` cerin]elor exprimate \n aceste prevederi. O asemenea aten]ie ar tre-
bui s` includ` urm`toarele elemente:
- s` se adopte m`surile adecvate pentru sprijinirea drepturilor copiilor de a-[i
exprima opiniile;
- s` se asigure c` [colile, precum [i alte organisme implicate \n furnizarea ser-
viciilor pentru copii, au stabilit modalit`]i de consultare permanent` cu copiii
\n toate deciziile care privesc modul lor de func]ionare, con]inutul programei
[colare [i alte activit`]i;
- s` acorde aten]ie sporit` cre`rii spa]iului, canalelor, structurilor [i/sau meca-
nismelor care s` faciliteze exprimarea opiniilor copiilor, \n special \n ceea ce
prive[te elaborarea politicilor publice de la nivel local pân` la nivel na]ional.
Toate acestea ar trebui s` se fac` cu sprijin adecvat din partea adul]ilor, in-
clusiv \n ce prive[te formarea. Aceasta necesit` investi]ii pentru institu]io-
nalizarea unor spa]ii [i a unor oportunit`]i destinate copiilor cu scopul de a-
[i exprima punctele de vedere [i de a colabora cu adul]ii (mai ales \n cadrul
[colilor, al organiza]iilor comunitare, neguvernamentale [i mass media);
- s` \ncurajeze [i s` faciliteze crearea de structuri [i organiza]ii conduse de co-
pii [i tineri pentru copii [i tineri.
(x) Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i, organiza]iile neguvernamentale [i alte orga-
nisme implicate \n procesul de raportare, s` includ` opiniile copiilor, \n special
\n ce prive[te statutul drepturilor copilului, impactul pe care Conven]ia \l are
asupra vie]ii lor \n documentele lor de monitorizare [i raportare a implement`rii
Conven]iei.
(y) Comitetul va acorda o aten]ie sporit` necesit`]ii de a g`si cea mai adecvat` mo-
dalitate de participare a copiilor la lucr`rile sale“
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, septembrie/octombrie 1999, CRC/C/90, paragra-
ful 291).
pe termen scurt. |n acest sens, obliga]iile obliga]ii. Pe de o parte este necesar` o

difer` semnificativ fa]` de cele din arti- abordare flexibil` care respect` realit`-
colul 2 al Pactului Interna]ional cu privire ]ile lumii reale [i dificult`]ile fiec`rei ]`ri
la Drepturile Civile [i Politice, care stabi- \n asigurarea deplin` a drepturilor eco-
le[te ca pe o obliga]ie imediat` asigu- nomice, sociale [i culturale.
rarea [i respectarea tuturor drepturilor Pe de alt` parte, fraza trebuie interpre-
stipulate \n acest Pact. tat` \n lumina obiectivului general, ade-
Cu toate acestea, a[a cum se arat` \n v`rata „ra]iune de a fi“ a Pactului, [i
Pact, realizarea \n timp sau progresiv` anume de a stabili obliga]ii clare pentru
nu trebuie interpretat` ca lipsa acestor Statele P`r]i, \n ceea ce prive[te realiza-

rea deplin` a drepturilor \n discu]ie. Se nerealiz`rii drepturilor economice, soci-
impune astfel obliga]ia de a realiza \n cel ale [i culturale [i de a elabora strategii [i
mai scurt timp posibil [i cât mai eficient programe pentru promovarea lor nu
obiectivele Pactului. poate fi sub nici o form` eliminat` doar
Mai mult, orice m`suri regresive luate \n ca urmare a constrângerilor legate de
mod deliberat vor fi analizate cu mare caracterul limitat al resurselor...“ (Co-
aten]ie [i vor trebui justificate cu referire mitetul pentru Drepturile Economice,
la totalitatea drepturilor conferite prin Sociale [i Culturale, Comentariul Ge-
Pact [i \n contextul utiliz`rii complete a neral 3, 1990, HRI/GEN/1/Rev. 5, paginile
maximului de resurse disponibile...“ 20 [i 21).
„...Comitetul este de p`rere c`, fiecare Abordarea conceptului de „ maximum

dintre Statele P`r]i, este dator s` \[i asu- de resurse disponibile“ de c`tre Comite-
me o obliga]ie minimal`, care s` asigure tul pentru Drepturile Economice, Sociale
cel pu]in satisfacerea nivelelor minime [i Culturale se aplic` [i la interpretarea
4 esen]iale ale fiec`ruia dintre drepturi.

Astfel, spre exemplu, un Stat Parte \n
articolului 4 al Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului. Identificarea „setu-
lui minim de obliga]ii fundamentale
care un num`r semnificativ de persoane pentru a asigura - \n ultim` instan]` - sa-
sunt private de hrana de baz`, de servi- tisfacerea nivelului minim esen]ial al
ciile esen]iale de asisten]` medical` pri- fiec`ruia dintre drepturile“ copiilor a
mar`, de un ad`post sau de o locuin]` fost dezvoltat` recent prin „Ini]iativa
sau de formele primare de educa]ie este 20/20“, elaborat` de c`tre principalele
un stat care, la prima vedere, a dat gre[ agen]ii ale ONU [i recomandate \n ca-
\n \ndeplinirea obliga]iilor sale, conform drul Programului de Ac]iune al Summit-
Pactului. ului Mondial pentru Dezvoltare Social`
Dac` Pactul ar fi fost interpretat astfel din 1995. Acesta propune o colaborare
\ncât s` nu stabileasc` acest set minim \ntre ]`rile donatoare [i cele \n curs de
de obliga]ii fundamentale, („minimum dezvoltare pentru atingerea obiectivelor
core obligation“) ar fi fost privat de \n- esen]iale privind dezvoltarea uman`, \n
s`[i ra]iunea de a exista. \ntreaga lume.
|n acela[i context, trebuie remarcat fap- „Resursele disponibile“
tul c` orice evaluare a situa]iei \n care un
stat a renun]at la \ndeplinirea setului „Resursele disponibile“, care pot fi fo-
minim de obliga]ii, trebuie s` ia \n consi- losite de c`tre un Stat Parte pentru im-
derare constrângerile legate de plementarea drepturilor, dep`[esc cu
resursele statului \n cauz`. mult grani]a resurselor financiare; ele
sunt \n egal` m`sur` resurse umane [i
Articolul 2 (1) oblig` fiecare Stat Parte s` organiza]ionale (Pentru discu]ii detaliate
parcurg` pa[ii necesari „folosind maxi- vezi David Parker „Resursele [i Dreptu-
mum de resurse disponibile“. rile Copilului: o Perspectiv` Economi-
Pentru ca un Stat Parte s` poat` s` justi- c`“), \n cartea Implementarea Conven-
fice e[ecul \ndeplinirii setului minim de ]iei cu privire la Drepturile Copilului: Mo-
obliga]ii fundamentale prin lipsa de re- bilizarea Resurselor \n }`rile cu Venituri
surse disponibile, trebuie s` demonstre- Sc`zute, editat` de James R. Himes,
ze c` fiecare efort f`cut a utilizat toate UNICEF, Centrul Interna]ional pentru
resursele disponibile pentru \ndeplini- Dezvoltarea Copilului, Martinus Nijhoff,
rea, cu prioritate, a acestor obliga]ii fun- 1995, paginile 35-37.)
damentale.
„Comitetul dore[te s` sublinieze c`,
chiar [i acolo unde resursele disponibile
„Toate m`surile legislative co-
s-au dovedit a fi insuficiente, se men]ine respunz`toare“
obliga]ia Statului Parte de a face tot po-
sibilul pentru a asigura o cât mai larg` Conven]ia propune ca Statele P`r]i s`
realizare a drepturilor, \n circumstan]ele adopte „m`suri legislative, administra-
date. tive [i de alt` natur`“ pentru implemen-
tarea tuturor drepturilor pe care le con-
Mai mult, obliga]ia de a monitoriza am- ]ine, inclusiv cele economice, sociale [i
ploarea realiz`rii [i - \n mod deosebit - a

culturale. mice, Sociale [i Culturale.
Astfel, referitor la implementarea legis- Paragraful 1 din articolului 2 al Pactului
lativ`, nu exist` nici o \ndoial` c` \n ca- Interna]ional cu privire la Drepturile Eco-
drul Conven]iei exist` dou` categorii de nomice, Sociale [i Culturale solicit` ca:
drepturi: sociale/economice/culturale [i „Fiecare Stat Parte la prezentul Pact s`
civile/politice, cu men]iunea c` doar cele parcurg` pa[ii necesari, individual sau
din urm` sunt implementate ca drepturi prin intermediul asisten]ei [i cooper`rii
impuse prin lege. interna]ionale \n special din punct de
Conven]ia nu identific`, care dintre vedere economic [i al asisten]ei tehnice,
drepturi sunt „economice, sociale [i cul- folosind maximum de resurse dispo-
turale“, dar atât Instruc]iunile pentru nibile, pentru a ajunge \n mod progresiv
elaborarea Raportului Ini]ial, cât [i a la realizarea deplin` a drepturilor recu-
celui Periodic, grupeaz` articolele 7, 8, noscute \n Conven]ie, folosind toate mij-
13 - 17 [i 37 (a) sub titlul de „Drepturi [i loacele adecvate, inclusiv m`surile le-
Libert`]i Civile“.
Cu toate acestea, Instruc]iunile pentru
gislative“.
Comitetul pentru Drepturile Economice,
4
elaborarea Rapoartelor Periodice indic` Sociale [i Culturale comenteaz`: „Arti-
faptul c` acestea nu sunt singurele drep- colul 2 are o importan]` special` pentru
turi civile garantate de Conven]ie. De \n]elegerea complet` a Pactului [i tre-
fapt, este clar c` toate articolele includ buie privit ca având o rela]ie dinamic`
elemente care se refer` la drepturi civile cu toate celelalte prevederi ale Pactului.
[i politice. Acesta descrie natura obliga]iilor legale,
generale, asumate de c`tre Statele P`r]i
Chiar dac` lipsa resurselor disponibile conform Pactului.
poate restric]iona implementarea com-
plet` a unora dintre drepturile Conven- Aceste obliga]ii includ atât a[a-zisele
]iei [i, ]inând cont de faptul c` nici o lege obliga]ii de conduit` precum [i obliga]ia
nu poate elimina s`r`cia sau inegalit`- ob]inerii de rezultate, conform Comisiei
]ile, asta nu \nseamn` c` drepturile eco- Interna]ionale de Drept.
nomice, sociale [i culturale nu pot fi De[i s-a pus un accent sporit pe dife-
definite \n cadrul legisla]iei sau c` ele nu ren]a dintre formul`rile folosite \n aceas-
pot fi invocate \n justi]ie. t` prevedere [i cele con]inute \n articolul
Conven]ia solicit` Statelor P`r]i s` defi- 2 echivalent al Pactului Interna]ional cu
neasc` o durat` minim` pentru \nv`]`- privire la Drepturile Civile [i Politice, nu
mântul obligatoriu [i gratuit, s` stabi- se recunoa[te \ntotdeauna c` exist` [i
leasc` vârsta minim` pentru angajare, asem`n`ri semnificative. [Articolul 2 al
[.a.m.d. Drepturile pot fi definite ca Pactului Interna]ional cu privire la Drep-
obiective c`tre care Statele P`r]i \[i \n- turile Civile [i Politice cere Statelor P`r]i
dreapt` eforturile sau legisla]ia poate in- s` „adopte toate m`surile legislative sau
clude \n mod expres principiul „folosirii de alt` natur` necesare pentru a pune \n
maximului de resurse disponibile“. practic` drepturile con]inute de prezen-
tul Pact“ [i s` asigure cì eficiente de re-
Acolo unde exist` principiul „aplicabili- curs („effective remedy“ - \n original)
t`]ii imediate“ („self-executing“ - \n ori- acolo unde aceste drepturi sunt \nc`lcate].
ginal) a Conven]iei, unele State P`r]i au
sus]inut c` drepturile economice (prev`- |n timp ce Pactul vorbe[te despre reali-
zute \n Conven]ie - nota trad.) nu pot fi zarea progresiv` a drepturilor [i recu-
invocate \n justi]ie, \n timp ce altele au noa[te constrângerile datorate caracte-
aplicat principiul men]inerii „status quo- rului limitat al resurselor disponibile, im-
ului“, pentru ca prevederile economice pune, de asemenea, [i diverse obliga]ii
din instrumentele interna]ionale s` nu cu efect imediat. Dintre acestea, dou` au
se situeze sub nivelul celor aflate \n o importan]` special` pentru \n]elegerea
vigoare la data ratific`rii. naturii exacte a obliga]iilor Statelor
P`r]i:
Importan]a m`surilor legislative pentru
implementarea unor astfel de drepturi a Una dintre acestea, con]inut` \ntr-un Co-
fost subliniat` de Comentariul General mentariu General se refer` la faptul c`
al Comitetului pentru Drepturile Econo- Statele P`r]i „se angajeaz` s` garante-
ze“ (undertaking to guarantee“ - \n ori-

ginal) c` drepturile „vor fi exercitate rare a unor drepturi.
f`r` discriminare“. |ntr-adev`r, acele State P`r]i la Pactul
Cea de-a doua, con]inut` \n articolul 2 Interna]ional cu privire la Drepturile Civi-
(1), se refer` la faptul c` Statele P`r]i se le [i Politice sunt deja obligate, (\n virtu-
angajeaz` s` „parcurg` pa[ii“ (nece- tea articolelor 2 (1), 2 (3), 3 [i 26 ale
sari/s` adopte m`surile adecvate - nota Pactului), s` se asigure c` orice persoa-
trad.), responsabilitate care, \n sine, nu n` ale c`rei drepturi sau libert`]i recu-
depinde [i nici nu este limitat` de alte noscute prin Pact (inclusiv dreptul la
considera]ii. Fraza poate fi pe deplin \n- egalitate [i nediscriminare) au fost \nc`l-
]eleas` prin compararea versiunilor din cate, „va dispune de cì de recurs efici-
limbi diferite. |n englez`, \n]elesul este ente“ (articolul 2 (3) (a)). |n plus, exist` o
de a „parcurge pa[ii“, \n francez` de a serie de alte prevederi, inclusiv articole-
„ac]iona“ (s’ engager à agir), iar \n spa- le 3, 7(a) (i), 8, 10 (3), 13 (2) (a), 13 (3), 13
niol` „s` se adopte m`suri“ (a adoptar (4) [i 15 (3) care se pare c` pot fi aplica-
4 medidas). Astfel, \n timp ce deplina rea-

lizare a drepturilor relevante poate fi
bile imediat de c`tre organele judiciare
sau de alt` natur` din multe sisteme
atins` \n mod progresiv, pa[ii pentru juridice na]ionale. Orice sugestie cum c`
atingerea acestui obiectiv trebuie f`cu]i aceste prevederi sunt \n mod inerent
\ntr-un timp rezonabil de scurt de la lipsite de aplicabilitatea imediat` („non-
intrarea \n vigoare a Pactului. Ace[ti pa[i self-executing“ - \n orig.) pare a fi dificil
ar trebui s` fie delibera]i, concre]i [i de sus]inut“.
\ndrepta]i, cât mai mult posibil, c`tre Unele dintre prevederile articolelor la
realizarea obliga]iilor recunoscute de care s-a f`cut referire apar [i \n Conven-
Pact“. ]ia cu privire la Drepturile Copilului. Arti-
„Mijloacele ce trebuiesc folosite pentru colul 10 (3) din Pact prevede acordarea
realizarea obliga]iilor de a ini]ia ace[ti nediscriminatorie a unei protec]ii [i asis-
pa[i sunt prev`zute \n articolul 2 (1), [i ten]e speciale pentru copii, \n scopul
anume „toate mijloacele necesare, in- protej`rii lor \mpotriva exploat`rii eco-
cluzând \n mod special adoptarea m`su- nomice [i sociale, \mpotriva angaj`rii lor
rilor legislative“. pentru munci dùn`toare, solicitând
Comitetul recunoa[te c`, \n multe cazuri condamnarea acestor fapte prin lege [i
legisla]ia este extrem de important`, iar stabilind limitele vârstei legale pentru
uneori este chiar indispensabil`. De angajarea copiilor \n munc` pl`tit`.
exemplu, discriminarea poate fi dificil de Articolul 13 (2) (a) al Pactului con]ine
comb`tut \n mod eficient, \n absen]a prevederi referitoare la educa]ia primar`
unui cadru legislativ solid pentru adop- obligatorie [i gratuit`, iar articolul 13 (3)
tarea m`surilor necesare. |n domenii [i (4) face referire la dreptul de \nfiin]a
cum ar fi s`n`tatea, protec]ia copiilor [i [coli private, conform prevederilor din
a mamelor [i educa]ia, ca [i \n cele la articolul 29 (2) al Conven]iei cu privire la
care fac referire articolele 6-9 (ocuparea Drepturile Copilului.
for]ei de munc` [i dreptul la protec]ie Comitetul pentru Drepturile Economice,
social`), legisla]ia poate fi un element Sociale [i Culturale remarc` urm`toare-
indispensabil pentru atingerea multor le: „Acolo unde au fost adoptate \ntr-o
obiective“. form` legislativ` politici specifice ce ur-
„Printre m`surile care pot fi considerate m`resc realizarea drepturilor recunoscu-
corespunz`toare, al`turi de elaborarea te prin Pact, Comitetul ar dori s` fie in-
legisla]iei, se num`r` [i asigurarea cì- format inter alia, dac` aceste prevederi
lor de recurs, cu referire la drepturile legale acord` drept de atac persoanelor
care, conform sistemului juridic na]io- individuale sau grupurilor, care consi-
nal, pot fi invocate \n justi]ie. Comitetul der` c` drepturile lor nu au fost pe de-
ia not`, de exemplu, de faptul c` accesul plin realizate.
nediscriminatoriu la toate drepturile re- |n cazurile \n care au fost recunoscute
cunoscute, va fi adesea promovat \n prin Constitu]ie anumite drepturi econo-
mod adecvat, [i prin prevederile legale mice, sociale [i culturale specifice sau
cu privire la cìle de recurs precum [i unde prevederile Pactului au fost \ncor-
prin alte modalit`]i eficiente de recupe- porate \n legisla]ia na]ional`, Comitetul

dore[te s` ob]in` informa]ii despre m`- Regula care solicit` epuizarea cìlor de
sura \n care aceste drepturi pot face recurs, reitereaz` [i prioritatea lor \n
obiectul unui proces (pot fi invocate \n aceste cazuri. Existen]a [i continua dez-
justi]ie). voltare a procedurilor interna]ionale
Comitetul dore[te de asemenea, s` ob- pentru urm`rirea solicit`rilor individuale
]in` informa]ii specifice despre cazurile este important`, dar aceste proceduri
\n care prevederile constitu]ionale exis- completeaz` doar cìle eficiente de re-
tente, referitoare la drepturile economi- curs existente la nivel na]ional“.
ce, sociale [i culturale au fost atenuate Comentariul General specific` faptul c`,
sau modificate \n mod semnificativ“ Pactul nu indic` mijloacele specifice
(Comitetul pentru Drepturile Economice, necesare procesului de implementare,
Sociale [i Culturale, Comentariul Gene- dar aceste mijloace trebuie alese \ntr-un
ral nr. 3, 1990, HRI/GEN/1/Rev.5, pagini- mod adecvat \n scopul realiz`rii obliga-
le18 [i 19). ]iilor; Pactul nesolicitând, \n mod formal,
|n 1998, \ntr-un alt Comentariu General,
statelor s` \ncorporeze prevederile sale
\n legisla]ia na]ional`, de[i consider` c` 4
Sociale [i Culturale a extins obliga]iile „o astfel de abordare este de dorit“.
Statelor P`r]i la recunoa[terea normelor |n ceea ce prive[te posibilitatea invoc`rii
Pactului Interna]ional \n legisla]ia na]io- \n justi]ie a drepturilor economice, soci-
nal`. ale [i culturale stabilite prin Pact, Co-
Se subliniaz` c` „trebuie implementate mentariul General sugereaz` c` „nu
m`suri corespunz`toare de compensare exist` nici un drept prev`zut de Pact
sau recurs care s` fie disponibile pentru care s` nu poat` fi considerat, \n marea
orice grup sau persoan` care se simte majoritatea a sistemelor judiciare, ca
lezat`, precum [i m`suri care s` stabi- având cel pu]in câteva dimensiuni
leasc` responsabilitatea guvernului \n semnificative care pot fi invocate \n jus-
acest sens“. Sunt citate dou` principii ti]ie. Se sugereaz`, câteodat`, c` proble-
relevante din dreptul interna]ional: „Pri- mele ce implic` alocarea resurselor ar
mul, a[a cum este el reflectat \n articolul trebui l`sate mai degrab` \n sarcina au-
27 al Conven]iei de la Viena privind torit`]ilor politice decât a cur]ilor de jus-
Dreptul Tratatelor, stipuleaz` c` „[o] ti]ie.
parte nu poate invoca prevederile legis- Respectând competen]ele diverselor
la]iei na]ionale drept justificare pentru structuri guvernamentale \n acest dome-
e[ecul implement`rii tratatului“. Cu alte niu, trebuie s` recunoa[tem c`, justi]ia
cuvinte, Statele P`r]i ar trebui s` mo- este, \n general, deja implicat` \ntr-un
difice legisla]ia na]ional`, pentru a putea num`r considerabil de cazuri cu implica-
pune \n aplicare obliga]iile ce le revin, ]ii importante \n problema aloc`rii resur-
conform tratatului. selor.
Cel de-al doilea principiu este reflectat \n Adoptarea unei clasific`ri rigide a drep-
articolul 8 al Declara]iei Universale a turilor economice, sociale [i culturale,
Drepturilor Omului [i afirm` c` „Orice care - prin defini]ie - scoate aceste drep-
persoan` are dreptul la cì eficiente de turi din aria de ac]iune a justi]iei, ar fi ar-
recurs, care sunt de competen]a tribu- bitrar` [i incompatibil` cu principiul po-
nalelor na]ionale \n cazul \nc`lc`rii drep- trivit c`ruia cele dou` categorii de drep-
turilor sale fundamentale care sunt ga- turi ale omului sunt indivizibile [i inter-
rantate prin Constitu]ie sau prin lege“. dependente. De asemenea, ar limita
Comentariul General subliniaz` c` „\n drastic capacitatea justi]iei de a proteja
general, standardele interna]ionale cu drepturile celor mai vulnerabile [i mai
privire la drepturile omului stabilite prin dezavantajate grupuri ale societ`]ii“.
legisla]ie, ar trebui s` devin` operative Comentariul General subliniaz`, de ase-
\n mod direct [i imediat \n cadrul siste- menea, importan]a justi]iei \n aplicarea
melor juridice ale fiec`rui Stat Parte, principiilor Pactului, fie direct, fie ca
acordând astfel persoanelor individuale standarde de interpretare (Comitetul
posibilitatea de a solicita \n fa]a cur]ilor pentru Drepturile Economice, Sociale [i
de justi]ie [i a tribunalelor na]ionale res- Culturale, Comentariul General nr. 9,
pectarea drepturilor lor. 1998, HRI/GEN/1/Rev.5, paginile 58-62).

Asigurarea compatibilit`]ii depline a dic]ii (tradi]ional` Islamic` [i legea ci-
\ntregii legisla]ii cu Conven]ia vil`) \n vederea compatibiliz`rii lor cu
Examinând toate Rapoartele Ini]iale [i prevederile [i principiile Conven]iei“
Secundare, Comitetul pentru Drepturile (Comore IRCO, Add.141, paragraful 10).
Copilului a subliniat faptul c`, un aspect Importan]a reflect`rii principiilor gene-
esen]ial al procesului de implementare rale ale Conven]iei \n legisla]ie
este asigurarea „compatibilit`]ii depli-
ne“ a \ntregii legisla]iei cu prevederile [i Comitetul a subliniat \n mod special im-
principiile Conven]iei, lucru care necesi- portan]a reflect`rii \n legisla]ia na]ional`
t` o revizuire comprehensiv` a \ntregii a „principiilor generale“ ale Conven]iei
legisla]ii (acolo unde este cazul s-a pro- (articolele 2, 3, 6 [i 12), precum [i a ac-
pus ca statele s` solicite asisten]` teh- centului pus de Conven]ie pe copil, ca
nic` \n cadrul cooper`rii interna]ionale). titular de drepturi. De exemplu:
Comitetul a continuat s` fac` aceste re- „Comitetul dore[te s` sugereze acorda-
4 comand`ri [i pe parcursul procesului de

examinare a Rapoartelor Periodice.
rea unei priorit`]i sporite \ncorpor`rii
principiilor generale ale Conven]iei, \n
special a prevederilor articolului 3 (legat
|n 1999, cu ocazia seminarului de dou` de interesul superior al copilului) [i arti-
zile intitulat „|ntâlnire Festiv` cu ocazia colului 12 referitor la dreptul copilului de
celei de-a X-a Anivers`ri a Conven]iei cu a-[i exprima opiniile [i luarea \n consi-
privire la Drepturile Copilului: realiz`ri [i derare a acestor opinii \n m`surile le-
provoc`ri“ (vezi caseta de la pagina 69), gislative, administrative [i \n cele politi-
Comitetul a f`cut recomand`ri detaliate ce, adoptate pentru ap`rarea drepturilor
referitoare la procesul de revizuire a le- copilului“ (Marea Britanie IRCO, Add.34,
gisla]iei pentru asigurarea compatibili- paragraful 27).
t`]ii cu Conven]ia [i pentru asigurarea
unui impact adecvat al Conven]iei asu- Comitetul a subliniat c` ar trebui sa fie
pra sistemelor legislative [i judiciare posibil` invocarea principiilor generale
(paragrafele de la (d) pân` la (i)). ale Conven]iei \n fa]a cur]ilor de justi]ie
(vezi caseta de la pagina 69, paragraful
Orice sisteme legislative „cutumiare“, (d)). De asemenea, a apreciat progresele
regionale sau locale trebuie s` fie, de \nregistrate pentru solu]ionarea litigiilor
asemenea, revizuite, pentru a deveni de interes public:
compatibile cu Conven]ia:
„Comitetul apreciaz` implicarea din ce
„Comitetul recomand` Statelor P`r]i ca, \n ce mai mare a organiza]iilor neguver-
atunci când se hot`r`sc s` demareze o namentale [i a altor organiza]ii la nivel
revizuire comprehensiv` a cadrului le- local \n activit`]ile dedicate protej`rii
gislativ na]ional [i a conformit`]ii sale cu drepturilor omului, inclusiv prin „litigii
principiile [i prevederile Conven]iei, s` de interes public“ (India IRCO, Add.115,
aib`, de asemenea, \n vedere, compati- paragraful 4).
bilitatea legilor cutumiare precum [i a
legilor cu caracter regional [i local cu |ncorporarea Conven]iei \n legisla]ia
articolele Conven]iei“ (Nigeria IRCO, na]ional`
Add. 61, paragraful 27).
„... Comitetul r`mâne \n continuare promovat \ncorporarea prevederilor
preocupat de faptul c` legea [i \n special Conven]iei \n legisla]ia na]ional`:
legea cutumiar` nu reflect` \n \ntregime
„Comitetul apreciaz` \ncorporarea pre-
principiile [i prevederile Conven]iei“
vederilor Conven]iei cu privire la
(Africa de Sud IRCO, Add. 122, paragra-
Drepturile Copilului, ca [i a prevederilor
ful 10).
altor instrumente interna]ionale referi-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` toare la drepturile omului, ratificate de
ia toate m`surile adecvate pentru a \n- Argentina, \n cadrul sistemului legislativ
cheia procesul de revizuire a legisla]iei na]ional [i apreciaz` \naltul statut atribu-
[i, acolo unde este cazul, s` adopte noi it acestora, care le acord` prioritate \n
legi sau s` amendeze legisla]ia existen- fa]a legilor na]ionale“ (Argentina IRCO,
t`, astfel \ncât s` asigure armonizarea Add.35, paragraful 6).
prevederilor \n vigoare \n diverse juris-
„Comitetul ia not` cu apreciere de faptul

c` Conven]ia este complet \ncorporat` derile ei pot fi [i chiar au fost \n practic`,
\n legisla]ia na]ional` [i c` Codul Civil [i invocate \n fa]a cur]ii de justi]ie. S-a luat
Codul de Procedur` Penal` indic` ex- not`, de asemenea, cu satisfac]ie, de
pres faptul c` prevederile proprii nu se faptul c` Belgia aplic` principiul prima-
vor aplica \n cazul unui conflict cu o pre- tului standardelor interna]ionale pentru
vedere a unei Conven]ii interna]ionale \n drepturile omului \n fa]a legisla]iei na]io-
vigoare \n Siria...“ (Republica Arab` Si- nale, \n cazul unui conflict legislativ“
rian` IRCO, Add.70, paragraful 3). (Belgia IRCO, Add.38, paragraful 6).
De asemenea a comentat situa]iile \n Dezvoltarea legisla]iei specifice pentru
care Conven]ia a avut prioritate clar` \n drepturile copilului
fa]a legilor na]ionale, atunci când cele
dou` s-au aflat \n conflict. |n Belgia, cur- Comitetul pentru Drepturile Copilului a
]ile na]ionale de justi]ie au invocat arti- apreciat \n anumite ]`ri, existen]a unor
colele Conven]iei, inclusiv articolele 3 [i legi consolidate referitoare la drepturile
copilului - notând ca exemplu pozitiv, \n
9. |n plus, cea mai \nalt` instan]` a ]`rii a
„ar`tat, f`r` urm` de \ndoial`, primatul acest sens, Belarus (Belarus IRCO, Add.
17, paragraful 3) [i a \ncurajat pa[ii f`-
4
dreptului instrumentelor interna]ionale
\n fa]a prevederilor na]ionale, chiar [i a cu]i c`tre elaborarea unor astfel de sta-
acelora care au intrat ulterior \n vigoare“ tute \n alte state.
(Belgia SR.222, paragrafele10-14). Printre recomand`rile sale c`tre Burkina
Comitetul a comentat: Faso, Comitetul a propus s` se fac` „e-
forturi speciale pentru continuarea pro-
„Comitetul apreciaz` faptul c`, Conven- cesului de aducere a legisla]iei existente
]ia are aplicabilitate imediat` [i c` preve- la acela[i nivel cu prevederile Conven]iei
Drepturile copilului \n Constitu]ia Africii de Sud

Acesta con]ine urm`toarele:
28 „(1) Fiecare copil are dreptul“:
(a) la nume [i la cet`]enie, de la na[tere;
(b) la \ngrijire familial` sau parental` sau la o \ngrijire alternativ` adecvat`, dac` a
fost \ndep`rtat din mediul familial;
(c) la hrana de baz`, la ad`post, la servicii primare de s`n`tate [i la servicii sociale;
(d) la protec]ie \mpotriva relelor tratamente, neglij`rii, abuzului sau degrad`rii;
(e) protec]ie \mpotriva practicilor de exploatare prin munc`;
(f) s` nu i se cear` sau s` nu i se permit` s` munceasc` sau s` presteze servicii
care:
- nu sunt adecvate pentru un copil;
- implic` un risc pentru bun`starea copilului, pentru educa]ia, pentru s`n`tatea
sa fizic` sau mental` [i pentru dezvoltarea lui moral`, spiritual` [i social`;
(g) s` nu fie re]inu]i, cu excep]ia cazurilor de ultim` instan]`, situa]ie \n care, supli-
mentar fa]` de drepturile prev`zute la sec]iunile 12 [i 35 [referitoare la libertatea [i
securitatea unei persoane [i la drepturile aresta]ilor, re]inu]ilor [i acuza]ilor], copi-
lul poate fi re]inut numai pentru o perioad` scurt` de timp [i se bucur` de dreptul
de a:
(i) fi ]inut (\nchis) separat de persoanele cu vârste peste 18 ani;
(ii) s` fie tratat \ntr-o astfel de manier` [i re]inut \n astfel de condi]ii care s`
]in` cont de faptul c` este copil;
(h) s` fie ap`rat de c`tre un avocat desemnat din oficiu de c`tre stat, pe cheltuiala
statului, \n cadrul proceselor civile \n care este implicat, dac` \n alt fel s-ar produce
o injusti]ie;
(i) s` nu fie implicat direct \ntr-un conflict armat [i s` fie protejat \n timpul con-
flictelor armate.
„(2) Interesul superior al copilului este de o importan]` capital` \n orice problem`
legat` de copii.
„(3) |n aceast` sec]iune, no]iunea „copil“ desemneaz` o persoan` sub vârsta de 18
ani (Africa de Sud IR, paragraful 1).

(Republica Democrat` Laos IRCO, Add.
Planul na]ional de ac]iune al 78, paragraful 30).
Indiei
Drepturile Copilului \n Constitu]ie
„Planul na]ional de ac]iune pentru co-
pii este un instrument important [i util Multe ]`ri au constitu]ii care, aparent,
guvernului pentru a monitoriza pro- respect` diverse prevederi ale Conven-
gresul \n punerea \n aplicare a angaja- ]iei, garantând tuturor cet`]enilor - inclu-
mentelor sale. |n perioada prestabilit`, siv copiilor - drepturi [i libert`]i speci-
au fost luate m`suri concertate pentru fice.
atingerea obiectivelor planului. Unele Totu[i, acest fapt este, \n general, o ilu-
dintre obiective sunt \n curs de realiza- zie, din moment ce, \n practic`, copiii nu
re, pe când \n cazul altora r`mân multe pot s` revendice acelea[i drepturi ca [i
de f`cut. Având \n vedere [i necesarul adul]ii - mai \ntâi, pentru c` legisla]ia na-
de resurse din alte domenii, caracterul ]ional` poate contrazice aceste drepturi
4 limitat al acestora va reprezenta cu

siguran]` o piedic` \n calea procesului
(de exemplu copiii de vârst` [colar` nu
dispun de libertate de mi[care; prin lege
de realizare a acestor obiective. Prin copiilor nu li se permite s` \ntre]in` rela-
urmare, s-a trecut la o cât mai bun` ]ii sexuale sau s` \ncheie contracte fi-
utilizare [i mobilizare a resurselor in- nanciare; copiii nu pot vota etc.) [i, \n al
terne [i externe. M`surile ce trebuie doilea rând, pentru c`, constitu]iile dau
adoptate pentru realizarea acestor dreptul, \n mod explicit, p`rin]ilor s` \[i
obiective necesit` lansarea simultan` creasc` copiii [i s`-i educe a[a cum cred
a unor strategii pe termen lung. Proce- de cuviin]`, f`r` a men]iona drepturile
sul a \nceput deja; el include revizuirea copiilor.
strategiilor, \mbun`t`]irea procesului
Datorit` dependen]ei fizice, emo]ionale
de implementare, convergen]a servi-
[i economice a copiilor fa]` de adul]i,
ciilor, coordonarea [i descentralizarea
ace[tia necesit` includerea unor m`suri
activit`]ilor de dezvoltare“ (India IR,
speciale de protec]ie \n cadrul Consti-
paragraful 318).
tu]iei; [i, datorit` faptului c` prosperi-
tatea viitoare a statelor depinde de ei,
este \n interesul statului s` le acorde co-
[i pentru ca interesele copiilor s` fie pe
piilor drepturi constitu]ionale speciale.
deplin luate \n considerare \n procesul
de redactare a noii legisla]ii, inclusiv s` Comitetul a apreciat cazurile \n care con-
se ia \n considerare posibilitatea elabo- stitu]iile existente sau nou adoptate au
r`rii unui document unic [i coerent dedi- \ncorporat sec]iuni speciale dedicate co-
cat drepturilor copilului...“ (Burkina Faso piilor care reflect` m`car principiile ge-
IRCO, Add. 19, paragraful 15). nerale ale Conven]iei.
„Comitetul ia not`, de asemenea, cu Comentând asupra Raportului Ini]ial al
preocupare, de faptul c` prevederile le- Nepalului,
gale referitoare la protec]ia [i promova- „Comitetul ia not` de eforturile f`cute
rea drepturilor copilului sunt dispersate de c`tre guvern \n domeniul reformei le-
\n legisla]ia na]ional`, f`când dificil` gislative, \n special pentru adoptarea
evaluarea cadrului legal actual \n dome- unei noi constitu]ii - cu o sec]iune speci-
niul drepturilor copilului...“. fic` dedicat` drepturilor copilului - [i a
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` Legii Copiilor, ce acoper` multe domenii
aduc` legisla]ia existent` la nivelul prin- referitoare la drepturile copilului...“ (Ne-
cipiilor [i prevederilor Conven]iei, [i s` pal IRCO, Add.57, paragraful 3).
ia \n considerare posibilitatea elabor`rii Comitetul a apreciat adoptarea noii con-
unui cod comprehensiv, privind copii“ stitu]ii din Africa de Sud (1996; vezi ca-
(Algeria IRCO, Add.76, paragrafele 12 [i 29). seta de la pagina anterioar`),
„Comitetul sugereaz` Statului Parte s` „\n special articolul 28, care garanteaz`
aib` \n vedere adoptarea unui cod speci- copiilor un num`r de drepturi [i libert`]i
fic sau a unei legisla]ii distincte pentru specifice prev`zute [i de Conven]ie“
copii, cu o sec]iune special` dedicat` co- (Africa de Sud IRCO, Add.122, paragra-
piilor care necesit` o protec]ie special`“ ful 3).

„toate m`surile corespunz`- Conven]iei, care s` fie clar [i s` poat` fi
\n]eles de to]i cet`]enii, copii [i adul]i, [i
toare de natur` administrati- care s` poat` fi u[or implementat la ni-
v`... [i de alt` natur` ...“ vel central, regional [i local“ (Columbia
2RCO, Add.137, paragraful 22. Vezi, de
Instruc]iunile Comitetului pentru elabo- asemenea, Bulgaria IRCO, Add.66, para-
rarea Rapoartelor Periodice solicit` in- graful 9; Noua Zeeland` IRCO, Add.71,
forma]ii despre mecanismele existente paragrafele 9 [i 22).
sau planificate la nivel na]ional sau lo-
cal, pentru coordonarea politicilor referi- Declara]ia [i Programul de Ac]iune de la
toare la copii [i pentru monitorizarea Viena adoptate la Conferin]a Mondial`
procesului de implementare a Conven- cu privire la Drepturile Omului din 1993,
]iei (paragraful 18). recomand` insistent tuturor ]`rilor „s`
ia m`surile necesare, folosind la maxi-
O „strategie na]ional` comprehensiv`“ mum resursele disponibile [i cu sprijinul
pentru copii
Comitetul pentru Drepturile Copilului,
cooper`rii interna]ionale, pentru a atin-
ge obiectivele din Planul de Ac]iune al 4
invocând, adeseori, principiul „priorit`]ii Summit-ul Mondial.
absolute a copiilor“ („first call for chil- Aceste planuri, ca [i procesul de imple-
dren“ - \n orig.) promovat la Summit-ul mentare a lor, trebuie s` acorde o aten-
Mondial pentru Copii, a subliniat faptul ]ie special` principiilor generale ale Con-
c` acestora trebuie s` li se acorde o ven]iei.
prioritate \nalt` sau mai \nalt`. Conferin]a solicit` statelor s` integreze
Subliniind necesitatea unei abord`ri Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
comprehensive a procesului de imple- lului \n planurile lor na]ionale de ac]iu-
mentare a drepturilor copilului, Comite- ne...“ (A/CONF.157/23, paragraful 47).
tul a promovat, \n mod frecvent, necesi- Reglulile Standard privind Egalizarea
tatea unei politici sau a unui plan na]io- {anselor pentru Persoanele cu Dizabili-
nal de ac]iune care s` reflecte nu doar t`]i, subliniaz` faptul c` „nevoile [i preo-
obiectivele Summit-ul Mondial, ci s` cup`rile persoanelor cu dizabilit`]i ar
contribuie la procesul de implementare trebui incluse \n planurile de dezvoltare
a Conven]iei \n ansamblu. general` [i nu ar trebui tratate separat“
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- (regula 14.3).
telor Periodice solicit` informa]ii referi-
toare la orice „pa[i parcur[i sau avu]i \n Mecanismele guvernamentale perma-
vedere pentru elaborarea unei strategii nente
na]ionale comprehensive pentru copii, Comitetul a ar`tat \n mod clar c` vede
]inând cont de cadrul Conven]iei...“ procesul de implementare ca un proces
(paragraful 17). De exemplu: continuu, care necesit` mecanisme
„Comitetul recomand` Statului Parte s` „permanente“. De exemplu, \n Observa-
adopte un plan na]ional de ac]iune com- ]iile Finale asupra Raportului Ini]ial al
prehensiv, bazat pe perspectiva dreptu- Germaniei, Comitetul recomand` Statu-
rilor copilului, \n vederea implement`rii lui Parte s` acorde \n continuare impor-
Conven]iei. tan]`
Comitetul recomand` acordarea unei „cre`rii unui mecanism permanent [i
aten]ii sporite cooper`rii [i colabor`rii eficient de coordonare a activit`]ilor le-
intersectoriale la nivel central, statal [i gate de drepturile copiilor la nivel fede-
municipal [i \ntre aceste nivele. Statul ral, de land [i local“ (Germania IRCO,
Parte este \ncurajat s` acorde sprijin au- Add.43, paragraful 23).
torit`]ilor locale, inclusiv prin \nt`rirea „Comitetul recomand` statului s` ia toa-
capacit`]ii acestora acestora pentru im- te m`surile posibile pentru a accelera
plementarea Conven]iei“ (India IRCO, procesul reformelor institu]ionale ale or-
Add.115, paragraful 15). ganismelor coordonatoare responsabile
„Comitetul recomand` Statului Parte s` pentru implementarea Conven]iei. Co-
dezvolte un plan na]ional coerent [i mitetul sugereaz` c`, \nainte de crearea
comprehensiv pentru implementarea noului Consiliu Na]ional pentru Supervi-
zarea [i Protec]ia Integral` a Copiilor,

statul ar trebui s` fac` o revizuire a man- ten]a Comitetului Guvernamental pen-
datului [i activit`]ii tuturor institu]iilor tru Copii [i a Comitetului Inter-ministe-
guvernamentale implicate \n problema- rial pentru Copii, format din func]ionari
tica drepturilor copilului, cu scopul de publici proveni]i din 16 ministere“.
a-[i maximiza resursele financiare [i u- |n continuare Comitetul a recomandat
mane [i de a \mbun`t`]i eficien]a lor, \n ca, Conven]ia s` fie considerat` ca un
beneficiul copiilor“ (Nicaragua 2RCO, cadru de lucru pentru cele dou` organis-
Add. 108, paragraful 17). me (Danemarca IRCO, Add.33, paragra-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` fele 4 [i 17).
st`bileasc` un grup de persoane respon- |n recomand`rile elaborate ca urmare a
sabile de problematica copilului \n ca- seminarului de dou` zile organizat de
drul guvernului, care s` se ocupe de Comitet \n 1999, se stipuleaz` ideea c`
coordonarea activit`]ii diferitelor minis- organismele permanente trebuie s` aib`
tere, precum [i a autorit`]ilor centrale [i un rang \nalt (vezi caseta, pag 69, para-
4 locale, \n vederea realiz`rii unor politici
[i ac]iuni mai bine coordonate pentru
graful (t)).
Ocazional, Comitetul a propus crearea
realizarea drepturilor copilului, inclusiv
pentru o mai bun` colaborare cu organi- unor mecanisme specifice - de exemplu
za]iile neguvernamentale“ (Lituania un comitet inter-ministerial - care s` se
IRCO, Add.146, paragraful 12). ocupe atât de coordonare, cât [i de mo-
nitorizare:
Comisia a apreciat crearea mecanisme-
lor permanente, acolo unde a fost cazul. „Comitetul subliniaz` importan]a [i va-
De exemplu \n Danemarca: loarea cre`rii unui mecanism de coordo-
nare cu rolul de a stabili priorit`]ile, de a
„Comitetul ia not` cu satisfac]ie de exis- monitoriza \n mod periodic [i de a eva-
Cadrul Programului Na]ional de Ac]iune pentru Copiii din

Africa de Sud
Ratificarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului a implicat Africa de Sud \n
implementarea principiului „priorit`]ii absolute a copiilor“, punând \n acest fel \n
centrul tuturor strategiilor guvernamentale de dezvoltare, a politicilor, progra-
melor [i serviciilor realizate, nevoile copiilor. Acest principiu a fost inclus \n cadrul
Programului de Reconstruc]ie [i Dezvoltare (PRD) [i constituie piatra de temelie
pentru angajamentele luate de Africa de Sud, \n ceea ce prive[te protejarea co-
piilor.
Programul Na]ional de Ac]iune (PNA) este instrumentul prin care sunt puse \n apli-
care angajamentele luate de Africa de Sud referitor la protec]ia copiilor. Este un
mecanism ce permite identificarea tuturor planurilor referitoare la copii, elaborate
de departamentele guvernului, de organiza]iile neguvernamentale [i alte structuri
care se ocup` de copii [i prin care se asigur` convergen]a acestor planuri cu cadrul
general stabilit de Conven]ie, cu obiectivele Summit-ului Mondial pentru Copii [i
cu programele de dezvoltare ale ]`rii.
|n aprilie 1996, guvernul a aprobat cadrul general al PNA [i implementarea lui de
c`tre ministerele [i departamentele din domeniu. |n acest fel, PNA nu este doar un
plan separat dedicat copiilor; reprezentând de fapt integrarea tuturor politicilor [i
planurilor elaborate de organismele guvernamentale [i de ONG - uri, \n vederea
promov`rii drepturilor copilului, a[a cum sunt ele specificate \n Conven]ie.
PNA a fost structurat pe arii de interes a politicilor. Pentru fiecare arie de interes au
fost stabilite obiectivele [i au fost identificate departamentele responsabile [i
strategiile aferente. Mai este, de asemenea, \n curs, implementarea unui sistem de
monitorizare. Dezvoltarea lui a fost frânat` de dificult`]ile legate de definirea indi-
catorilor cu care se m`soar` bun`starea [i realizarea drepturilor copiilor [i nu doar
gradul de subzisten]`, dezvoltare [i protec]ie (Africa de Sud IR, paragrafele 3 - 7).

lua progresul procesului de implemen- guvernamentale, pe de alt` parte, \ntre
tare a drepturilor copilului la nivel fede- administra]iile federale sau centrale [i
ral, la nivelul provinciilor [i local. Ca un cele provinciale, regionale sau locale,
prim pas \n aceast` direc]ie, Comitetul \ntre organismele publice [i private, in-
sugereaz` Statului Parte s` ia \n consi- clusiv cu organiza]iile neguvernamen-
derare constituirea unui comitet inter- tale care se ocup` de drepturile omului
ministerial sau a unui organism similar [i ale copilului [i chiar [i \n interiorul tu-
cu autoritate politic`, care s` identifice [i turor acestor organisme.
s` stabileasc` ac]iunile adecvate pentru De exemplu:
respectarea observa]iilor f`cute \n tim-
pul dialogului constructiv \ntre Statul „Coordonarea \ntre diversele agen]ii gu-
Parte [i Comitet“ (Pakistan IRCO, Add. vernamentale implicate \n implementa-
18, paragraful 25. Vezi, de asemenea, rea Conven]iei [i monitorizarea ei ar tre-
Portugalia IRCO, Add.45, paragraful 9). bui s` fie asigurat` [i ar trebui f`cute
eforturi pentru o mai bun` colaborare cu
Coordonarea eficient`
Unul dintre cele mai uzuale „subiecte de
organiza]iile neguvernamentale“ (Filipi-
ne IRCO, Add.29, paragraful 19).
4
preocupare/\ngrijorare“ formulate de „Comitetul recomand` Statului Parte s`
c`tre Comitet \n Observa]iile Finale asu- \nt`reasc` coordonarea \ntre diversele
pra Rapoartelor Ini]iale [i Secundare ela- organisme [i mecanisme guvernamen-
borate de Statele P`r]i, a fost lipsa coor- tale implicate \n ap`rarea drepturilor co-
don`rii, Comitetul f`când recomand`ri pilului, atât la nivel na]ional, cât [i local,
frecvente \n favoarea unei „coordon`ri \n vederea dezvolt`rii unei politici com-
eficiente“. Unul dintre efectele coordo- prehensive pentru copii [i s` evalueze
n`rii din cadrul guvernului este strategia eficient procesul de implementare a
na]ional` comprehensiv` sau planul de Conven]iei“ (Ghana IRCO, Add. 73, para-
ac]iune pentru copii (vezi mai sus, pa- graful 29).
gina 81). Acesta va deveni la rândul ei „Comitetul recomand` Statului Parte s`
cadrul pentru coordonarea ac]iunilor \nt`reasc` [i s` extind` rolul mecanis-
pentru realizarea drepturilor copilului: melor existente pentru coordonarea [i
„Comitetul recomand` Statului Parte s` monitorizarea activit`]ilor legate de
\mbun`t`]easc` coordonarea dintre di- drepturile copilului, pentru a ajunge
feritele mecanisme guvernamentale im- pân` la nivelul administra]iilor locale. |n
plicate \n protec]ia drepturilor copilului, acest sens, Comitetul sugereaz` crearea
atât la nivel na]ional, cât [i la nivel local, unor structuri, care s` se ocupe de pro-
cu scopul de a crea o politic` compre- blematica copilului la nivelul administra-
hensiv` pentru copii [i \n vederea reali- ]iei locale. De asemenea trebuie definit`
z`rii unei evalu`ri eficiente a implemen- rela]ia dintre Consiliul de Coordonare
t`rii Conven]iei \n ]ar`“ (Mauritius IRCO, pentru Copii [i Tineri [i diversele struc-
Add.64, paragraful 23). turi ale administra]iei locale“ (Ungaria
„Comitetul recomand` Statului Parte s` IRCO, Add.87, paragraful 25).
dezvolte un plan de ac]iune inter-minis- Comitetul a criticat centralizarea exce-
terial pentru implementarea drepturilor siv` a puterii de decizie [i a proceselor
copilului... [i pentru a asigura coordona- de implementare a politicilor, atr`gând
rea dintre procesele de elaborare [i de totodat` aten]ia asupra pericolelor pe
implementare a politicilor. |n continua- care le-ar putea reprezenta descentrali-
re, Comitetul recomand` Statului Parte zarea pentru realizarea drepturilor copi-
s` adopte o abordare holistic` a dreptu- lului:
rilor copilului, \n implementarea Con- „Având \n vedere tendin]ele de descen-
ven]iei [i \n procesul de solicitare a asis- tralizare ale Statului Parte, Comitetul \[i
ten]ei tehnice din partea UNICEF, \n exprim` preocuparea referitor la suste-
acest domeniu“ (Fosta Republic` Iugos- nabilitatea procesului de finan]are a ser-
lav` a Macedoniei IRCO, Add.118, para- viciilor de s`n`tate, educa]ie [i a servicii-
graful 11). lor sociale pentru copii. Ne \ngrijoreaz`,
Comitetul s-a referit la lipsa coordon`rii de asemenea, lipsa unui mecanism de
\ntre departamentele guvernului [i mi- reglementare [i monitorizare, care s`
nistere, pe de o parte [i alte organisme asigure distribu]ia echitabil` a resurse-

lor destinate copiilor, de c`tre autorit`- articolul 3, pagina 52).
]ile locale“ (Ungaria IRCO, Add. 87, para- Aceasta presupune o analiz` consistent`
graful10). a impactului actual [i poten]ial pe care
„Luând act de aspectele pozitive ale ac]iunile guvernamentale le pot avea
descentraliz`rii serviciilor la nivelul mu- asupra copiilor. Prin urmare, Comitetul a
nicipalit`]ilor, Comitetul este preocupat \nceput s` propun` statelor adoptarea
de faptul c`, aceasta a generat inconsis- unui sistem comprehensiv de „evaluare
ten]a politicilor [i a creat disparit`]i \n ce a impactului asupra copiilor“:
prive[te furnizarea [i accesibilitatea „Procesul de implementare a principiilor
serviciilor pentru copii [i familiile aces- [i prevederilor Conven]iei necesit` ca
tora. |n conformitate cu recomand`rile problematica copilului s` aib` prioritate,
sale anterioare (vezi Suedia IRCO, \n conformitate cu principiul „interesului
Add.2, paragraful 10), Comitetul suge- superior al copilului“ [i cu faptul c` gu-
reaz` Statului Parte s`-[i intensifice vernele au fost de acord, cu ocazia Foru-
4 eforturile pentru a se asigura c` munici-
palit`]ile respect` cadrul politicilor gu-
murilor interna]ionale, cu adoptarea
principiului „Priorit`]ii absolute a Copi-
vernamentale menite s` ofere copiilor o lului“, inclus \n documentul final adop-
protec]ie deplin` fa]` de orice discrimi- tat la Conferin]a Mondial` cu privire la
nare, a[a cum prevede Conven]ia“ Drepturile Omului.
(Suedia 2RCO, Add.101, paragraful 7). Prin urmare, se recomand` ca, \n proce-
„Comitetul este preocupat de faptul c`, sul de elaborare a op]iunilor [i a propu-
\n trecut, prestarea serviciilor c`tre copii nerilor de politici, s` se fac` o evaluare a
[i implementarea general` a drepturilor impactului acestora asupra copiilor,
copilului au fost sever afectate de o cen- astfel \ncât deciden]ii s` fie \n cuno[tin]`
tralizare excesiv` a proceselor decizio- de cauz`, atunci când formuleaz` po-
nale [i de implementare a politicilor, \n liticile, cu privire la efectul acestora asu-
capitala ]`rii“. pra copiilor“ (Marea Britanie, teritoriile
„Comitetul recomand` Statului Parte dependente: Hong Kong IRCO, Add.63,
s`-[i m`reasc` eforturile curente de des- paragraful 20).
centralizare a autorit`]ii c`tre adminis- |ntr-un comentariu asupra aspectelor
tra]iile districtuale [i locale, \n ce pri- bugetare, adresat statului Myanmar,
ve[te implementarea Conven]iei“ (Sierra „...Comitetul sugereaz` evaluarea per-
Leone IRCO, Add.116, paragrafele 12 [i manent` a impactului deciziilor luate de
13. Vezi, de asemenea, Norvegia 2RCO, c`tre autorit`]i asupra copiilor“ (Myan-
Add.126, paragrafele 14 [i 15; Finlanda mar IRCO, Add.69, paragraful 32).
2RCO, Add.132, paragrafele 13 [i 14).
|n comentariile asupra Raportului Ini]ial
Una dintre recomand`rile seminarului al Noii Zeelande „Comitetul remarc` cu
de dou` zile organizat de Comitet \n interes accentul crescut pus pe monitori-
1999 a fost ca zarea [i evaluarea impactului propuneri-
„\n orice proces de descentralizare sau lor legislative [i a politicilor asupra co-
de privatizare, guvernul trebuie s`-[i piilor. |n mod deosebit, Comitetul apre-
p`streze responsabilit`]i clare precum [i ciaz` includerea unor proceduri de mo-
capacitatea de a asigura respectarea nitorizare [i evaluare a noilor propuneri
obliga]iilor sale ce deriv` din Conven]ie“ de politici remise guvernului“ (Noua
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, sep- Zeeland` IRCO, Add.71, paragraful 4).
tembrie/ octombrie 1999, CRC/C/90, pa-
ragraful 291 (v)). Bugetul [i analiza bugetar`
Comitetul a subliniat faptul c`, obliga]ia
Analiza impactului asupra copilului Statului Parte de a implementa politicile
Comitetul a \ncercat s` identifice acele economice, sociale [i culturale folosind
procese care asigur` luarea \n conside- la maximum resursele disponibile, nece-
rare a intereselor copiilor la elaborarea sit` o analiz` bugetar` adecvat`. Instruc-
politicilor. Articolul 3 cere statelor s` se ]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
asigure c` interesul superior al copilului Periodice solicit` informa]ii despre:
va avea o importan]` prioritar` \n toate pa[ii f`cu]i pentru a asigura coordo-
activit`]ile care-i privesc pe copii (vezi narea \ntre politicile economice [i so-

ciale; ren]` referitoare la modul de alocare a
procentul aloca]iilor bugetare pentru resurselor din bugetul de stat pentru im-
cheltuielile sociale destinate copiilor, plementarea drepturilor economice, so-
incluzând aici serviciile medicale, ciale [i culturale ale copiilor“.
protec]ia social` [i educa]ia, la nivel „Comitetul recomand` Statului Parte s`
central, regional [i local [i, dac` e implementeze articolul 4 al Conven]iei \n
cazul, la nivel federal [i la nivelul pro- lumina prevederilor din articolele 3 [i 6,
vinciilor; astfel \ncât, propor]ia din bugetul de stat
tendin]ele bugetare ale perioadei la alocat` \n condi]iile folosirii maximului
care se face referite \n raport; de resurse disponibile, \n acord cu legis-
la]ia [i cu politicile, pentru implemen-
pa[ii f`cu]i pentru ca toate autorit`- tarea drepturilor economice, sociale [i
]ile competente la nivel na]ional, re- culturale, s` fie u[or de identificat [i s`
gional [i local s` pun` \n centrul pre- fie prezentate \ntr-o manier` transparen-
ocup`rilor lor interesul superior al
copilului, atunci când iau deciziile bu-
getare [i pentru evaluarea priorit`]ii
t`“ (Slovacia IRCO, Add.140, paragrafele
13 [i 14). 4
pe care ace[tia o acord` copiilor \n „Comitetul \ncurajeaz`, \n continuare
cadrul procesului de elaborare a poli- Statul Parte s` \[i identifice cu claritate
ticii lor; priorit`]ile privitoare la problemele lega-
te de drepturile copilului [i s` determine
m`surile luate pentru atenuarea dife- valoarea [i procentul din bugetul na]io-
ren]elor dintre diferite regiuni [i gru- nal cheltuite pentru copii, la nivel na]io-
puri de copii \n ceea ce prive[te pres- nal [i local, pentru a putea evalua im-
tarea serviciilor sociale; pactul acestor cheltuieli asupra copiilor“
m`surile luate pentru a se asigura c` (Lituania IRCO, Add.146, paragraful 14.
copiii, \n special cei care fac parte din Vezi, de asemenea, de exemplu, Lituania
grupurile cele mai dezavantajate, IRCO, Add.142, paragraful 12).
sunt proteja]i \mpotriva efectelor ad- Comitetul a f`cut comentarii diverse [i
verse ale politicilor economice, inclu- consistente asupra bugetului, exami-
siv de reducerea aloca]iilor bugetare nând rapoartele trimise de Statele P`r]i.
pentru sectorul social. Procentul total din bugetul na]ional [i
Sunt rare cazurile \n care copiii sunt atât din bugetele locale alocate programelor
de prezen]i \n politicile economice ale sociale trebuie s` fie adecvat [i trebuie
guvernului, a[a cum sugereaz` Instruc- prev`zute suficiente cheltuieli bugetare
]iunile pentru elaborarea Rapoartelor pentru protejarea [i promovarea dreptu-
Periodice. Cele mai multe dintre depar- rilor copiilor. Lipsa resurselor disponibi-
tamentele guvernamentale nu au nici o le nu poate fi folosit` ca o scuz` pentru
idee asupra p`r]ii din bugetul lor care lipsa programelor de protec]ie social` [i
este cheltuit` pentru copii [i doar pu]ine a „re]elelor de siguran]`“.
dintre ele cunosc impactul cheltuielilor De exemplu:
lor asupra copiilor. Comitetul a subliniat
faptul c`, monitorizarea [i evaluarea \n „|n lumina articolului 4 al Conven]iei,
acest domeniu, ca [i \n celelalte, este Comitetul recomand` Statului Parte s`
esen]ial`, dac` se dore[te aplicarea unor \[i urm`reasc` obiectivele referitoare la
strategii eficiente. De exemplu: cre[terea aloca]iilor bugetare pentru
domeniile s`n`t`]ii [i educa]iei pân` la
„Comitetul recomand` insistent Statului un nivel de cel pu]in 25% din bugetul na-
Parte s` dezvolte modalit`]ile de reali- ]ional [i s` asigure o distribuire adecva-
zare a unei evalu`ri sistematice a impac- t` a resurselor pentru implementarea
tului pe care aloca]iile bugetare [i politi- Conven]iei \n ansamblu“ (Republica
cile macro-economice le au asupra im- Centrafrican` IRCO, Add.138, paragraful
plement`rii drepturilor copilului, \ndem- 19).
nându-le s` colecteze [i disemineze in-
forma]iile legate de acest aspect“ (Olanda Organismele na]ionale cu atribu]ii \n do-
IRCO, Add. 114, paragraful 13). meniul elabor`rii bugetului trebuie puse
\n leg`tur` direct` cu cele care elabo-
„Comitetul regret` lipsa informa]iilor reaz` politicile referitoare la protec]ia
adecvate [i aparenta lips` de transpa- copiilor [i la implementarea Conven]iei:

„|n conformitate cu prevederile artico- portul celei de-a XXII-a sesiuni, septem-
lului 4, Comitetul recomand` Statului brie/octombrie 1999, CRC/C/90, paragra-
Parte s` acorde prioritate - la alocarea ful 291 (m)).
resurselor bugetare - realiz`rii drepturi- Statele trebuie s` minimizeze efectele
lor economice, sociale [i culturale ale negative ale programelor de ajustare
copiilor, insistând, \n special, asupra structural` [i ale reducerii cheltuielilor
s`n`t`]ii [i educa]iei [i asigur`rii acestor pentru copii, iar nevoile celor mai vul-
drepturi, pentru copiii din grupurile cele nerabile grupuri de copii trebuie s` aib`
mai dezavantajate. |n aceast` privin]`, prioritate:
Comitetul sugereaz` implicarea profun-
d` a ministerelor responsabile de plani- „Comitetul recomand` insistent Guver-
ficarea [i elaborarea bugetului \n activi- nului Peruan s` ia toate m`surile nece-
t`]ile |naltului Comitet pentru Bun`sta- sare pentru a minimiza impactul negativ
rea Copiilor [i \n activit`]ile Comitetului al politicilor de ajustare structural` asu-
Na]ional pentru Copii, asigurându-se c` pra situa]iei copiilor. Conform prevede-
4 deciziile lor vor avea un impact direct [i
imediat asupra bugetului“ (Republica
rilor articolelor 3 [i 4 din Conven]ie, au-
torit`]ile ar trebui s` ia toate m`surile
Arab` Sirian` IRCO, Add.70, paragraful 26). necesare \n limita maxima a resurselor
disponibile astfel \ncât s` asigure sufi-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea \n ciente resurse pentru protec]ia copilu-
leg`tur` cu impactul evaziunii fiscale [i lui...“ (Peru IRCO, Add.8, paragraful 19).
al corup]iei asupra „resurselor dispo-
nibile“: Efectele tranzi]iei la economia de pia]`
„Ne exprim`m, de asemenea, preocupa- Comitetul [i-a exprimat preocuparea \n
rea fa]` de larga extindere a practicilor leg`tur` cu efectele tranzi]iei la econo-
de evaziune fiscal` [i de corup]ie care mia de pia]`, asupra copiilor. De exem-
afecteaz` nivelul resurselor disponibile plu:
pentru implementarea Conven]iei“.
„...Aloca]iile bugetare pentru imple-
„Comitetul recomand` Statului Parte s`
mentarea drepturilor economice, sociale
ia toate m`surile adecvate pentru a-[i
[i culturale trebuie asigurate \n timpul
\mbun`t`]i sistemul de colectare a ta-
perioadei de tranzi]ie c`tre economia de
xelor [i pentru a-[i intensifica eforturile
pia]`, prin folosirea la maximum a resur-
de eradicare a corup]iei“ (Georgia IRCO,
selor disponibile, conform principiului
Add.124, paragrafele 18 [i 19).
interesului superior al copilului“ (Ucraina
Comitetul a fost foarte sensibil la impac- IRCO, Add.42, paragraful 20).
tul recesiunii mondiale [i ajust`rilor [i
„Comitetul ia not` de faptul c`, tranzi]ia
sc`derilor economice din anii 90, asupra
la economia de pia]`, a dus la cre[terea
copiilor. Comitetul a sus]inut urm`toa-
ratei [omajului, a s`r`ciei [i la apari]ia
rea recomandare \n urma seminarului
altor probleme sociale [i are un impact
de dou` zile din 1999:
important asupra bun`st`rii popula]iei [i
„Comitetul atrage aten]ia asupra faptu- \n special a grupurilor vulnerabile, in-
lui c` politicile economice nu sunt nicio- clusiv asupra copiilor“ (Republica Ceh`
dat` neutre din punctul de vedere al IRCO, Add.81, paragraful 7).
drepturilor copilului. Comitetul cheam`
„Comitetul constat` c` dificult`]ile eco-
societatea civil` s` i se al`ture \n
nomice [i sociale cu care se confrunt`
demersul sù de a solicita suportul unor
Statul Parte, inclusiv cre[terea [omaju-
lideri mondiali, cum ar fi |naltul Comisa-
lui [i a s`r`ciei, cauzate, \n special de
riat pentru Drepturile Omului, Directorul
tranzi]ia la economia de pia]`, au avut
Executiv al UNICEF, [i Pre[edintele B`n-
un impact negativ asupra situa]iei copii-
cii Mondiale, pentru examinarea modu-
lor [i au \mpiedicat [i \nc` mai \mpiedic`
lui \n care politicile macro-economice [i
implementarea deplin` a Conven]iei“
fiscale influen]eaz` drepturile copilului
(Letonia IRCO, Add.142, paragraful 6.
[i cum pot fi reformate aceste politici
Vezi, de asemenea, de exemplu, Lituania
pentru a le face mai benefice pentru im-
IRCO, Add.146, paragraful 8).
plementarea drepturilor copilului“ (Ra-

Sanc]iunile economice [i respectarea mentelor [i a materialelor sanitare, afec-
drepturilor economice, sociale [i cultu- teaz` negativ calitatea hranei [i distri-
rale bu]ia apei potabile [i submineaz` func-
Comitetul pentru Drepturile Economice, ]ionarea sistemelor primare de asigura-
Sociale [i Culturale a emis un Comenta- re a s`n`t`]ii si educa]iei, subminând \n
riu General \n 1997 referitor la rela]ia acest fel [i dreptul la munc`...“.
dintre sanc]iunile economice [i respec- Comentariul General subliniaz` impor-
tarea drepturilor economice, sociale [i tan]a reducerii la minimum a impactului
culturale. Comitetul noteaz` c` sanc]i- negativ al sanc]iunilor asupra grupurilor
unile economice „au aproape \ntotdea- vulnerabile din cadrul societ`]ii - inclu-
una un impact dramatic asupra dreptu- siv asupra copiilor: „Adoptând acest Co-
rilor recunoscute de Pactul Interna]ional mentariu General, singurul scop al Co-
cu privire la Drepturile Economice, Soci- mitetului este de a atrage aten]ia asupra
ale [i Culturale. Spre exemplu, acestea faptului c` locuitorii unei anumite ]`ri nu
cauzeaz` deseori disfunc]ionalit`]i sem-
nificative \n distribu]ia hranei, medica-
trebuie s` fie priva]i de drepturile lor
economice, sociale [i culturale de baz`, 4
Informa]ii statistice solicitate de c`tre Comitetul pentru Drep-
turile Copilului \n Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
Periodice
|n paragraful 7 al Instruc]iunilor sale pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, Comitetul pentru Drep-
turile Copilului cere ca rapoartele s` fie \nso]ite de „informa]ii statistice detaliate, de indicatorii la care
se va face referire de acum \nainte [i de cercet`rile relevante... Informa]iile cantitative vor trebui s` in-
dice diferen]ele dintre diversele regiuni ale ]`rii [i, \n cadrul regiunilor, diferen]ele dintre diversele gru-
puri de copii [i trebuie s` includ`:
modific`ri ale statutului copiilor;
varia]ii \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, [i grup social [i etnic;
modific`ri ale sistemelor comunitare care se ocup` de copii;
modific`ri ale bugetelor alocate [i a cheltuielilor pentru sectoarele care se ocup` de copii;
modific`ri \n ce prive[te extinderea cooper`rii interna]ionale primite sau oferite \n vederea realiz`rii
drepturilor copiilor.
|n Instruc]iunile sale, Comitetul solicit` [i alte informa]ii statistice, referitoare la implementarea diver-
selor articole, enumerate mai jos:
Articolul 2: M`surile luate pentru colectarea datelor dezagregate cu privire la grupurile cele mai deza-
vantajate de copii, incluzând aici: copiii apar]inând minorit`]ilor sau comunit`]ilor indigene; copiii cu di-
zabilit`]i; copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei; copiii de alt` cet`]enie; emigran]i, disloca]i, refugia]i, solici-
tan]i de azil; copiii care trìesc [i/sau lucreaz` pe str`zi (paragrafele 27 [i 29).
Articolul 4 (bugetul): Procentele din buget dedicate cheltuielilor sociale pentru copii, incluzând serviciile
de s`n`tate, protec]ie social` [i educa]ie, la nivel central, regional [i local [i, dac` e cazul, la nivel fede-
ral [i la nivelul provinciilor;
- tendin]ele directoare ale bugetului \n perioada acoperit` de raport;
- preg`tirea unor analize bugetare care s` permit` identificarea clar` a cuantumului [i a procentului
cheltuite pentru copii;
- m`surile luate pentru atenuarea diferen]elor \n furnizarea serviciilor sociale pentru diferite regiuni [i
grupuri de copii (implic` analiz` bugetar`);
- m`surile luate pentru a se asigura c`, copiii, \n special cei apar]inând celor mai dezavantajate grupuri,
sunt proteja]i \mpotriva efectelor negative ale politicilor economice, inclusiv de reducerea aloca]iilor
bugetare c`tre sectorul social;
- ponderea ajutoarelor interna]ionale multilaterale [i bilaterale, alocate programelor pentru copii [i
promov`rii drepturilor acestora [i, unde e cazul, asisten]a primit` de la institu]iile financiare regionale
[i interna]ionale;
- ponderea contribu]iilor aduse de cooperarea interna]ional` \n perioada de raportare \n totalul bugetu-
lui na]ional, ca [i procentul din aceste contribu]ii alocate domeniului s`n`t`]ii, educa]iei, protec]iei so-
ciale [i altor sectoare (paragrafele 20 [i 21).
Articolul 6: Datele dezagregate, privitoare la decesele [i la cauzele deceselor \n rândul copiilor, inclusiv
inciden]a sinuciderilor (paragraful 41).
Articolul 9: Informa]ii relevante, \n leg`tur` cu cazurile de deten]ie, \nchisoare, exil, deportare sau deces
care determin` separarea copiilor de p`rin]i (paragraful 72).
Articolul 10: Informa]ii detaliate referitoare la solicit`rile de re\ntregire a familiilor [i modul \n care
acestea sunt tratate (paragraful 74).
Articolul 11: Date despre copiii victime ale transferurilor ilegale [i a \mpiedic`rii re\ntoarcerii lor din
strìn`tate, defalcate pe sex, vârst`, origine na]ional`, loc de reziden]`, statutul familial [i rela]ia cu au-
torul traficului ilicit de persoane (paragraful 78).
Articolul 18 (1) [i (2): Informa]ii detaliate, relevante (de exemplu \n func]ie de sex, vârst`, regiune, me-

diu urban/rural, origine social` [i etnic`), despre copiii care au beneficiat de m`surile adoptate pentru
asistarea p`rin]ilor/tutorilor \n cre[terea copiilor [i informa]ii despre institu]iile, unit`]ile [i serviciile
dezvoltate pentru protec]ia copilului; de asemenea, informa]ii \n leg`tur` cu resursele alocate pentru
acestea (paragraful 67).
Articolul 18 (3): Informa]ii detaliate, despre gradul de acoperire a serviciilor [i facilit`]ilor oferite p`rin-
]ilor care lucreaz` [i implica]iile financiare ale acestora, informa]ii despre copiii care au beneficiat de
astfel de m`suri, \n func]ie de sex, vârst`, origine na]ional`, social` [i etnic` (paragraful 101).
Articolul 19: Date relevante despre copiii care au suferit toate formele de violen]`, abuz, neglijare, rele
tratamente sau exploatare, \n cadrul familiei, \n institu]ii sau \n ale forme de \ngrijire (social`, educa-
]ional`, penal`), defalcate \n func]ie de sex, vârst`, situa]ie familial`, mediu rural/urban, origine social`
[i etnic` (paragraful 88); num`rul de cazuri de violen]` \n rela]ie cu exploatarea, \n paragraful 159.
Articolul 20: Date dezagregate relevante despre copiii priva]i de mediul lor familial, inclusiv \n func]ie
de sistemul de \ngrijire de care beneficiaz` (paragraful 81).
Articolul 21: Date dezagregate relevante despre copiii implica]i \n adop]ii interna]ionale, \n func]ie de
sex, vârst`, statutul copilului, situa]ia familiei de origine a copilului [i a familiei de adop]ie ca [i de ]ara
de origine [i ]ara de adop]ie (paragraful 85).
Articolul 22: Date dezagregate despre copiii care solicit` azil [i refugia]i, inclusiv despre num`rul celor
care merg la [coal` [i a celor care beneficiaz` de servicii de s`n`tate [i de personal de specialitate
4 (paragraful 120).
Articolul 23: Sistemul pentru identificarea [i urm`rirea copiilor cu dizabilit`]i; copiii care intr` \n aceast`
categorie \n func]ie de tipul de dizabilitate, asisten]a oferit`, programele [i serviciile disponibile, inclusiv
\n domeniul educa]iei, form`rii, \ngrijirii, reabilit`rii, angaj`rii [i recreerii, inclusiv resursele financiare
[i de alt` natur` alocate, date care trebuie defalcate inter alia, \n func]ie de sex, vârst`, mediu
rural/urban, origine social` [i etnic` (paragraful 92).
Articolul 24: Mortalitatea copiilor [i cea infantil`, incluzând ratele medii [i prezentând datele defalcate
\n func]ie de sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`;
- distribu]ia serviciilor de asisten]` medical` primar` [i general` \n mediile rural [i urban [i raportul
dintre serviciile de prevenire [i cele curative;
- informa]ii despre copiii care au acces [i beneficiaz` de servicii de asisten]` medical` [i de \ngrijire a
s`n`t`]ii, precum [i decalajele persistente, defalcate \n func]ie de sex, vârst`, origine social` [i etnic`;
- date dezagregate despre ratele de imunizare, propor]ia copiilor cu greutate mic` la na[tere, cele mai
frecvente boli [i impactul acestora asupra copiilor, propor]ia copiilor afecta]i de malnutri]ie (cronic` [i
sever`) [i de lipsa apei potabile, copiii care beneficiaz` de o alimenta]ie adecvat` din punct de vedere
nutri]ional, riscurile datorate polu`rii mediului \nconjur`tor.
- gradul de acoperire a asisten]ei medicale pre [i post natale adecvate pentru mame, rata mortalit`]ii [i
principalele cauze de deces (datele medii [i datele dezagregate \n func]ie de sex, vârst`, regiune, mediu
rural/urban, origine social` [i etnic`);
- propor]ia femeilor gravide, care au acces [i beneficiaz` de servicii medicale pre [i post natale, de
asisten]` acordat` de personal calificat [i de servicii de spitalizare pentru na[tere;
- date dezagregate despre promovarea educa]iei pentru s`n`tate pentru toate segmentele sociale [i \n
special pentru p`rin]i [i copii;
- date dezagregate despre inciden]a sarcinilor la copii, defalcate \n func]ie de vârst`, regiune, mediu
rural/urban, origine social` [i etnic` (paragraful 95);
- prevalen]a HIV/SIDA, inclusiv inciden]a \n rândul popula]iei totale [i \n rândul copiilor, gradul de
disponibilitate al tratamentului [i managementul infec]iilor HIV/SIDA \n mediile urbane [i rurale (para-
graful 96);
- evaluarea practicilor tradi]ionale care prejudiciaz` drepturile copilului (paragraful 97).
Articolul 25: Date relevante despre reevalu`rile periodice ale plasamentului [i tratamentului copiilor,
inclusiv situa]iile de abandon, dizabilitate, solicitan]ii de azil, refugia]ii, copiii ne\nso]i]i [i \n conflict cu
legea, datele vor fi defalcate \n func]ie de sex, vârst`, origine social`, etnic` [i na]ional`, situa]ie fami-
lial` [i loc de reziden]`, durata plasamentului [i frecven]a reevalu`rilor (paragraful 87).
Articolul 26: Informa]ii detaliate \n leg`tur` cu acoperirea [i implica]iile financiare ale dreptului copiilor
la securitate social`, incluzând aici [i inciden]a \n func]ie de vârst`, sex, num`r de copii/familie, starea
civil` a p`rin]ilor, situa]ia p`rin]ilor singuri [i rela]ia dintre securitatea social` [i [omaj (paragraful 100).
Articolul 27 (1) - (3): Inciden]a „standardului de via]` adecvat“ \n cadrul popula]iei de copii, defalcat pe
sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic` [i situa]ie familial`;
- asisten]a oferit` p`rin]ilor [i altor persoane pentru asigurarea unui standard de via]` adecvat, inclu-
zând aici implica]iile bugetare, rela]ia cu costul vie]ii [i impactul acestuia asupra popula]iei (informa]ia
va trebui defalcat`, dac` e cazul);
- totalul popula]iei care beneficiaz` de m`suri de asisten]` material` [i programe de suport, \n special
\n ce prive[te alimenta]ia, \mbr`c`mintea, ad`postul, informa]ia trebuie defalcat` \n func]ie de sex,
vârst`, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`, propor]ia alocat` din buget, gradul de acoperire
(paragraful 103).
Articolul 27 (4): Date relevante, cu privire la recuperarea pensiei de \ntre]inere de la p`rin]i sau alte per-
soane care sunt responsabile din punct de vedere financiar pentru copil (paragraful 79).
Articolul 28: Propor]ia din bugetul total (la nivel central, regional [i local [i, unde e cazul, la nivel federal
[i la nivelul provinciilor) dedicat` copiilor [i alocat` pe diverse nivele de educa]ie;
- costul real al educa]iei copilului pentru familie [i suportul oferit;
- m`surile pentru asigurarea unui num`r suficient de profesori, adecvarea spa]iului educa]ional [i acce-
sibilitatea tuturor copiilor la educa]ie;
- rata analfabetismului sub [i peste 18 ani [i rata \nscrierii \n clasele de alfabetizare, detaliate \n func]ie
de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`;

- alte date relevante despre copii inclusiv date referitoare la rezultatele educa]iei;
- propor]ia copiilor \nscri[i \n \nv`]`mântul primar [i a celor care au absolvit \nv`]`mântul primar, pre-
cum [i date defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social`, na]ional` [i
etnic`, gradul de acoperire al serviciilor [i aloca]iile bugetare;
- \n leg`tur` cu \nv`]`mântul secundar, se solicit` date defalcate despre copiii \nscri[i, asisten]a
financiar` acordat` [i bugetul alocat;
- rata de acces la \nv`]`mântul superior defalcat` pe vârst`, sex, origine social`, na]ional` [i etnic`;
- date defalcate cu privire la disponibilitatea [i accesibilitatea informa]iilor [i \ndrum`rilor educa]ionale
[i voca]ionale;
- date defalcate despre ratele de abandon [colar [i m`surile luate pentru reducerea acestora, frec-
ventarea [colii, men]inerea copiilor \n [coal` [i copiii exclu[i din [coal`;
- date defalcate despre copiii care nu se bucur` de dreptul la educa]ie [i circumstan]ele \n care copiii
sunt temporar sau permanent exclu[i din [coal`; de exemplu datorit` dizabilit`]ilor, priv`rii de libertate,
sarcinii, infec]iei cu HIV/SIDA (paragrafele 106-108).
Articolul 30: Date relevante, dezagregate, cu privire la copiii apar]inând minorit`]ilor etnice, religioase
sau lingvistice [i copii indigeni [i despre copiii afecta]i de m`surile luate pentru protejarea drepturilor
lor (paragraful 166).
Articolul 31: Date dezagregate referitoare la implementarea drepturilor copiilor la timp liber, joac`, re-
creere, activit`]i culturale [.a.m.d. (paragraful 118).
Articolul 32: Date relevante, despre copiii care muncesc, defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, 4
mediu rural/urban, origine social` [i etnic`, cât [i despre neregulile observate de c`tre inspectori [i
sanc]iunile aplicate (paragraful 154).
Articolul 33: Orice date relevante dezagregate, despre inciden]a consumului de droguri \n rândul co-
piilor, precum [i despre implicarea lor \n produc]ia [i traficul ilicit de droguri;
- date relevante, dezagregate, despre folosirea de c`tre copii a alcoolului, tutunului [i a altor substan]e
care le pot periclita s`n`tatea [i care sunt disponibile, cu sau f`r` restric]ii, pentru adul]i (paragrafele
156 [i 157).
Articolul 34: Date relevante, dezagregate, despre copiii implica]i \n exploatarea sexual`, inclusiv nu-
m`rul cazurilor de exploatare sexual` \n scopuri comerciale [i abuz sexual (paragraful 159).
Articolul 35: Date relevante, defalcate, inclusiv num`rul cazurilor de copii victime ale r`pirii [i vânz`rii
(paragrafele 162 [i 159).
Articolul 36: Date relevante, defalcate, despre copiii care beneficiaz` de m`suri de protec]ie \mpotriva
tuturor formelor de exploatare care prejudiciaz` bun`starea copilului (paragraful 164).
Articolul 37 (b) - (d): Alternative la privarea de libertate, frecven]a cu care acestea sunt puse \n practic`
[i date defalcate despre copiii implica]i;
- date defalcate despre to]i copiii priva]i de libertate - \n mod ilegal, arbitrar [i \n cadrul legal - precum
[i despre motivele [i perioada priv`rii de libertate;
- detalii despre cazurile de copiii care au fost priva]i de libertate, inclusiv procentul cazurilor \n care co-
piilor li s-a asigurat asisten]a juridic` sau de alt` natur` [i \n care legalitatea priv`rii de libertate a fost
contestat` \n fa]a unei autorit`]i adecvate [i care au fost rezultatele acestor contest`ri (paragrafele 139,
141 [i 145).
Articolul 38: Acolo unde este relevant, procentajul copiilor implica]i \n ostilit`]i, defalcat pe vârst`, sex,
origine social` [i etnic`;
- procentajul copiilor recruta]i sau \nrola]i voluntar \n armat`, defalcat pe vârst`, sex, origine social` [i
etnic`;
- copiii implica]i \n activit`]ile de asisten]` umanitar` [i \n programele de ajutor;
- num`rul victimelor din rândul copiilor datorate conflictelor armate, ca [i num`rul copiilor disloca]i ca
urmare a unui conflict armat (paragrafele 124 [i 127).
Articolul 39: Num`rul copiilor care au beneficiat de tratament fizic [i/sau psihologic, ca o consecin]` a
conflictelor armate (paragraful 130);
- m`surile pentru promovarea recuper`rii fizice [i psihologice [i reintegrarea social` a copiilor implica]i
\n sistemul administr`rii justi]iei juvenile, precum [i date dezagregate cu privire la copiii \n cauz`
(paragraful 150);
- date despre copii care au beneficiat de m`surile de reabilitare, destinate copiilor-victime ale abuzurilor
sexuale sau exploat`rii (paragraful 159).
Articolul 40: Date dezagregate despre copiii suspecta]i, acuza]i sau dovedi]i vinova]i de \nc`lcarea legii
penale, \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social`, na]ional` [i etnic`, fapta
comis` [i sentin]` (paragraful 137).
\n virtutea faptului c` liderii lor au violat este, mai degrab` „de a insista asupra
normele referitoare la pacea [i securita- faptului c` un anumit tip de \nc`lcare a
tea interna]ional`. Scopul nu este de a legii nu trebuie solu]ionat prin alt tip de
oferi sprijin sau \ncurajare unor astfel de \nc`lcare a legii, care nu ]ine cont tocmai
conduc`tori, [i nici de a submina inte- de drepturile fundamentale care acord`
resele legitime ale comunit`]ii interna- legitimitate unor astfel de ac]iuni colec-
]ionale \n impunerea respect`rii prin- tive“ (Comitetul pentru Drepturile Eco-
cipiilor Cartei Na]iunilor Unite [i a princi- nomice, Sociale [i Culturale, Comenta-
piilor dreptului interna]ional. Scopul sù riul General 8, 1997, HRI/GEN/1/Rev.5,

pp. 54 [i 57). „...Se recomand` stabilirea unei re]ele
Comitetul pentru Drepturile Copilului a largi pentru colectarea datelor, care s`
atras aten]ia asupra acestui Comentariu acopere toate ariile de interes ale Con-
General \n cadrul Observa]iilor sale Fi- ven]iei [i s` ia \n considerare toate
nale, \n anumite cazuri. De exemplu: grupurile de copiii aflate sub jurisdic]ie
canadian`“ (Canada IRCO, Add.37, para-
„|n lumina Comentariului General nr. 8 graful 20. Vezi, de asemenea, Spania
adoptat de c`tre Comitetul pentru Drep- IRCO, Add.28, paragraful 13; Filipine
turi Economice, Sociale [i Culturale \n IRCO, Add.29, paragraful 20; Belgia
1997, Comitetul ia not` de faptul c` im- IRCO, Add.38, paragraful 14; Tunisia
punerea de c`tre Consiliul de Securitate IRCO, Add.39, paragraful 12; Senegal
a unui embargou aerian asupra Statului IRCO, Add.44, paragraful 10; China
Parte a afectat economia [i multe as- IRCO, Add.56, paragraful 28; Nepal
pecte ale vie]ii de zi cu zi a cet`]enilor, IRCO, Add.57, paragraful 29; Guatemala
\mpiedicând popula]ia [i, inclusiv copiii, IRCO, Add.58, paragraful 27; Mauritius
4 s` se bucure pe deplin de drepturile la
s`n`tate [i educa]ie“ (Jamahiria Arab`
IRCO, Add.64, paragraful 24; Noua
Zeeland` IRCO, Add.71, paragraful 25).
Libian` IRCO, Add.84, paragraful 5).
Comitetul subliniaz` frecvent necesita-
„|n lumina Comentariului General nr. 8 tea colect`rii datelor referitoare la to]i
adoptat de c`tre Comitetul pentru Drep- copiii de vârst` de pân` \n 18 ani:
turile Economice, Sociale [i Culturale \n
1997 [i a Deciziei 1998/114 a Sub-Comi- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
siei pentru Prevenirea Discrimin`rii [i \[i intensifice eforturile pentru crearea
Protec]ia Minorit`]ilor, Comitetul a notat unui oficiu central pentru colectarea da-
c` embargoul impus de Consiliul de Se- telor [i introducerea unui sistem com-
curitate a afectat economia [i multe as- prehensiv de colectare a datelor care s`
pecte ale vie]ii de zi cu zi a cet`]enilor, acopere toate ariile de interes ale Con-
\mpiedicând popula]ia [i inclusiv copiii ven]iei. Un astfel de sistem ar trebui s`
s` se bucure pe deplin de drepturile la cuprind` to]i copiii pân` \n 18 ani, cu
supravie]uire, s`n`tate [i educa]ie“ (Irak accent pe cei care sunt \ndeosebi vulne-
IRCO, Add.94, paragraful 5). rabili, inclusiv copiii cu dizabilit`]i; copiii
care trìesc \n s`r`cie; copiii din sis-
Monitorizarea [i colectarea datelor temul justi]iei juvenile; copiii din fami-
liile mono-parentale; copiii abuza]i sexu-
Comitetul a observat, frecvent c`, f`r` o
al; copiii institu]ionaliza]i“ (Grenada
suficient` colectare a datelor, inclusiv a
IRCO, Add. 121, paragraful 8).
datelor dezagregate, este imposibil`
evaluarea gradului de implementare a O recomandare a Seminarului de dou`
Conven]iei. zile din 1999 a fost:
|n Instruc]iunile sale pentru elaborarea „Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i,
Rapoartelor Periodice, Comitetul a soli- organiza]iile neguvernamentale [i alte
citat informa]ii statistice [i de alt` natu- organisme implicate \n elaborarea ra-
r`, detaliate, la aproape toate articolele poartelor, s` includ` opiniile copiilor, \n
(vezi caseta, pagina 87). special \n ce prive[te statutul drepturilor
copiilor [i impactul Conven]iei asupra
Comitetul a recomandat Columbiei:
vie]ii lor, atunci când monitorizeaz` [i
„...colectarea [i analiza sistematic` a
raporteaz` implementarea Conven]iei“
unor informa]ii credibile, cantitative [i
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni,
calitative, necesare evalu`rii progresului
septembrie/octombrie 1999, CRC/C/90,
\nregistrat de procesul de realizare a
paragraful 291 (x)).
drepturilor copilului [i monitoriz`rii
atente a situa]iei copiilor marginaliza]i, Comitetul a propus, de asemenea, rea-
inclusiv a acelora care apar]in celor mai lizarea de studii independente care s`
s`race p`turi ale societ`]ii [i grupurilor ajute la monitorizarea implement`rii, de
indigene“ (Columbia IRCO, Add.30, pa- exemplu, \n cazul Danemarcei, a propus
ragraful 15). ca noul Consiliu Na]ional pentru Copii s`
realizeze astfel de studii (Danemarca
Recomand`ri similare sunt con]inute \n
multe Observa]ii Finale. De exemplu:

Implicarea societ`]ii civile mitetul subliniaz` rolul important pe
Comitetul a subliniat c`, coordonarea [i care societatea civil` \l joac` ca partener
ac]iunile de implementare a Conven]iei, \n implementarea prevederilor Conven-
ar trebui extinse [i \n afara guvernului, ]iei, inclusiv \n privin]a drepturilor [i
c`tre toate segmentele societ`]ii. De libert`]ilor civile, a relelor tratamente, [i
asemenea, \n Introducerea la Instruc]iu- a justi]iei juvenile“.
nile pentru elaborarea Rapoartelor Pe- „Comitetul recomand` ca statul s` aib`
riodice, Comitetul subliniaz` c`, proce- \n vedere o abordare mai sistematic`, de
sul de preg`tire a Raportului „ar trebui implicare a societ`]ii civile, \n special a
s` \ncurajeze [i s` faciliteze participarea asocia]iilor de copii [i a grupurilor de
popula]iei [i scrutinul public cu privire la advocacy, pe parcursul tuturor etapelor
politicile guvernamentale“ (paragraful procesului de implementarea a Con-
3). A fost subliniat`, de asemenea, im- ven]iei, inclusiv \n elaborarea politicilor.
portan]a implic`rii organiza]iilor negu- |n acest sens, Comitetul recomand` s`
fie f`cute eforturi mai mari pentru impli-
vernamentale (ONG - uri) [i a societ`]ii
civile [i, mai ales, implicarea direct` a carea actorilor guvernamentali rele-
van]i, cum ar fi administra]ia local` [i
4
copiilor [i tinerilor (vezi [i articolul 12,
pagina 187). poli]ia \n dialogul cu societatea civil`; \n
continuare, Comitetul \ncurajeaz` statul
Comitetul a tratat pe larg aceast` tem` s` sus]in` ini]iativele care au drept scop
\n recomand`rile care au urmat semina- \nt`rirea rolului societ`]ii civile [i s`
rului de dou` zile din 1999: ofere actorilor guvernamentali cuno[tin-
„Participarea democratic` [i presiunea ]ele [i deprinderile esen]iale pentru lu-
opiniei publice, facilitat` prin educarea crul \n parteneriat cu institu]iile locale“
popula]iei [i prin formare, sunt esen]iale (Kirghistan IRCO, Add.127, paragrafele
\n ducerea la \ndeplinire a angajamen- 11 [i 12).
tului [i voin]ei politice necesare pentru „Comitetul recomand` Statului Parte s`
implementarea deplin` a drepturilor co- aib` \n vedere o abordare mai sistema-
pilului. |n acela[i mod, implementarea tic`, de implicare a societ`]ii civile, \n
optim` a Conven]iei necesit` implicarea special a asocia]iilor de copii [i a grupu-
guvernelor, societ`]ii civile, copiilor [i rilor de advocacy, pe parcursul tuturor
cooperare interna]ional`; fiecare com- etapelor procesului de implementarea a
ponent` a procesului de implementare Conven]iei, inclusiv \n elaborarea poli-
necesitând o astfel de implicare larg`“ ticilor. |n acest sens, Comitetul recoman-
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, sep- d` s` fie f`cute eforturi mai mari pentru
tembrie/octombrie 1999, CRC/C/90, pa- implicarea actorilor guvernamentali re-
ragraful 291(a)). levan]i, cum ar fi administra]ia local` [i
Comitetul propune \n mod frecvent \n poli]ia \n dialogul cu societatea civil`; \n
Observa]iile Finale implicarea societ`]ii continuare, \ncurajeaz` statul s` sus]in`
civile: ini]iativele care au drept scop \nt`rirea
rolului societ`]ii civile“ (Arabia Saudit`
„Comitetul apreciaz` alegerea Parla-
mentului Tinerilor din Georgia (aprilie
2000) care este mandatat s` ia \n consi- Comitetul a propus un cadru legal
derare problemele relevante pentru ti- pentru organiza]iile neguvernamentale:
neri [i s` elaboreze recomand`ri \n a- „Comitetul este preocupat de lipsa unui
ceast` privin]` c`tre Parlamentul Na]io- cadru legislativ pentru crearea unor
nal al Georgiei. Comitetul ia not` de fap- organiza]ii neguvernamentale indepen-
tul c` 50% din cei 166 de membri ai Par- dente...“.
lamentului Tinerilor sunt \ntre 14 [i 18 „Comitetul recomand`, de asemenea,
ani“ (Georgia IRCO, Add.124, paragraful 8). adoptarea unui cadru legislativ pentru a
„...Comitetul este preocupat de faptul c` \ncuraja \nfiin]area de organiza]ii negu-
nu au fost f`cute suficiente eforturi pen- vernamentale na]ionale“ (Republica
tru implicarea societ`]ii civile \n imple- Democrat` Popular` Laos IRCO, Add.78,
mentarea Conven]iei.“ paragrafele 13 [i 38).
„Recunoscând c` procesul tranzi]iei a ONU a f`cut o analiz` a contribu]iei sec-
dus la dezagregarea multor institu]ii pu- torului privat la promovarea [i proteja-
blice cu rol de reglementare social`, Co-

rea drepturilor omului, \n documentul |n plus, a propus cu insisten]` o dezba-
denumit „Global Compact“. La Forumul tere parlamentar` a rapoartelor Statelor
Economic Mondial, desf`[urat la Davos P`r]i [i a Observa]iilor Finale ale Comi-
\n 31 ianuarie 1999, Secretarul General tetului (vezi Instruc]iunile pentru elabo-
al ONU a lansat o provocare liderilor rarea Rapoartelor Periodice, paragraful
economici mondiali s` „adopte [i s` 23 [i articolul 44(6), pagina 768).
pun` \n practic`“ principiile din „Global
Compact“, atât \n cadrul \ntreprinderilor Institu]ii independente pentru dreptu-
private, cât [i prin sprijinirea politicilor rile omului dedicate copiilor
publice adecvate. Principiile enun]ate \n Comitetul recomand` cu insisten]` crea-
documentul „Global Compact“ fac referea unor institu]ii independente pentru
rire la drepturile omului, munc` [i me- drepturile omului - un Avocat al Copiilor,
diu, iar principiul 5 cere abolirea muncii o comisie sau un comisar, sau o per-
copiilor (vezi articolul 32, pagina 586). soan` cu responsabilit`]i \n ce prive[te
drepturile copilului \n cadrul comisiilor
4 Cre[terea gradului de con[tientizare [i
formarea
pentru drepturile omului.
|n comentariile sale asuprea Raportului
Comitetul a f`cut leg`tura \ntre obliga]ia Ini]ial al Norvegiei, Comitetul arat` c`:
con]inut` \n articolul 42 de a face cunos- „Norvegia este prima ]ar` din lume care
cute pe scar` larg`, atât adul]ilor cât [i are institu]ia Avocatul Copilului. Se re-
copiilor, prevederile [i principiile Con- marc`, de asemenea, spiritul de dialog
ven]iei [i articolul 4. |n procesul general existent \ntre guvern, municipalit`]i,
de con[tientizare, Comitetul a subliniat Avocatul Copilului [i societatea civil`,
importan]a \ncorpor`rii studiului Con- inclusiv organiza]iile neguvernamenta-
ven]iei \n programa [colar`, ca [i formale“ (Norvegia IRCO, Add.23, paragraful 3).
rea celor care lucreaz` cu [i pentru copii. |n urma examin`rii Raportului Secundar
al Norvegiei Comitetul a f`cut urm`toa-
Responsabilitatea fa]` de Parlament rele comentarii:
Comitetul a apreciat, de asemenea, „Comitetul ... felicit` Statul Parte pentru
ideea raport`rii periodice c`tre Parla- rolul pozitiv [i independen]a institu]iei
ment (vezi Instruc]iunile pentru elabora- Avocatului copilului...“ (Norvegia 2RCO,
rea Rapoartelor Periodice, paragraful 18). Add.126, paragraful 4).
Re]eaua European` a Avoca]ilor Copilului (ENOC)

Re]eaua European` a Avoca]ilor Copilului (ENOC) a fost format` ca urmare a unei
\ntâlniri la Trondheim, \n Norvegia, \n 1997, a unor institu]ii independente pentru
drepturile omului cu activitate \n domeniul problematicii copiilor, din 10 state euro-
pene. ENOC - „o nou` voce pentru copii \n Europa“ are drept scop „\mbun`t`]irea
vie]ii tuturor copiilor din Europa“ \n diverse moduri printre care:
\ncurajarea implement`rii cât mai complet posibil a Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului;
sprijinirea activit`]ilor de lobby individuale [i colective pentru drepturile [i inte-
resele copiilor din Europa, pe lâng` institu]iile europene [i interna]ionale;
\mp`rt`[irea informa]iilor, a modurilor de abordare [i a strategiilor \n interesul
copiilor;
crearea unui forum dedicat birourilor individuale, prin care s` se genereze noi
idei [i s` se ob]in` sprijin;
promovarea [i sprijinirea dezvolt`rii unor institu]ii eficiente capabile s` pledeze
\n mod independent pentru copii;
ac]iuni colective care s` asigure elaborarea unor politici na]ionale pozitive
pentru copii;
monitorizarea situa]iei copiilor [i a impactului pe care schimb`rile politice [i
economice le au asupra copiilor.
Pagina de web a ENOC ofer` detalii despre birourile membre [i activitatea lor.
"http://www.ombudsnet.org/".

|n timpul celei de-a XXI-a sesiuni (mai/ Comitetul s-a preocupat ca Statele P`r]i
iunie 1999), |naltul Comisariat pentru s` \n]eleag` importan]a cre`rii institu]ii-
Drepturile Omului a \n[tiin]at Comitetul lor independente de guvern [i care s`
despre importan]a pe care o confer` aib` capacitatea de a monitoriza, pro-
sprijinirii cre`rii unor institu]ii na]ionale mova [i proteja \n mod eficient drep-
pentru protec]ia [i promovarea drepturile copilului. S-a propus ca, pentru
turilor omului; \n lumina celei de-a X-a institu]iile \n curs de \nfiin]are, Statele
anivers`ri de la adoptarea Conven]iei, P`r]i s` aib` \n vedere Principiile de la
|naltul Comisariat a sugerat, \n mod Paris. Aceste principii, referitoare la sta-
sistematic, ca institu]iile amintite s`-[i tutul acestor institu]ii na]ionale, au fost
concentreze aten]ia [i s`-[i evalueze adoptate de c`tre Adunarea General` a
activit`]ile din domeniul drepturilor ONU \n 1993. Acestea subliniaz` impor-
copilului (Raportul celei de-a XXI-a sesi- tan]a cre`rii institu]iilor care s` de]in`
uni, mai/iunie 1999 CRC/C/87, paragra- puterea legislativ` adecvat`, s` \[i asu-
ful14). me responsabilit`]i [i s` li se ofere ga-
4
Primul comisar din lume dedicat problematicii copiilor
Raportul Ini]ial al Norvegiei descrie crearea \n 1981 [i activit`]ile primului Birou al
Comisarului pentru Copii (sau Avocatul Copilului) din lume. Norvegia are un
num`r mare de birouri ale Avocatului Poporului:
„Pozi]ia Comisarului pentru Copii este oarecum diferit` de cea a Avocatului Po-
porului. Comisarul pentru Copii nu se ocup` cu plângerile legate de domenii spe-
cifice ale justi]iei, ci serve[te ca purt`tor de cuvânt pentru problemele copiilor din
societate. Rolul de purt`tor de cuvânt al Avocatului Copilului [i de persoan` res-
ponsabil` pentru protec]ia drepturilor copilului, se aplic` tuturor domeniilor legis-
la]iei norvegiane care fac referire la copii“.
Principalele puncte ale Legii [i Reglement`rilor referitoare la Comisarul pentru
Copii sunt:
(a) „Comisarul va fi un purt`tor de cuvânt independent pentru copiii din Norvegia;
(b) Comisarul are un mandat general s` supervizeze [i s` fac` eforturi pentru \mbu-
n`t`]irea condi]iilor de via]` ale copiilor \ntre 0 [i 17 ani;
(c) Comisarul are dreptul s` \[i defineasc` propriile priorit`]i profesionale [i s`
stabileasc` modul de abordare a problemelor cu care se confrunt`;
(d) Comisarul are dreptul de acces la toate documentele existente, \n toate proble-
mele care \i afecteaz` pe copii [i care sunt de competen]a diverselor autorit`]i
publice. De asemenea are drept de acces \n toate institu]iile pentru copii“.
Raportul noteaz` c`, „singurele zone care nu privesc Comisarul sunt conflictele din
familiile individuale [i problemele care sunt subiect al procedurilor legale.
Comisarul trebuie, prin urmare, s` ia \n considerare toate aspectele societ`]ii, s`
con[tientizeze popula]ia cu privire la orice activit`]i care aduc prejudicii copiilor [i
s` propun` schimb`ri menite s` \mbun`t`]easc` situa]ia copiilor. Comisarul
trebuie s` fie atent la consecin]ele [i implica]iile din toate domeniile legisla]iei [i
reglement`rilor norvegiene care \i afecteaz` pe copii. Comisarul pentru copiii nu
are putere de decizie [i nu are dreptul de a modifica deciziile altor autorit`]i
publice. |n consecin]`, principalele instrumente la dispozi]ia Comisarului sunt
informarea, activitatea de purt`tor de cuvânt pentru copii [i emiterea unor
declara]ii bine fundamentate“.
Cel de-al II-lea raport al Norvegiei (1998) arat` c`, \n 1994, a fost \nfiin]at un Co-
mitet cu scopul de a evalua Biroul, iar raportul \ntocmit a dus la amendarea Legii,
astfel c` Comisarul este autorizat s` monitorizeze aplicarea legii [i practica
administrativ` [i „s` verifice dac` aceast` practic` corespunde cu obliga]iile Nor-
vegiei \n concordan]` cu Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului“ (Norvegia IR,
paragrafele 34-41; Norvegia 2R, paragraful 55).

ran]ii privind statutul lor independent c`, sistemul de monitorizare al „Comisa-
(A/RES/48/134). rilor Libert`]ilor Civile pentru Drepturile
Comitetul s-a referit la Principiile de la Copiilor“, a[a cum se prezint` la ora ac-
Paris \n Observa]iile finale la diverse ra- tual`, este lipsit de independen]` fa]` de
poarte ale Statelor P`r]i: guvern, precum [i de autoritatea [i pu-
terea necesare pentru a putea s` realize-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` ze o monitorizare eficient` [i complet` a
treac` rapid la crearea Comisiei pentru drepturilor copilului“ (Japonia IRCO,
Drepturile Omului. De asemenea, Comi- Add.90, paragraful 10).
tetul recomand` crearea unui organism
de monitorizare independent, cu res- „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
ponsabilit`]i \n monitorizarea imple- de absen]a unui mecanism independent
ment`rii Conven]iei \n concordan]` cu de \nregistrare [i rezolvare a plângerilor
Principiile de la Paris, fie ca parte a Co- depuse de copii, \n leg`tur` cu violarea
misiei pentru Drepturile Omului, fie ca drepturilor lor prev`zute de Conven]ie.
4 un organism independent, de genul

Avocatul Copilului. Comitetul mai reco-
Comitetul sugereaz` instituirea unui me-
canism independent, prietenos („friend-
mand` acordarea unei aten]ii sporite ly“ - \n orig.) [i accesibil copiilor, care s`
cre`rii unui mecanism prin intermediul se ocupe de plângerile depuse de copii
c`ruia copiii s` poat` depune plângeri \n leg`tur` cu violarea drepturilor lor [i
privitoare la abuzuri legate de drepturile de rezolvarea acestora. Comitetul suge-
lor“ (Lesoto IRCO, Add.147, paragraful reaz`, de asemenea, Statului Parte, s`
14. Vezi, de asemenea, Marea Britanie - realizeze o campanie de popularizare
Insula Man IRCO, Add.134, paragrafele pentru a facilita folosirea eficient` a
14 [i 15; Insulele Marshall IRCO, Add. unui astfel de mecanism de c`tre copii“
147, paragraful 14; Arabia Saudit` IRCO, (Thailanda IRCO, Add.97, paragraful 13).
Add.148, paragraful 18). „Comitetul recomand` Statului Parte s`
Concluziile seminarului de dou` zile creeze un organism independent de tip
organizat de Comitet \n 1999, subliniaz`: Avocatul Copilului, la nivel federal, cu
rela]ii clar definite cu alte mecanisme si-
„Este \ncurajat` cu prec`dere crearea milare de la nivel regional, fiecare având
mecanismelor independente de monito- mandatele corespunz`toare [i clar defi-
rizare, fie dedicate \n exclusivitate drep- nite, incluzând monitorizarea sistemului
turilor copilului, fie ca func]ii ale institu- de protec]ie [i a structurilor justi]iei ju-
]iilor na]ionale pentru drepturile omului. venile, [i dispunând totodat` de sufici-
Crearea unor astfel de mecanisme ar tre- ent` putere [i resurse care s` le garan-
bui s` se bazeze pe cerin]ele Conven]iei, teze eficien]a“ (Federa]ia Rus` 2RCO,
pe „Principiile de la Paris“ [i pe experi- Add.110, paragraful 9).
en]a practic` a institu]iilor existente.
Institu]iile na]ionale pentru drepturile „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
omului ar trebui s` elaboreze instruc]iu- creeze o comisie na]ional` statutar` [i
ni pentru o promovare eficient` a drep- independent` pentru copii, cu mandatul
turilor copilului“ (Raportul celei de-a de a monitoriza periodic [i de a evalua
XXII-a sesiuni, septembrie/octombrie progresul implement`rii Conven]iei la
1999, CRC/C/ 90, paragraful 291 (u)). nivel federal, statal [i local. Mai mult, o
astfel de comisie ar trebui \mputernicit`
Comitetul cerceteaz` atent adeseori gra- s` primeasc` [i s` solu]ioneze plângeri-
dul de independen]` a organismelor de le legate de violarea drepturilor copilu-
monitorizare. S-a propus ca, acolo unde lui, inclusiv cu referire la for]ele de secu-
aceste institu]ii includ procedurile de ritate“ (India IRCO, Add.115, paragraful 19).
formulare a plângerilor de c`tre copii,
acestea trebuie s` fie redactate \ntr-un „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia
mod prietenos pentru copii („child- m`suri eficiente, pentru a se asigura c`
friendly“), s` fie accesibile [i s` fie pro- sunt alocate resurse adecvate (atât
movate pe scar` larg` \n rândul copiilor: umane cât [i financiare) pentru func]io-
narea eficient` a Comisiei pentru Drep-
„Comitetul este preocupat de absen]a turile Omului a Africii de Sud. Comitetul
unui organism independent, cu rol de recomand` ca Statul Parte s` stabileas-
monitorizare a procesului de implemen- c` proceduri clare [i prietenoase pentru
tare a drepturilor copilului. Se subliniaz`

Ini]iativa 20/20 [i urm`rile acesteia
La Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social` desf`[urat \n Copenhaga \n martie 1995, s-a
ajuns la un acord asupra unui angajament comun, luat de ]`rile \n curs de dezvoltare inte-
resate [i de ]`rile industrializate, pentru alocarea resurselor adecvate necesare implemen-
t`rii Declara]iei de la Copenhaga pentru Dezvoltare Social` [i a Programului de Ac]iune. |n
centrul Ini]iativei 20/20 se afl` responsabilitatea comun` asumat` atât de ]`rile finan]atoare,
cât [i de cele \n curs de dezvoltare, de a realiza obiectivul asigur`rii accesului universal la
servicii sociale de calitate, durabile, a[a cum s-a hot`rât cu ocazia Summit-ului Social.
|n 1996, ]`rile interesate s-au \ntâlnit la Oslo pentru a discuta implementarea ini]iativei 20/20.
|ntâlnirea s-a \ncheiat cu Consensul de la Oslo, un angajament de a revizui [i evalua progre-
sele \nregistrate \n implementarea ini]iativei dup` o perioad` de doi ani. Aceast` \ntâlnire a
avut loc \n Hanoi (Vietnam) \ntre 27 [i 29 octombrie 1998. |ntâlnirea a fost g`zduit` de guver-
nul din Vietnam [i co-sponsorizat` de guvernele Norvegiei [i Olandei. Participan]ii au repre-
zentat 29 de ]`ri \n curs de dezvoltare [i 19 ]`ri finan]atoare, precum [i 11 ONG-uri interna-
]ionale [i 13 organiza]ii de dezvoltare multilateral`.
La \ntâlnire s-a ajuns la un consens asupra urm`toarelor probleme: 4
Un imperativ etic [i economic
Participan]ii la \ntâlnire au subliniat c` obiectivul accesului universal la serviciile sociale de
baz` se fundamenteaz` pe argumente de ordin etic, legal [i economic.
|n ciuda consensului asupra faptului c` accesul la serviciile sociale de baz` ar trebui s` fie
universal, milioane de oameni, \n special femei [i copii, continu` s` fie priva]i de educa]ie
primar`, de asisten]` medical` primar` (incluzând aici [i serviciile de s`n`tatea reproducerii
[i programele privind popula]ia), de hran`, ap` potabil` [i igien`. Participan]ii la \ntâlnire au
fost de acord c` actualele crize economice [i financiare \nt`resc relevan]a ini]iativei 20/20
referitoare la asigurarea accesului la serviciile sociale de baz` pentru cei mai vulnerabili
dintre oameni.
La nivel global, ini]iativa sugereaz` alocarea unui procent recomandat de 20% din bugetul
na]ional \n ]`rile \n curs de dezvoltare [i 20% din fondurile primite ca asisten]` interna]io-
nal` pentru dezvoltare \n celelalte ]`ri, pentru serviciile sociale de baz`, cu scopul elimin`rii
decalajului dintre cheltuielile curente [i nivelul minim necesar pentru a asigura accesul
universal la aceste servicii. Concluzia \ntâlnirii a fost c`, pentru multe dintre ]`ri va fi dificil
s` \ndeplineasc` obiectivele Summit-ului Social, \n intervalul de timp stabilit, \n cazul \n care
aceste ]`ri nu vor beneficia de resurse financiare suplimentare pe care s` le aloce serviciilor
sociale de baz` [i dac` nu va cre[te eficien]a utiliz`rii acestor resurse. Conferin]a a stabilit
c` ini]iativa 20/20 vine \n \ntâmpinarea „Strategiei de Dezvoltare a Parteneriatelor elaborat`
de Comitetul de Asisten]` a Dezvolt`rii (CAD) de modelare a secolului 21: Contribu]ia Coo-
per`rii pentru Dezvoltare“. La nivel de ]ar`, procentul necesar va varia \n func]ie de circum-
stan]ele specifice din ]ara respectiv`.
Conferin]a a reiterat necesitatea cre[terii investi]iilor \n serviciile sociale de baz`, cu scopul
de a atinge obiectivul accesului universal la servicii. S-a subliniat ideea c`, investind \n ser-
viciile sociale ale unei ]`ri, se investe[te, de fapt, \n viitor. Promovarea accesului tuturor la
serviciile sociale de baz` stabile[te fundamentul pentru o dezvoltare durabil` [i echitabil` [i
este o condi]ie pentru eradicarea s`r`ciei.
Rolul sectorului public \n asigurarea accesului universal la serviciile sociale de baz` este
esen]ial.
Conferin]a a reafirmat necesitatea unui angajament comun al ]`rilor \n curs de dezvoltare [i
al partenerilor lor de dezvoltare, de a acorda o prioritate mai mare serviciilor sociale de baz`
[i de a transpune acest angajament \n termeni financiari. Prin intermediul unui astfel de
parteneriat, accesul universal la serviciile sociale de baz` poate fi asigurat de toate ]`rile,
chiar [i de cele cu un venit pe cap de locuitor relativ sc`zut.
Conferin]a a reiterat faptul c`, asigurarea adecvat` a serviciilor sociale de baz` pentru cei
s`raci, va necesita nu numai resurse financiare, ci [i un angajament politic puternic, precum
[i un accent sporit pus pe calitatea, echitatea [i eficien]a furniz`rii acestor servicii.
Conferin]a a recunoscut necesitatea unei mai mari coeren]e [i consisten]e \ntre politicile
macroeconomice [i sociale atât \n ]`rile dezvoltate, cât [i \n cele \n curs de dezvoltare. F`r`
o astfel de coeren]`, politicile macroeconomice pot submina câ[tigurile ob]inute ca urmare
a cheltuielilor suplimentare din domeniul social.

copii, de \nregistrare [i rezolvare a plân- copiilor.
gerilor depuse de c`tre copiii ale c`ror Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
drepturi au fost violate, [i s` garanteze telor Periodice solicit` informa]ii despre
solu]ionarea adecvat` a acestor plân- „m`sura \n care cooperarea interna]io-
geri. Comitetul sugereaz` \n continuare nal` relevant` pentru Statul Parte este
Statului Parte s` ini]ieze o campanie de destinat` implement`rii Conven]iei, in-
con[tientizare, pentru a facilita folosirea cluzând aici [i drepturile economice, so-
efectiv` a acestei proceduri de c`tre ciale [i culturale ale copilului.“
copii“ (Africa de Sud IRCO, Add.122, pa-
ragraful 13. Vezi, de asemenea, de Instruc]iunile solicit` ]`rilor finan]atoare
exemplu, Nepal IRCO, Add.57, paragra- s` identifice cuantumul ajutorului inter-
ful 29; Hong Kong, teritoriu dependent na]ional, ca procent din totalul bugetului
de Marea Britanie IRCO, Add.63, para- na]ional [i detalii despre fondurile desti-
graful 20; Mauritius IRCO, Add.64, para- nate s`n`t`]ii, educa]iei [i altor sectoare.
graful 25; Noua Zeeland` IRCO, Add.71, Asisten]a interna]ional` ar trebui legat`
4 paragraful 24; Malta IRCO, Add. 129, pa-
ragraful 12).
de procesul de implementare, atât pen-
tru finan]atori, cât [i pentru beneficiarii
|n 1998, Comitetul pentru Drepturile finan]`rii.
Economice, Sociale [i Culturale a „... Comitetul este preocupat de faptul
adoptat un Comentariu General asupra c`, politicile de cooperare interna]ional`
rolului institu]iilor na]ionale pentru ale Statului Parte nu acord` \nc` priori-
drepturile omului \n protec]ia drepturilor tate deplin` copiilor“ (Portugalia IRCO,
economice, sociale [i culturale. Se arat` Add.45, paragraful 12).
c` aceste institu]ii „pot juca un rol cru-
„Resursele din cooperarea interna]io-
cial \n promovarea [i asigurarea indivi-
nal` ar trebui s` fie canalizate c`tre reali-
zibilit`]ii [i interdependen]ei tuturor
zarea drepturilor copilului [i ar trebui de-
drepturilor omului. Din p`cate, adesea,
puse eforturi pentru reducerea impac-
acest rol, fie nu a fost acordat institu]iei,
tului negativ al datoriei externe [i al ser-
fie a fost neglijat, fie i-a fost acordat` o
viciului datoriei externe asupra copiilor“
prioritate sc`zut`. Este esen]ial, prin
(Nepal IRCO, Add.57, paragraful 30).
urmare, s` se acorde \ntreaga aten]ie
respect`rii drepturilor economice, socia- Comitetul a subliniat faptul c` Conven]ia
le [i culturale \n cadrul tuturor activit`- ar trebui s` constituie cadrul pentru asis-
]ilor relevante ale acestor institu]ii“ ten]a pentru dezvoltare interna]ional`.
(Comitetul pentru Drepturile Economice, De exemplu:
Sociale [i Culturale, Comentariul Gene- „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
ral nr. 10, 1998, HRI/GEN/1/Rev.5, pagini- aloce fonduri speciale pentru copii \n ca-
le 62 [i 63). drul programelor [i schemelor de coo-
|n 2001, Comitetul pentru Drepturile Co- perare interna]ional`. Comitetul \ncura-
pilului a elaborat un Comentariu Gene- jeaz`, de asemenea, Statul Parte s` se
ral despre institu]iile independente foloseasc` de principiile [i prevederile
pentru drepturile omului, cu activit`]i \n Conven]iei ca de un cadru pentru pro-
domeniul problematicii copiilor. gramele sale de asisten]` pentru dez-
voltare interna]ional`“ (Australia IRCO,
Add.79, paragraful 25).
Cooperarea interna]ional` pen-
Li s-a recomandat insistent Statelor P`r]i
tru implementarea Conven]iei s` urm`reasc` realizarea obiectivelor
stabilite de ONU referitoare la asisten]a
|n comentariile sale asupra m`surilor
interna]ional`:
generale luate pentru implementare,
Comitetul a solicitat multor state s` „Comitetul apreciaz` declara]ia delega-
caute [i s` foloseasc` resursele [i asis- ]iei prin care se arat` c` guvernul din Lu-
ten]a tehnic` oferit` \n cadrul cooper`rii xemburg are inten]ia de a-[i cre[te con-
interna]ionale. De asemenea, a \ncurajat tribu]ia la asisten]a pentru dezvoltare
]`rile finan]atoare s` se asigure c` interna]ional`, de la 0,36% la 0,7% din
programele lor de ajutor urmeaz` liniile produsul intern brut, pân` la sfâr[itul
Conven]iei [i stabilesc prioritatea clar` a anului 1999, obiectiv stabilit de ONU“

(Luxemburg IRCO, Add.92, paragraful 4). |n jur de 40 de guverne, al`turi de orga-
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia niza]ii neguvernamentale, agen]ii ale
\n considerare alocarea unui procent fix ONU, Banca Mondial` [i Fondul Mone-
din contribu]ia sa la fondurile de coope- tar Interna]ional (FMI) s-au \ntâlnit \n
rare pentru dezvoltare interna]ional`, 1996 la Oslo pentru a discuta viitorul Ini-
pentru programele [i schemele pentru ]iativei 20/20 [i a existat o \ntâlnire ulte-
copii. De asemenea, Statul Parte este rioar` \n 1998, la Hanoi.
\ncurajat s` \ncerce s` ating` obiectivul |n 2000, o Sesiune Special` a Adun`rii
stabilit de ONU, [i anume 0,7% din PIB Generale a ONU a evaluat progresele \n-
acordat pentru asisten]a pentru dezvol- registrate de la Summit-ul Mondial pen-
tare interna]ional`“ (Austria IRCO, Add. tru Dezvoltare Social` (Copenhaga,
98, paragraful 12). 1995). S-a adoptat o rezolu]ie detaliat`
|n concluziile adoptate, ca urmare a secu privire la ini]iativele viitoare, legate
minarului de dou` zile din 1999, Comite- de dezvoltarea social` (a XXIV-a Sesiune
tul arat`:
„...Investi]ia \n copii este, ast`zi, cea mai
Special`, A/RES/S-24/2). Aceasta stipula:
„Ini]iativa 20/20 a \ncurajat guvernele 4
interesate [i finan]atorii s` sporeasc`
bun` garan]ie pentru o dezvoltare echi- volumul resurselor alocate serviciilor
tabil` [i durabil` \n viitor. Accesul uni- sociale de baz` [i s` m`reasc` eficien]a
versal la un pachet integrat de servicii [i echitatea folosirii acestora. De aseme-
sociale de baz` este la \ndemâna po- nea a fost subliniat` necesitatea colec-
sibilit`]ilor financiare ale comunit`]ii t`rii unor resurse suplimentare, pentru a
interna]ionale, de[i acest lucru va nece- duce la \ndeplinire agenda dezvolt`rii
sita o reducere imediat` [i semnificativ` sociale, fiind amintite \n acela[i timp [i
a datoriei externe [i o mai mare redu- dificult`]ile [i limit`rile cu care se
cere a cheltuielilor militare...“ (Raportul confrunt` multe state, \n special cele \n
celei de-a XXII-a sesiuni, septembrie/ curs de dezvoltare, \n colectarea [i realo-
octombrie 1999, CRC/C/90, paragraful carea resurselor interne“. S-a ar`tat c`
291 (o)). ar trebui acordat` o aten]ie special`
Ini]iativa 20/20 (vezi caseta de la pagina ]`rilor mai pu]in dezvoltate, \n special
95) a fost elaborat` de agen]iile coordo- celor din Africa sub-Saharian`, pentru
natoare ale Organiza]iei Na]iunilor Unite implementarea Ini]iativei 20/20 \n
[i este desemnat` s` promoveze o abor- cooperare cu societatea civil`, pentru a
dare luat` pe colaborare pentru atinge- asigura accesul tuturor la serviciile soci-
rea obiectivelor de dezvoltare uman` ale de baz` (paragrafele 38 [i 120).
fundamental` la nivel mondial.

Articolul 4 stabile[te obliga]iile generale ale Statelor P`r]i de a implementa toate
drepturile din Conven]ie.
S-a realizat o analiz` profund` pentru a se determina care sunt m`surile cores-
punz`toare pentru implementarea Conven]iei?
S-a realizat o revizuire comprehensiv` a \ntregii legisla]ii, inclusiv a legilor cutu-
miare, regionale sau locale ale statului, pentru a se asigura compatibilitatea lor cu
prevederile Conven]iei?
Sunt reflectate \n legisla]ie principiile generale identificate de Comitet:
Articolul 2: Sunt recunoscute toate drepturile pentru fiecare copil aflat sub jurisdic-
]ie, f`r` nici un fel de discriminare?
Articolul 3 (1): Interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` \n cadrul tu-
turor activit`]ilor referitoare copii?
Articolul 6: dreptul la via]`, la supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului?
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; opor-
tunitatea de a fi audiat \n cadrul oric`rei proceduri judiciare sau administrative care
\l afecteaz`?
Aceste principii pot fi invocate \n fa]a unei instan]e?
Conven]ia este \ncorporat` sau are aplicabilitate auto-executorie, \n legisla]ia na]io-
nal`?
Conven]ia prevaleaz` \n fa]a legisla]iei na]ionale, atunci când apare un conflict \ntre
cele dou`?
Constitu]ia reflect` principiile Conven]iei, cu referire la copii?
A fost elaborat` o lege consolidat` privind drepturile copilului?
Exist` o strategie na]ional` comprehensiv` pentru implementarea Conven]iei?
Acolo unde exist` un Plan Na]ional sau un Program de Ac]iune pentru copii, au fost
incluse \n cadrul acestora toate aspectele Conven]iei?
S-au creat unul sau mai multe mecanisme guvernamentale permanente pentru:
asigurarea coordon`rii adecvate a politicilor:
|ntre provincii/regiuni, etc.?
|ntre departamentele guvernului?
|ntre administra]ia central` [i local`?
|ntre politicile economice [i cele sociale?
pentru asigurarea unei evalu`ri eficiente a politicilor care au leg`tur` cu copiii?
pentru asigurarea unei monitoriz`ri eficiente a implement`rii?
Au aceste mecanisme o leg`tur` direct` cu institu]iile guvernamentale responsabile
cu elaborarea politicii generale [i a bugetului, \n cadrul statului respectiv?
Principiul priorit`]ii interesului superior al copilului este adoptat \n mod formal la
toate nivele ierarhice responsabile cu elaborarea politicilor [i a bugetelor?
Este procentul din bugetul general alocat cheltuielilor sociale, adecvat
la nivel na]ional?
la nivelul provinciilor/ regional?
la nivel local?
Este procentul din cheltuielile sociale alocat pentru copii, adecvat
la nivel na]ional?

la nivelul provinciilor/regional?
la nivel local?
Sunt stabilite modalit`]i permanente pentru realizarea analizelor bugetare, la nivelul
administra]iei centrale [i de la alte nivele, pentru a se determina:
Procentul din bugetele generale alocat copiilor?
Orice discrepan]e \ntre regiuni, mediu rural/urban, grupuri particulare de
copii?
Efectele reajust`rilor structurale, ale reformelor [i schimb`rilor economice asu-
pra:
tuturor copiilor?
celor mai dezavantajate grupuri de copii?
procentul [i cuantumul sumelor primite / oferite \n cadrul cooper`rii
interna]ionale pentru promovarea drepturilor copiilor [i alocate diverselor
sectoare?
Mecanismele de monitorizare asigur` o evaluare comprehensiv` [i multidisci-
plinar` a situa]iei tuturor copiilor referitor la implementarea Conven]iei?
Sunt colectate suficiente date dezagregate, care s` permit` evaluarea procesului de
implementare a principiului nediscrimin`rii?
Au fost luate m`suri care s` permit` realizarea unei analize a impactului asupra co-
piilor \n decursul proceselor de elaborare a politicilor [i de luare a deciziilor, la toate
nivelele de guvernare?
Se fac raport`ri periodice c`tre Parlament cu privire la progresul procesului de im-
plementare a Conven]iei?
Au fost stabilite mecanisme parlamentare, care s` asigure un scrutin [i o dezbatere
adecvat` problemelor referitoare la implementare?
Este implicat` societatea civil` \n procesul de implementare la toate nivelele [i
include, \n special,
organiza]iile neguvernamentale adecvate?
copiii \n[i[i?
Exist` un mecanism permanent de consultare a ONG-urilor [i a copiilor \n proble-
mele legate de implementare?
A fost creat` o institu]ie independent` pentru drepturile omului care s` promoveze
drepturile copilului - un Avocat al Copilului, un Comisar sau un reprezentant \n ca-
drul unei comisii pentru drepturile omului?
Este asigurat` independen]a acestuia fa]` de guvern?
A fost investit acesta cu puteri legislative adecvate, de exemplu pentru
realizarea unor investiga]ii?
Respect` acesta Principiile de la Paris, referitoare la statutul institu]iilor na]ionale
pentru drepturile omului?

Articolul 4 solicit` Statelor P`r]i s` ia toate m`surile corespunz`toare legislative, admi-
nistrative [i de alt` natur`, pentru implementarea drepturilor stipulate \n Conven]ie.
Acest articol este \n leg`tur` cu toate celelalte articole.

|ndrumarea
p`rinteasc` [i
capacit`]ile \n
evolu]ie ale
copilului
5
Statele P`r]i vor respecta responsabilit`]ile, drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor sau, acolo
unde este cazul [i conform cutumei locale, ale membrilor familiei l`rgite sau comunit`]ii,
ale reprezentan]ilor legali sau ale altor persoane r`spunz`toare din punct de vedere legal
pentru copil, de a oferi, \ntr-o manier` corespunz`toare capacit`]ilor \n evolu]ie ale copi-
lului, \ndrumarea [i orientarea necesare \n exercitarea de c`tre copil a drepturilor recu-
noscute prin prezenta Conven]ie.
rticolul 5, \mpreun` cu articolul |n nici un caz, Conven]ia nu este „\mpo-
A 18, \n special, ofert` un cadru

pentru rela]ia dintre copil, p`-
rin]ii [i familia sa [i Stat. Arti-
colul introduce \n Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, o defini]ie flexibil`
triva familiei” [i nici nu \i instig` pe copii
\mpotriva p`rin]ilor lor. Dimpotriv`, Pre-
ambulul prezint` familia ca fiind „celula
de baz` a societ`]ii [i mediul natural
pentru dezvoltarea [i bun`starea tuturor
a „familiei” [i dou` concepte vitale: membrilor sì, [i \n special a copiilor”.
„responsabilit`]ile” parentale [i „capa- Mai multe articole subliniaz` responsa- Sumar
cit`]ile \n evolu]ie” ale copilului. De ase- bilitatea principal` a p`rin]ilor [i stabi-
menea, articolul semnaleaz` clar faptul lesc limite stricte privind interven]ia sta-
c`, \n Conven]ie, copilul este privit ca tului [i orice separare a copiilor de p`-
titular activ al drepturilor, subliniindu-se rin]ii lor (articolele 3(2), 7, 9, 10, 18); unul
ideea de exercitare „de c`tre copil” a dintre obiectivele educa]iei este cultiva-
drepturilor sale. rea respectului pentru p`rin]ii copilului
(articolul 29).
|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 101

Extrase din
form Conven]iei
„Mediul familial [i \ngrijirea alternativ`
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se cere s` furnizeze informa]ii relevante,
inclusiv despre principalele m`suri de natur` legislativ`, judiciar`, administrativ`
[i de alt` natur` \n vigoare, \n special informa]ii despre modul \n care acestea re-
flect` principiul „interesului superior al copilului” [i al „respect`rii opiniilor copi-
5 lului„, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele
realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei, precum [i infor-
ma]ii despre priorit`]ile de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor, cu
privire la:
(a) \ndrumarea p`rinteasc` (articolul 5);
...”
(CRC/C/5, paragraful 16)
„V. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~“
A. \ndrumarea p`rinteasc` (articolul 5)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind structurile familiale din cadrul societ`]ii
[i s` indica]i m`surile adoptate pentru a asigura respectarea responsabilit`]ilor,
drepturilor [i obliga]iilor p`rin]ilor sau, acolo unde este cazul [i conform cutumei
locale ale membrilor familiei l`rgite sau comunit`]ii, ale reprezentan]ilor legali sau
ale altor persoane r`spunz`toare din punct de vedere legal de copil, astfel \ncât s`
se asigure o \ndrumare [i orientare adecvate a copilului, indicând de asemenea \n
ce m`sur` respectiva \ndrumare [i orientare sunt \n acord cu capacit`]ile \n
evolu]ie ale copilului.
V` rug`m s` oferi]i informa]ii despre orice servicii de consiliere familial` sau pro-
grame de educa]ie a p`rin]ilor disponibile, despre campaniile de con[tientizare a
p`rin]ilor [i copiilor cu privire la drepturile copilului \n cadrul vie]ii de familie, pre-
cum [i activit`]ile de formare destinate grupurilor profesionale relevante (de exem-
plu, asisten]ilor sociali), indicând de asemenea dac` au fost efectuate evalu`ri ale
eficien]ei acestora. V` rug`m s` men]iona]i \n ce mod cuno[tin]ele [i informa]iile
referitoare la dezvoltarea copilului [i capacit`]ile \n evolu]ie ale acestuia sunt
transmise p`rin]ilor sau altor persoane care r`spund de copil.
Trebuie s` fie prezentate, de asemenea, atât informa]ii privind m`surile adoptate
pentru a asigura respectarea principiilor Conven]iei, adic` nediscriminarea, intere-
sul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului, dreptul la via]` [i la supra-
vie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului, cât [i informa]ii privind pro-
gresele realizate \n implementarea articolului 5, orice dificult`]i \ntâmpinate [i indi-
catorii utiliza]i“.
(CRC/C/58, paragrafele 62-64. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru ela-
borarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru raportarea con-
form acestui articol: 24, 43, 46, 88; pentru varianta complet` a Instruc]iunilor vezi
Anexa 3, pagina 811).

„Statele P`r]i vor respecta res- p`rin]ilor sau tutorilor a fost extrem de
dificil`. |n consecin]`, mai multe ]`ri au
ponsabilit`]ile, drepturile [i \nceput s` defineasc` autoritatea [i res-
obliga]iile ...” ponsabilitatea parental` \n legisla]ia lor
civil`, incluzând de asemenea [i concep-
Articolul 5 introduce \n Conven]ie con- tele de dialog, negociere [i participare a
ceptul de „responsabilit`]i” ale p`rin]i- copiilor \n via]a familiei, cu scopul de a
lor sau ale altor persoane fa]` de copiii evita \n \ntregime tratamentele necores-
lor, legând aceste responsabilit`]i de punz`toare. Comitetul a considerat c`,
drepturile [i obliga]iile parentale, care r`spunsul la abuz trebuie s` mearg` din-
sunt necesare pentru \ndeplinirea res- colo de sanc]iunea penal`” (Belgia SR
ponsabilit`]ilor. Articolul 18 dezvolt` 224, paragraful 38).
conceptul de responsabilit`]i parentale
(vezi pagina 289). |n acesta, Statelor Ca r`spuns, un reprezentant al Belgiei a
P`r]i li se cere „s` depun` eforturi sus]i- spus c`, articolul 371 din Codul Civil va
nute“, pentru a asigura recunoa[terea
principiului conform c`ruia, ambii p`-
fi modificat \n foarte scurt timp: „Vechiul
articol prevedea c`, un copil de orice 5
rin]i au responsabilit`]i comune pentru vârst` este dator s`-[i onoreze [i s`-[i
cre[terea [i educarea copilului: „P`rin]ii respecte p`rin]ii. Noul articol prevede
sau, dup` caz, reprezentan]ii legali, sunt c`, un copil [i tat`l [i mama lui \[i dato-
primii responsabili pentru cre[terea [i reaz` respect reciproc, indiferent de
educarea copilului. Interesul superior al vârst`”. |n termeni juridici, cuvântul „re-
copilului va constitui principala lor preo- ciproc” ar putea implica faptul c`, anu-
cupare”. |n afar` de aceste aspecte, Con- mite tipuri de comportament al unui p`-
ven]ia nu define[te \n mod specific „res- rinte fa]` de copilul sù, nu au fost \n
ponsabilit`]ile p`rin]ilor”. Dar, ca [i \n conformitate cu formularea utilizat`”
cazul defini]iei interesului superior al co- (Belgia SR 224, paragraful 64).
pilului, con]inutul \ntregii Conven]ii este Comitetul a apreciat progresele legisla-
relevant. P`rin]ii au, conform articolului tive relevante:
5, responsabilitatea de a sprijini \n mod
„…Comitetul apreciaz`, \n mod deose-
corespunz`tor „exercitarea de c`tre co-
bit, adoptarea unui cadru legal compre-
pil a drepturilor recunoscute \n prezenta
hensiv, care s` asigure conformitatea
Conven]ie”.
deplin` cu Conven]ia [i … revizuirea ar-
Instruc]iunile privind elaborarea Rapoar- ticolului 371 din Codul Civil, care preve-
telor Periodice solicit` informa]ii privind de acum „respectul reciproc \ntre p`rin]i
„modul \n care legea ia \n considerare [i copii“…” (Belgia IRCO, Add. 38, para-
responsabilitatea parental`, inclusiv re- graful 5).
cunoa[terea responsabilit`]ilor comune
Prin aceasta, Conven]ia pune \n discu]ie
ale ambilor p`rin]i, pentru cre[terea [i
mentalitatea conform c`reia p`rin]ii au
educarea copilului [i principiul conform
drepturi absolute asupra copiilor lor,
c`ruia interesul superior al copilului va
mentalitate care, dup` cum a remarcat
constitui preocuparea lor principal`”. In-
Comitetul, este tradi]ional` \n multe
dica]i, de asemenea, \n ce m`sur` princi-
societ`]i, dar care se schimb` deja, \ntr-o
piul nediscrimin`rii, al respect`rii opi-
oarecare m`sur`, \n cea mai mare parte
niilor copilului, al dezvolt`rii copilului,
a acestor ]`ri. Drepturile [i obliga]iile, pe
prev`zute de Conven]ie, sunt luate \n
care le au p`rin]ii, decurg din responsa-
considerare” (paragraful 65). Conceptul
bilitatea lor fa]` de bun`starea copilului,
de responsabilit`]i parentale trebuie re-
adic`, de a ac]iona \n interesul superior
flectat [i definit \n legisla]ie, utilizându-
al copilului.
se cadrul general oferit de Conven]ie.
Un exemplu specific al necesit`]ii ca sta-
|n timpul discut`rii Raportului Ini]ial al
tul s` respecte responsabilit`]ile, drep-
Belgiei, un membru al Comitetului a re-
turile [i obliga]iile p`rin]ilor, este cel al
marcat faptul c` „articolul 19 al Conven-
copiilor din sistemul justi]iei juvenile.
]iei a \ncurajat Statele P`r]i, s` adopte
Regulile Standard Minime, ale Na]iuni-
m`suri corespunz`toare de protejare a
lor Unite, privind Administrarea Justi]iei
copiilor fa]` de orice form` de violen]`
Juvenile, „Regulile de la Beijing”, solici-
[i abuz. Prezentarea de dovezi \mpotriva
t` ca p`rin]ii s` fie \n[tiin]a]i cu privire la

arestarea unui minor [i ca acesta s` aib` „}inând cont de modific`rile care au loc
dreptul ca p`rintele/tutorele sù s` fie \n institu]ia ‚familiei l`rgite’, care le-a o-
prezent (un drept precizat \n articolul 40 ferit copiilor un mediu \n care s`-[i dis-
al Conven]iei prin principiul „interesului cute problemele, Comitetul sugereaz`
superior al copilului”) [i, \n general, s` fie \ncurajate ini]iative complementa-
dreptul de a participa la procedurile judi- re, cum ar fi grupurile de consiliere for-
ciare (regulile 7(1), 10(1) [i 15(2)). Regula mate din elevi \n [coli, programe de con-
18(2) stabile[te c` „Nici un minor nu va [tientizare a comunit`]ii cu privire la
fi scos de sub supravegherea parental`, problemele tinerilor, cum ar fi alcoolul [i
par]ial sau total, \n afar` de situa]ia \n suicidul, [i programe de educa]ie a
care circumstan]ele situa]iei sale speci- p`rin]ilor” (Statele Federative ale Micro-
fice fac necesar acest lucru”. nesiei, Add. 86, paragraful 34).
|n planul pentru Dezbaterea General`
„…p`rin]ilor sau, acolo unde privind „Rolul familiei \n promovarea
5 este cazul [i conform cutumei

locale, ale membrilor familiei
drepturilor copilului”, Comitetul pentru
Drepturile Copilului a precizat:
„|n societate, institu]ia fundamental`
l`rgite sau a comunit`]ii, ale pentru supravie]uirea, protec]ia [i dez-
reprezentan]ilor legali sau ale voltarea copilului este familia. Atunci
altor persoane r`spunz`toare când se are \n vedere mediul familial,
Conven]ia reflect` diverse structuri fa-
din punct de vedere legal pen- miliale care decurg din modele culturale
tru copil…” diferite [i din rela]ii familiale noi. |n
aceast` privin]`, Conven]ia se refer` la
Defini]ia general` a familiei, \n Con- familia l`rgit` [i la comunitate [i se
ven]ia cu privire la Drepturile Copiilor aplic` \n situa]ia familiei tradi]ionale, a
reflect` o varietate de rela]ii de rudenie p`rin]ilor separa]i, a familiei monopa-
[i aranjamente comunitare, \n cadrul c`- rentale, a uniunilor consensuale/familiei
rora copiii sunt crescu]i, \n toat` lumea. de facto [i a familiei adoptive”. Aceste
Importan]a familiei este subliniat` \n situa]ii merit` s` fie studiate \n contextul
Preambulul la Conven]ie: „…familia, ca general al drepturilor copilului \n fami-
celul` de baz` a societ`]ii [i mediu natu- lie. Trebuie identificate m`suri relevante
ral pentru cre[terea [i bun`starea tutu- [i solu]ii care s` protejeze integritatea
ror membrilor sì [i, \n special, a co- familiei (a se vedea \n special articolele
piilor, trebuie s` beneficieze de asisten]a 5, 18 [i 19) [i care s` asigure un sprijin
[i protec]ia necesare, astfel \ncât s`-[i adecvat \n cre[terea [i dezvoltarea copii-
asume pe deplin responsabilit`]ile \n lor” (Raportul celei de-a V-a sesiuni, ia-
cadrul comunit`]ii” [i „…copilul, pentru nuarie 1994, Anexa V, p. 63).
o dezvoltare complet` [i armonioas` a
personalit`]ii sale, trebuie s` creasc` Comitetul a subliniat nevoia de a acorda
\ntr-un mediu familial, \ntr-o atmosfer` un sprijin adecvat familiilor:
de fericire, dragoste [i \n]elegere”. „Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- privire la lipsa de informa]ii, \n leg`tur`
poartelor Periodice, se solicit` informa]ii cu implementarea recomand`rii Comite-
legate de „structurile familiale din ca- tului, \n sensul cre[terii rolului familiei \n
drul societ`]ii” (paragraful 62). promovarea drepturilor copiilor (a se ve-
dea Yemen IRCO, Add. 47, paragraful
Articolul 5 recunoa[te familia l`rgit`, re- 16)”. Comitetul reitereaz` recomanda-
ferindu-se nu doar la p`rin]i [i alte per- rea ca, Statul Parte s` acorde o aten]ie
soane responsabile din punct de vedere special` cre[terii rolului familiei \n pro-
legal pentru copil, ci [i la familia l`rgit` movarea drepturilor copiilor [i sublinia-
sau la comunitate, acolo unde aceasta z` importan]a statutului femeii \n familie
este recunoscut` de cutuma local`. [i \n via]a social`. |n aceast` privin]`,
Comitetul a remarcat nevoia de a oferi Comitetul recunoa[te importan]a dez-
copiilor forme alternative de sprijin pen- volt`rii serviciilor de consiliere familial`,
tru familia l`rgit`, \n cazurile \n care atât \n mediul urban, cât [i \n cel rural”
structurile familiale se modific`: (Yemen 2RCO, Add 102, paragraful 22).

Familia l`rgit` \n Insulele Marshall [i Fiji
„…popula]ia din Insulele Marshall obi[nuie[te s` trìasc` \n grupuri de familii ex-
tinse, de trei sau mai multe genera]ii. |n astfel de situa]ii, mama este principala res-
ponsabil` de \ngrijirea copilului; totu[i, p`rin]ii sunt ajuta]i de ceilal]i membri ai fa-
miliei (\n special femei) la cre[terea copiilor. Adesea, bunicii \[i ‚adopt`’ nepo]ii ca
pe propriii copii, devenind principalii responsabili de \ngrijirea acestora, \n vreme
ce p`rin]ii pot r`mâne sau nu, \n cadrul gospod`riei. Aceste „adop]ii cutumiare“
de c`tre membrii familiei sunt foarte r`spândite. Prin astfel de „adop]ii”, contactul
cu p`rin]ii naturali nu este rupt. Dac` p`rin]ii ‚adoptivi’ mor, \nainte ca respectivul
copil s` devin` adult, p`rin]ii naturali \[i reiau adesea rolul de p`rinte” (Insulele
Marshall IR, paragraful 62).
„Atunci când oamenii din Fiji \[i descriu societatea [i cultura, o tem` comun` este
importan]a familiei. Toate comunit`]ile etnice din Fiji valorizeaz` rela]iile de
apropiere cu numeroasele lor rude. Evenimentele de familie, manifest`rile sociale
[i s`rb`torile religioase sunt, de obicei, celebrate prin adun`ri ample ale rudelor, 5
apropiate sau \ndep`rtate. Rela]iile de rudenie definesc, practic, majoritatea comu-
nit`]ilor rurale, fie c` este vorba despre satele fijiene sau a[ez`rile indiene. Pentru
mul]i copii mici, lumea de dincolo de propriile lor case este format` din m`tu[i,
unchi, veri [i bunici“.
„Oamenii prefer`, adesea, s` cread` c` re]eaua social` strâns` realizat` prin
rela]iile de familie, constituie o re]ea ce confer` siguran]` social` [i economic` [i,
datorit` c`reia, pu]ini oameni ajung la s`r`cie, situa]ii dificile sau de abuz. Totu[i,
condi]iile sociale se schimb`, iar presiunile economice exacerbeaz` dificult`]ile
unor familii. A[tept`rile femeilor se schimb` rapid. Probleme sociale considerate
cândva strìne – cum ar fi delicven]a juvenil` [i abuzul de droguri, abuzarea se-
xual` [i fizic` a copiilor [i femeilor, copiii f`r` ad`post [i cre[terea num`rului de
divor]uri – sunt acum foarte evidente \n Fiji. Din ce \n ce mai des, Guvernul trebuie
s` adopte unele din func]iile familiei, legate de asigurarea bun`st`rii” (Fiji IR. para-
grafele 1 [i 2).
Acesta [i-a exprimat preocuparea fa]` duc]ia agricol`, asisten]` juridic` [i fi-
de cre[terea num`rului de gospod`rii nanciar` pentru ob]inerea unei locuin]e
sau familii, al c`ror cap de familie este adecvate [i a unui lot de p`mânt, pre-
un copil sau un bunic [i a recomandat ca cum [i prin servicii de consiliere \n rezol-
poligamia s` fie descurajat`: varea problemelor. Comitetul \ndeamn`
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i Statul Parte s` acorde o aten]ie deose-
revizuiasc` legisla]ia, programele [i bit` cre`rii de programe de \ndrumare
politicile, astfel \ncât s` …descurajeze psiho-social` [i parental` pentru a con-
practicarea poligamiei…” (Djibouti IRCO solida unit`]ile familiale vulnerabile,
Add., paragraful 34). cum ar fi familiile monoparentale sau
cele \n care, capul familiei este un copil
„Comitetul este extrem de preocupat de sau un bunic…“ (Burundi IRCO, Add.,
colapsul structurilor familiei tradi]iona- paragrafele 46 [i 47).
le, de cre[terea alarmant` a num`rului
de gospod`rii cu un singur p`rinte sau O Recomandare General` a Comitetului
\n care capul familiei este un copil sau pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotri-
un bunic, precum [i de consecin]ele pe va Femeilor, din 1994, propune „interzi-
termen scurt [i pe termen lung, pe care cerea bigamiei [i poligamiei [i proteja-
aceast` sl`bire a structurii familiale le rea drepturilor copiilor” (Comitetului
poate avea asupra copiilor …” pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotri-
va Femeilor, Recomandarea General`
„Remarcând eforturile care s-au f`cut 21, 1994, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 230. Vezi
deja, Comitetul recomand` insistent articolul 1, pagina 12).
Statului Parte s` continue [i s` sporeas-
c` sprijinul acordat familiilor, inclusiv Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
prin asisten]`, \n ceea ce prive[te pro- rile Civile [i Politice sus]ine, \n articolul

23, ideea de familie ca „celul` natural` pretat [i definit conceptul de familie [i
[i de baz` a societ`]ii…, care are dreptul scopul familiei \n propria lor societate [i
la protec]ie din partea societ`]ii [i a sta- \n propriul lor sistem juridic. Atunci
tului” [i stabile[te \n articolul 24 dreptul când, \n cadrul unui stat, exist` concep]ii
copilului la „m`suri de protec]ie cores- diferite privind familia ‚tradi]ional`’ sau
punz`toare statutului sù de minor, din ‚l`rgit`’, acest lucru trebuie precizat, ex-
partea familiei, a societ`]ii [i a statului”. plicându-se gradul de protec]ie acordat
|n dou` Comentarii Generale f`cute \n \n fiecare caz. }inând cont de existen]a a
1989 [i 1990, Comitetul pentru Dreptu- numeroase tipuri de familie, cum ar fi
rile Omului subliniaz` flexibilitatea de- cuplurile nec`s`torite [i copiii acestora
fini]iei date familiei, care este „interpre- sau p`rin]ii singuri [i copiii lor, Statele
tat` \n mod general pentru a include P`r]i trebuie s` indice, de asemenea,
toate persoanele care o compun, \n so- dac` [i, \n ce m`sur`, aceste tipuri de
cietatea Statului Parte vizat” (Comitetul familii [i membrii lor sunt recunoscute [i
pentru Drepturile Omului, Comentariul protejate de legisla]ia [i practica na-
5 General 17, 1989, HRI/GEN/1/Rev.5, p.
133).
]ional`” (Comitetul pentru Drepturile O-
mului, Comentariul General 19, 1990,
|n Comentariul General 19 al Comite- HRI/GEN/1/Rev.5, p. 137).
tului pentru Drepturile Omului: „Comi-
tetul remarc` faptul c`, de la un stat la „…de a oferi, \ntr-o manier`
altul sau chiar de la o regiune la alta a
aceluia[i stat, conceptul de familie poate
corespunz`toare capacit`]ilor
fi diferit \n unele privin]e; acesta este, \n evolu]ie ale copilului, \ndru-
prin urmare, motivul pentru care nu este marea [i orientarea necesare
posibil s` se dea acestui concept o de- \n exercitarea de c`tre copil a
fini]ie standard. Totu[i, Comitetul subli-
niaz` faptul c`, atunci când un grup de drepturilor recunoscute prin
persoane este privit ca o familie con- prezenta Conven]ie”
form legisla]iei [i practicii unui stat, gru-
pul respectiv trebuie s` beneficieze de Aceast` formulare pune accent pe copil
protec]ia la care se face referire \n arti- ca titular al drepturilor recunoscute \n
colul 23. |n consecin]`, Statele P`r]i tre- Conven]ie, referindu-se la exercitarea
buie s` raporteze \n ce mod este inter- „de c`tre copil” a acestor drepturi.
Când a ratificat Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, Sfântul Scaun [i-a
exprimat o rezerv` conform c`reia
Copil`ria nu este „antecame- „…articolele Conven]iei trebuie inter-
ra vie]ii” pretate \ntr-un mod care s` protejeze
„La nivel interna]ional, a fost subli- drepturile primordiale [i inalienabile ale
niat`, \n mod repetat, ideea c` nu tre- p`rin]ilor, \n special \n ceea ce prive[te
buie s` se considere copil`ria ca fiind educa]ia (articolele 13 [i 28), religia
‚antecamera vie]ii’; ea este ‚via]a \n- (articolul 14), asocierea cu alte persoane
s`[i’. De aceea, situa]ia juridic` \n care (articolul 15) [i via]a privat` (articolul
copilul, care este pe punctul de a-[i 16)” (CRC/C/2/ Rev.8, p. 23).
aniversa \mplinirea a optsprezece ani, |n Observa]iile sale finale, Comitetul [i-a
este aproape „lipsit de drepturi“, iar a exprimat preocuparea cu privire la
doua zi are drepturi depline, nu mai aceast` rezerv`
poate fi acceptat`. Prin urmare, este
„…având \n vedere \n special recunoa[-
necesar s` se creeze condi]ii pentru
terea deplin` a copilului ca titular al
emanciparea diferen]iat` [i gradual` a
drepturilor”.
copiilor \n toate aspectele vie]ii de zi
cu zi. Dac` \ns`, concep]ia societ`]ii Comitetul a mers [i mai departe,
privind condi]ia copilului nu se modi- recomandând ca
fic`, \n sensul consider`rii copilului ca „pozi]ia Sfântului Scaun cu privire la re-
subiect de drept, modific`rile legislati- la]ia dintre articolele 5 [i 12 ale Conven-
ve ar putea fi insuficiente …” (Slovacia ]iei s` fie clarificat`. |n aceast` privin]`,
IR, paragraful 240). Comitetul dore[te s` reaminteasc`

punctul sù de vedere, conform c`ruia Comitetul a subliniat \n mod constant, \n
drepturile [i prerogativele p`rin]ilor nu cursul examin`rii rapoartelor Statelor
pot submina drepturile copilului, a[a P`r]i, importan]a opiniilor copilului. A
cum sunt acestea recunoscute \n Con- accentuat, de asemenea, ideea c`, sus]i-
ven]ie, \n special dreptul copilului de a- nerea drepturilor copilului \n cadrul fa-
[i exprima propriile opinii [i dreptul ca miliei, nu impieteaz` asupra drepturilor
opiniile sale s` fie luate \n considerare \n celorlal]i, \n special asupra drepturilor
mod corespunz`tor” (Sfântul Scaun p`rin]ilor ci, dimpotriv`, consolideaz`
IRCO, Add. 46, paragrafele 7 [i 13). drepturile \ntregii familii. Astfel, un
{i alte rezerve [i declara]ii au subliniat membru al Comitetului a spus \n cursul
autoritatea parental`. De exemplu, discu]iilor cu Burkina Faso: „…este im-
Republica Kiribati a declarat c` „dreptu- portant ca, \n \ncercarea de a implemen-
rile copilului definite \n Conven]ie, \n ta prevederile Conven]iei, s` fie promo-
special drepturile definite \n articolele vat adev`ratul spirit al acestui docu-
ment, \n sensul c` nu este vorba de a da
12-16, ar trebui exercitate cu respectarea
autorit`]ii parentale, \n conformitate cu puterea copilului’, ci de a ar`ta c`, sus]i-
nerea drepturilor copilului consolideaz`
5
obiceiurile [i tradi]iile I-Kiribati referi-
toare la locul copilului, \n cadrul [i \n drepturile \ntregii familii [i c`, \n ceea
afara familiei”. |n mod similar, conform ce-i prive[te pe p`rin]i, accentul ar tre-
unei declara]ii a Poloniei, respectivele bui pus nu pe autoritate, ci pe responsa-
drepturi „ar trebui exercitate cu respec- bilitate”. Un alt membru a fost de acord
tarea autorit`]ii parentale, \n conformi- c` „este gre[it s` se interpreteze aceast`
tate cu obiceiurile [i tradi]iile poloneze afirmare a drepturilor copilului ca opu-
referitoare la locul copilului, \n cadrul [i nându-se drepturilor p`rin]ilor; dreptu-
\n afara familiei” (CRC/C/2/ Rev.8, p. 27 rile copilului [i ale familiei merg mân` \n
[i 35). mân`” (Burkina Faso SR.136, paragrafe-
le 51 [i 53).
Comitetul [i-a exprimat frecvent preocu-
parea fa]` de ]`rile care par s` nu fi Pe aceea[i tem`, \n Manualul de Rapor-
acceptat pe deplin principiul conform tare privind Respectarea Drepturilor O-
c`ruia copilul este un titular activ al mului din 1997, se precizeaz`: „Conven-
drepturilor, legând acest lucru de artico- ]ia confer` autonomie drepturilor co-
lul 5 [i, de asemenea, de articolele 12- piilor – nu cu inten]ia de a afirma aceste
16. De exemplu: drepturi \n opozi]ie cu drepturile adul-
]ilor sau ca o alternativ` la drepturile p`-
„Legisla]ia [i practica na]ional` trebuie rin]ilor, ci \n ideea de a scoate la lumin`
s` ia pe deplin \n considerare, \n lumina o nou` dimensiune: luarea \n conside-
articolului 5 al Conven]iei, capacitatea rare a perspectivei copilului, \n cadrul
copilului de a-[i exercita drepturile, \n valorilor esen]iale ale familiei. Copilului
special \n ce prive[te cet`]enia” (Mexic i se recunoa[te prin urmare demnitatea
IRCO, Add. 13, paragraful 8). fundamental` [i individualitatea, având
„…Comitetul remarc` faptul c`, \n]ele- dreptul de a avea opinii diferite sau di-
gerea copiilor ca titulari ai drepturilor, vergen]e \n ceea ce prive[te perceperea
nu pare s` fie pe deplin reflectat` \n m`- realit`]ii” (Manual, pagina 445).
surile legislative [i de alt` natur` din Comitetul consider` c` familia este vi-
Statul Parte…” (Nicaragua IRCO, Add. tal` pentru realizarea drepturilor civile
36, paragraful 9). ale copilului. |n planul pentru Dezbate-
„Comitetul dore[te s` sublinieze faptul rea General`, privind „Rolul familiei \n
c`, \n Conven]ie se prevede protejarea [i promovarea drepturilor copilului”, aces-
\ngrijirea copilului, [i, \n special, recu- ta a precizat:
noa[terea copilului ca titular al propriilor „Drepturile civile al copilului \ncep \n ca-
sale drepturi…” (Islanda IRCO, Add. 50, drul familiei… Familia are un rol esen]ial
paragraful 13). \n con[tientizarea [i protejarea drepturi-
„…Este important s` creasc` gradul de lor omului, \n crearea respectului pentru
con[tientizare a ideii de copil ca titular al valorile umane, identitatea [i mo[te-
drepturilor [i nu numai ca beneficiar al nirea cultural` [i pentru alte civiliza]ii.
protec]iei …” (China IRCO, Add. 56, pa- Trebuie s` se aib` \n vedere modalit`]i
ragraful 33). adecvate care s` asigure un echilibru

\ntre autoritatea parental` [i realizarea restul Conven]iei. Mai multe State P`r]i
drepturilor copilului, inclusiv dreptul la [i-au exprimat rezerve, prin care sus]in
libertatea de expresie” (Raportul celei autoritatea parental` (vezi mai sus, pa-
de-a V-a sesiuni, ianuarie 1994, CRC/C/ gina 106); iar alte state, \n Rapoartele lor
24, Anexa V, p. 63). Ini]iale, s-au referit la autoritatea „tradi-
La finalul Dezbaterii Generale, Comitetul ]ional`” a p`rin]ilor. Articolul 5 sublini-
a ajuns la câteva concluzii preliminare: az` ideea c`, autoritatea parental` este
departe de a fi nelimitat`, iar articolul 18
„|n mod tradi]ional, copilul a fost consi- pune accent pe faptul c` interesul supe-
derat un membru dependent, invizibil [i rior al copilului trebuie s` fie „principala
pasiv al familiei. Doar de pu]in` vreme a preocupare” a p`rin]ilor.
\nceput s` fie ‚luat \n considerare’ [i, mai
mult, exist` o tendin]` din ce \n ce mai |n Raportul Ini]ial, Marea Britanie a su-
larg` de a i se oferi posibilitatea de a fi gerat c` articolul 19 al Conven]iei tre-
auzit [i respectat. Dialogul, negocierea, buie citit \mpreun` cu articolul 5 [i c`
5 participarea au devenit elementele pri-

mordiale ale ac]iunii comune \n favoa-
„\ndrumarea [i orientarea adecvate” a
copilului trebuie „s` includ` administra-
rea copiilor”. rea, de c`tre p`rinte, a unei pedepse
fizice rezonabile [i moderate” (Marea
„Familia devine, \n schimb, locul ideal al Britanie IR, paragraful 335). |n discu]ia
primei experien]e democratice pentru cu reprezentan]ii Guvernului Marii Bri-
fiecare dintre membrii sì individuali, in- tanii, un membru al Comitetului a spe-
clusiv pentru copii. Este acesta oare cificat c`: „\n limitele libert`]ii acordate -
doar un vis, sau ar trebui privit ca o sar- \n articolul 5 - p`rin]ilor \n exercitarea
cin` precis` [i provocatoare”? responsabilit`]ilor lor, nu este loc pentru
Comitetul consider` Conven]ia ca, fiind pedeapsa corporal`. Alte ]`ri, au g`sit
„...cadrul cel mai adecvat pentru a lua \n de cuviin]` s` includ` o prevedere \n
considerare [i pentru a asigura respec- acest sens \n legisla]ia lor civil` …”
tarea drepturilor fundamentale ale tutu- (Marea Britanie, SR 205, paragraful 72).
ror membrilor familiei, \n individualita- |n mod similar, un membru al Comitetu-
tea lor. Drepturile copiilor vor câ[tiga lui a remarcat \n cursul discut`rii Rapor-
autonomie, \ns` acestea vor avea cu tului Ini]ial al Senegalului: „Comitetul a
adev`rat un sens doar \n contextul \n recunoscut existen]a atitudinilor [i prac-
care drepturile p`rin]ilor [i ale celorlal]i ticilor tradi]ionale, \ns` a sus]inut cu
membri ai familiei sunt recunoscute, t`rie c` trebuie abolite cele care sunt
respectate [i promovate. Acesta va fi \mpotriva intereselor copilului. Convin-
singurul mod de a promova statutul fa- gerea c` a renun]a la b`] \nseamn` s`
miliei [i respectul pentru aceasta” alin]i/s` strici copilul este o astfel de ati-
(Raportul celei de-a VII-a sesiuni, sep- tudine: este preferabil s` oferi \ndru-
tembrie/octombrie 1994, CRC/C/34, pa- mare decât s` aplici o pedeaps` corpo-
ragraful 183 [i urm`toarele). ral`” (Senegal SR.248, paragraful 73).
Manualul de Raportare privind Respec- Astfel, prin corelarea articolului 5 cu arti-
tarea Drepturilor Omului, din 1997, pune colul 19, Comitetul arat` clar c` „\ndru-
un accent [i mai mare pe aceast` idee: marea” parental` nu trebuie s` ia forma
„Familia este, de asemenea, locul care disciplinei violente sau umilitoare,
poate constitui prima realitate demo- deoarece copilul trebuie protejat de
cratic` pe care o experimenteaz` copilul „toate formele de violen]` fizic` sau
– o realitate modelat` de valori precum mental`” cât timp se afl` \n grija p`rin-
toleran]a, \n]elegerea, respectul reciproc ]ilor sau a altor persoane. Comitetul a
[i solidaritatea, care sporesc capacitatea sus]inut foarte clar ideea c` pedeapsa
copilului de a participa \n cuno[tin]` de corporal` nu este compatibil` cu preve-
cauz` la procesul decizional” (Manual, derile Conven]iei [i a recomandat inter-
pagina 526). zicerea acesteia, inclusiv \n cadrul fami-
Articolul 5 precizeaz` clar faptul c` na- liei (vezi articolul 19, pagina 317).
tura \ndrum`rii [i orient`rii p`rinte[ti nu Prin utilizarea conceptului de „capacit`]i
este nelimitat`; aceasta trebuie s` fie \n evolu]ie”, Conven]ia a evitat stabilirea
„adecvat`” [i s` ]in` cont de „capaci- unor limite de vârst` arbitrare sau defi-
t`]ile \n evolu]ie ale copilului” [i de

nirea restrictiv` a maturit`]ii, \n raport care s-a luat o decizie diferit`. Copiii vor
cu anumite aspecte. „Capacit`]ile \n deveni, astfel, parteneri activi, cu aptitu-
evolu]ie” ale copilului, constituie unul dini corespunz`toare de a participa, mai
dintre conceptele cheie ale Conven]iei – degrab` decât s` fie doar o reflectare
o recunoa[tere a faptului c` dezvoltarea pasiv` a dorin]elor p`rin]ilor”. (Manual,
copilului, c`tre stadiul de adult indepen- pagina 446)
dent, trebuie s` fie respectat` [i pro- Articolul 1 define[te „copilul” ca fiind
movat` \n perioada copil`riei. Acest orice fiin]` uman` sub 18 ani ori sub
lucru este legat de cerin]a articolului 12, vârsta majoratului, \n cazul \n care
de a se acorda importan]a cuvenit` acesta este atins mai devreme (vezi
opiniilor copilului, ]inând cont de vârsta pagina 1). |n acela[i timp, articolul 5
[i de gradul de maturitate al copilului. subliniaz` calea spre maturitate, care
Conceptul este reluat \n articolul 14: trebuie parcurs` prin exercitarea pro-
p`rin]ii [i reprezentan]ii legali pot oferi gresiv` a autonomiei. O mare parte din
\ndrumare copilului \n aspecte precum
libertatea de gândire, con[tiin]` sau re-
ligie, ]inând cont de capacit`]ile \n evo-
informa]iile solicitate de Comitet prin
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- 5
telor Periodice, \n leg`tur` cu articolul 1
lu]ie ale copilului. (defini]ia copilului) privind orice „vârst`
|n primul Comentariu General, emis \n minim` legal`” stabilit` \n diverse sco-
2001, privind articolul 29(1), referitor la puri, are leg`tur` cu recunoa[terea au-
obiectivele educa]iei, Comitetul preci- tonomiei crescânde a copilului [i a exer-
zeaz` (vezi articolul 29, pagina 522): cit`rii independente a drepturilor: de
„…Educa]ia trebuie s` fie adaptat` ne- exemplu, consilierea juridic` [i medical`
voilor copilului („child - friendly“ - \n f`r` consim]`mânt parental; tratamentul
orig.), s` inspire [i s` motiveze copilul. medical sau chirurgical f`r` consim]`-
{colile trebuie s` stimuleze crearea unei mânt parental, consim]`mântul sexual,
atmosfere calde, umane [i s` le permit` depunerea m`rturiei la tribunal; partici-
copiilor s` se dezvolte \n acord cu capa- parea la proceduri administrative [i judi-
cit`]ile lor \n evolu]ie” (Raportul celei ciare, crearea [i aderarea la asocia]ii [i
de-a XXVI-a sesiuni, ianuarie 2001, a[a mai departe (vezi articolul 1, pagina
CRC/C/ 103, Anexa IX, paragraful 12). 5, pentru mai multe informa]ii).
Manualul de Raportare privind Respec- |n multe ]`ri, copiii dobândesc anumite

tarea Drepturilor Omului, din 1997, drepturi de autodeterminare cu mult
leag` conceptul de „capacit`]i \n evo- \nainte de vârsta majoratului; adesea, ei
lu]ie” de articolele 12 [i 13. P`rin]ilor li ob]in, drepturi depline ca [i adul]ii, la
se cere s` ofere copilului o \ndrumare [i momentul c`s`toriei, care \n anumite
orientare adecvate: „\ns`, \n acest efort, state este permis` la vârsta de 14 sau 15
ei trebuie s` ac]ioneze ]inând cont de ca- ani (Comitetul critic` aspru acest lucru,
lit`]ile \n evolu]ie ale copilului, de vârsta vezi pagina 12). |n câteva ]`ri, conceptul
[i de gradul de maturitate al acestuia. |n de „capacit`]i \n evolu]ie“ este reflectat
lumina articolului 12, trebuie s` pre- printr-o prevedere general` din legisla-
valeze un sistem \n care s` existe un ]ie, conform c`reia o dat` ce copiii au
dialog pozitiv [i responsabil. De fapt, atins un grad suficient de maturitate sau
p`rin]ii se afl` \n pozi]ia ideal` pentru a \n]elegere, ace[tia pot lua propriile deci-
forma capacitatea copiilor de a interve- zii \n ceea ce-i prive[te, atunci când le-
ni, \ntr-un mod din ce \n ce mai consis- gea nu stabile[te o limit` specific` pen-
tent, \n diverse etape de decizie, pentru tru acest lucru.
a-i preg`ti pentru o via]` responsabil` Accentul pe care articolul 5 \l pune pe
\ntr-o societate liber`, informându-i, „capacit`]ile \n evolu]ie” nu se refer`
oferindu-le \ndrumarea [i orientarea ne- doar la autonomia crescând` a copiilor
cesare, asigurându-le, \n acela[i timp, fa]` de p`rin]i. Se refer`, de asemenea,
dreptul de a-[i exprima liber opiniile [i la procesul de maturizare a copilului
acordând acestor opinii importan]a (articolele 6, 27 [i 29) [i la responsabili-
cuvenit` (articolele 12 [i 13)”. Opiniile tatea p`rin]ilor de a cere [i de a nu
copiilor vor fi astfel luate \n considerare, a[tepta de la copil nici un lucru care este
de[i nu vor fi neap`rat \mbr`]i[ate, iar inadecvat stadiului sù de dezvoltare.
copiii vor putea \n]elege motivele pentru

Comitetul a subliniat ideea c` nu trebuie programele de educa]ie [i consiliere a
s` se fac` nici o discriminare – de exem- p`rin]ilor, precum [i despre modul \n
plu pe motive de gen – \n recunoa[terea care li se transmit p`rin]ilor [i altor per-
maturit`]ii \n legisla]ia statelor: soane responsabile de copii cuno[tin]e
„…Comitetul este, de asemenea, preo- despre cre[terea copilului [i despre ca-
cupat de utilizarea criteriului biologic al pacit`]ile \n evolu]ie ale acestuia. |n
pubert`]ii, pentru a stabili diverse vârste plus, \n Instruc]iuni se solicit` informa]ii
la care bìe]ii [i fetele ajung la matu- despre evaluarea eficien]ei unor astfel
ritate. Aceast` practic` este contrar` de m`suri educative (vezi articolul 18,
principiilor [i prevederilor Conven]iei [i pagina 289, pentru informa]ii suplimen-
constituie o form` de discriminare pe tare).
criterii de gen, care afecteaz` posibilita- Exist` o recunoa[tere din ce \n ce mai
tea persoanei de a se bucura de toate larg` a importan]ei dezvolt`rii timpurii a
drepturile” (Ecuador IRCO, Add. 93, copilului \n cadrul familiei pentru a
5 paragraful 17).
„Comitetul este \n continuare preocupat
preveni violen]a [i alte delicte, atât \n co-
pil`rie, cât [i mai târziu. Aceast` recu-
de faptul c` ‚vârsta legal` a maturit`]ii’, noa[tere ofer` o motiva]ie suplimentar`
care se refer` la criteriul pubert`]ii, sta- pentru a dezvolta programe comprehen-
bilit` la 10 ani pentru bìe]i [i 9 ani pen- sive de sprijinire [i educare a p`rin]ilor.
tru fete, este prea sc`zut`…” (Yemen De exemplu, Recomand`rile Na]iunilor
2RCO, Add. 102, paragraful 16). Unite pentru Prevenirea Delicven]ei Ju-
venile, Recomand`rile de la Riyadh,
Preg`tirea pentru rolul de p`rinte propun: „S` se ia m`suri [i s` se elabo-
reze programe care s` le ofere familiilor
Dup` cum s-a indicat mai sus, Comitetul
posibilitatea de a \nv`]a despre rolurile
a remarcat c`, \n unele state persist`
[i obliga]iile p`rin]ilor \n ceea ce prive[-
concep]ia tradi]ional` conform c`reia
te dezvoltarea [i \ngrijirea copilului, care
copilul este un membru „dependent,
s` promoveze rela]iile pozitive p`rinte-
invizibil [i pasiv” al familiei. Comitetul a
copil, s`-i sensibilizeze pe p`rin]i fa]` de
subliniat nevoia de a-i preg`ti pe p`rin]i
problemele copiilor [i ale tinerilor [i s`-i
pentru responsabilit`]ile lor. |n Instruc-
\ncurajeze pe ace[tia din urm` s` se im-
]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
plice \n activit`]ile familiei [i ale comu-
Periodice, se solicit` informa]ii despre
nit`]ii” (paragraful 16).

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 5 va viza \n mod deosebit departamentele res-
ponsabile de legisla]ia referitoare la familie [i de sprijinirea familiei)?
tatea civil`?
dic]iei?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru im-
plementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 5, acestea ar trebui s` includ` formarea tuturor
celor care lucreaz` cu [i pentru familii precum [i a celor implica]i \n educa]ia p`-
rin]ilor)?

Defini]ia „familiei” \n scopul realiz`rii drepturilor copilului corespunde defini]iei fle-
xibile a Conven]iei?
Exist` o defini]ie detaliat` a responsabilit`]ilor, obliga]iilor [i drepturilor parentale?
Respectiva defini]ie a fost revizuit` pentru a se asigura compatibilitatea ei cu prin-
cipiile [i prevederile Conven]iei?
Legisla]ia prevede ca \ndrumarea [i orientarea oferite de p`rin]i copiilor lor s` fie \n
conformitate cu principiile [i prevederile Conven]iei?
Constitu]ia [i legisla]ia respect` \n mod corespunz`tor capacit`]ile \n evolu]ie ale co-
pilului?
Exist` un principiu general conform c`ruia o dat` ce un copil a atins „un grad su-
ficient de \n]elegere”, \n raport cu o decizie specific` \ntr-o problem` important`,
are dreptul de a lua decizii \n ceea ce-l prive[te?

Exist` campanii de informare/programe educa]ionale privind dezvoltarea copiilor [i
capacit`]ile lor \n evolu]ie etc., destinate p`rin]ilor, altor persoane care acord` \n-
grijire copiilor [i copiilor \n[i[i, precum [i acelora care \i sprijin`?
Aceste campanii/programe au fost evaluate?

Articolul 5 nu trebuie interpretat separat. Defini]ia flexibil`, pe care o d` familiei, este
relevant` pentru interpretarea altor articole. Articolul afirm` ideea de copil ca titular
activ al drepturilor, cu capacit`]i \n evolu]ie, fiind relevant pentru implementarea tutu-
ror celorlalte drepturi, inclusiv, [i \n mod deosebit, a drepturilor civile [i politice ale copi-
lului.
Articolul 2: toate drepturile trebuie recunoscute fiec`rui copil din jurisdic]ie, f`r` nici un
fel de discriminare
Articolul 3(1): interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` \n toate ac]iunile
care \l privesc pe copil
Articolul 6: dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posi-
bilitatea de a fi ascultat \n orice proceduri judiciare sau administrative care \l afecteaz`
Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare este legat` de articolul 5:
Articolul 1: defini]ia copilului \n legisla]ie [i \n practic` trebuie s` ]in` cont de „capa-
cit`]ile \n evolu]ie” ale copilului
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor [i sprijinul acordat de c`tre stat

Dreptul
copilului
la via]`,
supravie]uire
[i dezvoltare
6
1. Statele P`r]i recunosc dreptul inerent la via]` al fiec`rui copil.
2. Statele P`r]i vor asigura, \n toat` m`sura posibilului, supravie]uirea [i dezvoltarea co-
pilului.
rticolul 6 este unul dintre artico- gii Conven]ii. Comitetul pentru Dreptu-
A lele desemnate de Comitetul

pentru Drepturile Copilului ca
un principiu general, garantând
copilului dreptul fundamental la via]`,
afirmat ca principiu universal al dreptu-
rile Copilului prive[te dezvoltarea ca pe
un concept holistic, iar multe articole ale
Conven]iei se refer` \n mod specific la
obiectivul dezvolt`rii. Alte articole subli-
niaz` rolul cheie al p`rin]ilor [i familiei
rilor omului [i \n alte instrumente inter- \n dezvoltarea copilului, precum [i obli- Sumar
na]ionale, precum [i dreptul la supra- ga]ia statului de a-i sprijini. Protejarea
vie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura po- \mpotriva violen]ei [i exploat`rii este, de
sibilului. Conceptul de „supravie]uire [i asemenea, vital` pentru asigurarea su-
dezvoltare” \n toat` m`sura posibilului pravie]uirii [i dezvolt`rii \n toat` m`sura
este crucial pentru implementarea \ntre- posibilului.
DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 113

Extrase din
form Conven]iei
„Principii generale
Trebuie furnizate informa]ii relevante, care s` includ` principalele m`suri legisla-
tive, judiciare, administrative sau de alt` natur`, \n vigoare sau care urmeaz` a fi
adoptate, factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele ob]inute \n imple-
6 mentarea prevederilor Conven]iei, precum [i priorit`]ile procesului de implemen-

tare [i obiectivele specifice pentru viitor, \n leg`tur` cu:
...
(c) Dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare (articolul 6)“
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` ofere informa]ii relevante privind aplicarea
acestor principii \n cadrul procesului de implementare a altor articole prezentate \n
aceste Instruc]iuni.”
„S`n`tatea [i bun`starea
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se cere s` ofere informa]ii relevante care
s` includ` principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de alt` na-
tur` \n vigoare; infrastructura institu]ional` pentru politica de implementare \n
acest domeniu, \n special strategiile [i mecanismele de monitorizare, precum [i
factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele ob]inute \n implementarea
prevederilor relevante ale Conven]iei, \n leg`tur` cu:
(a) Supravie]uirea [i dezvoltarea (articolul 6, al. 2);
...”
(CRC/C/5, al. 13-14, 19).
C. Dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare (articolul 6)
V` rug`m s` descrie]i m`surile specifice, luate pentru a garanta dreptul copiilor la
via]` [i pentru a crea un mediu care s` contribuie \n toat` m`sura posibilului la su-
pravie]uirea [i dezvoltarea copilului, incluzând dezvoltarea fizic`, mental`, spiritu-
al`, moral`, psihologic` [i social`, \ntr-o manier` compatibil` cu demnitatea uma-
n` [i s`-l preg`teasc` pe copil pentru via]a individual` \ntr-o societate liber`.
Trebuie, de asemenea, furnizate informa]ii privind m`surile luate pentru a asigura
\nregistrarea deceselor copiilor, a cauzelor decesului [i, unde este cazul, investi-
garea [i raportarea acestor decese, precum [i m`surile adoptate pentru a preveni
sinuciderile la copii [i a monitoriza inciden]a acestora [i pentru a asigura supra-
vie]uirea copiilor la toate vârstele, inclusiv a adolescen]ilor, precum [i pentru pre-
venirea riscurilor la care grupul respectiv poate fi \n mod special expus (de ex.: boli
cu transmitere sexual`, violen]` stradal`). Prezenta]i date dezagragate relevante
care s` includ` num`rul de sinucideri \n rândul copiilor.
VI. S~N~TATEA {I BUN~STAREA
„B. S`n`tate [i servicii de s`n`tate (articolul 24)
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate conform articolelor 6 [i 24:

Pentru a recunoa[te [i asigura dreptul copilului de a se bucura de cel mai \nalt
standard de s`n`tate posibil [i dreptul la facilit`]i de tratament [i reabilitare;
Pentru a v` asigura c` nici un copil nu este privat de dreptul de acces la astfel de
servicii de \ngrijire a s`n`t`]ii;
Pentru a asigura respectarea principiilor generale ale Conven]iei, [i anume nedis-
criminarea, interesul superior al copilului, respectarea opiniei copilului [i dreptul
la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului”.
(CRC/C/58, al. 40-41, 93. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru elabo-
rarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea con-
form prezentului articol: 64, 74, 76, 80, 101, 106, 115, 118, 120, 128, 132, 138, 143,
147, 152, 159, 161, 164, 166; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3,
pagina 811).
de dorit pentru Statele P`r]i s` ia toate

6
Principiu general care va fi re-
m`surile posibile pentru reducerea mor-
flectat \n legisla]ie talit`]ii infantile [i cre[terea speran]ei de
Ca [i \n cazul celorlalte principii generale via]`, \n special prin adoptarea unor m`-
(articolele 2, 3 [i 12), Comitetul pentru suri pentru eliminarea malnutri]iei [i
Drepturile Copilului a propus ca articolul epidemiilor” (Comitetul pentru Drepturi-
6 s` fie reflectat \n legisla]ia na]ional`. le Omului, Comentariul General nr. 6,
1982, HRI/GEN/1/Rev.5, pagina 115).
Conform Manualului de Raportare pri-
Dreptul inerent la via]` al copi- vind Respectarea Drepturilor Omului,
lului 1997, m`surile luate de state pentru im-
plementarea articolului 6 al Conven]iei
Dreptul la via]` este considerat un prin- cu privire la Drepturile Copilului pot fi
cipiu universal al drepturilor omului \n „de natur` pozitiv`, cum sunt cele con-
articolul 3 al Declara]iei Universale a cepute pentru a proteja via]a, inclusiv
Drepturilor Omului: „Fiecare om are prin cre[terea speran]ei de via]`, redu-
dreptul la via]`, libertate [i securitate cerea mortalit`]ii infantile [i a copiilor,
personal`”. Articolul 6 al Pactului combaterea bolilor [i reabilitarea s`n`-
Interna]ional cu privire la Drepturile Ci- t`]ii, furnizarea de alimente nutritive
vile [i Politice sus]ine acela[i principiu: adecvate [i ap` potabil` curat`. Aceste
„Fiecare fiin]` uman` are dreptul inerent m`suri trebuie, de asemenea, s` urm`-
la via]`. Acest drept va fi protejat prin reasc` prevenirea priv`rii de via]` prin
lege. Nimeni nu poate fi privat \n mod interzicerea [i prevenirea pedepsei cu
arbitrar de via]`” (paragraful 1). Cele- moartea, a execu]iilor \n afara legii, ar-
lalte paragrafe ale acestui articol din bitrare sau sumare sau oric`rei situa]ii
Pact prev`d limit`ri pentru utilizarea pe- de dispari]ie for]at`. Statele P`r]i trebuie
depsei cu moartea \n ]`rile care nu au deci s` se ab]in` de la orice ac]iune care
abolit-o (vezi mai jos, pagina 117). duce la luarea inten]ionat` a vie]ii [i s`
Comitetul pentru Drepturile Omului, ia m`suri pentru protejarea vie]ii”
\ntr-un Comentariu General din 1982 pri- (Manual, pagina 424).
vind dreptul la via]`, prev`zut \n articolul Articolul 24 al Conven]iei cu privire la
6 al Pactului Interna]ional cu privire la Drepturile Copilului dezvolt` subiectul
Drepturile Civile [i Politice, ia not` de dreptului copilului la s`n`tate [i servicii
faptul c` acest drept a fost, deseori, de s`n`tate [i cere \n mod expres luarea
interpretat \ntr-o manier` mult prea \n- unor „m`suri corespunz`toare [...] pen-
gust`: „Expresia ‚drept inerent la via]`’ tru reducerea mortalit`]ii infantile sau a
nu poate fi \n]eleas` corect \ntr-o mani- copiilor” (articolul 24 (2)(a), vezi pagina
er` restrictiv`, iar protejarea acestui 423). Comitetul a felicitat unele state
drept necesit` adoptarea unor m`suri pentru reducerea ratelor mortalit`]ii [i
pozitive de c`tre state. |n leg`tur` cu [i-a exprimat preocuparea \n toate cazu-
acest lucru, Comitetul consider` c` ar fi rile \n care aceste rate au crescut [i \n

situa]iile \n care ratele variaz` \n mod seminare a cuno[tin]elor privind meto-
discriminatoriu (pentru comentariile Co- dele moderne de planificare familial` [i,
mitetului [i discu]ia complet`, vezi arti- prin acestea, pentru reducerea practicii
colul 24, pagina 423). avorturilor” (România IRCO, Add. 16, pa-
Defini]ia copilului [i dreptul copilului la ragraful 15).
via]` „Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
Dup` cum s-a notat la articolul 1 (pagina privire la starea de s`n`tate a copiilor [i
12), Preambulul la Conven]ia cu privire num`rul ridicat de avorturi” (Belarus
la Drepturile Copilului reaminte[te pre- IRCO, Add. 17, paragraful 9).
vederea Declara]iei Organiza]iei Na]iu- De asemenea, Comitetul [i-a exprimat
nilor Unite pentru Drepturile Copilului preocuparea cu privire la avorturile
conform c`reia „copilul, din cauza ima- „clandestine” [i la efectele negative ale
turit`]ii sale fizice [i mentale, necesit` gravidit`]ii la adolescente, inclusiv asu-
m`suri speciale de protec]ie [i \ngrijire pra dreptului la via]` al tinerelor mame,
6 care s` includ` protec]ia legal` adecva-
t`, \nainte [i dup` na[tere”. Grupul de
precum [i cu privire la avorturile selec-
tive:
lucru pentru redactarea Conven]iei a „[...] Comitetul recomand`, de aseme-
convenit c` trebuie introdus` o declara- nea, ca Statul Parte s` \ntreprind` studii
]ie \n lucr`rile preg`titoare \n sensul c` pentru a determina factorii socio-cultu-
„Prin adoptarea prezentului paragraf din rali care duc la practici cum ar fi infanti-
preambul, Grupul de Lucru nu inten]io- cidul la copii de sex feminin [i avorturile
neaz` s` prejudicieze interpretarea selective [i pentru a dezvolta strategii
articolului 1 sau a oric`rei alte prevederi care s` le combat` [...]” (India IRCO,
a Conven]iei de c`tre Statele P`r]i” (E/ Add. 115, paragraful 49).
CN.4/1989/48, pp. 8-15; Detrick, pagina
110). Pe de alt` parte s-a luat not` despre ile-
galitatea avorturilor, chiar [i \n cazurile
Articolul 1 las` \n mod deliberat deschis de viol sau incest:
punctul de \ncepere al copil`riei, [i nu
precizeaz` dac` acesta este momentul „[...] Comitetul ia not` de faptul c` avor-
concep]iei, momentul na[terii sau un tul este ilegal, cu excep]ia cazurilor me-
moment situat \ntre acestea. Astfel, dicale [i \[i exprim` preocuparea privind
Conven]ia las` statele s` hot`rasc` \n interesul superior al copiilor victime ale
mod individual \n leg`tur` cu drepturile violului [i/sau incestului, \n aceast` pri-
[i interesele conflictuale implicate de vin]` [...]”.
probleme cum ar fi avortul [i planifica- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
rea familial`, iar Comitetul pentru Drep- \[i revizuiasc` legisla]ia privind avortul,
turile Copilului a sugerat, ulterior, c` re- \n sensul garant`rii interesului superior
zervele legate de p`strarea legilor pri- al copiilor victime ale violului [i
vind avortul, care exist` \n anumite sta- incestului [...]” (Palau IRCO, Add. 149,
te, nu sunt necesare (pentru detalii pri- paragrafele 46 [i 47).
vind rezervele [i discutarea acestora, a Raportul elaborat \n urma celei de-A IV-
se vedea articolul 1, pagina 3). a Conferin]e Mondiale privind Situa]ia
Comitetul a comentat \n mod negativ ra- Femeilor \ncurajeaz` guvernele s` „ia \n
tele ridicate ale avorturilor [i utilizarea considerare revizuirea legilor care con-
avortului ca metod` de planificare fami- ]in m`suri punitive \mpotriva femeilor
lial` [i a \ncurajat metodele pentru care au recurs la avorturi ilegale” (A/
reducerea inciden]ei avorturilor: RES/S-23/3, al. 72(o)).
„[...] De asemenea, Comitetul \[i expri- |n mod similar, Comitetul pentru Elimi-
m` preocuparea privind recurgerea frec- narea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor,
vent` la avort care pare a fi o metod` de \n Recomandarea General` cu privire la
planificare familial`” (Federa]ia Rus` femei [i s`n`tate, arat` c`:
IRCO, Add. 4, paragraful 12). „[...] Atunci când este posibil, legisla]ia
„Comitetul consider` c` trebuie depuse care incrimineaz` avortul trebuie s` fie
eforturi sporite pentru educarea fami- amendat`, pentru a retrage m`surile
liilor pentru con[tientizarea responsabi- punitive impuse femeilor care recurg la
lit`]ii egale a p`rin]ilor, pentru larga di- avort” (Comitetul pentru Eliminarea Dis-

crimin`rii |mpotriva Femeilor, Recoman- mand`rilor, vezi articolul 23, pagina 381).
darea General` 24, 1999, HRI/GEN/1/
Rev.5, p. 251). C`s`toriile timpurii
|n leg`tur` cu dreptul la via]`, apar pro- C`s`toria la o vârst` timpurie – \n spe-
bleme etice controversate, pe care Co- cial pentru fete – nu numai c` ridic` o
mitetul nu le-a abordat \nc` – de exem- problem` de discriminare conform arti-
plu responsabilitatea pentru asisten]a colului 2, dar amenin]` [i drepturile ma-
copiilor cu dizabilit`]i serioase la na[tere mei minore [i ale copilului nou-n`scut la
[i sus]inerea vie]ii copiilor n`scu]i foarte via]` [i la supravie]uire [i dezvoltare \n
prematur. Regulile Standard pentru toat` m`sura posibilului conform artico-
Egalizarea {anselor Persoanelor cu Di- lului 6 (pentru o discu]ie complet` [i
zabilit`]i prev`d c`: „Statele vor asigura comentariile Comitetului vezi articolul 1,
pentru persoanele cu dizabilit`]i, \n spe- pagina 12 [i articolul 2, pagina 39).
cial pentru sugari (0-1 an - nota trad.) [i Platforma de Ac]iune a celei de-A IV-a
copii, acela[i nivel de asisten]` medical`
oferit \n cadrul aceluia[i sistem ca [i
Conferin]e Mondiale privind Situa]ia
Femeilor, care a avut loc la Beijing \n 6
altor membri ai societ`]ii” (regula 2.3). anul 1995, arat`: „Peste 15 milioane de
Regulile subliniaz` faptul c` statele au o fete cu vârste \ntre 15 [i 19 ani nasc \n
obliga]ie de „a da posibilitatea persoa- fiecare an. Maternitatea la o vârst`
nelor cu dizabilit`]i s` \[i exercite drep- foarte tân`r` duce la complica]ii \n tim-
turile, inclusiv drepturile omului, drep- pul sarcinii [i na[terii, iar riscul decesu-
turile civile [i politice, \n mod egal cu lui mamei este mult mai mare decât me-
ceilal]i cet`]eni” [i de a elimina „orice dia. Copiii mamelor tinere au nivele mai
prevederi discriminatorii \mpotriva per- ridicate de morbiditate [i mortalitate
soanelor cu dizabilit`]i” (regula 15.1 [i [...]” (Platforma de Ac]iune, A/CONF.177/
15.2). 20/ Rev.1, al. 268). Raportul elaborat \n
|n mod relevant pentru principiul nedis- urma celei de-A IV-a Conferin]e Mondia-
crimin`rii [i al dreptului la via]`, unele le privind Situa]ia Femeilor prezint` pro-
state au introdus legi cu privire la avort, puneri detaliate pentru educa]ia pentru
care permit \ntreruperea de sarcin` \ntr- s`n`tate [i promovarea s`n`t`]ii la ado-
o faz` mai târzie, uneori chiar [i pân` la lescen]i, inclusiv privind evitarea „sar-
termen, când testele indic` faptul c` f`- cinilor nedorite [i timpurii” (A/RES/S-
tul are dizabilit`]i. 23/3, al. 79(f)).
Pe m`sur` ce tehnologia medical` avan- Pedeapsa cu moartea
seaz`, aceste probleme ale drepturilor
Articolul 37 (a) al Conven]iei cu privire la
pot deveni mai complexe [i pot ridica un
Drepturile Copilului interzice pedeapsa
num`r mai mare de dileme etice [i posi-
capital` „pentru infrac]iuni comise de
bile conflicte \ntre drepturile copilului [i
persoane sub vârsta de optsprezece
cele ale mamei sale.
ani”. {i articolul 6 al Conven]iei afirm`
|n recomand`rile sale adoptate \n urma acest lucru prin recunoa[terea dreptului
Dezbaterii Generale din 1997 privind fiec`rui copil la via]` [i supravie]uire.
„Drepturile copiilor cu dizabilit`]i”, Co-
Articolul 6 al Pactului Interna]ional cu
mitetul recomand` insistent statelor
privire la Drepturile Civile [i Politice
„s` reevalueze [i s` amendeze legile arat`: „Condamnarea la moarte nu va fi
care afecteaz` copiii cu dizabilit`]i, [i pronun]at` pentru infrac]iuni comise de
care sunt incompatibile cu principiile [i persoane sub vârsta de optsprezece ani
prevederile Conven]iei, de exemplu le- [i nu va fi executat` \n cazul femeilor
gisla]ia (i) care refuz` copiilor cu diza- \ns`rcinate” (paragraful 5). Un al doilea
bilit`]i un drept egal la via]`, supravie- Protocol Facultativ la Conven]ie, adoptat
]uire [i dezvoltare (inclusiv – \n statele de Adunarea General` a Organiza]iei
care permit avortul – legile privind avor- Na]iunilor Unite \n 1989 are ca scop abo-
turile discriminatorii care afecteaz` co- lirea pedepsei cu moartea. Conform arti-
piii cu dizabilit`]i [i accesul discrimina- colului 1 al acestuia, nici o persoan` din
toriu la servicii de s`n`tate)...” (Raportul jurisdic]ia unui Stat Parte la Protocol nu
celei de-a XVI-a sesiuni, pagina 51 [i ur- poate fi executat`.
m`toarele. Pentru textul complet al reco-

ridicat aceast` problem` \n discu]iile cu s` de poli]ie [i grupurile paramilitare; de
mai multe State P`r]i [i a subliniat c` nu cazurile multiple de „purific`ri sociale”
este suficient ca pedeapsa cu moartea ale copiilor str`zii; de nepedepsirea per-
s` nu se aplice \n cazul copiilor. Interzi- sistent` a celor care comit astfel de cri-
cerea acesteia \n cazul copiilor trebuie me.
confirmat` \n legisla]ie (vezi articolul 37, „Comitetul \[i reitereaz` recomandarea
pagina 659 pentru comentariile Comite- [vezi CRC/C/15/Add.31] ca Statul Parte s`
tului [i discutarea acestei probleme). continue s` ia m`suri eficiente pentru
Raportorul Special al Comisiei pentru protejarea copiilor \mpotriva efectelor
Drepturile Omului cu privire la execu]iile negative ale conflictului armat. Comi-
extrajudiciare, sumare sau arbitrare a tetul insist` ca Statul Parte s` protejeze
raportat \n mod periodic \n leg`tur` cu copiii \mpotriva „purific`rii sociale” [i s`
restric]iile privind utilizarea pedepsei cu asigure luarea de m`suri judiciare \m-
moartea, inclusiv interzicerea acesteia potriva celor care comit astfel de crime
(Columbia 2RCO, Add.137, paragrafele
6 pentru delincven]ii juvenili (vezi articolul
37, pagina 659). 34 [i 35).
|n acela[i context, Comitetul [i-a expri-
Conflictul armat mat preocuparea cu privire la recrutarea
Articolul 38 al Conven]iei cu privire la \n cadrul for]elor armate:
Drepturile Copilului (vezi pagina 679) „Din perspectiva prevederilor [i princi-
prevede m`suri speciale de \ngrijire [i piilor Conven]iei, \n special a principiilor
protec]ie pentru copiii afecta]i de con- interesului superior al copilului (articolul
flictele armate. Conflictele armate repre- 3) [i al dreptului la via]`, supravie]uire [i
zint` o amenin]are pentru dreptul la dezvoltare (articolul 6), Comitetul este
via]` al multor copii, iar Comitetul s-a re- profund \ngrijorat de faptul c` vârsta mi-
ferit, \n mod repetat, la aceast` amenin- nim` legal` pentru \nrolarea voluntar`
]are: \n for]ele armate, este sc`zut`, recoman-
„Comitetul este profund preocupat de dând Statului Parte s` m`reasc` aceast`
\nc`lc`rile grave ale dreptului la via]` al vârst` ]inând cont de drepturile omului
copiilor, \ntre altele, prin conflictele ar- [i legisla]ia umanitar`” (Irak IRCO, Add.
mate, prin ucidere deliberat` de c`tre 94, paragraful 15).
persoane \narmate, inclusiv membri ai Comitetul pentru Drepturile Omului,
for]elor armate, prin politicile de regru- \ntr-un Comentariu General din 1982 ia
pare, prin alte forme de dislocare a po- not` de faptul c`: „Dreptul la via]` enun-
pula]iei, prin facilit`]i necorespunz`- ]at \n articolul 6 al Conven]iei [...] este
toare de s`n`tate [i sanitare, prin mal- dreptul suprem de la care nu este
nutri]ie grav` sau alte boli conexe, pre- permis` nici o derogare, nici chiar \n
cum [i ca rezultat al conflictelor \ntre cazuri de urgen]`”. Comentariul General
diferite grupuri din cadrul popula]iei”. continu`, subliniind faptul c` evitarea
„Comitetul solicit` insistent Statului pericolului r`zboiului [i \nt`rirea p`cii [i
Parte s` depun` toate eforturile pentru securit`]ii interna]ionale „ar constitui
consolidarea protej`rii dreptului la via]`, cea mai important` condi]ie [i garan]ie
supravie]uire [i dezvoltare al tuturor co- pentru protejarea dreptului la via]`”
piilor din Statul Parte, prin intermediul (Comitetul pentru Drepturile Omului,
unor politici, programe [i servicii care au Comentariul General nr. 6, 1982, HRI/
ca scop [i garanteaz` protejarea acestui GEN/1/ Rev.5, pagina 115).
drept. Comitetul solicit` de asemenea
Statului Parte s` apeleze la tot ajutorul |ntr-un alt Comentariu General din 1984,
interna]ional disponibil \n acest sens” Comitetul subliniaz` c` „proiectarea,
(Burundi IRCO, Add. 133, paragrafele 30 testarea, fabricarea, posesia armelor
[i 31). nucleare se num`r` printre cele mai
mari amenin]`ri la adresa dreptului la
„Din perspectiva articolului 6 [i a altor via]` cu care se confrunt` \n prezent o-
prevederi conexe ale Conven]iei, Comi- menirea [...] Producerea, testarea, po-
tetul este profund preocupat de amenin- sesia, amplasarea [i utilizarea armelor
]area reprezentat` de conflictele armate, nucleare trebuie interzise [i recunoscute
pentru via]a copiilor, incluzând uciderea drept crime \mpotriva umanit`]ii. |n
extrajudiciar`, dispari]ia [i tortura comi-

consecin]`, \n interesul omenirii, Comi- na]ional, inclusiv a „dreptului de a nu fi
tetul cheam` toate Statele, indiferent supus la tortur` [i alte tratamente sau
dac` sunt sau nu P`r]i la acest Pact, s` ia pedepse crude, inumane sau degra-
m`suri urgente, unilaterale [i prin acord, dante. De asemenea, violeaz` sau con-
pentru a elibera lumea de aceast` ame- stituie o grav` amenin]are la adresa
nin]are” (Comitetul pentru Drepturile dreptului la via]`” (articolul 1).
Omului, Comentariul General nr. 14, Articolul 20 al Declara]iei se refer` la
HRI/GEN/1/ Rev.5, pagina 127). prevenirea r`pirii copiilor p`rin]ilor su-
Omuciderea [i alte forme de violen]` pu[i dispari]iei for]ate [i prevenirea r`pi-
\mpotriva copiilor rii copiilor n`scu]i pe durata dispari]iei
for]ate a mamei.
Obliga]ia prev`zut` \n articolul 6 al
Conven]iei cu privire la Drepturile Copi- Comitetul pentru Drepturile Omului,
lului, de a proteja via]a copiilor [i de a \ntr-un Comentariu General, ia not` de
promova supravie]uirea [i dezvoltarea asemenea de faptul c` statele trebuie s`
maxim`, este detaliat` \n multe alte arti-
cole (articolul 19, protejarea \mpotriva
ia „m`suri specifice [i eficace” pentru a
preveni dispari]ia persoanelor: „Statele
6
tuturor formelor de violen]`, articolul 37, trebuie s` creeze facilit`]i [i proceduri
protejarea \mpotriva torturii [i tratamen- eficiente, pentru a investiga \n detaliu
telor sau pedepselor crude, inumane cazurile persoanelor disp`rute \n cir-
sau degradante, articolul 38, protejarea cumstan]e care pot implica o violare a
copiilor afecta]i de conflictele armate [i dreptului la via]`” (Comitetul pentru
altele). |n multe ]`ri, copiii foarte mici Drepturile Omului, Comentariul General
prezint` cel mai mare risc de omucidere nr. 6, 1982, HRI/GEN/1/Rev.5, pagina
(vezi mai jos discu]ia despre infanticid). 115).
Comitetul pentru Drepturile Copilului s-a Dreptul la via]` pentru copiii care trìesc
referit la dreptul la via]`, precum [i la [i/sau muncesc pe str`zi poate fi ame-
alte prevederi, atunci când [i-a exprimat nin]at \n mod special:
preocuparea privind violen]a fa]` de „Comitetul recomand` de asemenea s`
copii exercitat` de for]ele de securitate, se ia m`suri ferme pentru asigurarea
poli]ie [i altele. dreptului la supravie]uire al tuturor copi-
De exemplu: ilor din Nepal, inclusiv al celor care tr`-
iesc [i/sau muncesc pe str`zi [...]” (Nepal
„[...] Comitetul este profund preocupat IRCO, Add.57, paragraful 35. Vezi [i Co-
de faptul c` m`surile necesare de pro- lumbia 2RCO, Add.137, paragrafele 34 [i 35).
tec]ie \mpotriva utiliz`rii excesive a for-
]ei de c`tre organele de aplicare a legii Infanticidul. |n societ`]ile \n care bìe]ii
sau orice alte persoane ac]ionând \n au o valoare economic` [i social`
aceast` calitate, sunt subminate de pre- superioar` fetelor, cifrele inegale ale
vederile Sec]iunii 73 din Codul Penal. popula]iei \n func]ie de sex indic` faptul
Acest lucru poate duce la \nc`lcarea c` este posibil ca infanticidul s` fie \nc`
drepturilor copiilor, inclusiv a dreptului larg r`spândit. Platforma de Ac]iune,
la via]`, [i duce la nepedepsirea celor adoptat` la cea de-A IV-a Conferin]`
care comit aceste \nc`lc`ri. Drept urma- Mondial` privind Situa]ia Femeilor,
re, Comitetul este de p`rere c`, preve- arat`: „[...] |n multe ]`ri, indicatorii
derile sus men]ionate ale Codului Penal disponibili arat` c` un copil de sex
nigerian sunt incompatibile cu princi- feminin sufer` de discriminare din cele
piile [i prevederile Conven]iei” (Nigeria mai timpurii faze ale vie]ii, pe durata
IRCO, Add.61, paragraful 24). copil`riei ca [i \n via]a de adult. |n unele
zone ale lumii, b`rba]ii sunt mai mul]i ca
„Dispari]ia” copiilor a cauzat \ngrijorare femeile cu 5%”. Printre motivele prezen-
\n mai multe ]`ri. |n anul 1992, Adunarea tate pentru aceast` discrepan]` se nu-
General` a adoptat o Declara]ie privind m`r` preferin]a pentru un fiu, care duce
Protec]ia Tuturor Persoanelor \mpotriva la selec]ia prenatal` \n func]ie de sex [i
Dispari]iei For]ate (A/RES/47/133), no- la infanticidul copiilor de sex feminin.
tând c` orice act de dispari]ie for]at` Platforma de Ac]iune propune elimina-
este o violare a demnit`]ii umane [i rea „tuturor formelor de discriminare
reprezint` o \nc`lcare a dreptului inter- \mpotriva fetelor [i a cauzelor care stau

Cauze ale raportului inegal glijarea, privarea sau tratamentul dis-
criminatoriu al fetelor \n detrimentul s`-
\ntre sexe, \n India n`t`]ii mentale [i fizice a acestora”.
Copiii de sex feminin din India, \n spe- Grupul de Lucru a constatat c` aceast`
cial \n mediile rurale, sunt priva]i de practic` este prevalent` \n multe p`r]i
accesul adecvat la servicii primare de ale lumii. Raportul precizeaz` c` „pro-
\ngrijire a s`n`t`]ii, nutri]ie [i educa]ie, por]iile anormale dintre sexe \n ratele
potrivit Raportului Ini]ial. „Inevitabil, mortalit`]ii infantile [i a copiilor mici, \n
mai multe fete decât bìe]i sufer` de indicatorii de stare nutri]ional` [i chiar
malnutri]ie [i cad prad` bolilor. S-a es- propor]ia sexelor \n cadrul popula]iei
timat c` existau cu 7,8 milioane mai indic` faptul c` practicile discriminatorii
pu]ine fete decât bìe]i sub vârsta de sunt larg r`spândite [i au repercusiuni
14 ani \n 1991, ducând la un raport grave”.
feminin/masculin de 0,949. Acest ra- Combinat` cu neglijarea [i discrimina-
port poate fi atribuit priva]iunilor siste-
6 matice [i tratamentului inegal al fete-
lor fa]` de bìe]i \n mai multe p`r]i ale
rea copiilor de sex feminin aceasta
„duce la consecin]e grave asupra s`-
n`t`]ii care produc 500.000 – 1.000.000
]`rii. Infanticidul copiilor de sex femi- de decese \n rândul copiilor de sex femi-
nin [i avortul selectiv al f`tului feminin nin”. Grupul de Lucru noteaz` c`
continu` s` fie raportat \n diverse p`r]i disponibilitatea amniocentezei [i a altor
ale Indiei. Acestea nu par s` influen]e- tehnici care permit determinarea sexului
ze raportul \ntre sexe, care este influ- f`tului duc la avorturi selective \n func]ie
en]at \ntr-o m`sur` mai mare de fac- de sex, \n unele zone. Raportul men-
tori cum ar fi accesul la asisten]a medi- ]ioneaz`, de asemenea, c` „mortalitatea
cal` [i nutri]ie.” excesiv` a copiilor de sex feminin este
Raportul a notat de asemenea c` Parla- un indicator al unor influen]e externe se-
mentul [i unele state au mers pân` la rioase, \mpotriva avantajelor biologice
introducerea interzicerii testelor de de- conferite femeii de natur`. Copiii de sex
terminare a sexului pentru reducerea masculin prezint` o vulnerabilitate ine-
feticidului \n cazul fetelor (India IR, pa- rent` mai mare decât copiii de sex fe-
ragrafele 84 [i 85). minin pentru multe cauze de deces [...].
Mortalitatea \n copil`rie este mai mare
la copiii de sex masculin decât la cei de
la baza preferin]ei pentru copiii de sex sex feminin. Cu cât este mai mare pro-
masculin, care duc la practici dùn`- por]ia deceselor cauzate de infec]ii [i
toare [i ne-etice cum ar fi selec]ia prena- malnutri]ie, cu atât devine mai mare
tal` \n func]ie de sex [i infanticidul co- diferen]a”. Astfel, raportul subliniaz`
piilor de sex feminin; aceasta se combi- importan]a \nregistr`rii [i analiz`rii ra-
n` deseori cu utilizarea crescând` a teh- telor mortalit`]ii infantile [i a copiilor \n
nologiei pentru determinarea sexului f`- func]ie de sex (E/CN.4/1986/42, paragra-
tului, ducând la avortul f`tului de sex fele 149, 150, 164).
feminin [...] Adoptarea [i aplicarea unei
|n discu]iile cu reprezentan]ii Chinei, un
legisla]ii care s` protejeze fetele \mpotri-
membru al Comitetului pentru Drep-
va tuturor formelor de violen]`, inclusiv
turile Copilului a afirmat: „China a
\mpotriva infanticidului copiilor de sex
adoptat o legisla]ie important` pentru a
feminin [i a selec]iei prenatale \n func]ie
rezolva problema discrimin`rii pe criterii
de sex [...]” (A IV-a Conferin]` Mondial`
de gen, dar raportul distorsionat \ntre
privind Situa]ia Femeilor, Beijing, China,
sexe era alarmant [i trebuia privit \n
septembrie 1995, Platforma de Ac]iune,
contextul avorturilor târzii, abandonului
paragraful 259, 277(c) [i 283(d)).
copiilor [i a posibilului infanticid [...]”
Raportul din 1986, al Grupului de Lucru (China, SR.299, paragraful 18).
cu privire la Practicile Tradi]ionale care
Comitetul a continuat \n Concluziile sale:
Afecteaz` S`n`tatea Femeilor [i Copiilor
identific` „preferin]a pentru fii” ca o „Cu toate c` ia not` de m`surile luate
problem` prioritar`, definit` ca „prefe- pentru abordarea problemelor de discri-
rin]a p`rin]ilor pentru copiii de sex mas- minare pe criterii de gen [i dizabilitate,
culin, care se manifest` frecvent prin ne- Comitetul r`mâne preocupat de persis-

ten]a practicilor care duc la cazuri de in- Multe sisteme juridice recunosc infan-
fanticid selectiv [...]”. ticidul ca o form` distinct definit` de
„Opinia Comitetului este c`, politica de omucidere, având pedepse reduse. In-
planificare familial` trebuie conceput` ten]ia aparent` este de a oferi o ap`rare
astfel \ncât s` se evite orice amenin]are special` pentru mamele care sufer`
la adresa vie]ii copiilor, \n special a fete- traume psihologice \n urma na[terii. Dar
lor. Comitetul recomand` \n acest sens prin considerarea infanticidului ca fiind
s` se ofere \ndrumare clar` popula]iei [i o infrac]iune special`, c`reia i se aplic` o
personalului implicat \n politica de pla- pedeaps` mai pu]in grav`, aceste legi
nificare familial`, pentru a se asigura c` par s` discrimineze copii ca victime ale
scopurile pe care le promoveaz` sunt omuciderii.
conforme cu principiile [i prevederile Pe lâng` fete, copiii cu dizabilit`]i sunt
Conven]iei, inclusiv cele ale articolului supu[i \n mod deosebit riscului de infan-
24. Statului Parte i se cere s` \ntreprind` ticid \n unele ]`ri, dup` cum observ`
ac]iuni suplimentare pentru men]inerea
unor m`suri puternice [i complete pen-
tru combaterea abandonului [i infantici-
Comitetul \n recomand`rile adoptate \n
urma Dezbaterii Generale privind „Drep- 6
turile copiilor cu dizabilit`]i” din 1997
dului fetelor, precum [i a traficului, vân- (vezi articolul 23, pagina 385).
z`rii [i r`pirii lor” (China IRCO, Add.56,
paragrafele 15 [i 36). Omoruri pentru salvarea onoarei. Comi-
tetul [i-a exprimat preocuparea serioas`
Comitetul a luat not` de posibila exis- privind „omorurile pentru salvarea
ten]` a infanticidului \n mai multe ]`ri: onoarei”. De exemplu:
„Comitetul este preocupat de cre[terea „Comitetul este serios preocupat de fap-
raportat` a cazurilor de abuz asupra co- tul c` respectul pentru dreptul inerent la
piilor, care includ infanticid, violen]` via]` al unei persoane sub 18 ani nu este
casnic` [i prostitu]ia copiilor [...]” garantat prin lege, \n special din pers-
(Mauritius IRCO, Add.64, paragraful 18). pectiva articolului 220 al Codului Penal,
„De[i Comitetul ia not` de eforturile Sta- care prevede c` un b`rbat care \[i ucide
tului Parte, r`mâne preocupat de faptul propriul copil sau copilul fiului sù este
c` infanticidul continu` s` fie practicat, supus numai unei pedepse discre]ionare
\n special \n comunit`]ile rurale [i \n ca- [i pl`]ii unei amenzi/desp`gubiri.”
zul copiilor cu dizabilit`]i. Comitetul re- „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
comand` ca Statul Parte s` \ncerce s` ia toate m`surile necesare pentru a se
implementeze integral articolul 6 al Con- asigura c` nu se aplic` nici un tratament
ven]iei [i s` ia m`suri, inclusiv de natur` discriminatoriu pentru astfel de infrac-
legal`, pentru a preveni [i descuraja ]iuni [i pentru a asigura investigarea [i
infanticidul, pentru protejarea sugarilor judecarea prompt` [i complet` a acestor
[i pentru a garanta dreptul acestora la cazuri” (Republica Islamic` Iran IRCO,
via]`, supravie]uire [i dezvoltare. |n Add.123, paragrafele 27 [i 28).
acest sens, Comitetul recomand` [i in- „Luând not` de eforturile pentru spriji-
troducerea unor programe de educare [i nirea amend`rii prevederilor codului pe-
con[tientizare pentru schimbarea atitu- nal care discrimineaz` femeile, Comite-
dinii comunit`]ii” (Benin IRCO, Add.106, tul este \ns` serios preocupat de faptul
paragraful 16). c` respectarea dreptului inerent la via]`
De asemenea, Comitetul [i-a exprimat al unei persoane sub 18 ani nu este ga-
preocuparea fa]` de Republica Centra- rantat prin lege, \n special din perspec-
frican`, cu privire la dreptul la via]` al tiva articolelor 340 [i 98 ale Codului Pe-
copiilor n`scu]i \n pozi]ie pelvian`: nal (nr. 16/1960), care tolereaz` crimele
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` \nf`ptuite \n numele onoarei. Comitetul
reevalueze impactul atitudinilor tradi]io- este preocupat, de multe ori, de faptul
nale care pot fi dùn`toare pentru copii, c` poli]ia ezit` s` aresteze f`ptuitorii [i
cum ar fi atitudinile legate de copiii cu c` ace[tia primesc pedepse clemente
prezenta]ie pelvian` la na[tere [i s` ga- sau simbolice”.
ranteze dreptul acestora la via]` [...]” „|n conformitate cu rezolu]iile Comisiei
pentru Drepturile Omului nr. 2000/31 [i
(Republica Centrafrican` IRCO, Add.
2000/45, recomand`rile Raportorului
138, paragraful 33).

Special cu privire la execu]iile extraju- Marii Britanii: Hong Kong IRCO, Add.63,
diciare, sumare sau arbitrare (E/CN.4/ paragraful 15; Bulgaria IRCO, Add.66,
2000/3) [i cele ale CEDAW, Comitetul re- paragraful 29; Australia IRCO, Add.79,
comand` ca Statul Parte s` ia toate m`- paragraful 18).
surile necesare pentru a se asigura c` nu Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
se aplic` nici un tratament discrimina- poartelor Periodice cer \n mod specific
toriu pentru crimele de onoare [i inves- informa]ii referitoare la ratele [i preve-
tigarea [i judecarea prompt` [i comple- nirea sinuciderilor (paragraful 41). Sta-
t` a acestora. |n plus, Comitetul reco- tisticile privind sinuciderile din ]`rile
mand` Statului Parte s` \ntreprind` care colecteaz` astfel de date indic` va-
campanii de con[tientizare care s` arate ria]ii mari \ntre ]`ri [i rate mult mai mari
c` astfel de practici sunt inacceptabile ale sinuciderilor la tinerii b`rba]i fa]` de
din punct de vedere social [i moral [i s` tinerele femei (vezi tabelul din Progresul
ia m`suri care s` asigure \nlocuirea Na]iunilor 1996, UNICEF, 1996, pagina 46).
arestului \n scopuri de protec]ie („pro-
6 tective custody“ - \n original) cu alte
tipuri de protec]ie pentru femei” (Iorda-
|n cazul Indiei \ns`, Comitetul [i-a expri-
mat o deosebit` preocupare cu privire la
nia 2RCO, Add.125, paragrafele 35 [i 36). sinuciderile \n rândurile adolescen]ilor,
\n special la fete (India IRCO, Add.115,
Sinuciderea. |n examinarea Rapoartelor paragraful 50). Comitetul a notat de ase-
Ini]iale ale Statelor P`r]i, Comitetul a menea c` ratele sinuciderilor pot varia
constatat cu \ngrijorare c` ratele sinuci- \ntre diversele grupuri din cadrul unei
derilor \n rândul copiilor din unele ]`ri societ`]i, \ntr-o manier` discriminatorie,
sunt ridicate [i chiar \n cre[tere \n unele care trebuie de asemenea studiat`. De
cazuri. |n mai multe cazuri, Comitetul a exemplu, rata sinuciderilor la anumite
propus realizarea de studii privind cau- popula]ii indigene din Canada este con-
zele [i metodele eficiente de prevenire siderabil mai ridicat` decât cea a popu-
ale acestui fenomen: la]iei generale. |ntre 1986 [i 1990 media
„Comitetul sugereaz` ca Statul Parte s` a fost de 37 de sinucideri la 100.000 ti-
continue s` acorde prioritate studierii neri indieni \nregistra]i, cu vârsta \ntre
cauzelor posibile ale sinuciderilor la 10 [i 19 ani, de cinci ori mai mare decât
tineri [i caracteristicile celor care par s` cifra pentru non-indieni (Canada IR,
prezinte cel mai mare risc [i s` ia m`suri paragraful 1400).
cât mai curând posibil pentru introduce- |n discu]iile cu Comitetul, reprezentan]ii
rea unor programe suplimentare de Canadei au indicat faptul c` un raport al
asisten]` [i interven]ie, fie \n domeniul Comisiei Regale pentru Popula]ii Abo-
s`n`t`]ii mentale, fie \n domeniul educa- rigene intitulat „Alegând via]a” a suge-
]iei, al angaj`rii \n munc`, fie \n alt do- rat c` valorile raportate pentru sinuci-
meniu, care ar putea reduce acest tragic deri \n rândul popula]iilor indigene nu
fenomen. |n acest sens, Statul Parte reflect` \n mod necesar inciden]a real`.
poate apela la ajutorul Guvernelor [i al De asemenea s-a sugerat c` cifrele
exper]ilor din alte ]`ri cu experien]` \n generale ascund varia]ii largi \ntre
abordarea acestei probleme” (Noua comunit`]ile aborigene (Canada SR.216,
Zeeland` IRCO, Add. 71, paragraful 28). paragraful 69). |n Observa]iile Finale sale
„[...] Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte privind Canada, Comitetul a ar`tat c`:
s` \[i continue eforturile pentru reali- „[...] Trebuie realizate studii privind pro-
zarea de studii comprehensive privind blemele legate de rata crescând` a
sinuciderile \n rândul tineretului pentru mortalit`]ii infantile [i sinuciderii \n rân-
a permite autorit`]ilor s` \[i \mbun`t`- durile copiilor din comunit`]ile aborige-
]easc` \n]elegerea acestui fenomen [i s` ne” (Canada IRCO, Add. 37, paragraful 26).
reduc` rata sinuciderilor” (Ungaria Accidente de circula]ie. O alt` cauz` des
IRCO, Add.87, paragrafele 21 [i 36. A se \ntâlnit` a deceselor care pot fi prevenite
vedea [i Norvegia IRCO, Add.23, para- [i care afecteaz` \n mod special copiii,
graful 17; Danemarca IRCO, Add.33, pa- este reprezentat` de accidentele de
ragraful 21; Canada IRCO, Add.37, pa- circula]ie:
ragraful 16; Sri Lanka IRCO, Add.40, pa-
ragraful 37; Finlanda IRCO, Add.53, pa- „Comitetul este preocupat de inciden]a
ragraful 16; Teritoriul Dependent al ridicat` a accidentelor de circula]ie, c`-

rora le cad victim` copiii.” trebuie, de asemenea, realizat`, atunci
„Comitetul recomand` Statului Parte s` când decesul tân`rului survine \n mai
intensifice [i s` continue eforturile de pu]in de [ase luni de la data eliber`rii
con[tientizare [i informare a opiniei pu- din institu]ia corec]ional` [i când exist`
blice \n leg`tur` cu prevenirea acciden- motive pentru a considera c` decesul
telor (Iordania 2RCO, Add.125, paragra- are leg`tur` cu perioada de deten]ie”
fele 37 [i 38). (regula 57).
Investigarea [i \nregistrarea deceselor

|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- „[...] vor asigura, \n toat` m`-
poartelor Periodice, Comitetul recunoa[- sura posibilului, supravie]uirea
te importan]a unei investig`ri [i rapor-
t`ri adecvate a tuturor deceselor copiilor
[i dezvoltarea copilului”
[i a cauzelor decesului, precum [i a \nre- |n al doilea paragraf, articolul 6 al Con-
gistr`rii deceselor [i a cauzelor acestora.
Stabilirea unei proceduri pentru investi-
garea tuturor deceselor copiilor reduce
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului
merge mai departe de dreptul funda- 6
mental la via]`, promovând supravie]u-
posibilitatea acoperirii cauzelor reale. |n irea [i dezvoltarea „\n toat` m`sura po-
plus, se recunoa[te faptul c`, din cauza sibilului”. Conceptul de „dezvoltare” nu
atitudinilor religioase [i sociale, sinuci- se refer` numai la preg`tirea copilului
derea tinde s` fie sub-raportat` \n multe pentru via]a adult`, ci [i la oferirea de
state. |n statele care au instituit proce- condi]ii optime pentru copil`rie, pentru
duri sistematice pentru investigarea de- via]a de acum a copilului.
ceselor la copii, experien]a tinde s`
scoat` la iveal` mult mai multe cazuri de Comitetul pentru Drepturile Copilului a
decese \n care este implicat` o form` de subliniat faptul c` vede dezvoltarea co-
violen]` sau neglijare. Investigarea a- pilului ca un concept holistic care cu-
decvat` este de asemenea o surs` de prinde \ntreaga Conven]ie. |n Instruc]iu-
informa]ii pentru strategiile preventive, nile pentru elaborarea Rapoartelor Peri-
cum ar fi asisten]a pentru p`rin]i, edu- odice, el cere statelor s` descrie m`su-
ca]ia [i prevenirea accidentelor. Comite- rile luate „pentru a crea un mediu care
tul a recomandat ca Federa]ia Statelor s` contribuie la asigurarea, \n toat` m`-
din Micronezia: sura posibilului, a supravie]uirii [i dez-
volt`rii copilului, incluzând dezvoltarea
„s` ia toate m`surile necesare pentru sa fizic`, mental`, spiritual`, moral`,
\mbun`t`]irea \nregistr`rii na[terilor din psihologic` [i social`, \ntr-o manier`
perspectiva articolului 7, precum [i a compatibil` cu demnitatea uman` [i
\nregistr`rii deceselor” (Federa]ia State- care s`-l preg`teasc` pentru via]a indivi-
lor din Micronezia IRCO, Add.86, para- dual` \ntr-o societate liber`” (paragraful 40).
graful 31).
Multe din obliga]iile Conven]iei, mai
Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec- ales cele legate de s`n`tate, de un stan-
]ia Minorilor Priva]i de Libertate subli- dard de via]` adecvat, de educa]ie, re-
niaz` importan]a unei anchete indepen- creere [i joac` (articolele 24, 27, 28, 29 [i
dente a cauzei decesului oric`rui tân`r 31) sunt relevante pentru asigurarea
aflat \n deten]ie. |n unele state, exist` in- dezvolt`rii maxime a copilului, iar artico-
dicii \ngrijor`toare privind violen]a fa]` lele individuale detaliaz` conceptul de
de [i \ntre de]inu]i, precum [i rate ridi- „dezvoltare”. De exemplu, conform arti-
cate ale sinuciderilor. Regulile cer ca „\n colului 27, Statele P`r]i recunosc „drep-
cazul decesului unui minor \n decursul tul fiec`rui copil la un standard de via]`
priv`rii de libertate, ruda cea mai apro- adecvat pentru dezvoltarea sa fizic`,
piat` trebuie s` aib` dreptul s` citeasc` mental`, spiritual`, moral` [i social`”.
certificatul de deces, s` vad` corpul [i s` Unul din obiectivele educa]iei stabilite \n
stabileasc` ce se va face cu acesta. La articolul 29 este „[...] Dezvoltarea ple-
decesul unui infractor minor aflat \n de- nar` a personalit`]ii, talentelor [i a capa-
ten]ie, trebuie s` se realizeze o anchet` cit`]ilor mentale [i fizice ale copilului
independent` a cauzelor decesului, al [...]” [i preg`tirea unui copil pentru „via-
c`rei raport trebuie s` fie accesibil celei ]a responsabil` \ntr-o societate liber`”.
mai apropiate rude. Aceast` anchet`

Punctul central al dezvolt`rii
„Conven]ia pentru Drepturile Copilului reprezint` o nou` paradigm` care trebuie
s` dep`[easc` unele constrângeri serioase pentru ca aplicarea sa s` fie viabil`.
Spiritul Conven]iei [i Codul Copiilor se afl` \nc` departe de via]a de zi cu zi, dar ne-
a reamintit de faptul c` problemele copiilor trebuie s` nu mai fie v`zute ca pro-
bleme de protec]ie social` sau caritate, ci drept canale de dezvoltare” (Ecuador IR,
introducere).
„Dac` via]a copilului \n familie [i comunitate nu se \mbun`t`]e[te, toate eforturile
de dezvoltare vor fi inutile. Exist` deci, necesitatea de a con[tientiza [i de a crea un
etos al respectului pentru drepturile copilului \n societate, pentru satisfacerea
necesit`]ilor fundamentale de dezvoltare ale acestuia. Activit`]ile de advocacy [i
mobilizarea social` sunt dou` procese de o importan]` fundamental` pentru ob]i-
nerea acestui obiectiv. Scopul nostru este, deci, s` d`m posibilitatea genera]iilor
6 tinere s` \[i afirme drepturile lor de baz`. Prin ratificarea de c`tre India a Conven]iei
cu privire la Drepturile Copilului, abordarea corect` a dezvolt`rii copilului câ[tig`,
\n mod treptat, \n importan]` [i va forma \n continuare baza strategiei Guvernului
pentru dezvoltarea copilului” (India IR, paragraful 319).
Prevederile Conven]iei care protejeaz` „primii responsabili” pentru cre[terea [i

copilul \mpotriva violen]ei [i exploat`rii dezvoltarea copilului [i cere statului s`
(\n special articolele 19 [i 32-39) sunt la ofere asisten]` adecvat` [i, \n baza ar-
fel de vitale pentru supravie]uirea [i dez- ticolului 20, protec]ie special` pentru cei
voltarea maxim` ca [i cele privind ofe- lipsi]i de un mediu familial. Articolul 25
rirea de servicii. Studiile arat` efectele prevede reevaluarea periodic` a tuturor
poten]iale grave pe termen scurt [i lung copiilor plasa]i pentru \ngrijire, protec]ie
ale tuturor formelor de violen]`, inclusiv sau tratament – o m`sur` important` de
abuzul sexual [i exploatarea asupra protec]ie pentru dezvoltarea maxim` a
dezvolt`rii copilului. Preambulul Con- acestora. {i, \n leg`tur` cu copiii cu diza-
ven]iei prezint` familia ca „mediul natu- bilit`]i, articolul 23 prevede oferirea de
ral pentru cre[terea [i bun`starea tutu- asisten]` „\ntr-o manier` care s` contri-
ror membrilor sì [i, \n special, a co- buie la integrarea social` [i dezvoltarea
piilor” [i recunoa[te c` un copil, „pentru individual` complet` a copilului, inclu-
dezvoltarea deplin` [i armonioas` a per- siv la dezvoltarea sa cultural` [i spiritu-
sonalit`]ii sale, trebuie s` creasc` \ntr- al`”.
un mediu familial, \ntr-o atmosfer` de Comitetul a[teapt` ca implementarea
fericire, dragoste [i \n]elegere”. Articolul tuturor celorlalte articole, s` se realizeze
5 cere respectarea „capacit`]ilor \n evo- din perspectiva atingerii nivelului ma-
lu]ie ale copilului” – un concept cheie al xim de supravie]uire [i dezvoltare a co-
dezvolt`rii de ansamblu. Articolul 18 re- pilului – un concept inseparabil de cel al
cunoa[te c` p`rin]ii sau tutorii sunt interesului superior al copilului.

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 6 este relevant pentru toate departamentele a c`-
ror activitate \i afecteaz` direct sau indirect pe copii)?
tatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 6, acestea ar trebui s` includ` toate persoanele
care lucreaz` cu sau pentru copii [i familiile acestora, precum [i \n domeniul edu-
ca]iei p`rin]ilor lor)?

Este inclus principiul general reflectat \n articolul 6 \n legisla]ia statului?
S-au introdus m`suri corespunz`toare pentru reducerea ratei mortalit`]ii infantile [i
a copiilor pentru toate sectoarele popula]iei?
Au sc`zut \n mod constant ratele mortalit`]ii infantile [i a copiilor \n ultimii ani, in-
clusiv ratele dezagregate?
Se \nregistreaz` [i se raporteaz` rata avorturilor, inclusiv \n func]ie de vârst`?
Acolo unde avortul este permis, este reglementat`, \n mod corespunz`tor, utilizarea
acestuia?
Acolo unde avortul este permis, s-a asigurat statul c` nu exist` nici o varia]ie discri-
minatorie a termenului, pân` la care acesta este permis (de ex. \n func]ie de iden-
tificarea unei dizabilit`]i)?

Este convins statul c` nu exist` infanticid, \n special \n cazul:
fetelor?
copiilor cu dizabilit`]i?
Se \nregistreaz` [i raporteaz` rata sarcinilor la copii?
S-au luat m`suri corespunz`toare pentru a reduce num`rul de sarcini la copii?
S-a asigurat statul c` nu exist` nici un fel de circumstan]e \n care poate fi aplicat`
copiilor pedeapsa cu moartea?
Exist` modalit`]i adecvate pentru a asigura \nregistrarea, investigarea [i raportarea
tuturor deceselor la copii precum [i a cauzelor acestora?
Sunt analizate ratele omuciderilor dup` vârsta victimei, pentru a identifica propor]ia
de copii din diferite grupuri de vârst` care sunt uci[i?
Dac` infrac]iunea de infanticid exist` \n legisla]ia statului, a fost aceasta examinat`
din perspectiva principiilor Conven]iei?
Sunt \nregistrate [i raportate sinuciderile la copii iar ratele acestora sunt analizate
dup` vârst`?
S-au luat m`suri corespunz`toare pentru reducerea [i prevenirea sinuciderilor la
copii?
S-au luat m`suri corespunz`toare pentru a reduce [i preveni accidentele la copii,
inclusiv accidentele de circula]ie?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil` [i articolele sale sunt interdependente.

Articolul 6 – dreptul copilului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibi-
lului – a fost identificat de Comitet ca principiu general relevant pentru implementarea
\ntregii Conven]ii.
Articolul 2: recunoa[terea tuturor drepturilor pentru fiecare copil, aflat sub jurisdic]ie
Articolul 3(1): interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` \n toate ac]iunile
care privesc \l privesc pe copil
tatea de a fi ascultat \n toate procedurile judiciare sau administrative care \l afecteaz`
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu articolul 6:
Articolul 37(a): interzicerea pedepsei capitale
Articolele care au leg`tur` \n mod special cu dreptul copilului la dezvoltare maxim` in-
clud articolele 18, 24, 27, 28, 29 [i 31

|nregistrarea
na[terii, numele,
cet`]enia [i dreptul
copilului de a-[i
cunoa[te p`rin]ii [i de
a fi \ngrijit de ace[tia
7
1. Copilul va fi \nregistrat imediat dup` na[tere [i are, \nc` de la na[tere dreptul la un
nume, dreptul de a dobândi o cet`]enie [i, pe cât posibil, dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii
[i de a fi \ngrijit de ace[tia.
2. Statele P`r]i vor asigura punerea \n practic` a acestor drepturi \n conformitate cu legis-
la]ia lor na]ional` [i cu obliga]iile ce le revin \n temeiul instrumentelor interna]ionale apli-
cabile \n materie, \n special \n cazurile \n care, copilul ar deveni altfel apatrid.
rticolul 7 stabile[te dreptul co- ral, 17, 1989, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 133).
A piilor de a fi \nregistra]i [i de a
avea un nume [i o cet`]enie,
dreptul de a-[i cunoa[te [i de a
fi \ngriji]i de p`rin]ii lor.
Dup` cum noteaz` Manualul de Rapor-
tare privind Respectarea Drepturilor O-
mului, articolul 7 din Conven]ia cu pri-
vire la Drepturile Copilului con]ine de
Acest text reflect` con]inutul articolului fapt un „nou drept” – dreptul unui copil
24 (2) [i (3) al Pactului Interna]ional cu de a-[i cunoa[te [i de a fi \ngrijit de p`-
privire la Drepturile Civile [i Politice: rin]ii sì (Manual, pagina 430).
„24(2): Fiecare copil va fi \nregistrat ime- Dreptul este definit prin cuvintele „pe
diat dup` na[tere [i va avea un nume. cât posibil”. Este posibil ca p`rin]ii s` nu
Sumar
(3): Fiecare copil are dreptul s` primeas- poat` fi identifica]i, sau chiar atunci
c` o cet`]enie”. când sunt cunoscu]i, s-ar putea s` nu fie
Comentariul General al Comitetului pen- \n interesul copilului s` fie \ngrijit de
tru Drepturile Omului despre articolul 24 ace[tia.
al Pactului men]ioneaz`: „|n opinia Articolul 7 trebuie interpretat \n leg`tur`
Comitetului, aceast` prevedere ar trebui cu articolul 8 (p`strarea identit`]ii, in-
interpretat` \n strâns` leg`tur` cu preve- clusiv a cet`]eniei, a numelui [i a leg`tu-
derea referitoare la dreptul la m`suri rilor de familie), cu articolul 9 (separarea
speciale de protec]ie [i are menirea de a de p`rin]i), articolul 10 (re\ntregirea fa-
promova recunoa[terea personalit`]ii miliei) [i articolul 20 (continuitate \n
juridice a copilului” (Comitetul pentru cre[terea copiilor priva]i de mediul lor
Drepturile Omului, Comentariul Gene- familial).
|NREGISTRAREA NA{TERII, NUMELE, CET~}ENIA {I DREPTUL COPILULUI DE A-{I CUNOA{TE P~RIN}II {I DE A FI |NGRIJIT DE ACE{TIA 127
Extrase din
form Conven]iei
„Drepturile [i Libert`]ile Civile
Se solicit` Statelor P`r]i s` furnizeze informa]ii relevante, inclusiv despre principa-
lele m`suri legislative, juridice [i administrative sau de alt` natur`, aflate \n vi-
goare, despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresele \nregistrate \n
procesul de implementare a prevederilor Conven]iei; [i despre priorit`]ile [i obiec-
7 tivele specifice ale procesului de implementare, \n ceea ce prive[te:
(a) Numele [i cet`]enia (articolul 7)”
(CRC/C/5, paragraful 15; vezi de asemenea paragrafele 20, 22 si 24).
„IV. DREPTURILE {I LIBERT~}ILE CIVILE
A. Numele [i na]ionalitatea (articolul 7)
V` rug`m s` indica]i m`surile luate sau avute \n vedere pentru a v` asigura c`
fiecare copil este \nregistrat imediat dup` na[tere.
V` rug`m s` indica]i de asemenea [i pa[ii f`cu]i pentru a preveni ne\nregistrarea
copiilor imediat dup` na[tere, inclusiv \n ceea ce prive[te posibilele obstacole soci-
ale sau culturale, cum sunt, de exemplu, mediile rurale sau izolate, grupurile no-
made, persoanele dislocate/str`mutate, precum [i solicitan]ii de azil [i copiii cu sta-
tut de refugiat.
V` rug`m s` oferi]i informa]ii despre m`surile luate pentru sensibilizarea [i mobi-
lizarea opiniei publice cu privire la necesitatea \nregistr`rii copiilor la na[tere [i
pentru instruirea adecvat` a personalului din serviciul de \nregistrare.
V` rug`m s` preciza]i elementele de identitate ale copilului care sunt \nscrise \n do-
cumentele de \nregistrare a na[terilor [i m`surile adoptate pentru a preveni orice
fel de stigmatizare sau discriminare a copilului.
V` rug`m indica]i m`surile adoptate pentru respectarea dreptului copilului de a-[i
cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia.
V` rug`m indica]i m`surile luate referitor la prevederile articolului 7, paragraful 2,
pentru a asigura dreptul fiec`rui copil de a primi o cet`]enie, mai ales \n ceea ce
prive[te copiii care, altfel, ar deveni apatrizi. Trebuie date referin]e [i despre imple-
mentarea acestui drept \n cazul copiilor n`scu]i \n afara c`s`toriei, precum [i pen-
tru solicitan]ii de azil [i copiii cu statut de refugiat.
V` rug`m s` indica]i criteriile aplicate pentru dobândirea cet`]eniei [i dac` copilul
poate dobândi cet`]enia ambilor p`rin]i“
(CRC/C/58, paragrafele 49-53. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru elabo-
rarea Rapoartelor Periodice sunt relevante pentru raportare \n conformitate cu acest
articol: 24 [i 83; pentru textul integral al Instruc]iunilor vezi Anexa 3, pagina 811).
Dreptul copilului de a fi „\nre- tant` datorit` unui num`r de motive

identificate de Comitet:
gistrat imediat dup` na[tere”
|n primul rând, \nregistrarea reprezint`
Importan]a \nregistr`rii universale prima recunoa[tere oficial` a existen]ei
|nregistrarea tuturor copiilor este impor- copilului de c`tre stat; aceasta reprezint`

o recunoa[tere a importan]ei individuale rilor comunit`]ilor [i a p`rin]ilor pentru a
a copilului pentru stat [i a statutului juri- se asigura c` to]i copiii sunt \nregistra]i
dic al copilului. Acolo unde copiii nu la na[tere. Comitetul mai \ncurajeaz`, de
sunt \nregistra]i, ace[tia pot deveni cet`- asemenea, Statul Parte s` adopte m`su-
]eni mai pu]in „vizibili” [i uneori mai rile necesare pentru reglementarea situ-
pu]in valoriza]i. a]iei copiilor din triburile izolate care tr`-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea iesc pe dealuri, [i s` le ofere acestora
fa]` de acele ]`ri care nu au reu[it s` documenta]ia care s` le garanteze drep-
asigure \nregistrarea universal` a nou turile [i s` le faciliteze accesul la servi-
n`scu]ilor: ciile fundamentale de s`n`tate, educa]ie
[i la alte servicii” (Thailanda IRCO, Add.
„Aceast` situa]ie implic` nerecunoa[- 97, paragraful 20).
terea acestor copii \n fa]a legii, ceea ce
va afecta nivelul lor de acces la dreptu- „…Comitetul este preocupat de faptul
rile [i libert`]ile fundamentale“ (Mada- c`, mul]i p`rin]i din mediile rurale, \n
gascar IRCO, Add.26, paragraful 10).
„Comitetul este preocupat de dificul-
special cei care au migrat \n interiorul
]`rii, nu \[i \nregistreaz` copiii la na[tere, 7
datorit` faptului c` nu [tiu c` acest lucru
t`]ile referitoare la asigurarea \nregistr`- este necesar, datorit` lipsei de acces la
rii copiilor dup` na[tere [i de proble- serviciile de \nregistrare, datorit` lipsei
mele \ntâlnite de copiii care nu au fost documentelor necesare, sau a incapa-
\nregistra]i, \n a se bucura de drepturile cit`]ii de a pl`ti taxele de \nregistrare…”
[i libert`]ile lor fundamentale“ (Filipine (Kirghizstan IRCO, Add. 127, paragraful
IRCO, Add.29, paragraful 11). 29. Vezi, de asemenea, Nepal IRCO, Add.
„…Comitetul \[i exprim` preocuparea 57, paragraful 16; Paraguay IRCO, Add.
cu privire la faptul c` \nregistrarea co- 75, paragraful 38; Algeria IRCO, Add.76,
piilor la na[tere nu este obligatorie…” paragraful 36; Belize IRCO, Add.99, para-
„Comitetul recomand` Statului Parte graful 18; Republica Centrafrican` IRCO,
s`-[i revizuiasc` legisla]ia na]ional`… \n Add.138, paragrafele 36 [i 37).
vederea instituirii obligativit`]ii \nregis- Pentru copiii refugia]ilor [i pentru alte
tr`rii tuturor copiilor, f`r` nici un fel de grupuri etnice minoritare:
discriminare… [i s` se asigure de faptul
c` to]i copiii care nu au fost \nregistra]i „Comitetul este preocupat de faptul c`,
la na[tere, sunt \nregistra]i. |n plus, Co- \n ciuda existen]ei legisla]iei [i a unui
mitetul recomand` Statului Parte s` num`r tot mai mare de na[teri ce au loc
organizeze campanii de con[tientizare a \n spitale, mai exist` \nc` destui copii
opiniei publice \n vederea \ncuraj`rii ne\nregistra]i la na[tere \n Statul Parte.
\nregistr`rii tuturor copiilor la na[tere. Comitetul este \n continuare preocupat
Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia de faptul c` un num`r mare dintre copiii
\n considerare asisten]a interna]ional` ne\nregistra]i la na[tere sunt de etnie
acordat` de UNICEF [i de alte organiza]ii rom`.
interna]ionale, \n acest scop” (Cambo- „…Comitetul recomand` insistent Sta-
gia IRCO, Add.128, paragrafele 29 [i 30). tului Parte s` fac` toate eforturile nece-
sare pentru a implementa \nregistrarea
|n special, ne\nregistrarea poate duce la la na[tere [i pentru a facilita procesul de
discriminarea anumitor grupuri, cum \nregistrare a copiilor ai c`ror p`rin]i sau
sunt cele din zonele izolate: responsabili legali pot avea anumite
„Comitetul ia not` de faptul c` Statul dificult`]i \n prezentarea documenta]iei
Parte a adoptat legisla]ia pentru a ga- necesare” (Fosta Republic` Iugoslav` a
ranta \nregistrarea la na[tere… dar este Macedoniei IRCO, Add.118, paragrafele
preocupat de faptul c` mul]i copii r`mân 21 [i 22).
\n continuare ne\nregistra]i, \n special „Comitetul este preocupat, cu prec`de-
copiii ce trìesc \n comunit`]i nomade re, de dificult`]ile \ntâlnite la \nregistra-
sau \n comunit`]ile tribale din zonele de rea copiilor refugia]i n`scu]i \n afara ta-
deal. |n lumina articolului 7 din Conven- berelor de refugia]i [i de limit`rile sis-
]ie, Comitetul recomand` Statului Parte temului de \nregistrare a na[terilor exis-
s`-[i sporeasc` eforturile \n vederea tent \n aceste tabere” (Djibouti IRCO,
cre[terii gradului de con[tientizare \n Add.131, paragraful 31. Vezi, de aseme-
rândul oficialilor guvernamentali, a lide-
nea, Etiopia IRCO, Add. 67, paragraful
Este solicitat un certificat de 29; Peru 2RCO, Add.120, paragraful 19;
na[tere pentru:* Burundi IRCO, Add.133, paragraful 37;
Columbia 2RCO, Add.137, paragraful 37).
Imuni- Servicii |nscri- C`s`-
zare de \ngri- erea la torie Sau a copiilor n`scu]i \n afara c`s`toriei:
jire a s`- [coal`
n`t`]ii „Comitetul este preocupat de dificult`-
]ile continue, \ntâlnite de procesul de
Algeria Nu Nu Da Da
asigurare a \nregistr`rilor la na[tere, mai
Argentina Nu Nu Da Da1
ales, pentru copiii n`scu]i \n afara c`s`-
Bangladesh Nu Nu Nu Nu
toriei…” (Sri Lanka IRCO, Add.40, para-
Brazilia Nu Nu Da Da
graful 14).
China Nu Nu Da2 Da2
Columbia Da Da Da Da „…|n lumina articolelor 7 [i 8 din Con-
Republica ven]ie, Comitetul recomand` Statului
Democrat` Parte s` realizeze reforme legislative,
7 Congo
Egipt
Nu
Da
Nu
Nu
Da
Da
Nu
Nu
pentru a se asigura c` ta]ii sunt, de ase-
menea, responsabili de \nregistrarea
Etiopia3 - - - - copiilor lor [i pentru a le fi garantat co-
India Nu Nu Da Nu piilor n`scu]i \n afara c`s`toriei, dreptul
Indonezia Nu Nu Da Da
la p`strarea identit`]ii, a numelui [i a re-
Republica
Islamic` Iran Nu Nu Da Da
la]iilor familiale…” (Belize IRCO, Add.99,
Irak Da Nu Nu Nu paragraful 18).
Kenya Da Nu Da Nu |n al doilea rând, \nregistrarea copiilor la
Mexic Da Da Da Da na[tere este un element esen]ial al
Maroc Nu Nu Da Da planific`rii realizate pentru copii la nivel
Myanmar Da Nu Da Nu
na]ional, furnizând datele demografice
Nepal Nu Nu Nu Nu
Nigeria Nu Nu Da - necesare pentru elaborarea unor stra-
Pakistan Nu Nu Da Nu tegii eficiente. F`r` aceste \nregistr`ri,
Peru Nu Nu Da Da ]`rile nu ar cunoa[te nici m`car rata
Philippines Nu Nu Da Da mortalit`]ii infantile, un indicator cheie
Federa]ia pentru elaborarea strategiilor pentru su-
Rus` Da Da Da Nu pravie]uirea copiilor (vezi, de asemenea,
Africa de Sud Nu Da Da Da importan]a \nregistr`rii mortalit`]ii in-
Sudan Nu Nu Da Nu fantile, articolul 6, pagina 123).
Tanzania Nu Nu Da Nu
Thailanda4 Da Da Da Da De[i costurile procesului de implemen-
Turcia Nu Nu Da Da tare a \nregistr`rii universale la na[tere
Uganda Nu Nu Da Nu pot fi ridicate, mai ales \n ]`rile cu o po-
Ucraina Da Da Da Nu pula]ie rural` dispersat`, beneficiile sunt
Uzbekistan Da Da Da Nu substan]iale, nu \n ultimul rând prin utili-
Vietnam Nu Nu Da Nu zarea eficient` a resurselor.
TOTAL 10 7 28 14
Dup` cum a subliniat Comitetul, \nregis-
*Aceste ]`ri se situeaz` printre ]`rile \n care trìe[te trarea este necesar` pentru:
75% din popula]ia mondial` de persoane cu vârsta „…a facilita monitorizarea eficient` a si-
sub 18 ani:
1 tua]iei copiilor, ajutând astfel la elabora-
Se solicit` certificatul de na[tere numai atunci când
rea unor programe adecvate [i bine ori-
persoana nu a \mplinit vârsta legal` pentru c`s`-
torie: 16 ani pentru fete [i 18 ani pentru bìe]i. entate” (Nicaragua IRCO, Add.36, para-
2
Se solicit` un document de identitate, dar este sufi- graful 16).
cient [i documentul de reziden]` „Comitetul sugereaz` s` fie f`cute efor-
3
Nu exist` un sistem de \nregistrare. turi speciale pentru implementarea unui
4
Este necesar` prezentarea documentului de \nre- sistem eficient de \nregistrare a na[teri-
gistrare a domiciliului pentru majoritatea serviciilor, lor, conform articolului 7, care s` asigu-
iar certificatul de na[tere este necesar pentru a ob-
]ine un astfel de document. Un copil poate frecventa
re, f`r` discriminare, respectarea drep-
[coala dar nu poate primi un certificat de absolvire turilor fundamentale ale tuturor copiilor,
f`r` acest document de \nregistrare. conferite prin Conven]ie, [i s` constituie
Sursa: Progresul Na]iunilor 1998, UNICEF, pag 9. totodat` un instrument important pen-
tru evaluarea dificult`]ilor predominante

[i pentru promovarea progresului” Statului Parte asupra implica]iilor foarte
(Senegal IRCO, Add.44, paragraful 22). seriose ale lipsei certificatelor de na[te-
„Comitetul recomand` s` fie f`cute efor- re, care poate duce la condamnarea co-
turi speciale pentru a garanta un sistem piilor la moarte [i la privarea acestora de
eficient de \nregistrare a na[terilor, con- accesul la serviciile medicale” (Yemen
form articolului 7 din Conven]ie, pentru 2RCO, Add.102, paragraful 20).
a asigura accesul deplin al tuturor co- Comentariul General al Comitetului pen-
piilor la drepturile lor fundamentale. Un tru Drepturile Omului noteaz` c`:
astfel de sistem ar constitui [i un in- „Principalul scop al obliga]iei de a \nre-
strument util pentru colectarea datelor gistra copiii la na[tere este acela de a re-
statistice, pentru evaluarea dificult`]ilor duce pericolul de r`pire, vânzare sau tra-
predominante [i pentru promovarea fic al copiilor, [i a altor tipuri de trata-
progresului \n implementarea Con- mente care sunt incompatibile cu drep-
ven]iei…” (Etiopia IRCO, Add.67, para- turile conferite de Conven]ie. Rapoartele
graful 29).
|n al treilea rând, \nregistrarea este un
Statelor P`r]i trebuie s` indice \n detaliu
m`surile de asigurare a \nregistr`rii ime- 7
instrument pentru asigurarea altor drep- diate a copiilor n`scu]i pe teritoriul lor”
turi ale copiilor – cum ar fi de exemplu – (Comitetul pentru Drepturile Omului,
identificarea acestora \n urma unor r`z- Comentariul General 17, 1989, RI/GEN/
boaie, \n caz de abandon sau r`pire, le 1/Rev.5, pp. 133 [i 134).
permite copiilor s`-[i cunoasc` p`rin]ii Comitetul [i-a exprimat aceast` preo-
(\n special celor n`scu]i \n afara c`s`to- cupare:
riei), le acord` acces la servicii [i bene- „R`mânem serios preocupa]i de eficien-
ficii oferite de stat - cum ar fi imunizarea, ]a m`surilor luate pentru a asigura \nre-
\ngrijirea s`n`t`]ii [i \nscrierea la [coal` gistrarea tuturor copiilor la na[tere, \n
(vezi caseta, pagina 126) - [i protec]ie registrul de stare civil`.
prin stabilirea limitelor legale ale Dup` cum a recunoscut [i Statul Parte,
vârstelor minime (de exemplu la angaja- absen]a \nregistr`rii se poate datora
re, recrutare \n rândul for]elor armate „lipsei de cuno[tin]e a p`rin]ilor referi-
sau pentru administrarea justi]iei juve- toare la legisla]ia [i politicile \n dome-
nile), reducând totodat`, pericolul trafi- niu, precum [i la efectele negative ale
cului de bebelu[i („babies“ - \n original) ne\nregistr`rii asupra statutului legal al
[i al infanticidului. copiilor”.
India a raportat c`, \n vederea cre[terii Migra]ia oamenilor din locurile lor tra-
ratei de \nregistrare a na[terilor, prezen- di]ionale de re[edin]`, poate cauza difi-
tarea certificatului de na[tere este obli- cult`]i similare. Deficien]ele din sistemul
gatorie la \nscrierea \n sistemul de de \nregistrare pot duce la privarea
\nv`]`mânt [i pentru a primi cartelele de copiilor de asigurarea m`surilor funda-
ra]ionalizare. mentale de promovare [i de protejare a
|n cazurile extreme, ne\nregistrarea poa- drepturilor lor, inclusiv de cele contra
te amenin]a supravie]uirea fizic` a copi- traficului de copii, a r`pirii, vânz`rii [i re-
lului. De exemplu, \n timpul prezent`rii lelor tratamente, abuzului sau neglij`-
Raportului Ini]ial al statului Peru, Comi- rii…
tetul [i-a exprimat preocuparea pentru „...De[i ia not` de faptul c` Statul Parte
faptul c` a adoptat m`suri de reducere a raport`-
rilor sc`zute a na[terilor de fete, Comi-
„…datorit` violen]elor interne, un nu- tetul recomand` s` ia m`suri urgente
m`r de centre de \nregistrare au fost dis- pentru popularizarea pe scar` mai larg`
truse, afectând negativ situa]ia miilor de a importan]ei procesului de \nregistrare.
copii care au fost l`sa]i f`r` nici un fel de |n lumina noilor evenimente, cum este
documente de identitate, cu riscurile ce migra]ia intern` a popula]iei, Comitetul
decurg de aici, anume ca ace[tia s` fie recomand`, de asemenea, Statului Parte
suspecta]i de implicare \n activit`]i tero- s` ia \n considerare posibilitatea revizu-
riste” (Peru IRCO, Add.8, paragraful 8). irii gradului de eficien]` a sistemului
{i \n Yemen: existent de \nregistrare” (China IRCO,
„…Comitetul dore[te s` atrag` aten]ia
trare a copiilor atât din perspectiva p`-
Exemple de \nregistrare \n rin]ilor cât [i a autorit`]ilor administra-
termen [i de \nregistrare tar- tive cu competen]e \n domeniu. Terme-
div` a na[terilor: nul de universal desemneaz` to]i copiii
n`scu]i \ntr-un stat, indiferent de na]io-
|n fiecare spital din Costa Rica exist` nalitatea/cet`]enia („nationality“ - \n
un birou sau un reprezentant al Re- orig.) lor.
gistrului Civil, astfel c`, \n câteva ore
de la na[terea din spital (peste 96% din Tocmai de aceea, Comitetul a f`cut apre-
na[terile din Costa Rica au loc \n spita- cieri critice la adresa Republicii Domi-
le), mama este vizitat` de acest repre- nicane:
zentant [i sunt colectate datele nece- „…Ne exprim`m preocuparea special`
sare. Din 1988 fiecare copil a primit un fa]` de situa]ia copiilor de origine haiti-
carnet de s`n`tate oficial. Printre alte an` sau care apar]in familiilor ce au imi-
informa]ii, acesta include [i ampren- grat din Haiti, al c`ror drept de a fi \nre-
7 tele copilului. Acest lucru a permis

identificarea unor bebelu[i abandona]i
gistra]i la na[tere a fost negat de c`tre
Statul Parte. Ca urmare a acestei politici,
(Costa Rica IR, paragrafele 106-7). ace[ti copii nu s-au putut bucura deplin
de drepturile lor, cum ar fi accesul la ser-
Columbia a ini]iat un registru pentru vicii de \ngrijire a s`n`t`]ii [i la educa-
copiii abandona]i [i cei implica]i \n sis- ]ie“ (Republica Dominican` IRCO, Add.
temul de justi]ie juvenil`, \n care: „Au 150, paragraful 26).
fost incluse informa]ii despre originea
lor social`, acolo unde a fost posibil, Uneori se poate dovedi necesar` impu-
precum [i detalii despre orice ac]iuni nerea de sanc]iuni. De exemplu, Co-
administrative sau judiciare. Exist`, de lumbia a fost \ntrebat` de un membru al
asemenea, câte o fotografie a fiec`rui Comitetului, care sunt sanc]iunile pe
copil, lucru deosebit de util \n identificare le aplic` \n cazul ne\nregistr`rii sau
carea [i urm`rirea copiilor mici \n ca- al \nregistr`rii tardive [i cum este asi-
zul c`rora, adesea, nu exist` informa]ii gurat` \nregistrarea copiilor la na[tere,
certe cu privire la originea lor”. Re- mai ales \n mediile rurale [i pentru
gistrul a fost transpus \ntr-o baz` de familiile dislocate prin violen]` (Colum-
date, care poate fi accesat` de o re]ea bia SR.114, paragraful 19). De aseme-
de 300 de centre de protec]ie social` a nea, [i alte persoane pot fi obligate prin
familiilor, din \ntreaga Columbie. lege s` declare na[terile – de exemplu,
personalul de specialitate care asist` la
(Columbia SR. 189, paragraful 25) na[tere sau proprietarul casei (sau
c`pitanul vasului) unde are loc na[terea.
|n al doilea rând (sublinierea traduc`-
„...Comitetul recomand` instituirea unui
torului), \nregistrarea universal` a na[te-
sistem adecvat de \nregistrare a copiilor
rilor presupune alocarea resurselor
refugia]i pentru a asigura protejarea
necesare:
drepturilor lor” (Etiopia IRCO, Add.67,
Comitetul a criticat ceea ce a descris ca
paragraful 29).
fiind proceduri „inaccesibile, greoaie [i
Cum [i unde trebuie \nregistra]i copiii costisitoare” de \nregistrare (Lesotho
Conform Conven]iei, copilul trebuie \n- IRCO, Add.147, paragraful 29) [i a \ncu-
registrat „imediat dup` na[tere”, adic` rajat metodele flexibile de \nregistrare,
\ntr-un anumit num`r de zile, mai de exemplu:
degrab` decât \n câteva luni. Totu[i, „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
dac` din orice motive, copiii nu au fost adopte toate m`surile adecvate pentru
\nregistra]i sau dac` au fost pierdute asigurarea \nregistr`rii tuturor copiilor
documentele de \nregistrare a acestora, la na[tere, inclusiv a celor n`scu]i \n
aceast` omisiune trebuie reparat` de mediile rurale sau \n ferme comerciale,
stat. \ncurajând totodat` eforturile de creare
|nregistrarea universal` necesit`, \n a unor unit`]i de \nregistrare, \n [coli [i
primul rând (sublinierea traduc`torului), clinici” (Zimbabwe IRCO, Add.55, para-
ca legisla]ia na]ional` s` confere un ca- graful 27).
racter obligatoriu procesului de \nregis- „Trebuie acordat` prioritate \nregistr`rii

copiilor la na[tere, pentru a se asigura numele [i adresa p`rin]ilor
c` fiecare copil este recunoscut ca per- cet`]enia p`rin]ilor
soan` [i c` se bucur` pe deplin de toate De exemplu, Comitetul a subliniat nevo-
drepturile sale. Comitetul \ncurajeaz` ia unei \nregistr`ri sistematice \n Sierra
pa[ii urm`tori \n direc]ia asigur`rii \nre- Leone:
gistr`rii copiilor la na[tere, inclusiv sta-
bilirea unor oficii mobile de \nregistrare „Comitetul este preocupat de faptul c`,
[i a unor unit`]i de \nregistrare \n [coli” absen]a unei \nregistr`ri sistematice a
(Nepal IRCO, Add.57, paragraful 31. Vezi na[terilor \n Statul Parte, care \mpiedic`
de asemenea Nicaragua IRCO, Add.36, declararea clar` a identit`]ii sau a vârstei
paragraful 16; Mongolia IRCO, Add.48, unui copil, poate face foarte dificil` im-
paragraful 22; India IRCO, Add.115, pa- plementarea m`surilor de protec]ie a co-
ragraful 36; Africa de Sud IRCO, Add. piilor prev`zute de legisla]ia na]ional`
122, paragraful 20; Surinam IRCO, Add. sau de Conven]ie. Comitetul este, de
130, paragraful. 32; Tadjikistan IRCO, asemenea, preocupat de faptul c` \n lip-
Add.136, paragraful 27; Insulele Mar-
shall IRCO, Add.139, paragraful 33; Co-
sa unor registre de \nregistrare a na[te-
rilor, vârsta [i identitatea sunt stabilite \n
7
moros, Add. 141, paragraful 28; Etiopia mod frecvent \ntr-o manier` arbitrar`.
2RCO, Add.144, paragraful 35). „|n conformitate cu prevederile articolu-
lui 7 din Conven]ie, Comitetul recoman-
Manualul de Raportare privind Respec- d` Statului Parte s` stabileasc` cât mai
tarea Drepturilor Omului, 1997, noteaz`: rapid posibil o practic` sistematic` de
„Statele P`r]i trebuie s` asigure \nre- \nregistrare a tuturor copiilor n`scu]i pe
gistrarea la na[tere pentru to]i copiii din teritoriul sù. Comitetul recomand` in-
jurisdic]ia lor, inclusiv pentru copiii f`r` sistent Statului Parte s` \nregistreze acei
cet`]enie sau solicitan]i de azil, refugia]i copii care nu au fost \nregistra]i pân` \n
sau apatrizi… |n anumite situa]ii, pot fi prezent” (Sierra Leone IRCO, Add.116,
\ntâlnite dificult`]i practice \n procesul paragrafele 42 [i 43).
de \nregistrare a copiilor. Rapoartele
Statelor P`r]i au indicat adesea c` acesta Alte informa]ii – cum sunt, de exemplu,
este cazul copiilor n`scu]i \n grupurile informa]iile despre ocupa]iile p`rin]ilor,
nomade, \n mediile rurale sau izolate fra]ii copilului sau statutul etnic al
unde lipsesc birourile de \nregistrare a copilului – pot fi, de asemenea, folosi-
na[terilor sau accesul la aceste birouri toare \n scop statistic, de[i trebuie acor-
este dificil pentru p`rin]ii copilului dat` aten]ia necesar` pentru a nu inva-
datorit` distan]elor mari la care se afl`. da via]a privat` a persoanei sau pentru a
Probleme similare pot ap`rea [i \n situa- nu se ajunge la practici discriminatorii.
]ii de urgen]`, inclusiv \n cazul conflic- Honduras, de exemplu, a fost \ncurajat
telor armate. |n asemenea circumstan]e, de Comitet s` reglementeze \nregistra-
statele ar trebui s` adopte solu]ii des- rea na[terilor, [i, \n cadrul celui de-al
tinate implement`rii acestui drept, care Doilea Raport c`tre Comitet, a descris
s` fie adecvate particularit`]ilor spe- diversele ini]iative pentru asigurarea
cifice ale acestor situa]ii. |n acest sens, \nregistr`rii complete (inclusiv o perioa-
birourile mobile de \nregistrare a na[- d` „de gra]ie” pentru p`rin]ii care nu [i-
terilor s-au dovedit, adesea, a fi o op]i- au \nregistrat \nc` copiii) precum [i pre-
une eficient`” (Manual, pagina 430). ocuparea ca procesul de \nregistrare s`
includ` informa]ii utile dar nediscrimi-
Ce detalii vor fi \nregistrate? natorii. Ca urmare, problematica statu-
De[i Conven]ia nu specific` ce trebuie tului marital al p`rin]ilor nu a fost inclu-
\nregistrat, alte drepturi ale copilului (la s`, dar sunt solicitate numele bunicilor
nume [i la cet`]enie, la cunoa[terea p`- copilului, precum [i m`rimea [i greuta-
rin]ilor sì, a familiei [i a identit`]ii sale) tea acestuia la na[tere (Honduras IR, pa-
impun ca \nregistrarea s` includ`, cel ragraful 43; Honduras IRCO, Add.24,
pu]in, urm`toarele informa]ii: paragraful12; Honduras 2R, pp. 80-84).
numele copilului la na[tere |nregistrarea p`rin]ilor copilului se poa-
sexul copilului te dovedi uneori problematic`. Este greu
data na[terii copilului de explicat, \n ceea ce-l prive[te pe copil,
locul na[terii copilului de ce nu trebuie \nregistrat numele ma-
mei, de[i \n Fran]a este permis` o ase- Parte s` ia toate m`surile necesare, in-
menea omisiune, lucru care a stârnit clusiv pentru con[tientizarea oficialilor
preocuparea Comitetului (vezi mai jos, guvernamentali, a liderilor comunitari [i
pagina 140). religio[i, precum [i a p`rin]ilor, pentru a
Nominalizarea tat`lui este mult mai se asigura ca to]i copiii sunt \nregistra]i
complicat`. Statul este interesat ca am- [i li se d` un nume la na[tere” (Grenada
bii p`rin]i s` fie \nregistra]i, pentru a le IRCO, Add.121, paragraful 16).
putea cere, ulterior, s`-[i p`streze copi- Statele trebuie deci s` se asigure c`
lul. De exemplu, Comitetul a ridicat a- nou-n`scu]ii [i copiii abandona]i au \n-
ceast` problem` \n discu]iile cu Irlanda: totdeauna un nume; trebuie rezistat ori-
„Comitetul este preocupat de situa]ia c`rei tenta]ii de a folosi numere – de
dezavantajat` a copiilor n`scu]i din p`- exemplu \n cazul unor mi[c`ri masive
rin]i nec`s`tori]i, datorit` lipsei proce- ale refugia]ilor care includ [i un num`r
durilor adecvate pentru nominalizarea mare de copii ne\nso]i]i.
7 tat`lui \n certificatul de \nregistrare a

na[terii copilului“.
Conven]ia nu sugereaz` c`, copiii ar tre-
bui s` aib` dreptul la un anumit nume.
„Comitetul recomand` Statului Parte s` Totu[i, un num`r important de ]`ri au
ia m`surile corespunz`toare pentru a luat m`suri nu doar pentru \nregistrarea
stabili, pe cât posibil, procedurile pentru numelor copiilor, ci recomand`, de ase-
includerea numelui tat`lui \n certifica- menea, ce nume s` fie folosite. De e-
tele de na[tere ale copiilor n`scu]i din xemplu, articolul 18 din Conven]ia Ame-
p`rin]i nec`s`tori]i…“ (Irlanda IRCO, rican` a Drepturilor Omului (1969) stipu-
Add.85, paragrafele 17 [i 36). leaz`:
Totu[i, dat fiind faptul c` registrele de „Fiecare persoan` are dreptul la un pre-
\nregistrare a na[terilor tind s` devin` nume [i la un nume care poate fi numele
documente publice, poate fi periclitat p`rin]ilor sau al unuia dintre ei. Legea
dreptul copilului la via]` privat`, de trebuie s` stabileasc` cum va fi asigurat
exemplu \n cazurile \n care tat`l are o re- acest drept tuturor persoanelor, prin
la]ie incestuoas` cu mama. Belgia a ra- folosirea unor nume asumate, dac` va fi
portat c` a permis \nscrierea unei singu- necesar“.
re filia]ii, din partea mamei, \n asemenea Scopul acestei prevederi este de necon-
circumstan]e (Belgia IR, paragraful124). troversat [i protejeaz` anumite categorii
Copilul are dreptul principial, conform de copii – dup` cum a remarcat \n Co-
Conven]iei, de a cunoa[te aceste infor- mentariul sù General Comitetul pentru
ma]ii, dar acestea nu trebuie s` fie inclu- Drepturile Omului: „acordarea dreptului
se \n datele cu caracter public. la nume are o importan]` deosebit`
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- pentru copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei”
telor Periodice solicit` informa]ii refe- (Comitetul pentru Drepturile Omului,
ritoare la „m`surile adoptate pentru a Comentariul General 17, 1989, HRI/ GEN/
preveni orice fel de stigmatizare sau de 1/Rev.5, p. 133).
discriminare a copilului” (paragraful 51). Totu[i, \n anumite cazuri, legile care pre-
scriu anumite nume vin \n contradic]ie
cu dreptul la nediscriminare stipulat \n
Dreptul copilului la „un nume, articolul 2 sau cu dreptul minorit`]ilor de
\nc` de la na[tere” a se bucura \n mod pa[nic de practicile
lor culturale conform articolului 30, de
Acest articol prevede, \n mod specific, ca exemplu \n cazurile \n care diferitele gru-
dreptul la un nume s` fie acordat „de la puri minoritare au tradi]ii diferite de a-
na[tere”. Comitetul a notat c` nu se mai cordare a numelor, care nu implic` folo-
poate admite nici o \ntârziere: sirea numelui de familie al p`rin]ilor.
„Comitetul … este preocupat de faptul |n leg`tur` cu acest aspect, Comitetul a
c`, \n continuare, anumi]i copii nu sunt informat Islanda:
\nregistra]i la na[tere [i nu li se d` un „...Comitetul apreciaz` modific`rile le-
nume pân` la botez, eveniment care ar gislative care au anulat prevederea ca o
putea avea loc la trei sau patru luni de la persoan`, care solicit` cet`]enia islan-
na[tere… Comitetul recomand` Statului

dez`, s` fie obligat` s`-[i adauge un nu- na[tere este \n mod inevitabil o pro-
me islandez la numele sù original” blem` aflat` \n sarcina persoanelor a-
(Islanda IRCO, Add.50, paragraful 11). dulte care \ngrijesc copilul sau a statului;
Mai mult, pentru ]`rile care merg mai nou-n`scu]ii nu-[i pot alege numele.
departe [i impun obliga]ia legal`, con- Totu[i, trebuie elaborate prevederi care
form c`reia copilul trebuie sau nu, \n s` permit` mai târziu copilului s` se
anumite cazuri, s` primeasc` numele adreseze autorit`]ilor competente pen-
tat`lui, articolul 3 (referitor la interesul tru schimbarea numelui. Numele co-
superior al copilului) pare a avea o im- piilor mai poate fi, de asemenea, schim-
portan]` deosebit`. De exemplu, Belgia bat \n urma rec`s`toriei p`rin]ilor sau a
\[i men]ine un set de legi foarte com- adop]iei. |n aceste situa]ii, intervin [i
plicate referitoare la numele copiilor drepturile copiilor la identitate (vezi arti-
n`scu]i \n cadrul [i \n afara c`s`toriei, colul 8, paginile 148-149).
inclusiv a copiilor ce s-au n`scut \n urma Comitetul a abordat acest subiect \n dis-
unor rela]ii adultere, cazuri \n care, nu-
mele tat`lui poate fi folosit doar cu acor-
cu]ia cu Iugoslavia:
„Comitetul ia not` c` principiul repec-
7
dul femeii care-i era so]ie la momentul t`rii opiniilor copilului a fost reflectat \n
concep]iei copilului. situa]ii cum ar fi schimbarea numelui co-
Belgia a recunoscut c` aceste din urm` pilului…” (Republica Federal` Iugosla-
legi au fost problematice, deoarece via IRCO, Add.49, paragraful 31).
protejeaz` mai mult „interesele morale De[i, cel mai probabil, este c` p`rin]ii
ale familiilor conjugale” decât interesele sunt persoanele care vor alege numele
superioare ale copilului (Belgia IR, para- copilului, prevederile Conven]iei nu tre-
graful 123). buie \n]elese ca acordând p`rin]ilor un
Comitetul a ridicat \n discu]ie acest su- drept absolut \n acest domeniu. Legis-
biect [i cu statul Uruguay: la]ia na]ional` ar trebui s` con]in` me-
„Din acest punct de vedere, Comitetul canisme adecvate care s` previn` \nre-
este deosebit de preocupat de discrimi- gistrarea unui nume care s`-l fac` pe
narea persistent` a copiilor n`scu]i \n copil s` fie mai târziu ridiculizat.
afara c`s`toriei, inclusiv \n ceea ce pri-
ve[te asigurarea drepturilor lor civile. Se
observ` c` procedurile de determinare a
Dreptul copilului de a „dobân-
numelor lor, deschid calea pentru stig- di o cet`]enie”, cu referire spe-
matizarea acestora [i le face imposibil` cial` la „obliga]iile ce le revin
aflarea originilor…” (Uruguay IRCO,
Statelor P`r]i, \n temeiul in-
strumentelor interna]ionale
Ar fi periculos s` se considere c` orice
legi na]ionale sau interna]ionale care aplicabile \n materie, \n special
asigur` dreptul copilului de a primi \n cazurile \n care, copilul ar
numele p`rin]ilor reprezint` \n mod ne- deveni altfel apatrid”
cesar o prevedere „mai favorabil` pen-
tru realizarea drepturilor copilului“, Anumite state confer` o form` limitat`
conform articolului 41 din Conven]ia cu de cet`]enie anumitor grupuri de copii,
privire la Drepturile Copilului. de exemplu copiilor ai c`ror p`rin]i nu
}`rile ar trebui, de asemenea, s` exami- sunt ei \n[i[i cet`]eni ai ]`rii respective.
neze cu aten]ie orice legi cu privire la nu- Acest procedeu pare a fi o form` de dis-
me pentru a identifica orice inadverten]e criminare.
\n leg`tur` cu articolele 2 [i 3. Dreptul de „a dobândi o cet`]enie” im-
Prevederile articolului 5 (\ndrumarea plic` dreptul la toate beneficiile ce deri-
p`rinteasc` [i capacit`]ile \n evolu]ie ale v` din de]inerea cet`]eniei. Acest su-
copilului), articolului 12 (respectarea o- biect a fost abordat de Comitet cu un nu-
piniilor copilului) [i articolului 19 (pro- m`r de ]`ri, de exemplu:
tec]ia contra v`t`m`rii) trebuie, de ase- „...Suntem de asemenea serios preocu-
menea, avute \n vedere la acordarea nu- pa]i de faptul c` Legea Cet`]eniei sta-
melui copilului. Dreptul la nume de la bile[te trei categorii diferite de cet`]enie
[i, de aceea, anumite categorii de copii ga]iile ce le revin, \n temeiul instrumen-
[i p`rin]ii lor pot fi stigmatiza]i [i/ sau s` telor interna]ionale, aplicabile \n mate-
li se nege anumite drepturi”. rie, \n special \n situa]iile \n care copilul
„|n domeniul dreptului la cet`]enie, ar deveni altfel apatrid”.
Comitetul consider` c` Statul Parte ar
trebui, \n lumina articolelor 2 (nediscri- Totu[i, au fost introduse \n cadrul artico-
minarea) [i 3 (interesul superior al copilului 7 un num`r de rezerve [i de decla-
lului) s` aboleasc` categorisirea cet`]e- ra]ii interpretative: - de c`tre statele
nilor…” (Myanmar IRCO, Add.69, para- Andorra, Kuweit, Liechtenstein, Malae-
grafele 14 [i 34). zia, Monaco, Oman, Singapore, Elve]ia,
„Comitetul este preocupat de \nc`lcarea Thailanda, Tunisia, Emiratele Arabe
dreptului la cet`]enie al acelor copii a Unite [i Marea Britanie.
c`ror na[tere nu a fost \nregistrat` sau Aceste ]`ri indic` faptul c`, Constitu]iile
al copiilor n`scu]i \n Statul Parte, dar ai sau legile lor na]ionale referitoare la do-
7 c`ror p`rin]i nu sunt cet`]eni ai

respectivului Stat Parte.
bândirea cet`]eniei pot aplica sau res-
tric]iona scopul articolului 7.
Comitetul se al`tur` Statului Parte [i ia De exemplu, Kuweit-ul a declarat: „Sta-
not` de faptul c`, pe când copiii pot tul Kuweit \n]elege principiul articolului
dobândi cet`]enia de la vârsta de 12 ani, 7 ca reprezentând dreptul copilului care
p`rin]ii care nu au cet`]enie au dificult`]i a fost n`scut \n Kuweit [i ai c`rui p`rin]i
mult mai mari \n a o ob]ine. sunt necunoscu]i (copil f`r` p`rin]i) de a
„Comitetul recomand` Statului Parte s` primi cet`]enia kuweitian` conform pre-
examineze preocup`rile existente cu vederilor Legilor Kuweitiene pentru
privire la accesul copiilor la cet`]enie [i acordarea Cet`]eniei” (CRC/C/2/ Rev. 8,
s` fac` orice efort pentru ameliorarea p. 27), de[i, \n fapt, copiii apatrizi nu sunt
respect`rii acestui drept. \n mod necesar [i f`r` p`rin]i.
Comitetul mai recomand`, de aseme-
nea, Statului Parte s` acorde aten]ie Comitetul [i-a exprimat preocuparea
situa]iei acelor copiii ai c`ror p`rin]i nu fa]` de legile kuweitiene:
pot solicita cet`]enia Statului Parte” „Comitetul este … preocupat de faptul
(Republica Centrafrican` IRCO, 138, pa- c`, \n lumina prevederilor legisla]iei Sta-
ragrafele 38 [i 39. Vezi de asemenea tului Parte referitoare la dobândirea ce-
Cambogia IRCO, Add.128, paragrafele t`]eniei, cet`]enia poate fi dobândit` nu-
31 [i 32, [i Letonia IRCO, Add.142, para- mai de c`tre copilul al c`rui tat` este ku-
grafele 23 [i 24). weitian. Comitetul recomand` amen-
Problematica cet`]eniei copiilor este una darea legisla]iei na]ionale, \n vederea
deosebit de dificil`, având \n vedere sen- garant`rii dreptului de a dobândi cet`-
sibilitatea tuturor na]iunilor referitoare ]enia kuweitian`, \n conformitate cu pre-
la suveranitatea [i cet`]enia lor, la dife- vederile [i principiile Conven]iei, cu pre-
ritele precepte legale [i religioase cu pri- c`dere a articolelor 2, 3 [i 7” (Kuweit
vire la modul \n care ar trebui dobândit` IRCO, Add.96, paragraful 20).
cet`]enia [i dorin]a crescând` a na]iuni- Expresia „dreptul de a ob]ine o cet`]e-
lor mai bogate de a exclude sau de a nu nie” este preluat` direct din Pactul Inter-
acorda cet`]enie oamenilor s`raci ce na]ional cu privire la Drepturile Civile [i
provin din alte na]iuni. Politice (articolul 24(3)).
Elaborarea acestui articol [i a articolelor Comentariul General al Comitetului
9 (separarea de p`rin]i) [i 10 (re\ntre- pentru Drepturile Omului, care a fost
girea familiei) a f`cut „echilibristic`“ deja citat, stipuleaz`: „|n contextul pro-
pentru a g`si o cale de mijloc \ntre an- tec]iei ce trebuie acordat` copiilor, o
xiet`]ile ]`rilor bogate [i recunoa[terea aten]ie special` trebuie de asemenea
dreptului copiilor la dobândirea cet`]e- acordat` dreptului fiec`rui copil de a do-
niei. bândi o cet`]enie, conform prevederilor
Articolul 7 (2) precizeaz`: articolului 24, paragraful 3. De[i scopul
„Statele P`r]i vor asigura punerea \n acestei prevederi este de a preveni situa-
practic` a acestor drepturi, \n conformi- ]iile \n care copilului i se acord` mai
tate cu legisla]ia lor na]ional` [i cu obli- pu]in` protec]ie din partea societ`]ii [i a
statului, deoarece este apatrid, acest lu-

cru nu \nseamn` c` statele sunt obligate piii apatrizi:
s` acorde cet`]enie fiec`rui copil n`scut „Comitetul este preocupat de faptul c`
pe teritoriul lor. Totu[i, se solicit` state- ... exist` \nc` discrepan]e \n practic` mai
lor s` adopte toate m`surile corespunz`- ales referitoare la …dobândirea cet`]e-
toare, atât pe plan intern cât [i \n coo- niei iordaniene. |n acest sens, Comitetul
perarea cu alte state, pentru a se asigura este preocupat de faptul c`, \n lumina
c` fiecare copil dobânde[te, la na[tere, o prevederilor legisla]iei Iordaniene, pot
cet`]enie. apare cazuri de copii apatrizi…” (Iorda-
|n leg`tur` cu aceasta, \n legisla]ia nia IRCO, Add.21, paragraful 11).
na]ional`, nu ar trebui permis` nici o Aceast` preocupare a fost reafirmat` \n
discriminare \n ceea ce prive[te dobân- cadrul Observa]iilor Finale ale Comitetu-
direa cet`]eniei \ntre copii legitimi [i lui asupra celui de-al Doilea Raport al
copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei sau co- Iordaniei, precum [i \n leg`tur` cu Repu-
piii cu p`rin]i f`r` cet`]enie, sau pe baza blica Arab` Sirian`:
statutului cet`]eniei unuia sau a ambilor
p`rin]i. „…|n lumina recomand`rilor sale prece-
dente, Comitetul r`mâne preocupat de
7
|n Rapoartele elaborate de Statele P`r]i, restric]ionarea dreptului unei femei ior-
vor trebui \ntotdeauna f`cute referin]e daniene de a-[i transfera cet`]enia asu-
referitoare la m`surile adoptate pentru pra copilului sù, \ndeosebi atunci când
asigurarea dreptului copiilor la o cet`]e- este c`s`torit` cu un refugiat, astfel
nie (Comitetul pentru Drepturile Omului, \ncât copilul poate deveni apatrid” (Ior-
Comentariul General 7, 1989, HRI/GEN/ dania 2RCO, Add.125, paragraful 29).
1/Rev.5, p. 134).
„Situa]ia refugia]ilor [i a copiilor kurzi
Exprimarea din articolul 7(2): „Statele n`scu]i \n Siria constituie un motiv de
P`r]i vor asigura punerea \n practic` a preocupare a Comitetului \n confor-
acestor drepturi \n conformitate cu mitate cu articolul 7 din Conven]ie.
legisla]ia lor na]ional` [i cu obliga]iile ce |n acest sens, Comitetul ia not` de ab-
le revin \n temeiul instrumentelor inter- sen]a unit`]ilor pentru \nregistrarea
na]ionale aplicabile \n materie, \n special copiilor refugia]i n`scu]i \n Siria, iar co-
\n cazurile \n care, copilul ar deveni altfel pii kurzi n`scu]i \n Siria sunt considera]i
apatrid” se refer` \n principal la Conven- fie ca strìni, fie maktoumeen (ne\nre-
]ia cu privire la Reducerea Apatridit`]ii gistra]i) de c`tre autorit`]ile siriene,
(1961), care stipuleaz` c`, copiii ar trebui \ntâmpinând mari dificult`]i administra-
s` dobândeasc` cet`]enia statului \n tive [i practice \n dobândirea cet`]eniei
care s-au n`scut, dac` nu le este acor- siriene, de[i ace[tia nu au nici o alt` ce-
dat` cet`]enia oric`rui alt stat sau dac` t`]enie la na[tere).
pentru ace[ti copii nu se depun docu- „...Comitetul subliniaz` c` dreptul de a fi
mentele necesare pentru ob]inerea \nregistrat la na[tere [i dreptul de a do-
acestui drept, atunci ar trebui s` aib` bândi o cet`]enie ar trebui garantat tu-
dreptul de a dobândi cet`]enia unuia turor copiilor din jurisdic]ia Republicii
dintre p`rin]i (\n anumite condi]ii). Arabe Siriene, f`r` nici un fel de discri-
Ini]ial s-a propus ca, prima prevedere s` minare, indiferent de rasa, religia sau
fie inclus` \n Conven]ie, dar dificult`]ile originea etnic` a copilului, p`rin]ilor sau
ridicate de anumite legisla]ii na]ionale a a reprezentan]ilor legali ai copiilor, \n
f`cut acest lucru imposibil (E/CN.4/ conformitate cu articolul 2 din Conven-
L.1542, pp. 6-7; Detrick, pp. 125-129), ]ie…” (Republica Arab` Sirian`, IRCO,
Articolul 7(2) reprezint` un compromis Add.70, paragrafele 15 [i 27).
\ntre dou` pozi]ii [i se refer` \n mod clar, Comitetul a f`cut men]iuni specifice des-
la prevederile articolului 41: „Nici o pre conven]iile cu privire la persoanele
dispozi]ie din prezenta Conven]ie nu va apatride:
aduce atingere prevederilor mai favora- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
bile pentru realizarea drepturilor copilu- ia m`suri suplimentare \n conformitate
lui con]inute de... (b) Dreptul Interna]io- cu articolul 7, paragraful 2 din Conven-
nal \n vigoare \n statul respectiv”. ]ie, incluzând m`surile luate pentru a fa-
Comitetul pentru Drepturile Copilului [i- cilita aplica]iile pentru dobândirea ce-
a exprimat preocuparea cu privire la co- t`]eniei, precum [i pentru a rezolva situ-
a]ia copiilor apatrizi, cu prec`dere cea a Expresia „dreptul de a dobândi o cet`]e-
copiilor plasa]i \n institu]ii. nie” poate fi interpretat ca drept „do-
Comitetul \i mai recomand` Statului bândit prin na[tere” (Principiul 3 din De-
Parte s` ia \n considerare aderarea la clara]ia Drepturilor Copilului (1959) sti-
Conven]ia din 1954 privind Statutul Per- puleaz` simplu: „Copilul va avea de la
soanelor Apatride [i Conven]ia din 1961 na[tere dreptul la un nume [i la o cet`-
privind Reducerea Apatridit`]ii (Republi- ]enie”), dar \n anumite cazuri, trebuie s`
ca Ceh` IRCO, Add.81, paragraful 33. \nsemne c`, copiii apatrizi trebuie s`
Vezi, de asemenea, Republica Federal` aib` dreptul de a dobândi cet`]enia ]`rii
Iugoslavia IRCO, Add. 49, paragrafele 14 \n care au trìt pentru o anumit` peri-
[i 32; Burundi IRCO, Add.133, paragraful oad`.
35; Lituania IRCO, Add.146, paragrafele Ultima prevedere este deosebit de im-
23 [i 24). portant`, având \n vedere num`rul tot
Cet`]enia poate fi dobândit` fie de la p`- mai mare de copii apatrizi, adesea f`r`
7 rin]i (jus sanguinis - legea sângelui), sau

de la locul de na[tere (jus soli – legea p`-
p`rin]i, care primesc protec]ie adecvat`
din partea ]`rii \n care au trìt \n co-
mântului). pil`rie, dar descoper`, mai apoi, c` sunt
Legile islamice favorizeaz` cet`]enia reziden]i ilegali ai respectivei ]`ri, atunci
„mo[tenit`“ de la p`rin]i; anumite ]`ri când ajung la vârsta majoratului.
interzic dubla cet`]enie, astfel \ncât tre- Aceast` problem` a fost ridicat` la dis-
buie s` se aleag` \ntre dou` cet`]enii cu]iile cu Belgia:
pentru copil, iar alte ]`ri au sisteme care „Comitetul este ... preocupat \ndeosebi
includ atât cet`]enia p`rin]ilor, cât [i cea de minorii ne\nso]i]i ale c`ror solicit`ri
a locului na[terii, cu efecte discrimina- de azil au fost respinse, dar care pot r`-
torii uneori. mâne \n ]ar` pân` la \mplinirea vârstei
O alt` practic` poten]ial discriminatorie de 18 ani, ei pot fi priva]i de o identitate
este atunci când copilul prime[te \n mod [i nu se pot bucura pe deplin de drep-
automat cet`]enia tat`lui mai degrab` turile lor…” (Belgia IRCO, Add.38, para-
decât pe cea a mamei. graful 9).
Marea Britanie [i Libanul, de exemplu, Deciziile referitoare la cet`]enie sunt
au fost printre cei critica]i de c`tre luate, adesea, de p`rin]i la momentul
Comitet: na[terii copilului. Copiii mai mari ar tre-
„...rezervele referitoare la aplicarea Legii bui s` poat` solicita ei \n[i[i schimbarea
privind Imigrarea [i Cet`]enia, nu par s` cet`]eniei.
fie compatibile cu principiile [i cu pre-
vederile Conven]iei … Comitetul este „pe cât posibil dreptul de a-[i
preocupat de posibilele efecte adverse,
pe care le-ar putea avea asupra copiilor,
cunoa[te…p`rin]ii”
restric]iile aplicate ta]ilor nec`s`tori]i [i Semnifica]ia no]iunii de „p`rinte”
transmiterii cet`]eniei acestora c`tre
copiii lor, \n contradic]ie cu prevederile Acum câteva decenii, defini]ia „p`rinte-
articolelor 7 [i 8 din Conven]ie…” (Ma- lui” era foarte clar`. Existau p`rin]ii bio-
rea Britanie IRCO, Add.34, paragrafele 7 logici, cunoscu]i uneori ca „p`rin]i natu-
[i 12). rali” sau p`rin]i care „au dat na[tere“
copilului [i puteau exista [i „p`rin]i psi-
„Comitetul este preocupat de aparenta hologici“ sau „de \ngrijire“, cum ar fi p`-
discriminare la acordarea cet`]eniei co- rin]ii adoptivi, sau „asisten]ii mater-
piilor cu p`rin]i care au cet`]enii diferite, nali“/familiile de plasament („foster
copilul putând ob]ine cet`]enia libanez` parents“ - \n orig.) care au ac]ionat ca
doar de la tat`l sù nu [i de la mama sa, principalele persoane care s-au ocupat
iar \n cazul p`rin]ilor nec`s`tori]i, doar de \ngrijirea copilului pe durata copil`-
dac` tat`l libanez recunoa[te copilul” riei acestuia.
(Liban IRCO, Add. 54, paragraful 15.
Vezi, de asemenea, Irak IRCO, Add.94, La elaborarea articolului 7, s-a subliniat
paragraful 76; Egipt 2RCO, Add.143, faptul c` legisla]ia unor ]`ri – de exem-
paragrafele 29 [i 30). plu, cea a fostei Republici Democrate
Germania, a Statelor Unite ale Americii

[i a fostei Uniuni Sovietice – p`strau confiden]ialitatea asupra originii copilu-
„secretul” adop]iilor, prin care copiii lui lor” (CRC/C/2/Rev.8, p. 35).
adopta]i nu aveau dreptul de a cunoa[te |n ciuda tuturor acestor reac]ii, este rezo-
identitatea p`rin]ilor biologici (E/CN.4/ nabil s` presupunem c`, \n ceea ce
1989, pp. 18-22; Detrick, p. 127). prive[te dreptul copilului de a-[i cunoa[-
Totu[i, \n ultimul timp, termenul de p`- te p`rin]ii, defini]ia no]iunii de „p`rinte“
rinte „biologic” are o semnifica]ie mult include p`rin]ii genetici (din motive
mai complex`. De exemplu, când este medicale, aceste informa]ii au o impor-
vorba de donarea unor ovule, „p`rinte- tan]` tot mai mare pentru copil) [i p`-
le” poate fi, fie p`rintele genetic (dona- rin]ii ce i-au dat na[tere, adic` mama
torul ovulelor) fie mama care a n`scut care l-a n`scut [i tat`l care a declarat
copilul. paternitatea, \n virtutea rela]iei pe care o
Unele ]`ri au f`cut declara]ii [i [i-au ex- avea cu mama la data na[terii (sau orice
primat rezervele fa]` de acest drept: defini]ie social` a tat`lui care exist` \n
„Marea Britanie interpreteaz` modul de
referire din Conven]ie la no]iunea de
cadrul acelei culturi, ideea fiind aceea c`
asemenea defini]ii sociale sunt impor- 7
„p`rinte” ca semnificând doar acele per- tante pentru copii \n ceea ce prive[te
soane care, conform legisla]iei na]iona- identitatea lor).
le, sunt tratate ca p`rin]i. Adesea, exist` o a treia categorie, p`-
Aceasta include cazurile \n care legea rin]ii psihologici ai copilului – cei care
consider` c` copilul are un singur p`- l-au \ngrijit timp \ndelungat pe durata
rinte, de exemplu acolo unde un copil a copil`riei sale, care trebuie inclus`,
fost adoptat doar de c`tre o singur` deoarece aceste persoane sunt profund
persoan` [i \n anumite cazuri \n care un legate de identitatea copilului, de aici re-
copil a fost conceput altfel decât prin zultând drepturile lor conform articolului
rela]ii sexuale de femeia care i-a dat na[- 8 (vezi pagina 147).
tere, iar aceasta este considerat` a fi |n mod cert, Comitetul a respins con-
singurul p`rinte” (CRC/C/2/Rev.8, p. 42. ceptul Luxemburgului de na[tere „ano-
De asemenea, pentru cazul Regiunii Ad- nim`”:
ministrative Speciale Hong Kong a Re- „Comitetul \[i exprim` preocuparea
publicii Populare China vezi (CRC/C/2/ pentru faptul c` drepturile enumerate \n
Rev.8, p. 17)). articolul 7.1 din Conven]ie, mai ales
„|n cazurile adop]iilor irevocabile, care dreptul copiilor de a-[i cunoa[te p`rin]ii,
se bazeaz` pe principiul anonimatului, [i sunt negate de Statul Parte copiilor n`s-
\n cazul fertiliz`rii artificiale, când cu]i anonim („sub x“), chiar dac` s-a do-
medicul \ns`rcinat s` realizeze opera]ia vedit c` acest drept este \n interesul su-
trebuie s` se asigure c` so]ul [i so]ia, pe perior al acestora.
de o parte, [i donatorul, pe de alt` parte, „Pentru a proteja complet drepturile
r`mân necunoscu]i unii altora, nedezv`- copiilor n`scu]i \n mod anonim („sub
luirea numelui p`rintelui sau p`rin]ilor x“), Comitetul recomand` Statului Parte
naturali copilului nu este \n contradic]ie s` ia toate m`surile corespunz`toare
cu aceast` prevedere” (Republica Ceh`, pentru a se asigura c` prevederile
CRC/C/2/Rev.8, p. 20). articolului 7, \ndeosebi dreptul copilului
„Guvernul Luxemburgului consider` c` de a-[i cunoa[te p`rin]ii, este pe deplin
articolul 7 din Conven]ie nu reprezint` aplicat, \n lumina principiilor „nediscri-
un obstacol \n calea procedurilor legale min`rii” (articolul 2) [i al „interesului su-
referitoare la na[terile anonime, consi- perior” al copilului (articolul 3)” (Luxem-
derate a fi \n interesul superior al co- bourg IRCO, Add.92, paragrafele 11 [i 29).
pilului, a[a cum se prevede \n articolul 3 Semnifica]ia no]iunii „pe cât posibil”
din Conven]ie” (CRC/ C/2/Rev.8, p. 28).
Este necesar` distinc]ia \ntre diverse
„Cu privire la prevederile articolului 7 situa]ii:
din Conven]ie, Republica Polonia de- |n primul rând, atunci când un p`rinte
clar` c` dreptul unui copil adoptat de a- nu a putut fi identificat (de exemplu,
[i cunoa[te p`rin]ii naturali trebuie atunci când mama nu [tie cine este tat`l
limitat prin reglement`ri legale care s` sau atunci când copilul a fost aban-
permit` p`rin]ilor adoptivi s` men]in`
donat). Statele P`r]i pot face pu]ine lu- noa[te p`rin]ii genetici.
cruri \n leg`tur` cu aceasta, de[i Unele State P`r]i sus]in c` adop]iile „se-
legisla]ia, conform articolului 2, ar trebui crete” (unde copilul nu are dreptul s`-[i
s` asigure c` ace[ti copii nu sunt dis- descopere p`rin]ii genetici) sunt nece-
crimina]i. sare pentru a asigura succesul adop-
|n al doilea rând, când mamele refuz` s` ]iilor. Totu[i, alte ]`ri au promovat poli-
dezv`luie identitatea ta]ilor (incluzând tici de adop]ii deschise, care nu au avut
circumstan]ele extreme, de exemplu \n efecte adverse asupra copiilor. Declara-
cazurile de incest sau de viol). ]ia Na]iunilor Unite cu privire la Princi-
piile Sociale [i Legale ale Protec]iei [i
De[i mama ar putea fi obligat` - \ntr-un Bun`st`rii Copiilor cu Referire Special`
cadru legal - s` dezv`luie identitatea la Plasamentul Familial [i Adop]ia Na-
tat`lui, acest lucru ar fi dificil de imple- ]ional` [i Interna]ional` prevede c`
mentat [i s-ar na[te un conflict \ntre „Nevoia unui copil dat \n plasament sau
drepturile mamei [i drepturile copilului. spre adop]ie, de a-[i cunoa[te originile,
7 Comitetul [i-a exprimat totu[i preocu-
parea fa]` de situa]ia din Fran]a:
ar trebui s` fie recunoscut` de persoa-
nele responsabile cu \ngrijirea copilului,
exceptând cazul când acest lucru este
„Referitor la dreptul copilului de a-[i cu-
contrar interesului superior al copilului”
noa[te originea, inclusiv \n cazurile \n
(articolul 9).
care mama a solicitat ca identitatea ei s`
r`mân` secret` pe durata na[terii [i la Trebuie subliniate trei aspecte. Primul,
declararea na[terii, la adop]ie sau la articolul 7 nu se refer` la „interesul su-
procrearea asistat` medical, Comitetul perior al copilului” de[i anumi]i delega]i
este preocupat de faptul c` m`surile le- au propus acest lucru pe parcursul sesi-
gislative luate de Statul Parte s-ar putea unilor de redactare a acestuia (E/CN.4/
s` nu reflecte \n \ntregime prevederile 1989/48, pp.18-22; Detrick, p. 129).
Conven]iei, cu prec`dere principiile sale Cuvintele „pe cât posibil” par s` dea o
generale” (Fran]a IRCO, Add.20, para- semnifica]ie mult mai strict` [i mai pu]in
graful 14). subiectiv` decât expresia „interesului
|n al treilea rând, atunci când statul superior”. Cuvintele implic` faptul c`
decide c` un p`rinte nu trebuie identifi- copiii au dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii
cat. De exemplu: dac` este posibil, chiar dac` acest lucru
este considerat a fi \mpotriva intereselor
acolo unde legea adop]iei limiteaz`
superioare ale copiilor.
dreptul copilului [i accesul acestuia
la informa]ii despre p`rin]ii sì gene- Dar, tocmai natura holistic` a Conven]iei
tici; sugereaz` c` un copil care ar fi afectat \n
atunci când legea solicit` falsificarea mod clar de descoperirea identit`]ii sale
paternit`]ii pe certificatul de na[tere, sau a p`rin]ilor sì, ar putea fi \ndep`rtat
de exemplu \n cazul copilului al c`rui de la accesul la aceste informa]ii.
tat` nu este actualul so] al mamei Aceast` interpretare este sus]inut` de
acestuia sau, ca [i \n cazul Urugua- faptul c` expresia „pe cât posibil“ aco-
yului, unde Comitetul a deplâns fap- per`, de asemenea, dreptul copilului de
tul c`, \n ceea ce prive[te copiii n`s- a fi \ngrijit de p`rin]ii sì – [i nimeni nu
cu]i \n afara c`s`toriei: poate men]ine expresia „pe cât posibil”
„...atunci când sunt n`scu]i dintr-o \n contextul \n care aceasta nu ia \n con-
mam` sau un tat` minori, ace[ti copii siderare interesul superior al copilului.
nu pot fi recunoscu]i de p`rin]i”. Dar, este clar c` dreptul copiilor de a-[i
(Uruguay IRCO, Add.62, paragraful 11); cunoa[te p`rin]ii nu poate fi negat decât
la dona]iile anonime de ovule/ sper- pe baza motivelor ce ]in de interesul su-
m` pentru fertilizarea in vitro, caz \n perior al copilului, \n cele mai extreme
care cele mai multe ]`ri protejeaz` sau ambigue circumstan]e.
secretul donatorului. |n al doilea rând, „interesul superior” nu
Cea de-a treia categorie include cele mai este definit nicìeri [i nu exist` r`s-
controversate aspecte ale interpret`rii punsuri simple la \ntrebarea, dac` este
no]iunii „pe cât posibil”, deoarece apa- mai dùn`tor pentru interesele supe-
rent, \ncalc` dreptul copilului de a-[i cu- rioare ale copiilor s` le fie prezentate in-

forma]ii dureroase despre originile lor Acele ]`ri, care au men]inut secretul
sau s` le fie refuzate aceste informa]ii pe adop]iilor pentru a proteja mamele ar
motiv c` le-ar putea dùna. trebui, totu[i, s` elaboreze [i prevederi
|n al treilea rând, articolul 5 din Conven- legale care s` dea informa]ii copiilor, fie
]ie (capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului) cu acceptul mamei sau la un moment
[i 12 (opinia copilului) sugereaz` c` ceea când aceasta nu ar mai fi afectat`.
ce este sau nu este \n interesul superior Comitetul nu a acceptat argumentele \n
al copilului, referitor la cunoa[terea ori- favoarea falsific`rii registrelor de evi-
ginilor sale, la un anumit moment, poate den]` a copiilor adopta]i:
s` nu mai fie la fel, la momente diferite, „…De[i Comitetul ia act de preocup`rile
pe parcursul vie]ii copilului. Interesul Statului Parte privind adop]iile [i de ne-
superior al unui copil de 6 ani referitor la voia de a p`stra confiden]ialitatea asu-
aceast` problem` poate fi destul de dife- pra identit`]ii p`rin]ilor genetici, este,
rit de interesul superior al unui copil de totu[i, profund preocupat de faptul c`
16 ani.
Aceasta nu \nseamn` c`, copii adopta]i
legea adop]iilor prevede posibilitatea ca,
la solicitarea p`rin]ilor adoptivi, data [i 7
trebuie s` fie pu[i \n leg`tur` sau c` locul de na[tere al copiilor adopta]i pot
trebuie s` li se comunice detalii despre fi schimbate…
p`rin]ii lor genetici (de[i se pare c` \n tot „Referitor la articolele 3 [i 7 din Conven-
mai multe ]`ri este adoptat` practica, ]ie, Comitetul recomand` Statului Parte
conform c`reia copiii ar trebui s` cu- s` ia \n considerare amendarea legis-
noasc` de la cele mai fragede vârste cir- la]iei sale pentru a asigura p`strarea in-
cumstan]ele na[terii lor). forma]iilor despre data [i locul de na[-
tere [i despre p`rin]ii genetici ai copiilor
|n Olanda, de exemplu, „este o practic` adopta]i, [i, acolo unde va fi posibil,
standard ca copiii s` fie informa]i despre aceste date s` fie puse la dispozi]ia co-
p`rin]ii lor naturali. Tribunalul pentru piilor la cerere [i atunci când acest lucru
adop]ii verific` ca acest lucru s` fie f`- este \n interesul superior al copiilor”
cut” (Olanda IR, paragraful 76). (Georgia IRCO, Add.124, paragrafele 38
Mul]i copii aleg s` nu \i caute pe p`rin]ii [i 39. Vezi, de asemenea, Kirghizstan
lor genetici, deoarece p`rin]ii semnifi- IRCO, Add.127, paragrafele 37 [i 38;
cativi din via]a lor au fost cei care i-au \n- Tadjikistan IRCO, Add.136, paragrafele
grijit [i i-au crescut. 26 [i 27).
Totu[i, \n conformitate cu articolul 7, Argumente similare vor prevala \n pro-
statul ar trebui s` se asigure c` sunt p`s- blema falsific`rii numelui p`rin]ilor \n
trate informa]iile despre p`rin]ii gene- caz de adulter. Anumite ]`ri solicit` ca
tici, pentru a fi puse la dispozi]ia copii- so]ii s` fie recunoscu]i legal drept ta]i ai
lor, dac` va fi posibil. oric`ror copii n`scu]i \n cadrul c`s`to-
riei.
Un argument puternic, folosit de acele
state care men]in secretul nu se refer` la |n multe cazuri, aceasta necesit` com-
drepturile copilului (sau ale cuplului plicitatea mamei [i este considerat` a fi,
adoptiv), ci la protejarea mamei copilu- mai degrab`, \n beneficiul decât \n deza-
lui de formele extreme de condamnare vantajul copilului.
social` (ostracizare, v`t`mare sau moar- Totu[i, exist` o diferen]` \ntre persoa-
te). nele care mint [i statele care promo-
|n asemenea circumstan]e, apar drepturi veaz` aplicarea unor minciuni. |n unele
concurente: drepturile copiilor de a-[i cazuri, ambii p`rin]i vor dori s` declare
cunoa[te originea [i dreptul mamei la paternitatea real` a copilului, dar ar pu-
confiden]ialitate [i protec]ie. tea fi opri]i de lege s` o fac`.
Articolul 30 al Conven]iei de la Haga Referitor la p`strarea secretului donato-
asupra Protec]iei Copiilor [i Cooper`rii, rilor de ovule [i de sperm`, sunt des
\n materia Adop]iei Interna]ionale (1993) invocate dou` argumente. Primul este
(vezi articolul 21, pagina 360) sus]ine acela c` nu este \n interesul superior al
drepturile mamei, \mputernicind statul copilului s` afle c` a fost conceput \n
de origine al copilului s` ascund` infor- mod artificial. Acest argument nu pare
ma]iile despre identitatea p`rin]ilor. conving`tor, cu atât mai mult cu cât
seta al`tura]` ), sugereaz` c` donatorii
Dreptul copiilor din Suedia [i nu sunt intimida]i de posibilitatea de a fi
Austria de a-[i cunoa[te p`- identifica]i.
rin]ii |n orice caz, legea privind formele artifi-
ciale de fertilizare, o dat` adoptat`, tre-
A[a cum a fost subliniat \n cadrul Ra-
buie s` protejeze drepturile [i bun`-
portului Ini]ial, legisla]ia suedez` con-
starea copilului, nicidecum s` satisfac`
]ine unele dintre cele mai puternice
interesele cuplurilor f`r` copii. Comite-
prevederi care le ofer` copiilor posi-
tul a comentat:
bilitatea s`-[i cunoasc` p`rin]ii:
„|n ceea ce prive[te dreptul unui copil
„|n ceea ce prive[te dreptul copilului
de a-[i cunoa[te originile, Comitetul su-
de a-[i cunoa[te p`rin]ii, trebuie men-
bliniaz` posibila contradic]ie dintre
]ionate urm`toarele reguli:
aceast` prevedere a Conven]iei [i poli-
(b) Dac` so]ul mamei nu este tat`l co- tica Statului Parte din domeniul \nsemi-
7 pilului, iar paternitatea nu poate fi sta-
bilit` prin declararea/confirmarea a-
n`rii artificiale [i anume de a p`stra se-
cret` identitatea donatorilor de sperm`”
cesteia de c`tre un (alt) b`rbat, preve- (Norvegia IRCO, Add.23, paragraful 10.
derile speciale din Codul cu privire la Vezi, de asemenea, Danemarca IRCO,
Parentalitate [i Tutel`/Reprezentare le- Add.33, paragraful 11).
gal` a copilului, stipuleaz` obliga]ia
serviciilor sociale municipale de a \n-
cerca s` stabileasc` cine este tat`l co- „...pe cât posibil dreptul de a fi
pilului. |n cazurile de aceast` natur`, \ngrijit de p`rin]ii sì”
sunt necesare proceduri de stabilire a
paternit`]ii de c`tre un tribunal. Acest drept trebuie interpretat \n con-
(b) Conform Legii privind inseminarea, textul altor trei articole – articolul 5, care
un copil conceput prin \nseminare arti- admite, pe lâng` prioritatea p`rin]ilor, [i
ficial` are dreptul de a ob]ine informa- pe cea a „membrilor familiei l`rgite sau
]ii privind donatorii, cu condi]ia de a fi comunit`]ii, conform cutumei locale”
suficient de matur. (vezi pagina 104); articolul 9, care
Deciziile luate din acest punct de ve- solicit` ca un copil „s` nu fie separat de
dere trebuie s` ia \n considerare \ntot- p`rin]i \mpotriva voin]ei lor, cu excep]ia
deauna interesul superior al copilului“ situa]iilor \n care … o astfel de separa]ie
(Suedia IR, paragraful 61). este necesar` [i \n interesul superior al
copilului” (vezi pagina 157) [i articolul
Legea Austriac` prevede dreptul copii- 18, care sus]ine principiul c` ambii
lor care au \mplinit 14 ani de a verifica p`rin]i au o responsabilitate comun` de
informa]iile despre tat`l donator de a-[i \ngriji copiii, sus]inu]i adecvat de
sperm` din registrele ce trebuie p`s- c`tre stat (vezi pagina 294). Articolul 27
trate de spital (Austria IR, paragraful (care solicit` statelor s`-i asiste pe
149). p`rin]i \n \ndeplinirea responsabilit`]ilor
lor materiale referitoare la \ngrijirea
copiilor) este de asemenea relevant.
odat` cu progresul \nregistrat de medi- Dreptul de a fi „\ngrijit” de ambii p`rin]i
cin`, s-a dovedit chiar cât de important desemneaz` o implicare mai activ` \n
este ca oamenii s` \[i cunoasc` originea via]a copilului decât simplul fapt de a-i
genetic`. pl`ti celuilalt p`rinte sau statului bani
|n al doilea rând, se men]ioneaz` ideea pentru sus]inerea copilului (vezi articolul
c` eliminarea anonimatului va \ndep`rta 27(4)). Mai trebuie notat faptul c` spre
donatorii, c`rora le va fi fric` c` vor fi f`- deosebire de articolul 5, care se refer` la
cu]i de ru[ine sau c` vor fi da]i \n jude- drepturile (limitate) ale p`rin]ilor [i ale
cat` de copiii lor biologici pentru plata altor persoane responsabile, acest arti-
pensiei de \ntre]inere. Totu[i, legisla]ia \l col este formulat \n termeni care se re-
poate proteja pe un p`rinte donator confer` la drepturile copilului, nu ale p`-
tra pericolului de a fi dat \n judecat` pen- rin]ilor”. |ntr-o anumit` etap` a proce-
tru \ntre]inerea copiilor sì biologici, iar sului de elaborare a acestui articol, a
experien]a Suediei sau Austriei (vezi ca- fost inclus` formularea „Copilul are

dreptul ca, de la na[tere, s`-[i cunoasc` fost neglijat sau abuzat de p`rin]i (vezi
[i s` apar]in` p`rin]ilor sì”, dar cuvin- articolul 9, pagina 157).
tele „s` apar]in`” au fost considerate Oricum, acest lucru trebuie demonstrat
inadecvate pentru a fi incluse \ntr-o con- de c`tre stat; acest drept confirm` un
ven]ie cu privire la drepturile copiilor principiu general \ntâlnit \n \ntreaga
(E/CN.4/1989/48, pp. 18-22; Detrick, p. 127). Conven]ie – acela c` \n mod obi[nuit,
Aceast` focalizare pe drepturile copilului copiilor le este cel mai bine al`turi de
arunc` umbre de \ndoial` asupra legi- p`rin]ii lor.
timit`]ii declara]iei oficiale a statului Punctul \n care acest drept devine cel
Luxembourg, cum c`-[i va men]ine le- mai problematic este, poate, atunci când
gea care stipuleaz`: „Dac`, \n momentul copii \n[i[i decid c` ar prefera mai
concep]iei copilului, tat`l sau mama degrab` s` nu fie \ngriji]i de p`rin]ii lor,
acestuia erau c`s`tori]i cu o alt` persoa- de[i p`rin]ii [i statul nu sus]in aceast`
n`, atunci copilul va putea fi crescut \n decizie.
domiciliul conjugal numai cu acceptul
consortului p`rintelui sù” (CRC/C/2/ Printre miile de copii f`r` ad`post din
toate ]`rile ce intr` \n aceast` categorie -
7
Rev.8, p. 28).
se num`r` [i copiii care [i-au exprimat
Ca [i dreptul copiilor de a-[i cunoa[te aceast` opinie, \n mod practic, p`r`-
p`rin]ii [i dreptul lor de a fi \ngriji]i de sindu-[i p`rin]ii/„lu\ndu-[i t`lp`[i]a”.
p`rin]i este calificat cu expresia „pe cât
posibil”. Scopul acestei prevederi este Statele au nevoie de proceduri flexibile,
evident. Acest lucru nu ar fi posibil dac` orientate c`tre copii, pentru copiii care
ambii p`rin]i ar fi deceda]i sau dac` au au fugit de acas`. Orice re\ntoarcere
repudiat copilul. „automat`“ a acestor copii la p`rin]ii lor,
f`r` o cercetare prealabil` a motivelor
Mai poate exista situa]ia când acest lu- pentru care au fugit, [i f`r` a le oferi m`-
cru nu ar fi posibil deoarece autorit`]ile suri alternative de \ngrijire, contrazice
statului au decis c` nu este \n interesul prevederile [i principiile Conven]iei.
superior al copilului, deoarece acesta a
incluzând:
velurile guvernamentale (are articolulul 7 relevan]` pentru departamentele de
justi]ie, afaceri interne, protec]ie social` [i s`n`tate)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 7, acestea vor include formarea func]ionarilor
care se ocup` cu \nregistrarea na[terilor, a asisten]ilor sociali, a personalului agen-
]iilor de adop]ii [i a personalului medical?)

Prevede legisla]ia na]ional` obliga]ia p`rin]ilor de a-[i \nregistra copiii, imediat dup`
na[tere?
Este popularizat` \ndeajuns obliga]ia de a \nregistra copiii?
|nregistrarea se face gratuit?
|nregistrarea este un proces simplu (pentru p`rin]i), atât \n ceea ce prive[te accesul
(de exemplu prin acordarea posibilit`]ii de \nregistrare la unit`]i mobile sau la [coli)
cât [i caracterul sù comprehensiv (de exemplu prin folosirea limbilor minorit`]ilor
sau prin instruirea personalului ca se ocup` de \nregistr`ri)?
Sunt \nregistra]i to]i copiii n`scu]i sub jurisdic]ia statului respectiv, inclusiv cei n`s-
cu]i din p`rin]i de alt` cet`]enie?

Acolo unde p`rin]ii nu \[i \nregistreaz` copiii, statul are datoria de a asigura \n-
registrarea acestora?
|nregistrarea include, informa]iile necesare care s`-i permit` copilului s`-[i cear` drep-
tul la:
Un nume?
O cet`]enie?
A-[i cunoa[te p`rin]ii?
Exist` m`suri de asigurare a confiden]ialit`]ii informa]iilor din registrul na[terilor,
care ar putea duce la stigmatizare?
Legisla]ia na]ional` prevede obliga]ia de a da nume copiilor \nc` de la na[tere?
Aceast` legisla]ie asigur` nediscriminarea copiilor (de exemplu de legile care nu iau
\n considerare interesul superior al copilului, [i care solicit` sau interzic anumite
tipuri de nume)?
Copiii care ajung la maturitatea potrivit` au dreptul s` cear` schimbarea numelui?
Au, cur]ile de justi]ie drept de veto pentru un nume, atunci când acesta este \mpo-
triva interesului superior al copilului? (de exemplu un nume care ar expune copilul
la pericolul de a fi ridiculizat sau de a-i fi team`)?
Asigur`, legisla]ia na]ional`, dreptul tuturor copiilor apatrizi care trìesc sub juris-
dic]ia sa de a dobândi cet`]enia statului respectiv?
A ratificat statul, Conven]ia cu privire la Reducerea Apatridit`]ii (1961)?
S-a asigurat statul c` nu exist` discrimin`ri \ntre diferitele forme de cet`]enie?
S-a asigurat statul c` nu exist` discrimin`ri la dobândirea cet`]eniei (de exemplu:
referitoare la copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei sau dreptul de a dobândi cet`]enia ori-
c`ruia dintre p`rin]i)?
Au, copiii, posibilitatea de a solicita schimbarea cet`]eniei?
Prev`d, legisla]ia [i practicile administrative na]ionale, \nregistrarea [i p`strarea
adecvat` a informa]iilor despre identitatea p`rin]ilor copilului (inclusiv despre p`-
rin]ii genetici, mama care i-a dat na[tere sau p`rin]ii care l-au \ngrijit)?
Au copiii dreptul s` [tie de la cea mai fraged` vârst` posibil` adev`rul despre anu-
mite circumstan]e legate de p`rin]ii lor (de exemplu dac` au fost adopta]i sau dac`
au fost concepu]i prin forme artificiale de concep]ie)?
To]i copiii, inclusiv copiii care au fost adopta]i sau cei care au fost concepu]i prin for-
me artificiale de concep]ie au dreptul s` [tie, pe cât posibil, cine sunt p`rin]ii lor
genetici?
Dac` li se refuz` copiilor acest drept, refuzul accesului la aceste informa]ii este jus-
tificat numai de necesitatea de a-i proteja pe copii de efecte nefaste sau de nece-
sitatea de a-i proteja pe p`rin]i de efecte nefaste?
Atunci când unui copil i se refuz` dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii, are respectivul
copil dreptul de a solicita din nou acelea[i informa]ii la o dat` ulterioar`?
Con]in legile na]ionale prezum]ia c`, copiii trebuie \ngriji]i de p`rin]ii lor?
Este aceast` prevedere definit` ca un drept al copilului?
Acolo unde copiii nu doresc s` fie \ngriji]i de p`rin]i, exist` prevederi pentru in-
vestigarea motiva]iei copiilor precum [i m`suri alternative de \ngrijire a copiilor
pân` la finalizarea procedurilor pentru stabilirea viitorului acestora?

Articolul 7 nu trebuie considerat \n mod separat.
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este strâns legat` de implementarea articolului 7 sunt:
Articolul 5: \ndrumarea parental` [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 8: p`strarea identit`]ii copilului
Articolul 9: nesepararea copilului de p`rin]i, cu excep]ia cazurilor \n care aceasta este ne-
cesar` \n interesul superior al copilului
Articolul 10: re\ntregirea interna]ional` a familiei
Articolul 11: protec]ia \mpotriva transferului ilicit [i a nereturn`rii copiilor din strìn`tate
Articolul 16: protec]ia \mpotriva imixtiunii arbitrare \n via]a privat`, familia [i domiciliul
copilului
Articolul 18: responsabilitatea comun` a p`rin]ilor
Articolul 20: copiii priva]i de mediul lor familial
Articolul 22: copiii refugia]i
Articolul 30: copiii minorit`]ilor [i ai popula]iilor indigene
Articolul 35: prevenirea vânz`rii, traficului [i r`pirii copiilor

P`strarea
identit`]ii 8
1. Statele P`r]i se angajeaz` s` respecte dreptul copilului de a-[i p`stra identitatea, inclu-
siv cet`]enia, numele [i rela]iile de familie a[a cum sunt recunoscute prin lege f`r` nici o
imixtiune ilegal`.
2. Când un copil este lipsit, \n mod ilegal, de unele sau de toate elementele constitutive
ale identit`]ii sale, Statele P`r]i vor asigura asisten]a [i protec]ia adecvate, \n vederea ra-
pidei restabiliri a identit`]ii copilului.
rticolul 8 din Conven]ia cu pri- 1986/39, paginile 8-10; Detrick, paginile
A vire la Drepturile Copilului se

refer` la drepturile copilului la
identitate [i la drepturile acestu-
ia de a i se p`stra acea identitate sau,
unde e necesar, de a-i fi restabilit` de c`-
292-294).
Adunarea General` a Na]iunilor Unite a
adoptat, ulterior, o Declara]ie cu privire
la Protec]ia tuturor Persoanelor contra
Dispari]iei For]ate, \n 1992 (rezolu]ia 47/
tre stat. 133).
Articolul a fost introdus \n Grupul de Lu- De[i articolul 8 descrie numai trei aspec-
cru care a redactat Conven]ia de c`tre te ale identit`]ii – cet`]enia, numele [i
delegatul argentinian, pe motiv c` era
necesar s` se asigure interven]ia rapid`
rela]iile de familie – alte articole, cum Sumar
sunt articolul 2 (nediscriminarea), artico-
a statului, când dreptul copilului de a-[i lul 16 (protec]ia fa]` de imixtiunea arbi-
p`stra identitatea a fost violat. Argen- trar` \n via]` privat`, familia [i domiciliul
tina se confrunta pe atunci cu dispari]ia copilului) [i articolul 30 (dreptul de a se
copiilor [i bebelu[ilor („babies“ - \n bucura de cultur`, religie [i limb`), ar
original, bébés - \n traducerea francez`), trebui s` considere ilegale majoritatea
care avusese loc sub regimul juntei ar- formelor de amestec \n identitatea co-
gentiniene \ntre anii 1970 [i 1980. De[i piilor. Articolul 20 prevede, pentru copiii
mul]i dintre ace[ti copii au fost uci[i, o lipsi]i de mediul lor familial ca acolo,
parte fuseser` adopta]i de cupluri f`r` unde este posibil, s` existe o continui-
copii; ca urmare, era nevoie de m`suri tate \n cre[terea lor, mai ales \n ce pri-
hot`râte spre a depista ace[ti copii [i a ve[te originea lor etnic`, cultural` [i
le stabili adev`rata identitate (E/CN.4/ lingvistic`.
P~STREREA IDENTIT~}II 147

Extrase din
form Conven]iei
„Drepturile [i libert`]ile civile
Conform acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se cere s` ofere informa]ii relevante, in-
clusiv cu privire la principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de
alt` natur` \n vigoare; factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresele \nre-
gistrate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei; precum [i prio-
8 rit`]ile [i obiectivele specifice ale procesului de implementare cu privire la:
...(b) P`strarea identit`]ii (articolul 8)” (CRC/C/5, paragraful 15).
„IV. DREPTURILE {I LIBERT~}ILE CIVILE
B. P`strarea identit`]ii (articolul 8)
V` rug`m, s` indica]i m`surile adoptate pentru a p`stra identitatea copilului [i a
preveni orice amestec ilegal. |n cazul lipsirii ilegale de unele sau de toate elemen-
tele identit`]ii copilului, rapoartele trebuie, de asemenea, s` indice m`surile adop-
tate pentru a oferi asisten]` [i protec]ie adecvate copilului [i a se asigura rapida
restabilire a identit`]ii sale”
(CRC/C/58, paragraful 54. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru ela-
borarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea \n
baza acestui articol: 24, 83, 160 [i 165; pentru textul integral al Instruc]iunilor, vezi
Statele P`r]i se angajeaz` s` s` mo[teneasc` cet`]enia p`rin]ilor ar

putea s` nu fie compatibil` cu Conven]ia
respecte dreptul copilului „de – de exemplu acele state care interzic
a-[i p`stra identitatea, inclusiv dubla cet`]enie sau acele state care nu
cet`]enia, numele [i rela]iile recunosc dreptul copiilor de a mo[teni
de familie a[a cum sunt recu- cet`]enia tat`lui lor nec`s`torit. Pe de
alt` parte, conceptul „identit`]ii na]iona-
noscute prin lege f`r` nici o le” a copilului poate implica o identitate
imixtiune ilegal`” dobândit` prin reziden]` precum [i prin
na[tere sau p`rin]i, ceea ce pune, de
Cele trei elemente ale identit`]ii, specifi- asemenea, sub semnul \ntreb`rii legisla-
cate cu prec`dere, sunt cet`]enia, nu- ]ia care nu permite copiilor s` dobân-
mele [i rela]iile de familie (a[a cum sunt deasc` cet`]enia deplin` dup` o perioa-
recunoscute de lege): d` semnificativ` de reziden]` \ntr-un
anumit stat. De asemenea este pus` sub
Cet`]enia
semnul \ntreb`rii practica acelor state
Din cauza doctrinei religioase [i intere- care, prin deportarea p`rin]ilor, \mpie-
selor politice, dreptul copiilor la cet`- dic` copiii s` se bucure de identitatea lor
]enie nu este subliniat \n cadrul Conven- na]ional` dobândit` prin locul na[terii
]iei. Leg`tura dintre cet`]enie [i identi- sau prin reziden]`. Odat` ce un copil a
tate este, de aceea, important`. „Iden- dobândit cet`]enia, ridicarea acesteia
titatea na]ional`” a unui copil poate fi poate deveni un atac la adresa ‘iden-
derivat` din cet`]enia p`rin]ilor sì, su- tit`]ii’ sale:
gerând c` legisla]ia care \mpiedic` copiii

„Comitetul este preocupat c`, \n unele [tie care \i sunt p`rin]ii (vezi articolul 7).
cazuri, copiii pot fi lipsi]i de cet`]enie, \n Fra]ii, bunicii [i alte rude pot fi la fel de,
situa]ii \n care unul dintre p`rin]ii lor \[i sau mai importan]i pentru sentimentul
pierde cet`]enia. de identitate al copilului, decât p`rin]ii.
„…Comitetul … recomand` ca nici un Majoritatea instrumentelor legisla]iei
copil s` nu fie lipsit de cet`]enia sa sub na]ionale care reglementeaz`, de exem-
nici un motiv, indiferent de statutul plu, adop]ia, plasamentul familial sau
p`rintelui/p`rin]ilor sì” (Australia IRCO, divor]ul, e[ueaz` \ns` \n recunoa[terea
Add.79, paragrafele 14 [i 30). acestui fapt – copiilor li se dau drepturi
Aceste probleme, [i comentariile Comi- legale de a descoperi cine sunt p`rin]ii
tetului, sunt discutate \n articolele 7 [i 9. lor biologici, sau de a face cereri ca s` \i
contacteze, dar, arareori, aceste drepturi
Numele se extind ca s` acopere al]i membri ai
familiei biologice a copilului. Conceptul
Unele state interzic schimbarea numelui de „identitate a copiilor” a avut tendin]a
copiilor de c`tre p`rin]ii lor (de exemplu
la divor] [i la rec`s`torire), de[i acest lu-
de a se concentra asupra familiei ime-
diate a acestuia, dar se admite tot mai
8
cru tinde s` se datoreze mai mult res- mult c`, copiii au o remarcabil` capa-
pectului pentru drepturile ta]ilor lor de- citate de a dezvolta multiple rela]ii, de a
cât pentru cele ale copiilor. Trebuie vorbi mai multe limbi \n mod fluent [i de
men]ionat c` majoritatea legilor cu a se bucura de o lume complex`, multi-
privire la adop]ie autorizeaz` o schim- cultural`. De pe baza sigur` a unui me-
bare a numelui (de[i unele state cer con- diu familial stabil, copiii se pot bucura
sim]`mântul copiilor mai mari pentru de rela]ii complexe [i subtile cu al]i
orice schimbare a numelui, cum este adul]i [i cu o gam` larg` de culturi, \ntr-
cazul Republicii Federale Iugoslavia (Re- o m`sur` mult mai mare decât se recu-
publica Federal` Iugoslavia IR, para- noa[te de obicei. Astfel, interesul supe-
graful 48)). Aceast` problem` este, de rior al copilului [i sentimentul identit`]ii
asemenea, discutat` la articolul 7. sale pot fi sus]inute f`r` a trebui s` li se
refuze cunoa[terea propriilor origini, de
Rela]iile de familie
exemplu \n cazul copiilor afla]i \n \ngri-
Fraza „rela]iile de familie a[a cum sunt jirea statului, \n cazul adop]iilor „secre-
recunoscute prin lege” este neclar`. Ea a te” sau a dona]iilor anonime de ovule/
ap`rut dintr-o serie nu tocmai logic` de sperm` [i a[a mai departe (vezi [i arti-
amendamente, \n decursul procesului colul 7, paginile 139-140).
de elaborare. Versiunea original` din Ar- Copiii care trìesc \ntr-o ]ar` diferit` de
gentina era „copilul are dreptul inalie- aceea a unuia sau a ambilor p`rin]i nu
nabil de a-[i p`stra identitatea sa auten- sunt capabili de a-[i p`stra identitatea,
tic`: personal`, legal` [i familial`”. \n privin]a rela]iilor de familie. Acele ]`ri,
Unele state au protestat c` „identitatea care men]in liste lungi de a[teptare pen-
familial`” nu avea nici o semnifica]ie \n tru copii imigran]i sau emigran]i c`rora
codurile lor de legi, [i au propus o urmeaz` s` li se acorde permisiunea de
schimbare \n „identitatea de familie, a[a a li se al`tura p`rin]ilor lor, ar trebui s`
cum este recunoscut` de lege”; al]ii au se asigure c` astfel de cazuri sunt abor-
propus, \n acela[i timp, s` schimbe date f`r` \ntârziere [i cu o prezum]ie fa-
„identitatea de familie” \n „rela]iile de vorabil` copilului de a i se permite s` se
familie”. Ambele schimb`ri au fost al`ture p`rin]ilor sì (vezi articolele 9, 10
acceptate, de[i, de fapt, se pare c` „a[a [i 22).
cum este recunoscut` de lege” este ina-
Protocolul Adi]ional I la Conven]iile de la
decvat, din cauz` c` ideea original` a
Geneva prevede p`strarea identit`]ii co-
Argentinei era c` identitatea include mai
piilor care au fost disloca]i sau evacua]i
mult decât formele legale de identitate
\n vreme de r`zboi. Autorit`]ile trebuie
(E/CN.4/1986/39, paginile 8-10; Detrick,
s` acorde fiec`rui copil o fi[` ce se va
pagina 294).
trimite la Agen]ia Central` de Cùtare/
Fraza recunoa[te \ns` un important Localizare a Comitetului Interna]ional al
principiu, care este acela c` identitatea Crucii Ro[ii. Fi[a trebuie s` includ` o fo-
unui copil \nseamn` mai mult decât s` tografie [i detalii cu privire la numele co-

pilului, sexul, data [i locul na[terii, nule aminteasc`. Unele din acestea sunt \n
mele p`rin]ilor [i rudelor apropiate (cele afara razei de ac]iune a statului, dar
mai apropiate rude, dup` p`rin]i), ce- trebuie luate m`suri pentru a \nt`ri
t`]enia copilului, limba nativ`, religia, sistemul de \nregistrare detaliat` [i de
adresa de acas` [i cea prezent`, orice p`strare a \nregistr`rilor (sau, \n cazul
semne distinctive [i detalii despre s`n`- copiilor abandona]i, p`strarea elemen-
tate precum [i detalii despre locul unde telor de identificare), pentru copiii refu-
copilul a fost g`sit [i despre modul \n gia]i, abandona]i, afla]i \n plasament
care a p`r`sit ]ara (Conven]iile de la Ge- familial, adopta]i sau plasa]i \n grija
neva, Protocolul Adi]ional I, articolul statului. Trebuie s` se asigure o aten]ie
78(3)). egal`, pentru a se garanta c` aceste \n-
Numele, cet`]enia [i familia sunt numai registr`ri sunt confiden]iale – vezi artico-
câteva dintre elementele identit`]ii. Alte lul 16, pagina 261.
aspecte ale identit`]ii includ: |n aceast` privin]` Comitetul a exprimat
8 istoricul personal al copilului de la

na[tere - locul unde a trìt, cine l-a \n-
preocup`ri fa]` de Ucraina:
„Comitetul este preocupat de \nalta rat`
grijit, de ce au fost luate anumite de- de abandon a copiilor, mai ales a copii-
cizii cruciale, etc. lor nou-n`scu]i, [i de lipsa unei strategii
rasa copilului, cultura, religia [i lim- de ansamblu pentru asistarea familiilor
ba. O imixtiune „ilegal`” \n aceste as- vulnerabile. Aceast` situa]ie poate duce
pecte ale identit`]ii poate include: la adop]ii interna]ionale ilegale sau la
alte forme de trafic [i vânzare a copiilor.
suprimarea limbilor minorit`]ilor |n acest context, Comitetul este, de ase-
\n sistemul de educa]ie, informa- menea, preocupat de absen]a oric`rei
]iile oferite de stat [i \n mass media; legi care s` interzic` vânzarea [i traficul
persecutarea sau proscrierea de de copii, [i de faptul c`, dreptul copilului
c`tre stat a practic`rii unei religii; de a i se p`stra identitatea nu este ga-
rantat prin lege“ (Ucraina IRCO, Anexa
e[ecul \n a acorda copiilor adop-
42, paragraful 11).
ta]i, afla]i \n plasament familial
sau plasa]i \n institu]ii oportunita- Referitor la situa]ia din Peru la mo-
tea de a se bucura de mo[tenirea mentul Raportului Ini]ial, Comitetul a de-
lor etnic`, cultural`, lingvistic` sau clarat:
religioas`. „Comitetul este preocupat deoarece, din
P`strarea acestor aspecte ale identit`]ii cauza violen]elor interne, mai multe
este sus]inut` [i \n articolul 20, care centre de \nregistrare au fost distruse,
prevede c`, atunci când copiii sunt f`r` ceea ce a afectat negativ situa]ia a mii de
familii, „se va ]ine seama \n mod cores- copii, care r`mân adesea f`r` nici un do-
punz`tor de necesitatea unei anumite cument de identitate, fiind astfel supu[i
continuit`]i, \n cre[terea copilului pre- riscului de a fi suspecta]i de implicare \n
cum [i de originea sa etnic`, religioas`, activit`]i teroriste... Trebuie luate m`suri
cultural` [i lingvistic`” (vezi pagina 345) speciale pentru a asigura copiilor f`r`
[i articolul 30, care sus]ine dreptul co- acte, care fug din zone afectate de vio-
piilor din comunit`]ile minoritare [i indi- len]e interne, documente de identitate
gene de a se bucura de [i de a-[i practica adecvate” (Peru IRCO, Anexa 8, para-
propria cultur`, religie [i limb` (vezi grafele 8 [i 17).
pagina 489). Principiul 16 din cadrul Principiilor Di-
aspectul fizic, abilit`]ile [i \nclina]iile rectoare cu privire la Dislocarea Intern`
copiilor (inclusiv genul [i orientarea elaborate de |naltul Comisariat al Na]iu-
sexual`). nilor Unite pentru Drepturile Omului \n
1998, (vezi pagina 368) prevede c`:
„P`strarea”
„Toate persoanele dislocate pe plan
Cuvântul implic` atât neamestecul \n intern au dreptul de a cunoa[te soarta [i
identitate cât [i p`strarea \nregistr`rilor loca]ia rudelor disp`rute” [i „Autori-
legate de genealogie, \nregistrarea na[- t`]ile competente vor depune eforturi
terii [i detalii legate de prima copil`rie spre a stabili soarta [i localizarea per-
pe care copilul nu este de a[teptat s` [i soanelor dislocate pe plan intern, rapor-

tate ca disp`rute [i vor coopera cu de a i se acorda de c`tre stat
organiza]iile interna]ionale relevante an-
gajate \n aceast` sarcin`. Ele vor in-
„asisten]a [i protec]ia adecva-
forma rudele cele mai apropiate despre te, \n vederea rapidei restabiliri
\naintarea investiga]iei [i le vor anun]a a identit`]ii sale”
cu privire la orice rezultat”. Principiul
20(2) prevede c` „…autorit`]ile com- Acest drept \nseamn` c` statul trebuie
petente vor emite [pentru persoanele s` recunoasc` gravitatea oric`ror priv`ri
dislocate pe plan intern] toate docu- a copiilor de identitatea lor, dedicând re-
mentele necesare spre a se bucura de sursele necesare spre a remedia situa]ia.
drepturile lor legale, cum sunt dreptul la
„Asisten]a adecvat`”
pa[aport, la documente de identitate
personal`, certificate de na[tere [i cer- Aceasta ar putea include:
tificate de c`s`torie. |n special, autori- punerea la dispozi]ie a profil`rii ge-
t`]ile vor facilita emiterea de noi docu- netice pentru a se stabili filia]ia;
mente sau \nlocuirea documentelor
pierdute \n decursul procesului de dislo- cùtarea activ` a rudelor sau mem-
8
care, f`r` a impune condi]ii ira]ionale, brilor comunit`]ii copiilor refugia]i
cum este cererea de a reveni \n zona de ne\nso]i]i;
re[edin]` obi[nuit` spre a ob]ine aceste folosirea mass-media pentru a publi-
documente sau altele cerute.” ca numele copiilor da]i disp`ru]i, \n
Dreptul la p`strarea identit`]ii sugereaz` scopul reunific`rii familiilor;
c` legea trebuie s` prevad` pedepse ratificarea Conven]iei de la Haga, pri-
pentru aceia care o \ncalc`. Aceasta vind Aspectele Civile ale R`pirii la Ni-
este, desigur, recomandarea Declara]iei vel Interna]ional a Copiilor [i \n gene-
cu privire la Protec]ia Tuturor Persoa- ral asigurarea c`, orice caz de acorda-
nelor contra Dispari]iei For]ate, din 1992: re a custodiei unui copil, când exist`
„R`pirea copiilor p`rin]ilor supu[i dis- suspiciunea unei r`piri ilegale (inclu-
pari]iei for]ate sau a copiilor n`scu]i pe siv \n cazurile legate de disputele in-
durata dispari]iei for]ate a mamei [i terna]ionale) este tratat f`r` \ntârziere
ac]iunea de a modifica sau elimina do- la un nivel satisf`c`tor de \nalt pe
cumentele care le atest` adev`rata iden- plan judiciar, adic`, \n decurs de zile
titate, vor constitui o infrac]iune extrem sau s`pt`mâni mai degrab` decât
de grav`, care va fi pedepsit` ca atare” luni; (vezi articolul 11, pagina 183)
(articolul 20). ratificarea Conven]iei de la Haga pri-
„F`r` imixtiuni ilegale” vind Protec]ia Copiilor [i Cooperarea
\n materia Adop]iei Interna]ionale,
Aceast` formulare sugereaz` c` dreptul garantarea c` procedurile de adop]ie
copilului la p`strarea identit`]ii poate fi na]ional` asigur` ob]inerea consim-
\nc`lcat \n mod legal – sugestie con- ]`mintelor adecvate [i c` identitatea
testat` de unele ]`ri, când Conven]ia era copilului la na[tere este, oficial, \nre-
\n curs de redactare (E/CN.4/1989/48, gistrat`, \nainte ca adop]ia s` aib` loc
paginile 55-56; Detrick, paginile 295- (vezi articolul 21, paginile 358-359);
296). Desigur, când statul \nsu[i este
vinovat de aceste viol`ri, prevederea ar asigurarea c` orice schimb`ri ale
putea s` par` prea slab`, deoarece sta- identit`]ii unui copil, cum sunt nume-
tul prescrie legile. Totu[i, ar trebui prele, cet`]enia, drepturile de custodie,
supus c` prevederea include dreptul in- etc., sunt \nregistrate oficial;
terna]ional, inclusiv Conven]ia cu privire permisiunea acordat` copiilor de a
la Drepturile Copilului. avea acces la dosarele profesionale
p`strate, cu privire la ei; (vezi artico-
lul 16, pagina 261)
Dreptul unui copil, care este
\ncurajarea copiilor afla]i \n \ngrijirea
„lipsit \n mod ilegal de unele statului s`-[i practice religia, cultura
sau de toate elementele con- [i s` vorbesc` limba matern`;
stitutive ale identit`]ii sale”, amendarea legilor cu privire la cet`-
]enie, din perspectiva „interesului

superior al copiilor”, \n problemele a unei \ngrijiri alternative pentru copiii
legate de deportarea sau reunificarea separa]i, cu accent special pe copiii ne-
familiei, [i accelerarea procedurilor \nso]i]i care trìesc pe str`zile din princi-
de de acordare a cet`]eniei [i azilului. palele ora[e …” (Sierra Leone IRCO,
Manualul de Raportare privind Respec- Anexa 116, paragrafele 50 [i 51).
tarea Drepturilor Omului, 1997, consi- „Protec]ia”
der` c` asisten]a adecvat` poate include
„m`suri legislative, inclusiv \n dreptul Aceasta include asigurarea unui plasa-
civil [i penal – de exemplu, de a se anula ment temporar adecvat pentru copii,
orice adop]ie bazat` pe o situa]ie nere- pân` ce li se restabile[te identitatea. Tre-
gulamentar`, cum este r`pirea copilului, buie, de asemenea, s` li se explice copii-
sau de a pedepsi astfel de posibile lor ceea ce se petrece [i de ce – igno-
infrac]iuni... crearea de mecanisme de ran]a [i incertitudinea pot agrava inutil
restabilire a identit`]ii copilului, cum nesiguran]a [i lipsa bun`st`rii copiilor.
8 este o banc` de date na]ional` unde se

pot \nregistra schimb`rile aduse ele-
„Rapida restabilire a identit`]ii sale”
Articolul pune accentul pe importan]a
mentelor de identitate ale copiilor (in-
clusiv numele, cet`]enia [i rela]iile de fa- rapidit`]ii procesului \n cazul copiilor.
milie); aceste informa]ii trebuie p`strate „Identitatea” copiilor nu este doar o pro-
[i dac` este cazul, trebuie s` poat` fi blem` de filia]ie [i de cultur` de origine.
accesate” (Manual, paginile 432 [i 433). Pe m`sur` ce copiii cresc ei asum` iden-
titatea familiei sau culturii \n care tr`-
|n vremuri de r`zboi, eforturile rapide de
iesc, pân` la un punct \n care mutarea
reunificare a p`rin]ilor cu copiii sunt
lor ar constitui o a doua lipsire de iden-
deosebit de importante. Comitetul a ob-
titate [i ar fi inacceptabil` din punctul de
servat referitor la Sierra Leone:
vedere al interesului superior al copilu-
„Comitetul este profund preocupat de lui. Aceasta este o realitate dramatic`,
num`rul mare de copii, care au fost lip- mai ales pentru p`rin]ii care au fost
si]i de mediul familial prin moartea, sau separa]i ilegal de copiii lor, fie c` au fost
separarea de p`rin]i sau de al]i membri separa]i de c`tre stat, fie prin r`pirea de
ai familiei lor, [i de rapoartele cu privire c`tre persoane individuale (Trebuie re-
la dificult`]ile [i progresele lente \n marcat c` Argentina a propus ini]ial for-
depistarea familiilor separate [i a co- mularea: „|n mod special, aceast` obli-
piilor … ga]ie a statului include readucerea copi-
„Comitetul cere Statului Parte, s` depu- lului la rudele lui de sânge spre a fi cres-
n` toate eforturile pentru a \nt`ri progra- cut de acestea”, dar aceast` propunere
mele de cùtare a familiilor [i, de ase- nu a fost acceptat` (E/CN.4/1986/ 39,
menea, s` planifice asigurarea eficient` paginile 8-10; Detrick, paginile 292-294)).

Au fost luate m`surile generale corespunz`toare pentru implementarea articolului 8, in-
cluzând:
identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate nive-
lurile guvernamentale (articolul 8 este relevant pentru departamentele de justi]ie, afa-
ceri interne, afaceri externe, comunica]ii publice [i mass-media, protec]ie social` [i
educa]ie)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din societa-
tea civil`?
revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura compati-
bilitatea acestora cu articolul 8, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile jurisdic]iei?
care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a indicatorilor
de progres?
care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care este
mai favorabil` pentru realizarea drepturilor copilului?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru imple-
mentarea Conven]iei \n ansamblul ei)
popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 8, \n rândul adul]ilor [i copiilor?
dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de con[tien-
tizare?

Pot copiii s` dobândeasc` cet`]enia ambilor p`rin]i?
Pot copiii s` dobândeasc` cet`]enia statului unde au trìt o perioad` semnificativ`?
Pot ei s` trìasc` \mpreun` cu p`rin]ii lor \n statul ai c`rei cet`]eni sunt?
Sunt problemele legate de cet`]enie [i dreptul la reunificarea familiei, tratate cu
promptitudine?
Este, orice schimbare a numelui copilului, revizuit` \n cadrul unui proces judiciar care
ofer` o importan]` prioritar` interesului superior al copilului?
Sunt asemenea schimb`ri, integral \nregistrate [i sunt \nregistr`rile accesibile pentru
copil?
Pot copiii cunoa[te [i pot avea rela]ii cu membri ai familiei lor de origine, \n m`sura \n
care acest lucru este compatibil cu interesul lor superior?
Se p`streaz` \nregistr`ri precise cu privire la identitatea, [i la orice schimb`ri ale identi-
t`]ii tuturor copiilor?
Pot cere copiii s` aib` acces la aceste \nregistr`ri?
Acolo unde filia]ia este incert`, pot cere copiii ca ea s` fie stabilit` prin testare genetic`
(gratuit`, dac` este necesar)?
Sunt furnizate alte resurse pentru cùtarea copiilor disp`ru]i sau a membrilor de familie
disp`ru]i (de exemplu folosind agen]ii de cùtare sau mass media)?

A ratificat statul, Conven]ia de la Haga cu privire la Aspectele Civile ale R`pirii Copiilor
la Nivel Interna]ional [i Conven]ia de la Haga cu privire la Protec]ia Copiilor [i Coope-
rarea \n materia Adop]iei Interna]ionale?
Sunt toate cazurile \n care se suspecteaz` c` au avut loc ac]iuni ilegale cu privire la iden-
titatea [i rela]iile de familie ale copiilor, tratate cu promptitudine?
Este amestecul ilegal \n dreptul copiilor de a-[i p`stra identitatea, o infrac]iune supus`
pedepselor?
Sistemele de educa]ie, protec]ie social` [i justi]ie permit copilului s` se bucure de
cultura, religia [i limba lui de origine?
Acolo unde copiii se afl` \n \ngrijirea statului, se p`streaz` \nregistr`ri precise despre
familia de origine [i prima copil`rie a acestuia?
Au ace[ti copii acces la astfel de \nregistr`ri?
|n cazul plas`rii copiilor de c`tre stat [i acolo unde este compatibil cu interesul superior
al copilului, se fac eforturi pentru a se asigura continuitatea \n cre[terea copilului, din
punctul de vedere al originii etnice, religioase, culturale [i lingvistice a acestuia?

Articolul 8 nu trebuie interpretat separat.
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 8 sunt:
Articolul 7: \nregistrarea na[terii, dreptul la nume, cet`]enie [i dreptul copilului de a-[i
cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia
Articolul 9: nesepararea copilului de p`rin]i, cu excep]ia cazului \n care acest lucru este
\n interesul superior al copilului
Articolul 11: protec]ia fa]` de transferul ilicit [i nereturnarea copiilor din strìn`tate
copilului
Articolul 20: copiii lipsi]i de mediul lor familial

Separarea
de p`rin]i 9
1. Statele P`r]i vor veghea ca nici un copil s` nu fie separat de p`rin]ii sì, \mpotriva
voin]ei lor, exceptând situa]ia \n care autorit`]ile competente decid, sub rezerva revizuirii
judiciare [i cu respectarea legilor [i a procedurilor aplicabile, c` aceast` separare este
necesar` \n interesul superior al copilului. O astfel de decizie poate deveni necesar` \n
anumite cazuri, cum ar fi, de exemplu, abuzul sau neglijarea copiilor de c`tre p`rin]i sau
cazul \n care p`rin]ii trìesc separat [i se impune luarea unei hot`râri cu privire la re[e-
din]a copilului.
2. |n toate cazurile prev`zute la paragraful 1 din prezentul articol toate p`r]ilor interesate
trebuie s` aib` posibilitatea de a participa la procedurile judiciare [i de a-[i face cunoscute
opiniile.
3. Statele P`r]i vor respecta dreptul copilului care este separat de ambii p`rin]i sau de
unul dintre ei, de a men]ine rela]ii personale [i contacte directe cu ambii p`rin]i, \n mod
periodic, exceptând cazul \n care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
4. Când separarea rezult` din m`suri luate de c`tre un Stat Parte, precum deten]ia,
\nchisoarea, exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv moartea survenit` \n timpul deten-
]iei, indiferent de cauz`) ambilor p`rin]i sau a unuia dintre ei ori a copilului, Statul Parte
va furniza, la cerere, p`rin]ilor, copilului sau, dup` caz, unui alt membru al familiei, infor-
ma]iile esen]iale despre locul unde se g`sesc membrul sau membrii familiei, exceptând
cazul \n care divulgarea acestor informa]ii ar aduce prejudicii bun`st`rii copilului. Statele
P`r]i vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri s` nu antreneze prin
ea \ns`[i consecin]e negative pentru persoana sau persoanele interesate.
rticolul 9 al Conven]iei cu privi- sului superior al copilului [i, \n al doilea
A re la Drepturile Copilului scoate

\n eviden]` dou` principii esen-
]iale pentru drepturile copilului:
\n primul rând, copii nu trebuie separa]i
de p`rin]ii lor, decât dac` acest lucru
rând, toate procedurile prin care copiii
sunt separa]i de p`rin]i pentru motivele
invocate mai sus, trebuie s` fie corecte.
De asemenea, se afirm` dreptul copilu-
lui de a men]ine rela]ii [i contacte cu
Sumar
este necesar pentru respectarea intere- ambii p`rin]i [i totodat` stabile[te obli-
SEPARAREA DE P~RIN}I 155

ga]ia statului de a informa p`rintele sau Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
copilul despre locul \n care se afl` cel`- rile Civile [i Politice arat` c` „familia
lalt dac` separarea lor a fost produs` de este unitatea natural` [i fundamental` a
c`tre stat (de exemplu prin deportare societ`]ii [i are dreptul la protec]ie din
sau \nchisoare). partea societ`]ii [i a statului” (articolul
Principiile de baz` sunt cuprinse \n De- 23 (1) care este dublat de articolul 10 din
clara]ia Drepturilor Copilului din 1959: Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
„Copilul, pentru o dezvoltare armonioa- rile Economice, Sociale [i Politice) [i c`
s` [i complet` a personalit`]ii sale, are „nici o persoan` nu poate fi subiectul
nevoie de dragoste [i \n]elegere. El tre- unei imixtiuni, arbitrare [i ilegale, asu-
buie, acolo unde e posibil, s` creasc` pra vie]ii sale private, familiei, locuin]ei
sub \ngrijirea [i responsabilitatea p`rin- sau coresponden]ei, precum [i nici unui
]ilor lui...” (articolul 6). fel de atac ilegal asupra onoarei [i repu-
ta]iei sale” (articolul 16 (1) [i 2).
9
Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru Elaborarea Rapoartelor Periodice,
„Mediul familial [i \ngrijirea alternativ`”
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii relevan-
te, inclusiv despre principalele m`suri legislative, administrative sau de alt` natur`
\n vigoare, precum [i, despre modul \n care acestea reflect` principiul „interesului
superior al copilului” [i „respectarea opiniilor copilului”; factorii implica]i, dificul-
t`]ile \ntâlnite [i progresele ob]inute \n procesul de implementare a prevederilor
Conven]iei; precum [i la priorit`]ile [i obiectivele specifice ale procesului de imple-
mentare cu privire :
... (c) separarea de p`rin]i (articolul 9);
|n plus, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii referitoare la num`rul co-
piilor, pe fiecare an al perioadei de raportare, din fiecare dintre grupurile de mai
jos, \n func]ie de grupa de vârst`, sex, origine etnic` sau na]ional`, mediu rural sau
urban: copii f`r` ad`post, copii abuza]i sau neglija]i [i prelua]i de c`tre stat pentru
asigurarea protec]iei lor, copiii afla]i \n plasament familial sau \n institu]ii de pro-
tec]ie, copiii plasa]i prin adop]ie na]ional`, copiii care au intrat \n ]ar` sau care au
p`r`sit ]ara prin intermediul procedurilor de adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze [i alte informa]ii statistice [i indicatori re-
levan]i pentru problemele referitoare la copii abordate \n aceast` sec]iune (CRC/
C/5, paragrafele 16-18).
„V. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~”
C. Separarea de p`rin]i (articolul 9)
V` rug`m indica]i m`surile adoptate, inclusiv de natur` legislativ` [i judiciar`, me-
nite s` asigure c`, nici un copil nu va fi separat de p`rin]ii sì, cu excep]ia cazurilor
\n care separarea este necesar` pentru respectarea interesului superior al copilului,
cum sunt cazurile de abuz sau neglijare sau când p`rin]ii trìesc separat [i trebuie
luat` o decizie referitoare la locul de reziden]` al copilului.
V` rug`m s` identifica]i autorit`]ile competente care intervin \n aceste decizii, le-

gea [i procedura aplicate [i rolul revizuirii judiciare.
V` rug`m s` furniza]i informa]ii referitoare la m`surile luate, conform articolului 9,
paragraful 2, pentru a asigura tuturor p`r]ilor interesate, inclusiv copilului, oportu-
nitatea de a participa la orice procedur` judiciar` [i de a-[i exprima opiniile.
V` rug`m indica]i m`surile adoptate, inclusiv cele legislative, judiciare [i adminis-
trative, care s` asigure copilului separat de unul sau de ambii p`rin]i, dreptul de a
men]ine rela]iile personale [i contacte directe cu ambii p`rin]i, \n mod periodic, cu
excep]ia cazurilor \n care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
V` rug`m indica]i, de asemenea, \n ce m`sur`, opiniile copilului sunt luate \n con-
siderare \n aceast` privin]`.
V` rug`m indica]i m`surile adoptate, conform articolului 9, paragraful 4, pentru a
asigura c`, \n cazul copilului separat de unul sau ambii p`rin]i, ca urmare a unei
ac]iuni ini]iate de c`tre stat, informa]iile esen]iale referitoare la locul \n care se afl`
membrul (membrii) familiei sunt oferite - la cerere - copilului, p`rin]ilor sau unui
alt membru al familiei (unde e cazul), cu excep]ia situa]iilor \n care furnizarea aces-
9
tor informa]ii ar aduce prejudicii bun`st`rii copilului.
Indica]i, de asemenea, m`surile adoptate pentru a asigura c` \naintarea unei astfel
de cereri nu va avea nici un fel de consecin]e negative asupra persoanei sau per-
soanelor interesate.
Trebuie furnizate informa]ii relevante defalcate (de exemplu: \n func]ie de sex,
vârst`, origine social`, na]ional` [i etnic`) \n ceea ce prive[te situa]iile de deten]ie,
\nchisoare, exil, deportare sau moarte, \mpreun` cu evaluarea progresului realizat
\n implementarea articolului 9, dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru
viitor”
(CRC/C/58, paragrafele 68-72. Paragraful 24 din Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
poartelor Periodice este, de asemenea, relevant pentru procesul de raportare, con-
form acestui articol; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina
811).
Statele P`r]i vor veghea ca nici a alege singuri persoanele de care s` fie
\ngriji]i.
un copil s` „nu fie separat de
Ei depind de familie, de comunitate [i de
p`rin]ii sì, \mpotriva voin]ei
stat care trebuie s` aleag` pentru ei. Mai
lor, exceptând situa]ia \n care mult, chiar dac` copiii pu]in mai mari
autorit`]ile competente decid, („young children“ - \n orig.) ar fi \n situa-
sub rezerva revizuirii judiciare ]ia de a-[i putea „alege” p`rin]ii, ei nu ar
putea s` \i oblige pe ace[tia s` ac]ioneze
[i cu respectarea legilor [i a ca p`rin]i, \mpotriva voin]ei lor.
procedurilor aplicabile, c` a- Statul poate s` \i oblige pe p`rin]i s` \[i
ceast` separare este necesar` sus]in` financiar copiii, dar nu poate s` -i
\n interesul superior al copilu- oblige s` \[i \ngrijeasc` copiii, \ntr-un
mod adecvat.
lui”.
Chiar dac` statul nu poate fi responsabil
Cuvintele „\mpotriva voin]ei lor” se refe- pentru cazurile de separare de p`rin]i ca
r` fie la voin]a p`rin]ilor, fie la voin]a co- urmare a divor]ului acestora, Comitetul
pilului [i a p`rin]ilor \mpreun`; formula- a sugerat ca statul s` sus]in` studii [i
rea arat` c` nu se reduce numai la voin- campanii de con[tientizare referitoare la
]a copilului. {i, \ntr-un anumit sens, efectele divor]ului asupra copiilor, pre-
dreptul copiilor la \ngrijire parental` cum [i servicii de consiliere pentru p`-
este, inevitabil, subiect al „voin]ei” p`- rin]i:
rin]ilor. Copiii mici („infants“ - \n orig.) „Comitetul este preocupat de rata \nalt`
nu au nici puterea [i nici capacitatea de a divor]urilor \n Statul Parte – conside-

rat` printre cele mai \nalte din lume – [i atunci ar trebui s`-[i asume [i rolul de
de posibilul impact negativ al acesteia arbitru \ntre p`rin]i [i copii, cel pu]in
asupra copiilor. prin stabilirea unui mecanism judiciar
Comitetul este, de asemenea, preocupat prin care s`-i ofere copilului posibilitatea
de lipsa cercet`rilor [i studiilor referitoa- de a solicita un astfel de arbitraj.
re la consecin]ele negative ale divor]uri- Alte aspecte ale separ`rii „ne-necesare”
lor [i ale c`s`toriilor timpurii asupra code p`rin]i includ:
piilor, precum [i de insuficientele m`suri
adoptate pentru organizarea unor cam- |ngrijirea de c`tre stat. Articolul 20, care
panii de con[tientizare a opiniei publice con]ine alternativele la \ngrijirea \n fa-
cu privire la efectele negative ale divor- milie, stipuleaz` c` anumi]i copii trebuie
]urilor”. s` fie, temporar sau permanent, priva]i
„...Comitetul ...recomand` ca Statul Par- de mediul lor familial, dac` acest fapt
te s` elaboreze studii [i cercet`ri referi- este \n interesul lor superior.
toare la impactul negativ al destr`m`rii Unele state au adoptat criterii mai expli-
9 familiei asupra copilului [i s` continue
campaniile de con[tientizare pe aceast`
cite decât altele referitoare la \n]elesul
sintagmei „interesul superior al copilu-
problem`. lui”.
Mai mult, Comitetul recomand` Statului
Acolo unde legea specific` motivele
Parte s` \[i \mbun`t`]easc` serviciile de
pentru separe, acestea trebuie analizate
consiliere pentru p`rin]i” (Maldive IRCO,
cu aten]ie, pentru a nu fi aplicate \n mod
discriminatoriu. De exemplu, faptul c`
Articolul 9 furnizeaz` dou` exemple re- p`rin]ii sunt s`raci sau f`r` locuin]`, sau
feritoare la cazurile \n care poate fi nece- au e[uat \n \ncercarea de a-[i trimite co-
sar` separarea copilului de unul sau de pilul la [coal`, nu sunt motive, \n sine,
ambii p`rin]i; primul, când p`rin]ii au pentru a separa copilul de p`rin]i.
abuzat sau [i-au neglijat copilul [i al doi-
Dac` aceste deficien]e \mpiedic` dezvol-
lea, când p`rin]ii trìesc separat.
tarea copilului, atunci statul ar trebui
Un al treilea exemplu a fost sugerat de s`-[i mobilizeze resursele pentru a re-
c`tre reprezentantul Statelor Unite ale media aceste deficien]e, astfel \ncât co-
Americii \n timpul procesului de elabo- pilul s` poat` r`mâne lâng` p`rin]i.
rare a Conven]iei: „acolo unde exist` un
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu
dezacord \ntre p`rinte/p`rin]i [i copil, \n
privire la situa]ia Croa]iei:
ceea ce prive[te locul de re[edin]` al
copilului” (E/1982/12/Add.1, C, paginile „(|n leg`tur` cu faptul c`), copiii pot fi
49-55; Detrick, p. 168). La aceast` suges- sco[i din familiile lor datorit` st`rii lor
tie s-a renun]at datorit` faptului c` nu se de s`n`tate sau datorit` situa]iei econo-
dore[te \ntocmirea unei liste exhaustive. mice dificile \n care se afl` p`rin]ii lor”
Cele dou` exemple sunt, pur [i simplu, (Croa]ia IRCO, Add.52, paragraful 17).
ilustr`ri ale cazurilor \n care poate ap`- Cu privire la situa]ia Marii Britanii Comi-
rea separarea de p`rin]i. tetul a comentat urm`toarele:
Cu toate acestea, cel de-al treilea exem- „Comitetul este preocupat de faptul c`,
plu formulat de Statele Unite ale Ame- copiii apar]inând anumitor minorit`]i
ricii genereaz` serioase dificult`]i pentru etnice par a fi plasa]i, cu prec`dere, \n
anumi]i copii – când p`rin]ii se pun de \ngrijire alternativ`” (Marea Britanie
acord \ntre ei asupra locului unde va IRCO, Add.34, paragraful 12).
locui copilul [i a modului de organizare
Precum [i \n cazul Belgiei:
a vizitelor celuilalt p`rinte, dar copilul nu
este fericit cu aceste aranjamente. „... copiii apar]inând grupurilor dezavan-
tajate ale popula]iei par a fi plasa]i, cu
Pu]ine State P`r]i au prev`zut men]iuni
prec`dere, \n \ngrijire alternativ`. |n
pentru copiii afla]i \n astfel de circum-
acest sens, Comitetul reaminte[te im-
stan]e, aducând ca argument faptul c`
portan]a familiei \n cre[terea copilului [i
statul nu ar trebui s` se amestece \n
subliniaz` faptul c`, separarea copilului
\n]elegerile private ale p`rin]ilor.
de familia sa, trebuie s` aib` \n vedere,
Dar, dac` statul \[i asum` rolul de arbi- cu prioritate, interesul superior al aces-
tru \n cadrul disputelor \ntre so] [i so]ie, tuia” (Belgia IRCO, Add.38, paragraf 10.

Vezi, de asemenea, Peru 2RCO, Add.120,
paragraful 21; Norvegia 2RCO, Add.126, Copiii p`rin]ilor afla]i \n \nchi-
paragrafele 34 [i 35). soare
Comitetul [i-a exprimat preocuparea \n Republica Democrat` Popular` Coreea
leg`tur` cu o vulnerabilitatea crescut` a a raportat c`: „Articolul 13 al Codului
bìe]ilor fa]` de plasarea \n \ngrijire al- de Procedur` Penal` stipuleaz` c`, \n
ternativ`: cazurile \n care exist` motive solide
„... Se recomand` ca Statul Parte s` ela- pentru a se crede c` un infractor poate
boreze un studiu pentru evaluarea situa- fi reabilitat prin intermediul educa]iei
]iei bìe]ilor \n cadrul mediului lor fami- sociale, acea persoan` ar trebui s` fie
lial [i a riscului plas`rii lor \n \ngrijire supus` educa]iei sociale, \n loc s` fie
alternativ` [i/sau \n plasament familial” pedepsit`. Acest fapt se aplic`, de ase-
(Saint Kitts [i Nevis IRCO, Add.104, menea, mamelor condamnate pentru
paragraful 23). crim`. |n situa]iile \n care p`rin]ii, [i \n
Finlanda, pe de alt` parte, a exprimat, \n
Raportul sù Ini]ial, \ngrijorarea cu
special mama, au comis o crim` [i co-
pii vor r`mâne f`r` ajutor, se vor aplica
9
privire la faptul c` s-a mers prea departe compens`ri, amenzi sau alte solu]ii ad-
\n ceea ce prive[te men]inerea copiilor ministrative [i educa]ie social` \n locul
\n familia biologic` pentru un timp „prea condamn`rii, pentru men]inerea unit`-
\ndelungat“ (Finlanda IR, paragrafele ]ii familiale. |n cazul \n care o femeie,
299-302; vezi articolul 18, pagina 298). care \ngrije[te un sugar, a comis o cri-
m`, ea nu va fi re]inut`, ci obligat` s`
Comitetul a concluzionat \n urma Rapor- nu p`r`seasc` casa sau o anumit` zo-
tului Secundar al Finlandei: n`, cu scopul men]inerii unit`]ii famili-
„Având \n vedere progresele recente din ei” (Republica Democrat` Popular` Co-
economia Statului Parte, Comitetul reco- reea IR, paragrafele 100 [i 101).
mand` acestuia s` aloce mai multe fon-
duri familiilor cu copii [i s` adopte m`-
suri eficiente pentru asigurarea ajutoru- pentru dezvoltarea acestuia.
lui necesar acestor familii, pentru a se
Argumentele care s-au adus \n formarea
evita, astfel, printre altele, plasarea co-
acestei atitudini se refer` la faptul c`, co-
piilor \n afara familiilor lor sau \n insti-
pilul are nevoie s` se „stabileasc`/ obi[-
tu]ii”.
nuiasc`“ \n noul mediu sau c`, \ntâlnirea
„Comitetul ia not`, cu preocupare, de
cu p`rin]ii l-ar indispune. Cu toate aces-
cre[terea num`rului copiilor plasa]i \n
tea, exist` dovezi puternice potrivit c`-
afara familiilor lor, \n ultimi ani.”
rora este pu]in probabil ca copiii s` se
reuneasc` cu p`rin]ii, dac` nu se men]i-
adopte toate m`surile necesare pentru a
ne contactul cu ace[tia \n primele luni
se asigura c` ace[ti copii sunt plasa]i \n
ale \ngrijirii de c`tre stat.
afara familiilor lor, numai dac` acest lu-
Planificarea plasamentelor ar trebui s`
cru este \n mod evident \n interesul su-
asigure posibilitatea p`rin]ilor de a p`s-
perior al copilului [i pentru cea mai scur-
tra contactul cu copiii, mai ales a celor
t` perioad` de timp posibil`” (Finlanda
care nu pot c`l`tori pe distan]e mari sau
2RCO, Add.132, paragrafele 34, 35 [i 36).
nu pot s` se \ncadreze \n orarul pentru
E[ecul p`str`rii contactului dintre copii vizite.
[i p`rin]ii lor, poate s` apar` atunci când
Copii abandona]i, fugari sau ne\nso]i]i,
copiii se afl` \n grija statului (de exem-
care trìesc sau muncesc pe str`zi.
plu \n institu]ii, [coli speciale [i centre
P`rin]ii afla]i \n situa]ii extreme de s`r`-
pentru copiii cu dizabilit`]i, \n cazul pro-
cie, violen]` sau conflict armat, \[i pot
iectelor pentru copiii str`zii, \n plasa-
abandona copiii sau, pur [i simplu,
mentul familial, \n cazul „adop]iilor sim-
copiii [i p`rin]ii pot s` piard` contactul
ple”, etc.).
unii cu al]ii ca urmare a presiunii unor
Aceste e[ecuri sunt convenabile \n pri- astfel de evenimente; câteodat` copiii \[i
mul rând pentru personalul de \ngrijire, p`r`sesc c`minele [i aleg s` trìasc` pe
\n special atunci când p`rin]ii copilului str`zi datorit` violen]ei sau exploat`rii
par a fi ostili, distructivi sau irelevan]i de c`tre p`rin]i. Rezultatul este c`, \n

majoritatea metropolelor lumii, un nu- pra rudelor nevinovate, acolo unde este
m`r de copii trìesc independent de fa- vorba de copii mici, efectele pot fi catas-
miliile lor. trofale pentru copii [i extrem de costi-
Statul ar trebui s` le ofere \ntotdeauna sitoare pentru stat (atât pe termen scurt,
acestor copii oportunitatea de a-[i g`si prin \ngrijirea care trebuie acordat` co-
p`rin]ii [i familia [i de a se reuni cu piilor, cât [i pe termen lung, prin proble-
ace[tia. Pentru unii dintre ei acest lucru mele sociale generate de o astfel de se-
poate nu va fi posibil, dar al]ii se vor pu- parare timpurie).
tea bucura de drepturile care le revin O solu]ie ar fi \ncercarea de a „g`zdui“
conform articolului 9, care este uneori copiii mici \mpreun` cu mamele lor \n
\nc`lcat de presupunerea c` copiii sunt \nchisoare; alta ar fi identificarea unor
mai bine \ngriji]i \n afara familiei lor de sanc]iuni mai constructive. Acolo unde
origine. Comitetul a \ncurajat eforturile este posibil, cea din urm` solu]ie este
statului de a identifica aceste familii: recomandat`.
9 „... ne exprim`m printre altele preocu-

parea referitoare la dificult`]ile [i pro-
Chiar dac` bebelu[ii („babies“ - \n orig.,
„bébés“ - \n traducerea francez`) nu
gresul lent \n cùtarea familiilor separa- con[tientizeaz` unde locuiesc, atâta
te de copiii lor...”. timp cât sunt cu mamele lor, pot ap`rea
„Comitetul solicit` insistent Statului dificult`]i referitoare la oportunitatea [i
Parte s` nu precupe]easc` nici un efort momentul („dac`“ [i „când“) separ`rii
\n \mbun`t`]irea programelor de cùta- copilului de mam` atunci când acesta
re a familiilor...” (Columbia 2RCO, cre[te.
Add.137, paragrafele 40 [i 42. Vezi, de Comitetul [i-a exprimat preocuparea
asemenea, Republica Dominican` IRCO, atât \n ceea ce prive[te „g`zduirea“ co-
Add.150, paragrafele 30 [i 31). piilor \mpreun` cu p`rin]ii lor afla]i \n \n-
Pentru discu]ii detaliate referitoare la co- chisoare cât [i \n leg`tur` cu e[ecul de a
piii str`zii vezi articolul 20 (pagina 3343). men]ine contactul dintre p`rin]ii \nchi[i
Copiii afla]i \n spitale. Este posibil ca p`- [i copiii lor:
rin]ilor s` nu li se permit` s`-[i viziteze „Comitetul \[i exprim` preocuparea
[i, acolo unde este cazul, s` r`mân` cu referitoare la copiii care trìesc - cu unul
copiii lor \n spital. Aceast` form` de se- dintre p`rin]ii lor - \n \nchisoare. Comite-
parare, mai des \ntâlnit` \n ]`rile indus- tul recomand` Statului Parte s` parcur-
trializate decât \n cele \n curs de dez- g` pa[ii necesari pentru a elabora alter-
voltare, este men]inut` \n primul rând native pentru copiii institu]ionaliza]i (de
pentru „confortul” personalului spitalu- exemplu: familii de plasament), \n spe-
lui, chiar dac` sunt invocate nevoi/ cial pentru copiii care trìesc \mpreun`
motive de ordin medical ale copilului- cu unul dintre p`rin]ii lor \n \nchisoare”
pacient. (Bolivia 2RCO, Add.95, paragraful 23).
|n prezent, este un fapt recunoscut pe „Comitetul \[i exprim` preocuparea
scar` larg` c` refacerea copilului bolnav pentru faptul c` interesul superior al co-
se produce mult mai rapid dac` p`rin]ii pilului [i, \n special, drepturile copilului
stau cu el \n spital. referitoare la separarea de p`rin]i, nu
De[i practica din spitale depinde adesea sunt, \n \ntregime respectate, \n contex-
de personalul medical [i de conducerea tul men]inerii contactului cu p`rin]ii
acestuia, statul are un rol \n crearea unei afla]i \n \nchisoare...”.
atitudini mai prietenoase a spitalelor. „Comitetul recomand` Statului Parte s`
fie mai flexibil \n aplicarea regulilor refe-
P`rin]ii afla]i \n \nchisoare. |ncarcerarea ritoare la contactul cu familia pentru per-
p`rin]ilor, \n special a mamelor de care soanele condamnate la \nchisoare, pen-
depind copiii mici, este un fapt extrem tru a se asigura c`, copilul va p`stra rela-
de problematic, pentru c`, \n acest fel, ]iile personale [i contactul direct cu p`-
copilul este pedepsit al`turi de p`rintele rintele aflat \n \nchisoare, dac` acest fapt
lui. este \n interesul superior al copilului...”
Chiar dac` s-au adus argumente refe- (Norvegia 2RCO, Add.126, paragrafele
ritoare la faptul c` pedepsirea infractori- 30 [i 31).
lor are, \ntotdeauna, repercusiuni asu- Articolul 2 (2) protejeaz` copiii \mpotriva

„tuturor formelor de discriminare sau terna]ionale”.
sanc]iune, pe baza statutului, activit`]i- Declara]ia Pre[edintelui a generat oare-
lor p`rin]ilor, tutorilor sau ale membrilor care \ngrijorare. Trei state reprezentate
familiei” (vezi pagina 43). \n Grupul de Lucru au replicat, subliniind
Chiar dac` s-a scos \n eviden]` faptul c` c` „obliga]iile interna]ionale” includ
mamele au o importan]` crucial` \n dez- principiile recunoscute de c`tre comuni-
voltarea copilului, statul ar trebui s` con- tatea interna]ional`, \n particular dreptu-
[tientizeze c` [i \nchiderea ta]ilor poate rile omului [i principiile drepturilor copi-
fi dùn`toare pentru copii, privându-i pe lului – inclusiv principiile din articolul 9.
ace[tia de un model de rol [i provocând Reprezentantul Republicii Federale Ger-
adesea s`r`cirea familiei. mania „[i-a rezervat dreptul de a declara
Copiii delincven]i. Separarea copiilor c` lipsa unei reac]ii referitoare la de-
delincven]i de familiile lor poate fi con- clara]ia pre[edintelui nu semnific` sus-
siderat` necesar` [i \n interesul superior ]inerea acesteia” (E/CN.4/1989/48, pa-
al copilului, numai dac` autorit`]ile au
constatat c` p`rin]ii au contribuit la
ginile 32-37; Detrick, paginile 181 [i 182).
O astfel de declara]ie nu reprezint` mai
9
comiterea infrac]iunii de c`tre copil. mult, decât o clarificare a inten]iilor pro-
Cu toate acestea, dec`derea din dreptu- iectului de[i, \n ce prive[te influen]a, nu
rile p`rinte[ti nu trebuie s` fie \n mod are puteri legale.
automat parte a sentin]elor pentru in- Declara]ia a fost citat` pentru a lua ap`-
frac]ionalitate juvenil`. rarea Canadei, \n timpul unei sesiuni de
Regula 18(2) din Regulile Standard Mi- discu]ii a Comitetului cu aceast` ]ar`. Un
nime ale ONU privind Administrarea membru al Comitetului a f`cut urm`-
Justi]iei Juvenile, adic` „Regulile de la torul comentariu referitor la problemele
Beijing” stipuleaz` c`: „Nici un copil nu legate de controlul imigr`rii [i depor-
va fi luat de sub supravegherea p`rin]i- tare:
lor, par]ial sau \n totalitate, cu excep]ia „Conform articolului 9, Statele P`r]i tre-
cazurilor \n care circumstan]ele fac acest buie s` se asigure c` nu va exista nici o
lucru absolut necesar”. separare, decât dac` acest lucru este \n
|n ceea ce prive[te \ncarcerarea copiilor interesul superior al copilului, este rezul-
pentru diverse infrac]iuni [i, \n conse- tatul anchetei \ntreprinse de autorit`]ile
cin]`, separarea acestora de familiile lor, competente [i este subiect al revizuirii
aceasta nu trebuie s` se produc` decât judiciare.
ca o ultim` solu]ie [i este analizat` \n ar- A fost exprimat` preocuparea privind
ticolul 37 (vezi paginile 661-662). modalitatea prin care interesul superior
Imigrarea [i deportarea. Articolul 10 tra- al copilului a fost luat \n considerare,
teaz` drepturile limitate ale copiilor la atunci când a fost luat` decizia deport`-
re\ntregirea familiei, atunci când ace[tia rii p`rin]ilor acestuia. Au fost valorile fa-
sau p`rin]iilor sunt (sau doresc s` fie) \n miliale luate \n considerare de c`tre de-
]`ri diferite. ciden]i?
Atunci când articolele 9 [i 10 au fost ela- Articolul 9 se refer`, de asemenea, la ne-
borate, pre[edintele Grupului de Lucru cesitatea ca procedurile judiciare s` fie
pentru redactarea Conven]iei a declarat: astfel derulate, \ncât s` ofere tuturor
„Inten]ia Grupului de Lucru este ca arti- p`r]ilor interesate dreptul [i oportunita-
colul 6 [acum articolul 9] al acestei Con- tea de a se face asculta]i. Nu au fost clar
ven]ii s` fie aplicat separ`rilor care apar precizate modalitatea [i momentul („un-
\n interiorul ]`rilor, pe când articolul 6 de“ [i „cum“) \n care copilul \[i poate
bis [acum articolul 10] s` se aplice sepa- face opiniile cunoscute [i \n baza c`rui
r`rilor care implic` diverse ]`ri [i se refe- suport legal. Articolul 12, paragraful 2,
r` la cazurile de re\ntregire familial`. stabile[te dreptul copiilor de a fi ascul-
Articolul 6 bis [acum articolul 10] nu are ta]i \n orice proceduri administrative [i ju-
diciare” (Canada SR.216, paragraful 28).
inten]ia s` afecteze dreptul general, pe
care \l au Statele P`r]i de a elabora [i Reprezentantul Canadei a men]ionat c`:
adopta propria legisla]ie legat` de imi- „Legisla]ia interna]ional` nu prevede
grare \n concordan]` cu obliga]iile lor in- re\ntregirea familial` ca un drept expres

a[a cum nici Conven]ia nu recunoa[te dar, dac` frâiele puterii sunt \n mâinile
re\ntregirea familial` ca un drept ex- lui, el are obliga]ii clare legate de copii, a[a
pres... cum Comitetul a informat Myanmar-ul:
Una dintre problemele discutate \n ca- „|n timp ce apreciaz` recentele acorduri
drul Grupului de Lucru pentru redacta- de pace dintre Guvern [i majoritatea
rea Conven]iei, \n decembrie 1988, a fost grupurilor armate ale rebelilor, Comite-
dac` prevederea din articolul 9 referi- tul recomand` Statului Parte s` previn`
toare la nesepararea de p`rin]i cere Sta- apari]ia oric`ror str`mut`ri, disloc`ri
telor P`r]i s`-[i amendeze legisla]ia le- sau mut`ri involuntare ale popula]iei,
gat` de imigrare, pentru a evita separa- care afecteaz` puternic familiile [i drep-
rea copiilor de p`rin]i. Grupul de Lucru a turile copilului. Comitetul recomand`,
solicitat includerea unei declara]ii \n de asemenea, Statului Parte s` consoli-
raportul asupra deliber`rilor sale, pentru deze Agen]ia Central` de Cùtare, cu
a ar`ta c` articolul 10, referitor la re\ntre- scopul re\ntregirii familiilor” (Myanmar
9 girea familiei, a stat la baza acestei pro-

bleme.
IRCO, Add.69, paragraful 40. Vezi, de
asemenea, Azerbaijan IRCO, Add.77, pa-
Punctul de vedere al Grupului de Lucru a ragraful 42).
fost c` articolul 10 nu are inten]ia s` Tradi]ii sau cutume. Separarea copiilor
afecteze dreptul general al Statelor P`r]i de p`rin]i datorit` cutumei apare, poate,
de a elabora [i adopta propria legisla]ie cel mai adesea, atunci când copilul este
referitoare la imigrare, \n concordan]` conceput \n afara c`s`toriei.
cu obliga]iile lor interna]ionale”. S-a |n trecut, multe mame \[i abandonau co-
concluzionat c` instrumentele interna- piii concepu]i astfel sau erau for]a]i s`-i
]ionale recunosc \n mod clar „impor- dea spre adop]ie. Aceste practici per-
tan]a vital` a re\ntregirii familiei” (Cana- sist`, \nc`, \n anumite p`r]i ale lumii – de
da SR.216, paragrafele 47 [i 55). exemplu, Comitetul a declarat urm`-
|n ciuda unei astfel de discu]ii, membrul toarele, cu referire la statul Sri Lanka:
Comitetului [i-a exprimat opinia c` pre- „Comitetul \ncurajeaz` autorit`]ile s`
vederile referitoare la re\ntregirea fami- ofere tot suportul pentru mamele care
liei din cadrul articolului 10, ar trebui au n`scut copii \n afara c`s`toriei [i care
analizate \n lumina articolului 9 (Canada doresc s` p`streze copilul” (Sri Lanka
SR.216, paragraful 84). IRCO, Add.40, paragraful 34).
Japonia a f`cut o declara]ie legat` de a- Conform articolelor 7 [i 18, copii au
ceast` problem`, \n leg`tur` cu care Co- dreptul de a fi crescu]i de c`tre ambii p`-
mitetul [i-a exprimat preocuparea: rin]i, care au responsabilit`]i comune \n
„Guvernul Japoniei a declarat c` para- ceea ce prive[te cre[terea, dezvoltarea [i
graful 1 al articolului 9 al Conven]iei cu interesul superior al copilului.
privire la Drepturile Copilului, trebuie in- Ca urmare a separ`rii p`rin]ilor trebuie
terpretat ca neaplicându-se la cazurile \n luate anumite decizii judiciare [i trebuie
care un copil este separat de p`rin]ii lui f`cute anumite alegeri referitoare la lo-
ca urmare a deport`rii lor, \n concordan- cul unde vor locui copiii [i posibilit`]ile
]` cu legisla]ia (na]ional` - nota trad.) rede contact cu p`rin]ii nereziden]i.
feritoare la imigrare” (CRC/C/2/Rev.8,
pagina 26; Japonia IRCO, Add. 90, para- Astfel de decizii trebuie luate numai \n
graful 6). concordan]` cu interesul superior al co-
pilului, dar, uneori, ele sunt subiectul tra-
Conflictul armat. Separarea dintre copii di]iei sau doctrinei religioase – de exem-
[i p`rin]i apare [i \n cazul unui conflict plu p`rin]ilor adulteri li se interzice drep-
armat (articolul 38) sau când ace[tia de- tul de a-[i vedea copiii sau copiii trebuie
vin refugia]i (articolul 22). Consecin]ele s` trìasc` cu familia tat`lui, dac` acesta
r`zboaielor civile sau pr`bu[irii econo- moare.
mice pot fi dezastruoase pentru unitatea
familial`. Astfel de decizii sunt contrare Conven-
]iei dac` sunt luate f`r` a ]ine seama de
Deseori, guvernul nu poate face prea nevoile [i interesele individuale ale co-
multe \n leg`tur` cu transform`rile dra- pilului \n cauz` (vezi mai jos [i articolul
matice din cadrul unui conflict armat, 18, pagina 296, pentru discu]ii detaliate).

Dreptul copilului ca orice deci- [i protejat` \n special \n societ`]ile pa-
triarhale, nu \[i g`se[te locul \n cadrul
zie referitoare la separarea de Conven]iei).
p`rin]i s` fie \n favoarea intere-
Comitetul [i-a exprimat punctul de ve-
sului sù superior [i dere \n comentariile adresate Iordaniei
s` fie luat` de autorit`]ile [i statului Burundi:
competente; „Comitetul este preocupat de faptul c`
sub rezerva revizuirii judicia- principiul general referitor la interesul
superior al copilului, con]inut \n articolul
re; 3 al Conven]iei, nu este considerat o
s` fie \n concordan]` cu le- prioritate, inclusiv \n problemele legate
gisla]ia [i procedurile \n vi- de codul familiei (de exemplu durata tu-
goare; telei, specificat` \n Legea Statutului Per-
soanei, este arbitrar`, fiind determinat`
s` dea, tuturor p`r]ilor inte-
resate, oportunitatea de a
de vârsta copilului [i este discrimina-
torie fa]` de mame)” (Iordania 2RCO,
9
participa [i de a-[i face cu- Add.125, paragraful 33).
„... Comitetul este preocupat de tendin]a
noscute opiniile puternic` care se manifest` \n favoarea
„Autorit`]ile competente” ta]ilor, \n cazurile de disput` asupra tute-
lei copilului”.
Cuvântul „competent” se refer`, mai de- „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
grab`, la o pozi]ie autorizat` decât la o a- se asigure c` decizia acord`rii tutelei co-
bilitate; cu toate acestea autorit`]ile tre- pilului unuia dintre p`rin]i a fost luat`
buie s` aib` calificarea necesar` pentru prin respectarea interesului superior al
a determina, pe baza dovezilor existen- copilului, cu participarea copilului [i
te, ce este \n interesul superior al copi- luând \n considerare nevoile emo]iona-
lului. le ale acestuia” (Burundi IRCO, Add. 133,
O astfel de calificare se poate ob]ine prin paragrafele 46 [i 47).
preg`tire formal` (de exemplu \n psiho-
logie, asisten]` social` sau cazuistic` le- „Sub rezerva revizuirii judiciare”
gal` referitoare la copii) sau \n timp, prin Sintagma de mai sus exprim` speran]a
acumularea unei bogate experien]e (de \ntr-o justi]ie natural` [i procese corecte.
exemplu mediatori/judec`tori comuni- Acestea includ cerin]a ca judec`torul
tari sau religio[i). sau arbitrul s` nu aib` nici un interes
Statul trebuie s` fie capabil s` demon- personal \n cazul judecat, s` fie cât mai
streze c` aceste autorit`]i pot \ntr-adev`r bine informat asupra tuturor circum-
s` acorde importan]a prioritar` interesu- stan]elor cazului [i s` fie capabil s` ga-
lui superior al copilului, ceea ce presu- ranteze c`, pentru luarea deciziei finale,
pune un anumit grad de flexibilitate \n au fost audiate toate p`r]ile [i c` toate
luarea deciziilor. p`r]ile implicate au fost informate cu pri-
vire la dovezile aduse \n cazul respectiv
Orice dogm` inflexibil` de definire a „in- (ceea ce \nseamn` s` asigure, acolo
teresului superior”, prin care de exem- unde e necesar, traducerea).
plu se men]ioneaz` c`, copiii trebuie s`
r`mân` cu mamele sau cu ta]ii, trebuie |n timpul redact`rii acestei p`r]i a artico-
privit` ca poten]ial discriminatorie [i \n lului 9, reprezentan]ii statelor au subli-
dezacord cu Conven]ia. niat, \n mod repetat, necesitatea urgen-
t`rii procesului judiciar, astfel \ncât „se-
(Este adev`rat c` articolul 6 al Declara- pararea s` fie f`cut` pentru o perioad`
]iei Drepturilor Copilului, ca precursoare cât mai scurt` posibil, conform legisla-
a Conven]iei cu privire la Drepturile Co- ]iei na]ionale” (E/1982/12/Add.1, C, pagi-
pilului a con]inut o prevedere \n favoa- nile 49-55; Detrick, pagina168).
rea p`str`rii copiilor de vârste fragede
lâng` mame \n afara unor situa]ii excep- Chiar dac` nevoia de celeritate nu este
]ionale. Cu toate acestea, tendin]a de a explicit men]ionat` \n articol, se presu-
oferi mamelor custodia bebelu[ului sau pune c` trebuie s` fie un element nece-
copilului mic, de[i comun` \n multe ]`ri sar al oric`rei revizuiri judiciare, pentru a

asigura compatibilitatea cu articolul 8 (2) procedurilor de \ngrijire [i asisten]` so-
(obliga]ia de a restabili „rapid” identita- cial` \n cadrul „Regulilor de la Beijing”,
tea copilului [i leg`turile acestuia cu fa- subliniaz` c` separarea copiilor de p`-
milia). rin]i este o m`sur` la fel de serioas` ca
Articolul nu face referire la caracterul [i privarea lor de libertate, iar acest fapt
privat al procedurilor. Cu toate acestea, „merit`“ un proces corect, bazat pe re-
articolul 14 (1) al Pactului Interna]ional gulile unei justi]ii naturale.
cu privire la Drepturile Civile [i Politice Comitetul a \ncurajat sistematic retrage-
stipuleaz` c` publicul poate fi exclus de rea unor astfel de rezerve. Slovenia [i
la procedurile judiciare „acolo unde in- Islanda au men]ionat c` \[i vor revizui
teresul vie]ii private a p`r]ilor o cere” [i procedurile, cu scopul retragerii rezer-
c` hot`rârile judec`tore[ti trebuie f`cute vei, iar Croa]ia a f`cut deja acest lucru
publice, „cu excep]ia cazurilor \n care in- (Slovenia SR.337, paragraful 8; Iceland
teresele copilului solicit` o m`sur` con- IRCO, Add.50, paragraful 4; CRC/C/2/
9 trar` sau \n care procedurile se refer` la

dispute matrimoniale, sau la tutela co-
Rev.8, p. 44).
Republica Bosnia [i Her]egovina trebuie
pilului”. s` raporteze cu privire la rezerva expri-
Articolul 3 al Conven]iei cu privire la mat`, iar Comitetul a recomandat ca re-
Drepturile Copilului, referitor la interesul zervele Fostei Republici Iugoslave a Ma-
superior al copilului [i articolul 16 (drep- cedoniei [i a Republicii Federale Iugos-
tul la via]a privat`) sugereaz` presupu- lavia s` fie retrase (Fosta Republic`
nerea c` procedurile judiciare, conform Iugoslav` a Macedoniei IRCO, Add. 118,
articolului 9, trebuie derulate f`r` public. paragrafele 29 [i 30; CRC/C/2/Rev.8, pa-
Ca o completare, regula 3 (2) din cadrul gina 46, [i Republica Federal` Iugoslavia
Regulilor Standard Minime ale ONU IRCO, Add.49, paragraful 23).
pentru Administrarea Justi]iei Juvenile, „|n concordan]` cu legisla]ia [i proce-
„Regulile de la Beijing” extind scopul durile aplicabile”
regulilor pentru procedurile de \ngrijire
[i asisten]` social`: Aceast` expresie subliniaz`, \nc` o dat`,
nevoia ca orice procedur` prin interme-
„Trebuie f`cute eforturi pentru extinde- diul c`reia, copilul este separat de p`-
rea principiilor con]inute \n Reguli, la to]i rin]i, \mpotriva voin]ei acestora, precum
copiii care sunt subiectul procedurilor [i \n toate situa]iile \n care statul inter-
de asisten]` social` [i \ngrijire” . vine pentru scoaterea copilului din fa-
„Regulile de la Beijing” fac apel la pro- milie, sau \n cazurile \n care unul dintre
cese corecte, cu suficient` flexibilitate, p`rin]i solicit` custodia copilului, s` se
care s` r`spund` diverselor nevoi ale aplice legisla]ia \n vigoare.
copilului \n cauz`, care s` se deruleze Dac`, \ns`, legisla]ia las` stabilirea cri-
„\ntr-o atmosfer` de \n]elegere”. teriilor separ`rii copiilor de p`rin]i, la la-
Regulile subliniaz` necesitatea de a res- titudinea organelor judiciare, astfel \ncât
pecta via]a privat`, de a asigura celeri- decizia referitoare la interesele copilului
tatea, de a respecta dreptul copilului la depinde \n \ntregime de judec`tor,
reprezentare [i la prezen]a p`rin]ilor, de atunci statul trebuie s` fie sigur de faptul
a asigura existen]a procedurilor de apel c` judec`torii \[i exercit` aceste prero-
[i puterea de a \ntrerupe procesul, de a gative \n mod obiectiv.
p`stra \n siguran]` informa]iile \nre-
gistrate (dosarele) [i de a elabora politici „... toate p`r]ile interesate s` aib` posi-
bazate pe rezultatele cercet`rilor. bilitatea de a participa la procedurile ju-
diciare [i de a-[i face cunoscute opiniile”
Unele state au exprimat rezerve referitor
la articolul 9, pe motiv c` autorit`]ile lor Acest aspect al unei revizuiri judiciare
\n domeniul asisten]ei sociale sunt \m- competente – necesitatea de a asculta
puternicite s` preia copiii \n \ngrijire f`r` toate p`r]ile relevate – cap`t` o impor-
necesitatea sau unei audieri judiciare/a tan]` special` \n cadrul Conven]iei, pen-
unui proces [i f`r` revizuire judiciar`. tru motive \ntemeiate.
Acest fapt nu este compatibil cu dreptu- Prin intermediul sù, se reaminte[te Sta-
rile copilului. De exemplu, includerea telor P`r]i c` ambii p`rin]i trebuie audi-

a]i, chiar dac` unul dintre ace[tia nu a Articolul 12 (2) stipuleaz` c` copiii tre-
fost implicat \n cre[terea de pân` atunci buie s` aib` \n mod special oportunita-
a copilului (de exemplu, \n cazul neglij`- tea de a fi audia]i direct sau prin inter-
rii copilului de c`tre mam`, chiar [i unui mediul unui reprezentant, „\n cadrul
tat` care nu locuie[te \mpreun` cu co- oric`ror proceduri judiciare [i adminis-
pilul [i cu mama sa, ar trebui s` i se dea trative care \i privesc”. Procedurile
[ansa s` arate c` este capabil [i dornic la care se face referire \n cadrul articolu-
s` \[i creasc` copilul). lui 9 sunt proceduri judiciare care afec-
De asemenea, se d` posibilitatea altor teaz` copilul.
„p`r]i interesate” de a participa \n cadrul Articolul 12(2) nu specific` cazurile \n
procedurilor, de exemplu membrilor fa- care copilul ar trebui audiat direct [i
miliei extinse a copilului sau profesio- când ar trebui audiat prin intermediul
ni[tilor care cunosc cazul acestuia. unui reprezentant, dar, având \n vedere
Sintagma „p`r]i interesate” nu este defi- dreptul general acordat copiilor prin arti-
nit` \n cadrul Conven]iei, astfel c` inter-
pretarea ei este l`sat` la latitudinea le-
colul 12 (1), de „a-[i exprima liber opi-
niile \n toate problemele care-i privesc”, 9
gisla]iei na]ionale sau a judec`torului; ar trebui s` presupunem c`, oricând un
oricum se impune g`sirea unei cât mai copil ar dori s` vorbeasc` cu cei ce con-
complete interpret`ri posibile, din mo- duc audierile/procesul, acest lucru ar tre-
ment ce o decizie corect` referitoare la bui pus \n practic`, [i, \n plus, acolo
interesul superior al copilului depinde unde copiii nu-[i pot exprima singuri
de primirea tuturor informa]iilor dispo- opiniile \n mod adecvat (deoarece nu au
nibile. capacitatea de a o face sau datorit` ne-
voii de a avea un avocat, impus` de sis-
Copilul, \n particular, nu trebuie uitat. El tem) trebuie luate m`surile adecvate \n
este, cu certitudine cea mai „interesat` acest sens.
dintre p`r]ile” implicate \n caz.
Drepturile copiilor afla]i \n \ngrijire, custodia [i men]inerea

contactului cu p`rin]ii
Legea Finlandez` cere ca o decizie \n privin]a custodiei [i dreptului de
vizitare/acces, s` nu fie luat` \mpotriva voin]ei unui copil care a \mplinit vârsta de
12 ani. Chiar [i opinia unui copil mai mic de 12 ani ar trebui luat` \n considerare
atunci când copilul este suficient de matur pentru a-[i exprima opiniile. Nu exist`
o limit` de vârst` stabilit` de lege pentru ca un copil s` poat` fi audiat. O curte de
justi]ie poate audia chiar [i copii foarte mici („very young children“ - \n orig.)
atunci când va fi necesar (Finlanda 2R, paragraful 54).
Legea irakian` garanteaz` dreptul copilului separat de p`rin]ii sì de a men]ine re-
la]ii personale permanente cu ambii p`rin]i, [i de a-[i vedea din când \n când, p`-
rintele de care a fost separat. Trebuie asigurat` o loca]ie adecvat` pentru \ntâlnirea
copilului cu oricare dintre p`rin]i; pentru ca \ntâlnirea s` poat` avea loc trebuie s`
fie \ndeplinite toate condi]iile psihologice [i materiale necesare, atunci când acest
lucru este posibil (Irak IR, paragraful 31).
|n Peru, trebuie solicitat` opinia copilului pe parcursul tuturor etapelor procesului
de stabilire a m`surilor de protec]ie: „atunci când o anchet` social` a fost ini]iat`
[i a fost prezentat` \n fa]a unui tribunal; atunci când s-a decis luarea m`surilor de
protec]ie a copilului; când se consider` necesar` o schimbare a m`surilor de pro-
tec]ie; când se presupune c` a fost s`vâr[it un act ilegal care aduce v`t`mare co-
pilului sau adolescentului; când p`rin]ii sau rudele care au disp`rut sunt localizate;
atunci când tribunalul a decis m`suri de evaluare sau de terapie; atunci când este
descoperit un comportament inadecvat sau rebel; la cererea unei mame adoles-
cente separate de copilul ei minor; atunci când se recomand` adop]ia, dac` copilul
este \ndeajuns de matur pentru a-[i putea exprima opinia; atunci când copiii str`zii
nu doresc s` se \ntoarc` la casele lor sau s` fie institu]ionaliza]i” (Peru 2R, para-
graful 226).

Legisla]ia muncii pentru \mpiedicarea separ`rii familiilor
Legea Muncii din Venezuela care este o lege organic`, nu permite angajatorului s`
schimbe locul de munc` al unei persoane dac` aceast` m`sur` ar implica [i o
schimbare a locului de reziden]` a acestuia. Aceast` prevedere se bazeaz` \n parte
pe nevoia de a se asigura c` familiile trìesc \mpreun` \n acela[i loc [i c` se pre-
vine \n acest fel orice mutare a p`rin]ilor ce-ar putea implica separarea de copiii lor
(Venezuela IR, paragraful 117).
Totu[i, statele trebuie s` recunoasc` c` sabilitate comun` \n cre[terea [i dezvol-

numirea unei persoane care s` repre- tarea copilului (vezi pagina 294). Situa-
zinte interesul superior al copilului nu ]iile variaz` de la un stat la altul \n ceea
este acela[i lucru cu a le acorda acestora ce prive[te protejarea acestui drept al
9 posibilitatea de „a-[i face auzite opinii-
le” (articolul 9(2)) sau de „a fi asculta]i”
copilului. Republica Coreea a prezentat
rezerva sa fa]` de acest paragraf, f`r` a
(articolul 12(2)). prezenta nici o explica]ie, dar a spus Co-
mitetului c` ia \n considerare retragerea
Opiniile profesionale cu privire la inte- rezervei exprimate (CRC/C/2/Rev.8, p. 36;
resul superior al copilului pot fi uneori \n Republica Coreea SR.276, paragraful 14).
conflict cu p`rerile proprii ale copilului
referitoare la acela[i subiect. |n aseme- Comitetul a informat, totu[i, Republica
nea circumstan]e, statele sunt obligate Coreea, c` aceast` rezerv` exprimat` ri-
prin Conven]ie, s` se asigure c` vor fi dic` \ntreb`ri referitoare la:
ascultate [i p`rerile copilului. „…compatibilitatea cu principiile [i pre-
vederile Conven]iei, inclusiv cu principii-
Uneori, statele indic` o vârst` la care co-
le interesului superior al copilului [i cu
piii pot lua singuri decizii legate de cus-
respectarea opiniilor acestuia” (Republi-
todie/\ncredin]are [i vizitare ([i anume,
ca Coreea IRCO, Add.51, paragraful 8).
re[edin]a [i men]inerea contactului cu
cel`lalt p`rinte), cu specifica]ia c` aceas- Foarte des, copiii pierd [ansa de a-[i
t` decizie poate fi anulat` \n circum- men]ine leg`tura cu p`rintele cu care nu
stan]e excep]ionale, dac` ar amenin]a \n locuiesc (ne-rezident) datorit` nevoilor
mod activ, bun`starea copilului. Vârsta p`rintelui cu care locuiesc (rezident) (de
de la care se consider` c` un copil poate exemplu, nevoia de a trì la distan]` de
lua singur aceast` decizie se \ntinde de cel`lalt p`rinte).
la 7 la 16 ani. Asemenea prevederi nu Pe de alt` parte, acest drept al copilului
sunt contrare Conven]iei. Totu[i, preve- poate fi u[or transformat \ntr-un drept al
derile ce specific` o vârst` de la care p`rin]ilor. Comitetul [i-a exprimat preo-
opiniile copilului trebuie luate \n consi- cuparea \n aceast` privin]` \n ceea ce
derare sunt discutabile, deoarece, \n prive[te Irlanda:
conformitate cu articolul 12, trebuie lu- „Comitetul este …preocupat de lipsa ga-
ate \n considerare opiniile copiilor de ran]iilor pentru ca copilul s` men]in` le-
orice vârst` (vezi paginile 194-195). g`tura cu ambii p`rin]i dup` divor]ul a-
cestora” (Irlanda IRCO, Add.85, paragra-
ful 17).
Dreptul copilului de „a men]i- Este de \n]eles faptul c` instan]ele jude-
c`tore[ti vor avea rezerve \n a impune
ne” rela]ii personale [i contac- men]inerea acestor contacte dac` exist`
te directe cu ambii p`rin]i „\n posibilitatea ca acest lucru s` aib` con-
mod periodic”, cu excep]ia ca- secin]e negative asupra copilului. De[i
legea decreteaz` adesea c` la baza ori-
zurilor când aceasta acest lu- c`rei decizii de acest tip trebuie s` stea
cru contravine interesului su- interesul superior al copilului, legea nu
perior al copilului specific` \ntotdeauna \n mod clar dac`
aceste decizii trebuie interpretate ca
Acest drept reflect` prevederile articolu- semnificând contactul periodic cu ambii
lui 18 ca „ambii p`rin]i \mpart o respon- p`rin]i. Mai mult, statele ar putea adesea

s` aloce mai multe resurse pentru acor- greu de \n]eles cum ar afecta siguran]a
darea unei asisten]e practice copiilor ai public` dezv`luirea unor informa]ii care
c`ror p`rin]i sunt \n conflict, punându-le ar explica unui copil ceea ce i s-a \ntâm-
de exemplu la dispozi]ie locuri de \ntâl- plat p`rintelui sù sau viceversa.
nire neutre sau prin supervizarea acce- Redactarea paragrafului respectiv se re-
sului p`rintelui la copil. fer` numai la „informa]iile esen]iale
despre soarta”persoanei, informa]ii care
s-ar putea dovedi insuficiente \n anumi-
Dreptul membrilor de familie te cazuri – \n mod cert \n caz de deces.
[i \n special al p`rin]ilor [i al Statele trebuie s` se asigure c` li se dau
copiilor de a li se acorda - la ce- membrilor de familie informa]ii esen]ia-
le despre cauzele – pentru care persoana
rere - informa]iile esen]iale a fost \nchis`, deportat`, a murit \n timp
despre un p`rinte sau despre ce se afla \n custodia statului [i a[a mai
un copil ce a fost separat departe – precum [i alte detalii relevante
datorit` unei ac]iuni ini]iate de (de exemplu când l-ar putea vedea pe
respectivul membru de familie sau care
9
stat (de ex: deten]ie, \nchisoa- sunt drepturile lor legale). Precizarea c`
re, exil sau deces din orice cau- informa]iile trebuie prezentate doar „la
cerere” a fost solicitat` \n mod expres
z` pe perioada \n care s-a aflat de reprezentan]ii unora dintre state,
\n custodia statului), excep- membri ai grupului de redactare, de[i
tând cazurile \n care furniza- este dificil de v`zut cum m`re[te aceast`
precizare accesul copiilor la drepturile
rea informa]iilor ar fi \n detri- lor (E/CN.4/1983/ 62, pp. 4-8; Detrick, p.
mentul copilului 175).
Dac` p`rin]ilor nu li se comunic` unde Copiii [i p`rin]ii ar trebui s` afle \n mod
sunt ]inu]i copii lor, sau dac` unui copil clar informa]i unii despre soarta celor-
nu i se comunic` detalii despre locul lal]i (cu excep]ia cazurilor \n care aceste
unde se afl` p`rin]ii lui, aceste fapte informa]ii ar fi \n detrimentul bun`st`rii
constituie \nc`lc`ri flagrante ale dreptu- copilului), indiferent dac` au depus sau
rilor omului [i ale prevederilor interna]i- nu o cerere \n acest sens.
onale privind tratamentul de]inu]ilor
(vezi articolul 40, pagina 713).
Dreptul de a solicita astfel de
Circumstan]ele \n care comunicarea
acestor informa]ii este \n detrimentul co-
informa]ii nu trebuie s` aib`
piilor sunt rare [i excep]ionale. Ar trebui „consecin]e negative pentru
s` se presupun` c` copiii ar fi leza]i mai persoana sau persoanele \n
degrab` de lipsa de informa]ii despre
locul unde se afl` p`rin]ii lor ([i \n mod cauz`”
similar, copiii afla]i \n \nchisoare ar fi Aceast` cerin]` trebuie s` protejeze atât
mai leza]i de faptul de a nu li se comu- persoana care solicit` informa]iile cât [i
nica p`rin]ilor date despre locul unde persoana la care aceste informa]ii fac re-
sunt \nchi[i) decât de aflarea situa]iei ferire.
unui membru al familiei care lipse[te,
oricât de [ocant` ar fi aceasta. Din nou, acestea sunt probleme ce ]in de
drepturile omului, care trebuie doar s`
Statul Oman a introdus o rezerv` expri- fie confirmate datorit` existen]ei unor
mat` fa]` de acest paragraf stipulând c` cazuri de abuz care au fost deja docu-
trebuie adùgat` expresia „sau pentru mentate.
siguran]a public`” la fraza „exceptând
cazurile \n care comunicarea acestor in- Un exemplu \n care solicitarea de infor-
forma]ii ar fi \n detrimentul intereselor ma]ii de c`tre stat poate avea consecin]e
copilului” (CRC/C/2/Rev.8, p. 34). negative este acela când sunt puse \n-
treb`ri despre rudele copiilor refugia]i,
Dar, chiar dac` unele state au probleme ceea ce cauzeaz` repercusiuni neinten]i-
mari cu forme extreme de terorism, este onate asupra rudelor copilului.

incluzând:
velurile guvernamentale (are articolul 9 relevan]` pentru departamentele de justi]ie
(penal` [i civil`), protec]ie social`, s`n`tate [i educa]ie)?
cietatea civil`?
patibilitatea acestora cu articolul 9, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile jurisdic-
]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 9, acestea ar trebui s` includ` formarea magis-
tra]ilor, a avoca]ilor, asisten]ilor sociali, personalului medical precum [i a celor care
lucreaz` \n sistemul de justi]ie juvenil` [i la birourile de emigrare)?

Se asigur` statul c`, copiii [i p`rin]ii sunt separa]i \mpotriva voin]ei lor doar atunci
când este necesar pentru protejarea intereselor superioare ale copilului?
Permite legisla]ia na]ional` s` se intervin` \n numele copiilor atunci când exist` ne\n-
]elegeri \ntre p`rin]i sau \ntre p`rin]i [i copii cu privire la locul de reziden]` al copilului
sau la dreptul unuia dintre p`rin]i de a-[i vizita copilul?
Asigur` statul p`strarea contactului dintre p`rin]i [i copiii din institu]ii (cum sunt copiii
din casele de copii sau din internate) sau copiii afla]i \n plasament (asisten]` mater-
nal`/plasament familial [i \ngrijire temporar` pentru copiii cu dizabilit`]i) la nivelul ma-
xim posibil, \n concordan]` cu interesul superior al copilului?
Respect` programele pentru copiii care trìesc [i/sau muncesc pe str`zi, dreptul aces-
tora de a nu fi separa]i de p`rin]ii lor decât \n situa]ia \n care aceasta serve[te intere-
sul superior al copilului?

Spitalele sunt solicitate sau \ncurajate s` ia m`suri pentru ca p`rin]ii s` poat` sta cu
copiii lor \n spital oricând acest lucru este practic posibil?
Sistemul de justi]ie penal` are \n vedere nevoia de a nu separa mamele de bebelu[ii
lor?
Sistemul de justi]ie penal` are \n vedere nevoia de a nu separa p`rin]ii de copiii lor?
Sistemul de justi]ie penal` asigur` nesepararea infractorilor minori de p`rin]ii lor, ex-
ceptând cazurile \n care autorit`]ile competente au stabilit c` acest lucru este necesar
pentru protejarea interesului superior al copilului sau c` reprezint` o m`sur` de ulti-
m` instan]`, luat` pentru cea mai scurt` perioad` de timp posibil`?
Procedurile [i legile care reglementeaz` deportarea/expulzarea p`rin]ilor conform le-
gilor imigra]iei iau \n considerare dreptul copilului de a nu fi separat de p`rin]ii sì
decât dac` acest lucru este \n interesul sù superior?
Prevederile referitoare la re\ntregirea familiilor de imigran]i [i de refugia]i au \n vede-
re dreptul copilului de a nu fi separat de p`rin]ii sì decât dac` acest lucru este \n in-
teresul superior al acestuia?
|n timpul conflictelor armate, sunt evitate reloc`rile for]ate ale popula]iei civile [i se
adopt` toate m`surile pentru urm`rirea [i reunificarea copiilor [i p`rin]ilor care au fost
separa]i de aceste evenimente?
Statul a luat m`suri (de exemplu prin campanii de educa]ie public`) pentru a combate
obiceiurile tradi]ionale de a separa - f`r` s` fie nevoie - p`rin]ii de copii?
Acord` statul asisten]` practic` sau psihologic` familiilor, \n vederea prevenirii sepa-
r`rii „nu neap`rat necesare” a p`rin]ilor de copii?
Sunt oare toate legile ce specific` motivele pe baza c`rora statul separ` copiii de p`-
rin]i nediscriminatorii (cum este de exemplu cazul familiilor care trìesc \n s`r`cie sau
a familiilor apar]inând minorit`]ilor etnice)?
Sunt, oare, toate legile care specific` motivele pe baza c`rora statul separ` copiii de
p`rin]i lipsite de dogme/prejudec`]i referitoare la ce \nseamn` interesul superior al co-
pilului (de exemplu, ideea c`, copiilor le va fi mai bine f`r` ta]ii lor decât f`r` mamele
lor sau viceversa)?
Toate deciziile de separare a copiilor de p`rin]ii lor, considerate necesare pentru ocro-
tirea interesului superior al copilului, sunt luate de autorit`]ile competente s` determi-
ne care este acest interes superior al copilului?
Au aceste autorit`]i acces la toate informa]iile relevante pentru a determina care este
interesul superior al copilului?
Sunt aceste decizii supuse revizuirii judiciare?
Sunt rezolvate aceste cazuri cu promptitudine/celeritate?
Sunt protejate drepturile copiilor la via]` privat` \n aceste cazuri?
Au, toate persoanele relevante, inclusiv copilul, dreptul de a participa [i de a fi
ascultate de cei care decid \n aceste cazuri?
Sunt eliminate condi]iile vârstei minime legale pentru ca, copilul s` aib` dreptul de a
participa [i de a fi ascultat \n aceste cazuri?
Sunt luate \n considerare opiniile copilului dac` acesta nu este de acord cu rapoartele
profesionale referitoare la interesul sù superior?
Procedurile sunt corecte [i impar]iale?

Promoveaz` legea principiul conform c`ruia, copiii trebuie s` men]in`, oricând este
posibil, [i \n mod periodic leg`tura cu ambii p`rin]i?
Se acord` asisten]` practic` pentru a fi asigurat` men]inerea leg`turilor copilului cu
p`rin]ii sì, chiar [i atunci când ace[tia se afl` \n conflict?
Acord` statul asisten]` practic` pentru a descoperi informa]ii referitoare la locul unde
se afl` p`rin]ii [i copii care au fost separa]i din diverse motive?
Cu excep]ia cazurilor \n care acest lucru dùneaz` intereselor copilului, sunt informa]i
\ntotdeauna copiii [i p`rin]ii (precum [i al]i membri ai familiei, dac` este cazul), unii
despre soarta celorlal]i, \n cazurile când ace[tia au fost separa]i prin ac]iunea statului
(de exemplu, deten]ie, \nchisoare, exil sau deces)?
Sunt proteja]i cei care solicit` astfel de informa]ii de consecin]e negative?

Trebuie acordat` o aten]ie deosebit`:
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posi-
bilitatea de a fi ascultat \n toate procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este strâns legat` de implementarea articolului
9 sunt:
Articolul 7: dreptul copilului de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia
Articolul 8: p`strarea identit`]ii copilului, inclusiv a rela]iilor de familie
copilului
Articolul 24: serviciile de s`n`tate
Articolul 25: revizuirea periodic` a tratamentului copilului, atunci când este plasat - de
c`tre stat - \n afara familiei
Articolul 37: privarea de libertate
Articolul 40: administrarea justi]iei juvenile

Intrarea \n ]ar`
sau p`r`sirea
]`rii \n vederea
re\ntregirii
familiei
10
1. |n conformitate cu obliga]ia Statelor P`r]i, prev`zut` \n articolul 9, paragraful 1, cererea
depus` de un copil sau de p`rin]ii sì de a intra \ntr-un Stat Parte sau de a-l p`r`si \n ve-
derea re\ntregirii familiei, va fi tratat` de Statele P`r]i \ntr-un mod pozitiv, uman [i rapid.
Statele P`r]i vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri s` nu antreneze
nici un fel de consecin]e negative pentru solicitan]i sau pentru membrii familiei lor.
2. Un copil ai c`rui p`rin]i locuiesc \n state diferite, va avea dreptul de a men]ine \n mod
periodic, \n afara unor situa]ii excep]ionale, rela]ii personale [i de a avea contacte directe
cu ambii p`rin]i. |n acest scop [i \n conformitate cu obliga]ia Statelor P`r]i prev`zut` la
articolul 9, paragraful 1, Statele P`r]i vor respecta dreptul copilului [i al p`rin]ilor sì de a
p`r`si orice ]ar`, inclusiv propria lor ]ar`, [i de a reveni \n propria lor ]ar`. Dreptul de a
p`r`si orice ]ar` nu va fi supus decât restric]iilor prev`zute de lege [i care sunt necesare
pentru a proteja securitatea na]ional`, ordinea public`, s`n`tatea public` ori bunele
moravuri, sau drepturile [i libert`]ile altor persoane, [i care sunt compatibile cu celelalte
drepturi prev`zute de Conven]ie.
rticolul 10 al Conven]iei se refe- refugia]i sau copiii p`rin]ilor refugia]i s`
A r` la dreptul de „re\ntregire a
familiei“, pe care \l au copiii
care doresc, sau ai c`ror p`rin]i
doresc s` intre \ntr-o ]ar` sau s` o p`r`-
seasc`. Articolul cere statelor s` trateze
doreasc` s` intre \ntr-o ]ar` \n vederea
re\ntregirii familiei, mai degrab` decât
pentru a cere azil.
De[i unitatea familiei este un principiu
fundamental al Conven]iei, formularea
re\ntregirea familiei \ntr-un „mod pozi- articolului 10 este \n mod evident mai Sumar
tiv, uman [i rapid“ [i s` le permit` p`- slab` decât cea a articolului 9, \n m`sura
rin]ilor [i copiilor s` se viziteze \n cazul \n care re\ntregirea familiei nu este \n
\n care trìesc \n state diferite. Articolul mod expres garantat` (chiar dac` artico-
10 vizeaz` \n primul rând la familiile con- lul 10 face o referire expres` la articolul
stituite din a[a-numi]ii imigran]i econo- 9(1)). Formularea ezitant` a articolului
mici sau refugia]i, de[i, trebuie remarcat 10 reflect` preocup`rile privind contro-
faptul c` este posibil ca p`rin]ii copiilor lul imigra]iei - un motiv de mare \ngrijo-
INTRAREA |N }AR~ SAU P~R~SIREA }~RII |N VEDEREA RE|NTREGIRII FAMILIEI 171

rare pentru na]iunile bogate, care sunt gran]i [i a Membrilor Familiilor Acestora
urm`rite de spectrul migra]iei \n mas` a (vezi Spania, Anexa 28, paragraful 23 [i
s`racilor lumii. Articolul nu abordeaz` \n Belgia IRCO, Anexa 38, paragraful 20).
mod direct dreptul copiilor sau al p`- Conven]ia a fost adoptat` \n 1990 [i nu
rin]ilor lor de“ a r`mâne“ \ntr-o ]ar` \n era \nc` \n vigoare, \n ianuarie 2002.
scopul re\ntregirii familiei, l`sând des- Articolul 44 al acesteia prevede c` state-
chis` problema expulz`rii p`rin]ilor. To- le contractante ar trebui s` ia „m`surile
tu[i, \n mod implicit, dat fiind faptul c` pe care le consider` necesare“ [i care
un p`rinte expulzat s-ar putea g`si la un sunt \n limita puterilor lor pentru a
moment dat \n situa]ia de a dori s` re- facilita reunirea muncitorilor migran]i cu
intre \n ]ar`, se poate presupune c` so]iile lor sau cu orice persoane cu care
aceste cazuri sunt acoperite de acest ar- au o rela]ie care, \n conformitate cu le-
ticol (precum [i de articolul 9, vezi pa- gea, este echivalent` cu mariajul - pre-
gina 155). cum [i cu copiii pe care \i au \n \ntre-
Pe lâng` faptul c` \ncurajeaz` statele s` ]inere sau cu copiii care trìesc singuri.
10 ratifice tratatele cu referire la refugia]i
(vezi articolul 22, pagina 365), Comitetul
Articolul 22 \i protejeaz` pe muncitorii
migran]i de expulzarea \n mas`; articolul
recomand` ca ]`rile s` ratifice [i Con- 14 \i protejeaz` de „interven]ia arbitrar`
ven]ia Interna]ional` privind Protec]ia [i ilegal` \n via]a privat`, familia [i do-
Drepturilor Tuturor Muncitorilor Mi- miciliul lor“.
Extrase din
form Conven]iei
inclusiv despre principalele m`suri de natur` legislativ`, juridic`, administrativ` [i
de alt` natur`, aflate \n vigoare, \n special informa]ii despre modul \n care acestea
reflect` principiul interesului superior al copilului [i respectarea opiniilor copilului,
informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele realizate
\n implementarea prevederilor Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile
procesului de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor, cu privire la:
(d) Re\ntregirea familiei (articolul 10).
|n plus, Statelor P`r]i li se cere s` furnizeze informa]ii cu privire la num`rul de copii
pe an, \n cadrul perioadei de raportare, pentru fiecare din urm`toarele grupuri, \n
func]ie de vârst`, sex, origine etnic` sau na]ional`, mediu rural sau mediu urban:
copii f`r` ad`post, copii maltrata]i sau neglija]i lua]i \n custodia statului \n vederea
protej`rii lor, copii plasa]i \n familii de plasament, copii plasa]i \n institu]ii, copii
afla]i \n adop]ie na]ional`, copii care intr` \n ]ar` prin proceduri de adop]ie inter-
na]ional` [i copii care p`r`sesc ]ara prin proceduri de adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii statistice suplimentare rele-
vante [i indicatori cu privire la copiii la care se face referire \n aceast` sec]iune.
(CRC/C/5, paragrafele 16-18).
„V. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~
D. Re\ntregirea familiei (articolul 10)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind m`surile adoptate, pentru a v` asigura

c` solicitarea unui copil sau a p`rin]ilor sì de a intra \ntr-o ]ar` sau de a o p`r`si
\n vederea re\ntregirii familiei, este tratat` de stat \ntr-un mod pozitiv, uman [i
operativ [i c` depunerea unei astfel de cereri nu va avea nici un fel de consecin]e
negative pentru solicitan]i sau pentru membrii familiei lor.
V` rug`m s` indica]i, de asemenea, cum sunt privite aceste cereri \n lumina Con-
ven]iei [i, \n special, a principiilor sale generale privind nediscriminarea, interesul
superior al copilului, respectarea opiniilor copilului, dreptul la via]`, supravie]uire
[i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului, inclusiv \n cazul copiilor ne\nso]i]i [i a ce-
lor care solicit` azil. Trebuie furnizate informa]ii defalcate, inclusiv pe sex, vârst`,
origine etnic` [i na]ional`.
V` rug`m s` indica]i m`surile \ntreprinse pentru a asigura dreptul copilului ai c`rui
p`rin]i locuiesc \n state diferite de a men]ine, \n mod periodic, rela]ii personale [i
de a avea contacte directe cu ambii p`rin]i. V` rug`m s` indica]i, de asemenea, ori-
ce excep]ii [i compatibilitatea acestora cu prevederile [i principiile Conven]iei.
Trebuie prezentate informa]ii cu privire la pa[ii realiza]i pentru a asigura respec-
10
tarea dreptului copilului [i al p`rin]ilor sì de a p`r`si orice ]ar`, inclusiv propria
]ar`, [i de a intra \n propria lor ]ar`. Trebuie indicate, de asemenea, orice restric]ii
legate de dreptul de a p`r`si ]ara ([i modul \n care sunt acestea precizate de
legisla]ie), necesare pentru a proteja securitatea na]ional`, ordinea public` (ordre
public), s`n`tatea public` ori bunele moravuri, ori drepturile [i libert`]ile celorlal]i;
se va specifica [i \n ce m`sur` acestea sunt \n acord cu celelalte drepturi recu-
noscute de Conven]ie, inclusiv cu principiul nediscrimin`rii, al interesului superior
al copilului, al respect`rii opiniilor copilului, al dreptului la via]`, supravie]uire [i
dezvoltare \n toat` m`sura posibilului.
Rapoartele trebuie s` cuprind`, de asemenea, informa]ii cu privire la progresele
realizate \n implementarea articolului 10, dificult`]ile \ntâmpinate [i obiectivele sta-
bilite pentru viitor.
(CRC/C/58, paragrafele 73-77. Paragrafele 35 [i 53 din Instruc]iunile pentru elabora-
rea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea conform
acestui articol; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Dreptul unui copil sau al unui pentru a introduce o declara]ie conform

c`reia Guvernul Japoniei declar`, c`
p`rinte ca cererea sa de „a in- obliga]ia de a trata cererile de a intra
tra \ntr-un Stat Parte sau de \ntr-un Stat Parte sau de a-l p`r`si \n
a-l p`r`si \n vederea re\ntregirii vederea re\ntregirii familiei, \ntr-un mod
familiei“, s` fie tratat` „\ntr-un pozitiv, uman [i rapid, prev`zut` la para-
graful 1 al articolului 10 din Conven]ia
mod pozitiv, uman [i rapid“ cu privire la Drepturile Copilului, trebuie
interpretat` ca neafectând rezultatul
„Pozitiv“
respectivelor cereri (CRC/ C/2/Rev.8, p.
La elaborarea prezentului articol, repre- 26).
zentan]ii unor state au fost preocupa]i
Deoarece, \n ultimele decenii, multe na-
de interpretarea cuvântului pozitiv. Au
]iuni bogate [i-au \nchis din ce \n ce mai
fost propuse dou` alternative - obiectiv
mult grani]ele pentru migra]ia for]ei de
[i favorabil - care au fost respinse. S-a
munc`, re\ntregirea familiei a devenit
considerat c` „favorabil“ con]ine un ele-
principalul mijloc legal de stabilire a
ment prea puternic de prejudecat`, \n
imigran]ilor. Acest lucru a condus, \ns`,
vreme ce pozitiv, de[i mai puternic decât
la \n`sprirea condi]iilor privind dreptul
obiectiv, nu implic` ideea c` statul
la re\ntregirea familiei. Unele ]`ri condi-
trebuie s` accepte cererea (E/CN.4/ l989/
]ioneaz` acordarea acestor drepturi de
48, pp. 37-40; Detrick, p. 206). Totu[i,
de]inerea cet`]eniei. Majoritatea ]`rilor
Japonia a f`cut eforturi considerabile
le cer acum solicitan]ilor s` demonstre-

ze c` au suficiente resurse pentru a-[i de expulzare, func]ionarii care aplic` le-
sus]ine membrii familiei, f`r` a apela la gea trebuie s` evalueze impactul acestei
fonduri publice. Alte ]`ri au chiar condi]ii ac]iuni asupra familiei strìnului [i asu-
mai stricte pentru strìnii care au intrat pra obliga]iilor [i drepturilor sale \n ceea
ei \n[i[i \n ]ar` \n vederea re\ntregirii face prive[te sprijinul, instruirea [i educa-
miliei, atunci când erau copii. Nu toate ]ia (Italia IR, paragraful 71).
statele recunosc persoanele \ntre 16-18 Comitetul [i-a exprimat preocuparea
ani ca fiind copii, iar unele ]`ri cer ca res- fa]` de teritoriul dependent al Marii Bri-
pectivii copii s` fie \n \ntre]inere sau s` tanii: Hong Kong
fie responsabilitatea exclusiv` a unui
p`rinte, \n cazul \n care p`rin]ii sunt se- „...\n leg`tur` cu familiile divizate \ntre
para]i. Hong Kong [i China, Comitetul este pre-
ocupat de faptul c` sporirea num`rului
Marea Britanie a introdus o rezerv` ge- de autoriza]ii acordate acestor copii [i
neral` care s`-i permit` s` aplice legis- familiilor lor de la 105 la 150 este, \n
10 la]ia imigr`rii dup` cum consider` ne-
cesar (CRC/C/2/Rev.8). Comitetul [i-a ex-
mod evident, insuficient` pentru a satis-
face nevoile a 60.000 de copii, care sunt
primat preocuparea fa]` de aceast` re- \n prezent \n China [i care ar putea avea
zerv`, comentând c`: drept de reziden]` \n Hong Kong, dup` 1
„...rezerva referitoare la aplicarea Legii iulie 1997“.
Cet`]eniei [i a Imigr`rii nu pare a fi com- Comitetul a recomandat:
patibil` cu principiile [i prevederile Con-
ven]iei, inclusiv cu cele din articolele 2, „s` se ia de urgen]` m`suri pentru a re-
3, 9 [i 10“. duce perioada de a[teptare pentru re-
\ntregirea familiilor, pentru a cre[te nu-
Comitetul a sugerat ca Marea Britanie m`rul de autoriza]ii, precum [i alte m`-
s`-[i revizuiasc` legisla]ia [i procedurile suri pentru a rezolva problemele care
referitoare la cet`]enie [i imigrare, pen- vor ap`rea \n viitor“ (Teritoriul depen-
tru a asigura compatibilitatea acestora dent de Marea Britanie: Hong Kong
cu principiile [i prevederile Conven]iei IRCO, Anexa 63, paragrafele 14 [i 26).
(Marea Britanie IRCO, Anexa34, paragra-
fele 7 [i 29). De[i Comitetul a apreciat eforturile „po-
zitive“ ale Norvegiei atunci când a r`s-
Statul Liechtenstein „\[i rezerv` dreptul puns la al Doilea Raport al sù, a fost to-
de a aplica legisla]ia din Liechtenstein, tu[i preocupat de faptul c` interesul su-
conform c`reia re\ntregirea familiei pen- perior al copiilor nu era \ntotdeauna luat
tru anumite categorii de strìni nu este \n considerare atunci când se lua decizia
garantat`“ (CRC/C/2/Rev.8, p. 28), iar expulz`rii:
Singapore \[i rezerv` dreptul de a aplica
legisla]ia referitoare la intrarea [i r`mâ- „Comitetul este preocupat de faptul c`,
nerea \n Singapore, dup` cum va consi- \n ciuda eforturilor pozitive ale Statului
dera necesar la un anumit moment Parte, atunci când se ia decizia expulz`rii
(CRC/C/2/ Rev.8, p. 37). Raportul elaborat strìnilor condamna]i pentru delicte, nu
de Singapore urmeaz` s` fie analizat de se face referire la opiniile speciali[tilor
Comitet \ncepând din ianuarie 2002. cu privire la impactul unei astfel de deci-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea zii asupra copiilor persoanelor expulzate
fa]` de Liechtenstein [i aceste opinii nu sunt \n mod sistema-
tic luate \n considerare.
„Comitetul este preocupat de rezerva „Comitetul... recomand` ca Statul Parte
Statului Parte cu privire la articolul 10 (2) s` revizuiasc` procesul prin care se ia
al Conven]iei, precum [i de politica sta- decizia expulz`rii pentru a se asigura c`,
tului cu privire la re\ntregirea familiei. atunci când expulzarea \nseamn` sepa-
Acestea sugereaz` c` Statul Parte are rarea unui copil de p`rintele sù, intere-
probleme serioase \n a trata cererile de sul superior al copilului este luat \n con-
re\ntregire a familiei \ntr-un mod pozitiv, siderare“ (Norvegia 2RCO, Anexa 126,
uman [i rapid [i f`r` efecte negative paragrafele 30 [i 31).
pentru solicitan]i“ (Liechtenstein IRCO,
Anexa143, paragraful 8). „Uman“
Italia, pe de alt` parte, a informat Comi- Cuvântul „uman“ precizeaz` [i \nt`re[te
tetul c` legisla]ia sa prevede ca, \nainte cuvântul „pozitiv“. De exemplu, \n cazul

\n care p`rin]ii sunt imigran]i ilegali, \ns` tizante) [i nici nu trebuie supu[i la teste
copiii lor au ob]inut cet`]enia ]`rii gazd`, medicale f`r` acordul lor sau, dup` caz,
este mai uman s` i se permit` familiei s` al p`rin]ilor lor.
r`mân` \n ]ar`, decât ca p`rin]ii s` fie
expulza]i - chiar dac` \n ambele cazuri „Rapid“
familia ar r`mâne \mpreun`. Toate procedurile juridice [i administra-
Un exemplu de „solu]ie uman`“ a fost tive care-i privesc pe copii trebuie rea-
propus de Comitet \n leg`tur` cu Sri lizate cât mai rapid cu putin]`. |ntârzie-
Lanka. Comitetul [i-a exprimat preocu- rea [i incertitudinea pot dùna foarte
parea fa]` de mult dezvolt`rii s`n`toase a copiilor.
|ntr-un anume sens, orice perioad` de
„situa]ia copiilor ale c`ror mame lucrea- timp este semnificativ mai lung` \n via-
z` \n strìn`tate, \n special \n ]`rile din ]a unui copil decât \n via]a unui adult. |n
Golf, l`sându-[i copiii acas`. Acei copii cazul imigr`rii, \ntârzierea poate ruina
(\ntre 200.000 [i 300.000) trìesc adesea efectiv [ansele copiilor - de exemplu, din
\n condi]ii dificile [i pot fi supu[i la diver-
se tipuri de abuz [i exploatare“.
cauza listelor lungi de a[teptare ale co-
piilor din subcontinentul indian care so-
10
Solu]ia propus` nu a fost, a[a cum s-ar licit` dreptul de a se al`tura p`rin]ilor,
fi putut a[tepta unii, de a recomanda unii dintre ace[tia dep`[esc limita de 18
ameliorarea serviciilor statului Sri Lanka ani, a[teptând ca cererea lor s` fi anali-
destinate acestor copii „f`r` mam`“ ci, zat`.
\n conformitate cu articolul 9, |n Observa]iile Finale privind Canada,
„Pentru a evita abandonarea copiilor de Comitetul [i-a exprimat preocuparea \n
c`tre mamele care lucreaz` \n strìn`- leg`tur` cu situa]ia copiilor refugia]i sau
tate, Comitetul sugereaz` ca Statul Parte imigran]i:
s` intre \n dialog cu statele gazd` pentru „Comitetul recunoa[te eforturile pe care
a \ncheia un acord interna]ional care s` Canada le face de mai mul]i ani \n sensul
le permit` muncitorilor migran]i s`-[i ia accept`rii unui mare num`r de refugia]i
copiii \n strìn`tate. Trebuie s` se ia \n [i imigran]i. Totu[i, Comitetul regret` c`
considerare [i ratificarea Conven]iei principiile nediscrimin`rii, al interesului
Interna]ionale privind Drepturile Tuturor superior al copilului [i al respect`rii opi-
Muncitorilor Migran]i [i ale Membrilor niilor copilului nu au fost luate \n consi-
Familiilor acestora“ (Sri Lanka IRCO, derare \n mod corespunz`tor de c`tre
Anexa 40, paragrafele 16 [i 33). organele administrative care s-au ocu-
|n afar` de faptul c` decizia trebuie s` fie pat de situa]ia copiilor refugia]i sau imi-
uman`, procedura prin care se ajunge la gran]i. Comitetul s-a ar`tat deosebit de
respectiva decizie trebuie, de asemenea, preocupat de faptul c` nu s-au luat sufi-
s` fie uman`. Este esen]ial ca procedu- ciente m`suri pentru re\ntregirea familii-
rile de imigrare s` respecte demnitatea lor, \n sensul trat`rii solicit`rilor \ntr-un
solicitan]ilor, inclusiv demnitatea copilu- mod pozitiv, uman [i rapid. Comitetul
lui. Tratamentul din centrele de deten]ie regret`, \n special, \ntârzierile \n tratarea
poate fi adesea inuman, a[a cum pot fi [i re\ntregirii familiei, \n cazurile \n care
investiga]iile autorit`]ilor \n vederea au- unul sau mai mul]i membri ai familiei au
tentific`rii cererilor. Comitetul a scos \n fost considera]i eligibili pentru statutul
eviden]` leg`tura dintre articolul 10 [i de refugiat \n Canada, precum [i \n cazul
articolul 37 (privarea de libertate), subli- \n care copiii refugia]i sau imigran]i n`s-
niind faptul c` [i \n cazul \n care copiii cu]i \n Canada pot fi separa]i de p`rin]ii
solicitan]i sunt g`zdui]i \n condi]ii de lor care au primit un ordin de expul-
confort, de exemplu la hotel, libertatea zare“.
lor este totu[i restric]ionat`, iar nevoile Comitetul a recomandat:
lor specifice nu sunt \ntotdeauna luate \n
considerare (vezi paginile 661-662). „ca Statul Parte s` acorde o aten]ie deo-
Copiii nu trebuie supu[i la investiga]ii sebit` principiilor generale ale Conven-
care ar putea s` dùneze s`n`t`]ii lor ]iei, \n special cele legate de interesul
(cum ar fi radiografiile \n vederea identi- superior al copilului [i respectarea opi-
fic`rii vârstei) sau bun`st`rii lor psiholo- niilor acestuia, \n toate aspectele care
gice (cum ar fi interogatoriile trauma- privesc protec]ia copiilor refugia]i [i

imigran]i, inclusiv procedurile de expul- Comitetul [i-a exprimat, de asemenea,
zare. Comitetul sugereaz` s` se ia toate preocuparea fa]` de Norvegia:
m`surile posibile pentru facilitarea [i ur- „poli]ia poate s` fie instruit` s` \ntârzie
gentarea re\ntregirii familiei, \n cazurile expulzarea unor membri ai familiei
\n care unul sau mai mul]i membri ai fa- pentru ca \ntreaga familie s` r`mân` \m-
miliei au fost considera]i eligibili pentru preun` [i s` se evite expunerea copiilor
statutul de refugiat \n Canada. Trebuie la un stres excesiv ... se recomand` s`
cùtate solu]ii care s` evite expulz`rile se caute de asemenea solu]ii pentru evi-
ce duc la separarea familiilor, \n spiritul tarea expulz`rilor care duc la separarea
articolului 9 al Conven]iei“ (Canada familiilor“ (Norvegia IRCO, Add.23, pa-
IRCO, Anexa 37, paragrafele 13 [i 24). ragrafele 11 [i 24).
Comitetul [i-a exprimat, de asemenea, |n r`spunsul Comitetului la cel de-a Doi-
preocuparea fa]` de procedurile Germa- lea Raport al Norvegiei, se subliniaz` ne-
niei [i fa]` de tratamentul aplicat de a- voia unor proceduri sistematice care s`
10 ceasta copiilor strìni care necesit` re\n-
tregirea familiei:
evite \ntârzierea:
„De[i sprijin` abordarea pozitiv` a Sta-
„Comitetul r`mâne preocupat de m`su- tului Parte fa]` de re\ntregirea familiilor
ra \n care sunt luate \n considerare, ne- copiilor care nu sunt norvegieni, Comi-
voile speciale [i drepturile copiilor care tetul este preocupat de faptul c`, m`-
solicit` azil sau care sunt refugia]i. Pro- surile interne relevante care prev`d re\n-
cedurile aplicabile copiilor care solicit` tregirea familiilor nu sunt aplicate \n \n-
azil, \n special cele referitoare la re\ntre- tregime. Comitetul este preocupat \n
girea familiei, expulzarea copiilor \n ter- special de faptul c`, nu \ntotdeauna co-
]e ]`ri care sunt considerate sigure [i piii pot beneficia de aceste prevederi, fie
„reglementarea privind aeroporturile“ fiindc` nu au fost informa]i de posibili-
reprezint` motive de \ngrijorare. |n t`]ile de re\ntregire a familiei, fie din ca-
aceast` privin]`, Comitetul remarc` fap- uza \ntârzierilor procedurale ori fiindc`
tul c` nu sunt respectate \n mod cores- procedurile nu sunt sistematizate.
punz`tor garan]iile prev`zute de Con- „Comitetul recomand` insistent Statului
ven]ie, \n special \n articolele 2, 3, 12, 22 Parte s` stabileasc` o procedur` stan-
[i 37(d), \n vreme ce implementarea arti- dard prin care copiii [i alte persoane
colelor 9 [i 10 ale Conven]iei nu a bene- interesate, cum ar fi p`rin]ii sau repre-
ficiat de aten]ia cuvenit`“. zentan]ii legali, s` fie informa]i \n le-
„Comitetul \[i exprim` opinia c`, proble- g`tur` cu posibilit`]ile [i procedurile de
ma copiilor care solicit` azil [i a copiilor re\ntregire a familiei; de asemenea,
refugia]i trebuie studiat` \n profunzime, aceste proceduri trebuie implementate
\n vederea reform`rii sistemului \n lu- \n conformitate cu instruc]iunile sta-
mina Conven]iei [i a \ngrijor`rilor expri- bilite“ (Norvegia 2RCO, Add.126, para-
mate \n cursul discu]iei cu Comitetul“. grafele 32 [i 33).
Comitetul \ncurajeaz`, de asemenea,
implicarea copiilor \n aceste proceduri
(Germania IRCO, Anexa 43, paragrafele Dreptul ca aceste cereri s` nu
19, 33 [i 29) („Reglementarea privind aib` „nici un fel de consecin]e
aeroporturile“ se refer` la prevederi
care sanc]ioneaz` companiile care le
negative“ pentru nici un mem-
permit pasagerilor s` c`l`toreasc` f`r` bru al familiei
vize corespunz`toare sau autoriza]ii de
intrare pe teritoriul ]`rii). Acest drept vizeaz` acele ]`ri unde ce-
rerile de a intra \n ]ar` sau de a o p`r`si
Comitetul a \ncurajat Belgia au avut drept rezultat persecutarea sau
„s` se asigure c` cererile de re\ntregire discriminarea solicitantului sau a fami-
a familiilor \n cazul muncitorilor refugia]i liei sale. Un astfel de tratament este, \n
[i migran]i sunt tratate \ntr-un mod po- mod evident, o violare a drepturilor o-
zitiv, uman [i rapid“ (Belgia IRCO, Add. mului, indiferent de circumstan]e. Faptul
38, paragrafele 19. Vezi, de asemenea, de a face o cerere, nu trebuie s`-l pun`
Spania IRCO, Add. 28, paragraful 22). \n nici un moment pe solicitant \n peri-
col, chiar dac` cererea sa este respins`.

Totu[i, \n cazul \n care se solicit` azil, tru a proteja securitatea na]io-
statul gazd` poate provoca, \n mod ne-
inten]ionat, consecin]e negative pentru
nal`, ordinea public`, s`n`ta-
copil sau familia copilului prin efectu- tea public` ori bunele mora-
area unor investiga]ii imprudente; prin vuri, sau drepturile [i libert`-
urmare, trebuie luate m`suri de precau- ]ile altor persoane, [i care sunt
]ie pentru a nu \nc`lca confiden]ialitatea
\ntr-un mod riscant pentru copil (vezi compatibile cu celelalte drep-
articolul 22, pagina 374). turi prev`zute de Conven]ie“
Dreptul copilului de a men]ine Aceast` prevedere reflect` formularea

articolului 12(2) din Pactul Interna]ional
\n mod periodic (\n afara unor cu privire la Drepturile Civile [i Politice,
situa]ii excep]ionale) rela]ii care prevede: „Orice persoan` va avea
personale [i de a avea con- libertatea de a p`r`si orice ]ar`, inclusiv
tacte directe cu ambii p`rin]i,
propria sa ]ar`“. Acesta a fost elaborat
\ntr-o perioad` \n care un num`r de ]`ri,
10
care locuiesc \n state diferite inclusiv multe dintre cele aflate \n sfera
de influen]` a URSS, le refuzau \n mod
Conven]ia de la Haga privind Aspectele nejustificat cet`]enilor dreptul de a
Civile ale R`pirii Copiilor la Nivel Inter- p`r`si ]ara. Aceast` situa]ie persist` \nc`
na]ional (1980) \[i aduce contribu]ia la \n unele ]`ri.
realizarea acestui drept, deoarece le per-
mite p`rin]ilor s` ob]in` decizii judiciare Termenul din francez` „ordre public“
de acces (contact) \n statele Conven]iei este utilizat \ntr-un num`r mare de
de la Haga (vezi articolul 11, pagina 181). instrumente interna]ionale; se spune c`
|ns` nu to]i p`rin]ii care \ntâmpin` pro- este mai precis decât „public order“
bleme de acces \n ]`rile strìne benefi- (E/CN.4/ 1986/39, pp. 5-8; Detrick, p. 200),
ciaz` de decizii judiciare [i doar aproxi- \ns` se pare c` \n lume exist` \n prezent
mativ o treime din ]`rile lumii au ratificat o serie de interpret`ri ale termenului
sau au aderat la Conven]ia de la Haga. |n „ordre public“, unele dintre ele rapor-
aceast` situa]ie, pentru respectarea tându-se, mai degrab`, la considera]ii
acestui drept al copilului, statele trebuie economice decât la considera]ii de ordin
s` acorde aten]ia cuvenit` atât cererilor social implicate \n mod normal de ex-
de acces, cât [i cererilor de intrare [i presia „public order“.
ie[ire \n [i din ]ar` \n vederea exercit`rii
dreptului de acces. Dreptul copilului [i al p`rin]ilor
Este important s` nu se porneasc` de de „a intra \n propria lor ]ar`“
ideea c` acei copii care ob]in statutul de
refugiat nu vor putea niciodat` s` se \n- Acest drept nu este condi]ionat de nici
toarc` \n statul de origine pentru a-[i vi- un fel de restric]ii. Un proiect anterior al
zita familia. Organizarea unei vizite tem- articolului 10 propunea s` i se dea co-
porare sigure poate fi posibil`. Dovezile pilului dreptul de „a se \ntoarce“ \n ]ara
privind revenirea copiilor acas` \n sco- sa, \ns` termenul a fost modificat cu „a
pul re\ntregirii temporare a familiei nu intra“, pentru a fi aplicabil [i situa]iilor \n
trebuie s` prejudicieze statutul lor de re- care copiii s-au n`scut \n afara statului a
fugia]i. c`rui cet`]enie/na]ionalitate o de]in (E/
CN.4/1986/39, pp. 5-8; Detrick, p. 201).
Sursa este articolul 12(4) din Pactul In-
Dreptul copilului [i al p`rin]ilor terna]ional cu privire la Drepturile Civile
de a p`r`si orice ]ar` (inclusiv [i Politice: „Nici o persoan` nu va fi pri-
propria lor ]ar`) nu va fi supus vat` \n mod arbitrar de dreptul de a intra
\n propria sa ]ar`“.
decât restric]iilor prev`zute de
lege „care sunt necesare pen-

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 10 este relevant pentru departamentele de afaceri
interne, afaceri externe, justi]ie [i protec]ie social`)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 10, acestea ar trebui s` includ` formarea magi-
stra]ilor, a func]ionarilor care se ocup` de imigr`ri [i a asisten]ilor sociali)?

Toate cererile de intrare \ntr-o ]ar` sau de p`r`sire a acesteia, f`cute de p`rin]i sau co-
pii \n vederea re\ntregirii familiei, sunt tratate:
\ntr-un mod pozitiv?
\ntr-un mod uman?
Sunt aceste cereri examinate cât mai repede cu putin]`?
Copiii [i familiile implicate \n aceste cereri sunt tratate cu respect?
Cererile p`rin]ilor [i copiilor de a nu fi expulza]i sunt tratate \ntr-un mod pozitiv [i
uman?
Statul recunoa[te dreptul la re\ntregirea familiei pentru copiii care locuiesc \ntr-o ]a-
r`, dar nu au cet`]enia sau autoriza]ia oficial` de a r`mâne \n ]ara respectiv`?
Opiniile copiilor sunt luate \n considerare atunci când se iau decizii referitoare la re-
\ntregirea familiei?

Solicitan]ii [i membrii familiilor acestora sunt proteja]i de orice consecin]e negative,
care ar putea surveni ca urmare a faptului c` au f`cut o cerere de a intra \n ]ar` sau
de a o p`r`si \n vederea re\ntregirii familiei?
Copiilor li se permite s` intre \n ]ar` [i/sau s` p`r`seasc` ]ara pentru a-[i vizita un
p`rinte?
P`rin]ilor li se permite s` intre \n ]ar` [i/sau s` p`r`seasc` ]ara pentru a-[i vizita un
copil?
Sub rezerva restric]iilor enumerate la articolul 10(2), p`rin]ii [i copiii au dreptul de a
p`r`si ]ara?
P`rin]ii [i copiii au, \n orice moment, dreptul de a intra \n propria lor ]ar`?
Statul a ratificat Conven]ia Interna]ional` privind Protec]ia Drepturilor Tuturor Mun-
citorilor Migran]i [i a Familiilor Acestora?

Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este legat` de articolul 10 sunt:
Articolul 5: drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 7: dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia
Articolul 8: p`strarea identit`]ii, inclusiv a rela]iilor de familie
Articolul 9: nesepararea de p`rin]i, cu excep]ia cazului \n care acest lucru este necesar \n
interesul superior al copilului
copiilor

Transferul
ilegal al copiilor
\n strìn`tate
[i \mpiedicarea
re\ntoarcerii
acestora
11
1. Statele P`r]i vor lua m`suri pentru a combate transferul ilegal al copiilor \n strìn`tate
[i \mpiedicarea re\ntoarcerii acestora.
2. |n acest scop, Statele P`r]i vor promova \ncheierea de acorduri bilaterale [i multilate-
rale sau aderarea la acordurile existente.
tatele care au ratificat Conven]ia financiar, \ntrucât articolul 11 se refer` la
S au, \n baza articolului 11, res-

ponsabilitatea de a \mpiedica
scoaterea sau re]inerea nejusti-
ficat` a copiilor \n afara jurisdic]iei lor,
de a asigura recuperarea acestor copii [i
copiii re]inu]i, mai degrab`, \n vederea
ob]inerii de avantaje personale, decât \n
scopul câ[tigurilor financiare, pe când
no]iunile de „vânzare” sau de „trafic”
implic` motive de ordin comercial sau
de a lua toate m`surile, astfel \ncât copiii sexual. Cei care r`pesc copiii din motive
r`pi]i care au fost adu[i sub jurisdic]ia pur personale sunt \n general, de[i nu \n
lor s` fie returna]i. mod invariabil, p`rin]ii sau alte rude ale
Prezentul articol vizeaz` \n special cazu- acestora.
rile de r`pire sau de re]inere de c`tre p`- Manualul de Raportare privind Respec-
Sumar
rin]i. De[i con]inutul articolului implic` tarea Drepturilor Omului din 1997 subli-
[i persoanele care nu sunt p`rin]ii copii- niaz`: ”copiii pot fi r`pi]i de unul dintre
lor \n cauz`, trebuie remarcat faptul c` p`rin]i [i, \n general, nu li se permite s`
articolul 35 face referire la vânzarea, trase \ntoarc` acas`, chiar [i \n cazurile \n
ficul [i r`pirea copiilor, la fel ca [i noul care anterior o autoritate juridic` s-a
Protocol Facultativ la Conven]ie cu privi- pronun]at \n ceea ce prive[te custodia,
re la vânzarea de copii, prostitu]ia copii- re[edin]a copilului [i dreptul de vizitare
lor [i pornografia infantil`. Diferen]a al p`rintelui al`turi de care copilul nu va
dintre cele dou` articole nu este pe de- mai locui. |n aceast` situa]ie, tendin]a
plin clar`, dat fiind faptul c`, „transferul frecvent` este aceea de a-l \mpiedica
ilegal [i \mpiedicarea re\ntoarcerii co- permanent pe copil s` intre \n contact cu
piilor din strìn`tate” \nseamn` acela[i p`rintele cu care acesta obi[nuia s`
lucru ca [i „r`pirea”. |n ansamblu, dis- locuiasc` sau cu care copilul se \ntâlnea
tinc]ia se poate face din punct de vedere direct [i \n mod periodic [i cu care avea
TRANSFERUL ILEGAL AL COPIILOR |N STR~IN~TATE {I |MPIEDICAREA RE|NTORCERII ACESTORA 181

rela]ii personale (vezi articolul 9, para- lui, chiar [i \n cazul separ`rii sau al di-
graful 3 [i articolul 10, paragraful 2). Se vor]ului” (Manual, pagina 451).
arat`, de asemenea, cât de important Articolul \ncurajeaz` statele s` \ncheie
este s` te ghidezi dup` interesul supe- sau s` adere la acordurile multilaterale.
rior al copilului [i, ca o regul` general`, |ntre aceste acorduri, primeaz` Conven-
ce mult conteaz` ca ambii p`rin]i s` con- ]ia de la Haga cu privire la Aspectele Ci-
tinue s`-[i asume responsabilit`]ile le- vile ale R`pirii Copiilor la Nivel Interna-
gate de cre[terea [i dezvoltarea copilu- ]ional.
Extrase din
11 form Conven]iei
vezi Anexa 3 pagina 811.
de alt` natur`, aflate \n vigoare, \n special informa]ii despre modul \n care acestea
reflect` principiul interesului superior al copilului [i respectarea opiniilor copilului,
informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele realizate
\n implementarea prevederilor Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile
procesului de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor, cu privire la:
(h) transferul ilegal [i \mpiedicarea re\ntoarcerii (articolul11).....
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze date statistice suplimentare [i indicatori
semnificativi cu privire la copiii la care se face referire \n prezenta Sec]iune“
E. Transferul ilegal [i \mpiedicarea re\ntoarcerii copiilor (articolul 11)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii cu privire la:
M`surile adoptate \n vederea prevenirii [i combaterii transferului ilegal [i re]ine-
rii copiilor \n strìn`tate, inclusiv m`surile de ordin legislativ, administrativ sau
judiciar, precum [i mecanismele \nfiin]ate \n scopul monitoriz`rii unor astfel de
situa]ii;
Orice acorduri bilaterale [i multilaterale, cu privire la subiectul \n cauz`, \ncheiate
de Statul Parte sau la care acestea a aderat [i impactul aferent;
Progresul \nregistrat [i dificult`]ile \ntâmpinate \n astfel de situa]ii, \mpreun` cu
date relevante referitoare la copiii \n cauz`, inclusiv datele \n func]ie de sex,
vârst`, na]ionalitate, re[edin]`, statut familial [i rela]ia cu persoana care a comis
transferul ilegal”.
(CRC/C/58, paragraful 78. paragrafele 160-162 din Instruc]iunile pentru elaborarea
Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, semnificative pentru procesul de rapor-
tare men]ionat conform acestui articol. Pentru textul integral al Instruc]iunilor vezi

M`suri pentru a combate tran- t`mat sau \n cazul \n care copilul se afl`
de mai mult de un an \n noul mediu, \n
sferul ilegal al copiilor \n str`- care s-a [i stabilit de altfel. Dar, instan]a
in`tate [i \mpiedicarea re\n- nu are obliga]ia de a investiga cauza
toarcerii acestora disputei \n sine. Fiecare Stat Parte la
Conven]ia de la Haga dispune de un or-
A[a cum se specific` \n Articolul 11, cel gan administrativ denumit Autoritatea
mai eficient mijloc de implementare a Central`, ale c`rei responsabilit`]i sunt
prevederilor acestuia \l reprezint` sem- acelea de a primi [i de a transmite soli-
narea [i implementarea instrumentelor cit`rile depuse \n baza acestei Conven]ii.
interna]ionale relevante, cum ar fi Con-
|n plus fa]` de Conven]ia de la Haga mai
ven]ia de la Haga, cu privire la Aspectele
exist` [i alte tratate regionale, cum ar fi
Civile ale R`pirii Copiilor la Nivel Inter-
Conven]ia Inter-American` cu privire la
na]ional (1980).
Returnarea Copiilor [i Conven]ia Euro-
Conven]ia de la Haga reprezint` un in-
strument la nivel global. |n acest mo-
pean` pentru Recunoa[terea [i Aplica-
rea Hot`rârilor privind Custodia Copii- 11
ment, un num`r semnificativ de state au lor. Aceste tratate pot deveni utile pen-
ratificat Conven]ia (vezi caseta), de[i s-a tru extinderea principiilor Conven]iei de
\nregistrat o absen]` important` a ]`rilor la Haga, de exemplu prin eviden]ierea
din Orientul Mijlociu [i din Orientul detaliilor hot`rârilor judec`tore[ti deja
|ndep`rtat. Pe scurt, prevederile Con- existente. Unele state au aderat pe de-
ven]iei protejeaz` copiii sub vârsta de 16 plin la Conven]ie, \n timp ce altele au
ani, care (prin \nc`lcarea drepturilor de adoptat prevederile acesteia \n raport cu
custodie ale anumitor persoane) au fost alte state. Chiar [i \n cazul \n care statele
ilegal transfera]i sau re]inu]i \n strì- \n cauz` nu au ratificat Conven]ia de la
n`tate, cu condi]ia ca aceast` Conven]ie Haga, acordurile bilaterale pot fi \ncheia-
de la Haga s` fie \n vigoare \n cele dou` te, conform \ncuraj`rilor adresate Aus-
state implicate. |n astfel de circum- triei de c`tre Comitet:
stan]e, \n mod normal, instan]a va de-
„|n ceea ce prive[te articolul 11, Comi-
cide ca ace[ti copii s` fie returna]i ime-
tetul a remarcat cu satisfac]ie c` Austria
diat acolo unde \[i au re[edin]a obi[-
este parte la Conven]ia European` din
nuit`, unde va fi luat` o decizie final` cu
1980 pentru Recunoa[terea [i Aplicarea
privire la viitorul lor. Instan]a poate re-
Hot`rârilor privind Custodia Copiilor [i
fuza emiterea unui astfel de ordin, \n ca-
pentru Restabilirea Custodiei Copiilor [i
zul \n care copilul obiecteaz`, sau este
la Conven]iade la Haga din 1980, cu
supus unor riscuri serioase de a fi v`-
Statele \n care se aplic` Conven]ia de la Haga cu privire la As-

pectele Civile ale R`pirii Copiilor la Nivel Interna]ional, ca ur-
mare a procesului de ratificare, aderare sau aprobare (decem-
brie 2001)
Argentina, Australia, Austria, Belgia, Bosnia [i Her]egovina, Canada, China - Hong
Kong (doar Regiunea Administrativ` Special`), China – Macao (doar Regiunea
Administrativ` Special`), Croa]ia, Republica Ceh`, Danemarca, Elve]ia, Finlanda,
Fran]a, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Iugoslavia, Luxemburg, fosta Re-
public` Iugoslav` a Macedoniei, Norvegia, Olanda, Portugalia, Slovacia, Spania,
Suedia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Venezuela.
Urm`toarele state au aderat la Conven]ie \n raport cu alte ]`ri (dar nu cu toate):
Bahamas, Belarus, Belize, Brazilia, Burkina Faso, Chile, Columbia, Costa Rica,
Cipru, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Georgia, Honduras, Ungaria, Islanda, Le-
tonia, Malta, Mauri]ius, Mexic, Monaco, Noua Zeeland`, Nicaragua, Panama, Para-
guay, Peru, Polonia, Republica Moldova, România, Saint Kitts [i Nevis, Slovenia,
Africa de Sud, Sri Lanka, Trinidad [i Tobago, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan,
Zimbabwe.

Conven]ia de la Haga privind Jurisdic]ia, Legea Aplicabil`, Re-
cunoa[terea, Aplicarea [i Cooperarea privind Responsabilitatea
P`rin]ilor [i M`surile pentru Protec]ia Copilului
Urm`toarele state au ratificat Conven]ia (\n forma din decembrie 2001): Monaco,
Republica Ceh`, Slovacia.
Urm`toarele state au semnat Conven]ia, f`r` \ns` a o fi ratificat \nc`: Maroc, Olan-
da, Polonia.
Conven]ia a intrat \n vigoare la data de 1 ianuarie 2002.
privire la Aspectele Civile ale R`pirii Co- Conven]iei de la Haga din 1996 privind
piilor la Nivel Interna]ional. Comitetul \n- Jurisdic]ia, Legea Aplicabil`, Recunoa[-
11 curajeaz` Statul Parte s` promoveze \n-
cheierea de acorduri bilaterale \n acest
terea, Aplicarea [i Cooperarea referitor
la Responsabilitatea P`rin]ilor [i M`su-
scop cu statele care nu sunt p`r]i la cele rile legate de Protec]ia Copilului” (Sue-
dou` conven]ii sus men]ionate. De ase- dia 2RCO, Add. 101, paragraful 15).
menea, Comitetul recomand` acordarea Pe lâng` ratificarea instrumentelor inter-
sprijinului maxim, pe cì diplomatice [i na]ionale, un stat ar trebui, de aseme-
consulare, \n vederea solu]ion`rii cazu- nea, s` adopte [i alte m`suri pentru im-
rilor de transferare ilegal` [i de \mpie- plementarea articolului 11. |n special,
dicare a re\ntoarcerii copiilor, cazuri ce statul \n cauz` ar trebui s` se asigure c`:
apar \n aceste state, \n interesul superior
al copiilor implica]i” (Austria, IRCO, exist` mecanismele necesare pentru
Add. 98, paragraful 19). a institui rapid puncte de control la
grani]` [i pentru a ob]ine hot`rârile
|n plus, o nou` Conven]ie de la Haga a judec`tore[ti corespunz`toare, atunci
fost deschis` procedurii de ratificare: când se suspecteaz` o posibil` r`pire
Conven]ia de la Haga privind Jurisdic]ia, a unui copil;
Legea Aplicabil`, Recunoa[terea, Apli-
carea [i Cooperarea privind Responsa- p`rin]ilor li se acord` consultan]` ju-
bilitatea P`rin]ilor [i M`surile legate de ridic` [i sprijin financiar, atunci când
Protec]ia Copilului (1996). Aceast` Con- ace[tia trebuie s` suporte cheltuielile
ven]ie nu vizeaz` direct r`pirile comise ocazionate de returnarea copilului
de p`rin]i, dar se ocup` cu aspecte adia- sù;
cente, cum ar fi responsabilitatea p`rin- magistra]ii care aplic` legisla]ia \n ca-
]ilor [i drepturile de custodie asupra co- uz` sunt familiariza]i cu principiile
piilor care au fost transfera]i din statele Conven]iei de la Haga;
respective [i care stat anume are auto-
agen]iile guvernamentale [i bazele
ritatea de a ac]iona \n numele acestor
de date ale statelor furnizeaz` infor-
copii (de exemplu, \ntre statul unde se
ma]ii necesare identific`rii zonelor \n
afl` re[edin]a obi[nuit` a copilului [i
care se afl` copiii care au fost r`pi]i
statul al c`rui cet`]ean este copilul).
sau re]inu]i \n mod abuziv.
Comisia a \ncurajat statele s` ratifice,
aceast` Conven]ie, dup` cum urmeaz`: Comitetul s-a ab]inut, \ntr-o oarecare
m`sur`, de la comentariile legate de ]`-
„...Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i ...
rile care nu au aderat la Conven]ia de la
s` revizuiasc` legisla]ia existent` cu pri-
Haga [i la alte tratate regionale cu privi-
vire la recunoa[terea hot`rârilor judec`-
re la r`piri, de[i neaderarea ar putea du-
tore[ti emise \n strìn`tate privind cus-
ce la \nc`lcarea articolului 11.
todia [i s` ia \n considerare ratificarea

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 11 face referire la departamentele de afaceri in-
terne, afaceri externe, justi]ie, bun`stare social` [i securitate social`?
tatea civil`?
dic]iei?
este mai favorabil` pentru realizarea drepturilor copilului?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 11, acestea ar trebui s` includ` formarea ma-
gistra]ilor, a asisten]ilor sociali, a func]ionarilor vamali [i a celor din poli]ie)?

Statul \n cauz` a ratificat Conven]ia de la Haga cu privire la Aspectele Civile ale R`-
pirii Copiilor la Nivel Interna]ional?
Statul \n cauz` a ratificat Conven]ia de la Haga privind Jurisdic]ia, Legea Aplicabil`,
Recunoa[terea, Aplicarea [i Cooperarea privind Responsabilitatea P`rin]ilor [i M`-
surile pentru Protec]ia Copilului?
Statul \n cauz` a ratificat sau a aderat la oricare dintre acordurile bilaterale privind
r`pirea copiilor?
Sunt magistra]ii pe deplin familiariza]i cu prevederile Conven]iei de la Haga?
Au fost puse \n aplicare metode eficiente de prevenire a r`pirii copiilor (de ex.: ve-
rific`ri la grani]`, hot`râri judec`tore[ti, confiscarea pa[apoartelor)?
Li se acord` p`rin]ilor [i copiilor sprijinul financiar necesar, atunci când ace[tia tre-
buie s` \[i exercite drepturile, \n baza prezentului articol [i a oric`ror acorduri mul-

tilaterale?
Sunt, institu]iile statului, abilitate s` furnizeze informa]ii care vor ajuta la localizarea
copiilor r`pi]i?

Articolelor conexe
Articolul 7: dreptul copilului de a fi \ngrijit de p`rin]ii sì
Articolul 8: dreptul la p`strarea identit`]ii, inclusiv cet`]enia [i rela]iile familiale
Articolul 9: dreptul de a nu fi separat de p`rin]i, cu excep]ia cazului \n care acest lucru
este necesar \n interesul superior al copilului; dreptul de a-i contacta \n mod periodic pe
ambii p`rin]i
Articolul 10: dreptul la re\ntregirea familiei
Articolul 16: protec]ia \mpotriva imixtiunilor arbitrare \n via]a privat`, familia [i domici-
liul copilului
Articolul 35: prevenirea vânz`rii, traficului [i r`pirii copiilor.
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului \mpotriva vânz`rii de
copii, prostitu]iei copiilor [i pornografiei infantile

Respectarea
opiniilor
copilului
12
1. Statele P`r]i vor garanta copilului capabil s`-[i formeze propriile opinii, dreptul de a [i
le exprima \n mod liber \n toate problemele care \l privesc [i vor acorda acestor opinii im-
portan]a cuvenit`, \n func]ie de vârsta [i maturitatea copilului.
2. |n acest scop, copilului i se va da, \n mod special, posibilitatea de a fi ascultat \n cadrul
oric`ror proceduri judiciare sau administrative care \l privesc, fie direct, fie prin interme-
diul unui reprezentant sau al unui organism adecvat, \n conformitate cu regulile de pro-
cedur` ale legisla]iei na]ionale.
omitetul pentru Drepturile Copi- nistrative care \l privesc. Aceast` pre-
C lului a declarat, cu ceva timp \n

urm`, articolul 12 ca fiind un
principiu general de o importan-
]` fundamental`, relevant pentru toate
aspectele procesului de implementare a
vedere acoper` o gam` foarte larg` de
audieri judec`tore[ti, precum [i proce-
sul formal de luare a deciziilor care \l pri-
vesc pe copil \n ceea ce prive[te, de
exemplu, s`n`tatea, educa]ia, planifica-
Conven]iei cu privire la Drepturile Copi- rea, mediul [.a.m.d. (vezi pagina 195).
lului [i pentru interpretarea tuturor ce- Comitetul a subliniat \n mod consecvent
lorlalte articole. faptul c`, copilul trebuie privit ca titular
Paragraful 1 solicit` Statelor P`r]i: activ al drepturilor [i c` obiectivul
esen]ial al Conven]iei este de a scoate \n Sumar
s` asigure oric`rui copilul care \[i
poate forma propriile opinii, dreptul eviden]` faptul c` drepturile omului se
de a [i le exprima \n mod liber privi- extind [i asupra copiilor.
tor la toate problemele care \l privesc; Articolul 12, \mpreun` cu dreptul copilu-
c` opiniilor copilului le este acordat` lui la libertatea de exprimare (articolul
importan]a cuvenit` \n func]ie de: 13) [i alte drepturi civile cum sunt liber-
tatea de gândire, con[tiin]` [i religie (ar-
vârsta; ticolul 14), precum [i dreptul la libera
maturitatea copilului. asociere (articolul 15) subliniaz` statutul
Paragraful 2 acord`, \n mod specific, co- copiilor ca persoane individuale cu drep-
pilului, dreptul de a fi ascultat \n cadrul turi umane fundamentale, cu opinii [i
oric`ror proceduri judiciare sau admi- sentimente proprii.
RESPECTAREA OPINIILOR COPILULUI 187

Comitetul respinge ceea ce a numit tul, conform articolului 37 s` conteste le-
„mentalitatea de caritate [i abordarea galitatea priv`rii sale de libertate \n jus-
paternalist`“ fa]` de problematica coti]ie sau \n fa]a altei autorit`]i, sugerân-
piilor. Comitetul ridic`, \n mod invaria- du-se dreptul de a ini]ia o ac]iune \n jus-
bil, problema implement`rii articolului ti]ie mai degrab` decât dreptul a fi ascul-
12 \n discu]iile cu Statele P`r]i [i identi- tat (pagina 670). Articolul 40, referitor la
fic` practicile, cultura [i atitudinile tradi- copii „suspecta]i, acuza]i sau dovedi]i c`
]ionale care reprezint` obstacole \n calea au \nc`lcat legea penal`“, men]ioneaz`
acestei implement`ri. dreptul copilului de a avea un rol activ \n
Drepturile copilului stabilite \n cele dou` cadrul acestor proceduri, \ns` copilul nu
paragrafe ale articolului 12 nu prev`d „trebuie s` fie obligat s` depun` m`rtu-
dreptul la auto-determinare, dar se refe- rie sau s`-[i recunoasc` vinov`]ia“ (arti-
r` la participarea la luarea deciziilor. Re- colul 40 (2) (b) (iv), pagina 726).
ferirea la „capacit`]ile \n evolu]ie“ ale Declara]ia Universal` a Drepturilor
12 copilului, \n articolele 5 [i 14 (paginile

101 [i 229) subliniaz` necesitatea de a
Omului men]ioneaz` c`: „Orice persoa-
n` are dreptul la libertatea de opinie [i
respecta capacitatea \n continu` dezvol- de exprimare; acest drept include liber-
tare a copilului de a lua decizii. tatea de a-[i men]ine opinia f`r` imix-
Alte articole includ referiri la participa- tiune din afar` [i de a cùta, de a primi
rea copiilor. Articolul 9 (2) se refer` la [i de a difuza informa]ii [i idei prin orice
dreptul copilului de a fi ascultat \n cadrul canale de comunicare [i indiferent de
procedurilor care implic` separarea de frontiere“ (articolul 19).
p`rintele/p`rin]ii sì, pe parcursul c`rora {i Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
„tuturor p`r]ilor interesate ar trebui s` li turile Civile [i Politice men]ioneaz`:
se acorde oportunitatea de a participa la „Oricine are dreptul la opinii f`r` imix-
procedurile judiciare [i de a-[i face cu- tiune din afar`“ (articolul 19 (1)).
noscute opiniile“ (articolul 9, pagina Semnifica]ia articolului 12 din Conven]ia
164). cu privire la Drepturile Copilului este
|n leg`tur` cu procedurile de adop]ie ar- aceea, c` nu cere numai s` li se asigure
ticolul 21 (a) se refer` la „consim]`- copiilor dreptul de a-[i exprima \n mod
mântul dat \n cuno[tin]` de cauz`“ de liber opiniile, ci [i dreptul de a fi asculta-
c`tre persoanele implicate (pagina 357). ]i, [i dreptul de a se acorda „importan]a
Fiecare copil privat de liberate, are drep- cuvenit`“ opiniilor lor.
Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811.
Trebuie prezentate informa]ii relevante, inclusiv principalele m`suri legislative, ad-
ministrative, judiciare [i de alt` natur` aflate \n vigoare sau care sunt avute \n ve-
dere pentru a fi adoptate, despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progre-
sele realizate \n procesul de implementare a prevederilor Conven]iei, priorit`]ile
procesului de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor, referitoare la:
(d) Respectarea opiniilor copilului (articolul 12)
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii relevante privind apli-
carea acestor principii \n cadrul procesului de implementare a altor articole din ca-
drul acestor Instruc]iuni“.

D. Respectarea opiniilor copilului (articolul 12)
Rapoartele trebuie s` indice modul \n care au fost incorporate \n legisla]ie, dreptul
copilului de a-[i exprima \n mod liber opiniile \n toate problemele care \l privesc,
precum [i prevederea ca acestor opinii s` li se acorde importan]a cuvenit`.
V` rug`m furniza]i informa]ii despre m`surile legislative sau de alt` natur` care au
fost luate pentru a asigura dreptul copilului de a-[i exprima opiniile \ntr-o manier`
concordant` cu evolu]ia capacit`]ilor sale, \n probleme care privesc:
via]a de familie;
via]a [colar`;
administrarea justi]iei juvenile;
plasamentul [i via]a \n institu]ii sau \n alte forme de \ngrijire;
procedurile de solicitare a azilului. 12
V` rug`m indica]i oportunit`]ile pe care le are copilul, de a fi ascultat \n procesele
administrative [i judiciare care \l privesc, precum [i situa]iile \n care copilul poate
interveni direct sau prin intermediul unui reprezentant sau al unui organism com-
petent.
V` rug`m furniza]i informa]ii despre orice organisme sau situa]ii, \n care copilul
are dreptul de a participa la luarea deciziilor, cum ar fi [colile sau consiliile locale.
V` rug`m indica]i ce m`suri au fost luate pentru a ridica gradul de con[tientizare
a familiilor [i a publicului \n general, asupra nevoii de a \ncuraja copiii s`-[i exer-
cite dreptul de a-[i exprima liber opiniile [i m`surile luate pentru formarea pro-
fesioni[tilor care lucreaz` cu copii ca s`-i \ncurajeze s`-[i exercite acest drept [i s`
acorde importan]a cuvenit` opiniilor lor.
Trebuie indicat num`rul de ore al cursurilor de dezvoltarea copilului care au fost
urmate de urm`toarele categorii de profesioni[ti:
judec`torii, \n general;
judec`torii instan]elor specializate \n problematica Familiei;
judec`torii instan]elor pentru minori;
ofi]erii de proba]iune;
ofi]erii de Poli]ie;
ofi]erii din sistemul penitenciar;
profesorii;
personalul medical;
al]i profesioni[ti.
Trebuie prezentate indica]ii referitoare la num`rul cursurilor despre Conven]ie
incluse \n programa [colar` a:
facult`]ilor de drept;
institu]iilor pentru formarea cadrelor didactice;
facult`]ilor [i institu]iilor medicale;
[colilor de asistente medicale;
facult`]ilor de asisten]` social`;
facult`]ilor de psihologie;
facult`]ilor de sociologie.
V` rug`m s` indica]i modul \n care opiniile copilului, ob]inute prin consultarea opi-
niei publice [i prin evalu`ri ale plângerilor, sunt luate \n considerare \n cadrul pre-
vederilor legale \n deciziile politice sau judiciare“.
(CRC/C/58, paragrafele 42-47. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru ela-
borarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea
conform acestui articol: 24, 64, 65, 69, 70, 74, 76, 80, 83, 87, 88, 93, 101, 106, 109,
113, 115, 118, 120, 128, 132, 133, 138, 143, 152, 153, 159, 161, 164, 166; pentru textul
complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Copilul, titular al drepturilor [i adul]ilor, inclusiv \n ce prive[te for-
marea. Aceasta necesit` investi]ii
participant activ pentru institu]ionalizarea unor spa]ii
|n 1999, Comitetul, \mpreun` cu |naltul [i a unor oportunit`]i destinate co-
Comisariat pentru Drepturile Omului, au piilor cu scopul de a-[i exprima punc-
organizat un seminar de dou` zile, tele de vedere [i de a colabora cu
intitulat: „|ntâlnirea festiv` cu ocazia ce- adul]ii (mai ales \n cadrul [colilor, al
lei de-a 10-a Anivers`ri a Conven]iei pri- organiza]iilor comunitare, neguver-
vind Drepturile Copilului: realiz`ri [i pro- namentale [i mass media);
voc`ri“, pe 30 septembrie [i 1 octombrie s` \ncurajeze [i s` faciliteze crearea de
1999. structuri [i organiza]ii conduse de
Comitetul a sus]inut recomand`rile de- copii [i tineri pentru copii [i tineri.
taliate ce s-au desprins \n urma semina- „Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i,
rului, care stipulau: organiza]iile neguvernamentale [i alte
12 „Drepturile copilului trebuie privite ca
drepturi ale omului. Experien]a activit`-
organisme implicate \n procesul de ra-
portare, s` includ` opiniile copiilor, \n
]ilor generale din domeniul drepturilor special \n ce prive[te statutul drepturilor
omului, din ultimele decenii, ar trebui copilului [i impactul pe care Conven]ia
analizat` [i folosit` pentru promovarea \l are asupra vie]ii lor \n documentele de
respect`rii drepturilor copilului [i pentru monitorizare [i raportare a implement`-
evitarea mentalit`]ii caritabile [i abord`- rii Conven]iei“.
rii paternaliste a problemelor care \i „Comitetul va acorda o aten]ie sporit`
privesc pe copii“. necesit`]ii de a g`si cea mai adecvat`
Recomand`rile mai includ urm`toarele: modalitate de participare a copiilor la lu-
cr`rile sale“ (Raportul celei de-a XXII-a
„Comitetul va lua \n considerare adop- sesiuni, septembrie/octombrie 1999,
tarea, cu prioritate, a unui Comentariu CRC/C/90, paragraful 291 (a), (w), (x) [i
General comprehensiv referitor la parti- (y). Pentru recomand`ri, vezi articolul 4,
ciparea copiilor, a[a cum este stabilit` \n pagina 69).
Conven]ie (mai exact de la articolul 12 la
articolul 17), având \n vedere c` parti- Manualul de Raportare privind Respec-
ciparea include, dar nu se limiteaz`, la tarea Drepturilor Omului, din 1997, sti-
consultarea [i la ini]iativele pro-active puleaz`:
ale copiilor. Comitetul reaminte[te Sta- „Acest articol stabile[te una dintre
telor P`r]i necesitatea de a acorda o valorile fundamentale ale Conven]iei [i,
aten]ie adecvat` cerin]elor exprimate \n probabil, una din provoc`rile fundamen-
aceste prevederi. O asemenea aten]ie ar tale ale acesteia. |n esen]` articolul sti-
trebui s` includ` urm`toarele elemente: puleaz` c` un copil este o persoan` de
s` se adopte m`surile adecvate pen- sine st`t`toare care are dreptul de a-[i
tru sprijinirea drepturilor copiilor de exprima opiniile \n leg`tur` cu toate pro-
a-[i exprima opiniile; blemele care \l privesc [i dreptul ca
aceste opinii s` fie ascultate [i s` li se
s` se asigure c` [colile, precum [i acorde importan]a cuvenit`. Prin urma-
alte organisme implicate \n furnizare, copilul are dreptul de a participa la
rea serviciilor pentru copii, au stabilit procesul de luare a deciziilor care \i afec-
modalit`]i de consultare permanent` teaz` via]a, precum [i dreptul de a in-
cu copiii \n toate deciziile care privesc fluen]a deciziile care sunt luate cu privire
modul lor de func]ionare, con]inutul la el“.
programei [colare [i alte activit`]i;
„La o prim` vedere, se poate trage
s` acorde aten]ie sporit` cre`rii spa- concluzia c` articolul 12 se adreseaz` de
]iului, canalelor, structurilor [i/sau fapt acelora[i realit`]i ca [i articolul 13,
mecanismelor care s` faciliteze expri- adic` la libertatea de exprimare [i de
marea opiniilor copiilor, \n special \n informare. Este adev`rat c` cele dou`
ceea ce prive[te elaborarea politicilor sunt strâns legate. Dar, faptul c` ambele
publice de la nivel local pân` la nivel au fost \ncorporate \n Conven]ie [i co-
na]ional. Toate acestea ar trebui s` se exist` \ntr-o manier` autonom`, trebuie
fac` cu sprijin adecvat din partea interpretat astfel: \n timp ce articolul 13

recunoa[te la modul general libertatea participant activ \n familie, la [coal`, \n
de exprimare, articolul 12 trebuie s` cadrul altor institu]ii [i \n societate \n
aplice \n toate cazurile când problemele general, \n vederea capacit`rii copilului
aflate \n discu]ie \l privesc pe copil, pentru atingerea nivelului maxim de
subliniind totodat` dreptul copilului de a dezvoltare [i demnitate. Aceste principii
fi ascultat [i de a-i fi luate \n considerare ar trebui reflectate \n toate politicile [i
opiniile (Manual, pagina 426). programele pentru copii. Trebuie dez-
Comitetul [i-a exprimat deseori preocu- voltate programe de cre[tere a gradului
parea fa]` de ]`rile care par a nu fi de con[tientizare a publicului larg, inclu-
acceptat pe deplin conceptul copilului ca siv a liderilor comunit`]ii precum [i pro-
titular activ al drepturilor. De exemplu: grame educative cu privire la imple-
mentarea acestor principii, \n vederea
„Sunt necesare eforturi suplimentare schimb`rii percep]iilor tradi]ionale asu-
pentru asigurarea particip`rii active a pra copilului care este privit mai de-
copiilor [i implicarea acestora \n luarea grab` ca obiect decât ca subiect de drept
tuturor deciziilor care \i privesc pe ei [i
familiile lor, la [coal` sau \n via]a so-
(Republica Dominican` IRCO, Add.150,
paragraful 25. Vezi, de, asemenea, Nica-
12
cial`, conform articolelor 12, 13 [i 15 ale ragua IRCO Add.36, paragraful 33; Re-
Conven]iei“ (Panama IRCO, Add.68, pa- publica Coreea IRCO, Add.51, paragraful
ragraful 29. Pentru alte comentarii, vezi 26; Finlanda IRCO, Add.53, paragraful
articolul 5, pagina 107). 13; Teritoriul dependent de Marea Bri-
Examinând rapoartele Statelor P`r]i, tanie: Hong Kong IRCO, Add.63, para-
Comitetul recomand` ac]iuni suplimen- graful 25; Republica Democrat` Laos
tare, pentru a se asigura c` copiii se IRCO, Add.78, paragraful 16; Irlanda
bucur` de drepturile lor civile, inclusiv IRCO, Add.85, paragraful 35; Guineea
de dreptul de a participa la luarea deci- IRCO, Add.100, paragraful 18; Sierra
ziilor. De exemplu: Leone IRCO, Add.116, paragrafele 38 [i
39; Fosta Republic` Iugoslav` a Mace-
„|n lumina articolul 12, Comitetul con-
doniei IRCO, Add.118, paragrafele 19 [i
stat` c` nu se acord` suficient` im-
20; Grenada IRCO, Add.121, paragraful
portan]` opiniilor copilului, \n special \n
15; Africa de Sus IRCO, Add.122,
cadrul familiei, al [colii, al institu]iilor de
paragraful 19; Georgia IRCO, Add. 124,
protec]ie, al instan]elor judec`tore[ti [i
paragrafele 28 [i 29; Kirghizstan IRCO,
\n sistemul justi]iei juvenile“.
Add.127, paragrafele 27 [i 28; Cambogia
Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
IRCO, Add. 128, paragrafele 33 [i 34;
promoveze [i s` faciliteze, \n cadrul fa-
Malta IRCO, Add.129, paragrafele 27 [i
miliei, al [colii, al institu]iilor de protec-
28; Surinam IRCO, Add.130, paragrafele
]ie, al instan]elor judec`tore[ti [i \n sis-
29 [i 30; Djibouti IRCO, Add.131, para-
temul justi]iei juvenile, respectarea opi-
grafele 29 [i 30; Burundi IRCO, Add.133,
niilor copiilor [i participarea acestora \n
paragrafele 32 [i 33; Teritoriile Coloniale
toate problemele care \i privesc, \n con-
ale Marii Britanii IRCO, Add.135, para-
formitate cu articolul 12 al Conven]iei.
grafele 27 [i 28; Tadjikistan IRCO, Add.
|n acest sens, Comitetul recomand`
136, paragrafele 24 [i 25; Comoros IRCO,
Statului Parte s` dezvolte programe de
Add.141, paragrafele 25 [i 26; Arabia
formare \n cadrul comunit`]ii pentru
Saudit` IRCO, Add.148, paragrafele 29 [i
profesori, asisten]i sociali [i func]ionari
30; Palau IRCO, Add.149, paragrafele 36
ai administra]iei locale care s`-i asiste
[i 37).
pe copii s`-[i formuleze [i s`-[i exprime
propriile „decizii informate“ (decizii \n Examinând Rapoartele Secundare, Co-
cuno[tin]` de cauz` - nota trad.) [i pen- mitetul continu` s` \[i exprime preo-
tru ca punctele lor de vedere s` fie luate cuparea pentru faptul c`, \n practic`,
\n considerare (India IRCO, Add.115, pa- principiile generale con]inute \n artico-
ragrafele 34 [i 35). lele 3 [i 12 nu sunt respectate. De exem-
plu:
„Comitetul recomand` s` fie f`cute efor-
turi suplimentare pentru a se asigura im- „De[i Comitetul ia not` de faptul c` prin-
plementarea principiilor „interesului su- cipiile „interesului superior al copilului“
perior al copilului“ [i al „respect`rii opi- (articolul 3) [i „respectarea opiniilor co-
niilor copilului“, \n special dreptul de a fi pilului“ (articolul 12) au fost \ncorporate

\n legisla]ia na]ional`, r`mâne preo- promoveze drepturile copiilor de a-[i ex-
cupat de faptul c`, \n practic`, a[a cum prima opiniile \n problema adop]iei [i s`
este men]ionat [i \n raport, aceste prin- implementeze legisla]ia adecvat`, prin
cipii nu sunt respectate, datorit` faptului sensibilizarea grupurilor profesionale
c`, copiii nu sunt \nc` percepu]i ca cheie [i a familiilor, folosind mass media
titulari de drepturi iar drepturile lor sunt [i prin alte activit`]i care s` se adreseze
subminate de interesele adul]ilor“. publicului \n general [i p`rin]ilor [i
Comitetul recomand` s` fie f`cute efor- [colilor \n special“ (Republica Centra-
turi suplimentare, pentru a se asigura frican` IRCO, Add.138, paragrafele 34 [i
procesul de implementare a principiilor 35).
„interesului superior al copilului“ [i Comitetul s-a referit la atitudinile
„respectarea opiniilor copilului“ [i \n
special dreptul de a participa la via]a de „care promoveaz` filozofia conform c`-
familie, la [coal`, \n cadrul altor institu]ii reia ‘copiii ar trebui v`zu]i [i nu asculta]i’
[i \n societate, \n general. [i ‘copiii sunt proprietatea p`rin]ilor
12 Aceste principii ar trebui s` fie de ase-
lor’“ (Grenada IRCO, Add.121, paragra-
ful 15).
menea reflectate \n toate politicile [i pro-
gramele referitoare la copii. „care consider` un copil care-[i exprim`
Trebuie dezvoltate programe de con[ti- punctele de vedere [i opiniile ca fiind
entizare a publicului larg, inclusiv a co- „neru[inat“ [i „impertinent“ (Surinam
munit`]ilor tradi]ionale [i a liderilor reli- IRCO, Add.130, paragraful 29).
gio[i, precum [i programe educa]ionale Fa]` de un alt stat, Comitetul [i-a ex-
cu privire la procesul de implementare a primat preocuparea serioas` referitoare
acestor principii (Bolivia 2RCO, Add.95, la
paragraful 18).
„modul \n care principiul respect`rii opi-
„|n lumina articolelor de la 12 la 17 ale niilor copilului este interpretat \n Statul
Conven]iei, Comitetul recomand` luarea Parte, mai ales atunci când, conform ra-
unor m`suri suplimentare pentru pro- portului, un copil trebuie s` fie ‘preg`tit’
movarea particip`rii copiilor \n familie, pentru a deveni o fiin]` uman`“ (Como-
la [coal` [i \n alte institu]ii sociale, [i re IRCO, Add.141, paragraful 25).
pentru a garanta libert`]ile lor fun-
Comitetul a mai subliniat c`, acolo unde
damentale, inclusiv libertatea de opinie,
drepturile omului nu sunt respectate
de exprimare [i de asociere“ (Peru
adecvat pentru adul]i, sunt afecta]i [i co-
2RCO, Add.120, paragraful 20. Vezi, de
piii:
asemenea, Iordania 2RCO, Add.125,
paragrafele 39 [i 40; Egipt 2RCO, Add. „Notând amelior`rile substan]iale din
145, paragrafele 35 [i 36). ultimul deceniu, Comitetul r`mâne preo-
cupat de plaja foarte larg` de drepturi
Multe ]`ri au specificat \n cadrul Ra-
ale omului care nu sunt complet res-
poartelor lor Ini]iale c` implementarea
pectate, iar aceast` situa]ie poate crea o
drepturilor civile ale copiilor este cea
atmosfer` \n care drepturile [i libert`]ile
mai mare provocare \n ceea ce prive[te
civile ale copiilor s` nu fie, de aseme-
aplicarea Conven]iei, provocare care se
nea, respectate \n \ntregime.
aplic` \n mod egal [i ]`rilor bogate.
„Comitetul recomand` Statului Parte
Comitetul [i Statele P`r]i au identificat s`-[i intensifice eforturile pentru a se
practici, culturi [i atitudini tradi]ionale, asigura c` drepturile copiilor de a fi as-
care reprezint` obstacole \n calea imple- culta]i sunt respectate“. Comitetul mai
ment`rii depline a articolului 12 [i a altor recomand`, de asemenea, Statului Par-
drepturi civile ale copiilor: te, s` fac` eforturi suplimentare pentru a
„Comitetul se al`tur` Statului Parte \n garanta respectarea general` a dreptu-
exprimarea preocup`rii fa]` de respectul rilor omului \n cazul adul]ilor“ (Etiopia
limitat acordat opiniilor copilului, inclu- 2RCO, Add.144, paragrafele 36 [i 37).
siv ca urmare a obiceiurilor [i practicilor
Rezerve
tradi]ionale, \n [coli [i \n familii [i mai
ales \n comunit`]ile rurale“. Comitetul pentru Drepturile Copilului a
„|n lumina articolului 12 din Conven]ie, indicat faptul c` este preocupat de de-
Comitetul recomand` Statului Parte s` clara]iile [i rezervele exprimate de state,

care par s` \mpiedice recunoa[terea de- tui articol, Statele P`r]i au obliga]ia clar`
plin` a copilului ca subiect al unor drep- [i precis` de a asigura dreptul copilului
turi. de a avea un cuvânt de spus \n situa]iile
De exemplu, la ratificarea Conven]iei, care l-ar putea afecta. De aceea, copilul
Polonia a f`cut urm`toarea declara]ie: nu ar trebui privit ca o fiin]` uman` pa-
„Republica Polonia consider` c` dreptu- siv` care este \n sine - sau i se permite
rile copilului, a[a cum sunt definite \n s` fie - privat de dreptul de a interveni,
Conven]ie, \n special drepturile definite exceptând cazurile când este clar ca
\n articolele 12-16, ar trebui exercitate \n el/ea nu \[i poate forma propria opinie.
spiritul respectului fa]` de autoritatea Acest drept ar trebui asigurat [i res-
parental`, \n conformitate cu obiceiurile pectat chiar [i \n situa]iile când copilul ar
[i tradi]iile poloneze referitoare la locul fi capabil s`-[i formeze un punct de ve-
copilului \n cadrul [i \n afara familiei“ dere, dar este \nc` incapabil s` \l comu-
(CRC/C/2/Rev.8, p. 36). nice, sau când copilul nu este suficient
Comitetul a apreciat inten]ia Poloniei de
a-[i revizui declara]iile [i rezervele expri-
de matur sau nu a atins o anumit` vârst`
de la care opiniile lui sunt luate \n con- 12
mate, \n vederea retragerii acestora [i a siderare „\n conformitate cu vârsta [i
afirmat: maturitatea copilului“ (Manual, pagina
426).
„Comitetul este preocupat de faptul c`
atitudinile tradi]ionale, care \nc` preva- Unele ]`ri au raportat c` au stabilit o
leaz` \n ]ar`, pot s` nu fie favorabile rea- vârst` minim` pentru a-i acorda copi-
liz`rii principiilor generale ale Conven- lului dreptul de a fi ascultat, de exemplu
]iei, incluzând, \n special, articolul 2 \n procesele de stabilire a custodiei, \n
(principiul nediscrimin`rii), articolul 3 urma separ`rii sau divor]ului p`rin]ilor,
(principiul interesului superior al copilu- dar Conven]ia nu sus]ine aceste abor-
lui) [i articolul 12 (respectarea opiniilor d`ri, iar statele nu pot invoca principiul
copilului)“ (Polonia IRCO, Add.31, pa- interesului superior al copilului, pentru a
ragraful 12). evita s`-[i \ndeplineasc` pe deplin obli-
ga]iile ce deriv` din articolul 12.
(Pentru comentariile Comitetului referi-
toare la rezervele [i declara]iile similare, Comitetul a comentat, de exemplu,
vezi articolul 5, paginile 106-107). urm`toarele, la adresa Finlandei:
„Comitetul \[i exprim` preocuparea
pentru faptul c` punctele de vedere ale
Copilul care „este capabil s`-[i copiilor, \n special a celor cu vârsta sub
formeze propriile opinii“: arti- 12 ani, nu sunt \ntotdeauna [i pe deplin
colul 12 (1) luate \n considerare, mai ales cele ale
copiilor implica]i \n procese de stabilire
Articolul 12 nu stabile[te limite minime a custodiei [i a dreptului de vizit`/acces.
de vârst` pentru dreptul copilului de a-[i Comitetul recomand` Statului Parte s`
exprima \n mod liber opiniile. Este clar se asigure c` opiniile copiilor mai mici
c`, copiii pot [i \[i formeaz` p`reri pro- de 12 ani care sunt implica]i \n proceduri
prii de la o vârst` foarte fraged`, iar judiciare sunt ascultate \ntotdeauna,
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- dac` copiii vor fi considera]i suficient de
lului nu le ofer` sprijin celor care ar dori maturi. „Ascultarea“ copiilor trebuie s`
s` impun` o limit` minim` de vârst` aib` loc \ntr-un mediu prietenos pentru
pentru a recunoa[te existen]a sau a lua copil.
\n considerare opiniile copiilor. Se mai recomand`, de asemenea, Sta-
De asemenea, este foarte important de tului Parte s` revizuiasc` \n mod perio-
notat faptul c` trebuie acordat` o aten]ie dic m`sura \n care opiniile copilului sunt
special` pentru \n]elegerea opiniilor luate \n considerare, precum [i impactul
unora dintre copiii cu dizabilit`]i. acestora asupra elabor`rii politicilor, a
deciziilor judec`tore[ti, a implement`rii
Manualul de Raportare privind Respec- programelor [i asupra copiilor \n[i[i
tarea Drepturilor Omului 1997, stipulea- (Finlanda 2RCO, Add.132, paragrafele 29
z`: „|n conformitate cu prevederile aces- [i 30).

„Dreptul la libera exprimare a opiniilor“ \n Conven]ie dup` cum comenteaz`
Nu exist` bariere \n calea obliga]iilor Manualul de Raportare privind Respec-
statului de a asigura copilului dreptul de tarea Drepturilor Omului 1997: „Dreptul
a-[i exprima \n mod liber opiniile. |n recunoscut \n Articolul 12 trebuie asigu-
special, aceasta subliniaz` faptul c` nu rat \n leg`tur` cu toate problemele care-l
exist` zone tradi]ionale de autoritate privesc pe copil. Acest drept ar trebui s`
p`rinteasc` sau a adul]ilor - casa [i se aplice \n toate problemele, chiar [i
[coala, de exemplu - \n care s` nu existe pentru cele care nu sunt specificate \n
loc pentru exprimarea opiniilor copiilor. mod expres \n Conven]ie, oricând acele
probleme \l privesc pe copil sau \i pot
|n articolul 13 (vezi pagina 219), acest afecta via]a...“.
drept este re-afirmat [i dezvoltat pentru
a include dreptul de a „cùta, primi [i „Dreptul copilului de a-[i exprima opi-
transmite informa]ii [i idei de orice na- niile se aplic` \n probleme ce ]in de
tur`“. familie, de exemplu \n caz de adop]ie, de
12 Trebuie accentuat faptul c` articolul 12

nu impune obligativitatea copiilor de a-
via]a [colar`, de exemplu când se ia \n
considerare exmatricularea unui copil,
sau \n leg`tur` cu evenimentele relevan-
[i exprima opiniile. „|n mod liber“ \n- te care au loc la nivelul comunit`]ii, cum
seamn` f`r` nici o constrângere. „Copi- ar fi deciziile referitoare la amplasarea
lul are dreptul de a-[i exprima opiniile \n locurilor de joac` pentru copii sau la
mod liber. El/ea nu va suferi de nici un prevenirea accidentelor rutiere. Inten]ia
fel de presiuni, constrângeri sau influen- este deci ca opiniile copiilor s` consti-
]`ri, care ar putea preveni exprimarea tuie un factor relevant pentru toate
acestor opinii sau care ar cere s` fie ex- deciziile care \i afecteaz` [i s` sublinieze
primate“ (Manualul de Raportare pri- faptul c` nu se poate aplica un sistem de
vind Respectarea Drepturilor Omului implementare eficient f`r` interven]ia
1997, pagina 426). copiilor \n procesul de luare a deciziilor
„Toate problemele care \i privesc pe care le afecteaz` via]a“ (Manual, pagi-
copii“ nile 426 [i 427).
Exist` pu]ine zone din cadrul familiei, „... opiniilor copilului li se va acorda im-
comunit`]ii, procesului de elaborare a portan]a cuvenit`, \n func]ie de vârsta [i
deciziilor la nivel regional, na]ional sau maturitatea copilului“
interna]ional care s` nu-i afecteze pe co-
pii. Aceast` expresie formuleaz` o obliga]ie
activ` de a asculta opiniile copilului [i de
Atunci când propunerea de a include a le lua \n serios. Din nou, acestea sunt
dreptul copilului de a-[i exprima opiniile \n concordan]` cu conceptul de capa-
a fost discutat` pentru prima dat`, \n cit`]i \n evolu]ie ale copilului, introdus \n
cadrul Grupului de Lucru pentru redac- articolul 5.
tarea Conven]iei cu privire la Drepturile
Copilului, textul acesteia stipula dreptul La stabilirea gradului de importan]`
copilului de „a-[i exprima opinia \n pro- acordat opiniilor copilului \ntr-o anumit`
blemele ce privesc propria lui persoan`, problem`, trebuie avute \n vedere, cu-
\n mod concret c`s`toria, alegerea mulat, dou` criterii \ngem`nate: vârsta
ocupa]iei, tratamentul medical, educa]ia [i maturitatea. Vârsta, \n sine, nu poate
[i recreerea“. Dar, majoritatea delega- fi considerat` un criteriu; Conven]ia cu
]iilor au considerat c` problemele \n privire la Drepturile Copilului respinge
leg`tur` cu care Statele P`r]i ar trebui s` barierele de vârst` puse \n calea partici-
le ofere copiilor posibilitatea de a-[i ex- p`rii semnificative a copiilor la luarea
prima opinia, nu trebuie limitate printr-o deciziilor.
list`, [i, tocmai de aceea, lista a fost
[tears` din text. (E/CN.4/ 1349*, p. 3 [i
E/CN.4/L.1575, pp. 13-14; Detrick, pp. 224
„|n acest scop, copilului i se va
[i 225) da, \n mod special, posibilita-
Referirea la „toate problemele“ arat` c`, tea de a fi ascultat \n cadrul
dreptul la participare nu este limitat doar oric`ror proceduri judiciare
la problemele dezb`tute \n mod concret sau administrative care \l pri-

vesc“- articolul 12 (2) Expresia „copilului i se va da posibilita-
tea“, sugereaz` o obliga]ie activ` a sta-
Atunci când a fost introdus` pentru pri- tului de a-i oferi copilului oportunitatea
ma dat`, la elaborarea Conven]iei cu de a fi ascultat, de[i, din nou, este im-
privire la Drepturile Copilului, propune- portant de precizat c` nu s-a solicitat ca,
rea ca, copiii s` aib` dreptul de a fi copilul s`-[i exprime opiniile.
asculta]i \n cadrul proceselor judiciare „Orice proceduri ... judiciare care \l pri-
sau administrative a fost legat` de prin- vesc“ acoper` o gam` foarte larg` de
cipiul interesului superior al copilului, ca procese, inclusiv procesele civile, cum
un al doilea paragraf al articolului 3, dar ar fi: divor]ul, acordarea custodiei, pro-
a fost ulterior mutat` pentru a ocupa un cedurile de \ngrijire/\ncredin]are [i adop-
alt loc, mai logic, \n cadrul principiului ]ie, de schimbare a numelui, cererile \n
general al particip`rii, \n ceea ce avea s` justi]ie referitoare la locul de reziden]`,
devin` articolul 12 (E/CN.4/1989/ 48, religie, educa]ie, dreptul de a dispune de
paginile 42-45; Detrick, paginile 226 [i
227).
anumite sume de bani [.a.m.d., luarea
deciziilor legale referitoare la cet`]enie, 12
Leg`turile dintre paragrafe indic` faptul imigrare [i statutul de refugiat, precum
c` paragraful 2 al articolului 12 se aplic` [i procesele penale; mai acoper`, de
copiilor „capabili s` \[i formeze opinii“, asemenea, implicarea Statelor P`r]i \n
subliniind din nou ideea c`, copiii de cadrul proceselor de la tribunalele inter-
vârste foarte fragede ar trebui s` aib` na]ionale. |n mod discutabil, mai aco-
dreptul formal de a fi asculta]i. Con- per` [i cercetarea p`rin]ilor pentru co-
ven]ia nu sus]ine stabilirea unei vârste miterea de fapte penale, ale c`ror urm`-
minime. Instruc]iunile Comitetului pen- ri pot afecta copilul \n mod dramatic.
tru elaborarea Rapoartelor Periodice so- Referirea la „procedurile administrati-
licit` informa]ii referitoare la orice limit` ve“ extinde aria de acoperire a acestui
minim` de vârst` stabilit` \n legisla]ia articol [i include, cu siguran]`, de exem-
na]ional` (vezi pagina 2), probabil cu plu, luarea deciziilor formale \n ce pri-
scopul de a determina dac` exist` copii ve[te s`n`tatea, educa]ia, planificarea [i
care sunt exclu[i de la acest drept pe protec]ia mediului \nconjur`tor, protec-
motiv de vârst`. ]ia social`, protec]ia copilului, ocuparea
Dreptul de veto al copilului \n ceea ce prive[te custodia [i

accesul (dreptul la vizit`)
|n Suedia, „cazurile referitoare la aplicarea drepturilor la acces [i custodie, au fost
de regul` precedate de procese care au avut loc \n cadrul instan]elor civile [i, prin
urmare, pot fi considerate urmarea fireasc` a acestor procese. Nu a fost con-
siderat` necesar` ob]inerea permisiunii copilului pentru aplicarea deciziei instan]ei
deoarece aceste opinii au fost, investigate pe parcursul proceselor. Oricum, \n
astfel de cazuri, instan]a trebuie s` ]in` seama, de faptul c` perioada de timp care
se va scurge de la luarea unei decizii pân` la aplicarea ei poate fi destul de mare,
astfel \ncât atitudinea copilului poate s` se schimbe. Pentru procedurile de aplicare
a deciziilor judec`tore[ti este foarte important ca \n cazul unor copii ceva mai mari,
instan]a s` fie obligat` s` ia - \n mod expres - \n considerare opiniile copilului. Un
copil cu vârsta de minim 12 ani poate s` \[i exprime dreptul de veto \mpotriva apli-
c`rii deciziei judec`tore[ti cu privire la acordarea dreptului de acces sau de
custodie. Decizia judec`toreasc` poate fi pus` \n aplicare \mpotriva voin]ei copilu-
lui, numai dac` curtea decide c` acest lucru este necesar pentru ocrotirea inte-
resului superior al copilului. Acelea[i argumente se aplic` [i \n cazul copiilor mai
mici de 12 ani care au atins un asemenea grad de maturitate, \ncât opiniile lor tre-
buie s` fie, de asemenea, luate \n considerare. Ca [i \n cadrul procedurilor de
acordare a custodiei sau a dreptului de acces, copilul poate fi chemat s` depun`
m`rturie \n fa]a instan]ei, dac` sunt motive \ntemeiate pentru o astfel de ac]iune [i
dac` este evident c` \n acest fel copilul nu va fi afectat \n mod negativ (Suedia 2R,
paragraful 196).

for]ei de munc` [i administrarea justi]ie fie direct, fie prin intermediul unui re-
juvenile. prezentant sau printr-un organism adec-
Manualul de Raportare privind Res- vat. Toate aceste forme sunt alternative
pectarea Drepturilor Omului, din 1997, posibile, fiecare dintre acestea având
subliniaz` c` dreptul copilului de a inter- scopul de a asigura copilului cel mai bun
veni \n procedurile judiciare sau admi- mod posibil de a-[i exprima opiniile
nistrative care \l privesc „trebuie inter- \ntr-un mod liber [i informat“ (Manual,
pretat \ntr-o manier` larg`, pentru a pagina 429).
include, astfel, toate acele situa]ii \n care |n timpul discu]iilor din cadrul Grupului
procesele l-ar putea afecta pe copil, atât de Lucru pentru redactarea Conven]iei
situa]iile ini]iate de el, de exemplu: cu privire la Drepturile Copilului, expli-
formularea unei plângeri, ca victim` a ca]ia includerii formul`rii finale „\n con-
unor rele tratamente; cât [i situa]iile \n formitate cu regulile procedurale ale le-
care copilul intervine ca parte a unor gisla]iei na]ionale“ este aceea c`: „\n ca-
12 procese, de exemplu când trebuie luat`

o decizie \n leg`tur` cu locul de rezi-
zul \n care audierea opiniilor copilului
necesit` o anumit` asisten]` juridic`
den]` al copilului, ca urmare a separ`rii interna]ional`, trebuie luate \n conside-
p`rin]ilor sì, sau \n cazul schimb`rii nu- rare, de asemenea, procedurile de soli-
melui copilului“ (Manual, pagina 428). citare acestui tip de asisten]`, \n vigoare
Se recunoa[te tot mai mult nevoia de a \n respectivul Stat Parte“ (E/CN.4/1989/
adapta instan]ele judec`tore[ti [i 48, paginile 42-45; Detrick, pagina 227).
celelalte institu]ii cu atribute de luare a |n Manualul de Raportare privind Res-
deciziilor formale, pentru a permite par- pectarea Drepturilor Omului, din 1997,
ticiparea copiilor. |n cazul instan]elor ju- se subliniaz` c`: „referirea la „regulile
dec`tore[ti, aceasta ar putea include procedurale ale legisla]ie na]ionale“ are
inova]ii, cum ar fi o amenajare mai pu]in rolul de a sublinia necesitatea ca legisla-
formal` a interiorului tribunalelor, un ]ia na]ional` s` includ` proceduri speci-
design mai pu]in formal al \mbr`c`- fice, care s` permit` implementarea
min]ii judec`torilor [i a avoca]ilor, filma- acestui drept, a[a cum este el recunos-
rea video a m`rturiei copilului, instala- cut de articolul 12 dar, bine\n]eles, c` nu
rea ecranelor cu vedere unilateral`, ca- trebuie interpretat` ca un mijloc care s`
mere separate de a[teptare [i preg`tirea permit` posibilelor solu]ii inadecvate
special` a martorilor-copii (vezi, de ase- con]inute \n legisla]ia procedural` s` \m-
menea, articolul 19, pagina 328). piedice aplicarea complet` a acestui
drept fundamental. De fapt, o astfel de
„fie direct, fie prin intermediul unui re- interpretare ar fi din nou contrar` articolu-
prezentant sau al unui organism, \n lui 4 al Conven]iei“ (Manual, pagina 429).
conformitate cu regulile procedurale ale
legisla]iei na]ionale“
Statele sunt l`sate s` decid` asupra mo-
Strategii de implementare a
dalit`]ii \n care vor fi ascultate opiniile drepturilor la participare
copilului; dar, acolo unde regulile proce-
durale sugereaz` c` acest lucru trebuie Dreptul la informare - o premiz` obliga-
s` se fac` prin intermediul unui repre- torie pentru participare
zentat sau printr-un organism adecvat, A[a cum se men]ioneaz` clar \n Ma-
statul are obliga]ia de a transmite/pre- nualul de Raportare privind Respectarea
zenta opiniile copilului. Drepturilor Omului din 1997, „...copilu-
Acest principiu nu trebuie confundat cu lui trebuie s` i se furnizeze toate infor-
obliga]ia prev`zut` \n articolul 3 ca in- ma]iile necesare despre posibilele op]i-
teresul superior al copilului s` aib` o imuni existente [i despre consecin]ele
portan]` prioritar`, \n toate ac]iunile acestora. De fapt, o decizie pate fi luat`
care \i privesc pe copii. \n mod liber numai dac` este o decizie a
unei persoane informate“ (Manual, pa-
Manualul de Raportare privind Respec- gina 426).
tarea Drepturilor Omului, din 1997, men-
]ioneaz`: „Copilul poate fi ascultat \n di- Articolul 13 stabile[te libertatea copilu-
verse moduri, conform acestui paragraf: lui de a „solicita, primi [i difuza informa-
]ii [i idei de orice natur`“ (vezi pagina

219). |n plus, articolul 17 stabile[te drep- cesele de luare a deciziilor legate de pla-
tul general al copilului la informare (pa- nurile [i programele pentru persoanele
gina 271). Dar, \n leg`tur` cu diversele cu dizabilit`]i sau care le afecteaz` statu-
arene de luare a deciziilor, unde ar putea tul economic [i social“ (regula 14 (2)).
fi exprimate opiniile copilului - familie, Regula 18 extinde rolul organiza]iilor
[coal`, comunitate, instan]e judec`to- persoanelor cu dizabilit`]i - de exemplu
re[ti, [.a.m.d. - apare obliga]ia implicit` pentru „identificarea nevoilor [i priorit`-
de a se asigura c`, copilul a fost infor- ]ilor, participarea \n procesul de planifi-
mat corespunz`tor cu privire la circum- care, implementare [i evaluare a servi-
stan]ele existente [i op]iunile posibile. ciilor [i m`surilor cu privire la via]a per-
Monitorizarea procesului de implemen- soanelor cu dizabilit`]i [i contribu]ia la
tare con[tientizarea public` [i sus]inerea
schimb`rii“ (Regula 18(3)) (vezi articolul
Comitetul a propus Statelor P`r]i s` \[i 23, pagina 401).
revizuiasc` gradul de implementare a
articolului 12, ceea ce implic` consulta-
rea copiilor cu privire la experien]ele lor
Recomand`rile adoptate, ca urmare a
Dezbaterii Generale a Comitetului pen-
12
[i cu privire la m`sura \n care opiniile lor tru Drepturile Copilului privind „Dreptu-
au fost ascultate [i respectate: rile Copiilor cu Dizabilit`]i“ (1997), au in-
clus accentuarea importan]ei dreptului
„...Comitetul recomand` \n continuare la participare. Comitetul a \ncurajat Sta-
Statelor P`r]i s` realizeze o revizuire pe- tele P`r]i s`-i consulte pe copiii cu diza-
riodic` a m`surii \n care opiniile copiilor bilit`]i, s`-i implice \n procesul de luare
sunt luate \n considerare [i a impactului a deciziilor [i s` le acorde un grad mai
acestora asupra politicii, a procesului de mare control asupra propriilor vie]i
implementare a programelor, cât [i asu- (pentru textul complet, vezi articolul 23,
pra copiilor \n[i[i“ (Norvegia 2RCO, pagina 385).
Platforma de Ac]iune a celei de-A IV-a
Dreptul la participare f`r` discriminare Conferin]e Mondiale privind Situa]ia Fe-
meilor men]ioneaz` c`: „Fetele sunt mai
|mpreun` cu principiul ne-discrimin`rii
pu]in \ncurajate decât bìe]ii s` participe
din articolul 2 (pagina 23), articolul 12
[i s` \nve]e despre mecanismele de
subliniaz` dreptul egal al tuturor copiilor
func]ionare social`, economic` [i politi-
de a-[i exprima \n mod liber opiniile [i
c` a societ`]ii, ceea ce are drept rezultat
dreptul ca aceste opinii s` fie luate \n
faptul c` acestora nu li se ofer` acelea[i
considerare \n mod serios. Astfel, de
oportunit`]i, ca [i bìe]ilor, de a lua par-
exemplu, limba pe care o vorbe[te copi-
te la procesele de luare a deciziilor“ (A
lul sau anumite dizabilit`]i ale acestuia,
IV-a Conferin]` Mondial` privind Situa-
nu trebuie s` \mpiedice respectarea obli-
]ia Femeilor, Beijing, 1995, Platforma de
ga]iilor prev`zute de articolul 12. Statul
Ac]iune, paragraful 265).
trebuie, de exemplu, s` asigure transla-
tori, dac` e nevoie, \n cazul copiilor care Aceasta presupune elaborarea unor
solicit` azil. strategii educa]ionale [i de alt` natur`
care s` asigure fetelor drepturi egale la
Participarea, f`r` discriminare, a copiilor
participare [i respectarea opiniilor aces-
cu dizabilit`]i poate presupune elabora-
tora.
rea unor materiale specializate pentru
media [i asigurarea unei tehnologii spe- Comitetul a men]ionat necesitatea de a
ciale, interpre]i (comunicarea prin lim- acorda o importan]` special` drepturilor
bajului semnelor cu copii surzi sau cu la participare ale fetelor:
auz par]ial), precum [i instruire special`, „Comitetul este preocupat de faptul c`
inclusiv pentru ceilal]i copii, p`rin]i [i al]i anumite practici [i atitudini tradi]ionale
membri ai familiei, profesori sau alte ca- pot limita implementarea dreptului co-
tegorii de adul]i. piilor, \n special a fetelor, de a-[i expri-
Regulile Standard privind Egalizarea ma opiniile [i a participa la procesele de
{anselor pentru Persoanele cu Dizabili- luare a deciziilor...“.
t`]i subliniaz` importan]a implic`rii per- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
soanelor cu dizabilit`]i [i organiza]iilor adopte m`suri efective pentru a \ncuraja
persoanelor cu dizabilit`]i „\n toate pro- respectarea opiniilor copilului, \n special

a fetelor, \n cadrul [colilor, familiilor [i a ]iei) (Comitetul pentru Eliminarea Discri-
sistemelor de protec]ie a copilului [i a min`rii |mpotriva Femeilor, Recomanda-
sistemelor judiciare (incluzând magis- rea General` 23, 1997, HRI/GEN/1/Rev.5,
tratura) [i pentru a promova drepturile pagina 233).
la participare ale copiilor“ (Lesotho Implementarea s` nu depind` de re-
IRCO, Add.147, paragrafele 27 [i 28). surse
|n 1997, Comitetul pentru Eliminarea Comitetul pentru Drepturile Copilului a su-
Discrimin`rii |mpotriva Femeilor a adop- bliniat c`, implementarea principiilor ge-
tat Recomand`rile Generale pentru via]a nerale ale Conven]iei, inclusiv articolul 12,
public` [i politic`. Acestea subliniaz`
importan]a faptului ca Statele P`r]i s` „nu trebuie s` depind` de resursele buge-
adopte toate m`surile corespunz`toare tare“ (Bolivia IRCO, Add.1, paragraful 14.
pentru eliminarea discrimin`rilor \mpo- Vezi, de asemenea, Indonezia IRCO, Add.
triva femeilor \n via]a politic` [i public` 25, paragraful 11, etc.).
12 [i prezint` propuneri detaliate (dar, \n

mod surprinz`tor nu subliniaz` impor-
Dreptul la participare trebuie s` fie re-
flectat \n legisla]ia na]ional`
tan]a promov`rii drepturilor fetelor la
participare, inclusiv \n domeniul educa- Comitetul a subliniat faptul c`, articolul
12, al`turi de celelalte articole identifica-
te ca fiind principii generale, trebuie in-
tegrat \n legisla]ia [i procedurile na]io-
Un motiv pentru care partici- nale. Pentru a reflecta ambele paragrafe
parea copiilor este impor- ale articolului 12 \n legisla]ia na]ional`,
sunt necesare prevederi care s` sus]in`
tant` dreptul copiilor la participare \n spa]iul
„|n ultimele decenii a luat na[tere o neoficial al vie]ii de familie, \n \ngrijirea
alt` dimensiune de socializare. |n anu- alternativ` a copiilor lipsi]i de mediul lor
mite domenii comunitatea adul]ilor familial, \n [coli [i \n comunitate [i, \n
prime[te informa]ii atât de importante mod specific, \n toate procedurile judici-
de la copii [i tineri \ncât procesul tradi- are [i administrative care privesc copi-
]ional de \nv`]are s-a inversat. Cauzele lul. Manualul de Raportare privind Res-
sunt multiple. |n prezent, tinerii din pectarea Drepturilor Omului, 1997, co-
Norvegia acord` mai mult timp educa- menteaz`: „Statele trebuie s` adopte
]iei [i au o vârst` mai \naintat` decât m`suri pentru a asigura [i respecta
genera]iile anterioare \n momentul an- acest drept. Pe de o parte, se solicit` re-
gaj`rii [i \ntemeierii unei familii. flectarea acestuia \n legisla]ia na]ional`,
Aceast` libertate f`r` responsabilit`]i asigurându-se c` exist` posibilitatea
\i face s` fie mai pu]in lega]i de con- pentru copii s` aib` un cuvânt de spus,
ven]ii, mai deschi[i la alternative [i s` fie asculta]i [i s` influen]eze astfel de-
mai receptivi la ideile noi. Tinerii ser- ciziile. De fapt, legea poate juca un rol
vesc drept antene de recep]ionare a important, atât \n ap`rarea acestui drept
semnalelor prea slabe pentru a fi per- fundamental, cât [i \n influen]area atitu-
cepute de adul]i. Aceasta se aplic` mai dinii popula]iei \n general ...“ (Manual,
multor domenii, inclusiv egalit`]ii \ntre pagina 427).
sexe, stop`rii violen]ei [i rasismului, Astfel, comitetul a recomandat frecvent
implic`rii \n ecologie, \n noile tendin]e ca reforma legislativ` s` reflecte articolul
ale modei [i muzicii [i, \n special, \n re- 12. De exemplu:
la]ia cu noile mass media.
„|n privin]a articolului 12 al Conven]iei,
„Dat fiind cele de mai sus, este, proba- Comitetul este preocupat de faptul c`,
bil, mai important ca niciodat` s` asi- acest principiu general nu este reflectat
gur`m [i s` facilit`m participarea co- \n mod adecvat \n Legea Drepturilor Co-
piilor [i tinerilor \n societate. |n pre- pilului din 1996. Mai mult, Comitetul este
zent, copiii [i tinerii constituie noi re- preocupat de respectarea limitat` a opi-
surse [i sunt agen]i ai schimb`rii. Uti- niilor copilului datorat` atitudinilor tra-
lizarea acestui poten]ial depinde, \n di]ionale fa]` de copii \n [coli, institu]iile
mare m`sur`, de adul]i“ (Norvegia 2R, de protec]ie, tribunale [i mai ales \n ca-
paragrafele 8 [i 9). drul familiei“ (Armenia IRCO, Add. 119,

paragraful 26). acorda respectul cuvenit opiniilor copii-
Comitetul a accentuat, de asemenea, c` lor. Instruc]iunile solicit`, \n mod speci-
nu este suficient` numai reforma legal`: fic, informa]ii despre cursurile de preg`-
tire puse la dispozi]ia unei largi diver-
„Comitetul ia not` cu apreciere de faptul sit`]i de profesioni[ti care lucreaz` cu
c`, legisla]ia na]ional` a Statului Parte a sau pentru copii (paragraful 46).
integrat prevederi ce garanteaz` dreptul
la participare al copiilor. Cu toate aces- Un membru al Comitetului a comentat,
tea, r`mâne preocupat de faptul c`, \n \n timpul discu]iilor cu China, c` „ple-
practic`, aceste drepturi nu sunt sufici- doaria Conven]iei \n favoarea dreptului
ent implementate la diferitele nivele ale copiilor de a participa la toate aspectele
societ`]ii din Costa Rica. Referitor la arti- societ`]ii [i de a-[i exprima opiniile, nu
colele 12-17 [i la alte articole conexe ale necesit` doar preg`tirea copiilor pentru
Conven]iei, Comitetul recomand` s` fie a ac]iona astfel, ci [i preg`tirea adul]ilor
f`cute eforturi suplimentare, pentru a [i a profesioni[tilor care lucreaz` cu co-
asigura implementarea dreptului la par-
ticipare al copiilor, \n special \n cadrul
pii, care ar trebui instrui]i pentru a dez-
volta atitudinile participative ale acestor 12
familiei, al [colii, al altor institu]ii [i \n copii“ (China SR 299, paragraful 33).
societate \n general. Ar trebui organizate |n cadrul obliga]iei generale impuse de
campanii de con[tientizare a acestor articolul 42 al Conven]iei, de a face prin-
drepturi de c`tre publicul larg, precum [i cipiile [i prevederile acesteia cât mai
programe educa]ionale cu privire la im- larg cunoscute adul]ilor dar [i copiilor,
plementarea acestor principii, pentru a prin metode adecvate [i active, Comite-
schimba percep]iile tradi]ionale asupra tul pentru Drepturile Copilului a pus ac-
copiilor ca fiind obiecte [i nu subiec]i ai cent pe drepturile la participare [i im-
drepturilor“ (Costa Rica 2 RCO, Add. portan]a implic`rii active a copiilor \n
117, paragraful16). strategiile, pentru implementarea artico-
Rapoartele Ini]iale subliniaz` c`, multe lului 42.
]`ri au inclus principiul articolului 12 \n Aceast` idee a fost subliniat` \n reco-
legisla]ia na]ional`, cel pu]in \n privin]a mand`rile adoptate \n urma celor dou`
anumitor domenii din via]a copiilor [i \n zile ale seminarului festiv din 1999 (vezi
anumite proceduri judiciare. |n unele pagina 190 [i articolul 42, pagina 739).
]`ri, Conven]ia a fost inclus` \n legisla]ia
na]ional` sau poate fi invocat` \n fa]a
tribunalelor.
Implementarea la diferite nive-
le
Educa]ia, formarea [i alte strategii de
promovare a particip`rii copilului |n cadrul guvernului [i \n procesul gene-
Comitetul admite c` numai cadrul legal ral de elaborare a politicilor
nu va determina schimb`rile necesare \n Participarea copiilor la toate nivelele de
atitudinile [i practicile din cadrul fami- elaborare a politicilor a fost \ncurajat`
liilor, [colilor sau comunit`]ilor. Astfel, de c`tre Comitetul pentru Drepturile Co-
au fost sprijinite o serie de alte strategii pilului, incluzând aranjamente la nivel
pentru implementarea articolului 12, in- guvernamental pentru implementarea
cluzând, \ndeosebi, educa]ia (propu- Conven]iei.
nând drept strategie cheie includerea
Conven]iei \n curriculum-ul [colar), pro- Dup` seminarul de dou` zile din 1999,
gramele informative [i preg`tirea siste- Comitetul (dup` cum a fost men]ionat
matic` a celor care lucreaz` cu [i pentru anterior) a reamintit Statelor P`r]i c`
copii. Instruc]iunile pentru elaborarea trebuie s` acorde
Rapoartelor Periodice solicit` informa]ii „o considera]ie deosebit` adop`trii, cu
despre ridicarea gradului de con[tienti- prioritate, a unui Comentariu General
zare a familiilor [i a publicului, despre comprehensiv referitor la participarea
necesitatea \ncuraj`rii copiilor \n exerci- copiilor, a[a cum este stabilit` \n Con-
tarea dreptului de a-[i exprima opiniile, ven]ie (mai exact de la articolul 12 la ar-
precum [i informa]ii despre formarea ticolul 17), având \n vedere c` partici-
profesioni[tilor care lucreaz` cu copii, parea include, dar nu se limiteaz`, la
pentru a face acest lucru [i pentru a consultarea [i la ini]iativele pro-active

a-[i exprima opiniile;
Parlamentul copiilor din Co-
s` se asigure c` [colile, precum [i
more alte organisme implicate \n furniza-
|n fiecare an de s`rb`toarea Zilei Copi- rea serviciilor pentru copii, au stabilit
lului African, are loc un eveniment care modalit`]i de consultare permanent`
inverseaz` ordinea social` din Como- cu copiii \n toate deciziile care privesc
re. Dac` \n cursul firesc al evenimen- modul lor de func]ionare, con]inutul
telor, superioritatea adul]ilor fa]` de programei [colare [i alte activit`]i;
copii nu este niciodat` pus` la \ndoia- s` acorde aten]ie sporit` cre`rii spa-
l`, \n aceast` zi deputa]ii Adun`rii Fe- ]iului, canalelor, structurilor [i/sau
derale \[i cedeaz` locurile [i rolurile mecanismelor care s` faciliteze expri-
copiilor, c`rora le este permis, cu a- marea opiniilor copiilor, \n special \n
ceast` ocazie, s` chestioneze mini[trii ceea ce prive[te elaborarea politicilor
a[a cum o fac parlamentarii. Schimb`- publice de la nivel local pân` la nivel
12 rile rezultate nu sunt, f`r` \ndoial`, lip-
site de relevan]` [i este \ntru totul
na]ional. Toate acestea ar trebui s` se
fac` cu sprijin adecvat din partea
posibil de imaginat o structur` mai pu- adul]ilor, inclusiv \n ce prive[te for-
]in oficial` [i efemer` ce \mputernice[- marea. Aceasta necesit` investi]ii
te copii s` devin` protectori vigilen]i ai pentru institu]ionalizarea unor spa]ii
propriilor drepturi. Cu alte cuvinte, po- [i a unor oportunit`]i destinate copii-
sibilele premise pentru stabilirea par- lor cu scopul de a-[i exprima puncte-
lamentului copiilor ar trebui abordate le de vedere [i de a colabora cu adul-
ca fiind o problem` urgent`. |n 1997, ]ii (mai ales \n cadrul [colilor, al orga-
copii au fost primi]i \n audien]` de pre- niza]iilor comunitare, neguverna-
[edintele republicii care [i-a manifes- mentale [i mass media);
tat simpatia fa]` de revendic`rile aces-
s` \ncurajeze [i s` faciliteze crearea
tora. |n opinia sa, aceste revendic`ri
de structuri [i organiza]ii conduse de
sunt bazate pe o \n]elegere autentic` a
copii [i tineri pentru copii [i tineri.
realit`]ii (Comore IR, paragraful 35).
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, sep-
...[i Peru tembrie/octombrie 1999, CRC/C/90, pa-
Parlamentele copiilor se desf`[oar` \n ragraful 291 (w)).
etape: la \nceput \n clase, apoi la nive- Aceasta a fost reflectat` \n recoman-
lul provinciilor [i regional [i, \n cele din d`rile c`tre Statele P`r]i. De exemplu:
urm`, \n parlamentul na]ional. Aceste
parlamente sunt organizate, \ncepând „Comitetul recomand` ca, Statul Parte
din 1992, cu participarea copiilor [i a s` ia \n considerare o abordare sistema-
adolescen]ilor. tic` pentru a implica societatea civil`, \n
special asocia]iile copiilor [i grupurile de
„Parlamentele copiilor asigur` copiilor advocacy, \n toate etapele de implemen-
[i adolescen]ilor o posibilitate valoroa- tare a Conven]iei, inclusiv \n procesul de
s` de a-[i exprima sentimentele. Aces- elaborare a politicilor. Comitetul reco-
tea au condus la stabilirea unor comi- mand` s` fie f`cute eforturi suplimen-
tete de copii \n numeroase locuri, a c`- tare, pentru a implica actorii relevan]i
ror ]int` este s` promoveze drepturile din structurile statului, cum sunt autori-
copiilor [i adolescen]ilor [i s` \ncura- t`]ile guvernamentale [i locale [i poli]ia,
jeze societatea civil` s` le sus]in` acti- \ntr-un dialog cu societatea civil` [i \n-
vit`]ile“ (Peru 2R, paragraful 211 [i 212). curajeaz` Statele P`r]i s` sprijine \n con-
tinuare ini]iativele ce au drept scop con-
solidarea rolului societ`]ii civile“ (Arabia
ale copiilor. Comitetul reaminte[te Sta- Saudit` IRCO, Add. 148, paragraful 14.
telor P`r]i necesitatea de a acorda o Vezi, de asemenea, Insulele Marshall
aten]ie adecvat` cerin]elor exprimate \n IRCO Add. 139, paragraful 31).
aceste prevederi. O asemenea aten]ie ar
Comitetul a apreciat crearea parlamen-
trebui s` includ` urm`toarele elemente:
telor copiilor, ca pe o strategie de parti-
s` se adopte m`surile adecvate pen- cipare:
tru sprijinirea drepturilor copiilor de
„Comitetul apreciaz` alegerea parlamen-

Participarea copilului la procesul de implementare din Nepal
|n timpul preg`tirii Raportului Ini]ial al Nepal-ului, UNICEF [i organiza]iile neguver-
namentale au organizat un Seminar Na]ional al Copiilor cu privire la Conven]ie,
desf`[urat pe parcursul a cinci zile. „Pe durata seminarului, un grup de treizeci de
copii de origini diferite din punct de vedere etnic, religios, geografic [i socio-
economic au avut ocazia de a discuta [i \nv`]a despre drepturile lor. Grupul era
alc`tuit din copii care muncesc, copii refugia]i, copii cu dizabilit`]i, orfani, precum
[i copii provenind din familii privilegiate. Unul dintre principalele obiective ale
acestui seminar era g`sirea cìlor de implementare a drepturilor copiilor. Dup` se-
minar, copii s-au \ntors \n satele [i ora[ele lor pentru a intervieva al]i copii [i pentru
a analiza statutul copiilor \n acele localit`]i. Copiilor li s-a cerut s` certifice informa-
]iile despre drepturile copilului prin fotografii [i \n scris. Pentru a asigura o partici-
pare mai vast`, au fost f`cute anun]uri la televiziune, radio [i \n pres` \n scopul \n-
curaj`rii copiilor din \ntreaga ]ar` s`-[i trimit` opiniile cu privire la respectarea
drepturilor copilului sub form` de articole, desene, poezii [i cântece. 12
„|n aprilie, cei treizeci de copii s-au re\ntors \n capital` pentru o alt` sesiune a Se-
minarului Na]ional al Copiilor cu privire la Conven]ie, de aceast` dat` \nso]i]i de un
alt copil pe care l-au ales \n decursul exerci]iului. Seminarul, a c`rui sesiune de
deschidere a fost prezidat` de c`tre un copil al str`zii [i a beneficiat de participarea
unui purt`tor de cuvânt al Camerei Reprezentan]ilor precum [i alte \nalte oficialit`]i
guvernamentale, a fost condus de c`tre copii. S-au purtat discu]ii ample despre in-
forma]iile ob]inute [i despre contribu]iile aduse de ceilal]i copii. S-au organizat o
conferin]` de pres` [i o sesiune de discu]ii cu membrii parlamentului [i ai Comisiei
Na]ionale de Planificare. Copiii au creat o re]ea na]ional` a copiilor pentru promo-
varea drepturilor copilului [i au decis s` publice un ziar trimestrial pentru a facilita
schimbul de idei [i pentru a-[i \mp`rt`[i experien]ele. Participan]ii la seminar au
f`cut, de asemenea, comentarii asupra raportului Statului Parte“. Pentru finaliza-
rea raportului, a fost alc`tuit un comitet de lucru \n cadrul Comisiei Na]ionale de
Planificare, cuprinzând [apte membri ai Comisiei pentru Reforma Legislativ`, dife-
ri]i mini[tri, ONG-uri [i reprezentan]i ai copiilor.
Când reprezentan]ii guvernamentali din Nepal s-a \ntâlnit cu Comitetul, \n mai
1996, pentru a discuta Raportul Ini]ial, au fost \nso]i]i de c`tre un reprezentant al
Bal Chetana Samuha - Grupul pentru Promovarea Drepturilor Copilului, „o coali]ie
a copiilor, pentru copii, creat` de copii \n scopul implement`rii Conven]iei“ (Nepal
IR, paragraful 51-53; Nepal SR 301, paragrafele 1 [i 4).
tului tinerilor din Georgia (aprilie 2000) al (Palau IRCO, Add. 149, paragraful 37.
c`rui scop este luarea \n considerare [i Vezi, de asemenea, Slovenia IRCO, Add.
dezbaterea problemelor relevante ale ti- 64, paragraful 7 [i Noua Zeeland` IRCO,
nerilor [i \naintarea unor recomand`ri \n Add. 71, paragraful 7).
acest sens parlamentului na]ional al Comitetul a \ncurajat implicarea copiilor
Georgiei. Comitetul subliniaz` c` 50% \n elaborarea tuturor rapoartelor referi-
din cei 166 de membri ai parlamentului toare la drepturile copiilor [i implemen-
tinerilor au vârste cuprinse \ntre 14 [i 18 tarea Conven]iei.
ani“ (Georgia IRCO, Add. 124, paragraful 8).
„Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i,
„Comitetul apreciaz` reac]ia pozitiv` a organiza]iile neguvernamentale [i alte
delega]iei fa]` de propunerea de a lua \n organismme implicate \n preg`tirea
considerare crearea unui parlament al rapoartelor, s` includ` opiniile copiilor,
copiilor [i \ncurajeaz` Statul Parte s` ia \n special cele referitoare la statutul
\n considerare modul \n care au proce- drepturilor copilului [i impactul Conven-
dat alte state \n vederea stabilirii unui ]iei asupra vie]ii lor, \n procesul de mo-
astfel de parlament [i s` \ncurajeze [i nitorizare [i raportare cu privire la imple-
dezvoltarea altor contexte care s` facili- mentarea Conven]iei“ (Raportul celei
teze participarea copiilor \n societate“ de-a XXII-a sesiuni, septembrie/octom-

brie1999, CRC/C/90, paragraful 291 (x)). gerilor de c`tre copii, ca f`când parte din
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- procesul de implementare al articolului
poartelor Periodice, Comitetul solicit` 12. Copiii au nevoie de acces la procedu-
informa]ii referitoare la modul \n care rile de formulare a plângerilor, \n toate
opiniile copiilor, ob]inute prin sondarea aspectele vie]ii - \n familie, \n \ngrijirea
opiniei publice, prin consult`ri cu [i prin alternativ`, \n toate institu]iile [i servi-
evaluarea plângerilor depuse de copii, ciile sau unit`]ile relevante pentru situa-
(vezi mai jos) sunt luate \n considerare ]ia lor. Comitetul [i-a exprimat, \n mod
\n cadrul prevederilor legale [i \n deci- frecvent, preocuparea fa]` de lipsa pro-
ziile politice sau judiciare (paragraful cedurilor de formulare a plângerilor
47). Comitetul subliniat faptul c`, copiii pentru copii.
trebuie s` participe la implementarea ar- Comitetul a \ncurajat statele s` dezvolte
ticolului 12 [i la elaborarea strategiilor proceduri de formulare a plângerilor
pentru participarea copiilor: care s` fie „prietenoase“ pentru copii
12 „|n ceea ce prive[te implementarea arti-

colelor 12, 13 [i 15 ale Conven]iei, Comi-
(„child - friendly“ - \n orig.):
„Comitetul \[i exprim`, de asemenea,
tetul recomand` acordarea aten]iei cu- preocuparea fa]` de absen]a unui meca-
venite extinderii gradului de implicare a nism independent de \nregistrare [i
copiilor \n ini]iativele Statului Parte, pen- adresare a plângerilor depuse de copii,
tru a facilita participarea copiilor la lua- privind \nc`lcarea drepturilor prev`zute
rea tuturor deciziilor care \i privesc“ (Ni- de Conven]ie. Comitetul sugereaz` crea-
caragua IRCO, Add. 36, paragraful 33). rea unui mecanism independent [i „pri-
etenos“, care s` fie accesibil copiilor [i
Dreptul la vot s` se ocupe de plângerile referitoare la
Comitetul nu a studiat \nc` relevan]a \nc`lcarea drepturilor acestora [i s` pre-
articolului 12 cu privire la vârsta minim` vad` cìle de atac necesare pentru solu-
pentru ob]inerea dreptului de vot, stabi- ]ionarea acestor \nc`lc`ri ale drepturilor
lit` \n majoritatea statelor ca fiind vârsta copiilor. Comitetul \i sugereaz` \n conti-
majoratului sau dup` majorat. Un Co- nuare Statului Parte, s` realizeze o cam-
mentariu General al Comitetului pentru panie de con[tientizare pentru a asigura
Drepturile Omului, referitor la drepturile folosirea eficient` a acestui mecanism
la participare la problemele de interes de c`tre copii“ (Saint Kitts [i Nevis IRCO,
public, dreptul la vot [i dreptul de acces Add. 104, paragraful 13).
egal la serviciile publice (articolul 25 al |n promovarea dezvolt`rii institu]iilor
Pactului Interna]ional cu privire la Drep- independente pentru drepturile copilului
turile Civile [i Politice) nu are \n vedere - avocatul copilului, comisari [i respon-
\n mod direct problema vârstei propice sabili pentru respectarea drepturilor
vot`rii, afirmând doar c` votarea ar tre- copiilor \n cadrul comisiilor pentru drep-
bui permis` „fiec`rui cet`]ean adult“. Se turile omului - Comitetul a sprijinit crea-
men]ioneaz` c`: rea procedurilor adecvate de \nregis-
„Orice condi]ii ce se aplic` exercit`rii trare a plângerilor (vezi articolul 4, pa-
drepturilor protejate de articolul 25, tre- gina 92):
buie s` fie bazate pe criterii obiective [i „Comitetul recomand` Statului Parte s`
juste. De exemplu, poate fi corect s` se stabileasc` proceduri clare [i prietenoa-
impun` o vârst` mai mare pentru a fi se pentru copii pentru a \nregistra [i a
ales sau pentru a fi numit \n anumite primi plângerile depuse de copii, privind
func]ii, decât pentru exercitarea dreptu- \nc`lcarea drepturilor lor [i pentru a ga-
lui la vot, drept care ar trebui permis ranta solu]ii adecvate pentru asemenea
fiec`rui cet`]ean adult“ (Comentariul \nc`lc`ri. Comitetul sugereaz` \n conti-
General 25, Comitetul pentru Drepturile nuare Statului Parte s` organizeze o
Omului, 1996, HRI/GEN/1/Rev. 5 pagina campanie de con[tientizare care s` fa-
157). ciliteze folosirea eficient` a acestor pro-
ceduri de c`tre copii“ (Africa de Sud
Procedurile de formulare a plângerilor
IRCO, Add. 122, paragraful 13. Vezi [i, de
Comitetul pentru Drepturile Copilului exemplu, Nepal IRCO, Add. 57, paragra-
consider` prevederea existen]ei unor ful 29; Teritoriul dependent Marii Bri-
proceduri eficiente de formulare a plân-

tanii: Hong Kong IRCO, Add. 63, para- sau maltrat`rii \n cadrul familiilor.
graful 20; Mauri]ius IRCO, Add. 64, para- Comitetul este de asemenea preocupat
graful 25; Noua Zeeland` IRCO, articolul cu privire la faptul c` dreptul copiilor la
71, paragraful 24; Malta IRCO, Add. 129, participarea activ` la promovarea pro-
paragraful 12). priilor drepturi nu pare a fi „garantat“.
Ar trebui s` existe proceduri de depune- „Comitetul recomand` s` fie stabilit un
re a plângerilor \n [coli: sistem de \nregistrare a plângerilor des-
tinat copiilor - victime a oric`ror forme
„De[i ia not` de faptul c` elevii pot dis- de violen]`, abuz, inclusiv abuz sexual,
cuta, prin intermediul p`rin]ilor, cu di- neglijare, maltratare, exploatare, chiar
rectorul [colii orice probleme referitoare dac` se afl` \n grija p`rin]ilor, ca un mij-
la \nc`lcarea drepturilor lor, Comitetul loc de a asigura protec]ia [i respectarea
este preocupat de faptul c` nu au fost f`- drepturilor lor“ (Etiopia IRCO, Add. 67,
cute eforturi suficiente, pentru a stabili o paragrafele 16 [i 31).
procedur` formal` de plângere pentru
elevii ale c`ror drepturi au fost \nc`lcate.
„Comitetul \ncurajeaz` Insulele Man s`
telor Periodice solicit`, \n cadrul artico- 12
stabileasc`, o procedur` de depunere a lului 1 (defini]ia copilului), informa]ii re-
plângerilor de c`tre elevii ale c`ror drep- feritoare la „vârsta minim` legal` de-
turi au fost \nc`lcate la toate nivelele semnat` de legisla]ia na]ional`“ pentru
sistemului educa]ional“ (Marea Britanie „a \nainta plângeri [i a ob]ine daune/
- Insula Man IRCO, Add.134, paragrafele repara]ii \n justi]ie sau din partea altor
34 [i 35). autorit`]i relevante, f`r` consim]`mânt
parental (paragraful 24). Conven]ia nu
{i \n institu]iile de \ngrijire alternativ`: sprijin` stabilirea unei vârste minime \n
„Comitetul recomand` Statului Parte s` acest scop. Comitetul pentru Drepturile
asigure preg`tire suplimentar`, inclusiv Copilului solicit` informa]ii cu privire la
\n domeniul drepturilor copiilor, pentru existen]a unor copii exclu[i de la acest
asisten]ii sociali, s` asigure revizuirea drept.
periodic` a plasamentelor \n institu]ii [i Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec-
s` stabileasc` un mecanism indepen- ]ia Minorilor Priva]i de Libertate, pe care
dent de \nregistrare a plângerilor pentru Comitetul le-a promovat ca asigurând
copiii afla]i \n institu]iile de protec]ie“ standarde relevante pentru implemen-
(Grenada IRCO, Add.121, paragraful 18). tare, con]ine numeroase prevederi refe-
|n contextul articolului 19, Comitetul a ritoare la mecanismele de \nregistrare a
recomandat c` trebuie s` existe proce- plângerilor (vezi articolul 37, pagina
duri de \nregistrare a plângerilor pentru 670). Acestea ar trebui aplicate, \n mod
copii supu[i violen]ei \n cadrul sau \n evident, tuturor institu]iilor \n care sunt
afara familiei. De exemplu: plasa]i copii.
„suntem \n continuare serios preocupa]i Regulile Standard privind Egalizarea
\n ceea ce prive[te posibilitatea copilului {anselor pentru Persoanele cu Dizabili-
de a raporta abuzul sau \nc`lcarea drep- t`]i, propune \n regula 15.4 ca, „statele
turilor sale \n familie, [coli sau \n alte in- s` ia \n considerare stabilirea mecanis-
stitu]ii, iar plângerea s` fie luat` \n se- melor de plângere statutare [i oficiale \n
rios [i s` i se r`spund` \n mod eficient“ vederea protej`rii intereselor persoane-
(Cuba IRCO, Add. 72, paragraful 19). lor cu dizabilit`]i“.
Comitetul a subliniat c` ace[ti copii tre- |n protec]ia copilului
buie s` poat` s` depun` plângere inde-
pendent de p`rin]ii lor: Articolul 19 al Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului precizeaz` diferite
„Comitetul este preocupat de faptul c`, m`suri pentru a asigura protec]ia copi-
atâta timp cât copiii pot s` depun` o lului fa]` de toate formele de violen]` [i
plângere doar prin intermediul p`rin]ilor abuz. |n fiecare caz \n parte - precum [i
sau a reprezentan]ilor legali, nu par a fi \n planificarea, implementarea [i moni-
asigurate procedurile de \nregistrare a torizarea sistemelor de protec]ie a copi-
plângerilor [i nici dreptul la un recurs lului - este important` respectarea opinii-
adecvat pentru copiii - victime ale abu- lor copilului (vezi articolul 19, pagina 307).
zului, inclusiv abuzul sexual, neglij`rii,

Accesul la o procedur` eficient` de |n octombrie 1994, Comitetul a organizat
\naintare a plângerilor este un element o Dezbatere General` despre „Rolul fa-
esen]ial \n protec]ia copilului [i, datorit` miliei \n promovarea drepturilor copilu-
extinderii violen]ei [i a abuzului parental lui“. Una dintre cele dou` probleme ma-
fa]` de copii, copiii au nevoie de un ac- jore luate \n discu]ie, a fost drepturile [i
ces care s` fie independent de p`rin]ii libert`]ile civile ale copilului \n cadrul fa-
lor (vezi mai sus). miliei. |n concluziile preliminare ale Dez-
Agenda de Ac]iune adoptat` cu prilejul baterii, Comitetul a afirmat:
Primului Congres Mondial |mpotriva Ex- „|n mod tradi]ional, copilul a fost v`zut
ploat`rii Sexuale \n Scopuri Comerciale ca un membru al familiei dependent, in-
a Copiilor (Stocholm, Suedia 1996) cu- vizibil [i pasiv. Numai de curând copilul
prinde o sec]iune ce sprijin` participa- a devenit „vizibil“ [i, mai mult decât
rea: atât, cre[te tendin]a de a-i acorda spa-
„(a) promovarea particip`rii copiilor, in- ]iul/posibilitatea de a fi auzit [i respectat.
12 clusiv a copiilor victime, a tinerilor, a fa-

miliilor acestora, a colegilor [i a altor
Dialogul, negocierea [i participarea au
ajuns \n prima linie a ac]iunii comune
persoane care i-ar putea ajuta pe copii, pentru copii. Familia devine astfel cadrul
astfel \ncât ace[tia s` fie capabili s`-[i ideal, pentru prima etap` a experien]ei
exprime opiniile [i s` ac]ioneze pentru democratice, pentru fiecare [i pentru to]i
prevenirea [i protejarea copiilor \mpotri- membrii sì individuali, inclusiv copiii.
va exploat`rii sexuale \n scopuri comer- Este aceasta doar un vis sau ar trebui
ciale [i pentru a ajuta copiii victime s` se privit ca o ]int` precis` [i provocatoare?
reintegreze \n societate; (Raportul celei de-a VII-a sesiuni, sep-
(b) identificarea, creearea [i sprijinirea tembrie/octombrie 1994, CRC/C/34, pa-
re]elelor de copii [i tineri ca „promotori“ ragrafele 192 [i 193).
ai drepturilor copilului [i includerea co- Sloganul adoptat pentru Anul Interna-
piilor, \n func]ie de capacit`]ile lor \n ]ional al Familiei (1994) a fost „S` con-
evolu]ie, \n dezvoltarea [i implementa- struim cea mai mic` democra]ie \n inima
rea programelor guvernamentale [i de societ`]ii“. Iar Organiza]ia Na]iunilor
alt` natur`, care-i privesc pe copii“ (Pla- Unite responsabil` de organizarea aces-
nul de Ac]iune al Congresului Mondial, tui An a sugerat c` familiile „trebuie s`
A/31/385, paragraful 6. Vezi, de aseme- devin` mediul pentru promovarea no-
nea, Angajamentul Global din Yokoha- ilor valori [i comportamente conforme
ma 2001, pagina 576). cu drepturile membrilor individuali ai
familiei, a[a cum au fost stabilite de c`-
|n cadrul mediului familial tre diferitele tratate ale Na]iunilor Unite“
Comitetul pentru Drepturile Copilului a (S` construim cea mai mic` democra]ie
\ncurajat \n mod constant participarea \n inima societ`]ii, Centrul Na]iunilor
copiilor la luarea deciziilor \n cadrul fa- Unite pentru Dezvoltare Social` [i Pro-
miliei, propunând ca defini]ia responsa- bleme Umanitare, Viena, 1991).
bilit`]ilor p`rin]ilor [i a altor „persoane Dup` cum afirm` Manualul de Raporta-
responsabile de \ngrijirea copiilor“ s` in- re privind Respectarea Drepturilor Omu-
clud` „obliga]ia din articolul 12“ de a as- lui, 1997, p`rin]ii au sarcina de a asigura
culta [i lua \n serios opiniile copiilor. |n copilului \ndrumarea [i orientarea adec-
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- vate: „\ns`, trebuie s` ac]ioneze \n acest
telor Ini]iale, sub titlul „Mediul familial [i sens, \ntr-o manier` care ia \n conside-
\ngrijirea alternativ`“, Comitetul cere rare capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului,
Statelor P`r]i, s` furnizeze, \n special, in- vârsta [i gradul sù de maturitate. |n
forma]ii relevante despre modul \n care conformitate cu articolului 12 \n orice fa-
principiile „interesului superior al copi- milie ar trebui s` predomine un sistem
lului“ [i „respectarea opiniilor copilului“ de dialog \mp`rt`[it, pozitiv [i respon-
sunt reflectate \n m`surile legislative, ju- sabil. De fapt, p`rin]ii se g`sesc \ntr-o
diciare, administrative [i de alt` natur` pozi]ie favorabil` care le permite s` dez-
aflate \n vigoare (paragraful 16). volte capacitatea copiilor de a interveni,
Drepturile copilului la nume, cet`]enie [i din ce \n ce mai mult, \n diferitele etape
la p`strarea identit`]ii (articolele 7 [i 8) ale deciziei, s` \i preg`teasc` pentru o
cer ca opiniile copilului s` fie respectate. via]` responsabil` \ntr-o societate liber`,

informându-i, acordându-le \ndrum`rile
[i orientarea necesare, asigurându-le \n Participarea la protec]ia copi-
acela[i timp dreptul de a-[i exprima liber lului
opiniile [i acordând importan]a cuvenit`
acestor opinii (articolele 12 [i 13). Opinii- Raportul Ini]ial al Marii Britanii sublini-
le copiilor vor fi astfel luate \n conside- az` cu privire la protec]ia copilului c`,
rare, chiar dac` nu vor fi \n mod necesar ori de câte ori copiii \n cauz` sunt apre-
aprobate, iar copiilor li se va oferi posi- cia]i ca având un nivel suficient de \n]e-
bilitatea de a \n]elege motivele pentru legere [i ca fiind \n stare s`-[i exprime
care s-a luat o alt` decizie. Copiii vor de- dorin]ele [i sentimentele [i s` participe
veni astfel parteneri activi cu abilit`]i cola procesul de investigare, evaluare,
respunz`toare de participare [i nu vor planificare [i revizuire, ei trebuie \ncu-
reprezenta doar o reflexie pasiv` a do- raja]i s` ia parte la „conferin]ele pentru
rin]elor p`rin]ilor (Manual, pagina 446). protec]ia copilului“. Acestea au loc
pentru a decide dac` copilul se afl`
La adop]ie
Referitor la adop]ie, articolul 12(2) cere
\ntr-o situa]ie de risc \n ce prive[te abu-
zul [i dac` numele lui ar trebui s` figu-
12
ca, copilul s` fie ascultat \n cadrul oric`- reze \n „Registrul pentru Protec]ia Co-
ror proceduri judiciare sau administra- pilului“ la nivel local. Sprijinirea parti-
tive, iar articolul 21 (a) face referiri la cip`rii copiilor este inclus` \n directiva
„consim]`mântul \n cuno[tin]` de cau- guvernamental` pentru cooperarea
z`“ al persoanelor implicate (vezi, de inter-departamental` pentru protejarea
asemenea, articolul 21, pagina 357). copiilor \mpotriva abuzurilor (Marea
Britanie IR, paragraful 133).
|n \ngrijirea alternativ`
Articolul 20 subliniaz` obliga]ia statelor
de a asigura \ngrijire alternativ` copiilor |n [coli
priva]i temporar sau permanent de
|n primul Comentariu General, ap`rut \n
mediul lor familial. Dreptul la participare
2001, referitor la scopurile educa]iei
al copilului trebuie protejat \n toate
(vezi pagina 522), Comitetul men]ionea-
situa]iile de acest fel - plasament fami-
z` c`, „copiii nu \[i pierd drepturile fun-
lial, kefalah - din legea islamic` [i toate
damentale (drepturile omului) \n mo-
tipurile de institu]ii. Comitetul subliniaz`
mentul \n care au intrat pe por]ile [colii“
necesitatea ca legisla]ia [i celelalte stra-
[i subliniaz` importan]a respect`rii \n
tegii s` se aplice \n mod egal [i pentru
[coli a dreptului la participare al copiilor:
\ngrijirea alternativ`. Pe lâng` dreptul
general de a-[i exprima opiniile [i de a le „articolul acord` importan]` procesului
fi luate \n considerare \n mod serios prin care trebuie promovat dreptul la
(articolul 12(1)), articolul 12 (2) cere ca educa]ie. Astfel, nu trebuie subminate
orice copil s` fie ascultat \n orice proce- eforturile de a promova celelalte drep-
duri juridiciare sau administrative refe- turi, ci trebuie consolidate, prin interme-
ritoare la \ngrijirea alternativ`. Conform diul valorilor \mp`rt`[ite \n cadrul pro-
articolului 9 (2), \n toate procesele care cesului educa]ional. Aceasta nu include
stabilesc c` este necesar ca un copil s` doar con]inutul programei [colare, ci [i
fie separat de p`rin]ii sì, tuturor p`r]ilor procesele educa]ionale, metodele peda-
implicate trebuie s` li se ofere posi- gogice [i mediul \n care se desf`[oar`
bilitatea de a participa (vezi articolul 9, educa]ia, indiferent dac` are loc acas`,
pagina 164). la [coal` sau \n alt` parte. Copiii nu \[i
pierd drepturile fundamentale (dreptu-
Conform articolului 25 copiii plasa]i de
rile omului) prin faptul c` intr` pe por]ile
c`tre stat pentru \ngrijire, protec]ie sau
[colii. Astfel, educa]ia trebuie s` se des-
tratament trebuie s` beneficieze de o
f`[oare \ntr-un mod care s` respecte
revizuire periodic` a acestei decizii; con-
demnitatea inerent` a copilului, s`-l aju-
form articolului 12 trebuie permis` par-
te s` \[i exprime \n mod liber opiniile
ticiparea copiilor la aceste revizuiri (vezi
conform articolului12(1) [i s` participe la
articolul 25, pagina 449).
via]a [colar`... |n conformitate cu princi-

plu, procedurile administrative pot avea
Schimbarea pozi]iei copiilor leg`tur` cu alegerea [colii, eliminarea
\n cadrul familiei, \n Olanda din [coal`, evalu`ri formale [i a[a mai
departe. Sunt necesare un cadru legisla-
„|ncepând din 1960, situa]ia din cadrul tiv [i procedurile care s` asigure consul-
familiilor s-a schimbat treptat. Vechiul tarea elevilor ca grup [i, de asemenea,
regim autoritar a f`cut loc unui cadru luarea la cuno[tin]` [i luarea \n conside-
de negociere mai destins. Copilul este rare a opiniilor individuale ale copiilor,
privit, din ce \n ce mai mult, ca un referitoare la deciziile individuale cu pri-
membru al familiei care are o contribu- vire la educa]ie (pentru exemple vezi ca-
]ie specific` la rezolvarea problemelor seta de la pagina 207). Comitetul a ob-
zilnice ale gospod`riei. |n majoritatea servat evolu]ii pozitive \n aceast` direc-
familiilor este acum firesc ca copiii s`- ]ie. De exemplu:
[i exprime opiniile referitor la pro-
blemele care \i privesc [i aceste opinii „Comitetul ia not` cu satisfac]ie de
12 s` fie luate \n considerare. Este inutil

de precizat c` asta nu \nseamn` c`,
func]ionarea unui model comprehensiv
de reprezentare a elevului \n cadrul sis-
ace[ti copii trebuie s` fac` \ntotdeauna temului [colar“ (Austria IRCO, Add. 98,
numai ce vor. De[i p`rin]ii continu` s` paragraful 5).
aib` responsabilitatea ultim` fa]` de „Comitetul apreciaz` ini]iativele Statului
copil, datoria lor este s` le explice copi- Parte cu privire la mediul [colar. |n acest
ilor de ce au adoptat o anumit` pozi]ie sens, apreciaz` organizarea unor alegeri
[i de ce anumite lucruri sunt posibile, pentru elevi, \n vederea select`rii preve-
iar altele nu. |n acest mod, copiii des- derilor Conven]iei care sunt cele mai
coper` c` implicarea [i contribu]ia lor semnificative pentru ei“ (Belize IRCO,
sunt apreciate. Acest lucru este reflec- Add. 99, paragraful 4).
tat \n articolele 1:247 [i 1:249 din Codul „Comitetul ia not`, de asemenea, cu
Civil, care se afl` \n vigoare sub forma apreciere de faptul c`, copiii sunt mem-
lor actual` din 2 noiembrie 1995“ brii ai consiliilor disciplinare din [coli“
(Olanda IR, paragraful 54). (Mali IRCO, Add. 113, paragraful 5).
Comitetul a \ncurajat promovarea parti-
cip`rii \n [colile primare:
piile recunoscute \n articolul 29 (1), se
cere \n mod clar, ca [colile s` fie „priete- „Recunoscând eforturile pentru a asigu-
noase“ pentru copii \n adev`ratul sens ra participarea elevilor din clasele de li-
al cuvântului [i s` corespund` \n toate ceu, Comitetul este preocupat de faptul
privin]ele cu demnitatea copilului. Parti- c` nu se acord` suficient` aten]ie co-
ciparea copiilor la via]a [colar`, crearea piilor din clasele primare [i gimnaziale
comunit`]ilor [colare [i a consiliilor de \n cadrul procesului educa]ional.
elevi, educa]ia [i consilierea \ntre egali „Luând not` de activit`]ile guvernului cu
(„peer education and counselling“ - \n privire la dreptul la participare al copiilor
orig.) [i implicarea copiilor \n procedu- la toate nivelele procesului educa]ional,
rile de disciplin` [colar` ar trebui pro- Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
movate ca f`când parte din procesul de adopte m`suri eficiente pentru a cre[te
\nv`]are [i experimentare a realiz`rii gradul de participare a copiilor la toate
drepturilor (Raportul celei de-a XXVI-a activit`]ile educa]ionale ce \i privesc
sesiuni, ianuarie 2001, CRC/C/103, Ane- (Finlanda 2RCO, Add. 132, paragrafele
xa IX, paragraful 8). 31 [i 32. Vezi [i, de exemplu, Olanda
IRCO, Add. 114. paragraful 14).
Ambele paragrafe ale articolului 12 sunt
importante: dreptul general al copilului Au fost subliniate anumite decizii cu pri-
de a a-[i exprima \n mod liber opiniile \n vire la programa [colar` [i problemele
toate problemele care-l privesc, cuprinde disciplin` \n care ar trebui implica]i
de toate aspectele legate de via]a [co- copiii:
lar` [i luarea deciziilor privitoare la [co- „Referitor la implementarea articolului
larizare; precum [i dreptul de a fi ascul- 12, Comitetul este preocupat de faptul
tat \n orice proceduri judiciare [i admi- c` nu se acord` suficient` aten]ie drep-
nistrative care privesc copilul. De exem- tului copilului de a-[i exprima opinia, in-

Dreptul la participare al elevilor \n Olanda
„Minorii sub vârsta de 16 ani sunt obliga]i prin lege s` urmeze [coala. Exceptând
familia, [coala este cea mai important` institu]ie din via]a unui copil. De aceea,
este important ca [i [coala s` respecte dreptul copiilor de a avea propriile lor opi-
nii. Mecanismele existente \n acest scop sunt:
Carta elevului. {colile secundare sunt obligate prin lege s` de]in` o cart`, care s`
precizeze regulile aplicabile \n [coal` [i statutul legal al elevilor (sec]iunea 24 (g)
Legea Educa]iei Secundare). Carta cuprinde probleme cum ar fi: dreptul de a con-
testa modul \n care se desf`[oar` evalu`rile [i testele, modul \n care elevii \[i pot
exprima preferin]ele pentru o disciplin` sau un set de discipline, modul \n care
sunt discutate rapoartele [i modul \n care este reglementat` libertatea elevilor de
a-[i exprima opiniile, de exemplu \n revista [colii. Carta elevului poate fi adoptat`
sau modificat` numai cu acordul consiliului participativ;
Consiliul participativ. Pozi]ia p`rin]ilor/a „altor persoane care \ngrijesc de copil“,
ca reprezentan]i statutari ai elevilor, este reglementat` \n Legea privind Partici-
12
parea (capitolul referitor la Educa]ie) din 1992. Acesta subliniaz` c`, fiecare [coal`
ar trebui s` aib` un consiliu participativ la care s` ia parte p`rin]ii [i elevii [colii se-
cundare (de la vârsta de 13 ani). Conducerea [colii este obligat` s` ob]in` aproba-
rea consiliului participativ \n unele probleme (de exemplu carta elevului). |n plus,
consiliul participativ are puterea ca, \n mod voluntar, s`-[i exprime p`rerea asupra
unor probleme/s` sf`tuiasc` conducerea [colii;
Consiliul elevului. Elevii au posibilitatea de a influen]a evenimentele care se des-
f`[oar` \n cadrul [colii sau sunt legate de [coal`. Un consiliu al elevului reprezint`
opiniile elevilor la [coal`. Consiliul se poate ocupa, de asemenea, de \mbun`t`]irea
atmosferei din [coal` [i de calitatea educa]iei;
Planul de lucru al [colii. {colile secundare sunt obligate s` realizeze un plan de lu-
cru al [colii care s` prevad` organizarea [i con]inutul educa]iei date \n [coal`. Pla-
nul de lucru al [colii trebuie supus spre aprobare consiliului participativ. Elevii tre-
buie s` poat` s` evalueze anual planul de lucru al [colii;
Coduri de conduit`. Unele [coli au introdus coduri de conduit` pentru profesori [i
elevi, care abordeaz` subiecte ca intimidarea, rasismul [i modul de a trata cazurile
de abuz asupra copilului.
Consultan]` pentru elevi. Multe [coli au asigurat consultan]` individual` pentru
elevi, prin intermediul profesorilor desemna]i drept consilier [colar, tutore sau \n-
drum`tor de carier`;
Confident oficial. |n unele [coli a fost desemnat un „confident“/consilier care poate
fi consultat de elevii care au probleme la [coal` sau acas`. |n plus, asisten]ii sociali
sunt foarte activi \n multe [coli;
Comitetul pentru solu]ionarea disputelor. Fiecare [coal` trebuie s` aib` un comi-
tet extern pentru solu]ionarea disputelor care poate emite hot`râri - adesea obliga-
torii - referitoare la deciziile luate de conducerea [colii [i care difer` de recoman-
darea consiliului participativ;
Alte instrumente. Instrumentele suplimentare care pot asigura luarea \n con-
siderare cu seriozitate a opiniilor elevilor sunt revista [colii, aviziere speciale [i o
linie telefonic` la care se pot depune contesta]ii/plângeri, instituit` de Comitetul
Na]ional de Ac]iune al Elevilor, o institu]ie sus]inut` financiar de guvernul Olandei
[i care reprezint` interesele elevilor (Olanda IR, paragraful 55).
clusiv \n cazurile \n care p`rin]ii din An- prive[te eliminarea din [coal`, copilul
glia [i }ara Galilor au posibilitatea de a- nu este solicitat \n mod sistematic s` \[i
[i retrage copiii de la anumite programe exprime opinia, iar acestor opinii s-ar
de educa]ie sexual` din [coli. |n aceast` putea s` nu li se acorde importan]a cu-
decizie, precum [i \n altele, inclusiv \n ce venit`, conform articolului 12 al Conven-

R`spunzând opiniilor elevilor referitoare la [colarizare
„Elevii de liceu au dreptul ca, \n cadrul „conferin]ei [colii“, s` decid` cu privire la
problemele de mare importan]` pentru ei [i care au consecin]e esen]iale pentru
schimbul de informa]ii, consult`rile [i discu]iile \ntre director, personal [i elevi.
„|n ciuda acestor regulamente, numeroase studii au ar`tat c` elevii nu exercit` o
influen]` real` \n procesul de predare. Mai multe studii au ar`tat c` mul]i copii nu
se simt interesa]i/atra[i de ceea ce se \ntâmpl` \n clas`, nu simt c` sunt v`zu]i sau
auzi]i, nu dobândesc nici o satisfac]ie \n cadrul procesului de predare [i nu simt c`
fac ceva care are valoare/care merit`. Mul]i consider` predarea monoton` [i previ-
zibil`. Ei nu pot influen]a \n mare m`sur` organizarea [i con]inutul pred`rii, nu au
posibilitatea alegerii materialelor de predare [i nu pot influen]a testele [i temele
pentru acas`. Exist` diferen]e \ntre [coli, dar rezultatele generale sunt descura-
jante.
12 Noile programe de \nv`]`mânt [i orare au oferit elevilor oportunit`]i mai ample de

a-[i influen]a educa]ia. Orarul pentru [coala obligatorie indic` un anumit num`r de
ore pentru op]iunile elevului [i respectiv pentru cele ale [colii. Scopul cursurilor
pentru care opteaz` elevii este acela de a le permite s`-[i dedice o parte din timpul
petrecut la [coal` studiului unor materii pe care ei le-au ales [i au dorit s` le stu-
dieze. |n acest fel sunt stimulate interesele, ini]iativele [i implicarea elevilor, ceea
ce m`re[te motiva]ia lor educa]ional`. Scopul cursurilor care reprezint` op]iunea
[colii este de a oferi [colii posibilitatea de a-[i prezenta specializ`rile. Muzica este
o specializare obi[nuit`, dar exist` [i alte op]iuni cum ar fi: cultura, sportul, muzica,
limbile strìne.
„Obiectivul guvernului este de a consolida influen]a exercitat` de elevi [i p`rin]i \n
[coal`. Influen]a elevului este o premis` a muncii desf`[urate \n [coal`. Elevilor
trebuie s` li se permit` s` exercite o anumit` influen]` deoarece unul dintre obiec-
tivele [colii este educarea cet`]enilor \ntr-un spirit democratic. Pentru acest lucru
trebuie ca elevii s` aib` posibilitatea de a practica democra]ia \n [coal`. Influen]a
elevului este, de asemenea, o precondi]ie a particip`rii [i a \nv`]`rii.
„Pentru a oferi elevilor posibilit`]i mai ample de influen]are, Riksdad a hot`rât \n
mai 1997, instituirea unei perioade experimentale de patru ani, pe parcursul c`reia
municipalit`]ile pot transfera anumite responsabilit`]i [i func]ii de decizie unui
organism de guvernare local format \n majoritate din elevi din liceu [i din [colile
municipale pentru educa]ia adul]ilor. |n [colile obligatorii [i \n [coala obligatorie
pentru copiii cu dizabilit`]i mentale, func]ioneaz` \ncepând din 1996 o schem`
experimental` (cu durata de cinci ani) a unui organism local de guvernare, format
\n majoritate din p`rin]i. Pân` \n prezent, peste treizeci de [coli au raportat \nfiin-
]area unor organisme locale de guvernare, \n care p`rin]ii sunt majoritari. Aceste
organisme pot deveni forumuri pentru discu]ii: de exemplu, privitor la mediul de
munc` \n cadrul c`ruia violen]a [i victimizarea sunt subiecte importante“ (Suedia
2R, paragrafele 252 - 256).
]iei“. Add. 34, paragrafele 14 [i 32) (Vezi, de

Privitor la problemele referitoare la edu- asemenea, Danemarca IRCO, Add. 33,
ca]ie, Comitetul sugereaz` ca dreptul co- paragraful 24; Teritoriul dependent al
piilor de a face recurs \mpotriva elimi- Marii Britanii: Hong Kong IRCO, Add. 63
n`rii din [coal` s` fie asigurat \n mod paragraful 32).
eficient. Se sugereaz`, de asemenea, in- O problem` important`, relevant` pen-
troducerea unor proceduri care s` ga- tru articolele 12 [i 13 este dreptul co-
ranteze c` copii au posibilitatea de a-[i piilor de a organiza [i a contribui la zia-
exprima opiniile referitoare la modul \n rele [i revistele [colii (vezi articolul 13,
care este condus` [coala, \n problemele pagina 224).
care \i privesc“ (Marea Britanie IRCO,

La angajarea copilului ]iunilor Unite privind A[ez`rile Umane
Pe lâng` legisla]ia de protec]ie [i proce- (Habitat II) stipuleaz`: „trebuie acordat`
durile de prevenire a exploat`rii copiilor o aten]ie deosebit` proceselor participa-
la angajare (articolul 32, vezi pagina tive de elaborare a planurilor ora[elor [i
573), conform articolului 12, se cere res- cartierelor; acest lucru având drept scop
pectarea opiniilor copilului, iar \n orice asigurarea condi]iilor de via]` ale copii-
proceduri juridice sau administrative lor [i tinerilor [i, \n acela[i timp, utiliza-
privind angajarea copiilor, copilul are rea ideilor, creativit`]ii [i intui]iei lor cu
dreptul de a fi ascultat. Copiii trebuie, de privire la mediul \nconjur`tor“ (Confe-
asemenea, s` aib` acces la procedurile rin]a Na]iunilor Unite privind A[ez`rile
de plângere cu privire la angajare. Alte Umane (Habitat II) A/CONF. 165/14, pa-
forme de munc` pentru copii - munca gina 15).
for]at` [i munca obligatorie, de exemplu Comitetul a recomandat, de exemplu
- sunt \nc`lc`ri ale articolului 12, precum Norvegiei:
[i ale altor articole ale Conven]iei. Cu
toate acestea, una dintre provoc`rile
„Comitetul apreciaz` Statul Parte pentru
eforturile depuse \n vederea respect`rii
12
procesului de eliminare a exploat`rii drepturilor copiilor de a le fi luate \n con-
muncii copiilor este luarea \n conside- siderare opiniile inclusiv, prin numirea
rare [i solu]ionarea opiniilor sincere ale unui reprezentant al copiilor la nivel mu-
copiilor referitoare la faptul c` ei ar tre- nicipal (m`sur` apreciat` \n mod deose-
bui s` câ[tige bani pentru a-[i sprijini fa- bit de Comitet). Comitetul se al`tur` Sta-
milia. tului Parte [i-[i exprim` preocuparea c`,
Recomandarea ILO (Nr. 190), ce aduce totu[i, \n practic`, opiniile copiilor sunt
complet`ri la Conven]ia privind interzi- insuficient ascultate [i luate \n conside-
cerea celor mai grave forme ale muncii rare. Comitetul este preocupat de faptul
copiilor, din 1999 (Nr. 182) subliniaz` im- c` mul]i copii nu sunt con[tien]i de drep-
portan]a lu`rii \n considerare a opiniilor turile lor din acest domeniu, acordate de
copiilor afecta]i \n mod direct de cele Conven]ie [i de legile na]ionale sau de
mai grave forme de exploatare prin posibilit`]ile care le-au fost acordate de
munc` (vezi articolul 32, pagina 578). a-[i exprima opiniile.
Luând act de obliga]iile recente asumate
|n serviciile locale, inclusiv \n planificare, de Statul Parte, Comitetul \i recomand`
locuire, mediu \nconjur`tor s`-[i continue eforturile de informare a
Manualul de Raportare privind Respec- copiilor, [i a altor persoane, inclusiv p`-
tarea Drepturilor Omului, din 1997, folo- rin]i [i profesioni[ti din domeniul judici-
se[te drept exemple de implementare a ar, cu privire la dreptul copiilor de a-[i
articolului 12 la nivelul comunit`]ii, im- exprima opiniile [i la mecanismele [i
plicarea copiilor \n luarea deciziilor refe- posibilit`]ile existente \n acest sens. Co-
ritoare la locurile de joac` sau la preve- mitetul recomand`, \n continuare, Sta-
nirea accidentelor rutiere [i face referiri, tului Parte s` \ntreprind` o revizuire pe-
\n mod specific la implicarea copiilor \n riodic` a m`surii \n care opiniile copiilor
consiliile locale (Manual, pagina 427). sunt luate \n considerare [i a impactului,
pe care acestea \l au asupra politicilor, a
Raportul celei de-A II-a Conferin]e a Na-
Participarea copiilor la elaborarea codurilor de disciplin` [co-

lar`
Legea [colilor din Africa de Sud (1996) prevede c` organele directoare ale [colilor
publice pot adopta un cod de conduit` [colar` dup` consultarea elevilor, p`rin]ilor
[i profesorilor [i dup` luarea \n considerare a instruc]iunilor elaborate de Minis-
terul Educa]iei. Legea mai prevede dreptul de reprezentare al elevilor \n cadrul con-
siliului reprezentativ al elevilor din toate [colile publice, care au ca membri elevi de
la clasa a opta \n sus. De asemenea, mai acord` elevilor dreptul de a fi reprezen-
ta]i \n organele directoare ale [colilor publice, unde pot participa la deciziile care-
i privesc (Africa de Sud IR, paragraful 160).

Dreptul la participare al elevilor angaja]i din Austria [i Peru
Legea privind Principiile Angaj`rii din Austria prevede c` \n cadrul companiilor cu
cel pu]in cinci angaja]i adolescen]i, trebuie create organisme de reprezentare a
acestora. Adunarea Tinerilor va alege dintre membrii sì:
Reprezentantul Tinerilor: orice angajat adolescent, indiferent de vârsta sa, are
dreptul de a vota [i de a candida, de exemplu: poate alege un candidat sau se
poate propune ca [i candidat pentru func]ia de reprezentant al tinerilor. Chiar
[i un angajat adolescent cu vârsta sub 19 ani poate candida, f`r` aprobarea re-
prezentantului sù legal [i \[i poate asuma responsabilit`]ile ce deriv` din
func]ia sa de reprezentant al tinerilor.
Adunarea Reprezentan]ilor Tineretului, care cuprinde to]i reprezentan]ii tine-
rilor dintr-o companie, ale[i dintre membrii acesteia;
Reprezentantul Central al Tinerilor - reprezentan]ii tinerilor sau reprezentan]ii
12 centrali ai tinerilor pot forma un Comitet Comun.
Reprezentantul Tinerilor are sarcina de a ap`ra interesele economice, sociale, de
s`n`tate [i culturale ale angaja]ilor adolescen]i din companie (Austria IR, para-
graful 130).
Mi[carea Na]ional` a Muncitorilor Adolescen]i Organiza]i din Peru a fost format`
cu asisten]a ONG-urilor. „Organiza]ia ac]ioneaz` pentru promovarea dezvolt`rii tu-
turor copiilor [i lupt` pentru drepturile [i responsabilit`]ile sociale ale copiilor [i
adolescen]ilor care muncesc. Mi[carea promoveaz` solu]ii [i politici pentru re-
zolvarea problemelor cu care se confrunt` copiii, cu prec`dere \n domeniul s`n`-
t`]ii, muncii, protec]iei sociale, educa]iei, organiz`rii, etc. (Peru 2R, paragraful 271).
implement`rii programelor, [i asupra tru to]i“. Sec]iunea Agendei 21 cu privi-

copiilor \nsu[i“ (Norvegia 2RCO, Artico- re la „Copiii [i tinerii \n dezvoltarea du-
lul 126, paragrafele 24 [i 25). rabil`“, subliniaz` c`, atât copiii, cât [i ti-
nerii ar trebui s` participe \n mod activ
|n protec]ia mediului \nconjur`tor [i \n toate procesele de luare a deciziilor,
dezvoltarea durabil` deoarece aceste procese le afecteaz` \n
Articolul 29 cere ca educa]ia copiilor s` prezent via]a [i au implica]ii cu privire la
fie direc]ionat` spre „dezvoltarea“ res- viitorul lor. Obiectivele presupun c`
pectului pentru mediul \nconjur`tor; ar- „Fiecare ]ar` ar trebui s` stabileasc`, \n
ticolul 24 cere informarea copiilor (vezi urma unor consult`ri cu comunitatea ti-
pagina 427) \n ceeea ce prive[te salubri- nerilor, un proces de promovare a dialo-
zarea mediului \nconjur`tor, f`când refe- gului dintre comunitatea tinerilor [i Gu-
riri la pericolul [i riscurile polu`rii (vezi vern, la toate nivelele, [i s` stabileasc`
pagina 419). mecanisme care s` permit` accesul tine-
rilor la informa]ie [i s` le asigure posi-
Mai multe State P`r]i au raportat Comi-
bilitatea de a-[i prezenta perspectivele
tetului progrese \n educa]ia privind me-
asupra deciziilor guvernamentale, inclu-
diul \nconjur`tor [i \n implicarea activ` a
siv \n ce prive[te implementarea Agen-
copiilor \n promovarea protec]iei mediu-
dei 21 ...Fiecare ]ar` [i Na]iunile Unite
lui. Participarea direct` a copiilor a fost
trebuie s` sprijine promovarea [i crea-
subliniat` la Summit-ul P`mântului din
rea mecanismelor care s` implice repre-
1992. Conferin]a Na]iunilor Unite cu pri-
zentarea tinerilor \n toate procesele Na-
vire la Mediu [i Dezvoltare a elaborat
]iunilor Unite, \n vederea influen]`rii
Declara]ia pentru Mediu [i Dezvoltare,
acestor procese.
de la Rio, \n cadrul c`reia Principiul 21
men]ioneaz`: „Creativitatea, idealurile [i „Copiii, nu vor mo[teni doar responsa-
curajul tinerilor lumii ar trebui mobiliza- bilitatea de a avea grij` de P`mânt, dar,
te pentru a forma un parteneriat global \n multe ]`ri \n curs de dezvoltare, ei vor
\n scopul realiz`rii unei dezvolt`ri dura- constitui jum`tate din popula]ie. Mai
bile [i asigur`rii unui viitor mai bun pen- mult decât atât, copiii din ]`rile \n curs

Opiniile copiilor referitoare la planificarea [i administrarea car-
tierului
|n Fran]a, exist` consilii ale copiilor [i tinerilor \n cartiere, precum [i \n comune,
departamente [i regiuni. Primul consiliu al copilului a fost creat \n 1979. |n ultimii
ani aceste consilii s-au r`spândit pe scar` larg`, crescând de la 300 \n 1990 la 650
\n 1992. Un studiu detaliat referitor la ac]iunile [i realiz`rile consiliilor copiilor a fost
realizat \n 1993. La acea vreme se discuta includerea unui modul despre studiul
consiliilor copiilor \n cadrul cursului de preg`tire a tinerilor lideri (Fran]a IR, para-
grafele 82-83).
|n 1989, guvernul norvegian a adoptat Liniile Directoare ale Politicii Na]ionale pen-
tru Protejarea Intereselor Copiilor [i Adolescen]ilor \n Planificare. „Conform aces-
tor Linii Directoare, municipalit`]ile trebuie s`-[i organizeze procesul de planificare
\n a[a fel, \ncât opiniile copiilor, ca p`r]i implicate, s` fie exprimate [i diferitelor
grupuri de copii [i adolescen]i s` li se ofere dreptul la participare. Conform Liniilor
Directoare ale Politicii Na]ionale, municipalit`]ile trebuie s` numeasc` un orga-
12
nism care s` urm`reasc` aplicarea acestora“ (Norvegia IR, paragraful120).
Conform celui de-al doilea Raport al Suediei, „este un principiu fundamental al so-
ciet`]ii suedeze faptul c`, deciziile ce privesc copilul trebuie luate de o persoan` cât
mai apropiat` de copil. De aceea, planificarea activit`]ilor pentru copiii [i tinerii din
Suedia, care este subiect al obiectivelor na]ionale, este o responsabilitate munici-
pal`.
Luarea deciziilor la nivel local face posibil` \ndeplinirea recomand`rilor din Con-
ven]ie, conform c`rora interesul superior al copilului trebuie s` aib` o importan]`
prioritar` \n toate ac]iunile care-i implic` pe copii. Luarea deciziei la nivel local \m-
bun`t`]e[te, de asemenea, [ansa copiilor [i tinerilor de a exercita o influen]` real`
\n probleme ce privesc situa]iile lor de via]` (Suedia 2R, paragrafele 16 [i 17).
de dezvoltare cât [i din ]`rile industriali- mediului, organizând un sondaj la nivel

zate sunt foarte vulnerabili fa]` de de- global al opiniilor copiilor [i sprijinind
gradarea mediului \nconjur`tor. Ei sunt conferin]ele interna]ionale ale copiilor
de asemenea sus]in`tori fermi ai gân- (vezi caseta de mai sus).
dirii ecologice. Interesele specifice ale
copiilor trebuie luate \n \ntregime \n con- |n decizii individuale referitoare la s`n`-
siderare, \n procesul de participare \n tate [i planificarea [i furnizarea servi-
domeniul ecologiei [i al dezvolt`rii, pen- ciilor medicale
tru a asigura sustenabilitatea viitoare a Conven]ia sus]ine dreptul copiilor de a
oric`ror ac]iuni \ntreprinse pentru a \m- participa la luarea deciziilor referitoare
bun`t`]i calitatea mediului...“. la s`n`tate [i \ngrijirea medical` [i, de
|n cadrul activit`]ilor sale, guvernul tre- asemenea, la planificarea [i furnizarea
buie s` ia m`suri pentru a „stabili proce- serviciilor medicale importante pentru ei
duri de includere a preocup`rilor copii- (vezi, de asemenea, articolul 1, pagina
lor \n politicile [i strategiile importante 10 [i articolul 24, pagina 422). Un aspect
pentru mediul \nconjur`tor [i dezvolta- al acestui drept este legat de capacit`]ile
rea, la nivel local, regional [i na]ional, \n evolu]ie ale copilului de a decide
inclusiv acelea care privesc alocarea [i propria \ngrijire medical`. Instruc]iunile
dreptul la resursele naturale, nevoia de pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
locuin]` [i recreere [i controlul polu`rii solicit` informa]ii referitoare la vârsta
[i toxicit`]ii atât \n mediile rurale, cât [i minim`, la care un copil poate primi
urbane“ (Agenda 21, capitolul 25, Obiec- consiliere medical` f`r` consim]`-
tive). mântul p`rintelui (paragraful 12).
Programul Na]iunilor Unite pentru Me- |n plus, Instruc]iunile pentru elaborarea
diul \nconjur`tor (UNEP) a promovat ac- Rapoartelor Periodice solicit` informa]ii
tiv implicarea copiilor \n problematica cu privire la vârsta minim` pentru trata-
mente medicale sau interven]ii chirurgi-

UNEP: dezvoltarea particip`rii copiilor
Programul Na]iunilor Unite pentru Mediu (UNEP) ac]ioneaz` \n vederea implic`rii
copiilor [i tinerilor \n evenimentele majore, cu referire la mediu, organizate de
Na]iunile Unite [i de UNEP. |mpreun` cu UNDP [i UNICEF, UNEP ofer` suport
organiza]iei neguvernamentale Peace Child International care a dezvoltat proiectul
„Misiunea de Salvare a Planetei P`mânt“ - Edi]ia pentru Copii a Agendei 21.
|ntre 1994 [i 1995 UNEP a realizat o cercetare la nivel global asupra opiniilor
copiilor referitoare la mediu; peste 26.000 de copii \ntre 8 [i 16 ani, din 72 de ]`ri
au participat la aceast` cercetare. UNEP a organizat o serie de conferin]e in-
terna]ionale ale copiilor [i a dezvoltat prin intermediul internetului o re]ea a co-
piilor, pe probleme de mediu (www.unep.org/children-youth).
12 cale f`r` consim]`mântul p`rin]ilor (pa-

ragraful24).
tân`r. Sunt necesare, totu[i, eforturi su-
plimentare \n acest sens...“ (Raportul
Unele ]`ri au stabilit o vârst` de la care celei de-a XI-a sesiuni, ianuarie 1996,
copiii sunt considera]i a fi capabili s`-[i CRC/C/50, Anexa IX, pagina 81).
dea consim]`mântul pentru propriul tra- |n urma discu]iilor \n plen [i ale grupu-
tament medical; \n alte ]`ri, luându-se \n rilor de lucru din cadrul Dezbaterii Gene-
considerare capacit`]ile \n evolu]ie ale rale a Comitetului, au fost propuse pen-
copilului, nu este stabilit` o vârst` anu- tru a fi dezb`tute numeroase recoman-
me, ci exist` principiul conform c`ruia, d`ri, inclusiv unele referitoare la partici-
copilul dobânde[te dreptul de a lua de- parea copiilor (Raportul celei de-a XIII-a
cizii pentru el \nsu[i, odat` ce a fost con- sesiuni, septembrie/octombrie 1996,
siderat c` dispune de „suficient` \n]ele- Dezbaterea General` despre „Copilul [i
gere“. |n unele situa]ii se face leg`tura Mass Media“, CRC/C/57 pagina 42 [i ur-
cu o prezum]ie a legii, conform c`reia un m`toarele. Vezi, de asemenea, articolul
copil de o anumit` vârst` are suficient` 17, pagina 274).
maturitate (vezi articolul 1, pagina 10).
La solicitarea de azil [i \n cadrul altor
|n mass media proceduri de imigrare
|n planul pentru Dezbaterea sa General` Principiile articolului 12(1) [i (2) ar trebui
despre „Copilul [i Mass media“, Comi- aplicate tuturor procedurilor de imigrare
tetul pentru Drepturile Copilului a subli- inclusiv solicit`rii de azil, conform arti-
niat importan]a mass media \n a oferi colelor 10 [i 22.
copiilor posibilitatea de a se exprima: |n Instruc]iunile pentru Protec]ia [i |ngri-
„Unul dintre principiile Conven]iei este jirea Copiilor Refugia]i, publicate \n 1994
c`, opiniile copiilor trebuie ascultate [i de c`tre |naltul Comisariat al Na]iunilor
trebuie luate \n considerare (articolul12). Unite pentru Refugia]i (UNHCR), se su-
Acest lucru este reflectat [i \n alte artico- bliniaz` importan]a principiilor generale
le care trateaz` libertatea de exprimare, ale Conven]iei: nediscriminarea, intere-
gândire, con[tiin]` [i religie (articolele sul superior al copilului, respectarea
13-14). Ideea conform c`reia copiii ar opiniilor copilului (articolele 2,3 [i 12).
trebui s` fie capabili nu doar s` consu- Instruc]iunile subliniaz` importan]a soli-
me materiale informative ci [i s` partici- cit`rii [i lu`rii \n considerare a opiniilor
pe \n mass media este \n spiritul acestor [i sentimentelor copilului [i \mputernici-
prevederi. Aceasta necesit` existen]a rea copiilor de a lua parte la deciziile re-
unei comunic`ri \ntre mass media [i co- feritoare la solicitarea azilului [i a statu-
pii. Comitetul pentru Drepturile Copilu- tului de refugiat (Instruc]iunile pentru
lui a subliniat c`, \n anumite ]`ri au avut Protec]ia [i |ngrijirea Copiilor Refugia]i
loc experimente pentru a dezvolta o UNHCR, Geneva, pagina 23 [i urm`toa-
mass media orientat` c`tre copii; unele rele).
cotidiene au pagini speciale pentru co- Politica UNHCR privind Copii Refugia]i
pii, iar programele de radio [i televiziune sus]ine: „De[i vulnerabili, copiii sunt to-
aloc` segmente speciale pentru publicul tu[i o resurs` ce are multe de oferit. Po-

ten]ialele contribu]ii ale copiilor nu tre-
buie trecute cu vederea. Ei sunt persoa- Vocile copiilor din India
ne care au propriile drepturi, sugestii, Campania „Vocile Copiilor“ a fost ini]i-
opinii [i abilit`]i de a participa la deci- at` \n India cu sprijinul guvernului [i al
ziile [i activit`]ile care le afecteaz` via]a. UNICEF având ca obiectiv demararea
Eforturile \n favoarea copiilor refugia]i procesului de participare a copiilor \n
vor e[ua dac` ei sunt percepu]i doar ca toate problemele care-i privesc [i fa-
persoane ce trebuie hr`nite, imunizate cilitarea elabor`rii unui manual pentru
sau ad`postite [i nu sunt tratate ca fiind to]i cei interesa]i, care lucreaz` cu co-
membri participativi ai comunit`]ii lor“ piii. Diferitele categorii de copii care
(UNHCR, Documentul Comitetului Exe- particip` la campania „Vocile Copiilor“
cutiv, EC/SCP/82, vezi Instruc]iuni, pagi- cuprind copii ai str`zii, copii care mun-
na 171). cesc, copii apar]inând triburilor, fete,
Comitetul a comentat: copii din mahalale, copii de pe planta-
]iile de ceai, copii refugia]i, copiii lucr`-
„Comitetul este preocupat de faptul c`
prevederile [i principiile Conven]iei nu
torilor din industria sexului, copii dis- 12
loca]i datorit` unor proiecte de dezvol-
sunt respectate \n \ntregime \n ceea ce
tare, copii de liceu [i copii din [colile
prive[te copiii solicitan]i de azil. Mai
primare municipale. Ca parte a cam-
exact, Comitetul este preocupat de fap-
paniei, au fost organizate seminarii de
tul c` copiilor care solicit` azil li se ofer`
lucru mediatori/facilitatori pentru a
oportunit`]i insuficiente de a participa la
oferi \ndrumare \n domeniul drepturi-
procesarea cererilor [i c` opiniile lor
lor copilului, pentru a prezenta obiecti-
sunt insuficient luate \n considerare. Co-
vele, necesitatea [i importan]a campa-
mitetul consider` c` mecanismele po-
niei. Mediatorii/facilitatorii sunt preg`-
zitive, cum ar fi stabilirea unui asistent
ti]i pentru a-i ajuta pe copii s`-[i expri-
individual pentru fiecare copil solicitant
me problemele [i preocup`rile prin di-
de azil care nu este \nso]it, nu sunt im-
ferite mijloace, cum ar fi: dans, teatru,
plementate pe deplin...
pove[ti, publica]ii [i discu]ii structurate
„Recunoscând planurile curente ale Sta-
sau informale (India IR, paragraful 62).
tului Parte de a \mbun`t`]ii participarea
copilului \n aceste proceduri, Comitetul
\ncurajeaz` Statul Parte s` continue
aceste eforturi [i \i recomand` s` reexa- c`lcarea legii penale are dreptul la asis-
mineze procedurile de evaluare a cere- ten]` legal` sau de alt` natur`, dreptul
rilor copiilor solicitan]i de azil, chiar dac` de a participa la o audiere corect`, dac`
sunt \nso]i]i sau nu, pentru a li se asi- este necesar, cu sprijinul unui translator
gura acestor copii suficiente posibilit`]i (vezi articolul 40, pagina 724).
de a participa la proceduri [i de a-[i ex- Principiile Na]iunilor Unite pentru Preve-
prima preocup`rile“ (Norvegia 2RCO, nirea Delicven]ei Juvenile, „Principiile de
Add. 126, paragrafele 48 [i 49). la Riyadh“, accentueaz` \n mod special
importan]a particip`rii \n prevenire, pre-
|n sistemul justi]iei juvenile cum [i \n planificare [i implementare: „|n
Pe lâng` principiile generale reg`site \n scopul interpret`rii acestor instruc]iuni,
articolul 12(1) [i(2), articolele 37 [i 40 cer trebuie adoptat` o orientare centrat` pe
ca legisla]ia [i alte m`suri s` asigure copil. Tinerii trebuie s` aib` \ns` un rol
participarea copilului la elaborarea deci- activ [i un parteneriat cu societatea [i nu
ziilor privind restric]ionarea libert`]ii trebuie considera]i ca fiind doar simple
sale [i implicarea lui \n sistemul justi]iei obiecte ale socializ`rii sau controlului“
juvenile. Conform articolului 37(d), orice (paragraful 3). Instruc]iunile propun \n
copil privat de libertate are dreptul la continuare participarea activ` \n politici-
acces imediat la asisten]` legal` sau de le [i procesele de prevenire a delicven]ei
alt` natur`, precum [i dreptul de a con- [i \nt`rirea organiza]iilor de tineri pentru
testa legalitatea priv`rii sale de libertate a dobândi un statut de participare de-
\n fa]a tribunalului sau a altui organ plin` la managementul problemelor co-
competent (vezi articolul 37, pagina munit`]ii (pentru detalii vezi articolul 40,
670). |n mod similar, conform articolului pagina 720).
40(2)(b) copilul b`nuit sau acuzat de \n-

incluzând:
velurile guvernamentale (toate departamentele implicate \n mod direct sau indirect
\n problematica copilului)?
cietatea civil`?
patibilitatea acestora cu articolul 12, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile jurisdic-
]iei?
copiilor?
[tientizare (referitor la articolul 12, acestea ar trebui s` includ` formarea tuturor
celor care lucreaz` cu [i pentru copii precum [i a celor implica]i \n educa]ia p`rin-
]ilor)?

Sunt respectate obliga]iile stipulate \n articolul 12:
\n cadrul m`surilor luate pentru implementarea general` a Conven]iei?
\n cadrul m`surilor luate pentru preg`tirea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice ale
statelor, conform Conven]iei?
|n cadrul m`surilor pentru elaborarea legisla]iei, a politicilor [i a practicilor care
ar putea afecta copiii, adoptate la nivelul:
guvernului central?
guvernelor regionale / provinciale?
autorit`]ilor locale?
Este inclus` obliga]ia de a respecta articolul 12(1) \n cadrul legisla]iei care se aplic`:
copilului \n mediul familial?

procesului de adop]ie [i copiilor adopta]i?
plas`rii \n \ngrijire alternativ` [i copiilor afla]i \n forme de \ngrijire alternativ`,
indiferent dac` sunt de stat sau de alt` natur` (proiecte derulate de
organiza]iile neguvernamentale - nota trad.)?
tuturor [colilor [i institu]iilor educa]ionale precum [i tuturor serviciilor
educative care \i privesc pe copii?
protec]iei copilului?
serviciilor [i institu]iilor de \ngrijire a s`n`t`]ii?
comunit`]ilor locale, planific`rii [i procesului decizional din domeniul
protec]iei mediului, care \i privesc pe copii, inclusiv ca r`spuns la propunerile
din Agenda 21?
angaj`rii copiilor precum [i orient`rii [i form`rii profesionale a acestora?
tuturor procedurilor de imigrare, inclusiv celor care \i privesc pe copiii
solicitan]i de azil?
copiilor implica]i \n sistemul justi]iei juvenile?
Acolo unde se aplic` limite de vârst` \n legisla]ia care acord` copiilor dreptul de
a-[i exprima opiniile [i care solicit` ca acestor opinii s` li se acorde importan]a cuve-
nit`, sunt aceste limite de vârst` conforme cu prevederile articolului 12 [i ale celor-
lalte articole?
Sunt drepturile stipulate \n cadrul articolului 12 acordate tuturor copiilor \n cauz`,
inclusiv copiilor cu dizabilit`]i, f`r` discriminare, punându-le la dispozi]ie, acolo
unde este necesar, translatori, traduceri, materiale [i tehnologii speciale?
Au fost luate m`suri speciale pentru copiii care vor fi martori \n cadrul proceselor
civile [i penale?
S-au realizat adapt`ri care s` faciliteze participarea copiilor, de exemplu prin renun-
]area la folosirea unui limbaj care produce intimidare [i confuzie, prin realizarea
unor amenaj`ri [i proceduri adecvate care s` le permit` copiilor s` fie asculta]i?
Nu exist` nici o situa]ie \n care copilul s` fie obligat:
s`-[i exprime opiniile?
s` depun` m`rturie \n fa]a tribunalelor sau \n cadrul altor proceduri?
Are copilul, \n fiecare caz, acces la informa]ii adecvate care s`-i permit` s`-[i ex-
prime o opinie informat` [i s` joace, informat fiind, un rol \n cadrul proceselor de
luare a deciziilor?
Statul s-a asigurat, c` \n toate problemele care-l privesc pe copil, nu exist` situa]ii \n
care copilul ar fi \mpiedicat, prin legisla]ie sau \ntr-un alt fel:
s`-[i exprime opiniile?
opiniile sale s` fie luate \n considerare \n mod corespunz`tor?
|n leg`tur` cu paragraful 2 al articolului 12, au copiii dreptul de a fi asculta]i \n cadrul
tuturor procedurilor judiciare sau administrative care-i privesc, cum sunt:
procesele penale?

procesele civile?
educa]ia?
s`n`tatea?
protec]ia copilului?
plasamentul \n \ngrijire alternativ`?
procedurile de adop]ie?
reevalu`rile conform articolului 25?
imigra]ia [i solicit`rile de azil?
planificarea, locuirea [i mediul?
protec]ia social`?
ocuparea for]ei de munc`?
orice alte domenii?
A fost monitorizat` implementarea [i utilizarea prevederilor legislative referitoare la
participarea copiilor?
Dispun copiii de cì de recurs adecvate \n cazul \nc`lc`rii drepturilor ce le sunt
garantate prin articolul 12?
Au copii acces adecvat la proceduri efective de \nregistrare a plângerilor referitoare la:
via]a de familie, inclusiv relele tratamente?
\ngrijirea alternativ` de orice fel?
[coala [i serviciile educative?
servicii [i institu]ii de \ngrijire a s`n`t`]ii?
ocuparea for]ei de munc`?
toate formele de deten]ie?
toate aspectele sistemului justi]iei juvenile?
probleme legate de mediu, planificare, locuire [i transport?
alte servicii care \i privesc/afecteaz` pe copii?
Copii au acces \n fiecare situa]ie, la servicii adecvate de consultan]`/sf`tuire [i advo-
cacy?
Au copiii un acces adecvat la mass media [i oportunit`]i de a participa la media, \n
special la:
radio?
publica]iile tip`rite?
televiziune?
Au copiii oportunitatea de a se forma [i de a-[i dezvolta competen]ele \n domeniul
media, pentru a putea s` se raporteze [i s` foloseasc` mass media \ntr-o manier`
participativ`?
Sunt promovate drepturile la participare ale copiilor \n cadrul familiei, prin educarea
p`rin]ilor [i preg`tirea acestora pentru a deveni p`rin]i?
Sunt urm`torii profesioni[ti forma]i pentru a promova drepturile la participare ale co-
piilor, inclusiv cei de la instan]ele specializate \n dreptul familiei [i de la:

judec`torii inclusiv cei din cadrul tribunalelor familiei [i a tribunalelor pentru
minori?
ofi]erii de proba]iune (probation)?
ofi]erii de poli]ie?
ofi]erii din penitenciare?
ofi]erii din serviciile de imigrare?
profesorii?
personalul medical?
asisten]ii sociali?
alte categorii profesionale?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil` iar articolele sale sunt interdependente.

Articolul 12 a fost identificat de Comitetul pentru Drepturile Copilului ca principiu gene-
ral, relevant pentru implementarea \ntregii Conven]ii.
Toate celelalte articole solicit` luarea \n considerare a dreptului copilului de a fi ascultat,
precum [i dreptul ca aceste opinii s` fie luate \n considerare cu seriozitate. Concret, co-
pilul are dreptul de a fi ascultat \n cadrul oric`ror proceduri judiciare sau administrative
care-l privesc/afecteaz`, relevante, de exemplu, pentru articolele 9, 10, 21, 25, 37, 40. De
asemenea, mai sunt legate de drepturile la participare ale copilului, articolele 13 (liber-
tatea de exprimare), articolul 14 (libertatea de gândire, de con[tiin]` [i de religie) precum
[i articolul 15 (libertatea de asociere).

Dreptul
copilului la
libertatea de
exprimare
13
1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept include libertatea de a cùta,
a primi [i a difuza informa]ii [i idei de orice natur`, indiferent de frontiere, sub form` ora-
l`, scris`, sau tip`rit`, prin art` sau prin orice alt mijloc ales de copil.
2. Exercitarea acestui drept poate fi supus` doar acelor restric]ii care sunt prev`zute de
lege [i sunt necesare:
(a) Pentru respectarea drepturilor [i reputa]iei altor persoane sau
(b) Pentru protejarea securit`]ii na]ionale, a ordinii publice, a s`n`t`]ii publice sau a bu-
nelor moravuri.
cesta este unul dintr-o serie de siderare, conform articolului 12 [i de ur-
A articole din Conven]ia cu privire

la Drepturile Copilului, care
confirm` faptul c`, drepturile ci-
vile garantate „fiec`rei persoane“prin
m`toarele dou` articole: privind liberta-
tea de gândire, con[tiin]` [i religie [i pri-
vind libertatea de asociere. |n plus, arti-
colul 17 acoper` dreptul copilului de a
avea acces la informa]ii [i materiale co-
Omului [i prin Pactul Interna]ional cu respunz`toare. La analiza rapoartelor, Sumar
privire la Drepturile Civile [i Politice se Comitetul pentru Drepturile Copilului a
aplic` [i copiilor. Primul paragraf stabi- subliniat faptul c`, copilul este titular de
le[te dreptul la libertatea de exprimare – drepturi, posesor de drepturi [i c`
de „a cùta, a primi [i a difuza“ informa- drepturile civile ale copilului trebuie re-
]ii [i idei de orice natur`, iar paragraful cunoscute \n mod explicit \n lege. Arti-
al doilea limiteaz` restric]iile care se pot colul 30 afirm` drepturile conexe cultu-
aplica exercit`rii de c`tre copil a acestui rale, religioase [i lingvistice ale copiilor
drept. minorit`]ilor [i comunit`]ilor indigene,
Dreptul la libertatea de exprimare este iar articolul 31 afirm` dreptul copilului
strâns legat de dreptul copilului de a-[i de a se juca, de a se recrea [i de a se im-
exprima opiniile [i de a-i fi luate \n con- plica \n via]a cultural` [i \n activitatea ar-
tistic`.
DREPTUL COPILULUI LA LIBERTATEA DE EXPRIMARE 219

Extrase din
form Conven]iei
„Drepturile [i libert`]ile civile“
„|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii rele-
vante, inclusiv despre principalele m`suri legislative, juridice, administrative [i de
alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâm-
pinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven-
13 ]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de implementare [i obiec-
tivele specifice pentru viitor, cu privire la:
(a) Libertatea de exprimare (articolul 13);
…“
„IV. DREPTURILE {I LIBERT~}ILE CIVILE (articolele 7, 8, 13-17 [i 37(a))
„|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` prezinte informa]ii privind
m`surile adoptate pentru a se asigura c`, drepturile [i libert`]ile civile ale copiilor,
stabilite prin Conven]ie, \n special cele prev`zute de articolele 7, 8, 13-17 [i 37(a),
sunt recunoscute de lege \n mod specific pentru copii [i implementate \n practic`,
inclusiv de c`tre organismele administrative [i judiciare, la nivel na]ional, regional
[i local [i, acolo unde este necesar, la nivel federal [i la nivelul provinciilor.
…
C. Libertatea de exprimare (articolul 13)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind m`surile adoptate pentru a asigura dreptul
copilului la libertatea de exprimare, inclusiv dreptul de a cùta, a primi [i a difuza
informa]ii [i idei, indiferent de frontiere. Rapoartele trebuie s` indice de asemenea
restric]iile la care poate fi supus` exercitarea acestui drept \n conformitate cu
articolul 13, paragraful 2”
(CRC/C/58, paragrafele 48 [i 55. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea
conform acestui articol: 42-47, 60; pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice, vezi Anexa, 3 pagina 811).
Dreptul copilului la libertatea privire la Drepturile Civile [i Politice con-

]ine o formulare similar`.
de exprimare
|ntr-un Comentariu General din 1989,
Declara]ia Universal` a Drepturilor O- Comitetul pentru Drepturile Omului a
mului, prin articolul 19, garanteaz`: „Fie- eviden]iat faptul c` [i copiii trebuie s`
care persoan` are dreptul la libertatea beneficieze de drepturile civile. Comite-
de opinie [i exprimare; acest drept inclu- tul a subliniat c` drepturile care asigur`
de libertatea de a avea propriile opinii o protec]ie special` pentru copii, stabili-
f`r` imixtiune din afar` [i de a cùta, a te \n articolul 24 al Pactului, „nu sunt
primi [i a difuza informa]ii [i idei, prin singurele pe care Pactul le recunoa[te
orice mijloc [i indiferent de frontiere“. pentru copii [i c`, \n calitatea lor de per-
Articolul 19 din Pactul Interna]ional cu soane individuale, copiii beneficiaz` de

toate drepturile civile enun]ate \n tetul este preocupat de faptul c` Statul
Pact…“ (Comitetul pentru Drepturile O- Parte nu a luat toate m`surile legale [i
mului, Comentariul General 17, 1989, de alt` natur` pentru a promova [i im-
HRI/GEN/1/Rev.5, p. 130). plementa aceste drepturi …
|ns`, a[a cum precizeaz` [i Manualul de „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
Raportare privind Respectarea Drepturi- ia toate m`surile corespunz`toare, inclu-
lor Omului, din 1997, cu privire la drep- siv asigurarea mijloacelor legale, pentru
turile civile ale copiilor: „Realitatea cu- a implementa integral articolele 13, 14 [i
rent` a fost [i, \ntr-o anumit` m`sur` 15 ale Conven]iei …“ (Myanmar IRCO,
\nc` este, c`, \n lumina maturiz`rii lor Add. 69, paragrafele 16 [i 37).
evolutive, copiilor nu li se recunosc, de Comitetul a remarcat frecvent faptul c`
fapt, capacitatea [i competen]a de a implementarea articolului 13 [i a dreptu-
exercita aceste drepturi. Dar, \ncorpo- rilor civile conexe trebuie s` beneficieze
rarea lor clar` \n Conven]ie constituie o de o aten]ie sporit`. De exemplu:
declara]ie incontestabil` cu privire la
dreptul [i la capacitatea lor de a se bucu-
„Comitetul este \n general preocupat de
faptul c` nu s-a acordat o aten]ie cores-
13
ra pe deplin de aceste libert`]i funda- punz`toare promov`rii libert`]ilor [i
mentale“ (Manualul, p. 510 [i 512). drepturilor civile ale copilului, prev`zute
Manualul remarc` faptul c` articolele la articolele 13, 14, 15, 16 [i 17 ale Con-
13-17 constituie un capitol important al ven]iei. Informa]iile de]inute de Comitet
Conven]iei privind Drepturile Copilului, indic` faptul c` atitudinile sociale tradi-
indicând nevoia de a-l considera pe copil ]ionale fa]` de rolul copilului par s` fac`
ca fiind un titular activ de drepturi. „Sta- dificil` acceptarea deplin` a copiilor ca
telor li se cere s` recunoasc` aceste titulari de drepturi. Comitetul recoman-
drepturi prin lege [i s` stabileasc` mo- d` insistent Statului Parte s`-[i intensi-
dul \n care poate fi asigurat` exercitarea fice eforturile pentru a-i educa [i sen-
lor. Prin urmare, nu este suficient ca sibiliza pe parlamentari [i pe oficialii gu-
acestea s` fie incluse \n Constitu]ie ca vernamentali precum [i grupurile pro-
drepturi fundamentale. De fapt, preve- fesionale, p`rin]ii [i copiii cu privire la
derile constitu]ionale [i/sau legale tre- importan]a accept`rii depline a concep-
buie s` indice modul specific \n care se tului de drepturi ale copilului [i reco-
aplic` aceste drepturi copiilor, ce meca- mand` s` se aib` \n vedere adoptarea
nisme au fost stabilite pentru a le pro- unor m`suri legislative care s` garante-
teja \ntr-un mod eficient [i ce m`suri reze faptul c` fiecare copil se bucur` de li-
paratorii sunt prev`zute \n caz de \nc`l- bert`]i [i drepturi civile“ (Barbados
care a acestora“ (Manualul, p. 510). IRCO, Add. 103, paragraful 18).
Comitetul pentru Drepturile Copilului a Comitetul a continuat s` atrag` aten]ia
subliniat c`, \n cazul copiilor, nu este su- asupra atitudinilor care-l \mpiedic` pe
ficient ca aceste principii s` fie reflectate copil s` se bucure de dreptul la liberta-
\n constitu]ie ca aplicându-se „fiec`rei tea de exprimare. De exemplu:
persoane”. |n Instruc]iunile pentru ela- „Cu privire la dreptul copilului de a-[i
borarea Rapoartelor Periodice, Comite- exprima opiniile (articolul 12) [i dreptul
tul solicit` informa]ii cu privire la m`su- sù la libertatea de exprimare (articolul
rile luate pentru a se asigura c` drep- 13), Comitetul este preocupat de atitudi-
turile civile, inclusiv articolul 13, „sunt nea dominant` din familie, de la [coal`,
recunoscute de lege \n mod specific din alte institu]ii [i din societate, care
pentru copii“ [i despre modul \n care \mpiedic` exercitarea acestor drepturi …
acestea sunt implementate \n practic`. „|n lumina articolelor 12 [i 13 ale Con-
Comitetul solicit` ca, dreptul copilului la ven]iei, Comitetul recomand` ca Statul
libertatea de exprimare, s` fie \n mod Parte s` ia toate m`surile necesare pen-
expres garantat prin legisla]ie (iar artico- tru a promova [i garanta dreptul copi-
lul prevede ca orice restric]ii privind lului la libertatea de exprimare acas`, la
acest drept s` fie, de asemenea, preciza- [coal`, \n alte institu]ii [i \n societate“
te \n legisla]ie – vezi mai jos). De exem- (Togo IRCO, Add. 83, paragrafele 19 [i
plu, Comitetul a recomandat: 42. Vezi, de asemenea, de exemplu, Ger-
„|n lumina articolelor 13, 14 [i 15, Comi- mania IRCO, Add. 43, paragrafele 17 [i

29; Irlanda IRCO, Add.85, paragraful 35; celei de-a V-a sesiuni, ianuarie 1994,
Ungaria IRCO, Add. 87, paragraful 15). CRC/C/24, Anexa V, p. 63).
Comitetul a propus monitorizarea [i Comitetul a subliniat, de asemenea, ro-
efectuarea unor cercet`ri pentru a stabili lul important al mijloacelor de informare
\n ce m`sur` drepturile civile ale copiilor \n „a le oferi copiilor posibilitatea de a se
sunt respectate \n cadrul familiei [i \n exprima”. Articolul 17 (vezi pagina 271)
afara acesteia. se refer` la rolul mijloacelor de informa-
Comitetul a \ncurajat, de asemenea, stare \n mas` [i la asigurarea accesului
tele s` vegheze asupra implement`rii copilului la o mare varietate de informa-
dreptului copilului la exprimare \n diver- ]ii [i de materiale. |n raportul sù pentru
se medii, inclusiv \n cadrul familiei. |n Dezbaterea General` privind „Copilul [i
multe state, Comitetul a identificat atitu- media”, Comitetul a promovat dreptul la
dinea tradi]ional` fa]` de copii [i fa]` de participare al copiilor \n ceea ce prive[te
rolul pe care ace[tia trebuie s`-l aib` \n mijloacele de informare (vezi articolul
13 familie, la [coal` [i \n societate ca fiind

un impediment \n implementarea drep-
12, pagina 212 [i articolul 17, pagina
274). Internetul [i tehnologia modern` a
tului copiilor la participare (vezi articolul informa]iilor le ofer` copiilor noi oportu-
12, pagina 192 pentru comentariile Co- nit`]i de a cùta [i de a difuza informa]ii,
mitetului). indiferent de frontiere.
|n planul pentru Dezbaterea General` De o importan]` deosebit` pentru liber-

privind „Rolul familiei \n promovarea tatea de exprimare a copiilor este drep-
drepturilor copilului”, Comitetul a pre- tul de a se juca, de a se recrea [i de a
cizat: participa liber la via]a cultural` [i artis-
tic` (vezi articolul 31, pagina 559). Arti-
„Drepturile civile al copilului \ncep \n ca- colul 30 afirm` \n mod special dreptul la
drul familiei… Familia are un rol esen]ial libertatea de exprimare al copiilor care
\n crearea con[tiin]ei [i protejarea drep- apar]in minorit`]ilor sau comunit`]ilor
turilor omului, \n crearea respectului indigene [i dreptul de a se bucura de
pentru valorile umane, identitatea [i mo- propria lor cultur`, de a practica propria
[tenirea cultural` [i a respectului pentru religie [i a a-[i folosi propria limb` (vezi
alte civiliza]ii. Este nevoie s` se aib` \n articolul 30, pagina 545).
vedere modalit`]i adecvate care s` asi-
gure un echilibru \ntre autoritatea paren- Asigurarea dreptului la libertatea de
tal` [i realizarea drepturilor copilului, in- exprimare al copiilor cu dizabilit`]i poate
clusiv dreptul la libertatea de exprimare. necesita o aten]ie special`. Multe preve-
Trebuie discutate m`suri corespunz`- deri ale Regulilor Standard privind Ega-
toare pentru a preveni abrogarea aces- lizarea {anselor pentru Persoanele cu
tor drepturi \n cadrul familiei“ (Raportul Dizabilit`]i sunt relevante \n aceast` pri-
vin]`, \n special \n ceea ce prive[te ac-
cesul la informa]ii [i aspectele legate de
comunicare (regula 5), activit`]ile cultu-
rale, recreerea [i religia (regulile 10-12).
Canalul TV al copiilor Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec-
|n Venezuela, „Copiii au propriile lor ]ia Minorilor Priva]i de Libertate, pe care
canale de exprimare. Aceast` ]ar` are Comitetul le-a promovat ca asigurând
o re]ea regional` de televiziune a co- standarde relevante pentru implemen-
piilor [i, de asemenea, un post de ra- tare, precizeaz` la regula 13: „Minorilor
dio al copiilor. Televiziunea comercial` priva]i de libertate nu li se vor refuza,
a creat programe concepute pentru a pentru nici un motiv legat de situa]ia lor,
asculta [i a transmite opiniile copiilor. drepturile civile, economice, politice,
Trebuie men]ionat, \n mod special, sociale sau culturale, la sunt \ndrept`]i]i
programul s`pt`mânal 'Hay que oír a conform legisla]iei na]ionale sau inter-
los niños' (Copiii trebuie asculta]i), na]ionale [i care sunt compatibile cu
care a fost difuzat cu succes timp de privarea de libertate, cum ar fi drepturile
câ]iva ani [i a primit un premiu [i beneficiile legate de protec]ia social`,
interna]ional \n Belgia, \n 1996” (Vene- libertatea de asociere [i, la \mplinirea
zuela IR, paragraful 93). vârstei minime stabilite de lege, dreptul

de a se c`s`tori“. Astfel, aspectele liber- paragraful 26).
t`]ii de exprimare, care nu sunt incom- |n primul sù Comentariu General pri-
patibile cu privarea de libertate, trebuie vind obiectivele educa]iei, Comitetul
p`strate \n toate formele de limitare a pentru Drepturile Copilului subliniaz`
libert`]ii. leg`tura dintre articolul 29(1) [i dreptu-
rile civile ale copilului, precizând:
Restric]ii privind dreptul copi- „articolul acord` importan]` procesului
lului: articolul 13(2) prin care trebuie promovat dreptul la
educa]ie. Astfel, eforturile de a promova
Restric]iile privind dreptul copilului la li- exercitarea altor drepturi nu trebuie sub-
bertatea de exprimare sunt limitate strict minate, ci trebuie consolidate prin valo-
la prevederile paragrafului 2 al articolu- rile transmise \n procesul educa]ional.
lui. Restric]iile sunt cele care se aplic` li- Acest lucru nu include doar con]inutul
bert`]ii de exprimare a „oric`rei per- programei, ci [i procesele educa]ionale,
soane“ prin articolul 19 al Pactului Inter-
na]ional cu privire la Drepturile Civile [i
metodele pedagogice [i mediul \n care
se desf`[oar` educa]ia, indiferent dac`
13
Politice. Orice restric]ii trebuie s` fie pre- aceasta se face acas`, la [coal` sau \n
cizate \n legisla]ie [i s` fie „necesare“ alt` parte. Copiii nu \[i pierd drepturile
pentru unul din cele dou` scopuri pre- fundamentale (drepturile omului) prin
cizate la subparagrafele (a) [i (b). faptul c` intr` pe por]ile [colii. Astfel,
Comitetul pentru Drepturile Copilului, \n educa]ia trebuie s` se desf`[oare \ntr-un
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- mod care s` respecte demnitatea ine-
telor Periodice, solicit` informa]ii pri- rent` a copilului, care s`-l ajute s`-[i ex-
vind orice restric]ie aplicat` conform prime opiniile \n mod liber, \n confor-
articolului 13. |n analiza rapoartelor Sta- mitate cu articolul 12(1) [i s` participe la
telor P`r]i, Comitetul a subliniat, de via]a [colii…“ (Raportul celei de-a XXVI-
asemenea, limitele oric`ror restric]ii pri- a sesiuni, ianuarie 2001, CRC/C/103,
vind dreptul copilului: Anexa IX, paragraful 8).
„Comitetul este preocupat de faptul c`, Articolul 17(e) al Conven]iei privind
de[i libertatea de exprimare [i de \ntru- Mass-Media [i Alte Surse de Informare,
nire sunt recunoscute formal \n Con- le cere statelor: „S` \ncurajeze elabora-
stitu]ie, exercitarea acestor drepturi de rea unor instruc]iuni adecvate pentru
c`tre copii este restrâns` de clauze de protejarea copiilor de informa]iile [i
limitare vag formulate (de exemplu: ‚\n materialele dùn`toare pentru bun`sta-
conformitate cu criteriile islamice’), care rea lor, ]inând cont de prevederile arti-
dep`[esc restric]iile permise, stabilite la colelor 13 [i 18“. Astfel, orice instruc]iu-
paragraful 2 al articolelor 13 [i 15 din ni trebuie s` fie \n acord cu dreptul la
Conven]ie. Comitetul este \ngrijorat de libertatea de exprimare [i cu restric]iile
rapoartele privind incidentele de ame- permise conform articolului 13(2).
nin]`ri [i acte de violen]` ale grupurilor O problem` special`, ridicat` \n cursul
paramilitare, cum ar fi Ansari-Hezbollah, redact`rii Conven]iei cu privire la Drep-
\ndreptate \mpotriva persoanelor care turile Copilului ([i mai recent, \n rezer-
\ncearc` s` exercite sau s` promoveze vele [i declara]iile f`cute de unele state
exercitarea acestor drepturi. la ratificarea Conven]iei) este legat` de
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` rolul p`rin]ilor \n contextul drepturilor
stabileasc` criterii clare pentru a evalua civile ale copiilor, inclusiv dreptul la
dac` o anumit` ac]iune sau exprimare libertatea de exprimare. |n cursul proce-
este \n conformitate cu interpret`rile sului de redactare, propunerea general`,
textelor islamice [i s` aib` \n vedere m`- conform c`reia Conven]ia trebuie s`
suri corespunz`toare [i propor]ionate de confirme \n mod explicit faptul c` drep-
protejare a moravurilor publice, ap`rând turile civile [i politice acordate „fiec`rei
\n acela[i timp dreptul fiec`rui copil la persoane“ prin Declara]ia Universal` a
libertatea de exprimare [i de \ntrunire“ Drepturilor Omului [i Pactul Interna]io-
(Republica Islamic` Iran IRCO, Add. 123, nal cu privire la Drepturile Civile [i Po-
paragrafele 33 [i 34. Vezi, de asemenea, litice se aplic` [i copiilor, a \ntâmpinat la
de exemplu, Indonezia IRCO, Add. 25, \nceput o anumit` rezisten]`. A fost evi-
paragraful 13; Coreea IRCO, Add. 51,

reluat \n articolul 14 (dreptul copilului la
Revistele [colare libertatea de gândire, con[tiin]` [i reli-
|n leg`tur` cu implementarea articole- gie, vezi pagina 229), nu \ns` [i \n artico-
lor 12 [i 13, Danemarca a raportat c` lul 13.
Ministerul Educa]iei a emis o circular` |n ceea ce prive[te rolul p`rin]ilor, Ma-
care prezenta instruc]iuni privind pu- nualul de Raportare privind Respectarea
blicarea revistelor [colare, \ns`, ulte- Drepturilor Omului, din 1997, precizea-
rior s-a renun]at la aceasta deoarece z`: „…dup` cum s-a subliniat \n articolul
„putea da na[tere la \ndoieli legate de 5 al Conven]iei, p`rin]ii sau alte persoa-
conformitatea circularei cu prevederile ne responsabile pentru copil, trebuie s`
Conven]iei“ (Danemarca IR, paragrafe- ofere o „\ndrumare [i orientare“ adecva-
le 13 [i 82). te [i \n acord cu capacit`]ile \n evolu]ie
Raportul Ini]ial al Fran]ei descrie \ncu- ale copilului, astfel \ncât s` se asigure
rajarea libert`]ii de exprimare \n [coli. exercitarea de c`tre copil a drepturilor
13 Scopul unui Decret datat 18 februarie

1991, legat de drepturile [i obliga]iile
recunoscute de Conven]ie“ (Manual, p.
434).
elevilor din \nv`]`mântul secundar pu- Diverse state au emis declara]ii sau re-
blic, [i al celor patru circulare de im- zerve legate de rela]ia dintre p`rin]i [i
plementare, a fost de a-i \ncuraja pe ti- drepturile civile ale copiilor lor, care in-
nerii liceeni s` se exprime. Dreptul de clud articolul 13. La analiza Rapoartelor
publicare, stabilit de lege, le ofer` pu- Ini]iale, Comitetul a solicitat \n mod ferm
blica]iilor de liceu un sprijin suplimen- revizuirea [i retragerea rezervelor; Co-
tar, permi]ând exprimarea f`r` o cen- mitetul [i-a exprimat preocuparea, \n
zur` prealabil` (France IR, paragraful special fa]` de rezervele care sugereaz`
80). nerecunoa[terea deplin` a copilului ca
titular de drepturi (pentru mai multe in-
forma]ii [i pentru comentariile Comite-
den]iat` nevoia de a recunoa[te rolul p`- tului, vezi articolul 5, pagina 106, [i arti-
rin]ilor. Un prim draft a ceea ce avea s` colul 12, pagina 190).
devin` articolul 13 afirma: „Nici o preve-
dere a acestui articol nu va fi interpre- Alte declara]ii [i rezerve se refer` la
tat` ca limitând sau afectând \ntr-un alt posibilele restric]ii privind libertatea de
mod autoritatea, drepturile sau respon- exprimare [i alte drepturi civile. O re-
sabilit`]ile unui p`rinte sau ale altui zerv` formulat` de Austria precizeaz`:
reprezentant legal al copilului“. Discu]ia „Articolele 13 [i 15 ale Conven]iei se vor
a continuat \ns`, convenindu-se asupra aplica cu condi]ia s` nu afecteze
faptului c`, de[i copiii pot avea nevoie restric]iile legale stabilite de articolul 10
de \ndrumarea sau orientarea p`rin]ilor [i articolul 11 al Conven]iei Europene
sau a reprezentan]ilor legali \n exercita- pentru Ap`rarea Drepturilor Omului [i a
rea acestor drepturi, acest lucru nu afec- Libert`]ilor Fundamentale din 4 noiem-
teaz` con]inutul drepturilor \n sine [i c`, brie 1950“. Belgia [i-a exprimat o rezer-
de asemenea, trebuie respectate capaci- v` similar` (CRC/C/ 2/Rev.8, p.18). Con-
t`]ile \n evolu]ie ale copilului (E/CN.4/ ven]ia European` are o defini]ie mai lar-
1986/39, p. 17; E/CN.4/1987/25, pp. 26-27; g` a restric]iilor permise: articolul 10(2) –
E/CN.4/1988/28, pp. 9-13; Detrick, pp. 230 libertatea de exprimare: „Deoarece im-
[i urm`toarele) plic` datorii [i responsabilit`]i, exercita-
rea acestor libert`]i poate fi supus` for-
Aceste formul`ri \[i g`sesc expresia malit`]ilor, condi]iilor, restric]iilor sau
general` \n articolul 5 al Conven]iei, care sanc]iunilor prev`zute de lege [i care
solicit` statelor s` respecte „responsabi- sunt necesare \ntr-o societate demo-
lit`]ile, drepturile [i obliga]iile“ p`rin]i- cratic`, pentru a proteja securitatea na-
lor sau ale altor responsabile pentru co- ]ional`, integritatea teritorial` sau sigu-
pil „de a oferi, ]inând cont de capa- ran]a public`, pentru a preveni dezordi-
cit`]ile \n evolu]ie ale copilului, \ndruma- nea sau delictele, pentru a proteja s`n`-
rea [i orientarea adecvate \n exercitarea tatea sau bunele moravuri, pentru a pro-
de c`tre copil a drepturilor recunoscute teja reputa]ia sau drepturile altor per-
prin prezenta Conven]ie“ (vezi articolul soane, pentru a preveni divulgarea in-
5, pagina 101). Acest rol al p`rin]ilor este forma]iilor cu caracter confiden]ial sau

pentru a men]ine autoritatea [i impar]ia-
litatea sistemului judiciar“. Elevi jurnali[ti
Comitetul pentru Drepturile Omului, \n Un important mijloc de exprimare
Comentariul sù General privind artico- pentru copii [i adolescen]i este progra-
lul 19 (echivalent) din Pactul Interna]io- mul de coresponden]i [colari sponso-
nal cu privire la Drepturile Civile [i Poli- rizat de ziarul El Comercio. „Acest pro-
tice, subliniaz` c`, interac]iunea dintre gram le permite elevilor s` scrie [i
principiul libert`]ii de exprimare [i orice s`-[i exprime ideile [i opiniile despre
limite [i restric]ii impuse este cea care ceea ce se \ntâmpl` \n [colile lor [i \n
stabile[te aria de aplicare efectiv` a societatea \n care trìesc. Ziarul aloc` o
dreptului persoanei. Paragraful 3 al arti- pagin` subiectelor legate de copii [i
colului 19 precizeaz` c` exercitarea adolescen]i, pagin` \n care elevii sunt
dreptului la libertatea de exprimare „im- propriii lor purt`tori de cuvânt cu pri-
plic` datorii [i responsabilit`]i speciale“. vire la evenimentele care \i intereseaz`
Prin urmare, poate fi supus` anumitor
restric]ii, \ns` doar acelor restric]ii pre-
[i \i preocup`. Coresponden]ii editeaz`
pagina [i sunt responsabili de trimite- 13
v`zute de lege [i care sunt necesare: rea articolelor [i de participarea la ac-
(a) Pentru respectarea drepturilor [i re- tivit`]ile care \i intereseaz` [i pentru
puta]iei altora; care au timp. Ace[tia au o autoriza]ie
care le permite s` intre \n birourile zia-
(b) Pentru protejarea securit`]ii na]ionarului [i s`-[i lase \nsemn`rile, s` folo-
le sau a ordinii publice (ordre public) „a seasc` dosarul decupajelor de pres` [i
s`n`t`]ii publice sau a bunelor mora- s` primeasc` sfaturi pentru articolele
vuri“. lor.
Comentariul General precizeaz`: „Para- „La Conven]ia Coresponden]ilor Na]io-
graful 3 subliniaz`, \n mod expres, faptul nali, organizat` anual, particip` peste
c`, exerci]iul dreptului la libertatea de 600 de elevi din toat` ]ara, care benefi-
exprimare implic` datorii [i responsa- ciaz` de o zi \ntreag` de jurnalism, dis-
bilit`]i speciale [i, din acest motiv, sunt trac]ie [i instruire. Aceast` conferin]`
permise anumite restric]ii privind acest include un curs, o conferin]` de pres`,
drept, care pot fi legate fie de interesul masa de prânz, vizion`ri de casete vi-
altor persoane, fie de interesul comuni- deo [i un concurs de gazete de pere-
t`]ii \n ansamblu. te…“ (Peru 2R, paragrafele 261 [i 262).
Totu[i, atunci când un Stat Parte impune
anumite restric]ii privind exercitarea
libert`]ii de exprimare, acestea nu pot
al mijloacelor de informare, care ar afec-
periclita dreptul \nsu[i. Paragraful 3 sta-
ta dreptul fiec`rei persoane la libertatea
bile[te condi]iile [i doar \n aceste con-
de exprimare \ntr-un mod care nu este
di]ii pot fi impuse restric]ii: restric]iile
prev`zut la paragraful 3.
trebuie „s` fie prev`zute de lege“; [i pot
fi impuse doar pentru unul din scopurile „Multe state se mul]umesc s` men]io-
stabilite \n subparagrafele (a) [i (b) ale neze \n rapoartele lor, c` libertatea de
paragrafului (3); de asemenea, trebuie exprimare este garantat` prin Constitu-
s` se demonstreze c` acestea sunt ]ie sau legisla]ie. Totu[i, pentru a cu-
‚necesare’ pentru unul din respectivele noa[te regimul exact al libert`]ii de ex-
scopuri“. primare, din punct de vedere legislativ [i
\n practic`, Comitetul are nevoie de
Comitetul pentru Drepturile Omului
informa]ii suplimentare pertinente des-
remarc` faptul c`, nu toate ]`rile au pre-
pre regulile care definesc aria de aplica-
zentat \n rapoartele elaborate conform
re a libert`]ii de exprimare sau care sta-
Conven]iei, informa]ii privind „toate as-
bilesc anumite restric]ii, precum [i des-
pectele libert`]ii de exprimare. De exem-
pre orice alte condi]ii care, \n practic`,
plu, pân` \n prezent s-a acordat pu]in`
afecteaz` exercitarea acestui drept …“
aten]ie faptului c`, datorit` dezvolt`rii
mijloacelor moderne de informare \n
Comentariul General 10, 1983, HRI/GEN/
mas`, sunt necesare m`suri eficiente
1/Rev.5, p. 120).
pentru prevenirea acelui gen de control

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 13 este relevant pentru departamentele respon-
sabile de problematica familiei, bun`stare social`, educa]ie, media [i comunica]ii)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din
societatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 13, acestea ar putea include formarea tuturor
celor care lucreaz` cu [i pentru copii [i familiile acestora, precum [i a celor implica]i
\n educa]ia p`rin]ilor)?

Dreptul copilului la libertatea de exprimare, garantat de articolul 13, este \n mod ex-
plicit recunoscut \n legisla]ie?
Politicile [i practicile \ncurajeaz` \n mod activ libertatea de exprimare a copilului?
Legisla]ia, politicile [i practicile sus]in dreptul copilului la libertatea de exprimare, sta-
bilit \n articolul 13, \n leg`tur` cu:
familia?
\ngrijirea alternativ`?
[colile?
institu]iile din sistemul de justi]ie juvenil`?
comunitatea?
mijloacele de informare?

Restric]iile permise privind dreptul la libertatea de exprimare sunt \n acord cu cele
stabilite \n paragraful 2 al articolului 13 [i sunt definite \n legisla]ie?
|n particular, orice restric]ie privind dreptul copilului de a contribui la [i de a publica
reviste [colare [i de alt tip sunt \n acord cu cele stabilite la paragraful 2?
Au fost luate m`suri speciale pentru asigurarea libert`]ii de exprimare a copiilor cu
dizabilit`]i?
Statul a luat vreo m`sur` specific` pentru a \ncuraja [i facilita accesul copiilor la mij-
locele de informare?
Exist` vreo prevedere care s` ia \n considerare [i s` rezolve plângerile f`cute de co-
pii cu privire la \nc`lc`ri ale dreptului lor la libertatea de exprimare?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil` [i articolele acesteia sunt interdependen-

te. Articolul 13 nu trebuie interpretat separat.
Articolelor conexe
Printre articolele a c`ror implementare este legat` de articolul 13 se num`r`:
Articolul 5: responsabilit`]ile parentale [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 15: libertatea de asociere
Articolul 17: accesul la informa]ii adecvate; rolul mijloacelor de informare \n mas`
Articolul 29: obiectivele educa]iei
Articolul 30: drepturile culturale, religioase [i lingvistice ale copiilor apar]inând minori-
t`]ilor [i comunit`]ilor indigene
Articolul 31: dreptul copilului de a se juca, de a se recrea, de a participa la via]a cultu-
ral` [i de a se implica \n activitatea artistic`

Dreptul copilului
la libertatea
de gândire,
con[tiin]` [i
religie
14
1. Statele P`r]i vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie.
2. Statele P`r]i vor respecta drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor [i, acolo unde este cazul, ale
reprezentan]ilor legali, de a-i oferi copilului \ndrumare \n exercitarea dreptului sus-men-
]ionat, \ntr-o manier` corespunz`toare capacit`]ilor \n evolu]ie ale acestuia.
3. Libertatea de manifestare a propriei religii sau a propriilor convingeri nu poate fi su-
pus` decât restric]iilor prev`zute de lege [i care sunt necesare pentru a proteja siguran]a
public`, ordinea public`, s`n`tatea [i bunele moravuri sau drepturile [i libert`]ile funda-
mentale ale altor persoane.
rticolul 14 din Conven]ia cu pri- foarte limitate, permise \n ceea ce pri-
A vire la Drepturile Copilului con-

firm` dreptul fundamental al
copilului la libertatea de gândi-
re, con[tiin]` [i religie, care este acordat
„fiec`rei persoane” prin Declara]ia Uni-
ve[te libertatea copilului de a-[i mani-
festa religia sau credin]a.
Rapoartele Ini]iale ale multor state preci-
zeaz` doar c` acest drept este reflectat
de Constitu]iile lor [i se aplic` \n mod
versal` a Drepturilor Omului [i prin Pac- egal [i copiilor (la fel ca \n cazul adul]ilor
tul Interna]ional cu privire la Drepturile - nota trad.). |ns`, \n Instruc]iunile pentru
Civile [i Politice. Al doilea paragraf, care Sumar
elaborarea Rapoartelor Periodice se
reia articolul 5 al Conven]iei, cere res- solicit` informa]ii cu privire la modul \n
pectarea rolului p`rin]ilor \n ceea ce pri- care acesta este „recunoscut de lege \n
ve[te \ndrumarea copilului „\ntr-o mani- mod specific pentru copii”. Pân` \n pre-
er` corespunz`toare capacit`]ilor \n evo- zent, Comitetul a f`cut pu]ine comentarii
lu]ie ale copilului”. Pactul Interna]ional cu privire la implementarea eficient` a
cere respectarea libert`]ii p`rin]ilor de a articolului 14. Dintr-o serie de declara]ii
asigura educa]ia religioas` [i moral` a [i rezerve, reiese clar c`, \n unele state,
copiilor lor, \n conformitate cu propriile dreptul copilului la libertatea religiei
lor convingeri, \ns`, \n Conven]ia cu pri- este \n dezacord cu tradi]ia [i, \n unele
vire la Drepturile Copilului, accentul este cazuri, cu legisla]ia. Pu]ine state par s` fi
pus pe libertatea religioas` a copilului, prev`zut acest drept al copilului \n le-
cu o \ndrumare a p`rin]ilor, care s` ]in` gisla]ia na]ional`, iar \n multe dintre ele,
cont de capacit`]ile \n evolu]ie ale copi- p`rin]ii sunt cei care stabilesc religia
lului. Paragraful 3 stabile[te restric]iile copilului.
DREPTUL COPILULUI LA LIBERTATEA DE GÂNDIRE, CON{TIIN}~ {I RELIGIE 229

Extrase din
form Conven]iei
te, inclusiv despre principalele m`suri legislative, juridice, administrative [i de alt`
natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpi-
nate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven-
14 ]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de implementare [i obiecti-
vele specifice pentru viitor, cu privire la: …
(e) Libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie (articolul 14);
…”
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` prezinte informa]ii privind
m`surile adoptate pentru a se asigura c` drepturile [i libert`]ile civile ale copiilor,
stabilite prin Conven]ie, \n special cele prev`zute \n articolele 7, 8, 13-17 [i 37(a),
…
D. Libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie (articolul 14)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind exercitarea de c`tre copii a dreptului la
libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie, precum [i informa]ii privind m`sura \n
care sunt luate \n considerare capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului.
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate pentru a asigura libertatea copilului de
a-[i manifesta religia sau credin]ele, inclusiv \n ceea ce prive[te minorit`]ile [i gru-
purile indigene. Trebuie prezentate, de asemenea, informa]ii despre m`surile luate
pentru a asigura respectarea drepturilor copilului \n leg`tur` cu orice form` de \n-
v`]`mânt religios din [colile sau institu]iile publice, precum [i despre orice limit`ri
la care aceast` libertate este supus` \n conformitate cu articolul 14, paragraful 3”
(CRC/C/58, paragrafele 48, 56-57. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru
\n cadrul prezentului articol: 24, 81, 165, 166; pentru textul complet al Instruc]iu-
nilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, vezi Anexa 3, pagina 811).
Respectarea drepturilor civile „Comitetul este, \n general, preocupat

de faptul c` nu s-a acordat suficient`
ale copiilor aten]ie promov`rii drepturilor [i libert`-
Comitetul s-a ar`tat adesea preocupat de ]ilor civile ale copilului, prev`zute de
lipsa de aten]ie acordat` implement`rii articolele 13, 14, 15, 16 [i 17 ale Con-
drepturilor [i libert`]ilor civile ale copiilor, ven]iei. Informa]iile de]inute de Comitet
inclusiv cele prev`zute de articolele 13, indic` faptul c` atitudinile sociale tradi-
14, 15, 16 [i 17. De exemplu: ]ionale fa]` de rolul copilului par s` fac`

Dreptul copiilor din Suedia de a-[i alege religia
„|n raportul sù ‚Tranzi]ie Supravegheat`’, Comisia pentru Limite de Vârst` reco-
mand` ca limita actual` de 15 ani pentru consim]`mântul (la intrarea \n Biserica
Suedez` sau la retragerea din aceasta), conform Legii Ecleziastice, s` fie redus` la
12 ani. O comisie guvernamental` numit` \n vederea revizuirii rela]iei dintre Bise-
ric` [i stat a propus \n raportul sù acela[i gen de modificare legislativ` ca [i Comi-
sia pentru Limite de Vârst`. |n raportul sù, respectiva comisie guvernamental`
recomand` - printre altele - s` fie promulgate urm`toarele amendamente, urmând
a intra \n vigoare de la 1 ianuarie 2000:
(a) Copiii care au \mplinit 12 ani s` aib` drept de veto \n ce prive[te intrarea \ntr-o
confesiune religioas` sau retragerea din aceasta;
(b) Copiii care au \mplinit 12 ani s` poat` s` adere din proprie ini]iativ` la o confe-
siune religioas` sau s` se retrag` din aceasta, dac` au consim]`mântul persoanei
\n custodia c`reia de afl`; 14
(c) Acelea[i reguli s` se aplice pentru toate confesiunile religioase”.
„Noua curricul` stabile[te faptul c` \nv`]`mântul din [coli trebuie s` fie neconfe-
sional. |nv`]`mântul trebuie s` fie obiectiv [i comprehensiv. Se subliniaz` ideea c`
to]i p`rin]ii trebuie s`-[i poat` trimite cu aceea[i \ncredere copiii la [coal`, având
certitudinea c` ace[tia nu vor fi influen]a]i \n favoarea unei credin]e sau a alteia”.
„Scopul educa]iei religioase, ca obiect de \nv`]`mânt, este de a spori cuno[tin]ele
elevilor cu privire la religii [i credin]e [i de a le da posibilitatea de a face propriile
reflec]ii [i de a-[i pune propriile \ntreb`ri cu privire la probleme etice [i existen-
]iale”.
„Procesul de predare va promova o discu]ie deschis` asupra problemelor care pri-
vesc credin]a [i atitudinile fa]` de via]` [i se va asigura c`, la \ntâlnirile dintre oa-
meni cu tradi]ii diferite [i din culturi diferite este respectat` individualitatea fie-
c`ruia. Cunoa[erea credin]ei cre[tine [i a eticii cre[tine tradi]ionale este inclus` \n
procesul de predare, astfel \ncât elevii s` poat` asimila [i \n]elege o mare parte din
con]inutul [i expresia artei suedeze [i occidentale, a muzicii, literaturii, istoriei [i
dezvolt`rii sociale”.
„Printr-un amendament la Legea Educa]iei, care a intrat \n vigoare \ncepând cu
anul [colar 1997/98, elevii nu mai pot fi scuti]i de la participarea la lec]iile de
educa]ie religioas`. |n proiectul de lege al Guvernului (Propunerea 1995/96: 200) pe
care s-a bazat amendamentul, Guvernul a argumentat c` o sarcin` esen]ial` a
[colilor este dezvoltarea capacit`]ii elevilor de a \n]elege alte culturi, tradi]ii [i
valori.
{colile ar fi lipsite de un instrument important \n realizarea sarcinii de a promova
toleran]a [i \n]elegerea \n societatea multicultural` reflectat` de [colile contempo-
rane, dac` elevii cu o origine religioas` diferit` de a majorit`]ii nu ar lua parte la
lec]iile de educa]ie religioas`. De aceea s-a propus ca to]i elevii s` participe la orele
de educa]ie religioas`. O opinie special` a elevului sau a mediului familial nu va
constitui un motiv pentru scutirea de la participarea la \nv`]`mântul bazat pe valo-
rile comune, care se afl` la baza programei. Propunerile Guvernului au fost votate
de Riksdag” (Suedia 2R, paragrafele 308 – 312).
dificil` acceptarea deplin` a copiilor ca tan]a accept`rii depline a conceptului de

titulari de drepturi. Comitetul recomand` drepturi ale copilului [i recomand` s` se
insistent Statului Parte s`-[i intensifice aib` \n vedere adoptarea unor m`suri le-
eforturile pentru a-i educa [i sensibiliza gislative care s` garanteze faptul c` fie-
pe parlamentari [i pe oficialii guverna- care copil se bucur` de drepturi [i liber-
mentali precum [i grupurile profesio- t`]i civile” (Barbados IRCO, Add. 103, pa-
nale, p`rin]ii [i copiii, cu privire la impor- ragraful 18).

Libertatea de gândire vârsta \ntre 15 [i 18 ani. |n plus, \n unele
]`ri exist` organiza]ii militare de tineret,
Dreptul copiilor la libertatea de gândire iar anumite forme de preg`tire militar`
a dat na[tere la pu]ine controverse sau se desf`[oar` \n cadrul sistemului de
comentarii \n Rapoartele Ini]iale [i Perio- \nv`]`mânt; dac` este obligatorie, a-
dice, precum [i din partea Comitetului. ceast` preg`tire ar putea fi contrar` arti-
Conceptul de libertate de gândire este colului 14.
legat de dreptul copilului de a-[i forma Prima edi]ie a Manualului de Raportare
[i exprima opiniile, prev`zut la articolul privind Respectarea Drepturilor Omului,
12. Implementarea practic` a libert`]ii din 1991, \ntr-un comentariu privind
gândirii este legat` de libertatea de a dreptul la libertatea de gândire, con[tiin-
cùta, a primi [i a difuza informa]ii [i ]` [i religie, prev`zut la articolul 18 al
idei de orice natur`, conform articolului Pactului Interna]ional cu privire la Drep-
13, de dreptul copilului de a avea acces turile Civile [i Politice, sugereaz` c`
la informa]ii adecvate, conform articolu-
14 lui 17, precum [i de dreptul copilului la
educa]ie, conform articolelor 28 [i 29.
„statutul [i pozi]ia celor care refuz` ser-
viciul militar din motive de con[tiin]`
trebuie discutate \n cadrul acestui arti-
Dreptul copilului la via]` privat`, prev`- col, fiind necesar s` se prezinte informa-
zut la articolul 16, implic` faptul c` ]ii statistice cu privire la num`rul per-
acesta nu poate fi obligat s`-[i dezv`luie soanelor care au solicitat acest statut [i
gândurile. Nu exist` restric]ii privind al persoanelor c`rora li s-a recunoscut,
dreptul la libertatea de gândire. Paragra- \n mod efectiv, acest statut; trebuie pre-
ful 2 prevede respectarea dreptului [i zentate, de asemenea, motivele invocate
datoriei p`rin]ilor, ale reprezentan]ilor pentru a justifica refuzul din motive de
legali, de a-l \ndruma pe copil \n exerci- con[tiin]` [i drepturile [i datoriile per-
tarea dreptului sù, ]inând cont de capa- soanelor care refuz` serviciul militar din
cit`]ile \n evolu]ie ale acestuia. motive de con[tiin]`, comparativ cu cele
ale persoanelor care particip` la servi-
Libertatea de con[tiin]` ciul militar obi[nuit” (Manualul de Ra-
portare privind Respectarea Drepturilor
Din nou, Conven]ia cu privire la Drep- Omului, 1991, p. 108).
turile Copilului nu prevede nici un fel de
restric]ii privind dreptul copilului la Comisia pentru Drepturile Omului a
libertatea de con[tiin]`, \ns` paragraful adoptat o rezolu]ie privind respectarea
2 al articolului 14 le permite p`rin]ilor dreptului de a refuza serviciul militar din
s`-l \ndrume pe copil. Problemele legate motive de con[tiin]` (rezolu]ia 1987/46,
de con[tiin]` pot ap`rea, de exemplu, cu Comisia pentru Drepturile Omului, E/
privire la diet` – cazul vegetarianismului CN.4/1987/60).
– sau cu privire la problemele de mediu.
O problem` legat` de con[tiin]` \n pri- Libertatea religiei
vin]a c`reia exist` diverse recomand`ri
legate de drepturile omului, \ns` despre Articolul 14 protejeaz` dreptul copilului
care nu exist` nici o men]iune explicit` de a avea o religie, care este un drept ab-
\n Declara]ia Universal` a Drepturilor solut [i dreptul de a-[i manifesta religia,
Omului [i \n Pactul Interna]ional cu drept care poate fi supus unor restric]ii
privire la Drepturile Civile [i Politice sau foarte limitate, prezentate la paragraful 3.
\n Conven]ie, este cea a refuzului servi- |n plus, articolul 30 al Conven]iei (vezi
ciului militar din motive de con[tiin]`. pagina 545) confirm` dreptul unui copil
Conven]ia, prin articolul 38, interzice re- care apar]ine unei minorit`]i etnice,
crutarea \n for]ele armate a oric`rei per- religioase sau lingvistice sau care este
soane care nu a \mplinit 15 ani, iar Pro- indigen „de a-[i declara apartenen]a
tocolul Facultativ privind implicarea religioas` [i de a-[i [i practica propria
copiilor \n conflicte armate le cere sta- religie…”. Iar, \n stabilirea \ngrijirii alter-
telor s` nu fac` recrut`ri obligatorii ale native, conform articolului 20, statele
copiilor care nu au \mplinit 18 ani (vezi trebuie s` acorde o aten]ie corespunz`-
pagina 679). |n unele ]`ri, refuzul recru- toare originii religioase a copilului (vezi
t`rii din motive de con[tiin]` r`mâne o mai jos, pagina 238).
adev`rat` problem` pentru copiii cu

Respectarea capacit`]ilor \n evolu]ie
|n Islanda, nimeni nu este obligat s` apar]in` de o confesiune religioas`. Dup`
\mplinirea vârstei de 16 ani, copilul poate decide dac` ader` sau nu la o confesiune
religioas` [i la care. Opinia unui copil de 12 ani sau mai mult trebuie luat` \n consi-
derare la \nscrierea lui \ntr-o confesiune religioas` (Islanda IR, paragraful 158).
Copiii cu vârste \ntre 15 [i 18 ani din Danemarca pot fi \nscri[i sau retra[i dintr-o
anumit` biseric` de c`tre persoanele \n custodia c`rora se afl` (p`rin]ii [i
reprezentan]ii legali - nota trad.), cu condi]ia ca [i copiii s` fi consim]it la acest lucru
(Danemarca, IR paragraful 96).
|n Marea Britanie, „…|n momentul \n care un copil este suficient de matur pentru
a lua propriile decizii \n ceea ce-l prive[te, prevederea conform c`reia o persoan`
care de]ine responsabilitatea parental` poate alege religia unui copil, trebuie citit`
\n coroborare cu decizia ‚Gillick’, care a stabilit principiul conform c`ruia drepturile
parentale las` locul dreptului copilului de a lua propriile decizii \n momentul \n care
acesta atinge un nivel suficient de \n]elegere [i inteligen]` pentru a decide singur
14
\ntr-o anumit` privin]`” (Marea Britanie IR, paragraful 172).
|n Coreea, „Codul Civil prevede c`, o persoan` cu autoritate parental` are dreptul
[i datoria de a-[i educa [i proteja copilul, [i garanteaz` libertatea p`rintelui sau a
reprezentantului legal de a-i oferi copilului o educa]ie religioas` [i moral`. Totu[i,
\n Coreea nu este considerat un lucru de la sine \n]eles ca un copil s` \mbr`]i[eze
credin]a p`rintelui. Chiar dac` elevii merg la [coli \nfiin]ate de organiza]ii reli-
gioase, ace[tia pot avea propria lor religie. Orice adult sau copil \[i alege religia
conform voin]ei sale libere. Totu[i, \n sistemul actual de a alege [colile, de la
[coala elementar` la liceu - cu excep]ia [colilor elementare particulare - \n care ele-
vii sunt repartiza]i la [coala cea mai apropiat` de locuin]a elevului, f`r` a se ]ine
câtu[i de pu]in cont de orientarea religioas` a elevului, dreptul elevilor de a se
bucura de libertatea religiei este \nc`lcat \n mod substan]ial, prin faptul c` primesc
o educa]ie religioas` pe care nu o doresc [i nu primesc educa]ia religioas` pe care
o doresc” (Coreea IR, paragraful 63).
|n Austria, „la \mplinirea vârstei de 14 ani, copilul este liber s`-[i aleag` religia pe
care dore[te s-o \mbr`]i[eze. La \mplinirea vârstei de 12 ani, copilul nu mai poate
fi educat \mpotriva voin]ei lui \ntr-o alt` confesiune. Prevederile Legii Federale pri-
vind Educa]ia Religioas` a Copiilor se aplic`, de asemenea, educ`rii copiilor con-
form unei filozofii laice de via]`” (Austria IR, paragraful 173).
Ce \nseamn` libertatea religiei Comitetul pentru Drepturile Omului a

Articolul 18(1) din Pactul Interna]ional cu emis \n 1993 un amplu Comentariu
privire la Drepturile Civile [i Politice ex- General privind articolul 18. Acesta su-
tinde dreptul la libertatea religiei: bliniaz` faptul c`, termenii „religie” [i
„…Dreptul va include libertatea de a „credin]`” trebuie interpreta]i \n sens
avea sau de a \mbr`]i[a o religie sau o larg, protejând credin]ele teiste, non-
credin]`, conform proprie sale alegeri, [i teiste [i ateiste, precum [i dreptul de a
libertatea de a-[i manifesta, individual nu \mp`rt`[i nici o religie sau credin]`.
sau \n cadrul unei comunit`]i, \n mediu Articolul „nu permite nici un fel de li-
public sau privat, religia sau credin]a mit`ri \n ceea ce prive[te libertatea de
prin slujbe religioase/\nchinare, p`stra- gândire sau con[tiin]` sau libertatea de
rea obiceiurilor, practica religioas` [i a avea sau de a \mbr`]i[a o religie sau o
predarea \nv`]`turilor religioase”. Al credin]`, conform propriei alegeri”. Ni-
doilea paragraf precizeaz`: „Nimeni nu meni nu poate fi constrâns s`-[i dez-
va fi supus unei constrângeri care i-ar v`luie apartenen]a la o religie sau la o
afecta libertatea de a avea sau de a \m- credin]`: acest lucru este asigurat prin
br`]i[a o religie sau o credin]`, conform articolul 18 [i prin dreptul la via]` pri-
propriei sale alegeri”. vat`, stabilit \n articolul 17 al Conven]iei

Respectarea convingerilor religioase ale copilului
Un Stat Parte a recunoscut pericolele respect`rii libert`]ii religioase a p`rin]ilor \n
detrimentul copiilor: „Guvernul Canadei recunoa[te c` trebuie avut grij` ca
libertatea religioas` a p`rin]ilor s` nu fie acceptat` ca justificare pentru a-i supune
pe copii la practici care nu respect` preferin]ele lor religioase, care implic`
discrimin`ri pe criterii de gen, care dùneaz` s`n`t`]ii lor ori implic` abuzuri sau
violen]`.” Raportul Ini]ial descrie un caz \n care un tribunal s-a ab]inut s` fac` o
declara]ie prin care s` confirme c` o fat` de 12 ani bolnav` de leucemie avea
nevoie de protec]ie atunci când ea [i p`rin]ii sì (care erau Martori ai lui Iehova) nu
au acceptat administrarea unor transfuzii de sânge pe considerente religioase.
Tribunalul a considerat de asemenea c` o transfuzie anterioar` de sânge, adminis-
trat` \mpotriva voin]ei fetei, a constituit discriminare pe considerente religioase,
contrar` sec]iunii 15 a Cartei Canadiene a Drepturilor [i Libert`]ilor, precum [i o
\nc`lcare a dreptului ei la siguran]a persoanei, conform sec]iunii 7 a Cartei (Canada
14 IR, paragrafele 114 [i 115).
|n Belarus, articolele din Legea privind Drepturile Copilului precizeaz` c` „De[i a
proclamat natura laic` a educa]iei, statul, cu excep]ia cazului \n care \ncurajarea
practic`rii actelor religioase amenin]` \n mod direct via]a sau s`n`tatea copilului
sau \i \ncalc` drepturile legale, nu poate interveni \n educarea copilului pe baza
convingerilor religioase ale p`rin]ilor sau ale persoanelor care ac]ioneaz` in loco
parentis sau \n leg`tur` cu respectarea interdic]iilor de natur` religioas`, \n afara
institu]iilor de educa]ie [i … \n leg`tur` cu participarea copilului la ceremonii, s`r-
b`tori [i tradi]ii religioase” (Belarus IR, paragraful 44).
Comentariul General 22, 1993, HRI/GEN/ pentru Drepturile Economice, Sociale [i

1/Rev.5, p. 144). Dreptul copilului la via]` Culturale (E/C.12/ 1993/7), Comitetul este
privat` este reluat \n articolul 16 al Con- preocupat de restric]iile privind liberta-
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului. tea religioas` [i de faptul c` restric]iile
Comitetul pentru Drepturile Copilului privind libertatea de manifestare a pro-
[i-a exprimat preocuparea fa]` de re- priei religii nu respect` condi]iile pre-
stric]iile privind libertatea religioas` a zentate la articolul 14, paragraful 3. Co-
copilului [i a citat alte documente inter- mitetul este, \n mod deosebit, preocupat
na]ionale [i recomand`rile altor Orga- de situa]ia membrilor religiilor nerecu-
nismele care au - \n virtutea tratatelor in- noscute, inclusiv Baha’is, care sunt dis-
terna]ionale - un mandat \n respectarea crimina]i, printre altele, \n domenii
drepturilor omului („Treaty Bodies“ - \n precum educa]ia, angajarea, transpor-
original). De exemplu, tul, locuin]ele [i participarea la activit`]i
culturale.
„Comitetul subliniaz` faptul c`, dreptu-
rile fundamentale (drepturile omului) ale „Comitetul recomand` ca, Statul Parte
copilului nu pot fi realizate independent s` ia m`suri eficiente de prevenire [i
de drepturile fundamentale (drepturile eliminare a discrimin`rii pe consideren-
omului) ale p`rin]ilor sì sau separat de te ce ]in de religie sau credin]`, \n ceea
societate, \n general. |n lumina artico- ce prive[te recunoa[terea [i exercitarea
lului 14 al Conven]iei, a Declara]iei pri- drepturilor omului [i a libert`]ilor funda-
vind Eliminarea Tuturor Formelor de In- mentale \n toate aspectele vie]ii civile,
toleran]` [i Discriminare pe Consideren- economice, politice, sociale [i culturale.
te ce ]in de Religie sau Credin]`, din Comitetul recomand` Statului Parte s`
1981 (rezolu]ia Adun`rii Generale 36/55), fac` toate eforturile pentru a promulga
a Rezolu]iei Comisiei pentru Drepturile sau abroga, dac` este necesar, legi care
Omului 2000/ 33, a Comentariului Gene- s` se interzic` orice astfel de discrimi-
ral 22 al Comitetului pentru Drepturile nare [i s` ia toate m`surile corespunz`-
Omului [i \n concordan]` cu constat`rile toare, inclusiv campanii de educare a
Comitetului pentru Drepturile Omului popula]iei, pentru a combate intoleran]a
(CCPR/C/79/ Add.25) [i ale Comitetului pe considerentul credin]elor religioase
sau de alt` natur`. Comitetul este de

acord cu recomand`rile Raportorului „drepturile [i obliga]iile” p`rin]ilor mai
Special pentru problema intoleran]ei degrab` decât la „libertatea” acestora.
religioase, f`cute \n urma vizitei sale \n |n mod similar declara]iei generale de la
Statul Parte (E/CN.4/1996/ 95/Add.2) [i articolul 5, articolul 14 le cere statelor
recomand` Statului Parte s` le urmeze „s` respecte drepturile [i obliga]iile p`-
\n \ntregime” (Republica Islamic` Iran rin]ilor [i, acolo unde este cazul, ale re-
IRCO, Add.123, paragrafele 35 [i 36. prezentan]ilor legali, de a-l \ndruma pe
Vezi, de asemenea, de exemplu, Arabia copil \n exercitarea dreptului sù, ]inând
Saudit` IRCO, Add.148, paragrafele 31 [i cont de capacit`]ile \n evolu]ie ale aces-
32). tuia”. |ns` copilul este cel care exercit`
Comitetul pentru Drepturile Copilului a dreptul. P`rin]ii pot \ndruma, \ns` \ndru-
constatat c` pot ap`rea probleme care marea trebuie s` ]in` cont de capacit`-
afecteaz` via]a privat` a copilului [i \n ]ile \n evolu]ie ale copilului [i trebuie
leg`tur` cu religia \n [coli. Luând \n dis- oferit` \n conformitate cu \ntreaga Con-
ven]ie. De exemplu, „\ndrumarea” nu
cu]ie reglement`rile din Norvegia, prin
care se poate renun]a la orele de educa- poate implica nici o form` de violen]`
fizic` sau mental` (articolul 19). De ase-
14
]ie religioas`, Comitetul a ridicat proble-
ma nevoii de a respecta via]a privat` a menea, opiniile copilului trebuie luate \n
copilului \n ceea ce prive[te credin]a sa: considerare cu seriozitate: articolul 12
prevede dreptul tuturor copiilor care \[i
„Comitetul remarc` faptul c`, de[i exist` pot forma opinii, de a [i le exprima liber
un sistem op]ional de renun]are pentru „\n toate problemele care \i privesc”,
copiii care doresc s` fie scuti]i de educa- care includ aspecte legate de religie [i
]ia religioas` obligatorie, acesta le impu- de alegerea religiei. Iar articolul 13 con-
ne p`rin]ilor s` depun` o cerere formal` firm` libertatea de exprimare a copilului.
prin care este dezv`luit` credin]a co-
pilului, lucru care poate constitui o \nc`l- Cu siguran]`, formularea articolului 14 [i
care a dreptului lui la via]` privat`” principiile generale ale Conven]iei nu
(Norvegia IRCO, Add.23, paragraful 9). sus]in principiul conform c`ruia copii
pân` \n 18 ani \mbr`]i[eaz` \n mod auto-
Atunci când a analizat Raportul Secun- mat religia p`rin]ilor lor, chiar dac` arti-
dar al Norvegiei, Comitetul a ridicat o colul 8 (p`strarea identit`]ii), articolul 20
alt` problem` legat` de scutirea de edu- (p`strarea religiei \n cazul \n care copilul
ca]ia religioas` (vezi mai jos, pagina este lipsit de mediul familial) [i articolul
239). 30 (dreptul de a practica religia \mpre-
un` cu membrii grupului copilului) sus-
Dreptul copilului [i \ndrumarea ]in dreptul copiilor de a \mbr`]i[a religia
p`rin]ilor lor. Instruc]iunile pentru ela-
p`rinteasc`: articolul 14(2) borarea Rapoartelor Periodice solicit`
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- informa]ii despre „libertatea copilului de
lului difer` de documentele anterioare a-[i manifesta propria religie sau credin-
prin modul \n care abordeaz` dreptul ]`“. Conform articolului 1 al Conven]iei
copilului la libertatea religiei \n raport cu (defini]ia copilului), \n Instruc]iuni se so-
p`rin]ii. De exemplu, Pactul Interna]io- licit` informa]ii cu privire la vârsta legal`
nal cu privire la Drepturile Civile [i Poli- minim` stabilit` de legisla]ie pentru
tice, \n paragraful 4 al articolului 18, se alegerea religiei sau frecventarea \nv`]`-
refer` la rela]ia p`rinte-copil [i prevede mântului religios din [coli (vezi mai jos).
respectarea „libert`]ii p`rin]ilor [i, acolo Multe State P`r]i au exprimat mai multe
unde este cazul, a reprezentan]ilor le- rezerve [i au f`cut mai multe declara]ii
gali, de a asigura educa]ia religioas` [i privind articolul 14 decât \n leg`tur` cu
moral` a copiilor lor, \n conformitate cu orice alt articole (18 state). Unele sunt
propriile lor convingeri” (vezi mai jos, rezerve [i declara]ii larg r`spândite care
pagina 238, discu]ia privind educa]ia re- sus]in autoritatea [i drepturile parentale
ligioas` \n [coli). \n raport cu drepturile civile ale copiilor,
Totu[i, articolul 14 din Conven]ia cu pri- fiind legate \n special de articolele 13, 14
vire la Drepturile Copilului se refer` f`r` [i 15.
echivoc, la dreptul copilului la libertatea De exemplu, Algeria a f`cut o declara]ie
religiei. Al doilea paragraf se refer` la interpretativ`: „Prevederile paragrafelor

1 [i 2 ale articolului 14 vor fi interpretate Articolul 51 din Conven]ia cu privire la
de Guvernul Algerian \n conformitate cu Drepturile Copilului precizeaz`: „Nu va fi
principiile de baz` ale sistemului juridic permis` nici o rezerv` incompatibil` cu
algerian, \n special cu: obiectul [i scopul prezentei Conven]ii”.
Constitu]ia, care prevede la articolul Zece State P`r]i au avut obiec]ii la unele
2 c` religia de stat este islamul, iar la din aceste rezerve legate de articolul 14
articolul 35 precizeaz` c` nu va exista (vezi CRC/C/2/Rev.8, pp. 48 [i urm`toa-
nici o \nc`lcare a inviolabilit`]ii liber- rele).
t`]ii de convingere [i a inviolabilit`]ii Comitetul [i-a exprimat preocuparea
libert`]ii de opinie; fa]` de rezervele, care sugereaz` nerecu-
Legea nr. 84-11 din 9 iunie 1984, care noa[terea deplin` a copilului ca titular
cuprinde Codul Familiei [i care pre- de drepturi [i, \n conformitate cu politica
vede c` educa]ia copilului trebuie s` sa general`, Comitetul a \ndemnat sta-
se fac` \n conformitate cu religia tat`- tele s`-[i retrag` toate rezervele (pentru
14 lui” (CRC/ C/2/Rev.8, p. 11).

Din contr`, Olanda precizeaz` \ntr-o de-
detalii, vezi articolul 5, pagina 106 [i arti-
colul 12, pagina 193).
clara]ie c` \n]elege articolul 14 ca fiind |n unele state, instan]ele de judecat` au

„conform cu prevederile articolului 18 autoritatea de a trece peste voin]a p`rin-
din Pactul Interna]ional cu privire la ]ilor care au refuzat din considerente reli-
Drepturile Civile [i Politice … [i c` acest gioase anumite tipuri de tratament medi-
articol va include libertatea copilului de cal pentru copiii lor. Conform Conven]iei
a avea sau de a \mbr`]i[a o religie sau o cu privire la Drepturile Copilului, este
credin]` conform propriei sale alegeri, evident c` statul trebuie s` aib` auto-
de \ndat` ce copilul este capabil de a lua ritatea de a interveni \n astfel de cazuri.
o astfel de decizie, ]inând cont de vârsta Conform articolului 3(2), „Statul se anga-
sa [i de gradul sù de maturitate” (CRC/ jeaz` s`-i asigure copilului protec]ia [i
C/2/Rev.8, p. 32). \ngrijirea necesare pentru bun`starea sa,
{i alte state, unde islamul este religie de ]inând cont de drepturile [i obliga]iile p`-
stat, [i-au exprimat rezerve care au vizat, rin]ilor sì, ale reprezentan]ilor sì legali
\n mod special, dreptul copilului la liber- sau ale altor persoane care r`spund legal
tatea religiei. De exemplu: „Irak-ul a con- de el [i, \n acest sens, va lua toate m`su-
siderat de cuviin]` s` accepte Conven- rile legislative [i administrative cores-
]ia… cu o rezerv` fa]` de articolul 14, pa- punz`toare”. Conform articolului 12, opi-
ragraful 1, privind libertatea religioas` a niile copilului trebuie respectate \n mod
copilului, \n sensul c` faptul de a-i per- corespunz`tor \n orice proceduri. Res-
mite unui copil s`-[i schimbe religia pectarea refuzului de c`tre copii a trata-
contravine prevederilor legii islamice mentului medical pe considerente religi-
Shariah”; „Guvernul Republicii Maldive oase depinde de capacit`]ile \n evolu]ie
\[i exprim` rezerva fa]` de paragraful 1 ale acestora [i de aplicarea principiilor
al articolului 14…, deoarece Constitu]ia generale ale Conven]iei.
[i legile Republicii Maldive prev`d c` Când p`rin]ii nu se pun de acord asupra
to]i cet`]enii republicii trebuie s` fie mu- religiei copilului
sulmani”; „Regatul Maroc, a c`rui Con- Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
stitu]ie le garanteaz` tuturor libertatea lului le cere statelor s` recunoasc` prin-
de a-[i practica religia, emite o rezerv` la cipiul conform c`ruia „cei doi p`rin]i au
prevederile articolului 14, care le acord` responsabilit`]i comune \n ceea ce pri-
copiilor libertatea religiei, având \n ve- ve[te cre[terea [i dezvoltarea copilului”
dere faptul c` islamul este religie de (articolul 18). Acesta trebuie s` se aplice
stat”; Sultanatul Oman „nu se consider` \ndrum`rii p`rinte[ti \n exercitarea de
obligat de acele prevederi ale articolului c`tre copil a dreptului la libertatea reli-
14 din Conven]ie, care \i acord` unui co- giei, \ndrumare autorizat` de articolul
pil dreptul de a-[i alege religia sau de 14. Nici unul dintre p`rin]i nu trebuie s`
cele ale articolului 30, care \i permit unui aib` „cuvântul final” \n astfel de proble-
copil ce apar]ine unei minorit`]i religi- me. |n cazul \n care p`rin]ii nu ajung la
oase s` practice propria sa religie” un acord, iar problema ajunge \n fa]a in-
(CRC/C/2/Rev.8, pp. 26, 29, 30, 35). stan]ei, solu]ia trebuie s` se dea \n baza

Religia \n [coli
Raportul Ini]ial al Fran]ei precizeaz` c`, deoarece Fran]a este o societate laic`, trebuie s`
existe o neutralitate deplin` \n ceea ce prive[te exprimarea opiniilor \n [colile publice, iar
orice form` de prozelitism religios sau politic este interzis` (Fran]a IR, paragraful 224).
|n Danemarca, scutirea unui copil \n vârst` de 15 ani sau mai mult de la orele de religie
predate la [coal` se poate face doar cu consim]`mântul copilului (Danemarca IR, para-
graful 97).
Legisla]ia italian` prevedea obligativitatea pred`rii religiei catolice \n [colile publice (cu
posibilitatea unor excep]ii pentru necatolici). Aceast` lege a fost amendat` pentru „a fi
mai \n acord cu principiile constitu]ionale privind caracterul laic al statului. Noul sistem
prevede posibilitatea ca p`rin]ii [i elevii din [colile secundare s` poat` alege dac` par-
ticip` sau nu la orele de religie. Totu[i, aceast` posibilitate, care este permis` \ntr-un sis-
tem de \nv`]`mânt atât de rigid cum este cel italian, a dat na[tere unei dezbateri aprinse,
\n care a fost implicat` [i Curtea Constitu]ional`… „|n hot`rârile sale nr. 203 din 12 aprilie
1989 [i nr. 13 din 11 iunie 1991, Curtea Constitu]ional` a precizat c` elevii care aleg s` nu
participe la orele de religie catolic` nu trebuie s` participe la alte activit`]i [colare (\n tim-
14
pul orelor de religie - nota trad.). Totu[i, decizia Cur]ii Constitu]ionale nu rezolv` proble-
ma unor materii ‚de \nlocuire’, ca alternativ` la programele de \nv`]`mânt religios; este
vorba de aranjamentele pe care [coala trebuie s` le fac` pentru elevii care aleg s` nu par-
ticipe la orele de religie“ (Italia IR, paragrafele 83-86).
|n câteva cazuri, instan]ele Canadiene au considerat c` sec]iunea 2(a) a Cartei Canadiene
a Drepturilor [i Libert`]ilor, care garanteaz` fiec`rei persoane dreptul la libertatea de con-
[tiin]` [i religie, este \nc`lcat` prin cerin]a ca [colile publice s` desf`[oare activit`]i reli-
gioase sau s` ofere educa]ie religioas`, de preferin]` educa]ie religioas` cre[tin`. Chiar
\n cazul \n care prevederile legale le permit copiilor s` renun]e la orele de religie predate
la [coal`, prevederile respective pot s` nu ofere o „libertate” adecvat`. |ntr-un caz, s-a
acordat o scutire pentru elevii care au obiectat fa]` de forma de \nv`]`mânt religios, \ns`
Curtea de Apel din Ontario a precizat c` „presiunea colegilor [i regulile clasei, fa]` de
care copii sunt foarte sensibili, \n opinia noastr` sunt reale [i dominante [i ac]ioneaz` \n
sensul oblig`rii membrilor minorit`]ilor religioase s` se conformeze practicilor religioase
ale majorit`]ii” (Canada IR, paragraful 112).
Rapoartele Ini]iale ale unor state au dezb`tut problema autorit`]ii parentale \n raport cu
educa]ia religioas`. De exemplu, Raportul Belgiei precizeaz`: „Exercitarea autorit`]ii pa-
rentale implic` puterea de a reglementa via]a copilului. |n virtutea acestei puteri educa-
]ionale, p`rin]ii pot stabili religia \n care s` fie crescu]i copiii lor. Ei pot alege tipul de edu-
ca]ie de care va beneficia copilul lor [i pot decide dac` acesta va primi sau nu o educa]ie
religioas`. Acest lucru nu \nseamn`, totu[i, c` p`rin]ii le pot impune copiilor ‚lor’ con-
vingerile ‚lor’ religioase. Educa]ia nu este acela[i lucru cu constrângerea. P`rin]ii \[i pot
cre[te copiii conform convingerilor lor, f`r` a-i \ndoctrina. Dificultatea ce poate ap`rea re-
zid` \n men]inerea echilibrului \ntre dreptul copilului de a face alegeri filozofice [i reli-
gioase [i autoritatea p`rin]ilor. |n opinia legiuitorului, familia trebuie s` joace un rol esen-
]ial. Este vital ca \n celula familiei s` existe un echilibru \ntre drepturi [i datorii, astfel
\ncât s` se asigure acea stabilitate care este esen]ial` pentru dezvoltarea armonioas` a
unui tân`r. Totu[i, ce trebuie s` fac` un director de [coal` c`ruia un copil \i spune c` do-
re[te s` participe la un curs de religie catolic`, \n vreme ce p`rin]ii lui spun c` respectivul
copil va urma cursul de etic` neconfesional`? |n prezent, \n unele cazuri izolate, exist`
tendin]a de a le permite minorilor s` ac]ioneze conform propriei voin]e atunci când cere-
rea lor se refer` la un drept personal [i când ace[tia au o vârst` suficient de mare pentru
a se putea considera c` au discern`mânt” (Belgia IR, paragraful 140).
|n Croa]ia, \n [colile primare, p`rin]ii sunt cei care decid dac` un copil prime[te sau nu
educa]ie religioas`. |n [colile secundare, atât p`rin]ii cât [i elevul fac o declara]ie \n acest
sens (Croa]ia IR, paragraful 151).
|n Germania, la vârsta de 10 ani, opinia copilului trebuie ascultat` \nainte de a decide
schimbarea confesiunii religioase; acela[i lucru se aplic` \n cazul renun]`rii la orele de
religie, \n cazul \n care p`rin]ii \n[i[i nu se pot pune de acord. La vârsta de 12 ani, un copil
nu mai poate fi obligat s` participe \mpotriva voin]ei lui la ore de educa]ie religioas`
\ntr-o alt` confesiune. La vârsta de 14 ani, un copil are dreptul de a-[i alege liber con-
fesiunea religioas` (cu excep]ia Bavariei, unde un copil nu poate renun]a la educa]ia reli-
gioas` din [coal` \nainte de a fi \mplinit 18 ani) (Germania IR, paragraful 13).

dreptului copilului, conform articolului copilului \n leg`tur` cu orice form` de
14, cu luarea \n considerare a opiniilor \nv`]`mânt religios \n [colile sau institu-
copilului, \n func]ie de vârsta sa [i de ]iile publice, precum [i informa]ii legate
gradul sù de maturitate. de limit`rile la care este supus` aceast`
Dreptul copilului la libertatea religiei \n libertate, \n conformitate cu articolul 14,
\ngrijirea alternativ` paragraful 3” (paragraful 57).
Atunci când copiii sunt separa]i de fami- A[a cum s-a subliniat anterior, Pactul In-
liile lor [i sunt plasa]i \n \ngrijire alter- terna]ional cu privire la Drepturile Civile
nativ` asigurat` de stat sau alte organi- [i Politice le cere statelor (\n articolul
za]ii, articolul 14 al Conven]iei prevede 18(4)) s` respecte „libertatea p`rin]ilor
ca dreptul lor la libertatea religiei s` fie [i, acolo unde este cazul, a reprezentan-
p`strat. |n multe ]`ri, organiza]iile religi- ]ilor legali, de a asigura educa]ia religi-
oase joac` un rol important \n asigura- oas` [i moral` a copiilor lor \n confor-
rea \ngrijirii alternative pentru copii. mitate cu propriile lor convingeri”.
14 Articolul 20(3) precizeaz` c`, atunci când

este vorba de \ngrijirea alternativ` pen-
|n Comentariul General legat de aceast`
prevedere, Comitetul pentru Drepturile
tru un copil, „o aten]ie deosebit` trebuie Omului precizeaz`: „\n opinia Comite-
acordat` continuit`]ii \n cre[terea copi- tului, articolul 18(4) permite ca \n [colile
lului, precum [i originii sale etnice, reli- publice s` se fac` educa]ie \n domenii
gioase, culturale [i lingvistice” (vezi arti- precum istoria general` a religiilor sau
colul 20, pagina 345). Legile inflexibile etica, dac` aceasta se face \ntr-un mod
care prev`d ca un copil s` fie crescut, \n neutru [i obiectiv. Libertatea p`rin]ilor
mod automat, \n religia p`rintelui/ p`- sau a reprezentan]ilor legali de a asigura
rin]ilor sì nu sunt \n acord cu articolul primirea de c`tre copiii lor a unei edu-
14. ca]ii religioase [i morale \n conformitate
Comunit`]ile religioase cu propriile lor convingeri, stabilit` de
articolul 18(4), este legat` de garan]iile
Conform articolului 14, posibilitatea libert`]ii de a \nv`]a pe cineva o religie
unui copil de a decide s` adere la o co- sau credin]`, stabilit` la articolul 18(1).
munitate religioas` sau s` se retrag` din Comitetul ia not` de faptul c`, \nv`]`-
aceasta trebuie supus` \ndrum`rii pa- mântul public ce include \nv`]area unei
rentale, care va fi exercitat` \n conformi- anumite religii sau credin]e este \n
tate cu capacit`]ile \n evolu]ie ale copi- dezacord cu articolul 18(4), cu excep]ia
lului, precum [i restric]iilor specifice de cazului \n care exist` prevederi referi-
la paragraful 3. Unele state au legiferat toare la scutiri nediscriminatorii sau la
aceste probleme. alternative care respect` dorin]ele
{coala [i libertatea religiei p`rin]ilor [i ale tutorilor” (Comitetul
pentru Drepturile Omului, Comentariul
Libertatea religiei, \n contextul \nv`]`-
General 22, 1993, HRI/GEN/ 1/Rev.5, p.
mântului obligatoriu, poate constitui o
145).
problem` important` pentru copii.
|ns`, Conven]ia cu privire la Drepturile
|n primul sù Comentariu General, emis
Copilului cere ca formele de educa]ie
\n 2001, privind obiectivele educa]iei
moral` [i religioas` s` fie revizuite, pen-
(vezi pagina 522), Comitetul subliniaz`
tru a asigura respectarea dreptului co-
c` „prin faptul c` intr` pe por]ile [colii,
pilului la libertatea religiei, sub \ndruma-
copiii nu \[i pierd drepturile fundamen-
rea p`rin]ilor, oferit` \ntr-un mod care s`
tale (drepturile omului)” [i eviden]iaz`
]in` cont de „capacit`]ile \n evolu]ie” ale
ideea c` este important ca [colile s`
copilului.
respecte drepturile la participare ale co-
piilor (Comitetul pentru Drepturile Copi- Unele state nu permit educa]ia religi-
lului, Comentariul General 1, 2001, HRI/ oas` \n \nv`]`mântul finan]at de stat. |n
GEN/1/Rev.5, pp. 256 [i 257). altele, poate exista educa]ie religioas`,
precum [i practic` religioas` [i respec-
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
tarea restric]iilor/obiceiurilor de natur`
poartelor Periodice se subliniaz` faptul
religioas` pentru una sau mai multe
c`: „Trebuie prezentate, de asemenea,
religii. Unele state au stabilit o vârst` la
informa]ii cu privire la m`surile luate
care orice putere de decizie privind ma-
pentru a asigura respectarea drepturilor

nifestarea religioas` a copilului trece de Drepturile Copilului sunt singurele care
la p`rin]i la copil, de[i conceptul de „ca- pot fi aplicate:
pacit`]i \n evolu]ie” din articolul 5 [i ar- „Comitetul este, \n continuare, preocu-
ticolul 14 ar solicita ceva mai mult` fle- pat \n leg`tur` cu implementarea efec-
xibilitate. tiv` a drepturilor [i libert`]ilor civile ale
O alt` form` de discriminare asociat` cu copiilor. Comitetul dore[te s` remarce
religia predat` la [coal` poate ap`rea c` implementarea dreptului copilului la
atunci când statele asigur` fonduri pen- libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie
tru educa]ia religioas` \n anumite confe- trebuie s` se realizeze \n lumina abor-
siuni, \n vreme ce alte confesiuni nu d`rii holistice a Conven]iei [i c` limit`-
beneficiaz` de acest sprijin. rile privind exercitarea acestui drept pot
fi aplicate doar \n conformitate cu para-
graful 3 al articolului 14 din Conven]ie”
Limit`ri privind manifestarea (China IRCO, Add.56, paragraful 17).
religioas`: articolul 14(3)
Limit`rile permise de paragraful 3 cu pri-
Comentând Raportul Secundar al Nor-
vegiei, Comitetul a sugerat c` noul sis-
14
vire la libertatea „de manifestare a pro- tem pentru scutirea de la anumite sec-
priei religii sau credin]e” sunt identice ]iuni ale programei de cuno[tin]e religi-
cu cele din articolul 18 al Pactului Inter- oase poate fi discriminator:
na]ional cu privire la Drepturile Civile [i „Comitetul este preocupat de faptul c`
Politice. |n Comentariul sù General mai abordarea din Legea nr. 61 din 17 iulie
sus-men]ionat Comitetul pentru Dreptu- 1998 a Statului Parte, referitoare la \nv`-
rile Omului subliniaz` faptul c` restric- ]`mântul primar, secundar [i liceal, care
]iile sunt permise „doar dac` limit`rile introduce o nou` program` privind
sunt prev`zute de lege [i sunt necesare ‚Religii, Cuno[tin]e [i Educa]ie Etic`’
pentru a proteja siguran]a public`, ordi- poate fi discriminatorie. Comitetul este
nea public`, s`n`tatea sau bunele mora- preocupat, \n special, de modul \n care
vuri ori drepturile fundamentale [i liber- se acord` scutirile pentru copiii [i p`-
t`]ile celorlal]i …|n interpretarea ariei de rin]ii care nu doresc s` participe la unele
aplicare a clauzelor de limitare permise, sec]iuni ale procesului de predare a
Statele P`r]i trebuie s` porneasc` de la acestei materii”.
ideea de a proteja drepturile garantate „Comitetul recomand` Statului Parte s`
de Pact… Limit`rile impuse trebuie s` revizuiasc` implementarea noii progra-
fie stabilite de lege [i trebuie aplicate me [i s` aib` \n vedere un proces alter-
\ntr-un mod care s` nu vicieze drepturile nativ de acordare a scutirilor” (Norvegia
garantate \n articolul 18. Comitetul ob- 2RCO, Add.126, paragrafele 26 [i 27).
serv` c` paragraful 3 al articolului 18 tre-
Discriminarea pe considerente religioa-
buie interpretat \n mod strict: nu sunt
se
permise restric]ii pentru motive care nu
sunt specificate acolo, chiar dac` aces- Articolul 2 le cere statelor s` respecte [i
tea ar fi permise ca restric]ii la alte drep- s` garanteze drepturile din Conven]ia cu
turi protejate prin Pact, cum ar fi pentru privire la Drepturile Copilului fiec`rui co-
securitatea na]ional`. Limit`rile se pot pil din jurisdic]ia sa, f`r` nici un fel de
aplica doar pentru scopurile pentru care discriminare, indiferent de „religia copi-
au fost prev`zute [i trebuie s` fie direct lului, a p`rintelui sau a reprezentantului
legate de nevoia specific` \n leg`tur` cu sù legal…”. Astfel, conform articolului
care sunt invocate [i propor]ionale cu 2 [i articolului 14, copilul nu trebuie su-
aceasta. Restric]iile nu pot fi impuse pus nici unei discrimin`ri datorit` exer-
pentru scopuri discriminatorii [i nu pot fi cit`rii dreptului de a avea o religie sau
aplicate \ntr-o mod discriminatoriu…” de a nu avea nici o religie [i nici datorit`
(Comitetul pentru Drepturile Omului, exercit`rii dreptului de a-[i manifesta re-
Comentariul General 22, 1993, HRI/GEN/ ligia.
1/Rev.5, p. 145). |n plus, nu trebuie s` existe nici un fel de
Comitetul pentru Drepturile Copilului a discriminare, din cauza religiei copilului
subliniat ideea c` limit`rile stabilite la sau a p`rintelui sù, care s` afecteze
articolul 14(3) al Conven]iei cu privire la exercitarea de c`tre copil a oric`ruia
dintre drepturile prev`zute de Conven-

]ie. Articolul 2(2) le cere statelor s` ia autorit`]ile religioase s` includ` infor-
toate m`surile adecvate pentru a asi- ma]ii despre politicile privind persoane-
gura protejarea copilului fa]` de orice le cu dizabilit`]i \n instruirea pentru pro-
form` de discriminare sau pedepsire/ fesiile religioase, precum [i \n progra-
sanc]ionare pe baza statutului, activit`- mele de educa]ie religioas`”.
]ilor, a opiniilor exprimate sau a credin- Religia [i copiii priva]i de libertate
]ei p`rin]ilor, reprezentan]ilor legali sau Regulile Na]iunilor Unite privind Protec-
membrilor familiei copilului. ]ia Minorilor Priva]i de Libertate, pe care
Comitetul pentru Drepturile Omului, \n Comitetul pentru Drepturile Copilului le-
Comentariul sù General privind artico- a recomandat Statelor P`r]i, cer „s` se
lul 18 din Pactul Interna]ional cu privire respecte convingerile [i practicile reli-
la Drepturile Civile [i Politice citat mai gioase [i culturale, precum [i principiile
sus, subliniaz` de asemenea: „ Faptul c` morale ale minorului” (regula 4). Intrând
o religie este recunoscut` drept religie mai \n detaliu, acestea precizeaz`:
14 de stat sau c` este considerat` religia

oficial` sau tradi]ional` sau c` adep]ii
„Fiec`rui copil trebuie s` i se permit`
s`-[i satisfac` nevoile care ]in de via]a
sì constituie majoritatea popula]iei, nu sa religioas` [i spiritual`, \n special prin
va impieta asupra exercit`rii nici unuia participarea la slujbe sau \ntruniri orga-
dintre drepturile prev`zute de Conven]ie nizate \n cl`direa de deten]ie ori prin
… [i nu va da na[tere la nici o discri- ]inerea propriilor sale ceremonii [i prin
minare \mpotriva adep]ilor altor religii de]inerea c`r]ilor sau a articolelor nece-
sau \mpotriva necredincio[ilor” (Comi- sare, legate de respectarea obiceiurilor/
tetul pentru Drepturile Omului, Comen- restric]iilor de natur` religioas` [i de
tariul General 22, 1993, HRI/GEN/1/ Rev. educa]ia religioas` a confesiunii c`reia \i
5, p. 145). apar]ine. Dac` \ntr-o cl`dire de deten]ie
|n articolul 24(3), li se cere statelor „s` ia exist` un num`r suficient de minori
toate m`surile efective [i corespunz`- apar]inând unei anumite religii, trebuie
toare \n vederea elimin`rii practicilor s` se numeasc` sau s` se aprobe unul
tradi]ionale care dùneaz` s`n`t`]ii sau mai mul]i reprezenta]i autoriza]i ai
copiilor”. De asemenea, \n articolul 19 li respectivei religii [i s` se permit` ]inerea
se cere statelor s` asigure protejarea de slujbe periodice [i, la cerere, vizite
fa]` de „toate formele de violen]` fizic` pastorale pentru minori, \n condi]ii de
[i mental`”. Practicile care provin din intimitate. Orice minor trebuie s` aib`
manifest`ri religioase [i din respectarea dreptul de a primi vizite din partea unui
interdic]iilor obiceiurilor de natur` religi- reprezentant autorizat al oric`rei religii,
oas` sau sunt legate de acestea nu tre- conform alegerii sale, precum [i dreptul
buie s` implice \nc`lc`ri ale nici unuia de a nu participa la slujbe religioase [i
din aceste articole [i ale nici unui alt arti- de a refuza educa]ia religioas`, consi-
col al Conven]iei. lierea sau \ndoctrinarea” (regula 48).
Copiii cu dizabilit`]i [i libertatea religiei |n Comentariul sù General, citat mai

Regulile Standard privind Egalizarea sus, Comitetul pentru Drepturile Omului
{anselor pentru Persoanele cu Dizabili- a subliniat, de asemenea, faptul c`:
t`]i includ o sec]iune privind \ncurajarea „Persoanele care sunt deja supuse unor
m`surilor de participare egal` a persoa- constrângeri legitime, precum prizoni-
nelor cu dizabilit`]i la via]a religioas` a erii, continu` s` se bucure de drepturile
comunit`]ilor lor (regula 12). |n acestea lor de a-[i manifesta religia sau credin]a
se propune ca „Statele s` \ncurajeze dis- \n m`sura maxim` posibil` compatibil`
tribuirea de informa]ii cu privire la pro- cu natura specific` a constrângerii”
blemele persoanelor cu dizabilit`]i \n in- (Comitetul pentru Drepturile Omului,
stitu]iile [i organiza]iile religioase. Sta- Comentariul General, 22, 1993, HRI/
tele trebuie, de asemenea, s` \ncurajeze GEN/1/Rev.5, pp. 145-146).

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 14 este relevant pentru departamentele de pro-
tec]ie social` [i educa]ie, pentru agen]iile responsabile de rela]iile statului cu reli-
giile recunoscute oficial)?
tatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 14, acestea ar trebui s` includ` programe de for-
mare pentru grup`rile religioase [i pentru to]i cei care lucreaz` cu [i pentru copii [i
familiile acestora, precum [i pentru cei implica]i \n educa]ia p`rin]ilor)?

Dreptul copilului la libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie, garantat de articolul
14, este recunoscut \n mod explicit \n legisla]ia na]ional`?
Exist` prevederi legislative [i de alt` natur` pentru respectarea refuzului serviciului
militar din motive de con[tiin]`, de c`tre copii?
Restric]iile privind dreptul copilului de a-[i manifesta propria religie sau convin-
gerile, sunt \n concordan]` cu restric]iile stabilite \n paragraful 3 al articolului 14 [i
sunt definite \n legisla]ie?
Legisla]ia, politicile [i practicile promoveaz` dreptul copilului la libertatea de gândire,
con[tiin]` [i religie, stabilite la articolul 14, \n leg`tur` cu:
rela]ia copil-p`rinte?
toate formele de \ngrijire alternativ`?

[coala?
Legisla]ia, politicile [i practicile respect` drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor de a oferi
copilului o \ndrumare adecvat` \n exercitarea de c`tre acesta a dreptului sù, stabilit
\n articolul 14?
|n cazul \n care statul are una sau mai mult religii recunoscute prin lege, legisla]ia
respect` dreptul copilului de a avea [i/sau de a practica o alt` religie sau de a nu
avea nici o religie?
Restric]iile privind dreptul copilului de a adera la comunit`]ile religioase sau de a se
retrage din acestea respect` capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului?
Legisla]ia permite renun]area la educa]ia religioas` [i/sau practica religioas` \n [coli, la
cererea:
copilului?
p`rin]ilor copilului?
|n astfel de cazuri, sunt disponibile forme de educa]ie [i/sau practic` religioas` \n
religia copilului?
|n cazul \n care statul sprijin` asigurarea educa]iei \n diverse religii, face acest lucru
f`r` discriminare?
Exist` vreo prevedere care s` ia \n considerare [i s` rezolve plângerile f`cute de co-
pii cu privire la \nc`lc`ri ale dreptului lor prev`zut de articolul 14?
Au fost luate m`suri speciale pentru asigurarea libert`]ii religioase a copiilor cu di-
zabilit`]i?
|n leg`tur` cu copiii a c`ror libertate este limitat`, este respectat` regula 48 din Re-
gulile Na]iunilor Unite privind Protec]ia Minorilor Priva]i de Libertate?


Articolelor conexe
Printre articolele a c`ror implementare este legat` de articolul 14 se num`r`:
Articolul 5: responsabilit`]ile parentale [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 8: p`strarea identit`]ii
Articolele 13 [i 15: libertatea de exprimare [i libertatea de asociere
Articolul 17: accesul la informa]ii adecvate
Articolul 20: \ngrijirea alternativ` – continuitatea religiei [i culturii
Articolele 28 [i 29: dreptul la educa]ie [i obiectivele educa]iei
Articolul 30: drepturile copiilor care apar]in minorit`]ilor [i comunit`]ilor indigene
Articolul 37: restric]ionarea libert`]ii [i libertatea religioas`
Articolul 38: conflictul armat [i refuzul serviciului militar din motive de con[tiin]`

Dreptul
copilului la
libertatea de
asociere [i
\ntrunire pa[nic`
15
1. Statele P`r]i recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere [i la libertatea de \n-
trunire pa[nic`.
2. Nu se pot impune nici un fel de restric]ii pentru exercitarea acestor drepturi, cu excep]ia
celor prev`zute de lege [i care sunt necesare \ntr-o societate democratic` \n interesul se-
curit`]ii na]ionale sau siguran]ei publice, ordinii publice, protej`rii s`n`t`]ii [i a bunelor
moravuri, sau protej`rii drepturilor [i libert`]ilor altor persoane.
mpreun` cu articolele 12 [i 13, drep- \ncurajat \ncorporarea acestora \n legis-
| turile la libertatea de asociere [i liber-

tatea de \ntrunire pa[nic` promovea-
z` copiii ca membri activi, participa-
tivi ai societ`]ii. Articolul 12 stabile[te
dreptul copiilor \n mod individual, de a-
la]ia proprie a statelor, iar Instruc]iunile
pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
solicit` informa]ii privind m`surile
adoptate pentru a asigura „recunoa[te-
rea drepturilor, \n mod specific, de c`tre
[i exprima punctele de vedere \n mod li- legisla]ie, \n leg`tur` cu copiii“. De ase-
ber; articolul 15 adaug` dreptul la parti- menea, conform Articolului 1, Instruc]i-
cipare colectiv`. unile cer s` se precizeze dac` s-a definit Sumar
Instrumentele de drepturile omului o vârst` minim` \n legisla]ie \n leg`tur`
adoptate anterior, au promovat aceste cu dreptul copilului de a crea sau forma
drepturi pentru „fiecare persoan`“ [i asocia]ii. Comitetul a recomandat state-
multe Rapoarte Ini]iale arat` c` \n Con- lor s` \ncurajeze dezvoltarea asocia]iilor
stitu]ia ]`rilor respective aceste drepturi de copii.
sunt prev`zute pentru „fiecare persoa- Comitetul a subliniat c` singurele res-
n`“. Ca [i \n cazul altor drepturi civile, tric]ii care pot fi aplicate sunt cele stabi-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a lite \n paragraful 2 al articolului 15.
DREPTUL COPILULUI LA LIBERTATEA DE ASOCIERE {I |NTRUNIRE PA{NIC~ 245

Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„Drepturi [i libert`]i civile
care s` includ` principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de alt`
natur` care sunt \n vigoare; factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele
ob]inute \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei; precum [i infor-
15 ma]ii despre priorit`]ile procesului de implementare [i obiectivele specifice pentru
viitor \n leg`tur` cu:
[...]
(f) Libertatea de asociere [i \ntrunire pa[nic` (articolul 15).
[...]“
(CRC/C/5, al. 15).
[...]
E. Libertatea de asociere [i \ntrunire pa[nic` (articolul 15)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate pentru a asigura respec-
tarea dreptului copilului la asociere [i \ntrunire pa[nic`, inclusiv despre orice legis-
la]ie specific` introdus` pentru a stabili condi]iile \n care copiilor li se permite s`
creeze sau s` adere la asocia]ii. Indica]i, de asemenea, orice restric]ii care pot
exista \n leg`tur` cu exercitarea acestor drepturi, \n conformitate cu articolul 15,
paragraful 2. Trebuie, de asemenea, furnizate informa]ii cu privire la asocia]iile
existente ale copiilor [i rolul pe care acestea \l de]in \n promovarea drepturilor
copiilor“
(CRC/C/58, paragrafele 48 [i 58. Paragraful 24 al Instruc]iunilor pentru elaborarea
Rapoartelor Periodice este, de asemenea, relevant pentru raportarea conform pre-
zentului articol; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Dreptul copilului la libertatea pentru Drepturile Civile [i Politice rea-

firm` aceste drepturi \n articolele 21 [i
de asociere 22, notând dreptul specific de a forma [i
Articolul 20 al Declara]iei Universale a de a adera/a deveni membru \n sindica-
Drepturilor Omului prevede: „1. Fiecare te, [i aplicând restric]iile limitate stabi-
persoan` are dreptul la libertatea de \n- lite \n paragraful 2 al articolului 15 al
trunire pa[nic` [i asociere. 2. Nici o per- Conven]iei cu privire la Drepturile Co-
soan` nu poate fi obligat` s` fac` parte pilului. |n timp ce \n multe state princi-
dintr-o asocia]ie.“ Pactul Interna]ional piile constitu]ionale, ca un ecou al in-

Participarea copiilor la asocia]ii
|n Fran]a, conform Raportului sù Ini]ial, minorii pot fi membri activi ai unei
asocia]ii, pot vota \n adunarea general` [i pot fi ale[i \n consiliul de administra]ie,
dar nu pot de]ine func]iile de pre[edinte sau trezorier, \ntrucât incapacitatea legal`
\i \mpiedic` s` reprezinte asocia]ia \n procedurile legale (Fran]a IR, paragrafele 227
[i 228).
Când Chile [i-a preg`tit Raportul Ini]ial \n anul 1993, un proiect de lege privind
organiza]iile comunitare care permitea asocierea formal` a tinerilor de la vârsta de
15 ani era \n curs de discutare. La momentul respectiv, dreptul copiilor de a forma
\n mod liber asocia]ii era restric]ionat, \ntrucât legisla]ia Chilian` nu recuno[tea
capacitatea legal` a acestora de a realiza astfel de acte civile. Ca urmare, copiii
puteau fi membri ai unui partid politic sau ai unei organiza]ii comunitare de tineret
numai de la vârsta de 18 ani. |n 1990, Ministerul Educa]iei a introdus reglement`ri
care s` autorizeze elevii de liceu s` se asocieze liber \n centre [i alte organiza]ii ale
elevilor (Chile IR, paragrafele 24 [i 76).
15
Raportul Ini]ial al Paraguayului descrie cum „\n sfera politic`, precum [i \n sferele
\nv`]`mântului [i religiei, tinerii se organizeaz` pentru a realiza proiecte \n scopul
unei mai mari particip`ri \n arii rezervate pân` acum adul]ilor. Federa]ia Elevilor de
Liceu a depus la Comitetul Parlamentar pentru Afaceri Constitu]ionale proiectul
pentru „biletul de student“, al c`rui scop este reducerea costului de deplasare cu
transportul public.
„Totu[i, elevii [i studen]ii [i, \n special, elevii de liceu \ntâmpin` probleme \n
formarea de asocia]ii [i crearea de centre ale elevilor \n cadrul centrelor de
\nv`]`mânt [...]“ (Paraguay IR, paragrafele 88-90).
|n Federa]ia Rus`, Legea Asocia]iilor a URSS din 1990 a fost primul instrument
juridic care prevedea dreptul copiilor de a forma asocia]ii. Conform Raportului
Ini]ial „\n domeniul organiza]iilor copiilor, uniformitatea a cedat locul variet`]ii [i
pluralismului. Au ap`rut noi tipuri de organiza]ii, voluntare [i bazate pe
comunitatea de interese – ecologice, filantropice, culturale etc. [...] Numai la nivel
federal, \n Rusia sunt \nregistrate \n prezent peste 30 de organiza]ii ale copiilor [...].
Exist` o nou` calitate a organiza]iilor copiilor, care le face s` reprezinte din nou un
factor important \n dezvoltarea copiilor drept cet`]eni liberi, activi, ai unei societ`]i
democratice [i ai unei lumi \n schimbare rapid` [...]“. O Asocia]ie a Cercet`torilor
cu privire la Tendin]ele Copiilor a fost constituit` \n Federa]ia Rus`, cuprinzând mai
bine de 200 de universitari [i profesioni[ti experimenta]i \n lucrul cu copiii.
|mpreun` cu Federa]ia Organiza]iilor Copiilor, Asocia]ia a propus un proiect de
lege federal` privind organiza]iile, mi[c`rile [i asocia]iile copiilor (Federa]ia Rus`
IR, paragrafele 82-85).
strumentelor interna]ionale, confer` mina articolelor 12, 13 [i 15 ale Conven-

„fiec`rei persoane“ dreptul la asociere, ]iei“ (Irlanda IRCO, Add. 85, paragraf 35).
implica]iile recunoa[terii acestui drept \n „[...] Comitetul este, de asemenea, preo-
cazul copiilor au fost rareori explorate. cupat \n leg`tur` cu \ngr`direa dreptului
Comitetul pentru Drepturile Copilului a la libertatea de asociere (articolul 15 al
recomandat ca drepturile copiilor garan- Conven]iei)“.
tate de articolul 15 s` fie reflectate \n le- „Comitetul este preocupat, \n general,
gisla]ie. De exemplu: de faptul c` nu s-a acordat aten]ia cuve-
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` nit` promov`rii drepturilor [i libert`]ilor
promoveze [i s` faciliteze \n mod siste- civile ale copilului, a[a cum sunt prev`-
matic participarea copiilor [i respectarea zute la articolele 13, 14, 15, 16 [i 17 ale
opiniilor acestora \n deciziile [i politicile Conven]iei. Informa]iile de]inute de Co-
care \i afecteaz`, \n special prin dialog \n mitet indic` faptul c` atitudinile sociale
cadrul familiei, [colii [i societ`]ii, \n lu- tradi]ionale privind rolul copiilor par s`

creeze dificult`]i \n acceptarea deplin` a brie 1999, CRC/C/90, paragraful 291(w)).
copiilor ca titulari de drepturi. Comitetul Comitetul a sugerat Iordaniei:
cere Statului Parte s` \[i intensifice efor-
turile pentru educarea [i sensibilizarea „[...] Participarea activ` a copiilor tre-
parlamentarilor [i oficialilor guverna- buie \ncurajat`. |n mod similar, trebuie
mentali, a grupurilor profesionale, p`- depuse eforturi pentru dezvoltarea de
rin]ilor [i copiilor cu privire la impor- noi canale, inclusiv participarea la asoci-
tan]a accept`rii depline a conceptului de a]ii, prin care copiii s` \[i poat` face cu-
drepturi ale copilului [i recomand` s` se noscute punctele de vedere [i pentru ca
aib` \n vedere m`suri legislative care s` acestea s` fie luate \n considerare“ (Ior-
garanteze faptul c` fiecare copil se bucu- dania IRCO, Add.21, paragraful 24).
r` de drepturi [i libert`]i civile“ (Barba- Pentru Ungaria, Comitetul a notat:
dos IRCO, Add.103, paragraf 18).
„[...] Comitetul este, de asemenea, preo-
Libertatea de asociere implic` dreptul de cupat de \ngr`direa dreptului la liber-
15 a forma asocia]ii, precum [i dreptul de a

deveni membru [i de a p`r`si asocia]iile.
tatea de asociere (articolul 15 al Conven-
]iei), \ntrucât nu exist` un registru de
|n recomand`rile adoptate \n urma asocia]ii conduse de copii“ (Ungaria
atelierului de lucru de dou` zile al Comi- IRCO, Add.87, paragraful 15).
tetului privind implementarea Conven-
]iei din anul 1999 (vezi pagina 69), acesta
telor Periodice cer informa]ii privind
propune ca statele
orice organiza]ii existente ale copiilor [i
„s` \ncurajeze [i s` faciliteze crearea de rolul de]inut de acestea \n promovarea
structuri [i organiza]ii conduse de [i drepturilor copilului (paragraful 58).
pentru copii [i tineret“ (Raportul celei
Comitetul a men]ionat, \n mod specific,
de-a XXII-a sesiuni, septembrie/octom-
organiza]iile elevilor din [coli [i organi-
za]iile copiilor din administra]iile locale.
Mai multe Rapoarte Ini]iale au descris
legisla]ia care reglementeaz` consiliile
Libertatea de asociere \n In- [colare [i structurile care permit copiilor
sulele Marshall s` participe la luarea deciziilor \n comu-
„Conform articolului II, sec]iunea 1 al nitatea local` (vezi [i articolul 12, pagi-
Constitu]iei, fiecare persoan` – inclu- nile 207-208).
siv un copil – are dreptul la libertatea |n primul sù Comentariu General, emis
de \ntrunire pa[nic` [i asociere. \n 2001, cu privire la scopurile educa]iei
Aceste drepturi sunt supuse unor res- (vezi pagina 522), Comitetul subliniaz`:
tric]ii rezonabile pentru a p`stra pacea „Copiii nu \[i pierd drepturile fundamen-
[i ordinea public`. Singura restric]ie tale (drepturile omului) prin intrarea pe
pentru copii \n Majuro [i Ebeye este por]ile [colii [...] “ (Raportul celei de-a
stingerea la ora 22:00 \n \n timpul [co- XXVI-a sesiuni, ianuarie 2001, CRC/C/
lii“. 103, Anexa IX, paragraf 8).
„Pe lâng` participarea \n activit`]ile [i reliefeaz` importan]a respect`rii de
[colare [i sportive, mul]i copii (\n spe- c`tre [coli a drepturilor la participare ale
cial cei mai mari) se \ntrunesc \n tim- copiilor. Comitetul a comentat \n leg`-
pul serii la bwebwenato (discu]ii). tur` cu cel de-al doilea raport al Hondu-
Unele grupuri de tineret se \ntrunesc [i rasului:
\n serile din cursul s`pt`mânii pentru a
studia Biblia [i pentru a discuta pro- „De[i Comitetul ia not` cu apreciere de
blemele care \i preocup`. |n timpul se- adoptarea Legii privind Reforma |nv`]`-
zonului de Cr`ciun, mul]i copii formea- mântului, care \ncurajeaz` [i spore[te
z` grupuri de muzic` [i dans numite participarea copiilor \n [coli, este totu[i
japetas care evolueaz` \n biserici. preocupat de faptul c` drepturile la par-
Ace[ti copii petrec ore \ntregi \mpreu- ticipare ale copiilor nu au fost \nc` su-
n` repetându-[i dansurile pe care ei le ficient dezvoltate \n Statul Parte. |n plus,
numesc „ritmuri“ („beats“ - \n origi- se exprim` preocuparea \n leg`tur` cu
nal)“ (Insulele Marshall IR, paragrafele interdic]ia legal` a organiza]iilor elevilor
57 [i 58). \n licee, care este contrar` drepturilor

copilului la libertatea de asociere [i \n- nu este convins c` organiza]iile de
trunire pa[nic`. Din perspectiva articole- tineret trebuie s` fie \mpiedicate s`
lor 15 [i 16 [i a altor articole conexe ale participe la activit`]i politice: „|n acest
Conven]iei, Comitetul recomand` \ntre- sens, articolul 15 al Conven]iei, prin care
prinderea de noi m`suri, inclusiv de re- Statele P`r]i au recunoscut drepturile
form` legislativ`, pentru promovarea copilului la libertatea de asociere, nu a
particip`rii copiilor \n familie, [coal` [i prev`zut nici o restric]ie pentru activit`-
via]a social`, precum [i pentru respec- ]ile politice \n care s-ar putea angaja
tarea libert`]ilor fundamentale ale aces- aceste asocia]ii“ (Belarus SR.125, para-
tora, care includ libertatea de opinie, graf 13; SR.126, paragraf 131).
exprimare [i asociere“ (Honduras 2RCO, Comitetul a comentat \n leg`tur` cu
Add.105, paragraful 22). Georgia:
Trebuie notat c`, \n general, legisla]ia „Comitetul ia not` cu \ngrijorare de fap-
privind contractele [i administrarea or- tul c` legea interzice tinerilor s` devin`
ganiza]iilor poate ridica obstacole pen-
tru copiii sub vârsta majoratului sau sub
membri ai partidelor politice [i aceast`
interdic]ie limiteaz` ocaziile tinerilor de
15
vârsta capacit`]ii legale \n a ac]iona ca a \nv`]a despre procesul politic, \ntârzie
directori sau administratori ai asocia]ii- preg`tirea acestora pentru a fi lideri poli-
lor publice. Se pare c` pu]ine ]`ri au ex- tici [i le refuz` dreptul deplin la liberta-
plorat deocamdat` acest aspect din per-
spectiva implement`rii complete a arti-
colului 15.
|n timpul discu]iilor cu reprezentan]ii Be- Legea libert`]ii de asociere
larus, a fost ridicat` problema angaj`rii
copiilor \n activit`]ile politice. Legea „Legea Asocia]iilor Publice ale Cet`]e-
Drepturilor Copilului a Belarus se refer` nilor, adoptat` de parlamentul na]io-
\n articolul 23 la „dreptul de a deveni nal \n iunie 1997, contribuie la imple-
membru al organiza]iilor sociale“: „Co- mentarea libert`]ii de asociere [i \ntru-
piii au dreptul de a deveni membri ai or- nire pa[nic`. |n special, legea prevede
ganiza]iilor independente ale copiilor cu c` organizatorii adun`rilor, demon-
condi]ia ca activitatea acestor organiza]ii stra]iilor etc. trebuie s` \n[tiin]eze
s` nu contravin` Constitu]iei [i altor legi autorit`]ile cu privire la eveniment cu
ale Republicii Belarus, s` nu \ncalce or- cinci zile \nainte, dac` acesta urmeaz`
dinea public` sau securitatea statului, s` a fi ]inut \ntr-un loc unde exist` trafic
nu aduc` atingere bunelor moravuri sau de autovehicule sau persoane (arti-
s`n`t`]ii publice [i s` nu \ncalce dreptu- colul 8). O caracteristic` interesant`
rile [i libert`]ile altor persoane. Organi- este c` dreptul de a opri sau dispersa
za]iile copiilor nu se vor angaja \n acti- o demonstra]ie este acordat unui func-
vit`]i politice“. Alte articole definesc ]ionar public numit \n mod special de
organiza]iile de tineret [i prev`d c` „ti- prim`rie dac`, \n opinia func]ionarului
nerii cet`]eni nu pot fi obliga]i direct sau respectiv, evenimentul are un caracter
indirect s` devin` membri ai asocia]iilor ilegal (articolul 10). |n acela[i timp, or-
de tineret [i nici nu pot fi \mpiedica]i s` ganizatorii au dreptul s` conteste de-
participe la activit`]ile acestora“ (Bela- cizia acestui func]ionar public \n in-
rus IR, paragrafele 45-47). stan]`, iar, dac` ac]iunea lor are suc-
ces, instan]a trebuie s` impun` anu-
|n timpul discu]iilor cu Comitetul, un re- mite sanc]iuni func]ionarului. „Unul
prezentant al Belarus a explicat faptul c` din obiectivele Legii este s` induc` po-
cet`]enii au dreptul s`-[i exprime punc- pula]iei preferin]a pentru forme civili-
tele de vedere politice [i s`-[i exercite zate, constructive de exprimare \n ma-
celelalte drepturi consfin]ite de Consti- s` a opiniei publice care, pe de-o parte,
tu]ie [i legisla]ia na]ional` dup` \mpli- nu vor permite comportamentul anar-
nirea vârstei majoratului (18 ani): „Nu hic al participan]ilor la eveniment [i pe
este vorba de obstruc]ionarea expri- de alt` parte va limita zelul cu care
m`rii opiniilor politice, ci de interzicerea ac]ioneaz` autorit`]ile \n astfel de oca-
organiza]iilor copiilor constituite pentru zii“ (Georgia IR, paragrafele 121 [i
scopuri politice“. |n discu]iile ulterioare, 122).
un membru al Comitetului a precizat c`

tea de asociere“. exemplu: „\n conformitate cu criteriile
„Din perspectiva articolului 15 al Con- islamice“) care dep`[esc, \n mod poten-
ven]iei, Comitetul recomand` ca Statul ]ial, restric]iile permise, stabilite \n para-
Parte s` modifice legisla]ia, pentru ca graful 2 al articolelor 13 [i 15 ale Con-
tinerilor s` li se permit` s` devin` mem- ven]iei. Comitetul este preocupat de ra-
bri ai partidelor politice [i ca ace[tia s` poartele privind incidentele de amenin-
se bucure pe deplin de dreptul lor la ]`ri [i violen]` din partea grupurilor pa-
libertatea de asociere“ (Georgia IRCO, ramilitare, cum ar fi Ansari-Hezbollah, la
Add.124, paragrafele 30 [i 31). adresa persoanelor care \ncearc` s`
Spre deosebire de Pactul Interna]ional exercite sau s` promoveze exercitarea
cu privire la Drepturile Civile [i Politice, acestor drepturi“.
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
lului nu prevede dreptul specific al co- stabileasc` criterii clare pentru a evalua
piilor de a „forma [i de a deveni membri dac` o anumit` ac]iune sau exprimare
este conform` cu interpretarea textelor
15 ai unor sindicate pentru protejarea inte-
reselor acestora“ (articolul 22(1) al islamice [i s` ia \n considerare m`suri
corespunz`toare [i propor]ionate pentru
Pactului). Dar, dreptul este con]inut
implicit de libertatea de asociere, iar li- a proteja moravurile publice, ap`rând \n
mit`rile articolului 15(2) nu justific` \m- acela[i timp, dreptul fiec`rui copil la
piedicarea copiilor de a forma sau de a libertatea de exprimare [i \ntrunire“ (Re-
se al`tura unor sindicate. Articolul 32 publica Islamic` Iran IRCO, Add.123,
stabile[te \ndatoririle statelor pentru paragrafele 33 [i 34).
prevenirea exploat`rii economice [i de „Comitetul este preocupat de faptul c`
alt` natur`, \n ce prive[te munca (vezi persoanelor sub vârsta de 18 ani le este
pagina 573). restric]ionat` libertatea de asociere.“
„Comitetul Recomand` ca Statul Parte
s` se asigure c` orice restric]ii impuse
Dreptul copilului la libertatea sunt strict conforme cu articolul 15, pa-
de \ntrunire pa[nic` ragraful 2 al Conven]iei [i sunt „impuse
\n conformitate cu legea [i [...] sunt ne-
Importan]a articolului 15 este accentul cesare \ntr-o societate democratic` \n
pus pe copii ca de]in`tori ai unor drep- interesul securit`]ii na]ionale sau al si-
turi civile fundamentale, care includ guran]ei publice, ordinii publice, prote-
dreptul de a se angaja \n activit`]i pa[- j`rii s`n`t`]ii sau bunelor moravuri sau
nice, \n grup. Singurele restric]ii la acest pentru protejarea drepturilor [i libert`-
drept trebuie definite \n legisla]ie [i sunt ]ilor altor persoane“ (Kirghizstan IRCO,
incluse \n restric]iile permise conform Add.127, paragrafele 31 [i 32).
paragrafului 2 al articolului (vezi mai
jos). |n unele ]`ri exist` legi care limiteaz`
drepturile copiilor la asociere [i \ntrunire
pa[nic` la anumite ore – ore de stingere,
Restric]ii la drepturile copilu- impuse deseori pentru a preveni prezen-
lui: articolul 15(2) ]a copiilor ne\nso]i]i \n afara caselor
dup` o anumit` or` seara, acestea au
Comitetul pentru Drepturile Copilului a deseori leg`tur` cu vârsta copilului. Ast-
accentuat faptul c` drepturile prev`zute fel de restric]ii generale ale drepturilor
la articolul 15 pot fi restrânse numai copilului nu par s` se \ncadreze \n re-
conform paragrafului 2 al articolului 15; stric]iile foarte limitate permise la para-
restric]iile trebuie definite \n legisla]ie [i graful 2 al articolului 15.
trebuie s` se refere \n mod obligatoriu la Spre deosebire de articolul 14, articolul
unul din motivele specifice prev`zute \n 15 nu face nici o referire la respectarea
articol: drepturilor p`rin]ilor de a oferi \ndru-
„Comitetul este preocupat de faptul c`, mare copilului \n exercitarea drepturilor
de[i libertatea de exprimare [i \ntrunire sale \ntr-o manier` conform` cu capaci-
sunt recunoscute \n mod formal de t`]ile \n evolu]ie ale copilului, dar acest
Constitu]ie, exercitarea acestor drepturi principiu este prev`zut \n general \n arti-
de c`tre copii este restric]ionat` prin colul 5 (vezi pagina 101). Unele state au
clauze de limitare exprimate neclar (de indicat \n Rapoartele lor Ini]iale c` exist`

o vârst` sub care copiilor nu li se per- v`zute \n articolul 15 pentru copiii priva-
mite s` adere la asocia]ii sau s` fac` ]i de libertate sunt subliniate \n Regulile
acest lucru f`r` acordul p`rin]ilor. Con- Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Pro-
ven]ia nu sus]ine limit`rile arbitrare ale tec]ia Minorilor Priva]i de Libertate, pe
dreptului copiilor la libertatea de asoci- care Comitetul le-a promovat ca oferind
ere. standarde adecvate pentru imple-
Copiii cu dizabilit`]i. Programul Mondial mentarea Conven]iei. |n general, Regu-
de Ac]iune privind Persoanele cu Dizabi- lile prev`d c` „Minorilor priva]i de liber-
lit`]i a pus un accent deosebit pe pro- tate nu li se vor refuza din nici un motiv
movarea constituirii [i dezvolt`rii de legat de starea acestora drepturile civile,
asocia]ii ale persoanelor cu dizabilit`]i. economice, politice, sociale sau cultu-
Includerea \n Conven]ia cu privire la rale care le revin \n baza legisla]iei na]io-
Drepturile Copilului a unui articol speci- nale sau interna]ionale [i care sunt com-
fic privind copiii cu dizabilit`]i (articolul patibile cu privarea de libertate“ (regula
13).
23), precum [i includerea explicit` a „di-
zabilit`]ii“ ca unul din motivele de dis- Mai specific, Regulile prev`d c`: „Se vor 15
criminare interzise prin articolul 2 subli- oferi toate mijloacele pentru a asigura
niaz` dreptul egal al copiilor cu comunicarea adecvat` a minorilor cu lu-
dizabilit`]i la toate drepturile civile, mea exterioar`, ceea ce constituie o
inclusiv dreptul la libertatea de asociere parte integrant` a dreptului la tratament
[i \ntrunire pa[nic`. Regulile Standard uman [i corect [i este esen]ial` pentru
privind Egalizarea {anselor pentru Per- preg`tirea acestora pentru \ntoarcerea
soanele cu Dizabilit`]i con]in domeniile \n societate. Minorilor li se va permite s`
avute \n vedere \n mod special pentru comunice cu familiile, prietenii [i alte
participarea egal` a persoanelor cu diza- persoane sau cu reprezentan]i ai unor
bilit`]i, inclusiv a copiilor; aceste dome- organiza]ii externe de bun` reputa]ie, s`
nii sunt relevante pentru realizarea drep- p`r`seasc` locul de deten]ie pentru vi-
turilor la libertatea de asociere [i liberta- zite acas`, la familie [i s` primeasc` per-
tea de \ntrunire pa[nic`, \n special re- misiunea special` s` p`r`seasc` locul
gula 5 privind accesul la mediul fizic [i la de deten]ie pentru educa]ie, formare
informa]ii [i comunicare. profesional` sau alte motive importante
Copiii priva]i de libertate. Drepturile pre- [...]“ (regula 59).

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 15 este relevant pentru departamentele de justi-
]ie, protec]ie social` [i educa]ie)?
tatea civil`?
dic]iei?
piilor?
persoanelor care lucreaz` cu sau pentru copii [i familiile acestora, precum [i a celor
implica]i \n educa]ia p`rin]ilor)?

Sunt recunoscute explicit, \n legisla]ie, drepturile copilului la libertatea de asociere
[i \ntrunire pa[nic` a[a cum sunt garantate de articolul 15?
S-au luat m`suri pentru promovarea oportunit`]ilor copiilor de a-[i exercita drep-
turile la libertatea de asociere [i \ntrunire pa[nic`?
Sunt, singurele restric]ii permise la aceste drepturi, conforme cu cele prev`zute la
paragraful 2 al articolului 15?
Sunt, singurele restric]ii permise la aceste drepturi, definite \n legisla]ie?
|n leg`tur` cu angajarea copiilor, se asigur` statul c` nu exist` nici un fel de limit`ri
privind dreptul copiilor de a forma, de a se al`tura [i de a p`r`si sindicatele?
Au fost luate m`suri speciale pentru promovarea libert`]ii de asociere [i \ntrunire
pa[nic` a copiilor cu dizabilit`]i?

|n leg`tur` cu copiii a c`ror libertate este restric]ionat`, sunt \ndeplinite complet re-
gulile 13 [i 59 din Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
Libertate?
Exist` prevederi pentru luarea \n considerare [i solu]ionarea plângerilor din partea
copiilor privind \nc`lcarea drepturilor lor prev`zute prin articolul 15?

Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 15 includ:
Articolul 13: libertatea de exprimare
Articolul 14: libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie
Articolul 29: scopurile educa]iei
Articolul 31: drepturile copilului la joac`, recreere [i participare la via]a cultural` [i ar-
tistic`
Articolul 32: dreptul copilului de a fi membru al unui sindicat
Articolul 37: privarea de libertate [i libertatea de asociere

Dreptul
copilului la
via]` privat`
16
1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale \n via]a sa privat`, \n fa-
milia sa, \n domiciliul sau coresponden]a sa, precum [i nici unui fel de atac ilegal la adre-
sa onoarei [i reputa]iei sale.
2. Copilul are dreptul la protec]ia garantat` prin lege \mpotriva unor astfel de imixtiuni
sau atacuri.
rticolul 16 prevede dreptul fie- Copilului.
A c`rui copil de a fi protejat de c`-

tre lege \mpotriva \nc`lc`rii ar-
bitrare sau ilegale a vie]ii sale
private, familiei, domiciliului sau cores-
ponden]ei, precum [i \mpotriva atacuri-
Articolul 16 trebuie aplicat tuturor copii-
lor, f`r` discriminare. Via]a privat` a co-
pilului va fi protejat` \n toate situa]iile,
inclusiv \n cadrul familiei, \n \ngrijirea al-
ternativ` [i \n toate institu]iile, unit`]ile [i
lor ilegale asupra onoarei [i reputa]iei serviciile. |n plus, articolul protejeaz` fa-
sale. milia [i domiciliul copilului \mpotriva
Ca [i precedentele trei articole, articolul imixtiunilor arbitrare sau ilegale. Artico-
16 aplic`, \n mod specific copilului, un lul ridic` probleme privind mediul fizic \n Sumar
drept civil fundamental prev`zut deja care trìe[te copilul, caracterul privat al
pentru toate persoanele \n Declara]ia rela]iilor [i comunica]iilor sale cu ceilal]i,
Universal` a Drepturilor Omului [i Pactul inclusiv dreptul la consiliere [i sf`tuire
Interna]ional cu privire la Drepturile Ci- confiden]ial`, controlul accesului la
vile [i Politice. Articolul 12 al Declara]iei informa]iile despre copil, stocate \n
Universale a Drepturilor Omului utilizea- eviden]e sau dosare, [.a.m.d. Inevitabil,
z` o formulare similar` (dar f`r` califica- drepturile copiilor la via]` privat` \n
tivul „ilegal“ \nainte de cuvintele „imix- cadrul familiei variaz` \n func]ie de
tiuni“ [i „atacuri“). Formularea din arti- structurile de familie, condi]iile de via]`,
colul 17 al Pactului Interna]ional cu pri- precum [i de factorii economici [i de alt`
vire la Drepturile Civile [i Politice, asigu- natur` care determin` spa]iul privat,
rând c` „nimeni“ nu poate fi supus disponibil pentru copil.
acestei imixtiuni, este dealtfel identic` cu Pe lâng` capitolul 16, articolul 40(2)(b)
cea din Conven]ia cu privire la Drepturile (vii) prevede c` unui copil suspectat sau
DREPTUL COPILULUI LA VIA}~ PRIVAT~ 255

acuzat de a fi \nc`lcat legea penal` tre- vesc familia [i atunci când copiii sunt
buie „[...] s` i se respecte pe deplin via]a victima abuzurilor. Comitetul a subliniat,
privat` \n toate fazele procedurilor“; de asemenea, importan]a respect`rii
Comitetul pentru Drepturile Copilului a vie]ii private a copiilor de c`tre mass
sugerat ca acest lucru s` se aplice [i media.
copiilor implica]i \n procedurile care pri-
Extrase din
form Conven]iei
16 Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,

„Drepturi [i libert`]i civile
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii rele-
alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i,dificult`]ile \ntâm-
pinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Con-
ven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de implementare [i
obiectivele specifice pentru viitor, cu privire la:
[...]
(g) Protejarea vie]ii private (articolul 16)
[...]“.
[...]
F. Protejarea vie]ii private (articolul 16)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate pentru a preveni orice
imixtiune arbitrar` sau ilegal` \n via]a privat`, familia, domiciliul sau corespon-
den]a copilului, precum [i orice atacuri la adresa onoarei [i reputa]iei sale. Pre-
zenta]i informa]ii privind protec]ia oferit` de lege \mpotriva acestor imixtiuni sau
atacuri [i cìle de recurs aflate la dispozi]ia copilului. Trebuie, de asemenea, furni-
zate informa]ii privind m`surile specifice adoptate pentru copiii plasa]i \n institu]ii
pentru tratament, \ngrijire sau protec]ie, inclusiv \n cadrul unor proceduri judiciare
sau administrative“.
(CRC/C/58 paragrafele 48 [i 59; paragraful 133 al Instruc]iunilor pentru elaborarea
Rapoartelor Periodice este, de asemenea, relevant pentru raportarea conform pre-
zentului articol; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

„Nici un copil nu va fi supus la]iei adecvate, dar a notat c` sunt nece-
sare m`suri suplimentare pentru garan-
unei imixtiuni arbitrare sau tarea \n practic` a dreptului la via]`
ilegale \n via]a sa privat`, \n fa- privat`:
milia sa, \n domiciliul sau co- „Din perspectiva recomand`rilor sale
responden]a sa, precum [i nici (vezi IRCO Nicaragua, Add.36, paragra-
unui fel de atac ilegal la adresa ful 34), Comitetul apreciaz` faptul c`
legisla]ia na]ional` (Codul Copiilor [i
onoarei [i reputa]iei sale“ Adolescen]ilor) [...] garanteaz` accesul
la informa]iile adecvate (articolul 17) [i
A ap`rut o oarecare preocupare \n Gru-
protejarea dreptului copilului la via]`
pul de Lucru pe durata redact`rii artico-
privat` (articolul 16).
lului 16, cu privire la rolul p`rin]ilor, dar
Comitetul continu` \ns`, s` fie preo-
aceasta a fost solu]ionat` \n ultim`
cupat de lipsa legisla]iei secundare care
instan]` prin includerea \n Conven]ie a
articolului 5, care prevede respectarea
(responsabilit`]ilor, drepturilor [i obliga-
s` reglementeze implementarea \n prac-
tic` a acestor drepturi. Comitetul \ncura- 16
jeaz` Statul Parte s` continue procesul
]iilor - nota trad.) p`rin]ilor [i reprezen-
de reform` legislativ` [i s` aloce re-
tan]ilor legali de a oferi copilului \ndru-
sursele adecvate pentru stabilirea de
mare [i orientare \n exercitarea drep-
proceduri practice [i reglement`ri pen-
turilor sale, \ntr-o manier` conform` cu
tru protejarea copiilor de informa]iile
capacit`]ile \n evolu]ie ale acestuia (de
dùn`toare [i pentru garantarea acce-
exemplu, vezi E/CN.4/ 1987/25, pag. 26 [i
sului acestora la informa]ii corespunz`-
27; Detrick, pag. 258).
toare, precum [i dreptul lor la via]` pri-
Mai multe state au emis declara]ii sau vat` [...]“ (Nicaragua 2RCO, Add.108, pa-
rezerve privind rela]ia \ntre p`rin]i [i ragraful 28).
drepturile civile ale copiilor lor, men]io-
nând articolul 16. La examinarea Ra- Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
poartelor Ini]iale, Comitetul a solicitat, \n telor Periodice solicit` informa]ii privind
mod constant, revizuirea [i retragerea modul \n care dreptul garantat prin ar-
declara]iilor [i rezervelor, \n special a ticolul 16 este „recunoscut de legisla]ie
celor care sugereaz` o nerecunoa[tere \n mod specific pentru copii“. Comitetul
deplin` a copilului ca titular al dreptu- pentru Drepturile Copilului a identificat
rilor (pentru o discu]ie mai aprofundat` anumite situa]ii specifice din Rapoartele
[i comentariile Comitetului, vezi artico- Ini]iale care ridic` probleme conform
lul 5, pagina 101 [i articolul 12, pagina articolului 16. Un exemplu este prevede-
187). rea dintr-un Stat Parte care cere \nregis-
trarea religiei copilului sau a p`rin]ilor
Comitetul nu a oferit nici un comentariu acestuia \n leg`tur` cu educa]ia religi-
detaliat privind implica]iile articolului oas` din [coal` [i \n alte State P`r]i
16, de[i [i-a exprimat preocuparea \n le- religia trebuie \nregistrat` pe c`r]ile de
g`tur` cu nereflectarea articolului \n identitate sau pa[apoartele copiilor (pe
legisla]ia na]ional`, \mpreun` cu alte care se \nregistreaz` [i originea etnic`):
drepturi civile ale copilului:
„Comitetul remarc` faptul c`, de[i exist`
„Comitetul este preocupat de m`surile un sistem op]ional de renun]are pentru
insuficiente luate de Statul Parte pentru copiii care doresc s` fie scuti]i de educa-
garantarea dreptului copilului la via]` ]ia religioas` obligatorie, acesta le im-
privat`, \n special \n familie, [coli [i alte pune p`rin]ilor s` depun` o cerere for-
institu]ii [...]“. mal` prin care este dezv`luit` credin]a
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` copilului, lucru care poate constitui o
introduc` m`suri suplimentare, inclusiv \nc`lcare a dreptului lui la via]` privat`”.
legislative, care s` garanteze dreptul co- „Comitetul sugereaz` ca Statul Parte s`
pilului la via]` privat`, \n special \n fa- \[i reevalueze politica privind educa]ia
milie, \n [coli [i \n institu]ii de \ngrijire religioas` pentru copii \n perspectiva
sau de alt fel“ (Japonia IRCO, Add.90, principiului general al nediscrimin`rii [i
paragrafele 15 [i 36). a dreptului la via]` privat`“ (Norvegia
Comitetul a apreciat introducerea legis- IRCO, Add.23, paragrafele 9 [i 23).

„|n domeniul dreptului la cet`]enie, trat pe confiden]ialitatea \n serviciile de
Comitetul este de p`rere c` Statul Parte s`n`tate din perspectiva copilului. De
trebuie, \n perspectiva articolelor 2 (ne- exemplu:
discriminare) [i 3 (interesul superior al „Comitetul continu` s` fie preocupat de
copilului) s` aboleasc` orice clasificare a faptul c`, dreptul de acces la consiliere
cet`]enilor, precum [i men]ionarea pe [i tratament medical f`r` acordul p`rin-
cartea de identitate na]ional` a religiei [i ]ilor, cum ar fi la testarea pentru HIV/
a originii etnice a cet`]enilor, inclusiv a SIDA, poate fi compromis \n cazurile \n
copiilor. |n opinia Comitetului, toate po- care factura pentru aceste servicii se
sibilit`]ile de stigmatizare [i refuzare a transmite p`rin]ilor, \nc`lcându-se con-
drepturilor recunoscute de Conven]ie fiden]ialitatea rela]iei doctor-copil. Co-
trebuie evitate“ (Myanmar IRCO, Add. mitetul recomand` ca Statul Parte s` ia
69, paragraful 34). m`suri corespunz`toare pentru a asi-
„Comitetul [...] ia not`, de asemenea, cu gura p`strarea confiden]ialit`]ii cu pri-
16 \ngrijorare de cerin]a de \nregistrare a

originii etnice \n pa[apoarte“.
vire la consilierea [i tratamentul medical
pentru copiii cu vârsta [i maturitatea
„[...] reitereaz`, \n continuare, recoman- necesar`, \n conformitate cu articolele
darea Comitetului pentru Eliminarea 12 [i 16 ale Conven]iei“ (Olanda IRCO,
Discrimin`rii Rasiale de a reconsidera Add.114, paragraful 19).
cerin]a de \nregistrare a originii etnice \n Raportul la Conferin]a Interna]ional` pri-
pa[apoarte (A/54/18, paragraful 407)“ vind Popula]ia [i Dezvoltarea (Cairo,
(Letonia IRCO, Add.142, paragrafele 23 1994) abordeaz` problemele privind s`-
[i 24). n`tatea sexual` [i reproducerea adoles-
Consiliere confiden]ial` pentru copii cen]ilor [i, \n propunerile de ac]iune, ur-
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- m`re[te principiile [i prevederile Con-
telor Periodice, conform articolului 1 ven]iei. Raportul afirm`:
(defini]ia copilului) solicit` informa]ii „Recunoscând drepturile, obliga]iile [i
privind orice vârst` minim` definit` \n responsabilit`]ile p`rin]ilor [i ale altor
legisla]ie pentru ca un copil s` aib` persoane responsabile din punct de ve-
dreptul de a primi „consiliere juridic` [i dere legal pentru adolescen]i, de a oferi,
medical` f`r` acordul p`rin]ilor“ [i \ntr-o manier` conform` cu capacit`]ile
„tratament medical sau chirurgical f`r` \n evolu]ie ale adolescentului, \ndruma-
acordul p`rin]ilor“. Acestea implic` pro- rea [i orientarea adecvate \n problemele
bleme legate de via]a privat`: dreptul sexuale [i de reproducere, ]`rile trebuie
copilului de a ob]ine consiliere confiden- s` se asigure c` programele [i atitu-
]ial` \n probleme juridice sau medicale, dinile furnizorilor de asisten]` medical`,
dreptul la tratament confiden]ial, inclu- nu restrâng accesul adolescen]ilor la
zând de exemplu contracep]ia [i avortul serviciile adecvate [i la informa]iile de
acolo unde este permis. Conven]ia nu care au nevoie, inclusiv privind bolile cu
sus]ine stabilirea unei vârste arbitrare transmitere sexual` [i abuzul sexual. |n
sub care copilul nu are astfel de drep- acest sens [i pentru ca, printre altele, s`
turi, dar articolul 5 d` posibilitatea p`rin- abordeze [i problema abuzului sexual,
]ilor s` ofere \ndrumare [i orientare \ntr-o aceste servicii trebuie s` protejeze drep-
manier` conform` cu capacit`]ile \n turile adolescen]ilor la via]` privat`, con-
evolu]ie ale copilului. fiden]ialitate, respect [i acord informat,
Profesioni[tii din domeniul medical [i respectând valorile culturale [i credin]e-
din alte domenii au de multe ori coduri le religioase. |n acest context, acolo
deontologice care \i oblig` s` respecte unde este cazul, statele vor \ndep`rta
confiden]ialitatea pacientului/clientului. barierele legale, normative [i sociale din
Când pacientul sau clientul, este un co- calea informa]iilor [i asisten]ei pentru
pil, principiile [i prevederile Conven]iei s`n`tatea reproducerii la adolescen]i.
ofer` un cadru pentru clarificarea drep- [...]. Adolescen]ii trebuie s` fie pe deplin
turilor copilului, \n special \n leg`tur` cu implica]i \n planificarea, implementarea
p`rin]ii acestuia (vezi articolul 1, pagina [i evaluarea acestor informa]ii [i servicii,
10). luând \n considerare \n mod adecvat
\ndrumarea [i responsabilit`]ile p`rin]i-
|n anumite ocazii, Comitetul s-a concen- lor“ (A/CONF.171/13 paragrafele 7.41-

7.48 [i 6.15). cat, iar statul va oferi solu]ii adecvate.
Protec]ia \mpotriva imixtiunilor Comitetul pentru Drepturile Omului su-
Comitetul s-a ar`tat preocupat de res- bliniaz` faptul c` Statele P`r]i au obli-
pectarea via]ii private \n leg`tur` cu ga]ia s` nu intervin` \ntr-un mod incom-
practica test`rii virginit`]ii \n Africa de patibil cu articolul 17 [i s` ofere un
Sud: cadru legislativ care s` interzic` aceste
acte de imixtiune din partea persoanelor
„[...] Comitetul este, de asemenea, preo- fizice sau juridice. De asemenea, Statele
cupat cu privire la practica tradi]ional` P`r]i acord` prea pu]in` aten]ie faptului
de testare a virginit`]ii care amenin]` c` articolul 17 se ocup` [i de protec]ia
s`n`tatea, afecteaz` stima de sine [i vio- \mpotriva interven]iilor/imixtiunilor ile-
leaz` via]a privat` a fetelor [...]. Comi- gale [i arbitrare: „Acest lucru \nseamn`
tetul recomand`, de asemenea, ca Statul c`, \n legisla]ia statelor de mai sus,
Parte s` \ntreprind` un studiu privind trebuie introduse cu exactitate toate
testul de virginitate pentru a evalua im-
pactul fizic [i psihologic al acestuia asu-
pra fetelor. |n leg`tur` cu aceasta, Comi-
prevederile pentru protejarea dreptului
stabilit \n articolul respectiv [...]. 16
Termenul ‚ilegal’ \nseamn` c` nu se
tetul recomand` [i introducerea de c`tre poate produce nici o interven]ie/imix-
Statul Parte a unor programe de sensi- tiune decât \n cazurile prev`zute de lege.
bilizare [i con[tientizare pentru medici [i Interven]ia autorizat` de stat se poate
publicul larg pentru a schimba atitu- produce numai pe baza legii, care tre-
dinile tradi]ionale [i a descuraja practica buie, la rândul ei, s` fie conform` cu pre-
test`rii virginit`]ii, \n perspectiva artico- vederile, scopurile [i obiectivele Pac-
lelor 16 [i 24(3) ale Conven]iei“ (Africa tului“.
de Sud IRCO, Add.122, paragraful 33).
„Expresia ‚imixtiune arbitrar`’ este, de
Publicitatea f`cut` copiilor pentru a fi asemenea, relevant` pentru protejarea
lua]i \n plasament familial sau adop]ie dreptului prev`zut la articolul 17. |n opi-
poate ridica probleme legate de via]a nia Comitetului, expresia ‚imixtiune
privat` \n cazurile \n care implic` utili- arbitrar`’ se poate extinde [i la interven-
zarea de fotografii [i detalii cu caracter ]iile prev`zute prin lege. Introducerea
privat, utilizate f`r` acordul informat al conceptului de arbitraritate are ca scop
copiilor. s` garanteze c` inclusiv interven]iile
|n 1988, Comitetul pentru Drepturile prev`zute prin lege trebuie s` fie con-
Omului a emis un Comentariu General forme cu prevederile, scopurile [i obiec-
detaliat privind articolul 17 al Pactului tivele Pactului [i trebuie s` fie \ntotdea-
Interna]ional cu privire la Drepturile Ci- una rezonabile \n circumstan]ele date“.
vile [i Politice, care se refer` la dreptul la Comitetul pentru Drepturile Omului su-
via]` privat`. Acesta ofer` defini]ii rele- gereaz` ca rapoartele s` includ` infor-
vante [i \n special explica]ii referitoare la ma]ii privind autorit`]ile [i organismele
faptul c`: create \n cadrul sistemului legal al sta-
persoana trebuie protejat` nu numai tului care sunt „competente s` auto-
de imixtiunea/interven]ia autorit`]ilor rizeze interven]ia/imixtiunea permis` de
statului ci [i de a altor persoane; lege“: „Este, de asemenea, indispensa-
bil s` existe informa]ii privind autorit`-
statul trebuie s` ofere m`suri legis-
]ile care au dreptul s` exercite controlul
lative [i de alt` natur` pentru a inter-
asupra acestor interven]ii, cu respecta-
zice aceste interven]ii/imixtiuni;
rea strict` a legii, [i s` se [tie \n ce mo-
interven]iile/imixtiunile pot avea loc dalitate [i prin ce organisme persoanele
numai \n modalit`]i definite \n lege, \n cauz` pot depune plângeri cu privire
care nu trebuie s` fie arbitrare, tre- la \nc`lcarea dreptului prev`zut la artico-
buie s` respecte prevederile, scopu- lul 17 al Pactului. Statele trebuie s` clari-
rile [i obiectivele Pactului [i s` fie re- fice \n rapoartele lor m`sura \n care
zonabile \n situa]iile particulare; practica existent` este conform` cu le-
statul trebuie s` dea posibilitatea per- gea. Rapoartele Statului Parte trebuie,
soanelor s` reclame, atunci când de asemenea, s` con]in` informa]ii pri-
consider` c` dreptul lor a fost \nc`l- vind plângerile depuse \n leg`tur` cu in-
terven]iile arbitrare sau ilegale, num`rul

de constat`ri \n acest sens, cìle de re- tec]ia Minorilor Priva]i de Libertate in-
curs existente \n astfel de cazuri“. clude mai multe prevederi relevante. |n
Comitetul pentru Drepturile Omului ia primul rând, exist` principiul general din
not` de faptul c`: „\ntrucât toate per- regula 13 care arat` c` minorilor priva]i
soanele trìesc \n societate, protejarea de libertate trebuie s` nu le fie refuzat
vie]ii private este \n mod necesar rela- nici un drept civil sau de alt` natur` con-
tiv`. Cu toate acestea, autorit`]ile sfin]it prin legisla]ia na]ional` sau in-
publice competente trebuie s` poat` s` terna]ional`, care este compatibil cu
solicite informa]ii privind via]a privat` a privarea de libertate; \n plus, exist` pre-
unei persoane, numai dac` acestea sunt vederi specifice legate de dosare (vezi
esen]iale pentru interesele societ`]ii a[a pagina 261), proiectare [i mediul fizic,
cum sunt acestea \n]elese \n Pact“ efecte personale, vizite, coresponden]`
(Comitetul pentru Drepturile Omului, (vezi pagina 264) [i conduita persona-
Comentariul General nr. 16, 1988, HRI/ lului.
Design-ul spa]iului de deten]ie pentru
16 GEN/1/Rev.5, pag. 131).
minori [i mediul fizic trebuie s` ia \n
considerare nevoia de via]` privat` a
Via]a privat` \n institu]ii acestora (regula 32); instala]iile sanitare
Via]a privat` a copiilor din institu]ii, \n trebuie s` fie proiectate astfel \ncât s`
special din institu]iile reziden]iale [i in- aib` un standard suficient de ridicat pen-
stitu]iile pentru copiii delincven]i, poate tru a fi „\n concordan]`, conform cerin-
fi amenin]at`, \n mod deosebit, de me- ]elor, cu necesit`]ile fizice ale de]inu]ilor,
diul fizic [i design-ul acestuia, de aglo- \n ce prive[te via]a privat`, cur`]enia [i
mera]ia excesiv`, lipsa de supraveghere decen]a“ (regula 34). Regula 35 prevede
corespunz`toare [i a[a mai departe c` „Posesia de efecte personale este un
(|ntr-adev`r, Raportul Ini]ial al statului element de baz` al dreptului la via]` pri-
Costa Rica a identificat \nchiderea insti- vat` [i este esen]ial` pentru bun`starea
tu]iilor [i orfelinatelor mari ca un „pas psihologic` a minorilor. Dreptul fiec`rui
esen]ial“ pentru protejarea intimit`]ii minor de a poseda efecte personale [i
copiilor (Costa Rica IR, paragrafele 122- de a avea posibilit`]i adecvate de p`stra-
4)). De asemenea, utilizarea supraveghere a acestora trebuie recunoscut [i res-
rii video \n institu]ii poate \nc`lca dreptul pectat pe deplin [...]“. Circumstan]ele
la via]` privat` al copiilor. pentru vizitarea minorilor trebuie „s`
respecte necesitatea lor de via]` privat`,
Articolul 16 prevede ca dreptul copilului contact [i comunicare liber` cu familia [i
la via]` privat` s` fie protejat prin lege. cu avocatul ap`r`rii“ (regula 60). Perso-
Drept urmare, \n institu]ii trebuie s` nalul care lucreaz` cu minorii priva]i de
existe cerin]e minime privind spa]iul, \n libertate „trebuie s` respecte dreptul
special spa]iul privat, concep]ia toalete- minorilor la via]` privat` [i, \n special, s`
lor [i s`lilor de baie, etc. Aceste proble- protejeze toate aspectele confiden]iale
me sunt tratate de Regulile Organiza]iei referitoare la minori [i familiile acestora
Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Mi- aflate ca urmare a exercit`rii profesiei“
norilor Priva]i de Libertate (vezi mai jos) (regula 87(e)).
[i sunt \n mod egal relevante pentru toate
plasamentele institu]ionale.
Articolul 3(3) al Conven]iei cu privire la
Via]a privat` \n sistemul de
Drepturile Copilului prevede ca institu- justi]ie juvenil`, de protec]ie a
]iile, serviciile [i unit`]ile responsabile copilului [i \n cadrul altor pro-
cu \ngrijirea sau protec]ia copiilor s` se ceduri judiciare
conformeze standardelor stabilite de au-
torit`]ile competente (vezi pagina 57). Pe lâng` articolul 16, articolul 40 preve-
Standardele trebuie s` reflecte prevede- de c`, \n cazul copiilor suspecta]i acuza]i
rile Conven]iei, inclusiv dreptul copilului c` au \nc`lcat legea penal` „trebuie s`
la via]` privat`, f`r` discriminare. se respecte pe deplin via]a privat` a
Via]a privat` a persoanelor a c`ror li- acestora \n toate fazele procedurii“.
bertate este restric]ionat`. Regulile Or- Regulile Standard Minime ale Organiza-
ganiza]iei Na]iunilor Unite pentru Pro- ]iei Na]iunilor Unite, privind Adminis-

trarea Justi]iei Juvenile „Regulile de la
Beijing“, extind prevederea din articolul Infrac]iunile comise de copii
40 a Conven]iei. Regula 8.1 prevede: nu sunt relatate \n mass
„Dreptul tân`rului la via]` privat` va fi media
respectat \n toate fazele pentru a evita
v`t`marea acestuia prin publicitate exa- Raportul Ini]ial pentru Uruguay no-
gerat` sau prin procesul de etichetare. |n teaz` c` articolul 19 al Codului Copiilor
principiu, nici o informa]ie care s` poat` interzice relatarea \n mass media a
duc` la identificarea unui infractor infrac]iunilor comise de copiii sub
minor nu poate fi publicat`“. vârsta de 18 ani: „Relatarea sau descri-
erea grafic` a infrac]iunilor comise de
Comentariul oficial la Reguli explic`: copii sub vârsta de 18 ani este strict
„Regula 8 accentueaz` importan]a pro- interzis`“. Func]ionarii publici care
tej`rii dreptului la via]` privat` a copi- transmit informa]ii presei [i mass me-
lului. Persoanele tinere sunt deosebit de diei sunt pasibili de amenzi, care sunt
susceptibile la stigmatizare. Cercetarea
criminologic` a proceselor de etichetare
creditate Consiliului Copiilor (\nlocuit
de atunci de Institutul Na]ional al Mi-
16
a oferit dovezi privind efectele negative norilor) (Uruguay IR, paragraful 143).
(de diferite tipuri) care rezult` din
identificarea permanent` a persoanelor
tinere ca „delicven]i“ sau „infractori“.
venil`, dar [i la cazurile de abuz asupra
Regula 8 accentueaz`, de asemenea, im-
copiilor [i probleme familiale (vezi [i
portan]a protej`rii minorului de efectele
articolul 17, pagina 284):
negative care pot rezulta din publicarea
\n mass media a informa]iilor privind „Este important ca mass media s` nu
cazul (de exemplu numele minorilor in- produc` abuzuri asupra copiilor. Inte-
fractori, suspec]i sau condamna]i). In- gritatea copiilor trebuie protejat` \n
teresul individual trebuie protejat [i sus- relatarea, de exemplu, a implic`rii lor \n
]inut, cel pu]in \n principiu“. activit`]i criminale, abuz sexual [i pro-
bleme de familie. Din fericire, mass me-
O protec]ie special` a vie]ii private a mi-
dia din unele ]`ri a acceptat \n mod vo-
norilor este prev`zut`, de asemenea, \n
luntar s` respecte reguli care s` ofere
articolul 14 al Pactului Interna]ional cu
aceast` protec]ie a vie]ii private a copi-
privire la Drepturile Civile [i Politice,
lului; dar cu toate acestea, astfel de stan-
care prevede ca „orice sentin]` \ntr-un
darde etice nu sunt \ntotdeauna res-
caz penal sau proces va fi f`cut` public`,
pectate“ (Raportul celei de-a XI-a se-
cu excep]ia cazului \n care interesul co-
siuni, ianuarie 1996, CRC/C/50, Anexa IX,
piilor sau procedurile legate de dispute-
pag. 80).
le matrimoniale sau de \ncredin]area co-
piilor \mpiedic` acest lucru“ (articolul Printre recomand`rile care au ap`rut \n
14(1)). decursul Dezbaterii Generale s-a num`-
rat una care a indicat c` trebuie elabo-
|n Raportul Dezbaterii Generale privind
rate instruc]iuni privind relatarea cazu-
„Administrarea Justi]iei Juvenile“, Co-
rilor de abuz asupra copiilor:
mitetul pentru Drepturile Copilului a
ar`tat: „cu privire la modalitatea de relatare [i
\n acela[i timp pentru protejarea demni-
„Via]a privat` a copilului trebuie pe de-
t`]ii copiilor implica]i, trebuie pus accen-
plin respectat` \n toate fazele procesu-
tul pe ideea de a nu divulga identitatea
lui, inclusiv \n leg`tur` cu cazierul judi-
copilului“ (Raportul celei de-a XIII-a se-
ciar [i posibilele relat`ri \n mass media“
siuni, septembrie/octombrie 1996, CRC/
(Raportul celei de-a X-a sesiuni, octom-
C/ 57, paragraful 256).
brie/noiembrie 1995, CRC/C/46, paragra-
ful 227).
|n planul pentru Dezbaterea General` Dosarele copiilor
privind „Copilul [i mass media“, Comi-
Pentru cei mai mul]i copii exist` unele
tetul a notat importan]a dreptului copi-
eviden]e sau rapoarte scrise care sunt
lului la via]` privat` \n ce prive[te pre-
p`strate \n sistemele de s`n`tate, educa-
zentarea \n mass media, referindu-se nu
]ie, servicii sociale [i justi]ie juvenil`
numai la cazurile care ]in de justi]ia ju-

privesc.
Monitorizarea de c`tre p`rin]i
Comitetul pentru Drepturile Omului, \n
Raportul Ini]ial al Belgiei arat`: „Cu pri- Comentariul sù General cu privire la
vire la via]a privat` [i libertatea cores- articolul similar referitor la dreptul la
ponden]ei, acela[i principiul este vala- via]a privat` din Pactul Interna]ional,
bil pentru to]i: nimeni nu are dreptul s` arat`: „Colectarea [i de]inerea de infor-
citeasc` sau s` intercepteze corespon- ma]ii personale pe calculatoare, \n b`nci
den]a care nu \i este adresat`. Unii p`- de date [i alte dispozitive, de c`tre auto-
rin]i [i unii judec`tori consider` \ns` c` rit`]ile publice, persoane sau organisme
autoritatea parental`, care implic` private, trebuie reglementat` prin lege.
dreptul de a educa [i supraveghea co- Trebuie luate m`suri eficace de c`tre
piii, justific` „cenzurarea“ corespon- state pentru a asigura c` informa]iile pri-
den]ei unui minor. Unii p`rin]i iau vind via]a privat` a unei persoane nu
acest drept ca o baz` care le permite s` ajung \n mâinile unor persoane, care nu
monitorizeze coresponden]a [i rela]iile
16 personale ale copilului lor. Ei sunt \ns`
obliga]i s` recurg` la mijloace legale \n
sunt autorizate prin lege s` le primeas-
c`, s` le proceseze [i s` le utilizeze, [i c`
nu sunt niciodat` utilizate \n scopuri in-
acest sens. Mai mult decât atât, autori- compatibile cu Pactul. Pentru a avea cea
tatea parental` poate [i uneori trebuie mai eficient` protec]ie a vie]ii private,
s` cedeze \n fa]a dreptului copilului de fiecare persoan` trebuie s` aib` dreptul
a nu fi supus la astfel de interven]ii de a se convinge \n mod clar dac` [i ce
atunci când este capabil de discern`- date personale sunt stocate \n fi[iere au-
mântul necesar“ (Belgia IR, paragraful tomate de date [i pentru ce scopuri.
150). Fiecare persoan` trebuie, de asemenea,
|n Fran]a, Codul Serviciilor Po[tale s` poat` stabili ce autorit`]i publice, per-
specific` faptul c` po[ta normal`, scri- soane sau organisme private contro-
sorile recomandate sau cu valoare de- leaz` sau pot controla dosarele lor. Dac`
clarat` adresate post restant c`tre mi- aceste dosare con]in date personale
nori sub vârsta de 18 ani pot fi trans- incorecte sau dac` au fost colectate sau
mise acestora numai la prezentarea procesate contrar prevederilor legale,
unei autoriz`ri scrise din partea tat`lui, fiecare persoan` trebuie s` aib` dreptul
mamei sau tutorelui (Fran]a IR, para- de a solicita rectificarea sau eliminarea
graful 242). lor“ (Comitetul pentru Drepturile Omu-
lui, Comentariul General nr. 16, 1988,
HRI/GEN/1/Rev.5, pag. 131).
(vezi [i articolul 8 – protejarea identit`]ii |n leg`tur` cu dosarele utilizate \n siste-
copilului, pagina 147). Dreptul la via]` mele de justi]ie juvenil`, „Regulile de la
privat` cere ca, prin legisla]ie, s` se Beijing“ (pe care Comitetul le-a apreciat
asigure c` orice copil: ca oferind standardele minime adecva-
[tie de existen]a informa]iilor p`strate) prev`d la regula 21(1): „Dosarele in-
te \n leg`tur` cu el; fractorilor minori vor fi p`strate strict
confiden]iale [i vor fi \nchise pentru
[tie de ce sunt p`strate aceste infor-
ter]i. Accesul la aceste dosare va fi limi-
ma]ii [i de cine sunt controlate;
tat la persoanele \n direct` leg`tur` cu
are acces la aceste eviden]e, stocate solu]ionarea cazului respectiv [i alte
fie manual, fie electronic; persoane autorizate corespunz`tor“.
poate contesta [i, dac` este necesar, Regula 21(2): „Dosarele infractorilor mi-
corecta con]inutul acestora, eventual nori nu vor fi utilizate \n proceduri re-
printr-un recurs la un organism inde- feritoare la adul]i \n cazurile ulterioare
pendent. implicând acela[i infractor.“ Comenta-
riul oficial arat`: „Regula \ncearc` s`
Legisla]ia trebuie s` limiteze num`rul
ob]in` un echilibru \ntre interesele \n
persoanelor care au acces la informa]iile
conflict legate de dosare: cele ale poli-
stocate; acest acces nu trebuie s` fie
]iei, procuraturii [i altor autorit`]i pentru
arbitrar [i trebuie s` respecte \ntreaga
\mbun`t`]irea controlului vis-a-vis de
Conven]ie. Copilul trebuie s` [tie cine
interesele infractorului minor (vezi [i
altcineva are acces la informa]iile care \l
regula 8). Alte persoane autorizate ’co-

respunz`tor’ ar include \n general, prin- Coresponden]a privat` \n
tre al]ii, cercet`torii“.
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite Austria
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- Un aspect important al protec]iei sferei
bertate ofer` mai multe detalii: „Toate private a vie]ii copilului este respectul
rapoartele, inclusiv eviden]ele juridice, pentru secretul coresponden]ei. Potri-
eviden]ele medicale [i eviden]ele proce- vit unei investiga]ii realizate de Institu-
durilor disciplinare, precum [i toate ce- tul Fessel \n Austria \n anul 1991, 5%
lelalte documente \n leg`tur` cu forma, din copiii \ntre 6 [i 13 ani au indicat cel
con]inutul [i detaliile tratamentului, pu]in un caz \n care secretul corespon-
trebuie plasate \ntr-un dosar individual den]ei lor nu a fost men]inut. La copiii
confiden]ial, ]inut la zi, accesibil numai \ntre 14 [i 17 ani, 1/6 au men]ionat con-
persoanelor autorizate [i clasificat astfel flicte frecvente cu p`rin]ii, deoarece
\ncât s` fie u[or de \n]eles. Acolo unde ace[tia „deschid [i citesc scrisorile
este posibil, fiecare minor va avea adresate mie sau jurnalul meu f`r`
dreptul s` conteste orice informa]ie sau
opinie con]inut` \n dosarul propriu pen-
permisiunea mea“. 16
36% din copiii cu vârste \ntre 6 [i 13 ani
tru a permite rectificarea enun]urilor ine-
[tiau c` au dreptul s` p`streze secretul
xacte, nefondate sau incorecte. Pentru
coresponden]ei, jurnalelor etc., ca [i
exercitarea acestui drept, trebuie s`
69% din cei de 14 ani [i 79% din cei de
existe proceduri care s` permit` unei
16 ani [i peste. Dar numai 50% din
ter]e p`r]i autorizate s` aib` acces [i s`
adul]i (peste 18 ani) au afirmat c` au
consulte dosarul la cerere. La eliberare,
cuno[tin]` de dreptul copilului de a
dosarele minorilor vor fi sigilate [i, la un
p`stra secretul coresponden]ei [i
moment adecvat, distruse“ (regula 19).
inviolabilitatea jurnalului acestora sau
ale altor comunic`ri scrise. O treime
„Familia“ din popula]ia Austriei consider` aceste
drepturi ca fiind „destul de pu]in
Termenul de „familie“ are o interpretare
importante“. Trei sferturi din cei ches-
larg` \n baza Conven]iei cu privire la
tiona]i au respins \ns`, ideea c` p`rin]ii
Drepturile Copilului, incluzând p`rin]ii
trebuie s` aib` dreptul de a citi scriso-
„sau, unde este cazul, membrii familiei
rile adresate copiilor lor sau jurnalele
extinse sau ai comunit`]ii, conform cu-
scrise de ace[tia (Austria IR, paragra-
tumei locale“ (articolul 5), iar Comitetul
fele 182 [i 183).
a subliniat aceast` interpretare \n exami-
narea rapoartelor Statelor P`r]i (vezi
articolul 5, pagina 104). de p`rin]i. Copilul trebuie s` aib` acces
|n Comentariul General privind via]a la o procedur` de plângere [i cì
privat`, citat mai sus, Comitetul pentru adecvate de recurs [i m`suri reparatorii
Drepturile Omului arat`: „Cu privire la \n cazul \nc`lc`rii dreptului.
termenul de ‚familie’, obiectivele Pactu- Articolul 37(c) al Conven]iei prevede ex-
lui necesit` ca, pentru scopurile artico- pres c` orice copil privat de libertate „va
lului 17 termenului s` i se dea o inter- avea dreptul s` men]in` contactul cu fa-
pretare larg` pentru a include toate milia prin coresponden]` [i vizite, cu ex-
persoanele incluse \n familie, a[a cum cep]ia cazurilor excep]ionale“.
este \n]eleas` \n societatea Statului
Parte respectiv [...]“ (Comitetul pentru
Drepturile Omului, Comentariul General „Domiciliul“
nr. 16, 1988, HRI/GEN/1/Rev.5, pag. 130).
Orice m`sur` care permite imixtiunea \n Comitetul pentru Drepturile Omului
familia unui copil trebuie prev`zut` \n le- interpreteaz` termenul de „domiciliu“
ge, nu trebuie s` fie arbitrar`, trebuie s` dup` cum urmeaz`: „Termenul „home“
fie compatibil` cu alte principii [i preve- din limba englez` [...] va fi \n]eles ca
deri ale Conven]iei [i trebuie s` fie rezo- indicând locul unde o persoan` locu-
nabil` \n \mprejur`rile date. Articolul 9 ie[te sau \[i desf`[oar` ocupa]ia uzua-
este deosebit de relevant, stabilind con- l`“. Comitetul pentru Drepturile Omului
di]iile pentru orice separare a copilului ia not`, de asemenea, de faptul c` „Per-

chezi]ionarea domiciliului unei persoane nic` sau de alt` natur`, interceptarea
trebuie restrâns` la cùtarea dovezilor comunica]iilor telefonice, telegrafice sau
necesare [i nu este permis s` duc` la de alt fel, interceptarea [i \nregistrarea
h`r]uire“ (Comitetul pentru Drepturile conversa]iilor trebuie interzise [...]“ (Co-
Omului, Comentariul General nr. 16, mitetul pentru Drepturile Omului, Co-
1988, HRI/GEN/1/Rev.5, pag. 130 [i 131). mentariul General nr. 16, HRI/GEN/1/
Astfel, „domiciliul“ va include pentru Rev. 5, pag. 131).
unii copii locul de \ngrijire alternativ`, Dup` cum s-a notat mai sus, conform
inclusiv anumite categorii de institu]ii articolului 37 al Conven]iei cu privire la
reziden]iale, internate, locuri de deten- Drepturile Copilului, fiecare copil privat
]ie, sanatorii etc. de libertate are dreptul s` men]in`
Orice m`suri care permit imixtiunea \n contactul cu familia prin coresponden]`
domiciliul unui copil, cum ar fi perchezi- [i vizite, cu excep]ia cazurilor excep]i-
]ionarea acestuia, trebuie stabilite prin onale. Regulile Organiza]iei Na]iunilor
16 lege [i nu trebuie s` fie arbitrare, trebuie

s` fie compatibile cu celelalte principii [i
Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i
de Libertate arat`: „Fiecare minor
prevederi ale Conven]iei [i trebuie s` fie trebuie s` aib` dreptul de a comunica \n
rezonabile \n \mprejur`rile date. Evacua- scris sau telefonic cel pu]in de dou` ori
rea unei familii de la domiciliul sù tre- pe s`pt`mân` cu persoana cu care
buie s` \ndeplineasc` aceste condi]ii. dore[te, dac` nu exist` restric]ii legale,
Pentru copiii care trìesc \n forme [i trebuie asistat dup` cum este necesar
alternative de \ngrijire, mut`rile de la o pentru a se bucura de acest drept.
„cas`“ la alta nu trebuie s` \ncalce drep- Fiecare minor va avea dreptul s` pri-
tul copilului. Copilul trebuie s` aib` ac- measc` coresponden]`“ (regula 61).
ces la o procedur` de plângere [i cì de
recurs corespunz`toare \n cazul \nc`l- „nici un fel de atac ilegal la adre-
c`rii acestui drept. sa onoarei [i reputa]iei sale“
„sau coresponden]a“ Cele mai multe dac` nu toate ]`rile au
legi care protejeaz` adul]ii \mpotriva
To]i copiii au dreptul de a nu li se viola atacurilor la adresa onoarei sau reputa-
coresponden]a – scrisorile [i alte forme ]iei lor – atât atacuri verbale (calomnie)
de comunicare, inclusiv apelurile telefo- cât [i atacuri \n scris [i / sau prin mass
nice – \n mod arbitrar sau ilegal, \n fami- media (defìmare). Aceast` prevedere
lie sau oriunde se afl`. cere o protec]ie egal` pentru copii, prin
Orice m`suri, care permit interven]ia lege. Legea trebuie s` prevad` protec]ia,
asupra coresponden]ei unui copil, cum iar copilul trebuie s` aib` la dispozi]ie
ar fi deschiderea, citirea, limitarea aces- cì de atac eficiente \mpotriva celor
teia [i a[a mai departe, trebuie s` fie responsabili.
prev`zute \n legisla]ie [i s` nu fie Comitetul pentru Drepturile Omului co-
arbitrare, trebuie s` fie compatibile cu menteaz` pe marginea prevederii iden-
celelalte principii [i prevederi ale tice ca formulare din Pactul Interna]ional
Conven]iei [i trebuie s` fie rezonabile \n cu privire la Drepturile Civile [i Politice:
\mprejur`rile date. Copilul trebuie s` „Articolul 17 protejeaz` onoarea perso-
aib` acces la o procedur` de plângere [i nal` [i reputa]ia, iar statele au obliga]ia
cì de recurs corespunz`toare \n caz de de a elabora o legisla]ie adecvat` \n
\nc`lcare a acestui drept. acest sens. Trebuie s` existe prevederi
Comitetul pentru Drepturile Omului a astfel \ncât oricine s` se poat` ap`ra, \n
comentat \n leg`tur` cu articolul referi- mod eficace, \mpotriva oric`ror atacuri
tor la via]a privat`, din Pact: „Respec- ilegale care au loc [i s` aib` o cale de
tarea articolului 17 necesit` garantarea atac/recurs \mpotriva celor responsa-
de jure [i de facto a integrit`]ii [i confi- bili“ (Comitetul pentru Drepturile Omu-
den]ialit`]ii coresponden]ei. Corespon- lui, Comentariul General nr. 16, HRI/
den]a trebuie transmis` destinatarului GEN/1/Rev.5, pag. 131).
f`r` interceptare [i f`r` a fi deschis` sau Dup` cum s-a notat mai sus (pagina 261)
citit` \n alt mod. Supravegherea electro- \n raportul Dezbaterii Generale din 1996

referitoare la „Copilul [i mass media“, dùn`toare bun`st`rii acestora [i pentru
Comitetul pentru Drepturile Copilului protejarea dreptului copilului la via]`
[i-a exprimat preocuparea \n leg`tur` cu privat`, din perspectiva prevederilor
imaginile de copii – atât individuale cât articolelor 16 [i 17 ale Conven]iei“ (Nica-
[i colective – prezentate de mass media ragua IRCO, Add.36, paragrafele 17 [i
(vezi [i articolul 17, pagina 271): 34).
„|n relat`rile sale, mass media ofer` o
‚imagine’ a copilului, reflectând [i influ- Dreptul copilului la protec]ia -
en]ând percep]iile asupra identit`]ii [i garantat` prin lege - \mpotriva
comportamentului copiilor. Aceast`
unor astfel de imixtiuni sau
imagine poate crea [i transmite respect
pentru tineri, dar poate r`spândi [i pre- atacuri: articolul 16(2)
judec`]i [i stereotipuri care pot avea o
Dup` cum s-a notat mai sus, \n Co-
influen]` negativ` asupra opiniei publi-
mentariul sù General, Comitetul pentru
ce [i politicienilor. Relat`rile nuan]ate [i
bine informate sunt benefice pentru
Drepturile Omului arat` c` \nc`lcarea
dreptului la via]` privat` poate avea loc
16
drepturile copilului [...]“ (Raportul celei
numai \n modalit`]i definite prin lege,
de-a XI-a sesiuni, ianuarie 1996,
care nu trebuie s` fie arbitrare, trebuie
CRC/C/50, Anexa IX, pag. 80 [i 81).
s` respecte prevederile, scopurile [i
Comitetul a comentat \n leg`tur` cu ata- obiectivele Pactului (\n mod similar, \n
curile mass media la adresa copiilor din leg`tur` cu articolul 16 al Conven]iei cu
Nicaragua: privire la Drepturile Copilului, imixtiu-
„Comitetul \mp`rt`[e[te preocuparea nea trebuie s` respecte principiile [i pre-
exprimat` de Statul Parte cu privire la vederile Conven]iei) [i s` fie rezonabile
faptul c` mass media comite \n mod \n \mprejur`rile date. |n plus, statul tre-
frecvent abuzuri asupra copiilor, \n buie s` permit` persoanelor s` depun`
detrimentul personalit`]ii [i statutului plângeri atunci când consider` c` le-au
lor de minori [...]“. fost \nc`lcate drepturile [i s` aib` cì de
„Comitetul recomand` s` se ia \n mod atac/recurs adecvate (Comitetul pentru
urgent, m`suri pentru a se asigura pro- Drepturile Omului, Comentariul General
tejarea copiilor de informa]ii [i materiale nr. 16, 1988, HRI/GEN/1/Rev. 5, pag. 130).

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 16 este relevant pentru departamentele de
protec]ie social`, justi]ie, educa]ie, media [i comunica]ii)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
persoanelor care lucreaz` cu sau pentru copii [i familiile acestora, precum [i a celor
implica]i \n educa]ia p`rin]ilor)?

Recunoa[te legisla]ia \n mod specific dreptul copilului la protec]ie \mpotriva imixtiu-
nilor arbitrare sau ilegale \n:
vie]a privat`?
familia?
domiciliul?
coresponden]a sa?
Este legisla]ia \n conformitate cu toate celelalte principii [i prevederi ale Conven]iei?
Previne legisla]ia aceste imixtiuni:
din partea agen]iilor statului?
din partea altora, inclusiv a organismelor private?
Sunt singurele imixtiuni permise \n via]a privat`, familia, domiciliul [i coresponden-
]a copilului, prev`zute \n legisla]ie?
Asigur` legisla]ia, c` \n fiecare caz, imixtiunea:
nu este arbitrar`?

este conform` cu toate celelalte principii [i prevederi ale Conven]iei?
este rezonabil` \n situa]ia dat`?
Sunt aceste protec]ii legislative valabile pentru to]i copiii, f`r` discriminare?
Se aplic` dreptul la protec]ie \mpotriva imixtiunii arbitrare sau ilegale \n via]a privat`
a copilului:
la domiciliu?
\n toate formele de \ngrijire alternativ`?
\n [coli?
\n alte institu]ii de orice fel, atât de stat cât [i particulare?
Pentru copilul aflat \ntr-o institu]ie reziden]ial` sau \ntr-o institu]ie din sistemul de jus-
ti]ie juvenil`, exist` m`suri de protec]ie speciale pentru dreptul copilului la via]` priva-
t` \n ceea ce prive[te:
mediul fizic [i amenajarea acestuia?
vizitele [i comunica]iile?
efectele personale?
conduita [i preg`tirea personalului?
Are, copilul, dreptul de a primi consiliere confiden]ial` f`r` acordul p`rin]ilor
|n probleme juridice:
la orice vârst`?
de la o anumit` vârst`?
\n baza unor criterii legate de maturitatea [i capacitatea copilului?
|n probleme medicale:
la orice vârst`?
de la o anumit` vârst`?
\n baza unor criterii legate de maturitatea [i capacitatea copilului?
Legisla]ia protejeaz` copiii \mpotriva imixtiunii arbitrare sau ilegale \n familia lor, in-
cluzând membrii familiei extinse?
Legisla]ia protejeaz` copiii \mpotriva imixtiunii arbitrare sau ilegale \n domiciliul lor,
incluzând plasamentele \n \ngrijire alternativ` \n afara domiciliului familial?
Limit`rile dreptului la protec]ie \mpotriva imixtiunii arbitrare sau ilegale \n corespon-
den]a copilului, inclusiv prin po[t`, telefon sau orice alte mijloace, sunt conforme cu
principiile Conven]iei:
la domiciliul copilului?
\n \ngrijirea alternativ`?
\n \ngrijirea institu]ional`?
\n locurile de deten]ie?
Are copilul urm`toarele drepturi, \n leg`tur` cu orice informa]ii p`strate \n leg`tur` cu
el \n dosare sau eviden]e stocate manual sau prin mijloace electronice:
s` [tie de existen]a informa]iei?
s` cunoasc` scopul colect`rii [i stoc`rii acestor informa]ii [i s` [tie cine le
controleaz`?
s` aib` acces la acestea?
s` poat` contesta [i, dac` este necesar, s` poat` corecta informa]iile?
s` [tie, \n fiecare caz, cine controleaz` accesul la informa]ii?
s` [tie cine altcineva are acces la informa]ii [i \n ce scop?

s` poat` controla accesul altor persoane la aceste informa]ii?
\n cazul unei dispute privind realizarea acestui drept, s` apeleze la un
organism independent?
|n cazul unei posibile viol`ri a oric`ruia dintre aceste drepturi, are copilul acces la o
procedur` adecvat` de plângere?
|n cazurile de \nc`lcare a acestui drept, are copilul cì de atac/recurs adecvate, in-
cluzând compensa]ii?
Exist` limit`ri ale oric`ruia dintre aceste drepturi pe baza vârstei [i/ sau a lipsei de
maturitate [i \n]elegere a copilului?
Legisla]ia, garanteaz` dreptul copilului la via]` privat`, \n special pentru a se asigura c`
nu se public` sub nici o form` nici un fel de informa]ie care ar putea duce la iden-
tificarea copilului, \n cazul:
copiilor acuza]i sau dovedi]i vinova]i de \nc`lcarea legii penale?
copiilor implica]i \n investiga]ii [i proceduri care ]in de protec]ia copilului?
copiilor implica]i \n proceduri care ]in de dreptul familiei?
Exist` prevederi pentru luarea \n considerare [i solu]ionarea plângerilor depuse de
copii privind \nc`lcarea drepturilor pe care le au \n baza articolului 16?
Legisla]ia, protejeaz` copilul \mpotriva atacurilor ilegale asupra onoarei [i reputa]iei
sale?
S-au luat m`suri corespunz`toare pentru a \ncuraja mass media s` respecte dreptu-
rile copilului conform prezentului articol?


Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 16 sunt:
Articolul 9: caracterul privat al procedurilor de dreptul familiei
Articolul 17: rolul mass media
Articolul 19: via]a privat` pentru copiii victime ale violen]ei
Articolul 20: via]` privat` \n \ngrijirea alternativ`
Articolul 40: neidentificarea copiilor implica]i \n sistemul de justi]ie juvenil`

Accesul
copilului la
informa]ii
adecvate
17
Statele P`r]i recunosc importan]a func]iei \ndeplinite de mass media [i vor asigura acce-
sul copilului la informa]ii [i materiale provenind din diverse surse na]ionale [i interna-
]ionale, \n special cele care urm`resc promovarea bun`st`rii sociale, spirituale [i morale
a copilului, precum [i s`n`tatea sa fizic` [i mental`. |n acest scop, Statele P`r]i:
(a) Vor \ncuraja mass media s` difuzeze informa]ii [i materiale care s` aduc` copilului be-
neficii sociale [i culturale [i care s` fie \n conformitate cu spiritul articolului 29;
(b) Vor \ncuraja cooperarea interna]ional` pentru producerea, schimbul [i difuzarea unor
astfel de informa]ii [i materiale provenind din diverse surse culturale, na]ionale [i inter-
na]ionale;
(c) Vor \ncuraja producerea [i difuzarea c`r]ilor pentru copii;
(d) Vor \ncuraja mass media s` acorde o aten]ie deosebit` nevoilor lingvistice ale co-
pilului indigen sau care apar]ine unui grup minoritar;
(e) Vor \ncuraja elaborarea unor instruc]iuni generale adecvate pentru a proteja copilul
\mpotriva informa]iilor [i materialelor dùn`toare pentru bun`starea sa, având \n vedere
prevederile articolelor 13 [i 18.
rticolul 17 se axeaz`, \n special, copilului, [i care sunt \n concordan]` cu
A pe rolul jucat de mass media cu

privire la drepturile copiilor, dar
include [i o \ndatorire general`
a Statelor P`r]i de a asigura accesul co-
pilului la informa]ii [i materiale din
obiectivele detaliate ale educa]iei expu-
se \n articolul 29. Media trebuie, de ase-
menea, s` devin` accesibil` copilului,
promovând [i respectând drepturile co-
pilului la participare [i la respectarea
surse diferite – \n special cele menite s` opiniilor (articolul 12, pagina 212). Sumar
promoveze bun`starea [i s`n`tatea fizi- Comitetul pentru Drepturile Copilului a
c` [i mental` a copilului. Acest lucru se observat rolul cheie pe care mass media
afl` \n strâns` leg`tur` cu dreptul copi- \l poate juca \n a face cunoscute copiilor
lului la libertatea de exprimare (articolul [i adul]ilor principiile [i prevederile Con-
13), [i la o maxim` dezvoltare (articolul ven]iei cu privire la Drepturile Copiilor
6). Mass media trebuie \ncurajat` s` di- pentru implementarea deplin` a artico-
fuzeze materiale pozitive, \n beneficiul
ACCESUL COPILULUI LA INFORMA}II ADECVATE 271

lului 42 al Conven]iei (vezi pagina 739). Grupului de Lucru a sugerat faptul c`
Media poate fi un factor crucial [i \n de- media a f`cut mai mult bine decât rù [i
mascarea [i raportarea unor \nc`lc`ri ale c` articolul ar trebui formulat \ntr-o ma-
drepturilor copilului. nier` pozitiv` (E/CN.4/L, 1575, paginile
|n procesul de elaborare a Conven]iei, 19-20, Detrick, pagina 279). Versiunea fi-
articolul 17 a fost gândit la \nceput ca o nal` a articolului propune cinci ac]iuni
simpl` m`sur` de a proteja copilul „\m- pe care Statele P`r]i trebuie s` le \nde-
potriva oric`rei influen]e dùn`toare pe plineasc` pentru a atinge obiectivul
care mass media, [i \n special radioul, general al articolului; doar ultima dintre
filmul, televiziunea, materialele publica- aceste ac]iuni se refer` la protejarea co-
te [i expozi]iile, din cauza con]inutului pilului \mpotriva unor materiale dùn`-
lor, o pot exercita asupra dezvolt`rii sale toare.
mentale [i morale“. Dar, \nc` de la \nce- Aceste ac]iuni sunt discutate \n cele ce
putul discu]iilor, unul dintre membrii urmeaz`.
17
Extrase din
form Conven]iei
alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i,dificult`]ile \ntâm-
pinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Con-
(d) Accesul la informa]ii adecvate.(articolul 17);
(CRC/C/5, paragraful 15) …“.
„IV. DREPTURI {I LIBERT~}I CIVILE
G. Accesul la informa]ii adecvate (articolul 17).
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate pentru a li se asigura co-
piilor accesul la informa]ii [i materiale provenind din diverse surse na]ionale [i
interna]ionale, destinate promov`rii bun`st`rii sociale, spirituale [i morale a copi-
lului, [i a s`n`t`]ii lui fizice [i mentale. V` rug`m s` indica]i, de asemenea, m`su-
rile luate pentru a \ncuraja:
Producerea [i difuzarea c`r]ilor pentru copii, [i difuzarea de c`tre mass media a
informa]iilor [i materialelor menite s` aduc` beneficii culturale [i sociale copilu-
lui, acordând o aten]ie deosebit` necesit`]ilor lingvistice ale copiilor care apar]in
unui grup minoritar sau care sunt indigeni;
Cooperarea interna]ional` \n producerea, schimbul [i r`spândirea unor astfel de
informa]ii [i materiale care s` aduc` beneficii sociale [i culturale copilului, \n
conformitate cu spiritul articolului 29 al Conven]iei asupra obiectivelor educa]iei,
incluzând orice acorduri interna]ionale \ncheiate \n acest sens;
Realizarea unor instruc]iuni generale adecvate pentru protejarea copilului \mpo-
triva informa]iilor [i materialelor care aduc prejudicii bun`st`rii sale [i \mpotriva
expunerii dùn`toare \n mass media, ]inând cont de prevederile articolelor 13 [i
18“.
(CRC/C/58, paragraful 60. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru ela-
conform prezentului articol: 22,23,55,133,159,161,164; pentru textul complet al In-
struc]iunilor vezi Anexa 3, pag 811).

Rolurile-cheie ale mass media
Comitetul pentru Drepturile Copilului a solicitat unuia dintre membrii sì, Thomas
Hammarberg, un fost ziarist, s` preg`teasc` o lucrare pentru Dezbaterea General`
având ca titlu „Copiii, Conven]ia ONU [i Mass Media“.
Lucrarea men]iona: „Conven]ia este adresat` oficial Guvernelor [i nu interfereaz`
cu independen]a mass media. Totu[i, ea transmite un mesaj indirect institu]iilor
mass media care nu se rezum` doar la a men]iona existen]a [i impactul lor.
La fel ca \n domeniul drepturilor omului \n general, presa [i restul mass mediei
exercit` func]ii importante \n promovarea [i protejarea drepturilor persoanei,
inclusiv prin monitorizarea \nc`lc`rilor acestor drepturi sau a altor ac]iuni din
partea guvernelor. Drepturile copilului constituie o provocare deosebit` pentru
media…“. Lucrarea continu` prin revizuirea implica]iilor pe care le au diferite
articole, \n special 12, 13 [i 17, subliniind „dou` tendin]e majore \n aceste articole.
Una se refer` la libertatea de exprimare [i accesul la media, cealalt` se refer` la 17
mass media ca unealt` educa]ional`. De[i sunt distincte, cele dou` aspecte au
leg`tur` unul cu cel`lalt“. Lucrarea precizeaz` c` Rapoartele Ini]iale au ar`tat o
imagine eterogen` a procesului de implementare – unele nici m`car nu
men]ioneaz` aceste probleme (Thomas Hammarberg, Copiii, Conven]ia ONU [i
Media, lucrare pentru Dezbaterea General`, 7 octombrie 1996).
„Importan]a func]iei \ndeplini- se reflect` [i \n articolele despre liber-

tatea de exprimare, libertatea de gân-
te de mass media“ dire, con[tiin]` [i religie (articolul 13-14).
|n raportul sù asupra Dezbaterii Gene- Este \n spiritul acestor prevederi c` to]i
rale pe tema „Copilul [i Media“, Comi- copiii trebuie, nu numai s` poat`
tetul pentru Drepturile Copilului a subli- utilizeze informa]ile, ci [i s` participe ei
niat diferitele roluri pe care le are media \n[i[i la mass media. Pentru acest lucru
\n cadrul procesului de implementare este necesar s` existe mass media care
complet` a Conven]iei cu privire la Drep- s` comunice cu copiii. Comitetul pentru
turile Copilului, incluzând, dar [i dep`- Drepturile Copilului a remarcat faptul c`
[ind obiectivul articolului 17: au existat \ncerc`ri, \n unele ]`ri, de a
dezvolta mass media orientate spre
„Comitetul pentru Drepturile Copilului copii; unele cotidiene au pagini speciale
consider` c` mass media – atât scrise pentru copii, iar programele radio [i de
cât [i audio-vizuale – sunt extrem de televiziune consacr` segmente speciale
importante \n cadrul eforturilor de a face pentru tân`ra audien]`. Este \ns`
principiile [i standardele Conven]iei s` necesar s` se fac` eforturi [i \n continu-
devin` realitate. |n multe ]`ri mass me- are \n acest sens“ (Raportul celei de-a
dia a contribuit, deja, enorm la popu- XI-a sesiuni, ianuarie 1996, CRC/C/50,
larizarea prevederilor Conven]iei [i a Anexa IX, pp. 80-81).
con]inutului acesteia. Mass Media ar pu-
tea s` joace un rol esen]ial [i \n monito- |n urma Dezbaterii Generale, Comitetul a
rizarea procesului efectiv de implemen- convocat un Grup de Lucru, care urma
tare a drepturilor copilului…“. s` asigure punerea \n practic` a
recomand`rilor Dezbaterii Generale.
Comitetul a subliniat, de asemenea, cât Grupul de Lucru s-a \ntrunit la sediul
este de important pentru copii s` aib` UNESCO \n aprilie 1997 [i a convenit
acces la mass media: asupra \ntocmirii unui „Plan de ac]iune
„|n sfâr[it, mass media este important`, \n prim` etap`“ pentru cele 12 recoman-
având rolul de a oferi copiilor posibili- d`ri (vezi caseta de la pagina 274). Odat`
tatea de a se exprima. Unul dintre prin- demarat acest plan, o a doua etap` de
cipiile Conven]iei este c` opiniile copii- ac]iune poate fi discutat` [i planificat`.
lor trebuie ascultate [i tratate cu res- Grupul de Lucru a raportat Comitetului,
pectul cuvenit (articolul 12). Acest lucru \n mai 1997 (Grupul de Lucru pentru

Dezbaterea General` cu tema „Copilul [i mass media“
Urm`toarele recomand`ri au ap`rut \n cadrul sesiunilor plenare [i al grupurilor de
lucru din cadrul Dezbaterii Generale:
1. Copilul [i media: Trebuie \ntocmit un dosar despre experien]ele pozitive \n
domeniul particip`rii active a copilului \n mass media.
2. Forumul copiilor pe Internet: „Vocile Tinerilor“, program ini]iat de c`tre UNICEF,
pe internet, trebuie promovat [i mediatizat ca o ac]iune pozitiv` menit` s` faciliteze
comunicarea tinerilor, la nivel interna]ional, pe teme de o importan]` major`.
3. Biblioteci active pentru copii: Este necesar` sprijinirea [i promovarea expe-
rien]ei bibliotecilor dinamice pentru copii, sau a departamentelor pentru copii \n
cadrul bibliotecilor publice.
4. Educa]ia din domeniul media: Cuno[tin]ele despre media, impactul [i func-
17 ]ionarea lor trebuie comunicate \n [coli la toate nivelele. Elevii trebuie s` fie
capabili s` rela]ioneze cu [i s` foloseasc` mass media \ntr-o manier` participativ`
[i s` \nve]e cum s` decodeze mesajele mass media, inclusiv din publicitate. Expe-
rien]ele pozitive din unele ]`ri trebuie puse la dispozi]ia altora, pentru a le servi
drept exemplu.
5. Sprijinul statului pentru mass media pentru copii: Este nevoie de un sprijin bu-
getar pentru a asigura producerea [i r`spândirea c`r]ilor pentru copii, a revistelor
[i ziarelor, a muzicii, teatrului [i altor forme de exprimare artistic` pentru copii [i a
filmelor [i produc]iilor orientate spre copii. Asisten]a oferit` prin cooperarea inter-
na]ional` ar trebui s` sprijine, de asemenea, arta [i mass media adresate copiilor.
6. Acorduri constructive cu companiile mass media pentru a proteja copiii
\mpotriva influen]elor dùn`toare: ar trebui adunate informa]ii despre diferitele
\ncerc`ri de a \ncheia acorduri voluntare cu companiile de mass media pentru
aplicarea m`surilor pozitive, cum ar fi: nedifuzarea programelor ce con]in violen]`
la anumite ore, o prezentare clar` a con]inutului programelor \nainte de difuzare [i
dezvoltarea unor mecanisme tehnice cum sunt „V-chips“, pentru a ajuta la blo-
carea unor anumite tipuri de programe. De asemenea ar trebui reunite [i evaluate
experien]ele ce privesc introducerea unor standarde etice voluntare [i meca-
nismele care \ncurajeaz` respectul pentru aceste standarde; aici ar trebui inclus` [i
o analiz` a eficacit`]ii codurilor de conduit` existente, instruc]iunilor profesionale,
a consiliilor de pres`, a consiliilor audiovizualului, a avocatului presei („press
ombudsmen“ - \n original) [i a altor organe similare.
7. Planuri na]ionale comprehensive pentru a spori puterea p`rin]ilor pe pia]a mass
media: Guvernele ar trebui s` ini]ieze o discu]ie la nivel na]ional pentru a identifica
cìle de promovare a unor alternative pozitive la tendin]ele negative de pe pia]a
mass media, de \ncurajare a cuno[tin]elor despre mass media [i de sprijinire a
p`rin]ilor \n rolul lor de \ndrum`tori pentru copii \n rela]ia cu media electronice [i
de alt` natur`. Este necesar` organizarea unui seminar interna]ional pentru a
promova discu]ii pe aceast` tem`.
8. Sfaturi pentru implementarea articolului 17 din Conven]ia cu privire la Dreptu-
rile Copilului: este necesar` realizarea unui studiu cu scopul de a oferi Guvernelor
sfaturi despre modul \n care ar putea \ncuraja dezvoltarea unor „instruc]iuni pri-
vind protec]ia copilului \mpotriva informa]iilor [i materialelor dùn`toare pentru
bun`starea sa“. Un astfel de studiu ar putea folosi [i Comitetului pentru Drepturile
Copilului \n \ntocmirea unui Comentariu General despre articolul 17.
9. Instruc]iuni specifice pentru raportarea abuzurilor \mpotriva copiilor: Pentru a
\ncuraja continuarea discu]iilor \n redac]iile de [tiri [i \n cadrul comunit`]ii mass
media ca \ntreg, trebuie \ntocmite - de c`tre organele de pres` adecvate - instruc-
]iuni despre modul de raportare a abuzurilor asupra copiilor, protejând, \n acela[i
timp, demnitatea copiilor implica]i. Se va acorda o aten]ie deosebit` protej`rii
identit`]ii copilului.

10. Materiale pentru educa]ia jurnalistic` \n domeniul drepturilor copilului: Se vor
realiza materiale pentru a oferi [colilor de jurnalism [i mass media informa]ii \n
domeniul standardelor pentru drepturile copilului; \n domeniul procedurilor sta-
bilite pentru monitorizarea drepturilor copilului; informa]ii referitoare la institu]iile
na]ionale, regionale [i interna]ionale existente care lucreaz` cu copiii, precum [i cu
privire la aspectele fundamentale ale dezvolt`rii copilului. Manualul planificat de
c`tre Centrul ONU pentru Drepturile Omului drept instrument pentru educarea
jurnali[tilor \n domeniul drepturilor omului va fi larg r`spândit dup` ce va fi pro-
dus.
11. Re]eaua grupurilor de supraveghere mass media. Activitatea pozitiv` a grupu-
rilor de supraveghere a mass media, \n diferite ]`ri, trebuie \ncurajat`, iar ideile
bune trebuie \mp`rt`[ite \ntre ]`ri, \n scopul de a oferi consumatorilor de mass
media [ansa de a-[i exprima opiniile pe tema eticii mass media [i a copiilor.
Trebuie stabilit un responsabil cu aceste schimburi de informa]ii.
12. Service pentru „coresponden]ii pentru drepturile copilului“. Ziari[tii interesa]i
vor fi invita]i s` se \nscrie pe o list` a „coresponden]ilor drepturilor copilului“. Lor
17
li se vor furniza, cu regularitate, informa]ii despre problemele importante legate de
copii [i rapoarte interesante \ntocmite de alte persoane, [i vor fi considera]i consi-
lieri mass media \n cadrul comunit`]ii interna]ionale preocupate de drepturile co-
pilului.
(Raportul celei de-a XIII-a sesiuni, septembrie/octombrie 1996, CRC/C/57, para-
graful 242 [i urm.).
Copii [i Mass Media: Raport c`tre Comi- „…o importan]` deosebit` cre`rii de
tetul pentru Drepturile Copilului, |naltul spa]ii, canale, structuri [i/sau mecanis-
Comisariat pentru Drepturile Omului, me pentru a facilita exprimarea de c`tre
Centrul pentru Drepturile Omului, mai copii a propriilor opinii, \n special cele
1997. Un raport complet al primei se- legate de formularea de politici publice
siuni a Grupului de Lucru convocat drept de la nivel local pân` la nivel na]ional,
urmare a Dezbaterii Generale [i a celor beneficiind de sprijin adecvat din partea
12 principale recomand`ri care au rezul- adul]ilor, inclusiv sau \n special de spri-
tat \n urma acestei discu]ii, este inclus ca jin pentru formare. Acest lucru necesit`
Anexa IV la raportul celei de-a XV-a investi]ii pentru instituirea unor spa]ii
sesiuni, din mai/iunie1997, CRC/C/ 66). eficiente [i a unor oportunit`]i pentru
|n 1999, un seminar pe tema „Copilul [i copii de a-[i exprima propriile opinii [i
mass media“ s-a ]inut la Oslo, \n Norve- de a interac]iona cu adul]ii, mai ales prin
gia, din care a rezultat un document inti- intermediul [colilor, al organiza]iilor pu-
tulat „Provocarea de la Oslo“. Acesta blice, al ONG, [i al mass media…“ (Ra-
identific` provoc`ri pentru guverne, portul celei de-a XXII-a sesiuni, septem-
organiza]ii, persoane [i sectorul privat \n brie/octombrie 1999, CRC/ C/90).
a cùta s` \mbun`t`]easc` procesul de Comitetul a \ncurajat statele s` promo-
implementare a drepturilor copilului de veze drepturile participative ale copiilor
a avea acces la informa]ii adecvate prin intermediul mass media:
(Raportul celei de-a XXIII-a sesiuni, ia- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
nuarie 2000, CRC/C/94, paragraful 481). dezvolte \n continuare o abordare siste-
|n urma seminarului de dou` zile, pen- matic` pentru a spori, inclusiv prin inter-
tru a s`rb`torirea celei de-a X-a aniver- mediul mass media, gradul de popula-
s`ri a Conven]iei cu privire la Drepturile rizare al drepturilor participative ale
Copilului (30 septembrie [i 1 octombrie copiilor, pentru a se ajunge la o \n]elege-
1999), Comitetul a adoptat o serie de re complet` a acestor drepturi [i a impli-
concluzii, inclusiv unele ce privesc pro- ca]iilor lor de c`tre publicul larg“ (Gui-
movarea particip`rii copilului (vezi pa- nea IRCO, Add. 100, paragraful 18).
gina 69). S-a propus ca statele s` „|n lumina articolului 12 al Conven]iei,
acorde: Comitetul recomand` Statului Parte s`

Producerea [i distribuirea c`r]ilor pentru copii \n Norvegia
Exist` un program special de achizi]ionare a c`r]ilor contemporane norvegiene
pentru copiii. |n fiecare an, aproximativ 100 de titluri de c`r]i de fic]iune [i 20 de
non-fic]iune sunt achizi]ionate [i distribuite c`tre 1550 de biblioteci (1000 biblioteci
publice [i 550 de biblioteci [colare).
Copiii [i adolescen]ii folosesc bibliotecile mai frecvent decât oricare alt` categorie
de vârst`. C`r]ile se \mprumut` gratuit. Exist` fonduri de stat disponibile pentru
producerea de c`r]i ilustrate pentru copii. Trei reviste norvegiene pentru copii [i
una Sami primesc subven]ii din partea statului. De asemenea, sunt alocate fonduri
pentru diferite proiecte care se axeaz` pe c`r]ile pentru copii [i adolescen]i, care
prezint` autori norvegieni [i literatur` contemporan` [i care stimuleaz` folosirea
bibliotecilor. Departamentul pentru Biblioteci Publice [i {colare programeaz` cam-
panii [i competi]ii pentru a promova lecturarea c`r]ilor (Norvegia 2R, paragrafele
332 [i 333).
17
promoveze dreptul copiilor de a-[i expri- Garantarea „accesului copilu-
ma propriile opinii prin adoptarea [i im-
plementarea unei legisla]ii adecvate,
lui la informa]ii… din diverse
prin sensibilizarea grupurilor profesio- surse na]ionale [i interna]io-
nale cheie [i a familiilor, prin folosirea nale“ – \n special cele menite
mass mediei [i prin alte activit`]i a c`ror s` promoveze bun`starea [i
]int` este publicul, \n general, [i p`rin]ii
[i [colile \n special“ (Republica Centra- s`n`tatea fizic` [i mental`
frican` IRCO, Add. 138, paragraful 35).
Comitetul consider` articolul 17 drept
unul dintre articolele care promoveaz`
For]ele pie]ei [i media

„Ob]inerea independen]ei a dus la schimb`ri \n sfera mass media. Tr`s`turile
definitorii ale acestei sfere sunt, \n prezent, pluralismul informa]iei, o industrie
jurnalistic` aflat` \ntr-o rapid` cre[tere [i o concuren]` din ce \n ce mai acerb`. Pe-
rioada sovietic`, \n care informa]iile erau prezentate dintr-un singur punct de
vedere [i atent dozate, apar]ine trecutului; acum ne confrunt`m cu o situa]ie de
supra-satura]ie cu informa]ii… Din p`cate, subiectul principal al ziarelor pentru
copii a ajuns s` reflecte interesul tinerei genera]ii pentru divertisment, violen]`
etc“.
„Comercializarea presei [i a public`rii de c`r]i a f`cut ca, aspectele negative ale
culturii de mas` vestice, cum ar fi violen]a, erotismul [i horror-ul s` fie accesibile
copiilor. R`spândirea unor astfel de publica]ii, care sunt \n cea mai mare parte
importate din strìn`tate, este aproape de necontrolat. |n ciuda interdic]iilor
existente, organele legale competente sunt \n esen]` inactive \n fa]a unor astfel de
practici. Publicarea de c`r]i pentru copii reprezint` o problem` acut`, ca rezultat al
caracterului comercial al activit`]ilor editoriale…
„O situa]ie dificil` cu privire la dreptul copilului de a-[i satisface propriile nevoi
culturale s-a ivit pe pia]a filmului [i a videoclipurilor. Un adev`rat val de filme [i
videoclipuri de cea mai joas` spe]`, care promoveaz` stupiditatea [i violen]a sau
care sunt axate exclusiv pe divertisment, au acaparat tinerii spectatori. Acela[i
lucru se poate spune [i despre pia]a c`r]ilor, care este aprovizionat` ieftin cu
publica]ii strìne de o natur` specific`: thriller, fic]iune fantastic`, erotism [i uneori
pornografie. Din nefericire, spiritul comercial care genereaz` distribuirea filmelor
[i a videoclipurilor, precum [i cea a c`r]ilor, las` prea pu]in loc pentru adev`ratele
valori spirituale cu care tineri ar trebui s` fie educa]i“ (Georgia IR, paragrafele 103-
106, 107).

drepturile civile ale copiilor [i \[i expri- propus unele solu]ii specifice:
m` adesea preocuparea general` cu „Comitetul este preocupat de faptul c`
privire la lipsa de aten]ie acordat` unii copii au un acces limitat la informa-
procesului de implementare a drepturi- ]ii“.
lor civile [i libert`]ilor copiilor, inclusiv „Comitetul recomand` Statului Parte s`
cele prev`zute \n articolele 13, 14, 15, 16 \mbun`t`]easc` accesul copiilor la infor-
[i 17. De exemplu: ma]ii, printre altele asigurând un acces
„Comitetul este \n general preocupat din mai larg la presa scris` [i biblioteci, in-
cauza faptului c` s-a acordat o aten]ie clusiv la materiale \n limba Sango, [i la
inadecvat` promov`rii drepturilor [i li- emisiuni radio…“ (Republica Centrafri-
bert`]ilor civile ale copilului, a[a cum se can` IRCO, Add. 138, paragrafele 42 [i
prevede \n articolele 13,14, 15, 16 [i 17 43).
ale Conven]iei. Informa]iile primite de „Comitetul ia not` cu \ngrijorare de fap-
Comitet indic` faptul c`, atitudinile so- tul c`, unii copii care locuiesc pe insule
ciale tradi]ionale cu privire la rolul copii-
lor fac dificil` acceptarea deplin` a copii-
mai \ndep`rtate nu au un acces adecvat
la informa]ie [i materiale care provin din
17
lor ca titulari de drepturi. Comitetul re- diverse surse na]ionale [i interna]ionale
comand` insistent Statului Parte s`-[i menite s` promoveze dezvoltarea copi-
intensifice eforturile pentru a educa [i lului [i s`n`tatea sa fizic` [i mental`…“.
sensibiliza parlamentarii [i oficialii gu- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
vernamentali, grupurile profesionale, adopte m`suri pentru realizarea unor
p`rin]ii [i copiii referitor la importan]a programe [i c`r]i pentru copii [i s` le
accept`rii depline a conceptului de drep- difuzeze pe \ntreg teritoriul ]`rii, \n spe-
turi ale copilului, [i recomand` luarea \n cial \n insulele \ndep`rtate, [i, \n acest
calcul a unor m`suri legislative care s` sens, s` aib` \n vedere adoptarea de
garanteze faptul c` fiecare copil se va m`suri pentru introducerea utiliz`rii cal-
bucura de drepturi [i libert`]i civile“ culatoarelor \n [coli...“ (Insulele Mar-
(Barbados IRCO, Add.103, paragraful shall IRCO, Add 139, paragrafele 34 [i
18). 35).
Aceast` sec]iune a articolului 17 „…eviden]iind faptul c` exist` un sprijin
furnizeaz` obiectivul general pentru cele din partea statului, inclusiv prin reduce-
cinci strategii particulare prezentate \n rea impozitelor, pentru publicarea [i co-
paragrafele (a) – (e). Acestea au leg`tur` mercializarea de c`r]i, [Comitetul] men-
cu libertatea de exprimare a copilului ]ioneaz` totu[i cu preocupare c` \n ]ar`
din cadrul articolului 13(1), care „va in- nu se produc [i nu se r`spândesc des-
clude libertatea de a cùta, primi [i a tule programe [i c`r]i pentru copiii…“.
difuza informa]ii [i idei de orice natur`, „Se recomand`, \n continuare, ca Statul
ne]inând cont de frontiere, sub form` Parte s` adopte m`suri pentru a \ncuraja
oral`, scris` sau tip`rit`, prin art`, sau realizarea de programe [i c`r]i pentru
prin orice alt mijloc ales de copil“ (vezi copii [i r`spândirea lor \n \ntreaga ]ar`,
pagina 219). Strategiile se refer` la rolul \n special \n mediile rurale…“ (Lituania
media \n promovarea unei dezvolt`ri IRCO, Add. 146, paragrafele 27 [i 28.
maxime a copilului conform articolului Vezi, de asemenea, [i Burundi IRCO,
6, la obiectivele educa]iei (articolul 29) [i Add. 133, paragrafele 44 [i 45).
la necesitatea unei educa]ii \n domeniul
s`n`t`]ii (articolul 24). Pe lâng` aceasta, Garantarea accesului egal la informa]ie
articolul 31 afirm` dreptul copilului de a prin intermediul mass media [i pentru
participa \n mod liber [i complet la via]a copii cu dizabilit`]i poate necesita exis-
cultural` [i artistic`, [i obliga]ia statului ten]a unor aranjamente adi]ionale [i
de a \ncuraja oportunit`]ile adecvate [i speciale.
egale; [i aici media poate juca un rol Copiii a c`ror libertate este restric]ionat`
important (vezi pagina 559). Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a ]ia Minorilor Priva]i de Libertate evi-
observat unele discrepan]e legate de den]iaz` accesul la media: „Minorii tre-
accesul copiilor la informa]ii adecvate, buie s` aib` oportunitatea de a fi mereu
uneori \n anumite regiuni sau tipuri de informa]i \n privin]a [tirilor prin accesul
regiuni, de exemplu mediile rurale, [i a la ziare, periodice [i alte publica]ii, prin

identitatea cultural`, limba [i valo-
Consiliul de lupt` \mpotriva rile copilului
violen]ei \n media de fic]iune valorile na]ionale ale:
din Suedia - ]`rii \n care trìe[te copilul
- ]`rii din care este originar copilul
„Consiliul de lupt` \mpotriva violen]ei civiliza]iile diferite de a sa
din media de fic]iune are drept sarcin`
coordonarea m`surilor luate de auto- preg`tirea copilului pentru o via]`
rit`]i pentru combaterea efectelor responsabil` \n cadrul unei societ`]ii
dùn`toare ale violen]ei din media de libere, \n spiritul bunei \n]elegeri, a
fic]iune. Consiliul coopereaz` cu dife- p`cii, toleran]ei, egalit`]ii \ntre sexe
rite organiza]ii [i cu sectorul privat. [i a prieteniei \ntre toate popoarele,
Consiliul monitorizeaz` cercet`rile grupurile etnice na]ionale [i religioa-
realizate \n Suedia [i \n alte ]`ri, [i rea- se [i persoanele de origine indigen`.
lizeaz` el \nsu[i cercet`ri. Consiliul \n- dezvoltarea respectului pentru medi-
17 curajeaz` [i sprijin` asocia]iile [i pe cei
care se preocup` de aspectele violen-
ul natural \nconjur`tor (vezi articolul
29, pagina 519).
]ei \n media de fic]iune. Consiliul lu-
|n cadrul primului sù Comentariu Ge-
creaz` [i pentru \mbun`t`]irea cuno[-
neral, asupra obiectivelor educa]iei, Co-
tin]elor despre mass media \n [coli.
mitetul precizeaz`:
Secretariatul sù este deschis la \ntre-
b`ri [i solicit`ri de informa]ii din par- „Mass media, definit` \n sens larg, are
tea publicului larg“ (Suedia 2R, para- de jucat un rol principal atât \n promo-
graful 99). varea valorilor [i obiectivelor reflectate
\n articolul 29(1), cât [i pentru garan-
tarea faptului c` activit`]ile sale nu sub-
accesul la programele radio [i de mineaz` eforturile altora de a promova
televiziune [i la marele ecran“ (regula aceste obiective.
62). O aten]ie deosebit` trebuie acordat` Guvernele sunt obligate prin Conven]ie,
accesului copiilor la mass media \n toate conform articolului 17(a) s` ia toate m`-
institu]iile [i \n alte \mprejur`ri speciale. surile necesare pentru „a \ncuraja mass
media s` r`spândeasc` informa]ii [i ma-
teriale menite s` aduc` beneficii sociale
„vor \ncuraja mass media s` [i culturale copiilor“ (Raportul celei de-a
difuzeze informa]ii [i materiale XXIV-a sesiuni, ianuarie 2001, CRC/C/
care s` aduc` copilului bene- 103, Anexa IX, paragraful 21. Vezi [i arti-
ficii sociale [i culturale [i care
s` fie \n conformitate cu spiri-
tul articolului 29“: articolul Promovarea bunei \n]elegeri, a
17(a). p`cii [i toleran]ei
Articolul 29(1) stabile[te obiectivele Comitetul pentru Drepturile Copilului a

educa]iei copilului. Conform articolului observat, cu preocupare, anumite cir-
17, con]inutul informa]iilor [i materiale- cumstan]e \n care mass media ar putea
lor r`spândite de c`tre mass media tre- promova atitudini negative [i chiar ur`
buie s` fie \n concordan]` cu aceste \mpotriva anumitor grupuri:
obiective, care sunt direc]ionate c`tre: „Comitetul este preocupat de informa-
dezvoltarea la poten]ialul maxim a ]iile care i-au fost aduse la cuno[tiin]`
personalit`]ii copilului, a aptitudinilor referitoare la sentimentele ostile trans-
[i a abilit`]ilor sale fizice [i mentale; mise, se pare, de o parte a mass media.
Comitetul este preocupat din cauza ten-
dezvoltarea respectului pentru drep- din]elor din mass media care ar putea
turile [i libert`]ile fundamentale ale duce la incitare la ur` \mpotriva anu-
omului, [i pentru principiile consfin- mitor grupuri etnice [i religioase“.
]ite de Carta Na]iunilor Unite; „Comitetul este profund preocupat de
dezvoltarea respectului pentru: absen]a pluralismului \n cadrul activit`-
p`rin]ii copilului ]ilor principalilor actori din mass media,

Publicitatea care se adreseaz` copiilor
„Termenii [i condi]iile afacerilor din domeniul publicit`]ii din programele
Corpora]iei Austriece de Radiofuziune reprezint` un cod de etic` pentru radiofu-
ziunea public`, conform c`ruia, de exemplu, nu este permis` folosirea copiilor \n
mesajele publicitare care au ca scop determinarea copiilor s` exercite o presiune
psihologic` asupra p`rin]ilor sau ale tutorilor pentru a cump`ra anumite produse.
Spoturile publicitare \n care (I) invita]iile de a consuma sunt transmise direct
copiilor sau (II) invita]iile de a consuma sunt transmise adul]ilor de c`tre copii (prin
folosirea copiilor \n reclame), sau (III) invita]iile de a cump`ra sunt transmise
copiilor de c`tre copii (prin folosirea copiilor \n reclame), fie direct sau indirect fie
(IV) au loc imit`ri ale copiilor nu vor fi acceptate de c`tre cei responsabili cu elabo-
rarea programelor“ (Austria IR, paragraful168).
ceea ce limiteaz` libertatea copilului de s` \nceteze“ (Croa]ia IRCO, Add. 52, 17

a primi informa]ii a[a cum prev`d artico- paragraful 20).
lele 13 [i 14 din Conven]ie“ (Republica |n 1978, Conferin]a General` a UNESCO
Federal` Iugoslavia IRCO, Add. 49, para- a proclamat Declara]ia asupra Principii-
grafele 11 [i 12). lor Fundamentale Privind Contribu]ia
Comitetul a accentuat responsabilitatea Mass Media la Consolidarea P`cii [i |n]e-
mass media de a contribui la \ncurajarea legerii Interna]ionale, la Promovarea
„bunei \n]elegeri, a p`cii, toleran]ei,…“ Drepturilor Omului [i la Combaterea Ra-
a[a cum este prev`zut \n articolul sismului, Apartheid-ului, [i a Incit`rii la
29(1)(d): R`zboi.
„…Comitetul constat` c` mass media |n Declara]ia sa, Conferin]a Mondial`
controlat` de stat - \n scopul refacerii [i \mpotriva Rasismului, Discrimin`rii Ra-
construirii \ncrederii \n cadrul ]`rii - are siale, Xenofobiei [i Intoleran]ei (Durban,
un rol [i o responsabilitate \n a contribui Africa de Sud, septembrie 2001) expri-
la eforturile pentru \ncurajarea toleran]ei m` o adânc` preocupare pentru „folo-
[i \n]elegerii \ntre diferite grupuri [i c` sirea noilor tehnologii ale informa]iei,
transmiterea de programe care contra- cum ar fi Internetul, \n scopuri ce con-
vin acestui obiectiv trebuie \ntrerupt`. travin respectului pentru valorile uma-
Comitetul sugereaz` c`, garantarea [i ne, egalitate, nediscriminare, respectu-
r`spândirea unor surse de informa]ii lui pentru ceilal]i [i toleran]ei, inclusiv
mai vaste [i mai diversificate, destinate pentru propagarea rasismului, a urii ra-
copiilor, inclusiv prin transmiterea lor \n siale, a xenofobiei, discrimin`rii rasiale
mass media, va ajuta la continuarea pro- [i a intoleran]ei, [i c`, \n special, copiii [i
cesului de implementare a principiilor [i tinerii care au acces la aceste materiale
prevederilor Conven]iei, inclusiv a celor pot fi influen]a]i \n mod negativ de ele“
din articolul 17. Se sugereaz`, de aseme- (A/CONF. 189/12, Declaration, para. 91.
nea, luarea de m`suri pentru \mbun`t`- Pentru mai multe detalii vezi caseta de la
]irea activit`]ii mass media \n furnizarea pagina 36).
de informa]ii pentru copii \n limba lor Promovarea egalit`]ii \ntre sexe
proprie, inclusiv albanez`“ (Republica
Federal` Iugoslavia IRCO, Add. 49, para- Un alt obiectiv prezentat \n articolul 29
graful 28). este promovarea egalit`]ii sexelor. Ra-
portul Dezbaterii Generale a Comite-
„Comitetul recomand`, de asemenea, tului, cu tema „Fetele“, face referire la
ca - \n scopul refacerii [i construirii \n-
crederii \n cadrul ]`rii [i \n spiritul arti- „importan]a eradic`rii imaginilor degra-
colului 17 al Conven]iei - mass media dante [i care exploateaz` fetele [i fe-
controlat` de stat s` joace un rol activ \n meile \n mass media [i publicitate. Va-
cadrul eforturilor de garantare a toleran- lorile [i modelele de comportament care
]ei [i \n]elegerii \ntre diferite grup`ri au fost prezentate au contribuit la perpe-
etnice, [i c` transmiterea de programe tuarea inegalit`]ii [i a inferiorit`]ii“
care contravin acestui obiectiv trebuie (Raportul celei de-a VIII-a sesiuni, ianu-
arie 1995, CRC/C/38, paragraful 291).

Platforma de Ac]iune rezultat` din cea nelor tinere \n cadrul societ`]ii.
de-A IV-a Conferin]` Mondial` privind 42. Mass Media trebuie \ncurajate s`
Situa]ia Femeilor din 1995 prezint` o r`spândeasc` informa]ii despre exis-
sec]iune despre „Femei [i mass media“, ten]a unor servicii, facilit`]i [i oportuni-
care accentueaz` atât poten]ialul mass t`]i pentru persoanele tinere, \n cadrul
media de a aduce o mult mai mare societ`]ii.
contribu]ie la promovarea femeilor cât [i
faptul c`, „continua proiec]ie a ima- 43. Mass Media \n general, [i televizi-
ginilor negative [i degradante a femeilor unea [i cinematografia \n special, trebu-
prin mijloacele de comunicare – electro- ie \ncurajate s` minimalizeze nivelul de
nice, publicate, vizuale [i audio – trebuie pornografie, droguri [i violen]` etalat [i
schimbat`“ (Declara]ia [i Platforma de s` prezinte violen]a [i exploatarea \ntr-o
Ac]iune de la Beijing, 1996). manier` dezaprobatoare, [i s` evite pre-
zent`rile \njositoare [i degradante, \n
Promovarea con[tientiz`rii dizabilit`]ii special ale copiilor, femeilor [i ale rela-
17 Regulile Standard privind Egalizarea
{anselor pentru Persoanele cu Dizabili-
]iilor interpersonale, [i s` promoveze ro-
luri [i principii egalitare.
t`]i, \n cadrul regulii 1 pentru „Cre[terea 44. Mass Media trebuie s` fie con[tiente
gradului de con[tientizare“, propune: de rolul [i responsabilit`]ile lor sociale
„Statele trebuie s` \ncurajeze mass extinse, precum [i de influen]a pe care o
media s` prezinte persoanele cu dizabili- exercit`, atunci când comunic` proble-
ta]i \ntr-o manier` pozitiv`; \n aceast` me ce au leg`tur` cu abuzul de alcool [i
problem` vor fi consultate organiza]iile droguri \n rândul tinerilor. Mass Media
care se ocup` de persoanele cu dizabili- ar trebui s`-[i foloseasc` puterea \n sco-
t`]i“. Pe lâng` aceasta, regula 9 sugerea- pul prevenirii abuzului de droguri prin
z` c` mass media trebuie \ncurajat` transmiterea unor mesaje consistente \n
pentru a juca un rol important \n \nl`tu- cadrul unei abord`ri echilibrate. Trebuie
rarea atitudinilor negative fa]` de „c`s`- promovate - la toate nivelele - campanii
toria, sexualitatea [i calitatea de p`rinte eficiente de con[tientizare referitoare la
a persoanelor cu dizabilit`]i, \n special a abuzul de droguri“.
fetelor [i femeilor cu dizabilit`]i, atitu-
dini care \nc` prevaleaz` \n societate“. Promovarea s`n`t`]ii
Prevenirea delicven]ei juvenile |n cadrul Conven]iei cu privire la Drep-
turie Copilului, o alt` referire la nece-
|ndrum`ri suplimentare despre rolul sitatea de informare a copiilor apare \n
mass media \n socializarea pozitiv` a co- articolul 24, unde Statelor P`r]i li se so-
piilor ne sunt oferite \n Principiile Na]i- licit` s` ia m`suri corespunz`toare pen-
unilor Unite pentru Prevenirea Delic- tru a se asigura c` p`rin]ii [i copiii sunt
ven]ei Juvenile, Principiile de la Riyadh, informa]i despre s`n`tatea copilului [i
pe care Comitetul pentru Drepturile despre diferite probleme specifice lega-
Copilului le-a apreciat \n mod constant te de s`n`tate (articolul 24(2)(e), vezi pa-
pentru c` stabilesc standarde adecvate gina 428). {i aici, mass media poate juca
pentru procesul de implementare al un rol important. De exemplu:
Conven]iei cu privire la Drepturile Copi-
lului. |n cuprinsul sec]iunii despre „Pro- „…Comitetul dore[te s` \ncurajeze Sta-
cesele de socializare“, \ntr-o subsec- tele P`r]i s` ia \n considerare o mai mare
]iune despre mass media se poate citi: utilizare a mass media \n cadrul proce-
sului de con[tientizare [i de educare
„40. Mass Media trebuie \ncurajate s` despre pericolele exploat`rii [i abuzului
asigure accesul persoanelor tinere la sexual [i problemele legate de HIV/SIDA
informa]ii [i materiale din diverse surse [i alte boli cu transmitere sexual`“ (Re-
na]ionale [i interna]ionale. publica Federal` Iugoslavia IRCO, Add.
41. Mass Media trebuie \ncurajate s` 49, paragraful 41).
prezinte contribu]ia pozitiv` a persoa-

„Vor \ncuraja cooperarea in- grup minoritar“: articolul 17(d)
terna]ional` pentru produce- Articolul 30 (vezi pagina 545) precizeaz`
rea, schimbul [i difuzarea unor c`, unui copil care apar]ine unei
astfel de informa]ii [i materia- minorit`]i lingvistice sau religioase, sau
le provenind din diverse surse care este indigen, nu i se va refuza drep-
tul de a se bucura de propria lui cultur`,
culturale, na]ionale [i interna- de a practica [i a-[i declara deschis
]ionale“: articolul 17(b) propria religie sau de a-[i folosi propria
limb`. Obiectivele educa]iei \n cadrul
Aceast` prevedere reflect` o aten]ie de- articolului 29 solicit`, de asemenea,
osebit` pentru cooperarea interna]io- respectul pentru diferitele valori, culturi
nal` pentru a realiza o implementare de- [i limbi na]ionale. Articolul 17 indic` ro-
plin` a prevederilor Conven]iei, aten]ie lul important pe care mass media ar
pe care o \ntâlnim pe \ntreg parcursul trebui \ncurajat` s` \l joace, de exemplu
Conven]iei cu privire la Drepturile Co-
pilului. Aceast` prevedere accentueaz`
prin realizarea de materiale [i programe
\n limbile minorit`]ilor.
17
diversitatea materialelor care trebuie s`
Comentând necesitatea de a face cunos-
fie disponibile copiilor. Tehnologia mo-
cute pe scar` larg`, adul]ilor [i copiilor,
dern` influen]eaz` dramatic r`spândirea
principiile [i prevederile Conven]iei cu
imediat` a informa]iilor, m`rind poten-
privire la Drepturile Copilului, (conform
]ialul mass media pentru educa]ie [i dez-
articolului 42, vezi pagina 739). Comite-
voltare, \n acela[i timp provocând \n-
tul a accentuat adesea importan]a
grijorare din cauza obiectivelor [i con]i-
traducerilor \n limbile minoritare [i indi-
nutului unora dintre informa]iile dispo-
gene, [i deosebita importan]` a partici-
nibile pentru copii.
p`rii mass mediei \n cadrul acestei sar-
cini.
„Vor \ncuraja producerea [i di-
fuzarea c`r]ilor pentru copii“: „Vor \ncuraja elaborarea unor
articolul 17(c) instruc]iuni generale adecvate
|ntr-o faz` avansat` a procesului de ela- pentru a proteja copilul \mpo-
borare a articolului 17, o organiza]ie ne- triva informa]iilor [i materiale-
guvernamental` a sugerat c` ar trebui lor dùn`toare pentru bun`-
s` existe o prevedere special` pentru a
promova cititul \n rândul copiilor. Co- starea sa, având \n vedere pre-
mitetul Interna]ional al C`r]ilor pentru vederile articolelor 13 [i 18“:
Tineret a propus un nou sub-paragraf: articolul 17(e).
„|ncurajarea, la toate nivelele, a [tiin]ei
de carte [i a obiceiului de a citi prin pro- |n multe ]`ri exist` o preocupare cres-
ducerea [i r`spândirea de c`r]i pentru când` fa]` de poten]ialele efecte nega-
copii precum [i a obiceiului de a po- tive asupra dezvolt`rii copiilor, inclusiv
vesti“ (E/CN.4/1987/25, pagina 7; Detrick, asupra s`n`t`]ii fizice [i mintale, rezulta-
pagina 287). Prevederea din paragraful te \n urma prezent`rii sistematice a vio-
(c) a luat na[tere din aceast` propunere. len]ei \n mass media. |n raportul Dez-
baterii Generale pe tema „Copilul [i
UNESCO a promovat timp de mul]i ani mass media“, Comitetul pentru Dreptu-
publicarea de literatur` pentru copii, \m- rile Copilului a eviden]iat acest punct [i
preun` cu principalele organisme profe- alte aspecte negative ale mass media
sionale [i cu ONG-urile. (inclusiv prezentarea copiilor a[a cum s-a
men]ionat \n articolul 16, referitor la
dreptul copilului la via]` privat`; vezi
„Vor \ncuraja mass media s` pagina 255):
acorde o aten]ie deosebit` ne- „…Comitetul [i-a exprimat preocuparea
voilor lingvistice ale copilului deosebit` fa]` de influen]a pe care o au
indigen sau care apar]ine unui asupra copiilor aspectele negative ale
mass media, \n primul rând programele

ce con]in violen]` s`lbatic` [i pornogra- de prevenire a „exploat`rii copiilor \n
fie. |ntr-o serie de ]`ri se discut` despre materiale [i produc]ii pornografice“
modalit`]ile de protejare a copiilor (vezi pagina 609). Noul Protocol Faculta-
\mpotriva violen]ei de la televizor, de pe tiv la Conven]ie pentru combaterea vân-
casetele video sau alte mijloace de infor- z`rii de copii, a prostitu]iei copiilor [i a
mare moderne. S-a \ncercat \ncheierea pornografiei infantile (vezi Anexa 2,
unor acorduri voluntare, ale c`ror rezul- pagina 807), define[te pornografia in-
tate sunt diferite de la caz la caz. Aceast` fantil` drept „orice reprezentare, prin
problem` este discutat` \n articolul 17 al folosirea oric`ror mijloace, a unui copil
Conven]iei care sugereaz` elaborarea angajat \n activit`]i sexuale, reale sau
unor instruc]iuni generale adecvate simulate explicit, sau orice reprezentare
„pentru protejarea copilului \mpotriva a unor organe sexuale ale copiilor fo-
informa]iilor [i materialelor dùn`toare losit` \n primul rând \n scopuri sexuale“
bun`st`rii sale“. (articolul 2). |n Preambul se subliniaz`
„Acest tip de instruc]iuni au fost imple- „disponibilitatea tot mai mare a porno-
17 mentate \n unele ]`ri, cu rezultate dife-
rite. UNESCO a re\nnoit de curând discu-
grafiei infantile pe Internet [i \n cadrul
altor tehnologii avansate“ [i se reamin-
]iile pe aceast` tem`“ (Raportul celei de- te[te Conferin]a Interna]ional` pentru
a XI-a sesiuni, ianuarie 1996, CRC/C/50, Combaterea Pornografiei Infantile pe
anexa IX, paginile 80-81). Internet (Viena, 1999) [i mai ales „con-
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- cluziile acesteia care solicit` incrimi-
lului propune [i elaborarea unor in- narea la nivel mondial a activit`]ilor de
struc]iuni, sugerând mai degrab` un produc]ie, distribu]ie, export, transmi-
control voluntar decât unul legislativ. La tere, import, posesie interna]ional` [i
elaborarea acestor instruc]iuni, Statele promovare a pornografiei infantile, su-
P`r]i trebuie s` ]in` cont de prevederile bliniind importan]a cooper`rii strânse [i
a dou` articole: a parteneriatelor dintre guverne [i in-
dustria internetului“ (vezi articolul 34,
dreptul copilului la libertatea de ex- pagina 609 pentru discu]ii ulterioare).
primare, care poate supus numai
anumitor restric]ii limitative, stipulate Recomand`rile rezultate din Dezbaterile
\n cadrul paragrafului 2 din articolul Generale ale Comitetului pe tema „Co-
13 (vezi pagina 223); pilul [i mass media“ includ dezvoltarea
unor acorduri constructive cu compa-
p`rin]ii sunt primii responsabili pen- niile de media, pentru a-i proteja pe co-
tru cre[terea [i dezvoltarea copilului pii de influen]ele dùn`toare, pentru
lor, iar interesul superior al copilului elaborarea unor planuri comprehensive
trebuie s` constituie principala lor pentru a-i \mputernici pe p`rin]i pe pia]a
preocupare, obliga]ia statului fiind media, pentru instruirea jurnali[tilor [i
aceea de a le acorda asisten]a adec- pentru elaborarea unor instruc]iuni
vat` (articolul 18, vezi pagina 289). specifice pentru raportarea abuzurilor
Articolul 5, care solicit` respectarea asupra copiilor (vezi caseta, pagina 274).
drepturilor p`rin]ilor de a le acorda co- |n cadrul procesului de examinare a
piilor \ndrumarea [i orientarea adecvate rapoartelor transmise de diferitele State
\n concordan]` cu capacit`]ile \n evo- P`r]i, Comitetul a remarcat absen]a pro-
lu]ie ale copilului este de asemenea rele- tec]iei adecvate fa]` de materialele cu
vant`. |n ultim` instan]`, p`rin]ii sau alte poten]ial v`t`m`tor [i a propus elabora-
persoane \n grija c`rora se afl` copilul rea unor legi [i instruc]iuni, precum [i
sunt cei care ar trebui s` aib` responsa- educarea p`rin]ilor:
bilitatea primar` (s` fie primii respon-
sabili) pentru a supraveghea folosirea „|n lumina articolului 17 din Conven]ie,
mass media de c`tre copii. Statul ar Comitetul recomand` Statului Parte s`
trebui s`-i asiste pe p`rin]i, de exmplu, adopte o legisla]ie special` pentru pro-
asigurându-se c` ace[tia dispun de in- tec]ia copiilor \mpotriva informa]iilor
forma]iile adecvate despre con]inutul dùn`toare, \n special \mpotriva progra-
programelor de televiziune, casetelor vi- melor de televiziune [i a filmelor ce con-
deo, jocurilor de calculator [i [.a.m.d. ]in violen]` s`lbatic` [i pornografie, [i
pentru a le garanta, totodat`, accesul la
Articolul 34(b) solicit` luarea m`surilor informa]ii adecvate. Comitetul mai reco-

mand`, \n continuare, Statului Parte s` me legislative [i s` aloce resurse adec-
ia \n considerare recomand`rile elabo- vate pentru a putea stabili proceduri [i
rate \n cursul Dezbaterii Generale (1996) reglement`ri practice pentru protejarea
cu tema „Copilul [i mass media“ (CRC/ copiilor contra informa]iilor v`t`m`toa-
C/57)“ (Cambogia IRCO, Add.128, parare, garantându-le dreptul la informa]ii
graful 36). adecvate [i dreptul la via]` privat`. Co-
„Comitetul mai este…de asemenea, mitetul mai recomand` Statului Parte s`
preocupat de insuficienta protejare a co- ia \n considerare recomand`rile Dez-
piilor fa]` de violen]a [i pornografia din baterii Generale (1996) cu tema „Copilul
televiziune, de pe casetele video [i din [i mass media“ (CRC/C/57) (Nicaragua
alte mijloace media. 2RCO, Add.108, paragraful 28).
„…\n lumina articolelor 13, 17 [i 18 din |n anumite ocazii, Comitetul a propus
Conven]ie, Comitetul \ncurajeaz` \n con- realizarea unui studiu:
tinuare Statul Parte s` elaboreze instruc- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
]iunile [i legisla]ia adecvat` pentru a-l
proteja pe copil \mpotriva informa]iilor
realizeze un studiu \n vederea adopt`rii
tuturor m`surilor, inclusiv a celor legale,
17
[i materialelor v`t`m`toare care-i pot pentru protejarea copiilor \mpotriva
afecta dezvoltarea, \n special \mpotriva efectelor negative ale mediei tip`rite,
violen]ei [i pornografiei, [i s` dezvolte [i electronice [i audiovizuale, \n special
programe de educa]ie a p`rin]ilor“ (In- contra violen]ei [i pornografiei“ (Statele
sulele Marshall IRCO, Add.139, paragra- Federale ale Microneziei IRCO, Add.86,
fele 34 [i 35). paragraful 33).
„Comitetul este preocupat de protec]ia Comitetul este preocupat de informa]iile
inadecvat` a copiilor \mpotriva violen]ei v`t`m`toare care sunt propagate prin
[i pornografiei \n programele TV, \n intermediul Internetului [i a noilor teh-
casetele video [i \n alte suporturi media nologii media:
…“.
„|n lumina articolului 17 din Conven]ie, „Comitetul recomand` Statului Parte s`
Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia toate m`surile corespunz`toare, inclu-
aplice \n continuare instruc]iunile [i le- siv pe cele legale, pentru a-i proteja pe
gisla]ia adecvat` cum este Legea privind copii de informa]iile v`t`m`toare, inclu-
Difuzarea Informa]iilor c`tre Public, din siv din domeniul audio-vizualului pre-
1996, pentru protejarea copilului contra cum [i din media care folosesc noile teh-
informa]iilor [i materialelor ce i-ar putea nologii“ (Ghana IRCO, Add.73, paragra-
afecta dezvoltarea, cu prec`dere cele ful 37).
care con]in violen]` [i pornografie“ „|n lumina articolului 17 din Conven]ie,
(Lituania IRCO, Add.146, paragrafele 27 Comitetul recomand` Statului Parte s`
[i 28). ia toate m`surile legale [i de alt` natur`
Acolo unde exist` protec]ie legislativ`, pentru a-i proteja pe copii \mpotriva ex-
Comitetul a subliniat c` este nevoie [i de punerii la violen]` [i pornografie prin
alte m`suri: intermediul filmelor video [i a altor teh-
nologii moderne, inclusiv a Internetului.
„|n lumina recomand`rilor sale (vezi Comitetul recomand`, de asemenea,
Nicaragua IRCO, Add.36, paragraful 34), Statului Parte s`-[i continue eforturile
Comitetul apreciaz` faptul c` legisla]ia de a adopta legisla]ia care s` interzic`
na]ional` (Codul pentru Copii [i Adoles- efectiv posesia materialelor pornogra-
cen]i) a introdus protec]ia copiilor contra fice cu copii.
informa]iilor [i a materialelor care le pot |n acest sens ar trebui angajat` [i o coo-
afecta bun`starea [i care garanteaz` perare bilateral` cu statele vecine“ (Lu-
accesul acestora la informa]ii adecvate xemburg IRCO, Add.92, paragraful 30).
(articolul 17) [i protejeaz` dreptul copi-
lului la via]` privat` (articolul 16). „Comitetul este preocupat de posibilele
Totu[i Comitetul r`mâne preocupat de efecte dùn`toare ale programelor ce
lipsa legisla]iei secundare care s` regle- pot fi recep]ionate prin intermediul tele-
menteze implementarea practic` a aces- viziunii prin cablu, care reprezint`
tor drepturi. Comitetul \ncurajeaz` Sta- modalitatea favorit` de vizionare a pro-
tul Parte s` continue procesul de refor- gramelor TV pentru majoritatea popu-
la]iei.

Comitetul recomand` Statului Parte s` rolul media de a prezenta informa]ii de
ia m`suri, inclusiv educarea p`rin]ilor, cea mai \nalt` calitate, demne de toat`
pentru protejarea copiilor \mpotriva \ncrederea [i la cele mai \nalte standarde
expunerii la informa]ii v`t`m`toare, in- etice referitor la toate aspectele exploa-
clusiv la violen]` [i pornografie“ (Saint t`rii sexuale a copiilor \n scopuri comer-
Kitts [i Nevis IRCO, Add.104, paragraful ciale“.
19). Mai propune, de asemenea, „coduri vo-
„Comitetul remarc` cu preocupare c` nu luntare de conduit` etic`“ (A/51/385, p.5,
au fost f`cute eforturi suficiente pentru paragrafele 3(k) [i 4(g)).
protejarea copiilor \mpotriva informa- Media, conflictele armate [i copiii
]iilor dùn`toare prezentate \n s`lile ci-
nematografelor private, acas` [i \n uni- Studiul realizat de Graça Machel despre
t`]ile comunitare. |n lumina articolului impactul conflictelor armate asupra co-
17 din Conven]ie, Comitetul recomand` piilor indic` faptul c` mijloacele mass
media sunt capabile s` catalizeze supor-
17 Statului Parte s` \nt`reasc` m`surile
existente [i s` introduc` noi m`suri co- tul opiniei publice la nivel interna]ional
pentru sus]inerea ac]iunilor umanitare,
respunz`toare pentru protejarea copiilor
\mpotriva informa]iilor v`t`m`toare“ iar amenin]area publicit`]ii negative la
(Mali IRCO, Add. 113, paragraful 20). nivel interna]ional are, de asemenea, o
latur` pozitiv`, având puterea de a men-
Via]a privat` a copilului [i media ]ine \n aten]ia opiniei publice \nc`lc`rile
O amenin]are poten]ial` la adresa bun`- grave ale drepturilor omului.
st`rii copilului din partea mass media se „|n ultim` instan]`, de[i rapoartele tele-
refer` la dreptul copilului la via]` privat` vizate despre copiii care mor de foame
(vezi articolul 16, paginile 260-261). |n sau despre taberele suprapopulate cu
plus, articolul 40(2)(b)(vii) solicit` trans- persoane dislocate pot fi dramatice,
misiilor media s` respecte dreptul la acestea reprezint` o mic` contribu]ie
via]` privat` a copilului implicat \n siste- pentru a sus]ine eforturile de recon-
mul justi]iei juvenile. Comitetul a ridicat struc]ie [i reconciliere pe termen lung“.
aceea[i problem` cu privire la respecta-
rea dreptului la via]` privat` a copilului Studiul mai arat` c` media poate juca
care a fost victima unui abuz sau a avut un rol important prin faptul c` \i ajut` pe
probleme familiale. cititori [i pe telespectatori s` se bucure
de diversitate, [i prin faptul c` „promo-
Agenda de Ac]iune a Primului Congres veaz` \n]elegerea elementelor necesare
Mondial \mpotriva Exploat`rii Sexuale a pentru o coexisten]` pa[nic` [i respectul
Copiilor \n Scopuri Comerciale (Stock- necesar pentru realizarea drepturilor
holm, 1996) cere profesioni[tilor media omului…“ (A/51/306, paragrafele 28 [i
„s` dezvolte strategii care s` \nt`reasc` 257).

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 17 este relevant pentru departamentele de media
[i comunica]ii, protec]ie social` [i educa]ie)?
tatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 17, acestea ar trebui s` includ` formarea jur-
nali[tilor [i a tuturor celor implica]i \n mass media [i educa]ia pentru media [i ela-
borarea unor programe adecvate de educa]ie a p`rin]ilor)?

A luat, statul, toate m`surile pentru a se asigura c` to]i copiii din jurisdic]ia sa au ac-
ces la informa]ii [i la materiale ce provin din diverse surse na]ionale [i interna]io-
nale, mai ales la cele ce urm`resc promovarea bun`st`rii sociale, spirituale [i mo-
rale a copilului, precum [i s`n`tatea sa psihic` [i mental`?
Este acest acces asigurat tuturor copiilor, f`r` nici un fel de discriminare, \n special
pentru:
copiii apar]inând minorit`]ilor [i copiii indigeni?
copiii cu dizabilit`]i?
copiii din toate tipurile de institu]ii, inclusiv cele din sistemul de justi]ie juvenil`?
A \ncurajat, statul, mass media s` disemineze informa]ii [i materiale care aduc

beneficii sociale [i culturale copilului [i s` promoveze obiectivele stabilite \n articolul
29, incluzând:
dezvoltarea copilului pân` la atingerea poten]ialului maxim?
dezvoltarea respectului pentru drepturile omului [i libert`]ile fundamentale?
Dezvoltarea respectului pentru:
p`rin]ii copilului?
identitatea cultural` a copilului, limba [i valorile sale?
Valorile na]ionale ale:
]`rii \n care trìe[te copilul?
]`rii din care acesta poate proveni?
civiliza]iile diferite de civiliza]ia sa?
preg`tirea copilului pentru o via]` responsabil` \ntr-o societate liber`?
dezvoltarea respectului pentru mediul natural \nconjur`tor?
Mass media a fost \ncurajat` s` promoveze, \n special:
\n]elegerea [i prietenia \ntre popoare, incluzând [i minorit`]ile [i popula]ia
indigen`?
egalitatea \ntre sexe, \n conformitate cu propunerile Platformei de Ac]iune
a Celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale privind Situa]ia Femeilor?
portretizarea pozitiv` a persoanelor cu dizabilit`]i, \n conformitate cu
Regulile Standard privind Egalizarea {anselor pentru Persoanele cu
Dizabilit`]i?
socializarea pozitiv` a copiilor, \n conformitate cu prevederile Principiilor
ONU privind Prevenirea Delicven]ei Juvenile?
|ncurajeaz` statul cooperarea interna]ional` \n produc]ia, schimbul [i difuzarea unor
asemenea informa]ii [i materiale provenind din diverse surse culturale, na]ionale [i
interna]ionale?
A luat statul m`suri pentru a \ncuraja produc]ia [i difuzarea c`r]ilor pentru copii?
A fost \ncurajat` mass media s` acorde o aten]ie special` nevoilor lingvistice ale
copiilor apar]inând minorit`]ilor sau ale copiilor indigeni?
A fost \ncurajat` mass media s` ajute la promovarea s`n`t`]ii [i a educa]iei?
A fost \ncurajat` mass media s` ajute la difuzarea informa]iilor despre Conven]ie \n
rândul copiilor [i al adul]ilor?
A \ncurajat, statul, dezvoltarea unor instruc]iuni generale [i programe de preg`tire
pentru a promova participarea copiilor \n rela]ia cu radioul, presa scris`, produc]ia
de film [i video, Internetul, precum [i cu alte mijloace media?
A \ncurajat, statul, dezvoltarea instruc]iunilor generale [i a procedurilor de monito-

rizare pentru protejarea copilului \mpotriva informa]iilor [i materialelor dùn`toare
pentru bun`starea sa, \n ce prive[te:
televiziunea?
radioul?
filmul [i casetele video?
internetul?
alte mijloace media?
Dac` da, sunt aceste instruc]iuni conforme cu:
dreptul copilului la libertatea de exprimare conform articolului 13 [i cu
restric]iile \n exercitarea acestui drept permise conform paragrafului 2?
responsabilit`]ile p`rin]ilor [i ale altor persoane responsabile, precum [i ale
statului, a[a cum au fost stabilite \n articolul 18?
S-a asigurat statul c` p`rin]ii [i alte persoane care \ngrijesc de copii dispun de su-
ficiente informa]ii despre con]inutul programelor media, a filmelor video, a jocurilor
de calculator [i altele, care s` le permit` s`-[i \ndeplineasc` responsabilit`]ile ce le
revin pentru asigurarea bun`st`rii copilului?
A promovat statul, dezvoltarea unor m`suri educative corespunz`toare pentru copii
\n domeniul mass media?
A \ncurajat statul, dezvoltarea programelor de educa]ie a p`rin]ilor \n ceea ce
prive[te protec]ia copilului \mpotriva informa]iilor [i materialelor dùn`toare?
Exist` instruc]iuni generale [i alte m`suri de siguran]`, inclusiv m`suri de preg`tire,
pentru a promova respectarea de c`tre mass media a dreptului copilului la via]`
privat`, precum [i pentru prezentarea responsabil` a abuzurilor, a problemelor de
familie [i a justi]iei juvenile?


Articolelor conexe
Articolul 5: responsabilit`]ile p`rin]ilor [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 9: rapoartele despre procedurile judiciare care privesc familia – via]a privat` a
copilului
Articolul 13: dreptul copilului la libertatea de exprimare
Articolul 16: dreptul copilului la via]` privat`
Articolul 18: responsabilitatea primar` a p`rin]ilor
Articolul 19: rapoartele despre violen]e [i abuz – dreptul copiilor victime la via]` privat`
Articolul 24: educa]ia pentru s`n`tate [i promovarea acesteia
Articolul 30: dreptul copiilor apar]inând minorit`]ilor [i popula]iilor indigene de a se bu-
cura de propria cultur`, religie [i limb`
Articolul 31: promovarea dreptului copilului de a se juca, de a se recrea [i de a participa
la manifest`ri culturale [i artistice
Articolul 34: rolul media \n combaterea exploat`rii sexuale a copiilor, inclusiv a porno-
grafiei infantile
Articolul 36: alte forme de exploatare de c`tre mass media
Articolul 40: raport`rile despre justi]ia juvenil` – dreptul copilului la via]` privat`
Articolul 42: popularizarea pe scar` larg` a prevederilor Conven]iei \n rândul copiilor [i
al adul]ilor

Responsabilit`]ile
comune ale
p`rin]ilor,
sprijinite de
c`tre stat
18
1. Statele P`r]i vor depune eforturi sus]inute pentru asigurarea recunoa[terii principiului
conform c`ruia ambii p`rin]i au responsabilit`]i comune pentru cre[terea [i dezvoltarea
copilului. P`rin]ii sau, dup` caz, reprezentan]ii legali sunt primii responsabili pentru
cre[terea [i dezvoltarea copilului. Interesul superior al copilului va constitui principala lor
preocupare.
2. |n scopul garant`rii [i promov`rii drepturilor recunoscute de prezenta Conven]ie,
Statele P`r]i vor acorda p`rin]ilor [i reprezentan]ilor legali ai copilului, asisten]a adecvat`
\n \ndeplinirea responsabilit`]ilor ce le revin \n ce prive[te cre[terea copilului [i vor
asigura crearea de institu]ii, unit`]i [i servicii pentru \ngrijirea copiilor.
3. Statele P`r]i vor lua toate m`surile corespunz`toare pentru a asigura, copiilor ai c`ror
p`rin]i lucreaz`, dreptul de a beneficia de serviciile de \ngrijire [i facilit`]ile pentru care
sunt eligibili.
rticolul 18 se refer` la echilibrul este circumscris` de drepturile copilului
A responsabilit`]ilor dintre p`rin-

]ii copilului [i stat, [i ofer` su-
port pentru p`rin]i \n \ndepli-
nirea responsabilit`]ilor lor. Articolul
trebuie citit \mpreun` cu articolul 5
conform Conven]iei [i poate fi \mp`r]it`
cu al]ii cum ar fi membrii familiei ex-
tinse. Statul trebuie s` ia m`suri cores-
punz`toare care s` ofere sprijin p`rin-
]ilor \n \ndeplinirea responsabilit`]ilor
(drepturile [i \ndatoririle p`rin]ilor [i ale lor. Dac` p`rin]ii nu \[i pot \ndeplini res-
familiei, capacit`]ile \n evolu]ie ale copi- ponsabilit`]ile, statul trebuie s` ia m`su- Sumar
lului) [i articolele 3(2) [i 27 (responsabi- rile adecvate pentru a asigura satisface-
litatea statului de a sprijini p`rin]ii pen- rea nevoilor [i respectarea drepturilor
tru a se asigura c` to]i copiii beneficiaz` copilului.
de \ngrijire [i protec]ie adecvat` [i un Articolul 10 din Pactul Interna]ional cu
standard de via]` adecvat). Aceste patru privire la Drepturile Economice, Sociale
articole ale Conven]iei, luate \mpreun`, [i Culturale precizeaz`: „Familiei - unita-
eviden]iaz` faptul c` p`rin]ii au respon- tea natural` [i fundamental` a societ`]ii
sabilitatea primar` de a proteja interesul - trebuie s` i se acorde cea mai cuprinz`-
superior al copiilor ca „preocupare de toare protec]ie [i asisten]` posibil`, \n
baz`“, dar c` aceast` responsabilitate
RESPONSABILIT~}ILE COMUNE ALE P~RIN}ILOR, SPRIJINITE DE C~TRE STAT 289

mod special pentru \ntemeierea ei [i - Omului sunt mai detailate: „Responsabi-
atâta timp cât este responsabil` - pentru litatea de a garanta copiilor protec]ia
\ngrijirea [i educarea copiilor depen- necesar` apar]ine familiei, societ`]ii [i
den]i“ [i c`: „Trebuie luate m`suri spe- statului. De[i Pactul nu indic` modul \n
ciale de protec]ie [i asisten]` spre bene- care este repartizat` aceast` responsabi-
ficiul tuturor copiilor [i persoanelor ti- litate, ea este \n primul rând de datoria
nere f`r` nici un fel de discriminare“. familiei, care este interpretat` \n sens
Articolele 23 [i 24 ale Pactului Interna- larg ca incluzând toate persoanele care o
]ional cu privire la Drepturile Civile [i compun, \n societatea Statului Parte res-
Politice reiau aceste principii [i, pe lâng` pectiv, [i mai ales p`rin]ilor, pentru a
aceasta, prev`d c`: „Nici o persoan` nu crea condi]ii de dezvoltare armonioas` a
va fi supus` unui amestec arbitrar sau personalit`]ii copilului [i pentru ca aces-
ilegal \n via]a sa privat`, familia, dota s` se bucure de drepturile recunoscute
miciliul sau coresponden]a sa“ (articolul prin Conven]ie. Totu[i, din moment ce
17). Comitetul pentru Drepturile Econo- este un lucru foarte obi[nuit ca tat`l [i
18 mice, Sociale [i Culturale precizeaz`
\ntr-un Comentariu General: „|n acest
mama s` fie angaja]i \n activit`]i remu-
nerate \n afara c`minului, rapoartele Sta-
context precum [i \n altele, termenul telor P`r]i trebuie s` indice modul \n care
‘familie’ trebuie interpretat \n sens larg societatea, institu]iile sociale [i statul \[i
[i \n conformitate cu utilizarea local` \ndeplinesc responsabilitatea de a ajuta
adecvat`“ (Comentariul General 4, familia \n asigurarea protec]iei copilului“
HRI/GEN/1/Rev. 5, pagina 34). (Comitetul pentru Drepturile Omului,
Solicit`rile Comitetului pentru Drepturile Comentariul General 17, 1989, HRI/GEN/
1/Rev. 5, pagina 133).
Extrase din
form Conven]iei
te, inclusiv despre principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de
alt` natur` aflate \n vigoare, [i, mai ales, despre modul \n care acestea reflect`
principiile „interesului superior al copilului“ [i „respectarea opiniilor copilului“;
factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresele realizate \n procesul de imple-
mentare a prevederilor relevante ale Conven]iei; priorit`]ile procesului de imple-
mentare [i obiectivele specifice pentru viitor referitoare la:
…
(b) Responsabilit`]ile p`rin]ilor (articolul 18, paragrafele 1-2)…
…
|n plus, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii despre num`rul de copii
per an, \n cadrul perioadei de raportare, pentru fiecare din urm`toarele grupuri,
diferen]iate \n func]ie de vârst`, sex, origine etnic` sau na]ional` [i mediul rural
sau urban: copii f`r` ad`post, copii abuza]i sau neglija]i, copii afla]i sub tutel` \n
scopul protej`rii lor, copii afla]i \n plasament familial, copii plasa]i \n institu]ii de
protec]ie, copii plasa]i prin adop]ie na]ional`, copii care intr` \n ]ar` \n urma unor
proceduri de adop]ie interna]ional` [i copii care p`r`sesc ]ara \n urma procedurilor
de adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii statistice suplimentare, relevan-
te [i indicatori cu privire la categoriile de copii la care se face referire \n aceast`

sec]iune.
S`n`tatea [i bun`starea
te, inclusiv despre principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de
alt` natur`, aflate \n vigoare; infrastructura institu]ional` pentru politica de imple-
mentare \n acest domeniu, \n special strategiile [i mecanismele de monitorizare;
factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresele ob]inute \n procesul de imple-
mentare a prevederilor relevante ale Conven]iei, referitoare la…
(d)… serviciile [i facilit`]ile de \ngrijire a copilului (articolul 26 [i 18, paragraful 3)“
(CRC/C/5, paragrafele 16-190.
B. Responsabilit`]ile p`rin]ilor (articolul 18, paragrafele 1-2)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre importan]a pe care legea o acord` respon-
18
sabilit`]ii p`rin]ilor, inclusiv recunoa[terea responsabilit`]ilor comune ale ambilor
p`rin]i pentru cre[terea [i dezvoltarea copilului [i faptului c` principala lor preo-
cupare trebuie s` fie \n interesul superior al copilului. De asemenea, indica]i modul
\n care sunt luate \n considerare principiile nediscrimin`rii, ale respect`rii opiniilor
copilului [i ale dezvolt`rii copilului \n toat` m`sura posibilului, a[a cum sunt ele
stipulate \n Conven]ie.
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate pentru a oferi asisten]`
adecvat` p`rin]ilor [i reprezentan]ilor legali \n \ndeplinirea responsabilit`]ilor lor
de cre[tere a copilului, cât [i despre institu]iile, unit`]ile [i serviciile dezvoltate pen-
tru \ngrijirea copiilor. Se vor furniza, de asemenea, informa]ii despre m`surile spe-
cifice, adoptate pentru copiii care provin din familii monoparentale [i care apar]in
grupurilor celor mai dezavantajate, inclusiv cei care trìesc \ntr-o s`r`cie extrem`.
Se vor furniza informa]ii relevante diferen]iate (de exemplu \n func]ie de gen,
vârst`, religie, medii rurale/urbane [i origine social` [i etnic`) despre copiii care au
beneficiat de oricare dintre aceste m`suri [i resursele care le-au fost alocate (la
nivel na]ional, regional [i local [i, unde este cazul, la nivel federal [i la nivelul
provinciilor). Se vor furniza, de asemenea, informa]ii despre progresul ob]inut [i
dificult`]ile \ntâlnite \n cadrul procesului de implementare a articolului 18, precum
[i despre obiectivele stabilite pentru viitor…
C. Securitatea social`, serviciile [i unit`]ile de \ngrijire a copilului (articolul 26 [i 18,
paragraful 3)…
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate \n conformitate cu articolul 18, paragraful
3, [i ]inând cont de prevederile articolelor 3, 6 [i 12 ale Conven]iei, pentru a asigura
c` to]i copiii p`rin]ilor care lucreaz` au dreptul s` beneficieze de serviciile [i
unit`]ile de \ngrijire pentru care sunt eligibili. |n acest sens, rapoartele vor furniza,
printre altele, informa]ii despre legisla]ia adoptat` pentru recunoa[terea acestui
drept [i asigurarea respect`rii lui, cât [i despre aria de acoperire a acestor servicii
[i facilit`]i pe regiuni [i medii urbane [i rurale, despre implica]iile lor financiare [i
despre copiii care beneficiaz` de aceste m`suri, inclusiv \n func]ie de vârst`, sex
[i origine na]ional`, social` [i etnic`.
Rapoartele vor furniza informa]ii despre progresul ob]inut \n cadrul procesului de
implementare a acestor drepturi, dificult`]ile \ntâlnite [i orice obiective identificate
pentru viitor“
(CRC/C/58, paragrafele 65-67 [i 101-102, Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile
pentru elaborarea Rapoartele Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru pro-
cesul de raportare conform acestui articol: 22, 37, 88 [i 105; pentru textul complet
al Instruc]iunilor vezi Anexa 3, pagina 811).

„P`rin]ii sau, dup` caz, repre- Detrick, pagina 270).
zentan]ii legali sunt primii Modul imperativ folosit aici pare ciudat
la prima vedere. Cum poate garanta sta-
responsabili pentru cre[terea
tul c` preocuparea de baz` a p`rin]ilor
[i dezvoltarea copilului“ „va fi“ interesul superior al copilului?
Dar principiul are totu[i o leg`tur`
Articolul 18 sus]ine, \n mod clar, \ntâie-
direct` cu ac]iunile statelor, deoarece el
tatea p`rin]ilor; de[i, \n alte p`r]i (artico-
ar trebui s` stea la baza \ntregii legisla]ii
lele 5 [i 30), Conven]ia recunoa[te c`
referitoare la drepturile p`rin]ilor. Majo-
structurile familiale variaz` [i c` familia,
ritatea statelor lumii au o istorie a legilor
tribul, comunitatea sau cultura copiilor
[i obiceiurilor care presupune dreptul de
poate juca un rol important \n cre[terea
„proprietate al p`rin]ilor asupra copii-
acestora. Totu[i, Comitetul [i-a exprimat
lor“ – conform c`reia drepturile p`rin-
preocuparea fa]` de Republica Demo-
]ilor asupra copiilor pot fi exercitate doar
crat` Congo pentru structurile sociale \n
18 care rolul p`rin]ilor este diminuat, \n de-
trimentul copiilor:
spre beneficiul p`rin]ilor. Aceste legi [i
obiceiuri sunt regândite acum \n multe
p`r]i ale lumii. Conven]ia solicit` ca
„Comitetul este preocupat de practica actualele principii legale ale drepturilor
tot mai r`spândit` a familiilor „bi - line- p`rin]ilor s` fie transpuse \n principii ale
are“, conform c`reia un lider al comuni- responsabilit`]ilor p`rin]ilor – responsa-
t`]ii \[i asum` responsabilit`]ile de p`- bilitatea p`rin]ilor de a ac]iona \n inte-
rinte [i cu privire la faptul c` aceast` resul copiilor lor. Georgia, de exemplu, a
practic` \nlocuie[te p`rin]ii [i are un im- raportat Comitetului c` propriul sù Cod
pact negativ asupra copiilor“ (Republica Civil prevede, \n mod expres, c` drep-
Democrat` Congo IRCO, Add. 143, turile p`rin]ilor nu pot fi folosite \mpo-
paragraful 36). triva intereselor copilului (Georgia IR,
|n acest sens, articolul 18 este o afirmare paragraful 125).
a drepturilor p`rin]ilor, mai degrab` de- A[a cum s-a mai discutat referitor la arti-
cât a drepturilor copiilor. Totu[i afirma- colul 3, „interesul superior al copilului“
]ia este f`cut` \n leg`tur` cu puterile sta- nu este sculptat \n piatr`, el va varia de
tului, nu ale copilului, iar drepturile sunt la copil la copil. P`rin]ii pot avea p`reri
numite responsabilit`]i. Responsabili- diferite \n ceea ce prive[te interesul su-
tatea pentru „dezvoltarea copilului“ superior al unui anumit copil; speciali[tii,
gereaz` o m`sur` relativ obiectiv` de de asemenea, pot s` nu fie de acord
evaluare a exercit`rii responsabilit`]ilor unul cu cel`lalt despre ceea ce este cel
de c`tre p`rin]i. Dezvoltarea este un con- mai bine pentru respectivul copil. Drep-
cept extrem de larg (vezi articolele 6 – turile copilului din cadrul Conven]iei
pagina 123, 27 – pagina 473 [i 29 – sunt, drept urmare, de un mare ajutor \n
pagina 528). Dac` dezvoltarea fizic`, psi- a face acest concept mai pu]in subiectiv.
hologic` sau intelectual` a copiilor este Orice \nc`lcare a acestor drepturi (inclu-
subminat` de c`tre ac]iuni ale p`rin]ilor siv lipsa de respect fa]` de capacit`]ile \n
ce pot fi evitate, atunci se poate spune evolu]ie ale copilului) este contrar` inte-
c` p`rin]ii nu \[i \ndeplinesc responsa- reselor superioare ale copilului.
bilit`]ile.
Educa]ia p`rin]ilor
Statul are, de asemenea, datoria de a
„Interesul superior al copilului sf`tui [i a educa p`rin]ii \n ceea ce pri-
va constitui principala lor pre - ve[te responsabilit`]ile lor. Investi]iile \n
ocupare“ educa]ia p`rin]ilor, pe o baza facultativ`,
sunt din ce \n ce mai mult recunoscute
La elaborarea articolului 18, delegatul ca fiind eficiente, de exemplu \n termeni
din Statele Unite ale Americii a observat de reducere a ratei delicven]ei juvenile.
c` este destul de ciudat s` se stabileasc` Principiile Na]iunilor Unite pentru Preve-
responsabilit`]i pentru persoane priva- nirea Delicven]ei Juvenile (Principiile de
te, atâta timp cât Conven]ia este obliga- la Riyadh) subliniaz` c`: „trebuie adop-
torie doar pentru guvernele care o rati- tate m`suri [i dezvoltate programe pen-
fic` (E/CN.4/1989/48, paginile 50-52; tru a oferi familiilor posibilitatea de a \n-

v`]a despre rolurile [i obliga]iile p`rin- num`rul de adop]ii, num`rul de copii
]ilor referitor la dezvoltarea [i \ngrijirea n`scu]i \n afara c`s`toriilor [i recupera-
copilului, promovând rela]ii pozitive rea obliga]iilor de \ntre]inere.
\ntre p`rin]i [i copii, sensibilizând p`rin- „…trebuie intensificate eforturile pentru
]ii fa]` de problemele copiilor [i ale per- a furniza o educa]ie pentru via]a de fa-
soanelor tinere [i \ncurajând implicarea milie, pentru a organiza discu]ii despre
lor (ale copiilor [i tinerilor - nota trad.) \n rolul familiei \n societate [i pentru a
activit`]ile familiei [i ale comunit`]ii“. m`ri gradul de con[tientizare cu privire
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- la responsabilit`]ilor egale ale p`rin]i-
telor Periodice solicit` (referitor la arti- lor“ (Federa]ia Rus` IRCO, Add. 4, para-
colul 5) informa]ii despre educa]ia p`rin- grafele 10 [i 18).
]ilor (paragraful 63), iar Comitetul a evi- „Comitetul este preocupat de faptul c`
den]iat \n cazul multor ]`ri necesitatea p`rin]ii [i familiile, mai ales din cauza
adopt`rii unor m`suri de educa]ie a naturii specifice a recentului conflict, au
p`rin]ilor:
„…Trebuie intensificate eforturile pen-
nevoie de sprijin [i \ndrumare \n ceea ce
prive[te responsabilit`]ile fa]` de copiii 18
tru a asigura o educa]ie \n domeniul afla]i \n \ngrijirea lor. Comitetul este
vie]ii de familie [i pentru a m`ri gradul preocupat, \n continuare, din cauza ra-
de con[tientizare a responsabilit`]ii p`- poartelor care arat` c` unii copii, cum ar
rin]ilor. Comitetul \ncurajeaz` organiza- fi cei care au fost obliga]i s` participe la
]iile neguvernamentale, copiii [i grupu- ostilit`]i, nu sunt \ntotdeauna accepta]i
rile de tineri s` acorde aten]ie necesit`]ii \napoi \n familiile [i comunit`]ile lor“
schimb`rii atitudinilor, ca parte a ac]iu- (Sierra Leone IRCO, Add. 116, paragraful
nii lor de advocacy“ (Filipine IRCO, Add. 48).
29, paragraful 22). Totu[i, aceasta nu este o problem` care
„Comitetul este de p`rere c` este nevoie poate fi neglijat` chiar [i de c`tre ]`rile
de mai mult` consiliere pre-marital` [i care posed` un sistem de protec]ie so-
de programe educative despre via]a de cial` foarte dezvoltat. De exemplu, Co-
familie, inclusiv ca mijloace de prevenire mitetul a f`cut urm`toarele observa]ii
a destr`m`rii familiale“ (Republica Suediei:
Federal` Iugoslavia IRCO, Add. 49, „|n timp ce ia not` de faptul c` unele
paragraful 33. Vezi, de asemenea, Nami- municipalit`]i ofer` consiliere gratuit` \n
bia IRCO, Add. 14, paragraful 22; Româ- probleme familiale [i c` \n alte munici-
nia IRCO, Add. 16, paragraful 15; Hon- palit`]i taxa pentru aceast` consiliere nu
duras IRCO, Add. 24, paragraful 27; Ma- este prea ridicat`, Comitetul este preo-
rea Britanie IRCO, Add. 34, paragraful cupat de faptul c`, un num`r semni-
30; Bulgaria IRCO, Add. 66, paragraful ficativ de familii g`sesc \n aceast` tax` o
28; Panama IRCO, Add. 68, paragraful piedic` \n calea solicit`rii de ajutor [i
30; Thailanda IRCO, Add. 97, paragraful asisten]`. Comitetul recomand` Statului
22; Africa de Sud IRCO, Add. 122, para- Parte s`-[i revizuiasc` politicile \n
graful 22; Burundi IRCO, Add. 133, para- aceast` privin]` pentru a facilita accesul
graful 47; Turcia IRCO, Add. 152, para- la serviciile de consiliere \n probleme fa-
graful 42). miliale, \n special pentru grupurile mai
Comitetul vede \n sprijinirea educa]iei vulnerabile“ (Suedia 2RCO, Add. 101,
p`rin]ilor un instrument eficient pentru a paragraful 16).
aborda problemele sociale serioase,
cum ar fi dislocarea social` ca urmare a Statele P`r]i „vor depune efor-
tranzi]iei economice sau a conflictului turi sus]inute pentru asigura-
armat:
rea recunoa[terii principiului
„Comitetul consider` problemele seri- conform c`ruia ambii p`rin]i
oase ale vie]ii de familie din Federa]ia
Rus` drept un motiv prioritar de preocu- au responsabilit`]i comune
pare. Comitetul observ` cu deosebit` \n- pentru cre[terea [i dezvoltarea
grijorare o tendin]` de destr`mare a cul- copilului“.
turii familiale \n ceea ce prive[te copiii
abandona]i, avortul, rata divor]ului, Trebuie accentuat` importan]a faptului

m`surile adoptate pentru promovarea
Educa]ia p`rin]ilor \n Suedia responsabilit`]ii comune:
|n Suedia, majoritatea p`rin]ilor be- „Se apreciaz` folosirea de c`tre Statul
neficiaz` de educa]ie referitoare la sar- Parte a Conven]iei cu privire la Dreptu-
cin` [i na[tere. Obiectivul educa]iei rile Copilului, drept un instrument pen-
p`rin]ilor este m`rirea bagajului de cu- tru m`rirea gradului de con[tientizare a
no[tin]e, crearea unei oportunit`]i responsabilit`]ilor persoanelor care \n-
pentru contact [i experien]` social` [i grijesc copii [i a nevoii de a egaliza res-
crearea unei oportunit`]i pentru influ- ponsabilit`]ile \ntre p`rin]i referitor la
en]area condi]iilor sociale. Când a fost cre[terea copiilor lor…“ (Germania
introdus` educa]ia pentru p`rin]i, \n IRCO, Add. 43, paragraful 30).
urm` cu doar 15 ani, psihologii erau
implica]i \n acest proces, \n principal, }`rile sunt \ncurajate s` accentueze
ca instructori. Ei consolideaz` compe- acest principiu \n m`surile pe care le iau
ten]a psihologic` a serviciilor de \ngri- pentru educa]ia p`rin]ilor:
18 jire a s`n`t`]ii copilului [i ofer` leg`-
turi cu psihiatria. La educa]ia p`rin]ilor
„Comitetul recomand` luarea de m`suri
suplimentare pentru a educa p`rin]ii cu
poate participa [i personal din alte privire la responsabilit`]ile pe care le au
sectoare ale societ`]ii, de exemplu sto- fa]` de copii, inclusiv prin programe de
matologi, avoca]i [i personal din servi- educa]ie a familiei, care s` accentueze
ciile sociale. |n aceast` instruire, sunt responsabilit`]ile ambilor p`rin]i…“
discutate probleme ce privesc cre[- (Marea Britanie IRCO, Add. 34, paragra-
terea [i \ngrijirea copiilor, dar [i aspec- ful 30).
te ale paternit`]ii [i ale rela]iilor de cu- „Comitetul este preocupat din cauza
plu… Anumi]i copii necesit`, de ase- num`rului mare de copii care nu sunt re-
menea, un sprijin suplimentar, de cunoscu]i de c`tre ta]ii lor [i din cauza
exemplu sub forma unei instruiri su- m`surilor necorespunz`toare luate pen-
plimentare pentru p`rin]ii lor. Acest tru a obliga ta]ii s` fie responsabili pen-
lucru este valabil pentru copiii cu diza- tru bun`starea copiilor.
bilit`]i func]ionale [i copiii emigran- „…Comitetul recomand` Statului Parte
]ilor. |n Suedia se fac eforturi speciale s` promoveze educa]ia p`rin]ilor [i con-
pentru m`rirea gradului de implicare a silierea familial` [i s` ia m`suri pentru
ta]ilor \n educa]ia p`rin]ilor (Suedia garantarea ader`rii la principiul c` ambii
2R, paragrafele 336, 340 [i 341). p`rin]i au responsabilit`]i comune pen-
tru cre[terea copiilor“ (Paraguay IRCO,
Add. 75, paragrafele 19 [i 39).
c` ambii p`rin]i au responsabilit`]i
Familiile monoparentale
comune fa]` de copii. Majoritatea soci-
et`]ilor au recunoscut recent c` ta]ii, la Articolul 27 solicit` adoptarea unor
fel ca [i mamele pot [i trebuie s` \[i m`suri corespunz`toare prin care s` se
asume sarcina \ngrijirii de zi cu zi a co- asigure recuperarea costurilor de \ntre]i-
piilor lor, [i c` mamele, la fel ca [i ta]ii, nere de la p`rin]ii responsabili (\n
au responsabilit`]i financiare [i drepturi practic`, \n general de la ta]i), dar „res-
legale fa]` de copii. Conven]ia este unul ponsabilitatea comun`“ din acest articol
dintre primele tratate care vede \n acest merge dincolo de responsabilitatea fi-
lucru un drept al omului care prive[te nanciar`. Obiectivul ar trebui s` fie ca
copiii, reflectând prevederea din Con- ambii p`rin]i s` joace un rol activ \n
ven]ia pentru Eliminarea Tuturor Forme- cre[terea copilului, inclusiv ta]ii copiilor
lor de Discriminare |mpotriva Femeilor n`scu]i \n afara c`s`toriei:
(1979), care solicit` recunoa[terea de „Comitetul recomand` acordarea unei
c`tre Statele P`r]i a „…responsabilit`]ii aten]ii continue riscurilor de a deveni
comune a b`rba]ilor [i femeilor \n cre[- p`rin]i prea devreme sau de a fi p`rinte
terea [i dezvoltarea copiilor lor, fiind de singur, precum [i promov`rii unei mai
la sine \n]eles faptul c` interesul copiilor mari implic`ri a ta]ilor \n cre[terea [i
este prioritar \n toate cazurile“ (articolul dezvoltarea copilului [i nevoii de a asi-
5). gura sprijinul necesar pentru copii \n
Comitetul a felicitat Germania pentru aceste cazuri“ (Barbados IRCO, Add.

103, paragraful 20). Namibia \n cadrul Raportului sù Ini]ial
Rapoartele Ini]iale [i Secundare din ]`- (vezi caseta). Copii din astfel de familii
rile din \ntreaga lume relev` num`rul se afl` cel mai adesea \n grupurile cu
crescând al copiilor care trìesc \n familii cele mai mici venituri, \n toate ]`rile, fie
cu un singur p`rinte – de obicei cu ma- ele bogate sau s`race.
ma. Comitetul [i-a exprimat adesea Comitetul a sugerat studierea de c`tre
preocuparea fa]` de acest fenomen, o diferite ]`ri a situa]iei p`rin]ilor singuri.
preocupare ce nu are leg`tur` cu sta- De exemplu:
tutul c`s`toriei ci cu nevoia copiilor de a „Comitetul recomand` luarea unor m`-
avea ambii p`rin]i implica]i activ \n cre[- suri suplimentare pentru a m`ri gradul
terea lor [i cu riscul crescut de s`r`cie de con[tientizare a responsabilit`]ilor
pentru copiii din familiile monoparen- egale ale p`rin]ilor \n cre[terea copiilor,
tale. C`s`toria include cuplurile f`r` \n special \n lumina articolului 18 al
copii, dar [i cele care au copii, \ns` nu Conven]iei. Se sugereaz`, de asemenea,
este nevoie de un certificat de c`s`torie
pentru a asigura parteneriatul \n exer-
studierea situa]iei p`rin]ilor singuri [i
elaborarea de programe relevante
18
citarea \ndatoririlor p`rinte[ti. pentru a satisface nevoile lor particu-
}`rile care nu permit ta]ilor copiilor n`s- lare“ (Danemarca IRCO, Add. 33, para-
cu]i \n afara c`s`toriei s`-[i asume res- graful 26. Vezi, de asemenea, Norvegia
ponsabilit`]ile de p`rinte \n cadrul legii, IRCO, Add. 23, paragraful 18; Germania
risc` s` \ncalce Conven]ia (]inând cont IRCO, Add. 43, paragraful 31; Noua
c` articolul 9 permite separarea copiilor Zeeland` IRCO, Add. 71, paragraful 27;
de p`rin]i, numai când acest lucru este Africa de Sud IRCO, Add. 122, paragraful
necesar \n interesul superior al copilului). 22; Palau IRCO, Add. 149, paragraful 39).
Cre[terea \ntr-o familie cu un singur p`- Statul trebuie s` realizeze o reform`
rinte poate avea un impact direct asupra legislativ` pentru a pune cap`t oric`rui
dezvolt`rii copiilor, dup` cum a analizat fel de discriminare \mpotriva copiilor
Ta]i absen]i: repercusiuni asupra copiilor

Raportul Ini]ial al Namibiei descrie dificult`]ile cu care se confrunt` familiile al
c`ror cap de familie este o femeie: „gospod`riile conduse de femei se confrunt` cu
probleme speciale \n sfera cre[terii copiilor. Femeile au, \n general, acces inegal la
oportunit`]ile limitate de angajare oficial` \n Namibia, \n parte din cauza perpe-
tu`rii paternurilor de discriminare pe criterii de gen, dar [i din cauza faptului c`
locurile de munc` salariat` sunt concentrate \n mediile urbane. Mai mult, femeile
care sunt angajate, sunt, \n continuare, concentrate \n sectoarele prost pl`tite ale
economiei. A[adar, gospod`riile care depind de venitul unei femei ca prim` surs`
de bani, sunt dezavantajate. Consecin]ele acestei situa]ii asupra copiilor sunt ilus-
trate \n studiul UNICEF din 1990 care a relevat c` majoritatea copiilor din gospo-
d`riile conduse de femei sunt \mpiedica]i s` se dezvolte, \n absolut toate loca]iile
studiate…
„De asemenea, \n gospod`riile conduse de femei, responsabilitatea principal`
pentru \ngrijirea copiilor mici revine adesea fra]ilor lor mai mari sau bunicilor.
Acest lucru contribuie la cre[terea ratei de abandon [colar a tinerelor fete care se
confrunt` astfel cu un dezavantaj educa]ional ce duce la perpetuarea accesului
inegal al femeilor la angajare“. Un studiu din 1990 a ar`tat c`, \n Namibia, femeile
care conduc gospod`rii au avut probleme \n ceea ce prive[te al`ptarea copiilor –
ele au fost nevoite s` recurg` la hrana solid` \nc` de la o vârst` foarte mic` sau s`
renun]e complet la al`ptat, din cauza necesit`]ii de a munci. De exemplu malnu-
tri]ia copiilor atinge cotele cele mai ridicate \ntre lunile noiembrie [i februarie, mai
[i iunie, \n ciuda faptului c` \n aceast` din urm` perioad` se recolteaz` hrana,
deoarece acestea sunt perioadele \n care femeile lucreaz` cel mai mult la plantare
[i recoltare [i au prea pu]in timp pentru a-[i hr`ni copiii (Namibia IR, paragrafele
140-141, 232-234).

n`scu]i \n afara c`s`toriei: IRCO, Add. 32, paragraful 13).
„Comitetul recomand` \n continuare „…recunoscând faptul c` guvernul tra-
Statelor P`r]i s` adopte toate m`surile teaz` cu seriozitate problema sarcinii \n
necesare, inclusiv cele de natur` legal`, rândul adolescentelor, Comitetul suge-
pentru a garanta protec]ia drepturilor reaz` necesitatea unor eforturi supli-
copiilor „vizitatorilor“ precum [i a celor mentare, pentru a reduce num`rul sar-
n`scu]i \n cadrul uniunilor consensuale. cinilor \n rândul adolescentelor, concre-
Se sugereaz` ca Statul Parte s` solicite tizate sub forma unor programe orienta-
asisten]` tehnic` printre altele din te spre prevenire care ar putea face par-
partea UNICEF [i a OMS“ (Saint Kitts [i te dintr-o campanie educa]ional`“ (Ma-
Nevis IRCO, Add. 104, paragraful 21. rea Britanie IRCO, Add. 34, paragraful 30).
Vezi, de exemplu, Grenada IRCO, Add. Când p`rin]ii se despart
121, paragraful 17; Marea Britanie – teri-
toriile de peste m`ri IRCO, Add. 135, pa- Inegalitatea responsabilit`]ilor p`rin]ilor
\n multe ]`ri iese, adesea, la lumin` când
18 ragrafele 29 [i 30).
Statul poate s` adopte m`suri \n do-
p`rin]ii se despart. Rapoartele Ini]iale si
Secundare ale unui num`r de ]`ri au re-
meniul angaj`rii, impozit`rii [i protec]iei levat tradi]ii legale [i sociale care aloc`
sociale pentru a \ncuraja implicarea \n mod inflexibil responsabilitatea cre[-
activ` a ambilor p`rin]i \n cre[terea co- terii copilului fie mamei, fie tat`lui,
piilor. Comitetul a sugerat Islandei: atunci când ace[tia se despart. |n gene-
„…adoptarea unor m`suri corespunz`- ral, mamelor li se acord` responsabili-
toare pentru a combate inegalit`]ile din- tatea ini]ial` pentru bebelu[i [i copiii
tre b`rba]i [i femei \n ceea ce prive[te mici dar ta]ii au [i ei responsabilit`]i
remunerarea, deoarece acest lucru ar subsecvente, [i, \n general, au o
putea fi \n detrimentul copilului, mai influen]` dominant` \n a determina
ales \n gospod`riile conduse de o feme- cursul vie]ii copilului. Astfel de m`suri
ie singur`“ (Islanda IRCO, Add. 50, para- reprezint`, de obicei, un progres fa]` de
graful 25). sistemul complet patriarhal – o recu-
Inegalit`]ile sociale dintre femei [i b`r- noa[tere a strânsei leg`turi dintre mame
ba]i pot submina familia ca surs` de [i copiii mici care nu trebuie lezat`.
sprijin pentru drepturile copiilor. Comi- Totu[i, transformarea acestei recunoa[-
tetul a \ncurajat Yemenul teri \ntr-o lege inflexibil` poate avea ca
rezultat \nc`lcarea drepturilor copiilor.
„…s` acorde o aten]ie special` inten- Conven]ia pentru Eliminarea Tuturor
sific`rii rolului familiei \n promovarea Formelor de Discriminare |mpotriva
drepturilor copiilor, [i, \n acest sens, ac- Femeilor sus]ine acest punct din arti-
centueaz` importan]a statutului feme- colul 5 care prevede: „Statele P`r]i vor
ilor \n via]a social` [i de familie…“ (Ye- lua toate m`surile corespunz`toare
men IRCO, Add. 47, paragraful 16). pentru a asigura recunoa[terea respon-
Comitetul eviden]iaz` anumite preocu- sabilit`]ii comune a b`rba]ilor [i
p`ri referitoare la mamele adolescente. femeilor \n cre[terea [i dezvoltarea
Pe lâng` faptul c` adesea au ca rezultat copiilor, fiind de la sine \n]eles faptul c`
o familie cu un singur p`rinte, sarcinile interesul copiilor este prioritar \n toate
\n adolescen]` pot distruge s`n`tatea [i cazurile“. Articolul 16 precizeaz`: „State-
a[tept`rile sociale ale tinerei mame, le P`r]i vor garanta, \n baza unei egalit`]i
care este, bine\n]eles, [i ea un copil \ntre femei [i b`rba]i… acelea[i drepturi
conform Conven]iei (vezi articolul 24, [i responsabilit`]i \n calitate de p`rin]i,
pagina 437). Comitetul [i-a exprimat indiferent de statutul lor marital, \n
preocuparea pentru faptul c` problemele legate de copii lor; \n toate
cazurile interesele copiilor trebuie s`
„…Inciden]a ridicat` a sarcinilor \n rân-
primeze“.
dul adolescentelor [i a gospod`riilor
conduse de femei \i fac pe copii vulne- Comitetul a f`cut urm`toarele observa]ii
rabili la abuzuri sexuale, violen]` \n fa- statului Burundi:
milie, neglijen]` [i abandon, ceea ce „Comitetul este preocupat [i de pu-
duce uneori la implicarea copiilor \n acti- ternica tendin]` de favorizare a ta]ilor \n
vit`]i care contravin legii“ (Jamaica contextul disputelor pentru custodia co-

pilului. c`s`toriei… Astfel, trebuie interzis orice
„Comitetul recomand` Statului Parte s` tratament discriminatoriu referitor la
se asigure, la acordarea custodiei unui motivele [i procedurile de separare sau
copil, c` decizia este luat` \n conformi- divor], la custodia copilului… drepturile
tate cu interesele superioare ale copilu- de vizitare, pierderea sau recuperarea
lui, cu participarea copilului [i ]inând autorit`]ii parentale, ]inându-se cont de
cont de nevoile emo]ionale ale copilu- faptul c` interesele copilului trebuie s`
lui“ (Burundi IRCO, Add. 133, paragraful primeze“ (Comitetul pentru Drepturile
46-47). Omului, Comentariul General nr.19,
|n termenii articolului 18 legea trebuie s` 1990, HRI/GEN/1/rev. 5).
recunoasc` principiul conform c`ruia Germania a introdus o declara]ie refe-
ambii p`rin]i au o responsabilitate co- ritoare la articolul 18(1), care precizeaz`
mun`. A[a cum este recunoscut \n c` aceast` prevedere nu se aplic` atunci
articolul 18(2), m`surile guvernului tre- când p`rin]ii nu sunt c`s`tori]i sau sunt
buie direc]ionate spre sprijinirea [i pro-
movarea custodiei comune. Dac` p`rin-
\n proces de separare, „…automat [i
f`r` a ]ine cont de interesul superior al 18
]ii se despart, sau dac` nu au locuit respectivului copil… o astfel de interpre-
niciodat` \mpreun`, ar putea fi necesar` tare este incompatibil` cu articolul 3(1)
acordarea de c`tre tribunal a unor drep- din Conven]ie“ (CRC/C/2/Rev.8, pagina
turi pentru unul sau altul dintre p`rin]i 22). Astfel se prezint` situa]ia, dup` cum
(Finlanda a eviden]iat: „Este aspru criti- se eviden]iaz` \n articolul 9 (vezi pagina
cat` practica obi[nuit` a cur]ilor de justi- 163). Trebuie, totu[i, men]ionat modul
]ie de a acorda custodie comun`, chiar [i \n care articolul 9(3) este \ntocmit:
\n cazurile \n care p`rin]ii sunt complet „…dreptul copilului care este separat de
incapabili s` se pun` de acord \n pri- unul sau de ambii p`rin]i, de a men]ine
vin]a oric`rui lucru care \l prive[te pe rela]ii personale [i contacte directe cu
copil. |n cele mai rele cazuri, acest lucru ambii p`rin]i \n mod periodic, exceptând
ar fi dus la o situa]ie unde nu s-ar fi ob]i- cazul \n care acest lucru contravine inte-
nut nici o solu]ie, chiar [i pentru cele resului superior al copilului“. Acesta,
mai importante probleme. Ar fi durat ani \mpreun` cu articolul 7 (dreptul copilului
de zile, de exemplu, pentru ca un copil de a-[i cunoa[te [i de a fi \ngrijit de c`tre
s` poat` s`-[i schimbe [coala sau s` ob- p`rin]i) [i articolul 18, sugereaz` faptul
]in` un pa[aport“ (Finlanda IR, paragra- c` legea ar trebui s` presupun` c`, \n
ful 259)). afara cazului in care s-a dovedit contra-
A[a cum s-a discutat, referitor la arti- riul, implicarea continu` a ambilor p`-
colul 9 (vezi pagina 163), \n astfel de ca- rin]i \n via]a copilului serve[te interese-
zuri legea nu trebuie s` fac` prezum]ii lor superioare ale acestuia.
inflexibile asupra priorit`]ii unuia dintre
p`rin]i – motivele pentru luarea deciziei „|n scopul garant`rii [i promo-
ar trebui s` se axeze pe interesul supe-
rior al copilului.
v`rii drepturilor recunoscute
de Conven]ie, Statele P`r]i vor
Articolul 23(4) din Pactul Interna]ional cu
privire la Drepturile Civile [i Politice acorda p`rin]ilor [i reprezen-
prevede ca Statele P`r]i „s` ia m`suri tan]ilor legali ai copilului, asis-
corespunz`toare pentru garantarea ten]a adecvat` \n \ndeplinirea
egalit`]ii \n drepturi [i responsabilit`]i a
so]ilor la c`s`torie, \n timpul c`s`toriei responsabilit`]ilor ce le revin
[i dup` destr`marea acesteia“. Comite- \n ce prive[te cre[terea copilu-
tul pentru Drepturile Omului precizeaz` lui ...“
\ntr-un Comentariu General: „|n cadrul
mariajului, so]ii trebuie s` aib` drepturi Paragraful 2 din articolul 18 accentueaz`
[i responsabilit`]i egale \n familie. responsabilitatea statului de a furniza
Aceast` egalitate se extinde asupra tu- asisten]` adecvat` p`rin]ilor. El reflect`
turor problemelor ce rezult` din rela]ia prevederile articolului 3 (paragraful 2):
lor… Aceast` egalitate continu` s` se „Statele P`r]i se angajeaz` s` asigure
aplice [i \n cadrul aranjamentelor f`cute protec]ia [i \ngrijirea necesare pentru
la separarea lor legal` sau la dizolvarea bun`starea copilului, ]inând cont de

P`r]i, \n conformitate cu condi]iile de la
Sprijinul guvernului pentru nivel na]ional [i \n limita mijloacelor de
p`rin]i care dispun, vor lua m`surile corespun-
Finlanda a declarat Comitetului pentru z`toare pentru a-i sprijini pe p`rin]i [i pe
Drepturile Copilului: „O parte din cos- al]i reprezentan]i legali ai copilului \n
turile de \ngrijire [i \ntre]inere a copii- procesul de implementare a acestui
lor este acoperit` prin beneficii pl`tite drept“ (vezi paginile 48 [i 477).
de c`tre stat. Ideea de baz` este c` un Ajutorul din partea statului este \n mod
copil nu trebuie considerat o povar` evident necesar/adecvat, atunci când p`-
financiar` pentru familie. Drept urma- rin]ii nu sunt capabili s` \[i \ndeplineas-
re, statul contribuie la costurile genera- c` responsabilit`]ile cre[terii copilului,
le de \ntre]inere a copiilor, cele nece- fie c` au sau nu o vin` \n acest sens. A[a
sare \ngrijirii copiilor mici, copiilor cu cum a declarat Comitetul:
dizabilit`]i [i boli precum [i la costurile
„trebuie adoptate m`suri comprehen-
gospod`re[ti ale familiilor cu venituri
18 mici“. Finlanda a acceptat faptul c`
sive pentru asigurarea unei parentalit`]i
responsabile [i pentru sprijinirea fami-
responsabilitatea statului pentru \ngri-
liilor s`race, pentru a le asista \n \ndepli-
jirea copiilor mici nu trebuie s` se
nirea responsabilit`]ilor legate de cre[-
limiteze la \ngrijirea pe timpul zilei, \n
terea copilului, \n lumina articolelor 18 [i
cazul \n care p`rin]ii lucreaz`: „|n 1990
27, limitând astfel destr`marea familiei,
s-a ajuns la un nou standard, când
reducând num`rul de copii institu]iona-
p`rin]ilor cu copii mici li s-a acordat un
liza]i [i pentru recurgerea la institu]iona-
drept statutar, la alegere, fie la o \ngriji-
lizare ca de m`sur` ultim` instan]`“
re de zi din partea statului a copilului
(Italia IRCO, Add. 41, paragraful 17).
lor, fie la o aloca]ie pentru \ngrijirea la
domiciliu… |n cadrul legisla]iei \n vi- Astfel, acest lucru implic` faptul c`, sta-
goare \n 1995, un drept similar se va tele trebuie s` sprijine familiile cu un
extinde asupra tuturor copiilor sub risc ridicat de destr`mare prin m`suri
vârsta de 4 ani“ (Finlanda IR, paragra- practice, cum ar fi beneficii financiare,
fele 423 [i 411). locuin]`, \ngrijire de zi, ajutor \n cas`,
echipamente [i a[a mai departe, precum
|n cel de-al doilea raport al sù, Fin-
[i sprijin psihologic.
landa a declarat c` m`surile de auste-
ritate pentru stabilizarea economiei Comitetul a recomandat:
na]ionale au dus la reduceri \n ceea ce „…Comitetul solicit` Statului Parte s`
prive[te cheltuielile publice pentru continue acordarea de sprijin pentru
sprijinirea p`rin]ilor. S-au introdus familii, inclusiv prin asisten]` pentru
taxe \n func]ie de m`rimea [i venitul produc]ia agricol` precum [i asisten]`
familiei, [i numai familiile cu venituri legal` [i financiar` \n vederea ob]inerii
mici au dreptul la \ngrijire de zi gra- unei locuin]e [i a unui teren adecvat [i
tuit`. Aloca]ia pentru \ngrijirea la do- prin consiliere pentru a le ajuta s`-[i re-
miciliu a fost extins` \n 1996 pentru a zolve problemele (Burundi IRCO, Add.
permite familiei s` aleag`, drept alter- 133, paragraful 47).
nativ` la \ngrijirea \ntr-un centru de zi
„Comitetul recomand` Statelor P`r]i s`
al autorit`]ii locale, sau o aloca]ie de
furnizeze sprijin suplimentar familiilor
stat, fie o aloca]ie privat` pentru \ngriji-
pentru combaterea efectelor s`r`ciei [i
rea la domiciliu (Finlanda 2R, paragra-
pentru compensarea pierderii câ[tigu-
fele 175, 180 [i 181).
rilor [i a altor venituri, cauzate de boala
sau moartea p`rin]ilor urmare a SIDA“
(Republica Centrafrican` IRCO, Add.
drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor sì, ale
138, paragraful 47. Vezi [i Etiopia 2RCO,
reprezentan]ilor sì legali, sau ale altor
persoane responsabile din punct de ve-
dere legal pentru el [i, \n acest scop, vor „…Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i s`
lua toate m`surile legislative [i adminis- dezvolte \n continuare m`suri compre-
trative corespunz`toare“ [i ale articolu- hensive de sprijinire a p`rin]ilor… de
lui 27(3), referitor la dreptul copilului la exemplu prin m`rirea diferitelor forme
un standard de via]` adecvat: „Statele de ajutor social pentru familii, inclusiv

Asisten]a oferit` de c`tre stat p`rin]ilor care lucreaz`: Con-
ferin]a Interna]ional` a ONU pentru Popula]ie [i Dezvoltare
(Cairo 1994)
„…Procesul de transformare demografic` [i socio-economic` rapid` din \ntreaga
lume a influen]at modelele de formare a familiei [i de via]` familial`, generând o
transformare considerabil` \n compozi]ia [i structura familiei. No]iunile tradi-
]ionale de repartizare, pe criterii de gen, a func]iilor parentale [i casnice, precum [i
participarea la for]a de munc` pl`tit`, nu reflect` realit`]ile [i aspira]iile curente, pe
m`sur` ce tot mai multe femei din toat` lumea \[i g`sesc de lucru \n afara c`mi-
nului. |n acela[i timp, migra]ia larg r`spândit`, deplas`rile for]ate \n rândul popu-
la]iei drept urmare a conflictelor violente [i a r`zboaielor, urbanizarea, s`r`cia,
calamit`]ile naturale [i alte cauze ale dezr`d`cin`rii au impus presiuni asupra fami-
liei, de vreme ce ajutorul provenit din re]elele de sprijin familial extins nu mai este
disponibil. P`rin]ii sunt, adesea, mai dependen]i de ajutorul din partea ter]ilor
decât erau de obicei pentru a se putea achita atât de responsabilit`]ile familiale cât
18
[i de cele legate de munc`. Acest lucru se \ntâmpl` atunci când politicile [i progra-
mele care privesc familia ignor` existen]a unei diversit`]i de forme familiale, sau
nu sunt destul de sensibile la nevoile [i drepturile femeilor [i copiilor…
„Guvernele, \n cooperare cu angajatorii, trebuie s` asigure [i s` promoveze mijloa-
ce, pentru a facilita compatibilitatea \ntre participarea la for]a de munc` [i respon-
sabilit`]ile parentale, \n special pentru familiile cu un singur p`rinte [i cu copii mici.
Astfel de mijloace ar putea include asigur`ri de s`n`tate [i protec]ie social`, centre
de \ngrijire de zi [i facilit`]i pentru mamele care al`pteaz` \n cadrul locului de mun-
c`, gr`dini]e, slujbe cu jum`tate de norm`, concediu de maternitate pl`tit, conce-
diu pentru p`rin]i pl`tit, programe de lucru flexibile [i servicii de s`n`tate a copilu-
lui [i de s`n`tate a reproducerii“ (A/CONF.171/13, pagina 32).
servicii de consiliere, sau prin asigura- P`r]i ... vor asigura crearea de
rea de servicii [i unit`]i de \ngrijire de zi“
(Lituania IRCO, Add. 147, paragraful 30).
institu]ii, unit`]i [i servicii
pentru \ngrijirea copilului“
Dar, dincolo de a oferi suport familiilor
„nevoia[e“, articolul recomand` state- Sunt relativ pu]ine servicii create special
lor s`-[i recunoasc` responsabilitatea pentru respectarea acestui drept, de vre-
de a sprijini to]i p`rin]ii. Serviciile cu ca- me ce articolul 20 face referire la respon-
racter universal [i beneficiile financiare sabilitatea statului fa]` de copiii care nu
sunt, a[a cum eviden]iaz` Finlanda (vezi pot trì \n propria familie, incluzând
caseta de la pagina 298), o recunoa[tere, crearea unor institu]ii adecvate. Paragra-
din partea statului, a responsabilit`]ii ful (3) al articolului 18 face referire la res-
sale [i a interesului pentru copii; astfel ponsabilitatea statului de a asigura ser-
de servicii [i beneficii sunt o investi]ie \n vicii specializate pentru copiii ai c`ror
viitorul ]`rii. |n plus, asigurarea de ser- p`rin]i lucreaz` (cum ar fi cre[ele, gr`di-
vicii universale este, adesea, cea mai ni]ele cu program prelungit sau centrele
eficient` form` de prevenire, deoarece de zi pentru copilul mic [i pre[colar sau
familiile supuse riscului de destr`mare facilit`]i de \ndrumare [i supraveghere a
nu sunt \ndep`rtate de la primirea aju- elevilor, dup` cursuri), iar articolele 24,
toarelor datorit` stigmatiz`rii, datorit` 28 [i 23 fac referire la serviciile de s`n`-
ignoran]ei sau datorit` dificult`]ilor \n tate [i de educa]ie precum [i la serviciile
solicitarea acestora. specializate pentru copiii cu dizabilit`]i.
Serviciile avute \n vedere \n articolul
„|n scopul garant`rii [i promo- 18(2) includ, cel mai probabil, ini]iativele
comunitare cum ar fi: centrele maternale
v`rii drepturilor recunoscute pentru mamele cu bebelu[i [i copii mici,
de prezenta Conven]ie, Statele grupurile de joac`, libr`riile cu juc`rii

Sprijinul statului pentru p`- tru a asigura, copiilor ai c`ror
rin]ii care muncesc p`rin]i lucreaz`, dreptul de a
Iranul a raportat Comitetului c`: „Pen- beneficia de serviciile [i faci-
tru a proteja interesele copiilor a c`ror lit`]ile de \ngrijire pentru care
mame lucreaz`, guvernul a introdus sunt eligibili“
obligativitatea ca toate agen]iile gu-
vernamentale s` creeze gr`dini]e [i Serviciile de \ngrijire de zi pentru copiii
centre de zi care s` asigure mese cal- ai c`ror p`rin]i lucreaz`
de [i alte facilit`]i… au fost \nfiin]ate
Importan]a satisfacerii nevoilor copiilor
multe astfel de centre \n care lucreaz`
ai c`ror p`rin]i lucreaz` nu poate fi su-
personal calificat. Fabricile [i uzinele
praestimat`. Prevederile articolului 3(3)
vor \nfiin]a, de asemenea, astfel de
(asigurarea calit`]ii standardelor tuturor
centre dac` au mai mult de cinci femei
unit`]ilor pentru copii) au fost \ntocmite
angajate. Pentru a reduce decalajul \n
18 ce prive[te s`n`tatea, educa]ia [i cul-
tura dintre copiii de la ora[ [i cei de la
ini]ial \n leg`tur` cu serviciile de \ngrijire
a copilului. Acest lucru reflect` o preocu-
pare larg r`spândit` pentru \ngrijirea co-
]ar`, Organiza]ia pentru Bun`stare So-
pilului, \n special a celui de vârst` foarte
cial` a \nfiin]at centre rurale de \ngriji-
mic`, ale c`rui necesit`]i de dezvoltare
re a copilului. Responsabilitatea pen-
sunt cele de securitate, rela]ii individu-
tru \ngrijirea, hr`nirea [i educare co-
ale constante [i stimulare interactiv`.
piilor cu vârste cuprinse \ntre 3 [i 5 ani
Centrele de \ngrijire de zi, de \nalt` cali-
apar]ine Complexelor Rurale de Asis-
tate, sunt considerate responsabilitatea
ten]` Social`“ (Republica Islamic` Iran
statului:
IR, paragraful 9).
„|n lumina articolului 18.3, Comitetul re-
comand` Statului Parte s` adopte toate
sau cluburi ale tinerilor. Acestea pot m`surile corespunz`toare pentru a m`ri
contribui la educarea pe o baz` permisi- num`rul de locuri \n gr`dini]e [i \n
v` [i, de aceea, pot avea o valoare dubl` centrele pentru pre[colari, cum sunt
pentru copii. Serviciile multidisciplinare, centrele de zi“ (Austria IRCO, Add. 98,
cum ar fi cele de \ndrumare a copilului paragraful 23).
sau personalul medical din [coli precum „…Statul Parte trebuie s` promoveze
[i centrele de consiliere aduc o importan]a programelor de \ngrijire [i
contribu]ie important` la \ngrijirea dezvoltare timpurie, \n special \n rândul
copiilor. acelora cu venituri mici [i s` \ncurajeze
Guvernele investesc adesea \n institu]ii proiecte comunitare informale, \n acest
publice scumpe, \n dauna serviciilor sens“ (Iordania 2RCO, Add. 125, para-
mici, dezvoltate local, cu toate c` aces- graful 54).
tea din urm` pot fi adesea mai ieftine, „Comitetul se al`tur` Statului Parte \n
dar [i mai eficace \n satisfacerea necesi- exprimarea preocup`rii fa]` de necesi-
t`]ilor p`rin]ilor [i a copiilor. Statele tre- tatea continu` de locuri suplimentare \n
buie s` fie preg`tite pentru a asigura uti- centrele de zi [i pentru faptul c` nu
lizatorilor de servicii capital pentru a exist` un program de ajutor financiar
dezvolta servicii de care ei au nevoie. care s` compenseze aceast` necesita-
Datoria statelor, conform acestui articol, te…
este „s` asigure dezvoltarea de institu- „Comitetul se al`tur` Statului Parte \n
]ii, unit`]i [i servicii“, ceea ce \nseamn` recomandarea unei evalu`ri a progra-
c` statul nu poate fi niciodat` pe deplin mului de ajutor financiar [i recomand`,
mul]umit sau inflexibil \n ceea ce \n continuare, Statului Parte s` continue
prive[te asigurarea serviciilor pentru s`-[i urm`reasc` obiectivul originar de a
copii. Este necesar` o evaluare constan- garanta c` centrele de \ngrijire de zi sunt
t` a eficacit`]ii [i o reconsiderare con- disponibile pentru to]i copii“ (Norvegia
stant` a obiectivelor acestor servicii. 2RCO, Add. 126, paragrafele 42 [i 43.
Vezi, de asemenea, [i Kirghizstan IRCO,
„Statele P`r]i vor lua toate Add. 127, paragraful 52).
m`surile corespunz`toare pen- {i nevoile copiilor mai mari, care au p`-

rin]i care lucreaz`, reprezint` un motiv graful 39).
de preocupare: De[i nevoile copiilor pre[colari pot fi nu
„Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]` numai de natur` educa]ional` a[a cum
de faptul c` mul]i copii din mediile ur- se consider` \n mod obi[nuit, aceast`
bane sunt l`sa]i acas` nesupraveghea]i, recomandare subliniaz` importan]a
\n timp ce p`rin]ii lor sunt la serviciu sau unit`]ilor pentru pre[colari care trebuie
sunt implica]i \n activit`]i de petrecere a s` fie mai mult decât un loc \n care sunt
timpului liber [i remarc` faptul c`, da- ]inu]i copiii – dezvoltarea copiilor trebuie
torit` recentei [i rapidei urbaniz`ri, \ncurajat` activ de c`tre un personal
ajutorul din partea re]elelor de sprijin ale specializat. Obiectivele Planului de Ac]i-
familiei extinse, nu este \ntotdeauna dis- une al Summit-ului Mondial pentru Co-
ponibil… pii includ: „extinderea activit`]ilor de
„Comitetul…solicit` Statului Parte s` dezvoltare timpurie a copiilor, inclusiv
aib` \n vedere dezvoltarea unor m`suri interven]ii adecvate cu costuri reduse
corespunz`toare, pentru a \ncuraja res-
ponsabilitatea din partea p`rin]ilor [i
bazate pe familie [i comunitate“
(Summit-ul Mondial pentru Copii, Decla- 18
pentru a ajuta familiile s`race la \ndepli- ra]ia [i Planul de Ac]iune, Anexa II, E(i)).
nirea responsabilit`]ilor lor de cre[tere a De[i articolul 28 al Conven]iei cu privire
copiilor, de exemplu oferind asisten]` la Drepturile Copilului, referitor la drep-
social` familiilor sau asigurând servicii tul la educa]ie, nu men]ioneaz` \n mod
de \ngrijire a copilului [i facilit`]i pentru special educa]ia pre[colar`, trebuie
p`rin]ii care lucreaz`“ (Insulele Marshall observat faptul c`, \n Instruc]iunile pen-
IRCO, Add. 139, paragrafele 38 - 39). tru elaborarea Rapoartelor Periodice se
|ngrijor`rile provocate de plasarea copii- solicit` informa]ii despre „orice sistem
lor \n centre de zi trebuie puse fa]` \n fa- sau ini]iativ` semnificativ` din partea
]` cu realit`]ile vie]ii moderne – solici- statului de a asigura servicii de dezvolta-
t`rile economice ale familiilor care nece- re [i educa]ie timpurie pentru copii, \n
sit` adesea ca ambii p`rin]i s` lucreze, special pentru copiii ce provin din gru-
noile oportunit`]i pentru femei de a lu- puri sociale dezavantajate“ (106).
cra \n afara c`minului [i destr`marea „O nereu[it` \n furnizarea de servicii de
familiilor extinse (\nl`turând o surs` \ngrijire a copilului poate duce la o sc`-
tradi]ional` de \ngrijire a copilului - buni- dere a \nscrierii copiilor \n formele de
cul). |n acest context, \ngrijirea de zi de educa]ie pre[colar`:
\nalt` calitate, ieftin` sau gratuit` pre- „… Comitetul observ` cu preocupare c`
cum [i \ngrijirea dup` orele de [coal` prezentele condi]ii economice din Statul
sunt esen]iale pentru protejarea nevoi- Parte [i costul, \n continu` cre[tere, a
lor copiilor. Comitetul a \ncurajat ]`rile serviciilor de \ngrijire a copilului au con-
s` sprijine m`surile de asigurare a ser- dus la un declin semnificativ \n ceea ce
viciilor de \ngrijire a copilului care pro- prive[te \nscrierea copiilor \n forme de
moveaz` dezvoltarea timpurie a copilu- educa]ie pre[colar`“ (Georgia IRCO,
lui [i care satisfac necesit`]ile mamelor Add. 124, paragraful 52).
care muncesc. De exemplu \n Jamaica:
Drepturile angaja]ilor
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
sprijine m`surile de promovare a dez- Concediile de maternitate/paternitate
volt`rii timpurii a copilului [i asigurarea generoase [i condi]iile de lucru \n acord
de servicii de \ngrijire [i centre de cu nevoile vie]ii de familie, trebuie s`
protec]ie a copilului pentru mamele care satisfac` \n egal` m`sur`, atât nevoile
lucreaz`“ (Jamaica IRCO, Add. 32, para- copiilor, cât [i pe cele ale p`rin]ilor care
graful 24. Vezi [i Honduras IRCO, Add. lucreaz`. Recomandarea Organiza]iei
24, paragraful 27). Interna]ionale a Muncii (ILO) care com-
pleteaz` Conven]ia pentru Protejarea
|n mod interesant, Comitetul a recoman- Maternit`]ii din 2000 (nr. 191), sprijin`
dat statului Sri Lanka urm`toarele: principiile articolului 18. Ea \ncurajeaz`
„…Ministerul Educa]iei trebuie s` \[i statele s` asigure un concediu pentru
asume responsabilitatea \nfiin]`rii [i oricare dintre p`rin]i, pe parcursul pe-
managementului unit`]ilor pentru pre[- rioadei urm`toare expir`rii concediului
colari“ (Sri Lanka IRCO, Add. 40, para- de maternitate. Se recomand` ca p`rin]ii

adoptivi s` aib` acelea[i drepturi la aju- nu au \n mod sistematic dreptul la con-
tor acordat angaja]ilor ca [i p`rin]ii natu- cediu de maternitate, lucru ce poate con-
rali, [i s` se acorde ta]ilor angaja]i conduce la tratarea diferit` a copiilor anga-
cediu pentru a avea grij` de copii \n ja]ilor de stat fa]` de cei ai c`ror p`rin]i
cazurile de \mboln`vire sau de deces al lucreaz` \n alte sectoare…
mamei \nainte de expirarea concediului „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` \[i
de maternitate. revizuiasc` legisla]ia [i s` impun` obli-
Comitetul a comentat aceast` problem` gativitatea concediului de maternitate
\n cazul Australiei: pl`tit pentru angajatorii din toate sectoa-
rele, \n lumina principiului interesului
„Comitetul este preocupat deoarece superior al copilului…“ (Australia IRCO,
femeile care lucreaz` \n sectorul privat Add. 79, paragrafele 17 [i 31).
18

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 18 este relevant pentru departamentele de impo-
zite [i finan]e, securitate social`, bun`stare social`, educa]ie [i ocuparea for]ei de
munc`)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 18, acestea ar trebui s` includ` formarea asis-
ten]ilor sociali, a personalului de \ndrumare a copilului, a asisten]ilor comunitari [i
a func]ionarilor din domeniul securit`]ii sociale precum [i a celor implica]i \n educa-
]ia p`rin]ilor)?

Legisla]ia sprijin` \ntâietatea responsabilit`]ii p`rin]ilor pentru cre[terea [i dez-
voltarea copiilor?
Este responsabilitatea p`rin]ilor definit` \n legisla]ie?
|n legisla]ie se explic` clar c` exercitarea responsabilit`]ii parentale are ca princi-
pal` preocupare interesul superior al copilului?
Le sunt furnizate p`rin]ilor programe educa]ionale pentru a-i sprijini \n exerci-
tarea responsabilit`]ilor lor?
Legile, sistemele administrative, taxele [i m`surile de protec]ie social` precum [i
educa]ia public` au ca obiectiv atât sprijinirea responsabilit`]ilor comune ale
p`rin]ilor pentru cre[terea copilului lor, cât [i participarea activ` a copilului \n

acest proces?
Legea le permite ta]ilor copiilor n`scu]i \n afara c`s`toriei s`-[i asume drepturi [i
responsabilit`]i parentale (compatibile cu interesul superior al copilului)?
Exist` \n lege prezum]ia, c` este \n interesul superior al copilului men]inerea con-
tactului cu ambii p`rin]i, dac` nu s-a dovedit contrariul?
Când p`rin]ii se despart, legisla]ia garanteaz` c` motivele pentru \ncredin]area
copilului sunt bazate pe interesul superior al copilului?
Li se asigur` tuturor p`rin]ilor urm`toarea asisten]`, atunci când este necesar:
Suport financiar?
Locuin]`?
Echipament adecvat pentru \ngrijirea copilului?
|ngrijire \n centre de zi [i centre de respiro?
Consiliere [i sf`tuire?
Exist` o \ngrijire de zi, acordat` copiilor, de bun` calitate [i disponibil` pentru to]i
p`rin]ii care lucreaz`?
P`rin]ii copiilor cu dizabilit`]i beneficiaz` de forme adecvate de asisten]` supli-
mentar`?
P`rin]ii cu dizabilit`]i beneficiaz` de forme adecvate de asisten]` suplimentar`?
Mamele au dreptul la concediu de maternitate?
Ta]ii au dreptul la concediu de paternitate?
Ta]ii au dreptul la concediu, dac` mama este bolnav` sau a decedat \nainte de ex-
pirarea concediului sù de maternitate?
P`rin]ii adoptivi au dreptul la concediu, \n acelea[i condi]ii ca [i cei biologici?
P`rin]ii au dreptul la concediu \n cazul \mboln`virii copilului lor?
Statul pl`te[te concediul de maternitate sau paternitate atunci când este necesar?
|ncurajeaz` statul condi]iile de angajare care sprijin` p`rin]ii care lucreaz` \n \nde-
plinirea responsabilit`]ilor lor de p`rin]i?


Articolelor conexe
Articolul 3(2): suportul oferit de stat pentru copii
Articolul 9: ne-separarea copilului de p`rin]i cu excep]ia cazului \n care acest lucru este
\n interesul superior al copilului
Articolul 10: re\ntregirea familiei
copilului
Articolul 27: datoria p`rin]ilor [i a statului de a-i asigura copilului un nivel de trai co-
respunz`tor

Dreptul copilului
la protec]ie
\mpotriva
tuturor formelor
de violen]`
19
1. Statele P`r]i vor lua toate m`surile legislative, administrative, sociale [i educa]ionale,
corespunz`toare pentru protejarea copilului \mpotriva tuturor formelor de violen]`, v`t`-
mare sau abuz fizice sau mentale, neglijare sau tratament neglijent, maltratare sau ex-
ploatare, inclusiv abuz sexual, \n timpul cât se afl` \n \ngrijirea p`rin]ilor sau a unuia din-
tre ei, a reprezentantului sau reprezentan]ilor legali sau a oricarei alte persoane c`reia i-a
fost \ncredin]at.
2. Aceste m`suri de protec]ie trebuie s` includ`, dup` caz, proceduri eficiente pentru dez-
voltarea unor programe sociale, care s` ofere sprijinul necesar copilului [i celor c`rora le-
a fost \ncredin]at spre \ngrijire, precum [i pentru instituirea altor forme de prevenire, ca
[i pentru identificarea, raportarea, referirea, investigarea, tratarea [i urm`rirea cazurilor
de maltratare a copiilor descrise mai sus [i, atunci când este necesar, pentru procedurile
cu implica]ii judiciare.
rticolul 19 merge mai departe ca]ionale – pentru a proteja copiii, \mpo-
A de dreptul copiilor la protec]ie

\mpotriva a ceea ce este definit,
\n mod arbitrar, ca „abuz“ \n di-
ferite societ`]i, garantat conform artico-
lului 37, \mpotriva torturii [i pedepselor
triva tuturor formelor de violen]`. Para-
graful 2 stabile[te posibile m`suri de
protec]ie, recunoscând faptul c` m`su-
rile sociale [i educa]ionale [i \n special
oferirea de sprijin adecvat copiilor [i fa-
sau tratamentului crud, inuman sau miliilor, sunt relevante pentru protejarea
degradant; articolul 19 solicit` proteja- copiilor \mpotriva violen]ei, abuzului [i
rea copiilor \mpotriva „tuturor formelor exploat`rii. |n toate ]`rile exist` un nivel
de violen]` fizic` sau mental`“, cât timp de con[tientizare \n continu` cre[tere,
se afl` \n \ngrijirea p`rin]ilor sau a altor privind extinderea violen]ei \mpotriva Sumar
persoane. Astfel, articolul 19 afirm` copiilor \n familie, \n institu]ii [i \n comu-
dreptul egal al copiilor la respect pentru nitate. Numai \n ultimele decenii a fost
demnitatea [i integritatea fizic` [i perso- recunoscut` pe scar` larg` prevalen]a
nal`. Ca principiu, este legat de dreptul violen]ei deliberate asupra copiilor prac-
la via]` [i la supravie]uire [i dezvoltare ticat` de p`rin]i [i al]i \ngrijitori. Mai
maxim` posibil`, garantat \n articolul 6 recent s-a „descoperit“ extinderea abu-
(vezi pagina 113). Articolul 19 cere sta- zului sexual asupra copiilor \n familie [i
telor s` ia o gam` larg` de m`suri – le- \n institu]ii, precum [i abuzul sexual or-
gislative, administrative, sociale [i edu- ganizat, care include „turismul sexual“
DREPTUL COPILULUI LA PROTEC}IE |MPOTRIVA TUTUROR FORMELOR DE VIOLEN}~ 307

[i alte forme de exploatare sexual` (obli- bateri Generale, Comitetul a adoptat
ga]ia de a proteja copiii \mpotriva ex- recomand`ri detaliate (vezi caseta de la
ploat`rii sexuale este detaliat` \n artico- pagina 312). O recomandare cheie pro-
lul 34, vezi pagina 609, precum [i \n noul punea ca Secretarului General al Organi-
Protocol Facultativ cu privire la vânzarea za]iei Na]iunilor Unite s` i se solicite,
de copii, prostitu]ia copiilor [i pornogra- prin Adunarea General`, s` realizeze un
fia infantil`, vezi pagina 807). Odat` cu studiu interna]ional aprofundat asupra
extinderea cuno[tin]elor referitoare la violen]ei \mpotriva copiilor. Propunerea
prevalen]a violen]ei fa]` de copii a ap`- a fost adoptat` de Adunarea General`
rut [i o con[tientizare sporit` prin cerce- din luna noiembrie 2001, iar studiul ur-
tarea pericolelor generate de aceast` meaz` s` fie demarat \n 2002.
violen]` [i a leg`turilor dintre experien]e |n cadrul examin`rii rapoartelor Statelor
din copil`rie care au implicat violen]` [i P`r]i, Comitetul [i-a exprimat, \n mod
un comportament violent sau alte com- frecvent, preocuparea cu privire la r`s-
portamente anti-sociale din copil`rie
19 sau ap`rute ulterior \n via]`. |n unele
state, Comitetul a observat cu \ngrijora-
pândirea violen]ei [i abuzului, inclusiv a
abuzului sexual, \n unele cazuri aparent
\n cre[tere [i a f`cut recomand`ri pentru
re apari]ia violen]ei \mpotriva copiilor o varietate de m`suri. |n unele cazuri,
practicat` de agen]i ai statului – poli]ia, Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu
personalul militar [i personalul din cen- privire la cazurile de violen]` extrem`
trele de deten]ie [i \nchisori. Conform (ridicând [i probleme legate de articolul
Conven]iei, statul este responsabil pen- 6, vezi pagina 113, [i articolul 37, pagina
tru prevenirea oric`ror forme de violen- 649, [i deseori legate de conflictele ar-
]` \mpotriva copiilor, comise fie de re- mate, vezi articolul 38, pagina 679).
prezentan]i ai statului sau de p`rin]i,
profesori sau al]i \ngrijitori. Statul este Multe articole trebuie abordate din
responsabil s` asigure faptul c` legis- perspectiva articolului 19. Astfel, de
la]ia [i alte m`suri previn \n mod eficient exemplu, responsabilitatea p`rin]ilor de
toate formele de violen]` \mpotriva a oferi „\ndrumare adecvat`“ copiilor, \n
copiilor. exercitarea drepturilor acestora conform
articolului 5 (vezi pagina 106) precum [i
Comitetul a decis s` aloce problemei cerin]a articolului 28(2) ca disciplina
violen]ei \mpotriva copiilor dou` zile de [colar` s` fie administrat` cu respecta-
Dezbatere General`, \n septembrie 2000 rea demnit`]ii umane a copilului [i \n
[i septembrie 2001. |n 2000, Dezbaterea conformitate cu Conven]ia (vezi pagina
General` s-a axat pe problema „Violen- 511) trebuie s` respecte ambele obliga-
]ei de stat \mpotriva copiilor“, iar \n 2001 ]ia de a proteja copiii \mpotriva „tuturor
asupra „Violen]ei \mpotriva copiilor \n formelor de violen]` fizic` [i mental`“.
familie [i \n [coli“. |n urma fiec`rei Dez-
Extrase din
re la Rapoartele care trebuie prezentate de c`tre Statele P`r]i,
conform Conven]iei
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` ofere informa]ii relevante,
care s` includ` principalele m`suri legislative, judiciare, administrative [i de alt`
natur` \n vigoare, \n special cum se reflect` principiile interesului superior al co-
pilului [i ale respectului pentru opiniile copilului \n acestea; factorii [i dificult`]ile
\ntâmpinate [i progresele ob]inute \n implementarea prevederilor relevante ale
Conven]iei; [i priorit`]ile de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor \n
ceea ce prive[te:

[…]
(i) Abuzul [i neglijarea (articolul 19), inclusiv recuperarea fizic` [i psihologic` [i
reintegrarea social` (articolul 39);
[…]
|n plus, Statelor P`r]i li se solicit` s` ofere informa]ii privind num`rul de copii, pe
an, \n perioada de raportare, din urm`toarele grupuri, defalcate dup` vârst`, sex,
origine etnic` sau na]ional` [i mediu rural sau urban: copii f`r` ad`post, copii abu-
za]i sau neglija]i care au fost lua]i \n custodie de protec]ie, copii plasa]i \n plasa-
ment familial, copii plasa]i \n \ngrijire institu]ional`, copii plasa]i prin adop]ie na]io-
nal`, copii care intr` \n ]ar` prin proceduri de adop]ie interna]ional` [i copii care
p`r`sesc ]ara prin proceduri de adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` ofere informa]ii statistice relevante suplimentare [i
indicatori privind copiii la care se refer` aceast` sec]iune“ (CRC/C/5, paragrafele
16-18).
19
„MEDIUL DE FAMILIE {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~
[…]
J. Abuzul [i neglijarea (articolul 19), inclusiv recuperarea fizic` [i mental` [i reinte-
grarea social` (articolul 39)
Indica]i toate m`surile legislative, administrative, sociale [i educa]ionale corespun-
z`toare, luate conform articolului 19, pentru protejarea copilului \mpotriva tuturor
formelor de violen]`, v`t`mare sau abuz fizice sau mentale, neglijare sau tratament
neglijent, rele tratamente sau exploatare, inclusiv abuz sexual, \n timpul cât se afl`
\n \ngrijirea p`rin]ilor sau a unuia dintre p`rin]i, a reprezentantului sau reprezen-
tan]ilor legali sau a oric`rei alte persoane c`reia i-a fost \ncredin]at.
Rapoartele trebuie s` indice, \n special:
Dac` legisla]ia (penal` [i/sau a familiei) include interzicerea tuturor formelor de
violen]` fizic` [i mental`, inclusiv pedepsele corporale, umilirea deliberat`, v`t`-
marea, abuzul, neglijarea sau exploatarea, inter alia \n cadrul familiei, \n plasa-
ment familial sau alte forme de plasament, precum [i \n institu]ii publice [i pri-
vate, cum ar fi institu]iile penale [i [colile;
Alte m`suri de protec]ie legale relevante pentru protec]ia copilului conform arti-
colului 19;
Dac` au fost prev`zute proceduri adecvate pentru plângeri [i dac` copilul poate
depune plângeri, direct sau printr-un reprezentant, precum [i cìle legale de ac]i-
une disponibile (de exemplu compensa]ia);
Procedurile elaborate pentru interven]ia autorit`]ilor, \n cazurile \n care copilul
necesit` protec]ie \mpotriva oric`rei forme de violen]`, abuz sau neglijen]`, con-
form articolului 19;
M`surile educa]ionale [i de alt` natur` adoptate pentru a promova formele po-
zitive [i non-violente de disciplin`, \ngrijire [i tratare a copilului;
Orice informa]ii [i campanii de con[tientizare pentru prevenirea situa]iilor de vio-
len]`, abuzuri sau neglijen]` [i pentru \nt`rirea sistemului de protec]ie a copi-
lului;
Orice mecanisme stabilite pentru a monitoriza amploarea formelor de violen]`,
v`t`mare sau abuz, neglijare, maltratare sau exploatare, prev`zute de articolul
19, inclusiv \n cadrul familiei, \n institu]ii [i alte forme de \ngrijire, de natur` so-
cial`, penal` sau educa]ional`, precum [i factorii sociali [i de alt` natur` care
contribuie la acestea ca [i orice evaluare a eficacit`]ii m`surilor adoptate; \n
aceast` privin]`, vor trebui furnizate date defalcate cu privire la copiii implica]i,
inclusiv dup` vârst`, sex, situa]ie familial`, mediu rural/urban, origine social` [i
etnic`.

|n leg`tur` cu articolul 19, paragraful 2, rapoartele trebuie s` ofere informa]ii pri-
vind, printre altele:
Procedurile efective elaborate pentru instituirea de programe sociale care s` ofere
sprijinul necesar pentru copii [i pentru persoanele care \ngrijesc copiii, inclusiv
mecanismele de reabilitare;
Alte forme de prevenire;
M`surile efective adoptate pentru identificarea, raportarea, referirea, investigarea,
tratarea [i urm`rirea cazurilor de maltratare la care se refer` articolul 19, precum
[i pentru implicarea judiciar`;
Existen]a oric`rui sistem de raportare obligatorie pentru grupurile profesionale
care lucreaz` cu [i pentru copii (de exemplu profesorii, medicii);
Existen]a unor linii de asisten]` sau consiliere confiden]iale pentru copiii victime
ale violen]ei, abuzurilor sau neglij`rii sau ale oric`rei alte forme prev`zute de arti-
19 colul 19;
Instruirea special` oferit` profesioni[tilor relevan]i.
Indica]i, de asemenea, m`surile adoptate \n baza articolului 39 pentru a asigura re-
cuperarea fizic` [i psihologic` [i reintegrarea social` a copiilor victime ale oric`rei
forme de neglijare, exploatare sau abuz, la care se face referire \n articolul 19, \ntr-
un mediu care promoveaz` s`n`tatea, respectul de sine [i demnitatea copilului.
Trebuie, de asemenea, oferite informa]ii privind progresele ob]inute [i dificult`]ile
\ntâmpinate, precum [i obiectivele stabilite pentru viitor.
Rapoartele trebuie, de asemenea, s` ofere informa]ii privind progresele ob]inute \n
implementarea acestor articole, dificult`]ile \ntâmpinate, precum [i obiectivele sta-
bilite pentru viitor“.
conformitate cu acest articol: 60, 61, 109, 158, 159; pentru textul complet al Instruc-
]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
M`surile legislative, adminis- [i ca urmare a particip`rii ca martori la

violen]` – atât violen]` \n familie, cât [i
trative, sociale [i educa]ionale, \n comunitate, inclusiv conflicte armate.
corespunz`toare pentru prote- Comitetul a recunoscut faptul c` vio-
jarea copilului \mpotriva „tutu- len]a \mpotriva femeilor \n familie afec-
ror formelor de violen]` fizic` teaz` copiii:
sau mental` […]“ „Comitetul este preocupat de faptul c`,

violen]a \mpotriva femeilor \n contextul
|n cadrul examin`rii rapoartelor Statelor familiei continu` s` fie larg r`spândit` [i
P`r]i, Comitetul pentru Drepturile Co- are, \n continuare, un impact negativ
pilului a comentat cu privire la diverse asupra copiilor. Comitetul este preocu-
forme de violen]`. |n ceea ce prive[te \n pat, \n special, de faptul c` violen]a \m-
special legisla]ia Comitetul a criticat pre- potriva femeilor poate duce la abuzuri
vederile care permit pedepsele corpo- \mpotriva copiilor \n familie“.
rale asupra copiilor, oricât de u[oare ar „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
fi acestea (vezi mai jos, pagina 317). depun` eforturi suplimentare pentru a
„Violen]a mental`“ include umilirea, pre\ntâmpina [i condamna violen]a \m-
h`r]uirea, abuzul verbal, efectele izol`rii potriva femeilor, inclusiv \n contextul fa-
[i alte practici care cauzeaz` sau pot miliei. Comitetul recomand` ca Statul
duce la traume psihologice. Cercet`rile Parte s` ia m`suri pentru monitorizarea
ofer` tot mai multe dovezi privind efec- [i tratarea oric`ror cazuri de violen]` [i
tele asupra s`n`t`]ii mentale a copiilor, abuz sexual sau de alt` natur` comise
cauzate nu doar de violen]a direct` dar \mpotriva copiilor“ (Etiopia 2RCO, Add.

144, paragrafele 46 [i 47). evita impunitatea infractorilor. |n plus,
Comitetul [i-a exprimat, \n mod frec- trebuie instituite programe educa]ionale
vent, preocuparea privind lipsa de infor- pentru a combate atitudinile tradi]ionale
ma]ii referitoare la violen]` [i abuzuri [i din cadrul societ`]ii cu privire la aceast`
recomand` efectuarea unor studii. De problem`. Comitetul \ncurajeaz` Statul
exemplu: Parte s` ia \n considerare posibilitatea
unei cooper`ri interna]ionale \n acest
„Din perspectiva articolului 19, Comite- sens, printre altele cu UNICEF [i organi-
tul recomand` ca Statul Parte s` realize- za]iile neguvernamentale interna]iona-
ze studii privind violen]a, maltratarea [i le“ (Costa Rica 2RCO, Add.117, paragra-
abuzul, inclusiv abuzul sexual din ful 20).
familie, pentru a \n]elege amploarea [i
natura acestor practici, pentru a adopta „[...] Comitetul continu` s` fie serios
m`suri [i politici corespunz`toare [i preocupat de inciden]a ridicat` a violen-
pentru a contribui la schimbarea atitudi- ]ei, maltrat`rii [i abuzurilor fa]` de copii,
nilor […]“ (Insulele Marshall IRCO,
Add.139, paragraful 43. Vezi [i, de exem-
inclusiv abuz sexual \n cadrul familiei.
Din perspectiva articolului 19, Comitetul 19
plu, IRCO Lesotho, Add. 147, paragraful recomand`, ca Statul Parte s` elaboreze
42). studii privind violen]a \n familie, maltra-
tarea [i abuzul, pentru a \n]elege am-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea pri- ploarea [i natura acestor practici. Comi-
vind nivelul violen]ei \mpotriva copiilor, tetul recomand`, de asemenea, ca Statul
\n interiorul [i \n afara familiei, [i a reco- Parte s` \[i intensifice eforturile pentru
mandat diverse m`suri pentru preve- formalizarea unei strategii complexe de
nirea acesteia. De exemplu: prevenire [i combatere a violen]ei \n fa-
„Notând eforturile Statului Parte de a milie, maltrat`rii [i abuzului [i s` adopte
preveni [i combate cazurile de abuz [i m`suri [i politici corespunz`toare pen-
maltratare a copiilor, Comitetul este to- tru a contribui la schimbarea atitudinilor.
tu[i de p`rere c` aceste m`suri trebuie Comitetul recomand`, de asemenea, s`
\nt`rite. Se exprim`, de asemenea, preo- se investigheze, \n mod corespunz`tor,
cuparea privind insuficienta con[tienti- cazurile de violen]` \n familie, maltrat`-
zare cu privire la consecin]ele negative rile [i abuzurile asupra copiilor, inclusiv
ale neglij`rii [i abuzului, inclusiv sexual, cazurile de abuz sexual \n familie, \ntr-o
atât \n familie cât [i \n afara acesteia. De procedur` judiciar` favorabil` copilului,
asemenea, se exprim` preocuparea pri- cu sanc]iuni aplicate f`pta[ilor, ]inându-
vind resursele insuficiente, financiare [i se cont de protejarea dreptului la via]`
umane, precum [i \n leg`tur` cu lipsa privat` a copilului. Trebuie, de aseme-
personalului corespunz`tor preg`tit nea, luate m`suri pentru a asigura ser-
pentru prevenirea [i combaterea acestor vicii de asisten]` pentru copii \n cazul
abuzuri. Insuficien]a m`surilor [i servi- procedurilor legale; recuperarea fizic` [i
ciilor de reabilitare pentru victime [i ac- psihologic` [i reintegrarea social` a
cesul limitat al acestora la justi]ie sunt victimelor violurilor, abuzurilor, neglij`-
de asemenea probleme \ngrijor`toare. rii, maltrat`rii, violen]ei sau exploat`rii,
Din perspectiva, printre altele, a articole- \n conformitate cu articolul 39 al Con-
lor 19 [i 39 ale Conven]iei, Comitetul re- ven]iei [i pentru prevenirea criminali-
comand` ca Statul Parte s` ia m`suri z`rii [i stigmatiz`rii victimelor. Comite-
efective, care s` includ` intensificarea tul recomand` ca Statul Parte s` cear`
programelor pluridisciplinare [i a m`su- asisten]` de la UNICEF, printre altele“
rilor de reabilitare existente, pentru pre- (Africa de Sud IRCO, Add.122, paragra-
venirea [i combaterea abuzurilor [i ful 27. Vezi de exemplu [i: Sri Lanka
maltrat`rii copiilor \n familie, la [coal` [i IRCO, Add.40, paragrafele 15 [i 32; Mon-
\n societate, \n general. Comitetul su- golia IRCO, Add.48, paragrafele 16 [i 28;
gereaz`, printre altele, ca aplicarea legii Maroc IRCO, Add.60, paragrafele 15 [i
s` fie sporit` \n cazul acestor infrac]iuni; 27; Slovenia IRCO, Add.65, paragraful
trebuie aplicate proceduri [i mecanisme 16; Grenada IRCO, Add.121, paragraful 20;
adecvate pentru solu]ionarea reclama- Georgia IRCO, Add.124, paragraful 41).
]iilor de abuz asupra copiilor, pentru a A IV-a Conferin]` Mondial` privind Situ-
oferi copiilor acces prompt la justi]ie [i a a]ia Femeilor (Beijing, 1995) [i Sesiunea

Recomand`ri \n urma zilelor de Dezbatere General` privind vio-
len]a \mpotriva copiilor
Violen]a de stat \mpotriva copiilor
|n urma primei zile de Dezbatere General` din septembrie 2000, privind „Violen]a
de stat \mpotriva copiilor“, Comitetul pentru Drepturile Copilului a adoptat reco-
mand`ri detaliate. Cele de mai jos sunt scurte extrase din sec]iunile cheie:
„REVIZUIREA LEGISLA}IEI
6. Comitetul \ndeamn` Statele P`r]i s` abroge, \n mod urgent, orice legisla]ie care
permite impunerea de pedepse inacceptabile (moarte sau \nchisoare pe via]`)
pentru infrac]iuni comise \nainte de vârsta de 18 ani, contrar prevederilor Artico-
lului 37(a) al Conven]iei.
7. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s` revizuiasc` toate prevederile legisla]iei
19 penale, inclusiv cele legate de procedura penal`, referitoare la copiii sub 18 ani (in-
clusiv orice legisla]ie special` care se aplic` for]elor armate) pentru a asigura re-
flectarea adecvat` a prevederilor Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului (arti-
colele 37 [i 40). De asemenea, Comitetul recomand` Statelor P`r]i s` ia \n consi-
derare includerea \n toate legile [i reglement`rile na]ionale (inclusiv, acolo unde
este cazul, \n cele referitoare la copiii afla]i \n plasament) a prevederilor Regulilor
Minime Standard ale Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Administrarea Justi]iei
Juvenile („Regulile de la Beijing“, adoptate prin rezolu]ia nr. 40/33 din 29 noiem-
brie 1985 a Adun`rii Generale), a Principiilor Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru
Prevenirea Delicven]ei Juvenile (Principiile de la Riyadh, adoptate prin rezolu]ia nr.
45/112 a Adun`rii Generale din 14 decembrie 1990), a Regulilor Organiza]iei Na]iu-
nilor Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Libertate (adoptate prin rezolu]ia
nr. 45/113 a Adun`rii Generale din 14 decembrie 1990) [i a Instruc]iunilor privind
Direc]ia de Ac]iune \n privin]a Copiilor, \n cadrul Sistemului de Justi]ie Penal`
(Instruc]iunile de la Viena, anexate la rezolu]ia nr. 1997/30 a Consiliului Economic
[i Social din 21 iulie 1997). |n special, Comitetul recomand` revizuirea legisla]iei
penale aplicabile minorilor, pentru ca instan]ele s` nu fie limitate la aplicarea de
pedepse custodiale dispropor]ionate fa]` de infrac]iune.
8. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s` analizeze legisla]ia relevant` pentru a
asigura interzicerea tuturor formelor de violen]` \mpotriva copiilor, oricât de
u[oare, printre care utilizarea torturii sau tratamentele crude, inumane sau degra-
dante (cum ar fi biciuirea, pedepsele corporale sau alte m`suri violente), pentru pe-
depse \n sistemul de justi]ie juvenil` sau \n alt context. Comitetul recomand` ca
aceast` legisla]ie s` includ` sanc]iuni adecvate pentru \nc`lc`ri ale legii [i s`
prevad` reabilitarea victimelor.
9. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s` analizeze legisla]ia relevant` pentru a
se asigura c` orice copii sub 18 ani, care au nevoie de protec]ie, nu sunt conside-
ra]i infractori (inclusiv legisla]ia privind abandonul, vagabondajul, prostitu]ia, sta-
tutul emigran]ilor, „chiulul“, copiii fugi]i de acas`, etc.), ci s` fie inclu[i \n cadrul
mecanismelor de protec]ie a copilului.
10. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s` analizeze legisla]ia \n cazuri de urgen]`
[i/sau cea a siguran]ei na]ionale, pentru a se asigura c` aceasta ofer` m`surile de
protec]ie corespunz`toare pentru a proteja drepturile copiilor [i a preveni violen]a
\mpotriva acestora, precum [i c` aceasta nu este utilizat` incorect \mpotriva
copiilor (de exemplu, ca amenin]`ri la adresa ordinii publice sau \mpotriva copiilor
care trìesc sau lucreaz` pe str`zi).
11. Comitetul recomand`, \n mod special, ca Statele P`r]i s` ia \n considerare, \n
mod urgent, necesitatea de a oferi m`suri de protec]ie corespunz`toare pentru a
garanta securitatea, protec]ia [i reabilitarea copiilor afla]i \n custodie, inclusiv prin
m`suri cum ar fi impunerea de limite stricte privind arestul preventiv, care ar re-
duce num`rul de copii afla]i \n deten]ie.

12. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s` analizeze legisla]ia privind copiii pri-
va]i de un mediu de familie pentru a se asigura c` deciziile de plasament sunt ree-
valuate periodic \n cadru judiciar, inclusiv la solicitarea copiilor. Aceast` legisla]ie
trebuie, de asemenea, s` fie revizuit` pentru a asigura existen]a unor standarde
detaliate de \ngrijire \n regulile [i reglement`rile relevante pentru toate institu]iile
(publice [i private) care \ngrijesc copii, inclusiv interdic]ia utiliz`rii violen]ei.
13. Comitetul recomand` ca implementarea efectiv` a acestei legisla]ii s` fie mo-
nitorizat` cu aten]ie, inclusiv \n ceea ce prive[te furnizarea resurselor necesare.
CON{TIENTIZARE, SENSIBILIZARE {I FORMARE
14. Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i, ONG-urile, mecanismele Organiza]iei Na-
]iunilor Unite pentru drepturile omului, agen]iile Organiza]iei Na]iunilor Unite [i
alte organisme s` acorde prioritate con[tientiz`rii problemei violen]ei \mpotriva
copiilor:
(a) Comitetul recomand` insistent lansarea de campanii de informare public`
pentru con[tientizarea [i sensibilizarea publicului cu privire la gravitatea \nc`l-
19
c`rilor drepturilor omului \n acest domeniu [i impactul dùn`tor asupra co-
piilor, precum [i pentru a rezolva problema accept`rii culturale a violen]ei \mpo-
triva copiilor, promovând \n locul acesteia o „toleran]` zero“ fa]` de violen]`;
(b) Mass media trebuie \ncurajate s` joace un rol activ \n educarea [i con[tientiza-
rea publicului. Relat`rile negative (care blameaz` anumite categorii de copii
pentru incidente individuale) trebuie evitate, iar relat`rile pozitive (care atrag
aten]ia asupra \nc`lc`rilor) trebuie \ncurajate;
(c) |n cadrul campaniei de con[tientizare, punctele de vedere [i experien]ele co-
piilor \n leg`tur` cu violen]a trebuie f`cute publice [i ascultate;
(d) Trebuie colectate date exacte, actualizate [i defalcate, privind num`rul [i situa-
]ia copiilor care trìesc \n institu]ii sau \n grija statului, afla]i \n arest preventiv
sau la sec]iile de poli]ie, executând pedepse cu privare de libertate sau supu[i
unor m`suri alternative, etc.;
(e) Statele P`r]i trebuie s` traduc` informa]iile adecvate privind violen]a \mpotriva
copiilor \n limba na]ional` [i \n cele locale [i s` se asigure c` acestea sunt
transmise c`tre toate grupurile profesionale relevante, c`tre copii [i c`tre pu-
blicul larg.
15. Comitetul recomand` s` se stabileasc` standarde minime pentru calificarea
profesional` [i formarea persoanelor care lucreaz` \n institu]iile de \ngrijire a co-
piilor, \n sistemele alternative, \n poli]ie [i \n institu]iile penale pentru minori, inclu-
zând condi]ia ca ace[tia s` nu aib` antecedente de violen]`. Statutul profesional,
recompensele [i stimulentele de carier` pentru ace[ti lucr`tori trebuie s` asigure
posibilitatea de a cere calific`rile adecvate pentru aceste grupuri profesionale.
16. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i, \n parteneriat cu ONG-urile relevante [i
cu asisten]` tehnic` interna]ional`, acolo unde este cazul, s` asigure formarea \n
domeniul drepturilor copilului a tuturor grupurilor profesionale relevante, care s`
includ`, f`r` a se limita \ns`, la asisten]ii sociali [i de \ngrijire, profesioni[tii din do-
meniul s`n`t`]ii, avoca]ii, judiciarul, membrii poli]iei [i ai altor for]e de siguran]`,
personalul institu]iilor penale, etc. Aceast` formare trebui s` urmeze metode inter-
disciplinare care s` promoveze abord`ri de colaborare, s` includ` standarde co-
respunz`toare privind drepturile omului [i metode non-violente de disciplinare, s`
promoveze alternative la institu]ionalizare [i s` ofere informa]ii privind dezvoltarea
copiilor, precum [i situa]ia, drepturile [i necesit`]ile grupurilor vulnerabile de copii
(cei din grupurile minoritare, copiii cu dizabilit`]i, etc.)“.
Alte sec]iuni se refer` la ac]iunile interna]ionale, inclusiv propunerile pentru un
studiu al Na]iunilor Unite privind violen]a \mpotriva copiilor [i un atelier de lucru
pentru \nt`rirea mecanismelor relevante ale Na]iunilor Unite privind drepturile
omului; prevenirea, inclusiv alternativele la institu]ionalizare; mecanismele de mo-
nitorizare [i reclama]ii; resursele [i rolul organiza]iilor neguvernamentale (Raport

la cea de-a XXV-a sesiune, septembrie/octombrie 2000, CRC/C/100, paragrafele 688
[i urm`toarele).
Violen]a \mpotriva copiilor \n cadrul familiei [i \n [coli
Ca urmare a celei de-a doua zile de Dezbatere General` din septembrie 2001 cu pri-
vire la „Violen]a \mpotriva copiilor \n cadrul familiei [i \n [coli“, Comitetul pentru
Drepturile Copilului a adoptat recomand`ri detaliate. Cele de mai jos sunt scurte
extrase din sec]iunile cheie:
„PRINCIPII GENERALE
701. Comitetul recomand` insistent, ca referirile la ‚familie’ [i ‚[coal`’ s` nu fie
\n]elese ca fiind strict definite. Referirile la ‚familie’ (sau ‚p`rin]i’) trebuie \n]elese \n
contextul local [i pot \nsemna nu numai familia ‚nucleu’, ci [i familia extins` sau
chiar defini]ii mai largi, care includ bunicii, fra]ii [i surorile, alte rude, tutorii sau \n-
grijitorii, vecinii, etc.
19 |n mod similar, toate referirile la ‚[coal`’ (sau la ‚profesori’) trebuie \n]elese ca in-
cluzând [colile, institu]iile de \nv`]`mânt [i alte medii formale sau informale de
educa]ie.
702. Comitetul recomand` ca o viziune alternativ` a [colii [i familiei, care respect`
drepturile [i demnitatea tuturor, inclusiv a copiilor, p`rin]ilor [i profesorilor, s` ghi-
deze toate ac]iunile \ntreprinse \n problema violen]ei \mpotriva copiilor. Strategia
principal` trebuie s` fie gruparea ac]iunilor \n jurul acestei viziuni \n locul utiliz`rii
de m`suri punitive. |n cadrul acestei viziuni, rela]iile \ntre copii [i p`rin]i sau pro-
fesori (precum [i al]i membri ai familiei sau al]i elevi) sunt bazate pe respect reci-
proc [i se promoveaz` siguran]a [i securitatea tuturor.
703. Comitetul consider` c` violen]a \mpotriva copiilor este inacceptabil` \n orice
\mprejurare, conform prevederilor Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului [...].
704. |n conceptualizarea violen]ei, Comitetul recomand` ca punctul de pornire
esen]ial [i cadrul de referin]` s` fie experien]a copiilor \n[i[i. Drept urmare, copiii
[i tinerii trebuie implica]i \n mod semnificativ \n promovarea [i strategia ac]iunii de
combatere a violen]ei \mpotriva copiilor.
705. Comitetul recomand` s` se depun` eforturi pentru \nt`rirea leg`turii \ntre
comunitate [i familii [i \ntre comunitate [i [coli. Membrii comunit`]ii, printre care
[i p`rin]ii, copiii [i profesorii, trebuie s` fie bine informa]i \n leg`tur` cu drepturile
lor [i pe deplin implica]i \n via]a [colii, inclusiv \n conducerea acesteia.
706. Comitetul recunoa[te c` diferitele forme de violen]` \mpotriva copiilor (cum
ar fi pedeapsa corporal`, intimidarea, h`r]uiala [i abuzul sexual, abuzul verbal [i
emo]ional) sunt interconectate, iar violen]a \n familie [i cea \n [coal` deriv` una
din cealalt`.
Ac]iunea de combatere a violen]ei trebuie deci s` urmeze o abordare holistic` [i s`
pun` accentul pe intoleran]` fa]` de toate formele de violen]`. Violen]a fizic` [i alte
forme mai grave de violen]` sunt mai probabile acolo unde este tolerat` h`r]uirea
zilnic`. Tolerarea violen]ei \n una dintre sfere face mai grea rezisten]a \mpotriva
violen]ei \n alta.
REVIZUIREA LEGISLA}IEI NA}IONALE
[...] 715. Comitetul solicit` insistent Statelor P`r]i s` pun` \n aplicare sau s` abroge
\n mod urgent legisla]ia lor na]ional` pentru a interzice toate formele de violen]`,
oricât de u[oar` ar fi, \n familie [i \n [coli, inclusiv ca disciplinare, dup` cum pre-
vede Conven]ia [i \n special articolele 19, 28 [i 37(a) [i luând \n considerare arti-
colele 2, 3, 6 [i 12, precum [i 4, 5, 9, 18, 24, 27, 29 [i 39.
716. Comitetul recomand` ca aceast` legisla]ie s` includ` prevederi privind sanc]i-
uni adecvate pentru \nc`lc`ri [i compensa]ii pentru victime.
717. Comitetul cere, \n mod insistent, Statelor P`r]i s` revizuiasc` \ntreaga legis-
la]ie cu privire la protec]ia copiilor pentru a se asigura c`, \n timp ce protec]ia efec-

tiv` este garantat`, interven]iile sunt adaptate la contextele [i \mprejur`rile indivi-
duale [i favorizeaz` metoda cea mai pu]in intruziv`, cu o abordare pozitiv` care \n-
cearc` s` protejeze copilul de alte traume. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s`
revizuiasc` legisla]ia privind copiii priva]i de un mediu de familie pentru a se
asigura c` toate deciziile privind plasamentul sunt supuse unor reevalu`ri juridice
periodice, inclusiv la solicitarea copiilor \n[i[i [i au ca rezultat preferat, reunificarea
familiei, \n condi]iile prevederilor articolelor 3, 9, 19 [i 39 ale Conven]iei.
718. Comitetul recomand` monitorizarea atent` a implement`rii efective a acestei
legisla]ii, inclusiv, printre altele, prin oferirea de educa]ie, formare [i resurse.
PREVENIRE: CON{TIENTIZARE, SENSIBILIZARE {I FORMARE
719. Comitetul recomand` ca Statele P`r]i s` adopte declara]ii clare privind politica
na]ional` cu privire la violen]a \mpotriva copiilor \n familie [i \n [coli, care vor fi
utilizate pentru sus]inerea acestei politici [i f`cute publice \n \ntreaga ]ar`.
720. Comitetul recomand` ca fiecare Stat Parte s` realizeze un studiu com-
prehensiv cu privire la amploarea, natura, cauzele [i consecin]ele violen]ei \mpo-
19
triva copiilor. Acest studiu trebuie f`cut public pe scar` larg` [i utilizat pentru for-
mularea politicilor [i programelor.
721. Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i, ONG-urile, mecanismele Na]iunilor Unite
pentru drepturile omului, agen]iile Na]iunilor Unite [i alte organisme s` acorde
prioritate promov`rii unei abord`ri pozitive a recunoa[terii copiilor ca beneficiari
ai drepturilor omului [i a con[tientiz`rii [i schimb`rii atitudinilor culturale fa]` de
protejarea copiilor \mpotriva violen]ei [i disponibilitatea unor metode de disci-
plinare mai constructive [i mai eficace. Aceast` abordare trebuie s` includ` urm`-
toarele:
(a) Se vor lansa campanii de informare public`, la care vor participa lideri religio[i,
tradi]ionali [i comunitari, pentru con[tientizarea [i sensibilizarea publicului cu
privire la gravitatea \nc`lc`rii drepturilor omului [i traumele cauzate copiilor \n
acest domeniu, precum [i pentru eliminarea accept`rii culturale a violen]ei \mpo-
triva copiilor [i promovarea inacceptabilit`]ii tuturor formelor de violen]` \mpo-
triva copiilor.
(b) Copiii [i p`rin]ii trebuie s` fie semnificativ implica]i, \n toate aspectele conce-
perii [i implement`rii campaniilor de con[tientizare, inclusiv prin eforturi de edu-
ca]ie.
(c) Mass media trebuie \ncurajate s` joace un rol activ \n educarea [i con[ti-
entizarea publicului. Relat`rile trebuie s` atrag` aten]ia asupra \nc`lc`rilor [i s` re-
flecte opiniile [i experien]ele copiilor \n leg`tur` cu violen]a, evitând senza]ionalul
[i asigurând respectul pentru dreptul la via]` privat` al copiilor victime. Mass
media [i industria divertismentului trebuie s` evite publicarea unor imagini pozi-
tive ale violen]ei sub orice form`.
(d) Statele P`r]i trebuie s` traduc` toate informa]iile privind protejarea copiilor \m-
potriva violen]ei \n limbile na]ionale [i locale [i s` se asigure c` acestea sunt f`cute
publice prin toate canalele adecvate, implicând grupurile de baz`, c`tre to]i profe-
sioni[tii relevan]i [i alte grupuri de raportare, copii, p`rin]i [i public [...]“.
Alte sec]iuni se refer` la ac]iunile interna]ionale – incluzând detalii suplimentare
privind propunerea Comitetului pentru un studiu interna]ional; la alte strategii de
prevenire [i protejare; la mecanisme de monitorizare [i pentru reclama]ii; la coor-
donare [i resurse; [i la rolul societ`]ii civile (Raport la cea de-a XXVIII-a sesiune,
septembrie/octombrie 2001, CRC/C/111, paragrafele 701 [i urm`toarele).
Special` de continuare a Adun`rii Gene- [i femeilor.

rale a Organiza]iei Na]iunilor Unite (2000) Raportul de continuare la cea de-a IV-a
s-au ocupat de violen]a \mpotriva fetelor Conferin]` Mondial` privind Situa]ia Fe-

meilor arat` la capitolul „Realiz`ri“ c`, Referirea la „tratament neglijent“ ridic`
\n prezent este acceptat pe scar` larg` problema accidentelor la copii (men]io-
faptul c` violen]a \mpotriva femeilor [i nat` [i \n articolul 24(2)(e), vezi pagina
fetelor, \n public sau \n via]a privat`, re- 428). Starea de dezvoltare [i vulnera-
prezint` o problem` legat` de drepturile bilitatea fizic` a copiilor \i fac deosebit
omului. „Exist` o con[tientizare din ce \n de susceptibili la accidente. De[i respon-
ce mai larg` [i un angajament cu privire sabilitatea primar` apar]ine p`rin]ilor,
la prevenirea [i combaterea violen]ei sunt necesare [i ac]iuni ale statului
\mpotriva femeilor [i fetelor, inclusiv pentru a preveni multe tipuri de acciden-
violen]a \n familie, care \ncalc` [i \mpie- te. Articolul 3(2) prevede obliga]ia ge-
dic` sau anuleaz` drepturile [i libert`]ile neral` a statului de a oferi \ngrijirea [i
fundamentale ale acestora, cu ajutorul, protec]ia necesare pentru bun`starea
printre altele a legisla]iei, politicilor [i copilului.
programelor \mbun`t`]ite [...]“. „maltratare sau exploatare, inclusiv
19 Propunerile de ac]iuni includ cererea

adresat` guvernelor ca, \n mod prioritar,
abuz sexual“
Includerea acestor cuvinte [i a articole-
„S` trateze toate formele de violen]` fa- lor suplimentare care se refer` \n detaliu
]` de femei [i fete de orice vârst` ca la exploatarea sexual` [i alte forme de
infrac]iune pedepsit` prin lege, inclusiv exploatare ([i anume articolul 32, ex-
violen]a bazat` pe orice form` de discri- ploatarea economic`, pagina 573; arti-
minare“ (A/RES/S-23/3, paragrafele 13 [i colul 34, exploatarea sexual`, pagina
69(c)). 609; Protocolul Facultativ la Conven]ia
„v`t`mare sau abuz, neglijare sau tra- cu privire la Drepturile Copilului referitor
tament neglijent“ la vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor
Multe societ`]i au propriile defini]ii juri- [i pornografia infantil`, pagina 807; [i
dice [i/sau administrative ale abuzului articolul 36, alte forme de exploatare,
\mpotriva copiilor – fizic, emo]ional [i pagina 643) subliniaz` inten]ia autorilor
sexual. Violen]a adul]ilor \mpotriva co- Conven]iei de a face protec]ia prev`zut`
piilor cauzeaz` decese [i v`t`m`ri pe de articolul 19 cât mai comprehensiv`.
scar` larg` [i a \nceput s` devin` vizibil` Maltratarea sau exploatarea se refer` la
abia \n ultimele câteva decenii. orice alt tratament dùn`tor, care nu
este nevoie s` implice violen]` sau s` fie
Neglijarea poate fi deliberat` sau poate definit ca abuz. |n majoritatea ]`rilor,
fi cauzat` de incapacitatea p`rintelui/ fa- abuzul sexual este definit astfel \ncât in-
miliei/ comunit`]ii/ statului de a \ngriji clude nu numai atacurile sexuale vio-
copilul \n mod corespunz`tor. Neglijarea lente, dar [i orice alt` activitate sexual`,
copiilor exist` \n diverse forme [i grade consensual` sau nu, cu copii considera]i
\n toate societ`]ile. De exemplu, unele imaturi sau sub o anumit` vârst` defi-
]`ri cu economii extrem de dezvoltate [i nit` pentru consim]`mântul sexual. In-
sisteme sociale \n care angajarea femei- struc]iunile Comitetului pentru elabora-
lor \n câmpul muncii a atins aproape rea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice so-
acela[i nivel ca [i cea a b`rba]ilor sunt licit` informa]ii \n cadrul articolului 1, cu
acum preocupate de neglijarea copiilor privire la defini]ia copilului [i vârstele
foarte mici de c`tre p`rin]ii care mun- minime pentru consim]`mânt sexual de-
cesc [i de „singur`tatea“ men]ionat` de finite \n legisla]ia na]ional` (vezi pagina 11).
mul]i copii. Obliga]ia general` a statului
de a asigura \n m`sura maxim` posibil` Articolul 34 subliniaz` natura interna]io-
supravie]uirea [i dezvoltarea copilului nal` a anumitor tipuri de exploatare
(articolul 6), [i obliga]iile sale specifice sexual` a copiilor, cerând statelor s` ia
de a oferi asisten]` adecvat` p`rin]ilor toate „m`surile na]ionale, bilaterale [i
(articolul 18) \mpreun` cu drepturile la multilaterale pentru a preveni:
asisten]` medical` (articolul 24), dreptul (a) for]area sau determinarea unui copil
de a beneficia de asigur`ri sociale (arti- s` participe la orice activitate sexual`
colul 26), dreptul la un nivel de via]` ilegal`;
adecvat (articolul 27) [i dreptul la edu- (b) exploatarea copiilor \n activit`]i de
ca]ie (articolul 28) sunt toate deosebit de prostitu]ie sau \n cadrul altor practici
relevante pentru prevenirea neglij`rii. sexuale ilegale;

(c) exploatarea copiilor \n spectacole [i
materiale pornografice“ (vezi pagina 609). Interzicerea oric`rei pedepse
Protocolul Facultativ referitor la vânza-
corporale \n Suedia
rea copiilor, prostitu]ia copiilor [i porno- Suedia a fost prima ]ar` din lume care
grafia infantil` dezvolt` aceste defini]ii [i a abolit toate formele de pedeaps` cor-
angajeaz` statele care \l ratific`, la poral`. Raportul sù Ini]ial noteaz`:
luarea unor m`suri suplimentare (pagi- „Drepturile de baz` ale copilului sunt
na 807). prev`zute \n Codul P`rin]ilor [i Tuto-
|n multe cazuri, Comitetul a accentuat rilor, capitolul 6, sec]iunea 1, care pre-
necesitatea pentru ac]iune specific` \n vede, dup` cum urmeaz`: ‚Copilul are
combaterea abuzului sexual, inclusiv \n dreptul la \ngrijire, securitate [i bun`
familie (vezi comentariile Comitetului de cre[tere. Copilul va fi tratat cu respect
mai sus, pagina 310). pentru persoana [i individualitatea sa
[i nu poate fi supus la pedepse corpo-
„cât timp se afl` \n \ngrijirea p`rin]ilor, a
tutorilor sau a oric`ror alte persoane
care se \ngrijesc de copil“
rale sau alte tratamente \njositoare’“
(Suedia IR, paragraful 52). 19
Domeniul de aplicare al articolului 19 in-
clude faptele care se petrec \n familie piilor (articolul 38, vezi [i pagina 679).
(]inând cont de defini]ia larg` a familiei
Comitetul a notat, de asemenea, c` vio-
dat` de Conven]ie; vezi pagina 104), pre-
len]a [i abuzul, inclusiv \n familie, \i \n-
cum [i \n alte situa]ii de \ngrijire – plasa-
deamn` adesea pe copii s` fug` de
ment familial, \ngrijire de zi, toate situa-
acas` [i s` ajung` pe str`zi:
]iile institu]ionale etc. Cerin]a de la arti-
colul 3(3) referitoare la standarde con- „Comitetul este serios alarmat de exis-
secvente [i supervizare pentru toate inten]a abuzurilor asupra copiilor (inclusiv
stitu]iile, serviciile [i unit`]ile este rele- abuzuri sexuale) [i a neglij`rii copiilor \n
vant` pentru prevenirea violen]ei \mpo- cadrul familiei, fapt care duce, deseori,
triva copiilor. la abandonarea copiilor sau la fuga
acestora, ceea ce creeaz` riscuri supli-
Alte articole din Conven]ie se refer` mai
mentare de \nc`lcare a drepturilor lor.“
detaliat la dreptul copilului la protec]ie
(Filipine IRCO, Add.29, paragraful 13)
\mpotriva formelor de violen]` [i ex-
ploatare care pot avea loc \n aceste situ- Dreptul copilului la protec]ie \mpotriva
a]ii sau la protec]ie \n societate, de pedepselor corporale
exemplu \mpotriva efectelor conflictelor Comitetul pentru Drepturile Copilului a
armate: indicat c`, \n Conven]ia cu privire la
protejarea copiilor \mpotriva practi- Drepturile Copilului se prevede o revizu-
cilor tradi]ionale care dùneaz` s`n`- ire a legisla]iei care s` asigure c` nu se
t`]ii (articolul 24(3), vezi [i pagina accept` nici un nivel de violen]` \mpo-
439); triva copiilor. |n special, Comitetul a su-
bliniat c` pedeapsa corporal`, oricât de
exploatarea sexual` [i abuzul sexual,
u[oar`, \n familie, \n [coli sau alte insti-
inclusiv abuzul „organizat“ [i impli-
tu]ii sau \n sistemul penal este incom-
carea copiilor \n prostitu]ie [i porno-
patibil` cu Conven]ia.
grafie (articolul 34, vezi [i pagina 609
[i Protocolul Facultativ, pagina 807); |n recomand`rile care au urmat Dez-
baterii Generale privind „Violen]a de
protejarea copiilor \mpotriva vânz`rii,
stat \mpotriva copiilor“ (septembrie
traficului [i r`pirii (articolul 35, vezi [i
2000), Comitetul arat`:
pagina 629);
„Comitetul recomand` ca Statele P`r]i
alte forme de exploatare (articolul 36,
s` revizuiasc` toat` legisla]ia relevant`
vezi [i pagina 643);
pentru a se asigura c` toate formele de
protejarea \mpotriva torturii [i a altor violen]` \mpotriva copiilor, oricât de
tratamente sau pedepse crude sau u[oare, sunt interzise, inclusiv utilizarea
inumane (articolul 37, vezi pagina torturii sau a tratamentelor crude, inu-
649); mane sau degradante (cum ar fi biciui-
efectele conflictelor armate asupra co- rea, pedepsele corporale sau alte m`suri

violente), pentru pedeapsire sau disci- elevi, precum [i implicarea copiilor \n
plinare \n sistemul justi]iei juvenile sau procedurile disciplinare ale [colii trebuie
\n alt context. promovate ca parte a procesului de
Comitetul recomand` ca aceast` legisla- \nv`]are [i realiz`rii drepturilor“ (Comi-
]ie s` includ` sanc]iuni adecvate pentru tetul pentru Drepturile Copilului, Co-
\nc`lc`ri [i reabilitare pentru victime“ mentariul General nr. 1, 2001, HRI/GEN/
(Raportul celei de-a XXV-a sesiuni, sep- 1/Rev.5, pp. 256 [i 257. Pentru textul
tembrie/octombrie 2000, CRC/C/100, pa- complet, vezi pagina 522).
ragraful 688.8. Pentru extrase din text, Comitetul a subliniat c` sunt necesare
vezi caseta de la pagina 312). atât m`suri legislative cât [i educa]io-
Acest lucru a fost reiterat \n recoman- nale pentru schimbarea atitudinilor [i
d`rile care au urmat Dezbaterii Generale practicilor, felicitând Statele P`r]i care
privind „Violen]a \mpotriva copiilor \n au implementat o interdic]ie clar` a pe-
cadrul familiei [i \n [coli“ (septembrie depselor corporale \n familie [i \n insti-
19 2001):
„Comitetul solicit` Statelor P`r]i ca, \n
tu]ii, dar a scos \n eviden]` faptul c`
interdic]ia trebuie respectat`:
mod urgent, s` pun` \n aplicare sau s` „De[i Statul Parte a fost al doilea din lu-
abroge legisla]ia necesar` pentru a in- me care a interzis orice pedeaps` corpo-
terzice toate formele de violen]`, oricât ral` asupra copiilor \n familie prin Legea
de u[oar`, \n familie [i \n [coli, inclusiv Custodiei [i Dreptului de Acces la Copii
ca disciplinare, dup` cum prevede Con- din 1983, Comitetul este preocupat de
ven]ia [i \n special, articolele 19, 28 [i num`rul de cazuri de violen]` \n familie
37(a) [i luând \n considerare articolele 2, \mpotriva copiilor, inclusiv de abuz se-
3, 6 [i 12, precum [i 4, 5, 9, 18, 24, 27, 29 xual. De asemenea, Comitetul regret`
[i 39“ (Raportul celei de-a XXVIII-a se- lipsa de informare cu privire la acest
siuni, septembrie/octombrie 2001, CRC/ fenomen“.
C/111, paragraful 715. Pentru extrase din „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
text, vezi caseta de la pagina 312). ia \n calcul luarea de m`suri suplimen-
|n primul Comentariu General adoptat tare pentru a preveni [i, acolo unde nu a
de Comitet, cu privire la scopurile edu- fost posibil, pentru a identifica la timp,
ca]iei, Comitetul reaminte[te c`: cazurile de violen]` \mpotriva copiilor \n
cadrul familiilor, pentru a interveni din
„Copiii nu \[i pierd drepturile \n mo- timp, precum [i pentru dezvoltarea de
mentul \n care trec por]ile [colii. Astfel, programe [i servicii de prevenire, tra-
de exemplu, educa]ia trebuie realizat` tament [i reabilitare folosind personal
\ntr-o manier` care respect` demnitatea instruit special pentru a lucra cu copiii“
inerent` a copilului [i care permite copi- (Finlanda 2RCO, Add.132, paragrafele 39
lului s` \[i exprime opiniile \n mod liber, [i 40).
conform articolului 12(1) [i s` participe
la via]a [colii. Educa]ia trebuie, de ase- „Notând c` Legea pentru Protec]ia Drep-
menea, realizat` \ntr-o manier` care res- turilor Copilului din 1998 interzice ex-
pect` limitele stricte ale disciplinei re- pres pedepsele corporale, Comitetul \[i
flectate \n articolul 28(2) [i promoveaz` exprim` \ngrijorarea fa]` de utilizarea,
non-violen]a \n [coli. Comitetul a ar`tat, \nc` r`spândit`, a pedepselor corporale,
\n mod repetat \n cadrul Concluziilor \n special \n familie [i \n [coal`, precum
sale, c` utilizarea pedepselor corporale [i \n alte institu]ii“.
nu respect` demnitatea inerent` a „|n conformitate cu articolele 19 [i 28(2)
copilului [i nici limitele stricte ale disci- ale Conven]iei, Comitetul \ncurajeaz`
plinei [colare. In conformitatea cu valo- Statul Parte s` dezvolte m`suri pentru
rile recunoscute \n articolul 29(1) e nece- con[tientizarea efectelor dùn`toare ale
sar, \n mod clar, ca [colile s` fie „pri- pedepselor corporale [i pentru promo-
mitoare“ cu copiii \n cel mai larg sens al varea formelor alternative de disciplin`
cuvântului [i s` respecte din toate punc- \n familie, care s` fie administrate \ntr-o
tele de vedere demnitatea copilului. manier` compatibil` cu demnitatea
Participarea copiilor la via]a [colii, crea- copilului [i \n conformitate cu Conven-
rea de comunit`]i [colare [i consilii ale ]ia, recomandând, de asemenea, aplica-
elevilor, educa]ia [i consilierea \ntre rea eficient` a interzicerii pedepselor
corporale \n [coal` [i alte institu]ii“ (Le-

tonia IRCO, Add. 142, paragrafele 27 [i 28). pentru interpretarea acesteia \n mod su-
S-a subliniat c` scopul este educa]ional biectiv [i arbitrar. Astfel, Comitetul este
[i nu punitiv [i c` aceste reforme tind s` preocupat de faptul c` m`surile legisla-
duc` la mai pu]ine [i nu la mai multe tive [i de alt` natur` legate de integrita-
trimiteri \n judecat` ale p`rin]ilor, din tea fizic` a copiilor nu par s` fie compa-
cauza schimb`rii de atitudine pe care o tibile cu prevederile [i principiile Con-
promoveaz`. |n cele mai multe, dac` nu ven]iei, inclusiv cele de la articolele 3, 19
\n toate statele, legea protejeaz` copiii [i 37. Comitetul este preocupat, \n egal`
\mpotriva atacurilor fizice grave, definite m`sur`, de faptul c` [colile finan]ate [i
ca abuz sau cruzime \mpotriva copiilor, administrate privat au \nc` dreptul de a
dar, \n multe ]`ri, legisla]ia penal` sau aplica pedepse corporale copiilor care le
civil` (a familiei) sau ambele includ o urmeaz` cursurile, ceea ce contravine
confirmare specific` a dreptului p`rin]i- prevederilor Conven]iei, inclusiv celor
lor [i a altor \ngrijitori, precum [i al pro- de la articolul 28, paragraful 2 [...]“.
„Comitetul este, de asemenea, de p`-
fesorilor de a utiliza forme violente de
pedeaps`, deseori cu prevederea c` rere c` sunt necesare eforturi suplimen-
tare pentru a dep`[i problema violen]ei
19
aceast` pedeaps` trebuie s` fie „rezona-
bil`“ sau „moderat`“. Comitetul a scos \n societate. Comitetul recomand` ca,
\n eviden]` aceste legisla]ii pentru a le pedepsele fizice \n familii s` fie interzise
critica \n mod deosebit. Astfel, când \n baza prevederilor articolelor 3 [i 19
Comitetul a examinat Raportul Ini]ial al ale Conven]iei. |n leg`tur` cu dreptul
Spaniei, a criticat cadrul legal: copilului la integritate fizic`, recunoscut
prin Conven]ie \n articolele 19, 28, 29 [i
„[...] Comitetul \[i exprim` preocuparea 37, precum [i pentru interesul superior
cu privire la formularea articolului 154 al al copilului, Comitetul sugereaz` ca Sta-
Codului Civil Spaniol care prevede c` tul Parte s` ia \n considerare posibili-
p`rin]ii pot administra pedepse copiilor tatea de a \ntreprinde campanii supli-
lor \n mod rezonabil [i cu modera]ie’, mentare de educare. Aceste m`suri ar
formulare care poate fi interpretat` ca ajuta la schimbarea atitudinii societ`]ii
permi]ând ac]iuni contrare articolului 19 fa]` de utilizarea pedepselor fizice \n fa-
al Conven]iei“. milie [i ar sus]ine acceptarea interdic]iei
Comitetul a propus o reform` clar`: legale a utiliz`rii pedepselor corporale la
copii“ (Marea Britanie IRCO, Add.34,
„[...] Comitetul \ncurajeaz` autorit`]ile
paragrafele 16 [i 31).
spaniole s` realizeze o reform` legisla-
tiv` pentru a asigura conformitatea de- |ntr-o declara]ie-concluzie la Dezbaterea
plin` a legisla]iei na]ionale cu prevede- General` privind „Rolul familiei \n pro-
rile Conven]iei. |n acest sens, Comitetul movarea drepturilor copilului“, conside-
recomand` ca reforma legislativ` s` rat` ca fiind contribu]ia Comitetului la
includ` revizuirea formul`rii prevede- Anul Interna]ional al Familiei, organizat`
rilor legale, \n special revizuirea articolu- \n luna octombrie 1994, un membru al
lui 154 al Codului Civil spaniol care pre- Comitetului a declarat: „|n ceea ce pri-
vede c` ‚p`rin]ii pot administra pedepse ve[te pedepsele corporale, pu]ine ]`ri au
copiilor lor \n mod rezonabil [i cu mo- legi clare \n aceast` privin]`. Unele state
dera]ie’, pentru a \l aduce \n deplin` con- au \ncercat s` fac` distinc]ia \ntre corec-
formitate cu articolul 19“ (Spania IRCO, ]iile aplicate copiilor [i violen]a excesiv`.
Add.28, paragrafele 10 [i 18). |n realitate, linia de demarca]ie \ntre cele
dou` este artificial`. Este foarte u[or s`
|n mod similar, \n leg`tur` cu Raportul
se treac` de la un stadiu la cel`lalt. Este,
Ini]ial al Marii Britanii:
de asemenea, o problem` de principiu.
„Comitetul este \ngrijorat de rapoartele Dac` nu este admisibil` b`taia aplicat`
primite cu privire la abuzurile fizice [i unui adult, de ce ar fi admisibil acest
sexuale asupra copiilor. |n leg`tur` cu lucru fa]` de un copil? Una din contribu-
acestea, Comitetul este preocupat de ]iile Conven]iei este de a atrage aten]ia
prevederile na]ionale legislative referi- asupra contradic]iilor \n atitudinile [i
toare la corec]ii rezonabile \n cadrul fa- culturile noastre“ (CRC/C/SR.176, 10 oc-
miliei. Natura imprecis` a exprim`rii co- tombrie 1994, paragraful 47).
rec]iei rezonabile, con]inut` \n aceste
Sumarul discu]iei Comitetului cu repre-
dispozi]ii legale poate deschide drumul

zentan]ii guvernului, privind Raportul 5 al Conven]ie. Nu exista loc pentru pe-
Ini]ial al Marii Britanii arat` c` un mem- deapsa corporal` \n marja de decizie
bru al Comitetului a declarat: „Expe- acordat` p`rin]ilor \n exercitarea res-
rien]a Comitetului arat` c` dificult`]ile ponsabilit`]ilor lor. Alte ]`ri au g`sit de
apar atunci când legisla]ia na]ional` cuviin]` s` \ncorporeze o dispozi]ie \n
permite un nivel ‚rezonabil’ de pedeaps` acest sens \n legisla]ia lor civil` [...]“
corporal`. Pentru a face o analogie, ni- (Marea Britanie SR.205, paragraful 72).
meni nu ar pretinde c` trebuie permis |n timpul discu]iei cu un reprezentant al
un nivel ‚rezonabil’ de b`tut so]ia. Con- Jamaicì, un membru al Comitetului a
cluzia sa a fost c` pozi]ia Marii Britanii sugerat c` „ar fi, de asemenea, util dac`
reprezint` un vestigiu al p`rerii dep`[ite s-ar \ndep`rta termenul ‚excesiv’ din for-
c` \ntr-un fel copiii sunt proprietatea p`- mularea ‚pedeaps` excesiv`’ \n legisla-
rin]ilor. |n ]`rile scandinave [i \n Austria, ]ia privind maltratarea copiilor“ (Ja-
o legisla]ie mai strict` a dus la mai pu- maica SR.197, paragraful 7).
]ine cazuri \n instan]` decât \n Marea Bri-
19 tanie [i nu invers. |n plus, s-a observat
din relat`rile recente din pres` c` unii
Implica]iile reflectate \n atitudinile sau
legisla]ia na]ional`, [i anume c` utiliza-
judec`tori tind s` interpreteze legisla]ia rea unui anumit nivel de pedeaps` cor-
\ntr-un mod destul de liberal: un jude- poral` poate fi \n interesul copilului, a
c`tor, de exemplu, a decis c` 15 lovituri fost respins` de Comitet \n alte comen-
administrate cu o curea de piele nu con- tarii:
stituie o pedeaps` excesiv`. No]iunea „[...] Abandonul copiilor, rata ridicat` a
unui nivel admisibil de pedeaps` cor- familiilor al c`ror cap este un copil, pre-
poral` este deci, preferabil s` fie evita- cum [i persisten]a pedepselor corpo-
t`“ (Marea Britanie SR.205, paragraful rale, v`zute \n multe locuri de p`rin]i [i
63). profesori ca o m`sur` educa]ional`,
Raportul Ini]ial al Marii Britanii ap`ra sunt alte subiecte de preocupare pentru
conceptul de „corec]ie rezonabil`“: Comitet [...]“;
„[...] Comitetul recomand`, \n mod spe-
„|n opinia guvernului Marii Britanii,
cial, s` se adopte m`suri legislative \n
articolul 19 trebuie interpretat coroborat
vederea [...] interzicerii clare a oric`rei
cu articolul 5, care oblig` statele s` res-
forme de pedeaps` corporal` [...]“
pecte responsabilit`]ile p`rintelui de a
(Coreea de Sud IRCO, Add.51, para-
oferi o \ndrumare adecvat` \n exercita-
grafele 15 [i 22).
rea de c`tre copil a drepturilor recunos-
cute \n prezenta Conven]ie. Opinia gu- „[...] Comitetul \[i exprim`, de aseme-
vernului este c` \ndrumarea adecvat` nea, preocuparea cu privire la sec]iunea
include administrarea de c`tre p`rinte 7 a Legii Copiilor, care permite p`rin-
copilului a unei corec]ii fizice rezonabile ]ilor, membrilor familiei [i profesorilor
[i moderate [...]. Pedeapsa excesiv` care s` bat` un copil „dac` se consider` c`
constituie un abuz este bine\n]eles o in- este \n interesul copilului“ [...]“;
frac]iune [i a[a [i trebuie s` r`mân`“ „Comitetul este \ngrijorat c` nu s-au luat
(Marea Britanie IR, paragrafele 335-336). \nc`, m`surile corespunz`toare pentru
prevenirea [i combaterea oric`rei forme
|n discu]ia cu reprezentan]ii guvernului
de maltratare [i pedeaps` corporal`
Marii Britanii, un membru al Comitetului
asupra copiilor \n familie [...]“ (Nepal
a declarat: „[...] cu privire la pedepsele
IRCO, Add.57, paragrafele 12 [i 19).
corporale \n cadrul familiei, delega]ia
Marii Britanii declarase c` nu este corect Tuturor Statelor P`r]i men]ionate mai
s` se reglementeze prin legisla]ie ceea sus [i multor alte ]`ri de pe toate conti-
ce trebuie s` fie o problem` privat`. Tre- nentele, Comitetul, \n urma examin`rii
buie \ns` ]inut cont de faptul c` articolul Rapoartelor Ini]iale [i Secundare, le-a
19 al Conven]iei cere toate m`surile ne- solicitat o interzicere clar` a pedepselor
cesare, inclusiv legislative, pentru a pro- corporale – \n familie, \n alte forme de
teja copilul, printre altele, \mpotriva vio- \ngrijire, \n [coli [i \n sistemul penal – [i
len]ei fizice. Trebuie astfel, g`sit echili- a propus ca reforma legal` s` fie com-
brul \ntre responsabilit`]ile p`rin]ilor [i binat` cu campanii de educare \n disci-
drepturile [i poten]ialul de dezvoltare al plina pozitiv`, pentru a veni \n sprijinul
copilului, men]ionat implicit \n articolul p`rin]ilor, profesorilor etc. De exemplu:

„Comitetul \[i exprim` preocuparea pri- formarea profesorilor pentru utilizarea
vind aplicarea insuficient` a interzicerii de sanc]iuni disciplinare alternative care
pedepselor corporale \n [coli [i \n alte nu sunt dùn`toare pentru copii. Comi-
institu]ii, precum [i \n sistemul penal. |n tetul recomand` ca, \n acest scop, Statul
plus, Comitetul \[i exprim` preocuparea Parte s` ia \n considerare realizarea unui
cu privire la faptul c` practica pedep- nou cod penal. |n plus, Comitetul reco-
selor corporale aplicate copiilor nu este mand` punerea la dispozi]ia copiilor a
interzis` expres prin lege [i continu` s` unor mecanisme prin care ace[tia s`
fie considerat` acceptabil` din punct de poat` raporta [i reclama practicile de
vedere social. Comitetul recomand` ca utilizare a pedepselor corporale“ (Etio-
Statul Parte s` interzic` utilizarea pedep- pia 2RCO, Add.144, paragrafele 38 [i 39.
selor corporale \n familie [i s` ia m`suri Vezi [i Fran]a IRCO, Add.20, paragraful
efective pentru aplicarea interzicerii prin 24; Honduras IRCO, Add.24, paragraful
lege a pedepselor corporale \n [coli, \n 27; Polonia IRCO, Add.31, paragraful 30;
alte institu]ii, precum [i \n sistemul Jamaica IRCO, Add.32. paragraful 7; Ca-
penal.
Comitetul recomand`, de asemenea, ca
nada IRCO, Add.37, paragraful 25; Belgia
IRCO, Add.38, paragraful 15; Tunisia
19
Statul Parte s` \ntreprind` campanii de IRCO, Add.39, paragraful 17; Sri Lanka
educare pentru dezvoltarea m`surilor IRCO, Add.40, paragraful 32; Italia IRCO,
disciplinare alternative pentru copii, Add.41, paragraful 20; Ucraina IRCO,
acas`, \n [coli [i \n alte institu]ii“ (Costa Add.42, paragraful 29; Senegal IRCO,
Rica 2RCO, Add.117, paragraful 17). Add.44, paragraful 24; Portugalia IRCO,
„De[i ia not` de faptul c` pedepsele cor- Add.45, paragraful 23; Liban IRCO,
porale \n [coli sunt interzise prin lege [i Add.54, paragraful 37; Zimbabwe IRCO,
exist` inten]ia de a interzice utilizarea Add. 55, paragrafele 18 [i 31; Guatemala
acestora [i \n familie, Comitetul este IRCO, Add.58, paragraful 33; Maroc
preocupat de faptul c` acest tip de pe- IRCO, Add.60, paragraful 27; Teritoriu
deaps` continu` s` fie utilizat \n [coli, dependent al Marii Britanii: Hong Kong
familii [i \n institu]iile de \ngrijire“. IRCO, Add.63, paragraful 27; Mauritius
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` IRCO, Add.64, paragraful 31; Bulgaria
ia m`suri legislative pentru interzicerea IRCO, Add.66, paragraful 30; Panama
tuturor formelor de violen]` fizic` [i IRCO, Add.68, paragraful 30; Republica
mental`, inclusiv a pedepselor corpo- Arab` Sirian` IRCO, Add.70, paragraful
rale, \n familie, [coli [i institu]iile de \n- 28; Noua Zeeland` IRCO, Add.71, pa-
grijire. Comitetul recomand`, de aseme- ragraful 29; Ghana IRCO, Add.73, para-
nea, ca Statul Parte, de exemplu prin grafele 16 [i 36; Algeria IRCO, Add.76,
campanii de con[tientizare, s` promove- paragraful 21; Republica Popular` De-
ze formele pozitive, non-violente de mocrat` Coreean` IRCO, Add.88, para-
disciplin` ca alternativ` la pedepsele graful 13; Japonia IRCO, Add.90, para-
corporale, \n special \n familii, [coli [i graful 45; Barbados IRCO, Add.103, pa-
institu]iile de \ngrijire“ (Georgia IRCO, ragraful 22; Peru 2RCO, Add.120, para-
Add.124, paragrafele 42 [i 43). graful 22; Republica Islamic` Iran IRCO,
Add.123, paragraful 40; Iordania 2RCO,
„Luând not` de m`surile interimare ale Add.125, paragraful 42; Kirghizstan
Ministerului Educa]iei de interzicere a IRCO, Add.127, paragraful 40; Malta
utiliz`rii pedepselor corporale \n [coli, IRCO, Add.129, paragrafele 29 [i 30; Su-
Comitetul continu` s` fie preocupat de rinam IRCO, Add.130, paragrafele 41 [i
faptul c` pedepsele corporale sunt, \nc`, 42; Burundi IRCO, Add.133, paragrafele
des \ntâlnite \n [coli [i \n contextul fami- 40 [i 41; Marea Britanie – Insula Man
liei“. IRCO, Add.134, paragrafele 26 [i 27; Ma-
„|n perspectiva articolului 28.2 al Con- rea Britanie – Teritoriile externe IRCO,
ven]iei, Comitetul recomand` ca Statul Add.135, paragrafele 35 [i 36; Tadjikis-
Parte s` interzic` definitiv toate formele tan IRCO, Add.136, paragraful 35; Insule-
de pedepse corporale, inclusiv \n con- le Marshall IRCO, Add.139, paragrafele
textul [colii [i familiei, printre altele prin 36 [i 37; Slovacia IRCO, Add.140, para-
aplicarea unei legisla]ii adecvate, acti- graful 32; Comoros IRCO, Add.141, para-
vit`]i de con[tientizare pentru p`rin]i, grafele 31 [i 32; Egipt 2RCO, Add.145,
profesori [i alte grupuri relevante [i prin paragrafele 37 [i 38; Lituania IRCO,

Add.146, paragrafele 25 [i 26; Lesotho umilirii deliberate, v`t`m`rii, abuzului,
IRCO, Add.147, paragrafele 31 [i 32; Ara- neglij`rii sau exploat`rii, printre altele \n
bia Saudit` IRCO, Add.148, paragrafele cadrul familiei, aplasamentului familial,
34, 35 [i 36; Palau IRC , Add.149, sau \n alte forme de plasament, precum
paragrafele 44 [i 45). [i \n institu]ii publice [i private, cum ar fi
Comitetul a subliniat c` nu trebuie per- institu]iile penale sau [colile“ (paragra-
mis nici un nivel de pedeaps` corporal`: ful 88).
„Comitetul \[i exprim` preocuparea cu |n Comentariile Generale din 1982 [i

privire la neinterzicerea \n legisla]ia lo- 1992, Comitetul pentru Drepturile Omu-
cal` a utiliz`rii pedepselor corporale, ori- lui, care supravegheaz` implementarea
cât de u[oare, \n [coli, acas` [i \n insti- Pactului Interna]ional cu privire la Drep-
tu]ii; \n opinia Comitetului, acest lucru turile Civile [i Politice, arat` c` interdic-
contravine principiilor [i prevederilor ]ia asupra tratamentului [i pedepselor
Conven]iei, [i anume articolelor 3, 5, 6, degradante de la articolul 7 al Pactului
19 19, 28(2), 37(a), (c) [i 39 [...]“ (Australia

include pedepsele corporale: „|n opinia
Comitetului, interdic]ia trebuie s` se
extind` asupra pedepselor corporale,
„Comitetul \[i exprim` preocuparea cu inclusiv corec]iile excesive, ca pedeaps`
privire la neinterzicerea \n legisla]ia lo- pentru abateri sau ca m`sur` disci-
cal` a utiliz`rii pedepsei corporale, ori- plinar` sau educativ`. Trebuie subliniat,
cât de u[oare, \n familie. |n opinia Comi- \n acest sens, c` articolul 7 protejeaz` \n
tetului, acest lucru contravine princi- special copiii, elevii [i pacien]ii din
piilor [i prevederilor Conven]iei“ (IRCO institu]iile de \nv`]`mânt [i medicale“
Jamaheria Arab` Libian`, Add.84, para- (Comitetul pentru Drepturile Omului,
graful 14). Comentariul General nr. 20, 1992, HRI/
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- GEN/1/Rev.5, pag. 139; vezi [i Comitetul
telor Periodice ale Comitetului solicit` pentru Drepturile Omului, Comentariul
informa]ii „dac` legisla]ia (penal` [i / General nr. 7, 1982, pe care l-a \nlocuit:
sau a familiei) include interzicerea tutu- HRI/ GEN/1/Rev.5, pag. 116).
ror formelor de violen]` fizic` [i psiho- Violen]a, inclusiv pedepsele corporale,
logic`, inclusiv a pedepselor corporale, \n institu]ii
Rapoartele Ini]iale c`tre Comitet, din
partea diverselor ]`ri, au ridicat proble-
|mpotriva intimid`rii \n Japo- ma violen]ei \mpotriva copiilor \n institu-
nia ]ii, care poate lua dou` forme specifice:
utilizarea „legalizat`“ (sau continua-
Intimidarea este acum recunoscut` ca
rea utiliz`rii \n pofida interdic]iei) a
o problem` grav` \n Japonia: „Gra-
metodelor disciplinare sau tratamen-
vitatea situa]iei a fost demonstrat` de
telor violente [i / sau umilitoare, cum
un num`r de sinucideri cauzate
ar fi pedepsele corporale, imobili-
probabil de intimidare. Drept urmare,
zarea fizic`, izolarea solitar` [i alte
guvernul \ndrum` consiliile de educa-
forme de izolare, obliga]ia de a purta
]ie etc. s` se ocupe cu mult` aten]ie de
haine distinctive, reducerea alimenta-
aceast` problem` \n [coli... De aseme-
]iei, restrângerea sau interzicerea
nea, guvernul promoveaz` m`suri
contactului cu membrii familiei [i/
pentru „a respecta individualitatea fie-
sau prietenii, abuzul verbal sau sar-
c`rui copil, pentru a \mbun`t`]i
casmul etc.;
capacitatea [i aptitudinile profesorilor,
utilizarea de exper]i din afara [colilor, violen]a sau amenin]`rile de violen]`,
crearea unui sistem care s` ofere con- de la copii \mpotriva copiilor, denu-
siliere educa]ional` [i s` promoveze mite intimidare \n unele societ`]i,
cooperarea \ntre familii [i comunit`]ile care pot varia de la batjocur` [i h`r-
locale. |n acela[i timp, guvernul \n- ]uire (incluzând de obicei h`r]uire ra-
cearc` s` insufle copiilor respectul sial` [i sexual`), la atacuri fizice se-
pentru drepturile omului, inclusiv rioase.
dreptul la via]`, prin toate ac]iunile e- Comitetul a adoptat recomand`ri detali-
ducative“ (IR Japonia, paragraful 225). ate privind violen]a fa]` de copii \n insti-

tu]ii, \n urma zilei de Dezbatere General` include conformitatea cu articolul 19,
din 2000 cu privire la „Violen]a de stat precum [i protejarea copiilor \mpotriva
\mpotriva copiilor“ (vezi caseta, pagina „tuturor formelor de violen]` fizic` sau
312). mental`“. Pedepsele fizice [i alte pedep-
Articolul 3(3) prevede c` „institu]iile, se umilitoare constând \n violen]` men-
serviciile [i unit`]ile responsabile pentru tal` sunt astfel interzise prin lege.
\ngrijirea [i protejarea copiilor se vor Oriunde procesul de raportare, conform
conforma cu standardele stabilite de au- Conven]iei, a relevat existen]a, \n conti-
torit`]ile competente, \n special \n do- nuare, a pedepselor corporale \n [coal`,
meniile siguran]ei, s`n`t`]ii, \n leg`tur` Comitetul a propus abolirea acestora
cu num`rul [i caracterul adecvat al per- (vezi [i articolul 28, pagina 487).
sonalului, precum [i cu supravegherea Comitetul a scos \n eviden]` intimidarea
competent`“. |n ceea ce prive[te pro- din [coli \n comentariile pentru unele
tejarea \mpotriva violen]ei, trebuie s` state ([i \n recomand`rile adoptate \n
existe standarde clare stabilite \n legis-
la]ie:
urma Dezbaterii Generale referitoare la
„Violen]a \mpotriva copiilor \n familie [i 19
interzicerea pedepselor corporale [i a \n [coli“). De exemplu:
oric`ror alte tratamente sau pedepse „Comitetul recomand` s` se ia m`suri
inumane sau degradante (\n plus, re- suplimentare pentru protejarea copiilor
gulile trebuie s` specifice interzicerea \mpotriva abuzurilor [i maltrat`rilor, \n
oric`ror forme de tratament sau dis- special prin realizarea unei campanii largi
ciplinare, inumane sau degradante, de informare a publicului pentru preve-
despre care se [tie c` sunt folosite \n nirea pedepselor corporale [i intimid`rii
mod curent); copiilor, de c`tre adul]i sau al]i copii“
prevederea unor politici clare pentru (Cuba IRCO, Add.72, paragraful 35).
prevenirea oric`ror forme de violen]` „Din perspectiva, printre altele, a arti-
din partea copiilor \mpotriva copiilor colelor 3, 19 [i 28.2 ale Conven]iei, Co-
din institu]ii; mitetul recomand` s` se conceap` un
asigurarea c` exist` proceduri clare program complex, a c`rui implementare
[i bine cunoscute care s` permit` co- s` fie \ndeaproape monitorizat`, pentru
piilor s` solicite consiliere confiden- a preveni violen]a \n [coli, \n special \n
]ial` [i s` fac` declara]ii [i plângeri vederea elimin`rii pedepselor corporale
privind tratamentul la care sunt supu- [i a intimid`rii“ (Japonia IRCO, Add.90,
[i, c`tre un organism independent cu paragraful 45).
puteri adecvate de investigare [i de „Comitetul apreciaz` eforturile f`cute
recomandare/ac]iune. Aceste proce- pentru rezolvarea problemei intimid`rii
duri trebuie s` asigure c`, acolo unde \n [coli, inclusiv campania „{coli Sigu-
este necesar, copii au acces la avoca]i re“. Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte
sau reprezentan]i independen]i care s` \[i continue eforturile pentru a preve-
s` \i sf`tuiasc` sau s` ac]ioneze \n ni intimidarea \n [coli, pentru a colecta
numele lor; pot fi necesare aranja- informa]ii privind amploarea acestui fe-
mente speciale pentru protejarea nomen [i, \n special, pentru \nt`rirea
copiilor cu dizabilit`]i, (vezi Regulile structurilor care s` permit` copiilor s`
Standard privind Egalizarea {anselor participe la rezolvarea eficient` a proble-
pentru Persoanele cu Dizabilit`]i, mei“ (Olanda IRCO, Add.114, paragraful
regula 9(4)) [i copiilor foarte mici. 22. Vezi [i, de exemplu, Suedia 2RCO,
|n leg`tur` cu [colile, articolul 28(2) pre- Add.101, paragraful 19; Ciad IRCO, Add.
vede c`: „Statele P`r]i vor lua toate m`- 107, paragraful 32).
surile corespunz`toare pentru a se asi- Pedepsele corporale \n sistemele de
gura c` disciplina [colar` este adminis- justi]ie juvenil`
trat` \ntr-o manier` compatibil` cu dem- Examinarea, de c`tre Comitet, a Rapoar-
nitatea uman` a copilului [i \n conformi- telor Ini]iale a ar`tat c`, \n unele state,
tate cu prezenta Conven]ie“. Dup` cum pedepsele corporale persist` ca sentin]`
a subliniat Comitetul \n Comentariul sù \n tribunale pentru copiii sub 18 ani.
General referitor la scopurile educa]iei Acest lucru intr` \n conflict nu numai cu
(vezi articolul 29, pagina 522), aceasta articolul 19 [i alte articole ale Conven-

Pedepsele corporale [i standardele \n justi]ia juvenil`
Regulile Minime Standard ale Organiza]iei Na]iunilor Unite privind Administrarea
Justi]iei Juvenile, „Regulile de la Beijing“: regula 17.3 (Principii Directoare \n Adju-
decare [i Dispozi]ii) prevede:
„Infractorii juvenili nu vor fi supu[i pedepselor corporale“.
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Tinerilor Priva]i de Libertate:
regula 67 prevede:
„[...] toate m`surile disciplinare care constituie un tratament crud, inuman sau de-
gradant vor fi strict interzise, inclusiv pedepsele corporale [...]“.
Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Delicven]ei Juvenile,
Instruc]iunile de la Riyadh: paragraful 21(h) prevede c` sistemele de \nv`]`mânt
trebuie s` acorde o aten]ie deosebit` „evit`rii m`surilor disciplinare dure, \n spe-
19 cial a pedepselor corporale“, iar paragraful 54 arat`: „Nici un copil sau tân`r nu va
fi supus corec]iilor sau m`surilor de pedepsire dure sau degradante acas`, \n [coli
sau \n alte institu]ii“.
Comisia pentru Prevenirea Infrac]ionalit`]ii [i Justi]ie Penal` a adoptat o rezolu]ie
\n luna aprilie 1994, accentuând, \n mod special, importan]a articolului 19 al Con-
ven]iei [i a chemat statele s` ia toate m`surile posibile pentru eliminarea violen]ei
\mpotriva copiilor, \n conformitate cu Conven]ia (Din Comitetul pentru Drepturile
Copilului, Raportul celei de-a VII-a sesiuni, septembrie/octombrie 1994, CRC/C/34,
pag. 63).
]iei, dar [i cu regulile [i instruc]iunile sens, Comitetul recomand` s` se depu-

Organiza]iei Na]iunilor Unite privind jus- n` eforturi sus]inute pentru prevenirea
ti]ia juvenil`, pe care Comitetul le-a pro- cazurilor de brutalitate a poli]iei [i s` se
movat, \n mod consecvent, ca oferind asigure c` victimelor copii li se acord`
standarde relevante (vezi caseta de mai tratamentul adecvat pentru a facilita re-
sus). cuperarea fizic` [i psihologic` [i reinte-
Violen]a reprezentan]ilor organelor de grarea social`, precum [i sanc]ionarea
aplicare a legii f`pta[ilor“ (Surinam IRCO, Add. 130,
Comitetul este preocupat de violen]a
reprezentan]ilor oficiali ai statului, din „Comitetul este preocupat de inciden-
mai multe ]`ri, inclusiv violen]a \mpotri- ]ele de brutalitate ale poli]iei [i pedepse-
va copiilor care trìesc [i / sau lucreaz` le corporale comise \mpotriva copiilor,
pe str`zi. De exemplu: mai ales \n Bangui“.
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
„[...] cazurile de violen]` comis` de re- pun` cap`t tuturor actelor de violen]`
prezentan]ii organelor de aplicare a legii \mpotriva copiilor, inclusiv pedepselor
\mpotriva copiilor abandona]i sau „va- corporale comise, printre al]ii, de mem-
gabonzi“ reprezint` subiectul unei se- brii for]elor de poli]ie. Comitetul reco-
rioase preocup`ri“ (Bangladesh IRCO, mand`, de asemenea, ca Statul Parte s`
Add.74, paragraful 18). elaboreze programe de instruire pentru
„Comitetul este preocupat de inciden]a drepturile copilului, oficialilor poli]iei [i
brutalit`]ii poli]iei [i aplicarea inadecva- penitenciarelor“ (Republica Centra-
t` a legisla]iei existente pentru a asigura frican` IRCO, Add.138, paragrafele 44 [i
tratarea copiilor cu respect fa]` de inte- 45. Vezi [i, de exemplu, Lesotho IRCO,
gritatea lor fizic` [i mental` [i dem- Add. 147, paragrafele 33 [i 34).
nitatea lor inerent`“. Practici tradi]ionale care implic` vio-
„Comitetul recomand` s` se ia toate len]` [i/sau sunt dùn`toare s`n`t`]ii
m`surile corespunz`toare pentru imple-
mentarea integral` a prevederilor artico- Referirea specific` la protejarea copiilor
lelor 37(a) [i 39 ale Conven]iei. |n acest de practicile tradi]ionale, apare \n arti-

colul 24(3), si oblig` statele „s` ia toate de prevenire [...]“.
m`surile eficiente [i corespunz`toare \n Acest text subliniaz` relevan]a condi-
vederea abolirii practicilor tradi]ionale ]iilor sociale pentru protejarea copiilor
care dùneaz` s`n`t`]ii copiilor“ (vezi \mpotriva violen]ei [i, \n special, pentru
pagina 439 pentru o discu]ie mai am`- protejarea \mpotriva neglij`rii [i a trata-
nun]it`). mentului neglijent [i conecteaz` artico-
Dar practicile tradi]ionale trebuie evalu- lul 19 cu alte prevederi relevante din
ate pentru a stabili dac` implic` violen]` Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
fizic` sau mental` de care trebuie prote- lului, inclusiv cu \ndatorirea general` de
ja]i copiii conform articolului 19. la articolul 4 (de a implementa m`suri
Sinuciderea [i autov`t`marea „\n m`sura maxim` a resurselor dispo-
nibile“), articolul 18 (obliga]ia Statelor
Protejarea copiilor \mpotriva autov`t`- P`r]i de a acorda asisten]` p`rin]ilor \n
m`rii, inclusiv \mpotriva sinuciderii [i \ndeplinirea responsabilit`]ilor acestora
tentativelor de sinucidere, intr`, \n mod
clar, \n domeniul de aplicare al articolu-
lui 19, precum [i al articolului 6. Cre[-
de cre[tere a copiilor, precum [i de a asi-
gura dezvoltarea institu]iilor, unit`]ilor [i 19
serviciilor pentru \ngrijirea copiilor), arti-
terea ratei sinuciderilor \n anumite gru- colul 26 (dreptul copiilor de a beneficia
puri de vârst`, \n anumite ]`ri industria- de asigur`ri sociale) [i articolul 27 (drep-
lizate a cauzat preocuparea Comitetului, tul copilului la un nivel de trai adecvat).
care a propus studierea problemei [i
luarea de m`suri (vezi articolul 6 pagina Programele sociale specifice, promo-
122 pentru discu]ie). vate de Comitet \n comentariile sale asu-
pra Rapoartelor Ini]iale includ campanii
Imagini violente de educare - informare cu privire la for-
Preocuparea legat` de nivelul violen]ei me pozitive, non-violente de disciplin`,
interpersonale \n societ`]ile occidentale prevenirea abuzului sexual [i a exploat`-
a dus la o concentrare deosebit` asupra rii, precum [i protejarea copiilor \mpo-
efectelor pe care imaginile violente din triva maltrat`rii \n \ngrijirea alternativ`
mass media le pot avea asupra copiilor, [i \n institu]ii:
mai alese cele de la televiziune, video „Comitetul sugereaz` ca Statul Parte s`
sau generate pe calculator. |ngrijorarea adopte m`suri care s` acorde asisten]`
este atât c` expunerea frecvent` la adecvat` familiei \n \ndeplinirea respon-
aceste imagini poate desensibiliza copiii sabilit`]ilor sale de cre[tere a copilului,
relativ la violen]`, cât [i c` ace[tia pot fi având \n vedere, printre altele, preve-
\ncuraja]i s` imite anumite comporta- nirea violen]ei [i abuzului \n familie, a
mente violente. Articolul 17(e) solicit` abandonului [i institu]ionaliz`rii copii-
Statelor P`r]i s` „\ncurajeze dezvoltarea lor, precum [i promovarea studiilor \n
de instruc]iuni adecvate pentru proteja- aceste domenii“ (Uruguay IRCO, Add.
rea copiilor \mpotriva informa]iilor [i 62, paragraful 21).
materialelor care pot dùna bun`st`rii
acestora, având \n vedere dispozi]iile „|n pofida cre[terii recente a num`rului
articolelor 13 [i 18“ (vezi articolul 17, pa- de asisten]i sociali angaja]i pentru cazuri
gina 281 pentru o discu]ie mai detaliat`). de abuz asupra copiilor, opinia Comite-
tului este c` num`rul de cazuri gestionat
de fiecare profesionist poate fi, \nc`,
M`suri de protec]ie [i preveni- prea ridicat [i necesitatea de a lua m`-
suri suplimentare \n acest sens trebuie
re: articolul 19(2) studiat` \n continuare. Comitetul \ncura-
Al doilea paragraf al articolului 19 preve- jeaz` eforturile f`cute pentru a acorda o
de o list` neexhaustiv` de m`suri, pe prioritate sporit` [i a urm`ri mai intens
care statele trebuie s` le ia pentru a pro- \nfiin]area de centre de zi \n comunitate,
teja copiii [i a preveni violen]a. inclusiv ca m`sur` pentru a preveni l`-
sarea copiilor nesupraveghea]i acas`. |n
„[...] proceduri eficiente pentru dezvol- plus, Comitetul \ncurajeaz` ini]iativa
tarea unor programe sociale, care s` pentru asigurarea, \n cadrul evalu`rilor
ofere sprijinul necesar copilului [i celor ulterioare ale Programului de Educa]ie
c`rora le-a fost \ncredin]at spre \ngrijire, pentru Via]a de Familie, a eficacit`]ii
precum [i pentru instituirea altor forme

acestuia \n prevenirea abuzului asupra ca Statul Parte s` implementeze propu-
copiilor“ (Teritoriul dependent al Marii nerea de introducere a legisla]iei prin
Britanii: Hong Kong IRCO, Add.63, care raportarea abuzurilor asupra copii-
paragraful 28). lor s` fie obligatorie [...]“ (Belize IRCO,
„identificarea“ Add. 99, paragraful 22).
Exist` antecedente numeroase de nega- Raportarea obligatorie poate duce la po-

re de c`tre societ`]ile adulte a extinderii ten]iale conflicte cu dreptul copilului la
violen]ei asupra copiilor. Primul pas consiliere confiden]ial` din partea medi-
\nspre combaterea efectiv` a violen]ei cilor [i a altor persoane (vezi articolul 1,
trebuie s` fie asigurarea inform`rii celor pagina 10; articolul 12, pagina 212 [i
\n contact cu copiii, asupra diverselor articolul 16, pagina 255). Au copiii
forme de violen]` \mpotriva copiilor [i a dreptul la o rela]ie complet confiden]ial`
indiciilor probabile pentru acestea [i ca de exemplu cu medicul, avocatul,
ace[tia s` fie informa]i cu privire la ac- preotul sau sf`tuitorul religios? Articolul
19 ]iunile corespunz`toare, \n conformitate

cu principiile Conven]iei. Campaniile de
12 sugereaz` c`, un copil trebuie s` aib`
dreptul s` \[i exprime punctul de vedere
informare public` pentru con[tienti- [i ca acesta s` fie luat \n serios \n orice
zarea general` \n leg`tur` cu violen]a ac]iune propus` sau \ntreprins` \n leg`-
\mpotriva copiilor sunt esen]iale [i au tur` cu violen]a fa]` de acesta, precum
fost propuse de Comitet multor State [i un drept formal de a fi ascultat \n orice
P`r]i. De exemplu: proceduri administrative. Articolul 16
afirm` dreptul copilului la via]` privat`,
„Comitetul este preocupat de faptul c` care este relevant pentru consilierea
incidentele de abuz sexual [i violen]` \n confiden]ial` (vezi pagina 258). Comi-
familie pot s` nu fie identificate [i tetul apreciaz` existen]a liniilor tele-
rezolvate corespunz`tor.“ fonice pentru copii care ofer` de obicei
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` consiliere confiden]ial` cu privire la
sus]in` cursuri de preg`tire pentru po- violen]` [i alte probleme.
li]i[ti [i personalul din Centrele de Asis-
ten]` Social`, pentru a fi preg`ti]i s` Comitetul a notat atitudinile [i temerile
identifice cazurile de abuz asupra copii- tradi]ionale care pot descuraja raporta-
lor [i de violen]` \n familie [i s` adopte rea din partea femeilor [i copiilor [i a
m`surile corespunz`toare“ (Fosta Repu- propus ac]iuni de con[tientizare [i in-
blic` Iugoslav` a Macedoniei IRCO, struire pentru cei care primesc astfel de
Add.118, paragrafele 27 [i 28). rapoarte.
„raportarea“ |n unele cazuri, copiii [i alte persoane se

pot confrunta cu represalii dac` rapor-
|n multe ]`ri exist` obliga]ia legal` de a teaz` cazurile:
raporta cazurile [i/sau cazurile suspec-
tate de abuz asupra copiilor autorit`]ilor „Comitetul este preocupat de probleme-
sociale competente [i/sau poli]iei. |n le asociate cu maltratarea, abuzul [i vio-
unele societ`]i, aceste \ndatoriri se apli- len]a fa]` de copii \n [coal` [i \n familie,
c` anumitor profesii (de exemplu, numai \nt`rite prin obiceiurile sociale. |n leg`-
asisten]ilor sociali, profesorilor, medici- tur` cu acest lucru, Comitetul ia not` cu
lor [i altor lucr`tori din domeniul s`n`- \ngrijorare de faptul c` abuzurile asupra
t`]ii); \n altele, se aplic` [i popula]iei. In- copiilor nu au fost \nc` reglementate
struc]iunile pentru elaborarea Rapoar- clar [i c` nu exist` cì de ac]iune legale
telor Periodice ale Comitetului (paragra- pentru copiii victime ale abuzurilor, iar
ful 89) solicit` informa]ii despre „Exis- m`surile de protec]ie \mpotriva repre-
ten]a oric`rui sistem de raportare obli- saliilor la adresa copiilor care raporteaz`
gatorie pentru grupurile profesionale abuzurile sunt insuficiente“ (Mada-
care lucreaz` cu [i pentru copii (de gascar IRCO, Add.26, paragraful 11. Vezi
exemplu profesorii, medicii)“. [i Nicaragua IRCO, Add.36, paragraful
22; Finlanda IRCO, Add.53, paragraful
Comitetul a recomandat, cu cel pu]in o 29).
ocazie, introducerea obligativit`]ii rapor-
t`rii pentru unii profesioni[ti: „referirea“
„Comitetul recomand`, de asemenea, Implica]ia referirii este aceea c` investi-

garea [i tratarea violen]ei \mpotriva co-

piilor reprezint` o problem` care necesare pentru a se ap`ra \mpotriva abuzu-
sit` un r`spuns specializat [i calificat. |n rilor“ (Senegal SR.248, paragraful 74).
sistemele care prev`d raportarea abuzu- Comitetul a cerut, \n mod insistent, Sta-
rilor asupra copiilor, se specific`, \n mod telor P`r]i s` elaboreze proceduri adec-
normal, referirea c`tre anumite agen]ii, vate pentru plângeri, pentru a primi re-
iar \n multe ]`ri exist` proceduri admi- clama]ii de la copii [i alte persoane cu
nistrative detaliate pentru colaborarea privire la maltratare [i alte probleme, in-
\ntre agen]ii (\ntre serviciile sociale, \n- clusiv \n cadrul familiei (vezi [i articolul
v`]`mânt, s`n`tate, poli]ie [i autorit`]ile 12, pagina 187):
procuraturii, incluzând agen]iile volun- „[...] continu` s` existe o preocupare se-
tare [i private). Aceste proceduri trebuie rioas` legat` de ocaziile copilului de a
s` fie conforme cu Conven]ia, \n special reclama abuzurile [i alte \nc`lc`ri ale
cu articolul 12. drepturilor sale \n familie, [coli [i alte in-
Comitetul a apreciat cooperarea \ntre stitu]ii, precum [i ca aceast` reclama]ie
agen]ii, \n domeniul protec]iei copilului:
„[...] Comitetul este \ncurajat de m`su-
s` fie luat` \n serios [i s` i se r`spund`
corespunz`tor“ (Cuba IRCO, Add. 72, 19
rile luate pentru rezolvarea problemei paragraful 19).
abuzurilor sexuale asupra copiilor, inclu- „Comitetul apreciaz` ini]iativa Statului
siv prin dezvoltarea ini]iativei „|n Cola- Parte de a \nfiin]a „Linia de criz` pentru
borare“ care sus]ine [i promoveaz` o copii“ care ofer` copiilor un mijloc de a
abordare interdisciplinar` pentru rezol- raporta cazurile de abuz sexual [i vio-
varea acestei probleme grave“ (Marea len]` \n familie“ (Republica Ceh` IRCO,
Britanie IRCO, Add.34, paragraful 4). Add.81, paragraful 5. Vezi [i Pakistan
„investigarea“ IRCO, Add.18, paragraful 28, Burkina
Faso IRCO, Add.19, paragraful 9; China
Statul trebuie s` aib` \n mod clar obli- IRCO, Add.56, paragraful 33; Etiopia
ga]ii formale, exercitate prin una sau IRCO, Add.67, paragraful 31; Maldive
mai multe agen]ii, de a investiga cazurile IRCO, Add.91, paragraful 36; Kuweit
raportate sau pretinse de violen]` fa]` IRCO, Add.96, paragraful 22).
de copii, \n conformitate cu principiile
Conven]iei. |n baza articolului 6, Comitetul a atras
aten]ia asupra importan]ei investig`rii
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- complete a tuturor deceselor la copii
telor Periodice solicit` informa]ii: „Dac` (vezi Instruc]iunile pentru elaborarea
au fost prev`zute proceduri pentru Rapoartelor Periodice, paragraful 41). |n
plângeri [i copilul poate depune plân- ]`rile unde s-a implementat o procedur`
geri, direct sau prin reprezentant, pre- riguroas` pentru astfel de investiga]ii,
cum [i cìle de ac]iune disponibile (de este mai pu]in probabil ca violen]a
exemplu: compensa]ie)“ (paragraful 88). prevenibil` \mpotriva copiilor s` treac`
|n plus, Instruc]iunile cer informa]ii \n neobservat` (pentru discu]ie, vezi artico-
leg`tur` cu articolul 1 (defini]ia copilu- lul 6, pagina 124).
lui), cu privire la „vârsta minim` definit`
de legisla]ia na]ional`“ pentru „depu- „tratarea [i urm`rirea“
nerea de plângeri [i solicitarea de com- Din nou, acestea sunt func]ii speciali-
pensa]ii \n instan]` sau \n fa]a altei auto- zate, care necesit` instruire adecvat` [i
rit`]i relevante f`r` acordul p`rin]ilor“ cooperare interdisciplinar`. Pe lâng`
(paragraful 24). Conven]ia nu sus]ine dreptul copilului la asisten]` medical` [i
stabilirea unei vârste minime \n acest serviciile relevante, alte dou` articole ale
scop; inten]ia Comitetului este de a iden- Conven]iei sunt relevante:
tifica orice limit`ri ale accesului copiilor dreptul la reevaluarea periodic` a
la m`suri compensatorii. \ngrijirii [i tratamentului, garantat de
Un membru al Comitetului a notat \n articolul 25: „Statele P`r]i recunosc
decursul discut`rii Raportului Ini]ial al dreptul unui copil care a fost plasat
Senegalului faptul c`, copiii nu au drep- de autorit`]ile competente pentru
tul s` depun` plângeri de abuz, este un \ngrijire, protec]ie sau tratament al
motiv de \ngrijorare „\ntrucât copilul s`n`t`]ii sale fizice sau mentale, la o
trebuie tratat ca un subiect deplin al legii reevaluare periodic` a tratamentului
[i trebuie s` i se acorde mijloacele nece- aplicat [i a altor \mprejur`ri relevante

pentru plasamentul sù“ (vezi pagina Exist` dou` forme distincte de implicare
449); judiciar`: acuzarea f`pta[ului \n baza
obliga]ia de a oferi reabilitare pentru legii penale [i protejarea copilului prin
victime, conform articolului 39: „Sta- diverse forme de supraveghere, \nde-
tele P`r]i trebuie s` ia toate m`surile p`rtarea f`pta[ului sau plasarea copilu-
corespunz`toare pentru a promova lui \n afara familiei. |n leg`tur` cu ultima
recuperarea fizic` [i psihologic` [i variant`, articolul 9(1) prevede c` un co-
reintegrarea social` a copilului victi- pil „nu va fi separat de p`rin]ii sì \mpo-
m` a: oric`rei forme de neglijare, ex- triva voin]ei sale, cu excep]ia cazurilor \n
ploatare sau abuz; torturii sau oricare autorit`]i competente stabilesc, \n
c`rei alte forme de tratament sau pe- condi]iile unei reevalu`ri judiciare, \n
deaps` crud`, inuman` sau degra- conformitate cu legisla]ia [i procedurile
dant`; sau a conflictelor armate. Re- existente, c` aceast` separare este nece-
cuperarea [i reintegrarea se vor des- sar` pentru interesul superior al copi-
f`[ura \ntr-un mediu care sus]ine s`- lului“ (vezi [i pagina 157). Articolul 9 in-
19 n`tatea, respectul de sine [i demni-
tatea copilului“ (vezi pagina 701).
dic`, la paragraful 1, c` una din situa]iile
\n care aceast` separare poate fi nece-
sar` este un caz care implic` abuzuri sau
„[i, atunci când este necesar, procedu- neglijarea unui copil de c`tre p`rin]ii
rile cu implica]ii judiciare“ acestuia. Când unul dintre p`rin]i este
Adecvarea implic`rii judiciare \n cazurile presupusul f`pta[, articolul 9 prevede
de violen]` \mpotriva copiilor depinde eforturi pentru prevenirea separ`rii co-
de tipul [i gravitatea violen]ei [i de pilului de cel`lalt p`rinte, dac` acesta nu
considerente legate de principiile gene- este implicat \n abuz. Comitetul a indi-
rale ale Conven]iei. cat, de asemenea, c` este posibil ca
datorit` implic`rii judiciare, copilul s`
Comitetul [i-a exprimat preocuparea
aib` de suferit. La discutarea Raportului
pentru faptul c`, \n unele cazuri, lipsa
Ini]ial al Ucrainei, un membru al Comite-
condamn`rii poate duce la o senza]ie de
tului a remarcat c` raportul se referea la
impunitate:
privarea de drepturile parentale a per-
„Comitetul este, de asemenea, preocu- soanelor care \[i maltrateaz` copiii sau
pat de nivelul de violen]` [i de inciden]a care aplic` pedepse corporale asupra
ridicat` a maltrat`rii [i abuzurilor \mpo- acestora: „Nu era necesar s` se adopte
triva copiilor, incluzând cazuri atribuite solu]ii atât de drastice pentru fiecare caz.
poli]iei [i personalului militar, notând cu |n opinia sa, ceea ce a avut \n vedere
\ngrijorare c` eforturile guvernului de a Comitetul a fost s` dea un semnal clar
combate abuzurile [i neglijarea copiilor de la legisla]ia relevant` c` maltratarea
sunt insuficiente, atât din punct de ve- copiilor nu trebuie s` se produc`. Dac`
dere al prevenirii cât [i din punct de s-a produs aceast` maltratare, solu]ia
vedere al sanc]ion`rii [...]. Lipsa unor poate s` nu fie aceea de a separa copilul
m`suri eficace pentru urm`rirea \n de p`rin]i \n toate cazurile. Acest lucru
justi]ie [i pedepsirea celor responsabili poate fi contrar interesului superior al
de aceste \nc`lc`ri sau lipsa unor decizii copilului. Trebuie, mai degrab`, depuse
publice \n acest sens, inclusiv \mpotriva eforturi pentru rezolvarea problemei \n
pedofililor, poate genera \n rândul cadrul familiei, dac` este posibil“
popula]iei senza]ia c` impunitatea este (Ucraina IR, paragraful 65 [i Ucraina
general` [i, deci, este inutil s` se SR.240, paragraful 65).
depun` reclama]ii la autorit`]ile compe-
La luarea deciziei, dac` este adecvat`
tente“ (Filipine IRCO, Add.29, paragraful
implicarea judiciar`, trebuie luate \n
14).
considerare principiile generale ale
|n alte cazuri, Comitetul a cerut adopta- Conven]iei, \n special principiul „intere-
rea unei legisla]ii mai eficace: sului superior al copilului“ (articolul 3),
„Comitetul sugereaz` ca Statul Parte s` dreptul copilului la via]` [i dezvoltare
ia \n considerare posibilitatea introdu- maxim` (articolul 6) [i participarea
cerii unei legisla]ii mai eficace [i a unor copilului la luarea deciziilor (articolul
mecanisme de urm`rire pentru preve- 12). Comitetul a subliniat, \n special,
nirea violen]ei \n familie, \n spiritul arti- faptul c` victimele violen]ei nu trebuie
colului 19“ (Argentina IRCO, Add.35, stigmatizate sau criminalizate, citând
paragraful 20). importan]a articolului 39 (reabilitarea

victimelor copii, vezi pagina 701). De beneficieze de formare \n ce prive[te
exemplu: principiile [i prevederile Conven]iei (vezi
„Comitetul [...] recomand`, ca \n cazurile articolul 42, pagina 739), Comitetul a
de abuz [i maltratare a copiilor, inclusiv propus programe speciale de formare \n
de abuz sexual \n familie, s` se investi- protec]ia copilului, iar Instruc]iunile
gheze corespunz`tor, aplicându-se sanc- pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
]iuni f`pta[ilor [i f`când publice deciziile solicit` informa]ii privind „programele
luate \n aceste cazuri, acordând consi- speciale de formare pentru profesioni[tii
dera]ia necesar` protej`rii dreptului la din domeniu“ (paragraful 89):
via]` privat` a copilului. Se recomand`, „Comitetul recomand`, de asemenea,
de asemenea, s` se ia \n considerare ca Statul Parte s` elaboreze programe
adoptarea de reguli favorabile copiilor \n de con[tientizare [i de instruire pentru
leg`tur` cu administrarea de probe \n combaterea violen]ei \mpotriva copiilor
aceste proceduri. Trebuie luate m`suri [i prevenirea abuzurilor, neglij`rii, aban-
suplimentare, \n vederea asigur`rii fur- donului [i maltrat`rii acestora. Aceste
niz`rii de servicii de asisten]` copiilor \n
procedurile juridice, pentru recuperarea
programe trebuie s` fie adresate [i
p`rin]ilor, profesorilor [i reprezentan-
19
fizic` [i psihologic` [i reintegrarea soci- ]ilor organelor de aplicare a legii [...]“
al` a victimelor violurilor, abuzurilor, ne- (Pakistan IRCO, Add.18, paragraful 28).
glij`rii, maltrat`rii, violen]ei sau exploa- „Comitetul recomand` ca, guvernul Sta-
t`rii, \n conformitate cu articolul 39 al tului Parte s` ia \n considerare urm`rirea
Conven]iei, precum [i pentru prevenirea m`surilor adoptate pentru combaterea
criminaliz`rii [i stigmatiz`rii victimelor“ situa]iilor de maltratare a copiilor, ac-
(Kuweit IRCO, Add.96, paragraful 22). centuând importan]a asigur`rii activit`-
|n mai multe ]`ri, au avut loc evolu]ii \n ]ilor de instruire pentru grupurile profe-
leg`tur` cu protejarea martorilor copii \n sionale implicate, precum [i cea a dez-
cazuri de acuzare a adul]ilor care au co- volt`rii de m`suri de mediere“ (Chile
mis violen]e. Aceasta include tribunale IRCO, Add.22, paragraful 16. Vezi [i
mai pu]in formale [i oportunit`]i de a se Mauritius IRCO, Add.64, paragraful 27).
\nregistra, \n avans, m`rturia copiilor |n recomand`rile sale c`tre Nicaragua,
sau ca ace[tia s` depun` m`rturie sau Comitetul a subliniat importan]a utili-
s` fie interoga]i \n spatele unor parava- z`rii instruirii pentru a \ncuraja copiii s`
ne sau prin leg`turi video. Aceste preve- \[i apere drepturile, inclusiv drepturile la
deri sunt justificate din punct de vedere protec]ie \mpotriva violen]ei [i abuzu-
al bun`st`rii [i interesului superior al rilor, propunând
copilului, dar trebuie s` respecte [i
drepturile acuza]ilor adul]i prev`zute de „ca Statul Parte s` ia \n considerare
dreptul interna]ional. Comitetul a luat utilizarea Conven]iei ca instrument
not` c` \nc`lc`rile drepturilor copiilor pentru prevenirea violen]ei [i abuzului.
prev`zute la articolul 19 [i ale altor pre- O modalitate de a realiza acest lucru, su-
vederi ale Conven]iei nu trebuie inves- gereaz` Comitetul, este aceea de a-i
tigate de tribunalele militare: \nv`]a pe copii s` \[i apere drepturile, \n
timp ce persoanele specializate care
„[...] \nc`lc`rile drepturilor omului [i ale lucreaz` cu [i pentru copii, trebuie s`
drepturilor copilului trebuie \ntotdeauna transmit` valorile Conven]iei c`tre
examinate de instan]e civile, conform ace[tia. Astfel, Comitetul recomand` ca
dreptului civil, [i nu de tribunalele mili- educa]ia cu privire la Conven]ie s` fie
tare. Rezultatul investiga]iilor [i cazurile inclus` \n programa pentru educa]ia
de condamn`ri trebuie f`cute publice, formal` [i non-formal`, precum [i \n
pentru a descuraja cazurile viitoare [i a programele de formare ini]ial` [i con-
combate percep]ia de impunitate“ (Co- tinu` pentru profesioni[tii care lucreaz`
lumbia IRCO, Add.30, paragraful 17). cu sau pentru copii, inclusiv profesorii,
Programe speciale de formare lucr`torii din domeniul s`n`t`]ii, asis-
Pe lâng` recomandarea general` ca to]i ten]ii sociali, judec`torii [i reprezentan]ii
cei care lucreaz` cu sau pentru copii, s` organelor de aplicare a legii“ (Nicaragua

incluzând:
tec]ie social`, justi]ie, s`n`tate [i educa]ie)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
celor care lucreaz` \n domeniul protec]iei copilului, cu sau pentru copii [i familiile
acestora, precum [i \n domeniul educa]iei p`rin]ilor)?

Legisla]ia statului protejeaz` copiii \mpotriva tuturor formelor de violen]` fizic` sau
mental`?
S-a asigurat statul c` nu exist` excep]ii sau posibilit`]i de ap`rare la dispozi]ia
p`rin]ilor sau a altor persoane \n leg`tur` cu atacurile asupra copiilor?
Protejeaz` legisla]ia to]i copiii \mpotriva oric`rei forme de pedeaps` corporal`:
acas`?
\n [colile:
de stat?
private?
\n institu]iile de \ngrijire a copiilor:
de stat?

private?
\n plasament familial?
\n alte forme de \ngrijire alternativ`?
\n institu]iile de \ngrijire de zi:
de stat?
private?
alte aranjamente (de ex. bon` etc.)?
\n sistemul penal:
ca pedepse aplicate de instan]e?
ca pedepse \n institu]iile penale?
Legisla]ia, politicile [i practica protejeaz` to]i copiii \mpotriva:
maltrat`rii [i violen]ei, inclusiv cele comise de al]i copii, \n [coli [i \n alte institu]ii?
practicilor tradi]ionale care implic` violen]` fizic` sau mental` sau care
dùneaz` s`n`t`]ii?
A luat statul, m`surile corespunz`toare pentru prevenirea tuturor formelor de vio-
len]` \mpotriva copiilor?
A luat statul, m`surile educa]ionale [i de alt` natur` corespunz`toare pentru pro-
movarea formelor pozitive, non-violente de disciplin` [i tratament:
\n familie?
\n \ngrijirea alternativ`?
\n toate institu]iile care includ copii?
Au acces la proceduri eficace pentru depunerea de plângeri \n leg`tur` cu maltratarea,
to]i copiii afla]i
\n \ngrijirea p`rin]ilor sau a altor persoane responsabile pentru ace[tia?
\n toate formele de \ngrijire alternativ`?
\n toate institu]iile, inclusiv [colile [i institu]iile custodiale?
|n cazurile de maltratare, au to]i copiii dreptul la m`suri corespunz`toare care s` in-
clud` de exemplu compensa]ii?
Prevede legisla]ia statului raportarea tuturor formelor de violen]` [i abuz asupra co-
piilor la organismele corespunz`toare:
de c`tre anumite grupuri profesionale?
de c`tre to]i cet`]enii?
Au fost reevaluate aranjamentele sau obliga]iile de raportare din perspectiva prin-
cipiilor Conven]iei, inclusiv a articolului 12 (respectarea opiniilor copilului) [i a
articolului 16 (dreptul la via]` privat` al copilului)?
A instituit statul sisteme eficiente pentru:
identificarea violen]elor, abuzurilor etc.?
raportarea?
referirea?
investigarea?
tratarea [i urm`rirea?

implicare judiciar` adecvat`?
A luat statul m`suri specifice pentru identificarea [i combaterea abuzului sexual \n
familie [i \n institu]ii?
A asigurat statul c` principiul respect`rii opiniilor copilului este respectat \n proce-
durile [i \n practica protec]iei copilului?
A luat statul m`suri speciale pentru a \ncuraja relatarea cu responsabilitate a abuzu-
rilor asupra copiilor de c`tre mass media?
A creat sau sus]inut statul linii de asisten]` confiden]ial` pentru victimele copii ale
violen]ei, abuzului sau neglij`rii?

Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 19 includ:
Articolul 9: separarea de p`rin]i \n urma abuzului sau neglij`rii
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor
Articolul 20: \ngrijirea alternativ`
Articolul 24(3): protejarea copiilor de practicile tradi]ionale
Articolul 25: reevaluarea periodic` a plasamentului sau tratamentului
Articolul 28(2): disciplina [colar` f`r` violen]`
Articolul 34: protec]ia \mpotriva exploat`rii sexuale
Articolul 37: protec]ia \mpotriva torturii [i tratamentelor sau pedepselor inumane sau de-
gradante
Articolul 38: conflictele armate
Articolul 39: \ngrijirea pentru reabilitarea victimelor violen]ei
Protocoalele Facultative la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului

Copiii
lipsi]i de
mediul lor
familial
20
1. Orice copil care este, temporar sau permanent, lipsit de mediul sù familial, sau care,
pentru protejarea interesului sù superior, nu poate fi l`sat \n acest mediu, are dreptul la
protec]ie [i asisten]` speciale din partea statului.
2. Statele P`r]i, \n conformitate cu legisla]ia lor na]ional`, vor asigura o protec]ie alter-
nativ` pentru un astfel de copil.
3. Protec]ia alternativ` poate include, \ntre altele, plasamentul familial, „Kafalah“ din
dreptul islamic, adop]ia sau, dac` e necesar, plasarea \n institu]ii adecvate de \ngrijire a
copiilor. |n alegerea uneia dintre aceste solu]ii este necesar s` se ]in` seama \n mod co-
respunz`tor, de necesitatea unei anumite continuit`]i \n cre[terea copilului, precum [i de
originea sa etnic`, religioas`, cultural` [i lingvistic`.
rticolul 20 se refer` la copiii religiei, culturii [i limbii (consulta]i [i
A care, fie temporar fie definitiv,

nu mai pot locui \mpreun` cu fa-
miliile lor, situa]ie determinat`
fie de circumstan]e precum moartea,
abandonul sau dislocarea unor popula-
articolele 8 [i 30).
Articolul se refer` \n special la departa-
mentele guvernamentale de asisten]` [i
protec]ie sociale, la asisten]ii sociali, la
asisten]ii maternali [i la p`rin]ii adoptivi.
]ii, fie de hot`rârea statului de a-i scoate Membrii Comitetului au recomandat sta-
pe ace[ti copii din mediul familial, \n telor implicate \n procesul de ratificare
interesul lor superior. s` consulte [i s` ]in` cont [i de publi-
Astfel de copii au dreptul la „protec]ie [i ca]ia Na]iunilor Unite - Drepturile Omu- Sumar
asisten]` speciale“. Forma de \ngrijire lui [i Asisten]a Social`: Manual pentru
de care ace[tia vor beneficia va depinde, [colile de preg`tire \n domeniul asisten-
\n parte, de tradi]iile na]ionale (de exem- ]ei sociale [i Profesia de asistent social.
plu, legea islamic` nu recunoa[te adop- Acest Manual face trimitere la toate in-
]ia – vezi articolul 21, pagina 353), dar va strumentele interna]ionale [i regionale
trebui s` garanteze drepturile copilului, cu privire la respectarea drepturilor [i
\n baza Conven]iei [i, \n special s` acor- stabile[te principii [i no]iuni de baz`,
de aten]ia cuvenit` necesit`]ii continui- oferind, \n acela[i timp, [i materiale pen-
t`]ii \n educa]ia copilului, acest aspect tru formare de tipul \ntreb`rilor de ve-
presupunând [i luarea \n calcul a etniei, rificare a cuno[tin]elor [i a prezent`rilor
COPIII LIPSI}I DE MEDIUL LOR FAMILIAL 333

de caz. Trebuie avut`, de asemenea, \n la Protec]ia [i Bun`starea Copiilor, cu tri-
vedere, Declara]ia din 1986 cu privire la mitere special` la plasamentul familial [i
Principiile Sociale [i Legale, referitoare la adop]iile na]ionale [i interna]ionale.
Extrase din
form Conven]iei
consulta]i Anexa 3, pagina 811.
20 „Mediul familial [i \ngrijirea alternativ`“
inclusiv despre principalele m`suri de natur` legislativ`, judiciar`, administrativ`
[i de alt` natur` \n vigoare, \n special informa]ii despre modul \n care acestea re-
flect` principiul „interesului superior al copilului” [i al „respect`rii opiniilor co-
pilului„, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele
realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei, precum [i in-
forma]ii despre priorit`]ile de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor,
cu privire la:
(f) Copiii priva]i de un mediu familial (articolul 20);
|n plus, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii referitoare la num`rul co-
piilor pe fiecare an al perioadei de raportare din fiecare dintre grupurile de mai jos,
\n func]ie de grupa de vârst`, sex, origine etnic` sau na]ional`, mediu rural sau
urban: copii f`r` ad`post, copii abuza]i sau neglija]i [i prelua]i de c`tre stat pentru
asigurarea protec]iei lor, copiii afla]i \n plasament familial sau \n institu]ii de
protec]ie, copiii plasa]i prin adop]ie na]ional`, copiii care au intrat \n ]ar` sau care
au p`r`sit ]ara prin intermediul procedurilor de adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze [i alte informa]ii statistice [i indicatori re-
levan]i pentru problemele referitoare la copii abordate \n aceast` sec]iune (CRC/
C/5, paragrafele 16-18).
„V. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~“
G. Copiii priva]i de mediul lor familial (articolul 20)
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate pentru a asigura:
Protec]ie [i asisten]` speciale copilului care este temporar sau permanent privat
de mediul sù familial sau copilului care, pentru protejarea interesului sù su-
perior nu mai poate fi l`sat \n acel mediu.
|ngrijirea alternativ` a unui astfel de copil, urmând a specifica [i mijloacele dis-
ponibile pentru acordarea unei astfel de \ngrijiri (printre altele – plasamentul fa-
milial, „Kafalah" din legea islamic`, adop]ia, sau, dac` este cazul, plasarea \n in-
stitu]ii specializate pentru protec]ia copilului);
Plasarea unui astfel de copil \n institu]ii specializate se va face doar atunci când
acest lucru se dovede[te absolut necesar;
Monitorizarea situa]iei copiilor plasa]i \n \ngrijire alternativ`;
Respectarea principiilor generale ale Conven]iei: nediscriminarea, interesul su-
perior al copilului, respectarea opiniilor copilului [i dreptul la via]`, supravie]uire
[i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului;
Rapoartele ar trebui, de asemenea, s` prezinte m`sura \n care se acord` aten]ia cu-

venit`, atunci când astfel de solu]ii sunt luate \n calcul, necesit`]ii asigur`rii unei
anume continuit`]i \n educarea copilului [i apartenen]ei sale etnice, religioase, cul-
turale [i lingvistice. Se recomand` furnizarea de informa]ii dezagregate cu privire
la copiii viza]i de toate aceste m`suri de protec]ie, informa]ii diferen]iate \n func]ie
de sex, vârst`, na]ionalitate, origine etnic` [i social`, limb`, religie [i \n func]ie de
natura m`surii de \ngrijire alternativ` aplicate \n cazul respectivului copil.
Rapoartele trebuie s` cuprind`, de asemenea, informa]ii cu privire la progresul
realizat \n implementarea prezentului articol, orice dificult`]i \ntâmpinate [i obiec-
tivele propuse pentru viitor“.
(CRC/ C/ 58, paragrafele 80-82). Paragrafele urm`toare din Instruc]iunile pentru ela-
conform prezentului articol: paragrafele 35, 37, 43, 59, 86, 87, 165. Pentru textul
complet al Instruc]iunilor, consulta]i Anexa 3, pagina 811).
20
Copiii priva]i temporar sau Comitetului.
permanent de mediul lor fami- Astfel, copiii pot fi sprijini]i cu succes de
o familie condus` de un frate mai mare
lial sau sco[i, din motive ce ]in
(vezi caseta de la pagina urm`toare).
de interesul lor superior, din Comitetul a \ncurajat ac]iunile statului \n
mediul lor familial aceast` direc]ie, mai ales din perspec-
tiva copiilor r`ma[i orfani ca urmare a
Trebuie remarcat faptul c`, aceast` pre- epidemiei de SIDA. De exemplu:
vedere se refer` la familie [i nu la p`rin-
]i, ceea ce constituie o diferen]` impor-
ia toate m`surile necesare pentru a re-
tant`. |n timp ce separarea copilului de
duce [i a preveni cre[terea num`rului de
p`rin]ii sì ar putea fi \n interesul acestu-
gospod`rii conduse de un copil [i s`
ia (vezi articolul 9, pagina 157), statul ar
introduc` mecanisme adecvate de
trebui, mai \nt\i, s` \ncerce s` plaseze
suport pentru familiile conduse de copii,
copilul \n cadrul familiei l`rgite a aces-
deja existente. Comitetul recomand`, de
tuia, a[a cum este definit` \n articolul 5
asemenea, Statului Parte demararea
(pagina 110) [i abia dup` aceea s` caute
unui studiu asupra situa]iei... familiilor
alte alternative.
conduse de copii, \n scopul evalu`rii
Articolul 4 al Declara]iei cu privire la impactului asupra copiilor“ (Africa de
Principiile Sociale [i Legale ale Protec]iei Sud IRCO, Add. 122, paragraful 22).
[i Bun`st`rii Copiilor, cu Referire Spe-
cial` la Plasamentul Familial [i la Adop-
adopte de urgen]` un program care s`
]ia Na]ional` [i Interna]ional`, din 1986,
consolideze [i s` multiplice oportunit`-
stipuleaz`:
]ile privind \ngrijirea alternativ` a copii-
„Atunci când \ngrijirea acordat` de pro- lor, aceasta presupun\nd inclusiv acor-
prii p`rin]i ai copiilor este inexistent` darea de asisten]` celorlal]i membri ai
sau necorespunz`toare, se va lua \n con- familiei care preiau responsabilitatea
siderare \ngrijirea acordat` de rudele p`- copiilor orfani“ (Republica Centrafrican`
rin]ilor copilului, de c`tre o alt` familie IRCO, Add. 138, paragraful 49).
substitutiv` – asisten]i maternali sau o
familie adoptiv`, sau, dac` este cazul, de
o institu]ie specializat`“. Aceasta impli- Copii afla]i \n astfel de situa]ii
c` instituirea unei ierarhii a op]iunilor: \n „vor avea dreptul la protec]ie
primul rând, rudele, apoi familiile substi- [i asisten]` speciale“.
tutive, de plasament sau de adop]ie [i,
\n al treilea rând, o institu]ie adecvat`. Utilizarea termenului „dreptul la“ subli-
Acest tip de abordare este reflectat de niaz` ideea obliga]iilor statului fa]` de
prevederile articolului 20 [i de restul copiii care nu mai pot fi \ngriji]i de
Conven]iei, precum [i de comentariile proprii p`rin]i.

priva]i de propria familie au nevoi care
Sprijinul acordat copiilor ne- dep`[esc simpla garantare a unui pla-
voi]i s` se descurce singuri sament alternativ. Pierderea leg`turilor
„Proiectul ce vizeaz` familiile conduse de familie a ata[amentului [i a identi-
de copii a fost demarat \n anul 1985 [i t`]ii, la care se adaug` instabilitatea [i
are propus, ca obiectiv, evitarea institu- ruptura provocate de plasarea copilului
]ionaliz`rii copiilor afla]i \n situa]ii difi- \ntr-un mediu nou, pot \mpiedica dezvol-
cile [i acordarea sprijinului necesar tarea fizic`, intelectual` [i emo]ional` a
pentru ca ace[tia s` continue s` tr`- acestuia; copiii afla]i \n astfel de situa]ii
iasc` \n cadrul comunit`]ii lor. Cei viza]i sunt, de asemenea, vulnerabili \n fa]a
sunt copii [i tineri cu vârste sub 20 de abuzului [i a exploat`rii. Atunci când s-a
ani, ai c`ror p`rin]i nu le pot acorda o decis sus]inerea unei Dezbateri Genera-
\ngrijire adecvat`, nici din punct de le pe problema „Violen]a statului \mpo-
vedere economic, nici din punct de ve- triva copiilor“, \n septembrie 2000, Co-
mitetul a elaborat urm`torul Comenta-
20 dere afectiv, situa]ie cauzat` de deces,
divor], invaliditate fizic` sau mental`, riu:
sau de boal`. |n consecin]`, ace[ti copii „Din p`cate, \n mod frecvent, copiii lip-
preiau responsabilitatea pentru via]a si]i de protec]ia unei familii cad victim`
familiei lor. Ei beneficiaz` de suport cel mai u[or celor mai grave forme de
pentru subzisten]`, ajutoare medicale, maltratare [i abuz [i mult prea des astfel
asisten]` pedagogic` [i de sprijinul de abuzuri sunt fie comise de agen]i ai
necesar privind transportul, procurarea statului, fie favorizate prin consim]`-
hainelor [i a alimentelor. |n anul 1993, m\ntul, toleran]a sau neglijen]a acesto-
au fost identificate 7.322 familii condu- ra“ (Raportul celei de-a XXV-a sesiuni,
se de copii, num`rând 14.293 de mem- septembrie/octombrie 2000, CRC/C/100,
bri...“ (Coreea, IR, paragraful 134). paragraful 668).
„Legea cu privire la drepturile copiilor“ Comitetul [i-a exprimat preocuparea fa-
(1996) stipuleaz` plata unor pensii di- ]` de acest aspect, referitor la Burundi:
rect \n contul personal al copiilor care „Luând la cuno[tin]` despre num`rul
[i-au pierdut p`rin]ii; legea define[te, de mare de orfani [i de al]i copii care nece-
asemenea, [i procedura de alocare a sit` \ngrijire alternativ` pe teritoriul
acestor sume... Autorit`]ile, \n jurisdic- Statului Parte, Comitetul este profund
]ia c`rora se \nscriu casele de copii [i in- preocupat de violarea drepturilor co-
stitu]iile asem`n`toare, precum [i auto- pilului, existent` chiar \n contextul unei
rit`]ile locale [i agen]iile de plasare a \ngrijiri alternative, ca urmare a lipsei
for]ei de munc` protejeaz` drepturile [i monitoriz`rii sistematice a situa]iei co-
interesele copiilor care [i-au pierdut p`- piilor din institu]ii sau \ncredin]a]i
rin]ii sau care se afl` \n totalitate \n gri- neoficial unor asisten]i maternali [i de
ja statului, oferindu-le acestora o locu- utilizarea copiilor pentru munc` \n unele
in]`, asigur`ri sociale [i plasarea la un familii informale de plasament, precum
loc de munc`“ (Armenia IR, paragraful [i de rapoartele ce indic` faptul c`, mul]i
43). dintre ace[ti copii nu beneficiaz` de su-
portul afectiv necesar [i nu au acces la
serviciile medicale [i educa]ionale“.
Este o datorie fundamental` a oric`rei „...Comitetul recomand` Statului Parte
societ`]i s` aib` grij` de copii, \n cazul \n s` instituie [i s` implementeze, de
care p`rin]ii nu pot r`spunde nevoilor urgen]`, mecanisme care s` asigure \n-
copiilor, atunci este o datorie moral` a grijirea alternativ` adecvat` pentru co-
tuturor celorlal]i membri ai societ`]ii s` piii care au real` nevoie de un astfel de
r`spund` acestor nevoi. Articolul 3(2) ajutor, urm\nd ca mecanismele de mo-
define[te aceast` obliga]ie, dup` cum nitorizare care vor fi dezvoltate s` ga-
urmeaz`: „Statele P`r]i se angajeaz` s` ranteze un standard minim al \ngrijirii,
asigure copilului protec]ia [i \ngrijirea inclusiv \n \ngrijirea pe termen lung, [i
necesare pentru bun`starea copilului, s` garanteze faptul c` ace[ti copiii nu
]inând cont de drepturile [i obliga]iilor vor fi exploata]i pentru munc` [i vor
p`rin]ilor sì“... avea acces la serviciile medicale [i edu-
De cele mai multe ori, copiii care au fost ca]ionale“ (Burundi IRCO, Add.133, pa-

ragrafele 50 [i 51. Vezi [i Azerbaijan astfel scoaterea copiilor cu dizabilit`]i
IRCO, Add. 77, paragraful 18). din mediul lor familial [i plasarea
Drept urmare, este nevoie de efortul acestora \n institu]ii.
corelat al profesioni[tilor [i al presta- „Comitetul recomand` Statelor P`r]i s`
torilor de servicii de orice natur`, adre- fac` tot posibilul pentru a implementa
sate copiilor. Finlanda, \n cadrul Rapor- toate prevederile articolului 20 (3) al
tului Ini]ial prezentat Comitetului, evi- Conven]iei; s` se asigure c` protec]ia
den]iaz` dificultatea \n care au pus pu[i acordat` copiilor care au fost priva]i de
asisten]ii sociali fa]` de copiii afla]i \n mediul lor familial include, ca op]iune de
\ngrijirea statului, deoarece nu au reu[it preferat, plasarea copiilor \n familii
s` conving` alte agen]ii s` acorde co- adecvate, aceasta presupunând inclusiv
piilor serviciile de care ace[tia aveau plasarea \n grija membrilor propriei
nevoie – asisten]ii sociali nu au reu[it familii (acolo unde este cazul, se va ape-
nici m`car s` determine propria agen]ie la [i la varianta familiilor conduse de
s` ac]ioneze \n interesul acestor copii
(Finlanda IR, paragrafele 137 [i 138).
copii), familii de plasament sau familii
adoptive, \n func]ie de caz; s` acorde 20
Aceast` dificultate este adus` \n discu]ie unor astfel de familii sprijinul [i super-
[i de Comentariile Generale ale Comite- vizarea necesar`; s` monitorizeze [i s`
tului cu privire la articolul 4, vizând ne- revizuiasc`, periodic, plasamentele tem-
cesitatea ca diferitele departamente de porare. Pentru a putea pune \n practic`
stat [i grupuri profesionale s` \[i coor- astfel de alternative, statele ar trebui s`
doneze activit`]ile (vezi pagina 83). ]in` cont de nevoile speciale ale copiilor
infecta]i cu virusul HIV/SIDA. Este
Conexiunile dintre violen]` [i institu- nevoie s` fie depuse mai multe eforturi
]ionalizare a determinat Comitetul s` pentru implicarea copiilor [i a p`rin]ilor
adreseze urm`toarele recomand`ri \n acestora \n luarea deciziilor privind alter-
cadrul Dezbaterii Generale pe tema nativele cele mai potrivite de \ngrijire [i
„Violen]a statului \mpotriva copiilor“: plasament a copiilor.
„Comitetul recomand` ca Statele P`r]i „|n ceea ce prive[te copiii institu]iona-
s` dezvolte m`suri alternative, prin care liza]i, Comitetul recomand` s` se acorde
s` se evite plasamentul pe termen lung o aten]ie special` urm`toarelor aspecte:
a copiilor \n institu]ii care nu le pot oferi (a) Adesea, activitatea institu]iilor
acestora mediul de care au nevoie, nu mici de tip familial, care se ocup`
numai pentru a supravie]ui, ci [i pentru de \ngrijirea copiilor este mai bine
a le asigura dezvoltarea, inclusiv cea documentat` din punctul de vede-
psihologic`, mental`, spiritual`, moral`, re al \ngrijirii copiilor;
fizic` [i social`, \ntr-un mod care s` res- (b) Institu]iile mici, precum [i \ngri-
pecte demnitatea uman`, astfel \nc\t co- jirea [i asisten]a acordate copiilor
pilul s` fie preg`tit pentru o via]` inde- [i sprijinul oferit familiilor acesto-
pendent`, \ntr-o societate liber`, ra pot fi mai pu]in costisitoare, [i
conform articolului 6 al Conven]iei. de preferat din perspectiva res-
„|n special, Comitetul a subliniat faptul pect`rii pe deplin a drepturilor
c`, \n conformitate cu articolul 23 al copiilor, fa]` de institu]ionalizarea
Conven]iei, \ngrijirea special` [i accesul \n cadrul unor centre mai mari,
la educa]ie, instruire, asisten]` medica- uneori chiar impersonale;
l`, la serviciile de reabilitare, la cursuri (c) Un num`r mai mic de profesio-
de calificare [i la oportunit`]ile de recre- ni[ti cu o mai bun` preg`tire pot
ere, trebuie asigurate \ntr-o astfel de acorda copiilor o \ngrijire mai
manier` „\ncât copilul s` ating` nivelul adecvat` decât un num`r mare de
maxim posibil de integrare social` [i lucr`tori slab preg`ti]i sau chiar
dezvoltare individual`“. Comitetul \n- f`r` preg`tire de specialitate;
curajeaz` Statele P`r]i s` depun` toate (d) Trebuie f`cute eforturi pentru a
eforturile pentru a acorda asisten]` co- asigura contactul copiilor cu fami-
piilor cu dizabilit`]i [i servicii de suport lia acestora (atunci când este ca-
pentru familiile acestora, exploatând la zul) [i pentru a se evita izolarea
maximum serviciile ambulatorii [i cele copiilor \n institu]ii (de exemplu,
de la nivelul comunit`]ii, evitându-se prin asigurarea serviciilor educa-

]ionale, de recreere sau medicale \ns`, nu permite copilului s` ia numele
\n afara institu]iilor). de familie respectiv [i nici s` beneficieze
„...Comitetul recomand` ca Statele P`r]i de drepturi de mo[tenitor. |n Preambu-
s` depun` toate eforturile ca, atunci lul Declara]iei din 1986 privind Prin-
când se recruteaz` personalul responsa- cipiile Sociale [i Juridice ale Protec]iei [i
bil cu \ngrijirea copiilor, \n orice tip de Bun`st`rii Copiilor, cu Referire Special`
institu]ie, s` acorde aten]ia cuvenit` ca- la Plasamenul Familial [i la Adop]ia Na-
pacit`]ii membrilor personalului de a ]ional` [i Interna]ional`, se stipuleaz`:
utiliza, \n mod eficient, metode non-vio- „Trebuie s` admitem faptul c`, \n virtu-
lente de disciplin`. Institu]iile trebuie s` tea principalelor sisteme juridice din
adopte strategii [i politici \mpotriva lume, exist` diferite alternative valoroa-
intimid`rii [i violen]ei [i s` \[i instruias- se care pot fi luate \n calcul, cum ar fi
c` personalul \n vederea implement`rii conceptul kafalah, din legea islamic`
acestora. care ofer` o protec]ie de tip substitutiv
„Comitetul sus]ine c` este nevoie de o copiilor care nu mai pot fi \ngriji]i de
20 preg`tire special` care s` \ncurajeze dia-
logul direct \ntre reprezentan]ii poli]iei [i
proprii lor p`rin]i...“. |n ciuda naturii ne-
prescriptive a listei m`surilor alternative
copiii care trìesc sau muncesc pe stra- posibile, patru dintre Statele Arabe
d`. Comitetul recomand`, de asemenea, (Brunei Darussalam, Egipt, Iordania [i
ca Statele P`r]i s` dezvolte sisteme de Republica Arab` Sirian`) au formulat
ajutor comunitar care s` se adreseze rezerve explicite cu privire la articolul 20,
unor astfel de copii, s` le asigure acesto- pe motivul c` adop]ia nu este compa-
ra accesul la asisten]i sociali [i s` pro- tibil` cu principiile Islamului (CRC/C/
moveze oportunit`]ile educa]ionale [i de 2/Rev 8, paginile 16, 21, 26 [i 39).
calificare, f`r` ca acest proces s` implice Conven]ia cu privire la drepturile copi-
institu]ionalizarea (Raportul celei de-a lului face referiri speciale la tema adop-
XXV-a sesiuni, septembrie/octombrie ]iei \n articolul urm`tor, respectiv \n arti-
2000, CRC/C/100, paragrafele 688.17, colul 21 (pagina 351).
688.20-22 [i 688.24-25).
|n ceea ce prive[te plasamentul familial/
asisten]a maternal`, articolele Declara-
„Protec]ia alternativ` poate ]iei din 1986 stipuleaz`:
include, \ntre altele, plasamen- „6. Persoanele responsabile cu proce-
tul familial, „Kafalah“ din durile de plasament familial sau de
dreptul islamic, adop]ia sau, adop]ie trebuie s` aib` preg`tire pro-
fesional` sau un alt tip adecvat de pre-
dac` e necesar, plasarea \n g`tire \n domeniu...
institu]ii adecvate de \ngrijire a 10. Plasamentul familial trebuie regle-
copiilor“. mentat prin lege.
|n decursul redact`rii articolului 20, dele- 11. |ngrijirea acordat` de familiile de

gatul Statelor Unite a sugerat c` statele plasament, de[i are caracter temporar,
„ar trebui s` faciliteze adop]ia perma- poate continua, dac` este nevoie, pân`
nent`“ a copiilor care se afl` \n grija sa. la vârsta adult`, dar nu trebuie s`
Aceast` propunere a fost respins`, pe exclud` nici posibilitatea re\ntoarcerii
motiv c` adop]ia nu este „unica solu]ie“ copilului la proprii p`rin]i, nici adop]ia.
atunci când copiii nu mai pot fi \ngriji]i 12. |n toate situa]iile ce vizeaz` plasa-
de propriile lor familii. Nici propunerea mentul familial, trebuie implica]i a[a
mai pu]in vehement` privind dreptul cum se cuvine, atât viitoarea familie de
copiilor la „un mediu familial stabil“ nu plasament, cât [i, dup` caz, copilul [i
a supravie]uit ultimelor dezbateri (E/ propriii p`rin]i ai acestuia. O autoritate
1982/ 12/ Add. 1, C, paragrafele 56-59; sau o agen]ie competent` trebuie s` r`s-
Detrick, pagina 299). pund` de supervizarea procesului pen-
Adop]ia nu este recunoscut` de legea tru a asigura bun`starea copilului“.
islamic`, care a dezvoltat \n schimb Chiar dac`, copiii sunt probabil cei mai
conceptul de kafalah – o form` perma- expu[i abuzului sau neglijen]ei din insti-
nent` de plasamentului familial, care, tu]ii, nu trebuie s` subestim`m vulnera-

Numeroasele probleme cu care se confrunt` institu]iile de
protec]ie a copiilor din Bulgaria
„Exist` numeroase probleme cu care se confrunt` institu]iile de protec]ie a
copiilor, probleme ce reduc \n mod substan]ial eficien]a \ngrijirii acordate copiilor
[i educa]ia acestora. Institu]iile nu reu[esc nici s` compenseze \n m`sur` suficient`
absen]a unui mediu familial [i nici s` p`streze contactul periodic cu p`rin]ii (\n
cazul \n care copiii au p`rin]i). Copiii plasa]i \n astfel de institu]ii sufer` de o
\ntârziere a dezvolt`rii personalit`]ii, de dificult`]i \n comunicare, de caren]e
afective, de lipsa afec]iunii fa]` de adul]i, de pasivitate [i de ne\ncredere. Au fost
remarcate probleme grave \n sfera intelectual` [i motiva]ional` a psihologiei
copiilor la vârsta corespunz`toare ciclului primar, precum [i o \nclina]ie spre
comportamente inadecvate. Ineficien]a \ngrijirii acordate copiilor lipsi]i de familie
este o consecin]` a fostelor politici de lucru [i a legisla]iei \nvechite.
„Institu]iile de protec]ie a copiilor au fost amplasate \n mod ira]ional pe teritoriul
]`rii (\n ora[e mici [i \n sate). Problemele grave apar \n cazul finan]`rii [i \ntre]inerii
20
institu]iilor specializate pentru copii. Exist`, de asemenea, probleme serioase, \n
special cu privire la for]a de lucru: profesorii nu au preg`tirea profesional` [i
motiva]ia personal` adecvate, majoritatea au foarte pu]in` experien]` (un an, sau
mai pu]in) sau au dep`[it vârsta pension`rii; dou` treimi dintre ace[tia sunt femei.
|n sfâr[it, dar nu cele din urm`, se situeaz` problemele legate de organizare [i de
legisla]ia \n domeniu, deoarece nu exist` un sistem unificat de organizare [i
management al institu]iilor. Diversele tipuri de institu]ii sunt guvernate de legi [i
reglement`ri diferite [i se subordoneaz` unor autorit`]i diferite. |n forma de
organizare curent`, institu]iile se conformeaz` cu greu cerin]elor stipulate \n
Conven]ie cu privire la continuitatea \n \ngrijirea copilului“ (Bulgaria IR, paragra-
fele 129-130).
bilitatea copiilor din afla]i \n plasament piilor.

familial. Comitetul pentru Drepturile Co- „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
pilului [i-a manifestat preocuparea fa]` instituie o politic` na]ional` compre-
de aceste probleme, dup` cum urmeaz`: hensiv` [i o metodologie de lucru ... [i
„Comitetul a remarcat cu preocupare c`, s` pun` bazele unui mecanism central
plasamentul familial nu a fost \nc` de monitorizare a plasamentului fami-
institu]ionalizat sau standardizat [i c` lial“ (Armenia IRCO, Add. 119, paragra-
organiza]iile implicate sunt l`sate, \n ge- fele 30 [i 31).
neral, s` \[i dezvolte propriile sisteme „Comitetul recomand` Statului Parte
individuale de monitorizare [i recrutare. dezvoltarea unor programe suplimenta-
Comitetul... recomand` Statului Parte re, care s` consolideze formele alter-
dezvoltarea unei politici clare cu privire native de protec]ie [i, \n special, institu-
la plasamentul familial [i introducerea irea unui sistem de plasament familial
m`surilor necesare care s` asigure o corespunz`tor [i bine sus]inut (de
abordare standardizat` a procesului de exemplu prin ajutoare speciale pentru
recrutare, monitorizare [i evaluare din familiile de plasament“ (Lesotho IRCO,
cadrul programelor plasament familial Add. 147, paragraful 38).
deja existente“ (Mali IRCO, Add.113, Plasamentul familial poate fi utilizat
paragraful 22). pentru a masca unul dintre cele mai di-
„Comitetul este preocupat de absen]a ficil de detectat aspecte ale abuzului asu-
standardelor [i statisticilor la nivel na]io- pra copiilor – copiii sunt ]inu]i pe post de
nal cu privire la plasament familial. ...|n servitori, \n condi]ii asem`n`toare scla-
ceea ce prive[te prezentul sistem viei (vezi articolul 32, pagina 575).
informal de plasament familial, de ase- Statul nu este absolvit de responsabi-
menea, problema absen]ei unui meca- litate, dac` p`rin]ii sunt cei care s-au
nism menit s` revizuiasc`, s` monitori- ocupat de plasare:
zeze [i s` urm`reasc` plasamentul co-

„De[i a remarcat aspectele pozitive ale ce reflect` faptul c` institu]ionalizarea
plasamentului familial informal, \n poate reprezenta cea mai bun` variant`
special pentru copiii din mediul rural, pentru unii copii – de exemplu, \n cazul
care sunt da]i \n plasament din motive \n care copilul a suferit datorit` \ntre-
educa]ionale, Comitetul este preocupat ruperii mai multor plasamente familiale;
de lipsa monitoriz`rii corespunz`toare atunci când familiile cu numero[i fra]i
care s` previn` posibilul abuz la adresa vor s` r`mân` nedesp`r]ite, sau \n cazul
acestor copii, respectiv folosirea copiilor mai mari care se apropie de
acestora ca servitori. vârsta independen]ei. Statele trebuie s`
„Comitetul recomand` Statului Parte s` se asigure \ntotdeauna c` exist` facilit`]i
\ntreprind` m`surile necesare pentru de \ngrijire pentru copiii abandona]i:
instituirea supravegherii externe a aces- „De[i este con[tient de \ndelunga tra-
tor ac]iuni de plasare, astfel \nc\t s` se di]ie a protec]iei \n cadrul comunit`]ii a
evite situa]iile \n care familia de pla- copiilor priva]i de un mediu familial, Co-
sament abuzeaz` de copii“ (Comoros
20 IRCO, Add. 141, paragrafele 29 [i 30).
mitetul \[i exprim` preocuparea cu pri-
vire la num`rul insuficient de centre de
Persoanele care asigur` formarea [i su- \ngrijire pentru bìe]ii abandona]i [i la
pervizarea familiilor de plasament tre- lipsa facilit`]ilor adresate fetelor aban-
buie s` se asigure c` acei copii, afla]i \n donate. Comitetul recomand` Statului
plasament, nu sunt trata]i ca inferiori \n Parte s` ia toate m`surile posibile
compara]ie cu ceilal]i copii din cadrul pentru \nfiin]area de centre de \ngrijire
familiei [i c` nu sunt exploata]i ca alternative pentru fetele abandonate [i/
servitori. sau s` pun` bazele unor alternative pen-
Articolul 25 „cu privire la copiii plasa]i tru copiii institu]ionaliza]i (de exemplu,
de autorit`]ile competente \n scopul familii de plasament, adop]ie, kafalah)“
\ngrijirii [i protec]iei s`n`t`]ii fizice sau (Yemen 2RCO, Add. 102, paragraful 23).
mentale sau tratament“ propune „o re- Mai mult decât oricând, situa]ia precar`
vizuire periodic` a tratamentului acordat a unui mare num`r de copii c`rora li se
copilului [i a tuturor celorlalte aspecte acord` o \ngrijire institu]ional` inadec-
semnificative legate de plasarea acestu- vat`, a determinat Comitetul pentru
ia“. Drepturile Copilului s` priveasc` institu-
Responsabilitatea ce revine statului nu ]ionalizarea ca pe „ o ultim` solu]ie“ [i
\nceteaz` atunci când un copil a fost pla- s` sublinieze faptul c` aceasta este
sat \n \ngrijirea unei familii sau \ntr-o inacceptabil` pentru copiii mici ale c`ror
institu]ie. Prea mul]i copii au avut de su- nevoi de dezvoltare necesit` prezen]a
ferit sau au devenit victime ale abuzului, permanent` a unui adult (vezi de exem-
ca urmare a plasamentelor, de unde re- plu Egipt SR.67, paragraful 21 [i SR.68,
zult` c` monitorizarea continu` este paragraful 21).
esen]ial` (vezi pagina 449). Prea mul]i copii sunt plasa]i \n institu]ii
Articolul 3(3) solicit`, de asemenea, pentru c` statul nu a reu[it s` aloce
Statelor P`r]i s` se asigure c` „institu]ii- resursele necesare r`mânerii copiilor \n
le, serviciile [i unit`]ile responsabile cu propriile familii sau s` g`seasc` [i s`
\ngrijirea [i protec]ia copiilor se con- men]in` familii de plasament pentru
formeaz` standardelor impuse de auto- ace[ti copii – de[i aceste ac]iuni repre-
rit`]ile competente, \n special \n ce pri- zint` o economie iluzorie. Chile, de
ve[te siguran]a, s`n`tatea, num`rul [i exemplu, sus]ine c` „...accentul pus pe
calificarea personalului precum [i asigu- institu]ionalizare \n cadrul politicilor de
rarea unei superviz`ri competente“ (vezi protec]ie a copilului s-a dovedit a fi
pagina 57). extrem de costisitor [i a acoperit \n mic`
m`sur` cerin]ele din sfera \ngrijirii
Plasarea \n institu]ii copiilor; \n acela[i timp, efectele unei
Articolul 20 face referire, f`r` a fi \ns` astfel de ac]iuni s-au dovedit adesea
foarte precis, la faptul c` plasarea co- contrare scopului de integrare familial`
piilor „\n institu]ii adecvate“ reprezint` o [i social` a acestor copii“ (Chile IR, para-
ultim` solu]ie, mai pu]in optim` decât graful 258).
plasamentul familial. Se observ` utiliza- Comitetul [i-a exprimat adesea preocu-
rea expresiei „dac` este necesar“, ceea

parea fa]` de copiii institu]ionaliza]i, Federa]ia Rus` IRCO, Anexa 4, paragra-
dup` cum urmeaz`: fele 11 [i 19; Belarus IRCO, Anexa.17,
„Comitetul ...este preocupat de faptul paragraful 8; Cambogia IRCO, Anexa 39,
c`, celelalte alternative de tip familial nu paragraful 39; Republica Federal` Iugos-
sunt suficient dezvoltate [i nu sunt lavia IRCO, Anexa 49, paragrafele 15 [i
disponibile; c`, \n consecin]`, copiii sunt 34; Zimbabwe IRCO, Anexa 55, paragra-
plasa]i \n institu]ii care, din lips` de re- fele 17 [i 29; China IRCO, Anexa 56, pa-
surse, ofer` copiilor ad`post [i \ngrijire ragrafele 18 [i 38; Bulgaria IRCO, Anexa
de foarte slab` calitate; c` amplasa- 66, paragraful 27; Azerbaijan IRCO,
mentul [i modul de func]ionare a in- Anexa 77, paragrafele 18 [i 39; Federa]ia
stitu]iilor nu faciliteaz` contactul cu fa- Rus` 2RCO, Anexa 110, paragrafele 37 [i
milia. Comitetul este, de asemenea, 38; Armenia IRCO, Anexa 119, paragra-
preocupat de lipsa mecanismelor efici- fele 28 [i 29; Tadjikistan IRCO, Anexa
ente care s` permit` copiilor s`-[i comu- 136, paragrafele 30 [i 31; Slovacia IRCO,
Anexa 140, paragraful 28; Republica Do-
nice grijile [i nemul]umirile legate de
plasarea lor \n institu]ie. minican` IRCO, Anexa150, paragrafele
30 [i 31).
20
„...Comitetul recomand` Statului Parte
s` promoveze familia ca mediu optim |n cazul \n care copiii sunt plasa]i \n insti-
pentru un copil, cu ajutorul programelor tu]ii, statul trebuie s` ia m`suri pentru a
de consiliere [i a programelor comuni- se asigura c` acestora li se pune la dis-
tare, programe care urm`resc s` \i \ncu- pozi]ie un personal bine instruit, c` ne-
rajeze pe p`rin]i s` \[i p`streze copiii. |n voile copiilor sunt respectate, c` li se
plus, este recomandabil ca Statul Parte asigur` o bun` calitate a vie]ii [i c` sunt
s` \ntreprind` toate m`surile eficiente proteja]i \mpotriva abuzurilor (vezi [i
pentru a multiplica [i consolida plasa- articolul 3(3), pagina 57):
ment familial, centrele de tip familial [i „Comitetul recomand` Statului Parte s`
alte tipuri de \ngrijire alternativ` de tip stabileasc` un cod de standarde, astfel
familial [i s` plaseze copiii \n institu]ii \ncât copiii priva]i de un mediu familial
numai \n ultim` instan]`. Comitetul s` primeasc` \ngrijirea [i protec]ia adec-
sugereaz` Statului Parte s` efectueze o vate. Comitetul recomand` Statului
revizuire comprehensiv` a condi]iilor Parte s` \[i consolideze eforturile pentru
din institu]ii; s` ia toate m`surile nece- a asigura instruirea suplimentar`, inclu-
sare pentru \mbun`t`]irea infrastruc- siv \n domeniul drepturilor copilului, a
turii; s` se asigure c` acei copii care tr`- personalului din institu]ii; s` asigure
iesc \n institu]ii se bucur` de toate drep- revizuirea periodic` a plasamentelor \n
turile stipulate \n Conven]ie, \n confor- institu]ii; s` stabileasc` un mecanism
mitate cu articolul 2. Comitetul solicit` independent prin intermediul c`ruia co-
Statului Parte s` revizuiasc` politicile [i piii din institu]iile de protec]ie s`-[i ex-
practicile existente pentru a se asigura prime nemul]umirile. Comitetul \ncura-
c` acei copii din institu]ii pot s` p`streze jeaz` Statul Parte s` introduc` m`suri
contactul cu familiile lor. Comitetul su- care s` garanteze [i s` protejeze
gereaz` ca Statul Parte s` ofere asisten- demnitatea uman` a copiilor care trìesc
]` [i s` asigure instruirea personalului \n institu]ii, [i s` fac` aceste institu]ii
din institu]ii, inclusiv a asisten]ilor mai primitoare pentru copii. Statul Parte
sociali“ (Kirghizstan IRCO, Add. 127, pa- este, de asemenea, \ncurajat s` creasc`
ragrafele 35 [i 36). nivelul resurselor alocate pentru pro-
„Comitetul este preocupat de utilizarea tec]ia [i \ngrijirea copiilor priva]i de un
predominant` a solu]iilor institu]ionale mediu familial. |n final, Comitetul suge-
pentru asisten]a copiilor afla]i \n dificul- reaz` ca Statul Parte s` \[i intensifice
tate [i de faptul c` acestor copii \ngriji]i eforturile pentru a preveni institu-
\n institu]ii timp de mul]i ani, chiar pân` ]ionalizarea [i s` acorde aten]ie special`
la vârsta de 18 ani, nu li se stimuleaz` \n aceast` direc]ie familiilor vulnerabile,
aptitudinile educa]ionale [i voca]ionale oferindu-le, de exemplu, acestora servi-
de care au nevoie pentru a duce o via]` cii de asisten]` adecvate“ (Georgia
independent` din momentul \n care IRCO, Add. 124, paragraful 35. Vezi [i
p`r`sesc institu]ia“ (Etiopia 2RCO, Ucraina IRCO, Add. 42, paragrafele 14 [i
Anexa 144, paragraful 50. Consulta]i [i 27; Thailanda IRCO, Add. 97, paragraful 22.

Este deosebit de important ca toate [i care se afl` \n institu]ii, ar trebui s` se
institu]iile \n care trìesc copii s` aplice prevederile articolului 37 [i Regu-
implementeze prevederile articolului 12. lile Na]iunilor Unite pentru Protec]ia
Modul natural \n care membrii familiei Minorilor priva]i de libertate (sus]inute
vorbesc [i se ascult` reciproc [i mai ales de Comitet), chiar dac` aceste institu]ii
modul \n care p`rin]ii \i ascult` pe copii func]ioneaz` \n afara sistemului penal.
nu poate fi reprodus cu u[urin]` \n |n 1996, Raportorul Special al Comisiei
institu]ii unde modul de via]` este mai pentru Drepturile Omului \n problema
formal. Trebuie luate m`suri \n mod torturii a ridicat problema condi]iilor de
deliberat care s` determine personalul deten]ie a copiilor, exprimându-[i preo-
s` asculte [i s` ia \n considerare p`rerile cuparea fa]` de tratamentele necores-
copiilor [i s` respecte drepturile civile punz`toare la care ace[tia sunt supu[i
ale acestora. pe perioada \n care se afl` \n custodie [i
Celelalte prevederi ale Conven]iei, de pe perioada arestului preventiv. Acesta
20 exemplu articolul 2 (protec]ia \mpotriva

discrimin`rii), articolul 13 (libertatea de
noteaz`:
„...O alt` problem`, despre care avem
exprimare), articolul 16 (dreptul la via]` informa]ii c` este larg r`spândit` \n mul-
privat`) [i articolul 19 (protec]ia \m- te regiuni ale lumii, este aceea a supra-
potriva violen]ei) ar trebui s` ofere aglomer`rii celulelor copiilor, atât \n
certitudini c` institu]iile nu vor adopta spa]iile de pre-deten]ie, cât [i \n \nchi-
m`suri care s` prejudicieze dezvoltarea sori. |n anumite institu]ii pare s` existe
[i socializarea normal` a copilului, ce- un num`r de copii ce dep`[e[te cu mai
rându-le, de exemplu, copiilor s` poarte mult de trei ori capacitatea stabilit` \n
uniforme, f`când public` istoria perso- mod oficial. Lipsa spa]iului [i a facilit`-
nal` a acestora colegilor de [coal` sau ]ilor adecvate a dus \n anumite situa]ii la
altor copii din institu]ie, sau f`când uz deten]ia copiilor \mpreun` cu de]inu]i
de metode de control sau sanc]iuni sau prizonieri adul]i, situa]ie care, de
necorespunz`toare (cum ar fi pedeapsa altfel, \i face pe copii vulnerabili \n fa]a
corporal`, restric]ionarea libert`]ii, utili- atacurilor violente [i a influen]elor de-
zarea medicamentelor tranchilizante sau vastatoare. Chiar [i \n cazurile \n care
privarea de hran`, somn sau interzicerea copiii sunt re]inu]i separat, personalul
contactului cu familia). din \nchisori de cele mai multe ori nu are
Privarea de libertate preg`tirea necesar` spre a putea face fa-
Articolul 37 vizeaz` drepturile copiilor ]` cerin]elor speciale impuse de deten]ia
priva]i de libertate, incluzând no]iunile tinerilor.
de „arest, deten]ie sau \nchisoare“. „Copiii, conform rapoartelor, sunt ade-
Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec- sea \nchi[i \n condi]ii insalubre, fiind ex-
]ia Minorilor priva]i de libertate ofer` o pu[i la riscul \mboln`virii sau la apari]ia
defini]ie mai exact`: altor probleme de s`n`tate. |n unele ca-
„Privarea de libertate desemneaz` orice zuri, alimenta]ia nu este adecvat`,
form` de deten]ie sau \nchisoare sau conducând la apari]ia cazurilor de
plasarea unei persoane \ntr-un alt cadru malnutri]ie [i, \n situa]ii extreme, la \nfo-
custodial public sau privat, pe care metare. Multe \nchisori [i multe alte cen-
persoana nu are voie s` \l p`r`seasc` tre de deten]ie \n care sunt \nchi[i copiii
atunci când dore[te, din ordinul unei au- sunt lipsite de orice facilit`]i medicale
torit`]i juridice, administrative sau a sau ofer` servicii medicale inadecvate.
unei alte autorit`]i publice “. Mul]i copii Mai mult, absen]a activit`]ilor de
din institu]ii, inclusiv cei din institu]iile recreere [i educative poate afecta nega-
de s`n`tate mental`, se supun regulilor tiv bun`starea [i dezvoltarea mental` [i
[i ordinelor administrative care le inter- emo]ional` a copiilor de]inu]i“ (E/CN/.4/
zic p`r`sirea respectivei institu]ii; aceste 1996/35, paragrafele 11 [i 12).
reguli [i ordine dep`[esc sfera regulilor Comitetul a comunicat statului Lesotho
specifice unei familii, menite s` asigure preocuparea sa cu privire la:
bun`starea copiilor (de exemplu, inter- „num`rul insuficient de servicii alter-
zicerea ie[irilor \n ora[, la ore târzii). |n native de \ngrijire [i la sprijinul financiar
ceea ce prive[te copiii priva]i de libertate insuficient oferit serviciilor deja exis-

tente... Comitetul este, \n plus, profund cheltuielile ocazionate de astfel de m`-
preocupat de faptul c` Centrele de suri sunt adesea, pe termen lung efici-
Formare pentru Minori sunt folosite de ente din punctul de vedere al costurilor.
instan]ele judec`tore[ti pentru re]inerea Serviciile de asisten]` social` ar trebui
acestora \n scopul „propriei lor bun`- s` se asigure c` familiile de plasament/
st`ri [i educa]ii“... chiar dac` ace[ti copii asisten]ii maternali sunt instrui]i [i
nu au comis nici o fapt` penal`. \ncuraja]i s` accepte plasarea copiilor cu
Comitetul este, de asemenea, preocupat dizabilit`]i [i c` centrele de tip familial
de faptul c` unii p`rin]i au ales s` \[i sunt dotate cu mijloacele [i personalul
trimit` copiii la astfel de institu]ii, necesar primirii atât a copiilor cu
adoptând aceast` solu]ie ca pe o dizabilit`]i, cât [i a celor f`r` dizabilit`]i.
metod` de a-i disciplina“ (Lesotho IRCO, Comitetul a revenit asupra acestei pro-
Add. 147, paragraful 37). bleme \n cazul Ucrainei [i a fostei Repu-
Copiii cu dizabilit`]i blici Iugoslave a Macedoniei:
Copiii cu dizabilit`]i sunt vulnerabili \n
fa]a abandonului de c`tre proprii p`rin]i,
„Comitetul este preocupat de absen]a \n
Ucraina a unui program care s` implice
20
fie la na[tere, fie la vârste mai mari, ade- asisten]a social`. Comitetul \[i exprim`
sea din cauz` c` p`rin]ii nu beneficiaz` \n special preocuparea fa]` de situa]ia
de sprijinul adecvat sau pentru c` se institu]ionaliz`rii, tratamentului [i pro-
tem c` nu vor putea face fa]` situa]iei. tec]iei copiilor cu dizabilit`]i. Alternati-
De asemenea, tradi]iile [i culturile \[i ex- vele la institu]ionalizare nu sunt sufi-
prim` adesea prejudec`]ile sau ostili- cient luate \n considerare, iar serviciile
tatea fa]` de persoanele cu dizabilit`]i, de sprijinire a p`rin]ilor care \[i \ngrijesc
\ncurajându-i pe p`rin]i s` se eschiveze acas` copilul cu dizabilit`]i sunt inadec-
de la responsabilitatea cre[terii unui vate“ (Ucraina IRCO, Anexa 42, paragra-
copil cu dizabilit`]i. Asisten]ii sociali pot ful 13).
descoperi c` asisten]ii maternali sunt „Comitetul...recomand` Statului Parte
reticen]i \n a accepta copii cu dizabilit`]i, s` consolideze serviciile comunitare \n
\n timp ce institu]iile mici, de tip familial favoarea...familiilor care au \n grij` copii
nu dispun de personalul [i de facilit`]ile cu dizabilit`]i sau cu probleme emo]io-
necesare primirii acestora. |n con- nale sau comportamentale, astfel \ncât
secin]`, astfel de copii pot sfâr[i \n s` se asigure un mai mare respect fa]`
institu]ii mari, \n care nu beneficiaz` de de principiile Conven]iei“ (Fosta Repu-
\ngrijirea necesar` (vezi articolul 23, blic` Iugoslav` a Macedoniei IRCO, Add.
pagina 381). 118, paragraful 26).
Regula 9(1) din Regulile Standard pri- Copii care trìesc [i/ sau muncesc pe
vind Egalizarea {anselor pentru Persoa- strad`
nele cu Dizabilit`]i stipuleaz`: „Persoa-
nele cu dizabilit`]i ar trebui s` poat` trì Fenomenul „copiilor str`zii“ (vezi artico-
\mpreun` cu familiile lor. Statele trebuie lul 2, pagina 42, \n cadrul c`ruia este
s` \ncurajeze includerea \n consilierea dezb`tut` aceast` tem`) nu este tratat \n
familial` a modulelor adecvate privind mod explicit \n cadrul Conven]iei cu
dizabilitatea [i efectele acesteia asupra privire la Drepturile Copilului, dar num`-
vie]ii de familie. Serviciile de \ngrijire la rul copiilor care trìesc [i/sau muncesc
domiciliu [i centrele de \ngrijire tempo- pe str`zile ora[elor \n majoritatea state-
rar` ar trebui s` fie accesibile familiilor lor lumii este mare [i \n continu` cre[-
ce includ persoane cu dizabilit`]i. Statele tere [i reprezint` un motiv serios de
ar trebui s` elimine toate obstacolele cu preocupare pentru Comitetul pentru
care se confrunt` persoanele care Drepturile Copilului, care solicit` insis-
doresc s` \ngrijeasc` sau s` adopte un tent adoptarea de solu]ii practice ca r`s-
copil sau un adult cu dizabilit`]i“. puns la dificult`]ile cu care se confrunt`
acest grup. De exemplu:
Astfel, statele ar trebui mai \ntâi s` se
asigure c` au fost \ntreprinse toate m`- „Comitetul este preocupat de num`rul
surile de suport pentru a men]ine un mare [i \n continu` cre[tere al copiilor
copil cu dizabilit`]i \n propria sa familie. care trìesc [i/ sau muncesc pe strad`,
Ar trebui, poate, remarcat faptul c`, ace[tia fiind unul dintre cele mai margi-
nalizate grupuri de copii din India.

Comitetul recomand` Statului Parte 137, paragrafele 40 [i 42, Comoros IRCO,
instituirea unor mecanisme care s` anexa 140, paragrafele 39 [i 40, Palau
asigure acordarea de documente de IRCO anexa 149, paragrafele 38-41).
identitate acestor copii, precum [i Totu[i, conform unei opinii generale,
alimente, haine [i un spa]iu \n care s` mul]i dintre ace[ti copii, nu intr` sub
locuiasc`. |n plus, Statul Parte trebuie s` inciden]a articolului 20, deoarece nu
asigure accesul acestor copii la asisten]` sunt de fapt „priva]i de mediul lor fa-
medical` [i servicii de reabilitare pentru milial“. De exemplu, pe baza unei
cazurile de abuz fizic, sexual [i de sub- cercet`ri derulate \n Namibia [i care a
stan]e, servicii de reconciliere familial`, implicat 515 „copii ai str`zii“ s-a con-
programe educa]ionale – inclusiv pre- statat c`: „Aproape to]i copiii ce au f`cut
g`tire profesional` [i formarea deprin- obiectul studiului aveau o familie la care
derilor de via]` [i accesul la consultan]` se \ntorceau \n mod periodic [i majo-
juridic`. Comitetul recomand` Statului ritatea proveneau din familii cu cinci sau
Parte s` coopereze [i s` \[i coordoneze
20 eforturile \n aceast` direc]ie cu cele ale
societ`]ii civile“ (India IRCO, anexa 115,
cu mai mul]i copii. Aproximativ jum`-
tate dintre copii proveneau din familii
monoparentale, majoritatea unor astfel
paragrafele 54 [i 55. Vezi [i Peru IRCO, de familii fiind conduse de mame, care
anexa 8, paragraful 12, Armenia IRCO, sunt adesea mai vulnerabile decât b`r-
anexa 119, paragrafele 42 [i 43, Iran ba]ii \n fa]a riscului [omajului ...“ (Na-
IRCO anexa 123, paragrafele 45 [i 46, mibia IR, paragrafele 190-192). |n astfel
Kirghizstan IRCO, anexa 127, paragrafe- de cazuri, lipsurile economice au fost
le 49 [i 50, Surinam IRCO anexa 130, cele care i-au determinat s` ias` pe stra-
paragraful 27, Columbia 2RCO anexa d`, mai degrab` decât respingerea sau
Provoc`rile implicate de asisten]a copiilor str`zii: O analiz`

thailandez`
„Activitatea de ajutorare a copiilor str`zii desf`[urat` atât de sectorul public, cât [i
de cel privat, ridic` multe probleme care \mpiedic` accesul serviciilor competente
la persoanele care au mai mult` nevoie de ele.
Aceast` situa]ie este cauzat` de: num`rul insuficient de membri ai personalului,
\n compara]ie cu num`rul de copii care au nevoie de asisten]`. Ace[tia lucreaz`
adesea \n condi]ii de stres, ceea ce afecteaz` direct activitatea lor cu tinerii. Mul]i
dintre membrii personalului manifest` chiar atitudini negative fa]` de copiii str`zii.
Mul]i dintre ace[tia nu au cuno[tin]e adecvate \n domeniul psihologiei copilului [i
\i plictisesc sau \i enerveaz` pe copii \n mod involuntar sau le inhib` dezvoltarea.
|n plus, nici agen]iile guvernamentale, nici organiza]iile neguvernamentale nu pot
oferi garan]ii sau stimulente prin care s` \i atrag` pe ace[ti oameni [i s` \i
determine s` se angajeze permanent;
Fondurile sunt insuficiente, la fel [i echipamentele [i spa]iul necesar organiz`rii
activit`]ilor. Aceast` situa]ie submineaz`, \n mod direct, extinderea serviciilor;
Problema coexisten]ei printre copii a grupurilor de vârste diferite, a mediilor fami-
liale diferite [i a unui nivel intelectual [i de educa]ie diferit este o problem`
serioas`, \ntrucât duce la apari]ia fisurilor \n cadrul grupului, a intimid`rilor [i a
v`t`m`rilor fizice care sunt mai vizibile \n centrele de deten]ie unde sunt g`zdui]i
temporar copiii;
Problema suprapunerii activit`]ilor [i a proiectelor ini]iate de Guvern [i de sectorul
privat este cauzat` de lipsa unei coordon`ri clare [i a unei agen]ii centrale de coor-
donare care s` armonizeze eforturile guvernului [i ale sectorului privat;
Exist` o multitudine de date [i statistici [i o re]ea independent` de informare cu
privire la copiii str`zii. Datele curente disponibile sunt dispersate [i \nvechite, \n
timp ce procesul de colectare a informa]iilor este adesea discontinuu“ (Thailanda
IR, paragraful 267).

abuzul din cadrul familiei. Interven]ia „...Comitetul recomand` Statului Parte...
statului sau a organiza]iilor neguverna- s` asigure instruirea personalului din
mentale \n via]a acestor copii a avut poli]ie cu privire la drepturile copiilor,
uneori rezultate negative, deoarece s-a astfel \ncât poli]ia s` contribuie la prote-
plecat de la ideea c`, orice copil care era jarea copiilor \mpotriva actelor de vio-
g`sit pe strad` trebuia „salvat“ prin pla- len]` sau \mpotriva oric`ror altor abuzuri
sarea acestuia \ntr-o form` alternativ` \n timpul cât ace[tia sunt pe strad`“
de protec]ie permanent`. (Burundi IRCO, Add. 133, paragraful 70).
|n ciuda acestui fapt, un procent semnifi- „...Comitetul [i-a exprimat profunda
cativ de copii de pe str`zile ora[elor sunt preocupare cu privire la acuza]iile pri-
\n aceast` situa]ie din cauz` c` sunt or- vind violarea, maltratarea [i torturarea,
fani (de exemplu, ca rezultat al conflic- inclusiv uciderea, \n scopul „epur`rii so-
telor, foametei sau virusului SIDA), din ciale“, a copiilor str`zii.
cauz` c` au fost abandona]i de p`rin]i, „Comitetul recomand` Statului Parte s`
sau din cauz` c` ei au fost cei care au
fugit de acas`, pentru a sc`pa de abuzul
urgenteze adoptarea unui Plan Na]ional
pentru Protec]ia Copiilor Str`zii [i s` se 20
fizic, sexual sau emo]ional. asigure c` copiilor str`zii li se ofer`
|n prezent, majoritatea proiectelor ce hrana, hainele, spa]iul de locuit, asisten-
acord` asisten]` „copiilor str`zii“ abor- ]a medical` [i oportunit`]ile educa]io-
deaz` cu mai mult` aten]ie problema, nale necesare, inclusiv preg`tirea pro-
]inând cont atât de nevoia copiilor de a fesional` [i formarea deprinderilor de
p`stra leg`tura cu familiile [i comuni- via]`, \n vederea deplinei dezvolt`ri a
t`]ile lor, cât [i de nevoia de indepen- acestora.
den]` [i de \ncrederea \n sine a acestor Pe lâng` toate acestea, Statul Parte tre-
copii. Astfel de proiecte ap`r` [i sus]in buie s` se asigure c` ace[ti copii bene-
principiile Conven]iei, care \ncurajeaz` ficiaz` de servicii de reabilitare \n cazul
autonomia copiilor, ca persoane [i drep- abuzului fizic, sexual [i de substan]e, de
turile civile ale acestora (a[a cum se protec]ia \mpotriva brutalit`]ii poli]iei [i
stipuleaz` [i \n articolele 5, 12-16, 19, 29 de servicii care s` faciliteze reconcilierea
[i 32) [i drepturile care sus]in drepturile cu familiile lor“ (Guatemala 2RCO, Add.
familiei copilului (articolele 5, 9, 18, 26, 154, paragrafele 54 [i 55).
27 [i 30). Proiectele tind s` \[i stabi-
leasc` centrul de activitate \n localitatea
unde trìesc copiii str`zii, oferind po-
|n alegerea uneia din aceste
sibilitatea unor servicii practice, sus]i- solu]ii este necesar s` se ]in`
nând \n acela[i timp capacitatea co- seama \n mod corespunz`tor,
pilului de a controla ritmul schimb`rii [i de „necesitatea unei anumite
\ncurajând reintegrarea acestora \n
familiile [i comunit`]ile de care apar]in. continuit`]i \n cre[terea copi-
|n plus fa]` de extinderea [i diversi- lului, precum [i de originea sa
ficarea oportunit`]ilor oferite acestor etnic`, religioas`, cultural` [i
copii, statele ar trebui s` \ntreprind` lingvistic`“
m`suri eficiente prin intermediul c`rora
s` \i protejeze pe ace[tia \mpotriva abu- Aceast` prevedere face trimitere la arti-
zului: colul 7 (dreptul copilului de a-[i cunoa[-
„}in\nd cont de faptul c` cer[itul repre- te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia, ve-
zint` o infrac]iune, Comitetul este preo- zi pagina 142) [i la articolul 8 (p`strarea
cupat de faptul c` acei copii care sunt identit`]ii copilului, vezi pagina 147). Din
ridica]i de pe strad` din cauza unei astfel p`cate, unele ]`ri au o istorie a \nc`lc`rii
de fapte risc` s` fie supu[i procedurilor acestui drept, prin scoaterea for]at` a
judiciare sau s` fie plasa]i \n centre de copiilor apar]inând grupurilor indigene
deten]ie sau \n orfelinate. sau minoritare din familiile lor [i pla-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` sarea acestora \n familii prospere, f`r`
abroge acele prevederi legale care incri- copii. De[i bine inten]ionate, astfel de
mineaz` vagabondajul [i cer[itul“ (Ior- ac]iuni aduc la lumin` un rasism crud [i
dania 2RCO, Add. 125, paragrafele 51 [i 52). au avut efecte negative \n cazul multor
copii [i adul]i. Trebuie remarcat faptul

c`, aceast` prevedere reflect` dreptul mul rând, este posibil ca interesul su-
copiilor provenind din comunit`]i mino- perior al copilului, \n termenii articolului
ritare sau indigene, conform articolului 3(1) s` nu fie sus]inut de continuitatea
30, de a se bucura de cultura lor, de a-[i religiei [i culturii – de exemplu, \n cazul
practica religia [i de a-[i folosi limba \n care un copil a fost desp`r]it de p`-
matern` (vezi pagina 545). rin]ii sì din cauza unor practici reli-
Continuitatea \n cre[terea copilului im- gioase [i culturale dùn`toare sau \n
plic` continuitatea contactului copilului, cazul \n care copilul a fugit de acas` din
ori de câte ori este posibil, cu p`rin]ii, cauza unui conflict cu credin]ele sau
familia [i cu comunitatea – fapt care este practicile p`rin]ilor. |n al doilea rând,
posibil chiar [i atunci când copilul a fost conform articolelor 12 [i 15, odat` ce
adoptat (vezi Discu]ia din cadrul artico- copiii demonstreaz` un nivel suficient
lului 21, paginile 358-359). Continuitatea de \n]elegere/maturitate, acestora le va
\n cre[terea copilului implic`, de aseme- fi respectat dreptul de a-[i alege propria
religie, precum [i dreptul la libertatea de
20 nea, g`sirea unei familii de plasament
sau adoptive din acela[i mediu cultural, exprimare [i de asociere.
sau garantarea faptului c` to]i sau câ]iva Continuitatea \n cre[terea copilului
dintre membrii personalului institu]iei \n implic` [i faptul c` statul trebuie s` ia
care va fi plasat copilul provin din ace- toate m`surile necesare pentru a evita
la[i mediu cultural. |n acela[i timp - ar fi plasamentele multiple ale copiilor pe
de preferat – ca institu]ia \ns`[i s` fie care \i are \n grij`. Atunci când au suferit
amplasat` \ntr-o comunitate adecvat`. trauma pierderii familiei, copiii se pot
Specificarea „cadrului lingvistic“ este confrunta cu probleme comportamen-
foarte important`. Fluen]a \ntr-o anumi- tale care ar putea conduce la transferul
t` limb` este ob]inut` \n mod optim – [i acestora de la o familie de plasament la
adesea doar – \n timpul copil`riei, astfel alta sau dintr-un centru \n altul, sau la
\ncât trebuie depuse toate eforturile ca plasarea acestora \n institu]ii din ce \n ce
ace[ti copii s` \nve]e limba matern` mai restrictive, ceea ce va conduce la
chiar [i atunci când sunt plasa]i \ntr-o fa- apari]ia altor probleme comportamen-
milie de vorbitori ai unei alte limbi. tale. Drept urmare, este important s`
existe preocuparea de a evita astfel de
|n ceea ce prive[te religia [i cultura, tre- schimb`ri dramatice ale vie]ii copiilor.
buie ]inut cont de dou` aspecte: \n pri-

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 20 face referire la departamentele de protec]ie
social`, educa]ie [i s`n`tate)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
ten]ilor sociali, a personalului agen]iilor pentru adop]ii, a personalului din in-
stitu]iile reziden]iale, a familiilor de plasament/a asisten]ilor maternali, a pro-
fesorilor [i a personalului medical)?

Beneficiaz` p`rin]ii de sprijinul necesar pentru a se evita cùtarea unei solu]ii
alternative pentru \ngrijirea copiilor?
Atunci când copiii nu mai pot fi \ngriji]i de p`rin]i, se fac eforturi sistematice pentru
plasarea acestora la al]i membri ai familiei, acordându-li-se acestora sprijinul nece-
sar, atunci când este cazul?
|n cazul familiilor conduse de copii, ofer` statul respectivei familii m`suri adecvate
de suport?
Este statul obligat prin lege s` asigure \ngrijirea corespunz`toare a copiilor priva]i
de mediul lor familial?
Sunt serviciile sociale capabile s` solicite asisten]` din partea profesioni[tilor din

domeniul s`n`t`]ii, educa]iei sau din alte domenii, pentru a r`spunde nevoilor co-
piilor f`r` familie?
Sunt persoanele responsabile cu plasarea copiilor f`r` familie formate \n mod
corespunz`tor?
Se ]ine cont de p`rerea copiilor atunci când:
sunt luate \n considerare alternativele de plasament?
se aleg alternativele de plasament ?
se monitorizeaz` plasamentele alternative?
Exist` sisteme independente, primitoare pentru copii, de depunere a plângerilor,
care s` \i protejeze pe copiii plasa]i \n afara mediului lor familial?
Sunt familiile de plasament/asisten]ii maternali subiectul unei investiga]ii apro-
fundate [i a unui proces de autorizare \nainte de efectuarea plasamentului?
Sunt familiile de plasament/asisten]ii maternali recruta]i [i \ncuraja]i s` ia \n \ngrijire
copii cu dizabilit`]i?
Sunt familiile de plasament/asisten]ii maternali instrui]i pentru a putea avea grij` de
Sunt monitorizate, \n mod periodic plasamentele familiale?
Li se solicit` familiilor de plasament s` cunoasc` p`rerea copiilor \n toate proble-
mele care-i privesc [i s` acorde importan]a cuvenit` acestor p`reri?
Monitorizeaz` statul bun`starea copiilor afla]i \n plasamente familiale private?
Sunt, copiii, plasa]i \n institu]ii doar atunci când este necesar?
Sunt plasamentele \n institu]ii monitorizate \n mod periodic?
Toate institu]iile care au \n \ngrijire copii au personal suficient [i preg`tit \n mod
corespunz`tor?
Personalul este instruit pentru a putea asigura respectarea drepturilor copilului
prev`zute de Conven]ie?
Aceste institu]ii respect` demnitatea uman` a copiilor, le ofer` copiilor pe cât posibil
o via]` normal` [i iau toate m`surile pentru a asigura integrarea acestora \n so-
cietate?
Aceste institu]ii interzic
purtarea de uniforme obligatorii?
munca copiilor (care dep`[e[te limitele treburilor casnice obi[nuite)?
pedepsele corporale?
restric]ionarea libert`]ii?
folosirea medicamentelor \n scopul controlului?
privarea de mâncare?
privarea de somn?
privarea de contactul cu familia, \n scopul controlului?
Li se solicit` acestor institu]ii s` cunoasc` p`rerea copiilor \n toate problemele care-i
privesc [i s` acorde importan]a cuvenit` acestor p`reri?
Institu]iile, acolo unde este posibil, protejeaz` copiii cu dizabilit`]i al`turi de copiii
f`r` dizabilit`]i?

Atunci când este posibil, se evit` schimbarea plasamentului copiilor?
Proiectele ce se adreseaz` copiilor care trìesc [i/ sau muncesc pe strad` asigur`
atunci când este posibil, men]inerea contactului copiilor, cu familiile lor [i cu comu-
nit`]ile din care provin?
Atunci când aleg sau sus]in un plasament, autorit`]ile din domeniul asisten]ei sociale
acord` aten]ia cuvenit` necesit`]ii unei anumite continuit`]i \n educa]ia copiilor, \n le-
g`tur` cu:
apartenen]a etnic` a copilului?
apartenen]a religioas` a copilului?
apartenen]a cultural` a copilului?
apartenen]a lingvistic` a copilului?
(men]inând, de exemplu contactul cu familia copilului, cu prietenii [i cu comunitatea
sau, atunci când acest lucru nu este posibil, luând m`suri speciale)

Articolelor conexe:
Articole a c`ror implementare este strâns legat` de implementarea articolului 20:
Articolul 3(2) [i (3): obliga]ia statului de a asigura protec]ia [i \ngrijirea copilului [i res-
pectarea unor standarde adecvate \n plasamentul copiilor [i \n toate serviciile pentru co-
pii
Articolul 8: dreptul la p`strarea identit`]ii copilului
Articolul 9: dreptul de a nu fi separat de p`rin]i, cu excep]ia cazului \n care o astfel de
separare este \n interesul superior al copilului
Articolul 16: protec]ia \mpotriva imixtiunilor arbitrare \n via]a privat`, familia [i domi-
ciliul copilului
Articolul 18: p`rin]ii de]in responsabilitatea primar` [i solidar` asupra copiilor, fiind
sprijini]i de stat \n mod corespunz`tor
Articolul 25: revizuirea periodic` a plasamentului
Articolul 30: copiii apar]inând minorit`]ilor sau popula]iei indigene

Adop]ia 21
Statele P`r]i care recunosc [i/sau permit sistemul adop]iilor vor veghea ca interesul supe-
rior al copilului s` fie ra]iunea primordial` \n materie, [i:
(a) Vor veghea c` adop]ia unui copil s` fie autorizat` numai de autorit`]ile competente
care, \n conformitate cu legisla]ia [i procedurile \n vigoare [i pe baza tuturor informa]iilor
pertinente [i credibile, stabile[te c` adop]ia se poate realiza luând \n considerare statutul
copilului \n raport cu p`rin]ii, rudele [i reprezentan]ii sì legali [i c`, dac` este necesar,
persoanele interesate [i-au dat consim]`mântul pentru adop]ie \n cuno[tin]` de cauz` [i
\n urma unei consilieri corespunz`toare;
(b) Vor recunoa[te c` adop]ia interna]ional` poate fi considerat` ca un mijloc alternativ
de \ngrijire a copilului, dac` acesta nu poate fi \ncredin]at spre plasament familial sau
spre adop]ie sau nu poate fi \ngrijit \n nici un mod corespunz`tor \n ]ara sa de origine;
(c) Vor asigura c` \n cazul adop]iei interna]ionale copilul se bucur` de garan]ii [i stan-
darde echivalente cu cele existente \n cazul adop]iei na]ionale;
(d) Vor lua toate m`surile corespunz`toare pentru a se asigura c` \n cazul adop]iei inter-
na]ionale, plasamentul copilului nu conduce la ob]inerea de câ[tiguri financiare necuve-
nite pentru persoanele implicate;
(e) Vor promova, acolo unde este cazul, obiectivele prezentului articol prin \ncheierea de
\n]elegeri [i acorduri bilaterale sau multilaterale [i vor depune eforturi \n acest cadru,
pentru a se asigura c` plasamentul copilului \n alt` ]ar` este realizat de autorit`]ile sau or-
ganele competente.
rticolul 21 se refer` la drepturile interna]ional` va fi luat` \n considerare
A copiilor adopta]i – \n ]`rile care

permit adop]iile - stabilind im-
portan]a prioritar` a interesului
superior al copiilor \n toate procedurile
legate de adop]ii [i pentru detalierea ce-
numai \n cazul \n care copilul nu poate
beneficia de un plasament adecvat \n
]ara sa. Nevoia tuturor copiilor mici de a
avea o familie, de a avea un sentiment al
siguran]ei [i al permanen]ei rela]iilor
Sumar
rin]elor minime pentru procedurile de a- este recunoscut` \n cele mai multe p`r]i
dop]ie. Articolul prevede c` adop]ia ale lumii [i este consfin]it` \n Preambu-
ADOP}IA 351
lul Conven]iei, care prevede c` familia lului r`mâne neutr` \n ceea ce prive[te
este „[...] grupul fundamental al societ`- dezirabilitatea adop]iei, chiar [i \n inte-
]ii [i mediul natural pentru cre[terea [i riorul ]`rii de origine a copilului, de[i
bun`starea tuturor membrilor sì [i \n articolul 20 o men]ioneaz` ca una din
special a copiilor“ [i c` „pentru dezvol- posibilele op]iuni pentru \ngrijirea copii-
tarea complet` [i armonioas` a perso- lor f`r` familii. Este clar c` nevoia psiho-
nalit`]ii sale, copilul trebuie s` creasc` logic` a copilului de permanen]` [i ata-
\ntr-un mediu familial, \ntr-o atmosfer` [ament individual poate fi satisf`cut`
de fericire, dragoste [i \n]elegere“. A- f`r` a recurge la formalitatea adop]iei,
dop]ia, ca solu]ie permanent` pentru sa- dar, acolo unde aceasta este utilizat`, ea
tisfacerea acestei nevoi, este \ns`, foarte trebuie reglementat` corespunz`tor de
controversat`. c`tre stat pentru protejarea drepturilor
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- copiilor.
21
Extrase din
form Conven]iei
te, inclusiv despre principalele m`suri legislative, administrative sau de alt` natur`
\n vigoare, precum [i, despre modul \n care acestea reflect` principiul „interesului
superior al copilului” [i „respectarea opiniilor copilului”; factorii implica]i, difi-
cult`]ile \ntâlnite [i progresele ob]inute \n procesul de implementare a prevederilor
Conven]iei; precum [i la priorit`]ile [i obiectivele specifice ale procesului de
implementare cu privire :
[...]
(g) Adop]ia (articolul 21)
|n plus, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii privind num`rul de copii
pe fiecare an al perioadei de raportare, din fiecare din urm`toarele grupuri, \n
func]ie de grupa de vârst`, sex, origine etnic` sau na]ional` [i mediu rural sau
urban: copii f`r` ad`post, copii abuza]i sau neglija]i, copii prelua]i \n custodia sta-
tului pentru asigurarea protec]iei lor, copii afla]i \n plasament familial, copii \n \n-
grijire institu]ional`, copii plasa]i \n adop]ie na]ional`, copii care intr` \n ]ar` prin
proceduri de adop]ie interna]ional` [i copii care p`r`sesc ]ara prin proceduri de
adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt, de asemenea, \ncurajate s` ofere informa]ii [i indicatori statistici
relevan]i cu privire la copiii la care se refer` aceast` sec]iune“ (CRC/C/5, paragra-
fele 16-18).
„V. MEDIU FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~
H. Adop]ia (articolul 21)
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate, inclusiv cele de natur` legislativ`, admi-
nistrativ` sau judiciar`, pentru a asigura c`, acolo unde Statul Parte recunoa[te [i/
sau permite sistemul adop]iilor, interesul superior al copilului are o importan]` pri-
oritar`. Trebuie, de asemenea, furnizate informa]ii privind:
Autorit`]ile competente s` autorizeze adop]ia unui copil;

Legisla]ia [i procedurile aplicabile [i informa]iile pertinente [i credibile pe baza
c`rora se hot`r`[te adop]ia;
Statutul pe care trebuie s`-l aib` copilul fa]` de p`rin]ii, rudele [i repre-
zentan]ilor sì legali, pentru ca adop]ia s` poat` fi permis`;
Implicarea persoanelor interesate, circumstan]ele \n care este solicitat consim-
]`mântul informat al acestora [i oferirea consilierii necesare, inclusiv pentru a
permite luarea \n considerare a alternativelor [i a consecin]elor adop]iei, pre-
cum [i m`sura \n care se asigur` participarea copilului [i se d` importan]a cu-
venit` opiniilor acestuia;
Garan]iile existente pentru protejarea copilului, inclusiv orice mecanism de
monitorizare, \n vigoare;
Efectele adop]iei asupra drepturilor copilului, \n special asupra drepturilor sale
civile, inclusiv asupra identit`]ii sale [i a dreptului copilului de a-[i cunoa[te
p`rin]ii biologici.
|n cazul adop]iei interna]ionale, indica]i m`surile \ntreprinse pentru a asigura c`:
21
O astfel de solu]ie este luat` \n considerare numai ca mijloc alternativ de \ngri-
jire a copilului dac` acesta nu poate fi \ncredin]at spre plasament familial sau
spre adop]ie sau nu poate fi \ngrijit \n nici un mod adecvat \n ]ara sa de origine;
Copilul implicat \n adop]ia interna]ional` se bucur` de garan]ii [i standarde
echivalente cu cele existente \n cazul adop]iei na]ionale;
Plasarea \n adop]ie interna]ional` nu duce la ob]inerea de câ[tiguri financiare
necuvenite pentru persoanele implicate;
S-au stabilit mecanisme adecvate pentru monitorizarea situa]iei copilului, inclu-
siv dup` plasamentul \n adop]ie interna]ional` [i pentru a asigura c` se acord` o
importan]` prioritar` interesului superior al copilului.
Rapoartele trebuie, de asemenea, s` indice:
Orice \n]elegeri sau acorduri bilaterale sau multilaterale \ncheiate de stat pentru
promovarea obiectivelor articolului 21 (de exemplu Conven]ia de la Haga din
luna mai 1993 cu privire la Protec]ia Copiilor [i Cooperarea \n materia Adop]iei
Interna]ionale);
|n acest cadru, m`surile adoptate pentru a asigura c` plasamentul copilului \n
alt` ]ar` este realizat de autorit`]ile [i organele competente;
Date relevante, dezagregate, privind copiii implica]i \n adop]ii interna]ionale, in-
clusiv dup` vârst`, sex, situa]ia copilului, situa]ia familiei de origine [i a celei a-
doptive, precum [i ]ara de origine [i cea adoptiv`;
Progresele ob]inute \n implementarea articolului 21, dificult`]ile \ntâlnite [i
obiectivele stabilite pentru viitor“.
conform acestui articol: 35, 160 [i 165; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi
Anexa 3, pagina 811)
Statele P`r]i care „recunosc [i/ Lucru pentru redactarea Conven]iei a

propus: „|n cazurile \n care un copil nu
sau permit sistemul adop]ii- poate fi \ngrijit de c`tre p`rin]ii sì sau
lor“ al]i membri ai familiei biologice, autori-
t`]ile competente ale Statului Parte vor
Sunt vizate aici acele state care conside- lua m`surile corespunz`toare pentru a
r` c` adop]ia este cea mai bun` solu]ie facilita adop]ia permanent` a copilului“
pentru copiii f`r` familii. De exemplu, (E/1982/12/ Add. 1, C, pp.56-59, Detrick,
delegatul din Statele Unite \n Grupul de pagina 299).
ADOP}IA 353
La polul diametral opus al spectrului la adresa Iordaniei:
opiniilor se afl` statele care func]ioneaz` „Comitetul consider` c` rezerva Statului
conform dreptului islamic [i care nu re- Parte la articolele 20 [i 21 ale Conven]iei
cunosc deloc adop]ia. Altele raporteaz` este superflu`, ar`tând, de asemenea,
aspecte negative ale adop]iilor. Exist` c` articolul 20(3) recunoa[te \n mod ex-
de exemplu rapoarte de „adop]ii false“ pres kafalah din legea islamic` drept
mascheaz` munca for]at` a copiilor (Ra- mijloc de \ngrijire alternativ`, iar artico-
portul Grupului de Lucru pentru Formele lul 21 se refer` \n mod expres la statele
Contemporane de Sclavie, sesiunea a care „recunosc [i / sau permit“ sistemul
XVIII-a, Consiliul Economic [i Social, E/ adop]iilor, deci \n nici un caz nu se aplic`
CN.4/Sub.2/1993/30, pagina 33. Vezi [i Iordaniei.
articolul 32, pagina 573). Comitetul [i-a „Comitetul recomand` Statului Parte s`
exprimat preocuparea \n leg`tur` cu \[i retrag` rezerva [...]“ (Iordania 2RCO,
abuzurile legate de adop]ii: Add.125, paragrafele 10 [i 11).
21 „Comitetul ia not`, de asemenea, cu

preocupare de incapacitatea legisla]iei
Alte ]`ri au forme tradi]ionale de adop-
]ie, \n leg`tur` cu care statul trebuie s`
existente de a proteja copiii „adopta]i“ – se asigure c` sunt conforme cu Conven-
o situa]ie care a dus la abuzuri cum ar fi ]ia. Comitetul a \ncurajat Canada s` \[i
exploatarea prin munc` \n cas`, \n spe- retrag` rezerva \n leg`tur` cu prevederi-
cial a fetelor (Ghana IRCO, Add.73, para- le articolului 21 „[...] care pot fi necon-
grafele 18 [i 38). forme cu formele tradi]ionale de \ngrijire
„Comitetul este preocupat de [...] poten- existente la popoarele b`[tina[e din Ca-
]iala utilizare a adop]iilor interna]ionale nada“ (CRC/ C/2/Rev.8, pagina 16; IRCO
\n scopul traficului, printre altele, pentru Canada, Add. 37, paragraful 10)> De
exploatarea economic` [i sexual` a co- asemenea, Comitetul a \ncurajat Insulele
piilor“ (Federa]ia Rus` 2RCO, Add.110, Marshall s` investigheze adop]iile cutu-
paragraful 43). miare:
„Comitetul se al`tur` Statului Parte ex- „Comitetul este preocupat [...] de ab-
primându-[i preocuparea \n leg`tur` cu sen]a informa]iilor [i datelor privind
practica \ngrijirii „fictive“ [...] a copiilor practica ‚adop]iilor cutumiare’ de c`tre
f`r` p`rin]i, care \nlocuie[te adop]ia membri ai familiei [...]“.
veritabil`, privând astfel ace[ti copii de „De asemenea \ncurajeaz` Statul Parte
\ngrijire [i educa]ie“ (Republica Demo- s` realizeze un studiu care s` includ` da-
crat` Congo IRCO, Add.153, paragraful te defalcate \n func]ie de sex, vârst` [i
44. Vezi IR Republica Democrat` Congo, mediul de provenien]` rural/urban, pen-
paragraful 85). tru a analiza fenomenul ‚adop]iilor cutu-
Legea islamic` nu recunoa[te conceptul miare’ de c`tre membri ai familiei, \n ve-
unei adop]ii care ascunde p`rin]ii adev`- derea \n]elegerii extinderii [i naturii
ra]i [i rela]iile de sânge ale unui copil. acestei practici [i pentru a adopta politici
Copiii f`r` familii pot trì \n forme per- [i m`suri corespunz`toare“ (Insulele
manente de \ngrijire, kafalah, care \n Marshall IRCO, Add.139, paragrafele 140
majoritatea statelor islamice \nseamn` [i 141).
c` ace[ti copii nu pot lua numele de fa-
milie [i nu pot avea drepturi de mo[teni- Interesul superior al copilului
re. Unele ]`ri, cum ar fi Libanul, interzic
adop]ia pentru musulmani dar o permit
trebuie s` fie ra]iunea supe-
pentru nemusulmani (IR Liban, paragra- rioar`
fele 46 [i 47). |n pofida formul`rii atente
a articolului, mai multe state cu popula]ii |n adop]ie, interesul superior al copilului
islamice au formulat o rezerv` specific` trebuie s` reprezinte „cea mai importan-
\n leg`tur` cu articolul 21, printre t` ra]iune“, mai degrab` decât ra]iunea
acestea se num`r` Bangladesh, Brunei „prioritar`“, ca \n articolul 3. Prevederea
Darussalam, Egipt, Indonezia, Iordania, stabile[te c` nici un alt interes, econo-
Kuweit, Maldive, Coreea de Sud [i Repu- mic, politic, de siguran]` a statului sau al
blica Arab` Sirian` (CRC/C/2/ Rev.8). celor care adopt` nu va prima [i nici nu
Comitetul a f`cut urm`toarea observa]ie va fi considerat egal cu cel al copilului.
Dup` cum a ar`tat Peru \n cel de-al doi-

lea raport al sù: ]ie este esen]ial` pentru asigurarea pro-
„se g`se[te o familie pentru copil, nu un tej`rii intereselor copiilor:
copil pentru familie“ (Peru 2R, paragra- „Comitetul este preocupat de absen]a
ful 179). standardelor [i statisticilor la nivel na]io-
Principiul ra]iunii superioare trebuie pre- nal privind [...] adop]ia [...]. Comitetul
v`zut \n mod clar \n lege. Orice regle- este preocupat de procedurile vagi pen-
mentare care eludeaz` principiul poate tru adop]ie [i de absen]a mecanismelor
duce la o \nc`lcare a Conven]iei – de de evaluare, monitorizare [i urm`rire a
exemplu, reguli inflexibile pentru cei adop]iilor“.
care adopt`, cum ar fi stabilirea de limite „[...] Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte
de vârst`, sau pentru copil, permi]ând s` elaboreze o politic` na]ional` com-
de exemplu adop]ia numai \n cazurile \n prehensiv` [i o metodologie pentru [...]
care copilul a fost declarat legal abando- adop]ii, precum [i un mecanism central
nat (Pentru o discu]ie mai extins` despre de monitorizare“ (Armenia IRCO, Add.
„interesul superior al copilului“ vezi arti-
colul 3, pagina 49 [i articolul 18, pagina
119, paragrafele 30 [i 31).
21
292). elaboreze o politic` na]ional` compre-
„Copilul“ este, bine\n]eles, copilul pro- hensiv` [i o metodologie de lucru atât
pus pentru adop]ie, dar luarea \n consi- pentru plasament familial cât [i adop]ie,
derare a interesului superior nu trebuie care s` includ` proceduri de screening,
s` se opreasc` la copilul respectiv; [i al]i precum [i un mecanism central de
copii pot fi afecta]i de procedurile de monitorizare“ (Kirghizstan IRCO, Add.
adop]ie. Legisla]ia din Filipine prevede, 127, paragraful 38. Vezi [i IRCO Tadjikis-
de exemplu: „copilul p`rin]ilor adoptivi, tan, Add.136, paragraful 33).
\n vârst` de cel pu]in 10 ani \[i va da
consim]`mântul pentru adop]ie“ (Filipi- Adop]ia autorizat` „numai de
ne IR, paragraful 52). O adop]ie conside-
rat` a fi contrar` interesului superior al
autorit`]ile competente [...] \n
celorlal]i copii din familie ar fi dificil de conformitate cu legisla]ia \n vi-
pus de acord cu principiile Conven]iei. goare“
}`rile considerate a avea prea multe
adop]ii au f`cut obiectul \ngrijor`rii Co- |n toate ]`rile unde este permis` adop-
mitetului, dar Comitetul a chestionat de ]ia, Comitetul se a[teapt` s` existe o le-
asemenea [i lipsa de adop]ii na]ionale: gisla]ie care s` reglementeze atât adop-
]ia na]ional` cât [i cea interna]ional`.
„Opinia Comitetului este c` Statul Parte
ar trebui s` ia mai multe m`suri pentru De exemplu,
a oferi copiilor, \n special celor abando- „Comitetul sugereaz`, de asemenea, ca
na]i, posibilitatea s` creasc` \ntr-un c`- Statul Parte s` revizuiasc` legisla]ia cu-
min, printre altele, plasament familial [i rent` \n domeniul adop]iilor din per-
adop]ie“ (China IRCO, Add.56, paragra- spectiva principiilor [i prevederilor Con-
ful 38). ven]iei, \n special a celor ale articolelor
Procedurile de adop]ie pot da na[tere [i 20 [i 21 [i pentru a evalua eficacitatea
la forme de discriminare, ca de exemplu legisla]iei na]ionale \n facilitarea adop-
\n Grenada: ]iei“ (China IRCO, Add.56, paragraful
38).
pat de predilec]ia pentru fete \n procesul „[...] Comitetul este preocupat de absen-
de adop]ie [...]. Comitetul recomand` ca ]a unei legi uniforme a adop]iilor \n India
Statul Parte s` realizeze un studiu pentru [i a m`surilor eficace de monitorizare [i
a evalua situa]ia [i a stabili impactul urm`rire a plasamentului atât \n Statul
adop]iilor interna]ionale [i pentru a de- Parte cât [i \n strìn`tate“.
termina de ce fetele sunt preferate bìe- „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
]ilor \n procesul de adop]ie“ (Grenada reevalueze cadrul legislativ pentru adop-
IRCO, Add.121, paragraful 19). ]ia na]ional` [i interna]ional`“ (India
Comitetul consider` c` monitorizarea IRCO, Add.115, paragrafele 42 [i 43).
centralizat` a tuturor formelor de adop- „Comitetul continu` s` fie preocupat de
ADOP}IA 355
lacunele existente \n legisla]ia na]ional` adop]ie, exist` o prezum]ie \n Conven]ie
a Statului Parte privind adop]iile [i de c` interesul superior al copiilor este cel
faptul c`, procedurile existente pentru mai bine promovat atunci când ace[tia
adop]ii nu sunt de obicei respectate [i se sunt \mpreun` cu p`rin]ii lor, ori de câte
raporteaz` c` adop]iile sunt supuse unor ori acest lucru este posibil (articolele 7 [i
decizii arbitrare. Se exprim`, de aseme- 9) [i c` p`rin]ii au „responsabilitatea
nea, preocuparea \n leg`tur` cu preva- primar`“ pentru cre[terea acestora, res-
len]a adop]iei informale ilegale. Comite- ponsabilitate pe care trebuie s` [i-o
tul este preocupat [i de capacitatea exercite \n interesul copilului, \n baza
limitat` de urm`rire corespunz`toare a drepturilor acestuia conform Conven]iei
cazurilor de adop]ie interna]ional`, care [i a capacit`]ilor sale \n evolu]ie (artico-
constituie majoritatea cazurilor de adop- lele 5 [i 18).
]ii“. O adop]ie poate avea loc numai dac` p`-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` rin]ii naturali nu doresc sau se stabile[te
ia noi m`suri pentru revizuirea legisla]iei
21 [i practicilor \n domeniul adop]iei na]io-
nale [i interna]ionale [...]“ (Columbia
printr-un proces judiciar c` sunt incapa-
bili s` realizeze aceast` responsabilitate
– orice legisla]ie care permite adop]ii \n
2RCO, Add.137, paragrafele 43 [i 44. condi]ii mai pu]in restrictive ar duce,
Vezi [i Sri Lanka IRCO, Add.40, paragra- probabil, la \nc`lcarea atât a drepturilor
fele 17 [i 35; Bulgaria IRCO, Add.66, pa- copiilor cât [i a celor ale p`rin]ilor natu-
ragraful 15; Myanmar IRCO, Add.69, pa- rali, stabilite de Conven]ie. Solicitarea
ragraful 17). privind consim]`mântul adecvat a ap`-
„Autorit`]ile competente“ includ autori- rut \n urma cazurilor \n care copiii au
t`]ile judiciare [i profesionale \ns`rcina- fost lua]i \n mod abuziv de la p`rin]ii lor.
te cu: evaluarea viabilit`]ii plasamentu- Comitetul [i-a exprimat preocuparea, de
lui din punctul de vedere al interesului exemplu, pentru practica din Ungaria,
superior al copilului, cu asigurarea ob- de realizare a plasamentului \n vederea
]inerii consim]`mintelor necesare [i cu adop]iei \nainte de na[terea copilului:
luarea \n considerare a tuturor informa- „Din perspectiva principiilor [i prevede-
]iilor relevante. Astfel, \n proces trebuie rilor Conven]iei, \n special ale articolelor
implica]i atât asisten]i sociali cât [i 3, 7 [i 21, amendamentul la Legea XV
judec`tori cu preg`tire \n domeniu. Co- din 1990, care acord` p`rin]ilor posibili-
mitetul a recomandat, \n leg`tur` cu a- tatea de a plasa un copil pentru adop]ie
dop]iile din Panama, \nc` dinainte de na[tere, este un motiv
„s` se ofere preg`tire adecvat` profesio- de preocupare pentru Comitet“.
ni[tilor implica]i“ (Panama IRCO, Add. „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
68, paragraful 31). ia \n considerare revizuirea legisla]iei [i
practicilor referitoare la posibilitatea pla-
s`rii unui copil pentru adop]ie, \nainte
„pe baza tuturor informa]iilor de na[terea sa“ (Ungaria IRCO, Add.87,
pertinente [i credibile, stabi- paragrafele 17 [i 33).
le[te c` adop]ia se poate reali- Aceste m`suri de protec]ie \nseamn`
\ns`, c` „ra]iunea superioar`“ \n adop]ie
za luând \n considerare statu-
reprezentat` de interesul superior al co-
tul copilului \n raport cu p`- pilului este \ntr-un sens circumscris` de
rin]ii, rudele [i reprezentan]ii necesitatea satisfacerii temeiurilor lega-
sì legali [i c`, dac` este nece- le [i de ob]inerea consim]`mintelor ne-
cesare. Dac` procedurile nu sunt ur-
sar, persoanele interesate [i- mate, adop]ia nu trebuie s` aib` loc, in-
au dat consim]`mântul pentru diferent de interesul superior al copilu-
adop]ie \n cuno[tin]` de cauz` lui.
[i \n urma unei consilieri cores- Prevederile Conven]iei stabilesc c` fie-
care poten]ial` adop]ie necesit` o inves-
punz`toare“ tigare corespunz`toare, cu rapoarte
|n timp ce interesul superior al copiilor complete din partea unor profesioni[ti
este ra]iunea superioar` \n procesul de independen]i, c`tre autorit`]ile care iau

\n considerare cererea pentru adop]ie. s` fie liberi s` \[i exprime opiniile, dar
Aici se pune problema ce consim]`min- nu trebuie s` se simt` for]a]i s` fac`
te trebuie ob]inute. Expresia „dac` este acest lucru. Este greu s` ne imagin`m,
cazul“ las` la latitudinea legisla]iei \n ce \mprejur`ri un copil de orice vârst`
na]ionale – de[i, orice \nc`lcare grav` a ar trebui s` fie adoptat, \mpotriva dorin-
drepturilor copilului sau ale p`rin]ilor ]ei sale exprimate. Chiar dac` un copil
naturali la via]` de familie, ar duce la foarte mic se exprim` \mpotriva adop-
\nc`lcarea Conven]iei (vezi articolele 7 [i ]iei, ar fi \n]elept s` i se accepte dorin]a
9) [i a altor instrumente interna]ionale [i s` se revin` asupra subiectului mai
de drepturile omului. Statele trebuie s` târziu.
reevalueze, de exemplu, legile care nu le Conven]ia de la Haga asupra Protec]iei
permit ta]ilor copiilor n`scu]i \n afara c`- Copiilor [i Cooper`rii \n materia Adop]ii-
s`toriei s` aib` nici un drept \n proce- lor Interna]ionale prevede c` aceste a-
durile de adop]ie. Acolo unde consim]`- dop]ii se pot realiza numai dac` auto-
mintele sunt necesare, Conven]ia preve-
de ca acestea s` fie date „pe baza even-
tualei consilieri necesare“.
rit`]ile din statul de origine „au asigurat,
luând \n considerare vârsta [i gradul de 21
maturitate al copilului, consilierea [i
Opiniile copilului informarea corespunz`toare a copilului
Opiniile copilului nu sunt men]ionate ex- cu privire la efectele adop]iei [i c` s-a
plicit \n cerin]ele legate de consim]`- ob]inut consim]`mântul acestuia, acolo
mânt, dar luarea acestora \n considera- unde este necesar“ [i c` „s-au luat \n
re, \ntr-un mod adecvat este, f`r` \ndo- considerare dorin]ele [i opiniile copilu-
ial` implicit`, dup` cum este [i prev`- lui [...]“ (articolul 4(d)). De asemenea,
zut` conform articolului 12 (vezi pagina Conven]ia prevede c`, acolo unde con-
205). |n procesul de determinare a „in- sim]`mântul este necesar, el trebuie
teresului superior al copilului“, opinia acordat \n mod liber, f`r` influen]are (ar-
copilului, stabilit` cu certitudine, are un ticolul 4(d)).
rol esen]ial. Pe lâng` luarea \n conside- Comitetul a subliniat importan]a drep-
rare a opiniei copilului, legisla]ia privind tului copilului conform articolului 12 de
adop]iile trebuie s` prevad` [i ob]inerea a i se lua \n considerare dorin]ele, \n le-
consim]`mântului formal al copilului. g`tur` cu adop]ia:
Unele ]`ri raporteaz` c` exist` limite de „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
vârst`, peste care legisla]ia solicit` conse asigure c` procedurile de adop]ie
sim]`mântul copilului pentru adop]ie sunt \n conformitate cu prevederile Con-
(de exemplu \n Noua Sco]ie, unde este ven]iei, \n special cu cele ale articolelor
necesar consim]`mântul pentru adop]ie 3, 12 [i 21 [...]“ (Honduras IRCO, Add.24,
al oric`rui copil \n vârst` de 12 ani sau paragraful 26).
mai mult (Canada IR, paragraful 1129), al
oric`rui copil \n vârst` de 10 ani sau mai „|n cadrul procesului de adop]ie, trebuie
mult \n Croa]ia (Croa]ia IR, paragraful acordat` importan]a cuvenit` prevede-
130) [i \n vârst` de 9 ani sau mai mult \n rilor articolului 12 al Conven]iei“ (Mexic
Mongolia (Mongolia IR, paragrafele 135- IRCO, Add. 13, paragraful 18).
139)). O alt` posibilitate este de a da „[...] Comitetul recomand` s` se ia \n
copilului dreptul de veto cu privire la considerare extinderea [i l`rgirea impli-
propria adop]ie. Adop]ia nu este nicio- c`rii copiilor \n deciziile care \i afecteaz`,
dat` esen]ial` (experien]a islamic` arat` atât \n ce prive[te via]` de familie cât [i
c` se poate ob]ine permanen]` [i f`r` via]a social`, inclusiv \n procedurile le-
adop]ie) [i este de obicei irevocabil`. gate de re\ntregirea familiei [i adop]ie“
Consim]`mântul la adop]ie implic` deci (Germania IRCO, Add.43, paragraful 29).
mai multe riscuri [i este o decizie mai
dificil` decât veto-ul. Ab]inerea pasiv`
de la exercitarea unui drept de veto, im- „Vor recunoa[te c` adop]ia in-
plic` o probabilitate mai mic` de a pune terna]ional` poate fi conside-
povara unei vinov`]ii pe umerii copi- rat` ca un mijloc alternativ de
lului, fa]` de p`rin]ii naturali, decât
exprimarea activ` [i respect` principiul
\ngrijire a copilului“
de la articolul 12, prin care copiii trebuie Formularea evit` \n mod deliberat s`
ADOP}IA 357
afirme c` ]`rile trebuie s` considere „Comitetul ia not` cu preocupare de
adop]ia interna]ional` ca una dintre op- informa]iile furnizate de Statul Parte c`
]iunile pentru \ngrijirea copiilor f`r` fa- s-a descoperit o re]ea de adop]ii ilegale
milii [i, dup` cum se discut` mai jos, [i c` mecanismele de prevenire [i com-
(vezi pagina urm`toare), trebuie luat` \n batere a acestor \nc`lc`ri sunt insufi-
considerare numai ca ultim` solu]ie. ciente [i ineficace“ (Guatemala IRCO,
Num`rul crescând de adop]ii interna]i- Add. 58, paragraful 21. Vezi [i Nicaragua
onale a cauzat mult` \ngrijorare. Copiii IRCO, Add.36, paragraful 18, Ucraina
sunt o „marf`“ foarte cùtat` \n ]`rile \n IRCO, Add.42, paragraful 11).
care ratele sc`zute ale natalit`]ii [i atitu- Chiar [i când adop]iile interna]ionale
dinile relaxate fa]` de ilegitimitate au re- sunt reglementate, Comitetul continu`
dus num`rul copiilor disponibili pentru s` fie preocupat – de exemplu [i-a expri-
adop]ie. Columbia a raportat de exem- mat preocuparea \n leg`tur` cu situa]ia
plu Comitetului c` mult mai mul]i copii din Belarus, Costa Rica, Mexic [i alte
21 columbieni sunt adopta]i de cupluri str`-

ine decât de c`tre cuplurile din Colum-
]`ri, cu privire la num`rul de adop]ii
interna]ionale. Comitetul a \ncurajat gu-
bia, de[i acestora li se acord` prioritate vernul danez, \n baza informa]iilor pri-
fa]` de solicitan]ii strìni (Columbia IR, mite din Danemarca \n leg`tur` cu re-
paragrafele 133-35 [i pagina 31). Aceas- zultatele slabe ale adop]iilor interna]io-
t` decizie a dus la un num`r sporit de nale
adop]ii realizate pe baze comerciale sau „s` ia m`suri pentru o monitorizare mai
prin mijloace ilicite. F`r` o reglementare atent` a situa]iei copiilor strìni plasa]i
[i o supraveghere foarte strict`, copiii \n familii adoptive“ (Danemarca IRCO,
pot fi trafica]i pentru adop]ie sau pot fi Add.33, paragraful 27. Vezi [i Suedia
adopta]i f`r` a se lua \n considerare inte- IRCO, Add.2, paragraful 13).
resele lor superioare; unii copii sunt
chiar adopta]i pentru scopuri abjecte, Argentina a formulat o rezerv` cu privire
cum ar fi prostitu]ia infantil` sau diferite la paragrafele (b), (c), (d) [i (e) ale artico-
forme de sclavie. Acest lucru a fost recu- lului 21, dar nu din cauz` c` nu era
noscut \n Protocolul Facultativ la Con- preocupat` de adop]iile interna]ionale.
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului Dimpotriv`, a ar`tat c` aceste prevederi
referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia nu se aplic` \n jurisdic]ia sa „deoarece,
copiilor [i pornografia infantil` (vezi \n opinia sa, pentru implementarea
pagina 807). Acesta prevede ca statele acestora trebuie s` existe deja un meca-
s` ia m`suri pentru a condamna ca in- nism riguros pentru protec]ia legal` a
frac]iune pentru care se solicit` extr`da- copilului \n leg`tur` cu adop]iile interna-
rea, orice trafic cu copii, inclusiv: „Indu- ]ionale, pentru a evita traficul [i vân-
cerea incorect` a consim]`mântului, ca zarea de copii“ (CRC/C/2/Rev.8, pagina
procedeu intermediar, pentru adoptarea 13, Argentina IR, paragraful 62). Comite-
unui copil, cu \nc`lcarea actelor norma- tul nu a fost satisf`cut de acest argu-
tive na]ionale privind adop]iile“ (artico- ment [i a recomandat ca Argentina s`
lele 2, 3 [i 5). revad` rezerva \n vederea retragerii
acesteia (Argentina IRCO, Add.35, para-
Comitetul [i-a exprimat, \n mod frec- grafele 8 [i 14).
vent, preocuparea cu privire la acest fe-
nomen:
„Comitetul \[i exprim` serioasa preocu-
Adop]ia interna]ional` numai
pare cu privire la informa]iile care i-au „dac` copilul nu poate fi \ncre-
fost aduse \n aten]ie, privind suspiciu- din]at spre plasament familial
nile de trafic \n adop]ii interna]ionale, cu
sau spre adop]ie sau nu poate
\nc`lcarea prevederilor [i principiilor
Conven]iei. De asemenea, Comitetul fi \ngrijit \n nici un mod cores-
este preocupat de absen]a unui cadru punz`tor \n ]ara sa de origine“
normativ \n domeniul adop]iilor interna-
]ionale, \n special din perspectiva arti- Cu alte cuvinte, adop]ia interna]ional`
colelor 3, 12 [i 21 ale Conven]iei“ (Para- este v`zut` clar ca o ultim` solu]ie.
guay IRCO, Add.27, paragraful 11). Acest lucru a fost clarificat Mexicului de
c`tre Comitet:

„adop]ia interna]ional` trebuie consi- articolului 21 al Conven]iei. De aseme-
derat` din perspectiva articolului 21 ca o nea, se recomand` preg`tirea corespun-
ultim` solu]ie“ (Mexic IRCO, Add.13, z`toare a profesioni[tilor implica]i. |n
paragraful 18). plus, se recomand` ca Guvernul s` ia \n
Statele au, astfel, o obliga]ie de a lua considerare ratificarea Conven]iei de la
m`suri active pentru a se asigura c` au Haga asupra Protec]iei Copiilor [i Coo-
fost f`cute toate eforturile posibile pen- per`rii \n Materia Adop]iei Interna]io-
tru \ngrijirea corespunz`toare a copilului nale“ (Guatemala IRCO, Add.58, para-
\n ]ara sa de origine. Aceast` prevedere graful 34. Vezi [i Mongolia IRCO, Add.
refritoare la „ultima solu]ie“ este confor- 48, paragraful 25; Armenia IRCO, Add.
m` cu articolul 20(3) care prevede s` se 119, paragraful 31).
ia \n considerare „necesitatea continu-
it`]ii \n cre[terea copilului [i caracteris- Adop]ia interna]ional` nu tre-
ticile etnice, religioase, culturale [i
buie s` duc` la „câ[tig finan-
lingvistice ale copilului“; cu articolul 7 -
respectarea dreptului copilului de a-[i ciar necuvenit“ 21
cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de
ace[tia - [i cu articolul 8 - dreptul co- Rapoartele de ]ar` [i observa]iile Comi-
pilului de a-[i p`stra identitatea. S-a con- tetului subliniaz` preocuparea larg r`s-
firmat \n Conven]ia de la Haga din 1993 pândit` privind traficul de copii pentru
asupra Protec]iei Copiilor [i Cooper`rii adop]ie. De[i pl`]ile din partea cuplurilor
\n Materia Adop]iei Interna]ionale, care adoptatoare pot fi efectuate cu bun`
stabile[te „principiul subsidiarit`]ii“, c` credin]` [i f`r` a face rù copilului, un
o adop]ie interna]ional` trebuie s` se sistem care pune un pre] pe capul copi-
realizeze numai „dup` ce s-a acordat lului tinde s` \ncurajeze criminalitatea,
aten]ia cuvenit` posibilit`]ilor de plasare corup]ia [i exploatarea. Articolul 35 cere
a copilului \n statul de origine“. Statelor P`r]i s` ia m`suri pentru preve-
nirea vânz`rii copiilor, \n orice scop.
Articolul 32 al Conven]iei de la Haga
„Vor asigura c` \n cazul adop- prevede:
]iei interna]ionale copilul se „1. Nimeni nu va ob]ine câ[tiguri finan-
bucur` de garan]ii [i standarde ciare necuvenite sau alte câ[tiguri dintr-o
echivalente cu cele existente
\n cazul adop]iei na]ionale“ State care au ratificat Conven-
]ia de la Haga asupra Protec-
Astfel fiecare adop]ie interna]ional` tre- ]iei Copiilor [i Cooper`rii \n
buie s` fie autorizat` ca fiind \n interesul
superior al copilului de c`tre autorit`]ile Materia Adop]iei Interna]io-
competente din statul de origine al co- nale (decembrie 2001)
pilului, pe baza unei investiga]ii [i infor-
m`ri corecte, cu ob]inerea consim]`- Albania Germania
mintelor necesare (cu consiliere, dac` Australia Israel
este necesar). De[i Conven]ia de la Haga Austria Italia
stabile[te aceste reguli de baz` [i ofer` Brazilia Mexic
detalii pentru adop]iile interna]ionale, Burkina Faso Norvegia
este, bine\n]eles, la latitudinea fiec`rui Canada Olanda
stat s` asigure existen]a legisla]iei pri- Chile Panama
vind adop]iile, preg`tirea profesioni[ti- Columbia Peru
lor [i mecanismele administrative. Co- Costa Rica Polonia
mitetul a recomandat fiec`rei ]`ri care Cipru România
nu a f`cut acest lucru s` ia m`suri ime- Republica Ceh` Slovacia
diate, de exemplu: Danemarca Slovenia
Ecuador Spania
El Salvador Sri Lanka
introduc` m`surile necesare pentru
Filipine Suedia
monitorizarea [i supervizarea eficient` a
Finlanda Venezuela
sistemului adop]iilor, din perspectiva
Fran]a
ADOP}IA 359
activitate legat` de o adop]ie interna- la Haga din 1993 asupra Protec]iei Co-
]ional`. piilor [i Cooper`rii \n Materia Adop]iei
2. Numai costuri [i cheltuieli rezonabile, Interna]ionale (vezi Anexa 4, pagina
inclusiv onorarii profesionale rezonabile 874). Aceasta a fost redactat` pentru a
ale persoanelor implicate \n adop]ie pot satisface nevoia unor standarde interna-
fi solicitate sau pl`tite. ]ionale detaliate [i legal obligatorii, unui
sistem convenit de comun acord de
3. Directorii, administratorii [i angaja]ii supervizare [i de canale de comunicare
organismelor implicate \n adop]ie nu [i rela]ii eficiente \ntre autorit`]ile ]`rilor
vor primi remunera]ii nerezonabil de ri- copilului adoptat [i ale ]`rii adoptatori-
dicate \n compara]ie cu serviciile oferi- lor. Aceasta porne[te nu numai de la
te“. articolul 21 al Conven]iei cu privire la
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu pri- Drepturile Copilului [i reflect` prevede-
vire la Drepturile Copilului, referitor la rile Declara]iei din 1986 a Organiza]iei
vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i Na]iunilor Unite privind Principiile Soci-
21 pornografia infantil` (vezi pagina 807)
oblig` Statele P`r]i s` condamne orice
ale [i Juridice legate de Protec]ia [i
Bun`starea Copiilor, cu Referire Specia-
câ[tig necuvenit ob]inut din adop]ia l` la Plasarea \n |ngrijire [i Adop]ie Na]i-
unui copil, ca infrac]iune pentru care se onal` [i Interna]ional`. Primul obiectiv
solicit` extr`darea (articolele 2, 3 [i 5). al Conven]iei de la Haga este „stabilirea
de m`suri de protec]ie pentru a asigura
desf`[urarea adop]iilor interna]ionale \n
Statele vor \ncheia „\n]elegeri interesul superior al copilului [i cu res-
pectarea drepturilor fundamentale ale
[i acorduri bilaterale sau multi- acestuia, recunoscute de dreptul inter-
laterale [i vor depune eforturi na]ional“ (articolul 1a).
\n acest cadru, pentru a se asi- Comitetul a luat not` \n mod sistematic
gura c` plasamentul copilului de semnarea acestei Conven]ii, felici-
\n alt` ]ar` este realizat de tând ]`rile care au devenit p`r]i (vezi
caseta) [i \ncurajând intens pe cele care
autorit`]ile sau organele com- nu au ratificat-o, s` fac` acest lucru.
petente“ Trebuie notat c` \n majoritatea lor, state-
le care au devenit p`r]i la acest` Con-
Cel mai important tratat la care trebuie ven]ie au un num`r semnificativ de
s` adere statele acum este Conven]ia de adop]ii interna]ionale.

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 21 este relevant pentru departamentele de jus-
ti]ie, protec]ie social` [i afaceri externe)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 21, acestea ar trebui s` includ` formarea asisten-
]ilor sociali, a magistra]ilor, a autorit`]ilor de control portuare [i de frontier`, a per-
sonalului agen]iilor de adop]ii precum [i dezvoltarea unor programe de educa]ie
pentru p`rin]ii adoptivi)?

Statul recunoa[te [i / sau permite sistemul de adop]ie a copiilor?
Dac` da:
Legisla]ia [i administra]ia asigura c`, \n toate procedurile de adop]ie (na]ionale,
„cutumiare“/„tradi]ionale“ [i interna]ionale)
interesul superior al copilului este ra]iunea superioar`?
adop]iile sunt autorizate numai de autorit`]ile competente?
aceste autorit`]i decid pe baza tuturor informa]iilor pertinente [i sigure?
Aceste informa]ii includ opiniile copilului stabilite cu certitudine [i verificabile?
Se acord` opiniei copilului importan]a cuvenit`, luând \n considerare vârsta [i ma-
turitatea sa?
ADOP}IA 361
Sunt opiniile [i interesele superioare ale altor copii care pot fi afecta]i de o adop]ie
(cum ar fi copiii poten]ialilor adoptatori) luate \n considerare de autorit`]ile com-
petente?
|n acest proces, se acord` aten]ia cuvenit` dreptului copilului de a-[i cunoa[te [i de
a fi \ngrijit de p`rin]ii sì?
|n acest proces, se acord` aten]ia cuvenit` p`str`rii identit`]ii copilului [i necesit`]ii
asigur`rii continuit`]ii \n cre[terea copilului, din punctul de vedere al mediului etnic,
religios, cultural [i lingvistic al copilului?
|nainte de a accepta o adop]ie, autorit`]ile trebuie s` confirme c`:
adop]ia este admisibil` din punctul de vedere al situa]iei copilului privind
p`rin]ii, rudele [i reprezentan]ii sì legali?
toate consim]`mintele prev`zute de lege au fost acordate de c`tre persoanele
\n cauz`?
Acolo unde legea prevede acordarea de consim]`minte, li s-a acordat consiliere per-
soanelor care trebuie s`-[i exprime consim]`mântul?
Au copiii dreptul s` \[i dea consim]`mântul pentru adop]ie:
la orice vârst`?
la o anumit` vârst`?
\n func]ie de vârst` [i maturitate?
Au to]i copiii drept de veto la propria adop]ie?
Sunt toate plasamentele \n vederea adop]iei monitorizate centralizat [i reevaluate
periodic de c`tre autorit`]i?
Sunt permise adop]iile interna]ionale numai \n cazurile \n care copilul nu poate fi \n-
credin]at spre plasament familial sau spre adop]ie [i nici nu poate fi \ngrijit \n nici
un mod corespunz`tor \n ]ara sa de origine?
Se bucur` to]i copiii implica]i \n adop]ii interna]ionale (care p`r`sesc statul sau intr`
\n stat) de m`suri de protec]ie [i standarde echivalente cu cele care reglementeaz`
adop]iile na]ionale?
Controlul de frontier`, monitorizeaz` intrarea [i ie[irea bebelu[ilor [i copiilor care
c`l`toresc cu adul]i care nu sunt p`rin]ii lor?
Sunt interzise prin lege câ[tigurile financiare necuvenite rezultate din adop]ii inter-
na]ionale?
A fost ratificat` sau s-a aderat la Conven]ia de la Haga din 1993 asupra Protec]iei Co-
piilor [i Cooper`rii \n Materia Adop]iei Interna]ionale?
Dac` da, au fost implementate toate prevederile acesteia referitoare la
legisla]ie [i la procedurile administrative?
A fost ratificat Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului re-
feritor la vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`?
Dac` da, au fost implementate toate prevederile acestuia?
Au fost \ncheiate alte tratate bilaterale sau multilaterale referitoare la adop]ii?


Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 21:
Articolul 5: \ndrumarea p`rinteasc` [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 9: separarea de p`rin]i numai \n cazurile \n care acest lucru este \n interesul
superior al copilului
Articolul 10: re\ntregirea familiei
Articolul 11: protec]ia \mpotriva transferului ilegal [i a \mpiedic`rii re\ntoarcerii copiilor
din strìn`tate
copilului
Articolul 25: reevaluarea periodic` a plasamentului
Articolul 35: prevenirea vânz`rii, traficului [i r`pirii
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului, referitor la vânzarea
de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`
ADOP}IA 363
Copiii
refugia]i 22
1. Statele P`r]i vor lua m`surile corespunz`toare pentru a asigura, copilului care solicit`
statutul de refugiat sau care este considerat refugiat \n conformitate cu legisla]ia [i pro-
cedurile na]ionale [i interna]ionale \n vigoare, indiferent dac` este ne\nso]it sau \nso]it de
p`rin]i sau de orice alt` persoan`, protec]ia [i asisten]a umanitar` adecvate pentru a se
putea bucura de drepturile prev`zute \n prezenta Conven]ie [i \n alte instrumente interna-
]ionale privind drepturile omului sau dreptul umanitar, la care respectivele Statele sunt
P`r]i.
2. |n acest sens, Statele P`r]i vor contribui, dup` cum consider` adecvat, la toate eforturile
depuse de Organiza]ia Na]iunilor Unite [i de alte organiza]ii interguvernamentale sau ne-
guvernamentale competente, care coopereaz` cu Organiza]ia Na]iunilor Unite, pentru
protejarea [i asistarea acestor copii [i pentru cùtarea p`rin]ilor sau a altor membri ai
familiei oric`rui copil refugiat \n vederea ob]inerii informa]iilor necesare pentru
re\ntregirea familiei sale. |n cazurile \n care nici p`rin]ii [i nici al]i membrii ai familiei nu
pot fi g`si]i, copilului i se va acorda aceea[i protec]ie ca oric`rui alt copil care este lipsit,
permanent sau temporar, de mediul sù familial, indiferent de motiv, \n conformitate cu
prezenta Conven]ie.
rticolul 22 este dedicat dreptului [i de asisten]` speciale“. Accentul nu s-a
A copiilor refugia]i [i al copiilor

care solicit` azil, la protec]ie [i
la asisten]` umanitar` adecva-
t`, inclusiv la g`sirea membrilor familiei,
sau a principalei persoane \n a c`rei \n-
mai pus atât de puternic pe acest aspect,
\n primul rând pentru c` cei care se ocu-
pau de redactare au \n]eles c` nevoile
acestor copii ar fi satisf`cute dac` li s-ar
aplica integral [i \n mod adecvat
grijire s-au aflat anterior pe baze legale dispozi]iile din articolele Conven]iei cu
sau cutumiare. |naltul Comisariat al Na- privire la Drepturile Copilului, [i \n al Sumar
]iunilor Unite pentru Refugia]i estimeaz` doilea rând ca r`spuns la presiunile
c` la \nceputul secolului 21, dintre cele exercitate de statele care ac]ionau cu
23,3 de milioane de refugia]i, 10 milioa- pruden]` \n privin]a acord`rii de drep-
ne sunt copii. Proiectele anterioare ale turi speciale de reziden]` sau privind ce-
articolului puneau accentul pe faptul c` t`]enia copiilor, sau care nu doreau s`
copilul refugiat „are nevoie de protec]ie suporte costurile pentru g`sirea mem-
COPIII REFUGIA}I 365

brilor familiilor acestora (E/1982/12/ ultim` instan]`) [i cu articolul 39 (reface-
Add.1, C, pp. 64-68; Detrick, pp. 320- rea [i reabilitarea \n urma unui conflict
329). armat, a torturii [i a altor forme de a-
Este important s` se pun` \n continuare buz). Trebuie, de asemenea, s` se reali-
accentul pe faptul c`, copiii refugia]i [i zeze o corelare cu instruc]iunile |naltului
copiii care solicit` azil „au nevoie de Comisariat al Na]iunilor Unite pentru
protec]ie [i de asisten]` speciale“. Comi- Refugia]i, \n special cu Copiii refugia]i –
tetul Executiv al |naltului Comisariat al Instruc]iuni privind Protec]ia [i |ngrijirea
Na]iunilor Unite pentru Refugia]i a emis din 1994, care, a[a cum a observat Co-
mai multe concluzii \n acest sens, de mitetul pentru Drepturile Copilului, au
exemplu Concluziile Comitetului Execu- fost:
tiv nr. 47 (1987) privind copiii refugia]i; „inspirate \n \ntregime de Conven]ie [i
nr. 59 (1989) privind copiii refugia]i, nr. elaborate având \n vedere principiile ge-
84 (1997) privind copiii [i adolescen]ii nerale con]inute \n aceasta. Aceast`
22 refugia]i [i nr. 88 (1999) privind protec]ia

familiei refugiatului.
carte arat` dincolo de orice \ndoial` c`
este posibil, eficient [i semnificativ s`
Articolul trebuie citit \n coroborare cu folosim Conven]ia ca pe un cadru de ac-
articolul 9 (separarea de p`rin]i numai ]iune [i de \ncurajare a cooper`rii inter-
când aceasta este \n interesul superior al na]ionale“ (Raportul celei de-a VII-a se-
copilului), cu articolul 10 (dreptul la re\n- siuni, noiembrie 1994, CRC/ C/34, p. 61).
tregirea familiei, o problem` care tre- De atunci |naltul Comisariat al Na]iunilor
buie abordat` \n mod pozitiv, cu uma- Unite pentru Refugia]i a emis [i Instruc-
nism [i operativitate), cu articolul 20 ]iunile privind Politicile [i Procedurile
(protec]ia copiilor f`r` familie), cu artico- pentru Copiii Ne\nso]i]i care Solicit` Azil
lul 37 (privarea de libertate ca m`sur` de (1997).
Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„M`suri speciale de protec]ie
Conform acestei sec]iuni, Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii relevante, in-
cluzând principalele m`suri legislative, juridice, administrative sau de alt` natur`
\n vigoare; factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele \nregistrate \n
implementarea dispozi]iilor relevante din Conven]ie; precum [i priorit`]ile [i
obiectivele specifice de implementare pentru viitor \n ceea ce prive[te:
(a) Copiii afla]i \n situa]ii de urgen]`
(i) Copiii refugia]i (articolul 22);…
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice [i indicatori
relevan]i privind copiii viza]i \n paragraful 23“
(CRC/C/5 paragrafele 23 [i 24).
„VIII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE
A. Copiii afla]i \n situa]ii de urgen]`
1. Copiii refugia]i (articolul 22)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind m`surile corespunz`toare adoptate \n te-
meiul articolului 22 paragraful 1, pentru a v` asigura c`, copilul care solicit` sta-
tutul de refugiat sau care este considerat refugiat \n conformitate cu legile [i pro-
cedurile na]ionale [i interna]ionale \n vigoare, indiferent dac` este ne\nso]it sau \n-
so]it de p`rin]i sau de alt` persoan`, prime[te protec]ia [i asisten]a umanitar` a-

decvate pentru a beneficia de drepturile aplicabile \n cazul sù, prev`zute \n pre-
zenta Conven]ie [i \n alte instrumente interna]ionale de drepturile omului sau de
drept umanitar la care statul respectiv este parte.
Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i:
Legile [i procedurile interna]ionale [i na]ionale aplicabile copilului care este con-
siderat refugiat sau solicitant de azil;
Instrumentele interna]ionale de drepturile omului [i de drept umanitar, relevante
\n acest caz, la care statul este parte la nivel multilateral, regional [i bilateral;
Legisla]ia [i procedurile na]ionale \n vigoare, inclusiv cele referitoare la acor-
darea statutului de refugiat [i cele care asigur` [i protejeaz` drepturile copiilor
care solicit` azil [i ale copiilor refugia]i, precum [i orice garan]ii existente [i cì
de atac puse la dispozi]ia copilului;
Protec]ia [i asisten]a umanitar` asigurate copilului pentru a beneficia de dreptu-
rile prev`zute \n Conven]ie, precum [i \n alte instrumente interna]ionale rele-
vante, inclusiv drepturile [i libert`]ile civile [i drepturile economice, sociale [i 22
culturale;
M`surile adoptate pentru a asigura [i proteja drepturile copilului ne\nso]it sau
ale copilului \nso]it de p`rin]ii sì sau de o alt` persoan`, inclusiv \n ceea ce pri-
ve[te solu]iile temporare [i pe termen lung, g`sirea familiei [i re\ntregirea fami-
liei;
M`surile adoptate pentru a asigura respectarea principiilor generale ale Con-
ven]iei, \n special nediscriminarea, interesul superior al copilului, respectarea
opiniilor copilului, dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura po-
sibilului;
M`surile adoptate pentru a asigura diseminarea adecvat` a informa]iilor [i in-
struirea privind drepturile copilului refugiat sau care solicit` azil, \n special \n rân-
durile func]ionarilor cu competen]e \n domeniile acoperite de prezentul articol;
Num`rul copiilor care solicit` azil [i al copiilor refugia]i, defalcat, inter alia, pe ca-
tegorii de vârst`, gen, \n func]ie de ]ara de origine, de cet`]enie, [i de faptul c`
sunt \nso]i]i sau ne\nso]i]i;
Num`rul de astfel de copii care sunt [colariza]i [i beneficiaz` de servicii de s`n`-
tate;
Num`rul de persoane din cadrul personalului care se ocup` de copiii refugia]i
care au urmat cursuri de instruire pentru a \n]elege Conven]ia cu privire la Drep-
turile Copilului, pe parcursul perioadei de raportare, \mp`r]i]i pe categorii \n
func]ie de posturile pe care le ocup`.
V` rug`m s` men]iona]i [i m`surile adoptate \n temeiul articolului 22 paragraful 2
\n vederea cooper`rii la eforturile Organiza]iei Na]iunilor Unite sau ale altor orga-
niza]ii interguvernamentale sau neguvernamentale relevante, care coopereaz` cu
Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru:
Protejarea [i asistarea copilului refugiat;
Cùtarea p`rin]ilor sau a altor membri ai familiei oric`rui copil refugiat pentru a
ob]ine informa]iile necesare pentru re\ntregirea familiei.
Pentru cazurile \n care nu pot fi g`si]i nici p`rin]ii [i nici al]i membri ai familiei, v`
rug`m s` descrie]i m`surile adoptate pentru a le asigura copiilor respectivi aceea[i
protec]ie ca [i tuturor celorlal]i copii priva]i - din orice motiv - permanent sau tem-
porar, de mediul lor familial, conform dispozi]iilor din Conven]ie.
|n conformitate cu dispozi]iile din prezentul articol, v` rug`m s` men]iona]i orice
mecanism instituit \n vederea monitoriz`rii progresului \nregistrat \n implementa-
rea m`surilor adoptate, eventualele dificult`]i \ntâlnite, precum [i priorit`]ile stabi-
lite pentru viitor“.
(CRC/C/58, paragrafele 119-122. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru
\n conformitate cu prezentul articol: 25, 27, 35., 43, 49, 53, 74 [i 87; pentru textul
complet al Instruc]iunilor vezi Anexa 3, pagina 811).

„…copilul care solicit` statutul ]ar` a emis Principiile Directoare privind
Str`mutarea \n Propria }ar` (1998) care
de refugiat sau care este consi- trateaz` situa]ia persoanelor str`mutate
derat refugiat \n conformitate \n propria ]ar`, reafirmând dreptul aces-
cu legisla]ia [i procedurile na- tora de a fi proteja]i de str`mut`rile arbi-
]ionale [i interna]ionale \n vi- trare – de exemplu \n cazul purific`rilor
etnice sau al eliber`rii unor zone \n ve-
goare“ derea realiz`rii unor proiecte de dezvol-
tare pe scar` mare dar care nu sunt justi-
Conven]ia Privind Statutul Refugia]ilor,
ficate de interese publice iminente sau
din 1951 (modificat` de Protocolul pri-
superioare. Principiile recunosc nevoile
vind Statutul Refugia]ilor din 1967) pre-
speciale ale copiilor, inclusiv ale copiilor
vede defini]ia interna]ional` a refugia-
desp`r]i]i de familiile lor sau de princi-
]ilor. |n linii mari, condi]iile definitorii \n
pala persoan` \n a c`rei \ngrijire s-au
acest sens privind atât copiii cât [i adul-
aflat anterior pe baze legale sau cutumi-
22 ]ii sunt urm`toarele: refugia]ii trebuie s`
fie \n afara ]`rii a c`ror cet`]enie o de]in
are, [i impun asigurarea drepturilor lor
la servicii de baz`, la educa]ie [i accesul
(sau s` nu aib` cet`]enie) din cauza te-
la exercitarea libert`]ilor civile.
merii bine fondate c` acolo ar fi perse-
cuta]i din motive de ras`, religie, na]io- Comitetul [i-a exprimat preocuparea pri-
nalitate, apartenen]` la un anumit grup vind situa]ia dramatic` a copiilor str`-
social sau din cauza opiniilor lor politice, muta]i \n propria ]ar`, reamintindu-le
[i trebuie s` nu poat` sau s` nu doreas- statelor, Principiile. De exemplu:
c` s` se \ntoarc` \n ]ara lor de origine „…Comitetul este preocupat… de nu-
din cauza acestor temeri. Copiii [i adul]ii m`rul mare de persoane care au fost
care au statutul de refugia]i nu pot fi mutate/regrupate cu for]a \n interiorul
obliga]i s` se \ntoarc` \n ]ara lor de ori- ]`rii [i fa]` de condi]iile de via]` deplora-
gine \n care ar putea fi persecuta]i, [i nici bile, [i uneori periculoase, din taberele
nu pot fi trimi[i \n alt` ]ar` care i-ar pentru persoanele str`mutate [i mutate/
putea obliga s` se \ntoarc`. regrupate, [i de serviciile de s`n`tate [i
Aceast` defini]ie s-a dovedit de multe de educa]ie de slab` calitate disponibile
ori restrictiv`, [i nu satisface nevoile pentru aceste persoane…“;
celor care au fost obliga]i s` p`r`seasc` „Comitetul recomand` insistent Statului
o ]ar` din cauza foametei sau a unei ca- Parte s` depun` toate eforturile pentru a
lamit`]i. Pe m`sur` ce presiunea supor- proteja popula]ia civil` de str`mutare [i
tat` de ]`rile gazd` cre[te, cresc [i res- s` implementeze planurile pentru \nce-
tric]iile. De exemplu, unele state au sta- tarea mut`rilor/regrup`rilor, acordând o
bilit care sunt ]`rile sigure [i ]`rile ne- aten]ie special` situa]iei copiilor ne\nso-
sigure conform acestei defini]ii. Cu toate ]i]i [i nevoii de a g`si familiile acestora.
acestea, Comitetul a recomandat rati- Comitetul recomand` insistent \n conti-
ficarea Conven]iei [i a Protocolului Fa- nuare Statului Parte s` se asigure c` to]i
cultativ la Conven]ie, ]`rilor care \nc` nu copiii str`muta]i [i familiile acestora,
le-au ratificat. inclusiv cei care au fost muta]i/regrupa]i,
au acces la servicii de baz` privind s`n`-
Str`mutarea \n propria ]ar`
tatea [i educa]ia [i s` aib` \n vedere ne-
Copiii [i familiile acestora pot fugi de voia asigur`rii unui acces continuu la
persecu]ii sau de conflicte armate \ntr-o astfel de servicii pe parcursul procesului
zon` aflat` pe teritoriul ]`rii lor, ie[ind de revenire \n comunit`]ile de origine,
astfel, din punct de vedere tehnic, din care este adesea unul lent. Comitetul re-
sfera de aplicare a defini]iei refugia]ilor, comand` insistent, Statului Parte s` le
de[i experien]ele lor sunt adesea acele- ofere copiilor [i familiilor lor asisten]`
a[i. |ntr-adev`r, este posibil ca familiile pentru revenirea \n propriile case. |n
s` treac` de la statutul de refugia]i la plus, Comitetul recomand` insistent
statutul de str`muta]i \n propria ]ar` Statului Parte s` continue s` lucreze \n-
atunci când trec frontierele statului lor \n deaproape cu |naltul Comisariat al Na-
ambele sensuri. ]iunilor Unite pentru Refugia]i \n vede-
Reprezentantul Secretarului General rea cre`rii unor condi]ii care s` deter-
pentru Persoanele Str`mutate \n Propria mine revenirea refugia]ilor \n condi]ii de

siguran]` [i \n contextul existen]ei unei De obicei, dar nu \ntotdeauna, copiii \n-
solu]ii durabile“ (Burundi IRCO, Add. so]i]i beneficiaz` de statutul de refugia]i
133, paragrafele 67 [i 68). al p`rin]ilor. Problemele apar, \n mod
„Comitetul \[i exprim` preocuparea pri- special, atunci când copiii ne\nso]i]i sau
vind faptul c` Statul Parte are una dintre separa]i de familie trebuie s` \[i dove-
cele mai mari popula]ii str`mutate \n deasc` statutul de refugia]i – dificultatea
plan intern din lume, obligat` s` \[i p`- dovedirii acestui statut poate fi ampli-
r`seasc` ora[ele de origine din cauza ficat` de lipsa de maturitate a acestora [i
violen]elor de propor]ii din anumite de faptul c` este posibil ca, solicitarea
regiuni ale ]`rii…“. statutului de refugiat s` fi fost bazat` pe
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` situa]ia familiei sau a rudelor, mai de-
acorde cea mai mare prioritate protec]iei grab` decât pe situa]ia personal` a co-
drepturilor copiilor care fac parte din piilor. Instruc]iunile privind Politicile [i
grupurile str`mutate \n propria ]ar`. |n Procedurile pentru Copiii Ne\nso]i]i care
Solicit` Azil (1997) [i Copiii Refugia]i –
aceast` privin]`, Comitetul sus]ine reco-
mand`rile formulate \n rapoartele Re- Instruc]iuni privind Protec]ia [i |ngrijirea
(1994) ale |naltului Comisariat al Na]iuni-
22
prezentantului Special al Secretarului
General pentru Persoanele Str`mutate lor Unite pentru Refugia]i prezint` \n de-
\n Propria }ar` prezentate Comisiei taliu garan]iile esen]iale pentru stabi-
pentru Drepturile Omului, privind situa- lirea statutului acestor copii (vezi caseta
]ia din Statul Parte … [i recomand` Sta- de la pagina 372) [i subliniaz` faptul c`
tului Parte ca, \n cooperare cu comuni- interviurile [i audierile trebuie s` se des-
tatea interna]ional`, s` aplice \n regim f`[oare \ntr-un mediu primitor pentru
de urgen]` aceste recomand`ri, \n spe- copii [i c` trebuie s` existe posibilitatea
cial aceea de a introduce Principiile de a se face recurs. |n astfel de situa]ii
Directoare cu privire la str`mutarea \n trebuie numit un tutore sau un consul-
propria ]ar` (E/ CN.4/1998/53/Add.2) \n tant care trebuie s` se asigure c` toate
legisla]ie [i \n cadrul politicilor Statului deciziile luate sunt \n interesul superior
Parte privind persoanele str`mutate \n al copilului [i care trebuie s` asiste copiii
propria ]ar`“ (Columbia 2RCO, Add. 137, ne\nso]i]i sau separa]i de familie. Co-
paragrafele 60 [i 61. Vezi [i Georgia mitetul a sus]inut aceast` ini]iativ`:
IRCO, Add. 124, paragraful 56). „To]i copiii refugia]i trebuie s` aib` ac-
„copilul care solicit` statutul de refu- ces la informa]ii privind drepturile copii-
giat“ lor, \n limba lor“ (Portugalia IRCO, Add.
45, paragraful 21).
Articolul 22 include \n mod specific \n
sfera sa de aplicare copiii care „solicit` „Trebuie elaborate proceduri \n colabo-
statutul de refugiat“, fapt esen]ial pentru rare cu |naltul Comisariat al Na]iunilor
protejarea nevoilor acelor copii ale c`ror Unite pentru Refugia]i, \n vederea faci-
solicit`ri de acordare de azil nu au primit lit`rii re\ntregirii familiilor, \n vederea
\nc` un r`spuns. |n cazurile \n care siste- numirii de reprezentan]i legali pentru
mele de acordare a statutului de refugiat copiii ne\nso]i]i precum [i a aplic`rii, \n
nu sunt adecvate, situa]ia copiilor poate cazurile adecvate, a unor tehnici de in-
fi disperat`: terviu prietenoase pentru copii“ (Pana-
ma IRCO, Add. 68, paragraful 34).
„Comitetul este profund preocupat, \n
ceea ce prive[te m`surile administrative „…Comitetul… recomand` Statului Par-
care au f`cut practic imposibil` ob]ine- te revizuirea procedurilor referitoare la
rea statutului de refugiat de c`tre solici- cererile de azil din partea copiilor, indi-
tan]ii din anumite regiuni. Rapoartele ferent dac` sunt \nso]i]i sau ne\nso]i]i,
arat` c`, dup` ce li se refuz` acordarea pentru a le asigura copiilor suficiente
statutului de refugiat, solicitan]ii inclusiv [anse de a participa la proceduri [i de
copiii nu mai au nici o baz` legal` pentru a-[i exprima preocup`rile/temerile. Re-
a r`mâne \n ]ara respectiv` [i, devin cunoscând \n continuare, contribu]ia im-
astfel vulnerabili la h`r]uirea din partea portant` pe care o pot avea mecanisme-
poli]iei [i la pierderea ajutoarelor la care le de tutel` create de Statul Parte, Comi-
sunt \ndrept`]i]i“ (Republica Federal` tetul recomand` suplimentarea efortu-
Iugoslavia IRCO, Add. 49, paragraful 20). rilor \n direc]ia implement`rii mecanis-
mului men]ionat anterior [i asigur`rii

func]ion`rii acestuia \n conformitate cu Conform Conven]iei, deten]ia copiilor
scopul ini]ial, inclusiv prin instruirea refugia]i trebuie folosit` numai ca „m`-
adecvat` a tutorilor…“. sur` de ultim` instan]` [i pentru cea mai
Comitetul \i recomand` Statului Parte s` scurt` perioad` de timp posibil`“ (arti-
examineze motivele \ntârzierii procedu- colul 37 litera (b)). Decizia privind
rilor de prelucrare a cererilor [i de stabi- deten]ia trebuie s` respecte, atât dispo-
lire a situa]iei copiilor \n vederea reduce- zi]iile Conven]iei privind Drepturile Co-
rii duratei acestora…“ (Norvegia 2RCO, pilului cât [i „Regulile de la Beijing“ (Re-
Add. 126, paragrafele 49 [i 50). gulile Standard Minime ale Organiza]iei
„Comitetul \i recomand` Statului Parte Na]iunilor Unite privind Administrarea
s` examineze motivele \ntârzierii proce- Justi]iei Juvenile); \n acela[i mod, con-
durilor de prelucrare a cererilor de azil [i di]iile de deten]ie pentru ace[tia trebuie
de stabilire a situa]iei copiilor \n vederea s` fie cele prev`zute \n Conven]ie (arti-
reducerii duratei acestora“. colul 37, pagina 665 [i articolul 39, pagi-
nile 708-709) [i s` respecte Regulile Na-
22 „Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
privire la faptul c` minorii ne\nso]i]i care ]iunilor Unite privind Protec]ia Minorilor
Priva]i de Libertate.
solicit` azil sunt intervieva]i \n acela[i
mod ca [i adul]ii…“. Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu
„Comitetul \i recomand` Statului Parte privire la Austria:
s` asigure resursele necesare pentru in- „De[i Legea privind Strìnii din 1997
struirea func]ionarilor care primesc co- prevede folosirea «unor mijloace mai
piii refugia]i, \n special \n domeniul teh- pu]in severe \n cazul copiilor», Comitetul
nicilor de intervievare a copiilor, [i pen- este profund preocupat de legisla]ia
tru instruirea reprezentan]ilor minorilor care permite deten]ia copiilor care
ne\nso]i]i care solicit` azil…“ (Finlanda solicit` azil, \n a[teptarea deport`rii. Co-
2RCO, Add. 132, paragrafele 38, 51 [i mitetul recomand` insistent Statului
52). Parte s` revizuiasc` practica deten]iei
pentru copiii care solicit` azil, [i s` trate-
Dreptul copilului refugiat de „a ze ace[ti copii din perspectiva intere-
sului lor superior [i având \n vedere dis-
i se acorda protec]ia [i asisten- pozi]iile din articolele 20 [i 22 din Con-
]a umanitar` adecvate“ conven]ie“ (Austria IRCO, Add. 98 paragra-
form prezentei Conven]ii [i a ful 27).
oric`ror alte instrumente inter- {i a sugerat Suediei:
na]ionale ratificate „…s` aib` \n vedere oferirea unor alter-
native la \ncarcerarea copiilor \n baza Le-
Copiii refugia]i reprezint` unul dintre ce- gii privind Strìnii“ (Suedia IRCO, Add.
le mai vulnerabile grupuri din lume – de 2, paragraful 12. Vezi [i Guinea IRCO,
exemplu, |naltul Comisariat al Na]iunilor Add. 100, paragraful 30).
Unite pentru Refugia]i subliniaz` faptul
Comitetul deplânge, de asemenea, prac-
c`, posibilitatea ca ace[tia s` devin`
tica Kirghizstanului de a le impune per-
victime ale abuzurilor sexuale sau s` fie
soanelor care solicit` azil s` suporte cos-
recruta]i \n scopuri militare este dispro-
turile deten]iei (Kirghizstan IRCO, Add.
por]ionat de mare, iar Comitetul a abor-
dat aceast` problem` \mpreun` cu sta-
tele care au prezentat rapoarte. Indife-
rent de presiunea exercitat` asupra sta- „Statele P`r]i vor contribui,
tului gazd`, obliga]ia legal` [i moral` de
a proteja ace[ti copii este indiscutabil`. dup` cum consider` adecvat,
Deten]ia copiilor la toate eforturile depuse de
Deoarece unele ]`ri se tem s` nu fie Organiza]ia Na]iunilor Unite [i
asaltate de „migran]i din motive econo- de alte organiza]ii interguver-
mice“, este posibil ca persoanele care namentale sau neguverna-
solicit` azil s` fie nevoite s` r`mân` \n
deten]ie pân` la solu]ionarea cererii lor
mentale competente care coo-
de acordare a statutului de refugiat. pereaz` cu Organiza]ia Na]i-

unilor Unite“.
Nevoile speciale ale adoles-
|n cadrul procesului de redactare a arti- cen]ilor refugia]i
colului 22, unii dintre delega]ii din Gru-
pul de Lucru nu au fost de acord cu posi- |naltul Comisariat al Na]iunilor Unite
bilitatea ca ]`rile lor s` fie obligate s` pentru Refugia]i a subliniat faptul c`:
coopereze cu organiza]ii neguverna- „Nevoile copiilor de vârst` mic` sunt
mentale sau interguvernamentale (OIG), de obicei evidente [i se concretizeaz`
[i de aceea au fost adùgate cuvintele \n nutri]ie, asisten]` medical` [i sprijin
„dup` cum consider` adecvat“, pentru a adecvate, satisfacerea lor fiind nece-
clarifica faptul c` respectiva cooperare sar` pentru supravie]uire. Nevoile co-
este la latitudinea statului respectiv. piilor cu vârste mai mari, [i \n special
Cerin]a ca OIG-urile [i ONG-urile s` fie cele ale adolescen]ilor care se afl` la
unele care „coopereaz` cu Organiza]ia jum`tatea drumului dintre copil`rie [i
Na]iunilor Unite“ a fost adùgat` deo- maturitate deplin`, pot fi mai pu]in vi-
arece unii reprezentan]i au subliniat
faptul c` [i organiza]iile teroriste sunt,
zibile, dar la fel de importante…“.
„Adolescen]ii ne\nso]i]i [i cei desp`r]i]i
22
din punct de vedere tehnic, ONG-uri – de familie se pot afla \n situa]ii care
de[i al]i reprezentan]i au fost \ngrijora]i implic` o mare responsabilitate fa]` de
de faptul c` unele ONG-uri relevante \n ei \n[i[i [i fa]` de al]ii. Este posibil ca
domeniu nu coopereaz` cu Organiza]ia ace[tia s` fie mai greu de plasat \n
Na]iunilor Unite (E/CN.4/1989/48, pp. 63- familii de plasament [i, \n plus, ei pot
66; Detrick, p. 325). face parte din gospod`rii conduse de
Manualul de Raportare privind Respec- copii, având responsabilit`]i fa]` de al]i
tarea Drepturilor Omului, din 1997 pre- copii de vârst` mai mic`. Accesul la
vede: „Sunt evident necesare [i ac]iuni educa]ia secundar`, la formare profe-
interna]ionale pentru a asigura imple- sional` [i [ansele de a ob]ine venituri
mentarea articolului 22 [i pentru a asi- reprezint` m`suri cheie pentru spriji-
gura \n general drepturile fundamentale nirea drepturilor [i a capacit`]ilor ado-
ale copiilor refugia]i sau care solicit` sta- lescen]ilor de a-[i dezvolta deprinderi
tutul de refugiat. Paragraful 2 abordeaz` de via]` [i de a deveni capabili s` se
aceast` problem` \n detaliu, subliniind \ntre]in` singuri. Exemple de astfel de
importan]a cooper`rii cu organismele activit`]i sunt programele de instruire
Organiza]iei Na]iunilor Unite [i cu orga- pentru dezvoltarea abilit`]ilor profesio-
niza]ii interguvernamentale [i neguver- nale din Azerbaidjan, proiectele de
namentale care coopereaz` cu Organi- gestionare a unor mici afaceri din
za]ia Na]iunilor Unite. De fapt, ac]iunile Burkina Faso [i programul de asisten]`
combinate ale acestora sunt esen]iale pentru persoanele care revin \n Burun-
pentru protejarea [i asistarea copiilor, \n di, \n cadrul c`ruia adolescen]ii care se
special atunci când trebuie g`si]i p`rin]ii \ntorc primesc un teren [i materialele
sau al]i membri ai familiei copilului \n necesare [i sunt \ncuraja]i s`-[i con-
vederea re\ntregirii familiei acestuia“ struiasc` o cas`. |n Myanmar se acord`
(Manual, p. 471). o asisten]` special` copiilor ne\nso]i]i
sau desp`r]i]i de familii, care s` le
Rolul unic [i important al |naltului Comi- permit` s` se poat` \ntre]ine singuri“
sariat al Na]iunilor Unite pentru Refugi- (Din Nota Rezumativ` privind Strategia
a]i a fost subliniat \n toate etapele de re- [i Activit`]ile |naltului Comisariat al
dactare a Conven]iei. Rolul acestuia, sta- Na]iunilor Unite pentru Copiii [i Ado-
bilit de Adunarea General` \n 1949, este lescen]ii Refugia]i, septembrie 2000).
acela de a oferi protec]ie interna]ional`
refugia]ilor sub auspiciile Organiza]iei
Na]iunilor Unite [i de a cùta, \mpreun`
cu guvernele, solu]ii durabile pentru si- Refugia]i, din 2000, se subliniaz` nevoile
tua]iile grave \n care se afl` ace[tia [i de speciale ale adolescen]ilor, precum [i
a le oferi asisten]` material`. cele ale copiilor, [i sunt stabilite zonele
prioritare de ac]iune: desp`r]irea de fa-
|n Nota Rezumativ` privind Strategia [i
milie, exploatarea sexual`, recrutarea \n
Activit`]ile |naltului Comisariat al Na]iu-
scopuri militare [i educa]ia. Comitetul
nilor Unite pentru Copiii [i Adolescen]ii

Copiii ne\nso]i]i care solicit` azil – Instruc]iunile |naltului Comi-
sariat al Na]iunilor Unite pentru Refugia]i
„Accesul pe teritoriu
Datorit` vulnerabilit`]ii lor, copiilor ne\nso]i]i care solicit` azil nu trebuie s` li se
refuze accesul pe teritoriu.
Identificarea [i ac]iunile ini]iale
Autorit`]ile de la punctele de intrare trebuie s` ia m`surile necesare pentru a se
asigura c`, copiii ne\nso]i]i care solicit` s` fie primi]i pe teritoriul statului respectiv
sunt identifica]i prompt [i cu prioritate.
|nregistrarea copiilor ne\nso]i]i trebuie s` se realizeze pe baz` de interviu. Docu-
mentarea eficient` privind copilul va ajuta la \ntreprinderea unor ac]iuni ulterioare
\n interesul superior al copilului.
22 Imediat ce copilul ne\nso]it este identificat, este numit un tutore sau un consultant
pentru el. Tutorele sau consultantul trebuie s` aib` cuno[tin]ele necesare de
\ngrijire a copiilor, care s` asigure protejarea intereselor copilului [i satisfacerea
nevoilor acestuia.
Intervievarea ini]ial` a copiilor ne\nso]i]i, \n vederea colect`rii de date biologice [i
de informa]ii privind istoricul social, trebuie s` aib` loc imediat dup` sosire [i s`
fie adecvat` vârstei copilului.
Este de dorit ca toate interviurile copiilor ne\nso]i]i s` fie realizate de persoane cu
calific`ri profesionale relevante, instruite special \n probleme privind refugia]ii [i
copiii. |n m`sura \n care este posibil [i interpre]ii trebuie s` fie de asemenea per-
soane special instruite.
Opiniile [i dorin]ele copilului trebuie aflate [i luate \n considerare \ntotdeauna.
Accesul la procedura de acordare a azilului
Copiii trebuie s` aib` \ntotdeauna acces la procedura de acordare a azilului, in-
diferent de vârsta lor.
|ngrijirea [i protec]ia temporar` a copiilor care solicit` azil
Copiii care solicit` azil au dreptul la \ngrijire [i protec]ie speciale, mai ales dac`
sunt ne\nso]i]i.
Copiii care solicit` azil nu trebuie ]inu]i \n deten]ie. Acest lucru este deosebit de im-
portant \n cazul copiilor ne\nso]i]i.
Stabilirea statutului de refugiat
Având \n vedere vulnerabilitatea [i nevoile lor speciale, cererile copiilor de acor-
dare a statutului de refugiat trebuie tratate cu prioritate [i trebuie s` se depun`
toate eforturile \n vederea adopt`rii unei decizii prompte [i corecte.
Deoarece nu este independent din punct de vedere legal, copilul care solicit` azil
trebuie s` fie reprezentat de un adult care are cuno[tin]e despre trecutul copilului
[i care \i protejeaz` interesele.
Interviurile trebuie realizate de func]ionari special califica]i [i instrui]i \n acest scop.
Recursurile trebuie solu]ionate cât mai repede posibil.
La examinarea faptelor pe care se bazeaz` cererea unui copil ne\nso]it, trebuie
avute \n vedere aspecte cum sunt: etapa de dezvoltare \n care se afl` copilul, po-
sibilitatea ca acesta s` aib` cuno[tin]e limitate despre situa]ia din ]ara sa de origine
[i despre semnifica]ia acestora \n cadrul conceptului juridic de statut de refugiat,
precum [i vulnerabilitatea sa deosebit`“.
(Extrase din rezumatul Instruc]iunilor |naltului Comisariat al Na]iunilor Unite pen-
tru Refugia]i privind Politicile [i Procedurile pentru Copiii Ne\nso]i]i care Solicit`
Azil, 1997).

atrage \n mod frecvent, aten]ia Statelor graful 19).
P`r]i asupra importan]ei activit`]ii |naltu- |nregistrarea reprezint` primul pas \n
lui Comisariat al Na]iunilor Unite pentru g`sirea membrilor familiei unui refugiat.
Refugia]i \n ceea ce prive[te copiii refu- Este de o importan]` esen]ial` ca statul
gia]i. gazd` s` \nregistreze copiii ne\nso]i]i
sau separa]i de familie cât mai repede
„…pentru cùtarea p`rin]ilor posibil. Comitetul Interna]ional al Crucii
sau a altor membri ai familiei Ro[ii coordoneaz` aceste eforturi, dar
g`sirea membrilor de familie ai copiilor
oric`rui copil refugiat \n vede-
depinde \n mare m`sur` de eforturile [i
rea ob]inerii informa]iilor nede implicarea Statului Parte gazd`.
cesare pentru re\ntregirea fa- Prima sarcin` \n acest sens trebuie s` fie
miliei sale“ crearea unor sisteme comprehensive de
\nregistrare [i cùtare:
Obiectivul principal al |naltului Comisa-
riat al Na]iunilor Unite pentru Refugia]i
„…Comitetul recomand` ca Statul Parte
s` elaboreze un cadru legislativ [i admi-
22
\n privin]a copiilor refugia]i este, pe lân- nistrativ care s` garanteze [i s` faciliteze
g` asigurarea protec]iei [i a dezvolt`rii re\ntregirea familiei…“ (Africa de Sud,
s`n`toase a acestora, „ob]inerea unor IRCO, Add. 122, paragraful 35).
solu]ii durabile care s` fie adecvate ne-
„Comitetul recomand` ca Statul Parte …
voilor de dezvoltare imediate [i pe ter-
s` creeze un sistem central de \nregis-
men lung ale copiilor refugia]i“.
trare [i monitorizare a refugia]ilor pen-
Men]inerea sau restabilirea unit`]ii fami- tru a putea ob]ine statistici corecte [i
liei copilului este una dintre cele mai pentru a clarifica statutul refugia]ilor“
importante priorit`]i \n cadrul cùt`rii de (Republica Islamic` Iran IRCO, Add. 123,
solu]ii durabile. Principiile din articolul paragraful 50. Vezi [i Pakistan IRCO,
10 trebuie aplicate [i \n ceea ce prive[te Add. 18 paragraful 33; Zimbabwe IRCO,
re\ntregirea familiei copilului refugiat; Add. 55, paragraful 13).
acest lucru vizeaz`, \n principal tratarea
Mul]i dintre copiii refugia]i nu au asupra
cererilor „\n mod pozitiv, cu umanism [i
lor documente, iar rapiditatea este esen-
operativitate“. Comitetul a transmis
]ial` \n solu]ionarea cererilor de azil ale
acest lucru mai multor ]`ri, de exemplu
acestora [i pentru asisten]a \n vederea
Danemarcei:
re\ntregirii familiei.
„…Comitetul recomand` ca Statul Parte
pat de aplicarea legilor [i a politicilor
s` realizeze campanii publice de educare
privind copiii care solicit` azil, [i \n spe-
pentru a-i informa pe solicitan]ii de azil,
cial de metodele de intervievare a co-
[i \n special pe cei nou sosi]i, cu privire
piilor, inclusiv a copiilor ne\nso]i]i,
la procedurile de azil [i asupra impor-
precum [i \n ceea ce prive[te asigurarea
tan]ei documentelor de identitate a
trat`rii cererilor de re\ntregire a familiei
copiilor; s` ofere asisten]` practic` pen-
\n mod pozitiv, cu umanism [i operativi-
tru ob]inerea certificatelor de na[tere de
tate“ (Danemarca IRCO, Add. paragraful
c`tre to]i copiii [i s` asigure proceduri
13. Vezi [i Spania IRCO, Add. 28, para-
adecvate pentru \nlocuirea documen-
graful 22; Canada IRCO, Add. 37, para-
telor de identitate [i de c`l`torie pier-
graful 24; Belgia IRCO, Add. 38 paragra-
dute [i s` creeze un sistem care s` le
ful 19; Germania IRCO, Add. 43, paragra-
permit` copiilor refugia]i [i care solicit`
ful 19).
azil s` aib` documente proprii. Comite-
Au fost exercitate presiuni importante tul recomand` ca Statul Parte s` se asi-
asupra Germaniei \n ceea ce prive[te gure c` plata amenzilor aplicate pentru
m`surile sale vizând re\ntregirea familiei absen]a documentelor se face numai
(vezi articolul 10, pagina 176), iar Comi- c`tre tribunale sau func]ionari care nu
tetul a atras aten]ia Iugoslaviei asupra: au o implicare \n cazurile respective;
„constrângerilor care \mpiedic` re\ntre- emiterea de chitan]e este obligatorie…“
girea familiilor copiilor refugia]i ne\nso- (Kirghizstan IRCO, Add. 127, paragraful
]i]i, prezentate \n rapoarte…“ (Republica 54. Vezi [i Tadjikistan IRCO, Add. 136,
Federal` Iugoslavia IRCO, Add. 29, para- paragraful 45).

Trebuie, totu[i, remarcat c` re\ntregirea c`rui alt copil care este lipsit,
familiei nu trebuie folosit` ca justificare
pentru a ac]iona \mpotriva interesului
permanent sau temporar, de
superior al copilului. Este posibil ca mediul sù familial, indiferent
acesta s` nu doreasc` re\ntoarcerea \n de motiv“.
familie sau ca familia s` \l resping` (de
exemplu dac` trebuie s` se \ntoarc` \n Aceast` dispozi]ie subliniaz` faptul c`,
]ara de origine). Dup` cum se prevede \n copiii refugia]i [i copiii care solicit` azil
articolul 9, separarea de familie poate fi, au dreptul la acela[i tratament ca [i co-
\n mod excep]ional, necesar` \n piii priva]i de mediul lor familial. Arti-
interesul superior al copilului. Comitetul colul 20 prevede c` ace[ti copii au
pentru Drepturile Omului a declarat „dreptul la protec]ie [i asisten]` spe-
\ntr-un Comentariu General urm`toare- ciale“ [i trebuie s` li se ofere posibilit`]i
le: „\n opinia Comitetului, Statele P`r]i alternative de \ngrijire, preferabil \ntr-o
nu trebuie s` expun` persoanele la peri- familie, dac` nici unul dintre membrii
22 colul de a fi torturate sau supuse unui
tratament sau unor pedepse crude, inu-
familiilor lor nu \i pot \ngriji (vezi pagina
333). Copiii refugia]i ne\nso]i]i [i sepa-
mane sau degradante la re\ntoarcerea \n ra]i de familie sunt, prin defini]ie, „pri-
]ara lor, \n urma extr`d`rii, expulz`rii va]i temporar de mediul lor familial“, iar
sau refuzului de a fi primi]i \ntr-o ]ar`. statele trebuie s` se asigure c` exist`
Statele P`r]i trebuie s` precizeze \n ra- mecanismele necesare pentru satis-
poartele lor ce m`suri au adoptat \n facerea nevoilor acestora (vezi caseta de
acest sens“ (Comitetul pentru Drepturile la pagina 372).
Omului, Comentariul General 20, 1992, Nevoile copiilor refugia]i sunt foarte
HRI/GEN/1/Rev.5, p. 140). complexe, incluzând asigurarea plas`rii
Chiar [i procedurile folosite pentru g`- lor \ntr-un mediu sigur [i locuibil [i, ori
sirea membrilor familiei pot pune \n de câte ori este posibil, \mpreun` cu
mod involuntar \n pericol copiii sau fa- familia sau \n cadrul comunit`]ii din care
miliile acestora prin \nc`lc`ri ale confi- fac parte; asigurarea respect`rii mediu-
den]ialit`]ii. De exemplu, Comitetul [i-a lui cultural [i lingvistic din care provin;
exprimat preocuparea fa]` de practicile asigurarea accesului la educa]ie [i iden-
periculoase din Spania: tificarea nevoilor lor emo]ionale, inclu-
siv a celor rezultate \n urma unor even-
„Comitetul este preocupat de unul
tuale abuzuri pe care le-au suferit. Princi-
dintre aspectele tratamentului minorilor
piile generale prev`zute \n articolul 2
ne\nso]i]i care solicit` statutul de refu-
(nediscriminarea) [i \n articolul 12 (res-
gia]i, care ar putea contraveni princi-
pectarea opiniilor copilului) trebuie avu-
piului conform c`ruia fiecare caz trebuie
te \n vedere \ntotdeauna. Instruc]iunile
tratat individual [i pe baza particula-
privind Protec]ia [i |ngrijirea Copiilor Re-
rit`]ilor sale. Este posibil ca practica in-
fugia]i elaborate de |naltul Comisariat al
form`rii automate a autorit`]ilor din ]ara
Na]iunilor Unite pentru Refugia]i ofer`
de origine a acestora s` aib` ca rezultat
multe sfaturi practice \n acest sens.
persecutarea lor, sau a rudelor lor, din
motive politice“ (Spania IRCO, Add. 28, Este evident c` prezen]a masiv` a refu-
paragraful 9). gia]ilor reprezint` o problem` de pro-
por]ii pentru statele gazd`. Comitetul s-a
Este posibil ca \n momentul re\ntregirii
str`duit s` eviden]ieze meritele \n acest
familiei s` fie nevoie de interven]ia asis-
sens, atât ale ]`rilor bogate, cum sunt
ten]ei sociale. Este posibil ca membrii
Germania [i Canada, care au acceptat
familiei s` nu se fi v`zut de foarte mult
mul]i refugia]i, cât [i ale ]`rilor s`race,
timp [i s` fi trecut \ntre timp prin ex-
care au r`spuns cu umanism la crizele
perien]e extrem de traumatizante.
din ]`rile vecine [i de - obicei - au supor-
tat costuri foarte mari. De exemplu efor-
„|n cazurile \n care nici p`rin]ii turile depuse de Georgia, Guatemala,
Guineea, Iordania, Pakistan [i Sudan au
[i nici al]i membrii ai familiei fost eviden]iate de Comitet (de[i, de
nu pot fi g`si]i, copilului i se va obicei aceste eviden]ieri pozitive sunt \n-
acorda aceea[i protec]ie ca ori- so]ite [i de recomand`ri \n vederea \m-

bun`t`]irii situa]iei). Norvegia 2RCO, Add.126, paragrafele 48
Nediscriminarea [i 49).
Articolul 22 vizeaz` atât copiii care au Este posibil s` se produc` discrimin`ri,

statutul de refugiat cât [i copiii care deoarece statele transfer` din ce \n ce
solicit` acest statut, dar dispozi]iile Con- mai multe competen]e [i responsabi-
ven]iei acoper` to]i copiii care intr` sub lit`]i administra]iilor locale, fapt care
jurisdic]ia ]`rii vizate (articolul 2), deci poate provoca varia]ii ale serviciilor ofe-
chiar [i copiii c`rora li s-a refuzat sta- rite copiilor. De[i aceste varia]ii consti-
tutul de refugiat sunt, totu[i, proteja]i tuie un efect inevitabil al descentraliz`rii,
atât timp cât r`mân \n ]ara respectiv`. statele nu trebuie s` le permit` adminis-
Comitetul a informat Belgia c` este: tra]iilor locale s` \ncalce drepturile omu-
lui de care se bucur` copiii, conform
„deosebit de preocupat de faptul c`, Conven]iei. Comitetul [i-a exprimat pre-
minorii ne\nso]i]i ale c`ror cereri de azil ocuparea cu privire la aceast` form`
au fost respinse, dar care pot r`mâne pe
teritoriul ]`rii pân` la vârsta de 18 ani,
pot fi priva]i de identitatea lor [i li se
geografic` de discriminare a copiilor re-
fugia]i \n Finlanda: 22
poate refuza exercitarea deplin` a „…Se pare c` educa]ia \n limba matern`
drepturilor, inclusiv dreptul la asisten]` pentru copiii refugia]i este disponibil`
medical` [i la educa]ie. |n opinia Comi- numai \n acele municipalit`]i care aloc`
tetului, aceast` situa]ie genereaz` preo- resurse suficiente \n acest scop“.
cupare \n ceea ce prive[te compatibi- „Comitetul … \ncurajeaz` Statul Parte s`
litatea cu articolele 2 [i 3 din Conven]ie“ aib` \n vedere m`suri prin care s` li se
(Belgia IRCO, Add. 38, paragraful 9). poat` asigura copiilor care solicit` azil [i
Aceast` problem` a fost ridicat` [i pen- copiilor refugia]i acces egal la servicii de
tru Danemarca, Comitetul comentând acela[i standard, \n special \n domeniul
c`: educa]iei, indiferent cine sunt [i unde
trìesc“ (Finlanda 2RCO, Add.132 para-
„…to]i copiii ale c`ror cereri de azil au grafele 51 [i 52).
fost respinse, dar care r`mân pe terito-
riul ]`rii au dreptul de facto dar nu [i de Cet`]enia
jure la s`n`tate, \ngrijire sau la educa]ie. Articolul 7 prevede c` to]i copiii au
Comitetul consider` c` aceast` situa]ie „dreptul de a dobândi o cet`]enie“, iar
nu este complet compatibil` cu dispo- Statelor P`r]i li se reaminte[te, \n mod
zi]iile [i principiile con]inute \n articolele special, importan]a acestui fapt „\n situ-
2 [i 3 din Conven]ie…“; a]iile \n care, \n caz contrar, copilul ar fi
„|n ceea ce prive[te situa]ia copiilor re- apatrid“ (articolul 7, vezi pagina 135).
fugia]i [i a copiilor care solicit` azil, Co- Instruc]iunile |naltului Comisariat al
mitetul a sugerat ca Statul Parte s` aib` Na]iunilor Unite pentru Refugia]i prev`d
\n vedere revizuirea Legii privind Strìnii c`: „Situa]ia de apatrid este, adesea,
din perspectiva compatibilit`]ii cu provocat` de politica deliberat` a sta-
dispozi]iile [i principiile Conven]iei … \n telor de a nu acorda cet`]enia copiilor
ceea ce prive[te asigurarea serviciilor de n`scu]i din p`rin]i refugia]i. Situa]ia
asisten]` medical` [i de educa]ie pentru poate fi provocat` [i de existen]a unor
copiii care solicit` azil. Comitetul dore[- legi privind cet`]enia care se contrazic…
te s` atrag` aten]ia asupra dispozi]iilor Trebuie ca to]i copiii refugia]i, care se
din articolul 2 din Conven]ie care stabi- afl` \ntr-o ]ar` care le-a acordat azil s`
lesc, inter alia, c` «Statele P`r]i vor res- fie considera]i ca având sau putând s`
pecta [i asigura drepturile prev`zute \n dobândeasc` efectiv, inclusiv prin
prezenta Conven]ie fiec`rui copil aflat naturalizare, cet`]enia ]`rii respective“
sub jurisdic]ia lor“ (Danemarca IRCO, (Copiii Refugia]i – Instruc]iuni privind
Add. 33, paragrafele 14 [i 30 Vezi [i Protec]ia [i |ngrijirea elaborate de |naltul
Sudan IRCO, Add.10, paragraful 24; Sri Comisariat al Na]iunilor Unite pentru
Lanka IRCO, Add.40, paragrafele 20 [i Refugia]i, 1994, pp. 104 [i 106).
38; Republica Federal` Iugoslavia IRCO, Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
Add.49, paragraful 21; Noua Zeeland` telor Periodice elaborate de Comitetul
IRCO, Add.71, paragrafele 20 [i 32; Gha- pentru Drepturile Copilului con]in urm`-
na IRCO, Add.73, paragrafele 23 [i 44; toarea solicitare: „V` rug`m s` oferi]i

informa]ii privind m`surile adoptate \n pe adolescen]ii refugia]i s` se poat` \n-
temeiul articolului 7 paragraful 2, \n tre]ine singuri. Comitetul [i-a exprimat
vederea asigur`rii dreptului copilului de preocuparea fa]` de Republica Islamic`
a dobândi o cet`]enie, \n special \n situa- Iran [i fa]` de Iordania, \n ceea ce pri-
]iile \n care, \n caz contrar, copilul ar fi ve[te politica acestora de emitere a
apatrid. Trebuie f`cut`, de asemenea, permiselor de munc`, care
trimitere la implementarea acestui drept „afecteaz` capacitatea familiilor de refu-
pentru copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei gia]i …de a se \ntre]ine“ (Republica Isla-
[i pentru cei care solicit` azil sau sunt mic` Iran IRCO, Add.123, paragraful 50.
refugia]i“ (paragraful 53). Vezi [i Iordan 2RCO, Add.125, paragraful
Comitetul [i-a exprimat preocuparea, de 56).
exemplu, \n privin]a faptului c` \n India Integrarea social` a copiilor refugia]i tre-
„este posibil ca, copiii n`scu]i din p`rin]i buie s` constituie o parte component` a
refugia]i s` fie apatrizi“ (India IRCO, acestor servicii. Acest lucru \nseamn`
22 Add. 115, paragrafele 61 [i 62),
iar \n Armenia cerin]ele de \nregistrare
integrarea acestor copii \n [colile din sis-
temul educa]ional de mas` [i, dac` este
\n domeniul locuin]elor ac]ioneaz` ca o necesar, terapie pentru experien]ele
barier` \n calea naturaliz`rii acestora traumatice prin care au trecut. De exem-
(Armenia IRCO, Add. 119, paragraful 47). plu:
Servicii de educa]ie, medicale [i de „De[i este con[tient de eforturile depuse

asisten]` social` adecvate pentru abordarea problemei minorilor
ne\nso]i]i care solicit` azil, Comitetul
|n mod evident, copiilor refugia]i trebuie este preocupat de faptul c` este posibil
s` li se asigure elementele esen]iale ca ace[tia s` aib` nevoie de o aten]ie
pentru supravie]uire, iar Comitetul [i-a sporit`. Comitetul recomand` Statului
exprimat preocuparea \n fiecare caz \n Parte s` consolideze m`surile destinate
care au existat dovezi c` acest lucru nu asigur`rii unei consilieri imediate [i a
s-a realizat. De exemplu: accesului prompt [i deplin la educa]ie [i
„Comitetul este preocupat de situa]ia la alte servicii pentru copiii refugia]i [i
acelor copii refugia]i care sunt obliga]i pentru copiii care solicit` azil. |n plus,
s` cer[easc` bani [i hran` pe str`zi“. Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
„Având \n vedere eforturile considera- ia m`suri eficiente \n vederea integr`rii
bile depuse de Statul Parte pentru pri- acestor copii \n societatea sa“ (Olanda
mirea refugia]ilor din ]`rile vecine, Co- IRCO, Add. 114, paragraful 23).
mitetul recomand` ca Statul Parte s` „Comitetul … recomand` Statului Parte
continue s` asiste copiii refugia]i [i fami- s` depun` eforturi suplimentare pentru
liile acestora [i s` coopereze \n conti- a asigura integrarea rapid` a copiilor \n
nuare cu |naltul Comisariat al Na]iunilor sistemul obi[nuit de educa]ie…“;
Unite pentru Refugia]i, depunând efor- „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
turi speciale pentru a asista copiii refu- continue aplicarea planurilor de extin-
gia]i care trìesc sau muncesc pe str`zi“ dere a asisten]ei psihologice disponibile
(Republica Centrafrican` IRCO, Add. \n prezent, la un num`r mai mare de
138, paragrafele 74 [i 75). copii [i la p`rin]ii acestora [i s` se asi-
Cu toate acestea, la modul ideal, refu- gure c` se depun toate eforturile pentru
gia]ii nu ar trebui s` depind` de ajutoare identificarea copiilor care au nevoie de
guvernamentale sau caritabile. |n caseta astfel de ajutor la sosirea \n Statul
de la pagina 371 sunt descrise progra- Parte…“ (Norvegia 2RCO, Add. 126, pa-
mele inovatoare care \ncearc` s` \i ajute ragrafele 50 [i 52).

incluzând:
ti]ie, afaceri externe, afaceri interne, protec]ie social`, s`n`tate, securitate social`
[i educa]ie)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
ten]ilor sociali, a profesorilor, a autorit`]ilor de control portuare [i de frontier`, a
avoca]ilor, a traduc`torilor, a exper]ilor \n dezvoltarea copilului, a personalului care
se ocup` de s`n`tatea mintal` [i a avoca]ilor copiilor)?

A ratificat statul, Conven]ia privind Statutul Refugia]ilor (1951) modificat` de Proto-
colul privind Statutul Refugia]ilor (1967)?
A ratificat statul Conven]ia privind Statutul Apatrizilor (1954) [i Conven]ia privind
Reducerea Num`rului de Apatrizi (1961)?
Au fost instituite proceduri pentru acordarea statutului de refugiat copiilor?
Procedurile de acordare a statutului de refugiat iau \n considerare nevoile [i dreptu-
rile speciale ale copiilor, \n special dac` ace[tia sunt ne\nso]i]i sau separa]i de prin-
cipala persoan` \n a c`rei \ngrijire s-au aflat anterior fie pe baze legale fie conform

cutumei?
Interviurile [i audierile se desf`[oar` \ntr-un mediu primitor pentru copii?
Sunt opiniile copilului, ascultate sau prezentate \n cadrul acestor proceduri?
Copii ne\nso]i]i sau separa]i de familie care solicit` azil:
beneficiaz` de reprezentan]i legali?
beneficiaz` de interpre]i profesioni[ti?
beneficiaz` de activitatea unor deciden]i cu experien]` \n domeniul dezvolt`rii
copiilor?
beneficiaz` de prezum]ia de nevinov`]ie \n ceea ce prive[te cererea lor de
acordare a statutului de refugiat?
Cererile \naintate de copiii refugia]i [i/sau de c`tre p`rin]ii acestora \n vederea re\n-
tregirii familiei sunt tratate \ntr-o manier` pozitiv`, cu umanism [i operativitate?
Li se permite copiilor ne\nso]i]i sau separa]i de familie c`rora nu li se acord` statutul
de refugiat s` r`mân` \n ]ara de primire, dac` acest lucru este \n interesul lor su-
perior?
Copiii refugia]i [i copiii care solicit` statutul de refugiat beneficiaz` de asisten]` [i
protec]ie speciale, adecvate tuturor nevoilor lor \n conformitate cu drepturile pre-
v`zute \n Conven]ie?
Copiii c`rora li s-a refuzat statutul de refugiat, dar c`rora li se permite totu[i s` r`-
mân` \n ]ara respectiv` au dreptul la aceea[i asisten]` [i la acelea[i facilit`]i ca [i
copiii care au primit statutul respectiv?
Ace[ti copii sunt informa]i asupra drepturilor lor \n limba matern`?
Ace[ti copii sunt priva]i de libertate numai \n ultim` instan]` [i numai pentru o pe-
rioad` cât mai scurt` posibil?
Au ace[ti copii posibilitatea de a contesta privarea de libertate \n cadrul unei audieri
corecte?
Condi]iile de deten]ie sunt umane [i favorabile s`n`t`]ii, respectului de sine, dem-
nit`]ii [i integr`rii sociale a copiilor?
Copiii refugia]i [i copiii care solicit` azil:
sunt caza]i \n medii sigure [i locuibile, [i, dac` este posibil, \mpreun` cu
familia?
beneficiaz` de o educa]ie care recunoa[te cultura, limba [i nevoia lor de
integrare social`?
beneficiaz` de sprijin adecvat [i de tratament de reabilitare pentru eventualele
traume pe care le-au suferit?
primesc toate \ngrijirile medicale de care au nevoie?
Sunt luate \n considerare nevoile speciale ale adolescen]ilor refugia]i (de exemplu

nevoia de a-[i dezvolta competen]e care s` le permit` s` se \ntre]in` singuri)?
Statul coopereaz` cu organiza]iile guvernamentale [i interguvernamentale care lu-
creaz` \mpreun` cu Organiza]ia Na]iunilor Unite, \n domeniul copiilor refugia]i [i al
copiilor care solicit` azil [i, \n special, cu |naltul Comisariat al Na]iunilor Unite pen-
tru Refugia]i [i cu Comitetul Interna]ional al Crucii Ro[ii?
Sunt depuse toate eforturile pentru g`sirea membrilor familiilor acestor copii?
Exist` siguran]a c` aceste eforturi nu pun \n pericol copilul sau membrii familiei co-
pilului?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele acesteia sunt interdependen-

Articolelor conexe
Printre articolele a c`ror implementare este legat` de implementarea articolului 22 se
num`r`:
Articolul 7: dreptul copilului la cet`]enie, dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit
de ace[tia
Articolul 9: nesepararea de p`rin]i, cu excep]ia cazului \n care acest lucru este necesar \n
interesul superior al copilului
Articolul 16: protejarea de imixtiuni arbitrare \n via]a privat`, familia sau domiciliul co-
pilului
Articolul 30: copiii minorit`]ilor sau ai popula]iilor indigene
Articolul 37: privarea de liberate ca solu]ie de ultim` instan]`
Articolul 38: copiii afecta]i de conflicte armate
Articolul 39: \ngrijiri \n vederea reabilit`rii copiilor victime
Protocolul Facultativ la Conven]ie cu privire la Drepturile Copilului privind implicarea co-
piilor \n conflicte armate

Drepturile
copiilor cu
dizabilit`]i
23
1. Statele P`r]i recunosc faptul c`, un copil cu dizabilit`]i mentale [i fizice trebuie s` se bu-
cure de o via]` \mplinit` [i decent`, \n condi]ii care s`-i asigure demnitatea, s`-i favorizeze
autonomia [i s`-i faciliteze participarea activ` la via]a comunit`]ii.
2. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului cu dizabilit`]i la \ngrijire special` [i, \n m`sura
resurselor disponibile, vor \ncuraja [i vor asigura pentru copilul eligibil [i persoanele res-
ponsabile de \ngrijire sa, la cerere, a asisten]ei adecvate \n func]ie de starea copilului [i
de situa]ia p`rin]ilor sau altor persoane c`rora le este \ncredin]at pentru \ngrijire.
3. Recunoscând nevoile speciale ale copilului cu dizabilit`]i, asisten]a acordat` \n confor-
mitate cu paragraful 2 al prezentului articol va fi asigurat` gratuit, ori de câte ori este po-
sibil, luând \n considerare resursele financiare ale p`rin]ilor sau ale altor persoane c`rora
copilul le este \ncredin]at pentru \ngrijire, [i va fi conceput`, astfel \ncât s` asigure accesul
efectiv al copilului cu dizabilit`]i la educa]ie, formare profesional`, servicii medicale [i de
recuperare, preg`tire pentru angajare [i posibilit`]i de recreere, \ntr-un mod care s` con-
duc` la atingerea, de c`tre copil, a nivelului maxim posibil de integrare social` [i dez-
voltare individual`, inclusiv dezvoltarea sa cultural` [i spiritual`.
4. Statele P`r]i vor promova, \n spiritul cooper`rii interna]ionale, schimbul de informa]ii
adecvate \n domeniul medicinei preventive [i al tratamentului medical, psihologic [i func-
]ional al copiilor cu dizabilit`]i, inclusiv diseminarea [i accesul la informa]ii privind me-
todele de recuperare, educa]ie, formare profesional`, cu scopul de a le permite Statelor
P`r]i s`-[i \mbun`t`]easc` capacit`]ile [i competen]ele [i s`-[i \mbog`]easc` experien]a
\n aceste domenii. |n aceast` privin]`, se vor avea \n vedere \n mod deosebit nevoile ]`-
rilor \n curs de dezvoltare.
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILIT~}I 381

ncluderea \n Conven]ie a unui articol integrare social` [i dezvoltare individu-
I specific privind drepturile „copilului

cu dizabilit`]i“ [i includerea dizabili-
t`]ii ca motiv specific pentru prote-
jarea \mpotriva discrimin`rii, \n cadrul
articolului 2, reflect` \n]elegerea sporit`
al`…“. Paragraful 4 promoveaz` coope-
rarea interna]ional` \n vederea \mbun`-
t`]irii capacit`]ilor [i competen]elor Sta-
tele P`r]i. Statele P`r]i nu au emis nici
un fel de rezerve sau declara]ii cu privire
[i recunoa[terea leg`turilor dintre diza- la articolul 23.
bilitate [i drepturile omului. Regulile Standard privind Egalizarea
|n cadrul articolului 2, statelor li se cere {anselor pentru Persoanele cu Dizabili-
s` asigure [i s` respecte toate drepturile t`]i, adoptate de Adunarea General` \n
stabilite \n Conven]ia cu privire la Drep- 1993 (rezolu]ia 48/96), constituie primul
turile Copilului pentru copiii cu dizabili- instrument care reafirm` drepturile tutu-
t`]i afla]i sub jurisdic]ia lor. Articolul 23 ror persoanelor cu dizabilit`]i. |n Pream-
prezint` instruc]iuni suplimentare cu pri- bul, documentul se refer` la Conven]ia
vire la realizarea drepturilor copiilor cu cu privire la Drepturile Copilului, „care
Sumar dizabilit`]i. |n Comentariile sale Genera- interzice discriminarea din cauza diza-
le privind implementarea, Comitetul a bilit`]ii [i cere m`suri speciale pentru a
subliniat adesea importan]a respect`rii asigura respectarea drepturilor copiilor
copilului ca titular de drepturi. Articolul cu dizabilit`]i“.
23 reitereaz` acest aspect din perspec- Comitetul pentru Drepturile Copilului
tiva copilului cu dizabilit`]i, c`ruia tre- recomand` insistent Statelelor P`r]i s`
buie s` i se asigure condi]ii de via]` care respecte Regulile Standard. Acesta a
s` „promoveze autonomia“ [i s` faci- organizat \n 1997 o Dezbatere General`
liteze „participarea activ` la via]a comu- cu privire la „Drepturile copiilor cu diza-
nit`]ii“. Paragrafele 2 [i 3 stabilesc drep- bilit`]i“ [i a adoptat recomand`ri detali-
tul copilului cu dizabilit`]i la „\ngrijire ate \n acest sens.
special`“, subliniind c` asisten]a trebuie
conceput` astfel \ncât s` asigure „ac- Conform estim`rilor Na]iunilor Unite, \n
cesul efectiv“ la diverse servicii „\ntr-un lume exist` 500 de milioane de persoa-
mod care s` favorizeze atingerea de ne cu dizabilit`]i.
c`tre copil a nivelului maxim posibil de
Extrase din
form Conven]iei
vezi Anexa 3 pagina 811.
inclusiv cu privire la principalele m`suri de natur` legislativ`, juridic`, admi-
nistrativ` [i de alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i,
dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor Con-
… (a) Nediscriminare (articolul 2); …“ [\n articolul 2, ‚dizabilitatea’ este inclus` ca
un motiv specific de discriminare].
…
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii relevante despre aplica-
rea acestor principii \n implementarea articolelor men]ionate \n alte sec]iuni ale
acestor instruc]iuni.

de alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre infrastructura institu]ional` de
implementare a politicii din acest domeniu, [i, \n mod special, despre strategiile [i
mecanismele de monitorizare, informa]ii despre factorii implica]i, despre
dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor rele-
vante ale Conven]iei, cu privire la
…(b) Copiii cu dizabilit`]i (articolul 23);
...“ (CRC/C/5, paragrafele 13, 14 [i 19).
„PRINCIPII GENERALE
A. Nediscriminarea (articolul 2)
Rapoartele trebuie s` indice dac` principiul nediscrimin`rii este inclus ca principiu
23
obligatoriu \n Constitu]ie sau \n legisla]ia na]ional`, cu referire specific` la copii, [i
dac` \n respectivele prevederi legale sunt reflectate toate motivele posibile de dis-
criminare specificate \n articolul 2 al Conven]iei. Rapoartele trebuie, de asemenea,
s` indice m`surile adoptate pentru a asigura respectarea drepturilor stabilite \n
Conven]ie, pentru to]i copiii afla]i sub jurisdic]ia statului respectiv, f`r` nici un fel
de discriminare, inclusiv pentru cei f`r` cet`]enie, refugia]i sau solicitan]i de azil.
Este necesar s` se prezinte informa]ii despre m`surile luate pentru a asigura pre-
venirea [i combaterea discrimin`rii, atât \n legisla]ie cât [i \n practic`, incluzând
aici discriminarea pe criterii de ras`, culoare, sex, limb`, religie, opinie politic` sau
de alt` natur`, origine na]ional` etnic` sau social`, proprietate, dizabilitate, statutul
la na[tere sau alte statute ale copilului, p`rin]ilor sau reprezentan]ilor sì legali.
V` rug`m s` indica]i m`surile specifice adoptate pentru a reduce decalajele econo-
mice, sociale [i geografice, inclusiv cele dintre mediile rurale [i cele urbane, pentru
a preveni discriminarea \mpotriva celor mai dezavantajate grupuri de copii, inclu-
zând copiii apar]inând minorit`]ilor sau comunit`]ilor indigene, copiii cu dizabili-
t`]i, copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei, copiii de alte na]ionalit`]i, copiii migran]i, co-
piii apar]inând unor popula]ii dislocate, copiii refugia]i sau solicitan]i de azil, pre-
cum [i copiii care trìesc [i/sau muncesc pe str`zi.
A. Copiii cu dizabilit`]i (articolul 23)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii cu privire la:
Situa]ia copiilor cu dizabilit`]i mentale [i fizice [i m`surile luate pentru a asigura
urm`toarele:
Copilul se bucur` de o via]` deplin` [i decent`, \n condi]ii care s`-i asigure dem-
nitatea [i autonomia copilului;
Copilul se bucur` de drepturile sale, f`r` nici un fel de discriminare [i se fac efor-
turi pentru prevenirea [i eliminarea atitudinilor discriminatorii fa]` de acesta;
Promovarea particip`rii active a copilului la via]a comunit`]ii;
Accesul efectiv al copilului la educa]ie, instruire, asisten]` medical` [i servicii de
reabilitare, preg`tirea pentru angajare [i oportunit`]i de petrecere a timpului
liber, \ntr-un mod care s` favorizeze atingerea de c`tre copil a nivelului maxim
posibil de integrare social` [i dezvoltare individual`, inclusiv dezvoltarea sa
cultural` [i spiritual`;
Aten]ia acordat` includerii copiilor cu dizabilit`]i \n acelea[i institu]ii, servicii [i
unit`]i ca [i copiii f`r` dizabilit`]i, inclusiv \n sistemul educa]ional;
Dreptul copilului la \ngrijire special` [i m`surile luate pentru a asigura extinde-
rea, \n func]ie de resursele disponibile, la copilul eligibil [i la persoanele respon-

sabile de \ngrijire sa, a asisten]ei adecvate situa]iei copilului [i situa]iei p`rin]ilor
sau altor persoane care au grij` de acesta;
Ori de câte ori este posibil, asigurarea \n mod gratuit a asisten]ei, luând \n con-
siderare resursele financiare ale p`rin]ilor [i/sau ale altor persoane care au grij`
de copil;
M`surile luate pentru a asigura o evaluare eficient` a situa]iei copiilor cu dizabili-
t`]i, inclusiv dezvoltarea unui sistem de identificare [i urm`rire a copiilor cu diza-
bilit`]i, crearea unui mecanism corespunz`tor de monitorizare, evaluarea progre-
selor realizate [i a dificult`]ilor \ntâmpinate, precum [i orice obiective stabilite pen-
tru viitor;
M`surile luate pentru a asigura preg`tirea adecvat`, inclusiv preg`tirea de specia-
litate, pentru cei responsabili de \ngrijirea copiilor cu dizabilit`]i, inclusiv la nivel de
familie [i comunitate [i \n cadrul institu]iilor relevante;
23 M`surile luate pentru a promova, \n spiritul cooper`rii interna]ionale, schimbul de

informa]ii adecvate \n domeniul asisten]ei medicale preventive [i al tratamentului
medical, psihologic [i func]ional al copiilor cu dizabilit`]i, inclusiv diseminarea [i
accesul la informa]ii privind metodele de recuperare, educa]ie [i orientare profe-
sional`. Trebuie s` se prezinte informa]ii cu privire la m`surile, luate pentru atin-
gerea obiectivului, de a le permite Statelor P`r]i ale Conven]iei s`-[i \mbun`t`]eas-
c` competen]ele [i capacit`]ile [i s`-[i \mbog`]easc` experien]a \n aceste domenii,
precum [i informa]ii cu privire la aten]ia acordat` nevoile speciale ale ]`rilor \n curs
de dezvoltare.
Copiii viza]i, inclusiv pe tip de dizabilitate, gradul de acoperire al asisten]ei asigu-
rate, programe [i servicii puse la dispozi]ie, inclusiv \n domeniul educa]iei, al
instruirii, \ngrijirii, recuper`rii, angaj`rii [i al recreerii, resursele financiarele [i alte
resurse alocate, precum [i alte informa]ii relevante, defalcate, printre altele, pe sex,
vârst`, mediu rural/urban [i origine social` [i etnic`“.
(CRC/C/58, paragrafele 25-27 [i 92. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru
\n cadrul prezentului articol: 86-87, 108; Pentru textul complet al Instruc]iunilor
pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, vezi Anexa 3, pagina 811).
Dezbaterea General` privind 48/96; vezi Anexa 4, pagina 879) [i asu-

pra propriilor sale recomand`ri. Comi-
„Drepturile copiilor cu dizabili- tetul a pus un accent puternic pe impor-
t`]i“ tan]a includerii copiilor cu dizabilit`]i \n
sistemul educa]ional de mas`.
|n octombrie 1997, Comitetul pentru
Drepturile Copilului a organizat o Dezba- De exemplu:
tere General` privind „Drepturile copii- „De[i apreciaz` eforturile Statului Parte
lor cu dizabilit`]i“, \n cadrul c`reia au de a-i integra pe copiii cu dizabilit`]i \n
fost adoptate recomand`ri detaliate. Co- educa]ia de mas` [i \n programele obi[-
mitetul a hot`rât s` constituie un grup nuite de recreere, Comitetul este, \n con-
de lucru care s` urm`reasc` aplicarea tinuare, preocupat de excluderea copii-
acestora (pentru detalii despre recoman- lor cu dizabilit`]i de la multe astfel de ac-
d`ri, vezi mai jos). tivit`]i. |n ceea ce-i prive[te pe copiii cu
De la Dezbaterea General`, Comitetul s- dizabilit`]i care au nevoie de facilit`]i
a concentrat foarte mult, \n analiza ra- suplimentare, Comitetul este preocupat
poartelor Statelor P`r]i, pe situa]ia code calitatea serviciilor educa]ionale [i de
piilor cu dizabilit`]i [i a atras aten]ia asu- s`n`tate disponibile, precum [i de ca-
pra Regulilor Standard cu privire la Ega- litatea altor facilit`]i, printre altele, faci-
lizarea {anselor pentru Persoanele cu lit`]ile de asigurare a accesului \n [coli.
Dizabilit`]i (Rezolu]ia Adun`rii Generale „|n lumina Regulilor Standard privind
Egalizarea {anselor pentru Persoanele

Recomand`rile Comitetului pentru Drepturile Copilului adopta-
te la Dezbaterea General` privind „Drepturile copiilor cu diza-
bilit`]i“
Pe baza discu]iilor care au avut loc pe diverse probleme, \n urma Dezbaterii Gene-
rale organizate la data de 6 octombrie 1997, Pre[edintele Comitetului a formulat
urm`toarele recomand`ri:
„(a) |n analiza rapoartelor Statelor P`r]i, Comitetul trebuie s` se angajeze s` pun`
accentul pe situa]ia copiilor cu dizabilit`]i [i pe nevoia de m`suri concrete pentru
a asigura recunoa[terea drepturilor acestora, \n special a dreptului la via]`, supra-
vie]uire [i dezvoltare, a dreptului la incluziune social` [i a dreptului la participare;
de asemenea, trebuie s` sublinieze nevoia unei monitoriz`ri adecvate a situa]iei
copiilor cu dizabilit`]i din toate statele [i nevoia de a \ncuraja efectuarea de statis-
tici [i colectarea de informa]ii care s` permit` realizarea de compara]ii constructive
\ntre regiuni [i state;
(b) Comitetul trebuie s` aib` \n vedere posibilitatea de a elabora un Comentariu
23
General cu privire la copiii cu dizabilit`]i;
(c) Diversele organisme care transmit Comitetului informa]ii \n cadrul procesului
de raportare trebuie s` se asigure c` informa]iile transmise au \n vedere [i copiii
cu dizabilit`]i;
(d) Statele trebuie s` revizuiasc` [i s` modifice legile referitoare la copiii cu dizabi-
lit`]i, care nu sunt compatibile cu principiile [i prevederile Conven]iei, de exemplu
legisla]ia:
(i) care le refuz` copiilor cu dizabilit`]i dreptul egal la via]`, supravie]uire [i dez-
voltare (inclusiv – \n acele state unde avortul este permis – legile discriminatorii
privind avortul, referitoare la copiii cu dizabilit`]i, [i accesul discriminatoriu la
serviciile de s`n`tate);
(ii) care le refuz` copiilor cu dizabilit`]i dreptul la educa]ie;
(iii) care \i izoleaz` \n mod obligatoriu pe copiii cu dizabilit`]i \n institu]ii separate
de \ngrijire, tratament sau educa]ie;
(e) Statele trebuie s` combat` \n mod activ atitudinile [i practicile care \i discrimi-
neaz` pe copiii cu dizabilit`]i [i care le refuz` acestora posibilitatea de a se bucura
\n mod egal de drepturile garantate de Conven]ie, inclusiv infanticidul, practicile
tradi]ionale dùn`toare s`n`t`]ii [i dezvolt`rii, supersti]iile, perceperea dizabilit`]ii
ca o tragedie;
(f) Având \n vedere impactul \ngrozitor al conflictelor armate, care las` \n urm`
sute de mii de copii cu dizabilit`]i, statele trebuie s` fie \ncurajate s` ratifice Con-
ven]ia cu privire la Interzicerea Utiliz`rii, Stoc`rii, Produc]iei [i Transferului de
Mine Antipersonal [i Distrugerea Acestora, care se a[teapt` s` fie deschis` pentru
semnare la Ottawa, \n decembrie 1997;
(g) Comitetul trebuie s` promoveze Regulile Standard privind Egalizarea {anselor
pentru Persoanele cu Dizabilit`]i ca fiind relevante pentru implementarea deplin`
a Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului, [i s` consolideze cooperarea sa cu
Raportorul Special pe Probleme de Dizabilit`]i [i cu grupul sù de exper]i;
(h) Comitetul, \n cooperare cu UNESCO, UNICEF [i alte organiza]ii relevante, tre-
buie s` se asigure c` educa]ia incluziv` este introdus` pe ordinea de zi a reuniuni-
lor, conferin]elor [i seminariilor, ca parte integrant` a dezbaterilor despre educa]ie;
(i) Organiza]iile relevante trebuie s` fie \ncurajate s` elaboreze programe de pro-
movare a alternativelor la institu]ionalizare [i s` elaboreze [i promoveze strategii
de dezinstitu]ionalizare a copiilor;
(j) Drepturile [i interesele copiilor cu dizabilit`]i trebuie incluse pe agenda agen]ii-
lor multilaterale [i bilaterale, a agen]iilor de dezvoltare, a donatorilor, a organiza-
]iilor finan]atoare precum Banca Mondial` [i b`ncile regionale, precum [i a agen-

]iilor de cooperare tehnic`;
(k) Trebuie promovat` cercetarea \n vederea furniz`rii de statistici [i dovezi em-
pirice:
(i) pentru a promova con[tientizarea m`surii \n care copiilor cu dizabilit`]i le este
refuzat dreptul la via]`;
(ii) pentru a combate existen]a pe scar` larg` a supersti]iilor, prejudec`]ilor, a
stigmatiz`rii sociale [i a refuzului accesului la educa]ie al copiilor cu dizabilit`]i;
(iii) pentru a combate argumentul ‘rentabilit`]ii’, utilizat pentru a-i marginaliza pe
copiii cu dizabilit`]i [i pentru a evalua costurile excluziunii [i ale oportunit`]ilor
pierdute;
(iv) pentru a aduce \n discu]ie aceast` problem`, \n cursul elabor`rii [i adopt`rii
conven]iilor cu privire la bioetic`;
23 (l) Copiii cu dizabilit`]i trebuie consulta]i [i implica]i \n luarea deciziilor; de aseme-

nea, trebuie s` li se dea un control mai mare asupra propriei lor vie]i; bunele prac-
tici existente trebuie f`cute cunoscute [i \mp`rt`[ite [i, trebuie elaborate materia-
le de preg`tire corespunz`toare;
(m) Guvernele trebuie s` fie \ncurajate s` asigure disponibilitatea acestor materiale
la nivelul comunit`]ii, \n forme adecvate copiilor [i adul]ilor cu dizabilit`]i; acest
lucru ar putea fi f`cut de o agen]ie de dezvoltare precum Swedish Organization of
Handicapped (Organiza]ia Suedez` a Persoanelor cu Handicap), International Aid
Foundation (Fondul Interna]ional de Ajutor) sau Save the Children (Salva]i Copiii),
\n colaborare cu unele organiza]ii ale persoanelor cu dizabilit`]i.
(n) Trebuie create materiale de instruire pentru promovarea particip`rii copiilor cu
dizabilit`]i.
Este necesar ca Centrul Interna]ional UNICEF pentru Dezvoltarea Copilului (Centrul
Innocenti) s` elaboreze un document pe tema incluziunii, \n seria sa de publica]ii,
ca o contribu]ie la aspectele ridicate \n cursul Dezbaterii Generale.
Având \n vedere diversele contribu]ii aduse [i importan]a aspectelor analizate,
Comitetul a considerat c` este nevoie de continuarea activit`]ii \n Dezbaterea Ge-
neral`. S-a decis constituirea unui grup de lucru pentru drepturile copiilor cu diza-
bilit`]i, care a inclus membri ai Comitetului, reprezentan]i ai organismelor [i agen-
]iilor relevante ale Na]iunilor Unite [i ai organiza]iilor neguvernamentale ale per-
soanelor cu dizabilit`]i, inclusiv copii cu dizabilit`]i, pentru a realiza o analiz` mai
aprofundat` a recomand`rilor f`cute [i pentru a elabora un plan de ac]iune care s`
faciliteze implementarea concret` a diverselor propuneri. Comitetul a decis s`
urm`reasc` \n continuare problema mandatului, alc`tuirii [i activit`]ilor grupului
de lucru \n urm`toare sa sesiune din ianuarie 1998 (Raportul celei de-a XVI-a se-
siuni, septembrie/octombrie 1997, CRC/C/69, paragrafele 338 [i 339).
cu Dizabilit`]i (rezolu]ia Adun`rii Gene- dizabilit`]i \n cl`dirile de servicii publice,

rale 48/96) [i a recomand`rilor Comi- inclusiv \n [coli, s` revad` facilit`]ile [i
tetului, adoptate \n cadrul Dezbaterii Ge- asisten]a disponibil` pentru copiii cu
nerale privind Drepturile Copiilor cu Di- dizabilit`]i [i copiii care necesit` servicii
zabilit`]i (CRC/C/69), Comitetul reco- speciale [i s` \mbun`t`]easc` aceste
mand` Statului Parte s` depun` eforturi servicii, \n conformitate cu prevederile [i
suplimentare pentru a-i integra pe copiii spiritul Conven]iei“ (Fosta Republic` Iu-
cu dizabilit`]i \n programele educa]iona- goslav` a Macedoniei IRCO, Add.118,
le [i recreere derulate \n mod obi[nuit paragrafele 33 [i 34).
pentru copiii f`r` dizabilit`]i. Cu trimite- Activit`]i care au urmat Dezbaterii Ge-
re special` la articolul 23 al Conven]iei, nerale
Comitetul recomand`, de asemenea,
Statului Parte s` continue programele |n Raportul privind cea de-a XVII-a
de \mbun`t`]ire a accesului copiilor cu sesiunea (ianuarie 1998), Comitetul a

decis s` participe la activit`]ile unui grup York, pentru a invita agen]iile [i organis-
de lucru pentru a urm`ri aplicarea reco- mele Na]iunilor Unite s`-[i prezinte acti-
mand`rilor f`cute \n urma Dezbaterii vit`]ile curente [i planificate \n domeniul
Generale organizate la data de 6 octom- copiilor cu dizabilit`]i; pentru a oferi gru-
brie 1997: pului de lucru, \ntrunit anterior sesiunii,
„… Comitetul [i-a exprimat clar sprijinul informa]ii privind situa]ia copiilor cu
pentru crearea unui mic grup de lucru dizabilit`]i din Statele P`r]i aflate \n dis-
informal [i independent, cu participarea cu]ie; pentru a contribui la Sesiunea
unor reprezentan]i ai Agen]iilor [i orga- Special` a Na]iunilor Unite pentru Copii,
nismelor relevante ale Na]iunilor Unite, planificat` pentru 2002; pentru a con-
precum [i ai principalelor organiza]ii ale tribui la dezbaterea legat` de bioetic`,
persoanelor cu dizabilit`]i; scopul prin- din perspectiva drepturilor copiilor cu
cipal al grupului de lucru trebuie s` fie dizabilit`]i; [i pentru a concepe un logo
concentrarea expertizei [i a resurselor [i un pliant pentru promovarea [i expli-
carea rolului [i obiectivelor grupului. De-
existente, \n vederea asigur`rii unei pro-
tec]ii mai bune a drepturilor copiilor cu numirea grupului este: „Drepturile co-
piilor cu dizabilit`]i: un grup de lucru
23
dizabilit`]i. Comitetul a decis s` fie
reprezentat \n grupul de lucru, care \i va consultativ al Comitetului pentru Drep-
raporta \n mod periodic. Comitetul a turile Copilului“ (Raportul celei de-a
cerut de asemenea ca la urm`toarea se- XXI-a sesiuni, ianuarie 1999, CRC/C/84,
siune (a XVIII-a), s`-i fie prezentat` evo- paragrafele 219-221).
lu]ia mandatului, a compozi]iei membri- Raportul celei de-a II-a reuniuni a gru-
lor [i a planului de ac]iune al Grupului pului de lucru, din mai 1999, precizeaz`
de Lucru“ (Raportul celei de-a XVII-a se- c`, printre problemele ridicate se num`-
siuni, ianuarie 1998, CRC/C/73, paragra- r` nevoia de a elabora instruc]iuni de
fele 171 [i 172). bun` practic` privind drepturile copiilor,
Un raport privind activit`]ile grupului de precum [i nevoia de a contacta agen]iile
lucru a fost prezentat la cea de-a XIX-a [i organismele Na]iunilor Unite, \n
sesiune a Comitetului. Aceasta a fost special FMI [i Banca Mondial`, [i de a le
prezidat` de dl. Bengt Lindquist, Rapor- \ncuraja s` ia \n considerare impactul
tor Special pe probleme de dizabilit`]i al programelor de ajustare structural` asu-
Comisiei pentru Dezvoltare Social` a pra drepturilor copiilor cu dizabilit`]i
Na]iunilor Unite, fiind compus` din (Raportul celei de-a XXI-a sesiuni, mai/
reprezentan]i ai Comitetului [i ai ONG- iunie 1999, CRC/C/87, paragrafele 272-
urilor, cu un grup de consultare mai larg 275).
(Raportul celei de-a XIX-a sesiuni,
septembrie/octombrie 1998, CRC/C/80, Recunoa[terea drepturilor
paragrafele 244-247).
omului \n cazul persoanelor cu
Un raport privind prima reuniune a
dizabilit`]i
grupului de lucru, \ntrunit la Londra \n
ianuarie 1999, este inclus \n raportul Cadrul general al Regulilor Standard
privind sesiunea a XX-a. Grupul de lucru
a convenit un program incluzând: orga- Singura referire explicit` la dizabilitate
nizarea unei serii de reuniuni regionale sau handicap din Carta Interna]ional` a
la care s` fie invita]i copii [i tineri cu Drepturilor Omului se afl` la articolul 25
dizabilit`]i, precum [i organiza]ii locale al Declara]iei Universale a Drepturilor
ale persoanelor cu dizabilit`]i, pentru a- Omului, care recunoa[te c` fiecare per-
[i prezenta experien]ele [i recoman- soan` are „dreptul la protec]ie \n caz de
d`rile; colectarea de exemple de bune [omaj, boal`, dizabilitate, v`duvie,
practici \n promovarea drepturilor copii- vârst` \naintat` sau \n alt` circumstan]`
lor cu dizabilit`]i – de exemplu, privind care se afl` \n afara controlului sù“.
participarea, integrarea, dezinstitu]io- Dizabilitatea nu este men]ionat` \n Pac-
nalizarea – \n vederea disemin`rii lor pe tul Interna]ional cu privire la Drepturile
scar` larg`; studierea posibilit`]ii de a se Civile [i Politice sau Pactul Interna]ional
adopta, de c`tre Comitet, un Comentariu cu privire la Drepturile Economice, Soci-
General privind articolul 23; organizarea ale [i Culturale.
unei audieri la Geneva [i, posibil, la New |n cursul anilor ‘70, Adunarea General` a

Na]iunilor Unite a adoptat Declara]ia pri- secin]`, milioane de copii [i adul]i din
vind Drepturilor Persoanelor cu Retard \ntreaga lume sunt izola]i [i lipsi]i,
Mental (20 decembrie 1971) [i Declara]ia practic, de toate drepturile lor, ducând o
privind Drepturile Persoanelor cu Diza- via]` mizer` [i marginal`“ (E/CN.4/
bilit`]i (9 decembrie 1975), care au afir- Sub.2/1991/31, paragraful 3).
mat principiul conform c`ruia persoa- |n 1987, Reuniunea Global` a Exper]ilor
nele cu dizabilit`]i au acelea[i drepturi \n vederea Revizuirii Programului Mon-
civile [i politice ca [i oricare alt` fiin]` dial privind Persoanele cu Dizabilit`]i,
uman`. Anul 1981 a fost numit Anul In- organizat` la Stocholm la jum`tatea
terna]ional al Persoanelor cu Dizabilit`]i, Decadei Na]iunilor Unite pentru Persoa-
având tema „Participare [i egalitate nele cu Dizabilit`]i, a recomandat ca
deplin`“. |n 1982, Adunarea General` a Adunarea General` s` convoace o con-
adoptat Programul Mondial de Ac]iune ferin]` special` care s` elaboreze o con-
privind Persoanele cu Dizabilit`]i, care a ven]ie interna]ional` pentru eliminarea
subliniat c` „\n lume, peste 500 de mili-
23 oane de persoane prezint` dizabilit`]i, ca
urmare a unor deficien]e mentale, fizice
tuturor formelor de discriminare \mpo-
triva persoanelor cu dizabilit`]i, conven-
]ie care s` fie ratificat` de state pân` la
sau senzoriale. Acestea au acelea[i finalul Decadei. Italia a elaborat un plan
drepturi ca toate celelalte fiin]e umane, preliminar, pe care l-a prezentat Adu-
având, de asemenea, dreptul la [anse n`rii Generale, la cea de-a XLII-a sesiune
egale. Prea adesea, vie]ile lor sunt deza- a acesteia. Au mai existat [i alte pre-
vantajate de barierele fizice [i sociale zent`ri la cea de-a XLIV-a sesiune, \ns`
puse de societate, care \mpiedic` par- nu s-a ajuns la nici un consens; \n opinia
ticiparea pe deplin la via]a social`. Din multor reprezentan]i, documentele exis-
aceast` cauz`, milioane de copii [i adul]i tente cu privire la drepturile omului, p`-
din toate p`r]ile lumii au o via]` izolat` reau s` le garanteze persoanelor cu diza-
[i devalorizat`“. bilit`]i acelea[i drepturi ca [i celorlalte
|n cadrul Comisiei Na]iunilor Unite pen- persoane. |n urma acestor dezbateri din
tru Drepturile Omului, Subcomisia pen- Adunarea General`, Consiliul Economic
tru Promovarea [i Protejarea Drepturilor [i Social, la prima sa sesiune ordinar`
Omului, cunoscut` anterior sub numele din 1990, a convenit s` se concentreze
de Subcomisia pentru Prevenirea Discri- pe elaborarea unui document interna-
min`rii [i Protejarea Minorit`]ilor, a ]ional de un alt gen. Comisia pentru
adoptat recomandarea ca Guvernele s` Dezvoltare Social` a fost autorizat` s`
acorde aten]ie dificult`]ilor \ntâmpinate creeze un Grup de Lucru ad-hoc pe ter-
de persoanele cu dizabilit`]i \n a se bu- men nelimitat, constituit din exper]i gu-
cura de drepturile universale ale omului, vernamentali, care s` elaboreze reguli
precum [i nevoii de a consolida proce- standard privind egalizarea de [anse
durile prin care persoanele cu dizabilit`]i pentru copiii, tinerii [i adul]ii cu dizabili-
pot supune plângerile legate de violarea t`]i, \n strâns` colaborare cu alte agen]ii
drepturilor lor unui organism compe- specializate, organisme interguverna-
tent, care are autoritatea de a rezolva mentale [i ONG-uri, \n special organiza-
astfel de plângeri, sau aten]iei Guver- ]ii ale persoanelor cu dizabilit`]i.
nului (rezolu]ia 1982/1). |n 1984, a fost |n introducerea la Regulile Standard pri-
numit Raportorul Special pentru Dreptu- vind Egalizarea {anselor pentru Persoa-
rile Omului [i Dizabilit`]i. Raportul final, nele cu Dizabilit`]i se precizeaz` c` aces-
\ntocmit de Raportorul Special \n 1991, tea au fost elaborate pe baza experien]ei
precizeaz` c`: „\n majoritatea ]`rilor, cel acumulate \n Decada Na]iunilor Unite
pu]in 1 din 10 persoane are o deficien]` pentru Persoanele cu Dizabilit`]i:
fizic`, mental` sau senzorial`, [i cel
pu]in 25 la sut` din \ntreaga popula]ie „Carta Interna]ional` a Drepturilor Omu-
este afectat` \n mod negativ de prezen]a lui, care cuprinde Declara]ia Universal`
dizabilit`]ilor …aceste persoane trìesc a Drepturilor Omului, Pactul Interna-
adesea \n condi]ii deplorabile, din cauza ]ional cu privire la Drepturile Economi-
barierelor fizice [i sociale, care \i ce, Sociale [i Culturale [i Pactul Interna-
\mpiedic` s` se integreze [i s` participe ]ional cu privire la Drepturile Civile [i Po-
pe deplin la via]a comunit`]ii. Drept con- litice, Conven]ia cu privire la Drepturile
Copilului [i Conven]ia pentru Eliminarea

Tuturor Formelor de Discriminare |mpo- auxiliar este preg`tit \n mod adecvat,
triva Femeilor, precum [i Programul astfel \ncât s` nu le dea p`rin]ilor sfaturi
Mondial de Ac]iune privind Persoanele necorespunz`toare, limitând \n acest fel
cu Dizabilit`]i, constituie fundamentul op]iunile pentru copiii lor …“
politic [i moral al Regulilor“. Alte reguli sunt citate mai jos, \n leg`-
Regulile Standard tur` cu diverse elemente ale articolului
Regulile Standard privind Egalizarea 23 [i \n \ntreg Manualul de Implemen-
{anselor pentru Persoanele cu Dizabili- tare, \n leg`tur` cu alte articole.
t`]i au fost adoptate de Adunarea Ge- Defini]ia „dizabilit`]ii“ [i a „handicapu-
neral` a Na]iunilor Unite la cea de-a lui“
XLVIII-a sesiune a sa, din 20 decembrie |n introducerea la Regulile Standard, se
1993 (pentru textul complet al Regulilor, face distinc]ia \ntre „dizabilitate“ [i
vezi Anexa 4, pagina 879). Regulile „handicap“, dup` cum urmeaz`: „Ter-
sus]in principiul egalit`]ii drepturilor – menul ‚dizabilitate’ rezum` un mare nu-
„nevoile fiec`rei persoane sunt la fel de
importante, iar acele nevoi trebuie s`
m`r de diferite limit`ri func]ionale, care
pot fi \ntâlnite la orice popula]ie [i \n ori-
23
constituie baza pentru planificarea ce ]ar` din lume. Dizabilit`]ile pot fi cau-
societ`]ilor; toate resursele trebuie utilizate de o deficien]` fizic`, intelectual`
zate, astfel \ncât s` se asigure fiec`rei sau senzorial`, de o problem` medical`
persoane [anse egale de participare“. |n sau de o boal` mental`. Astfel de defi-
Introducerea la Reguli, se subliniaz`: cien]e, probleme sau boli pot avea un
„Persoanele cu dizabilit`]i sunt membri caracter permanent sau temporar“.
ai societ`]ii [i au dreptul de a r`mâne \n
comunit`]ile lor locale. Acestea trebuie „Termenul ‚handicap’ \nseamn` pierde-
s` primeasc` sprijinul de care au nevoie, rea sau limitarea posibilit`]ilor de a lua
\n cadrul structurilor standard de edu- parte la via]a comunit`]ii \n aceea[i m`-
ca]ie, s`n`tate, munc` [i servicii so- sur` ca [i ceilal]i. Acest termen descrie
ciale“. Importan]a deosebit` a Regulilor interac]iunea dintre persoana care are o
Standard a fost sus]inut` de Comitetul anumit` dizabilitate [i mediu. Scopul
pentru Drepturile Economice, Sociale [i acestui termen este de a sublinia defi-
Culturale, \ntr-un Comentariu General cien]ele mediului \nconjur`tor [i a mul-
privind dizabilitatea, precum [i de Pactul tor activit`]i organizate de societate, \n
Interna]ional (vezi mai jos, pagina 390). ce prive[te informarea, comunicarea [i
educa]ia, deficien]` care \mpiedic` per-
Majoritatea Regulilor Standard sunt re- soanele cu dizabilit`]i s` participe \n
levante [i pentru copiii cu dizabilit`]i. condi]ii de egalitate“.
Unele reguli se refer` \n mod direct la
copii. De exemplu: |n Introducere se merge [i mai departe
cu explica]ia: „Folosirea celor doi ter-
Regula 1: Cre[terea gradului de con[ti- meni ‚dizabilitate’ [i ‚handicap’… trebuie
entizare: „Cre[terea gradului de con[ti- privit` \n lumina istoriei moderne a
entizare trebuie s` constituie o parte dizabilit`]ii. |n cursul anilor ‘70, a existat
important` a educa]iei copiilor cu diza- o puternic` reac]ie a reprezentan]ilor
bilit`]i [i a celor afla]i \n programe de persoanelor cu dizabilit`]i [i a specia-
reabilitare… Cre[terea gradului de con- li[tilor din domeniul dizabilit`]ii fa]` de
[tientizare trebuie s` fie o parte inte- terminologia folosit` la acea vreme.
grant` a educa]iei tuturor copiilor [i a Termenii ‚dizabilitate’ [i ‚handicap’ erau
cursurilor de preg`tire a profesorilor, adesea, folosi]i \ntr-un mod neclar [i
precum [i a preg`tirii tuturor specia- confuz, fapt care a adus un deserviciu \n
li[tilor“. stabilirea politicilor [i a ac]iunilor \n do-
Regula 2. Asisten]a medical`: „Statele meniu. Terminologia reflecta o abordare
trebuie s` se asigure c` persoanele cu medical`, de tip diagnostic, ce ignora
dizabilit`]i, \n special nou-n`scu]ii [i imperfec]iunile [i deficien]ele societ`]ii
copiii, beneficiaz` de acela[i nivel de \nconjur`toare“.
asisten]` medical`, \n cadrul aceluia[i Folosirea unei defini]ii medicale, mai de-
sistem, ca [i ceilal]i membri ai societ`]ii grab` decât a unei defini]ii sociale, a
… Statele trebuie s` se asigure c` perso- constituit un factor important \n forma-
nalul medical, paramedical [i personalul rea ideii c` persoanele cu dizabilit`]i

sunt „diferite“ [i a avut drept rezultat so- lor cu dizabilit`]i, s` continue rela]iile
lu]ii specializate care, \n loc s` duc` la strânse de lucru cu Comitetul pentru
integrare, scot \n eviden]` diferen]ele. Drepturile Copilului \n ceea ce prive[te
Monitorizarea Regulilor Standard: rolul acestuia de monitorizare a Con-
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului,
Raportorul Special [i s` includ` constat`rile, opiniile, obser-
Sec]iunea IV, paragraful 2, a Regulilor va]iile [i recomand`rile sale privind co-
precizeaz` c` Regulile vor fi monito- piii cu dizabilit`]i \n raportul pe care-l va
rizate \n cadrul sesiunilor Comisiei pen- prezenta Comisiei pentru Dezvoltare
tru Dezvoltare Social` [i c` un Raportor Social` \n cea de-a XXXVIII-a sesiune a
Special, cu o experien]` vast` [i rele- acesteia“. De asemenea, rezolu]ia \n-
vant`, va fi numit cu un mandat de trei deamn` Guvernele s` se asigure, \n con-
ani pentru a monitoriza implementarea formitate cu regula 6 din Regulile Stan-
Regulilor, \mpreun` cu un Grup de Ex- dard privind Egalizarea {anselor pentru
per]i constituit din reprezentan]i ai orga- Persoanele cu Dizabilit`]i, c` exist` un
23 niza]iilor neguvernamentale corespun-
z`toare. Raportorul Special trebuie s`
acces egal la educa]ie pentru copiii cu
dizabilit`]i [i c` educa]ia acestora face
distribuie chestionare privind planurile parte integrant` din sistemul educa]i-
de implementare a Regulilor. Raportorul onal. UNESCO a primit recomandarea
Special pentru Monitorizarea Imple- insistent` de a continua programele
ment`rii Regulilor Standard, al Comisiei care vizeaz` integrarea copiilor [i tine-
pentru Dezvoltare Social`, a fost numit rilor cu dizabilit`]i \n sistemul educa-
\n martie 1994. |n raportul sù din de- ]ional de mas` (E/ Res/1997/20).
cembrie 1996, acesta precizeaz`: „Re- Comitetul pentru Drepturile Economice,
comand`rile din Regulile Standard sunt Sociale [i Culturale: Comentariul Gene-
graduale [i, \n opinia Raportorului Spe- ral privind dizabilitatea
cial, nici o ]ar`, nici m`car cele mai
avansate, nu a implementat pe deplin Comentariul amplu General privind per-
Regulile. Totu[i, nu \ncape nici o \ndo- soanele cu dizabilit`]i, elaborat \n 1994
ial` c`, \n scurt timp de la adoptarea lor, de Comitetul pentru Drepturile Econo-
Regulile au fost acceptate pe scar` larg`, mice, Sociale [i Culturale, atrage aten]ia
fiind folosite ca principale instruc]iuni de asupra importan]ei de a aborda, \n mod
politic` general` \n domeniul dizabili- explicit, problema dizabilit`]ii: „Absen]a
t`]ii, atât de c`tre Guverne, cât [i de unei prevederi explicite privind dizabili-
c`tre organiza]iile neguvernamentale“. tatea \n Pactul pentru Drepturile Econo-
Acesta remarc` faptul c` „aspectele mice, Sociale [i Culturale poate fi pus`
legate de copii [i de diferen]ele de gen mai degrab` pe seama lipsei de con[ti-
sunt vagi \n textul Regulilor“. Acestea ar entizare a importan]ei abord`rii explici-
trebui tratate cu mai mult` aten]ie \n te, a acestui aspect, la momentul elabo-
eforturile viitoare de implementare (A/ r`rii Pactului – cu mai bine de un sfert de
52/56, 23 decembrie 1996, paragrafele veac \n urm` – decât pe seama unei tra-
130 [i 152). Raportorul Special preci- t`ri implicite. Instrumentele interna]io-
zeaz`, de asemenea, c` au existat pu]ine nale mai recente, privind drepturile
r`spunsuri la primul chestionar distri- omului, au abordat totu[i, \n mod spe-
buit – cel referitor la implementare; la cific aceast` problem`. Printre acestea
cel de-al doilea chestionar, distribuit \n se num`r` Conven]ia cu privire la Drep-
decembrie 1995, s-au primit mai multe turile Copilului (articolul 23), Carta Afri-
r`spunsuri (A/52/56, paragrafele 50-65). can` a Drepturilor Omului [i Popoarelor
(articolul 18(4)) [i Protocolul Adi]ional la
Consiliul Economic [i Social a adoptat \n Conven]ia American` a Drepturilor
1997 o rezolu]ie privind „Copiii cu Diza- Omului \n Domeniul Drepturilor Econo-
bilit`]i“. Aceasta recunoa[te nevoia de a mice, Sociale [i Culturale (articolul 18).
se acorda o aten]ie special` copiilor cu |n prezent, este larg acceptat` ideea c`,
dizabilit`]i [i familiilor acestora sau altor drepturile omului care au \n vedere per-
persoane responsabile de \ngrijirea lor soanele cu dizabilit`]i trebuie protejate
[i \i cere Raportorului Special ca, \n acti- [i promovate prin legi, politici [i progra-
vitatea de monitorizare a Regulilor „s` me generale, dar [i speciale (Comitetul
acorde o aten]ie special` situa]iei copii- pentru Drepturile Economice, Sociale [i

Culturale, Comentariul General 5, HRI/ sunt relevante pentru prevenirea dizabi-
GEN/1/Rev.5, p. 29). lit`]ii, precum [i pentru respectarea
|n Comentariul General sunt enumerate dreptului copiilor cu dizabilit`]i la
documentele prin care „comunitatea asisten]` special`.
interna]ional` [i-a afirmat angajamentul |n Raportul final al Raportorului Special
de a asigura \ntreaga gam` a drepturilor pe probleme legate de Drepturile Omu-
omului pentru persoanele cu dizabili- lui [i Dizabilit`]i sunt enumerate urm`-
t`]i“: toarele cauze, care au fost men]ionate
Programul Mondial de Ac]iune pri- cel mai adesea \n r`spunsurile primite
vind Persoanele cu Dizabilit`]i, care din surse guvernamentale [i neguver-
asigur` un cadru general de promo- namentale, majoritatea dintre acestea,
vare a unor „m`suri eficiente de pre- \ns` nu toate, fiind cauze ale dizabilit`]ii
venire a dizabilit`]ii, de reabilitare [i \n copil`rie: „ereditatea, defectele la
realizare a obiectivelor privind ‚parti- na[tere, lipsa \ngrijirii \n perioada
ciparea deplin`’ a [persoanelor cu
dizabilit`]i] la via]a social` [i la dez-
sarcinii sau \n timpul na[terii, cauzat` de
lipsa de acoperire a serviciilor sau de 23
voltare [i a obiectivelor privind ‚ega- ignoran]`, spa]iile de locuit insalubre,
litatea’“, dezastrele naturale, analfabetismul [i -
\n consecin]` - lipsa de informare pri-
Instruc]iunile pentru Crearea [i Dez- vind serviciile de s`n`tate disponibile,
voltarea Comitetelor Na]ionale de instala]iile sanitare [i igiena deficitar`,
Coordonare privind Dizabilitatea sau bolile congenitale, malnutri]ia, acciden-
a unor Organisme Similare (adoptate tele de circula]ie, accidentele de munc`
\n 1990); [i bolile profesionale, accidentele spor-
Principiile pentru Protejarea Persoa- tive, a[a-numitele boli ale ‚civiliza]iei’
nelor cu Boli Mentale [i pentru |mbu- (boli cardiovasculare, afec]iuni mentale
n`t`]irea |ngrijirii S`n`t`]ii Mentale [i nervoase, utilizarea anumitor substan-
(adoptate \n 1991); ]e chimice, modificarea dietei [i a stilului
de via]` etc.), c`s`toria \ntre rude apro-
Regulile Standard privind Egalizarea
piate, accidentele casnice, bolile respira-
{anselor pentru Persoanele cu Diza-
torii, bolile metabolice (diabet, insufici-
bilit`]i, al c`ror scop este de a asigura
en]` renal` etc.), medicamentele, alco-
tuturor persoanelor cu dizabilit`]i
olul, fumatul, hipertensiunea, vârsta
„posibilitatea de a exercita acelea[i
\naintat`, boala lui Chaga, poliomielita,
drepturi [i obliga]ii ca [i celelalte
pojarul etc. Sursele neguvernamentale
persoane“ (adoptate \n 1993).
pun, de asemenea, accentul pe factorii
|n comentariu se precizeaz`: „Regulile lega]i de mediu, poluarea aerului [i a
Standard sunt de o importan]` major` [i apei, experimentele [tiin]ifice realizate
constituie un ghid de referin]` extrem de f`r` consim]`mântul \n cuno[tin]` de
valoros \n identificarea mai exact` a cauz` al victimelor, terorismul, r`zboa-
obliga]iilor relevante ale Statelor P`r]i iele, mutilarea fizic` inten]ionat` cauzat`
ale Pactului“. de autorit`]i [i alte forme de atentare
asupra integrit`]ii fizice [i mintale a
Cauzele dizabilit`]ii persoanelor, precum [i \nc`lc`rile drep-
turilor omului [i ale dreptului umanitar
Multe articole din Conven]ia cu privire la \n general“ (E/CN.4/Sub.2/1991/31, para-
Drepturile Copilului sunt legate de cau- graful 109).
zele dizabilit`]ii [i astfel, implementarea S`r`cia [i dizabilitatea
acestora poate ajuta le prevenirea
Programul Mondial de Ac]iune privind
dizabilit`]ii: de exemplu, articolele privi-
Persoanele cu Dizabilit`]i precizeaz` c`
toare la protejarea copilului \mpotriva
s-a stabilit o rela]ie clar` \ntre dizabi-
implic`rii \n conflictele armate [i pro-
litate [i s`r`cie: „\n vreme ce riscul unei
tejarea copilului \mpotriva violen]ei [i a
deficien]e este mult mai mare pentru cei
diverselor forme de exploatare. Articolul
afecta]i de s`r`cie, contrariul este, de
6 (dreptul la via]`, supravie]uire [i
asemenea, valabil. Na[terea unui copil
dezvoltare maxim`) [i articolul 24 (drep-
cu deficien]e sau apari]ia unei dizabilit`]i
tul la s`n`tate [i servicii de s`n`tate)
la un membru al familiei solicit` foarte

mult resursele limitate ale familiei [i \i cauza faptului c` civilii sunt considera]i
pune la \ncercare moralul, aruncând-o ]inte [i din cauza utiliz`rii armelor mo-
\ntr-o s`r`cie [i mai mare. Efectul com- derne, inclusiv [i \n mod deosebit, a
binat al acestor factori are drept conse- minelor terestre (vezi, de asemenea, ar-
cin]` cre[terea propor]iei de persoane ticolul 38, pagina 694). Aceste conflicte
cu dizabilit`]i \n rândurile celor mai sunt \nso]ite adesea, de reducerea sau
s`race p`turi ale societ`]ii. Din acest colapsul serviciilor de s`n`tate [i a altor
motiv, num`rul familiilor afectate, care servicii. Astfel, Raportorul Special pe
trìesc \n s`r`cie, cre[te constant \n probleme legate de Drepturile Omului [i
termeni absolu]i. Impactul negativ al Dizabilit`]i informeaz` c`: „\n conflictele
acestor tendin]e \mpiedic` serios proce- armate din Angola [i Mozambic, de
sul de dezvoltare“ (Programul Mondial exemplu, mai pu]in de 10-20 la sut` din-
de Ac]iune, paragraful 41). tre copii au primit proteze la pre]uri
Conflictele armate [i dizabilitatea rezonabile. |n Nicaragua [i El Salvador,
doar 20 la sut` dintre copii au primit ser-
23 |n multe ]`ri, conflictele armate consti-
tuie o cauz` major`, cu tendin]` de cre[-
viciile de care aveau nevoie“ (E/CN.4/
Sub.2/1991/31, paragraful 135).
tere, a dizabilit`]ii \n rândul copiilor, din
Politica privind dizabilitatea \n Suedia

„Guvernul [i Riksdag au definit obiectivele politicii privind dizabilitatea, \n diverse
contexte. Principiul particip`rii depline, al egalit`]ii condi]iilor de via]`, al auto-
determin`rii [i al accesului constituie piatra de temelie pe care a fost construit`
politica suedez` pentru persoanele cu dizabilit`]i. Punctul de plecare \l constituie
egalitatea demnit`]ii [i egalitatea drepturilor pentru toate fiin]ele umane. Ideea c`
oamenii au capacit`]i func]ionale diferite trebuie s` constituie baza planific`rii so-
ciale. Resursele trebuie s` fie utilizate, astfel \ncât tuturor persoanelor s` li se ofere,
pe cât posibil, [anse egale de a participa la via]a comunit`]ii. Termenii ‚participare’
[i ‚egalitate’ \nglobeaz` un proces prin care diverse zone ale societ`]ii, precum [i
mediul \nconjur`tor, sunt f`cute accesibile pentru persoanele cu deficien]e func]io-
nale. Acest lucru se refer` atât la accesul fizic, cât [i la disponibilitatea informa]iilor
[i serviciilor, a asisten]ei [i a sprijinului, culturii, activit`]ilor recreative etc. Scopul
este de a crea condi]iile prealabile, necesare unei existen]e independente [i demne
pentru persoanele cu deficien]e func]ionale.
„Politica privind dizabilitatea afecteaz` toate zonele societ`]ii [i, practic, fiecare
problem` are un aspect legat de dizabilitate. {i totu[i, exist` cazuri \n care m`surile
care vizeaz` persoanele cu deficien]e func]ionale sunt discutate [i tratate \n afara
contextului potrivit. Acestea nu sunt \ntotdeauna privite ca f`când \n mod natural
parte din subiectele de discu]ie obi[nuite.
„Opinia Guvernului este c` aspectele legate de dizabilitate trebuie luate \n con-
siderare \n toate domeniile de politic` general` [i \n planificarea la nivel central,
regional [i local. Reformele politicii privind dizabilitatea, introduse \n ultimii ani, au
vizat \n mare parte, \mbun`t`]irea sprijinului individual pentru persoanele cu defi-
cien]e func]ionale. M`surile viitoare se vor concentra [i mai mult pe \mbun`t`]irea
accesibilit`]ii activit`]ilor [i mediului“.
„La data de 1 iulie 1994, o autoritate central` [i administrativ` nou creat`, Biroul
Avocatului Persoanelor cu Dizabilit`]i (Office of the Disability Ombudsman), a fost
\ns`rcinat` s` supravegheze respectarea drepturilor [i intereselor persoanelor cu
deficien]e func]ionale [i s` stimuleze atingerea obiectivelor generale ale politicii
privind dizabilitatea. Printre alte activit`]i, Avocatul poporului pentru probleme
legate de dizabilit`]i, supervizeaz` practica judiciar` din domeniul dizabilit`]ii [i
ofer` asisten]` juridic`. O alt` sarcin` prioritar` este diseminarea cuno[tin]elor
legate de Regulile Standard ale Na]iunilor Unite privind Egalizarea {anselor pentru
Persoanele cu Dizabilit`]i [i evaluarea gradului de aplicare a acestora“ (Suedia 2R,
paragrafele 463-466).

Politica pentru copiii cu dizabilit`]i din Finlanda
„Egalitatea [anselor \n ceea ce prive[te deplasarea a constituit unul dintre cele mai
importante obiective atunci când a fost dezvoltat transportul public. Conform Legii
privind Transportul Pasagerilor, modificat` \n 1994, la stabilirea serviciilor de
transport public, municipalit`]ile vor lua \n considerare nevoile diverselor categorii
de popula]ie, cum ar fi copiii, persoanele \n vârst` [i persoanele cu dizabilit`]i.
M`surile prin care transportul public devine mai u[or de utilizat cresc de aseme-
nea, [ansele copiilor cu dizabilit`]i, ale altor copii [i ale adul]ilor care c`l`toresc cu
copii de a participa \n mod egal la via]a social`. De exemplu, noile rute de autobuz
[i sistemele de servicii de la u[` la u[` (door-to-door) sunt potrivite chiar [i pentru
transportul copiilor ale c`ror dizabilit`]i nu sunt severe. Taxiurile obi[nuite [i
taxiurile prev`zute cu echipamente speciale pentru persoanele cu dizabilit`]i sunt
utilizate de ani de zile pentru transportul la [coal` [i \n excursii al copiilor cu
dizabilit`]i“.
Acolo unde prevederile constitu]ionale privind drepturile fundamentale au fost
23
modificate, limba [i drepturile celor care folosesc limbajul semnelor [i ale celor
care au nevoie de interpretare sau transla]ie din cauza unei dizabilit`]i au fost
confirmate – aceste drepturi vor fi garantate printr-o lege a Parlamentului.
Misterul Justi]iei a creat \n 1996 un grup de lucru care analizeaz` modalit`]ile de a
asigura egalitatea drepturilor pentru persoanele care folosesc limbajul semnelor.
Grupul de lucru a f`cut sugestii, de exemplu, pentru dezvoltarea unei metode de
cre[terea [i educarea copiilor surzi“ (Finlanda 2R, paragrafele 142 - 144).
Multe dizabilit`]i nu sunt vizibile. Mili- sute de mii de copii cu dizabilit`]i, sta-
oane de copii sufer` traume psihologice tele trebuie s` fie \ncurajate s` ratifice
cauzate de expunerea sau implicarea \n Conven]ia privind Interzicerea Utiliz`rii,
conflicte armate. |n studiul elaborat de Stoc`rii, Producerii [i Transferului de
Graça Machel privind Impactul Conflic- Mine Antipersonal [i Distrugerea Aces-
telor Armate asupra Copiilor, se preci- tora, care se a[teapt` s` fie deschis`
zeaz` c` milioane de copii sunt uci[i \n pentru semnare la Ottawa, \n decembrie
conflictele armate, „\ns` de trei ori mai 1997 (Raportul celei de-a XVI-a sesiuni,
mul]i copii sunt serios v`t`ma]i sau septembrie/octombrie 1997, CRC/C/69,
r`mân cu dizabilit`]i din cauza acesto- paragraful 338).
ra“. Conform OMS [Organiza]ia Mon- Munca copiilor [i dizabilitatea
dial` a S`n`t`]ii], conflictele armate [i
violen]ele de natur` politic` sunt cauzele Munca copiilor poate avea consecin]e
principale ale v`t`m`rilor, deficien]elor extrem de grave asupra dezvolt`rii men-
[i a dizabilit`]ilor fizice, fiind de aseme- tale [i fizice a copilului, iar copiii pot fi, \n
nea, \n cea mare parte responsabile mod special, predispu[i la accidente de
pentru situa]ia a peste 4 milioane de munc`, ce se pot solda cu dizabilit`]i
copii care trìesc cu dizabilit`]i. Doar \n (vezi articolul 32, pagina 578). Organiza-
Afganistan, 100.000 de copii au dizabili- ]ia Interna]ional` a Muncii a adoptat o
t`]i provocate de r`zboi, multe dintre Conven]ie [i o Recomandare privind re-
acestea fiind cauzate de minele terestre. abilitarea profesional` [i angajarea per-
Din cauza lipsei serviciilor de baz` [i a soanelor cu dizabilit`]i (vezi mai jos,
distrugerii serviciilor de s`n`tate, copiii pagina 406).
cu dizabilit`]i beneficiaz` de un sprijin Abuzul, pedepsirea, alte tratamente [i
redus …“ (A/51/306,1996, paragraful dizabilitatea
145). Raportorul Special pe probleme legate
|n recomand`rile adoptate \n urma de Drepturile Omului [i Dizabilit`]i men-
Dezbaterii Generale (vezi caseta de la ]ioneaz` unele forme de pedeaps` apli-
pagina 385), Comitetul precizeaz`: cate \n mod deliberat [i alte practici care
„Având \n vedere impactul \ngrozitor al au drept consecin]` dizabilitatea: ampu-
conflictelor armate, care las` \n urm` tarea ca pedeaps`, institu]ionalizarea

persoanelor cu dizabilit`]i, abuzul insti- n`rii [i Protejarea Minorit`]ilor a Comi-
tu]ional, inclusiv utilizarea medicamen- siei pentru Drepturile Omului, din febru-
telor, sterilizarea for]at`, castrarea [i arie 1996, Comitetul pentru Drepturile
circumcizia la femei (mutilarea genital`) Copilului rezum` preocup`rile sale ge-
[i orbirea ca alternativ` la deten]ie nerale \n urma analiz`rii rapoartelor Sta-
(E/CN.4/Sub.2/1991/31, paragraful 174). telor P`r]i:
Toate aceste practici nu provoac` doar „Comitetul a analizat situa]ia copiilor cu
dizabilit`]i fizice, ci afecteaz` de aseme- dizabilit`]i \n lumina articolului 23 al
nea, s`n`tatea mental`. Conven]iei, concentrându-se \n special
Raportorul Special se refer`, de aseme- pe drepturile copiilor cu dizabilit`]i min-
nea, la maltratarea fizic` [i psihic` a co- tale [i fizice, \n vederea asigur`rii parti-
piilor, atât \n cadrul familiei cât [i \n cip`rii active a acestora la via]a comuni-
afara acesteia, aceasta constituind „o t`]ii, a respect`rii demnit`]ii [i a promo-
cauz` extrem de serioas` a dizabilit`]ii, v`rii autonomiei lor. Comitetul ia \n con-
23 atât \n ]`rile dezvoltate, cât [i \n cele \n

curs de dezvoltare. Traumele cauzate
siderare [i principiile generale ale Con-
ven]iei, inclusiv articolul 2 (nediscrimi-
acestor copii de p`rin]ii lor sau de alte narea), articolul 3 (interesul superior al
persoane prin b`taie, insultare, umilire copilului) [i articolul 4.
[i maltratare pot fi atât de mari, \ncât „Un prim motiv de preocupare este c`
provoac` \n multe cazuri boli mentale, unele societ`]i nu sunt destul de sen-
inadaptare social`, dificult`]i la [coal` sibile la nevoile [i la situa]ia copiilor cu
sau la munc`, deficien]e sexuale etc.“ dizabilit`]i, \n lumina articolului 2 al Con-
(E/CN.4/Sub.2/1991/31, paragraful 139). ven]iei. Comitetul este preocupat de ati-
Diversele articole ale Conven]iei, \n care tudinea generalizat` de discriminare a
se pune accent pe prevenirea tuturor acestor copii. Trebuie s` se implemen-
formelor de violen]` [i exploatare, sunt teze strategii [i programe educa]ionale
relevante pentru prevenirea dizabilit`]ii, [i s` se realizeze o diseminare cores-
\n special articolele 19 (protejarea \mpo- punz`toare a informa]iilor, pentru a se
triva oric`rei forme de violen]` fizic` sau evita anumite prejudec`]i care \i afec-
mental`), 32 (exploatarea economic`), teaz` \n mod negativ pe copiii cu diza-
34 (exploatarea sexual`), 36 (alte forme bilit`]i…“;
de exploatare), 37 (interzicerea torturii [i „Comitetul recunoa[te prevalen]a anu-
a altor pedepse sau tratamente crude, mitor atitudini negative cum ar fi izo-
inumane sau degradante). Sunt nece- larea de restul societ`]ii, care \mpiedic`
sare m`suri speciale pentru protejarea implementarea drepturilor copiilor cu
copiilor cu dizabilit`]i, \n special \n cazul dizabilit`]i, prev`zute la articolul 23. Pro-
\n care ace[tia r`mân \n institu]ii sau movarea drepturilor copiilor cu dizabili-
sunt inclu[i \n alte forme de \ngrijire al- t`]i trebuie s` se fac`, de exemplu, prin
ternativ`. sprijinirea organiza]iilor de p`rin]i [i a
serviciilor comunitare, precum [i printr-
un program sus]inut de mutare a co-
„…o via]` \mplinit` [i decent`, piilor din institu]ii \ntr-un mediu familial
corespunz`tor“.
\n condi]ii care s`-i asigure „Comitetul este impresionat negativ de
demnitatea, s`-i promoveze faptul c`, unii copiii cu dizabilit`]i nu au
autonomia [i s`-i faciliteze acces adecvat la servicii de s`n`tate [i
participarea activ` la via]a servicii de asisten]` social` [i \[i expri-
m` preocuparea fa]` de num`rul redus
comunit`]ii“. de copii cu dizabilit`]i \nscri[i la [coal`,
ceea ce poate reflecta o aten]ie insufi-
Asemenea Regulilor Standard privind
cient` acordat` nevoilor lor specifice.
Trebuie s` li asigure o mai bun` protec-
cu Dizabilit`]i, articolul 23 reafirm` ega-
]ie, inclusiv posibilitatea ca, prin edu-
litatea drepturilor copiilor cu dizabilit`]i
ca]ie, s` se integreze \n mod corespun-
[i, prin urmare, importan]a particip`rii
z`tor \n societate [i s` participe activ la
active, aspect reflectat \n alte paragrafe
via]a de familie. Trebuie s` se fac` efor-
ale articolului. |ntr-un raport adresat
turi pentru identificarea timpurie a
Subcomisiei pentru Prevenirea Discrimi-

inciden]ei handicapului. „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
„Reducerile bugetare i-au afectat de ase- de faptul c`, acei copii cu dizabilit`]i care
menea pe copiii cu dizabilit`]i, care sunt trìesc \n mediul rural nu au acces la
\n mod special de dezavantaja]i \n ceea acela[i nivel de servicii medicale [i me-
ce prive[te accesul la servicii de s`n`- dicamente precum copiii care trìesc \n
tate [i educa]ionale adecvate. Comitetul mediul urban [i fa]` de faptul c` nu
recomand` insistent ]`rilor s` ia toate toate medicamentele sunt disponibile
m`surile necesare pentru a minimiza gratuit.
impactul negativ al politicilor de ajustare |n plus, Comitetul este preocupat de nu-
asupra situa]iei copiilor cu dizabilit`]i. m`rul mare de copii cu dizabilit`]i care
Comitetul recunoa[te, \n lumina artico- sunt institu]ionaliza]i [i de lipsa general`
lului 4, faptul c` alocarea resurselor dis- a resurselor [i a personalului specializat
ponibile pân` la nivelul maxim posibil, pentru copiii cu dizabilit`]i“.
pentru a-i proteja pe ace[ti copii, „Comitetul recomand` Statului Parte s`
reprezint` o prioritate. aloce resursele necesare pentru progra-
„Asisten]a interna]ional` [i schimbul de
informa]ii corespunz`toare vor fi nece-
me, medicamente, personal calificat [i
facilit`]i pentru to]i copiii cu dizabilit`]i,
23
sare pentru a aborda mai eficient pro- \n special pentru cei care trìesc \n me-
blema \mbun`t`]irii situa]iei copiilor cu diul rural, [i s` dezvolte programe
dizabilit`]i, \n conformitate cu articolul comunitare pentru a le permite copiilor
23, paragraful 4 al Conven]iei (E/CN.4/ s` r`mân` acas`, \mpreun` cu familiile
Sub.2/1996/27, paragrafele 7-13). lor. |n lumina Regulilor Standard privind
Discriminarea \mpotriva copiilor cu Egalizarea {anselor pentru Persoanele
dizabilit`]i cu Dizabilit`]i (Rezolu]ia 48/ 96 a Adu-
n`rii Generale) [i a recomand`rilor Co-
|n recomand`rile adoptate \n urma Dez- mitetului, adoptate \n cadrul Dezbaterii
baterii Generale (vezi caseta de la Generale privind drepturile copiilor cu
pagina 322), Comitetul a precizat c`: dizabilit`]i (vezi CRC/C/69), este reco-
„Statele trebuie s` combat` \n mod activ mandat ca statul s` \ncurajeze integra-
atitudinile [i practicile care \i discrimi- rea acestor copii \n sistemul educa]ional
neaz` pe copiii cu dizabilit`]i [i care le [i \n societate“ (Lituania IRCO, Add.146,
refuz` acestora posibilitatea de a se bu- paragrafele 37 [i 38).
cura \n mod egal de drepturile garantate Legisla]ia privind nediscriminarea. |n
de Conven]ie, incluzând aici infanticidul, Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
practicile tradi]ionale dùn`toare s`n`- telor Periodice, Comitetul solicit` infor-
t`]ii [i dezvolt`rii, supersti]iile, percepe- ma]ii care s` indice „dac` principiul ne-
rea dizabilit`]ii ca o tragedie“ (Raportul discrimin`rii este inclus ca principiu
celei de-a XVI-a sesiuni, septembrie/ obligatoriu \n Constitu]ie sau \n legisla-
octombrie 1997, CRC/C/69, paragraful ]ia na]ional`, cu referire specific` la
338). copii, [i dac` respectivele prevederi
|n analiza rapoartelor Statelor P`r]i, Co- legale prev`d toate motivele posibile de
mitetul i-a men]ionat adesea pe copiii cu discriminare specificate \n articolul 2 al
dizabilit`]i printre categoriile de copiii Conven]iei…“ (paragraful 25). Comitetul
care sunt supu[i discrimin`rii. a indicat c` este de a[teptat ca principiul
nediscrimin`rii s` fie inclus \n legisla]ia
Este important de re]inut c` articolul 2
na]ional`.
prevede s` nu se fac` nici un fel de dis-
criminare din cauza dizabilit`]ii copilului |n recomand`rile sale adoptate \n urma
sau a dizabilit`]ii p`rin]ilor sau repre- Dezbaterii Generale (vezi caseta de la
zentantului sù legal (Regulile Standard pagina 385), Comitetul a sugerat statelor
promoveaz` participarea deplin` a per- „s` revizuiasc` [i s` modifice legile care
soanelor cu dizabilit`]i la via]a de familie afecteaz` copiii cu dizabilit`]i, [i care nu
[i includ la regula 9 o serie de prevederi sunt compatibile cu principiile [i preve-
\n acest sens). derile Conven]ie, de exemplu legisla]ia
Comitetul a remarcat, de asemenea, di- (i) care le refuz` copiilor cu dizabilit`]i
feren]ele dintre diversele categorii de dreptul egal la via]`, supravie]uire [i
copii cu dizabilit`]i: dezvoltare (inclusiv – \n acele state unde

avortul este permis – legile discrimi- (a) Prin adoptarea unei legisla]ii separa-
natorii privind avortul, referitoare la co- te, care s` se ocupe exclusiv de pro-
piii cu dizabilit`]i, [i accesul discrimina- blemele legate de dizabilitate;
toriu la serviciile de s`n`tate); (b) Prin includerea problemelor legate
(ii) care le refuz` copiilor cu dizabilit`]i de dizabilitate \n legisla]ia privitoare
dreptul la educa]ie; la domenii speciale;
(iii) care prev`d segregarea obligatorie, (c) Prin men]ionarea special` a persoa-
a copiilor cu dizabilit`]i \n institu]ii sepa- nelor cu dizabilit`]i \n texte care ser-
rate de \ngrijire, tratament sau educa]ie“ vesc la interpretarea legisla]iei exis-
(Raportul celei de-a XVI-a sesiuni, sep- tente.
tembrie/octombrie 1997, CRC/C/69, pa- Este preferabil` o combina]ie a acestor
ragraful 338). abord`ri diferite. Ac]iunile afirmative
Regulile Standard privind Egalizarea pot fi, de asemenea, luate \n conside-
{anselor pentru Persoanele cu Dizabili- rare.
23 t`]i prev`d la Regula 15 - instruc]iuni
suplimentare cu referire la legisla]ia pri-
„4. Statele pot avea \n vedere crearea de
mecanisme de depunere a unor plângeri
vind nediscriminarea: „Statele sunt res- oficiale pentru a proteja interesele per-
ponsabile de crearea bazelor legale soanelor cu dizabilit`]i“.
pentru luarea m`surilor \n vederea rea-
liz`rii obiectivelor privind participarea Studiul efectuat de Raportorul Special
deplin` [i egalitatea pentru persoanele pentru monitorizarea implement`rii Re-
cu dizabilit`]i: gulilor Standard a eviden]iat c` \n 27 din
cele 80 de ]`ri care au transmis infor-
„1.Legisla]ia na]ional`, care \ncorpo- ma]ii, persoanele cu dizabilit`]i nu sunt
reaz` drepturile [i obliga]iile cet`]enilor, considerate cet`]eni cu drepturi depline
trebuie s` includ` drepturile [i obliga- \n anumite domenii ale legisla]iei
]iile persoanelor cu dizabilit`]i. Statele generale, inclusiv dreptul de vot, dreptul
au obliga]ia de a le oferi persoanelor cu de proprietate [i dreptul la via]` privat`.
dizabilit`]i posibilitatea s`-[i exercite |n 10 din cele 80 de ]`ri, dreptul la
drepturile, inclusiv drepturile omului [i educa]ie nu este garantat (vezi mai jos,
drepturile civile [i politice, \n mod egal pagina 403), \n 17 dreptul la c`s`torie nu
cu ceilal]i cet`]eni. Statele trebuie s` este garantat prin lege, \n 16 dreptul de
asigure implicarea organiza]iilor persoa- a fi p`rinte/a avea o familie, accesul la
nelor cu dizabilit`]i \n elaborarea legis- instan]ele de judecat`, via]a privat` [i
la]iei na]ionale privitoare la drepturile proprietatea nu sunt garantate prin lege,
persoanelor cu dizabilit`]i, precum [i \n iar \n 14 persoanele cu dizabilit`]i nu au
evaluarea continu` a respectivei legis- drepturi politice (A/52/ 56, paragrafele
la]ii“. 70-71). Aceste rezultate arat` c` multe
„2. Ar putea fi nevoie ca m`surile legis- ]`ri mai au \nc` un drum lung de parcurs
lative s` elimine condi]iile care pot afec- pentru a elimina discriminarea \mpotri-
ta negativ via]a persoanelor cu dizabi- va persoanelor cu dizabilit`]i, inclusiv a
lit`]i, inclusiv prin h`r]uire [i victimizare. copiilor cu dizabilit`]i, [i pentru egaliza-
Trebuie eliminate orice prevederi discri- rea [anselor.
minatorii fa]` de persoanele cu dizabili- |n Comentariul General privind dizabi-
t`]i. Legisla]ia na]ional` trebuie s` pre- litatea, Comitetul pentru Drepturile Eco-
vad` sanc]iuni adecvate pentru cazurile nomice, Sociale [i Culturale precizeaz`
de \nc`lcare a principiului nediscrimi- c`: „\n ciuda progreselor \nregistrate \n
n`rii“. domeniul legislativ \n ultimul deceniu,
„3. Legisla]ia na]ional` privind persoa- situa]ia juridic` a persoanelor cu dizabi-
nele cu dizabilit`]i poate \mbr`ca dou` lit`]i r`mâne precar`. Pentru a repara
forme diferite. Drepturile [i obliga]iile discriminarea din trecut [i din prezent [i
pot fi \ncorporate \n legisla]ia general` pentru a preveni discriminarea \n viitor,
sau pot fi incluse \ntr-o legisla]ie spe- adoptarea unei legisla]ii comprehensive
cial`. Legisla]ia special` privind persoa- antidiscriminare, \n leg`tur` cu diza-
nele cu dizabilit`]i poate fi stabilit` \n bilitatea, este indispensabil` practic \n
mai multe moduri: toate Statele P`r]i. Respectiva legisla]ie
nu trebuie s` prevad` doar cì de recurs

cât mai adecvate pentru persoanele cu recunoa[terii, respect`rii sau exercit`rii
dizabilit`]i, ci trebuie s` prevad`, de ase- \n condi]ii de egalitate, a tuturor dreptu-
menea, programe de politici sociale, rilor [i libert`]ilor garantate.
care s` le ofere persoanelor cu diza- |n forma sa extrem`, discriminarea \m-
bilit`]i posibilitatea s` trìasc` o via]` \n potriva copiilor cu dizabilit`]i poate duce
care s` se bucure de integrare, auto- la infanticidul selectiv. Inciden]a variat`
determinare [i independen]`. M`surile a anumitor forme de dizabilitate din
antidiscriminare trebuie s` se bazeze pe diverse regiuni ale lumii sugereaz` cu
principiul egalit`]ii \n drepturi dintre per- t`rie acest lucru. |n multe ]`ri, este dis-
soanele cu dizabilit`]i [i cele f`r` ponibil` testarea genetic`, prin care
dizabilit`]i, ceea ce, conform formul`rii este posibil` identificarea intrauterin` a
Programului Mondial de Ac]iune privind anumitor dizabilit`]i, de exemplu Sin-
Persoanele cu Dizabilit`]i, „implic` dromul Down.
ideea c` nevoile fiec`rei persoane sunt
la fel de importante, iar acele nevoi tre- |n unele ]`ri \n care este permis avortul,
buie s` constituie baza pentru plani-
ficarea societ`]ilor; toate resursele tre-
legisla]ia discriminatorie permite \ntre-
ruperea sarcinii \ntr-o faz` târzie – chiar
23
buie utilizate, astfel \ncât s` se asigure pân` aproape de termen – \n cazurile \n
fiec`rei persoane [anse egale de parti- care a fost identificat` o dizabilitate
cipare. Politicile privind dizabilitatea (vezi, de asemenea, articolul 6, pagina
trebuie s` asigure accesul [persoanelor 117). |n recomand`rile sale adoptate \n
cu dizabilit`]i] la toate serviciile comuni- urma Dezbaterii Generale privind „Drep-
tare…“ (Comitetul pentru Drepturile turile copiilor cu dizabilit`]i“, Comitetul
Economice, Sociale [i Culturale, Comen- a atras aten]ia asupra „legilor discrimi-
tariul General 5, 1994, HRI/ GEN/1/Rev.5, natorii privind avortul, care-i afecteaz`
p. 32). pe copiii cu dizabilit`]i“ (vezi caseta de
la pagina 385).
Dup` cum s-a discutat \n leg`tur` cu
articolul 2 (pagina 21), Comitetul pentru Comitetul a ridicat o poten]ial` proble-
Drepturile Omului a revizuit \ntr-un Co- m` de discriminare \n leg`tur` cu situ-
mentariu General defini]ia termenului a]ia din Austria:
„discriminare“ din instrumentele inter- „Comitetul regret` faptul c` sterilizarea
na]ionale privind drepturile omului, for]at` a copiilor cu dizabilit`]i mentale
concluzionând c`, \n opinia sa, „ter- este permis` cu acordul p`rin]ilor. Co-
menul ‘discriminare’ utilizat \n Pactul mitetul recomand` ca legisla]ia exis-
pentru Drepturile Civile [i Politice tre- tent` s` fie revizuit`, astfel \ncât pentru
buie \n]eles ca implicând orice distinc]ie, sterilizarea copiilor cu dizabilit`]i men-
excludere, restric]ie sau preferin]`, tale s` fie necesar` interven]ia instan-
indiferent de motivul pe care se bazeaz`, ]elor, [i s` se asigure servicii de asis-
cum ar fi rasa, culoarea, sexul, limba, ten]` [i consiliere, astfel \ncât respectiva
religia, opinia politic` sau de alt` natur`, interven]ie s` fie conform` cu preve-
originea na]ional` sau social`, averea, derile Conven]iei, \n special cu articolul
statutul la na[tere sau alte statute, [i 3 privind interesul superior al copilului [i
care are drept scop sau efect anularea articolul 12“ (Austria IRCO, Add.98,
sau \mpiedicarea recunoa[terii, respec- paragraful 17).
t`rii sau exercit`rii de c`tre toate per- Fetele cu dizabilit`]i. Platforma de Ac-
soanele, \n condi]ii de egalitate, a tu- ]iune elaborat` la cea de-A IV-a Con-
turor drepturilor [i libert`]ilor“ (Comi- ferin]` Mondial` privind Situa]ia Fe-
tetul pentru Drepturile Omului, Comen- meilor a confirmat faptul c` „Fetele cu
tariul General. 18, 1989, HRI/GEN/1/Rev. dizabilit`]i se confrunt` cu obstacole
5, p. 135). suplimentare [i au nevoie s` fie pro-
Aceast` defini]ie \nt`re[te nevoia de a tejate \mpotriva nediscrimin`rii [i s` li
verifica implementarea fiec`rei preve- se asigure \n mod egal respectarea drep-
deri a Conven]iei din perspectiva copii- turilor omului [i a libert`]ilor funda-
lor cu dizabilit`]i, pentru a stabili dac` mentale, \n conformitate cu Regulile
ace[tia sunt supu[i vreunei distinc]ii, ex- Standard privind Egalizarea {anselor
cluderi, restric]ii sau preferin]e care are pentru Persoanele cu Dizabilit`]i“ (Plat-
drept scop „anularea sau \mpiedicarea“ forma de Ac]iune, paragraful 270).

|n raportul privind sesiunea special` a fetelor [i femeilor cu dizabilit`]i, „mijloa-
Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite cele de informare trebuie \ncurajate s`
(2000) se precizeaz`: „Fetele [i femeile joace un rol important \n eradicarea
de toate vârstele, care au o anumit` unor astfel de atitudini negative“ (regula
dizabilitate, sunt \n general printre cele 9(3); vezi, de asemenea, articolul 17,
mai vulnerabile [i marginalizate per- pagina 280).
soane din societate. Prin urmare, este Monitorizarea situa]iei copiilor cu diza-
nevoie ca problemele lor s` fie luate \n bilit`]i. |n Instruc]iunile pentru elabora-
considerare [i abordate \n procesul de rea Rapoartelor Periodice, se solicit` in-
luare a deciziilor [i \n elaborarea forma]ii privind „m`surile luate pentru a
programelor. Sunt necesare m`suri spe- asigura o evaluare eficient` a situa]iei
ciale la toate nivelurile, \n vederea inte- copiilor cu dizabilit`]i, inclusiv dezvol-
gr`rii lor \n cadrul general de dezvoltarea unui sistem de identificare [i ur-
tare“ (A/RES/S-23/3, paragraful 63). m`rire a copiilor cu dizabilit`]i [i crearea
23 Media [i discriminarea \mpotriva co-

piilor cu dizabilit`]i. Regulile Standard
unui mecanism corespunz`tor de mo-
nitorizare…“ (paragraful 92). |n Regulile
subliniaz` ideea c` statele trebuie „s` Standard privind Egalizarea {anselor
\ncurajeze prezentarea persoanelor cu pentru Persoanele cu Dizabilit`]i, este
dizabilit`]i de c`tre mijloacele de in- subliniat` nevoia unor informa]ii mai
formare \n mas` \ntr-un mod pozitiv [i detaliate, care trebuie s` fie colectate [i
c` organiza]iile persoanelor cu dizabili- diseminate, \n leg`tur` cu persoanele cu
t`]i trebuie consultate \n aceast` pri- dizabilit`]i, precum [i nevoia unor cerce-
vin]`“ (regula1(3)). |n plus, statele tre- t`ri privind „toate aspectele, inclusiv ob-
buie s` \ncurajeze mijloacele de infor- stacolele care afecteaz` via]a persoa-
mare, \n special televiziunea, radioul [i nelor cu dizabilit`]i“ (regula 13). Regula
ziarele, s` creasc` accesibilitatea ser- 20 stabile[te cerin]ele de monitorizare [i
viciilor lor“ (regula 5(9)). {i, \n leg`tur` evaluare na]ional` a programelor pri-
cu promovarea m`surilor de modificare vind dizabilitatea, prin care sunt imple-
a atitudinilor fa]` de c`s`toria, sexuali- mentate Regulile.
tatea [i posibilitatea de a deveni p`rinte Comitetul pentru Drepturile Copilului a
a persoanelor cu dizabilit`]i, \n special a solicitat efectuarea mai multor cercet`ri
[i a remarcat importan]a monitoriz`rii
situa]iei copiilor cu dizabilit`]i. |n reco-
Promovarea cauzei persoane- mand`rile sale adoptate \n urma Dezba-
lor cu dizabilit`]i \n cadrul gu- terii Generale, Comitetul subliniaz` ne-
voia efectu`rii de cercet`ri, având \n ve-
vernului dere patru obiective specifice:
Legea chinez` privind Protec]ia Per- „(i) pentru a promova con[tientizarea
soanelor cu Dizabilit`]i, din 1990, pre- m`surii \n care este refuzat dreptul la
cizeaz`: „Guvernul popular trebuie s` via]` al copiilor cu dizabilit`]i;
includ` la toate nivelurile problema- (ii) pentru a combate existen]a pe scar`
tica persoanelor cu dizabilit`]i \n pla- larg` a supersti]iilor, prejudec`]ilor, a
nurile na]ionale de dezvoltare econo- stigmatiz`rii sociale [i a refuzului acce-
mic` [i social`, s` specifice cheltuielile sului la educa]ie al copiilor cu dizabili-
aferente \n bugetele lor, s` elaboreze t`]i;
planuri comprehensive, s` consolide- (iii) pentru a combate argumentul ‚renta-
ze conducerea, s`-[i coordoneze ac]iu- bilit`]ii’, utilizat pentru a-i marginaliza pe
nile, s` ia m`suri pentru ca persoanele copiii cu dizabilit`]i [i pentru a evalua
cu dizabilit`]i s` progreseze o dat` cu costurile excluziunii [i ale oportunit`]ilor
economia [i societatea… Departamen- pierdute;
tele relevante ale guvernului popular (iv) pentru a aduce \n discu]ie, \n cursul
trebuie s` men]in` - la toate nivelurile elabor`rii, aceast` problem` [i adopt`rii
- contacte strânse cu persoanele cu conven]iilor cu privire la bioetic` (Rapor-
dizabilit`]i, s` le afle opiniile [i s` lu- tul celei de-a XVI-a sesiuni, septembrie/
creze \mpreun` cu acestea \n dome- octombrie 1997, CRC/C/69, paragraful
niile respective… (China IR, paragraful 338).
119).

Cadrul legal \n Costa Rica
Legea privind Egalitatea {anselor pentru Persoanele cu Dizabilit`]i a fost adoptat`
\n 1996, deschizând calea pentru „o politic` na]ional` modern` privind diza-
bilit`]ile. Aceasta s-a dovedit util` pentru persoanele cu dizabilit`]i [i pentru p`-
rin]ii acestora \n sensul c` le-a oferit posibilitatea s` cear` aplicarea drepturilor [i
libert`]ilor lor fundamentale [i a creat condi]iile necesare pentru \ndeplinirea obli-
ga]iilor lor de cet`]eni“.
Printre obiectivele Legii se num`r`:
asistarea persoanelor cu dizabilit`]i pentru a atinge nivelul maxim de dezvoltare
[i participare la via]a social` [i, de asemenea, pentru exercitarea deplin` a drep-
turilor [i obliga]iilor lor de cet`]eni
garantarea egalit`]ii de [anse cu restul popula]iei din Costa Rica \n domenii pre-
cum s`n`tatea, educa]ia, munca, via]a familial`, recreerea, sportul, cultura etc.
eradicarea tuturor formelor de discriminare \mpotriva acestor persoane, [i
23
crearea unei baze legale [i materiale necesare pentru realizarea egalit`]ii [an-
selor [i a nediscrimin`rii (Costa Rica 2R, paragraful 180).
Comitetul a \ncurajat fiecare stat \n parte Prioritatea acordat` copiilor cu diza-

s` \ntreprind` studii privind situa]ia bilit`]i
copiilor cu dizabilit`]i. Comitetul a subliniat ideea c` asigurarea
drepturilor copiilor cu dizabilit`]i trebuie
perceput` ca o prioritate [i a apreciat
Dreptul copilului cu dizabilit`]i Guvernele care au adoptat astfel de prio-
la \ngrijire [i asisten]` speci- rit`]i.
ale, menite s`-i asigure atinge- „…\n plus, Comitetul a recomandat ca \n
rea nivelului maxim posibil de planurile de dezvoltare viitoare, situa]ia
integrare social` [i dezvoltare copiilor cu dizabilit`]i s` fie tratat` cu
prioritate“ (Sudan IRCO, Add.10, para-
individual` graful 23).
Paragrafele 2 [i 3 recunosc nevoia de ac- „Comitetul ia not` cu satisfac]ie de prio-
]iuni pozitive \n vederea egaliz`rii [an- rit`]ile stabilite de Guvern [i de efortu-
selor pentru copiii cu dizabilit`]i. Cuvin- rile depuse pentru a face fa]` proble-
tele „\n m`sura resurselor disponibile“ melor sociale existente, inclusiv din do-
reflect` principiul general al articolul 4 [i meniul s`n`t`]ii [i cel al educa]iei, pre-
al altor prevederi ale articolelor 26 [i 27. cum [i pentru a asigura protejarea drep-
Asisten]a trebuie s` solicite [i trebuie s` turilor copiilor cu dizabilit`]i“ (Chile
fie adecvat` situa]iei copilului [i situa]iei IRCO, Add.22, paragraful 8).
p`rin]ilor sau a altor persoane care au Comitetul a sugerat c` nu s-a acordat
grij` de copil. Aceasta trebuie asigurat` suficient` aten]ie implement`rii artico-
gratuit „ori de câte ori este posibil, ]i- lului 23:
nând cont de resursele financiare ale p`-
rin]ilor [i ale altor persoane care au grij` „Comitetul este preocupat de insufici-
de copil“. en]a, recunoscut` [i de Statul Parte, m`-
surilor de implementare a prevederilor
Scopul asisten]ei este de a asigura „ac- articolului 23 al Conven]iei, referitor la
cesul efectiv“ al copilului la o gam` de copiii cu dizabilit`]i“ (Honduras IRCO,
servicii (detaliate mai jos) \ntr-un mod Add.24, paragraful 16).
„care s` favorizeze atingerea de c`tre
copil a nivelului maxim posibil de inte- „Comitetul este, de asemenea, preocu-
grare social` [i dezvoltare individual`, pat de insuficien]a m`surilor [i progra-
inclusiv dezvoltarea sa cultural` [i spi- melor de protejare a drepturilor copiilor
ritual`“. celor mai vulnerabili, \n special a …
copiilor cu dizabilit`]i…“ (Yemen IRCO,

Add.47, paragraful 9. Vezi, de asemenea, zite, subven]ii preferen]iale, fonduri spe-
Argentina IRCO, Add.35, paragraful 11; ciale, burse [i a[a mai departe) pentru a
Maroc IRCO, Add.60, paragraful 26). stimula [i sprijini participarea egal` a
Regulile Standard privind Egalizarea persoanelor cu dizabilit`]i la via]a
{anselor pentru Persoanele cu Dizabili- social`“ (regula 16.3). Regula 8 se refer`
t`]i subliniaz` faptul c`, statele trebuie la men]inerea venitului [i securitatea so-
s` se asigure c` aspectele legate de cial`, iar regula 4, la serviciile de sprijin,
dizabilitate sunt incluse \n toate deciziile „inclusiv dispozitive tehnice de sprijin
relevante privind elaborarea politicilor [i pentru persoanele cu dizabilit`]i, pentru
planificarea la nivel na]ional [i c` „ne- a le ajuta s`-[i creasc` gradul de inde-
voile [i problemele persoanelor cu penden]` \n via]a cotidian` [i s`-[i exer-
dizabilit`]i trebuie \ncorporate \n planu- cite drepturile“.
rile de dezvoltare general` [i nu tratate Comitetul a propus ca, la stabilirea bu-
separat“ (regula 14.3), lucru care se apli- getelor, o aten]ie special` s` se acorde
23 c`, de asemenea, Planurilor Na]ionale

de Ac]iune pentru Copii (vezi articolul 4,
copiilor cu dizabilit`]i:
„Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
paginile 81-83). Comitetul a propus tode faptul c`, m`surile de restrângere
tu[i ca statele s` elaboreze planuri pri- bugetar`, echivalente cu reduceri ale re-
vind copiii cu dizabilit`]i: surselor alocate pentru cheltuieli so-
„… Se remarc`, de asemenea, lipsa unei ciale, au implicat mari costuri sociale [i
politici na]ionale pentru asigurarea au afectat \n mod negativ drepturile co-
drepturilor copiilor cu dizabilit`]i…“ piilor din Peru. Grupurile vulnerabile de
(Bangladesh IRCO, Add.74, paragraful 20). copii, inclusiv copiii care trìesc \n zone
„Comitetul remarc` angajamentul Sta- afectate de violen]e interne, copiii care
tului Parte \n sensul sporirii serviciilor apar]in unor popula]ii dislocate, copiii
disponibile pentru copiii cu dizabilit`]i [i orfani, copiii cu dizabilit`]i, copiii care
apreciaz` eforturile de identificare a trìesc \n s`r`cie [i copiii care trìesc \n
tuturor cazurilor de copii cu dizabilit`]i. institu]ii, sunt \n mod deosebit defavo-
Totu[i, Comitetul este, \n continuare, riza]i \n ceea ce prive[te accesul la ser-
preocupat de faptul c` se pune accent vicii de s`n`tate [i educa]ie cores-
pe asigurarea unor servicii separate [i punz`toare, fiind \n acela[i timp princi-
nu pe integrare. Comitetul recomand` palele victime ale diverselor forme de
ca Statul Parte s` implementeze politi- exploatare, cum ar fi prostitu]ia infan-
cile, \mpreun` cu un plan de ac]iune til`…“;
pentru copiii cu dizabilit`]i (Barbados „Autorit`]ile trebuie, \n lumina artico-
IRCO, Add.103, paragraful 24). lelor 3 [i 4 ale Conven]iei, s` ia toate m`-
surile necesare, \n limita maxim` po-
Protejarea copiilor cu dizabilit`]i la alo- sibil` a resurselor disponibile, pentru a
carea resurselor se asigura c` sunt alocate suficiente re-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a surse pentru copii. |n acest sens, o
precizat c`, la alocarea resurselor pentru aten]ie deosebit` trebuie acordat` pro-
copii, \ntre alte categorii, trebuie acor- tec]iei … copiilor cu dizabilit`]i…“ (Peru
dat` o aten]ie special` nevoilor copiilor IRCO, Add.8, paragrafele 10 [i 19).
cu dizabilit`]i. Principiul nediscrimin`rii Comitetul a urm`rit acest aspect mai \n
din Conven]ie nu constituie un impedi- detaliu atunci când a analizat Raportul
ment \n luarea unor m`suri pozitive prin Secundar al statului Peru.
care s` se asigure drepturile unor astfel
de grupuri speciale. Regulile Standard „|n ceea ce prive[te situa]ia copiilor cu
includ prevederi referitoare la politicile dizabilit`]i, Comitetul este \n continuare
economice, precizând c` statele au preocupat de infrastructura inadecvat`,
responsabilitatea financiar` pentru im- de num`rul limitat al cadrelor calificate
plementarea unor programe na]ionale [i [i al institu]iilor specializate pentru
a unor m`suri pentru crearea unor opor- ace[ti copii precum [i de insuficien]a
tunit`]i egale pentru persoanele cu diza- resurselor financiare [i umane. |n plus,
bilit`]i, sugerând c` statele trebuie s` Comitetul este deosebit de preocupat de
aib` \n vedere „utilizarea m`surilor eco- implementarea insuficient` a politicilor
nomice (\mprumuturi, scutiri de impo- guvernamentale existente [i a progra-

melor pentru copiii, precum [i de moni- Dreptul la participare al copiilor cu diza-
torizarea insuficient` a institu]iilor par- bilit`]i
ticulare care se ocup` de ace[ti copii. |n Copiii cu dizabilit`]i au acela[i drept de a
lumina Regulilor Standard privind Egali- participa la luarea deciziilor ca [i ceilal]i
zarea {anselor pentru Persoanele cu Di- copii, conform articolului 12 (vezi de
zabilit`]i (rezolu]ia 48/ 96 a Adun`rii Ge- asemenea pagina 197). Pentru a realiza
nerale) [i a recomand`rilor Comitetului, egalizarea [anselor de participare, pot fi
adoptate \n cadrul Dezbaterii Generale necesare programe speciale de instruire
privind copiii cu dizabilit`]i (a se vedea [i elaborarea unor strategii, precum [i
A/53/41, capitolul IV, sect. C), Comitetul adaptarea cl`dirilor [i a programelor [i
recomand` Statului Parte s` elaboreze asigurarea unor tehnologii corespunz`-
programe de identificare timpurie pen- toare.
tru a preveni dizabilit`]ile, s` implemen-
teze m`suri alternative la institu]iona- |n urma Dezbaterii Generale, Comitetul a
lizarea copiilor cu dizabilit`]i, s` dezvolte recomandat statelor urm`toarele:
campanii de sensibilizare \n vederea eli-
min`rii discrimin`rii \mpotriva acestor
„Copiii cu dizabilit`]i trebuie consulta]i
[i implica]i \n luarea deciziilor; de ase-
23
copii, s` creeze programe [i centre menea, trebuie s` li se dea un control
speciale de educa]ie [i s` \ncurajeze mai mare asupra propriei lor vie]i;
integrarea \n sistemul educa]ional [i \n bunele practici existente trebuie f`cute
societate, precum [i s` monitorizeze, \n cunoscute [i \mp`rt`[ite [i, de aseme-
mod corespunz`tor, institu]iile private nea, trebuie elaborate materiale de pre-
care se ocup` de copiii cu dizabilit`]i. g`tire corespunz`toare“ (Raportul celei
Comitetul recomand`, de asemenea, de-a XVI-a sesiuni, septembrie/ octom-
Statului Parte s` solicite asisten]` teh- brie 1997, CRC/C/69, paragraful 338).
nic` de la OMS [i de la organiza]iile
Regulile Standard privind Egalizarea
neguvernamentale specializate, \n vede-
rea instruirii personalului de specialitate
t`]i se concentreaz` pe „importan]a
care lucreaz` cu [i pentru copiii cu diza-
global` a accesibilit`]ii \n procesul de
bilit`]i“ (Peru 2RCO, Add.120, paragraful
egalizare a [anselor \n toate zonele so-
23).
ciet`]ii. Pentru persoanele cu dizabilit`]i
Identificarea timpurie de orice tip, statul trebuie: (a) s` intro-
Comitetul a sus]inut tot timpul impor- duc` programe de ac]iune pentru
tan]a identific`rii din timp a unei diza- accesibilizarea mediului fizic; [i (b) s` ia
bilit`]i, \n vederea asigur`rii asisten]ei m`suri pentru a asigura accesul la infor-
speciale necesare [i a realiz`rii dreptu- ma]ii [i comunicare“ (regula 5).
rilor copiilor cu dizabilit`]i; de aseme- Regulile Standard subliniaz` importan]a
nea, a apreciat m`surile relevante luate implic`rii persoanelor cu dizabilit`]i [i a
de unele state: organiza]iilor persoanelor cu dizabilit`]i
„Comitetul apreciaz` m`surile specifice \n „toate deciziile legate de planurile [i
luate de [coli [i de serviciile comunitare programele care privesc persoanele cu
locale \n vederea identific`rii dizabili- dizabilit`]i sau care le afecteaz` situa]ia
t`]ilor copiilor \ntr-o faz` timpurie“ (Ca- economic` [i social`“ (regula 14(2)).
nada IRCO, Add.37, paragraful 7). Regula 18 detaliaz` rolul organiza]iilor
„… Situa]ia copiilor cu dizabilit`]i, \n ge- persoanelor cu dizabilit`]i – de exemplu,
neral, este o problem` aflat` \n aten]ia \n „identificarea nevoilor [i priorit`]ilor,
Comitetului. Comitetul solicit` informa- \n participarea la planificarea, imple-
]ii mai concrete privind m`surile luate mentarea [i evaluarea serviciilor [i m`-
pentru identificarea timpurie a dizabilit`- surilor care privesc via]a persoanelor cu
]ilor [i prevenirea neglij`rii sau a discri- dizabilit`]i, precum [i \n contribu]ia la
min`rii \mpotriva copiilor cu dizabilit`]i“ sensibilizarea publicului [i la promo-
(Republica Federal` Iugoslavia IRCO, varea schimb`rii“ (regula 18(3)).
Add.49, paragraful 17. Vezi, de aseme- Evitarea institu]ionaliz`rii
nea, Egipt IRCO, Add.5, paragraful 13;
Accentul care se pune \n articolul 23 pe
Costa Rica 2RCO, Add.117, paragraful 23).
„participarea activ` la via]a comunit`]ii“
[i pe „nivelul maxim posibil de integrare

social` “ implic` reducerea institu]iona- nesatisf`c`toare. „|n ultima vreme, s-a
liz`rii copiilor cu dizabilit`]i. Articolul 20 \nregistrat o cre[tere a \ncerc`rilor p`-
sprijin`, de asemenea, plasamentele ne- rin]ilor cu familii numeroase [i s`race de
institu]ionale pentru copiii priva]i de a-[i \nscrie copiii \n astfel de institu]ii,
mediul lor familial (vezi pagina 333), iar mergând chiar pân` la renegarea
\n lumina articolului 2, acest lucru tre- propriilor copii (\n special, dac` ace[tia
buie s` se aplice \n mod egal copiilor cu au dizabilit`]i, din cauza costurilor ri-
dizabilit`]i. Comitetul pentru Drepturile dicate implicate de \ngrijirea lor). |n ge-
Copilului a investigat problema institu- neral, exist` o cerere tot mai mare a
]ionaliz`rii. |n recomand`rile adoptate \n cererilor pentru [colile cu internat, mai
urma Dezbaterii Generale, Comitetul ales \n cazul \n care \ntre]inerea copiilor
propune urm`toarele: este asigurat` de stat“.
„Agen]iile relevante trebuie \ncurajate |n cursul discu]iei privind Raportul
s` elaboreze programe care s` promo- Ini]ial, un membru al Comitetului a co-
23 veze alternative la institu]ionalizare [i s`

elaboreze [i s` promoveze strategii
mentat asupra punctului de vedere al
Conven]iei fa]` de \ngrijirea copiilor cu
pentru dezinstitu]ionalizarea copiilor“ dizabilit`]i: Conven]ia a f`cut unele
(Raportul celei de-a XVI-a sesiuni, sep- considera]ii filozofice asupra rela]iei
tembrie/octombrie 1997, CRC/C/69, pa- dintre copiii cu dizabilit`]i, p`rin]i [i au-
ragraful 338. Pentru textul complet al torit`]i, favorizând \n ansamblu \ngriji-
recomand`rilor, vezi caseta de la pagina rea de c`tre p`rin]i, de[i \n unele cazuri
385). a fost necesar s` se g`seasc` un echi-
De asemenea, \n recomand`rile adop- libru \n interesul superior al copilului. |n
tate \n urma Dezbaterii Generale din toat` lumea, chiar [i ]`rile cele mai s`-
anul 2000 privind „Violen]a statului race, nu se mai pune accent pe \ngrijirea
\mpotriva copiilor“, Comitetul a precizat: institu]ionalizat`, ci pe \ngrijirea \n ca-
drul familiei [i al comunit`]ii. Acest lucru
„Comitetul remarc` \n special faptul c`, reflect` opinia OMS [i UNICEF, conform
\n conformitate cu prevederile artico- c`reia nu copiii cu dizabilit`]i sunt
lului 23 al Conven]iei, \ngrijirea special`, problema, ci incapacitatea societ`]ii de a
precum [i accesul la educa]ie, instruire, se ocupa de ace[ti copii. |n raport, s-a
asisten]` medical` [i servicii de reabi- tins s` se sublinieze m`surile tehnice
litare, preg`tirea pentru angajare [i adoptate, astfel c` problema a fost pre-
oportunit`]ile de recreere trebuie asi- zentat` ca una tehnic`, \ns` copiii cu
gurate „\ntr-un mod care s` favorizeze dizabilit`]i ar spune c` ei sunt \n primul
atingerea de c`tre copil a nivelului ma- rând [i \nainte de toate copii. Politicienii
xim posibil de integrare social` [i dez- din toat` lumea trebuie s`-[i revizuiasc`
voltare individual`“. Comitetul \ncura- modul de a privi acest aspect [i s` \ncu-
jeaz` Statele P`r]i s` fac` toate eforturile rajeze integrarea copiilor cu dizabilit`]i
pentru a asigura asisten]` pentru copiii \n societate …“ (Federa]ia Rus` IR, para-
cu dizabilit`]i [i servicii de sprijinire a graful 36, SR.64, paragraful 21).
familiilor lor, \n m`sura maxim` posibil`
\n regim ambulatoriu sau \n cadrul Atunci când Comitetul a analizat Rapor-
comunit`]ii, pentru a se evita scoaterea tul Secundar al Federa]iei Ruse, a co-
copiilor cu dizabilit`]i din familiile lor [i mentat:
plasarea \n institu]ii“ (Raportul celei de- „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i
a XXI-a sesiuni, septembrie/octombrie continue eforturile de a \mbun`t`]i diag-
2000, CRC/C/100, paragraful 688.20). nosticarea timpurie a copiilor cu dizabili-
Comitetul le-a recomandat statelor s` t`]i fizice [i mentale [i de a evita, pe cât
\mbun`t`]easc` nivelul sprijinului acor- posibil, plasarea acestora \n institu]ii.
dat familiei, pentru a se evita institu- Comitetul recomand` consolidarea ser-
]ionalizarea (\n conformitate cu articolul viciilor specializate de tratament [i a
18, vezi pagina 289). sprijinului [i consilierii oferite familiilor,
astfel \ncât copiii s` poat` locui acas` [i
Raportul Ini]ial al Federa]iei Ruse recu- s` se promoveze integrarea social` a
noa[te c` mediul fizic [i condi]iile de acestora“ (Federa]ia Rus` 2RCO, Add.
via]` din internatele care g`zduiesc or- 110, paragraful 41).
fani [i copii din familii defavorizate sunt

Copiii cu dizabilit`]i [i \ngrijirea alterna- tan]a revizuirii periodice a plasamen-
tiv` tului [i a tratamentului (vezi pagina 449):
|n leg`tur` cu articolele 9, 18 [i 21 ale „… De asemenea, sunt necesare eforturi
Conven]iei, Regulile Standard privind suplimentare pentru a asigura partici-
Egalizarea {anselor pentru Persoanele parea activ` a copiilor cu dizabilit`]i la
cu Dizabilit`]i le cer statelor s` promo- via]a comunit`]ii, \n condi]ii care s` le
veze participarea deplin` a persoanelor asigure demnitatea [i care s` promove-
cu dizabilit`]i la via]a de familie, lucru ze autonomia, precum [i pentru a asi-
care poate necesita informa]ii speciale, gura separarea copiilor cu dizabilit`]i de
consiliere [i m`suri de sprijin: „Acestea adul]ii care sufer` de boli mintale. Co-
trebuie s` promoveze dreptul la integri- mitetul recomand` s` se ia m`suri \n
tate personal` [i s` se asigure c` legile sensul revizuirii periodice a plasamen-
nu supun persoanele cu dizabilit`]i la tului [i a tratamentului, dup` cum pre-
discrimin`ri legate de rela]iile sexuale, vede articolul 25 al Conven]iei“ (Gua-
c`s`torie, posibilitatea de a fi p`rinte.
Persoanelor cu dizabilit`]i trebuie s` li se
temala IRCO, Add.58, paragraful 38).
Regulile Na]iunilor Unite privind Protec-
23
ofere posibilitatea de a trì \n cadrul fa- ]ia Minorilor Priva]i de Libertate preci-
miliilor lor. Statele trebuie s` \ncurajeze zeaz` la regula 53: „Un minor care su-
includerea \n consilierea familial` a unor fer` de o boal` mental` trebuie tratat
module adecvate privind dizabilitatea [i \ntr-o institu]ie specializat`, sub asisten-
efectele acesteia asupra vie]ii de familie. ]` medical` independent`. Trebuie luate
Trebuie s` fie puse la dispozi]ia fami- m`suri, \n cooperare cu agen]iile cores-
liilor \n care exist` o persoan` cu diza- punz`toare, pentru a asigura continu-
bilit`]i, servicii de \ngrijire temporar` [i area \ngrijirii s`n`t`]ii mentale necesare,
\nso]ire. Statele trebuie s` elimine toate dup` eliberare“. Regulile mai precizeaz`
obstacolele inutile pe care le \ntâmpin` c`, orice minor care „prezint` simpto-
persoanele care doresc s` primeasc` \n mele unor dificult`]i fizice sau mentale,
plasament sau s` adopte un copil sau un trebuie examinat cu promptitudine de
adult cu dizabilit`]i…“ (regula 9). c`tre un ofi]er cu preg`tire medical`
Libertatea supravegheat` pentru copiii militar`“ (regula 51).
cu dizabilit`]i Copiii cu dizabilit`]i \n sistemul de
Copiii care sunt de]inu]i din cauza unei justi]ie juvenil`
boli mintale trebuie s` beneficieze de |n Conven]ia cu privire la Drepturile Co-
diversele m`suri de protec]ie prev`zute pilului, articolul 40(2)(b)(vi) prevede c`
de Conven]ia cu privire la Drepturile Co- orice copil, presupus sau acuzat de a fi
pilului [i de regulile [i instruc]iunile \nc`lcat legea penal` trebuie s` bene-
relevante ale Na]iunilor Unite. Conform ficieze de asisten]a gratuit` a unui inter-
articolului 37 al Conven]iei, orice limita- pret, \n cazul \n care copilul nu poate
re a libert`]ii trebuie s` fie autorizat` de \n]elege sau vorbi limba folosit`: acest
legisla]ie, trebuie s` nu fie arbitrar` [i lucru poate necesita m`suri speciale
trebuie aplicat` doar ca o m`sur` de ul- pentru copiii cu dizabilit`]i.
tim` instan]` [i pentru o perioad` cât
mai scurt` posibil. Articolul 37(c) pre- Copiii cu dizabilit`]i [i educa]ia incluziv`
vede ca fiecare copil privat de libertate Comitetul pentru Drepturile Copilului [i-
„s` fie ]inut separat de adul]i, \n afar` de a exprimat preocuparea \n leg`tur` cu
cazul \n care se consider` \n interesul dreptul fundamental al copiilor cu diza-
copilului s` se procedeze altfel“. Re- bilit`]i la educa]ie (articolul 28) [i \n
gulile Na]iunilor Unite privind Protec]ia leg`tur` cu num`rul redus de copii cu
Minorilor Priva]i de Libertate con]in o dizabilit`]i \nscri[i la [coal`, \n toat`
prevedere similar`. Regula num`rul 29 lumea.
se aplic`, de asemenea, copiilor de]inu]i
|n analiza rapoartelor unui num`r de
din cauza unei boli mentale. Comitetul
State P`r]i, Comitetul a mers dincolo de
pentru Drepturile Copilului a l`sat s` se
aceast` preocupare general` legat` de
\n]eleag` c`, \n orice plasament institu-
dreptul la educa]ie, subliniind impor-
]ionalizat, copiii cu dizabilit`]i trebuie s`
tan]a recunoa[terii dreptului copiilor cu
fie separa]i de adul]i, iar conform artico-
dizabilit`]i la integrarea deplin` \n [co-
lului 25, Comitetul a remarcat impor-

lile de mas` (iar, \n Instruc]iunilor pentru paragrafele 71 [i 110).
elaborarea Rapoartelor Periodice, se Raportorul Special se refer` [i la alte
solicit` \n mod specific informa]ii pri- studii realizate de UNESCO: „65 de ]`ri
vind integrarea \n [coli [i alte institu]ii – au transmis informa]ii privind legisla]ia.
paragraful 92). |n discu]iile cu Egiptul, 44 de ]`ri au informat c` legisla]ia gene-
un membru al Comitetului ar fi declarat: ral` se aplic` [i copiilor cu nevoie edu-
„\n loc s` se plaseze copiii cu dizabilit`]i ca]ionale speciale. 34 de ]`ri au infor-
\n institu]ii specializate, mai bine s-ar mat c` din sistemul educa]ional sunt ex-
face eforturi pentru a-i plasa \n [coli clu[i copiii cu dizabilit`]i severe. |n 18
frecventate de copiii normali. Ar fi fost din cele 34 de ]`ri, respectivii copii sunt
bine s` nu se insiste pe asisten]a exclu[i prin lege din sistemul educa-
material` \n detrimentul factorilor uman ]ional public. |n 16 ]`ri, excluderea a fost
[i psihologic“ (Egipt SR.67, paragraful rezultatul unor al]i factori care nu ]in de
82). legisla]ie. Motivele cele mai frecvente \n
23 Comitetul recomand` cu t`rie, dezvol-

tarea unor sisteme educa]ionale inclu-
excluderea copiilor din sistemul educa-
]ional public au fost: severitatea diza-
zive: bilit`]ii, lipsa facilit`]ilor [i a per-
„Comitetul recomand` de asemenea s` sonalului calificat, distan]ele lungi pân`
se ia toate m`surile adecvate pentru a-i la [coal` [i faptul c` [colile obi[nuite nu
integra pe copiii cu dizabilit`]i \n accept` copii cu nevoie educa]ionale
sistemul educa]ional de mas`“ (Azer- speciale. 10 ]`ri au informat c` nu exist`
baidjan IRCO, Add.77, paragraful 34. nici un fel de legisla]ie privind educa]ia
Vezi, de exemplu, Liban IRCO, Add.54, special`“. Raportorul Special concluzio-
paragraful 39; teritoriul dependent de neaz`, \n mod provizoriu, c` „educa]ia
Marea Britanie: Hong Kong IRCO, Add. pentru copiii cu nevoi educa]ionale
63, paragraful 29; Mauritius IRCO, Add. speciale este \nc` asigurat` \n principal
64, paragraful 15; India IRCO, Add.115, \ntr-un sistem educa]ional segregat [i c`
paragrafele 46 [i 47; Republica Islamic` rata de frecventare a [colilor de c`tre
Iran IRCO, Add.123, paragrafele 41 [i 42; persoanele cu nevoie educa]ionale spe-
Georgia IRCO, Add.124, paragrafele 48 ciale este foarte sc`zut` \n numeroase
[i 49; Iordan 2RCO, Add. 125, para- ]`ri … \n majoritatea ]`rilor, integrarea
grafele 43 [i 44; Kirghizstan IRCO, Add. este o aspira]ie (A/52/56, paragrafele 111
127, paragrafele 41 [i 42; Cambogia [i 113).
IRCO, Add.128, paragrafele 48 [i 49; |n Regulile Standard privind Egalizarea
Malta IRCO, Add.129, paragrafele 35 [i {anselor pentru Persoanele cu Dizabili-
36; Surinam IRCO, Add.130, paragrafele t`]i, educa]ia este identificat` ca „un
47 [i 48; Lituania IRCO, Add. 146, para- obiectiv pentru participarea egal`“. Con-
grafele 37 [i 38; Lesotho IRCO, Add.147, form regulii 6: „Statele trebuie s` recu-
paragrafele 49 [i 50; Palau IRCO, Add. noasc` principiul egalit`]ii [anselor \n
149, paragrafele 51 [i 52). ceea ce prive[te educa]ia primar`, se-
Raportul din 1996 al Raportorului Spe- cundar` [i superioar`, pentru copiii,
cial pentru monitorizarea implement`rii tinerii [i adul]ii cu dizabilit`]i, \n sisteme
Regulilor Standard (vezi pagina 390) integrate. Acestea trebuie s` se asigure
precizeaz` c`, prin studiul efectuat s-a c` educa]ia persoanelor cu dizabilit`]i
constatat c` \n 10 din cele 80 de ]`ri care constituie o parte integrant` a sistemu-
au transmis informa]ii, persoanelor cu lui educa]ional“. |n aceast` Regul` se
dizabilit`]i nu li se garanteaz` prin lege merge [i mai departe, subliniindu-se c`
dreptul la educa]ie. „Dreptul la educa]ie „educa]ia adresat` persoanelor cu
le este refuzat milioanelor de copii cu dizabilit`]i trebuie s` constituie o parte
nevoi educa]ionale speciale, care, fie integrant` din planificarea educa]ional`,
primesc o educa]ie public` inadecvat` [i dezvoltarea programei/programelor [i
necorespunz`toare, fie sunt exclu[i din organizarea [colilor la nivel na]ional“,
sistemul de [coli publice. De[i multe ]`ri prezentând elementele cheie ale unui
\n curs de dezvoltare au recunoscut sistem inclusiv [i identificând rolul pro-
dreptul la educa]ie, \n multe cazuri vizoriu al educa]iei speciale, precum [i
acesta nu a fost aplicat persoanelor cu modalit`]ile de a satisface nevoile de
nevoi educa]ionale speciale (A/52/56, comunicare ale persoanelor cu hipoacu-

zie sever` (cofoz`) sau cu hipoacuzie |ngrijirea s`n`t`]ii [i serviciile de
sever` [i cecitate. recuperare
|n 1994, \n urma a cinci seminarii regio- Copiii cu dizabilit`]i au exact acelea[i
nale, a fost organizat` Conferin]a Mon- drepturi la s`n`tate [i servicii de \ngrijire
dial` privind Nevoile Educa]ionale Spe- a s`n`t`]ii ca [i ceilal]i copii. Conform
ciale, la care au participat persoane Regulilor Standard, statele trebuie s`
reprezentând 92 de Guverne [i 25 de asigure o asisten]` medical` eficient`
organiza]ii interna]ionale, cu ocazia c`- persoanelor cu dizabilit`]i. |n mod deo-
reia a fost adoptat` „Declara]ia de la Sa- sebit, „Statele trebuie s` se asigure c`
lamanca [i Cadrul de Ac]iune pentru Ne- persoanele cu dizabilit`]i, \n special nou-
voile Educa]ionale Speciale“ (UNESCO n`scu]ii [i copiii, beneficiaz` de acela[i
[i Guvernul Spaniei au reunit peste 300 nivel de asisten]` medical`, \n acela[i
de participan]i). Declara]ia subliniaz` sistem ca [i ceilal]i membri ai societ`]ii
ideea c` „persoanele cu nevoi edu- (regula 2.3).
ca]ionale speciale trebuie s` aib` acces
la [colile obi[nuite, unde trebuie s`
Dup` cum s-a precizat mai sus (pagina
395), Comitetul [i-a exprimat preocupa-
23
beneficieze de cadrul oferit de o peda- rea fa]` de accesul copiilor cu dizabilit`]i
gogie centrat` pe copil, care s` poat` la serviciile de baz`, inclusiv servicii de
satisface acele nevoi; [colile obi[nuite \ngrijire a s`n`t`]ii.
cu orientare spre incluziune constituie
mijlocul cel mai eficient de a combate De asemenea, conform Regulilor Stan-
atitudinile discriminatorii, de a crea co- dard, „Statele trebuie s` asigure servicii
munit`]i primitoare, de a construi o so- de recuperare pentru persoanele cu
cietate incluziv` [i de a realiza educa]ia dizabilit`]i, astfel \ncât acestea s` ating`
pentru to]i; \n plus, acestea asigur` o [i s` se men]in` la un nivel optim de
educa]ie eficient` a majorit`]ii copiilor [i independen]` [i func]ionalitate“; din
amelioreaz` eficien]a [i, \n ultim` nou, se pune accent pe asigurarea de
instan]`, rentabilitatea \ntregului sistem servicii \n sensul promov`rii egalit`]ii de
educa]ional“. Declara]ia face apel la gu- [anse.
verne „s` trateze cu maxim` prioritate, Studiul elaborat de Graça Machel pri-
atât din punct de vedere al politicii vind Impactul Conflictelor Armate asu-
generale cât [i al bugetului, ameliorarea pra Copiilor informeaz` c` „doar 3 la
sistemului educa]ional, astfel \ncât sut` dintre copiii cu dizabilit`]i din ]`rile
acesta s` poat` include to]i copiii, \n curs de dezvoltare beneficiaz` de o
indiferent de diferen]ele sau dificult`]ile asisten]` adecvat` pentru recuperare,
individuale“ (Declara]ia de la Salamanca iar asigurarea de proteze pentru copii
[i Cadrul de Ac]iune pentru Nevoile Edu- constituie un domeniu care necesit` o
ca]ionale Speciale, UNESCO ED-94/ aten]ie [i un sprijin financiar crescut. |n
WS/18, 1994). Angola [i Mozambic, mai pu]in de 20 la
Raportul Final al Raportorului Special pe sut` dintre copiii care au nevoie de pro-
probleme legate de Drepturile Omului [i teze, le primesc la pre]uri reduse; \n
Dizabilit`]i (1991) precizeaz` c` Progra- Nicaragua [i El Salvador, serviciile au
mul Mondial de Ac]iune privind Persoa- fost, de asemenea, disponibile doar
nele cu dizabilit`]i prevede c` educa]ia pentru 20 la sut` dintre copiii care aveau
trebuie asigurat`, \n m`sura posibilului, nevoie de acestea. Aceast` lips` a asis-
\n cadrul sistemului educa]ional obi[- ten]ei \n vederea reabilit`rii contravine
nuit, f`r` nici o discriminare \mpotriva articolului 23 al Conven]iei cu privire la
copiilor sau a adul]ilor cu dizabilit`]i. Drepturile Copilului…“ (A/51/306, para-
Printre angajamentele luate la Summit- graful 145).
ul Mondial pentru Dezvoltare Social` Preg`tirea pentru angajarea \n munc`
(Copenhaga, 1995) se num`r` [i acela
Conform Regulilor Standard privind
de „a asigura oportunit`]i educa]ionale
egale la toate nivelurile , pentru copiii,
cu Dizabilit`]i, statelor li se cere s` recu-
tinerii [i adul]ii cu dizabilit`]i, \n sisteme
noasc` principiul c` „persoanelor cu
integrate, luând pe deplin \n considerare
dizabilit`]i trebuie s` li se dea posi-
diferen]ele [i situa]iile individuale (A/
bilitatea s` fie sprijinite [i de a-[i
CONF.166/9, p. 19).
exercita drepturile omului, \n special \n

domeniul angaj`rii \n munc`. Atât \n t`]ile culturale \n condi]ii de egalitate“ [i
mediul rural cât [i \n cel urban, aceste s` ia m`suri pentru „ca persoanele cu
persoane trebuie s` aib` [anse egale dizabilit`]i s` aib` [anse egale \n ceea ce
pentru un loc de munc` productiv [i prive[te activit`]ile recreative [i
profitabil, pe pia]a muncii“ (regula 7); sporturile“ (regulile 10 [i 11). Aceste
formarea profesional` este o parte esen- cerin]e ridic` probleme legate de
]ial` a integr`rii persoanelor cu diza- accesibilitate (regula 5) – atât \n ceea ce
bilit`]i pe pia]a muncii. Conform artico- prive[te mediul fizic destinat jocului,
lului 28(1)(d) al Conven]iei cu privire la recreerii, culturii [i artelor, cât [i \n ceea
Drepturile Copilului, Statelor P`r]i li se ce prive[te informarea [i comunicare.
cere „s` fac` informarea [i \ndrumarea De asemenea, pentru a se asigura
educa]ional` [i profesional` accesibil` integrarea copiilor cu dizabilit`]i, poate
pentru to]i copiii“. fi necesar` adaptarea activit`]ilor.
Organiza]ia Interna]ional` a Muncii a Rolul pozitiv al mijloacelor de informare
23 adoptat Conven]ia pentru Reabilitare

Profesional` [i Angajare (a Persoanelor
\n promovarea activit`]ilor recreative [i
a culturii trebuie dezvoltat ]inând cont
cu Dizabilit`]i), 1983 (nr. 159). |n sensul de egalitatea drepturilor copiilor cu
Conven]iei, „fiecare Membru va con- dizabilit`]i. |n rezolu]ia din 1997 privind
sidera c` scopul reabilit`rii profesionale Copiii cu dizabilit`]i, Consiliul Economic
este de a-i da unei persoane cu diza- [i Social le-a cerut Guvernelor „s`
bilit`]i, posibilitatea s` ob]in` un post asigure participarea copiilor cu dizabili-
corespunz`tor, s`-l p`streze [i s` pro- t`]i la activit`]ile recreative [i sportive“
moveze, sprijinind astfel integrarea sau (E/ 1997/L.23).
reintegrarea respectivei persoane \n
societate“. Fiecare Membru trebuie s`
formuleze, s` implementeze [i s` revizu-
Cooperarea interna]ional`: ar-
iasc` periodic o politic` na]ional` pri- ticolul 23(4)
vind reabilitarea profesional` [i anga-
jarea persoanelor cu dizabilit`]i, „\n con- |n articolul 23(4), li se cere Statelor P`r]i
formitate cu condi]iile, practica [i posibi- s` promoveze schimbul de informa]ii
lit`]ile la nivel na]ional“. prin cooperarea interna]ional`, \n vede-
rea amelior`rii capacit`]ii [i competen-
Articolul 4 prevede ca politica na]ional` ]elor lor \n ceea ce-i prive[te pe copiii cu
s` se bazeze „pe principiul egalit`]ii de dizabilit`]i, acordându-se o aten]ie deo-
[anse \ntre muncitorii cu dizabilit`]i [i sebit` nevoilor ]`rilor \n curs de dez-
ceilal]i muncitoril… M`surile pozitive voltare. Regulile Standard stabilesc mai
speciale care vizeaz` egalitatea efectiv`, \n detaliu responsabilitatea statului de a
\n ceea ce prive[te [ansele [i trata- coopera. Statele trebuie s` se implice \n
mentul, \ntre muncitorii cu dizabilit`]i [i cooperarea interna]ional` pentru a
ceilal]i muncitori nu vor fi considerate elabora standarde comune de evaluare
discriminare \mpotriva celorlal]i mun- la nivel na]ional \n domeniul dizabilit`]ii
citori“. Aceast` Conven]ie a OIM [i o (regula 20, paragraful 4). Conform
Recomandare aferent` (Recomandare, „Cooper`rii tehnice [i economice“ pre-
1983 (nr. 168)) – Reabilitarea Profesio- v`zut` la regula 21, „statele, atât cele
nal` [i Angajarea (Persoanelor cu Diza- industrializate, cât [i cele \n curs de dez-
bilit`]i) au implica]ii evidente pentru pre- voltare, au responsabilitatea de a coo-
g`tirea copiilor cu dizabilit`]i \n vederea pera [i de a lua m`suri \n vederea \mbu-
angaj`rii, precum [i pentru angajarea n`t`]irii condi]iilor de trai ale persoa-
acestora \n munc`. nelor cu dizabilit`]i din ]`rile \n curs de
Posibilit`]i de recreere dezvoltare.“
Dreptul copiilor cu dizabilit`]i la odihn`, M`surile trebuie s` fie integrate \n pro-
timp liber [i participare la via]a artistic` grame de dezvoltare general`, iar la
[i cultural`, prev`zut la articolul 31, planificarea [i revizuirea programelor de
trebuie realizat f`r` discriminare. |n cooperare tehnic` [i economic`, o aten-
Regulile Standard, li se cere statelor s` ]ie deosebit` trebuie acordat` efectului
se asigure c` persoanele cu dizabilit`]i respectivelor programe asupra persoa-
„sunt integrate [i pot participa la activi- nelor cu dizabilit`]i. Persoanele cu diza-

bilit`]i [i organiza]iile acestora trebuie Comitetul a \ncurajat statele apeleze la
consultate [i implicate \n mod direct \n beneficiile cooper`rii interna]ionale. De
elaborarea, implementarea [i evaluarea exemplu,
proiectelor de dezvoltare. „Comitetul \ncurajeaz` de asemenea
Conform regulii 22, „Cooperarea inter- Statul Parte s` fac` toate eforturile
na]ional`“, statele sunt \ncurajate s` pentru a beneficia de cooperarea inter-
„participe \n mod activ la cooperarea na]ional` \n favoarea copiilor cu dizabi-
interna]ional` privind politicile pentru lit`]i, \n conformitate cu articolul 23,
egalizarea [anselor pentru persoanele paragraful 4 al Conven]iei“ (Sierra
cu dizabilit`]i“; sunt sugerate diverse Leone IRCO, Add.116, paragraful 58).
strategii \n acest sens.
23

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 23 este relevant pentru toate departamentele gu-
vernamentale [i agen]iile de coordonare, care se ocup` de problematica dizabili-
t`]ii)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
celor care lucreaz` cu [i pentru copiii cu dizabilit`]i [i familiile acestora, precum [i
\n domeniul educa]iei p`rin]ilor)?

Statul are un comitet na]ional de coordonare sau un organism similar care s` cen-
tralizeze problemele persoanelor cu dizabilit`]i?
Statul a revizuit legisla]ia, politicile [i practicile \n lumina Regulilor Standard privind
Egalizarea {anselor pentru Persoanele cu Dizabilit`]i?
Exist` legisla]ie antidiscriminare care acoper` discriminarea \mpotriva persoanelor
cu dizabilit`]i?
Legisla]ia statului garanteaz` c` copiii cu dizabilit`]i se bucur` de toate drepturile
prev`zute de Conven]ie, f`r` discriminare?
To]i copiii cu dizabilit`]i au acces la un mecanism independent de analizare a

plângerilor referitoare la discriminarea pe criteriul dizabilit`]ii?
|ngrijirea [i asisten]a speciale sunt disponibile la cerere pentru to]i copiii cu dizabi-
lit`]i [i pentru cei care \i au \n \ngrijire?
Respectiva \ngrijire [i asisten]` speciale sunt asigurate
gratuit?
dup` verificarea nivelului veniturilor/pe baza test`rii mijloacelor?
exist` m`suri aplicabile la nivel na]ional [i local, prin care s` se asigure
consiliere, sprijin financiar [i ajutor practic pentru p`rin]i \n cre[terea unui copil
cu dizabilit`]i?
To]i copiii cu dizabilit`]i au acces efectiv [i beneficiaz` f`r` discriminare, \ntr-un mod
care s` favorizeze atingerea de c`tre copil a nivelului maxim posibil de integrare so-
cial` [i dezvoltare individual`, inclusiv dezvoltarea sa cultural` [i spiritual`, de
\ngrijire [i educa]ie pre[colar`?
educa]ie?
instruire?
servicii de asisten]` medical`?
servicii de reabilitare?
oportunit`]i de recreere [i joc?
oportunit`]i culturale [i artistice?
preg`tire pentru angajare \n munc`?
locuri de munc`?
Urm`toarele servicii sunt asigurate copiilor cu dizabilit`]i \ntr-un sistem integrat cu
copiii f`r` dizabilit`]i:
educa]ie?
instruire?
\ngrijire alternativ`, inclusiv \n institu]ii de protec]ie?
joc [i recreere
Statul a luat m`suri speciale pentru a asigura respectarea dreptului la participare al
copiilor cu dizabilit`]i, conform articolelor 12, 13, 14 [i 15?
M`surile legislative [i de alt` natur` asigur` dreptul egal al copiilor cu dizabilit`]i la
via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului?
Au fost luate m`suri speciale pentru a-i proteja pe copiii cu dizabilit`]i de toate formele
de violen]` [i abuz,
\n familie?
\n cadrul \ngrijirii alternative?
\n comunitate?

Statul a promovat implicarea organiza]iilor copiilor cu dizabilit`]i \n activit`]ile de
planificare, dezvoltare de politici [i evaluare, la toate nivelurile de guvernare?
Statul este implicat \n cooperarea interna]ional` \n vederea schimbului de informa]ii
[i a amelior`rii capacit`]ii [i abilit`]ilor \n ceea ce prive[te asigurarea serviciilor etc.
pentru copiii cu dizabilit`]i?

Articolelor conexe
Trebuie s` se ]in` cont de toate articolele Conven]iei \n vederea egaliz`rii [anselor co-
piilor cu dizabilit`]i \n ceea ce prive[te exercitarea drepturilor lor

Dreptul
copilului la
s`n`t`te [i la
servicii de
s`n`tate
24
1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului de a se bucura de cel mai \nalt standard de s`-
n`tate posibil [i de a beneficia de sevicii medicale [i de recuperare. Statele P`r]i vor de-
pune eforturi pentru a garanta c` nici un copil nu este privat de dreptul sù de a avea ac-
ces la astfel de servicii de \ngrijire a s`n`t`]ii.
2. Statele P`r]i vor depune eforturi sus]inute pentru realizarea deplin` a acestui drept [i,
\n mod deosebit, vor lua m`surile corespunz`toare:
(a) reducerea mortalit`]ii infantile [i a mortalit`]ii \n rândul copiilor;
(b) pentru a asigura asisten]a medical` [i serviciile de \ngrijire a s`n`t`]ii necesare pentru
to]i copiii, cu accent pe dezvoltarea asisten]ei medicale primar`;
(c) pentru a combate bolile [i malnutri]ia, inclusiv \n cadrul asisten]ei medicale primar`,
printre altele, prin aplicarea tehnologiei u[or accesibile [i prin aprovizionarea cu ali-
mente adecvate din punct de vedere nutritiv [i cu ap` potabil` curat`, luând \n con-
siderare pericolele [i riscurile polu`rii mediului;
(d) pentru a asigura o asisten]` medical` prenatal` [i postnatal` corespunz`toare, pentru
mame;
(e) pentru a asigura tuturor segmentelor societ`]ii, \n special pentru p`rin]i [i copii, infor-
marea, accesul la educa]ie precum [i suportul \n utilizarea cuno[tin]elor de baz` pri-
vind s`n`tatea [i alimenta]ia copilului, avantajele al`pt`rii, igiena, salubritatea me-
diului [i prevenirea accidentelor;
(f) pentru a dezvolta servicii de medicin` preventiv`, de \ndrumare a p`rin]ilor precum [i
educa]ia [i serviciile privind planificarea familial`.
3. Statele P`r]i vor lua toate m`surile adecvate [i eficiente \n vederea abolirii practicilor
tradi]ionale dùn`toare s`n`t`]ii copiilor.
4. Statele P`r]i se angajeaz` s` promoveze [i s` \ncurajeze cooperarea interna]ional` \n
vederea realiz`rii progresive [i depline a dreptului recunoscut \n prezentul articol. |n acest
sens, se vor avea \n vedere, \n mod deosebit, nevoile ]`rilor \n curs de dezvoltare.
DREPTUL COPILULUI LA S~N~TATE {I LA SERVICII DE S~N~TATE 411

rticolul 24 din Conven]ia cu pri- tând prevederea general` pe care o re-
A vire la Drepturile Copilului are

ca subiect [i dezvolt` dreptul
copilului la via]`, supravie]uire
[i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului,
care este stabilit la articolul 6. Principiul
g`sim \n articolul 4), \n ceea ce prive[te
realizarea deplin` a dreptului la s`n`tate
[i la servicii de asisten]` medical`.
Prevederile referitoare la s`n`tate ale
Conven]iei decurg din prevederile De-
nediscrimin`rii din Conven]ie (articolul clara]iei Universale a Drepturilor Omu-
2) le cere statelor s` recunoasc` dreptul lui, ale celor dou` Pacte Interna]ionale –
tuturor copiilor, f`r` discriminare, la „cel cu privire la Drepturile Civile [i Politice [i
mai \nalt standard de s`n`tate posibil“, cu privire la Drepturile Economice,
precum [i la „facilit`]i de tratare a bo- Sociale [i Culturale – [i din defini]iile [i
lilor [i de recuperare a s`n`t`]ii“. De principiile formulate de organiza]iile
asemenea, Statele P`r]i trebuie s` de- interna]ionale, \n special de Organiza]ia
pun` eforturi pentru a se asigura „c` Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) [i UNICEF.
nici un copil nu este privat de dreptul
sù de acces la astfel de servicii de \n- Defini]ia larg` a s`n`t`]ii, adoptat` de
Sumar OMS \n Constitu]ia sa – o complet`
grijire a s`n`t`]ii“.
bun`stare fizic`, mintal` [i social`, [i nu
Paragraful 2 cuprinde o list` neexclusiv` doar absen]a bolii sau infirmit`]ii –
de m`suri corespunz`toare pe care subliniaz` \nc` o dat` caracterul holistic
statele trebuie s` le ia \n vederea imple- al Conven]iei [i este legat` de defini]ia
ment`rii complete a acestui drept, inclu- general` a dezvolt`rii copilului, pe care
siv „pentru a asigura asisten]a medical` o promoveaz` Conven]ia. Evolu]ia s`n`-
[i serviciile de \ngrijire a s`n`t`]ii ne- t`]ii copilului este extrem de important`.
cesare pentru to]i copiii, cu accent pe Declara]ia [i Planul de Ac]iune adoptate
dezvoltarea asisten]ei medicale prima- la Summit-ul Mondial pentru Copii au
re“. Caracterul holistic al Conven]iei [i definit, \n detaliu, obiectivele privind
interpretarea Comitetului subliniaz` le- \mbun`t`]irea s`n`t`]ii copilului pân` \n
g`turile evidente dintre realizarea drep- anul 2000, acestea decurgând din sco-
tului copilului la s`n`tate [i a dreptului purile deja convenite de UNICEF [i OMS.
la un standard de via]` adecvat (articolul
27) [i la educa]ie (articolul 28), precum [i Sesiunea Special` a Adun`rii Generale a
la protec]ia \mpotriva oric`rei forme de Na]iunilor Unite din 2002 privind Copiii,
violen]` fizic` sau mintal` (articolul 19). va revedea aceste obiective [i va elabora
un nou Plan de Ac]iune. Summit-ul
No]iunea de respectare a opiniilor copi- Mondial pentru Dezvoltare Social` (Co-
lului trebuie s` fie inclus` \n asisten]a penhaga 1995) [i Sesiunea Special` a
medical` [i \n modul de a concepe ser- Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite
viciile de s`n`tate, iar no]iunea de res- (Geneva 2000) care i-a urmat au reafir-
pectare a capacit`]ilor \n evolu]ie mat [i au completat obiectivele Summit-
(articolul 5, pagina 101) subliniaz` ne- ului Mondial.
voia de a acorda toat` aten]ia pro-
blemelor de s`n`tate ale adolescentului. Conferin]a Interna]ional` privind Popu-
la]ia [i Dezvoltarea (Cairo 1994), A IV-a
Articolul 24, paragraful 3, solicit` adop- Conferin]` Mondial` privind Situa]ia Fe-
tarea unor m`suri \n pentru abolirea meilor (Beijing 1995), Sesiunea Special`
practicilor tradi]ionale „care dùneaz` a Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite
s`n`t`]ii copiilor“; acest paragraf a fost din 2000, precum [i Summit-ul Milenar
redactat ca urmare a preocup`rii legate al Na]iunilor Unite (2000) care i-a urmat
de mutilarea genital` a femeii [i cere o au f`cut recomand`ri importante [i
revizuire a tuturor practicilor poten]ial detaliate privind s`n`tatea, inclusiv pri-
dùn`toare. Paragraful 4 afirm` impor- vind dreptul la s`n`tate al adolescen-
tan]a cooper`rii interna]ionale (reflec- ]ilor.

Extrase din
form Conven]iei
de alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile
\ntâmpinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor relevante ale
Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de implementare [i
obiectivele specifice pentru viitor, cu privire la: 24
…
(c) S`n`tatea [i serviciile de s`n`tate (articolul 24);
…“
„VI. S~N~TATEA {I BUN~STAREA
B. S`n`tatea [i serviciile de s`n`tate (articolul 24)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind m`surile adoptate conform articolelor 6
[i 24:
Pentru a recunoa[te [i a asigura dreptul copilului de a beneficia de cel mai \nalt
standard de s`n`tate posibil [i de facilit`]i de tratament [i recuperare;
Pentru a se asigura c` nici un copil nu este privat de dreptul sù de acces la
astfel de servicii de asisten]` medical`;
Pentru a asigura respectarea principiilor generale ale Conven]iei, adic` nedis-
criminarea, interesul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului [i
dreptul copilului la via]`, supravie]uire [i la dezvoltarea \n toat` m`sura po-
sibilului.
Rapoartele trebuie s` prezinte, de asemenea, informa]ii cu privire la m`surile
adoptate pentru a identifica schimb`rile care s-au produs de la depunerea rapor-
tului anterior al Statului Parte, impactul acestor schimb`ri asupra vie]ii copiilor,
precum [i informa]ii despre indicatorii utiliza]i pentru a evalua progresele ob]inute
\n implementarea acestui drept, despre dificult`]ile \ntâmpinate [i obiectivele
stabilite pentru viitor, inclusiv cele referitoare la mortalitatea [i morbiditatea \n
rândul copiilor, gradul de acoperire al serviciilor, colectarea de date, politicile [i
legisla]ia, aloca]ia bugetar` (inclusiv \n raport cu bugetul general), implicarea
organiza]iilor neguvernamentale [i asisten]a interna]ional`.
De asemenea, v` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind m`surile luate, \n mod
special:
Pentru a diminua mortalitatea infantil` [i mortalitatea \n rândul copiilor, indi-
când ratele medii [i prezentând date relevante defalcate inclusiv \n func]ie de
sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine etnic` [i social`.
Pentru a asigura asisten]a medical` [i serviciile de s`n`tate necesare pentru
to]i copiii, cu accent pe dezvoltarea asisten]ei medicale primare, inclusiv:
Distribuirea serviciilor de asisten]` medical` primar` \n mediile rurale [i ur-
bane ale ]`rii [i echilibrul \ntre asisten]a medical` preventiv` [i cea cura-
tiv`;

Informa]ii privind copiii care au acces [i care beneficiaz` de asisten]` me-
dical` [i servicii de \ngrijire a s`n`t`]ii, precum [i despre decalajele per-
sistente, inclusiv \n func]ie de gen, vârst`, origine etnic` [i social`, precum
[i despre m`surile adoptate pentru a reduce disparit`]ile existente;
M`surile adoptate pentru asigurarea unui sistem de imunizare universal`.
Pentru a combate bolile [i malnutri]ia, inclusiv \n cadrul asisten]ei medicale pri-
mare, printre altele, prin aplicarea tehnologiei u[or accesibile [i prin asigurarea
unor alimente corespunz`toare din punct de vedere nutritive [i a apei potabile
curate, luând \n considerare pericolele [i riscurile degrad`rii [i polu`rii mediului;
rapoartele trebuie s` indice situa]ia global`, disparit`]ile [i dificult`]ile care per-
sist` \nc`, precum [i politicile care urm`resc solu]ionarea acestora, inclusiv prio-
rit`]ile identificate pentru viitor; de asemenea, trebuie s` se prezinte informa]ii
defalcate, inclusiv \n func]ie de gen, vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine
etnic` [i social`, privind:
24 Propor]ia copiilor cu greutate mic` la na[tere;
Natura [i contextul celor mai comune boli [i impactul acestora asupra
copiilor;
Propor]ia copiilor afecta]i de malnutri]ie, inclusiv de cea cronic` sau sever`,
[i de lipsa apei potabile curate;
Copiii c`rora li se asigur` alimente corespunz`toare din punct de vedere
nutritiv;
Riscurile implicate de poluarea mediului [i m`surile adoptate pentru a le
preveni [i combate.
Pentru a asigura o asisten]` medical` prenatal` [i postnatal` corespunz`toare
pentru mame, indicându-se natura serviciilor oferite, informa]iile adecvate ofe-
rite, gradul de acoperire, rata mortalit`]ii [i principalele cauze ale acesteia (\n
medie [i defalcat, printre altele, \n func]ie de vârst`, regiune, mediu rural/urban,
origine etnic` [i social`), propor]ia femeilor \ns`rcinate care au acces la [i be-
neficiaz` de asisten]` medical` prenatal` [i postnatal`, personal calificat [i asis-
ten]` medical` spitaliceasc` la na[tere;
Pentru a se asigura c` toate segmentele societ`]ii, \n special p`rin]ii [i copiii, sunt
informa]i, au acces la educa]ie [i sunt sprijini]i \n utilizarea cuno[tin]elor de baz`
privind s`n`tatea [i alimenta]ia copilului, avantajele al`pt`rii, igiena, salubritatea
mediului [i prevenirea accidentelor; \n acest sens, trebuie prezentate de ase-
menea informa]ii privind:
Campaniile, programele, serviciile, strategiile [i alte mecanisme relevante ela-
borate pentru a oferi cuno[tin]e de baz`, informa]ii [i suport popula]iei ge-
nerale [i, \n special, p`rin]ilor [i copiilor;
Mijloacele folosite, \n special \n domenii precum s`n`tatea [i alimenta]ia
copilului, avantajele al`pt`rii [i prevenirea accidentelor;
Existen]a unui sistem de salubritate sigur;
M`surile adoptate pentru a cre[te produc]ia de alimente \n vederea asi-
gur`rii siguran]ei alimentare a familiilor;
M`surile adoptate pentru a \mbun`t`]i sistemul de educa]ie [i instruire a
personalului din domeniul s`n`t`]ii;
Date defalcate, inclusiv pe vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine
etnic` [i social`.
Pentru a dezvolta asisten]a medical` preventiv`, \ndrumarea pentru p`rin]i [i
educa]ia [i serviciile de planificare familial`; \n acest sens, rapoartele trebuie,
de asemenea, s` cuprind` informa]ii privind:
Politicile [i programele elaborate, precum [i serviciile disponibile;

Popula]ia acoperit`, inclusiv \n mediul rural [i urban, \n func]ie de vârst`,
sex, origine etnic` [i social`;
M`surile adoptate pentru a preveni sarcina timpurie [i pentru a aborda si-
tua]ia specific` a adolescen]ilor, inclusiv asigurarea unei inform`ri [i a unei
consilieri adecvate;
Rolul jucat de sistemul educa]ional \n aceast` privin]`, inclusiv prin pro-
grama [colar`;
Date defalcate privind inciden]a sarcinilor la copii, inclusiv \n func]ie de
vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine etnic` [i social`.
V` rug`m s` indica]i frecven]a HIV/SIDA [i m`surile adoptate pentru a promova
informa]iile [i educa]ia privind HIV/SIDA \n rândul popula]iei generale, al gru-
purilor speciale cu risc ridicat [i \n rândul copiilor, precum [i:
Programele [i strategiile elaborate pentru a preveni r`spândirea virusului
HIV; 24
M`surile adoptate pentru a evalua frecven]a de apari]ie a infec]iei cu HIV [i
SIDA \n rândul popula]iei largi [i \n rândul copiilor [i inciden]a, \n func]ie de
vârst`, sex, mediu rural/urban;
Tratarea [i managementul cazurilor de infec]ie cu HIV [i SIDA la copii [i
p`rin]i, [i acoperirea asigurat` la nivel na]ional, \n mediul urban [i rural;
M`surile adoptate pentru a asigura o protec]ie [i o asisten]` eficiente
pentru copiii care sunt orfani ca rezultat al \mboln`virilor de SIDA;
Campaniile, programele, strategiile [i alte m`suri relevante adoptate pentru
a preveni [i combate atitudinile discriminatorii fa]` de copiii infecta]i cu HIV
sau care au SIDA, ori ai c`ror p`rin]i sau membri ai familiei au fost infecta]i.
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind m`surile adoptate conform arti-
colului 24, paragraful 3, \n vederea elimin`rii tuturor practicilor tradi]ionale
care dùneaz` s`n`t`]ii copiilor, \n special fetelor, [i a practicilor care contra-
vin \n alte moduri principiilor [i prevederilor Conven]iei (de exemplu, mutila-
rea genital` [i c`s`toria for]at`). Rapoartele trebuie s` men]ioneze, de aseme-
nea, orice evaluare realizat` cu privire la practicile tradi]ionale, care aduc pre-
judicii drepturilor copiilor [i care \nc` persist` \n societatea respectiv`.
De asemenea, trebuie prezentate informa]ii cu privire la m`surile adoptate con-
form articolului 24, paragraful 3, pentru a promova [i \ncuraja cooperarea inter-
na]ional` \n vederea realiz`rii progresive [i complete a dreptului recunoscut \n
prezentul articol. |n acest sens, se vor avea \n vedere \n mod deosebit nevoile ]`-
rilor \n curs de dezvoltare. Rapoartele trebuie s` indice, printre altele, activit`]ile
[i programele elaborate \n cadrul cooper`rii interna]ionale, inclusiv la nivel bila-
teral [i regional, domeniile abordate, grupurile ]int` identificate, asisten]a finan-
ciar` oferit` [i/sau primit` [i priorit`]ile avute \n vedere, precum [i orice evaluare
realizat` cu privire la progresele ob]inute [i dificult`]ile \ntâmpinate. Atunci când
este cazul, trebuie s` se men]ioneze implicarea organismelor [i agen]iilor spe-
cializate ale Na]iunilor Unite, precum [i a organiza]iilor neguvernamentale“
cadrul prezentului articol: 24, 32, 40-41, 46, 86-87, 108, 143, 166; Pentru textul com-
plet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, vezi Anexa 3, pa-
gina 811).

Dreptul la s`n`tate \n Carta In- parte, stabilind dreptul de acces la ser-
vicii de asisten]` medical` [i \ntocmind
terna]ional` a Drepturilor O- o list` neexclusiv` de m`suri corespun-
mului z`toare pe care statele trebuie s` le ia.
Omului include dreptul la \ngrijire ca Declara]ia privind Asisten]a
parte a dreptului fiec`rei persoane la
„un standard de via]` adecvat pentru Medical` Primar`
s`n`tatea [i bun`starea sa [i a familiei Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii include
sale“, adùgând „Maternitatea [i copi- \n Constitu]ia sa (adoptat` la Conferin]a
l`ria sunt perioade/situa]ii care confer` Interna]ional` a S`n`t`]ii, organizat` la
dreptul la \ngrijire [i asisten]` speciale. New York \n 1946), o defini]ie general` a
To]i copiii, indiferent dac` sunt n`scu]i „s`n`t`]ii“, aceea[i defini]ie fiind folo-
\n cadrul sau \n afara c`s`toriei trebuie sit` [i \n Declara]ia privind Asisten]a Me-
24 s` se bucure de aceea[i protec]ie
social`“ (articolul 25).
dical` Primar` de la Alma-Ata – rezul-
tatul Conferin]ei Interna]ionale privind
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- Asisten]a Medical` Primar`, din 1978,
rile Economice, Sociale [i Culturale, precare s-a ]inut la Alma-Ata (co-finan]at`
vede la articolul 12: de OMS [i UNICEF). Declara]ia a reafir-
„1. Statele P`r]i la prezentul Pact recu- mat c` s`n`tatea „care reprezint` o
nosc dreptul fiec`rei persoane de a se complet` bun`stare fizic`, mental` [i
bucura de cel mai \nalt standard posibil social`, [i nu doar absen]a bolii sau
de s`n`tate fizic` [i mental`. infirmit`]ii, este un drept fundamental al
omului [i c`, atingerea celui mai \nalt
2. M`surile care trebuie luate de Statele standard de s`n`tate posibil este cel mai
P`r]i la prezentul Pact \n vederea realiz`- important obiectiv social \n lumea \n-
rii complete a acestui drept vor include treag`, a c`rui realizare necesit` multe
m`suri necesare pentru: ac]iuni \n alte sectoare economice [i so-
(a) Reducerea ratei de n`scu]i mor]i [i a ciale \n afar` de sectorul s`n`t`]ii“.
ratei mortalit`]ii infantile [i m`surile Declara]ia de la Alma-Ata define[te asis-
pentru dezvoltarea s`n`toas` a copilu- ten]a medical` primar`, promovat` ca o
lui; prioritate de articolul 24 al Conven]iei cu
(b) Ameliorarea tuturor aspectelor care privire la Drepturile Copilului, ca fiind
]in de igiena mediului \nconjur`tor [i de „asisten]a medical` esen]ial` bazat` pe
igiena industrial`; o tehnologie [i pe metode practice, [tiin-
(c) Prevenirea, tratarea [i controlul bo- ]ifice [i acceptate din punct de vedere
lilor epidemice, endemice, profesionale social, care este universal accesibil
[i a altor tipuri de boli; persoanelor [i familiilor din comunitate,
cu participarea lor deplin` [i la un cost
(d) Crearea unor condi]ii prin care s` se pe care comunitatea [i ]ara \[i pot
asigure toate serviciile medicale [i de permite s`-l suporte \n fiecare etap` a
\ngrijire \n caz de boal`“. dezvolt`rii lor, \n spiritul autonomiei [i
Articolul 11 al Pactului stabile[te dreptul autodetermin`rii. Aceasta face parte
„fiec`rei persoane“ la un standard de integrant` din sistemul de s`n`tate al
via]` corespunz`tor, care include hran`, ]`rii, fiind func]ia central` [i elementul
haine [i locuin]` corespunz`toare. Co- principal al acestuia, [i din dezvoltarea
mitetul pentru Drepturile Economice, economic` [i social` global` a comuni-
Sociale [i Culturale a adoptat Comen- t`]ii. Este primul nivel de contact al
tarii Generale, privind dreptul la locuin]` persoanelor, familiei [i comunit`]ii cu
[i hran` corespunz`toare (vezi articolul sistemul na]ional de s`n`tate, aducând
27, pagina 477 [i mai jos, pagina 425). asisten]a medical` cât mai aproape de
locul \n care oamenii trìesc [i muncesc,
Ambele instrumente citate mai sus
[i constituie primul element al unui
afirm`, de asemenea, dreptul la via]`
proces continuu de asisten]` medical`“
(pentru o analiz` mai ampl`, vezi arti-
(Declara]ia de la Alma-Ata, paragrafele I
colul 6, pagina 113). Conven]ia cu privire
[i VI. Pentru mai multe detalii, vezi caseta).
la Drepturile Copilului merge [i mai de-

Declara]ia de la Alma-Ata
Iat` textul Declara]iei de la Alma-Ata privind asisten]a medical` primar`:
„Asisten]a medical` primar`:
1. reflect` [i decurge din condi]iile economice [i caracteristicile socio-culturale [i
politice ale ]`rii [i ale comunit`]ilor sale [i se bazeaz` pe rezultatele relevante ale
cercet`rii \n domeniul social, biomedical [i al serviciilor de s`n`tate, precum [i pe
experien]a acumulat` \n domeniul s`n`t`]ii publice;
2. abordeaz` principalele probleme de s`n`tate ale comunit`]ii, asigurând servicii
de promovare a s`n`t`]ii, servicii de prevenire, curative [i de recuperare;
3. include cel pu]in: educa]ia privind problemele de s`n`tate dominante [i meto-
dele de prevenire [i de control a acestora, promovarea asigur`rii hranei [i a unei
alimenta]ii corespunz`toare; asigurarea corespunz`toare a unei ape potabile sigu-
re [i a instala]iilor de baz`; asisten]a medical` a mamei [i copilului, inclusiv
planificarea familial`; imunizarea contra principalelor boli infec]ioase, prevenirea
24
[i controlul bolilor endemice, tratamentul corespunz`tor al bolilor comune [i al
r`nilor, asigurarea medicamentelor esen]iale;
4. implic`, \n plus fa]` de sectorul de s`n`tate, toate sectoarele conexe [i toate
aspectele dezvolt`rii na]ionale [i comunitare, \n special agricultura, cre[terea ani-
malelor, alimenta]ia, industria, educa]ia, locuin]ele, lucr`rile publice, comunica]iile
[i alte sectoare; de asemenea, necesit` coordonarea eforturilor tuturor acestor sec-
toare;
5. necesit` [i promoveaz` o autonomie comunitar` [i individual` maxim` [i parti-
ciparea la planificarea, organizarea, modul de func]ionare [i controlul asisten]ei
medicale primare, prin utilizarea la maximum a resurselor locale, na]ionale [i a
altor resurse disponibile; [i \n acest scop, dezvolt` capacitatea de participare a co-
munit`]ilor printr-o educa]ie adecvat`;
6. trebuie s` fie sus]inut` printr-un sistem de referire integrat, func]ional [i \n care
exist` sprijin reciproc, menit s` conduc` la ameliorarea progresiv` a asisten]ei
medicale comprehensive pentru to]i, acordându-se prioritate celor care au cea mai
mare nevoie;
7. se bazeaz`, la nivel local [i la nivelul sistemului de referire, pe cadrele sanitare,
inclusiv medici, asistente medicale, moa[e, personal auxiliar [i lucr`tori comu-
nitari, unde este cazul, precum [i, dac` este nevoie, pe cei care practic` medicina
tradi]ional`, care au o preg`tire social` [i tehnic` adecvat` pentru a lucra ca o echi-
p` medical` [i pentru a r`spunde nevoilor medicale ale comunit`]ii“
(Declara]ia de la Alma-Ata, 1978, paragraful VII).
Declara]ia a recomandat insistent gu- le [i globale \n vederea atingerii unui

vernelor s` elaboreze politici na]ionale, nivel acceptabil de s`n`tate pentru to]i“
strategii [i planuri de ac]iune pentru a (rezolu]ia 35/58 a Adun`rii Generale, 29
ini]ia [i men]ine asisten]a medical` pri- noiembrie 1979).
mar`, ca parte a unui sistem na]ional de Mai recent, \n 1998, Adunarea Mondial`
s`n`tate comprehensiv (Declara]ia de la a S`n`t`]ii a reafirmat principiile de la
Alma-Ata 1978, paragrafele I, VI, VII [i Alma-Ata \ntr-un document de politic`
VIII). Declara]ia a primit girul Adun`rii general`: „S`n`tatea pentru to]i \n seco-
Generale a Na]iunilor Unite, printr-o lul dou`zeci [i unu“ (A51/5).
rezolu]ie – „S`n`tatea ca parte inte-
grant` a dezvolt`rii“ – care a reiterat Comitetul pentru Drepturile Copilului a
apelul pe care OMS l-a adresat comu- reiterat accentul pe care Conven]ia l-a
nit`]ii interna]ionale pentru „a acorda pus pe asisten]a medical` primar` \n
tot sprijinul pentru elaborarea [i imple- analiza rapoartelor Statelor P`r]i (vezi
mentarea strategiilor na]ionale, regiona- mai jos, pagina 424).

Summit-ul Mondial pentru Co- clara]ia de la Copenhaga privind Dez-
voltarea Social` [i Programul de Ac]iune
pii - Declara]ia [i Planul de Ac- al Summit-ului Mondial pentru Dez-
]iune voltare Social` au \nregistrat un consens
\n ceea ce prive[te plasarea oamenilor \n
Declara]ia Mondial` privind Supravie- centrul preocup`rilor noastre, \n vede-
]uirea, Protec]ia [i Dezvoltarea Copiilor rea dezvolt`rii durabile [i un angaja-
[i Planul de Ac]iune pentru implemen- ment pentru eradicarea s`r`ciei, promo-
tarea acesteia, adoptate la Summit-ul varea unei politici de angajare complet`
Mondial pentru Copiii, din 30 septem- si productiv`, [i favorizarea integr`rii so-
brie 1990, au prev`zut angajamente ge- ciale pentru a se ajunge la o societate
nerale [i specifice privind s`n`tatea stabil`, sigur` [i corect` pentru to]i“ (pa-
copilului, legate de standardele Conven- ragraful 1).
]iei, la care Comitetul pentru Drepturile
Copilului s-a referit \n analiza rapoarte- Rezolu]ia pledeaz` pentru folosirea
24 lor Statelor P`r]i.

Sesiunea Special` dedicat` Copiilor a
politicilor de s`n`tate ca instrument de
eradicare a s`r`ciei, \n acord cu strategia
Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii pri-
Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite, vind s`r`cia [i s`n`tatea, inclusiv dez-
care se va ]ine \n luna mai a anului 2002, voltarea „unor sisteme de s`n`tate pen-
va avea ca baz` de pornire [i va revizui tru s`raci, sustenabile [i administrate
Declara]ia [i Planul de Ac]iune adoptate eficient, care s` se concentreze pe bolile
la Summit-ul Mondial pentru Copii. majore [i problemele de s`n`tate care \i
Comitetul a recomandat insistent [i \n afecteaz` pe cei s`raci, pentru atingerea
mod consecvent statelor s` \ndeplineas- unui nivel mai ridicat de echitate \n ceea
c` obiectivele Summit-ului Mondial ce prive[te finan]area s`n`t`]ii; de
pentru Copii. De exemplu: asemenea, trebuie s` se aib` \n vedere
„Comitetul apreciaz` eforturile Statului furnizarea de, [i asigurarea accesului
Parte de a \ndeplini obiectivele stabilite universal la asisten]` medical` primar`
de Summit-ului Mondial pentru Copii. de calitate de-a lungul \ntregului ciclu de
Totu[i, Comitetul este \n continuare via]`, inclusiv asisten]` medical` privind
preocupat de inegalit`]ile \ntre regiuni \n s`n`tatea sexual` [i s`n`tatea reprodu-
ceea ce prive[te accesul la serviciile de cerii, pân` cel târziu \n anul 2015, pre-
s`n`tate, rata de acoperire a imuniz`ri- cum [i asigurarea de programe de edu-
lor [i rata mortalit`]ii infantile. Comitetul ca]ie sanitar`, ap` curat` [i salubritate
recomand` Statului Parte s` continue sigur`, alimente, securitate alimentar` [i
aplicarea unor m`suri eficiente pentru a programe de imunizare…“.
asigura accesul tuturor copiilor la asis- De asemenea, pledeaz` pentru m`suri
ten]` [i servicii de s`n`tate de baz`“ detaliate [i multisectoriale, la nivel na]i-
(Costa Rica 2RCO, Add.117, paragraful onal, pentru a aborda problema HIV/
21). SIDA (angajamentul 2, paragraful 27(u)
|n Sesiunea Special` a Adun`rii Gene- [i angajamentul 7, paragraful 97).
rale a Na]iunilor Unite, din anul 2000, au
fost analizate progresele realizate \n Implementarea progresiv` a
perioada care s-a scurs de la Summit-ul
Mondial pentru Dezvoltare Social` (Co-
dreptului la s`n`tate
penhaga, 1995). Tot atunci a fost adop- Ca [i \n cazul altor drepturi economice,
tat` o rezolu]ie detaliat` privind ini]ia- sociale [i culturale, articolul 4 al Con-
tivele de dezvoltare social` pentru viitor ven]iei cu privire la Drepturile Copilului
(A/RES/S-24/2): „Au trecut cinci ani de la le cere Statelor P`r]i s` implementeze
Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare articolul 24 „utilizând la maximum re-
Social`, Summit care a constituit primul sursele de care dispun [i, acolo unde
moment din istorie când [efi de state [i este cazul, \ntr-un cadru de cooperare in-
de guverne s-au reunit pentru a recu- terna]ional`“. Dreptul la via]` (articolul
noa[te importan]a dezvolt`rii sociale [i 6, paragraful 1) este un principiu care
a bun`st`rii pentru fiecare persoan` [i trebuie respectat \n toate \mprejur`rile [i
pentru a acorda acestor obiective cea este inclus atât \n Declara]ia Universal`
mai mare prioritate \n secolul XXI. De-

a Drepturilor Omului, cât [i \n Pactul In- persoane sunt lipsite de hrana esen]ial`,
terna]ional cu privire la Drepturile Civile de asisten]a medical` primar` esen]ial`,
[i Politice (vezi pagina 115). Articolul 24 de condi]iile esen]iale de locuit sau de
subliniaz` caracterul progresiv al imple- formele elementare de educa]ie este
ment`rii: Statele P`r]i „vor depune efor- prima facie \n situa]ia de a nu-[i fi
turi pentru a se asigura“ c` nici un copil \ndeplinit obliga]iile asumate prin Pact;
nu este privat de dreptul sù de acces la … chiar dac` se demonstreaz` c` resur-
servicii de asisten]` medical`, „vor ur- sele disponibile sunt insuficiente, statul
m`ri implementarea complet` a acestui este \n continuare obligat s` depun`
drept“ (paragraful 2), [i vor promova [i eforturi pentru a se asigura c` oamenii
\ncuraja cooperarea interna]ional` „\n se bucur` de drepturile relevante \ntr-o
vederea realiz`rii progresive“ [i comple- m`sur` cât mai mare, \n condi]iile date.
te a dreptului (paragraful 4). |n plus, obliga]ia de a monitoriza gradul
|n mod similar, articolul 2(1) din Pactul de realizare [i \n special de nerealizare a
drepturilor economice, sociale [i cultu-
Interna]ional cu privire la Drepturile Eco-
nomice, Sociale [i Culturale indic` faptul rale [i de a elabora strategii [i programe
pentru promovarea acestora, nu dispare
24
c`, fiecare Stat Parte se angajeaz` s` \n-
treprind` m`suri „la nivelul maxim al re- ca rezultat al constrângerilor privind re-
surselor de care dispune, \n vederea rea- sursele (Comitetul pentru Drepturile
liz`rii progresive [i complete, prin toate Economice, Sociale [i Culturale, Comen-
mijloacele corespunz`toare, a drep- tariul General 3, 1990, HRI/GEN/1/Rev.5,
turilor recunoscute \n prezentul Pact“. pp. 20 [i 21. Pentru o analiz` mai ampl`,
vezi articolul 4, paginile 66-67).
Comitetul pentru Drepturile Copilului nu
a f`cut \nc` nici un fel de comentarii Comitetul [i-a exprimat adesea, preocu-
detaliate privind interpretarea articolului parea general` fa]` de lipsa de acces [i
24 [i obliga]iile Statelor P`r]i. |ns`, \ntr- lipsa accesului liber la serviciile de s`n`-
un Comentariu General important, pri- tate, \n special \n cazul grupurilor defa-
vind caracterul obliga]iilor Statelor P`r]i vorizate. Comitetul a atras aten]ia [i asu-
\n cadrul Pactului Interna]ional cu privire pra investi]iilor sc`zute, lipsei medica-
la Drepturile Economice, Sociale [i Cul- mentelor [i pre]ului ridicat al acestora.
turale, Comitetul pentru Drepturile Eco- De exemplu:
nomice, Sociale [i Culturale a ar`tat c`, „Comitetul [pentru Drepturile Copilului -
pe de o parte, conceptul de realizare nota trad.] dore[te s` reitereze preocu-
progresiv` este un instrument de flexi- parea pe care Comitetul pentru Dreptu-
bilizare necesar, reflectând realit`]ile rile Economice, Sociale [i Culturale
lumii reale. „Pe de alt` parte, fraza tre- (E/C.12/1/Add.39) [i-a manifestat-o fa]`
buie citit` \n lumina obiectivului global, de deteriorarea st`rii de s`n`tate a
adev`ratul raison d’être al Pactului, [i popula]iei din Armenia, \n special a
anume de a stabili obliga]ii clare pentru femeilor [i copiilor, [i fa]` de reducerea
Statele P`r]i \n ceea ce prive[te reali- aloca]iilor bugetare \n acest sector. |n-
zarea complet` a drepturilor \n discu]ie. grijorarea Comitetului este legat` de
Prin urmare, se impune obliga]ia de a sc`derea calit`]ii asisten]ei medicale, de
\nainta cât mai rapid [i eficient spre asisten]a prenatal` [i postnatal` ne-
realizarea acestui obiectiv. |n plus, orice corespunz`toare, de alimenta]ia inadec-
m`sur` deliberat` de regres \n aceast` vat`, de faptul c` pre]ul asisten]ei me-
privin]` va trebui tratat` cu toat` aten]ia dicale este o barier` pentru accesul fa-
[i va trebui s` fie pe deplin justificat` cu miliilor s`race la aceste servicii, precum
referire la totalitatea drepturilor prev`- [i de faptul c` avortul este cea mai co-
zute \n Pact [i \n contextul utiliz`rii la mun` practic` de planificare familial`“.
maximum a tuturor resurselor dispo- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
nibile…“ creasc` alocarea de resurse \n vederea
„… Comitetul consider` c` fiec`rui Stat asigur`rii unui sistem eficient de asis-
Parte \i revine obliga]ia minimal` de a ten]` medical` primar`. Comitetul reco-
asigura \n ultim` instan]` satisfacerea, mand` Statului Parte s` continue efor-
la un nivel minim esen]ial, a fiec`ruia turile \n sensul distribuirii de alimente
dintre drepturi. De exemplu, un Stat segmentelor cele mai s`race ale socie-
Parte \n care un num`r semnificativ de t`]ii, extinderii utiliz`rii s`rii iodate [i al

implement`rii de programe de planifi- „Comitetul recomand` insistent Statului
care familial`. Statul Parte este \ncurajat Parte s` depun` eforturi suplimentare
s` continue cooperarea [i s` solicite a- pentru a aborda urgent problemele de
sisten]`, printre al]ii, de la UNICEF, s`n`tate ale copiilor [i ale p`rin]ilor [i
OMS, Programul Mondial de Alimenta- pentru a \mbun`t`]i accesul \ntregii
]ie [i societatea civil` (Armenia IRCO, popula]ii, inclusiv al familiilor s`race, la
Add.119, paragrafele 36 [i 37). serviciile de s`n`tate. |n mod special,
Comitetul este extrem de preocupat de Comitetul recomand` insistent Statului
rata sc`zut` de imunizare, de nivelul Parte s` aib` \n vedere luarea unor m`-
ridicat al malnutri]iei [i al cerin]elor de suri prin care taxele pentru serviciile de
oligoelemente, precum [i de starea de s`n`tate s` fie eliminate sau reduse pen-
s`n`tate extrem de precar` a copiilor, \n tru mamele [i copiii defavoriza]i [i prin
general, [i a copiilor din tabere, \n spe- care s` se \mbun`t`]easc` descentrali-
cial. |n plus, Comitetul este preocupat de zarea serviciilor de s`n`tate eficiente.
Comitetul recomand` Statului Parte s`
24 rata ridicat` a mortalit`]ii \n rândul copii-
lor [i a mortalit`]ii materne, de inves- le asigure femeilor \ns`rcinate asisten]`
medical` gratuit`, inclusiv asisten]` din
ti]iile sc`zute \n asisten]a medical`, de
num`rul limitat de spitale [i centre de partea cadrelor calificate, la na[tere. Co-
s`n`tate opera]ionale, de aproviziona- mitetul recomand` insistent Statului
rea deficitar` cu medicamente [i de pre- Parte s` continue s` solicite asisten]` in-
]ul destul de ridicat al acestora, al medi- terna]ional`, inclusiv din partea UNICEF,
camentelor generice, [i de num`rul de OMS [i a altor organisme“ (Republica
cadre medicale din ora[ul Bujumbura. Centrafrican` IRCO, Add.138, paragra-
„Comitetul recomand` insistent Statului fele 54 [i 55).
Parte s` creasc` \n mod semnificativ bu-
getul pentru s`n`tate, s` depun` toate
eforturile pentru a ameliora s`n`tatea
Discriminarea legat` de acce-
public`, inclusiv asisten]a medical` pri- sul la s`n`tate/servicii de \n-
mar`, [i pentru a asigura accesul cores- grijire a s`n`t`]ii
punz`tor al tuturor copiilor la serviciile
de s`n`tate, cu referire \n special la cei Articolul 24 subliniaz` faptul c`, Statul
care locuiesc \n comunit`]i rurale [i \n Parte trebuie s` recunoasc` dreptul
tabere. Comitetul recomand` ca Statul copilului de a se bucura de cel mai \nalt
Parte s` implementeze politici [i progra- standard de s`n`tate posibil [i trebuie
me integrate pentru managementul bo- s` depun` eforturi pentru a se asigura
lilor copil`riei [i m`suri pentru \mbun`- c` nici un copil nu este privat de accesul
t`]irea s`n`t`]ii mamei [i copilului. la serviciile de asisten]` medical`. Arti-
Comitetul recomand` Statului Parte s` colul 24, citit \n coroborare cu articolul 2,
solicite asisten]a UNICEF [i OMS \n prevede c` nici un copil din jurisdic]ie
aceast` privin]`“ (Burundi IRCO, Add. nu trebuie supus discrimin`rii \n imple-
133, paragrafele 54 [i 55). mentarea articolului – „indiferent de ra-
sa, culoarea, sexul, limba, religia, opi-
„Comitetul este preocupat de rata foarte
niile politice sau de alt` natur`, na]io-
ridicat` a mortalit`]ii \n rândul copiilor
nalitatea, originea etnic` sau social`,
mici [i rata ridicat` a mortalit`]ii mater-
averea, statutul la na[tere sau alte sta-
ne, de problemele legate de malnutri]ia
tute ale copilului, p`rin]ilor sau repre-
copiilor [i a mamelor, de gradul redus
zentan]ilor sì legali“. Conform Declara-
de imunizare [i de accesul insuficient la
]iei de la Alma-Ata: „Existen]a inega-
apa potabil` sigur`. |n plus, Comitetul
lit`]ii flagrante \n ceea ce prive[te starea
este preocupat de faptul c` taxele pentru
de s`n`tatea a oamenilor, \n special
asisten]a medical` de baz`, [i \n special
\ntre ]`rile dezvoltate [i cele \n curs de
pentru asisten]a prenatal` [i maternal`,
dezvoltare, precum [i \n cadrul aceleia[i
pot limita accesul copiilor dezavantaja]i
]`ri, este inacceptabil` din punct de
[i al mamelor lor la serviciile de s`n`ta-
vedere politic, social [i economic [i, prin
te. Comitetul este de asemenea preocu-
urmare, constituie un motiv de \ngrijo-
pat de deficien]ele sistemului de infor-
rare pentru toate ]`rile“ (Declara]ia de la
ma]ii privind s`n`tatea [i \n special de
Alma-Ata, paragraful II).
lipsa statisticilor \n acest domeniu“.

|n multe cazuri, Comitetul a stabilit o paragraful 29).
leg`tur` \ntre preocup`rile legate de Dizabilitatea
s`n`tate [i problemele privind discrimi-
narea. Comitetul a subliniat, \n special, Articolul 23 al Conven]iei cu privire la
discriminarea la care sunt supu[i copii Drepturile Copilului prevede recunoa[-
care trìesc \n s`r`cie, fetele, copiii cu terea „dreptului copilului cu dizabilit`]i
dizabilit`]i, copiii care trìesc \n mediul la asisten]` [i \ngrijire speciale“; asisten-
rural [i \n diferite zone ale unui stat, gru- ]a oferit` „va fi conceput`, astfel \ncât
purile etnice, copiii care apar]in comu- s`-i asigure copilului posibilitatea de a
nit`]ilor indigene, copiii care solicit` azil avea acces [i de a beneficia de … servicii
[i copiii refugia]i, precum [i imigran]ii de asisten]` medical`, servicii de recu-
ilegali (vezi de asemenea articolul 2, pa- perare … \ntr-un mod care s` favorizeze
gina 23). De exemplu, atingerea de c`tre copil a nivelului
maxim posibil de integrare social` [i
„|n lumina articolului 24 al Conven]iei, dezvoltare individual`, inclusiv dezvolta-
Comitetul remarc` faptul c` Statul Parte
[i-a focalizat deja aten]ia [i a acordat pri-
re cultural` [i spiritual`“.
Conform Regulilor Standard privind
24
oritate principalelor probleme de s`n`-
tate, implementând câteva programe Egalizarea {anselor pentru Persoanele
na]ionale. Totu[i, Comitetul este preocu- cu Dizabilit`]i, „Statele trebuie s` se asi-
pat de rata ridicat` a mortalit`]ii ma- gure c` persoanele cu dizabilit`]i, \n spe-
terne [i de nivelul ridicat al na[terilor cu cial nou-n`scu]ii [i copiii, beneficiaz` de
greutate mic` [i al malnutri]iei \n rândul acela[i nivel de asisten]` medical` [i \n
copiilor, inclusiv al caren]elor de oligo- cadrul aceluia[i sistem, ca [i ceilal]i
elemente, aspecte puse \n leg`tur` cu membri ai societ`]ii“ (regula 2.3; vezi
absen]a accesului la asisten]a prenatal` articolul 23, pagina 405).
[i, mai general, cu accesul limitat la Printre recomand`rile adoptate de Co-
unit`]i publice de asisten]` medical` de mitet \n urma Dezbaterii Generale din
calitate, num`rul insuficient de cadre octombrie 1997, privind „Drepturile
medicale calificate, educa]ia sanitar` de- copiilor cu dizabilit`]i“ (vezi articolul 23,
ficitar`, accesul insuficient la ap` pota- pagina 384), au existat propuneri de
bil` sigur` [i salubritatea necorespun- revizuire a legilor care le refuz` copiilor
z`toare a mediului. Aceast` situa]ie este cu dizabilit`]i un drept egal la via]`, su-
exacerbat` de disparit`]ile extreme cu pravie]uire [i dezvoltare [i care \i izolea-
care se confrunt` femeile [i fetele, \n z` pe copiii cu dizabilit`]i \n institu]ii se-
special \n mediul rural“. parate. |n general, Comitetul recomand`:
„Statele trebuie s` lupte \n mod activ \m-
ia toate m`surile necesare pentru a
potriva atitudinilor [i practicilor care \i
adapta, extinde [i implementa strategia
discrimineaz` pe copiii cu dizabilit`]i [i
pentru Managementul Integrat al Bolilor
le refuz` acestora accesul egal la drep-
la Copii [i s` acorde o aten]ie deosebit`
turile garantate prin Conven]ie, inclusiv
grupurilor celor mai vulnerabile ale po-
infanticidul, practicile tradi]ionale care
pula]iei. Comitetul recomand`, de ase-
dùneaz` s`n`t`]ii [i dezvolt`rii, super-
menea, Statului Parte s` efectueze studii
sti]iile [i perceperea dizabilit`]ii ca o
pentru a identifica factorii socio-culturali
tragedie“ (Raportul celei de-a XVI-a se-
care conduc la practici precum infanti-
cidul fetelor [i avortul selectiv [i s` ela-
C/69, paragraful 338(e)).
boreze strategii pentru abordarea aces-
tor probleme. Comitetul recomand` Fetele
continuarea aloc`rii de resurse pentru |n raportul Dezbaterii Generale privind
segmentele cele mai s`race ale societ`]ii „Fetele“ (ianuarie 1995), Comitetul a
[i cooperarea continu` [i cu solicitarea notat c`
de asisten]` tehnic` de la UNICEF, OMS,
„… Preferin]a pentru un fiu, care \[i are
Programul Mondial de Alimenta]ie [i so-
r`d`cinile \n sistemul patriarhal, se ma-
cietatea civil`“ (India IRCO, Add.115,
nifest` adesea prin neglijare, mai pu]in`
paragrafele 48 [i 49. Vezi, de asemenea,
hran` [i asisten]` medical` deficitar`
de exemplu, Peru 2RCO, Add.120, para-
pentru fete. Aceast` situa]ie de inferiori-
graful 24; Africa de Sud IRCO, Add.122,
tate a favorizat adesea violen]a [i abuzul

sexual \n familie, precum [i probleme [i adolescentele sunt adesea vulnerabile
legate de sarcina [i c`s`toria timpu- la abuzul sexual al b`rba]ilor mai \n
rie…“ (Raportul celei de-a VIII-a sesiuni, vârst` [i al membrilor familiei, ceea ce le
CRC/C/38, p. 49). supune riscului la suferin]` fizic` [i psi-
Platforma de Ac]iune a celei de-a IV-a hic` [i la riscul de sarcin` timpurie.
Conferin]e Mondiale privind Situa]ia Unele practici culturale [i tradi]ionale,
Femeilor precizeaz`: „Discriminarea precum mutilarea genital` a femeii, im-
existent` fa]` de fete, \n ceea ce prive[te plic` de asemenea riscul decesului [i al
accesul acestora la alimente [i la servicii infirmit`]ii.“ Recomandarea propune ca
de s`n`tate fizic` [i mental`, le pune \n statele s` implementeze „o strategie na-
pericol starea de s`n`tate actual` [i ]ional` comprehensiv` pentru promova-
viitoare. Se estimeaz` c` aproximativ rea s`n`t`]ii femeii de-a lungul \ntregii
450 de milioane de femei adulte din sale vie]i“ (Recomandarea General` 24,
]`rile \n curs de dezvoltare sunt insu- 1999, Comitetul pentru Eliminarea Dis-
crimin`rii |mpotriva Femeilor, HRI/ GEN/
24 ficient dezvoltate, din cauza malnutri]iei
(deficitului de proteine) de care au su- 1/Rev.5, pp. 246, 247 [i 251).
ferit \n copil`rie…“ (paragraful 266).
Platforma de Ac]iune propune elimina- Participarea legat` de dreptul
rea tuturor barierelor, astfel \ncât s` li se
permit` fetelor, f`r` excep]ie, s`-[i dez-
la s`n`tate
volte abilit`]ile [i s` ating` poten]ialul Articolul 12 prevede c` dreptul copiilor
maxim prin accesul egal la educa]ie [i de a-[i exprima opiniile [i dreptul ca
instruire, la „alimente, \ngrijirea s`n`t`- acestor opinii s` li se acorde importan]a
]ii fizice [i mentale [i informa]ii \n aceste cuvenit`, precum [i dreptul de a fi
domenii“ (paragraful 272). asculta]i \n orice procedur` judiciar` [i
|n declara]ia politic` [i \n celelalte ac]i- administrativ`, trebuie implementat \n
uni [i ini]iative de implementare a Decla- leg`tur` cu s`n`tatea [i serviciile de
ra]iei [i a Platformei de Ac]iune de la s`n`tate. Luarea \n considerare a parti-
Beijing (A/RES/S-23/3), adoptate la Sesi- cip`rii este necesar` atât \n leg`tur` cu
unea Special` a Adun`rii Generale planificarea global`, furnizarea [i
(2000), exist` sec]iuni importante care monitorizarea serviciilor de s`n`tate
rezum` realiz`rile [i obstacolele \nce- relevante pentru copil, cât [i \n leg`tur`
pând din 1995 (paragrafele 11 [i 12) [i cu tratamentul aplicat unui copil \n mod
care fac recomand`ri detaliate pentru individual [i cu dreptul copilului de a
state, privind serviciile de s`n`tate \n consim]i sau de a refuza s` consimt` la
general (paragraful 72) [i pentru adoles- tratament (Pentru o discu]ie mai ampl`,
cen]i \n special (paragraful 79, vezi pa- vezi articolul 12, pagina 211). |n Instruc-
gina 437). ]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`- Periodice se solicit` informa]ii cu privire
rii |mpotriva Femeilor a adoptat \n 1999, la orice vârst` minim` legal` definit` \n
o Recomandare General` privind feme- legisla]ie pentru consilierea medical`
ile [i s`n`tatea (legat` de articolul 12 al f`r` consim]`mânt parental [i, de ase-
Conven]iei pentru Eliminarea Tuturor menea, pentru tratament medical sau
Formelor de Discriminare |mpotriva Fe- chirurgical f`r` consim]`mânt parental.
meilor). Aceasta prevede recomand`ri Conven]ia nu \ncurajeaz` stabilirea unei
detaliate legate de dreptul femeilor la anumite vârste, ci mai degrab` prevede
s`n`tate, inclusiv dreptul la s`n`tatea respectarea „capacit`]ilor \n evolu]ie“
reproductiv` [i sexual`, [i subliniaz` c`, ale copilului de a decide \n ceea ce-l
\n sensul recomand`rii, termenul „fe- prive[te (vezi articolul 1, defini]ia copilu-
mei“ include [i fetele [i adolescentele. lui, pagina 9).
Eviden]iaz`, de asemenea, faptul c`:
„rela]iile inegale de putere dintre femei
„Statele P`r]i vor depune efor-
[i b`rba]i, acas` [i la locul de munc`,
pot afecta negativ alimenta]ia [i s`n`ta- turi sus]inute pentru realizarea
tea femeilor. Acestea pot fi, de aseme- deplin` a acestui drept [i, \n
nea, expuse la diverse forme de vio- mod deosebit, vor lua m`surile
len]`, care le pot afecta s`n`tatea. Fetele

corespunz`toare“: articolul 24(2) cupat de ritmul lent de implementare a
politicilor de s`n`tate [i de faptul c`, \n
Formularea indic` faptul c` lista de m`- acest domeniu s-au \nregistrat pu]ine
suri de la paragraful 2 nu este exclusiv`; progrese“.
[i alte m`suri pot fi necesare pentru „Comitetul recomand` insistent Statului
implementarea acestui drept. Parte s` asigure cre[terea accesului la
„(a) pentru a reduce mortalitatea infan- serviciile de asisten]` medical` primar`,
til` [i mortalitatea \n rândul copiilor“ consolidarea infrastructurii sistemului
na]ional de s`n`tate [i aplicarea de pro-
Articolul 6 solicit` recunoa[terea faptu- grame de educa]ie sanitar` pentru po-
lui c` „fiecare copil are dreptul inerent la pula]ie, \n vederea reducerii ratei morta-
via]`“; statele trebuie s` asigure \n toat` lit`]ii infantile [i a cre[terii speran]ei de
m`sura posibilului supravie]uirea copi- via]` din Statul Parte. Comitetul reco-
lului (vezi pagina 113). Rata mortalit`]ii mand` ca Statul Parte s` solicite \n acest
infantile este probabilitatea de a muri de domeniu asisten]` de la Organiza]ia
la na[tere [i pân` la \mplinirea vârstei
de 1 an, exprimat` prin raportare la
Mondial` a S`n`t`]ii, UNICEF [i Progra-
mul de Dezvoltare al Na]iunilor Unite“
24
1.000 de n`scu]i vii; termenul de rata (Etiopia 2RCO, Add.144, paragrafele 52
mortalit`]ii copiilor este probabilitatea [i 53).
de a muri de la na[tere [i pân` la \m-
plinirea vârstei de 5 ani, exprimat` prin S-a constat c` exist` o leg`tur` \ntre
raportare la 1.000 de n`scu]i vii. |ns` \n educa]ia mamelor [i mortalitatea infan-
contextul Conven]iei, „copil“ \nseamn` til`:
orice fiin]` uman` care nu a \mplinit 18 „Constatând c` exist` o corela]ie, iden-
ani [i astfel, preocuparea de a diminua tificat` prin studii \ntre nivelul sc`zut de
mortalitatea se extinde pân` la vârsta de educa]ie al mamelor [i mortalitatea in-
18 ani. fantil` ridicat`, precum [i \ntre inciden]a
Rata mortalit`]ii sub 5 ani a fost se- mortalit`]ii infantile [i anumite regiuni,
lectat` de UNICEF ca fiind cel mai im- Comitetul recomand` insistent Statului
portant indicator unic al situa]iei copiilor Parte s`-[i continue eforturile \n vederea
dintr-o ]ar`. |n anul 2000, rata morta- abord`rii acestei probleme \n vederea
lit`]ii sub 5 ani varia \ntre 316 la 1.000 de solu]ion`rii ei, printre altele, prin furni-
n`scu]i vii (Sierra Leone) [i 4 la 1.000 de zarea eficient` a unei educa]ii sanitare
n`scu]i vii (Islanda, Japonia, Norvegia, adecvate pentru mame. Comitetul reco-
Singapore, Suedia [i Elve]ia) (Situa]ia mand` Statului Parte s` solicite \n
Copiilor Lumii 2002, Rezumat oficial, aceast` privin]` asisten]` tehnic` din
UNCEF, p. 11). partea UNICEF [i OMS. (Fosta Republi-
c` Iugoslav` a Macedoniei IRCO, Add.
Comitetul pentru Drepturile Copilului a 118, paragraful 37)
felicitat statele care au \nregistrat pro-
grese \n reducerea ratelor mortalit`]ii [i Exist` diverse cauze ale mortalit`]ii in-
[i-a exprimat preocuparea profund` fa]` fantile [i ale mortalit`]ii copiilor,
de statele \n care ratele au crescut [i, de recunoscute \n Declara]ia adoptat` la
asemenea, fa]` de situa]iile \n care ratele Summit-ul Mondial pentru Copii [i \n
variaz` \ntr-un mod discriminator: alte declara]ii.
„Comitetul este profund preocupat de Obliga]ia statelor de a lua m`suri \n ve-

rata extrem de ridicat` a mortalit`]ii in- derea elimin`rii cauzelor mortalit`]ii co-
fantile [i de speran]a de via]` sc`zut` piilor este prev`zut` \n urm`toarele sub-
din Statul Parte. Comitetul este, \n mod paragrafe ale articolului 24(2), precum [i
deosebit, preocupat de inciden]a ridica- \n alte articole ale Conven]iei cu privire
t` a malariei [i a tuberculozei [i de efec- la Drepturile Copilului – de exemplu,
tele acestora asupra copiilor, de infra- asigurarea unuii suport adecvat pentru
structura fragil` a sistemului sanitar, de p`rin]i \n cre[terea copiilor (articolul 18)
nivelul limitat de con[tientizare a proble- [i protejarea copiilor fa]` de orice form`
melor de s`n`tate \n rândul popula]iei [i de violen]`, exploatare [i abuz (articole-
de implementarea limitat` a Politicii de le 19, 32-38).
S`n`tate din 1993 [i a Politicii Sociale |n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
din 1994. Comitetul este extrem de preo- poartelor Periodice, Comitetul recunoa[-

lui este legat` de faptul c` nu se acord`
Celebrarea vie]ii pruncului prioritate asisten]ei medicale primare,
„|n plus fa]` de mandatul constitu- pentru a reflecta Declara]ia de la Alma-
]ional, supravie]uirea [i dezvoltarea Ata (vezi mai sus, pagina 417).
copiilor sunt, de asemenea, sprijinite De exemplu:
de tradi]ie. Copiii mici din Insulele
„Comitetul recomand` ca sistemul asis-
Marshall primesc un sprijin extraordi-
ten]ei medicale primare s` fie \mbun`-
nar din partea familiei l`rgite, care
t`]it \n ceea ce prive[te, printre altele,
reprezint` un rezervor de experien]` \n
eficien]a asisten]ei prenatale, a educa]iei
ceea ce prive[te cre[terea copiilor [i
pentru s`n`tate, inclusiv educa]ia se-
de asisten]` disponibil` imediat pen-
xual`, a planific`rii familiale [i a progra-
tru \ngrijirea copiilor. |n Insulele Mar-
melor de imunizare. |n ceea ce prive[te
shall, una dintre cele mai mari s`r-
problemele legate strict de programul
b`tori este „kamem“, celebrat` la pri-
de imunizare, Comitetul sugereaz` ca
ma aniversare a zilei de na[tere a unui
24 copil. Ceremonia \[i are originile \n pe-
rioada de dinaintea contactului cu ci-
Guvernul s` solicite cooperarea interna-
]ional` pentru sprijin \n vederea achizi-
]ion`rii [i producerii vaccinurilor“ (Fede-
viliza]ia european`, când pu]ini copii
ra]ia Rus` IRCO, Add.4, paragraful 20).
supravie]uiau primului an de via]`.
Tradi]ia a continuat pân` \n zilele Când a analizat al II-lea Raport al Fede-
noastre, p`rin]ii [i bunicii oferind cine ra]iei Ruse, Comitetul [i-a exprimat pre-
bogate, la care uneori iau parte sute de ocuparea fa]` de persisten]a unei rate
invita]i. ridicate a mortalit`]ii infantile [i fa]` de
deteriorarea infrastructurii [i a servi-
„Importan]a care se acord` copiilor,
ciilor de s`n`tate.
\mpreun` cu \mbun`t`]irea asisten]ei
clinice, finan]at` de Statele Unite, au Comitetul a recomandat „… ca Statul
condus \n ultimii cincizeci de ani la o Parte s` aib` \n vedere solicitarea de
cre[tere impresionant` a num`rului [i asisten]` tehnic` pentru a-[i continua
procentajului de copii. De la \ncheierea eforturile de a stopa deteriorarea asis-
celui de-al Doilea R`zboi Mondial, poten]ei medicale primare…“ (Federa]ia
pula]ia s-a \nmul]it de cinci ori, de la Rus` 2RCO, Add.110, paragraful 46).
11.000 la peste 55.000. \n prezent, Comitetul a recomandat Kirghizstan-
peste 60 la sut` din popula]ie este \n ului:
vârst` de 18 ani sau mai pu]in. Astfel,
un num`r destul de mic de adul]i tre- „Remarcând eforturile de a consolida
buie s` sus]in` [i s` supervizeze un sistemul de asisten]` primar`, Comitetul
num`r mult mai mare de copii“ (Insu- este totu[i, preocupat de deteriorarea
lele Marshall IR, paragrafele 90 [i 91). s`n`t`]ii categoriilor celor mai vulnera-
bile, \n special a femeilor [i copiilor.
Comitetul atrage, \n mod special, aten]ia
asupra cre[terii inciden]ei bolilor conta-
te importan]a investig`rii [i \ntocmirii de
gioase, inclusiv a bolilor ce pot fi preve-
rapoarte cu privire la toate decesele
nite prin vaccinare, [i asupra malnutri-
copiilor [i la cauzele care le-au provocat,
]iei copiilor. |n plus, Comitetul este preo-
precum [i la importan]a \nregistr`rii de-
cupat de distan]ele mari pân` la centrele
ceselor [i a cauzelor lor (paragraful 41).
medicale, de personalul insuficient [i de
Investigarea adecvat` este vital` pentru
lipsa medicamentelor, care afecteaz`
elaborarea strategiilor preventive de re-
majoritatea copiilor din mediul rural“.
ducere a ratei mortalit`]ii infantile [i a
mortalit`]ii copiilor (vezi, de asemenea,
se asigure c` angajamentul sù pentru
articolul 6, pagina 123).
asigurarea asisten]ei medicale primare,
„(b) pentru a asigura asisten]a medical` inclusiv pentru implementarea strategiei
[i serviciile de \ngrijire a s`n`t`]ii nece- de Management Integrat al Bolilor Copi-
sare pentru to]i copiii, cu accent pe dez- l`riei, este \nso]it de o alocare adecvat`
voltarea asisten]ei medicale primare“ a resurselor umane [i financiare, [i c`
Din nou, se pune accentul pe „to]i co- to]i copiii, \n special cei care apar]in ca-
piii“. Preocuparea general` a Comitetu- tegoriilor celor mai defavorizate, au
acces la asisten]a medical`. Comitetul

recomand` Statului Parte s` \ntreprind` c` „fiecare persoan` are dreptul la un
campanii de con[tientizare pentru a se standard de via]` adecvat pentru s`n`-
asigura c` familiile, \n special familiile tatea [i bun`starea sa [i a familiei sale,
de refugia]i, sunt informate cu privire la incluzând alimente, \mbr`c`minte,
importan]a faptului de a fi \nregistrate la locuin]`, asisten]` medical`, precum [i
policlinic`. Comitetul recomand` Sta- serviciile sociale necesare …“ (articolul
tului Parte s` implementeze programe 25), iar Pactul Interna]ional cu privire la
comprehensive de planificare familial`, Drepturile Economice, Sociale [i Cultu-
precum [i m`suri care s` duc` la con- rale recunoa[te [i el dreptul fiec`rei per-
[tientizarea faptului c` avortul nu este o soane la un standard de via]` corespun-
metod` de contracep]ie. Statul Parte z`tor, … „inclusiv la o hran` adecvat`“
este \ncurajat s` continue cooperarea [i [i dreptul fundamental al fiec`rei per-
s` solicite asisten]` de la, printre al]ii, soane de a nu suferi de foame (articolul
UNICEF [i OMS“ (Kirghizstan IRCO, 11(1)).
Add.127, paragrafele 43 [i 44. Vezi, de
asemenea, de exemplu, Tadjikistan
IRCO, Add.136, paragrafele 38 [i 39).
|n 1999, Comitetul pentru Drepturile
Economice, Sociale [i Culturale a emis 24
un Comentariu General cu privire la
„(c) pentru a combate bolile [i malnu- dreptul la hran` adecvat` – care este „de
tri]ia, inclusiv \n cadrul asisten]ei me- o importan]` crucial` pentru ca persoa-
dicale primare, printre altele, prin apli- na s` se poat` bucura de toate dreptu-
carea tehnologiei u[or accesibile [i prin rile“.
aprovizionarea cu alimente adecvate „|n mod fundamental, r`d`cinile proble-
din punct de vedere nutritiv [i cu ap` mei foametei [i a malnutri]iei nu ]in de
potabil` curat`, luând \n considerare lipsa alimentelor, ci de lipsa accesului la
pericolele [i riscurile polu`rii mediului“ alimentele disponibile, printre altele, din
Acest paragraf pune \n eviden]` cadrul cauza s`r`ciei care afecteaz` mari seg-
asisten]ei medicale primare; \n comen- mente ale popula]iei lumii“. „Esen]a“
tariile sale, Comitetul a subliniat proble- dreptului la alimente corespunz`toare
mele de baz` privind alimenta]ia [i apa implic` „disponibilitatea hranei \ntr-o
curat`, precum [i problemele legate de calitate [i \ntr-o cantitate suficient`
poluarea mediului \nconjur`tor. Se men- pentru a satisface nevoile alimentare ale
]ioneaz` adesea discriminarea \n ceea ce persoanelor, alimente care trebuie s` nu
prive[te furnizarea [i accesul la asisten]a con]in` substan]e dùn`toare [i s` fie
medical` primar`, care \i afecteaz` \n acceptabil` din punctul de vedere al
special pe copiii din mediul rural sau pe culturii respective“. Accesibilitatea hra-
copiii care trìesc \n s`r`cie. nei trebuie asigurat` „\ntr-un mod sus-
Alimenta]ia. Alimenta]ia este, de ase- tenabil, care s` nu \mpiedice persoana
menea, men]ionat` la subparagraful (e) s` se bucure de alte drepturi ale sale“.
al articolului 24(2): statele trebuie s` asi- Comitetul precizeaz` c`, dreptul la o ali-
gure r`spândirea cuno[tin]elor de baz` menta]ie corespunz`toare este realizat
privind alimenta]ia, \n special pentru p`- atunci când „fiecare b`rbat, femeie [i
rin]i [i copii. |n articolul 27 al Conven]iei copil, separat sau \n comunitate, are \n
(privind standardul corespunz`tor de orice moment acces, din punct de ve-
via]`), li se cere Statelor P`r]i ca, \n caz dere fizic [i economic, la alimente
de nevoie, s` asigure asisten]` material` corespunz`toare sau la mijloacele de a
[i programe de suport, \n special \n ceea [i le procura. Prin urmare, dreptul la o
ce prive[te alimenta]ia, \mbr`c`mintea alimenta]ie corespunz`toare nu va fi in-
[i locuin]a (vezi de asemenea articolul terpretat \ntr-un sens limitat [i restrictiv,
27, pagina 469). adic` prin exprimarea sa print-un num`r
minim de calorii, proteine [i alte sub-
|n Declara]ia privind Progresul [i Dezvol- stan]e nutritive specifice. Dreptul la o ali-
tarea Social`, din 1969, „eliminarea foa- menta]ie corespunz`toare va fi realizat
metei [i a malnutri]iei [i garantarea \n mod progresiv. Totu[i, statele au
dreptului la o alimenta]ie corespunz`- obliga]ia principal` de a lua toate
toare“ (articolul 10(b)) figurau printre m`surile necesare pentru a atenua [i a
„obiectivele principale“. Declara]ia Uni- reduce foametea … chiar [i \n perioade
versal` a Drepturilor Omului precizeaz` de dezastre naturale sau de alt` natur`“.

Protec]ia contra polu`rii \n mitetul pentru Drepturile Economice,
Sociale [i Culturale, Comentariul Gene-
Norvegia ral 12, 1999, HRI/ GEN/1/Rev.5, pp. 66-68
„Oamenii care trìesc \n zonele dens [i 72).
populate, \n special \n marile ora[e, Comitetul pentru Drepturile Copilului
sunt expu[i unor niveluri nes`n`toase [i-a exprimat adesea preocuparea fa]`
de poluare a aerului [i poluare fonic`. de problema malnutri]iei, subliniind ne-
Copiii [i adolescen]ii se num`r` prin- voia unei abord`ri multisectoriale pen-
tre grupurile cele mai vulnerabile la tru rezolvarea acesteia:
poluarea aerului. Pentru a atenua
„…Totu[i, exist` o preocupare fa]` de
aceste probleme, Guvernul Norvegian
rata moralit`]ii infantile [i rata mortali-
a introdus la 30 mai 1997 reglemen-
t`]ii copiilor sub cinci ani din Statul
t`ri, conform Legii pentru Controlul
Parte, rate care sunt printre cele mai
Polu`rii, care fixeaz` valori limit` obli-
mari din regiune. Malnutri]ia copiilor
gatorii pentru calitatea aerului [i niv-
24 elul zgomotului. Transportul constituie
cea mai important` surs` de poluare
este, de asemenea, o problem` care sus-
cit` \ngrijorare.
local` a aerului [i de poluare fonic`;
trateze problema morbidit`]ii [i mortali-
iar noile reglement`ri se aplic` atât
t`]ii \n rândul copiilor printr-o abordare
polu`rii produse de transport cât [i
multisectorial` care s` recunoasc` rolul
altor tipuri de poluare.
crucial al analfabetismului, al lipsei ali-
„Acesta este primul exemplu de apli- ment`rii cu ap` curat` [i al insecurit`]ii
care a politicii Norvegiei \n domeniul hranei \n tiparul curent al bolilor care-i
mediului \nconjur`tor, prin care se sta- afecteaz` pe copii. Zonele prioritare de
bilesc valori limit` obligatorii pentru ac]iune trebuie identificate pe baza da-
poluarea mediului. Pentru a ob]ine telor de fond colectate prin efectuarea
mai multe informa]ii cu privire la cali- unor cercet`ri atente [i comprehensive.
tatea aerului din mediul \nconjur`tor O astfel de strategie trebuie s` ]in` cont
local, agen]ilor economici poluatori li de faptul c` \ngrijirea s`n`t`]ii se des-
s-a cerut s`-[i \nregistreze nivelurile cu f`[oar` \n mare parte, \n afara unit`]ilor
care contribuie la poluarea aerului [i la medicale [i \n afara controlului statului;
poluarea fonic`. Aceasta va constitui o de asemenea, trebuie recunoscute
contribu]ie important` la studiile pri- nevoile speciale ale comunit`]ilor foarte
vind mediul fizic \n care trìesc copiii [i izolate“ (Cambogia IRCO, Add.128, para-
adolescen]ii, \n special \n ora[e [i \n grafele 44 [i 45).
alte zone dens populate. Mai multe
„Remarcând faptul c` Statul Parte a
autorit`]i locale au implementat deja
implementat un program de hran` [i nu-
sisteme de control a polu`rii aerului,
tri]ie, Comitetul \[i exprim` preocuparea
care pot fi \n continuare extinse (Nor-
fa]` de cre[terea num`rului de cazuri de
vegia 2R, paragrafele 254 [i 255).
malnutri]ie, care are drept cauz` supra-
popularea mediilor urbane [i importul
|n Comentariul General, se precizeaz`, de alimente cu un con]inut ridicat de za-
de asemenea, c` „Orice persoan` sau h`r [i gr`simi, precum [i nivelul sc`zut
grup al c`rui drept la o alimenta]ie coal al`pt`rii.
respunz`toare este \nc`lcat, trebuie s` „Comitetul recomand` Statului Parte s`
aib` acces la cì de recurs juridice sau consolideze programul de nutri]ie pen-
de alt` natur`, precum [i la repara]ii tru a preveni [i combate malnutri]ia, [i
corespunz`toare, atât pe plan na]ional s` evalueze impactul programului asu-
cât [i pe plan interna]ional. Toate victi- pra celor afecta]i, \n vederea \mbun`-
mele unor astfel de \nc`lc`ri au dreptul t`]irii eficien]ei acestuia, \n special prin
la repara]ii corespunz`toare, care pot \ncurajarea practicilor de alimenta]ie s`-
lua forma restituirii, a compensa]iei sau n`toas`“ (Insulele Marshall IRCO, Add.
a garan]iilor de nerepetare; Avocatul 139, paragrafele 46 [i 47).
Poporului [i comisiile pentru drepturile Comitetul a eviden]iat obezitatea, ca
omului trebuie s` se ocupe de cazurile amenin]are la adresa s`n`t`]ii copiilor:
de \nc`lcare a dreptului la hran`“ (Co-
Comitetul ia not` cu preocupare de fe-

nomenul \n cre[tere a unor practici ia toate m`surile necesare, inclusiv soli-
alimentare [i de alegere a hranei care recitarea cooper`rii interna]ionale, pentru
flect` s`r`cia, inclusiv \n cadrul progra- a preveni [i combate efectele negative
melor de oferire a mesei de prânz la ale degrad`rii mediului, inclusiv ale po-
[coal`. Comitetul este preocupat [i de lu`rii, asupra copiilor“ (Ecuador IRCO,
inciden]a crescut` a excesului de greu- Add.93, paragraful 24).
tate [i a obezit`]ii \n rândul copiilor. „De[i apreciaz` inten]ia Statului Parte
„…Comitetul recomand` Statului Parte de a ameliora situa]ia serviciilor de s`-
s` ia toate m`surile corespunz`toare n`tate a mediului, printre altele, prin
pentru a promova [i \ncuraja practicile crearea unei Autorit`]i de Administrare
de alimenta]ie s`n`toas` [i pentru a re- a De[eurilor Solide, [i extinderea ariei
zolva problema excesului de greutate [i de colectare de la 55% la 95%, Comitetul
a obezit`]ii \n rândul copiilor“ (Palau este, \n continuare, preocupat de situa]ia
IRCO, Add.149, paragrafele 46 [i 47). deficitar` a s`n`t`]ii mediului. |n aceast`
La Conferin]a Interna]ional` privind
Alimenta]ia (Roma, decembrie 1992), au
privin]`, Comitetul remarc` r`spândirea
continu` a toaletelor s`pate \n p`mânt, 24
fost elaborate Declara]ia [i Planul de Ac- cre[terea nivelului de poluare a m`rii [i
]iune Mondial` \n domeniul Alimenta- deficien]ele programului de eliminare a
]iei, care recunosc faptul c` „accesul la de[eurilor solide. Comitetul recomand`
alimente corespunz`toare [i sigure din Statului Parte s`-[i intensifice eforturile
punct de vedere nutri]ional este un drept pentru a rezolva problemele legate de
al fiec`rei persoane“. s`n`tatea mediului, \n special \n ceea ce
|n Declara]ie se afirm`, de asemenea, c` prive[te administrarea de[eurilor so-
„\n contextul legisla]iei privind dreptul lide“ (Grenada IRCO, Add.121, paragra-
interna]ional umanitar, alimentele nu ful 24).
trebuie utilizate ca un instrument de pre- „Exist` o preocupare legat` de accentu-
siune politic`. Ajutorul alimentar nu tre- area degrad`rii mediului \nconjur`tor, \n
buie refuzat din cauza apartenen]ei poli- special \n ceea ce prive[te poluarea ae-
tice, a pozi]iei geografice, a sexului, rului. Comitetul recomand` Statului
vârstei, identit`]ii etnice, tribale sau reli- Parte s` depun` mai multe eforturi pen-
gioase“ (Declara]ia, paragrafele 1 [i 15). tru a facilita implementarea unor pro-
Poluarea mediului \nconjur`tor. Comite- grame de dezvoltare sustenabile pentru
tul a \nceput s` scoat` \n eviden]` efec- a preveni degradarea mediului, \n spe-
tele negative ale polu`rii mediului asu- cial \n ceea ce prive[te poluarea aerului“
pra realiz`rii drepturilor copiilor, atât \n (Africa de Sud IRCO, Add.122, para-
general cât [i \n cazuri specifice. Au fost graful 30).
men]ionate contaminarea surselor de „De asemenea, Comitetul \[i exprim`
ap`, poluarea m`rii [i poluarea aerului. preocuparea fa]` de problemele legate
De exemplu: de degradarea mediului \nconjur`tor din
„|n conformitate cu articolului 24 al Con- Statul Parte, inclusiv fa]` de accesul
ven]iei, Comitetul recomand` s` se foarte limitat la apa potabil`, precum [i
acorde o aten]ie special` impactului po- fa]` de condi]iile precare ale spa]iilor de
lu`rii mediului \nconjur`tor asupra co- locuit ale familiilor“.
piilor; Comitetul recomand`, de aseme- „|n lumina articolului 24(2)(c) al Conven-
nea, s` se efectueze un studiu pe acest ]iei, Comitetul recomand` Statului Parte
subiect [i s` se aib` \n vedere coope- s` ia toate m`surile adecvate, inclusiv
rarea interna]ional` \n aceast` privin]`“ prin intermediul cooper`rii interna]iona-
(Republica Popular` Democrat` Coreea le, pentru a preveni [i combate efectele
IRCO, Add.88, paragraful 31). dùn`toare ale degrad`rii mediului asu-
pra copilului, inclusiv efectele polu`rii [i
„Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]` ale contamin`rii surselor de ap`. Comi-
de inciden]a ridicat` a amenin]`rilor tetul mai recomand` Statului Parte s` ia
mediului, inclusiv la adresa s`n`t`]ii co- m`suri eficiente, inclusiv prin interme-
piilor, \n special \n zonele de exploatare diul cooper`rii interna]ionale, pentru a
a petrolului din regiunea amazonian`. \n ameliora condi]iile de locuit ale fami-
lumina articolului 24(2)(c) al Conven]iei, liilor“ (Insulele Comore IRCO, Add.141,
Comitetul recomand` Statului Parte s` paragrafele 41 [i 42. Vezi, de asemenea,

de exemplu, Armenia IRCO, Add.119, s`n`tate [i de acces la serviciile de asis-
paragrafele 40 [i 41; Iordan 2RCO, Add. ten]` medical`, idee reluat` \n Declara]ia
125, paragrafele 49 [i 50; Republica Do- [i Planul de Ac]iune adoptate la Summit-
minican` IRCO, Add.150, paragrafele 35 ul Mondial [i \n Platforma de Ac]iune a
[i 36). celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale
„(d) pentru a asigura o asisten]` me- privind Situa]ia Femeilor. Leg`tura
dical` prenatal` [i postnatal` cores- dintre s`n`tate [i accesul la educa]ia de
punz`toare pentru mame“ baz` [i atingerea unui nivel corespun-
z`tor de alfabetizare este recunoscut` [i
|n Planul de Ac]iune al Summit-ului reflectat` \n obiectivele acestor planuri,
Mondial pentru Copii se precizeaz`: dar [i ale altor instrumente. Articolul 17
„…Cauzele ratei ridicate a mortalit`]ii in- al Conven]iei cu privire la Drepturile
fantile, \n special a mortalit`]ii neona- Copilului promoveaz` rolul pe care
tale, sunt legate de sarcinile care nu sunt mijloacele de informare \n mas` \l pot
la termen, copiii cu greutate mic` la avea \n r`spândirea informa]iilor \n be-
24 na[tere [i na[terile premature, na[terile
nesigure, tetanosul neonatal, rata mare
neficiul copiilor (vezi articolul 17, pagina
280). |n articolul 18, statelor li se cere s`
de fertilitate, etc…“ (paragraful 16). le asigure p`rin]ilor o asisten]` cores-
Aproape o cincime din decesele copiilor punz`toare \n ceea ce prive[te \nde-
sub cinci ani se datoreaz` cauzelor peri- plinirea de c`tre ace[tia a responsabili-
natale. t`]ilor de cre[tere a copiilor, iar Comite-
tul pentru Drepturile Copilului a afirmat
Trebuie s` se asigure personal sanitar
adesea necesitatea educa]iei familiale [i
suficient, instruit [i supervizat \n mod
a educa]iei privind cre[terea copiilor
corespunz`tor, tuturor celor care au ne-
(vezi, de asemenea, articolul 18, pagina
voie de acest tip de asisten]`. Comitetul
289).
a subliniat importan]a instruirii tuturor
celor implica]i \n na[tere, inclusiv a Al`ptarea. Exist` dou` aspecte ale pro-
moa[elor tradi]ionale. mov`rii al`pt`rii: nevoia unor informa]ii,
a unei educa]ii [i a unei promov`ri
Comitetul a remarcat riscurile deosebite
pozitive a avantajelor sale [i nevoia de a
ale maternit`]ii timpurii pentru s`n`tate
contracara impactul negativ al publicit`-
[i ratele mortalit`]ii (pentru o analiz`
]ii substituen]ilor sì. Un standard utili-
mai detaliat`, vezi articolul 24(2)(f) de
zat pe scar` larg` pentru educa]ia
mai jos – educa]ia [i serviciile de plani-
pozitiv` este lucrarea Zece Pa[i pentru
ficare familial`).
un Al`ptat Reu[it editat` de OMS/
|n cazul unor state, Comitetul a militat UNICEF \n 1989. Ace[ti pa[i constituie
pentru concediul de maternitate pl`tit: structura Ini]iativei mondiale „Spitalul
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i prieten al copilului“, lansat` \n 1991 de
revizuiasc` legisla]ia [i s` introduc` OMS [i UNICEF.
obligativitatea concediului de materni- |n 1981, Adunarea Mondial` a S`n`t`]ii
tate pl`tit pentru angajatorii din toate a adoptat Codul Interna]ional de Mar-
sectoarele, \n lumina principiului intere- keting al Substitutelor de Lapte Matern
sului superior al copilului [i a articolelor (rezolu]ia WHA 34.22, 1981). Codul \[i
18(3) [i 24(2) ale Conven]iei (Australia propune „s` contribuie la asigurarea
IRCO, Add.79, paragraful 31). unei alimenta]ii sigure [i adecvate
„(e) pentru a asigura tuturor seg- pentru nou n`scu]i, prin protejarea [i
mentelor societ`]ii, \n special pentru promovarea al`pt`rii [i prin asigurarea
p`rin]i [i copii, informarea [i accesul la utiliz`rii adecvate a substitutelor de
educa]ie precum [i suportul \n utilizarea lapte matern, atunci când sunt necesare,
cuno[tin]elor de baz` privind s`n`tatea pe baza unei inform`ri adecvate [i
[i alimenta]ia copilului, avantajele al`p- printr-un marketing [i o distribu]ie adec-
t`rii, igiena, salubritatea mediului [i vate acestor produse“ (Cod, paragra-
prevenirea accidentelor“. ful1). |n 1990, Declara]ia Innocenti pri-
vind Protejarea, Promovarea [i Sus]i-
Acest paragraful al articolului 24 subli-
nerea Al`pt`rii a inclus m`suri la nivel
niaz` rolul cheie al educa]iei pentru
na]ional de implementare a Codului ca
s`n`tate, al inform`rii [i al asisten]ei,
unul din cele patru obiective opera]io-
pentru realizarea dreptului copilului la

nale pentru 1995. Adunarea Mondial` a „Exist` o preocupare legat` de rata sc`-
S`n`t`]ii (WHA) a reiterat \n mod repetat zut` a al`pt`rii \n Statul Parte“
recomandarea ca Statele P`r]i s` adopte „Comitetul recomand` Statului Parte s`
\n integralitate Codul [i rezolu]iile WHA ia m`suri eficiente pentru a cre[te [i a
ulterioare. Codul precizeaz` c` Statele promova practicile de al`ptare … [i pen-
P`r]i „trebuie s`-i comunice anual tru a promova un stil de via]` s`n`tos \n
Directorului General informa]ii cu privire rândul copiilor“ (Malta IRCO, Add.129,
la m`surile luate pentru punerea \n paragrafele 35 [i 36).
aplicare a principiilor [i obiectivelor Co- Comitetul a subliniat importan]a infor-
dului“. Directorul General al OMS tre- m`rii mamelor cu privire la riscul trans-
buie s` raporteze Adun`rii Mondiale a miterii HIV prin al`ptare:
S`n`t`]ii, \n anii pari, cu privire la situa-
]ia implement`rii Codului [i s` le ofere „…Comitetul recomand` luarea unor
Statelor P`r]i asisten]` tehnic`, la cerere m`suri eficiente pentru a oferi informa]ii
(paragrafele 11.6 [i 11.7). mamelor infectate cu HIV \n vederea
Comitetul a recunoscut c` implementa-
prevenirii transmiterii HIV, \n special
prin oferirea unor alternative sigure la
24
rea Codului de c`tre Statele P`r]i este o al`ptare. Comitetul recomand` Statului
m`sur` concret` \n vederea realiz`rii Parte s` abordeze factorii sociali care
dreptului p`rin]ilor la informa]ii obiecti- \mpiedic` grupurile vulnerabile (inclusiv
ve cu privire la avantajele al`pt`rii [i femeile [i copiii) s` solicite asisten]`
prin urmare, \n vederea \ndeplinirii obli- medical` [i s` fac` eforturi deosebite
ga]iilor prev`zute la articolul 24: pentru a oferi astfel de sarcini copiilor
„Comitetul recomand`: interzicerea refugia]i, celor care apar]in unor popula-
marketingului comercial pentru lapte ]ii dislocate, precum [i celor care trìesc
praf pentru nou n`scu]i [i promovarea pe str`zi. Comitetul recomand` insistent
al`pt`rii \n rândul mamelor \n unit`]ile Statului Parte s` dezvolte parteneriate
sanitare…“ (Liban IRCO, Add.54, para- eficiente cu ONG-uri [i organiza]ii ale so-
graful 34). ciet`]ii civile [i s` solicite asisten]a teh-
„Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]` nic` a OMS [i UNICEF \n aceast` pri-
de reducerea evident` a ratei al`pt`rii vin]`“ (Djibuti IRCO, Add.131, paragraful
dup` prima lun` de la na[tere. De ase- 42).
menea, este preocupat de perioada |n 1997, UNAIDS, [i dou` din cele [ase
scurt` a concediului de maternitate [i de agen]ii cofinan]atoare, OMS [i UNICEF,
faptul c` nu se aplic` \n \ntregime Codul au emis o declara]ie de politic` comun`
Interna]ional de Marketing al Substitute- privind HIV [i alimenta]ia sugarilor [i au
lor de Lapte Matern. ini]iat elaborarea unor instruc]iuni desti-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` nate s` ajute autorit`]ile na]ionale s`
efectueze un studiu comprehensiv pen- implementeze aceast` politic`. Aceste
tru identificarea motivelor pentru renun- instruc]iuni includ o trecere \n revist` a
]area la al`ptare dup` prima lun`. problematicii transmiterii HIV prin
Acesta recomand`, de asemenea, m`rial`ptare, instruc]iuni pentru factorii de-
rea perioadei concediului de maternita- cizionali precum [i un ghid pentru ma-
te, intensificarea eforturilor de educare a nagerii [i supervizorii din asisten]a me-
publicului – \n special a noilor p`rin]i – \n dical`. |n aprilie 1998 OMS a convocat la
ceea ce prive[te beneficiile al`pt`rii [i Geneva o Consultare Tehnic` privind
adoptarea altor m`suri, dup` cum este HIV [i Alimenta]ia Sugarilor pentru a
necesar, pentru a contracara orice im- discuta implementarea instruc]iunilor
pact negativ asupra locului de munc` al respective, \n cadrul c`reia s-a ajuns la
femeilor care doresc s` continue s`-[i un consens larg privind abordarea s`-
al`pteze copilul o perioad` mai lung`. |n n`t`]ii publice pe baza unor standarde
fine, Comitetul recomand` Statului de drepturile omului universal recunos-
Parte s` fac` mai multe eforturi pentru a cute.
se conforma Codului Interna]ional de Prevenirea accidentelor. Pu]ine Rapoar-
Marketing al Substitutelor de Lapte te Ini]iale au prezentat informa]ii detali-
Matern“ (Luxemburg IRCO, Add.92, pa- ate cu privire la prevenirea accidentelor
ragrafele 18 [i 36). [i nici Comitetul nu a f`cut prea multe

Extrase din Declara]ia de Angajament privind HIV/SIDA
Declara]ia de Angajament, adoptat` \n Sesiunea Special` privind HIV/SIDA, din
2001, define[te câteva obiective care au rolul de a aborda criza provocat` de
HIV/SIDA:
„Prevenirea
Prevenirea trebuie s` fie pilonul de baz` al ac]iunilor noastre
Pân` \n 2003, stabili]i obiective na]ionale cu termene de realizare, pentru atingerea
scopului privind prevenirea la nivel global de a reduce r`spândirea HIV \n rândul
tinerilor b`rba]i [i femei, cu vârste \ntre 15 [i 24 de ani, cu 25 la sut` pân` \n 2005,
\n ]`rile cele mai afectate, [i cu 25 la sut` pân` \n 2010, la nivel global; de ase-
menea, spori]i-v` eforturile \n vederea atingerii acestor obiective precum [i \n
vederea abord`rii atitudinilor [i stereotipurilor de gen, precum [i a inegalit`]ilor pe
24 criterii de gen \n leg`tur` cu HIV/SIDA, prin \ncurajarea implic`rii active a b`rba]ilor

[i bìe]ilor….
Asigura]i-v` c`, pân` \n 2005, cel pu]in 90 la sut`, iar pân` \n 2010 cel pu]in 95 la
sut` dintre tinerii cu vârste \ntre 15 [i 24 de ani b`rba]i [i femei, au acces la infor-
ma]ii, educa]ie, inclusiv educa]ie „\ntre egali“ („peer education“ - \n original) [i
educa]ie specific` tinerilor privind HIV, precum [i serviciile necesare pentru dez-
voltarea deprinderilor de via]` \n vederea reducerii vulnerabilit`]ii lor la infec]ia
HIV \ntr-un parteneriat total cu persoanele tinere, p`rin]ii, familiile, educatorii [i
furnizorii de asisten]` medical`.
Pân` \n 2005, reduce]i cu 20 la sut` propor]ia de copii infecta]i cu HIV, [i cu 50 la
sut` pân` \n 2010, asigurându-v` c`, 80 la sut` din femeile \ns`rcinate care
apeleaz` la asisten]a prenatal` au la dispozi]ie servicii de informare, consiliere [i
alte servicii de prevenire HIV, crescând totodat` disponibilitatea [i accesul nou-
n`scu]ilor [i al mamelor infectate cu HIV la un tratament eficient pentru a reduce
transmiterea HIV de la mam` la copil, precum [i prin interven]ii eficiente pentru fe-
meile infectate cu HIV, care s` includ` consilierea [i testarea voluntar` [i con-
fiden]ial`, accesul la tratament, \n special la terapia anti-retroviral` [i, acolo unde
este cazul, la oferirea de substituen]i de lapte matern [i asigurarea unei asisten]e
continue…
Reducerea vulnerabilit`]ii
Persoanele vulnerabile trebuie s` aib` prioritate.
Afirmarea femeilor este esen]ial` pentru reducerea vulnerabilit`]ii.
Pân` \n 2003, elabora]i [i/sau consolida]i strategii, politici [i programe prin care s`
se recunoasc` importan]a familiei \n reducerea vulnerabilit`]ii, printre altele, prin
educarea [i \ndrumarea copiilor, [i lua]i \n considerare factorii culturali, religio[i [i
etici pentru a reduce vulnerabilitatea copiilor [i tinerilor prin asigurarea accesului
fetelor [i bìe]ilor la educa]ia primar` [i secundar`, incluzând problematica HIV/
SIDA \n programa pentru adolescen]i, asigurând un mediu sigur [i securizat, \n
special pentru tinerele fete, diversificând informa]iile de calitate [i adaptate ne-
voilor tinerilor, [i serviciile de educa]ie [i de consiliere privind s`n`tatea sexual`,
consolidând programele de s`n`tate sexual` [i reproductiv` [i implicând familiile
[i tinerii \n planificarea, implementarea [i evaluarea programelor de prevenire a
HIV/SIDA [i de asisten]`, \n m`sura posibilului…
Copiii orfani [i vulnerabili din cauza HIV/SIDA
Copiii orfani [i afecta]i de HIV/SIDA au nevoie de o asisten]` special`.
Pân` \n 2003 elabora]i, iar pân` \n 2005 implementa]i politici [i strategii na]ionale
de creare [i de consolidare a capacit`]ii guvernului, familiei [i comunit`]ii de a
asigura un mediu suportiv pentru orfani [i pentru fetele [i bìe]ii afecta]i de
HIV/SIDA, inclusiv prin asigurarea unei consilieri corespunz`toare [i a unui suport
psihosocial, prin asigurarea \nscrierii lor la [coal` [i a accesului la ad`post,

alimenta]ie adecvat` [i servicii sociale [i de s`n`tate corespunz`toare, \n mod egal
cu ceilal]i copii; de asemenea, orfanii [i copiii vulnerabili trebuie proteja]i de orice
form` de abuz, violen]`, exploatare, discriminare, trafic [i pierdere a mo[tenirii.
Asigura]i-v` c`, orfanii [i copiii care au devenit vulnerabili din cauza HIV/SIDA nu
sunt discrimina]i [i c` se bucur` pe deplin [i \n mod egal de toate drepturile
omului, prin promovarea unei politici active [i vizibile de destigmatizare a acestor
copii.
Face]i apel la comunitatea interna]ional`, \n special la ]`rile donatoare, la
societatea civil`, precum [i la sectorul privat, s` completeze \n mod eficient pro-
gramele na]ionale de suport destinate copiilor orfani sau celor care au devenit vul-
nerabili din cauza HIV/SIDA, din regiunile afectate [i din ]`rile cu risc ridicat [i acor-
da]i un sprijin special zonei Africii Sub Sahariene“ (paragrafele 65, 66 [i 67);
(Declara]ia de Angajament privind HIV/SIDA „Criz` Global` – M`suri Globale“;
rezolu]ia adoptat` de Adunarea General` a Na]iunilor Unite, a XXVI-a Sesiune Spe-
cial`, 25-27 iunie 2001, A/RES/S-26/2, pp. 7-10) 24
comentarii \n acest sens. Conform arti- ]ional de S`n`tate se deruleaz` pân` \n
colului 3(2), statele se angajeaz` s` ofere 2005, Comitetul \[i exprim` preocuparea
protec]ia [i \ngrijirea necesar` pentru fa]` de rata ridicat` a morbidit`]ii co-
bun`starea copilului. Chiar dac` preve- piilor, \n special cre[terea cazurilor de
nirea accidentelor face parte, \n mod tuberculoz` [i rata sc`zut` a al`pt`rii. |n
evident, din responsabilit`]ile parentale, plus, remarc` existen]a unei rate ridicate
exist` aspecte ale prevenirii care nu pot a deceselor \n rândul copiilor, provocate
fi promovate \n mod adecvat decât prin de traumatisme [i accidente, \n special
m`suri ale statului (politici privind trans- de accidentele de autovehicule…“.
portul [i mediul \nconjur`tor, oferirea de „Comitetul recomand` Statului Parte s`
consiliere adecvat`, sprijin financiar aloce resurse corespunz`toare [i s` ela-
pentru echipamente casnice de siguran- boreze politici [i programe comprehen-
]` [i a[a mai departe). sive \n vederea \mbun`t`]irii s`n`t`]ii
Dup` cum s-a precizat mai sus (pagina tuturor copiilor [i care s` includ` m`suri
424), \n Instruc]iunile pentru elaborarea pentru asigurarea unui mediu sigur [i
Rapoartelor Periodice, Comitetul a subli- s`n`tos. |n plus, trebuie luate m`suri
niat importan]a investig`rii cauzelor pentru cre[terea gradului de con[tienti-
deceselor (paragraful 41). |n multe state, zare [i pentru prevenirea deceselor \n
accidentele constituie o cauz` major` a urma accidentelor [i suicidului \n rândul
decesului [i a traumatismelor la copii. copiilor [i al tinerilor“ (Lituania IRCO,
Conform unui buletin de informa]ii al Add.146, paragrafele 35 [i 36).
OMS, \n anul 1998, \n accidentele de cir- Lupta \mpotriva HIV/SIDA
cula]ie au murit aproximativ 1.171.000 Amenin]area grav` pe care HIV/SIDA o
de persoane, ceea ce face ca aceasta s` reprezint` pentru realizarea drepturilor
fie a zecea cauz` de deces la nivel mon- copiilor a fost subliniat` de Comitet,
dial; adul]ii tineri constituie grupul cel care a organizat \n 1998 o Dezbatere Ge-
mai vulnerabil (Statistici privind trauma- neral` privind „Copiii care trìesc \ntr-o
tismele: traumatismele provocate de lume \n care exist` SIDA“. |n urma Dez-
accidentele de circula]ie, OMS, 2000). baterii Generale, Comitetul a formulat
Investigarea cauzelor este o parte vital` recomand`ri detaliate (vezi caseta de la
a prevenirii accidentelor: pagina 432). Comitetul a hot`rât \n 2001
„Comitetul recomand`, de asemenea, s` elaboreze un Comentariu General
luarea tuturor m`surilor adecvate pen- privind HIV/SIDA [i drepturile copiilor. |n
tru a preveni accidentele de circula]ie, 2000, \ntr-o Sesiune Special` a Adun`rii
cum ar fi predarea regulilor de circula]ia Generale a Na]iunilor Unite, au fost tre-
la [coal`“ (Republica Popular` Demo- cute \n revist` progresele \nregistrate de
cratic` Laos IRCO, Add.78, paragraful 47). la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare
„De[i remarc` faptul c` Programul Na- Social` (Copenhaga, 1995). Tot atunci a

Recomand`ri \n urma Dezbaterii Generale privind „Copiii care
trìesc \ntr-o lume \n care exist` SIDA“
Comitetul a ales ca tem` a Dezbaterii Generale din cursul celei de-a XIX-a sesiuni, din
5 octombrie 1998, „Copiii care trìesc \ntr-o lume \n care exist` SIDA“.
|n urma Dezbaterii Generale, Comitetul a formulat recomand`ri detaliate:
„Pe baza recomand`rilor f`cute \n cadrul grupurilor de discu]ii [i al dezbaterii gene-
rale care a urmat, pe diverse probleme, Comitetul a formulat urm`toarele recoman-
d`ri:
(a) Statele, programele [i agen]iile din sistemul Na]iunilor Unite, precum [i ONG-
urile, trebuie \ncurajate s` adopte o abordare a problematicii HIV/SIDA centrat` pe
drepturile copiilor. Statele trebuie s` \ncorporeze drepturile copilului \n programele [i
strategiile na]ionale pentru HIV/SIDA [i s` includ` anumite structuri din programele
na]ionale pentru HIV/ SIDA, \n mecanismele na]ionale de monitorizare [i coordonare
24 a drepturilor copiilor;
(b) Statele trebuie s` adopte [i s` fac` cunoscute Instruc]iunile Interna]ionale privind
HIV/SIDA [i Drepturile Omului [i s` asigure implementarea acestora la nivel na]ional.
Programele [i agen]iile din sistemul Na]iunilor Unite, precum [i ONG-urile, trebuie s`
contribuie la diseminarea [i implementarea Instruc]iunilor;
(c) Dreptul copiilor de a participa pe deplin [i \n mod activ la formularea [i imple-
mentarea strategiilor, programelor [i politicilor privind HIV/SIDA trebuie s` fie pe
deplin recunoscut. Trebuie s` se asigure un mediu suportiv [i care s` favorizeze
dezvoltarea, \n care copiii s` poat` participa [i s` poat` primi sprijin pentru propriile
lor ini]iative. Eficien]a dovedit` a strategiilor de educa]ie \ntre egali („peer edu-
cation“) trebuie recunoscut`, \n mod special, [i luat` \n considerare pentru poten-
]ialul sù de a contribui la atenuarea impactului epidemiei HIV/SIDA. Obiectivul cheie
al politicilor privind HIV/SIDA este de a le oferi copiilor posibilitatea de a se proteja
singuri;
(d) Accesul la informa]ii, ca drept fundamental al copilului, trebuie s` devin` ele-
mentul cheie al strategiilor de prevenire a HIV/SIDA. Statele trebuie s` revizuiasc`
legile existente sau s` adopte legi noi pentru a garanta dreptul copiilor de a avea
acces la informa]ii legate de HIV/SIDA, inclusiv la testarea voluntar`;
(e) Campaniile de informare care \i vizeaz` pe copii trebuie s` ia \n considerare diver-
sitatea grupurilor de audien]` [i s` fie structurate \n mod corespunz`tor. Informa]iile
privind HIV/SIDA trebuie adaptate contextului social, cultural [i economic [i s` fie
transmise prin mijloace [i canale de informare corespunz`toare vârstei. |n selectarea
grupurilor ]int`, trebuie s` se acorde aten]ie nevoilor speciale ale copiilor care se con-
frunt` cu fenomenul discrimin`rii sau care au nevoie de o protec]ie special`.
Strategiile de informare trebuie evaluate din punctul de vederea al eficien]ei pe care
o au \n a modifica atitudinile. |n programa [colar` trebuie incluse informa]ii despre
Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului [i problematica HIV/SIDA, inclusiv infor-
ma]ii pentru formarea deprinderilor de via]`; de asemenea, trebuie concepute di-
verse strategii pentru a transmite aceste informa]ii copiilor care nu pot avea acces la
ele prin sistemul [colar;
(f) Datele privind HIV/SIDA, colectate de Statele P`r]i, precum [i cele colectate prin
programele [i agen]iile Na]iunilor Unite, trebuie s` reflecte defini]ia dat` de
Conven]ie copilului (orice fiin]` uman` sub vârsta de 18 ani). Datele privind HIV/SIDA
trebuie defalcate pe vârst` [i gen [i trebuie s` reflecte situa]ia copiilor care trìesc \n
condi]ii diferite [i a copiilor cu nevoi speciale. Respectivele date trebuie s` fie luate \n
considerare la elaborarea programelor [i a politicilor menite s` adreseze nevoile
diverselor grupuri de copii;
(g) Trebuie colectate [i diseminate mai multe informa]ii privind cele mai bune practici
\n domeniu, \n special informa]ii legate de abord`rile problematicii HIV/SIDA bazate
pe comunitate, care au rezultate pozitive;
(h) Trebuie efectuate mai multe cercet`ri privind transmiterea de la mam` la copil [i,
\n special, privind riscurile [i alternativele la al`ptare;

(i) Informa]iile destinate cre[terii gradului de con[tientizare privind epidemia HIV/
SIDA, trebuie s` evite dramatizarea acesteia \ntr-un mod care poate duce la o viitoare
stigmatizare a celor afecta]i de epidemie;
(j) Trebuie s` se interzic`, \n mod expres, discriminarea copilului din cauza infect`rii
reale sau presupuse a acestuia cu virusul HIV, precum [i testarea obligatorie;
(k) Trebuie abordat` de urgen]` problema discrimin`rii pe criterii de gen, prin care fe-
tele sunt supuse unui risc mai ridicat \n ceea ce prive[te HIV/SIDA. Fetele trebuie
avute \n vedere \n mod special \n ce prive[te accesul la servicii, informarea [i par-
ticiparea la programe legate de HIV/SIDA, \n vreme ce rolurile bazate de gen, pre-
dominante \n fiecare situa]ie, trebuie analizate cu aten]ie la planificarea strategiilor
pentru anumite comunit`]i specifice. Statele trebuie s` revizuiasc` legile existente [i
s` adopte legi noi care s` garanteze drepturile de mo[tenire [i siguran]a dreptului de
posesiune pentru copii, indiferent de sex;
(l) Strategiile de prevenire [i \ngrijire menite s` ]in` sub control epidemia trebuie s`
se concentreze pe copiii care au nevoie de o protec]ie special`, inclusiv cei care tr`-
iesc \n institu]ii (fie c` este vorba de institu]ii de asisten]` social` sau de centre de
24
deten]ie), cei care trìesc sau muncesc pe str`zi, cei care sunt supu[i exploat`rii
sexuale sau de alt` natur`, abuzurilor sexuale sau altor forme de abuz sau neglijare,
cei implica]i \n conflicte armate etc. |n mod special, statele trebuie s` revizuiasc`
legile existente [i s` adopte legi noi pentru a-i proteja pe copii \mpotriva exploat`rii
sexuale [i abuzului sexual [i pentru a asigura recuperarea victimelor [i pedepsirea
autorilor. O aten]ie deosebit` trebuie acordat` discrimin`rii pe criteriul orient`rii
sexuale, dat fiind faptul c` fetele [i bìe]ii homosexuali se confrunt` adesea cu o dis-
criminare acut`, constituind \n acela[i timp o categorie extrem de vulnerabil` \n
contextul HIV/SIDA.
(m) |ngrijirea persoanelor cu HIV/SIDA trebuie definit` \n mod larg, astfel \ncât s`
includ` nu doar asigurarea tratamentului medical, ci [i asisten]a psihologic` [i
reintegrarea social`, precum [i protec]ia [i suportul, inclusiv de natur` juridic`;
(n) Trebuie identificate [i eliminate obstacolele care \mpiedic` asigurarea unor ser-
vicii de s`n`tate adaptate nevoilor tinerilor („youth-friendly health services“ - \n
original). Statele trebuie s` revizuiasc` legile existente [i s` adopte legi noi pentru a
reglementa vârsta minim` pentru accesul la consiliere medical`, \ngrijire [i beneficii
de asisten]` social`. Elaborarea unor politici comprehensive privind s`n`tatea repro-
ducerii la adolescent trebuie s` se bazeze pe dreptul copiilor de a avea acces la infor-
ma]ii [i servicii, inclusiv la cele destinate prevenirii bolilor cu transmitere sexual` [i
a sarcinii \n adolescen]`;
(o) Statele trebuie s` revizuiasc` legile existente [i s` adopte legi noi pentru a recu-
noa[te dreptul specific al copilului la via]` privat` [i confiden]ialitate \n ceea ce
prive[te HIV/SIDA, inclusiv nevoia ca mijloacele de informare s` respecte aceste
drepturi atunci când contribuie la transmiterea informa]iilor legate de HIV/SIDA;
(p) Statele, programele [i agen]iile din sistemul Na]iunilor Unite, precum [i ONG-
urile, trebuie s` analizeze posibilit`]ile de constituire a unor noi parteneriate care s`
reuneasc` organiza]ii care se ocup` de drepturile omului, de copii sau de problema
HIV/ SIDA, pentru a cùta \mpreun` modalit`]i de a face fa]` epidemiei [i pentru a
lucra \mpreun` \n vederea elabor`rii rapoartelor pentru Comitetul pentru Drepturile
Copilului.
(Comitetul pentru Drepturile Copilului, Raportul celei de-a XIX-a sesiuni, septem-
brie/octombrie 1998, CRC/C/ 80, paragraful 243).
fost adoptat` o rezolu]ie detaliat` referi- na]ional [i interna]ional, de combatere a

toare la ini]iativele viitoare privind dez- HIV/SIDA, cu accent pe ]`rile \n curs de
voltarea social` (A XXIV-a Sesiune Spe- dezvoltare [i ]`rile cu economie \n tran-
cial`, A/RES/S-24/2). Rezolu]ia se con- zi]ie (vezi, de exemplu, paragrafele 97 [i
centreaz` \n detaliu pe consolidarea 98 ale angajamentului 6).
angajamentului [i a eforturilor, la nivel |n iunie 2001, a fost convocat` o Sesiune

Special` a Adun`rii Generale a Na]iuni- Comitetul s-a concentrat din ce \n ce mai
lor Unite, pentru a trece \n revist` [i mult, pe problemele de s`n`tate ale
aborda problema HIV/SIDA \n toate as- adolescen]ilor, dintre care enumer`m
pectele sale, precum [i pentru a ob]ine importan]a educa]iei privind s`n`tatea
un angajament global \n vederea \mbu- reproducerii [i consilierea \n vederea
n`t`]irii coordon`rii [i intensific`rii efor- combaterii cre[terii inciden]ei HIV/SIDA
turilor na]ionale, regionale [i interna- (vezi mai jos, pagina 437).
]ionale de combatere a acestei probleme Dup` cum a remarcat Comitetul, conflic-
\ntr-o manier` comprehensiv` (pentru tele armate [i dislocarea popula]iei pot
extrase, vezi caseta de pe pagina ante- cre[te inciden]a HIV/SIDA :
rioar`).
„Comitetul este profund preocupat de
HIV/SIDA amenin]` s` anuleze progre- probabilitatea ca, inciden]a HIV/SIDA \n
sele realizate de multe ]`ri, \n ceea ce Statul Parte s` fi crescut considerabil \n
prive[te reducerea mortalit`]ii [i mor- perioada conflictului armat [i a disloc`rii
24 bidit`]ii. |n toat` lumea, aproximativ
1.000 de copii mor \n fiecare zi, din cauza
popula]iei“.
SIDA (Progresul Na]iunilor 1997, UNICEF, dezvolte de urgen]` mecanisme de
p. 23). Raportul UNICEF - Progresul Na- monitorizare eficient` a inciden]ei [i r`s-
]iunilor - din 2000 prognoza c`, pân` la pândirii HIV/SIDA. Comitetul recoman-
sfâr[itul anului 2000, 10,4 milioane de d`, de asemenea, Statului Parte s` ela-
copii vor deveni orfani din cauza SIDA. boreze [i s` implementeze rapid o stra-
|n Botswana, 1 din 3 femei tinere [i 1 din tegie de prevenire (inclusiv prin cam-
7 b`rba]i tineri cu vârsta \ntre 15 [i 24 panii de informare) [i de \ngrijire a per-
sunt infecta]i cu HIV, iar \n Lesotho, soanelor care sunt victime ale HIV/SIDA,
Africa de Sud [i Zimbabwe, 1 din 4 fe- inclusiv de \ngrijire alternativ` pentru
mei tinere [i 1 din 10 b`rba]i tineri (p. 4). copiii acestora. |n aceast` privin]`, Co-
Programul Comun al Na]iunilor Unite mitetul recomand` insistent Statului
privind HIV/SIDA (UNAIDS), creat \n Parte s` solicite asisten]a Organiza]iei
1996, este un program cofinan]at, care Mondiale a S`n`t`]ii“ (Sierra Leone
reune[te [apte agen]ii: UNICEF, UNDP, IRCO, Add.116, paragrafele 59 [i 60).
UNFPA, UNDCP, UNESCO, OMS [i Ban- „(f) pentru a dezvolta serviciile de me-
ca Mondial`. Acesta dezvolt` priorit`]ile dicin` preventiv`, de \ndrumare a p`-
care trebuie urm`rite de programele de rin]ilor precum [i educa]ia [i serviciile
]ar`. |n 1997, UNAIDS a publicat un Ghid privind planificarea familial`“.
al mecanismului de realizare a drep-
turilor omului \n cadrul Na]iunilor Unite, Programele de \ngrijire preventiv` a s`-
ce rezum` rela]ia dintre drepturile n`t`]ii, de promovare a s`n`t`]ii [i \n-
omului [i HIV/SIDA, oferind o prezentare drumare exist` \n toate ]`rile [i sunt pro-
general` a principalelor organisme ale movate de OMS, UNICEF [i alte orga-
Na]iunilor Unite responsabile de respec- niza]ii.
tarea drepturilor omului, [i care include Comitetul a promovat educa]ia pentru
\ntr-o anex` (anexa 5(d), p. 87): „Posibile p`rin]i, inclusiv educa]ia pe probleme de
probleme care trebuie abordate de s`n`tate.
Comitetul pentru Drepturile Copilului“
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
(Ghidul UNAIDS al Mecanismului de
poartelor Periodice ale Comitetului, se
realizare a Drepturilor Omului \n cadrul
solicit` informa]ii cu privire la progra-
Na]iunilor Unite, UNAIDS, 1997). |n
mele de consiliere familial` [i educa]ie
urma Dezbaterii Generale a Comitetului
parental` [i cu privire la modul \n care,
pentru Drepturile Copilului, din 1997,
cuno[tin]ele [i informa]iile despre dez-
Comitetul a fost informat \n ianuarie
voltarea copilului sunt transmise p`rin-
2000 c` UNAIDS a colaborat cu {coala
]ilor sau altor adul]i responsabili de
de S`n`tate Public` de la Harvard
\ngrijirea copiilor (paragraful 63). |n
pentru a elabora o publica]ie intitulat`
articolul 18, li se cere statelor s` le ofere
Drepturile Omului [i Prevenirea [i
„o asisten]` corespunz`toare p`rin]ilor
|ngrijirea \n cazul HIV/SIDA la Copiii [i
[i reprezentan]ilor legali \n \ndeplinirea
Tinerii, incluzând documente supuse
responsabilit`]ilor ce le revin \n ce
discu]iei [i recomand`rilor.
prive[te cre[terea copiilor“ [i s` asigure

„dezvoltarea institu]iilor, unit`]ilor [i
serviciilor pentru \ngrijirea copiilor“ Imunizarea obligatorie
(vezi articolul 18, pagina 299). |n Rapoartele Ini]iale ale unor State
Imunizarea. Imunizarea este un aspect P`r]i se precizeaz` c` imunizarea este
special al medicinei preventive. Comi- obligatorie: de exemplu, \n Croa]ia
tetul pentru Drepturile Copilului [i-a este obligatorie imunizarea copiilor
exprimat profunda preocupare fa]` de contra tuberculozei (tuberculosis acti-
]`rile \n care rata de imunizare a sc`zut va), difteriei, tetanosului, tusei convul-
[i a felicitat statele care au reu[it s` sive (pertussis), poliomielitei, pojaru-
creasc` \n mod semnificativ aceast` ra- lui, oreionului, pojarului german [i he-
t`. Discriminarea este o problem` [i \n patitei B (Croa]ia IR, paragraful 293). |n
acest domeniu. De exemplu: Italia, vaccinarea contra tuberculozei
este obligatorie pentru copiii cu vârste
„De[i Comitetul remarc` faptul c` Statul
\ntre 5 [i 15 ani care au avut o reac]ie
Parte prime[te asisten]` tehnic` pentru
cutanat` negativ` sau care au fost
campania de imunizare este preocupat
de faptul c` vaccinurile continu` s` nu
expu[i la tuberculoz`. Curtea Constitu- 24
]ional` Italian` a considerat c`, refuzul
fie disponibile [i c` atitudinea social`
p`rin]ilor de a permite vaccinarea obli-
negativ` fa]` de vaccinare a avut drept
gatorie a copilului lor constituie „com-
consecin]` reapari]ia bolilor ce pot fi
portament care afecteaz` \n mod nega-
prevenite, cum ar fi difteria“.
tiv copilul“ (Italia IR, paragraful 149).
aloce resurse corespunz`toare pentru
implementarea Politicii Na]ionale \n
domeniul S`n`t`]ii [i, acolo unde este ating` un grad de acoperire de cel pu]in
cazul, s` dezvolte politici [i programe 80% pentru DPT (trivaccin pentru dif-
suplimentare pentru a \mbun`t`]i starea terie, tuse convulsiv` [i tetanos) [i pojar
de s`n`tate a copiilor, \n special a celor \n toate regiunile administrative (pp. 22-25).
care locuiesc \n regiuni montane [i \n Educa]ia [i serviciile de planificare fa-
zone de conflict; s` faciliteze accesul la milial`. Unele State P`r]i au f`cut de-
servicii de asisten]` medical` primar` clara]ii [i au exprimat rezerve cu privire
de calitate; s` asigure disponibilitatea la subparagraful (f) al articolului 24. De
vaccinurilor…“ (Georgia IRCO, Add.124, exemplu: „… Republica Argentina con-
paragrafele 44 [i 45). sider` c` aspectele legate de planifi-
|n 1996, OMS [i UNICEF au publicat \n carea familial` constituie preocuparea
parteneriat Situa]ia vaccin`rii [i imuni- exclusiv` a p`rin]ilor, \n conformitate cu
z`rii pe plan mondial, o trecere \n revist` principiile etice [i morale [i \n]elege c`,
a progreselor, constrângerilor [i provo- \n acord cu prevederile prezentului ar-
c`rilor. Pe plan mondial, sunt imuniza]i ticol, obliga]ia statului este s` adopte
aproape 80 la sut` din copiii sub un an, m`suri pentru a oferi p`rin]ilor \ndruma-
\ns`, \n acela[i timp, milioane de copii re [i educa]ie pentru a fi p`rin]i respon-
nu sunt vaccina]i \n mod complet (cu sabili“.
toate vaccinurile considerate obligatorii |n rezerva pe care a emis-o, Sfântul
\ntr-o ]ar` - nota trad.), \n special cei din Scaun precizeaz` c` „interpreteaz` ex-
zonele \ndep`rtate [i marginalizate. presia ‚educa]ie [i servicii privind pla-
Raportul UNICEF, Progresul Na]iunilor nificarea familial`’ din articolul 24(2) ca
2000, sugereaz` c`, \n ]`rile \n curs de referindu-se doar la acele metode de
dezvoltare, 2,5 milioane de copii sunt planificare familial` pe care le consider`
salva]i \n fiecare an prin imunizare. acceptabile din punct de vedere moral,
Raportul precizeaz` c` 40 de ]`ri \n curs adic` metodele naturale de planificare
de dezvoltare au realizat obiectivul familial`“. |n rezerva Poloniei se preci-
stabilit la Summit-ului Mondial pentru zeaz` „\n ceea ce prive[te articolul 24,
Copii din 1990 de a atinge un grad de paragraful 2(f), din Conven]ie, Republica
acoperire de 90% \n ce prive[te imu- Polonia consider` c` planificarea fami-
nizarea. Media mondial` este de 77%. O lial` [i serviciile de educare a p`rin]ilor
nou` Alian]` Global` pentru Vaccinuri [i trebuie s` respecte principiile mora-
Imunizare (GAVI) a fost creat` pentru a lit`]ii“ (CRC/C/2/Rev.8, pp. 13, 23, 36).
ajuta ]`rile \n curs de dezvoltare s`

Carta de la Ottawa privind Promovarea S`n`t`]ii
|n 1986, prima Conferin]` Interna]ional` privind Promovarea S`n`t`]ii, organizat`
la Ottawa, Canada, a adoptat o Cart` privind Promovarea S`n`t`]ii „cuprinzând
m`suri de realizare a S`n`t`]ii pentru To]i pân` \n anul 2000 [i dup` aceea“. Carta
descrie promovarea s`n`t`]ii, ca fiind „procesul prin care oamenilor li se ofer`
posibilitatea de a avea un control sporit asupra s`n`t`]ii lor [i de a [i-o \mbun`t`]i
… S`n`tatea este un concept pozitiv care pune \n eviden]` resursele sociale [i
personale, precum [i capacit`]ile fizice. Prin urmare, promovarea s`n`t`]ii nu
constituie doar responsabilitatea sectorului sanitar, ci trece dincolo de stilurile de
via]` s`n`toase, pentru a ajunge la bun`stare.
„Promovarea s`n`t`]ii se concentreaz` pe realizarea echit`]ii \n domeniul
s`n`t`]ii. M`surile de promovare a s`n`t`]ii vizeaz` reducerea diferen]elor privind
starea actual` a s`n`t`]ii [i asigurarea unor oportunit`]i [i resurse egale, care s` le
24 ofere tuturor oamenilor posibilitatea s` ating` poten]ialul maxim de s`n`tate.

Aceasta include o baz` sigur` \ntr-un mediu prietenos, acces la informa]ii, abilit`]i
de via]` [i posibilitatea de a face alegeri s`n`toase. Oamenii nu pot atinge
poten]ialul maxim de s`n`tate decât dac` pot controla factorii care le influen]eaz`
s`n`tatea. Acest lucru trebuie s` fie aplicat \n mod egal femeilor [i b`rba]ilor“
(Promovarea S`n`t`]ii – Carta de la Ottawa, adoptat` la Conferin]a Interna]ional`
privind Promovarea S`n`t`]ii, noiembrie 1986, Ottawa, Canada, co-finan]at` de
Asocia]ia Canadian` pentru S`n`tate Public`, Departamentul de S`n`tate [i Pro-
tec]ie Social` Canada, [i de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii).
Planificarea familial` este important` nu sebit de important \n ceea ce prive[te

doar pentru a preveni sarcina timpurie activit`]ile [i serviciile de informare,
sau nedorit`, dar [i pentru a programa [i educare [i comunicare legate de s`n`ta-
limita num`rul de copii, pentru a le per- tea sexual` [i reproductiv`, inclusiv
mite mamelor s` satisfac` nevoile copii- prevenirea sarcinii timpurii, educa]ia
lor care exist` deja \n familie [i pentru a sexual` [i prevenirea HIV/SIDA [i a altor
proteja s`n`tatea mamei. Aspectele pla- boli cu transmitere sexual`. Accesul la
nific`rii familiale trebuie s`-i preocupe aceste servicii, precum [i confiden]iali-
\n egal` m`sur` pe bìe]i [i pe tinerii tatea [i a caracterului privat al acestora,
b`rba]i, ca [i pe fete [i pe tinerele femei. trebuie asigurate cu sprijinul [i \ndruma-
Raportul Conferin]ei Interna]ionale pri- rea p`rin]ilor [i \n conformitate cu pre-
vind Popula]ia [i Dezvoltarea (Cairo, vederile Conven]iei cu privire la Drep-
1994) a propus ca Principiu ca „Asisten- turile Copilului. |n plus, exist` nevoia
]a \n domeniul reproducerii trebuie s` unor programe educa]ionale \n ceea ce
ofere cea mai larg` gam` de servicii, prive[te abilit`]ile de organizare a vie]ii,
f`r` nici o form` de constrângere…“ stilurile de via]` s`n`toase [i descuraja-
(A/CONF.171/ 13, Principiul 8). Un accent rea activ` a abuzului de substan]e toxice
special trebuie pus pe responsabilitatea (paragraful 6.15).
egal` a b`rbatului [i pe implicarea activ` Raportul a recomandat cu insisten]`
a acestuia \n comportamentul sexual [i sprijinirea „serviciilor [i educa]iei sexu-
reproductiv, inclusiv \n planificarea fa- ale integrate pentru tineri, cu sprijinul [i
milial`, s`n`tatea prenatal`, s`n`tatea \ndrumarea p`rin]ilor [i \n conformitate
mamei [i copilului, prevenirea bolilor cu cu prevederile Conven]iei cu privire la
transmitere sexual`, inclusiv HIV [i pre- Drepturile Copilului, care subliniaz`
venirea sarcinilor nedorite sau a celor cu responsabilitatea b`rba]ilor pentru pro-
risc ridicat (A/CONF.171/13, paragrafele pria lor s`n`tate sexual` [i fertilitate [i
4.26 [i 4.27). care-i ajut` s`-[i exercite aceste respon-
Raportul a subliniat, de asemenea, c` sabilit`]i…“.
tinerii trebuie implica]i \n mod activ \n Unul din obiectivele convenite la Con-
planificarea, implementarea [i evalua- ferin]a de la Cairo a fost reducerea sem-
rea programelor: „Acest lucru este deo- nificativ` a sarcinilor \n rândul adoles-

centelor (A/CONF.171/13, paragrafele Servicii de s`n`tate pentru adolescen]i.
7.37 [i 7.45). Ca r`spuns la recomand`rile diverselor
Platforma de Ac]iune a celei de-a IV-a conferin]e globale [i ale agen]iilor Na-
Conferin]e Mondiale privind Situa]ia ]iunilor Unite, \n analiza rapoartelor Sta-
Femeilor precizeaz`: „\n fiecare an, telor P`r]i [i, invariabil, \n comentariile
peste 15 milioane de fete cu vârste \ntre sale detaliate, Comitetul a pus un accent
15 [i 19 ani dau na[tere unui copil. Ma- din ce \n ce mai puternic pe dezvoltarea
ternitatea la o vârst` foarte fraged` unor servicii de s`n`tate corespunz`-
implic` anumite complica]ii \n timpul toare pentru adolescen]i. Comitetul [i-a
sarcinii [i al na[terii, precum [i un risc exprimat adesea preocuparea fa]` de
de deces al mamei mult mai mare decât lipsa unor cercet`ri [i a propus un studiu
media. Copiii n`scu]i de mame prea ti- comprehensiv care s` stea la baza ela-
nere prezint` o rat` mai mare de mor- bor`rii politicilor. De exemplu:
biditate [i mortalitate. Sarcina timpurie „|n ceea ce prive[te s`n`tatea adoles-
continu` s` fie un impediment \n
\mbun`t`]irea situa]iei educa]ionale,
cen]ilor, Comitetul este preocupat de
rata ridicat` [i \n continu` cre[tere a sar- 24
economice [i sociale a femeii, \n toate cinilor \n rândul adolescentelor [i \n
regiunile lumii…“. |n plus: „Violen]a consecin]` de rata ridicat` a avorturilor
sexual` [i bolile cu transmitere sexual`, \n rândul fetelor sub 18 ani, \n special a
inclusiv HIV/SIDA, au un efect deva- avorturilor ilegale, precum [i de cre[te-
stator asupra s`n`t`]ii copiilor, iar fetele rea ratelor bolilor cu transmitere sexual`
sunt mai vulnerabile decât bìe]ii la con- [i a r`spândirii virusului HIV. De[i p`rin-
secin]ele rela]iilor sexuale premature [i ]ii au \n aceast` privin]` rolul cel mai im-
neprotejate…“ (Platforma de Ac]iune, portant, atitudinile culturale, lipsa
paragrafele 268 [i 269). cuno[tin]elor [i a abilit`]ilor de comuni-
Sesiunea Special` a Adun`rii Generale a care din partea p`rin]ilor constituie ob-
Na]iunilor Unite, care a urmat Confe- stacole \n realizarea unei inform`ri [i a
rin]ei de la Beijing (2000), a f`cut pro- unei consilieri adecvate, \n ceea ce pri-
puneri detaliate, similare, pentru dezvol- ve[te s`n`tatea reproducerii.
tarea serviciilor pentru adolescen]i. „Comitetul recomand` Statului Parte s`
Aceasta a sugerat c` guvernele trebuie efectueze un studiu comprehensiv pri-
„s` elaboreze [i s` implementeze pro- vind natura [i amploarea problemelor
grame, cu implicarea total` a adoles- de s`n`tate ale adolescen]ilor [i, pe baza
cen]ilor, \n mod adecvat, pentru a le ofe- acestuia, s` elaboreze politici privind
ri educa]ie, informa]ii [i servicii adecva- s`n`tatea adolescen]ilor. |n lumina arti-
te, specifice, accesibile [i adaptate cerin- colului 24, Comitetul recomand` ca ado-
]elor lor, f`r` discriminare, \n vederea lescen]ii s` aib` acces la [i s` li se ofere
abord`rii eficiente a nevoilor lor legate educa]ie privind s`n`tatea reproducerii,
de s`n`tatea sexual` [i reproductiv`, consiliere adaptat` nevoilor [i cerin]elor
]inând cont de dreptul lor la via]` priva- lor, precum [i servicii de recuperare
t`, confiden]ialitate, respect [i consim- (Armenia IRCO, Add.119, paragrafele 38
]`mânt informat/\n cuno[tin]` de cauz`, [i 39).
precum [i de responsabilit`]ile, dreptu- De[i s`n`tatea sexual` [i a reproducerii,
rile [i \ndatoririle p`rin]ilor [i a repre- pericolele legate de HIV/SIDA [i bolile cu
zentan]ilor legali de a-i oferi copilului, \n transmitere sexual` reprezint` punctul
conformitate cu capacit`]ile \n evolu]ie central, Comitetul este, de asemenea,
ale acestuia, o \ndrumare corespunz`- preocupat de cre[terea ratei de suicid \n
toare \n exercitarea drepturilor recu- rândul tinerilor (pentru o analiz` mai
noscute \n Conven]ia cu privire la Drep- ampl`, vezi articolul 6, pagina 122) [i de
turile Copilului…“ (A/RES/S-23/3, para- cre[terea consumului de tutun, alcool [i
graful 79(f)). droguri:
Comitetul pentru Drepturile Copilului [i- „Comitetul este deosebit de preocupat
a exprimat adesea preocuparea fa]` de de rata ridicat`, cu tendin]` de cre[tere,
rata crescut` a sarcinilor \n rândul ado- a inciden]ei sarcinii, HIV/SIDA [i a bolilor
lescentelor [i a propus programe de cu transmitere sexual` \n rândul adoles-
educa]ie pentru s`n`tate [i planificare centelor. Comitetul observ` cu preocu-
familial`. pare, c` legea din 1920 continu` s` in-

terzic` utilizarea contraceptivelor, inclu- vind s`n`tatea adolescen]ilor [i a ser-
siv \n scopuri de s`n`tate, [i \mpiedic` viciilor de consiliere, precum [i \n sensul
implementarea deplin` a programelor consolid`rii educa]iei privind s`n`tatea
de planificare familial`, inclusiv a ini]ia- reproducerii, inclusiv promovarea ac-
tivelor pentru o maternitate sigur` cept`rii de c`tre b`rba]i a utiliz`rii con-
(„safe motherhood“ - \n original). Comi- traceptivelor.
tetul recomand` Statului Parte s`-[i in- Comitetul sugereaz`, de asemenea, s`
tensifice eforturile \n sensul promov`rii se efectueze un studiu multidisciplinar
politicilor pentru s`n`tatea adolescen- comprehensiv, pentru a \n]elege aria
]ilor, \n special \n ceea ce prive[te acci- problemelor de s`n`tate ale adolescen-
dentele, suicidul [i violen]a, [i \n sensul ]ilor, inclusiv situa]ia special` a copiilor
consolid`rii serviciilor de consiliere [i de infecta]i cu HIV/SIDA [i boli cu transmi-
educa]ie privind s`n`tatea reproducerii. tere sexual`, afecta]i de acestea sau de-
|n aceast` privin]`, Comitetul recoman- veni]i vulnerabili din cauza acestora. |n
d`, de asemenea, includerea b`rba]ilor plus, Comitetul recomand` Statului Par-
24 \n toate programele de instruire privind
s`n`tatea reproducerii.
te s` ia m`suri suplimentare, inclusiv
alocarea de resurse umane [i financiare
Comitetul sugereaz` s` se realizeze un adecvate [i s` fac` eforturi pentru a
studiu multidisciplinar [i comprehensiv cre[te num`rul asisten]ilor sociali [i al
pentru a \n]elege aria problemelor de s`- psihologilor, pentru a dezvolta unit`]i de
n`tate ale adolescen]ilor, inclusiv im- consiliere, \ngrijire [i recuperare, priete-
pactul negativ al sarcinii timpurii, pre- noase pentru adolescen]i (Grenada
cum [i situa]ia special` a copiilor infec- IRCO, Add.121, paragraful 22).
ta]i cu HIV/SIDA [i boli cu transmitere Comitetul a subliniat c` serviciile trebuie
sexual`, afecta]i de acestea sau deveni]i s` fie adaptate nevoilor/cerin]elor utili-
vulnerabili din cauza lor. |n plus, Comite- zatorului („user-friendly“ - \n original) [i
tul recomand` Statului Parte s` ia m`- s` aib` caracter confiden]ial, [i c` \n ela-
suri suplimentare, inclusiv alocarea de borarea acestora trebuie implica]i [i
resurse umane [i financiare adecvate, adolescen]ii:
pentru a dezvolta unit`]i de consiliere,
\ngrijire [i recuperare prietenoase pen- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
tru adolescen]i, care s` le fie accesibile abordeze nevoile de asisten]` medical`
acestora, f`r` consim]`mânt parental, \n \n domeniul s`n`t`]ii sexuale [i repro-
cazul \n care acest lucru este \n interesul ductive a copiilor mai mari, inclusiv ale
superior al copilului. Comitetul reco- celor c`s`tori]i la o vârst` fraged` [i a
mand` Statului Parte s` abroge legea celor afla]i \n situa]ii vulnerabile. Comi-
din 1920 privind planificarea familial` [i tetul recomand` Statului Parte s` asigu-
utilizarea contraceptivelor“ (Benin IRCO, re accesul la informa]ii despre s`n`tatea
Add.106, paragraful 25). sexual` [i reproductiv`, s` adapteze
serviciile din acest domeniu la nevoile
„Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]` utilizatorului [i s` ]in` cont de preocupa-
de disponibilitatea limitat` a programe- rea cu privire la nevoia de confiden]iali-
lor [i serviciilor [i fa]` de lipsa unor date tate a adolescen]ilor. Comitetul reco-
corespunz`toare cu privire la s`n`tatea mand` Statului Parte s` solicite asisten-
adolescen]ilor, inclusiv \n ceea ce pri- ]` tehnic` de la OMS [i UNICEF, printre
ve[te accidentele, violen]a, suicidul, s`- altele, pentru a elabora o strategie com-
n`tatea mental`, avortul, HIV/SIDA [i prehensiv` care s` abordeze nevoile ti-
bolile cu transmitere sexual`. nerilor [i care s` \ncurajeze adolescen]ii
Comitetul este foarte preocupat de inci- [i societatea civil` s` participe la elabo-
den]a ridicat` a sarcinii \n rândul adoles- rarea, implementarea [i evaluarea unei
centelor [i de situa]ia mamelor adoles- astfel de strategii“ (Djibuti IRCO, Add.
cente, \n mod special de faptul c` aces- 131, paragraful 46).
tea se prezint` târziu la serviciile de asis- „Comitetul recomand`, de asemenea,
ten]` prenatal` precum [i de faptul c`, \n Statului Parte s` ia m`suri suplimentare,
general aceste mame adopt` practici de- inclusiv prin alocarea de resurse umane
ficitare de al`ptare. Comitetul recoman- [i financiare adecvate, pentru a evalua
d` Statului Parte s`-[i intensifice efortu- eficien]a programelor de educa]ie pen-
rile \n sensul promov`rii politicilor pri- tru s`n`tate, \n special \n ceea ce pri-

ve[te s`n`tatea reproducerii, [i pentru a mitate cu recomandarea din paragraful
dezvolta unit`]i de consiliere, asisten]` 17 al observa]iilor sale finale din 1994
[i recuperare, prietenoase pentru ado- (CRC/C/15/Add.23), Comitetul recoman-
lescen]i, care s` le fie accesibile aces- d` Statului Parte s`-[i continue cerce-
tora, f`r` consim]`mânt parental, \n ca- t`rile privind inciden]a [i cauzele suici-
zul \n care acest lucru este \n interesul dului \n rândul copiilor, inclusiv \n rân-
superior al copilului“ (Insulele Marshall dul copiilor sub 10 ani, [i pe baza rezul-
IRCO, Add.139, paragraful 51). tatelor, s` elaboreze programul de
Comitetul a hot`rât \n anul 2001 s` ela- prevenire a suicidului, pentru anul 1994
boreze un Comentariu General privind …“.
s`n`tatea adolescen]ilor. „Comitetul \[i exprim`, al`turi de Statul
Parte, preocuparea fa]` de lungile liste
S`n`tatea mental`. Comitetul a comen- de a[teptare [i fa]` de \ntârzierea cu care
tat asupra lipsei serviciilor de s`n`tate copiii au acces la serviciile de s`n`tate
mental` din diverse state. De exemplu: mental` [i la speciali[ti \n domeniu, situ-
„Comitetul este preocupat de lipsa asis-
ten]ei \n domeniul s`n`t`]ii mentale
a]ie datorat` num`rului insuficient de
psihologi [i psihiatri“.
24
pentru copii [i de starea s`n`t`]ii men- „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
tale a copiilor [i adolescen]ilor, \n spe- caute modalit`]i de a le oferi copiilor un
cial \n contextul instabilit`]ii familiale acces mai rapid la serviciile de s`n`tate
larg r`spândite [i a rebeliunilor armate“. mental` [i, \n special, de a rezolva pro-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` blema deficitului de psihiatri [i psiholo-
asigure disponibilitatea serviciilor de gi“ (Norvegia 2RCO, Add.126, paragra-
s`n`tate mental` pentru copii, care s` ia fele 36, 37, 40 [i 41).
\n considerare nevoile de dezvoltare ale
copiilor [i care s` se adreseze, \n mod
special, copiilor afecta]i de instabilitate
„Statele P`r]i vor lua toate
familial`, HIV/SIDA [i rebeliuni armate“ m`surile adecvate [i eficiente
(Republica Centrafrican` IRCO, Add. \n vederea abolirii practicilor
138, paragrafele 62 [i 63). tradi]ionale dùn`toare s`n`-
|n analiza Raportului Secundar al Nor- t`]ii copiilor“: articolul 24(3)
vegiei, Comitetul s-a ar`tat preocupat de
diversele probleme de s`n`tate mental` Articolul 24(3) – \mpreun` cu articolul 19
ale adolescen]ilor [i de lipsa unor servi- (care prevede protejarea contra tuturor
cii corespunz`toare: formelor de violen]` fizic` sau mental`,
„Comitetul este preocupat de inciden]a vezi pagina 307) [i articolul 2 (principiul
ridicat` a anorexiei nervoase [i a buli- nediscrimin`rii) – prevede revizuirea de
miei [i de prevalen]a consumului de c`tre toate Statele P`r]i a oric`rei
alcool \n rândul adolescen]ilor. Comite- practici tradi]ionale care implic` violen]`
tul \[i exprim`, de asemenea, preocupa- [i/sau care dùneaz` s`n`t`]ii copiilor.
rea fa]` de men]inerea la acela[i nivel a Riscurile privind s`n`tatea ce decurg din
inciden]ei suicidului la copii, \n special \n practicilor care implic` atentarea la inte-
rândul bìe]ilor. gritatea corporal` a copilului pot fi m`-
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i rite prin efectuarea respectivelor prac-
continue eforturile pentru a aborda ca- tici, de c`tre persoane care nu au nici un
zurile de anorexie nervoas` [i de buli- fel de preg`tire medical` [i \n condi]ii
mie, care sunt atât probleme de natur` neigienice. Lipsa anestezicelor adecvate
medical`, cât [i probleme de natur` psi- spore[te suferin]a copiilor.
hologic`. |n plus, Comitetul remarc`
Practicile tradi]ionale au, adesea, loc,
eforturile realizate de Statul Parte, pen-
atunci când copilul este foarte mic [i nu-
tru a reduce nivelul consumului de alco-
[i poate exprima consim]`mântul. M`-
ol \n rândul adolescen]ilor [i recomand`
sura \n care un copil matur \[i poate da
Statului Parte s` continue s` promoveze
consim]`mântul \n cuno[tin]` de cauz`
un stil de via]` s`n`tos \n rândul adoles-
pentru o practic` ce implic` violen]` sau
cen]ilor. |n plus, recunoscând c` poate fi
care dùneaz` s`n`t`]ii sale constituie o
dificil s` se identifice toate cazurile de
problem` distinct` de cea a practicilor
suicid \n rândul copiilor [i \n confor-

invazive efectuate f`r` ob]inerea con- ca mutilarea genital` a femeii) „exist` \n
sim]`mântului. Articolul 24(3) prevede cel pu]in 28 de ]`ri africane [i continu`
f`r` echivoc, faptul c` trebuie luate m`- s` amenin]e s`n`tatea a aproximativ 75
suri pentru abolirea practicilor tradi]io- de milioane de femei [i copii“. Grupul
nale care dùneaz` s`n`t`]ii. F`r` \n- de Lucru face recomand`ri detaliate pri-
doial`, copiii maturi trebuie s` aib` ace- vind m`surile ce trebuie luate, \n special
lea[i drepturi pe care le au [i adul]ii, cu privire la faptul c`, „\n vederea atin-
conform legisla]iei fiec`rei societ`]i, de gerii scopului privind s`n`tatea pentru
a consim]i la practicile ce implic` un to]i pân` \n anul 2000, politicile na]io-
anumit grad de violen]`, dar care nu nale de s`n`tate trebuie s` includ` prin-
dùneaz` \n mod considerabil s`n`t`]ii. tre priorit`]i, \n programele de asisten]`
Propunerea de a se prevedea \n Con- medical` primar`, strategii care s` vize-
ven]ie protejarea copiilor contra prac- ze eradicarea circumciziei la femei“ (E/
ticilor tradi]ionale dùn`toare s`n`t`]ii a CN.4/ 1986/42, paragraful 127).
24 fost f`cut` de grupul ONG ad hoc, \n

cursul redact`rii Conven]iei (E/CN.4/
„Preferin]a pentru fiu“ este definit` ca
„preferin]a p`rin]ilor pentru copiii de
1986/39, pp. 10-11; Detrick, p. 350). Re- gen masculin, care se manifest` adesea
prezentan]i din diferite ]`ri au propus ca prin neglijarea, privarea sau tratamentul
prevederea s` se refere \n special, sau discriminator al fetelor, care dùneaz`
ca exemplu, la practica circumciziei la s`n`t`]ii lor fizice [i mentale“ (E/CN.4/
femei (mutilarea genital` a fetelor [i a 1986/42, paragraful 143). Grupul de Lu-
tinerelor femei), care a fost respins` pe cru a constatat c` aceast` practic` este
motiv c` ar fi gre[it s` se individualizeze r`spândit` \n multe p`r]i ale lumii.
o singur` practic`. |n cursul discu]iilor Grupul de Lucru men]ioneaz` un Studiu
Grupului de Lucru pe marginea proiec- Mondial privind Fertilitatea care, ca
tului Conven]iei, s-a f`cut referire la o parte a investiga]iei privind motiva]iile
alt` practic` specific`, cea de a acorda fertilit`]ii, le-a cerut femeilor s`-[i pre-
aten]ie [i \ngrijire preferen]ial` copiilor cizeze preferin]a pentru sexul viitorului
de gen masculin (E/CN.4/1987/25, pp. 8- lor copil. Rezultatele au ar`tat c` \n 23
10; Detrick, p. 351). din cele 39 de ]`ri \n care s-a realizat stu-
Mai mul]i reprezentan]i au c`zut de diul, femeile [i-au exprimat preferin]a
acord ca, termenul de practici tradi]iona- pentru bìe]i („preferin]a pentru fiice“ a
le s` includ` toate practicile prezentate fost constatat` doar \n dou` ]`ri). Ra-
\n Raportul din 1986 al Grupului de Lu- portul precizeaz` c` „raportul anormal
cru, privind Practicile Tradi]ionale care dintre sexe, \n ceea ce prive[te rata mor-
Afecteaz` S`n`tatea Femeilor [i a Copii- talit`]ii infantile [i a mortalit`]ii \n rândul
lor (E/CN.4/1986/42). Raportul se refer` copiilor mici indicatorii privind starea de
la circumcizia la femei, la alte forme de nutri]ie [i chiar distribu]ia \n func]ie de
mutilare (producerea de cicatrici), ali- sex a popula]iei indic` faptul c` prac-
mentarea for]at` a femeilor, c`s`toria ticile discriminatorii sunt larg r`spândite
timpurie, diversele tabuuri [i practici [i c` au repercusiuni serioase (paragra-
care le \mpiedic` pe femei s`-[i con- fele 149 [i 150). Atunci când este legat
troleze fertilitatea, tabuuri nutri]ionale [i de neglijarea [i discriminarea fetelor,
altele. A existat, de asemenea, o discu]ie „acest lucru duce la consecin]e serioase
privind alte practici tradi]ionale, inclusiv asupra s`n`t`]ii, consecin]e care con-
cele privind zestrea \n anumite regiuni stituie cauza a 500.000 pân` la un milion
ale lumii, crimele pentru salvarea onoa- de decese \n rândul copiilor de gen fe-
rei [i consecin]ele tratamentului prefe- minin“.
ren]ial al bìe]ilor (E/CN.4/1986/42, para- Grupul de Lucru remarc` faptul c` dis-
graful 18). ponibilitatea amniocentezei [i a altor
Grupul de Lucru a decis c` trebuie s` se tehnici care permit aflarea sexului f`tu-
acorde prioritate cazurilor de circumcizie lui conduce \n unele zone ale lumii la
la femei, tratament preferen]ial al co- avortul selectiv pe criterii de gen. Ra-
piilor de gen masculin [i practicile tradi- portul sù precizeaz`, de asemenea, c`:
]ionale privind na[terea. Acesta infor- „mortalitatea excesiv` a fetelor \n peri-
meaz` c`, doar \n Africa, practica cir- oada copil`riei este un indicator al influ-
cumciziei la femei (cunoscut` mai exact en]elor externe serioase, contrare avan-

tajelor biologice normale pe care natura na]ional [i interna]ional. |n Sesiunea
le-a conferit femeii. Nou n`scu]ii de sex Special` a Adun`rii Generale care a ur-
masculin au \n mod natural, o vulnera- mat celei de-A IV-a Conferin]e Mondiale
bilitate mai mare decât nou n`scu]ii de privind Situa]ia Femeilor a fost remarcat
sex feminin fa]` de multe cauze de faptul c`, eforturile de eradicare a prac-
deces… mortalitatea bìe]ilor \n copi- ticilor tradi]ionale dùn`toare au primit
l`rie este mai mare decât mortalitatea sprijin politic la nivel na]ional, regional
fetelor. Cu cât propor]ia deceselor dato- [i interna]ional: „Multe guverne au in-
rate infec]iilor [i malnutri]iei este mai trodus programe educa]ionale [i de
mare, cu atât este mai mare [i diferen]a asisten]`, precum [i m`suri legislative
preconizat`“ (paragraful 164). Astfel, de incriminare a acestor practici“. Ra-
raportul subliniaz` importan]a de a \nre- portul apreciaz` numirea Ambasado-
gistra [i analiza rata mortalit`]ii infantile rului Special pentru Eliminarea Mutil`rii
[i a mortalit`]ii \n rândul copiilor \n func- Genitale a Femeii de c`tre Fondul Na]iu-
]ie de gen. nilor Unite pentru Popula]ie. Acesta
A treia prioritate de studiu a Grupului de propune ca Guvernele: „S` elaboreze,
s` adopte [i s` implementeze \n mod
24
Lucru o constituie practicile tradi]ionale
privind na[terea, care includ restric]ii ali- complet legi [i alte m`suri adecvate cum
mentare care le afecteaz` pe femeile \n- ar fi politici [i programe educa]ionale, \n
s`rcinate [i practici neigienice [i nocive vederea eradic`rii practicilor tradi]ionale
\n timpul travaliului [i al na[terii copilu- [i cutumiare dùn`toare, inclusiv muti-
lui, inclusiv tratarea necorespunz`toare larea genital` a femeii, c`s`toria timpu-
a travaliului oprit \n desf`[urare, precum rie [i c`s`toria for]at` [i a[a numitele
[i \n perioada de dup` na[tere (paragra- crime de onoare, care constituie viol`ri
fele 193 [i urm`toarele). ale drepturilor omului \n cazul femeilor
[i copiilor [i obstacole care le \mpiedic`
|ntr-o Recomandare General` din 1990, pe femei s` se bucure pe deplin de drep-
Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`- turile [i de libert`]ile lor fundamenta-
rii |mpotriva Femeilor \[i exprim` preo- le…“ (A/RES/S-23/3, paragrafele 13 [i
cuparea \n leg`tur` cu continuarea 69(e)).
„practicii circumciziei la femei [i a altor
practici tradi]ionale care dùneaz` s`n`- Printre practicile care trebuie revizuite \n
t`]ii femeilor“ [i propune ca Statele P`r]i lumina principiilor Conven]iei se num`-
„s` ia m`suri corespunz`toare [i eficien- r`:
te \n vederea eradic`rii practicii de cir- toate formele de mutilare genital` [i
cumcizie la femei“. circumcizie,
Recomandarea General` propune, de legarea, tìerea, arderea, \nsemna-
asemenea, ca Statele P`r]i „s` includ` \n rea, frecarea cu monede, tatuarea,
politicile na]ionale de s`n`tate strategii piercing-ul;
corespunz`toare pentru eradicarea cir- ceremoniile de ini]iere care implic`,
cumciziei la femei \n cadrul sistemului de exemplu, ]inerea for]at` sub ap`;
de asisten]` medical` public`. Respecti-
vele strategii pot include responsabili- tratamentul deliberat discriminatoriu
tatea special` a personalului sanitar, in- al copiilor care implic` violen]` [i/sau
clusiv a moa[elor tradi]ionale, de a ex- care dùneaz` s`n`t`]ii - de ex., hr`-
plica consecin]ele dùn`toare ale cir- nirea [i/sau \ngrijirea preferen]ial` a
cumciziei la femei“ (Comitetul pentru copiilor de gen masculin, lipsa de
Eliminarea Discrimin`rii |mpotriva Fe- grij` fa]` de copiii cu dizabilit`]i sau
meilor, Recomandarea General` 14, copiii n`scu]i \n anumite zile, tabuuri
1990, HRI/GEN/ 1/Rev.5, p. 212). legate de alimenta]ie etc.
|n 1999, Adunarea General` a adoptat o formele de disciplin` care implic`
rezolu]ie privind practicile tradi]ionale violen]a [i/sau care sunt dùn`toare
sau cutumiare care afecteaz` s`n`tatea s`n`t`]ii;
femeilor [i a fetelor (A/RES/54/133). c`s`toria timpurie [i zestrea.
Aceasta a primit un raport de la Secre-
Comitetul este profund preocupat de
tarul General (A/54/341), care prezint`
persisten]a practicilor tradi]ionale dù-
evolu]ia \n acest domeniu la nivel
n`toare [i a recomandat diverse m`suri

\n Observa]iile Finale la Rapoartele Ini- toria for]at`.
]iale [i Rapoartele Secundare ale mai „Comitetul recomand` insistent Statului
multor State P`r]i. De exemplu: Parte s`-[i continue [i s`-[i consolideze
„Comitetul este \n continuare, preocu- eforturile actuale de eradicare a prac-
pat de persisten]a atitudinilor tradi]io- ticilor de mutilare genital` a femeii,
nale [i a practicilor dùn`toare, cum ar fi c`s`toria timpurie [i c`s`toria for]at` [i
mutilarea genital` a femeii, c`s`toria alte practici tradi]ionale dùn`toare, [i
timpurie, sarcina la adolescente [i recomand` Statului Parte s` se inspire
Trokosi (\nrobirea ritual` a fetelor) …“. din experien]a acumulat` de alte ]`ri“
„Comitetul \mp`rt`[e[te opinia Statului (Etiopia 2RCO, Add.144, paragrafele 64
Parte \n sensul c` sunt necesare eforturi [i 65).
serioase pentru abordarea practicilor „Luând act de decizia guvernamental`
tradi]ionale, cum ar fi c`s`toria timpurie, din 1996 de a interzice mutilarea geni-
mutilarea genital` a femeii [i Trokosi. tal` a femeii [i de decretul ministerial
din 1997 de interzicere a acestei practici
24 Comitetul recomand` revizuirea \ntregii
legisla]ii pentru a asigura compatibili- \n unit`]ile Ministerului S`n`t`]ii, pre-
cum [i de eforturile variate de educare a
tatea deplin` a acestora cu drepturile
copiilor; de asemenea, recomand` ela- publicului cu privire la traumele provo-
borarea [i implementarea unor cam- cate de aceste practici, inclusiv de cam-
panii publice, care s` implice toate seg- paniile prin mijloacele de informare [i
mentele societ`]ii, \n vederea schimb`rii prin programa [colar`, Comitetul este
atitudinilor care stau la baza acestor \nc` preocupat de faptul c` aceast`
practici. |n aceast` privin]`, trebuie luate practic` este \nc` larg r`spândit`“.
toate m`surile corespunz`toare iar „Comitetul, de comun acord cu Comi-
aceste m`suri trebuie considerate o tetul pentru Drepturile Economice, Soci-
prioritate“ (Ghana IRCO, Add.73, para- ale [i Culturale, recomand` Statului Par-
grafele 21 [i 42). te s` abordeze, \n mod prioritar, proble-
ma mutil`rii genitale a femeii. |n plus,
„Comitetul este foarte preocupat de Statul Parte este \ndemnat s` elaboreze
practica foarte r`spândit` a mutil`rii [i s` implementeze campanii educa]io-
genitale a femeii“. nale eficiente pentru combaterea presiu-
„|n lumina articolului 24.3 al Conven]iei, nilor tradi]ionale [i familiale \n favoarea
Comitetul recomand` insistent Statului acestei practici, \n special \n rândul celor
Parte s` adopte o legisla]ie care s` care sunt analfabe]i“ (Egipt 2RCO, Add.
interzic` practicile de mutilare genital` a 145, paragrafele 45 [i 46. Vezi, de ase-
femeii, s` se asigure c` legisla]ia res- menea, de exemplu, Sudan Obs. Prelim.
pectiv` este aplicat` \n practic` [i s` efec- Add.6, paragraful 4; Sudan IRCO, Add.
tueze campanii preventive de informare. 10, paragraful 22; Burkina Faso IRCO,
Comitetul recomand`, de asemenea, Add.19, paragrafele 3, 5 [i 14; Senegal
Statului Parte s` se inspire din experien]a IRCO, Add.44, paragrafele 18 [i 24; Liban
altor state \n acest domeniu [i s` aib` \n IRCO, Add.54, paragrafele 16 [i 38; Cipru
vedere, printre altele, adoptarea unor IRCO, Add.59, paragraful 16; Nigeria
practici alternative cu un caracter pur ce- IRCO, Add.61, paragrafele 15 [i 36;
remonial, care s` nu implice acte fizice“ Republica Democratic` Popular` Laos
(Sierra Leone IRCO, Add.116, paragrafele IRCO, Add.78, paragrafele 18 [i 42; Togo
61 [i 62). IRCO, Add.83, paragraful 48; Djibuti
„Recunoscând faptul c` s-au \nregistrat IRCO, Add.131, paragrafele 43 [i 44).
unele progrese, Comitetul este totu[i, Comitetul a propus o legisla]ie extrateri-
profund preocupat \n leg`tur` cu torial`:
rapoartele Comitetului Na]ional privind
Practicile Tradi]ionale din Etiopia „Comitetul apreciaz` eforturile depuse
(NCTPE) (septembrie 1998), care indic` [i \n]elege dificult`]ile \ntâmpinate de
faptul c` 72,7 la sut` din popula]ia de Statul Parte \n protejarea fetelor aflate
sex feminin este supus` unei forme de sub jurisdic]ia sa \mpotriva mutil`rii
mutilare genital`. Comitetul este, de genitale realizate \n afara teritoriului
asemenea, preocupat de alte practici sù. Totu[i, Comitetul recomand` insis-
semnalate de NCTPE, inclusiv uvulecto- tent Statului Parte s` \ntreprind` campa-
mia, extrac]ia din]ilor de lapte [i c`s`- nii intense de informare, ]intite \n mod

eficient, \n vederea combaterii acestui s` \ntreprind` un studiu privind testarea
fenomen, [i s` aib` \n vedere adoptarea virginit`]ii pentru a evalua impactul fizic
unei legisla]ii cu aplicabilitate extrateri- [i psihologic al acestei practici asupra
torial`, care ar putea \mbun`t`]i pro- fetelor. |n aceast` privin]`, \n conformi-
tec]ia copiilor afla]i sub jurisdic]ia sa tate cu articolele 16 [i 24(3) din Conven-
\mpotriva unor astfel de practici tradi- ]ie, Comitetul recomand` Statului Parte
]ionale dùn`toare“ (Olanda IRCO, Add. s` introduc` programe de sensibilizare
114, paragraful 18). [i de cre[tere a gradului de con[tienti-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea zare pentru cadrele medicale [i publicul
fa]` de circumcizia bìe]ilor, efectuat` \n larg, \n vederea modific`rii atitudinilor
condi]ii nesigure sau neigienice: tradi]ionale [i \n vederea descuraj`rii
practicii de testare a virginit`]ii“ (Africa
„Comitetul este preocupat de faptul c`, de Sud IRCO, Add.122, paragraful 33).
\n anumite situa]ii, circumcizia bìe]ilor
este realizat` \n condi]ii medicale nesi-
gure… Comitetul recomand` Statului
Parte s` ia m`suri eficiente, inclusiv in-
„Statele P`r]i se angajeaz` s`
promoveze [i s` \ncurajeze
24
struirea celor care efectueaz` circumci-
cooperarea interna]ional` \n
zia [i cre[terea gradului de con[tienti-
zare, pentru a asigura s`n`tatea bìe]ilor vederea realiz`rii progresive [i
[i a-i proteja \mpotriva condi]iilor medi- depline a dreptului recunoscut
cale nesigure \n timpul practicii circum- \n prezentul articol. |n acest
ciziei“ (Africa de Sud IRCO, Add.122, pa-
ragraful 33). sens, se vor avea \n vedere, \n
„Comitetul recomand`, de asemenea, mod deosebit, nevoile ]`rilor
Statului Parte s` abordeze riscurile de \n curs de dezvoltare“: artico-
s`n`tate asociate circumciziei la bìe]i“ lul 24(4)
(Lesotho IRCO, Add.147, paragraful 44).
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu OMS, UNICEF [i diverse alte organiza]ii
privire la testarea virginit`]ii \n Africa de ale Na]iunilor Unite sau care au leg`turi
Sud: cu Na]iunile Unite sunt angajate \n mod
special \n promovarea cooper`rii inter-
„Comitetul este, de asemenea, preocu- na]ionale \n acest sens. Cooperarea
pat \n leg`tur` cu practica tradi]ional` include ajutor, consiliere [i asisten]`
de testare a virginit`]ii, care pune \n tehnic`, colaborare \n efectuarea
pericol s`n`tatea, afecteaz` respectul de cercet`rilor [i a[a mai departe (vezi, de
sine [i violeaz` intimitatea fetelor… asemenea, articolul 4, pagina 96).
Comitetul mai recomand` Statului Parte

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 24 vizeaz` \n mod deosebit departamentele de s`-
n`tate, protec]ie social`, educa]ie, planificare [i mediu)
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 24, acestea ar trebui s` includ` formarea per-
sonalului medical, a asisten]ilor sociali [i a profesorilor, precum [i a celor implica]i
\n educa]ia p`rin]ilor [i promovarea s`n`t`]ii pentru copii [i adolescen]i)?

Statul a luat m`surile de implementare a articolului 24 \n limita maxim` posibil` a
resurselor disponibile?
Legisla]ia statului prevede respectarea articolului 12(1) [i (2) (opiniile copilului) \n ceea
ce prive[te:
planificarea [i dezvoltarea tuturor serviciilor de asisten]` medical`?
luarea deciziilor \n ceea ce prive[te tratamentul medical individual al copilului?
To]i copiii afla]i sub jurisdic]ia statului:
au dreptul de a se bucura de cel mai \nalt standard de s`n`tate posibil?
au acces la unit`]i de tratare a bolilor [i de recuperare a s`n`t`]ii?
To]i copiii cu dizabilit`]i au dreptul la acela[i nivel de asisten]` medical` [i \n cadrul

aceluia[i sistem ca [i ceilal]i copii?
Fetele au drepturi egale privind asisten]a medical`?
Informa]iile colectate sunt adecvate:
pentru a asigura acurate]ea
ratei mortalit`]ii infantile
ratei mortalit`]ii copiilor sub cinci ani
ratei mortalit`]ii \n rândul copiilor mai mari
pentru a furniza date defalcate, \n vederea analiz`rii problemelor legate de
discriminare?
Exist` o reducere substan]ial` [i continu` a ratei mortalit`]ii infantile [i a mortalit`]ii
copiilor \n Statul Parte?
Statul a elaborat o defini]ie a asisten]ei medicale [i a serviciilor de \ngrijire a s`-
n`t`]ii necesare copilului?
To]i copiii afla]i sub jurisdic]ie au acces la asisten]a medical` [i la serviciile de \n-
grijire a s`n`t`]ii necesare?
Copiii au acces la servicii de s`n`tate adecvate din punctul de vedere al confiden]ia-
lit`]ii, inclusiv la informa]ii, consiliere [i materiale informative?
Adolescen]ii sunt angaja]i \n mod direct, \n elaborarea serviciilor de s`n`tate care le
sunt adresate?
Dezvoltarea asisten]ei medicale primare constituie o prioritate?
Statul a stabilit obiective corespunz`toare pentru realizarea deplin` a dreptului copi-
lului, prev`zut de articolul 24, \n leg`tur` cu:
ratele mortalit`]ii infantile, a mortalit`]ii copiilor sub 5 ani, sub 18 ani [i a
mortalit`]ii materne?
accesul tuturor femeilor la asisten]` medical` prenatal`, la cadre medicale
calificate care s` le asiste \n timpul na[terii [i la unit`]i de referire/trimitere, \n
cazul sarcinilor cu risc ridicat [i al urgen]elor?
accesul tuturor cuplurilor la informa]ii [i servicii, pentru a se asigura c`
sarcinile nu sunt prea timpurii, prea dese, prea târzii sau prea multe?
reducerea malnutri]iei severe [i moderate \n rândul copiilor?
reducerea ratei de nou-n`scu]i cu greutate mic` la na[tere?
reducerea anemiei feriprive?
eradicarea caren]elor de vitamina A?
accesul la ap` potabil` sigur`?
accesul la instala]ii sanitare de eliminare a excrementelor?
eliminarea bolii viermelui de guinea („guinea worm disease“ - \n original)?
protejarea contra polu`rii mediului?
eradicarea poliomielitei?

eliminarea tetanosului neonatal?
eliminarea pojarului?
men]inerea unui grad ridicat de acoperire al imuniz`rii?
reducerea num`rului de decese datorate diareii [i a ratei de inciden]` a diareii?
reducerea num`rului de decese datorate infec]iilor respiratorii acute?
(Aceast` list` se bazeaz` pe obiectivele prev`zute \n Planul de Ac]iune adoptat la
Summit-ul Mondial)
Statul a asigurat accesul corespunz`tor la educa]ia sanitar`, promovarea s`n`t`]ii [i
suportul oferit publicului larg, [i \n special a p`rin]ilor [i copiilor, \n ceea ce prive[te:
s`n`tatea [i alimenta]ia copilului?
avantajele al`pt`rii?
igiena [i asanarea mediului?
prevenirea accidentelor?
asisten]a medical` preventiv`?
educa]ia [i serviciile de planificare familial`, inclusiv servicii corespunz`toare
pentru adolescen]i?
Informarea [i educa]ia preventiv` legat` de HIV/SIDA?
Statul a luat m`suri corespunz`toare pentru a asigura implementarea Instruc]iunilor
Inter-Agen]ii privind Al`ptarea \n zonele afectate de HIV/SIDA?
Statul a luat m`suri corespunz`toare pentru a asigura implementarea Codului In-
terna]ional al de Marketing al Substitutelor de Lapte Matern?
Statul a revizuit toate practicile tradi]ionale care \i implic` pe copiii din toate seg-
mentele de popula]ie, pentru a se asigura c` nici una dintre acestea nu dùneaz` s`-
n`t`]ii [i c` nu sunt incompatibile cu alte articole ale Conven]iei (\n special, articolele
3, 6 [i 19)?
Statul a luat m`suri eficiente [i corespunz`toare pentru abolirea tuturor practicilor
tradi]ionale care dùneaz` s`n`t`]ii sau care sunt incompatibile cu alte prevederi ale
Conven]iei?
Statul este implicat \n ac]iuni de cooperare interna]ional` \n vederea schimbului de
informa]ii [i pentru \mbun`t`]irea capacit`]ii [i abilit`]ilor legate de realizarea drep-
tului copiilor la s`n`tate?


Articolelor conexe
Articolul 5: \ndrumarea p`rin]ilor [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului
Articolul 17: accesul la informa]ii adecvate [i rolul mijloacelor de informare
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor [i asisten]a din partea statului
Articolul 19: protec]ia \mpotriva tuturor formelor de violen]`
Articolul 23: drepturile copiilor cu dizabilit`]i
Articolul 25: dreptul la revizuirea periodic` a tratamentului
Articolul 27: dreptul la un standard de via]` adecvat
Articolul 28: dreptul la educa]ie
Articolele 32-36: protec]ia \mpotriva tuturor formelor de exploatare
Articolul 39: recuperarea [i reintegrarea copiilor victime

Dreptul
copilului la
reevaluarea
periodic` a
tratamentului
25
Statele P`r]i recunosc dreptul copilului, care a fost plasat de c`tre autorit`]ile competente
pentru \ngrijire, protec]ie sau tratamentul problemelor sale de s`n`tate fizic` sau men-
tal`, la o reevaluare periodic` a tratamentului oferit [i a tuturor celorlalte circumstan]e
relevante pentru plasarea sa.
rticolul 25 prevede reevaluarea deoarece ofer` m`suri de protec]ie \m-
A periodic` a tratamentului [i a
\mprejur`rilor \n care copiii au
fost plasa]i de autorit`]i \n sco-
pul \ngrijirii, protej`rii problemelor lor
de s`n`tate sau tratamentului. Aceasta
potriva uneia din cele mai grave forme
de abuz asupra copilului – abuzul din
partea statului. |n numele „interesului
superior al copilului“, invocat de multe
ori \n mod sincer de c`tre autorit`]ile
include plasarea \n familii sau institu]ii implicate, copii din toate p`r]ile lumii au
(private sau de stat) pentru copiii priva]i suferit neglijare [i tratamente necores-
de mediul lor familial (articolul 20), punz`toare, fiind plasa]i de autorit`]ile
copiii adopta]i (articolul 21), copiii refu- de stat \n spitale, alte institu]ii medicale,
gia]i (articolul 22), copiii cu dizabilit`]i c`mine de copii, internate, centre de de-
(articolul 23), copiii bolnavi sau cu tulbu- ten]ie, plasament familial [i adop]ie [i
r`ri mentale (articolul 24), copiii plasa]i comunit`]i terapeutice. Sumar
\n [coli cu regim reziden]ial (articolul Articolul 25 este important deoarece
28), copiii priva]i de libertate (articolul ofer` un poten]ial deosebit pentru dez-
37), copiii c`rora li se acord` \ngrijire \n voltarea de drepturi [i m`suri de protec-
scopul recuper`rii (articolul 39) sau afla]i ]ie aplicabile legal. Reglement`rile pri-
\n alte tipuri de plasament pentru com- vind „reevaluarea periodic` a tratamen-
portament infrac]ional (articolul 40). tului“ pot stabili standarde \nalte, obiec-
Reevalu`rile trebuie s` ia \n considerare tive [i practici detaliate pentru to]i profe-
atât caracterul adecvat al plasamentului sioni[tii care lucreaz` cu copiii afla]i \n
cât [i evolu]ia tratamentului sau \ngri- plasament [i pot asigura drepturile co-
jirii. pilului, de exemplu de a fi ascultat, de a
|n felul sù discret, articolul 25 prevede avea contact cu lumea exterioar` [i de a
un drept foarte important \n cadrul Con- avea acces la o procedur` eficient` de
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului, depunere a plângerilor.
DREPTUL COPILULUI LA REEVALUAREA PERIODIC~ A TRATAMENTULUI 449

Extrase din
form Conven]iei
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se cere s` ofere informa]ii relevante, care
s` includ` principalele m`suri legislative, judiciare, administrative [i de alt` natur`
\n vigoare, \n special despre modul \n care acestea reflect` principiilor interesului
superior al copilului [i respectului pentru opiniile copilului; factorii implica]i [i difi-
25 cult`]ile \ntâmpinate [i progresele ob]inute \n implementarea prevederilor re-
levante ale Conven]iei; precum [i priorit`]ile procesului de implementare [i obiec-
tivele specifice pentru viitor, \n ceea ce prive[te:
(j) Reevaluarea periodic` a plasamentului (articolul 25)
|n plus, Statelor P`r]i li se cere s` ofere informa]ii privind num`rul de copii pe an,
\n perioada de raportare, din urm`toarele grupuri, defalcate \n func]ie de vârst`,
sex, origine etnic` sau na]ional` [i mediu rural sau urban: copii f`r` ad`post, copii
abuza]i sau neglija]i prelua]i de c`tre stat pentru asigurarea protec]iei lor, copii
afla]i \n plasament familial, copii plasa]i \n \ngrijire institu]ional`, copii plasa]i \n
adop]ie na]ional`, copii care intr` \n ]ar` prin proceduri de adop]ie interna]ional`
[i copii care p`r`sesc ]ara prin proceduri de adop]ie interna]ional`.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` ofere informa]ii statistice relevante [i indicatori pri-
vind copiii la care se refer` aceast` sec]iune“
„MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~
I. Reevaluarea periodic` a plasamentului (articolul 25)
V` rug`m s` indica]i m`surile \ntreprinse, inclusiv cele de natur` legislativ`, admi-
nistrativ` [i judiciar`, pentru a recunoa[te dreptul copilului plasat de autorit`]ile
competente pentru \ngrijirea, protec]ia sau tratamentul problemelor sale de s`-
n`tate fizic` sau mental`, la o reevaluare periodic` a tratamentului oferit copilului
\n institu]iile, serviciile [i unit`]ile publice [i private, precum [i orice alte \mpreju-
r`ri relevante pentru plasamentul acestuia.
Trebuie furnizate informa]ii, printre altele, cu privire la:
Autorit`]ile considerate competente \n aceste scopuri, inclusiv orice mecanisme
independente constituite \n acest sens;
|mprejur`rile luate \n considerare la decizia de plasare a copilului pentru \n-
grijire, protec]ie [i tratament;
Frecven]a reevalu`rii plasamentului [i tratamentului oferit;
Respectul asigurat pentru prevederile [i principiile Conven]iei, inclusiv nediscri-
minarea, interesul superior al copilului [i respectul pentru opinia copilului;
Datele relevante privind copiii implica]i, inclusiv cei afla]i \n situa]ii de abandon,
copiii cu dizabilit`]i [i cei care solicit` azil sau copiii refugia]i, inclusiv copiii ne-
\nso]i]i, precum [i cei afla]i \n conflict cu legea. Datele trebuie s` fie defalcate
printre altele \n func]ie de vârst`, sex, origine na]ional`, etnic` [i social`, si-
tua]ie familial` [i loc de reziden]`, precum [i \n func]ie de durata plasamentului
[i frecven]a reevalu`rii acestuia;

Progresele ob]inute \n implementarea articolul 25, dificult`]ile \ntâlnite [i obiec-
tivele stabilite pentru viitor“.
borarea Rapoartelor Periodice sunt relevante pentru raportarea conform acestui
articol: 80 [i 143; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
„Statele P`r]i recunosc dreptul consens c` plasamentele realizate \n

mod privat de c`tre p`rin]i nu sunt in-
copilului, care a fost plasat de cluse (E/CN.4/1986/39 pp. 11-13; Detrick,
c`tre autorit`]ile competente pagina 360). Nu s-a clarificat cu exacti-
pentru \ngrijirea, protec]ia sau tate de ce nu ar trebui reevaluate pla-
tratamentul problemelor sale samentele aranjate \n mod privat, \ntru-
de s`n`tate fizic` sau men-

cât copiii implica]i sunt, probabil, chiar
mai vulnerabili decât cei plasa]i de c`tre
25
tal`“ stat. Comitetul a \ncurajat totu[i statele
s` verifice bun`starea copiilor plasa]i \n
Cuvântul „competent“ \nseamn` c` au- mod privat:
torit`]ile trebuie s` aib` competen]a
„Trebuie instituit` o monitorizare inde-
adecvat` pentru a ac]iona dar nu este o
pendent` pentru institu]iile de \ngrijire
judecat` calitativ` asupra capacit`]ilor
de stat [i particulare. Din perspectiva
profesionale. Din p`cate, acest articol
articolului 25 al Conven]iei, Comitetul
este par]ial conceput pentru a proteja
sugereaz` Statului Parte s` reevalueze
copiii care au fost plasa]i de c`tre au-
\n mod sistematic condi]iile de via]`
torit`]i incompetente din punct de ve-
copiilor afla]i \n plasamente informale“
dere profesional.
(Guineea IRCO, Add.100, paragraful 21).
Formele de plasament care se \ncadrea-
z` \n domeniul de aplicare a acestui arti-
pat de condi]iile \n care trìesc copiii
col pot fi publice sau private. Acestea
afla]i \n tipurile informale de plasament
includ familii adoptive [i de plasament,
(‚adop]ie’ intrafamilial`), copii a c`ror si-
c`mine de copii [i institu]ii, centre pen-
tua]ie nu este reevaluat` periodic \n con-
tru deten]ia imigran]ilor [i a refugia]ilor,
formitate cu articolul 25 al Conven]iei
spitale, unit`]i [i sec]ii medicale, centre
[...]. Din perspectiva articolului 25 al
terapeutice, [coli cu internat, centre de
Conven]iei, Comitetul sugereaz` ca Sta-
deten]ie [i \nchisori. {colile cu regim
tul Parte s` realizeze un studiu pentru
reziden]ial trebuie de asemenea incluse
evaluarea condi]iilor \n care trìesc co-
aici de[i educa]ia nu este men]ionat`
piii afla]i \ntr-un tip informal de plasa-
\ntre scopurile de la articolul 25, \ntrucât
ment“ (Ciad IRCO, Add.107, paragraful
scopul unui internat este de a asigura pe
22).
lâng` educa]ie [i \ngrijirea copiilor. De
asemenea, „pedepsirea“ nu este unul Articolul 3(3) cere statelor s` asigure
dintre scopurile articolului, dar centrele standarde \n toate institu]iile, serviciile
de deten]ie [i alte plasamente pentru [i unita]ile. Ambele articole, 3(3) [i 25, se
copiii cu comportament infrac]ional pre- refer` la monitorizare. Diferen]a \ntre
v`d, pe lâng` \ngrijirea copiilor [i pe- acestea este c` 3(3) se refer` la monito-
depsirea lor. rizarea institu]iilor [i personalului, \n
timp ce articolul 25 se refer` la moni-
De[i acoper` plasamentele realizate de
torizarea evolu]iei individuale a fiec`rui
stat \n institu]ii private, articolul 25 nu
copil din institu]ie. Comitetul \ncura-
pare s` includ` plasamentele aranjate \n
jeaz` deseori statele s` „monitorizeze“
mod privat de c`tre p`rin]i. La un
respectarea drepturilor copiilor afla]i \n
moment dat, \n procedura de redactare
institu]ii [i \n plasament familial, ceea
a articolului, s-a propus s` se prevad` o
ce, \n sensul Conven]iei, trebuie s`
exceptare expres` pentru plasamentele
\nsemne atât monitorizarea sistemului
aranjate de p`rin]i. De[i aceast` excep-
cât [i a copiilor \n mod individual.
]ie nu apare \n textul final, a existat un

Articolul 12, care prevede ascultarea te institu]ii“ (Armenia IRCO, Add.119,
opiniilor copilului, este relevant \n sen- paragrafele 28 [i 29. Vezi [i Polonia
sul c` opinia copiilor trebuie ascultat` IRCO, Add.31, paragraful 34; Nicaragua
\n decursul reevalu`rilor [i c` trebuie s` IRCO, Add.36, paragraful 18, Ucraina
existe la dispozi]ia copiilor proceduri IRCO, Add.42, paragraful 27; Guatemala
adecvate pentru depunerea de plângeri IRCO, Add.58, paragraful 38; Bulgaria
(vezi pagina 202). Comitetul a ar`tat clar IRCO, Add.66 paragraful 27; Cuba IRCO,
c`, mecanismele eficiente pentru depu- Add.72, paragraful 18; Azerbaidjan
nerea de plângeri sunt v`zute ca o parte IRCO, Add.77, paragrafele 18 [i 39; Peru
integrant` a unei monitoriz`ri eficiente: 2RCO, Add.120, paragraful 21).
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` Plasamentul familial trebuie verificat \n
ofere instruire suplimentar`, \n special mod periodic:
\n domeniul drepturilor copiilor, pentru „Comitetul [...] ia not` de faptul c` mo-
asisten]ii sociali, s` asigure reevaluarea nitorizarea periodic` se concentreaz`
25 periodic` a plasamentelor \n institu]ii [i
s` constituie un mecanism independent
mai mult asupra calit`]ii plasamentului
familial al copiilor decât asupra necesi-
de depunere a plângerilor pentru copiii t`]ii de a reevalua decizia de plasament,
din institu]iile de \ngrijire alternativ`“ \n conformitate cu articolul 25 al Con-
(Grenada IRCO, Add.121, paragraful 18. ven]iei. Comitetul este preocupat de fap-
Vezi [i Guatemala IRCO, Add.58, para- tul c`, eforturile de a oferi permanen]` [i
graful 38; Bulgaria IRCO, Add.66, stabilitate pentru copil pot, ocazional,
paragraful 27, Kirghizstan IRCO, Add. duce la o decizie prematur` c` reunifica-
127, paragraful 36, Tadjikistan IRCO, rea familiei nu mai este posibil`“ (Bar-
Add.136, paragraful 37, Slovacia IRCO, bados IRCO, Add.103, paragraful 21).
|n primul rând Comitetul a fost interesat
dac` exist` o reevaluare periodic` a pla-
„[...] la o reevaluare periodic` a
samentului copiilor \n \ngrijire institu- tratamentului oferit [i a tutu-
]ional`: ror celorlalte circumstan]e re-
„Comitetul este preocupat de fapul c` levante pentru plasarea sa“
Statul Parte nu are o cerin]` procedural`
pentru reevaluarea periodic` [i monito- Ce se va lua \n considerare la reevaluare
rizarea sistematic` \n cazurile \n care [i cât de des se va realiza aceasta va de-
copiii sunt plasa]i \n forme de \ngrijire pinde \n mod necesar de \mprejur`rile
alternativ`, cum ar fi \n c`mine de copii, specifice, dar statele pot stabili cerin]e
case de oaspe]i sau alte institu]ii simila- minime \n legisla]ie. „Tratamentul“ apli-
re [...] [i trebuie constituit un mecanism cat copilului include nu numai trata-
adecvat pentru monitorizarea sistema- mentul clinic \n scopuri de s`n`tate, ci [i
tic` [i reevaluarea plasamentului \n \n- toate celelalte aspecte ale experien]ei
grijire institu]ional`, \n lumina articolu- institu]ionale ale copilului, care vor
lui 25 al Conven]iei“ (Kuweit IRCO, Add. include, de exemplu, m`surile utilizate
96, paragraful 24). pentru a controla copilul, accesul copi-
lului la lumea exterioar` [i cum este
„Comitetul este preocupat de perioadele
afectat` educa]ia copilului. |n plus, „[...]
lungi la care se face reevaluarea plasa-
mentului - dispus de instan]e - pentru toate celelalte \mprejur`ri relevante pen-
copiii bolnavi mintal. Comitetul \ncura- tru plasarea copilului“ trebuie s` includ`
jeaz` Statul Parte ca, \n stabilirea perio- \n mod esen]ial motivul [i justificarea
dicit`]ii pentru reevaluarea plasamen- plas`rii.
tului, s` ia \n considerare principiile [i |n raportul la Dezbaterea General` pri-
prevederile Conven]iei, \n special intere- vind „Administrarea justi]iei juvenile“,
sul superior al copilului“ (Austria IRCO, Comitetul a comentat:
Add.98, paragraful 20). „S-a exprimat preocuparea cu privire la
„Comitetul recomand` s` se instituie o plasarea copiilor \n institu]ii, sub pretex-
reevaluare periodic` a plasamentului [i tul bun`st`rii acestora, f`r` a lua \n con-
s` se creeze mecanisme pentru evalua- siderare interesul superior al copilului [i
rea [i monitorizarea condi]iilor din aces- f`r` a asigura garan]iile fundamentale

Exemple de reevaluare periodic`
Danemarca a informat Comitetul pentru Drepturile Copilului c` decizia de a plasa
un copil \n afara domiciliului este reevaluat` periodic de „Comitetele de Tineret“,
de obicei la intervale de un an, dar se pot dispune perioade mai lungi sau mai
scurte (Danemarca IR, paragraful 188).
Marea Britanie prevede o reevaluare formal`, o dat` la [ase luni a evolu]iei tuturor
copiilor afla]i \n \ngrijirea statului, dar \n cazurile de privare de libertate din motive
de bun`stare, oportunitatea acestei m`suri trebuie reconsiderat` o dat` la trei luni.
Copiii de]inu]i \n baza legisla]iei cu privire la s`n`tatea mental` au, de asemenea,
dreptul la reevaluare periodic`. |ndrumarea guvernamental` clarific` faptul c` par-
ticiparea copiilor la propria reevaluare trebuie s` fie regula [i nu excep]ia (Marea
Britanie IR, paragrafele 132, 339-355).
recunoscute de Conven]ie, care includ determinat` de autoritatea judiciar`,

25
dreptul de a contesta decizia de plasa- f`r` a exclude posibilitatea eliber`rii
ment \n fa]a unei autorit`]i judiciare, a acestuia \nainte de termenul stabilit
dreptul la reevaluarea periodic` a trata- ini]ial“. |n cazul \n care copiii vor avea
mentului oferit copilului [i a tuturor ce- posibilitatea de eliberare \nainte de
lorlalte \mprejur`ri relevante pentru expirarea sentin]ei stabilite ini]ial, va
plasarea copilului, precum [i dreptul de fi necesar` o form` de reevaluare pe-
a depune plângeri“ (Raportul celei de-a riodic` pentru a stabili dac` aceast`
X-a sesiuni, octombrie/noiembrie 1995, eliberare \nainte de termen este posi-
CRC/ C/46, paragraful 228). bil`;
Diferite tipuri de reevaluare pot fi reevalu`ri realizate de c`tre profesio-
necesare: ni[tii implica]i pentru a stabili evolu-
reevalu`ri realizate de autorit`]i judi- ]ia tratamentului;
ciare sau administrative pentru moni- reevalu`ri realizate de c`tre persoane
torizarea caracterului adecvat al independente, ca m`sur` de protec-
plasamentelor obligatorii (de exem- ]ie \mpotriva abuzurilor [i pentru a
plu, Comitetul a recomandat ca Bul- verifica bun`starea general` a copilu-
garia s` ia \n considerare instituirea lui. Ca o component` esen]ial` a ulti-
unui sistem de „custode ad litem“- mei forme de reevaluare, copiii tre-
pentru copiii afla]i \n \ngrijire insti- buie s` aib` posibilitatea de a purta
tu]ional` (Bulgaria IRCO, Add.66, pa- discu]ii private cu evaluatorii, cu
ragraful 27)). Acolo unde este im- privire la tratamentul aplicat.
plicat` privarea de libertate, articolul Cât de des trebuie s` se realizeze reeva-
37 prevede ca utilizarea acesteia s` luarea periodic`?
fie „o m`sur` de ultim` instan]` [i s`
fie aplicat` pentru cea mai scurt` De[i aceast` decizie este la latitudinea
perioad` de timp posibil“ (vezi pa- Statului Parte, se poate presupune c` va
ginile 661-662). Regula 2 a Regulilor fi necesar` o reevaluare cu atât mai frec-
Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru vent` cu cât este mai involuntar plasa-
Protec]ia Minorilor Priva]i de Liberta- mentul [i mai extrem tratamentul (vezi
te prevede: „Durata sanc]iunii trebuie caseta).

incluzând:
ti]ie, protec]ie social`, educa]ie [i s`n`tate)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
ten]ilor sociali, avoca]ilor, magistra]ilor, a avoca]ilor copilului, profesorilor, per-
sonalului din institu]ii, personalului medical (inclusiv din domeniul s`n`t`]ii men-
tale)?

Au fost adoptate m`suri legale [i/sau formal administrative pentru a asigura reevalua-
rea periodic` a fiec`rui copil plasat pentru \ngrijire [i protec]ie, care s` includ` copiii
afla]i \n:
plasament familial?
adop]ie?
institu]ii de \ngrijire?
internate?
\nchisori [i centre de deten]ie?

{i pentru tratamentul problemelor sale de s`n`tate fizic` sau mental`, inclusiv \n:
spitale?
centre de s`n`tate?
sec]ii de psihiatrie?
centre terapeutice?
Este necesar ca reevalu`rile s` ia \n considerare:
tratamentul copilului (inclusiv toate aspectele \ngrijirii acestuia)?
plasamentul copilului (inclusiv dac` este necesar` continuarea acestuia)?
opiniile copilului (constatate \n cadrul unei discu]ii private)?
Se realizeaz` aceste reevalu`ri la intervale de timp adecvate asigur`rii protec]iei [i
bun`st`rii copilului?

Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 25 includ:
Articolul 23: copiii cu dizabilit`]i
Articolul 24: serviciile de s`n`tate
Articolul 28: serviciile de educa]ie
Articolul 37: privarea de libertate
Articolul 39: m`surile de reabilitare
Articolul 40: sistemele de justi]ie juvenil`

Dreptul
copilului de a
beneficia de
securitate
social`
26
1. Statele P`r]i vor recunoa[te oric`rui copil dreptul de a beneficia de securitate social`,
inclusiv de asigur`ri sociale, [i vor lua m`surile necesare pentru asigurarea deplinei reali-
z`ri a acestui drept, \n conformitate cu legisla]ia lor na]ional`.
2. Beneficiile trebuie s` fie acordate, când este cazul, ]inându-se seama de resursele [i de
situa]ia copilului [i a persoanelor responsabile de \ntre]inerea sa, ca [i de orice alt ele-
ment relevant pentru cererea de acordare a beneficiului f`cut` de c`tre copil sau \n
numele sù.
rticolul 26 vizeaz` sprijinul fi- procesului de redactare a articolului 26,
A nanciar pe care statul \l acord`

copiilor. |n general, copiii de-
pind de p`rin]i din punct de ve-
dere economic. Atunci când adul]ii res-
ponsabili cu cre[terea copiilor sunt \n
s-a propus ca, dreptul la securitatea so-
cial` s` depind` \n mod explicit de dis-
ponibilitatea resurselor na]ionale, dar
aceast` sugestie a fost perceput` ca ne-
fiind necesar`, din perspectiva articolu-
imposibilitatea de a avea grij` de ace[- lui 4 (E/CN.4/1984/71, pp. 16-18; Detrick,
tia, fie din cauz` c` nu \[i pot g`si o sluj- pp. 364-367).
b` bine pl`tit`, fie din cauza unor motive Articolul 9 din Pactul Interna]ional cu
personale (boal`, dizabilitate, sarcin`, privire la Drepturile Economice, Sociale
vârst` \naintat` [.a.m.d) care \i \mpie- [i Culturale stipuleaz`: „Statele P`r]i la
dic` s` lucreze, statul are obliga]ia de a prezentul pact recunosc dreptul oric`rei Sumar
le asigura respectivilor copii o anumit` persoane la securitate social`, inclusiv la
form` de ajutor financiar, pl`tit fie direct asigur`ri sociale“. Conven]ia cu privire
copilului, fie prin intermediul unui adult la Drepturile Copiilor modific` acest
responsabil. Articolul 26 sus]ine, prin text, \n sensul c` un copil are mai degra-
urmare, aceast` obliga]ie. b`, dreptul de a „beneficia de“ securi-
Articolul 26 se supune prevederilor arti- tate social`, decât dreptul „la“ securitate
colului 4: „...|n ceea ce prive[te dreptu- social`. Aceasta reflect` faptul c` secu-
rile economice, sociale [i culturale, Sta- ritatea economic` a copiilor este \n ge-
tele P`r]i vor lua m`surile necesare, neral dependent` de cea a adul]ilor care
folosind la maximum resursele disponi- \i \ngrijesc. Ideea acestei dependen]e a
bile, [i, acolo unde este cazul, vor apela condus, de asemenea, la redactarea ce-
la cooperarea interna]ional`“. |n cadrul lui de al doilea paragraf al articolului 26,
DREPTUL COPILULUI DE A BENEFICIA DE SECURITATE SOCIAL~ 457

prin care securitatea social` este con- clusiv celor care provin din familii boga-
di]ionat` de lipsa de resurse a celor care te. Totu[i, cei care au elaborat textul arti-
\ngrijesc copiii. S-a pus problema dac` colului au convenit s` men]ioneze clar
nu cumva \n caz contrar, statele implica- faptul c` un copil poate solicita direct
te \n procesul de ratificare vor trebui s` beneficiile ce i se cuvin (E/CN.4/ 1989/48,
garanteze beneficii tuturor copiilor, in- pp. 75-78; Detrick, pagina 368).
Extrase din
form Conven]iei
26 Pentru textul integral al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
consulta]i Anexa 3, pagina 811.
„S`n`tatea [i Bun`starea
vante, inclusiv privind principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau
de alt` natur`, aflate \n vigoare; privind infrastructura institu]ional` necesar` im-
plement`rii politicilor din acest domeniu, \n special strategiile [i mecanismele de
monitorizare; factorii [i dificult`]ile \ntâmpinate, precum [i progresul realizat \n
implementarea respectivelor prevederi, vizând:
(d) Securitatea social` ... (articolele 26 [i 28, paragraful 3)
|n plus fa]` de informa]iile furnizate conform paragrafului 9 (b) al prezentelor in-
struc]iuni (referitor la coordonare [i monitorizare), Statele P`r]i sunt rugate s`
specifice natura [i nivelul cooper`rii cu organiza]iile guvernamentale sau neguver-
namentale locale sau na]ionale, cum ar fi institu]iile de asisten]` social`, cu privire
la implementarea acestei sec]iuni a Conven]iei. Statele P`r]i sunt \ncurajate s`
ofere [i alte date statistice relevante sau indicatori, \n leg`tur` cu copiii la care se
face referire \n aceast` sec]iune“
C. Serviciile [i facilit`]ile privind securitatea social` [i \ngrijirea copiilor (articolele
26 [i 18, paragraful 3)
Referitor la articolul 26, v` rug`m s` furniza]i informa]ii legate de:
M`surile adoptate pentru a recunoa[te dreptul fiec`rui copil de a beneficia de
securitate social`, inclusiv de asigur`ri sociale;
M`surile necesare, \ntreprinse pentru asigurarea deplinei realiz`ri a acestui
drept, \n conformitatea cu legisla]ia na]ional`;
Modul \n care beneficiile acordate ]in cont de resursele [i de conjunctura \n care
se afl` copilul [i persoanele responsabile cu \ntre]inerea acestuia, ca [i de orice
alt element considerat relevant pentru cerere de acordare a beneficiului f`cut`
de c`tre copil sau \n numele sù.
Rapoartele ar trebui s` indice, de asemenea, prevederile legale relevante pentru
implementarea acestui drept, circumstan]ele \n baza c`rora copiii \n[i[i au dreptul
de a solicita m`suri de securitate social`, fie \n mod direct, fie prin intermediul unui
reprezentant, criteriile luate \n considerare atunci când se acord` aceste beneficii,
precum [i orice alte informa]ii defalcate relevante, referitoare la aria de acoperire

[i la implica]iile financiare ale unor astfel de m`suri, precum [i inciden]a lor \n
func]ie de vârsta, sexul [i num`rul de copii din familie, starea civil` a p`rin]ilor,
situa]ia p`rin]ilor singuri [i rela]ia dintre securitatea social` [i [omaj“
(CRC/C/58, paragrafele 99-100. Paragrafele urm`toare din Instruc]iunile pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice (paragrafele 35 [i 66) sunt, de asemenea, impor-
tante pentru procesul de raportare, conform prezentului articol; pentru textul com-
plet al Instruc]iunilor, consulta]i Anexa 3, pagina 811).
„Statele P`r]i vor recunoa[te „Comitetul atrage aten]ia asupra faptu-

lui c` politicile economice nu sunt nicio-
oric`rui copil dreptul de a dat` neutre \n raport cu drepturile co-
beneficia de securitate social`,
inclusiv de asigur`ri sociale“
piilor. Comitetul solicit` societ`]ii civile
s` \i acorde sprijinul \n ob]inerea supor- 26
tului liderilor - marcan]i ai comunit`]ii
Decada 1985-1995 a fost martora unei interna]ionale, [i \n special al |naltului
recesiuni economice \n \ntreaga lume. Comisariat pentru Drepturile Omului, al
Recesiunea, \mpreun` cu datoriile na]io- Directorului Executiv al UNICEF [i al Pre-
nale paralizante [i promovarea filozofiei [edintelui B`ncii Mondiale, \n scopul
economice ce recomanda reducerea examin`rii modului \n care politicile ma-
cheltuielilor de securitate social`, ade- cro-economice [i fiscale afecteaz` drep-
sea \n cadrul unor programe de „ajus- turile copilului [i a modului \n care aces-
tare structural`“ care se bazau pe te politici pot fi reformate, astfel \ncât s`
ajutoarele externe au determinat multe devin` mai avantajoase pentru imple-
state care au ratificat Conven]ia s` blo- mentarea drepturilor copilului.
cheze sau s` reduc` sumele alocate se- „..Comitetul cheam` la ac]iune, \n
curit`]ii sociale a copiilor. De atunci, gu- vederea promov`rii [i disemin`rii dove-
vernele, statele donatoare [i institu]iile zilor care demonstreaz` c` investi]iile \n
financiare interna]ionale au \nceput s` copii [i \n serviciile sociale de baz`
realizeze c`, dac` statul nu sus]ine ser- prezint` multe avantaje din punct de
viciile de baz` pentru \ntreaga popula]ie, vedere economic, \n timp ce neglijarea
o strategie de pia]` are [anse slabe de acestora submineaz` dezvoltarea eco-
reu[it`. nomic` [i social`“ (Raportul celei de-a
Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare XXII-a sesiuni, septembrie/octombrie,
Social` de la Copenhaga, din anul 1995 1999, CRC/C/90, paragraful 291 (m) [i
recomanda crearea unor re]ele puterni- (n)).
ce de siguran]` \n cadrul securit`]ii so- |n timpul recesiunii, unele ]`ri au f`cut
ciale (vezi caseta de la pagina 463). Cinci eforturi pentru a proteja accesul copiilor
ani mai târziu, \n cadrul Sesiunii Spe- la securitatea social`. Comitetul a apre-
ciale a Adun`rii Generale care avea ciat aceste eforturi, dup` cum urmeaz`:
drept scop urm`rirea modului \n care au
„Comitetul apreciaz` angajamentul ex-
fost aplicate recomand`rile de la Copen-
primat de Delega]ia Statului Parte \n ce
haga, s-a raportat un oarecare progres
prive[te adoptarea m`surilor de comba-
\n \ncercarea de eradicare a s`r`ciei, de
tere a s`r`ciei crescânde [i de reducere
exemplu - prin intermediul programelor
a inegalit`]ilor existente, \n ciuda dificul-
ce \ncurajeaz` micro-creditele; au fost
t`]ilor ocazionate de prezenta recesiune
\ns` eviden]iate alte noi amenin]`ri
economic`. |n acest sens, Comitetul a
asupra popula]iei s`race, cum ar fi
remarcat \nfiin]area Fondului de Conso-
monopolul crescând al corpora]iilor
lidare a Sprijinului Acordat Familiilor,
multina]ionale (A XXIV-a Sesiune Spe-
menit s` ajute guvernele provinciale [i
cial` a Adun`rii Generale, A/ RES/S-24/2,
teritoriale \n procesul de promovare [i
2000).
protejare a drepturilor copiilor“ (Canada
Cu ocazia celei de-a X-a anivers`ri a IRCO, Add. 37, paragraful 6);
Conven]iei cu privire la Drepturile Copii-
(|n Canada, Beneficiul provenit din im-
lor, Comitetul a specificat (vezi pagina 69):

Dep`[irea crizelor financiare: experien]a B`ncii Mondiale
„Recesiunile economice [i reculul social au pus \n lumin` costurile impuse de
crizele financiare din diverse ]`ri, \n anii 90. |n cursul celor mai recente crize care
s-au declan[at \n Asia de Est \n 1997, problemele sociale, inclusiv protejarea
bun`st`rii copiilor, au reprezentat punctul central al opera]iunilor [i priorit`]ilor
politice ale B`ncii Mondiale. De exemplu, planul inovator de acordare a unor burse
a ajutat Guvernul Indoneziei s` creeze o „re]ea de siguran]` \n domeniul educa]iei“
pentru copiii s`raci, \n momentul culminant al crizei economice indoneziene.
Aproximativ nou`zeci la sut` din burse [i subven]ii au fost alocate copiilor [i
[colilor. |nscrierea \n [coli a sc`zut mult mai pu]in decât se a[tepta, \n timp ce, mai
pu]in de cinci la sut` din cei care au primit burse au abandonat [coala.
„Este deosebit de important s` acord`m o aten]ie special` copiilor [i
adolescen]ilor \n momentele de criz` economic`. Ceea ce a devenit clar \n ultimii
26 ani este faptul c`, copiii tind s` devin` invizibili din perspectiva procesului de
elaborare a politicilor privind reducerea s`r`ciei [i managementul riscului, atât \n
situa]iile de criz`, cât [i \n afara acestora. Managementul riscurilor sociale [i
evaluarea riscurilor asociate ciclului de via]` pot identifica factorii cheie [i zonele
vulnerabile ale existen]ei copiilor, fiind posibil` astfel, elaborarea de programe de
prevenire [i abordare a crizelor. Un management eficient al riscurilor sociale poate
oferi sprijinul necesar pentru construirea comunit`]ii locale, \n scopul reducerii
presiunii la care sunt supu[i copiii care sunt for]a]i s` trìasc` pe str`zi sau s`
accepte condi]ii aspre de lucru. Aten]ia acordat` vie]ii copiilor este util` \n procesul
de informare [i \n crearea de conexiuni esen]iale \ntre reformele economice [i
institu]ionale, pe de o parte [i refacerea [i consolidarea structurii sociale, pe de alt`
parte. Separarea politicii macroeconomice de dezvoltarea social` este o re]et`
sigur` a e[ecului“.
„Ceea ce s-a \ntâmplat pe pie]ele nou ap`rute \n ultimii ani reprezint` o lec]ie du-
r`, subliniind necesitatea unor sisteme financiare [i sociale, capabile s` reduc`
riscurile, s` protejeze grupurile vulnerabile - \n special copiii [i femeile - [i s` ofere
sprijin \n situa]iile de criz`. Nici un stat nu poate asigura un viitor mai bun copiilor
sì \n lipsa unei popula]ii s`n`toase, bine hr`nite [i educate [i care beneficiaz` de
vaste oportunit`]i de participare la propria dezvoltare. Investi]ia \n viitor, \n exis-
ten]a copiilor, trebuie s` fie \n centrul procesului de fundamentare a unei cre[teri
economice pe termen lung [i da reducerii s`r`ciei“ (|ndeplinirea promisiunii:
Promovarea Bun`st`rii Copiilor - Document prezentat de Banca Mondial` \n cadrul
Sesiunii Speciale a Adun`rii Generale, care a urmat Summit-ului Mondial pentru
Copii, din 2001, paragrafele 3.21- 3.23).
pozitul cu privire la copii a reprezentat o Germania IRCO, Add. 43, paragraful 31;
cre[tere a sprijinului acordat copiilor [i Portugalia IRCO, Add. 45, paragraful 4;
familiilor de c`tre guvernul federal cu Finlanda IRCO, Add. 53, paragraful 3;
2.1 miliarde de dolari \n intervalul 1994- Marea Britanie, teritoriile dependente:
1999 (Canada IR, paragraful 14)). Hong Kong IRCO, Add. 63, paragraful 7;
„Comitetul observ` cu satisfac]ie c`, \n Finlanda 2RCO, Add. 132, paragraful 3).
timpul actualei perioade a recesiunii Totu[i, o parte a acestor aprecierii au
economice, autorit`]ile au avut grij` s` fost dublate de preocuparea Comitetului
se asigure c` resursele bugetare alocate cu privire la faptul c`, \n ciuda tuturor
pentru asigurarea bun`st`rii sociale a acestor eforturi, copiii provenind din
celor mai dezavantajate grupuri ale zonele cele mai s`race [i mai vulnerabile
popula]iei [i, implicit a copiilor, nu vor alunec` prin „ochiurile“ re]elei de se-
\nregistra sc`deri \n Statul Parte“ (Belgia curitate social`. Aproape \n toate ]`rile,
IRCO, Add. 38, paragraful 7. Vezi [i Ro- sistemele de securitate social` au fost
mânia IRCO, Add. 16, paragraful 4; considerate inadecvate. Ca un comen-
Fran]a IRCO, Add. 20, paragraful 20; tariu la cel de al Doilea Raport al Fede-

ra]iei Ruse, Comitetul a subliniat con- economic. Comitetul sugereaz` luarea
secin]ele neglij`rii copiilor din punct de tuturor m`surilor corespunz`toare, \n
vedere financiar: conformitate cu articolele 2, 26, 27 [i 30
„Comitetul este preocupat de faptul c` ale Conven]iei, pentru a asigura accesul
aceste crize financiare prelungite au universal la beneficiile/presta]iile soci-
avut un impact negativ asupra dezvolt`- ale, \n special pentru familiile mai s`race
rii copiilor, conducând la \nrùt`]irea [i o mai bun` informare a popula]iei cu
condi]iilor de via]` ale acestora, ca [i privire la drepturile pe care le de]in“
asupra implement`rii programelor pen- (Suedia 2RCO, Add. 101, paragraful 18).
tru investi]ii sociale [i \n final asupra res- „Comitetul \[i manifest` preocuparea fa-
pect`rii drepturilor copilului. Comitetul ]` de faptul c`, extinderea [i standardul
este profund preocupat, \n special, de serviciilor sociale acordate de autorit`-
s`r`cia larg r`spândit`, de sl`birea ]ile locale copiilor proveni]i din familii cu
structurilor familiale, de cre[terea nu- venituri reduse [i \n consecin]`, standar-
m`rului de copii neglija]i [i f`r` ad`post
[i a copiilor care trìesc [i muncesc pe
dul de via]` al unor copii, nu au acela[i
nivel \n diferitele localit`]i ale ]`rii, par- 26
str`zi, de num`rul mare de sinucideri, de ]ial ca rezultat al diferen]elor semni-
extinderea consumului de droguri [i de ficative \ntre resursele financiare de care
alcool [i de cre[terea nivelului delinc- dispun diversele autorit`]i locale, al
ven]ei juvenile. diferen]elor \ntre priorit`]ile stabilite de
„Comitetul recunoa[te eforturile Statu- aceste autorit`]i [i al diferen]elor \ntre
lui Parte, de a-[i direc]iona temporar ser- sistemele de evaluare a nevoilor [i de
viciile de asisten]` c`tre familiile cu cele acordare a asisten]ei. Aceste disparit`]i
mai reduse venituri, dar este preocupat conduc fie la inegalitatea accesului la
de faptul c` acele familii [i acei copii serviciile sociale, fie la apari]ia unor
care nu vor primi asisten]` \n decursul niveluri diferite de asisten]` [i protec]ie
acestei perioade interimare vor avea de sociale a copiilor [i \n special a celor cu
suferit. Comitetul este, de asemenea, dizabilit`]i, \n func]ie de zona \n care
preocupat de plata \ntârziat` sau de nea- trìesc.
chitarea presta]iilor de stat, \n special a „Comitetul solicit` Statului Parte s` aib`
aloca]iilor copiilor“ (Federa]ia Rus` \n vedere posibilit`]ile prin care tuturor
2RCO, Add. 110, paragrafele 12 [i 13. copiilor s` li se poat` garanta accesul
Vezi [i Republica Ceh` IRCO, Add. 81, egal la servicii la acela[i standard, indi-
paragraful 7; Georgia IRCO, Add. 124, ferent de zona \n care trìesc - de exem-
paragrafele 18 [i 19). plu, stabilirea unor standarde na]ionale
Pu]ine ]`ri dezvoltate \[i permit s` se [i a aloc`rii resurselor necesare pentru
declare satisf`cute de sistemele de secu- implementarea prevederilor Conven]iei,
ritate social` de care dispun. \n contextul prest`rii serviciilor sociale“
(Norvegia 2RCO, Add. 126, paragrafele
De[i a apreciat statele scandinave care 16 [i 17. Vezi [i Finlanda 2RCO, Add.
au cel mai sc`zut nivel al s`r`ciei 132, paragrafele 15 [i 16).
copiilor din lume, [i care au luat m`suri
pentru a proteja copiii \mpotriva rece- Chiar dac`, este ru[inos pentru copiii
siunii economice, Comitetul a ridicat [i o na]iunilor bogate s` sufere din cauza
nou` problem`, ca r`spuns la Rapoar- unui nivel inacceptabil de s`r`cie, pân`
tele secundare ale acestor state [i [i cele mai s`race na]iuni au responsa-
anume, c` descentralizarea a condus la bilit`]i impuse de Conven]ie de la care
distribuirea inechitabil` a beneficiilor/ nu se pot eschiva, a[a cum se specific`
presta]iilor. De exemplu: [i \n recomandarea adresat` de Comitet,
Nigeriei:
„De[i Statul Parte de]ine unul din cele
mai extinse sisteme publice de suport, „Din perspectiva inciden]ei considera-
disparit`]ile \ntre municipalit`]i [i \ntre bile a s`r`ciei [i a incapacit`]ii salariului
straturile sociale par s` creasc`, ceea ce minim de a acoperi necesit`]ile de baz`,
a condus la excluziune social` [i Comitetul consider` c` problema absen-
tensiuni, precum [i la oferirea de servicii ]ei ajutorului social pentru familii, in-
de proast` calitate pentru grupurile clusiv pentru familiile monoparentale [i,
dezavantajate din punct de vedere \n special, pentru mamele singure, este
o problem` serioas` ...“.

„Comitetul dore[te s` sublinieze faptul tul pentru sau \n numele copiilor. Drept
c` lipsa general` a resurselor financiare urmare, trebuie investite resurse \n:
nu poate fi folosit` ca scuz`, atunci când campanii publice de informare vizând
se neglijeaz` \nfiin]area unor programe dreptul la anumite beneficii, sisteme ad-
pentru securitate social` [i a unor re]ele ministrative eficiente, birouri, formulare
de siguran]` capabile s` protejeze cele [i proceduri de accesare a beneficiilor,
mai vulnerabile grupuri de copii. |n acest mai accesibile solicitan]ilor. Articolul 25
sens, opinia Comitetului este aceea c` nu prescrie modul \n care trebuie aloca-
trebuie efectuat` o revizuire serioas` \n te beneficiile privind securitatea social`,
scopul determin`rii compatibilit`]ii poli- dar statele trebuie s` se asigure c` orice
ticilor economice [i sociale cu obliga]iile persoan` \ndrept`]it` s` primeasc`
ce \i revin Statului Parte \n baza Conven- aceste beneficii are acces la ele f`r` a fi
]iei - \n special articolele 26 [i 27-, mai supus` discrimin`rii sau stigmatiz`rii
ales cu privire la crearea sau optimizarea sociale, sau f`r` a-[i pierde nici un alt
programelor pentru securitate social` drept [i cu respectarea vie]ii private.
26 sau a altor programe pentru protec]ie
social`“ (Nigeria IRCO, Add. 61, para-
grafele 17 [i 33).
„]inându-se seama de resur-
sele [i de situa]ia copilului [i a
„Responsabilitatea de a lua persoanelor responsabile de
m`surile necesare pentru asi- \ntre]inerea sa“
gurarea deplinei realiz`ri a Conven]ia subliniaz` responsabilit`]ile
acestui drept, \n conformitate financiare [i cele privind \ngrijirea copi-
lului ale p`rin]ilor [i ale celorlalte per-
cu legisla]ia lor na]ional`“ soane responsabile de \ngrijirea copii-
Legisla]ia \n domeniul securit`]ii sociale lor. Articolul 27(4) prevede recuperarea
prezint` numeroase capcane, una dintre pensiei de \ntre]inere a copilului de catre
acestea fiind aceea c` nu reu[e[te s` stat, atunci când este necesar (vezi pa-
direc]ioneze resursele c`tre cei care au gina 482).
cea mai mare nevoie de acestea. A[a |n plus, testarea mijloacelor copilului ca
cum se precizeaz` [i \n Raportul Colum- [i condi]iile pentru a beneficia de secu-
biei c`tre Comitet, „Programele [i ritatea social` este considerat` \n gene-
proiectele sociale s-au axat anterior pe ral, o ac]iune dezirabil`, dat` fiind nece-
oferirea de servicii, pe presupunerea c` sitatea direc]ion`rii eficiente a unor
o ofert` satisf`c`toare de servicii ar aco- resurse limitate. Ar trebui totu[i remar-
peri nevoia de servicii. Totu[i, aceasta a cat faptul c` stabilirea unui anumit nivel
condus la apari]ia inechit`]ilor, \ntrucât al suportului financiar acordat tuturor
sectoarele cu cele mai pu]ine necesit`]i copiilor, indiferent de circumstan]ele \n
erau cele care beneficiau cel mai adesea care se afl` p`rin]ii acestora, nu este nici
de aceste servicii“ (Columbia IR, para- ira]ional, nici imposibil de realizat. Statul
graful 28). ap`r` o cauz` bun` atunci când inves-
Este nevoie de o monitorizare [i de o te[te \n copii, \ntrucât ace[tia reprezint`
planificare atent` pentru a dep`[i acest siguran]a sa viitoare, iar familiile cu co-
tip de problem`. Statele trebuie s` anti- pii pot fi \ncurajate [i ajutate prin redu-
cipeze posibilitatea ciclicit`]ii recesiuni- cerea taxelor, sau prin beneficii directe.
lor sau a crizelor financiare [i s` elabo- Beneficiile universale, adresate tuturor
reze planuri de ac]iune pentru a proteja copiilor, prezint` avantajul suplimentar
bunul lor cel mai de pre] - copiii (vezi ca- de a asigura o rat` de acoperire comple-
setele de la paginile 460 [i 463). t` ce implic` costuri administrative
foarte mici, deoarece nu implic` testarea
Aceast` datorie implic`, de asemenea, mijloacelor.
faptul c` Statele P`r]i trebuie s` \ntre-
prind` m`suri active, prin care s` asigu- Atunci când beneficiile se acord` \n
re c`, acolo unde este cazul, copiii pri- urma test`rii mijloacelor, trebuie ac]io-
mesc direct sau printr-un intermediar, nat cu grij`, astfel \ncât condi]iile de eli-
toate beneficiile sociale la care au drep- gibilitate s` nu fie discriminatorii sau s`
nu stigmatizeze familiile implicate.

Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social` (Copenhaga,
1985)
Urm`toarele recomand`ri au fost prezentate \n cadrul Summit-ului Mondial pentru
cre[terea protec]iei sociale [i pentru reducerea vulnerabilit`]ii:
„Sistemele de protec]ie social` ar trebui s` fie bazate pe legisla]ie [i, dup` caz,
consolidate [i extinse, dac` este nevoie...
Ac]iunile ce servesc acestui scop includ:
(a) Consolidarea [i extinderea programelor direc]ionate c`tre cei afla]i la nevoie,
programe ce asigur` o protec]ie universal` de baz` [i programe pentru
asigur`rile sociale, existând posibilitatea alegerii unor anumite programe, \n
func]ie de capacitatea financiar` [i administrativ` de la nivel na]ional;
(b) Dezvoltarea, acolo unde este nevoie, a unei strategii pentru extinderea treptat`
a programelor de protec]ie social` care asigur` securitatea social` pentru toate
persoanele, conform unei planific`ri [i a unor termeni [i condi]ii \n func]ie de
26
contextele na]ionale;
(c) Re]elele de securitate social`, asociate cu restructurarea economic` sunt consi-
derate strategii complementare pentru reducerea global` a s`r`ciei [i pentru
cre[terea angaj`rii \n munc`. De[i prin natura lor, re]elele de siguran]`
ac]ioneaz` pe termen scurt, acestea trebuie s` protejeze persoanele care trìesc
\n s`r`cie [i s` le ajute s` \[i g`seasc` slujbe productive;
(d) Proiectarea unor programe de suport [i protec]ie social`, pentru a ajuta
persoanele s` se descurce singure, cât mai bine [i cât mai repede posibil,
pentru a acorda asisten]` familiilor [i a le proteja, pentru a reintegra persoanele
excluse din activit`]ile economice [i pentru a preveni izolarea social` sau
stigmatizarea acelora care au nevoie de protec]ie:
(e) Explorarea unei mari variet`]i de mijloace care s` faciliteze cre[terea veniturilor
\n scopul consolid`rii programelor de protec]ie social` [i al promov`rii
eforturilor depuse de sectorul privat [i de asocia]iile de voluntari pentru a oferi
suport [i protec]ie social`;
(f) Promovarea eforturilor inovatoare ale organiza]iilor independente, ale asocia-
]iilor profesionale [i ale altor organiza]ii ale societ`]ii civile, \n acest domeniu;
(g) Extinderea [i consolidarea programelor de protec]ie social`, pentru persoanele
care muncesc, inclusiv a liberilor profesioni[ti [i a familiilor acestora, \mpotriva
riscului s`r`ciei, prin: extinderea sferei de ac]iune a acestor programe cât de
mult posibil, prin acordarea rapid` a beneficiilor [i prin asigurarea continuit`]ii
drepturilor angaja]ilor chiar [i atunci când ace[tia \[i schimb` locul de munc`;
(h) Asigurarea prin reglemet`ri adecvate, a faptului c` sistemele de protec]ie
social` de tip contribuitoriu sunt eficiente [i transparente, astfel \ncât
contribu]iile muncitorilor, ale angaja]ilor [i ale statului [i resursele acumulate s`
poat` fi monitorizate de participan]i;
(i) Asigurarea unei re]ele de securitate social` adecvat`, \n cadrul programelor de
ajustare structural`;
(j) Asigurarea faptului c` programele de protec]ie [i de suport social r`spund
nevoilor femeilor [i mai ales, c` ]in cont de multiplele roluri [i preocup`ri ale
femeilor, cu referire special` la reintegrarea femeilor \ntr-un cadru de munc`
formal, la \ncheierea perioadei de absen]` a acestora,suport pentru femeile \n
vârst` [i promovarea accept`rii multiplelor roluri [i responsabilit`]i ale
femeilor“
(Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social`, 19 aprilie 1995, A/CONF. 166/9, pp.
52 [i 53).

„...cererea de acordare a bene- avea nevoie de asisten]` social` (Dane-
marca IR, paragraful 50). Norvegia a
ficiului f`cut` de c`tre copil raportat c` a emis prevederi pentru a
sau \n numele sù“ oferi copiilor mai mari posibilitatea s`
solicite direct asisten]` social`, \n cazuri
Acest drept subliniaz` faptul c` este im- speciale, cum ar fi acela \n care nu pri-
portant ca cei care au responsabilit`]i le- mesc sprijinul necesar din partea pro-
gale cu privire la copii s` aib` dreptul de priilor p`rin]i (Norvegia 2R, paragraful
a solicita beneficii \n numele acestora [i 273).
c` \n acela[i timp este la fel de important
ca, acolo unde este cazul, copiii s` fie \n De asemenea, este posibil ca ace[ti copii
mod direct eligibili pentru ob]inerea s` nu poat` solicita sprijinul necesar, pe
acestor drepturi. Olanda [i-a exprimat motiv c` sunt „prea mari“ (vezi articolul
rezerva fa]` de articolul 26, cu privire la 1, defini]ia copilului, pagina 4). Comite-
urm`torul aspect: „Regatul Olandei actul a remarcat cu preocupare situa]ia din
26 cept` prevederile articolului 26 al Con-

ven]iei cu rezerva c` aceste prevederi nu
Noua Zeeland` referitor la:
„apari]ia unei game variate de limite de
vor implica dreptul independent al vârst`, care nu sunt, \n mod necesar,
copilului la securitate social`, inclusiv la consecvente \n legisla]ia aplicat` de
asigur`ri sociale“ (CRC/C/“/Rev.8, pagi- anumite entit`]i guvernamentale, cu
na 31). |n Raportul Ini]ial, Olanda a de- privire la eligibilitatea pentru diferitele
clarat c`: „De[i \n Olanda un copil poate, tipuri de ajutor din partea guvernului“
\n anumite circumstan]e (\n calitate de (Noua Zeeland` IRCO, Add. 71, paragra-
angajat sau rezident), s` de]in` dreptul ful 10).
individual la beneficiile care decurg din
Acest aspect a reprezentat [i o preocu-
securitatea social`, ceea ce se \ntâmpl`
pare [i \n cazul Marii Britanii, pe
de fapt, \n realitate, drepturile unui copil
teritoriul c`reia mul]i tineri \n vârst` de
la securitate social` deriv` din cele ale
16 [i 17 ani nu pot solicita sprijin
p`rin]ilor“; \n consecin]`, Olanda a sus-
financiar, nici m`car atunci când nu mai
]inut c` nu \[i va retrage rezerva expri-
locuiesc \mpreun` cu familiile lor:
mat` ini]ial (Olanda IR, paragraful 223).
|n ciuda acestui aspect, Comitetul a \ncu- „Comitetul observ` cu preocupare
rajat retragerea acestei rezerve (Olanda num`rul \n cre[tere al copiilor care tr`-
IRCO, anexa 114, paragraful 7). iesc \n s`r`cie. Comitetul este con[tient
de faptul c` fenomenul copiilor care
Nevoia de a oferi copilului posibilitatea
cer[esc [i dorm pe str`zi a devenit mult
de a solicita \n mod independent (de
mai vizibil. Comitetul este preocupat de
p`rin]ii sì) un anumit beneficiu, poate
faptul c`, modificarea reglement`rilor
ap`rea atunci când p`rin]ii, din anumite
privind dreptul tinerilor la beneficii ar fi
motive, nu se mai \ncadreaz` \n condi-
contribuit la cre[terea num`rului de
]iile unei astfel de solicit`ri, sau se afl` \n
tineri f`r` ad`post ... .
imposibilitatea de a solicita beneficiile.
„|n ceea ce prive[te implementarea
Comitetul a remarcat o astfel de proble-
articolului 4 al Conven]iei, Comitetul ar
m` \n Liban, sugerând:
dori s` sugereze faptul c` Principiile Ge-
„...emiterea unui card pentru asigurarea nerale ale Conven]iei, \n special preve-
de s`n`tate pentru acei copii ai c`ror derile articolului 3 referitoare la interesul
p`rin]i nu mai au dreptul de a beneficia superior al copilului, ar trebui s` guver-
de securitate social`“ (Liban IRCO, Add. neze procesul de elaborare a politicilor,
54, paragraful 34). atât la nivelul central, cât [i la nivelul au-
Nu este nevoie - mai bine spus nu ar tre- torit`]ilor locale. Aceast` abordare este
bui - ca accesul copiilor la beneficii s` relevant` pentru deciziile luate cu privire
depind` doar de \ngrijitorii adul]i ai la alocarea resurselor pentru sectorul
acestora. Danemarca, de exemplu, a im- social, la nivel guvernamental central [i
pus responsabilitatea „persoanelor din local, inclusiv pentru deciziile cu privire
birourile publice sau din domeniul ser- la alocarea beneficiilor pentru acei copii
viciilor publice“ de a informa autorit`]ile care au absolvit \nv`]`mântul obliga-
competente, atunci când consider` c` toriu [i nu au o slujb` cu norm` \ntrea-
orice persoan`, inclusiv copiii, ar putea g`...“ (Marea Britanie IRCO, Add. 34, pa-

ragrafele 15 [i 24). aspect s` fi contribuit la perpetuarea
Trebuie, de asemenea, remarcat faptul unor practici [i atitudini tradi]ionale dù-
c` sistemele de beneficii sociale adresa- n`toare, cum ar fi preferin]a fa]` de b`-
te adul]ilor pot avea consecin]e neinten- ie]i, \n detrimentul protec]iei [i promo-
]ionate asupra copiilor, a[a cum a subli- v`rii drepturilor fetelor [i al copiilor cu
niat Comitetul \n cazul Chinei: dizabilit`]i...“.
„Comitetul consider` c` trebuie luate
„Opinia Comitetului este aceea c`, m`- m`suri reparatorii pentru a se evita de-
surile necorespunz`toare luate \n dome- penden]a exegerat` a familiilor de copiii
niul securit`]ii sociale au condus la o lor, \n special \n ce prive[te acordarea
prea mare \ncredere \n sprijinul [i \ngri- sprijinului la vârste \naintate“ (China
jirea viitoare pe care copiii ar putea-o IRCO, Add. 56, paragrafele 12 [i 32).
acorda p`rin]ilor. Este posibil ca acest
26

incluzând:
identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate
nivelurile guvernamentale (articolul 26 este relevant pentru departamentele de se-
curitate social`, finan]e, de ocupare a for]ei de munc`, justi]ie, locuire [i bun`stare
social`)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din
societatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de
con[tientizare (sub inciden]a articolului 26, intr` instruirea func]ionarilor care
administreaz` beneficiile de asisten]` social`, a asisten]ilor sociali [i a angaja]ilor
din domeniul judiciar)?

De]ine fiecare copil aflat \n nevoie, dreptul poten]ial de a beneficia de securitate
social` (inclusiv de asigur`ri sociale)?
Au fost \ntreprinse m`suri pentru a asigura cunoa[terea de c`tre copii [i familiile
acestora a dreptului legal la securitate social`?
Au fost \ntreprinse m`surile necesare, pentru a se asigura accesul cât mai facil po-
sibil la beneficii (de exemplu pl`]i automate, formulare de aplicare simple, accesi-
bilitatea birourilor [i func]ionarilor \n sectorul de acordare a beneficiilor)?
Au fost \ntreprinse m`surile necesare, astfel \ncât procesul de solicitare a benefi-
ciilor s` nu discrimineze nici un copil (de exemplu, acei copii care locuiesc \n zone

izolate sau care au p`rin]i analfabe]i)?
Sistemele de distribuire a beneficiilor de securitate social` respect` dreptul co-
pilului la via]` privat`?
Copiii pot solicita \n nume propriu acordarea beneficiilor de securitate social`?
Persoanele responsabile cu \ntre]inerea copiilor pot solicita \n numele acestora
acordarea beneficiilor de securitate social`?
Ter]ele p`r]i (persoanele care nu sunt \n mod direct responsabile cu \ntre]inerea co-
pilului) pot solicita \n numele acestora acordarea beneficiilor de securitate social`?

Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare se refer` la implementarea articolului 26:
Articolul 3(2)): obliga]ia statului de a asigura copilului protec]ia [i \ngrijirea necesare
Articolul 23: drepturile copiilor cu dizabilit`]i
Articolul 24: dreptul la serviciile de asisten]` medical`
Articolul 27: dreptul la un standard de via]` adecvat [i la \ntre]inere din partea p`rin]ilor
sau a altor persoane responsabile

Dreptul
copilului la
un nivel
de trai
corespunz`tor
27
1. Statele P`r]i recunosc dreptul fiec`rui copil la un nivel de trai corespunz`tor pentru dez-
voltarea fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i social` a acestuia.
2. P`rin]ii (p`rintele) sau alte persoane responsabile pentru copil sunt primii responsabili
pentru a asigura, \n limita capacit`]ilor lor [i a posibilit`]ilor lor financiare, condi]iile de
trai necesare pentru dezvoltarea copilului.
3. Statele P`r]i vor lua m`surile corespunz`toare \n conformitate cu condi]iile de la nivel
na]ional [i \n limita mijloacelor de care dispun, pentru a-i sprijini pe p`rin]i sau alte per-
soane responsabile pentrur copil s` implementeze acest drept, iar, \n caz de nevoie, vor
asigura asisten]` material` [i programe de suport, \n special ce prive[te hrana, \mbr`c`-
mintea [i locuin]a.
4. Statele P`r]i vor lua toate m`surile corespunz`toare pentru a asigura recuperarea pen-
siei de \ntre]inere pentru copil de la p`rin]i sau de la alte persoane care r`spund financiar
pentru copil, atât \n cadrul Statului Parte \n cauz`, cât [i \n strìn`tate. Astfel, \n situa]ia
\n care persoana care r`spunde financiar pentru copil trìe[te \ntr-un alt stat decât statul
\n care trìe[te copilul, Statele P`r]i vor promova aderarea la acorduri interna]ionale sau
\ncheierea unor astfel de acorduri, precum [i adoptarea oric`ror alte \n]elegeri cores-
punz`toare.
rticolul 27 prevede dreptul pera de la p`rin]i pensia de \ntre]inere
A copiilor la un nivel de trai cores-

punz`tor \n vederea deplinei lor
dezvolt`ri. P`rin]ii au responsa-
bilitatea primar` (sunt primii responsa-
bili) de a garanta acest drept; dac` este
pentru copil.
Articolul 27 reune[te dou` principii
esen]iale din Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, care se reg`sesc [i
necesar, statele trebuie s` \i sus]in` pe
\n alte articole. Primul principiu, enun]at Sumar
\n alineatul (1) din articolul 27, se refer`
p`rin]i \n acest sens [i, \n caz de nevoie, la dreptul fiec`rui copil la „dezvoltare“,
trebuie s` asigure ajutoare materiale care, a[a cum se arat` \n mod clar \n
copilului, cum ar fi hran`, \mbr`c`minte Conven]ie, trebuie s` fie asigurat „\n
[i locuin]`. De asemenea, statele iau toat` m`sura posibilului“ (articolul 6)
m`surile corespunz`toare pentru a recu- sau \n vederea atingerii „poten]ialului
DREPTUL COPILULUI LA UN NIVEL DE TRAI CORESPUNZ~TOR 469

maxim“ al copilului (articolul 29). Al doi- cial` –, articolul 27 subliniaz` c`, un ni-
lea principiu, enun]at \n alineatele (2) [i vel de trai corespunz`tor nu se limiteaz`
(4) din articolul 27, arat` c` p`rin]ii sunt doar la elementele fundamentale care
primii responsabili de a garanta aceast` sunt hrana, \mbr`c`mintea [i locuin]a,
dezvoltare, cu sprijinul statului. Acest de[i acestea sunt importante. Dintre ]`-
principiu este afirmat [i \n articolele 5, 7 rile care au \naintat rapoarte Comitetului
[i 18. pân` \n prezent, doar foarte pu]ine pot
Articolul 27 arat` c` dezvoltarea copilu- pretinde c` \[i folosesc la maximum
lui nu poate fi disociat` de condi]iile de resursele disponibile pentru a r`spunde
trai ale acestuia. Prin enumerarea diferi- nevoilor copiilor – \n unele dintre cele
telor componente ale deplinei dezvolt`ri mai bogate state din lume exist` copii
– fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i so- care trìesc la un nivel inacceptabil de
deprivare.
27 Extrase din
form Conven]iei
Pentru versiunea integral` a Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor
Periodice, vezi Anexa 3, pagina 811.
ARTICOLUL 27 alineatele (1) – (3)
„S`n`tatea [i bun`starea“
|n cadrul acestei sec]iuni, Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii relevante, in-
clusiv privind principalele m`suri legislative, judiciare, administrative [i de alt` na-
tur` aflate \n vigoare, privind infrastructura institu]ional` pentru implementarea
politicii \n acest domeniu, \n special a strategiilor [i mecanismelor de monitorizare,
precum [i privind factorii implica]i [i dificult`]ile cu care s-au confruntat [i progre-
sele realizate \n implementarea dispozi]iilor relevante privind:
(e) Nivelul de trai (articolul 27, alineatele 1 - 3)
Pe lâng` informa]iile men]ionate \n alineatul (9) lit. (b) din aceste instruc]iuni, Sta-
tele P`r]i trebuie s` precizeze natura [i amploarea cooper`rii cu organiza]iile locale
[i na]ionale, guvernamentale sau neguvernamentale, cum ar fi institu]iile de asis-
ten]` social`, \n ceea ce prive[te implementarea acestui segment din Conven]ie.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii suplimentare [i indicatori sta-
tistici relevan]i, privind copiii care intr` sub inciden]a acestei sec]iuni.
(CRC/C/5, alineatele 19 [i 20).
ARTICOLUL 27 alineatul (4)
„Mediul familial [i \ngrijirea alternativ`“
te, inclusiv privind principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de
alt` natur`, aflate \n vigoare, indicând \n special modul \n care acestea reflect`
principiile „interesului superior al copilului“ [i al „respect`rii opiniilor copilului“,
factorii implica]i [i dificult`]ile \ntâmpinate, progresele realizate \n implementarea
dispozi]iilor relevante din Conven]ie, precum [i priorit`]ile procesului de imple-
mentare [i obiectivele specifice pentru viitor privind:
...
(e) Recuperarea pensiei de \ntre]inere pentru copil (articolul 27, alineatul 4) ...
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii suplimentare [i indicatori sta-
tistici relevan]i, privind copiii care intr` sub inciden]a acestei sec]iuni.

ARTICOLUL 27 alineatele (1) – (3)
D. Nivelul de trai (articolul 27 alineatele 1 - 3)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind:
M`surile adoptate pentru recunoa[terea [i asigurarea dreptului fiec`rui copil la
un nivel de trai corespunz`tor pentru dezvoltarea sa fizic`, mental`, spiritual`,
moral` [i social`;
Indicatorii relevan]i, utiliza]i pentru a evalua un astfel de nivel de trai cores-
punz`tor, precum [i inciden]a acestuia \n cadrul popula]iei de copii, inclusiv \n
func]ie de gen, vârst`, regiune, mediu rural/urban, originea social` [i etnic` [i
situa]ia familial`; 27
Criteriile stabilite pentru evaluarea capacit`]ii [i a posibilit`]ilor financiare ale
p`rin]ilor sau ale altor persoane care r`spund de copil, de a asigura condi]iile de
trai necesare pentru dezvoltarea copilului, precum [i criteriile de identificare a
acestor condi]ii;
Toate m`surile luate, conform condi]iilor de la nivel na]ional [i \n limita mijloa-
celor de care dispune Statul Parte, de a-i sprijini pe p`rin]i [i pe alte persoane
care r`spund de copil, s` pun` \n aplicare acest drept, inclusiv natura ajutorului
pus la dispozi]ia acestora, implica]iile bugetare ale ajutorului \n cauz`, rela]ia
dintre ajutor [i costul vie]ii [i impactul acestuia asupra popula]iei; dac` este
cazul, informa]iile furnizate trebuie defalcate, inter alia, \n func]ie de regiune,
mediu rural/urban, vârst`, sex, origine social` sau etnic`; m`surile adoptate
pentru a asigura, \n caz de nevoie, ajutor material [i programe de sus]inere, \n
special \n ceea ce prive[te hrana, \mbr`c`mintea [i locuin]a, precizându-se inter
alia, natura acestor ajutoare [i programe, popula]ia pe care o vizeaz`, inclusiv
clasificarea \n func]ie de sex, vârst`, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`,
procentul din buget alocat \n acest scop, acoperirea asigurat`, priorit`]ile [i
]intele identificate;
M`surile relevante adoptate ca urmare a Declara]iei [i a Planului de ac]iune
adoptate de Conferin]a Organiza]iei Na]iunilor Unite privind A[ez`rile Umane
(Habitat II).
De asemenea, rapoartele trebuie s` cuprind` informa]ii privind progresul realizat
\n implementarea acestor drepturi, dificult`]ile ap`rute [i obiectivele stabilite
pentru viitor“
ARTICOLUL 27 alineatul (4)
F. Recuperarea pensiei de \ntre]inere pentru copil (articolul 27 alineatul 4)
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate (inclusiv m`surile legislative, adminis-
trative [i judiciare) [i mecanismele sau programele elaborate pentru a asigura
recuperarea pensiei de \ntre]inere pentru copil de la p`rin]i sau de la alte persoane
care r`spund financiar de copil, atât \n cadrul statului \n cauz` cât [i \n strìn`tate,
inclusiv \n caz de separare sau de divor] al p`rin]ilor. De asemenea, trebuie fur-
nizate informa]ii privind:
M`surile luate pentru a asigura \ntre]inerea copilului, \n cazurile \n care p`rin]ii
sau alte persoane care r`spund financiar fa]` de copil se sustrag de la plata
acestei pensii de \ntre]inere;
M`surile adoptate pentru a asigura respectarea Principiilor Generale ale Conven-
]iei, \n special principiul nediscrimin`rii, al interesului superior al copilului, al

respect`rii opiniilor copilului [i al dreptului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n
cea mai mare m`sur` posibil`;
Factorii sau dificult`]ile care ar fi putut afecta recuperarea pensiei de \ntre]inere
pentru copil (de exemplu, lipsa \nregistr`rii na[terii) sau aplicarea deciziilor pri-
vind obliga]ia de \ntre]inere;
Acordurile interna]ionale relevante, pe care statul \n cauz` le-a \ncheiat sau la
care a aderat, precum [i orice alte \n]elegeri \n acest sens;
Date defalcate relevante \n acest domeniu, \n func]ie de sex, vârst`, na]ionalitate
[i loc de reziden]` al copilului [i al p`rin]ilor sì sau al persoanelor care r`spund
financiar de acesta“
(CRC/C/58, alineatul 79. Alineatul 66 din Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
telor Periodice este, de asemenea, relevant pentru raportarea conform acestui arti-
col; pentru versiunea integral` a Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
27
Cadru general cente din popula]ie, informa]ii privind
orice determinare a „pragului de s`r`-
Declara]ia Universal` a Drepturilor cie“, precum [i o serie de informa]ii de-
Omului prevede c`: „Fiecare persoan` taliate privind „siguran]a hranei“ pentru
are dreptul la un nivel de trai corespun- popula]ie [i situa]ia locuin]elor din fie-
z`tor pentru propria sa s`n`tate [i bu- care stat (Manualul de Raportare privind
n`stare, precum [i a familiei sale, inclu- Drepturile Omului 1991, pp. 60 [i 61).
siv dreptul la hran`, \mbr`c`minte, Comitetul pentru Drepturile Economice,
locuin]`, la asisten]a medical` [i servi- Sociale [i Culturale a f`cut, de aseme-
ciile sociale necesare, precum [i dreptul nea, un Comentariu General semnifica-
la securitate \n caz de [omaj, boal`, diza- tiv, privind natura obliga]iilor Statelor
bilitate, v`duvie, vârst` \naintat` sau alt P`r]i, acest comentariu fiind citat \n \n-
motiv de absen]` a mijloacelor de trai, \n tregime \n articolul 4 (pagina 68). |n
condi]ii independente de voin]a persoa- acest comentariu se arat` c` nu toate
nei \n cauz`“ (articolul 25). ]`rile vor putea s` asigure respectarea
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- deplin` a drepturilor economice [i socia-
rile Economice, Sociale [i Culturale le stipulate \n Pacturi ([i \n Conven]ia cu
arat` c`: „Statele P`r]i la prezentul Pact privire la Drepturile Copilului). Totu[i,
recunosc dreptul fiec`rei persoane la un obiectivul deplinei implement`ri a aces-
nivel de trai adecvat pentru sine [i fami- tora a fost stabilit, iar Pactul pentru
lia sa, inclusiv la hran`, \mbr`c`minte [i Drepturile Economice, Sociale [i Cultu-
locuin]` corespunz`toare, [i la \mbun`- rale „... impune obliga]ia de a se ac]iona
t`]irea continu` a condi]iilor de trai. cât mai rapid [i mai eficient posibil \n
Statele P`r]i vor lua m`surile corespun- sensul \ndeplinirii acestui obiectiv. |n
z`toare, pentru a asigura implementarea plus, orice m`suri deliberat regresive \n
acestui drept, recunoscând \n acest sens acest sens vor necesita o deosebit`
importan]a crucial` a cooper`rii inter- aten]ie [i vor trebui s` fie complet justi-
na]ionale pe baz` de consim]`mânt liber ficate \n contextul ansamblului dreptu-
exprimat“ (articolul 11 alineatul (1)). rilor prev`zute \n Conven]ie, precum [i
Prin Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- \n contextul utiliz`rii depline a tuturor
poartelor conform Pactului, \n special \n resurselor disponibile ...
ceea ce prive[te „\mbun`t`]irea conti- Comitetul [pentru Drepturile Sociale,
nu` a condi]iilor de trai“, statelor li se Economice [i Culturale] consider` c`
solicit` s` \nainteze rapoarte privind fiec`rui Stat Parte \i revine un set minim
\mbun`t`]irea nivelului de trai al tuturor de obliga]ii esen]iale de a asigura cel
categoriilor sociale, \n timp, de exemplu pu]in nivelurile minime esen]iale de res-
\n ultimii cinci sau zece ani. De ase- pectare a fiec`ruia dintre aceste drep-
menea, se solicit` rapoarte privind PNB turi. De exemplu, prima facie, se consi-
(Produsul Na]ional Brut) pe cap de lo- der` c` un Stat Parte nu \[i \ndepline[te
cuitor, pentru cele mai s`race 40 de pro- obliga]iile \n temeiul Pactului, dac` \n

acel stat exist` un num`r semnificativ de ]ilor lor financiare, condi]iile
persoane care sunt private de
elementele de baz` \n ceeea ce prive[te
de trai necesare pentru dezvol-
hrana, asisten]a medical` primar`, tarea copilului“
ad`postul sau locuin]a sau chiar de for-
mele cele mai elementare de educa- Responsabilitatea primar` de a \ndeplini
]ie...“ (Comitetul pentru Drepturile Eco- nevoile copilului, care revine p`rin]ilor [i
nomice, Sociale [i Culturale, Comenta- altor persoane care r`spund de copil,
riul General 3, 1990, HRI/GEN/1/REv. 5, reflect` principiile prev`zute \n articolul
p. 20). 3 alineatul (2), articolul 5 [i articolul 18.
|n dispozi]iile privind dezvoltarea copilu-
lui din articolul 27, responsabilitatea
„dreptul fiec`rui copil la un p`rin]ilor este \n mod explicit definit`
nivel de trai corespunz`tor prin formularea „\n limita capacit`]ii [i a
posibilit`]ilor lor financiare“. Aceast`
pentru dezvoltarea fizic`, men-
tal`, spiritual`, moral` [i so-
formulare indic` clar faptul c`, dac` p`-
rin]ii nu dispun de abilit`]ile [i resursele 27
cial` a acestuia“ necesare, statul trebuie s` \i sprijine \n
\ndeplinirea responsabilit`]ilor ce le
Articolul 6, care con]ine unul din prin- revin, inclusiv prin asigurarea de ajutoa-
cipiile generale ale Conven]iei, atribuie re materiale, cum ar fi hrana, \mbr`c`-
statelor responsabilitatea de „a asigura mintea [i locuin]a. Comitetul a formulat
\n toat` m`sura posibilului supra- urm`torul comentariu la adresa Republi-
vie]uirea [i dezvoltarea copilului“. Arti- cii Democrate Congo:
colul 27 alineatul (3) precizeaz` cele trei „Comitetul este de acord cu Statul Parte,
elemente vitale pentru dezvoltarea fizic` exprimându-[i profunda preocupare
a copilului – hran`, \mbr`c`minte [i lo- fa]` de faptul c` statul tinde, din ce \n ce
cuin]`. Articolul 24 extinde aceste as- mai mult, s` \[i transfere sarcinile [i res-
pecte, subliniind, de exemplu, nevoia de ponsabilit`]ile c`tre p`rin]i [i persoanele
ap` potabil` curat`, educa]ia \n do- care r`spund efectiv sau legal de cre[-
meniul s`n`t`]ii, o bun` igien` [i salu- terea copiilor...“ (Republica Democrat`
britate, al`ptare [i ac]iuni de prevenire a Congo IRCO, Add. 153, alineatul 36).
polu`rii mediului, a accidentelor copiilor
[i a practicilor tradi]ionale nocive. Arti- Dup` cum se arat` \n continuare, \n ceea
colul 29 [i 31 se concentreaz` asupra ce prive[te mijloacele de \ntre]inere a
drepturilor copiilor de a avea ocazia de a copilului men]ionate \n articolul 27
se dezvolta fizic printre altele, prin sport alineatul (4) (pagina 482), legisla]ia
[i joac`, - ceea ce este probabil \n mod indic` foarte precis ceea ce se a[teapt`
special important pentru copiii din de la p`rin]i, dând o defini]ie legal` a
mediul urban. „responsabilit`]ii parentale“ \n care se
cuprinde \ndeplinirea nevoilor materia-
Drepturile civile ale copiilor prev`zute \n le, emo]ionale, de dezvoltare [i intelec-
articolele 12 - 17, drepturile de a se bu- tuale ale copilului. |n acest context nu
cura de cultura [i religia lor \n cadrul si- este relevant faptul c` astfel de dispozi]ii
gur al familiei [i al comunit`]ii (articolele legale pot s` nu fie aplicabile \n anumite
5, 7, 8, 9, 18, 20, 21 [i 30), precum [i condi]ii, ci faptul c` legisla]ia are, de
obiectivele educa]iei prev`zute \n arti- asemenea, o important` func]ie educa-
colul 29, contribuie \n ansamblul lor la tiv`.
dezvoltarea social`, moral`, mental` [i
spiritual` a copiilor.
„Statele P`r]i... \n conformi-
„P`rin]ii (p`rintele) sau alte tate cu condi]iile de la nivel na-
persoane responsabile pentru ]ional [i \n limita mijloacelor
copil sunt primii responsabili de care dispun ...“
pentru a asigura, \n limita ca- Atunci când p`rin]ii nu sunt capabili s`
pacit`]ilor lor [i a posibilit`- asigure un nivel de trai adecvat pentru
copilul lor, statele trebuie s` intervin`.

De asemenea, articolul 27 delimiteaz` \n „Promovarea oportunit`]ilor: Extinderea
mod explicit obliga]iile statului – „\n oportunit`]ilor economice pentru per-
conformitate cu condi]iile de la nivel soanele s`race prin stimularea unei
na]ional [i \n limita mijloacelor de care cre[teri globale [i prin consolidarea
dispun“. Aceste cuvinte reflect` preocu- bunurilor lor (cum ar fi terenurile, dar [i
parea general` a guvernelor cu privire la educa]ia)“, precum [i prin cre[terea be-
angajamentele lor financiare [i la con- neficiilor ob]inute din aceste bunuri,
trolul cheltuielilor bugetare (acest lucru printr-o combina]ie de ac]iuni de pia]` [i
este valabil [i pentru guvernele bogate – de alt` natur`.
chiar reprezentantul Statelor Unite ale „Facilitarea afirm`rii: ... consolidarea
Americii a introdus formularea „\n con- particip`rii persoanelor s`race la proce-
formitate cu condi]iile de la nivel na]i- sele politice [i la luarea deciziilor la nivel
onal“, iar reprezentantul Marii Britanii a local [i \nl`turarea barierelor sociale ge-
adùgat „\n limita mijloacelor de care nerate de discrimin`rile \n func]ie de
dispun“ (E/CN.4/1985/64, pp. 8-10;
27 Detrick, pp. 374-375)). Totu[i, este pu]in
probabil ca aceste preciz`ri s` dimi-
gen, etnie, ras`, religie [i statut social“.
„Cre[terea siguran]ei: Reducerea vulne-
nueze obliga]ia general` de a asigura rabilit`]ii persoanelor s`race la proble-
drepturile economice ale copilului „\n me de s`n`tate, [ocuri economice, re-
limita maxim` a ... resurselor disponi- colte compromise, str`mut`ri impuse de
bile“ conform articolul 4. Cuvântul „dis- politici, catastrofe naturale [i violen]`,
ponibile“ implic` cu siguran]`, ideea de precum [i sprijinirea lor pentru a face
„\n conformitate cu condi]iile de la nivel fa]` unor evenimente negative atunci
na]ional [i \n limita ... mijloacelor“. Desi- când acestea se produc“ (Raportul de
gur, nici un stat nu a pretins deocam- Dezvoltare Mondial`: Asaltul \mpotriva
dat`, \n fa]a Comitetului, c` dispozi]iile s`r`ciei, Banca Mondial`, Oxford Uni-
articolul 4 nu se aplic` drepturilor prev`- versity Press, Inc., 2000, p. VI).
zute \n articolul 27. |n ciuda presiunii exercitate asupra ]`-
Comitetul [i-a exprimat \n mod frecvent rilor \n curs de dezvoltare de a-[i reduce
preocuparea cu privire la impactul asu- cheltuielile publice, Comitetul le reamin-
pra copiilor, al politicilor de restructu- te[te chiar [i celor mai \ndatorate ]`ri de
rare de la sfâr[itul anilor 1980 [i \nce- obliga]iile care le revin \n temeiul Con-
putul anilor 1990 \n ]`rile dependente de ven]iei.
ajutorul interna]ional, precum [i cu pri- De exemplu, condi]iile dramatice de trai
vire la impactul tranzi]iei la economia de ale majorit`]ii copiilor din Honduras au
pia]` \n numeroase ]`ri, \n special \n fost recunoscute de c`tre Comitet, care a
fostele ]`ri comuniste din Europa de Est. ar`tat, \n r`spunsul sù la Raportul Ini-
Recesiunea economic` din prima ]ial prezentat de Honduras, c`:
jum`tate a anilor 1990 a impus limitarea
„m`surile adoptate de guvernul statului
cheltuielii publice \n \ntreaga lume. Re-
Honduras pentru a-[i pl`ti datoriile ex-
zultatul a fost o accentuare tot mai pu-
terne [i pentru a-[i pune \n aplicare pro-
ternic` [i uneori catastrofal`, a nivelului
gramul de restructurare au suprasoli-
de s`r`cie al copiilor din categoriile care
citat resursele statului. Deteriorarea situ-
depind de ajutorul de stat pentru a
a]iei economic` a Honduras-ului pro-
supravie]ui. Aceast` perioad` a fost de-
voac` o \nrùt`]ire a condi]iilor sociale
numit` „deceniul pierdut“ de c`tre cei
[i de trai \n aceast` ]ar`, astfel \ncât mai
care lupt` \mpotriva s`r`ciei la nivel
mult de 60% din popula]ie trìe[te \n
mondial, iar, \n prezent, unele dintre cele
condi]ii de s`r`cie extrem`. Comitetul
mai drastice politici din acea perioad`
recunoa[te, de asemenea, c` seceta,
au fost revizuite de donatorii interna]io-
inunda]iile [i alte probleme ecologice au
nali [i de institu]iile financiare. De exem-
avut consecin]e grave pentru familiile
plu, \n urma celei mai detaliate anchete
din Honduras care depind de agricultur`
asupra s`r`ciei la nivel mondial realizate
pentru asigurarea mijloacelor de trai,
de Banca Mondial`, Raport de Dezvolta-
pentru men]inerea unui nivel de trai co-
re Mondial` 2000/2001: Asaltul \mpotri-
respunz`tor [i pentru \ntre]inerea lor [i a
va s`r`ciei, se recomand` ac]iuni \n trei
copiilor lor.
domenii prioritare:
Dat fiind faptul c` aproape 60% din po-

pula]ia statului Honduras este sub „Comitetul remarc` faptul c` factorii
vârsta de 18 ani, situa]ia economic` tot economici, inclusiv nivelul ridicat al
mai proast` a ]`rii a avut consecin]e datoriei externe, au \ngreunat aplicarea
grave asupra copiilor din Honduras. Co- complet` a Conven]iei. |n acest sens,
mitetul arat` c` inegalit`]ile sociale exis- Comitetul constat` cu preocupare c`
tente \n acest stat, inclusiv datorit` dis- aspectele pe termen lung reflectate de
tribu]iei inegale a veniturilor [i a terenu- multe politici de ajustare structural` nu
rilor, au contribuit la generarea unor au luat \n considerare, \n mod adecvat,
probleme considerabile cu care se con- nevoile copiilor de ast`zi. |n timp ce sta-
frunt` copiii din aceast` ]ar`“ (Honduras tul r`spunde de implementarea Conven-
IRCO, Add. 24, alineatele 7 [i 8). ]iei cu privire la Drepturile Copilului,
Comitetul a f`cut urm`toarele recoman- Comitetul recunoa[te c` va fi necesar un
d`ri: ajutor interna]ional suplimentar pentru
a aborda \n mod eficient obiectivul re-
„Comitetul ia not` de ini]iativa ... de a feritor la \mbun`t`]irea situa]iei copiilor
face o hart` a celor mai s`race regiuni
din ]ar`, \n vederea stabilirii priorit`]ilor
care trìesc \n condi]ii de s`r`cie, \n spe-
cial a celor din mediile rurale ale ]`rii“
27
pentru asigurarea unor servicii de baz` (Bolivia IRCO, Add. 1, alineatul 5).
\n zonele cele mai defavorizate ...
|nainte de momentul \n care Bolivia [i-a
Comitetul constat` eforturile depuse de prezentat cel de-al doilea raport, institu-
Statul Parte pentru a asigura programe ]iile financiare interna]ionale ini]iaser`
de asisten]` social` [i de asisten]` a fa- un proces de reducere a datoriei externe
miliilor, precum [i de a implementa pro- pentru unele dintre cele mai s`race ]`ri:
grame de suplimentare a hranei cu aju-
torul cooper`rii interna]ionale, inclusiv „De[i Comitetul este con[tient de efor-
prin intermediul Programului Mondial turile depuse de Statul Parte pentru a
pentru Hran`. |n ciuda acestor eforturi, aloca resurse financiare considerabile \n
Comitetul recomand` ca aten]ia [i resur- beneficiul copiilor, Comitetul \[i exprim`
sele s` se concentreze asupra unor m`- din nou preocuparea c`, m`surile buge-
suri suplimentare, \n vederea abord`rii tare drastice [i datoria extern`, precum
problemelor s`r`ciei extreme care afec- [i persisten]a s`r`ciei la scar` larg` [i
teaz` majoritatea popula]iei, având efec- distribu]ia inegal` a veniturilor au \n
te negative asupra drepturilor copiilor, continuare un impact negativ asupra
inter alia, asupra dreptului la hran`, \m- copiilor \n Statul Parte... Comitetul \ncu-
br`c`minte [i locuin]` corespunz`toare“ rajeaz` Statul Parte ... s` asigure \n con-
(Honduras IRCO, Add. 24, alineatele 6 [i tinuare aloca]ii bugetare suficiente pen-
29). tru serviciile sociale pentru copii, [i s`
acorde o aten]ie special` protec]iei co-
Când Honduras a \naintat al doilea piilor din grupurile vulnerabile [i margi-
raport, de[i a constatat faptul c` s`r`cia nalizate ... Comitetul \ncurajeaz` Statul
era, \n continuare, extrem de r`spândit` Parte s` \[i continue eforturile de a re-
[i c` uraganul Mitch avusese consecin]e duce povara datoriei externe, inclusiv
dezastruoase, Comitetul a apreciat m`surile adoptate \n cadrul Ini]iativei
„instituirea unor programe de reducere B`ncii Mondiale [i a Fondului Monetar
a nivelului de s`r`cie, cum ar fi cele rea- Interna]ional privind «}`rile S`race cu
lizate de Fondul Social de Investi]ii din un Nivel Ridicat al Datoriilor Externe»“
Honduras (FHIS), de Programul de Asis- (Bolivia 2RCO, Add. 95, alineatul 15).
ten]` pentru Familii (PRAF) [i de Fondul Comitetul a \ncurajat ac]iuni similare \n
pentru Locuin]e Sociale, care sunt \n Georgia:
concordan]` cu recomand`rile Comite-
tului...“ (Honduras 2RCO, Add. 105, ali- „Comitetul constat` cu preocupare, c`
neatul 7). exist` un procent considerabil din popu-
la]ie care trìe[te sub pragul de s`r`cie
Comitetul nu subestimeaz` responsa- (aproximativ 43% [i \n special \n centrele
bilit`]ile comunit`]ii donatorilor, \n ceea urbane), precum [i faptul c` sistemul de
ce prive[te Bolivia, de exemplu. Ca r`s- protec]ie social` este incapabil s` ame-
puns la raportul ini]ial al acesteia, lioreze situa]ia num`rului tot mai mare
Comitetul a remarcat urm`toarele: de familii s`race.

|n conformitate cu articolul 27 din Con- concentra aten]ia asupra organiz`rii
ven]ie, Comitetul recomand` Statului unei campanii mai extinse [i mai bine
Parte s` \[i intensifice eforturile de a asi- coordonate pentru a aborda problemele
gura asisten]` [i sprijin material fa- complexe care afecteaz` familia [i so-
miliilor defavorizate din punct de vedere cietatea: num`rul ridicat de separ`ri ale
economic [i de a garanta dreptul co- familiilor, rata relativ \nalt` a mortalit`]ii
piilor la un nivel de trai corespunz`tor. materne [i a sarcinilor la adolescente,
|n acest context, se recomand` ca Statul num`rul de copii care sunt victime ale
Parte s` promoveze programe care s` violen]ei [i abuzului [i num`rul \n cre[-
descurajeze [i s` previn` cer[itul \n rân- tere al copiilor care trìesc sau cer[esc
dul copiilor. Comitetul \ncurajeaz` Statul pe strad` [i care sunt expu[i riscului de
Parte s` continue \n colaborare cu Banca exploatare sexual`“ (Nicaragua IRCO,
Mondial`, programul privind eradicarea Add. 36, alineatul 35).
s`r`ciei, \n special \n rândul copiilor“ „Luând not` de alocarea unor resurse
(Georgia IRCO, Add. 124, alineatele 50 [i
27 51).
suplimentare pentru aloca]iile familiale
[i de voin]a de a lua alte m`suri pentru a
Comitetul apreciaz` ac]iunile energice realiza progrese viitoare \n solu]ionarea
\ntreprinse de statele mai bogate \n ve- problemelor cu care se confrunt` p`rin-
derea reducerii s`r`ciei, dar continu` s` ]ii singuri [i recunoscând angajamentul
\ncurajeze cre[terea num`rului de astfel Statului Parte de a \ntreprinde m`suri
de ac]iuni, de exemplu \n cazul Canadei: pentru a \mbun`t`]i accesul copiilor s`-
„Comitetul este preocupat de problema raci la activit`]i extra[colare inclusiv la
tot mai grav` a s`r`ciei \n rândul co- activit`]i de petrecere a timpului liber,
piilor, \n special \n cazul grupurilor vul- Comitetul consider` c` ar trebuie s` se
nerabile. Comitetul este, de asemenea, acorde o mai mare prioritate analizei
preocupat de num`rul tot mai mare apari]iei s`r`ciei la copii. O astfel de
copii care cresc \n familii monoparentale analiz` ar trebui efectuat` dintr-o per-
sau \n alte medii cu probleme. Apreciind spectiv` holistic`, luând \n considerare
programele deja instituite \n acest sens, leg`turile posibile dintre probleme cum
Comitetul subliniaz` nevoia de progra- ar fi condi]iile de locuit, suportul pe care
me [i servicii speciale care s` asigure \n- familia \l acord` copilului atât acas` cât
grijirea necesar` a acestor copii, \n [i la [coal`, [i riscul de abandon [colar.
special din perspectiva educa]iei, a Rezultatele unui astfel de studiu ar putea
locuin]ei [i a hranei ... servi drept baz` de discu]ii asupra
Recunoscând pe de-o parte ac]iunile acestor aspecte atât \n cadrul Parla-
\ntreprinse deja, Comitetul constat` cu mentului, cât [i cu autorit`]ile compe-
preocupare, problemele speciale cu care tente, precum [i \n vederea elabor`rii
se confrunt` \n continuare copiii din gru- unei abord`ri mai comprehensive [i
purile vulnerabile [i defavorizate, cum ar integrate pentru a solu]iona problemele
fi copiii aborigeni, \n ceea ce prive[te identificate“ (Germania IRCO, Add. 43
posibilitatea de a se bucura de drepturile alineatul 31).
lor fundamentale, inclusiv de accesul la „Comitetul ... constat` c` politicile socia-
locuin]` [i la educa]ie“ (Canada IRCO, le ale Statului Parte, \n ciuda faptului c`
Add. 37, alineatul 12 [i 17). sunt comprehensive, au dus la exclude-
Una din principalele recomand`ri ale rea socio-economic` a anumitor cate-
Comitetului \n raport cu articolul 27 se gorii de copii, cum sunt copiii romi [i
refer` la faptul c` statele – atât cele copiii str`zii sau cei institu]ionaliza]i.
bogate cât [i cele s`race – trebuie s` \n- Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
treprind` o analiz` global` a extinderii, includ` ONG-urile, \n special ONG-urile
originii [i interdependen]ei tuturor for- care se ocup` de problemele familiei [i
melor de priva]iune care \i afecteaz` pe ale copiilor, [i societatea civil` \n gene-
copii. Trebuie elaborat` o hart` a s`r`- ral, \n procesul de elaborare a unor po-
ciei [i trebuie abord`te cauzele profunde litici sociale, pentru a \n]elege mai bine
ale acesteia. De exemplu: motivele acestei excluziuni [i pentru a
stimula noi idei \n vederea cre[terii nive-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` lului de trai al grupurilor vulnerabile de
ia \n considerare posibilitatea de a-[i copii“ (Slovacia IRCO, Add. 140, alinea-

tele 43 [i 44).
Satisfacerea nevoilor alimen-
„Statele P`r]i ... vor lua m`su- tare ale copiilor din Iordania
rile corespunz`toare pentru a-i Guvernul iordanian a comunicat faptul
sprijini pe p`rin]i sau alte c`, \n colaborare cu Programul Mon-
dial pentru Hran`, a analizat un pro-
persoane responsabile pentru gram de alimenta]ie \n [coli, \n cadrul
copil ... \n caz de nevoie, vor c`ruia aproximativ 60000 de elevi care
asigura asisten]` material` [i frecventau [colile din zonele cele mai
defavorizate, atât bìe]i cât [i fete,
programe de suport“ urmau s` primeasc` o mas` care s`
Faptul c`, \n articolul 27 se subliniaz` reprezinte o treime din necesarul zilnic
ideea ca statul s` \i sprijine pe p`rin]i \n nutritiv, [i c` desf`[ura, de asemenea,
exercitarea responsabilit`]ii primare a un proiect de alimenta]ie \n [coli \n
acestora de a le asigura copiilor con-
di]iile de trai, mai degrab` decât s` asi-
vederea asigur`rii hranei pentru 30000
de elevi din clasele mici. Guvernul 27
gure ajutor direct copiilor, este atât auto- Iordanian a precizat c` elevii \n[i[i con-
protector, cât [i principial: auto-protec- tribuiser` la \nfiin]area cantinelor [i c`
tor, pentru c` statele care au elaborat erau implica]i \n toate aspectele legate
Conven]ia erau preocupate s` nu \[i asu- de managementul acestora. Pe lâng`
me obliga]ia de a asigura ajutor copiilor faptul c` prin aceste programe li se sa-
din familiile bogate sau, s` le permit` tisf`ceau nevoile de alimenta]ie, elevii
p`rin]ilor ca - \n mod generalizat s` \[i \nv`]au elemente de management [i
transfere responsabilit`]ile asupra statu- cooperare. Un avantaj suplimentar al
lui; principial, pentru c` – a[a cum su- sistemului consta \n faptul c` s-a redus
bliniaz` Conven]ia – copiii au dreptul ori num`rul de accidente rutiere, deoa-
de câte ori este posibil, s` fie \ngriji]i de rece elevii nu mai trebuiau s` plece de
p`rin]ii lor [i s` r`mân` \ntr-un mediu la [coal` la ora prânzului (Iordania 2R,
familial. |n articolul 27 se reafirm` prin- alineatele 113-115).
cipiul enun]at \n articolul 18 conform c`-
ruia, \n timp ce ambii p`rin]i sunt primii
responsabili/au responsabilitatea prima- adopte o strategie [i o politic` pentru a
r` pentru copii, statul are, de asemenea, sprijini familiile vulnerabile s` \[i sus]in`
obliga]ia de a-i sus]ine pe p`rin]i \n rolul copiii. Este necesar s` se evalueze
lor de a proteja [i a promova bun`starea coeren]a dintre sistemul prezent de pro-
copiilor. tec]ie social` [i programele de planifi-
care familial` ...“ (Ucraina IRCO, Add.42,
Comitetul a fost preocupat de faptul c`
alineatul 26).
statele ar putea s` nu recunoasc` faptul
c` anumi]i p`rin]i nu au fost capabili s` „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
\[i asume responsabilit`]ile [i c` au avut adopte m`suri suplimentare pentru a
nevoie de sprijin: sprijini familiile s` \[i \ndeplineasc` res-
ponsabilit`]ile privind cre[terea [i dez-
„... Este necesar s` se \ntreprind` ac]iuni
voltarea copilului, \n special având \n ve-
suplimentare pentru a consolida siste-
dere articolele 18 [i 27 din Conven]ie.
mul de asisten]` pentru ambii p`rin]i
Trebuie s` se acorde o aten]ie special`
pentru \ndeplinirea responsabilit`]ilor
prevenirii abandonului copiilor, precum
lor de a-[i cre[te copiii, \n special având
[i prevenirii [i asisten]ei corespunz`-
\n vedere articolele 18 [i 27 din Conven-
toare a familiilor \ntre]inute/conduse de
]ie. |n continuare, se recomand` ca pro-
copii“ (Republica Coreea IRCO, Add. 51,
blema familiei monoparentale s` fie
alineatul 27).
analizat` [i s` se instituie programe rele-
vante pentru a satisface nevoile speciale Articolul 18 dezbate \n detaliu aspectele
ale p`rin]ilor singuri“ (Polonia IRCO, privind suportul general pentru p`rin]i
Add. 31, alineatul 33). (vezi pagina 289).
„Având \n vedere ratele \nalte ale aban- „\n special \n ceea ce prive[te hrana“
donului copiilor [i ale avorturilor, Comi- |n 1999, Comitetul pentru Drepturile
tetul recomand` ca Statul Parte s` Economice, Sociale [i Culturale a formu-

lat un Comentariu General privind drep- Nutri]ia Copiilor“ (Bangladesh IRCO,
tul la hran` adecvat`. Acesta reafirm` Add.74, alineatul 41).
faptul c`, dreptul la hran` adecvat`, con- Totu[i, Comitetul include frecvent mal-
form articolul 11 din Pactul interna]ional nutri]ia \n cadrul preocup`rilor sale
cu privire la Drepturile Economice, So- generale legate de „s`r`cie“ [i „s`n`ta-
ciale [i Culturale este „\n mod indivizibil te“, privind categoriile s`race de copii
legat de demnitatea inerent` a fiin]ei (vezi articolul 24 alineatul (2) lit. (c), pa-
umane [i este indispensabil pentru reali- gina 425). Acest lucru se poate datora
zarea celorlalte drepturi ale omului con- faptului c` adesea Comitetul nu a primit
sacrate \n Declara]ia Universal` a Drep- date privind malnutri]ia copiilor – este
turilor Omului“. Comitetul pentru Drep- posibil ca statul \n cauz` s` fie pur [i
turile Economice, Sociale [i Culturale simplu prea s`rac pentru a colecta date
define[te con]inutul esen]ial al dreptului privind greutatea la na[tere sau subnu-
la hran` adecvat` ca implicând: „Dis- tri]ia sugarilor, de exemplu. Astfel, Co-
ponibilitatea hranei \ntr-o cantitate [i de
27 o calitate suficiente pentru a satisface
nevoile de diet` ale persoanelor indivi-
mitetul a recomandat Gutemalei urm`-
toarele:
duale; hrana trebuie s` nu con]in` „Comitetul \mp`rt`[e[te preocuparea
substan]e nocive [i s` fie acceptabil` exprimat` de reprezentantul Statului
\ntr-o cultur` dat`; accesul la o astfel de Parte cu privire la malnutri]ia grav` [i
hran` trebuie s` fie „sustenabil“ (s` r`spândit` la scar` larg` [i cu privire la
poat` fi asigurat pe termen lung - nota datele [i statisticile necorespunz`toare
traduc`torului) [i s` nu interfereze cu pentru monitorizarea nutri]iei“ (Guate-
celelalte drepturi ale omului.“ Acest mala IRCO, Add.58, alineatul 17).
Comentariu General include discu]ii |n mod similar, Comitetul a \ncurajat
detaliate pe marginea implica]iilor pu- Mauritius
nerii \n aplicare a acestui drept (Comi-
„... s` \ntreprind` un studiu amplu pri-
tetul pentru Drepturile Economice, So-
vind impactul malnutri]iei asupra dez-
ciale [i Culturale, Comentariul General
volt`rii copilului \n raport cu abandonul
12, 1999, HRI/GEN/1/Rev. 5, p. 57).
[colar [i munca copiilor, precum [i s` ia
Comitetul pentru Drepturile Copilului toate m`surile necesare pentru a solu-
[i-a exprimat profunda preocupare fa]` ]iona aceast` problem`. Este posibil s`
de orice dovezi de malnutri]ie \n rândul se solicite cooperarea interna]ional`
copiilor, de exemplu \n urma analiz`rii pentru \ndeplinirea acestei sarcini [i
rapoartelor ini]iale prezentate de Burkina trebuie s` se aib` \n vedere consolidarea
Faso, Guatemala, Honduras, Mauritius, cooper`rii cu Organiza]ia Interna]ional`
Nicaragua, Sri Lanka – unde s-a indicat a Muncii [i cu Fondul Na]iunilor Unite
un procent de 23% al copiilor cu greu- pentru Copii (UNICEF)“ (Mauritius IRCO,
tate mic` la na[tere – [i Uruguay. Copiii Add.64, alineatul 28).
nu vor putea s` \nregistreze nici un
La Summit-ul Mondial pentru Dezvol-
progres semnificativ \n „dezvoltarea lor
tare Social` din 1995 s-a convenit asu-
fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i
pra obiectivului de: „A atinge siguran]a
social`“ dac` sunt malnutri]i, deci hrana
hranei prin asigurarea unei aprovizio-
se va situa \ntotdeauna \n topul oric`rei
n`ri cu alimente sigure [i adecvate din
liste de priorit`]i pentru copii, a[a cum
punct de vedere nutritiv, atât la nivel
s-a ar`tat \n mod clar la Summit-ul Mon-
na]ional cât [i interna]ional, prin atin-
dial pentru Copii (vezi pagina 417).
gerea unui grad rezonabil de stabilitate
|n cazurile \n care copiii sunt amenin]a]i \n privin]a aprovizion`rii cu alimente,
de malnutri]ie, Comitetul a recomandat precum [i prin asigurarea accesului fizic,
„o Politic` Na]ional` privind Nutri]ia social [i economic al tuturor persoane-
Copiilor“, de exemplu: lor la hran` suficient`, reafirmând \n
„Este necesar s` se \ntreprind` ac]iuni acela[i timp faptul c` alimentele nu tre-
suplimentare \n domeniul s`n`t`]ii [i al buie folosite pentru a exercita presiuni
bun`st`rii sociale. Sunt, \n special, nece- politice“ (Programul de Ac]iune al
sare eforturi concertate pentru a comba- Summit-ului Mondial pentru Dezvoltare
te malnutri]ia [i a asigura implemen- Social`, A/CONF. 166/9, p. 51). Cinci ani
tarea unei Politici Na]ionale privind mai târziu, \n cadrul Sesiunii Speciale a

Drepturile copiilor [i locuirea
|n februarie 1996, un grup de exper]i din cadrul UNICEF, din cadrul Centrului Na-
]iunilor Unite pentru A[ez`ri Umane (UNCHS) [i al altor organiza]ii s-au reunit
pentru a stabili relevan]a Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului, \n contextul
obiectivelor programului Habitat II. Declara]ia exper]ilor cuprinde urm`toarele:
„\n mediul c`minului sù
Nevoia copilului de a avea un mediu sigur, securizat [i s`n`tos \ncepe \n pe-
rioada prenatal`.
Un mediu s`n`tos \n c`min presupune existen]a unei aliment`ri sigure [i su-
ficiente cu ap`, a unui sistem de canalizare sigur [i accesibil [i a managemen-
tului de[eurilor, dar [i protec]ia \mpotriva traficului [i a altor pericole [i absen]a
expunerii la poluare, radia]ii [i boli sau la zgomot excesiv [i supraaglomerare.
Mediul din c`minul copilului trebuie s` faciliteze \ngrijirea sa [i s` satisfac` ne-
voile fundamentale fizice, sociale [i psihologice ale acestuia. 27
Copiilor de ambele sexe trebuie s` li se ofere oportunit`]i [i provoc`ri egale \n
ceea ce prive[te joaca [i \nv`]area \n c`minul lor [i \n vecin`tatea acestuia.
Trebuie s` se acorde o aten]ie special` nevoilor privind c`minul ale copiilor cu
dizabilit`]i sau ale altor copii vulnerabili.
|n cadrul vecin`t`]ii [i al comunit`]ii
Un mediu suportiv pentru copii presupune comunit`]i s`n`toase, f`r` crimina-
litate [i lini[tite. Este esen]ial s` existe acele condi]ii care promoveaz` dreptatea
social`, egalitatea sexelor [i participarea la via]a comunit`]ii.
Copil`ria [i adolescen]a trebuie recunoscute ca fiind etape unice \n dezvoltarea
cultural` uman`, necesitând respect [i \n]elegere din partea comunit`]ii [i a
societ`]ii. Copiii str`zii [i al]i copii care trìesc \n condi]ii dificile nu trebuie s`
fie exclu[i.
Serviciile de asisten]` medical`, educa]ie [i de \ngrijire a copiilor, de \nalt` cali-
tate, trebuie s` fie disponibile [i accesibile \n cadrul comunit`]ii.
Este esen]ial ca to]i copiii s` se bucure de un mediu sigur, securizat [i protejat
\n cadrul comunit`]ii, \n care s` se poat` juca, s` poate participa [i s` poat` \n-
v`]a despre universul lor social [i natural. Adolescen]ii, de asemenea, au nevoie
de locuri \n care s` se poat` \ntâlni, au nevoie s` se bucure de autonomie [i de
un sentiment de apartenen]`.
Copiii au un interes special \n crearea a[ez`rilor umane durabile care s`
constituie un mediu favorabil unei vie]i \ndelungate [i fructuoase atât pentru ei
cât [i pentru genera]iile viitoare. Copiii au nevoie de ocazii de a participa [i de
a contribui la un viitor urban durabil“.
Drepturile copiilor [i Habitatul – Declara]ia [i Raportul Seminarului Exper]ilor,
UNICEF, UNCHS/Habitat, 1996.
Adun`rii Generale pentru urm`rirea re- locuin]e. Comitetul pentru Drepturile

zultatelor Summit-ului Mondial, s-a ar`- Economice, Sociale [i Culturale a formu-
tat c` obiectivul de reducere a malnu- lat un Comentariu General vast, privind
tri]iei la copiii sub 5 ani, pân` \n anul „dreptul la o locuin]` adecvat`“ \n con-
2000, nu fusese atins (A XXIV-a sesiune formitate cu articolul 11 din Conven]ie,
special` a Adun`rii Generale, a/RES/S- \n care se prezint` \n detaliu condi]iile
24/2, 2000, p. 5). necesare pentru respectarea acestui
„locuirea“ drept, cum ar fi: siguran]a dreptului de
proprietate, disponibilitatea serviciilor
Copiii din ]`rile bogate [i s`race deo- de baz`, pre]urile rezonabile [i accesi-
potriv` sufer` din cauza locuin]elor bilitatea locuin]elor (Comitetul pentru
necorespunz`toare sau a absen]ei unei

Drepturile Economice, Sociale [i Cultu- telor de restructurare asupra familiilor [i
rale, Comentariul General 4, 1991, HRI/ a drepturilor copilului.
GEN/ 1/ Rev.5, p. 24). Ulterior, Comitetul |n conformitate cu articolul 27 din Con-
pentru drepturile economice, sociale [i ven]ie, Comitetul recomand` Statului
culturale a formulat un Comentariu Ge- Parte s` ia m`surile corespunz`toare
neral privind evacu`rile silite din pentru a aplica angajamentele asumate
locuin]e, subliniind faptul c`, adeseori, \n cadrul Conferin]ei Habitat II, \n 1996,
evacu`rile violeaz` drepturile persoa- \n ceea ce prive[te accesul copiilor la
nelor, chiar [i atunci când sunt justifi- locuin]e. Având \n vedere Rezolu]ia Co-
cate, [i c` au un impact dispropor]ionat misiei pentru Drepturile Omului 1993/77
asupra copiilor [i a altor persoane privind evacu`rile silite, Comitetul
vulnerabile (Comitetul pentru Drepturile \ncurajeaz` Statul Parte s` previn` orice
Economice, Sociale [i Culturale, Comen- schimbare for]at` de locuin]`, str`muta-
tariul General 7, 1997, HRI/GEN/1/Rev.5, re sau alte tipuri de deplas`ri involun-
p. 51). tare ale popula]iei. Comitetul recoman-
27 Comentariul General 4 a fost confirmat d` ca procedurile [i programele de re-
instalare a a[ez`rilor s` cuprind` \nre-
de Comitetul pentru Drepturile Copilului
\n cadrul Declara]iei acestuia la Cea de-a gistrarea mut`rilor, s` faciliteze reabili-
doua Conferin]` a Organiza]iei Na]iu- tarea complet` a familiilor [i s` asigure
nilor Unite privind A[ez`rile Umane (Ha- accesul la serviciile de baz`“ (India
bitat II, Istanbul, 1996), sus]inând Semi- IRCO, Add. 115, alineatele 52 [i 53).
narul Exper]ilor privind Drepturile Co- |n Declara]ia sa la Habitat II, Comitetul
piilor [i Locuirea (vezi caseta de la pa- men]ioneaz` dreptul copiilor de a parti-
gina anterioar`). Comitetul a f`cut urm`- cipa la deciziile privind locuirea (articolul
toarele observa]ii: 12). |n cazul copiilor f`r` ad`post, acest
„Comitetul consider` c` ... dreptul la aspect ar putea s` par` exagerat, dar
locuin]` nu ar trebuie interpretat \ntr-un este, cu siguran]`, important ca orice ac-
sens limitativ [i restrictiv, ci ar trebui ]iune a guvernului cu scopul de a \mbu-
interpretat ca dreptul de a trì undeva \n n`t`]i condi]iile de locuit ale copiilor s`
condi]ii de siguran]`, pace [i dem- aib` \n vedere opiniile acestora privind
nitate... proiectarea [i arhitectura. De[i proble-
Este important s` subliniem faptul c` ma „locuirii“ este precizat` doar \n arti-
drepturile la locuin]` ale copiilor sunt colul 27, orice abordare a problemelor
interconectate [i interdependente cu legate de locuire trebuie s` cuprind`
aproape toate celelalte drepturi prev`- \ntregul mediu construit – opiniile [i ne-
zute \n Conven]ie. Aceasta subliniaz` voile copiilor sunt vitale \n privin]a zo-
caracterul comprehensiv [i holistic al nelor pe care ei le folosesc cu prioritate,
Conven]iei precum [i al procesului de cum sunt [colile, locurile de joac`, in-
implementare [i monitorizare a aces- stitu]iile reziden]iale, clinicile [i spitalele.
teia“ (Raportul celei de-a XI-a sesiuni, |n Habitat II se arat` c`: „Nevoile copiilor
ianuarie 1996, CRC/ C/50, pp. 77 [i 79). [i ale tinerilor, \n special privind mediul
Ocazional, Comitetul a solicitat statelor lor de via]`, trebuie s` fie luate pe deplin
s` prezinte rapoarte privind m`surile pe \n considerare. Trebuie s` se acorde o
care le-au \ntreprins \n temeiul progra- aten]ie special` proceselor participative
mului Habitat II (vezi Instruc]iunile referitoare la dezvoltarea ora[elor, a lo-
pentru elaborarea Rapoartelor Periodi- calit`]ilor [i a cartierelor; scopul este de
ce, alineatul 103). De exemplu, a ridicat a securiza condi]iile de trai ale copiilor [i
aceast` problem` inclusiv \n problema tinerilor [i de a folosi \n acest sens ideile
evacu`rilor silite \n cazul Indiei: p`rerile, creativitatea [i dorin]ele lor re-
feritoare la mediu. Trebuie s` se acorde
„Comitetul este preocupat de procentul o aten]ie special` nevoilor de ad`post
ridicat de copii care trìesc \n locuin]e ale copiilor vulnerabili, cum sunt copiii
necorespunz`toare, inclusiv \n mahala- str`zii, copiii refugia]i [i copiii victime
le, de hrana inadecvat` a acestora [i de ale exploat`rii sexuale“ (Conferin]a Or-
accesul necorespunz`tor la ap` potabil` ganiza]iei Na]iunilor Unite privind A[e-
sigur` [i la salubritate. Comitetul este z`rile Umane (Habitat II), A/CONF. 165/
preocupat de impactul negativ al proiec- 14, p. 15).

Legisla]ia privind pensia de \ntre]inere \n Namibia
|n Namibia, „... orice persoan` care are dreptul legal la pensie de \ntre]inere tre-
buie doar s` depun` o reclama]ie - sub jur`mânt - \n fa]a unui func]ionar care se
ocup` de pensii de \ntre]inere \n cadrul oric`rui tribunal; nu este necesar s` se su-
porte costurile aferente serviciilor unui avocat. Func]ionarul \n cauz` are datoria de
a analiza reclama]ia, ini]iind o anchet`, dac` este necesar. Tribunalul are compe-
ten]a de a decide asupra obliga]iei de a pl`ti pensie de \ntre]inere, de a emite o
sentin]` \n favoarea femeii pentru orice sume b`ne[ti care i se cuvin [i de a sanc-
]iona neplata pensiei de \ntre]inere cu amenzi sau cu \nchisoare, dac` este cazul.
De asemenea, tribunalul are competen]a de a institui sechestrul pe salariul b`rba-
tului dac` acesta lucreaz`. Totu[i, conform legii, neplata pensiei de \ntre]inere nu
se sanc]ioneaz` dac` se datoreaz` absen]ei mijloacelor de plat` care nu decurge
din comportament neadecvat sau din lipsa voin]ei de a munci ... Nu se precizeaz`
nici o limit` de vârst` peste care copilul este considerat prea mare pentru a i se mai
pl`ti pensie de \ntre]inere – condi]ia prive[te posibilitatea copilului de a se \ntre]ine 27
sau nu \n mod independent“ (Namibia IR, alineatele 160-163).
Statele nu ofer` decât rareori informa]ii sau s` munceasc` pe str`zi“. De[i mul]i
detaliate privind situa]ia copiilor din dintre ace[ti copii au familii cu care p`s-
punctul de vedere al locuirii, iar comen- treaz` leg`tura, adeseori ei nu locuiesc
tariile Comitetului \n aceast` privin]` cu familiile lor [i sunt obliga]i s` doarm`
sunt rare, dar, uneori, apar astfel de si- pe str`zi sau \n alte tipuri inacceptabile
tua]ii cum ar fi \n cazul Croa]iei, de de ad`posturi. Aceast` problem` este
exemplu: discutat` \n articolul 20 (pagina 343). Din
„Comitetul \[i exprim` preocuparea \n nou, una dintre principalele strategii
leg`tur` cu Legea privind Posesiunea ini]iale \ncurajate de Comitet este
Temporar`, conform c`reia o proprieta- cercetarea [i analiza fenomenului.
te poate fi ocupat` de persoane care se „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` se
stabilesc acolo temporar \n absen]a pro- angajeze \n prevenirea [i combaterea fe-
prietarilor acesteia. Comitetul este preo- nomenului copiilor care muncesc [i/ sau
cupat de faptul c` familiile afectate de trìesc pe str`zi, inter alia, prin realizarea
aceast` lege se vor confrunta cu proble- de cercet`ri [i colect`ri de date, prin
me dac` se \ntorc pe proprietate \nainte promovarea programelor de integrare [i
ca cei care au ocupat-o s` \[i fi g`sit un de formare profesional`, precum [i prin
alt ad`post... garantarea accesului egal la serviciile de
Comitetul recomand` ca, având \n vede- s`n`tate [i la serviciile sociale“ (Ghana
re interesul superior al copiilor [i, dac` IRCO, Add. 73, alineatul 39).
este necesar, \n cadrul cooper`rii inter- „Comitetul recomand` realizarea unor
na]ionale, guvernul s` depun` eforturi cercet`ri suplimentare pentru a identifi-
deosebite pentru a solu]iona problema ca cauzele r`spândirii statutului de per-
proprietarilor care se \ntorc acas`, soan` f`r` locuin]`, \n special \n rândul
\nainte ca persoanele care au ocupat tinerilor [i al copiilor, inclusiv, inter alia,
proprietatea s` \[i fi putut g`si un asupra situa]iei socio-economice a co-
ad`post alternativ“ (Croa]ia IRCO, Add. pilului [i a familiei sale, [i pentru a iden-
52, alineatele 15 [i 26). tifica orice leg`tur` dintre statutul de
|n plus, Comitetul [i-a exprimat \n mod persoan` f`r` locuin]` [i abuzul asupra
consecvent preocuparea fa]` de cate- copiilor, inclusiv abuzul sexual, prosti-
goria de copii denumi]i „copiii str`zii“ tu]ia copiilor, pornografia infantil` [i
pe care, \n urma recomand`rii Comisiei traficul de copii. De asemenea, Comite-
pentru Drepturile Omului (rezolu]ia tul \ncurajeaz` Statul Parte s` adopte noi
1994/93), prefer` s` \i caracterizeze dup` politici de reducere a s`r`ciei [i de a
cum urmeaz`: „Copii care, pentru a consolida \n continuare serviciile de
supravie]ui, sunt for]a]i s` trìasc` [i/ suport pe care le asigur` copiilor f`r`

ad`post“ (Australia IRCO, Add. 79, ali- parte pot fi \ncuraja]i s` joace un rol mai
neatul 33). activ \n cre[terea copiilor. De exemplu,
Namibia, o ]ar` care se confrunt` cu
multe probleme, inclusiv legate de
Dreptul copilului la pensie de num`rul mare de familii conduse de ma-
\ntre]inere: articolul 27(4) me singure, a \ntreprins ac]iuni pentru a
asigura un sistem simplu, eficient [i cu
Dispozi]iile articolul 27 alineatul (4), pri- costuri reduse prin care mamele pot s`
vind \ntre]inerea financiar` a copiilor de recupereze pensia de \ntre]inere [i a
c`tre p`rin]i sau alte persoane care \nregistrat un mare succes \n rândul
r`spund legal de copii, sunt, f`r` \ndo- femeilor nec`s`torite din mediul urban
ial`, extrem de importante pentru mul]i (vezi caseta de la pagina anterioar`).
copii ale c`ror condi]ii de trai s-ar \mbu- Comitetul [i-a exprimat preocuparea
n`t`]i considerabil prin recuperarea fa]` de Coasta de Filde[, unde, \n ciuda
pensiei de \ntre]inere de la p`rintele existen]ei unor dispozi]ii legale privind
27 absent (de obicei tat`l).
Totu[i, problema pensiei de \ntre]inere
pensia de \ntre]inere, ignoran]a cu pri-
vire la prevederile acestei legi este larg
este controversat` – acest „drept al copi- r`spândit`:
lului“ poate fi folosit \n moduri care nu „Comitetul recomand` Statului Parte s`
sunt neap`rat \n interesul superior al fac` cunoscute pe scar` larg` dispozi-
copilului. De exemplu, ta]ii se pot folosi ]iile legisla]iei na]ionale privind pensia
de acest avantaj financiar pentru a-[i de \ntre]inere, \n special pentru femeile
asigura accesul nedorit la copii sau analfabete, [i s` se asigure c` grupurile
pentru a-[i impune dreptul de a hot`râ profesionale care se ocup` de aceast`
viitorul copiilor; este posibil ca mamele problem` sunt preg`tite \n mod cores-
s` p`streze tutela copiilor doar pentru punz`tor [i c` tribunalele vor fi mai
a-[i asigura sus]inerea financiar` [i lo- stricte \n privin]a recuper`rii pensiilor de
cuin]a; copiii din a doua c`s`torie a p`- \ntre]inere de la p`rin]ii solvabili, dar
rin]ilor pot fi uneori, victimele ignorate care refuz` s` pl`teasc`“ (Coasta de
ale unor sentin]e de plat` a pensiei de Filde[, IRCO, Add. 155, alineatul 33).
\ntre]inere. De asemenea, este posibil ca
statele s` urm`reasc` \ndeaproape plata Defini]iile legale date termenului de
pensiilor de \ntre]inere pur [i simplu ca „pensie de \ntre]inere“ pot constitui o
solu]ie de a-[i reduce propriile cheltuieli metod` de a preciza responsabilit`]ile
publice. De aceea, este necesar s` se p`rin]ilor [i ale familiei. De exemplu, Co-
sublinieze principiul din articolul 3 con- mitetul a fost informat c` \n Argentina
form c`ruia interesul superior al copi- p`rin]ii au obliga]ia legal` de a satisface
lului trebuie s` aib` o importan]` priori- nevoile copiilor lor legate de \ntre]inere,
tar` (ideal ar fi s` constituie ra]iunea pri- educa]ie, activit`]i recreative, \mbr`c`-
mordial`) atunci când se elaboreaz` ar- minte, locuin]`, asisten]` medical` [i
ticole legislative [i proceduri privind cheltuieli \n caz de boal` (Argentina IR,
pensiile de \ntre]inere. alineatele 56-58).
Cu toate acestea, pensia de \ntre]inere Legisla]ia privind \ndatoririle p`rin]ilor
pentru copii implic` frecvent beneficii \n Bolivia merge [i mai departe, preci-
sociale mai ample decât simpla \mbun`- zând responsabilitatea p`rin]ilor de a se
t`]ire a nivelului de trai al fiec`rui copil asigura c` proprii copii \[i \nsu[esc o
\n parte. |n special, abordeaz` problema meserie sau o profesie pentru viitor.
tot mai frecvent` a tat`lui absent [i a Aceast` responsabilitate implic` - dac`
num`rului tot mai mare la nivel mondial este necesar - suportarea costurilor afe-
a familiilor conduse de mame singure rente form`rii (Bolivia IR, alineatul 99).
(atât nec`s`torite cât [i divor]ate), pro- Legisla]ia din Costa Rica stabile[te o ie-
bleme discutate \n articolul 18 (vezi pa- rarhie a responsabilit`]ii financiare fa]`
gina 295). Prin proceduri corecte de rede copil \n cadrul familiei – p`rin]i, fra]i
cuperare a pensiei de \ntre]inere, b`rba- mai mari, bunici, str`bunici, \n aceast`
]ii pot fi descuraja]i s` adopte o atitudine ordine (Costa Rica IR, alineatul 155).
nep`s`toare fa]` de planificarea fami- Recuperarea pensiei de \ntre]inere din
lial` [i calitatea de tat`, iar, pe de alt` strìn`tate. Articolul 27 alineatul (4) a

fost introdus \n timpul elabor`rii Con- sau locuiesc \n strìn`tate – printre
ven]iei de c`tre reprezentantul Finlan- aceste conven]ii se num`r` Conven]ia
dei, \ntr-o propunere care se referea Organiza]iei Na]iunilor Unite privind
doar la recuperarea efectiv` a pensiei de Recuperarea din Strìn`tate a Pensiei de
\ntre]inere din strìn`tate, din cauza difi- |ntre]inere (New York, 1956), Executarea
cult`]ilor cu care se confruntaser` atât Reciproc` a Ordinelor de Recuperare a
copiii cât [i statele \n general \n aceast` Pensiei de |ntre]inere [i Ordinul }`rilor
privin]`. Recuperarea pensiei de \ntre- semnatare ale Conven]iei de la Haga,
]inere \n cadrul aceluia[i stat a fost doar 1993. |n plus, exist` o serie de tratate
o consecin]` a acestei prevederi (E/CN.4/ bilaterale [i regionale [i de acorduri de
1988/28, p. 17; Detrick, p. 378). executare reciproc` privind sentin]ele
Conven]iile interna]ionale au stabilit de plat` a pensiei de \ntre]inere. |n ]`rile
norme care reglementeaz` unde, de la \n care exist` un nivel ridicat al
cine [i care copii pot pretinde pensia de mobilit`]ii popula]iei spre [i din alte
state, este extrem de important ca
\ntre]inere, \n cazurile \n care copiii \[i
schimb` ]ara obi[nuit` de reziden]` sau aceste acorduri s` fie ratificate [i s`
poat` fi u[or puse \n aplicare.
27
\n care unul sau ambii p`rin]i se mut`

incluzând:
nivelurile guvernamentale (articolul 27 este relevant pentru departamentele de jus-
ti]ie, de interne, de locuin]e [i de protec]ie social`)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n raport cu articolul 27, acestea ar putea cuprinde formarea personalului
care lucreaz` \n domeniul dezvolt`rii comunitare, a proiect`rii mediului, per-
sonalului pentru asisten]a de urgen]`, a func]ionarilor din sistemul judiciar, a asis-
ten]ilor sociali, a personalului medical [i celor implica]i \n educa]ia p`rin]ilor)?

A identificat statul, nivelul minim de trai necesar pentru a asigura dezvoltarea
copilului?
Se iau m`suri corespunz`toare pentru a-i sprijini pe p`rin]i [i pe alte persoane care
r`spund de copil \n asigurarea condi]iilor de trai necesare pentru:
dezvoltarea fizic`?
dezvoltarea mental`?
dezvoltarea spiritual`?
dezvoltarea moral`?
dezvoltarea social` a copilului?
Se iau m`suri pentru a-i face pe p`rin]i s` fie pe deplin con[tien]i de aceste

responsabilit`]i?
Exist` criterii administrative [i legale \n vigoare, pentru a determina dac` p`rin]ii au
capacitatea [i posibilit`]ile financiare necesare pentru a-[i \ndeplini responsa-
bilit`]ile?
Exist` m`suri [i proceduri pentru a identifica to]i copiii dintr-un stat care se afl` \n
dificultate deoarece p`rin]ii lor sunt incapabili s` le asigure un nivel de trai co-
respunz`tor?
S-au adoptat m`suri pentru a analiza de ce condi]iile de trai ale copiilor sunt insufi-
ciente pentru dezvoltarea lor corespunz`toare?
Dac` anumi]i copii se afl` \n dificultate, fie c` locuiesc cu p`rin]ii lor sau nu, li se ofe-
r` asisten]a material` [i programele de suport necesare pentru a li se asigura dez-
voltarea corespunz`toare?
Statul ia m`suri (inclusiv prin aloca]ii bugetare) pentru a se asigura c` fiecare copil
este bine hr`nit?
Statul ia m`suri pentru a se asigura c` fiecare copil locuie[te \ntr-un loc care este:
sigur?
cu utilit`]ile asigurate (\n special \n ceea ce prive[te alimentarea cu ap`,
canalizarea [i combustibilul)?
protejat de pericole?
s`n`tos?
amplasat corespunz`tor (\n special fa]` de spitale, [coli [i locuri de recreere)?
\n conformitate cu m`surile recomandate de Habitat II?
Sunt, opiniile copiilor, luate \n considerare la amenajarea mediului \n care trìesc?
Ia statul, m`surile necesare pentru a se asigura c` fiecare copil este \mbr`cat co-
respunz`tor?
Dac` statul dispune de resurse insuficiente pentru a asigura un nivel de trai cores-
punz`tor pentru to]i copiii, planurile economice ale acestuia prev`d asigurarea
acestui standard ca un obiectiv clar?
Se \nainteaz` solicit`ri adecvate pentru ajutor interna]ional [i asisten]` tehnic` dac`
exist` resurse insuficiente pentru a asigura nivelul de trai al copiilor?
Pensia de \ntre]inere
Se pun \n aplicare dispozi]iile legale pentru a asigura copiilor posibilitatea de a
recupera pensia de \ntre]inere de la ambii p`rin]i sau de la orice alte persoane care
r`spund de condi]iile lor de trai?
Interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` sau reprezint` ra]iunea pri-
mordial` a acestor dispozi]ii legale?
Aceste dispozi]ii legislative sunt simplu [i ieftin de pus \n aplicare de c`tre copil sau

persoana \n a c`rei grij` se afl` copilul?
Dispozi]iile cuprind m`suri pentru ob]inerea de venituri sau bunuri de la cei care nu
\[i \ndeplinesc obliga]iile de \ntre]inere a copilului?
Statul a aderat la toate acordurile interna]ionale sau bilaterale relevante [i la tra-
tatele privind recuperarea pensiei de \ntre]inere din alte ]`ri?
De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele acesteia sunt interdepen-

dente. Articolul 27 nu trebuie interpretat \n mod izolat.
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implemetare este legat` de cea a articolului 27 sunt:
Articolul 3 alineatul (2): statul trebuie s` asigure protec]ia [i \ngrijirea necesare copilului,
luând \n considerare drepturile p`rin]ilor
Articolul 18: responsabilitatea comun` a p`rin]ilor; suportul statului pentru p`rin]i
Articolul 24: dreptul la s`n`tate [i la servicii de s`n`tate
Articolul 26: dreptul la protec]ie social`

Dreptul
copilului la
educa]ie
28
1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului la educa]ie [i, \n vederea realiz`rii progresive a
acestui drept, [i pe baza egalit`]ii de [anse, vor avea \n mod special obliga]ia:
(a) S` asigure educa]ia primar` obligatorie [i gratuit` pentru to]i;
(b) S` \ncurajeze dezvoltarea diferitelor forme de educa]ie secundar`, incluzând edu-
ca]ia general` [i cea profesional`, care s` devin` disponibile [i accesibile fiec`rui copil
[i s` adopte m`suri corespunz`toare cum ar fi introducerea educa]iei gratuite [i acor-
darea sprijinului financiar, \n caz de nevoie;
(c) S` asigure tuturor accesul la \nv`]`mântul superior, \n func]ie de capacit`]ile fie-
c`ruia, folosind toate mijloacele adecvate;
(d) S` ofere [i s` fac` accesibile informarea [i orientarea [colar` [i profesional`;
(e) S` adopte m`suri pentru \ncurajarea frecvent`rii cu regularitate a [colii [i pentru re-
ducerea ratei abandonului [colar;
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile corespunz`toare pentru a asigura aplicarea m`-
surilor de disciplin` [colar` \ntr-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiin]` uma-
n` [i \n conformitate cu prezenta Conven]ie.
3. Statele P`r]i vor promova [i \ncuraja cooperarea interna]ional` \n domeniul educa]iei,
mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignoran]ei [i a analfabetismului din \ntrea-
ga lume [i facilitarea accesului la cuno[tin]ele [tiin]ifice, tehnice [i la metodele moderne
de predare. |n acest sens, se vor avea \n vedere, \n mod deosebit, nevoile ]`rilor \n curs
de dezvoltare.
rticolul 28 al Conven]iei cu pri- buie acordat \n baza „egalit`]ii de [an-
A vire la Drepturile Copilului sta-

bile[te dreptul copilului la edu-
ca]ie. Educa]ia este recunoscut`
ca fiind esen]ial` pentru to]i copiii.
Articolul subliniaz` c` acest drept tre-
se“, reflectând faptul c` un num`r mare
de copii sunt afecta]i de discriminare \n
ceea ce prive[te accesul la educa]ie (\n
special copiii din mediile rurale, fetele [i
copiii cu dizabilit`]i). Educa]ia este cos-
Sumar
DREPTUL COPILULUI LA EDUCA}IE 487

tisitoare [i nu toate Statele P`r]i vor fi fie accesibil „\n func]ie de capacitate“.
capabile s` satisfac` nevoile educa]io- Articolul se refer`, de asemenea, la pro-
nale ale copiilor lor – va fi necesar ca blema de acordare a educa]iei, \n m`su-
dreptul la educa]ie s` fie realizat adesea ra \n care statele trebuie s` ia m`suri
\n mod „progresiv“. Cu toate acestea, pentru a reduce rata abandonului [colar
articolul 28 stabile[te condi]iile mini- [i pentru a se asigura c` disciplina [co-
male: educa]ia primar` gratuit` [i obli- lar` respect` drepturile copilului. |n ace-
gatorie pentru to]i [i diferitele forme de la[i timp, se \ncurajeaz` cooperarea
educa]ie secundar` [i de orientare pro- interna]ional` pentru educa]ie, sublini-
fesional` „disponibile [i accesibile“ tu- indu-se faptul c` educa]ia poate consti-
turor. |nv`]`mântul superior trebuie s` tui motorul dezvolt`rii economice.
28 Extrase din
form Conven]iei
“Educa]ia, timpul liber [i activit`]ile culturale“
|n aceast` sec]iune, li se solicit` Statelor P`r]i s` prezinte informa]ii relevante, in-
clusiv despre principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de alt`
natur` aflate \n vigoare; infrastructura institu]ional` pentru implementarea politi-
cilor \n acest domeniu, \n special strategiile [i mecanismele de monitorizare; facto-
rii [i dificult`]ile \ntâlnite, precum [i progresul \nregistrat \n procesul de implemen-
tare a prevederilor relevante ale Conven]iei referitoare la:
(a) Educa]ie, inclusiv preg`tirea [i orientarea profesional` (articolul 28)…
…li se solicit` Statelor P`r]i s` specifice natura [i gradul de cooperare cu orga-
niza]ii locale [i na]ionale, guvernamentale sau neguvernamentale, cum sunt insti-
tu]iile de asisten]` social`, referitoare la implementarea acestei p`r]i a Conven]iei.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice relevante suplimentare
[i indicatori \n ceea ce prive[te copiii avu]i \n vedere \n aceast` sec]iune“.
(CRC/C/5, paragrafele 21 [i 22)
„VII. Educa]ia, timpul liber [i activit`]ile culturale
Educa]ia, inclusiv preg`tirea [i orientarea profesional` (articolul 28)
V` rug`m s` specifica]i m`surile adoptate, inclusiv cele de natur` legislativ`, admi-
nistrativ` [i bugetar` \n vederea recunoa[terii [i asigur`rii dreptului copilului la
educa]ie [i realiz`rii acestui drept \n mod progresiv [i pe baza principiului egalit`]ii
de [anse.
|n acest sens, rapoartele trebuie s` indice, inter alia:
M`surile adoptate pentru a asigura respectarea principiilor generale ale Conven-
]iei [i anume interesul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului, drep-
tul la via]`, supravie]uire [i la dezvoltarea \n toat` m`sura posibilului [i la nedis-
criminare, inclusiv \n vederea reducerii discrepan]elor existente;
Procentul din bugetul total (la nivel central, regional [i local [i, unde este cazul,
la nivel federal [i la nivelul provinciilor) acordat copiilor [i alocat diferitelor nivele
de educa]ie;

Analiza cheltuielilor reale ale familiilor pentru educa]ia copilului [i acordarea
sprijinului corespunz`tor;
M`surile adoptate pentru a asigura predarea \n limbile locale, indigene sau mi-
noritare;
Mecanismele elaborate pentru a asigura accesul tuturor copiilor, inclusiv al fe-
telor, al copiilor cu nevoi speciale [i al celor afla]i \n situa]ii deosebit de dificile,
la o educa]ie de calitate, \n func]ie de vârsta [i de gradul de maturitate al
copilului;
Demersurile f`cute pentru asigurarea unui num`r suficient de cadre didactice \n
sistemul [colar, pentru cre[terea competen]ei acestora [i pentru asigurarea [i
evaluarea calit`]ii muncii didactice;
M`surile adoptate pentru a oferi facilit`]i educa]ionale adecvate, accesibile tu-
turor copiilor;
Procentul analfabetismului \n rândul persoanelor cu vârsta sub sau peste 18 ani
[i procentul celor \nscri[i la cursuri de alfabetizare, defalcat \n func]ie de vârst`,
28
sex, regiune, mediu rural/urban [i de originea social` [i etnic`;
Orice sisteme de educa]ie informal`;
Orice sistem sau ini]iative extinse \ntreprinse de c`tre stat \n scopul asigur`rii
unor servicii de dezvoltare timpurie [i de educa]ie a copiilor mici, \n special a co-
piilor mici provenind din grupuri sociale dezavantajate;
Schimb`rile produse \n sistemul educa]ional (inclusiv \n privin]a legisla]iei, poli-
ticilor, facilit`]ilor, aloca]iei bugetare, calit`]ii educa]iei, \nscrierii, abandonului
[colar [i alfabetiz`rii);
Orice mecanism de monitorizare care a fost elaborat, factorii implica]i [i dificul-
t`]ile \ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru viitor;
Alte date importante relevante despre copiii implica]i \n procesul de educa]ie, in-
clusiv despre efectele educa]iei, defalcate \n func]ie de sex, vârst`, regiune, me-
diu rural/urban [i originea na]ional`, etnic` [i social`.
Rapoartele trebuie s` men]ioneze, de asemenea, m`surile speciale adoptate:
Pentru a face educa]ia primar` obligatorie [i accesibil` tuturor \n mod gratuit,
\ndeosebi copiilor, precizând vârsta minim` pentru \nscriere la [coala primar`,
vârsta minim` [i maxim` pentru urmarea educa]iei obligatorii, procentul copiilor
\nscri[i, care au absolvit [coala primar`, precum [i orice informa]ii relevante
defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, originea na]iona-
l`, social` [i etnic`, acoperirea oferit` de serviciile de educa]ie [i aloca]ia buge-
tar`;
Pentru a \ncuraja dezvoltarea diverselor forme de educa]ie secundar`, inclusiv a
educa]iei generale [i profesionale [i m`surile adoptate:
Pentru a face aceste forme de educa]ie disponibile [i accesibile fiec`rui copil, ofe-
rind toate informa]iile relevante, defalcate \n func]ie de sex, vârst`, regiune, me-
diu rural/urban, originea na]ional`, social` [i etnic`, acoperire [i aloca]ia buge-
tar`;
Pentru introducerea educa]iei secundare gratuite [i pentru oferirea de sprijin fi-
nanciar \n caz de nevoie, specificând categoria de copii \n cauz`, defalcat` \n
func]ie de sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, originea na]ional`, social` [i
etnic`, [i bugetul alocat \n acest scop;
Pentru a face accesibil \nv`]`mântul superior, tuturor, \n func]ie de capacitate, in-
dicând rata de acces la \nv`]`mântul superior, defalcat` \n func]ie de vârst`, sex
[i originea na]ional`, social` [i etnic`;
Pentru a face disponibile [i accesibile tuturor copiilor informarea [i orientarea
educa]ional` [i profesional`, precizând toate formele acestor inform`ri [i ori-
ent`ri, metodele utilizate pentru a le evalua eficien]a, bugetul alocat \n acest

scop, precum [i orice alte date relevate, defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regi-
une, mediu rural/urban [i originea social` [i etnic`;
Pentru a \ncuraja prezen]a regulat` la cursuri [i pentru a reduce rata abando-
nului [colar, incluzând aici cercetarea [i orice mecanisme elaborate pentru a eva-
lua situa]ia, [i stimulentele acordate cu scopul de a \ncuraja \nscrierea la [coal`,
participarea regulat` la cursurile [colare [i men]inerea \n parcursul [colar, orice
alte alternative pentru copiii exclu[i din [coli, precum [i orice alte date relevante
defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban [i originea social`
[i etnic`.
Rapoartele trebuie s` furnizeze, de asemenea, informa]ii referitoare la categoriile
sau grupurile de copiii care nu beneficiaz` de dreptul la educa]ie [i situa]iile \n care
ace[ti copiii pot fi exclu[i temporar sau permanent din via]a [colar` (de exemplu
\n caz de dizabilitate, privare de libertate, sarcin`, infectare cu HIV/SIDA), inclusiv
orice tip de m`suri luate pentru a aborda aceste situa]ii [i pentru a asigura o edu-
28 ca]ie alternativ`. Trebuie prezentate informa]ii defalcate \n func]ie de vârst`, sex,
regiune, mediu rural/urban [i originea social` [i etnic`.
Preciza]i toate m`surile corespunz`toare, luate \n conformitate cu articolul 28, pa-
ragraful 2 pentru a garanta c` disciplina [colar` este administrat` \ntr-o manier`
conform` cu demnitatea uman` a copilului [i cu prevederile Conven]iei, inclusiv:
Legisla]ia care se aplic` [colilor publice [i particulare [i altor institu]ii de educa]ie
[i care interzice toate formele de violen]`, inclusiv pedeapsa corporal`, precum
[i orice m`suri disciplinare care nu corespund demnit`]ii umane a copilului sau
prevederilor Conven]iei, inclusiv articolelor 19, 29 [i 37(a) [i principiilor sale ge-
nerale de nediscriminare, de protejare a interesului superior [i de respectare a
opiniilor copilului;
Orice sistem de monitorizare a administr`rii disciplinei [colare, precum [i me-
canisme de raportare sau de \nregistrare a plângerilor;
Orice mecanisme independente stabilite \n acest scop;
Legisla]ia care acord` copilului posibilitatea de a participa la procedurile admi-
nistrative sau judiciare referitoare la educa]ie, [i care \l privesc, inclusiv cele le-
gate de alegerea [colii sau de excluderea din [coal`.
Referitor la articolul 28, paragraful 3, furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate
pentru a promova [i \ncuraja cooperarea interna]ional` pe probleme legate de
educa]ie, \n particular cu privire la:
Contribu]ia la eliminarea ignoran]ei [i analfabetismului din \ntreaga lume;
Facilitarea accesului la cuno[tin]ele [tiin]ifice [i tehnice [i la metodele moderne
de predare;
Luarea \n considerare \n mod special a nevoilor ]`rilor \n curs de dezvoltare.
Rapoartele trebuie s` specifice, de asemenea, activit`]ile [i programele desf`[u-
rate, inclusiv la nivel bilateral [i regional, grupurile cheie identificate, defalcate \n
func]ie de vârst`, sex, origine na]ional`, social` [i etnic`, sprijinul financiar acordat
[i / sau primit, priorit`]ile care au fost stabilite [i considera]ia ce a fost acordat`
scopurilor educa]iei identificate \n articolul 29 din Conven]ie, precum [i orice eva-
luare a progresului ob]inut [i a dificult`]ilor \ntâlnite. Trebuie men]ionat`, atunci
când este cazul, implicarea organiza]iilor Na]iunilor Unite, a agen]iilor specializate
[i organiza]iilor neguvernamentale“
(CRC/C/58, paragrafele 105-111. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru rapoartele
realizate conform acestui articol: 24, 43, 46, 57, 88, 92, 95, 118, 152 [i 166; pentru
textul integral al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Cadru general Summit-ul Mondial al Copiilor, din 1990
a subliniat: „\n prezent, peste 100 de
Declara]ia Universal` a Drepturilor milioane de copii nu beneficiaz` de
Omului din 1948, men]ioneaz`: „Fiecare educa]ie primar`, iar dou` treimi dintre
om are dreptul la educa]ie. Educa]ia va fi ace[tia sunt fete. Asigurarea educa]iei
gratuit`, cel pu]in \n stadiile primare [i primare [i [colarizarea tuturor se nu-
fundamentale. |nv`]`mântul primar va fi m`r` printre cele mai importante con-
obligatoriu. |nv`]`mântul tehnic [i pro- tribu]ii ce pot fi aduse pentru dez-
fesional va deveni general disponibil, iar voltarea copiilor lumii“ (paragraful 13).
\nv`]`mântul superior va fi accesibil Summit-ul a stabilit un obiectiv: „Acce-
tuturor \n mod egal \n func]ie de merit“ sul universal la educa]ia de baz` [i acor-
(articolul 26). darea educa]iei primare pentru cel pu]in
Declara]ia a fost extins` \n cadrul Pac- 80 % din copiii de vârst` corespun-
tului Interna]ional pentru Drepturile Eco- z`toare vârstei [colare primare… pân`
\n anul 2000“. Acest obiectiv nu a fost
nomice, Sociale [i Culturale: „|nv`]`-
mântul primar va fi obligatoriu [i dispo- \nc` realizat. De[i unele ]`ri aflate \n curs
de dezvoltare au \nregistrat progrese
28
nibil gratuit tuturor; \nv`]`mântul se-
cundar cu diferitele sale forme, inclusiv semnificative \n ceea ce prive[te \nscri-
\nv`]`mântul secundar tehnic [i profe- erea copiilor \n [coli, s-a estimat c` 130
sional, va deveni disponibil [i accesibil de milioane de copii de vârst` [colar`
\n general tuturor, folosind mijloace dintre care dou` treimi erau fete, nu au
adecvate [i, \n special, prin introducerea avut acces la educa]ia primar` pân` \n
treptat` a educa]iei gratuite; \nv`]`- anul 2000.
mântul superior va fi accesibil tuturor \n Tot \n 1990 a avut loc Conferin]a Mon-
mod egal, \n func]ie de capacitate, folo- dial` privind Educa]ia pentru To]i, desf`-
sind mijloace adecvate [i, \n special, prin [urat` la Jomtien, Thailanda. Declara]ia
introducerea treptat` a educa]iei gra- Mondial` privind Educa]ia pentru To]i
tuite“ (articolul 13(2)). subliniaz` c` educa]ia de baz` „este mai
Pactul Interna]ional continu` prin a mult decât un scop \n sine. Ea reprezint`
sublinia c`, orice stat care l-a ratificat [i fundamentul educa]iei de-a lungul \ntre-
care nu asigur` \nv`]`mânt primar gra- gii vie]i [i al dezvolt`rii umane, pe baza
tuit [i obligatoriu se va angaja ca „\n c`ruia ]`rile pot construi, \n mod siste-
decursul a doi ani s` elaboreze [i adopte matic, nivele [i forme suplimentare de
un plan complet de ac]iune pentru educa]ie [i preg`tire“ (articolul 1(4)). De-
implementarea progresiv`, \n cadrul clara]ia men]ioneaz` c`: „Fiecare per-
unei perioade rezonabile de timp ce va fi soan` – copil, tin`r [i adult – va putea
fixat` \n plan, a principiului educa]iei beneficia de oportunit`]i educa]ionale
obligatorii gratuite pentru to]i“ (articolul proiectate pentru a putea satisface ne-
14). voile elementare de \nv`]are.
|n timpul elabor`rii articolului 28 al Con- Aceste nevoi cuprind atât elementele de

ven]iei cu privire la Drepturile Copilului, baz` \n \nv`]are (cum ar fi no]iuni legate
reprezentan]ii statelor [i-au exprimat de alfabetizare, exprimare oral`, aritme-
preocuparea cu privire la faptul c` res- tic` [i de rezolvarea problemelor) cât [i
pectiva Conven]ie nu trebuie s` fie nici de con]inutul procesului elementar de
mai slab`, nici mai puternic` decât \nv`]are (cum ar fi cuno[tin]ele, deprin-
Pactul Interna]ional cu privire la Drep- derile, valorile [i atitudinile) necesare
turile Economice, Sociale [i Culturale (E/ fiin]elor umane pentru a supravie]ui, a-[i
CN4/ 1985/64, pp. 11-15; Detrick, pp. 383- dezvolta la maxim capacit`]ile, a trì [i
386). |n 1999, Comitetul pentru Drep- munci \n demnitate, a-[i \mbun`t`]i
turile Economice, Sociale [i Culturale a calitatea vie]ii, a lua decizii \n cuno[tin]`
adoptat dou` Comentarii Generale pri- de cauz` [i a continua procesul de \nv`-
vind educa]ia – Comentariul General 11 ]are. Amploarea nevoilor elementare de
privind planurile de ac]iune pentru educ- \nv`]are [i modul de acoperire al aces-
a]ia primar` (articolul 14 al Conven]iei) tora difer` \n func]ie de fiecare ]ar` [i
[i Comentariul General 13 privind drep- cultur` \n parte [i se va schimba, \n mod
tul la educa]ie (articolul 13 al Conven]iei). inevitabil, o dat` cu scurgerea timpului“
(articolul 1(1)).

Un deceniu mai târziu, \n 2000, forumul drepturile elementare [i inalienabile ale
Mondial al Educa]iei, desf`[urat \n p`rin]ilor, \n special \n m`sura \n care
Dakar, a stabilit un Cadru de Ac]iune, aceste drepturi privesc educa]ia (artico-
identificând [ase obiective [i strategii lele 13 [i 28)“ (CRC/C/Rev. 8, p. 23). Con-
pentru realizarea acestora; principalul ven]ia nu protejeaz` drepturile „elemen-
angajament asumat cu acea ocazie se tare [i inalienabile“ ale p`rin]ilor \n ceea
refer` la faptul c`: „toate statele vor trece prive[te educa]ia. Aceste drepturi
bui s` elaboreze sau s` consolideze privesc, de exemplu, interesele superi-
planurile na]ionale de ac]iune existente oare ale copilului, poten]ialul de dezvol-
deja pân` cel târziu \n 2002. Cele [ase tare al acestuia (articolul 5, pagina 106,
obiective [i strategii din Dakar sunt pre- articolul 12, pagina 203 [i articolul 18,
zentate \n caseta de la pagina 504. pagina 292) [i drepturile copilului con-
|n 1998 Comisia Na]iunilor Unite pentru ferite de Conven]ie, inclusiv dreptul la o
Drepturile Omului a numit un Raportor educa]ie care promoveaz` toleran]a [i
respectul fa]` de ceilal]i (articolul 29, pa-
28 Special pentru dreptul la educa]ie. Man-
datul Comisiei este vast: prezentarea gina 536). Articolul 29 protejeaz` \ntr-o
anumit` m`sur` drepturile p`rin]ilor [i a
statutului dreptului la educa]ie \n \ntrea-
ga lume [i dificult`]ile \ntâlnite \n imple- altora de a crea [coli \n afara sistemului
mentarea acestui drept, cu acordarea de stat, iar articolul 30 garanteaz` c` nu
unei aten]ii deosebite inegalit`]ilor vor fi negate drepturile copiilor minori-
dintre sexe [i asistarea Guvernelor \n tari de a practica limba, religia [i cultura
procesul de asigurare a implement`rii proprie. Comitetul a \ndemnat Sfântul
progresive a dreptului la educa]ie, inclu- Scaun s`-[i revizuiasc` rezervele, mani-
siv colaborarea cu agen]iile interna]io- festându-[i preocuparea:
nale relevante [i g`sirea fondurilor ne- „\n special cu privire la recunoa[terea
cesare pentru acordarea sprijinului ne- deplin` copilului ca titular de drepturi“
cesar (rezolu]ia1998/33 a Adun`rii Gene- (Sfântul Scaun IRCO, Add. 46, paragraful 7).
rale). Munca ei s-a focalizat pe „doi pi-
loni ai obliga]iilor de respectare a drep-
turilor omului: asigurarea educa]iei gra-
„Dreptul copilului la educa]ie
tuite [i obligatorii pentru to]i copiii [i s` fie realizat \n mod pro-
respectarea libert`]ii educa]iei“ (Rapor- gresiv“
tul Anual al Raportorului Special privind
dreptul la educa]ie, 2001, E/CN.4/2001/52). Dreptul elementar al copilului la educa-
Pe parcursul elabor`rii Conven]iei cu ]ie este stabilit \n primul paragraf al arti-
privire la Drepturile Copilului, membrii colului 28. Sub - paragrafele de la (a)
Grupului de Lucru [i-au manifestat do- pân` la (e), ce prezint` pe larg obliga]iile
rin]a de a include principiul stabilit ante- Statelor P`r]i \n acest sens, sunt guver-
rior, atât \n Pactul Interna]ional cu pri- nate de men]iunea ini]ial` care garan-
vire la Drepturile Economice, Sociale [i teaz` c` Statele P`r]i vor realiza dreptul
Culturale, cât [i \n Pactul Interna]ional cu la educa]ie „\n mod progresiv [i conform
privire la Drepturile Civile [i Politice, principiului egalit`]ii de [anse“.
conform c`ruia statele trebuie s` respec- Unele ]`ri includ \n constitu]iile [i legis-
te drepturile p`rin]ilor de a se asigura c` la]ia lor din domeniul educa]iei un drept
educa]ia oferit` copiilor lor corespunde specific al copiilor la educa]ie, altele
propriilor convingeri religioase [i mo- includ acest drept \n obliga]iile p`rin]ilor
rale. Cu toate acestea, propunerea a fost de a garanta educa]ia copiilor. India a
respins` pe baza faptului c` drepturile [i raportat Comitetului c`: „incapacitatea
responsabilit`]ile generale ale p`rin]ilor statului de a asigura tuturor copiilor
au fost tratate \n alt` sec]iune a Con- educa]ia obligatorie gratuit` \n 10 ani de
ven]iei (E/ CN.4/1985/64, paginile 11-15 la intrarea \n vigoare a Constitu]iei, a
[i E/CN.4/1989/48, paginile 79-84; De- determinat Curtea Suprem` s` declare
trick, paginile 384 [i 394). dreptul la educa]ie, ca fiind parte a
Sfântul Scaun a fost suficient de preocu- dreptului fundamental la libertate per-
pat de aceast` omisiune pentru a-[i ma- sonal` (articolul 21), deoarece \n lipsa
nifesta rezerva: „c` interpreteaz` artico- educa]iei, via]a nu poate fi trìt` cu dem-
lele Conven]iei \ntr-un mod care asigur` nitate“ (India IR, paragraful 75).

„Educa]ia“ sociale [i date despre mecanismele de
Defini]ia „educa]iei“ nu este limitat` la evaluare a eficien]ei prevederilor [i m`-
\nv`]`tura dobândit` \n [coli (de[i para- surilor educa]ionale pentru reducerea
graful (e) privind abandonul „[colar“ [i procentului abandonului [colar, toate
articolul 29(2) referitor la „institu]iile acestea implicând concentrarea aten]iei
particulare de \nv`]`mânt“ sus]in con- guvernelor la con]inutul [i la acordarea
trariul). Articolul 29 men]ioneaz` „\nv`- educa]iei (paragrafele 106 [i 107).
]`mântul profesional“, „eliminarea… „|n mod progresiv“
analfabetismului“ [i „accesul la cuno[- Unele ]`ri \n curs de dezvoltare pot duce
tin]e [tiin]ifice [i tehnice“; obiectivele lips` de resurse pentru asigurarea acce-
generale ale educa]iei sunt stabilite \n sibilit`]ii educa]iei secundare sau chiar
articolul 29, \ns` Conven]ia cu privire la primare tuturor copiilor [i chiar [i ]`rile
Drepturile Copilului nu inten]ioneaz` s` bogate sus]in c` \ntâmpin` dificult`]i \n
defineasc` in detaliu programa [colar` asigurarea \nv`]`mântului superior care
de baz`.
Cu toate acestea, Cea de-a XVIII-a Con-
s` fie disponibil tuturor tinerilor, \n func-
]ie de capacitate.
28
ferin]` General` a UNESCO: Recoman- Totu[i, toate na]iunile care au ratificat
d`ri privind Educa]ia pentru |n]elegerea Conven]ia trebuie s`-[i planifice furni-
Interna]ional`, Cooperare, Pace [i Edu- zarea progresiv` a educa]iei [i, conform
ca]ie, Referitoare la Drepturile [i Liber- articolului, 4 trebuie s` garanteze c`
t`]ile Fundamentale ale Omului (1974) acest lucru se realizeaz` „\n limita maxi-
afirm`: „Cuvântul „educa]ie“ implic` \n- m` a resurselor disponibile“. Este sem-
tregul proces al vie]ii sociale prin inter- nificativ \n acest sens Comentariul Ge-
mediul c`ruia persoanele [i grupurile neral al Comitetului pentru Drepturile
sociale \nva]` s`-[i dezvolte con[tient Economice, Sociale [i Culturale referitor
capacit`]ile personale, atitudinile, apti- la ce se \n]elege prin realizarea dreptu-
tudinile [i cunoa[terea \n cadrul [i \n fa- rilor „\n mod progresiv“ (vezi articolul 4,
voarea comunit`]ilor na]ionale [i inter- pagina 68).
na]ionale. Acest proces nu este limitat la
o activitate anume“ (articolul 1(a)). „|n 1999, Comitetul pentru Drepturile
Economice, Sociale [i Culturale a ela-
De asemenea, Conven]ia nu precizeaz` borat un Comentariu General, pentru a
timpul pe care educa]ia trebuie s`-l ocu- reaminti Statelor P`r]i c` dac`, \n con-
pe \n via]a unui copil, de[i Comitetul a ri- formitate cu articolul 14 al Pactului
dicat aceast` problem` \n rela]ie cu Ma- Interna]ional, nu au asigurat educa]ia
dagascarul: primar` obligatorie gratuit`, sunt obli-
„…\n particular, se observ` c` a fost re- gate s` dezvolte [i s` adopte, \n decur-
dus num`rul orelor \n care [colile sunt sul a doi ani, un plan de ac]iune detaliat
deschise“ (Madagascar IRCO, Add. 26, pentru implementarea progresiv` a
paragraful 13). principiului educa]iei primare obligatorii
Procentul ridicat al analfabetismului [i gratuite pentru to]i, \ntr-o perioad`
constituie adesea, o preocupare a Comi- rezonabil` de timp ce va fi inclus` \n
tetului (vezi de exemplu, Iordania IRCO, respectivul plan. Comitetul ia not` de
Add. 21, paragraful 25; Nepal IRCO, Add. faptul c` trebuie „urm`rit` atent“ obli-
57, paragraful 17; Guatemala IRCO, Add. ga]ia clar` [i f`r` echivoc prev`zut` de
58, paragraful 37; Mauritius IRCO, Add. articolul14.
64, paragraful 15). |n rest, Comitetul [i-a Comitetul este pe deplin con[tient c`
manifestat tendin]a de a pune accent diver[i factori \ngreuneaz` \ncercarea
mai degrab` pe importan]a programei Statelor P`r]i de a-[i \ndeplini obliga]ia
[colare \n via]a copilului (dup` cum s-a de a elabora un plan de ac]iune. De
discutat \n privin]a paragrafului (e) de exemplu, programele de ajustare struc-
mai jos, pagina 506) decât s` examineze tural` \ncepute \n 1970, crizele datoriilor
dac` programa [colar` cuprinde cuno[- ce au urmat \n anii 1980 [i crizele
tin]e tehnice [i [tiin]ifice. financiare de la finele anilor 1990, pre-
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- cum [i al]i factori, au accentuat gradul
telor Periodice solicit` informa]ii privind de negare a dreptului la educa]ie primar`.
„efectele educa]iei“ defalcate pe grupuri |ns` aceste dificult`]i nu pot elibera Sta-

tele P`r]i de obliga]ia de a adopta [i de a cele mai ridicate din ]`rile \n curs de dez-
prezenta Comitetului un plan de ac]iune, voltare [i c` se iau m`suri \n cooperare
dup` cum este prev`zut \n articolul 14 al cu Banca Mondial` (Proiectul Educa]iei
Pactului“ (Comitetul pentru Drepturile Elementare) pentru a \mbun`t`]i edu-
Economice, Sociale [i Culturale, Comen- ca]ia primar`, \n special \n ceea ce pri-
tariul General 11, 1999, HRI/GEN/ 1/Rev. ve[te copiii din mediile rurale [i peri-
5, p. 64). Caseta privind Cadrul pentru ferice“ (Costa Rica 2RCO, Add.117, para-
Ac]iune din Dakar descrie m`surile care graful 24. Vezi de asemenea Costa Rica
se impun \n dezvoltarea unui plan de IRCO, Add. 11, paragraful 8; Portugalia
ac]iune (vezi pagina 504). IRCO, Add. 45, paragraful 5).
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- Pe de alt` parte, Comitetul este preocu-
telor Periodice solicit` Statelor P`r]i s` pat de cheltuielile insuficiente pentru
ofere informa]ii privind: „Procentul din educa]ie, atât din ]`rile bogate, cât [i din
bugetul total (la nivel central, regional, cele s`race:
28 local [i, unde este cazul, la nivel federal

[i la nivelul provinciilor) consacrat
„Este apreciat` recunoa[terea de c`tre
Statul Parte a importan]ei promov`rii
copiilor [i alocat diferitelor nivele de educa]iei pentru to]i, ca mijloc de a \m-
educa]ie“ (paragraful 106). Comitetul bun`t`]i situa]ia copiilor, \ndeosebi a fe-
pentru Drepturile Copilului sau Organi- telor. Cu toate acestea, Comitetul r`mâ-
za]iile Na]iunilor Unite nu au stabilit ne preocupat cu privire la eficien]a
procentul din bugetul na]ional care ar m`surilor luate pentru armonizarea
trebui alocat educa]iei. Datele furnizate priorit`]ilor politice din acest domeniu
de UNICEF arat` c` procentul mediu al cu acordarea unor aloca]ii bugetare
cheltuielilor guvernului pentru educa]ie adecvate“ (Nigeria IRCO, Add.61,
a fost de 4% pentru ]`rile industrializate, paragraful 18).
11% pentru ]`rile \n curs de dezvoltare [i
13% pentru cele mai slab dezvoltate ]`ri „Comitetul subliniaz` c` m`surile de
(Situa]ia Copiilor Lumii 1999, UNICEF, austeritate bugetar` au afectat func]io-
pagina 117). narea sistemului [colar, de exemplu prin
introducerea contribu]iilor familiilor
Aceste cifre nu dezv`luie \ns` procentul pentru manualele [colare [i pentru ex-
sumelor cheltuite pentru educa]ia pri- tinderea activit`]ilor [colare sau prin re-
mar`, secundar` [i superioar` – un fac- ducerea posibilit`]ii de alegere a disci-
tor crucial, atât pentru realizarea drep- plinelor op]ionale. Comitetul sugereaz`
turilor copiilor la educa]ie, cât [i pentru analizarea acestor m`suri cu aten]ie, din
cre[terea poten]ialului economic al ]`rii. punct de vedere al impactului pe care-l
Comitetul a apreciat nivelul ridicat al au asupra implement`rii progresive a
cheltuielilor pentru educa]ie, de exem- dreptului copilului la educa]ie [i la activi-
plu din Mongolia, Paraguay [i Costa t`]i de recreere, conform articolelor 28,
Rica: 29 [i 31 ale Conven]iei [i, \n special, limi-
„Comitetul ia not` cu satisfac]ie de fap- tarea acestui impact \n cazul celor mai
tul c` guvernul a situat copiii pe un loc vulnerabile [i dezavantajate grupuri“
important \n agenda sa politic`, \n tim- (Austria IRCO, Add. 98, paragraful 26).
pul unei dificile perioade de tranzi]ie po- „…Comitetul…\[i exprim` preocuparea
litic` [i economic`…declarând anul pentru situa]ia preponderent precar` a
1995 - Anul Copiilor, iar anul 1996 - Anul educa]iei din Statul Parte, caracterizat`
pentru Educa]ie [i alocând educa]iei de lipsa general` a infrastructurii, faci-
20% din bugetul na]ional“ (Mongolia lit`]ilor [i echipamentelor, de num`rul
IRCO, Add. 48, paragraful 3). insuficient al cadrelor didactice calificate
„Comitetul subliniaz` prevederea Con- [i de o criz` extrem` a manualelor [co-
stitu]iei din 1992 conform c`reia nu mai lare [i altor materiale pedagogice impor-
pu]in de 20% din bugetul na]ional tre- tante“ (India IRCO, Add. 115, paragraful
buie alocat educa]iei…“ (Paraguay 56).
IRCO, Add. 75, paragraful 3). Este evident faptul c`, \n ce prive[te
„|n ceea ce prive[te educa]ia, Comitetul educa]ia, Comitetul se a[teapt` ca toate
apreciaz` faptul c`, bugetul Statului bugetele s` creasc` sau, \n nici un caz s`
Parte alocat educa]iei este unul dintre nu se reduc`, pentru a corespunde

semnifica]iei inerente a termenului
„progresiv“ ce caracterizeaz` toate de- Programul educa]ional „Soli-
mersurile de implementare a drepturilor daritatea Copiilor“ din Mexic
sociale [i economice prev`zute \n artico-
lul 4 [i \n rela]ie cu celelalte tratate, \n Programul „Solidaritatea Copiilor“,
special cu Pactul Interna]ional cu privire parte a Programului Na]ional de Soli-
la Drepturile Economice, Sociale [i Cul- daritate din Mexic, pentru combaterea
turale (vezi pagina 68). Cerin]ele Con- s`r`ciei, are drept obiectiv sprijinirea
ven]iei privind adoptarea planurilor de copiilor afla]i \n situa]ii de s`r`cie ex-
ac]iune pentru implementarea dreptului trem`, care se afl` \n pericol de a re-
la educa]ie primar` gratuit` au fost sus- nun]a la [coal`. Sunt acordate burse
]inute de Comitet \n nenum`rate ocazii. [colare pe o perioad` de 12 luni, ce in-
Termenul „progresiv“ nu se refer` doar clud sprijin material, asigurarea nece-
la cheltuielile financiare, ci [i la adminis- sarului lunar de alimente pentru \n-
trarea educa]iei, Comitetul sugerând ca treaga familie, tratament [i asisten]`
]`rile s` fac` un pas \napoi [i s`-[i ree-
valueze \ntregul sistem educa]ional, nu
medical` preventiv` [i curativ`, moni-
torizarea alimenta]iei, promovarea
28
doar s` remedieze anumite aspecte. De cercurilor [i activit`]ilor recreative \n
exemplu: beneficiul \ntregii comunit`]i. Copiii
\n[i[i particip` \n grupul de selectare a
„…se sugereaz` cu fermitate Statului beneficiarilor…
Parte s` \ncerce, \n decursul a doi ani, s`
elaboreze, s` adopte [i s` \nainteze Co- „Se inten]ioneaz` trezirea interesului
mitetului un plan complet de ac]iune copiilor pentru [coal` [i dezvoltarea
privind implementarea progresiv` a unei metode de implicare a acestora \n
educa]iei obligatorii gratuite pentru to]i, via]a comunitar`…
\ntr-o perioad` rezonabil` de timp. Criteriile aplicate \n selectarea benefi-
Comitetul recomand` \n continuare, Sta- ciarilor sunt urm`toarele: candida]ii
tului Parte s` ini]ieze un studiu al trebuie s` fie \nscri[i la [coal`; s` frec-
sistemului de educa]ie, urm`rind \mbu- venteze regulat cursurile [colare; s`
n`t`]irea accesului la toate nivelele de provin` dintr-o familie cu posibilit`]i
educa]ie ale sistemului, cre[terea pro- limitate [i s` posede \nclina]ii spre co-
centului fetelor \nscrise \n [coli, mai ales laborare [i participare, atât \n [coal`,
\n educa]ia secundar`, introducerea cât [i \n cadrul comunit`]ii“ (Mexic IR,
limbilor locale ca instrumente suplimen- paragrafele 321-328).
tare de preg`tire [i cre[terea nivelului
general al calit`]ii educa]iei.
Comitetul sugereaz`, de asemenea, ini]i- bugetului sc`zut alocat de guvern edu-
erea unei campanii educa]ionale \n sco- ca]iei, aceasta neputând fi astfel acce-
pul promov`rii importan]ei educa]iei [i sibil` \ntregii popula]ii, cât [i datorit`
influen]`rii pozitive a atitudinilor cul- gradului de s`r`cie al familiilor, astfel
turale“ (Vanuatu IRCO, Add. 111, para- \ncât copiii trebuie s` renun]e sau s` se
graful 21. Vezi de asemenea Honduras retrag` din [coli. Guvernele pot adopta
IRCO, Add. 24, paragrafele 17 [i 30; Ja- strategii pentru a sprijinii aceste familii,
maica IRCO, Add. 32, paragraful 15; cum ar fi programul „Solidaritatea Co-
Mauri]ius IRCO, Add. 64, paragraful 29). piilor“ din Mexic (vezi caseta de mai
sus).
Dreptul la educa]ie realizat „pe |n plus, Comitetul [i-a exprimat preocu-
baza egalit`]ii de [anse“ parea referitoare la faptul c`, anumite
grupuri de copii sunt discriminate \n
Men]iunea „pe baza egalit`]ii de [anse“ cadrul procesului de educa]ie, atât prin
subliniaz` principiul general al artico- prisma defini]iei din Conven]ia |mpo-
lului 2 privind non - discriminarea (pagi- triva Discrimin`rii \n Educa]ie din 1960:
na 23). „…Privarea oric`rei persoane sau grup
de persoane de accesul la educa]ia de
Cel mai mare obstacol \n calea egalit`]ii
orice tip sau nivel…[sau]… limitarea
de [anse \n procesul de educa]ie este,
de obicei, lipsa resurselor – atât datorit` oric`rei persoane sau grup de persoane
la o educa]ie de nivel inferior“, cât [i

prin forme mai pu]in directe de insuficienta voin]` politic`, persisten]a
discriminare (articolul 1). Comitetul a discrimin`rii pe criterii de gen [i a ste-
identificat diferite grupuri discriminate reotipurilor de gen, lipsa facilit`]ilor de
\n cadrul procesului de educa]ie, dup` \ngrijire a copilului, leg`turile necores-
cum se prezint` mai jos. punz`toare \ntre educa]ie [i pia]a muncii
Fetele pentru femei, precum [i salariile ina-
decvate pl`tite cadrelor didactice (cea
Summit-ul Mondial pentru Copii, din de-a XXIII-a sesiune special` a Adun`rii
1990, a estimat c` dou` treimi din cei o Generale, 2000, A/RES/S-23/3, paragra-
sut` de milioane de copii ai lumii f`r` fele 9 [i 10).
educa]ie de baz` sunt fete [i a stabilit
obiective pentru \mbun`t`]irea educa]iei |n 2001, Raportorul Special pentru drep-
fetelor. Aceste obiective au fost aproba- tul la educa]ie a prezentat urm`toarele
te de Conferin]a Mondial` privind aspecte referitoare la progresul \nregis-
Situa]ia Femeilor, din 1995, desf`[urat` trat: „rezultatele de pân` acum au fost
28 la Beijing, care a atribuit num`rul dis-

propor]ionat de redus al fetelor impli-
mixte – China a eliminat disparitatea
dintre sexe \n ceea ce prive[te accesul la
cate \n procesul de educa]ie „atitudinilor educa]ie, fetele au dep`[it num`rul bìe-
cutumiare/tradi]ionale, particip`rii copii- ]ilor \n ]`ri ca Botswana, Lesotho, Mon-
lor la munc`, c`s`toriilor timpurii, lipsei golia sau Filipine, dar \n Statele Arabe
fondurilor [i facilit`]ilor [colare cores- discrepan]ele dintre sexe au crescut
punz`toare sarcinilor la adolescen]`, \ntre anii 1995 – 2000, propor]ional cu
diferen]elor \ntre sexe \n \ntreaga socie- sc`derea num`rului de fete acceptate \n
tate precum [i \n familie … |n unele ]`ri, [coli“ (E/CN. 4/2001/52, paragraful 7).
lipsa cadrelor didactice feminine poate |n timp ce procentul fetelor \nscrise \n
inhiba \nscrierea fetelor \n [coli. |n multe [colile primare [i secundare a crescut \n
cazuri, fetele \ncep s` se ocupe de unele ]`ri, \n altele, fetele \nc` r`mân \n
treburile dificile ale gospod`riei de la o urma bìe]ilor de aceea[i vârst` [i odat`
vârst` fraged` [i trebuie s` fac` fa]` \nscrise \n cadrul procesului de educa]ie,
responsabilit`]ilor educa]ionale [i casni- este foarte probabil s` abandoneze [coala.
ce, ceea ce duce adesea la ob]inerea Comitetul a subliniat c`:
unor performan]e [colare slabe [i la
abandonul [colar timpuriu“. Conferin]a „Câteva state au identificat tradi]iile [i
a f`cut apel la implementarea articolului prejudec`]ile persistente ca fiind prin-
28 al Conven]iei cu privire la Drepturile cipala dificultate ce afecteaz` drepturile
Copilului, solicitând guvernelor s` fundamentale ale femeii. Discriminarea
„creasc` rata de \nscriere [i gradul de decurge adesea din modul tradi]ional \n
men]inere a fetelor \n procesul de educare au fost distribuite rolurile \n cadrul
ca]ie, alocând fonduri bugetare cores- familiei. Fetelor le reveneau adesea res-
punz`toare [i \ncurajând sprijinul comu- ponsabilit`]ile gospod`riei, \ngrijirea
nit`]ii [i al p`rin]ilor prin campanii de fra]ilor mai mici [i le era refuzat accesul
promovare, printr-un orar [colar flexibil, la educa]ie [i participarea la via]a so-
prin acordarea unor stimulente materi- cial`… Fetele cu o vârst` mai mic` de 15
ale, a burselor [colare, prin programe de ani se \ngrijeau adesea de gospod`rie la
acces \n sistemul de educa]ie pentru fel ca femeile adulte; o astfel de munc`
fetele care nu sunt la [coal` [i prin alte nu este considerat` „o munc` real`“ [i,
mijloace“ (Cea de-a IV-a Conferin]` prin urmare, nu este niciodat` reflectat`
Mondial` privind Situa]ia Femeilor, Plat- \n datele statistice. Pentru a elibera fe-
forma de Ac]iune, Beijing, 1995, A/ tele din aceast` situa]ie, trebuie s` li se
CONF. 177/20/ Rev. 1, paragrafele 263 [i acorde [anse [i tratamente egale, punân-
279). du-se accent pe educa]ie“ (Dezbaterea
General` privind „Fetele“, raportul celei
Cinci ani mai târziu, Adunarea General` de-a VIII-a sesiuni, februarie 1995, CRC/
a organizat o Sesiune Special` pentru a C/38, paragraful 286).
urm`ri aplicarea obiectivelor stabilite la
Conferin]a de la Beijing. A fost notat un Fetele tind s` fie primele care sunt re-
oarecare progres, dar au fost subliniate trase de la [coal`. Raportul Ini]ialr al
obstacolele continue \n calea \mbun`t`- Boliviei, de exemplu, puncteaz` c`:
]irii educa]iei fetelor: lipsa resurselor, „De[i unele statistici arat` c` o propor]ie

ridicat` de bìe]i [i fete care sunt \nscri[i
\n sistemul de educa]ie primar`, absen- Un ajutor practic pentru fe-
]ele, abandonul [colar [i repetarea
anului de studii sunt mai frecvente \n
tele din Nepal
cazul fetelor, datorit` faptului c` acestea „Au fost ini]iate diferite programe pen-
trebuie s` \ndeplineasc` anumite sarcini tru a asigura oportunit`]i egale tine-
\n familie, cum ar fi \ngrijirea copiilor relor fete prin reducerea poverii repre-
mai mici, munca casnic` [i ajutarea zentate de munc` [i prin asigurarea
mamelor la lucru“ (Bolivia IR, paragraful unui acces mai bun la serviciile educa-
174. Vezi, de asemenea, Zimbabwe ]ionale [i de s`n`tate. Acestea includ:
IRCO, Add. 55, paragraful 19). Programul Extra[colar - din cadrul
Comitetul a ridicat problema educa]iei Programului de Educa]ie Informal` -
fetelor [i \n cazul altor ]`ri. De exemplu, este astfel conceput \ncât copiii, \n-
Pakistanului i s-au comunicat urm`toarele: deosebi fetele, s` poat` avea acces
„Conform recomand`rilor interna]iona-
le, Comitetul dore[te s` sublinieze im-
la educa]ia de baz` prin intermediul
c`reia pot reintra \n sistemul [colar 28
portan]a concentr`rii aten]iei asupra primar [i pot dobândi deprinderi
\mbun`t`]irii procesului de furnizare a folositoare \n cas`;
educa]iei [i asupra calit`]ii acesteia, Proiectul Educa]ie [i |ngrijire Timpu-
luând \n considera]ie, \n special poten- rie - din cadrul Programului de Edu-
]ialul beneficiu reprezentat de solu]io- ca]ie - promoveaz` \ngrijirea copiilor
narea diferitelor preocup`ri, care includ la domiciliu [i educa]ia p`rin]ilor,
situa]ia fetelor [i reducerea num`rului precum [i centrele comunitare de
de cazuri de copii care muncesc, de \ngrijire a copiilor. Activit`]ile de
abandon [colar [i de analfabetism, \n dezvoltare a poten]ialului copiilor
special \n cazul fetelor [i femeilor. Se ajut` la reducerea poverii fetelor
atrage aten]ia asupra posibilit`]ii de a mai mari de a \ngriji de cei mici,
folosi activit`]ile grupurilor de femei permi]ându-le astfel s` frecventeze
pentru a cre[te accesul la educa]ie al [coala“ (Nepal IR, paragraful 71).
fetelor, la nivelul comunit`]ii“ (Pakistan
Comitetul a identificat cauzele abando- Statul Parte s` ia m`surile corespunz`-
nului [colar al fetelor, de exemplu: toare pentru a proteja copiii, \n special
„…Comitetul este preocupat de rata sc`- fetele, \mpotriva abuzului sexual [i vio-
zut` de \nscriere \n [coli [i de procentul len]ei din cadrul mediului [colar“ (Repu-
ridicat al abandonului [colar al fetelor blica Unit` a Tanzaniei IRCO, Add. 156,
datorit`, inter alia, c`s`toriilor timpurii, paragraful 57. Vezi de asemenea Repu-
lipsei facilit`]ilor [i materialelor de \nv`- blica Democrat` Congo IRCO, Add. 153,
]are [i de predare [i datorit` lipsei de paragrafele 60 [i 61).
profesori califica]i“ (Uganda IRCO, Add. Comitetul a men]ionat \n mod special
80, paragraful 18). „Schema Mugurilor Prim`verii“ din Chi-
Comitetul a subliniat de asemenea c`, na, care a direc]ionat fondurile pentru a
procentul ridicat al sarcinilor timpurii sprijini \nscrierea fetelor \n \nv`]`mântul
determin` frecventarea redus` a cur- primar, o problem` important` \n acea
surilor [i gradul ridicat de abandon [co- ]ar` unde fetele reprezentau la vremea
lar al fetelor (Uruguay IRCO, Add. 62, respectiv` (1994) majoritatea celor 2,6
paragraful 12. Vezi discu]ii suplimentare milioane de copii ne\nscri[i \n [coli. |ntre
privind gradul de abandon [colar, pa- anii 1989 [i 1994, \n China au fost create
gina 506). |n acela[i timp, [i-a exprimat peste 800 de clase pentru fete, permi-
preocuparea fa]` de faptul c`, anumite ]ând unui num`r de 400 000 de fete s`
fete din Republica Unit` a Tanzaniei [i frecventeze [coala (China IR, paragrafele
Republica Democrat` Congo au fost vic- 187 [i 178 [i China IRCO, Add. 56, para-
time ale h`r]uirii sexuale din partea graful 6).
profesorilor, o alt` cauz` a renun]`rii Nu trebuie trecut cu vederea faptul c`,
tinerelor la [coal`: datorit` schimb`rii structurii muncii [i
„Comitetul \ncurajeaz` cu fermitate atitudinilor sociale, educa]ia bìe]ilor

este pe cale s` devin` una dintre pro- diul rural.
blemele cu care se confrunt` ]`rile dez- Raportul Progresul Na]iunilor elaborat
voltate [i \n curs de dezvoltare \n secolul de UNICEF \n 1997 a identificat discre-
XXI, \n special \n ceea ce prive[te rata pan]e masive \ntre rata de [colarizare
abandonului [colar [i rezultatele [colare primar` a copiilor din mediul urban [i
slabe. Acest fenomenul a fost, de ase- rata de [colarizare primar` a copiilor din
menea, observat de c`tre Comitet: mediul rural din multe ]`ri \n curs de
„Comitetul recomand` s` fie luate toate dezvoltare. |n 41 de ]`ri studiate din
m`surile de prevenire [i descurajare a 1990 pân` \n 1996: „aproape dou` treimi
absenteismului [i de \ncurajare a copii- din ]`rile studiate au \nregistrat dife-
lor, \n special a bìe]ilor, de a r`mâne la ren]e de [colarizare \ntre copiii din me-
[coal`, mai ales pe durata educa]iei diul rural/urban de cel pu]in 10 procente
obligatorii. Comitetul solicit` Statului sau mai mult. Numai \n 3 din cele 41 de
Parte s` elaboreze un studiu privind ]`ri – Bangladesh, Kenya [i Namibia –
28 rezultatele [colare slabe ale bìe]ilor \n

scopul \n]elegerii dimensiunii [i naturii
rata de [colarizare este ceva mai mare \n
mediul rural decât \n cel urban“. Studiul
problemei [i amelior`rii rezultatelor a comparat, de asemenea, discrepan]ele
[colare ale bìe]ilor, \n special \n Teri- dintre rata de [colarizare a fetelor [i a
toriile Caraibelor [i \n Insulele Falkland“ bìe]ilor, cu defalcare pe mediul
(Marea Britanie – Teritoriile de peste rural/urban [i a aflat c`: „Doar \n 2 ]`ri
m`ri IRCO, Add. 135, paragraful 44. Vezi, din 41 – Yemen [i Nepal – au existat
de asemenea, Mongolia IRCO, Add. 48, discrepan]e pe sexe mai mari decât cele
paragraful 15; Barbados IRCO, Add. 103, dintre mediile rurale/urbane“. Se mai
paragraful 27). noteaz` faptul c` exist` discrepan]e
Copiii din mediul rural semnificative \ntre diferitele regiuni din
cadrul ]`rilor (Progresul Na]iunilor 1997,
|n cadrul ]`rilor \n curs de dezvoltare UNICEF, p. 39).
exist` adesea discrepan]e incredibile \n-
tre educa]ia acordat` copiilor din mediul Starea Copiilor Lumii din 1999 rapor-
rural [i urban, lucru des comentat de teaz` c`: „Studiile efectuate \n Nepal au
Comitet (vezi, de exemplu, Bolivia IRCO, indicat c`, pentru fiecare kilometru \n
Add.1, paragraful 10; Federa]ia Rus` plus pe care trebuie s`-l parcurg` un co-
IRCO, Add.4, paragraful 13; Filipine pil pentru a ajunge la [coal`, proba-
IRCO, Add.29, paragraful 15; Columbia bilitatea ca acesta s` frecventeze [coala
IRCO, Add.30, paragraful 20; Sri Lanka scade cu 2,5%. |n Egipt, dac` o [coal`
IRCO, Add.40, paragraful 21; Senegal este situat` la o dep`rtare de 1 kilometru
IRCO, Add.44, paragraful 28; Mongolia \n loc de 2 kilometri, rata de [colarizare
IRCO, Add.48, paragraful 23; Zimbabwe cre[te cu 4% pentru bìe]i [i cu 18%
IRCO, Add.55, paragraful 18; China pentru fete“ (Starea Copiilor Lumii 1999,
IRCO, Add.56, paragraful 11; Nepal UNICEF, p. 33).
IRCO, Add.57, paragraful. 17; Ungaria Grupurile minoritare
IRCO, Add.87, paragraful 34; India IRCO, Anumite grupuri din cadrul popula]iei
Add. 115, paragraful 57; Sierra Leone pot suferi de asemenea discrimin`ri \n
IRCO, Add.116, paragraful 69; Peru ceea ce prive[te oportunit`]ile educa]io-
2RCO, Add.120, paragraful 25; Columbia nale, cum este cazul copiilor din culturile
2RCO, Add.137, paragraful 53). minoritare, al popula]iilor indigene, ro-
Oportunit`]ile educa]ionale reduse ale milor, imigran]ilor, refugia]ilor [i copii-
copiilor din mediile rurale se datoreaz` lor prin[i \n conflicte armate (vezi, de
unei combina]ii de factori, inclusiv cos- exemplu, Mexic IRCO, Add.13, paragra-
turile administrative [i dificultatea de a ful 14; Madagascar IRCO, Add.26, para-
acoperi cu servicii zonele izolate, ferme- graful 13; Filipine IRCO, Add.29, para-
le [i satele \mpr`[tiate, reticen]a profe- graful 15; Portugalia IRCO, Add.45, para-
sorilor de a trì \n mediul rural, depen- graful 13).
den]a comunit`]ilor s`race de fermieri Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasis-
de for]a de munc` a copiilor [i de mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei
aparenta lips` de relevan]` a [colilor [i a [i Intoleran]ei ce le \nso]e[te (Durban,
programei [colare pentru via]a din me- Africa de Sud, septembrie 2001) subli-

niaz` \n cadrul Declara]iei sale „leg`- man]e [colare“ (Olanda IRCO, Add.114,
turile dintre dreptul la educa]ie [i lupta paragraful 29).
\mpotriva rasismului, discrimin`rii rasia- Egalitatea de [anse educa]ionale poate
le, xenofobiei [i intoleran]ei ce le \nso- fi realizat` dac` educa]ia va fi recunos-
]e[te [i rolul esen]ial al educa]iei, inclu- cut` ca un drept al tuturor copiilor, indi-
siv \n domeniul drepturilor omului [i al ferent de originea acestora.
educa]iei care cultiv` respectul diver-
sit`]ii culturale, mai ales \ntre copii [i Comitetul a notat cu preocupare de fap-
tineri, \n prevenirea [i eradicarea tuturor tul c`, adesea, copiii solicitan]i de azil nu
formelor de intoleran]` [i discriminare“ au acela[i acces la educa]ie ca [i al]i co-
(Declara]ia, paragraful 97). pii din ]ara respectiv`. De exemplu, Co-
mitetul a \ncurajat Finlanda:
Programul de Ac]iune al Conferin]ei
Mondiale face recomand`ri detaliate „S` ia \n considerare m`suri prin care
pentru educa]ie, \ndemnând statele s` copiilor solicitan]i de azil [i celor refugi-
a]i s` le poat` fi acordat acces egal la
se angajeze s` asigure accesul la edu-
ca]ia primar` gratuit` pentru to]i copiii, servicii de acela[i standard, \n particular
la educa]ie, indiferent cine sunt [i unde
28
atât fete cât [i bìe]i. Statele ar trebui s`
asigure accesul egal al tuturor la trìesc“ (Finlanda 2RCO, Add.132, para-
educa]ie, \n legisla]ie [i \n practic` [i s` graful 52).
se ab]in` de la orice m`suri legale sau Comitetul a mai fost preocupat de faptul
de alt` natur` care ar duce la impunerea c`, \n India copiii refugia]i nu au dreptul
segreg`rii rasiale \n cadrul accesului la la educa]ie:
educa]ie (Programul de Ac]iune, A/
„Comitetul este preocupat…de faptul c`
CONF. 189/12, paragrafele 121 [i 122).
de[i urmeaz` [coala primar` de facto,
E[ecul \n a beneficia de oportunit`]ile nu exist` legisla]ie care s`-i \ndrept`-
educa]ionale poate fi uneori atribuit gru- ]easc` pe ace[ti copii refugia]i s` aib`
pului \nsu[i, de exemplu deoarece mem- acces la educa]ie“.
brii sì vorbesc o limb` minoritar` sau „Comitetul recomand` Statului Parte s`
adopt` un stil de via]` nomad, dar ase- adopte o legisla]ie complex` pentru a
menea forme de discriminare indirect` asigura o protec]ie adecvat` copiilor
sunt inacceptabile pentru Comitet. De refugia]i [i copiilor care solicit` azil, in-
exemplu, acesta a recomandat Marii clusiv \n domeniul…educa]iei…“ (India
Britanii s` ia m`suri active pentru asigu- IRCO, Add.115, paragrafele 61[i 62. Vezi,
rarea drepturilor la educa]ie ale copiilor de asemenea, de exemplu, Ghana IRCO,
apar]inând grupurilor de romi sau Add.73, paragrafele 23 [i 44; Armenia
comunit`]ilor de nomazi (Marea Britanie IRCO, Add.119, paragraful 47; Africa de
IRCO, Add.34, paragraful 40), pentru a Sud IRCO, Add.122, paragraful 35;
facilita cultura proprie. Georgia IRCO, Add.124, paragraful 56;
Comitetul a f`cut o leg`tur` \ntre in- Norvegia 2RCO, Add.126, paragrafele
succesele educa]ionale ale minorit`]ilor 48, 50 [i 52).
etnice din Olanda [i excluderea lor |n contrast cu aceste ]`ri, Comitetul a
social`: apreciat programele speciale ale Islan-
„Comitetul ia not` de monitorizarea per- dei, elaborate sub auspiciile Ministerului
forman]elor [colare ale copiilor apar- Educa]iei, pentru preg`tirea profesorilor
]inând minorit`]ilor etnice, dar r`mâne de la toate nivelele cu privire la educa]ia
preocupat de rezultatele care continu` copiilor imigran]i (Islanda IRCO, Add.50,
s` indice existen]a unor discrepan]e paragraful 10).
notabile. Comitetul recomand` insistent Comitetul a recomandat ca Guatemala:
Statului Parte s` \[i revizuiasc` eforturile
„..s` pun` mai mult accentul pe…
[i s` ia \n considerare posibilitatea de a
asigurarea disponibilit`]ii educa]iei bi-
le acorda \n continuare asisten]` copiilor
lingve pentru copiii indigeni… Aseme-
supu[i riscului, precum [i nevoia de a
nea m`suri vor contribui la prevenirea
acorda asisten]` familiilor apar]inând
oric`ror forme de discriminare pe criterii
minorit`]ilor etnice care au probleme
de limb` \n ce prive[te dreptul la edu-
socio-economice, adresându-se astfel
ca]ie“ (Guatemala IRCO, Add.58, para-
cauzelor de baz` ale slabelor perfor-
graful 37. Vezi, de asemenea, Peru

2RCO, Add. 120, paragraful 25; Georgia noscut faptul c`, \n anumite situa]ii edu-
IRCO, Add.1 24, paragraful 52). ca]ia special` poate fi considerat` drept
Inegalitatea [anselor educa]ionale poate cea mai adecvat` form` de educa]ie
reflecta o discriminare politic` sau so- pentru anumi]i elevi cu dizabilit`]i.
cial` mai larg` fa]` de respectivul grup. „Datorit` nevoilor de comunicare par-
Comitetul a ar`tat c` \n China, pentru ticulare ale persoanelor surde [i a celor
copiii tibetani, „calitatea educa]iei este cu surdo-cecitate, educa]ia acestora
inferioar`“ [i a sugerat: poate fi acordat` adecvat \n [colile des-
„s` se revizuiasc` m`surile pentru a se tinate acestor persoane sau \n clase [i
asigura c` to]i copiii din Regiunea Auto- unit`]i speciale \n [coli. |n faza ini]ial`
nom` Tibet [i din alte zone minoritare trebuie acordat` o aten]ie special` in-
vor avea asigurate [anse depline de a se struirii cu privire la aspectele culturale,
dezvolta [i de a-[i cunoa[te temeinic ceea ce va determina dezvoltarea unor
limba [i cultura, precum [i accesul la deprinderi eficiente de comunicare [i a
28 \nv`]`mântul superior pe picior de ega-

litate“ (China IRCO, Add.56, paragrafele
unui nivel maxim de independen]` \n
cazul persoanelor surde sau surdo-ceci-
19 [i 40). tate“ (regula 6; vezi, de asemenea, arti-
Copiii cu dizabilit`]i
Copiii afla]i \n diferite forme de deten]ie
To]i copiii, indiferent de cât de mari sunt
dizabilit`]ile lor, au dreptul la o educa]ie Acestor copii le sunt refuzate adesea
care s` le maximizeze poten]ialul. Orice drepturile la educa]ie sau la o educa]ie
lege sau practic`, care ar limita acest adecvat`. Articolele 13 [i de la 38 la 47
drept, de exemplu prin calificarea anu- din cadrul Regulilor Na]iunilor Unite
mitor copiii ca fiind „de needucat“ sau pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li-
de a-i califica mai degrab` pentru „trata- bertate specific` \n detaliu standardele
ment medical“ decât pentru educa]ie, ridicate de educa]ie pentru ace[ti copii,
\ncalc` articolele 2 [i 28. Mai mult, edu- inclusiv acordarea educa]iei superioare,
ca]ia pentru copiii cu dizabilit`]i trebuie profesionale, speciale [i fizice (vezi
acordat`: „\ntr-o manier` care s` \i articolul 37, pagina 667).
faciliteze copilului la atingerea celui mai
\nalt grad de integrare social`“ (articolul „(a) S` asigure educa]ia pri-
23(3)), ceea ce \nseamn` c` to]i copiii cu
dizabilit`]i ar trebui s` fie educa]i \n [co-
mar` obligatorie [i gratuit`
lile de mas`, al`turi de copiii f`r` diza- pentru to]i“
bilit`]i, ori de câte ori acest lucru este
posibil. Pe parcursul elabor`rii Conven]iei cu
privire la Drepturile Copilului, au existat
Regulile Standard privind Egalizarea anumite discu]ii despre cuvântul „gra-
{anselor pentru Persoanele cu Diza- tuit“ (care ap`ruse deja \n alte tratate).
bilit`]i se adreseaz` acestei probleme: Au fost formulate obiec]ii conform c`ro-
„|n situa]iile \n care sistemul [colar ra educa]ia gratuit` este o iluzie deoa-
general nu satisface \nc`, \n mod adec- rece cineva pl`te[te \ntotdeauna, fie
vat, nevoile tuturor persoanelor cu direct fie indirect, prin intermediul ta-
dizabilit`]i, trebuie avut` \n vedere edu- xelor. Un reprezentant al Japoniei a pro-
ca]ia special`. Aceasta trebuie s` aib` pus ca termenul „gratuit“ s` fie interpre-
scopul de a preg`ti elevii pentru educa- tat in sensul c` „educa]ia poate fi f`cut`
]ia din cadrul sistemului [colar general. accesibil` tuturor copiilor [i nu \nseam-
Calitatea acestei educa]ii ar trebui s` n` c` educa]ia gratuit` a fost o m`sur`
reflecte acelea[i standarde [i obiective pe care Statele P`r]i au fost obligate s` o
ca [i educa]ia general` [i ar trebui s` fie adopte“ (E/CN.4/1989/48, pp. 79-84;
\n rela]ie strâns` cu aceasta. |n cel mai Detrick, p. 393).
rù caz, elevilor cu dizabilit`]i ar trebui Subparagraful (a) stipuleaz` clar c` edu-
s` li se acorde acela[i volum de resurse ca]ia „gratuit`“ la nivel primar este o
educa]ionale ca [i elevilor f`r` dizabili- m`sur` pe care Statele P`r]i sunt obliga-
t`]i. Statele ar trebui s` urm`reasc` inte- te s` o asigure tuturor copiilor, nu doar
grarea treptat` a serviciilor de educa]ie copiilor din familii cu venituri joase sau
special` \n educa]ia general`. S-a recu-

altor categorii de copii. surse disponibile \n acest scop [i adopta
Trei ]`ri [i-au prezentat rezervele fa]` de un plan strategic pentru implementarea
acest subparagraf - Samoa, Singapore [i progresiv` a articolului 28, acest stat tot
Swaziland. Comitetul nu a analizat \nc` nu avea nevoie s` formuleze o aseme-
rapoartele acestor state (ianuarie 2002). nea rezerv`.
Rezerva exprimat` de Samoa sun` Totu[i, rezerva exprimat` de Singapore

astfel: „Guvernul din Samoa de Vest, de- urm`re[te \n mod clar s` abroge obli-
[i recunoa[te importan]a acord`rii edu- ga]ia acestui stat de a asigura educa]ia
ca]iei primare gratuite dup` cum este [colar` primar` obligatorie pentru to]i
specificat \n articolul 28 (1) (a) din Con- copiii din jurisdic]ia sa, putând astfel s`
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului, \ncalce articolul 51 (2) (care nu permite
[i ]inând seama de faptul c` cea mai exprimarea unor rezerve „incompatibile
mare parte din [colile din Samoa de cu obiectul [i scopul prezentei Conven-
Vest care acord` educa]ie la nivel pri- ]ii“): „referitor la articolul 28.1(a), Repu-
mar sunt controlate de entit`]i aflate \n
afara controlului Guvernului,... Guvernul
blica Singapore:
(a) nu se consider` obligat` s` respecte
28
din Samoa de Vest \[i rezerv` astfel, cerin]a de a face obligatorie educa]ia pri-
dreptul de a aloca resurse sectorului mar` deoarece o asemenea m`sur` nu
educa]iei primare din Samoa de Vest \n este practic necesar` \n contextul social
contrast cu cerin]ele articolului 28(1)(a) din ]ara noastr`, unde \n practic`,
de a acorda educa]ie primar` gratuit` aproape to]i copiii urmeaz` [coala pri-
(CRC/ C/2/Rev.8, p. 36). mar`; [i
Aceast` rezerv` sugereaz` o \n]elegere (b) \[i rezerv` dreptul de a acorda edu-
gre[it` a cerin]elor subparagrafului (a), ca]ia [colar` primar` gratuit` doar co-
care nu se refer` la obliga]ia statelor de piilor care sunt cet`]eni ai Statului Sin-
a „acorda“ educa]ie primar` gratuit` ci gapore“ (CRC/C/2/Rev.8, p. 37).
de a o „face gratuit`“ [i anume s` se asi- Comentariul General 11 al Comitetului
gure c` este acordat` [i nu s` o acorde pentru Drepturile Economice, Sociale [i
el \nsu[i. Prin urmare, dac` Guvernul din Culturale referitor la planurile de ac]iune
Samoa de Vest este mul]umit c` „enti- pentru educa]ia primar`, stipuleaz` \n
t`]ile aflate \n afara controlului Guver- leg`tur` cu dreptul la educa]ia primar`
nului“ care acord` educa]ia primar` – o „gratuit`“:
acord` gratuit pentru to]i ([i c` educa]ia
acordat` este conform` cu restul Con- „Natura acestei cerin]e este obligatorie.
ven]iei), atunci Guvernul nu este obligat Acest drept a fost formulat \n mod ex-
s` aloce alte fonduri pentru a duplica pres pentru a asigura disponibilitatea
aceste finan]`ri. educa]iei primare gratuite pentru copil,
f`r` cheltuieli pentru p`rin]ii sau repre-
Necesitatea rezervelor exprimate de zentan]ii sì legali. Orice taxe impuse de
Swaziland poate fi de asemenea pus` Guvern, autorit`]ile locale sau de c`tre
sub semnul \ntreb`rii: „Conven]ia pen- [coli [i alte costuri directe constituie
tru Drepturile Copilului fiind un punct de piedici \n calea accesului la acest drept
plecare pentru a garanta drepturile co- [i pot pune \n pericol realizarea acestuia.
pilului; luând \n considerare caracterul Adesea, aceste m`suri au, de asemenea,
progresiv al procesului de implementare un puternic efect regresiv. Eliminarea
al anumitor drepturi sociale, economice acestor obstacole este o problem` ce
[i culturale recunoscute \n articolul 4 din trebuie rezolvat` prin planul de ac]iune.
Conven]ie, Guvernul Regatului Swazi- Costurile indirecte, cum sunt taxele obli-
land va implementa dreptul la educa]ie gatorii pl`tite de p`rin]i (considerate
primar` gratuit` \n limita maxim` a uneori c` sunt pl`tite voluntar, când de
resurselor disponibile [i a[teapt` s` ob- fapt nu sunt) sau obliga]ia de a purta o
]in` cooperarea comunit`]ii interna]io- uniform` [colar` relativ scump` pot in-
nale, \n acest sens, cât mai curând po- tra \n aceea[i categorie“ (Comentariul
sibil“ (CRC/ C/2/Rev.8, p. 38). Chiar dac` General 11 al Comitetului pentru Dreptu-
Regatul Swaziland nu reu[ea s` asigure rile Economice, Sociale [i Culturale,
educa]ie primar` gratuit` pentru to]i, 1999, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 65).
atâta timp cât aloca maximum de re-
Raportorul Special pentru dreptul la

educa]ie a discutat cu Banca Mondial` a \ncuraja \nscrierea la [coal`, urmarea
problema educa]iei primare gratuite. cu regularitate a cursurilor [colare [i
Raportorul descrie poten]ialul conflict cre[terea gradului de reten]ie/men]inere
din cadrul cerin]elor B`ncii Mondiale a elevilor \n cadrul sistemului de edu-
„…care sus]ine, pe de o parte abrogarea ca]ie“ (paragrafele 106 [i 107).
taxelor [colare pentru educa]ia primar` Nu este suficient nici s` se declare edu-
pentru a combate s`r`cia, iar pe de alt` ca]ia primar` ca fiind gratuit`, aceasta
parte le tolereaz`, dac` nu chiar le [i trebuie s` fie obligatorie – Comitetul
\ncurajeaz`, pentru a reduce aloca]iile exprimându-[i de altfel regretul c`, de[i
bugetare guvernamentale [i deci defici- educa]ia primar` a fost oferit` gratuit \n
tele fiscale, prin \mp`r]irea costurilor. Etiopia, nu a fost \nc` declarat` obliga-
Un exemplu este Zambia unde, reduce- torie (Etiopia IRCO, Add.67, paragraful 7).
rea obstacolelor reprezentate de costuri, Ar trebui poate, subliniat faptul c` nu
pentru cei foarte s`raci, prin acordarea este necesar s` fie declarat` obligatorie
28 de burse, a fost prezentat` ca o metod`
de rezolvare a problemei taxelor [colare
frecventarea \nv`]`mântului primar
pentru a fi \ndeplinit` aceast` Obliga]ie
din educa]ia primar`. Al`turi de lipsa de din Conven]ie. Educa]ia [i [coala nu
asumare a responsabilit`]ii de a acorda sunt sinonime – copiii pot fi educa]i [i
educa]ia primar` gratuit`, [i incertitudi- f`r` [coli, de[i acesta este un lucru neo-
nea criteriilor dup` care copiii vor fi cla- bi[nuit, [i, din p`cate, urmarea cursuri-
sifica]i ca fiind s`raci, pentru a merita lor [colare nu \nseamn`, \n mod nece-
burse, acest model mai stârne[te, de sar, c` un copil este educat.
asemenea, preocup`ri legate de costu-
rile administrative generate de colecta-
rea taxelor [colare (cu o valoare minus- „(b) S` \ncurajeze dezvoltarea
cul` \n partea rural` s`rac` a Zambiei) [i diferitelor forme de educa]ie
administrarea burselor (de asemenea
minuscule). Aceasta reprezint`, \n opinia
secundar`, incluzând educa]ia
Raportorului, o dovad` elocvent` a mo- general` [i cea profesional`,
tivului pentru care educa]ia primar` a care s` devin` disponibile [i
fost conceput` s` fie gratuit`“ (E/CN.4/ accesibile fiec`rui copil [i s`
2001/52, paragraful 35).
adopte m`suri corespunz`-
Dreptul la educa]ia primar` obligatorie
[i gratuit` este atât de clar men]ionat \n toare cum ar fi introducerea
Conven]ie, \ncât orice e[ec de a realiza educa]iei gratuite [i acordarea
acest standard constituie o surs` de sprijinului financiar, \n caz de
preocupare major` pentru Comitet.
nevoie“
Acesta [i-a exprimat profunda preocu-
pare deoarece Nepalul nu a f`cut Maniera de redactare a dreptului la
educa]ia primar` obligatorie pentru to]i educa]ie secundar` are un caracter mai
(Nepal IRCO, Add.57, paragraful l8), pu]in absolut, [i mai pu]in clar, decât
Coasta de Filde[, Republica Democrat` cea a educa]iei primare. Cuvintele mai
Congo, Guatemala, Iordania, Paraguay, ponderate folosite la redactare nu reflec-
Senegal, Iugoslavia [i Zimbabwe au t` nici o \ndoial` privind utilitatea edu-
fost, de asemenea, prezentate ca exem- ca]iei secundare pentru copii, ci recu-
ple negative deoarece nu au reu[it s` noa[te mai degrab`, c` acordarea unei
asigure educa]ia primar` universal` educa]ii secundare obligatorii tuturor
gratuit`. copiilor este un deziderat care dep`[e[te
Comitetul este preocupat, de asemenea, cu mult resursele disponibile ale unui
de costurile implicate de accesul la mare num`r de ]`ri.
educa]ie, de[i acesta este „gratuit“; de Fraza „s` ia m`surile corespunz`toare
exemplu, Instruc]iunile pentru elabora- cum ar fi introducerea educa]iei gratuite
rea Rapoartelor Periodice solicit` infor- [i acordarea sprijinului financiar \n caz
ma]ii despre „costurile reale ale edu- de nevoie“ sugereaz` c` disponibilitatea
ca]iei copilului pentru familia acestuia“ [i accesibilitatea educa]iei ar putea fi
[i despre „stimulentele acordate pentru testate \n func]ie de mijloacele de sub-

zisten]` ale participan]ilor, astfel ca fa- „…Fraza „general disponibil`“ semnifi-
miliile mai bogate s` pl`teasc`, \n timp c`, mai \ntâi, c` educa]ia secundar` nu
ce copiii s`raci s` urmeze [coala gratuit depinde de capacitatea sau abilitatea
sau s` li se acorde burse. Totu[i, o ase- aparent` a studentului [i, \n al doilea
menea abordare poate conduce prea rând, c` educa]ia secundar` va fi acor-
u[or la situa]ii \n care educa]ia secun- dat` \n cadrul statului, \ntr-o asemenea
dar` s` nu fie „disponibil` [i accesibil` manier`, \ncât s` fie disponibil` pe baze
oric`rui copil“. egale tuturor… Fraza „toate mijloacele
Comitetul pentru Drepturile Economice, adecvate“ \nt`re[te ideea c` Statele
Sociale [i Culturale a adoptat un Comen- P`r]i ar trebui s` adopte abord`ri variate
tariu General despre dreptul la educa]ie [i inovative de furnizare a educa]iei
care define[te termenul de „accesibil [i secundare, \n diferite contexte sociale [i
disponibil“ \n articolul 13 din Conven]ie, culturale“ (Comentariul General 13 al
solicitând ca educa]ia secundar` s` fie Comitetului pentru Drepturile Economi-
ce, Sociale [i Culturale, 1999, HRI/GEN/
„general disponibil` [i accesibil` prin
toate mijloacele adecvate, [i \n particu- 1/ Rev.5, paginile 76 - 78). 28
lar, prin introducerea progresiv` a edu- Comitetul pentru Drepturile Copilului
ca]iei gratuite“. [i-a exprimat preocuparea cu privire la
Defini]ia este dup` cum urmeaz`: costurile mari ale educa]iei secundare:
„Accesibilitatea - institu]iile de \nv`]`- „Comitetul ia not` de preocup`rile ex-

mânt [i programele educa]ionale tre- primate \n leg`tur` cu faptul c` este
buie s` fie accesibile, f`r` discriminare, posibil s` creasc` nivelul costurilor ne-
tuturor celor din jurisdic]ia Statului cesare educa]iei copiilor peste posi-
Parte. Accesibilitatea are trei dimensiuni bilit`]ile anumitor familii“ (Republica Fe-
care se suprapun \ntr-o oarecare m`- deral` Iugoslavia IRCO, Add.49, paragra-
sur`: ful 18).
Nediscriminarea – educa]ia trebuie s` „Comitetul…este preocupat de faptul c`

fie accesibil` tuturor, mai ales gru- nu sunt alocate resurse suficiente pentru
purilor celor mai vulnerabile, legal [i proiectele de dezvoltare uman` [i de
\n practic`, f`r` nici un fel de discri- diferen]ele tot mai mari, ce se adâncesc,
minare pe baza vreunui motiv interzis \ntre cei care-[i pot permite educa]ia pri-
(de Conven]ie - nota traduc`toru- vat`… [i cei care nu [i-o pot permite…
lui)…; Referitor la rolul crescut al institu]iilor
private de \nv`]`mânt, Comitetul reco-
Accesibilitatea fizic` – educa]ia tre- mand` Guvernului s` pun` un accent
buie s` fie localizat` \ntr-o zon` si- mai mare pe educa]ia public`…pentru a
gur`, [i s` se desf`[oare fie \ntr-o lose asigura c` to]i copiii din jurisdic]ia
ca]ie geografic` rezonabil de conve- Statului Parte beneficiaz` de aceste
nabil` (din punctul de vedere al dis- drepturi fundamentale, precum [i pen-
tan]ei - nota traduc`torului) de exem- tru a preveni orice risc de discriminare“
plu, o [coal` de cartier, fie prin inter- (Liban IRCO, Add.54, paragrafele 12 [i
mediul tehnologiei moderne (de 30).
exemplu, acces la un program de „\n-
v`]`mânt la distan]`“); „Costurile educa]iei secundare pentru
familiile elevilor duc la cre[terea ratei
Accesibilitate din punct de vedere abandonului [colar la fete, mai ales \n
economic – oricine trebuie s`-[i mediile rurale. Comitetul ia not` cu
poat` permite educa]ia. Aceast` di- preocupare de discrepan]ele tot mai
mensiune a accesibilit`]ii este subiect mari din cadrul sistemului de \nv`]`-
al unor formul`ri diferite \n articolul mânt, datorit` sistemelor paralele de
13(2) referitoare la educa]ia primar`, [coli private [i publice, ceea ce duce \n
secundar` [i superioar` \n timp ce ultim` instan]` la o segregare rasial` \n
educa]ia primar` ar trebui s` fie [coli, pe baza statutului economic al
disponibil` „gratuit“ tuturor, Statelor p`rin]ilor“ (Zimbabwe IRCO, Add.55,
P`r]i li se solicit` s` introduc` pro- paragraful 19).
gresiv educa]ia secundar` [i superi-
oar` gratuit`; „Acordarea sprijinului financiar \n caz de
nevoie“ poate fi interpretat`, de aseme-

Cadrul de Ac]iune de la Dakar:
Obiectivele [i Planurile Na]ionale de Ac]iune
„Ne oblig`m prin prezenta, \n mod colectiv, s` realiz`m urm`toarele obiective:
(i) extinderea [i ameliorarea \ngrijirii [i educ`rii timpurii a copiilor, mai ales a celor
mai vulnerabili [i mai dezavantaja]i copii;
(ii) s` ne asigur`m c`, pân` \n 2015 to]i copiii, \n special fetele, copiii afla]i \n
situa]ii dificile [i cei apar]inând minorit`]ilor etnice, vor avea acces [i vor absolvi
educa]ia primar` gratuit` [i obligatorie, de bun` calitate;
(iii) s` ne asigur`m c` vor fi satisf`cute toate nevoile de a \nv`]a, ale tuturor tine-
rilor [i adul]ilor, prin acces echitabil la programe adecvate de educa]ie [i de
preg`tire pentru via]`;
(iv) ameliorarea cu 50% a gradului de alfabetizare a adul]ilor pân` \n 2015, mai ales
28 \n rândul femeilor, [i acordarea unui acces echitabil al adul]ilor la educa]ia de baz`
[i continu`;
(v) eliminarea discrepan]elor dintre sexe \n educa]ia primar` [i secundar` pân` \n
2005, [i realizarea egalit`]ii \ntre sexe \n educa]ie pân` \n 2015, cu accent pe asigu-
rarea accesului total [i egal al fetelor la educa]ia de baz` de bun` calitate;
(vi) ameliorarea tuturor aspectelor calitative ale educa]iei [i asigurarea excelen]ei
pentru to]i, astfel ca to]i elevii s` aib` rezultate recunoscute [i m`surabile la \nv`-
]`tur`, mai ales \n ceea ce prive[te alfabetizarea, socotitul [i deprinderea abili-
t`]ilor esen]iale pentru via]`;
„… }`rile vor preg`ti un Plan Na]ional comprehensiv de Educa]ie Pentru To]i pân`
cel târziu \n 2002. Pentru acele ]`ri care se confrunt` cu provoc`ri deosebite, cum
sunt crizele complexe sau dezastrele naturale, va fi acordat` o sus]inere tehnic`
special` de comunitatea interna]ional`. Fiecare Plan Na]ional va fi:
(a) dezvoltat de conducerea Guvernelor, \n consultare direct` [i sistematic` cu
societatea civil` na]ional`;
(b) va atrage sus]inerea coordonat` a tuturor partenerilor de dezvoltare;
(c) va specifica reformele care se adreseaz` celor [ase obiective ale Educa]iei
Pentru To]i;
(d) va stabili un cadru financiar durabil (care poate fi sus]inut pe termen lung - nota
traduc`torului);
(e) va fi delimitat \n timp [i orientat c`tre ac]iune;
(f) va include indicatori de evaluare a performan]ei pe termen mediu; [i
(g) va reuni toate eforturile de dezvoltare uman`, prin includerea sa \n cadrul [i
procesele de planificare a dezvolt`rii la nivel na]ional;
(Cadrul de Ac]iune de la Dakar, Educa]ia pentru To]i: Realizarea Obliga]iilor noastre
Colective; 2000, ED-2000/CONF/211/1 paragrafele 7 [i 16)
nea, ca semnificând acordarea de ajutor paragrafele 181-6; China IRCO, Add.56,

unor familii, care \n caz contrar ar de- paragraful 6).
pinde de munca copiilor lor ca surs` de Subparagraful (b) se refer` la „diferitele
venit, retr`gându-i prin urmare de la forme de educa]ie secundar`, incluzând
[coal`. Comitetul a apreciat „Proiectul educa]ia general` [i profesional`.“ Edu-
Speran]a“ din China care este destinat ca]ia const` \n dezvoltarea copilului la
mai ales pentru copiii care nu urmeaz` poten]ialul sù maxim (vezi articolul 29),
[coala datorit` s`r`ciei familiei [i al iar Conven]ia recunoa[te c` nu exist` o
c`rui scop este ca, pân` la sfâr[itul seco- re]et` despre cum s` facem acest lucru.
lului s` fac` educa]ia secundar` obliga- Din contr`, pot exista o multitudine de
torie pentru to]i copiii chinezi“ (China IR, forme de educa]ie, o dat` ce au fost

\nsu[ite \n stadiul incipient abilit`]ile de [e[te educa]ia secundar`, vârstele difer`
baz` de scris [i citit. Conven]ia sus]ine de la o ]ar` la alta (de exemplu educa]ia
educa]ia profesional` din motive evi- „primar`“ se sfâr[e[te la vârsta de 16
dente. Educa]ia trebuie s` aib` relevan]` ani, conform legisla]iei namibiene [i is-
pentru via]a curent` [i viitoare a copi- landeze) (Namibia IR, paragraful 343;
lului; instruirea profesional` [i la locul Islanda IR, paragraful 312)).
de munc` este educativ` prin ea \ns`[i Comitetul a \ncercat s` sugereze c`
[i acord` copilului un stimulent puternic [coala elementar`, educa]ia primar` [i
de a r`mâne \n [coal` (vezi „prevenirea secundar` luate \mpreun`, trebuie s`
abandonului [colar“ de mai jos, pagina dureze nou` ani;
506).
„Se sugereaz`, de asemenea, ca Guver-
Dar, Comitetul a \ncurajat statele s` nul s` ia \n considerare extinderea pre-
dezvolte „programe educa]ionale alter- vederii referitoare la educa]ia obligato-
native“ (de exemplu, Slovenia IRCO, rie la nou` ani de [coal`, asigurându-se
Add.65, paragrafele 15 [i 23; Bulgaria
IRCO, Add.66, paragraful 17; Iordania
\n acela[i timp c` vârsta pentru absol-
virea educa]iei obligatorii este corelat`
28
2RCO, Add.124, paragraful 29; Marea cu vârsta minim` pentru angajare \n
Britanie - Insulele Man IRCO, Add. 134, munc`…“ (Nicaragua IRCO, Add.36, pa-
paragraful 33) care sugereaz` c` ]`rile ragraful. 38).
trebuie s` aib` o program` [colar` flexi-
bil` [i sisteme de furnizare a educa]iei Vârsta comun` de \nscriere \n \nv`]`-
care s` corespund` nevoilor copiilor \n mântul primar este de 6 ani, ceea ce su-
cadrul social \n care ace[tia se afl`. gereaz` ideea c` educa]ia secundara
obligatorie s-ar termina \n mod normal
Burundi a fost \ncurajat \n mod particula vârsta de 15 ani. Aceasta este \n con-
lar s` se asigure c` to]i copiii cu diza- cordan]` cu prevederile referitoare la
bilit`]i au acces la [anse profesionale vârsta minim` pentru angajare. Con-
(Burundi IRCO, Add.133, paragraful 65). form articolului 2 din Conven]ia ILO pri-
Un sistem de educa]ie secundar` cu o vind Vârsta Minim`, din 1973, aceast`
gam` prea \ngust` de op]iuni sau de vârst` minim` nu trebuie s` fie mai mic`
rezultate ar fi \n mod cert discrimina- decât vârsta de absolvire a educa]iei
toriu; de exemplu, Comitetul a informat obligatorii [i, \n orice caz, nu trebuie s`
statul Myanmar c`: fie sub 15 ani“.
„Suntem preocupa]i, \n mod special, de Nesincronizarea vârstei de absolvire a
faptul c`, acei copii considera]i s`raci [colii cu vârsta minim` pentru angajarea
sunt direc]iona]i c`tre [colile monahale \n munc` a constituit adesea, un motiv
Budiste [i nu li se ofer` [anse educa]io- de \ngrijorare. De exemplu, Comitetul
nale alternative“ (Myanmar IRCO, Add. [i-a exprimat preocuparea referitoare la:
69, paragraful 16). „...Reformele legislative care stabilesc
De[i se poate dovedi necesar` departa- vârsta de absolvire a educa]iei la 12 ani
jarea copiilor pe baza rezultatelor lor [i vârsta minim` pentru angajarea \n
[colare \n cadrul etapelor ulterioare ale munc` la 14 ani, ceea ce-l expune pe co-
educa]iei superioare, Comitetul a fost pilul cu vârsta cuprins` \ntre 12 [i 14 ani
preocupat de faptul c` selec]ia ar avea la riscul de exploatare economic`“
loc atunci când copiii sunt \nc` tineri: (Nicaragua IRCO, Add.36, paragraful 14).
„Comitetul … este … preocupat de eva- „…discrepan]ele legislative \ntre vârsta
luarea [i departajarea copiilor pe baza de absolvire a educa]iei obligatorii [i
rezultatelor lor [colare la o vârst` foarte vârsta minim` de angajare \n munc` pot
tân`r`, de 11 ani… Comitetul recoman- duce la \ncurajarea adolescen]ilor de a
d` Statului Parte s`-[i m`reasc` efortu- p`r`si sistemul de educa]ie“ (Tunisia
rile de reformare a sistemului de \nv`- IRCO, Add.39, paragraful 9).
]`mânt, inclusiv prin studierea atent` a „…nespecificarea unei vârste pentru
impactului admiterii \n educa]ia secun- absolvirea educa]iei obligatorii dup`
dar` de la vârsta de 11 ani …“ (Barbados cum este cerut` [i de Constitu]ia din
IRCO, Add.103, paragraful 27). Guatemala, precum [i de articolul 2 din
Nu este clar \n ce punct \ncepe [i se sfâr- Conven]ia ILO No. 138, reprezint` un

motiv de serioas` preocupare pentru admiterii \n \nv`]`mântul superior, [i s`
Comitet… le fie acordate finan]`ri sau burse dac`
…Comitetul recomand` Statului Parte sunt admi[i pe baza egalit`]ii de [anse.
s` stabileasc` la 15 ani vârsta pentru Fraza „\n func]ie de capacit`]i“ nu tre-
absolvirea educa]iei obligatorii [i s` ia \n buie privit` exclusiv din punct de vedere
considerare ridicarea la 15 ani a vârstei al admiterii \n urma examin`rii cuno[tin-
minime pentru angajarea \n munc`“ ]elor ce pot fi \nsu[ite, lucru care poate
(Guatemala IRCO, Add.58, paragrafele crea distorsiuni \n favoarea familiilor cu
15 [i 26). venituri mari [i a educa]iei private, ci ar
„Comitetul ia not` de faptul c` educa]ia trebui s` includ` [i m`suri mai practice
este obligatorie pentru copiii cu vârste de evaluare a capacit`]ilor relevante. Se
cuprinse \ntre 7 [i 12 ani [i c` vârsta mi- mai poate nota [i faptul c` \nv`]`mântul
nim` legal` pentru angajare este de 14 superior are pentru fete efecte secun-
ani. Comitetul este preocupat deoarece dare cum ar fi amânarea c`s`toriei [i
28 nu au fost luate suficiente m`suri legale

[i de alt` natur` pentru a proteja adec-
evitarea maternit`]ii la o vârst` fraged`.
vat drepturile copiilor cu vârsta cuprins` „(d) S` ofere [i s` fac` acce-

\ntre 12 [i 14 ani, care au dep`[it vârsta
pentru absolvirea educa]iei obligatorii,
sibile informarea [i orientarea
dar sunt prea tineri pentru a fi angaja]i [colar` [i profesional`“
legal.
„Comitetul recomand` Statului Parte s` Din nou, Comitetul nu s-a concentrat
ridice de la 12 la cel pu]in 14 ani vârsta asupra acestui drept \n mod direct, pu-
minim` legal` de absolvire a educa]iei tând presupune prin extensie c` dac`
obligatorii, pentru a proteja drepturile to]i copiii ar fi avut acces la educa]ie [i la
acelor copii cu vârste \ntre 12 [i 14 ani, preg`tire voca]ional`, atunci ace[tia ar fi
care au dep`[it vârsta de absolvire a informa]i [i \ndruma]i c`tre op]iunile
educa]iei obligatorii, dar sunt prea tineri care sunt disponibile.
pentru a fi angaja]i“ (Surinam IRCO, Totu[i, acest lucru nu trebuie luat de-a
Add.130, paragrafele 23 [i 24. Vezi, de gata. {colile, comunit`]ile [i familiile pot
asemenea, articolul 32, pagina 591). fi \nchistate \ntr-o perspectiv` \ngust`,
referitoare la ceea ce vor face copiii \n
viitor sau pot fi slab informate despre
„(c) S` asigure tuturor accesul schimbarea oportunit`]ilor [i cerin]elor
la \nv`]`mânt superior, \n pentru diferite profesii. Copiii \[i vor
func]ie de capacit`]ile fiec`- putea dezvolta poten]ialul, numai dac`
vor avea acces la o gam` de oportunit`]i
ruia, folosind toate mijloacele [i dac` vor [ti cum s` ob]in` informa]ii
adecvate“ despre acestea.
De[i, \n general, \nv`]`mântul superior
este urmat dup` vârsta de 18 ani, „(e) S` adopte m`suri pentru
Conven]ia a inclus \n mod corect, \ncurajarea frecvent`rii cu re-
accesul la \nv`]`mântul superior ca
parte integral` a drepturilor copiilor,
gularitate a [colii [i pentru
de[i este un drept ce poate fi exercitat reducerea ratei abandonului
„\n func]ie de capacit`]i“. Comitetul nu a [colar“
pierdut timp verificând modul \n care
[i-au realizat ]`rile obliga]iile \n confor- Fenomenul abandonului [colar este
mitate cu articolul 28 (1) (c), dar le-a soli- prezent la nivel mondial. S`r`cia poate fi
citat informa]ii detaliate \n Instruc]iunile motivul principal \n multe societ`]i –
pentru elaborarea Rapoartelor Perio- copilul poate fi nevoit s` munceasc` sau
dice. Pentru a-[i \ndeplini obliga]iile cheltuielile cu [coala pot fi prea mari [i
referitoare la \nv`]`mântul superior con- descurajante. Dar, chiar [i \n ]`rile \n
form Conven]iei, statele ar trebui s` curs de dezvoltare, copiii renun]` la
introduc` m`suri care s` le permit` co- [coal` din motive diferite, de exemplu,
piilor s`raci s` fie examina]i \n vederea datorit` faptului c` programa [colar`

este prea plictisitoare, prea dificil` sau
irelevant`; datorit` faptului c` predarea Drepturile la educa]ie profe-
este de slab` calitate sau nu se face \n sional` \n Georgia
limba matern` a copilului; deoarece
disciplina [colar` este prea sever` [i nu „O persoan` care nu a urmat educa]ia
respect` demnitatea uman`; deoarece primar` are dreptul, pân` la \mplinirea
nu au fost identificate dificult`]ile de vârstei de 18 ani, s` urmeze un curs
\nv`]are [i nu a fost acordat` asisten]` integral de formare profesional` pe
\n acest sens. cheltuiala statului. {coala profesional`
de nivel primar poate fi urmat` simul-
S-a constatat c` obligarea copiilor s` re- tan cu educa]ia secundar` general`
pete anul [colar este atât o risip` extra- sau nu. O persoan` care a urmat [coa-
ordinar` de resurse cât [i o cauz` ce la primar` are dreptul, pân` la \mplini-
determin` abandonul [colar al copilului. rea vârstei de 18 ani, s` urmeze pe
Subparagraful (e) este, prin urmare, cheltuiala statului un curs de formare
foarte important, deoarece extinde res-
ponsabilit`]ile statului dincolo de simpla
profesional`, necesar` pentru presta-
rea unei munci calificate“ (Georgia IR,
28
direc]ionare a unor resurse suficiente paragraful 256).
c`tre [coli [i de adoptarea unor legi care
s`-i oblige pe copii s` urmeze acele [coli
– statele trebuie, de asemenea, s` ia m`-
zelor economice [i, \n mod particular, s`
suri pentru a se asigura c` ceea ce se
acorde o aten]ie suplimentar` condi]iilor
\ntâmpl` \n [coli este suficient de util [i
de munc` ale profesorilor“ (Federa]ia
de atractiv pentru a-i ]ine pe copii acolo.
Rus` 2RCO, Add.110, paragraful 50).
Comitetul este deosebit de interesat de
„|n vederea asigur`rii unei educa]ii de o
modul \n care statele realizeaz` [i
calitate mai bun`, Comitetul recomand`
implementeaz` aceast` obliga]ie, nu \n
insistent Statului Parte, s` \ncurajeze
ultimul rând deoarece copiii cu cea mai
profesorii califica]i care-au p`r`sit Statul
\nalt` rat` a abandonului [colar tind s`
provin` din grupurile de copii discrimi-
nate \n general \n cadrul procesului de
educa]ie – [i anume fetele, copiii din
mediile rurale, copiii din grupurile mino-
Flexibilitatea \n sistemul edu-
ritare, copiii care se g`sesc \n circum- ca]ional columbian
stan]e dificile [i copiii cu dizabilit`]i. |n cadrul sistemului educa]ional din
Comitetul a \ncurajat ]`rile s` acorde Columbia exist` acum un „sistem na-
prioritate unei variet`]i de m`suri care ]ional de evaluare“ ce implic` promo-
s` combat` abandonul [colar, inclusiv varea flexibil` [i continu` a elevilor:
revizuirile de substan]` ale politicilor – „promovarea se poate face \n cadrul
de exemplu, recomandarea ca Germa- aceluia[i an sau dintr-un an \n altul la
nia s` ini]ieze o analiz` despre s`r`cia sfâr[itul anului, care poate fi „mai de-
copiilor: vreme“ sau „mai târzie“, astfel \ncât
„O asemenea analiz` trebuie \ntreprins` ideile tradi]ionale de „a pierde un an“,
din perspectiv` global`, luând \n calcul „a promova“, „a repeta“ devin f`r`
posibilele leg`turi dintre diferitele ele- sens … [Aceasta] necesit` o mare im-
mente cum sunt … sus]inerea la [coal` plicare a persoanelor care activeaz` \n
[i riscul de a abandona [coala“ (Germa- procesul educa]ional (directori, profe-
nia IRCO, Add.43, paragraful 31). sori, elevi [i p`rin]i), care sunt respon-
sabili s` garanteze calitatea educa]iei.
Un factor crucial este bine\n]eles abili-
tatea profesorilor de a-i inspira pe copii Nu este o formul` care se aplic` \n
s` \nve]e. Comitetul este preocupat de mod mecanic, dar are avantajul de a
calitatea pred`rii [i de condi]ia profeso- inversa tendin]ele de a \ndep`rta elevii
rilor, atât \n ]`rile bogate cât [i \n cele s`- [i determin` folosirea diferitelor me-
race: tode [i oportunit`]i de ajutorare, pen-
tru a-i determina s` fac` eforturi supli-
„Comitetul … \ncurajeaz` Statul Parte
mentare“ (Columbia 2R, paragraful
s`-[i continue eforturile de a proteja sis-
181).
temul de \nv`]`mânt de impactul cri-

Parte s` revin`, s` \nt`reasc` sistemul Add.124, paragraful 53; Surinam IRCO,
de instruire a cadrelor didactice astfel Add.130, paragraful 52).
\ncât s` creasc` num`rul [i standardul M`surile de combatere a abandonului
profesorilor, [i s` investeasc` suficiente [colar includ recunoa[terea circumstan-
resurse \n sistemul de \nv`]`mânt pen- ]elor financiare ale copiilor. De exemplu,
tru a le oferi acestora facilit`]i [colare, Comitetul a comentat referitor la „inci-
materiale [i salarii adecvate. Comitetul den]a ridicat` a abandonului [colar“ din
recomand` insistent Statului Parte s` Honduras:
asigure educa]ie gratuit` tuturor elevi-
lor, inclusiv acordându-le asisten]` pen- „...|n acest sens, Comitetul ia not` de
tru a cump`ra uniforme [i manuale [co- faptul c` Guvernul nu a implementat su-
lare. Comitetul mai recomand` de gestia sa \n aceast` privin]` [i anume de
asemenea, Statului Parte s` solicite spri- a organiza anul [colar \n func]ie de se-
jin agen]iilor interna]ionale, cum ar fi zonul agricol, \n vederea acord`rii va-
UNICEF“ (Sierra Leone IRCO, Add.116, can]elor [colare \n perioada sem`na-
28 paragraful 66). tului [i a recoltatului. De asemenea, Co-
mitetul ar dori s` sugereze Statului Par-
„Comitetul se al`tur` Statului Parte [i \[i te s` aib` \n vedere acordarea unor me-
exprim` preocuparea fa]` de limitele [i se \n [coli [i s` suplimenteze asisten]a
lipsa de specializare a unor profesori [i medical` din [coli“ (Honduras IRCO,
subliniaz` c` acestea au un impact Add.24, paragraful 31).
negativ asupra educa]iei elevilor [i sunt
consecin]a unor factori numero[i, inclu- Guatemala a fost \ncurajat` s`:
siv a salariilor mici ale profesorilor“ „...implementeze Programul „Alimente
(Norvegia 2RCO, Add.126, paragraful pentru Educa]ie“ ca un stimulent pentru
44). copii“ (Guatemala IRCO, Add.58, para-
„Comitetul recomand` … Statului Parte graful 36).
s` ia m`suri pentru ameliorarea siste- Comitetul a sugerat ameliorarea proce-
mului sù de \nv`]`mânt prin m`rirea sului de educa]ie \n vederea reducerii
aloca]iilor bugetare pentru educa]ie; ratei abandonului [colar, mai ales prin
adoptarea unor programe de preg`tire g`sirea unei metode adecvate de edu-
pentru cre[terea gradului de calificare a ca]ie:
profesorilor; adoptarea unei programe
„...trebuie depuse eforturi mai mari pen-
[colare mai relevante pentru nevoile
tru a dezvolta strategii cu costuri sc`zute
copiilor; l`rgirea oportunit`]ilor pentru
dar eficiente pentru cre[terea substan-
instruirea profesional` [i educa]ia infor-
]ial` a ratei de \nscriere a copiilor \n [coli
mal`, inclusiv la nivel pre[colar [i secun-
[i pentru cre[terea gradului de adecvare
dar; [i stabilirea unui sistem de evaluare
a educa]iei. Introducerea unor astfel de
pentru a m`sura eficien]a sistemului de
m`suri ar eviden]ia implicarea Statului
educa]ie“ (Cambogia IRCO, Add.128,
Parte \n a-i atrage pe copii s` urmeze
paragraful 55).
cursurile [colilor precum [i de a con-
„Comitetul se al`tur` Statului Parte [i-[i vinge familiile de valoarea educa]iei“
exprim` preocuparea legat` de conce- (Nicaragua IRCO, Add.36, paragraful 38).
dierea profesorilor din anumite muni-
„...se mai sugereaz` de asemenea, ajus-
cipii datorit` unor factori economici,
tarea adecvat` a programei [colare pen-
ceea ce poate avea un efect negativ
tru a \ncorpora instruirea profesional`,
asupra procesului educa]ional [i asupra
ceea ce ar putea reduce, \n conformitate
calit`]ii educa]iei“.
cu articolul 28 din Conven]ie, rata aban-
donului [i ar preveni intrarea copiilor pe
implementeze legisla]ia [colar` revizui-
pia]a muncii la negru sau chiar impli-
t`, pentru a asigura egalitatea dintre di-
carea lor \n activit`]i ilegale“ (Italia
feritele regiuni ale ]`rii [i dintre diferitele
institu]ii de \nv`]`mânt“ (Finlanda
2RCO, Add. 132, paragrafele 49 [i 50. Adaptarea [colii pentru a deveni mai
Vezi, de asemenea, ca exemplu, Repu- atractiv` este adesea perceput` din
blica Popular` Democratic` Laos IRCO, punctul de vedere al \mbun`t`]irii in-
Add.78, paragraful 48; Barbados IRCO, struirii profesionale (de exemplu, vezi
Add. 103, paragraful 27; Georgia IRCO, Filipine IRCO, Add.29, paragraful 15;

Slovenia IRCO, Add.65, paragrafele 15 [i alte articole asociate din Conven]ie, Co-
23; Ungaria IRCO, Add.87, paragraful mitetul recomand` Statului Parte s`-[i
34; Iordania 2RCO, Add.124, paragraful continue eforturile de consolidare a poli-
29; Burundi IRCO, Add.133, paragraful ticilor [i a sistemului sù de educa]ie,
65; Marea Britanie - Insulele Man IRCO, pentru a \mbun`t`]i programele curente
Add. 134, paragraful 33 [i pagina de mai de men]inere a elevilor \n [coal` [i de
sus). Comitetul „ia not` cu interes“ instruire profesional` pentru cei care au
despre ini]iativa propus` de Namibia de abandonat [coala; s` extind` gradul de
a stabili centre de instruire profesional` acoperire a educa]iei [i s` amelioreze
prin Legea Instruirii Profesionale. Gu- calitatea educa]iei, pentru a face [colile
vernul Namibiei a mai propus, de ase- mai deschise c`tre diversitatea geogra-
menea, s` orienteze mai mult educa]ia fic` [i cultural`, s` creasc` relevan]a
secundar` c`tre instruirea profesional`: programelor educative bilingve pentru
„noua program` [colar` va include cur- copiii apar]inând grupurilor indigene.
suri din domeniul casnic, comercial, Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
agricol, artistic sau tehnic, ca modalitate
de introducere la acest nivel a unor
solicite asisten]a tehnic` \n acest dome-
niu, din partea UNICEF sau UNESCO“
28
subiecte de instruire profesional`“ (Na- (Peru 2RCO, Add.120, paragraful 25.
mibia IRCO, Add.14, paragraful 4; IR, Vezi, de asemenea, Georgia IRCO, Add.
paragraful 371). Totu[i, Comitetul a re- 124, paragraful 53; Columbia 2RCO,
marcat c` anumite forme de educa]ie Add.137, paragraful 53).
alternativ` nu au fost de cea mai bun` Rata abandonului [colar al copiilor romi
calitate [i ar putea s` \mpiedice inte- dintr-un num`r de state europene a
grarea social` a copiilor, recomandând, preocupat serios Comitetul, de exemplu
de exemplu, Indiei: \n Norvegia [i Finlanda:
„Comitetul recomand` Statului Parte s` „Comitetul este preocupat deoarece
realizeze un studiu [i s` ia m`suri pentru mul]i copii romi [i copii ai altor grupuri
… a asigura monitorizarea [i garantarea nomade din Statul Parte nu finalizeaz`
calit`]ii formelor de educa]ie informal` num`rul de ani ceru]i de educa]ia obli-
[i pentru a se asigura c` acei copii care gatorie“.
lucreaz` sau alte categorii de copii impli- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
ca]i \n educa]ia informal` sunt inclu[i \n exploreze mijloacele prin care s` fac`
sistemul educa]iei de mas`“ (India educa]ia formal` mai accesibil` copiilor
IRCO, Add. 115, paragraful 58). care c`l`toresc o parte din an, cum ar fi
Acolo unde se observ` o rat` ridicat` a de exemplu folosirea facilit`]ilor oferite
abandonului [colar \n rândul copiilor de comunica]iile mobile [i de progra-
apar]inând grupurilor minorit`]ilor na]i- mele de educa]ie la distan]`“ (Norvegia
onale, trebuie cùtate solu]ii precum, de 2RCO, Add.126, paragrafele 46 [i 47).
exemplu, cele din programul Canadei de „Comitetul \[i reitereaz` preocuparea
„|nv`]`mânt Echitabil“ destinat elevilor datorat` ratelor ridicate ale abandonului
aborigeni din Saskatchewan, unde au [colar al copiilor romi“ (vezi Finlanda
fost recruta]i mai mul]i profesori abori- IRCO, Add.53, paragraful 18).
geni, au fost implica]i p`rin]ii, a fost in-
clus \n programa [colar` un num`r sem- „Comitetul ia act de m`surile \ntreprinse
nificativ de ore de studii culturale [i s-au de Statul Parte pentru a dezvolta edu-
oferit ore de preg`tire multi-cultural` a ca]ia special` [i pentru a preveni exclu-
profesorilor [i a personalului (Canada ziunea social`, cum ar fi \nt`rirea statu-
IR, paragrafele 582 [i 583), sau din pro- tului limbii romani \n predarea din [coli,
gramul [colilor mobile pentru copiii no- elaborarea unor materiale didactice \n
mazi din Mongolia (Mongolia SR.265, limba romani [i preg`tirea profesorilor,
paragraful 14). recomandându-i s` le implementeze.
Solicit`m Statului Parte s`-[i continue
Respectarea limbilor [i a culturilor mino- eforturile din acest domeniu [i s` pre-
ritare [i ale popoarelor indigene \ncura- zinte informa]ii despre impactul acestor
jeaz`, de asemenea, respectul de sine al m`suri asupra copiilor romi, \n cadrul
elevilor [i \i motiveaz`: urm`torului raport periodic ce va fi
„|n conformitate cu articolele 28, 29 [i cu prezentat Comitetului“ (Finlanda 2RCO,

Disciplina [colar` pozitiv` \n Namibia
Codul de Conduit` \n sistemul educa]ional din Namibia interzice pedepsirea
corporal` [i protejeaz` elevii contra abuzului verbal sau contra pedepsirii injuste
sau excesive. |nc`lc`rile serioase [i repetate ale regulilor [colare sunt analizate \n
mod democratic de un comitet ales, al [colii, ce include p`rin]i, profesori [i repre-
zentan]i ai elevilor (din \nv`]`mântul secundar). Comitetul poate decide mustr`ri,
transferuri, suspend`ri sau exmatricul`ri. Ministerul Educa]iei sus]ine „disciplina
din interior“ [i avertizeaz` c` amenin]`rile, violen]a [i abuzul fa]` de drepturile [i
propriet`]ile altora nu vor fi tolerate: „dup` cum litera [i spiritul Constitu]iei pro-
tejeaz` drepturile tuturor persoanelor – profesori, elevi [i directori – de a \nv`]a [i
de a preda \n condi]ii de siguran]` [i demnitate. Totu[i, acest ideal este abordat
acum prin invitarea \ntregii comunit`]i [colare de a participa la elaborarea regulilor
[i regulamentelor, care vor avea \n acest fel o sus]inere foarte larg`. Se va pune
accentul pe cooperare [i pe stimulentele pozitive, dar acolo unde pedepsirea este
28 inevitabil`, aceasta trebuie s` fie specific`, propor]ional` cu gre[eala [i s` fie \n]e-
leas` de cel \n culp`“. Un Membru al Comitetului a felicitat Namibia pentru aceast`
abordare: „…sper ca prin afirmarea opiniilor lor, copiii \n[i[i vor ajuta la schimba-
rea atitudinilor [i la implementarea unei legisla]ii noi \mpotriva pedepselor corpo-
rale“
(Namibia IR, paragrafele 373-375 [i SR.109, paragraful 45).
Add.132, paragrafele 59 [i 60. Vezi, de m`suri pentru a oferi educa]ie familial`

asemenea, de exemplu, Marea Britanie [i servicii adecvate, tinerilor din [coli [i
IRCO Add.34, paragraful 46; Ungaria implementarea unor programe de s`n`-
IRCO, Add.87, paragraful 34). tate \n ]ar`“ (Uruguay IRCO, Add.62, pa-
O strategie \ncurajat` de Comitet este ragrafele 12 [i 22).
implicarea minorit`]ilor etnice \n admi- Comitetul era preocupat de faptul c`
nistrarea educa]iei: mamele adolescente nu mai erau capa-
„…Comitetul recomand` Statului Parte bile s` reintre \n cadrul sistemului de
s` promoveze participarea p`rin]ilor [i a \nv`]`mânt pe una dintre insulele Saint
comunit`]ilor, cu prec`dere a minorit`- Kitts [i Nevis. A mai fost abordat` [i pro-
]ilor etnice la administrarea [colilor, blema ratei abandonului [colar al bìe-
pentru cre[terea ratei de \nscriere \n ]ilor:
[coli [i pentru a monitoriza calitatea „Recunoscând eforturile f`cute de Statul
educa]iei (Tadjikistan IRCO, Add. 136, Parte \n domeniul educa]iei, Comitetul
paragraful 43. Vezi, de asemenea, Kir- r`mâne preocupat de rata \nalt` a aban-
ghizstan IRCO, Add.127, paragraful 52). donului [colar \n rândul bìe]ilor \n anii
Dup` cum s-a discutat mai sus, fetele terminali ai \nv`]`mântului primar, de
abandoneaz` adesea [coala din cauza capacitatea redus` de a citi a bìe]ilor
unor motive discriminatorii. Comitetul a din [colile primare, de inciden]a ridicat`
mai remarcat efectul nefast asupra edu- a absenteismului [colar, de lipsa manu-
ca]iei al sarcinii la vârsta adolescen]ei: alelor didactice relevante, de num`rul
insuficient de profesori preg`ti]i [i cali-
„Comitetul este preocupat de rata ridi- fica]i [i de tendin]a de a folosi metode
cat` a sarcinilor la vârste foarte tinere, de predare care sunt orientate aproape
care au efecte negative asupra s`n`t`]ii exclusiv c`tre examinare… Comitetul re-
mamelor [i bebelu[ilor, precum [i asu- comand` Statului Parte s`-[i revizuiasc`
pra dreptului mamelor de a avea acces programul de educa]ie \n vederea ame-
la educa]ie, ceea ce afecteaz` prezen]a la lior`rii calit`]ii [i a relevan]ei acestuia…
[coal` a acestor fete [i determin` un Comitetul mai recomand` Statului Parte
num`r ridicat de abandonuri [colare…“. s` caute s` implementeze m`suri supli-
„Referitor la num`rul mare de sarcini ce mentare pentru a-i \ncuraja pe copii, \n
apar la vârste foarte mici \n Uruguay, special pe bìe]i, s` r`mân` \n [coal`,
Comitetul recomand` adoptarea unor mai ales pe durata educa]iei obligatorii“

(Saint Kitts [i Nevis IRCO, Add.104, para- Comitetului pentru Drepturile Copilului
graful 28. Vezi, de asemenea, pagina 497). a subliniat foarte clar c` toate formele
Comitetul a identificat [i participarea de pedepse corporale, indiferent c` sunt
activ` a copiilor la via]a [colii lor ca pe o sau nu excesive, sunt forme inaccep-
strategie de a reduce ratele ridicate ale tabile ale disciplinei \n [coli sau altun-
abandonului [colar: deva (vezi discu]ia de la articolul 19, pa-
gina 322). Fraza din articolul 28, care
„…trebuie f`cu]i pa[i suplimentari pen- spune c` disciplina trebuie s` fie „\n
tru elaborarea unor instruc]iuni de parti- conformitate cu prezenta Conven]ie“
cipare a tuturor copiilor la via]a [colii subliniaz` faptul c` obliga]ia de la arti-
lor“ (Nigeria IRCO, Add.61, paragraful 38). colul 19, de a-l proteja pe copil „\mpo-
„Comitetul…este…preocupat deoarece triva tuturor formelor de violen]` fizic`
copiii nu au dreptul de a participa la eva- sau mental`, r`nire sau abuz“ se aplic`
luarea rezultatelor [colilor lor“. tuturor [colilor [i celorlalte centre de
„Comitetul recomand` orientarea edu- educa]ie, precum [i familiilor [i institu-
ca]iei din Statul Parte c`tre dezvoltarea
personalit`]ii copilului, cu participarea
]iilor de \ngrijire a copiilor. 28
|n plus, printre obiectivele educa]iei asu-
activ` a acestuia, a talentelor [i abili- pra c`rora statele s-au pus de acord con-
t`]ilor sale mentale [i psihice la poten- form articolului 29 este respectul pentru
]ialul lor maxim, \n conformitate cu ceilal]i [i educa]ia \n spiritul \n]elegerii,
articolul 29 din Conven]ie“ (Slovacia p`cii, toleran]ei, egalit`]ii \ntre sexe [i
IRCO, Add.140, paragraful 45 [i 46. Vezi, prieteniei \ntre toate popoarele“ (arti-
de asemenea, Argentina IRCO, Add.35, colul 29(1)(d)).
paragraful 21; Sri Lanka IRCO, Add.40,
paragrafele 15 [i 31). Primul Comentariu General al Comite-
tului despre scopurile educa]iei, stipu-
Dup` cum a fost discutat la articolul 12 leaz`:
(pagina 205), luarea \n considerare a opi-
niilor copiilor despre procesul de „…educa]ia trebuie acordat` \ntr-o ma-
educa]ie pe care-l urmeaz` este, \n orice nier` care s` respecte demnitatea ine-
caz o obliga]ie conform Conven]iei, dar rent` a fiec`rui copil [i s`-i permit` aces-
este totodat` [i o metod` eficient` de tuia s`-[i exprime opiniile \n mod liber
reducere a insatisfac]iei elevului. |nainte \n conformitate cu articolul 12 (1) [i s`
de toate, dup` cum a \ncurajat Comitetul participe la via]a [colar`. Educa]ia mai
Georgia, [colile trebuie s` fie „prie- trebuie de asemenea, acordat` \ntr-un
tenoase fa]` de copii“ (Georgia IRCO, mod care respect` limitele stricte ale
Add.124, paragraful 53). disciplinei, reflectate \n articolul 28 (2) [i
care promoveaz` non-violen]a \n [coli.
Comitetul a indicat clar de nenum`rate
„Statele P`r]i vor lua toate ori \n cadrul observa]iilor sale finale c`
m`surile corespunz`toare pen- folosirea pedepselor corporale nu res-
pect` demnitatea copilului [i nici limi-
tru a asigura aplicarea m`suri- tele stricte ale disciplinei [colare. Con-
lor de disciplin` [colar` \ntr-un formarea cu valorile recunoscute \n arti-
mod compatibil cu demnitatea colul 29 (1) necesit` \n mod clar, ca [co-
copilului ca fiin]` uman` [i \n lile s` fie prietenoase fa]` de copii
(„child friendly“ - \n original) \n \n]elesul
conformitate cu prezenta deplin al acestui termen [i s` respecte
Conven]ie“ din toate punctele de vedere demnitatea
copilului. Ar trebui promovate participa-
Paragraful (2) din articolul 28 nu are pre- rea copilului la via]a [colar`, la crearea
cedente \n alte tratate referitoare la edu- comunit`]ilor [colare [i a consiliilor ele-
ca]ie, de[i acestea con]in prevederi care vilor, la educa]ia [i consilierea de c`tre
previn tratamentul inuman [i degradant al]i elevi, implicarea copiilor \n cadrul
\n general – mai ales \n articolul 7 din procedurilor disciplinare din [coli, ca
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- parte a procesului educa]ional [i pentru
rile Civile [i Politice: „Nimeni nu va fi su- a dobândi experien]a exercit`rii unor
pus torturii sau tratamentelor crude, inu- drepturi“ (Comentariul General 1 al Co-
mane sau degradante sau pedepsirii“. mitetului pentru Drepturile Copilului,

2001, HRI/GEN/1/Rev.5, paginile 256 [i „Par a fi necesare m`suri suplimentare
257). pentru a preveni [i combate eficient toa-
|n Comentariul sù General din 1999 te formele de pedepsire corporal` [i de
despre dreptul la educa]ie, Comitetul rele tratamente ale copiilor \n [coli sau
pentru Drepturile Economice, Sociale [i \n institu]iile \n care pot fi plasa]i copiii…
Culturale a confirmat, de asemenea c`: Comitetul sugereaz` Statului Parte s`
„|n opinia Comitetului, pedepsirea cor- examineze posibilitatea revizuirii legisla-
poral` nu este conform` cu principiul ]iei penale, care permite pedepsirea cor-
director fundamental al legisla]iei inter- poral` a copiilor de c`tre p`rin]i, \n [coli
na]ionale a drepturilor omului … Unui sau \n institu]iile \n care pot fi plasa]i
Stat Parte i se solicit` s` ia m`surile ne- copiii“ (Canada IRCO, Add.37, para-
cesare pentru a se asigura c` nu vor grafele 14 [i 25).
ap`rea acte de disciplin` care nu sunt Statului Guatemala i s-a recomandat s`
conforme cu Conven]ia, \n nici o insti- adopte „o campanie \mpotriva pedepsei
28 tu]ie de \nv`]`mânt public sau privat din

cadrul jurisdic]iei sale.
corporale“ \n [coli [i \n alte locuri (Gua-
temala IRCO, Add.58, paragraful 33).
Comitetul apreciaz` ini]iativele luate de Au fost prezentate \ngrijor`ri similare fa-
unele State P`r]i care \ncurajeaz` activ ]` de situa]ia din Nigeria (Nigeria IRCO,
[colile s` introduc` abord`ri „pozitive“ Add.61, paragraful 18) [i Sri Lanka (Sri
[i non-violente ale disciplinei [colare“ Lanka IRCO, Add.40, paragraful 15).
(Comentariul General 13 al Comitetului Statul Zimbabwe a fost informat c`:
pentru Drepturile Economice, Sociale [i
Culturale, 1999, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 83). „Comitetul subliniaz` incompatibilitatea
pedepselor corporale cu prevederile
Comitetul pentru Drepturile Omului articolului 28 paragraful 2“.
men]ioneaz` \n cadrul unui Comentariu
General: „Interdic]ia din articolul 7 se re- Comitetul a recomandat ca Zimbabwe:
fer` nu doar la actele care provoac` du- „...s` adopte m`suri legislative cores-
rere fizic`, ci [i la actele care provoac` punz`toare pentru a interzice folosirea
suferin]e psihice victimei. Mai mult oric`rei forme de pedeaps` corporal` \n
decât atât, \n opinia Comitetului, inter- cadrul familiei [i al [colii“ (Zimbabwe
dic]ia trebuie extins` [i asupra pedep- IRCO, Add.55, paragrafele 18 [i 31).
sirii corporale, incluzând b`taia excesiv`
Interzicerea pedepselor corporale nu se
ca pedeaps` pentru o infrac]iune sau ca
refer` doar la [colile finan]ate de stat –
m`sur` educativ` sau disciplinar`. Este
aceste practici trebuie interzise [i \n
adecvat s` subliniem faptul c` din acest
[colile private. Comitetul [i-a exprimat
punct de vedere, articolul 7 protejeaz`,
preocuparea c`, \n Marea Britanie,
\n special, copiii, elevii [i pacien]ii din
institu]iile medicale [i de educa]ie“ „[colilor finan]ate [i conduse \n regim
(Comentariul General 20 al Comitetului privat le este permis` aplicarea pedep-
pentru Drepturile Omului, 1992, HRI/ selor corporale asupra copiilor care le
GEN/1/ Rev.5, pagina 139). frecventeaz`, ceea ce nu pare a fi com-
patibil cu prevederile Conven]iei, in-
|n iulie 1995, de exemplu, \n comen-
clusiv cu prevederile articolului 28, para-
tariile pe marginea celui de-al patrulea
graful 2 din aceasta“.
raport periodic al Marii Britanii, Co-
mitetul pentru Drepturile Omului [i-a ex- Comitetul a recomandat introducerea
primat preocuparea \n leg`tur` cu men- legisla]iei pentru interzicerea folosirii
]inerea legalit`]ii m`surilor de pedeaps` acestor practici \n [colile private, iar un
corporal` asupra unor elevi din cadrul membru al Comitetului a comentat c`:
[colilor particulare din Marea Britanie, „…autorit`]ile britanice ar trebui s`
recomandând ca abolirea acestor prac- acorde o aten]ie mai mare prevederilor
tici s` fie extins` pentru a proteja to]i articolelor 28 [i 37 din Conven]ie. Drep-
elevii (CCPR/C/79/ Add.55, 27 iulie 1995). tul de a nu fi supus unor pedepse cor-
porale este un drept fundamental, [i nu
Este foarte posibil ca problema statelor
poate fi supus unui regim diferit, indi-
care nu asigur` interzicerea pedepselor
ferent dac` [coala este public` sau pri-
corporale \n toate [colile s` fie ridicat`
vat`, ba mai mult, \n acest fel ar da na[-
de c`tre Comitet. De exemplu, \n Canada:
tere la \ntreb`ri pe tema discrimin`rii [i

aplic`rii articolului 2 din Conven]ie \n ca- ar trebui s` reflecte spiritul [i filozofia
drul sistemului de educa]ie, deoarece un Conven]iei“ (Sfântul Scaun IRCO, Add.
copil va fi trimis la o [coal` public` sau 46, paragraful 12).
privat` \n func]ie de standardul de via]` Comitetul pentru Drepturile Economice,
al familiei sale“ (Marea Britanie IRCO, Sociale [i Culturale confirm`, \n cadrul
Add.34, paragraful 16 [i SR.206, para- Comentariului sù General, dreptul la
graful 5). educa]ie, dup` ce condamn` pedeapsa
De asemenea, nu este de ajuns s` fie corporal`: „[i alte aspecte ale disciplinei
adoptate m`suri legislative \mpotriva [colare pot fi \n contradic]ie cu demni-
pedepselor corporale – trebuie luate m`- tatea uman`, cum este umilirea public`.
suri pentru a asigura c` acestea nu au De asemenea, nici o alt` form` de dis-
loc, contrar prevederilor legii, ca \n Re- ciplin` nu are voie s` \ncalce nici un alt
publica Arab` Sirian`: drept din aceast` Conven]ie, cum ar fi
„Comitetul…ia not` cu preocupare c` dreptul la hran`“ (Comentariul General
m`surile disciplinare din [coli, de[i sunt
interzise prin lege, constau adesea \n
11 al Comitetului pentru Drepturile Eco-
nomice, Sociale [i Culturale, 1999, HRI/ 28
pedepse corporale“ (Republica Arab` GEN/1/Rev.5, p. 83).
Sirian` IRCO, Add.70, paragraful 17). Sanc]iunea cea mai drastic` luat` de
Elevii, cât [i profesorii, trebuie s` se ab- [coli \mpotriva elevilor-problem` este
]in` de la violen]`: exmatricularea acestora. Procedurile
pentru realizarea acesteia trebuie s` fie
„Comitetul este preocupat de frecven]a conforme cu principiile justi]iei [i, mai
[i nivelul violen]ei din [coli, \ndeosebi ales, trebuie s` nu fie discriminatorii.
de utilizarea pe scar` larg` a pedepselor Federa]ia Rus` a fost \ncurajat` s` studi-
corporale [i de existen]a a nenum`rate eze situa]ia copiilor exmatricula]i (Fe-
cazuri de intimidare \ntre elevi. De[i dera]ia Rus` 2RCO, Add.110, paragraful
exist` legisla]ie care sanc]ioneaz` pe- 50), iar Comitetul a ridicat problema [i \n
depsirea corporal` [i m`suri precum li- cazul Irlandei:
nii telefonice pentru reclama]iile f`cute
de victimele cazurilor de intimidare, „Comitetul este preocupat de situa]ia
Comitetul observ` cu preocupare c` m`- copiilor care sunt exmatricula]i din [coli
surile curente s-au dovedit insuficiente datorit` sanc]iunilor impuse de profe-
pentru prevenirea violen]ei \n [coli“. sori [i de efectele adverse pe care le ge-
„…Comitetul recomand` elaborarea [i nereaz` aceast` situa]ie, care pot avea
monitorizarea atent` a unui program uneori impact asupra ratei abandonului
complex pentru prevenirea violen]ei \n [colar [i a ratei de [colarizare“ (Irlanda
[coli, mai ales \n vederea elimin`rii pe- IRCO, Add.85, paragraful 22).
depselor corporale [i a intimid`rii \ntre Disciplina ar trebui s` reflecte principiile
elevi“ (Japonia IRCO, Add.90, paragra- articolului 12, inclusiv dreptul copilului
fele 24 [i 45). la proceduri de formulare a plângerilor:
Alte aspecte ale disciplinei [colare se „Comitetul dore[te s` mai recomande
pot dovedi neconforme cu demnitatea acordarea unei priorit`]i sporite partici-
uman` a copilului, cum ar fi umilirea \n p`rii copiilor la via]a [colar`, \n spiritul
public. De asemenea, nici o alt` form` a articolului 12 din Conven]ie, inclusiv la
disciplinei [colare nu trebuie s` \ncalce discu]iile despre m`surile disciplina-
celelalte drepturi conferite prin Conven- re…“ (Hong Kong IRCO, Add.63, para-
]ie. De exemplu, pedepsele care constau graful 32).
\n \mpiedicarea copiilor s`-[i vad` p`- „Se recomand` Statului Parte s` \ncura-
rin]ii sau prietenii, neacordarea timpului jeze participarea copiilor la activit`]ile
pentru odihn` sau recreere sau care din mediul [colar, inclusiv la solu]iona-
interfereaz` cu dreptul acestora de a se rea problemelor disciplinare“ (Surinam
bucura de propria limb` sau cultur`, \n- IRCO, Add.130, paragraful 52).
calc` drepturile conferite prin Conven]ie
[i articolul 28(2). „Comitetul \ncurajeaz` Insulele Man s`
stabileasc` \n cadrul sistemului [colar o
Comitetul a reamintit Sfântului Scaun c`: procedur` de formulare a plângerilor
„…metodele de predare folosite \n [coli pentru elevii - de la toate nivelurile - ale

c`ror drepturi au fost violate“ (Marea progresul educa]iei [i ameliorarea [an-
Britanie - Insulele Man IRCO, Add.134, selor copiilor de a reu[i \n via]`, per-
paragraful 35). forman]ele economiei na]ionale, pro-
Anumite ]`ri au raportat despre drepturi ductivitatea agriculturii [i rata na[terilor.
pozitive \n sistemele disciplinare, care Atât UNICEF cât [i UNESCO au investit
respect` celelalte drepturi ale copiilor expertiz`, resurse [i energie semnificati-
conform Conven]iei – de exemplu Bela- ve, \n educa]ie: „Educa]ia necesit` o de-
rus, care acord` copiilor din internate dicare mai mare decât orice alt` activi-
drepturi explicite la tratament uman, tate de dezvoltare, deoarece nu se \n-
dreptul la contact cu p`rin]ii [i dreptul la tâmpl` o singur` dat`, ci este un proces
propria intimitate (Belarus IR, paragra- continuu care cere eforturi intense.
fele 50 [i 52). Acest proces necesit` un personal price-
put [i cu o preg`tire \nalt` care s` se de-
{i Costa Rica acord` copiilor [colari o- dice - cu r`bdare - acestei activit`]i, an
portunitatea de a participa la decizii re- dup` an. Necesit` o program` [colar`
28 feritoare la disciplin`, \n conformitate cu
articolul 12 (Costa Rica IR, paragraful 90).
de calitate [i foarte multe c`r]i, tabl` [i
cret`. Necesit` cl`diri [i b`nci“ (Progre-
Poate c` nici o ]ar` nu a fost atât de acti- sul Na]iunilor 1997, UNICEF, p. 33).
v` \n aceast` privin]` ca Namibia, care a O parte semnificativ` din ajutorul pentru
fost felicitat` de un membru al Comite- dezvoltare ar trebui s` fie direc]ionat`,
tului pentru abordarea sa (vezi caseta, prin urmare, pentru sprijinirea progra-
pagina 510). melor educa]ionale. |n plus, ]`rile ar
trebui s` \nve]e unele de la altele cum s`
Promovarea cooper`rii inter- educe mai bine copiii, inclusiv prin
na]ionale \n domeniul educa- „know-how“-ul [tiin]ific [i prin meto-
dele moderne de predare men]ionate \n
]iei, luând \n considerare, \n paragraful 3 al articolului 28.
mod deosebit, nevoile ]`rilor
Manualul de Raportare privind Drepturi-
\n curs de dezvoltare le Omului, 1997, recomand` ca: „progra-
mele de cooperare tehnic` interna]io-
Educa]ia a fost prezentat` ca fiind una
nal` s` includ` \n agenda lor instruirea
dintre componentele cheie atât ale
profesorilor, dobândirea de c`tre ace[tia
dezvolt`rii individuale a copiilor cât [i a
a cuno[tin]elor pedagogice moderne [i
]`rilor \n ansamblu. Progresele educa-
cre[terea competen]ei lor. Profesorii pot
]ionale aduc beneficii tuturor, fiind pre-
juca de fapt un rol esen]ial \n cre[terea
zentate corela]iile pozitive ce exist` \ntre
rolului educa]iei“ (Manual, pagina 465).

incluzând:
nivelurile guvernamentale (articolul 28 este relevant pentru departamentele de
educa]ie [i munc`)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n raport cu articolul 28, care ar putea cuprinde formarea profesorilor, a
administr`torilor din sistemul educa]ional [i a personalului implicat \n orientarea
profesional`)?

Au aloca]iile bugetare scopul de a cre[te progresiv gradul de furnizare a educa]iei
[i dezvoltarea progresiv` a calit`]ii educa]iei?
Politicile din domeniul educa]iei asigur` progresul \n vederea beneficierii la maxim
de oportunit`]ile educa]ionale de c`tre to]i copiii (cu vârsta de pân` la 18 ani)?
S-a stabilit un interval de timp pentru realizarea acestor politici?
A adoptat statul mecanisme care s` m`soare eficien]a capacit`]ii sale de a oferi edu-
ca]ie din punct de vedere al nivelului de beneficii [i rezultate ob]inute de c`tre to]i
copiii din jurisdic]ie?
Sunt luate m`suri active pentru a se asigura c` to]i copiii au [anse egale la educa]ie,
inclusiv:

toate fetele?
to]i copiii din mediile rurale?
to]i copiii apar]inând culturilor minoritare [i grupurilor indigene?
to]i copiii cu dizabilit`]i?
to]i copiii bolnavi, inclusiv cei spitaliza]i?
to]i copiii imigran]ilor [i cei refugia]i?
to]i copiii care trìesc separat de familiile lor?
to]i copiii nomazi sau romi sau copiii da]i \n plasament temporar?
to]i copiii exclu[i din [coli?
to]i copiii din toate formele de deten]ie?
Este obligatorie educa]ia primar`?
Dac` nu, exist` un plan na]ional pentru a se asigura c` to]i copiii beneficiaz`
de educa]ie primar` obligatorie [i gratuit`?
Educa]ia primar` este gratuit pentru to]i copiii?
Toate aspectele ce ]in de aceasta sunt gratuite (de exemplu manualele, echi-
pamentul [i uniforma (dac` este cazul)?
Sunt disponibile, pentru fiecare copil, diferitele forme de educa]ie secundar`, inclu-
siv de formare profesional` [i de educa]ie general`?
Sunt acestea gratuite?
Dac` nu, sunt luate m`suri pentru a cre[te accesibilitatea educa]iei secundare
pentru fiecare copil, de exemplu prin oferirea de asisten]` financiar` celor care
au nevoie de ea?
Sunt identice vârstele legale pentru absolvirea educa]iei obligatorii [i pentru an-
gajarea \n munc`?
Atunci când aceast` vârst` sub 15 ani, au fost luate m`suri pentru a cre[te aceast`
vârst`?
|nv`]`mântul superior este accesibil tuturor copiilor \n func]ie de capacitatea aces-
tora?
Sunt disponibile [i accesibile pentru to]i copiii, informarea [i orientarea educa]io-
nal` [i profesional`?
Ce m`suri s-au luat pentru cre[terea ratei de frecventare [i pentru descurajarea
abandonului [colar?
Iau aceste m`suri \n considerare:
circumstan]ele de la domiciliu copilului (cum ar fi: nevoia de a avea un venit

sigur, nevoia de a presta munci casnice sau de a lucra pe timpul recoltei)?
localizarea geografic` adecvat` a [colilor, orele [i perioada \n care acestea
sunt deschise?
relevan]a programei [colare pentru via]a copilului [i acordarea educa]iei
profesionale?
cât de adecvat` este programa pentru dezvoltarea intelectual` a copilului?
limba matern` a copilului?
orice nevoi speciale ale copilului (cum ar fi dizabilit`]ile, boala sau sarcina)?
respectul pentru tradi]iile culturale sau religioase [i diferen]ele \ntre sexe?
respectarea opiniilor copilului?
respectarea demnit`]ii copilului?
identificarea dificult`]ilor de \nv`]are [i ajutorul acordat pentru a evita
nepromovarea examenelor sau repetarea for]at` a clasei sau a anului [colar?
nevoia de implica comunitatea local` \n procesul de educa]ie [i nevoia de
a implica [colile \n via]a comunit`]ii?
eficien]a select`rii [i preg`tirii personalului didactic pentru prevenirea
abandonului [colar?
Au fost luate toate m`surile corespunz`toare pentru a se asigura c` toate formele
de disciplin` [colar` sunt conforme cu demnitatea uman` a copilului?
Interzice legisla]ia pedepsele corporale \n toate [colile?
Au fost luate toate m`surile corespunz`toare pentru a se asigura c` nu vor fi folosite
niciodat` pedepsele corporale?
Sunt conforme toate formele de disciplin` [colar` cu Conven]ia, incluzând dreptul
copilului de:
de a nu fi discriminat?
de a fi tratat \ntr-o manier` conform` cu capacit`]ile sale de dezvoltare?
de a men]ine contactul direct cu ambii p`rin]i \n mod regulat (exceptând
cazurile când acest lucru contravine interesului superior al copilului)?
dreptul la libertatea de expresie, de gândire, con[tiin]` [i religie?
dreptul la libertatea de asociere (exceptând cazurile când acest lucru este
necesar pentru a-i proteja pe al]ii)?
dreptul la intimitate?
dreptul la protec]ie \mpotriva tuturor formelor de violen]` fizic` sau mental`,
de v`t`mare sau de abuz, neglijare sau tratament neglijent, maltratare sau

exploatare?
la identitatea, limba [i cultura sa?
la odihn` [i recreere?
la incluziune social` [i reintegrare?
Ajutorul pentru dezvoltare considerat adecvat a fost solicitat pentru sau a fost acesta
direc]ionat c`tre programele educa]ionale?
Includ programele de cooperare tehnic` interna]ional`:
metode de preg`tire a profesorilor?
acces la cuno[tin]e [tiin]ifice [i tehnice?
acordarea efectiv` a educa]iei primare [i secundare?

Articolelor conexe
Articolul 16: protejarea vie]ii private
Articolul 17: accesul la informa]ie [i rolul mass media
Articolul 19: protec]ia \mpotriva oric`ror forme de violen]`
Articolul 24: s`n`tatea (inclusiv educa]ia pentru s`n`tate)
Articolul 30: copiii minorit`]ilor [i ale popula]iilor indigene
Articolul 31: odihna, timpul liber, recreerea, joaca [i cultura
Articolul 32: munca copiilor

Scopurile
educa]iei 29
1. Statele P`r]i sunt de acord c` educa]ia copilului ar trebui s` urm`reasc`:
(a) Dezvoltarea plenar` a personalit`]ii copilului, a talentelor [i a aptitudinilor sale men-
tale [i fizice;
(b) Cultivarea respectului pentru drepturile omului [i libert`]ile fundamentale, precum
[i pentru principiile \nscrise \n Carta Na]iunilor Unite;
(c) Cultivarea respectului copilului fa]` de p`rin]ii sì, fa]` de identitatea sa cultural`,
limba [i valorile proprii, fa]` de valorile na]ionale ale ]`rii \n care trìe[te copilul, ale
]`rii din care - eventual - este originar, precum [i fa]` de civiliza]ii diferite de a sa;
(d) Preg`tirea copilului pentru a duce o via]` responsabil` \ntr-o societate liber`, \n spi-
ritul \n]elegerii, p`cii, toleran]ei, egalit`]ii \ntre sexe [i a prieteniei \ntre toate popoarele,
grupurile etnice, na]ionale [i religioase [i persoanele de origine indigen`;
(e) Cultivarea respectului copilului fa]` de mediul natural.
2. Nici o dispozi]ie din prezentul articol sau din articolul 28 nu va fi interpretat` de o ma-
nier` care s` aduc` atingere libert`]ii persoanelor fizice sau juridice de a \nfiin]a [i con-
duce institu]ii de educa]ie, cu condi]ia ca principiile enun]ate \n paragraful 1 al prezentului
articol s` fie respectate [i ca educa]ia oferit` \n cadrul acestor institu]ii s` respecte stan-
dardele minime stabilite de c`tre stat.
rticolul 29 (1) reflect` consensul cuno[tin]e pentru via]`, s` \nt`reasc`
A opiniilor la nivel mondial cu

privire la scopul fundamental al
educa]iei [i face obiectul primu-
lui Comentariu General al Comitetului
(vezi caseta, pagina 522). Articolul nu
capacitatea copilului de a beneficia de
\ntreaga gam` de drepturi ale omului [i
s` promoveze o cultur` care este p`-
truns` de cele mai adecvate valori ale
drepturilor omului. Scopul este acela de
Sumar
ofer` detalii cu privire la instrumentele a-i conferi copilului putere (\n original
\nv`]`rii (alfabet, aritmetic`, cunoa[te- „empowerment“) prin dezvoltarea cu-
rea faptelor, rezolvarea problemelor, [i no[tin]elor lui, a capacit`]ii de \nv`]are
altele), ci se adreseaz` scopului funda- [i a altor capacit`]i, a demnit`]ii sale u-
mental al \nv`]`rii: „s`-i ofere copilului mane, prin cultivarea respectului de sine
SCOPURILE EDUCA}IEI 519

[i a \ncrederii \n for]ele proprii” (Comen- tate liber`, s` promoveze \n]elegerea,
tariul General 1 al Comitetului pentru toleran]a [i prietenia \ntre toate na]iunile
Drepturile Copilului, 2001, HRI/GEN/ 1/ [i \ntre toate grupurile rasiale, etnice sau
Rev.5, paragraful 2). religioase [i s` extind` \n continuare
Articolul 29 (2) stipuleaz` \n mod explicit activit`]ile Na]iunilor Unite de men]ine-
drepturile persoanelor [i ale grupurilor re a p`cii” (articolul 13(1)).
de a-[i organiza propriile forme de edu- Comitetul pentru Drepturile Copilului fo-
ca]ie, atâta timp cât acestea \ndeplinesc lose[te acest instrument interna]ional ca
scopurile educa]iei, a[a cum sunt ele punct de plecare [i \l dezvolt` semnifica-
stabilite \n articol, [i orice standarde ofi- tiv, dup` cum va fi discutat \n cele ce
ciale minime \n domeniu. urmeaz`.
Articolul 26 din Declara]ia Universal` a |n primele variante de elaborare, scopu-
Drepturilor Omului prevede c`: „Educa- rile educa]iei erau ini]ial definite ca „sco-
]ia trebuie direc]ionat` \n vederea dez- puri ale educa]iei [i cre[terii”, dar con-
29 volt`rii complete a personalit`]ii umane
[i a \nt`ririi respectului fa]` de drepturile
ceptul a fost considerat a fi prea extins [i
gre[it definit. Un num`r de ]`ri erau pre-
omului [i fa]` de libert`]ile fundamenta- ocupate de absen]a referin]elor explicite
le. Ar trebui s` promoveze \n]elegerea, la dreptul p`rin]ilor de a alege [coala co-
toleran]a [i prietenia \ntre toate na]iuni- piilor lor [i de a asigura educa]ia acesto-
le, grupurile rasiale sau religioase, pre- ra \n conformitate cu convingerile mo-
cum [i dezvoltarea activit`]ii Organiza- rale [i religioase ale p`rin]ilor, un prin-
]iei Na]iunilor Unite de men]inere a cipiu stabilit \n cadrul articolului 13(3)
p`cii”. din Pactul Interna]ional cu privire la
Aceste cuvinte au fost adaptate \n cadrul Drepturile Economice, Sociale [i Cultu-
Pactului Interna]ional cu privire la Drep- rale [i \n articolul 18 (4) din Pactul pentru
turile Economice, Sociale [i Culturale, cu Drepturi Civile [i Politice (E/CN.4/1985/
anumite adùgiri: „[Statele P`r]i] sunt 64, paginile 15-19; Detrick, p.399; E/
de acord c` educa]ia trebuie direc]ionat` CN.4/1989/48, paginile 84-87; Detrick,
\n vederea dezvolt`rii complete a perso- paginile 405-407).
nalit`]ii umane [i a sim]ului demnit`]ii, Dup` cum a fost discutat \n articolul 28
trebuind s` \nt`reasc` respectul pentru (vezi pagina 492) aceste drepturi sunt
drepturile omului [i libert`]ile funda- recunoscute \n alte sec]iuni ale Con-
mentale. De asemenea, sunt de acord c` ven]iei (articolele 5, 18 [i 30), dar ope-
educa]ia ar trebui s` permit` tuturor per- reaz` \n cadrul drepturilor [i libert`]ilor
soanelor s` participe efectiv \ntr-o socie- copilului.
Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul integral al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, vezi
Anexa 3, pagina 811.
„Educa]ia, recreerea [i activit`]ile culturale”
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` prezinte informa]ii relevante,
inclusiv principalele m`suri legislative, judiciare, administrative [i de alt` natur` care
sunt \n vigoare: infrastructura institu]ional` pentru implementarea politicilor din acest
domeniu, cu prec`dere strategiile [i mecanismele de monitorizare; precum [i factorii
[i dificult`]ile \ntâlnite [i progresele realizate \n cadrul procesului de implementare a
prevederilor relevante din Conven]ie, referitoare la:
(b) Scopurile educa]iei (articolul 29)...
...Li se solicit` Statelor P`r]i s` specifice natura [i gradul de cooperare cu organiza]iile
locale [i na]ionale de natur` guvernamental` [i neguvernamental`, cum sunt institu-
]iile asisten]ilor sociali, privind implementarea acestei p`r]i a Conven]iei.

Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice suplimentare relevante [i
indicatori cu privire la situa]ia copiilor la care se face referire \n aceast` sec]iune”
„VII. EDUCA}IA, RECREEREA {I ACTIVIT~}ILE CULTURALE
B. Scopurile educa]iei (articolul 29)
Indica]i m`surile legislative, administrative, educative [i de alt` natur`, adoptate pen-
tru a asigura conformitatea scopurilor educa]iei stabilite de Statul Parte cu prevederile
acestui articol, cu prec`dere referitor la:
Dezvoltarea respectului pentru personalitatea, talentele [i abilit`]ile mentale [i fizice
ale copilului [i dezvoltarea acestora la poten]ialul lor maxim;
Dezvoltarea respectului pentru drepturile omului [i fa]` de libert`]ile fundamentale,
precum [i fa]` de principiile \nscrise \n Carta Na]iunilor Unite, indicând dac` dreptu-
rile omului \n general sau drepturile copiilor \n particular au fost introduse \n cadrul
programei [colare a tuturor copiilor [i dac` au fost promovate \n via]a [colar`; 29
Dezvoltarea respectului fa]` de p`rin]ii copilului, fa]` de propria sa identitate cultu-
ral`, limb` [i valori, fa]a de valorile na]ionale ale ]`rii \n care trìe[te, ale ]`rii din
care provine [i fa]` de civiliza]iile diferite de cea proprie;
Preg`tirea copilului pentru a duce o via]` responsabil` \ntr-o societate liber`, \n spi-
ritul \n]elegerii, p`cii, toleran]ei, egalit`]ii \ntre sexe [i \n spiritul prieteniei \ntre toate
popoarele [i grupurile etnice, na]ionale [i religioase [i persoanele de origine indi-
gen`;
Dezvoltarea respectului fa]` de mediul \nconjur`tor.
Rapoartele ar trebui s` mai indice:
Instruirea acordat` profesorilor pentru a-i preg`ti s` \[i direc]ioneze predarea spre
aceste scopuri;
Revizuirea politicilor [i a programei [colare, pentru a reflecta scopurile identificate
\n cadrul articolului 29 la diferite niveluri ale procesului educativ;
Programele [i materialele relevante care au fost folosite;
Alte tipuri de educa]ie [i de consiliere care au fost promovate;
Eforturile depuse pentru a armoniza organizarea [colilor cu principiile Conven]iei, de
exemplu mecanismele create \n cadrul [colilor pentru a \mbun`t`]i participarea
copiilor la toate deciziile care le afecteaz` educa]ia [i bun`starea.
Indica]i m`surile luate pentru \ndeplinirea prevederilor din articolul 29, paragraful 2,
pentru a se asigura respectarea libert`]ii persoanei [i a organiza]iilor, de a \nfiin]a [i
conduce institu]ii educative, sub rezerva respect`rii principiilor stabilite \n cadrul para-
grafului 1 din acest articol [i a cerin]elor ca, educa]ia oferit` de aceste institu]ii s` fie
conform` cu standardele minime stabilite de c`tre stat.
Rapoartele trebuie s` ofere, de asemenea, informa]ii despre mecanismele adecvate
care au fost create pentru:
A se asigura c` scopurile educa]iei identificate \n Conven]ie sunt respectate de aces-
te institu]ii;
A se asigura respectarea principiilor generale ale Conven]iei, respectiv nediscrimi-
narea, interesul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului [i dreptul la
via]`, la supravie]uire [i la dezvoltarea maxim` posibil`;
A se asigura c` toate aceste institu]ii sunt conduse conform standardelor stabilite de
autorit`]ile competente, \n special \n ceea ce prive[te siguran]a, s`n`tatea, num`rul
de angaja]i [i gradul de adecvare a acestora, precum [i supervizarea competent`.
Rapoartele trebuie s` mai prezinte informa]ii cu privire la progresele ob]inute \n cadrul
procesului de implementare a acestui articol, la dificult`]ile \ntâlnite [i la obiectivele
stabilite pentru viitor”
borarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea con-
form acestui articol: 22, 43, 44, 57, 60, 92, 95, 109, 111 [i 156; pentru textul integral al
Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Comitetul pentru Drepturile Copilului
Comentariul General nr.1 (2001)
Scopurile educa]iei
Articolul 29(1), Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului
Statele P`r]i sunt de acord c` educa]ia copilului ar trebui s` urm`reasc`:
(a) Dezvoltarea plenar` a personalit`]ii copilului, a talentelor [i a aptitudinilor sale
mentale [i fizice;
(b) Cultivarea respectului pentru drepturile omului [i libert`]ile fundamentale, precum
[i pentru principiile \nscrise \n Carta Na]iunilor Unite;
(c) Cultivarea respectului copilului fa]` de p`rin]ii sì, fa]` de identitatea sa cultural`,
limba [i valorile proprii, fa]` de valorile na]ionale ale ]`rii \n care trìe[te copilul, ale
29 ]`rii din care - eventual - este originar, precum [i fa]` de civiliza]ii diferite de a sa;
(d) Preg`tirea copilului pentru a duce o via]` responsabil` \ntr-o societate liber`, \n spi-
ritul \n]elegerii, p`cii, toleran]ei, egalit`]ii \ntre sexe [i al prieteniei \ntre toate popoa-
rele, grupurile etnice, na]ionale [i religioase [i persoanele de origine indigen`;
(e) Cultivarea respectului copilului fa]` de mediul natural.
Comentariul General 1 (2001): Scopurile educa]iei

Semnifica]ia articolului 29 (1)
1. Articolul 29, paragraful 1, din Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului are o im-
portan]` extins` („cu b`taie lung`“). Scopurile educa]iei pe care aceasta le stabile[te,
scopuri care au fost adoptate de comun acord de toate Statele P`r]i, promoveaz`,
sus]in [i protejeaz` valoarea fundamental` a Conven]iei: demnitatea uman` \nn`scut`
a fiec`rui copil [i drepturile lui inalienabile. Aceste scopuri, stipulate \n cele cinci sub-
paragrafe ale articolului 29 (1), sunt toate legate direct de realizarea demnit`]ii umane
[i a drepturilor copilului, luând \n considerare nevoile speciale de dezvoltare ale
copilului [i diversele capacit`]i de dezvoltare ale acestuia. Scopurile sunt: dezvoltarea
\n ansamblu a \ntregului poten]ial al copilului (29 (1) (a), inclusiv cultivarea respectului
pentru drepturile omului (29 (1) (b)), cre[terea sim]ului de identitate [i apartenen]`
(afiliere) (29 (1) (c)), precum socializarea [i interac]iunea copilului cu ceilal]i (29 (1) (d))
[i cu mediul (29 (1) (e)).
2. Articolul 29 (1) nu adaug` doar o dimensiune calitativ` dreptului de educa]ie recu-
noscut de articolul 28, care reflect` drepturile [i demnitatea inerent` a copilului; ci in-
sist` de asemenea, asupra nevoii ca educa]ia s` fie focalizat` pe copil, s` fie prietenoa-
s` fa]` de acesta [i s`-i confere putere, subliniind totodat`, nevoia ca procesele educa-
tive s` se bazeze pe \ns`[i principiile pe care le enun]` articolul. Educa]ia la care are
dreptul fiecare copil este una destinat` s` furnizeze copilului cuno[tin]e pentru via]`, s`
\nt`reasc` capacitatea copilului de a se bucura de \ntreaga gam` de drepturi ale omului
[i s` promoveze o cultur` adecvat` \n spiritul drepturilor omului. Scopul este de a-i
conferi copilului putere (\n origina, empowerment) prin dezvoltarea cuno[tin]elor [i de-
prinderilor sale, a capacit`]ilor lui de \nv`]are [i de alt` natur`, a demnit`]ii lui umane,
a respectului [i a \ncrederiii \n sine. Conceptul de „Educa]ie” merge \n acest context
mult dincolo de educa]ia [colar` formal` [i \mbrac` o gam` larg` de experien]e de
via]` [i de procese de \nv`]are care-i preg`tesc pe copii, individual sau colectiv, s`-[i
dezvolte personalit`]ile, talentele [i abilit`]ile [i s` trìasc` o via]` plin` de satisfac]ii \n
societate.
3. Dreptul copilului la educa]ie nu ]ine numai de problema accesului (articolul 28) ci [i
de con]inutul educa]iei. O educa]ie al c`rei con]inut este adânc \nr`d`cinat \n cadrul
sistemului de valori prev`zute de articolul 29 (1) pentru fiecare copil este un instrument
indispensabil pentru eforturile acestuia de a dobândi \n cursul vie]ii o atitudine echili-
brat`, favorabil` drepturilor omului, \n fa]a diferitelor provoc`ri ce \nso]esc aceast` pe-
rioad` de schimb`ri fundamentale caracterizate de globalizare, noile tehnologii [i alte
fenomene asociate. Aceste provoc`ri includ tensiunile dintre global [i local, individual
[i colectiv, tradi]ie [i modernitate, dintre considera]iile pe termen scurt [i pe termen

lung, dintre concuren]` [i egalitatea [anselor, dintre expansiunea cunoa[terii [i capa-
citatea de a o \n]elege, precum [i tensiunea existent` \ntre spiritual [i material. {i to-
tu[i, \n cadrul programelor [i politicilor na]ionale [i interna]ionale educa]ionale care
conteaz` cu adev`rat, elementele cuprinse \n cadrul articolului 29 (1) par foarte adesea
s` lipseasc` sau s` fie prezente doar ca o cosmetizare vag` [i ulterioar` a acestora.
4. Articolul 29 (1) stipuleaz` c` Statele P`r]i sunt de acord c` educa]ia ar trebui direc-
]ionat` c`tre o gam` mai larg` de valori. Acest acord dep`[e[te grani]ele religioase, na-
]ionale [i culturale din multe ]`ri ale lumii. La prima vedere, unele dintre valorile diver-
se exprimate \n articolul 29 (1) pot fi considerate a fi \n conflict unele cu altele, \n anu-
mite situa]ii. Astfel, eforturile de a promova \n]elegerea, toleran]a [i prietenia \ntre
toate popoarele, la care face referire paragraful (1) (d), s-ar putea s` nu fie automat
compatibile cu politicile destinate, conform paragrafului (1) (c), dezvolt`rii respectului
pentru identitatea cultural` proprie a copilului, pentru limba [i valorile sale, pentru
valorile na]ionale ale ]`rii \n care trìe[te, ale ]`rii din care acesta ar putea proveni [i
pentru civiliza]iile diferite de cea proprie. De fapt, o parte a importan]ei acestei preve-
deri const` exact \n faptul c` recunoa[te nevoia unei abord`ri echilibrate a educa]iei,
care s` reu[easc` s` reconcilieze diversele valori prin dialog [i respect al diferen]elor.
29
Mai mult, copiii pot juca un rol unic \n dep`[irea multora dintre diferen]ele care au
separat istoric grupurile de oameni.
Func]iile articolului 29 (1)
5. Articolul 29 (1) reprezint` mai mult decât o simpl` inventariere sau enumerare a dife-
ritelor obiective pe care educa]ia ar trebui s` le urm`reasc`. |n cadrul contextului ge-
neral al Conven]iei, educa]ia serve[te la eviden]ierea urm`toarelor dimensiuni:
6. |n primul rând, ea eviden]iaz` natura indispensabil` [i interdependent` a prevederi-
lor Conven]iei. Aceasta stipuleaz`, implementeaz`, integreaz` [i completeaz` o varie-
tate de alte prevederi [i nu poate fi \n]eleas` adecvat separat de acestea. Suplimentar
fa]` de principiile generale ale Conven]iei – nediscriminarea (articolul 2) Interesul supe-
rior al copilului (articolul 3), dreptul la via]`, la supravie]uire [i dezvoltare (articolul 6)
[i dreptul de a-[i exprima opiniile [i de a le fi luate \n considerare(articolul 12) – pot fi
men]ionate multe alte prevederi, cum sunt – dar nu numai – drepturile [i responsabili-
t`]ile p`rin]ilor (articolele 5 [i 18), libertatea de expresie (articolul 13), libertatea de gân-
dire (articolul 14), dreptul la informare (articolul 17), drepturile copiilor cu dizabilit`]i
(articolul 23), dreptul la educa]ia pentru s`n`tate (articolul 24), dreptul la educa]ie (arti-
colul 28), drepturile lingvistice [i culturale ale copiilor apar]inând grupurilor minoritare
(articolul 30).
7. Drepturile copiilor nu sunt valori deta[ate sau izolate lipsite de con]inut, ci coexist`
\ntr-un cadru etic mai larg ce este par]ial descris \n articolul 29 (1) [i \n preambulul la
Conven]ie. Prin aceast` prevedere s-a r`spuns multor critici f`cute la adresa Con-
ven]iei. Astfel, de exemplu, articolul subliniaz` importan]a respect`rii nevoii p`rin]ilor
de a privi drepturile prin prisma cadrului lor mai larg de factur` etic`, moral`, spiritual`,
cultural` sau social` [i a faptului c` majoritatea drepturilor copiilor, departe de a fi im-
puse din exterior, sunt s`dite \n cadrul valorilor comunit`]ilor locale.
8. |n al doilea rând, articolul acord` importan]` procesului prin care va fi promovat
dreptul la educa]ie. Nu trebuie subminat astfel accesul la celelalte drepturi, acesta tre-
buind a fi impus prin intermediul valorilor incorporate \n cadrul procesului educa]ional.
Acesta include nu doar con]inutul programei [colare ci [i procesele educa]ionale, me-
todele pedagogice [i mediul \n care are loc educa]ia, indiferent c` se desf`[oar` acas`,
la [coal` sau altundeva. Copiii nu \[i pierd drepturile \n momentul \n care p`[esc prin
por]ile [colilor. Astfel, de exemplu, educa]ia trebuie acordat` \ntr-o manier` care s`
respecte demnitatea inerent` a copilului [i s`-i permit` acestuia s`-[i exprime opiniile
\n mod liber, conform articolului 12 (1) [i s` participe la via]a [colar`. Educa]ia mai tre-
buie acordat` respectând limitele stricte ale disciplinei reflectate \n cadrul articolului 28
(2) [i promoveaz` non-violen]a \n [coli. Comitetul a indicat clar de nenum`rate ori \n
cadrul concluziilor sale finale c` pedeapsa corporal` nu respect` demnitatea inerent` a
copilului [i nici limitele stricte ale disciplinei [colare. Conformarea la valorile recunos-
cute \n cadrul articolului 29 (1) solicit` \n mod clar [colilor s` adopte o atitudine priete-
noas` fa]` de copii, \n deplinul \n]eles al acestui termen, [i s` respecte \n orice moment
demnitatea copilului. Participarea copiilor la via]a [colar`, crearea comunit`]ilor [co-
lare [i a consiliilor de elevi, educa]ia [i consilierea, precum [i implicarea copiilor \n pro-

cedurile disciplinare din [coal` ar trebui promovate ca parte a procesului general de
\nv`]are [i experimentare a realiz`rii acestor drepturi.
9. |n al treilea rând, \n timp ce articolul 28 se concentreaz` pe obliga]iile Statelor P`r]i
referitoare la crearea sistemelor de educa]ie [i la asigurarea accesului copiilor la
acesta, articolul 29 (1) subliniaz` dreptul individual [i subiectiv la o educa]ie de o anu-
mit` calitate specific`. |n conformitate cu accentul pus de Conven]ie pe importan]a de
a ac]iona \n interesul superior al copilului, acest articol subliniaz` mesajul educa]iei fo-
calizate pe copil: anume c` scopul cheie al educa]iei este dezvoltarea personalit`]ii indi-
viduale a copilului, a talentelor [i aptitudinilor sale, recunoscându-se faptul c` fiecare
copil are caracteristici, interese, aptitudini [i nevoi de \nv`]`re unice. Astfel, programa
[colar` trebuie s` aib` o relevan]` direct` pentru contextul social, cultural, de mediu [i
economic al copilului [i pentru nevoile sale curente sau viitoare [i s` ia \n considerare
capacit`]ile de dezvoltare ale copilului; metodele de predare trebuie concepute pentru
a satisface diferitele necesit`]i ale diferi]ilor copii. Educa]ia mai trebuie, de asemenea,
s` aib` scopul de a asigura \nsu[irea cuno[tin]elor esen]iale pentru via]` de c`tre orice
29 copil, asigurându-se c` nici un copil nu va p`r`si [coala f`r` a fi \nzestrat pentru a face
fa]` provoc`rilor pe care este de a[teptat c` le va \nfrunta \n via]`. Cuno[tin]ele de baz`
includ nu doar citirea [i aritmetica, ci [i cuno[tin]ele de via]` cum sunt: abilitatea de a
lua decizii echilibrate, de a rezolva conflictele \n manier` pa[nic`, de a adopta un stil de
via]` s`n`tos, de a avea rela]ii sociale adecvate [i responsabilitate social`, o gândire
critic`, talente creative [i alte aptitudini care s`-i furnizeze copilului instrumentele nece-
sare pentru a-[i realiza scopurile \n via]`.
10. Discriminarea pe baza oric`ror motive men]ionate \n articolul 2 din Conven]ie, indi-
ferent c` este evident` sau ascuns`, aduce o ofens` demnit`]ii umane a copilului [i
poate submina sau chiar distruge capacitatea copilului de a beneficia de [ansele oferite
de educa]ie. De[i negarea dreptului copilului de a avea acces la [ansele oferite de edu-
ca]ie constituie o chestiune ce ]ine de articolul 28 din Conven]ie, exist` multe feluri \n
care, nerespectarea principiilor con]inute de articolul 29, paragraful (1) din Conven]ie
pot avea un efect similar. S` lu`m un exemplu extrem, discriminarea pe baza sexului
poate fi introdus` prin practici, cum ar fi alegerea unei programe [colare care s` nu fie
conform` cu principiile egalit`]ii \ntre sexe, aranjamentele care limiteaz` beneficiile pe
care fetele le-ar putea ob]ine profitând de [ansele educa]ionale oferite, sau de mediile
nesigure sau neprietenoase care descurajeaz` participarea fetelor. Discriminarea \mpo-
triva copiilor cu dizabilit`]i este permis` \n multe sisteme formale [i informale de edu-
ca]ie, precum [i acas`. Copiii cu HIV/SIDA sunt, de asemenea, puternic discrimina]i \n
ambele sisteme. Toate aceste practici discriminatorii sunt \n contradic]ie direct` cu ce-
rin]ele articolului 29 (1) (a), care prevede ca educa]ia s` fie direc]ionat` \n vederea dez-
volt`rii personalit`]ii copilului, a talentelor [i a aptitudinilor sale mentale [i fizice la po-
ten]ialul lor maxim.
11. Comitetul dore[te s` sublinieze leg`turile ce exist` \ntre articolul 29 (1) [i lupta \m-
potriva rasismului, a discrimin`rii rasiale, xenofobiei [i a intoleran]ei ce le \nso]e[te.
Rasismul [i fenomenele asociate prosper` acolo unde exist` ignoran]`, fric` nefondat`
fa]` de diferen]ele rasiale, etnice, religioase, culturale [i lingvistice sau alte forme de
diferen]e, exploatarea prejudec`]ilor sau predarea sau r`spândirea unor valori distor-
sionate. Un „antidot” sigur [i de \ncredere \mpotriva acestor e[ecuri este oferirea unei
educa]ii care s` promoveze \n]elegerea [i aprecierea valorilor reflectate \n articolul 29
(1) inclusiv respectarea diferen]elor [i contestarea tuturor aspectelor ce ]in de discrimi-
n`ri [i prejudicii. Tocmai de aceea, ar trebui s` se acorde educa]iei una din cele mai
\nalte priorit`]i \n cadrul tuturor campaniilor \mpotriva rasismului [i ale fenomenelor
asociate acestuia. Trebuie s` se pun` accent pe sublinierea importan]ei educa]iei
despre rasism, a[a cum a fost practicat el la nivel istoric, [i mai ales despre cum se ma-
nifest` sau cum s-a manifestat \n anumite comunit`]i. Comportamentul rasist nu este
ceva \n care sunt implica]i numai „al]ii”. De aceea este important s` se focalizeze pe co-
munitatea proprie a copiilor atunci când se pred` despre drepturile omului [i ale co-
piilor [i despre principiul nediscrimin`rii. O asemenea educa]ie poate contribui efectiv
la prevenirea [i eliminarea rasismului, a discrimin`rii etnice, a xenofobiei [i a intoleran-
]ei ce le \nso]e[te.
12. |n al patrulea rând, articolul 29 (1) insist` asupra abord`rii de ansamblu a educa]iei
care s` asigure c`, [ansele oferite de educa]ie reflect` un echilibru adecvat \ntre pro-

movarea aspectelor fizice, mentale, spirituale [i emo]ionale ale educa]iei [i dimensiu-
nile intelectuale, sociale [i practice, precum [i aspectele copil`riei [i ale \ntregii vie]i.
Obiectivul general al educa]iei este de a maximiza capacit`]ile copilului [i [ansele aces-
tuia de a participa complet [i responsabil \ntr-o societate liber`. Trebuie subliniat faptul
c` tipul de predare care este focalizat \n principal pe acumularea de cuno[tin]e, sus]i-
nând competi]ia, supra\nc`rcarea copiilor cu sarcini (teme), pot afecta serios dezvol-
tarea armonioas` a copilului la poten]ialul maxim al talentelor [i aptitudinilor sale. Edu-
ca]ia trebuie s` fie prietenoas` fa]` de copii, pentru a inspira [i motiva pe fiecare copil
\n mod individual. Atmosfera din [coli ar trebui s` fie una uman`, permi]ând copiilor
s` se dezvolte potrivit poten]ialului lor de dezvoltare.
13. |n al cincilea rând, subliniaz` nevoia ca educa]ia s` fie elaborat` [i oferit` \ntr-o ase-
menea manier`, \ncât s` promoveze [i s` consolideze o gam` de valori etice specifice,
cuprinse \n Conven]ie, inclusiv educa]ia pentru pace, toleran]` [i respectul pentru me-
diul \nconjur`tor, \ntr-o manier` comprehensiv` [i integrat`. Aceasta poate cere o
abordare multidisciplinar`. Promovarea [i implementarea valorilor articolului 29 (1) nu
sunt necesare doar datorit` problemelor din alte p`r]i, ci trebuie s` se concentreze pe
problemele din cadrul comunit`]ii din care face parte copilul. |n aceast` privin]`,
29
educa]ia trebuie s` aib` loc \n familie, dar [i [colile [i comunit`]ile trebuie s` joace un
rol important. De exemplu, pentru dezvoltarea respectului fa]` de mediul natural, edu-
ca]ia trebuie s` fac` leg`tura \ntre problemele ce ]in de mediu [i dezvoltarea durabil`
[i factorii socio-economici, socio-culturali [i demografici. |n mod similar, copiilor ar
trebui s` li se cultive respectul pentru mediul \nconjur`tor acas`, la [coal` [i \n cadrul
comunit`]ii, trebuind s` fie abordate atât problemele na]ionale cât [i interna]ionale [i
s` implice copiii \n proiecte ecologice la nivel local, regional sau global.
14. |n al [aselea rând, reflect` rolul vital al [anselor educa]ionale adecvate la promo-
varea tuturor celorlalte drepturi ale omului [i pentru \n]elegerea caracterului lor indi-
vizibil. Capacitatea unui copil de a participa deplin [i responsabil \ntr-o societate liber`
poate fi sl`bit` sau subminat` nu doar prin refuzarea accesului la educa]ie, ci [i prin
lipsa de promovare a \n]elegerii valorilor recunoscute \n acest articol.
Educa]ia privind drepturile omului
15. Articolul 29 (1) poate fi considerat ca piatra de temelie pentru diferitele programe
de educa]ie privind drepturile omului elaborate de c`tre Conferin]a Mondial` pentru
Drepturile Omului, ]inut` la Viena \n 1993 [i promovate de agen]iile interna]ionale.
Totu[i drepturilor copilului nu le-a fost acordat \ntotdeauna locul adecvat \n contextul
acestor activit`]i. Educa]ia pentru popularizarea drepturilor omului trebuie s` prezinte
informa]ii despre con]inutul tratatelor privitoare la drepturile omului. Dar [i copiii ar
trebui s` \nve]e despre drepturile omului v`zând implementarea practic` a stan-
dardelor drepturilor omului fie acas`, fie la [coal`, fie \n cadrul comunit`]ii. Educa]ia
privind drepturile omului trebuie s` fie un proces \ndelungat [i complex, [i trebuie s`
\nceap` prin reflectarea valorilor drepturilor omului \n via]a [i experien]ele zilnice ale
copiilor.
16. Valorile cuprinse \n articolul 29 (1) sunt relevante pentru copiii care trìesc \n zone
unde exist` pace, dar acestea sunt [i mai importante pentru cei care trìesc \n situa]ii
de conflict sau de urgen]`. Dup` cum noteaz` Cadrul de Ac]iune de la Dakar, \n contex-
tul sistemelor educa]ionale afectate de conflicte, calamit`]i naturale sau de situa]ii de
urgen]`, este important ca programele educa]ionale s` fie conduse \ntr-o manier` care
s` promoveze \n]elegerea reciproc`, pacea [i toleran]a [i s` ajute la prevenirea violen-
]ei [i a conflictelor. Educa]ia privind dreptul umanitar interna]ional constituie o dimen-
siune important`, dar adesea neglijat` a eforturilor de a pune \n practic` articolul 29 (1).
Implementarea, monitorizarea [i revizuirea
17. Scopurile [i valorile reflectate \n cadrul acestui articol sunt stipulate \n termeni ge-
nerali, iar implica]iile acestora sunt foarte largi. Acest fapt se pare c` a condus multe
State P`r]i la presupunerea c` nu este necesar, sau c` este chiar inadecvat ca principiile
relevante s` fie reflectate de legisla]ie sau de directivele administrative. Aceast` presu-
punere este gre[it`. |n absen]a oric`rei forme de sus]inere formal` \n cadrul legisla]iei
sau politicii na]ionale, pare pu]in probabil c` principiile relevante sunt sau vor fi folosite
pentru a informa \n mod specific \n cadrul politicilor din domeniul educa]iei. De aceea,
Comitetul cheam` Statele P`r]i s` ia toate m`surile necesare spre a \ncorpora formal

aceste principii \n cadrul legisla]iei [i politicilor educa]ionale de la toate nivelele.
Promovarea eficient` a articolului 29 (1) necesit` reformarea fundamental` a progra-
mei [colare pentru a include diversele scopuri ale educa]iei [i o revizuire sistematic` a
textelor din c`r]i [i din alte materiale didactice, precum [i a politicilor [colare. Abord`-
rile care nu caut` altceva decât s` suprapun` scopurile [i valorile din articol peste
sistemul existent, f`r` a \ncuraja schimb`ri mai profunde sunt inadecvate. Valorile
relevante nu pot fi pur [i simplu incluse – [i deci considerate a fi compatibile cu – pro-
grama [colar` general` –, decât dac` cei de la care se a[teapt` s` transmit`, s` pro-
moveze, s` predea [i, pe cât posibil, s` exemplifice valorile nu sunt convin[i ei \n[i[i de
importan]a acestora. Tocmai de aceea, sunt necesare programe de instruire care pro-
moveaz` principiile reflectate \n cadrul articolului 29 (1) \nainte de predare [i pe durata
pred`rii, pentru preg`tirea profesorilor, administratorilor institu]iilor de educa]ie [i a
altora implica]i \n educa]ia copiilor. Este, de asemenea, foarte important ca metodele
de predare folosite \n [coli s` reflecte spiritul [i filozofia educa]iei din cadrul Conven]iei
cu privire la Drepturile Copilului [i scopurile educa]iei prezentate \n cadrul articolului
29 29 (1).
19. |n plus, \nsu[i mediul [colar trebuie s` reflecte libertatea [i spiritul de \n]elegere,
pace, toleran]`, egalitate \ntre sexe [i prietenie \ntre popoare, \ntre grupurile etnice, na-
]ionale [i religioase [i persoanele de origine indigen` la care s-a f`cut referire \n arti-
colul 29 (1) (b) [i (d). O [coal` care permite umilirea [i alte practici violente [i de exclu-
dere nu \ndepline[te cerin]ele articolului 29 (1). Termenul de „educa]ie privind dreptu-
rile omului” este, adesea, folosit \ntr-un sens care simplific` conota]iile acestuia. Ceea
ce este necesar, suplimentar fa]` de educa]ia formal` privind drepturile omului, este
promovarea valorilor [i politicilor favorabile drepturilor omului, nu doar \n cadrul [co-
lilor [i a universit`]ilor, ci [i \n cadrul comunit`]ii mai largi.
20. |n termeni generali, diversele ini]iative ale Statelor P`r]i pe care acestea trebuie s`
le ia, ca urmare a obliga]iilor lor ce le revin din Conven]ie, nu vor fi suficient fundamen-
tate \n absen]a unei difuz`ri largi a textelor Conven]iei \ns`[i, \n conformitate cu preve-
derile articolului 42. Acest lucru va facilita, de asemenea, rolul copiilor ca promotori [i
ap`r`tori ai drepturilor copilului \n via]a lor zilnic`. Pentru a facilita o difuzare mai larg`,
Statele P`r]i ar trebui s` raporteze m`surile pe care le-au luat pentru a atinge acest
obiectiv, iar |naltul Comisariat pentru Drepturile Omului ar trebui s` elaboreze o baz`
de date complex` \n toate versiunile lingvistice, \n care a fost reprodus` Conven]ia.
21. Mass-media, definite \n sens larg, trebuie s` joace un rol central \n promovarea va-
lorilor [i scopurilor reflectate \n cadrul articolului 29 (1) [i s` se asigure c` activit`]ile
lor nu vor submina eforturile altora de a promova acele obiective. Guvernele sunt obli-
gate prin Conven]ie conform articolului 17 (a), s` ia toate m`surile corespunz`toare
pentru „a \ncuraja mass-media s` difuzeze informa]iile [i materialele ce aduc beneficii
sociale [i culturale copiilor”.
22. Comitetul solicit` Statele P`r]i s` acorde mai mult` aten]ie educa]iei ca proces dina-
mic [i s` creeze instrumente cu ajutorul c`rora s` m`soare schimb`rile intervenite \n
timp referitor la articolul 29 (1). Fiecare copil are dreptul de a primi o educa]ie de cali-
tate, ceea ce necesit` \n schimb focalizarea pe calitatea procesului de \nv`]are, de pre-
dare [i a proceselor [i materialelor de predare, precum [i pe rezultatele procesului de
\nv`]are. Comitetul subliniaz` importan]a sondajelor care pot oferi oportunitatea de a
evalua progresul \nregistrat, pe baza lu`rii \n considerare a opiniilor actorilor implica]i
\n cadrul acestui proces, inclusiv copiii [colari sau care au terminat [coala, profesorii [i
liderii tineretului, p`rin]ii, administratorii [i directorii institu]iilor de educa]ie. |n acest
sens, Comitetul subliniaz` rolul procesului de monitorizare la nivel na]ional, care caut`
s` asigure c` p`rin]ii, copiii [i profesorii au ceva de spus \n leg`tur` cu deciziile rele-
vante din domeniul educa]iei.
23. Comitetul solicit` Statele P`r]i s` elaboreze [i s` dezvolte la nivel na]ional un plan
de ac]iune complex pentru a promova [i a monitoriza realizarea obiectivelor men]io-
nate \n articolul 29 (1). Dac` acest plan este elaborat \n contextul mai larg al planului
na]ional de ac]iune pentru copii, al planului na]ional de ac]iune pentru drepturile
omului sau al strategiei na]ionale de educa]ie \n domeniul drepturilor omului, Guvernul
trebuie s` se asigure totu[i c` acoper` toate aspectele prezentate \n articolul 29 (1) [i
c` face acest lucru din perspectiva drepturilor copiilor. Comitetul recomand` insistent
Na]iunilor Unite [i altor organisme interna]ionale implicate \n politicile educa]ionale [i

\n promovarea educa]iei despre drepturile omului s` caute s`-[i coordoneze mai bine
ac]iunile pentru a m`ri eficien]a procesului de implementare a articolului 29 (1).
24. Elaborarea [i implementarea programelor pentru promovarea valorilor reflectate \n
cadrul acestui articol trebuie s` fac` parte din r`spunsul standard, pe care Guvernele \l
dau aproape tuturor situa]iilor \n care au ap`rut tipare de \nc`lcare a drepturilor omu-
lui. Astfel, de exemplu, acolo unde au loc incidente majore de rasism, discriminare ra-
sial`, xenofobie [i intoleran]a ce le \nso]e[te [i care implic` elemente descrise la
punctul 18, este rezonabil s` presupunem c` Guvernul nu a f`cut tot ceea ar fi putut
pentru a promova valorile reflectate \n Conven]ie \n general [i \n cadrul articolului 29
(1) \n special. Prin urmare, trebuie s` fie adoptate m`suri suplimentare, conform arti-
colului 29 (1), inclusiv cùtarea [i adoptarea oric`ror tehnici educative care pot avea un
impact pozitiv \n realizarea drepturilor recunoscute \n Conven]ie.
25. Statele P`r]i mai trebuie s` aib` \n vedere stabilirea unei proceduri de revizuire care
s` r`spund` plângerilor referitoare la faptul c` politicile [i practicile existente nu sunt
conforme cu articolul 29 (1). Asemenea proceduri de revizuire nu necesit`, \n mod nea-
p`rat, crearea unor noi organisme de natur` legal`, administrativ` sau educa]ional`.
Din contr`, aceste proceduri pot fi \ncredin]ate institu]iilor na]ionale de protejare a
29
drepturilor omului sau altor organisme administrative deja existente. Comitetul solicit`
Statelor P`r]i ca, atunci când \[i prezint` rapoartele privitoare la acest articol, s` identi-
fice posibilit`]ile reale la nivel na]ional sau local pentru a realiza o revizuire a abord`-
rilor existente care au fost reclamate ca fiind incompatibile cu prevederile Conven]iei.
Trebuie prezentate informa]ii despre modul \n care aceste revizuiri pot fi ini]iate [i
despre num`rul de proceduri de revizuire \ntreprinse \n perioada de raportare.
26. Pentru a \mbun`t`]i procesul de examinare a rapoartelor Statelor P`r]i, referitoare
la prevederile articolului 29 (1) [i \n conformitate cu cerin]ele articolului 44, referitor la
faptul c` rapoartele trebuie s` indice factorii [i dificult`]ile, Comitetul solicit` tuturor
Statelor P`r]i s` prezinte indica]ii detaliate \n cadrul rapoartelor lor periodice despre
cele mai mari priorit`]i din jurisdic]ia acestora, care necesit` un efort concertat pentru
a promova valorile reflectate \n aceast` prevedere [i s` sublinieze programele [i activi-
t`]ile pe care [i le propun pentru urm`torii cinci ani pentru a rezolva problemele iden-
tificate.
27. Comitetul solicit` organismelor [i agen]iilor Na]iunilor Unite precum [i altor orga-
nisme competente, al c`ror rol este subliniat \n articolul 45, s` contribuie mai activ [i
sistematic la lucr`rile Comitetului pe tema articolului 29 (1).
28. Implementarea unui plan complex de ac]iune na]ional` pentru a m`ri gradul de
conformare cu articolul 29 (1) va necesita resurse umane [i financiare maxime posibile,
\n conformitate cu prevederile articolului 4. De aceea, Comitetul consider` c`, constrân-
gerile legate de lipsa resurselor nu pot justifica lipsa de angajare a Statului Parte \n
luarea unora dintre sau a tuturor m`surilor necesare. |n acest context [i \n lumina obli-
ga]iilor Statelor P`r]i de a promova [i \ncuraja cooperarea interna]ional`, atât \n ter-
meni generali (articolele 4 [i 45 din Conven]ie) cât [i \n ceea ce prive[te educa]ia
(articolul 28 (3)), Comitetul recomand` insistent Statelor P`r]i, care acord` cooperare
pentru dezvoltare, s` se asigure c` programele lor sunt elaborate astfel \ncât s` ia \n
considerare toate principiile con]inute \n articolul 29 (1).(HRI/GEN/1/Rev.5, paginile 255-
262).
Acordul interna]ional cu privi- fost p`strat` \n Conven]ie. Redactarea

frazei subliniaz` consensul interna]ional
re la scopurile educa]iei cu privire la scopurile educa]iei care de-
Fraza cheie a articolului 29(1) despre p`[esc grani]ele ostile ale religiei, na-
scopurile educa]iei \ncepe \n mod unic, ]iunii [i culturii ridicate \n atâtea p`r]i ale
astfel: „Statele P`r]i sunt de acord…”. lumii. Trei ]`ri [i-au prezentat rezervele
Textual, aceast` exprimare \[i are ori- fa]` de articolul 29. Indonezia: „Referitor
ginea \n sursa articolului [i anume, Pac- la prevederile articolului…29 - Guvernul
tul Interna]ional cu privire la Drepturile Republicii Indonezia declar` c` va aplica
Economice, Sociale [i Culturale, [i este aceste articole \n conformitate cu Con-
important de subliniat c` aceast` fraz` a stitu]ia sa” (CRC/C/2/Rev.5, p. 21). Atunci

când i s-a solicitat Indoneziei s` explice religia statului s` guverneze programa
Comitetului aceste rezerve, reprezentan- [colar` (vezi articolul 14, pagina 229).
tul Guvernului a spus c` exist` dificult`]i Totu[i, nici una dintre aceste rezerve nu
\n implementarea articolului din punctul duce \n mod necesar la \nc`lcarea prin-
de vedere al legisla]iei existente (Indo- cipiilor articolului 29, a c`rui elaborare a
nezia aplic` o program` [colar` la nivel fost rodul unui acord \ntre ]`ri care
na]ional), dar c` se sper` ca rezervele practic` toate religiile principale din
exprimate s` fie retrase o dat` cu noua lume.
legisla]ie care este \n curs de elaborare.
Rezerva exprimat` nu a fost retras` \nc`
(Indonezia SR.79, paragraful 36; „Dezvoltarea plenar` a perso-
Indonezia IRCO, Add.25, paragraful 5). nalit`]ii copilului, a talentelor
Turcia: „Republica Turcia \[i rezerv` [i a aptitudinilor sale mentale
dreptul de a interpreta [i de a aplica pre-
[i fizice”
29 vederile articolelor 17, 29 [i 30 din Con-
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului Gradul \n care sistemele de educa]ie din
\n conformitate cu textul [i spiritul Con- Statele P`r]i dezvolt` poten]ialul tuturor
stitu]iei Republicii Turcia [i a Tratatului copiilor depinde, \n mare m`sur`, de
de la Lausanne din 24 Iulie 1923 (CRC/ accesul la educa]ie [i de disponibilitatea
C/2/Rev.5, p. 33). educa]iei pentru to]i copiii pe baza egali-
Comitetul a apreciat c` aceast` rezerv` t`]ii de [anse, discutate la articolul 28
(vezi pagina 495) [i a gradului \n care in-
„poate avea un impact negativ asupra
spir` [i motiveaz` individual copilul
copiilor care apar]in grupurilor minorita-
(vezi de asemenea articolul 28, referitor
re ce nu sunt recunoscute ca atare de
la abandonul [colar, pagina 506). Mai
c`tre Tratatul de la Lausanne din 1923,
prive[te de asemenea gradul de adecva-
\n mod particular copiii de origine kur-
re a prevederilor educa]ionale speciale
d`”
pentru copiii cu dizabilit`]i [i cu dificul-
[i a solicitat Turciei s`-[i retrag` rezer- t`]i de \nv`]are, discutate la articolul 23
vele (Turcia IRCO, Add.152, paragrafele (vezi pagina 381). Pentru a implementa
11 [i 12). articolul 29 (1), Comitetul solicit` State-
Thailanda: „Aplicarea articolelor 7, 22 [i lor P`r]i s` elaboreze
29 din Conven]ia cu privire la Drepturile „un plan na]ional de ac]iune complex”,
Copilului se va face conform legilor na]i- adùgând: „dac` un asemenea plan va fi
onale, a reglement`rilor [i a practicilor elaborat \n contextul mai larg al planului
ce prevaleaz` \n Thailanda” (CRC/C/2/ na]ional de ac]iune pentru copii, al pla-
Rev.8, p. 40). Thailanda men]ioneaz` c` nului na]ional de ac]iune pentru dreptu-
[i-a retras rezervele exprimate fa]` de rile omului sau a strategiei na]ionale de
articolul 29 din Conven]ie (Thailanda educa]ie \n domeniul drepturilor omului,
IRCO, Add.97, paragraful 8). Guvernul trebuie s` se asigure c` acesta
Mai exist` acele ]`ri care [i-au exprimat se adreseaz` tuturor problemelor pre-
rezervele fa]` de articolul 14, referitor la zentate \n articolul 29 (1) [i c` face acest
dreptul copilului la „libertatea de gân- lucru din perspectiva drepturilor copilu-
dire, de con[tiin]` [i de religie” care lui”.
poate fi exercitat numai sub \ndrumarea Aceasta, deoarece:
p`rin]ilor \ntr-o manier` conform` cu
„Promovarea efectiv` a articolului 29 (1)
capacit`]ile de dezvoltare ale copilului -
necesit` reformularea fundamental` a
Algeria, Bangladesh, Belgia, Brunei
programei [colare, pentru a include dife-
Darussalam, Sfântul Scaun, Indonezia,
ritele scopuri ale educa]iei [i revizuirea
Iordania, Kiribati, Malaezia, Maldive,
sistematic` a textelor din manualele de
Maroc, Olanda, Polonia, Singapore [i
studiu [i a altor materiale [i tehnologii
Republica Arab` Sirian`. Anumite ]`ri
pedagogice, precum [i a politicilor din
(de exemplu: Belgia [i Olanda) sunt pre-
educa]ie. Abord`rile care nu urm`resc
ocupate s` pun` accent pe drepturile
altceva decât s` suprapun` scopurile [i
copiilor pe când altele sunt preocupate
valorile acestui articol peste sistemele
fie ca autoritatea p`rinteasc` s` determi-
existente f`r` a \ncuraja orice schimb`ri
ne educa]ia religioas` a copilului, fie ca

mai profunde sunt, \n mod clar, neadecvate. asupra standardelor comparabile \n
Valorile relevante nu pot fi efectiv inte- matematic` sau [tiin]e au ar`tat diferen-
grate [i compatibilizate cu programa ]e incredibile, care nu corespund nive-
[colar` general`, decât dac` cei de la lului de dezvoltare a ]`rii sau a inves-
care se a[teapt` s` transmit`, s` pro- ti]iilor economice \n educa]ie. Se pot
moveze, s` predea [i, pe cât posibil, s` face compara]ii similare [i privitor la as-
exemplifice ei \n[i[i aceste valori, vor fi pectele mai pu]in academice ale educa-
convin[i de importan]a acestora. Pro- ]iei, de exemplu valorile promovate de
gramele de formare ini]ial` [i continu` articolul 29.
(„pre-service & in-service training - \n Comentariul General nr. 1 indic`, de ase-
original), care promoveaz` principiile re- menea, faptul c` [colile pot avea o pro-
flectate \n articolul 29 (1) sunt deci esen- gram` mult prea avansat` [i pun mult
]iale pentru profesori, administratorii prea mult accentul pe competi]ie:
institu]iilor de educa]ie [i pentru alte
persoane implicate \n educa]ia copiilor” „Ar trebui eviden]iat faptul c` tipul de
(Comentariul General 1 al Comitetului
pentru Drepturile Copilului, HRI/GEN/1/
predare care este centrat \n special pe
acumularea de cuno[tin]e, pe sus]inerea
29
Rev.5, paragrafele 23 [i 18). competi]iei [i supra\nc`rcarea copiilor
cu teme [i sarcini, poate dùna serios
Articolul 29(1)(a) extinde rolul educa]iei, dezvoltarii armonioase a copilului la po-
dincolo de simpla dezvoltare a capaci- ten]ialul maxim al aptitudinilor [i talen-
t`]ilor mentale ale copilului, cum este telor sale” (Comentariul General 1 al Co-
perceput` \n mod tradi]ional responsa- mitetului pentru Drepturile Copilului,
bilitatea [colilor. Educa]ia ar trebui s` 2001, HRI/GEN/1/Rev.5, paragraful 12).
cultive [i talentele copiilor, inclusiv ta-
lentele creative \n domeniul artelor, a |n anumite ocazii, Comitetul a pus \n dis-
me[te[ugurilor, a sporturilor [i a talen- cu]ie aceste \ngrijor`ri ale sale \n cadrul
telor voca]ionale; a aptitudinilor lor fizi- examin`rii rapoartelor Statelor P`r]i. De
ce, de la capacit`]ile de coordonare mo- exemplu:
tric` pân` la activit`]ile fizice de baz` „Natura foarte competitiv` a sistemului
cum ar fi: \notul, gimnastica, ciclismul [i de \nv`]are poate dùna serios dezvolt`-
controlul mingii; [i dezvoltarea persona- rii armonioase a copilului la poten]ialul
lit`]ii copilului. Aceasta este, poate, cea maxim al aptitudinilor [i talentelor sale
mai mare provocare pentru [coli [i pro- [i preg`tirii copilului pentru a duce o
fesori: de exemplu, cum s`-l \nv`]`m pe via]` responsabil` \ntr-o societate li-
un copil s` fie bun [i generos, precum [i ber`” (Republica Coreea IRCO, Add.51,
s` scrie, s` citeasc` [i s` socoteasc`? paragraful 16).
Comitetul observ` c` articolul 29: „Luând not` de importan]a pe care Sta-
„accentueaz` mesajul educa]iei centrate tul Parte o acord` educa]iei, lucru ilus-
pe copil: acela c` scopul fundamental al trat de gradul ridicat de alfabetizare, Co-
educa]iei este dezvoltarea personalit`]ii mitetul este preocupat de faptul c` unii
individuale a copilului, a talentelor [i copii sunt expu[i unor tulbur`ri de dez-
aptitudinilor sale, recunoa[terea faptului voltare, datorit` stresului [i a sistemului
c` fiecare copil are caracteristici, inte- de \nv`]`mânt foarte competitiv [i, \n
rese, aptitudini [i nevoi de \nv`]are consecin]`, datorit` lipsei timpului ne-
unice” (Comentariul General 1 al Comi- cesar pentru recreere, activit`]i fizice [i
tetului pentru Drepturile Copilului, HRI/ odihn`, \n lumina principiilor [i prevede-
GEN/1/Rev.5, paragraful 9). rilor Conven]iei, mai ales articolele 3, 6,
12, 29 [i 31. Comitetul mai este preocu-
Nu este deci surprinz`tor faptul c` acest pat de num`rul semnificativ de cazuri de
Comitet a fost rareori capabil s` exami- fobie fa]` de [coal`” (Japonia IRCO,
neze modul \n care aceste ]`ri \nde- Add.90, paragraful 22).
plinesc obiectivele din domeniul educa-
]iei, cu excep]ia m`surilor statistice, cum „Statul Parte ar trebui s` realizeze o re-
sunt num`rul copiilor \nscri[i \n [coli, form` a programei [colare care s` subli-
num`rul copiilor care au renun]at la nieze importan]a gândirii critice [i dez-
[coal` sau a celor repeten]i. Cercet`rile voltarea capacit`]ilor de rezolvare a pro-
curente \ntreprinse la nivel interna]ional blemelor” (Iordania 2RCO, Add.125, pa-
ragraful 54).

„Cultivarea respectului pentru fic` la Conven]ie, de aceea Comitetul
\ncurajeaz` Statul Parte s` includ` \n
drepturile omului [i libert`]ile aceasta informa]ii specifice despre pre-
fundamentale, precum [i pen- vederile Conven]iei” (Austria IRCO, Add.
tru principiile \nscrise \n Carta 98, paragraful 25).
Na]iunilor Unite” Multor ]`ri li s-a recomandat s` includ`
\n programa lor [colar` drepturile
Al doilea obiectiv al educa]iei, conform copiilor stipulate \n Conven]ie. Printre
sub-paragrafului (b) include, pe lâng` aceste ]`ri se num`r` Armenia, Austria,
drepturile omului [i libert`]ile funda- Azerbaijan, Burundi, Belgia, Columbia,
mentale, „principiile \nscrise \n Carta Costa Rica, Finlanda, Guatemala, Sfân-
Na]iunilor Unite” (vezi caseta, pagina tul Scaun (in leg`tur` cu [colile catolice),
531). Islanda, India, Italia, Republica Islamic`
Deceniul Na]iunilor Unite pentru Educa- Iran, Japonia, Republica Coreea, Liban,
29 ]ia \n domeniul Drepturilor Omului 1995-

2004, a fost stabilit \n conformitate cu re-
Nicaragua, Nigeria, Norvegia, Portu-
galia, Ucraina, Marea Britanie [i Yemen.
zolu]iile 48/127, 49/184 [i 50/177 ale Adu- Comitetul a sus]inut c` rezolu]iile
n`rii Generale. Institu]iile educa]ionale 48/127 [i 49/184 ale Adun`rii Generale
guvernamentale [i neguvernamentale (Deceniul Na]iunilor Unite pentru Edu-
sunt \ndemnate s` introduc` programe ca]ia \n domeniul Drepturilor Omului)
de educa]ie \n domeniul drepturilor creeaz` oportunitatea pentru realizarea
omului. Drepturile Omului includ drep- acestui tip de ac]iuni, \mpreun` cu
turile din Conven]ie desemnate ca fiind articolul 42 din Conven]ie, care solicit`
Drepturile Copilului [i drepturile din statelor s` „fac` cunoscute pe scar`
pactele [i declara]iile generale, precum larg` principiile [i prevederile Conven-
[i drepturile anumitor grupuri de popu- ]iei, prin m`suri active [i corespunz`-
la]ie, cum ar fi persoanele cu dizabilit`]i, toare, \n rândul adul]ilor [i copiilor”.
femeile [i minorit`]ile etnice. Toate
Includerea prevederilor Conven]iei \n
aceste drepturi se refer` [i la copii.
programa [colar` \nseamn` c` popu-
|n 1995, Organiza]ia Na]iunilor Unite larizarea [i cunoa[terea drepturilor este
pentru Educa]ie, {tiin]` [i Cultur` un proces continuu pentru genera]ii
(UNESCO) a elaborat Declara]ia [i Ca- succesive de copii [i nu o singur` difu-
drul Integrat de Ac]iune al Educa]iei zare impus` de articolul 42, dup` cum a
pentru Pace, Drepturile Omului [i Demo- remarcat Comitetul \n cazul statului
cra]ie (vezi caseta de la pagina 533). Costa Rica:
Acest Cadru stabile[te politicile, obiecti-
„Comitetul … recomand` Statului Parte
vele [i strategiile de ac]iune pentru com-
s` realizeze programe continue de in-
baterea discrimin`rii, violen]ei [i xeno-
struire a profesorilor pe tema drepturilor
fobiei, pentru dezvoltarea respectului de
omului, inclusiv pe tema drepturilor
sine al elevilor, subliniind c` acesta din
copiilor. Comitetul \ncurajeaz` Statul
urm` este esen]ial pentru integrarea so-
Parte s` ia \n considerare posibilitatea
cial`…iar, reducerea e[ecurilor din acest
de a solicita asisten]` tehnic` \n acest
domeniu trebuie s` fie o prioritate (De-
domeniu, de exemplu de la UNESCO [i
clara]ia [i Cadrul Integrat de Ac]iune al
de la UNICEF” (Costa Rica 2RCO, Add.
Educa]iei pentru Pace, Drepturile Omu-
lui [i Democra]ie, UNESCO, 1995, para-
graful 22). „Educa]ia” dep`[e[te grani]ele progra-
mei [colare, dup` cum a sugerat Comi-
Comitetul [i-a concentrat aten]ia cu pre-
tetul Portugaliei:
c`dere asupra \ntreb`rii dac` programa
[colar` include cursuri despre Conven- „|n cadrul Deceniului Na]iunilor Unite
]ia cu privire la Drepturile Copilului, ob- pentru Educa]ia \n domeniul Drepturilor
servând \n cazul Austriei c`: Omului, Comitetul recomand` Statului
Parte s` lanseze o campanie de informa-
„Nimic din ceea ce \ncorporeaz` cursu-
re permanent` despre Conven]ie, atât \n
rile de „educa]ie civic`”, cum sunt de
rândul copiilor cât [i al adul]ilor” (Por-
exemplu drepturile omului [i drepturile
tugalia IRCO, Add.45, paragraful 20).
copiilor, nu pare s` fac` referire speci-

Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite
Textul Preambulului [i al Capitolului 1 al Cartei Organiza]iei Na]iunilor Unite, care
trateaz` Obiectivele [i Principiile, sun` dup` cum urmeaz`:
Preambul
NOI, POPOARELE NA}IUNILOR UNITE, HOT~RÂTE S~:
• salv`m genera]iile urm`toare de flagelul r`zboiului, care a produs distrugeri ne-
mai\ntâlnite oamenilor de dou` ori \n timpul vie]ii noastre, [i
• s` ne reafirm`m \ncrederea \n drepturile fundamentale ale omului, \n demnitatea
[i valoarea persoanei umane, \n egalitatea drepturilor b`rba]ilor [i femeilor [i a na-
]iunilor mari [i mici, [i
• s` stabilim condi]ii pentru men]inerea drept`]ii [i a respect`rii obliga]iilor ce de-
riv` din tratate [i din alte surse de drept interna]ional, [i
• s` promov`m progresul social [i standarde de via]` mai bune \ntr-o societate cu 29
o libertate mai mare,
IAR, |N ACEST SCOP:
• s` practic`m toleran]a [i s` trìm \n pace unii cu al]ii, \n bun` vecin`tate, [i
• s` ne unim for]ele pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale, [i
• s` ne asiguram, prin acceptarea principiilor [i instituirea metodelor, c` for]ele ar-
mate nu vor fi folosite, cu excep]ia interesului comun [i
• s` angaj`m cooperarea interna]ional` pentru promovarea dezvolt`rii economice
[i sociale a tuturor oamenilor,
AM DECIS SA NE UNIM EFORTURILE PENTRU REALIZAREA ACESTOR OBIECTIVE
|n mod corespunz`tor, Guvernele noastre, prin reprezentan]ii lor aduna]i \n ora[ul
San Francisco, \mputernici]i \n acest sens, au convenit asupra adopt`rii prezentei
Carte a Organiza]iei Na]iunilor Unite [i, prin prezenta, stabilesc o organiza]ie inter-
na]ional` care va fi cunoscut` drept Organiza]ia Na]iunilor Unite.
Capitolul 1
SCOPURI {I PRINCIPII
Articolul 1
Scopurile Organiza]iei Na]iunilor Unite sunt:
1. S` men]in` pacea [i securitatea interna]ionale [i \n acest scop: s` ia m`suri co-
lective eficiente pentru prevenirea [i \ndep`rtarea pericolelor pentru pace [i pentru
suprimarea actelor de agresiune [i a altor amenin]`ri la adresa p`cii, s` adopte mij-
loace pa[nice, conforme cu principiile justi]iei [i dreptului interna]ional, pentru
ameliorarea sau rezolvarea disputelor interna]ionale sau a situa]iilor care ar putea
duce la amenin]`ri la adresa p`cii;
2. S` dezvolte rela]ii de prietenie \ntre popoare bazate pe respectarea principiului
egalit`]ii \n drepturi [i pe dreptul popoarelor la independen]`, [i s` ia m`surile co-
respunz`toare pentru a \nt`ri pacea universal`;
3. S` ob]in` cooperarea interna]ional` \n rezolvarea problemelor interna]ionale cu
caracter economic, social [i cultural, sau cu caracter umanitar, s` \ncurajeze res-
pectarea drepturilor omului [i a libert`]ilor fundamentale ale tuturor, indiferent de
ras`, sex, limb` sau religie; [i
4. S` fie un centru pentru armonizarea ac]iunilor na]iunilor \n atingerea scopurilor
comune...
Articolul 2
Organiza]ia [i Membrii sì, \n urm`rirea Scopurilor stipulate \n cadrul Articolului 1,
vor ac]iona \n concordan]` cu urm`toarele Principii:

1. Organiza]ia se bazeaz` pe principiul egalit`]ii suverane a tuturor Membrilor sì.
2.Pentru a se asigura tuturor drepturile [i beneficiile ce rezult` din calitatea de
membru, to]i Membrii \[i vor \ndeplini cu bun` credin]` obliga]iile asumate prin
aceast` Cart`
3. To]i Membrii \[i vor rezolva disputele interna]ionale prin mijloace pa[nice [i \ntr-o
manier` care s` nu pericliteze pacea, securitatea [i justi]ia interna]ionale.
4. To]i Membrii se vor ab]ine de la folosirea amenin]`rilor sau a for]ei \n rela]iile lor
interna]ionale referitoare la integritatea teritorial` sau independen]a politic` a
oric`rui stat, sau a oric`ror alte mijloace neconforme cu Scopurile Na]iunilor Unite.
5. To]i Membrii vor acorda \ntreaga asisten]` Organiza]iei Na]iunilor Unite, \n toate
ac]iunile pe care aceasta le \ntreprinde \n conformitate cu prezenta Cart`, [i se vor
ab]ine de la acordarea de ajutor oric`rui stat fa]` de care Organiza]ia Na]iunilor
Unite ia m`suri preventive sau de for]`.
29 6. Organiza]ia se va asigura c`, statele care nu sunt Membre ale Organiza]iei Na]iu-
nilor Unite vor ac]iona \n conformitate cu aceste Principii, atât cât va fi necesar
pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale.
7. Nici una dintre prevederile con]inute de aceast` Cart` nu va autoriza Organiza]ia
Na]iunilor Unite s` intervin` \n problemele interne ale oric`rui stat sau s` cear`
Membrilor s` supun` respectivele probleme spre solu]ionare conform prezentei
Carte, dar acest principiu nu va \mpiedica aplicarea m`surilor stipulate \n Capitolul VII.
(Carta Na]iunilor Unite, Iunie 26, 1945).
Programa [colar` nu este singura mo- Sistemele administrative, codurile de

dalitate prin care sunt transmise valorile comportament [i metodele de predare
\n cadrul [colilor. Scopul nu este doar din [coli trebuie deci s` reflecte princi-
acela de a-i \nv`]a pe copii „drepturile piile Conven]iei, iar atitudinile [i com-
omului”, \n termeni de con]inut al tra- portamentele copiilor \n cadrul [colii
tatelor pentru drepturile omului, scopul trebuie s` fie atent evaluate, atât \n afara
este acela „de a le dezvolta [i cultiva s`lilor de clas` cât [i \n interiorul aces-
respectul pentru drepturile omului”. tora.
Exist` de asemenea, o parte ascuns` a
mesajelor transmise, referitoare la mo- „Cultivarea respectului copilu-
dul \n care elevii [i profesorii se com-
port` unii fa]` de ceilal]i. Copiilor nu le
lui fa]` de p`rin]ii sì...”
poate fi predat respectul pentru drep- S-au f`cut pu]ine comentarii pe mar-
turile omului decât dac` membrii comu- ginea acestui drept particular. Au fost
nit`]ii [colare practic` ceea ce predic`. formulate acuza]ii, cum c`, Conven]ia nu
Dup` cum a spus-o [i Comitetul: sus]ine drepturile p`rin]ilor [i c` \ncu-
„Astfel, eforturile de a promova accesul rajeaz` copiii s` nu-[i respecte p`rin]ii,
la celelalte drepturi nu trebuie subminat deci s-ar putea dovedi util` prezentarea
ci trebuie \nt`rit de valorile \mp`rt`[ite acestui drept celor care au suspiciuni la
\n cadrul procesului educa]ional. Acesta adresa Conven]iei.
include nu doar con]inutul programei Bine\n]eles c`, copiii ar trebui \nv`]a]i s`
[colare ci [i procesele educative, meto- respecte pe oricine, inclusiv pe ceilal]i
dele pedagogice [i mediul \n care se copii. De-a lungul istoriei, \n toate cul-
desf`[oar` educa]ia, indiferent c` are turile s-a afirmat c`, copiii nu-[i respect`
loc acas`, la [coal` sau altundeva. Copiii p`rin]ii, de aceea probabil c` le-a fost
nu \[i pierd drepturile lor umane \n vir- acordat` p`rin]ilor o men]iune special`
tutea faptului c` trec de por]ile [colii” aici. Este la fel de adev`rat c` profesorii
(Comentariul General 1 al Comitetului pot fi uneori distan]i sau batjocoritori la
pentru Drepturile Copilului, 2001, HRI/ adresa p`rin]ilor, mai ales dac` ace[tia
GEN/1/Rev.5, paragraful 8). nu sunt educa]i sau dac` provin dintr-o

cultur` minoritar`. Identitatea copilului valorile na]ionale ale ]`rii \n
este legat`, \n mod inevitabil, de cea a
p`rin]ilor acestora. Iar un sistem de
care trìe[te copilul, ale ]`rii
\nv`]`mânt care este lipsit de respect din care - eventual - este origi-
pentru p`rin]ii copiilor poate fi dùn`tor nar, precum [i fa]` de civiliza]ii
pentru respectul de sine al copiilor. diferite de a sa”
„Cultivarea respectului... fa]` Multe sisteme de educa]ie promoveaz`
activ patriotismul la nivelul elevilor,
de identitatea sa cultural`, lim- uneori \n dauna inocul`rii respectului
ba [i valorile proprii, fa]` de pentru culturile diferite, \n mod parti-
Educa]ia pentru Pace, Drepturile Omului [i Democra]ie

La Conferin]a Interna]ional` pentru Educa]ie din 1994, au fost adoptate urm`-
29
toarele Obiective, incluse \n Declara]ia Conferin]ei Interna]ionale a Educa]iei
pentru Pace, Drepturile Omului [i Democra]ie (sus]inut` de UNESCO \n anul urm`-
tor):
„Noi, Mini[trii Educa]iei care ne \ntâlnim \n cadrul celei de-a XLIV-a sesiuni a Con-
ferin]ei Interna]ionale pentru Educa]ie…
Ne oblig`m ferm:
• s` punem la baza educa]iei principiile [i metodele care contribuie la dezvoltarea
personalit`]ii elevilor, studen]ilor [i adul]ilor, de respect fa]` de celelalte fiin]e
umane [i pentru promovarea p`cii, a drepturilor omului [i a democra]iei;
• s` lu`m toate m`surile necesare pentru a institui, \n cadrul institu]iilor de \nv`-
]`mânt, o atmosfer` care s` contribuie la succesul procesului de \nv`]are [i a \n]e-
legerii interna]ionale, pentru ca acestea s` devin` locul ideal pentru exercitarea
toleran]ei, a respectului pentru drepturile omului, a practicii democratice [i locul
unde se poate \nv`]a despre diversitatea [i bog`]ia identit`]ilor culturale;
• s` lu`m m`suri pentru eliminarea discrimin`rilor directe [i indirecte \mpotriva fe-
telor [i femeilor din cadrul sistemelor de \nv`]`mânt precum [i m`suri specifice
pentru a ne asigura c` acestea \[i vor atinge poten]ialul maxim;
• s` acord`m o aten]ie special` amelior`rii programei [colare, s` \mbun`t`]im con-
]inutul textelor din manuale [i din alte materiale pedagogice incluzând noile teh-
nologii, pentru a educa cet`]eni responsabili, deschi[i fa]` de noile culturi, capabili
s` aprecieze valoarea libert`]ii, respectului demnit`]ii umane [i a diferen]elor, ca-
pabili s` previn` conflictele [i s` le rezolve prin mijloace pa[nice;
• s` adopt`m m`suri pentru a cre[te ponderea rolului [i statutului profesorilor din
cadrul sistemelor de educa]ie formal` [i informal` [i s` acord`m prioritate form`rii
ini]iale continue („pre-services & in-services training - \n original) [i recalific`rii
personalului didactic, inclusiv a directorilor [i a persoanelor responsabile cu plani-
ficarea. Aceast` formare trebuie s` se orienteze c`tre etica profesional`, educa]ia
civic` [i moral`, diversitatea cultural`, codurile na]ionale [i standardele interna]io-
nale recunoscute \n domeniul drepturilor omului [i a libert`]ilor fundamentale;
• s` \ncuraj`m dezvoltarea unor strategii inovative adaptate noilor provoc`ri de a
educa cet`]eni responsabili dedica]i p`cii, drepturilor omului, democra]iei [i dez-
volt`rii durabile, [i s` aplic`m m`suri de evaluare [i revizuire a acestor strategii;
• s` preg`tim cât mai rapid posibil, luând \n considerare structurile constitu]ionale
ale fiec`rui stat, programe de ac]iune pentru implementarea acestei Declara]ii”
(Declara]ia [i Cadrul Integrat de Ac]iune al Educa]iei pentru Pace, Drepturile Omu-
lui [i Democra]ie, articolul 2, cea de-a XLIV-a sesiune a Conferin]ei Interna]ionale
pentru Educa]ie (Geneva, 1994), aprobat` de Conferin]a General` a UNESCO la cea
de-a XXVIII-a sa sesiune (Paris, 1995)).

cular pentru culturile grupurilor mino- declara apartenen]a religioas`, de a-[i
ritare sau indigene care trìesc \n ]ar`. practica propria religie [i de a vorbi
Ocazional, \n anumite ]`ri se exprim` propria limb`” (vezi pagina 545).
preocuparea conform c`reia cultivarea
respectului fa]` de valorile na]ionale a
fost abandonat` sau este considerat`
„Preg`tirea copilului pentru a
demodat`. duce o via]` responsabil` \ntr-o
Importan]a modului de redactare a ur- societate liber`...”
m`torului sub-paragraf rezid` \n faptul
c` se acord` o considera]ie egal`, atât Acesta este scopul vital al educa]iei, de-
sistemelor de valori ale statului care \l oarece subliniaz` importan]a pred`rii
ratific` cât [i ale celorlalte state sau cul- unor subiecte mai pu]in „academice”
turi, acordându-se o aten]ie deosebit` cum sunt educa]ia sanitar` [i sexual`,
elevilor care sunt imigran]i sau care politica, bugetul, cet`]enia [i rela]iile so-
ciale. Mai presus de toate, elevii trebuie
29 apar]in unei culturi minoritare. Comite-
tul subliniaz` faptul c`, de[i exist` po- s` simt` c` educa]ia lor nu este separat`
de realitate – o cale sigur` pentru insa-
ten]ialul unui conflict \ntre valori:
tisfac]ie, e[ec [i o rat` \nalt` a abando-
„… de fapt, o parte din importan]a nului [colar (vezi articolul 28, pagina
acestei prevederi rezid` tocmai \n aceea 506). Comitetul [i-a exprimat astfel de
c` recunoa[te nevoia unei abord`ri \ngrijor`ri, de exemplu fa]` de Grenada:
echilibrate a procesului de educa]ie [i c`
reu[e[te s` reconcilieze diversele valori „…Comitetul r`mâne preocupat de rata
prin dialog [i respectarea diferen]elor. ridicat` a absen]elor (mai ales ale bìe]i-
Mai mult, copiii pot juca un rol unic \n lor), de accesul limitat la educa]ia secun-
atenuarea multora dintre diferen]ele dar`, de lipsa materialelor didactice rele-
care au separat, de-a lungul istoriei, gru- vante, de num`rul insuficient de cadre
p`rile umane unele de altele” (Comen- didactice calificate [i de tendin]a de a
tariul General 1 al Comitetului pentru folosi metode de predare care sunt
Drepturile Copilului, 2001, HRI/GEN/1/ orientate aproape exclusiv c`tre exami-
Rev.5, paragraful 4). nare… Comitetul recomand` Statului
Parte s`-[i revizuiasc` programul de
Trebuie subliniat faptul c`, no]iunea de educa]ie \n vederea \mbun`t`]irii ca-
„respect” implic` mai mult decât tole- lit`]ii [i gradului de relevan]` al acestuia,
ran]` [i \n]elegere. Aceasta \nseamn` re- pentru a se asigura c` elevilor le este
cunoa[terea valorii egale a oamenilor predat` o combina]ie de materii „acade-
din toate culturile, f`r` diferen]e. Edu- mice” [i deprinderi de via]`, inclusiv co-
ca]ia cu privire la valori ar trebui s` p`- municarea, luarea deciziilor [i aptitudi-
trund` \n \ntregul sistem de \nv`]`mânt, nile de solu]ionare a conflictelor” (Gre-
dup` cum a comentat Comitetul \n nada IRCO, Add. 121, paragraful 25.
leg`tur` cu situa]ia din Liban: Vezi, de asemenea, Saint Kitts [i Nevis
„...predarea valorilor este o dimensiune IRCO, Add.104, paragraful 28).
important` care ar trebui \ncorporat` \n Mauritius a fost \ndemnat s` includ`
cadrul programei [colare la toate nive- educa]ia sexual` \n programa [colar`
lurile de educa]ie. Materiile cuprinse \n (Mauritius IRCO, Add.64, paragraful 29)
programa [colar` ar trebui revizuite co- iar Libanul a fost sf`tuit \n leg`tur` cu
respunz`tor” (Liban IRCO, Add.54, para- programa sa [colar`:
graful 33).
„Par s` existe nevoi specifice \n dome-
Urm`torul sub-paragraf stabile[te unele niul educa]iei sanitare…” (Liban IRCO,
dintre principiile care subliniaz` impor- Add.54, paragraful 18).
tan]a pred`rii valorilor:
Comitetul [i-a exprimat preocuparea
„spiritul de \n]elegere, pace, toleran]` … fa]` de Marea Britanie \n leg`tur` cu
[i prietenie \ntre toate popoarele, grupu- aceast` problem`:
rile etnice, na]ionale [i religioase [i per-
soanele de origine indigen`”. Articolul „...p`rin]ii din Anglia [i }ara Galilor au
30 protejeaz`, de asemenea, drepturile posibilitatea de a-[i retrage copiii de la
minorit`]ilor [i ale popula]iilor indigene anumite p`r]i ale programelor de educa-
„de a se bucura de cultura lor, de a-[i ]ie sexual` din [coli”;

Educa]ia cu privire la drepturile copiilor \n Argentina
Ministerul Argentinian al Culturii [i Educa]iei a implementat Programul Na]ional
privind Drepturile Educa]ionale ale Copilului, al c`rui scop este „instruirea profe-
sorilor [i elaborarea unor strategii educa]ionale destinate s` ajute copiii [i tinerii s`
ob]in` cuno[tin]e despre, s`-[i exercite drepturile pe care le au [i s` \[i \ndepli-
neasc` responsabilit`]ile ce le revin”.
Programul include crearea unei re]ele de „{coli pentru Drepturile Copilului” bazate
pe un „model participativ” [i pe instruirea profesorilor cu privire la conceptele de
baz` ale drepturilor omului (Argentina IR, paragraful 18).
comentând c` nu a fost acordat` o aten- lor discriminatorii sau a atitudinilor

]ie suficient` dreptului copilului de a-i fi sociale ne-documentate poate duce la
auzit` opinia [i de a-i fi luat` \n conside-
rare conform articolului 12 (Marea Brita-
ostracizarea copiilor care sunt afecta]i
de HIV/SIDA. 29
nie IRCO, Add.34, paragraful 14). Comitetul a formulat recomand`ri \n
|n discu]iile cu El Salvador, un membru urma Dezbaterii Generale despre „Copiii
al Comitetului a comentat: „\n ceea ce care trìesc \ntr-o lume cu SIDA” (5 oc-
prive[te educa]ia sexual`, apreciem fap- tombrie 1998), ce cuprind urm`toarele
tul c` este predat` o anumit` form` de aspecte relevante pentru sistemele edu-
educa]ie sexual`, dar Comitetul regret` ca]ionale:
faptul c` fetele nu pot lua ini]iativa de a „...Eficien]a demonstrat` a strategiilor
solicita informa]iile necesare” (El Sal- de educare trebuie recunoscut` [i luat`
vador SR.86, paragraful 61). \n considerare datorit` contribu]iei ei
O alt` parte important` a educa]iei co- poten]iale la mic[orarea impactului epi-
piilor \n domeniul s`n`t`]ii este cea refe- demiei HIV/SIDA. Obiectivul cheie al po-
ritoare la HIV/SIDA. Nefurnizarea acestor liticilor HIV/SIDA este de a le permite co-
informa]ii de c`tre [coli poate fi efectiv piilor s` se protejeze ei \n[i[i“; „Accesul
fatal` copiilor; necombaterea atitudini- la informa]ie ca drept fundamental al co-
Educa]ia sanitar`: Recomand`rile Conferin]ei Interna]ionale

privind Popula]ia [i Dezvoltarea
„Tinerii ar trebui implica]i activ \n planificarea, implementarea [i evaluarea activi-
t`]ilor de dezvoltare [i a impactului acestora asupra vie]ii lor zilnice. Acest fapt este
deosebit de important \n leg`tur` cu activit`]ile de informare, educa]ie [i de comu-
nicare [i cu serviciile referitoare la s`n`tatea reproductiv` [i sexual`, inclusiv pre-
venirea sarcinilor la vârste mici, educa]ia sexual` [i prevenirea HIV/SIDA [i a altor
boli cu transmitere sexual`.
Accesul la aceste servicii, precum [i confiden]ialitatea [i caracterul lor privat tre-
buie asigurat cu sus]inerea [i sub \ndrumarea p`rin]ilor [i \n conformitate cu Con-
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului. |n plus, este nevoie de programe educa]io-
nale care s` dezvolte aptitudinile de planificare, de \nsu[ire a unui stil de via]` s`-
n`tos [i s` descurajeze abuzul de diferite substan]e.
„Pentru a fi cât mai eficient`, educa]ia cu privire la problemele ce ]in de popula]ie
trebuie s` \nceap` \n [colile primare [i s` continue de-a lungul tuturor nivelurilor
de educa]ie formal` [i informal`, luând \n calcul drepturile [i responsabilit`]ile p`-
rin]ilor [i nevoile copiilor [i adolescen]ilor. Acolo unde deja exist` asemenea pro-
grame, programa [colar` trebuie revizuit`, trebuie actualizat` [i extins` pentru a
oferi o acoperire adecvat` pentru toate aspectele sensibile cum sunt diferen]ele
dintre sexe, op]iunile [i responsabilit`]ile reproducerii [i bolile cu transmitere se-
xual`, cum sunt HIV/SIDA…” (Conferin]a Interna]ional` privind Popula]ia [i Dez-
voltarea, Cairo, 1994, A/CONF/171/13, paragrafele 6.15 [i 11.9).

pilului trebuie s` devin` elementul cheie toleran]ei, egalit`]ii \ntre sexe
al strategiilor de prevenire HIV/SIDA.
Statele trebuie s`-[i revizuiasc` legis-
[i a prieteniei \ntre toate po-
la]ia sau s` introduc` noi legi care s` ga- poarele, grupurile etnice, na]i-
ranteze dreptul copiilor de a avea acces onale [i religioase [i persoa-
la informa]ii privitoare la HIV/SIDA; nele de origine indigen`”
Informa]iile despre HIV/SIDA trebuie
adaptate la contextul social, cultural [i Comitetul a comentat:
economic, [i trebuie puse la dispozi]ia
„Rasismul [i fenomenele asociate apar
copiilor prin intermediul unor canale
acolo unde exist` ignoran]`, fric` ne-
media adecvate pentru vârsta publicului
fondat` de diferen]ele de factur` rasial`,
]int`. La alegerea grupurilor ]int`, tre-
etnic`, religioas`, cultural` [i lingvistic`
buie acordat` aten]ie nevoilor speciale
sau alte forme de diferen]e, exploatarea
ale copiilor care au experimentat discri-
prejudec`]ilor, \nv`]area [i r`spândirea
minarea sau care au nevoie de protec]ie
29 special`. Eficien]a strategiilor informa-
]ionale trebuie evaluat` dup` capa-
unor valori false. Un antidot de \ncrede-
re, pe termen lung, pentru aceste feno-
mene este educa]ia care promoveaz`
citatea lor de a determina o schimbare
\n]elegerea [i aprecierea valorilor reflec-
de atitudine” (Raportul celei de-a XIX-a
tate \n articolul 29 (1), inclusiv respectul
sesiuni, septembrie/octombrie 1998,
fa]` de diferen]e [i combaterea tuturor
CRC/C/80, paragraful 243. Pentru textul
aspectelor ce ]in de discriminare [i pre-
integral al recomand`rilor f`cute \n
judec`]i. Trebuie s` se acorde o priori-
urma Dezbaterii Generale, vezi articolul
tate absolut` educa]iei \n toate campa-
24, pagina 430).
nile \mpotriva efectelor negative ale
Dup` cum s-a discutat la articolul 12 (pa- rasismului [i fenomenelor asociate …
gina 205), „via]a responsabil` \ntr-o so- Comportamentele rasiste nu sunt feno-
cietate liber`” implic` predarea [i culti- mene manifestate doar de c`tre „al]ii”.
varea responsabilit`]ii sociale [i partici- Tocmai de aceea este important s` ne
parea activ` la procesul democratic. Nu concentr`m asupra comunit`]ii copilului
este u[or s`-i \nv`]`m aceste lucruri pe atunci când le sunt predate copiilor
copii dac` nu le [i practic`m \n acela[i drepturile omului [i ale copilului [i prin-
timp. cipiul nediscrimin`rii. Aceste \nv`]`turi
Dup` cum a comentat un membru al pot contribui efectiv la prevenirea [i eli-
Comitetului adresându-se reprezentan- minarea rasismului, a discrimin`rii etni-
tului Chinei: „…promovarea de c`tre ce, a xenofobiei [i a intoleran]ei asociate
Conven]ie a dreptului copilului de a acestora” (Comentariul General 1 al Co-
participa \n toate aspectele societ`]ii [i mitetului pentru Drepturile Copilului,
de a-[i exprima opiniile cere nu doar ca 2001, HRI/GEN/1/Rev.5, paragraful 5).
ace[ti copii s` fie preg`ti]i s` ac]ioneze Confruntat cu ]`ri r`v`[ite de conflicte
\n acest fel, ci [i ca adul]ii [i profesioni[- civile [i tensiuni rasiale, cu cre[terea
tii care lucreaz` cu copiii s` fie preg`ti]i atitudinilor xenofobe [i rasiste \n anumi-
pentru a dezvolta atitudinile participati- te ]`ri industrializate, Comitetul reco-
ve ale copiilor” (China SR. 299, paragra- mand` insistent Statelor P`r]i s` \ntre-
ful 33). prind` ac]iuni conforme cu aceste pre-
Comitetul a sugerat Fran]ei c` vederi. De exemplu:
„trebuie cùtate modurile de \ncurajare „Comitetul ar mai dori, de asemenea, s`
a copiilor pentru a-[i exprima opiniile [i sugereze folosirea m`surilor de educare
c` acestor opinii trebuie s` li se acorde a copiilor \n domeniul drepturile omului
importan]a cuvenit` \n cadrul proceselor [i ale copilului, ca pe o unealt` pentru a
de luare a deciziilor care le afecteaz` sus]ine pe mai departe scopurile Cam-
via]a, mai ales \n cadrul [colilor [i al co- paniei Europene pentru Tineri [i Cam-
munit`]ii locale” (Fran]a IRCO, Add.20, paniei Nordice de Combatere a Rasis-
paragraful 23). mului, Xenofobiei, Anti-Semitismului [i
Intoleran]ei. De asemenea, punctul de
vedere al Comitetului este acela c` este
„...\n spiritul \n]elegerii, p`cii, la fel de important ca metodele de pre-

dare folosite \n [coli s` reflecte spiritul [i
filozofia Conven]iei [i scopurile educa-
Practicarea democra]iei \n
]iei prezentate \n articolul 29” (Danemar- [colile spaniole
ca IRCO, Add.33, paragraful 29). |n Spania, Legea Fundamental` pentru
„Comitetul sugereaz`, \n continuare, c` Dreptul la Educa]ie stipuleaz` c` sco-
programa de studiu a tuturor [colilor ar pul asocia]iilor de elevi este : „… de a
trebui s` includ` o mai mare concentra- exprima opiniile elevilor referitoare la
re pe dezvoltarea personal` [i instruirea toate aspectele care le afecteaz` situa-
profesional` a elevilor, precum [i culti- ]ia din [coli”. Legea Fundamental` de
varea toleran]ei inter-etnice. Comitetul Organizare a Sistemului de Educa]ie
recomand` Statului Parte s` solicite stabile[te ca principii ale acestui sis-
asisten]a tehnic` a UNICEF \n aceast` tem: „dezvoltarea spiritului critic” [i
privin]`” (Fosta Republic` Iugoslav` a „\ncurajarea modelelor de comporta-
Macedoniei IRCO, Add.118, paragraful ment democratic” (Spania IR, paragra-
ful 117).
45).
29
mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei
noiembrie 2001) a afirmat nevoia de
[i a Intoleran]ei Asociate Acestora (Dur-
sisteme de \nv`]`mânt, simultan cu ne-
ban, Africa de Sud, septembrie 2001)
voia de a respecta convingerile religioa-
reflect` opiniile Comitetului \n cadrul
se (inclusiv ateismul [i dreptul de a nu
Declara]iei [i Programului sù de Ac]i-
avea nici o religie) [i de a \ncuraja to-
une. Se subliniaz` importan]a educa]iei
leran]a [i respectul fa]` de alte convin-
privind drepturile omului, \ndemnând
geri, propunând pa[ii pe care statele tre-
statele „s` introduc` [i, acolo unde este
buie s`-i fac` pentru a atinge aceste sco-
aplicabil, s` \nt`reasc` componentele
puri.
anti-discriminare [i anti-rasism \n cadrul
programelor pentru drepturile omului
din programa [colar`, s` dezvolte [i s` „...\n spiritul ... egalit`]ii \ntre
\mbun`t`]easc` materialele didactice
sexe”
relevante, inclusiv istoria [i alte manuale
[i s` se asigure c` to]i profesorii sunt Dup` cum s-a discutat la articolul 28,
preg`ti]i eficient [i sunt motiva]i adec- exist` o preocupare global` cu privire la
vat, pentru a forma copiilor atitudini [i discriminarea \mpotriva fetelor, \n ceea
tipare de comportament bazate pe prin- ce prive[te [colarizarea [i rata \nalt` a
cipiile ne-discrimin`rii, al respectului re- abandonului [colar (vezi, de asemenea,
ciproc [i al toleran]ei”. articolul 2, paginile 32-33). Cauzele aces-
Programul de Ac]iune cere statelor „s` tui fenomen sunt legate \n mare parte de
realizeze [i s` faciliteze activit`]ile meni- situa]ia familial` [i social` a acestor fete,
te s`-i educe pe tineri cu privire la drep- dar [i via]a [i programa [colar` pot
turile omului [i cet`]enia democratic` [i ac]iona ca obstacole. O dat` ajun[i la
s` le insufle valorile solidarit`]ii, respec- [coal`, este foarte important ca progra-
tului [i aprecierii diversit`]ii, inclusiv ma s` fie la fel de relevant` pentru via]a
respectul pentru diferite grupuri. bìe]ilor cât [i a fetelor; ca fetele s` fie
\ncurajate la materiile tradi]ional „mas-
Trebuie realizat sau intensificat efortul
culine” cum sunt matematica, [tiin]ele,
special pentru informarea [i sensibili-
ingineria [i informatica; ca [colile s` nu
zarea tinerilor pentru a respecta valorile
ac]ioneze \ntr-o manier` sexist` sau dis-
democratice [i drepturile omului, pentru
criminatorie, [i s` fie satisf`cute nevoile
a lupta \mpotriva ideologiei bazate pe
particulare ale fetelor.
falsa teorie a superiorit`]ii rasiale” (Pro-
gramul de Ac]iune A/CONF.189/12, para- Dezbaterea General` a Comitetului des-
grafele 129 [i 130). pre „Fete” a concluzionat c`, \n ceea ce
prive[te strategiile de \ncurajare a ega-
Documentul Final al Conferin]ei Interna-
lit`]ii \ntre sexe:
]ionale Consultative despre Educa]ia
{colar` \n leg`tur` cu Libertatea Religiei „Educa]ia are o importan]` esen]ial`. Ea
[i a Credin]ei, Toleran]a [i Ne-discrimi- permite dezvoltarea armonioas` [i in-
narea (]inut` la Madrid, Spania, \n format` a copiilor [i le d` \ncrederea [i

Combaterea discrimin`rii sexuale \n [colile germane
Comisia German` pentru Planificarea Educa]iei [i Promovarea Cercet`rii la nivel
Federal [i al Landurilor se concentreaz` acum pe m`surile complexe de eliminare
a mecanismelor de discriminare sexual` [i a violen]ei directe sau latente \m-
potriva fetelor \n [coli. M`surile includ recunoa[terea [i eliminarea formelor de
interac]iune discriminatorii din punct de vedere sexual din partea profesorilor; eli-
minarea rolurilor tradi]ionale restrictive sau discriminatorii \n ceea ce prive[te ma-
teriile, metodele de predare [i manualele; o mai mare recunoa[tere a intereselor
fetelor, a orient`rilor acestora [i a modalit`]ilor de \nv`]are legate de materiile [co-
lare [i metodele de predare, promovarea unei mai mari \ncrederi \n sine [i a inde-
penden]ei fetelor; \ncurajarea unei game mai largi de interese din partea bìe]ilor,
\n special cu privire la orientarea dual` c`tre munca la serviciu [i munca \n
gospod`rie. Aceste m`suri sunt direc]ionate c`tre profesori [i p`rin]i, c`tre bìe]i
[i fete (Germania IR, paragraful 219).
29
deprinderile necesare pentru a alege li- meile au fost slab reprezentate \n mod
ber \n propria via]` [i pentru a ac]iona tradi]ional, cum sunt matematica, [tiin-
\n contextul parteneriatului dintre sexe – ]ele [i tehnologia…“;
atât la nivel profesional cât [i la nivel „|ncurajarea institu]iilor de \nv`]`mânt
familial” (Raportul celei de-a VIII-a [i a mass-media s` adopte [i s` prezinte
sesiuni, ianuarie 1995, CRC/C/38, p. 50). imagini echilibrate [i ne-stereotipe cu
Comentariul Comitetului General a co- fete [i bìe]i…“;
roborat acest punct de vedere: „Promovarea drepturilor omului \n ca-
„discriminarea sexual` poate fi promo- drul programelor educa]ionale [i inclu-
vat` prin practici cum ar fi o program` derea, \n cadrul educa]iei cu privire la
[colar` care s` nu fie conform` cu prin- drepturile omului, a ideii c` drepturile
cipiul egalit`]ii \ntre sexe, de mecanis- omului pentru femei [i fete sunt o parte
mele care limiteaz` beneficiile pe care le inalienabil`, integral` [i indivizibil` a
pot ob]ine fetele \n urma [anselor edu- drepturilor universale ale omului…“;
ca]ionale care li se ofer`, precum [i prin „Elaborarea unor programe de instruire
intermediul unor medii nesigure sau [i a unor materiale pentru profesori [i
neprietenoase care s` descurajeze par- \nv`]`tori, cre[terea gradului de con[ti-
ticiparea fetelor” (Comentariul General entizare a rolului pe care ace[tia \l au \n
1 al Comitetului pentru Drepturile Co- cadrul procesului educa]ional, pentru a
pilului, 2001, HRI/GEN/1/Rev.5, paragra- le oferi strategii eficiente de predare,
ful 10). care s` ]in` seama de particularit`]ile de
Dup` cum remarc` Platforma de Ac]iune gen“;
a celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale „Asigurarea educa]iei [i formarea de-
privind Situa]ia Femeilor din 1995 de la prinderilor necesare pentru cre[terea
Beijing: oportunit`]ilor fetelor de a se angaja [i
„procesele educative cu tent` de dife- de a avea acces la procesele decizio-
ren]iere \n func]ie de sex, incluzând pro- nale...“;
grama [colar`, materiile [i practicile „Asigurarea educa]iei pentru a cre[te
[colare, atitudinile profesorilor [i inte- cuno[tin]ele [i aptitudinile fetelor legate
rac]iunea din cadrul claselor, consolide func]ionarea sistemelor economice,
deaz` inegalit`]ile dintre sexe care erau financiare [i politice…“;
deja existente“ (paragraful 261).
„Promovarea particip`rii depline [i
Ac]iunile strategice recomandate guver- egale a fetelor la activit`]ile extra[co-
nelor includ: lare, cum sunt sportul, teatrul [i activi-
„Dezvoltarea [i adoptarea unei progra- t`]ile culturale…” (Platforma de Ac]iune,
me, a unor materiale [i manuale care s` paragrafele 276-277 [i 279 – 280).
amelioreze propria imagine, via]a [i Sesiunea Special` a Adun`rii Generale
oportunit`]ile de munc` ale fetelor, \n denumit` „Beijing plus cinci” din 2000 a
mod particular \n domeniile \n care fe-

remarcat un anumit progres \n educa]ia pabili s` solu]ioneze conflictele prin
pentru fete, dar [i existen]a \n continua- cooperare [i \ntr-o manier` non-violent`
re a discrimin`rii la toate nivelurile (cea (Canada IR, paragraful 818).
de-a XXII-a sesiune special` a Adun`rii Comitetul a mai recomandat realizarea
Generale, A/RES/S-23/3). unor programe, de exemplu Algeriei [i
Comitetul a recomandat c`: statului Sierra Leone:
„includerea drepturilor copilului \n ca- „Comitetul recomand` s` fie adoptate
drul programei [colare trebuie urm`rit` m`surile corespunz`toare \n vederea
pentru… a combate atitudinile paterna- prevenirii, pe cât de mult posibil, a im-
liste [i discriminatorii care, dup` cum a pactului negativ al prevalen]ei violen]ei,
recunoscut [i Statul Parte, continu` s` prin educa]ie [i campanii de informare
predomine \n societate” (Guatemala \n [coli privind coabitarea pa[nic` [i so-
IRCO, Add.58, paragraful 30). lu]ionarea conflictelor pe cale pa[nic`”
„Trebuie luate m`suri pentru a preveni (Algeria IRCO, Add.76, paragraful 41).
cre[terea atitudinilor discriminatorii sau
a prejudec`]ilor fa]` de fete [i copiii
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte \n
eforturile acestuia de a integra, \n cadrul
29
apar]inând minorit`]ilor na]ionale… Se programei sale [colare [i \n cadrul pro-
recomand` realizarea unor studii com- gramelor de instruire a profesorilor,
plexe pe aceste teme importante, pentru educa]ia pentru pace, educa]ia civic` [i
a avea o mai bun` \n]elegere a acestor drepturile omului, [i recomand` Statului
fenomene [i pentru a facilita elaborarea Parte s` continue acest proces, s`-l ex-
politicilor [i programelor pentru a le tind` pentru a include drepturile copilu-
combate eficient” (Mauritius IRCO, lui, [i s` se asigure c` fiecare copil pri-
Add.64, paragraful 29). me[te o astfel de educa]ie” (Sierra
Leone IRCO, Add.116, paragraful 67.
Vezi, de asemenea, ca exemplu, Burundi
„\n spiritul … p`cii” IRCO, Add.133, paragraful 66).
O educa]ie oferit` \n spiritul p`cii sus- Raportul Dezbaterii Generale a Comite-
]ine, \n mod clar, principiul metodelor tului pe tema „Copiii \n conflictele arma-
non-violente ale disciplinei [colare, dute” include urm`toarele:
p` cum s-a discutat la articolele 19 [i 28 „Au fost discutate m`surile generale
(paginile 317 [i 511). Chile, de exemplu, destinate s` previn` apari]ia unor con-
a stabilit \n 1992 o Comisie cunoscut` [i flicte.
sub denumirea de {coala pentru Pace, S-a pus accentul pe rolul pe care-l poate
care a analizat violen]a [i relele trata- juca educa]ia:
mente din [coli (Chile SR.148, paragraful (a) Educa]ia \n spiritul \n]elegerii, al soli-
21). Educa]ia joac`, de asemenea, un rol darit`]ii [i al p`cii, dup` cum este reflec-
[i \n cadrul obiectivelor prezentate \n tat \n articolul 29 din Conven]ia cu pri-
articolele 38 [i 39, privind conflictele ar- vire la Drepturile Copilului;
mate [i reabilitarea copiilor victime (vezi (b) Educa]ia [i preg`tirea militarilor [i a
paginile 679 [i 701). grupurilor care lucreaz` cu [i pentru co-
Copiii sunt adesea violen]i unii fa]` de pii;
ceilal]i, iar statele abia \ncep s`-[i \nde- (c) Educa]ia [i difuzarea informa]iilor \n
plineasc` obliga]iile de a identifica [i mod special pentru copii.
preveni intimidarea \n [coli. Marea Bri- S-a atras aten]ia asupra necesit`]ii de a
tanie, de exemplu, a fost dat ca exemplu crea un nivel de con[tientizare privind
de Comitet pentru ini]iativele sale \mpo- motivele politice care stau la baza exis-
triva intimid`rii (Marea Britanie IRCO, ten]ei conflictelor; o asemenea atitudine
Add.34, paragraful 4). Educarea copiilor poate contribui la luarea \n considerare
\n spiritul non-violen]ei include deprin- a solu]iilor reprezentate de mediere sau
derea aptitudinilor specifice de solu]io- conciliere, destinate s` previn`
nare a conflictelor. Provincia Ontario conflictul sau s` atenueze efectele aces-
(Canada) a introdus programul „Eu \n- tuia” (Raportul celei de-a II-a sesiuni,
sumi [i Societatea” care-i \ns`rcina pe septembrie/octombrie 1992, CRC/C/10,
profesori s` se asigure c` elevii sunt ca- paragraful 70).

S` facem \nv`]area pl`cut`
„Chiar [i o mic` diferen]` \n procesul de \nv`]are poate face copil`ria mai pl`cut`.
Dac` orele devin mai participative [i mai interactive, povara \nv`]atului va disp`-
rea. Copiii care se afl` actualmente \n afara sistemului [colar vor fi atra[i din nou
[i re]inu]i \n sistem, dac` \nv`]area va deveni u[oar`, relevant` [i pl`cut`. Este
posibil s` oferim copiilor educa]ie [i distrac]ie \n acela[i spa]iu.
Rata ridicat` a abandonului [colar care a fost observat` la copiii s`raci de la sate,
la copiii triburilor [i la fete se datoreaz` \n mare parte metodelor pedagogice nein-
spirate [i complet neadecvate care sunt urmate de ace[tia. Dac` procesul de \nv`-
]are poate fi f`cut pl`cut, atunci un copil se poate gândi chiar s` revin` la [coal`,
\n timpul sù liber de recreere.
„Anumite recomand`ri ale Comitetului Consultativ Na]ional referitoare la \mbu-
n`t`]irea sistemului de \nv`]`mânt, copiilor [colari (Comitetul Yash Pal) includ:
29 \ncurajarea realiz`rilor de grup, descentralizarea cadrului programei [colare, expe-
rimentarea unor inova]ii pedagogice. Acestea sunt urmate la nivel na]ional [i
statal. Institu]iile de educa]ie timpurie nu trebuie s` promoveze violen]a asupra co-
piilor mici, sub forma unei pred`ri formale a cititului, scrisului [i a numerelor. Tre-
buie redus` povara ghiozdanelor grele cu c`r]i” (India IR, paragrafele 249 [i 250).
Cultivarea respectului copilului \nconjur`tor, inclusiv cele legate de si-

guran]a apei potabile, educa]ia sanitar`,
fa]` de mediul natural” alimenta]ia [i ecosistemele, precum [i \n
Aceast` prevedere este unic` \n cadrul activit`]ile relevante, legând aceste stu-
Conven]iei cu privire la Drepturile Copi- dii cu serviciile [i cercet`rile \ntreprinse
lului [i reflect` urgen]a [i grija tot mai \n parcurile na]ionale, \n rezerva]iile na-
mare legat` de problemele de mediu. turale, \n siturile ecologice, etc” (Capito-
Declara]ia de la Rio din 1992 privind Me- lul 36, p. 223).
diul [i Dezvoltarea Durabil` (Agenda 21) Agenda 21 mai men]ioneaz`, de aseme-
subliniaz` faptul c` to]i oamenii, inclusiv nea c`: „\n conformitate cu strategiile
copiii, ar trebui s` con[tientizeze nevoia lor, Guvernele ar trebui s` stabileasc`
de dezvoltare durabil` [i de grij` fa]` de proceduri care s` permit` consultarea [i
mediul \nconjur`tor. Principiul 10 pre- posibila participare a tinerilor de ambele
vede: sexe, \ncepând din 1993, la procesele
„Problemele de mediu sunt cel mai bine decizionale legate de mediu, implicând
rezolvate cu participarea tuturor cet`]e- tineretul la nivel local, na]ional [i regio-
nilor interesa]i, de la toate nivelurile renal …[i …stabilind echipe de lucru care
levante”, iar Principiul 21: s` cuprind` tineri [i organiza]ii neguver-
namentale ale tinerilor, care s` dezvolte
„Creativitatea, idealurile [i curajul tineri- programe educa]ionale [i de con[tien-
lor lumii ar trebui mobilizate pentru rea- tizare destinate \n mod specific popula-
lizarea unui parteneriat global \n vede- ]iei tinere, cu privire la problemele cri-
rea atingerii unei dezvolt`ri durabile [i tice ce-i afecteaz` pe tineri. Aceste echi-
pentru a asigura un viitor mai bun pen- pe ar trebui s` foloseasc` metode edu-
tru to]i”. ca]ionale formale [i informale pentru a
Recomand`rile cuprinse \n Agenda 21 atinge o audien]` maxim`” (Capitolul
reflect` scopurile Conven]iei cu privire 25, pp. 193-194).
la Drepturile Copilului: „Autorit`]ile rele- Comitetul subliniaz` faptul c` educa]ia
vante ar trebui s` se asigure c` fiecare cu privire la mediu nu trebuie s` fie pur
[coal` este ajutat` s` elaboreze planuri teoretic`:
de lucru pentru activit`]i de mediu, cu
participarea elevilor [i a personalului „Educa]ia trebuie s` lege no]iunile de
propriu. {colile ar trebui s`-i implice pe dezvoltare ecologic` [i durabil` cu fac-
copiii [colari \n studiile locale [i regio- torii socio-economici, socio-culturali [i
nale referitoare la s`n`tatea mediului demografici. |n mod similar, respectul

fa]` de mediul natural trebuie dobândit Comitetul pentru Drepturile Economice,
de copil acas`, la [coal` [i \n cadrul Sociale [i Culturale comenteaz`: „...stan-
comunit`]ii, trebuie s` cuprind` atât dardele minime se pot adresa proble-
probleme na]ionale cât [i interna]ionale melor cum sunt admiterea, programa
[i s`-i implice activ pe copii \n cadrul [colar` [i recunoa[terea certificatelor/
proiectelor de mediu de la nivel local, diplomelor… aceste standarde trebuie
regional [i global” (Comentariul General s` fie conforme cu obiectivele educa]iei
1 al Comitetului pentru Drepturile Copi- stabilite \n [cadrul Pactului]”. Se re-
lului, 2001, HRI/GEN/1/Rev.5, paragraful marc`, de asemenea, c`:
13). „Având \n vedere principiile nediscrimi-
Comitetul a recomandat Libanului s` in- n`rii, ale [anselor egale [i particip`rii
troduc` cursuri despre mediu \n [coli efective \n societate a tuturor, statul are
(Liban IRCO, Add.54, paragraful 18). obliga]ia de a se asigura c` libertatea…
nu va duce la discrepan]e extreme \ntre
Libertatea de a \nfiin]a [coli \n [ansele educa]ionale ale anumitor gru-
puri din societate” (Comitetul pentru 29
afara sistemului de stat, care Drepturile Economice, Sociale [i Cultu-
s` fie \n conformitate cu sco- rale, Comentariul General 13, 1999, HRI/
GEN/1/Rev.5, p. 81).
purile educa]iei, a[a cum sunt
ele definite \n Conven]ie [i \n Paragraful este formulat ca un drept al
persoanelor mai degrab` decât ca o
standardele minime stabilite obliga]ie a Statului Parte. |n acest articol
de c`tre stat nu i se solicit` Statului Parte s` stabi-
leasc` „standarde minime”. Totu[i, arti-
Acest drept repet` cuvânt cu cuvânt colul 3 (3) stipuleaz` c`: „Statele P`r]i se
articolul13(4) din Pactul Interna]ional cu vor asigura c` toate institu]iile, serviciile
privire la Drepturile Economice, Sociale [i unit`]ile responsabile pentru protec]ia
[i Culturale. |n ciuda \ngrijor`rii Comite- [i \ngrijirea copiilor se vor conforma
tului fa]a de impactul discriminatoriu pe standardelor stabilite de autorit`]ile
care-l are educa]ia privat` asupra celei competente, mai ales \n ceea ce prive[te
de stat [i asupra familiilor s`race (vezi siguran]a, s`n`tatea, num`rul [i califi-
articolul 28, pagina 487), dreptul de a carea personalului propriu, precum [i
opta pentru o alt` educa]ie decât cea supervizarea competent` a acestuia”.
oferit` de sistemul de stat este un drept
Aceasta \nseamn` c` statele trebuie s`
important, nu doar pentru a proteja li-
se asigure c` [colile private respect`
bert`]ile individuale, ci [i pentru nu exis-
asemenea standarde. Faptul c` [colile
t` o re]et` de „educa]ie bun`”, iar siste-
private sunt obligate s` se conformeze
mul de \nv`]`mânt ar trebui s` permit`
scopurilor educa]iei stabilite \n articolul
diversitatea [i flexibilitatea. Cele dou`
29(1) implic` [i obliga]ia statelor de a
condi]ii din articolul 29 (2) sunt dou` ele-
verifica dac` respectivele [coli respect`
mente cheie ale acestei libert`]i [i
aceast` obliga]ie.
anume c` educa]ia privat` trebuie s` se
conformeze scopurilor educa]iei stabili- Comitetul a informat statul Mauritius, de
te \n articolul 29(1) [i c` trebuie s` se exemplu, c` este
conformeze oric`ror standarde minime „preocupat de lipsa de supervizare a
obligatorii. Acestea previn de exemplu, [colilor private”
existen]a [colilor religioase care se con-
centreaz` numai pe studiul textelor doc- ceea ce sugereaz` obliga]ia statului de a
trinare, sau a [colilor care nu-i preg`tesc inspecta [colile private (Mauritius IRCO,
pe copii pentru o „via]` responsabil`”, Add. 64, paragraful 15).
necultivându-le deprinderile de baz`.

incluzând:
nivelurile guvernamentale (articolul 29 este relevant pentru departamentele de edu-
ca]ie, s`n`tate [i mediu)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 29, acestea ar trebui s` includ` instruirea pro-
fesorilor, administratorilor din sistemul educa]ional [i a personalului implicat \n
orientarea profesional`)?

Au fost revizuite scopurile educa]iei \n conformitate cu Comentariul General al Co-
mitetului (2001)?
Copiii din \ntreaga ]ar` beneficiaz` de toate formele de educa]ie, cu scopul de a le
dezvolta:
personalitatea la poten]ialul maxim?
talentele, la poten]ialul maxim?
aptitudinile mentale, la poten]ialul maxim?
aptitudinile fizice, la poten]ialul maxim?
Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului este \ncorporat` \n cadrul programei [co-
lare?

Copiii sunt \nv`]a]i despre celelalte principii ale drepturilor omului?
Sistemele administrative din [coli se conformeaz` principiilor Conven]iei?
Metodele de predare se conformeaz` principiilor Conven]iei?
Institu]iile de \nv`]`mânt, materialele didactice, serviciile [i programa [colar` dezvolt`
respectul copiilor pentru:
P`rin]ii lor?
Identitatea lor cultural` sau na]ional`, limba [i valorile proprii?
Valorile na]ionale ale Statului Parte respectiv?
Valorile na]ionale ale ]`rii din care provin copiii?
Valorile na]ionale ale altor civiliza]ii?
Toate formele de educa]ie au scopul de a-i preg`ti pe copii pentru a duce o via]` res-
ponsabil` \ntr-o societate liber`?
{colile practic` proceduri democratice?
Li se acord` copiilor responsabilit`]i [i posibilitatea de a practica dreptul de a alege,
luarea de decizii [i dreptul la independen]`?
Copiii sunt educa]i cu privire la:
promovarea s`n`t`]ii?
sexualitate [i s`n`tatea reproducerii?
rela]iile sociale, inclusiv aptitudini de mediere [i negociere, precum [i de
rezolvare a conflictelor pe cale pa[nic`?
administrarea banilor [i a bugetului?
legisla]ie?
responsabilit`]ile vie]ii comunitare [i ale statutului de cet`]ean?
Educa]ia \ncurajeaz` \n]elegerea, toleran]a [i prietenia \ntre to]i oamenii?
Au fost luate m`suri de combatere a discrimin`rii sexuale \n:
programa [colar`?
materialele didactice?
atitudinile pedagogice?
ethosul [colar?
Copiii sunt educa]i cu privire la valorile non-violente \n spiritul p`cii?
Institu]iile de \nv`]`mânt previn toate formele de violen]`, indiferent c` vin din par-
tea elevilor sau profesorilor?
Au fost adoptate m`suri \mpotriva intimid`rii \n [coli?
Includ toate formele de \nv`]`mânt strategii de dezvoltare a respectului copilului
fa]` de mediul natural?
Este permis` func]ionarea [colilor private?
Exist` standarde minime care solicit` ca [colile private:
s` nu fac` discrimin`ri?
s` dezvolte aptitudinile elevilor lor la poten]ialul maxim?
s` predea [i s` practice valorile stipulate \n articolul 29 (1)?

s` respecte drepturile copilului stipulate \n Conven]ie?
s` aib` personal didactic suficient [i preg`tit corespunz`tor [i s` respecte
cerin]ele sanitare [i de siguran]`?
Au fost luate m`suri cum ar fi inspec]iile [i procedurile de reglementare, pentru a
se asigura c` toate [colile private se conformeaz` acestor standarde?

Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare este strâns legat` de cea a articolului 29, includ:
Articolul 17: accesul la informa]ie [i rolul mass media
Articolul 24: s`n`tatea (inclusiv educa]ia pentru s`n`tate)
Articolul 31: odihna, timpul liber, recreerea, joaca [i cultura
Articolul 33: protec]ia \mpotriva consumului de droguri
Articolul 38: copiii \n conflictele armate

Copiii
apar]inând
minorit`]ilor
sau popula]iilor
indigene
30
|n acele state, \n care exist` minorit`]i etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de
origine indigen`, unui copil care apar]ine unei astfel de minorit`]i sau unei popula]ii in-
digene nu i se poate nega dreptul de a se bucura de propria cultur`, de a-[i declara
apartenen]a religioas` [i de a practica propria religie, sau de a vorbi propria limb`, \n
comun cu al]i membri ai grupului sù.
rticolul 30 protejeaz` drepturile pectul pentru cultura, limba [i valorile
A copiilor minoritari sau din gru-

purile indigene de a se bucura
de cultura lor, de a-[i practica
religia [i de a-[i vorbi limba, al`turi de
ceilal]i membri din grupul lor.
proprii ale copilului \n cadrul scopurilor
educa]iei [i sus]ine dreptul copilului de a
fi educat \n afara sistemului de stat; iar
articolul 40 solicit` folosirea de inter-
pre]i, \n cazul \n care copilul nu poate \n-
Se poate pune \ntrebarea: De ce este ne- ]elege limba folosit` \n procesul de
cesar articolul 30? Articolele 7 [i 9 previn administrare a justi]iei juvenile. |n plus,
separarea copiilor de p`rin]ii lor cu ex- articolele 10 [i 22 solicit` luarea unor
cep]ia unor motive grave, articolul 8 asi- m`suri speciale \n ceea ce prive[te copiii
gur` dreptul copilului de „a-[i p`stra imigran]i [i refugia]i. Deasupra tuturor
propria identitate“, articolul 14 garan- acestora se afl` articolul 2, care asigur`
teaz` libertatea religioas` a copilului cu toate drepturile conferite prin Conven]ie Sumar
referire direct` la rolul p`rin]ilor sì \n f`r` nici un fel de discriminare, „indife-
acest sens, articolul 16 previne imixtiu- rent de rasa, culoarea,…, limba, reli-
nea arbitrar` sau ilegal` \n via]a familiei gia,…, originea na]ional`, etnic` sau so-
copilului, articolul 20 asigur` c`, atunci cial` …sau alt statut al copilului, al p`-
când copilul este privat de mediul sù rin]ilor sau al reprezentan]ilor sì le-
familial, „se va acorda aten]ia cuvenit` gali“.
nevoii de continuitate \n procesul de |n lumina acestor articole, prevederile
cre[tere a copilului din punctul de ve- articolului 30 pot p`rea inutile. Totu[i,
dere al mediului sù etnic, religios, cul- dovezile covâr[itoare despre discrimina-
tural [i lingvistic“; articolul 21 reafirm` rea continu` [i serioas` \ndreptat` \m-
aceste aspecte cu referire la adop]iile in- potriva popula]iilor minoritare sau indi-
terna]ionale; articolul 29 include res- gene justific` men]ionarea drepturilor
COPIII APAR}INÂND MINORIT~}ILOR SAU POPULA}IILOR INDIGENE 545

acestora \n cadrul unui articol separat. sublinieze dreptul de a se bucura \n pace
Conven]ia insist` cu prec`dere asupra de practicile [i credin]ele care nu dù-
dreptului copiilor de a fi proteja]i \mpo- neaz` nim`nui, indiferent cât de ciudate
triva practicilor v`t`m`toare ale p`rin- ar putea p`rea celorlal]i. Articolul 30 afir-
]ilor, familiilor [i comunit`]ilor lor. Pen- m` marea diversitate a culturilor practi-
tru Conven]ie este la fel de important s` cate \n cadrul oferit de drepturile omu-
lui.
Extrase din
form Conven]iei
30 Pentru textul integral al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
|n cadrul acestei sec]iuni, li se solicit` Statelor P`r]i s` furnizeze informa]ii rele-
vante, inclusiv despre principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau
de alt` natur` care sunt \n vigoare, factorii implica]i [i dificult`]ile \ntâmpinate [i
progresele realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei; prio-
rit`]ile procesului de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor referitoare
la:
...(d) Copiii apar]inând minorit`]ilor sau popula]iilor indigene; (articolul 30)
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice specifice [i in-
dicatorii relevan]i pentru situa]ia copiilor la care face referire paragraful [prece-
dent] ….“
D. Copiii apar]inând minorit`]ilor sau popula]iilor indigene (articolul 30)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate, inclusiv la nivel legisla-
tiv, administrativ, educa]ional, bugetar [i social, pentru a asigura c`, acestor copii
apar]inând minorit`]ilor etnice, religioase, lingvistice sau popula]iilor indigene nu
le este negat dreptul ca, \mpreun` cu ceilal]i membri ai grupului lor:
S` se bucure de propria cultur`;
S`-[i declare apartenen]a religioas` [i s`-[i practice propria religie;
S` vorbeasc` propria limb`;
|n acest sens, rapoartele ar trebui s` prezinte informa]ii inter alia, despre:
Minorit`]ile etnice, religioase sau lingvistice sau popula]iile indigene existente
sub jurisdic]ia Statului Parte;
M`surile adoptate pentru a se asigura p`strarea identit`]ii minorit`]ilor sau po-
pula]iilor indigene de care apar]ine copilul;
M`surile adoptate pentru recunoa[terea [i asigurarea drepturilor stabilite \n Con-
ven]ie, pentru copiii care apar]in minorit`]ilor sau pentru copiii indigeni;
M`surile adoptate pentru prevenirea oric`ror forme de discriminare [i pentru
combaterea prejudec`]ilor fa]` de ace[ti copii, precum [i m`surile pentru a asi-
gura accesul acestora la oportunit`]i egale, inclusiv \n ceea ce prive[te \ngrijirea
s`n`t`]ii [i educa]ia;

]iei, [i anume interesul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului, drep-
tul la via]`, supravie]uire [i la dezvoltarea \n toat` m`sura posibilului, precum [i
nediscriminarea;
M`surile adoptate pentru a se asigura c`, \n cadrul procesului de implementare
a drepturilor recunoscute \n articolul 30 se acord` importan]a cuvenit` celorlalte
prevederi ale Conven]iei, inclusiv \n domeniul drepturilor civile, mai ales \n leg`-
tur` cu p`strarea identit`]ii copilului, mediului sù familial [i \ngrijirea alterna-
tiv`; (de exemplu articolul 20, paragraful 3 [i articolul 21), educa]ia [i administra-
rea justi]iei juvenile;
Date relevante, dezagregate despre copiii respectivi, \n func]ie de vârst`, sex,
limb`, religie [i originea etnic` [i social`;
Progresul realizat [i dificult`]ile \ntâlnite \n procesul de implementare a acestui
articol, precum [i obiectivele propuse pentru viitor“.
30
conform acestui articol: 22, 30, 57, 60, 81 [i 106; pentru textul integral al Instruc-
]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Cadru general lare care s` se \ndep`rteze de cea din

Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Articolul 27 din Pactul Interna]ional cu rile Civile [i Politice (E/CN.4/1986/39,
privire la Drepturile Civile [i Politice p.13; Detrick, p. 408).
men]ioneaz`: „\n acele state \n care exis- Manualul de Raportare privind Respec-
t` minorit`]i etnice, lingvistice sau religi- tarea Drepturilor Omului, 1997, sublini-
oase, persoanelor ce apar]in acestor mi- az` c` prin \nlocuirea pluralului, folosit
norit`]i, nu li se va nega dreptul de a se \n Pact „pentru persoanele ce apar]in
bucura de propria cultur`, de a-[i decla- acestor minorit`]i“, cu o referire la copil,
ra apartenen]a religioas` [i de a practica a fost eviden]iat caracterul individual al
propria religie sau de a vorbi propria drepturilor recunoscute \n acest articol,
limb`, al`turi de ceilal]i membri ai chiar dac` copilul se va bucura de ele \n
grupului lor“. „comun cu al]i membri ai grupului sù“
Articolul 30 din Conven]ia cu privire la (Manual, pagina 489).
Drepturile Copilului repet` astfel, cu re- Toate acestea sunt amelior`ri clare, care
ferire special` la copil, mai mult sau mai \ns` nu se \ndep`rteaz` de la principiile
pu]in, cuvânt cu cuvânt, textul Pactului Pactului. |n plus, ar trebui poate notat
cu privire la Drepturile Civile [i Politice, faptul c` \n anumite ]`ri au fost negate
adùgând \n plus drepturile „persoane- drepturile popula]iei majoritare (de
lor de origine indigen`“. exemplu \n Africa de Sud \n perioada
Articolul 30 a ap`rut ca urmare a unei apartheid-ului) [i faptul c` exist` grupuri
propuneri f`cut` de o organiza]ie negu- minoritare care nu pot sus]ine c` sunt
vernamental` numit` Consiliul Puncte- „etnice, religioase sau lingvistice“ (cum
lor Cardinale (Four Directions Council), sunt de exemplu anumite comunit`]i
sus]inut` de Mexic, de a dedica un arti- „nomade“ din Europa de Vest) dar, care
col din Conven]ie drepturilor copiilor in- au fost priva]i de dreptul de a se bucura
digeni. de propria cultur`.
Grupul de Lucru care se ocupa de re- Comentariul General 23 al Comitetului
dactarea Conven]iei a c`zut repede de pentru Drepturile Omului despre artico-
acord cu privire la faptul c` aceast` pre- lul 27 din Pactul Interna]ional cu privire
vedere va trebui s` acopere drepturile la Drepturile Civile [i Politice face urm`-
tuturor copiilor minoritari [i a concluzi- toarele preciz`ri:
onat c` nu ar fi util s` introduc` o formu- „…acesta este un drept conferit per-

soanelor ce apar]in grupurilor mino- Rev.5, pp. 147-150).
ritare, [i care este diferit [i suplimen- Formularea negativ` a frazei „nu i se
tar fa]` de toate celelalte drepturi la poate nega dreptul…“ din articolul 27
care sunt \ndrept`]ite al`turi de toate din Conven]ie (reluat` \n articolul 30 din
celelalte persoane, conform Pactului; Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
nu este un drept colectiv la autode- lului) nu a fost repetat` [i \n cadrul De-
terminare [i nu prejudiciaz` suvera- clara]iei despre Drepturile Persoanelor
nitatea [i integritatea teritorial` a Apar]inând Minorit`]ilor Na]ionale Etni-
Statului Parte. |n acela[i timp, dreptul ce, Lingvistice [i Religioase, adoptat` de
de a se bucura de propria cultur` Adunarea General` \n 1992. |n acest
poate consta „\ntr-un mod de via]` text, drepturile persoanelor apar]inând
care este strâns legat de teritoriu [i minorit`]ilor sunt stipulate \n termeni
de utilizarea resurselor acestuia. care sunt mai degrab` afirmativi decât
Aceasta poate fi, \n mod particular, negativi (de exemplu: „Statele vor pro-
30 adev`rat pentru membrii unor comu-

nit`]i indigene care formeaz` o mino-
teja existen]a [i identitatea etnic` sau
na]ional`, cultural`, lingvistic` [i religi-
ritate“, ce se ocup` cu „activit`]i tra- oas` a minorit`]ilor din cadrul propriilor
di]ionale cum sunt pescuitul [i vân`- teritorii…“) iar obliga]ia statelor de a im-
toarea sau dreptul de a trì \n rezer- plementa aceste drepturi este stipulat`
va]ii“; \n mod foarte clar („…[i va oferi condi]ii-
obliga]iile interna]ionale [i na]ionale le pentru promovarea acelei identit`]i…
de a nu face discrimin`ri [i de a-i tra- statele vor adopta m`suri legislative [i
ta pe to]i \n mod egal nu \nseamn` c` de alt` natur` care s` fie adecvate
minorit`]ile nu pot fi recunoscute; pentru realizarea acestor deziderate“)
(articolul 1).
dreptul se aplic` tuturor persoanelor
aflate pe teritoriul statului, nu doar |n plus, Comitetul pentru Eliminarea Dis-
cet`]enilor sau celor care sunt rezi- crimin`rii Rasiale a adoptat o Recoman-
den]i permanen]i; dare General` privind drepturile popu-
la]iilor indigene, solicitând Statelor P`r]i
dreptul de a vorbi o limb` minoritar` s` „recunoasc` [i s` respecte cultura,
trebuie deosebit de libertatea de ex- istoria, limbajul [i modul de via]` dis-
primare [i de dreptul inculpa]ilor de a tinct al acestora, ca pe o \mbog`]ire a
beneficia de serviciile unui interpret: identit`]ii culturale a statului [i s` pro-
acesta sus]ine dreptul minorit`]ilor moveze conservarea acesteia“, prin re-
de a vorbi limba matern` \n interiorul cunoa[terea drepturilor acestor popu-
comunit`]ii respective; la]ii asupra teritoriului [i prin crearea
formularea dreptului \n termeni de „condi]iilor care s` le permit` o dezvol-
nega]ie „nu i se poate nega drep- tare economic` [i social` sus]inut`,
tul…“, recunoa[te mai mult ca ori- compatibil` cu caracteristicile lor cul-
când existen]a unui drept. Aceasta turale“ (Comitetul pentru Eliminarea
oblig` Statul Parte s` adopte m`suri Discrimin`rii Rasiale, Recomandarea
pozitive, atât \n ceea ce prive[te pro- General` XXIII, 1997, HRI/ GEN/1/Rev.5,
priile ac]iuni cât [i \mpotriva ac]iuni- pp. 192 [i 193).
lor altor persoane din ]ar`, \n vederea Deoarece ]`rile fac uneori diferen]ieri
protej`rii identit`]ii culturale, a limbii \ntre drepturile cet`]enilor [i cele ale re-
[i a religiei grupurilor minoritare; ziden]ilor, ratificarea Conven]iei Interna-
aceste m`suri pozitive nu trebuie s` ]ionale pentru Protejarea Drepturilor
discrimineze, pe de alt` parte, nici un Tuturor Muncitorilor Migran]i [i ale
alt grup sau persoan`, sau s` \ncalce Membrilor Familiilor acestora, din 1990
orice alt articol din Conven]ie; este, de asemenea, foarte important`.
Aceast` Conven]ie protejeaz` drepturile
scopul este acela de a asigura supra-
muncitorilor migran]i de a-[i manifesta
vie]uirea [i dezvoltarea continu` a
religia (articolul 12); Statele P`r]i „vor
minorit`]ilor, „\mbog`]ind astfel so-
asigura respectarea identit`]ii culturale
cietatea \n ansamblul ei“ (Comitetul
a muncitorilor migran]i [i a membrilor
pentru Drepturile Omului, Comenta-
familiilor acestora [i nu \i vor \mpiedica
riul General 23, 1994, HRI/GEN/1/
s`-[i men]in` leg`turile culturale cu ]ara

de origine“ (articolul 31) [i vor adopta dat dou` declara]ii interpretative“.
politici care s` asigure predarea, \n ca- Rezerva exprimat` se refer` la articolul 30.
drul procesului de \nv`]`mânt pentru Luând \n considerare articolul 2 din Con-
copiii acestora, atât \n limba local` cât [i stitu]ia Republicii Fran]a („Fran]a este o
\n limba lor matern` (articolul 45). Republic` indivizibil`, secular`, demo-
Conferin]a Mondial` \mpotriva Rasis- cratic` [i social`. Ea va asigura egali-
mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei tatea tuturor cet`]enilor \n fa]a legii f`r`
[i Intoleran]ei (Durban, Africa de Sud, nici o deosebire \n func]ie de origine,
septembrie 2001), reitereaz` \n Declara- ras` sau religie. Va respecta toate cre-
]ia sa, textul articolului 30 (Declara]ia, din]ele…“), Fran]a consider` c` articolul
paragraful 73). Programul de Ac]iune \n- 30 [13 \n text] nu este aplicabil \n ceea ce
deamn` statele „s` adopte, acolo unde prive[te Republica. |ntr-adev`r, pe baza
este cazul, m`suri corespunz`toare pen- acestor principii de egalitate [i de
tru a se asigura c` toate persoanele nediscriminare, existen]a minorit`]ilor
apar]inând minorit`]ilor etnice sau na]i-
onale, lingvistice [i religioase au acces
nu poate fi recunoscut` \n Fran]a \n
sensul unor grupuri care s` se bucure de 30
la educa]ie f`r` nici un fel de discrimi- un statut special. Fran]a [i-a exprimat o
nare [i, acolo unde va fi posibil, li se va rezerv` similar` referitoare la articolul
acorda oportunitatea de a \nv`]a \n lim- 27 din Pactul Interna]ional cu privire la
ba matern`, pentru a-i proteja de orice Drepturile Civile [i Politice“ (Fran]a IR,
form` de rasism, discriminare rasial`, Add.15, paragraful 47).
xenofobie [i intoleran]` la care ar putea Comitetul a luat act
fi supu[i“ (Programul de Ac]iune, A/
CONF.189/12, paragraful 124; Programul „cu preocupare de rezerva exprimat`.
de Ac]iune mai con]ine, de asemenea, Comitetul dore[te s` sublinieze faptul c`
recomand`ri detaliate referitoare la Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
popula]iile indigene). lului urm`re[te s` protejeze [i s` ga-
ranteze drepturile individuale ale co-
Rezerve piilor, inclusiv drepturile copiilor apar]i-
Turcia [i Fran]a [i-au exprimat anumite nând minorit`]ilor“ (Fran]a IRCO, Add.
rezerve referitoare la articolul 30. 20, paragraful 11).
Turcia declar`: „Republica Turc` \[i re- Explica]ia Fran]ei este dificil de \n]eles
zerv` dreptul de a interpreta [i de a apli- deoarece articolul 30 nu acord` „un sta-
ca prevederile articolelor 17, 29 [i 30 din tut special“ grupurilor minoritare, ci pro-
Conven]ia cu privire la Drepturile Co- tejeaz` pur [i simplu drepturile lor civile,
pilului \n conformitate cu litera [i cu spi- dup` cum o face [i Constitu]ia Fran]ei.
ritul Constitu]iei Republicii Turce [i cu Comentariul General al Comitetului pen-
Tratatul de la Lausanne din 24 iulie tru Drepturile Omului cu privire la arti-
1923“ (CRC/C/2/Rev.5, p. 33). colul 27 din Pact se adreseaz` pozi]iei
Comitetul a observat c` aceste rezerve adoptate de Fran]a: „Pactul face distinc-
]ie, de asemenea, \ntre drepturile prote-
„pot avea un impact negativ asupra co- jate conform articolului 27 [i garan]iile
piilor ce apar]in grupurilor etnice care prezentate \n articolele 2 (1) [i 26.
nu sunt recunoscute ca minorit`]i na]io- |ndrituirea acordat` persoanelor de arti-
nale, conform Tratatului de la Lausanne colul 2 (1) de a se bucura de toate drep-
din 1923, \n special copiii de origine turile conferite de Pact f`r` discriminare
Kurd`“ [i \ncurajeaz` retragerea aces- se aplic` tuturor persoanelor din terito-
tora (Turcia IRCO, Add.152, paragraful riul sau din jurisdic]ia statului, indiferent
11). c` aceste persoane apar]in sau nu unei
Fran]a declar`: „Guvernul Republicii de- minorit`]i. |n plus, exist` un drept dis-
clar` c`, \n lumina articolului 2 din Con- tinct acordat de articolul 26, cel de ega-
stitu]ia Republicii Franceze, articolul 30 litate \n fa]a legii, dreptul la protec]ia
nu este aplicabil, din punctul de vedere egal` oferit` de lege [i nediscriminarea
al Republicii“ (CRC/C/2/Rev.5, p.18). Ex- cu privire la drepturile acordate [i la
plica]ia oferit` de Fran]a \n Raportul sù obliga]iile impuse de state. Acesta
Ini]ial nu duce lucrurile mult mai depar- guverneaz` exercitarea tuturor dreptu-
te: „Fran]a [i-a exprimat o rezerv` [i a rilor, indiferent dac` sunt protejate sau

nu prin Pact, drepturi pe care Statul 8, p. 44).
Parte le acord` prin lege persoanelor Comitetul nu a comentat pe marginea
aflate pe teritoriul sau sub jurisdic]ia sa, acestei declara]ii atunci când a r`spuns
indiferent dac` apar]in sau nu minori- Raportului Ini]ial al Venezuelei, dar Co-
t`]ilor specificate \n articolul 27. Unele mentariul General al Comitetului pentru
State P`r]i care sus]in c` nu fac dis- Drepturile Omului, ce a fost citat cu pri-
crimin`ri pe baza apartenen]ei etnice, a vire la rezervele exprimate de Fran]a,
limbii sau religiei concluzioneaz` gre[it, este relevant [i \n acest caz.
numai pe baza acestei considera]ii, c`
nu au minorit`]i“ (Comitetul pentru
Drepturile Omului, Comentariul General „unui copil care apar]ine unei
23, 1994, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 147).
minorit`]i sau unei popula]ii
|n plus, alte dou` ]`ri, Canada [i Venezu-
indigene nu i se poate nega
ela, au f`cut declara]ii relevante referi-
dreptul de a se bucura de pro-
30 toare la articolul 30 din Conven]ia cu pri-
vire la Drepturile Copilului. pria cultur`“
Canada a declarat: „Guvernul Canadei
Articolul 30 nu se refer` la faptul c`
\n]elege c`, \n problemele referitoare la
foarte multe grupuri minoritare sau indi-
popula]ia aborigen` din Canada, la rea-
gene sufer` de discriminare \n dome-
lizarea responsabilit`]ilor sale \n confor-
niile educa]iei, s`n`t`]ii [i oportunit`-
mitate cu articolul 4 din Conven]ie tre-
]ilor de angajare, fiind victime ale preju-
buie s` ia \n considerare prevederile
dec`]ilor sociale sau ale h`r]uirii directe.
articolului 30. |n particular, la evaluarea
Articolul se refer` la drepturile culturale,
m`surilor care ar fi corespunz`toare
religioase [i lingvistice, mai degrab` de-
pentru implementarea drepturilor recu-
cât la drepturi economice sau politice.
noscute prin Conven]ie pentru copiii
Totu[i, faptul de a fi \ndrept`]it la „a nu
aborigeni, trebuie avut grij` s` nu le fie
i se nega dreptul… de a se bucura de
\nc`lcat dreptul de a se bucura de pro-
[propria] cultur`“ este adesea perturbat
pria cultur`, de a-[i afirma apartenen]a
de diferitele forme de persecu]ie social`,
religioas` [i de a practica propria religie
economic` sau politic`. De exemplu:
[i de a vorbi propria limb`, \n comuni-
tate cu ceilal]i membri din grupul lor“ „Comitetul sugereaz` Guvernului s`
(CRC/C/2/Rev.8, p.16). realizeze campanii publice de promo-
vare a drepturilor copilului pentru a
Canada a mai prezentat o rezerv` speci-
adresa \n mod eficient problema repre-
fic` fa]` de articolul 21 \n leg`tur` cu
zentat` de persisten]a atitudinilor [i
articolul 30, mergând pân` acolo \ncât
practicilor discriminatorii \mpotriva anu-
s` permit` practicile tradi]ionale abori-
mitor grupuri de copiii cum sunt fetele,
gene cu privire la adop]ii, ceea ce ar
copiii apar]inând minorit`]ilor sau gru-
putea fi incompatibil cu articolul 21,
purilor indigene [i copiii s`raci. Mai su-
lucru de care Comitetul „a luat act cu
gereaz` implementarea unor m`suri
preocupare“ (Canada IRCO, Add. 37, pa-
suplimentare proactive pentru \mbun`-
ragraful 10).
t`]irea statutului acestor grupuri de
Dac` declara]ia semnific` faptul c` sta- copii“ (Nicaragua IRCO, Add.36, para-
tul canadian poate acorda articolului 30 graful 31).
un statut superior fa]` de celelalte drep-
„Comitetul recomand` luarea unor m`-
turi din Conven]ie, aceasta ar fi contrar
suri suplimentare pentru a se asigura c`,
caracterului „indivizibil“ al acestor drep-
copiii nomazi au acces la servicii de edu-
turi; dac` \ns` este un simplu memento
ca]ie [i de \ngrijire medical` printr-un
pentru Guvernul Canadei de a acorda o
sistem de \nv`]`mânt focalizat [i prin
aten]ie particular` prevederilor articolu-
intermediul unor programe de \ngrijire a
lui 30, atunci declara]ia nu este \n con-
s`n`t`]ii care vor permite acestor copii
tradic]ie cu principiile Conven]iei.
s` se bucure de dreptul lor de a avea ac-
Venezuela declar`: „Guvernul din Vene- ces la propria cultur`, \mpreun` cu cei-
zuela consider` c` articolul 30 trebuie lal]i membri din grupul lor, dup` cum
interpretat ca un caz \n care se aplic` este stipulat \n articolul 30 din Conven-
articolul 2 din Conven]ie“ (CRC/C/2/Rev. ]ie“ (Algeria IRCO, Add.76, paragraful 37).

Mai mult, situa]ia economic` precar` a grafele 15 [i 29).
grupurilor minoritare sau indigene duce „Comitetul este profund preocupat de
adesea la erodarea culturii acestora – \n situa]ia copiilor Batwa [i de lipsa de res-
\ntreaga lume, popula]iile minoritare pect pentru aproape toate drepturile lor
sau aborigene au fost aduse la o stare fundamentale, inclusiv dreptul la \ngriji-
jalnic` de culturile care au invadat terito- re medical`, la educa]ie, la supravie]uire
riul lor, dominând, corupând [i exploa- [i dezvoltare, la cultur` [i la protec]ia
tând cultura [i activit`]ile tradi]ionale ale \mpotriva discrimin`rii“.
acestor grupuri. „Comitetul recomand` insistent Statului
Dup` cum a subliniat Comitetul pentru Parte s` strâng` urgent informa]ii supli-
Drepturile Omului [i Comitetul pentru mentare despre popula]ia Batwa, s` m`-
Eliminarea Discrimin`rii Rasiale (pagi- reasc` gradul de reprezentare al acestei
nile 549 [i 550), drepturile culturale sunt popula]ii \n cadrul procesului de elabo-
legate adesea de drepturile de supra- rare a politicilor la nivel na]ional [i s`
vie]uire pe propriul teritoriu, de pescuit
[i vân`toare. Statele P`r]i pot lua m`suri
elaboreze un plan de ac]iune pentru a
proteja drepturile copiilor Batwa, inclu- 30
speciale pentru a le asigura acordarea siv drepturile specifice ale popula]iilor
serviciilor de s`n`tate [i de educa]ie f`r` minoritare [i indigene“ (Burundi IRCO,
a interfera cu practicile lor culturale. Add. 133, paragrafele 77 [i 78).
Costa Rica a raportat Comitetului, de Situa]ia copiilor romi dintr-un num`r de
exemplu, c` rata mortalit`]ii infantile ]`ri Europene a stârnit preocuparea Co-
pentru minorit`]ile indigene este de trei mitetului:
ori mai mare decât media la nivel na]io- „Comitetul este preocupat de situa]ia
nal, \n parte datorit` faptului c` ace[tia copiilor apar]inând minorit`]ilor, mai
nu de]in documente de identitate, ceea ales \n contextul articolelor 2, 29 [i 30
ce le face dificil s` solicite orice fel de din Conven]ie. Frecven]a [colar` redus`
servicii, situa]ie pe care Guvernul din a copiilor ce apar]in grupurilor de romi
Costa Rica \ncearc` s` o remedieze (]igani) reprezint` o problem` serioas`.
(Costa Rica IR, paragrafele 356-359). |n termeni mai generali, Comitetul con-
Comitetul a men]ionat adesea copiii cluzioneaz` c` este nevoie de m`suri
indigeni ca pe un grup care, al`turi de mai eficiente pentru combaterea preju-
fete [i de copiii din mediul rural, este dec`]ilor fa]` de aceast` minoritate…
discriminat \n leg`tur` cu majoritatea „Guvernul ar trebui s` adopte o politic`
articolelor din Conven]ie. Uneori anumi- activ` de nediscriminare fa]` de copiii
te grupuri minoritare sunt complet ex- minorit`]ilor. Mai ales pentru situa]ia co-
cluse [i ignorate. piilor romi (]igani), aceasta ar necesita
De exemplu: grupul talibés din Senegal luarea unor m`suri proactive pentru a
sau Batwa din Burundi: \ncuraja gradul de participare [colar` a
acestora [i pentru a \ntrerupe cercul vi-
„Comitetul este serios preocupat de cios al prejudec`]ilor larg r`spândite, ce
condi]iile de via]` dificile ale majorit`]ii duc la adoptarea unei atitudini ostile sau
popula]iei talibés, care este privat` de de neglijare. Problema gradului redus [i
beneficiile drepturilor ei fundamentale de frecventare a cursurilor [colare de c`-
prev`zute \n legisla]ie…“; tre copiii minorit`]ii rome trebuie rezol-
„Comitetul recomand` ca, procesul de vat` \n mod urgent“ (România IRCO,
implementare a Conven]iei, Statul Parte Add.16, paragrafele 10 [i 21).
s` acorde o aten]ie special` situa]iei po-
pula]iei talibés. Trebuie adoptate m`suri „Trebuie luate m`suri suplimentare
suplimentare pentru a le asigura accesul pentru a preveni cre[terea atitudinilor
efectiv la beneficiul drepturilor lor fun- discriminatorii [i a prejudec`]ilor \mpo-
damentale [i trebuie proteja]i \mpotriva triva copiilor deosebit de vulnerabili, cum
oric`rei forme de discriminare. sunt copiii care trìesc \n s`r`cie, copiii
Trebuie depuse eforturi pentru a asigura din regiunile sudice, copiii romi [i copiii
un sistem de monitorizare efectiv` a si- strìni. Guvernul ar trebui s` aib` \n ve-
tua]iei lor de c`tre Statul Parte, \n strân- dere adoptarea unei pozi]ii mai active [i
s` cooperare cu liderii religio[i [i co- a unei politici mai coerente \n ceea ce
munitari“ (Senegal IRCO, Add. 44, para- prive[te modul de tratare a acestor copii

[i s` creeze o atmosfer` cât mai propice logul intercultural \ntre minoritate [i ma-
pentru integrarea deplin` a acestora \n joritate, incluzând copiii“ (Slovacia
societatea italian`“ (Italia IRCO, Add.41, IRCO, Add.140, paragrafele 47 [i 48).
paragraful 17). Comitetul a \ncurajat, de asemenea, ini-
„Luând act de pa[ii f`cu]i \n vederea ]iativele generale \mpotriva prejude-
asigur`rii drepturilor copiilor apar]inând c`]ilor [i rasismului. De exemplu, a reco-
minorit`]ilor [i mai ales de proiectele de mandat Germaniei:
acordare a asisten]ei [colare [i a sus]i- „Comitetul ia act de determinarea Statu-
nerii lingvistice [i culturale a copiilor lui Parte de a preveni [i combate ten-
romi, Comitetul r`mâne preocupat de din]ele xenofobe [i manifest`rile rasiste.
discrimin`rile sociale [i de alt` natur` pe SEste lùdabil` ini]iativa Guvernului de
care le \ntâmpin` copiii apar]inând mi- a depune eforturi suplimentare pentru a
norit`]ii rome [i altor minorit`]i, [i mai asigura implicarea [i cooperarea efec-
ales de cei apar]inând grupurilor care nu tiv` \ntre autorit`]ile federale, de land [i
30 se bucur` de statutul constitu]ional de
<grup etnic>….
locale \n implementarea unei campanii
na]ionale pentru prevenirea [i combate-
Comitetul recomand` Statului Parte s` rea acestor fenomene [i pentru promo-
ia toate m`surile corespunz`toare pen- varea armoniei etnice [i rasiale, \n ca-
tru a proteja [i asigura drepturile copii- drul general oferit de Campania pentru
lor romi, Sinti [i a altor copii minoritari, Tineri lansat` de Consiliul Europei“
inclusiv protec]ia \mpotriva oric`rei for- (Germania IRCO, Add. 43, paragraful 6).
me de discriminare, \n conformitate cu
articolele 2 [i 30 din Conven]ie“ (Austria O campanie similar` a fost propus` sta-
IRCO, Add. 98, paragraful 30). tului Nicaragua:
„Comitetul ia not` cu preocupare de fap- „Comitetul sugereaz` Guvernului s`
tul c` majoritatea copiilor romi urmeaz` realizeze campanii de con[tientizare a
[coli speciale datorit` diferen]elor cultu- publicului cu privire la drepturile copilu-
rale [i lingvistice reale sau presupuse lui, pentru a solu]iona eficient problema
dintre copiii romi [i cei apar]inând majo- persisten]ei atitudinilor [i practicilor dis-
rit`]ii; c` Legea \nv`]`mântului nu ofer` criminatorii \mpotriva anumitor grupuri
instruire \n limba romani; [i de descrie- de copii cum sunt fetele, copiii apar]i-
rea negativ`, stereotip` a romilor [i a nând minorit`]ilor sau grupurilor indi-
copiilor acestora \n general, dar mai ales gene [i copiii s`raci. Se mai sugereaz`
\n cadrul Raportului Ini]ial“. luarea unor m`suri proactive pentru a
„Comitetul recomand` Statului Parte s` \mbun`t`]i statutul acestor grupuri de
elaboreze m`suri suplimentare destina- copii“ (Nicaragua IRCO, Add.36, para-
te s` asigure copiilor romi acces [i opor- graful 31).
tunit`]i egale de a urma cursurile [colil- Comitetul a mai sugerat Mexicului im-
or normale, beneficiind de sprijin educa- plementarea unei legisla]ii adecvate
]ional, dac` va fi nevoie. Comitetul mai (aici existând 56 de grupuri indigene
recomand` \n plus, Statului Parte s` recunoscute oficial iar copiii apar]inând
examineze \n ce m`sur` situa]ia curent` popula]iei indigene au fost identifica]i ca
a limbii romani din sistemul de \nv`]`- fiind unul dintre cele mai vulnerabile
mânt corespunde \n teorie [i \n practic` grupuri):
necesit`]ilor popula]iei rome [i copiilor
„Principiul referitor la... interzicerea dis-
romi [i s` aib` \n vedere, dac` va fi ca-
crimin`rii fa]` de copii ar trebui inclus \n
zul, luarea unor m`suri suplimentare
legisla]ia na]ional` [i ar trebui s` poat`
destinate a asigura educa]ia sau instrui-
fi invocat la tribunal“ (Mexico IRCO,
rea \n limba romani, \n conformitate cu
articolul 29 din Conven]ie. Trebuie cres-
cut gradul de instruire a profesorilor \n R`spunzând Celui de-al II-lea Raport al
limba romani. Comitetul recomand` Mexicului, Comitetul a admis c` au fost
Statului Parte, \n conformitate cu artico- realizate anumite progrese \n favoarea
lul 29 (c) din Conven]ie, s` urm`reasc` copiilor indigeni, dar a reafirmat reco-
ca sistemul de \nv`]`mânt [i mass mandarea sa de a fi luate m`suri mai efi-
media \n special, s` promoveze o ati- ciente (Mexic 2RCO, Add.112, paragra-
tudine pozitiv` fa]` de minorit`]i [i dia- fele 18 [i 29).

|n Dezbaterea General` despre „Copiii „...de a vorbi propria limb`“
implica]i \n conflicte armate, Comitetul a
subliniat Acest drept se refer` la posibilitatea de a
„…nevoia de a p`stra mediul cultural al vorbi o limb` minoritar` f`r` nici un fel
copiilor“ (Raportul celei de-a II-a sesiuni de opreli[ti. Dreptul copiilor de a „vorbi“
septembrie/octombrie 1992, CRC/C/10, propria limb` nu le d` \n mod necesar [i
p. 23). dreptul de a fi educa]i numai \n aceast`
limb`, de[i, ini]ial, aceasta se poate do-
Acest lucru se poate dovedi dificil de vedi a fi necesar pentru copiii refugia]i
realizat atunci când statul prime[te copii sau imigran]i; acest drept mai poate im-
refugia]i care provin dintr-o cultur` dife- plica [i m`suri pozitive pentru a oferi co-
rit` de cea proprie. Totu[i, copiii care piilor posibilitatea de a \nv`]a s` vor-
sufer` drama r`zboiului [i a disloc`rii beasc` limba matern`, \n [coli.
trebuie s` beneficieze cu prec`dere de
practicile culturale ce le sunt familiare. UNICEF a raportat c`, educarea copiilor
Asigurarea acestui drept pentru copiii
refugia]i are o importan]` fundamen-
\n limba lor matern` „este o norm` \n
toate ]`rile cu realiz`ri deosebite. 30
tal`, \n conformitate cu articolul 30. Aceast` situa]ie contrasteaz` cu cea din
]`rile Africane Lusofone sau Francofone,
unde \nv`]`mântul primar nu se pred`
„...de a-[i declara apartenen]a \n limba matern` a copiilor, acestea fiind
religioas` [i de a practica pro- [i ]`rile cu cea mai sc`zut` rat` de
\nscriere \n [coli din \ntreaga lume“ (S.
pria religie“ Mehrotra, J. Vandemoortele, E. Delamo-
Multe grupuri minoritare pot practica nica, Servicii de baz` pentru to]i?,
propria religie f`r` nici un fel de UNICEF, Centrul de Cercetare Innocenti,
imixtiune, dar, din p`cate, libertatea reli- 2000, p. 27).
gioas` nu este \ntotdeauna respectat`. De asemenea, se pot dovedi necesare
|n cazul Tibetului, acolo unde au existat m`suri pentru ca acei copii care vorbesc
imixtiuni, Comitetul [i-a exprimat bine- o limb` minoritar` nu \ntâmpin` difi-
\n]eles preocuparea profund`: cult`]i datorit` ignoran]ei \n ceea ce
prive[te limba majoritar`.
„|n conformitate cu cadrul de exercitare
al dreptului la libertatea religiei de c`tre Conven]ia Interna]ional` pentru Protec-
copiii apar]inând minorit`]ilor [i \n lu- ]ia Drepturilor Tuturor Muncitorilor Mi-
mina prevederilor articolului 30 din Con- gran]i [i ale Membrilor Familiilor aces-
ven]ie, Comitetul \[i exprim` preocupa- tora subliniaz` aceste aspecte \n artico-
rea profund` \n leg`tur` cu violarea lul 45:
drepturilor omului \n cazul minorit`]ilor „(2) Statele angajatoare, \n colaborare
religioase din Tibet. Interven]ia statului cu statele de origine, atunci când va fi
\n domeniul principiilor [i procedurilor cazul, vor urm`ri o politic` destinat` a
religioase este extrem de nefast` pentru facilita integrarea copiilor muncitorilor
\ntreaga genera]ie de bìe]i [i fete imigran]i \n cadrul sistemului local de
apar]inând popula]iei Tibetului… \nv`]`mânt, o aten]ie deosebit` trebuie
Comitetul recomand` Statului Parte s` acordat` pred`rii acestora \n limba lor
caute un r`spuns constructiv la aceste matern`.
preocup`ri“ (China IRCO, Add.56, para- (3) Statele angajatoare vor depune
grafele 20 [i 41). eforturi pentru a facilita educarea
|n cazul Indoneziei, care „recunoa[te ofi- copiilor muncitorilor imigran]i \n limba
cial“ cinci religii (Islamic`, Catolic`, [i cultura lor matern`, [i vor colabora \n
Cre[tin`, Hindus` [i Budist`), Comitetul acest scop, atunci când va fi cazul, cu
[i-a exprimat preocuparea c`: statul de origine al copiilor.
„…limitarea recunoa[terii oficiale la (4) Statele angajatoare pot oferi progra-
anumite religii poate da na[tere unor me speciale de educa]ie \n limba mater-
practici discriminatorii“ (Indonezia n` a copiilor muncitorilor imigran]i,
IRCO, Add.25, paragraful 13). colaborând dac` va fi necesar cu statele
lor de origine“.

Astfel, conform acestei Conven]ii state- nele cu minorit`]i, inclusiv \n regiunea
le trebuie s` ia m`suri pentru a asigura autonom` Tibet, este redus`, iar calita-
integrarea copiilor strìni prin educarea tea procesului de \nv`]`mânt este inferi-
lor \n limba local` [i, trebuie (dac` este oar`, nefiind depuse suficiente eforturi
necesar) s`-i \nve]e limba lor natal`. |n pentru dezvoltarea unui sistem educa-
plus, statele pot s` educe ace[ti copii \n ]ional bilingv, care ar include [i predarea
limba lor matern`. adecvat` \n limba Chinez`. Aceste lip-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a suri ar putea dezavantaja elevii tibetani
sugerat statelor s` asigure predarea \n [i elevii apar]inând altor minorit`]i,
limbile minorit`]ilor: atunci când vor \ncerca s` urmeze \nv`-
]`mântul secundar sau superior…“
„\n conformitate cu prevederile artico-
lului 30, Comitetul este preocupat de lip- Comitetul a sugerat
sa m`surilor pentru acordarea educa]iei „..s` fie analizate m`surile necesare
[colare \n toate limbile [i dialectele pentru a se asigura c`, copiilor din Re-
30 existente“ (Maroc IRCO, Add.60, para-
graful 14).
giunea Autonom` Tibet [i din alte zone
cu popula]ie minoritar` le vor fi garan-
„Comitetul… recomand` Statului Parte tate oportunit`]i depline de a-[i dezvolta
s` aloce resurse pentru traducerea ma- cuno[tin]ele despre propria lor cultur`
nualelor [colare \n limbile minorit`]ilor, [i limb`, precum [i pentru a \nv`]a limba
cu scopul de a \ncuraja profesorii [i [co- chinez`. Trebuie f`cu]i pa[ii necesari
lile din regiunile unde acest lucru este pentru a-i proteja pe ace[ti copii de ori-
adecvat, s` predea \n limbile minori- ce fel de discriminare [i pentru a le asi-
t`]ilor“ (Myanmar IRCO, Add.69, para- gura accesul la educa]ia superioar` pe
graful 39). picior de egalitate cu ceilal]i copii“ (Chi-
na IRCO, Add.56, paragrafele 19 [i 40).
„Comitetul… apreciaz` prevederea din
Constitu]ia din 1992 ca, \n \nv`]`mântul |n mod similar, Comitetul este preocu-
primar, predarea s` se fac` \n limba ma- pat de faptul c`, acei copii, care nu vor-
tern` a elevilor, iar preg`tirea s` se fac` besc limba macedonean` sunt dezavan-
atât \n spaniol` cât [i \n limba guara- taja]i \n compara]ie cu copiii din Fosta
ní…“; Republic` Iugoslav` a Macedoniei:
„Comitetul este preocupat de faptul c` „… \n vederea… cre[terii num`rului co-
nu au fost luate \nc` m`suri corespunz`- piilor apar]inând minorit`]ilor care ur-
toare, pentru a garanta pe deplin, \n meaz` cursurile \nv`]`mântului supe-
practic`, drepturile elevilor indigeni de a rior, Comitetul recomand` Statului Parte
fi educa]i \n limba lor nativ`, guaraní… s`-[i revizuiasc` modul de alocare a re-
„Comitetul recomand` ca autorit`]ile s` surselor financiare [i de alt` natur` pen-
ia m`surile corespunz`toare pentru a tru toate [colile primare [i secundare,
garanta implementarea deplin` a aces- acordând o aten]ie special` cre[terii ca-
tui drept al copiilor de a fi educa]i \n lim- lit`]ii \nv`]`mântului din [colile cu pre-
ba lor matern`“ (Paraguay IRCO, Add. dare \n limbile minorit`]ilor.
75, paragrafele 24 [i 46). Comitetul mai recomand`, \n plus, Sta-
A fost sugerat`, de asemenea, predarea tului Parte s` ia \n considerare cre[terea
limbii minorit`]ilor: num`rului de ore de limb` macedonea-
n` \n [colile minorit`]ilor, ore care s`
„Comitetul mai sugereaz` Statului Parte aib` un caracter op]ional, pentru a se
s` acorde sprijin suplimentar pred`rii asigura c`, copiii vorbitori ai unei limbi
limbii irlandeze \n [colile din Irlanda de minoritare vor fi capabili s` participe de
Nord...“ (Marea Britanie IRCO, Add.34, pe pozi]ii relativ egale cu copiii mace-
paragraful 33). doneni la \nv`]`mântul superior, \n care
Totu[i, uneori educarea exclusiv` a co- examenul de admitere [i cursurile se
piilor \n limba lor matern` se poate do- desf`[oar` \n principal \n limba macedo-
vedi a nu fi \n avantajul acestora. De nean`“ (Fosta Republic` Iugoslav` a
exemplu, Comitetul [i-a exprimat preo- Macedoniei IRCO, Add. 118, paragraful 45).
cuparea \n leg`tur` cu China Indiferent de cursul ales, profesorii tre-
„…despre rapoartele care indic` faptul buie s` fie preg`ti]i adecvat:
c` frecventarea cursurilor [colare \n zo- „|n conformitate cu articolul 30 din Con-

ven]ie, [Comitetul] este, de asemenea, piilor cât [i al adul]ilor.
preocupat de num`rul insuficient al pr- Se recomand`, de asemenea, traduce-
ofesorilor capabili s` lucreze cu copiii rea acestor informa]ii \n principalele lim-
minoritari ... [i \ncurajeaz` autorit`]ile bi indigene [i adoptarea m`surilor co-
relevante s` ia toate m`surile corespun- respunz`toare pentru difuzarea acestor
z`toare pentru asigurarea unui num`r informa]ii \ntr-un mod care s` permit`
suficient de profesori pentru copiii mi- ajungerea lor la grupurile afectate de un
noritari, \n toate regiunile ]`rii“ (Finlan- grad ridicat de analfabetism.
da IRCO, Add.53, paragrafele 18 [i 28). Având \n vedere experien]a conside-
Folosirea limbii materne de c`tre copii rabil` a Fondului Na]iunilor Unite pentru
nu este limitat` numai \n [coli. Comi- Copii [i a altor organiza]ii care r`spund
tetul a observat c` exist` o discriminare acestor provoc`ri, Comitetul recomand`
\mpotriva copiilor vorbitori de limb` s` fie solicitat` cooperarea interna]iona-
albanez` \n Iugoslavia [i a recomandat, l` \n acest domeniu“ (Guatemala IRCO,
Add.58, paragraful 29. Vezi de asemenea
printre altele:
„...luarea unor m`suri pentru ameliora-
Bolivia IRCO, Add.1, paragraful 18; Bel-
gia IRCO, Add.38, paragraful 17; Portu-
30
rea activit`]ilor mass media de a oferi in- galia IRCO, Add.45, paragraful 21; [i
forma]ii copiilor \n limba lor matern`, Finlanda IRCO, Add.53, paragraful 14).
inclusiv \n limba albanez`“ (Republica
Federal` Iugoslavia IRCO, Add.49, para- Comitetul a recomandat, de asemenea,
graful 28). traducerea Raportului Ini]ial al Statului
[i a rapoartelor Comitetului (care includ,
Comitetul a recomandat insistent tradu- bine\n]eles, declara]ii importante referi-
cerea prevederilor Conven]iei \n toate toare la anumite grupuri minoritare). De
limbile minorit`]ilor, de exemplu: exemplu:
„|n conformitate cu dorin]a Statului Par- „Comitetul recomand` difuzarea pe
te de a dezvolta o cultur` a drepturilor scar` larg` a Raportului Statului Parte, a
omului [i de a schimba atitudinile fa]` \nregistr`rilor dialogului dintre Comitet
de copii \n general [i fa]` de popula]ia [i delega]ia statului precum [i a Obser-
indigen` \n particular, Comitetul reco- va]iilor Finale ale Comitetului, \n \ntrea-
mand` promovarea informa]iilor [i a ga na]iune, \n toate limbile minorit`]ilor
programelor educative cu privire la precum [i \n limba croat`“ (Croa]ia
drepturile copilului, atât \n rândul co- IRCO, Add.52, paragraful 28).

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 30 este relevant pentru departamentele de edu-
ca]ie, afaceri interne, protec]ie social`, s`n`tate, media [i comunica]ii)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
fesorilor, asisten]ilor sociali [i a poli]i[tilor)?

Au fost luate m`suri pentru identificarea grupurilor de copii apar]inând minorit`]ilor
etnice, religioase sau lingvistice sau care sunt de origine indigen`?
Au fost luate m`suri pentru a se asigura c` nici unui astfel de copil nu-i va fi negat
dreptul de a se bucura de propria cultur`, \n comun cu al]i membri ai grupului sù?
dreptul de a-[i declara apartenen]a religioas` sau de a practica propria religie, \n
comun cu al]i membri ai grupului sù?
dreptul de a vorbi propria limb` \n comun cu al]i membri ai grupului sù?
Acest tip de m`suri au fost luate:
\n [coal`?
\n mass media?
atunci când copilul este separat dintr-un anume motiv de p`rin]ii, familia sau

comunitatea sa?
\n cadrul procedurilor legale?
Acolo unde acestor copii li se predau cursuri \n limba lor matern`, \nva]` ei [i limba
majoritar`?
Acolo unde dintr-un anumit motiv, ace[ti copii nu au fluen]a necesar` \n limba folo-
sit` de grupurile minoritare, s-au luat m`suri pentru a-i \nv`]a aceast` limb`?
Sunt traduse prevederile Conven]iei, Rapoartele Ini]iale [i Periodice [i toate discu-
]iile cu Comitetul, \n toate limbile minorit`]ilor?
Sunt ocrotite [i garantate prin lege drepturile conferite copiilor prin acest articol, [i
anume de a fi proteja]i \mpotriva imixtiunii \n cultura, religia [i limba lor?
Sunt ini]iate campanii sus]inute de Guvern, atunci când acestea sunt necesare, pen-
tru combaterea prejudec`]ilor \mpotriva minorit`]ilor [i grupurilor indigene?
Copiii apar]inând acestor grupuri au fost \ntreba]i, dac` m`surile luate \n con-
formitate cu prevederile acestui articol au fost adecvate [i suficiente?

Articolul 30 nu trebuie interpretat \n mod separat.
Trebuie acordat` aten]ie special`:
Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare are leg`tur` cu cea a articolului 30:
Articolul 5: respectarea responsabilit`]ilor familiei extinse sau ale comunit`]ii fa]` de copil
Articolul 8: dreptul copilului de a-[i p`stra identitatea
Articolul 16: protec]ia \mpotriva imixtiunilor arbitrare \n familia [i a domiciliul copilului
Articolul 20: continuitatea mediului etnic, religios, cultural [i lingvistic, \n cazul \n care
copilul este plasat \n afara familiei sale
Articolul 21: se va apela la adop]iile interna]ionale, doar dac` copilul nu poate fi \ngrijit
\n propria ]ar`
Articolul 22: acordarea unei protec]ii speciale copiilor refugia]i
Articolul 24: protejarea copilului \mpotriva unor practici tradi]ionale dùn`toare s`n`t`]ii
acestuia
Articolul 28: acordarea educa]iei pe baza principiului egalit`]ii de [anse
Articolul 29: educa]ia va fi direc]ionat` pentru dezvoltarea respectului fa]` de toate cul-
turile [i a prieteniei \ntre popoare
Articolul 40: dreptul la serviciile unui interpret \n sistemul de justi]ie juvenil`

Dreptul
copilului la
odihn` [i timp
liber, la joac`
[i cultur`
31
1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului la odihn` [i timp liber, dreptul la joac` [i activi-
t`]i recreative adecvate vârstei sale [i dreptul de a participa liber la via]a cultural` [i artis-
tic`.
2. Statele P`r]i vor respecta [i vor promova dreptul copilului de a participa plenar la via]a
cultural` [i artistic` [i vor \ncuraja oferirea unor oportunit`]i adecvate pentru a desf`[ura
activit`]i culturale, artistice, recreative [i de timp liber.
rticolul 31 se refer` la dreptul de activit`]i agricole), iar „joaca“ este
A copilului la odihn`, timp liber, la

joac` [i la activit`]i recreative,
precum [i dreptul de a participa
la via]a artistic` [i cultural`. Cuvintele
„odihn`“, „timp liber“, „joac`“ [i „acti-
f`r` \ndoial` cel mai interesant aspect al
copil`riei [i desemneaz` activit`]ile care
nu sunt controlate de c`tre adul]i [i care
nu se supun \n mod obligatoriu unor
reguli.
vit`]i recreative“ par a fi sinonime la un Dreptul copiilor la joac` mai este denu-
anumit nivel, deoarece toate se refer` la mit uneori „dreptul uitat“, poate datori-
timpul când nu se lucreaz`. De[i acest t` faptului c` el apare lumii adul]ilor ca
timp este factorul care unific` toate un lux [i nu ca o necesitate a vie]ii, [i
aceste patru no]iuni, \ntre ele exist` deoarece copiii vor g`si \ntotdeauna
diferen]e semnificative. moduri [i mijloace de a se juca, chiar [i Sumar
„Odihna“ include necesit`]ile funda- \n cele mai cumplite circumstan]e. Dar
mentale de relaxare fizic` [i mental` [i joaca este totodat` o parte esen]ial` din
de somn, „timp liber“ este un termen procesul de dezvoltare a copilului, iar
mai extins ce desemneaz` faptul de a copiii, care din orice fel de motive nu se
avea timpul [i libertatea de a face ceea pot juca, pot fi lipsi]i de deprinderi per-
ce dore[ti, „activit`]ile recreative“ de- sonale [i sociale foarte importante.
semneaz` o \ntreag` gam` de activit`]i Drepturile culturale ale copiilor includ
care au fost alese pentru a ob]ine o atât dreptul acestora de acces la eve-
pl`cere (inclusiv un num`r de activit`]i nimente artistice [i culturale adecvate
care ar putea fi considerate simultan pentru dezvoltarea lor [i dreptul de a
drept munc`, cum sunt sportul, artele realiza ei \n[i[i astfel de evenimente
creative, spectacolele, me[te[ugurile, artistice, ceea ce \nseamn` s` se al`ture
pasiunile [tiin]ifice, tehnice sau legate adul]ilor \n urm`rirea unor evenimente
DREPUL COPILULUI LA ODIHN~ {I TIMP LIBER, LA JOAC~ {I CULTUR~ 559

culturale [i artistice sau s` se bucure de comunit`]i; \n acest articol cuvântul
evenimente proprii (Cuvântul „cultur`“ „cultural“ este folosit mai mult \n sensul
din restul Conven]iei este utilizat pentru sù artistic).
a desemna „tradi]iile [i obiceiurile“ unor
Extrase din
form Conven]iei
31 „Educa]ia, timpul liber [i activit`]ile culturale

|n aceast` sec]iune, se solicit` Statelor P`r]i s` furnizeze informa]ii relevante, inclu-
siv principalele m`suri legislative, judiciare, administrative [i de alt` natur` care
sunt \n vigoare; infrastructura institu]ional` pentru implementarea politicilor din
acest domeniu, \n mod particular strategiile [i mecanismele de monitorizare, fac-
torii [i dificult`]ile \ntâlnite [i progresele \nregistrate \n procesul de implementare
a prevederilor relevante ale Conven]iei, referitoare la:
(c) Timpul liber, recreerea [i activit`]ile culturale (articolul 31)
... Li se solicit` Statelor P`r]i s` specifice natura [i extinderea cooper`rii cu organi-
za]iile locale [i na]ionale, guvernamentale [i neguvernamentale, cum sunt institu-
]iile de asisten]` social`, \n vederea implement`rii acestei p`r]i a Conven]iei.
Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte date statistice suplimentare relevante [i in-
dicatorii de evaluare a situa]iei copiilor la care se face referire \n aceast` sec]iune“
„VII. EDUCA}IA, TIMPUL LIBER {I ACTIVIT~}ILE CULTURALE
C. Timpul liber, recreerea [i activit`]ile culturale (articolul 31)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii despre m`surile adoptate, inclusiv cele de natur`
legislativ`, pentru recunoa[terea [i asigurarea dreptului copilului la:
Odihn` [i timp liber;
Joac` [i activit`]i recreative adecvate pentru vârsta sa;
Participarea liber` la via]a cultural` [i artistic`;
|n acest sens, rapoartele ar trebui s` mai indice:
Procentul din bugetul general alocat (la nivel central, regional, local [i, acolo
unde cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor) pentru copii;
Activit`]ile culturale, artistice, recreative [i de timp liber, programele [i
campaniile organizate [i aplicate la nivel na]ional, regional sau local, [i acolo
unde este cazul la nivel federal [i la nivelul provinciilor, pentru a asigura accesul
copiilor la exercitarea acestui drept \n familie, \n [coal` [i \n comunitate;
Exercitarea drepturilor recunoscute de articolul 31 \n rela]ie cu celelalte drepturi
recunoscute de Conven]ie, inclusiv dreptul la educa]ie;
Asigurarea respect`rii principiilor generale ale Conven]iei, [i anume nediscrimi-
narea, interesul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului [i a dreptului
sù la via]`, la supravie]uire [i la dezvoltare \n toat` m`sura posibilului;
Datele relevante despre copiii la care se face referire \n acest articol, defalcate in-
clusiv \n func]ie de vârst`, sex, mediu rural/urban, [i originea na]ional`, social`
sau etnic`;

Progresele \nregistrate \n procesul de implementare a articolului 31, dificult`]ile
\ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru viitor“.
(CRC/C/58, paragrafele 117-118. Paragraful 92 din Instruc]iunile pentru elaborarea
Rapoartelor Periodice este, de asemenea, relevant pentru raportarea conform
acestui articol; pentru textul integral al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Cadru general cial` a copilului victim` a oric`rei forme

de neglijen]`, exploatare sau abuz, tor-
Principiul 7 din Declara]ia Drepturilor tur` sau conflicte armate, antrenarea \n
Copilului din 1959 stipuleaz` urm`toare- activit`]i de joac` [i recreative se poate
le: „Copilul va avea oportunit`]i depline dovedi a fi un instrument de vindecare,
de joac` [i recreere, activit`]i care vor fi prin promovarea respectului de sine, a
direc]ionate \n vederea realiz`rii acelo-
ra[i scopuri ca [i educa]ia; societatea [i
\ncrederii copilului [i a particip`rii sale
sporite la via]`“. Manualul mai precizea- 31
autorit`]ile publice se vor str`dui s` pro- z` c`, activit`]ile sportive [i competi]iile
moveze realizarea acestui drept“. („Sco- din timpul liber „ce par a fi destinate \n
purile educa]iei“ sunt, conform Declara- primul rând promov`rii bun`st`rii copi-
]iei: „promovarea culturii generale [a colului“, nu trebuie s` dùneze dezvolt`rii
pilului] [i abilitatea acestuia, pe baza fizice sau psihice a copilului (Manualul,
egalit`]ii de [anse, de a-[i dezvolta de- pagina 468; vezi, de asemenea, articolul
prinderile, judecata individual` [i sim]ul 36, pagina 645).
responsabilit`]ii sale morale [i sociale,
[i de a deveni un membru util al socie-
t`]ii“ (tot principiul 7)). Articolul 31 din Dreptul copiilor la „odihn` [i
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- timp liber“
lului nu stabile[te \n mod inten]ionat
scopul jocului [i al activit`]ilor recrea- Odihna este aproape la fel de importan-
tive. Copiii au acela[i drept ca [i adul]ii t` pentru dezvoltarea copiilor, precum
la diferite forme de jocuri [i recreere toate celelalte nevoi de baz`, cum sunt
care ar p`rea f`r` sens altora, de[i alimenta]ia, ad`postul, \ngrijirea s`n`t`-
adul]ii au responsabilitatea de a-i opri s` ]ii [i educa]ia. |ntr-adev`r, copiii supra-
se angreneze \n activit`]i care le-ar fi solicita]i sunt adesea incapabili s` \nve]e
dùn`toare. [i sunt mai predispu[i la boli. Prin ur-
Manualul de Raportarea privind Respec- mare, una dintre responsabilit`]ile prin-
tarea Drepturilor Omului, 1997, comen- cipale ale statelor ce au ratificat Con-
teaz` c`, articolul 31 din Conven]ie „ar ven]ia este s` se asigure c`, acei copii
trebui analizat de asemenea \n rela]ie cu care lucreaz` au timp suficient pentru
celelalte articole relevante din Conven- somn [i relaxare. Conven]ia ILO referi-
]ie, ceea ce va duce la recunoa[terea toare la Munca de Noapte a Persoanelor
faptului c` dreptul la joac` [i la recreere Tinere (Ocupa]ii Neindustriale) din 1946
trebuie luat \n considerare \n cadrul mai (Nr. 79) [i Conven]ia ILO referitoare la
larg al dreptului la educa]ie, contribuind Munca de Noapte a Persoanelor Tinere
astfel la dezvoltarea abilit`]ilor copilului (Ocupa]ii Industriale) din 1948 (Nr. 90)
la poten]ialul lor maxim. protejeaz` copiii \mpotriva muncii de
noapte.
|n mod similar, dreptul la odihn` [i timp
liber trebuie asigurat \n mod necesar [i Principiul ideal, stabilit de aceste preve-
egal [i copiilor care lucreaz` \nainte de deri este urm`torul:
\mplinirea vârstei de 18 ani, cu respec- copiii cu vârsta mai mic` de 14 ani
tarea circumstan]elor specifice privind sau cei care urmeaz` programul [co-
activit`]ile [i limitele de vârst` \n care lar zilnic, trebuie s` aib` o perioad`
este permis` angajarea \n munc` a de odihn` de 14 ore consecutive, in-
copiilor. cluzând perioada dintre orele opt
|n situa]iile prev`zute la articolul 39 refe- seara [i opt diminea]a (articolul 2(1)
ritoare la recuperarea [i reintegrarea so- din Conven]ia ILO Nr.79);

casnice [i munci nepericuloase \mpre-
Sprijinul acordat de stat pen-
un` cu familiile lor s-ar putea s` fie com-
tru joaca \n aer liber \n Norve- plet exclu[i din aceste Conven]ii; mi-
gia lioane de copii din lumea \ntreag` mun-
cesc timp \ndelungat \n condi]ii de semi-
„… \ncepând de la data de 31 Decem-
sclavie, ca lucr`tori \n gospod`rie, iar
brie 1996, au fost create 1,347 locuri de
mul]i al]ii sunt for]a]i de circumstan]ele
joac` - cu sprijinul statului - pentru
\n care se afl` familiile lor s` lucreze \n
activit`]ile recreative \n aer liber. Circa
firmele de familie, f`r` a beneficia de o
30% dintre aceste suprafe]e au fost
odihn` sau de o educa]ie adecvat`, cea
cump`rate de stat; restul de 70% au
mai mare parte a copil`riei lor.
fost cump`rate de municipalit`]i sau
de comitetele inter-municipale pentru Dreptul la timp liber semnific` mai mult
recreere \n aer liber, care au primit decât simplul fapt de a avea suficient
fonduri de la stat. Majoritatea acestor timp pentru a dormi noaptea. Discu]iile
31 spa]ii pentru activit`]ile recreative \n

aer liber au fost amenajate \n zone
de la articolele 29 [i 32 exploreaz` pro-
blemele ridicate de nevoia copiilor de a
dens populate sau \n zone de agre- lucra [i rela]ia complex` dintre munca [i
ment. De-a lungul coastei sudice, circa educa]ia copiilor. Articolul 31 reaminte[-
275 de zone sunt protejate special ca te c`, \n plus, copiii au nevoie de timp
drumuri de coast`. pentru ei \n[i[i \ntre „munc`“ [i „educa-
]ie“ (articolul 16, dreptul la via]` privat`,
„Activit`]ile de recreere \n aer liber
se adreseaz`, de asemenea, acestei ne-
creeaz` premize solide pentru dobân-
voi).
direa unei s`n`t`]i mai bune [i pentru
o mai bun` calitate a vie]ii. Exist` |n sesiunile de redactare a Conven]iei,
rapoarte care parvin de la centrele de Canada a propus un amendament care
\ngrijire pe timp de zi a copiilor care cerea „p`rin]ilor, Statelor P`r]i, institu]ii-
semnaleaz` faptul c` un num`r tot mai lor de \nv`]`mânt [i altor persoane care
mare de copii au capacit`]i motorii se \ngrijeau de copii“ s` „stabileasc` li-
slab dezvoltate, probabil datorit` lipsei mite rezonabile ale orelor de [coal` [i de
activit`]ii fizice [i a jocurilor \n aer li- munc`“ (E/CN.4/1983/62, Anexa II; De-
ber. Exper]ii sus]in c` joaca \n natur` trick, p. 415). }`rile au interpret`ri foarte
este benefic` pentru dezvoltarea capa- diferite despre câte ore ar trebui s`
cit`]ilor motorii, intelectuale [i sociale dureze pe an \nv`]`mântul obligatoriu [i
ale copilului. Autorit`]ile din domeniul practici foarte diferite \n ceea ce prive[te
s`n`t`]ii au implementat un program temele (activitatea [colar` realizat` la
na]ional de cre[tere a gradului de con- domiciliu). Anumite ]`ri au legi [i obice-
[tientizare \n rândul p`rin]ilor, perso- iuri care rezerv` o anumit` zi a s`p-
nalului medical, profesorilor [i po- t`mânii precum [i perioadele \n care au
liticienilor cu privire la importan]a fap- loc diferite festivaluri religioase ca zile
tului de a le acorda copiilor suficient nelucr`toare; alte ]`ri au reglement`ri
timp [i suficiente oportunit`]i de a se care prev`d c`, copiilor le este permis s`
juca \n aer liber“ presteze o munc` remunerat` numai o zi
din fiecare sfâr[it de s`pt`mân` [i
(Norway 2R, paragrafele 319 [i 320).
numai o perioad` din vacan]ele [colare;
alte state se asigur` ca ziua de [coal` s`
to]i copiii cu vârsta mai mic` de 16 aib` pauze dese. Copiii care urmeaz`
ani s` aib` o perioad` de odihn` de \nv`]`mântul obligatoriu muncesc prac-
12 ore (articolul 3 din Conven]ia Nr. tic, deja cu norm` \ntreag`, dac` sunt
79 [i articolul 2 din Conven]ia Nr.90); luate \n considerare [i temele, pentru
acas`, fiind for]a]i de multe ori s` fac`
copiii cu vârsta cuprins` \ntre 16 [i 18 ore suplimentare, \n terminologia adul-
ani trebuie s` aib` cel pu]in 7 ore de ]ilor.
odihn` (articolul 2 din Conven]ia
Nr.90). Dac` copilul mai presteaz` [i o munc`
remunerat` pe lâng` activitatea [colar`,
Oricum, acestea sunt m`suri de sigu- s-ar putea ca \n final, s` nu aib` decât
ran]` \nalt calificate. foarte rar, câteva minute de odihn` timp
De exemplu, copiii care presteaz` munci de luni de zile.

Declara]ia Dreptului la Joac` al Copilului
Asocia]ia Interna]ional` pentru Dreptul Copilului la Joac` (IPA, care are un statut
consultativ pe lâng` UNESCO [i UNICEF) a adoptat Declara]ia Dreptului la Joac` al
Copilului, \n care este exprimat` \ngrijorarea profund` cu privire la:
„o serie de tendin]e alarmante [i impactul lor negativ asupra dezvolt`rii copilului:
Indiferen]a societ`]ii fa]` de importan]a jocului;
Accentul prea puternic pe studiul teoretic [i academic \n [coli;
Cre[terea num`rului copiilor ce trìesc cu resurse inadecvate pentru su-
pravie]uire [i dezvoltare;
Planificarea inadecvat` a mediului, care duce la lipsa utilit`]ilor de baz`, forme
inadecvate de locuire [i administrarea defectuoas` a traficului rutier;
Cre[terea gradului de exploatare \n scopuri comerciale a copiilor [i deteriorarea
tradi]iilor culturale; 31
Lipsa de acces a femeilor din lumea a treia la instruirea de baz` privind
cre[terea [i dezvoltarea copilului;
Preg`tirea neadecvat` a copiilor pentru a se adapta la via]` \ntr-un mediu aflat
\n continu` schimbare;
Segregarea tot mai ridicat` a copiilor \n comunitate;
Cre[terea num`rului de copii care lucreaz` [i condi]iile de munc` inacceptabile
ale acestora;
Expunerea constant` a copiilor la r`zboi, violen]`, exploatare [i distrugere;
Accentul exagerat care se pune pe competi]ia nes`n`toas` [i pe „câ[tigarea cu
orice pre]“ \n sporturile pentru copii.
Declara]ia cheam` la ac]iune cinci departamente guvernamentale: s`n`tate, edu-
ca]ie, protec]iei social`, al planific`rii [i cel pentru activit`]ile recreative \n vederea
angaj`rii mai multor profesioni[ti orienta]i c`tre jocurile copiilor [i pentru reduce-
rea jocurilor [i juc`riilor cu caracter comercial sau violent.
|n timpul discu]iilor referitoare la Rapor- preocupare…

tul Ini]ial al statului El Salvador, un „|n lumina articolului 31 din Conven]ie,
membru al Comitetului a declarat: „\n Comitetul recomand` Statului Parte s`
ceea ce prive[te angajarea copiilor \n organizeze activit`]i culturale, artistice,
munc`, de[i legisla]ia pare s` fi stabilit recreative [i de petrecere a timpului li-
un echilibru \ntre munc` [i [coal`, ac- ber \n [coli“ (Statele Federale ale Micro-
cesul la educa]ie nu \nseamn` doar ur- neziei IRCO, Add.86, paragrafele 20 [i
marea cursurilor de la [coal`. |nseamn`, 38).
de asemenea, ca un copil s` aib` su- „…Comitetul este preocupat de faptul
ficient timp pentru a se gândi la ceea ce c`, copiii sunt expu[i riscului apari]iei
a \nv`]at, pentru a-[i face temele, [i pen- unor probleme de dezvoltare, datorit`
tru a avea, de asemenea, timp de joac` stresului [i sistemului de \nv`]`mânt
[i timp pentru a fi copil“ (El Salvador puternic concuren]ial care au drept con-
SR.86, paragraful 62). secin]` lipsa timpului liber, lipsa tim-
Comitetul [i-a prezentat aceast` preo- pului pentru activit`]i fizice [i pentru
cupare [i cu ocazia discu]iilor avute cu odihn`, \n conformitate cu principiile [i
Micronezia [i Japonia: prevederile Conven]iei, mai ales cu cele
„Insuficientele oportunit`]i de timp liber ale articolelor 3, 6, 12, 29 [i 31“ (Japonia
constituie, de asemenea, un motiv de IRCO, Add.90 paragraful 22).

„dreptul la joac` [i activit`]i sunt negocierea, utilizarea \n comun [i
autocontrolul se dobândesc prin joaca
recreative adecvate vârstei nesupravegheat` cu ceilal]i copii. |n
sale“ ceea ce prive[te dezvoltarea fizic`, este
esen]ial ca, copiii s` petreac` un timp
Dup` cum s-a discutat mai sus, joaca [i f`când exerci]ii fizice.
activit`]ile recreative trebuie diferen]iate
unele de altele \ntrucât joaca nu este De[i gama de jocuri ale copiilor este
structurat` [i este lipsit` de direc]ionare enorm` [i \n permanent` schimbare
din partea adul]ilor (de[i poate fi (vezi, de exemplu caseta de mai jos care
facilitat` [i supravegheat` de adul]i), pe descrie gama de jocuri practicate de
când activit`]ile recreative includ multe copiii din Madagascar), nevoile funda-
aspecte din programa [colar` – sportul, mentale de joc ale copiilor sunt relativ
artele creative [i interpretative, [tiin]a [i simple. Singurele lucruri care sunt nece-
tehnologia [i a[a mai departe – precum sare sunt spa]iile sigure [i accesibile
31 [i jocurile [i activit`]ile cu spectatori. O

caracteristic` definitorie a jocului [i a
pentru a fi utilizate de c`tre copii, ofe-
rind de preferin]` posibilit`]i de a crea
activit`]ilor recreative este aceea c` sunt sau de a schimba anumite lucruri. |n
obligatorii. mod surprinz`tor, aceste condi]ii sunt
dificil de ob]inut \n lumea de azi.
Pu]ine ]`ri acord` o importan]` adecvat`
dreptului copiilor de se „juca“. Natura De aceea Comitetul a \ncurajat ini]iati-
\ntâmpl`toare [i anarhic` a jocului nu vele Guvernului de a promova jocul co-
contribuie cu nimic la economia na]iunii piilor:
sau la profilul interna]ional al ]`rii. „Comitetul consider` c` oportunit`]ile
Totu[i, jocul contribuie \ntr-o mare de dezvoltare cultural` a copiilor sunt
m`sur` la s`n`tatea fizic` [i psihic` a deosebit de importante [i recomand` s`
copilului. Multe abilit`]i sociale, cum fie luate m`suri pentru a le acorda co-
Activit`]i recreative tradi]ionale [i moderne \n Madagascar

„Madagascarul are o gam` sociocultural` complex` de jocuri tradi]ionale. Jocurile
[i cântecele copiilor luate din vechile tradi]ii se mai \ntâlnesc [i ast`zi \n mediile
rurale izolate. Bìe]ii mai mari practic` jocuri ce tind s` fie violente, \n timp ce
jocurile fetelor mai mari imit` via]a de familie. Pe m`sur` ce se apropie de matu-
ritate, [i f`r` a renun]a la jocurile care implic` exerci]iile fizice (mingi din cârpe,
trântele pentru bìe]i, antrenarea taurilor, curse de ambarca]iuni, etc.), copiii se
implic` \n jocuri tradi]ionale cu pove]e, proverbe, etc. care-i ajut` s`-[i dezvolte cu-
no[tin]ele despre literatura popular` (pove[ti, legende, teatru tradi]ional, cântece
\n cor improvizat).
Aceast` tradi]ie a jocurilor [i a activit`]ilor de timp liber cu origini \n vechile obi-
ceiuri, exist` \nc` [i nu trebuie abandonat` \n favoarea unor forme mai „moderne“
de petrecere a timpului liber, ci trebuie integrate schimb`rilor care sunt rezultatul
traficului intens care trece prin Madagascar, al juc`riilor, al jocurilor de import, al
spectacolelor colective ale grupurilor artistice.
O asemenea simbioz` poate fi realizat` \n cadrul comunit`]ilor tradi]ionale [i cu
ajutorul organiza]iilor de tineret (biserici, organiza]ia cerceta[ilor, activit`]ile extra
[colare [i post [colare….Trebuie exprimate totu[i rezerve bine definite fa]` de
activit`]ile care sunt considerate modalit`]i de petrecere a timpului liber dar care
pot pune \n pericol s`n`tatea moral` a copiilor [i dezvoltarea lor mental` armo-
nioas`:
|n zonele tradi]ionale: pariurile pe luptele dintre animale mici (cum sunt cameleonii
droga]i) sau luptele de coco[i care se termin` cu moartea unuia dintre animale;
|n zona „modern`“: fotbal de mas`, filme video ar`tate copiilor f`r` discern`mânt
sau dansuri sus]inute cu prilejul diverselor ocazii oficiale sau al festivalelor popu-
lare care din p`cate degenereaz` \n „be]ii [i \ncìer`ri“ (Madagascar IR, paragra-
fele 233-236).

Reducerea oportunit`]ilor recreative pentru copiii din Mongolia
„Putem spune c` \nainte de 1990 a existat un sistem complex de activit`]i \n care
erau implica]i copiii \n timpul lor liber. Dar, o dat` cu reformele politice [i econo-
mice, cu schimbarea unit`]ilor administrative din Mongolia [i cu reorganizarea in-
stitu]iilor publice, au survenit anumite schimb`ri \n cadrul func]iilor, structurii [i
activit`]ilor acestora. O dat` cu privatizarea, multe cluburi culturale, biblioteci, s`li
de cinema, s`li de sport [i muzee au fost \nchise \n ultimii trei ani; multe dintre
loca]iile destinate s` g`zduiasc` activit`]i ale copiilor [i-au schimbat destina]ia. Ca
rezultat al tuturor acestor schimb`ri, s-a redus num`rul copiilor care urmau activi-
t`]ile recreative. Reducerea num`rului de copii care particip` la aceste activit`]i
este strâns legat` de introducerea taxelor pentru participarea la toate aceste cur-
suri [i activit`]i. A ap`rut o nou` solicitare de a organiza activit`]i legate de produ-
cerea de bunuri care pot fi vândute pe pia]`…“ (Mongolia IR, paragraful 200).
Oportunit`]i culturale deschise \n Mexic, Danemarca,
Norvegia, Italia [i Bulgaria 31
Mexicul a descris un program ini]iat cu mai mult de un deceniu \n urm` pentru a
stimula accesul copiilor la cultur`, ce includea teatrul, artele, poezia [i atelierele de
compozi]ie literar`, care func]ionau \n institu]iile publice din multe localit`]i;
colec]iile itinerante de art`, prezent`ri necomerciale ale unor filme; o expozi]ie
na]ional` de picturi ale copiilor, schimburi culturale interna]ionale [i un jurnal cul-
tural special pentru copii intitulat Tiempo de Niños (Mexico IR, paragrafele 221-
226).
Ministerul Danez al Culturii a creat un Grup de Lucru pentru Copii [i Cultur` pentru
a \ncuraja ini]iativele precum programul „\ncearc` propria ta versiune“ [i un ex-
periment pentru deschiderea institu]iilor culturale existente c`tre copii. Legea pri-
vind Educa]ia Tinerilor [i a Adul]ilor, din 1991, acord` o prioritate special` copiilor,
incluzând prevederi referitoare la alocarea de resurse financiare pentru activit`]i
din timpul liber (Danemarca IR, paragrafele 273-276).
Consiliul Norvegian al Culturii a implementat, de asemenea, un program experi-
mental intitulat „\ncearc` tu \nsu]i“ \n care le era permis copiilor s` ini]ieze [i s`
organizeze propriile lor activit`]i culturale cu sprijinul financiar al autorit`]ilor cen-
trale (Norvegia IR, paragraful 405).
Italia a raportat Comitetului despre noul statut care solicita tuturor autorit`]ilor lo-
cale s` pun` la dispozi]ia copiilor facilit`]i pentru exerci]ii fizice (Italia IR, paragraful
185).
Bulgaria a descris „Palatul Na]ional al Copiilor“ care ofer` 45 de cursuri diferite \n
domeniul artelor, sportului, [tiin]elor [i tehnologiei, dedicate copiilor pentru
petrecerea timpului liber. Patru mii de copii au urmat, \n mod voluntar, aceste cur-
suri. Palatul este sus]inut financiar cu fonduri ce provin, pe jum`tate din contri-
bu]ia direct` a statului, iar cealalt` jum`tate provine din mici taxe, sponsoriz`ri [i
dona]ii (Bulgaria IR, paragraful 218).
piilor acces la literatura pentru copii [i la „… \ncuraj`m Statul Parte s` amenajeze

mijloacele de informare \n mas`. |n locuri de joac` mai adecvate pentru co-
cadrul activit`]ii de planificare a ora[elor pii“ (Togo IRCO, Add.83, paragrafele 25
trebuie avut` \n vedere nevoia amena- [i 49. Vezi, de asemenea, de exemplu
j`rii unor locuri de joac` [i a unor Hong Kong IRCO, Add.63, paragraful 32;
parcuri primitoare pentru copii (Liban Bangladesh IRCO, Add.74, paragraful 25;
IRCO, Add.54, paragraful 36). Republica Centrafrican` IRCO, Add. 138,
„… \n conformitate cu articolul 31 din paragraful 73; Insulele Marshall IRCO,
Conven]ie, Comitetul este preocupat de Add.139, paragrafele 52 [i 53).
lipsa locurilor de joac` adecvate“. Activit`]ile recreative ale copiilor tind s`

fie identice cu cele ale adul]ilor – spor- ra de spectacole [i programe create spe-
turile, jocurile, filmele, me[te[ugurile [i cial pentru ei.
altele. Acest drept este \n mod evident legat de
|ntreb`rile care trebuie puse aici sunt: au drepturile copiilor prev`zute \n articolul
oare copiii un acces egal la facilit`]ile de 13 (libertatea de expresie), \n articolul 15
recreere? Sunt distribuite \n mod egal, (libertatea de asociere), \n articolul 17
resursele pentru activit`]i recreative (accesul la media [i la c`r]ile pentru co-
\ntre copii [i adul]i? pii) [i \n articolul 30 (dreptul de a se bu-
Unii ar putea \ntreba, de asemenea: oare cura de cultura minorit`]ii).
chiar sunt recreative anumite activit`]i Având totodat` \n vedere caracterul
ale copiilor? Copiii pot fi obliga]i s` par- acestui drept care se aplic` \n mod vo-
ticipe la anumite activit`]i numite drept luntar [i cu pl`cere, ar trebui s` se acor-
recreative pe care \ns` ei nu ar le-ar fi de prioritate sporit` principiilor din arti-
ales dac` ar fi fost l`sa]i s` o fac` [i care colul 12 (luarea \n considerare a opiniilor
31 nu le ofer` prea mult` pl`cere.
Tehnicile agricole moderne, problemele
copilului).
Trebuie notat faptul c` opiniile copiilor
uria[e ridicate de traficul urban [i plani- \n leg`tur` cu ceea ce \[i doresc pentru
ficarea urban` de slab` calitate sunt timpul lor liber [i pentru activit`]ile lor
du[mani ai jocului copiilor. De[i furni- recreative sunt adesea urm`rite cu ma-
zeaz` informa]ii culturale [i divertis- xim` aten]ie de lumea comercial` \n
ment, televiziunea [i jocurile pe calcula- scopuri de marketing; aceste opinii de-
tor trebuie considerate uneori a fi \n op- termin` \ntr-adev`r ceea ce copiii pri-
zi]ie cu jocul [i recreerea „adecvate pen- mesc, dar, din p`cate, adesea \n terme-
tru vârsta copilului“. nii celui mai de jos numitor comun.
Organiza]iile medicale din lumea dezvol- Totu[i, participarea mai creativ` [i
tat` raporteaz` alarmate c` se na[te o stimulatoare a copiilor este cùtat` de
„bomb` coronarian` cu ceas“ datorit` c`tre institu]iile implicate \n planificarea
faptului c`, copiii \[i petrec cea mai mare activit`]ii culturale – de exemplu Muzeul
parte a timpului \n [coli, \n case [i \n ma- Na]ional al Copiilor din Canada are un
[ini, \n fa]a televizoarelor sau a com- Comitet Consultativ al Copiilor, alc`tuit
puterelor. din copii cu rol de a-i transmite idei pen-
tru elaborarea [i \mbun`t`]irea progra-
melor [i a expozi]iilor (Canada IR, para-
Dreptul copiilor „de a participa graful 299).
liber la via]a cultural` [i artis-
tic`“ Obliga]iile Statelor P`r]i de a
Acest drept cuprinde atât dreptul copii- promova [i \ncuraja oportuni-
lor de a se al`tura adul]ilor cu ocazia t`]ile copiilor de a participa la
unor evenimente culturale [i artistice,
cât [i dreptul de a asista la evenimente
activit`]i culturale, artistice,
culturale [i artistice destinate copiilor; recreative [i de petrecere a
mai include, de asemenea, dreptul co- timpului liber
piilor de a fi atât consumatori cât [i pro-
duc`tori de cultur` [i art`. Deoarece copiilor le lipsesc atât banii,
cât [i puterea, ace[tia depind de lumea
De aceea, copiilor nu ar trebui s` le fie
adul]ilor, inclusiv de Guvern, \n ceea ce
interzis` participarea la evenimente sau
prive[te accesul la oportunit`]i recrea-
spectacole pentru adul]i f`r` un motiv
tive, sportive [i culturale. Mongolia a
\ntemeiat (de exemplu, deoarece copilul
prezentat Comitetului situa]ia sumbr` a
poate fi afectat \n mod negativ, din
activit`]ilor recreative pentru copiii din
punct de vedere psihologic sau deoare-
perioada post comunist`, ceea ce evi-
ce copiii mici ar putea deranja spectaco-
den]iaz` nevoia lu`rii unor m`suri active
lul). |n plus, copiilor trebuie s` le fie
de c`tre stat. Alte ]`ri au raportat totu[i
acordat` oportunitatea de a participa la
ini]iative interesante \n conformitate cu
toate formele de activitate cultural` [i
articolul 31 (vezi caseta de la pagina an-
artistic`, precum [i dreptul de a se bucu-

terioar`). Analiza cheltuielilor guverna- „Comitetul observ` cu preocupare c`
mentale \n domeniul culturii, al sportului mul]i copii, \n special \n comunit`]ile de
[i al artelor a dezv`luit adesea, un pro- negri, nu se bucur` de dreptul la activi-
cent nejustificat de mic de resurse alo- t`]i recreative, culturale [i de petrecere a
cate \n beneficiul copiilor. timpului liber… |n conformitate cu pre-
vederile articolului 31, Comitetul reco-
mand` Statului Parte s` ia m`suri efici-
Oportunit`]i egale ente pentru a asigura copiilor, \n special
celor care trìesc \n comunit`]ile de
|n multe dintre prevederile Conven]iei se culoare, dreptul la activit`]i culturale, re-
specific` faptul c` anumite categorii de creative [i de petrecere a timpului liber“
copii au nevoie de mai mult` aten]ie [i (Africa de Sud IRCO, Add.122, paragra-
de resurse suplimentare pentru a se ful 34).
putea bucura de drepturile lor, inclusiv
de drepturile prev`zute \n articolul 31. Resursele trebuie direc]ionate c`tre co-
Copiii s`raci nu sunt priva]i \n mod ne-
cesar de activit`]i de petrecere a tim-
piii de toate vârstele. Copiii mici [i cei
din \nv`]`mântul primar au la fel de 31
pului liber [i de cultur` – copiii din cele mare nevoie s` fie stimula]i [i s` se
mai s`race comunit`]i ale lumii au cea bucure de activit`]i recreative ca [i copiii
mai bogat` via]` din acest punct de mai mari, dup` cum i-a fost precizat sta-
vedere. Dar, s`r`cia mediului \nconjur`- tului Belize :
tor, mai ales \n ghetourile urbane, costul „Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
multor activit`]i recreative moderne [i privire la absen]a politicilor [i a progra-
nevoia ca ei s` munceasc` constituie ob- melor destinate activit`]ilor de interac-
stacole evidente \n calea exercit`rii ]iune dintre mam` [i copil la domiciliu,
drepturilor prev`zute de articolul 31. pentru a promova activit`]ile de petre-
M`surile luate de state \n acest domeniu cere a timpului liber [i jocurile creative
ar trebui s` fie, prin urmare, direc]ionate pentru copii, mai ales pentru cei cu vârs-
c`tre copiii mai s`raci, cum este cazul ta mai mic` de 2 ani. Comitetul sublini-
Germaniei, pe care Comitetul a apreciat- az` faptul c` acest tip de activit`]i are o
o pentru importan]` fundamental` pentru dezvol-
„…angajamentul ei de a lua m`suri tarea abilit`]ilor cognitive ale copilului
pentru a \mbun`t`]i accesul copiilor mai pentru dezvoltarea sa social` [i emo]io-
s`raci la activit`]ile extra[colare, inclu- nal`.
siv la activit`]ile de petrecere a timpului |n conformitate cu prevederile articolu-
liber“ (Germania IRCO, Add. 43, para- lui 31 din Conven]ie, Comitetul reco-
graful 31). mand` Statului Parte s` elaboreze studii
cu privire la jocurile care implic` interac-
Alte ]`ri au fost \ncurajate s` depun` ]iunea mamei cu copilul, \n vederea dez-
eforturi mai mari pentru a combate dis- volt`rii unor programe [i politici adec-
criminarea din acest domeniu: vate \n acest domeniu“ (Belize IRCO,
„De[i este con[tient de faptul c` reforma Add.99, paragraful 23).
programei din \nv`]`mântul primar a |n plus, copiii cu dizabilit`]i au nevoie de
inclus [i m`suri pentru realizarea drep- o asisten]` special` pentru a avea acces
turilor copilului la activit`]i culturale [i la sau pentru a folosi facilit`]ile recrea-
de petrecere a timpului liber, Comitetul tive, [i trebuie subliniat` importan]a for-
r`mâne preocupat de insuficien]a aces- melor incluzive de recreere. Copiii cu
tor m`suri, \n special pentru copiii care dizabilit`]i pot primi o educa]ie special`,
trìesc \n mediile urbane s`race [i \n separat de colegii lor, astfel \ncât recree-
mediile rurale. |n conformitate cu preve- rea poate reprezenta singura oportuni-
derile articolului 31 din Conven]ie, Co- tate pentru activit`]i integrate, fiind deci
mitetul recomand` Statului Parte s`-[i deosebit de important` (vezi caseta de la
consolideze m`surile pentru \mbun`t`- pagina 568).
]irea accesului copiilor la activit`]i cul-
turale [i de petrecere a timpului liber Copiii din institu]iile \nchise, cum sunt
mai ales pentru cele mai vulnerabile spitalele sau centrele de deten]ie, vor
grupuri de copii“ (Ecuador IRCO, Add. avea nevoie de m`suri speciale. Comi-
93, paragraful 27). tetul a comunicat Hong Kong-ului c`

Cultura, recreerea, sportul [i dizabilit`]ile
Regulile Standard privind Egalizarea {anselor pentru Persoanele cu Dizabilit`]i sti-
puleaz`:
„Regula 10 Cultura:
Statele se vor asigura c` persoanele cu dizabilit`]i sunt integrate \n [i particip` la
activit`]ile culturale de pe pozi]ii de egalitate.
1. Statele trebuie s` se asigure c` persoanele cu dizabilit`]i au oportunitatea de a-
[i folosi poten]ialul creator, artistic [i intelectual nu doar \n beneficiul propriu ci [i
pentru \mbog`]irea comunit`]ii, indiferent dac` se afl` \n medii rurale sau urbane.
Exemple de asemenea activit`]i ar include dansul, muzica, literatura, teatrul, artele
plastice, pictura [i sculptura.
|n ]`rile \n curs de dezvoltare accentul ar trebui s` fie pus, cu prec`dere pe formele
31 tradi]ionale [i contemporane de art`, cum sunt teatrul de p`pu[i, recitarea [i arta
povestitului.
2. Statele ar trebui s` asigure accesibilitatea [i disponibilitatea loca]iilor pentru
desf`[urarea activit`]ilor [i serviciilor culturale, cum sunt teatrele, muzeele,
cinematografele [i libr`riile, pentru persoanele cu dizabilit`]i.
3. Statele ar trebui s` ini]ieze dezvoltarea [i utilizarea unor aranjamente tehnice
speciale pentru a face accesibile literatura, filmele [i teatrele, persoanelor cu diza-
bilit`]i.
Regula 11 Recreerea [i sportul
Statele vor lua m`suri pentru a se asigura c` persoanele cu dizabilit`]i au [anse
egale pentru recreere [i sport.
1. Statele ar trebui s` ini]ieze m`suri pentru ca locurile pentru desf`[urarea activi-
t`]ilor recreative [i sportive, hotelurile, plajele, arenele sportive, s`lile de gimnas-
tic`, etc., s` devin` accesibile persoanelor cu dizabilit`]i. Asemenea m`suri ar tre-
bui s` includ` suport pentru angajarea personalului necesar \n programele de re-
creere [i sportive, inclusiv sus]inerea proiectelor de elaborare a unor metode de
accesibilizare [i a unor programe de formare, informare [i participare.
2. Autorit`]ile din domeniul turismului, agen]iile de turism, hotelurile, organiza]iile
de voluntari [i to]i cei care sunt implica]i \n organizarea activit`]ilor recreative sau
a c`l`toriilor ar trebui s`-[i ofere serviciile, luând \n considerare nevoile speciale
ale persoanelor cu dizabilit`]i. Pentru sprijinirea acestui proces se va asigura
instruirea adecvat` a celor implica]i.
3. Organiza]iile sportive ar trebui \ncurajate s` creeze oportunit`]i pentru par-
ticiparea persoanelor cu dizabilit`]i la activit`]i sportive. |n anumite cazuri, m`-
surile de cre[tere a gradului de accesibilitate se pot dovedi eficiente \n crearea
oportunit`]ilor de participare. |n alte cazuri se pot dovedi necesare aranjamente
sau jocuri speciale. Statele trebuie s` sus]in` participarea persoanelor cu dizabi-
lit`]i la evenimente sportive na]ionale [i interna]ionale.
4. Persoanele cu dizabilit`]i care particip` la activit`]i sportive ar trebui s` aib` ac-
ces la instruire [i antrenamente de aceea[i calitate ca [i ceilal]i participan]i.
5. Organizatorii activit`]ilor sportive [i recreative ar trebui s` se consulte cu orga-
niza]iile persoanelor cu dizabilit`]i la elaborarea serviciilor destinate persoanelor
cu dizabilit`]i“.
„observ` [i apreciaz` ini]iativele luate crearea unor zone de joac` \n aceste

pentru a face spitalele mai prietenoase pavilioane pentru copii [i a unor zone \n
pentru bebelu[i [i copii, inclusiv m`su- care p`rin]ii s` poat` sta cu copiii \n
rile care se iau pentru \mbun`t`]irea uni- spital“ (Marea Britanie, teritoriile depen-
t`]ilor de pediatrie din spitale [i pentru dente: Hong Kong IRCO, Add.63, para-

graful 7). activit`]i recreative [i antrenamente
Comitetul a adus \n discu]ia cu Federa]ia fizice. Trebuie s` i se ofere, de aseme-
Rus` situa]ia copiilor a c`ror liberate a nea, spa]ii, aparatur` [i echipamente
fost restric]ionat` [i [i-a exprimat adecvate pentru aceste activit`]i. Fiecare
copil trebuie s` aib` zilnic un timp su-
„preocuparea legat` de compatibilitatea plimentar pentru activit`]i de petrecere a
institu]iilor din sistemul justi]iei juvenile timpului liber, din care o parte va fi de-
[i al penitenciarelor cu prevederile arti- dicat`, cu voia sa, artelor [i \nv`]`rii unei
colului 37 din Conven]ie [i cu privire la meserii. Personalul unit`]ilor de deten]ie
modul \n care sunt protejate \n aceste trebuie s` se asigure c` fiecare copil
situa]ii drepturile copilului la activit`]i de este capabil din punct de vedere fizic s`
petrecere a timpului liber, dreptul la con- participe la programele de educa]ie fi-
tacte cu familia sa [i interesul superior al zic`. Copiii care au nevoie trebuie s` be-
copilului (Federa]ia Rus` IRCO, Add.4, neficieze de terapia [i educa]ia fizic` de
paragraful 14). recuperare, sub \ndrumare medical`“.
Regulile Na]iunilor Unite pentru Pro-
tec]ia Minorilor Priva]i de Libertate pre-
De[i Comitetul nu a ridicat aceast` pro- 31
blem` \n mod specific, la final trebuie
cizeaz` extrem de clar aceste drepturi: men]ionat` discriminarea \mpotriva fe-
„18(c). Copiii vor primi [i vor p`stra ma- telor \n acest domeniu, deoarece faptul
teriale pentru lectur` [i recreere, care s` c`, datorit` treburilor din gospod`rie,
fie compatibile cu scopurile administr`- fetele au mai pu]in timp pentru joac`
rii justi]iei…“; decât bìe]ii, reprezint` un fenomen
aproape universal iar, acolo unde exist`
„47. Fiecare copil trebuie s` aib` dreptul
[i sunt disponibile locuri de joac`, bìe-
la un interval de timp corespunz`tor, zil-
]ii ocup` un spa]iu inegal mai mare de-
nic, pentru a face exerci]ii fizice \n mod
cât fetele. |n mod obi[nuit, adul]ii pot re-
liber [i \n aer liber dac` vremea o per-
media aceast` situa]ie \n cooperare cu
mite, pe durata c`ruia trebuie s` i se
copiii, dar trebuie luate m`suri formale
ofere facilit`]i corespunz`toare pentru
\n acest sens.

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 31 este relevant pentru departamentele de cul-
tur` [i sport, educa]ie, munc`, s`n`tate, protec]ie social` [i planificare)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 31, acestea ar trebui s` includ` instruirea ani-
matorilor pentru activit`]i recreative, a urbani[tilor [i a celor care lucreaz` la pla-
nificarea mediului, a inspectorilor de munc`, a managerilor din domeniul artelor [i
culturii, a arti[tilor, profesorilor [i asisten]ilor sociali)?

Au fost luate m`surile necesare pentru asigurarea dreptului copilului la odihn` [i
timp liber?
Aceste m`suri includ interdic]ia referitoare la munca copiilor pe timpul nop]ii sau pe
\ntreaga durat` a vacan]elor [colare?
Au fost ratificate Conven]iile ILO Nr. 79 [i 90?
Orele de [coal` obligatorii [i sistemul temelor pentru acas` permit existen]a unor
perioade de odihn` [i de recreere?
Sunt luate \n considerare nevoile de joac` ale copiilor, la planificarea mediului?
Iau aceste activit`]i de planificare \n considerare opiniile copiilor despre ceea ce este
necesar?
Oportunit`]ile de joc [i recreere sunt disponibile pentru copiii de toate vârstele (in-

clusiv pentru pre[colari [i adolescen]i) f`r` nici un fel de discriminare?
Resursele alocate pentru sport, cultur` [i arte sunt \mp`r]ite echitabil \ntre adul]i [i
copii?
To]i copiii, \n mod rezonabil, au acces la toate evenimentele culturale [i artistice?
Exist` vreun tip de limit`ri \n calea particip`rii tuturor copiilor la via]a cultural` [i
artistic`?
Sunt organizate evenimente culturale [i artistice speciale pentru copii?
Copiii au acces la evenimente culturale sau artistice cu acordarea unor reduceri sau
concesii financiare?
Copiii cu dizabilit`]i au acces la activit`]i recreative, culturale [i artistice integrate?
Copiii din spitale au oportunit`]i pentru joc [i activit`]i recreative?
Copiii din institu]ii au oportunit`]i pentru joc [i activit`]i sportive, recreative, cul-
turale sau artistice?
Copiii a c`ror libertate a fost restric]ionat` au oportunitatea de a practica exerci]ii
fizice [i recreative [i de a desf`[ura activit`]i culturale sau artistice?
Au fost luate m`suri pentru a asigura c` fetele au oportunit`]i egale cu bìe]ii \n
ceea ce prive[te odihna, timpul liber, jocul [i activit`]ile recreative [i pentru a se bu-
cura de activit`]i culturale sau artistice?

Articolelor conexe
Articolul 17: accesul la informa]ii, rolul media
Articolul 30: respectul fa]` de minorit`]i sau fa]` de culturile indigene
Articolul 36: protec]ia \mpotriva exploat`rii

Munca
copiilor 32
1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului de a fi protejat \mpotriva exploat`rii economice
[i \mpotriva efectu`rii oric`rei munci care ar putea fi periculoas`, care ar putea s` \mpie-
dice educa]ia copilului sau ar putea dùna s`n`t`]ii [i dezvolt`rii sale fizice, mentale, spi-
rituale, morale sau sociale.
2. Statele P`r]i vor lua m`suri legislative, administrative, sociale [i educa]ionale pentru a
asigura implementarea prezentului articol. |n acest scop [i ]inând seama de dispozi]iile
aplicabile ale altor instrumente interna]ionale, Statele P`r]i se angajeaz`, \n mod special s`:
(a) Stabileasc` o vârst` minim` sau limite minime de vârst` pentru angajarea \n
munc`;
(b) Adopte reglement`ri adecvate privind orele de munc` [i condi]iile de angajare;
(c) Prevad` pedepse sau alte sanc]iuni corespunz`toare pentru a asigura aplicarea efec-
tiv` a prezentului articol.
rticolul 32 recunoa[te dreptul o vârst` minim` sau limite minime
A copilului de a fi protejat \mpotri-

va exploat`rii economice [i \m-
potriva muncii care ar putea:
fi periculoas`, sau
de vârst` pentru angajarea \n munc`;
reglement`ri corespunz`toare pri-
vind orele de munc` [i condi]iile de
angajare; [i
afecta educa]ia copilului, sau pedepse sau alte sanc]iuni adecvate
fi nociv` pentru s`n`tatea copilului pentru a asigura aplicarea efectiv` a
sau pentru dezvoltarea fizic`, men- prezentului articol. Sumar
tal`, spiritual`, moral` sau social` a Statele P`r]i trebuie s` aib` \n vedere
acestuia. „cele mai relevante dispozi]ii ale altor
Prin acest articol, Statelor P`r]i li se im- instrumente interna]ionale“: cele mai re-
pune s` adopte m`surile legislative, ad- levante sunt Conven]iile [i Recomand`-
ministrative, sociale [i educa]ionale rile Oficiului Interna]ional al Muncii. Re-
pentru a asigura implementarea acestu- cent, \n 1999, Conferin]a General` a Or-
ia [i mai ales s` prevad`: ganiza]iei Interna]ionale a Muncii a
adoptat Conven]ia privind cele mai gra-
MUNCA COPIILOR 573

ve forme ale muncii copiilor, 1999 (nr. Conven]ia privind vârsta minim`, 1973
182) (vezi Anexa 4, pagina 889). Din ca- (nr. 138) ca având o importan]` vital` [i
drul Conven]iilor anterioare ale Organi- \ncurajeaz`, \n mod consecvent, Statele
za]iei Interna]ionale a Muncii, Comitetul P`r]i s` ratifice conven]ia \n cauz`, pre-
pentru Drepturile Copilului a identificat cum [i noua Conven]ie.
Extrase din
form Conven]iei
32 vezi Anexa 3, pagina 811.
|n cadrul acestei sec]iuni se prevede obliga]ia Statelor P`r]i de a oferi informa]ii re-
levante, inclusiv privind principalele m`suri legislative, judiciare, administrative
sau de alt` natur`, aflate \n vigoare, factorii [i dificult`]ile cu care s-au confruntat,
precum [i progresul realizat \n implementarea dispozi]iilor relevante din Conven-
]ie, [i privind priorit`]ile de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor le-
gate de:
...
(c) Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psihic` [i
reintegrarea social` a acestora (articolul 39)
(i) Exploatare economic`, inclusiv munca copiilor (articolul 32);
...“
„VII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE
...
C. Copii \n situa]ie de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psihic` [i reinte-
grarea lor social`
1. Exploatarea economic` a copiilor, inclusiv munca copiilor (articolul 32).
V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind m`surile adoptate, inclusiv m`surile de
natur` legislativ`, administrativ`, social` [i educa]ional`, pentru a recunoa[te [i a
asigura dreptul copilului de a fi protejat \mpotriva:
Exploat`rii economice;
Efectu`rii oric`rei munci care ar putea fi periculoas` sau care ar putea afecta
educa]ia copilului, sau care ar putea fi nociv` pentru s`n`tatea copilului sau
pentru dezvoltarea fizic`, mental`, spiritual`, moral` sau social` a acestuia.
|n acest sens, rapoartele trebuie s` precizeze \n special urm`toarele:
Dac` legisla]ia cuprinde o interdic]ie, precum [i o defini]ie, a muncii periculoase
[i nocive, precum [i/sau a activit`]ilor care sunt considerate periculoase [i nocive
pentru s`n`tatea copilului sau pentru dezvoltarea acestuia, sau care pot afecta
educa]ia copilului;
Orice ac]iune preventiv` sau de remediere a situa]iei \ntreprins`, inclusiv cam-
paniile de informare [i de sensibilizare a publicului, precum [i programele de \n-
v`]`mânt, mai ales de \nv`]`mânt obligatoriu, [i de formare profesional`, \n ve-

derea solu]ion`rii situa]iei muncii copiilor, atât \n sectorul formal, cât [i \n cel in-
formal, inclusiv ca servitori \n familii, \n agricultur` sau \n activit`]i particulare ale
familiei;
ven]iei, mai ales principiul nediscrimin`rii, al interesului superior al copilului, al
dreptului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului.
Indica]i, de asemenea, m`surile corespunz`toare adoptate \n temeiul articolului 32,
paragraful 2, [i având \n vedere dispozi]iile relevante ale altor instrumente interna-
]ionale, inclusiv m`surile de ordin legislativ [i administrativ, pentru a se prevedea
mai ales:
O vârst` minim` sau limite minime de vârst` pentru angajarea \n munc`;
O reglementare corespunz`toare a orelor de munc` [i a condi]iilor de angajare;
Pedepse sau sanc]iuni adecvate pentru a garanta aplicarea efectiv` a prezentului
articol, precum [i orice mecanism de inspec]ie sau sistem de proceduri de de- 32
punere a reclama]iilor de care dispune copilul, fie direct, fie prin intermediul unui
reprezentant.
|n aceast` privin]`, rapoartele trebuie s` cuprind` informa]ii privind conven]iile in-
terna]ionale sau alte instrumente relevante la care Statul poate fi Parte, inclusiv \n
cadrul Organiza]iei Mondiale a Muncii, precum [i privind:
Orice politic` na]ional` [i strategie multidisciplinar` elaborate pentru a preveni
[i a combate situa]iile de exploatare economic` [i de munc` a copiilor;
Orice mecanism de coordonare [i monitorizare instituit \n acest scop;
Indicatorii relevan]i identifica]i [i utiliza]i;
Programele relevante de cooperare tehnic` [i de asisten]` interna]ional` care au
fost realizate;
Progresul \nregistrat la implementarea prezentului articol, punctele de referin]`
stabilite, precum [i obstacolele \ntâlnite;
Date relevante defalcate privind copiii \n cauz`, \n func]ie de vârst`, sex, regiune,
mediu rural/urban [i origine etnic` [i social`, precum [i privind \nc`lc`rile obser-
vate de inspectori [i sanc]iunile aplicate“
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru elaborarea
de rapoarte \n temeiul prezentului articol: 24, 107 [i 161; pentru textul complet al
Instrumente [i standarde in- regulate de natur` ne-economic`, adic`

cei care presteaz` servicii domestice \n
terna]ionale privind munca co- mod permanent, \n gospod`riile p`rin-
piilor ]ilor sau ale tutorilor lor. De[i majo-
ritatea acestor copii trìe[te \n ]`rile \n
Organiza]ia Interna]ional` a Muncii curs de dezvoltare, exist` situa]ii de
(OIM) munc` a copiilor [i \n ]`rile industriali-
Conform Oficiului de Statistic` al Orga- zate. Datele disponibile sugereaz` c` nu-
niza]iei Interna]ionale a Muncii, exist` m`rul bìe]ilor care lucreaz` este mai
cel pu]in 120 milioane de copii, cu vârste mare decât cel al fetelor. Dar OIM arat`
cuprinde \ntre 5 [i 14 ani, care lucreaz` c` studiile statistice subestimeaz` frec-
cu norm` \ntreag` ([i aproximativ 250 vent num`rul de fete care lucreaz`, prin
milioane de copii, dac` sunt lua]i \n faptul c` nu iau \n considerare activit`-
considerare [i cei care combin` munca ]ile economice nepl`tite desf`[urate \n
cu [coala). Aceste estim`ri nu \i cuprind cadrul [i \n vecin`tatea gospod`riei (de
pe copiii care sunt angaja]i \n activit`]i asemenea, sunt mai multe fete decât
MUNCA COPIILOR 575

bìe]i care desf`[oar` activit`]i domes- sectoare periculoase, precum [i \mpo-
tice permanente de natur` ne-economi- triva muncii copiilor cu vârst` foarte
c`). OIM a elaborat Programul de Infor- mic`: „Aceast` abordare prezint` avan-
ma]ii Statistice [i Monitorizare (SIMPOC) tajul suplimentar c` politicile elaborate
pentru a ajuta fiecare Stat \n Parte s` ge- \n favoarea copiilor afla]i \n situa]iile
nereze date cantitative [i calitative pri- cele mai grave ar putea s` le aduc` be-
vind munca copiilor (vezi www.ilo.orgpublic/ neficii [i altor copii care muncesc [i c`
english/standards/ipec/simpoc/ index.htm). ac]iunea de concentrare asupra celor
Organiza]ia Interna]ional` a Muncii ara- mai degradante cazuri din punct de ve-
t` c` mul]i copii se g`sesc \n continuare dere social poate contribui la men]ine-
\ntr-un sistem de sclavie \n multe regiuni rea implic`rii [i a consensului social ne-
ale lumii. „Unele practici de constrânge- cesar“.
re nu prezint` practic nici o diferen]` fa- OIM subliniaz` mai ales „lipsa de vizi-
]` de comer]ul cu sclavi de acum 200 de bilitate a copiilor amenin]a]i. Unul din
32 ani, cu excep]ia faptului c` pie]ele nu

mai sunt atât de deschise. Copiii sunt
motivele pentru care societ`]ile moder-
ne [i guvernele nu au fost mai active \n
pur [i simplu vându]i contra unei sume combaterea celor mai nocive forme ale
de bani. Uneori, proprietarii de p`mân- muncii copiilor este faptul c` ace[ti copii
turi cump`r` lucr`tori-copii de la aren- care lucreaz` nu sunt „la vedere“, \n
da[ii lor sau, \n cadrul unei alte versiuni multe cazuri. Problema se pune astfel:
a sistemului, «contractan]ii» de for]` de «ochii care nu se v`d se uit`»“ (Munca
munc` pl`tesc un avans familiilor din copiilor: Combaterea intolerabilului, pa-
mediul rural, pentru a le lua copiii [i a-i gina 20).
duce s` lucreze \n ]es`torii de covoare,
\n fabrici de sticl`, \n prostitu]ie... Una Conven]iile interna]ionale cu privire la
din cele mai comune forme de constrân- munc`
gere este constrângerea familiei, prin |nc` din 1919, Organiza]ia Interna]ional`
care copiii lucreaz` pentru a contribui la a Muncii a adoptat o serie de conven]ii
plata unui \mprumut sau a unei alte interna]ionale privind munca copiilor,
obliga]ii contractate de familie ... Pro- acestea fiind completate de recoman-
babil c` cea mai r`spândit` form` dintre d`ri. Conven]ia cu privire la vârsta mi-
toate este reprezentat` de acordurile nim` (\n industrie), din 1919 (nr. 5), in-
informale de constrângere, prin care terzice munca copiilor sub 14 ani \n uni-
p`rin]ii s`raci \[i dau copiii unor alte t`]i industriale. Ulterior s-au adoptat
persoane pentru care copii s` lucreze \n nou` alte Conven]ii regionale cu privire
schimbul \ntre]inerii lor; p`rin]ii consi- la vârsta minim` de angajare \n munc`,
der` c` copiii lor vor fi mai bine \ntre- care se aplic` \n industrie, agricultur`,
]inu]i ca servitori nepl`ti]i \n gospod`rii activit`]i maritime, activit`]i ne-industri-
bogate decât ar putea fi \n propriile lor ale, pescuit [i activit`]i \n subteran. Mul-
familii“. te alte standarde ale OIM con]in preve-
Exploatarea sexual` comercial` este o deri prin care se stabile[te vârsta mini-
form` contemporan` de sclavie care m` pentru diferite activit`]i. |n plus, Con-
afecteaz` milioane de copii – inclusiv ven]iile generale interna]ionale cu pri-
mul]i copii cump`ra]i [i vându]i peste vire la munc`, ce se refer` la libertatea
grani]e de re]ele organizate (Munca code asociere, la discriminare, salarii, se-
piilor: Combaterea intolerabilului, OIM, curitate [i s`n`tate, se aplic` tuturor lu-
1996, paginile 15 [i 16. Vezi [i articolul cr`torilor, indiferent de vârsta acestora.
34, pagina 609, articolul 35, pagina 629 Problemele cum ar fi exploatarea co-
[i Protocolul Facultativ privind vânzarea piilor prin constrângere prin datorii [i
de copii, prostitu]ia copiilor [i porno- prin „alte forme contemporane de scla-
grafia infantil`, pagina 781). vie“, cum ar fi prostitu]ia copiilor, sunt
examinate \n cadrul Conven]iei cu
OIM consider` c`, o prioritate \n acest privire la Munca For]at`, din 1930 (nr.
sens ar trebuie s` fie acordat` resurselor 29) (care se aplic` „oric`rei munci sau
folosite \mpotriva celor mai intolerabile oric`rui serviciu prestat sub amenin]a-
forme de munc` a copiilor, cum ar fi rea oric`rei sanc]iuni [i pentru care per-
sclavia, constrângerea prin datorii, pros- soana \n cauz` nu s-a oferit voluntar“);
titu]ia copiilor [i munca \n meserii sau

„Cea mai important` surs` a abuzului [i exploat`rii copiilor \n
lumea contemporan` ...“
„Numero[i copii lucreaz` \n meserii [i sectoare care sunt pur [i simplu periculoase
[i riscante. Copiii pot fi g`si]i \n mine, \n fabrici \n care produc obiecte de sticl`, chi-
brituri [i artificii, \n activit`]i de pescuit la mare adâncime, \n agricultura comercial`
[i a[a mai departe:
Copiii care lucreaz` sufer` de deficien]e semnificative de cre[tere fa]` de copiii
care merg la [coal`: ei sunt mai scunzi [i au o greutate mai mic`, iar dimen-
siunile corpului lor r`mân reduse chiar [i la maturitate.
Dovezile ob]inute \n mod neoficial, dar [i studiile statistice arat` c` mult prea
mul]i copii lucreaz` \n condi]ii periculoase \n care sunt expu[i la riscuri chimice
[i biologice. De exemplu, conform unui studiu la scar` na]ional` realizat de OIM
\n Filipine, s-a ar`tat c` peste 60% din copiii care lucreaz` sunt expu[i unor
astfel de riscuri [i c`, dintre ace[tia, 40% sufer` de v`t`m`ri sau boli grave, care
32
pot duce la amput`ri [i pierderea membrelor.
Foarte mul]i din copiii care lucreaz` se g`sesc \n condi]ii de expunere la sub-
stan]e cu perioade \ndelungate de laten]` – de exemplu, azbest – care determin`
cre[terea riscului de a contracta boli profesionale cronice, cum ar fi asbestoza
sau cancerul pulmonar la \nceputul maturit`]ii...
|n mediile rurale, se consider` c` mai mul]i copii mor din cauza expunerii la
pesticide decât din cauza tuturor bolilor copil`riei luate la un loc, conform unui
studiu privind s`n`tatea profesional` \n ]`rile \n curs de dezvoltare.
Copiii care practic` anumite meserii sunt extrem de vulnerabili la anumite tipuri
de abuz. De exemplu, multe studii confirm` faptul c` majoritatea copiilor care
devin lucr`tori domestici sunt victime ale abuzului verbal sau sexual, ale b`tìi
sau pedepselor prin privare de hran`.
Munca copiilor este, pur [i simplu, unica [i cea mai important` surs` de exploatare
[i de abuz al copiilor \n lumea noastr` de ast`zi“
(Extrase din Munca copiilor: Combaterea intolerabilului, OIM, 1996, paginile 3 [i 4).
pân` \n 2001, Conven]ia fusese ratificat` vorba de copii angaja]i contra unui sala-
de 158 de ]`ri. riu sau nu (pentru detalii, vezi sec]iunea
„vârste“ \n continuare, pagina 590).
Conven]ia (nr. 138) [i Recomandarea Conform OIM: „Conven]ia oblig` statele
(nr. 146) OIM cu privire la vârsta minim` care o ratific` s` stabileasc` o vârst` mi-
Cele mai complexe instrumente ale OIM nim` pentru angajarea \n munc` [i s` se
privind munca copiilor sunt Conven]ia angajeze s` adopte o politic` na]ional`
cu privire la vârsta minim`, din 1973 (nr. menit` s` asigure abolirea efectiv` a
138), [i Recomandarea aferent` (nr. muncii copiilor [i s` ridice progresiv
146). Conven]ia nr. 138 \n special a fost vârsta minim` pentru angajarea \n mun-
sus]inut` de Comitetul pentru Drepturile c` la un nivel corespunz`tor pentru dez-
Copilului ca fiind un standard pertinent, voltarea fizic` [i mental` deplin` a per-
iar Statele P`r]i care nu o ratificaser` soanelor tinere. Rolul Conven]iei nu este
\nc` au fost \ncurajate s` fac` acest de a fi un instrument pasiv care s` impu-
lucru de c`tre Comitet (vezi mai jos, pa- n` un standard minim fixat, ci de a fi un
gina 591). Conven]ia cu privire la vârsta instrument dinamic destinat a \ncuraja
minim` reprezint` o consolidare a ameliorarea progresiv` a standardelor [i
principiilor care au fost stabilite treptat de a promova ac]iuni sus]inute pentru
\n cadrul diferitelor instrumente anteri- \ndeplinirea obiectivelor. Recomandarea
oare [i se aplic` tuturor sectoarelor de nr. 146, care vine \n completarea Con-
activitate economic`, indiferent dac` e ven]iei nr. 138, prevede cadrul larg [i
MUNCA COPIILOR 577

m`surile esen]iale cuprinse \n politici de ac]iune cu scopul de a elimina, \n
atât pentru prevenirea muncii copiilor mod prioritar, cele mai grave forme ale
cât [i pentru eliminarea acesteia“ (Mun- muncii copiilor, s` creeze mecanismele
ca copiilor: Combaterea intolerabilului, corespunz`toare pentru monitorizarea
pagina 24). implement`rii, s` ia m`suri planificate \n
Pân` \n ianuarie 2002, 116 state ratifica- timp pentru prevenire, s` asigure sprijin
ser` Conven]ia nr. 138. pentru eliberarea copiilor din cele mai
grave forme de munc`, precum [i pen-
Conven]ia cu privire la cele mai grave tru reabilitarea acestora [i accesul lor la
forme ale muncii copiilor din 1999 (nr. educa]ia fundamental` gratuit` [i la for-
182) mare profesional`. Conven]ia prevede
cooperarea sau asisten]a interna]ional`
La 17 iunie 1999, Conferin]a general` a
\n vederea implement`rii, inclusiv aju-
OIM a adoptat Conven]ia cu privire la ce-
toare pentru dezvoltarea economic`,
le mai grave forme ale muncii copiilor
eradicarea s`r`ciei [i educa]ie. Reco-
32 (nr. 182). De asemenea, Conferin]a a
adoptat Recomandarea privind cele mai
mandarea de completare (nr. 190) pre-
vede o gam` larg` de instruc]iuni pentru
grave forme ale muncii copiilor (nr. 190),
ac]iunile de implementare, inclusiv pri-
care venea \n completarea Conven]iei.
vind cooperarea interna]ional`, mobili-
Noua Conven]ie (vezi Anexa 4, pagina zarea social` la scar` larg` (inclusiv con-
889) le impune Statelor P`r]i care o sultarea cu copiii afecta]i direct de cele
ratific` s` „ia m`suri imediate [i efici- mai grave forme de munc` a copiilor) [i
ente pentru a garanta interzicerea [i eli- punerea \n aplicare (vezi caseta, pagina
minarea celor mai grave forme de mun- 579).
c` a copiilor, \n regim de urgen]`“ (arti- Conven]ia a intrat \n vigoare la 19 no-
colul 1). „Cele mai grave forme ale mun- iembrie 2000. Pân` \n ianuarie 2002, fu-
cii copiilor“ sunt definite \n articolul 3 sese ratificat` de 115 ]`ri. Conform dis-
(vezi caseta). Defini]ia cuprinde munca pozi]iilor Constitu]iei OIM, fiecare Stat
„ce ar putea avea efecte nocive asupra Parte trebuie s` prezinte un raport anual
s`n`t`]ii, siguran]ei sau moralit`]ii co- privind punerea \n aplicare a conven-
piilor“. R`mâne la latitudinea statelor s` ]iilor la care este parte. De asemenea,
stabileasc` tipurile de munc` ce se \nca- Constitu]ia prevede posibilitatea organi-
dreaz` \n aceast` defini]ie, prin consul- za]iilor de lucr`tori [i angajatori (na]io-
tare cu organiza]iile angajatorilor [i lu- nale [i interna]ionale) de a intenta ac]i-
cr`torilor [i având \n vedere standardele uni pentru nerespectarea prevederilor \n
interna]ionale. Statele P`r]i trebuie s` fa]a unei comisii instituite de Organul de
elaboreze [i s` implementeze programe conducere al OIM. De asemenea, [i sta-
Defini]ia celor mai grave forme ale muncii copiilor

|n sensul prezentei Conven]ii, termenul „cele mai grave forme ale muncii copiilor“
cuprinde:
(a) toate formele de sclavie sau practicile similare sclaviei, cum ar fi vânzarea [i tra-
ficul de copii, constrângerea prin datorii [i robia, precum [i munca for]at` sau
obligatorie, inclusiv recrutarea for]at` sau obligatorie a copiilor pentru a-i folosi \n
conflicte armate;
(b) folosirea, procurarea [i oferirea unui copil \n vederea prostitu`rii, a produc]iei
de materiale pornografice sau a spectacolelor pornografice;
(c) folosirea, procurarea sau oferirea unui copil pentru activit`]i ilicite, \n special
pentru produc]ia [i traficul de droguri, a[a cum sunt definite \n instrumentele inter-
na]ionale relevante;
(d) acel tip de munc`, ce prin natura sa [i din cauza condi]iilor \n care se desf`-
[oar`, poate afecta s`n`tatea, siguran]a sau moralitatea copiilor (Articolul 3,
Conven]ia OIM cu privire la cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999 (nr. 182).
Pentru textul complet, vezi Anexa 4, pagina 889).

Recomandarea OIM cu privire la cele mai grave forme ale mun-
cii copiilor
Conferin]a General` a Organiza]iei Interna]ionale a Muncii, Convocat` la Geneva
de c`tre Organul de conducere al Biroului Interna]ional al Muncii [i reunit` \n cea
de-a LXXXVII-a sa sesiune la 1 iunie 1999, [i
|n urma adopt`rii Conven]iei cu privire la cele mai grave forme ale muncii copiilor,
\n 1999, [i
|n urma deciziei de a adopta anumite propuneri cu privire la munca copiilor,
acestea constituind al patrulea punct de pe ordinea de zi a sesiunii, [i
Hot`rând c` aceste propuneri vor lua forma unei Recomand`ri \n completarea
Conven]iei cu privire la cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999;
Adopt`, \n aceast` zi de 17 iunie a anului 1999, urm`toarea Recomandare, care
este denumit` Recomandarea cu privire la cele mai grave forme ale muncii copii-
32
lor, 1999.
1. Dispozi]iile prezentei Recomand`ri vin \n completarea dispozi]iilor Conven]iei
cu privire la cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999 (denumit` \n con-
tinuare „Conven]ia“), [i trebuie s` se aplice \n corelare cu acestea.
I. Programe de ac]iune
2. Programele de ac]iune men]ionate \n articolul 6 din Conven]ie trebuie elabo-
rate [i implementate \n regim de urgen]`, prin consultare cu institu]iile guver-
namentale relevante [i cu organiza]iile de angajatori [i lucr`tori, luând \n con-
siderare opiniile copiilor afecta]i direct de cele mai grave forme de munc` a co-
piilor, ale familiilor lor [i, dup` caz, ale altor grup`ri vizate care [i-au exprimat
angajamentul fa]` de obiectivele Conven]iei [i ale prezentei Recomand`ri.
Printre obiectivele acestor programe se num`r`, inter alia:
(a) identificarea [i denun]area celor mai grave forme ale muncii copiilor;
(b) prevenirea angaj`rii copiilor [i eliberarea lor din cele mai grave forme de
munc` a copiilor, protejându-i \mpotriva represaliilor [i asigurându-le
reabilitarea [i reintegrarea social` prin m`suri care vizeaz` nevoile lor de
educa]ie, fizice [i psihologice;
(c) acordarea unei aten]ii speciale pentru:
(i) copiii cu vârst` mic`;
(ii) copiii de sex feminin;
(iii)problemele legate de situa]iile de munc` ascuns`, \n cadrul c`rora
fetele sunt expuse unui risc deosebit;
(iv)alte grupuri de copii cu nevoi speciale sau cu o vulnerabilitate
deosebit`;
(d) identificarea, contactarea [i colaborarea cu comunit`]ile \n care copiii
sunt expu[i unui risc deosebit;
(e) informarea, sensibilizarea [i mobilizarea opiniei publice [i a grupurilor vi-
zate, inclusiv a copiilor [i a familiilor lor.
II. Munca periculoas`
3. |n cazul determin`rii tipurilor de munc` men]ionate \n articolul 3 litera (d) din
Conven]ie [i pentru a identifica situa]iile \n care exist` aceste tipuri de munc`,
trebuie s` aib` \n vedere, inter alia, urm`toarele:
(a) munca prin care copiii sunt expu[i la abuz fizic, psihic sau sexual;
(b) munca \n subteran, sub ap`, la \n`l]imi periculoase sau \n spa]ii \nchise;
(c) munca cu aparatur`, echipamente [i unelte periculoase sau care implic`
manipularea manual` sau transportul de greut`]i;
(d) munca \n mediu nes`n`tos, prin care copiii sunt expu[i, de exemplu la
substan]e, agen]i sau procese periculoase sau la niveluri de temperatur`,
zgomot sau vibra]ii care sunt nocive pentru s`n`tatea lor;
MUNCA COPIILOR 579

(e) munca \n condi]ii deosebit de dificile, adic` cu orar prelungit sau pe timp
de noapte sau munca prin care copiii sunt \nchi[i, nejustificat, \n sediul
angajatorului.
4. |n cazul tipurilor de munc` men]ionate \n articolul 3 litera (d) din Conven]ie [i
\n paragraful 3 de mai sus, legisla]ia sau reglement`rile na]ionale sau auto-
rit`]ile competente ar putea, \n urma consult`rii cu organiza]iile lucr`torilor [i
angajatorilor vizate, s` autorizeze angajarea sau munca \ncepând de la vârsta
de 16 ani, cu condi]ia s` se protejeze deplin s`n`tatea, siguran]a [i moralitatea
copiilor [i ca to]i copiii s` beneficieze de o preg`tire profesional` [i instruire
specific` [i corespunz`toare pentru domeniul respectiv de activitate.
III. Implementarea
5. (1) Este necesar s` se compileze [i s` se actualizeze informa]ii detaliate [i date
statistice privind natura [i amploarea muncii copiilor pentru ca acestea s` ser-
32 veasc` drept baz` pentru stabilirea priorit`]ilor de ac]iune la nivel na]ional \n

vederea abolirii muncii copiilor, \n special \n vederea interzicerii [i a elimin`rii
\n regim de urgen]` a celor mai grave forme de astfel de munc`.
(2) |n m`sura \n care este posibil, astfel de informa]ii [i date statistice trebuie
s` cuprind` date defalcate \n func]ie de sex, categorie de vârst`, ocupa]ie, ra-
mur` economic`, situa]ia de angajare, frecventare a [colii [i loca]ia geografic`.
Trebuie s` se aib` \n vedere importan]a unui sistem eficient de \nregistrare a
na[terilor, inclusiv de eliberare a certificatelor de na[tere.
(3) Este necesar s` se compileze [i s` se actualizeze datele relevante privind \n-
c`lc`rile dispozi]iilor na]ionale pentru interzicerea [i eliminarea celor mai
grave forme ale muncii copiilor.
6. Compilarea [i prelucrarea informa]iilor [i a datelor prev`zute \n paragraful 5
de mai sus trebuie s` se realizeze cu respectarea dreptului la viat` privat`.
7. Informa]iile compilate \n temeiul paragrafului 5 de mai sus trebuie comunicate
Biroului Interna]ional al Muncii \n mod periodic.
8. Statele P`r]i trebuie s` instituie sau s` desemneze mecanismele na]ionale
adecvate pentru a monitoriza implementarea dispozi]iilor na]ionale, pentru
interzicerea [i eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor, \n urma
consult`rii cu organiza]iile angajatorilor [i ale lucr`torilor.
9. Statele P`r]i trebuie s` se asigure c` autorit`]ile competente care r`spund de
implementarea dispozi]iilor na]ionale pentru interzicerea [i eliminarea celor
mai grave forme ale muncii copiilor coopereaz` \ntre ele [i c` \[i coordoneaz`
activit`]ile.
10. Legisla]ia sau reglement`rile na]ionale sau autorit`]ile competente trebuie s`
desemneze persoanele care vor fi trase la r`spundere \n caz de nerespectare a
dispozi]iilor na]ionale pentru interzicerea [i eliminarea celor mai grave forme
ale muncii copiilor.
11. |n m`sura \n care acest lucru este compatibil cu legisla]ia na]ional`, Statele
P`r]i trebuie s` coopereze cu ini]iativele interna]ionale \n vederea interzicerii [i
elimin`rii celor mai grave forme ale muncii copiilor \n regim de urgen]`, prin:
(a) colectarea [i schimbul de informa]ii privind infrac]iunile, inclusiv cele
care implic` re]ele interna]ionale;
(b) depistarea [i urm`rirea penal` a celor implica]i \n vânzarea [i traficul de
copii, sau \n folosirea, procurarea [i oferirea copiilor pentru activit`]i
ilicite, pentru prostitu]ie, pentru produc]ia de materiale pornografice sau
pentru spectacole pornografice;
(c) \nregistrarea celor care comit astfel de infrac]iuni.
12. Statele P`r]i trebuie s` prevad` c` urm`toarele forme grave de munc` a co-
piilor constituie infrac]iuni:
(a) toate formele de sclavie sau alte practici similare sclaviei, cum ar fi vân-
zarea [i traficul de copii, constrângerea prin datorii [i robia, precum [i
munca for]at` sau obligatorie, inclusiv recrutarea for]at` sau obligatorie
a copiilor pentru a fi folosi]i \n conflicte armate;

(b) folosirea, procurarea [i oferirea unui copil \n scopul prostitu]iei, pentru
produc]ia de materiale pornografice sau pentru spectacole pornografice;
[i
(c) folosirea, procurarea sau oferirea unui copil pentru activit`]i ilegale, \n
special pentru produc]ia [i traficul de droguri, a[a cum sunt definite \n
instrumentele interna]ionale relevante, sau pentru activit`]i care implic`
portul sau utilizarea ilegal` de arme de foc sau de alte arme.
13. Statele P`r]i trebuie s` se asigure c` sanc]iunile, inclusiv sanc]iunile penale,
dac` este cazul, se aplic` pentru \nc`lcarea dispozi]iilor na]ionale privind inter-
zicerea [i eliminarea oric`rui tip de munc` men]ionat \n articolul 3 litera (d) din
Conven]ie.
14. De asemenea, Statele P`r]i trebuie s` prevad` \n regim de urgen]`, cì de
ac]iune penale, civile sau administrative, dup` caz, pentru a asigura aplicarea
efectiv` a dispozi]iilor na]ionale privind interzicerea [i eliminarea celor mai
grave forme ale muncii copiilor, cum ar fi supravegherea special` a \ntre-
prinderilor care au utilizat cele mai grave forme ale muncii copiilor, [i \n caz de
\nc`lcare repetat` a dispozi]iilor \n cauz`, s` analizeze revocarea temporar`
32
sau permanent` a autoriza]iilor de func]ionare ale \ntreprinderilor respective.
15. Printre alte m`suri destinate s` interzic` [i s` elimine cele mai grave forme ale
muncii copiilor, se num`r` urm`toarele:
(a) informarea, sensibilizarea [i mobilizarea publicului larg, inclusiv a lide-
rilor politici de la nivel na]ional [i local, a parlamentarilor [i a sistemului
judiciar;
(b) implicarea [i formarea membrilor organiza]iilor angajatorilor [i lucr`-
torilor [i a organiza]iilor civice;
(c) asigurarea unei preg`tiri adecvate pentru func]ionarii guvernamentali \n
cauz`, \n special pentru inspectori [i reprezentan]i ai organelor de aplica-
re a legii, precum [i pentru alte categorii profesionale vizate;
(d) asigurarea urm`ririi penale, \n ]ara lor, a cet`]enilor fiec`rui Stat Parte
care comit infrac]iuni ce intr` sub inciden]a dispozi]iilor na]ionale ale sta-
tului respectiv, privind interzicerea [i eliminarea imediat` a celor mai
grave forme ale muncii copiilor, chiar [i atunci când aceste infrac]iuni
sunt comise \ntr-o alt` ]ar`;
(e) simplificarea procedurilor legale [i administrative [i garantarea faptului
c` acestea sunt adecvate [i prompte;
(f) \ncurajarea elabor`rii de politici de c`tre \ntreprinderi \n vederea promo-
v`rii obiectivelor Conven]iei;
(g) monitorizarea [i promovarea public` a celor mai bune practici de
eliminare a muncii copiilor;
(h) promovarea public` a dispozi]iilor legale [i de alt` natur` privind munca
copiilor \n toate limbile [i dialectele relevante;
(i) instituirea unor proceduri speciale de depunere a plângerilor [i adoptarea
unor dispozi]ii pentru protejarea \mpotriva discrimin`rii [i a represaliilor
a celor care denun]` \n mod legitim \nc`lc`rile dispozi]iilor Conven]iei,
precum [i crearea unor linii telefonice de ajutor sau a unor puncte de
contact sau a institu]iei de mediator;
(j) adoptarea de m`suri corespunz`toare pentru ameliorarea infrastructurii
educa]ionale [i pentru formarea cadrelor didactice, astfel \ncât s` satisfa-
c` nevoile bìe]ilor [i fetelor;
(k) \n m`sura \n care este posibil, luarea \n considerare, \n programele na]io-
nale de ac]iune, a:
(i) nevoii de a crea locuri de munc` [i de a asigura formarea profesional`
pentru p`rin]ii [i, \n general, adul]ii din familiile care cuprind copii ce
lucreaz` \n condi]iile prev`zute \n Conven]ie; [i
(ii) nevoii de a-i sensibiliza pe p`rin]i cu privire la problema copiilor care
muncesc \n astfel de condi]ii.
16. Cooperarea interna]ional` mai intens` [i/sau asisten]` reciproc` \ntre Statele
P`r]i \n vederea interzicerii [i a elimin`rii efective a celor mai grave forme ale
MUNCA COPIILOR 581

muncii copiilor trebuie s` vin` \n completarea eforturilor na]ionale [i poate,
dup` caz, s` fie dezvoltat` [i implementat` \n consultare cu organiza]iile anga-
jatorilor [i lucr`torilor. O astfel de cooperare [i/sau asisten]` interna]ional` tre-
buie s` cuprind`:
(a) mobilizarea resurselor pentru programele na]ionale sau interna]ionale;
(b) asisten]a juridic` reciproc`;
(c) asisten]a tehnic`, inclusiv schimbul de informa]ii;
(d) sprijinul \n vederea dezvolt`rii sociale [i economice, a programelor de
eradicare a s`r`ciei [i a \nv`]`mântului universal.
(Recomandare privind interzicerea [i ac]iunea imediat` \n vederea elimin`rii celor

mai grave forme de munc` a copiilor (nr. 190), adoptat` la 17 iunie 1999).
32 tele pot face plângeri \mpotriva altui stat identificarea grupurilor-]int` priori-
pentru nerespectarea conven]iilor (dac` tare;
ambele p`r]i \n cauz` sunt membre ale o descriere a grupurilor-]int` priori-
Conven]iei). tare;
Cu ocazia celei de-a LXXXVI-a sesiuni, o descriere a tipurilor de interven]ie
Conferin]a Interna]ional` a Muncii a care urmeaz` s` fie utilizate;
adoptat Declara]ia privind principiile [i
drepturile fundamentale la locul de desemnarea actorilor institu]ionali
munc`, prin care se arat` c` toate Sta- care trebuie implica]i.
tele P`r]i, chiar dac` nu au ratificat con- (Munca copiilor: Combaterea intolera-
ven]iile specifice, au obliga]ia de a res- bilului, pagina 100; vezi, de asemenea,
pecta, de a promova [i de a implementa Situa]ia copiilor la nivel mondial 1997,
drepturile fundamentale care fac obiec- UNICEF, pagina 19).
tul conven]iilor, inclusiv eliminarea tu-
turor formelor de munc` for]at` sau Noul Protocol Facultativ la Conven]ie cu
obligatorie, precum [i abolirea efectiv` a privire la Drepturile Copilului
muncii copiilor. Protocolul Facultativ la Conven]ia cu pri-
vire la Drepturile Copilului, referitor la
Programul Interna]ional al OIM privind
vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i
eliminarea muncii copiilor
pornografia infantil` a fost adoptat de
Programul Interna]ional al OIM privind Adunarea general` a Organiza]iei Na]iu-
eliminarea muncii copiilor (IPEC) func- nilor Unite la 25 mai 2000 (pentru textul
]ioneaz` \n prezent \n peste 60 de ]`ri. complet al comentariilor, vezi pagina
Ini]iat \n 1992, acest program ofer` 773). |n Preambulul acestui Protocol se
asisten]` statelor, la elaborarea [i imple- face trimitere la Conven]ia OIM nr. 182.
mentarea unor politici ample [i a unor Statelor care ratific` Protocolul Faculta-
programe [i proiecte cu obiective spe- tiv li se solicit` s` garanteze, ca o con-
cifice. }`rile participante semneaz` un di]ie minim`, c` diferite acte [i activit`]i
„Memorandum de \n]elegere“ cu OIM, sunt complet acoperite de legisla]ia lor
\n temeiul c`ruia se instituie comitete penal`, „fie c` aceste infrac]iuni sunt co-
na]ionale de gestiune. mise pe plan na]ional sau transna]ional,
(Pentru detalii, vezi www.ilo.org/child- fie \n mod individual sau organizat“.
labour). Printre actele [i ac]iunile \n cauz`, se
num`r`: „oferirea, ob]inerea, procura-
OIM sugereaz` c` o politic` na]ional` [i rea sau livrarea unui copil \n vederea
un program na]ional de ac]iune trebuie prostitu]iei infantile“ (definit` ca „folosi-
s` cuprind` cel pu]in urm`toarele ele- rea unui copil \n activit`]i sexuale contre
mente: unei pl`]i sau a unui alt tip de bene-
o defini]ie a obiectivelor na]ionale cu ficiu“) [i „producerea, distribuirea, dise-
privire la munca copiilor; minarea, importul, exportul, oferirea,
o descriere a naturii [i a contextului vânzarea sau posesia, \n scopurile de
problemei; mai sus, de materiale de pornografie in-

fantil`“ (definite ca „orice reprezentare,
prin orice mijloace, a unui copil angajat Conven]iile OIM cu referire
\n activit`]i sexuale explicite, reale sau special` la copii
simulate, sau orice reprezentare a orga- Conven]ia cu privire la vârsta minim`
nelor sexuale ale copilului, caracteristica (\n industrie), 1919 (nr. 5);
principal` a acestora fiind \nf`]i[area \n Conven]ia cu privire la munca de
scop sexual“). Printre actele [i activit`]i- noapte a persoanelor tinere (\n indus-
le legate de vânzarea de copii se num`r` trie), 1919 (nr. 6);
„oferirea, livrarea sau acceptarea, prin Conven]ia cu privire la vârsta minim`
orice mijloace, a unui copil \n scopul ... (pe mare), 1920 (nr. 7);
angaj`rii unui copil \n munc` for]at`“ Conven]ia cu privire la vârsta minim`
(articolul 3 paragraful 1). (\n agricultur`), 1921 (nr. 10);
Carta Interna]ional` a Drepturilor Omu- Conven]ia cu privire la vârsta minim`
lui [i munca copiilor (ma[ini[ti [i fochi[ti), 1921 (nr. 15);
Carta Interna]ional` a Drepturilor Omu-
lui – Declara]ia Universal` a Drepturilor
Conven]ia cu privire la munca for]at`,
1930 (nr. 29); 32
Conven]ia cu privire la vârsta minim`
Omului [i cele dou` Pacturi Interna]io- (\n activit`]i ne-industriale), 1932 (nr.
nale cu privire la Drepturile Economice, 33);
Sociale [i Culturale, [i, respectiv, Drep- Conven]ia cu privire la vârsta minim`
turile Civile [i Politice – cuprinde o serie (pe mare) (revizuit`), 1936 (nr. 58);
de dispozi]ii relevante pentru munca co- Conven]ia cu privire la vârsta minim`
piilor. (\n industrie) (revizuit`), 1937 (nr. 59);
|n Declara]ia Universal` a Drepturilor Conven]ia cu privire la vârsta minim`
Omului se arat` c`: „Nici o persoan` nu (\n activit`]i ne-industriale) (revizuit`),
poate fi ]inut` \n sclavie sau stare de ser- 1937 (nr. 60);
vitute; sclavia [i comer]ul cu sclavi sunt Conven]ia cu privire la examenul me-
interzise \n toate formele acestora“ (arti- dical al persoanelor tinere (\n indus-
colul 4). Articolul 8 din Pactul Interna- trie), 1946 (nr. 77);
]ional cu privire la Drepturile Civile [i Conven]ia cu privire la examenul me-
Politice detaliaz` pe aceast` tem`: dical al persoanelor tinere (\n activit`]i
„1. Nici o persoan` nu poate fi ]inut` \n ne-industriale), 1946 (nr. 78);
sclavie; sclavia [i comer]ul cu sclavi sunt Conven]ia cu privire la munca de
interzise \n toate formele acestora. noapte a persoanelor tinere (\n activi-
t`]i ne-industriale), 1946 (nr. 79);
2. Nici o persoan` nu poate fi ]inut` \n Conven]ia cu privire la munca de
stare de servitute. noapte a persoanelor tinere (\n indus-
3. (a) Nici o persoan` nu poate fi obli- trie) (revizuit`), 1948 (nr. 90);
gat` s` presteze munc` for]at` sau obli- Conven]ia cu privire la vârsta minim`
gatorie; (pentru pescari), 1959 (nr. 112);
Conven]ia cu privire la vârsta minim`
(b) Paragraful 3 litera (a) al prezentului
(pentru munca \n subteran), 1965 (nr.
articol nu se poate interpreta ca interzi-
123);
când, \n ]`rile \n care deten]ia cu munc`
Conven]ia cu privire la examenul me-
silnic` poate fi impus` ca pedeaps` pen-
dical al persoanelor tinere (pentru
tru o infrac]iune, efectuarea acestei
munca \n subteran), 1965 (nr. 124);
munci silnice \n temeiul unei sentin]e
Conven]ia cu privire la vârsta minim`,
privind aceast` pedeaps`, emis` de un
1973 (nr. 138);
tribunal competent;
Conven]ia cu privire la cele mai grave
(c) |n sensul prezentului paragraf, terme- forme ale muncii copiilor, 1999 (nr.
nul «munc` for]at` sau obligatorie» nu 182).
cuprinde:
(i) Orice munc` sau serviciu, care nu
sunt prev`zute la litera (b), [i care tre- c`tre o persoan` eliberat` \n mod
buie efectuate \n mod normal de o condi]ionat din deten]ie;
persoan` de]inut` ca urmare a unei (ii) Orice serviciu de natur` militar`
sentin]e legale a unui tribunal, sau de [i, \n ]`rile \n care se accept` refuzul
MUNCA COPIILOR 583

Dificult`]i \n prevenirea muncii copiilor
|n Raportul Ini]ial prezentat de Nepal se arat` c`: „Este dificil s` se controleze [i s`
se previn` munca copiilor, deoarece aceast` problem` \[i are originea \n s`r`cie.
Munca copiilor este [i mai mult prezent` \n sectorul neorganizat al economiei [i \n
gospod`rii, unde copiii lucreaz` de obicei ca servitori. Copiii completeaz` mâna de
lucru la câmp [i \n gospod`rii de la o vârst` fraged`. Copiii cu vârste cuprinse \ntre
[ase [i nou` ani lucreaz` aproximativ trei ore pe zi, \n timp ce copiii cu vârste
cuprinse \ntre 10 [i 14 ani lucreaz` \ntre cinci [i [ase ore pe zi, fetele lucrând de fapt
aproape de dou` ori mai mult decât bìe]ii. Fetele ajut` la adusul apei [i la
strângerea combustibilului [i a nutre]ului.
Activit`]ile de combatere a muncii copiilor se concentreaz` \n mediile urbane, \n
timp ce majoritatea popula]iei trìe[te la sat. Prevederile legale \n sine nu sunt su-
ficiente pentru a proteja interesele copiilor care lucreaz`. |n lipsa unui angajament
32 ferm [i real atât al organismelor vizate cât [i al persoanelor, munca copiilor nu
poate fi abolit`.
Inciden]a tot mai mare a muncii copiilor \n aceast` ]ar` reflect` realitatea socio-
economic` ... Conform Lucr`torilor Copii din Nepal, distribu]ia procentual` a lucr`-
torilor copii este de 86% \n agricultur` [i gospod`rii, 6% \n servicii, 3% \n afaceri [i
industria hotelier`, 2,4% \n fabrici, 0,6% \n construc]ii [i 2% \n alte sectoare ...
De mult timp, copiii constituie o surs` de venit pentru familiile lor. Atâta timp cât
familiile nu au o surs` alternativ` de venit, munca copiilor \ntr-o form` sau alta va
continua s` fie o realitate. Prin urmare, trebuie adoptate anumite m`suri de
protec]ie, cum ar fi stabilirea salariului minim de baz`, asigurarea unor posibilit`]i
de educa]ie neformal` [i de preg`tire profesional`, adaptând munca la vârsta,
sexul, capacitatea fizic` [i mental` a copiilor [i reducând num`rul de ore de
munc`...“ (Nepal IR, paragrafele 359-363 [i 366).
serviciului militar din motive de con- dreptul la remunera]ie just` [i favorabil`

vingeri religioase sau morale, orice care s` \i asigure acesteia [i familiei sale
serviciu na]ional prev`zut de lege o via]` \n condi]ii de demnitate uman` [i
care trebuie satisf`cut de persoanele care s` fie completat`, dac` este ne-
care refuz` s` efectueze serviciul cesar, de alte m`suri de protec]ie soci-
militar din motive de convingeri al`.
religioase sau morale; 4. Fiecare persoan` are dreptul de a con-
(iii) Orice serviciu solicitat \n cazuri de stitui sindicate [i de a se al`tura sindica-
urgen]` sau de calamitate natural` telor pentru protejarea propriilor inte-
care pun \n pericol via]a [i bun`sta- rese“.
rea comunit`]ii; Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
(iv) Orice munc` sau serviciu care turile Economice, Sociale [i Culturale
face parte din obliga]iile civile nor- prevede de asemenea, \n mai multe
male“. detalii, dreptul la munc` [i la condi]ii
Articolul 23 din Declara]ia Universal` a echitabile [i favorabile de munc` (artico-
Drepturilor Omului prevede dreptul la lele 6 [i 7). Paragraful 3 din articolul 10
munc`: al Pactului prevede „m`suri speciale de
protec]ie [i asisten]`“, pentru to]i copiii
„1. Fiecare persoan` are dreptul la mun- [i tinerii: „Copiii [i tinerii trebuie prote-
c`, la libera alegere a locului de munc`, ja]i \mpotriva exploat`rii economice [i
la condi]ii corecte [i favorabile de mun- sociale. Angajarea lor \n activit`]i care
c` [i la protec]ie \mpotriva [omajului. dùneaz` moralit`]ii sau s`n`t`]ii lor,
2. Fiecare persoan`, f`r` discriminare, care prezint` un risc pentru via]a lor sau
are dreptul la remunera]ie egal` pentru care le pot afecta dezvoltarea normal`
munc` egal`. trebuie sanc]ionat` prin lege. De aseme-
nea, statele trebuie s` stabileasc` limite
3. Fiecare persoan` care munce[te are

de vârst` sub care angajarea contra vârsta de 18 ani este livrat de c`tre
remunera]ie a copiilor \n munc` trebuie unul din sau ambii sì p`rin]i naturali
interzis` [i sanc]ionat` prin lege“. sau de c`tre tutorele acestuia unei
|ntr-un Comentariu General privind alte persoane, \n schimbul unei re-
dreptul la educa]ie, Comitetul pentru compense sau nu, \n vederea exploa-
Drepturile Economice, Sociale [i Cultu- t`rii copilului sau a tân`rului \n cauz`
rale subliniaz`: „Statele P`r]i au obliga- sau a muncii acestuia“.
]ia de a garanta c` nu exist` comunit`]i Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor
sau familii care s` depind` de munca Unite \mpotriva crimei organizate la
copiilor“. nivel transna]ional, 2000, cu Protoco-
Comitetul subliniaz`, \n special, impor- lul anexat privind prevenirea, repri-
tan]a educa]iei \n eliminarea muncii co- marea [i pedepsirea traficului de per-
piilor, precum [i a obliga]iilor prev`zute soane, \n special al femeilor [i co-
\n articolul 7 paragraful (2) din Conven- piilor (vezi articolul 35, pagina 631 [i
]ia cu privire la cele mai grave forme ale
muncii copiilor, 1999 (Conven]ia nr. 182)
Declara]ia [i Planul de ac]iune ale

32
(Comitetul pentru Drepturile Economice, Summit-ului Mondial pentru Copii
Sociale [i Culturale, Comentariul Gene-
ral 13, 1999, HRI/GEN/1/Rev. 5, p. 85). |n 1990, liderii mondiali s-au angajat s`
„depun` eforturi pentru protec]ia spe-
|n ceea ce prive[te traficul de copii [i cial` a copiilor care muncesc [i pentru
prostitu]ia copiilor, pe lâng` celelalte abolirea muncii ilegale a copiilor ...“
articole din Conven]ia cu privire la Drep- (Declara]ie, paragraful 20 (7)). Progresul
turile Copilului (\n special, articolul 33, \nregistrat \ncepând cu Summit-ul Mon-
pagina 597, [i articolul 34, pagina 609) [i dial pentru Copii va fi analizat de Adu-
din Protocolul Facultativ referitor la vân- narea General` a Organiza]iei Na]iunilor
zarea de copii, prostitu]ia copiilor [i Unite, \n sesiunea sa special` privind
pornografia infantil` (pagina 807), exist` copiii, care urmeaz` s` aib` loc \n 8 – 10
multe alte conven]ii relevante, printre mai 2002, când se vor stabili noi obiec-
care se num`r` mai ales: tive.
Conven]ia interna]ional` pentru eli-
minarea traficului cu femei [i copii, Programul de ac]iune al Comisiei pentru
1921, modificat` de Protocolul apro- drepturile omului
bat de Adunarea General` a Organi- |n 1993, Comisia pentru drepturile omu-
za]iei Na]iunilor Unite, 1947; lui a adoptat un Program de Ac]iune
Conven]ia pentru eliminarea traficu- pentru Eliminarea Exploat`rii Muncii Co-
lui de persoane [i a exploat`rii acti- piilor, care i-a fost \naintat de c`tre Sub-
vit`]ilor de prostitu]ie ale altor per- comisia pentru prevenirea discrimin`rii
soane, 1949 (intrat` \n vigoare \n [i protec]ia minorit`]ilor. Comisia a invi-
1951) oblig` (articolul 1) statele s` tat Comitetul pentru Drepturile Copilului
convin` la pedepsirea „oric`rei per- s` aib` \n vedere acest Program de Ac]i-
soane care, pentru a satisface dorin- une la analizarea rapoartelor Statelor
]ele alteia: 1. Procur`, convinge \n P`r]i [i a celorlalte activit`]i ale sale. |n
scopul unei recompense sau atrage, program se subliniaz`: „Trebuie s` se
\n scopul prostitu`rii, o alt` persoa- acorde o mare prioritate elimin`rii celor
n`, chiar [i cu consim]`mântul aces- mai odioase [i degradante forme de ex-
teia din urm`; 2. Exploateaz` activi- ploatare a copiilor, \n special a prosti-
tatea de prostitu]ie a unei alte per- tu]iei copiilor, a pornografiei infantile, a
soane, chiar [i cu consim]`mântul vânz`rii de copii, a angaj`rii copiilor \n
acesteia din urm`“; meserii periculoase sau \n vederea
cer[itului for]at sau a leg`rii prin
Conven]ia suplimentar` cu privire la datorii... Comunitatea interna]ional` ar
abolirea sclaviei, a comer]ului cu trebui s` acorde o aten]ie special`
sclavi, precum [i a institu]iilor [i a noului fenomen de exploatare a muncii
practicilor similare sclaviei, 1956 (in- copiilor, cum ar fi prin utilizarea copiilor
trat` \n vigoare \n 1957), articolul 1 li- \n scopuri ilegale, clandestine sau crimi-
tera (d): „Orice institu]ie sau practic` nale, inclusiv implicarea lor \n traficul de
prin care un copil sau un tân`r sub
MUNCA COPIILOR 585

droguri sau \n conflictele armate sau \n care le revine fetelor, ceea ce a contri-
activit`]i militare... Ac]iunile \ntreprinse buit la accentuarea lipsei de oportunit`]i
trebuie s` vizeze, \n primul rând, cele [i de posibilit`]i pentru ca aceste fete s`
mai grave forme ale muncii copiilor [i devin` adul]i independen]i, cu \ncredere
eliminarea muncii copiilor sub 10 ani, \n \n sine [i \n for]ele proprii (A/RES/S-23/3,
vederea elimin`rii totale a muncii co- paragraful 33).
piilor care este interzis` conform dispo-
zi]iilor instrumentelor interna]ionale re- Copii priva]i de libertate
levante“ (Comisia pentru Drepturile Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
Omului, Programul de Ac]iune pentru pentru protec]ia minorilor priva]i de
Eliminarea Exploat`rii Muncii Copiilor, libertate prev`d c` minorii aresta]i sau
1993/79). de]inu]i pân` la proces „trebuie s` aib`
Grupul de lucru al Organiza]iei Na]iuni- ocazia, ori de câte ori este posibil, s`
lor Unite pentru Formele Contemporane poat` desf`[ura diferite munci, contra
unei remunera]ii, precum [i s`-[i
32 de Sclavie a clasificat vânzarea [i ex-
ploatarea sexual` a copiilor ca fiind for- continue educa]ia sau preg`tirea, dar nu
trebuie s` fie obliga]i \n acest sens.
me contemporane de sclavie (vezi, de
asemenea, articolul 34, pagina 609, [i Munca, educa]ia sau preg`tirea nu
articolul 35, pagina 631). trebuie s` constituie cauza continu`rii
deten]iei“ (regula 18 litera (b)). |n plus,
Acordul Global conform regulei 44: „Toate standardele
Cu ocazia Forumului Economic Mondial na]ionale [i interna]ionale de protec]ie
din 1999, Secretarul General al Organi- aplicabile muncii copiilor [i tinerilor lu-
za]iei Na]iunilor Unite i-a \ncurajat pe cr`tori trebuie s` se aplice minorilor
liderii mondiali din domeniul afacerilor priva]i de libertate“. Regulile 45 [i 46
s` „adopte [i s` pun` \n aplicare“ Acor- prev`d ca minorii priva]i de libertate s`
dul Global. Printre cele nou` principii cu- aib`, ori de câte ori este posibil, ocazia
prinse \n Acordul Global se num`r` eli- de a presta munc` remunerat` [i dreptul
minarea tuturor formelor de munc` for- la o „remunera]ie echitabil`“.
]at` sau obligatorie [i abolirea efectiv` a Rezerve [i declara]ii \n raport cu arti-
muncii copiilor colul 32
(www.unglobalcompact.org).
Doar pu]ine State P`r]i [i-au exprimat
Fetele [i exploatarea economic` rezerve sau au f`cut declara]ii \n raport
Platforma de Ac]iune a Celei de-a IV-a cu articolul 32. India a f`cut o declara]ie
Conferin]e Mondiale privind Femeile prin care justifica implementarea pro-
(Beijing, 1995) subliniaz` formele spe- gresiv` a acestui articol: „De[i subscrie
cifice discriminatorii ale muncii copiilor pe deplin la obiectivele [i scopurile Con-
care le afecteaz` pe fete. Cu aceast` oca- ven]iei, con[tientizând faptul c` anumite
zie s-a ar`tat c` munca copiilor este unul drepturi ale copilului, anume drepturile
din motivele pentru care, dintre cei 130 economice, sociale [i culturale nu pot fi
milioane de copii, care nu aveau acces la implementate decât treptat \n ]`rile \n
\nv`]`mânt primar \n 1990, 81 milioane curs de dezvoltare, sub rezerva resur-
erau fete. Obiectivul strategic L.6 al selor disponibile [i \n cadrul cooper`rii
acestei Platforme – „Eliminarea exploa- interna]ionale; recunoscând faptul c`
t`rii economice a muncii copiilor [i pro- to]i copiii trebuie proteja]i \mpotriva
tejarea fetelor care muncesc“ – promo- exploat`rii \n toate formele acesteia,
veaz` standardele din Conven]ia cu pri- inclusiv \mpotriva exploat`rii economi-
vire la Drepturile Copilului [i din Con- ce; constatând c`, din diferite motive,
ven]iile OIM (Platforma de Ac]iune, copiii de diverse vârste lucreaz` efectiv
paragrafele 263 [i 282). \n India; stabilind vârste minime pentru
angajarea \n meserii periculoase [i \n
Raportul sesiunii speciale din 2000 a alte anumite domenii; adoptând dispozi-
Adun`rii Generale a Organiza]iei Na]iu- ]ii de reglementare privind orele de
nilor Unite, ca urmare a Celei de-a IV-a munc` [i condi]iile de angajare; [i
Conferin]e Mondiale privind Femeile, se con[tientizând c` nu este posibil s` se
refer` la munca copiilor [i la sarcina impun` imediat limite minime de vârst`
grea a responsabilit`]ilor domestice pentru angajarea \n fiecare domeniu de

activitate din India – guvernul Indiei se nevoii de a proteja drepturile copilului \n
angajeaz` s` ia m`suri pentru a imple- cadrul programelor de reform` econo-
menta progresiv dispozi]iile articolul 32, mic`.
\n special ale paragrafului 2 litera (a), \n |n al doilea rând, Comitetul a recoman-
conformitate cu legisla]ia sa na]ional` [i dat ca UNESCO s` \[i asume coordona-
cu instrumentele interna]ionale relevan- rea eforturilor interna]ionale pentru ca
te la care este Stat Parte“ (CRC/C/2/Rev. educa]ia [colar` s` fie
8, p. 25). Dup` examinarea Raportului
Ini]ial al Indiei, Comitetul a invitat statul „o alternativ` real` [i eficient` la munca
s` \[i retrag` declara]ia, aceasta nefiind copiilor prin exploatare, inclusiv la pros-
necesar` (vezi mai jos, pagina 588). titu]ia copiilor“.
Noua Zeeland` a ar`tat c`, \n opinia ei, |n al treilea rând, Comitetul a recoman-
drepturile copilului, prev`zute \n artico- dat ca toate guvernele
lul 32 paragraful (1), „sunt protejate \n „s` ratifice cu promptitudine standarde-
mod corespunz`tor de legisla]ia sa \n vi-
goare. De aceea, \[i rezerv` dreptul de a
le Organiza]iei Interna]ionale a Muncii
privind vârsta minim` [i condi]iile de 32
nu adopta prevederi legislative adi]iona- angajare. De asemenea, aceste norme
le [i de a nu lua m`suri suplimentare, interna]ionale ar trebui incluse \n legis-
a[a cum se prevede \n articolul 32 para- la]ia na]ional` – [i ar trebuie puse \n
graful (2)“ (CRC/C/Rev. 8, pagina 34). La aplicare.
examinarea Raportului Ini]ial al Noii Legisla]ia din multe ]`ri nu acord` pro-
Zeelande, Comitetul [i-a exprimat preo- tec]ie \mpotriva exploat`rii economice a
cuparea cu privire la copiilor. |n alte cazuri, legisla]ia este
„natura ampl` a rezervelor exprimate de consecvent` cu standardele interna]io-
Statul Parte“ (Noua Zeeland` IRCO, nale, dar nu este pus` \n aplicare. |n fie-
Add. 71, paragraful 8). care stat este necesar s` existe un sis-
tem de inspec]ie a locurilor de munc`.
De asemenea, sistemul informal al eco-
Dreptul copilului la protec]ie nomiei trebuie s` fie controlat \n mod
\mpotriva exploat`rii econo- sistematic.
Este necesar s` se combat` \n mod efi-
mice
cient cinismul care a permis exploatarea
Dup` cum s-a ar`tat \n rezumatul acestei pe scar` larg` a copiilor. Cazurile de \n-
sec]iuni, primul paragraf din articolul 32 c`lcare a drepturilor copiilor care mun-
prevede obliga]ia statelor de a recu- cesc trebuie sanc]ionate. Prostitu]ia co-
noa[te dreptul copilului de a fi protejat piilor trebuie s` fie sanc]ionat` drastic;
\mpotriva exploat`rii economice [i \m- trebuie s` fie sanc]iona]i to]i interme-
potriva prest`rii oric`rui tip de munc` ce diarii, complicii [i «clien]ii». Pornografia
ar putea fi periculoas`, ar putea afecta infantil` trebuie interzis`“ (Raportul
educa]ia copilului sau ar putea fi nociv` celei de-a IV-a sesiuni, septembrie/oc-
pentru s`n`tatea acestuia sau pentru tombrie 1993, CRC/C/20, Anexa VI, pagi-
dezvoltarea sa fizic`, mental`, spiritual`, nile 57 [i 58).
moral` sau social`. Comitetul a adoptat „Recomand`rile pri-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a vind exploatarea economic` a copiilor“
organizat o Dezbatere General` privind la cea de-a V-a sesiune din ianuarie
„Exploatarea economic` a copiilor“ \n 1994. Acestea accentuau faptul c` abor-
octombrie 1993. darea global` a drepturilor copilului, su-
bliniate \n Conven]ia cu privire la Drep-
La \ncheierea Dezbaterii Generale, turile Copilului [i, \n special, \n princi-
Comitetul a f`cut o declara]ie public` [i, piile Conven]iei (articolele 2, 3, 6 [i 12),
\n continuare, prin intermediul unui trebuie folosit` ca un cadru general \n
grup de lucru format din membrii sì, a care s` se analizeze situa]iile de exploa-
stabilit un cadru de recomand`ri (vezi tare economic` a copiilor. Cu aceast`
mai jos). Conform declara]iei \n cauz`, ocazie, s-a f`cut apel la „un cadru legis-
institu]iile financiare, printre care Banca lativ adecvat [i la mecanisme necesare
Mondial` [i Fondul Monetar Interna- pentru implementare“, precum [i la eva-
]ional, erau invitate la o discu]ie asupra luarea [i examinarea progresului \n
MUNCA COPIILOR 587

acest sens. Comitetul a recomandat in- pul de a asigura protec]ia copilului,
stituirea unui mecanism na]ional pentru luând \n considerare toate formele de
coordonarea politicilor [i monitorizarea angajare a acestuia, inclusiv munca \n
implement`rii Conven]iei, care s` aib` cadrul familiei, \n sectorul agriculturii [i
competen]e specifice \n domeniul pro- \n situa]ii informale.
tec]iei \mpotriva exploat`rii economice. (iv) De asemenea, Statele P`r]i trebuie
|n ceea ce prive[te protec]ia copilului s` ia m`suri pentru a asigura reabilita-
\mpotriva exploat`rii economice \n rea copiilor care, ca rezultat al exploat`-
special, Comitetul rii economice, sunt expu[i unui risc \nalt
„consider` copilul ca o persoan` care de ordin fizic [i moral. Este esen]ial ca
trebuie s` beneficieze de respect [i soli- acestor copii s` li se asigure asisten]a
daritate \n cadrul familiei [i al societ`]ii; social` [i medical` necesar` [i s` se
(i) |n cazul exploat`rii sexuale sau al ex- elaboreze programe de reintegrare soci-
ploat`rii prin munc`, Comitetul consi- al` a acestora având \n vedere articolul
32 der` copilul ca pe o victim`, care trebuie

s` beneficieze de protec]ie special` \n
39 din Conven]ia cu privire la Drepturile
Copilului“ (Raportul celei de-a V-a sesi-
ceea ce prive[te s`n`tatea, educa]ia [i uni, ianuarie 1994, CRC/C/24, paginile
dezvoltarea. 38-43).
(ii) |n orice situa]ie, urm`toarele trebuie Comitetul a reflectat aceste recomand`ri

s` fie strict interzise: generale \n Observa]iile sale finale pri-
vind rapoartele prezentate de Statele
Activit`]i care afecteaz` dezvoltarea P`r]i. |n cazurile \n care s-a ar`tat c` ar
copilului sau care contravin valorilor exista situa]ii de munc` for]at`, Comite-
[i demnit`]ii umane; tul [i-a exprimat profunda preocupare
Activit`]i care implic` tratamentul (vezi, de asemenea, comentariile privind
crud, inuman sau degradant, vânza- exploatarea sexual`, o alt` form` de
rea de copii sau situa]iile de servitute; munc` for]at`; articolul 34, pagina 609).
Activit`]i care sunt periculoase sau
nocive dezvolt`rii armonioase fizice, |n multe cazuri, Comitetul [i-a exprimat
psihice [i spirituale a copilului sau o preocupare mai general` [i a f`cut o
care ar putea prejudicia viitoarea serie de recomand`ri, f`când trimitere la
educa]ie [i formare a copilului; Conven]ia OIM nr. 138 [i, mai recent, la
Activit`]i care implic` discriminarea, noua Conven]ie nr. 182, precum [i la
\n special a categoriilor sociale vulne- posibilitatea Statelor P`r]i de a solicita
rabile [i marginalizate; asisten]` tehnic` din partea OIM. De
Toate activit`]ile sub limitele minime exemplu, \ntr-o observa]ie deosebit de
de vârst` prev`zute \n articolul 32, detaliat` asupra Raportului Ini]ial pre-
paragraful 2 din Conven]ia cu privire zentat de India:
la Drepturile Copilului [i \n special „Comitetul constat` c` India a fost
sub limitele minime de vârst` prima ]ar` care a semnat un Memoran-
recomandate de OIM; dum de |n]elegere cu OIM \n 1992 \n ve-
Toate activit`]ile \n care sunt folosi]i derea implement`rii programului OIM-
copii \n infrac]iuni pedepsite prin IPEC. Comitetul remarc` \n continuare,
lege, cum ar fi traficul de droguri sau modific`rile aduse planurilor A [i B la
de alte m`rfuri interzise. Legea privind munca copiilor (de inter-
(III) |n conformitate cu articolul 32 din zicere [i reglementare) din 1986. Cu
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- toate acestea, Comitetul este \nc` preo-
lului, fiecare copil are dreptul de a fi pro- cupat de num`rul considerabil de copii
tejat \mpotriva exploat`rii economice. implica]i \n munca copiilor, inclusiv \n
Având \n vedere interesul superior al munc` for]at`, \n special \n sectorul in-
copilului, Statele P`r]i trebuie s` elabo- formal, \ntreprinderi gospod`re[ti, ca
reze standarde sau s` revizuiasc` legis- servitori, [i \n agricultur`, mul]i dintre ei
la]ia \n vigoare pentru a garanta protec- muncind \n condi]ii periculoase. Comite-
]ia legal` a copilului \mpotriva oric`rei tul este preocupat de faptul c` standar-
forme de exploatare. Statele P`r]i sunt dele privind vârsta minim` pentru anga-
invitate s` ia toate m`surile legislative, jare sunt doar rareori aplicate, iar sanc]i-
administrative [i de alt` natur` cu sco- unile [i pedepsele corespunz`toare nu

sunt aplicate pentru a garanta faptul c` acesta trebuie s` de]in` competen]a de
angajatorii respect` prevederile legale. a primi [i rezolva plângerile privind \n-
Comitetul invit` Statul Parte s` \[i retra- c`lcarea dispozi]iilor, precum [i de a
g` declara]ia f`cut` \n raport cu articolul prezenta Rapoarte de informare ini]ial`.
32 din Conven]ie, deoarece aceasta nu Comitetul recomand` Statului Parte s`
este necesar` având \n vedere eforturile realizeze un studiu na]ional privind na-
pe care Statul Parte le depune pentru a tura [i amploarea muncii copiilor, pre-
solu]iona problema muncii copiilor. Co- cum [i s` colecteze [i s` actualizeze date
mitetul recomand` Statului Parte s` asi- defalcate, inclusiv privind \nc`lc`rile dis-
gure implementarea deplin` a Legii pozi]iilor, care s` serveasc` drept baz`
privind munca copiilor (de interzicere [i pentru elaborarea m`surilor necesare [i
reglementare) din 1986, Legea privind pentru evaluarea progresului. |n conti-
munca for]at` (abolirea sistemului) din nuare, Comitetul recomand` Statului
1976 [i Legea privind angajarea m`tu- Parte s` \[i continue eforturile pentru a
r`torilor din 1993. desf`[ura campanii de informare [i sen-
Comitetul recomand` ca Legea privind
munca copiilor din 1986 s` fie modi-
sibilizare a publicului larg, \n special a
p`rin]ilor [i copiilor, cu privire la riscu-
32
ficat`, astfel \ncât \ntreprinderile gospo- rile muncii, precum [i s` implice [i s`
d`re[ti, [colile publice [i centrele de for- formeze, \n acest sens, organiza]iile an-
mare s` nu mai fie scutite de interdic]ia gajatorilor, lucr`torilor sau organiza]iile
privind angajarea copiilor; sfera de apli- civile, reprezentan]ii guvernului, cum ar
care a interdic]iei trebuie extins` pentru fi inspectorii de munc` [i reprezentan]ii
a cuprinde sectorul agriculturii [i alte autorit`]ilor de aplicare a legii [i alte
sectoare informale. Legea privind fabri- categorii profesionale relevante.
cile trebuie modificat` pentru a cuprinde Comitetul face apel la Statul Parte s` se
toate fabricile [i atelierele care angajea- asigure c` autorit`]ile competente coo-
z` copii. De asemenea, Legea Beedi tre- pereaz` [i \[i coordoneaz` activit`]ile,
buie modificat` pentru a se elimina scu- inclusiv \n ceea ce prive[te programele
tirile pentru produc]ia din gospod`rii. de educa]ie [i reabilitare, precum [i c`
Trebuie s` se prevad` obliga]ia angaja- prezenta cooperare dintre Statul Parte [i
torilor de a de]ine [i de a prezenta la ce- agen]iile relevante ale Organiza]iei Na-
rere, dovezi ale vârstei tuturor copiilor ]iunilor Unite, cum ar fi OIM [i UNICEF,
care muncesc \n unit`]ile lor. [i organiza]iile neguvernamentale este
Comitetul recomand` Statului Parte s` extins`. Comitetul recomand` Statului
garanteze faptul c` legisla]ia prevede Parte s` ratifice Conven]ia OIM nr. 138,
sanc]iuni penale [i civile, mai ales având privind Vârsta minim` pentru angajare,
\n vedere deciziile Cur]ii Supreme \n ra- [i nr. 182 privind Interzicerea celor mai
portul cu fondurile de desp`gubiri pen- grave forme ale muncii copiilor [i ac]iu-
tru lucr`torii copii (M.C. Mehta vs. statul nea imediat` \n vederea elimin`rii lor“
Tamil Nadu [i M. C. Mehta vs. Uniunea (India IRCO, Add. 115, paragrafele 65-
India). Comitetul recomand` simplifica- 71).
rea procedurilor judiciare pentru ca de- Recomand`rile Comitetului cuprind ne-
ciziile s` fie corespunz`toare, prompte [i voia de studii detaliate [i de monito-
favorabile copiilor, precum [i verificarea rizare, de reform` legislativ`, campanii
strict` a aplic`rii standardelor privind de informare, proceduri de depunere a
vârsta minim`. plângerilor, aplicare a dispozi]iilor [i de
Comitetul recomand` Statului Parte s` reabilitare a lucr`torilor copii. Comitetul
\ncurajeze statele [i districtele s` insti- a eviden]iat frecvent anumite sectoare
tuie [i s` supervizeze comitete pentru sau tipuri de munc`, de exemplu pe pia-
urm`rirea muncii copiilor [i s` se asi- ]a neagr` a muncii:
gure c` exist` resurse disponibile pentru
un num`r suficient de inspectori ai for]ei „Comitetul ... sugereaz` \n continuare,
de munc` care s` \[i desf`[oare activi- ca autorit`]ile s` adopte dispozi]ii legis-
tatea \n mod eficient. Este necesar s` se lative [i m`suri explicite pentru a proteja
instituie un mecanism na]ional pentru copiii \mpotriva exploat`rii prin munca
monitorizarea implement`rii standarde- copiilor \n sectorul informal“ (Ghana
lor la nivelul statului [i la nivel local, iar IRCO, Add. 73, paragraful 45).
MUNCA COPIILOR 589

Stabilirea „unei vârste minime Conven]iei (articolul 4);
sau a unor limite minime de membrii pot limita ini]ial aplicarea
global` a Conven]iei, precizând \ntr-o
vârst` pentru angajare“
declara]ie ramurile economiei sau
Articolul 32 paragraful 2 litera (a) din tipurile de \ntreprinderi c`rora li se
Conven]ie prevede obliga]ia de a stabili aplic` Conven]ia. La nivel minim,
o vârst` minim` sau limite minime de Conven]ia trebuie s` se aplice \n:
vârst` pentru angajare; totu[i, Conven- „minerit [i exploat`ri de carier`, pro-
]ia nu indic` o vârst` exact` \n acest duc]ie; construc]ii; electricitate, gaz [i
sens. Dar Comitetul a precizat c` aceste ap`; servicii sanitare; transport, de-
limite de vârst` trebuie stabilite având \n pozitare [i comunica]ii; planta]ii [i
vedere alte instrumente interna]ionale, alte \ntreprinderi agricole cu produc-
\n special Conven]ia OIM nr. 138 (vezi ]ie destinat` comer]ului, dar f`r` a
textul complet \n Anexa 4, pagina 849). cuprinde exploat`rile de familie sau
32 |n mod fundamental, Conven]ia OIM

impune:
de mici dimensiuni care produc pen-
tru consumul local [i care nu anga-
jeaz` lucr`tori pl`ti]i \n mod perio-
un angajament „de a duce o politic` dic“ (articolul 5);
na]ional` elaborat` pentru a asigura se exclude de la aplicarea Conven]iei
abolirea efectiv` a muncii copiilor [i munca desf`[urat` \n [coli sau \n alte
de a ridica, treptat, vârsta minim` de institu]ii de preg`tire pentru formare
angajare la un nivel care s` fie \n general`, profesional` sau tehnic`,
concordan]` cu dezvoltarea fizic` [i sau desf`[urat` de persoane \n vârs-
mental` deplin` a tinerilor“ (articolul t` de cel pu]in 14 ani \n \ntreprinderi
1); \n condi]ii specifice (articolul 6);
o vârst` minim` pentru orice tip de legisla]ia [i reglement`rile na]ionale
angajare \n munc`, care s` nu fie mai pot permite munca u[oar` desf`[u-
mic` decât vârsta la care se \ncheie rat` de copiii \ntre 13 [i 15 ani (ini]ial,
[colarizarea obligatorie [i, \n orice \ntre 12 [i 14 ani), care nu este nociv`
caz, nu mai mic` de 15 ani (articolul pentru s`n`tatea [i dezvoltarea lor [i
2); [i nu afecteaz` prezen]a lor la [coal`
o vârst` minim` de 18 ani „pentru sau \n programele de formare profe-
angajarea \n orice tip de munc` care, sional` „sau capacitatea lor de a be-
prin natura ei sau prin condi]iile \n neficia de preg`tirea primit`“ (arti-
care se desf`[oar`, poate aduce pre- colul 7);
judicii s`n`t`]ii, siguran]ei [i morali- legisla]ia [i reglement`rile na]ionale
t`]ii tinerilor“ (articolul 3). pot permite angajarea sau munca
Totu[i, Conven]ia permite o serie limita- tinerilor care au cel pu]in 15 ani (sau
t` de excep]ii \n raport cu aceste limite 14 ini]ial), dar care nu au parcurs [co-
minime de vârst`. |n ceea ce prive[te larizarea obligatorie, cu condi]ia s`
vârsta minim` pentru orice tip de anga- \ndeplineasc` condi]iile de mai sus [i
jare sau munc`: s` precizeze orele [i condi]iile de
dac` economia [i facilit`]ile de edu- munc` (articolul 7);
ca]ie sunt insuficient dezvoltate, un de asemenea, \n urma consult`rilor,
Stat Parte poate, cu condi]ia s` se fi prin autoriza]ii acordate individual,
consultat cu organiza]iile lucr`torilor autorit`]ile competente pot accepta
[i angajatorilor vizate, s` indice ini]ial excep]ii „\n scopuri cum ar fi partici-
o vârst` minim` de 14 ani (articolul parea la spectacole artistice“; autori-
2); za]iile trebuie s` limiteze num`rul de
membrii care ratific` pot, de aseme- ore [i s` indice condi]iile de munc`
nea, s` elaboreze o list`, \n urma con- (articolul 8);
sult`rii, a categoriilor limitate de |n ceea ce prive[te munca periculoas`,
munc` sau de angajare – care nu sunt \n urma consult`rilor, membrii pot
periculoase – „pentru care apar pro- stabili vârsta minim` de 16 ani „cu con-
bleme speciale [i de fond la aplicare“ di]ia ca s`n`tatea [i moralitatea tinerilor
[i care sunt excluse de la aplicarea viza]i s` fie complet protejate [i ca ei s`

fi beneficiat de o instruire specific` [i de race (vezi articolul 28, pagina 506). |n
formare profesional` \n domeniul de Conven]ia cu privire la cele mai grave
activitate relevant“ (articolul 3). forme ale muncii copiilor din 1999 (nr.
Comitetul pentru Drepturile Copilului a 182) se constat` importan]a educa]iei
f`cut trimitere, \n mod consecvent, la fundamentale gratuite, \n preambul, [i
standardele stabilite \n Conven]ia OIM se prevede obliga]ia statelor care o ra-
nr. 138, \n ceea ce prive[te limitele mini- tific`, de a asigura accesul la educa]ie
me de vârst` pentru angajare [i, din fundamental` gratuit` pentru to]i copiii
când \n când, la propunerile din Reco- elibera]i din cele mai grave forme ale
mandarea OIM nr. 146 (prin care li se so- muncii copiilor.
licit` statelor s` \[i stabileasc` drept |n timpul dezbaterii asupra Raportului
obiectiv ridicarea treptat` a vârstei mini- Ini]ial al El Salvador, un membru al Co-
me de angajare la 16 ani), precum [i la mitetului a afirmat: „\n ceea ce prive[te
celelalte Conven]ii OIM. Comitetul a angajarea copiilor, \n timp ce legisla]ia a
felicitat statele care ratificaser` deja
Conven]ia nr. 138 [i a \ncurajat multe
restabilit un echilibru \ntre munc` [i
[coal`, accesul la educa]ie nu a \nsem- 32
alte state s` fac` acela[i lucru. Comitetul nat doar prezen]a la [coal`. A \nsemnat,
a subliniat importan]a obliga]iei de a de asemenea, garantarea faptului c` un
prezenta o dovad` a vârstei. De exem- copil are timpul necesar pentru a se gân-
plu: di la ceea ce a \nv`]at, pentru a-[i face
„Comitetul recomand` Statului Parte s` temele [i pentru a avea, de asemenea,
se asigure de aplicarea efectiv` a vârstei ocazia s` se joace [i s` fie pur [i simplu
minime pentru angajare. Angajatorii copil ...“ (El Salvador SR.86, paragraful
trebuie s` de]in` [i s` prezinte la cerere 62).
o dovad` a vârstei pentru to]i copiii care Comitetul a ar`tat c` este permis` o
lucreaz` \n unit`]ile lor. Este necesar s` anumit` flexibilitate \n ceea ce prive[te
se instituie un mecanism na]ional pen- munca „sezonier`“. |n timpul discu]iilor
tru monitorizarea implement`rii stan- cu reprezentan]ii guvernului egiptean,
dardelor la nivelul statului [i la nivel lo- un membru al Comitetului a afirmat: „In-
cal, iar acest mecanism trebuie s` aib` ten]ia Conven]iei [i a Conven]iilor OIM
competen]a de a primi [i de a solu]iona nu este de a-i \mpiedica pe copii s` \[i
plângerile privind \nc`lcarea dispozi- sus]in` familiile prin desf`[urarea activi-
]iilor“ (Armenia IRCO, Add. 199, para- t`]ilor domestice sau prin contribu]ia la
graful 51. Vezi, de asemenea, Kirghiz- strângerea recoltelor. Cele dou` scopuri
stan IRCO, Add. 127, paragraful 56; Egipt clare ale conven]iilor sunt de a garanta
2RCO, Add. 145, paragraful 50). c` to]i copiii beneficiaz` cel pu]in de
Comitetul a f`cut apel la multe alte state educa]ie primar` [i c` nu sunt obliga]i
s` se conformeze standardelor din Con- de desf`[oare munci periculoase din
ven]ie [i din Conven]iile OIM. punct de vedere fizic sau mental“ (Egipt
SR.68, paragraful 44).
Munca [i educa]ia La examinarea rapoartelor prezentate de
Paragraful 1 din articolul 32 prevede Statele P`r]i, Comitetul a subliniat toate
protec]ia copilului \mpotriva desf`[u- diferen]ele dintre vârsta de finalizare a
r`rii oric`rei munci care ar putea „afecta [colariz`rii obligatorii [i vârsta de anga-
educa]ia copilului“, Dup` cum s-a ar`tat jare, [i a propus ca acestea s` fie aduse
anterior, \n recomand`rile sale generale la acela[i nivel (Instruc]iunile pentru
privind exploatarea economic`, Comite- elaborarea Rapoartelor Periodice prev`d
tul a subliniat interdependen]a dintre furnizarea de informa]ii privind vârstele
dreptul la educa]ie, garantat prin artico- stabilite \n acest sens conform articolu-
lul 28 (vezi pagina 487) [i exploatarea \n lui 1, defini]ia copilului, vezi pagina 11).
cazul muncii copiilor. |n plus, articolul 28
prevede obliga]ia statelor de a „lua m`-
suri pentru a \ncuraja prezen]a periodic`
Adoptarea unor reglement`ri
la [coal` [i reducerea ratei abandonului adecvate privind orele de mun-
[colar“ – de exemplu, prin introducerea c` [i condi]iile de angajare“
unor programe [colare mai utile sau
prin acordarea de aloca]ii familiilor s`- Articolul 32 prevede obliga]ia de a adop-
MUNCA COPIILOR 591

ta reglement`ri detaliate pentru situa- 32 paragraful 2 litera (c), printre care se
]iile \n care copiilor li se permite s` mun- num`r` un inspectorat al muncii, o pro-
ceasc` – peste limitele minime de vârst` cedur` de \naintare a plângerilor (vezi,
[i cu condi]ia ca munca desf`[urat` s` de asemenea, articolul 12, pagina 202) [i
nu fie periculoas`, s` nu afecteze edu- pedepse adecvate \n caz de nerespec-
ca]ia copilului [i s` nu fie nociv` pentru tare. Aceste elemente trebuie s` vizeze
s`n`tatea copilului [i pentru dezvoltarea toate formele de angajare [i munc`, in-
fizic`, mental`, spiritual`, moral` sau clusiv \n sectorul informal. De exemplu:
social` a acestuia. Conven]ia OIM nr. „Comitetul recomand` ca Legea Muncii
138 precizeaz` excep]iile permise [i s` fie modificat` pentru a garanta c`
impune stabilirea orelor de munc` [i a acei copii care lucreaz` \n \ntreprinderi
condi]iilor de angajare. Exist` diverse de familie, \n activit`]i agricole sau
alte Conven]ii OIM care protejeaz` copiii domestice sunt proteja]i [i c` inspec]iile
\mpotriva muncii de noapte (vezi caseta, efectuate acoper` aceste domenii.
pagina 583; vezi, de asemenea, dreptul
32 copilului la odihn` [i recreere, articolul
31, pagina 561). |n anumite cazuri, Comi-
Angajatorii trebuie s` aib` obliga]ia de a
de]ine [i de a prezenta la cerere dovezi
ale vârstei tuturor copiilor care lucreaz`
tetul [i-a exprimat preocuparea cu \n unit`]ile lor, iar Statul Parte trebuie s`
privire la lipsa unei „protec]ii adecvate“. urm`reasc` \n mod strict aplicarea stan-
Un aspect important care nu este abor- dardelor privind vârsta minim`“ (Iorda-
dat \n mod explicit \n Conven]ia cu pri- nia 2RCO, Add. 125, paragraful 58).
vire la Drepturile Copilului este cel al Conven]ia OIM nr. 138 prevede c` „toate
examenelor medicale pentru copiii care m`surile necesare, inclusiv stabilirea
lucreaz`. Conven]iile OIM nr. 77, 78 [i sanc]iunilor corespunz`toare“ trebuie
124 prev`d examene medicale riguroase luate de autorit`]ile competente pentru
pentru a determina condi]ia fizic` bun` a asigura aplicarea efectiv` a dispozi-
\n vederea angaj`rii, \nainte de angajare, ]iilor. Legisla]ia sau reglement`rile na-
precum [i supravegherea medical` con- ]ionale sau o autoritate competent` tre-
tinu` pân` la vârsta de 18 ani; astfel de buie, de asemenea, s` desemneze
examin`ri „nu trebuie s` implice costuri persoana responsabil` de respectarea
pentru nici un copil sau tân`r [i nici Conven]iei [i ce registre sau alte docu-
pentru p`rin]ii acestora“. mente trebuie p`strate \n care s` se \nre-
gistreze numele [i datele de na[tere
(„autentificate corespunz`tor ori de câte
Prevederea unor pedepse sau ori este posibil“) pentru toate persoane-
sanc]iuni corespunz`toare pen- le sub 18 ani care sunt angajate sau
muncesc (articolul 9).
tru a asigura aplicarea efectiv`
a prezentului articol“ Comitetul a precizat c` dore[te ca pro-
tec]ia \mpotriva exploat`rii economice
Comitetul a propus diferite elemente de s` fie reflectat` \n detaliu \n legisla]ia na-
„aplicare efectiv`“, conform articolului ]ional`.

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 32 este relevant pentru departamentele de mun-
c`, industrie, agricultur`, protec]ie social` [i educa]ie)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
persoanelor care r`spund de aplicarea legisla]iei privind angajarea [i inspec]ia
muncii, a educatorilor [i asisten]ilor sociali, precum [i a celor implica]i \n educa]ia
p`rin]ilor)?

Statul a lansat sau a promovat campanii de informare:
pentru copiii \n[i[i, cu privire la m`surile de protec]ie de care pot beneficia [i
cu privire la riscurile prezente \n situa]ii de exploatare economic`?
pentru public, incluzând activit`]i de formare pentru categoriile profesionale
care lucreaz` cu sau pentru copii, pentru a contribui la asigurarea unei
protec]ii efective a copiilor \mpotriva exploat`rii economice?
pentru angajatori [i poten]ialii angajatori?
Legisla]ia, politicile [i practicile statului protejeaz` copiii \mpotriva:
exploat`rii economice?
desf`[ur`rii oric`rei munci care:
este periculoas`?
MUNCA COPIILOR 593

afecteaz` educa]ia copilului?
este nociv` pentru s`n`tatea copilului sau pentru dezvoltarea fizic`,
mental`, moral` sau social` a acestuia?
implic` un tratament crud, inuman sau degradant, vânzarea de copii sau
servitute?
implic` activit`]i \n care copilul este folosit pentru infrac]iuni pedepsite
prin lege cum ar fi traficul de droguri sau de m`rfuri interzise?
este incompatibil` cu garantarea celorlalte drepturi prev`zute \n Conven]ie?
Statul:
a ratificat Conven]ia OIM cu privire la cele mai grave forme de munc` a
copiilor, din 1999 (nr. 182)?
a ratificat Conven]ia OIM cu privire la vârsta minim`, din 1973 (nr. 138)?
a ratificat Conven]ia OIM cu privire la munca for]at`, din 1930 (nr. 29)?
a luat \n considerare implica]iile Recomand`rii OIM cu privire la vârsta minim`
(nr. 146) asupra legisla]iei, a politicilor [i a practicilor?
Dac` nu, statul are \n vedere realizarea acestor ac]iuni?
A stabilit statul, \n legisla]ie, o vârst` minim` de angajare care s` fie egal` cu vârsta
finaliz`rii educa]iei obligatorii [i, \n orice caz, nu mai mic` de 15 ani?
A avut statul, \n vedere, adaptarea perioadelor de educa]ie obligatorie \n func]ie de
sistemele de munc` sezonier` a familiilor?
A prev`zut statul, \n legisla]ie, vârsta de 18 ani ca vârst` minim` pentru angajare sau
munc`, care prin natura ei [i a condi]iilor \n care se desf`[oar`, ar putea afecta s`-
n`tatea, siguran]a sau moralitatea tinerilor?
A prev`zut statul \n legisla]ie scutiri limitate:
care s` stabileasc` condi]iile \n care copiii pot lucra \n [coli sau \n alte institu]ii
educa]ionale \n vederea form`rii lor generale, profesionale sau tehnice?
care s` le permit` copiilor peste vârsta de 14 ani s` munceasc`, ca parte
integrant` a unui curs de instruire sau formare (\n concordan]` cu condi]iile
stabilite \n articolul 6 din Conven]ia OIM nr. 138)?
prin care s` se defineasc` orice forme de „munc` u[oar`“ pe care pot s` o
desf`[oare copiii \ntre 13 [i 15 ani [i care nu are efecte nocive asupra s`n`t`]ii
sau dezvolt`rii copiilor [i nici nu pot afecta educa]ia acestora?
prin care s` se stabileasc` orele [i condi]iile de angajare sau de munc`, dac`
aceasta este permis`, pentru cei care au cel pu]in vârsta de 15 ani, dar care nu
[i-au \ncheiat perioada de [colarizare obligatorie?
prin care s` permit` angajarea sau munca limitat` \n scopuri cum ar fi
participarea la spectacole artistice, printr-un sistem de autoriza]ii acordate \n
mod individual (dup` cum se prevede \n articolul 8 din Conven]ia OIM nr.138)?
prin care s` se stabileasc` orele [i condi]iile de angajare a copiilor \n toate
cazurile \n care se permite angajarea sau munca acestora?
A asigurat statul sisteme corespunz`toare pentru examinarea medical` \n vederea
angaj`rii copilului?
|n ceea ce prive[te aplicarea eficient` a legisla]iei sale privind munca copiilor,

statul a asigurat prin legisla]ie sau \n alt mod:
inspec]ii adecvate ale situa]iilor de angajare sau de munc`?
c` angajatorii au obliga]ia de a de]ine [i de a prezenta, la cerere, dovezi ale
vârstei tuturor copiilor care lucreaz` pentru ei?
accesul corespunz`tor al copiilor la proceduri eficiente de \naintare a plângerilor?
pedepse sau alte sanc]iuni corespunz`toare pentru nerespectarea dispozi]iilor?
p`strarea adecvat` a eviden]elor [i raportarea privind orice situa]ie de
angajare a copiilor?
colectarea de date defalcate relevante?
desemnarea persoanelor care r`spund de respectarea dispozi]iilor privind
munca copiilor?
S-au luat m`suri corespunz`toare pentru a reintegra [i a reabilita copiii victime ale
muncii nocive sau prin exploatare?

dente. Articolul 32 nu trebuie interpretat separat.
Trebuie s` se acorde o aten]ie special`:
Articolelor conexe
Articolul 15: libertatea de asociere (sindicate)
Articolul 27: nivelul de trai corespunz`tor
Articolul 31: dreptul la recreere, joac` [i timp liber
Articolul 33: produc]ia ilicit` [i traficul de droguri
Articolul 34: exploatarea sexual`
Articolul 35: vânzarea, traficul [i r`pirea
Articolul 36: alte forme nocive de exploatare
Articolul 39: \ngrijirea \n vederea reabilit`rii pentru copiii victime
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului privind vânzarea de
copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului privind implicarea
copiilor \n conflicte armate
MUNCA COPIILOR 595

Copiii [i
consumul de
droguri
33
Statele P`r]i vor lua toate m`surile corespunz`toare, inclusiv m`suri legislative, adminis-
trative, sociale [i educa]ionale, pentru a-i proteja pe copii \mpotriva consumului ilicit de
droguri [i de substan]e psihotrope a[a cum sunt ele definite \n instrumentele interna-
]ionale \n materie, precum [i pentru a preveni folosirea copiilor \n scopul producerii [i al
traficului ilicit de astfel de substan]e.
rticolul 33 prevede obliga]ia sta- ]` sau al c`rui consum poate duce la
A telor care ratific` Conven]ia de

a lua toate m`surile necesare
pentru a proteja copiii \mpo-
triva consumului ilicit de droguri [i de
substan]e psihotrope a[a cum sunt defi-
probleme sociale [i de s`n`tate pu-
blic`, ceea ce justific` controlul inter-
na]ional (sedative, cum ar fi barbitu-
ricele, stimulente, cum ar fi amfeta-
minele, [i substan]ele halucinogene,
nite \n instrumentele interna]ionale rele- cum ar fi LSD).
vante, precum [i pentru a preveni Exist`, de asemenea, droguri care sunt
folosirea copiilor la produc]ia sau folosite de copii [i care le pot altera sta-
traficul de astfel de droguri. rea de spirit, le pot afecta negativ s`-
|n instrumentele interna]ionale au fost n`tatea sau pot crea dependen]`, cum ar
Sumar
precizate numeroase droguri [i substan- fi alcoolul, tutunul [i solven]ii (cum ar fi
]e care trebuie controlate, iar acestea au lipiciul), dar acestea nu sunt controlate
fost grupate \n urm`toarele categorii prin tratate interna]ionale, de[i consu-
generale: mul lor de c`tre copii este considerat \n
opiu, morfin` [i alcaloizi opiacei [i multe state ca fiind „ilicit“. Statele tre-
morfin` sintetic` (de exemplu, heroi- buie s` adopte m`suri de ordin legis-
n`); lativ, administrativ, social [i educa]ional
frunze de coca [i cocain`; \n acest sens. |n articolul 33 se accentu-
produse din cannabis (marijuana); eaz` ideea de protec]ie [i prevenire, iar
orice drog psihotrop/psihoactiv care articolul trebuie interpretat \n contextul
poate s` induc` o stare de dependen- \ntregii Conven]ii.
COPIII {I CONSUMUL DE DROGURI 597

Extrase din
form Conven]iei
|n cadrul acestei sec]iuni, se prevede obliga]ia Statelor P`r]i de a furniza informa]ii
relevante, inclusiv cele privind principalele m`suri legislative, judiciare, adminis-
trative sau de alt` natur` aflate \n vigoare, factorii [i dificult`]ile \ntâmpinate, pre-
cum [i progresul \nregistrat \n implementarea dispozi]iilor relevante ale Conven]iei
[i priorit`]ile [i obiectivele specifice de implementare \n viitor cu privire la:
33 ... (ii) Consumul de droguri (articolul 33)
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii statistice specifice [i
indicatori relevan]i pentru copiii care intr` sub inciden]a paragrafului [anterior]“
C. Copii \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psihic` [i reinte-
grarea lor social`.
2. Consumul de droguri (articolul 33)
Va rug`m s` indica]i toate m`surile corespunz`toare adoptate, inclusiv m`surile
de ordin legislativ, administrativ, social [i educa]ional, pentru:
Protejarea copiilor \mpotriva consumului ilicit de droguri [i de substan]e psiho-
trope, a[a cum sunt definite \n tratatele interna]ionale relevante;
Prevenirea folosirii copiilor \n produc]ia ilicit` [i traficul de astfel de substan]e.
Rapoartele trebuie s` indice, de asemenea:
Conven]iile interna]ionale relevante, inclusiv cele de la nivel regional [i bilateral,
la care statul \n cauz` este parte;
Orice sisteme sau structuri instituite pentru a cre[te gradul de con[tientizare al
problemei de c`tre popula]ie [i de c`tre copii, inclusiv prin sistemul [colar [i, ori
de câte ori este cazul, prin abordarea acestui subiect \n programa [colar`;
Orice m`suri \ntreprinse pentru a sprijini copiii [i familiile lor, inclusiv prin con-
siliere, sf`tuire [i linii telefonice de ajutor, dac` este cazul de natur` confiden-
]ial`, precum [i politicile [i strategiile elaborate pentru a asigura recuperarea fizi-
c` [i psihologic` [i reintegrarea social` a copiilor viza]i;
Orice m`suri elaborate pentru a monitoriza inciden]a consumului de droguri la
copii, precum [i implicarea acestora \n produc]ia ilicit` [i traficul de droguri [i
substan]e psihotrope, progresul \nregistrat, dificult`]ile \ntâmpinate [i obiec-
tivele ]int` stabilite pentru viitor;
Orice date defalcate relevante, \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/ur-
ban [i origine social` [i etnic`.
|n plus, v` rug`m s` furniza]i, informa]ii privind m`surile legislative [i de alt` na-
tur` luate pentru a preveni consumul de c`tre copii de alcool, tutun [i alte sub-
stan]e care pot fi nocive pentru s`n`tatea lor [i care pot fi disponibile cu sau f`r`
restric]ii pentru adul]i, precum [i informa]ii privind orice evaluare realizat` asupra
eficien]ei m`surilor \n cauz`, al`turi de datele defalcate relevante privind consumul
acestor substan]e de c`tre copii“.
(CRC/C/58, paragrafele 155-157. Paragrafele 24 [i 159 din Instruc]iunile pentru ela-
borarea Rapoartele Periodice sunt, de asemenea, relevante \n vederea prezent`rii
de rapoarte \n temeiul acestui articol; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi

Amenin]area la adresa copiilor de prevenire“ (A/RES/S-20/2, paragraful 6).
Declara]ia privind Principiile de Urmat \n
|n primele decenii de dup` al doilea r`z- vederea Reducerii Cererii de Droguri
boi mondial, implicarea copiilor \n do- (A/RES/S-20/3), adoptat` \n cadrul ace-
meniul drogurilor ilegale nu a constituit leia[i sesiuni speciale face apel la pla-
o preocupare semnificativ` [i, de aceea, nuri sistematice de ac]iune [i identific`
acest aspect nu a figurat \n declara]iile [i tinerii ca fiind o categorie care necesit`
conven]iile din perioada respectiv`. |n aten]ie special` \n aceste sens [i invit`
prezent, nivelurile tot mai ridicate de statele s` creeze re]ele care s` faciliteze
consum de droguri \n rândul copiilor [i participarea tinerilor la elaborarea [i im-
al tinerilor sunt alarmante \n \ntreaga lu- plementarea programelor de reducere a
me, amenin]ând atât dezvoltarea co- consumului de droguri pentru tineri. Ca
piilor, cât [i prosperitatea economic` [i urmare, Adunarea General`, \n cadrul
ordinea social` din toate ]`rile. Aceast` celei de-a LIII-a sesiuni (1998), a subliniat
problem` constituie acum o prioritate
pe majoritatea agendelor politice, iar
Summit-ul Mondial pentru Copii (1990)
importan]a particip`rii tinerilor „care
continu` s` contribuie cu experien]a lor 33
[i s` participe la procesele decizionale,
a ar`tat c` aceast` problem` necesit` \n special \n ceea ce prive[te elaborarea
acordarea unei aten]ii speciale. planului de ac]iune pentru implementa-
|n Declara]ia Summit-ului Mondial din rea Declara]iei privind Principiile de
1990 se ar`ta c`: „Vom depune toate Urmat pentru Reducerea Cererii de
eforturile pentru a ne asigura c` nici un Droguri“ (rezolu]ia A/RES/ 53/115). Co-
copil nu va fi am`git s` devin` victim` a misia pentru droguri a \naintat o analiz`
flagelului drogurilor ilicite“, iar \n Planul [i mai detaliat` asupra fenomenului
de Ac]iune al Summit-ului Mondial se consumului de droguri de c`tre tineri \n
ar`ta: „Consumul de droguri a devenit o cadrul Consiliului Economic [i Social al
amenin]are global` pentru un num`r Organiza]iei Na]iunilor Unite din anul
foarte mare de tineri [i, din ce \n ce mai 2001; \n aceast` analiz` sunt cuprinse
mult, pentru copii – incluzând aici [i con- date statistice pe regiuni [i se reiau
secin]ele nefaste permanente suferite \n strategiile recomandate de Programul
etapele prenatale de via]`. De aceea, gu- de Control al Drogurilor al Organiza]iei
vernele [i organismele interguverna- Na]iunilor Unite (UNCDP), \n caseta de
mentale trebuie s` \ntreprind` ac]iuni la pagina 603 (Situa]ia mondial` cu pri-
concertate pentru a combate produc]ia vire la consumul de droguri, f`cându-se,
ilegal`, livrarea, cererea, traficul [i distri- \n special, referire la copii [i tineri: E/
bu]ia de droguri [i de substan]e psiho- CN.7/2001/4).
trope \n vederea contracar`rii acestei |n ceea ce prive[te aceast` problem`,
situa]ii dramatice. Ac]iunile comunit`]i- sunt relevante [i articolul 6 din Conven-
lor [i educa]ia sunt, \n egal` m`sur`, im- ]ia cu privire la Drepturile Copilului
portante, fiind absolut necesare pentru a (dreptul copilului la via]` [i la dezvoltare
elimina atât oferta cât [i cererea de dro- optim`), articolul 24 (drepturile copilului
guri ilicite. Consumul de tutun [i alcool la servicii de s`n`tate [i la \ngrijirea s`-
constituie, de asemenea, probleme care n`t`]ii) [i articolul 29 (educa]ia \n vede-
necesit` \ntreprinderea de ac]iuni, \n rea preg`tirii copiilor pentru o via]` res-
special luarea de m`suri preventive [i ponsabil`).
educa]ia \n rândul tinerilor“ (Declara]ia
Summit-ului Mondial, paragraful 20 (7) Principalele tratate interna]ionale cu pri-
[i Planul de Ac]iune, paragraful 24). vire la droguri sunt: Conven]ia unic` pri-
vind drogurile (1961), modificat` de Pro-
Cu ocazia sesiunii speciale a Adun`rii tocolul din 1972, [i Conven]ia privind
Generale privind problema mondial` a substan]ele psihotrope (1971) (vezi rezu-
drogurilor (1998) s-a adoptat o Declara- matul de mai sus pentru detalii privind
]ie Politic` prin care se afirma inten]ia drogurile cuprinse \n aceste tratate). |n
Statelor P`r]i „de a acorda o aten]ie deo- Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
sebit` reducerii cererii, mai ales prin in- telor Periodice cu privire la prezentul
vestirea \n [i prin activitatea desf`[urat` articol, Comitetul solicit` statelor care
cu tinerii, prin educa]ie formal` [i infor- ratific` Conven]ia s` raporteze asupra
mal`, ac]iuni de informare [i alte m`suri Conven]iilor la care sunt p`r]i. Drogurile

pe care copiii sunt, \n special, predispu[i Conven]ia cu privire la cele mai grave
s` le consume sunt cele mai ieftine, forme ale muncii copiilor (nr. 182). |n
astfel \ncât prevalen]a lor depinde par- sensul acestei Conven]ii, termenul „cele
]ial de situa]ia geografic` – cannabisul mai grave forme ale muncii copiilor“
(marijuana) apare \n majoritatea ]`rilor, cuprinde:
pasta de coca \n America de Sud, opiul „... (c) folosirea, procurarea sau oferirea
\n Asia [i a[a mai departe. Stimulentele unui copil pentru activit`]i ilicite, \n spe-
de tip amfetamine, cum ar fi ecstasy, cial pentru produc]ia [i traficul de dro-
devin din ce \n ce mai folosite \n rândul guri, a[a cum sunt definite \n tratatele
tinerilor din Europa, America de Nord [i interna]ionale relevante ...“ (vezi Anexa
anumite ]`ri din Asia de Est [i de Sud- 4, pagina 889).
Est, \n parte pentru c` aceste droguri nu
sunt asociate cu ideea de excluziune Comitetul subliniaz` [i leg`turile cu alte
social` [i de dependen]`. |n plus, s-a forme de exploatare, de exemplu \n
ar`tat c`, aproape \n toate ]`rile, copiii cazul Poloniei [i al Nepalului:
33 pot ob]ine [i consuma \n mod ilicit
alcool, tutun [i solven]i, nici una din
„Comitetul constat` cu \ngrijorare, folo-
sirea [i implicarea copiilor, pe scar` tot
aceste substan]e nefiind cuprinse \n tra- mai larg`, \n activit`]i criminale, precum
tatele interna]ionale. Alcoolul este [i vulnerabilitatea copiilor la abuz se-
consumat \n numeroase societ`]i, iar xual, consum de droguri, alcoolism, tor-
tutunul \n aproape toate societ`]ile, de[i tur` [i tratament necorespunz`tor“ (Po-
acestea pot fi extrem de nocive pentru lonia IRCO, Add. 31, paragraful 20).
s`n`tate [i pot crea dependen]`. Orga-
„Comitetul recomand` \n continuare, s`
nismul \n cre[tere [i psihicul \n dezvolta-
se adopte m`suri ferme, pentru a asi-
re ale copiilor sunt deosebit de vulne-
gura dreptul la supravie]uire pentru to]i
rabile la efectele nocive ale tuturor sub-
copiii din Nepal, inclusiv pentru cei care
stan]elor care altereaz` starea psihic` [i
trìesc [i/sau muncesc pe str`zi. Astfel
fizic`, iar toate statele ar trebui s` ia m`-
de m`suri trebuie s` aib` ca obiectiv
surile corespunz`toare pentru a-i proteja
protec]ia eficient` a copiilor \mpotriva
pe copii \mpotriva consumului de astfel
oric`rei forme de exploatare, \n special
de substan]e.
\mpotriva muncii copiilor, a prostitu]iei,
Solven]ii sunt percepu]i pe scar` larg` a activit`]ilor legate de droguri [i a trafi-
ca fiind un drog al copil`riei. Consumul cului [i vânz`rii de copii“ (Nepal IRCO,
de solven]i mai implic` o problem` su- Add. 57, paragraful 35).
plimentar`, anume c` vânzarea sau de-
Articolul 33 oblig` statele „s` protejeze
]inerea de solven]i, folosi]i ca ingredient
copiii \mpotriva consumului ilicit de dro-
\ntr-o gam` larg` de produse, este dificil
guri ...“, ceea ce implic` [i protejarea
de reglementat. Inhalarea lipiciului (ter-
copiilor \mpotriva efectelor consumului
menul comun pentru consumul de sol-
nociv de droguri de c`tre adul]i. De
ven]i) se remarc`, mai ales, drept un
exemplu, p`rin]ii dependen]i de droguri
obicei al copiilor care trìesc [i muncesc
pot avea copii cu deficien]e fizice sau
pe str`zi – o solu]ie rapid` [i ieftin` de a-
intelectuale sau copii care se nasc cu de-
[i uita problemele. Consumul de droguri
penden]` de droguri. |n aceast` privin]`,
\n rândul popula]iei adulte este deja
Declara]ia privind Drepturile Copilului [i
suficient de dùn`tor, dar atunci când
Preambulul Conven]iei cu privire la
copiii consum` droguri, ei \[i pot afecta
Drepturile Copilului prev`d c` „ având \n
ireversibil dezvoltarea mental` sau
vedere imaturitatea sa fizic` [i mental`,
fizic`. Consumul ilicit de droguri este, de
copilul are nevoie de o protec]ie [i o \n-
asemenea, asociat cu infrac]ionalitatea.
grijire speciale care cuprind protec]ia le-
Copiii care consum` droguri pot adese-
gal` adecvat`, \nainte [i dup` na[tere“.
ori s` joace un rol minor \n produc]ia [i
Consumul de droguri de c`tre p`rin]i
traficul de droguri, iar ei pot fi implica]i
sau al]i membri ai familiei poate duce la
\n alte infrac]iuni sau forme de exploa-
neglijarea sau v`t`marea copiilor.
tare.
Comitetul a \ncurajat multe ]`ri s` \ntre-
Cu ocazia celei de-a LXXXVII-a sesiuni
prind` ac]iuni sistematice pentru a pro-
din 1999, Conferin]a General` a Organi-
teja copiii \mpotriva drogurilor, inclusiv
za]iei Interna]ionale a Muncii a adoptat
prin elaborarea de planuri de ac]iune \n

colaborare cu Programul de Control al Nu se poate face nimic \n sensul rezol-
Drogurilor al Organiza]iei Na]iunilor v`rii acestei probleme dac` nu o \n]ele-
Unite [i cu alte organiza]ii interna]io- gem, iar \n mod evident consumul de
nale, de exemplu \n cazul Indiei: droguri de c`tre copii trebuie s` con-
„Având \n vedere articolul 33, Comitetul stituie o prioritate de analiz`, atât \n ve-
este preocupat de consumul [i traficul derea definirii problemei, cât [i a iden-
de droguri ilicite pe scar` tot mai larg` ... tific`rii unor solu]ii eficiente. |n acest
[i de cre[terea consumului de tutun \n sens, este necesar` identificarea facto-
rândul persoanelor sub 18 ani, \n special rilor de protec]ie [i de risc, precum [i
\n rândul fetelor. evaluarea interven]iilor pozitive. Vor
Comitetul recomand` Statului Parte s` exista diferen]e \ntre strategiile care \i
elaboreze un plan na]ional de control al vizeaz` pe copiii din comunit`]ile \n care
drogurilor sau un Plan Principal, sub drogurile reprezint` o component` im-
\ndrumarea Programului de Control al portant` a economiei [i cele care \i
vizeaz` pe copiii din comunit`]ile \n care
Drogurilor al Organiza]iei Na]iunilor
Unite (UNDCP). Comitetul \ncurajeaz` consumul de droguri este o problem`;
totu[i, percep]ia pe care tinerii \n[i[i o
33
Statul Parte s` \[i continue eforturile
pentru a le oferi copiilor informa]ii co- au asupra problemei este vital` \n
recte [i obiective cu privire la consumul ambele situa]ii.
de anumite substan]e, inclusiv la consu- Statelor li se solicit` s` prezinte rapoar-
mul de tutun, [i pentru a-i proteja pe co- te c`tre Programul de Control al Dro-
pii \mpotriva unei dezinform`ri dùn`- gurilor al Organiza]iei Na]iunilor Unite
toare prin restric]ii semnificative asupra (UNDCP) cu privire la activit`]ile pe care
publicit`]ii la tutun. Comitetul recoman- le \ntreprind \n domeniul prevenirii con-
d` cooperarea cu [i asisten]a din partea sumului de droguri. UNDCP remarc`:
OMS [i a UNICEF. |n continuare, Comite- „|n multe ]`ri, exist` date cantitative dis-
tul recomand` Statului Parte s` \[i dez- ponibile privind consumul de droguri \n
volte servicii de reabilitare pentru copiii rândul tinerilor, de[i aceste date nu sunt
victime ale abuzului de anumite sub- u[or de comparat din cauza faptului c`
stan]e“ (India IRCO, Add. 115, paragra- se utilizeaz` metodologii diferite, \m-
fele 72 [i 73. Vezi, de exemplu, Belarus p`r]iri diferite pe categorii de vârst` etc.
IRCO, Add. 17, paragraful 10, Marea Bri- Totu[i, ceea ce lipse[te \ntradev`r, sunt
tanie IRCO, Add. 34, paragraful 38; informa]iile calitative sistematice pri-
Ghana IRCO, Add. 73, paragraful 46, Fe- vind modul \n care tinerii percep dro-
dera]ia Rus` IRCO, Add. 110, paragrafele gurile [i motivele pentru care consum`
61 [i 62; Sierra Leone IRCO, Add. 116, droguri. Astfel de informa]ii sunt indis-
paragraful 84; Armenia IRCO, Add. 119, pensabile pentru a \n]elege cauzele pro-
paragrafele 52 [i 53; Africa de Sud IRCO, funde ale \naltei prevalen]e a consumu-
Add. 122, paragraful 38; Georgia IRCO, lui de droguri, precum [i pentru a ela-
Add. 124, paragraful 65; Kirghizstan bora programe eficiente de prevenire. |n
IRCO, Add. 127, paragraful 58; Surinam procesul de colectare a informa]iilor,
IRCO, Add. 130, paragraful 56; Djibouti UNDCP se asigur` c` tinerii \n[i[i par-
IRCO, Add. 131, paragraful 56; Columbia ticip` la procesul de colectare, analiz` [i
2RCO, Add. 137, paragraful 66; Repu- dezbatere a informa]iilor“ (Analiza rezul-
blica Centrafrican` IRCO, Add. 138, para- tatelor Planului de ac]iune al Summit-
graful 81). ului Mondial pentru Copii [i Discutarea
ac]iunilor viitoare, UNDCP, 2001, A/
|n]elegerea consumului de AC.256/CRP.8, paragraful 1.1.a)). Aspec-
tele penale ale problemei nu trebuie s`
droguri ascund` faptul c` cei implica]i sunt
Problema consumului de droguri de copii, adeseori copii foarte vulnerabili. |n
c`tre copii este deosebit de alarmant` Raportul sù Ini]ial, Bolivia a observat c`
pentru lumea adul]ilor, \ntrucât nu pu- una din consecin]ele consumului de
tem s` o localiz`m corect [i nici nu [tim droguri este „un nivel redus de respect
care ar fi cea mai bun` abordare: \n mod de sine“, dar aceasta ar putea fi consi-
evident, nu este suficient s` o facem ile- derat` [i o cauz` a consumului de dro-
gal`. guri. Comitetul a asociat ratele \nalte de

consum de droguri cu cele de suicid \n social, cum ar fi cele din taberele de
r`spunsul sù la Raportul Ini]ial al Fin- persoane dislocate pe plan intern (de
landei, sugerând exemplu \n Sierra Leone) sau persoane-
„s` se efectueze cercet`ri suplimentare le care abandoneaz` [coala (de exemplu
\n domeniul suicidului [i al consumului \n Djibouti).
de droguri pentru a \mbun`t`]i gradul
de \n]elegere a acestor fenomene [i pen- M`suri „legislative [i adminis-
tru a identifica m`surile corespunz`-
toare pentru a le aborda \n mod eficient“
trative“ \mpotriva drogurilor
(Finlanda IRCO, Add. 53, paragraful 27). Programul de ac]iune al Comisiei pentru
UNDCP subliniaz` c` anumite categorii Drepturile Omului \n vederea elimin`rii
de copii sunt expuse \n mod special exploat`rii muncii copiilor le impune
acestui risc, cum ar fi copiii care mun- statelor s` garanteze interzicerea abso-
cesc sau trìesc pe str`zi, refugia]ii, vic- lut` prin lege a angaj`rii copiilor \n acti-
33 timele catastrofelor sau cei din ]`ri defa-
vorizate. Comitetul a ar`tat, de aseme-
vit`]i legate de traficul [i produc]ia de
droguri ilicite (1993/79, paragrafele 20 [i
nea, nevoia special` de a preveni con- 21); aceast` obliga]ie este sus]inut` de
sumul de droguri \n cadrul categoriilor Conven]ia cu privire la cele mai grave
marginalizate din punct de vedere forme ale muncii copiilor (vezi mai sus,
Participarea tinerilor la prevenirea consumului de droguri

„|n multe situa]ii, tinerii sunt considera]i o popula]ie ]int` [i o problem`, \n loc s`
fie privi]i ca o resurs` \n procesul de prevenire a consumului de droguri. Este esen-
]ial s` se ridice nivelul de con[tientizare a problemei \n rândul tinerilor, iar infor-
ma]iile corecte [i credibile constituie primul pas \n sensul mobiliz`rii interesului
tinerilor. |n plus, este vital ca vocile lor s` se fac` auzite \n cadrul ac]iunilor de
sensibilizare a factorilor de decizie [i a publicului larg, iar sugestiile f`cute de tineri
cu privire la ac]iunile care trebuie \ntreprinse trebuie luate \n considerare \n mod
serios. Un exemplu \n acest sens este participarea unor tineri delega]i de la Foru-
mul pentru prevenirea consumului de droguri Youth Vision Jeunesse la cea de-a
XX-a Sesiune Special` a Adun`rii Generale a Organiza]iei Na]iunilor Unite privind
Problema Mondial` a Drogurilor. Cei cinci tineri delega]i au participat la dou` acti-
vit`]i importante ale ONU: o reuniune a Comitetului \n ansamblul acestuia [i o
discu]ie \n plen intitulat` «Copiii, tinerii [i drogurile». Ei au prezentat un document
intitulat «Viziunea din Banff», care cuprindea p`rerea lor cu privire la problema
consumului de droguri; documentul a fost prezentat Secretarului General Kofi
Annan. Un alt document, «Carta Tinerilor pentru un secol 21 f`r` droguri», a fost
de asemenea prezentat dlui. Annan. Carta fusese elaborat` de tinerii care au par-
ticipat la o reuniune sponsorizat` de UNESCO [i UNDCP la Paris, \n februarie 1998.
Ca urmare a Sesiunii Speciale a Adun`rii Generale, dl. Annan a trimis «Viziunea
din Banff» [i «Carta Tinerilor» [efilor tuturor Statelor P`r]i, al`turi de o scrisoare
prin care se ar`ta sus]inerea fa]` de munca tinerilor [i se f`cea apel la liderii mon-
diali s` «ac]ioneze \n conformitate cu seriozitatea angajamentului lor [i s` nu aban-
doneze». |n scrisoarea sa, Secretarul General a atras mai ales aten]ia asupra Sec-
]iunii 10 din Viziune: «... cu to]ii credem c` problemele cu care noi, tinerii, ne con-
frunt`m \n privin]a drogurilor sunt foarte asem`n`toare pe tot cuprinsul lumii. Do-
rim ca liderii no[tri s` ni se al`ture \n ac]iunile de prevenire a consumului de dro-
guri \n rândul tinerilor.» Ca urmare, mul]i lideri mondiali i-au r`spuns dlui. Annan
asigurându-l de angajamentul lor fa]` de un viitor f`r` droguri pentru tineri.
Una din consecin]ele particip`rii tinerilor la discu]ia privind politica asupra con-
sumului de droguri a fost instituirea Re]elei globale a tinerilor pentru prevenirea
consumului de droguri“ (Analiza rezultatelor Planului de Ac]iune al Summit-ului
Mondial pentru Copii [i Propunerea de Ac]iuni Viitoare, UNDCP, 2001, A/AC.256/
CRP.8, paragraful 1.1.e).

Elemente esen]iale care trebuie avute \n vedere la elaborarea
programelor de prevenire a consumului de droguri, destinate
tinerilor
„(a) Categoria tinerilor nu este omogen` [i nu to]i sunt \n egal` m`sur` vulnera-
bili. Strategiile trebuie adaptate cu aten]ie pentru categorii de popula]ie bine de-
finite, iar programele trebuie s` se adreseze unor anumite culturi [i contexte \n
care trìesc tinerii.
(b) Strategiile multiple sunt probabil cea mai bun` solu]ie pentru a aborda comple-
xitatea problemei consumului de droguri, iar cele mai mari [anse de succes pot fi
ob]inute dintr-o combina]ie de abord`ri diverse. |n mod ideal, combina]ia ar tre-
buie s` asocieze abordarea bazat` pe cuno[tin]e/atitudine/comportament cu pro-
movarea s`n`t`]ii [i cu consolidarea respectului de sine [i a competen]elor de a
opune rezisten]`;
(c) Este necesar ca strategiile de prevenire s` \ncurajeze [i s` consolideze punctele 33
forte personale [i s` dezvolte factorii de rezisten]` care protejeaz` persoanele \n
situa]ii [i \n medii stresante; aceste strategii ar trebui s` le ofere tinerilor o serie de
competen]e specifice pentru a rezista \n fa]a presiunii exercitate de ceilal]i tineri de
a consuma droguri, ar trebui s` le \nt`reasc` angajamentul personal \mpotriva
consumului de droguri [i s` le m`reasc` competen]a social` (de exemplu, \n
comunicarea [i rela]iile cu al]i tineri). De asemenea, este important ca tinerilor s`
li se ofere oportunit`]i accesibile [i la costuri reduse de a se \ntâlni, de a-[i cultiva
\nclina]ia spre arte, de a practica sporturi [i de a participa la alte activit`]i incitante
cu scopul de a-[i m`ri respectul de sine.
(d) Tinerii constituie o resurs` cheie care conteaz` \n combaterea consumului de
droguri [i trebuie s` li se ofere [ansa de a-[i exprima p`rerile, acestea trebuind s`
fie luate \n serios. Tinerii ar trebuie s` fie implica]i \n toate etapele realiz`rii de pro-
grame de prevenire. De asemenea, s-a ar`tat clar c` implicarea tinerilor ca agen]i
de preven]ie \n cadrul ini]iativelor pentru tineri poate avea rezultate foarte bune.
(e) Prevenirea nu trebuie s` se concentreze numai asupra unui singur tip de drog,
ci ar trebuie s` vizeze, \n contextul conceptului mai larg de promovare a s`n`t`]ii,
consumul de substan]e \n general, inclusiv consumul de tutun, alcool [i substan]e
inhalabile.
(f) Tinerii sunt deschi[i fa]` de informa]ii, mai ales dac` acestea sunt concrete [i nu
contrasteaz` radical cu experien]a lor personal` \n raport cu drogurile. Tactica ba-
zat` pe team` folosit` \n anumite materiale informative nu \[i atinge scopul c`ruia
\i este destinat`, ci, dimpotriv`, reduce considerabil \ncrederea pe care o pot avea
tinerii \n sfaturile adul]ilor [i, \n anumite cazuri, poate chiar \ncuraja comporta-
mentele de risc.
(g) Programele de prevenire trebuie s` cuprind` \ntreaga familie [i comunitate
pentru a consolida informa]iile comunicate tinerilor \n cadrul activit`]ilor de pre-
venire.
(h) De obicei, comportamentele care implic` cosumul de anumite substan]e se
schimb` foarte lent. De aceea, programele de prevenire trebuie desf`[urate pe o
perioad` lung` de timp pentru a fi eficiente“ (Analiza rezultatelor Planului de Ac-
]iune al Summit-ului Mondial pentru Copii [i Propunerea de ac]iuni viitoare,
UNDCP, 2001, A/AC.256/CRP.8, paragraful 3.3).
pagina 601). |ntrucât acest tip de munc` duc]ia de droguri. |n mod similar, codu-
este deja, de regul`, considerat ilegal, rile penale ar trebui s` prevad` c` vân-
probabil c` statele ar trebuie s` m`reas- zarea [i distribu]ia de droguri c`tre copii
c` pedepsele adul]ilor inculpa]i dac` sunt tratate ca infrac]iuni mai grave. De
exist` copii implica]i \n traficul sau pro- exemplu, Canada a raportat c` formu-

lase o propunere legislativ` conform consum de droguri de c`tre copii, s` se
c`reia traficul de droguri \n incinta atribuie competen]e legale oficiilor de
[colilor [i \n vecin`tatea lor s` fie tratat` protec]ie social`, mai degrab` decât tri-
ca „circumstan]` agravant`“ la judeca- bunalelor penale.
rea infrac]iunilor implicând droguri (Ca-
nada IR, paragraful 363). De asemenea,
sunt necesare m`suri legislative \n
M`suri „sociale [i educa]iona-
privin]a consumului de solven]i pentru a le“
\mpiedica accesul copiilor la solven]i –
de exemplu, prin aplicarea de sanc]iuni UNDCP arat` c` nu exist` nici o abor-
penale pentru vânzarea de solven]i c`tre dare sau strategie care s` se fi dovedit
copii f`r` autoriza]ia p`rin]ilor sau a eficiente \n mod consecvent \n reduce-
altor adul]i, sau prin tratarea ca infrac- rea sau prevenirea consumului de dro-
]iune a furniz`rii de solven]i c`tre copii, guri, dar, \n c`su]` se indic` elementele
solven]i care ar putea fi consuma]i. care s-au dovedit necesare \n cadrul
33 Consumul de tutun de c`tre copii, de[i
programelor de prevenire pentru tineri.
Nu to]i copiii beneficiaz` de educa]ie \n
nu este acoperit strict de prezentul arti-
col, este un domeniu \n care statul poate privin]a drogurilor \n cadrul programei
lua m`suri legislative, de exemplu prin lor [colare, iar \n cazurile \n care acest
interzicerea publicit`]ii la ]ig`ri sau a domeniu este prev`zut, de multe ori
vânz`rii de ]ig`ri c`tre copii. Comitetul a educa]ia oferit` este ineficient` sau
abordat aceast` problem` \n cazul Slo- chiar contra-productiv` (con]inând ele-
vaciei: mente periculoase de dezinformare sau
f`când \n mod inadvertent ca consumul
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` le de droguri s` par` atractiv). Unele state
ofere copiilor informa]ii corecte [i obiec- au acordat o mare prioritate educa]iei \n
tive privind consumul de substan]e, in- privin]a consumului de droguri (de
clusiv consumul de tutun, [i s` \i prote- exemplu \n Canada educa]ia \n privin]a
jeze \mpotriva dezinform`rii dùn`toare drogurilor este o component` obligato-
prin impunerea de restric]ii ample asu- rie a programei [colare \nc` din clasele
pra publicit`]ii la tutun“ (Slovacia IRCO, primare, iar statul coordoneaz` activit`]i
Add. 140, paragraful 42). de educa]ie intensiv` [i de consiliere \n
Statele pot lua de asemenea m`suri privin]a drogurilor \n cazul oric`ror
pentru a combate dependen]a economi- incidente legate de consumul de droguri
c` de droguri, de exemplu prin \ncura- (Canada IR, paragraful 841)), dar cel mai
jarea agricultorilor s` cultive alte recolte important este ca strategiile anti-drog s`
decât cele \n scopul ob]inerii de droguri, ia \n considerare p`rerile copiilor \n[i[i
acordându-le subven]ii speciale [i scutiri (vezi caseta de la pagina 602). Comitetul
de impozite (vezi, de exemplu, Vietnam \ncurajeaz` strategii „favorabile tineri-
IR, paragraful 252). lor“ (de exemplu, Luxemburg IRCO,
Totu[i, trebuie remarcat c` articolul 33 Add. 92, paragraful 37) [i consilierea
se ocup` de „protejarea“ copiilor \mpo- acordat` de al]i tineri (de exemplu,
triva consumului de droguri. Aplicarea Statele Federative ale Microneziei IRCO,
de sanc]iuni drastice prin luarea \n cus- Add. 86, paragrafele 19 [i 34).
todie a copiilor din cauza consumului de Mass media au un rol clar de jucat \n
droguri este o form` extrem de inefici- aceast` privin]`. |n Instruc]iunile Orga-
ent` de protec]ie. Este posibil (dar nu niza]iei Na]iunilor Unite pentru preve-
neap`rat necesar) ca prin luarea \n cus- nirea delicven]ei juvenile (Principiile de
todie a copiilor, ace[tia s` fie \ndep`rta]i la Riyadh) se arat`: „Mass media trebuie
de tenta]ie, dar astfel ei nu pot fi \nv`]a]i s` fie con[tiente de rolul lor social con-
cum s` fac` fa]` tenta]iei \n momentul siderabil [i de responsabilitatea lor,
când vor reveni pe strad`; \n plus, \nchi- precum [i de influen]a lor \n cadrul co-
sorile [i centrele de deten]ie \i pot ex- munic`rilor privind abuzul de droguri [i
pune copiii la forme [i mai grave de con- alcool \n rândul tinerilor. Mass media ar
sum de droguri sau \i pot introduce trebuie s` \[i foloseasc` puterea \n vede-
direct \n lumea traficului de droguri. Este rea prevenirii consumului de droguri,
mult mai constructiv ca, \n cazuri de transmi]ând mesaje consecvente, \n

mod echilibrat. Trebuie promovate cam- dei, de exemplu:
panii eficiente de con[tientizare a pro- „Comitetul ... \ncurajeaz` Statul Parte s`
blemei drogurilor la toate nivelurile“ sus]in` schimb`rile culturale pozitive [i
(paragraful 44). s` \[i continue m`surile de sensibilizare
De asemenea, serviciile de s`n`tate tre- [i de prevenire, inclusiv educa]ia \n pri-
buie s` vizeze consumul de droguri de vin]a drogurilor \n [coli. |n continuare,
c`tre copii. |n multe ]`ri, serviciile de pe- Comitetul recomand` Statului Parte s`
diatrie nu sunt competente pentru a aloce [i mai multe resurse pentru siste-
trata cazurile de consum de droguri la mul de protec]ie social` a copiilor \n
copii, iar centrele de tratament pentru vederea cre`rii de servicii de terapie [i
adul]i nu accept` clien]i sau pacien]i mi- de reabilitare adaptate nevoilor specifice
nori. Exist` o nevoie urgent` de servicii ale copiilor“ (Finlanda 2RCO, Add. 132,
de reabilitare terapeutic` care s` fie paragraful 56. Vezi, de asemenea, Gha-
adaptate special pentru copii [i tineri, na IRCO, Add. 73, paragraful 46).
a[a cum Comitetul a recomandat Finlan-
33

incluzând:
ti]ie, afaceri interne, protec]ie social`, educa]ie, s`n`tate, media [i rela]ii publice)?
cietatea civil`?
dic]iei?
care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a indicatorilor
de progres?
piilor?
ten]ilor comunitari [i a lucr`torilor sociali stradali, a persoanelor care lucreaz` cu
tinerii, a asisten]ilor sociali, a profesorilor, a poli]i[tilor, a exper]ilor din domeniul
judiciar, medical [i psihologic, precum [i a celor implica]i \n educa]ia p`rin]ilor)?

Statul a ratificat:
Conven]ia unic` privind drogurile din 1961, cu Protocolul de modificare din
1972?
Conven]ia privind drogurile psihotrope din 1971?
Legisla]ia interzice ferm consumul de droguri [i de substan]e psihotrope?
Legisla]ia interzice ferm produc]ia [i traficul de astfel de droguri [i substan]e?
Legea prevede sanc]iuni suplimentare pentru infrac]iunile legate de droguri [i co-
mise de adul]i, \n cadrul c`rora copiilor li s-au vândut sau dat astfel de droguri [i
substan]e sau \n cadrul c`rora copiii au fost folosi]i pentru produc]ia [i traficul de
astfel de droguri?

Legea \mpiedic` vânzarea de solven]i c`tre copii, f`r` permisiunea corespunz`toare
a p`rin]ilor sau a altor adul]i?
Legea prevede o vârst` minim` pentru cump`rarea de alcool [i tutun?
S-au efectuat studii pentru a evalua amploarea abuzului de droguri \n rândul co-
piilor?
S-au efectuat cercet`ri privind copiii [i consumul de droguri pentru:
a identifica factorii de risc?
a identifica strategiile de prevenire?
a identifica strategiile de reabilitare?
Educa]ia \n privin]a drogurilor, precum [i \n privin]a alcoolului [i a tutunului constituie
o component` a:
programei [colare primare?
programei [colare liceale?
activit`]ilor desf`[urate cu tinerii sau \n comunitate?
educa]iei p`rin]ilor?
Serviciile de terapie [i de reabilitare, adaptate nevoilor specifice ale copiilor care
consum` droguri, sunt disponibile \n sectorul s`n`t`]ii [i al protec]iei sociale?
Ac]iunile de reabilitare, bazate pe interesul superior al copiilor \n cauz`, sunt puse
la dispozi]ia p`rin]ilor [i a celorlal]i membri ai familiei care consum` droguri?
Sunt luate \n considerare p`rerile copiilor la elaborarea [i implementarea politicilor
[i a strategiilor anti-drog?
Ac]iunile legale au ca scop reabilitarea copiilor, mai degrab` decât sanc]ionarea
celor care s-au implicat \n domeniul drogurilor?
Personalul din sistemul de justi]ie juvenil` \[i coordoneaz` ac]iunile cu cele ale per-
sonalului din sectoarele s`n`t`]ii, educa]iei [i al asisten]ei sociale \n cazurile de in-
frac]iuni legate de droguri, comise de copii?
Se iau m`suri pentru a-i proteja pe tinerii din institu]ii \nchise sau din deten]ie \m-
potriva expunerii la droguri?
Exist` campanii publice desf`[urate pentru a descuraja consumul de droguri de c`-
tre tineri?
Sunt evaluate campaniile \n cauz`?
P`rin]ii [i ceilal]i adul]i sunt informa]i cu privire la simptomele timpurii ale con-
sumului de droguri la copii [i cu privire la sursele din care pot beneficia de ajutor?


Articolelor conexe
Articolul 17: mass media, diseminarea de informa]ii
Articolul 19: protec]ia \mpotriva tuturor formelor de maltratare din partea p`rin]ilor sau
a altor persoane care se \ngrijesc de copil
Articolul 24: s`n`tatea [i serviciile de s`n`tate
Articolul 29: educa]ia \n vederea preg`tirii copiilor pentru o via]` responsabil` \ntr-o
societate liber`
Articolul 32: protec]ia \mpotriva muncii periculoase sau a exploat`rii prin munc`
Articolul 37: protec]ia copiilor priva]i de libertate
Articolul 39: \ngrijirea \n vederea reabilit`rii
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului privind vânzarea de
copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`

Exploatarea
sexual` a
copiilor
34
Statele P`r]i se angajeaz` s` protejeze copilul \mpotriva tuturor formelor de exploatare
sexual` [i de abuz sexual. |n acest scop, Statele P`r]i vor adopta toate m`surile corespun-
z`toare pe plan na]ional, bilateral [i multilateral pentru a preveni:
(a) Incitarea sau constrângerea unui copil s` se angajeze \n orice activitate sexual`
ilegal`;
(b) Exploatarea copiilor, \n scopul prostitu]iei [i a altor practici sexuale ilegale;
(c) Exploatarea copiilor \n scopul producerii de spectacole [i materiale cu caracter por-
nografic.
rticolul 34 prevede obliga]ia de blem` a fost eviden]iat` considerabil \n
A a proteja copiii \mpotriva „tutu-

ror formelor de exploatare se-
xual` [i de abuz sexual”, impu-
nând adoptarea de m`suri la nivel na]io-
nal, bilateral [i multilateral pentru prote-
cadrul sistemului Organiza]iei Na]iunilor
Unite \n anii 1990, prin numirea unui Ra-
portor Special pentru problema vânz`rii
de copii, prostitu]iei copiilor [i porno-
grafiei infantile, prin adoptarea Progra-
jarea copiilor \mpotriva a trei forme dis- melor de Ac]iune ale Comisiei pentru
tincte ([i adesea interdependente) de Drepturile Omului [i prin Primul Con-
exploatare, prev`zute \n paragrafele (a), gres Mondial \mpotriva exploat`rii sexu-
(b) [i (c). Articolul 19 vizeaz` mai general ale \n scopuri comerciale a copiilor, care
protec]ia \mpotriva „tuturor formelor de a avut loc la Stockholm, \n Suedia, \n
violen]` fizic` [i mental`“ [i men]ionea- 1996. Al doilea Congres Mondial a avut Sumar
z`, \n mod specific, abuzul sexual (vezi loc la Yokohama, Japonia, \n decembrie
pagina 307). Folosirea prin exploatare a 2001 (vezi Angajamentul global de la
copiilor \n prostitu]ie [i pornografie, \m- Yokohama, pagina 623).
potriva c`reia Statele P`r]i trebuie s` ia |n anul 2000, Adunarea General` a Orga-
toate m`surile corespunz`toare de pre- niza]iei Na]iunilor Unite a adoptat Proto-
venire, este legat` de vânzarea [i traficul colul Facultativ la Conven]ia cu privire la
de copii (vezi articolul 35, pagina 629). Drepturile Copilului referitor la vânzarea
De[i exploatarea sexual` a copiilor a \n- de copii, prostitu]ia copiilor [i porno-
ceput s` beneficieze doar relativ recent grafia infantil` (pentru textul complet al
de aten]ia interna]ional`, aceast` pro- comentariilor, vezi pagina 807).
EXPLOATAREA SEXUAL~ A COPIILOR 609

Extrase din
form Conven]iei
relevante, inclusiv privind principalele m`suri legislative, judiciare, administrative
sau de alt` natur` aflate \n vigoare, factorii [i dificult`]ile implicate, precum [i pro-
gresul \nregistrat \n implementarea dispozi]iilor relevante ale Conven]iei, priorit`-
34 ]ile [i obiectivele specifice de implementare \n viitor cu privire la:
...
(c) Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psihic` [i
reintegrarea lor social` (articolul 39)
...
(iii) Exploatarea sexual` [i abuzul sexual (articolul 34)
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii statistice specifice [i in-
dicatori relevan]i pentru copiii care intr` sub inciden]a paragrafului 23“
C. Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psihic` [i
reintegrarea lor social`;
3. Exploatarea sexual` [i abuzul sexual (articolul 34)
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate, inclusiv cele de natur` legislativ`, educa-
]ional` [i social`, pentru a proteja copilul \mpotriva tuturor formelor de exploatare
sexual` [i de abuz sexual. Rapoartele ar trebui s` con]in` \n special informa]ii pri-
vind toate m`surile de la nivel na]ional, bilateral [i multilateral adoptate pentru a
preveni:
(a) incitarea sau constrângerea unui copil s` se angajeze \n orice activitate se-
xual` ilegal`;
(b) exploat`rea copiilor \n scopul prostitu]iei [i a altor practici sexuale ilegale;
(c) exploatarea copiilor \n scopul producerii de spectacole [i materiale cu carac-
ter pornografic.
Rapoartele trebuie s` precizeze, inter alia:
Campaniile de informare, de sensibilizare [i de educa]ie cu scopul de a preveni
orice form` de exploatare sexual` sau abuz al copiilor, inclusiv campaniile \ntre-
prinse \n colaborare cu mass media;
Orice strategie na]ional` [i pluridisciplinar` realizat` pentru a asigura protec]ia
copiilor sub vârsta de 18 ani \mpotriva tuturor formelor de exploatare sexual` [i
abuz, inclusiv \n cadrul familiei;
Orice mecanism de coordonare [i monitorizare instituit \n acest scop;
Legisla]ia elaborat` pentru a asigura protec]ia eficient` a copiilor victime, inclusiv

prin accesul la asisten]` juridic` sau de alt tip [i la servicii de suport;
Dac` exploatarea sexual` [i abuzul sexual al copiilor, prostitu]ia copiilor [i por-
nografia infantil`, inclusiv de]inerea de materiale pornografice cu copii, precum
[i folosirea copiilor \n alte practici sexuale ilegale sunt considerate infrac]iuni;
Dac` principiul extrateritorialit`]ii a fost cuprins \n legisla]ie pentru a incrimina
exploatarea sexual` a copiilor de c`tre cet`]enii [i reziden]ii Statului Parte când
infrac]iunile sunt comise \n alte state;
Dac` au fost desemnate unit`]i speciale de reprezentan]i ai autorit`]ilor de apli-
care a legii [i de ofi]eri de leg`tur` ai poli]iei pentru a se ocupa de copiii care au
fost exploata]i sau abuza]i sexual [i dac` ace[tia au beneficiat de o formare co-
respunz`toare;
Acordurile bilaterale, regionale [i multilaterale relevante \ncheiate de statul \n
cauz` sau la care Statul Parte a aderat pentru a facilita prevenirea tuturor forme-
lor de abuz sexual [i de exploatare sexual` [i pentru a asigura o protec]ie efici-
ent` copiilor victime, inclusiv \n domeniile cooper`rii judiciare [i al cooper`rii
34
\ntre autorit`]ile de aplicare a legii;
Programele relevante de cooperare tehnic` [i de asisten]` interna]ional`, reali-
zate \mpreun` cu organismele Organiza]iei Na]iunilor Unite [i cu alte organiza]ii
interna]ionale, precum [i cu alte organisme competente, inclusiv cu INTERPOL,
[i cu organiza]ii neguvernamentale;
Activit`]ile [i programele relevante desf`[urate, inclusiv cele de natur` pluridis-
ciplinar`, pentru a asigura recuperarea [i reintegrarea copiilor victime ale ex-
ploat`rii sau abuzului sexual, având \n vedere articolul 39 din Conven]ie;
]iei, anume principiul nediscrimin`rii, al interesului superior al copilului, al res-
pect`rii opiniilor copilului, al dreptului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n
toat` m`sura posibilului;
Date defalcate relevante privind copiii viza]i de implementarea articolului 34, \n
func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban [i origine na]ional`, social` [i
etnic`. Astfel de date trebuie s` cuprind` ... num`rul de cazuri de exploatare se-
xual` \n scopuri comerciale, de abuz sexual ... raportate \n aceast` perioad`.
Progresul \nregistrat \n implementarea articolului 34, dificult`]ile \ntâmpinate [i
obiectivele ]int` stabilite“
\naintate \n temeiul prezentului articol: 24, 88-89 [i 161; (pentru textul complet al
Cadrul general al adopt`rii posibil proiect de Protocol Facultativ la

Conven]ie referitor la vânzarea de copii,
Protocolului Facultativ prostitu]ia copiilor [i pornografia infan-
|n 1994, Comitetul pentru Drepturile Co- til`, precum [i m`surile fundamentale
pilului a constatat adoptarea de c`tre necesare pentru prevenirea [i eradica-
Comisia pentru Drepturile Omului a unei rea acestor practici. Cu ocazia celei de-a
rezolu]ii privind nevoia de a adopta m`- VI-a sesiuni (aprilie 1994), Comitetul a
suri interna]ionale eficiente pentru pre- adoptat o declara]ie formal` privind
venirea [i eradicarea vânz`rii de copii, a „Cooperarea cu organismele Organiza-
prostitu]iei copiilor [i a pornografiei ]iei Na]iunilor Unite relative la vânzarea
infantile (rezolu]ia 1994/90, 9 martie de copii, prostitu]ia copiilor [i pornogra-
1994), precum [i decizia Comisiei de a fia infantil`”, \n care sublinia cadrul
institui un grup de lucru deschis care s` important instituit prin Conven]ie pentru
preg`teasc` instruc]iunile pentru un a aborda astfel de situa]ii [i

„faptul c` acei copii afecta]i de situa]ii ra]ie pentru cea de-a V-a sesiune a gru-
de vânzare, prostitu]ie [i pornografie pului de lucru deschis privind proiectul
trebuie considera]i \n primul rând ca de Protocol Facultativ, solicitând reanali-
fiind victime [i c` toate m`surile adop- zarea celui mai bun mod de a proceda:
tate trebuie s` asigure respectarea depli- „Comitetul consider` c` ar putea fi util
n` a demnit`]ii umane a copilului \n ca grupul de lucru s` aib` \n vedere evo-
cauz`, precum [i protec]ia [i sus]inerea lu]iile recente [i s` \[i reevalueze abord-
sa \n cadrul familiei [i al societ`]ii“ area \n lumina acestor condi]ii modifi-
(Raportul celei de-a VI-a sesiuni, aprilie cate, \n vederea oferirii unei oportunit`]i
1994, CRC/C/ 29, pagina 4. Vezi, de ase- valoroase comunit`]ii interna]ionale de
menea, Raportul celei de-a X-a sesiuni, a se asigura c` abordarea global` care
octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/46, rezult` este cea optim`. De multe ori se
paragrafele 220 [i 226). face apel la coeren]` [i coordonare, dar
|ntr-o declara]ie din 1996 c`tre grupul de este dificil s` se ating` aceste obiective
34 lucru, Comitetul a ar`tat c`, Conven]ia

nu numai c` prevede dispozi]ii specifice
atunci când se dezvolt` multe ini]iative
\n mod simultan; este esen]ial s` se
asupra exploat`rii sexuale, dar \n acela[i evite duplicarea [i suprapunerea ini]iati-
timp velor, precum [i riscul de inconsecven]`
„instituie o abordare global` pentru sau de incompatibilitate... Comitetul cre-
analizarea drepturilor omului \n cazul de cu convingere c`, pentru o abordare
copiilor. Având \n vedere o astfel de global` a drepturilor copilului consa-
abordare, toate drepturile sunt recunos- crate \n Conven]ie, este necesar un efort
cute ca fiind inerente demnit`]ii umane deosebit [i o colaborare strâns` \ntre
a copilului, iar implementarea unui to]i actorii viza]i, \n vederea armoniz`rii
anumit drept va fi efectiv` numai \n rezultatelor“ (Raportul celei de-a XII-a
contextul implement`rii [i al respect`rii sesiuni, ianuarie 1999, CRC/C/84, para-
tuturor celorlalte drepturi ale copilului. graful 217).
|ntr-un cuvânt, Conven]ia reafirm` in- De[i Comitetul a subliniat (la fel ca [i al-
divizibilitatea [i interdependen]a dreptu- te organiza]ii neguvernamentale din
rilor omului. domeniu) c` ar fi mult mai eficient s` se
De aceea, protec]ia copilului \mpotriva consolideze instrumentele existente,
tuturor formelor de exploatare, inclusiv grupul de lucru deschis a continuat s` se
\mpotriva vânz`rii, a prostitu]iei sau por- reuneasc` [i s` elaboreze variante suc-
nografiei, ar trebui s` nu fie privit` izo- cesive ale proiectului de Protocol Facul-
lat, ci \n contextul larg al implement`rii tativ. La 25 mai 2000, Adunarea Gene-
drepturilor copilului [i luând \n conside- ral` a Organiza]iei Na]iunilor Unite a
rare obliga]iile interna]ionale care de- adoptat Protocolul Facultativ. Pân` \n
curg din Conven]ie”. februarie 2002, acesta fusese ratificat de
De asemenea, Comitetul a remarcat c` 16 State P`r]i (vezi pagina 807 pentru
s-au adoptat [i alte instrumente legale textul complet al discu]iilor).
importante cu relevan]` pentru protec]ia
copilului \mpotriva exploat`rii, men]io-
nând \n acest sens Conven]ia pentru
Alte instrumente [i standarde
Eliminarea Tuturor Formelor de Discri- interna]ionale
minare |mpotriva Femeilor, Conven]ia
privind eliminarea traficului de persoane |n cadrul „Seriei de Studii privind Drep-
[i a exploat`rii prostitu]iei altor persoa- turile Omului”, Centrul pentru Drepturile
ne [i Conven]ia OIM privind munca for- Omului a publicat \n 1996 lucrarea inti-
]at`, 1930 (nr. 29), tulat` Exploatarea sexual` a copiilor (de
Vitit Muntarbhorn, fost Raportor Special
„acestea fiind de fapt folosite de Comi- al Comisiei pentru Drepturile Omului cu
tetul pentru Drepturile Copilului \n ca- privire la vânzarea de copii, prostitu]ia
drul func]iilor sale de monitorizare” (Ra- copiilor [i pornografia infantil`), care
portul celei de-a XI-a sesiuni, ianuarie sintetizeaz` ini]iativele Organiza]iei Na-
1996, CRC/C/50, p. 46). ]iunilor Unite [i alte ini]iative interna]io-
Cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni (ia- nale.
nuarie 1999), Comitetul a f`cut o decla- Declara]ia Universal` a Drepturilor

Omului (articolul 4) prevede \n general special, vulnerabile la violen]` din cauza
c`: „Nici o persoan` nu poate fi ]inut` \n faptului c` statutul lor, care poate fi ile-
sclavie sau \n stare de servitute; sclavia gal, le marginalizeaz`. Ele trebuie s` be-
[i comer]ul cu sclavi sunt interzise \n neficieze de o protec]ie egal` din partea
toate formele lor“. Aceast` prevedere legii \mpotriva violului [i a altor forme
este reluat` \n articolul 8 din Pactul de violen]`“ (Comitetul pentru Elimina-
Interna]ional cu privire la Drepturile Ci- rea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor, Re-
vile [i Politice, care cuprinde, de aseme- comandarea General` nr. 19, 1991, HRI/
nea, „munca for]at` [i obligatorie“ (vezi GEN/1/Rev. 5, pagina 218).
articolul 32, pagina 583). |ntr-un Comen- Conven]ia OIM privind cele mai grave
tariu General privind articolul 24 din forme ale muncii copiilor, 1999, (nr. 182)
Pactul Interna]ional (care recunoa[te cuprinde \n defini]ia „celor mai grave
dreptul copiilor la protec]ie), Comitetul forme ale muncii copiilor“, „folosirea,
pentru Drepturile Omului remarc` procurarea sau oferirea unui copil \n ve-
nevoia de a-i proteja pe copii „\mpotriva
exploat`rii prin munc` for]at` sau
prostitu]ie“ (Comitetul pentru Drepturile
derea prostitu]iei, a produc]iei de ma-
teriale pornografice sau pentru spec- 34
tacole pornografice“ (vezi articolul 32,
Omului, Comentariul General 17, 1989, pagina 578 [i textul complet \n Anexa 4,
HRI/GEN/1/Rev. 5, p. 132). pagina 889).
Conven]ia din 1949, privind eliminarea |n anul 2000, s-a adoptat Conven]ia
traficului de persoane [i a exploat`rii Organiza]iei Na]iunilor Unite \mpotriva
prostitu]iei altor persoane vizeaz` pro- crimei organizate transna]ionale, al`turi
xene]ii [i pe cei care exploateaz` per- de Protocolul privind prevenirea, re-
soanele care se prostitueaz` (rezolu]ia primarea [i pedepsirea traficului de per-
317 (IV) a Adun`rii Generale, din 2 de- soane, \n special al femeilor [i copiilor
cembrie 1949, anex`); Conven]ia supli- (pentru discu]ii suplimentare, vezi arti-
mentar` din 1956 cu privire la abolirea colul 35, pagina 631). Obiectivele acestui
sclaviei, a comer]ului cu sclavi [i a insti- Protocol sunt „de a preveni [i combate
tu]iilor [i practicilor similare sclaviei pre- traficul de persoane, acordând o aten]ie
vede obliga]ia statelor „de a lua toate special` femeilor [i copiilor“ (copiii sunt
m`surile posibile [i necesare, legislative defini]i conform Conven]iei cu privire la
[i de alt` natur` pentru a realiza, pro- Drepturile Copilului) [i „de a proteja [i
gresiv [i cât mai curând posibil, abolirea sprijini victimele acestui tip de trafic,
complet` sau abandonarea”, \ntre alte- respectându-se pe deplin drepturile
le, „oric`rei institu]ii sau practici prin omului \n cazul lor”, promovând coope-
care un copil sau un tân`r sub vârsta de rarea dintre Statele P`r]i pentru a \nde-
18 ani este oferit de unul sau de ambii plini aceste obiective (articolul 2). „Tra-
sì p`rin]i sau de tutorele acestuia unei ficul de persoane“se define[te ca fiind:
alte persoane, \n schimbul unui câ[tig „recrutarea, transportul, transferul, pri-
sau nu, \n vederea exploat`rii copilului mirea de persoane, prin amenin]`ri sau
sau a tân`rului \n cauz` sau a muncii prin recurgerea la for]` sau la alte forme
acestuia“ (articolul 1). Conven]ia din de coerci]ie, la r`pire, fraud`, \n[el`ciu-
1979 pentru Eliminarea Tuturor Forme- ne, abuz de putere sau abuz de o situa]ie
lor de Discriminare |mpotriva Femeilor vulnerabil` sau prin primirea sau oferi-
prevede, \n articolul 6, ca Statele P`r]i rea unor sume de bani sau beneficii
„s` ia toate m`surile corespunz`toare, pentru a ob]ine consim]`mântul unei
inclusiv de natur` legislativ`, pentru a persoane care de]ine controlul asupra
elimina toate formele de trafic de femei unei alte persoane, \n scopul exploat`-
[i de exploatare a prostitu]iei femeilor“. rii“. „Exploatarea“ cuprinde „exploata-
Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`- rea prostitu]iei altor persoane sau alte
rii |mpotriva Femeilor a emis o Reco- forme de exploatare sexual`, de munc`
mandare General` \n 1991 privind vio- sau servicii for]ate, sclavie sau practici
len]a \mpotriva femeilor, \n care se ara- similare sclaviei, servitute sau excizarea
t`, \n comentariul pe marginea artico- unor organe“ (articolul 3). Protocolul cu-
lului 6, c`: „S`r`cia [i [omajul oblig` prinde infrac]iunile de natur` transna]io-
multe femei, inclusiv fete, s` recurg` la nal` [i care implic` „un grup organizat
prostitu]ie. Prostituatele sunt, \n mod de infractori”. Protocolul prevede obli-

ga]ia Statelor P`r]i de „a institui politici ciente pentru a preveni exploatarea se-
ample, programe [i alte m`suri“ pentru xual`. De exemplu:
a preveni [i a combate traficul de per- „|n ceea ce prive[te exploatarea sexual`
soane [i pentru a proteja victimele (arti- a copiilor, Comitetul \[i exprim` preocu-
colul 9) (Pentru textul complet al Proto- parea fa]` de existen]a prostitu]iei co-
colului, vezi Anexa 4, pagina 891). piilor \n Statul Parte [i fa]` de implicarea
copiilor \n re]ele interna]ionale de pros-
titu]ie. De asemenea, Comitetul este
Examinarea rapoartelor State- preocupat de faptul c` implicarea copii-
lor P`r]i de c`tre Comitet lor peste 16 ani \n activit`]i de prostitu]ie
nu este considerat` ilegal`“ (Luxem-
Comitetul a acordat o aten]ie constant` burg IRCO, Add. 92, paragraful 21).
problemei exploat`rii sexuale \n timpul
examin`rii rapoartelor prezentate de Mai recent, Comitetul a adoptat reco-
Statele P`r]i. Cu aceast` ocazie, Comite- mand`ri mult mai detaliate. De exem-
34 tul a constatat absen]a anumitor infor-
ma]ii [i a subliniat importan]a instituirii
plu, \n cazul Indiei:
unui mecanism de monitorizare. garanteze c` legisla]ia prevede ca infrac-
Conform Instruc]iunilor pentru elabora- ]iune exploatarea sexual` a copiilor [i c`
rea Rapoartelor Periodice, Comitetul so- \i sanc]ioneaz` pe to]i infractorii im-
licit` informa]ii detaliate privind imple- plica]i, fie ei indigeni sau din strìn`tate,
mentarea, inclusiv date defalcate (para- asigurându-se \n acela[i timp c` nu sunt
graful 159). Comitetul a propus analiza- sanc]iona]i copiii victime ale acestor
rea „cauzelor profunde“ [i a sugerat ca practici. De[i constat` c` Devadasi, sau
guvernele s` colaboreze strâns cu ONG- prostitu]ia ritual`, este interzis` prin
urile, inclusiv cu grupuri de sus]inere a lege, Comitetul recomand` Statului Par-
copiilor. Comitetul le-a recomandat con- te s` ia toate m`surile necesare pentru a
stant statelor s` aib` \n vedere recoman- eradica aceast` practic`. |n vederea
d`rile adoptate la Primul Congres Mon- combaterii traficului de copii, inclusiv \n
dial \mpotriva exploat`rii sexuale \n sco- scopuri sexuale comerciale, Codul penal
puri comerciale a copiilor, din 1996 (vezi trebuie s` con]in` prevederi \mpotriva
pagina 615). De exemplu: r`pirii. Comitetul recomand` Statului
Parte s` se asigure c` legile privind ex-
„Având \n vedere articolul 34 [i alte arti- ploatarea sexual` a copiilor nu con]in
cole cu con]inut apropiat din Conven]ie, discrimin`ri \n func]ie de sex [i c` pre-
Comitetul recomand` Statului Parte s` v`d cì legale de atac \n caz de \nc`lcare
\[i consolideze cadrul legislativ pentru a dispozi]iilor; Statul Parte trebuie s`
a-i proteja pe deplin pe copii \mpotriva garanteze c` aceste proceduri vor fi sim-
tuturor formelor de abuz sexual sau de plificate, astfel \ncât modul de a reac]i-
exploatare, inclusiv \n cadrul familiei. De ona s` fie corespunz`tor, rapid, fa-
asemenea, se recomand` ca Statul Parte vorabil copiilor [i sensibil fa]` de vic-
s` elaboreze studii \n vederea elabor`rii time; Statul Parte trebuie s` prevad` dis-
[i implement`rii unor m`suri [i politici pozi]ii pentru a-i proteja \mpotriva dis-
corespunz`toare, inclusiv \n domeniul crimin`rii [i a represaliilor pe cei care \i
reabilit`rii, pentru a combate acest feno- denun]` pe infractori [i trebuie s` aplice
men pe scar` larg` [i \n mod eficient. |n aceste dispozi]ii cu rigoare.
aceast` privin]`, Comitetul dore[te s` Comitetul recomand` instituirea unui
atrag` aten]ia Statului Parte asupra mecanism na]ional de monitorizare a
recomand`rilor formulate \n Agenda de implement`rii, precum [i a unor proce-
Ac]iune adoptat` la Congresul Mondial duri de \naintare a plângerilor [i a unor
\mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri linii telefonice de ajutor. Trebuie s` se
comerciale a copiilor, care a avut loc la elaboreze programe de reabilitare [i s`
Stockholm \n 1996“ (Ghana IRCO, Add. se \nfiin]eze ad`posturi pentru copiii vic-
73, paragraful 47). time ale abuzului sexual [i ale exploa-
|n mod frecvent, Comitetul constat` pur t`rii sexuale.
[i simplu apari]ia problemei, aceasta Comitetul recomand` Statului Parte s`
fiind uneori legat` de alte forme de ex- elaboreze un studiu na]ional cu privire la
ploatare [i de lipsa unor m`suri sufi- natura [i amploarea abuzului sexual [i a

Declara]ia Congresului Mondial de la Stockholm
Prin Declara]ia sa, Primul Congres Mondial \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri
comerciale a copiilor (Stockholm, 1996) face apel la state, \n cooperare cu organi-
za]iile na]ionale [i interna]ionale [i cu societatea civil`:
s` acorde o mare prioritate ac]iunilor \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri
comerciale a copiilor [i s` aloce resursele adecvate \n acest scop;
s` promoveze cooperarea mai strâns` \ntre state [i toate sectoarele societ`]ii
pentru a preveni implicarea copiilor \n comer]ul sexual [i pentru a \nt`ri rolul fa-
miliilor \n protejarea copiilor \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri comer-
ciale;
s` prevad` ca infrac]iune exploatarea sexual` \n scopuri comerciale a copiilor,
precum [i alte forme de exploatare sexual` a copiilor, [i s` condamne [i s`
sanc]ioneze to]i infractorii implica]i, fie ei indigeni sau din strìn`tate, asi-
gurându-se \n acela[i timp c` nici un copil care a fost victim` a unei asemenea
practici, nu este sanc]ionat; 34
s` revad` [i s` revizuiasc`, dac` este cazul, legile, politicile, programele [i prac-
ticile, \n vederea elimin`rii exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a copiilor;
s` aplice legi, politici [i programe de protec]ie a copiilor \mpotriva exploat`rii
sexuale \n scopuri comerciale [i s` consolideze comunicarea [i cooperarea
dintre autorit`]ile de aplicare a legii;
s` promoveze adoptarea, implementarea [i popularizarea legilor, a politicilor [i
programelor sus]inute prin mecanismele relevante de la nivel regional, na]ional
[i local \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a copiilor;
s` elaboreze [i s` pun` \n aplicare planuri [i programe ample, care s` acorde
aten]ie special` categoriilor de gen, pentru a preveni exploatarea sexual` \n
scopuri comerciale a copiilor, pentru a proteja [i sprijini copiii victime [i pentru
a facilita recuperarea [i reintegrarea lor \n societate;
prin educa]ie, mobilizare social` [i activit`]i de dezvoltare, s` instituie un climat
care s` garanteze faptul c` p`rin]ii [i alte persoane care r`spund de copii au po-
sibilitatea de a-[i exercita drepturile [i de a-[i \ndeplini obliga]iile [i responsa-
bilit`]ile de a proteja copiii \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale;
s` mobilizeze partenerii politici [i de alt tip, comunit`]ile na]ionale [i interna]io-
nale, inclusiv organiza]iile interguvernamentale [i organiza]iile neguvernamen-
tale, s` sprijine statele la eliminarea exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a
copiilor; [i
s` acorde o mai mare importan]` rolului particip`rii publicului, inclusiv a
copiilor, la prevenirea [i eliminarea exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a
copiilor (A/51/385, pp. 3 [i 4).
Agenda de Ac]iune prevede propuneri detaliate, reunite \n categoriile: „Coordo-
nare [i cooperare; Prevenire; Protec]ie; Recuperare [i reintegrare; [i Participarea
copiilor“. Un al doilea Congres Mondial a avut loc la Yokohama, \n Japonia, \n
decembrie 2001. Vezi Angajamentul Global de la Yokohama, pagina 623.
exploat`rii sexuale a copiilor, precum [i zic` [i mental` [i la siguran]` \mpotriva

s` sintetizeze [i s` actualizeze date de- exploat`rii sexuale.
falcate care s` serveasc` drept baz` pen- Comitetul recomand` consolidarea coo-
tru elaborarea m`surilor [i evaluarea per`rii bilaterale [i regionale, implicând
progresului. Comitetul recomand` Sta- cooperarea cu for]ele poli]iei de fron-
tului Parte s` \[i continue eforturile de a tier` din ]`rile \nvecinate, \n special de-a
desf`[ura campanii ample pentru a lungul zonelor de frontier` din statele
combate practicile tradi]ionale nocive, Bengalului de Vest, Orissa [i Andhra
cum ar c`s`toriile \ntre copii [i prostitu- Pradesh. Statul Parte trebuie s` se asi-
]ia ritual`, [i s` informeze, s` sensibilize- gure c` autorit`]ile competente coope-
ze [i s` mobilizeze publicul larg cu pri- reaz` [i c` \[i coordoneaz` activit`]ile,
vire la dreptul copilului la integritate fi- precum [i c` \[i extinde cooperarea din

prezent cu UNICEF, \ntre altele“ (India munca copiilor, exploatarea sexual` [i
IRCO, Add. 115, paragrafele 75-78). de alt` natur` ...“ (Bolivia IRCO, Add. 1,
|n prezent, Comitetul este preocupat \n paragraful 9).
special de faptul c`, \n timp ce exploa- „Comitetul este \ngrijorat de fenomenul
tarea sexual` \n scopuri comerciale tot mai r`spândit al prostitu]iei copiilor
trebuie s` fie urm`rit` penal, copiii care care \i afecteaz` mai ales pe copiii din
supravie]uiesc acestei practici nu tre- categoriile sociale inferioare. Comitetul
buie s` fie urm`ri]i penal sau sanc]io- este preocupat de absen]a unor m`suri
na]i. Sunt necesare proceduri „favora- de combatere a fenomenului [i de
bile copiilor“ [i sensibile la nevoile aces- absen]a unor m`suri de reabilitare ...“
tora; cei care denun]` \nc`lc`rile dispozi- (Nepal IRCO, Add. 57, paragraful 23).
]iilor trebuie s` fie proteja]i \mpotriva re-
presaliilor [i trebuie s` se asigure pro- Fetele
grame adecvate de reabilitare pentru su- |n Platforma de Ac]iune a celei de-a IV-a
34 pravie]uitori. De exemplu:
Conferin]e Mondiale privind Situa]ia
Femeilor se arat` c`: „Violen]a sexual`
\[i revizuiasc` legisla]ia [i s` se asigure [i bolile cu transmitere sexual`, inclusiv
c` prevede ca infrac]iune abuzul [i HIV/ SIDA, au un efect devastator asupra
exploatarea sexual` a copiilor, precum s`n`t`]ii copiilor, iar fetele sunt mai vul-
[i c` \i sanc]ioneaz` pe to]i infractorii, fie nerabile decât bìe]ii fa]` de consecin-
ei indigeni sau cet`]eni ai altor state, ]ele rela]iilor sexuale neprotejate [i
garantând \n acela[i timp, c` nici un co- premature. Adeseori, fetele sunt supuse
pil care a fost victim` a acestor practici unor presiuni pentru a-[i \ncepe acti-
nu este sanc]ionat. Comitetul reco- vitatea sexual`. Din cauza unor factori
mand` Statului Parte s` se asigure c` cum ar fi vârsta lor mic`, presiunile so-
legisla]ia na]ional` privind exploatarea ciale, lipsa unor legi care s` le protejeze
sexual` a copiilor nu face discrimin`ri \n sau neaplicarea unor astfel de legi,
func]ie de sex, s` prevad` cì civile de fetele sunt mai vulnerabile fa]` de toate
atac \n caz de \nc`lcare a dispozi]iilor, s` tipurile de violen]`, \n special fa]` de
se asigure c` procedurile sunt sim- violen]a sexual`, inclusiv viol, abuz se-
plificate pentru ca modul \n care reac]i- xual, exploatare sexual`, trafic ...“
oneaz` s` fie adecvat, rapid, favorabil (Platforma de Ac]iune, paragraful 269).
copiilor [i sensibil la nevoile victimelor, Printre ac]iunile propuse se num`r`
s` cuprind` dispozi]ii pentru protec]ia eliminarea pornografiei infantile, a pros-
\mpotriva discrimin`rii [i a represaliilor titu]iei copiilor, a abuzului sexual, a vio-
asupra celor care denun]` cazuri de lului [i a incestului (paragraful 277, litera
\nc`lcare a dispozi]iilor [i s` le aplice \n b) [i d)). Raportul privind sesiunea spe-
mod riguros“ (Armenia IRCO, Add. 119, cial` de urm`rire a Adun`rii Generale a
paragraful 55. Vezi, de asemenea, de Organiza]iei Na]iunilor Unite, care a avut
exemplu, Iordania 2RCO, Add. 125, loc \n anul 2000, a subliniat c` „\n ciuda
paragraful 62). progreselor \nregistrate \n privin]a pro-
tec]iei legale, exist` un nivel mai ridicat
de abuz sexual [i de exploatare sexual`
Grupuri deosebit de vulnerabi- a copiilor de sex feminin“. Raportul pro-
pune \ntreprinderea de ac]iuni pentru a
le fa]` de exploatarea sexual` ataca cauzele profunde, inclusiv factorii
Comitetul a identificat anumite categorii externi, „care \ncurajeaz` traficul de
de copii ca fiind \n mod deosebit expuse femei [i fete \n vederea prostitu`rii sau a
acestui risc: altor forme de sex comercializat ...“
(A/RES/S-23/3, paragrafele 33 [i 70 litera
„Anumite categorii vulnerabile de copii, a)).
printre care se num`r` copiii de sex fe-
minin, copiii indigeni [i copiii care tr`- Copiii care lucreaz` ca servitori domes-
iesc \n s`r`cie, sunt, \n mod special, de- tici sunt deosebit de expu[i la exploatare
favorizate \n privin]a accesului lor la ser- sexual`. |n Situa]ia copiilor la nivel mon-
vicii adecvate de s`n`tate [i educa]ie [i dial 1997 se arat` c`: „Abuzul sexual
constituie primele victime ale unor tipuri este adeseori privit de angajator ca o
de abuz cum ar fi vânzarea [i traficul, component` a condi]iilor de angajare“

(pagina 33). neprotejate pot duce la boli cu trans-
mitere sexual` [i la HIV/SIDA, care nu
Copiii cu dizabilit`]i numai c` afecteaz` imediat starea de
Dificult`]ile de comunicare [i institu]io- s`n`tate, dar au consecin]e asupra
nalizarea multor copii cu dizabilit`]i \i s`n`t`]ii sexuale [i reproductive viitoare
poate face extrem de vulnerabili fa]` de [i asupra mortalit`]ii. Raportul con]ine
exploatarea [i abuzul sexual (vezi arti- recomand`ri specifice \n privin]a ex-
colul 23, pagina 393). Regulile Standard ploat`rii sexuale [i a violen]ei determi-
privind Egalizarea {anselor pentru Per- nat` de gen (Impactul conflictelor ar-
soanele cu Dizabilit`]i prev`d c`: „Per- mate asupra copiilor, A/51/306, paragra-
soanele cu dizabilit`]i [i familiile lor tre- fele 91 [i urm`toarele [i 110).
buie s` fie deplin informate cu privire la O serie de sfaturi practice detaliate pen-
luarea de m`suri de precau]ie \mpotriva tru situa]iile de conflict sunt cuprinse \n
abuzului sexual sau a altor forme de Instruc]iuni pentru interven]iile \mpotri-
abuz. Persoanele cu dizabilit`]i sunt deo-
sebit de vulnerabile fa]` de abuzuri \n
familie, \n comunitate [i \n institu]ii [i
va HIV \n situa]ii de urgen]` (1996), o pu-
blica]ie comun` a UNHCR, OMS [i 34
UNAIDS, \n care se arat` c` „HIV se r`s-
trebuie s` fie educate \n privin]a modu- pânde[te cel mai repede \n condi]ii de
rilor \n care pot evita apari]ia abuzului, s`r`cie, neputin]` [i instabilitate social`
recunoa[te prezen]a unui abuz [i raporta – condi]ii care, adeseori, devin extreme
astfel de acte“ (regula 9 (4)). \n situa]ii de criz`“ (pagina 2).
Copiii \n conflicte armate Comitetul a f`cut urm`toarea observa]ie
la adresa statului Sierra Leone:
Studiul privind Impactul conflictelor ar-
mate asupra copiilor arat` c`: „Violul nu „Comitetul \[i exprim` profunda preocu-
este accidental \n caz de conflict. Acesta pare cu privire la numeroasele incidente
se poate produce \n mod aleator [i nede exploatare sexual` [i abuz sexual al
controlat din cauza perturb`rii generale copiilor, \n special \n contextul recrut`rii
a barierelor sociale [i din cauza libert`]ii sau al r`pirii copiilor de c`tre persoane
acordate solda]ilor [i for]elor de ordine. \narmate, precum [i \n contextul atacu-
Totu[i, violul func]ioneaz` mai frecvent rilor asupra popula]iei civile de c`tre
ca [i celelalte forme de tortur` [i este persoane \narmate, \n special \n ceea ce
folosit ca arm` tactic` \n r`zboaie pentru le prive[te pe fete. Comitetul este, de
a umili [i a demoraliza inamicul. |n tim- asemenea, preocupat de cazurile rapor-
pul conflictelor armate, violul este folo- tate de exploatare sexual` [i de abuz se-
sit pentru a teroriza popula]ia sau pentru xual, pe scar` larg`, al fetelor \n cadrul
a-i for]a pe civili s` fug` dintr-un anumit familiei, \n cadrul taberelor de persoane
loc”. dislocate [i \n cadrul comunit`]ilor.
Comitetul face apel la Statul Parte
|n vederea raportului, au fost preg`tite
pentru ca acesta s` includ` studii asupra
dou`sprezece studii realizate pe ]`ri, pri-
incidentelor de abuz sexual \n contextul
vind exploatarea sexual` a copiilor \n
conflictelor armate printre problemele
situa]ii de conflict armat. Acestea au ar`-
care urmeaz` s` fie discutate \n cadrul
tat c` femeile [i fetele sunt mai ales ex-
comisiei pentru adev`r [i reconciliere.
puse acestui risc; printre copiii afecta]i
de violen]a determinat` de gen se nu-
ini]ieze campanii de informare prin care
m`r` [i cei care au fost martorii violului
s` alerteze publicul larg cu privire la
asupra unui membru al familiei lor sau
riscul de abuz sexual \n cadrul familiei [i
cei care sunt ostraciza]i din cauza fap-
al comunit`]ii. |n plus, Comitetul solicit`
tului c` mama lor a fost atacat`. Studiile
Statului Parte s` asigure asisten]a psiho-
ilustreaz` modul \n care s`r`cia, foame-
logic` [i material` necesar` pentru vic-
tea [i disperarea le pot obliga pe femei
timele acestui tip de exploatare [i de
[i fete s` se prostitueze [i modul \n care
abuz [i s` asigure protec]ia acestora
s-au traficat copii \n situa]ii de conflict,
\mpotriva oric`rei posibile stigmatiz`ri
pentru a lucra \n bordelurile din alte ]`ri.
sociale“ (Sierra Leone IRCO, Add. 116,
Exploatarea sexual` are un efect devas-
tator asupra dezvolt`rii psihice [i emo-
]ionale; rela]iile sexuale nedorite [i

Exploatarea sexual` [i conflictele armate
|n studiul sù, Impactul conflictelor armate asupra copiilor, Graça Machel indic` ur-
m`toarele recomand`ri specifice privind exploatarea sexual` [i violen]a deter-
minat` de gen:
(a) Toate ac]iunile umanitare \ntreprinse ca reac]ie la situa]iile de conflict trebuie
s` se concentreze asupra nevoilor speciale legate de s`n`tatea reproducerii fe-
meilor [i fetelor, inclusiv accesul la servicii de planificare familial` [i la servicii spe-
cifice \n caz de sarcin`, ca urmare a unui viol, mutilare sexual`, na[tere la o vârst`
fraged` sau contractarea unor boli cu transmitere sexual`, inclusiv a HIV/SIDA. O
importan]` egal` trebuie acordat` nevoilor psihosociale ale mamelor care au fost
supuse violen]ei determinate de gen [i care au nevoie de ajutor pentru restabilirea
condi]iilor necesare pentru dezvoltarea s`n`toas` a copiilor lor;
(b) To]i membrii personalului militar, inclusiv ai for]elor de men]inere a p`cii, tre-
34 buie s` beneficieze, \n cadrul preg`tirii lor, de instruire \n privin]a responsabilit`-
]ilor lor fa]` de comunit`]ile de civili, \n special fa]` de femei [i copii;
(c) Este necesar s` se instituie sisteme bine definite [i accesibile pentru raportarea
cazurilor de abuz sexual \n cadrul popula]iei militare [i civile;
(d) Este necesar s` se clarifice tratarea violului ca o crim` de r`zboi, urm`rirea
acestei infrac]iuni \n cadrul popula]iei militare [i civile [i sanc]ionarea corespunz`-
toare. Trebuie s` existe cì legale de atac [i de reabilitare care s` reflecte natura in-
frac]iunii [i gravitatea acesteia;
(e) Taberele pentru refugia]i [i persoane dislocate trebuie s` fie astfel concepute
pentru a \mbun`t`]i condi]iile de siguran]` pentru femei [i fete. De asemenea,
femeile trebuie s` fie implicate \n toate aspectele legate de administrarea tabere-
lor, dar mai ales \n organizarea distribu]iei [i a sistemelor de securitate. Este nece-
sar ca pe teren s` existe tot mai mult personal feminin care s` ac]ioneze ca ofi]eri
de protec]ie [i consilieri;
(f) |n cazul fiec`rui conflict, este necesar s` se instituie programe de ajutor pentru
victimele abuzului sexual [i ale violen]ei determinate de gen. Prin aceste programe
trebuie s` se asigure consiliere \n condi]ii de confiden]ialitate pentru o gam` larg`
de probleme, inclusiv privind drepturile victimelor. Programele trebuie s` prevad`,
de asemenea, activit`]i educative [i dezvoltarea de competen]e.
(Impactul conflictelor armate asupra copiilor, A/51/306, paragraful 110).
Refugia]ii vin]e [i \n toate cazurile, traumele fizice

|naltul Comisariat pentru Refugia]i al Or- [i psihologice pe care le sufer` se adau-
ganiza]iei Na]iunilor Unite (UNHCR) g` suferin]ei provocate de dislocare [i
arat` c` refugia]ii, \n special copiii ne\n- de triste]ea exilului“. Raportul cuprinde
so]i]i, sunt deosebit de vulnerabili fa]` o prezentare detaliat` a contextului,
de exploatarea [i abuzul sexual. UNHCR m`suri de preven]ie [i m`suri practice
a publicat \n 1995 Violen]a sexual` \m- care trebuie luate ca reac]ie la inciden-
potriva refugia]ilor: Instruc]iuni pentru tele de violen]` sexual`. Printre catego-
prevenire [i mod de reac]ie. |n acest ra- riile de refugia]i pentru care s-a identi-
port se arat` c`: „Violen]a sexual` \mpo- ficat prezen]a celui mai \nalt risc de vio-
triva refugia]ilor este r`spândit` pe len]` sexual` se num`r` copiii ne\nso-
scar` larg`. Femeile [i fetele – [i, mai ]i]i, copiii plasa]i \n plasament familial,
rar, b`rba]ii [i bìe]ii – sunt vulnerabile precum [i copiii afla]i \n deten]ie sau \n
fa]` de atacuri, \n special \n perioada de situa]ii similare deten]iei (Violen]a sexu-
deplasare [i \n timpul exilului. Aceste al` \mpotriva refugia]ilor: Instruc]iuni
persoane sunt vulnerabile \n multe pri- pentru prevenire [i mod de recreere,
UNHCR, 1995, prefa]` [i paragraful 1.2).

M`suri legislative [i de alt` na- linii telefonice erotice [i \mpotriva riscu-
lui de a fi exploata]i de pedofili prin in-
tur` termediul acestor linii telefonice care
Comitetul pentru Drepturile Copilului a pot fi accesate de oricine ...“ (Finlanda
subliniat, \n mod special, nevoia de le- IRCO, Add. 53, paragrafele 19 [i 29).
gisla]ie ca baz` pentru protec]ia \mpo- La examinarea Raportului Secundar pre-
triva exploat`rii sexuale. Conform In- zentat de Finlanda, Comitetul a apreciat
struc]iunilor pentru elaborarea Rapoar- reformele legislative adoptate:
telor Periodice, se solicit` informa]ii pri- „Comitetul apreciaz` recenta adoptare
vind m`surile „legislative, educa]ionale de noi legi, precum [i de modific`ri ale
[i sociale“ pentru a proteja copilul \mpo- legisla]iei na]ionale pentru ca aceasta s`
triva tuturor formelor de exploatare fie \n conformitate cu principiile [i dispo-
sexual` [i de abuz sexual. Comitetul a zi]iile Conven]iei. Comitetul remarc`, \n
constatat nevoia de legisla]ie specific`, special, legea guvernamental` privind
iar Instruc]iunile prev`d mai ales obliga-
]ia de a preciza „dac` exploatarea [i
incriminarea cump`r`rii de servicii se-
xuale prestate de minori [i de]inerea de
34
abuzul sexual al copiilor, prostitu]ia co- materiale pornografice cu copii, precum
piilor [i pornografia infantil`, inclusiv [i modificarea adus` Codului penal \n
de]inerea de materiale pornografice cu ceea ce prive[te turismul sexual, con-
copii, precum [i folosirea copiilor \n form c`reia se urm`resc penal infrac-
practici sexuale ilegale sunt considerate ]iunile constând \n abuz sexual comise
infrac]iuni de natur` penal`“ (paragraful \n alte ]`ri de c`tre cet`]enii finlandezi,
158). Instruc]iunile se refer` la urm`rirea conform recomand`rilor din Observa-
ca infrac]iune a exploat`rii sexuale co- ]iile anterioare ale Comitetului ...“
mise de cet`]eni ai unui stat, pe teritoriul (Finlanda 2RCO, Add. 132, paragraful 4).
altei ]`ri (vezi mai jos, pagina 621). |n
plus, se solicit` informa]ii privind vârsta Vârsta consim]`mântului sexual
minim` pentru consim]`mânt sexual
Instruc]iunile Comitetului pentru elabo-
(paragraful 24; vezi articolul 1, pagina 11).
rarea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice
Comitetul a propus ca reforma legis- solicit` informa]ii privind vârsta consim-
lativ` s` prevad` ca infrac]iuni folosirea ]`mântului sexual (\n cadrul „Defini]iei
copiilor care se prostitueaz` [i de]inerea copilului”, vezi articolul 1, pagina 9). |n
de materiale pornografice cu copii, pre- majoritatea statelor se stabile[te vârsta
cum [i publicarea [i distribuirea de mala care copiii sunt considera]i capabili s`
teriale pornografice cu copii: consimt` la activit`]i sexuale; aceast`
„Comitetul este profund preocupat de vârst` variaz` foarte mult de la o ]ar` la
faptul c` nu au fost adoptate \nc` m`suri alta, fiind cuprins` \ntre 12 [i 18 ani. De
corespunz`toare, mai ales de ordin asemenea, \n Instruc]iuni se solicit`
legislativ, pentru a interzice de]inerea de informa]ii privind vârsta legal` pentru
materiale pornografice cu copii [i cum- c`s`torie, iar Comitetul [i-a exprimat
p`rarea de servicii sexuale de la copiii preocuparea fa]` de unele limite foarte
care se prostitueaz`. De asemenea, Co- mici de vârst`, precum [i fa]` de discri-
mitetul este extrem de preocupat de minarea dintre fete [i bìe]i \n ceea ce
existen]a unor servicii de linii telefonice prive[te vârsta c`s`toriei (aparent capa-
erotice care sunt accesibile copiilor ... citatea de a consim]i la activit`]i sexuale
|n procesul de reform` a Codului penal, este considerat` a fi vârsta c`s`toriei \n
Comitetul recomand` ferm ca de]inerea toate statele). Defini]ia abuzului sexual
de materiale pornografice cu copii [i \mpotriva copiilor cuprinde mai mult de-
achizi]ionarea de servicii sexuale de la cât activit`]ile neconsensuale, incluzând
copiii care se prostitueaz` s` fie consi- activit`]ile sexuale cu copii sub vârsta
derate ilegale ...”. consim]`mântului, fie c` ace[tia au fost
sau nu parteneri dispu[i sau chiar cei
Pe lâng` acestea, Comitetul a mai reco- care au ini]iat activitatea sexual`. |n ma-
mandat: joritatea societ`]ilor, agresiunile sexuale
„... ca Statul Parte s` ia toate m`surile sau rela]iile sexuale f`r` consim]`mânt
corespunz`toare pentru a-i proteja pe sau care implic` orice form` de coerci]ie
copii \mpotriva folosirii serviciilor de sunt interzise, indiferent de vârsta sau

starea civil` a participan]ilor (de[i materiale pornografice ...
incriminarea violului \n cadrul unui ... Comitetul sugereaz` ca guvernul s`
cuplu c`s`torit nu este \nc` prev`zut` \n reevalueze eficien]a reglement`rilor pre-
toate societ`]ile). zente privind exploatarea copiilor \n sco-
|n timpul elabor`rii textului articolului 34 pul producerii de materiale pornogra-
al Conven]iei cu privire la Drepturile Co- fice“ (Suedia IRCO, Add. 2, paragrafele 8
pilului, reprezentan]ii Fran]ei [i ai Olan- [i 11).
dei, care propuseser` includerea unui La examinarea Raportului Secundar pre-
articol privind protec]ia copiilor \mpotri- zentat de Suedia, Comitetul a f`cut
va exploat`rii [i mai ales \mpotriva ex- urm`toarea observa]ie:
ploat`rii sexuale, au afirmat c` scopul „De[i constat` faptul c` se adopt` [i se
acestuia nu era de a reglementa via]a pun \n discu]ie o serie de m`suri, Comi-
sexual` a copiilor, ci mai degrab` de a tetul r`mâne preocupat de protec]ia
combate exploatarea sexual` a copiilor. copiilor \mpotriva accesului la materiale
34 |n procesul de redactare s-a f`cut o ten-
tativ` nereu[it` de a elimina cuvântul
pornografice. Comitetul \ncurajeaz` Sta-
tul Parte s` continue s` ia toate m`surile
„ilegal“din paragraful (a), ceea ce ar fi corespunz`toare, având \n vedere dispo-
implicat, conform defini]iei copilului din zi]iile articolelor 13, 17 [i 18 din Con-
Conven]ie, c` urma s` se \mpiedice ven]ie.
orice activitate sexual` cu persoane sub Comitetul este, \n continuare, preocupat
vârsta de 18 ani (E/CN.4/1987/25, pp. 15- de nevoia de a intensifica protec]ia \m-
24; Detrick, pagina 434). potriva exploat`rii sexuale, mai ales \n
Cu excep]ia interzicerii discrimin`rii din cazul copiilor \ntre 15 [i 18 ani“ (Suedia
articolul 2, Conven]ia nu impune obliga- 2RCO, Add.101, paragrafele 14 [i 22).
]ii privind vârsta la care i se poate acor- |n unele ]`ri se precizeaz` o vârst` mini-
da unui copil dreptul de a consim]i la m` de la care li se permite copiilor s`
activit`]i sexuale. Aceste limite de vârst` consimt` la activit`]i sexuale; \n anumite
trebuie analizate din perspectiva princi- cazuri se prevede \n plus, o vârst` mai
piilor generale privind respectarea capa- mare atunci când rela]ia sexual` este cu
cit`]ii de dezvoltare a copilului, interesul o persoan` cu care copilul are \n acela[i
superior al acestuia, s`n`tatea [i dezvol- timp o rela]ie de \ncredere sau putere
tarea la cel mai \nalt nivel posibil. Este (rud`, profesor, \ngrijitor, etc.). Astfel, de
foarte posibil ca exploatarea sexual` s` exemplu, \n Raportul Ini]ial al Canadei
continue peste orice limit` de vârst` sta- se arat`: „Conform Codului penal, con-
bilit` pentru consim]`mânt, iar protec]ia stituie infrac]iune contactul sexual cu o
oferit` de articolul 34 este valabil` pân` persoan` sub vârsta de 14 ani, cu excep-
la vârsta de 18 ani. ]ia cazului \n care partenerul mai tân`r
Comitetul nu a propus o anumit` vârst` are cel pu]in 12 ani, diferen]a de vârst`
pentru consim]`mânt, ci, \n cazul anumi- dintre cei doi parteneri este mai mic` de
tor State P`r]i, a propus ca vârsta res- doi ani, iar \ntre cei doi parteneri nu
pectiv` s` fie ridicat`. Din Raportul Ini- exist` o rela]ie de \ncredere sau putere,
]ial al statului Filipine rezult` c` vârsta [i partenerul mai tân`r nu este depen-
consim]`mântului \n aceast` ]ar` este dent financiar de cel`lalt“ (Canada IR,
de 12 ani (Filipine IR, paragraful 30). paragraful 45).
Comitetul a recomandat: |n unele ]`ri, exist` vârste diferite de
„Trebuie analizat`, \n mod serios pro- consim]`mânt pentru fete [i bìe]i sau
blema ridic`rii limitei de vârst` pentru pentru diferite forme de sexualitate –
consim]`mântul sexual ...“ (Filipine heterosexualitate [i homosexualitate.
IRCO, Add. 29, paragraful 18). Aceste diferen]e, ca [i diferen]ele obi[-
Comitetul a subliniat [i o determinare nuite de gen privind vârsta minim` pen-
necorespunz`toare: tru c`s`torie, \ncalc` dispozi]iile artico-
lului 2 din Conven]ie. Comitetul a f`cut
„... De asemenea, Comitetul \[i exprim` apel la Statul Parte pentru ca acesta s`
preocuparea fa]` de faptul c` nu s-a sta- elimine discriminarea \n func]ie de ori-
bilit vârsta maturit`]ii sexuale, ceea ce entare sexual`:
amenin]` protec]ia copiilor \mpotriva
posibilei exploat`ri prin folosirea lor \n „... se exprim` preocuparea cu privire la

eforturile insuficiente depuse pentru a rismului sexual“ (Mauritius IRCO, Add.
adopta dispozi]ii \mpotriva discrimin`rii 64, paragraful 31).
\n func]ie de orientare sexual`. De[i |n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
Comitetul remarc` inten]ia Insulei Man poartelor Periodice se solicit` informa]ii
de a reduce vârsta legal` a consim]`- privind modific`rile legisla]iei din acest
mântului pentru rela]ii homosexuale de domeniu: „dac` principiul extrateritoria-
la 21 la 18 ani, r`mâne preocupat de lit`]ii a fost inclus \n legisla]ie pentru a
diferen]a care continu` s` existe \ntre incrimina exploatarea sexual` a copiilor
vârstele consim]`mântului pentru rela]ii de c`tre cet`]enii [i reziden]ii Statului
heterosexuale (16 ani) [i, respectiv, Parte, atunci când ace[tia au comis in-
homosexuale. frac]iunile \n cauz` \n alte ]`ri“ (para-
Se recomand` ca Insula Man s` ia toate graful 159). La fel de important` este
m`surile corespunz`toare, inclusiv de aplicarea legisla]iei \n ]ara \n care are loc
ordin legislativ, pentru a preveni discri- exploatarea sexual` (vezi, de asemenea,
minarea pe motiv de orientare sexual` [i
pentru a respecta pe deplin dispozi]iile
articolului 2 din Conven]ie“ (Marea Bri-
Protocolul Facultativ referitor la vânza-
rea de copii, prostitu]ia copiilor [i porno- 34
grafia infantil`, pagina 807).
tanie – Insula Man IRCO, Add. 134, para-
grafele 22 [i 23. Vezi, de asemenea, Ma- |n 1985, Organiza]ia Mondial` a Turis-
rea Britanie – Teritoriile de peste m`ri mului a adoptat o Cart` a Drepturilor \n
IRCO, Add. 135, paragrafele 25 [i 26). Turism [i un Cod al Turistului, prin care
li se reaminte[te statelor nevoia de a
Turismul sexual – principiul „extrateri- preveni orice posibilitate de a folosi
torialit`]ii” turismul pentru a exploata alte persoane
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu prin prostitu]ie, li se solicit` celor im-
privire la ]`rile unde s-a identificat exis- plica]i \n organizarea activit`]ilor turis-
ten]a „turismului sexual“care implic` tice s` nu \ncurajeze folosirea turismului
copii. De asemenea, Comitetul a remar- pentru nici un tip de exploatare [i li se
cat c` acei copiii care lucreaz` ca ser- solicit` turi[tilor \n[i[i s` „se ab]in` de
vitori \n gospod`rii sunt expu[i unui risc la exploatarea altor persoane prin
deosebit de exploatare sexual`. De prostitu]ie” (vezi E/CN.4/Sub.2/1993/31,
exemplu: paragraful 81).
„Comitetul \[i exprim` profunda \ngrijo- Procedurile de \naintare a plângerilor

rare fa]` de num`rul considerabil de |n raportul sù rezultat \n urma Dez-
copii care lucreaz` ca servitori \n gospo- baterii Generale privind „Administrarea
d`rii [i care sunt frecvent victime ale Justi]iei Juvenile”, Comitetul arat` c`, \n
abuzului sexual. De asemenea, Comite- mod frecvent, copiii sunt priva]i de
tul este extrem de preocupat de num`rul dreptul de a \nainta plângeri \n cazul \n
tot mai mare de copii exploata]i sexual, care sunt victime ale \nc`lc`rii dreptu-
mai ales de bìe]i for]a]i s` se pros- rilor lor fundamentale, inclusiv \n caz de
titueze, atât la nivel local cât [i \n cadrul tratament necorespunz`tor [i de abuz
turismului sexual interna]ional. sexual. Nevoia copiilor de a avea acces
Comitetul \[i exprim` profunda preocu- la proceduri eficiente de \naintare a
pare fa]` de extinderea exploat`rii se- plângerilor este o preocupare constant`
xuale a copiilor, \n special a bìe]ilor, a Comitetului (Raportul celei de-a X-a
prin turismul sexual. Comitetul le suge- sesiuni, octombrie/noiembrie 1995,
reaz` autorit`]ilor s` lanseze o campanie CRC/C/46, paragrafele 220 [i 226; vezi,
de prevenire a infect`rii cu virusul HIV [i de asemenea, articolul 12, pagina 202, [i
s` \[i consolideze procedurile de supra- articolul 19, pagina 327). Copiii institu-
veghere a zonelor turistice unde aceast` ]ionaliza]i sunt \n mod special vulne-
problem` survine cu prec`dere” (Sri rabili, fiind frecvent izola]i de adul]i inde-
Lanka IRCO, Add. 40, paragrafele 23 [i penden]i; de asemenea, copiii cu diza-
42). bilit`]i pot fi extrem de vulnerabili din
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia cauza dificult`]ilor lor de comunicare [i
toate m`surile corespunz`toare pentru a de alt` natur`.
preveni [i combate ... exploatarea se- Plângerile \naintate de copii, precum [i
xual` a copiilor, inclusiv a victimelor tu- dovezile care le sus]in atunci când ca-

zurile sunt aduse \n fa]a tribunalului, tre- strategii care s` consolideze rolul
buie luate \n serios, \n conformitate cu mass media \n furnizarea de informa-
dispozi]iile Conven]iei. ]ii de \nalt` calitate, de \ncredere [i
conforme cu standardele etice pri-
vind toate aspectele exploat`rii se-
Alte m`suri xuale \n scopuri comerciale;
Exist` multe alte drepturi garantate de vizarea celor implica]i \n exploatarea
Conven]ie care sunt relevante pentru sexual` \n scopuri comerciale a co-
prevenirea exploat`rii sexuale. Agenda piilor prin campanii [i programe de
de Ac]iune a Congresului Mondial de la informare, educa]ie [i sensibilizare
Stockholm \mpotriva exploat`rii sexuale care s` promoveze schimb`rile de
\n scopuri comerciale a copiilor (vezi comportament \n vederea elimin`rii
pagina 615) subliniaz`, de exemplu: acestei practici.
accesul la educa]ie \n vederea ame- (A/5/385, paginile 6 [i 7).
34 lior`rii statutului copiilor;
\mbun`t`]irea accesului la toate ser-
Recuperarea [i reintegrarea
|n articolul 39 (vezi pagina 701) se pre-
viciile [i asigurarea unui mediu de vede obliga]ia Statelor P`r]i de a lua
sus]inere pentru familiile [i copiii vul- toate m`surile corespunz`toare pentru a
nerabili fa]` de exploatarea sexual` promova recuperarea fizic` [i psiholo-
\n scopuri comerciale; gic` [i reintegrarea social` a copiilor vic-
intensificarea educa]iei cu privire la time ale oric`rei forme de abuz, exploa-
drepturile copilului; promovarea tare, etc. Comitetul a subliniat importan-
drepturilor copilului \n cadrul educa- ]a adopt`rii unei abord`ri non-punitive
]iei pentru familie [i a asisten]ei fa]` de copiii victime ale exploat`rii se-
pentru dezvoltarea familiei; xuale (vezi mai sus, pagina 615). |n
identificarea sau instituirea unor pro- Agenda de Ac]iune a Congresului Mon-
grame de educa]ie pentru cei din dial de la Stockholm se arat` faptul c`,
aceea[i categorie [i a unor re]ele de trebuie s` li se asigure asisten]` social`,
monitorizarea, \n vederea combaterii medical` [i psihologic` copiilor victime
exploat`rii sexuale \n scopuri comer- [i familiilor acestora, c` personalul me-
ciale; dical, cadrele didactice, asisten]ii sociali,
organiza]iile neguvernamentale [i alte
formularea sau consolidarea [i im- persoane care lucreaz` pentru ajutora-
plementarea unor politici [i progra- rea copiilor victime trebuie s` benefi-
me sociale [i economice na]ionale, cieze de o formare special` axat` pe ne-
care s` r`spund` nevoilor specifice voi de gen, c` trebuie s` se previn` stig-
de gen, pentru a-i sprijini pe copiii matizarea social` a victimelor [i s` se fa-
vulnerabili, precum [i familiile [i co- ciliteze recuperarea acestora [i reinte-
munit`]ile, pentru ca acestea s` opu- grarea lor \n comunit`]i [i familii [i c`, \n
n` rezisten]` unor acte care pot duce cazurile \n care copii trebuie institu]io-
la exploatare sexual` \n scopuri co- naliza]i, acest lucru trebuie s` aib` loc
merciale, „acordându-se o aten]ie pe o perioad` cât mai scurt` posibil.
special` abuzului \n familie, prac-
ticilor tradi]ionale nocive [i impactu- M`suri bilaterale [i multilaterale
lui acestora asupra fetelor, precum [i Unul din motivele pentru care se recu-
promov`rii valorii copiilor ca fiin]e noa[te importan]a cooper`rii interna]i-
umane, mai degrab` decât ca m`r- onale \n prevenirea [i combaterea ex-
furi, [i reducerii s`r`ciei prin favo- ploat`rii sexuale a copiilor este faptul c`,
rizarea angaj`rii, ob]inerii de venituri multe forme de exploatare au devenit
[i prin alte mijloace de ajutor”; transna]ionale, de exemplu, turismul se-
mobilizarea sectorului de afaceri, in- xual, traficul cu copii pentru prostitu]ie
clusiv a sectorului turistic, \mpotriva [i diseminarea de materiale pornogra-
folosirii re]elelor [i a loca]iilor de care fice cu copii, inclusiv prin Internet.
dispune, \n scopul exploat`rii sexuale Concluziile [i recomand`rile Conferin]ei
\n scopuri comerciale; Interna]ionale privind Combaterea Por-
\ncurajarea jurnali[tilor s` dezvolte nografiei Infantile pe Internet (Viena, 29

Angajamentul Global de la Yokohama 2001
Declara]ia adoptat` ca urmare a Celui de-al doilea Congres Mondial \mpotriva
exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a copiilor (Yokohama, Japonia, 17-20
decembrie 2001) \ncepe prin a trece \n revist` schimb`rile survenite de la Primul
Congres Mondial (Stockholm, Suedia, 1996). |n declara]ie se reafirm` „ca priorit`]i
protec]ia [i promovarea intereselor [i drepturilor copilului de a fi protejat \mpotriva
tuturor formelor de exploatare sexual`“[i se identific` [i se apreciaz` schimb`rile,
vizibile \ntr-o serie de ]`ri, fa]` de situa]ia din 1996. Dar declara]ia arat` c` mai sunt
multe de f`cut pentru a-i proteja pe copii la nivel global [i exprim` preocuparea
fa]` de amânarea adopt`rii m`surilor necesare \n diferite p`r]i ale lumii. Cea de-a
doua parte a declara]iei cuprinde Angajamentul Global.
„5. Ne-am reunit pentru a
reafirma importan]a [i a relansa apelul pentru o implementare mai eficient` a Con-
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului de c`tre Statele P`r]i, precum [i a instru-
mentelor conexe, [i pentru a sublinia convingerea noastr` \n dreptul copilului de a
34
fi protejat \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale sub forma pros-
titu]iei copiilor, a pornografiei infantile [i a traficului de copii \n scopuri sexuale;
|ncuraj`m ratificarea rapid` a instrumentelor interna]ionale relevante, \n special a
Conven]iei OIM nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii co-
piilor [i ac]iunea imediat` \n vederea elimin`rii lor [i Protocolul Facultativ la Con-
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia co-
piilor [i pornografia infantil`;
Ne reafirm`m angajamentul de a crea o cultur` a respectului fa]` de toate persoa-
nele pe baza principiului nediscrimin`rii [i de a elimina exploatarea sexual` \n sco-
puri comerciale a copiilor, \n special prin \mp`rt`[irea lec]iilor \nv`]ate \ncepând
de la Primul Congres Mondial [i prin ameliorarea cooper`rii \n acest sens;
Ne reangaj`m fa]` de Declara]ia [i Agenda de Ac]iune a Primului Congres Mondial
(«Declara]ia [i Agenda de Ac]iune de la Stockholm»), [i, \n special, \n vederea ela-
bor`rii de agende, strategii sau planuri na]ionale de ac]iune, a stabilirii de puncte
de centralizare a informa]iilor, a colect`rii de date pe categorii de sex, a implemen-
t`rii eficiente a m`surilor, inclusiv a legilor adoptate \n temeiul drepturilor copilului
[i a aplic`rii acestora;
Ne consolid`m eforturile \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a co-
piilor, \n special prin abordarea cauzelor profunde care expun copiii riscului de ex-
ploatare, cum ar fi s`r`cia, inegalitatea, discriminarea, persecu]ia, violen]a, con-
flictele armate, HIV/SIDA, familiile destr`mate, factorul cerere, infrac]ionalitatea [i
\nc`lc`rile drepturilor copilului, prin m`suri ample, care s` cuprind` accesul mai
bun la educa]ie pentru copii, \n special pentru fete, programe anti-s`r`cie, m`suri
de sprijin social, sensibilizarea publicului, recuperarea fizic` [i psihologic` [i rein-
tegrarea social` a copiilor victime, precum [iincriminarea exploat`rii sexuale \n
scopuri comerciale a copiilor \n toate formele acesteia [i \n conformitate cu instru-
mentele interna]ionale relevante, dar neurm`rind penal [i nesanc]ionând victimele
copii;
Subliniem c` singurul mod de a progresa \n aceast` privin]` este prin promovarea
colabor`rii strânse \n re]ea \ntre actorii cheie, pentru a combate exploatarea sexu-
al` \n scopuri comerciale a copiilor la nivel interna]ional, inter-regional, regional/
subregional, bilateral, na]ional [i local, \n special \ntre comunit`]i [i autorit`]ile ju-
diciare, de imigra]ie [i de poli]ie, precum [i prin ini]iative care s` favorizeze colabo-
rarea \ntre tinerii \n[i[i;
Asigur`m alocarea de resurse adecvate pentru a contracara exploatarea sexual` \n
scopuri comerciale a copiilor [i pentru a promova educarea [i informarea \n ve-
derea protej`rii copiilor \mpotriva exploat`rii sexuale, inclusiv prin programe edu-
cative [i de formare privind drepturile copilului destinate copiilor, p`rin]ilor, auto-
rit`]ilor de aplicare a legii, prestatorilor de servicii [i altor actori cheie;

Reafirm`m c` modul esen]ial de sus]inere a ac]iunilor globale este prin agende,
strategii sau planuri de ac]iune regionale/subregionale [i na]ionale, care s` se
bazeze pe mecanisme de monitorizare regionale/subregionale [i na]ionale, precum
[i prin consolidarea [i revizuirea mecanismelor interna]ionale existente cu ajutorul
unui proces de monitorizare, pentru a se ameliora eficien]a acestora, precum [i
aplicarea recomand`rilor [i pentru a se identifica reformele care se pot dovedi
necesare;
Lu`m m`surile corespunz`toare pentru a aborda aspectele negative ale noilor
tehnologii, \n special pornografia infantil` pe Internet, recunoscând \n acela[i timp
poten]ialul noilor tehnologii \n vederea protej`rii copiilor \mpotriva exploat`rii
sexuale \n scopuri comerciale, prin transmiterea [i schimbul de informa]ii [i prin
colaborarea \n re]ea \ntre parteneri;
Reafirm`m importan]a familiei [i consolid`m protec]ia social` a copiilor, a tinerilor
34 [i a familiilor prin campanii de sensibilizare [i prin supravegherea/monitorizarea cu

ajutorul comunit`]ii a exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a copiilor; ne an-
gaj`m s` promov`m cooperarea la toate nivelurile [i s` ne reunim eforturile, pen-
tru a elimina toate formele de exploatare sexual` [i de abuz sexual \mpotriva co-
piilor \n \ntreaga lume;
Declar`m c` exploatarea sexual` a copiilor nu trebuie s` fie tolerat` [i ne angaj`m
s` ac]ion`m \n consecin]`”.
septembrie – 1 octombrie 1999) sublini- Comisia Organiza]iei Na]iunilor Unite

az` nevoia unei politici cu toleran]` zero: pentru Drepturile Omului [i Raportorul
„\n acest sens este nevoie de o legisla]ie Special privind problema vânz`rii de co-
clar` [i strict` [i de o aplicare eficient` a pii [i Grupul de lucru privind formele
acesteia. Eforturile noastre trebuie s` in- contemporane de sclavie, fiecare din
dice clar oric`rui poten]ial infractor c` acestea orientându-se conform Agendei
Internetul nu mai este un loc anonim de Ac]iune \n activit`]ile pe care le
pentru infrac]iuni [i activit`]i ilegale”. \ntreprind, \n conformitate cu mandatele
|n Instruc]iunile Comitetului pentru ela- lor respective ...“ (A/51/385, pagina 5).
borarea Rapoartelor Periodice se solicit`
informa]ii privind „acordurile bilaterale,
regionale [i multilaterale”, inclusiv pri-
Alte ini]iative interna]ionale
vind cooperarea judiciar` [i cooperarea Ca urmare a adopt`rii Conven]iei cu pri-
\ntre autorit`]ile de aplicare a legii. vire la Drepturile Copilului \n 1989, s-a
Agenda de Ac]iune, adoptat` la Con- acordat o aten]ie din ce \n ce mai mare
gresul Mondial de la Stockholm \n 1996, exploat`rii sexuale a copiilor, prin diferi-
promova „o mai bun` cooperare \ntre tele organisme ale Organiza]iei Na]iu-
state [i organiza]iile interna]ionale, nilor Unite [i prin alte ini]iative interna-
inclusiv organiza]iile regionale, precum ]ionale.
[i orice al]i factori catalizatori care joac`
un rol cheie \n eliminarea exploat`rii Comisia pentru Drepturile Omului
sexuale \n scopuri comerciale a copiilor, Raportorii Speciali [i recomand`rile de
inclusiv Comitetul pentru Drepturile ac]iune
Copilului, UNICEF, OIM, UNESCO,
|n 1990, Comisia pentru Drepturile Omu-
UNDP, OMS, UNAIDS, UNHCR, IOM,
lui a numit un Raportor Special privind
Banca Mondial`/FMI, INTERPOL, Depar-
problema vânz`rii de copii, prostitu]ia
tamentul de prevenire a infrac]iunilor [i
copiilor [i pornografia infantil` care s`
de justi]ie penal` al Organiza]iei Na]iu-
preg`teasc` rapoarte anuale \n acest
nilor Unite, UNFPA, Organiza]ia Mondi-
sens pentru Comisie; raportorul efectu-
al` a Turismului, Comisarul pentru
eaz` vizite pe teren [i elaboreaz` ra-
Drepturile Omului al Organiza]iei Na]iu-
poarte individuale pe ]`ri, comunic` cu
nilor Unite, Centrul pentru Drepturile O-
guvernele \n cazul \n care apar acuza]ii
mului al Organiza]iei Na]iunilor Unite,
privind \nc`lcarea drepturilor copiilor [i

promoveaz` cooperarea interna]ional` parteneriat global \mpotriva exploat`rii
(Pentru discu]ii suplimentare privind sexuale \n scopuri comerciale a copiilor“
vânzarea [i traficul de copii, vezi arti- [i au elaborat \n detaliu o Declara]ie [i o
colul 35, pagina 629 [i Protocolul Facul- Agend` de Ac]iune pe baza Conven]iei:
tativ, pagina 807). „Exploatarea sexual` \n scopuri comer-
Rapoartele succesive ale Raportorilor ciale a copiilor este o \nc`lcare funda-
cuprind discu]ii detaliate [i recomand`ri mental` a drepturilor copiilor. Aceasta
de ac]iune. implic` abuzul sexual din partea unui
adult [i o plat` \n bani sau \n natur`
Al]i doi Raportori Speciali – unul pivind pentru copil sau pentru un ter] sau ter]i.
violen]a \mpotriva femeilor (numit de Copilul este tratat ca un obiect sexual [i
Comisia pentru Drepturile Omului prin ca o marf`. Exploatarea sexual` \n sco-
rezolu]ia 1994/45) [i unul privind situa- puri comerciale a copiilor constituie o
]iile de viol sistematic, sclavie sexual` [i form` de coerci]ie [i de violen]` \mpo-
practici similare sclaviei \n perioadele de triva copiilor, fiind echivalent` cu munca
conflict armat (numit de Sub-Comisia
pentru prevenirea discrimin`rii [i pro-
for]at` [i o form` contemporan` de scla-
vie“ (Declara]ie, A/51/385, paragraful 5).
34
tec]ia minorit`]ilor) – au prezentat ra- Agenda de Ac]iune a indicat Comitetul
poarte [i recomand`ri relevante pentru pentru Drepturile Copilului drept un
protec]ia copiilor \mpotriva exploat`rii catalizator, având un rol cheie \n elimi-
sexuale. narea exploat`rii sexuale \n scopuri co-
merciale. |n Agend` s-au prev`zut reco-
Congresele mondiale \mpotriva exploa-
mand`ri detaliate privind m`surile legis-
t`rii sexuale \n scopuri comerciale a
lative, sociale [i educa]ionale. Agenda
copiilor
f`cea apel la state s` preg`teasc`
Primul Congres Mondial \mpotriva ex- agende na]ionale de ac]iune [i indicatori
ploat`rii sexuale a copiilor \n scopuri co- ai progresului, cu obiective bine stabilite
merciale, desf`[urat la Stockholm (Sue- [i cu un calendar de implementare pân`
dia) \n august 1996, a reunit reprezen- \n anul 2000. Un al doilea Congres Mon-
tan]i ai guvernelor din 122 de ]`ri, al`turi dial a avut loc la Yokohama, Japonia, \n
de reprezentan]i ai organismelor Orga- decembrie 2001 [i cu aceast` ocazie s-a
niza]iei Na]iunilor Unite [i ai ONG-urilor, adoptat Angajamentul Global (vezi ca-
care [i-au luat angajamentul fa]` de „un seta de la pagina 623).

incluzând:
ti]ie, s`n`tate, protec]ie social` [i educa]ie, precum [i autorit`]ile de aplicare a le-
gii)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
celor care lucreaz` cu copiii [i cu familiile acestora, a profesorilor, a asisten]ilor so-
ciali [i comunitari, a personalului medical, a poli]i[tilor, a judec`torilor [i a func-
]ionarilor tribunalelor, precum [i a celor implica]i \n educa]ia p`rin]ilor)?

A analizat statul, implica]iile Declara]iei [i Agendei de Ac]iune ale Congresului Mon-
dial din 1996 \mpotriva exploat`rii sexuale \n scopuri comerciale a copiilor [i ale An-
gajamentului Global de la Yokohama, 2001, asupra legisla]iei, politicilor [i practicilor
[i a elaborat o agend` na]ional` de ac]iune?
Statul a realizat [i/sau a promovat strategii de educa]ie [i informare \mpotriva ex-
ploat`rii sexuale a copiilor?
A asigurat statul transmiterea unor informa]ii corespunz`toare privind educa]ia sex-
ual` [i de alt tip c`tre copii?
A stabilit statul o vârst` sau limite de vârst` sub care se consider` c` un copil este

incapabil s` \[i exprime consim]`mântul fa]` de activit`]i sexuale [i s-a asigurat
statul c` nu exist` discriminare \n acest sens \n func]ie de orientarea sexual`?
A definit statul ca ilegal` activitatea sexual` \n care sunt implica]i copii?
A adoptat statul m`surile corespunz`toare de ordin legislativ, educa]ional [i social
pentru a preveni incitarea sau constrângerea unui copil s` se angajeze \ntr-o activi-
tate sexual` ilegal`?
S-a asigurat statul c` to]i copiii victime ale unor astfel de constrângeri, incit`ri sau
folosiri prin exploatare, nu sunt urm`ri]i penal?
A revizuit statul toate m`surile de protec]ie a copiilor \mpotriva exploat`rii sexuale
pentru a se asigura c` m`surile \n vigoare nu determin` abuzul ulterior \mpotriva
copilului \n cursul anchetei [i al interven]iei pentru solu]ionarea cazului?
A adoptat statul m`surile corespunz`toare legislative [i/sau de alt tip pentru a preveni
exploatarea copiilor:
\n scopul prostitu]iei sau a altor practici sexuale ilegale?
\n scopul producerii de spectacole [i materiale cu caracter pornografic?
prin acces la „liniile telefonice erotice”?
A instituit statul m`suri adecvate pentru a le asigura copiilor accesul eficient la pro-
ceduri de \naintare a plângerilor [i la tribunale, \n cazurile de abuz sexual [i de ex-
ploatare sexual`, inclusiv \n cadrul familiei lor?
A asigurat statul m`surile corespunz`toare pentru a proteja categoriile deosebit de
vulnerabile, printre care se num`r`:
servitorii din gospod`rii?
copiii institu]ionaliza]i, inclusiv cei a c`ror libertate este restric]ionat`?
A adoptat statul m`suri legislative [i/sau de alt tip pentru a le asigura copiilor
martori \n cazurile de exploatare sexual`, sus]inerea [i protec]ia necesare?
|n ceea ce prive[te pornografia infantil`, constituie infrac]iune:
de]inerea de astfel de materiale pornografice?
producerea lor?
transmiterea lor?
Statul [i-a revizuit legisla]ia, politicile [i practicile pentru a asigura un control cores-
punz`tor asupra materialelor pornografice cu copii, produse [i/sau transmise pe
Internet sau prin alte mijloace tehnologice moderne?
A adoptat statul m`suri corespunz`toare legislative [i/sau de alt tip pentru a se asi-
gura c` cet`]enii sì pot fi urm`ri]i penal pentru exploatarea sexual` ilegal` a co-
piilor \n alte ]`ri?
Exist` suficiente date defalcate [i informa]ii \nregistrate [i raportate privind exploa-
tarea sexual` a copiilor, astfel \ncât s` se poat` ob]ine o analiz` corect` a situa]iei?
Statul a promovat [i a aderat la m`suri bilaterale [i multilaterale pentru a proteja
copiii \mpotriva abuzului sexual [i a exploat`rii sexuale?


Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este legat` de implementarea articolului 34 sunt:
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor
Articolul 24: s`n`tatea [i serviciile de s`n`tate
Articolul 27: nivelul corespunz`tor de trai
Articolul 33: abuzul de droguri
Articolul 38: conflictul armat
Articolul 39: \ngrijirea copiilor victime \n vederea reabilit`rii

Prevenirea
r`pirii,
vânz`rii [i
traficului
de copii
35
Statele P`r]i vor lua toate m`surile necesare pe plan na]ional, bilateral [i multilateral,
pentru a preveni r`pirea, vânzarea [i traficul de copii, \n orice scop [i sub orice form`.
rticolul 35 are rolul de a-i pro- cii abuzive [i periculoase, articolul 33,
A teja eficient pe copiii supu[i ris-

cului de r`pire, vânzare sau tra-
fic. Articolul 11 \i protejeaz` pe
copii \mpotriva „transferului ilicit sau a
nerepatrierii din strìn`tate“ (ac]iune
\mpotriva implic`rii \n traficul de dro-
guri, articolul 34 \mpotriva folosirii lor \n
comer]ul sexual, iar articolul 36 \mpo-
triva tuturor formelor de exploatare.
Articolul 35 este o instrument de sigu-
Sumar
realizat` de obicei de rude, nu pentru ran]` prin care se garanteaz` protec]ia
profit); articolul 21 prevede c` adop]ia copiilor \mpotriva r`pirii sau cump`r`rii
interna]ional` nu trebuie s` implice nici \n aceste scopuri sau pentru orice alt
„un câ[tig financiar necuvenit“, articolul scop.
32 \i protejeaz` pe copii \mpotriva mun-
PREVENIREA R~PIRII, VÂNZ~RII {I TRAFICULUI DE COPII 629

Extrase din
form Conven]iei
inclusiv m`surile principale de natur` legislativ`, juridic`, administrativ` [i de alt
tip, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i
progresele realizate \n implementarea prevederilor Conven]iei, precum [i informa-
35 ]ii despre priorit`]ile de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor, cu pri-
vire la: …
(v) Vânzare, trafic [i r`pire (articolul 35)…
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice specifice [i in-
dicatori relevan]i privind copiii la care se refer` paragraful [precedent]“
C. Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psihologic`
[i reintegrare lor social`…
4. Vânzarea, traficul [i r`pirea (articolul 35)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii cu privire la toate m`surile adoptate, inclusiv cele
de natur` legislativ`, administrativ`, educativ` [i bugetar`, la nivel na]ional, bila-
teral [i multilateral, pentru a preveni r`pirea, vânzarea sau traficul de copii, pentru
orice scop [i sub orice form`.
|n acest sens, rapoartele trebuie s` indice, printre altele:
Legisla]ia adoptat` pentru a asigura protejarea eficient` a copiilor \mpotriva r`-
pirii, vânz`rii [i traficului, inclusiv prin condamnarea acestor acte ca infrac]iuni;
Campaniile de con[tientizare [i informare având drept scop s` previn` sur-
venirea acestor acte, inclusiv campaniile \ntreprinse \n cooperare cu mijloacele
de informare \n mas`;
Alocarea de resurse corespunz`toare pentru dezvoltarea [i implementarea unor
politici [i programe relevante;
Orice strategie na]ional` elaborat` \n vederea prevenirii [i eradic`rii unor astfel
de acte;
Orice organism de coordonare [i monitorizare creat \n acest scop;
Dac` au fost create unit`]i speciale \ntre reprezentan]i ai autorit`]ilor de aplicare
a legii, pentru a se ocupa de aceste acte;
Activit`]ile de instruire relevante de care au beneficiat autorit`]ile competente;
Structurile [i programele elaborate pentru a asigura servicii de asisten]` pentru
copiii viza]i [i pentru a promova recuperarea fizic` [i psihologic` [i integrarea
social` a acestora, \n baza articolului 39;
M`surile adoptate pentru a asigura luarea \n considerare a celorlalte prevederi
ale Conven]ie \n implementarea articolul 35, inclusiv \n domeniul drepturilor
civile, \n mod deosebit \n ceea ce prive[te p`strarea identit`]ii copilului, adop]ia

[i prevenirea oric`rei forme de exploatare a copilului, inclusiv munca copiilor [i
exploatarea sexual`;
ven]iei, inclusiv principiul nediscrimin`rii, al interesului superior al copilului, al
respect`rii opiniilor copilului, al dreptului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n
toat` m`sura posibilului.
Rapoartele trebuie s` indice de asemenea acordurile bilaterale [i multilaterale rele-
vante \ncheiate de Statul Parte, sau la care acesta a aderat, \n vederea prevenirii
vânz`rii, r`pirii [i traficului de copii, inclusiv \n domeniile de cooperare interna-
]ional` \ntre autorit`]ile judiciare [i cele de aplicare a legii, \ntre altele, \n ceea ce
prive[te orice sistem existent de colectare [i schimb de informa]ii despre autorii
unor astfel de acte, precum [i despre copiii victime. Trebuie s` se prezinte infor-
ma]ii relevante defalcate, cu privire la copiii viza]i de implementarea articolului 35,
inclusiv pe vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`, pre-
cum [i informa]ii despre progresele ob]inute \n implementarea prezentului articol, 35
dificult`]ile \ntâmpinate [i obiectivele stabilite pentru viitor“.
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt relevante pentru raportarea \n cadrul pre-
zentului articol: 154, 155, 159 [i 164; Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru
elaborarea elaborarea Rapoartelor Periodice, vezi Anexa 3, pagina 811).
Cadru general \n scopuri sexuale, prostitu]ie, produc]ie

pornografic` sau, mai pu]in f`]i[, prin
|n fazele ini]iale ale elabor`rii Conven]iei c`s`torii for]ate sau practici tradi]ionale
cu privire la Drepturile Copilului, artico- (vezi articolul 34, pagina 609). Copiii, [i
lele 34, 45 [i 36 erau comasate \ntr-unul \n mod deosebit pruncii, constituie o
singur, \ns` Grupul de Lucru a convenit marf` atractiv` pentru adop]ie: articolul
c` este mai util s` se trateze separat di- 21 prevede m`suri prin care s` se garan-
feritele forme de exploatare a copilului. teze c` adop]ia interna]ional` „nu poate
Articolul 35 a fost introdus deoarece determina drept consecin]` un câ[tig
vânzarea sau traficul de copii aveau o financiar necuvenit pentru cei implica]i“
arie mai mare de aplicare decât cea a (vezi pagina 351). Exist`, de asemenea,
articolului 34, care se refer` la prostitu]ie suspiciuni mari legate de faptul c` se
[i la pornografia infantil` (E/CN.4/1987/ folosesc corpuri de copii pentru prele-
25, pp. 15-24; Detrick, p. 429). varea de organe de transplant, \nc`lcân-
Cum poate avea loc „r`pirea, vânzarea du-se \n acest fel articolul 6. Astfel, prin
sau traficul de copii“? Copiii pot fi r`pi]i articolul 35, Conven]ia asigur` o dubl`
ilegal de c`tre p`rin]ii lor naturali sau de protec]ie pentru copii: principalele
c`tre rude, \n disputele privind custodia. forme de trafic de a copii sunt tratate \n
Articolul 11 trateaz` acest gen de inci- articole diferite, \ns` prezentul articol
dente, \n care copiii sunt trecu]i grani]a prevede de asemenea ac]iuni globale
(vezi pagina 181), \ns` articolul 35 pre- privind r`pirea, vânzarea sau traficul
vede, de asemenea, m`suri \n ceea ce „pentru orice scop sau sub orice form`“.
prive[te r`pirile interne. |n plus, copiii |n anul 2000, Adunarea General` a Na-
din ]`rile s`race pot fi vându]i ca sclavi, ]iunilor Unite a adoptat Protocolul Fa-
pentru munc` \n regim de sclavie sau \n cultativ la Conven]ia cu privire la Drep-
vederea recuper`rii unei datorii [i pot fi turile Copilului, referitor la vânzarea de
trafica]i \n scopuri de cer[etorie. Arti- copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia
colul 32 \i protejeaz` pe copii \mpotriva infantil`. |n plus, exist` o serie de alte
exploat`rii economice (vezi pagina 573). tratate interna]ionale care abordeaz`
|n condi]ii de r`zboi, copiii pot fi for]a]i aceast` problem`, cum ar fi Conven]ia
s` devin` solda]i sau s` lucreze pentru Suplimentar` cu privire la Abolirea Scla-
for]ele armate (vezi articolul 38, pagina viei, a Comer]ului cu Sclavi [i a Institu-
679). Copiii pot fi de asemenea trafica]i ]iilor [i Practicilor Similare Sclaviei, din

1956, [i Conven]ia privind Eliminarea cum urmeaz`: „Vânzarea de copii \n-
Traficului cu Persoane [i a Exploat`rii seamn` orice act sau tranzac]ie prin care
Altora \n scopul Prostitu]iei, din 1949. |n un copil este transferat de c`tre o per-
ultimii ani, acestea au fost \nt`rite prin soan` sau un grup de persoane unei alte
conven]ii [i protocoale specifice co- persoane sau unui alt grup de persoane,
piilor, \n principal Conven]ia ILO privind \n schimbul unei remunera]ii sau a unei
interzicerea celor mai grave forme ale compensa]ii“.
muncii copiilor, din 1999, Protocolul Fa- Conven]ia de la Haga cu privire la As-
cultativ la Conven]ia cu privire la Drep- pectele Civile ale R`pirii Copiilor la Nivel
turile Copilului referitor la implicarea Interna]ional, „Mutarea sau re]inerea
copiilor \n conflicte armate (adoptat de unui copil va fi considerat` ilegal` \n
Adunarea General` \n anul 2000) [i Pro- cazul \n care \ncalc` dreptul de custodie
tocolul privind prevenirea, reprimarea [i atribuit unei persoane, institu]ii sau unui
pedepsirea traficului de persoane, \n alt organism, fie \n comun sau \n mod
special al femeilor [i copiilor, care com-
35 pleteaz` Conven]ia Na]iunilor Unite
|mpotriva Criminalit`]ii Organizate
exclusiv, conform legisla]iei statului \n
care locuia copilul \nainte de mutare sau
re]inere“ (articolul 3).
Transfrontaliere (adoptat, de asemenea,
de Adunarea General` \n anul 2000) Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasis-
(Vezi Anexa 4, paginile 807, 889 [i 891, [i mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei
analiza de la paginile 781 [i 578). [i a Altor Forme Similare de Intoleran]`
(Durban, Africa de Sud, septembrie
„Traficul de persoane“ este definit la 2001) precizeaz`, \n Declara]ia pe care a
articolul 3 al ultimului Protocol men]io- adoptat-o, c` victimele traficului sunt \n
nat, dup` cum urmeaz`: mod deosebit expuse rasismului, discri-
„Traficul de persoane va \nsemna recru- min`rii rasiale, xenofobiei [i altor forme
tarea, transportul, transferul, ad`pos- similare de intoleran]`. Programul de
tirea sau primirea de persoane, prin Ac]iune \ndeamn` statele „s` elaboreze,
amenin]are sau folosirea for]ei sau a al- aplice [i consolideze m`suri eficiente, la
tor forme de coerci]ie, prin r`pire, frau- nivel na]ional, regional [i interna]ional,
d`, \n[el`ciune, abuz de putere sau o de prevenire, combatere [i eliminare a
situa]ie de vulnerabilitate, prin oferirea tuturor formelor de trafic de femei [i co-
sau primirea unor sume de bani sau a pii, \n special de fete, prin strategii com-
unor avantaje \n vederea ob]inerii con- plexe \mpotriva traficului, inclusiv m`-
sim]`mântului unei persoane care are suri legislative, campanii de prevenire [i
controlul asupra unei alte persoane, \n schimburi de informa]ii“. De asemenea,
scopul exploat`rii. \ndeamn` statele s` aloce resursele ne-
Exploatarea va include cel pu]in exploa- cesare pentru implementarea de progra-
tarea altora \n scopul prostitu]iei sau alte me complexe concepute pentru a asi-
forme de exploatare sexual`, munca for- gura sprijinirea, protec]ia, vindecarea,
]at` sau prestarea for]at` de servicii, reintegrarea \n societate [i reabilitarea
sclavia sau practicile similare sclaviei, victimelor. Statele vor asigura sau con-
servitutea sau excizarea organelor“. solida preg`tirea personalului autorit`-
]ilor de aplicare a legii, de imigrare [i a
|ns`, \n cazul \n care este vorba despre altor func]ionari relevan]i care se ocup`
copii, articolul merge [i mai departe, de victimele traficului (Declara]ia, para-
prev`zând c`: „(c) Recrutarea, transpor- graful 30; Programul de Ac]iune, para-
tul, transferul, ad`postirea sau primirea graful 64 (A/CONF.189/12)).
unui copil \n scopul exploat`rii se va
considera ‚trafic de persoane’, chiar Traficul [i munca copiilor
dac` ac]iunea respectiv` nu implic` nici Comitetul [i-a exprimat preocuparea
una din metodele precizate la subpara- fa]` de traficul de copii \n scopul muncii:
graful (a) al acestui articol“.
„Comitetul este serios alarmat de sem-
„Vânzarea de copii“ este definit` \n arti- nalele care i-au parvenit, privind exploa-
colul 2 al Protocolului Facultativ la Con- tarea muncii copiilor \n sectoarele infor-
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului, male [i \n sectorul agricol [i privind tra-
referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia ficul de copii“ (Pakistan IRCO, Add. 18,
copiilor [i pornografia infantil`, dup` paragraful 21).

„Având \n vedere amploarea problemei scopul cer[etoriei este o ini]iativ` co-
vânz`rii [i traficului de copii, \n special mercial` aplicat` pe scar` larg`, de
de fete, Comitetul este profund preocu- exemplu, exportarea copiilor din India
pat de absen]a unei legisla]ii specifice [i subcontinental` c`tre Mecca.
a unei politici de combatere a acestui Programul de Ac]iune pentru Eliminarea
fenomen“. Exploat`rii Muncii Copiilor se concen-
„Comitetul recomand`, de asemenea, treaz` pe remedierea cauzelor principale
s` se ia m`suri ferme pentru a asigura ale muncii copiilor \ns`, \n acela[i timp,
respectarea dreptului la supravie]uire al face apel la „m`suri represive energice“
tuturor copiilor din Nepal, inclusiv al \n ceea ce prive[te traficul de copii, men-
celor care trìesc [i/sau lucreaz` pe ]ionând \n mod deosebit sclavia, pres-
str`zi. Aceste m`suri trebuie s` vizeze tarea de servicii \n regim de sclavie,
protejarea efectiv` a copiilor \mpotriva adop]iile false, abandonul, prostitu]ia
oric`rei forme de exploatare, \n special copiilor, cer[etoria for]at`, traficul de
\mpotriva muncii copiilor, a prostitu]iei,
a activit`]ilor legate de droguri [i a
traficului [i vânz`rii de copii.
materiale pornografice cu copii [i de
copii \n scopuri imorale [i folosirea de 35
servitoare minore, tratate ca sclave. |n
Pentru a combate \n mod eficient traficul ceea ce prive[te munca \n regim de
interna]ional [i vânzarea de copii, Com- sclavie, legisla]ia trebuie s` anuleze
itetul recomand` cu fermitate Nepalului datoriile [i obliga]iile familiei, precum [i
s` ia toate m`surile necesare, inclusiv s` interzic` aceast` form` de sclavie
de natur` legislativ` [i administrativ`, [i (Comisia pentru Drepturile Omului,
\ncurajeaz` Statul Parte s` adopte m`- 1993/79, paragrafele 3 [i 14).
suri bilaterale pentru prevenirea [i elimi-
narea unor astfel de fenomene. Trebuie Aceast` preocupare a dus \n 1999 la
s` se elaboreze campanii de sensi- adoptarea de c`tre Organiza]ia Mondia-
bilizare la nivel comunitar [i s` se creeze l` a Muncii a Conven]iei privind interzi-
un sistem eficient de monitorizare“ cerea celor mai grave forme ale muncii
(Nepal IRCO, Add.57, paragrafele 22, 35 copiilor (nr. 182), care le cere statelor
[i 37). care au ratificat-o s` ia m`suri imediate
[i eficiente, cu termene limit`, inclusiv
La cea de-a XVIII-a sesiune a Grupului aplicarea de sanc]iuni penale, pentru a
de Lucru pentru Formele Contemporane elimina cele mai odioase [i inaccep-
de Sclavie, din cadrul Comisiei pentru tabile forme ale muncii copiilor. Defini]ia
Drepturile Omului, au fost men]ionate acestora, conform Conven]iei, este:
dovezi de munc` \n regim de sclavie \n
Nepal - \n sistemul kamaiyas, un con- „(a) toate formele de sclavie sau practici
tract de un an prin care \ntreaga familie similare sclaviei, cum ar fi vânzarea [i
devine o unitate de lucru; se estimeaz` traficul de copii, sclavia [i robia pentru
c` exist` 100.000 de familii \n sclavie - [i acoperirea datoriilor [i munca for]at`
\n Pakistan, unde copiii au fost pur [i sau obligatorie, inclusiv recrutarea for-
simplu \nrobi]i \n cadrul anumitor sec- ]at` sau obligatorie a copiilor pentru a fi
toare industriale – textile, extrac]ia c`r- folosi]i \n conflicte armate;
bunelui, produc]ia de c`r`mid` [i curse (b) folosirea, ob]inerea sau oferirea unui
de c`mile - de[i Comisia a fost informat` copil \n scopul prostitu]iei sau pornogra-
cu privire la noua legisla]ie a Pakistanu- fiei sau a unor spectacole cu caracter
lui, prin care sunt elibera]i to]i lucr`torii pornografic;
care lucrau \n regim de sclavie [i care
(c) folosirea, ob]inerea sau oferirea unui
pedepse[te aceast` practic` (E/CN.4/
copil \n scopul unor activit`]i ilicite, \n
Sub.2/1993/30, paragrafele 51-59).
special pentru produc]ia [i traficul de
Acestea sunt doar dou` exemple. |n droguri, definite \n tratatele interna]io-
multe p`r]i din ]`rile \n curs de dezvol- nale relevante;
tare, copiii sunt pur [i simplu vându]i ca
(d) acel tip de munc`, ce, prin natura sa
sclavi, adesea ca servitori \n gospod`rii.
ori din cauza circumstan]elor \n care
Copiii sunt, de asemenea, folosi]i pentru
este desf`[urat`, poate s` dùneze s`-
a cer[i, adesea dup` ce au fost \n mod
n`t`]ii, siguran]ei sau moralit`]ii copii-
inten]ionat schilodi]i. Exist` de aseme-
lor“ (articolul 3).
nea dovezi c` exploatarea copiilor \n

zuri de vânz`ri \n vederea adop]iei inter-
M`surile luate de Republica na]ionale, \n special \n America de Sud,
Federal` Iugoslavia \mpotriva in America Central` [i \n Europa de Est,
cump`r`torii din Vest dorind, \n mod
traficului prin adop]ie special, copii de ras` alb`; acesta este
„Pentru a evita posibilitatea traficului \ns` un fenomen global deoarece, \n
prin adop]ie al copiilor separa]i de p`- condi]ii normale, num`rul cuplurilor
rin]ii lor sau al copiilor r`ma[i orfani \n care doresc s` adopte tinde s` dep`-
urma r`zboiului din fosta Iugoslavie, [easc` num`rul de copii s`n`to[i care
s-a luat decizia ca pân` la sfâr[itul r`z- pot fi adopta]i. {i, de[i adop]iile inter-
boiului, adop]iile interna]ionale s` nu na]ionale constituie o surs` important`
fie permise. Totu[i, \n cadrul cooper`rii de profit, vânzarea clandestin` de copii
cu Serviciul Social Interna]ional, au \n vederea adop]iei se manifest` [i pe
fost semnalate cazuri de mame care plan intern \n multe jurisdic]ii.
traversau grani]a pentru a-[i na[te co-
35 piii \n spitale din strìn`tate [i care ac-
ceptau s` dea spre adop]ie copiii nou
Unele ]`ri au luat m`suri pentru a inter-
zice adop]iile interna]ionale sau pentru a
le limita doar la cazurile de copii aban-
n`scu]i, lucru care a alimentat suspi- dona]i sau institu]ionaliza]i. Totu[i,
ciunile legate de traficul de copii. aceste m`suri, de[i elaborate pentru a
Aceast` practic` necesit` o mai bun` preveni traficul [i pentru a sus]ine drep-
cooperare bilateral` \n cadrul Conven- turile copilului, prev`zute la articolele 7,
]iei privind Puterile Autorit`]ilor [i Le- 8 [i 10 (dreptul copilului de a-[i cunoa[te
gea Aplicabil` Privind Protec]ia Nou- p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia, drep-
N`scu]ilor, chiar dac` Republica Fede- tul la p`strarea identit`]ii [i dreptul de a
ral` Iugoslavia nu a semnat \nc` aceas- nu fi separat de p`rin]i), par a constitui
t` Conven]ie“ (Republica Federal` Iu- un mijloc mai pu]in flexibil de a garanta
goslavia IR, paragraful 420). interesul superior al copiilor individuali
decât m`surile prev`zute de Conven]ia
de la Haga.
Astfel, aceast` Conven]ie OIM afecteaz` Comitetul [i-a exprimat preocuparea
\n mod direct implementarea efectiv` a fa]` de traficul prin adop]ie, de exemplu:
articolului 35.
„Comitetul este preocupat de rata mare
Traficul [i adop]ia a abandonului de copii, \n special nou
Dup` cum s-a discutat \n cadrul artico- n`scu]i, [i de lipsa unei strategii comple-
lului 21, Conven]ia de la Haga asupra xe de sprijinire a familiilor vulnerabile.
Protec]iei Copiilor [i Cooper`rii \n Ma- Aceast` situa]ie poate conduce la
teria Adop]iei Interna]ionale constituie, adop]ii interna]ionale ilegale sau la alte
\n prezent, principalul instrument inter- forme de trafic [i vânzare de copii. |n
na]ional de prevenire a traficului inter- acest context, Comitetul este, de aseme-
na]ional de copii \n scopul adop]iei. nea, preocupat de absen]a unei legisla]ii
Aceasta interzice câ[tigul financiar necu- care s` interzic` vânzarea [i traficul de
venit ob]inut din adop]ii interna]ionale, copii, precum [i de faptul c` dreptul co-
specificând c` „doar costurile [i cheltu- pilului de a-[i p`stra identitatea nu este
ielile, inclusiv onorariile rezonabile … garantat prin lege…“;
pot fi percepute sau pl`tite“ (articolul „|n ceea ce prive[te vânzarea [i traficul
32). |n plus, Protocolul Facultativ la Con- de copii, Comitetul \ncurajeaz` Guvernul
ven]ia cu privire la Drepturile Copilului, s` interzic`, \n mod clar, aceast` acti-
referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia vitate ilegal` [i s` garanteze c` dreptul
copiilor [i pornografia infantil` include copilului de a-[i p`stra identitatea este
\n domeniul sù de aplicare: „ob]inerea pe deplin recunoscut…“ (Ucraina IRCO,
consim]`mântului \n mod necorespun- Add.42, paragrafele 11 [i 28).
z`tor, ca intermediar, \n vederea adop- „Comitetul este extrem de preocupat de
t`rii unui copil, cu \nc`lcarea preve- presupusul trafic de copii, prin care se
derilor legale interna]ionale aplicabile \n \ncalc` prevederile [i principiile Conven-
ceea ce prive[te adop]ia“ (articolul 3(ii)). ]iei…“;
Sunt, \ns`, \n continuare semnalate ca- „Comitetul recomand` Statului Parte s`

ia m`surile necesare, inclusiv prin cam-
panii de cre[tere a gradului de con[ti- Sprijinirea fetelor nepaleze
entizare, pentru a preveni abandonul co- care au fost victime ale trafi-
piilor [i pentru a proteja mamele s`race
[i singure de re]elele ilegale ale trafi-
cului
can]ilor de copii“ (Paraguay IRCO, Add. „UNICEF, \n cooperare cu ONG-urile
75, paragrafele 20 [i 43). locale, preg`te[te o campanie la nivel
Comitetul a avut aprecieri pozitive la na]ional pentru promovarea con[tien-
adresa satului Sri Lanka pentru c` „… a tiz`rii cu privire la traficul de fete din-
adoptat o nou` legisla]ie privind adop- spre Nepal spre India. Activit`]ile vor
]iile interna]ionale, care garanteaz` include diligen]e la nivel ministerial
protec]ia \mpotriva vânz`rii [i traficului pentru a consolida legisla]ia referitoa-
de copii“ (Sri Lanka IRCO, Add.40, parare la traficul de persoane, precum [i
graful 17). cooperarea cu poli]ia, \n vederea ob-
]inerii unui angajament mai ferm \n
Traficul [i exploatarea sexual` ceea ce prive[te aplicarea legilor. Pro-
gramul \[i propune s` genereze inter-
35
Articolul 34 se refer` la dreptul copiilor
ven]ii la nivelul de baz`, \n districtele
la protec]ie \mpotriva tuturor formelor
cele mei afectate de traficul de fete.
de exploatare sexual`, inclusiv prostitu-
Deoarece s`r`cia este una din cauzele
]ie, sau utilizarea copiilor \n scopuri por-
majore care le-au obligat pe fete s` se
nografice (vezi pagina 609). Ambele acti-
prostitueze, se va pune un accent deo-
vit`]i au ra]iuni financiare, dar [i sexu-
sebit pe abilit`]ile privind generarea
ale: prostitu]ia copiilor [i pornografia
de venituri. Alfabetizarea va fi o alt`
infantil` sunt, \n multe p`r]i ale lumii,
prioritate. |ntr-un studiu care a cuprins
afaceri din ce \n ce mai profitabile. Desi-
400-500 de prostituate nepaleze din
gur, Comitetul este preocupat de acest
Bombay, un ONG – Centrul de Reabili-
lucru:
tare a Femeilor (WOREC), a constatat
„Comitetul \mp`rt`[e[te preocuparea c` cele mai multe erau analfabete…“
Statului Parte legat` de cre[terea din ul- (Nepal IR, paragraful 390).
timii ani a cazurilor de r`pire a copiilor.
|n acest sens, Comitetul dore[te s`-[i ex-
prime preocuparea profund` fa]` de
abordeaz` aceste probleme \ntr-un mod
insuficien]a evident` a m`surilor luate
complex, f`când recomand`ri legate de
pentru prevenirea [i combaterea proble-
sensibilizarea publicului, sprijinul social
melor legate de vânzarea, traficul [i
[i educa]ie [i \ncurajând luarea unor m`-
exploatarea sexual` a copiilor“.
suri cu impact direct asupra autorilor [i
„Statul Parte este \ndemnat s` ac]ioneze victimelor traficului de copii. Pe lâng` o
suplimentar pentru men]inerea unor reform` legislativ`, \n Programe se reco-
m`suri eficiente [i complexe de com- mand` forme practice de cooperare \n-
batere a abandonului [i a infanticidului tre organismele responsabile de aplica-
\n rândul fetelor, precum [i a traficului, rea legii: „Statele trebuie s`-[i creeze
vânz`rii [i r`pirii de fete“ (China IRCO, propriile baze de date, s`-[i \mbun`-
Add.56, paragrafele 23 [i 36). t`]easc` activitatea de raportare la toate
„…Pentru a preveni traficul de copii, in- nivelurile, s` fac` schimburi de infor-
clusiv \n scopuri sexuale comerciale, ma]ii [i s` transmit` informa]ii Organi-
Codul Penal trebuie s` con]in` prevederi za]iei Poli]iei Penale Interna]ionale pen-
\mpotriva r`pirii…“; tru a permite crearea unei b`nci de date
„Comitetul recomand` consolidarea speciale cu suspec]ii implica]i \n traficul
cooper`rii bilaterale [i regionale, inclu- transfrontalier, vânzarea sau exploata-
siv cooperarea cu poli]ia de frontier` din rea sexual` a copiilor. Experien]a acu-
]`rile vecine…“ (India IRCO, Add.115, mulat` prin cooperarea interna]ional` a
paragrafele 75 [i 78). departamentelor de poli]ie \n comba-
terea traficului de droguri trebuie utili-
Comisia pentru Drepturile Omului, \n
zat` pentru a preveni traficul interna-
Programele sale de Ac]iune din 1992 pri-
]ional [i exploatarea sexual` a copiilor“.
vind prevenirea vânz`rii de copii, a pros-
Programele recomand`, de asemenea,
titu]iei copiilor [i a pornografiei infantile,

crearea unor grupuri de lucru intergu- s` pun` la dispozi]ie datele rele-
vernamentale speciale care s` promo- vante“ (Declara]ia [i Ordinea de Zi
veze m`suri, \n colaborare cu orga- pentru Ac]iune, Primul Congres Mon-
niza]iile neguvernamentale corespunz`- dial |mpotriva Exploat`rii Sexuale \n
toare (Comisia pentru Drepturile Omu- Scopuri Comerciale a Copiilor, 1996,
lui, 1992/74, paragrafele 35 [i 36. Vezi, A/51/385, paragraful 4(d)).
de asemenea, Raportul Provizoriu c`tre
Adunarea General`, Vânzarea de copii, Traficul [i transplantul de organe
prostitu]ia copiilor [i pornografia infan- Dovezile privind traficul de organe de
til`, A/51/456, octombrie 1996, paragra- copii \n scopuri medicale sunt \n mare
ful 88). parte neconfirmate. Nu s-a efectuat \nc`
De asemenea, \n 1992 a fost numit Ra- o investiga]ie sistematic` pe plan mon-
portorul Special pentru problema vân- dial a cazurilor b`nuite. |ns`, având \n
z`rii de copii, prostitu]iei copiilor [i por- vedere cererea stringent`, din statele
bogate, de organe de copii pentru trans-
35 nografiei infantile care s` analizeze pro-
gresele la nivel na]ional [i interna]ional plant, precum [i vulnerabilitatea multor
copii din ]`rile \n curs de dezvoltare,
[i s` fac` recomand`ri detaliate.
probabilitatea unui astfel de comer] pare
|n raportul sù din 1998, Raportorul Spe- a fi destul de mare.
cial a precizat c` trei aspecte – vânzarea,
prostitu]ia [i pornografia – tind \n mod Raportorul Special pentru problema
inexorabil s` se \ntrep`trund` \n cadrul vânz`rii de copii, prostitu]iei copiilor [i
exploat`rii sexuale \n scopuri comercia- pornografiei infantile a informat Comi-
le (A/53/311). Punctul culminant al aces- sia pentru Drepturile Omului c`:
tei activit`]i a fost adoptarea Proto- „Problema copiilor vându]i \n vederea
colului Facultativ la Conven]ia cu privire transplantului de organe r`mâne cel mai
la Drepturile Copilului, referitor la sensibil aspect al mandatului Raporto-
vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i rului Special. De[i dovezile privind tra-
pornografia infantil`, care reflect` multe ficul de organe ale adul]ilor din diverse
dintre recomand`rile Programelor de p`r]i ale lumii abund`, cùtarea de do-
Ac]iune ale Raportorului Special [i ale vezi privind traficul de organe de copii
Primului Congres Mondial |mpotriva Ex- prezint` dificult`]i mai mari. Trebuie
ploat`rii Sexuale \n Scopuri Comerciale precizat faptul c`, \n cursul misiunii Ra-
a Copiilor (Stocholm, Suedia, 1996). portorului Special \n Nepal, \n anul 1993,
Problema turismului sexual a fost atent poli]ia nepalez` l-a informat pe acesta \n
examinat` la Congresul Mondial de la leg`tur` cu un caz recent privind copii
Stocholm, \n care li s-a cerut statelor: trafica]i \n India \n acest scop ilicit.
Exist` deci, dovezi din ce \n ce mai
„s` elaboreze sau s` consolideze [i numeroase privind existen]a unei pie]e
s` implementeze legi care s` incrimi- a organelor de copii“ (E/CN.4/1994/84,
neze actele cet`]enilor din ]`rile de paragraful 100).
origine, comise \mpotriva copiilor din
]`rile de destina]ie (‚legi penale extra- Un reprezentant al Asocia]iei Interna]io-
teritoriale’); nale a Avoca]ilor Democra]i a f`cut o de-
clara]ie la cea de-a patra reuniune a
s` promoveze extr`darea [i alte Comisiei pentru Drepturile Omului, Sub-
aranjamente, astfel \ncât o persoan` comisia pentru Prevenirea Discrimin`rii
care exploateaz` un copil \n scopuri [i Protejarea Minorit`]ilor, Grupul de
sexuale \ntr-o alt` ]ar` (‚]ara de des- Lucru privind Formele Contemporane
tina]ie’) s` fie tras` la r`spundere fie de Sclavie (sesiunea a XVIII-a), conform
\n ]ara de origine, fie \n ]ara de des- c`reia: „se pare c` situa]ia privind tra-
tina]ie; ficul [de organe umane], \n special de
s` consolideze legile [i aplicarea copii, s-a \nrùt`]it. Se pare c` traficul
acestora, inclusiv confiscarea [i se- este \nfloritor \n Argentina, Columbia,
chestrarea bunurilor [i a profiturilor, Honduras, Mexic [i Peru, \n vreme ce \n
precum [i alte sanc]iuni, \mpotriva Albania, Grecia [i Italia ar exista de ase-
celor care comit infrac]iuni de natur` menea dovezi privind traficul de organe
sexual` \mpotriva copiilor din ]`rile de copii. A fost subliniat faptul c`
de destina]ie; victimele traficului, copiii, sunt de obicei

ucise de c`tre trafican]i“ (E/CN.4/Sub.2/ domeniul sù de aplicare recrutarea for-
1993/30, paragraful 65). ]at` sau obligatorie a copiilor sub 18 ani
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) pentru a fi implica]i \n conflicte armate,
a analizat aceast` problem`, comen- iar Protocolul Facultativ la Conven]ia cu
tând: „Utilizarea donatorilor \n via]`, privire la Drepturile Copilului, referitor la
f`r` leg`turi de rudenie cu beneficiarul, implicarea copiilor \n conflicte armate,
spore[te posibilitatea existen]ei de care este deschis pentru ratificare, cere
cazuri ce implic` persoanele s`race, \n ca persoanele sub 18 ani s` nu fie
special cele din ]`rile \n curs de dez- recrutate, \n mod obligatoriu, \n for]ele
voltare, unde poten]ialii donatori f`r` armate, iar recru]ii voluntari sub 18 ani
leg`turi de rudenie cu beneficiarul sunt s` nu ia parte \n mod direct la ostilit`]i.
supu[i tenta]iei de a-[i vinde organele … Statele trebuie s` ia „toate m`surile po-
\n vreme ce donarea de organe sau sibile“ pentru a se asigura c` grupurile
]esuturi, din altruism sau dragoste, este armate care nu fac parte din stat nu
recruteaz` copii [i nu-i folosesc \n osti-
acceptabil` din punct de vedere etic,
donarea \n scopuri de profit trebuie lit`]i (vezi pagina 773). 35
dezavuat`“ (Transplantul de Organe
Umane: Un raport privind evolu]iile, sub
auspiciile Organiza]iei Mondiale a S`n`- Victime, nu infractori
t`]ii(1987-1991), OMS, Geneva, 1991).
Principiile Directoare ale OMS privind La adoptarea sau consolidarea legilor
Transplantul de Organe Umane reco- care pedepsesc traficul de copii, este \n
mand` ca „nici un organ s` nu fie mod clar extrem de important s` nu fie
excizat din organismul unui minor \n incrimina]i copiii \n[i[i. Ei sunt victime,
via]` \n scopul transplantului. Excep]iile nu infractori. De asemenea, atunci când
sunt acceptate doar conform legisla]iei copiii sunt trafica]i, \n special când se
na]ionale, \n cazul ]esuturilor regene- g`sesc singuri \ntr-o ]ar` necunoscut`,
rative“ (Principiul 4). Aceste excep]ii este important ca, \n primul rând,
permit transplantul de m`duv` osoas`, ace[tia s` fie trata]i \ntr-un mod uman.
\ns` exclud, de exemplu, ca un copil s` |n articolul 39 al Conven]iei cu privire la
doneze un rinichi sau un pl`mân unui Drepturile Copilului, li se cere statelor s`
frate (de[i, conform Principiului 3, adul]ii ia toate m`surile necesare pentru a pro-
pot dona organe beneficiarilor cu care mova recuperarea [i reintegrarea so-
sunt \nrudi]i genetic). Principiul 5 inter- cial` a copiilor victime (pagina 701).
zice tranzac]iile comerciale \n vederea Atât Protocolul Facultativ la Conven]ia
transplantului de organe. cu privire la Drepturile Copilului, refe-
ritor la vânzarea de copii, prostitu]ia co-
Traficul [i conflictele armate piilor [i pornografia infantil` (adoptat de
Articolul 38 al Conven]iei cu privire la Adunarea General` din anul 2000), cât [i
Drepturile Copilului se refer` la rela]ia Protocolul privind prevenirea, reprima-
dintre conflictele armate [i copii (pagina rea [i pedepsirea traficului de persoane,
679). De[i unii dintre „solda]ii copii“ din \n special al femeilor [i copiilor, care
lume sunt voluntari, mul]i nu sunt foarte completeaz` Conven]ia Na]iunilor Unite
entuzia[ti ori devin recru]i cu for]a, ceea \mpotriva Criminalit`]ii Organizate
ce constituie o form` de r`pire. Aceste Transfrontaliere (adoptat, de asemenea,
acte pot fi realizate de for]ele de gheril`, de Adunarea General` din anul 2000) le
caz \n care statul semnatar nu poate face cer Statelor P`r]i s` protejeze [i s`
foarte multe. Uneori, Guvernul \i \nro- sprijine victimele vânz`rii [i ale traficu-
leaz` pe copii \n mod obligatoriu, caz \n lui. Primul protocol men]ionat prevede
care avem de a face cu o \nc`lcare evi- ca, nevoile speciale ale copiilor s` fie
dent` a articolului 35, deoarece un astfel recunoscute, oferindu-le copiilor victime
de act constituie o r`pire, chiar dac` res- informa]ii complete, ]inând seama de
pectivul copil a dep`[it vârsta minim` nevoile [i opiniile lor, protejându-le inti-
de recrutare de 15 ani, stabilit` \n arti- mitatea [i siguran]a [i oferindu-le spri-
colul 38. Conven]ia ILO privind Inter- jinul unui specialist \n vederea rein-
zicerea Celor mai Grave Forme ale Mun- tegr`rii sociale [i a recuper`rii. Cel de-al
cii Copiilor, din 1999 (nr. 182), include \n doilea protocol reitereaz` aceste garan]ii

[i, \n plus, le cere statelor care primesc perarea cu ]`rile vecine este \ncurajat`
copii victime ale traficului transfrontalier \n mod deosebit (Ecuador IRCO, Add. 93,
s` le ofere educa]ie, cazare [i \ngrijire paragraful 30).
adecvat`, [i s` se asigure c` ace[tia vor „… \n baza articolului 35 [i a celorlalte
fi \n siguran]` dac` sunt repatria]i \n ]ara prevederi cu con]inut apropiat ale Con-
de origine. |n acest sens, Comitetul a ven]iei, Comitetul recomand` Statului
\ncurajat atât prevenirea cât [i repa- Parte s` ia m`suri eficiente de consoli-
trierea: dare a aplic`rii legilor [i s`-[i sporeasc`
„Luând not` de eforturile Statului Parte eforturile de cre[tere a gradului de
\n vederea combaterii traficului [i con[tientizare \n rândul comunit`]ilor, \n
vânz`rii de copii, Comitetul este \n con- ceea ce prive[te vânzarea, traficul [i
tinuare preocupat de lipsa unor m`suri r`pirea copiilor. Comitetul recomand`,
preventive \n acest domeniu. |n ceea ce de asemenea, stabilirea de acorduri bila-
prive[te traficul de bìe]i [i fete \n ]`rile terale cu ]`rile vecine \n vederea pre-
35 vecine pentru munc`, inclusiv prostitu-

]ie, Comitetul recomand` s` se ia de ur-
venirii vânz`rii, traficului [i r`pirii co-
piilor [i a facilit`rii protec]iei acestora [i
gen]` m`suri, cum ar fi un program a \ntoarcerii, \n condi]ii de siguran]`, la
amplu de prevenire, care s` includ` o familiile lor (Africa de Sud IRCO, Add.
campanie de cre[tere a nivelului de 123, paragraful 40. Vezi, de asemenea,
con[tientizare [i campanii educa]ionale, de exemplu, Georgia IRCO, Add. 124,
\n special \n mediile rurale [i adresate paragraful 34, [i Columbia 2RCO, Add.
func]ionarilor guvernamentali relevan]i, 137, paragrafele 70 [i 71).
precum [i reabilitarea victimelor. Coo-

incluzând:
ti]ie, afaceri externe, afaceri interne, munc`, educa]ie, protec]ie social` [i s`-
n`tate)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 35, acestea ar trebui s` includ` instruirea po-
li]i[tilor, a asisten]ilor sociali, a personalului agen]iilor de adop]ii [i a personalului
medical)?

Au fost adoptate m`suri legale [i administrative, astfel \ncât copiii r`pi]i din juris-
dic]ie, s` fie g`si]i [i returna]i cât mai repede posibil?
Statul a ratificat sau a aderat la:
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului, referitor la
implicarea copiilor \n conflicte armate (2000)?
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului, referitor la
vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil` (2000)?
Protocolul privind Prevenirea, Reprimarea [i Pedepsirea Traficului de
Persoane, \n special al Femeilor [i Copiilor, care completeaz` Conven]ia
Na]iunilor Unite |mpotriva Criminalit`]ii Organizate Transfrontaliere (2000)?

Conven]ia ILO privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor
(1999)?
Conven]ia de la Haga asupra Protec]iei Copiilor [i Cooper`rii \n Materia
Adop]iei Interna]ionale (1993)?
Conven]ia de la Haga cu privire la Aspectele Civile ale R`pirii Copiilor la Nivel
Interna]ional (1980)?
Conven]ia Suplimentar` cu privire la Abolirea Sclaviei, a Comer]ului cu Sclavi
[i a Institu]iilor [i Practicilor Similare Sclaviei (1956)?
Conven]ia privind Eliminarea Traficului de Persoane [i a Exploat`rii Altor
Persoane \n scopul Prostitu]iei (1949)?
Toate formele de vânzare [i trafic de copii sunt considerate ilegale, inclusiv cele s`-
vâr[ite de p`rin]i?
Au fost adoptate m`suri legale [i administrative, astfel \ncât copiii s` nu poat` fi
vându]i pentru nici o form` de munc` \n condi]ii de sclavie?
|n cazul \n care munca \n condi]ii de sclavie a fost abolit`, au fost luate m`suri de
anulare a tuturor datoriilor din cauza c`rora copiii au fost supu[i la o astfel de
munc`?
Folosirea copiilor pentru cer[etorie este considerat` o activitate ilegal`?
Legisla]ia interzice orice form` de câ[tig financiar necuvenit ob]inut din adop]ia in-
terna]ional`?
Toate organismele relevante ale statului, \n special poli]ia [i serviciile de asisten]`
social`, sunt implicate \n cooperarea interna]ional` privind identificarea [i urm`rirea
tuturor formelor de trafic transfrontalier de copii?
Au fost luate m`suri, astfel \ncât copiii victime ale traficului transfrontalier s` poat`
reveni \n condi]ii de siguran]` [i \n mod legal \n ]ara de origine?
Exist` o baz` de date na]ional` privind copiii disp`ru]i [i infractorii despre care se
cunoa[te c` s-au ocupat de traficul de copii?
Au fost adoptate m`suri pentru a sprijini urm`rirea \n justi]ie a celor implica]i \n tra-
ficul de copii \n afara jurisdic]iei?
Legisla]ia interzice vânzarea organelor provenite de la orice copil \n via]` (cu excep-
]ia ]esuturilor regenerative)?
|nrolarea obligatorie a unui copil (sub 18 ani) \n serviciile armate este considerat`
ilegal`?
Copiii victime ale r`pirii, vânz`rii sau traficului sunt trata]i \n mod uman, ca victime
[i nu ca infractori [i beneficiaz` de toate formele corespunz`toare de sprijin [i asis-
ten]`?
Opiniile copiilor cu privire la cele mai corespunz`toare m`suri de prevenire a r`pirii,
vânz`rii [i traficului sunt tratate cu aten]ia cuvenit`?


Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este legat` de cea a articolului 35 sunt:
Articolul 11: protec]ia \mpotriva transferului ilicit [i a nerepatrierii
Articolul 16: protec]ia \mpotriva amestecului arbitrar \n via]a privat`, familia [i domiciliul
copilului
Articolul 20: copiii f`r` familie
Articolul 33: consumul [i traficul de droguri
Articolul 36: alte forme de exploatare
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului, referitor la implicarea

Protec]ia
\mpotriva
altor forme
de exploatare
36
Statele P`r]i vor proteja copilul \mpotriva oric`ror alte forme de exploatare care dùneaz`
oric`rui aspect al bun`st`rii sale.
a elaborarea Conven]iei, articolul \nc` nici o preocupare specific` legat`
L 36 a fost introdus pentru a asigura

recunoa[terea exploat`rii „soci-
ale“ a copiilor, \mpreun` cu ex-
ploatarea sexual` [i economic`, \ns` nu
au fost prezentate exemple \n leg`tur`
de acest articol. Formele de exploatare
care nu au fost abordate \n cadrul altor
articole includ exploatarea copiilor su-
pradota]i, exploatarea copiilor de c`tre
mijloacele de informare \n mas` [i
Sumar
cu ce se \n]elege prin exploatare social` exploatarea copiilor de c`tre cercet`tori

(E/CN.4/1987/25, paginile 15-24; Detrick, sau pentru scopuri medicale ori pentru
pagina 452). Comitetul nu [i-a exprimat experimente [tiin]ifice.
PROTEC}IA |MPOTRIVA ALTOR FORME DE EXPLOATARE 643

Extrase din
form Conven]iei
inclusiv cu privire la principalele m`suri de natur` legislativ`, juridic`, administra-
tiv` [i de alt` natur`, aflate \n vigoare, informa]ii despre factorii implica]i, di-
ficult`]ile \ntâmpinate [i progresele realizate \n implementarea prevederilor Con-
36 ven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de implementare [i
obiectivele specifice pentru viitor, cu privire la: …
…(c) Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare…
… (iv) Alte forme de exploatare
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice specifice [i indi-
catori relevan]i privind copiii la care se refer` paragraful [precedent]“
C. Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperare lor fizic` [i psihologic`
[i reintegrarea lor social`
5. Alte forme de exploatare (articolul 36)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii cu privire la toate m`surile adoptate, inclusiv
cele de natur` legislativ`, administrativ`, educa]ional`, bugetar` [i social` pentru
a-i proteja pe copii \mpotriva tuturor formelor de exploatare care dùneaz` \n
vreun fel bun`st`rii acestora.
De asemenea, rapoartele trebuie s` indice, printre altele:
Prevalen]a oric`rei forme de exploatare care dùneaz` \n vreun fel bun`st`rii
copilului;
Campaniile de con[tientizare [i informare lansate, inclusiv cele destinate copiilor,
familiilor [i publicului larg, precum [i implicarea mijloacelor de informare \n
mas`;
Activit`]ile de instruire elaborate pentru categoriile de speciali[ti care lucreaz` cu
copiii [i pentru copii;
Orice strategie na]ional` elaborat` pentru a asigura protec]ia copiilor [i
obiectivele stabilite pentru viitor;
Orice mecanism creat pentru a monitoriza situa]ia copiilor, progresele realizate
\n implementarea acestui articol [i orice dificult`]i \ntâmpinate;
Indicatorii relevan]i utiliza]i;
M`surile adoptate pentru a asigura recuperarea fizic` [i psihologic`, precum [i
reintegrarea social` a copiilor victime ale unei forme de exploatare care
dùneaz` \n vreun fel bun`st`rii copilului;
M`surile relevante, adoptate pentru a asigura respectarea principiilor generale
ale Conven]iei, adic` principiul nediscrimin`rii, al interesului superior al copi-
lului, al respect`rii opiniilor copilului, al dreptului la via]`, supravie]uire [i dez-
voltare \n toat` m`sura posibilului;

M`surile adoptate, astfel \ncât implementarea prezentului articol s` ]in` cont \n
mod corespunz`tor de celelalte prevederi relevante ale Conven]iei;
Datele relevante defalcate, privind copiii viza]i de implementarea prezentului
articol, inclusiv pe categorii de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, na]iona-
litate, origine social` [i etnic`“
Exemple de „alte forme de ex- pect pentru tineri; \n acela[i timp \ns`,
poate propaga prejudec`]i [i stereoti-
ploatare” puri care pot avea un impact negativ
Articolele 11 (transferul ilicit [i nerepatri- asupra opiniei publice [i a politicienilor.
erea copiilor), 21 (adop]ia), 32 (angaja- Reportajele nuan]ate [i bine documenta-
rea \n munc`), 33 (traficul de droguri), 34
(exploatarea sexual`), 35 (r`pirea, vân-
te sunt \n avantajul drepturilor copilului.
„Este important ca mijloacele de infor-
36
zarea [i traficul) [i 38 (conflictele armate) mare \n mas` \nsele s` nu abuzeze de
abordeaz` diversele moduri \n care co- copii. Integritatea copilului trebuie pro-
piii pot fi exploata]i de c`tre adul]i. Arti- tejat` \n reportajele, de exemplu, despre
colul 36 este un instrument de protec]ie implicarea \n activit`]i infrac]ionale,
menit s` includ` „toate formele de ex- abuz sexual [i probleme de familie. Din
ploatare”, inclusiv exploatarea social`. fericire, mijloacele de informare \n mas`
din unele ]`ri au convenit \n mod volun-
Copiii supradota]i tar s` respecte anumite instruc]iuni care
De exemplu, \n cazul copiilor cu talent asigur` protejarea vie]ii private a copi-
pentru sporturi, jocuri, art` [i a[a mai lului; totu[i, aceste standarde etice nu
departe, familiile, mijloacele de informa- sunt \ntotdeauna respectate“ (Raportul
re \n mas`, firmele [i autorit`]ile statului celei de-a XI-a sesiuni, ianuarie, 1996,
pot dezvolta aceste talente \n detri- CRC/C/50, pagina 80).
mentul dezvolt`rii fizice [i mentale a Cercet`rile [i experimentele
copiilor. Reglement`rile referitoare la
munca copiilor exclud adesea activit`]ile Copiii pot fi, de asemenea, exploata]i de
„voluntare“ de acest gen [i, prin ur- c`tre cercet`tori [i de c`tre oamenii de
mare, nu pot fi monitorizate de agen]iile [tiin]` care fac experimente, de exem-
de asisten]` social` pentru copii. plu, \nc`lcându-le via]a privat` sau
cerându-le s` fac` lucruri care le \ncalc`
Mijloacele de informare \n mas` drepturile sau care aduc atingere demni-
Dup` cum s-a discutat \n leg`tur` cu t`]ii lor umane. Articolul 7 al Pactul In-
articolele 16 (pagina 260) [i 17 (pagina terna]ional cu privire la Drepturile Eco-
284), copiii pot fi exploata]i de c`tre mij- nomice, Sociale [i Culturale interzice, \n
loacele de informare \n mas`, de exem- mod expres, experimentele medicale
plu prin identificarea copiilor victime sau [tiin]ifice f`r` consim]`mânt liber
sau a copiilor delincven]i, sau punându- exprimat. Dup` cum s-a discutat \n ca-
i pe copii s` fac` anumite lucruri, f`r` a drul articolului 37 (pagina 655), Comite-
avea consim]`mântul \n cuno[tin]` de tul pentru Drepturile Omului precizeaz`
cauz` al acestora, lucruri care pot dùna \ntr-un Comentariu General c` acest
dezvolt`rii copiilor. Comitetul a comen- lucru este extrem de important \n cazul
tat \n leg`tur` cu Dezbaterea General` oric`rei persoane care „nu este capabil`
privind „Copilul [i mijloacele de infor- s` \[i exprime consim]`mântul \n mod
mare \n mas`”: valabil“ sau care se afl` \n orice form`
de deten]ie sau \nchisoare (Comitetul
„|n reportaje, mijloacele de informare \n pentru Drepturile Omului, Comentariul
mas` prezint` o ‚imagine’ a copilului, General 20, 1992, HRI/GEN/1/Rev.5, pa-
prin care ei reflect` [i influen]eaz` per- gina 140).
cep]ia despre cine este copilul [i modul
\n care acesta se comport`. Aceast` ima- Conven]ia nu abordeaz` acest aspect,
gine poate crea [i poate transmite res- de[i problema „consim]`mântului liber

exprimat“ al copiilor fa]` de cercet`ri dreptul de li se respecta „capacit`]ile \n
sau experimente medicale sau sociale evolu]ie”. Comitetul le cere statelor s`
este chiar mai complicat` decât \n cazul comunice orice vârst` legal` minim`
adul]ilor. Ar fi gre[it s` se declare ilegale stabilit` pentru „consilierea medical`“[i
toate formele de experimente pe copii, pentru „tratamentul medical sau chirur-
dat fiind c` unele forme experimentale gical f`r` consim]`mânt parental“ (In-
de tratament pot fi singura speran]` de struc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
vindecare a copilului [i, \n orice caz, se telor Periodice, paragraful 24). Se poate
sus]ine c` experimentele medicale sunt presupune, \n mod rezonabil, c` acei co-
o parte necesar` a progresului medical. pii capabili s` decid` \n cazul tratamen-
Consiliul pentru Organiza]iile Interna]io- tului medical sau chirurgical sunt, de
nale de {tiin]e Medicale a editat Instruc- asemenea, capabili s`-[i exprime con-
]iunile Etice Interna]ionale pentru Cerce- sim]`mântul \n leg`tur` cu implicarea \n
t`rile Biomedicale care Implic` Subiec]i cercet`ri sau experimente medicale.
Umani, care cuprind instruc]iuni despre Statele trebuie s` se asigure c` toate
36 când [i cum pot fi copiii utiliza]i ca su-
biect de cercetare.
cercet`rile [i experimentele \n care sunt
implica]i copii respect` un cod etic
|n cazul \n care sunt implica]i copii de obligatoriu, dublat de un statut.
vârste mai mari, problema ]ine de ase- Statele trebuie s` ia m`suri pentru rea-
menea de drepturile civile ale copiilor, bilitarea copiilor care au avut de suferit
prev`zute \n Conven]ie, de exemplu, din cauza acestor „alte“ forme de ex-
dreptul de a fi asculta]i, dreptul la liber- ploatare, \n conformitate cu articolul 39.
tatea de exprimare [i de asociere [i

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 36 este relevant pentru departamentele de s`-
n`tate, protec]ie social`, munc`, media [i educa]ie)?
cietatea civil`?
dic]iei?
piilor?
duc`torilor din media, a func]ionarilor din domeniul angaj`rilor \n munc`, a asis-
ten]ilor sociali, a cercet`torilor, a personalului medical [i a oamenilor de [tiin]`)?

Au fost implementate mecanisme legale [i administrative, pentru a asigura pro-
tec]ia copiilor \mpotriva tuturor formelor de exploatare?
Sunt agen]iile de asisten]` social` \mputernicite s` intervin` atunci când exist`
teama c` un copil desf`[oar` activit`]i, indiferent de motiv, care \i afecteaz` dezvol-
tarea fizic`, mental`, emo]ional`, spiritual`, moral` [i social` general`?
Au fost luate m`suri care s` previn` exploatarea copiilor de c`tre mijloacele de
informare \n mas`?
M`surile luate previn folosirea copiilor \n orice form` de cercetare, inclusiv experi-
mente medicale sau [tiin]ifice, cu excep]ia cazului \n care a fost ob]inut consim]`-
mântul valabil al copilului [i/sau al p`rin]ilor ori al tutorilor copilului?
Cercet`rile sau experimentele \n care sunt implica]i copiii sunt reglementate de un

cod obligatoriu de practic` etic`?
Au fost luate m`suri \n sensul asigur`rii de servicii de reabilitare pentru copiii care
au avut de suferit \n urma oric`rei forme de exploatare incluse \n prezentul articol?

Articolelor conexe
Articolul 16: protec]ia copilului \mpotriva amestecului arbitrar \n via]a privat`, familia [i
domiciliul sù
Articolul 17: responsabilit`]ile mijloacelor de informare
Articolul 34: exploatarea sexual` a copiilor
Articolul 35: r`pirea, vânzarea [i traficul de copii

Tortura,
tratamentul
degradant [i
privarea de
libertate
37
Statele P`r]i vor veghea ca:
(a) Nici un copil s` nu fie supus torturii sau altor tratamente sau pedepse crude, inu-
mane sau degradante. Nici pedeapsa capital` [i nici \nchisoarea pe via]` f`r` posibilitatea
eliber`rii nu vor fi pronun]ate pentru infrac]iunile comise de persoane sub vârsta de opt-
sprezece ani;
(b) Nici un copil s` nu fie privat de libertate \n mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, de-
ten]ia sau \ncarcerarea unui copil se vor face \n conformitate cu legea [i vor fi utilizate nu-
mai ca m`sur` de ultim` instan]` [i pentru cea mai scurt` perioad` de timp posibil`;
(c) Fiecare copil privat de libertate s` fie tratat \n mod uman [i cu respectul cuvenit
demnit`]ii sale inerente ca fiin]` uman` [i de o manier` care s` ]in` seama de nevoile per-
soanelor de vârsta sa. |n mod special, orice copil privat de libertate va fi separat de adul]i,
cu excep]ia cazurilor \n care se consider` c` este \n interesul superior al copilului s` nu
se procedeze astfel, [i va avea dreptul de a p`stra leg`tura cu familia sa prin corespon-
den]` [i prin vizite, \n afara unor situa]ii excep]ionale;
(d) Fiecare copil privat de libertate s` aib` dreptul la acces prompt la asisten]` juridic`
sau la orice alt` asisten]` corespunz`toare, precum [i dreptul de a contesta legalitatea pri-
v`rii sale de libertate \n fa]a unui tribunal sau a unei alte autorit`]i competente, inde-
pendente [i impar]iale [i dreptul la o decizie prompt` \n urma unei astfel de ac]iuni.
rticolul 37 \i confer` copilului a priv`rii ilegale sau arbitrare de li-
A dreptul de a fi protejat \mpotri-

va:
torturii;
altor tratamente sau pedepse crude,
bertate.
Articolul stabile[te condi]iile pentru
orice arestare, deten]ie sau \ncarcerare a
unui copil, iar acestea trebuie s` fie: Sumar
inumane sau degradante; \n conformitate cu legea
a pedepsei capitale; folosite numai ca m`sur` de ultim`
a \nchisorii pe via]`, f`r` posibilitatea instan]`; [i
de eliberare; pentru cea mai scurt` perioad` de
TORTURA, TRATAMENTUL DEGRADANT {I PRIVAREA DE LIBERTATE 649

timp posibil`. 39 (reabilitare [i reintegrare), reprezint`
|n articol sunt prev`zute [i alte condi]ii prevederile specifice ale Conven]iei cu
cu privire la tratamentul oric`rui copil privire la copiii care au probleme cu le-
privat de libertate: gea. Comitetul continu` s` militeze pen-
tru o reform` ampl` a sistemului de jus-
s` fie tratat \n mod uman [i cu res- ti]ie juvenil` pe lâng` majoritatea sta-
pect fa]` de demnitatea sa inerent` telor ale c`ror rapoarte le analizeaz`, in-
ca fiin]` uman`; vocând aceste articole, precum [i regu-
s` fie tratat \ntr-o manier` care s` lile [i principiile Organiza]iei Na]iunilor
]in` seama de nevoile persoanelor de Unite privind justi]ia juvenil`. Dar
vârsta sa; dispozi]iile din articolul 37 privind pro-
s` fie separat de adul]i, cu excep]ia tec]ia \mpotriva torturii [i a tratamente-
cazurilor \n care se consider` c` este lor sau pedepselor crude, inumane sau
\n interesul superior al copilului s` nu degradante sunt dispozi]ii absolute, prin
se procedeze astfel; care statele sunt obligate s` \i protejeze
37 s` p`streze leg`tura cu familia sa prin
coresponden]` [i vizite, cu excep]ia
pe copii oriunde s-ar afla ace[tia.
unor situa]ii excep]ionale; Dispozi]iile referitoare la limitarea

s` aib` dreptul la acces prompt la libert`]ii nu \i privesc doar pe copiii care
asisten]` juridic` sau de alt` natur`; au probleme cu legea (\n multe state,
s` aib` dreptul de a contesta legalita- limitarea libert`]ii copiilor este permis`
tea priv`rii sale de libertate \n fa]a din alte motive decât cele legate de
unui tribunal sau a unei alte autorit`]i delicte – de exemplu pentru „bun`sta-
competente, independente [i impar- re”, s`n`tate mental` [i \n contextul ce-
]iale; rerii de azil [i al imigra]iei). Articolul 39
s` aib` dreptul la un verdict prompt prevede obliga]ia de a promova recu-
\n urma acestei ac]iuni. perarea [i reintegrarea copiilor victime
ale torturii [i ale altor tipuri de tratamen-
Articolul 37, al`turi de articolul 40 (admite sau pedepse crude, inumane sau
nistrarea justi]iei juvenile) [i de articolul degradante (vezi pagina 701).
Extrase din
form Conven]iei
sau de alt` natur` aflate \n vigoare, factorii [i dificult`]ile \ntâmpinate, precum [i
progresul \nregistrat \n implementarea dispozi]iilor relevante ale Conven]iei [i
priorit`]ile [i obiectivele specifice de implementare \n viitor cu privire la:
...
(h) Dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente sau pedepse crude, inu-
mane sau degradante (articolul 37 (a))
...
M`suri speciale de protec]ie

...
(b) Copiii care sunt \n conflict cu legea ...
(ii) Copiii priva]i de libertate, inclusiv prin orice form` de deten]ie, \ncarcerare sau
institu]ionalizare custodial` (articolul 37 literele (b), (c) [i (d));
(iii) Sentin]ele pentru delincven]ii minori, \n special interzicerea pedepsei capitale
[i a \nchisorii pe via]` (articolul 37 litera (a));
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]ii statistice specifice [i
indicatori relevan]i pentru copiii care intr` sub inciden]a paragrafului 23“
(CRC/C/5, paragrafele 15, 23-24).
„IV. DREPTURILE {I LIBERT~}ILE CIVILE (articolele 7, 8, 13-17 [i 37 litera (a)) 37
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii privind
precizate \n Conven]ie, \n special cele prev`zute \n articolele 7, 8, 13-17 [i 37 litera
(a), sunt consacrate \n mod specific \n legisla]ie \n raport cu copiii [i c` sunt imple-
mentate \n practic`, inclusiv de c`tre organismele administrative [i judiciare, la
nivel na]ional, regional [i local [i, dac` este cazul, la nivel federal [i la nivelul
provinciilor.
...
H. Dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente sau pedepse crude, inu-
mane sau degradante (articolul 37 litera (a))
Indica]i dac` tortura sau alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degra-
dante aplicate copiilor sunt incriminate de legisla]ia penal` [i dac` au fost instituite
proceduri de \naintare a plângerilor [i dac` exist` cì legale de atac pentru copii.
De asemenea, furniza]i informa]ii privind:
Campaniile de sensibilizare lansate pentru a preveni tortura sau alte tratamente
sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate copiilor;
Activit`]ile educative [i de formare realizate, \n special implicând personalul din
institu]iile, serviciile [i organiza]iile care lucreaz` cu [i pentru copii, \n vederea
prevenirii oric`rei forme de tratament necorespunz`tor;
Orice cazuri \n care copiii au fost victime ale unor acte de acest tip;
M`surile adoptate pentru a preveni impunitatea f`pta[ilor, inclusiv prin investi-
garea acestor cazuri [i prin sanc]ionarea celor care sunt g`si]i vinova]i;
M`surile adoptate pentru a asigura recuperarea fizic` [i psihologic` [i reintegra-
rea copiilor care au fost tortura]i sau trata]i necorespunz`tor;
Orice sistem independent de monitorizare instituit ....
VII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE (articolele 22, 38, 39, 40, 37 literele (b)-(d),
32-36)
...
B. Copiii implica]i \n sistemul de administrare a justi]iei juvenile
...
2. Copiii priva]i de libertate, inclusiv prin orice form` de deten]ie, \ncarcerare sau
institu]ionalizare custodial` (articolul 37 literele (b)-(d))
Men]iona]i toate m`surile legislative [i de alt` natur` adoptate \n temeiul articolu-
lui 37 litera (b) pentru a garanta c`:
Nici un copil nu este privat de libertate \n mod ilegal sau arbitrar (not`: Conform
Regulilor Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Liber-

tate, privarea de libertate \nseamn` orice form` de deten]ie sau de \ncarcerare sau
plasare a unui persoane \ntr-un alt cadru public sau privat de custodie din care
persoanei \n cauz` nu i se permite s` plece de bun` voie, conform ordinului emis
de o autoritate judiciar`, administrativ` sau de o alt` autoritate public` (regula 11
litera b)).
Deten]ia \n arest sau \nchisoare a unui copil se desf`[oar` \n conformitate cu pre-
vederile legale [i se folose[te doar ca m`sur` de ultim` instan]` [i pentru cea
mai scurt` perioad` de timp posibil`;
Sunt respectate principiile generale ale Conven]iei, mai precis principiul nediscri-
min`rii, al interesului superior al copilului, al respect`rii opiniilor copilului, al
dreptului la via]`, la supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului.
Rapoartele trebuie s` precizeze, de asemenea, alternativele existente la privarea de
libertate, frecven]a cu care acestea sunt utilizate [i copiii viza]i, inclusiv o clasificare
37 a acestora \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban [i origine etnic` [i
social`.
Trebuie furnizate informa]ii [i asupra m`surilor [i mecanismelor instituite pentru:
A preveni privarea de libertate a copiilor, inclusiv prin arestare, deten]ie [i \nchi-
soare, inter alia \n contextul solicitan]ilor de azil [i al refugia]ilor;
A preveni impunerea de sentin]e pe perioade nedeterminate, inclusiv prin inter-
zicerea acestora prin lege;
A monitoriza situa]ia copiilor viza]i, inclusiv prin intermediul unui mecanism
independent;
A monitoriza progresul, a identifica dificult`]ile [i a stabili obiectivele de viitor.
|n aceast` privin]`, este necesar s` se furnizeze informa]ii suplimentare privind nu-
m`rul de copii priva]i de libertate \n mod ilegal, arbitrar sau chiar conform legii,
precum [i privind perioada de privare de libertate, inclusiv date defalcate \n func]ie
de sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, na]ionalitate [i origine etnic` [i social`
[i motivele respectivei m`suri de privare de libertate.
Men]iona]i m`surile legislative [i de alt` natur` adoptate \n temeiul articolului 37
litera (c) pentru a garanta c` orice copil privat de libertate este tratat:
|n mod uman [i cu respect fa]` de demnitatea sa inerent` ca fiin]` uman`;
|ntr-o manier` care ]ine seama de nevoile unei persoane de vârsta sa.
De asemenea, rapoartele trebuie s` furnizeze informa]ii privind m`surile adoptate
[i sistemele create pentru a garanta c`:
Copilul privat de libertate este separat de adul]i, cu excep]ia cazurilor \n care se
consider` c` este \n interesul superior al copilului s` nu se procedeze astfel;
Copilul are dreptul de a p`stra leg`tura cu familia sa prin coresponden]` [i vizite
(precizându-se num`rul acestor contacte), cu excep]ia unor situa]ii excep]ionale
– aceste situa]ii trebuie precizate \n raport;
Condi]iile din institu]iile \n care sunt plasa]i copiii sunt supravegheate [i mo-
nitorizate, inclusiv prin intermediul unui mecanism independent;
Exist` proceduri de \naintare a plângerilor care sunt puse la dispozi]ia copilului;
Se realizeaz` o analiz` periodic` a situa]iei copilului [i a condi]iilor existente \n
mediul \n care este plasat;
Se asigur` educa]ie [i servicii de s`n`tate pentru copil;
Se respect` principiile generale ale Conven]iei, mai precis principiul nediscrimi-
n`rii, al interesului superior al copilului, al respect`rii opiniilor copilului, al drep-
tului la via]`, la supravie]uire [i la dezvoltare \n toat` m`sura posibilului.
Men]iona]i m`surile adoptate \n temeiul articolului 37 litera (d) pentru a garanta c`
fiecare copil privat de libertate are dreptul la:

Acces prompt la asisten]` juridic` sau de alt tip, indicând \ntre altele dac` exist`
un termen limit` prev`zut \n lege pentru acest acces la asisten]` [i ce alt tip de
asisten]` adecvat` poate fi pus` la dispozi]ia copilului;
Contestarea legalit`]ii priv`rii sale de libertate \n fa]a unui tribunal sau a unei alte
autorit`]i competente, independente [i impar]iale;
O decizie prompt` \n urma unei astfel de ac]iuni, precizând \ntre altele dac`
exist` un termen limit` prev`zut \n lege pentru luarea unei astfel de decizii.
De asemenea, este necesar s` se furnizeze informa]ii asupra situa]iei globale, pre-
cum [i asupra procentului de cazuri \n care s-a acordat` asisten]` juridic` sau de
alte tip [i \n care s-a confirmat legalitatea priv`rii de libertate a copilului, inclusiv
date defalcate privind copiii \n cauz`, \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu
rural/urban [i origine etnic` [i social`.
Rapoartele trebuie s` precizeze [i progresul realizat \n implementarea articolului 37
literele (b) – (d), dificult`]ile \ntâmpinate [i obiectivele ]int` stabilite pentru viitor. 37
3. Inculparea copiilor, f`cându-se referire \n mod expres la interzicerea pedepsei
capitale [i a \nchisorii pe via]` (articolul 37 litera (a))
Furniza]i informa]ii privind m`surile adoptate, la nivel legislativ sau la alt nivel,
pentru a garanta c`, pentru delictele comise de persoane sub vârsta de 18 ani, nu
se aplic` pedeapsa capital` sau \nchisoarea pe via]` f`r` posibilitate de eliberare.
Men]iona]i, de asemenea, progresul realizat \n implementarea articolului 37 litera
(a), dificult`]ile \ntâmpinate [i obiectivele ]int` stabilite pentru viitor”.
(CRC/C/58, paragrafele 48, 61, 138-148; urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile
pentru elaborarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru
rapoartele care trebuie \naintate \n temeiul acestui articol: 24, 35, 43, 59, 86-87, 109
[i 149-150; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Regulile [i Principiile Organiza- de la Riydah [i Regulile pentru Protec]ia

Minorilor Priva]i de Libertate. Aceste
]iei Na]iunilor Unite privind instrumente completau [i ofereau \ndru-
justi]ia juvenil` m`ri cu privire la implementarea dreptu-
rilor recunoscute de Conven]ie [i confir-
|n urma examin`rii rapoartelor Statelor mau faptul c` nu poate s` existe un con-
P`r]i [i \n cadrul altor comentarii, Comi- flict \ntre drepturile omului [i justi]ia
tetul a precizat c` regulile [i principiile juvenil`“ (Raportul celei de-a X-a sesi-
Organiza]iei Na]iunilor Unite privind sis- uni, octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/
temul de justi]ie juvenil` prev`d stan- 46, paragraful 214).
darde detaliate relevante pentru imple-
mentarea articolului 37 (Regulile stan- Comitetul a afirmat c`, atât Conven]ia
dard minime ale Organiza]iei Na]iunilor cât [i toate aceste reguli [i principii luate
Unite privind Administrarea Justi]iei Ju- \n ansamblul lor
venile „Regulile de la Beijing”; Regulile „solicit` adoptarea unui sistem orientat
Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Pro- spre copil, care s` recunoasc` copilul ca
tec]ia Minorilor Priva]i de Libertate [i beneficiar al drepturilor [i al libert`]ilor
Principiile Organiza]iei Na]iunilor Unite fundamentale [i subliniaz` nevoia ca
pentru Prevenirea Delicven]ei Juvenile, toate ac]iunile privind copiii s` se des-
„Principiile de la Riyadh“): f`[oare \n spiritul interesului superior al
„... Conven]ia a f`cut apel la implemen- copilului ca factor de o importan]`
tarea dispozi]iilor care s` favorizeze prioritar`“ (Raportul celei de-a XIX-a se-
realizarea drepturilor copilului [i care, siuni, mai/iunie 1995, CRC/C/43, Anexa
prin urmare, trebuie s` fie analizate \n VIII, pagina 64).
raport cu alte instrumente relevante, [i Mai recent, Comitetul a f`cut, de aseme-
anume Regulile de la Beijing, Principiile nea, trimitere la Instruc]iunile privind

Ac]iunile asupra Copiilor \n cadrul Sis- ob]inerea de la acea persoan` sau de la
temului de Justi]ie Penal`, elaborate cu o ter]` persoan` de informa]ii sau a unei
ocazia reuniunii unui grup de exper]i la m`rturisiri, pedepsirea persoanei pentru
Viena, \n februarie 1997 (rezolu]ia Con- un act pe care aceasta sau o ter]` per-
siliului Economic [i Social 1997/30, Ane- soan` l-a comis sau se presupune c` l-ar
x`). fi comis, intimidarea sau for]area acelei
persoane sau a unei ter]e persoane, sau
din orice motiv care rezult` din discrimi-
„Nici un copil s` nu fie supus nare pe orice temei, atunci când o astfel
torturii sau altor tratamente de durere sau de suferin]` este provo-
cat` de c`tre sau sub instigarea sau cu
sau pedepse crude, inumane consim]`mântul sau aprobarea unei
sau degradante” persoane oficiale sau a unei alte persoa-
ne care ac]ioneaz` \n calitate oficial`.
|n paragraful (a) din articolul 37 se su- Aici nu se cuprinde suferin]a sau dure-
37 bliniaz` c` se aplic` [i \n cazul copiilor
interzicerea absolut` a torturii [i a trata-
rea care rezult` numai de pe urma sanc-
]iunilor legale, fiind inerent` acestora
mentelor sau pedepselor crude, inuma- sau accidental`“ (articolul 1).
ne sau degradante, a[a cum este consa-
crat` pentru to]i \n Declara]ia Universal` Prin Conven]ie s-a instituit Comitetul |m-
a Drepturilor Omului (articolul 5), \n potriva Torturii care supervizeaz` imple-
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- mentarea Conven]iei [i \ncearc` s` solu-
rile Civile [i Politice (articolul 7), precum ]ioneze cazurile de acuza]ii de tortur`
[i \n Conven]ia |mpotriva Torturii [i a (sau de alt tip de tratament crud, inuman
Altor Tratamente sau Pedepse Crude, sau degradant) care \i sunt aduse la cu-
Inumane sau Degradante. Trebuie subli- no[tin]`. |n plus, Comisia pentru Drep-
niat faptul c` aceast` interdic]ie se turile Omului a numit un Raportor Spe-
aplic` tuturor copiilor, oriunde s-ar afla cial pentru Tortur` care ac]ioneaz` \n ca-
ace[tia. Dup` cum se arat` \n Manualul zuri distincte [i raporteaz` Comisiei. |ntr-
de Raportare privind Respectarea Drep- un raport recent c`tre Adunarea Gene-
turilor Omului, 1997: „Prezentându-l ca ral`, Raportorul Special a f`cut comen-
pe un drept general [i absolut, Conven- tarii cu privire la num`rul considerabil
]ia (cu privire la Drepturile Copilului) de rapoarte pe care le primise, care in-
arat` c` orice forme de tratament sau dicau faptul c` exist` copii victime ale
pedeaps` care intr` sub inciden]a pre- torturii \n diferite medii (A/ 55/290, pp. 3-5).
zentului articol trebuie prevenite [i com- Comitetul pentru Drepturile Omului a f`-
b`tute \n permanen]` [i \n orice situa]ii, cut dou` Comentarii Generale asupra
inclusiv \n cadrul vie]ii de familie sau al articolului 7 din Pactul Interna]ional cu
sistemului [colar“ (Manual, pagina 440). privire la Drepturile Civile [i Politice: pri-
|n 1975, Adunarea General` a adoptat mul \n 1982 (Comitetul pentru Drepturile
Declara]ia privind protec]ia tuturor per- Omului, Comentariul General 7, 1982,
soanelor \mpotriva supunerii acestora la HRI/ GEN/1/Rev. 5, pp. 116 [i 117), iar al
tortur` sau la alte tratamente sau pe- doilea \n 1992, acesta din urm` fiind un
depse crude, inumane sau degradante Comentariu care „\nlocuie[te Comenta-
(rezolu]ia 3452 (XXX) a Adun`rii Gene- riul General 7, reflectând con]inutul
rale, 9 decembrie 1975, Anex`). Dispo- acestuia [i dezvoltând-l \n continuare”.
zi]iile acestei Declara]ii au stat la baza Prin acest comentariu, Comitetul subli-
Conven]iei |mpotriva Torturii [i a Altor niaz`: „Scopul dispozi]iilor articolului 7
Tratamente sau Pedepse Crude, Inuma- ... este de a proteja atât demnitatea cât [i
ne sau Degradante (adoptat` prin rezo- integritatea fizic` [i mental` a persoa-
lu]ia 39/46 a Adun`rii Generale, 10 de- nei. Este de datoria Statului Parte s`
cembrie 1984). |n sensul acestei Con- acorde tuturor protec]ie, prin interme-
ven]ii, tortura se define[te ca fiind „orice diul m`surilor legislative [i de alt tip
act prin care se provoac` o durere sau o care se dovedesc necesare, \mpotriva
suferin]` intens`, fie fizic`, fie mental`, actelor interzise prin articolul 7, fie aces-
\n mod inten]ionat de c`tre sau sub tea provocate de persoane care ac]io-
instigarea unei persoane oficiale asupra neaz` \n capacitate oficial`, \n afara ca-
unei alte persoane, \n scopuri cum ar fi pacit`]ii lor oficiale sau \n capacitate pri-

vat` ... Textul articolului 7 nu prevede prinde o dispozi]ie suplimentar` care nu
nici un fel de limitare. De asemenea, Co- este reluat` \n articolul 37, conform c`-
mitetul reafirm` c`, [i \n situa]ii de reia se interzice \n mod expres efectua-
urgen]` public` ... nu se permite nici o rea de experimente medicale sau [tiin]i-
derogare de la dispozi]iile articolului 7, fice f`r` consim]`mântul liber exprimat
[i c` dispozi]iile acestuia trebuie s` al persoanelor \n cauz`, iar, \n Comen-
r`mân` \n vigoare. |n mod similar, tariul sù General, Comitetul pentru
Comitetul observ` c` nu se poate invoca Drepturile Omului observ` c` rapoartele
nici o justificare [i nici o circumstan]` Statelor P`r]i furnizeaz` \n general doar
atenuant` pentru a nu sanc]iona o \nc`l- pu]ine informa]ii cu privire la acest su-
care a articolului 7 din orice motiv, inclu- biect: „Trebuie s` se acorde o mai mare
siv din motive care se bazeaz` pe faptul aten]ie nevoii [i mijloacelor de a asigura
c` s-a primit un ordin de la un ofi]er respectarea acestei prevederi. De ase-
superior sau de la o autoritate public`“ menea, Comitetul observ` c` este nece-
(Conven]iile de la Geneva [i Protocoa- sar` o protec]ie special` \n privin]a unor
lele Adi]ionale cuprind dispozi]ii privind
limitarea libert`]ii persoanelor afectate
astfel de experimente pentru persoanele
care nu sunt capabile s` \[i exprime
37
de conflicte armate, dar, bine\n]eles, nu consim]`mântul valabil [i, \n special,
submineaz` principiile fundamentale ale pentru persoanele care se afl` \n orice
drepturilor omului, vezi articolul 38, form` de deten]ie sau \n \nchisoare.
pagina 683). Astfel de persoane nu trebuie supuse
Comitetul pentru Drepturile Omului nici unui tip de experiment medical sau
arat` c` Pactul nu cuprinde nici o de- [tiin]ific care ar putea avea efecte nocive
fini]ie a conceptelor care intr` sub in- asupra s`n`t`]ii lor“ (Comitetul pentru
ciden]a articolului 7 [i „nici Comitetul nu Drepturile Omului, Comentariul General
consider` c` este necesar s` se \ntoc- 20, 1992, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 140). |n
measc` o list` a actelor interzise sau s` Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
se prevad` distinc]ii nete \ntre diferitele lului nu exist` nici o dispozi]ie echiva-
tipuri de pedepse sau de tratamente; lent` privind copiii, dar articolul 36
distinc]iile se fac \n func]ie de natura, prevede protec]ia copiilor \mpotriva „tu-
scopul [i gravitatea tratamentului apli- turor formelor de exploatare care pre-
cat...“ Comitetul a remarcat, de aseme- judiciaz` orice aspect al bun`st`rii co-
nea, c` „\n vederea implement`rii arti- piilor“ (pagina 643).
colului 7, nu este suficient s` se interzic` |n 1993, Adunarea General` a adoptat o
un astfel de tratament sau de pedeaps` Declara]ie privind protec]ia tuturor per-
sau s` prevad` faptul c` acestea consti- soanelor \mpotriva dispari]iei for]ate (A/
tuie o infrac]iune. Statele P`r]i trebuie s` RES/47/133), ar`tând c` orice act de dis-
informeze Comitetul cu privire la m`su- pari]ie for]at` este o ofens` la adresa
rile legislative, administrative, judiciare demnit`]ii umane [i c` constituie o \n-
[i de alt` natur` pe care le adopt` pentru c`lcarea a normelor de drept inter-
a preveni [i a pedepsi actele de tortur` [i na]ional, inclusiv a „dreptului de a nu fi
de tratament crud, inuman [i degradant supus torturii sau altor tratamente sau
\n orice teritoriu care intr` sub jurisdic]ia pedepse crude, inumane sau degra-
lor“. |n plus, „conform opiniei Comitetu- dante. De asemenea, un astfel de act
lui, Statele P`r]i nu trebuie s` expun` constituie o \nc`lcare sau o amenin]are
persoanele la riscul de tortur` sau de grav` a dreptului la via]`“ (articolul 1).
tratamente sau pedepse degradante, Articolul 20 din Declara]ie se refer` la
atunci când persoanele sunt returnate \n prevenirea r`pirii copiilor ai c`ror p`rin]i
alt` ]ar` prin extr`dare, expulzare sau sunt supu[i dispari]iei for]ate sau a co-
refoulement. Statele P`r]i trebuie s` piilor care se nasc \n timpul dispari]iei
precizeze \n rapoartele lor care sunt for]ate a mamelor lor.
m`surile pe care le-au adoptat \n acest Comitetul pentru Drepturile Copilului
scop“ (Comitetul pentru Drepturile O- solicit` ca articolul 37 litera (a) din Con-
mului, Comentariul General 20, 1992, ven]ia cu privire la Drepturile Copilului
HRI/GEN/ 1/Rev.5, paginile 139 [i 140). s` fie reflectat \n legisla]ia na]ional` care
Articolul 7 din Pactul Interna]ional cu se aplic` copiilor. |n Instruc]iunile pentru
privire la Drepturile Civile [i Politice cu- elaborarea Rapoartelor Periodice, Comi-

tetul solicit` informa]ii care s` precizeze tru autorit`]ile judiciare (rezolu]ia 34/169
„dac` tortura sau alte tratamente sau a Adun`rii Generale), Statul Parte tre-
pedepse crude, inumane sau degra- buie s` \ntreprind` toate ac]iunile nece-
dante aplicate copiilor sunt incriminate sare [i eficiente pentru a preveni surve-
de legisla]ia penal`“ (paragraful 61). nirea unor incidente de tratament ne-
De exemplu, Comitetul a f`cut urm`- corespunz`tor. Comitetul recomand`
toarea observa]ie pentru Costa Rica: Statului Parte s` implementeze reco-
mand`rile f`cute de Comitetul \mpotriva
„De[i Comitetul este con[tient de faptul torturii (CAT/C/23/6)...“ (Kirghizstan
c` legisla]ia na]ional` a Statului Parte IRCO, Add. 127, paragrafele 33 [i 34).
prevede dreptul copilului la integritate
fizic` (Codul privind Copiii [i Adoles- Comitetul [i-a exprimat profunda \ngri-
cen]ii, articolul 24) [i c` \n Statul Parte jorare fa]` de rapoartele privind tortura
nu s-au raportat cazuri de tortur` a co- [i alte tratamente sau pedepse inumane
piilor, se exprim` preocuparea cu privire sau degradante, \n contextul conflictelor
37 la absen]a unor dispozi]ii legislative ex-

plicite care s` interzic` folosirea torturii
armate, \n anumite cazuri. De exemplu:
„Comitetul \[i exprim` profunda \ngrijo-
[i cu privire la faptul c` legisla]ia nu rare cu privire la rapoartele care indic`
prevede nici o sanc]iune pentru cei care inciden]a masiv` a torturii [i a altor tra-
se fac vinova]i de acte de tortur`. Având tamente sau pedepse crude, inumane
\n vedere articolul 37 litera (a), Comitetul sau degradante, printre care se num`r`
recomand` Statului Parte s` includ` o amput`ri [i mutil`ri, comise asupra
prevedere \n legisla]ia sa na]ional` care copiilor.
s` interzic` supunerea copiilor la tortur` Recunoscând faptul c` majoritatea aces-
[i care s` instituie sanc]iuni corespunz`- tor acte au fost comise \n contextul unor
toare pentru cei care \nf`ptuiesc acte de conflicte armate [i \n vederea realiz`rii
tortur`“ (Costa Rica 2RCO, Add.117, pa- reconcilierii [i a prevenirii acestor acte,
ragraful 18). Comitetul face apel la Statul Parte s` re-
Comitetul propune aderarea la Con- curg` la procesul prev`zut de Comisia
ven]ia \mpotriva torturii. |n repetate rân- pentru reconciliere [i adev`r pentru a
duri, Comitetul a f`cut trimitere la ob- ini]ia discu]ii asupra acestor acte. |n
serva]iile Comitetului \mpotriva torturii: plus, Comitetul solicit` Statului Parte s`
ia m`suri care s` garanteze faptul c`, \n
„Comitetul subscrie la con]inutul obser- viitor, se va reac]iona adecvat la astfel
va]iilor adoptate de Comitetul \mpotriva de acte, \n cadrul procesului judiciar“
torturii \n cazul \n care problemele ri- (Sierra Leone IRCO, Add. 116, paragra-
dicate sunt relevante pentru situa]ia co- fele 44 [i 45).
piilor sub vârsta de 18 ani“ (China IRCO,
Add.56, paragraful 42). Statutul de la Roma al Tribunalului Pe-
nal Interna]ional, adoptat \n 1998, cu-
„Comitetul este preocupat de numeroa- prinde „tortura“ \n defini]ia crimelor de
sele rapoarte pe care continu` s` le pri- r`zboi [i a crimelor contra umanit`]ii
measc` privind tratamentul necores- (tortura este definit` \n articolul 7 ca
punz`tor, aplicat persoanelor sub vârsta fiind „provocarea inten]ionat` de durere
de 18 ani de c`tre for]ele de ordine, in- sau de suferin]` intens`, fie fizic`, fie
cluzând intimidare psihologic`, pedepse mental`, asupra unei persoane aflat` \n
corporale, tortur` [i r`pire... Ca [i Co- custodia sau sub controlul acuzatului;
mitetul \mpotriva torturii (CAT/C/23/6), tortura astfel definit` nu cuprinde su-
Comitetul \[i exprim` preocuparea cu ferin]a sau durerea care rezult` numai
privire la absen]a unei defini]ii a torturii de pe urma sanc]iunilor legale, fiind ine-
\n Codul penal din 1998, precum [i a rent` acestora sau accidental`”) (Vezi,
sanc]iunilor corespunz`toare, [i cu privi- de asemenea, articolul 38, pagina 693).
re la aparenta incapacitate de a asigura
anchete prompte, impar]iale [i complete De asemenea, Comitetul [i-a exprimat
\n cazul acuza]iilor de tortur`, precum [i preocuparea [i fa]` de acuza]iile privind
la incapacitatea de a-i urm`ri penal pe tortura [i alte tratamente inumane sau
presupu[ii f`pta[i. degradante asupra copiilor afla]i \n
Având \n vedere articolul 37 din Conven- deten]ie sau a copiilor str`zii, comise de
]ie [i reamintind Codul de conduit` pen- poli]ie, for]ele de ordine, profesori sau \n

cadrul familiei. Comitetul a propus \n tortur`, comise, printre al]ii, de poli]ie,
efectuarea de anchete formale \n cazul for]ele armate, profesori [i membrii fa-
oric`ror acuza]ii de tortur` [i judecarea miliei, [i afirm` c` aceste acte constituie
f`pta[ilor (\n instan]e civile), precum [i \nc`lc`ri ale drepturilor copilului.
sanc]ionarea acestora dac` sunt g`si]i Comitetul solicit` cu insisten]` Statului
vinova]i: Parte s` \[i intensifice eforturile pentru a
„|n contextul articolului 37 litera (a) din elimina cauzele [i inciden]a torturii [i a
Conven]ie, Comitetul este preocupat de tratamentelor crude, inumane sau de-
numeroasele rapoarte care indic` faptul gradante asupra copiilor din partea po-
c` tratamentul necorespunz`tor, pedep- li]iei, a for]elor armate, a profesorilor [i
sele corporale, tortura [i abuzul sexual a membrilor familiei, printre al]ii, pentru
al copiilor afla]i \n institu]ii de deten]ie a opri [i a preveni astfel de \nc`lc`ri ale
constituie acte de rutin`, la fel ca [i acu- drepturilor copilului [i pentru a garanta
za]iile privind cazurile de omor asupra c` persoanele care r`spund de aceste
acte sunt aduse \n fa]a instan]ei. |n plus,
copiilor care trìesc [i/sau muncesc pe
str`zi, acestea fiind comise de membri ai Comitetul recomand` Statului Parte s`
ia \n considerare posibilitatea de a
37
for]elor de ordine.
Comitetul recomand` s` se prevad` acorda compensa]ii victimelor torturii [i
obligativitatea \nregistr`rii fiec`rui copil ale altor acte similare“ (Republica De-
dus la o sec]ie de poli]ie, incluzând ora, mocrat` Congo IRCO, Add. 153, paragra-
data [i motivul deten]iei, precum [i fele 32 [i 33. Vezi, de exemplu, Africa de
faptul c` astfel de deten]ii trebuie s` fie Sud IRCO, Add. 122, paragraful 21; Re-
\n mod obligatoriu [i frecvent analizate publica Dominican` IRCO, Add. 150, pa-
de un magistrat. Comitetul \ncurajeaz` ragrafele 28 [i 29).
Statul Parte s` modifice sec]iunile 53 [i Comitetul a subliniat importan]a proce-
54 din Codul de procedur` penal`, astfel durilor de \naintare a plângerilor (vezi
\ncât examenul medical, inclusiv verifi- Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
carea vârstei, s` fie obligatoriu \n mo- telor Periodice, paragraful 61; vezi, de
mentul intr`rii \n deten]ie [i ulterior la asemenea, articolul 12, pagina 202), \n
intervale regulate“ (India IRCO, Add. special pentru copiii institu]ionaliza]i.
115, paragrafele 38 [i 39). Comitetul a adoptat recomand`ri detali-
„Având \n vedere recomandarea sa (vezi ate \n privin]a accesului copiilor la pro-
CRC/C/15/Add. 30, paragraful 17) privind cedurile de \naintare a plângerilor, ca
nevoia de a realiza investiga]ii speciale urmare a primei sale Dezbateri Generale
\n cazurile de \nc`lcare grav` a dreptu- asupra „Violen]ei \mpotriva copiilor”
rilor omului care implic` copii, Comite- (Raportul celei de-a XXV-a sesiuni, sep-
tul regret` lipsa de informa]ii ulterioare tembrie/octombrie 2000, CRC/C/100, pa-
asupra acestei probleme [i \[i exprim` gina 134; vezi articolul 19, pagina 312).
din nou preocuparea fa]` de cazurile \n |n raportul Dezbaterii sale Generale pri-
care copiii str`zii au fost tortura]i [i su- vind „Administrarea justi]iei juvenile”,
pu[i unui tratament necorespunz`tor de Comitetul pentru Drepturile Copilului a
c`tre poli]ie [i/sau grup`ri paramilitare. subliniat importan]a efectu`rii de vizite
Comitetul face apel la Statul Parte s` ia periodice \n institu]ii [i a monitoriz`rii
m`suri eficiente pentru a garanta c` independente a acestora [i a remarcat,
astfel de acte sunt abordate corespunde asemenea, eforturile Comisiei pentru
z`tor \n cadrul procesului judiciar, \n ve- Drepturile Omului de a introduce un
derea evit`rii nepedepsirii f`pta[ilor. |n sistem de vizite periodice \n locurile de
continuare, Comitetul recomand` Statu- deten]ie, prin intermediul unui Protocol
lui Parte s` instituie programe de \ngri- Facultativ la Conven]ia |mpotriva Tortu-
jire [i reabilitare pentru copiii victime ale rii [i a Altor Tratamente sau Pedepse
torturii [i ale tratamentului necorespun- Crude, Inumane sau Degradante (Rapor-
z`tor“ (Columbia 2RCO, Add. 137, para- tul celei de-a X-a sesiuni, octombrie/ no-
grafele 38 [i 39). iembrie 1995, CRC/C/46, paragraful 229).
„Comitetul este profund \ngrijorat de Tipuri de pedepse inumane sau de-
faptul c` unii copii sunt, \n mod periodic, gradante
victime ale unor tratamente crude, inu-
mane sau degradante, constând uneori |n Comentariul sù General pe marginea

articolului 7 din Pactul Interna]ional cu practici contravin dispozi]iilor articolului
privire la Drepturile Civile [i Politice, 37 [i ale articolului 19, precum [i reguli-
Comitetul pentru Drepturile Omului lor [i principiilor Organiza]iei Na]iunilor
arat` c` interzicerea torturii [i a tra- Unite referitoare la justi]ia juvenil`, pe
tamentelor sau pedepselor crude, inu- care Comitetul le-a sus]inut \n mod con-
mane sau degradante cuprinde [i pe- secvent deoarece ofer` standarde rele-
depsele corporale: „Interdic]ia prev`zu- vante:
t` \n articolul 7 nu se refer` doar la ac- „Regulile de la Beijing”: regula 17.3
tele care provoac` suferin]` fizic`, ci [i la (Principii directoare pentru hot`rârile
actele care provoac` suferin]` mental` judec`tore[ti [i sentin]e) arat` c`
victimei. |n plus, conform opiniei Comi- „Minorii nu vor fi supu[i pedepselor
tetului, interdic]ia trebuie s` cuprind` [i corporale”.
pedepsele corporale, inclusiv pedepsele
excesive aplicate ca sanc]iune pentru un Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
delict sau ca m`sur` educativ` sau pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
37 disciplinar`. |n acest sens, este necesar
s` se eviden]ieze faptul c` articolul 7
Libertate: regula 67 prevede c` „se
interzic cu stricte]e toate m`surile
prevede \n special protec]ia copiilor, a disciplinare care constituie tratamen-
elevilor [i a pacien]ilor din institu]ii de te crude, inumane sau degradante,
\nv`]`mânt sau medicale“ (Comitetul inclusiv pedepsele corporale ...”.
pentru Drepturile Omului, Comentariul Principiile de la Riyadh: \n paragraful
General 20, 1992, HRI/GEN/1/Rev.5, pa- 21 litera (h) se arat` c` sistemele de
gina 139). educa]ie trebuie s` acorde o aten]ie
Comitetul pentru Drepturile Copilului nu special` „evit`rii de m`suri discipli-
s-a limitat la a condamna doar pedep- nare aspre, \n special a pedepselor
sele „excesive”, ci a ar`tat \n Observa- corporale”; \n paragraful 54 se arat`
]iile sale finale asupra rapoartelor pre- c` „Nici un copil sau tân`r nu va fi
zentate de Statele P`r]i [i \n alte comen- supus unor m`suri de corec]ie sau
tarii c` orice pedeaps` corporal` apli- unor pedepse aspre sau degradante
cat` copiilor, oricât de u[oar` ar fi acas`, \n [coli sau \n orice alte in-
aceasta, este incompatibil` cu Conven- stitu]ii”.
]ia cu privire la Drepturile Copilului, ci- Comitetul a afirmat \n recomand`rile
tând, \n special, articolul 19 care prevede adoptate ca urmare a Dezbaterii Gene-
obliga]ia de a asigura protec]ia copiilor rale asupra „Violen]ei \mpotriva copii-
„\mpotriva tuturor formelor de violen]` lor” urm`toarele:
fizic` sau mental`“ [i, \n raport cu dis-
ciplina [colar`, articolul 28 paragraful (2)
\[i revizuiasc` \ntreaga legisla]ie rele-
[i articolul 37.
vant` pentru a se asigura c` sunt inter-
Comitetul a criticat \n special prevederile zise toate formele de violen]` \mpotriva
legale ale Statelor P`r]i care \ncearc` s` copiilor, indiferent cât de u[oare ar fi
delimiteze formele acceptabile de pe- acestea, inclusiv folosirea torturii sau a
depse corporale fa]` de cele inaccepta- oric`rui alt tratament crud, inuman sau
bile. |n multe din Observa]iile sale Finale degradant (cum ar fi biciuirea, pedepse-
asupra Rapoartelor Ini]iale ale Statelor le corporale sau orice alte m`suri vio-
P`r]i, Comitetul a solicitat o interdic]ie lente), folosite de sistemul de justi]ie ju-
clar` a tuturor pedepselor corporale – \n venil` sau \n orice alt context ca pe-
familie, \n cadrul altor sisteme de \ngri- deaps` sau m`sur` disciplinar`“ (Ra-
jire, \n [coli [i \n cadrul sistemului penal portul celei de-a XXV-a sesiuni, septem-
(pentru discu]iile complete, vezi articolul brie/octombrie 2000, CRC/C/100, pagina
19, pagina 317). 131. Pentru textul recomand`rilor adop-
|n urma examin`rii Rapoartelor Ini]iale tate ca urmare a zilelor de Dezbateri Ge-
ale Statelor P`r]i, Comitetul a constatat nerale din 2000 [i 2001, vezi pagina 312).
c` amput`rile, lapidarea, precum [i pe- Iat` câteva exemple din comentariile Co-
depsele corporale – inclusiv b`taia sau mitetului:
biciuirea – exist`, \n continuare, \n anu-
„Având \n vedere articolul 37 litera (a)
mite ]`ri, fiind aplicate copiilor \n urma
din Conven]ie, Comitetul este profund
sentin]elor emise de tribunale. Aceste

\ngrijorat de faptul c` persoanele sub inumane sau degradante, Raportorul
vârsta de 18 ani care au comis delicte Special pentru tortur` a f`cut referire la
pot fi supuse pedepselor corporale \n condi]iile de deten]ie a copiilor: „Supra-
temeiul Notei 2 din articolul 49 al Codu- popularea grav`, condi]iile neigienice
lui Penal Islamic sau pot fi supuse unei precum [i hrana [i \mbr`c`mintea nea-
variet`]i de tratamente [i pedepse cru- decvate [i/sau insuficiente sunt frecvent
de, inumane sau degradante, cum ar fi agravate de un deficit sau o absen]` de
amput`rile, biciuirea [i lapidarea, care personal preg`tit corespunz`tor. Astfel,
sunt aplicate sistematic de autorit`]ile rezult` o lips` de aten]ie fa]` de nevoile
judiciare. Al`turându-se Comitetului medicale, afective, educa]ionale, de rea-
pentru Drepturile Omului (CCPR/C/79/ bilitare [i recreative ale copiilor afla]i \n
Add. 25), Comitetul consider` c` aplica- deten]ie, ceea ce poate duce la condi]ii
rea unor astfel de m`suri este incom- care constituie tratament crud sau inu-
patibil` cu prevederile Conven]iei. man“. Raportorul Special a men]ionat [i
Comitetul recomand` Statului Parte s` sistemele de plasament familial [i insti-
\ntreprind` toate ac]iunile necesare
pentru a opri impunerea de pedepse
tu]iile reziden]iale pentru copii cu privire
la care „exist`, \n anumite cazuri, acu-
37
corporale \n temeiul Notei 2 din articolul za]ii privind tolerarea unor forme inu-
49 din Codul Penal Islamic, precum [i mane de disciplinare sau a unor forme
impunerea de amput`ri, biciuire, lapida- grave de neglijare“ (A/55/290, paragra-
re [i alte forme de tratament sau pedep- fele 10 [i 11).
se crude, inumane sau degradante asu-
pra persoanelor care au comis delicte |nchiderea \n izolator a copiilor
\nainte de \mplinirea vârstei de 18 ani“ |n Comentariul sù General pe marginea
(Republica Islamic` Iran IRCO, Add. 123, articolului 7 din Pactul Interna]ional cu
paragrafele 37 [i 38. Vezi, de asemenea, privire la Drepturile Civile [i Politice,
spre exemplu, Sudan IRCO, Add. 10, pa- Comitetul pentru Drepturile Omului
ragraful 17; Pakistan IRCO, Add.18, para- arat` c` „\nchiderea prelungit` \n izo-
grafele 12 [i 23; Zimbabwe IRCO, Add. lator a persoanelor aflate \n deten]ie sau
55, paragraful 21; Etiopia IRCO, Add.67, \nchisoare poate s` reprezinte unul din
paragraful 20 [i Etiopia 2RCO, Add.144, actele interzise de articolul 7“ (Comitetul
paragrafele 38 [i 39; Grenada IRCO, pentru Drepturile Omului, Comentariul
Add.121, paragraful 28; Arabia Saudit` General 20, 1992, HRI/GEN/1/ Rev. 5, p.
IRCO, Add.148, paragrafele 33 [i 34). 139). Astfel, plasarea unui copil \n izo-
Comitetul |mpotriva Torturii, care super- lator ridic` o problem` suplimentar` \n
vizeaz` Conven]ia |mpotriva Torturii [i a temeiul articolului 37 litera (a) din Con-
Altor Tratamente sau Pedepse Crude, ven]ie, pe lâng` problemele referitoare
Inumane sau Degradante, a mai consta- la limitarea libert`]ii.
tat c` pedepsele corporale „ar putea
constitui \n sine o \nc`lcare a Conven]i-
ei” (Vezi, de exemplu, Raportul Comite- „Nici pedeapsa capital` [i nici
tului \mpotriva torturii, Dosarele oficiale \nchisoarea pe via]` f`r` posi-
ale Adun`rii Generale, cea de-a L-a se-
siune, Suplimentul nr. 44, (A/50/44), pa-
bilitatea eliber`rii nu vor fi pro-
ragrafele 169 [i 177). |n anul 2001, nun]ate pentru infrac]iunile
Comisia pentru Drepturile Omului, \ntr-o comise de persoane sub vârsta
rezolu]ie asupra torturii [i a altor trata- de optsprezece ani”
mente sau pedepse crude, inumane sau
degradante, a reamintit guvernelor c` Articolul 37 litera (a) din Conven]ia cu
„pedepsele corporale, inclusiv cele asu- privire la Drepturile Copilului interzice
pra copiilor, pot reprezenta pedepse pedeapsa cu moartea pentru delictele
crude, inumane sau degradante sau comise de persoane sub vârsta de 18
chiar tortur`“ (E/CN.4/RES/2001/62, pa- ani; articolul 6, care prevede dreptul tu-
ragraful 5). turor copiilor la via]` [i la supravie]uire
|n raportul sù din 2000 c`tre Adunarea [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului,
General` privind problema torturii [i a are acela[i efect. Dup` cum se arat` \n
altor tratamente sau pedepse crude, articolul 6 (pagina 99), Pactul Interna-

]ional cu privire la Drepturile Civile [i Po- comise \nainte de \mplinirea vârstei de
litice prevede (\n articolul 6): „Sentin]ele 18 ani, care contravin articolului 37 litera
de pedeaps` capital` nu vor fi impuse (a) din Conven]ie“ (Raportul celei de-a
pentru infrac]iunile comise de persoane XXV-a sesiuni, septembrie/octombrie
cu vârsta sub optsprezece ani [i nu vor fi 2000, CRC/C/100, p. 130).
aplicate femeilor \ns`rcinate“ (paragra- Comitetul pentru Drepturile Copilului a
ful 5). (Un al doilea Protocol Facultativ la ridicat aceast` problem` \n cazul mai
Pact, adoptat de Adunarea General` \n multor State P`r]i [i a subliniat c` nu
1989, are ca obiectiv abolirea pedepsei este suficient ca pedeapsa cu moartea
cu moartea: conform articolului 1 din s` nu se aplice pentru copii. Interzicerea
acest protocol, nici o persoan` din juris- acesteia trebuie confirmat` \n legisla]ie.
dic]ia unui Stat Parte la protocol nu |n plus, paragraful (a) interzice sentin]ele
poate fi executat`). Raportorul Special de \nchisoare pe via]` f`r` posibilitate
pentru execu]ii extrajudiciare, sumare de eliberare pentru delictele comise
sau arbitrare se ocup` de restric]iile pri-
37 vind recurgerea la pedeapsa capital`, in-
clusiv privind interzicerea acesteia \n
\nainte de \mplinirea vârstei de 18 ani,
iar, \n aceast` privin]`, trebuie subliniat
c` paragraful (b) prevede c` orice deten-
cazul delincven]ilor minori. |n raportul ]ie sau \ncarcerare \n \nchisoare trebuie
sù din anul 2001 c`tre Comisia pentru folosite „doar ca m`suri de ultim` in-
Drepturile Omului, Raportorul Special stan]` [i pentru cea mai scurt` perioad`
constat` cu \ngrijorare, situa]ia din Sta- de timp posibil`”.
tele Unite, „unde aproximativ 70 de per-
soane au primit \n prezent, sentin]a de Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu
pedeaps` cu moartea pentru infrac]iuni privire la „sentin]ele pe perioad` nede-
pe care le-au comis \n perioada când nu terminat`”, precum [i cu privire la sen-
\mpliniser` \nc` 18 ani. S-a ar`tat c` 13 tin]ele de \nchisoare pe via]`, f`r` posi-
astfel de delincven]i minori au fost bilitate de eliberare:
executa]i \n Statele Unite \ncepând din „Comitetul este preocupat de prezentul
1990. Conform informa]iilor furnizate de sistem de justi]ie juvenil`, inclusiv de
guvernul Statelor Unite, \n ultimii doi ani absen]a unei interdic]ii clare prin lege a
10 persoane au fost condamnate la pedepsei capitale, a \nchisorii pe via]`
moarte, iar [ase au fost executate pentru f`r` posibilitate de eliberare [i a sentin-
infrac]iuni comise \n perioada \n care ]elor pe perioad` nedeterminat` ...“
acuza]ii nu \mpliniser` \nc` vârsta de 18 (Zimbabwe IRCO, Add. 55, paragraful
ani“. Raportorul Special arat` c`, \n peri- 21).
oada analizat`, s-au \nregistrat execu]ii
|n mod frecvent, Comitetul a constatat
ale unor persoane care nu \mpliniser`
existen]a \ntr-un Stat Parte a pedepsei
vârsta de 18 ani \n momentul comiterii
capitale [i a \nchisorii pe via]` f`r` posi-
infrac]iunii \n Republica Democrat` Con-
bilitatea de eliberare, \n sistemul de jus-
go, Afghanistan, Republica Islamic` Iran
ti]ie care se aplic` minorilor:
[i Statele Unite. Raportorul Special arat`
c` cel pu]in 75 de ]`ri [i teritorii au abolit „Comitetul este, \n continuare, preocu-
pedeapsa capital` pentru toate infrac]iu- pat de faptul c` legisla]ia na]ional` pare
nile, iar aproximativ 30 dintre acestea au s` permit` condamnarea la moarte a co-
procedat astfel \n ultimii 10 ani (Raport piilor cu vârste cuprinse \ntre 16 [i 18
al Raportorului Special pentru execu]ii ani, acordându-se o suspendare de exe-
extrajudiciare, sumare sau arbitrare, E/ cutare a sentin]ei de doi ani. Comitetul
CN.4/2001/9, paragrafele 79, 80 [i 91). consider` c` impunerea unor sentin]e
de pedeaps` capital` cu suspendare
|n cadrul recomand`rilor adoptate ca ur-
asupra copiilor constituie un tratament
mare a Dezbaterii Generale asupra „Vio-
sau o pedeaps` crud`, inuman` sau de-
len]ei \mpotriva copiilor“ (septembrie
gradant`. Conform opiniei Comitetului,
2000), Comitetul
dispozi]iile men]ionate anterior din le-
„... face apel la Statele P`r]i s` abroge gisla]ia na]ional` sunt incompatibile cu
de urgen]` orice dispozi]ie legislativ` principiile [i dispozi]iile Conven]iei, \n
care permite impunerea unor sentin]e special cu cele din articolul 37 litera (a)“
inacceptabile (pedeapsa capital` sau (China IRCO, Add. 56, paragraful 21).
\nchisoarea pe via]`) pentru delictele
„Având \n vedere articolele 6 [i 37 litera

(a) din Conven]ie, Comitetul este pro- \nc`lcarea dreptului la via]` prin practica
fund preocupat de aplicabilitatea pedep- «omorurilor pentru salvarea onoarei»,
sei cu moartea pentru infrac]iunile co- care au o mare inciden]` \n regiunile
mise de persoane sub vârsta de 18 ani [i estice [i sud-estice ale ]`rii [i \n rândul
subliniaz` faptul c` o astfel de pedeaps` celor care au emigrat recent la ora[e;
este incompatibil` cu dispozi]iile Con- prin aceast` practic`, membrii familiei
ven]iei. ucid femeile care sunt b`nuite a nu fi
Comitetul recomand` ferm ca Statul caste. Comitetul observ` c`, adeseori,
Parte s` \ntreprind` ac]iuni imediate atât victimele cât [i f`pta[ii sunt minori.
pentru a opri [i a aboli prin lege impune- Având \n vedere articolul 2 (nediscrimi-
rea pedepsei capitale pentru infrac]iuni nare), articolul 3 (interesul superior al
comise de persoane sub vârsta de 18 copilului), articolul 6 (dreptul la via]`) [i
ani“ (Republica Islamic` Iran IRCO, Add. articolul 19 (protec]ia \mpotriva tuturor
123, paragrafele 29 [i 30. Vezi, de ase- formelor de violen]`) din Conven]ie [i \n
menea, Guatemala IRCO, Add. 58, para- concordan]` cu rezolu]ia 2001/45 a
graful 15; Nigeria IRCO, Add. 61, para-
graful 20; Republica Democrat` Congo
Comisiei pentru Drepturile Omului, cu
recomand`rile Raportorului Special
37
IRCO, Add. 153, paragraful 75). pentru execu]ii extrajudiciare, sumare
sau arbitrare (E/CN.4/2001/9, paragrafele
Execu]iile extrajudiciare 38 - 41) [i cu Observa]iile Finale ale Co-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu mitetului pentru Eliminarea Discrimin`-
privire la „execu]iile extrajudiciare”: rii |mpotriva Femeilor (A/52/38/Rev.1,
paragrafele 179 [i 195), Comitetul reco-
„Comitetul recomand` realizarea de an-
mand` ferm Statului Parte s` \[i revizu-
chete asupra cazurilor de execu]ii extra-
iasc` rapid legisla]ia \n vederea solu]io-
judiciare, de dispari]ii [i tortur` care sur-
n`rii problemei acestor crime, \n mod
vin \n contextul violen]ei interne ce do-
eficient [i \n vederea elimin`rii tuturor
min` \n mai multe regiuni ale ]`rii ...“
dispozi]iilor care permit reducerea sen-
(Peru IRCO, Add. 8, paragraful 16).
tin]ei, dac` omorul este comis din mo-
Una din rezolu]iile din 1989 ale Comite- tive legate de onoare. De asemenea,
tului Economic [i Social al Organiza]iei Comitetul recomand` elaborarea [i
Na]iunilor Unite propune Principiile pen- implementarea eficient` a unei campa-
tru Prevenirea [i Anchetarea Eficient` a nii de sensibilizare [i de educa]ie, \n care
Execu]iilor \n Afara Legii, Arbitrare [i Su- s` fie implica]i [i liderii religio[i [i liderii
mare (rezolu]ia 1989/65, 24 mai 1989). comunit`]ilor, pentru a combate eficient
Raportorul Special pentru execu]iile ex- atitudinile discriminatorii [i tradi]iile
trajudiciare, sumare sau arbitrare con- nocive care le afecteaz` pe fete, \n spe-
sider` c`, omorurile pentru salvarea cial \n regiunile estice [i sud-estice ale
onoarei intr` sub inciden]a mandatului ]`rii, demonstrând c` aceste practici
sù. |n raportul sù din anul 2001 c`tre sunt inacceptabile din punct de vedere
Comisia pentru Drepturile Omului, Ra- social [i moral. De asemenea, Statul Par-
portorul a afirmat c` „Raportorul Spe- te trebuie s` asigure o preg`tire special`
cial nu se ocup` de toate cazurile privind [i resurse adecvate pentru personalul
astfel de omoruri, ci se limiteaz` s` ac- for]elor de ordine, \n vederea protej`rii
]ioneze \n cazurile \n care statul fie apro- cât mai eficiente a fetelor care se con-
b`, fie sus]ine aceste acte, sau extinde frunt` cu riscul de a fi «ucise pentru
impunitatea f`pta[ilor acordând o sus- salvarea onoarei» [i \n vederea urm`ririi
]inere tacit` acestei practici“ (E/CN.4/ penale eficiente a acestor cazuri“ (Turcia
2001/9, paragraful 41). Cu ocazia celei IRCO, Add. 152, paragrafele 31 [i 32).
de-a LV-a sesiuni, Adunarea General` a
adoptat rezolu]ia 55/66 intitulat` „Efor-
turile \n vederea elimin`rii crimelor \m- „Nici un copil s` nu fie privat
potriva femeilor, comise \n numele o-
de libertate \n mod ilegal sau
noarei”.
arbitrar. Arestarea, deten]ia
|n urma examin`rii Raportului Ini]ial al
Turciei \n 2001, Comitetul a remarcat: sau \ncarcerarea unui copil se
„Comitetul este profund preocupat de vor face \n conformitate cu

legea [i vor fi utilizate numai cep]ia cazurilor \n care aceasta este
rezultatul condamn`rii pentru comiterea
ca m`sur` de ultim` instan]` unui delict; „\ncarcerarea“ se refer` la
[i pentru cea mai scurt` pe- privarea de libertate care rezult` \n urma
rioad` de timp posibil`” unei condamn`ri. |n paragraful 4 din
articolul 9 al Pactului Interna]ional cu
|n ceea ce prive[te privarea de libertate privire la Drepturile Civile [i Politice se
impus` de autorit`]i sau organisme pu- arat` c`: „Orice persoan` privat` de
blice, Comitetul a adoptat defini]ia limi- libertate prin arestare sau deten]ie are
t`rii libert`]ii cuprins` \n Regulile Orga- dreptul s` intenteze o ac]iune \n justi]ie
niza]iei Na]iunilor Unite pentru protec]ia \n fa]a unui tribunal pentru ca acel
minorilor priva]i de libertate: „Privarea tribunal s` decid` f`r` \ntârziere cu
de libertate desemneaz` orice form` de privire la legalitatea deten]iei persoanei
deten]ie sau \ncarcerare sau de plasare a \n cauz` [i s` dispun` eliberarea
unei persoane \ntr-o alt` institu]ie acesteia dac` deten]ia nu este legal`”.
37 public` sau privat` din care persoanei \n
cauz` nu i se permite s` plece de bun`
Articolul 37 litera (b) din Conven]ie pre-
vede c` nici o limitare a libert`]ii copii-
voie, \n urma dispozi]iei oric`rei auto-
lor, fie c` are loc \n cadrul sistemului de
rit`]i judiciare, administrative sau a altei
justi]ie juvenil` sau \n alt mod, nu
autorit`]i publice“ (vezi Instruc]iuni pen-
trebuie s` fie arbitrar` [i trebuie s` fie
tru elaborarea Rapoartelor Periodice,
autorizat` \n temeiul legisla]iei. Formu-
paragraful 137, not`).
larea de la litera (b), sus]inut` ferm de
Paragraful (1) din articolul 9 al Pactului regulile [i principiile relevante ale
Interna]ional cu privire la Drepturile Organiza]iei Na]iunilor Unite, subliniaz`
Civile [i Politice arat` c`: „1. Fiecare faptul c` limitarea libert`]ii pentru per-
persoan` are dreptul la libertatea [i se- soanele sub 18 ani trebuie s` se produc`
curitatea persoanei sale. Nimeni nu \n mod excep]ional – s` fie o m`sur` de
poate fi supus unei arest`ri sau deten]ii ultim` instan]` [i \ntotdeauna „pentru
arbitrare. Nimeni nu este privat de liber- cea mai scurt` perioad` de timp
tate decât din motivele [i conform pro- posibil`”.
cedurilor prev`zute de lege“. |ntr-unul
|n timpul discu]iei asupra Raportului Ini-
din Comentariile sale Generale, Comite-
]ial al Nigeriei, un membru al Comite-
tul pentru Drepturile Omului subliniaz`
tului „a ar`tat c` expresia ‘de ultim`
c` „paragraful 1 se aplic` tuturor situa-
instan]`’ din articolul 37 al Conven]iei a
]iilor de privare de libertate, fie \n cazuri
fost, adeseori, \n]eleas` gre[it ca referin-
penale sau \n alte cazuri, cum ar fi, de
du-se la copiii vinova]i de infrac]iuni gra-
exemplu, bolile psihice, vagabondajul,
ve; expresia \ns` se referea la faptul c`
dependen]a de droguri, scopurile educa-
\nchiderea \n \nchisoare putea fi folosit`
]ionale, controlul imigra]iei etc“ (Comi-
numai dac` nu exista nici o alt` mo-
tetul pentru Drepturile Omului, Comen-
dalitate de a-i asigura copilului protec]ia
tariul General 8, 1982, HRI/GEN/1/Rev. 5,
necesar`. Expresia ‘pentru cea mai
pagina 117).
scurt` perioad` de timp posibil`’ implic`
Cu ocazia examin`rii Rapoartelor Ini]iale faptul c` trebuie identificate alte m`suri
ale Statelor P`r]i, Comitetul pentru decât condamnarea la \nchisoare ...“
Drepturile Copilului a constatat c` exist` (Nigeria SR. 323, paragraful 56).
mai multe moduri, \n diferite sisteme,
|n plus, \n ceea ce prive[te sistemul de
prin care libertatea copiilor este limitat`,
justi]ie juvenil`, articolul 40 subliniaz`
\n sistemele de protec]ie social`, s`-
scopul general de a promova sentimen-
n`tate, imigra]ie dar [i \n cele penale.
tul demnit`]ii [i al valorii copilului, pre-
„Arestarea”, „deten]ia“ [i „\ncarcera- cum [i reintegrarea acestuia, \n special
rea“ au fost definite \n Setul de principii dorin]a de a evita, dac` este cazul, recur-
pentru protec]ia tuturor persoanelor gerea la proceduri judiciare [i de a pro-
aflate \n orice form` de deten]ie sau mova alternative la \ngrijirea institu]io-
\nchisoare: „arestarea“este actul „prin nal` (vezi pagina 713).
care se re]ine o persoan` suspectat` de
Regula 7 din „Regulile de la Beijing“ sta-
a fi comis un delict”; „deten]ia“ repre-
bile[te \n detaliu „Principiile directoare
zint` orice privare de libertate, cu ex-

pentru hot`râri judec`tore[ti [i sen- m` pentru restric]ionarea libert`]ii. |n In-
tin]e”: struc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
„(b) Limit`rile cu privire la libertatea telor Periodice, Comitetul solicit` infor-
personal` a minorului se impun numai ma]ii \n temeiul articolului 1 (defini]ia
\n urma unei analize atente [i se res- copilului) cu privire la orice vârst` mini-
trâng la nivelul minim posibil. m` legal` stabilit` \n legisla]ia na]ional`
pentru privarea de libertate, „inclusiv
(c) Privarea de libertate personal` nu se prin arestare, deten]ie sau \ncarcerare,
impune decât dac` minorul este con- inter alia \n domeniile legate de adminis-
damnat pentru o fapt` grav` care im- trarea justi]iei, solicitarea azilului [i pla-
plic` violen]a \mpotriva unei alte per- sarea copiilor \n institu]ii de \ngrijire [i
soane sau continuarea comiterii unor de s`n`tate“ (paragraful 24).
delicte grave [i dac` nu exist` nici o alt`
metod` adecvat` de a reac]iona la Comitetul [i-a exprimat preocuparea
aceast` problem`. fa]` de durata restric]ion`rii libert`]ii co-
(d) Bun`starea minorului trebuie s` fie

factorul esen]ial la analizarea cazului
piilor \n arest [i pe durata desf`[ur`rii
anchetei (arest preventiv), precum [i 37
fa]` de durata sentin]elor, atât \n ge-
acestuia ...” neral, cât [i \n situa]ii specifice. Trebuie
|n rezolu]ia Adun`rii Generale a Organi- subliniat faptul c` articolul 37 litera (d)
za]iei Na]iunilor Unite de adoptare a prevede dreptul de a contesta legalitatea
Regulilor Organiza]iei Na]iunilor Unite oric`rei priv`ri de libertate \n fa]a unui
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- tribunal sau a altui organism adecvat „[i
bertate (rezolu]ia 45/113, 14 decembrie de a ob]ine o hot`râre prompt` \n urma
1990 [i Anexa) se arat` c` „minorii pri- unei astfel de ac]iuni”.
va]i de libertate sunt extrem de vulne- |n anumite cazuri, Comitetul [i-a expri-
rabili fa]` de abuz, victimizare [i \nc`lca- mat preocuparea general` cu privire la
rea drepturilor lor“ [i se afirm` c` „insti- faptul c`:
tu]ionalizarea unui minor trebuie s` fie
\ntotdeauna o m`sur` de ultim` instan]` „...Privarea de libertate trebuie conside-
[i pentru perioada minim` de timp rat` \ntotdeauna ca m`sur` de ultim`
necesar`“. |n Regula 2 se arat` c` „Pri- instan]` [i trebuie s` se acorde o aten]ie
varea de libertate a unui minor trebuie deosebit` m`surilor de reabilitare, recu-
s` fie o m`sur` de ultim` instan]`, care per`rii psihice [i reintegr`rii sociale ...“
s` se aplice pe perioada minim` de timp (Egipt IRCO, Add. 5, paragraful 14).
necesar` [i trebuie s` se limiteze la ca- „O aten]ie special` trebuie acordat` pri-
zuri excep]ionale. Durata pedepsei tre- v`rii de libertate, numai ca m`sur` de
buie hot`rât` de c`tre autoritatea judi- ultim` instan]` [i pentru cea mai scurt`
ciar`, f`r` a elimina posibilitatea elibe- perioad` de timp posibil` ...“ (Myanmar
r`rii timpurii a minorului”. IRCO, Add. 69, paragraful 46. Vezi, de
Regulile Standard Minime ale Organiza- asemenea, Bulgaria IRCO, Add. 66, pa-
]iei Na]iunilor Unite privind M`surile ragraful 19).
Non-custodiale (Regulile de la Tokyo) au Arestarea, arestul preventiv
fost adoptate \n 1990 pentru a stabili o
serie de principii fundamentale care s` |n ceea ce prive[te arestarea, Comitetul
promoveze folosirea m`surilor de non- pentru Drepturile Omului a afirmat, \n
custodiale, \n general, precum [i m`su- Comentariul sù General pe marginea
rile minime de protec]ie pentru persoa- articolului 9 al Pactului Interna]ional cu
nele care beneficiaz` de solu]ii alter- privire la Drepturile Civile [i Politice, c`,
native la \nchisoare. |n aceste Reguli se „\n cazuri penale, orice persoan` ares-
arat` c` nu trebuie s` se fac` nici o dis- tat` sau de]inut` trebuie s` fie adus`
criminare la aplicarea acestora pe motiv «cu promptitudine» \n fa]a unui judec`-
de vârst` (regula 2.2). tor sau a unui alt func]ionar abilitat prin
lege s` exercite competen]e judiciare.
Comitetul pentru Drepturile Copilului Legisla]ia din majoritatea Statelor P`r]i
[i-a exprimat preocuparea fa]` de folosi- prevede limite de timp mai precise, iar,
rea restric]ion`rii libert`]ii \n cazul unor conform opiniei Comitetului, \ntârzierile
copii cu vârst` mic` [i a subliniat c` le- \n acest cazuri nu pot dep`[i câteva zile
gisla]ia trebuie s` prevad` o vârst` mini-

...“. Comitetul pentru Drepturile Omului 39, 40, 65 [i 66).
afirm` \n continuare c` „arestul pre- |n ceea ce prive[te impactul legisla]iei
ventiv trebuie s` constituie o excep]ie [i pentru st`ri de urgen]` \n Irlanda de
s` fie cât mai scurt posibil“ (Comitetul Nord, care face parte din Regatul Unit al
pentru Drepturile Omului, Comentariul Marii Britanii [i al Irlandei de Nord, Co-
General 8, 1982, HRI/GEN/1/Rev. 5, pa- mitetul a fost preocupat de deten]ia f`r`
gina 117). acuza]ie a unor copii cu vârste foarte
|n Regulile de la Beijing (regula 10 (2)) se mici pe perioade de pân` la [apte zile:
arat` c`, \n urma re]inerii unui minor, „... Comitetul este preocupat de absen]a
„Un judec`tor sau orice alt func]ionar unor m`suri de protec]ie eficiente care
sau organism competent va analiza f`r` s` previn` tratamentul necorespunz`tor
\ntârziere problema eliber`rii acestuia”. al copiilor \n temeiul legisla]iei pentru
|n Reguli se arat`, de asemenea: „Ares- st`ri de urgen]`. |n acest sens, Comitetul
tul preventiv se folose[te numai ca m`- observ` c`, \n conformitate cu acelea[i
37 sur` de ultim` instan]` [i pentru cea mai
scurt` perioad` de timp posibil`. Ori de
dispozi]ii legislative, se permite re]ine-
rea copiilor \nc` de la vârsta de 10 ani,
câte ori este posibil, arestul preventiv se timp de 7 zile, f`r` acuza]ie. De aseme-
va \nlocui cu m`suri alternative, cum ar nea, se arat` c` legisla]ia pentru st`ri de
fi supravegherea strict`, \ngrijirea urgen]` care acord` poli]iei [i armatei
intensiv` sau plasarea \ntr-o familie sau autoritatea de a opri, interoga [i perche-
\ntr-o institu]ie de \nv`]`mânt sau c`- zi]iona persoanele de pe strad` a dus la
min“ (regula 13). Regulile Organiza]iei depunerea unor plângeri de c`tre copiii
Na]iunilor Unite pentru protec]ia mino- care au fost trata]i necorespunz`tor. Co-
rilor priva]i de libertate arat` c`: „... mitetul este preocupat de aceast` situ-
Arestul preventiv trebuie evitat cât mai a]ie care ar putea duce la o lips` de
mult posibil [i se limiteaz` la situa]ii \ncredere \n sistemul de investigare [i
excep]ionale. De aceea, trebuie depuse de solu]ionare a acestor plângeri“ (Ma-
toate eforturile pentru a aplica m`suri al- rea Britanie IRCO, Add. 34, paragraful
ternative. Atunci când se recurge totu[i 10).
la arest preventiv, tribunalele pentru mi-
nori [i organele de anchet` vor acorda |ncarcerarea
cea mai \nalt` prioritate rezolv`rii cât
|n privin]a sentin]elor pentru infrac]iuni,
mai rapide a acestor cazuri pentru a asi-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu
gura c` deten]ia are cea mai scurt` du-
privire la sentin]ele de \ncarcerare pen-
rat` posibil` ...“ (regula 17).
tru copiii cu vârste mici [i, de asemenea,
Comitetul pentru Drepturile Copilului cu privire la sentin]ele de lung` durat`
[i-a exprimat frecvent preocuparea cu sau pe perioad` nedeterminat`:
privire la durata arestului preventiv care
„Comitetul constat` c` perioadele lungi
este permis \n Statele P`r]i. |n privin]a
de \ncarcerare pentru copiii delincven]i,
Boliviei, Comitetul [i-a exprimat preocu-
prev`zute \n legisla]ia penal` na]ional`,
parea cu privire la faptul c`
nu sunt \n conformitate cu dispozi]iile
„... un copil poate fi re]inut o perioad` articolului 37 din Conven]ie ...“ (Vietnam
excesiv de lung`, de 45 de zile \nainte de IRCO, Add. 3, paragraful 6).
a se lua o hot`râre cu privire la legalita-
„Comitetul remarc` c` sanc]iunile pre-
tea deten]iei copilului \n cauz`“ (Bolivia
v`zute \n legisla]ie pentru delincven]ii
IRCO, Add. 1, paragraful 11. Vezi, de ase-
juvenili, \n special \n cazurile care im-
menea, Belgia IRCO, Add. 38, paragraful
plic` pedeapsa capital` sau \nchisoarea
11; Madagascar IRCO, Add. 26, paragra-
pe via]`, reduse la \nchisoare pe via]` [i,
ful 16; Jamaica IRCO, Add. 32, paragra-
respectiv, la 20 de ani de \nchisoare,
ful 17; Slovenia IRCO, Add. 65, paragra-
sunt excesiv de drastice. Sentin]ele as-
fele. 19 [i 27).
pre, precum [i inciden]a deten]iei arbi-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea de- trare a minorilor [i presupusele condi]ii
osebit` fa]` de situa]iile \n care copiii au extrem de dificile de deten]ie nu sunt \n
fost re]inu]i, f`r` a li se permite comu- conformitate cu prevederile articolelor
nicarea cu alte persoane (vezi, de exem- 37 [i 40 din Conven]ie“ (Burkina Faso
plu, Turcia IRCO, Add. 152, paragrafele IRCO, Add. 19, paragraful 11).

|n ceea ce prive[te Marea Britanie, Co- m`surile de protec]ie prev`zute \n
mitetul [i-a exprimat preocuparea fa]` paragrafele (c) [i (d) trebuie s` se aplice
de introducerea „ordinelor de preg`tire \n mod egal, la fel ca [i standardele pre-
\n condi]ii de securitate“, care autorizea- v`zute \n regulile [i principiile relevante
z` re]inerea minorilor cu vârste cuprinse ale Organiza]iei Na]iunilor Unite.
\ntre 12 [i 14 ani, precum [i fa]` de alte Deten]ia copiilor \n raport cu solicitarea
extinderi ale sentin]elor de luare \n azilului [i imigra]ia
custodie:
Conform politicii |naltului Comisariat al
„... Comitetul recomand`, de asemenea, Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru
introducerea unei monitoriz`ri atente a Refugia]i (UNHCR), copiii refugia]i nu
noii Legi privind justi]ia penal` [i ordi- trebuie s` fie plasa]i \n deten]ie. |n
nea public` din 1994 pentru a asigura Instruc]iunile UNHCR pentru protec]ia [i
respectarea deplin` a Conven]iei cu pri- \ngrijirea copiilor refugia]i se arat` c`:
vire la Drepturile Copilului. |n mod spe- „Din nefericire, uneori, copiii refugia]i
cial, dispozi]iile Legii care permit, \ntre
altele, impunerea unor ordine de preg`-
sunt plasa]i \n deten]ie sau sunt ame-
nin]a]i cu deten]ia din cauza propriei lor
37
tire \n condi]ii de securitate asupra co- intr`ri ilegale, sau a p`rin]ilor lor, \n ]ara
piilor cu vârste cuprinse \ntre 12 [i 14 de azil. Având \n vedere c` deten]ia
ani, deten]ia pe durat` nedeterminat` [i poate fi extrem de nociv` pentru copii,
dublarea sentin]elor care poate fi im- trebuie s` se recurg` la aceasta «numai
pus` copiilor cu vârste cuprinse \ntre 15 ca m`sur` de ultim` instan]` [i pentru
[i 17 ani, trebuie revizuite \n sensul com- cea mai scurt` perioad` de timp posi-
patibilit`]ii lor cu principiile [i dispozi- bil`»”. |n Instruc]iuni se subliniaz` ne-
]iile Conven]iei“ (Marea Britanie IRCO, voia de regimuri speciale: „Trebuie de-
Add. 34, paragraful 36). puse eforturi sus]inute pentru ca ace[ti
„... Comitetul este de asemenea preocu- copii s` fie elibera]i din deten]ie [i
pat de faptul c` dispozi]iile din legisla]ia plasa]i \n alt tip de ad`post. Familiile tre-
na]ional`, conform c`rora un copil poate buie s` r`mân` \mpreun` \n perma-
fi de]inut «dup` dorin]a Maiest`]ii Sale», nen]`, inclusiv \n timpul deten]iei, [i
pot permite condamnarea copiilor f`r` trebuie s` fie eliberate \mpreun`“. De-
deosebire la deten]ie pe perioade ten]ia trebuie s` se desf`[oare \n con-
nedeterminate... formitate cu dispozi]iile legale ale sta-
...|n cele din urm`, Comitetul dore[te s` tului \n cauz` [i „trebuie s` se fac` o dis-
sublinieze faptul c` \n cadrul Conven]iei tinc]ie \ntre refugia]i/solicitan]i de azil [i
se prevede ca deten]ia s` fie o m`sur` al]i strìni”. Trebuie s` se respecte stan-
de ultim` instan]` [i s` se aplice pentru dardele interna]ionale, inclusiv cele din
cea mai scurt` perioad` de timp po- Conven]ie, precum [i regulile relevante
sibil`. Institu]ionalizarea [i deten]ia coale Organiza]iei Na]iunilor Unite (In-
piilor trebuie evitate cât mai mult posibil struc]iuni, paginile 86-88) (Concluzia
[i trebuie elaborate [i implementate m`- executiv` nr. 44 a UNHCR (1986) pune \n
suri alternative la aceste practici ...“ (Ni- discu]ie situa]iile limitate, \n care
geria IRCO, Add. 61, paragrafele 21 [i solicitan]ii de azil pot fi de]inu]i [i stabi-
40). le[te standardele fundamentale pentru
tratamentul acestora).
Deten]ia \n afara sistemului de justi]ie
juvenil` Politica UNHCR privind copiii refugia]i
impune personalului UNHCR s` urm`-
Dup` cum s-a ar`tat anterior (pagina reasc` \n mod specific protec]ia copiilor
562), Comitetul a subliniat faptul c` dis- refugia]i care sunt confrunta]i cu riscul
pozi]iile care limiteaz` restrângerea li- deten]iei (Politica UNHCR privind copiii
bert`]ii \n temeiul articolului 37 se aplic` refugia]i, Comitetul Executiv al UNHCR,
tuturor situa]iilor \n care are loc o astfel EC/SCP/82, paragraful 27).
de restrângere a libert`]ii, inclusiv, de
exemplu, \n cadrul institu]iilor de \ngri- Comitetul pentru Drepturile Copilului [i-a
jire [i de s`n`tate, sau \n cazurile \n care exprimat preocuparea fa]` de deten]ia
sunt implica]i copii care solicit` azil sau care \i afecteaz` pe copiii refugia]i sau
sunt refugia]i. Limitarea restric]ion`rii solicitan]i de azil sau pe cei strìni. De
libert`]ii prev`zut` \n paragraful (b) [i exemplu:

„Sub rezerva cerin]ei din Legea privind asupra copiilor considera]i ca nefiind
strìnii din 1997, de a se folosi «mijloace responsabili de infrac]iuni, „m`surile de
mai tolerante atunci când sunt implica]i corec]ie [i reabilitare care pot fi aplicate
minori», Comitetul este profund preocu- de c`tre judec`torul pentru minori se
pat de prevederile legislative care pot extinde la m`suri de luare \n custo-
permit deten]ia copiilor solicitan]i de azil die, acestea fiind de fapt resim]ite de mi-
pân` \n momentul deport`rii. Comitetul nor ca o sanc]iune“ (Chile IR, paragraful
face apel la Statul Parte s` revizuiasc` 237). |n timpul discu]iei, un membru al
practica de a-i plasa \n deten]ie pe copiii Comitetului a afirmat: „Privarea de li-
solicitan]i de azil, precum [i ca ace[ti co- bertate a fost inacceptabil` \n cazul co-
pii s` fie trata]i \n conformitate cu inte- piilor care aveau nevoie de protec]ie
resul superior al copilului [i având \n pentru c` fuseser` abandona]i [i supu[i
vedere dispozi]iile articolelor 20 [i 22 din unui tratament necorespunz`tor. Ace[ti
Conven]ie“ (Austria IRCO, Add. 98, copii nu comiseser` nici un delict
paragraful 27). \mpotriva legii... Privarea copiilor de 16
37 Comitetul este profund \ngrijorat de sau 17 ani de libertate timp de 15 zile
sau mai mult, \n a[teptarea unei decizii
\nc`lc`rile grave ale drepturilor la liber-
tatea de circula]ie [i de la alegerea pro- asupra capacit`]ii lor de discern`mânt,
priei re[edin]e, \n contextul politicii Sta- ar putea s` aib` efecte negative asupra
tului Parte privind re\ntregirea familiei. lor [i s` contravin` dispozi]iilor artico-
|n plus, Comitetul este preocupat de lului 37 din Conven]ie, \n special datorit`
num`rul mare de copii afla]i \n lag`rele faptului c` o astfel de deten]ie ar putea
de re\ntregire familial` [i de condi]iile s` se desf`[oare printre infractori con-
extrem de precare \n care ace[tia trebuie damna]i“. Un alt membru al Comitetului
s` trìasc`, acestea constituind, \n multe a ar`tat c` „dac` acei copii care au ne-
cazuri, tratamente crude, inumane [i de- voie de protec]ie ar fi plasa]i \ntr-o si-
gradante [i \nc`lcând numeroase stan- tua]ie \n care ar fi priva]i de libertate, ei
darde minime cu privire la drepturile ar fi de fapt priva]i de protec]ia legii“
copilului. (Chile SR. 148, paragrafele 34-35 [i 38).
Comitetul face apel la Statul Parte s` Comitetul a subliniat, de asemenea, c`,
finalizeze, f`r` \ntârziere, procesul de \n- nici un copil care sufer` de vreo boal`
chidere a lag`relor de re\ntregire a fa- psihic` nu trebuie s` fie de]inut \n
miliei [i, pân` la \nchiderea acestora, s` \nchisoare vreodat`:
garanteze respectarea tuturor dreptu- „Legea care permite plasarea copiilor cu
rilor civile [i a libert`]ilor copiilor [i ale probleme psihice \n \nchisori trebuie
familiilor lor care trìesc \n astfel de la- revizuit` de urgen]`“ (Nepal IRCO, Add.
g`re“ (Burundi IRCO, Add. 133, paragra- 57, paragraful 38).
fele 38 [i 39).
|n raportul sù c`tre Adunarea General`
Privarea de libertate a copiilor care au din 2000, Raportorul Special pentru tor-
nevoie de protec]ie tur` arat` c` a primit informa]ii privind
Comitetul a subliniat c` nu accept` s` se copii care sunt supu[i unor tratamente
recurg` la privarea de libertate pentru crude, inumane sau degradante \n
copiii care au nevoie de protec]ie. |n institu]ii f`r` caracter penal: „Spre deo-
Raportul sù Ini]ial, Chile arat` c`, „co- sebire de majoritatea adul]ilor, copiii pot
piii sub vârsta de 18 ani care au fost fi priva]i de libertate \ntr-un num`r mare
abandona]i, trata]i necorespunz`tor [i/ de institu]ii legale, altele decât cele
sau prezint` probleme de comporta- aferente sistemului de justi]ie penal` [i,
ment, pot fi priva]i de libertate sau liber- \n consecin]`, astfel de copii sunt extrem
tatea lor poate fi restrâns`”, ini]ial \n ca- de vulnerabili fa]` de anumite forme de
drul unui centru de observa]ie [i diag- tortur` sau de tratament necorespun-
nostic, iar apoi, atunci când un magistrat z`tor, \ntr-un cadru institu]ional... Spre
pentru minori decide s` aplice o m`sur` deosebire de deten]ia \n cadrul siste-
de protec]ie care poate include inter- mului de justi]ie, care, \n majoritatea
narea, \n institu]ii educa]ionale speciali- cazurilor, se desf`[oar` pe o perioad`
zate (Chile IR, paragrafele 54-55). Rapor- de timp prestabilit`, copiii sunt uneori
tul Ini]ial indic` faptul c`, \n timp ce stare]inu]i \n astfel de institu]ii [i supu[i
tul nu are dreptul de a impune sanc]iuni unor tratamente crude, inumane sau de-

gradante f`r` a exista o perioad` limit`, copii priva]i de libertate „\n mod ilegal,
o revizuire periodic` sau o supraveghere arbitrar sau conform legii”, asupra mo-
judiciar` a deciziei de plasare a copilului. tivelor [i perioadelor de privare de liber-
O astfel de \nchidere pe perioad` ne- tate, prev`zându-se faptul c` aceste date
determinat`, \n special \n institu]ii care trebuie s` fie defalcate (paragraful 141).
limiteaz` strict libertatea de mi[care, Faptul c` privarea de libertate are loc \n
poate constitui \n sine un tratament crud „institu]ii“, mai degrab` decât \n \nchi-
sau inuman“ (A/55/290, paragrafele 11 [i 12). sori, nu reduce nevoia de condi]ii stricte
de monitorizare etc. Conform articolului
3 paragraful (3) din Conven]ie, statele au
„Fiecare copil privat de liber- obliga]ia de a se asigura c` toate insti-
tate s` fie tratat \n mod uman tu]iile respect` standardele stabilite de
[i cu respectul cuvenit demni- autorit`]ile competente (vezi pagina 57).
t`]ii sale inerente ca fiin]`
uman` [i de o manier` care s` „|n mod special, orice copil 37
]in` seama de nevoile persoa- privat de libertate va fi separat
nelor de vârsta sa” de adul]i, cu excep]ia cazurilor
Aceast` dispozi]ie a articolului 37 subli- \n care se consider` c` este \n
niaz` faptul c`, copiii priva]i de libertate interesul superior al copilului
nu trebuie s`-[i piard` drepturile fun- s` nu se procedeze astfel”
damentale [i c` tratamentul lor trebuie
s` aib` \n vedere vârsta [i stadiul de dez- Principiul din articolul 37 litera (c) con-
voltare a copilului. |n regula 13 din ca- form c`ruia fiecare copil privat de
drul Regulilor Organiza]iei Na]iunilor libertate trebuie s` fie separat de adul]i
Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i este condi]ionat – „cu excep]ia cazurilor
de Libertate se arat` c`: „Minorii priva]i \n care se consider` c` este \n interesul
de libertate nu vor fi priva]i, din nici un superior al copilului s` nu se procedeze
motiv legat de statutul lor, de drepturile astfel”. |n Pactul Interna]ional cu privire
civile, economice, politice, sociale sau la Drepturile Civile [i Politice, articolul 10
culturale care li se cuvin conform legis- paragraful (2) litera (b) prevede: „Per-
la]iei na]ionale sau interna]ionale [i care soanele minore puse sub acuza]ie vor fi
sunt compatibile cu privarea de liber- separate de adul]i [i vor fi aduse cât mai
tate, cum ar fi drepturile [i beneficiile curând posibil \n fa]a cur]ii pentru a ob-
legate de protec]ia social`, libertatea de ]ine hot`rârea judec`toreasc`“. |n mod
asociere [i, la \mplinirea unei vârste mi- similar, \n Regulile Standard Minime
nime stabilite prin lege, dreptul de a se pentru Tratamentul Prizonierilor, regula
c`s`tori”. 8 litera (d) prevede: „Prizonierii tineri vor
Comitetul [i-a exprimat frecvent preocu- fi de]inu]i separat de adul]i”. |ntr-un Co-
parea fa]` de condi]iile din institu]iile de mentariu General pe marginea artico-
deten]ie [i alte locuri \n care libertatea lului 10 din Pactul Interna]ional cu pri-
copiilor este restrâns`. Comitetul a vire la Drepturile Civile [i Politice, Comi-
propus s` se aplice \n toate situa]iile tetul pentru Drepturile Omului afirm`:
standardele detaliate din „Regulile de la „Subparagraful 2 (b) prevede, inter alia,
Beijing“ [i Regulile Organiza]iei Na]iuni- ca persoanele minore puse sub acuza]ie
lor Unite pentru Protec]ia Minorilor Pri- s` fie separate de adul]i. Informa]iile
va]i de Libertate [i a ar`tat c` \n Con- furnizate \n rapoarte indic` faptul c` mai
ven]ie se solicit` proceduri eficiente de multe state nu iau \n considerare sufi-
monitorizare, inspec]ie [i depunere a cient faptul c` aceasta este o cerin]`
plângerilor, precum [i preg`tirea adec- absolut` a Pactului. Comitetul consi-
vat` a \ntregului personal. der`, a[a cum rezult` clar din textul
Pactului, c` abaterea de la obliga]iile
Comitetul a remarcat importan]a \nre- care le revin Statelor P`r]i, \n temeiul
gistr`rii tuturor copiilor priva]i de liber- subparagrafului 2 (b), nu poate fi justifi-
tate, iar \n Instruc]iunile pentru elabo- cat` de absolut nici un considerent“
rarea Rapoartelor Periodice se solicit` (Comitetul pentru Drepturile Omului,
informa]ii detaliate asupra num`rului de

Comentariul General 9, 1982, HRI/GEN/ Comitetul pentru Drepturile Copilului [i-
1/Rev. 5, pagina 119). a exprimat preocuparea cu privire la
Mai multe State P`r]i [i-au exprimat re- aceste rezerve [i a apreciat angajamen-
zervele sau au f`cut declara]ii cu privire tele f`cute de Statele P`r]i de a le revizui
la aceast` dispozi]ie din articolul 37. De \n vederea retragerii lor (vezi, de exem-
exemplu, Australia arat` c`: „... \n raport plu, Marea Britanie IRCO, Add. 34, para-
cu cea de-a doua tez` de la litera (c), graful 7; Canada IRCO, Add. 37, paragra-
obliga]ia de a separa copiii de adul]i \n ful 10; Islanda IRCO, Add. 50, paragraful
\nchisoare se accept` numai \n m`sura 4; Noua Zeeland` IRCO, Add. 71, para-
\n care autorit`]ile responsabile consi- graful 8).
der` c` o astfel de deten]ie \n \nchisoare Comitetul a f`cut comentarii cu privire la
este realizabil` [i \n concordan]` cu obli- situa]iile de neseparare [i a observat, de
ga]ia conform c`reia copiii trebuie s` asemenea, c` separarea de adul]i se
aib` posibilitatea de a p`stra leg`tura cu aplic` \n toate situa]iile de limitare a li-
37 familiile lor, având \n vedere situa]ia

geografic` [i demografic` a Australiei.
bert`]ii.
Separarea de]inu]ilor afla]i \n arest

De aceea, Australia ratific` Conven]ia cu
rezerva c` nu poate s` respecte obli- preventiv de al]i copii priva]i de liber-
ga]iile impuse prin articolul 37 litera (c)”. tate
Canada „accept` principiul general Pactul Interna]ional cu privire la
enun]at \n articolul 37 litera (c) din Con- Drepturile Civile [i Politice prevede: „Cu
ven]ie, dar \[i rezerv` dreptul de a nu \i excep]ia unor circumstan]e excep]io-
plasa pe copiii afla]i \n deten]ie separat nale, persoanele puse sub acuza]ie
de adul]i, \n situa]iile \n care acest lucru trebuie s` fie separate de persoanele
nu este adecvat sau realizabil”. Islanda condamnate [i trebuie s` fie supuse
observ` c` aceast` separare nu este unui tratament distinct corespunz`tor
obligatorie conform legisla]iei islandeze, statutului lor de persoane care nu au
dar c` legea prevede ca vârsta s` fie fost condamnate“ (articolul 10 paragra-
luat` \n considerare atunci când se de- ful (2) litera (a)). De asemenea, \n Re-
cide modul de plasare: „... se preco- gulile Standard Minime pentru Prizo-
nizeaz` ca deciziile privind \ncarcerarea nieri, se arat` c`: „Prizonierii care nu au
minorilor s` aib` \ntotdeauna \n vedere fost \nc` judeca]i vor fi separa]i de
interesul superior al minorului”. Noua prizonierii condamna]i“ (regula 8 litera
Zeeland` [i-a rezervat dreptul de a nu (b)). |n Regulile Organiza]iei Na]iunilor
aplica articolul 37 litera (c) „dac`, din Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i
cauza deficitului de spa]ii corespunz`- de Libertate se arat` c`: „... De]inu]ii
toare, deten]ia \n comun a minorilor cu care nu au fost judeca]i trebuie s` fie se-
adul]ii este inevitabil`; \n continuare, \[i para]i de delincven]ii minori condam-
rezerv` dreptul de a nu aplica articolul na]i“ (regula 17).
37 litera (c) dac` interesele altor minori
dintr-o unitate impun \ndep`rtarea unui
confirmat c` de]inu]ii care nu au fost
anumit delincvent minor sau dac` se
\nc` judeca]i trebuie separa]i de de]inu]ii
consider` c` deten]ia \n comun este be-
condamna]i. Comitetul
nefic` pentru persoanele vizate“. Marea
Britanie afirm`: „Dac`, \n orice moment, „...critic`, de asemenea, faptul c` exist`
exist` un deficit de spa]ii [i dot`ri adec- situa]ii de copii re]inu]i care de[i nu sunt
vate pentru o anumit` persoan` \n ca- condamna]i \nc` pentru nici o infrac-
drul oric`rei institu]ii \n care sunt de]i- ]iune, sunt plasa]i \n deten]ie \n acela[i
nu]i tineri delincven]i sau dac` deten]ia spa]iu cu persoane condamnate“ (Ior-
\n comun a adul]ilor [i a copiilor este dania IRCO, Add. 21, paragraful 16).
considerat` a fi benefic` pentru ambele „Comitetul ... este, de asemenea, preo-
categorii, Marea Britanie \[i rezerv` cupat de faptul c`, cel pu]in \ntr-un cen-
dreptul de a nu aplica articolul 37 litera tru principal de deten]ie, persoanele
(c) \n m`sura \n care acele dispozi]ii precare au fost condamnate [i cele \n curs
v`d deten]ia separat` a copiilor de a- de judecare nu sunt plasate separat“
dul]i” (CRC/ C/Rev. 8, pp. 16, 24, 34 [i 42). (Paraguay IRCO, Add. 75, paragraful 28).

„...[i va avea dreptul de a p`s- Dreptul de a contesta legalitatea oric`rei
priv`ri de libertate [i de a ob]ine o deci-
tra leg`tura cu familia sa prin zie prompt` este garantat prin articolul 8
coresponden]` [i prin vizite, \n din Declara]ia Universal` a Drepturilor
afara unor situa]ii excep]io- Omului: „Fiecare persoan` are dreptul la
nale” o solu]ionare eficient` de c`tre tribuna-
lele na]ionale competente \n cazul acte-
Paragraful (c) din articolul 37 prevede ca lor prin care se \ncalc` drepturile fun-
fiecare copil privat de libertate s` „aib` damentale conferite persoanei \n teme-
dreptul de a p`stra leg`tura cu familia sa iul constitu]iei sau al legii”, iar articolul 9
prin coresponden]` [i vizite, cu excep]ia paragraful (4) din Pactul Interna]ional cu
unor situa]ii excep]ionale”. Astfel de si- privire la Drepturile Civile [i Politice
tua]ii trebuie s` fie justificate \n contex- arat` c`: „Orice persoan` privat` de
tul principiilor Conven]iei, \n special al libertate prin arestare sau deten]ie are
interesului superior al copilului: dreptul de a \ntreprinde o ac]iune \nain-
„Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
tea unui tribunal pentru ca tribunalul s`
poat` hot`râ f`r` \ntârziere cu privire la
37
privire la compatibilitatea institu]iilor de
legalitatea acelei deten]ii [i s` poat` dis-
justi]ie juvenil` [i a penitenciarelor cu
pune eliberarea persoanei vizate dac`
articolul 37 din Conven]ie, [i la modul \n
deten]ia este ilegal`“. Comitetul pentru
care sunt protejate \n astfel de situa]ii
Drepturile Omului a formulat câteva
drepturile copilului la recreere [i la p`s-
comentarii cu privire la ceea ce consti-
trarea leg`turii cu familia sa“ (Federa]ia
tuie un „tribunal“ \n sensul acestei for-
Rus` IRCO, Add. 4, paragraful 14).
mul`ri [i remarc`, de asemenea, c` ar-
„|n plus, Comitetul este profund preo- ticolul 9 paragraful (4) din Pact se aplic`
cupat de condi]iile existente \n locurile tuturor cazurilor de deten]ie, inclusiv
de deten]ie pentru copii, \n special \n pri- celor dispuse de un organism sau de o
vin]a accesului copiilor la p`rin]ii lor ...“ autoritate administrativ` (vezi cazul
(Nigeria IRCO, Add. 61, paragraful 23). Antti Vuolanne vs. Finlanda (265/1987)
(7 aprilie 1989), Arhivele Oficiale ale
Adun`rii Generale, a XLIV-a sesiune,
„Fiecare copil privat de liber- Suplimentul nr. 40 A/44/40, anexa X,
tate s` aib` dreptul la acces sectorul J, etc., citat \n Drepturile omului
[i arestul preventiv, pagina 40).
prompt la asisten]` juridic`
sau la orice alt` asisten]` co- Setul de principii pentru protec]ia tutu-
ror persoanelor aflate \n orice form` de
respunz`toare, precum [i deten]ie sau de \ncarcerare (rezolu]ia
dreptul de a contesta lega- 43/173 a Adun`rii Generale, 9 decembrie
litatea priv`rii sale de libertate 1988, anex`) prevede \n cadrul princi-
piului 32: „1. O persoan` de]inut` sau
\n fa]a unui tribunal sau a unei avocatul acesteia va avea dreptul, \n
alte autorit`]i competente, in- orice moment, s` \nainteze o ac]iune \n
dependente [i impar]iale [i justi]ie conform legisla]iei na]ionale, \n
fa]a unei autorit`]i judiciare sau de alt
dreptul la o decizie prompt` \n tip, pentru a contesta legalitatea deten-
urma unei astfel de ac]iuni” ]iei persoanei \n cauz`, \n vederea ob]i-
nerii eliber`rii sale f`r` \ntârziere, dac`
Articolul 40 prevede detalii suplimentare
deten]ia este ilegal`. 2. Procedurile ...
asupra m`surilor de protec]ie care tre-
vor fi simple [i rapide [i nu vor implica
buie asigurate \n cadrul administr`rii
costuri pentru persoanele de]inute care
justi]iei juvenile, \n mod similar cu
nu dispun de mijloacele necesare. Auto-
„Regulile de la Beijing“ (Regulile Stan-
ritatea de deten]ie va prezenta, f`r` nici
dard minime ale Organiza]iei Na]iunilor
o \ntârziere nejustificat`, persoana
Unite privind Administrarea Justi]iei
de]inut` \n fa]a autorit`]ii care exa-
Juvenile) [i cu alte instrumente (pentru
mineaz` cazul”. |n 1992, o rezolu]ie a
textul complet al discu]iei, vezi articolul
Comisiei pentru Drepturile Omului
40, pagina 713).
(1992/35) f`cea apel la statele care nu

instituiser` \nc` astfel de proceduri s` pune plângeri atunci când ace[tia sunt
fac` acest lucru. victime ale \nc`lc`rii drepturilor lor fun-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a damentale, inclusiv \n cazurile de trata-
formulat comentarii cu privire la lipsa de ment necorespunz`tor [i de abuz sexual
asisten]` juridic` corespunz`toare. Con- ...“ (Raportul celei de-a X-a sesiuni,
form articolului 1 (defini]ia copilului), octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/46,
Comitetul solicit` informa]ii cu privire la paragraful 220).
orice vârst` legal` stabilit` \n legisla]ie Dup` cum s-a ar`tat anterior, Comitetul
pentru „consiliere ... juridic` f`r` con- a adoptat recomand`ri detaliate privind
sim]`mântul p`rin]ilor“ (Instruc]iuni accesul copiilor la proceduri de depu-
pentru elaborarea Rapoartelor Perio- nere a plângerilor, ca urmare a Dez-
dice, paragraful 24). baterii sale Generale asupra „Violen]ei
Comitetul a subliniat faptul c` m`surile \mpotriva copiilor“ (Raportul celei de-a
de protec]ie se aplic` pentru toate for- XXV-a sesiuni, septembrie/octombrie
37 mele de privare de libertate, nu numai

pentru cele din sistemul de justi]ie
2000, CRC/C/100, pagina 134).
Regula 24 din Regulile Organiza]iei Na]i-
juvenil` ([i trebuie s` se re]in` faptul c` unilor Unite pentru Protec]ia Minorilor
regula 3 din „Regulile de la Beijing“ Priva]i de Libertate prevede c` „\n mo-
\ncurajeaz` extinderea principiilor din mentul intr`rii, to]i minorii primesc un
Reguli pentru a-i cuprinde pe to]i minorii exemplar al regulilor care se aplic` \n
viza]i de procedurile privind \ngrijirea [i cadrul unit`]ii de deten]ie, precum [i o
protec]ia social`). |n raportul elaborat ca descriere \n scris a drepturilor [i obliga-
urmare a Dezbaterii sale Generale asu- ]iilor lor \ntr-o limb` pe care o pot \n]e-
pra „Administr`rii justi]iei juvenile”, Co- lege, \mpreun` cu adresa autorit`]ilor
mitetul a notat urm`toarele: competente pentru a primi plângeri [i
„S-a exprimat preocuparea fa]` de adresele unor agen]ii [i organiza]ii pu-
institu]ionalizarea copiilor sub pretextul blice sau private care le pot oferi asis-
protec]iei sociale, f`r` a se lua \n consi- ten]` juridic`. |n cazul minorilor anal-
derare, \n mod corespunz`tor, interesul fabe]i sau al celor care nu \n]eleg limba
superior al copilului [i f`r` a se asigura \n forma ei scris`, informa]iile trebuie
m`surile fundamentale de protec]ie re- furnizate astfel \ncât s` se asigure faptul
cunoscute de Conven]ie, inclusiv dreptul c` sunt pe deplin \n]elese“. Regula 25
de a contesta decizia de plasament \n arat` c`: „To]i minorii trebuie ajuta]i s`
fa]a unei autorit`]i judiciare, dreptul la o \n]eleag` reglement`rile care guvernea-
examinare periodic` a tratamentului z` organizarea intern` a unit`]ii,
aplicat copilului [i a tuturor celorlalte scopurile [i metodologia \ngrijirii de
condi]ii relevante pentru plasarea copi- care beneficiaz`, regulile [i procedurile
lului, precum [i dreptul de a depune disciplinare, alte metode autorizate de
plângeri“ (Raportul celei de-a X-a sesi- ob]inere a informa]iilor [i de depunere a
uni, octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/ plângerilor, precum [i toate aspectele
46, paragraful 228). care le sunt necesare pentru a putea
\n]elege pe deplin care sunt drepturile [i
Procedurile de depunere a plângerilor obliga]iile lor pe perioada deten]iei”.
Comitetul a interpretat articolul 12 din |n plus, regulile 75 – 78 prev`d ca mi-
Conven]ie ca solicitând prevederea unor norii s` aib` ocazia de a depune cereri [i
proceduri de depunere a plângerilor plângeri c`tre conducerea unit`]ii de
pentru copii (vezi pagina 202) [i a su- deten]ie [i c`tre reprezentantul autorizat
bliniat nevoia special` de proceduri de al acesteia, c`tre administra]ia central`,
depunere a plângerilor pentru copiii a autoritatea judiciar` sau orice alt` auto-
c`ror libertate este limitat`. ritate corespunz`toare, folosind mijloa-
cele aprobate. „Trebuie depuse eforturi
|n raportul rezultat din Dezbaterea
pentru a institui un organ independent
General` a Comitetului asupra „Admi-
(mediator) care s` primeasc` [i s` an-
nistr`rii justi]iei juvenile“ se arat` c`, \n
cheteze plângerile depuse de minorii
cazul copiilor implica]i \n sistemul de
priva]i de libertate [i care s` le ofere
justi]ie juvenil`
asisten]` pentru ob]inerea unor hot`râri
„este refuzat frecvent dreptul de a de- echitabile“ (regula 77).

„Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul Formarea personalului
de a solicita asisten]` din partea mem- Comitetul a recomandat, \n mod consec-
brilor familiei, a avoca]ilor, a grup`rilor vent, ca to]i cei implica]i \n orice form`
umanitare sau a altor persoane, dac` de limitare a libert`]ii copiilor [i \n admi-
este posibil, \n vederea depunerii unei nistrarea sistemelor de justi]ie juvenil`
plângeri. Minorilor analfabe]i trebuie s` s` beneficieze de formare cu privire la
li se ofere sprijin dac` doresc s` recurg` principiile [i dispozi]iile Conven]iei [i ale
la serviciile agen]iilor sau organiza]iilor regulilor [i principiilor relevante ale
publice sau private care ofer` consiliere Organiza]iei Na]iunilor Unite.
juridic` sau care au competen]a de a
accepta plângerile“ (regula 78).
37

incluzând:
ti]ie, afaceri interne, protec]ie social` [i imigra]ie)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 37, acestea ar trebui s` includ` formarea ma-
gistra]ilor, a avoca]ilor, a poli]iei, a tuturor celor care lucreaz` \n sistemul de justi]ie
juvenil` [i \n institu]ii de \ngrijire, inclusiv \n unit`]i de deten]ie sau orice alt` form`
de limitare a libert`]ii)?

Interzicerea torturii [i a tuturor celorlalte tratamente sau pedepse crude, inumane
sau degradante este cuprins` \n legisla]ia care se aplic`, \n mod specific, tuturor co-
piilor din jurisdic]ie?
Tortura este definit` \n legisla]ie?
Nu exist` nici o excep]ie permis` de la aceast` legisla]ie, \n nici o situa]ie?
Pedeapsa capital` este interzis` \n legisla]ie pentru infrac]iunile comise de copiii
sub vârsta de 18 ani?
Este \nchisoarea pe via]` f`r` posibilitate de eliberare interzis` pentru toate per-
soanele sub 18 ani, \n toate situa]iile?
Sunt sentin]ele pe o perioad` nedeterminat` sau nedefinit` interzise pentru toate

persoanele sub 18 ani, \n toate situa]iile?
Legea interzice orice form` de pedeaps` corporal` [i prevede faptul c` pedepsele
corporale sunt interzise pentru persoanele sub 18 ani:
ca sentin]` emis` de tribunale sau ca pedeaps` \n institu]iile penale?
ca pedeaps` \n [coli?
ca pedeaps` \n orice alte institu]ii pentru copii?
ca pedeaps` \n orice sistem de \ngrijire alternativ`?
ca pedeaps` \n cadrul familiei?
Este deten]ia \n izolator a copiilor interzis` \n orice \mprejurare?
Statul a ini]iat sau a promovat campanii de sensibilizare [i de informare pentru a
proteja copiii \mpotriva torturii [i a altor tratamente crude, inumane sau degra-
dante?
Statul a ratificat Conven]ia \mpotriva torturii [i a altor tratamente sau pedepse cru-
de, inumane sau degradante?
Arestarea
Sunt toate persoanele sub 18 ani tratate ca fiind copii \n cadrul sistemului de
justi]ie?
Legisla]ia, politicile [i practica garanteaz` faptul c` arestarea copiilor este folosit`:
numai ca m`sur` de ultim` instan]`?
pentru cea mai scurt` perioad` de timp posibil`?
Exist` o vârst` minim` sub care un copil:
nu poate fi arestat?
nu poate fi re]inut \nainte de a fi arestat de poli]ie sau de alte autorit`]i?
Legisla]ia [i alte m`suri din statul \n cauz` garanteaz` faptul c` orice deten]ie a unui
minor, \nainte de arestare, este folosit`:
Privarea de libertate ca urmare a arest`rii

Exist` o perioad` maxim` stabilit` pentru deten]ia unui copil ca urmare a arest`rii,
f`r` o audiere \n fa]a unui tribunal \n cadrul c`reia s` poat` fi contestat` deten]ia?
Exist` o vârst` minim` sub care un copil nu poate fi de]inut ca urmare a arest`rii [i
\nainte de audierea \n fa]a unui tribunal?
Legisla]ia garanteaz` faptul c` orice deten]ie a unui minor ca urmare a arest`rii este
folosit`:

Privarea de libertate \nainte de judecare
Legisla]ia garanteaz` faptul c` orice deten]ie a unui copil \nainte de judecare este
folosit`:
Exist` o vârst` minim` sub care un copil nu poate fi de]inut \nainte de judecare?
Legisla]ia garanteaz` faptul c`, copiii afla]i \n deten]ie \nainte de judecare sunt sepa-
ra]i de copiii condamna]i?
Exist` m`suri alternative pentru a preveni deten]ia copiilor ori de câte ori este po-
sibil?
Privarea de libertate ca urmare a sentin]ei dat` de tribunale

Exist` o vârst` minim` \ncepând de la care se poate impune sentin]a de \ncarcerare
asupra unui copil?
Nu exist` alte regimuri/sisteme care s` permit` limitarea libert`]ii unor copii care
sunt suspecta]i, acuza]i sau condamna]i pentru comiterea anumitor infrac]iuni sub
aceast` vârst` minim`?
Exist` m`suri de protec]ie pentru a garanta c` sentin]ele de \ncarcerare sau sentin]ele
care implic` limitarea libert`]ii unui copil sunt folosite numai:
ca m`sur` de ultim` instan]`?
Limitarea libert`]ii \n alt mod decât \n urma sentin]ei unui tribunal

Toate celelalte prevederi legislative care permit limitarea libert`]ii persoanelor sub 18
ani sunt \n concordan]` cu articolul 37 [i cu celelalte articole, oricare ar fi \mprejur`rile
\n care se produce o astfel de limitare a libert`]ii, inclusiv:
\n cadrul sistemului de justi]ie penal`/juvenil`?
\n cadrul sistemului de protec]ie social`?
\n cadrul sistemului de educa]ie?
\n cadrul sistemului de s`n`tate, inclusiv de s`n`tate mental`?
\n contextul solicit`rii de azil [i al imigra]iei?
\n orice \mprejur`ri, de orice natur`, inclusiv, de exemplu, pentru infrac]iunile
legate de „statut”?
Se prevede \n legisla]ie, pentru fiecare caz, o vârst` minim` sub care nici unui copil
(bìat sau fat`) nu i se poate limita libertatea?
Legisla]ia garanteaz`, \n fiecare caz, c` orice deten]ie care are loc \n afara sistemului
penal:
este folosit` ca m`sur` de ultim` instan]`?
este aplicat` pentru cea mai scurt` perioad` de timp posibil`?
nu se aplic` pe o perioad` nedeterminat`?
Exist` situa]ii de limitare a libert`]ii copiilor \n \mprejur`ri care nu sunt prev`zute \n

legisla]ie?
Exist` dispozi]ii legislative pentru a preveni limitarea arbitrar` a libert`]ii copiilor:
\n cadrul institu]iilor [i serviciilor de stat?
\n cadrul altor institu]ii [i servicii?
Exist` dispozi]ii legislative pentru a limita privarea de libertate a copiilor din partea
p`rin]ilor, a tutorilor, a familiei \n care copilul este plasat \n \ngrijire temporar`, [i
a[a mai departe?
Condi]iile din deten]ie

(Vezi, de asemenea, standardele detaliate cuprinse \n Regulile Organiza]iei Na]iunilor
Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Libertate)
Au fost \ncorporate Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Minorilor
Priva]i de Libertate \n legisla]ia care se aplic` tuturor situa]iilor de privare de li-
bertate?
Se desf`[oar` inspec]ii eficiente [i monitorizarea tuturor institu]iilor \n care copiii
pot fi priva]i de libertate?
Legisla]ia prevede dreptul copilului privat de libertate la o analiz` periodic` a situ-
a]iei sale [i a tratamentului care i se aplic`?
Se \nregistreaz` [i se raporteaz`, \n mod corespunz`tor, toate datele privind orice
situa]ie de limitare a libert`]ii oric`rui copil?
Exist` date defalcate cu privire la copiii priva]i de libertate?
To]i copiii priva]i de libertate au acces la proceduri eficiente de depunere a plân-
gerilor cu privire la toate aspectele legate de tratamentul care li se aplic`?
Separarea de adul]i
Sunt copiii - \ntotdeauna - separa]i de adul]i \n deten]ie, cu excep]ia cazurilor \n care
se consider` c` nu este \n interesul superior al copilului s` se procedeze astfel,
\nainte de arestare?
\n arest?
\nainte de judecare?
ca urmare a sentin]ei emise de tribunal?
\n cadrul sistemului de s`n`tate, inclusiv de s`n`tate mental`?
\n cadrul sistemului de protec]ie social`?
\n contextul solicit`rii de azil [i al imigra]iei?
\n orice alt` situa]ie?
Contactele cu familia \n timpul deten]iei

Legisla]ia prevede dreptul copilului privat de libertate s` p`streze leg`tura cu fa-
milia sa prin coresponden]` [i prin vizite?
Restric]iile aplicate acestui drept se limiteaz` doar la \mprejur`ri excep]ionale?
|n cazul \n care se aplic` astfel de restric]ii, copilul \n cauz` are dreptul s` \nainteze

recurs unei autorit`]i independente?
Accesul la asisten]` juridic` sau de alt` natur`

Copilul privat de libertate are dreptul la asisten]` juridic` sau de alt` natur`
corespunz`toare, \n mod prompt,
dac` este re]inut \nainte de arestare?
\n momentul arest`rii?
dac` este de]inut \nainte de judecare?
dac` este de]inut ca urmare a sentin]ei emise de tribunal?
dac` este privat de libertate \n orice alte \mprejur`ri?
Procedurile de contestare a limit`rii libert`]ii

Fiecare copil privat de libertate, are dreptul de a contesta privarea sa de libertate \n fa]a
unui tribunal sau a unei alte autorit`]i competente,
dac` este re]inut \nainte de arestare?
dac` este de]inut ca urmare a arest`rii?
dac` este de]inut ca urmare a unei sentin]e?
dac` libertatea sa este limitat` \n orice alte \mprejur`ri?
|n cazul unor astfel de contest`ri ale limit`rii libert`]ii, legisla]ia \i garanteaz`
copilului ob]inerea unei hot`râri prompte, \ntr-un interval de timp stabilit?


dente. Articolul 37 nu trebuie interpretat separat.
Articolelor conexe
Articolul 24: limitarea libert`]ii \n cadrul serviciilor de s`n`tate
Articolul 25: revizuirea periodic` a plasamentului/tratamentului
Articolul 39: \ngrijirea victimelor torturii etc. \n vederea reabilit`rii
Articolul 40: justi]ia juvenil`

Protec]ia
copiilor
afecta]i de
conflicte
armate
38
1. Statele P`r]i se angajeaz` s` respecte [i s` asigure respectarea normelor de drept uma-
nitar interna]ional, aplicabile \n cazul conflictelor armate [i menite s` garanteze protec]ia
copilului.
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile fezabile pentru a garanta c` persoanele care nu au
\mplinit vârsta de cincisprezece ani nu particip` direct la ostilit`]i.
3. Statele P`r]i se vor ab]ine de a recruta \n for]ele armate orice persoan` care nu a \m-
plinit vârsta de cincisprezece ani. Atunci când recruteaz` persoane care au \mplinit vârsta
de cincisprezece ani, dar nu au \mplinit \nc` optsprezece ani, Statele P`r]i se vor str`dui
s`-i \nroleze cu prioritate pe cei mai \n vârst`.
4. |n conformitate cu obliga]iile ce le revin \n virtutea dreptului umanitar interna]ional de
a proteja popula]ia civil` \n cazul conflictelor armate, Statele P`r]i vor lua toate m`surile
fezabile pentru a asigura protec]ia [i \ngrijirea copiilor afecta]i de un conflict armat.
onform articolului 38, Statele- acorda prioritate celor cu vârsta mai
C P`r]i au obliga]ia de a:
respecta [i asigura respectarea nor-

mare la recrutarea oric`ror persoane
cu vârste cuprinse \ntre 15 [i 18 ani;
lua toate m`surile fezabile pentru a
asigura protec]ia [i \ngrijirea copiilor
melor de drept interna]ional umani- afecta]i de un conflict armat.
tar care le sunt aplicabile \n cazul Comitetul pentru Drepturile Copilului a
conflictelor armate (\n esen]`, cele subliniat c` efectele conflictelor armate
patru Conven]ii de la Geneva [i cele Sumar
asupra copiilor trebuie s` fie analizate \n
dou` Protocoale Adi]ionale); contextul tuturor articolelor din Con-
lua toate m`surile fezabile pentru a ven]ia cu privire la Drepturile Copilului,
garanta faptul c` persoanele sub c` statele trebuie s` ia m`suri pentru a
vârsta de 15 ani nu particip` direct la asigura realizarea drepturilor tuturor co-
ostilit`]i; piilor afla]i \n jurisdic]ia lor \n timpul
nu recruta persoane sub vârsta de 15 conflictelor armate [i c` principiile Con-
ani \n for]ele lor armate; ven]iei nu pot face obiectul unor dero-
PROTEC}IA COPIILOR AFECTA}I DE CONFLICTE ARMATE 679

g`ri \n timpul conflictelor armate. Co- Statutul de la Roma al Tribunalului Pe-
mitetul a subliniat \n special faptul c`, nal Interna]ional, adoptat la 17 iulie
având \n vedere defini]ia copilului [i 1998, caracterizeaz` recrutarea sau \nro-
principiul interesului superior al copi- larea copiilor sub vârsta de 15 ani \n for-
lului, consider` c` nici unui copil sub ]ele armate na]ionale sau folosirea lor
vârsta de 18 ani nu trebuie s` i se per- pentru a participa activ la ostilit`]i ca
mit` s` participe la ostilit`]i, nici direct, fiind crime de r`zboi (articolul 8).
nici indirect, [i c` nici un copil sub vârsta |n 1999, Conferin]a General` a Organiza-
de 18 ani nu ar trebui recrutat \n for]ele ]iei Interna]ionale a Muncii a adoptat
armate, nici prin recrutare obligatorie, Conven]ia privind cele mai grave forme
nici prin \nrolare pe baz` de voluntariat. ale muncii copiilor (nr. 182), care cuprin-
|n mai 2000, Adunarea General` a Orga- dea, \n defini]ia celor mai grave forme
niza]iei Na]iunilor Unite a adoptat un ale muncii copiilor, „recrutarea for]at`
Protocol Facultativ la Conven]ia cu pri- sau obligatorie a copiilor pentru a fi
38 vire la Drepturile Copilului referitor la

implicarea copiilor \n conflicte armate,
folosi]i \n conflicte armate“ (articolul 3).
|n 1996, un studiu important, propus de
protocol prin care li se solicit` statelor Comitet [i elaborat de Graça Machel, in-
care \l ratific` s` „ia toate m`surile titulat Impactul conflictelor armate asu-
fezabile“, pentru a garanta faptul c` per- pra copiilor, a fost prezentat Adun`rii
soanele sub 18 ani nu particip` direct la Generale a Organiza]iei Na]iunilor Unite.
ostilit`]i [i pentru a se asigura c` astfel Ulterior, a fost numit un Reprezentant
de persoane nu sunt recrutate \n mod Special al Secretarului General pentru
obligatoriu. Protocolul prevede c` Sta- copii [i conflicte armate, iar Consiliul de
tele P`r]i la acesta trebuie s` ridice „\n Securitate a adoptat rezolu]ii prin care
ani“ vârsta minim` pentru \nrolare pe condamna ferm implicarea copiilor \n
baz` de voluntariat (vezi pagina 773). conflicte armate.
Pân` la sfâr[itul lunii ianuarie 2002, Pro-
tocolul Facultativ fusese semnat de 77 |n urma examin`rii rapoartelor prezen-
de state [i ratificat de 14. Protocolul a tate de Statele P`r]i, Comitetul [i-a ex-
intrat \n vigoare la 12 februarie 2002, la primat profunda preocupare, \n cazul
trei luni dup` depunerea celui de-al multor state, fa]` de efectele conflictelor
zecelea instrument de ratificare sau de armate asupra copiilor.
aderare (articolul 9).
Extrase din
form Conven]iei
(a) Copiii \n situa]ii de criz`
...
(iii) Copiii \n conflicte armate (articolul 38), inclusiv recuperarea lor fizic` [i psiholo-
gic` [i reintegrarea social` a acestora (articolul 39), ...“

„VIII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE (articolele 22, 38, 39, 40, 37 literele (b) –
(d), 32, 36)
A. Copiii \n situa]ii de criz`
2. Copiii \n conflicte armate (articolul 38), inclusiv recuperarea lor fizic` [i psiholo-
gic` [i reintegrarea social` a acestora (articolul 39)
V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind m`surile adoptate \n temeiul articolului 38,
inclusiv m`surile de natur` legislativ`, administrativ` [i educa]ional`, pentru a
respecta [i a asigura respectarea normelor de drept interna]ional umanitar care
sunt aplicabile statului \n cazul conflictelor armate [i care sunt relevante pentru
copii. |n aceast` privin]`, rapoartele trebuie s` precizeze conven]iile interna]ionale
relevante, instrumentele [i celelalte norme de drept umanitar aplicabile statului,
precum [i m`surile adoptate pentru a le pune \n aplicare, pentru a asigura disemi-
narea lor \n mod eficient [i formarea corespunz`toare a personalului vizat.
Indica]i toate m`surile adoptate \n temeiul articolului 38 paragraful 2, inclusiv cele
38
de natur` legislativ`, administrativ` sau de alt` natur`, pentru a garanta c` pers-
oanele care nu au \mplinit vârsta de 15 ani nu particip` direct la ostilit`]i. |n acest
sens, rapoartele trebuie s` indice, de asemenea, m`surile adoptate pentru a
garanta [i a proteja drepturile copilului \n timpul ostilit`]ilor. De asemenea, trebuie
furnizate informa]ii cu privire la orice mecanism instituit pentru a monitoriza
situa]ia. |n cazurile \n care este relevant, trebuie s` se indice [i propor]ia de copii
care particip` la ostilit`]i, \n func]ie de vârst`, sex [i origine etnic` [i social`.
Indica]i m`surile adoptate \n temeiul articolului 38 paragraful 3, inclusiv de natur`
legislativ` [i administrativ`, pentru a garanta c` nici o persoan` care nu a \mplinit
vârsta de 15 ani nu este recrutat` \n for]ele armate, precum [i pentru a garanta c`,
la recrutarea persoanelor care au \mplinit vârsta de 15 ani, dar nu au \mplinit \nc`
18 ani, se acord` prioritate celor cu vârsta mai mare. |n aceast` privin]`, rapoartele
trebuie s` precizeze de asemenea orice mecanisme instituite pentru a monitoriza
situa]ia, precum [i propor]ia de copii recruta]i sau \nrola]i pe baz` de voluntariat \n
for]ele armate, \n func]ie de vârst`, sex [i origine social` [i etnic`.
Furniza]i informa]ii privind toate m`surile adoptate \n temeiul articolului 38 para-
graful 4 [i \n conformitate cu obliga]iile statului, care decurg din normele de drept
umanitar interna]ional, de a proteja popula]ia civil` \n timpul conflictelor armate,
inclusiv m`surile legislative, administrative, bugetare sau de alt` natur`, adoptate
pentru a asigura protec]ia [i \ngrijirea copiilor care sunt afecta]i de un conflict
armat.
|n acest sens, men]iona]i normele relevante de drept umanitar interna]ional apli-
cabile statului, criteriile utilizate pentru a evalua fezabilitatea m`surilor adoptate,
ac]iunile \ntreprinse pentru a identifica [i a aborda situa]ia specific` a copiilor din
cadrul popula]iei civile [i pentru a asigura respectarea [i protec]ia drepturilor lor,
m`surile adoptate pentru a garanta c` se faciliteaz` [i se implementeaz` programe
de ajutor umanitar [i de sprijin, inclusiv prin negocierea unor regimuri speciale,
cum ar fi perioadele de pace [i zilele de \ncetare a focului, precum [i orice alte date
defalcate relevante privind copiii viza]i, inclusiv \n func]ie de vârst`, sex, na]iona-
litate [i origine etnic` [i social`. |n cazurile \n care este relevant, indica]i de aseme-
nea, num`rul de copii deceda]i \n urma conflictului armat, precum [i num`rul de
copii disloca]i din cauza conflictelor armate.
Atunci când furniza]i informa]ii cu privire la implementarea articolului 38, men]io-
na]i [i asigurarea respect`rii principiilor generale ale Conven]iei [i anume principi-
ul nediscrimin`rii, al interesului superior al copilului, al respect`rii opiniilor copilu-
lui [i al dreptului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului.
Men]iona]i toate m`surile adoptate \n temeiul articolului 39 pentru:
A promova recuperarea fizic` [i psihologic` [i reintegrarea social` a copiilor vic-
time ale conflictelor armate;

A garanta c` o astfel de recuperare [i reintegrare se desf`[oar` \ntr-un mediu
care favorizeaz` s`n`tatea, respectul de sine [i demnitatea copilului.
|n acest sens, rapoartele trebuie s` furnizeze informa]ii cu privire la urm`toarele,
\ntre altele:
Politicile [i programele elaborate, inclusiv la nivelul familiei [i al comunit`]ii,
pentru a aborda efectele fizice [i psihice ale conflictelor asupra copiilor [i pentru
a promova reintegrarea lor \n societate;
Ac]iunile \ntreprinse pentru a asigura demobilizarea copiilor solda]i [i pentru a-i
preg`ti s` participe \n mod activ [i responsabil la via]a societ`]ii;
Rolul jucat de educa]ie [i formarea profesional`;
Studiile [i cercet`rile desf`[urate;
Bugetul alocat pentru acestea (la nivel na]ional, regional, local [i, dac` este cazul,
38 la nivel federal [i la nivelul provinciilor);
Num`rul copiilor care au primit tratament fizic [i/sau psihologic \n urma con-
flictelor armate.
Este necesar s` se furnizeze informa]ii [i asupra progresului \nregistrat la imple-
mentarea articolelor 38 [i 39, asupra dificult`]ilor \ntâmpinate [i a obiectivelor ]int`
stabilite pentru viitor“
elaborate \n temeiul prezentului articol: 24, 119-122; pentru textul complet al In-
struc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Dreptul umanitar interna]ional clude \n rapoartele lor informa]ii privind

m`surile adoptate pentru a garanta c`
Comitetul a ar`tat c` normele de drept nici un copil nu particip` direct la con-
umanitar interna]ional relevante, la care flicte armate“. Comitetul continu` prin a
se face trimitere \n paragrafele 1 [i 4 din sublinia c`, \n timp ce Pactul nu stabile[-
articolul 38, includ cele patru Conven]ii te nici o vârst` la care copilul atinge
de la Geneva, cele dou` Protocoale Adi- majoratul, „... un Stat Parte nu poate fi
]ionale, Declara]ia cu privire la protec]ia absolvit de obliga]iile care \i revin \n
femeilor [i copiilor \n situa]ii de criz` [i temeiul Pactului \n privin]a persoanelor
de conflict armat, Declara]ia Drepturilor sub vârsta de 18 ani, chiar dac` acestea
Copilului (\n care se arat` \n principiul 8 au \mplinit vârsta majoratului conform
c`: „\n toate \mprejur`rile, copiii vor fi legisla]iei na]ionale“ (Comitetul pentru
printre primii care primesc protec]ie [i Drepturile Omului, Comentariul General
ajutor“) [i Conven]ia cu privire la Drep- 17, 1989, HRI/GEN/1/Rev.5, pp. 132 [i
turile Copilului. Au fost men]ionate [i 133).
alte standarde ale Organiza]iei Na]iuni- |n timpul redact`rii Conven]iei cu privire
lor Unite, cum ar fi Pactul Interna]ional la Drepturile Copilului, a existat o ten-
cu privire la Drepturile Civile [i Politice [i din]` puternic`, pe de-o parte, de a ga-
Comentariul General 17, adoptat de ranta c` dispozi]iile acesteia nu sub-
Comitetul pentru Drepturile Omului pe minau \n nici un mod standardele exis-
marginea articolului 24 din respectivul tente din dreptul umanitar interna]ional
Pact, prin care se recunoa[te dreptul (\n concordan]` cu rezolu]ia 41/120 a
copiilor la protec]ia necesar`. |n Comen- Adun`rii Generale, care face apel la Sta-
tariul sù General, Comitetul pentru tele P`r]i ca \n elaborareai noilor stan-
Drepturile Omului subliniaz` c` „copiii darde interna]ionale, s` ia \n considera-
beneficiaz`, ca persoane, de toate drep- re, \n mod corespunz`tor, cadrul legal
turile civile enun]ate \n Pact“. De aseme- interna]ional instituit) [i, pe de alt`
nea, Comitetul „dore[te s` atrag` aten- parte, de a extinde protec]ia acordat`
]ia Statelor P`r]i asupra nevoii de a in- pân` la vârsta de 18 ani. Versiunea fina-

l` a articolului 38 a fost un compromis, Conven]iile de la Geneva [i
iar mai mul]i reprezentan]i din cadrul
Grupului de Lucru au ar`tat c` nu
Protocoalele Adi]ionale
puteau s` ajung` la consens \n vederea Cele patru Conven]ii de la Geneva au
adopt`rii articolului \n cauz` pentru c`, fost adoptate \n 1949 cu ocazia Con-
de[i acesta era \n concordan]` cu ferin]ei Diplomatice de la Geneva, sus-
Protocolul Adi]ional I la Conven]iile de la ]inut` de Comitetul Interna]ional al Cru-
Geneva, nu reu[ea s` ofere pentru copiii cii Ro[ii: Conven]ia I cu privire la ame-
implica]i \n conflicte interne un nivel de liorarea st`rii celor r`ni]i [i bolnavi din
protec]ie egal cu cel recunoscut \n Proto- for]ele armate desf`[urate pe câmpul de
colul Adi]ional II (vezi mai jos) [i astfel, lupt`, 1949; Conven]ia II cu privire la
se putea afirma c` articolul submina ameliorarea st`rii membrilor r`ni]i,
standardele existente din dreptul uma- bolnavi [i naufragia]i ai for]elor armate
nitar. Dar pre[edintele reuniunii a ho- marine, 1949; Conven]ia III cu privire la
t`rât c` textul s-a adoptat prin consens tratamentul aplicat prizonierilor de
(E/CN.4/1989/48, paginile 110-116; De-
trick, pagina 515; de asemenea, E/CN.4/
r`zboi, 1949, [i Conven]ia IV cu privire la 38
protec]ia civililor pe timp de r`zboi,
1989/48, paginile 5-8; Detrick, pagina 630). 1949. Conven]iile de la Geneva au fost
Studiul asupra Impactului conflictelor ratificate de 189 de state, aproape la
armate asupra copiilor (vezi mai jos, pa- acela[i nivel ca [i Conven]ia cu privire la
gina 688) arat` c`, Comitetul Interna- Drepturile Copilului.
]ional al Crucii Ro[ii, Federa]ia Interna- Conven]ia IV ofer` o protec]ie general`
]ional` a Societ`]ilor Crucii Ro[ii [i a copiilor \n calitate de civili. Articolul 3,
Semilunei Ro[ii [i Societ`]ile Na]ionale care este comun tuturor celor patru Con-
ale Crucii Ro[ii [i Semilunei Ro[ii au ven]ii, se refer` la „conflictele armate
adoptat urm`toarea formulare ca decare nu au caracter interna]ional [i care
fini]ie a dreptului umanitar interna]ional: survin pe teritoriul uneia din |naltele
„norme interna]ionale, consacrate prin P`r]i Contractante“. Persoanele care „nu
tratate sau prin cutume, cu rolul specific particip` \n mod activ la ostilit`]i“
de a solu]iona problemele umanitare trebuie s` fie tratate \n mod uman \n
care rezult` direct din conflicte armate toate \mprejur`rile [i trebuie s` fie
interna]ionale sau ne-interna]ionale [i protejate \mpotriva „violen]ei \mpotriva
care, din motive umanitare, limiteaz` vie]ii [i a persoanei“, \n special \mpo-
dreptul p`r]ilor participante la conflict s` triva crimelor de toate tipurile, a muti-
foloseasc` metodele [i mijloacele de l`rii, a tratamentului crud [i a torturii, a
lupt` pe care le doresc sau protejeaz` lu`rii de ostatici, a tratamentului umi-
persoanele [i propriet`]ile care sunt sau litor [i degradant [i a[a mai departe.
pot fi afectate de conflict“. Raportul Conven]iile nu prev`d nici o vârst` mini-
arat` c`, Conven]ia cu privire la Dreptu- m` pentru participarea copiilor la ostili-
rile Copilului prevede „cea mai ampl` [i t`]i. De asemenea, conform Conven]iei
mai specific` protec]ie pentru copii“. De IV, copiii [i femeile \ns`rcinate se nu-
asemenea, \n raport se men]ioneaz` m`r` printre cei pentru care Statele P`r]i
relevan]a celor dou` Pacturi Interna]io- trebuie s` \ncerce s` \ncheie acorduri
nale, a Conven]iei pentru Eliminarea Tu- locale pentru ca ace[tia s` fie \ndep`rta]i
turor Formelor de Discriminare |mpo- „din zonele asediate sau \nconjurate“
triva Femeilor [i a altor tratate specia- (articolul 17); fiecare stat trebuie s` per-
lizate care se refer` la tortur`, genocid [i mit` libera trecere a serviciilor de ajutor
discriminare rasial`. Conven]ia din 1951 pentru copiii sub vârsta de 15 ani [i
cu privire la statutul refugia]ilor [i Pro- pentru femeile \ns`rcinate (articolul 23);
tocolul la aceasta din 1967 (vezi articolul copiii cu vârsta sub 15 ani [i mamele
22, pagina 365) prev`d standardele fun- copiilor sub 7 ani se num`r` printre cei
damentale pentru protec]ia refugia]ilor care pot fi primi]i \n spitale sau zone de
\n ]`rile de azil. Pe lâng` toate acestea, securitate create de p`r]ile la un conflict
mai exist` diverse instrumente regio- armat interna]ional (articolul 38 para-
nale (A/51/306, paragrafele 211 (nota graful (5)); o for]` de ocupa]ie trebuie s`
40), 226 [i urm`toarele [i 222-225). faciliteze func]ionarea corespunz`toare
a institu]iilor de \ngrijire a copiilor din

teritoriile ocupate (articolul 50) (Alte infrac]iunii“.
dispozi]ii privind copiii sunt cuprinse \n Articolul 78 din Protocolul I se refer` la
articolele 81 [i 89). evacuarea copiilor \ntr-o alt` ]ar`; acest
|n 1977 au fost adoptate dou` Proto- lucru nu trebuie s` se produc` decât din
coale Adi]ionale la Conven]ii. Protocolul motive stringente, iar articolul prevede
I (ratificat de 159 de state pân` \n de- câteva dintre condi]iile \n care trebuie s`
cembrie 2001), privind conflictele ar- se desf`[oare orice evacuare (\n raport
mate interna]ionale, prevede ca p`r]ile cu conflictele interne, evacuarea copiilor
combatante s` fac` \n permanen]` dis- este prev`zut` \n Protocolul II, articolul 4
tinc]ia dintre combatan]i [i civili [i ca paragraful (3) litera (e) – vezi mai jos).
singurele ]inte legale pentru atac s` fie De asemenea, \n Protocolul I, copiii nou
cele de natur` militar`. Protocolul se re- n`scu]i [i femeile \ns`rcinate sunt cu-
fer` la to]i civilii, dar exist` dou` articole prin[i \n categoria de „r`ni]i“ [i „bol-
care prev`d, \n mod specific, protec]ia navi“, dat` fiind nevoia lor de respect [i
38 copiilor. Articolul 77 – Protec]ia copiilor
– arat` c`:
protec]ie (articolul 8 litera (a)).
Articolul 4 din Protocolul II (ratificat de
„1. Copiilor trebuie s` li se acorde un 151 de state pân` \n decembrie 2001),
respect special [i trebuie s` fie proteja]i care se aplic` conflictelor armate ne-
\mpotriva oric`rei forme de agresiune interna]ionale – adic` interne - cuprinde
indecent`. P`r]ile la conflict le vor asi- un paragraf privind protec]ia copiilor, \n
gura \ngrijirea [i ajutorul de care au ne- care se arat` c`: „3. Copiilor li se va
voie, fie din cauza vârstei lor, fie din asigura \ngrijirea [i ajutorul de care au
orice alt motiv. nevoie [i, \n special:
2. P`r]ile la conflict vor lua toate m`- (a) ei vor beneficia de educa]ie, inclusiv
surile fezabile pentru a garanta c`, nici de educa]ie religioas` [i moral`, con-
un copil care nu a \mplinit vârsta de 15 form dorin]elor p`rin]ilor lor, sau, \n ab-
ani nu particip` direct la ostilit`]i [i, \n sen]a p`rin]ilor, conform dorin]ei celor
special, nu vor recruta astfel de copii \n care r`spund de \ngrijirea lor;
for]ele lor armate. La recrutarea din rân-
dul persoanelor care au \mplinit vârsta (b) se vor \ntreprinde toate ac]iunile co-
de 15 ani, dar nu au atins vârsta de 18 respunz`toare pentru a facilita re\ntre-
ani, P`r]ile la conflict vor \ncerca s` girea familiilor separate temporar;
acorde prioritate celor cu vârsta mai (c) copiii care nu au \mplinit vârsta de 15
mare. ani nu vor fi recruta]i \n for]ele sau gru-
3. Dac`, \n cazuri excep]ionale, \n ciuda p`rile armate [i nici nu li se va permite
dispozi]iilor din paragraful 2, copiii care s` participe la ostilit`]i;
nu au atins vârsta de 15 ani particip` (d) protec]ia special` prev`zut` \n pre-
direct la ostilit`]i [i intr` sub controlul zentul articol pentru copiii care nu au
P`r]ii inamice, ace[tia vor continua s` \mplinit vârsta de 15 ani va r`mâne apli-
beneficieze de protec]ia special` acor- cabil` acestora dac` ei particip` direct la
dat` conform prezentului articol, fie c` ostilit`]i, \n ciuda dispozi]iilor de la
sunt sau nu prizonieri de r`zboi. subparagraful (c) [i dac` sunt captura]i;
4. Dac` sunt aresta]i, de]inu]i sau inter- (e) dac` este necesar [i, ori de câte ori
na]i din motive legate de conflictul ar- este posibil, cu consim]`mântul p`rin-
mat, copiii vor fi ]inu]i \n spa]ii separate ]ilor sau al persoanelor care r`spund de
de cele destinate adul]ilor, cu excep]ia \ngrijirea copiilor \n temeiul legii sau al
cazurilor \n care familiile sunt plasate cutumelor, se vor lua m`suri pentru a-i
\mpreun` conform articolului 75, para- \ndep`rta temporar pe copii din zona \n
graful 5. care se desf`[oar` ostilit`]ile, pentru a-i
5. Pedeapsa capital` pentru o infrac]iune duce \ntr-o zon` mai sigur` din ]ara res-
legat` de un conflict armat nu va fi pectiv` [i pentru a garanta faptul c`
aplicat` persoanelor care nu \mpliniser` ace[ti copii sunt \nso]i]i de persoane
vârsta de 18 ani \n momentul comiterii care r`spund de siguran]a [i de bun`-
starea lor“.

Declara]ia cu privire la Pro- comentarii care contribuie la inter-
pretarea articolului 38 [i al celorlalte dis-
tec]ia Femeilor [i a Copiilor \n pozi]ii din Conven]ie \n raport cu con-
Situa]ii de urgen]` [i \n Con- flictele armate. |n Raportul celei de-a II-a
flicte Armate sesiuni, ca urmare a Dezbaterii Gene-
rale, Comitetul a atras aten]ia asupra
|n 1974, Adunarea General` a Organiza- faptului c`:
]iei Na]iunilor Unite a adoptat Declara]ia
„\n ultimii ani, izbucnesc din ce \n ce mai
cu privire la protec]ia femeilor [i a co-
multe conflicte (peste 150 de la cel de-al
piilor \n situa]ii de criz` [i \n conflicte ar-
doilea r`zboi mondial) \n care se
mate (rezolu]ia 3318 (XXIX)). |n pre-
folosesc arme [i metode de lupt`
ambulul aceste declara]ii, Adunarea Ge-
sofisticate [i brutale care afecteaz` un
neral` \[i exprim` „profunda preocu-
num`r tot mai mare de civili, \n special
pare fa]` de suferin]ele femeilor [i
copii“.
copiilor din rândul popula]iei civile care,
\n perioade de criz` [i de conflict armat
\n cadrul luptei pentru pace, autonomie,
Comitetul a continuat subliniind
„nevoia de a eviden]ia complexitatea
38
eliberare [i independen]` na]ional`, problemei copiilor \n conflictele armate,
sunt prea frecvent victime ale unor acte care nu trebuie s` se reduc` pur [i
inumane [i, \n consecin]`, sufer` v`t`- simplu la analizarea unei singure dispo-
m`ri grave ...“. Adunarea General` este zi]ii din Conven]ie, [i anume articolul
„con[tient` de responsabilitatea sa fa]` 38“
de destinul genera]iei viitoare [i fa]` de
[i
destinul mamelor care joac` un rol cheie
\n societate, \n familie [i mai ales \n „nevoia de a asigura o protec]ie eficien-
procesul de cre[tere a copiilor. Având \n t` copiilor pe durata unui conflict armat,
vedere nevoia de a asigura o protec]ie \n cadrul global de asigurare a realiz`rii
special` femeilor [i copiilor din rândul drepturilor copilului, inerente demnit`]ii
popula]iei civile ...“, Adunarea General` sale [i esen]iale pentru dezvoltarea
a solicitat o respectare mai strict` a prin- complet` [i armonioas` a personalit`]ii
cipiilor care se refer` la: protec]ia \mpo- acestuia“ (Raportul celei de-a II-a sesi-
triva atacurilor [i a bombardamentelor, uni, septembrie/octombrie 1992, CRC/
precum [i \mpotriva folosirii armelor C/10, paginile 20 [i 21).
chimice [i biologice; respectarea Con- Comitetul a constatat diversele dispozi]ii
ven]iilor de la Geneva [i a altor instru- care alc`tuiesc dreptul umanitar interna-
mente interna]ionale; depunerea tuturor ]ional privind copiii \n conflicte armate,
eforturilor pentru a proteja femeile [i precum [i nevoia de a aplica \ntot-
copiii \mpotriva ravagiilor r`zboiului; deauna normele care favorizeaz` la cel
tratarea ca infrac]iuni a tuturor formelor mai \nalt nivel realizarea drepturilor
de represiune [i de tratamente crude [i copilului.
inumane asupra femeilor [i copiilor;
|n raportul Comitetului se analizau, \n
faptul c` femeile [i copiii care se g`sesc
continuare, m`surile generale \n vede-
\n situa]ii de criz` sau de conflict armat
rea prevenirii conflictelor, punându-se
nu trebuie s` fie priva]i de ad`post,
accentul pe educa]ie:
hran`, ajutor medical sau alte drepturi
inalienabile. „... (a) Educa]ia \n spiritul \n]elegerii, al
solidarit`]ii [i al p`cii, ca proces general
Dezbaterea General` a Comi- [i continuu, reflectat \n articolul 29 din
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
tetului cu privire la „Copiii \n lului;
conflicte armate“ (b) Educa]ia [i formarea personalului
Cu ocazia primei sale sesiuni, din sep- militar [i a grupurilor care lucreaz` cu
tembrie/octombrie 1991, Comitetul pen- sau pentru copii;
tru Drepturile Copilului a decis s` desf`- (c) Educa]ia [i diseminarea informa]iilor
[oare prima sa Dezbatere General` pe specifice pentru copii.
tema „Copiilor \n conflicte armate“, per- De asemenea, s-a atras aten]ia asupra
mi]ând astfel Comitetului s` fac` diverse nevoii de a determina con[tientizarea

motivelor politice care duc la conflicte; o lor P`r]i \n raport cu aplicarea arti-
astfel de atitudine poate duce la anali- colului 38;
zarea unor solu]ii de mediere [i conci- s` solicite informa]ii \n temeiul arti-
liere menite s` previn` conflictele sau s` colului 41 care s` arate dac` se aplic`
atenueze efectele acestora. normele cele mai favorabile sau s`
„O mare importan]` trebuie acordat` [i \ncurajeze elaborarea unor dispozi]ii
problemei costurilor de \narmare, a vân- care s` ofere [i mai mult` protec]ie \n
z`rii de arme [i a necesit`]ii de a con- cadrul legisla]iei na]ionale;
cepe un mecanism adecvat de monito- s` \ncurajeze statele care permit re-
rizare a acestor realit`]i. Ca m`sur` crutarea sub vârsta de 18 ani s` ana-
general` de prevenire, trebuie s` se ia \n lizeze modul \n care este tratat intere-
considerare prevenirea abuzului \mpo- sul superior al copilului ca factor de
triva copiilor [i a neglij`rii copiilor, importan]` prioritar` \n aceast`
acestea putând contribui la prevenirea situa]ie;
38 viitoarei recurgeri la violen]`.
„Au fost discutate, de asemenea, m`suri
s` accentueze [i s` \ncurajeze toate
statele s` monitorizeze permanent
specifice de prevenire care au scopul de dac` au fost adoptate toate m`surile
a \mpiedica implicarea copiilor \n con- necesare [i corespunz`toare pentru a
flicte armate: s-a men]ionat interzicerea asigura deplina realizare a drepturilor
recrut`rii \n for]ele armate sub o anu- copilului, pentru to]i copiii din juris-
mit` vârst`, precum [i adoptarea de dic]iile respective.
m`suri care s` garanteze faptul c` nici
un copil nu ia parte la ostilit`]i sau nu (Raportul celei de-a II-a sesiuni, septem-
sufer` de pe urma efectelor acestora“. brie/octombrie 1992, CRC/C/10, paragra-
ful 61 [i urm`toarele).
|n ceea ce prive[te protec]ia eficient` a
copiilor \n situa]ii de conflict armat, ra-
portul reaminte[te cadrul global de Consecin]ele conflictelor armate
realizare a drepturilor copilului care tre-
buie asigurat. |n cadrul discu]iei, s-a f`- |n timpul examin`rii rapoartelor prezen-
cut, \n special, referire la tate de Statele P`r]i, Comitetul a avut
„protejarea mediului familial; garanta- frecvent motive s` fac` comentarii cu
rea asigur`rii \ngrijirilor [i a asisten]ei de privire la efectele directe [i indirecte ale
baz`; asigurarea accesului la servicii de conflictelor armate asupra copiilor. De
s`n`tate, hran` [i educa]ie; interzicerea exemplu:
torturii, a abuzului sau a neglij`rii; inter- „Comitetul este preocupat de faptul c`
zicerea pedepsei cu moartea [i nevoia situa]ia din zonele de conflict, \n special
de a men]ine mediul cultural al copilului, \n Jammu [i Kashmir [i \n statele din
precum [i nevoia de protec]ie \n situa]ii nord-est, a afectat grav copiii, \n special
de privare de libertate. S-a subliniat \n din perspectiva dreptului lor la via]`, la
special nevoia de a asigura ajutor uma- supravie]uire [i la dezvoltare (articolul 6
nitar [i sprijin precum [i acces umanitar din Conven]ie). Având \n vedere artico-
la copiii afla]i \n situa]ii de conflict ar- lele 38 [i 39, Comitetul \[i exprim` pro-
mat. |n aceast` privin]`, s-a acordat o funda preocupare fa]` de cazurile rapor-
aten]ie special` m`surilor esen]iale, tate de copiii care sunt implica]i \n con-
cum ar fi zilele de \ncetare a focului [i flicte militare [i sunt victime ale acesto-
perioadele de pace“. ra. |n plus, Comitetul este preocupat de
|n urma examin`rii rapoartelor prezen- rapoartele care indic` implicarea for-
tate de Statele P`r]i, Comitetul a sugerat ]elor de securitate \n cazuri de dispari]ie
c` putea: a copiilor \n aceste zone de conflict.
s` aprecieze declara]iile f`cute de asigure \n permanen]` respectarea
anumite State P`r]i confirmând c` nu drepturilor omului [i a dreptului interna-
vor recruta persoane sub vârsta de 18 ]ional care asigur` protec]ia [i \ngrijirea
ani; copiilor \n cadrul conflictelor armate.
s` sublinieze nevoia de informa]ii cu Comitetul face apel la Statul Parte s`
privire la legisla]ia [i practicile State- asigure anchete impar]iale [i detaliate \n

cazurile de \nc`lcare a drepturilor co- copiilor din Statul Parte, a multor
mise \mpotriva copiilor, precum [i incul- drepturi prev`zute \n Conven]ie.
parea prompt` a celor care sunt respon- Comitetul face apel la Statul Parte s` ia
sabili, [i s` garanteze desp`gubiri echi- toate m`surile fezabile pentru ca to]i
tabile [i adecvate pentru victime. Comi- copiii r`pi]i [i combatan]i s` fie elibera]i
tetul recomand` ca clauza 19 din Legea [i demobiliza]i, [i pentru a-i reabilita [i
privind protec]ia drepturilor omului s` reintegra \n societate. Comitetul reco-
fie abrogat` pentru a permite efectuarea mand` \n continuare Statului Parte s`
de anchete asupra acuza]iilor de abuzuri instituie [i s` aplice cu stricte]e dispozi]ii
comise de membrii for]elor de securitate legislative care s` interzic` orice alt` re-
de c`tre Comisia Na]ional` pentru Drep- crutare, de c`tre orice grupare sau for]`
turile Omului. |n sensul recomand`rilor armat`, a copiilor sub vârsta de 18 ani,
Comitetului pentru Drepturile Omului \n conformitate cu Carta African` a
(CCPR/C/79/Add. 81), Comitetul reco- Drepturilor [i Bun`st`rii Copilului.
mand` s` se abroge cerin]a de a ob]ine De asemenea, Comitetul face apel la
permisiunea guvernului pentru condam-
n`ri penale sau proceduri civile \mpo-
Statul Parte s` ia toate m`surile nece-
sare \n cooperare cu organiza]iile negu-
38
triva membrilor for]elor de securitate“ vernamentale na]ionale [i interna]ionale
(India IRCO, Add. 155, paragrafele 63 [i [i cu organismele Organiza]iei Na]iu-
64). nilor Unite, cum ar fi UNICEF, pentru a
„Comitetul \[i exprim` profunda con- satisface nevoile fizice ale copiilor vic-
sternare fa]` de num`rul extrem de time ale conflictelor armate, \n special a
mare de copii care au fost recruta]i for]at copiilor care au suferit amput`ri, [i ne-
\n for]ele armate, inclusiv copii \n vârst` voile psihologice ale tuturor copiilor
de doar cinci ani, [i care au fost deseori afecta]i direct sau indirect de experien-
for]a]i s` comit` atrocit`]i \mpotriva ]ele traumatizante ale r`zboiului. |n
popula]iei, inclusiv \mpotriva altor copii acest sens, Comitetul recomand` Statu-
[i a membrilor comunit`]ii lor. Comitetul lui Parte s` elaboreze cât mai rapid un
\[i exprim` profunda preocupare fa]` de program amplu pe termen lung de asis-
practicile \ngrozitoare de amputare a ten]`, reabilitare [i reintegrare.
mâinilor, bra]elor [i picioarelor [i fa]` de |n continuare, Comitetul face apel la
multe alte atrocit`]i [i acte de violen]` [i Statul Parte pentru ca acesta s` depun`
de cruzime comise de persoane \narma- toate eforturile pentru a-i ajuta pe copiii
te \mpotriva copiilor, \n anumite cazuri care au fost disloca]i din c`minele lor s`
chiar asupra unor copii cu vârste foarte se \ntoarc` acas` cât mai curând posibil,
mici. inclusiv prin sprijinirea reconstruirii de
Comitetul este profund \ntristat de efec- locuin]e [i de alte elemente esen]iale de
tele directe ale conflictului armat asupra infrastructur` \n cadrul cooper`rii
tuturor copiilor victime, inclusiv asupra interna]ionale“ (Sierra Leone IRCO, Add.
combatan]ilor copii, [i este preocupat de 116, paragrafele 70-75. Vezi, de ase-
tragica pierdere de vie]i [i de traumele menea, spre exemplu, Sudan – Obser-
psihice grave suferite de ace[ti copii. De va]ii Preliminare, Add. 6, paragraful 9 [i
asemenea, Comitetul este extrem de Sudan IRCO, Add. 10, paragraful 8; Peru
preocupat de num`rul foarte mare de IRCO, Add. 8, paragrafele 5 [i 7; El Sal-
copii care au fost disloca]i \n interiorul vador IRCO, Add.9, paragrafele 11 [i 16;
]`rii [i care au fost for]a]i s` plece ca Filipine IRCO, Add. 29, paragraful 6; Sri
refugia]i, \n special \n cazul celor care au Lanka IRCO, Add. 40, paragrafele 6, 24 [i
fost separa]i de p`rin]ii lor. 44; Republica Federal` Iugoslavia IRCO,
Comitetul este preocupat [i de efectele Add. 49, paragrafele 3 [i 5; Croa]ia IRCO,
indirecte ale conflictului armat – distru- Add. 52, paragraful 11; Liban IRCO, Add.
gerea infrastructurilor sistemelor de 54, paragraful 45; Guatemala IRCO, Add.
educa]ie [i de s`n`tate, a sistemelor de 58, paragraful 7).
colectare, purificare [i distribu]ie a apei, Conflictele armate au determinat depla-
a economiei na]ionale, a produc]iei agri- s`ri ale popula]iei. Foarte mul]i oameni
cole, a infrastructurii de comunica]ii – au fugit, devenind refugia]i sau per-
toate acestea contribuind la o \nc`lcare soane dislocate pe plan intern. Studiul
masiv` [i continu`, \n cazul majorit`]ii privind Impactul conflictelor armate asu-

pra copiilor (vezi mai jos) sugereaz` c` prezentat la cea de-a LV-a sesiune a
„jum`tate din totalul refugia]ilor [i al Adun`rii Generale. La recomandarea
persoanelor dislocate sunt copii. |ntr-o Adun`rii Generale, \n septembrie 1997,
perioad` esen]ial` [i de vulnerabil` a Secretarul General l-a numit ca Repre-
vie]ii lor, ace[tia au fost \nstrìna]i cu zentant Special al sù pentru copii [i
brutalitate [i au fost expu[i pericolelor [i conflicte armate pe Dl. Olara Otunnu.
nesiguran]ei. |n timpul disloc`rii, mili- Responsabilitatea sa era de a colabora
oane de copii au fost separa]i de fami- \ndeaproape cu Comitetul pentru Drep-
liile lor, abuza]i fizic, exploata]i [i r`pi]i turile Copilului [i de a prezenta un raport
de grup`rile militare sau au murit de anual Adun`rii Generale [i Comisiei
foame [i din cauza bolilor“ (A/51/ 306, pentru Drepturile Omului.
paragrafele 63-66). Studiul [i anexele acestuia cuprind dis-
Articolul 22 din Conven]ie se refer` la cu]ii detaliate [i recomand`ri cu privire
drepturile speciale ale copiilor refugia]i la „Atenuarea impactului conflictelor
38 (vezi pagina 365). Copiii afecta]i de

conflicte armate sunt adeseori [i victime
armate asupra copiilor“; „Relevan]a [i
pertinen]a standardelor existente pentru
ale abuzului sexual [i ale exploat`rii protec]ia copiilor“; „Reconstruc]ia [i re-
sexuale: „Violul reprezint` o amenin]are concilierea“; „Prevenirea conflictelor“ [i
continu` pentru femei [i fete \n timpul „Mecanismele de implementare“.
conflictelor armate, la fel ca [i alte forme |n privin]a implement`rii standardelor
de violen]` determinat` de gen, inclusiv interna]ionale, studiul propune ca:
prostitu]ia, umilirea [i mutilarea
sexual`, traficul [i violen]a domestic` toate statele care nu au f`cut \nc`
...“ (A/51/ 306, paragraful 91 [i urm`toa- acest lucru s` devin` imediat P`r]i la
rele; studiul oferea, de asemenea, reco- Conven]ia cu privire la Drepturile Co-
mand`ri detaliate pentru prevenirea ex- pilului;
ploat`rii sexuale [i a violen]ei determi- toate Guvernele s` aib` obliga]ia de a
nate de gen; pentru discu]ii supli- adopta m`suri \n vederea implemen-
mentare, vezi articolul 34, pagina 617). t`rii eficiente a Conven]iei, a Conven-
Statutul de la Roma al Tribunalului ]iilor de la Geneva [i a Protocoalelor
Penal Interna]ional (vezi mai jos, pagina Adi]ionale la acestea [i a Conven]iei
693) include violul, sclavia sexual`, privind statutul refugia]ilor din 1951
prostitu]ia for]at` [i alte forme grave de [i a Protocolului la aceasta;
violen]` sexual` \n defini]ia crimelor
Guvernele s` aib` obliga]ia de a for-
\mpotriva umanit`]ii (articolul 7).
ma [i educa personalul din cadrul
autorit`]ilor judiciare, al poli]iei, per-
sonalul de securitate [i din for]ele ar-
Studiul privind „Impactul con- mate, \n special cei care particip` la
flictelor armate asupra copii- opera]iuni de men]inere a p`cii, \n
lor“ domeniul dreptului umanitar [i al
drepturilor omului;
|n cadrul celei de-a III-a sesiuni, Comi-
organiza]iile umanitare s` \[i formeze
tetul pentru Drepturile Copilului a reco-
personalul \n mod similar. Toate or-
mandat Adun`rii Generale s` solicite
ganismele interna]ionale care acti-
Secretarului General al Organiza]iei Na-
veaz` \n zone de conflict trebuie s`
]iunilor Unite s` \ntreprind` un studiu
instituie proceduri pentru raportarea
„privind modurile [i mijloacele de a
\n mod prompt, confiden]ial [i obiec-
ameliora protec]ia copiilor \mpotriva
tiv a \nc`lc`rilor de drepturi care le
efectelor negative ale conflictelor ar-
sunt aduse la cuno[tin]`;
mate“ (Raportul celei de-a III-a sesiuni,
ianuarie 1993, CRC/C/16, pagina 4 [i organiza]iile umanitare s` ofere spri-
Anexa VI, pagina 58). Aceast` propunere jin Guvernelor la educarea copiilor cu
a dus la numirea d-nei Graça Machel de privire la drepturile lor;
c`tre Secretarul General, pentru a agen]iile [i organiza]iile umanitare s`
realiza studiul (\n temeiul rezolu]iei \ncerce s` \ncheie acorduri scrise cu
48/157 a Adun`rii Generale). Studiul a entit`]ile nestatale, prin care s` le
fost publicat \n luna august 1996 [i a fost angajeze pe acestea s` respecte

Analiza efectuat` de Graça Machel asupra progresului \nregis-
trat de la raportul sù din 1996 privind „Impactul conflictelor
armate asupra copiilor“
|n septembrie 2000, la Winnipeg, Canada, a avut loc o conferin]` interna]ional`
privind copiii afecta]i de r`zboi [i, cu aceast` ocazie, d-na Machel a prezentat o
analiz` a progresului \nregistrat [i a obstacolelor \ntâmpinate din 1996. Iat` care a
fost concluzia sa:
„S-a \nregistrat un progres semnificativ de la prezentarea Raportului cu privire la
Impactul conflictelor armate asupra copiilor din 1996.
Angajamentul [i eforturile colective ale organiza]iilor neguvernamentale [i ale
altor grup`ri din cadrul societ`]ii civile, ale organiza]iilor regionale, ale Organiza]iei
Na]iunilor Unite [i ale guvernelor au dus la o serie impresionant` de realiz`ri, atât
la nivel na]ional cât [i interna]ional. Copiii ocup` acum o pozi]ie central` pe agen-
da ac]iunilor de pace [i securitate. Crimele de r`zboi comise \mpotriva copiilor [i
38
femeilor \n timpul conflictor armate au fost judecate, iar \nc`lc`rile drepturilor sunt
anchetate [i raportate \n mod sistematic, \n prezent. Au fost consolidate standar-
dele interna]ionale de protec]ie a copiilor \n conflictele armate. Copiii contribuie
acum \n mod activ la instaurarea p`cii \n comunit`]ile lor. Au fost depuse eforturi
pentru a stabili sanc]iuni mai precise. Acum se cunosc mult mai multe lucruri
despre modurile \n care armele u[oare [i de mici dimensiuni pot distruge vie]ile
copiilor. Obiectivele ajutorului umanitar – fie c` este vorba de acces la hran`, edu-
ca]ie, ap` sau teren [i locuin]e se adapteaz` inexorabil pentru a asigura drepturile
[i a \ndeplini nevoile copiilor afecta]i de conflicte armate.
|n ciuda acestor progrese, agresiunile asupra copiilor persist`. Se estimeaz` c`
aproximativ 300 000 de copii particip` \nc` la lupte. |n 87 de ]`ri, copiii trìesc \n
zone \n care sunt plasate peste 60 milioane de mine. Cel pu]in 20 milioane de copii
au fost \nstrìna]i din c`minele lor. Fetele [i femeile continu` s` fie marginalizate
din perspectiva accesului la ajutor umanitar [i protec]ie. Personalul umanitar
continu` s` fie ]inta atacurilor [i s` fie ucis. Milioane de copii sunt abandona]i [i
l`sa]i s` fac` fa]` singuri efectelor complexe [i multiple ale conflictelor armate [i
ale epidemiei de HIV/SIDA. Sute de mii de copii continu` s` moar` din cauza
bolilor [i a malnutri]iei, fugind din zonele de conflict sau trìnd \n taberele pentru
refugia]i. Armele u[oare [i de mici dimensiuni sunt folosite [i produse pe scar` tot
mai larg`. Milioane de copii r`mân cu sechele fizice [i psihologice.
Tolerând acest flagel al r`zboiului \mpotriva copiilor, devenim noi \n[ine complici
la acesta. Puterea [i l`comia nu pot fi o scuz` \n nici o \mprejurare pentru a sa-
crifica copiii. Nimeni – nici Organiza]ia Na]iunilor Unite, nici organiza]iile regionale,
nici guvernele, nici grup`rile din cadrul societ`]ii civile – nu a ac]ionat suficient de
repede [i nici nu a f`cut suficient de multe. Comunitatea interna]ional`, \n toate
formele acesteia, trebuie s` adopte o nou` atitudine fa]` de natura urgent` a
acestei probleme. Consiliul de Securitate trebuie s` determine comunitatea inter-
na]ional` s` adopte rapid recomand`rile din aceast` analiz` [i s` elimine impu-
nitatea pentru crimele comise \mpotriva copiilor. Protec]ia copiilor nu ar trebuie s`
fie negociat`. Cei care duc r`zboaie, care le confer` legitimitate [i le sus]in trebuie
condamna]i [i tra[i la r`spundere. Copiii trebuie \ngriji]i, ocroti]i [i proteja]i de
efectele dùn`toare ale r`zboiului. Copiii nu \[i pot permite s` mai a[tepte“.
Textul complet al raportului este disponibil la http://www.unifem.undp.org/machelrep.htm.
dreptul umanitar [i drepturile omului; angajeze \n activit`]i de promovare,

societatea civil` s` disemineze \n raportare [i monitorizare a \nc`lc`-
mod activ informa]ii despre dreptul rilor drepturilor copiilor;
umanitar [i drepturile omului [i s` se dezvoltând instruc]iunile deja exis-

tente, UNICEF s` elaboreze instruc- Add. 99, paragraful 14; Sierra Leone
]iuni mai detaliate pentru protec]ia [i IRCO, Add. 116, paragrafele 26 [i 27;
\ngrijirea copiilor \n situa]ii de con- Republica Democrat` Congo IRCO, Add.
flict; 153, paragrafele 64 [i 65).
Comitetul pentru Drepturile Copilului Dup` cum s-a ar`tat anterior (pagina
s` fie \ncurajat s` includ` \n raportul 682), \n cadrul Grupului de Lucru care a
sù c`tre Adunarea General` infor- redactat Conven]ia a avut loc o disput`
ma]ii specifice privind m`surile adop- asupra formul`rii articolului 38 [i asupra
tate de Statele P`r]i pentru a-i proteja protec]iei acordate persoanelor cu vârs-
pe copii \n situa]iile de conflict armat. te cuprinse \ntre 15 [i 18 ani. Articolul 38
(A/51/306, paragraful 240). se refer` mai degrab` la recrutare decât
la recrutarea obligatorie. Articolul 38,
|n septembrie 2000, la Winnipeg, Cana- a[a cum este formulat, permite recruta-
da, a avut loc o conferin]` interna]ional` rea persoanelor sub 18 ani, dar recruta-
privind copiii afecta]i de r`zboi [i cu
38 aceast` ocazie d-na Machel a prezentat o
analiz` a progresului \nregistrat [i a ob-
rea obligatorie nu este men]ionat` [i nu
ar trebui s` fac` parte din legea sau
practica statului. Obligarea copiilor (adi-
stacolelor \ntâmpinate (vezi caseta, pa- c`, conform prevederilor Conven]iei, a
gina 689). tuturor persoanelor sub 18 ani) s` se
al`ture for]elor armate constituie o
\nc`lcare a articolului 35 (r`pirea) [i a
Recrutarea persoanelor sub articolului 32 (munca for]at`).
vârsta de 18 ani O serie de State P`r]i au f`cut declara]ii
Comitetul a subliniat \nc` din 1992 faptul \n momentul ratific`rii, exprimându-[i
c`, \n opinia sa, Conven]ia impune pro- preocuparea fa]` de faptul c` articolul 38
tec]ia tuturor copiilor sub vârsta de 18 nu interzicea implicarea \n ostilit`]i [i
ani \mpotriva implic`rii directe sau indi- recrutarea \n cadrul for]elor armate a
recte \n ostilit`]i [i c` nici o persoan` tuturor persoanelor sub vârsta de 18 ani.
sub vârsta de 18 ani nu ar trebui s` fie De exemplu:
recrutat` \n for]ele armate. Acest aspect „Principatul Andorra deplânge faptul c`,
a fost reflectat \n comentariile adresate Conven]ia cu privire la Drepturile Co-
multor State P`r]i, condamnând sever pilului nu interzice folosirea copiilor \n
orice recrutare a copiilor solda]i. De conflicte armate. De asemenea, Andorra
exemplu: nu este de acord cu dispozi]iile artico-
„Comitetul este preocupat de partici- lului 38, paragrafele 2 [i 3, privind parti-
parea copiilor \n for]ele armate ale Sta- ciparea [i recrutarea copiilor \ncepând
tului Parte, fie ca solda]i sau ca ajutoare de la vârsta de 15 ani.“
\n tabere sau \n ac]iunile de ob]inere de „|n privin]a articolului 38 din Conven]ie,
informa]ii. Comitetul este, de asemenea, Republica Argentina declar` c` ar fi
preocupat de rapoartele privind recruta- preferat ca folosirea copiilor \n conflicte
rea pe scar` larg` a copiilor de c`tre armate s` fie interzis` prin Conven]ie; o
for]ele armate inamice ... astfel de interdic]ie exist` \n legisla]ia
Comitetul face apel la Statul Parte s` pu- Argentinei care, \n virtutea articolului 41
n` cap`t folosirii copiilor ca solda]i sau din Conven]ie, va continua s` o aplice \n
\n orice alt mod legat de conflictele ar- acest sens“.
mate [i s` solicite, \n contextul nego- „Austria nu va recurge deloc la posibi-
cierilor de pace, ca for]ele armate ina- litatea prev`zut` \n articolul 38 paragra-
mice s` \nceteze, la rândul lor, s` mai fo- ful 2 de a stabili limita de vârst` la 15 ani
loseasc` copiii ca solda]i. Comitetul re- pentru participarea la ostilit`]i, deoarece
comand` Statului Parte s` ratifice cu aceast` regul` este incompatibil` cu
prima ocazie Protocolul Facultativ la articolul 3 paragraful 1 care arat` c`
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- interesul superior al copilului este un
lului referitor la implicarea copiilor \n factor de importan]` prioritar` ...“
conflicte armate“ (Burundi IRCO, Add. (exist` declara]ii formulate [i de
133, paragrafele 71 [i 72. Vezi, de Columbia, Germania, Olanda, Polonia,
asemenea, spre exemplu, Belize IRCO, Spania [i Uruguay – CRC/C/2/Rev.8, pp.

Propuneri pentru prevenirea recrut`rii copiilor
|n urma unui seminar organizat la Cape Town \n 1997 au rezultat urm`toarele pro-
puneri:
„Recrutarea se refer` la [i cuprinde recrutarea obligatorie, for]at` [i pe baz` de vo-
luntariat, \n orice tip de for]` armat` regulat` sau neregulat` sau de grupare ar-
mat`.
1. S` se stabileasc` vârsta de 18 ani ca vârst` minim` pentru orice participare la
ostilit`]i [i pentru toate formele de recrutare \n orice tip de for]e sau grup`ri ar-
mate.
2. Guvernele trebuie s` adopte [i s` ratifice Protocolul Facultativ la Conven]ia cu
privire la Drepturile Copilului, ridicând vârsta minim` de la 15 la 18 ani.
3. Guvernele trebuie s` ratifice [i s` implementeze tratatele relevante regionale [i
interna]ionale [i s` le \ncorporeze \n legisla]ia na]ional`.
4. Guvernele trebuie s` adopte legisla]ia na]ional` privind recrutarea pe baz` de
38
voluntariat [i obligatorie care s` prevad` o vârst` minim` de 18 ani [i trebuie s`
instituie proceduri adecvate de recrutare, precum [i mijloacele de punere \n apli-
care a acestora. Cei care sunt responsabili de recrutarea ilegal` a copiilor trebuie
adu[i \n fa]a justi]iei.
5. Trebuie s` se \nfiin]eze un Tribunal Penal Interna]ional permanent a c`rui juris-
dic]ie s` cuprind`, \ntre altele, recrutarea ilegal` a copiilor.
6. Trebuie s` se \ncheie acorduri scrise \ntre sau implicând toate p`r]ile la un con-
flict, iar aceste acorduri trebuie s` prevad` un angajament cu privire la vârsta
minim` de recrutare.
7. Monitorizarea, documentarea [i promovarea sunt esen]iale pentru eliminarea
recrut`rii copiilor [i pentru desf`[urarea de programe informative \n acest sens.
Eforturile comunit`]ilor de a preveni recrutarea trebuie dezvoltate [i sus]inute.
8. Programele de prevenire a recrut`rii copiilor trebuie elaborate \n func]ie de ne-
voile [i aspira]iile exprimate de copii.
9. |n cadrul programelor pentru copii, o aten]ie special` trebuie acordat` celor care
sunt cel mai expu[i riscului de recrutare: copiii din zonele de conflict, copiii (\n spe-
cial adolescen]ii) separa]i de familiile lor sau f`r` familie, inclusiv copiii institu-
]ionaliza]i, alte categorii marginalizate (de exemplu, copiii str`zii, anumite mino-
rit`]i, refugia]ii [i cei disloca]i pe plan intern), copiii defavoriza]i din punct de
vedere economic [i social.
10. Trebuie depuse toate eforturile pentru a-i p`stra pe copii al`turi de familiile lor,
pentru a-i readuce \n familiile lor sau pentru a-i plasa \n cadrul unor structuri de tip
familial.
11. S` se asigure \nregistrarea na[terilor, inclusiv pentru copiii refugia]i [i disloca]i
pe plan intern [i s` se asigure documente de identitate tuturor copiilor, \n special
celor care sunt cel mai expu[i riscului de recrutare.
12. Accesul la educa]ie, inclusiv la educa]ie liceal` [i la formare profesional`, tre-
buie s` fie promovat pentru to]i copiii, inclusiv pentru copiii refugia]i sau disloca]i
pe plan intern.
13. Sunt necesare m`suri speciale de protec]ie pentru a preveni recrutarea copiilor
afla]i \n tabere de refugia]i [i de persoane dislocate pe plan intern.
14. Comunitatea interna]ional` trebuie s` recunoasc` faptul c`, acei copii care \[i
p`r`sesc ]ara de origine pentru a evita recrutarea ilegal` sau participarea la ostili-
t`]i au nevoie de protec]ie interna]ional`. Copiii care nu sunt cet`]eni ai ]`rii \n care
lupt` au, de asemenea, nevoie de protec]ie interna]ional`.
15. Trebuie s` se impun` controale asupra produc]iei [i transferului de arme, \n
special de arme de mici dimensiuni. Nu trebuie livrate nici un fel de arme p`r]ilor

la un conflict armat care recruteaz` copii sau le permit copiilor s` participe la os-
tilit`]i“.
O alt` sec]iune din cadrul Principiilor se refer` la „Demobilizare“ [i la „Revenirea
\n familie [i la via]a comunit`]ii“.
Principiile de la Cape Town pentru prevenirea recrut`rii copiilor \n for]ele armate
[i pentru demobilizarea [i reintegrarea social` a copiilor solda]i din Africa, adop-
tate de participan]ii la Simpozionul organizat de UNICEF \n colaborare cu Sub-gru-
pul organiza]iilor neguvernamentale din cadrul Grupului de Lucru al organiza]iilor
neguvernamentale asupra Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului, Cape
Town, 30 aprilie 1997.
12-43). tru prevenirea recrut`rii copiilor \n for-

]ele armate [i pentru demobilizarea [i
38 Comitetul a apreciat declara]iile \n
cauz`: reintegrarea social` a copiilor solda]i din
Africa, s-a elaborat un set de principii
„Comitetul constat`, cu satisfac]ie, de- („Principiile de la Cape Town“, adoptate
clara]ia f`cut` de Spania, \n momentul de participan]ii la seminarul organizat
ratific`rii Conven]iei de c`tre aceasta, cu de UNICEF \n colaborare cu Sub-grupul
privire la dispozi]iile articolelor 2 [i 3 din organiza]iilor neguvernamentale din ca-
articolul 38 [i apreciaz` angajamentul drul Grupului de Lucru al organiza]iilor
Statului Parte de a nu permite recruta- neguvernamentale asupra Conven]iei cu
rea [i participarea la conflictele armate a privire la Drepturile Copilului). Aceste
persoanelor cu vârsta sub 18 ani“ (Spa- principii propun (vezi caseta de la pagi-
nia IRCO, Add. 28, paragraful 3. Vezi, de na 691) ca vârsta de 18 ani s` fie vârsta
asemenea, spre exemplu, Argentina minim` pentru orice participare la osti-
IRCO, Add. 35, paragraful 3, Germania lit`]i [i pentru toate formele de recrutare
IRCO, Add. 43, paragraful 4, Uruguay \n orice tip de for]e armate sau de gru-
IRCO, Add. 62, paragraful 3). p`ri armate, precum [i ca Protocolul
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- Facultativ la Conven]ie (vezi pagina 773)
poartelor Periodice se solicit` informa]ii s` fie sus]inut [i ratificat.
privind „Ac]iunile \ntreprinse pentru a
asigura demobilizarea copiilor solda]i [i
pentru a-i preg`ti s` participe \n mod Protocolul Facultativ referitor
activ [i responsabil \n cadrul societ`]ii“ la implicarea copiilor \n conflic-
(paragraful 130, vezi articolul 39, pagina
te armate
709). Studiul privind Impactul conflic-
telor armate asupra copiilor arat` c` Protocolul Facultativ, adoptat \n unani-
adul]ii recruteaz` tot mai mul]i copii pe mitate de Adunarea General` a Orga-
post de solda]i. De asemenea, copiii ser- niza]iei Na]iunilor Unite la 25 mai 2000,
vesc \n armat` \n posturi secundare, ca subliniaz` \n preambulul sù c` „\n ve-
buc`tari, hamali, mesageri [i spioni. Ma- derea consolid`rii continue a imple-
joritatea acestora sunt adolescen]i, dar ment`rii drepturilor recunoscute \n Con-
exist` [i mul]i copii solda]i \n vârst` de ven]ia cu privire la Drepturile Copilului,
10 ani sau chiar mai mici: este necesar s` se intensifice protec]ia
„De[i majoritatea sunt bìe]i, [i fetele copiilor \mpotriva implic`rii acestora \n
sunt recrutate. Copiii care au cea mai conflicte armate“ (vezi Anexa 2, pagina
mare [ans` s` devin` solda]i sunt cei 804). Statele P`r]i la Protocol trebuie s`
din medii s`race [i marginalizate [i cei prezinte rapoarte Comitetului \n termen
care au fost separa]i de familiile lor“ de doi ani de la ratificare; ulterior, Sta-
(paragrafele 34-35. Raportul cuprinde un tele P`r]i trebuie s` includ` informa]iile
comentariu detaliat [i propuneri de privind implementarea Protocolului \n
\ncetare a recrut`rii copiilor solda]i). rapoartele periodice pe care le prezint`
din cinci \n cinci ani \n temeiul Conven-
Principii privind recrutarea ]iei (Pentru textul complet al comen-
|n 1997, ca rezultat al unui seminar pen- tariilor, vezi pagina 773, iar pentru In-

struc]iunile pentru elaborarea Rapoarte- Comitet preg`titor pentru \nfiin]area
lor, vezi pagina 827). Protocolul Faculta- unui Tribunal Penal Interna]ional s-a
tiv prevede obliga]ia Statelor P`r]i de a reunit din 1996 pân` \n 1998 când a fina-
„lua toate m`surile fezabile“ pentru a lizat acest proiect. Conferin]a Diploma-
garanta c` membrii for]elor lor armate tic` a Plenipoten]iarilor Organiza]iei Na-
cu vârsta sub 18 ani nu particip` direct la ]iunilor Unite cu privire la |nfiin]area
ostilit`]i (articolul 1) [i pentru a se asi- unui Tribunal Penal Interna]ional a avut
gura c` persoanele sub 18 ani nu sunt loc la Roma, \n Italia, \ntre 15 [i 17 iulie
recrutate, \n mod obligatoriu, \n for]ele 1998 pentru a finaliza [i a adopta Statu-
lor armate (articolul 2). Statele P`r]i tre- tul Tribunalului. Acesta a intrat \n vi-
buie s` fac` o declara]ie de angajament goare la 11 aprilie 2002 \n momentul \n
\n momentul ratific`rii \n care s` preci- care a fost ratificat de 60 de state. Pentru
zeze vârsta minim` pentru recrutarea pe detalii [i textul complet al Statutului,
baz` de voluntariat [i m`surile de pro- consulta]i: www.un.org/law/icc.
tec]ie adoptate pentru a garanta c`
aceste recrut`ri nu sunt for]ate sau
coercitive. Statele P`r]i au obliga]ia de a
Tribunalul, care urmeaz` s` aib` sediul
la Haga, are jurisdic]ie asupra genoci- 38
dului, a crimelor \mpotriva umanit`]ii, a
ridica „\n ani“ vârsta de recrutare pe crimelor de r`zboi [i a infrac]iunii de
baz` de voluntariat de la 15 ani (articolul 3). agresiune, toate acestea fiind definite \n
Statut, cu variate referiri la copii. De
exemplu, „genocidul“ este definit ca re-
Judecarea crimelor de r`zboi – prezentând diverse acte „comise cu in-
Tribunalul Penal Interna]ional ten]ia de a distruge, total sau par]ial, un
grup na]ional, etnic, rasial sau religios“.
Statutul de la Roma al Tribunalului Pe- Printre aceste acte se num`r` „impune-
nal Interna]ional, adoptat la 17 iulie rea de m`suri cu scopul de a \mpiedica
1998, caracterizeaz` ca fiind crime de na[terile \n cadrul unui grup“ [i
r`zboi recrutarea sau \nrolarea copiilor „transferul for]at al copiilor din grup
sub vârsta de 15 ani \n for]ele armate \ntr-un alt grup“ (articolul 6). |n defini]ii
na]ionale sau folosirea lor pentru a par- sunt cuprinse [i alte aspecte cu scopul
ticipa activ la ostilit`]i, \n cadrul con- de a consolida protec]ia civililor [i care
flictelor armate interna]ionale. Defini]ia au, \n special, relevan]` pentru copii.
se aplic` [i recrut`rii sau \nrol`rii per-
soanelor sub 15 ani \n for]ele sau gru-
p`rile armate din cadrul conflictelor ne- Conven]ia OIM privind Cele
interna]ionale (articolul 8).
Mai Grave Forme ale Muncii
Organiza]ia Na]iunilor Unite a recu-
noscut pentru prima dat` necesitatea
Copiilor (Nr. 182)
unui tribunal penal interna]ional \ntr-o |n 1999, Conferin]a General` a Orga-
rezolu]ie a Adun`rii Generale din 1948 niza]iei Interna]ionale a Muncii a adoptat
(A/RES/260(III), 9 decembrie 1948). |n de- Conven]ia privind cele mai grave forme
cembrie 1989, ca r`spuns la o solicitare ale muncii copiilor (nr. 182) [i Recoman-
din partea Trinidad [i Tobago, Adunarea darea nr. 190. |n sensul acestei Conven-
General` a solicitat Comisiei de drept ]ii, termenul „cele mai grave forme ale
interna]ional s` reia activitatea cu privire muncii copiilor“ cuprinde [i „recrutarea
la instituirea unui tribunal penal inter- for]at` sau obligatorie a copiilor pentru
na]ional. |n 1993, a izbucnit conflictul din a fi folosi]i \n conflicte armate“ (vezi arti-
fosta Iugoslavie, iar crimele de r`zboi, colul 32, pagina 578).
crimele \mpotriva umanit`]ii [i ge-
nocidul au intrat din nou \n aten]ia inter-
na]ional`. Consiliul de Securitate al Rezolu]iile Consiliului de Secu-
Organiza]iei Na]iunilor Unite a instituit
Tribunalul Penal Interna]ional ad-hoc
ritate cu privire la copii [i con-
pentru fosta Iugoslavie. |n 1994, Comisia flictele armate
de drept interna]ional a prezentat Adu-
n`rii Generale un proiect de statut pen- |n august 1999, Consiliul de Securitate a
tru un Tribunal Penal Interna]ional. Un adoptat o rezolu]ie f`r` precedent, \n
care \[i exprima „profunda preocupare

fa]` de impactul negativ [i extins al con- rii [i a stoc`rii minelor anti-personal
flictelor armate asupra copiilor [i fa]` de pentru instruire, \n activit`]ile de eli-
consecin]ele pe termen lung ale acestor minare a minelor [i alte activit`]i co-
conflicte asupra p`cii, a securit`]ii [i a nexe;
dezvolt`rii durabile“. Consiliul de Secu- distrugerea minelor anti-personal
ritate a f`cut recomand`ri detaliate de stocate \n termen de patru ani de la
ac]iune pentru toate p`r]ile implicate \n intrarea \n vigoare a Conven]iei;
conflicte armate [i pentru al]ii (S/RS/
1261 (1999)). Consiliul i-a solicitat Secre- eliminarea minelor anti-personal din
tarului General al Organiza]iei Na]iunilor câmpurile minate \n termen de zece
Unite s` \i prezinte un raport cu privire la ani de la intrarea \n vigoare a Con-
implementarea acestei rezolu]ii pân` \n ven]iei (totu[i, Statele P`r]i pot bene-
iulie 2000. Raportul elaborat subliniaz` ficia de o prelungire a acestui interval
impactul dispropor]ionat al conflictelor cu \nc` zece ani);
armate asupra copiilor (vezi caseta de la obliga]ia de a raporta num`rul total
38 pagina 695). Consiliul de Securitate a
emis o alt` rezolu]ie \n anul 2000 (S/RES/
de mine anti-personal stocate, am-
plasarea câmpurilor minate etc.;
1314 (2000)).
obliga]ia Statelor P`r]i care sunt \n
m`sur` s` fac` acest lucru, de a asi-
gura sprijin pentru eliminarea mi-
Minele anti-personal nelor, pentru reabilitarea victimelor
Comitetul [i alte organisme au constatat rezultate din exploziile minelor etc.;
efectele devastatoare ale minelor anti- o procedur` simpl` de verificare,
personal asupra copiilor [i au felicitat inclusiv posibilitatea de a trimite ins-
statele care au contribuit la campania pectori care s` colecteze date, \n ca-
interna]ional` \mpotriva acestor mine. zuri \n care se suspecteaz` existen]a
|n octombrie 1996, guvernul canadian a unor \nc`lc`ri ale Conven]iei.
ini]iat ceea ce s-a numit „Procesul de la Comitetul pentru Drepturile Copilului
Ottawa“, cu ocazia unei conferin]e inter- \ncurajeaz` Statele P`r]i s` devin` p`r]i
na]ionale care a avut loc la Ottawa, invi- la noua Conven]ie:
tând toate guvernele s` revin` la Ottawa „Comitetul \ncurajeaz` ferm Statul Parte
\n decembrie 1997, pentru a semna un s` \ncerce s` ob]in` un ajutor financiar
tratat prin care statele se angajau legal extern pe termen lung, pentru a-[i dez-
s` interzic` minele anti-personal. |n volta capacitatea na]ional` \n privin]a
prim`vara anului 1997 au avut loc reu- Materialelor Militare Ne-explodate, pen-
niuni preg`titoare la Viena, Bonn [i Bru- tru a desf`[ura un proces durabil de
xelles, iar cu ocazia Conferin]ei Diplo- cur`]are a fiec`rei zone, pentru a asigura
matice de la Oslo, din septembrie 1997, programe continue de sensibilizare a
89 de guverne au convenit asupra unui comunit`]ilor, prin [coli, pagode [i
proiect de Conven]ie privind interzicerea organiza]ii locale, [i pentru a dezvolta
folosirii, stoc`rii, producerii [i transferu- programe de reabilitare“ (Republica Po-
lui de mine anti-personal [i privind dis- pular` Democrat` Laos IRCO, Add. 78,
trugerea acestora. Aceast` Conven]ie a paragraful 49).
fost deschis` spre semnare la Ottawa la
3 decembrie 1997 [i a intrat efectiv \n vi- „Luând \n considerare eforturile depuse
goare \n martie 1999, dup` ce a fost rati- de c`tre Statul Parte, Comitetul constat`
ficat` de primele 40 de state. Cele mai totu[i cu preocupare, situa]ia actual` a
importante dispozi]ii ale acestei Con- minelor [i amenin]area pe care acestea
ven]ii sunt: o constituie pentru supravie]uirea [i dez-
voltarea copiilor. Comitetul subliniaz`
o interzicere deplin` a folosirii, stoc`- importan]a educ`rii p`rin]ilor, a copiilor
rii, producerii [i transferului de mine [i a publicului larg cu privire la riscul re-
anti-personal; prezentat de mine, precum [i a imple-
o excep]ie pentru continuarea utiliz`- ment`rii programelor de reabilitare pen-
rii minelor anti-vehicul dotate cu distru victimele minelor. Comitetul reco-
pozitive anti-manipulare; mand` Statului Parte s` \[i analizeze
o excep]ie pentru continuarea utiliz`- situa]ia \n privin]a minelor \n cadrul coo-

per`rii interna]ionale, inclusiv cu orga-
nismele Organiza]iei Na]iunilor Unite. |n Raportul Secretarului General
continuare, Comitetul sugereaz` Statu-
lui Parte s` devin` parte la Conven]ia cu
c`tre Consiliul de Securitate,
privire la interzicerea utiliz`rii, stoc`rii, 2000
producerii [i transferului de mine anti- „|n contextul conflictelor devastatoare
personal [i cu privire la distrugerea din ultimii ani, copiii au fost tot mai
acestora (1997)“ (Irak IRCO, Add. 94, pa- mult victime atât ca ]inte, cât [i ca
ragraful 28). f`pta[i ai actelor de violen]`. Dintre
„Comitetul \[i exprim` profunda preocu- cele 21 milioane de refugia]i la nivel
pare fa]` de num`rul considerabil de mondial, aproape jum`tate sunt copii
mine care exist` \n continuare \n Statul [i se estimeaz` c` \nc` 13 milioane de
Parte, \n special \n regiunile vestice, de- copii au fost disloca]i pe plan intern \n
a lungul grani]elor. Comitetul constat` propriile lor ]`ri. Num`rul de copii sub
vârsta de 18 ani, care au fost for]a]i sau
cu preocupare eforturile insuficiente,
depuse de Statul Parte pentru a localiza determina]i s` devin` copii solda]i este 38
[i a elimina aceste mine [i pentru a-i estimat la aproximativ 300.000. |n fie-
proteja pe copii \n acest sens. De ase- care an, \ntre opt [i zece mii de copii
menea, se exprim` preocuparea fa]` de sunt victime ale minelor... Datele
programele necorespunz`toare de faci- UNICEF arat` c`, \n deceniul dintre
litare a \ngrijirii [i a reabilit`rii copiilor 1986 [i 1996, \n conflictele armate au
victime ale minelor [i fa]` de eforturile fost uci[i dou` milioane de copii, [ase
insuficiente de sensibilizare [i de preve- milioane au fost r`ni]i, peste 10 milio-
nire a accidentelor provocate de mine \n ane au fost traumatiza]i, iar peste un
care sunt implica]i copii. milion au r`mas orfani.
Comitetul recomand` ferm Statului Par- |n spatele acestor cifre inexpresive
te s` ia toate m`surile corespunz`toare stau imaginile obsedante, din multe
pentru a localiza [i a elimina minele de locuri, ale adolescen]ilor victime ale
pe teritoriul sù [i pentru a promova violului, care a devenit o adev`rat` ar-
con[tientizarea poten]ialelor pericole. m` \n r`zboaie, la fel ca [i gloan]ele [i
Statului Parte i se recomand` s` efectu- cu]itele, imaginile copiilor solda]i care
eze un studiu pentru a determina impac- de-abia ajung la \n`l]imea armelor pe
tul minelor pe teritoriul sù, \n special care le poart` [i ale copiilor separa]i de
dat fiind faptul c` acest lucru \i afecteaz` familiile lor, \n condi]ii de s`r`cie extre-
mai ales pe copiii care trìesc \n regiu- m`. Conflictele armate au devenit din
nile vestice, de-a lungul grani]ei. Comi- ce \n ce mai mult mijloace de r`spân-
tetul recomand` ca Statul Parte s` \[i in- dire ale epidemiei HIV/SIDA, care
tensifice eforturile pentru a implementa urmeaz` \ndeaproape calea trupelor
Conven]ia privind interzicerea folosirii, militare \n coridoarele de conflict. Ali-
producerii, transferului [i stoc`rii mine- mentate de un comer] ilegal \nfloritor
lor anti-personal [i privind distrugerea cu arme [i resurse naturale, aceste
acestora, pe care a semnat-o \n decem- conflicte amenin]` s` elimine valorile
brie 1997. |n plus, Statul Parte este \ncu- publice [i structurile legale [i sociale
rajat s` solicite cooperarea tehnic` cu necesare pentru a-i ocroti [i proteja pe
Serviciul de ac]iune \mpotriva minelor al tinerii no[tri.
Organiza]iei Na]iunilor Unite (UNMAS),
Statisticile [i imaginile descriu aceea[i
printre al]ii“ (Georgia IRCO, Add. 124,
poveste: copiii sunt prea mult afecta]i
paragrafele 58 [i 59. Vezi, de asemenea,
de conflictele armate, iar nevoile lor
Cambogia IRCO, Add. 128, paragrafele
merit` aten]ia noastr` concertat`,
58 – 60; Marea Britanie IRCO – Teritoriile
dup` cum au afirmat atât Consiliul de
de peste m`ri IRCO, Add. 135, paragra-
Securitate, cât [i Adunarea Genera-
fele 47 [i 48).
l`...“.
Raportul Secretarului General al Orga-
niza]iei Na]iunilor Unite c`tre Consiliul
de Securitate, 19 iulie 2000 (A/55/163 –
S/ 2000/712, paragrafele 2 - 4).

Summit-ul Mondial pentru Co- protejate chiar [i pe timp de r`zboi sau
\n zone dominate de violen]`. Solicit`m
pii s` se respecte perioadele de \ncetare a
Liderii mondiali reuni]i la Summit-ul focului [i coridoarele de pace \n bene-
Mondial pentru copii (New York, 1990) ficiul copiilor, atunci când se desf`[oar`
s-au angajat „... s` ac]ioneze cu aten]ie r`zboaie [i conflicte“ (Declara]ia
pentru a-i proteja pe copii \mpotriva fla- Summit-ului Mondial, paragraful 20 (8)).
gelului r`zboiului [i s` ia m`suri de pre- Cu ocazia Sesiunii Speciale pentru
venire a conflictelor armate ulterioare, Copii a Adun`rii Generale a Organiza]iei
astfel \ncât s` le asigure copiilor de pre- Na]iunilor Unite, din mai 2002, se va
tutindeni un viitor \n pace [i securitate. analiza progresul \nregistrat de la
Vom promova valorile p`cii, \n]elegerii Summit-ul Mondial [i se vor stabili
[i dialogului \n cadrul educa]iei copiilor. obiective pentru urm`torul deceniu.
Nevoile esen]iale ale copiilor trebuie
38

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 38 este relevant pentru departamentele de ap`-
rare, afaceri externe, afaceri interne, educa]ie [i protec]ie social`)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
membrilor for]elor armate, inclusiv a for]elor de men]inere a p`cii, a asisten]ilor so-
ciali, a membrilor organiza]iilor de ajutor \n situa]ii de urgen]`, a psihologilor [i a
personalului medical)?

Statul a ratificat/a aderat la:
cele patru Conven]ii de la Geneva din 1949?
Protocolul Adi]ional I?
Protocolul Adi]ional II?
Alte instrumente interna]ionale relevante pentru protec]ia copiilor afecta]i de
conflictele armate?
A \ntreprins statul ac]iunile necesare pentru a se asigura c` copiii sub vârsta de 15
ani nu particip` direct la ostilit`]i?
A \ntreprins statul ac]iunile necesare pentru a se asigura c` copiii sub vârsta de 18
ani nu particip` direct sau indirect la ostilit`]i?

S-a asigurat statul c` nici un copil sub vârsta de 18 ani nu este recrutat obligatoriu
\n for]ele armate?
Statul a adoptat dispozi]ii legislative [i alte m`suri corespunz`toare pentru:
a preveni recrutarea copiilor care nu au \mplinit \nc` vârsta de 15 ani, \n
for]ele armate?
a da prioritate copiilor cu vârst` mai mare atunci când sunt recruta]i copii sub
vârsta de 18 ani?
a preveni recrutarea oric`rui copil sub vârsta de 18 ani, \n for]ele armate?
Statul a luat m`suri pentru a interzice [i a preveni recrutarea oric`rui copil sub
vârsta de 18 ani de c`tre for]e ne-guvernamentale?
S-a asigurat statul c` [colile militare nu recruteaz` elevi sub vârsta de 18 ani?
S-a asigurat statul c` toate [colile militare care recruteaz` elevi sub vârsta de 18 ani
sunt supervizate de ministerul educa]iei, mai degrab` decât de ministerul ap`r`rii?
S-a asigurat statul c` [colile militare respect` obiectivele educa]ionale prev`zute \n
articolul 29 din Conven]ie?
A luat statul toate m`surile fezabile pentru a asigura protec]ia [i \ngrijirea tuturor co-
piilor afecta]i de conflicte armate?
Statul a analizat [i a \ntreprins ac]iuni adecvate ca urmare a recomand`rilor stu-
diului privind Impactul conflictelor armate asupra copiilor?
|n raport cu articolul 38 paragraful (4) din Conven]ie, statul a \ntreprins ac]iuni na]io-
nale, bilaterale [i interna]ionale pentru a-i proteja pe copii \mpotriva minelor anti-
personal?
Statul a ratificat Conven]ia privind interzicerea utiliz`rii, stoc`rii, producerii [i tran-
sferului de mine anti-personal [i privind distrugerea acestora?
Statul a ratificat Protocolul Facultativ la Conven]ie referitor la implicarea copiilor \n
conflicte armate?


Articolelor conexe
Articolul 35: r`pirea [i traficul
Articolul 37: protec]ia \mpotriva torturii [i a tratamentelor sau pedepselor crude, inuma-
ne sau degradante
Articolul 39: \ngrijirea \n vederea reabilit`rii a victimelor torturii etc.
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului referitor la implicarea

Reabilitarea
copiilor
victime
39
Statele P`r]i vor lua toate m`surile corespunz`toare, pentru a facilita recuperarea fizic` [i
psihologic` [i reintegrarea social` a copiilor victime ale: oric`rei forme de neglijare, ex-
ploatare sau abuz, tortur` sau a oric`ror alte forme de tratamente sau pedepse crude, inu-
mane sau degradante, sau ale conflictelor armate. Recuperarea [i reintegrarea se vor rea-
liza \ntr-un mediu care favorizeaz` s`n`tatea, respectul de sine [i demnitatea copilului.
rticolul 39 impune luarea unor [i dezvoltarea copilului \n toat` m`sura
A m`suri pentru ajutorarea co-

piilor victime ale:
oric`rei forme de violen]`, neglijare,

posibilului, iar opiniile acestuia s` fie
respectate – de exemplu \n ceea ce pri-
ve[te planificarea sau implementarea
unor programe, inclusiv \n cazurile indi-
viduale.
exploatare sau abuz (dup` cum este
detaliat de exemplu \n articolele 19, Alte drepturi conferite prin Conven]ie,
32, 33, 34, 35, 36); cum sunt dreptul la s`n`tate [i la servicii
torturii sau a oric`ror alte forme de medicale (articolul 24), dreptul la educa-
tratamente sau pedepse crude, inu- ]ie (articolul 28) [i dreptul la un standard
mane sau degradante (articolul 37); de via]` adecvat (articolul 27) sunt rele-
vante pentru implementarea acestui ar-
conflictelor armate (articolul 38). ticol, dup` cum este [i obliga]ia stipulat`
Sumar
Articolul 39 specific` faptul c` recupe- \n articolul 20, de a acorda \ngrijire [i
rarea [i reintegrarea copilului se vor rea- asisten]` speciale copiilor care sunt pri-
liza \ntr-un mediu care va cultiva s`n`- va]i temporar sau permanent de mediul
tatea, respectul de sine [i demnitatea lor familial.
copilului. Protocolul Facultativ la Conven]ia cu pri-
Principiile generale ale Conven]iei cu vire la Drepturile Copilului referitor la
privire la Drepturile Copilului impun ca vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i
aceste m`suri s` fie puse la dispozi]ia pornografia infantil` adoptat \n anul
tuturor copiilor victime, f`r` nici un fel 2000, solicit` Statelor P`r]i s` ia m`su-
de discriminare; s` fie acordat` o impor- rile corespunz`toare pentru a proteja
tan]` prioritar` interesului superior al drepturile [i interesele copiilor victime
copilului; s` fie asigurat` supravie]uirea ale practicilor interzise prin acest Proto-
REABILITAREA COPIILOR VICTIME 701

col, inclusiv pentru reabilitarea acestora. unui rol constructiv \n societate“. Arti-
Protocolul privind Prevenirea, Reprima- colul 19, care solicit` protec]ia copiilor
rea [i Pedepsirea Traficului de Persoane, \mpotriva tuturor formelor de violen]`
\n special al Femeilor [i Copiilor, care fizic` sau mental`, men]ioneaz`, de ase-
completeaz` Conven]ia Na]iunilor Unite menea, tratarea copiilor [i urm`rirea
\mpotriva Criminalit`]ii Organizate evolu]iei ulterioare a acestora.
Transfrontaliere, adoptat de asemenea Articolul 25 acord` copiilor care au fost
\n 2000, include o sec]iune cu privire la plasa]i \n \ngrijire, protec]ie sau trata-
protec]ia victimelor traficului de persoa- ment – inclusiv \n scopul realibilit`rii –
ne. dreptul de a le fi reexaminat` situa]ia \n
|n Concluziile Finale privind rapoartele mod periodic.
Statelor P`r]i, Comitetul a coroborat |n comentariile sale pe marginea Ra-
adesea articolul 39 cu articolele 37 [i 40. poartelor Ini]iale ale Statelor P`r]i, Co-
Comitetul a indicat c` sunt necesare mitetul a subliniat faptul c` textul artico-
39 m`surile stabilite de articolul 39 pentru
to]i copiii care sunt victime ale tratamen-
lului 39 solicit` luarea \n considerare a
unui grup mult mai variat de copii ce pot
telor sau pedepselor ce sunt interzise fi poten]iale victime. |n plus fa]` de
prin articolul 37, indiferent c` au loc \n aceste situa]ii men]ionate \n articolul 39,
familie, \n institu]ii sau \n comunitate. Comitetul s-a referit la unele probleme
Articolul 40(1) solicit` ca to]i copiii care cum ar fi victimele violen]ei, copiii refu-
intr` \n raza de ac]iune a sistemului de gia]i (articolul 22), munca copiilor [i
justi]ie juvenil`, („suspecta]i, acuza]i sau munca for]at` (articolul 32), consumul [i
dovedi]i vinova]i de a fi \nc`lcat legea traficul de droguri (articolul 33), conflic-
penal`“) s` fie trata]i \ntr-o manier` care tele familiale [i vânzarea [i traficul de
s` promoveze „reintegrarea social` a copii (articolul 35), [i copiii implica]i \n
copilului [i asumarea de c`tre acesta a sistemul de justi]ie juvenil` (articolele 37
[i 40).
Extrase din
form Conven]iei
„M`suri speciale de protec]ie“
|n cadrul acestei sec]iuni, se solicit` Statelor P`r]i s` prezinte informa]ii relevante,
inclusiv despre principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de alt`
natur`, aflate \n vigoare; factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresele
\nregistrate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei precum [i prio-
rit`]ile procesului de implementare [i obiectivele specifice stabilite pentru viitor,
referitoare la:
(a) Copiii afla]i \n situa]ii de urgen]`;
(i) Copiii refugia]i (articolul 22);
(ii) Copiii implica]i \n conflicte armate (articolul 38), inclusiv recuperarea lor fizic`
[i psihologic` [i reintegrarea acestora \n societate(articolul 39);
(b) Copiii afla]i \n conflict cu legea.
...
(iv) Recuperarea fizic` [i psihologic` [i integrarea \n societate(articolul 39).
(c) Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare, inclusiv recuperarea lor fizic` [i psiho-
logic` [i reintegrarea acestora \n societate(articolul 39);

(i) Exploatarea economic`, inclusiv munca copiilor (articolul 32);
(ii) Consumul de droguri (articolul 33);
(iii) Exploatarea sexual` [i abuzul sexual (articolul 34);
(iv) Alte forme de exploatare (articolul 36);
(v) Vânzarea, traficul [i r`pirea copiilor (articolul 35).
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` prezinte informa]ii statistice specifice [i indi-
catori relevan]i pentru situa]ia copiilor la care se face referire \n paragraful 23“
„VIII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE (articolele 22, 38, 39, 40, 37(b)-(d), 32-36)
4. Recuperarea fizic` [i psihologic` [i reintegrarea social` a copilului (articolul 39) 39
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind toate m`surile luate, \n conformitate cu
articolul 39 [i cu prevederile articolului 40, paragraful 1, pentru a promova recu-
perarea fizic` [i psihologic` [i reintegrarea social` a copilului implicat \n sistemul
de administrare a justi]iei juvenile, [i pentru a asigura ca aceast` recuperare [i
reintegrare se vor realiza \ntr-un mediu care favorizeaz` s`n`tatea, respectul de
sine [i demnitatea copilului.
Rapoartele ar mai trebui s` indice de asemenea, inter alia, mecanismele \nfiin]ate
[i programele [i activit`]ile dezvoltate \n acest scop, precum [i educa]ia [i instru-
irea profesional` acordate copilului [i date relevante despre copiii implica]i, defal-
cate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural / urban [i originea etnic` [i so-
cial`. Rapoartele ar trebui s` indice [i progresele \nregistrate \n procesul de imple-
mentare a articolului 39, dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru viitor“
Elaborarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru raportarea
conform acestui articol: 61, 86-87, 90, 129-131, 156, 159, 161 [i 164; pentru textul
integral al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).
Reabilitarea copiilor victime Add.69, paragraful 45).

Comitetul a subliniat c` nu trebuie s`
Comitetul pentru Drepturile Copilului a existe nici un fel de discriminare la acor-
comentat adesea pe marginea lipsei darea serviciilor de reabilitare a copiilor
unor m`suri adecvate pentru reabilita- victime:
rea copiilor victime. De exemplu:
„Exist` discrepan]e regionale, inclusiv
„|n conformitate cu prevederile artico- diferen]e \ntre mediile urbane [i cele ru-
lului 39 din Conven]ie, Comitetul reco- rale, \n acordarea serviciilor de reabili-
mand` Statului Parte s` fac` eforturi tare a copiilor care au fost victime ale
suplimentare pentru crearea unor centre abuzurilor. Comitetul recomand` Statu-
de reabilitare pentru copiii victime ale lui Parte s` ia toate m`surile necesare
maltrat`rii, abuzului sexual [i ale ex- pentru implementarea deplin` a dreptu-
ploat`rii economice“ (Fiji IRCO, Add.89, lui copilului la recuperare fizic` [i psiho-
paragraful 45. Vezi, de asemenea, de logic` [i la reintegrare \n societate, \n
exemplu, Polonia IRCO, Add.31, para- conformitate cu articolul 39 din Conven-
graful 30; Danemarca IRCO, Add.33, pa- ]ie“ (Austria IRCO, Add.98, paragraful 21).
ragraful 32; Marea Britanie IRCO,
Add.34, paragraful 39; Ucraina IRCO, |n urma Dezbaterii sale Generale pe te-
Add.42, paragraful 29; Nigeria IRCO, ma „Violen]ei statului \mpotriva copii-
Add.61, paragraful 43; Bulgaria IRCO, lor“ (septembrie 2000), Comitetul a
Add.66, paragraful 30; Myanmar IRCO, adoptat recomand`rile referitoare la rea-

Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
lului referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i por-
nografia infantil` (adoptat \n 2000)
Articolul 8
1. Statele P`r]i vor adopta m`surile corespunz`toare pentru a proteja drepturile si
interesele copiilor victime ale practicilor interzise prin prezentul Protocol \n
toate fazele procesului de justi]ie penal`, \n special prin:
(a) Recunoa[terea vulnerabilit`]ii copiilor victime [i adaptarea procedurilor ju-
dec`tore[ti pentru a le recunoa[te nevoile speciale, inclusiv nevoile speciale,
\n calitate de martori;
(b) Informarea copiilor victime cu privire la drepturile [i rolul lor, scopul lor, du-
rata [i progresele \nregistrate de procedurile judiciare, precum [i dispozi]iile
39 date \n cazul lor;
(c) Permiterea prezent`rii opiniilor, a nevoilor [i preocup`rilor/temerilor copiilor
victime \n cadrul procedurilor juridice \n care le sunt afectate interesele
personale, \n conformitate cu regulile de procedur` ale legisla]iei na]ionale;
(d) Acordarea, de servicii adecvate de asisten]` copiilor victime \n cursul pro-
ceselor legale;
(e) Protejarea, atât cât este posibil, a vie]ii private [i a identit`]ii copiilor victime
[i luarea m`surilor permise de legisla]ia na]ional` pentru a evita r`spândirea
inadecvat` a informa]iilor ce ar putea duce la descoperirea identit`]ii copiilor
victime;
(f) Asigurarea securit`]ii copiilor victime [i a familiilor acestora, atunci când
este cazul, precum [i a celor ce depun m`rturie \n favoarea lor, \mpotriva
intimid`rii [i r`zbun`rii;
(g) Evitarea \ntârzierilor inutile la luarea deciziilorr \n aceste cazuri [i punerea \n
execu]ie a ordinelor sau decretelor judec`tore[ti de acordare a unor com-
pensa]ii copiilor victime;
2. Statele P`r]i se vor asigura c` incertitudinile legate de vârsta real` a victimei nu
vor \mpiedica ini]ierea cercet`rilor penale, inclusiv a cercet`rilor pentru
stabilirea vârstei respectivei victime.
3. Statele P`r]i se vor asigura c` tratamentul acordat de c`tre sistemul de justi]ie
penal` copiilor care sunt victime ale infrac]iunilor descrise \n prezentul Protocol
va acorda prioritate maxim` interesului superior al copilului.
4. Statele P`r]i vor lua m`suri pentru a asigura o preg`tire adecvat`, \n special ju-
ridic` [i psihologic`, persoanelor care lucreaz` cu victimele infrac]iunilor inter-
zise \n conformitate cu prezentul Protocol.
5. Statele P`r]i vor adopta, atunci când va fi cazul, m`suri pentru a proteja sigu-
ran]a [i integritatea acelor persoane [i/sau organiza]ii implicate \n prevenirea
[i/sau protec]ia [i reabilitarea victimelor acestor infrac]iuni.
6. Nici o prevedere din prezentul articol nu va trebui considerat` ca reprezentând
un prejudiciu sau o contradic]ie cu drepturile acuzatului de a beneficia de un
proces echitabil [i impar]ial.
(Pentru textul integral, vezi Anexa 2, pagina 807. Pentru comentarii, vezi pagina
781).
bilitarea copiilor victime [i la acordarea tul a subliniat, de asemenea, importan]a

serviciilor de consiliere, \ndrumare [i asigur`rii faptului c` ace[ti copii, care au
sus]inere (paragrafele 27 [i 28). Comite- nevoie de protec]ie, nu sunt considera]i

Protocolul privind Prevenirea, Reprimarea [i Pedepsirea Trafi-
cului de Persoane, \n special al Femeilor [i Copiilor, care com-
pleteaz` Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva Criminalit`]ii
Organizate Transfrontaliere (adoptat \n 2000)
Articolul 6
1. |n cazurile adecvate [i \n limitele permise de legisla]ia na]ional`, fiecare Stat
Parte va proteja via]a privat` [i identitatea victimelor traficului de persoane, in-
clusiv prin desf`[urarea cu u[ile \nchise a procedurilor legale referitoare inter
alia la asemenea infrac]iuni.
2. Fiecare Stat Parte se va asigura c` sistemul sù juridic sau administrativ na-
]ional include m`suri pentru a furniza victimelor traficului de persoane, atunci
când este cazul:
(a) Informa]ii cu privire la procedurile judiciare [i administrative relevante; 39
(b) Asisten]` adecvat` care s` permit` prezentarea [i analizarea preocup`rilor [i
opiniilor victimelor \n fazele potrivite ale procedurilor penale \mpotriva celor
acuza]i, \ntr-un mod care s` nu prejudicieze drepturile acestora la ap`r`re.
3. Fiecare Stat Parte trebuie s` aib` \n vedere implementarea m`surilor de acor-
dare a serviciilor de recuperare fizic`, psihologic` [i social` a victimelor trafi-
cului de persoane, inclusiv \n cooperare cu organiza]iile neguvernamentale, cu
alte organiza]ii relevante [i cu alte elemente din societatea civil`, acordând \n
mod concret respectivelor victime:
(a) Ad`post corespunz`tor;
(b) Consiliere [i informare, mai ales \n ceea ce prive[te drepturile lor legale, \ntr-o
limb` pe care victimele traficului de persoane s` o poat` \n]elege;
(c) Asisten]` medical`, psihologic` [i ajutor material; [i
(d) Oportunit`]i de angajare, de educa]ie [i de instruire.
4. Atunci când va aplica prevederile acestui articol, fiecare Stat Parte va lua \n
considerare vârsta, sexul [i nevoile speciale ale victimelor traficului de persoa-
ne, precum [i nevoile speciale ale copiilor, inclusiv nevoia de a beneficia de un
ad`post, o educa]ie [i o \ngrijire adecvate.
5. Fiecare Stat Parte va face eforturi pentru a oferi siguran]` fizic` victimelor
traficului de persoane atâta timp cât acestea se afl` pe teritoriul sù.
6. Fiecare Stat Parte se va asigura c` sistemul juridic na]ional con]ine m`suri care
ofer` victimelor traficului de persoane posibilitatea de a ob]ine compensa]ii
pentru v`t`m`rile suferite.
(Pentru textul integral, vezi Anexa 4, pagina 891).
infractori (de exemplu \n cadrul legisla- drepturi la protec]ie, solicitând Statelor

]iei care se ocup` de abandon, vaga- P`r]i s` ia o serie de m`suri pentru a
bondaj, prostitu]ie, statutul de imigrant, preveni violen]a \mpotriva copiilor, ne-
absenteism [colar [i fuga de acas`), ci glijarea [i exploatarea copiilor.
sunt trata]i \n conformitate cu mecanis- Scopul articolului 39 este de a stipula
mele de protec]ie a copilului (Raportul luarea unor m`suri adecvate pentru cei
celei de-a XXV-a sesiuni, septembrie/ care \nc` mai cad victime.
octombrie 2000, CRC/C/100, paragraful
688.9). Acest aspect este de asemenea subliniat
[i \n Protocolul Facultativ la Conven]ie
Copiii victime ale neglij`rii, exploat`rii referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia
sau abuzului copiilor [i pornografia infantil` (vezi pa-
Diferite articole din Conven]ie stipuleaz` gina 781). Statele P`r]i la acest Protocol

trebuie s` adopte „m`suri corespun- ale \n scopuri comerciale, propunând
z`toare pentru protec]ia drepturilor [i urm`toarele:
intereselor copiilor victime ale practi- victimele [i familiile acestora ar tre-
cilor interzise prin prezentul Protocol, \n bui s` beneficieze de consiliere so-
toate fazele procesului de justi]ie pe- cial`, medical` [i psihologic` [i de
nal`…“ (articolul 8, vezi caseta de la pa- alte feluri de asisten]`;
gina 704).
personalul medical, profesorii, asis-
Protocolul privind Prevenirea, Reprima- ten]ii sociali [i organiza]iile neguver-
rea [i Pedepsirea Traficului de Persoane, namentale relevante care ajut` copiii
\n special al Femeilor [i Copiilor, ce su- victime ar trebui s` beneficieze de
plimenteaz` Conven]ia Na]iunilor Unite preg`tire cu privire la aspectele le-
\mpotriva Criminalit`]ii Organizate gate de gen („gender-sensitive trai-
Transfrontaliere adoptat tot \n 2000, ning“ - \n original);
include o sec]iune privind „Asistarea [i
ar trebui \ntreprinse ac]iuni eficiente
39 protec]ia victimelor traficului de per-
soane“, solicitând „asisten]` pentru ca pentru prevenirea [i eliminarea stig-
matiz`rii sociale a copilului victim` [i
opiniile [i preocup`rile/temerile acesto-
ra s` fie prezentate [i analizate \n fazele a familiei acestuia;
adecvate ale procedurilor penale \mpo- oricând este posibil, ar trebui facilita-
triva celor acuza]i…“ (articolul 6.2 (b), t` recuperarea [i reintegrarea \n ca-
vezi caseta de la pagina 705). drul familiilor [i comunit`]ilor;
Programul de Ac]iune pentru Prevenirea ar trebui promovate unele mijloace [i
Vânz`rii de Copii, a Prostitu]iei Copiilor surse alternative de \ntre]inere pen-
[i a Pornografiei Infantile, adoptat de tru prevenirea continu`rii exploat`rii
Comisia pentru Drepturile Omului, pro- sexuale a copiilor \n scopuri comerci-
pune: ale (A/51/385, paragraful 5).
„34. Trebuie stabilite programe de rea- Planul de Ac]iune a fost revizuit la cel
bilitare [i de reintegrare utilizând o abor- de-al Doilea Congres Mondial de la
dare interdisciplinar`, pentru a oferi Yokohama, Japonia, \n decembrie 2001.
asisten]` copiilor care au fost victime ale
|n ceea ce prive[te consumul de droguri,
traficului de persoane, care au fost vân-
exist` nevoia de servicii de reabilitare
du]i sau exploata]i sexual [i familiilor
elaborate special pentru copii \n multe
acestora.
]`ri \n care exist` servicii neadecvate
Trebuie create sau consolidate prin pentru adul]i [i copii (vezi articolul 33,
acordarea sprijinului [i finan]`rilor nece- pagina 597).
sare acele institu]ii pentru implemen-
Comitetul a subliniat importan]a respec-
tarea unor asemenea programe, fie ele
t`rii dreptului copilului victim` la via]`
publice sau neguvernamentale. Acestea
privat`, mai ales \n cazurile de abuz, in-
trebuie \ncurajate s` solicite asisten]`
clusiv exploatare sexual`, [i rolul mass-
tehnic`, asisten]` pentru activit`]ile de
media \n respectarea vie]ii private a vic-
evaluare, informa]ii despre noile meto-
timei (pentru discu]ii, vezi articolul 16,
de si scheme de autofinan]are etc., din
pagina 255 [i articolul 17, pagina 271).
partea organismelor Na]iunilor Unite
sau din surse publice sau private, na]io- Copiii victime ale exploat`rii economice
nale sau interna]ionale cu competen]e
|n urma Dezbaterii Generale privind „Ex-
relevante \n domeniu“ (Comisia pentru
ploatarea economic` a copiilor“, Co-
Drepturile Omului, Rezolu]ia 1992/74, 5
mitetul pentru Drepturile Copilului a ela-
martie 1992, Anexa).
borat o serie de recomand`ri. Prin aces-
Planul de Ac]iune adoptat de Primul tea se recunoa[te c` toate drepturile cu-
Congres Mondial |mpotriva Exploat`rii prinse \n Conven]ie sunt indivizibile [i
Sexuale a Copiilor \n Scopuri Comer- interdependente [i c` ac]iunile pentru
ciale (Stockholm, Suedia, 1996) include prevenirea [i combaterea exploat`rii
o sec]iune privitoare la „Recuperare [i economice a copiilor trebuie s` se des-
Reintegrare“ [i accentueaz` ideea c` nu f`[oare \n cadrul oferit de principiile ge-
trebuie adoptat` o abordare punitiv` fa- nerale ale Conven]iei (articolele 2, 3, 6 [i
]` de copiii victime ale exploat`rii sexu- 12).

Trebuie elaborate, de asemenea, un ca- peu]i pentru familii [i copii, pân` la psi-
dru legal adecvat [i m`suri de imple- hiatri. Voluntarii [i lucr`torii comunitari
mentare necesare, \n conformitate cu joac`, de asemenea, un rol important,
prevederile [i principiile Conven]iei dar munca acestora este foarte grea.
(vezi, de asemenea, articolul 32, pagina Exist` un num`r foarte mare de persoa-
573): ne care vor s` lucreze pe teren, [i \n con-
„Asemenea m`suri vor contribui la consecin]` ace[tia necesit` o preg`tire [i o
solidarea ac]iunilor de prevenire a situa- \ndrumare speciale.
]iilor de exploatare economic` [i a efec- De asemenea, este adesea necesar`
telor lor negative asupra vie]ii copiilor, cooperarea cu poli]ia pentru ca ace[ti
la \nt`rirea sistemului de protec]ie a co- copii „reabilita]i“ s` nu fie stigmatiza]i
piilor [i vor promova recuperarea fizic` sau persecuta]i.
[i psihologic` [i reintegrarea social` a Unele organisme au \ncercat cu oare-
copiilor ce au c`zut victime ale oric`rei care succes s` reuneasc` copiii cu fa-
forme de exploatare economic`, \ntr-un
mediu care favorizeaz` s`n`tatea, res-
miliile lor. |n asemenea cazuri, trebuie
oferite servicii de asisten]` [i pentru fa-
39
pectul de sine [i demnitatea copilului“. milii. Este necesar` luarea de m`suri
Concret, Comitetul a recomandat: complexe de reabilitare [i acestea tre-
„Statele P`r]i trebuie s` ia m`suri pentru buie oferite chiar dac` costurile sunt
a asigura reabilitarea copiilor care sunt foarte mari“.
expu[i unor pericole fizice [i morale Biroul Interna]ional al Muncii subliniaz`,
foarte serioase, ca rezultat al exploat`rii de asemenea, efectele fizice [i psiholo-
economice. Este necesar s` li se acorde gice negative ale muncii copiilor pe ter-
acestor copii asisten]a medical` [i so- men scurt [i pe termen lung, mai ales \n
cial` necesare [i s` se aib` \n vedere im- cazul muncilor periculoase [i a formelor
plementarea unor programe de reinte- de munc` for]at`, printre care se nu-
grare social` a acestora, \n conformitate m`r` [i exploatarea sexual` \n scopuri
cu articolul 39 din Conven]ia cu privire la comerciale, care necesit` servicii de
Drepturile Copilului“ (Raportul celei de- asisten]` [i reabilitare specializate [i pe
a V-a sesiuni, ianuarie 1994, CRC/ C/24, termen lung (Munca Copiilor: Comba-
pp. 39 [i 43). terea Intolerabilului, pagina 9 [i urm`-
Biroul Interna]ional al Muncii (ILO) suge- toarele, 107).
reaz` \n manualul sù intitulat „Munca Copiii din sistemul de justi]ie juvenil`
Copiilor. Combaterea Intolerabilului“ c`:
„Retragerea unui copil din câmpul Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
muncii trebuie \nso]it` de o \ntreag` telor Periodice solicit` informa]ii privind
gam` de m`suri de sus]inere. Acest lu- „toate m`surile luate ca urmare a artico-
cru este deosebit de important dac` dez- lului 39 [i a paragrafului 1 din articolul
voltarea copiilor a fost stopat`, deoa- 40 pentru promovarea recuper`rii fizice
rece, practic, au fost obliga]i s` lucreze [i psihologice [i reintegrarea social` a
de când erau mici, s` se prostitueze sau copiilor implica]i \n sistemul de adminis-
deoarece au trìt [i au muncit pe str`zi, trare a justi]iei juvenile [i pentru a se asi-
f`r` familiile lor [i f`r` nici un mediu gura c` recuperarea [i reintegrarea au
social stabil. loc \ntr-un mediu care favorizeaz` s`n`-
tatea, respectul de sine [i demnitatea
Pe lâng` educa]ie, preg`tire, servicii me- copilului“ (paragraful 149).
dicale [i alimenta]ie, acestor copii mai
trebuie s` li se asigure consiliere inten- Aceasta subliniaz` faptul c` ace[ti copiii
siv`, un mediu sigur [i adesea asisten]` trebuie recunoscu]i nu numai ca infrac-
juridic`. |n acest scop, o serie de progra- tori, ci [i ca victime.
me de ac]iune pentru sprijinirea acestor Comitetul pentru Drepturile Copilului a
copii, au \nfiin]at centre de primire \n promovat regulile [i principiile Na]iu-
care ace[tia pot r`mâne [i se pot recu- nilor Unite referitoare la justi]ia juvenil`,
pera. ca fiind instrumentele care ofer` stan-
„S-a demonstrat c` ace[ti copii au ne- darde relevante pentru implementarea
voie de o gam` \ntreag` de servicii pro- Conven]iei [i cu prec`dere a articolelor
fesionale, de la asisten]i sociali [i tera- 37, 39 [i 40. |n multe cazuri, li s-a soli-

citat Statelor P`r]i s`-[i revizuiasc` siste- menea, ar trebui puse la dispozi]ia ti-
mul de justi]ie juvenil` \n conformitate nerilor toate informa]iile despre facili-
cu prevederile articolelor 37, 39 [i 40 [i t`]ile, posibilit`]ile de ad`postire, de an-
cu regulile [i principiile Na]iunilor Unite. gajare [i despre alte forme [i surse de
Comitetul a f`cut propuneri specifice \n ajutor locale trebuie puse la dispozi]ia
conformitate cu articolul 39. De exem- lor“ (paragrafele 33, 34 [i 38).
plu: Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec-
„Recunoscând existen]a facilit`]ilor de ]ia Minorilor Priva]i de Libertate includ o
asisten]` psihologic` sub auspiciile Cen- sec]iune privind „Reintegrarea \n comu-
trelor pentru Serviciile Sociale, Comite- nitate“: „to]i minorii vor beneficia de
tul este totu[i preocupat de absen]a m`- aranjamente destinate s`-i asiste pentru
surilor de acordare a serviciilor de recu- a se reintegra \n societate, \n via]a de fa-
perare fizic` [i psihologic` [i de reinte- milie, \n sistemul de \nv`]`mânt sau
grare a copiilor care au fost victime ale pentru a se angaja, dup` eliberare. |n
39 infrac]iunilor, precum [i a copiilor care

au participat la proceduri judiciare sau
acest sens, ar trebui elaborate proce-
duri, inclusiv de eliberare \nainte de ter-
care au fost \nchi[i \n anumite institu]ii. men, [i cursuri specializate“ (regula 79).
„|n conformitate cu articolul 39 din Con- „Autorit`]ile competente trebuie s` fur-
ven]ie, Comitetul recomand` Statului nizeze sau s` asigure servicii pentru a
Parte s` stabileasc` urgent programe asista minorii, \n vederea reintegr`rii
adecvate pentru acordarea serviciilor de acestora \n societate [i pentru a reduce
recuperare fizic` [i psihologic` [i de re- prejudec`]ile \mpotriva acestor minori.
integrare a acestor copii, iar aceste me- Aceste servicii trebuie s` asigure, \n m`-
canisme s` fie folosite \n administrarea sura maxim` posibil`, c` minorului \i
justi]iei juvenile“ (Fosta Republic` Iu- sunt acordate o locuin]` adecvat`, un
goslav` a Macedoniei IRCO, Add.118, loc de munc`, haine [i suficiente mijloa-
paragrafele 48 [i 49). ce pentru a se \ntre]ine dup` eliberare,
Principiile de la Riyadh pentru Preveni- \n vederea facilit`rii cu succes a reinte-
rea Delicven]ei Juvenile propun ca pla- gr`rii sale sociale.
nurile ample de dezvoltare s` includ` Reprezentan]ii institu]iilor care acord`
programe de compensa]ii [i de ajutorare acest tip de servicii trebuie s` fie consul-
a victimelor, cu participarea deplin` a ti- ta]i [i s` aib` acces la minorii care sunt
nerilor (paragraful 9). de]inu]i, pentru a-i asista \n vederea re-
Principiile mai subliniaz` faptul c` [co- integr`rii lor \n comunitate“ (regula 80).
lile pot servi ca resurs` [i ca centre de
referire pentru acordarea de servicii Copiii victime ale torturii, tratamentelor
medicale, de consiliere [i de alt` natur` sau pedepselor inumane sau degra-
tinerilor, „\n mod special celor care au dante
nevoi speciale [i au suferit abuzuri, ne- |n cadrul Dezbaterii Generale a Comi-
glij`ri, care au fost victimiza]i [i exploa- tetului pe tema „Administrarea justi]iei
ta]i“ (paragraful 26). juvenile“, au fost abordate problemele
Comunit`]ile ar trebui s` creeze sau s` reprezentate de apari]ia practicilor care
consolideze, acolo unde este cazul, o ga- nu respect` interdic]iile formulate \n
m` larg` de m`suri comunitare de spri- articolul 37 \mpotriva torturii [i a altor
jinire a tinerilor, inclusiv centre comuni- forme de tratamente [i pedepse crude,
tare de dezvoltare, facilit`]i pentru acti- inumane sau degradante, Comitetul
vit`]i recreative [i servicii pentru a r`s- observând c`:
punde problemelor speciale ale copiilor „nu s-a acordat o aten]ie suficient` ne-
expu[i riscurilor sociale… voii de a promova un sistem eficient de
Trebuie create unit`]i speciale pentru a recuperare fizic` [i psihologic` [i de
le asigura un ad`post adecvat tinerilor reintegrare social` a copilului, \ntr-un
care nu mai pot trì \n locuin]ele lor sau mediu care s` favorizeze s`n`tatea,
care nu au locuin]`… Institu]iile Guver- respectul de sine [i demnitatea acestuia/
namentale ar trebui s`-[i asume o res- acesteia“ (Raportul celei de-a X-a sesi-
ponsabilitate special` [i s` furnizeze ser- uni, octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/
viciile necesare copiilor str`zii; de ase- 46, paragraful 221).

Articolul 14 din Conven]ia |mpotriva „Copiilor \n conflictele armate“, Comi-
Torturii [i a Altor Tratamente sau Pedep- tetul a subliniat:
se Crude, Inumane sau Degradante, sti- „A fost acordat` o aten]ie special` arti-
puleaz`: „1. Fiecare Stat Parte va asigura colului 39 din Conven]ie: au fost supuse
\n cadrul sistemului sù juridic c` fiecare aten]iei Comitetului diferite experien]e
victim` a unui act de tortur` va ob]ine [i programe, fiind subliniat` nevoia de
desp`gubiri [i va avea dreptul legal de a resurse [i de bunuri ([i anume, alimente
ob]ine compensa]ii echitabile [i adec- [i medicamente).
vate, inclusiv mijloace pentru reabi- Mai mult, s-a accentuat nevoia de a
litarea sa cât mai complet`. adopta un plan coerent de recuperare [i
|n cazul decesului unei victime ca rezul- reintegrare, care s` fie conceput [i im-
tat al unui act de tortur`, urma[ii aces- plementat prin efortul comun al organis-
teia vor avea dreptul la compensa]ii: melor Na]iunilor Unite [i al organiza]ii-
„2. Nici o prevedere din acest articol nu lor neguvernamentale. Trebuie acordat`
va afecta vreun drept la compensa]ie al
victimei sau al altor persoane, drept ce
o aten]ie special`: (a) Implement`rii [i
monitoriz`rii strategiilor adecvate [i (b) 39
le poate fi conferit prin legisla]ia lor na- Nevoii de a intensifica implicarea fami-
]ional`“. liei [i a comunit`]ii locale \n acest pro-
ces“ (Raportul celei de-a II-a sesiuni,
Adunarea General` a Na]iunilor Unite septembrie/octombrie 1992, CRC/C/10,
din 1985 a adoptat Declara]ia Principiilor paragraful 74).
de Baz` ale Justi]iei privitoare la Victi-
mele Crimelor [i Abuzului de Putere. Prevederile privind protec]ia din Con-
Aceasta solicit` statelor s` acorde victi- ven]iile de la Geneva [i din cele dou`
melor abuzurilor oficiale desp`gubiri, Protocoale Suplimentare sunt relevante
inclusiv restituiri [i/sau compensa]ii pre- pentru implementarea articolului 39 \n
cum [i asisten]` material`, medical`, cazul copiilor victime ale conflictelor
psihologic` sau social`, [i s` le fac` armate (vezi articolul 38, pagina 683).
dreptate – \n m`sura \n care un aseme- Protocolul Facultativ la Conven]ie refe-
nea abuz reprezint` o \nc`lcare a legisla- ritor la implicarea copiilor \n conflicte
]iei na]ionale (Rezolu]ia 40/34 a Adun`rii armate solicit` Statelor P`r]i s` se asigu-
Generale, 29 noiembrie 1985, Anexa). re c` acei copii care au fost recruta]i sau
Comitetul a abordat problema compen- folosi]i \n ostilit`]i prin \nc`lcarea preve-
sa]iilor pentru copiii victime: derilor din Protocol, sunt demobiliza]i
sau elibera]i din serviciul militar; atunci
„Comitetul recomand` insistent Statului când este necesar, statele trebuie s` le
Parte s` ia toate m`surile necesare pen- acorde acestora „asisten]` adecvat`
tru a preveni cazurile de dispari]ie, tortu- pentru recuperarea lor fizic` [i psiholo-
r`, maltratare [i deten]ie arbitrar` sau gic` [i pentru reintegrarea social`“
ilegal` a minorilor; pentru ca toate (articolul 6 (3), vezi pagina 773).
aceste cazuri s` fie investigate \n mod
sistematic pentru a-i aduce pe cei sus- Comitetul face recomand`ri statelor
pecta]i de comiterea unor asemenea care au experimentat sau experimen-
fapte \n fa]a justi]iei; [i pentru pedepsi- teaz` conflicte armate, propunându-le
rea tuturor celor g`si]i vinova]i, cu acor- adesea s` dezvolte programe de ac]iune
darea unor compensa]ii victimelor“ complexe. De exemplu:
(Indonezia IRCO, Add.25, paragraful 24. „Comitetul…recomand` insistent Statu-
Vezi, de exemplu, Ciad IRCO, Add.107, lui Parte s` ia toate m`surile necesare \n
paragraful 35). cooperare cu organiza]iile neguverna-
|n cazurile anumitor State P`r]i, Comi- mentale na]ionale [i interna]ionale [i cu
tetul [i-a exprimat preocuparea cu privi- organismele Na]iunilor Unite, cum este
re la situa]ia copiilor victime ale torturii UNICEF, pentru a se adresa nevoilor fizi-
[i ale altor pedepse [i tratamente inuma- ce ale copiilor victime ale conflictelor ar-
ne sau degradante (vezi, de asemenea, mate, mai ales ale celor care au suferit
articolul 37, pagina 654). amput`ri, [i nevoilor psihologice ale tu-
turor copiilor afecta]i direct sau indirect
Copiii victime ale conflictelor armate de experien]ele traumatizante ale r`zbo-
iului. |n acest sens, Comitetul recoman-
|n urma Dezbaterii Generale pe tema

d` Statului Parte s` elaboreze cât mai cietate.
curând posibil un amplu program de Mai mult, Comitetul recomand` insis-
asisten]`, reabilitare [i reintegrare, pe tent Statului Parte s` ia toate m`surile
termen lung“ (Sierra Leone IRCO, Add. necesare, \n cooperare cu organiza]iile
116, paragraful 74). neguvernamentale na]ionale [i interna-
„Comitetul recomand` insistent Statului ]ionale [i cu organismele Na]iunilor Uni-
Parte s` ia m`suri efective pentru elibe- te, cum este UNICEF, pentru a veni \n \n-
rarea [i demobilizarea copiilor r`pi]i [i tâmpinarea nevoilor fizice ale copiilor
combatan]i, pentru reabilitarea [i reinte- victime ale conflictelor armate, mai ales
grarea acestora \n societate. ale copiilor ce au suferit amput`ri, [i
Comitetul mai recomand` Statului Parte nevoilor psihologice ale tuturor copiilor
s` stabileasc` [i s` aplice strict prevede- afecta]i direct sau indirect de experien-
rile legisla]iei sale pentru interzicerea re- ]ele traumatizante ale r`zboiului…“ (In-
crut`rii viitoare a copiilor de c`tre orice sulele Comore IRCO, Add.141, paragra-
fele 45 [i 46. Vezi de asemenea, de
39 grup.
„Comitetul recomand` de asemenea in- exemplu, Republica Federal` Iugoslavia
IRCO, Add.49, paragrafele 37 [i 41; Liban
sistent Statului Parte s` ia toate m`surile
eficiente, \n cooperare cu agen]iile [i or- IRCO, Add.54, paragraful 42; Guatemala
ganismele Na]iunilor Unite, cum este IRCO, Add.58, paragraful 39; Ciad IRCO,
UNICEF, pentru a veni \n \ntâmpinarea Add.107, paragraful 35; Africa de Sud
nevoilor fizice ale copiilor victime ale IRCO, Add. 122, paragraful 36).
conflictelor armate, mai ales ale copiilor Comitetul subliniaz` adesea nevoia
ce au suferit amput`ri, [i nevoilor psiho- special` de acordare a asisten]ei psiho-
logice ale tuturor copiilor afecta]i direct sociale:
sau indirect de experien]ele traumati- „Comitetul este preocupat de faptul c`,
zante ale r`zboiului. Statul Parte nu are capacitatea suficient`
|n acest sens, se recomand` Statului pentru acordarea asisten]ei psiho-socia-
Parte s` elaboreze, cât mai curând po- le necesare multor copii care au suferit
sibil, un program comprehensiv [i pe diverse forme de traume psihologice“.
termen lung de asisten]`, \ngrijire, rea- „Comitetul recomand` insistent Statului
bilitare [i reintegrare a copiilor“ (Colum- Parte s` depun` toate eforturile pentru
bia 2RCO, Add.137, paragrafele 56 [i 57). consolidarea asisten]ei psiho-sociale
„… Comitetul \[i exprim` preocuparea disponibile [i pentru a recruta mai mul]i
cu privire la...lipsa serviciilor adecvate lucr`tori \n domeniul s`n`t`]ii mentale.
de reabilitare a copiilor afecta]i de con- Comitetul recomand`, \n plus, Statului
flicte armate. Parte s` solicite asisten]` tehnic` \n
Comitetul recomand` insistent Statului acest domeniu“ (Sierra Leone IRCO,
Parte s` ia toate m`surile posibile, inclu- Add.116, paragrafele 63 [i 64).
siv prin medierea interna]ional`, pentru Comitetul a sugerat, \n ceea ce prive[te
eliberarea [i demobilizarea tuturor co- copiii refugia]i, ca ace[tia s` fie trata]i ca
piilor r`pi]i [i combatan]i, \n vederea victime, \n sensul articolului 39.
reabilit`rii [i reintegr`rii acestora \n so-

incluzând:
tec]ie social`, s`n`tate, munc`, justi]ie, ap`rare, afaceri externe)?
cietatea civil`?
dic]iei?
este mai favorabil` pentru respectareadrepturilor copilului?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 39, acestea ar trebui s` includ` instruirea tuturor
celor care au responsabilit`]i \n ce prive[te protec]ia copiilor, a profesorilor, a
asisten]ilor sociali [i a personalului medical)?

|n conformitate cu prevederile articolului 39, se asigur` statul c` au fost luate m`-
surile corespunz`toare de reabilitare, pentru promovarea recuper`rii fizice [i psiho-
logice [i a reintegr`rii sociale a tuturor copiilor din jurisdic]ia sa, care sunt victime
ale:
oric`rei forme de neglijare? vânz`rii sau traficului de persoane?
violen]ei sau abuzului? torturii?
abuzului sexual? oric`ror forme de tratamente sau
exploat`rii sexuale? pedepse crude, inumane dau
consumului de droguri? degradante?
exploat`rii economice? conflictelor armate?
Asigur` statul servicii adecvate de recuperare [i de reintegrare social` pentru to]i

copiii implica]i \n sistemul de justi]ie juvenil`?
A luat statul m`surile corespunz`toare pentru a asigura acordarea de compensa]ii
tuturor copiilor victime?
A analizat statul condi]iile \n care se desf`[oar` aceste servicii de recuperare [i
reintegrare pentru fiecare caz \n parte, pentru a se asigura c` sunt favorizate s`n`-
tatea, respectul de sine [i demnitatea copilului?
S-a asigurat statul c` se respect` opiniile copiilor victime \n cadrul planific`rii [i
implement`rii programelor de recuperare [i reintegrare, inclusiv \n cazurile indi-
viduale?
A ratificat statul:
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului referitor la
vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`?
Protocolul privind Prevenirea, Reprimarea [i Pedepsirea Traficului de
Persoane, \n special al Femeilor [i Copiilor, care completeaz` Conven]ia
Na]iunilor Unite \mpotriva Criminalit`]ii Organizate Transfrontaliere?

Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este strâns legat` de cea a articolului 39 includ:
Articolul 32: exploatarea copiilor prin munc`
Articolul 33: abuzul de droguri
Articolul 37: tortura [i alte pedepse [i tratamente crude, inumane sau degradante
Articolul 40: justi]ia juvenil`
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului, referitor la implicarea

Administrarea
justi]iei
juvenile
40
1. Statele P`r]i recunosc dreptul fiec`rui copil suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de \n-
c`lcarea legii penale, de a fi tratat \ntr-o manier` care s` promoveze sentimentul dem-
nit`]ii [i al valorii sale personale, care s` \nt`reasc` respectul copilului pentru drepturile
omului [i libert`]ile fundamentale ale altora [i care s` ia \n considerare vârsta copilului
precum [i necesitatea de a facilita reintegrarea sa [i asumarea de c`tre acesta, a unui rol
constructiv \n societate.
2. |n acest scop [i luând \n considerare dispozi]iile \n materie ale instrumentelor interna-
]ionale, Statele P`r]i vor veghea \n mod special ca:
(a) Nici un copil s` nu fie suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de \nc`lcarea legii penale
datorit` unor ac]iuni sau omisiuni care nu erau interzise de legisla]ia na]ional` sau inter-
na]ional` \n momentul \n care au fost comise;
b) Orice copil suspectat sau acuzat de \nc`lcarea legii penale s` aib`, cel pu]in, garan]ia
urm`toarelor drepturi:
(i) Dreptul de a beneficia de prezum]ia de nevinov`]ie, pân` la dovedirea vinov`]iei sale
conform legii;
(ii) Dreptul de a fi informat prompt [i direct cu privire la acuza]iile care i se aduc [i, dac`
este cazul, prin intermediul p`rin]ilor sau al reprezentan]ilor sì legali [i de a beneficia de
asisten]` juridic` sau de orice alt fel de asisten]` corespunz`toare, \n preg`tirea [i pre-
zentarea ap`r`rii sale;
(iii) Dreptul la examinarea f`r` \ntârziere a cauzei sale de c`tre o autoritate sau o in-
stan]` judiciar` competent`, independent` [i impar]ial`, printr-o procedur` de audiere
echitabil` [i conform` cu prevederile legii, \n prezen]a celor care \i asigur` asisten]a juri-
dic` sau de alt` natur` [i - dac` acest lucru nu este considerat contrar interesului superior
al copilului, ]inând seama de vârsta [i situa]ia acestuia - \n prezen]a p`rin]ilor sau a repre-
zentan]ilor sì legali;
(iv) Dreptul de a nu fi constrâns s` depun` m`rturie sau s`-[i m`rturiseasc` vinov`]ia;
ADMINISTRAREA JUSTI}IEI JUVENILE 713

dreptul de a interoga sau de a solicita interogarea martorilor acuz`rii, dreptul de a ob]ine
aducerea [i interogarea martorilor ap`r`rii, \n condi]ii de egalitate;
(v) Dac` se dovede[te c` a \nc`lcat legea penal`, dreptul de a recurge la o cale de atac
cu privire la aceast` decizie [i la toate m`surile impuse \n consecin]`, \n fa]a unei auto-
rit`]i sau a unei instan]e judiciare superioare, competente, independente [i impar]iale, \n
conformitate cu legea;
(vi) Dreptul de a fi asistat gratuit de un traduc`tor, dac` nu \n]elege sau nu vorbe[te
limba utilizat`;
(vii) Dreptul de a i se respecta pe deplin via]a privat`, \n toate fazele procedurii ju-
diciare;
3. Statele P`r]i vor cùta s` promoveze adoptarea de legi [i proceduri, \nfiin]area de auto-
rit`]i [i institu]ii special concepute pentru copiii suspecta]i, acuza]i sau dovedi]i vinova]i
de \nc`lcarea legii penale, [i \n mod special:
(a) s` stabileasc` o vârst` minim` sub care se va presupune c` ace[ti copii nu au capa-
citatea de a \nc`lca legea penal`;
(b) s` ia ori de câte ori este posibil [i recomandabil m`suri de solu]ionare a cazurilor
acestor copii f`r` a recurge la proceduri judiciare, cu condi]ia ca drepturile omului [i ga-
ran]iile legale s` fie pe deplin respectate.
4. Va fi prev`zut` o \ntreag` gam` de dispozi]ii, cum ar fi cele referitoare la \ngrijirea, \n-
drumarea [i supravegherea; consilierea; proba]iunea; plasamentul familial; programele
de educa]ie general` [i formare profesional` [i alte alternative la \ngrijirea \n institu]ii,
pentru a asigura copiilor un tratament corespunz`tor pentru bun`starea lor [i propor-
]ional cu situa]ia acestora [i cu infrac]iunea s`vâr[it`.
rticolul 40 al Conven]iei cu pri- articolul 37 (pagina 659) interzice pe-
40 A vire la Drepturile Copilului se

refer` la drepturile tuturor co-
piilor suspecta]i, acuza]i sau
dovedi]i vinova]i de \nc`lcarea legii
penale. Astfel, el se refer` la tratamentul
deapsa cu moartea [i \nchisoarea pe via-
]` f`r` posibilitatea de eliberare [i
insist` ca orice pedeaps` privativ` de
libertate s` fie utilizat` numai ca m`sur`
de ultim` instan]` [i pentru cea mai
din momentul \n care se formuleaz` o scurt` perioad` de timp posibil`.
suspiciune, pe perioada investiga]iei, a Articolul 39 solicit` m`suri pentru
arestului, acuz`rii, a procedurii prelimi- promovarea recuper`rii fizice [i psiho-
nare, procesului [i pronun]`rii sentin]ei. logice [i reintegrarea copiilor victime
Articolul cere Statelor P`r]i s` pro- (pagina 701). De notat, de asemenea,
moveze un sistem distinct de justi]ie ju- aprecierea exprimat` de Comitetul
venil` pentru copii (adic` luând \n con- pentru Drepturile Omului fa]` de regulile
siderare articolul 1, pân` la vârsta de 18 [i principiile Na]iunilor Unite cu privire
Sumar ani sau vârsta majoratului), cu scopuri la justi]ia juvenil`, care promoveaz`
specifice, mai curând pozitive decât standarde relevante pentru implemen-
punitive, cum s-a stabilit \n paragraful 1. tarea Conven]iei cu privire la Drepturile
Articolul 40 detaliaz` o list` de garan]ii Copilului.
minime pentru copii [i cere Statelor |n prezentarea f`cut` \n cadrul Dez-
P`r]i c` stabileasc` o vârst` minim` baterii Generale din 1995 cu privire la
pentru r`spunderea penal`, s` asigure „Administrarea justi]iei juvenile“, Co-
m`suri pentru tratamentul copiilor care mitetul a declarat c` Conven]ia, \m-
au \nc`lcat legea penal`, f`r` a se preun` cu regulile [i principiile Na]iu-
recurge la proceduri judiciare [i s` nilor Unite cu privire la justi]ia juvenil`
asigure o varietate de dispozi]ii alter- „solicit` adoptarea unui sistem orientat
native \n locul institu]ionaliz`rii. |n plus, spre copil“.

Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor privind elaborarea Rapoartelor Periodice,
Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor Ini]iale
M`suri speciale de protec]ie
|n cadrul acestei sec]iuni, Statele P`r]i sunt solicitate s` furnizeze informa]ii rele-
vante, inclusiv principalele m`suri legislative, juridice, administrative sau de alt`
natur` \n vigoare; factorii [i dificult`]ile \ntâmpinate [i progresul realizat \n imple-
mentarea prevederilor relevante ale Conven]iei; implementarea priorit`]ilor [i a
scopurilor specifice pentru viitor \n leg`tur` cu:
(b) Copiii \n conflict cu legea
40
(i)Administrarea justi]iei juvenile (articolul 40)
Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor Periodice
„VIII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE (articolele 22, 38, 39, 40, 37(b)-(d), 32-36)
1. Administrarea justi]iei juvenile (articolul 40)
Furniza]i informa]ii cu privire la m`surile legislative [i de alt` natur`, luate pentru
recunoa[terea [i asigurarea dreptului fiec`rui copil implicat \n sistemul de admi-
nistrare a justi]iei juvenile (suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de a fi \nc`lcat le-
gea penal`) de a fi tratat \ntr-un mod:
Consecvent cu promovarea sentimentului copilului cu privire la propria demni-
tate [i valoare;
Care \nt`re[te respectul copilului pentru drepturile omului [i libert`]ile funda-
mentale ale altora;
Care ]ine seama de vârsta copilului [i de necesitatea de a se promova reintegra-
rea copilului [i asumarea de c`tre acesta a unui rol constructiv \n societate;
Care asigur` respectarea principiilor generale ale Conven]iei [i anume nediscri-
minarea, interesul superior al copilului, respectul pentru opiniile copilului [i
dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare maxim` posibil`.
|n ceea ce prive[te articolul 40, paragraful 2, indica]i instrumentele interna]ionale
relevante aplicabile \n domeniul administr`rii justi]iei juvenile, inclusiv la nivel
multilateral, regional sau bilateral, precum [i m`surile legislative [i alte m`suri co-
respunz`toare, adoptate pentru a se asigura \n mod deosebit urm`toarele:
Nici un copil nu va fi suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de a fi \nc`lcat legea
penal` datorit` unor ac]iuni sau omisiuni care nu erau interzise de legisla]ia na-
]ional` sau interna]ional` \n momentul \n care au fost comise;
Orice copil suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de a fi \nc`lcat legea penal` va
avea cel pu]in garan]ia urm`toarelor drepturi, indicând, dac` este relevant, ga-
ran]iile suplimentare asigurate copilului:
Dreptul de a beneficia de prezum]ia de nevinov`]ie, pân` la dovedirea vinov`-
]iei sale conform legii;
Dreptul de a fi informat prompt (indicându-se orice limit` de timp stabilit` de
lege) [i direct cu privire la acuza]iile care i se aduc [i, dac` este cazul, prin re-
prezentan]ii sì legali [i s` beneficieze de asisten]` juridic` sau de orice alt fel
de asisten]` corespunz`toare \n preg`tirea [i prezentarea ap`r`rii sale; \n
aceast` privin]`, indica]i ce alte tipuri de asisten]` corespunz`toare sunt dispo-

nibile pentru copil.
Dreptul la examinarea f`r` \ntârziere a cauzei sale, (indicându-se orice limit`
de timp fixat` de lege) de c`tre o autoritate sau o instan]` judiciar` compe-
tent`, independent` [i impar]ial` printr-o procedur` de audiere echitabil` [i
conform` cu prevederile legii, \n prezen]a celor care \i asigur` asisten]a juridi-
c` sau de alt` natur` (indicându-se ce alt` asisten]` corespunz`toare este dis-
ponibil` pentru copil) [i, dac` acest lucru nu este considerat contrar interesului
superior al copilului, ]inând seama de vârsta [i situa]ia acestuia, \n prezen]a
p`rin]ilor sau a reprezentan]ilor sì legali.
Dreptul de a nu fi constrâns s` depun` m`rturie sau s`-[i m`rturiseasc` vino-
v`]ia; dreptul de a interoga sau de a solicita interogarea martorilor acuz`rii,
dreptul de a ob]ine aducerea [i interogarea martorilor ap`r`rii, \n condi]ii de
egalitate.
Dac` se dovede[te c` a \nc`lcat legea penal`, dreptul de a recurge la o cale de
40 atac cu privire la acest` decizie [i la toate m`surilee impuse \n consecin]`, \n
fa]a unei autorit`]i sau a unei instan]e judiciare superioare, competente, inde-
pendente [i impar]iale, \n conformitate cu legea.
Dreptul de a fi asistat gratuit de un traduc`tor, dac` nu \n]elege sau nu vor-
be[te limba utilizat`.
Dreptul de a i se respecta pe deplin via]a privat`, \n toate fazele procedurii judi-
ciare.
Indica]i m`surile adoptate ca urmare a articolului 40, paragraful 3, pentru a pro-
mova legi, proceduri, autorit`]i sau institu]ii special concepute pentru copiii sus-
pecta]i, acuza]i sau dovedi]i vinova]i de \nc`lcarea legii penale, furnizând printre
altele informa]ii [i despre domeniile tratate \n legisla]ii [i proceduri, precum [i
func]iunile, num`rul [i distribu]ia pe \ntreaga ]ar`. Rapoartele trebuie s` indice, \n
mod special, m`surile adoptate pentru a se asigura un sistem orientat c`tre copil,
inclusiv:
Stabilirea vârstei minime sub care se va presupune c` ace[ti copii nu au capa-
citatea de a \nc`lca legea penal`.
M`suri de solu]ionare a cazurilor acestor copii f`r` a recurge la proceduri judi-
ciare [i pentru a se asigura c`, \n astfel de cazuri, sunt pe deplin respectate drep-
turile omului [i garan]iile legale, indicându-se situa]iile \n care se aplic` un astfel
de sistem [i procedurile relevante stabilite \n acest scop.
Indica]i diversele prevederi disponibile ca urmare a articolului 40, paragraful 4, in-
clusiv \ngrijirea, \ndrumarea [i supravegherea, consilierea, proba]iunea, plasa-
mentul familial, programele de educa]ie general` [i formare profesional` [i alte
alternative la \ngrijirea \n institu]ii, pentru a asigura copiilor un tratament cores-
punz`tor pentru bun`starea lor [i propor]ional cu situa]ia acestora [i cu infrac-
]iunea s`vâr[it`.
Rapoartele vor trebui s` men]ioneze, de asemenea, activit`]ile desf`[urate pentru
to]i profesioni[tii implica]i \n sistemul de justi]ie juvenil`, inclusiv judec`tori, pro-
curori, avoca]i, organe de aplicare a legii, ofi]eri de la imigra]ie [i asisten]i sociali,
\n leg`tur` cu prevederile Conven]iei [i alte instrumente interna]ionale relevante
din domeniul justi]iei juvenile, inclusiv „Regulile de la Beijing“, Principiile de la
Riyadh [i Regulile Na]iunilor Unite pentru protec]ia minorilor priva]i de libertate.
Trebuie s` se furnizeze, de asemenea, informa]ii relevante cu privire la progresul
realizat \n implementarea articolului 40, la dificult`]ile \ntâmpinate [i obiectivele
stabilite pentru viitor, precum [i date defalcate referitoare la copii, \n func]ie de
vârst`, sex, regiune, mediu urban/rural, origine na]ional`, social` [i etnic`, infrac-
]iuni [i decizii luate \n acest sens“
(CRC/C/58, paragrafele 132-137. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile privind
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raport`rile
\n cadrul acestui articol: 24, 35, 43, 46, 59, 86-87, 88, 138-150 [i 166; pentru textul
integral al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Regulile [i Principiile Na]iuni- din 14 decembrie 1990), a Regulilor Na]i-
unilor Unite pentru Protec]ia Minorilor
lor Unite cu privire la justi]ia priva]i de libertate (adoptate de Aduna-
juvenil` rea General` prin rezolu]ia 45/113 din 14
decembrie 1990) [i a Instruc]iunilor pen-
|n cadrul examin`rii rapoartelor Statelor tru ac]iunea asupra copiilor din sistemul
P`r]i [i \n alte comentarii, Comitetul a justi]iei penale (Instruc]iunile de la Vie-
indicat \n mod consecvent c`, dup` p`- na, anexate la Rezolu]ia 1997/21 din 21
rerea sa, regulile [i principiilele Na]iuni- iulie 1997 a Consiliului Economic [i So-
lor Unite cu privire la justi]ia juvenil` cial). |n mod special, Comitetul reco-
furnizeaz` standarde relevante detaliate mand` ca legisla]ia penal` aplicabil`
pentru implementarea articolului 40 [i minorilor s` fie revizuit` pentru a se asi-
pentru administrarea justi]iei juvenile: gura c` tribunalele nu sunt \ngr`dite s`
Regulile standard minime ale Na]iunilor emit` doar sentin]e de custodie, care
Unite privind administrarea justi]iei ju- sunt dispropor]ionate \n raport cu in-
venile - „Regulile de la Beijing“; Regulile
Na]iunilor Unite pentru protec]ia mino-
frac]iunea“ (Raportul celei de-a XXV-a
sesiuni, septembrie/octombrie 2000,
40
rilor priva]i de libertate; Principiile Na]iu- CRC/C/100, paragraful 688.7).
nilor Unite pentru prevenirea delicven]ei
juvenile – Principiile de la Riyadh (vezi De notat c` „Regulile de la Beijing“ defi-
Anexa 4, pagina 862, pentru textul inte- nesc „minorul“ drept un copil sau o per-
gral). soan` tân`r` care, \n cadrul sistemului
juridic respectiv, poate fi tratat pentru o
Comitetul s-a referit [i mai recent la In- infrac]iune \ntr-un mod diferit fa]` de un
struc]iunile pentru ac]iunea asupra co- adult. Prevederile referitoare la justi]ia
piilor din sistemul justi]iei penale, pre- juvenil` din Conven]ia cu privire la Drep-
g`tite de un grup de exper]i care s-a reu- turile Copilului se aplic` la „copii“,
nit la Viena (Austria), \n februarie 1997 defini]i \n scopurile Conven]iei ca orice
(Rezolu]ia Consiliului Economic [i Social persoan` sub 18 ani, cu excep]ia cazului
1997/30, Anexa). \n care, \n conformitate cu legisla]ia na-
Ca urmare a Dezbaterii Generale asupra ]ional`, majoratul se atinge mai devre-
„Violen]ei statului \mpotriva copiilor“, me. Comitetul a indicat c` Statele P`r]i
Comitetul a adoptat urm`toarele reco- nu trebuie s` reduc` protec]ia acordat`
mand`ri: persoanelor sub 18 ani numai pentru c`
„Comitetul recomand` Statelor P`r]i s` majoratul se atinge mai devreme (vezi [i
revizuiasc` toate prevederile din legis- Comitetul pentru Drepturile Omului, Co-
la]ia penal`, inclusiv cele referitoare la mentariile Generale, 17, 1989, HRI/GEN/
procedura penal`, care se refer` la copiii 1/Rev.5, pagina 153). Astfel, Comitetul
sub 18 ani (inclusiv orice legisla]ie pentru Drepturile Copilului consider` c`,
special` care se aplic` for]elor armate), standardele incluse \n reguli [i principii
astfel \ncât s` se asigure faptul c` trebuie s` fie aplicate tuturor persoa-
acestea reflect`, \n mod corespunz`tor, nelor sub 18 ani.
prevederile Conven]iei cu privire la „Regulile de la Beijing“ propun ca aces-
Drepturile Copilului (articolele 37 [i 40). tea s` fie aplicate dincolo de sistemul
Se recomand`, de asemenea, ca Statele justi]iei penale pentru minori. Regula nr.
P`r]i s` aib` \n vedere includerea, \n 3 stipuleaz`:
toate legile [i reglement`rile na]ionale „(1) Prevederile relevante ale Regulilor
relevante (inclusiv, atunci când este ca- vor fi aplicate nu numai infractorilor ju-
zul, cele care se refer` la copiii institu]io- venili, ci [i minorilor \mpotriva c`rora se
naliza]i) a prevederilor Regulilor stan- iau m`suri pentru orice fel de compor-
dard minime ale Na]iunilor Unite privind tament specific care nu este pasibil de
administrarea justi]iei juvenile (Regulile pedeaps` \n cazul \n care este s`vâr[it
de la Beijing, adoptate de Adunarea Ge- de un adult.
neral` prin rezolu]ia 40/33 din 19 noiem-
brie 1985), a Principiilor Na]iunilor Unite (2) Va trebui s` se fac` eforturi pentru a
privind Prevenirea Delicven]ei Juvenile se extinde principiile stipulate \n Reguli
(Principiile de la Riyadh, adoptate de la nivelul tuturor minorilor care sunt
Adunarea General` prin rezolu]ia 45/112 trata]i \n cadrul procedurilor referitoare

la protec]ia social` [i \ngrijire. len]ei juvenile \n comentariile sale [i dis-
(3) Se vor face, de asemenea, eforturi cu]iile cu Statele P`r]i. De exemplu, un
pentru a se extinde principiile stipulate membru al Comitetului a remarcat \n
\n Reguli la infractori adul]i tineri“. timpul discut`rii sistemului de justi]ie ju-
venil` din Jamaica c` „… tinerii infrac-
Comentariul oficial cu privire la „Re- tori trebuie s` fie privi]i [i ca f`pta[i [i ca
gulile de la Beijing“ arat` c` regula 3(1) victime; infrac]ionalitatea copiilor este o
se aplic` la „a[a-numitele 'infrac]iuni de m`sur` a violen]ei \n societatea mai
statut', prev`zute \n diverse sisteme larg`…“ (Jamaica SR, 197, paragraful
juridice na]ionale, \n care sfera compor- 89).
tamentelor considerate infrac]ionale
este mai ampl` pentru minori decât pen- „Regulile de la Beijing“ solicit` ca, \n
tru adul]i (de exemplu, absen]ele [cola- toate cazurile care implic` infrac]iuni pe-
re, lipsa de obedien]` la [coal` [i \n fa- nale, cu excep]ia infrac]iunilor minore,
milie, consumul de bùturi alcoolice \n „\nainte ca autoritatea competent` s`
40 public etc.)“. emit` decizia final`, \nainte de pronun-

]area sentin]ei, s` se investigheze \n
mod corespunz`tor originea [i circum-
Preocup`ri generale ale Comi- stan]ele \n care trìe[te minorul sau con-
di]iile \n care a fost s`vâr[it` infrac]iu-
tetului nea, pentru a se facilita judecarea co-
A[a cum s-a ar`tat \n sumarul de mai rect` a cazului de c`tre o autoritate com-
sus, Comitetul a declarat c` atât Con- petent`“ (regula 16).
ven]ia, cât [i regulile [i principiile |n cazul multor State P`r]i, Comitetul [i-
reunite a exprimat preocuparea \n leg`tur` cu
„solicit` adoptarea unui sistem orientat sistemul de justi]ie juvenil` care nu este
c`tre copil, care s` recunoasc` copilul ca compatibil cu principiile [i prevederile
obiect al drepturilor [i libert`]ilor funda- Conven]iei, \n special cu articolele 37, 39
mentale [i subliniaz` necesitatea ca [i 40 [i cu alte instrumente interna-
toate ac]iunile referitoare la copii s` se ]ionale, citând \n mod special regulile [i
ghideze \n func]ie de interesul superior principiile Na]iunilor Unite. |n unele ca-
al copilului considerat o prioritate abso- zuri, Comitetul a subliniat anumite pro-
lut`“ (Raportul celei de-a XIX-a sesiuni, bleme specifice din cadrul \ntregului sis-
mai/iunie 1995, CRC/C/43, Anexa VIII, tem. S-a acordat o aten]ie special` nece-
pagina 64). sit`]ii de a se dezvolta un sistem distinct
de justi]ie juvenil`; vârstei pentru res-
Aceast` solicitare referitoare la „un sis- ponsabilitatea penal`, care \n multe
tem orientat c`tre copil“ a fost repetat` cazuri este, dup` p`rerea Comitetului,
\n Concluziile finale asupra rapoartelor stabilit` prea jos (vezi pagina 728); [i
Statelor P`r]i (de exemplu, vezi Marea importan]ei instruirii axate pe drepturile
Britanie IRCO, Anexa 34, paragraful 35; copilului (vezi pagina 722).
Senegal IRCO, Anexa 44, paragraful 26).
Comitetul continu` s` pledeze pentru o
|n raportul Dezbaterii Generale cu privire reform` substan]ial` a sistemului de jus-
la „Administrarea justi]iei juvenile“, Co- ti]ie juvenil` \n cazul celor mai multe
mitetul a notat c` rapoartele Statelor state ale c`ror rapoarte au fost exa-
P`r]i minate [i le \ncurajeaz` s` solicite asis-
„s-au limitat, de regul`, la descrierea ten]` tehnic`. De exemplu:
general` a prevederilor legale, ocupân- „S-a exprimat preocuparea cu privire la
du-se rareori de factorii sociali care au cre[terea num`rului de copii \n conflict
dus la implicarea minorilor \n sistemul cu legea [i la m`surile limitate luate de
de administrare a justi]iei juvenile sau Statul Parte pentru a rezolva problemele
de consecin]ele sociale ale deciziilor lua- acestora. |n mod deosebit, Comitetul re-
te \n acest context…“ (Raportul celei de-a marc`:
X-a sesiuni, octombrie/noiembrie 1995,
CRC/C/46, paragraful 217). (a) Absen]a unei legisla]ii adecvate cu
privire la justi]ia juvenil`, precum [i lip-
Comitetul a subliniat \n repetate rânduri, sa de conformare a sistemului de justi]ie
originile sociale ale infrac]iunii [i vio- juvenil` cu Conven]ia [i celelalte stan-

darde relevante ale Na]iunilor Unite. tetul a adoptat o recomandare cu privire
(b) Starea precar` a unit`]ilor de deten- la administrarea justi]iei juvenile. Aceas-
]ie pentru minori, inclusiv lipsa de hran` ta stabile[te c`:
[i \mbr`c`minte adecvat`, de \nc`lzire, „De la \nceputul activit`]ii sale, adminis-
de [anse educa]ionale [i activit`]i de re- trarea justi]iei juvenile s-a bucurat de
creere pentru de]inu]ii copii; aten]ia consecvent` [i sistematic` a Co-
(c) Unit`]ile neadecvate pentru copiii \n mitetului, sub forma recomand`rilor
conflict cu legea; num`rul insuficient de concrete din cadrul Concluziilor finale
personal instruit pentru a lucra cu copiii adoptate \n leg`tur` cu rapoartele Sta-
\n aceast` privin]` [i lipsa unui meca- telor P`r]i“.
nism corespunz`tor de \nregistrare a Comitetul ia not` de faptul c` revizuirea
plângerilor pentru copiii ale c`ror drep- rapoartelor a ar`tat c`, \n toate regiunile
turi au fost \nc`lcate. lumii [i \n toate sistemele juridice, pre-
Comitetul recomand` ca Statul Parte: vederile Conven]iei cu privire la justi]ia
(a) S` ia toate m`surile corespunz`toare

juvenil`, \n multe \mprejur`ri nu sunt re-
flectate \n legisla]ia na]ional` sau \n
40
pentru a implementa un sistem de jus- practic`, ceea ce genereaz` o preocupa-
ti]ie juvenil` \n conformitate cu Conven- re serioas`. Comitetul apreciaz` \nfiin]a-
]ia, \n special cu articolele 37, 40 [i 39 [i rea Comitetului de Coordonare pentru
cu alte standarde ale Na]iunilor Unite \n Consilierea Tehnic` [i Asisten]` \n Justi-
acest domeniu, cum ar fi Regulile stan- ]ia Juvenil`, recomandat \n Instruc]iuni-
dard minime ale Na]iunilor Unite privind le pentru ac]iunea asupra copiilor din
Administrarea Justi]iei Juvenile („Regu- sistemul justi]iei penale (Instruc]iunile
lile de la Beijing“), Principiile Na]iunilor de la Viena, adoptate de ECOSOC \n
Unite pentru Prevenirea Delicven]ei Ju- rezolu]ia 1997/30). Recomandarea solici-
venile (Principiile de la Riyadh) [i Regu- t` statelor:
lile Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Mi-
norilor priva]i de libertate. „s` acorde urgent aten]ie lu`rii tuturor
m`surilor corespunz`toare, legislative,
(b) S` foloseasc` privarea de libertate administrative [i de alt` natur`, pentru
numai ca m`sur` de ultim` instan]` [i implementarea deplin` a prevederilor
pentru cea mai scurt` perioad` de timp Conven]iei [i a standardelor interna]io-
posibil`, s` protejeze drepturile copiilor nale existente referitoare la justi]ia juve-
lipsi]i de libertate, inclusiv dreptul aces- nil`“.
tora la via]` privat`; s` se asigure c` to]i
copiii lipsi]i de libertate p`streaz` leg`- Comitetul subliniaz`, de asemenea, im-
tura cu familiile lor. portan]a \n]elegerii „obstacolelor legale,
sociale, financiare [i de alt` natur`“ care
(c) S` ia toate m`surile corespunz`toare \mpiedic` implementarea deplin` [i pro-
pentru a \mbun`t`]i situa]ia copiilor din iectarea cìlor [i a mijloacelor de dep`-
unit`]ile de deten]ie juvenil`, inclusiv ac- [ire a acestor obstacole.
cesul acestora la hran`, \mbr`c`minte,
\nc`lzire, [anse educa]ionale [i activit`]i Recomandarea Comitetului cere ca |nal-
de recreere adecvate. tul Comisariat pentru Drepturile Omului
s` acorde prioritate acestor probleme [i
(d) S` introduc` programe de instruire s` \ncurajeze:
cu privire la standardele interna]ionale
relevante pentru to]i profesioni[tii impli- „toate organismele [i institu]iile cores-
ca]i \n administrarea justi]iei juvenile. punz`toare ale Na]iunilor Unite s`-[i in-
tensifice activitatea \n domeniul admi-
(e) S` aib` \n vedere solicitarea asis- nistr`rii justi]iei juvenile [i s` foloseasc`
ten]ei tehnice, printre al]ii, de la OHCHR, Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
Centrul pentru Prevenirea Infrac]ionali- lului ca principal instrument pentru a-[i
t`]ii Interna]ionale, Re]eaua interna]io- atinge obiectivele [i pentru a-[i u[ura
nal` pentru justi]ia juvenil` [i UNICEF, munca \n aceast` privin]`“ (Raportul
prin Comitetul de Coordonare cu privire celei de-a XXII-a sesiuni, septembrie/oc-
la consilierea tehnic` [i asisten]a \n jus- tombrie 1999, CRC/C/90, pagina 3 [i 4).
ti]ia juvenil`“ (Georgia IRCO, Anexa 124,
paragrafele 68 [i 69). Instruc]iunile Comitetului pentru elabo-
rarea rapoartelor periodice solicit` infor-
|n cadrul celei de-a XXV-a sesiuni, Comi-

ma]ii cu privire la m`surile legislative [i st`rii minorului [i a familiei acestuia“
de alt` natur` luate pentru a se asigura (regula 1(1); [i ca „sistemul de justi]ie ju-
dreptul fiec`rui copil implicat \n sistemul venil` s` sublinieze bun`starea mino-
justi]iei juvenile de a fi tratat \ntr-un mod rului…“ (regula 5(1). De asemenea, pro-
„care s` asigure respectarea principiilor cedurile „vor favoriza afirmarea intere-
generale ale Conven]iei, [i anume nedis- sului superior al minorului…“ (regula
criminarea, interesul superior al copilu- 14(2)); [i „Bun`starea minorului va fi
lui, respectarea opiniilor copilului [i factorul c`lùzitor \n examinarea cazului
dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvol- acestuia“ (regula 17)(d).
tare maxim` posibil`“ (paragraful 132). Comitetul a declarat \n raportul la
Nediscriminarea Dezbaterea General`:
|n leg`tur` cu nediscriminarea, raportul „Principiul interesului superior al

la Dezbaterea General` arat` c`: copilului a fost reafirmat de Conven]ie \n
contextul administr`rii justi]iei juvenile,
40 „…s-a exprimat, \n mod deosebit, preo-
cuparea \n leg`tur` cu cazurile \n care
\n special atunci când a subliniat faptul
c`, copilul trebuie s` fie tratat \ntr-un
continu` s` prevaleze criterii de natur` mod corespunz`tor cu promovarea sen-
subiectiv` sau arbitrar` (cum ar fi cele timentului lui de demnitate [i valoare,
referitoare la atingerea pubert`]ii, vârsta care s` \nt`reasc` respectul pentru drep-
discern`mântului sau personalitatea co- turile [i libert`]ile fundamentale ale co-
pilului) \n evaluarea responsabilit`]ii pilului [i s` ia \n considerare vârsta [i
penale a copiilor [i \n luarea deciziei cu nevoile speciale ale copilului. Cu toate
privire la m`surile aplicabile acestora…“ acestea, rapoartele au ar`tat c` sisteme-
(Raportul celei de-a X-a sesiuni, octom- le speciale de justi]ie juvenil` erau ade-
brie/noiembrie 1995, CRC/C/46, paragra- sea inexistente, c` judec`torii, avoca]ii,
ful 218). asisten]ii sociali sau personalul din insti-
Comitetul a notat, de exemplu, discrimi- tu]ii nu urmaser` nici un fel de cursuri
narea sau poten]iala discriminare a de formare special` [i c` informa]iile
copiilor dezavantaja]i din punct de ve- referitoare la drepturile fundamentale [i
dere social [i economic: garan]iile legale nu erau furnizate co-
piilor…“ (Raportul celei de-a X-a sesiuni,
octombrie/noiembrie 1995, CRIC/46, pa-
ia m`suri pentru a se asigura protec]ia
ragraful 219).
adecvat` a copiilor dezavantaja]i din
punct de vedere economic [i social, Un membru al Comitetului a declarat \n
afla]i \n conflict cu legea [i disponibilita- discu]iile cu Mongolia c` \n cadrul revi-
tea unor alternative la \ngrijirea \n insti- zuirii codului penal, „reabilitarea infrac-
tu]ii, a[a cum prevede articolul 40, para- torilor trebuie s` fie obiectivul primar, [i
grafele 3 [i 4 din Conven]ie“ (Bolivia nu al treilea, dup` protejarea societ`]ii [i
IRCO, Anexa 1, paragraful 16). pedepsirea copilului \n interesul societ`-
]ii, a[a cum se pare c` era cazul“ (Mon-
„Regulile de la Beijing“ includ un prin-
golia SR.266, paragraful 38).
cipiu al nediscrimin`rii: „Urm`toarele
reguli standard minimale vor fi aplicate Participarea
\n mod impar]ial infractorilor juvenili,
f`r` nici un fel de discriminare, de exem- Articolul 12 al Conven]iei cu privire la
plu \n func]ie de ras`, culoare, sex, lim- Drepturilor Copilului arat` c` un copil
b`, religie, opinii politice sau de alte na- capabil s` exprime opinii, trebuie s`
tur`, origine na]ional` sau social`, pro- aib` dreptul de a-[i exprima aceste opi-
prietate, na[tere sau alt statut“ (regula nii \n mod liber, \n toate problemele care
2(1)). \l afecteaz` [i c` opiniilor copilului tre-
buie s` li se acorde ponderea cuvenit`
Interesul superior al copilului (paragraful 1); \n mod deosebit, copilul
trebuie s` aib` ocazia s` fie audiat \n
Consecvente cu principiul interesului su-
orice proceduri judiciare [i administra-
perior al copilului din articolul 3 al Con-
tive care \l afecteaz` (paragraful 2; vezi
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului,
paginile 194-195). Pentru a-[i exercita
„Regulile de la Beijing“ cer ca Statele
aceste drepturi participative, copilul tre-
P`r]i s` aib` \n vedere „sprijinirea bun`-
buie s` aib` acces la informa]iile adec-

vate. Astfel, copiii trebuie s` fie implica]i
\n planificarea [i implementarea siste-
Percep]ia public` asupra ado-
mului de justi]ie care \i afecteaz` pe co- lescen]ilor delincven]i
pii [i s` aib` dreptul de a fi asculta]i [i de |n timpul discut`rii Raportului Ini]ial al
a le fi luate \n serios opiniile \n toate Spaniei, un reprezentant al guvernului
aspectele sistemului [i \n toate procedu- a comentat cu privire la \ngrijorarea
rile. Articolul 37 acord`, \n mod special public` provocat` de delicven]a
copiilor, dreptul la asisten]` juridic` [i juvenil`: „Percep]ia social`, conform
de alt` natur` adecvat` [i la contestarea c`reia minorii sunt r`spunz`tori pentru
oric`rei priv`ri de libertate \n fa]a unei o mare parte din infrac]iuni, pare s`
cur]i sau a unui organism similar. Arti- derive \ntr-o oarecare m`sur` din im-
colul 40 cere ca copilul s` fie informat presia pe care o las` comportamentul
prompt [i direct cu privire la acuza]iile adolescen]ilor, care poate fi considerat
care i se aduc, s` beneficieze de asisten- arogant [i \n unele cazuri distructiv.
]a juridic` sau de alt` natur` adecvat` [i Mass media acord` mult spa]iu infrac-
s` aib` dreptul de a juca un rol impor-
tant \n proceduri (cu ajutorul unui tra-
]iunilor comise de minori [i aceasta 40
tinde s` distorsioneze [i s` exagereze
duc`tor, dac` este cazul). |n cadrul pro- problema. |n realitate nu au existat
cedurilor formale este la fel de impor- decât trei sau patru cazuri pe an de
tant dreptul copilului de a t`cea (vezi omucideri comise de copii sub vârsta
mai jos, pagina 724). „Regulile de la de 13 ani, de exemplu, [i situa]ia nu
Beijing“ cer ca procedurile s` se desf`- era atât de dramatic` cum este \nf`]i-
[oare „…\ntr-o atmosfer` de \n]elegere, [at` uneori. Pentru a se combate
care s` permit` minorilor s` participe la aceast` tendin]`, trebuie s` se fac` pu-
ele [i s` se exprime liber“ (regula 14(2)). blice faptele care arat` situa]ia adev`-
Principiile de la Riyadh subliniaz` \n rat`. A fost important s` se evite exa-
mod deosebit importan]a particip`rii \n gerarea de c`tre pres` [i s` se depun`
activit`]ile de prevenire, planificare [i eforturi pentru a asigura c` tinerii \[i
implementare: „\n scopul interpret`rii ocup` rolul \n societate [i pe pia]a for-
Principiilor de fa]`, trebuie s` se urm`- ]ei de munc`“ (Spania SR, 173, para-
reasc` o orientare centrat` pe copil. graful 50).
Tinerele persoane trebuie s` aib` un rol
activ [i un parteneriat \n cadrul societ`]ii
[i nu trebuie s` fie considerate ni[te tarea acestora“ (paragraful 50).
simple obiecte ale socializ`rii sau con- Raportul Dezbaterii Generale a Comi-
trolului“ (paragraful 3). De exemplu, \n tetului referitoare la „Administrarea jus-
cadrul „planurilor ample de prevenire“ ti]iei juvenile“ a indicat c`:
propuse pentru fiecare nivel guver-
„|n mod similar, \n ceea ce prive[te
namental, trebuie s` existe „Participarea
dreptul copilului de a participa la proce-
tineretului la procesele [i politicile de
durile care \l afecteaz`, rapoartele Sta-
prevenire a delicven]ei, inclusiv recurge-
telor P`r]i au indicat c` rareori copiii
rea la resursele comunit`]ii, auto-ajuto-
sunt suficient de informa]i asupra drep-
rarea tinerilor, compensarea victimelor
turilor lor, inclusiv asupra dreptului la
[i programele de asisten]`“ (paragraful
asisten]` din partea unui avocat legal
9(h)). |n comunitate, „organiza]iile de ti-
sau asupra circumstan]elor cazului sau
neret trebuie create sau consolidate la
ale m`surilor decise“ (Raportul celei
nivel local [i trebuie s` li se acorde un
de-a X-a sesiuni, octombrie/noiembrie
statut participativ deplin \n managemen-
1995, CRC/C/46, paragraful 220).
tul afacerilor comunit`]ii. Aceste organi-
za]ii trebuie s`-i \ncurajeze pe tineri s` Efectul opiniei publice asupra justi]iei
organizeze proiecte colective [i volun- juvenile
tare, mai ales proiecte destinate s`-i
ajute pe tinerii care au nevoie de asis- Comitetul a notat, de asemenea, \n ra-
ten]`“ (paragraful 37). |n preg`tirea pla- portul Dezbaterii sale Generale c`:
nurilor [i a politicilor pentru tineri „…tendin]a crescând` a justi]iei juvenile
„…Tinerii trebuie s` fie ei \n[i[i implica]i de a deveni subiectul presiunii sociale [i
\n formularea, elaborarea [i implemen- emo]ionale a fost o preocupare special`,

deoarece a creat oportunit`]i pentru a se ]e de securitate, personalul institu]iilor
submina respectul pentru interesul penale etc. Aceast` instruire va trebui s`
superior al copilului“ (Raportul celei aplice metode interdisciplinare, promo-
de-a X-a sesiuni, octombrie/noiembrie vând abord`ri de colaborare, s` includ`
1995, CRC/C/46, paragraful 220). standardele relevante ale drepturilor
Acest lucru a fost subliniat \n discu]ia omului [i metodele non-violente de
dintre Comitet [i reprezentan]ii guver- disciplinare, s` promoveze alternative [i
nului chilian; unul dintre ace[tia a decla- s` furnizeze informa]ii despre dezvolta-
rat c` legisla]ia penal` este cel mai dificil rea copilului, despre originea, drepturile
domeniu \n care se poate introduce o le- [i nevoile grupurilor deosebit de vulne-
gisla]ie care s` respecte drepturile co- rabile de copii“ (cei din grupurile mino-
pilului: ritare, copiii cu dizabilit`]i etc.).
„Din 1991 a existat \n rândul opiniei pu- Comitetul a recomandat, de asemenea,

blice generale din Chile sentimentul tot stabilirea unor standarde pentru cei care
40 mai puternic, dar nesus]inut \n realitate

de statistici relevante, c` a existat o
lucreaz` \n sistem:
„Comitetul recomand` s` se stabileasc`
cre[tere acut` a delicven]ei. Actualul cli- standarde minime pentru calificarea
mat al opiniei publice nu era deci fa- profesional` [i instruirea persoanelor
vorabil adopt`rii unor legi care s` ga- care lucreaz` \n institu]iile de \ngrijire
ranteze protec]ia infractorilor“ (Chile SR, pentru copii, \n sisteme alternative, \n
146, paragraful 33). poli]ie [i \n institu]iile penale pentru
„Regulile de la Beijing“ noteaz` \n cadrul minori, inclusiv condi]ia ca ei s` nu aib`
„Perspectivelor fundamentale“ c` „justi- un trecut dominat de violen]`. Statutul
]ia juvenil` va fi conceput` ca parte inte- profesional, recompensele [i stimulen-
grant` a procesului na]ional de dezvol- tele pentru cariera unor astfel de lucr`-
tare din fiecare ]ar`, \n cadrul mai larg al tori trebuie s` asigure exigen]a calific`-
justi]iei sociale pentru to]i minorii, con- rilor corespunz`toare pentru aceste gru-
tribuind astfel, \n acela[i timp, la protec- puri de profesioni[ti“ (Raportul celei de-a
]ia tinerilor [i la men]inerea unei ordini XXV-a sesiuni, septembrie/octombrie
pa[nice \n societate“ (regula 1(4)). 2000, CRC/C/100, paragrafele 688.15 [i
688.16).
Formarea personalului din sistemul de
justi]ie juvenil` Prevenirea delincven]ei
Comitetul a recomandat insistent ca to]i Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-

cei care lucreaz` cu copii \n sistemul de lului nu se refer`, \n mod special, la pre-
justi]ie juvenil`, atât \n planificarea [i venirea delincven]ei, dar, a[a cum se
administrarea ei, cât [i \n institu]iile [i arat` mai sus, Comitetul pentru Dreptu-
programele acesteia, s` beneficieze de rile Copilului a subliniat originile sociale
instruire adecvat`, cu un accent special ale delincven]ei [i a propus \n mod con-
pe principiile [i prevederile Conven]iei [i secvent ca Principiile de la Riyadh pen-
ale regulilor [i principiilor Na]iunilor tru Prevenirea Delicven]ei Juvenile s`
Unite. fie considerate ca surs` de standarde re-
levante de implementare. Principiile so-
Comitetul a adoptat urm`toarea reco- licit` „planuri ample de prevenire“ care
mandare dup` Dezbaterea General` pri- s` fie instituite la toate nivelurile guver-
vind „Violen]a statului \mpotriva copii- namentale [i propune ca acestea s` fie
lor“ (septembrie 2000): aplicate \n cadrul Conven]iei [i al altor
„Comitetul recomand` ca Statele P`r]i, instrumente interna]ionale.
\n parteneriat cu ONG-urile relevante [i
solicitând asisten]` tehnic` interna]io-
nal` atunci când este cazul, s` asigure „Statele P`r]i recunosc dreptul
instruirea \n domeniul drepturilor copii-
fiec`rui copil suspectat, acuzat
lor pentru toate grupurile relevante de
profesioni[ti, inclusiv, dar f`r` a se limi- sau dovedit vinovat de \nc`lca-
ta la asisten]ii sociali [i de \ngrijire, pro- rea legii penale, de a fi tratat
fesioni[tii din domeniul s`n`t`]ii, juri[tii, \ntr-o manier` care s` promo-
membrii for]elor de poli]ie [i ai altor for-

veze sentimentul demnit`]ii [i terna]ional` \n momentul \n
al valorii sale personale, care care au fost comise“: articolul
s` \nt`reasc` respectul copilu- 40 (2)(a)
lui pentru drepturile omului [i Aceste cuvinte reflect` principiul con-
libert`]ile fundamentale ale al- form c`reia infrac]iunile trebuie s` fi fost
tora [i care s` ia \n considerare definite \n legea penal` \n momentul \n
vârsta copilului precum [i ne- care au fost comise. Vezi, de exemplu,
cesitatea de a facilita reinte- Omului, articolul 11(2) [i Pactul Interna-
grarea sa [i asumarea de c`tre ]ional cu privire la Drepturile Civile [i Po-
acesta, a unui rol constructiv litice, articolul 15. |n plus, Pactul stabi-
le[te „… Nu se va aplica o pedeaps` mai
\n societate“: articolul 40(1) grea decât cea care era aplicabil` \n mo-
Paragraful 1 al articolului 40 din Conven-
]ie sus]ine scopurile pozitive [i de reabi-
mentul \n care a fost comis` infrac]iunea
penal`. |n cazul \n care, ca urmare a co- 40
litare ale sistemului de justi]ie juvenil`, miterii unei infrac]iuni, legea prevede
care au fost subliniate de c`tre Comitet impunerea unei pedepse mai u[oare,
\n contextul mai larg al interesului supe- infractorul va beneficia de aceasta“.
rior al copilului (vezi mai sus, pagina |n recomand`rile adoptate ca urmare a
720). Paragraful face leg`tura cu preve- Dezbaterii Generale privind „Violen]a
derile din paragrafele 3 [i 4 ale aceluia[i statului \mpotriva copiilor“, Comitetul a
articol, care subliniaz` importan]a cel propus ca statele:
pu]in a excluderii copiilor din responsa- „s` revizuiasc` legisla]ia relevant` pen-
bilitatea penal`, evitarea procedurilor tru a se asigura c` to]i copiii sub 18 ani,
judiciare [i elaborarea unei variet`]i de care au nevoie de protec]ie nu sunt con-
dispozi]ii, inclusiv \n special alternati- sidera]i infractori (inclusiv legisla]ia care
vele la \ngrijirea institu]ional` (vezi mai se ocup` de abandon, vagabondaj, pros-
jos, pagina 730), care include dezvoltare titu]ie, statut de migrant, absen]e [cola-
respectului pentru drepturile omului [i re, fug` de acas` etc.“), ci s` fie trata]i \n
preg`tirea copilului pentru o via]` res- cadrul mecanismelor de protec]ie a co-
ponsabil` \ntr-o societate liber`. pilului“.
|n leg`tur` cu sistemele de justi]ie pe- Comitetul a mai recomandat ca statele:
nal`, Pactul Interna]ional cu privire la
Drepturile Civile [i Politice solicit` ca, „s` revizuiasc` legisla]ia de urgen]` [i/
„\n cazul minorilor, procedura s` fie de sau privind securitatea na]ional` pentru
a[a natur` \ncât s` ]in` seama de vârsta a oferi garan]ii corespunz`toare pentru
lor [i de necesitatea de a se promova protejarea drepturilor copiilor [i pentru
reabilitarea lor“ (articolul 14 (4)). a preveni violen]a \mpotriva acestora [i
pentru a se asigura c` aceast` legisla]ie
nu este utilizat`, \n mod inadecvat \mpo-
triva copiilor (de exemplu, ca o amenin-
„|n acest scop [i luând \n con- ]are la adresa ordinii publice sau ca
siderare dispozi]iile \n materie reac]ie la faptul c` unii copii trìesc [i
ale instrumentelor interna]io- muncesc pe str`zi) (Raportul celei de-a
XXV-a sesiuni, septembrie/octombrie
nale, Statele P`r]i vor veghea
2000, CRC/C/100, paragrafele 688.9 [i
\n mod special ca: 688.10).
(a) Nici un copil s` nu fie sus- Comentând Raportul Secundar al Egip-
pectat, acuzat sau dovedit vi- tului, Comitetul a notat preocuparea sa
referitoare la faptul c`:
novat de \nc`lcarea legii pena-
„… infrac]iunile de statut, cum ar fi cer-
le datorit` unor ac]iuni sau de [itul [i absen]ele [colare, sunt practic
omisiuni care nu erau interzise incriminate \n conformitate cu articolul
de legisla]ia na]ional` sau in- 96 al Codului Copilului… Comitetul reco-
mand` Statului Parte s` abroge infrac-

]iunile de statut, cum ar fi cer[itul [i „(i) Dreptul de a beneficia de prezum]ia
absen]ele [colare…“ (Egipt 2RCO, Add. de nevinov`]ie, pân` la dovedirea vino-
145, paragrafele 53 [i 54). v`]iei sale conform legii“
Acest drept reflect` prevederile din
Declara]ia Universal` a Drepturilor O-
„(b) Orice copil suspectat sau mului, articolul 11 [i Pactul Interna]ional
acuzat de \nc`lcarea legii pe- cu privire la Drepturile Civile [i Politice,
nale s` aib`, cel pu]in, garan]ia articolul 14(2).
urm`toarelor drepturi:...“ Comitetul pentru Drepturile Copilului a
luat not` cu preocupare de legisla]ia
Astfel, paragraful 2(b) al articolului 40 care d` posibilitatea ca t`cerea s` fie
stabile[te lista minim` a garan]iilor care interpretat` ca un argument \n favoarea
trebuie s` fie disponibile pentru copiii constat`rii vinov`]iei (care are leg`tur`
suspecta]i sau acuza]i de fapte penale. [i cu dreptul copilului de a nu fi con-
40 Unele dintre ele reflect` principii deja
stabilite pentru toat` lumea, inclusiv co-
strâns s` depun` m`rturie sau s`-[i m`r-
turiseasc` vinov`]ia – articolul 40(2)(b)(iv)):
piii, \n alte instrumente interna]ionale,
„Comitetul este preocupat, de aseme-
dar altele sunt aplicabile \n mod special
nea, de faptul c` Ordinul Probei Penale
copiilor. „Regulile de la Beijing“ arat`
(N.I) 1988 pare s` fie incompatibil cu
c`: „Garan]iile procedurale de baz` cum
articolul 40 din Conven]ie, \n special cu
ar fi prezum]ia de nevinov`]ie, dreptul
dreptul la prezum]ia de nevinov`]ie [i
de a fi informat cu privire la acuza]iile
dreptul de a nu fi constrâns s` depun`
aduse \mpotriva sa, dreptul de a t`cea,
m`rturie sau s`-[i m`rturiseasc` vinov`-
dreptul la asisten]`, dreptul la prezen]a
]ia. S-a remarcat c` \n Irlanda de Nord,
unui p`rinte sau tutore, dreptul de a
t`cerea ca r`spuns la interogatoriul po-
confrunta [i a interoga martorii [i drep-
li]iei poate fi utilizat` pentru a sprijini
tul de a face recurs la o instan]` supe-
constatarea vinov`]iei \mpotriva unui
rioar` \n toate stadiile procedurilor“ (re-
copil de peste 10 ani. La fel, t`cerea \n
gula 7(1)). Comentariul la Reguli notea-
timpul procesului poate fi utilizat` \mpo-
z`: „Regula 7(1) subliniaz` unele puncte
triva copiilor de peste 14 ani…
importante care reprezint` elemente
Comitetul recomand` ca legisla]ia de ur-
esen]iale pentru un proces just [i corect
gen]` [i de alt` natur`, inclusiv cea lega-
[i care sunt recunoscute pe plan interna-
t` de sistemul de administrare a justi]iei
]ional \n instrumentele existente refe-
juvenile, \n vigoare \n prezent \n Irlanda
ritoare la drepturile omului… Regula 14
de Nord, s` fie revizuit` pentru a se asi-
[i urm`toarele din aceste Reguli Stan-
gura consecven]a cu principiile [i pre-
dard Minime precizeaz` problemele care
vederile Conven]iei“ (Marea Britanie
sunt importante pentru procedurile din
IRCO, Add. 34, paragrafele 20 [i 34).
cazurile ce implic` minori, \n particular,
\n timp ce regula 7(19) afirm` garan]iile „(ii) Dreptul de a fi informat prompt [i
procedurale fundamentale \ntr-un mod direct cu privire la acuza]iile care i se
general; Regula 14 stabile[te: „14(1) aduc [i, dac` este cazul, prin inter-
Atunci când cazul unui infractor minor mediul p`rin]ilor sau al reprezentan]ilor
nu a fost redirec]ionat (conform regulii sì legali [i s` beneficieze de asisten]`
11), acesta va fi tratat de c`tre autorita- juridic` sau de orice alt fel de asisten]`
tea competent` (curte, tribunal, consiliu, corespunz`toare, \n preg`tirea [i pre-
comitet), \n conformitate cu principiile zentarea ap`r`rii sale“
unui proces just [i corect. 14(2) Proce-
Articolul 9(2) al Pactului Interna]ional cu
durile vor fi favorabile interesului supe-
privire la Drepturile Civile [i Politice
rior al minorului [i se vor desf`[ura \ntr-o
stipuleaz` ca oricine este arestat s` fie
atmosfer` de \n]elegere, care s`-i per-
informat, \n momentul arest`rii, cu pri-
mit` minorului s` participe la el [i s` se
vire la motivele acesteia [i „s` fie
exprime liber“.
prompt informat de toate acuza]iile care

i se aduc“. Articolul 14(3)(a) solicit` ca Când a examinat Raportul Ini]ial al Ger-
oricine este acuzat de o infrac]iune maniei, Comitetul a comentat:
penal` s` fie „informat prompt [i \n „|n ceea ce prive[te problemele legate
detaliu \ntr-o limb` pe care o \n]elege cu de justi]ia juvenil`, Comitetul \[i expri-
privire la natura [i cauza acuza]iei care i m` preocuparea \n leg`tur` cu decla-
se aduce“. Conven]ia adaug` cerin]a de ra]ia [de fapt, rezerva] f`cut` de Statul
a se informa copilul „dac` este cazul, Parte cu privire la articolul 40(2((b)(ii),
prin p`rin]ii sau reprezentan]ii lui legali“ care pare s` limiteze drepturile copilului
– iar \n leg`tur` cu aceast` cerin]` se va la accesul la justi]ie [i la o audiere co-
avea \n vedere interesul superior al rect` precum [i dreptul la asisten]` ju-
copilului. ridic` [i ap`rare…
„Regulile de la Beijing“ detaliaz` cu pri- S-a luat not` de inten]ia guvernului de a
vire la dreptul la asisten]` juridic`: „Pe reforma sistemul de justi]ie juvenil`, in-
tot parcursul procedurilor, minorul va clusiv \n ceea ce prive[te \nt`rirea servi-
avea dreptul de a fi reprezentat de un
avocat sau de a cere asisten]` juridic`
ciilor [i dezvoltarea de proceduri priete-
noase pentru copil pentru a trata copiii 40
gratuit` acolo unde exist` aceast` pre- victime [i martori…
vedere de asisten]` \n ]ar`“ (regula |n plus, \n acest cadru, Comitetul \[i ex-
15(1)). prim` speran]a c` declara]iile f`cute de
|n plus, Pactul Interna]ional cu privire la Statul Parte \n privin]a articolului 40
Drepturile Civile [i Politice prevede c` (2((b)(ii) [i (v) vor fi revizuite \n vederea
oricine este acuzat de o infrac]iune eventualei lor retrageri“ (Germania
penal` trebuie s` dispun` de „timpul [i IRCO, Add. 43, paragrafele 20 [i 34).
facilit`]ile adecvate pentru a-[i preg`ti „(iii) Dreptul la examinarea f`r` \ntâr-
ap`rarea [i pentru a comunica cu avo- ziere a cauzei sale de c`tre o autoritate
catul ales de el“ (articolul 14(3)(b)) [i „de sau o instan]` judiciar` competent`,
a fi judecat \n prezen]a sa [i de a se ap`- independent` [i impar]ial`, printr-o pro-
ra personal sau printr-un avocat ales de cedur` de audiere echitabil` [i con-
el; de a fi informat, dac` nu beneficiaz` form` cu prevederile legii, \n prezen]a
de asisten]` juridic` cu privire la acest celor care \i asigur` asisten]a juridic`
drept; [i de a i se asigura asisten]` juri- sau de alt` natur` [i - dac` acest lucru
dic`, \n cazul \n care interesele justi]iei nu este considerat contrar interesului
cer acest lucru [i f`r` obliga]ia vreunei superior al copilului, ]inând seama de
pl`]i din partea lui, \n oricare din aceste vârsta [i situa]ia acestuia - \n prezen]a
cazuri, dac` nu are suficiente mijloace p`rin]ilor sau a reprezentan]ilor sì
pentru a pl`ti“ (articolul 14(3)(d)). legali“
La ratificarea Conven]iei cu privire la Exist` prevederi similare \n Declara]ia
Drepturile Copilului, Germania a expri- Universal` a Drepturilor Omului, artico-
mat o rezerv`, reflectând o alta f`cut` \n lul 10, [i \n Pactul Interna]ional cu privire
leg`tur` cu Pactul Interna]ional cu privi- la Drepturile Civile [i Politice, articolul
re la Drepturile Civile [i Politice, \n leg`- 14. Pactul solicit` un proces f`r` \ntâr-
tur` cu articolul 40(2)(b)(ii) [i (v), [i afir- ziere „neavenit`“; Conven]ia cu privire
mând c` „aceste prevederi vor trebui la Drepturile Copilului \nl`tur` aceast`
aplicate \n a[a fel \ncât, \n cazul unei \n- calificare „neavenit`“ \n cazul copiilor.
c`lc`ri minore a legii penale, s` existe \n Articolul 40 al Conven]iei nu se refer` la
toate cazurile [i \n fiecare \n parte: deten]ia preventiv`, deoarece articolul
(a) Dreptul de a beneficia de „asisten]` 37 stipuleaz` ca restric]ia de libertate s`
juridic` sau corespunz`toare de alt fel“ poat` fi utilizat` \n toate cazurile numai
\n preg`tirea [i prezentarea ap`r`rii ca m`sur` extrem` [i pentru cea mai
[i/sau scurt` perioad` de timp posibil` (vezi
(b) Obliga]ia ca o sentin]` care nu pre- articolul 37, pagina 662 pentru discu]ie
vede \nchisoare s` fie revizuit` de o [i pentru comentariile Comitetului [i ale
autoritate competent` sau de o instan]` altora).
juridic` superioar`“ (CRC/C/2/Rev.8, pa- Articolul 40 adaug` la dreptul deja sta-
gina 23). bilit al copilului de a beneficia de asis-
ten]` juridic` [i de orice alt fel de asis-

ten]` corespunz`toare, principiul con- soan` va avea dreptul ca toate m`surile
form c`ruia, p`rin]ii sau reprezentan]ii penale, impuse \mpotriva sa de c`tre o
legali ai copilului trebuie s` fie prezen]i, instan]` de fond, s` fie revizuite de o
„dac` acest lucru nu este considerat instan]` superioar`. Exist` totu[i anumi-
contrar interesului superior al copilului“. te prevederi care limiteaz` acest drept \n
Articolul implic` faptul c` p`rin]ii sau anumite cazuri, de exemplu verdictele
reprezentan]ii legali pot fi solicita]i s` fie date de un juriu cu privire la un caz de
prezen]i [i pot fi exclu[i \n anumite vinov`]ie, care nu au fost respinse de
cazuri. „Regulile de la Beijing“ subli- judec`tori de profesie ai instan]ei“ (CRC/
niaz` acest lucru. „P`rin]ii sau tutorii vor C/2/Rev.8 pagina 20. {i Norvegia a ex-
avea dreptul s` participe la proceduri [i primat o rezerv`, dar [i-a retras-o \n
pot fi solicita]i de c`tre autoritatea com- 1995; CRC/C/ 2/Rev. 8, paginile 4 [i 35)
petent` s` participe la acestea \n inte- Comitetul a comentat:
resul minorului. Se poate, totu[i, s` li se „Comitetul ia not` cu preocupare c` Sta-
refuze participarea de c`tre autoritatea
40 competent`, dac` exist` ra]iuni s` se
presupun` c` aceast` excludere este \n
tul Parte a exprimat o rezerv` fa]` de
articolul 40(2)(b)(v) al Conven]iei, dar ia
not` [i de faptul c` guvernul va reconsi-
interesul minorului“ (regula 15(2)). dera aceast` rezerv`…
„(iv) Dreptul de a nu fi constrâns s` de- Comitetul dore[te s` \ncurajeze Statul
pun` m`rturie sau s`-[i m`rturiseasc` Parte s` analizeze posibilitatea retragerii
vinov`]ia; dreptul de a interoga sau de a rezervei fa]` de Conven]ie [i ar dori s`
solicita interogarea martorilor acuz`rii, fie ]inut la curent cu privire la evolu]iile
s` ob]in` aducerea [i interogarea mar- pe aceast` tem`“ (Danemarca IRCO,
torilor ap`r`rii, \n condi]ii de egalitate“ Add. 33, paragrafele 8 [i 16).
(Vezi, de asemenea, comentariile Comi-
Vezi Declara]ia Universal` a Drepturilor tetului cu privire la rezerva exprimat` de
Omului, articolul 11, [i Pactul Interna- Germania \n leg`tur` cu acest subpa-
]ional cu privire la Drepturile Civile [i ragraf, discutat` la articolul 40(2)(b)(i) de
Politice, articolul 14, care solicit` ca, \n mai sus, pagina 724).
stabilirea unei acuza]ii penale, oricine s`
aib` dreptul „de a nu fi constrâns s` „(vi) Dreptul de a fi asistat gratuit de un
depun` m`rturie \mpotriva propriei per- traduc`tor, dac` nu \n]elege sau nu
soane sau s`-[i m`rturiseasc` vinov`- vorbe[te limba utilizat`“
]ia“ (Vezi [i comentariile Comitetului ci- Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
tate \n cadrul articolului 40(2)(b)(i), de turile Civile [i Politice, articolul 14(3)(f)
mai sus, pagina 724). garanteaz` acela[i drept. Acest lucru
„(v) Dac` se dovede[te c` a \nc`lcat este important nu numai pentru copiii
legea penal`, dreptul de a recurge la o care vorbesc o alt` limb`, ci [i pentru
cale de atac cu privire la aceast` decizie copiii cu dizabilit`]i.
[i la toate m`surile impuse \n conse- „(vii) Dreptul de a i se respecta pe deplin
cin]`, \n fa]a unei autorit`]i sau a unei via]a privat`, \n toate fazele procedurii
instan]e judiciare superioare, compe- judiciare“
tente, independente [i impar]iale, \n
conformitate cu legea“ Articolul 14(1) al Pactului Interna]ional
cu privire la Drepturile Civile [i Politice
Articolul 14(5) din Pactul Interna]ional cu furnizeaz` reguli generale care solicit`
privire la Drepturile Civile [i Politice sti- audieri publice, indicând \mprejur`rile
puleaz`: „Oricine este condamnat pen- limitate \n care presa [i publicul pot fi
tru o infrac]iune va avea dreptul ca excluse: „…orice judecat` emis` \ntr-un
aceast` condamnare [i sentin]` s` fie re- caz penal sau \ntr-un proces civil va fi
vizuite de un tribunal superior, \n confor- public`, cu excep]ia situa]iei când intere-
mitate cu legea“. sul minorului cere altceva sau proce-
Când a ratificat Conven]ia, Danemarca a durile se refer` la dispute matrimoniale
exprimat o rezerv` cu privire la articolul cu privire la custodia copiilor“.
40(2)(b)(v): „\n Legea Administr`rii Jus- Regulile de la Beijing detaliaz` prevede-
ti]iei din Danemarca exist` un principiu rea din articolul 40 al Conven]iei: „Drep-
fundamental conform c`ruia orice per- tul minorului la via]` privat` va fi

respectat \n toate etapele, pentru a se „Trebuie s` se fac` eforturi pentru a se
evita prejudiciile cauzate acestuia de o stabili \n fiecare jurisdic]ie na]ional` un
publicitate neavenit` sau de un proces set de legi, reguli [i prevederi specifice
de etichetare. |n principiu, nici un fel de aplicabile infractorilor juvenili [i institu-
informa]ii care ar putea conduce la iden- ]ii [i organisme \ns`rcinate cu func]iuni
tificarea unui infractor juvenil nu vor fi de administrare a justi]iei juvenile [i
date publicit`]ii“ (Regula 8(1) [i (2)). destinate:
Comentariul oficial asupra regulilor (a) S` satisfac` diferitele nevoi ale in-
explic`: „Regula 8 subliniaz` importan]a fractorilor juvenili, protejându-le, \n ace-
protec]iei dreptului minorului la via]` la[i timp, drepturile de baz`;
privat`. Tinerele persoane pot fi foarte (b) S` satisfac` nevoile societ`]ii;
u[or stigmatizate. Cercet`rile crimino-
logice privind procesele de etichetare au (c) S` aplice urm`toarele reguli \n mod
dovedit efectele dùn`toare (de diferite temeinic [i corect“ (regula 2(3)).
tipuri) care rezult` din identificarea
permanent` a unor tineri ca „delicven]i“
Comitetul a f`cut diverse recomand`ri
specifice relevante. De exemplu, Comi- 40
sau „infractori“. tetul
„Regula 8 subliniaz`, de asemenea, im- „… ia not` cu deosebit` preocupare de
portan]a protej`rii minorilor de efectele faptul c`, \n majoritatea departamen-
adverse care pot rezulta din publicarea telor din Statul Parte nu au fost numi]i
\n mass media a informa]iilor despre caz judec`tori pentru minori [i se constat` o
(de exemplu, numele tinerilor infractori, lips` de programe de instruire pentru
suspecta]i sau condamna]i). Interesul judec`torii pentru minori…“ (Honduras
persoanei trebuie s` fie protejat [i IRCO, Add. 24, paragraful 18).
sus]inut, cel pu]in \n principiu“.
„Comitetul recomand`, de asemenea,
|n conformitate cu Regulile, \n raportul s` fie \nfiin]ate tribunale pentru minori
Dezbaterii Generale referitoare la „Ad- \n toate provinciile“ (Argentina IRCO,
ministrarea justi]iei juvenile“, Comitetul Add. 35, paragraful 18).
a declarat:
„… o prioritate deosebit` este \nfiin]area
„Via]a privat` a copilului trebuie s` fie tribunalelor specializate…“ (Bulgaria
pe deplin respectat` \n toate etapele IRCO, Add. 66, paragraful 34).
procedurilor, inclusiv \n ceea ce prive[te
Mai mult chiar, Comitetul a apreciat
eviden]ele penale [i posibila prezentare
introducerea unei legisla]ii specifice:
a cazului de c`tre media“ (Raportul celei
de-a X-a sesiuni, octombrie/noiembrie „Comitetul apreciaz` recenta adoptare
1995, CRC/C/46, paragraful 227. Vezi [i [i intrare \n vigoare a noului cod de jus-
articolul 16, dreptul copilului la via]` ti]ie juvenil`, care reprezint` un progres
privat`, pagina 255; [i articolul 17, rolul semnificativ \n direc]ia armoniz`rii
mass media, pagina 271). legisla]iei [i a politicilor cu prevederile
Conven]iei [i asigur`, prin acestea, un
cadru legal pentru aplicarea sa“ (Bolivia
„Statele P`r]i vor cùta s`
promoveze adoptarea de legi Comitetul \[i exprim` adesea preocu-
parea cu privire la prevederile ale c`ror
[i proceduri, \nfiin]area de au- consecin]` este faptul c` unii copii sunt
torit`]i [i institu]ii special con- judeca]i \n instan]ele pentru adul]i. De
cepute pentru copiii suspec- exemplu:
ta]i, acuza]i sau dovedi]i vino- „…prevederile speciale pentru delinc-
ven]i juvenili nu se aplic` copiilor peste
va]i de \nc`lcarea legii pe- 16 ani care sunt judeca]i de instan]ele
nale…“: articolul 40(3) penale pentru adul]i [i sunt \nchi[i
\mpreun` cu de]inu]i \n vârst` de pân`
Comitetul a propus \n mod consecvent la 23 de ani. Comitetul recomand` Sta-
un sistem distinct de justi]ie juvenil` tului Parte s` aib` \n vedere cre[terea
pentru to]i cei sub 18 ani. „Regulile de la limitei de vârst` existente de la 16 la 18
Beijing“ subliniaz`, de asemenea: ani…“ (Barbados IRCO, Add. 103, para-

graful 29). pra celei mai sc`zute limite de vârst` \n
S-a exprimat preocuparea \n cazul \n mod rezonabil, care s` fie aplicabil` la
care prevederile nu sunt \n „spiritul“ ar- nivel interna]ional“.
ticolului 40(3): Comitetul [i-a exprimat preocuparea
„Comitetul sugereaz` Statului Parte s` deosebit` pentru situa]iile când \n legis-
aib` \n vedere revizuirea sistemului sù la]ie nu exist` nici o vârst` stabilit`:
de justi]ie juvenil` pentru a se asigura c` „…Lipsa unei vârste minime sub care s`
procedurile \mpotriva persoanelor sub se presupun` c` nici un copil nu are
18 ani sunt pe deplin compatibile cu capacitatea de a \nc`lca legea penal`
spiritul articolului 40, paragraful 3 al este constatat` cu \ngrijorare“ (Senegal
Conven]iei“ (Norvegia IRCO, Add. 23, IRCO, Add. 44, paragraful 11. Vezi [i
paragraful 25). Guatemala IRCO, Add. 58, paragrafele
„(a) s` stabileasc` o vârst` minim` sub 15 [i 26; Panama IRCO, Add. 68, para-
care se va presupune c` ace[ti copii nu graful 21).
40 au capacitatea de a \nc`lca legea
penal`“
Unele rapoarte ale Statelor P`r]i indic` o
anumit` confuzie cu privire la definirea
Instruc]iunile Comitetului pentru Elabo- vârstei pentru r`spunderea penal`, \n
rarea Rapoartelor Periodice solicit` \n unele cazuri stabilind o vârst` diferit`,
conformitate cu articolul 1 (defini]ia co- mai sc`zut`, pentru infrac]iuni grave. De
pilului) informa]ii cu privire la vârsta exemplu, \n Belarus, r`spunderea pe-
minim` definit` \n legisla]ie pentru r`s- nal` \ncepe la vârsta de 16 ani, cu excep-
punderea penal` (paragraful 24). |n ca- ]ia cazurilor \n care poate \ncepe de la 14
drul articolului 40, Instruc]iunile solicit` ani, „atunci când s-a comis o infrac]iune
informa]ii cu privire la „stabilirea unei deosebit de grav`: \ncercare de asasi-
vârste minime sub care copiii vor fi con- nare a unui poli]ist \n exerci]iul func]iu-
sidera]i a nu avea capacitatea de a \nc`l- nii; viol; acte deliberate care pot cauza
ca legea penal`“ (paragraful 134). „Re- ciocnirea unor trenuri; jaf cu violen]`; jaf
gulile de la Beijing“ stipuleaz` \n regula sau amenin]are cu violen]a, indiferent
4: „\n acele sisteme legale care recunosc dac` se pune sau nu \n pericol via]a
conceptul de vârst` a r`spunderii penale uman`; furt de arme, muni]ie sau
pentru minori, \nceputul acestei vârste droguri [i alte câteva infrac]iuni“ (Bela-
nu va fi fixat la un nivel de vârst` prea rus IR, paragraful 105). Comitetul a de-
sc`zut, ]inând seama de realit`]ile matu- clarat c` situa]ia administr`rii justi]iei
rit`]ii emo]ionale, mentale [i intelectu- juvenile reprezint` o preocupare gene-
ale“. ral` (Belarus IRCO, Add. 17, paragraful
10).
Comentariul la regula 4 arat`: „Vârsta
minim` a r`spunderii penale difer` foar- Comitetul [i-a exprimat adesea preocu-
te mult \n func]ie de istorie [i cultur`. parea cu privire la situa]iile \n care
Abordarea modern` ar fi s` se aib` \n vârsta este stabilit` prea jos, dar nu a
vedere dac` copilul se ridic` la \n`l]imea sugerat o anumit` vârst`. |n timpul
componentelor morale [i psihologice discut`rii Raportului Ini]ial al teritoriului
ale r`spunderii penale; adic`, dac` un dependent al Marii Britanii, Hong Kong,
copil, \n virtutea discern`mântului [i a un membru al Comitetului a declarat c`,
\n]elegerii sale personale, poate fi tras la dup` p`rerea lui, vârsta r`spunderii
r`spundere \n special pentru comporta- penale stabilit` de Hong Kong ([apte
mentul sù anti-social. Dac` vârsta r`s- ani) era prea sc`zut`. „De[i s-a afirmat
punderii penale este fixat` prea jos sau c` pentru copiii \ntre 7 [i 11 ani se va
dac` nu exist` nici un fel de limit`, face o evaluare pentru a se stabili dac`
no]iunea de r`spundere ar deveni lipsit` gravitatea infrac]iunii comise a fost
de sens. |n general, exist` o rela]ie \n]eleas` de copil, aceast` solu]ie nu a
strâns` \ntre no]iunea de responsabili- fost satisf`c`toare. Simplul fapt c` tre-
tate pentru un comportament delicvent buie s` se supun` unei astfel de pro-
sau penal [i alte drepturi [i responsa- ceduri de evaluare este \mpov`r`tor
bilit`]i sociale (cum ar fi starea civil`, pentru un copil la o vârst` atât de fra-
majoratul civil etc.). De aceea trebuie s` ged`. Chiar [i cazurile \n care copilul a
se fac` eforturi pentru a se conveni asu- fost con[tient de faptul c` ac]iunea sa

este gre[it` ar putea reflecta faptul c` nu minorilor priva]i de libertate, Comitetul
controla pe deplin situa]ia. Infractorii recomand` ca Statul Parte s` \ntreprin-
foarte tineri trebuie s` fie percepu]i mai d` o reform` legislativ` pentru ca s`
mult ca victime decât ca f`pta[i, deoa- ridice vârsta minim` a r`spunderii pe-
rece statisticile arat` c` aproape to]i nale; s` elimine presupunerea conform
provin din medii familiale cu dificult`]i. c`reia copilul \n vârst` \ntre 9 [i 14 ani ar
Este incorect c` vorbim despre ‘inten]ia putea ac]iona cu ‘inten]ie rùvoitoare’; [i
voluntar`’ de a comite o infrac]iune \n s` se asigure c` sistemul de justi]ie
cazul unui copil de aceast` vârst`. Ma- juvenil` se aplic` tuturor tinerilor sub
rea majoritate a ]`rilor a stabilit vârste vârsta de 18 ani“ (Malta IRCO, Add. 129,
ale r`spunderii penale mult mai sus, [i paragrafele 49 [i 50).
chiar [i vârsta de 14 ani este considerat` „Comitetul \[i exprim` preocuparea \n
ca fiind prea sc`zut`…“ (Teritoriul leg`tur` cu vârsta sc`zut` pentru r`s-
Dependent al Marii Britanii Hong Kong, punderea penal` (10 ani).
SR. 329, paragraful 79).
Comentarii similare s-au f`cut [i \n cazul
ridice vârsta legal` pentru r`spunderea 40
altor state: penal` la o vârst` mai acceptabil` \n
„…Comitetul este profund preocupat de plan interna]ional, prin amendarea le-
faptul c` vârsta minim` pentru r`spun- gisla]iei sale na]ionale \n aceast` pri-
derea penal` este \n general stabilit` la vin]`“ (Surinam IRCO, Add. 130, para-
un nivel foarte sc`zut, \ntre 7 [i 10 ani, \n grafele 19 [i 20. Vezi [i, de exemplu,
func]ie de stat… Marea Britanie IRCO, Add. 34, paragraful
…De[i se recunoa[te faptul c` guvernul 36; Sri Lanka IRCO, Add. 40, paragrafele
federal inten]ioneaz` s` armonizeze 22 [i 40; Yemen IRCO, Add. 47, para-
vârsta r`spunderii penale [i s-o ridice \n graful 14; Cipru IRCO, Add. 59, para-
toate statele la 10 ani, Comitetul crede graful 10; Nigeria IRCO, Add. 61, para-
c` [i aceast` vârst` este prea sc`zut`“ graful 22; Teritoriul Dependent al Marii
(Australia IRCO, Add. 79, paragrafele 11 Britanii, Hong Kong, IRCO, Add. 63.
[i 29). paragrafele 19 [i 34; Etiopia IRCO, Add.
67, paragraful 20).
„Comitetul \[i exprim` preocuparea \n
privin]a vârstei sc`zute pentru r`spun- Nu trebuie s` existe nici un fel de discri-
derea penal` (7 ani). Comitetul reco- minare \n func]ie de vârst`, de exemplu,
mand` Statului Parte s` ridice vârsta le- \ntre bìe]i [i fete, sau \ntre diferite re-
gal` pentru r`spunderea penal` la o vâr- giuni ale ]`rii. Un membru al Comitetu-
st` mai acceptabil` pe plan interna- lui a afirmat \n cadrul discu]iilor cu statul
]ional, revizuind legisla]ia na]ional` \n Mexic: „Se pare c` vârsta minim` legal`
aceast` privin]`“ (Grenada IRCO, Add. pentru r`spunderea penal` este \n
121, paragraful 12). general de 18 ani, dar mai sc`zut` \n
anumite regiuni din Mexic. E greu de v`-
„…s-a exprimat preocuparea cu privire zut cum pot fi copiii trata]i \n mod egal,
la vârsta sc`zut` pentru r`spunderea pe- dac` statutul lor \n aceast` privin]` de-
nal` (9 ani); \n leg`tur` cu presupunerea pinde de locul lor de re[edin]`. Articolul
con]inut` \n legisla]ia Statului Parte c` 40, paragraful 3(a) al Conven]iei inter-
un copil cu vârsta \ntre 9 [i 14 ani poate zice \n mod clar orice fel de diferen]e de
s` ac]ioneze ‘cu inten]ie rùvoitoare’; [i vârst` pentru r`spunderea penal`…“
\n leg`tur` cu excluderea copiilor cu (Mexic SR. 106, paragraful 37).
vârst` \ntre 16 [i 18 ani din sistemul de
justi]ie juvenil`. Comitetul a apreciat propunerea de a se
|n lumina articolelor 37, 40 [i 39 ale Con- stabili vârsta la 18 ani:
ven]iei [i a altor standarde interna]io- „Comitetul apreciaz` informa]iile furni-
nale relevante cum ar fi Regulile stan- zate de Statul Parte cu privire la noul
dard minime ale Na]iunilor Unite privind proiect de decret pentru copii, care sta-
Administrarea Justi]iei Juvenile („Regu- bile[te vârsta limit` pentru r`spunderea
lile de la Beijing“), Principiile Na]iunilor penal` la 18 ani“ (Nigeria IRCO, Add. 61,
Unite pentru Prevenirea Delincven]ei Ju- paragraful 39).
venile (Principiile de la Riyadh) [i Regu-
lile Na]iunilor Unite pentru protejarea „(b) s` ia ori de câte ori este posibil [i
recomandabil m`suri de solu]ionare a

cazurilor acestor copii f`r` a recurge la minor` [i când familia, [coala sau alte
proceduri judiciare, cu condi]ia ca drep- institu]ii informale de control social au
turile omului [i garan]iile legale s` fie pe reac]ionat deja sau vor reac]iona \ntr-un
deplin respectate“ mod corespunz`tor [i constructiv.
„Regulile de la Beijing“ detaliaz` aceas- „A[a cum s-a afirmat \n regula11(2),
t` \ncurajare de a evita procedurile aplicarea unor m`suri extrajudiciare
judiciare \n cadrul regulii 11: poate fi folosit` \n orice punct al pro-
„(1) Se va avea \n vedere, acolo unde cesului de luare a deciziei – de c`tre po-
este posibil, tratamentul infractorilor li]ie, procuratur` sau alte institu]ii, cum
juvenili f`r` a se recurge la un proces ar fi cur]ile, tribunalele sau consiliile. Ea
formal de c`tre o autoritate competent`, poate fi exercitat` de c`tre o autoritate
a[a cum se men]ioneaz` \n regula 14(1) sau de mai multe sau de c`tre toate au-
de mai jos. torit`]ile, \n conformitate cu regulile [i
politicile respectivului sistem de justi]ie
(2) Poli]ia, procuratura [i alte institu]ii
40 care se ocup` de cazurile minorilor vor fi
\mputernicite s` dispun` \n aceste ca-
[i \n conformitate cu prezentele Reguli.
Ea trebuie neap`rat s` se limiteze la ca-
zuri m`runte, astfel \ncât aplicarea m`-
zuri, la discre]ia lor, f`r` a se recurge la surilor extrajudiciare devine un instru-
o audiere formal`, \n conformitate cu ment important.
criteriile stabilite \n acest scop de res-
pectivul sistem legislativ [i \n conformi- „Regula 11(3) subliniaz` cerin]a impor-
tate [i cu principiile con]inute \n aceste tant` de a ob]ine consim]`mântul tân`-
Reguli. rului infractor (sau al p`rintelui sau tu-
torelui) \n leg`tur` cu respectivele m`-
(3) Orice aplicare a unor m`suri extra- suri (Deferirea c`tre serviciul comunit`]ii
judiciare, inclusiv deferirea c`tre ser- f`r` consim]`mânt ar contrazice Con-
viciile comunitare corespunz`toare sau ven]ia pentru Abolirea Muncii For]ate).
alte servicii va necesita consim]`mântul Cu toate acestea, acest consim]`mânt
minorului, al p`rin]ilor acestuia sau al nu trebuie s` fie de necontestat, deoa-
tutorelui, cu condi]ia ca aceast` decizie rece poate fi acordat uneori din simpl`
de deferire a unui caz s` fie supus` revi- disperare din partea minorului. Regula
zuirii de c`tre o autoritate competent`, subliniaz` c` trebuie avut grij` pentru a
la cerere. se minimiza poten]ialul de coerci]ie [i
(4) Pentru a se facilita dispunerea discre- intimidare la toate nivelurile procesului
]ionar` \n cazurile care implic` minori, de aplicare a m`surilor extrajudiciare.
se vor face eforturi pentru a se asigura Minorii nu trebuie s` se simt` presa]i
programe comunitare, cum ar fi supra- (de exemplu, pentru a evita apari]ia \n
vegherea temporar`, \ndrumarea, res- fa]a instan]ei) sau s` fie presa]i s` con-
tituirea [i compensarea victimelor“. simt` la programele alternative. Astfel,
se arat` c` trebuie s` existe prevederea
Comentariul oficial asupra „Regulilor de
unei evalu`ri obiective de c`tre o ‘auto-
la Beijing“ noteaz` c`: „aplicarea unor
ritate competent`, la cerere’ a carac-
m`suri extrajudiciare, inclusiv evitarea
terului corespunz`tor al deciziilor referi-
procedurii juridice penale [i, adesea, re-
toare la tinerii infractori.
direc]ionarea c`tre serviciile de asis-
ten]` comunitar` se practic` \n mod „Regula 11(4) recomand` prevederea
frecvent pe baz` formal` [i informal` \n unor alternative viabile \n locul pro-
multe sisteme legislative. Aceast` prac- cedurilor judiciare juvenile sub forma
tic` serve[te la \mpiedicarea efectelor deferirii c`tre comunitate. Se apreciaz`,
negative ale procedurilor ulterioare din \n mod deosebit, programele care im-
administrarea justi]iei juvenile (de plic` rezolvarea prin restituirea bunu-
exemplu, stigmatul condamn`rii [i al rilor victimei [i cele care \ncearc` s`
sentin]ei). |n multe cazuri, lipsa unei in- evite un alt conflict cu legea prin supra-
terven]ii ar fi cea mai bun` reac]ie. veghere temporar` [i \ndrumare. Cir-
Astfel, aplicarea unor m`suri extraju- cumstan]ele cazurilor individuale jus-
diciare de la bun \nceput [i f`r` deferire tific` aplicarea m`surilor extrajudiciare,
c`tre serviciile (sociale) alternative ar fi chiar [i atunci când s-au comis infrac-
reac]ia optim`. A[a este cazul, mai ales ]iuni mai serioase (de exemplu, dac`
atunci când infrac]iunea este de natur` este prima infrac]iune, dac` fapta a fost

comis` sub presiunea celor de aceea[i cazul copiilor trebuie s` fie utilizat`
vârst` etc.)“. numai ca m`sur` de ultim` instan]` [i
Regulile standard minime ale Na]iunilor pentru cea mai scurt` perioad` de timp
Unite pentru M`surile Necustodiale posibil` [i interzice pedeapsa capital`,
(Regulile de la Tokyo) sunt, de aseme- deten]ia pe via]` f`r` posibilitatea de
nea, relevante pentru aceast` prevedere eliberare [i orice tratamente sau pedep-
din articolul 40 al Conven]iei [i pentru se crude, inumane sau degradante (vezi
prevederea urm`toare. Regulile nu se articolul 37, pagina 649).
refer` \n mod special la minori, ci arat` Paragraful 4 din articolul 40 stipuleaz`
c` ele trebuie aplicate f`r` discriminare existen]a unor alternative \n locul in-
\n func]ie de vârst`. Ele asigur` garan]ii stitu]ionaliz`rii, pentru a se asigura con-
minimale pentru persoanele care sunt secven]a sentin]ei cu scopurile justi]iei
supuse unor alternative la deten]ie. juvenile [i cu principiile generale ale
Conven]iei.
„Va fi prev`zut` o \ntreag` ga- „Regulile de la Beijing“ stabilesc „Prin-

cipii \ndrum`toare privind judecarea [i
40
m` de dispozi]ii, cum ar fi \n- luarea deciziilor“ mai detaliate (regula
grijirea, \ndrumarea [i supra- 17):
vegherea; consilierea; proba- „(1) Decizia autorit`]ii competente se va
]iunea; plasamentul familial; ghida dup` urm`toarele principii:
programele de educa]ie ge- (a) Decizia va fi \n totdeauna propor-
]ional` nu numai cu \mprejur`rile
neral` [i formare profesional` [i gravitatea infrac]iunii, ci [i cu
[i alte alternative la \ngrijirea circumstan]ele [i nevoile minoru-
\n institu]ii, pentru a asigura lui, precum [i cu nevoile societ`-
]ii…
copiilor un tratament cores-
(d) Bun`starea minorului va fi fac-
punz`tor pentru bun`starea
torul c`lùzitor \n analiza cazului
lor [i propor]ional cu situa]ia acestuia…“
acestora [i cu infrac]iunea s`- (Celelalte principii din regula 17 sunt le-
vâr[it`“: articolul 40(4) gate de privarea de libertate, pedeapsa
capital` [i pedeapsa corporal`; vezi
Pe lâng` aceast` prevedere, articolul 37 articolul 37, pagina 649).
subliniaz` c` privarea de libertate \n

incluzând:
velurile guvernamentale (articolul 40 este relevant pentru departamentele de
justi]ie, afaceri interne, protec]ie social`, educa]ie, s`n`tate)?
cietatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 40, acestea ar trebui s` includ` instruiri ale ma-
gistra]ilor, avoca]ilor, poli]i[tilor [i a altor persoane care lucreaz` \n sistemul jus-
ti]iei juvenile [i \n sistemele de suport: diversiunea [i prevenirea)?

Legisla]ia, politica [i practica statului sus]in dreptul fiec`rui copil din jurisdic]ie care
este suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de a fi \nc`lcat legea penal`, s` fie tratat
\ntr-un mod care
s` fie consecvent cu promovarea sentimentului demnit`]ii [i valorii personale
a copilului?
s` \nt`reasc` respectul copilului pentru drepturile fundamentale ale omului [i
pentru libert`]ile fundamentale ale altora?
s` ia \n considerare vârsta copilului?
s` ia \n considerare necesitatea de a se promova reintegrarea copilului?
s` ia \n considerare necesitatea ca, copilul s`-[i asume un rol constructiv \n

societate?
|n planificarea sistemului sù de justi]ie juvenil`, statul a ]inut seama de regulile [i
principiile relevante ale Na]iunilor Unite [i de alte instrumente interna]ionale rele-
vante?
Legisla]ia asigur` copilului dreptul de a nu fi inclus \n sistemul de justi]ie penal`, ca
urmare a unor ac]iuni sau omisiuni care nu erau interzise de legisla]ia na]ional` sau
interna]ional` la data comiterii lor?
Legisla]ia, politicile [i practica statului garanteaz` oric`rui copil suspectat sau acuzat
de a fi \nc`lcat legea penal` dreptul
de a beneficia de prezum]ia de nevinov`]ie pân` la dovedirea vinov`]iei sale,
conform legii?
de a fi informat cu privire la acuza]iile care i se aduc:
prompt?
direct?
dac` este cazul, prin intermediul p`rin]ilor [i al tutorilor?
de a beneficia \n mod corespunz`tor \n preg`tirea [i prezentarea ap`r`rii sale:
de asisten]` juridic`?
de orice alt fel de asisten]`?
la examinarea cauzei sale:
f`r` \ntârziere?
de c`tre o autoritate sau o instan]` judiciar` competent` [i impar]ial`?
\ntr-o audiere echitabil` (\n conformitate cu instrumentele interna]ionale,
inclusiv „Regulile de la Beijing“)?
\n prezen]a unei asisten]e juridice sau de alt` natur`, corespunz`toare
\n prezen]a – dac` acest lucru nu este considerat contrar interesului superior
al copilului [i ]inând seama de vârsta [i situa]ia copilului – a p`rin]ilor sau a
reprezentan]ilor sì legali?
\n prezen]a copilului \nsu[i?
de a nu fi constrâns:
s` depun` m`rturie?
s`-[i m`rturiseasc` vinov`]ia?
de a avea posibilitatea:
s` interogheze sau s` solicite interogarea martorilor acuz`rii?
s` ob]in` aducerea [i interogarea martorilor ap`r`rii, \n condi]ii de egalitate?
dac` se consider` c` a \nc`lcat legea penal`, dreptul de a recurge la o cale de atac, \n
fa]a unei autorit`]i sau unei instan]e superioare, competente, independente [i impar-
]iale, \n conformitate cu legea,
cu privire la aceast` decizie?
cu privire la orice m`suri impuse ca urmare a acesteia?
de a fi asistat gratuit de un traduc`tor dac` copilul nu \n]elege sau nu vorbe[te
limba utilizat`?

de a i se respecta pe deplin via]a privat` \n toate fazele procedurilor judiciare?
Audierile care implic` copii sunt deschise pentru:
public?
reprezentan]ii presei?
Exist` limite corespunz`toare \n privin]a prezent`rii \n pres` a acestor audieri [i a
rezultatelor lor?
Legisla]ia asigur` ca, \n nici o \mprejurare, identitatea unui copil care este suspectat,
acuzat sau dovedit vinovat de a fi \nc`lcat legea penal` s` nu poat` fi dezv`luit`?
Exist` un sistem de justi]ie juvenil` \n statul respectiv, distinct fa]` de cel care se re-
fer` la adul]i?
Copiii pân` la 18 ani care sunt suspecta]i, acuza]i sau dovedi]i vinova]i de a fi \nc`l-
cat legea penal` \n cadrul acelei jurisdic]ii sunt trata]i, f`r` excep]ie, \n cadrul sis-
temului de justi]ie juvenil`?
Sistemul de justi]ie juvenil` include, \n mod special, pentru astfel de copii:
legi distincte
proceduri distincte
autorit`]i distincte
institu]ii distincte
dispozi]ii distincte?
Exist` o vârst` minim` definit` prin lege, sub care se presupune c` ace[ti copii nu
au capacitatea de \nc`lca legea penal`?
Dac` o astfel de vârst` este definit`, nu exist` nici un fel de \mprejur`ri \n care un
copil sub acea vârst` s` poat` fi suspectat, acuzat sau dovedit vinovat de a fi \nc`lcat
legea penal`?
Legisla]ia, politicile [i practica asigur` m`suri pentru tratamentul copiilor suspecta]i,
acuza]i sau dovedi]i vinova]i de a fi \nc`lcat legea penal` f`r` a se recurge la
proceduri judiciare?
Dac` da, exist` garan]ii pentru copilul care se consider` nevinovat?
Exist` mai multe m`suri disponibile, ca de pild` referitoare la:
ordinele de \ngrijire?
ordinele de \ndrumare [i supraveghere?
referire/trimitere pentru tratamentul s`n`t`]ii mentale?
recompensarea/restituirea bunurilor victimei?
consiliere?
proba]iune?
plasament familial?
educa]ie?
cursuri de formare profesional`?
orice alte alternative la \ngrijirea \n institu]ii?
Legisla]ia, politicile [i practica asigur` copiilor un tratament:
corespunz`tor pentru bun`starea lor?

Propor]ional cu:
situa]ia acestora?
infrac]iunea s`vâr[it`?

Articolelor conexe
Articolul 16: dreptul la via]` privat`
Articolul 25: revizuirea periodic` a plasamentului/tratamentului
Articolul 37: interzicerea pedepsei capitale sau cu \nchisoare pe via]`; limite \n privin]a
restric]ion`rii libert`]ii etc.
Articolul 39: \ngrijirea victimelor \n vederea reabilit`rii

Respectul
pentru
standardele
\n domeniul
drepturilor omului
41
Nici o dispozi]ie din prezenta Conven]ie nu va aduce atingere prevederilor mai favorabile
realiz`rii drepturilor copilului, care pot fi con]inute \n:
(a) Legisla]ia unui Stat Parte; sau
(b) Dreptul interna]ional \n vigoare \n statul respectiv.
rticolul 41 prevede ca standar- lui“ con]inute \n legisla]ia unui Stat Par-
A dele Conven]iei s` nu submine-

ze nici o prevedere „mai favora-
bil` realiz`rii drepturilor copilu-
te sau \n dreptul interna]ional \n vigoare
\ntr-un anumit stat.
Sumar
Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru Rapoarte Periodice, vezi Anexa 3,
pagina 811.
Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor Periodice
„I. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE (articolelel 4, 42 [i 44, paragraful 6)
[...]
Din perspectiva articolului 41 al Conven]iei, v` rug`m s` indica]i orice prevederi
ale legisla]iei na]ionale care sunt mai favorabile realiz`rii drepturilor copilului [...]“
RESPECTUL PENTRU STANDARDELE |N DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI 737

Protejarea standardelor exis- mandat \n respectarea drepturilor omului
cu privire la necesitatea elabor`rii de noi
tente standarde [i s` solicite Secretariatului s`
|n timpul redact`rii Conven]iei cu privire la revizuiasc` din punct devedere tehnic
Drepturile Copilului, articolul 41 a evoluat noile instrumente propuse“ (A/CONF.
de la sugestia c` ar trebui s` existe un 157/23, pag. 14).
articol privind aplicabilitatea prevederilor Un exemplu \n care Comitetul pentru
altor instrumente interna]ionale, \n special Drepturile Copilului face referire la artico-
Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile lul 41 a fost raportul cu privire la Dezba-
Civile [i Politice [i Pactul Interna]ional cu terea General` cu tema „Copiii implica]i \n
privire la Drepturile Economice, Sociale [i conflictele armate“, \n care a reamintit sta-
Culturale. |n decursul procesului de redac- telor c` articolul 41.
tare, articolul a fost extins pentru a acoperi „invit` Statele P`r]i s` aplice \ntotdeauna
„dreptul interna]ional \n vigoare“, iar dez- normele care sunt mai favorabile realiz`rii
baterea a indicat c` „dreptului interna- drepturilor copilului, con]inute fie \n drep-
41 ]ional“ i se va da o cât mai larg` interpre-
tare, acoperind dreptul cutumiar interna-
tul interna]ional aplicabil, fie \n legisla]ia
na]ional`“ (Raport celei de-a II-a sesiuni,
]ional (E/ CN.4/1989/48, pp. 116-119 etc.; septembrie/octombrie 1992, CRC/C/10, pa-
vezi Detrick, pp. 521 [i urm`toarele). ragraful 68).
O rezolu]iei cheie a Adun`rii Generale a |n acest caz, Comitetul \ncuraja statele s`
Organiza]iei Na]iunilor Unite din 1986 (re- evite s` recruteze copii sub 18 ani \n
zolu]ia nr. 41/120) include instruc]iuni for]ele armate (vezi [i articolul 38, pagina
legate de elaborarea de noi instrumente 679, pentru o discu]ie mai detaliat`: a exis-
interna]ionale. Aceasta cere Statelor P`r]i tat o disput` \n timpul redact`rii articolului
ca, atunci când elaboreaz` noi standarde 38 conform c`reia acesta ar submina stan-
interna]ionale privind drepturile omului, dardele de protec]ie existente).
s` ia \n considerare cadrul legal interna-
]ional existent, pentru a evita subminarea Fiecare din Protocoalele Facultative la
standardelor existente \n vreun fel. Decla- Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului
ra]ia [i Programul de Ac]iune de la Viena, include articole similare articolului 41. De
adoptate la Conferin]a Mondial` pentru exemplu, articolul 5 al Protocolului Facul-
Drepturile Omului din 1993, reamintesc tativ cu privire la implicarea copiilor \n
aceast` rezolu]ie [i „recunoscând necesi- conflictele armate, prevede: „Nici o preve-
tatea de a men]ine consecven]a cu calita- dere din prezentul protocol nu va fi inter-
tea ridicat` a standardelor interna]ionale [i pretat` ca superioar` dispozi]iilor din
de a evita proliferarea actelor referitoare la legisla]ia unui Stat Parte, instrumentelor
drepturile omului [...] cheam` organismele interna]ionale [i dreptului umanitar inter-
pentru drepturile omului ale Organiza]iei na]ional, care sunt mai favorabile realiz`rii
Na]iunilor Unite ca, atunci când iau \n con- drepturilor copilului“; exist` o prevedere
siderare elaborarea de noi standarde inter- similar` \n articolul 11 al Protocolului Fa-
na]ionale, s` ]in` cont de aceste instruc- cultativ referitor la vânzarea de copii, pros-
]iuni, s` se consulte cu organismele care, titu]ia copiilor [i pornografia infantil`
\n virtutea tratatelor interna]ionale, au un (pentru text, vezi Anexa 2, pagina 807).

A existat o reevaluare a legisla]iei na]ionale pentru a stabili dac` include sau ar pu-
tea include prevederi mai favorabile realiz`rii drepturilor copilului decât cele ale
Conven]iei?
A existat o reevaluare a legisla]iei interna]ionale aplicabile pentru a stabili dac`
aceasta con]ine prevederi mai favorabile realiz`rii drepturilor copilului decât cele
ale Conven]iei?

Aducerea
Conven]iei la
cuno[tin]a
publicului larg
42
Statele P`r]i se angajeaz` s` fac` cunoscute pe scar` larg` principiile [i prevederile Con-
ven]iei, prin mijloace active adecvate, atât adul]ilor cât [i copiilor.
repturile sunt prea pu]in utile popula]ie. |n plus, s-a sugerat c` aceast`
D oamenilor dac` ace[tia nu sunt

con[tien]i de ele. Articolul 42
confirm` obliga]ia pe care Sta-
tele P`r]i [i-o asum` de a face cunoscut`
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
Conven]ie trebuie \ncorporat` \n pro-
grama [colar` [i \n procesul de preg`tire
a tuturor celor care lucreaz` cu sau pen-
tru copii.
Sumar
Cele dou` Protocoale Facultative la Con-
lului „prin mijloace active adecvate“, ven]iei, referitor la vânzarea de copii,
atât adul]ilor cât [i copiilor. Comitetul prostitu]ia copiilor [i pornografia infan-
pentru Drepturile Copilului a subliniat til`, [i la implicarea copiilor \n conflicte
importan]a disemin`rii principiilor [i armate, con]in prevederi similare arti-
prevederilor Conven]iei c`tre \ntreaga colului 42 (vezi paginile 773 [i 781).
ADUCEREA CONVEN}IEI LA CUNO{TIN}A PUBLICULUI LARG 739

Extrase din
form Conven]iei
„[...]
|n plus, Statelor P`r]i li se cere s` descrie m`surile luate sau prev`zute conform
articolului 42 al Conven]iei, pentru a face cunoscute pe scar` larg` principiile [i
prevederile Conven]iei, prin mijloace active adecvate, atât \n rândul adul]ilor cât [i
al copiilor“ (CRC/C/5, paragraful 10).
42 Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice

„I. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE
[...] |n plus, statele trebuie s` descrie m`surile adoptate sau preconizate, \n teme-
iul articolului 42 din Conven]ie, pentru aducerea principiilor [i a dispozi]iilor Con-
ven]iei atât la cuno[tin]a adul]ilor cât [i la cuno[tin]a copiilor prin mijloace active
adecvate [i pe scar` larg`. |n acest sens, raportul trebuie s` men]ioneze [i:
Propor]ia \n care Conven]ia a fost tradus` \n limba na]ional`, \n limbile vorbite
local, \n limbile minorit`]ilor sau ale popula]iilor indigene. |n acest sens trebuie
precizat num`rul de limbi \n care a fost tradus` Conven]ia [i num`rul de exem-
plare traduse \n limbile minoritare disponibile pe parcursul perioadei de ra-
portare;
Dac` Conven]ia a fost tradus` [i oferit` \n limbile vorbite de grupurile mai mari
de refugia]i [i de imigran]i din ]ara \n cauz`;
M`surile adoptate pentru a face public` Conven]ia [i pentru ca principiile [i dis-
pozi]iile acesteia s` fie con[tientizate pe scar` larg`. |n acest sens, trebuie preci-
zat num`rul de \ntruniri (cum ar fi conferin]e parlamentare sau guvernamentale,
ateliere de lucru, seminare) realizate, num`rul de programe transmise la radio [i
televiziune [i num`rul de publica]ii ap`rute pe parcursul perioadei de raportare
care explic` Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului;
M`surile adoptate pentru ca Conven]ia s` fie cunoscut` pe scar` larg` \n rându-
rile copiilor [i modul \n care a fost aceasta reflectat` \n programa [colar` [i avut`
\n vedere \n campaniile de educare a p`rin]ilor. Trebuie men]ionat num`rul de
exemplare ale Conven]iei distribuite sistemului de educa]ie [i publicului \n ge-
neral pe parcursul perioadei de raportare;
M`surile adoptate pentru instruirea cu privire la Conven]ie a func]ionarilor pu-
blici, precum [i pentru instruirea grupurilor profesionale care lucreaz` cu [i pen-
tru copii, cum sunt profesorii, autorit`]ile care aplic` legea, inclusiv poli]i[tii, per-
sonalul care se ocup` de imigr`ri, judec`torii, procurorii, avoca]ii, for]ele de ap`-
rare, medicii, personalul din sistemul de s`n`tate [i asisten]ii sociali;
Gradul \n care principiile [i dispozi]iile Conven]iei au fost introduse \n programa
de formare profesional` [i \n coduri de conduit` sau \n reglement`ri;
M`surile \ntreprinse pentru promovarea \n]elegerii principiilor [i a dispozi]iilor
Conven]iei de c`tre mijloacele de informare \n mas` [i de c`tre agen]iile de infor-
mare;
Implicarea organiza]iilor neguvernamentale \n campaniile de con[tientizare [i de
promovare a Conven]iei, precum [i eventualul sprijin care le-a fost oferit. |n acest
sens trebuie men]ionat num`rul de organiza]ii neguvernamentale care au par-
ticipat la astfel de evenimente pe parcursul perioadei de raportare;
Participarea copiilor la oricare dintre aceste activit`]i“.
(CRC/C/58, paragraful 22. |n plus, se fac multe referiri \n Instruc]iunile pentru ela-
borarea Rapoartelor Periodice la activit`]i de formare \n leg`tur` cu Conven]ia:
vezi caseta de la pagina 811).

O „strategie comprehensiv`“ „S`-i cunoa[tem pe copii“
pentru diseminare Raportul Ini]ial al Spaniei descrie o
|n Instruc]iunile sale pentru elaborarea campanie lansat` prin mass media:
Rapoartelor Ini]iale [i Periodice, Comi- „Obiectivul principal al ini]iativei, \n
tetul pentru Drepturile Copilului a inclus prima sa faz`, este de a transmite ideea
implica]iile articolului 42 la „M`suri ge- importan]ei - pentru societate - a cu-
nerale de implementare“, corelându-l cu noa[terii generale [i specifice a lumii
articolul 4. |n plus, \n baza articolului copil`riei [i a faptului c` un copil este o
44(6), Comitetul subliniaz` importan]a fiin]` \n dezvoltare, \ntr-o societate \n
populariz`rii pe scar` larg` la nivelul continu` schimbare. Campania este
Statelor P`r]i a Rapoartele Ini]iale [i Pe- centrat` \n principal pe nevoile copilu-
riodice, a rapoartelor discu]iilor cu Co- lui, \n dou` mari direc]ii: nevoia de
mitetul [i a Observa]iilor Finale ale Co- protec]ie [i, \n acela[i timp nevoia de
mitetului (vezi articolul 44(6), pagina autonomie. Nevoia de protec]ie este
768). determinat` de nivelul de dezvoltare al
copilului, iar nevoia de autonomie este
42
|n comentariile sale privind Rapoartele \n]eleas` ca o nevoie de a atribui copi-
Ini]iale [i Periodice, Comitetul a subliniat lului un rol activ, participativ [i creativ
c` r`spândirea acestor informa]ii poate \n mediul \n care se dezvolt`, ca o con-
fi util` \n mai multe scopuri: di]ie esen]ial` pentru cre[tere [...]. S-au
atragerea aten]iei asupra copiilor; f`cut copii video ale spotului publicitar
sporirea respectului fa]` de copii; utilizat \n campanie, care au fost dis-
tribuite gratuit pentru utilizare \n locuri
reafirmarea valorii drepturilor funda- publice [i \n activit`]i de formare. Slo-
mentale ale copiilor; ganul central poate fi rezumat prin cu-
\nt`rirea institu]iilor democratice; vintele ‚Asculta]i-i!’. Mesajul comple-
mentar este „Nu [ti]i ce pierde]i dac`
realizarea reconcilierii na]ionale;
nu-i asculta]i pe copii“ (Spania IR, pa-
\ncurajarea protej`rii drepturilor co- ragrafele 23, 24 [i 26).
piilor care apar]in grupurilor minori-
tare;
schimbarea atitudinilor negative fa]` articolul 4, pagina 69), Comitetul nota:
de copii; „Comitetul reaminte[te c` diseminarea
combaterea [i eradicarea prejudec`- informa]iilor cu privire la drepturile copi-
]ilor existente \mpotriva grupurilor lului [i cre[terea gradului de con[tien-
vulnerabile de copii, [i a practicilor tizare a popula]iei sunt eficiente atunci
culturale dùn`toare. când sunt concepute ca un proces de
schimbare social`, de interac]iune [i dia-
Comitetul a subliniat \n mai multe co-
log [i nu ca un proces de predare. Con-
mentarii necesitatea unei „strategii
[tientizarea trebuie s` implice toate
comprehensive“ pentru diseminarea in-
sectoarele societ`]ii, inclusiv copiii [i ti-
forma]iilor, a unei „abord`ri continue [i
nerii. Copiii, inclusiv adolescen]ii, au
sistematice“, a unei „campanii perma-
dreptul s` participe la campaniile de
nente de informare“ [i a unor „m`suri
con[tientizare cu privire la drepturile lor,
sistematice [i continue“. |ntre altele, Co-
utilizându-[i la maximum capacit`]ile \n
mitetul a \ncurajat recurgerea la coope-
evolu]ie“ (Raportul celei de-a XXII-a se-
rare interna]ional` [i la ajutorul orga-
nismelor cum ar fi |naltul Comisariat
C/90, paragraful 291(k)).
pentru Drepturile Omului [i UNICEF.
Comitetul a propus ca textul Conven]iei
|n 1999 Comitetul, \mpreun` cu |naltul
s` fie distribuit pe scar` larg`, \mpreun`
Comisariat pentru Drepturile Omului, a
cu informa]ii [i explica]ii referitoare la
]inut un atelier de lucru de dou` zile cu
Conven]ie. Textul trebuie s` fie disponi-
tema: „A X-a aniversare a Conven]iei cu
bil \n toate limbile, iar Comitetul a subli-
privire la Drepturile Copilului: realiz`ri [i
niat importan]a asigur`rii distribuirii
provoc`ri“ pe 30 septembrie [i 1 octom-
acestuia c`tre \ntreaga popula]ie, inclu-
brie 1999. |n raportul adoptat \n urma
siv pentru cei care locuiesc \n mediile ru-
atelierului (pentru detalii complete, vezi

Activit`]i de formare propuse \n Instruc]iunile Comitetului pen-
tru elaborarea Rapoartelor Periodice
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, elaborate de Comitetul pen-
tru Drepturile Copilului, subliniaz` \n mod repetat importan]a form`rii ca strategie
pentru implementarea Conven]iei. Instruc]iunile cer informa]ii cu privire la pro-
gramele de formare [i con]inutul form`rii \n leg`tur` cu urm`toarele:
Articolul 3 M`sura \n care principiul „interesului superior al copilului“ este inclus
\n formarea profesioni[tilor care se ocup` de drepturile copilului (paragraful 39).
Articolul 4 M`surile luate pentru preg`tirea \n domeniul Conven]iei a func]io-
narilor publici precum [i a grupurilor profesionale care lucreaz` cu [i pentru copii,
cum ar fi profesorii, autorit`]ile care aplic` legea, care includ poli]i[tii, personalul
care se ocup` de imigr`ri, judec`torii, procurorii, avoca]ii, for]ele de ap`rare, me-
dicii, personalul din sistemul de s`n`tatei [i asisten]ii sociali.
42 M`sura \n care principiile [i prevederile Conven]iei au fost incluse \n programa de
formare profesional` [i codurile deontologice sau regulamente (paragraful 22).
Articolul 5 Programele de educa]ie a p`rin]ilor [i activit`]ile de formare oferite
grupurilor profesionale relevante (de ex. asisten]ilor sociali), incluzând informa]ii
cu privire la orice evalu`ri ale eficien]ei acestor programe. Men]iona]i modul \n
care sunt transmise cuno[tin]ele [i informa]iile referitoare la dezvoltarea copilului
[i capacit`]ile evolu]ie ale acestuia, c`tre p`rin]i sau alte persoane responsabile
pentru copil (paragraful 63).
Articolul 7 M`surile luate pentru a oferi programe adecvate de formare a perso-
nalului care lucreaz` la birourile de \nregistrare a na[terilor (paragraful 50).
Articolul 12 M`surile pentru formarea profesioni[tilor care lucreaz` cu copiii, pen-
tru a-i \ncuraja pe ace[tia s` \[i exercite dreptul de a-[i exprima opiniile [i pentru
ca acestor opinii s` li se acorde importan]a cuvenit`.
Detalii privind cursurile de dezvoltarea copilului, oferite urm`toarelor categorii
profesionale: judec`tori \n general, judec`torii instan]elor care se ocup` de proble-
matica familiei, judec`torii instan]elor pentru minori, ofi]erii de eliberare condi]io-
nat`/proba]iune, ofi]erii de poli]ie, personalul \nchisorilor, profesori, personalul
medical [i al]i profesioni[ti.
Detalii privind num`rul de cursuri referitoare la Conven]ie incluse \n programa:
facult`]ilor de drept, facult`]ilor care formeaz` profesori, facult`]ilor [i institu]iilor
medicale, [colilor de asisten]i medicali, facult`]ilor de asisten]` social`, facult`]ilor
de psihologie [i de sociologie (paragraful 46).
Articolul 19 Programe speciale de formare oferite profesioni[tilor care au compe-
ten]e \n protec]ia copiilor \mpotriva tuturor formelor de violen]`, abuz, neglijare etc
(paragraful 89).
Articolul 22 Cursuri de formare pentru personalul care lucreaz` cu copii refugia]i
(paragraful 120)
Articolul 23 M`surile luate pentru a asigura instruirea adecvat`, inclusiv cursurile
de specializare, pentru cei responsabili cu \ngrijirea copiilor cu dizabilit`]i, inclusiv
la nivel de familie [i comunitate precum [i \n cadrul institu]iilor relevante (para-
graful 92).
Articolul 24 Campanii, programe etc., dezvoltate pentru a oferi cuno[tin]e, infor-
ma]ii de baz`, precum [i asisten]` popula]iei generale, incluzând, \n special,
p`rin]ii [i copiii, \n leg`tur` cu s`n`tatea [i nutri]ia copiilor, avantajele al`pt`rii,
igiena [i cur`]enia mediului [i prevenirea accidentelor. M`surile adoptate pentru
\mbun`t`]irea sistemului de educa]ie [i formare a personalului medical (paragraful
95).
Articolul 28 M`surile luate pentru \mbun`t`]irea competen]ei profesorilor [i asigu-
rarea calit`]ii pred`rii (paragraful 106).

Articolul 29 Instruirea oferit` profesorilor pentru a-i preg`ti s`-[i direc]ioneze pro-
cesul de predare pentru atingerea obiectivelor educa]iei stabilite \n articolul 29 (pa-
ragraful 113).
Articolul 34 Programele adecvate de formare pentru unit`]ile speciale de aplicare
a legii [i ofi]erilor de leg`tur` care se ocup` cu cazurile copiilor abuza]i sau exploa-
ta]i sexual (paragraful 159).
Articolul 35 Activit`]ile relevante de formare oferite autorit`]ilor care au compe-
ten]e \n leg`tur` cu r`pirea, vânzarea sau traficul de copii (paragraful 161).
Articolul 36 Activit`]ile de formare pentru grupurile profesionale care lucreaz` cu
sau pentru copii, \n leg`tur` cu diferitele forme de exploatare care dùneaz` bun`-
st`rii copiilor (paragraful 164).
Articolul 37(a) Activit`]i educative [i de formare, concepute \n mod special pentru
personalul care lucreaz` cu [i pentru copii \n diferite institu]ii, servicii [i unit`]i,
având ca scop prevenirea oric`rei forme de maltratare (paragraful 61).
Articolul 38 Formarea adecvat` pentru profesioni[tii implica]i \n protejarea copii-
42
lor afecta]i de conflictele armate, incluzând formarea \n domeniul dreptului uma-
nitar interna]ional (paragraful 123).
Articolul 40 Activit`]ile de formare pentru to]i profesioni[tii implica]i \n sistemul
justi]iei juvenile, inclusiv judec`tori, procurori, avoca]i, func]ionari de aplicare a
legii, ofi]eri de la birourile imigrare [i asisten]i sociali, \n leg`tur` cu prevederile
Conven]iei [i regulile [i instruc]iunile Na]iunilor Unite \n domeniul justi]iei juvenile
(paragraful 136) (CRC/ C/58).
rale izolate. menta]ie \n sprijinul acestor afirma]ii,

Comitetul a recomandat insistent utili- membrii comitetului, \n deplas`rile lor,
zarea mass media pentru diseminare au constatat c` \n general, cei mai mul]i
(vezi [i articolul 17, pagina 271). Instruc- copii pe care i-au \ntâlnit nu [tiau de
]iunile pentru elaborarea Rapoartelor drepturile copilului sau de Conven]ie“
Periodice solicit`, de asemenea, infor- (Slovenia SR.337, paragraful 20).
ma]ii privind m`surile luate pentru pro- Comitetul a propus s` se \ncorporeze
movarea \n]elegerii principiilor [i pre- Conven]ia \n programa [colilor [i uni-
vederilor Conven]iei de c`tre mass me- versit`]ilor.
dia [i agen]iile de informare [i edituri Comitetul percepe acest proces ca un
(paragraful 22). Comitetul \ncurajeaz`, \n r`spuns adecvat la Deceniul Na]iunilor
mod deosebit, implicarea societ`]ii, in- Unite pentru Educa]ia privind Drepturile
clusiv a ONG-urilor [i a grupurilor de Omului (vezi [i articolul 29, pagina 530).
copii, precum [i o colaborare strâns` cu Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
comunitatea [i liderii religio[i. Ultima telor Periodice solicit` informa]ii referi-
propozi]ie din sec]iunea relevant` a In- toare la \ncorporarea Conven]iei \n pro-
struc]iunilor pentru elaborarea Rapoar- gramele de educa]ie a p`rin]ilor (para-
telor Periodice solicit` informa]ii privind graful 22).
„participarea copiilor la oricare din
aceste activit`]i“ (paragraful 22).
|n decursul discut`rii Raportului Ini]ial al
Formarea privind Conven]ia
Sloveniei, un membru al Comitetului a Comitetul a propus realizarea de cursuri
f`cut urm`toarea observa]ie, Conven]ia specifice de formare (atât formare ini-
„este adresat` nu numai tuturor nivele- ]ial` cât [i continu`) pentru cei care lu-
lor de guvernare [i societ`]ii \n ansam- creaz` cu copiii, men]inând \n mai multe
blu, dar [i copiilor \n[i[i. De[i cele mai recomand`ri, urm`toarele grupuri ca
multe ]`ri au afirmat \n rapoartele c`tre ]int` pentru aceste activit`]i de formare:
Comitet c` s-au oferit informa]ii sufici- judec`tori, avoca]i, func]ionari ai orga-
ente copiilor, [colilor [i institu]iilor de nelor de aplicare a legii, personalul insti-
formare a profesorilor pentru cunoa[- tu]iilor de deten]ie/corec]ionale, ofi]erii
terea Conven]iei [i au oferit docu-

turilor copilului s` fie practice, sistema-
Aducerea Conven]iei la cu- tice [i integrate \n formarea profesional`
no[tin]a publicului \n Nepal: curent` pentru a maximiza impactul [i
campania antetelor sustenabilitatea acestora. Formarea \n
domeniul drepturilor omului trebuie s`
Nepal men]ioneaz` \n Raportul sù utilizeze metode participative [i s` ofere
Ini]ial c`: „S-au organizat \n mod pe- profesioni[tilor abilit`]i [i atitudini care
riodic concursuri de eseuri, poezie [i s` le permit` s` interac]ioneze cu copiii
afi[e de c`tre ONG-uri [i de c`tre gu- [i tinerii, \ntr-o manier` care s` le res-
vern. Din partea organiza]iilor interna- pecte drepturile, demnitatea [i respectul
]ionale, UNICEF a jucat un rol impor- de sine“ (Raportul celei de-a XXII-a se-
tant \n sus]inerea drepturilor copilului. siuni, septembrie/octombrie 1999, CRC/
Au fost produse bro[uri, casete mu- C/90, paragraful 291(I)).
zicale, panouri foto [i emisiuni radio-
TV pentru promovarea Conven]iei. Cel |n examinarea Rapoartelor Ini]iale [i Pe-
42 mai recent [i deosebit efort a fost cam-

pania antetelor, prin care ONG-urilor,
riodice trimise de Statele P`r]i, Comite-
tul a insistat s` sublinieze diseminarea
diverselor grupuri profesionale [i chiar informa]iilor privind drepturile copiilor
societ`]ilor comerciale li s-a solicitat [i formarea, ca fiind strategiile cheie
de c`tre UNICEF s` imprime un articol pentru implementare, care necesit` \ns`
din Conven]ie \n partea de jos a ante- abord`ri comprehensive [i inovatoare.
telor lor. Se estimeaz` c` s-au tip`rit De exemplu:
deja peste un milion de astfel de „[...] Comitetul recomand` populariza-
exemplare. Unele societ`]i comerciale rea Conven]iei \n modalit`]i inovatoare,
au decis, de asemenea, s` tip`reasc` luând \n considerare nevoile specifice
mesaje ale Conven]iei pe produsele ale grupurilor [i popula]iilor etnice indi-
lor. |n plus, unele oficii po[tale au ac- gene“ (Honduras 2RCO, Add.105, para-
ceptat s` aplice o [tampil` cu artico- graful 15).
lele Conven]iei pe toate scrisorile [i co-
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
letele primite [i expediate [...]“
introduc` drepturile omului, inclusiv
(Nepal IR , paragraful 46). drepturile copilului, \n programa [colar`
ca disciplin` independent`“ (Federa]ia
Rus` 2RCO, Add.110, paragraful 50).
de la birourile de imigrare, for]ele de „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
men]inere a p`cii ale Na]iunilor Unite [i elaboreze metode mai creative de pro-
personalul militar, profesorii, asisten]ii movare a Conven]iei, incluzând mijloace
sociali, persoanele care ofer` asisten]` vizuale cum ar fi c`r]i cu imagini [i afi[e.
psihologic` familiilor [i copiilor, perso- |n plus, Comitetul recomand` utilizarea
nalul [i profesioni[tii care lucreaz` cu metodelor tradi]ionale de comunicare \n
sau pentru copii, cei care lucreaz` \n in- promovarea principiilor [i prevederilor
stitu]iile pentru copii, inclusiv institu]iile Conven]iei“ (Vanuatu IRCO, Add.111,
de protec]ie, medicii, personalul din do- paragraful 12).
meniul s`n`t`]ii [i planific`rii familiale,
oficialii guvernamentali [i persoanele „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
responsabile de luarea deciziilor, perso- depun` eforturi pentru promovarea edu-
nalul c`ruia i s-a \ncredin]at colectarea ca]iei \n domeniul drepturilor copilului
de date referitoare la procesul de imple- \n ]ar`, incluzând ini]iative adresate gru-
mentare al Conven]iei, etc. Instruc]iunile purilor vulnerabile, analfabete sau f`r`
pentru elaborarea Rapoartelor Periodice educa]ie formal`“ (India IRCO, Add.115,
fac referire la \ncorporarea Conven]iei \n paragraful 25).
„curriculele de formare profesional`, co- „Comitetul recomand` s` se depun`
durile deontologice sau regulamente“. eforturi mai sus]inute pentru a asigura
|n raportul la atelierul de lucru din 1999 cunoa[terea [i \n]elegerea pe scar`
(vezi pagina 741 de mai sus), Comitetul larg` a prevederilor Conven]iei de c`tre
a notat: adul]i [i copii. Comitetul recomand`, de
asemenea, amplificarea eforturilor adec-
„Comitetul recomand` ca toate efortu- vate [i sistematice de formare [i/sau
rile de a oferi formare \n domeniul drep- sensibilizare a grupurilor profesionale

care lucreaz` cu [i pentru copii, cum ar fi dus [i celor care nu au acces la radio“
judec`torii, avoca]ii, oamenii legii, pro- (Etiopia 2RCO, Add.144, paragraful 25).
fesorii [i administratorii [colilor, \n spe- Comitetul a propus, de asemenea, reali-
cial \n afara capitalei, personalul medi- zarea de cercet`ri pentru stabilirea gra-
cal, inclusiv psihologii, asisten]ii sociali dului de con[tientizare \n diferitele seg-
[i personalul institu]iilor de protec]ie a mente ale popula]iei, \n ceea ce prive[te
copiilor. Comitetul sugereaz` ca Statul Conven]ia [i implica]iile acesteia (de
Parte s` \ncerce s` se asigure de inte- exemplu: teritoriul dependent al Marii
grarea deplin` a Conven]iei \n programa Britanii: Hong Kong IRCO, Add.63, para-
educa]ional` din toate regiunile Statului graful 23).
Parte, la toate nivelele sistemului educa-
]ional. |n acest sens, Comitetul \ncura- Comentariu General al Comitetului pen-
jeaz` Statul Parte s` continue progra- tru Drepturile Omului
mele de cooperare tehnic` cu OHCHR [i
Comitetul pentru Drepturile Omului,
UNICEF, printre altele“ (Georgia IRCO,
\ntr-un Comentariu General legat de im-
plementarea la nivel na]ional a Pactului 42
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` Interna]ional cu privire la Drepturile Civi-
elaboreze metode mai creative de pro- le [i Politice, arat`: „[...] este foarte im-
movare a Conven]iei, incluzând mijloace portant ca fiecare persoan` s` [tie care \i
vizuale cum ar fi c`r]i cu imagini [i afi[e, sunt drepturile \n baza Pactului ([i a Pro-
\mpreun` cu metodele tradi]ionale de tocolului Facultativ, dup` caz) [i ca toate
comunicare [...], Statul Parte este \ncura- autorit`]ile administrative [i judiciare s`
jat s` integreze pe deplin Conven]ia \n fie con[tiente de obliga]iile pe care
curriculum la toate nivelele sistemului Statul Parte [i le-a asumat prin Pact. |n
educa]ional“ (Insulele Marshall IRCO, acest sens, Pactul trebuie f`cut public \n
Add.139, paragraful 21). toate limbile oficiale ale statului [i tre-
Comitetul a propus Etiopiei buie luate m`suri pentru ca autorit`]ile
responsabile s` se familiarizeze cu con-
„[...] s` depun` \n continuare eforturi ]inutul acestuia ca parte a form`rii pro-
pentru a face cunoscute prevederile fesionale. Este, de asemenea, de dorit s`
Conven]iei, printre altele prin mass se acorde aten]ie cooper`rii Statului
media, \n [coli, prin campanii de infor- Parte cu Comitetul“ (Comitetul pentru
mare public` [i prin utilizarea metodelor Drepturile Omului, Comentariul General
[i structurilor tradi]ionale la nivel de nr. 3, 1981, HRI/GEN/1/Rev. 5, pp. 112 [i
Woreda, acordând o aten]ie deosebit` 113).
persoanelor cu nivel de alfabetizare re-

incluzând:
velurile guvernamentale (defini]ia copilului din articolul 42 este relevant` pentru
toate departamentele guvernamentale)?
tatea civil`?
dic]iei?
copiilor?
celor care lucreaz` cu [i pentru copii precum [i a celor implica]i \n educa]ia p`-
rin]ilor)?

A luat statul, m`suri active pentru popularizarea pe scar` larg` a prevederilor [i prin-
cipiilor Conven]iei, pentru:
adul]i?
copii?
Conven]ia, \mpreun` cu informa]ii privind implica]iile sale, a fost tradus` \n toate
limbile utilizate \n jurisdic]ia respectiv` [i au fost distribuite \n mod corespunz`tor?
Conven]ia, \mpreun` cu informa]ii privind implica]iile sale, a fost diseminat` \n mij-
loacele de informare adecvate pentru copiii [i adul]ii cu dizabilit`]i?
Conven]ia, \mpreun` cu informa]ii privind implica]iile sale, a fost \ncorporat` \n pro-
grama:
tuturor [colilor?

a tuturor celorlalte institu]ii educa]ionale?
a cursurilor de formare – ini]ial` [i continu` – pentru cei care lucreaz` cu sau
pentru copii, incluzând:
judec`torii?
avoca]ii?
func]ionarii organelor de aplicare a legii?
personalul din institu]iile de deten]ie [i corec]ionale?
ofi]erii birourilor de imigrare?
personalul militar [i for]ele de men]inere a p`cii ale Na]iunilor Unite?
profesorii?
asisten]ii sociali?
cei care ofer` suport psihologic pentru copil [i familie?
cei care lucreaz` \n institu]iile pentru copii, inclusiv institu]iile de protec]ie?
medicii, personalul medical [i de planificare familial`?
oficialii guvernamentali [i factorii de decizie?
personalul c`ruia i s-a \ncredin]at colectarea datelor conform Conven]iei?
alte persoane [i profesioni[tii care lucreaz` cu sau pentru copii?
Programele pentru diseminarea principiilor [i prevederilor Conven]iei au implicat:
mass media?
ONG-urile [i societatea civil`?
grupurile de copii?
S-au luat m`suri pentru a \ncuraja \n]elegerea principiilor [i prevederilor Conven]iei
de c`tre mass media, agen]iile de informare [i edituri?
Statul a realizat sau contractat, studii referitoare la gradul de con[tientizare a princi-
piilor [i prevederilor Conven]iei \n rândul:
publicului, \n general?
persoanelor care lucreaz` cu copiii?
copiilor?

Articolul 42 nu trebuie interpretat separat. Articolul 42 solicit` diseminarea de
informa]iilor privind toate principiile [i prevederile Conven]iei c`tre adul]i [i copii \n
lumina principiului nediscrimin`rii enun]at la articolul 2.

Comitetul
pentru
Drepturile
Copilului
43
1. Pentru examinarea progreselor realizate de Statele P`r]i \n procesul de \ndeplinire a ob-
liga]iilor pe care [i le-au asumat prin \n virtutea prezentei Conven]ii, va fi stabilit un Co-
mitet pentru Drepturile Copilului, care va \ndeplini func]iile ce-i vor fi \ncredin]ate prin
prezentul articol.
2. Comitetul va fi compus din 10 exper]i cu o \nalt` ]inut` moral` [i cu competen]e recu-
noscute \n domeniile acoperite de prezenta Conven]ie. Membrii Comitetului vor fi ale[i de
Statele P`r]i dintre cet`]enii lor [i-[i vor \ndeplini mandatul \n nume propriu, [i la alegerea
acestora va fi luat` \n considerare o distribu]ie echitabil` din punct de vedere geografic [i
al principalelor sisteme juridice.
3. Membrii Comitetului vor fi ale[i prin vot secret dintr-o list` de persoane nominalizate
de c`tre Statele P`r]i. Fiecare Stat Parte poate nominaliza o singur` persoan` aleas` din-
tre cet`]enii sì.
4. Primele alegeri vor avea loc \n termen de cel mult [ase luni de la data intr`rii \n vigoare
a prezentei Conven]ii, dup` care se vor organiza alegeri din doi \n doi ani. Cu cel pu]in
patru luni \nainte de data alegerilor, Secretarul General al Na]iunilor Unite va invita \n
scris Statelor P`r]i, s`-[i nominalizeze candida]ii \n urm`toarele dou` luni. Secretarul Ge-
neral va \ntocmi apoi o list` cu nominaliz`rile \n ordine alfabetic`, indicând [i Statul Parte
care a nominalizat fiecare candidat [i o va comunica fiec`rui Stat Parte la Conven]ie.
5. Alegerile vor avea loc \n cadrul \ntrunirilor Statelor P`r]i ce vor fi convocate de Secre-
tarul General, la sediul central al Na]iunilor Unite. La aceste \ntruniri la care cvorumul ne-
cesar este de dou` treimi dintre Statele P`r]i la Conven]ie, vor fi alese s` fac` parte din
Comitet acele persoane care vor ob]ine cel mai mare num`r de voturi [i majoritatea ab-
solut` a voturilor exprimate de reprezentan]ii statelor, care au fost prezen]i [i au votat.
6. Membrii Comitetului vor fi ale[i pentru un mandat de 4 ani, [i vor fi eligibili pentru a fi
reale[i dac` vor fi nominaliza]i din nou. Mandatul a cinci dintre membrii ale[i la primele
alegeri va expira dup` doi ani; imediat dup` primele alegeri, numele acestor cinci membri
vor fi alese de c`tre Pre[edintele de [edin]` prin tragere la sor]i.
COMITETUL PENTRU DREPTURILE COPILULUI 749

7. Dac` un membru al Comitetului decedeaz`, demisioneaz` sau declar`, din orice alt mo-
tiv, c` nu-[i mai poate \ndeplini responsabilit`]ile de membru al Comitetului, Statul Parte
care l-a nominalizat va propune un alt expert din rândul cet`]enilor sì pentru a \ndeplini
aceste responsabilit`]i pân` la expirarea mandatului, sub rezerva aprob`rii de c`tre Co-
mitet.
8. Comitetul va stabili propriile sale reguli de procedur`.
9. Comitetul \[i alege biroul pentru pe o perioad` de doi ani.
10. |ntrunirile Comitetului se vor ]ine \n mod normal la Sediul Na]iunilor Unite sau \n orice
alt loc convenabil ales de c`tre Comitet. Comitetul se va \ntruni de regul`, anual. Durata
sesiunilor Comitetului va fi determinat` [i rev`zut`, dac` va fi cazul, la o \ntrunire a Sta-
telor P`r]i la prezenta Conven]ie, sub rezerva aprob`rii de c`tre Adunarea General`.
11. Secretarul General al Na]iunilor Unite va pune la dispozi]ia Comitetului personalul [i
facilit`]ile necesare pentru a-[i \ndeplini \n mod eficient func]iile \ncredin]ate conform
prezentei Conven]ii.
12. Cu aprobarea Adun`rii Generale, membrii Comitetului creat prin prezenta Conven]ie
vor primi indemniza]ii din fondurile Na]iunile Unite, \n termenii [i condi]ii stabilite de
Adunarea General`.
Comitetul \n 2002
|n Mai 2002 su fost ale[i ca membri ai Comitetului pentru urm`torul mandat:
Statul care Prima Mandatul
Numele membrului l-a propus alegere curent
Dl. Jacob Egbert Doek, Pre[edinte Olanda 1999 1999-2003

Dna. Saisuree Chutikul, Vice Pre[edinte Thailanda 2001 2001-2005
Dna. Awa N’Deye Ouedraogo, Vice Pre[edinte Burkina Faso 1997 1999-2003
Dna. Marilia Sardenberg, Vice Pre[edinte Brazilia 1997 2001-2005
Dna. Judith Karp, Raportor Israel 1995 1999-2003
Dl. Abdul Aziz Al-Sheddi Arabia Saudit` 2001 2001-2005
Dna. Ghalia Mohd Bin Hamad Al-Thani Qatar 2001 2001-2005
Dl. Luigi Citarella Italia 2001 2001-2005
Dna. Moushira Khattab Egipt 2001 2001-2005
Dna. Elisabeth Tigerstedt-Tähtelä Finlanda 1999 1999-2003
rticolul 43 stabile[te rolul de alegere a membrilor sì [i procedurile

Sumar
A monitorizare pe care-l \ndepli-
ne[te Comitetul pentru Dreptu-
rile Copilului, procedurile de
de lucru pentru \ntrunirile acestuia.

Rolul Comitetului fost aprobat` [i de Adunarea General`
(rezolu]ia 50/155, 21 decembrie 1995).
Func]ia Comitetului pentru Drepturile Aceast` propunere trebuie s` fie accep-
Copilului este aceea de a oferi un meca- tat` formal de c`tre dou` treimi din Sta-
nism interna]ional pentru monitorizarea tele P`r]i \nainte de a intra \n vigoare.
progresului \nregistrat de procesul de Pân` \n luna mai 2002, un num`r total
implementare a Conven]iei cu privire la de 119 State P`r]i au anun]at c` accept`
Drepturile Copilului – \n formularea Con- propunerea. Pentru ca propunerea s`
ven]iei: „Pentru examinarea progreselor intre \n vigoare trebuie acceptat` formal
\nregistrate de Statele P`r]i \n \ndepli- de 128 de State P`r]i. |n Ianuarie 2000,
nirea obliga]iilor pe care [i le-au asumat Comitetul a avut o \ntâlnire neoficial` cu
\n virtutea… prezentei Conven]ii“ (arti- Misiunile Permanente ale Statelor P`r]i
colul 43(1)). la Conven]ie care nu [i-au anun]at ac-
Sarcina sa principal` const` \n examina- ceptarea propunerii (ce amendeaz` arti-
colul 43 (3)), \ncurajându-le s` o fac`.
rea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice care
i-au fost trimise de c`tre Statele P`r]i, \n Membrii Comitetului \[i \ndeplinesc 43
conformitate cu articolul 44 din Conven- mandatul \n nume propriu. Ace[tia nu
]ie [i s` lucreze \n cooperare cu alte or- reprezint` nici statul lor [i nici o alt` or-
ganisme care, \n virtutea tratatelor inter- ganiza]ie. |n raportul despre cea de-a II-
na]ionale au un mandat \n respectarea a sa sesiune, membrii Comitetului au su-
drepturilor omului, cu agen]ii [i alte or- bliniat importan]a independen]ei exper-
ganiza]ii ale Na]iunilor Unite, pentru a ]ilor ale[i:
promova Conven]ia [i realizarea dreptu- „Ace[tia au reamintit prevederile Con-
rilor copilului. ven]iei care stipuleaz` c` membrii \[i vor
Calitatea de membru al Comitetului [i \ndeplini mandatul \n nume propriu; de
alegerea \n acest post asemenea, au mai reafirmat faptul c`
mandatul lor deriv` din prevederile [i
Comitetul este alc`tuit din 10 „exper]i de principiile Conven]iei pentru Dreptul Co-
\nalt` ]inut` moral` [i cu competen]` pilului [i faptul c` membrii Comitetului
recunoscut` \n domeniile acoperite de sunt responsabili numai \n fa]a copiilor
prezenta Conven]ie“. Membrii Comite- lumii. A fost subliniat` ideea c`, de[i
tului sunt ale[i pentru un mandat de pa- sunt ale[i de reprezentan]ii Statelor
tru ani [i pot fi reale[i dac` vor fi nomi- P`r]i, membrii nu reprezint` ]ara sau gu-
naliza]i din nou, la expirarea mandatu- vernul lor [i nici vreo alt` organiza]ie din
lui. Fiecare Stat Parte are dreptul de a care pot face parte.
nominaliza unul dintre cet`]enii sì pe- Pentru a sublinia importan]a acestei
ntru a candida \n alegeri. Alegerile se ]in considera]ii [i pentru a respecta principi-
din doi \n doi ani. Cu cel pu]in 4 luni ul impar]ialit`]ii, membrii Comitetului
\nainte de alegeri, Secretarul General al au reiterat c` este de dorit ca nici un
Na]iunilor Unite invit` fiecare Stat Parte membru s` nu participe la discu]iile Co-
s` nominalizeze un candidat dintre ce- mitetului pe durata examin`rii rapoar-
t`]enii sì, \n cel mult dou` luni. Se \n- telor trimise de Guvernul din ]ara sa.
tocme[te o list` cu to]i candida]ii no- Ace[tia au mai recunoscut, de aseme-
minaliza]i [i se organizeaz` alegeri prin nea, c`, atunci când ac]ioneaz` \n cadrul
vot secret la o \ntrunire a Statelor P`r]i oferit de drepturile copilului, este nevoie
convocat` de Secretarul General la Se- s` se fac` distinc]ie clar` \ntre momen-
diul Central al Na]iunilor Unite. tele când ac]ioneaz` \n calitatea lor per-
Conven]ia solicit` s` fie luate \n con- sonal` sau profesional` [i momentele
siderare \n cadrul alegerilor principiul când ac]ioneaz` \n calitate de membri ai
„distribu]iei echitabile, din punct de ve- Comitetului“ (Raportul celei de-a II-a se-
dere geografic precum [i al principalelor siuni, septembrie/octombrie 1992, CRC/
sisteme juridice“ (articolul 43(2)). C/10, p. 33).
Propunerea formulat` de Costa Rica de Atunci când se al`tur` Comitetului, un
a cre[te num`rul de membri ai Comi- membru face urm`toarea declara]ie:
tetului de la 10 la 18 membri a fost adop- „Declar solemn c`-mi voi \ndeplini atri-
tat` prin consens cu ocazia conferin]ei bu]iile [i-mi voi exercita prerogativele
Statelor P`r]i din 12 Decembrie 1995 [i a de membru al Comitetului pentru Drep-

turile Copilului, \n mod onorabil, cu de- pentru Drepturile Omului [i a altor agen-
votament, impar]ialitate [i con[tiinciozi- ]ii [i organisme ale Na]iunilor Unite.
tate“.
Grupurile de Lucru anterioare sesiunilor
Dac` dintr-un motiv anume, un membru
nu reu[e[te s`-[i duc` la cap`t man- Imediat dup` sfâr[itul fiec`rei sesiuni
datul, Statul Parte care l-a nominalizat oficiale, are loc o \ntrunire de o s`pt`-
va numi un alt expert din rândul cet`]e- mân` a Grupului de Lucru al membrilor
nilor sì – care va trebui s` fie aprobat Comitetului („Grupul de Lucru anterior
de Comitet – pentru a prelua aceste res- sesiunii“) cu menirea de a preg`ti urm`-
ponsabilit`]i, pân` la sfâr[itul mandatu- toarea sesiune.
lui. Comitetul a eviden]iat, \n mod special,
rolul crucial al organiza]iilor neguverna-
Regulile de Procedur` [i Biroul Comi- mentale (ONG-uri) dintr-un stat anume,
tetului ce const` \n furnizarea de informa]ii [i
43 Comitetul are responsabilitatea de a-[i

stabili propriile reguli de procedur` [i
opinii calificate, pe durata \ntrunirilor
Grupului de Lucru dinaintea sesiunii;
s`-[i aleag` Biroul pentru un mandat de printre acestea se num`r` tot mai multe
doi ani. |n conformitate cu Regulile Pro- organiza]ii conduse de tineri. Alte agen-
vizorii de Procedur` adoptate de Comi- ]ii ale Na]iunilor Unite, inclusiv UNICEF,
tet la cea de-a XXII-a sa \ntrunire (prima ILO, WHO, UNHCR [i UNESCO, [i uneori
sesiune) pe data de 15 octombrie 1991 institu]ii na]ionale din domeniul dreptu-
(CRC/C/4), Biroul care trebuie s` fie ales rilor omului, organiza]ii neguvernamen-
este format din: pre[edinte, trei vicepre- tale interna]ionale sau exper]i individu-
[edin]i [i un raportor. ali ofer` uneori informa]ii Comitetului
(pentru detalii suplimentare, vezi artico-
|ntrunirile Comitetului lul 44, pagina 764).
Comitetul se \ntrune[te de trei ori pe an,
fiecare sesiune având o durat` de trei Dezbaterile Generale
s`pt`mâni (\n ianuarie, mai/iunie [i Comitetul a inclus \n cadrul Regulilor
septembrie/octombrie) la Palatul Wilson sale de Procedur` posibilitatea de a con-
din Geneva, Elve]ia. |n cadrul acestor se- sacra \ntrunirile ce au loc pe durata sesi-
siuni, Comitetul examineaz` rapoartele unii sale ordinare, Dezbaterile Generale
Statelor P`r]i pe parcursul unor discu]ii pe marginea unui articol specific din
cu reprezentan]ii guvernelor respective Conven]ie sau a unui subiect aflat \n le-
[i desf`[oar` orice alt tip de activit`]i g`tur` cu acesta.
formale (inclusiv, de exemplu, Dezbate- |n cadrul primei sale sesiuni, Comitetul a
rile Generale). decis ca prima Dezbatere General` s`
|n septembrie 1999, Comitetul a indicat aib` tema „Copiii \n conflicte armate“
c` va ridica num`rul rapoartelor pe care (]inut` pe data de 5 octombrie 1992).
le va analiza \n cursul fiec`rei sesiuni de Scopul Comitetului este acela de a ex-
la VI la XIX, \n vederea reducerii num`- plora \n profunzime anumite teme \m-
rului considerabil de rapoarte neexami- preun` cu agen]iile Na]iunilor Unite, cu
nate. |n mod normal, Comitetul aloc` \n organiza]ii neguvernamentale sau cu
fiecare zi dou` – trei ore pentru exami- exper]ii individuali, de a-[i \mbun`t`]i
narea public` a fiec`rui Raport Ini]ial sau activitatea de monitorizare a procesului
Periodic. La sfâr[itul sesiunii, Comitetul de implementare [i de a oferi recoman-
elaboreaz` „Observa]iile Finale“ pentru d`ri Statelor P`r]i [i nu numai.
fiecare raport al Statelor P`r]i (pentru
detalii privind procesul de raportare, Alte Dicu]ii Generale au fost organizate
vezi articolul 44, pagina 755). pe urm`toarele teme:
|n plus, \n perioada sa de \nceput, Comi- Exploatarea economic` a copiilor (4
tetul sus]inea \ntruniri informale regio- octombrie 1993)
nale – de exemplu pentru America La- Rolul familiei \n promovarea dreptu-
tin` \n 1992, iar pentru regiunea Asiei de rilor copilului (10 octombrie 1994)
Sud – Est, \n Bangkok \n 1993, organiza-
Fetele (23 ianuarie 1995)
te de UNICEF cu sus]inere [i asisten]`
din partea Biroului |naltului Comisariat Administrarea justi]iei juvenile (9 oc-

tombrie 1995) 1998, Comitetul a adoptat o recoman-
Copilul [i media (7 octombrie 1996) dare referitoare la copiii \n conflictele ar-
mate (CRC/C/80, p. 3), iar \n 1999, o re-
Drepturile copiilor cu dizabilit`]i (6 comandare pe tema administr`rii justi-
octombrie 1997) ]iei juvenile (CRC/C/90, p. 3).
Copiii care trìesc \ntr-o lume cu
SIDA (5 octombrie 1998) Activit`]ile de Documentare
|ntâlnirea festiv` cu ocazia celei de-a Oficiul |naltului Comisariat pentru Drep-
X-a anivers`ri a Conven]iei cu privire turile Omului are rol de Secretariat al
la Drepturile Copilului: realiz`ri [i Comitetului, \n numele Secretarului Ge-
provoc`ri (Comitetul a organizat \m- neral al Na]iunilor Unite. Pentru fiecare
preun` cu |naltul Comisariat pentru dintre \ntrunirile publice ale Comitetului
Drepturile Omului un seminar de se realizeaz` o minut` a \ntâlnirii (toate
dou` zile pentru celebrarea celei de-a \ntrunirile sunt ]inute \n public, cu ex-
cep]ia cazului când Comitetul decide
X-a anivers`ri de la adoptarea Con-
ven]iei, pe data de 30 septembrie [i 1 altfel). 43
octombrie 1999) Rapoartele Ini]iale [i Periodice ale State-
Violen]a \mpotriva copiilor 1: Violen- lor P`r]i, Observa]iile Finale ale Comite-
]a statului \mpotriva copiilor (prima tului, minutele [i rapoartele despre
dintre cele dou` Dezbateri Generale sesiunile Comitetului sunt disponibile -
organizat` pe 22 septembrie 2000) \n general - \n cele trei limbi de lucru ale
Comitetului (englez`, francez` [i spanio-
Violen]a \mpotriva copiilor 2: Violen- l`); \n plus, Comitetul poate decide s`
]a \mpotriva copiilor \n cadrul familiei fac` disponibile anumite documente
[i \n [coli (28 septembrie 2001) \ntr-una sau \n mai multe dintre celelalte
limbi „oficiale“ ale Conven]iei (arab`,
Comentarii Generale
chinez` [i rus`).
La fel ca [i \n cazul celorlalte organisme
Documentele oficiale ale Comitetului se
care, \n virtutea tratatelor interna]ionale,
pot ob]ine de la:
au un mandat \n respectarea drepturilor
omului, Regulile de Procedur` ale Comi- Secretariatul Comitetului pentru Drep-
tetului \i permit s` fac` Comentarii Ge- turile Copilului,
nerale „pe baza articolelor [i prevederi- Biroul |naltului Comisariat pentru Drep-
lor Conven]iei \n vederea promov`rii turile Omului, oficiul 1 – 065, Palais des
procesului de implementare a acesteia Nations, 8-14 Avenue de la Paix, 1211
[i pentru a asista Statele P`r]i \n \ndepli- Geneva 10, Elve]ia (fax 00 41 22 917 9022).
nirea obliga]iilor lor de raportare“.
Acestea sunt disponibile [i \n format
|n februarie 2001 Comitetul a adoptat electronic la: http://www.unhchr.ch
primul sù Comentariu General despre
scopurile educa]iei (vezi articolul 29, pa- Se mai pot ob]ine, de asemenea, de la
gina 522). Comitetul poate s` emit`, de Departamentul de Distribu]ie [i Vânz`ri:
asemenea, recomand`ri generale pe ba- Palais des Nations, 8-14 Avenue de la
za informa]iilor primite \n timpul proce- Paix, 1211, Geneva 10, Elve]ia.
sului de raportare, din alte surse. |n

Obliga]iile
de raportare
ale Statelor
P`r]i
44
1. Statele P`r]i se angajeaz` s` trimit` Comitetului, prin intermediul Secretarului General
al Na]iunilor Unite, rapoarte privitoare la m`surile pe care le-au adoptat pentru aplicarea
drepturilor recunoscute prin prezenta Conven]ie [i la progresele \nregistrate \n exer-
citarea acestor drepturi:
(a) \n termen de doi ani de la intrarea \n vigoare a Conven]iei \n Statul Parte respectiv;
(b) \n continuare, la fiecare cinci ani.
2. Rapoartele elaborate \n conformitate cu acest articol vor indica, dac` va fi cazul, factorii
[i dificult`]ile ce afecteaz` gradul de \ndeplinire a obliga]iilor prev`zute \n prezenta Con-
ven]ie. Rapoartele trebuie, de asemenea, s` con]in` informa]ii suficiente pentru a permi-
te Comitetului s`-[i formeze o imagine de ansamblu asupra implement`rii Conven]iei \n
]ara respectiv`.
3. Un Stat Parte care a prezentat Comitetului un raport ini]ial comprehensiv nu mai tre-
buie s` repete \n rapoartele urm`toare pe care le va trimite, \n conformitate cu paragraful
1 (b) din prezentul articol, informa]iile de baz` trimise anterior.
4. Comitetul poate solicita Statelor P`r]i informa]ii suplimentare relevante pentru imple-
mentarea Conven]iei.
5. Comitetul va prezenta Adun`rii Generale din doi \n doi ani, prin intermediul Consiliului
Economic [i Social, rapoarte privind activitatea sa.
6. Statele P`r]i vor asigura difuzarea pe scar` larg` a propriilor rapoarte pentru publicul
din ]`rile lor.
rticolul 44 stabile[te obliga]iile cele trei sesiuni pe care le ]ine anual [i
A Statelor P`r]i la Conven]ia cu

privire la Drepturile Copilului de
a prezenta rapoarte Comitetului
pentru drepturile copilului \n termen de
doi ani de la ratificare, iar apoi din cinci
raporteaz` Adun`rii Generale din doi \n
doi ani cu privire la activit`]ile sale, prin
intermediul Consiliului Economic [i So-
cial. Statelor P`r]i li se solicit` s` asigure
difuzarea pe scar` larg`, pentru publicul
Sumar
\n cinci ani. Comitetul poate solicita in- din propria ]ar` a rapoartelor pe care
forma]ii suplimentare. Comitetul adopt` le-au prezentat.
câte un raport la sfâr[itul fiec`reia din
OBLIGA}IILE DE RAPORTARE ALE STATELOR P~R}I 755

Extrase din
form Conven]iei
Pentru textul Instruc]iunilor din paragraful 6 al articolului 44, vezi mai jos, pagina
767.
„Introducere
Articolul 44, paragraful 1, din Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului stipuleaz`
44 c` „Statele P`r]i se angajeaz` s` trimit` Comitetului, prin intermediul Secretarului
General al Na]iunilor Unite, rapoarte privitoare la m`surile pe care le-au adoptat
pentru aplicarea drepturilor recunoscute prin prezenta Conven]ie [i la progresele
\nregistrate \n exercitarea acestor drepturi:
(a) \n termen de doi ani de la intrarea \n vigoare a Conven]iei \n Statul Parte
respectiv;
(b) \n continuare, la fiecare cinci ani“.
Articolul 44 din Conven]ie mai prevede \n continuare, \n paragraful 2, c` rapoartele
trimise Comitetului pentru Drepturile Copilului vor indica, dac` va fi cazul, factorii
[i dificult`]ile ce afecteaz` gradul de \ndeplinire a obliga]iilor prev`zute \n prezenta
Conven]ie [i vor con]ine, de asemenea, informa]ii suficiente pentru a permite Co-
mitetului s`-[i formeze o imagine de ansamblu a implement`rii Conven]iei \n ]ara
respectiv`.
Comitetul consider` c` procesul de elaborare a raportului ce trebuie s`-i fie trimis
ofer` o ocazie important` pentru realizarea unei analize comprehensive a diverse-
lor m`suri luate pentru armonizarea legisla]iei [i politicilor na]ionale cu Conven]ia
[i pentru a monitoriza progresele \nregistrate \n exercitarea drepturilor stabilite
prin Conven]ie. |n plus, procesul ar trebui s` \ncurajeze [i s` faciliteze participarea
[i consultarea publicului cu privire la politicile guvernamentale.
Comitetul consider` c` procesul de raportare permite Statelor P`r]i s`-[i reafirme
angajamentul de a respecta [i de a asigura realizarea drepturilor stabilite prin pre-
zenta Conven]ie [i reprezint` o oportunitate pentru stabilirea unui dialog semnifi-
cativ \ntre Statele P`r]i [i Comitet.
Partea general` a rapoartelor Statelor P`r]i, referitoare la problemele ce constituie
subiecte ale interesului organismelor de monitorizare din cadrul diverselor tratate
pentru drepturile omului, trebuie elaborat` conform „Instruc]iunilor Consolidate
pentru partea ini]ial` a rapoartelor Statelor P`r]i“ con]inute \n documentul HRI/
1991/1.
Prezentele instruc]iuni, care au fost adoptate la cea de-a XXII-a \ntrunire a Co-
mitetului pentru Drepturile Copilului (prima sesiune) ]inut` pe data de 15 octom-
brie 1991, ar trebui s` fie urmate la elaborarea Rapoartelor Ini]iale ale Statelor P`r]i
referitoare la implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului.
Comitetul inten]ioneaz` s` formuleze \n timp util instruc]iuni privind elaborarea
rapoartelor periodice ce trebuie trimise conform articolului 44, paragraful 1(b) din
Conven]ie.
Rapoartele ar trebui s` fie \nso]ite de copii ale principalelor texte legislative [i de
alt` natur`, precum [i de informa]ii statistice detaliate [i de indicatorii prezenta]i
aici, pentru a fi puse la dispozi]ia membrilor Comitetului. Trebuie, totu[i, notat fap-
tul c`, din motive de economie, respectivele informa]ii nu vor fi traduse sau multi-
plicate pentru uzul general. Prin urmare, este de dorit ca, atunci când un text nu

este practic citat \n sau anexat la raport, raportul ar trebui s` con]in` suficiente
informa]ii pentru a fi \n]elese clar, f`r` a se mai face trimitere la respectivele texte.
Prevederile Conven]iei au fost grupate \n diferite sec]iuni, fiind acordat` o impor-
tan]` egal` tuturor drepturilor recunoscute prin Conven]ie“
(Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor Periodice con]in paragrafe de intro-
ducere similare cu cele din Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale.
Pentru textul integral, vezi Anexa 3, pagina 811).
„Introducere...
Rapoartele Periodice referitoare la implementarea Conven]iei vor prezenta infor-
ma]ii, pentru perioada de raportare, referitoare la:
M`surile adoptate de Statul Parte, inclusiv \ncheierea [i aderarea la tratate bila-
44
terale sau multilaterale din domeniul drepturilor copilului, precum [i schimb`rile
care au avut loc \n legisla]ie [i \n practicile de la nivel na]ional, regional [i local, [i,
acolo unde este cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor, cum sunt:
Mecanismele [i structurile de coordonare [i monitorizare a eforturilor de imple-
mentare a Conven]iei;
Politicile, programele [i serviciile generale sau sectoriale dezvoltate pentru imple-
mentarea Conven]iei;
Progresul realizat \n exercitarea acestor drepturi;
Factorii [i dificult`]ile \ntâlnite \n procesul de implementare deplin` a drepturilor
stabilite prin Conven]ie [i pa[ii f`cu]i pentru dep`[irea acestora;
Planurile avute \n vedere pentru a \mbun`t`]i \n continuare gradul de realizare a
drepturilor copilului.
Rapoartele Periodice ar trebui s` con]in` informa]ii despre importan]a acordat`
Observa]iilor Finale adoptate de Comitet \n leg`tur` cu raportul anterior, inclusiv
cele despre:
Domeniile problematice identificate de c`tre Comitet, precum [i dificult`]ile
care e posibil s` fi afectat aplicarea acestor sugestii [i recomand`ri;
M`surile adoptate ca urmare a sugestiilor [i recomand`rilor adresate de Comi-
tet Statului Parte \n urma examin`rii raportului anterior al acestuia.
Trebuie identifica]i to]i pa[ii f`cu]i [i toate ac]iunile relevante care au fost \ntre-
prinse pentru aplicarea fiec`rei sugestii [i recomand`ri, inclusiv \n domeniul
legisla]iei, politicilor, mecanismelor, structurilor [i aloc`rii resurselor;
Dificult`]ile care e posibil s` fi afectat realizarea acestor sugestii [i recomand`ri;
Pa[ii f`cu]i pentru diseminarea pe scar` larg` a raportului precedent, precum [i
a Observa]iilor Finale f`cute de Comitet pe marginea acestuia.
Rapoartele ar trebui s` fie \nso]ite de cópii ale principalelor texte legislative [i
decizii judec`tore[ti, precum [i de informa]ii statistice detaliate, de indicatorii pre-
zenta]i aici [i de cercet`rile relevante. Aceste materialele suplimentare vor fi puse
la dispozi]ia membrilor Comitetului.
Informa]iile cantitative ar trebui s` indice discrepan]ele existente dintre diferitele
zone din cadrul ]`rii, iar \n cadrul unei zone, diferen]ele dintre diferite grupuri de
copii [i ar trebui s` includ`:
Modific`ri ale statutului copilului;
Varia]iile \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu urban/rural, grup etnic [i so-
cial;

Schimb`rile intervenite \n sistemele comunitare de servicii pentru copii;
Modific`ri ale aloca]iilor bugetare [i ale cheltuielilor pentru sectoarele destinate
copiilor;
Modific`ri survenite \n dimensiunea ajutorului primit sau oferit \n cadrul
cooper`rii interna]ionale pentru realizarea drepturilor copiilor;
Trebuie totu[i notat faptul c`, din motive de economie, aceste documente nu vor
fi traduse sau multiplicate pentru uzul general. Prin urmare, este de dorit ca, atunci
când un text nu este practic citat \n sau anexat la raport, raportul s` con]in` sufi-
ciente informa]ii pentru a fi \n]elese clar, f`r` a se mai face trimitere la respectivele
texte.
|N CONFORMITATE CU ARTICOLUL 44, PARAGRAFUL 3 DIN CONVEN}IE, ATUNCI
CÂND UN STAT PARTE A TRANSMIS COMITETULUI UN RAPORT INI}IAL COM-
PREHENSIV SAU CÂND A TRANSMIS ANTERIOR COMITETULUI INFORMA}II DE-
44 TALIATE, NU TREBUIE S~ REPETE ACESTE INFORMA}II |N URM~TOARELE SALE
RAPOARTE. TREBUIE, TOTU{I, S~ FAC~ REFERIRE LA INFORMA}IILE TRANS-
MISE ANTERIOR {I S~ INDICE MODIFIC~RILE CARE AU SURVENIT PE DURATA
PERIOADEI DE RAPORTARE.
|n prezentele instruc]iuni, prevederile Conven]iei au fost grupate pe capitole cu
scopul de a ajuta Statele P`r]i s` \[i preg`teasc` rapoartele. Aceast` abordare re-
flect` perspectiva holistic` a Conven]iei asupra drepturilor copiilor: c` acestea sunt
indivizibile [i interdependente [i c` trebuie acordat` aceea[i importan]` fiec`rui
drept recunoscut prin prezenta.
Informa]iile prezentate \n rapoartele Statelor P`r]i pe diferitele sec]iuni identificate
de Comitet ar trebui s` urmeze \ndeaproape prezentele instruc]iuni din punct de
vedere al con]inutului“ (CRC/C/58, paragrafele 5-10).
Rapoartele Ini]iale [i Rapoarte- Comitetul pentru Drepturile Copilului a

adoptat o recomandare care recunoa[te
le Periodice \ntârzierile ce se \nregistreaz` la prezen-
Conven]ia intr` \n vigoare \ntr-un Stat tarea celui de-al doilea raport periodic [i
Parte \n a 30-a zi dup` ce statul respectiv \ntârzierile \nregistrate \n examinarea
a adoptat-o \n mod formal (a depus acestor rapoarte. Comitetul a subliniat
instrumentul de ratificare sau de aderare nevoia de a sus]ine Statele P`r]i \n efor-
la aceasta la Secretarul General al Na]iu- tul acestora de a asigura respectarea
nilor Unite). Statul Parte \[i asum` \n strict` a intervalului de timp stabilit de
acel moment, obliga]ia de a raporta Co- Conven]ie (articolul 44(1)).
mitetului: Comitetul a declarat c` va informa Sta-
\n termen de doi ani de la data intr`rii tele P`r]i \n Observa]iile sale Finale c`tre
\n vigoare a Conven]iei (Rapoarte Ini- fiecare dintre respectivele state cu pri-
]iale); vire la data limit` la care trebuie s`-[i
prezinte cel de-al doilea raport [i, atunci
\n continuare, la fiecare cinci ani (Ra- când va fi adecvat, datele de prezentare
poarte Periodice) (articolul 44(1)(a) [i ale urm`toarelor rapoarte periodice.
(b))
Recomandarea stipuleaz` c`, Comitetul
Rapoartele Periodice trebuie prezentate a decis s` adopte urm`toarele reguli:
\n termen de cinci ani de la data prezen-
t`rii Raportului Ini]ial, iar o eventual` i) atunci când trebuie prezentat al doilea
prezentare cu \ntârziere a Raportului Ini- raport periodic, \ntr-un an de la data dia-
]ial sau examinarea acestuia cu \ntâr- logului cu Comitetul, i se va solicita res-
ziere de c`tre Comitet nu afecteaz` data pectivului Stat Parte s` prezinte res-
la care trebuie prezentat urm`torul Ra- pectivul raport combinat cu al treilea ra-
port. Totu[i, pe parcursul celei de-a port. Aceast` regul` se mai aplic` de
XXIX-a sesiuni (ianuarie/februarie 2002), asemenea (mutatis mutandis) când apar

situa]ii similare cu cel de-al treilea [i cel vede „procedura de ac]iune urgent`“ ca
de-al patrulea raport periodic al unui parte a procesului de raportare conform
Stat Parte. articolului 44, [i ar putea solicita infor-
ii) atunci când la momentul dialogului ar ma]ii suplimentare de la un Stat Parte
fi trebuit prezentat cel de-al doilea raport referitoare la o anumit` situa]ie sau la o
periodic, iar cel de-al treilea raport ar anumit` problem`, putând propune de
trebui prezentat la doi sau mai mul]i ani asemenea, o vizit` \n statul respectiv.
de la data dialogului cu Statul Parte, Dac` se vor dovedi a fi necesare ac]iuni
Statului Parte i se va solicita s` prezinte urgente care ]in de sfera de competen]`
combinat cel de-al doilea [i cel de-al a altor organisme care, \n virtutea tra-
treilea raport, la data la care ar fi trebuit tatelor interna]ionale, au un mandat \n
s` prezinte cel de-al treilea raport, a[a respectarea drepturilor omului („treaty
cum este prev`zut \n Conven]ie. Aceast` bodies“), Comitetul va informa aceste
regul` se aplic`, de asemenea, (mutatis organisme (Raportul celei de-a II-a sesi-
uni, septembrie/ octombrie 1992, CRC/C/
mutandis) \n cazurile \n care cel de-al
doilea [i cel de-al treilea raport trebuie 10, paragrafele 54 - 58; Raportul celei
de-a IV-a sesiuni, septembrie/octombrie
44
prezentate la data la care are loc dia-
logul. 1993, CRC/C/20, paragrafele 155-6).
Recomand`rile Comitetului subliniaz` Se pare c`, Comitetul a \ntreprins ac]iuni

faptul c` aceste reguli se aplic` numai urgente doar \ntr-un num`r redus de ca-
cu titlu de m`suri excep]ionale care pot zuri.
fi luate o singur` dat` de un Stat Parte, Instruc]iunile pentru raportare
\ntr-o \ncercare de a le acorda oportu-
nitatea de a respecta strict periodicitatea Comitetul a elaborat Instruc]iunile Gene-
raport`rilor prev`zut` de Conven]ie rale referitoare la forma [i con]inutul Ra-
(articolul 44(1)) (Raportul celei de-a poartelor Ini]iale (CRC/C/5) [i Instruc]iu-
XXIX-a sesiuni, ianuarie/februarie 2002, nile Generale referitoare la forma [i con-
CRC/ C/114). ]inutul Rapoartelor Periodice (CRC/ C/ 58).
Rapoartele ar trebui s` prezinte m`surile |n acest Manual sunt citate extrasele re-
adoptate pentru aplicarea drepturilor levante din Instruc]iuni, \n cadrul fie-
prev`zute \n Conven]ie „[i progresele c`rui articol. Textul integral al Instruc]iu-
\nregistrate \n exercitarea acestor drep- nilor pentru elaborarea Rapoartelor Pe-
turi“. Rapoartele trebuie s` indice, de riodice se afl` \n Anexa 3, pagina 811.
asemenea, factorii [i dificult`]ile \ntâlni- |n cadrul Instruc]iunilor, Comitetul a gru-
te \n procesul de implementare: „Ra- pat prevederile Conven]iei pe capitole,
poartele ar trebui s` con]in`, de aseme- pentru a oferi suport Statele P`r]i \n
nea, informa]ii suficiente pentru a per- preg`tirea rapoartelor lor.
mite Comitetului s`-[i formeze o ima-
„Aceast` abordare reflect` perspectiva
gine de ansamblu a procesului de imple-
holistic` a Conven]iei asupra drepturilor
mentare a Conven]iei \n ]ara respectiv`“
copiilor: c` acestea sunt indivizibile [i
(paragraful 2).
interdependente [i c` trebuie acordat`
Comitetul poate solicita Statelor P`r]i s` aceea[i importan]` fiec`rui drept recu-
prezinte informa]ii suplimentare „rele- noscut prin prezenta“ (CRC/C/58, para-
vante pentru implementarea Conven- graful 9; vezi caseta de la pagina urm`-
]iei“ (articolul 44(4)). toare pentru detalii despre capitole).
Atunci când un Stat Parte a prezentat un |n plus, Statelor P`r]i le sunt trimise In-
Raport Ini]ial comprehensiv, nu va mai fi struc]iunile Consolidate pentru elabo-
necesar s` repete respectivele informa]ii rarea p`r]ii ini]iale a rapoartelor Statelor
\n cadrul urm`toarelor Rapoarte Perio- P`r]i (HRI/1991/1). Acest lucru a fost de-
dice pe care le va trimite. cis de diferitele organisme de superviza-
Comitetul a indicat c`, \n cazul \n care se re create conform tratatelor Na]iunilor
va dovedi necesar, va lua m`suri ur- Unite pentru Drepturile Omului, pentru a
gente pentru a \ncerca s` previn` \nc`l- evita duplicarea obliga]iilor generale de
c`rile serioase ale Conven]iei. Comitetul raportare ale Statelor P`r]i conform
diferitelor Pacte [i Conven]ii.

Ghid referitor la Instruc]iunile Comitetului
|n Instruc]iunile sale pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice, Comitetul
pentru Drepturile Copilului a grupat prevederile Conven]iei \n capitole: „Aceast`
abordare reflect` perspectiva holistic` a Conven]iei asupra drepturilor copiilor: c`
acestea sunt indivizibile [i interdependente [i c` trebuie acordat` aceea[i im-
portan]` fiec`rui drept recunoscut prin prezenta“ ( (CRC/C/58, paragraful 9).
Exist` urm`toarele capitole:
I. M`suri generale de implementare
Articolul 4: obliga]iile referitoare la procesul de implementare; articolul 44: popu-
larizarea pe scar` larg` a prevederilor Conven]iei; articolul 44(6): punerea rapoar-
telor la dispozi]ia tuturor cet`]enilor (\n Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoarte-
lor Periodice, este inclus aici [i articolul 41 care trateaz`: respectarea standardelor
existente).
44 II. Defini]ia copilului
Articolul 1.
III. Principiile generale
Articolul 2: nediscriminarea; articolul 3(1): interesul superior al copilului;
(Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor Periodice acoper`, de asemenea, [i
articolul 3(2): obliga]ia statului de a asigura \ngrijirea [i protec]ia necesare; [i
articolul 3(3): standardele pentru institu]ii, servicii [i unit`]i); articolul 6: dreptul la
via]`, supravie]uire [i dezvoltare (vezi de asemenea, VI, mai jos); articolul 12:
respectarea opiniilor copilului.
IV. Drepturile [i libert`]ile civile
Articolul 7: dreptul la nume, cet`]enie, dreptul copilului de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i
de a fi \ngrijit de ace[tia; articolul 8: p`strarea identit`]ii copilului; articolul 13: li-
bertatea de exprimare; articolul 14: libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie; arti-
colul 15: libertatea de asociere [i de participare la adun`ri pa[nice; articolul 16: pro-
tejarea vie]ii private; articolul 17: accesul copilului la informa]ie [i rolul mass
media; articolul 37(a): dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente sau pe-
depse crude, inumane sau degradante (Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
telor Periodice indic` (paragraful 48) faptul c` acestea nu sunt singurele prevederi
din Conven]ie care constituie drepturi [i libert`]i civile).
V. Mediul familial [i \ngrijirea alternativ`
Articolul 5: \ndrumarea p`rinteasc` [i capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului; articolul
18(1) [i (2): responsabilit`]ile p`rin]ilor [i asisten]a acordat` de stat; articolul 9: se-
pararea copilului de p`rin]i; articolul 10: re\ntregirea familiei; articolul 11: transfe-
rul ilicit al copiilor \n strìn`tate [i \mpiedicarea re\ntoarcerii acestora; articolul
27(4): recuperarea pensiei de \ntre]inere a copilului; articolul 20: copiii priva]i de
mediul lor familial; articolul 21: adop]ia; articolul 25: revizuirea periodic` a pla-
samentului [i tratamentului; articolul 19: protec]ia \mpotriva tuturor formelor de
violen]`; articolul 39: reabilitarea [i reintegrarea victimelor violen]ei (vezi, de ase-
menea punctul VIII de mai jos).
VI. S`n`tatea [i bun`starea
Articolul 6: dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare (vezi, de asemenea punctul
III de mai sus); articolul 18(3): sprijinirea p`rin]ilor care lucreaz`; articolul 23:
drepturile copiilor cu dizabilit`]i; articolul 24: dreptul la s`n`tate [i la servicii de
s`n`tate; articolul 26: dreptul la securitate social`; articolul 27(1)-(3): dreptul la un
standard de via]` adecvat.
VII. Educa]ia, timpul liber [i activit`]ile culturale
Articolul 28: dreptul la educa]ie; articolul 29: scopurile educa]iei; articolul 31:
dreptul la activit`]i recreative, la joac` [i de participare la activit`]i culturale [i
artistice.

VIII. M`suri speciale de protec]ie
A. Copiii afla]i \n situa]ii de urgen]`
Articolul 22: copiii refugia]i; articolul 38: copiii [i conflictele armate; articolul 39:
reabilitarea copiilor victime (vezi punctul V mai sus);
Articolul 40: administrarea justi]iei juvenile; articolul 37(a): interzicerea pedepsei
capitale [i a \nchisorii pe via]`; articolul 37(b)-(d): restric]ionarea libert`]ii; articolul
39: reabilitarea [i reintegrarea copiilor victime (vezi punctul V mai sus).
C. Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare
Articolul 32: exploatarea copiilor prin munc`; articolul 33: abuzul de droguri; arti-
colul 34: exploatarea sexual`; articolul 35: vânzarea, traficul [i r`pirea; articolul 36:
alte forme de exploatare.
D. Copiii apar]inând minorit`]ilor sau grupurilor indigene 44
Articolul 30.
Comitetul pentru Drepturile Copilului:

„Revizuirea Procedurilor de Raportare“- extrase
B. Examinarea rapoartelor Statelor P`r]i
Activit`]ile Grupului de Lucru anterioare Sesiunilor
(Vezi, de asemenea, Instruc]iunile pentru activit`]ile Grupului de Lucru anterioare
Sesiunilor, adoptate de Comitet \n 1999 la pagina 766).
Discu]iile pe marginea raportului unui Stat Parte cu reprezentan]ii guvernului res-
pectiv sunt preg`tite de Grupul de Lucru. Grupul de Lucru se \ntrune[te de obicei
imediat dup` o sesiune a Comitetului pentru a o preg`ti pe urm`toarea. To]i mem-
brii Comitetului sunt invita]i la \ntrunirea care preg`te[te urm`toarea sesiune.
Aceste \ntruniri nu sunt deschise publicului [i prin urmare nu exist` \nregistr`ri/
rapoarte formale ale acestor \ntâlniri. Orice decizii luate de Grupul de Lucru sunt
raportate Comitetului cu ocazia urm`toarei sale sesiuni plenare.
Scopul principal al Grupului de Lucru este de a identifica \n avans cele mai impor-
tante subiecte care vor fi discutate cu reprezentan]ii fiec`rui Stat Parte. Inten]ia
este aceea de a comunica anticipat Statelor P`r]i, principalele aspecte care vor
putea fi abordate la examinarea rapoartelor acestora.
Drepturile copilului sunt larg cuprinz`toare, comprehensive [i complexe; este
foarte posibil ca oportunitatea oferit` reprezentan]ilor guvernelor, de a-[i preg`ti
\n avans r`spunsurile la unele dintre principalele \ntreb`ri s` fac` discu]iile mai
constructive.
Secretariatul preg`te[te dosarele ]`rilor, ce con]in informa]ii relevante despre fie-
care dintre rapoartele care vor fi examinate, pentru \ntâlnirile Grupului de Lucru
anterioare Sesiunilor. |n acest scop, Comitetul invit` organismele relevante [i
agen]iile specializate ale Na]iunilor Unite, organiza]iile neguvernamentale [i alte
organisme competente s` pun` la dispozi]ia Secretariatului documenta]ia adec-
vat`.
Unele informa]ii sunt incluse \n documentele de analiz` a situa]iei de ]ar`, alte in-
forma]ii sunt p`strate \n dosare care sunt puse la dispozi]ia membrilor Comitetului
pe parcursul sesiunilor.
Se pune un accent deosebit pe primirea documenta]iei relevante de la organisme
[i agen]ii din cadrul sistemului Na]iunilor Unite, cum sunt UNICEF, ILO, WHO,
UNHCR, UNESCO, UNDP [i Banca Mondial`, precum [i de la alte organisme [i

mecanisme cu responsabilit`]i \n respectarea drepturilor omului, \n virtutea unor
tratate interna]ionale, de la organiza]iile neguvernamentale interne [i inter-
na]ionale.
Aceste contribu]ii sunt, de asemenea, importante [i din punctul de vedere al dis-
cu]iilor referitoare la consultan]a [i asisten]a tehnic` acordate \n conformitate cu
articolul 45(b) din Conven]ie.
Reprezentan]ii organismelor [i agen]iilor Na]iunilor Unite iau parte la \ntrunirile
Grupului de Lucru [i ofer` recomand`ri, ca exper]i. Grupul de Lucru mai poate in-
vita, de asemenea, reprezentan]i ai altor organisme competente, inclusiv orga-
niza]ii neguvernamentale, pentru a prezenta informa]ii.
Grupul de Lucru \ntocme[te o list` cu subiecte de discu]ie care este trimis`
Guvernului respectiv pe canale diplomatice. Pentru a facilita eficien]a dialogului,
Comitetul solicit` Statului Parte s` furnizeze r`spunsuri \n scris la subiectele de pe
lista trimis` cu suficient timp, \naintea sesiunii pentru a putea fi traduse \n limbile
44 de lucru ale Comitetului.
Statului Parte i se trimite de asemenea, o invita]ie de a participa la sesiunea ce
urmeaz`, indicând data, ora [i locul unde se vor desf`[ura discu]iile planificate.
Prezentarea raportului
Raportul Statului Parte va fi discutat \n cursul unor \ntâlniri deschise [i publice ale
Comitetului, pe parcursul c`rora vor lua cuvântul atât reprezentan]ii statului cât [i
membrii Comitetului. Sunt reprezentate de asemenea [i organismele [i agen]iile
relevante ale Na]iunilor Unite. Sunt realizate minute/rapoarte sumare ale
\ntrunirilor iar Departamentul Informa]iilor Publice din cadrul Na]iunilor Unite este
invitat s` prezinte aceste proceduri \n cadrul Comunicatelor sale de Pres`.
Mai pot asista \n mod liber la discu]ii ziari[ti, precum [i reprezentan]ii organiza]iilor
neguvernamentale [i orice persoane individuale interesate.
Situa]ia de facto find clarificat` \n scris, \n cadrul discu]iilor ar trebui analizate
„progresele \nregistrate“ precum [i „factorii [i dificult`]ile \ntâlnite“ \n procesul de
implementare a Conven]iei.
Cum scopul \ntregului proces este unul constructiv, trebuie acordat timp suficient
discu]iilor despre „priorit`]ile procesului de implementare“ [i „obiectivelor pentru
viitor“.
Din aceste motive Comitetul apreciaz` ca Statul Parte s` fie reprezentat de o
delega]ie ai c`rei membri sunt \n mod concret [i direct implica]i \n deciziile
strategice din domeniul drepturilor copiilor. Atunci când delega]iile sunt conduse
de o persoan` ce are responsabilitate guvernamental`, este foarte probabil ca
discu]iile s` fie mult mai fructuoase [i s` aib` un impact mai mare asupra
elabor`rii politicilor [i activit`]ilor de implementare.
Dup` o scurt` introducere \n raport, i se solicit` delega]iei statului s` prezinte infor-
ma]ii despre subiectele incluse pe lista ce i-a fost transmis`, \ncepând cu prima
sec]iune a Instruc]iunilor, anume m`surile generale de implementare.
Dup` aceasta \ncepe dialogul. Exist` posibilitatea ca membrii Comitetului s` do-
reasc` s` pun` \ntreb`ri suplimentare sau s` fac` comentarii asupra r`spunsurilor
scrise sau verbale, iar delega]ia poate r`spunde. Discu]ia avanseaz` pas cu pas la
urm`torul grup de subiecte conform Instruc]iunilor.
Statele P`r]i care [i-au exprimat rezerve fa]` de prevederile Conven]iei pot fi \ntre-
bate despre implica]iile acestei pozi]ii \n conformitate cu articolul 51, paragraful 2
din Conven]ie, care stipuleaz` clar c` nu va fi permis` exprimarea unor rezerve
care s` fie incompatibile cu obiectul [i scopul Conven]iei.
Un alt punct de referin]` este recomandarea f`cut` cu ocazia Conferin]ei Mondiale
pentru Drepturile Omului din 1993, [i anume c` rezervele trebuie s` fie formulate
cât mai precis [i concis posibil, iar statele trebuie s` le analizeze \n mod periodic \n
vederea retragerii acestora.

C`tre finalul discu]iei, membrii Comitetului recapituleaz` observa]iile f`cute pe
marginea raportului precum [i discu]iile purtate, putând s` fac`, de asemenea, su-
gestii [i recomand`ri. |n cele din urm`, delega]ia statului este invitat` s` dea o de-
clara]ie final`. Dup` aceasta, \ntr-o [edin]` \nchis`, Comitetul se va pune de acord
[i va redacta \n scris Observa]iile Finale, care vor include sugestii [i recomand`ri.
Dac` se va considera c` informa]iile prezentate nu sunt suficiente sau c` se im-
pune o clarificare suplimentar` a subiectelor discutate, [i se decide ca discu]iile pe
marginea raportului s` fie continuate \ntr-o sesiune ulterioar`, vor fi f`cute Obser-
va]ii Preliminare iar Statul Parte va fi informat \n mod corespunz`tor.
Observa]iile Finale con]in de obicei urm`toarele aspecte: introducere, aspecte po-
zitive (inclusiv progresele realizate), factorii [i dificult`]ile care \mpiedic` imple-
mentarea, principalele subiecte ce constituie motiv de preocupare pentru Comitet,
sugestii [i recomand`ri adresate Statului Parte. Observa]iile Preliminare au de
obicei o structur` similar`, dar se precizeaz` clar c` ele nu au un caracter final.
|n cadrul observa]iilor sale, Comitetul poate solicita Statului Parte informa]ii supli-
mentare, \n conformitate cu articolul 44 din Conven]ie, pentru a putea evalua mai
44
bine situa]ia din Statul Parte.
Va fi stabilit un termen limit` pentru trimiterea acestui material \n scris.
Observa]iile Finale sunt f`cute publice \n ultima zi a sesiunii Comitetului \n care se
adopt` raportul, din care acestea fac parte. O dat` adoptate, acestea sunt puse la
dispozi]ia Statelor P`r]i interesate [i sunt emise ca documente oficiale ale Comite-
tului. |n conformitate cu articolul 44, paragraful 5, din Conven]ie, rapoartele Comi-
tetului sunt trimise Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite, prin intermediul Consi-
liului Economic [i Social pentru a fi examinate, la fiecare doi ani.
|n spiritul articolului 44, paragraful 6, este foarte important ca Observa]iile Finale
s` fie f`cute cunoscute pe scar` larg` \n Statul Parte respectiv. Dac` dore[te, Statul
Parte poate r`spunde oric`reia dintre observa]ii \n contextul oric`ror informa]ii
suplimentare pe care le trimite Comitetului.
C. Procedurile pentru ac]iunile ulterioare
Se presupune c` Statul Parte va r`spunde \ntr-o manier` detaliat` tuturor obser-
va]iilor f`cute de Comitet \n cadrul Observa]iilor Finale, \n urm`torul raport. Comi-
tetul poate men]iona, \n cadrul observa]iilor sale, anumite probleme specifice de
care este interesat [i asupra c`rora dore[te s` primeasc` informa]ii detaliate, \n
mod deosebit.
|n cazurile \n care Comitetul a solicitat informa]ii suplimentare \n conformitate cu
articolul 44, paragraful 4, asemenea informa]ii se vor afla pe ordinea de zi a sesiu-
nii viitoare.
Atunci când o discu]ie pe marginea unui raport al unui Stat Parte se \ncheie cu pre-
zentarea unor Observa]ii Preliminare ale Comitetului, dialogul va continua \n sesiu-
nea viitoare. Observa]iile Preliminare subliniaz` aspectele care vor fi discutate \n
etapa urm`toare [i specific` informa]iile suplimentare solicitate de Comitet, antici-
pat [i \n scris.
|n conformitate cu articolul 45 (b), Comitetul va putea transmite agen]iilor [i
organismelor relevante, inclusiv Centrului pentru Drepturile Omului, orice rapoarte
primite de la Statele P`r]i ce con]in o solicitare sau care indic` nevoia de consul-
tan]` sau de asisten]` tehnic`, al`turi de observa]iile [i sugestiile Comitetului.
Acestea se refer` atât la nevoile legate de procesul de raportare cât [i de progra-
mele de implementare.
Statele pot solicita sprijin de la Programul pentru Servicii de Consultan]` [i Asis-
ten]` Tehnic` al Centrului pentru Drepturile Omului. Aceste solicit`ri pot face
referire la analizele necesare \n vederea ratific`rii sau ader`rii la Conven]ie [i
pentru preg`tirea raportului, precum [i pentru organizarea unor seminarii de pre-
g`tire [i alte activit`]i care au ca scop difuzarea informa]iilor referitoare la princi-
piile [i prevederile Conven]iei, precum [i \ncorporarea acestora \n legisla]ia na]io-

nal` [i \n planurile de ac]iune.
Observa]iile Finale ale Comitetului sunt distribuite tuturor agen]iilor [i organis-
melor relevante din cadrul Na]iunilor Unite, precum [i altor organisme compe-
tente, putând servi ca baz` de discu]ie \n problema cooper`rii interna]ionale.
|n cadrul observa]iilor sale, Comitetul mai poate face referiri speciale legate de ne-
voia de o astfel de cooperare [i de posibilit`]ile de realizare a acesteia.
D. Procedura pentru rapoartele neprezentate la timp
Conven]ia consider` prezentarea rapoartelor la termenul prev`zut ca reprezentând
o obliga]ie \n sine. Comitetul subliniaz` importan]a prezent`rii rapoartelor la
termenele prev`zute.
Se p`streaz` \nregistr`ri despre prezentarea rapoartelor, specificându-se cele care
nu sunt prezentate la timp. Comitetul emite \n mod periodic notific`ri c`tre state
pentru a le reaminti datele la care trebuie s` trimit` aceste rapoarte. O dat` cu
44 aceste notific`ri sunt prezentate [i informa]ii despre posibilitatea statului de a soli-
cita asisten]` tehnic` [i servicii de consultan]` din partea Centrului Na]iunilor
Unite pentru Drepturile Omului.
|n cazul \n care un Stat Parte persist` \n situa]ia de a nu trimite raportul, Comitetul
poate decide analiza situa]iei din ]ara respectiv` \n absen]a unui raport, dar pe baza
tuturor informa]iilor disponibile. Statul Parte va fi informat cu privire la o
asemenea decizie, anticipat fa]` de evenimentul \n sine.
(CRC/C/34).
„Revizuirea“ de c`tre Comitet a proce- mitetul sus]ine timp de o s`pt`mân` o

sului de raportare \ntrunire de Grupului de Lucru anterior
Comitetul a revizuit procedurile de Sesiunii, format din membri ai Comite-
raportare la cea de-a VII-a sa sesiune din tului, pentru a preg`ti examinarea ra-
octombrie 1994, cu inten]ia de a poartelor Statelor P`r]i \n cadrul sesiunii
urm`toare.
„face procedurile curente mai transpa-
rente [i mai accesibile Statelor P`r]i [i Scopul este acela de a permite Comite-
celor interesa]i de procesul de imple- tului s` invite agen]iile specializate,
mentare a Conven]iei, inclusiv agen]iilor UNCEF-ul [i alte „organisme competen-
Na]iunilor Unite [i celorlalte organisme te“ s` consultan]` [i expertiz` pentru
competente cum sunt organiza]iile ne- implementarea Conven]iei (vezi articolul
guvernamentale“. 45, pagina 769). Alte organisme compe-
tente“ includ organiza]iile neguverna-
„Comitetul recomand` cu t`rie Statelor mentale. |ntrunirile Grupului de Lucru
P`r]i s`-i raporteze \n concordan]` cu in- anterioare Sesiunii nu sunt deschise
struc]iunile primite [i la timpul prev`- publicului.
zut“ (Raportul celei de-a VII-a sesiuni,
septembrie/octombrie 1994, CRC/C/ 34, |n cadrul celei de-a XXII-a sesiuni din
Anexa V). 1999, Comitetul a adoptat „Instruc]iunile
pentru participarea partenerilor (organi-
Documentul referitor la revizuirea proce- za]ii neguvernamentale [i exper]ii indi-
durilor de raportare descrie procesul de viduali) \n cadrul Grupului de Lucru an-
examinare a rapoartelor Statelor P`r]i [i terior Sesiunii din cadrul Comitetului
procedurile de follow-up, precum [i pro- pentru Drepturile Copilului“ (vezi caseta
cedurile \n cazul rapoartelor ce nu au de la pagina 766).
fost prezentate la timp (vezi caseta de la
pagina 761 pentru extrase). Aceasta \nseamn` c` informa]iile scrise
trebuie trimise cu dou` luni \nanite, sco-
|ntrunirile Grupului de Lucru anterioare pul fiind acela de a prezenta Comitetului
Sesiunilor „o imagine de ansamblu [i bine docu-
mentate privind modul de implementare
Dup` cum s-a notat la articolul 43 (pa-
a Conven]iei \ntr-o anumit` ]ar`“. Pe
gina 752), cu ocazia fiec`rei sesiuni, Co-
baza informa]iilor primite \n scris, Comi-

tetul emite o invita]ie scris` organiza-
]iilor neguvernamentale selectate \n ve- Grupul organiza]iilor negu-
derea particip`rii la Grupul de Lucru an- vernamentale pentru Con-
terior Sesiunii.
ven]ia cu privire la Drepturile
|n mai 1999, Comitetul a decis s` intro-
duc` sistemul unor „raportori de ]ar`“ Copilului
prin care câte un membru al Comitetului Grupul organiza]iilor neguvernamenta-
este numit raportor pentru fiecare dintre le pentru Conven]ia cu privire la Drep-
rapoartele examinate. Raportorul are turile Copilului promoveaz` implicarea
urm`toarele responsabilit`]i: organiza]iilor neguvernamentale \n
procesul de raportare c`tre Comitetul
s` men]in` contactul [i s` lucreze \n
pentru Drepturile Copilului. Aceasta
colaborare cu persoana numit` din
este o coali]ie ce cuprinde peste 50 de
rândul angaja]ilor secretariatului, de- organiza]ii neguvernamentale interna-
a lungul \ntregului proces; ]ionale care lucreaz` \mpreun` pentru
s` „conduc`“ discu]iile atât \n \ntâl-
nirea preliminar` cât [i pe parcursul
a facilita promovarea, implementarea
[i monitorizarea Conven]iei cu privire la
44
sesiunii; Drepturile Copilului. Grupul organiza]ii-
lor neguvernamentale se \ntrune[te pe-
s` finalizeze elaborarea Listei cu Su-
riodic la Geneva pentru a-[i coordona
biecte de discu]ie care va fi transmis`
ac]iunile [i pentru a-[i planifica strate-
Statului Parte dup` \ntrunirea preli-
giile comune. Exist`, de asemenea, un
minar` Sesiunii Grupului de Lucru;
Grup de Lucru care sus]ine crearea
s` finalizeze [i s` se asigure de cali- unor asocia]ii de organiza]ii neguverna-
tatea observa]iilor [i recomand`rilor mentale ce militeaz` pentru drepturile
finale ce vor fi transmise (Raportul copiilor, la nivel na]ional.
celei de-a XXII-a sesiuni, septembrie/ Grupul organiza]iilor neguvernamen-
octombrie 1999, CRC/C/90, paragraful tale a elaborat un ghid care poate fi uti-
318). lizat ca resurs` \n procesul de raportare
Rezultatul activit`]ii Grupului de Lucru - Ghid pentru Organiza]iile Neguver-
preliminar sesiunii const` \ntr-o „List` namentale referitor la Raportarea c`tre
de Subiecte“ care vor fi abordate cu Sta- Comitetul pentru Drepturile Copilului
tele P`r]i ale c`ror rapoarte vor fi exami- (edi]ia revizuit` din 1998). Acesta este
nate \n sesiunea urm`toare. creat \n scopul de a ajuta organiza]iile
neguvernamentale s` \n]eleag` [i s`
Acestea sunt grupate \n 3 p`r]i:
utilizeze procesul de raportare ca baz`
Partea I este o solicitare de informa]ii pentru implementarea \n continuare a
specifice [i actualizate ce trebuie trimise Conven]iei la nivel na]ional. Grupul or-
de stat \n scris \nainte de procesul de ganiza]iilor ne-guvernamentale poate
examinare; partea a II-a solicit` o scurt` fi contactat la:
aducere la zi a informa]iilor din raportul NGO Group for the Convention on the
ce urmeaz` a fi examinat, cu privire la Rights of the Child
noile legi, institu]ii [i politici; partea a III- c/o Defence for Children International
a este o „list` preliminar`“ cu subiectele (DCI), P.O. Box 88, 1211 Geneva 20,
majore pe care Comitetul dore[te s` le Switzerland; ph. (41) 22 734 0558; fax
abordeze pe parcursul dialogului cu Sta- (41) 22 740 1145; e-mail:
tul Parte, subiecte care nu necesit` un ngo-crc@tiscalinet.ch
r`spuns scris, cu men]iunea c` vor pu-
Rapoartele organiza]iilor neguverna-
tea fi abordate [i alte aspecte \n cursul
mentale
dialogului.
Rapoartele trimise Comitetului de c`tre
Comitetul solicit` Statului Parte s`-i tri-
organiza]iile neguvernamentale, pen-
mit` orice traducere a Conven]iei pe tru a fi analizate de c`tre Grupul de
care a realizat-o, deoarece preg`te[te o Lucru anterior sesiunii sunt disponibile
colec]ie \n diferitele limbi. acum [i online la www.crin.org, excep-
Examinarea rapoartelor Statelor P`r]i tând situa]iile \n care organiza]iile ne-
guvernamentale au precizat c` aceste
Num`rul foarte mare de State P`r]i sem- rapoarte sunt confiden]iale.

Instruc]iuni pentru participarea partenerilor (organiza]ii negu-
vernamentale [i exper]i individuali) la [edin]ele Pre-Sesiune,
ale Grupului de Lucru din cadrul Comitetului pentru Drepturile
Copilului
1. Conform articolului 45(a) din Conven]ie, Comitetul pentru Drepturile Copilului
poate invita agen]iile specializate, UNICEF-ul [i alte organisme competente s`
prezinte opiniile \n calitate de exper]i, cu privire la procesul de implementare a
Conven]iei. Termenul de „alte organisme competente“ desemneaz` organiza]iile
neguvernamentale.
Aceast` Conven]ie este singurul instrument interna]ional din domeniul drepturilor
omului care confer` organiza]iilor neguvernamentale, \n mod expres, un rol \n mo-
nitorizarea implement`rii sale. Comitetul a \ncurajat \n mod sistematic [i constant
44 organiza]iile neguvernamentale s`-i trimit` rapoarte, documente sau alte infor-
ma]ii pentru a-i permite s`-[i formeze o imagine de ansamblu [i bine documentat`
despre modul \n care Conven]ia este implementat` \ntr-o anumit` ]ar`.
Comitetul apreciaz` c`lduros informa]iile scrise primite de la organiza]iile inter-
na]ionale, regionale, na]ionale [i locale. Informa]iile pot fi trimise de c`tre orga-
niza]ii neguvernamentale individuale sau de c`tre asocia]ii na]ionale de organiza]ii
neguvernamentale.
2. |n vederea eficientiz`rii muncii Comitetului, informa]iile scrise furnizate de or-
ganiza]iile neguvernamentale na]ionale, regionale [i interna]ionale trebuie trans-
mise secretariatului Comitetului pentru Drepturile Copilului cu cel pu]in dou` luni
\nainte de \ntrunirile Grupului de Lucru anterioare Sesiunilor. De asemenea, tre-
buie transmise Secretariatului dou`zeci de copii ale fiec`rui document. Organiza-
]iile neguvernamentale trebuie s` specifice, \n mod concret, dac` doresc ca, Comi-
tetul s` p`streze confiden]ialitatea asupra sursei sau informa]iilor transmise.
3. Cererile organiza]iilor neguvernamentale na]ionale, regionale [i interna]ionale
de a participa la [edin]ele Pre-Sesiune ale Grupului de Lucru trebuie s` fie trans-
mise Comitetului prin intermediul Secretariatului sù cu cel pu]in dou` luni \nainte
de demararea activit`]ii Grupului de Lucru anterioare Sesiunii respective.
4. Pe baza informa]iilor scrise ce i-au fost transmise, Comitetul va trimite invita]ii
scrise organiza]iilor neguvernamentale selectate s` participe la lucr`rile Grupului
de Lucru anterior Sesiunii. Comitetul va invita numai acele organiza]ii neguver-
namentale ale c`ror informa]ii sunt deosebit de relevante pentru examinarea ra-
portului Statului Parte respectiv.
Vor avea prioritate partenerii care [i-au trimis informa]iile \n cadrul perioadei de
timp prestabilite, care \[i desf`[oar` activitatea \n Statul Parte [i care pot furniza
informa]ii „la prima mân`“ care s` fie complementare informa]iilor ce sunt deja
disponibile Comitetului. |n cazuri excep]ionale, Comitetul \[i rezerv` dreptul de a li-
mita num`rul partenerilor invita]i.
5. |ntâlnirile Grupului de Lucru al Comitetului anterioare Sesiunii ofer` oportunita-
tea unui dialog unic cu partenerii, inclusiv cu organiza]iile neguvernamentale, re-
feritor la implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului \n Statele
P`r]i. De aceea, Comitetul recomand` partenerilor sì s`-[i limiteze remarcile lor
introductive la maximum 15 minute pentru organiza]iile neguvernamentale care
provin din ]ara respectiv` [i la cinci minute pentru ceilal]i parteneri invita]i, astfel
\ncât membrii Comitetului s` poat` angaja un dialog constructiv cu to]i parti-
cipan]ii la lucr`ri. Remarcile introductive trebuie limitate la eviden]ierea princi-
palelor subiecte abordate \n rapoartele scrise.
Grupul de Lucru dinaintea Sesiunii este o \ntâlnire \nchis` publicului, astfel c` nu
este permis accesul observatorilor“ (CRC/ C/90, Anexa VIII, p. 111).

Extrase din Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copi-
lului pentru elaborarea Rapoartelor Statelor P`r]i la Conven]ie
...
Statelor P`r]i li se solicit`, de asemenea, s` descrie m`surile luate sau avute \n ve-
dere, conform articolului 44, paragraful 6 din Conven]ie, pentru a asigura difuzarea
pe scar` larg` a propriilor rapoarte pentru publicul din ]arile lor“
I. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE
44
...
Statelor li se solicit`, de asemenea, s` descrie m`surile luate sau avute \n vedere,
\n conformitate cu articolul 44, paragraful 6, pentru a asigura difuzarea pe scar`
larg` a propriilor rapoarte pentru publicul din ]arile lor. |n acest sens, v` rug`m s`
preciza]i:
Procesul de elaborare a prezentului raport, indicând gradul de implicare al depar-
tamentelor guvernamentale la nivel central, regional sau local [i, acolo unde este
cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor, precum [i organiza]iile neguverna-
mentale implicate. Trebuie indicat [i num`rul organiza]iilor neguvernamentale
care au participat la preg`tirea acestui raport. Trebuie preciza]i, de asemenea, pa[ii
f`cu]i pentru a publica raportul, pentru a-l traduce [i a-l difuza, \n limbile na]ionale,
locale, ale minorit`]ilor sau ale popula]iilor indigene.
Trebuie indicat num`rul de \ntruniri (cum sunt conferin]ele parlamentare sau gu-
vernamentale, atelierele de lucru, seminariile) care au fost organizate [i num`rul
de emisiuni radio/TV sau de publica]ii \n care raportul a fost explicat, precum [i nu-
m`rul de organiza]ii neguvernamentale care au participat la aceste evenimente pe
parcursul perioadei de raportare;
M`surile adoptate sau avute \n vedere pentru a se asigura difuzarea pe scar` larg`
[i acordarea unei aten]ii sporite rezumatelor discu]iilor [i Observa]iilor Finale
adoptate de Comitet cu referire la raportul prezentat de Statul Parte, incluzând aici
orice dezbateri parlamentare [i orice prezentare a acestora \n mass media.
V` rug`m s` indica]i evenimentele dedicate populariz`rii Observa]iilor Finale [i ale
rezumatelor discu]iilor referitoare la raportul precedent, incluzând [i num`rul de
\ntruniri (cum sunt conferin]ele parlamentare sau guvernamentale, atelierele de
lucru, seminariile) care au fost organizate [i num`rul de emisiuni radio/TV sau de
publica]ii \n care au fost explicate Observa]iile Finale [i rezumatele discu]iilor, pre-
cum [i num`rul de organiza]ii neguvernamentale care au participat la aceste eveni-
mente pe parcursul perioadei de raportare.
natare ale Conven]iei (191 \n Martie 2002) La sfâr[itul fiec`rei sesiuni, Comitetul
a dus la acumularea unei cantit`]i uria[e emite Observa]iile Finale, \n care recapi-
de rapoarte care a[teapt` s` fie examina- tuleaz` [i include toate comentariile [i
te de Comitet. Pentru a \ncerca s` reduc` recomand`rile sale.
acest num`r, Comitetul a decis \n 1999 |ncepând de la a XIX-a sesiune, Comite-
m`rirea la 9 a num`rului de rapoarte pe tul a modificat structura Observa]iilor Fi-
care le va analiza \ntr-o sesiune. nale, f`când leg`tura \ntre „subiectele

problematice“ (care au generat preocu- port dup` fiecare dintre sesiunile sale.
pare) [i „recomand`rile“ relevante, \ntr- Pentru detalii privind documentele des-
o singur` sec]iune (aceast` structur` a pre activit`]ile Comitetului, vezi pagina
fost aplicat` pentru prima dat` \n cadrul 753.
Observa]iilor Finale ale Comitetului pri-
vind Raportul Ecuadorului, din septem- Popularizarea pe scar` larg` a
brie 1998 (Ecuador IRCO, Add.93)).
rapoartelor prezentate con-
|n anumite ocazii, Comitetul solicit` Sta-
form Conven]iei: articolul 44(6)
telor P`r]i s` trimit` informa]ii specifice
cu privire la urm`rile observa]iilor [i re- |n cadrul Observa]iilor Finale, Comitetul
comand`rilor sale. I s-a solicitat Secreta- pentru Drepturile Copilului recomand`
riatului s` p`streze \nregistr`ri detaliate insistent Statului Parte s` asigure dispo-
ale acestor solicit`ri [i s` publice aceste nibilitatea pe scar` larg` a Raportului
liste \n mod periodic (vezi, de exemplu, sù Ini]ial [i a rapoartelor urm`toare,
44 CRC/C/27/Rev.11).
Protocoalele Facultative
precum [i a oric`ror informa]ii supli-
mentare trimise Comitetului, a rezuma-
tului discu]iilor purtate cu membrii Co-
Pentru detalii referitoare la aranjamente- mitetului, precum [i a Observa]iilor Fi-
le f`cute conform celor dou` Protocoale nale ale Comitetului.
Facultative la Conven]ia cu privire la
Paragraful 6 din articolul 44 solicit` Sta-
Drepturile Copilului, vezi paginile 777 [i
telor P`r]i „s` fac` cunoscute pe scar`
783-784.
larg` propriile rapoarte, publicului din
Rapoartele Comitetului ]ara lor“.
Conform articolului 44(5), Comitetul tre- Comitetul a \ndemnat Statele P`r]i s`
buie s` trimit` rapoarte despre activit`- traduc` rapoartele \n limbile adecvate [i
]ile sale Adun`rii Generale, prin interme- s` se asigure c` acestea fac obiectul
diul Consiliului Economic [i Social, din dezbaterilor parlamentare [i sunt luate
doi \n doi ani. Comitetul adopt` un ra- \n considerare de organiza]iile neguver-
namentale.
Articolul 44(6)
A popularizat statul pe scar` larg`:
Raportul sù Ini]ial, precum [i orice alte Rapoarte Periodice?
Orice informa]ii suplimentare trimise Comitetului pentru Drepturile Copilului?
Rezumatele discu]iilor avute cu Comitetul pe marginea Rapoartelor sale
Ini]iale [i Periodice?
Observa]iile Finale ale Comitetului asupra Rapoartelor sale Ini]iale [i
Periodice?
Aceste rapoarte au fost:
Traduse [i difuzate \n limbile na]ionale, locale, minoritare sau indigene?
Dezb`tute \n Parlament?
Discutate [i dezb`tute cu organiza]iile neguvernamentale \n domeniu?

Cooperarea cu
agen]iile [i
celelalte
organisme ale
Na]iunilor Unite
45
Pentru a \ncuraja implementarea efectiv` a Conven]iei [i pentru a \ncuraja cooperarea
interna]ional` \n domeniile tratate \n Conven]ie:
(a) Agen]iile specializate, Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii [i alte organe ale Na]iu-
nilor Unite vor avea dreptul de a fi reprezentate atunci când va fi analizat` implementarea
acelor prevederi din prezenta Conven]ie, care se afl` sub inciden]a mandatului lor. Co-
mitetul poate invita agen]iile specializate, Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii [i alte
organisme competente pe care le consider` corespunz`toare pentru a da avize de specia-
litate \n leg`tur` cu implementarea Conven]iei, \n domeniile care se afl` sub inciden]a
mandatului lor. Comitetul mai poate invita agen]iile specializate, Fondul Na]iunilor Unite
pentru Copii [i alte organisme ale Na]iunilor Unite s` \i trimit` rapoarte referitoare la im-
plementarea Conven]iei \n domeniile care se afl` sub inciden]a mandatului lor;
(b) Comitetul va transmite, dac` va considera adecvat, agen]iilor specializate, Fondului
Na]iunilor Unite pentru Copii [i altor organisme competente, orice rapoarte primite de la
Statele P`r]i con]inând o solicitare sau indicând nevoia de asisten]` sau consultan]` \nso-
]ite, dac` este cazul de observa]iile [i sugestiile Comitetului referitoare la aceste solicit`ri
sau indica]ii;
(c) Comitetul poate recomanda Adun`rii Generale s` solicite Secretarului General ca,
\n numele Adun`rii Generale, s` realizeze studii cu privire la probleme specifice legate de
drepturile copilului;
(d) Comitetul poate face sugestii [i recomand`ri generale pe baza informa]iilor primite,
\n conformitate cu articolele 44 [i 45 din prezenta Conven]ie. Aceste sugestii [i recoman-
d`ri generale vor fie transmise fiec`rui Stat Parte la care se face referire [i vor fi raportate
Adun`rii Generale, al`turi de eventualele comentarii ale Statelor P`r]i.
COOPERAREA CU AGEN}IILE {I CELELALTE ORGANISME ALE NA}IUNILOR UNITE 769

rticolul 45 stabile[te mecanisme nuarie 1993, CRC/C/16, paragrafele 139-
A destinate s` \ncurajeze imple-

mentarea efectiv` a Conven]iei
[i cooperarea interna]ional`,
subliniind rolul agen]iilor specializate, al
UNICEF-ului [i al altor organisme ale
145). Secretariatul Comitetului preg`te[-
te [i p`streaz` o baz` de date actualizat`
ce indic` zonele \n care este necesar`
asisten]a tehnic` [i serviciile de consul-
tan]`, \n conformitate cu Observa]iile
Na]iunilor Unite; acestea sunt abilitate Finale adoptate de Comitet (vezi, de
s` fie reprezentate atunci când vor fi exemplu CRC/C/40/Rev.20, 13 noiembrie
analizate aspectele procesului de imple- 2001).
mentare a Conven]iei care cad sub inci- Articolul 45 (c) abiliteaz` Comitetul s`
den]a mandatului lor. Comitetul poate recomande Adun`rii Generale s` solicite
invita, aceste organisme precum [i „alte Secretarului General realizarea unor
organisme competente“ (despre care se analize, \n numele Adun`rii Generale, pe
consider` c` includ [i agen]iile neguver- tema unor subiecte specifice legate de
namentale adecvate) s`-[i prezinte opi-
45 niile \n calitate de exper]i [i s`-i trimit`
rapoarte (articolul 45(a)); \n Anexa 1 la
drepturile copilului.
A existat de exemplu o propunere a Co-
pagina 790 este prezentat` pe scurt Lista mitetului care a condus la un studiu ma-
agen]iilor Organiza]iei Na]iunilor Unite. jor pe tema Impactului Conflictelor Ar-
Pentru detalii suplimentare privind im- mate asupra Copiilor, realizat de D-na
plicarea acestor organisme \n procesul Graça Machel (CRC/C/16, p. 4; vezi de
de raportare conform Conven]iei, vezi asemenea articolul 38, pagina 688).
articolul 44, pagina 764. Articolul 45(d) abiliteaz` Comitetul s`
Articolul 45(b) solicit` Comitetului s` tri- fac` sugestii [i recomand`ri generale
mit` agen]iilor specializate, UNICEF-ului care vor fi transmise Statelor P`r]i la
[i „altor organe competente“ orice ra- care se face referire [i care vor fi rapor-
poarte primite de la Statele P`r]i care in- tate Adun`rii Generale, \mpreun` cu
clud o solicitare sau indic` nevoia de orice alte comentarii ale Statelor P`r]i.
asisten]` tehnic` sau consultan]`. |n ca- Comitetul a men]ionat \n raportul celei
drul celei de-a III-a sesiuni, Comitetul a de-a II-a sesiuni a sa c` va juca un rol de
decis, ca, atunci când va fi adecvat, s` catalizator \n procesul de elaborare a
indice posibila nevoie de asisten]` teh- agendei de cercetare [i de analiz` a situ-
nic` \n cadrul Observa]iilor sale Finale a]iei drepturilor copilului pe plan inter-
asupra rapoartelor Statelor P`r]i. na]ional (Raportul celei de-a II-a sesiuni,
Atunci când identific` nevoia unui pro- septembrie/octombrie 1992, CRC/C/10,
gram specific de asisten]` sau de con- paragraful 60).
sultan]` tehnic`, Comitetul a indicat c` Articolul 4 din Conven]ie subliniaz` im-
va \ncuraja o \ntâlnire \ntre delega]ia gu- portan]a cooper`rii interna]ionale pen-
vernamental` din Statul Parte [i orga- tru procesul de implementare a Conven-
nismele competente din cadrul Na]iu- ]iei, de asemenea se fac referiri specifice
nilor Unite sau alte organisme compe- la cooperarea interna]ional` \n articolele
tente (Raportul celei de-a III-a sesiuni, ia- 17(b), 23(4), 24(4) [i 28(3).

Prevederi
diverse
privind 46-54
Conven]ia
(pentru textul integral al acestor articole, vezi Anexa 2, paginile 802 [i 803).
Semnarea, ratificarea, aderarea la Conven]ie [i intrarea \n vigoare
Aceste articole prezint` procedurile stabilite pentru semnarea, ratificarea [i aderarea

la Conven]ie, precum [i pentru intrarea acesteia \n vigoare. Conven]ia intr` \n vi-
goare \ntr-un stat \n cea de-a 30-a zi dup` data la care a fost depus instrumentul de
ratificare sau de aderare a statului respectiv. O dat` intrat` \n vigoare, statul \[i asu- 46-49
46-49
m` obliga]ia conform legisla]iei interna]ionale, de a respecta [i de a garanta drep-
turile prev`zute \n Conven]ie.
Amendamente la Conven]ie
Orice Stat Parte poate propune un amendament la Conven]ie, care este trimis
Secretarului General iar acesta \l transmite Statelor P`r]i.
Dac` \n decurs de 4 luni, cel pu]in o treime dintre Statele P`r]i se declar` \n favoarea
organiz`rii unei conferin]e pentru dezbaterea [i votarea propunerii, Secretarul
General va convoca o conferin]`.
Fiecare amendament adoptat cu majoritatea de voturi a Statelor P`r]i prezente la
conferin]` va fi trimis spre aprobare Adun`rii Generale.
50
Dup` ce este aprobat de Adunarea General` [i este acceptat cu o majoritate de dou`
treimi din voturile Statelor P`r]i, amendamentul intr` \n vigoare [i devine obliga-
toriu pentru Statele P`r]i care l-au acceptat.
PREVEDERI DIVERSE PRIVIND CONVEN}IA 771

Rezerve
Rezervele exprimate de Statele P`r]i la momentul ratific`rii sau ader`rii la Conven]ie

sunt transmise Secretarului General [i de aici mai departe tuturor statelor.
Paragraful 2 al articolului 51 subliniaz` c`: „Nu va fi permis` exprimarea unor rezer-
ve incompatibile cu obiectul [i scopul prezentei Conven]ii.” Rezervele exprimate pot
fi retrase oricând, prin \n[tiin]area Secretarului General care la rândul sù informea-
z` celelalte state.
Articolul 2 din Conven]ia de la Viena pentru Dreptul Tratatelor define[te „rezerva”
drept „o declara]ie unilateral`, indiferent de cum este redactat` sau denumit`, f`-
cut` de un stat cu ocazia semn`rii, ratific`rii, accept`rii, aprob`rii sau ader`rii la un
tratat, care implic` excluderea sau modificarea efectelor legale ale anumitor pre-
vederi ale tratatului, la aplicarea acestuia pe teritoriul statului respectiv”.
51 Anumite state fac „declara]ii” care au doar rolul de a clarifica interpretarea acestor
state \n leg`tur` cu o anumit` formulare, dar dac` declara]ia pare „a modifica sau
anula efectele legale ale anumitor prevederi” din Conven]ie, aceasta va fi tratat` ca
o rezerv`.
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, Comitetul pentru Dreptu-
rile Copilului ia not` de faptul c` Conferin]a Mondial` pentru Drepturile Omului
\ncurajeaz` Statele P`r]i s` ia \n considerare revizuirea oric`ror rezerve exprimate,
\n vederea retragerii acestora (A/CONF.157/23, II, paragrafele 5 [i 46).
Instruc]iunile solicit` informa]ii referitoare la situa]ia \n care „Guvernul consider` c`
este necesar s`-[i men]in` rezervele exprimate, dac` este cazul, sau are inten]ia de
a le retrage” (paragraful 11).
Denun]area Conven]iei
Un Stat Parte poate denun]a Conven]ia \n orice moment, printr-o notificare scris`
adresat` Secretarului General; denun]area devine efectiv` un an mai târziu.
52
Depozitarul Conven]iei
Secretarul General este desemnat ca depozitar al Conven]iei.
53
Limbile oficiale
Textul original al Conven]iei \n limbile Arab`, Chinez`, Englez`, Francez`, Rus` [i

54 Spaniol` – toate versiunile fiind considerate autentice \n mod egal – este depus la
Secretarul General.

Protocolul
Facultativ
privind
implicarea copiilor
\n conflicte armate
(pentru versiunea integral` a Protocolului Facultativ, vezi Anexa 2, pagina 804, iar pentru
Instruc]iunile privind elaborarea Rapoartelor, vezi Anexa 3, pagina 827).
rotocolul Facultativ privind impli- vârsta minim` a \nrol`rii pe baz` de
P carea copiilor \n conflicte armate,

la Conven]ia cu privire la Dreptu-
rile Copilului, solicit` statelor
care \l ratific` s` se asigure c` nici o per-
soan` sub vârsta de 18 ani nu este
voluntariat, stabilit` la 15 ani \n Conven-
]ie. Fiecare stat trebuie s` fac` o decla-
ra]ie prin care se angajeaz` s` sta-
bileasc` o vârst` minim` pentru \nro-
larea pe baz` de voluntariat [i \n care s`
recrutat` \n mod obligatoriu \n for]ele descrie m`surile adoptate pentru a ga-
armate [i s` „ia toate m`surile posibile“ ranta c` o astfel de recrutare „nu este
Sumar
pentru ca membrii for]elor lor armate for]at` sau coercitiv`“. |n Preambulul la
sub vârsta de 18 ani s` nu participe di- Protocol se arat` c`, pentru a „consolida
rect la ostilit`]i. De asemenea, statele \n continuare implementarea drepturilor
trebuie s` ia toate m`surile posibile pen- recunoscute \n Conven]ia cu privire la
tru a preveni recrutarea [i folosirea \n Drepturile Copilului, este necesar s` se
ostilit`]i a copiilor sub 18 ani de c`tre intensifice protec]ia copiilor fa]` de im-
grup`rile armate. Statele P`r]i la Proto- plicarea \n conflicte armate“.
colul Facultativ trebuie s` ridice „\n ani“
PROTOCOLUL FACULTATIV PRIVIND IMPLICAREA COPIILOR |N CONFLICTE ARMATE 773

Cadru general dar nu con]ine standardele clare preco-
nizate de Comitetul pentru Drepturile
Protocolul Facultativ a fost adoptat prin Copilului, de multe State P`r]i [i orga-
rezolu]ia Adun`rii Generale a Organiza- niza]ii neguvernamentale care se ocup`
]iei Na]iunilor Unite 54/263 din 25 mai de drepturile copilului (Rapoartele gru-
2000. Pân` \n luna martie 2001, Protoco- pului de lucru formeaz` lucr`rile preg`ti-
lul fusese semnat de 77 state [i ratificat toare ale Protocolului Facultativ. Vezi, de
de 14 state. Protocolul a intrat \n vigoare exemplu, E/CN.4/2000/74).
la 12 februarie 2002, la trei luni de la de-
punerea celui de-al zecelea instrument
de ratificare sau de aderare (articolul Standardele Conven]iei
10).
Conform articolului 38, Statele P`r]i au
|n timpul elabor`rii Conven]iei cu privire urm`toarele obliga]ii:
la Drepturile Copilului, s-a semnalat
preocuparea cu privire la faptul c` arti- s` respecte [i s` asigure respectarea
colul 38 submineaz` anumite standarde normelor de drept interna]ional uma-
existente \n dreptul umanitar interna- nitar aplicabile lor \n conflictele ar-
]ional (pentru discu]ii, vezi articolul 38, mate (\n esen]`, cele patru Conven]ii
pagina 682). Propunerea elabor`rii unui de la Geneva [i cele dou` Protocoale
Protocol Facultativ la Conven]ie a ap`rut Adi]ionale);
\n cadrul primei Dezbateri Generale or- s` ia toate m`surile posibile pentru a
ganizate de Comitetul pentru Drepturile se asigura c`, copiii sub 15 ani nu
Copilului cu privire la „Copiii \n conflic- particip` direct la ostilit`]i;
tele armate“ (5 octombrie 1992).
s` se ab]in` de la a recruta copii sub
Cu ocazia celei de-a III-a sesiuni din ia- 15 ani \n for]ele armate;
nuarie 1993, Comitetul a convenit s`
s` dea prioritate la recrutare persoa-
preg`teasc` un prim proiect de text pen-
nelor cu vârsta cea mai mare din gru-
tru un Protocol Facultativ (vezi Raportul
pul de vârst` 15 – 18 ani;
celei de-a III-a sesiuni, ianuarie 1993,
CRC/C/16, Anexa VII). Cu ocazia celei de- s` ia toate m`surile posibile pentru a
a VI-a sesiuni, \n 1994, Comitetul a apre- asigura protec]ia [i \ngrijirea copiilor
ciat afecta]i de un conflict armat.
„decizia Comisiei pentru Drepturile O- Comitetul pentru Drepturile Copilului a
mului de a institui un grup de lucru cu subliniat, \n raportul privind Dezbaterea
durat` nedeterminat` care s` elaboreze, General` pe marginea „Copiilor \n con-
cu prioritate, un proiect de Protocol Fa- flicte armate“ (vezi articolul 38, pagina
cultativ la Conven]ia cu privire la Drep- 685) [i \n documentele \naintate Grupu-
turile Copilului [i s` foloseasc` ca baz` lui de Lucru care elabora Protocolul Fa-
de discu]ie proiectul preliminar \naintat cultativ, c` efectele conflictelor armate
de Comitetul privind Drepturile Copilu- asupra copiilor ar trebui luate \n con-
lui“ (Raportul celei de-a VI-a sesiuni siderare \n cadrul general oferit de toate
(special`), aprilie 1994, CRC/C/29, p. 4). articolele din Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului; Comitetul a mai
Grupul de lucru s-a reunit \n intervalul
subliniat c` statele trebuie s` ia m`suri
1994 - 2000. Multe State P`r]i la Conven-
pentru a asigura implementarea dreptu-
]ie [i Comitetul pentru Drepturile Copi-
rilor tuturor copiilor afla]i sub jurisdic]ia
lului doreau ca protocolul s` asigure
lor \n timpul conflictelor armate [i c`
protec]ie pentru toate persoanele sub 18
principiile Conven]iei nu pot face
ani \mpotriva oric`rei implic`ri \n ostili-
obiectul unor derog`ri \n timpul con-
t`]i – \n mod direct sau indirect – [i \m-
flictelor armate. Comitetul a ar`tat c`
potriva oric`rei recrut`ri \n for]ele ar-
consider`, având \n vedere defini]ia co-
mate, fie obligatorie, fie voluntar`. S-a
pilului [i principiul interesului superior
dovedit c` era imposibil s` se ajung` la
al copilului, c` nici unui copil sub vârsta
un consens \n aceast` privin]`. Textul
de 18 ani nu ar trebuie s` i se permit` s`
rezultat este un compromis care \mbu-
se implice \n ostilit`]i, fie direct, fie
n`t`]e[te \ntr-adev`r protec]ia asigurat`
indirect, [i c` nici un copil sub 18 ani nu
\n temeiul articolului 38 din Conven]ie,
ar trebui recrutat \n for]ele armate, nici

Declara]ii la ratificarea Protocolului Facultativ
Statele P`r]i la Protocolul Facultativ la Conven]ie trebuie s` fac` o declara]ie pri-
vind vârsta minim` pentru recrutarea pe baz` de voluntariat [i privind garan]iile
implementate pentru a asigura c` recrutarea se realizeaz` efectiv pe baz` de vo-
luntariat. Bangladesh a fost primul stat care a f`cut o astfel de declara]ie:
„|n conformitate cu articolul 3 alin. (2) din [Protocolul Facultativ], guvernul Re-
publicii Populare Bangladesh declar` c` vârsta minim` la care permite recrutarea
pe baz` de voluntariat \n for]ele sale armate este de [aisprezece ani pentru solda]ii
f`r` grad [i de [aptesprezece ani pentru ofi]erii grada]i, cu consim]`mântul infor-
mat al p`rin]ilor sau al reprezentantului legal, f`r` nici o excep]ie.
Guvernul Republicii Populare Bangladesh ofer`, \n continuare, o descriere a garan-
]iilor pe care le-a adoptat pentru a se asigura c` aceast` recrutare nu este nici for]a-
t`, nici coercitiv`:
Procesul de recrutare \n for]ele armate na]ionale se ini]iaz` prin anun]uri \n presa
na]ional` \n media pentru ofi]eri [i pentru alte grade, f`r` nici o excep]ie.
Ini]ierea recru]ilor se realizeaz`, \n mod invariabil, \ntr-un loc public, cum ar fi par-
curile na]ionale, cur]ile [colilor sau alte locuri similare. Participarea publicului la
astfel de programe este binevenit`.
|nainte ca un recrut s` se prezinte, acesta trebuie s` \nainteze o declara]ie scris`
din partea p`rin]ilor sau a reprezentan]ilor sì legali prin care ace[tia consimt la
recrutarea lui. Dac` p`rin]ii sau reprezentantul legal sunt analfabe]i, declara]ia este
verificat` [i contra-semnat` de pre[edintele Uniunii Parishad.
Recrutul trebuie s` prezinte certificatul de na[tere, certificatul de [colarizare [i
foaia matricol` complet`.
To]i recru]ii, fie ei ofi]eri sau de alte grade, trebuie s` se supun` unei examin`ri
medicale riguroase, inclusiv verific`rilor speciale privind pubertatea. Dac` se con-
stat` c` un recrut este \n pre-pubertate, acesta va fi automat respins.
Ofi]erii [i celelalte grade, f`r` excep]ie trebuie s` parcurg` doi ani de preg`tire
obligatorie. Astfel, se garanteaz` faptul c` nu vor fi repartiza]i \n unit`]i combatan-
te \nainte de vârsta de 18 ani. To]i ofi]erii [i celelalte grade trebuie s` fie atent eva-
lua]i \nainte de a fi repartiza]i \n unit`]ile combatante. Printre testele la care sunt
supu[i se num`r` testul privind maturitatea psihologic`, care cuprinde \n]elegerea
elementelor de drept interna]ional privind conflictele armate la toate nivelurile.
Guvernul Republicii Populare Bangladesh declar` c` vor continua s` se aplice, f`r`
excep]ie, verific`ri drastice \n conformitate cu obliga]iile asumate \n temeiul Proto-
colului Facultativ“.
Canada
„Conform articolului 3 alin. (2) din Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, privind implicarea copiilor \n conflicte armate, Canada declar`
urm`toarele:
1. For]ele armate canadiene permit recrutarea pe baz` de voluntariat la vârsta
minim` de 16 ani.
2. For]ele armate canadiene au adoptat urm`toarele garan]ii pentru a asigura fap-
tul c` recrutarea personalului militar sub 18 ani nu este for]at` sau coercitiv`:
(a) toate recrut`rile de personal \n for]ele armate canadiene se realizeaz` pe baz`
de voluntariat. Canada nu practic` recrutarea sau nici o alt` form` de serviciu
for]at sau obligatoriu. |n acest sens, toate campaniile de recrutare ale for]elor
armate canadiene sunt de natur` informativ`. Dac` o persoan` dore[te s` se
al`ture for]elor armate canadiene, aceasta trebuie s` completeze o cerere. Dac`
for]ele armate canadiene \i ofer` un post, persoana \n cauz` nu are obliga]ia de a
accepta postul respectiv;
(b) recrutarea personalului sub 18 ani se realizeaz` cu consim]`mântul informat [i

\n scris al p`rin]ilor sau al reprezentan]ilor legali. Articolul 20 alin. (3) din Legea
Ap`r`rii Na]ionale arat` c` «o persoan` sub vârsta de optsprezece ani nu va fi
\nrolat` f`r` consim]`mântul unuia din p`rin]i sau al reprezentantului legal al
acesteia»;
(c) membrii personalului sub vârsta de 18 ani sunt complet informa]i cu privire la
sarcinile pe care le implic` serviciul militar. Printre altele, for]ele armate canadiene
ofer` o serie de bro[uri [i de filme documentare informative privind sarcinile im-
plicate de serviciul militar pentru cei care doresc s` se al`ture for]elor armate
canadiene; [i
(d) personalul sub vârsta de 18 ani trebuie s` furnizeze dovezi solide ale vârstei
\nainte de a fi acceptat \n serviciul militar na]ional. Pentru a face dovada vârstei,
candida]ii trebuie s` prezinte un document legal recunoscut, adic` certificatul de
na[tere sau certificatul de botez \n original sau \n copie legalizat`“
prin recrutare obligatorie, nici prin \nro- rale identificate de Comitetul pentru
lare voluntar`. Drepturile Copilului ca fiind ne-discrimi-
narea (articolul 2), interesul superior al
copilului (articolul 3), dreptul la via]`,
Dispozi]iile Protocolului Facul- supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`-
sura posibilului (articolul 6) [i respecta-
tativ rea opiniilor copilului (articolul 12).
Din preambul [i din alte dispozi]ii rezult` La ratificarea sau aderarea la Protocol,
clar c` implementarea Protocolului Fa- orice stat trebuie s` fac` o declara]ie de
cultativ trebuie s` se realizeze având \n angajament \n care s` precizeze vârsta
vedere Conven]ia cu privire la Drepturile de la care permite recrutarea pe baz` de
Copilului. voluntariat [i \n care s` descrie garan]ii-
Articolul 1 impune Statelor P`r]i la Pro- le adoptate „pentru a se asigura c` ast-
tocol „s` \ntreprind` toate m`surile po- fel de recrut`ri nu sunt for]ate sau coer-
sibile“ pentru a garanta c` membrii for- citive“. Statele \[i pot reafirma declara-
]elor lor armate care nu au \mplinit vârs- ]iile \n orice moment, prin notificarea
ta de 18 ani nu particip` direct la ostili- Secretariatului General.
t`]i. Articolul 2 solicit` statelor s` se asi- Garan]iile \n cauz` trebuie s` asigure cel
gure c` persoanele sub 18 ani nu sunt pu]in c`:
recrutate \n mod obligatoriu \n for]ele recrutarea se realizeaz` \ntr-adev`r
lor armate. Articolul 3 prevede ca statele pe baz` de voluntariat;
s` ridice vârsta minim` „\n ani“ pentru
recrutarea pe baz` de voluntariat \n for- recrutarea se realizeaz` cu consim-
]ele lor armate na]ionale fa]` de vârsta ]`mântul informat al p`rin]ilor sau al
indicat` \n articolul 38 din Conven]ie. reprezentan]ilor legali;
Dup` cum s-a ar`tat anterior, articolul 38 persoanele \n cauz` sunt complet in-
alin. (3) solicit` statelor s` nu recruteze formate cu privire la sarcinile pe care
nici o persoan` care nu a \mplinit vârsta le implic` serviciul militar;
de 15 ani, iar la recrutarea persoanelor
se prezint` dovezi solide ale vârstei,
din categoria de vârst` 15 – 18 ani, s`
\nainte de acceptarea unei persoane
\ncerce s` acorde prioritate celor cu
\n serviciul militar na]ional.
vârst` mai mare. Conform articolului 3
din Protocol, Statele P`r]i trebuie s` ]in` Singura excep]ie la cerin]a privind cre[-
cont de principiile prev`zute \n articolul terea vârstei este faptul c` aceasta nu se
38 din Conven]ie [i s` recunoasc` c` „\n aplic` \n [colile „administrate de sau
temeiul Conven]iei, persoanele sub 18 aflate sub controlul for]elor armate ale
ani au dreptul la o protec]ie special`“. Statelor P`r]i, respectându-se \n acela[i
timp articolele 28 [i 29 din Conven]ia cu
Aceast` ultim` cerin]`, subliniaz` \n
privire la Drepturile Copilului“. Articolul
mod special, faptul c` Protocolul Facul-
28 impune ca disciplina [colar` s` fie
tativ trebuie interpretat având \n vedere
aplicat` \n mod consecvent cu demnita-
Conven]ia, [i mai ales principiile gene-

tea uman` a copilului [i \n conformitate viciu“. |n sensul articolului 39 din Con-
cu Conven]ia, iar articolul 29 stabile[te ven]ie, astfel de persoane trebuie s` be-
\n detaliu obiectivele educa]iei (vezi neficieze, dac` este necesar, de \ntregul
paginile 487 [i 519). sprijin adecvat pentru recuperarea lor fi-
Articolul 4 se refer` la grup`rile armate zic` [i psihologic`, precum [i pentru
diferite de for]ele armate ale statelor: reinser]ia lor social`. Articolul 7 prevede
acestea nu trebuie „\n nici \ntr-un caz, s` cooperarea interna]ional` pentru imple-
recruteze sau s` foloseasc` \n ostilit`]i mentarea Protocolului, inclusiv prin
persoane sub vârsta de 18 ani“. Statele intermediul cooper`rii tehnice [i al aju-
trebuie s` ia toate m`surile posibile pen- torului financiar. Celelalte articole pre-
tru a preveni acest lucru, inclusiv m`su- v`d procedurile de prezentare a rapoar-
rile legislative necesare pentru a inter- telor, de ratificare, aderare [i denun]are,
zice [i a incrimina astfel de practici (arti- de intrare \n vigoare [i de modificare a
colul \n cauz` prevede c` aplicarea sa nu Protocolului (vezi versiunea in extenso
afecteaz` statutul legal al nici uneia \n Anexa 2, pagina804).
dintre p`r]ile implicate \ntr-un conflict Obliga]ii de prezentare de rapoarte con-
armat). form Protocolului Facultativ
Articolul 5, care reflect` con]inutul arti- Statele P`r]i la Protocol trebuie s` pre-
colului 41 din Conven]ie, arat` c` nici o zinte Comitetului pentru Drepturile Co-
dispozi]ie a Protocolului nu poate fi in- pilului un raport ini]ial \n termen de doi
terpretat` ca aducând atingere dispozi- ani, „care s` ofere informa]ii compre-
]iilor de drept na]ional sau interna]ional hensive privind m`surile adoptate pen-
care sunt „mai favorabile pentru reali- tru implementarea dispozi]iilor Pro-
zarea drepturilor copilului“. tocolului, inclusiv m`surile luate pentru
Articolul 6 prevede obliga]iile generale implementarea dispozi]iilor privind par-
de implementare: Statele P`r]i trebuie ticiparea [i recrutarea“ (articolul 8).
s` ia „toate m`surile necesare legislati- Comitetul a adoptat Instruc]iunile pri-
ve, administrative [i de alt` natur`“ pen- vind elaborarea Rapoartelor Ini]iale con-
tru a asigura implementarea efectiv` a form Protocolului Facultativ \n octom-
protocolului. Ca o reflectare a articolului brie 2001 (pentru textul acestuia, vezi
42 din Conven]ie, statele se oblig` s` Anexa 3, pagina 827). Prin urmare, Sta-
fac` principiile [i dispozi]iile Protocolu- tele P`r]i vor include orice informa]ii
lui „cunoscute [i promovate pe scar` suplimentare privind implementarea
larg`, prin mijloace adecvate, atât pen- Protocolului \n rapoartele pe care le
tru adul]i cât [i pentru copii“. |n ultimul \nainteaz` din cinci \n cinci ani Comite-
aliniat din Preambulul Protocolului se tului, \n temeiul Conven]iei cu privire la
arat` c` Statele P`r]i \ncurajeaz` „par- Drepturile Copilului. Comitetul poate so-
ticiparea comunit`]ii [i, \n special, a co- licita informa]ii suplimentare. |n articolul
piilor [i a victimelor copii la programe 8 se mai arat` c` „Alte State P`r]i la
de diseminare a informa]iilor [i de educ- Protocol \nainteaz` un raport din cinci \n
a]ie privind implementarea Protocolu- cinci ani“. Articolul 9 arat` c` Protocolul
lui.“ Al treilea paragraf din articolul 6 este deschis spre ratificare sau aderare
solicit` statelor s` ia toate m`surile po- „oric`rui stat“; astfel, statele care nu
sibile pentru a garanta c` persoanele re- sunt State P`r]i la Conven]ia cu privire la
crutate sau folosite \n ostilit`]i contrar Drepturile Copilului (\n prezent, Somalia
prevederilor Protocolului sunt „demobi- [i Statele Unite ale Americii) pot deveni
lizate sau eliberate \n alt mod din ser- State P`r]i la Protocolul Facultativ.

Lista de Control a Procesului de Implementare

Au fost luate m`surile generale corespunz`toare de implementare \n raport cu
Protocolul Facultativ privind implicarea copiilor \n conflicte armate, incluzând:
identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile de la toate
nivelurile guvernamentale (Protocolul Facultativ este relevant pentru departamen-
tele de ap`rare, afaceri externe, de interne, de educa]ie [i de protec]ie social`)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din cadrul
societ`]ii civile?
o analiz` ampl`, care s` garanteze c` toate dispozi]iile legislative, politicile [i practi-
cile sunt compatibile cu Protocolul Facultativ, pentru to]i copiii din toate segmentele
jurisdic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a protocolului
care s` cuprind`, dac` este cazul, identificarea obiectivelor [i a indicatorilor
de progres?
care s` nu afecteze nici o prevedere care este mai favorabil` pentru
respectarea drepturilor copilului?
care s` recunoasc` alte standarde interna]ional relevante?
care s` implice - atunci când este necesar - cooperarea interna]ional` \n
conformitate cu articolul 7 din Protocolul Facultativ?
(Astfel de m`suri pot fi parte a unei strategii guvernamentale generale pentru im-
plementarea Conven]iei [i a Protocolului Facultativ)
dezvoltarea mecanismelor de monitorizare [i evaluare?
popularizarea pe scar` larg` a implica]iilor Protocolului Facultativ \n rândul adul]ilor
[i copiilor?
[tientizare (\n raport cu Protocolul Facultativ, aceste ac]iuni pot cuprinde formarea
tuturor membrilor for]elor armate, inclusiv ai for]elor de men]inere a p`cii, a asis-
ten]ilor sociali, a personalului organiza]iilor de ajutorare, a psihologilor [i a perso-
nalului medical)?
Probleme specifice \n implementarea Protocolului Facultativ

Statul garanteaz` c` persoanele sub 18 ani, care fac parte din for]ele sale armate nu
particip` direct la ostilit`]i?
Statul garanteaz` c` persoanele sub 18 ani nu sunt recrutate \n mod obligatoriu \n
for]ele sale armate?
A ridicat statul vârsta „\n ani“ pentru recrutarea pe baz` de voluntariat \n for]ele sale
armate na]ionale, fa]` de vârsta prev`zut` \n articolul 38 din Conven]ie?
A depus statul o declara]ie de angajament \n care s` stabileasc` vârsta minim` de
recrutare pe baz` de voluntariat [i s` descrie garan]iile adoptate pentru a se asigura
c` aceast` recrutare nu este for]at` sau coercitiv`?
Aceste garan]ii asigur` cel pu]in c`:
recrutarea este \ntr-adev`r voluntar`?

Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX
c` recrutarea se realizeaz` cu consim]`mântul informat al p`rin]ilor sau al

reprezentan]ilor legali/tutorilor copilului?
cei implica]i sunt complet informa]i cu privire la sarcinile pe care le implic`
serviciul militar?
cei implica]i prezint` dovezi solide ale vârstei lor \nainte de a fi accepta]i?
Statul va revizui \n continuare vârsta de recrutare pe baz` de voluntariat, \n vederea
cre[terii acesteia \n urm`torii ani?
Statul ia toate m`surile posibile pentru a preveni recrutarea sau folosirea \n ostilit`]i
a persoanelor sub 18 ani de c`tre alte grup`ri armate?
Statul a adoptat m`suri legislative pentru a interzice [i a incrimina astfel de practici
de c`tre alte grup`ri armate?
Statul se asigur` c` to]i copiii afla]i sub jurisdic]ia sa, recruta]i sau folosi]i \n ostilit`]i
contrar dispozi]iilor Protocolului, sunt demobiliza]i sau elibera]i din serviciu?
Statul se asigur` c` ace[ti copii beneficiaz`, dac` este cazul, de tot sprijinul adecvat
pentru recuperarea lor fizic` [i psihologic`, precum [i pentru reinser]ia lor social`?
De re]inut: Protocolul Facultativ privind implicarea copiilor \n conflicte armate nu

trebuie interpretat \n mod izolat fa]` de Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului.
Conven]ia este indivizibil`, iar articolele acesteia sunt interdependente.
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare este legat` de cea a Protocolului facultativ sunt:
Articolul 35: r`pirea [i traficul
Articolul 37: protec]ia \mpotriva torturii, a tratamentelor sau a pedepselor crude, inu-
mane sau degradante
Articolul 39: \ngrijirea \n scopul reabilit`rii victimelor conflictelor armate

Protocolul Facultativ
privind
vânzarea
de copii,
prostitu]ia copiilor [i
pornografia infantil`
(pentru versiunea complet` a Protocolului Facultativ, vezi Anexa 2, pagina 807, iar pentru
Instruc]iunile privind elaborarea Rapoartele, vezi Anexa 3, pagina 830).
n Protocolul Facultativ la Conven]ia lor nu a fost sus]inut` nici de Comitetul
| cu privire la Drepturile Copilului pri-

vind vânzarea de copii, prostitu]ia co-
piilor [i pornografia infantil` se defi-
ne[te semnifica]ia vânz`rii copiilor, a
prostitu]iei copiilor [i a pornografiei in-
pentru Drepturile Copilului [i nici de un
num`r semnificativ de ONG-uri care
activeaz` \n acest domeniu. S-a
considerat c` aceste aspecte fuseser`
deja abordate \n Conven]ie, c` ele nu
fantile [i li se solicit` statelor care rati- trebuie privite \n mod izolat ci holisticl,
fic` Protocolul s` ia toate m`surile po- \n contextul gamei largi de drepturi ale
sibile, pentru a incrimina aceste fapte omului aplicabile copilului, precum [i c`
(s` fie prev`zute de legea penal` ca in- eforturile ar trebuie mai degrab` cana-
frac]iuni) [i pentru a-i urm`ri penal pe lizate \n sensul consolid`rii punerii \n Sumar
infractori pe plan intern, urm`rirea pe- aplicare a drepturilor existente decât \n
nal` a infractorilor \n afara grani]elor vederea cre`rii unor noi instrumente. Cu
]`rii r`mânând la latitudinea statului res- toate acestea, dorin]a de a atribui res-
pectiv. Protocolul soliicit` ca, copiii afla]i ponsabilit`]i mai detaliate statelor pen-
\n astfel de situa]ii s` fie trata]i cu uma- tru a aborda aceste forme de abuz asu-
nism, \n vederea reabilit`rii lor sociale. pra copiilor, \n special \n vederea urm`-
Spre deosebire de Protocolul Facultativ ririi penale [i a extr`d`rii celor care prac-
privind implicarea copiilor \n conflicte tic` „turismul sexual“, a dus \n cele din
armate, propunerea unui Protocol Facul- urm` la adoptarea acestui Protocol Fa-
tativ privind exploatarea sexual` a copii- cultativ.
PROTOCOLUL FACULTATIV PRIVIND VÂNZAREA DE COPII, PROSTITU}IA COPIILOR {I PORNOGRAFIA INFANTIL~ 781
Cadru general Protocolul Facultativ cuprinde o serie de
propuneri care au fost formulate la Pri-
Ac]iunile cu scopul de a aborda exploa- mul Congres Mondial |mpotriva Exploa-
tarea sexual` a copiilor \n scopuri co- t`rii Sexuale a Copiilor \n Scopuri Co-
merciale au \nceput \n anii 1990 [i sunt merciale, care a avut loc \n 1996 la
descrise \n detaliu \n articolul 34 (pagina Stockholm (Suedia). Ca urmare a acestui
609). |n acel an, a fost numit un Raportor congres s-a emis o Declara]ie [i o Agen-
Special pentru vânzarea de copii, d` de Ac]iune pe baza Conven]iei (vezi
prostitu]ia copiilor [i pornografia infan- pagina 615) prin care statele erau \ncu-
til` care avea sarcina de a analiza pro- rajate s` preg`teasc` agende na]ionale
gresele interna]ionale [i na]ionale \n cu obiectivele stabilite \n acest sens [i cu
acest sens [i de a formula recomand`ri un calendar de punere \n aplicare a
detaliate. acestor obiective pân` \n anul 2000. |n
|n 1992, Comisia pentru Drepturile Omu- special, Congresul s-a concentrat asupra
lui a adoptat Programe de Ac]iune \n problemelor legate de turismul sexual
acest domeniu, formulând recomand`ri care impuneau existen]a unei legisla]ii
asupra unei mai mari con[tientiz`ri a penale cu aplicabilitate extra-teritorial`.
problemei de c`tre publicul larg [i asu- Conven]ia ILO privind cele mai grave
pra sprijinului social pentru „copiii vic- forme de munc` a copiilor (nr. 182) a
time“ [i „supravie]uitori“, acesta fiind fost adoptat` \n 1999. Aceste „cele mai
termenul preferat de mai multe ONG- grave forme de munc` a copiilor“ cu-
uri, precum [i asupra reformelor legis- prind toate formele de vânzare a copii-
lative. Au fost \ncurajate diferite forme lor, prostitu]ia copiilor [i pornografia in-
de cooperare \ntre agen]iile \ns`rcinate fantil` (vezi Anexa 2, pagina 807 [i dis-
cu aplicarea legii \n domeniul traficului cu]ia de la pagina 578). |n paralel cu
transfrontalier, al`turi de instituirea acest Protocol Facultativ, s-a elaborat
unor grupuri speciale de ac]iune inter- Protocolul pentru Prevenirea, Reprima-
guvernamentale care s` promoveze rea [i Pedepsirea Traficului de Persoane,
anumite m`suri \n colaborare cu orga- \n Special al Femeilor [i Copiilor, care
niza]iile neguvernamentale din domeniu venea \n completarea Conven]iei Orga-
(Rezolu]ia Comisiei pentru Drepturile niza]iei Na]iunilor Unite |mpotriva Crimi-
Omului 1992/74, 5 martie 1992). |n 1994, nalit`]ii Organizate Transna]ionale.
Comisia pentru Drepturile Omului a Acesta a fost adoptat de Adunarea Ge-
creat un grup de lucru pe perioad` ne- neral` a Organiza]iei Na]iunilor Unite \n
determinat` care urma s` elaboreze li- anul 2000 (pentru comentarii, vezi pa-
niile directoare ale unui poten]ial proto- gina 621. Pentru textul complet, vezi
col privind vânzarea copiilor [i exploata- Anexa 4, pagina 879).
rea sexual` a acestora \n scopuri comer-
ciale. Dup` cum s-a ar`tat anterior, pro-
punerea unui protocol facultativ privind Dispozi]iile Protocolului
aceste aspecte nu s-a bucurat de o sus]i-
nere deosebit de entuziast` nici din par- Articolul 1 prevede interzicerea vânz`rii
tea Comitetului, nici din partea unui de copii, prostitu]iei copiilor [i porno-
num`r semnificativ de organiza]ii care grafiei infantile.
activau pentru prevenirea exploat`rii Articolul 2 define[te semnifica]ia fie-
sexuale a copiilor (de exemplu, vezi Ra- c`ruia dintre ace[ti termeni. |n ceea ce
portul celei de-a XI-a sesiuni, ianuarie prive[te defini]ia „pornografiei“, Suedia
1996, CRC/C/50). a declarat la semnarea Protocolului
Protocolul Facultativ a fost adoptat prin Facultativ c`, cuvintele „orice reprezen-
rezolu]ia Adun`rii Generale a Organiza- tare“ ar trebui interpretate ca \nsem-
]iei Na]iunilor Unite 54/263 din 25 mai nând doar „reprezentare vizual`“ (adic`,
2000. Pân` \n luna martie 2001, Protoco- de exemplu, descrierile scrise ale sexu-
lul fusese semnat de 76 state [i ratificat lui cu copii nu ar fi incluse aici).
de 17. Protocolul a intrat \n vigoare la 18 Articolul 3 ofer` detalii suplimentare –
ianuarie 2002, la trei luni de la depune- de exemplu, referitor la faptul c` vânza-
rea celui de-al zecelea instrument de rea copiilor implic` aspecte cum sunt
ratificare sau de aderare (articolul 14). traficul de organe ale copiilor, munca

for]at` a copiilor sau inducerea necores- cooperare cu celelalte state \n privin]a
punz`toare a consim]`mântului p`rin- urm`ririi penale a infractorilor. Articolul
]ilor pentru adop]ia unui copil – [i pre- 7 prevede confiscarea bunurilor [i a pro-
vede ca toate aceste activit`]i s` fie con- fiturilor [i \nchiderea oric`ror loca]ii
siderate infrac]iuni, fie c` sunt comise la unde s-au comis astfel de infrac]iuni.
nivel na]ional sau trans-na]ional, [i s` fie Articolul 8 abordeaz` nevoia de a pro-
sanc]ionate \n mod corespunz`tor, iar teja copiii victime sau supravie]uitorii \n
statele s` adopte m`suri pentru a ga- cauz`. Se arat` aici c` interesul superior
ranta aplicarea acestor prevederi. Aces- al copiilor trebuie s` constituie „ra]iunea
te m`suri includ garantarea faptului c` primordial`“ a sistemului de urm`rire
„persoanele juridice“ – cum ar fi societ`- penal` (mai degrab` decât „un aspect
]ile de cinematografie sau editurile de importan]` major`“, a[a cum este
implicate \n activit`]i pornografice – r`s- considerat \n majoritatea cazurilor civile
pund \n justi]ie dac` sunt implicate \n \n care sunt implica]i copii) [i c` trebuie
comiterea acestor infrac]iuni. s` se asigure programe de formare spe-
|n ultimul aliniat se prevede c` statele cializat` pentru persoanele care lucreaz`
trebuie s` ia m`suri pentru a asigura cu copiii victime. F`r` a aduce atingere
respectarea instrumentelor privind a- dreptului inculpa]ilor la un proces co-
dop]ia interna]ional`. Principalul instru- rect, sistemul de urm`rire penal` trebuie
ment multilateral este Conven]ia de la s` \i sus]in` pe copii prin:
Haga asupra Protec]iei copiilor [i Coo- adaptarea procedurilor care s` aib`
per`rii \n Materia Adop]iei Interna- \n vedere vulnerabilitatea [i nevoile
]ionale, dar desigur acest lucru nu con- speciale ale copiilor (de exemplu,
teaz` \n ]`rile care nu au ratificat Con- prin folosirea unor dovezi video) [i
ven]ia de la Haga. Totu[i, defini]ia „vân- asigurarea serviciilor adecvate de su-
z`rii copiilor“ din articolul 2 ar trebui s` port;
garanteze c` orice aspect al unei adop]ii
\ntreprins` pentru a ob]ine profit, con- informarea lor complet` asupra ca-
stituie infrac]iune. zului [i a drepturilor lor;
Articolul 4 se refer` la limitele jurisdic]iei luarea \n considerare a opiniilor, ne-
asupra acestor infrac]iuni. Statul trebuie voilor [i preocup`rilor/temerilor lor \n
s` incrimineze astfel de infrac]iuni cadrul oric`ror proceduri care le afec-
atunci când sunt comise pe teritoriul sù teaz` interesele personale (de exem-
[i trebuie, de asemenea, s` urm`reasc` plu, prin luarea deciziei de a nu ini]ia
penal un cet`]ean strìn care se pre- urm`rirea penal`);
supune c` a comis o astfel de infrac]iune protejarea identit`]ii [i a vie]ii lor
dac` refuz` s` extr`deze-l. Statele \[i pot private;
extinde jurisdic]ia pentru a cuprinde atât
asigurarea oric`rei forme de protec-
infrac]iunile care sunt comise \n strìn`-
]ie care le este necesar` lor [i familii-
tate de un cet`]ean al lor (sau de unul
lor lor;
din reziden]ii lor permanen]i), cât [i in-
frac]iunile comise asupra unuia din cet`- evitarea oric`ror amân`ri nejustifica-
]enii lor când acesta se afl` \n strì- te \n solu]ionarea cazului \n execu-
n`tate. tarea hot`rârilor judec`tore[ti [i \n
ob]inerea daunelor;
Articolul 5 se refer` la extr`dare. Infrac-
]iunile cuprinse \n acest protocol trebuie Statul trebuie, de asemenea, s` asigure
s` fie incluse \n toate tratatele privind garan]iile necesare pentru persoanele [i
extr`darea, iar, \n absen]a unui astfel de organiza]iile care lucreaz` cu copiii vic-
tratat specific, statele pot recurge la Pro- time. Articolul 8 prevede, de asemenea,
tocol ca baz` legal` pentru efectuarea c` nici o incertitudine privind vârsta co-
extr`d`rii. Dac` extr`darea este refuza- pilului nu trebuie s` \mpiedice declan-
t`, statul care a ratificat Protocolul tre- [area anchetei penale. Acest articol nu
buie s` \ncerce s` ob]in` urm`rirea pe- con]ine nici o prevedere asupra dezincri-
nal` a presupusului infractor \n statul \n min`rii copiilor victime – de exemplu,
care s-a comis infrac]iunea. prin oferirea imunit`]ii \mpotriva urm`-
ririi penale copiilor care se prostitueaz`.
Articolul 6 solicit` un nivel maxim de
Aceasta este o problem` controversat`:
cei care propun non-incriminarea sus]in nea, nevoia de a aborda cauzele pro-
c` copiii implica]i \n prostitu]ie ar trebui funde ale infrac]iunilor, cum ar fi s`r`cia
trata]i ca victime ale abuzului asupra [i subdezvoltarea.
copiilor; al]ii sus]in c` non-incriminarea Articolul 11 este similar cu articolul 41
prostitu]iei copiilor va \ncuraja o [i mai din Conven]ie, prev`zând faptul c` pro-
mare exploatare a minorilor [i c`, copiii tocolul nu poate \mpiedica adoptarea
mai mari, care au atins vârsta legal` unor m`suri care sunt mai favorabile
pentru consim]`mânt [i r`spunderea pentru respectarea drepturilor copilului.
penal`, ar trebui s` r`spund` \n acela[i Ca [i \n cazul Conven]iei, articolul 12
mod ca [i adul]ii. prevede c` statele trebuie s` prezinte ra-
|n articolul 9, statelor li se solicit` s` ia poarte complete privind punerea \n apli-
m`suri de prevenire a acestor infrac]iu- care a Protocolului, c`tre Comitet, \n ter-
ni, inclusiv interzicerea publicit`]ii, [i s` men de doi ani de la ratificarea acestuia.
disemineze informa]ii privind efectele Apoi, rapoartele \n temeiul Protocolului
negative ale acestui tip de infrac]iuni [i pot fi incluse \n rapoartele periodice, pe
privind m`surile de prevenire, atât pu- care statele le prezint` din cinci \n cinci
blicului larg, cât [i copiilor (trebuie \n- ani, conform Conven]iei. Comitetul a
curajat` participarea copiilor \n acest adoptat Instruc]iunile pentru elaborarea
proces). Acest articol oblig` statele s` se rapoartelor ini]iale \n temeiul Protoco-
asigure c` victimele copii beneficiaz` de lului Facultativ \n octombrie 2001 (pen-
reabilitare social` [i de accesul la tru textul acestora, vezi Anexa 3, pagina
proceduri de ob]inere de compensa]ii. 830).
Conform articolului 10, statele trebuie s` |n celelalte articole se reglementeaz` ra-
\ntreprind` toate ac]iunile necesare pen- tificarea, implementarea, denun]`rile [i
tru o colaborare eficient` transfron- amendamentele, \n raport cu celelalte
talier` \n vederea prevenirii, depist`rii [i tratate privind drepturile omului; ab-
pedepsirii celor care se fac vinova]i de sen]a unor dispozi]ii privind exprimarea
vânzarea copiilor, de pornografie cu co- unei rezerve nu \nseamn` c` un stat nu
pii [i de prostituarea copiilor, precum [i poate s` \[i exprime rezerve \n momen-
\n vederea reabilit`rii sociale a copiilor tul ratific`rii.
victime. Aici se men]ioneaz`, de aseme-

Lista de Control a Procesului de Implementare

Au fost luate m`surile generale corespunz`toare de implementare a Protocolului Fa-
cultativ privind vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`, in-
cluzând:
identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iile responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (Protocolul Facultativ este relevant pentru depertamentele
de justi]ie, afaceri externe, interne, munc`, educa]ie, protec]ie social` [i s`n`tate)?
identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din ca-
drul societ`]ii civile?
o analiz` ampl` care s` garanteze c` toate dispozi]iile legislative, politicile [i prac-
ticile sunt compatibile cu Protocolul Facultativ, pentru to]i copiii din toate segmen-
tele jurisdic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a protocolului:
care s` includ`, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
care s` nu afecteze nici o prevedere care este mai favorabil` pentru
respectarea drepturilor copilului?
care s` recunoasc` alte standarde interna]ional relevante?
care s` implice cooperarea interna]ional`, dac` este necesar?
(Astfel de m`suri pot fi parte a unei strategii guvernamentale generale pentru imple-
mentarea Conven]iei \n ansamblu)
dezvoltarea mecanismelor de monitorizare [i evaluare?
popularizarea pe scar` larg` a implica]iilor Protocolului Facultativ \n rândul adul]ilor
[i copiilor?
[tientizare (\n raport cu Protocolul Facultativ, aceste ac]iuni pot cuprinde formarea
agen]ilor de poli]ie, a personalului vamal, a magistra]ilor, a asisten]ilor sociali, a
personalului agen]iilor de adop]ii [i a personalului medical)?
Aspecte specifice legate de implementarea Protocolului Facultativ

Sunt toate formele de vânzare a copiilor – adic` tranzac]iile prin care un copil este
transferat de c`tre orice persoan` sau grup de persoane unei alte persoane sau unui
alt grup contra unei pl`]i – considerate infrac]iuni conform legisla]iei na]ionale?
Constituie infrac]iune oferirea, livrarea sau acceptarea unui copil \n scopul:
exploat`rii sexuale a copilului?
trafic`rii organelor copilului pentru a se ob]ine profit?
implic`rii copilului \n munc` for]at`?
Constituie infrac]iune inducerea consim]`mântului \ntr-un mod necorespunz`tor,
de c`tre un intermediar, \n vederea adopt`rii unui copil?
Constituie infrac]iune oferirea, ob]inerea, procurarea sau livrarea unui copil \n vede-
rea prostitu`rii acestuia (folosirea copilului \n activit`]i sexuale contra oric`rei forme
de câ[tig)?
Constituie infrac]iune producerea, distribuirea, diseminarea, importul, exportul, ofe-
rirea, vânzarea sau posesiunea \n oricare din aceste scopuri a materialelor porno-
grafice cu copii (orice reprezentare a unui copil implicat \n orice activitate sexual`
sau orice reprezentare a organelor sexuale ale copiilor, \n scop sexual)?
Exist` sanc]iuni corespunz`toare pentru aceste infrac]iuni, care s` reflecte natura
grav` a acestora?
Exist` dispozi]ii pentru sechestrarea sau confiscarea oric`ror bunuri legate de aces-
te infrac]iuni sau a veniturilor realizate ca urmare a acestora?
Exist` m`suri \n vigoare pentru \nchiderea loca]iilor folosite pentru s`vâr[irea aces-
tor infrac]iuni?
Sunt interzise toate formele de publicitate sau de promovare a acestor infrac]iuni?
Persoanele juridice (de exemplu, firmele) r`spund pentru astfel de infrac]iuni?
Legisla]ia penal` na]ional` privind aceste infrac]iuni se aplic` tuturor cet`]enilor
strìni care le comit sub jurisdic]ia statului \n cauz`?
Sunt aceste infrac]iuni incluse - ca infrac]iuni pentru care se aplic` extr`darea - \n
toate tratatele [i acordurile dintre statul \n cauz` [i alte ]`ri?
Asigur` statul, cele mai bune m`suri de sprijin tuturor celorlalte ]`ri \n vederea an-
chet`rii, urm`ririi penale sau a confisc`rii propriet`]ii, \n leg`tur` cu comiterea aces-
tor infrac]iuni?
Copiii victime sunt complet informa]i cu privire la drepturile lor [i la detaliile oric`ror
cazuri penale legate de exploatarea lor?
Se recunoa[te - \n toate etapele procedurilor judiciare penale - vulnerabilitatea co-
piilor victime [i se acord` o importan]` prioritar` interesului lor superior?
Se asigur` formarea specializat`, mai ales \n domeniul legal [i psihologic, a persoa-
nelor care lucreaz` cu copiii victime?
Procedurile judiciare penale sunt adaptate pentru a r`spunde nevoilor speciale ale
copiilor \n calitate de martori?
Li se ofer` copiilor victime sprijin pe tot parcursul procedurilor judiciare?
Opiniile, nevoile [i preocup`rile/temerile copiilor sunt recunoscute [i luate \n con-
siderare \n cadrul oric`rei proceduri care le afecteaz` interesele personale?
Este via]a privat` a copiilor victime pe deplin protejat` \n cadrul sistemului judiciar
penal?
Legea interzice orice form` de identificare a copiilor victime?
Exist` dispozi]ii adecvate \n vigoare, pentru a proteja, dac` este necesar, copiii vic-
time, familiile lor [i martorii care depun m`rturie \n numele acestora \mpotriva inti-
mid`rii [i a r`zbun`rii?
Exist` m`suri corespunz`toare \n vigoare, pentru a proteja dac` este necesar, sigu-
ran]a [i integritatea celor care se implic` \n ajutorarea copilor victime?
Se reu[e[te evitarea amân`rilor nejustificate \n toate cazurile care implic` copii vic-
time, precum [i \n oferirea compensa]iilor?
Statul disemineaz` informa]ii copiilor [i publicului larg, prin educa]ie, formare [i pu-
blicitate, privind efectele negative ale vânz`rii de copii [i ale exploat`rii sexuale a

copiilor, precum [i privind modul \n care trebuie prevenite astfel de activit`]i?

Sunt copiii implica]i \n elaborarea acestor informa]ii?
Se iau m`suri corespunz`toare pentru completa reinser]ie social` [i pentru recu-
perarea copiilor victime?
Au copiii victime acces la proceduri pentru a solicita compensa]ii de la cei care sunt
legal responsabili?
Statul ofer` cooperare [i sprijin deplin organismelor, atât din jurisdic]ia lor cât [i de
la nivel interna]ional, care au ca obiectiv prevenirea, depistarea [i pedepsirea celor
care comit astfel de infrac]iuni?
Statul ofer` cooperare [i sprijin deplin organismelor, atât din jurisdic]ia lor cât [i de
la nivel interna]ional, care ofer` sprijin copiilor victime?
De re]inut: Protocolul Facultativ referitor la vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor

[i pornografia infantil` nu trebuie interpretat separat de Conven]ia cu privire la Drep-
turile Copilului. Conven]ia este indivizibil`, iar articolele acesteia sunt interdependente.
Articole conexe
Articolele a c`ror implementare este legat` de cea a Protocolului Facultativ sunt:
Articolul 11: protec]ia \mpotriva transferului ilicit [i a \mpiedic`rii re\ntoarcerii
Articolul 16: protec]ia \mpotriva amestecului arbitrar \n via]a privat`, familia [i domiciliul
copilului
Articolul 20: copiii f`r` familie
Articolul21: adop]ia
Articolul 33: abuzul de droguri [i traficul de droguri
Articolul 35: prevenirea r`pirii, a vânz`rii [i a traficului
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului cu privire la impli-
carea copiilor \n conflicte armate
Anexe
1 Ghidul Organiza]iei Na]iunilor Unite [i al

Agen]iilor Organiza]iei Na]iunilor Unite …………………................................................ 790
2 Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului…………………………............................… 796
Protocol Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului cu privire la
implicarea copiilor \n conflicte armate …...................................................................................… 804
Protocol Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului referitor la vânzarea
3 de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`……………………………................................ 807

Comitetul pentru Drepturile Copilului: Instruc]iuni generale
privind Rapoartele Periodice .………………………………………........................................... 811
Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor Ini]iale conform Protocolului Facultativ
cu privire la implicarea copiilor \n conflicte armate……………...... ..…...................................…… 827
Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor Ini]iale conform Protocolului Facultativ cu
4 privire la vânzarea de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`…………..................…....... 830

Alte instrumente de baz`
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, 1948…………………...........…......................….. 833
Declara]ia Drepturilor Copilului, 1959……………………………………................................… 836
Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile Economice, Sociale [i Culturale, 1966….............…...… 838
Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile Civile [i Politice……………................................ 842
Conven]ia ILO privind Vârsta Minim`, 1973…………………………….................................…. 849
Regulile Standard Minime ale Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Administrarea
Justi]iei Juvenile (Regulile de la Beijing), 1985………………...........................................……..… 853
Principiile Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Delincven]ei Juvenile
(Principiile de la Riyadh), 1990…………………….………………………..............................…….. 862
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru protec]ia minorilor priva]i de libertate, 1990…...…… 867
Conven]ia de la Haga asupra Protec]iei Copiilor [i Cooper`rii \n Materia
Adop]iei Interna]ionale, 1993…………………………………........…………….........................….. 874
Reguli Standard privind Egalizarea {anselor pentru
Persoanele cu Dizabilit`]i, 1993………………………………………....…………………..………… 879
Conven]ia ILO privind Cele Mai Grave Forme ale Muncii Copiilor (nr. 182), 1999…………...........… 889
Protocol privind Prevenirea, Reprimarea [i Pedepsirea Traficului de Persoane,
5 \n special al Femeilor [i Copiilor, 2000…………………………….................................................. 891

Bibliografie…………………………………………………………………………................................... 896
6 Acronime…………………………………………………....................................................................... 911
ANEXE 789
Ghidul Organiza]iei
Na]iunilor Unite [i al
Agen]iilor Organiza]iei
Na]iunilor Unite
Prezenta anex` ofer` informa]ii concise de tip anuar despre agen]iile
[i organismele din cadrul sistemului Organiza]iei Na]iunilor Unite
care sunt relevante pentru Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului [i pentru implementarea acesteia
P

RINCIPALELE ORGANNISME ALE ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE
Adunarea General`
blemele legate de acestea, [i cooperarea
interna]ional` \n domeniul cultural [i e-
tel. (1) 212 963 1234
fax (1) 212 963 4879
web: www.un.org/documents/ecosoc.htm
Adunarea General` este format` din to]i duca]ional, [i respectul universal [i apli- Centrul pentru Prevenirea Criminalit`]ii
membrii Organiza]iei Na]iunilor Unite (\n carea drepturilor omului [i a libert`]ilor Interna]ionale (CICP)
martie 2001 existau 189 de membri). fundamentale pentru to]i, f`r` deosebire Ofer` \ndrumare Statelor P`r]i \n realiza-
Aceasta poate discuta orice aspecte sau de ras`, sex, limb` sau religie. rea politicilor, elaboreaz` Programul Na-
probleme care intr` \n sfera de aplicare a Cei 54 de membri ai Consiliului Econo- ]iunilor Unite pentru prevenirea crime-
Cartei Organiza]iei Na]iunilor Unite, sau mic [i Social (ECOSOC) sunt ale[i de A- lor, etc. Membrii sunt ale[i de ECOSOC.
care sunt legate de competen]ele [i func- dunarea General`. Se \ntrune[te anual la Viena.
]iile oric`rui organ prev`zut \n Cart`. |n Consiliul Economic [i Social realizeaz` Centrul pentru Prevenirea Crimelor In-
mod normal Adunarea General` se \ntru- sau ini]iaz` realizarea de studii [i rapoar- terna]ionale
ne[te o dat` pe an, \n luna septembrie, la te \n domeniul problematicii interna]io- Biroul Organiza]iei Na]iunilor Unite din
sediul Organiza]iei Na]iunilor Unite din nale economice, sociale, culturale, de Viena, Vienna International Centre (Cen-
New York, dar pot fi convocate [i sesiuni educa]ie [i de s`n`tate [i pe alte proble- trul Interna]ional din Viena), Wagramer
speciale \n regim de urgen]`. Adunarea me legate de acestea. Consiliul Econo- Strasse 5, P.O. Box 500,
General` prime[te [i evalueaz` rapoarte mic [i Social formuleaz` recomand`ri a- 1400 Viena, Austria
din partea altor organe. Comitetul pentru dresate Adun`rii Generale, membrilor tel. (43) 1 26060-4269
Drepturile Copilului are obliga]ia de a Organiza]iei Na]iunilor Unite [i Agen- fax (43) 1 26060-5898
raporta Adun`rii Generale cu privire la ]iilor specializate. De asemenea, formu- web: www.uncjin.org/CICP/cicp.html
activit`]ile sale, prin intermediul Consili- leaz` recomand`ri \n vederea promov`rii
ului Economic [i Social, o dat` la doi ani respectului pentru [i aplic`rii drepturilor Comisia pentru Dezvoltare Social` (CSD)
(articolul 44 paragraful 5). omului. Preg`te[te, \n limita competen- A fost \nfiin]at` pentru a consilia ECO-
Sediul Organiza]iei Na]iunilor Unite, ]elor sale, proiecte de conven]ii pe care SOC \n domeniul politicilor sociale cu ca-
New York le \nainteaz` Adun`rii [i convoac` con- racter general, [i \n special \n probleme
NY 10017, USA ferin]e interna]ionale pe astfel de teme. din domeniul social care nu sunt acope-
tel. (1) 212 963 1234 |ncheie acorduri cu agen]iile specializate rite de agen]iile inter-guvernamentale
fax (1) 212 963 4879 [i face aranjamente pentru consult`ri cu specializate.
web: www.un.org/aboutun/mainbodies.htm organiza]ii neguvernamentale. Se \ntrune[te din doi \n doi ani la New
|n prezent ECOSOC organizeaz` o sesiu- York.
Consiliul Economic [i Social ne \n fiecare an, \ntre lunile mai [i iulie,
Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite pre- alternativ, la New York [i Geneva. Comisia pentru Dezvoltare Social`
vede c` Organiza]ia Na]iunilor Unite are ECOSOC a \nfiin]at diverse comisii \n do- United Nations Plaza, Room DC2-1370,
responsabilitatea s` promoveze \n domeniile economic [i social \n vederea New York, NY 10017, USA
meniul economic [i social: condi]ii de promov`rii drepturilor omului; acestea tel. (1) 212 963 6763
via]` mai bune, deplina ocupare a for]ei sunt descrise \n continuare. fax (1) 212 963 3062
de munc` [i condi]ii propice progresului Secretariatul ECOSOC, Sediul Organiza- web: www.un.org/esa/socdev/csd/index.html
[i dezvolt`rii sociale [i economice; solu]ii ]iei Na]iunilor Unite,
pentru problemele economice, sociale [i DPCSD Room 2963J, New York, Comisia pentru A[ez`rile Umane
de s`n`tate interna]ionale [i pentru pro- NY 10017, USA Comitet permanent al ECOSOC, \nfiin]at
790 GHIDUL ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE {I AL AGEN}IILOR ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE

prin rezolu]ia Adun`rii Generale \n 1977; de ECOSOC, inclusiv Comisia pentru privind prevenirea discrimin`rii de orice
coordoneaz` activitatea general` a Cen- {tiin]` [i Tehnologii de Dezvoltare, Co- tip \n domeniul drepturilor [i libert`]ilor
trului Organiza]iei Na]iunilor Unite pen- misia pentru Dezvoltare Durabil`, Co- fundamentale ale omului [i protec]ia
tru A[ez`rile Umane (Habitat) care func- misia pentru Statistic`. Mai exist` [i Co- minorit`]ilor rasiale, na]ionale, religioase
]ioneaz` ca secretariat al Comisiei [i con- misii Economice Regionale [i Comisii [i lingvistice [i pentru a \ndeplini alte
stituie un punct de convergen]` al ac]iu- Economice [i Sociale Regionale. Printre func]ii \n beneficiul ECOSOC [i al Comi-
nilor privind a[ez`rile umane [i de coor- alte comitete permanente se num`r` Co- siei. Membrii sunt nominaliza]i de guver-
donare a ac]iunilor din cadrul sistemului mitetul pentru Programe [i Coordonare ne [i ale[i de Comisie. Se \ntrune[te anu-
Organiza]iei Na]iunilor Unite. Membrii [i Comitetul pentru Organiza]iile Negu- al la Geneva. Sub-comisia a \nfiin]at di-
sunt ale[i de ECOSOC. Se \ntrune[te din vernamentale (care raporteaz` cu privire verse grupuri de lucru, inclusiv un Grup
doi \n doi ani. la rela]iile consultative dintre Consiliu [i de Lucru consacrat Formelor Contem-
Biroul Organiza]iei Na]iunilor Unite din ONG-uri [i cu privire la ac]iunile propuse porane de Sclavie (care se concentreaz`
Nairobi de ONG-uri care ar trebui acceptate de asupra unor probleme cum ar fi munca
P.O. Box 30030, Nairobi, Kenya Consiliu). Mai exist` [i „Comitete de ex- copiilor, prostitu]ia copiilor, adop]iile ile-
tel. (254) 2 621-234 per]i“ \nfiin]ate de ECOSOC (printre gale [i c`s`toria timpurie) [i asupra po-
fax (254) 2 624 266 acestea se num`r` Comitetul pentru pula]iilor indigene.
web: www.unchs.org Drepturile Economice, Sociale [i Cultura- Comisia pentru Drepturile Omului
le, care supravegheaz` implementarea Palais des Nations, 8-14 Av. de la Paix,
Comisia pentru Droguri Pactului Interna]ional cu privire la Drep- 1211 Geneva 10, Elve]ia
|nfiin]at` de ECOSOC \n 1946 pentru a turile Economice, Sociale [i Culturale; tel. (41) 22 917 9000
sprijini Consiliul [i pentru a elabora pro- vezi pagina 838). fax (41) 22 917 9016
iecte de acorduri interna]ionale \n toate web: www.unhchr.ch
problemele legate de controlul drogu- Comisia pentru Drepturile Omului
rilor. Membrii sunt ale[i de ECOSOC. Se |nfiin]at` \n 1946 prin rezolu]ia ECOSOC, Curtea Interna]ional` de Justi]ie
\ntrune[te anual la Viena. \ns`rcinat` cu redactarea de recoman- Principalul organ judiciar al Organiza]iei
Vienna International Centre (Centrul d`ri [i rapoarte privind declara]ia inter- Na]iunilor Unite, care func]ioneaz` \n
Interna]ional din Viena), Wagramer na]ional` a drepturilor, declara]iile sau conformitate cu statutul sù inclus \n
Strasse 5, conven]iile interna]ionale [i orice alte Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite. Sco-
P.O. Box 500, 1400 Viena, Austria probleme legate de drepturile omului. pul sù principal este acela de a decide,
tel. (43) 1 260600 Membrii sunt ale[i de ECOSOC. Se \ntru- \n conformitate cu dreptul interna]ional,
fax (43) 1 26060-5866 ne[te o dat` pe an la Geneva. \n cazurile care \i sunt prezentate de c`tre
web: www.undcp.org/cnd.html Palais des Nations, 8-14 Avenue de la state. Mandatul sù este de aplica con-
Paix, ven]iile interna]ionale care con]in norme
Comisia pentru Popula]ie [i Dezvoltare 1211 Geneva 10, Elve]ia recunoscute \n mod expres de statele
|nfiin]at` de ECOSOC pentru a studia [i a tel. (41) 22 917 9000 contestatare; cutuma interna]ional`, ca
sprijini Consiliul \n problemele privind fax (41) 22 917 9016 practic` general acceptat` ca având va-
modific`rile popula]iei, inclusiv migra]ia, web: www.unhchr.ch loare de lege; principiile generale de
[i efectele acestora asupra situa]iei eco- drept recunoscute de na]iunile civilizate;
nomice [i sociale. Denumirea actual` a - Raportorul special privind vânzarea de deciziile legale [i indica]iile celor mai
fost adoptat` \n urma Conferin]ei Inter- copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia competen]i juri[ti din diferite ]`ri, ca mij-
na]ionale din 1994 privind Popula]ia [i infantil` a fost creat \n 1990 pentru a eva- loace secundare care conduc la realiza-
Dezvoltarea (ICPD), cu ocazia c`reia Co- lua situa]ia comer]ului cu copii, a pros- rea statului de drept. Exprim` avize con-
misia a primit responsabilitatea urm`ri- titu`rii copiilor [i a pornografiei infantile sultative, \n probleme juridice, destinate
rii, revizuirii [i evalu`rii implement`rii \n \ntreaga lume. Adun`rii Generale [i altor organe ale Or-
Programului de ac]iune ICPD la nivel re- Exist` [i al]i raportori speciali pe diferite ganiza]iei Na]iunilor Unite [i agen]iilor
gional, na]ional [i interna]ional. Membrii teme, precum [i raportori ale c`ror man- specializate când este autorizat` \n acest
sunt ale[i de ECOSOC. Se \ntrune[te a- date vizeaz` o singur` ]ar`. Iat` câteva sens. Membrii sunt ale[i de Adunarea
nual la New York. exemple de raportori pe teme specifice: General` [i de Consiliul de Securitate.
Secretariatul ECOSOC, Sediul - Raportorul special privind tortura [i al- Peace Palace, Carnegieplein 2
Organiza]iei Na]iunilor Unite, DPCSD te tratamente sau pedepse crude, inu- 2517KL Haga, Olanda
Room 2963J, mane sau degradante tel. (31) 70 302 2323
New York, NY 10017, USA, - Raportorul special privind violen]a \m- fax (31) 70 364 9928
tel. (1) 212 963 1234 potriva femeii, cauzele [i consecin]ele web: www.icj-cij.org
fax (1) 212 963 4879 acesteia
web: www.un.org/documents/ecosoc.htm - Raportorul special privind situa]iile de Organismele \nfiin]ate \n baza tratate-
viol sistematic, sclavie sexual` [i practici lor interna]ionale privind drepturile o-
Comisia pentru Condi]ia Femeii analoage sclaviei \n perioadele de con- mului [i care monitorizeaz` aplicarea
|nfiin]at` de ECOSOC pentru a preg`ti ra- flict armat acestora (Human Rights Treaty Bodies)
poarte privind promovarea drepturilor - Raportorul special privind dreptul la Organismele prev`zute \n tratate sunt
femeii \n domeniile politic, economic, educa]ie comitetele \nfiin]ate pentru a monitoriza
social [i al educa]iei [i pentru a formula - Raportorul special privind drepturile implementarea diferitelor tratate privind
recomand`ri privind drepturile femeii. omului \n rândurile migran]ilor drepturile omului [i pentru a primi [i
Membrii sunt ale[i de ECOSOC. Se \ntru- - Raportorul special privind locuirea evalua rapoarte ale Statelor P`r]i la tra-
ne[te anual la New York. A \nfiin]at di- adecvat` tatele respective:
verse grupuri de lucru. - Raportorul special privind dreptul la Comitetul |mpotriva Torturii (CAT)
Secretariatul ECOSOC, Sediul hran` Conven]ia |mpotriva Torturii [i a Altor
Organiza]iei Na]iunilor Unite, DPCSD Forme de Tratament sau Pedeapse Cru-
Room 2963J Sub-comisia pentru Promovarea [i Ap`- de, Inumane sau Degradante a intrat \n
New York, NY 10017, USA, rarea Drepturilor Omului vigoare \n 1987 [i prevede \nfiin]area
tel. (1) 212 963 1234 Fosta Sub-comisie pentru Prevenirea unui comitet format din 10 exper]i, ale[i
fax (1) 212 963 4879 Discrimin`rii [i Protec]ia Minorit`]ilor. de Statele P`r]i la Conven]ie. Acest comi-
web: www.un.org/womenwatch/daw/csw/ |nfiin]at` de Comisia pentru Drepturile tet evalueaz` rapoarte, formuleaz` Co-
Omului pentru a \ntreprinde studii [i a mentariii Generale, iar \n cazul statelor
Mai exist` diverse alte comisii \nfiin]ate formula recomand`ri adresate Comisiei
GHIDUL ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE {I AL AGEN}IILOR ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE 791

care i-au recunoscut competen]a poate web: www.unhchr.ch DC1-1106
face anchete privind anumite State P`r]i, One United Nations Plaza, New York,
[i privind cererile persoanelor care sus- Comitetul pentru Drepturile Copilului New York 10017, USA
]in c` au fost victime ale \nc`lc`rii Con- Pentru o descriere detaliat` a mandatului tel. (1) 212 963 5684
ven]iei. [i a rolului acestuia, vezi articolul 43, pa- fax (1) 212 963 2978
Palais des Nations, 8-14 Avenue de la gina 569. web: www.un-instraw.org/
Paix, Secretariatul Comitetului pentru Drep-
1211 Geneva 10, Elve]ia turile Copilului, Biroul |naltului Programul Comun al Na]iunilor Unite
tel. (41) 22 917 9000 Comisariat pentru Drepturile Omului, pentru HIV/SIDA (UNAIDS)
fax (41) 22 917 9016 Room 1-065, Palais des Nations, 8-14 Programul Comun al Na]iunilor Unite
web: www.unhchr.ch Avenue de la Paix, pentru HIV/SIDA a fost creat \n ianuarie
1211 Geneva 10, Elve]ia 1996. UNAIDS este un program cu mai
Comitetul pentru Drepturile Economice, tel. (41) 22 917 9000 mul]i sponsori care reune[te Fondul Na-
Sociale [i Culturale fax (41) 22 917 9016 ]iunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Pro-
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- web: www.unhchr.ch gramul Na]iunilor Unite pentru Dezvol-
rile Economice, Sociale [i Culturale a in- tare (UNDP), Fondul Na]iunilor Unite
trat \n vigoare \n 1976. Consiliul Econo- Comitetul pentru Drepturile Omului pentru Popula]ie (UNFPA), Programul
mic [i Social al Adun`rii Generale (ECO- Pactul Interna]ional cu privire la Drep- Na]iunilor Unite pentru Controlul Inter-
SOC), a \nfiin]at ini]ial un Grup de Lucru turile Civile [i Politice a intrat \n vigoare na]ional al Drogurilor (UNDCP), Orga-
pentru implementarea acestuia, \ns`rci- \n 1976, [i prevede \nfiin]area unui comi- niza]ia Na]iunilor Unite pentru Educa]ie,
nat cu evaluarea rapoartelor. |n 1985, tet de exper]i format din 18 persoane. {tiin]` [i Cultur` (UNESCO), Organiza]ia
prin Rezolu]ia 1985/17, ECOSOC a rede- Comitetul pentru Drepturile Omului eva- Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) [i Banca
numit Grupul de Lucru, care a devenit lueaz` rapoartele Statelor P`r]i. |n teme- Mondial`, \n vederea depunerii unui
Comitetul pentru Drepturile Economice, iul Primului Protocol Facultativ la Pact, efort comun \n lupta \mpotriva epidemiei
Sociale [i Culturale, format din 18 ex- statele pot recunoa[te competen]a Comi- HIV/SIDA. Este primul program de acest
per]i. Acesta evalueaz` rapoartele State- tetului de a evalua comunic`rile per- tip din sistemul Organiza]iei Na]iunilor
lor P`r]i [i raporteaz` ECOSOC \n acest soanelor care acuz` \nc`lcarea drep- Unite: un program de mici dimensiuni cu
sens. turilor omului. Un al doilea Protocol Fa- impact larg [i cu poten]ial de mobilizare
Palais des Nations, 8-14 Avenue de la cultativ, destinat abolirii pedepsei capi- a unor resurse [i ac]iuni de propor]ii prin
Paix, tale, a intrat \n vigoare \n 1991. crearea de parteneriate strategice.
1211 Geneva 10, Elve]ia Palais des Nations, 8-14 Avenue de la UNAIDS se str`duie[te s` previn` r`s-
tel. (41) 22 917 9000 Paix, pândirea HIV/ SIDA la copii [i tineri [i s`
fax (41) 22 917 9016 1211 Geneva 10, Elve]ia reduc` vulnerabilitatea copiilor, a fami-
web: www.unhchr.ch tel. (41) 22 917 9000 liilor [i a comunit`]ilor fa]` de impactul
fax (41) 22 917 9016 HIV/SIDA.
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- web: www.unhchr.ch 20 Avenue Appia,
n`rii |mpotriva Femeilor (CEDAW) 1211 Geneva 27, Elve]ia
Conven]ia pentru Eliminarea Tuturor tel. (41) 22 791 3666
ALTE ORGANISME SUBSIDIARE SAU
Formelor de Discriminare |mpotriva Fe- fax (41) 22 791 4187
LEGATE DE ORGANIZA}IA NA}IUNILOR
meilor a intrat \n vigoare \n 1981 [i pre- web: www.unaids.org
UNITE
vede \nfiin]area unui comitet format din
23 de persoane, alese de Statele P`r]i. Institutul Interna]ional de Cercetare [i Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii
Acesta evalueaz` progresele \nregistrate Formare pentru Promovarea Femeilor (UNICEF)
\n implementarea Pactului, inclusiv prin (INSTRAW) |n 1946 Adunarea General` a \nfiin]at
evaluarea de rapoarte prezentate de |nfiin]at \n 1976 prin Rezolu]ia ECOSOC Fondul Interna]ional de Urgen]` al Na]iu-
Statele P`r]i. 1998 (LX), INSTRAW este un institut au- nilor Unite pentru Copii ca organism
Departamentul pentru Promovarea tonom din cadrul sistemului Organiza]iei temporar care s` ofere asisten]` de ur-
Femeilor, Departamentul pentru Na]iunilor Unite. Institutul \ntreprinde gen]` copiilor din ]`rile r`v`[ite de r`z-
Coordonarea Politicilor [i Dezvoltare activit`]i de cercetare, instruire [i infor- boi. Prin Rezolu]ia din 1953, Adunarea
Durabil`, Sediul Organiza]iei Na]iunilor mare \n vederea dezvolt`rii de noi meto- General` a transformat fondul \ntr-unul
Unite, New York de de promovare a consolid`rii puterii permanent, i-a schimbat denumirea, dar
NY 10017, USA economice [i politice a femeilor [i a con- a p`strat acela[i acronim.
tel. (1) 212 963 1151 tribu]iei lor la dezvoltarea durabil` [i de UNICEF are mandatul Adun`rii Generale
fax (1) 212 963 3463 adecvare, \n mai mare m`sur`, a proce- a Na]iunilor Unite pentru a milita pentru
web: www.un.org/womenwatch/daw/ sului general de dezvoltare la nevoile [i protejarea drepturilor copiilor, pentru a
cedaw/committee.htm preocup`rile femeilor. INSTRAW folo- ajuta la satisfacerea nevoilor fundamen-
se[te o abordare bazat` pe \ntregul ciclu tale ale acestora [i pentru a extinde [an-
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- de via]` \n cadrul activit`]ilor sale de cer- sele acestora de a se dezvolta conform
n`rii Rasiale (CERD) cetare [i instruire, extinzându-[i astfel poten]ialului lor maxim. UNICEF se con-
Conven]ia Interna]ional` privind Elimina- activitatea [i la femeile \n vârst`, [i la ce- centreaz` asupra implement`rii drep-
rea Tuturor Formelor de Discriminare le tinere, [i la fete (paragraful 334, Plat- turilor prev`zute \n Conven]ia cu privire
Rasial` a intrat \n vigoare \n 1969 [i pre- forma de ac]iune de la Beijing). Acti- la Drepturile Copilului, pe care le folose[-
vede \nfiin]area unui comitet format din vitatea Institutului este concentrat` pe te ca baz` a programelor sale. Progra-
18 exper]i ale[i de Statele P`r]i. Comite- patru mari domenii: afirmarea politic` [i mele UNICEF \ncearc` s` combine stra-
tul examineaz` rapoartele Statelor P`r]i, economic`; mediu [i dezvoltare durabil`; tegii de \mbun`t`]ire a accesului la [i a
iar \n cazul statelor care i-au recunoscut comunicare [i mijloace de informare \n calit`]ii serviciilor sociale cu ini]iative
competen]a poate evalua comunic`rile mas`; statistici [i indicatori \n probleme legislative, politice [i \n domeniul educa-
prezentate de persoane care sus]in c` au de gen. ]iei publice destinate promov`rii [i pro-
fost victime ale \nc`lc`rii Conven]iei. Sediul INSTRAW, Calle César Nicolás tej`rii drepturilor copilului. UNICEF spri-
Palais des Nations, 8-14 Avenue de la Pensón 102-A, Santo Domingo, jin` guvernele la revizuirea politicilor [i a
Paix, Republica Dominican` institu]iilor [i la crearea [i aplicarea legi-
1211 Geneva 10, Elve]ia tel. (809) 685 2111 lor care sus]in interesul superior al co-
tel. (41) 22 917 9000 fax (809) 685 2117 pilului. Abordarea UNICEF include ca
fax (41) 22 917 9016 Ofi]erul de leg`tur` INSTRAW, Room parte integrant` crearea de oportunit`]i

pentru copii de a-[i exprima opiniile \n fax (1) 212 826 2057 |naltul Comisariat al Na]iunilor Unite
problemele care \i afecteaz` [i de a par- web: www.undp.org pentru Refugia]i (UNHCR)
ticipa activ \n procesele de luare a deci- Mandatul UNHCR este acela de a asigura
ziilor. Programul Na]iunilor Unite pentru protec]ie interna]ional` refugia]ilor [i al-
Three United Nations Plaza, Mediu (UNEP) tor persoane care intr` \n sfera de com-
New York, NY 10017, USA |n urma Conferin]ei Na]iunilor Unite din peten]` a UNHCR, [i de a cùta solu]ii
tel. (1) 212 326 7000 1972 privind mediul uman, Adunarea durabile la situa]iile disperate ale aces-
fax (1) 212 888 7465 General` a \nfiin]at Programul Na]iunilor tora. Printre activit`]ile \ntreprinse \n ve-
web: www.unicef.org Unite pentru mediu, care includea un derea \ndeplinirii acestui mandat se nu-
Consiliu Director, un Secretariat [i un m`r` oferirea de asisten]` material`, de
Conferin]a Na]iunilor Unite pentru Fond pentru Mediu, având un mandat, consiliere [i asisten]` juridic`, [i coope-
Comer] [i Dezvoltare (UNCTAD) func]ii [i responsabilit`]i clar definite. La rarea cu alte agen]ii. UNHCR a elaborat
Adunarea General` a \nfiin]at UNCTAD data de 4 aprilie 1997, la cea de-a XIX-a politici, practici [i instruc]iuni speciale
\n 1964; aceasta se \ntrune[te din patru sesiune a Consiliului Director, a fost privind copiii refugia]i. Acesta \ncearc`
\n patru ani. Principala sa func]ie este \nfiin]at un Comitet de mini[tri [i oficiali s` promoveze standardele con]inute \n
aceea de a promova comer]ul interna- la nivel \nalt ca organ secundar al Con- Conven]ia cu privire la Drepturile Copilu-
]ional \n vederea maximiz`rii comer]ului siliului, format din 36 de membri ale[i lui [i s` asigure protec]ia, promovarea [i
[i a [anselor de dezvoltare pentru ]`rile dintre membrii Na]iunilor Unite [i ai aplicarea de solu]ii durabile pentru copiii
\n curs de dezvoltare. agen]iilor specializate ale acestora. Man- refugia]i \n conformitate cu interesului
Palais des Nations, 8-14 Avenue de la datul noului comitet este acela de a eva- superior al acestora.
Paix, lua agenda interna]ional` pe probleme UNHCR, Coordonatorul principal pentru
1211 Geneva 10, Elve]ia de mediu [i de a face recomand`ri Con- copiii refugia]i
tel. (41) 22 907 1234 siliului Director privind reformele [i 94 rue de Montbrillant, Case Postale
fax (41) 22 907 0057 politicile necesare. 2500,
web: www.unctad.org P.O. Box 30552, United Nations Avenue, 1211 Geneva 2, Elve]ia
Gigiri, Nairobi, Kenya tel. (41) 22 739 8111
Fondul de Dezvoltare al Na]iunilor U- tel. (254) 2 621 234 fax (41) 22 731 9546
nite pentru Femei (UNIFEM) fax (254) 2 624 489 web: www.unhcr.ch
|n 1984 Adunarea General` a hot`rât c` web: www.unep.org
Fondul Voluntar \nfiin]at cu ocazia De- Institutul Na]iunilor Unite pentru For-
cadei Na]iunilor Unite pentru Femei tre- |naltul Comisariat al Na]iunilor Unite mare [i Cercetare (UNITAR)
buie s` \[i continue existen]a prin \nfiin- pentru Drepturile Omului (OHCHR) |nfiin]at printr-o rezolu]ie a Adun`rii Ge-
]area unei entit`]i separate – UNIFEM – Adunarea General` a Na]iunilor Unite a nerale, UNITAR a devenit opera]ional \n
asociat` \n mod autonom cu Programul creat func]ia de |nalt Comisariat pentru 1996. Scopul sù este acela de a m`ri efi-
de Dezvoltare al Na]iunilor Unite (UNDP Drepturile Omului \n 1993 pentru promo- cien]a Na]iunilor Unite \n \ndeplinirea
– vezi mai jos). Acesta \[i propune s` ac- varea [i protejarea exercit`rii efective a obiectivelor lor majore, \n special \n ceea
]ioneze ca un catalizator \n asigurarea tuturor drepturilor civile, culturale, eco- ce prive[te men]inerea p`cii [i securit`]ii
implic`rii adecvate a femeilor \n princi- nomice, politice [i sociale, inclusiv a interna]ionale [i promovarea dezvolt`rii
palele activit`]i de dezvoltare, \n pro- dreptului la dezvoltare (Rezolu]ia Adu- economice [i sociale. UNITAR ofer` in-
movarea drepturile omului pentru femei n`rii 48/141 1993). |naltul Comisariat struire, \n special persoanelor din ]`ri \n
[i \n sus]inerea activit`]ilor inovatoare [i func]ioneaz` ca oficial la Na]iunilor Unite curs de dezvoltare care lucreaz` pentru
experimentale \n beneficiul femeilor pe a c`rui principal` responsabilitate este Na]iunile Unite sau pentru agen]iile spe-
baza priorit`]ilor na]ionale [i regionale. legat` de activit`]ile Organiza]iei Na]iu- cializate sau care desf`[oar` activit`]i le-
304 East 45th Street, 15th Floor, nilor Unite \n domeniul drepturilor omu- gate de acestea. De asemenea, realizeaz`
New York, NY 10017, USA lui. Biroul, denumit anterior Centrul Na- cercet`ri [i studii legate de aceste func]ii
tel. (1) 212 906 6400 ]iunilor Unite pentru Drepturile Omului, [i obiective ale Na]iunilor Unite (\n
fax (1) 212 906 6705 asigur` servicii de secretariat [i alte ser- rezolu]iile ulterioare s-a ar`tat c` ar tre-
web: www.unifem.undp.org vicii importante pentru organismele Na- bui s` se concentreze asupra oferirii de
]iunilor Unite din domeniul drepturilor o- programe de formare [i asupra cercet`rii
Programul Na]iunilor Unite pentru mului, inclusiv Comitetului pentru Drep- \n domeniul form`rii).
Dezvoltare (UNDP) turile Copilului. |n 1997, \n cadrul Pla- Palais des Nations, 8-14 Avenue de la
UNDP administreaz` [i coordoneaz` cea nului de ac]iune al |naltului Comisariat Paix, 1211 Geneva 10, Elve]ia
mai mare parte a asisten]ei tehnice ofe- pentru consolidarea implement`rii Con- tel. (41) 22 798 5850
rite prin sistemul Organiza]iei Na]iunilor ven]iei cu privire la Drepturile Copilului, fax (41) 22 733 1383
Unite. A fost \nfiin]at printr-o rezolu]ie a a fost numit` o Echip` de sprijin care s` web: www.unitar.org
Adun`rii Generale prin care se combinau contribuie la furnizarea de servicii Comi-
Programul Extins de Asisten]` Tehnic` al tetului pentru Drepturile Copilului. Programul Na]iunilor Unite pentru
Na]iunilor Unite [i Fondul Special. Misi- Biroul realizeaz` cercet`ri [i studii \n do- Controlul Interna]ional al Drogurilor
unea curent` declarat` \n 1996 este a- meniul drepturilor omului, coordoneaz` (UNDCP)
ceea de a ajuta ]`rile \n cadrul eforturilor leg`turile cu ONG-urile, preg`te[te pu- |nfiin]at \n 1991 \n urma Rezolu]iei Adu-
lor de a realiza o dezvoltare uman` dura- blica]ii, colecteaz` [i disemineaz` infor- n`rii Generale (45/179, 21 decembrie
bil` oferindu-le asisten]` pentru a deveni ma]ii. De asemenea, Biroul furnizeaz` la 1990). Activitatea UNDCP este ghidat` de
capabili s` elaboreze [i s` desf`[oare cerere guvernelor servicii de consiliere [i cele trei Conven]ii ale Na]iunilor Unite
programe pentru eradicarea s`r`ciei, asisten]` tehnic`. Pentru detalii, vezi Ser- privind controlul abuzului de droguri.
pentru crearea de locuri de munc` [i asi- vicii de consiliere [i cooperare tehnic` \n UNDCP are rolul de punct de referin]`
gurarea calit`]ii vie]ii, pentru afirmarea domeniul drepturilor omului, Buletinul pentru coordonarea activit`]ilor interna-
femeii [i pentru protec]ia [i regenerarea de date privind drepturile omului nr. 3 ]ionale de control al abuzului de droguri
mediului, acordând prioritate eradic`rii (rev.1), Centrul pentru Drepturile Omu- \n cadrul sistemului Na]iunilor Unite.
s`r`ciei. Trebuie acordat` o aten]ie spe- lui, 1996. UNDCP asigur` servicii importante Co-
cial` nevoilor ]`rilor care sunt cel mai pu- Palais des Nations, 8-14 Avenue de la misiei pentru Droguri. UNDCP abordeaz`
]in dezvoltate. Paix, 1211 Geneva 10, Elve]ia toate aspectele problemei drogurilor,
One United Nations Plaza, New York, tel. (41) 22 917 9000 inclusiv prevenirea, tratarea [i reabilita-
NY 10017, USA fax (41) 22 917 9016 rea persoanelor dependente de droguri.
tel. (1) 212 906 5000 web: www.unhchr.ch UNDCP promoveaz` programe [i inter-

ven]ii al c`ror scop este reducerea folo- tel. (1) 212 297 5211 Via Cesare Giulio Viola 68, Parco dé
sirii drogurilor \n rândul tinerilor [i al fax (1) 212 297 4915 Medici,
celor care [i-au abandonat studiile, al co- web: www.unfpa.org 00148 Rome, Italia
piilor str`zii [i al copiilor care muncesc. tel. (39) 06 6513 2628
UNDCP coopereaz` cu alte agen]ii ale Institutul de Cercetare al Na]iunilor U- fax (39) 06 6513 2840
Na]iunilor Unite \n vederea cre`rii de nite pentru Dezvoltare Social` (UNRISD) web: www.wfp.org
programe comprehensive care vizeaz` Agen]ie autonom` implicat` \n cercet`ri
s`n`tatea [i educarea tinerilor expu[i multidisciplinare vizând dimensiunile so-
AGEN}II SPECIALIZATE
acestui risc. ciale ale problemelor contemporane de
Acestea sunt organiza]ii autonome sepa-
Demand Reduction Section, UNDCP dezvoltare. Activitatea acestuia este ghi-
rate, „\nfiin]ate prin acorduri interguver-
P.O. Box 500, A-1400 Viena, Austria dat` de convingerea c` \n]elegerea con-
namentale [i având responsabilit`]i am-
tel. (43) 1 260 600 textului social [i politic are o importan]`
ple la nivel interna]ional, a[a cum sunt
fax (43) 1 260 60 5866 crucial` pentru formularea de politici efi-
definite \n instrumentele lor fundamen-
web: www.undcp.org ciente de dezvoltare. Institutul \ncearc`
tale, \n domeniile economic, social, cul-
s` le ofere guvernelor, agen]iilor de dez-
tural educa]ional [i \n alte domenii cone-
Institutul Inter-regional de Cercetare voltare, organiza]iilor locale [i oamenilor
xe“ [i care au „intrat \n leg`tur` cu Na]i-
al Na]iunilor Unite pentru Criminalitate de [tiin]` o mai bun` \n]elegere a modu-
unile Unite“. |n unele cazuri activit`]ile
[i Justi]ie (UNICRI) lui \n care politicile de dezvoltare [i
acestora sunt coordonate de ECOSOC.
|nfiin]at \n 1968 pentru a \ntreprinde [i schimb`rile economice, sociale [i de me-
promova activit`]i de cercetare, instruire diu afecteaz` diferite grupuri sociale. Organiza]ia Interna]ional` a Muncii
[i cooperare tehnic` orientate spre poli- Activând prin intermediul unei re]ele ex- (ILO)
tici \n domeniul prevenirii infrac]iunilor tinse de centre na]ionale de cercetare, |nfiin]at` \n 1919; a devenit agen]ie spe-
[i al dreptului penal. UNICRI a imple- UNRISD \ncearc` s` promoveze cercet`- cializat` a Na]iunilor Unite \n 1946. ILO
mentat, inter alia, un studiu asupra abu- rile originale [i s` consolideze capacit`- \ncearc` s` \mbun`t`]easc` condi]iile de
zului asupra copiilor, compilarea [i ana- ]ile de cercetare din ]`rile \n curs de dez- munc` [i de via]` prin adoptarea de con-
liza unei bibliografii interna]ionale pri- voltare. ven]ii interna]ionale \n domeniul muncii
vind violen]a \n familie, un studiu com- Programme Information Officer, [i de recomand`ri privind standarde \n
parativ privind tinerii din minoritatea UNRISD, Palais des Nations, 8-14 domenii cum ar fi salariile, programul de
rom` [i sistemul justi]iei juvenile. Avenue de la Paix, munc`, condi]iile de angajare [i cele le-
UNICRI inten]ioneaz` s` implementeze 1211 Geneva 10, Elve]ia gate de asigur`rile sociale. ILO \ntreprin-
un proiect destinat copiilor \n dificultate tel. (41) 22 917 1234 de activit`]i de cercetare [i cooperare \n
din sud-estul Asiei [i un studiu privind fax (41) 22 917 0650 domeniul tehnic destinate promov`rii
interac]iunea tinerilor din familiile de mi- web: www.unrisd.org democra]iei [i drepturilor omului, ate-
gran]i cu traficul [i consumul de droguri. nu`rii [omajului [i s`r`ciei [i protej`rii
Viale Maestri del Lavoro 10, 10127 Programul Mondial pentru Alimenta- angaja]ilor. ILO are o structur` tripartit`,
Turin, Italia ]ie (WFP) reprezentând guvernele, patronatul [i
tel. (39) 011 653 7111 Programul Mondial pentru Alimenta]ie angaja]ii. Conferin]a interna]ional` a
fax (39) 011 631 3368 este componenta sistemului Na]iunilor muncii se \ntrune[te o dat` pe an.
web: www.unicri.it Unite care se ocup` de ajutoarele con- ILO are ca obiectiv instituirea de politici
stând din alimente. A fost \nfiin]at prin na]ionale care s` elimine efectiv munca
Fondul Na]iunilor Unite pentru Popu- rezolu]iile paralele ale Adun`rii Generale copiilor [i s` ridice vârsta minim` la an-
la]ie (UNFPA) [i Organiza]iei pentru Alimenta]ie [i gajare la un nivel care s` ia \n conside-
|n 1969 a fost \nfiin]at Fondul Na]iunilor Agricultur` (FAO) \n 1961 [i furnizeaz` la rare dezvoltarea copiilor. |n plus, ILO do-
Unite pentru Activit`]ile privind Popu- nivel mondial aproximativ un sfert din re[te s` creeze un nou instrument pe
la]ia. |n 1987 denumirea acestuia a fost ajutoarele constând din alimente desti- parcursul anilor 1998-1999 care s` se
schimbat` \n Fondul Na]iunilor Unite nate combaterii foametei [i salv`rii vie- concentreaz` asupra elimin`rii acelor
pentru Popula]ie. Are acela[i Comitet ]ilor victimelor dezastrelor naturale [i de forme de munc` a copiilor care implic`
Executiv ca [i Programul Na]iunilor Uni- alte tipuri. WFP are o tripl` misiune: s` cel mai mare nivel de exploatare. |n
te pentru Dezvoltare. Cele trei domenii satisfac` nevoile de hran` ale refugia]ilor domeniul cooper`rii tehnice, ILO desf`-
principale ale activit`]ii sale sunt: s` con- \n situa]ii de urgen]` [i \n alte situa]ii \n [oar` programul IPEC \nc` din 1992, des-
tribuie la asigurarea accesului universal care este nevoie de ajutoare masive de tinat consolid`rii capacit`]ilor na]ionale
la s`n`tatea reproducerii, inclusiv la pla- acest gen [i s` ofere sprijinul logistic [i cre`rii unei mi[c`ri mondiale \mpotri-
nificare familial` [i la s`n`tatea sexual`, aferent; s` \mbun`t`]easc` alimenta]ia [i va muncii copiilor. Programul func]io-
pentru toate cuplurile [i toate persoa- calitatea vie]ii persoanelor nevoia[e \n neaz` \n 26 de ]`ri, iar \n alte 15 se desf`-
nele, pân` \n 2015; s` sprijine strategiile momente critice ale vie]ii acestora, astfel [oar` activit`]i preg`titoare.
pentru popula]ie [i dezvoltare care per- \ncât ace[tia s` \[i dezvolte \ntregul Departamentul pentru standarde
mit dezvoltarea capacit`]ilor de elabora- poten]ial uman; [i s` \i ajute pe cei s`raci interna]ionale de munc`
re de programe privind popula]ia; s` pro- [i care sufer` de foamete s` se \ntre]in` 4 Route des Morillons, 1211 Geneva 22,
moveze con[tientizarea acestor proble- singuri [i s` construiasc` drumuri [i Elve]ia
me de c`tre popula]ie [i aspectele legate [coli, \n comunit`]ile lor. tel. (41) 22 799 7155/799 6111
de dezvoltare [i s` militeze pentru mobi- WFP \[i concentreaz` eforturile [i resur- fax (41) 22 799 6771
lizarea de resurse [i de voin]` politic` sele asupra asist`rii celor mai vulnera- web: www.ilo.org
pentru \ndeplinirea acestor obiective. bile persoane: femeile, copiii [i persoa-
UNFPA este ghidat de [i promoveaz` nele \n vârst`. Acesta furnizeaz` alimen- Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru
principiile Programului de ac]iune al te \n primul rând ]`rilor cel mai pu]in dez- Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO)
Conferin]ei Interna]ionale pentru Popula- voltate, [i \n care veniturile sunt mici iar |nfiin]at` \n 1945. Are ca scop cre[terea
]ie [i Dezvoltare (1994). |n special UNFPA deficitul \n alimenta]ie mare, \n vederea nivelului alimenta]iei [i al condi]iilor de
\[i afirm` angajamentul \n slujba dreptu- eradic`rii foametei [i a promov`rii se- via]` prin garantarea cre[terii eficien]ei
rilor de reproducere, al egalit`]ii de gen curit`]ii alimentare. Obiectivul final al produc]iei [i a distribu]iei tuturor produ-
[i r`spunderii b`rba]ilor, [i al autonomiei ajutoarelor alimentare este acela de a eli- selor alimentare [i agricole; \mbun`t`-
[i afirm`rii femeilor de pretutindeni. mina \ns`[i nevoia de astfel de ajutoare. ]irea situa]iei popula]iilor rurale; [i astfel
Technical and Evaluation Division, 220 WFP administreaz` [i Rezerva interna]io- aducerea unei contribu]ii la cre[terea
East 42nd Street, New York, nal` de alimente pentru situa]ii de ur- economiei mondiale [i la asigurarea pro-
NY 10017, USA gen]` creat` de Adunarea General`. tej`rii umanit`]ii de foamete. Conferin]a
se \ntrune[te o dat` la doi ani [i alege un

Consiliu c`ruia \i sunt delegate compe- ve]ia, [i birouri regionale la Alexandria; web: www.worldbank.org
ten]ele. |n noiembrie 1996, [efi de state [i Copenhaga; Brazzaville; Manila; New
guverne [i mini[tri din 186 de ]`ri au Delhi [i Washington. Activitatea desf`[u- Fondul Monetar Interna]ional (FMI)
participat la Summit-ul Mondial pentru rat` de OMS \n vederea \ndeplinirii o- Scopurile FMI sunt promovarea coope-
Alimenta]ie a FAO, la Roma, \n cadrul c`- biectivului sù major constând din atin- r`rii monetare interna]ionale prin inter-
reia s-au angajat s` reduc` cel pu]in la gerea de c`tre to]i oamenii a celui mai mediul consult`rii [i al cooper`rii; facili-
jum`tate foametea pân` \n 2015. |n de- \nalt nivel posibil de s`n`tate fizic` [i tarea expansiunii [i a cre[terii echilibrate
clara]ia de la Roma privind securitatea mintal` include [i multe activit`]i desti- a comer]ului interna]ional [i astfel adu-
alimentar` mondial` [i Planul de Ac]iu- nate copiilor. Aceste activit`]i contribuie cerea unei contribu]ii la promovarea [i
ne, ace[tia au promis s` „acorde o aten- la realizarea dreptului tuturor copiilor la men]inerea unor nivele \nalte de ocupare
]ie special` promov`rii [i protej`rii inte- s`n`tate [i asisten]` medical`. Printre a for]ei de munc` [i ale veniturilor reale;
reselor [i nevoilor copiilor, \n special ale exemplele relevante \n acest sens se nu- promovarea stabilit`]ii schimburilor [i a
fetelor, \n cadrul programelor de secu- m`r` Strategia Integrat` pentru Mana- acordurilor corecte de schimb; oferirea
ritate alimentar` \ntreprinse \n conformi- gementul Bolilor Copil`riei (IMCI), o stra- de asisten]` \n vederea instituirii unui
tate cu… Conven]ia cu privire la Dreptu- tegie dezvoltat` \mpreun` cu UNICEF sistem multilateral de pl`]i [i a elimin`rii
rile Copilului“. FAO se concentreaz` asu- pentru a aborda problema celor mai im- restric]iilor \n schimburile interna]ionale;
pra femeilor din mediile rurale prin inter- portante cauze de mortalitate a copiilor: oferirea de asisten]` pentru membri prin
mediul unor proiecte destinate \mbun`- pneumonia, diareea, rujeola, malaria [i furnizarea temporar` de resurse finan-
t`]irii accesului acestora la credite, in- malnutri]ia, printr-o combina]ie de inter- ciare destinate corect`rii problemelor de
struire, terenuri [i materiale agricole ca ven]ii preventive [i de tratament. Pro- la nivelul balan]elor lor de pl`]i.
modalitate de \mbun`t`]ire a alimenta- gramul extins de imunizare al OMS are 700 19th Street NW, Washington DC
]iei copiilor. obiectivul de a asigura protec]ia copiilor 20431, USA
Viale Delle Terme di Caracalla, de pretutindeni \mpotriva bolilor comu- tel. (1) 202 623 7090
00100 Rome, Italia ne pentru care exist` vaccinuri. Promo- fax (1) 202 623 6220
tel. (39) 06 57051 varea unei alimenta]ii mai bune, inclusiv web: www.imf.org/
fax (39) 06 5705 3152 a al`pt`rii [i prevenirea r`nirilor sunt alte
web: www.fao.org exemple ilustrative pentru modul \n care Comitetul Interna]ional pentru Con-
OMS ac]ioneaz` \n vederea protej`rii trolul Drogurilor (INCB)
Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru drepturilor copiilor \n domeniul s`n`t`]ii. INCB a fost \nfiin]at \n temeiul Conven]iei
Educa]ie, {tiin]` [i Cultur` (UNESCO) Organiza]ia are [i o ini]iativ` adresat` Unice asupra Drogurilor din 1961. Sarci-
|nfiin]at` \n 1945, scopul central al copiilor de vârst` [colar` [i un program na Comitetului este aceea de a urm`ri
UNESCO este acela de a contribui la rea- pentru s`n`tatea adolescen]ilor care se mi[c`rile interna]ionale [i na]ionale ale
lizarea p`cii, securit`]ii [i dezvolt`rii prin ocup` de nevoile [i drepturile speciale drogurilor [i ale substan]elor psihotrope
intermediul educa]iei [i al cooper`rii ale acestui grup de copii. Adunarea Mon- utilizate pentru satisfacerea nevoilor me-
intelectuale. Având \n vedere mandatul dial` pentru S`n`tate are loc o dat` pe dicale [i [tiin]ifice [i ale precursorilor chi-
sù \n domeniul educa]iei [i al instruirii an. mici care pot fi folosi]i pentru fabricarea
privind drepturile omului, o parte consi- 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, ilicit` de droguri [i de a promova respec-
derabil` a activit`]ii Organiza]iei a fost Elve]ia tarea de c`tre guverne a diferitelor in-
pus` \n slujba drepturilor copilului. Unul tel. (41) 22 791 2111 strumente interna]ionale privind contro-
dintre cele mai importante eforturi fax (41) 22 791 0746 lul drogurilor.
depuse de Organiza]ie \nc` de la \nfiin]a- web: www.who.org Vienna International Centre (Centrul
re a fost acela destinat asigur`rii drep- Interna]ional din Viena), Room E-1339,
tului copiilor la educa]ie. |n activitatea Grupul B`ncii Mondiale Wagramer Strasse 5, P.O. Box 500,
depus` \mpreun` cu Statele P`r]i \n Grupul B`ncii Mondiale include Banca 1400 Viena, Austria
vederea asigur`rii educa]iei pentru to]i, Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i tel. (43) 1 260 600
UNESCO s-a preocupat nu doar de pro- Dezvoltare (IBRD); Asocia]ia Interna]io- fax (43) 1 260 60 5867
movarea alfabetiz`rii [i a pred`rii [tiin]e- nal` pentru Dezvoltare (IDA) [i Socie- web: www.incb.org
lor, ci [i de promovarea educa]iei care tatea Financiar` Interna]ional` (IFC).
\ncurajeaz` toleran]a [i respectul fa]` de IBRD a fost \nfiin]at` pentru promovarea Organiza]ia Mondial` pentru Comer]
ceilal]i. |n plus, UNESCO sprijin` princi- fluxurilor interna]ionale de capital desti- (OMC)
piul nediscrimin`rii prin munca sa activ` nat produc]iei [i pentru a oferi asisten]` OMC reprezint` fundamentul legal [i in-
destinat` educ`rii fetelor [i a altor gru- la reconstruc]ia na]iunilor devastate de stitu]ional al sistemului de comer] multi-
puri marginalizate cum sunt copiii cu ne- Al Doilea R`zboi Mondial. |n prezent, lateral. Aceasta prevede principalele
voi speciale, copiii str`zii, copiii care vor- principalul sù obiectiv este acela de a obliga]ii contractuale pe baza c`rora se
besc limbi ale minorit`]ilor [i copiii im- acorda \mprumuturi pentru proiecte de stabile[te modul \n care guvernele pun
plica]i \n conflicte armate. produc]ie [i de a finan]a programe de re- \n context [i aplic` politicile comerciale.
Printre programele majore ale UNESCO form` care s` genereze cre[teri eco- Reprezint` de asemenea platforma pe
se num`r` [i programele pentru comuni- nomice \n ]`rile membre cel mai pu]in care evolueaz` rela]iile comerciale dintre
care [i cultur`. Programul pentru comu- dezvoltate. Scopul IDA este acela de a state prin dezbateri colective, negocieri
nicare promoveaz` m`suri active de promova dezvoltarea economic` prin [i adjudec`ri. Principalele sale func]ii im-
asisten]` pentru protejarea copiilor [i \n- finan]area regiunilor cel mai pu]in dez- plic` administrarea [i implementarea
curajarea particip`rii acestora \n cadrul voltate din lume \n condi]ii mult mai fa- acordurilor comerciale multilaterale [i
mijloacelor de informare \n mas`. A fost vorabile decât cele oferite pentru \mpru- plurilaterale, asigurarea unui forum pen-
\nfiin]at un Centru interna]ional privind muturile tradi]ionale. Scopul special al tru negocieri comerciale multilaterale,
copiii [i violen]a pe ecrane \n colaborare IFC este acela de a promova cre[terea depunerea de eforturi pentru solu]iona-
cu Universitatea Gothenburg din Suedia. sectorului privat [i de a oferi asisten]` rea conflictelor comerciale [i examinarea
7 Place de Fontenoy, 75700 Paris, Fran]a \ntreprinderilor private de produc]ie din politicilor comerciale na]ionale. OMC
tel. (33) 1 45 68 10 00 ]`rile membre \n curs de dezvoltare \n este succesoarea Acordului General pen-
fax (33) 1 45 67 16 90 care aceste \ntreprinderi pot contribui la tru Tarife [i Comer] (GATT) din 1947.
web: www.unesco.org dezvoltarea economic`. Centre William Rappard, 154 Rue de
1818 H Street NW, Washington DC Lausanne, 1211 Geneva 21, Elve]ia
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) 20433, USA tel. (41) 22 739 5019
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii, \nfiin- tel. (1) 202 477 1234 fax (41) 22 739 5458
]at` \n 1948, \[i are sediul la Geneva, El- fax (1) 202 477 6391 web: www.wto.org

Conven]ia cu privire la
drepturile copilului
Adoptat` de Adunarea General` a Organiza]iei Na]iunilor Unite
la 20 noiembrie 1989
(Ratificat` de România prin Legea 18/1990, reepublicat` \n Monitorul
Oficial Partea I nr. 314 din 13 iunie 2001 - nota traduc`torului)
Preambul
s tatele P`r]i la prezenta Conven]ie, solidarit`]ii,
având \n vedere c` necesitatea de a extinde protec]ia special`
acordat` copilului a fost enun]at` \n Declara]ia de la Geneva din
având \n vedere c`, \n conformitate cu principiile proclamate de 1924 privind drepturile copilului [i \n Declara]ia drepturilor
Carta Na]iunilor Unite, recunoa[terea demnit`]ii [i a drepturilor copilului, adoptat` de Adunarea General` la 20 noiembrie 1959,
egale [i inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane con- [i a fost recunoscut` \n Declara]ia Universal` a Drepturilor
stituie fundamentul libert`]ii, drept`]ii [i p`cii \n lume, Omului, \n Pactul interna]ional privind drepturile civile [i politice
având \n vedere c` \n Cart` popoarele Na]iunilor Unite au (\n special art. 23 [i 24), \n Pactul interna]ional privind drepturile
proclamat din nou \ncrederea lor \n drepturile fundamentale ale economice, sociale [i culturale (\n special art. 10) [i \n statutele
omului, \n demnitatea [i valoarea persoanei umane [i au hot`rât [i instrumentele aplicabile ale institu]iilor specializate [i ale
s` promoveze progresul social [i condi]ii mai bune de trai \n organiza]iilor interna]ionale preocupate de bun`starea copilului,
contextul unei libert`]i sporite, având \n vedere c`, a[a cum s-a ar`tat \n Declara]ia drepturilor
recunoscând faptul c` Na]iunile Unite, \n Declara]ia Universal` copilului, "dat` fiind lipsa sa de maturitate fizic` [i intelectual`,
a Drepturilor Omului [i \n pactele interna]ionale privind copilul are nevoie de protec]ie [i \ngrijire speciale, inclusiv de o
drepturile omului, au proclamat [i au convenit c` fiecare poate protec]ie juridic` adecvat`, atât \nainte cât [i dup` na[terea sa",
s` se prevaleze de drepturile [i de libert`]ile enun]ate de aces- reamintind dispozi]iile Declara]iei cu privire la principiile sociale
tea, f`r` nici o deosebire de ras`, culoare, sex, limb`, religie, [i juridice aplicabile protec]iei [i bun`st`rii copiilor, cu referire
opinie politic` sau orice alt` opinie, na]ionalitate [i origine so- special` la practicile \n materie de plasament familial [i de adop-
cial`, situa]ie material`, statut la na[tere sau alt statut, ]ie pe plan na]ional [i interna]ional, precum [i Regulile minimale
amintind faptul c` \n Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului standard ale Na]iunilor Unite privind administrarea justi]iei \n
Na]iunile Unite au proclamat dreptul copiilor la \ngrijire [i cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declara]ia privind pro-
asisten]` speciale, tec]ia femeilor [i copiilor \n caz de stare de urgen]` [i de conflict
armat,
având convingerea c` familia, ca unitate de baz` a societ`]ii [i
ca mediu natural destinat cre[terii [i bun`st`rii tuturor mem- recunoscând c` \n toate ]`rile lumii exist` copii care trìesc \n
brilor sì [i, \n special, a copiilor, trebuie s` beneficieze de pro- condi]ii extrem de dificile [i care au nevoie de o aten]ie deose-
tec]ia [i de asisten]a de care are nevoie pentru a-[i putea asuma bit`,
pe deplin responsabilit`]ile \n cadrul societ`]ii, ]inând seama de importan]a tradi]iilor [i a valorilor culturale ale
recunoscând c` pentru dezvoltarea plenar` [i armonioas` a per- fiec`rui popor \n protejarea [i dezvoltarea armonioas` a copi-
sonalit`]ii sale copilul trebuie s` creasc` \ntr-un mediu familial, lului,
\ntr-o atmosfer` de fericire, dragoste [i \n]elegere, recunoscând importan]a cooper`rii interna]ionale destinate \m-
]inând seama de faptul c` un copil trebuie s` fie pe deplin pre- bun`t`]irii condi]iilor de trai ale copiilor din toate ]`rile [i, \n spe-
g`tit s` trìasc` independent \n societate [i s` fie educat \n spi- cial, din ]`rile \n curs de dezvoltare,
ritul idealurilor proclamate \n Carta Na]iunilor Unite [i, \n spe- Convin dup` cum urmeaz`:
cial, \n spiritul p`cii, demnit`]ii, libert`]ii, toleran]ei, egalit`]ii [i
796 CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI

Partea I [i conform tradi]iei locale, membrilor fa- p`rin]i ai sì, \n mod regulat, exceptând
miliei l`rgite sau comunit`]ii, tutorilor cazul \n care acest lucru contravine inte-
Articolul 1 sau altor persoane care au, prin lege, co- resului suprem al copilului.
pii \n \ngrijire, de a asigura, de o manier`
|n sensul prezentei conven]ii, prin copil 4. Când separarea rezult` din m`suri
corespunz`toare capacit`]ilor \n conti-
se \n]elege orice fiin]` uman` sub vârsta luate de c`tre un stat parte, precum de-
nu` dezvoltare ale copilului, \ndrumarea
de 18 ani, exceptând cazurile \n care le- ten]ia, \nchisoarea, exilul, expulzarea sau
[i orientarea necesare \n exercitarea de
gea aplicabil` copilului stabile[te limita moartea (inclusiv moartea, indiferent de
c`tre copil a drepturilor recunoscute \n
majoratului sub aceast` vârst`. cauz`, survenit` \n timpul deten]iei)
prezenta conven]ie.
ambilor p`rin]i sau a unuia dintre ei ori a
Articolul 2
Articolul 6 copilului, statul parte va furniza, la ce-
1. Statele P`r]i se angajeaz` s` respecte rere, p`rin]ilor, copilului sau, dup` caz,
1. Statele P`r]i recunosc dreptul la via]`
[i s` garanteze drepturile stabilite \n pre- unui alt membru al familiei informa]iile
al fiec`rui copil.
zenta conven]ie tuturor copiilor din esen]iale despre locul unde se g`sesc
jurisdic]ia lor, indiferent de ras`, culoare, 2. Statele P`r]i vor face tot ce le st` \n pu- membrul sau membrii familiei, excep-
sex, limb`, religie, opinie politic` sau alt` tin]` pentru a asigura supravie]uirea [i tând cazul \n care divulgarea acestor
opinie, de na]ionalitate, apartenen]a dezvoltarea copilului. informa]ii ar aduce prejudicii bun`st`rii
etnic` sau originea social`, de situa]ia Articolul 7 copilului. Statele P`r]i vor veghea, de
material`, incapacitatea fizic`, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de
statutul la na[tere sau de statutul 1. Copilul se \nregistreaz` imediat dup` cereri s` nu antreneze prin ea \ns`[i
dobândit al copilului ori al p`rin]ilor sau na[terea sa [i are, prin na[tere, dreptul la consecin]e dùn`toare pentru persoana
al reprezentan]ilor legali ai acestuia. un nume, dreptul de a dobândi o cet`]e- sau persoanele interesate.
nie [i, \n m`sura posibiliului, dreptul de
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de Articolul 10
protejare a copilului \mpotriva oric`rei ace[tia. 1. |n conformitate cu obliga]ia ce revine
forme de discriminare sau de sanc]iona-
2. Statele P`r]i vor veghea ca aplicarea Statelor P`r]i potrivit art. 9 paragraful 1,
re pe considerente ]inând de situa]ia juri-
acestor drepturi s` respecte legisla]ia lor orice cerere depus` de un copil sau de
dic`, activit`]ile, opiniile declarate sau
na]ional` [i obliga]iile pe care acestea [i p`rin]ii acestuia, \n vederea intr`rii \ntr-
convingerile p`rin]ilor, ale reprezentan-
le-au asumat \n temeiul instrumentelor un stat parte sau a p`r`sirii acestuia \n
]ilor sì legali sau ale membrilor familiei
interna]ionale aplicabile \n materie, \n scopul re\ntregirii familiei, va fi examina-
sale.
special \n cazul \n care nerespectarea t` de Statele P`r]i cu bun`voin]`, uma-
Articolul 3 acestora ar avea ca efect declararea co- nism [i cu operativitate. Statele P`r]i vor
1. |n toate ac]iunile care privesc copiii, \n- pilului ca apatrid. veghea, de asemenea, ca depunerea
treprinse de institu]iile de asisten]` so- unei astfel de cereri s` nu antreneze con-
Articolul 8 secin]e nefaste asupra solicitan]ilor [i
cial` publice sau private, de instan]ele ju-
dec`tore[ti, autorit`]ile administrative 1. Statele P`r]i se oblig` s` respecte membrilor familiei acestora.
sau de organele legislative, interesele dreptul copilului de a-[i p`stra identita- 2. Copilul ai c`rui p`rin]i \[i au re[edin]a
copilului vor prevala. tea, inclusiv cet`]enia, numele [i rela]iile \n state diferite va avea dreptul de a
familiale, astfel cum sunt recunoscute de \ntre]ine, \n afara unor situa]ii excep]io-
2. Statele P`r]i se oblig` s` asigure co- lege, f`r` nici o imixtiune ilegal`.
pilului protec]ia [i \ngrijirea necesare \n nale, rela]ii personale [i contacte directe,
vederea asigur`rii bun`st`rii sale, ]inând 2. |n cazul \n care un copil este lipsit \n \n mod regulat, cu ambii sì p`rin]i. |n
seama de drepturile [i obliga]iile p`rin- mod ilegal de toate sau de o parte din acest scop [i \n conformitate cu obliga]ia
]ilor sì, ale reprezentan]ilor sì legali elementele constitutive ale identit`]ii care revine Statelor P`r]i \n temeiul art. 9
sau ale altor persoane c`rora acesta le-a sale, Statele P`r]i vor asigura asisten]a [i paragraful 1, Statele P`r]i vor respecta
fost \ncredin]at \n mod legal, [i \n acest protec]ia corespunz`toare pentru ca dreptul copilului [i al p`rin]ilor sì de a
scop vor lua toate m`surile legislative [i identitatea acestuia s` fie restabilit` cât p`r`si orice ]ar`, inclusiv propria lor ]ar`,
administrative corespunz`toare. mai repede posibil. [i de a reveni \n propria lor ]ar`. Dreptul
de a p`r`si orice ]ar` nu poate fi \ngr`dit
3. Statele P`r]i vor veghea ca institu]iile, Articolul 9 decât de restric]iile prev`zute \n mod ex-
serviciile [i unit`]ile care r`spund de pro- 1. Statele P`r]i vor veghea ca nici un co- pres de lege [i care sunt necesare pentru
tec]ia [i \ngrijirea copiilor s` respecte pil s` nu fie separat de p`rin]ii sì \mpo- protejarea siguran]ei na]ionale, a ordinii
standardele stabilite de autorit`]ile com- triva voin]ei acestora, excepând situa]ia publice, a s`n`t`]ii publice sau a bunelor
petente, \n special cele referitoare la \n care autorit`]ile competente decid, moravuri ori a drepturilor [i libert`]ilor
securitate [i s`n`tate, la num`rul [i cali- sub rezerva revizuirii judiciare [i cu res- altora [i care sunt compatibile cu celelal-
ficarea personalului din aceste institu]ii, pectarea legilor [i a procedurilor aplicate drepturi recunoscute \n prezenta con-
precum [i la asigurarea unei suprave- bile, c` aceast` separare este \n interesul ven]ie.
gheri competente. suprem al copilului. O astfel de decizie Articolul 11
Articolul 4 poate deveni necesar` \n cazuri particu-
lare cum ar fi, de exemplu, \n cazul co- 1. Statele P`r]i vor lua m`suri pentru a
Statele P`r]i se angajeaz` s` ia toate m`- piilor maltrata]i sau neglija]i de p`rin]i combate ac]iunile ilegale de transferare
surile legislative, administrative [i de sau \n cazul \n care p`rin]ii trìesc sepa- [i de \mpiedicare a re\ntoarcerii copiilor
orice alt` natur` necesare \n vederea pu- rat [i se impune luarea unei hot`râri cu \n, respectiv din, strìn`tate.
nerii \n aplicare a drepturilor recunoscu- privire la locul de re[edin]` a copilului.
te \n prezenta conven]ie. |n cazul dreptu- 2. |n acest scop Statele P`r]i vor promo-
rilor economice, sociale [i culturale Sta- 2. |n toate cazurile prev`zute la paragra- va \ncheierea de acorduri bilaterale [i
tele P`r]i se oblig` s` adopte aceste m`- ful 1 din prezentul articol toate p`r]ile in- multilaterale sau aderarea la acordurile
suri, f`r` a precupe]i resursele de care teresate trebuie s` aib` posibilitatea de a existente.
dispun [i, dac` este cazul, \n cadrul coo- participa la dezbateri [i de a-[i face Articolul 12
per`rii interna]ionale. cunoscute punctele de vedere.
1. Statele P`r]i vor garanta copilului ca-
Articolul 5 3. Statele P`r]i vor respecta dreptul copi- pabil de discern`mânt dreptul de a-[i ex-
lului care a fost separat de ambii p`rin]i prima liber opinia asupra oric`rei pro-
Statele P`r]i vor respecta responsabilit`- sau de unul dintre ei de a \ntre]ine rela]ii
]ile, drepturile [i \ndatoririle ce revin p`- bleme care \l prive[te, opiniile copilului
personale [i contacte directe cu cei doi urmând s` fie luate \n considerare ]i-
rin]ilor naturali ai copilului sau, dup` caz
CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI 797

nându-se seama de vârsta sa [i de gradul imixtiuni sau atacuri. clusiv abuz sexual, \n timpul cât se afl` \n
sù de maturitate. \ngrijirea p`rin]ilor sau a unuia dintre ei,
Articolul 17
a reprezentantului ori reprezentan]ilor le-
2. |n acest scop copilului i se va da, \n
Statele P`r]i vor recunoa[te importan]a gali sau a oric`rei persoane c`reia i-a
special, posibilitatea de a fi ascultat \n
func]iei \ndeplinite de mijloacele de in- fost \ncredin]at.
orice procedur` judiciar` sau administra-
formare \n mas` [i vor asigura accesul
tiv` care \l prive[te, fie direct, fie printr- 2. Aceste m`suri de protec]ie vor cu-
copilului la informa]ie [i materiale prove-
un reprezentant sau un organism com- prinde, dup` caz, proceduri eficiente
nind din surse na]ionale [i interna]io-
petent, \n conformitate cu regulile de pentru stabilirea de programe sociale
nale, \n special cele care urm`resc pro-
procedur` din legisla]ia na]ional`. care s` asigure sprijinul necesar copilu-
movarea bun`st`rii sale sociale, spiritu-
lui [i celor c`rora le-a fost \ncredin]at,
Articolul 13 ale [i morale [i a s`n`t`]ii sale fizice [i
precum [i pentru instituirea altor forme
morale. |n acest scop Statele P`r]i:
1. Copilul are dreptul la libertatea de ex- de prevenire [i pentru identificarea, de-
a) vor \ncuraja difuzarea, prin mij-
primare; acest drept cuprinde libertatea nun]area, ac]ionarea \n instan]`, anche-
loacele de informare \n mas`, de in-
de a cùta, de a primi [i de a difuza infor- tarea, tratarea [i urm`rirea cazurilor de
forma]ii [i materiale de interes social
ma]ii [i idei de orice natur`, indiferent de rele tratamente aplicate copilului, des-
[i educativ pentru copil [i care sunt
frontiere, sub form` oral`, scris`, tip`rit` crise mai sus, [i, dac` este necesar, a
\n conformitate cu art. 29;
sau artistic` ori prin orice alte mijloace, procedurilor de implicare judiciar`.
la alegerea copilului. b) vor \ncuraja cooperarea interna-
Articolul 20
]ional` \n producerea, schimbul [i di-
2. Exercitarea acestui drept poate face
fuzarea de astfel de informa]ii [i ma- 1. Copilul care este, temporar ori perma-
subiectul restric]iilor, dar numai al acelor
teriale provenind din surse culturale, nent, lipsit de mediul sù familial sau
restric]ii expres prev`zute de lege [i ab-
na]ionale [i interna]ionale; care, pentru protejarea intereselor sale,
solut necesare pentru:
nu poate fi l`sat \n acest mediu are drep-
a) respectarea drepturilor sau a repu- c) vor \ncuraja producerea [i difuza-
tul la protec]ie [i asisten]` speciale din
ta]iei altora; sau rea de c`r]i pentru copii;
partea statului.
b) protejarea securit`]ii na]ionale, a d) vor \ncuraja mijloacele de informa-
2. Statele P`r]i, \n conformitate cu legis-
ordinii publice, a s`n`t`]ii publice [i re \n mas` s` ]in` seama, \n mod
la]ia lor na]ional`, vor asigura protec]ie
a bunelor moravuri. deosebit, de nevoile lingvistice ale
alternativ` pentru un astfel de copil.
copiilor autohtoni sau ale celor care
Articolul 14
apar]in unui grup minoritar; 3. Aceast` protec]ie poate include, mai
1. Statele P`r]i vor respecta dreptul copi- ales, plasamentul familial, "kafalah" din
e) vor favoriza elaborarea unor prin-
lului la libertatea de gândire, de con[tiin- dreptul islamic, adop]ia sau, \n caz de ne-
cipii c`lùzitoare adecvate, destinate
]` [i religie. cesitate, plasarea \n institu]ii corespun-
protej`rii copilului \mpotriva infor-
2. Statele P`r]i vor respecta drepturile [i z`toare de \ngrijire a copiilor. |n alegerea
ma]iilor [i materialelor care dùnea-
obliga]iile p`rin]ilor sau, dup` caz, ale uneia dintre aceste solu]ii este necesar
z` bun`st`rii sale, având \n vedere
reprezentan]ilor legali ai copilului de a-l s` se ]in` seama \n mod corespunz`tor
prevederile art. 13 [i 18.
\ndruma \n exercitarea dreptului sus- de necesitatea unei anumite continuit`]i
Articolul 18 \n educarea copilului, precum [i de
men]ionat, de o manier` care s` cores-
pund` capacit`]ilor \n formare ale aces- 1. Statele P`r]i vor depune eforturi pen- originea sa etnic`, religioas`, cultural` [i
tuia. tru asigurarea recunoa[terii principiului lingvistic`.
3. Libertatea de a-[i manifesta propriile

potrivit c`ruia ambii p`rin]i au responsa- Articolul 21
bilit`]i comune pentru cre[terea [i
convingeri religioase sau alte convingeri Statele P`r]i care recunosc [i/sau auto-
dezvoltarea copilului. P`rin]ii sau, dup`
nu poate fi \ngr`dit` decât de restric]iile rizeaz` adop]ia vor veghea ca interesele
caz, reprezentan]ii sì legali sunt princi-
prev`zute \n mod expres de lege [i care supreme ale copilului s` primeze [i:
palii responsabili de cre[terea [i dez-
sunt necesare pentru protec]ia securit`]ii a) vor veghea ca adop]ia unui copil
voltarea copilului. Ace[tia trebuie s` ac-
publice, a ordinii publice, a s`n`t`]ii pu- s` fie autorizat` numai de autorit`]ile
]ioneze, \n primul rând, \n interesul su-
blice [i a bunelor moravuri sau a libert`- competente care verific`, \n confor-
prem al copilului.
]ilor [i drepturilor fundamentale ale alto- mitate cu legea [i cu procedurile apli-
ra. 2. Pentru garantarea [i promovarea cabile, precum [i pe baza tuturor in-
drepturilor enun]ate \n prezenta conven- forma]iilor pertinente [i credibile, c`
Articolul 15
]ie Statele P`r]i vor acorda ajutor cores- adop]ia se poate realiza luând \n con-
1. Statele P`r]i recunosc drepturile copi- punz`tor p`rin]ilor [i reprezentan]ilor siderare statutul copilului \n raport cu
lului la libertatea de asociere [i la liberta- legali ai copilului \n exercitarea respon- p`rin]ii, cu rudele [i cu reprezentan]ii
tea de \ntrunire pa[nic`. sabilit`]ii care le revine \n leg`tur` cu sì legali [i, dac` este cazul, c`
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi cre[terea copilului [i vor asigura crearea persoanele interesate [i-au dat con-
\ngr`dit` decât de restric]iile prev`zute institu]iilor, unit`]ilor [i serviciilor de \n- sim]`mântul cu privire la adop]ie \n
\n mod expres de lege [i care sunt nece- grijire a copiilor. cuno[tin]` de cauz` \n urma unei
sare \ntr-o societate democratic`, \n in- 3. Statele P`r]i vor lua toate m`surile co- consilieri corespunz`toare;
teresul securit`]ii na]ionale, al siguran]ei respunz`toare pentru a asigura copiilor b) recunosc c` adop]ia \n strìn`tate
sau ordinii publice ori pentru a proteja ai c`ror p`rin]i muncesc dreptul de a be- poate fi considerat` ca un mijloc al-
s`n`tatea public` sau bunele moravuri neficia de serviciile [i unit`]ile de \ngri- ternativ de asigurare a \ngrijirii nece-
ori pentru a proteja drepturile [i libert`- jire a copiilor, pentru care ei \ndeplinesc sare copilului, dac` acesta, \n ]ara de
]ile altora. condi]iile cerute. origine, nu poate fi \ncredin]at spre
Articolul 16 Articolul 19 plasament familial sau spre adop]ie
ori nu poate fi \ngrijit \n mod cores-
1. Nici un copil nu va fi supus unei imix- 1. Statele P`r]i vor lua toate m`surile le- punz`tor;
tiuni arbitrare sau ilegale \n via]a sa pri- gislative, administrative, sociale [i edu-
vat`, \n familia sa, \n domiciliul sù ori \n cative corespunz`toare, \n vederea pro- c) vor asigura c`, \n cazul adop]iei \n
coresponden]a sa, precum [i nici unui fel tej`rii copilului \mpotriva oric`ror forme strìn`tate, copilul beneficiaz` de ga-
de atac ilegal la onoarea [i reputa]ia sa. de violen]`, v`t`mare sau abuz, fizic sau ran]iile [i standardele echivalente
mental, de abandon sau neglijen]`, de celor existente \n cazul adop]iei na-
2. Copilul are dreptul la protec]ia garan- ]ionale;
tat` de lege \mpotriva unor astfel de rele tratamente sau de exploatare, in-

d) vor lua toate m`surile corespunz`- financiare ale p`rin]ilor sau ale celor care rii practicilor tradi]ionale dùn`toare s`-
toare pentru a se asigura c`, \n cazul \i au \n \ngrijire, [i va fi destinat asigur`rii n`t`]ii copiilor.
adop]iei \n strìn`tate, plasamentul accesului efectiv al copiilor handicapa]i
4. Statele P`r]i se angajeaz` s` favorizeze
copilului nu conduce la ob]inerea de la educa]ie, formare profesional`, servi-
[i s` \ncurajeze cooperarea interna]iona-
câ[tiguri materiale necuvenite pentru cii medicale, recuperare, preg`tire \n ve-
l` \n vederea asigur`rii, \n mod progre-
persoanele implicate; derea ocup`rii unui loc de munc`, activi-
siv, a deplinei \nf`ptuiri a dreptului recu-
t`]i recreative, de o manier` care s` asi-
e) promoveaz` obiectivele prezentu- noscut \n prezentul articol. |n aceast` pri-
gure deplina integrare social` [i dezvol-
lui articol, \ncheind aranjamente sau vin]` se va ]ine seama, \n mod deosebit,
tare individual` a copiilor, inclusiv dez-
acorduri bilaterale ori multilaterale, de nevoile ]`rilor \n curs de dezvoltare.
voltarea lor cultural` [i spiritual`.
dup` caz, [i se str`duiesc, \n acest ca-
Articolul 25
dru, s` asigure ca plasarea copiilor \n 4. |n spiritul cooper`rii interna]ionale,
strìn`tate s` fie efectuat` de auto- Statele P`r]i vor favoriza schimbul de in- Statele P`r]i recunosc dreptul copilului
rit`]ile sau organele competente. forma]ii relevante \n domeniul medicinei care a fost plasat de c`tre autoritatea
preventive [i al tratamentului medical, competent` pentru a primi \ngrijiri, la
Articolul 22
psihologic [i func]ional al copiilor handi- protejarea sau tratarea afec]iunilor sale
1. Statele P`r]i vor lua m`surile necesare capa]i, inclusiv prin difuzarea [i accesul fizice ori mentale, dreptul la verificarea
pentru ca un copil care caut` s` ob]in` la informa]ii referitoare la metodele de periodic` a tratamentului respectiv [i a
statutul de refugiat sau care este con- recuperare, educare [i formare profesio- oric`ror alte aspecte legate de plasarea
siderat refugiat \n conformitate cu renal`, \n scopul de a permite Statelor P`r]i sa.
glement`rile [i procedurile interna]iona- s` \[i perfec]ioneze capacit`]ile [i com- Articolul 26
le [i na]ionale aplicabile, fie c` este peten]ele [i s` \[i extind` experien]a \n
singur sau \nso]it de mam` ori de tat` aceste domenii. |n aceast` privin]` se va 1. Statele P`r]i recunosc dreptul oric`rui
sau de orice alt` persoan`, s` benefici- ]ine seama, \n mod deosebit, de nevoile copil de a beneficia de asisten]` social`,
eze de protec]ia [i asisten]a umanitar` ]`rilor \n curs de dezvoltare. inclusiv de asigur`ri sociale, [i vor lua
corespunz`toare, pentru a se putea bu- m`suri pentru asigurarea exercit`rii de-
Articolul 24 pline a acestui drept \n conformitate cu
cura de drepturile recunoscute de pre-
zenta conven]ie [i de celelalte instru- 1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului legisla]ia lor na]ional`.
mente interna]ionale privind drepturile de a se bucura de cea mai bun` stare de 2. La acordarea indemniza]iilor prev`-
omului sau ajutorul umanitar la care res- s`n`tate posibil` [i de a beneficia de ser- zute de lege se va ]ine seama, când este
pectivele state sunt p`r]i. viciile medicale [i de recuperare. Ele vor cazul, de resursele [i situa]ia copilului [i
depune eforturi pentru a garanta c` nici ale persoanelor responsabile de \ntre-
2. |n acest scop Statele P`r]i vor con-
un copil nu este lipsit de dreptul de a ]inerea sa, precum [i de orice alte \mpre-
tribui, dup` cum consider` necesar, la
avea acces la aceste servicii. jur`ri care au leg`tur` cu cererea de
toate eforturile \ntreprinse de O.N.U. [i
de alte organiza]ii guvernamentale sau 2. Statele P`r]i vor depune eforturi pen- acordare a indemniza]iilor, \naintat` de
neguvernamentale competente coope- tru a asigura aplicarea efectiv` a acestui copil sau \n numele sù.
rând cu O.N.U., pentru a proteja [i ajuta drept [i, \n mod deosebit, vor lua m`su- Articolul 27
copiii care se g`sesc \ntr-o astfel de siturile corespunz`toare pentru:
a]ie [i pentru a g`si p`rin]ii sau al]i mem- a) reducerea mortalit`]ii infantile [i a 1. Statele P`r]i recunosc dreptul oric`rui
bri ai familiei oric`rui copil refugiat, \n celei \n rândul copiilor; copil de a beneficia de un nivel de trai
vederea ob]inerii informa]iilor necesare care s` permit` dezvoltarea sa fizic`,
b) asigurarea asisten]ei medicale [i a mental`, spiritual`, moral` [i social`.
pentru re\ntregirea familiei sale. |n cazul
m`surilor de ocrotire a s`n`t`]ii pen-
\n care p`rin]ii sau al]i membri ai familiei 2. P`rin]ilor [i oric`rei alte persoane care
tru to]i copiii, cu accent pe dezvolta-
nu pot fi g`si]i, copilului i se va acorda au \n grij` un copil le revine \n primul
rea m`surilor primare de ocrotire a
aceea[i protec]ie ca oric`rui alt copil care rând responsabilitatea de a asigura, \n
s`n`t`]ii;
este temporar sau total lipsit de mediul limita posibilit`]ilor [i a mijloacelor lor
sù familial, indiferent de motiv, \n c) combaterea maladiilor [i a malnu- financiare, condi]iile de via]` necesare \n
conformitate cu principiile enun]ate \n tri]iei, inclusiv \n cadrul m`surilor vederea dezvolt`rii copilului.
prezenta conven]ie. primare de ocrotire a s`n`t`]ii, recur-
gând, printre altele, la tehnologii 3. Statele P`r]i vor adopta m`surile co-
Articolul 23 respunz`toare, ]inând seama de condi-
accesibile [i la aprovizionarea cu
1. Statele P`r]i recunosc c` pentru copiii alimente nutritive [i cu ap` potabil`, ]iile na]ionale [i \n limita mijloacelor lor,
handicapa]i fizic [i mental trebuie s` se luând \n considerare pericolele [i ris- pentru a ajuta p`rin]ii [i alte persoane
asigure o via]` \mplinit` [i decent`, \n curile de poluare a mediului natural; care au \n grij` un copil s` valorifice
condi]ii care s` le garanteze demnitatea, acest drept [i vor oferi \n caz de nevoie
d) asigurarea ocrotirii s`n`t`]ii ma- asisten]` material` [i programe de spri-
s` le favorizeze autonomia [i s` le facili-
melor \n perioada pre- [i postnatal`; jin destinate, \n principal, satisfacerii ne-
teze participarea activ` la via]a comuni-
t`]ii. e) asigurarea c` toate segmentele so- voilor de hran`, \mbr`c`minte [i locuin-
ciet`]ii, \n mod deosebit p`rin]ii [i co- ]`.
2. Statele P`r]i recunosc dreptul copiilor
piii, sunt informate, au acces la edu- 4. Statele P`r]i vor lua toate m`surile
handicapa]i de a beneficia de \ngrijiri
ca]ie [i sunt sprijinite \n folosirea cu- adecvate pentru recuperarea pensiei
speciale [i \ncurajeaz` [i asigur`, \n m`-
no[tin]elor de baz` despre s`n`tatea alimentare pentru copil de la p`rin]ii sì
sura resurselor disponibile, la cerere,
[i alimenta]ia copilului, despre avan- sau de la alte persoane care r`spund din
copiilor handicapa]i care \ndeplinesc
tajele al`pt`rii, ale igienei [i salubri- punct de vedere financiar pentru acesta,
condi]iile prev`zute [i celor care \i au \n
t`]ii mediului \nconjur`tor [i ale pre- atât pe teritoriul statului parte, cât [i \n
\ngrijire, un ajutor adaptat situa]iei co-
venirii accidentelor; strìn`tate. Astfel, \n situa]ia \n care per-
pilului [i situa]iei p`rin]ilor sau a celor
c`rora le este \ncredin]at. f) crearea serviciilor de medicin` pre- soana care r`spunde din punct de vedere
ventiv`, de \ndrumare a p`rin]ilor [i financiar pentru copil nu locuie[te \n
3. Recunoscând nevoile speciale ale co- statul \n care locuie[te copilul, Statele
de planificare familial`, [i asigurarea
piilor handicapa]i, ajutorul acordat con- P`r]i vor \ncuraja aderarea la acorduri in-
educa]iei \n aceste domenii.
form paragrafului 2 al prezentului articol terna]ionale sau \ncheierea de asemenea
va fi gratuit ori de câte ori acest lucru 3. Statele P`r]i vor lua toate m`surile efi-
acorduri, precum [i adoptarea oric`ror
este posibil, ]inând seama de resursele ciente corespunz`toare, \n vederea aboli-
alte \n]elegeri corespunz`toare.

Articolul 28 [i religioase [i cu persoanele de ori- a proteja copiii contra folosirii ilicite de
gine autohton`; droguri [i substan]e psihotrope, a[a cum
1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului
sunt acestea definite de conven]iile
la educa]ie [i, \n vederea asigur`rii exer- e) educarea copilului \n spiritul res-
interna]ionale \n materie [i pentru a pre-
cit`rii acestui drept \n mod progresiv [i pectului fa]` de mediul natural.
veni folosirea copiilor \n scopul produ-
pe baza egalit`]ii de [anse, \n special,
2. Nici o dispozi]ie din prezentul articol cerii [i al traficului ilicit de astfel de sub-
statele membre vor avea obliga]ia:
sau din art. 28 nu va fi interpretat` de o stan]e.
a) de a asigura \nv`]`mântul primar
manier` care s` aduc` atingere libert`]ii
obligatoriu [i gratuit pentru to]i; Articolul 34
persoanelor fizice sau juridice de a crea
b) de a \ncuraja crearea diferitelor [i conduce institu]ii de \nv`]`mânt, cu Statele P`r]i se angajeaz` s` protejeze
forme de \nv`]`mânt secundar, atât condi]ia ca principiile enun]ate \n para- copilul contra oric`rei forme de exploa-
general, cât [i profesional [i de a le graful 1 al prezentului articol s` fie res- tare sexual` [i de violen]` sexual`. |n
pune la dispozi]ia tuturor copiilor [i pectate [i ca educa]ia dat` \n aceste in- acest scop statele vor lua, \n special,
de a permite accesul tuturor copiilor stitu]ii s` respecte normele minimale toate m`surile corespunz`toare pe plan
la acestea, de a lua m`suri corespun- prescrise de stat. na]ional, bilateral [i multilateral, pentru a
z`toare, cum ar fi instituirea gratuit`- \mpiedica:
Articolul 30
]ii \nv`]`mântului [i acordarea unui a) incitarea sau constrângerea co-
ajutor financiar \n caz de nevoie; |n statele \n care exist` minorit`]i etnice, piilor s` se dedea la activit`]i sexuale
religioase sau lingvistice ori persoane de ilegale;
c) de a asigura tuturor accesul la \n-
origine autohton` copilul apar]inând
v`]`mântul superior, \n func]ie de ca- b) exploatarea copiilor \n scopul
unei astfel de minorit`]i sau având ori-
pacitatea fiec`ruia, prin toate mijloa- prostitu]iei sau al altor practici sexu-
gine autohton` nu va fi privat de dreptul
cele adecvate; ale ilegale;
la via]` cultural` proprie, de dreptul de a-[i
d) de a pune la dispozi]ie copiilor [i declara apartenen]a religioas` [i de a-[i c) exploatarea copiilor \n scopul pro-
de a permite accesul acestora la in- practica propria religie, precum [i drep- duc]iei de spectacole sau de materi-
formarea [i orientarea [colar` [i pro- tul de a folosi limba proprie \n comun cu ale cu caracter pornografic.
fesional`; al]i membri ai grupului sù.
Articolul 35
e) de a lua m`suri pentru \ncurajarea Articolul 31
Statele P`r]i vor lua toate m`surile ne-
frecvent`rii cu regularitate a [colii [i
1. Statele P`r]i recunosc copilului dreptul cesare, pe plan na]ional, bilateral [i mul-
pentru reducerea ratei abandonului
la odihn` [i la vacan]`, dreptul de a prac- tilateral, pentru a preveni r`pirea, vân-
[colar.
tica activit`]i recreeative proprii vârstei zarea [i traficul de copii \n orice scop [i
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile co- sale, de a participa liber la via]a cultural` sub orice form`.
respunz`toare pentru a asigura aplicarea [i artistic`.
Articolul 36
m`surilor de disciplin` [colar` \ntr-un
2. Statele P`r]i respect` [i promoveaz`
mod compatibil cu demnitatea copilului Statele P`r]i vor proteja copilul contra
dreptul copilului de a participa pe deplin
ca fiin]` uman` [i \n conformitate cu pre- oric`rei forme de exploatare dùn`toare
la via]a cultural` [i artistic` [i \ncurajeaz`
zenta conven]ie. oric`rui aspect al bun`st`rii sale.
punerea la dispozi]ie acestuia a mijloa-
3. Statele P`r]i vor promova [i vor \ncu- celor adecvate de petrecere a timpului Articolul 37
raja cooperarea interna]ional` \n dome- liber [i de desf`[urare a activit`]ilor re- Statele P`r]i vor veghea ca:
niul educa]iei, mai ales \n scopul de a creative, artistice [i culturale, \n condi]ii a) nici un copil s` nu fie supus la tor-
contribui la eliminarea ignoran]ei [i a de egalitate. tur`, la pedepse sau la tratamente
analfabetismului \n lume [i de a facilita
Articolul 32 crude, inumane sau degradante. Pe-
accesul la cuno[tin]e [tiin]ifice [i tehnice deapsa capital` sau \nchisoarea pe
[i la metode de \nv`]`mânt moderne. |n 1. Statele P`r]i recunosc dreptul copilului
via]` f`r` posibilitatea de a fi eliberat
aceast` privin]` se va ]ine seama, \n spe- de a fi protejat \mpotriva exploat`rii eco-
nu va fi pronun]at` pentru infrac]iu-
cial, de nevoile ]`rilor \n curs de dez- nomice [i de a nu fi constrâns la vreo
nile comise de persoane sub vârsta
voltare. munc` ce comport` vreun risc poten]ial
de 18 ani;
sau care este susceptibil` s` \i compro-
Articolul 29 b) nici un copil s` nu fie privat de li-
mit` educa]ia ori s` \i dùneze s`n`t`]ii
1. Statele P`r]i sunt de acord c` educa]ia sau dezvolt`rii sale fizice, mentale, spiri- bertate \n mod ilegal sau arbitrar.
copilului trebuie s` urm`reasc`: tuale, morale ori sociale. Arestarea, de]inerea sau \ncarcerarea
a) dezvoltarea plenar` a personalit`- unui copil trebuie s` fie conform` cu
2. Statele P`r]i vor lua m`suri legislative,
]ii, a voca]iilor [i a aptitudinilor men- legea [i nu va fi decât o m`sur` ex-
administrative, sociale [i educative pen-
tale [i fizice ale copilului; trem` [i cât mai scurt` posibil;
tru a asigura aplicarea prezentului arti-
b) cultivarea respectului pentru drep- col. |n acest scop [i ]inând seama de dis- c) orice copil privat de libertate s` fie
turile omului [i libert`]ile fundamen- pozi]iile aplicabile ale celorlalte instru- tratat cu omenie [i cu respectul cu-
tale, precum [i pentru principiile con- mente interna]ionale, Statele P`r]i se o- venit demnit`]ii umane [i de o mani-
sacrate \n Carta Na]iunilor Unite; blig`, \n special: er` care s` ]in` seama de nevoile
a) s` fixeze o vârst` minim` sau persoanelor de vârsta sa. Astfel,
c) educarea copilului \n spiritul res-
vârste minime de angajare; orice copil privat de libertate va fi se-
pectului fa]` de p`rin]ii sì, fa]` de
parat de adul]i, cu excep]ia cazurilor
limba sa, de identitatea [i valorile b) s` adopte o reglementare cu pri-
\n care se apreciaz` ca fiind \n intere-
sale culturale, fa]` de valorile na]io- vire la orele [i la condi]iile de munc`;
sul major al copilului s` nu se pro-
nale ale ]`rii \n care acesta locuie[te,
c) s` prevad` pedepse sau alte sanc- cedeze astfel, [i va avea dreptul de a
ale ]`rii de origine, precum [i fa]` de
]iuni corespunz`toare, pentru a asi- men]ine contactul cu familia sa prin
civiliza]ii diferite de a sa;
gura aplicarea \ntocmai a prezentului coresponden]` [i vizite, \n afara unor
d) preg`tirea copilului s` \[i asume articol. cazuri excep]ionale;
responsabilit`]ile vie]ii \ntr-o societa-
Articolul 33 d) copiii priva]i de libertate s` aib`
te liber`, \ntr-un spirit de \n]elegere,
dreptul de a avea acces rapid la asis-
de pace, de toleran]`, de egalitate Statele P`r]i vor lua m`suri corespunz`-
ten]` juridic` sau la orice alt` asis-
\ntre sexe [i prietenie \ntre toate po- toare, inclusiv m`suri legislative, admi-
ten]` corespunz`toare, precum [i
poarele [i grupurile etnice, na]ionale nistrative, sociale [i educa]ionale, pentru

dreptul de a contesta legalitatea pri- turi: ca]ie general` [i profesional` [i la solu]ii
v`rii lor de libertate, \n fa]a unui tri- alternative celor privind \ngrijirea \ntr-un
(i) de a fi prezumat nevinovat
bunal sau a unei alte autorit`]i com- cadru institu]ional, pentru a asigura co-
pân` la stabilirea vinov`]iei sale
petente, independente [i impar]iale, piilor un tratament \n interesul bun`st`rii
conform legii;
[i dreptul la judecarea \n procedur` lor [i propor]ional cu situa]ia lor [i cu in-
de urgen]` a cazului respectiv. (ii) de a fi informat \n cel mai frac]iunea s`vâr[it`.
scurt termen [i direct despre
Articolul 38 Articolul 41
acuza]iile care i se aduc sau, dac`
1. Statele P`r]i se angajeaz` s` respecte este cazul, prin intermediul p`- Nici o dispozi]ie din prezenta conven]ie
[i s` asigure respectarea regulilor drep- rin]ilor sì sau al reprezentan]ilor nu aduce atingere prevederilor mai favo-
tului umanitar interna]ional aplicabile \n legali [i de a beneficia de asisten- rabile pentru realizarea acestor drepturi
caz de conflict armat [i menite s` garan- ]` juridic` sau de orice alt fel de ale copilului care pot figura:
teze protec]ia copilului. asisten]` corespunz`toare, \n ve- a) \n legisla]ia unui stat parte; sau
derea formul`rii [i sus]inerii ap`-
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile po- b) \n dreptul interna]ional \n vigoare
r`rilor sale;
sibile pentru a garanta ca persoanele pentru statul respectiv.
(iii) dreptul la examinarea, f`r`
care nu au \mplinit vârsta de 15 ani s` nu
\ntârziere, a cauzei sale de c`tre o
participe direct la ostilit`]i.
3. Statele P`r]i se vor ab]ine de a \nrola
autoritate sau o instan]` judiciar` Partea a II-a
competent`, independent` [i
\n for]ele lor armate persoane care nu au impar]ial`, printr-o procedur` de Articolul 42
\mplinit vârsta de 15 ani. Atunci când audiere echitabil` [i conform` cu Statele P`r]i se angajeaz` s` fac` larg cu-
\ncorporeaz` persoane mai mari de 15 prevederile legii, \n prezen]a ce- noscute atât adul]ilor, cât [i copiilor prin-
ani, dar mai mici de 18 ani, Statele P`r]i lor care \i asigur` asisten]` juri- cipiile [i dispozi]iile prezentei conven]ii,
se vor str`dui s` \nroleze, cu prioritate, dic` sau de alt` natur`, iar dac` prin mijloace active [i adecvate.
pe cei mai \n vârst`. acest lucru nu este considerat
contrar interesului major al copi- Articolul 43
4. Conform obliga]iei care le revine \n
virtutea dreptului umanitar interna]ional lului, ]inând seama mai ales de 1. |n vederea examin`rii progreselor \n-
de a proteja popula]ia civil` \n caz de vârsta ori de situa]ia acestuia, \n registrate de Statele P`r]i \n executarea
conflict armat, Statele P`r]i vor lua toate prezen]a p`rin]ilor sì sau a re- obliga]iilor pe care [i le-au asumat \n
m`surile fezabile, astfel \ncât copiii prezentan]ilor sì legali; virtutea prezentei conven]ii, se instituie
afecta]i de conflictul armat s` beneficieze (iv) de a nu fi constrâns s` depu- un comitet al drepturilor copilului, ale c`-
de protec]ie [i de \ngrijire. n` m`rturie sau s` m`rturiseasc` rui atribu]ii sunt descrise mai jos.
c` este vinovat; dreptul de a inte-
Articolul 39 roga sau de a cere interogarea 2. Comitetul se compune din 10 exper]i
martorilor acuz`rii, de a ob]ine a- de o \nalt` ]inut` moral` [i care posed` o
Statele P`r]i vor lua toate m`surile cores-
ducerea [i interogarea martorilor competen]` recunoscut` \n domeniul re-
punz`toare pentru a facilita recuperarea
ap`r`rii, \n condi]ii de egalitate; glementat de prezenta conven]ie. Mem-
fizic` [i psihologic` [i reintegrarea so-
(v) dac` se dovede[te c` a \nc`l- brii Comitetului sunt ale[i de Statele
cial` a copiilor, victime ale unei forme de
cat legea penal`, dreptul de a re- P`r]i din rândul cet`]enilor lor [i ac]io-
neglijen]`, exploatare sau abuz, de tor-
curge la o cale de atac cu privire neaz` \n nume propriu, ]inându-se sea-
tur` sau pedeaps` ori tratamente crude,
la decizie [i la orice m`sur` luat` ma de necesitatea asigur`rii unei reparti-
inumane sau degradante ori victime ale
\n consecin]`, \n fa]a unei autori- ]ii geografice echitabile [i a reprezent`rii
unui conflict armat. Aceast` readaptare
t`]i sau a unei instan]e judiciare principalelor sisteme juridice.
[i aceast` reintegrare se vor desf`[ura \n
condi]ii care favorizeaz` s`n`tatea, res- superioare competente, indepen- 3. Membrii Comitetului sunt ale[i prin
pectul de sine [i demnitatea copilului. dente [i impar]iale, conform legii; vot secret de pe o list` de persoane de-
(vi) dreptul de a fi asistat gratuit semnate de Statele P`r]i. Fiecare Stat
Articolul 40 de un interpret, dac` nu \n]elege Parte poate desemna un candidat dintre
1. Statele P`r]i recunosc oric`rui copil sau nu vorbe[te limba utilizat`; cet`]enii sì.
b`nuit, acuzat sau cu privire la care s-a (vii) dreptul la respectarea de-
plin` a vie]ii sale private, \n toate 4. Primele alegeri vor avea loc \n termen
dovedit c` a comis o \nc`lcare a legii
fazele procedurii. de 6 luni de la data intr`rii \n vigoare a
penale dreptul la un tratament conform
prezentei conven]ii, iar ulterior, la fiecare
cu sim]ul demnit`]ii [i al valorii persona- 3. Statele P`r]i se vor str`dui s` promo- 2 ani. Cu minimum 4 luni \naintea datei
le, care s` \nt`reasc` respectul sù pen- veze adoptarea de legi [i proceduri, \n- fiec`rei alegeri secretarul general al
tru drepturile omului [i libert`]ile fun- fiin]area de autorit`]i [i institu]ii, special Organiza]iei Na]iunilor Unite va invita \n
damentale ale altora [i care s` ]in` sea- concepute pentru copiii b`nui]i, acuza]i scris Statele P`r]i s` propun` candida]ii
ma de vârsta sa, precum [i de necesita- sau g`si]i vinova]i de \nc`lcarea legii pe- lor \ntr-un termen de dou` luni. Secre-
tea de a facilita reintegrarea sa \n socie- nale [i, \n special: tarul general va \ntocmi apoi o list` alfa-
tate [i asumarea de c`tre acesta a unui a) s` stabileasc` o vârst` minim` sub betic` a candida]ilor astfel desemna]i,
rol constructiv \n societate. care copiii s` fie prezuma]i ca nea- indicând Statele P`r]i care i-au desem-
2. |n acest scop [i ]inând seama de dis- vând capacitatea de a \nc`lca legea nat, [i o va comunica Statelor P`r]i la
pozi]iile \n materie ale instrumentelor penal`; conven]ie.
interna]ionale, Statele P`r]i vor veghea, b) s` ia, ori de câte ori este posibil [i 5. Alegerile vor avea loc la reuniunile
\n special: recomandabil, m`suri de solu]ionare Statelor P`r]i, convocate de secretarul
a) ca nici un copil s` nu fie b`nuit, a cazurilor acestor copii, f`r` a re- general, la sediul Organiza]iei Na]iunilor
acuzat sau declarat vinovat de o \n- curge la procedura judiciar`, cu con- Unite. La aceste reuniuni, la care cvo-
c`lcare a legii penale datorit` unor di]ia ca drepturile [i garan]iile legale rumul se \ntrune[te cu dou` treimi din
ac]iuni sau omisiuni care nu erau in- s` fie respectate pe deplin. num`rul Statelor P`r]i, candida]ii ale[i \n
terzise de dreptul na]ional sau inter-
4. Va fi prev`zut` o \ntreag` gam` de dis- Comitet sunt cei care ob]in cel mai mare
na]ional \n momentul comiterii lor;
pozi]ii, precum cele referitoare la \n- num`r de voturi [i majoritatea absolut` a
b) ca orice copil b`nuit sau acuzat de grijire, orientare [i supraveghere, la \n- voturilor reprezentan]ilor Statelor P`r]i
o \nc`lcare a legii penale s` aib` ga- drumare, la perioadele de prob`, la pla- prezente [i votante.
rantate cel pu]in urm`toarele drep- samentul familial, la programe de edu- 6. Membrii Comitetului se aleg pentru un

mandat de 4 ani. Ei pot fi reale[i la o 3. Statele P`r]i care au prezentat Comi- Partea a III-a
nou` prezentare a candidaturii lor. Man- tetului un raport ini]ial nu vor repeta \n
datul a 5 membri desemna]i la primele rapoartele pe care le prezint` ulterior Articolul 46
alegeri va \nceta dup` 2 ani. Numele conform prezentului articol, paragraful 1
Prezenta conven]ie este deschis` spre
celor 5 membri vor fi trase la sor]i de alin. (b), informa]iile de baz` pe care le-
semnare tuturor statelor.
c`tre pre[edintele reuniunii, imediat au comunicat anterior.
dup` prima alegere. Articolul 47
4. Comitetul poate cere Statelor P`r]i
7. |n caz de deces sau de demisie a unui toate informa]iile complementare referi- Prezenta conven]ie face subiectul ratifi-
membru al Comitetului sau dac`, pentru toare la aplicarea conven]iei. c`rii. Instrumentele de ratificare vor fi
orice alt motiv, un membru declar` c` nu \naintate secretarului general al Organi-
5. Comitetul \nainteaz` la fiecare 2 ani
\[i mai poate exercita func]iile sale \n za]iei Na]iunilor Unite.
adun`rii generale, prin intermediul Con-
cadrul Comitetului, statul parte care a Articolul 48
siliului Economic [i Social, un raport de
prezentat candidatura membrului res-
activitate. Prezenta conven]ie va r`mâne deschis`
pectiv nume[te un alt expert dintre ce-
t`]enii sì pentru a ocupa postul vacant 6. Statele P`r]i asigur` difuzarea pe scar` ader`rii oric`rui stat. Instrumentele de
pân` la expirarea mandatului respectiv, larg` a propriilor rapoarte pe teritoriul aderare vor fi \naintate secretarului ge-
sub rezerva aprob`rii de c`tre Comitet. lor. neral al Organiza]iei Na]iunilor Unite.
8. Comitetul aprob` regulamentul sù de Articolul 45 Articolul 49
ordine interioar`. Pentru a promova aplicarea efectiv` a 1. Prezenta conven]ie va intra \n vigoare
9. Comitetul alege biroul sù pentru o conven]iei [i a \ncuraja cooperarea inter- \n a treizecea zi de la depunerea la se-
perioad` de 2 ani. na]ional` \n domeniul vizat de conven]ie: cretarul general al Organiza]iei Na]iu-
a) Institu]iile specializate, Fondul Na- nilor Unite a celui de-al dou`zecilea in-
10. Adun`rile Comitetului se ]in, \n mod strument de ratificare sau de aderare.
]iunilor Unite pentru Copii [i alte or-
normal, la sediul Organiza]iei Na]iunilor
gane ale Na]iunilor Unite au dreptul 2. Pentru fiecare stat care va ratifica
Unite sau \n orice alt loc corespunz`tor
de a fi reprezentate la analizarea mo- prezenta conven]ie sau care va adera la
stabilit de Comitet. Comitetul se reune[-
dului de aplicare a acelor dispozi]ii aceasta dup` depunerea celui de-al
te, de regul`, \n fiecare an. Durata sesiu-
din prezenta conven]ie, care ]in de dou`zecilea instrument de ratificare sau
nilor sale se stabile[te [i, dac` este cazul,
mandatul lor. Comitetul poate invita de aderare conven]ia va intra \n vigoare
se modific` de c`tre reuniunea Statelor
institu]iile specializate, Fondul Na]iu- \n a treizecea zi de la depunerea de c`tre
P`r]i la prezenta conven]ie, sub rezerva
nilor Unite pentru Copii [i orice alte statul respectiv a intrumentului sù de
aprob`rii de c`tre adunarea general`.
organisme competente pe care le va ratificare sau de aderare.
11. Secretarul general al Organiza]iei Na- considera corespunz`toare s` dea
]iunilor Unite pune la dispozi]ie Comi- avize specializate asupra aplic`rii Articolul 50
tetului personalul [i dot`rile necesare conven]iei \n domeniile care ]in de 1. Orice stat parte poate s` propun` un
acestuia pentru a-[i \ndeplini eficient mandatele lor respective. Comitetul amendament [i s` depun` textul acestu-
func]iile \ncredin]ate conform prezentei poate invita institu]iile specializate, ia la secretarul general al Organiza]iei
conven]ii. Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii Na]iunilor Unite. Secretarul general va
[i alte organe ale Na]iunilor Unite s` comunica propunerea de amendament
12. Membrii Comitetului creat \n virtutea
\i prezinte rapoarte asupra aplic`rii Statelor P`r]i, cerându-le s` \i fac` cu-
prezentei conven]ii primesc, cu aproba-
conven]iei \n sectoarele care ]in de noscut dac` sunt \n favoarea convoc`rii
rea adun`rii generale, indemniza]ii din
domeniul lor de activitate. unei conferin]e a Statelor P`r]i, \n vede-
resursele Organiza]iei Na]iunilor Unite,
\n condi]iile [i modalit`]ile fixate de adu- b) Comitetul transmite, dac` consi- rea examin`rii propunerii [i a supunerii
narea general`. der` necesar, institu]iilor specializa- ei la vot. Dac` \n termen de 4 luni de la
Modificat de Rezolu]ia nr. 50/199 te, Fondului Na]iunilor Unite pentru aceast` comunicare cel pu]in o treime
Copii [i altor organisme competente din num`rul Statelor P`r]i se pronun]` \n
Articolul 44 favoarea convoc`rii unei asemenea con-
orice raport al Statelor P`r]i, care
1. Statele P`r]i se angajeaz` s` supun` con]ine o cerere sau care specific` ferin]e, secretarul general convoac` con-
Comitetului, prin intermediul secreta- necesitatea asigur`rii de consultan]` ferin]a sub auspiciile Organiza]iei Na-
rului general al Organiza]iei Na]iunilor ori asisten]` tehnic`, \nso]it, dac` ]iunilor Unite. Orice amendament adop-
Unite, rapoarte privitoare la m`surile pe este cazul, de observa]iile [i sugestii- tat de majoritatea Statelor P`r]i prezente
care le adopt` pentru punerea \n vigoare le Comitetului referitoare la cererea [i votante la conferin]` este supus spre
a drepturilor recunoscute \n prezenta sau specifica]ia respectiv`. aprobare adun`rii generale.
conven]ie [i la progresele realizate \n 2. Orice amendament adoptat conform
c) Comitetul poate recomanda adu-
exercitarea acestor drepturi: dispozi]iilor paragrafului 1 al prezentului
n`rii generale s` cear` secretarului
a) \n termen de 2 ani \ncepând de la articol va intra \n vigoare dup` aproba-
general s` dispun` efectuarea, \n
data intr`rii \n vigoare a prezentei rea sa de c`tre Adunarea General` a Or-
numele Comitetului, a unor studii
conven]ii pentru Statele P`r]i intere- ganiza]iei Na]iunilor Unite [i dup` accep-
asupra problemelor specifice care
sate; tarea sa cu o majoritate de dou` treimi
afecteaz` drepturile copilului.
b) \n continuare, la fiecare 5 ani. din num`rul Statelor P`r]i.
d) Comitetul poate face sugestii [i re-
2. Rapoartele \ntocmite conform prezen- comand`ri de ordin general, pe baza 3. La intrarea sa \n vigoare amenda-
tului articol trebuie, dac` este cazul, s` informa]iilor primite \n conformitate mentul are for]` obligatorie pentru
arate cauzele sau dificult`]ile care \mpie- cu art. 44 [i 45. Aceste sugestii [i re- Statele P`r]i care l-au acceptat, celelalte
dic` Statele P`r]i s` se achite pe deplin comand`ri de ordin general se vor state r`mânând legate de dispozi]iile din
de obliga]iile prev`zute \n prezenta con- transmite tuturor Statelor P`r]i inte- prezenta conven]ie [i de toate amenda-
ven]ie. Ele trebuie, de asemenea, s` cu- resate [i se vor supune aten]iei adu- mentele anterioare acceptate de ele.
prind` informa]ii suficiente pentru a da n`rii generale, \nso]ite, dac` este
Comitetului o idee exact` asupra apli- cazul, de observa]iile Statelor P`r]i.
c`rii conven]iei \n ]ara respectiv`.

Articolul 51 ven]ie. Notificarea va produce efecte de nilor Unite este desemnat ca depozitar al
la data la care este primit` de secretarul prezentei conven]ii.
1. Secretarul general al Organiza]iei Na-
general.
]iunilor Unite va primi [i va comunica tu- Articolul 54
turor statelor textul rezervelor formulate Articolul 52
Originalul prezentei conven]ii, ale c`rei
de state la data ratific`rii sau ader`rii.
Orice stat poate denun]a prezenta contexte \n limbile arab`, chinez`, englez`,
2. Rezervele incompatibile cu obiectul [i ven]ie printr-o notificare scris` adresat` francez`, rus` [i spaniol` sunt autentice
scopul prezentei conven]ii nu sunt ad- secretarului general al Organiza]iei Na- \n egal` m`sur`, va fi depus la secretarul
mise. ]iunilor Unite. Denun]area produce efec- general al Organiza]iei Na]iunilor Unite.
te la un an de la data la care notificarea a
3. Rezervele pot fi retrase \n orice mo- Drept care plenipoten]iarii subsemna]i,
fost primit` de secretarul general.
ment printr-o notificare \n acest sens \mputernici]i \n mod corespunz`tor de
adresat` secretarului general al Orga- Articolul 53 guvernele lor respective, au semnat pre-
niza]iei Na]iunilor Unite, care va informa, zenta conven]ie.
Secretarul general al Organiza]iei Na]iu-
\n consecin]`, toate Statele P`r]i la con-

Protocol Facultativ
la Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, cu
privire la implicarea
copiilor \n conflicte armate*
Adoptat prin rezolu]ia Adun`rii Generale 54/263 din 25 mai 2000
*Ratificat de România prin Legea 567 din 2001
Publicat \n Monitorul Oficial, Partea I nr. 692 din 31/10/2001
Text oficial
A dunarea General`,
Reamintind toate rezolu]iile sale anterioare privind 1. Adopt` [i deschide spre semnare, ratificare [i aderare
drepturile copilului, \n special rezolu]ia 54/149 din 17 de- cele dou` protocoale facultative la Conven]ia cu privire la
cembrie 1999 prin care sus]inea cu t`rie activitatea gru- Drepturile Copilului, respectiv protocolul privind impli-
purilor de lucru deschise inter-sesiuni [i le \ncuraja insis- carea copiilor \n conflicte armate [i protocolul privind
tent s` \[i finalizeze activitatea \nainte de cea de-a X-a vânzarea copiilor, prostitu]ia copiilor [i pornografia in-
aniversare a intr`rii \n vigoare a Conven]iei privind Drep- fantil`, textele acestora fiind anexate la prezenta rezolu-
turile Copilului, ]ie;
Exprimându-[i aprecierea fa]` de Comisia pentru Drep- 2. Invit` toate statele care au semnat, ratificat sau au ade-
turile Omului, pentru finalizarea textelor celor dou` pro- rat la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului s` sem-
tocoale facultative la Conven]ia cu privire la Drepturile neze, s` ratifice sau s` adere la protocoalele facultative
Copilului, respectiv protocolul privind implicarea copiilor anexate, cât mai curând posibil, pentru a facilita intrarea
\n conflicte armate [i protocolul privind vânzarea copii- rapid` \n vigoare a acestora;
lor, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`, 3. Decide ca cele dou` protocoale facultative la Con-
Con[tient` de faptul c` \n anul 2000 se aniverseaz` zece ven]ia cu privire la Drepturile Copilului s` fie deschise
ani de la Summit-ul Mondial pentru Copii [i de la intrarea spre semnare cu ocazia celei de-a II-a sesiuni a Adun`rii
\n vigoare a Conven]iei privind Drepturile Copilului, pre- Generale, sub titlul „Femeile \n anul 2000: egalitate \ntre
cum [i de importan]a simbolic` [i practic` a adopt`rii sexe, dezvoltare [i pace pentru secolul XXI”, care ur-
celor dou` protocoale facultative la Conven]ia cu privire meaz` s` aib` loc \ntre 5 [i 9 iunie 2000 la New York, iar
la Drepturile Copilului \nainte de sesiunea special` a apoi, la sediul central al Organiza]iei Na]iunilor Unite, cu
Adun`rii Generale pentru urm`rirea rezultatelor Summit- ocazia sesiunii speciale a Adun`rii Generale, sub titlul
ului Mondial pentru Copii, care urmeaz` s` aib` loc \n „Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social` [i nu nu-
anul 2001, mai: atingerea dezvolt`rii sociale pentru to]i \ntr-o lume
Aderând la principiul conform c`ruia interesul superior al \n curs de globalizare”, care urmeaz` s` aib` loc \ntre 26
copilului trebuie s` aib` o importan]` prioritar` \n toate [i 30 iunie 2000 la Geneva, precum [i la Summit-ul mi-
ac]iunile care \i vizeaz` pe copii, leniului al Organiza]iei Na]iunilor Unite, care urmeaz` s`
aib` loc \ntre 6 [i 8 septembrie 2000 la New York.
Reafirmându-[i angajamentul de a depune eforturi se-
rioase pentru promovarea [i protec]ia drepturilor copi- 4. Solicit` Secretarului general s` includ` informa]iile
lului \n toate momentele vie]ii, privind situa]ia celor dou` protocoale facultative \n ra-
portul sù c`tre Adunarea General` asupra situa]iei
Recunoscând c` adoptarea [i implementarea celor dou` Conven]iei privind Drepturile Copilului.
protocoale facultative va avea o contribu]ie substan]ial`
la promovarea [i protec]ia drepturilor copilului,
804 PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI, CU PRIVIRE LA IMPLICAREA COPIILOR |N CONFLICTE ARMATE
Statele P`r]i la prezentul Protocol, conflict s` ia toate m`surile necesare pentru a \mpiedica
\ncurajate de sprijinul larg acordat Conven]iei privind participarea copiilor sub 18 ani la ostilit`]i,
drepturile copilului, care denot` o voin]` general` de salutând adoptarea \n unanimitate \n luna iunie 1999 a
deschidere pentru promovarea [i protec]ia drepturilor Conven]iei nr. 182 a Organiza]iei Interna]ionale a Muncii
copilului, cu privire la interzicerea celor mai grave forme de ex-
reafirmând c` drepturile copilului reclam` o aten]ie spe- ploatare a muncii copilului [i la ac]iunea imediat` pentru
cial` [i lansând un apel pentru \mbun`t`]irea continu` a eliminarea acestora, care interzice, inter alia, recrutarea
situa]iei tuturor copiilor, precum [i pentru dezvoltarea [i for]at` sau obligatorie a copiilor pentru folosirea \n con-
educarea lor \n condi]ii de pace [i securitate, flicte armate,
preocupate de efectele dùn`toare [i larg r`spândite ale condamnând cu profund` \ngrijorare recrutarea, preg`-
conflictelor armate asupra copiilor [i de consecin]ele pe tirea [i folosirea, \n interiorul [i \n afara frontierelor na]io-
termen lung asupra p`cii, securit`]ii [i dezvolt`rii dura- nale, a copiilor la ostilit`]i de c`tre grup`ri armate dis-
bile, tincte de for]ele armate ale unui stat [i recunoscând res-
ponsabilitatea celor care recruteaz`, preg`tesc [i folo-
condamnând utilizarea ca ]inte a copiilor \n conflicte ar- sesc copii \n acest scop,
mate [i \n atacurile directe asupra locurilor protejate de reamintind obliga]ia fiec`rei p`r]i la un conflict armat de
dreptul interna]ional, inclusiv asupra celor \n care, \n ge- a se conforma prevederilor dreptului interna]ional uma-
neral, prezen]a copiilor este semnificativ`, cum ar fi [coli nitar,
[i spitale,
subliniind c` prezentul protocol nu aduce atingere sco-
luând act de adoptarea Statutului Cur]ii Penale Inter- purilor [i principiilor enun]ate de Carta Na]iunilor Unite,
na]ionale de la Roma, \n particular de includerea printre \n special art. 51, [i normelor relevante ale dreptului
crimele de r`zboi a recrut`rii sau \nrol`rii copiilor sub 15 umanitar,
ani ori a folosirii lor pentru a se implica activ \n conflicte
armate interna]ionale [i neinterna]ionale, ]inând seama de faptul c` pacea [i securitatea, bazate pe
respectul deplin al scopurilor [i principiilor con]inute \n
considerând \n consecin]` c`, pentru \nt`rirea \n conti- Cart` [i pe respectarea instrumentelor relevante aplica-
nuare a implement`rii drepturilor recunoscute de Con- bile \n domeniul drepturilor omului, sunt indispensabile
ven]ia privind drepturile copilului, este nevoie de cre[- pentru protec]ia total` a copilului, \n special \n timpul
terea protec]iei copiilor \mpotriva oric`rei implic`ri \n conflictelor armate [i sub ocupa]ie strìn`,
conflicte armate,
recunoscând nevoile speciale ale acelor copii care, dato-
luând act c` \n art. 1 din Conven]ia privind drepturile co- rit` situa]iei economice [i sociale sau sexului, sunt, \n
pilului se prevede c` \n sensul acestei conven]ii copilul particular, vulnerabili \n ceea ce prive[te \nrolarea sau
este definit ca orice fiin]` uman` sub 18 ani, cu excep]ia folosirea lor \n ostilit`]i contrare prezentului protocol,
cazurilor \n care vârsta majoratului este atins` \nainte de
18 ani, conform legisla]iei aplicabile copilului, con[tiente de necesitatea lu`rii \n considerare a profun-
delor cauze economice, sociale [i politice ale particip`rii
convinse c` adoptarea unui protocol facultativ la con- copiilor la conflicte armate,
ven]ie, care ridic` vârsta minim` a unei eventuale \nrol`ri
\n for]ele armate [i a particip`rii la ostilit`]i a copiilor, va convinse de necesitatea \nt`ririi cooper`rii interna]ionale
contribui \n mod efectiv la implementarea principiului \n vederea implement`rii prezentului protocol, precum [i
conform c`ruia interesul superior al copilului trebuie s` a reabilit`rii fizice [i psihosociale [i a reintegr`rii sociale
reprezinte o premis` primordial` \n toate deciziile care \l a copiilor victime ale conflictelor armate,
vizeaz`, \ncurajând participarea comunit`]ii [i, \n mod special, a
luând act de faptul c` la cea de-a XXVI-a Conferin]` inter- copiilor [i a copiilor victime la diseminarea informa]iilor
na]ional` a Crucii Ro[ii [i a Semilunii Ro[ii din luna de- [i a programelor educa]ionale referitoare la implementa-
cembrie 1995 s-a recomandat, inter alia, ca p`r]ile \ntr-un rea acestui protocol,
au convenit cele ce urmeaz`:
Articolul 1 vind drepturile copilului, ]inând seama aplicare garan]ii minime care s` asigure
de principiile enun]ate \n acest articol [i c`:
Statele P`r]i vor lua toate m`surile posi-
de recunoa[terea, \n baza conven]iei, a a) \nrolarea este voluntar`;
bile pentru a veghea ca membrii for]elor
protec]iei speciale de care se bucur` per- b) \nrolarea se efectueaz` cu consim-
armate, care nu au \mplinit vârsta de 18
soanele cu vârsta sub 18 ani. ]`mântul [i \n cuno[tin]a de cauz` a
ani, s` nu participe direct la ostilit`]i.
p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali;
2. Fiecare stat parte va depune, cu ocazia
Articolul 2 c) persoanele sunt pe deplin informa-
ratific`rii prezentului protocol sau a
Statele P`r]i vor veghea ca persoanele te cu privire la \ndatoririle care le re-
ader`rii la acesta, o declara]ie obligatorie
care nu au \mplinit vârsta de 18 ani s` nu vin \n cadrul serviciului militar;
care s` indice vârsta minim` de la care
constituie obiectul \nrol`rii obligatorii \n d) persoanele furnizeaz` o dovad`
este permis` \nrolarea voluntar` \n for-
cadrul for]elor armate. credibil` a vârstei \nainte de a fi ac-
]ele armate na]ionale [i s` descrie ga-
ceptate \n serviciul militar na]ional.
Articolul 3 ran]iile prev`zute pentru a veghea ca
aceast` \nrolare s` nu fie for]at` sau rea- 4. Fiecare stat parte poate \n orice mo-
1. Statele P`r]i vor ridica vârsta minim` lizat` prin constrângere. ment s` \[i \nt`reasc` declara]ia sa prin
de recrutare voluntar` \n cadrul for]elor notificare adresat` secretarului general
armate na]ionale \n raport cu cea fixat` 3. Statele P`r]i care permit \nrolarea vo-
al O.N.U., care va informa toate Statele
la art. 38 paragraful 3 din Conven]ia pri- luntar` \n for]ele armate na]ionale pân`
P`r]i. Aceast` notificare intr` \n vigoare
la vârsta de 18 ani trebuie s` pun` \n
PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI, CU PRIVIRE LA IMPLICAREA COPIILOR |N CONFLICTE ARMATE 805
la data la care este primit` de secretarul Statele P`r]i vizate [i cu organiza]iile in- care scris` adresat` secretarului general
general. terna]ionale competente. al Na]iunilor Unite, care va informa ul-
terior celelalte State P`r]i la conven]ie [i
5. Obliga]ia de a ridica vârsta minim` 2. Statele P`r]i vor acorda asisten]a men-
toate statele semnatare ale conven]iei.
prev`zut` \n paragraful 1 al prezentului ]ionat` prin intermediul programelor
Denun]area va produce efect dup` un an
articol nu se aplic` [colilor aflate sub multilaterale, bilaterale sau al altor pro-
de la data primirii notific`rii de c`tre se-
administra]ia sau sub controlul for]elor grame existente ori, printre altele, prin
cretarul general. |n cazul \n care la expi-
armate ale Statelor P`r]i, \n conformitate intermediul unui fond de contribu]ii vo-
rarea termenului de un an statul parte
cu prevederile art. 28 [i 29 din Conven]ia luntare constituit \n conformitate cu re-
denun]`tor este implicat \ntr-un conflict
privind drepturile copilului. gulile Adun`rii Generale a Na]iunilor
armat, denun]area nu \[i va produce
Unite.
Articolul 4 efectul \naintea \ncheierii conflictului ar-
Articolul 8 mat.
1. Grupurile armate distincte de for]ele
armate ale unui stat nu trebuie sub nici o 1. Fiecare stat parte, \n termen de 2 ani 2. O astfel de denun]are nu va avea efec-
form` s` \nroleze sau s` utilizeze pentru dup` intrarea \n vigoare a prezentului tul absolvirii statului parte de obliga]iile
ostilit`]i persoanele sub 18 ani. protocol, va prezenta un raport Comite- asumate prin prezentul protocol \n pri-
tului pentru Drepturile Copilului, convin]a oric`rui act survenit \naintea datei
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile po-
]inând informa]ii cuprinz`toare cu privire la care denun]area \[i produce efectul. O
sibile pentru a \mpiedica \nrolarea [i uti-
la m`surile luate \n vederea implemen- asemenea denun]are nu va prejudicia \n
lizarea acestor persoane, \n special m`-
t`rii prevederilor prezentului protocol, \n nici un fel luarea \n considerare a oric`rei
suri de ordin juridic pentru interzicerea [i
special m`surile luate pentru implemen- probleme care se afl` deja \n aten]ia Co-
sanc]ionarea penal` a acestor practici.
tarea prevederilor referitoare la partici- mitetului pentru Drepturile Copilului
3. Aplicarea prezentului articol nu va a- pare [i \nrolare. \naintea datei de la care denun]area a de-
fecta statutul juridic al oric`rei p`r]i im- venit efectiv`.
2. Dup` prezentarea rapoartelor cuprin-
plicate \ntr-un conflict armat.
z`toare fiecare stat parte la protocol va Articolul 12
Articolul 5 include \n rapoartele pe care le va pre-
1. Orice stat parte poate aduce amenda-
Nici o dispozi]ie a prezentului protocol zenta Comitetului pentru Drepturile
mente pe care le va \nainta secretarului
nu poate fi interpretat` ca \mpiedicând Copilului, conform art. 44 din conven]ie,
general al Na]iunilor Unite. Secretarul
aplicarea prevederilor legisla]iei unui orice alt` informa]ie suplimentar` care
general va aduce la cuno[tin]` Statelor
stat parte sau a instrumentelor interna- prive[te implementarea prezentului pro-
P`r]i amendamentul propus, solicitându-
]ionale [i de drept interna]ional umanitar tocol. Alte State P`r]i la protocol vor
le s` indice dac` sunt de acord cu orga-
mai favorabile realiz`rii drepturilor co- \nainta un raport la fiecare 5 ani.
nizarea unei conferin]e a Statelor P`r]i
pilului. 3. Comitetul pentru Drepturile Copilului pentru a dezbate [i a supune la vot res-
Articolul 6 poate cere Statelor P`r]i informa]ii rele- pectivele propuneri. |n cazul \n care, \n
vante pentru implementarea prezentului termen de 4 luni de la data aducerii la
1. Fiecare stat parte va lua toate m`surile protocol. cuno[tin]`, cel pu]in o treime din nu-
de ordin juridic, administrativ, precum [i m`rul Statelor P`r]i este \n favoarea con-
alte m`suri pentru a asigura implemen- Articolul 9
voc`rii unei asemenea conferin]e, secre-
tarea [i aplicarea efectiv` a prevederilor 1. Prezentul protocol este deschis spre tarul general va convoca conferin]a sub
prezentului protocol, \n limitele compe- semnare oric`rui stat care este parte la auspiciile Na]iunilor Unite. Orice amen-
ten]ei sale. conven]ie sau semnatar al acesteia. dament adoptat de o majoritate a Sta-
2. Statele P`r]i se angajeaz` s` promo- 2. Prezentul protocol este supus ratifi- telor P`r]i prezente [i cu drept de vot la
veze principiile [i prevederile prezentului c`rii [i este deschis spre aderare oric`rui conferin]` va fi \naintat pentru aprobare
protocol [i s` le fac` larg cunoscute, prin stat. Instrumentele de ratificare sau de Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite.
mijloace corespunz`toare, deopotriv` aderare vor fi p`strate de secretarul ge- 2. Un amendament adoptat \n conformi-
copiilor [i adul]ilor. neral al Na]iunilor Unite. tate cu paragraful 1 va intra \n vigoare la
3. Statele P`r]i vor lua toate m`surile po- 3. Secretarul general, \n calitatea sa de aprobarea lui de c`tre Adunarea Gene-
sibile pentru a veghea c` persoanele depozitar al conven]iei [i protocolului, va ral` a Na]iunilor Unite, prin acceptare de
aflate sub inciden]a jurisdic]iei lor, recru- informa toate Statele P`r]i la conven]ie [i c`tre o majoritate de dou` treimi din nu-
tate sau implicate \n ostilit`]i ce contra- statele care au semnat conven]ia asupra m`rul Statelor P`r]i.
vin prevederilor prezentului protocol depunerii fiec`rei declara]ii, \n baza art. 3. Intrarea \n vigoare a unui amenda-
sunt demobilizate sau eliberate din ser- 3, [i a fiec`rui instrument de ratificare [i ment produce efecte asupra tuturor Sta-
viciul militar. Statele P`r]i vor acorda de aderare la prezentul protocol. telor P`r]i care l-au acceptat, celelalte
acestor persoane, atunci când este ne- state fiind ]inute de prevederile prezentu-
Articolul 10
voie, \ntreaga asisten]` necesar` pentru lui protocol [i de orice alte amendamen-
refacerea fizic` [i psihologic` [i pentru 1. Prezentul protocol va intra \n vigoare te acceptate anterior.
reintegrarea lor social`. \n 3 luni de la depunerea celui de-al zece-
lea instrument de ratificare sau aderare. Articolul 13
Articolul 7
2. Pentru fiecare stat care ratific` pre- 1. Versiunile prezentului protocol \n lim-
1. Statele P`r]i vor colabora pentru im- bile arab`, chinez`, englez`, francez`, ru-
zentul protocol sau care ader` la el dup`
plementarea prevederilor prezentului s` [i spaniol`, fiind egal autentice, vor fi
intrarea lui \n vigoare protocolul va intra
protocol, \n special pentru prevenirea depuse la arhivele Na]iunilor Unite.
\n vigoare la o lun` de la data depunerii
oric`rei activit`]i contrare [i pentru rea-
instrumentului de ratificare sau de ade- 2. Secretarul general al Na]iunilor Unite
bilitarea [i reintegrarea social` a persoa-
rare. va transmite copii autentificate de pe
nelor victime ale actelor contrare pre-
zentului protocol, prin cooperare tehnic` Articolul 11 prezentul protocol tuturor Statelor P`r]i
[i asisten]` financiar`. Asisten]a [i coo- la conven]ie [i tuturor statelor semnatare
1. Orice stat parte poate denun]a \n orice ale acesteia.
perarea se vor dezvolta \n consultare cu
moment prezentul protocol prin notifi-
806 PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI, CU PRIVIRE LA IMPLICAREA COPIILOR |N CONFLICTE ARMATE
Protocol Facultativ la Conven]ia
cu privire la Drepturile Copilului,
referitor la vânzarea de copii,
prostitu]ia copiilor [i
pornografia infantil`*
Adoptat prin rezolu]ia Adun`rii Generale 54/263
din 25 mai 2000
* Ratificat de România prin Legea nr. 470/2001
Text oficial
A dunarea General`, protocoale facultative va avea o contribu]ie substan]ial`

la promovarea [i protec]ia drepturilor copilului,
Reamintind toate rezolu]iile sale anterioare privind drep- 1. Adopt` [i deschide spre semnare, ratificare [i aderare
turile copilului, \n special rezolu]ia 54/149 din 17 decem- cele dou` protocoale facultative la Conven]ia cu privire la
brie 1999 prin care sus]inea cu t`rie activitatea grupurilor Drepturile Copilului, respectiv protocolul privind implica-
de lucru deschise inter-sesiuni [i le \ncuraja insistent s` rea copiilor \n conflicte armate [i protocolul privind vân-
\[i finalizeze activitatea \nainte de cea de-a X-a aniversare zarea copiilor, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`,
a intr`rii \n vigoare a Conven]iei cu privire la Drepturile textele acestora fiind anexate la prezenta rezolu]ie;
Copilului, 2. Invit` toate statele care au semnat, ratificat sau au ade-
Exprimându-[i aprecierea fa]` de Comisia pentru Drep- rat la Conven]ia privind Drepturile Copilului s` semneze,
turile Omului pentru finalizarea textelor celor dou` proto- s` ratifice sau s` adere la protocoalele facultative anexa-
coale facultative la Conven]ia cu privire la Drepturile Co- te cât mai curând posibil, pentru a facilita intrarea rapid`
pilului, respectiv protocolul privind implicarea copiilor \n \n vigoare a acestora;
conflicte armate [i protocolul privind vânzarea copiilor, 3. Decide ca cele dou` protocoale facultative la Conven-
prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`, ]ia privind Drepturile Copilului s` fie deschise spre sem-
Con[tient` de faptul c` \n anul 2000 se aniverseaz` zece nare cu ocazia celei de-a II-a sesiuni a Adun`rii Generale,
ani de la Summit-ul Mondial pentru Copii [i de la intrarea sub titlul „Femeile \n anul 2000: egalitate \ntre sexe, dez-
\n vigoare a Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului, voltare [i pace pentru secolul XXI”, care urmeaz` s` aib`
precum [i de importan]a simbolic` [i practic` a adopt`rii loc \ntre 5 [i 9 iunie 2000 la New York, iar apoi, la sediul
celor dou` protocoale facultative la Conven]ia cu privire central al Organiza]iei Na]iunilor Unite, cu ocazia sesiunii
la Drepturile Copilului \nainte de sesiunea special` a speciale a Adun`rii Generale, sub titlul „Summit-ul Mon-
Adun`rii Generale pentru urm`rirea rezultatelor Summit- dial pentru Dezvoltare Social` [i nu numai: atingerea
ului Mondial pentru Copii, care urmeaz` s` aib` loc \n dezvolt`rii sociale pentru to]i \ntr-o lume \n curs de glo-
anul 2001, balizare”, care urmeaz` s` aib` loc \ntre 26 [i 30 iunie
2000 la Geneva, precum [i la Summit-ul mileniului al Or-
Aderând la principiul conform c`ruia interesul superior al ganiza]iei Na]iunilor Unite, care urmeaz` s` aib` loc \ntre
copilului trebuie s` aib` o importan]` prioritar` \n toate 6 [i 8 septembrie 2000 la New York.
ac]iunile care \i vizeaz` pe copii,
4. Solicit` Secretarului general s` includ` informa]iile
Reafirmându-[i angajamentul de a depune eforturi seri- privind situa]ia celor dou` protocoale facultative \n ra-
oase pentru promovarea [i protec]ia drepturilor copilului portul sù c`tre Adunarea General` asupra situa]iei Con-
\n toate momentele vie]ii, ven]iei cu privire la Drepturile Copilului.
Recunoscând c` adoptarea [i implementarea celor dou`
PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI, REFERITOR LA VÂNZAREA DE COPII, PROSTITU}IA COPIILOR {I PORNOGRAFIA INFANTIL~ 807
Statele P`r]i la prezentul Protocol, tarea unei strategii globale care s` ]in` seama de factorii
considerând c` pentru a avansa \n direc]ia realiz`rii sco- care contribuie la aceste fenomene, \ndeosebi subdezvol-
purilor Conven]iei cu privire la drepturile copilului [i la tarea, s`r`cia, disparit`]ile economice, inechitatea struc-
aplicarea dispozi]iilor acesteia, \n special ale art. 1, 11, 21, turilor socioeconomice, disfunc]ionalit`]ile familiale,
32, 33, 34, 35 [i 36, este adecvat` extinderea m`surilor pe lipsa de educa]ie, exodul rural, discriminarea bazat` pe
care statele p`r]i trebuie s` le ia pentru a garanta pro- sex, comportamentul sexual iresponsabil al adul]ilor,
tec]ia copilului fa]` de vânzarea de copii, prostitu]ia co- conflictele armate [i sclavia copiilor,
piilor [i pornografia infantil`, estimând c` o ac]iune de sensibilizare a publicului este
considerând, de asemenea, c` men]ionata Conven]ie cu necesar` pentru a reduce cererea care st` la originea
privire la drepturile copilului consacr` dreptul copilului vânz`rii de copii, a prostitu]iei copiilor [i a pornografiei
de a fi protejat \mpotriva exploat`rii economice [i de a nu infantile [i c` este important` consolidarea partene-
fi constrâns la o munc` implicând riscuri ori fiind suscep- riatului mondial \ntre to]i factorii, precum [i ameliorarea
tibil` de a compromite educa]ia sa sau de a-i afecta grav aplic`rii legii la nivel na]ional,
s`n`tatea ori dezvoltarea fizic`, mental`, spiritual`, mo- luând act de dispozi]iile instrumentelor juridice interna]i-
ral` sau social`, onale pertinente \n materia protec]iei copiilor, \ndeosebi
constatând cu vie preocupare c` traficul interna]ional cu ale Conven]iei de la Haga privind protec]ia copiilor [i
copii \n scopul vinderii acestora, al prostitu]iei copiilor [i cooperarea \n materia adop]iei interna]ionale, ale Con-
pornografiei infantile a dobândit propor]ii considerabile ven]iei de la Haga asupra aspectelor civile ale r`pirii
[i crescânde, interna]ionale de copii, ale Conven]iei de la Haga privind
competen]a, legea aplicabil`, recunoa[terea, executarea
profund preocupate de practica r`spândit` [i persistent` [i cooperarea \n materie de responsabilitate parental` [i
a turismului sexual fa]` de care copiii sunt expu[i \n mod m`suri privind protec]ia copiilor [i ale Conven]iei nr. 182
special, \n m`sura \n care favorizeaz` \n mod direct vân- a Organiza]iei Interna]ionale a Muncii privind interzicerea
zarea de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil`, celor mai grele forme de munc` a copiilor [i ac]iune
con[tiente c` un anumit num`r de grupuri, \n special vul- imediat` \n vederea elimin`rii acestora,
nerabile, \ndeosebi feti]ele, sunt cu atât mai mult expuse \ncurajate de sprijinul considerabil primit de Conven]ia
riscului de exploatare sexual` [i c` s-a \nregistrat un nu- cu privire la drepturile copilului, care denot` o voin]` ge-
m`r anormal de mare de feti]e printre victimele exploa- neral` de promovare [i protec]ie a drepturilor copilului,
t`rii sexuale,
considerând c` este important` aplicarea dispozi]iilor
preocupate de oferta crescând` de materiale porno- programului de ac]iune pentru prevenirea vânz`rii de
grafice care folosesc copii, pe Internet [i pe alte noi su- copii, a prostitu]iei copiilor [i a pornografiei infantile, a
porturi tehnologice, [i reamintind c` \n concluziile sale Declara]iei [i Programului de ac]iune adoptate \n 1996 la
Conferin]a interna]ional` asupra luptei contra pornogra- Congresul mondial \mpotriva exploat`rii sexuale a
fiei infantile pe Internet, ]inut` la Viena \n 1999, a solicitat copiilor \n scopuri comerciale, ]inut la Stockholm \ntre 27
\n special incriminarea \n lumea \ntreag` a produc]iei, di- [i 31 august 1996, precum [i a altor decizii [i recomand`ri
fuz`rii, exportului, importului, transmiterii, posesiei cu pertinente ale organismelor interna]ionale implicate,
inten]ie [i publicit`]ii f`cute materialelor pornografice
implicând copii [i a subliniat importan]a unei cooper`ri [i ]inând seama \n special de importan]a tradi]iilor [i a valo-
a unui parteneriat mai strâns \ntre autorit`]ile publice [i rilor culturale ale fiec`rui popor pentru protec]ia copilului
profesioni[tii Internetului, [i dezvoltarea lui armonioas`,
convinse c` eliminarea vânz`rii de copii, a prostitu]iei co- au convenit cele ce urmeaz`:

piilor [i a pornografiei infantile va fi facilitat` prin adop-
Articolul 1 orice reprezentare, prin orice mijloa- pil pentru profit;

ce, a copiilor angaja]i \ntr-o activitate - supunerii la munc` for]at` a
Statele p`r]i vor interzice vânzarea de co-
sexual` explicit`, real` ori simulat`, copiilor;
pii, prostitu]ia copiilor [i pornografia in-
sau orice alt` expunere a organelor (ii) ob]inerea consim]`mântului,
fantil`, \n conformitate cu dispozi]iile
sexuale ale copiilor, \n principal \n \n mod fraudulos, ca intermediar
prezentului protocol.
scopuri sexuale. pentru adop]ia copiilor, prin \n-
Articolul 2 c`lcarea instrumentelor juridice
Articolul 3
|n sensul prevederilor prezentului proto- interna]ionale \n materia adop-
1. Orice Stat Parte va urm`ri ca cel pu]in ]iei.
col:
urm`toarele acte [i activit`]i s` fie pe b) Oferirea, ob]inerea, procurarea
a) vânzarea de copii este considerat
deplin incriminate \n dreptul sù penal, sau furnizarea copiilor pentru prosti-
orice act sau tranzac]ie prin care un
indiferent dac` aceste acte sunt comise tu]ie, astfel cum este definit` la art. 2.
copil este transferat de orice persoa-
pe plan intern sau interna]ional, indivi-
n` sau grup de persoane c`tre o alt` c) Producerea, distribuirea, difuzarea,
dual ori \n mod organizat.
persoan` ori c`tre un alt grup contra importul, exportul, oferirea, vinderea
a) \n ceea ce prive[te vânzarea de co-
cost sau contra oric`ror alte avantaje sau de]inerea \n scopurile men]iona-
pii, astfel cum este definit` la art. 2:
materiale; te de materiale de pornografie, astfel
(i) oferirea, livrarea sau accepta- cum este definit` la art. 2.
b) prostitu]ia copiilor reprezint` folo-
rea unui copil, indiferent de mij-
sirea copiilor pentru activit`]i se- 2. Sub rezerva dreptului intern al Statului
loacele utilizate, \n scopul:
xuale, contra cost sau contra oric`ror Parte, acelea[i dispozi]ii vor fi \n vigoare
- exploat`rii sexuale a copilu-
alte avantaje materiale; \n caz de tentativ` de comitere a oric`-
lui;
c) pornografia infantil` \nseamn` ruia dintre aceste acte, de complicitate \n
- transferului de organe de co-
808 PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI, REFERITOR LA VÂNZAREA DE COPII, PROSTITU}IA COPIILOR {I PORNOGRAFIA INFANTIL~
s`vâr[irea sa sau de participare la aces- se va efectua \n conformitate cu condi- a) recunoscând vulnerabilitatea co-
ta. ]iile prev`zute de dreptul statului c`ruia i piilor victime [i adaptând procedurile
s-a solicitat extr`darea. \ntr-un mod care s` ]in` seama de
3. Statul Parte va considera aceste in-
necesit`]ile lor speciale, \ndeosebi \n
frac]iuni pasibile de pedepse adecvate, 3. Statele p`r]i care nu condi]ioneaz` ex-
calitate de martori;
\n func]ie de gravitatea acestora. tr`darea de existen]a unui tratat re-
cunosc infrac]iunile enun]ate ca fiind ca- b) informând copiii victime asupra
4. Sub rezerva prevederilor dreptului sù
zuri de extr`dare \ntre acestea, \n con- drepturilor [i rolului lor, a scopului,
intern, fiecare Stat Parte va lua, dac` se
di]iile prev`zute de dreptul statului c`- termenelor, a desf`[ur`rii, avans`rii
consider` necesar, toate m`surile care
ruia i se solicit` extr`darea. procedurilor, precum [i asupra deci-
se impun \n scopul de a stabili responsa-
ziei luate \n cazul lor;
bilitatea persoanelor juridice pentru 4. Infrac]iunile respective sunt conside-
infrac]iunile definite la paragraful 1. |n rate de c`tre statele p`r]i, \n vederea ex- c) permi]ând ca punctele de vedere,
conformitate cu principiile dreptului intr`d`rii, ca fiind comise nu numai la locul necesit`]ile sau preocup`rile copiilor
tern al Statului Parte, aceast` responsa- s`vâr[irii acestora, dar [i pe teritoriul victime s` fie prezentate [i exami-
bilitate ar putea fi de natur` penal`, civil` aflat sub jurisdic]ia statelor p`r]i che- nate \n cursul procedurii, atunci când
sau administrativ`. mate s` \[i stabileasc` competen]ele interesele lor personale sunt afecta-
conform art. 4. te, \n conformitate cu regulile proce-
5. Statele p`r]i vor lua toate m`surile ju-
durale din dreptul intern;
ridice sau administrative adecvate pen- 5. Dac` o cerere de extr`dare este pre-
tru a se asigura c` toate persoanele im- zentat` \n temeiul unei infrac]iuni de- d) acordând sprijin adecvat copiilor
plicate \n procedura de adop]ie ac]ionea- finite la art. 3 paragraful 1 [i dac` Statul victime \n toate stadiile procedurii
z` conform dispozi]iilor instrumentelor Parte c`ruia i se solicit` extr`darea nu va penale;
juridice interna]ionale aplicabile. extr`da sau nu va dori s` extr`deze au-
e) protejând, pe cât este posibil, via]a
torul infrac]iunii, datorit` cet`]eniei aces-
Articolul 4 privat` [i identitatea copiilor victime
tuia, acest stat va lua m`surile necesare
[i luând m`suri conforme cu dreptul
1. Fiecare Stat Parte va lua m`surile ne- pentru sesizarea autorit`]ilor competen-
intern pentru a preveni difuzarea ori-
cesare pentru stabilirea competen]ei sale te, \n scopul urm`ririi penale.
c`rei informa]ii care ar putea con-
privind infrac]iunile la care se refer` art.
Articolul 6 duce la identificarea lor;
3 paragraful 1, atunci când acestea sunt
comise pe teritoriul sù, la bordul unei 1. Statele p`r]i \[i acord` sprijinul reci- f) protejând, dac` este necesar, sigu-
nave sau aeronave \nregistrate \n acest proc cel mai larg posibil pentru orice an- ran]a copiilor victime, a familiilor lor
stat. chet`, procedur` penal` sau procedur` [i a martorilor acuz`rii de intimidare
de extr`dare, referitoare la infrac]iunile [i represalii;
2. Fiecare Stat Parte va putea lua m`-
definite la art. 3 paragraful 1, inclusiv
surile necesare pentru stabilirea propriei g) evitând orice \ntârzieri nejustifica-
pentru ob]inerea dovezilor de care dis-
competen]e privind infrac]iunile la care te \n solu]ionarea cazurilor [i \n exe-
pun [i care sunt necesare procedurilor.
se refer` art. 3 paragraful 1, \n urm`toa- cutarea hot`rârilor sau a deciziilor
rele cazuri: 2. Statele p`r]i \[i \ndeplinesc obliga]iile prin care se acord` o indemniza]ie
a) când autorul prezumat al infrac- asumate prin paragraful 1, \n conformi- copiilor victime.
]iunii este un cet`]ean al respecti- tate cu orice tratat sau acord de asisten]`
2. Statele p`r]i vor asigura ca nici o incer-
vului stat sau \[i are re[edin]a pe te- juridic` reciproc` existent \ntre ele. |n
titudine asupra vârstei reale a victimelor
ritoriul acestuia; absen]a unui astfel de tratat sau acord
s` nu \mpiedice declan[area anchetelor
statele p`r]i \[i vor acorda acest sprijin \n
b) când victima este un cet`]ean al penale, \n special a anchetelor destinate
conformitate cu dreptul lor intern.
acelui stat. s` determine aceast` vârst`.
Articolul 7
3. Fiecare Stat Parte va lua, de aseme- 3. Statele p`r]i vor asigura c` \n modul
nea, m`surile proprii pentru stabilirea Sub rezerva prevederilor dreptului lor inde tratament al copiilor victime, \n cadrul
competen]ei sale privind infrac]iunile tern, Statele P`r]i: sistemului de justi]ie penal`, va prima in-
men]ionate mai sus, atunci când autorul a) vor lua m`surile adecvate pentru a teresul superior al copilului.
prezumat al infrac]iunii este prezent pe permite, dac` este necesar, ridicarea
4. Statele p`r]i vor lua m`suri pentru asi-
teritoriul sù [i dac` nu \l extr`deaz` c`- [i confiscarea:
gurarea unei preg`tiri corespunz`toare,
tre un alt Stat Parte pe motivul c` in-
(i) bunurilor, cum ar fi: docu- \n special juridic` [i psihologic`, a per-
frac]iunea a fost comis` de unul dintre
mente, obiecte sau alte mijloace soanelor care lucreaz` cu victimele in-
cet`]enii sì.
materiale utilizate pentru comite- frac]iunilor definite prin prezentul proto-
4. Prezentul protocol nu exclude exerci- rea infrac]iunilor definite \n pre- col.
tarea oric`rei competen]e penale \n con- zentul protocol sau pentru facili-
5. Statele p`r]i vor lua, \n cazul \n care
formitate cu dreptul intern. tarea comiterii acestora;
este necesar, m`suri pentru asigurarea
(ii) produsului acestor infrac]iuni;
Articolul 5 siguran]ei [i integrit`]ii persoanelor [i/
b) vor r`spunde cererilor altui Stat
sau organiza]iilor implicate \n prevenirea
1. Infrac]iunile la care se refer` art. 3 pa- Parte de ridicare sau de confiscare a
[i/sau protec]ia [i reabilitarea victimelor
ragraful 1 se consider` a fi incluse \n ori- bunurilor ori produselor definite la
acestor infrac]iuni.
ce tratat de extr`dare \n vigoare \ntre alin. (i) [i (ii) ale paragrafului a);
Statele P`r]i [i vor fi incluse \n orice tra- 6. Nici una dintre dispozi]iile prezentului
c) vor lua m`suri \n vederea \nchide-
tat de extr`dare care va fi \ncheiat ulte- articol nu va aduce atingere dreptului
rii provizorii sau definitive a localu-
rior \ntre acestea, \n conformitate cu con- acuzatului la un proces echitabil [i
rilor utilizate pentru comiterea infrac-
di]iile enun]ate \n aceste tratate. impar]ial sau nu este incompatibil` cu
]iunilor sus-men]ionate.
acest drept.
2. Dac` un Stat Parte care condi]ioneaz`
Articolul 8
extr`darea de existen]a unui tratat pri- Articolul 9
me[te o cerere de extr`dare din partea 1. Statele P`r]i vor adopta \n toate sta-
1. Statele P`r]i vor adopta sau vor \nt`ri,
unui alt Stat Parte cu care acesta nu a \n- diile procedurii penale m`surile nece-
vor aplica [i vor difuza legi, m`suri admi-
cheiat un tratat de extr`dare, poate con- sare pentru protejarea drepturilor [i in-
nistrative, politici [i programe sociale
sidera prezentul protocol drept temei tereselor copiilor care sunt victimele
pentru prevenirea infrac]iunilor vizate \n
juridic pentru extr`dare \n ceea ce pri- practicilor interzise prin prezentul proto-
prezentul protocol. O aten]ie special` va
ve[te infrac]iunile enun]ate. Extr`darea col, \n special:
PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI, REFERITOR LA VÂNZAREA DE COPII, PROSTITU}IA COPIILOR {I PORNOGRAFIA INFANTIL~ 809
fi acordat` protec]iei copiilor vulnerabili nic sau de alt` natur` \n cadrul pro- care va informa ulterior celelalte state
la astfel de practici. gramelor existente pe plan multilateral, p`r]i la conven]ie [i toate statele care au
regional, bilateral sau de alt` natur`. semnat-o. Denun]area va produce efecte
2. Statele P`r]i vor sensibiliza opinia pu-
\n termen de un an de la data primirii
blic`, inclusiv copiii, asupra m`surilor Articolul 11
notific`rii de c`tre secretarul general al
destinate prevenirii practicilor interzise
Nici una dintre dispozi]iile prezentului Organiza]iei Na]iunilor Unite.
de c`tre prezentul protocol [i a efectelor
protocol nu va afecta dispozi]iile mai fa-
nefaste ale acestor practici, prin interme- 2. Denun]area nu va avea ca efect scu-
vorabile realiz`rii sau exercit`rii drep-
diul tuturor mijloacelor adecvate, de tirea Statului Parte de obliga]iile pe care
turilor copilului care pot figura:
educa]ie [i de formare. |n vederea \nde- i le impune prezentul protocol, referitoa-
plinirii obliga]iilor prezentului articol Sta- a) \n legisla]ia unui Stat Parte; re la orice infrac]iune survenit` anterior
tele P`r]i vor \ncuraja participarea co- b) \n dreptul interna]ional \n vigoare datei la care denun]area \[i produce
munit`]ilor [i, \n special, a copiilor [i a pentru acel Stat Parte. efectele, dup` cum nu atrage \n nici un
copiilor victime la programe de infor- caz urm`rirea examin`rii oric`rei proble-
mare, educa]ie [i formare, inclusiv la ni- Articolul 12 me pentru care Comitetul pentru Drep-
vel interna]ional. 1. Fiecare Stat Parte, \n termen de 2 ani turile Copilului a fost deja sesizat \nainte
de la intrarea \n vigoare a prezentului de aceast` dat`.
3. Statele P`r]i vor lua toate m`surile po-
sibile pentru a asigura orice tip de asis- protocol, va prezenta un raport c`tre Co- Articolul 16
ten]` corespunz`toare pentru victimele mitetul pentru Drepturile Copilului, con-
]inând informa]ii detaliate asupra m`su- 1. Fiecare Stat Parte poate propune un
infrac]iunilor definite \n prezentul pro-
rilor adoptate \n vederea implement`rii amendament [i poate depune textul
tocol, \n special deplina reintegrare so-
dispozi]iilor protocolului. acestuia la secretarul general al Organi-
cial` [i recuperarea deplin` din punct de
za]iei Na]iunilor Unite. Acesta va comu-
vedere fizic [i psihologic. 2. Dup` prezentarea raportului detaliat nica propunerea de amendament
4. Statele P`r]i vor lua m`suri ca to]i co- fiecare Stat Parte va include \n rapoartele Statelor P`r]i [i le va cere s` \i fac` cu-
piii victime ale infrac]iunilor definite \n prezentate Comitetului pentru Drepturile noscut dac` sunt favorabile convoc`rii
prezentul protocol s` aib` acces f`r` dis- Copilului, \n conformitate cu art. 44 din unei conferin]e a Statelor P`r]i, \n vede-
criminare la proceduri care s` le permit` Conven]ie, orice informa]ie suplimentar` rea examin`rii propunerii [i supunerii la
solicitarea compens`rii prejudiciului su- referitoare la aplicarea prezentului pro- vot. Dac` \ntr-un interval de 4 luni de la
ferit din partea persoanelor r`spunz`toa- tocol. Celelalte State P`r]i la protocol vor data comunic`rii cel pu]in o treime din
re din punct de vedere legal. prezenta un raport la fiecare 5 ani. num`rul Statelor P`r]i se va pronun]a \n
3. Comitetul pentru Drepturile Copilului favoarea convoc`rii unei astfel de confe-
5. Statele P`r]i vor lua m`surile adecvate
poate cere Statelor P`r]i informa]ii supli- rin]e, secretarul general va convoca con-
pentru interzicerea \n mod eficient a pro-
mentare privind aplicarea prezentului ferin]a sub auspiciile Organiza]iei Na]iu-
ducerii [i difuz`rii materialelor care fac
protocol. nilor Unite. Orice amendament adoptat
publicitate practicilor interzise prin pre-
de c`tre majoritatea Statelor P`r]i, pre-
zentul protocol. Articolul 13 zente [i votante \n cadrul conferin]ei, va
Articolul 10 1. Prezentul protocol este deschis spre fi supus spre aprobare Adun`rii Gene-
1. Statele P`r]i vor lua toate m`surile ne- semnare oric`rui Stat care este Parte la rale a Organiza]iei Na]iunilor Unite.
cesare \n vederea \nt`ririi cooper`rii conven]ie sau care a semnat-o. 2. Orice amendament adoptat \n confor-
interna]ionale prin acorduri multilatera- 2. Prezentul protocol este supus ratific`- mitate cu dispozi]iile paragrafului 1 va
le, regionale [i bilaterale, \n scopul pre- rii sau este deschis spre aderare pentru intra \n vigoare dup` adoptarea de c`tre
venirii, identific`rii, urm`ririi, anchet`rii orice Stat care este Parte la conven]ie Adunarea General` a Organiza]iei Na]iu-
[i pedepsirii celor responsabili de actele sau care a semnat-o. Instrumentele de nilor Unite [i acceptarea lui cu o majo-
legate de vânzarea de copii, de prosti- ratificare sau de aderare vor fi depuse la ritate de dou` treimi din num`rul Sta-
tu]ia copiilor, de pornografia infantil` [i secretarul general al Organiza]iei Na]iu- telor P`r]i.
de turismul pedofil. Statele P`r]i vor fa- nilor Unite. 3. Dup` intrarea \n vigoare a unui amen-
voriza, de asemenea, cooperarea [i coor-
donarea interna]ional` \ntre autorit`]ile Articolul 14 dament acesta devine obligatoriu pentru
Statele P`r]i care l-au acceptat, celelalte
lor, \ntre organiza]ii neguvernamentale 1. Prezentul protocol va intra \n vigoare
State P`r]i r`mânând legate prin dispo-
na]ionale [i interna]ionale [i organiza]ii \n termen de 3 luni de la depunerea celui
zi]iile prezentului protocol [i prin toate
interna]ionale. de-al zecelea instrument de ratificare sau
celelalte amendamente anterior, accep-
2. Statele P`r]i vor \ncuraja cooperarea de aderare.
tate de c`tre acestea.
interna]ional` pentru a contribui la rea- 2. Pentru fiecare stat care va ratifica pre-
Articolul 17
daptarea fizic` [i psihologic` a copiilor zentul protocol sau care va adera la
victime, la reintegrarea lor social` [i la acesta \nainte ori dup` intrarea sa \n 1. Prezentul protocol, ale c`rui texte \n
repatrierea lor. vigoare, protocolul va intra \n vigoare \n limba arab`, chinez`, englez`, francez`,
termen de o lun` de la data depunerii de rus` [i spaniol` sunt egal autentice, va fi
3. Statele P`r]i se angajeaz` s` \nt`reas-
c`tre acest stat al instrumentului sù de depozitat \n arhivele Organiza]iei Na]iu-
c` cooperarea interna]ional` pentru a eli-
ratificare sau de aderare. nilor Unite.
mina principalii factori care fac vulne-
rabili copiii la vânzare, prostitu]ie, porno- Articolul 15 2. Secretarul general al Organiza]iei Na-
grafie [i turism pedofil, \ndeosebi s`r`cia ]iunilor Unite va transmite copii certi-
1. Orice Stat Parte va putea \n orice mo-
[i subdezvoltarea. ficate de pe prezentul protocol tuturor
ment s` denun]e prezentul protocol prin
Statele P`r]i la conven]ie [i tuturor sta-
4. Statele P`r]i care au capacitatea de a notificare scris`, adresat` secretarului
telor care au semnat-o.
ac]iona vor furniza ajutor financiar, teh- general al Organiza]iei Na]iunilor Unite,
810 PROTOCOL FACULTATIV LA CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI, REFERITOR LA VÂNZAREA DE COPII, PROSTITU}IA COPIILOR {I PORNOGRAFIA INFANTIL~
Instruc]iuni de raportare pentru Statele P`r]i
Instruc]iuni generale privind forma
[i con]inutul Rapoartelor Periodice
care trebuie transmise de c`tre
Statele P`r]i \n temeiul articolului
44 paragraful 1 litera (b) din
Conven]ie
adoptate de Comitetul pentru Drepturile Copilului \n cadrul celei de-a
CCCXLIII-a reuniuni (a XIII-a sesiune) \n 11 octombrie 1996
I ntroducere fie transmis Comitetului, constituie o o-

cazie important` de a efectua o trecere
ampl` \n revist` a diverselor m`suri a-
plementarea deplin` a drepturilor prev`-
zute \n Conven]ie [i m`surile adoptate
pentru dep`[irea acestora;
1. |n temeiul articolului 44 paragraful 1 doptate pentru armonizarea legisla]iei [i Planurile preconizate \n vederea \mbun`-
din Conven]ia cu privire la Drepturile Co- a politicilor cu prevederile Conven]iei [i t`]irii pe viitor a realiz`rii drepturilor
pilului, Statele P`r]i se angajeaz` s` de a monitoriza progresele \nregistrate copilului.
transmit` Comitetului prin intermediul \n exercitarea drepturilor prev`zute \n 6. Rapoartele periodice trebuie s` cuprin-
Secretarului General al Organiza]iei Na- Conven]ie. Un astfel de proces trebuie s` d` informa]ii privind aten]ia acordat`
]iunilor Unite rapoarte privind imple- \ncurajeze [i s` faciliteze participarea pu- Observa]iilor Finale ale Comitetului asu-
mentarea Conven]iei: blicului la exprimarea opiniilor acestuia pra raportului anterior, inclusiv informa-
(a) \n termen de doi ani de la intrarea cu privire la politicile guvernamentale. ]ii privind:
\n vigoare a Conven]iei pentru Statul 4. Comitetul consider` c` procesul de ra- Domeniile problematice identificate de
Parte \n cauz`; portare implic` o reafirmare continu` a Comitet, precum [i dificult`]ile care au
(b) \n continuare, la fiecare cinci ani. angajamentului Statelor P`r]i de a res- afectat punerea \n aplicare a sugestiilor
Rapoartele trebuie s` furnizeze informa- pecta [i de a asigura respectarea dreptu- [i a recomand`rilor;
]ii privind m`surile adoptate de Statul rilor consfin]ite prin Conven]ie [i repre- M`surile adoptate ca urmare a sugestii-
Parte pentru asigurarea drepturilor prezint` cel mai important vector prin care lor [i a recomand`rilor adresate de Co-
v`zute \n Conven]ie [i privind progresele se stabile[te un dialog util \ntre Comitet mitet Statului Parte \n urma examin`rii
\nregistrate \n ceea ce prive[te exercita- [i Statele P`r]i. raportului anterior transmis de acesta.
rea drepturilor respective [i trebuie s` 5. Rapoartele periodice privind imple- Trebuie identificate m`surile adoptate
precizeze, dac` este cazul, factorii [i difi- mentarea Conven]iei trebuie s` ofere in- pentru implementarea fiec`rei sugestii [i
cult`]ile care afecteaz` gradul de \ndepli- forma]iile prezentate \n continuare pen- recomand`ri, [i trebuie men]ionate toate
nire a obliga]iilor asumate \n temeiul tru perioada acoperit` de raport: ac]iunile relevante \ntreprinse, inclusiv
Conven]iei. Oferind aceste Instruc]iuni M`surile adoptate de Statul Parte, inclu- cele legate de legisla]ie, politici, meca-
Comitetul dore[te s` sublinieze suportul siv \ncheierea de [i aderarea la acorduri nisme, structuri [i alocarea resurselor;
sù pentru implementarea efectiv` a bilaterale [i multilaterale \n domeniul Eventualele dificult`]i care au afectat rea-
Conven]iei [i c` \ncurajeaz` cooperarea drepturilor copilului, [i modific`rile sur- lizarea acestor sugestii [i recomand`ri;
interna]ional` prev`zut` \n articolul 45. venite \n legisla]ie [i \n practic` la nivel M`surile luate pentru diseminarea pe
Rapoartele trebuie s` con]in` de ase- na]ional, regional [i local, [i dac` este scar` larg` a raportului anterior, precum
menea informa]ii suficiente pentru ca cazul la nivel de state federale sau de [i a Observa]iilor Finale adoptate de Co-
Comitetul s` poat` \n]elege \n profunzi- provincii, cum ar fi: mitet.
me modul \n care a fost implementat` Mecanismele [i structurile de coordona- 7. Rapoartele trebuie \nso]ite de copii ale
Conven]ia \n ]ara \n cauz`. re [i monitorizare a eforturilor de imple- principalelor texte de legi [i de decizii ju-
2. Comitetul poate, având \n vedere arti- mentare Conven]iei; diciare, precum [i de informa]ii statistice
colul 44, paragraful 4 din Conven]ie, s` Politicile, programele [i serviciile gene- detaliate, de indicatorii con]inu]i \n aces-
solicite Statelor P`r]i informa]ii supli- rale sau sectoriale elaborate pentru im- tea [i de cercet`rile relevante. Aceste
mentare relevante pentru implemen- plementarea Conven]iei; materiale auxiliare sunt puse la dispozi-
tarea Conven]iei. Progresul \nregistrat \n exercitarea drep- ]ia membrilor Comitetului. Informa]iile
3. Comitetul consider` c`, procesul de turilor copiilor; cantitative trebuie s` reflecte diferen]ele
preg`tire a unui raport care urmeaz` s` Factorii [i dificult`]ile care au afectat im- dintre diverse zone ale ]`rii [i din cadrul
INSTRUC}IUNI GENERALE PRIVIND RAPOARTELE PERIODICE 811

zonelor respective [i diferen]ele dintre conforme cu principiile [i prevederile [i, dac` este cazul, la nivel de state fede-
diverse grupuri de copii [i trebuie s` cu- Conven]iei, \nso]ite de detalii privind: rale sau de provincii, precum [i m`surile
prind`: Orice revizuire comprehensiv` a legisla- luate pentru crearea de mecanisme pen-
Modific`ri ale statutului copiilor; ]iei na]ionale pentru asigurarea respec- tru identificarea [i colectarea de indica-
Varia]ii \n func]ie de vârst`, gen, regiune, t`rii Conven]iei; tori statistici, cercet`ri [i alte informa]ii
mediu urban/rural, grup etnic [i social; Orice noi legi sau coduri adoptate, pre- relevante [i adecvate care s` constituie
Modific`rile din sistemele comunitare de cum [i amendamentele introduse \n baza elabor`rii de politici \n domeniul
servicii pentru copii; legisla]ia na]ional` pentru a asigura drepturilor copilului;
Modific`rile de la nivelul aloc`rii buge- implementarea Conven]iei. M`surile adoptate pentru a asigura eva-
tului [i al cheltuielilor pentru sectoarele 13. Preciza]i care este statutul Conven]iei luarea periodic` a progreselor \nregistra-
care deservesc copiii; \n dreptul na]ional: te \n implementarea Conven]iei la nivel
Modific`rile \n ce prive[te amploarea |n ceea ce prive[te recunoa[terea \n Con- na]ional, regional [i local, [i, dac` este
cooper`rii interna]ionale de care a stitu]ie sau \n legisla]ia na]ional` a drep- adecvat, la nivel de state federale sau de
beneficiat sau pe care a oferit-o ]ara \n turilor prev`zute \n Conven]ie; provincii, inclusiv prin preg`tirea unor
domeniul realiz`rii drepturilor copilului. |n ceea ce prive[te posibilitatea de a in- rapoarte periodice ale Guvernului c`tre
Cu toate acestea, trebuie men]ionat fap- voca direct prevederile Conven]iei \n tri- Parlament.
tul c`, din motive de economie, aceste bunale [i posibilitatea ca acestea s` fie 19. Men]iona]i orice ini]iative realizate \n
documente nu vor fi traduse sau repro- aplicate direct de autorit`]ile na]ionale; cooperare cu societatea civil` (de exem-
duse \n scopul distribuirii generale. |n cazul unui conflict \ntre Conven]ie [i plu grupuri profesionale, organiza]ii ne-
De aceea este de dorit ca dac` nu se ci- legisla]ia na]ional`. guvernamentale) [i orice mecanisme
teaz` dintr-un astfel de text sau dac` 14. Având \n vedere articolul 41 din Con- create pentru evaluarea progreselor
acesta nu este anexat raportului, raportul ven]ie, men]iona]i orice eventuale pre- ob]inute.
s` con]in` suficiente informa]ii pentru a vederi din legisla]ia na]ional` care sunt 20. Preciza]i, folosind dac` este necesar
putea fi \n]eles \n mod clar, f`r` a fi mai favorabile realiz`rii drepturilor copi- indicatori [i obiective exprimate \n cifre,
necesare trimiteri la textele respective. lului. m`surile adoptate pentru a asigura im-
8. AVÂND |N VEDERE ARTICOLUL 44 15. Furniza]i informa]ii privind deciziile plementarea la nivel na]ional, regional [i
PARAGRAFUL 3 DIN CONVEN}IE, DAC~ judiciare prin care sunt aplicate princi- local, [i, dac` este cazul, la nivelul sta-
UN STAT PARTE A TRANSMIS UN RA- piile [i prevederile Conven]iei. telor federale sau al provinciilor, a drep-
PORT INI}IAL COMPREHENSIV COMITE- 16. Furniza]i informa]ii privind cìle de turilor economice, sociale [i culturale ale
TULUI SAU A FURNIZAT ANTERIOR CO- recurs disponibile \n cazul \nc`lc`rii copilului \n limita maxim` a resurselor
MITETULUI INFORMA}II DETALIATE, drepturilor recunoscute \n Conven]ie. disponibile, inclusiv:
ACESTA NU MAI TREBUIE S~ REPETE 17. Men]iona]i orice m`suri adoptate sau M`surile \ntreprinse pentru a asigura
INFORMA}IILE FUNDAMETALE RES- preconizate, destinate adopt`rii unei coordonarea politicilor economice cu
PECTIVE |N RAPOARTELE SALE ULTERI- strategii na]ionale comprehensive pen- cele sociale;
OARE. TOTU{I, TREBUIE S~ FAC~ TRI- tru copii, \n cadrul oferit de Conven]ie, Procentul din buget alocat cheltuielilor
MITERI CLARE LA INFORMA}IILE cum ar fi un plan na]ional de ac]iune sociale destinate copiilor, incluzând s`-
TRANSMISE ANTERIOR, {I S~ PRECIZE- pentru drepturile copilului [i obiectivele n`tatea, protec]ia social` [i educa]ia, la
ZE MODIFIC~RILE INTERVENITE |N TIM- relevante stabilite. nivel central, regional [i local, [i dac`
PUL PERIOADEI DE RAPORTARE. 18. Furniza]i informa]ii privind mecanis- este cazul, la nivelul statelor federale sau
9. |n cadrul acestor Instruc]iuni, preve- mele existente sau preconizate la nivel al provinciilor;
derile Conven]iei au fost \mp`r]ite \n gru- na]ional, regional [i local, [i, dac` este Tendin]ele bugetului din perioada acope-
puri pentru a facilita preg`tirea ra- cazul, la nivel federal sau al provinciilor, rit` de raport;
poartelor de c`tre Statele P`r]i. Aceast` al c`ror scop este asigurarea imple- Analizele bugetare care permit identi-
abordare reflect` perspectiva holistic` a ment`rii Conven]iei, coordonarea politi- ficarea clar` a sumelor [i a propor]iilor
Conven]iei asupra drepturilor copilului: cilor relevante privind copiii [i monito- din buget cheltuite pentru copii;
acestea sunt indivizibile [i intercorelate, rizarea progreselor \nregistrate, inclusiv M`surile adoptate pentru a v` asigura c`
[i fiec`rui drept recunoscut \n Conven]ie informa]ii privind: toate autorit`]ile competente, na]ionale,
trebuie s` i se acorde aceea[i impor- Departamentele guvernamentale care au regionale [i locale \[i bazeaz` deciziile
tan]`. competen]e \n domeniile acoperite de bugetare pe interesul superior al copiilor
10. Con]inutul informa]iilor furnizate \n Conven]ie, m`surile adoptate pentru a [i evalua]i gradul de prioritate pe care
rapoartele Statelor P`r]i pentru diversele asigura coordonarea efectiv` a activit`- acestea \l acord` copiilor \n procesul de
sec]iuni identificate de Comitet trebuie ]ilor acestora, precum [i pentru monitori- elaborare a politicilor;
s` respecte \ndeaproape aceste indica]ii. zarea progreselor \nregistrate de aces- M`surile adoptate pentru atenuarea
tea; discrepan]elor dintre diferite regiuni [i
I. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTA- M`surile adoptate pentru a asigura coor- grupuri de copii \n domeniul furniz`rii de
RE (articolele 4; 42 [i 44 paragraful 6, din donarea efectiv` a activit`]ilor autorit`- servicii sociale;
Conven]ie) ]ilor centrale, regionale [i locale, [i, dac` M`surile adoptate pentru a v` asigura c`
VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS este cazul, ale celor din statele federale [i copiii, [i \n special copiii din grupurile
din provincii; cele mai defavorizate, sunt proteja]i de
11. |n spiritul Conferin]ei Mondiale pen-
Orice institu]ii guvernamentale create efectele adverse ale politicilor econo-
tru Drepturile Omului, care \ncurajeaz`
pentru promovarea drepturilor copilului mice, inclusiv de reducerea bugetului
statele s` reevalueze toate rezervele \n
[i pentru monitorizarea implement`rii, [i alocat sectorului social.
vederea retragerii acestora (vezi A/
leg`turile acestora cu organiza]iile negu- 21. Preciza]i m`sura \n care cooperarea
CONF.157/23, II, paragrafele 5 [i 46), pre-
vernamentale; interna]ional` relevant` pentru Statul
ciza]i dac` guvernul consider` c` este
Orice organism independent \nfiin]at Parte este proiectat` pentru a facilita
necesar s` men]in` rezervele exprimate,
pentru a promova [i proteja drepturile implementarea Conven]iei, inclusiv a
dac` este cazul, sau dac` inten]ioneaz`
copilului, de exemplu Avocatul Poporu- drepturilor economice, sociale [i cultu-
s` le retrag`.
lui/Copilului sau un Comisar; rale ale copilului. V` rug`m s` prezenta]i
12. Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze
M`surile adoptate pentru a asigura co- propor]ia ajutorului interna]ional, multi-
informa]ii relevante \n temeiul articolului
lectarea sistematic` de date privind co- lateral [i bilateral, alocat programelor
4 din Conven]ie, inclusiv informa]ii pri-
piii [i drepturile fundamentale ale aces- pentru copii [i promov`rii drepturilor
vind m`surile adoptate pentru ca legis-
tora [i pentru a evalua tendin]ele exis- acestora [i, dac` este cazul, asisten]a pri-
la]ia [i practica na]ional` s` fie pe deplin
tente la nivel na]ional, regional [i local, mit` de la institu]ii financiare regionale [i
812 INSTRUC}IUNI GENERALE PRIVIND RAPOARTELE PERIODICE

interna]ionale. V` rug`m s` indica]i, de tale \n campaniile de con[tientizare [i de la]ia na]ional` pentru:
asemenea, [i procentul cu care coope- advocacy pe tema Conven]iei, precum [i Consilierea juridic` [i medical`, f`r` con-
rarea interna]ional` a participat la bu- eventualul sprijin care le-a fost oferit. |n sim]`mântul p`rin]ilor;
getul total al guvernului reprezentat pe acest sens trebuie men]ionat num`rul de Tratamentul medical sau chirurgical, f`r`
parcursul \ntregii perioade de raportare, organiza]ii neguvernamentale care au consim]`mântul p`rin]ilor;
precum [i procentul din cooper`rile res- participat la astfel de evenimente pe par- Sfâr[itul educa]iei obligatorii;
pective alocat sectoarelor s`n`t`]ii, edu- cursul perioadei de raportare; Acceptarea \n vederea angaj`rii sau a
ca]iei, sectorului social [i altor sectoare. Participarea copiilor la oricare dintre prest`rii unei munci, inclusiv \n cazul
Men]iona]i orice m`suri relevante adop- aceste activit`]i. muncilor periculoase, cu norm` \ntreag`
tate ca urmare a Declara]iei [i a Progra- 23. Statele trebuie, de asemenea, s` des- sau cu program redus;
mului de Ac]iune ale Summitului Mon- crie m`surile adoptate sau preconizate, C`s`torie;
dial pentru Dezvoltare Social`. \n temeiul articolului 44 paragraful 6, Consim]`mântul sexual;
22. |n plus, statele trebuie s` descrie m`- pentru a pune rapoartele la dispozi]ia |nrolarea voluntar` \n cadrul for]elor ar-
surile adoptate sau preconizate, \n teme- publicului larg din ]`rile lor. Descrie]i \n mate;
iul articolului 42 din Conven]ie, pentru a acest sens: Recrutarea \n cadrul for]elor armate;
afce cunoscute pe scar` larg`, principiile Procesul de preg`tire al raportului \n Participarea la ostilit`]i;
[i prevederile Conven]iei, atât \n rândul cauz`, \n special gradul \n care au parti- R`spunderea penal`;
adul]ilor cât [i \n rândul copiilor, prin cipat departamentele guvernamentale Privarea de libertate, inclusiv prin aresta-
utilizarea mijloacelor adecvate \ntr-un de la nivel central, regional [i local, [i, re, deten]ie [i \ncarcerare, inter alia \n
mod activ. |n acest sens, raportul trebuie dac` este cazul, de la nivelul statelor fe- domeniul administr`rii justi]iei, al solici-
s` men]ioneze [i: derale sau al provinciilor, [i gradul \n t`rii de azil [i al plas`rii copiilor \n insti-
M`sura \n care Conven]ia a fost tradus` care au fost implicate organiza]iile negu- tu]ii de protec]ie sau medicale;
\n limba na]ional`, \n limbile vorbite la vernamentale. Trebuie precizat [i num`- Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe
nivel local, \n limbile minorit`]ilor sau ale rul de organiza]ii neguvernamentale care via]`;
popula]iilor indigene. |n acest sens tre- au participat la preg`tirea raportului; Depunerea de m`rturii \n tribunale, \n
buie precizat num`rul de limbi \n care a M`surile adoptate pentru ca raportul s` procese civile [i penale;
fost tradus` Conven]ia [i num`rul de fie publicat [i, pentru traducerea [i po- Depunerea de plângeri [i solicitarea de
exemplare disponibile \n limbile minori- pularizarea acestuia \n limbile na]ionale, repara]ii \ntr-un tribunal sau c`tre alt`
tare, pe parcursul perioadei de raportare; \n limbile de circula]ie local`, \n limbile autoritate competent` f`r` consim]`-
Dac` Conven]ia a fost tradus` [i oferit` minorit`]ilor [i \n limbile popula]iilor in- mântul p`rin]ilor;
\n limbile vorbite de grupurile mai mari digene. Participarea copilului la procedurile ad-
de refugia]i [i de imigran]i din ]ara \n |n acest sens, trebuie precizat num`rul ministrative [i judiciare care-l privesc;
cauz`; de \ntruniri (cum ar fi conferin]e parla- Acordarea consim]`mântului pentru
M`surile adoptate pentru popularizarea mentare sau guvernamentale, ateliere de schimbarea identit`]ii, inclusiv pentru
Conven]iei [i pentru ca principiile [i pre- lucru, seminarii) realizate, num`rul de schimbarea numelui, modificarea rela]ii-
vederile acesteia s` fie con[tientizate pe programe transmise la radio [i televiziu- lor de familie, adop]ie, tutel`;
scar` larg`. |n acest sens, trebuie preci- ne [i num`rul de publica]ii dedicate ex- Permiterea accesului la informa]ii pri-
zat num`rul de \ntruniri (cum ar fi confe- plic`rii raportului [i num`rul de organi- vind familia sa biologic`;
rin]e parlamentare sau guvernamentale, za]ii neguvernamentale care au parti- Capacitatea legal` de a mo[teni [i de a
ateliere de lucru, seminarii) organizate, cipat la astfel de evenimente pe parcur- dispune de propriet`]i;
num`rul de programe transmise la radio sul perioadei de raportare; |nfiin]area de [i aderare la asocia]ii;
[i televiziune [i num`rul de publica]ii, M`surile adoptate sau preconizate pen- Alegerea unei religii sau participarea la
ap`rute pe parcursul perioadei de rapor- tru a asigura diseminarea pe scar` larg` orele de educa]ie religioas` \n [coli;
tare, care explic` Conven]ia cu privire la [i acordarea unei aten]ii sporite rezuma- Consumul de alcool [i alte substan]e
Drepturile Copilului; telor discu]iilor [i Observa]iilor Finale ale controlate;
M`surile adoptate pentru ca Conven]ia Comitetului privind raportul Statului Modul \n care vârsta minim` de angajare
s` fie cunoscut` pe scar` larg` \n rându- Parte \n cauz`, men]ionând eventualele se coreleaz` cu vârsta la care se \ncheie
rile copiilor [i m`sura \n care aceasta a audieri parlamentare sau reflectarea \n educa]ia obligatorie, modul \n care a-
fost reflectat` \n programa [colar` [i mijloacele de informare \n mas`. Men]io- ceasta (vârsta minim` la angajare) afec-
avut` \n vedere \n campaniile de educare na]i evenimentele destinate Populariz`rii teaz` dreptul copilului la educa]ie [i mo-
a p`rin]ilor. Trebuie men]ionat num`rul Rezumatului [i a Observa]iilor Finale din dul \n care sunt luate \n considerare in-
de exemplare ale Conven]iei distribuite raportul anterior, inclusiv num`rul de \n- strumentele interna]ionale relevante;
sistemului de educa]ie [i publicului larg truniri (cum ar fi conferin]e parlamentare Dac` exist` diferen]e \n legisla]ie \ntre
pe parcursul perioadei de raportare; sau guvernamentale, ateliere de lucru, fete [i bìe]i, inclusiv \n ceea ce prive[te
M`surile adoptate pentru preg`tirea \n seminarii) realizate, num`rul de progra- c`s`toria [i consim]`mântul sexual, tre-
domeniul Conven]iei a func]ionarilor pu- me transmise la radio [i televiziune [i buie precizat gradul \n care este luat \n
blici, precum [i a grupurilor profesionale num`rul de publica]ii dedicate explic`rii considerare articolul 2 din Conven]ie;
care lucreaz` cu [i pentru copii, cum sunt Observa]iilor Finale [i rezumatelor discu- Dac` \n dreptul penal se folose[te crite-
profesorii, autorit`]ile care aplic` legea, ]iilor [i num`rul de organiza]ii neguver- riul pubert`]ii, trebuie precizat modul \n
inclusiv poli]i[tii, personalul care se ocu- namentale care au participat la astfel de care prevederile sunt aplicate \n mod di-
p` de imigr`ri, judec`torii, procurorii, evenimente pe parcursul perioadei de ra- ferit fetelor [i bìe]ilor, [i dac` principiile
avoca]ii, for]ele de ap`rare, medicii, portare. [i prevederile Conven]iei sunt luate \n
personalul din sistemul de s`n`tate [i considerare.
asisten]ii sociali; II. DEFINI}IA COPILULUI (articolul 1)
M`sura \n care principiile [i prevederile VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS III. PRINCIPII GENERALE
Conven]iei au fost introduse \n programa VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS
24. |n aceast` sec]iune, Statele P`r]i tre-
de formare profesional` [i \n coduri de-
buie s` furnizeze informa]ii relevante pri- A. Nediscriminarea (articolul 2)
ontologice sau \n regulamente;
vind articolul 1 din Conven]ie, inclusiv in- 25. Rapoartele trebuie s` precizeze dac`
M`surile \ntreprinse pentru promovarea
forma]ii privind: principiul nediscrimin`rii este inclus ca
\n]elegerii principiilor [i a prevederilor
Orice diferen]e dintre legisla]ia na]ional` principiu obligatoriu \n Constitu]ie sau \n
Conven]iei de c`tre mass media [i de
[i Conven]ie privind defini]ia copilului; legisla]ia na]ional` privind copiii [i dac`
c`tre agen]iile de informare [i edituri;
Vârsta minim` legal` prev`zut` \n legis- toate motivele de discriminare prev`zute
Implicarea organiza]iilor neguvernamen-

\n articolul 2 al Conven]iei sunt reflectate B. Interesul superior al copilului (artico- ral`, psihologic` [i social`, \ntr-un mod
\n astfel de dispozi]ii legale. Rapoartele lul 3) compatibil cu demnitatea uman` [i pen-
trebuie s` con]in`, de asemenea, m`su- 33. Rapoartele trebuie s` precizeze dac` tru a preg`ti copilul pentru o via]` indivi-
rile adoptate pentru a asigura drepturile principiul interesului superior al copilului dual` \ntr-o societate liber`.
prev`zute \n Conven]ie pentru fiecare [i nevoia ca acesta s` aib` o importan]` 41. Trebuie furnizate [i informa]ii privind
copil aflat sub jurisdic]ia statului, f`r` prioritar` \n cadrul tuturor ac]iunilor care m`surile adoptate pentru a asigura \nre-
nici un fel de discriminare, inclusiv pen- privesc copilul este reflectat \n Consti- gistrarea deceselor copiilor, a cauzelor
tru copiii care nu sunt cet`]eni ai statului tu]ie [i \n legisla]ia [i reglement`rile na- deceselor, [i, dac` este cazul, pentru a
respectiv, care sunt refugia]i sau care ]ionale relevante. asigura investigarea [i raportarea unor
solicit` azil. 34. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- astfel de decese, precum [i informa]ii
26. Trebuie furnizate informa]ii privind vind aten]ia acordat` acestui principiu de privind m`surile adoptate pentru a pre-
m`surile \ntreprinse pentru a asigura c`tre instan]ele judec`tore[ti, autorit`]ile veni sinuciderile copiilor [i pentru a mo-
prevenirea [i combaterea discrimin`rii, administrative [i organele legislative, nitoriza inciden]a acestora [i pentru a
atât \n legisla]ie cât [i \n practic`, inclusiv precum [i de agen]iile publice sau pri- asigura supravie]uirea copiilor de toate
a discrimin`rii bazate pe criterii de ras`, vate din domeniul protec]iei sociale. vârstele, inclusiv a adolescen]ilor, pre-
culoare, sex, limb`, religie, opinii politice 35. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- cum [i pentru prevenirea riscurilor la
sau de alt` natur`, origine na]ional`, vind modul \n care interesul superior al care poate fi expus \n mod special acest
etnic` sau social`, situa]ie material`, di- copilului are o importan]` prioritar` \n grup (de exemplu boli cu transmisie se-
zabilitate, statutul la na[tere sau alte sta- via]a de familie, \n via]a [colii, \n via]a xual`, violen]` stradal`). Furniza]i date
tute ale copilului, ale p`rin]ilor sì sau social` [i \n alte domenii cum ar fi: dezagregate relevante, inclusiv num`rul
ale reprezentan]ilor sì legali. Aloca]iile bugetare, inclusiv la nivel cen- de sinucideri \n rândul copiilor.
27. V` rug`m s` prezenta]i m`surile spe- tral, regional [i local, [i, dac` este cazul,
D. Respectarea opiniilor copilului (artico-
cifice adoptate pentru a reduce dispa- la nivelul statelor federale sau al provin-
lul 12)
rit`]ile economice, sociale [i geografice, ciilor, [i \n cadrul departamentelor gu-
42. Rapoartele trebuie s` precizeze mo-
inclusiv cele dintre mediile rurale [i urba- vernamentale;
dul \n care au fost introduse \n legisla]ie,
ne, \n vederea prevenirii discrimin`rii ce- Politicile de planificare [i de dezvoltare,
dreptul copilului de a-[i exprima liber o-
lor mai dezavantajate grupuri de copii, inclusiv cele privind locuirea, transportul
piniile \n toate problemele care \l privesc
inclusiv a copiilor din rândul minorit`- [i mediul;
[i prevederea ca acestor opinii s` li se
]ilor sau din comunit`]ile indigene, a co- Adop]ia;
acorde importan]a cuvenit`.
piilor cu dizabilit`]i, a copiilor n`scu]i \n Procedurile de imigrare, solicitare de azil
43. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
afara c`s`toriei, a copiilor care nu sunt [i de solicitare a statutului de refugiat;
vind m`surile legislative [i de alt` na-
cet`]eni ai ]`rii, a copiilor migran]i, sau Administrarea justi]iei juvenile;
tur`, adoptate pentru a asigura dreptul
apar]inând unor popula]ii dislocate, Plasarea [i \ngrijirea copiilor \n institu]ii;
copilului de a-[i exprima opiniile \n con-
refugia]i sau care solicit` azil [i a copiilor Securitatea social`.
formitate cu capacit`]ile sale \n evolu]ie,
care trìesc [i/sau muncesc pe str`zi. 36. Trebuie incluse informa]ii privind
inclusiv \n probleme care privesc:
28. V` rug`m s` furniza]i informa]ii m`surile adoptate \n conformitate cu ar-
Via]a de familie;
privind m`surile specifice adoptate ticolul 3 paragraful 2, inclusiv cele de na-
Via]a [colar`;
pentru eliminarea discrimin`rii \mpotriva tur` legislativ` sau administrativ` des-
Administrarea justi]iei juvenile;
fetelor [i, dac` este cazul, men]iona]i tinate asigur`rii protec]iei [i \ngrijirii
Plasamentul [i via]a \n institu]ii sau alte
m`surile adoptate ca urmare a celei de-a necesare pentru bun`starea copiilor.
forme de \ngrijire;
IV-a Conferin]e Mondiale privind Situa]ia 37. Trebuie furnizate informa]ii privind
Procedurile de solicitare de azil.
Femeilor. m`surile adoptate \n temeiul articolului 3
44. V` rug`m s` indica]i oportunit`]ile
29. V` rug`m s` prezenta]i m`surile \n- paragraful 3 pentru instituirea de stan-
acordate copilului pentru a fi ascultat \n
treprinse pentru a colecta date defalcate darde adecvate pentru toate institu]iile,
cadrul procedurilor judiciare [i adminis-
privind diversele grupuri de copii serviciile [i structurile publice [i private
trative care \l afecteaz`, precum [i situa-
men]ionate anterior. care r`spund de \ngrijirea [i protec]ia co-
]iile \n care copilul poate interveni direct
30. Ce m`suri au fost adoptate pentru a piilor [i pentru a asigura respectarea de
sau printr-un reprezentant sau prin inter-
preveni [i elimina atitudinile [i prejude- c`tre acestea a standardelor respective,
mediul unui organism adecvat (vezi [i
c`]ile \mpotriva copiilor, atitudini [i pre- \n special \n domeniul siguran]ei, al s`-
paragraful 34 de mai sus).
judec`]i care contribuie la crearea de ten- n`t`]ii, al num`rului [i competen]ei per-
siuni sociale sau etnice [i genereaz` ra- sonalului, precum [i pentru asigurarea
vind orice organisme sau situa]ii \n ca-
sism [i xenofobie? unei superviz`ri competente.
drul c`rora copilul are dreptul s` par-
31. Trebuie furnizate, de asemenea, in- 38. Având \n vedere m`surile legislative
ticipe la luarea deciziilor, cum ar fi [colile
forma]ii privind m`surile adoptate \n te- [i administrative adoptate pentru a asi-
sau consiliile locale.
meiul articolului 2 paragraful 2 pentru a gura luarea \n considerare a interesului
46. V` rug`m s` prezenta]i m`surile care
asigura protec]ia copilului fa]` de toate superior al copilului, preciza]i principa-
au fost adoptate pentru a ajuta familiile
formele de discriminare sau de sanc]io- lele probleme \nc` nerezolvate \n acest
[i publicul \n general s` con[tientizeze
nare care decurg din statutul, activit`]ile, domeniu.
nevoia de a \ncuraja copiii s` \[i exercite
opiniile exprimate sau credin]ele p`rin- 39. Preciza]i \n ce mod principiul intere-
dreptul de a-[i exprima opiniile, [i pentru
]ilor copilului, ale reprezentan]ilor sì sului superior al copilului a devenit parte
a instrui exper]ii care lucreaz` cu copii s`
legali sau ale membrilor familiei sale. component` a procesului de formare a
\i \ncurajeze \n acest sens [i s` acorde
32. V` rug`m s` prezenta]i problemele profesioni[tilor care lucreaz` \n dome-
importan]a cuvenit` opiniilor acestora.
majore \ntâlnite la implementarea pre- niul drepturilor copilului.
Trebuie precizat num`rul de ore de curs
vederilor articolului 2 [i planurile pentru
C. Dreptul la via]`, supravie]uire [i dez- privind dezvoltarea copilului care au fost
rezolvarea acestor probleme, precum [i
voltare (articolul 6) asigurate pentru urm`toarele categorii
orice evaluare a progresului \nregistrat
40. V` rug`m s` descrie]i m`surile spe- profesionale:
\n prevenirea [i combaterea tuturor for-
cifice, adoptate pentru a garanta dreptul Judec`tori \n general;
melor de discriminare, inclusiv a celor
copilului la via]` [i pentru a crea un me- Judec`torii din instan]ele care se ocup`
care decurg din practici tradi]ionale ne-
diu care s` conduc` la asigurarea \n limi- de problematica familiei;
gative.
ta maxim` posibil` a supravie]uirii [i Judec`torii din instan]ele pentru minori;
dezvolt`rii copilului, incluzând aici dez- Ofi]erii de proba]iune/eliberare condi]io-
voltarea fizic`, mental`, spiritual`, mo- nat`;

Poli]i[ti; dreptului copilului de a dobândi o cet`- familia, domiciliul sau coresponden]a
Personalul \nchisorilor; ]enie, \n special \n cazurile \n care altfel copiilor, precum [i orice atacuri la onoa-
Profesori; copilul ar fi apatrid. Trebuie furnizate [i rea [i reputa]ia acestora. Furniza]i infor-
Personalul medical; informa]ii privind implementarea acestui ma]ii privind protec]ia asigurat` prin
Al]i profesioni[ti. drept pentru copiii n`scu]i \n afara c`s`- lege \mpotriva unor astfel de imixtiuni
Trebuie precizat [i num`rul de cursuri toriei, precum [i pentru copiii refugia]i [i sau atacuri, [i cìle de recurs disponibile
dedicate Conven]iei care sunt incluse \n care solicit` azil. Preciza]i criteriile apli- pentru copii. Trebuie furnizate [i infor-
programa: cate pentru dobândirea cet`]eniei [i dac` ma]ii privind m`surile specifice adoptate
Facult`]ilor de drept; copilului i se permite s` dobândeasc` ce- pentru copiii institu]ionaliza]i \n vederea
Facult`]ilor care formeaz` profesori; t`]enia ambilor p`rin]i. tratamentului, a \ngrijirii sau protec]iei,
Facult`]ilor [i institu]iilor medicale; inclusiv \n cadrul procedurilor judiciare
B. P`strarea identit`]ii (articolul 8)
{colilor care furnizeaz` asisten]i sau administrative.
54. V` rug`m s` indica]i m`surile adop-
medicali;
tate pentru p`strarea identit`]ii copilului G. Accesul la informa]ii adecvate (arti-
Facult`]ilor de asisten]` social`;
[i pentru a preveni orice imixtiune ilega- colul 17)
Facult`]ilor de psihologie;
l`. Pentru cazurile de privare ilegal` de 60. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
Facult`]ilor de sociologie.
anumite elemente sau de toate elemen- vind m`surile adoptate pentru a asigura
47. Preciza]i modul \n care opiniile copi-
tele identit`]ii copilului, raportul trebuie accesul copiilor la diverse surse de infor-
lului, ob]inute prin consultarea opiniei
s` men]ioneze [i m`surile adoptate pen- ma]ii na]ionale [i interna]ionale [i la ma-
publice, prin evaluarea unor plângeri,
tru a-i furniza copilului asisten]a [i pro- teriale destinate promov`rii bun`st`rii
sunt luate \n considerare la nivelul dispo-
tec]ia adecvat` [i pentru a asigura resta- sociale, spirituale [i morale [i a s`n`t`]ii
zi]iilor legale, [i al deciziilor politice sau
bilirea rapid` a identit`]ii acestuia. fizice [i mentale a copilului. V` rug`m s`
judiciare.
prezenta]i [i m`surile adoptate pentru a
C. Libertatea de exprimare (articolul 13)
\ncuraja:
IV. DREPTURILE {I LIBERT~}ILE CIVILE 55. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
Producerea [i difuzarea c`r]ilor pentru
(articolele 7; 8; 13-17 [i 37 litera (a)) vind m`surile adoptate pentru a asigura
copii, [i transmiterea prin intermediul
VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS dreptul copilului la libertatea de expri-
mijloacelor de informare \n mas` a infor-
mare, inclusiv la libertatea de a cùta, de
48. Conform acestei sec]iuni, Statele ma]iilor [i a materialelor benefice din
a primi [i de a transmite informa]ii [i idei
P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii punct de vedere social [i cultural pentru
indiferent de frontiere. Rapoartele tre-
privind m`surile adoptate pentru a se copii, acordând o aten]ie special` ne-
buie s` men]ioneze [i restric]iile la care
asigura c` drepturile [i libert`]ile civile voilor lingvistice ale copiilor din grupu-
poate fi supus` exercitarea acestui drept
ale copilului, prev`zute \n Conven]ie, [i rile minoritare sau din cadrul popula]iilor
\n conformitate cu articolul 13 paragraful 2.
\n special cele prev`zute \n articolele 7, 8, indigene;
13 –17 [i 37 litera (a), le sunt recunoscute D. Libertatea de gândire, con[tiin]` [i Cooperarea interna]ional` \n domeniul
\n mod special copiilor prin lege [i sunt religie (articolul 14) producerii, schimbului [i disemin`rii de
puse \n practic`, inclusiv de organismele 56. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- astfel de informa]ii [i materiale benefice
administrative sau judiciare, la nivel vind exercitarea dreptului la libertatea de pentru copil din punct de vedere social [i
na]ional, regional sau local, [i, dac` este gândire, con[tiin]` [i religie de c`tre co- cultural, \n conformitate cu spiritul arti-
cazul, la nivelul statelor federale sau al pii, [i gradul \n care capacit`]ile \n evolu- colului 29 din Conven]ie privind obiec-
provinciilor. ]ie ale copiilor sunt luate \n considerare. tivele educa]iei, inclusiv orice acorduri
57. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- interna]ionale \ncheiate \n acest sens;
A. Numele [i cet`]enia (articolul 7)
vind m`surile adoptate pentru a asigura Elaborarea de instruc]iuni adecvate pen-
49. V` rug`m s` prezenta]i m`surile
libertatea copilului de a-[i manifesta r- tru protejarea copilului de informa]ii [i
adoptate sau preconizate pentru a asi-
eligia sau credin]ele, inclusiv \n ceea ce materiale care aduc atingere bun`st`rii
gura \nregistrarea fiec`rui copil imediat
prive[te minorit`]ile [i grupurile indige- sale, precum [i de expunerea dùn`toa-
dup` na[tere. V` rug`m s` prezenta]i [i
ne. Trebuie men]ionate [i informa]ii pri- re \n mass media, având \n vedere dis-
m`surile \ntreprinse pentru a preveni
vind m`surile adoptate pentru a asigura pozi]iile articolelor 13 [i 18.
ne\nregistrarea copiilor imediat dup`
respectarea drepturilor copilului \n leg`-
na[tere, inclusiv cele legate de posibilele H. Dreptul de a nu fi supus torturii [i al-
tur` cu orice form` de \nv`]`mânt reli-
obstacole sociale sau culturale existente, tor tratamente sau pedepse crude, inu-
gios \n institu]iile sau [colile publice, pre-
inter alia, \n medii rurale sau izolate, \n mane sau degradante (articolul 37 litera
cum [i privind orice limit`ri la care poate
cazul grupurilor nomade, al persoanelor (a))
fi supus` aceast` libertate, \n conformi-
dislocate/str`mutate, precum [i al copii- 61. V` rug`m s` preciza]i dac` torturarea
tate cu articolul 14 paragraful 3.
lor refugia]i [i care solicit` azil. sau aplicarea altor tratamente sau pe-
50. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- E. Libertatea de asociere [i de adunare depse crude, inumane sau degradante,
vind m`surile adoptate pentru a sen- pa[nic` copiilor este pedepsit` de dreptul penal
sibiliza [i a mobiliza opinia public` cu 58. V` rug`m s` prezenta]i m`surile [i dac` au fost instituite proceduri pentru
privire la nevoia de a \nregistra copiii la adoptate pentru a asigura dreptul copilu- depunerea de plângeri [i dac` exist` cì
na[tere, [i pentru a furniza instruirea lui la libertatea de asociere [i de adunare de atac disponibile pentru copil. Furniza]i
adecvat` personalului care se ocup` de pa[nic`, inclusiv orice elemente specifi- [i informa]ii privind:
aceste \nregistr`ri. ce din legisla]ie adoptate \n vederea sta- Campaniile de con[tientizare lansate
51. V` rug`m s` furniza]i [i informa]ii pri- bilirii condi]iilor \n care copiii pot \nfiin]a pentru a preveni tortura sau alte trata-
vind elementele de identitate ale copi- asocia]ii sau se pot \nscrie \n asocia]ii. V` mente sau pedepse crude, inumane sau
lului incluse \n documentele de \nregis- rug`m s` prezenta]i [i restric]iile care pot degradante aplicate copiilor;
trare a na[terii [i m`surile adoptate pen- fi aplicate exercit`rii acestor drepturi, \n Activit`]ile educative [i de instruire rea-
tru prevenirea oric`rei forme de stig- conformitate cu articolul 15 paragraful 2. lizate \n special pentru personalul din
matizare sau discriminare a copilului. Trebuie furnizate [i informa]ii privind institu]ii, servicii [i structuri care lucreaz`
52. V` rug`m s` preciza]i care sunt m`- asocia]iile existente ale copiilor [i rolul cu [i pentru copii, destinate prevenirii
surile adoptate pentru a asigura dreptul pe care acestea \l joac` \n promovarea oric`ror forme de rele tratamente;
copilului de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i de a drepturilor copiilor. Toate cazurile \n care copiii au fost victi-
fi \ngrijit de ace[tia. F. Protejarea vie]ii private (articolul 16) me ale unor astfel de acte;
53. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- 59. V` rug`m s` prezenta]i m`surile M`surile adoptate pentru a preveni im-
vind m`surile adoptate \n temeiul arti- adoptate pentru a preveni orice imixtiu- punitatea agresorilor, inclusiv prin inves-
colului 7 paragraful 2 pentru respectarea ne arbitrar` sau ilegal` \n via]a privat`, tigarea acestor cazuri [i pedepsirea celor

g`si]i vinova]i; adecvat` p`rin]ilor [i reprezentan]ilor le- s` prezenta]i [i m`surile \ntreprinse pen-
M`surile adoptate pentru a asigura recu- gali pentru \ndeplinirea responsabilit`- tru a v` asigura c` o astfel de cerere nu
perarea fizic` [i psihologic` [i reintegra- ]ilor lor legate de cre[terea copiilor, pre- are nici o consecin]` negativ` asupra
rea social` a copiilor care au fost tortu- cum [i informa]ii privind institu]iile, persoanei/persoanelor \n cauz`.
ra]i sau supu[i altor rele tratamente; structurile [i serviciile dezvoltate pentru 72. Trebuie furnizate [i informa]ii rele-
Orice sistem independent de monitoriza- \ngrijirea copiilor. Trebuie furnizate [i in- vante defalcate (de exemplu \n func]ie de
re existent. forma]ii privind m`surile specifice adop- gen, vârst`, regiune, medii rurale/urbane
tate pentru copiii din familiile monopa- [i origine social` [i etnic`) privind, inter
V. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA AL- rentale [i pentru cei din grupurile cele alia, situa]iile de deten]ie, \ncarcerare,
TERNATIV~ (articolele 5; 18, paragrafele mai dezavantajate, inclusiv pentru cei exilare, deportare sau deces, \nso]ite de
1-2; 9-11; 19-21; 25; 27, paragraful 4; [i care trìesc \n condi]ii de s`r`cie extre- o evaluare a progreselor \nregistrate \n
39) m`. implementarea articolului 9, [i informa]ii
VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS 67. Trebuie furnizate [i informa]ii rele- privind dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele
vante defalcate (de exemplu \n func]ie de stabilite pentru viitor.
A. |ndrumarea p`rinteasc` (articolul 5)
gen, vârst`, regiune, medii rurale/urbane
62. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- D. Re\ntregirea familiei (articolul 10)
[i origine social` [i etnic`) privind copiii
vind structurile familiale din societate [i 73. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
care au beneficiat de oricare dintre
men]iona]i m`surile adoptate pentru a vind m`surile adoptate, pentru a v` asi-
aceste m`suri [i resursele care le-au fost
asigura respectarea responsabilit`]ilor, a gura c` cererile \naintate de un copil sau
alocate (la nivel na]ional, regional sau
drepturilor [i a \ndatoririlor p`rin]ilor [i, de p`rin]ii acestuia \n vederea intr`rii
local, [i, dac` este cazul, la nivel de state
dac` este cazul, ale membrilor familiei \ntr-o ]ar` sau a p`r`sirii unei ]`ri \n sco-
federale sau de provincii). Trebuie furni-
extinse sau comunit`]ii, conform cutu- pul re\ntregirii familiei sunt tratate de
zate [i informa]ii privind progresele \n-
melor, ale reprezentan]ilor legali sau ale stat \n mod pozitiv, uman [i operativ [i c`
registrate [i dificult`]ile \ntâlnite \n im-
altor persoane care r`spund de copil din depunerea unei astfel de cereri nu im-
plementarea articolului 18, precum [i in-
punct de vedere legal, de a-i oferi copilu- plic` nici o consecin]` negativ` pentru
forma]ii privind obiectivele stabilite pen-
lui \ndrumare [i orientarea adecvate, solicitan]i [i pentru membrii familiei
tru viitor.
precizând [i modul \n care o astfel de \n- acestora.
drumarea [i orientare sunt \n acord cu C. Separarea de p`rin]i (articolul 9) 74. Descrie]i [i modul \n care sunt eva-
capacit`]ile \n evolu]ie ale copilului. 68. V` rug`m s` prezenta]i m`surile luate aceste cereri, având \n vedere Con-
63. V` rug`m s` prezenta]i orice servicii adoptate, inclusiv cele de natur` legisla- ven]ia, [i \n special principiile generale
de consiliere familial` sau programe tiv` [i judiciar`, menite s` asigure c`, coale nediscrimin`rii, interesului superior
pentru educa]ia p`rin]ilor disponibile, pilul nu este separat de p`rin]ii sì, decât al copilului, respect`rii opiniilor copilu-
precum [i campaniile destinate con[tien- dac` aceast` separare este \n interesul lui, [i principiul dreptului la via]`, supra-
tiz`rii de c`tre p`rin]i [i copii a dreptu- superior al copilului, cum ar fi \n cazurile vie]uire [i dezvoltarea \n toat` m`sura
rilor pe care le are copilul \n via]a de fa- de abuz sau neglijare a copilului, sau ca- posibilului, inclusiv \n cazul copiilor
milie, [i activit`]ile de instruire oferite zurile \n care p`rin]ii locuiesc separat [i ne\nso]i]i [i al copiilor care solicit` azil.
grupurilor profesionale relevante (de trebuie luat` o decizie privind re[edin]a Trebuie furnizate [i informa]ii defalcate
exemplu asisten]i sociali) [i preciza]i copilului. V` rug`m s` prezenta]i autori- pe categorii, inclusiv \n func]ie de gen,
dac` eficien]a acestora a fost evaluat` \n t`]ile competente care intervin \n luarea vârst` [i origine na]ional` [i etnic`.
vreun fel. V` rug`m s` prezenta]i [i mo- acestor decizii, legile [i procedurile apli- 75. V` rug`m s` prezenta]i m`surile
dul \n care sunt transmise p`rin]ilor [i cabile [i rolul revizuirii judiciare. adoptate pentru a asigura dreptul co-
altor persoane care r`spund de copil cu- 69. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- pilului ai c`rui p`rin]i \[i au re[edin]a \n
no[tin]e [i informa]ii privind dezvoltarea vind m`surile adoptate \n temeiul arti- alte state de a men]ine rela]ii personale
copilului [i capacit`]ile \n evolu]ie ale colului 9 paragraful 2 pentru a le asigura [i de a avea contacte directe cu ambii
acestuia. tuturor p`r]ilor interesate, inclusiv copi- p`rin]i \n mod regulat. V` rug`m s` pre-
64. Trebuie furnizate [i informa]ii privind lului, posibilitatea de a participa la orice zenta]i [i orice eventuale excep]ii [i des-
m`surile adoptate pentru a asigura res- proceduri [i de a-[i face cunoscute opi- crie]i compatibilitatea acestora cu preve-
pectarea principiilor Conven]iei, \n spe- niile. derile [i principiile Conven]iei.
cial a principiului nediscrimin`rii, al inte- 70. V` rug`m s` prezenta]i m`surile 76. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
resului copilului, al respect`rii opiniilor adoptate, inclusiv cele de natur` legisla- vind m`surile adoptate pentru a asigura
copilului [i al dreptului la via]`, supravie- tiv`, judiciar` sau administrativ`, care s` respectarea dreptului copiilor [i al p`rin-
]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura po- asigure copilului separat de unul sau de ]ilor acestora de a p`r`si orice ]ar`, in-
sibilului, precum [i informa]ii privind ambii p`rin]i, dreptul de a avea rela]ii clusiv propria ]ar`r, [i de a intra \n pro-
progresele \nregistrate \n implementarea personale [i contacte directe cu ambii pria ]ar`. Trebuie men]ionate de aseme-
articolului 5, orice dificult`]i \ntâlnite [i p`rin]i, \n mod regulat, cu excep]ia ca- nea orice restric]ii impuse asupra drep-
indicatorii utiliza]i. zurilor \n care acest lucru contravine inte- tului de a p`r`si ]ara ([i modul \n care
resului superior al copilului. Preciza]i [i acestea sunt prev`zute \n lege) necesare
B. Responsabilit`]ile p`rin]ilor (articolul
m`sura \n care opiniile copilului - \n pentru protejarea securit`]ii na]ionale, a
18, paragrafele 1-2)
aceast` privin]` - sunt luate \n conside- ordinii publice, a s`n`t`]ii publice sau a
rare. bunelor moravuri sau a drepturilor [i li-
vind importan]a acordat` de lege res-
71. V` rug`m s` prezenta]i m`surile bert`]ilor celorlal]i [i gradul \n care aces-
ponsabilit`]ilor p`rin]ilor, inclusiv recu-
adoptate \n temeiul articolului 9 pa- tea sunt \n acord cu celelalte drepturi re-
noa[terii responsabilit`]ilor comune ale
ragraful 4 pentru a asigura c`, \n cazurile cunoscute \n Conven]ie, inclusiv cu prin-
ambilor p`rin]i pentru cre[terea [i dez-
\n care copilul este separat de unul dintre cipiile nediscrimin`rii, al interesului su-
voltarea copilului [i faptului c` interesul
sau de ambii p`rin]i, \n urma unei ac]iuni perior al copilului, al respect`rii opiniilor
superior al copilului trebuie s` constituie
ini]iate de stat, copilului, p`rin]ilor, sau, copilului [i cu principiul dreptului la via-
preocuparea lor de baz`. Descrie]i [i mo-
dac` este adecvat, altor membri ai fami- ]`, supravie]uire [i dezvoltarea \n toat`
dul \n care sunt luate \n considerare prin-
liei, le sunt furnizate la cerere informa- m`sura posibilului.
cipiile nediscrimin`rii, respect`rii opi-
]iile esen]iale privind locul \n care se afl` 77. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i in-
niilor copilului [i dezvolt`rii copilului \n
membrul/membrii absent/absen]i ai fa- forma]ii privind progresele \nregistrate
limita maxim` posibil`, a[a cum sunt ele
miliei, cu excep]ia cazurilor \n care furni- \n implementarea articolului 10, privind
prev`zute \n Conven]ie.
zarea unor astfel de informa]ii este \n de- dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele stabi-
66. Furniza]i informa]ii privind m`surile
trimentul bun`st`rii copilului. V` rug`m lite pentru viitor.
adoptate pentru acordarea de asisten]`

E. Transferul ilicit [i \mpiedicarea re- Protec]ia alternativ` pentru ace[ti copii, men]iona]i m`surile adoptate pentru a
patrierii (articolul 11) cu precizarea formelor alternative de \n- asigura c`:
78. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- grijire care sunt disponibile (inter alia O astfel de solu]ie este avut` \n vedere
vind: plasamentul familial, kafalah conform numai ca mijloc de \ngrijire alternativ` a
M`surile adoptate pentru a preveni [i legii islamice, adop]ia sau, dac` este ne- copilului dac` acesta nu poate fi \ncre-
combate transferul ilicit al copiilor \n cesar, plasarea \n institu]ii adecvate de din]at pentru plasament familial sau pen-
strìn`tate [i \mpiedicarea re\ntoarcerii \ngrijire a copilului); tru adop]ie sau nu poate fi \ngrijit \n nici
acestora, inclusiv m`surile legislative, C` se va recurge la plasarea unui astfel un mod adecvat \n ]ara sa de origine;
administrative [i judiciare, precum [i de copil \n institu]ii adecvate numai dac` Copilul implicat \ntr-o adop]ie interna]io-
mecanismele \nfiin]ate \n scopul moni- este cu adev`rat necesar; nal` se bucur` de garan]ii [i de standar-
toriz`rii acestor situa]ii; Urm`rirea situa]iei copiilor afla]i \n \ngri- de echivalente cu cele existente \n cazul
Orice acorduri multilaterale sau bilatera- jire alternativ`; adop]iei na]ionale;
le \n acest domeniu \ncheiate de Statul Respectarea principiilor generale ale Plasarea copilului \n adop]ie interna]io-
Parte sau la care acesta a aderat, [i im- Conven]iei, \n special a principiilor nedis- nal` nu genereaz` câ[tiguri financiare
pactul acestora; crimin`rii, interesului superior al copilu- necuvenite pentru cei implica]i;
Progresele \nregistrate [i dificult`]ile lui, respect`rii opiniilor copilului [i a Au fost \nfiin]ate mecanisme adecvate
\ntâlnite \n contracararea unor astfel de dreptului la via]`, supravie]uire [i dezvol- de urm`rire a situa]iei copilului, inclusiv
situa]ii, \nso]ite de date relevante privind tare \n toat` m`sura posibilului. dup` plasarea acestuia \n adop]ie inter-
copiii \n cauz`, inclusiv pe categorii de 81. Rapoartele trebuie s` precizeze [i na]ional`, [i pentru a asigura c` se
gen, vârst`, origine na]ional`, loc de re- gradul \n care este luat` \n considerare la acord` o importan]` prioritar` interesu-
[edin]`, situa]ie familial` [i \n func]ie de evaluarea unor astfel de solu]ii, nevoia lui superior al copilului.
rela]ia cu persoana care a comis trans- asigur`rii continuit`]ii \n cre[terea co- 85. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i:
ferul ilegal. pilului, reevalu`rii plasamentului sù et- Orice \n]elegeri sau acorduri bilaterale
nic, religios, cultural [i lingvistic. Trebuie sau multilaterale \ncheiate de stat pentru
F. Recuperarea pensiei de \ntre]inere a
furnizate informa]ii defalcate privind co- a promova obiectivele articolului 21 (de
copilului (articolul 27 paragraful 4)
piii viza]i de toate aceste m`suri, inclusiv exemplu Conven]ia de la Haga din mai
79. V` rug`m s` indica]i m`surile adop-
pe categorii de gen, vârst`, origine na]io- 1993 privind protec]ia Copiilor [i Coope-
tate (inclusiv m`suri legislative, judiciare
nal`, social` sau etnic`, limb`, religie [i rarea \n Materia Adop]iilor Interna]io-
[i administrative) [i mecanismele sau
\n func]ie de tipul de \ngrijire alternativ` nale);
programele elaborate pentru a asigura
de care au beneficiat. |n acest cadru, m`surile adoptate pentru
recuperarea pensiei de \ntre]inere a co-
82. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i a asigura c` plasamentul copilului \n alt`
pilului de la p`rin]i sau de la alte persoa-
informa]ii privind progresele \nregistrate ]ar` este realizat de autorit`]i sau organe
ne care r`spund din punct de vedere fi-
\n implementarea acestui articol, precum competente;
nanciar pentru copil, atât \n statul \n cau-
[i informa]ii privind dificult`]ile \ntâm- Date relevante defalcate privind copiii
z` cât [i din strìn`tate, inclusiv \n cazu-
pinate [i obiectivele stabilite pentru vii- implica]i \n adop]ii interna]ionale, inclu-
rile de separare sau divor] al p`rin]ilor.
tor. siv \n func]ie de vârst`, gen, statutul
Trebuie furnizate [i informa]ii privind:
copilului, situa]ia familiei de origine [i a
M`surile adoptate pentru a asigura \ntre- H. Adop]ia (articolul 21)
celei adoptive, precum [i \n func]ie de
]inerea copilului \n cazurile \n care p`- 83. V` rug`m s` prezenta]i m`surile
]ara de origine [i cea adoptiv`;
rin]ii sau alte persoane care r`spund din adoptate, inclusiv cele de natur` legisla-
Progresele \nregistrate \n implementarea
punct de vedere financiar pentru copil tiv`, administrativ` sau judiciar`, pentru
articolului 21, dificult`]ile \ntâlnite [i
eludeaz` plata acestei \ntre]ineri; a asigura c`, dac` un stat recunoa[te [i/
obiectivele stabilite pentru viitor.
M`surile adoptate pentru a asigura res- sau permite sistemul adop]iei, interesul
pectarea principiilor generale ale Con- superior al copilului are o importan]` I. Reevaluarea periodic` a plasamentului
ven]iei, \n special a principiilor nediscri- prioritar` \n acest proces. Trebuie furni- (articolul 25)
min`rii, interesului superior al copilului, zate [i informa]ii privind: 86. V` rug`m s` prezenta]i m`surile
respect`rii opiniilor copilului [i a drep- Autorit`]ile competente care autorizeaz` adoptate, inclusiv cele de natur` legisla-
tului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare adop]ia unui copil; tiv`, judiciar` [i administrativ`, pentru a
\n toat` m`sura posibilului; Legile [i procedurile aplicabile [i infor- recunoa[te dreptul copilului care a fost
Eventualii factori [i dificult`]i care au ma]iile pertinente [i sigure pe baza c`- plasat de autorit`]ile competente \n sco-
afectat recuperarea mijloacelor de \ntre- rora este realizat` adop]ia; pul de a fi \ngrijit, protejat sau tratat pen-
]inere a copilului (de exemplu ne\nre- Statutul pe care trebuie s` \l aib` copilul tru problemele sale de s`n`tate fizic` sau
gistrarea na[terii) sau aplicarea deciziilor fa]` de p`rin]ii, rudele [i reprezentan]ii mental`, la o verificare periodic` a trata-
legate de obliga]iile de \ntre]inere; legali pentru ca adop]ia s` poat` fi per- mentului acordat copilului \n institu]iile,
Acordurile interna]ionale relevante \n- mis`; serviciile sau structurile publice sau pri-
cheiate de stat sau la care acesta a ade- Implicarea persoanelor \n cauz`, \mpre- vate, precum [i alte situa]ii relevante
rat, precum [i orice alte \n]elegeri adec- jur`rile \n care este solicitat consim]`- legate de plasarea sa.
vate realizate \n acest sens; mântul informat al acestora [i oferirea 87. Trebuie furnizate, inter alia, informa-
Date defalcate relevante \n acest sens, in- consilierii necesar` acordat`, inclusiv \n ]ii privind:
clusiv pe categorii de gen, vârst`, origine vederea evalu`rii alternativelor la adop- Autorit`]ile considerate competente \n
na]ional` [i \n func]ie de locul de re[e- ]ie [i a consecin]elor adop]iei, [i gradul acest sens, inclusiv privind orice meca-
din]` al copilului sau al p`rin]ilor sì, sau \n care este asigurat` participarea copi- nism independent adecvat care a fost
al persoanelor care r`spund financiar de lului [i se ofer` importan]a cuvenit` opi- \nfiin]at;
acesta. niilor acestuia; |mprejur`rile luate \n considerare la lua-
Garan]iile existente privind protejarea rea deciziei privind plasarea copilului
G. Copiii priva]i de mediul lor familial
copilului, inclusiv orice mecanism de pentru \ngrijire, protec]ie sau tratament;
(articolul 20)
monitorizare existent; Frecven]a reevalu`rii plasamentului [i a
Efectele adop]iei asupra drepturilor copi- tratamentului oferit;
adoptate pentru a asigura:
lului, \n special asupra drepturilor sale Respectarea principiilor [i prevederilor
Protec]ie [i asisten]` speciale copilului
civile, inclusiv dreptul la identitatea sa [i Conven]iei, \n special a principiilor nedis-
care este privat temporar sau permanent
dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii biolo- crimin`rii, interesului superior al copilu-
de mediul sù familial sau care, pentru
gici. lui, respect`rii opiniilor copilului;
motive care ]in de interesul sù superior,
84. |n cazul adop]iilor interna]ionale, Datele relevante privind copiii \n cauz`,
nu mai poate fi l`sat \n mediul respectiv;

inclusiv copiii abandona]i, copiii cu diza- defalcate privind copiii \n cauz`, inclusiv [i la posibilit`]i de recreere \ntr-un mod
bilit`]i, cei care solicit` azil sau sunt refu- pe categorii de vârst`, gen, situa]ie fa- care favorizeaz` atingerea de c`tre copil
gia]i, copiii ne\nso]i]i sau cei afla]i \n con- milial`, mediu rural/urban, origine etnic` a nivelului maxim posibil de integrare
flict cu legea. Datele trebuie s` fie defal- [i social`. social` [i dezvolt`re individual`, inclusiv
cate, inter alia, pe categorii de vârst`, 89. |n ceea ce prive[te articolul 19 para- a dezvolt`rii sale culturale [i spirituale;
gen, origine na]ional`, etnic` [i social`, graful 2, rapoartele trebuie s` con]in` in- Aten]ia acordat` includerii copiilor cu
situa]ie familial`, loc de re[edin]`, pre- forma]ii privind, inter alia: dizabilit`]i al`turi de copiii f`r` dizabi-
cum [i \n func]ie de durata plasamentu- Procedurile efective elaborate pentru \n- lit`]i \n institu]ii, servicii [i structuri, in-
lui [i de frecven]a reeevalu`rii acestuia; fiin]area de programe sociale care s` fur- clusiv \n sistemul de educa]ie;
Progresele \nregistrate \n implementarea nizeze sprijinul necesar copilului [i celor Copilul are dreptul la \ngrijire special` [i
articolului 25, dificult`]ile \ntâlnite [i \n a c`ror \ngrijire se afl` copilul, inclusiv c` sunt luate m`suri pentru a se asigura,
obiectivele stabilite pentru viitor. mecanisme de reabilitare; \n limita resurselor disponibile, extin-
Orice alte forme de prevenire; derea la copiii eligibili [i la persoanele
J. Abuzarea [i neglijarea (articolul 19),
M`surile efective adoptate pentru identi- care r`spund de \ngrijirea sa a asisten]ei
inclusiv recuperarea fizic` [i psihologic`
ficarea, raportarea, referirea, investi- adecvate situa]iei copilului [i situa]iei p`-
[i reintegrarea social` (articolul 39)
garea, tratarea [i urm`rirea cazurilor de rin]ilor sau a celorlalte persoane care au
88. V` rug`m s` prezenta]i toate m`-
rele tratamente acoperite de articolul 19, \n \ngrijire copilul;
surile legislative, administrative, sociale
precum [i \n ceea ce prive[te m`surile Ori de câte ori este posibil, se asigur`
[i educative adecvate adoptate \n teme-
judiciare; asisten]` gratuit`, având \n vedere re-
iul articolului 19 pentru protejarea copi-
Existen]a oric`rui sistem de raportare sursele financiare ale p`rin]ilor sau ale
lului \mpotriva tuturor formelor de vio-
obligatorie impus grupurilor profesiona- altor persoane \n a c`ror \ngrijire se afl`
len]`, v`t`mare sau abuz fizice sau men-
le care lucreaz` cu [i pentru copii (de copilul;
tale, neglijare sau tratament neglijent,
exemplu profesori, medici); Au fost adoptate m`suri care s` asigure
rele tratamente sau exploatare, inclusiv
Existen]a unor linii telefonice care s` o- evaluarea eficient` a situa]iei copiilor cu
de abuz sexual, \n timpul cât se afl` \n \n-
fere, \n condi]ii de confiden]ialitate, aju- dizabilit`]i, inclusiv dezvoltarea unui
grijirea p`rintelui/p`rin]ilor, a a reprezen-
tor, sfaturi [i consiliere copiilor care sunt sistem de identificare [i urm`rire a co-
tantului/reprezentan]ilor legal(i) sau a
victime ale violen]ei, abuzului sau negli- piilor cu dizabilit`]i, crearea unui meca-
oric`rei alte persoane c`reia i-a fost \n-
j`rii sau ale oric`rei situa]ii prev`zute \n nism adecvat de monitorizare, evaluarea
credin]at. Rapoartele trebuie s` precize-
articolul 19; progreselor realizate [i a dificult`]ilor \n-
ze, \n special:
Instruirea special` oferit` speciali[tilor tâlnite, precum [i stabilirea obiectivelor
Dac` legisla]ia (dreptul penal [i/sau al fa-
relevan]i (vezi [i paragraful 34 de mai pentru viitor;
miliei) prevede interzicerea tuturor for-
sus). Au fost luate m`suri pentru asigurarea
melor de violen]` fizic` [i mental`, inclu-
90. V` rug`m s` prezenta]i [i m`surile preg`tirii adecvate, inclusiv a preg`tirii
siv a pedepselor corporale, a umilirii de-
adoptate \n temeiul articolului 39 pentru de specialitate, pentru persoanele care
liberate, a v`t`m`rii, abuzului, neglij`rii
a asigura recuperarea fizic` [i psihologi- r`spund de \ngrijirea copiilor cu dizabili-
sau exploat`rii, inter alia \n familie, \n fa-
c` [i reintegrarea social` a copilului care t`]i, inclusiv la nivel de familie, comu-
miliile de plasament [i \n cadrul altor for-
a fost victima oric`rei forme de neglijare, nitate [i \n institu]iile relevante;
me de \ngrijire [i \n institu]ii publice sau
exploatare sau abuz prev`zut` \n arti- Au fost adoptate m`suri pentru a pro-
private cum ar fi institu]iile sau [colile de
colul 19, \ntr-un mediu care promoveaz` mova, \n spiritul cooper`rii interna]iona-
corec]ie;
s`n`tatea, respectul de sine [i demnita- le, schimbul de informa]ii adecvate din
Alte garan]ii legale relevante pentru pro-
tea copilului. Trebuie furnizate [i infor- domeniul asisten]ei medicale preventive
tec]ia copilului \n conformitate cu arti-
ma]ii privind progresul realizat, orice [i al tratamentului medical, psihologic [i
colul 19;
dificult`]i \ntâlnite [i obiectivele stabilite func]ional al copiilor cu dizabilit`]i, inclu-
Dac` sunt preconizate proceduri pentru
pentru viitor. siv pentru transmiterea de [i accesul la
formularea de plângeri [i dac` copilul
91. Rapoartele trebuie s` con]in` [i infor- informa]ii privind metodele de reabilitare
poate depune plângeri, fie direct fie prin
ma]ii privind progresele \nregistrate \n [i serviciile de educa]ie [i orientare pro-
intermediul unui reprezentant, precum [i
implementarea acestor articole, dificult`- fesional`. Trebuie men]ionate [i m`su-
cìle de atac [i repara]iile disponibile (de
]ile \ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru rile adoptate pentru a le permite Statelor
exemplu compensa]ia);
viitor. P`r]i la Conven]ie s` \[i \mbun`t`]easc`
Procedurile elaborate pentru interven]ia
capacit`]ile [i competen]ele [i s` \[i \m-
autorit`]ilor \n cazurile \n care copilul are
VI. S~N~TATEA {I BUN~STAREA (arti- bog`]easc` experien]a \n aceste dome-
nevoie de protec]ie \mpotriva oric`ror
colele 6; 18, paragraful 3; 23; 24; 26; 27 nii, precum [i informa]ii privind aten]ia
forme de violen]`, abuz sau neglijare, \n
paragrafele 1-3) acordat` nevoilor particulare ale ]`rilor
conformitate cu articolul 19;
VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS \n curs de dezvoltare;
M`surile educative [i de alt` natur`
Copiii \n cauz`, inclusiv \n func]ie de tipul
adoptate pentru promovarea formelor A. Copiii cu dizabilit`]i (articolul 23)
de dizabilitatei, acoperirea asigurat` de
pozitive [i nonviolente de disciplinare, 92. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
asisten]a furnizat`, de programele [i ser-
de \ngrijire [i de tratare a copilului; vind:
viciile disponibile, inclusiv \n domeniile
Orice campanii de informare [i con- Situa]ia copilului cu dizabilit`]i mentale
educa]iei, instruirii, \ngrijirii, reabilit`rii,
[tientizare destinate prevenirii situa]iilor sau fizice [i m`surile adoptate pentru a
angaj`rii [i recreerii, resursele financiare
de violen]`, abuz sau neglijare [i conso- v` asigura c`:
[i de alt` natur` alocate [i alte informa]ii
lid`rii sistemului de protec]ie a copilului; Copilul se bucur` de o via]` decent` [i
relevante defalcate, inter alia, pe catego-
Orice mecanisme \nfiin]ate pentru a \mplinit`, \n condi]ii care \i asigur` dem-
rii de gen, vârst`, mediu urban/rural [i
monitoriza amploarea formelor de vio- nitatea [i autonomia;
origine social` [i etnic`.
len]`, v`t`mare sau abuz, neglijare, rele Copilul se bucur` de drepturile sale f`r`
tratamente sau exploatare prev`zute \n nici un fel de discriminare [i c` atitudini- B. S`n`tatea [i serviciile de s`n`tate
articolul 19, inclusiv \n cadrul familiei [i le discriminatorii \mpotriva sa sunt pre- (articolul 24)
\n alte forme de \ngrijire \n institu]ii, de venite [i eliminate; 93. V` rug`m s` prezenta]i informa]ii pri-
natur` social`, educa]ional` sau penal`, Este promovat` participarea activ` a co- vind m`surile adoptate \n temeiul
[i factorii sociali sau de alt` natur` care pilului \n cadrul comunit`]ii; articolelor 6 [i 24:
contribuie la acestea, precum [i orice Copilul are acces efectiv la educa]ie, for- Pentru a recunoa[te [i asigura dreptul
evalu`ri ale eficien]ei m`surilor adopta- mare, \ngrijiri medicale [i servicii de rea- copilului de a se bucura de cel mai \nalt
te; \n acest sens, trebuie prezentate date bilitare, la preg`tire \n vederea angaj`rii standard de s`n`tate posibil [i de a be-

neficia de facilit`]i de tratament [i reabi- gine social` [i etnic` privind: Date defalcate privind inciden]a sarcini-
litare; Propor]ia copiilor cu greutate mic` la lor la copii, inclusiv pe grupuri de vârst`,
Pentru a v` asigura c` copilul nu este na[tere; pe regiuni, medii rurale/urbane, \n func-
privat de dreptul sù de acces la astfel de Natura [i contextul celor mai comune ]ie de originea etnic` [i social`.
servicii de \ngrijire medical`; boli [i impactul acestora asupra copiilor; 96. V` rug`m s` prezenta]i prevalen]a
Pentru a asigura respectarea principiilor Propor]ia popula]iei de copii afectat` de HIV/SIDA [i m`surile adoptate pentru
generale din Conven]ie, \n special a prin- malnutri]ie, inclusiv de malnutri]ie cro- promovarea informa]iilor [i a educa]iei
cipiilor nediscrimin`rii, interesului supe- nic` sau grav`, [i de lipsa de ap` pota- asupra HIV/ SIDA \n cadrul popula]iei ge-
rior al copilului, respectului pentru opi- bil` curat`; nerale, al grupurilor cu risc \nalt [i al co-
niile copilului, [i a dreptului la via]`, su- Copiii c`rora li se asigur` alimente adec- piilor, precum [i:
pravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura vate din punct de vedere nutritiv; Programele [i strategiile elaborate pen-
posibilului. Riscurile generate de poluarea mediului tru prevenirea infec]iei cu HIV;
94. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i in- [i m`surile adoptate pentru prevenirea [i M`surile adoptate pentru evaluarea frec-
forma]ii privind m`surile adoptate pen- combaterea acestora. ven]ei de apari]ie a infec]iei HIV [i a SIDA
tru identificarea schimb`rilor care s-au Pentru a asigura \ngrijire corespunz`- \n cadrul popula]iei generale [i \n rândul
produs de la transmiterea de c`tre Statul toare a mamelor \n perioada prenatal` [i copiilor [i inciden]a inter alia, pe cate-
Parte respectiv a raportului anterior, in- postnatal`, inclusiv natura serviciilor fur- gorii de vârst`, gen, pe mediile rurale/ ur-
forma]ii privind impactul acestor schim- nizate, informa]iile adecvate oferite, gra- bane;
b`ri asupra vie]ii copiilor, precum [i indi- dul de acoperire al serviciilor, rata mor- Tratarea [i managementul cazurilor de
catorii folosi]i pentru evaluarea progre- talit`]ii [i principalele cauze ale acesteia infec]ie cu HIV [i SIDA oferite copiilor [i
selor \nregistrate \n implementarea aces- (date medii [i defalcate, inter alia, pe ca- p`rin]ilor [i acoperirea na]ional`, \n
tui drept, dificult`]ile \ntâlnite [i orice tegorii de vârst`, regiune, mediu rural/ mediile rurale [i urbane;
obiective stabilite pentru viitor, inclusiv urban, origine social` [i etnic`), procen- M`surile adoptate pentru a asigura pro-
\n ceea ce prive[te mortalitatea [i morbi- tul de femei \ns`rcinate care au acces la tec]ia [i asisten]a eficient` a copiilor care
ditatea \n rândul copiilor, gradul de aco- [i beneficiaz` de asisten]` medical` pre- sunt orfani din cauza \mboln`virilor de
perire al serviciilor, colectarea de date, natal` [i postnatal`, personal calificat [i SIDA;
politicile [i legisla]ia, aloca]iile bugetare asisten]` medical` spitaliceasc` la na[te- Campaniile, programele, strategiile [i
(inclusiv de la bugetul general), impli- re; alte m`suri relevante adoptate pentru a
carea organiza]iilor neguvernamentale [i Pentru a asigura c` toate segmentele preveni [i combate atitudinile discrimi-
asisten]a interna]ional`. societ`]ii, \n special p`rin]ii [i copiii, sunt natorii \mpotriva copiilor infecta]i cu HIV
95. V` rug`m s` furniza]i [i informa]ii pri- informa]i, au acces la educa]ie [i sunt sau care sufer` de SIDA, sau ai c`ror p`-
vind m`surile \ntreprinse, \n special: sprijinite s` foloseasc` cuno[tin]ele fun- rin]i sau membri ai familiei au fost in-
Pentru a diminua mortalitatea infantil` [i damentale privind s`n`tatea [i alimenta- fecta]i.
mortalitatea copiilor, precizând ratele ]ia copilului, avantajele al`pt`rii, igiena 97. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
medii [i furnizând date relevante defalca- [i salubritatea mediului [i prevenirea vind alte m`suri adoptate \n temeiul arti-
te, inclusiv pe categorii de gen, vârst`, accidentelor; \n acest sens, trebuie furni- colului 24 paragraful 3, privind elimina-
regiune, mediu rural/urban, origine etni- zate [i informa]ii privind: rea tuturor practicilor tradi]ionale care
c` [i social`; Campaniile, programele, serviciile, stra- aduc atingere s`n`t`]ii copiilor, \n spe-
Pentru a asigura furnizarea asisten]ei tegiile [i alte mecanisme relevante \nfiin- cial a fetelor, sau care contravin \n alte
medicale [i a serviciilor de \ngrijire a s`- ]ate pentru a furniza cuno[tin]e de baz`, moduri principiilor [i prevederilor Con-
n`t`]ii necesare tuturor copiilor, punând informa]ii [i sprijin popula]iei \n general, ven]iei (de exemplu mutilarea genital` [i
accentul pe dezvoltarea sistemului pri- [i \n special p`rin]ilor [i copiilor; c`s`toria for]at`). Rapoartele trebuie s`
mar de asisten]` medical`, inclusiv: Mijloacele folosite, \n special \n ceea ce includ` [i orice evalu`ri ale practicilor
Distribu]ia serviciilor de asisten]` me- prive[te alimenta]ia [i s`n`tatea copilu- tradi]ionale care \nc` persist` \n societa-
dical` primar` \n mediile rurale [i urbane lui, avantajele al`pt`rii [i prevenirea te [i care aduc atingere drepturilor co-
ale ]`rii, [i echilibrul dintre \ngrijirea pre- accidentelor; piilor.
ventiv` [i cea curativ`; Existen]a unui sistem de salubritate; 98. Trebuie furnizate [i informa]ii privind
Informa]ii privind copiii care au acces la M`surile adoptate pentru cre[terea pro- m`surile adoptate \n temeiul articolului
[i beneficiaz` de asisten]` medical`, pre- duc]iei de alimente, \n vederea asigur`rii 24 paragraful 4 pentru promovarea [i \n-
cum [i decalajele care continu` s` existe, siguran]ei alimentare a gospod`riilor; curajarea cooper`rii interna]ionale, \n
inclusiv pe categorii de gen, vârst`, ori- M`surile adoptate pentru a \mbun`t`]i vederea realiz`rii progresive [i depline a
gine social` [i etnic`, [i m`surile adopta- sistemul de educa]ie [i instruire a perso- dreptului recunoscut \n acest articol, [i
te pentru reducerea disparit`]ilor exis- nalului din domeniul s`n`t`]ii; aten]ia special` acordat` ]`rilor \n curs
tente. Date defalcate, inclusiv pe categorii de de dezvoltare. Rapoartele trebuie s`
M`surile adoptate: vârst`, gen, regiune, \n func]ie de mediu men]ioneze, inter alia, activit`]ile [i pro-
Pentru asigurarea unui sistem de imu- rural/urban, origine etnic` [i social`. gramele elaborate \n cadrul cooper`rii
nizare universal`; Pentru dezvoltarea asisten]ei medicale interna]ionale, inclusiv la nivel bilateral
Pentru combaterea bolilor [i a malnu- preventive, a \ndrum`rii pentru p`rin]i [i [i regional, domeniile abordate, grupu-
tri]iei, inclusiv \n cadrul asisten]ei medi- a educa]iei [i serviciilor de planificare rile ]int` identificate, asisten]a financiar`
cale primare, inter alia, prin aplicarea familial`; \n acest sens rapoartele trebuie furnizat` [i/sau primit` [i priorit`]ile
tehnologiilor u[or accesibile [i prin fur- s` furnizeze [i informa]ii privind: avute \n vedere, precum [i orice evalu`ri
nizarea de alimente adecvate din punct Politicile [i programele elaborate, pre- ale progresului \nregistrat [i ale dificul-
de vedere nutritiv [i de ap` potabil` cu- cum [i serviciile disponibile; t`]ilor \ntâlnite. Dac` este cazul trebuie
rat`, având \n vedere riscurile [i perico- Popula]ia acoperit`, inclusiv pe medii ru- men]ionat` [i implicarea organismelor [i
lele generate de degradarea mediului [i rale/urbane, categorii de vârst`, gen, ori- agen]iilor specializate ale Organiza]iei
de poluare; rapoartele trebuie s` descrie gine social` [i etnic`; Na]iunilor Unite [i a organiza]iilor negu-
situa]ia general`, diferen]ele [i dificul- M`surile adoptate pentru a preveni sar- vernamentale.
t`]ile care persist`, precum [i politicile cinile timpurii [i pentru a lua \n conside-
C. Securitatea social` [i serviciile [i
pentru abordarea acestora, inclusiv prio- rare situa]ia specific` a adolescen]ilor,
structurile de \ngrijire a copilului (artico-
rit`]ile identificate pentru viitor de ase- inclusiv furnizarea de informa]ii [i con-
lele 26 [i 18, paragraful 3)
menea trebuie s` le furnizeze informa]ii siliere adecvat`;
99. |n leg`tur` cu articolul 26, v` rug`m
defalcate, inclusiv pe categorii de gen, Rolul sistemului de educa]ie \n acest
s` furniza]i informa]ii privind:
vârst`, regiune, mediu urban/rural [i ori- sens, inclusiv al programei [colare;

M`surile adoptate pentru recunoa[terea de copil de a-i asigura condi]iile de trai M`surile adoptate pentru a asigura posi-
dreptului fiec`rui copil de a beneficia de necesare dezvolt`rii sale, precum [i crite- bilitatea pred`rii \n limbile locale, indi-
securitate social`, inclusiv de asigur`ri riile folosite pentru identificarea acestor gene sau minoritare;
sociale; condi]ii; Mecanismele elaborate pentru a asigura
M`surile necesare adoptate pentru reali- Toate m`surile adoptate, \n conformitate accesul tuturor copiilor, inclusiv al fete-
zarea deplin` a acestui drept \n confor- cu situa]ia na]ional` [i cu mijloacele de lor, al copiilor cu nevoi speciale [i al co-
mitate cu legisla]ia na]ional`; care dispune Statul Parte, pentru a le piilor afla]i \n situa]ii deosebit de dificile,
Modul \n care beneficiile acordate ]in oferi suport p`rin]ilor [i celorlalte per- la o educa]ie de calitate, adaptat` vârstei
cont de resursele [i situa]ia copilului [i a soane care r`spund de copil \n punerea [i gradului lor de maturitate,
persoanelor care r`spund de \ntre]inerea \n aplicare a acestui drept, inclusiv na- M`surile adoptate pentru a asigura un
acestuia, precum [i orice alte conside- tura suportului pus la dispozi]ia acestora, num`r suficient de profesori \n sistemul
rente relevante pentru cererile de acor- implica]iile acestuia asupra bugetului, de educa]ie, pentru \mbun`t`]irea com-
dare a beneficiilor depuse de copil sau \n rela]ia cu costul vie]ii [i impactul asupra peten]elor acestora [i pentru a asigura [i
numele acestuia. popula]iei; dac` este relevant trebuie evalua calitatea pred`rii;
100. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i furnizate [i informa]ii defalcate, inter M`surile adoptate pentru a furniza struc-
prevederile legislative relevante pentru alia, \n func]ie de regiune, mediu rural/ turi de educa]ie adecvate, accesibile tu-
implementarea acestui drept, \mprejur`- urban, vârst`, gen [i originea social` [i turor copiilor;
rile \n care copiii \n[i[i pot solicit` m`suri etnic`; Rata analfabetismului la persoanele cu
de securitate social`, fie direct, fie printr- M`surile adoptate pentru a furniza, \n caz vârste sub [i peste 18 ani [i procentul
un reprezentant, criteriile pe baza c`rora de nevoie, asisten]` material` [i progra- celor \nscri[i la cursuri de alfabetizare,
sunt acordate beneficiile, precum [i orice me de suport, \n special pentru alimenta- inclusiv defalcat \n func]ie de vârst`, gen,
alte informa]ii defalcate relevante privind ]ie, \mbr`c`minte [i locuin]`, precizând, regiune, mediu rural/urban [i de originea
acoperirea [i implica]iile financiare ale inter alia, natura asisten]ei [i a progra- etnic` [i social`;
acestor m`suri, inciden]a lor \n func]ie melor, popula]ia c`reia i se adreseaz`, Orice sisteme de educa]ie informal`;
de vârsta, genul, num`rul de copii din inclusiv \n func]ie de gen, vârst`, mediu Orice sistem sau ini]iativ` extins` a sta-
familie, starea civil` a p`rin]ilor, situa]ia rural/urban, origine social` [i etnic`, pre- tului de a furniza servicii pentru dezvol-
p`rin]ilor singuri, [i leg`tura dintre cum [i \n func]ie de propor]ia din buget tarea timpurie [i pentru educa]ia copiilor
securitatea social` [i [omaj. alocat` \n acest scop, acoperirea asigu- mici, \n special a copiilor mici din grupu-
101. V` rug`m s` prezenta]i m`surile rat`, priorit`]ile [i obiectivele identifica- rile sociale dezavantajate;
adoptate \n temeiul articolului 18 parate; Schimb`rile din sistemul de educa]ie (in-
graful 3, cu luarea \n considerare a pre- M`surile relevante adoptate ca urmare a clusiv \n ceea ce prive[te legisla]ia, poli-
vederilor din articolele 3, 6 [i 12 din Con- Declara]iei [i a Planului de Ac]iune adop- ticile, structurile, alocarea bugetului, cali-
ven]ie, pentru a v` asigura c`, copiii ai tate de Conferin]a Na]iunilor Unite pri- tatea educa]iei, \nscrierea, abandonul
c`ror p`rin]i lucreaz` au dreptul de a be- vind A[ez`rile Umane (Habitat II). [colar [i alfabetizarea);
neficia de serviciile [i sistemele de \n- 104. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i in- Orice mecanism de monitorizare dez-
grijire a copilului pentru care sunt eligibi- forma]ii privind progresele \nregistrate voltat, precum [i factorii [i dificult`]ile
li. |n acest sens, rapoartele trebuie s` fur- \n implementarea acestor drepturi, difi- \ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru
nizeze, inter alia, informa]ii privind cult`]ile \ntâlnite [i obiectivele stabilite viitor;
legisla]ia adoptat` pentru recunoa[terea pentru viitor. Alte date relevante defalcate privind co-
acestui drept [i pentru asigurarea reali- piii \n cauz`, inclusiv privind rezultatele
z`rii sale, precum [i privind acoperirea VII. EDUCA}IA, TIMPUL LIBER {I ACTI- educa]iei, inter alia \n func]ie de gen,
serviciilor [i sistemelor de \ngrijire, pe VIT~}ILE CULTURALE (articolele 28; 29; vârst`, regiune, mediu rural/urban [i ori-
regiuni [i pe medii urbane [i rurale, pre- 31) ginea na]ional`, etnic` [i social`.
cum [i informa]ii privind implica]iile VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS 107. Rapoartele trebuie s` men]ioneze,
financiare ale acestora [i implica]iilor \n special m`surile adoptate:
A. Educa]ia, inclusiv formarea [i orienta-
pentru copiii care beneficiaz` de ele, Pentru ca educa]ia primar` s` devin`
rea profesional`
inclusiv pe categorii de vârst`, gen, obligatorie [i accesibil` \n mod gratuit
origine na]ional`, social` [i etnic`. tuturor, \n special copiilor, precizând
adoptate, inclusiv de natur` legislativ`,
102. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i vârsta minim` pentru \nscrierea la [coala
administrativ` [i bugetar`, pentru a
informa]ii privind progresele \nregistrate primar`, vârsta minim` [i maxim` pen-
recunoa[te [i a asigura dreptul copilului
\n implementarea acestor drepturi, difi- tru educa]ia general` obligatorie, pro-
la educa]ie [i pentru a realiza acest drept
cult`]ile \ntâlnite [i orice obiective sta- por]ia copiilor \nscri[i care au finalizat
\n mod progresiv, pe baza egalit`]ii
bilite pentru viitor. educa]ia primar`, precum [i orice date
[anselor.
relevante defalcate, inclusiv \n func]ie de
D. Nivelul de trai (articolul 27, paragra- 106. |n acest sens, rapoartele trebuie s`
vârst`, gen, regiuni, mediu rural/urban,
fele 1-3) men]ioneze, inter alia:
origine na]ional`, social` [i etnic`, aco-
103. V` rug`m s` furniza]i informa]ii M`surile adoptate pentru a asigura res-
perirea serviciilor [i aloca]ia bugetar`;
privind: pectarea principiilor generale ale Con-
Pentru a \ncuraja dezvoltarea diferitelor
M`surile adoptate pentru recunoa[terea ven]iei, \n special a principiilor intere-
forme de educa]ie secundar`, inclusiv a
[i asigurarea dreptului fiec`rui copil la sului superior al copilului, respect`rii
educa]iei generale [i profesionale, [i m`-
un nivel de trai adecvat pentru dezvol- opiniilor copilului [i a principiului drep-
surile adoptate:
tarea sa fizic`, mental`, spiritual`, mo- tului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare
Pentru ca aceste forme de educa]ie s`
ral` [i social`; \n toat` m`sura posibilului [i a principi-
devin` disponibile [i accesibile fiec`rui
Indicatorii relevan]i, folosi]i pentru eva- ului nediscrimin`rii, inclusiv \n vederea
copil, furnizând, inter alia, orice date
luarea nivelului de trai adecvat, precum reducerii discrepan]elor existente;
relevante defalcate, inclusiv \n func]ie de
[i inciden]a acestuia \n cadrul popula]iei Propor]ia din bugetul general (la nivel
vârst`, gen, mediu rural/urban, origine
de copii, inclusiv \n func]ie de gen, central, regional [i local, [i, dac` este ca-
na]ional`, social` [i etnic`, acoperire [i
vârst`, regiune, mediu rural/urban, ori- zul la nivelul statelor federale [i al pro-
aloca]ia bugetarì;
gine social` [i etnic` [i de situa]ia fami- vinciilor) alocat` copiilor [i diverselor ni-
Pentru introducerea educa]iei secundare
liei; veluri de educa]ie;
gratuite [i pentru oferirea asisten]ei fi-
Criteriile instituite pentru evaluarea posi- Aten]ia acordat` costului real suportat
nanciare \n caz de nevoie, specificând
bilit`]ilor [i a capacit`]ii financiare a p`- de familie pentru educa]ia copilului [i
categoriile de copii \n cauz`, inclusiv \n
rin]ilor sau a altor persoane care r`spund sprijinul adecvat acordat;
func]ie de vârst`, gen, regiune, mediu

rural/urban, origine na]ional`, social` [i nistrative sau judiciare legate de educa- cate \n articolul 29 la diferitele niveluri de
etnic` [i bugetul alocat \n acest scop; ]ie [i care \l privesc, inclusiv la cele refe- educa]ie;
Pentru ca \nv`]`mântul superior s` de- ritoare la alegerea [colii [i eliminarea din Programele [i materialele relevante folo-
vin` accesibil tuturor, \n func]ie de [coal`. site;
capacit`]ile fiec`ruia, men]ionând, inter 110. |n leg`tur` cu articolul 28 paragraful Orice tip de educa]ie [i de consiliere \ntre
alia, rata accesului la \nv`]`mântul supe- 3, furniza]i informa]ii privind m`surile colegi care au fost promovate;
rior \n func]ie de vârst`, gen [i originea adoptate pentru a promova [i \ncuraja Eforturile depuse pentru a armoniza or-
na]ional`, social` [i etnic`; cooperarea interna]ional` \n domeniile ganizarea [colilor, cu principiile Con-
Pentru ca informarea [i orientarea edu- legate de educa]ie, \n special: ven]iei, de exemplu mecanismele create
ca]ional` [i profesional` s` fie disponi- Pentru a contribui la eliminarea ignoran- \n [coli pentru a \mbun`t`]i participarea
bile [i accesibile tuturor copiilor, pre- ]ei [i a analfabetismului \n \ntreaga lume; copiilor la luarea tuturor deciziilor care le
cizând, inter alia, toate formele de infor- Pentru a facilita accesul la cuno[tin]ele afecteaz` educa]ia [i bun`starea.
mare [i orientare, mecanismele folosite [tiin]ifice [i tehnice [i la tehnicile moder- 114. V` rug`m s` prezenta]i m`surile
pentru evaluarea eficien]ei lor, bugetul ne de predare; adoptate \n temeiul articolului 29 para-
alocat \n acest sens, precum [i orice date Pentru a acorda o aten]ie deosebit` ne- graful 2, pentru a asigura respectarea
relevante defalcate, inclusiv \n func]ie de voilor ]`rilor \n curs de dezvoltare. libert`]ii persoanelor [i organiza]iilor de
de vârst`, gen, regiune, mediu rural/ur- 111. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i a \nfiin]a [i conduce institu]ii de educa-
ban, origine na]ional`, social` [i etnic`; activit`]ile [i programele elaborate, in- ]ie, \ntotdeauna sub rezerva respect`rii
Pentru a \ncuraja frecven]a [colar` re- clusiv la nivel bilateral [i regional, grupu- principiilor prev`zute \n paragraful 1 din
gulat` [i pentru a reduce ratele de aban- rile ]int` identificate, inclusiv \n func]ie prezentul articol [i a cerin]ei ca educa]ia
don [colar, inclusiv cercet`rile [i orice de vârst`, gen, [i de originea na]ional`, oferit` \n astfel de institu]ii s` respecte
mecanisme \nfiin]ate pentru evaluarea social` [i etnic`, de asisten]a financiar` standardele minime prev`zute de stat.
situa]iei, [i stimulentele oferite pentru a oferit` [i/sau primit` [i priorit`]ile sta- 115. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i
\ncuraja \nscrierea la [coal`, frecven- bilite, [i aten]ia acordat` obiectivelor informa]ii privind mecanismele adecvate
tarea regulat` a cursurilor [i men]inerea educa]iei a[a cum sunt identificate \n \nfiin]ate:
\n parcursul [colar, orice alternative articolul 29 din Conven]ie, precum [i Pentru a constata dac` obiectivele edu-
oferite copiilor exclu[i din [coli, precum orice evalu`ri ale progresului \nregistrat ca]iei prev`zute \n Conven]ie sunt res-
[i alte date relevante defalcate inclusiv \n [i ale dificult`]ilor \ntâlnite. Dac` este pectate de astfel de institu]ii;
func]ie de vârst`, gen, regiune, mediu cazul trebuie men]ionat` [i implicarea Pentru a asigura respectarea principiilor
rural/urban, origine na]ional`, social` [i organismelor [i agen]iilor specializate generale ale Conven]iei, \n special a prin-
etnic`; ale Organiza]iei Na]iunilor Unite [i a cipiilor nediscrimin`rii, interesului supe-
108. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i organiza]iilor neguvernamentale. rior al copilului, respect`rii opiniilor co-
informa]ii privind orice categorie sau pilului, [i a respect`rii dreptului la via]`,
B. Scopurile educa]iei (articolul 29)
grup de copii care nu se bucur` de drep- supravie]uire [i dezvoltare \n toat`
tul la educa]ie [i privind situa]iile \n care m`sura posibilului;
legislative, administrative, educa]ionale
copiii pot fi exclu[i din [coal` temporar Pentru a asigura c` toate institu]iile sunt
[i de alt` natur` adoptate pentru a v`
sau permanent (de exemplu din cauza conduse \n conformitate cu standardele
asigura c` scopurile educa]iei stabilite de
dizabilit`]ilor, a priv`rii de libertate, a stabilite de autorit`]ile competente, \n
Statul Parte respect` prevederile acestui
sarcinii, a infec]iei HIV/SIDA), inclusiv special \n ceea ce prive[te siguran]a, s`-
articol, \n special \n ceea ce prive[te:
orice orice m`suri luate pentru abor- n`tatea, num`rul [i calificarea persona-
Dezvoltarea respectului pentru persona-
darea unor astfel de situa]ii [i pentru asi- lului, precum [i supervizarea compe-
litatea, talentele [i abilit`]ile mentale ale
gurarea educa]iei alternative. Trebuie tent`.
copilului [i pentru dezvoltarea acestora
furnizate date defalcate, inclusiv \n 116. Rapoartele trebuie s` furnizeze in-
la poten]ialul maxim;
func]ie de vârst`, gen, regiune, mediu ru- forma]ii suplimentare privind progresele
Dezvoltarea respectului pentru drepturile
ral/urban, [i origine na]ional`, social` [i \nregistrate \n implementarea acestui
[i libert`]ile fundamentale [i pentru
etnic`. articol, dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele
principiile \nscrise \n Carta Organiza]iei
109. V` rug`m s` prezenta]i toate m`- stabilite pentru viitor.
Na]iunilor Unite, precizând dac` dreptu-
surile corespunz`toare, adoptate \n te-
rile omului \n general [i drepturile copi- C. Timpul liber, recreere [i activit`]i cul-
meiul articolului 28 paragraful 2, pentru
lului \n special au fost incluse \n pro- turale (articolul 31)
a v` asigura c` disciplina [colar` este
grama [colar` pentru to]i copii [i promo- 117. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
administrat` \ntr-o manier` conform` cu
vate \n via]a [colar`; vind m`surile adoptate, inclusiv m`suri-
demnitatea uman` a copilului [i cu
Dezvoltarea respectului pentru p`rin]ii le de natur` legislativ`, pentru recunoa[-
prevederile Conven]iei, inclusiv:
copilului, pentru identitatea sa cultural`, terea [i asigurarea dreptului copilului la:
Legisla]ia aplicabil` [colilor publice [i
pentru limba [i valorile sale, pentru Odihn` [i timp liber;
private [i altor institu]ii de educa]ie [i
valorile na]ionale ale ]`rii \n care trìe[te Joac` [i activit`]i recreative adecvate
care interzice tate formele de violen]`,
copilul, ale ]`rii din care acesta provine [i vârstei sale;
inclusiv a pedepselor corporale, precum
pentru alte civiliza]ii; Participare liber` la via]a cultural` [i ar-
[i a altor m`suri disciplinare care nu sunt
Preg`tirea copilului pentru o via]` res- tistic`.
conforme cu demnitatea uman` a copi-
ponsabil` \ntr-o societate liber`, \n spiri- 118. |n acest sens rapoartele trebuie s`
lului sau care nu respect` prevederile
tul \n]elegerii, p`cii, toleran]ei, egalit`]ii men]ioneze [i:
Conven]iei, inclusiv cele din articolele 19,
\ntre sexe, al prieteniei \ntre toate po- Propor]ia din bugetul general alocat co-
29 [i 37 litera (a), [i principiile generale
poarele, grupurile etnice, na]ionale [i re- piilor (la nivel central, regional, local [i,
ale acesteia, \n special principiile nedis-
ligioase [i persoanele de origine indige- dac` este cazul, la nivel de state federale
crimin`rii, interesului superior al copilu-
n`; sau de provincii);
lui [i respect`rii opiniilor copilului;
Dezvoltarea respectului pentru mediul Activit`]ile culturale, artistice, recreative
Orice sistem de monitorizare a admi-
natural. [i de timp liber, programele sau campa-
nistr`rii disciplinei [colare, precum [i
113.Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i: niile dezvoltate [i aplicate la nivel na]io-
mecanismele de raportare [i de depu-
Instruirea oferit` profesorilor pentru a-i nal, regional sau local, [i, dac` este ca-
nere a plângerilor;
preg`ti s` \[i direc]ioneze predarea spre zul, la nivel de state federale sau de pro-
Orice mecanism independent \nfiin]at \n
aceste scopuri; vincii, pentru a asigura c` copiii se bu-
acest sens;
Revizuirea politicilor [i a programei [co- cur` de acest drept inclusiv \n familie, \n
Legisla]ia care prevede posibilitatea co-
lare pentru a reflecta scopurile identifi- [coal` [i \n comunitate;
pilului de a participa la procedurile admi-

Exercitarea drepturilor recunoscute \n rii, interesului superior al copilului, res- 124. V` rug`m s` prezenta]i toate m`-
articolul 31 \n rela]ie cu celelalte drepturi pect`rii opiniilor copilului [i a dreptului surile adoptate \n temeiul articolului 38
recunoscute \n Conven]ie, inclusiv drep- la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n paragraful 2, inclusiv cele de natur` le-
tul la educa]ie; toat` m`sura posibilului; gislativ`, administrativ` sau de alt` na-
Asigurarea respect`rii principiilor gene- M`surile adoptate pentru a asigura dise- tur`, pentru a asigura c` persoanele care
rale ale Conven]iei, \n special a princi- minarea adecvat` a informa]iilor [i in- nu au \mplinit vârsta de 15 ani nu parti-
piilor nediscrimin`rii, interesului superi- struirea \n domeniul drepturilor copilului cip` direct la ostilit`]i. |n acest sens, ra-
or al copilului, respectului pentru opiniile refugiat sau care solicit` azil, \n special \n poartele trebuie s` precizeze [i m`surile
copilului, [i a dreptului la via]`, supravie- rândul func]ionarilor cu competen]e \n adoptate pentru a asigura protejarea
]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura po- domeniile acoperite de acest articol; drepturilor copilului \n timpul ostilit`-
sibilului; Num`rul de copii refugia]i [i de copii ]ilor. Trebuie furnizate [i informa]ii pri-
Date relevante privind copiii \n cauz`, in- care solicit` azil, defalcat, inter alia, \n vind orice mecanism instituit pentru mo-
clusiv \n func]ie de vârst`, gen, regiune, func]ie de vârst`, gen, ]ar` de origine, \n nitorizarea situa]iei. Dac` este cazul, tre-
mediu rural/urban, origine na]ional`, so- func]ie de cet`]enie, de faptul c` sunt buie men]ionat` [i propor]ia copiilor
cial` [i etnic`; ne\nso]i]i sau \nso]i]i; care particip` la ostilit`]i, inclusiv \n
Progresele \nregistrate \n implementarea Num`rul de astfel de copii care frecven- func]ie de vârst`, gen [i de originea so-
articolului 31, dificult`]ile \ntâlnite [i teaz` [coala [i beneficiaz` de servicii de cial` [i etnic`.
obiectivele stabilite pentru viitor. s`n`tate; 125. V` rug`m s` prezenta]i m`surile a-
Num`rul de persoane din cadrul perso- doptate \n temeiul articolului 38 para-
VIII. M~SURI SPECIALE DE PROTEC}IE nalului care se ocup` de copiii refugia]i graful 3, inclusiv cele de natur` legisla-
(articolele 22; 38; 39; 40; 37 (b)-(d); 32-36) care au participat la cursuri de instruire tiv` [i administrativ`, pentru a asigura c`
VEZI PARAGRAFUL 8 DE MAI SUS pentru a \n]elege Conven]ia cu privire la nici o persoan` care nu a \mplinit vârsta
Drepturile Copilului, pe parcursul perioade 15 ani nu este recrutat` \n cadrul for-
A. Copii afla]i \n situa]ii de urgen]`
dei de raportare, pe categorii de posturi. ]elor armate, precum [i pentru a asigura
1. Copiii refugia]i (articolul 22)
121. V` rug`m s` prezenta]i [i m`surile c`, la recrutarea persoanelor care au \m-
119. Furniza]i informa]ii privind m`surile
adoptate \n temeiul articolului 22 para- plinit 15 ani dar care nu au \mplinit 18
corespunz`toare, adoptate \n temeiul
graful 2, pentru a coopera \n cadrul oric`- ani, au prioritate cei cu vârste mai mari.
articolului 22 paragraful 1, pentru a v`
ror eforturi ale Organiza]iei Na]iunilor |n acest sens rapoartele trebuie s` preci-
asigura c`, copilul care solicit` statutul
Unite sau ale altor organiza]ii interguver- zeze mecanismele instituite pentru a mo-
de refugiat sau care este considerat refu-
namentale competente sau ale organiza- nitoriza aceast` situa]ie, precum [i pro-
giat \n conformitate cu legile [i procedu-
]iilor neguvernamentale care coopereaz` por]ia copiilor recruta]i sau \nrola]i vo-
rile de drept na]ional [i interna]ional
cu Organiza]ia Na]iunilor Unite: luntar \n cadrul for]elor armate, inclusiv
aplicabile, indiferent dac` este ne\nso]it
Pentru a proteja [i asista copilul; \n func]ie de vârst`, gen [i originea so-
sau \nso]it de p`rin]i sau de orice alt`
Pentru a identifica p`rin]ii [i al]i membri cial` [i etnic`.
persoan`, beneficiaz` de protec]ia [i de
ai familiei oric`rui copil refugiat, \n vede- 126. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
asisten]a umanitar` adecvat` \n exercita-
rea ob]inerii informa]iilor necesare pen- vind toate m`surile adoptate \n temeiul
rea drepturilor aplicabile \n cazul sù,
tru re\ntregirea familiei. articolului 38 paragraful 4, [i \n confor-
prev`zute \n Conven]ie [i \n alte instru-
Pentru cazurile \n care nu pot fi g`si]i nici mitate cu obliga]iile care \i revin statului
mente interna]ionale de drept umanitar
p`rin]ii [i nici al]i membri ai familiei, \n temeiul dreptului umanitar interna]io-
sau de drepturile omului la care statul \n
men]iona]i m`surile adoptate pentru a le nal, de a proteja popula]ia civil` \n caz de
cauz` este parte.
asigura copiilor respectivi aceea[i pro- conflict armat, inclusiv privind m`surile
120. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i:
tec]ie ca [i oric`rui alt copil privat per- de natur` legislativ`, administrativ`,
Legile [i procedurile na]ionale [i interna-
manent sau temporar de mediul sù fa- bugetar` sau de alt` natur`, adoptate
]ionale aplicabile copilului care este
milial, indiferent de motiv, conform pre- pentru a asigura protec]ia [i \ngrijirea co-
considerat refugiat sau care solicit` azil;
vederilor Conven]iei. piilor afecta]i de un conflict armat.
Instrumentele interna]ionale de drept
122. |n temeiul acestui articol, v` rug`m 127. |n acest sens, preciza]i normele de
umanitar sau de drepturile omului la
s` men]iona]i [i orice mecanisme de drept umanitar interna]ional relevante
care statul \n cauz` este parte la nivel
evaluare \nfiin]ate pentru a monitoriza aplicabile statului, criteriile folosite pen-
multilateral, regional sau bilateral;
progresele realizate \n implementarea tru evaluarea fezabilit`]ii m`surilor adop-
Legisla]ia [i procedurile na]ionale \n vi-
m`surilor adoptate, orice dificult`]i \ntâl- tate, ac]iunile \ntreprinse pentru a identi-
goare, inclusiv cele pentru stabilirea sta-
nite, precum [i priorit`]ile stabilite pen- fica [i aborda situa]ia specific` a copiilor
tutului de refugiat [i pentru asigurarea [i
tru viitor. din cadrul popula]iei civile, [i pentru a
protejarea drepturilor copiilor refugia]i
respecta protejarea [i respectarea drep-
sau care solicit` azil, precum [i orice ga- 2. Copiii \n cadrul conflictelor armate (ar-
turilor lor, m`surile adoptate pentru a
ran]ii instituite [i orice cì de atac dispo- ticolul 38), inclusiv recuperarea fizic` [i
asigura promovarea [i implementarea
nibile pentru copil; psihologic` [i reintegrarea social` (arti-
asisten]ei umanitare [i a programelor de
Protec]ia [i asisten]a umanitar` oferite colul 39)
ajutor, inclusiv prin negocierea unor
copilului \n exercitarea drepturilor sale 123. V` rugam s` furniza]i informa]ii pri-
acorduri speciale de tipul coridoarelor de
prev`zute \n Conven]ie, precum [i \n alte vind m`surile adoptate \n temeiul
pace [i al zilelor de \ncetare a focului,
instrumente interna]ionale relevante, in- articolului 38, inclusiv m`surile de natur`
precum [i orice date relevante defalcate
clusiv \n exercitarea drepturilor [i liber- legislativ`, administrativ` [i educa]io-
privind copiii \n cauz`, inclusiv \n func]ie
t`]ilor civile [i a drepturilor economice, nal`, pentru a asigura respectarea nor-
de vârst`, gen, origine na]ional`, social`
sociale [i culturale; melor din dreptul umanitar interna]ional,
[i etnic`. Dac` este cazul, preciza]i [i nu-
M`surile adoptate pentru a asigura [i aplicabile statelor aflate \n conflict armat,
m`rul de copii grav r`ni]i sau deceda]i
proteja drepturile copilului ne\nso]it sau care sunt relevante pentru copii. |n acest
din cauza conflictelor armate, precum [i
ale copilului \nso]it de p`rin]ii sì sau de sens, rapoartele trebuie s` identifice con-
num`rul de copii disloca]i din cauza con-
orice alt` persoan`, inclusiv \n ceea ce ven]iile [i instrumentele interna]ionale
flictelor armate.
prive[te solu]iile temporare [i pe termen relevante, precum [i alte norme de drept
128. La furnizarea informa]iilor privind
lung, g`sirea familiei [i re\ntregirea fa- umanitar interna]ional aplicabile statului,
implementarea articolului 38, preciza]i \n
miliei; [i m`surile adoptate pentru punerea
ce m`sur` este asigurat` respectarea
M`surile adoptate pentru a asigura res- acestora \n aplicare, precum [i pentru a
principiilor generale ale Conven]iei, res-
pectarea principiilor generale ale Con- asigura diseminarea lor eficient` [i in-
pectiv a principiului nediscrimin`rii, al
ven]iei, adic` a principiilor nediscrimin`- struirea adecvat` a personalului \n cauz`.
interesului superior al copilului, res-

pect`rii opiniilor copilului, [i a respect`rii mod special: orientat spre copil, inclusiv:
dreptului la via]`, supravie]uire [i C` nici un copil nu este suspectat, acuzat Stabilirea unei vârste minime sub care se
dezvoltare \n toat` m`sura posibilului. sau dovedit vinovat de \nc`lcarea legii presupune c` copilul nu poate \nc`lca
129. V` rug`m s` prezenta]i toate m`- penale din cauza actelor sau a omisiu- legea penal`;
surile adoptate \n temeiul articolului 39: nilor care nu erau interzise de c`tre drep- M`surile adoptate pentru abordarea
Pentru a promova recuperarea fizic` [i tul na]ional sau interna]ional \n momen- cazurilor acestor copii f`r` a se recurge
psihologic` [i reintegrarea social` a tul comiterii lor; la proceduri judiciare, [i pentru a asigura
copilului victim` a conflictelor armate; C` fiecare copil suspectat sau acuzat de respectarea deplin` a drepturilor omului
Pentru a asigura c` aceast` recuperare [i \nc`lcarea legii penale se bucur` cel pu- [i a garan]iilor legale, precizând situa]iile
reintegrare se realizeaz` \ntr-un mediu ]in de garan]ia urm`toarelor drepturi, \n care se aplic` un astfel de sistem [i
care favorizeaz` s`n`tatea, respectul de precizând, dac` este cazul, garan]iile su- procedurile relevante instituite \n acest
sine [i demnitatea copilului. plimentare asigurate copilului: scop.
130. |n acest sens, rapoartele trebuie s` Dreptul de a beneficia de prezum]ia de 135. V` rug`m s` indica]i diversele
furnizeze, inter alia, informa]ii privind: nevinov`]ie pân` la dovedirea vinov`]iei m`suri disponibile \n temeiul articolului
Politicile [i programele dezvoltate, inclu- sale \n conformitate cu legea; 40 paragraful 4, inclusiv \ngrijirea, \ndru-
siv la nivel de familie [i de comunitate, Dreptul de a fi informat prompt (men]io- marea [i supravegherea, consilierea,
pentru a aborda efectele fizice [i psiholo- nând orice termene stabilite prin lege) [i proba]iunea, plasamentul familial, pro-
gice ale conflictelor, asupra copiilor [i direct cu privire la acuza]iile care i se gramele de educa]ie general` [i formare
pentru a promova reintegrarea acestora aduc [i, dac` este cazul prin intermediul profesional` [i alte alternative la \n-
\n societate; reprezentan]ilor sì legali, [i dreptul de a grijirea institu]ional`, pentru a asigura
M`surile adoptate pentru a asigura de- beneficia de asisten]` juridic` sau de copiilor un tratament corespunz`tor pen-
mobilizarea copiilor solda]i [i pentru a-i orice alt tip de asisten]` adecvat` la tru bun`starea lor [i propor]ional atât cu
preg`ti \n vederea unei particip`ri active preg`tirea [i prezentarea ap`r`rii sale; \n situa]ia acestora, cât [i cu gravitatea
[i responsabile \n societate; acest sens preciza]i ce alte tipuri de asis- infrac]iunii s`vâr[ite.
Rolul pe care \l au educa]ia [i formarea ten]` adecvat` care pot fi puse la dispo- 136. Rapoartele trebuie s` men]ioneze,
profesional`; zi]ia copilului; \n continuare, activit`]ile de formare dez-
Studiile [i cercet`rile realizate; Dreptul la examinarea f`r` \ntârziere a voltate pentru to]i profesioni[tii implica]i
Bugetul care le este alocat (la nivel na]io- cauzei sale (men]ionând orice termene \n sistemul justi]iei juvenile, inclusiv ju-
nal, regional [i local, [i, dac` este cazul, stabilite prin lege) de c`tre o autoritate dec`tori, procurori, avoca]i, persoanele
la nivel de state federale [i de provincii); sau o instan]` judiciar` competent`, in- din cadrul autorit`]ilor de aplicare a legii,
Num`rul copiilor care au fost supu[i dependent` [i impar]ial`, \n cadrul unei persoanele din departamentele pentru
unui tratament fizic [i/sau psihologic \n audieri corecte [i \n conformitate cu le- imigrare [i asisten]ii sociali, \n vederea
urmarea unui conflict armat. gea, \n prezen]a celor care \i asigur` instruirii lor \n ceea ce prive[te preve-
131. Trebuie furnizate [i informa]ii pri- asisten]` adecvat`, juridic` sau de alt tip derile Conven]iei [i alte instrumente in-
vind progresele ob]inute \n implemen- (men]ionând orice alte tipuri de asisten]` terna]ionale relevante din domeniul jus-
tarea articolelor 38 [i 39 [i privind orice adecvat` care pot fi puse la dispozi]ia coti]iei juvenile, inclusiv asupra Regulilor
dificult`]i \ntâlnite sau obiective stabilite pilului) [i, dac` acest lucru nu este con- de la Beijing, a Principiilor de la Riyadh [i
pentru viitor. siderat contrar interesului superior al co- a Regulilor Organiza]iei Na]iunilor Unite
pilului, având \n vedere vârsta [i situa]ia pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
B. Copiii implica]i \n sistemul de admi-
acestuia, \n prezen]a p`rin]ilor sau a re- Libertate.
nistrare al justi]iei juvenile
prezentan]ilor sì legali; 137. Trebuie furnizate [i informa]ii rele-
1. Administrarea justi]iei pentru minori
Dreptul de a nu fi constrâns s` depun` vante, privind progresele \nregistrate \n
m`rturie sau s`-[i m`rturiseasc` vinov`- implementarea articolului 40 [i privind
vind m`surile legislative [i de alt` natur`
]ia, dreptul de a interoga sau de a solicita orice dificult`]i \ntâlnite [i obiective sta-
adoptate pentru recunoa[terea [i asigu-
interogarea martorilor acuz`rii, dreptul bilite pentru viitor, precum [i date defal-
rarea dreptului fiec`rui copil implicat \n
de a ob]ine aducerea [i interogarea mar- cate privind copiii \n cauz`, inter alia \n
sistemul de administrare al justi]iei ju-
torilor ap`r`rii, \n condi]ii de egalitate; func]ie de vârst`, gen, regiune, mediu
venile (suspectat, acuzat, sau dovedit vi-
Dac` se dovede[te c` a \nc`lcat legea rural/urban, origine na]ional`, social` [i
novat de \nc`lcarea legii penale) de a fi
penal`, dreptul de a recurge la o cale de etnic`, infrac]iunea comis` [i de deciziile
tratat \ntr-un mod:
atac cu privire la aceast` decizie la toate luate \n acest sens.
Care promoveaz` sentimentul de dem-
m`surile impuse \n consecin]`, \n fa]a
nitate [i valoare personal` al copilului; 2. Copiii priva]i de libertate, inclusiv prin
unei autorit`]i sau unei instan]e judiciare
Care consolideaz` respectul copilului orice form` de deten]ie, \ncarcerare sau
superioare, competente, independente [i
pentru drepturile omului [i libert`]ile institu]ionalizare custodial` (articolul 37
impar]iale, \n conformitate cu legea;
fundamentale ale celorlal]i; (b)-(d))
Dreptul de a fi asistat de un traduc`tor
Care ia \n considerare vârsta copilului [i 138. V` rug`m s` prezenta]i m`surile
dac` nu \n]elege sau nu vorbe[te limba
dezirabilitatea promov`rii reintegr`rii co- legislative [i de alt` natur` adoptate \n
utilizat`;
pilului [i a asum`rii de c`tre acesta a temeiul articolului 37 litera (b) pentru a
Dreptul de a i se respecta pe deplin via]a
unui rol constructiv \n societate; asigura c`:
privat`, \n toate etapele procedurii judi-
Care asigur` respectarea principiilor ge- Nici un copil nu este privat de libertate \n
ciare.
nerale ale Conven]iei, adic` a principiilor mod ilegal sau arbitrar / \n conformitate
nediscrimin`rii, interesului superior al cu Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
adoptate \n temeiul articolului 40 para-
copilului, respect`rii opiniilor copilului, pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
graful 3 pentru a promova legi, proce-
[i a dreptului la via]`, supravie]uire [i Libertate, privarea de libertate \nseamn`
duri, autorit`]i [i institu]ii speciale com-
dezvoltare \n toat` m`sura posibilului. orice form` de deten]ie sau de \ncar-
petente pentru copiii suspecta]i, acuza]i
133. |n leg`tur` cu articolul 40 paragraful cerare sau plasarea unei persoane \n alt`
sau dovedi]i vinova]i de \nc`lcarea legii
2, v` rug`m s` prezenta]i instrumentele form` de custodie public` sau privat`, pe
penale, furnizând inter alia, informa]ii,
relevante de drept interna]ional aplica- care persoana nu o poate p`r`si dup`
privind domeniile acoperite de legisla]ia
bile \n domeniul administr`rii justi]iei ju- cum dore[te, prin ordinul unei autorit`]i
[i procedurile respective, precum [i
venile, inclusiv cele de la nivel multila- publice judiciare, administrative sau de
func]iile, num`rul [i distribu]ia acestora
teral, regional sau bilateral, precum [i alt` natur` (norma 11(b))./
\n \ntreaga ]ar`. Rapoartele trebuie s`
m`surile legislative [i alte m`suri cores- Deten]ia \n arest sau \nchisoarea unui
men]ioneze \n special m`surile adoptate
punz`toare adoptate pentru a asigura \n copil se desf`[oar` \n conformitate cu
pentru a asigura existen]a unui sistem

prevederile legale [i se folose[te numai min`rii, interesului superior al copilului, ]in` date relevante defalcate, inclusiv \n
ca m`sur` de ultim` instan]` [i pe cea respect`rii opiniilor copilului, [i princi- func]ie de vârst`, gen, regiune, mediu
mai scurt` perioad` de timp posibil`; piul dreptului la via]`, supravie]uire [i rural/urban, [i de originea social` [i et-
Sunt respectate principiile generale ale dezvoltare \n toat` m`sura posibilului. nic`. Rapoartele trebuie s` con]in` [i
Conven]iei, [i anume principiile nedis- 144. V` rug`m s` prezenta]i m`surile date privind progresele \nregistrate \n
crimin`rii, interesului superior al copilu- adoptate \n temeiul articolului 37 litera implementarea articolului 39, dificult`]ile
lui, respect`rii opiniilor copilului, [i (d), pentru a asigura c` fiecare copil pri- \ntâlnite, precum [i obiectivele stabilite
principiul dreptului la via]`, supravie]u- vat de libertate are dreptul la: pentru viitor.
ire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibi- Acces prompt la asisten]` juridic` [i la
C. Copiii afla]i \n situa]ii de exploatare,
lului. alte tipuri de asisten]` adecvat`, indi-
inclusiv recuperarea fizic` [i psihologic`
139. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i când \ntre altele dac` exist` un termen
[i reintegrarea social`
alternativele existente la privarea de limit` prev`zut de lege pentru accesul la
1. Exploatarea economic` a copiilor, in-
libertate, frecven]a cu care acestea sunt aceast` asisten]` [i care sunt celelalte ti-
clusiv munca copiilor (articolul 32)
utilizate, [i copiii \n cauz`, \n func]ie de puri de asisten]` adecvat` mai poate be-
vârst`, gen, regiune, mediu rural/urban, neficia copilul;
vind m`surile adoptate, inclusiv de na-
origine na]ional`, social` [i etnic`. Contestarea legalit`]ii priv`rii sale de li-
tur` legislativ`, administrativ`, social` [i
140. Trebuie furnizate [i informa]ii pri- bertate \ntr-o instan]` sau pe lâng` alt`
educa]ional`, pentru recunoa[terea [i
vind m`surile [i mecanismele instituite: autoritate competent`, independent` [i
asigurarea dreptului copilului de a fi pro-
Pentru a preveni privarea de libertate a impar]ial`;
tejat de:
copiilor, inclusiv prin arest, deten]ie [i \n- O decizie prompt` \n urma unei astfel de
Exploatarea economic`;
carcerare, inter alia \n cazul copiilor care ac]iuni, precizând, inter alia, dac` exist`
Prestarea oric`rei munci care ar putea fi
solicit` azil sau sunt refugia]i; un termen limit` prev`zut de lege pentru
periculoas` sau ar putea aduce atingere
Pentru a preveni impunerea unor sen- adoptarea unei astfel de decizii.
educa]iei, s`n`t`]ii sau dezvolt`rii fizice,
tin]e pe durat` nedeterminat`, inclusiv 145. Trebuie furnizate [i informa]ii pri-
mentale, spirituale, morale sau sociale a
prin interzicerea acestora prin lege; vind situa]ia general`, precum [i procen-
copilului.
Pentru a monitoriza situa]ia copiilor \n tul cazurilor \n care a fost furnizat` asis-
152. |n acest sens, rapoartele trebuie s`
cauz`, inclusiv prin intermediul unui ten]` juridic` sau de alt tip, [i \n care s-a
precizeze, \n special:
mecanism independent; confirmat legalitatea priv`rii de libertate,
Dac` legisla]ia prevede interzicerea, pre-
Pentru a urm`ri progresele realizate, difi- inclusiv date defalcate privind copiii \n
cum [i defini]ia muncii periculoase [i no-
cult`]ile \ntâlnite [i pentru a stabili cauz`, \n func]ie de vârst`, gen, regiune,
cive, [i/sau a activit`]ilor considerate no-
obiectivele pentru viitor. mediu rural/urban, de originea social` [i
cive pentru s`n`tatea sau dezvoltarea
141. |n acest sens, trebuie furnizate infor- etnic`.
copilului, sau care pot aduce atingere
ma]ii privind num`rul de copii priva]i de 146. Rapoartele trebuie s` descrie [i pro-
educa]iei copilului;
libertate \n mod ilegal, arbitrar [i congresele \nregistrate \n implementarea
Orice ac]iuni de prevenire [i remediere
form legii, precum [i privind perioadele articolului 37 literele (b) – (d), dificult`]ile
\ntreprinse, inclusiv campanii de infor-
de privare de libertate, inclusiv date de- \ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru vii-
mare [i con[tientizare, precum [i edu-
falcate \n func]ie de vârst`, gen, regiune, tor.
ca]ia, \n special cea obligatorie, [i pro-
mediu rural/urban, origine na]ional`,
3. Condamnarea copiilor, cu referire spe- gramele de formare profesional` care s`
social` [i etnic` [i de motivele respec-
cial` la interzicerea pedepsei cu moartea abordeze situa]ia muncii copilului atât \n
tivei m`suri de privare de libertate.
[i a \nchisorii pe via]` (articolul 37 litera sectorul formal cât [i \n cel informal, in-
142. Preciza]i m`surile legislative [i de
(a)) clusiv ca servitori \n cas`, sau ca lucr`tori
alt` natur`, adoptate \n temeiul articolu-
147. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- \n agricultur` sau \n activit`]i private din
lui 37 litera (c), pentru a asigura c` orice
vind m`surile adoptate, inclusiv la nivel cadrul familiei;
copil privat de libertate este tratat:
legislativ [i la alte nivele, pentru a asigu- M`surile adoptate pentru a asigura
|n mod uman [i cu respectarea demni-
ra c` pentru delictele comise de per- respectarea principiilor generale ale Con-
t`]ii inerente fiin]ei umane;
soane care nu au \mplinit vârsta de 18 ven]iei, \n special a principiilor nedis-
|ntr-un mod care ]ine cont de nevoile
ani nu pot fi impuse nici pedeapsa cu crimin`rii, interesului superior al copilu-
persoanelor de vârsta sa.
moartea [i nici \nchisoarea pe via]` f`r` lui, [i a dreptului la via]`, supravie]uire [i
143. Rapoartele trebuie s` furnizeze [i in-
posibilitatea eliber`rii. dezvoltare \n toat` m`sura posibilului.
forma]ii privind m`surile adoptate [i
148. Preciza]i [i progresele \nregistrate \n 153. V` rug`m s` prezenta]i [i m`surile
sistemele create pentru a v` asigura c`:
implementarea articolului 37 litera (a), corespunz`toare adoptate \n temeiul
Copilul privat de libertate este separat de
dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele stabi- articolului 32 paragraful 2 [i având \n ve-
adul]i, cu excep]ia cazurilor \n care se
lite pentru viitor. dere dispozi]iile relevante ale celorlalte
consider` c` este \n interesul superior al
instrumente interna]ionale, inclusiv m`-
copilului s` nu se procedeze astfel; 4. Recuperarea fizic` [i psihologic` [i
surile de la nivel legislativ [i adminis-
Copilul are dreptul de a p`stra leg`tura reintegrarea social` a copilului (articolul
trativ, pentru a prevedea \n special:
cu familia sa prin coresponden]` [i vizite 39)
O vârst` minim` sau limite minime de
(indicând [i num`rul de astfel de con- 149. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
vârst` pentru angajarea \n munc`;
tacte), cu excep]ia cazurilor excep]ionale, vind toate m`surile adoptate \n temeiul
Reglementarea adecvat` a orelor [i a
acestea trebuind descrise \n raport; articolului 39 [i având \n vedere articolul
condi]iilor de angajare;
Condi]iile din institu]iile \n care sunt pla- 40 paragraful 1, pentru a promova recu-
Penaliz`ri adecvate sau alte sanc]iuni
sa]i copiii sunt supravegheate [i monito- perarea fizic` [i psihologic` [i reintegra-
care s` asigure aplicarea efectiv` a aces-
rizate, inclusiv de c`tre un mecanism in- rea social` a copilului implicat \n siste-
tui articol, [i orice mecanism de inspec]ie
dependent; mul de administrare a justi]iei juvenile [i
sau sistem de depunere a reclama]iilor
Copilul are la dispozi]ie mecanisme prin pentru a asigura c` aceast` recuperare [i
de care dispune copilul, fie direct, fie prin
care s` depun` plângeri; reintegrare se vor realiza \ntr-un mediu
intermediul unui reprezentant.
Situa]ia copilului [i circumstan]ele rele- care favorizeaz` s`n`tatea, respectul de
154. |n acest sens, rapoartele trebuie s`
vate pentru plasarea sa sunt revizuite pe- sine [i demnitatea copilului.
furnizeze [i informa]ii privind conven]iile
riodic; 150. Rapoartele trebuie s` men]ioneze,
interna]ionale [i alte instrumente inter-
Copilului i se asigur` educa]ie [i servicii inter alia, mecanismele create [i progra-
na]ionale la care statul este parte, inclu-
de s`n`tate; mele [i activit`]ile elaborate \n acest
siv \n cadrul Organiza]iei Interna]ionale a
Principiile generale ale Conven]iei sunt sens, precum [i educa]ia [i formarea
Muncii, precum [i informa]ii privind:
respectate, \n special principiile nediscri- profesional` oferite copilului, [i s` con-

Orice politici na]ionale [i strategii multi- stan]e de c`tre copii. te \mpreun` cu organismele Organiza]iei
disciplinare destinate prevenirii [i com- Na]iunilor Unite [i cu alte organiza]ii in-
3. Exploatarea sexual` [i abuzul sexual
baterii situa]iilor de exploatare economi- terna]ionale, precum [i \mpreun` cu alte
(articolul 34)
c` [i de munc` a copiilor; organisme competente, inclusiv cu
Orice mecanisme de coordonare [i INTERPOL-ul [i cu organiza]ii neguver-
adoptate, inclusiv cele de natur` le-
monitorizare \nfiin]ate \n acest scop; namentale;
gislativ`, educa]ional` [i social`, pentru
Indicatorii relevan]i identifica]i [i folosi]i; Activit`]ile [i programele relevante dez-
a proteja copilul \mpotriva tuturor for-
Programele relevante de cooperare teh- voltate, inclusiv cele de natur` multidis-
melor de exploatare sexual` [i de abuz
nic` [i asisten]` interna]ional` dezvol- ciplinar`, pentru a asigura recuperarea [i
sexual. Rapoartele trebuie s` furnizeze,
tate; reintegrarea copilului victim` a exploa-
\n special, informa]ii privind toate m`-
Progresul \nregistrat \n implementarea t`rii sau abuzului sexual, având \n vedere
surile adoptate la nivel na]ional, bilateral
acestui articol, standardele stabilite, pre- articolul 39 din Conven]ie;
[i multilateral pentru a preveni:
cum [i dificult`]ile \ntâlnite; M`surile adoptate pentru a asigura res-
(a) incitarea sau constrângerea unui
Date defalcate relevante, privind copiii \n pectarea principiilor generale ale Con-
copil s` se implice \n activit`]i se-
cauz`, inclusiv pe categorii de vârst`, ven]iei, adic` a principiilor nediscrimi-
xuale ilegale;
gen, \n func]ie de regiune, mediu rural/ n`rii, interesului superior al copilului,
(b) exploatarea copiilor \n scopul
urban, de origine social` [i etnic`, pre- respect`rii opiniilor copilului, [i a dreptu-
prostitu]iei [i a altor practici sexuale
cum [i privind \nc`lc`rile legii constate lui la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n
ilegale;
de inspectori [i sanc]iunile aplicate. toat` m`sura posibilului;
(c) exploatarea copiilor \n scopul pro-
Date relevante defalcate privind copiii
2. Consumul de droguri (articolul 33) ducerii de spectacole [i materiale cu
viza]i de implementarea articolului 34,
155. V` rug`m s` prezenta]i toate m`- caracter pornografic.
inclusiv \n func]ie de vârst`, gen, regi-
surile corespunz`toare, inclusiv m`surile 159. Rapoartele trebuie s` men]ioneze,
une, mediu rural/urban, de origine na-
legislative, administrative, sociale [i edu- inter alia:
]ional`, social` [i etnic`. Aceste date tre-
ca]ionale, adoptate: Campaniile de informare, con[tientizare
buie s` includ` num`rul de cazuri \n care
Pentru a proteja copiii de utilizarea ilicit` [i educare pentru prevenirea oric`rei for-
copiii au fost folosi]i pentru traficul de
a drogurilor [i a substan]elor psihotrope, me de exploatare sexual` sau de abuz
droguri, \n timpul perioadei de raportare;
a[a cum sunt definite \n instrumentele sexual asupra copilului, inclusiv campa-
pedeapsa minim` prev`zut` \n lege pen-
interna]ionale \n materie; niile \ntreprinse \n cooperare cu mijloa-
tru folosirea copiilor \n traficul cu dro-
Pentru a preveni folosirea copiilor la pro- cele de informare \n mas`;
guri, [i num`rul de cazuri de exploatare
ducerea ilicit` [i traficul cu astfel de sub- Orice strategie na]ional` [i multidiscipli-
sexual` \n scopuri comerciale, de abuz
stan]e. nar` dezvoltat` pentru a asigura protec-
sexual, de vânzare a copiilor, de r`pire a
156. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i: ]ia copiilor care nu au \mplinit vârsta de
copiilor [i de violen]` \mpotriva copiilor
Conven]iile interna]ionale relevante, in- 18 ani, \mpotriva tuturor formelor de
raportate pe parcursul acestei perioade;
clusiv cele de la nivel regional [i bilate- exploatare [i abuz sexual, inclusiv \n
Progresele \nregistrate \n implementarea
ral, la care statul este parte; cadrul familiei;
articolului 34, dificult`]ile \ntâlnite [i
Orice sisteme [i structuri create pentru a Orice mecanisme de coordonare [i
obiectivele stabilite.
cre[te gradul de con[tientizare a acestei monitorizare \nfiin]ate \n acest scop;
probleme \n cadrul popula]iei generale [i Indicatorii relevan]i identifica]i [i utiliza]i; 4. Vânzarea, traficul [i r`pirea (articolul
\n rândul copiilor, inclusiv prin interme- Legisla]ia elaborat` pentru a asigura pro- 35)
diul sistemului [colar [i, dac` este adec- tec]ia eficient` a copiilor victime, inclusiv 160. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
vat, prin includerea acestui subiect \n prin accesul la asisten]` juridic` [i la alte vind toate m`surile adoptate, inclusiv de
programa [colar`; tipuri de asisten]` adecvat` [i la servicii natur` legislativ`, administrativ`, educa-
Orice m`suri adoptate pentru asistarea de suport; ]ional` [i bugetar`, la nivel na]ional, bila-
copiilor [i a familiilor acestora, inclusiv Dac` exploatarea sexual` [i abuzul teral [i multilateral pentru prevenirea r`-
prin consiliere, sf`tuire [i prin interme- sexual al copiilor, prostitu]ia copiilor [i pirii, a vânz`rii [i traficului de copii \n
diul liniilor telefonice pentru ajutor, con- pornografia infantil`, inclusiv de]inerea orice scop [i sub orice form`.
fiden]iale dac` este cazul, precum [i po- de materiale pornografice cu copii, [i 161. |n acest sens, rapoartele trebuie s`
liticile [i strategiile elaborate pentru a folosirea copiilor \n alte practici sexuale men]ioneze, inter alia:
asigura recuperarea fizic` [i psihologic` ilegale, sunt considerate infrac]iuni; Legisla]ia adoptat` pentru a asigura pro-
[i reintegrarea social` a copiilor \n cauz`; Dac` principiul extrateritorialit`]ii a fost tec]ia eficient` a copiilor \mpotriva r`-
Orice m`suri elaborate pentru a moni- \ncorporat \n legisla]ie \n vederea incri- pirii, vânz`rii [i a traficului, inclusiv prin
toriza inciden]a consumului de droguri la min`rii exploat`rii sexuale a copiilor de condamnarea acestor acte ca infrac]iuni;
copii, precum [i informa]ii privind im- c`tre cet`]enii [i reziden]ii Statului Parte, Campaniile de con[tientizare [i informa-
plicarea acestora \n producerea ilicit` [i când infrac]iunile sunt comise \n alte re pentru prevenirea acestor situa]ii, in-
traficul de droguri [i substan]e psihotro- state; clusiv campanii realizate \n cooperare cu
pe, progresele \nregistrate, dificult`]ile Dac` au fost desemnate unit`]i speciale mijloacele de informare \n mas`;
\ntâlnite [i obiectivele stabilite pentru ale autorit`]ilor de aplicare a legii [i ofi- Alocarea de resurse adecvate pentru
viitor; ]eri de leg`tur` ai poli]iei care s` se ocu- dezvoltarea [i implementarea politicilor
Orice date relevante defalcate, inclusiv \n pe de copiii exploata]i sau abuza]i sexu- [i a programelor relevante;
func]ie de vârst`, gen, regiune, mediu ru- al, [i dac` ace[tia au beneficiat de instru- Orice strategie na]ional` dezvoltat` \n
ral/urban, de originea na]ional`, social` ire adecvat`; vederea prevenirii [i elimin`rii acestor
[i etnic`. Acordurile bilaterale, regionale [i multi- acte;
157. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- laterale relevante \ncheiate sau la care Orice mecanism de coordonare [i moni-
vind m`surile legislative [i de alt` natur` Statul Parte a aderat pentru a facilita pre- torizare \nfiin]at \n acest scop;
adoptate pentru a preveni folosirea de venirea tuturor formelor de abuz sexual Indicatorii relevan]i identifica]i [i utiliza]i;
c`tre copii a alcoolului, tutunului [i a [i de exploatare sexual` [i pentru a asi- Dac` au fost create unit`]i speciale \n ca-
altor substan]e care pot aduce atingere gura protec]ia eficient` a copiilor vic- drul autorit`]ilor de aplicare a legii pen-
s`n`t`]ii lor [i care sunt disponibile cu time, inclusiv \n domeniul cooper`rii ju- tru a se ocupa de aceste acte;
sau f`r` restric]ii adul]ilor, [i informa]ii diciare [i al cooper`rii \ntre autorit`]ile Activit`]ile de instruire relevante de care
privind orice evaluare a eficien]ei acestor de aplicare a legii; au beneficiat autorit`]ile competente;
m`suri, precum [i date relevante defal- Programele relevante de cooperare teh- Structurile [i programele dezvoltate pen-
cate privind folosirea de astfel de sub- nic` [i asisten]` interna]ional` dezvolta- tru a furniza servicii de sprijin copiilor \n

cauz` [i pentru a promova recuperarea Prevalen]a oric`ror forme de exploatare S` se bucure de propria cultur`;
lor fizic` [i psihologic` [i reintegrarea lor care aduc atingere bun`st`rii copilului; S` \[i declare apartenen]a religioas` [i s`
social`, având \n vedere articolul 39; Campaniile de con[tientizare [i de infor- \[i practice propria religie;
M`surile adoptate pentru a v` asigura c` mare lansate, inclusiv cele destinate co- S` vorbeasc` propria limb`.
la implementarea articolului 35 sunt lua- piilor, familiilor [i publicului larg, pre- 166. |n acest sens, rapoartele trebuie s`
te \n considerare \n mod corespunz`tor cum [i informa]ii privind implicarea mij- men]ioneze, inter alia:
[i celelalte prevederi ale Conven]iei, in- loacelor de informare \n mas`; Minorit`]ile etnice, religioase sau lingvis-
clusiv cele din domeniul drepturilor ci- Activit`]ile de instruire elaborate pentru tice [i grupurile indigene aflate sub juris-
vile, \n special \n ceea ce prive[te p`stra- grupurile profesionale care lucreaz` cu [i dic]ia Statului Parte;
rea identit`]ii copilului, adop]ia [i preve- pentru copii; M`surile adoptate pentru a asigura p`s-
nirea oric`rei forme de exploatare a co- Orice strategie na]ional` dezvoltat` pen- trarea identit`]ii grupurilor minoritare
piilor, inclusiv a muncii copiilor [i a ex- tru a asigura protec]ia copilului [i obiec- sau indigene din care face parte copilul;
ploat`rii sexuale; tivele stabilite pentru viitor; M`surile adoptate pentru recunoa[terea
M`surile adoptate pentru a asigura res- Orice mecanism \nfiin]at pentru moni- [i asigurarea drepturilor prev`zute \n
pectarea principiilor generale ale Con- torizarea situa]iei copiilor, progresele Conven]ie, copiilor care apar]in minorit`-
ven]iei, inclusiv a principiilor nediscrimi- \nregistrate \n implementarea acestui ]ilor sau grupurilor indigene;
n`rii, interesului superior al copilului, articol [i dificult`]ile \ntâlnite; M`surile adoptate pentru prevenirea ori-
respect`rii opiniilor copilului, [i a princi- Indicatorii relevan]i identifica]i [i utiliza]i; c`rei forme de discriminare [i pentru
piului dreptului la via]`, supravie]uire [i M`surile adoptate pentru a asigura recu- combaterea prejudec`]ilor \mpotriva
dezvoltare \n toat` m`sura posibilului. perarea fizic` [i psihologic`, precum [i acestor copii, precum [i m`surile al c`ror
162. Rapoartele trebuie s` men]ioneze [i reintegrarea social` a copilului victim` a scop este s` le asigure [anse egale, in-
acordurile bilaterale [i multilaterale rele- exploat`rii care aduce \n orice fel atinge- clusiv \n ceea ce prive[te asisten]a me-
vante \ncheiate de Statul Parte sau la re bun`st`rii sale; dical` [i educa]ia;
care acesta a aderat \n vederea prevenirii M`surile relevante, adoptate pentru a M`surile adoptate pentru a asigura res-
r`pirii, vânz`rii [i a traficului de copii, in- asigura respectarea principiilor generale pectarea principiilor generale ale Con-
clusiv \n domeniul cooper`rii interna- ale Conven]iei, \n special a principiilor ven]iei, \n special a principiilor interesu-
]ionale dintre autorit`]ile judiciare [i nediscrimin`rii, interesului superior al lui superior al copilului, respect`rii opi-
autorit`]ile de aplicare a legii, privind copilului, respect`rii opiniilor copilului, [i niilor copilului, [i a principiul dreptului la
inter alia orice sistem existent de colec- a dreptului la via]`, supravie]uire [i dez- via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat`
tare [i schimb de informa]ii privind per- voltare \n toat` m`sura posibilului; m`sura posibilului, precum [i a principi-
soanele care comit astfel de acte, pre- M`surile adoptate pentru a v` asigura c` ului nediscrimin`rii;
cum [i despre copiii victime. la implementarea acestui articol sunt M`surile adoptate pentru a v` asigura c`
Trebuie furnizate [i date relevante defal- luate \n considerare \n mod corespunz`- la implementarea articolului 30 sunt
cate, privind copiii viza]i de implemen- tor celelalte prevederi relevante ale Con- luate \n considerare \n mod corespunz`-
tarea articolului 35, inclusiv \n func]ie de ven]iei; tor celelalte prevederi ale Conven]iei,
vârst`, gen, regiune, mediu rural/urban, Date relevante defalcate, privind copiii inclusiv cele din domeniul drepturilor ci-
origine na]ional`, social` [i etnic`, pre- viza]i de implementarea acestui articol, vile, \n special \n ceea ce prive[te p`stra-
cum [i date privind progresele \nregis- inclusiv pe grupuri de vârst`, gen, \n rea identit`]ii copilului [i a mediului sù
trate \n implementarea acestui articol, func]ie de regiune, mediu rural/urban, de familial [i \ngrijirea alternativ` (de exem-
dificult`]ile \ntâlnite [i obiectivele sta- origine na]ional`, social` [i etnic`. plu articolul 20 paragraful 3 [i articolul
bilite pentru viitor. 21), educa]ia [i administrarea justi]iei
D. Copiii minorit`]ilor [i ai popula]iilor
juvenile;
5. Alte forme de exploatare (articolul 36) indigene (articolul 30)
Date relevante defalcate privind copiii \n
163. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri- 165. V` rug`m s` furniza]i informa]ii pri-
cauz`, inclusiv \n func]ie de vârst`, gen,
vind toate m`surile adoptate, inclusiv de vind m`surile adoptate, inclusiv la nivel
limb`, religie, de originea social` [i
natur` legislativ`, administrativ`, edu- legislativ, administrativ, educa]ional, bu-
etnic`;
ca]ional`, bugetar` [i social`, pentru a-i getar [i social, pentru a asigura c` aces-
Progresele \nregistrate [i dificult`]ile \n-
proteja pe copii \mpotriva tuturor for- tor copii apar]inând minorit`]ilor etnice,
tâmpinate \n implementarea acestui arti-
melor de exploatare care aduc atingere - religioase sau lingvistice [i copiilor indi-
col, precum [i obiectivele stabilite pentru
\n orice mod - bun`st`rii acestora. geni nu li se refuz` dreptul ca, \mpreun`
viitor.
164. Rapoartele trebuie s` men]ioneze, cu ceilal]i membri ai grupului din care fac
inter alia: parte:

Instruc]iuni privind Elaborarea
Rapoartelor Ini]iale care trebuie
transmise de Statele P`r]i conform
articolului 8 paragraful (1) din Protocolul
Facultativ la Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului cu privire la
Implicarea Copiilor \n Conflicte Armate
Adoptat de Comitetul pentru Drepturile Copilului \n cadrul celei de-a
DCCXXXVI-a \ntruniri (a XXVIII-a sesiune) \n 3 octombrie 2001
I ntroducere Rapoartele trebuie s` fie \nso]ite de copii

ale principalelor texte de lege [i decizii
juridice [i administrative, ale instruc]iu-
Sensul expresiei „participare direct`” \n
legisla]ia [i practica statului \n cauz`;
M`surile adoptate pentru a evita trimi-
|n temeiul articolului 8 paragraful (1) din nilor relevante destinate for]elor armate, terea sau men]inerea unui membru al
Protocolul Facultativ, Statele P`r]i vor atât celor cu caracter civil cât [i celor cu for]elor armate care nu a \mplinit \nc`
transmite Comitetului pentru Drepturile caracter militar, precum [i de informa]ii vârsta de 18 ani, \n zone \n care se desf`-
Copilului, \n termen de doi ani de la in- statistice detaliate, de indicatorii prev`- [oar` ostilit`]i [i obstacolele cu care v-a]i
trarea \n vigoare a prezentului Protocol zu]i \n prezentul document [i de cercet`ri confruntat la aplicarea acestor m`suri;
\n Statul Parte \n cauz`, un raport con- relevante. Când transmit rapoarte Comi- Dac` este cazul, date dezagregate pri-
]inând informa]ii comprehensive asupra tetului, Statele P`r]i vor descrie modul \n vind membrii for]elor armate cu vârste
m`surilor adoptate pentru implemen- care implementarea Protocolului Facul- sub 18 ani care au fost lua]i prizonieri
tarea dispozi]iilor con]inute \n Protocolul tativ se realizeaz` \n conformitate cu de[i nu au participat direct la ostilit`]i;
Facultativ. |n continuare, \n temeiul arti- principiile generale din Conven]ia cu pri-
colului 8 paragraful (2), din Protocol, Articolul 2
vire la Drepturile Copilului, \n special
Statele P`r]i vor include \n rapoartele pe nediscriminarea, interesul superior al co- V` rug`m preciza]i toate m`surile adop-
care le transmit Comitetului pentru Drep- pilului, dreptul la via]`, supravie]uire [i tate, inclusiv cele legislative, administra-
turile Copilului, \n conformitate cu dezvoltare [i respectul pentru opiniile tive sau de alt` natur`, pentru a v` asigu-
articolul 44 paragraful (1) litera (b) din copilului. |n plus, Comitetul trebuie s` ra c` persoanele care nu au \mplinit \nc`
Conven]ie, orice informa]ii suplimentare primeasc` [i o descriere a procesului de vârsta de 18 ani nu sunt recrutate \n mod
privind implementarea Protocolului Fa- preg`tire a rapoartelor care s` acopere obligatoriu \n cadrul for]elor armate. |n
cultativ. Statele P`r]i la Protocolul Facul- implicarea organiza]iilor/organismelor acest sens rapoartele trebuie s` con]in`,
tativ care nu sunt p`r]i la Conven]ie vor guvernamentale [i neguvernamentale \n printre altele:
transmite un raport la fiecare cinci ani redactarea [i diseminarea acestora. |n Informa]ii detaliate privind procesul de
dup` prezentarea raportului ini]ial. cele din urm`, rapoartele trebuie s` pre- recrutare obligatorie (adic` de la mo-
Comitetul le poate solicita Statelor P`r]i, cizeze care este data de referin]` folosit` mentul \nregistr`rii pân` la integrarea fi-
\n conformitate cu articolul 8 paragraful pentru a se stabili dac` o persoan` se zic` \n for]ele armate), precizând vârsta
(3) din Protocolul Facultativ, informa]ii \ncadreaz` sau nu \ntr-o limit` de vârst` minim` pentru fiecare etap` [i momen-
suplimentare relevante privind imple- (de exemplu data na[terii sau prima zi tul din cadrul procesului respectiv \n care
mentarea Protocolului Facultativ. Ra- din anul \n care persoana \n cauz` atinge recrutul devine membru al for]elor ar-
poartele trebuie s` con]in` informa]ii pri- limita de vârst`). mate;
vind m`surile adoptate de Statul Parte Documentele considerate valabile pentru
Articolul 1
respectiv pentru transpunerea \n practic` verificarea vârstei care sunt solicitate
a drepturilor prev`zute \n Protocolul Fa- V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind \nainte de acceptarea \n vederea efectu`-
cultativ [i privind progresele \nregistrate toate m`surile, inclusiv cele legislative, rii serviciului militar obligatoriu (certi-
\n exercitarea drepturilor respective [i administrative sau de alt` natur`, adop- ficat de na[tere, m`rturie sub jur`mânt,
trebuie s` precizeze, dac` este cazul, fac- tate pentru a v` asigura c` membrii etc.);
torii [i dificult`]ile care afecteaz` gradul for]elor armate care nu au \mplinit vârsta Orice dispozi]ie legal` care permite redu-
de \ndeplinire de c`tre stat a obliga]iilor de 18 ani nu particip` direct la ostilit`]i. cerea vârstei de \ncorporare \n \mpre-
care \i revin \n temeiul Protocolului Fa- |n acest sens, v` rug`m s` furniza]i \n jur`ri excep]ionale (de exemplu stare de
cultativ. special informa]ii privind: urgen]`). |n acest sens v` rug`m s` furni-
INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREA RAPOARTELOR INI}IALE 827

za]i informa]ii privind vârsta minim` la nie proprie [i s` \n]eleag` \ndatoririle im- grup`rile armate prin care se angajeaz`
care se poate ajunge, descrierea proce- plicate de serviciul militar. Se anexeaz` s` nu recruteze [i s` nu foloseasc` \n ca-
sului [i condi]iile \n care se realizeaz` la raport un exemplar din toate materia- drul ostilit`]ilor copii care nu au \mplinit
aceast` modificare. lele folosite pentru transmiterea acestor vârsta de 18 ani;
|n cazul Statelor P`r]i \n care serviciul mi- informa]ii; M`surile adoptate de statul \n cauz`,
litar obligatoriu a fost suspendat, dar nu Durata efectiv` a serviciului minim [i pentru a intensifica con[tientizarea de
abolit, vârsta minim` de recrutare precondi]iile pentru l`sare timpurie la vatr`; c`tre grup`rile armate [i comunit`]i a
v`zut` \n cadrul sistemului anterior [i aplicarea justi]iei [i a disciplinei militare nevoii de a preveni recrutarea copiilor
modul [i condi]iile \n care respectivul sis- la recru]ii care nu au \mplinit 18 ani [i care nu au \mplinit 18 ani [i a obliga]iilor
tem ar putea fi restabilit. date defalcate privind num`rul de astfel lor legale \n ceea ce prive[te vârsta mi-
de recru]i judeca]i sau care se afl` \n de- nim` prev`zut` \n Protocolul Facultativ
Articolul 3 paragraful (1)
ten]ie; Sanc]iunile minime [i maxime pentru recrutare [i folosire \n cadrul osti-
Rapoartele trebuie s` precizeze \n prin- preconizate \n cazul dezert`rii; lit`]ilor;
cipal: Stimulentele folosite de for]ele armate Adoptarea de m`suri legale, destinate
Vârsta minim` prev`zut` pentru recruta- na]ionale pentru a \ncuraja voluntarii s` interzicerii [i incrimin`rii recrut`rii [i fo-
rea voluntar` \n cadrul for]elor armate, \n li se al`ture (burse, publicitate, \ntruniri losirii \n cadrul ostilit`]ilor a copiilor care
conformitate cu declara]ia prezentat` la \n [coli, jocuri, etc.). nu au \mplinit vârsta de 18 ani de c`tre
ratificare sau la aderare [i orice modifi- astfel de grup`ri armate [i deciziile juridi-
Articolul 3 paragraful 5
care ulterioar` a acesteia; ce aplicabile \n acest caz;
Dac` este relevant, date defalcate privind Raportul trebuie s` con]in`, printre al- Programe destinate \n special prevenirii
copiii cu vârsta sub 18 ani recruta]i pe tele, informa]ii privind: recrut`rii sau folosirii de c`tre grup`ri ar-
baz` de voluntariat \n cadrul for]elor ar- Vârsta minim` de admitere \n [colile mate a copiilor expu[i celui mai mare
mate na]ionale (de exemplu pe categorii conduse de sau aflate sub controlul for- risc de a fi recruta]i sau folosi]i de astfel
de gen, vârst`, regiune, medii urbane/ ]elor armate; de grup`ri armate, cum ar fi copiii refugi-
rurale [i origine social` [i etnic`, [i de Date defalcate privind [colile conduse de a]i [i copiii disloca]i \n propria lor ]ar`,
rang militar); sau aflate sub controlul for]elor armate, copiii str`zii, orfanii (de exemplu campa-
Dac` este relevant, \n temeiul articolului inclusiv cifre, tipul de educa]ie oferit`, nii pentru \nregistrarea la na[tere).
38 paragraful (3) din Conven]ia cu privire raportul dintre ponderea educa]iei aca-
Articolul 5
la Drepturile Copilului, m`surile adoptate demice [i a instruirii militare \n progra-
pentru a v` asigura c` la recrutarea per- m`; durata studiilor; personalul acade- V` rug`m s` preciza]i orice prevederi din
soanelor care au \mplinit vârsta minim` mic/militar implicat, dot`rile destinate legisla]ia na]ional` sau din instrumentele
stabilit` pentru recrutarea pe baze de educa]iei etc.; interna]ionale [i din dreptul interna]ional
voluntariat dar nu au \mplinit \nc` vârsta Includerea \n programa [colar` a drep- umanitar aplicabile \n statul \n cauz` care
de 18 ani, au prioritate persoanele cu turilor omului [i a principiilor umanitare, sunt mai favorabile realiz`rii drepturilor
vârste mai mari. |n acest sens v` rug`m inclusiv \n domeniile relevante pentru copilului. Rapoartele trebuie s` ofere de
s` furniza]i informa]ii privind m`surile realizarea drepturilor copilului; asemenea informa]ii privind situa]ia rati-
de protec]ie special` adoptate pentru Date defalcate privind elevii din aceste fic`rii de c`tre statul \n cauz` a principa-
recru]ii care nu au \mplinit 18 ani. [coli (de exemplu pe categorii de gen, lelor instrumente interna]ionale privind
vârst`, regiune, medii urbane/rurale [i copiii \n conflictele armate [i situa]ia
Articolul 3 paragrafele (2) [i (4)
origine social` [i etnic`); statutul acesto- celorlalte angajamente asumate de statul
Rapoartele trebuie s` furnizeze \n princi- ra (sunt sau nu membri ai for]elor arma- respectiv \n acest domeniu.
pal informa]ii privind: te); statutul lor militar \n caz de mobili-
Articolul 6 paragrafele (1) [i (2)
Dezbaterea care a avut loc \n statul zare sau de conflict armat, de necesit`]i
respectiv \nainte de adoptarea declara]iei militare reale sau \n orice alt` situa]ie de V` rug`m preciza]i m`surile adoptate
de angajament [i persoanele implicate \n urgen]`; dreptul lor de a p`r`si \n orice sub jurisdic]ia Statului Parte pentru a asi-
dezbaterea respectiv`; moment astfel de [coli militare [i de a nu gura implementarea [i aplicarea efectiv`
Dac` este relevant, dezbaterile, ini]iative- urma o carier` militar`; a dispozi]iilor din Protocolul Facultativ,
le sau orice campanii na]ionale [sau regi- Toate m`surile corespunz`toare adopta- inclusiv informa]ii privind:
onale, locale, etc.] destinate consolid`rii te pentru a asigura c` disciplina [colar` Orice revizuire a legisla]iei na]ionale [i
declara]iei \n cazul \n care s-a stabilit o este administrat` \ntr-un mod care res- modific`rile adoptate;
vârst` sub 18 ani. pect` demnitatea uman` a copilului [i Situa]ia juridic` a Protocolului Facultativ
orice mecanisme disponibile de depune- \n dreptul na]ional [i aplicabilitatea sa \n
Articolul 3 paragraful (3)
re a plângerilor \n acest sens. instan]ele judec`tore[ti na]ionale pre-
|n privin]a garan]iilor minime pe care cum [i, dac` este cazul, inten]ia Statului
Statele P`r]i le men]in \n ceea ce prive[te Articolul 4
Parte de a retrage rezervele exprimate cu
recrutarea pe baz` de voluntariat, ra- V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind, privire la prezentul Protocol;
poartele trebuie s` furnizeze informa]ii inter alia: Departamentele sau organismele guver-
privind implementarea acestor garan]ii [i Grup`rile armate care ac]ioneaz` pe/de namentale competente, care r`spund de
s` con]in`, printre altele: pe teritoriul statului \n cauz` sau care se implementarea Protocolului Facultativ [i
O descriere detaliat` a procedurii folosite afl` pe teritoriul respectiv; modul \n care acestea \[i coordoneaz`
pentru recrutarea pe baz` de voluntariat Informa]ii actualizate privind situa]ia activitatea cu autorit`]ile regionale [i lo-
de la exprimarea dorin]ei voluntarului negocierilor dintre Statul Parte [i grup`- cale [i cu societatea civil`;
pân` la integrarea fizic` a acestuia \n ca- rile armate; Mecanismele [i mijloacele folosite pen-
drul for]elor armate; Date defalcate privind copiii care au fost tru monitorizarea [i evaluarea periodic`
Examinarea medical` preconizat` a avea recruta]i [i folosi]i de grup`rile armate \n a implement`rii Protocolului Facultativ;
loc \nainte de recrutarea voluntarilor; cadrul ostilit`]ilor [i privind copiii ares- M`surile adoptate pentru a asigura in-
Documentele considerate valabile, desti- ta]i de statul \n cauz` (de exemplu pe ca- struirea relevant` a personalului de men-
nate verific`rii vârstei voluntarilor (certi- tegorii de gen, vârst`, regiune, medii ur- ]inere a p`cii \n domeniul drepturilor co-
ficat de na[tere, m`rturie sub jur`mânt, bane/rurale [i origine social` [i etnic`, \n pilului, inclusiv \n ceea ce prive[te dispo-
etc.); func]ie de perioada petrecut` \n cadrul zi]iile prezentului Protocol; Diseminarea
Informa]iile puse la dispozi]ia voluntari- grup`rile armate [i perioada \n care au de versiuni ale Protocolului Facultativ \n
lor [i a p`rin]ilor [i a reprezentan]ilor lor fost implica]i \n ostilit`]i); toate limbile relevante, tuturor copiilor [i
legali, care le permit s` \[i formeze o opi- Orice angajamente scrise sau verbale ale adul]ilor, [i \n special, celor care se ocu-
828 INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREA RAPOARTELOR INI}IALE

p` de recrutarea militar` [i oferirea de asigura reintegrarea social` a copiilor, infrac]iunile pe care le-ar fi putut s`-
programe adecvate de formare tuturor de exemplu \ngrijire temporar`, acces vâr[i \n timpul petrecut \n cadrul for-
categoriilor profesionale care lucreaz` cu la educa]ie [i la formare profesional`, ]elor armate sau al grup`rilor armate
[i pentru copii. reintegrare \n familie [i \n comunitate, [i procedurile judiciare aplicabile, pre-
m`suri judiciare relevante - cu luarea cum [i garan]iile privind asigurarea
Articolul 6 paragraful 3
\n considerare a nevoile specifice ale respect`rii drepturilor copilului;
Dac` este relevant, v` rug`m preciza]i copiilor diferite \n func]ie de vârst` [i - Dac` sunt relevante, dispozi]iile acor-
toate m`surile adoptate \n vederea de- sex; durilor de pace consacrate dezarm`rii,
zarm`rii, demobiliz`rii (sau eliber`rii din - M`surile adoptate pentru a asigura demobiliz`rii [i/sau recuper`rii fizice [i
serviciu) [i a furniz`rii de asisten]` adec- confiden]ialitatea [i protec]ia copiilor psihologice [i reintegr`rii sociale a co-
vat` \n vederea recuper`rii fizice [i psi- implica]i \n astfel de programe fa]` de piilor combatan]i.
hologice [i a reintegr`rii sociale a copii- expunerea [i fa]` de exploatarea \n Articolul 7
lor, acordând aten]ia cuvenit` situa]iei media;
Rapoartele trebuie s` furnizeze informa-
fetelor, inclusiv informa]ii privind: - Dispozi]iile legale adoptate pentru in-
]ii privind cooperarea \n cadrul imple-
- Date dezagregate privind copiii impli- criminarea recrut`rii copiilor [i pentru
ment`rii Protocolului Facultativ, inclusiv
ca]i \n procedurile respective, partici- includerea acestui delict \n sfera de
prin intermediul cooper`rii tehnice [i al
parea acestora la astfel de programe [i competen]` a oric`rui mecanism spe-
asisten]ei financiare. |n acest sens, ra-
statutul lor \n leg`tur` cu for]ele ar- cific de realizare a justi]iei, \nfiin]at \n
poartele trebuie s` furnizeze informa]ii,
mate [i grup`rile armate (de exemplu caz de conflict (de exemplu tribunale
inter alia, privind amploarea cooper`rii
când au \ncetat s` mai fie membri ai pentru crime de r`zboi, organisme de
tehnice sau a asisten]ei financiare pe
for]elor armate sau ai grup`rile arma- reconciliere [i restabilire a adev`rului).
care Statul Parte le-a solicitat sau le-a o-
te?); - Garan]iile adoptate pentru a asigura
ferit. V` rug`m s` men]iona]i, dac` Sta-
- Bugetul alocat acestor programe, per- respectarea drepturilor copilului victi-
tul Parte poate furniza asisten]` finan-
sonalul implicat [i preg`tirea acestuia, m` sau martor \n cadrul acestor meca-
ciar`, precum [i programele multila-
organiza]iile vizate, cooperarea dintre nisme, \n conformitate cu Conven]ia
terale, bilaterale sau de alt tip ini]iate \n
acestea [i participarea societ`]ii civile, cu privire la Drepturile Copilului;
vederea furniz`rii asisten]ei respective.
a comunit`]ilor locale, a familiilor etc.; - R`spunderea penal` a copiilor pentru
- Diversele m`suri adoptate - pentru a
INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREA RAPOARTELOR INI}IALE 829

Instruc]iuni privind Elaborarea Rapoartelor
Ini]iale care trebuie trimise de Statele P`r]i
conform articolului 12 paragraful (1) din
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire
la Drepturile Copilului, referitor la vânzarea
de copii, prostitu]ia copiilor [i pornografia
infantil`
Adoptat de Comitetul pentru Drepturile Copilului \n cadrul celei de-a

DCCLXXVII-a \ntruniri (a XXIX-a sesiune) \n 1 februarie 2002
I. Introducere mentarea Protocolului Facultativ [i coor-

donarea acestora cu autorit`]ile regio-
nale [i locale, precum [i cu societatea ci-
descriere a procesului de preg`tire a ra-
poartelor care s` acopere implicarea or-
ganiza]iilor/organismelor guvernamen-
|n temeiul articolului 12 paragraful (1) vil`, cu sectorul afacerilor, cu mijloacele tale [i neguvernamentale \n redactarea [i
din Protocolul Facultativ, fiecare Stat de informare \n mas`, etc.; diseminarea acestora.
Parte va transmite Comitetului pentru (d) diseminarea \n cadrul publicului ge- De asemena, Comitetul invit` Statele
Drepturile Copilului, \n termen de doi ani neral, inclusiv \n r\ndurile p`rin]ilor [i ale P`r]i s` furnizeze, pentru toate domeniile
de la intrarea \n vigoare a prezentului copiilor, prin informare realizat` prin toa- acoperite de aceste instruc]iuni:
Protocol pentru Statul Parte \n cauz`, un te mijloacele adecvate, prin educa]ie [i (a) o descriere a progreselor \nregistrate
raport con]in\nd informa]ii comprehen- formare, a dispozi]iilor Protocolului Fa- \n exercitarea drepturilor prev`zute \n
sive asupra m`surilor adoptate pentru cultativ; Protocolul Facultativ;
implementarea dispozi]iilor con]inute \n (e) diseminarea Protocolului Facultativ [i (b) dac` este cazul, o analiz` a factorilor
Protocolul Facultativ. |n continuare, \n te- oferirea de programe adecvate de [i a dificult`]ilor care afecteaz` gradul \n
meiul articolului 12 paragraful (2) din formare tuturor grupurilor profesionale care sunt \ndeplinite obliga]iile asumate
Protocolul Facultativ, Statele P`r]i vor in- care lucreaz` cu [i pentru copii [i tuturor \n temeiul Protocolului Facultativ; [i
clude \n rapoartele pe care le transmit celorlalte grupuri relevante (personalul (c) o descriere a bugetului alocat diferi-
Comitetului pentru Drepturile Copilului, birourilor de imigrare, lucr`torii din telor activit`]i ale Statului Parte legate de
\n conformitate cu articolul 44 paragraful poli]ie, asisten]ii sociali, etc.); [i prezentul Protocol facultativ;
(1) litera (b) din Conven]ie, orice informa- (f) mecanismele [i procedurile folosite (d) date defalcate detaliate; [i
]ii suplimentare privind implementarea pentru evaluarea periodic` a implemen- (e) copii ale principalelor texte legisla-
Protocolului Facultativ. Statele P`r]i la t`rii Protocolului Facultativ [i principa- tive, administrative sau de alt` natur` re-
Protocolul Facultativ care nu sunt p`r]i la lele provoc`ri ap`rute \n cadrul proce- levante [i ale deciziilor judec`tore[ti [i
Conven]ie vor transmite un raport la sului de implementare. ale cercet`rilor relevante.
fiecare cinci ani. Când transmit rapoarte Comitetului, Sta-
Comitetul le poate solicita Statelor P`r]i, II. Interzicerea vânz`rii de copii, a pros-
tele P`r]i vor descrie modul \n care
\n conformitate cu articolul 12 paragraful titu]iei copiilor [i a pornografiei infantile
implementarea Protocolului Facultativ se
(3) din Protocolul Facultativ, informa]ii realizeaz` \n conformitate cu principiile V` rug`m s` furniza]i informa]ii privind
suplimentare relevante privind imple- generale din Conven]ia cu privire la legile [i reglement`rile penale existente
mentarea Protocolului Facultativ. Ra- Drepturile Copilului, \n special nediscri- care acoper` [i definesc actele [i activi-
poartele trebuie s` con]in` informa]ii pri- minarea, interesul superior al copilului, t`]ile enumerate \n articolul 3 paragraful
vind: dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvol- (1) din Protocolul Facultativ. |n acest
(a) statutul juridic al Protocolului Facul- tare [i respectarea opiniilor copilului. sens v` rug`m furniza]i informa]ii pri-
tativ \n legisla]ia na]ional` [i aplicabili- Statele P`r]i vor descrie [i modul [i m`- vind:
tatea acestuia \n instan]ele judec`tore[ti sura \n care implementarea Protocolului (a) limita de vârst` folosit` pentru a de-
na]ionale; Facultativ contribuie la implementarea fini copilul \n defini]ia fiec`reia dintre
(b) dac` este cazul, inten]ia Statului Parte prevederilor Conven]iei cu privire la aceste delicte;
de a retrage rezervele exprimate cu privi- Drepturile Copilului, \n special a artico- (b) sanc]iunile prev`zute pentru fiecare
re la Protocolul Facultativ; lelor 1, 11, 21, 32, 33, 34, 35 [i 36 (vezi dintre aceste delicte [i circumstan]ele
(c) departamentele sau organismele gu- preambulul Protocolului Facultativ). |n agravante sau atenuante aplicabile aces-
vernamentale cu competen]e \n imple- plus, Comitetul trebuie s` primeasc` [i o tora;
830 INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREA RAPOARTELE INI}IALE

(c) timpul de prescriere al fiec`ruia dintre veniturilor ob]inute; [i \nchiderea lo- copiilor victime;
aceste delicte; ca]iilor. (i) pentru a asigura accesul tuturor co-
(d) orice alte acte sau activit`]i relevante Furniza]i informa]ii privind m`surile piilor victime, f`r` discriminare, la pro-
incriminate de dreptul penal din Statul adoptate, inclusiv cele de natur` legis- cedurile adecvate prin care s` ob]in` re-
Parte, care nu sunt acoperite de articolul lativ`, judiciar` [i administrativ`, \n le- para]ii ale daunelor de la cei responsabili
3 paragraful (1) din Protocolul Facultativ; g`tur` cu: [i pentru a evita \ntârzierile nenecesare
(e) r`spunderea persoanelor juridice (a) sechestrarea [i confiscarea bunurilor \n solu]ionarea cazurilor [i executarea
pentru actele [i activit`]ile enumerate \n [i a veniturilor prev`zute \n articolul 7 ordinelor sau a hot`rârilor privind acor-
articolul 3 paragraful (1) din Protocolul litera (a) din Protocolul Facultativ; darea de repara]ii; [i
Facultativ, preciz\nd [i defini]ia dat` per- (b) \nchiderea, temporar` sau definitiv`, (j) pentru a asigura \ntreaga asisten]`
soanei juridice de statul respectiv; [i a loca]iilor folosite pentru comiterea de- adecvat` copiilor victime, inclusiv reinte-
(f) statutul tentativelor [i al complicit`]ii lictelor \n conformitate cu articolul 3 pa- grarea social` [i recuperarea fizic` [i psi-
sau particip`rii la astfel de delicte \n ragraful (1) din Protocolul Facultativ. hologic` complet` a acestora.
dreptul penal al Statului Parte.
IV. Protec]ia drepturilor copiilor victime V. Prevenirea vânz`rii de copii, a pros-
|n ceea ce prive[te adop]ia [articolul 3
titu]iei copiilor [i a pornografiei infantile
paragraful (1) litera (a) punctul (ii)], men- |n conformitate cu articolele 8, 9 paragra-
]iona]i acordurile multilaterale [i bila- ful (3) [i 9 paragraful (4) din Protocolul |n conformitate cu articolul 9 paragrafele
terale aplicabile Statului Parte [i descrie]i Facultativ, furniza]i informa]ii privind (1), (2) [i (5) [i cu articolul 10 paragraful
modul \n care Statul Parte se asigur` c`, m`surile adoptate, inclusiv cele de na- (1), furniza]i informa]ii privind:
toate persoanele implicate \n adop]ia tur` legislativ`, judiciar` sau adminis- (a) m`surile adoptate, inclusiv cele de
unui copil ac]ioneaz` \n conformitate cu trativ`, pentru a proteja drepturile [i in- natur` legislativ`, judiciar` sau adminis-
aceste acorduri interna]ionale. teresele copiilor victime ale delictelor in- trativ`, [i politicile [i programele de pre-
terzise \n temeiul Protocolului Facultativ venire a delictelor prev`zute \n Proto-
III. Procedura penal` \n toate etapele urm`rii penale, asigu- colul Facultativ. Rapoartele trebuie s`
Jurisdic]ia rând \n acela[i timp dreptul acuzatului la con]in` [i informa]ii privind copiii viza]i
un proces corect [i impar]ial. Preciza]i de aceste m`suri preventive [i m`surile
V` rug`m s` preciza]i m`surile adoptate,
m`surile adoptate: speciale \ndreptate asupra acelor copii
inclusiv cele de natur` legislativ`, judi-
(a) pentru ca principiul interesului supe- care sunt deosebit de vulnerabili la astfel
ciar` sau administrativ`, pentru stabi-
rior al copilului s` primeze \n toate ac]iu- de practici;
lirea jurisdic]iei Statului Parte asupra de-
nile din cadrul sistemului penal care vi- (b) mijloacele folosite pentru a atrage
lictelor prev`zute \n articolul 3 paragraful
zeaz` copiii victime, a[a cum sunt prev`- aten]ia popula]iei generale [i pentru con-
(1) din Protocolul Facultativ dac`:
zute \n legisla]ia [i \n reglement`rile [tientizarea de c`tre aceasta a delictelor
(a) aceste delicte sunt comise pe terito-
na]ionale; interzise \n temeiul Protocolului Faculta-
riul sù sau la bordul unei nave sau al
(b) pentru a asigura ini]ierea anchetei pe- tiv. Furniza]i informa]ii defalcate, inclusiv
unei aeronave \nregistrate \n Statul
nale chiar [i \n cazurile \n care vârsta informa]ii privind:
Parte;
efectiv` a victimei nu poate fi stabilit` [i - diversele tipuri de activit`]i de con-
(b) persoana b`nuit` de s`vâr[irea de-
mijloacele pe baza c`rora este stabilit` [tientizare, educare [i instruire;
lictului este cet`]ean al Statului Parte sau
aceast` vârst`; - publicul vizat;
\[i are re[edin]a obi[nuit` pe teritoriul
(c) pentru adaptarea acestei proceduri - implicarea organismelor guverna-
acestuia;
astfel \nc\t s` se ]in` cont de copil, acor- mentale [i a organiza]iilor neguver-
(c) victima este cet`]ean al Statului Parte;
dându-se o aten]ie deosebit` demnit`]ii namentale, a sectorului de afaceri, a
(d) persoana b`nuit` de s`vâr[irea delic-
[i valorii copilului [i contextului cultural speciali[tilor din mijloacele de infor-
tului se afl` pe teritoriul sù [i nu este
din care provine, inclusiv \n procedurile mare \n mas`, etc.;
extr`dat` \n alt Stat Parte deoarece de-
folosite pentru investigare, interogare, - participarea copiilor/a copiilor victi-
lictul a fost comis de unul dintre cet`]enii
judecare [i chestionare de c`tre avocatul me [i/ sau a comunit`]ilor;
sì. Preciza]i dac` \n ultima situa]ie este
celeilalte p`r]i a copiilor victime [i mar- - amploarea acestor activit`]i (local`,
necesar` extr`darea \nainte de stabilirea
tori; dreptul la prezen]a unui p`rinte sau regional`, na]ional` [i/sau interna]io-
jurisdic]iei.
tutore; dreptul de a fi reprezentat de un nal`).
Preciza]i orice alte m`suri adoptate la
avocat sau de a solicita asisten]` juridic` (c) M`surile adoptate, inclusiv cele de
nivel na]ional, inclusiv m`suri de natur`
gratuit`. |n acest sens, preciza]i care sunt natur` legislativ`, judiciar` sau adminis-
legislativ`, judiciar` sau administrativ`,
consecin]ele legale \n cazul unui copil trativ`, pentru interzicerea efectiv` a pro-
care impun alte reguli privind jurisdic]ia
care a comis un delict prev`zut \n legea ducerii [i disemin`rii materialelor care
penal` a Statului Parte.
care \i este aplicabil` ca rezultat direct al fac publicitate delictelor descrise \n Pro-
Extr`darea unor practici interzise \n temeiul prezen- tocolul Facultativ, precum [i mecanis-
Furniza]i informa]ii privind politica de tului Protocol; mele \nfiin]ate pentru monitorizarea situ-
extr`dare a Statului Parte pentru de- (d) pentru informarea copilului pe par- a]iei.
lictele prev`zute \n articolul 3 paragraful cursul \ntregului proces judiciar [i per-
VI. Asisten]a [i cooperarea interna]io-
(1) din Protocolul Facultativ, acordând o soanele care \ndeplinesc aceast` sarcin`;
nal`
aten]ie deosebit` diverselor situa]ii enu- (e) pentru a-i permite copilului s` \[i ex-
prime opiniile, nevoile [i preocup`rile/ Prevenirea
merate \n articolul 5 din Protocolul Facul-
tativ. Pentru fiecare situa]ie aplicabil` temerile; |n conformitate cu articolul 10 paragraful
Statului Parte indica]i, pe baza datelor (f) pentru a furniza servicii de sprijin (3) din Protocolul Facultativ, furniza]i in-
defalcate solicitate \n temeiul p`r]ii I pa- adecvate copiilor victime, inclusiv sprijin forma]ii privind activit`]ile Statului Parte,
ragraful (5) litera (d) din prezentele in- psihosocial, psihologic [i lingvistic, \n destinate promov`rii cooper`rii interna-
dica]ii, num`rul de cereri de extr`dare fiecare etap` a procedurii judiciare; ]ionale \n vederea abord`rii cauzelor de
primite de la sau transmise altor state [i (g) pentru a proteja \n mod adecvat via]a baz`, \n special s`r`cia [i subdezvolta-
date defalcate privind infractorii [i victi- privat` [i identitatea copiilor victime; rea, care fac copiii vulnerabili la comer]ul
mele (vârst`, sex, cet`]enie etc.). (h) pentru a asigura, acolo unde este ca- cu copii, la prostitu]ia copiilor, la porno-
Furniza]i [i informa]ii privind durata pro- zul, protec]ia fa]` de intimid`ri [i r`z- grafia infantil` [i la turismul sexual care
cedurii, iar pentru cererile de extr`dare bun`ri a copiilor victime precum [i a fa- implic` copii.
trimise sau primite, preciza]i care dintre miliilor acestora, a martorilor lor [i a per-
soanelor/organiza]iilor care se ocup` de Protec]ia victimelor
acestea nu au fost satisf`cute.
Sechestrarea [i confiscarea bunurilor [i a prevenirea [i/sau protec]ia [i reabilitarea |n conformitate cu articolul 10 paragraful
INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREA RAPOARTELE INI}IALE 831

(2) din Protocolul Facultativ, furniza]i in- bunurilor sau a veniturilor prev`zute \n multilaterale, bilaterale sau de alte tipuri
forma]ii privind cooperarea interna]io- articolul 7 litera (a) din Protocolul Facul- existente, care au fost \ntreprinse \n ve-
nal` \n vederea asigur`rii de asisten]` tativ. derea asigur`rii asisten]ei respective.
copiilor victime pentru recuperarea fizic` V` rug`m s` prezenta]i acordurile, tra-
VII. Alte dispozi]ii legislative
[i psihologic`, pentru reintegrarea soci- tatele [i alte aranjamente bilaterale, re-
al` [i pentru repatriere. gionale [i/sau multilaterale relevante la V` rug`m s` prezenta]i orice dispozi]ii
care Statul Parte \n cauz` este parte [i/ din legisla]ia na]ional` sau interna]ional`
Aplicarea legii
sau orice articole din legisla]ia na]ional` aplicabile \n statul \n cauz` care sunt mai
|n conformitate cu articolele 6 [i 10 din relevante \n acest sens. |n cele din urm`, favorabile realiz`rii drepturilor copilului.
Protocolul Facultativ, furniza]i informa]ii descrie]i tipurile de cooper`ri/coordon`ri Rapoartele trebuie s` con]in`, de aseme-
privind asisten]a [i cooperarea oferite de instituite care implic` autorit`]ile Statului nea, informa]ii privind situa]ia ratific`rii
Statul Parte \n toate etapele/p`r]ile pro- Parte, organiza]ii neguvernamentale na- de c`tre statul \n cauz` a principalelor
cedurii penale \n ceea ce prive[te delic- ]ionale [i interna]ionale, [i organiza]ii in- instrumente interna]ionale privind vân-
tele prev`zute \n articolul 3 paragraful (1) terna]ionale. zarea de copii, prostitu]ia copiilor, porno-
din Protocolul Facultativ (procedurile de grafia infantil` [i turismul sexual care
Asisten]` financiar` [i de alte tipuri
detectare, investiga]ie, urm`rire penal`, implic` copii [i situa]ia altor angajamen-
pedepsire [i extr`dare). |n conformitate |n leg`tur` cu cooperarea interna]ional` te asumate de statul respectiv \n acest
cu articolul 7 litera (b) din Protocolul Fa- men]ionat` anterior (paragrafele 14-17), domeniu, precum [i privind implementa-
cultativ, furniza]i informa]ii privind cere- furniza]i informa]ii privind asisten]a fi- rea acestora [i problemele \ntâlnite pe
rile care v-au parvenit de la alte State nanciar`, tehnic` sau de alt` natur` ofe- parcursul procesului de implementare.
P`r]i pentru sechestrarea sau confiscarea rit` [i/sau primit` \n cadrul programelor
832 INSTRUC}IUNI PRIVIND ELABORAREA RAPOARTELE INI}IALE

Declara]ia
Universal` a
Drepturilor Omului*
Adoptat` [i proclamat` de Adunarea General` prin rezolu]ia 217 A (III) din
10 decembrie 1948
*Publicat \n Bro[ura nr. 0 din 10/12/1948
Text oficial
Preambul
C onsiderând c` recunoa[terea demnit`]ii ine-
rente tuturor membrilor familiei umane [i a
mari,
Considerând c` Statele P`r]i s-au angajat s` promoveze
drepturilor lor egale [i inalienabile constituie fun- \n colaborare cu Organiza]ia Na]iunilor Unite respectul
damentul libert`]ii, drept`]ii [i p`cii \n lume, universal [i efectiv fa]` de drepturile omului [i libert`]ile
Considerând c` ignorarea [i dispre]uirea drepturilor fundamentale, precum [i respectarea lor universal` [i
omului au dus la acte de barbarie care revolt` con[tiin]a efectiv`,
omenirii [i c` fùrirea unei lumi \n care fiin]ele umane se Considerând c` o concep]ie comun` despre aceste
vor bucura de libertatea cuvântului [i a convingerilor [i drepturi [i libert`]i este de cea mai mare importan]`
vor fi eliberate de team` [i mizerie a fost proclamat` pentru realizarea deplin` a acestui angajament,
drept cea mai \nalt` aspira]ie a oamenilor,
ADUNAREA GENERAL~
Considerând c` este esen]ial ca drepturile omului s` fie proclam`
protejate de autoritatea legii pentru ca omul s` nu fie silit
s` recurg`, ca solu]ie extrem`, la revolt` \mpotriva tira- Prezenta declara]ie universal` a drepturilor omului, ca
niei [i asupririi, ideal comun spre care trebuie s` tind` toate popoarele [i
toate na]iunile, pentru ca toate persoanele [i toate or-
Considerând c` este esen]ial a se \ncuraja dezvoltarea re- ganele societ`]ii s` se str`duiasc`, având aceast` decla-
la]iilor prietene[ti \ntre na]iuni, ra]ie permanent \n minte, ca prin \nv`]`tur` [i educa]ie
Considerând c` \n Cart` popoarele Organiza]iei Na]iuni- s` dezvolte respectul pentru aceste drepturi [i libert`]i [i
lor Unite au proclamat din nou credin]a lor \n drepturile s` asigure prin m`suri progresive de ordin na]ional [i
fundamentale ale omului, \n demnitatea [i \n valoarea interna]ional, recunoa[terea [i aplicarea lor universal` [i
persoanei umane, drepturi egale pentru b`rba]i [i femei efectiv`, atât \n sânul popoarelor Statelor P`r]i, cât [i al
[i c` au hot`rât s` favorizeze progresul social [i \mbun`- celor din teritoriile aflate sub jurisdic]ia lor.
t`]irea condi]iilor de via]` \n cadrul unei libert`]i mai
Articolul 1 zenta declara]ie f`r` nici un fel de ]ar` sau teritoriu sunt independente, sub
deosebire ca, de pild`, deosebirea de tutel`, neautonome sau supuse vreunei
Toate fiin]ele umane se nasc libere [i
ras`, culoare, sex, limb`, religie, opinie alte limit`ri de suveranitate.
egale \n demnitate [i \n drepturi. Ele sunt
politic` sau orice alt` opinie, de origine
\nzestrate cu ra]iune [i con[tiin]` [i tre- Articolul 3
na]ional` sau social`, avere, na[tere sau
buie s` se comporte unele fa]` de altele
orice alte \mprejur`ri. Orice fiin]` uman` are dreptul la via]`, la
\n spiritul fraternit`]ii.
libertate [i la securitatea persoanei sale.
|n afar` de aceasta, nu se va face nici o
Articolul 2
deosebire dup` statutul politic, juridic Articolul 4
Fiecare om se poate prevala de toate sau interna]ional al ]`rii sau al teritoriului Nimeni nu va fi ]inut \n sclavie, nici \n
drepturile [i libert`]ile proclamate \n pre- de care ]ine o persoan`, fie c` aceast` servitute: sclavajul [i comer]ul cu sclavi
DECLARA}IA UNIVERSAL~ A DREPTURILOR OMULUI 833

sunt, interzise sub toate formele lor. orice ]ar`, inclusiv a sa, [i de a reveni \n parte la conducerea treburilor publice ale
]ara sa. ]`rii sale, fie direct, fie prin reprezentan]i
Articolul 5
liber ale[i.
Articolul 14
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la
2. Orice persoan` are dreptul de acces
pedepse sau tratamente crude, inumane 1. |n caz de persecu]ie, orice persoan`
egal la func]iile publice din ]ara sa.
sau degradante. are dreptul de a cùta azil [i de a bene-
ficia de azil \n alte ]`ri. 3. Voin]a poporului trebuie s` constituie
Articolul 6
baza puterii de stat; aceast` voin]` tre-
2. Acest drept nu poate fi invocat \n caz
Fiecare om are dreptul s` i se recunoasc` buie s` fie exprimat` prin alegeri nefal-
de urm`rire ce rezult` \n mod real dintr-o
pretutindeni personalitatea juridic`. sificate, care s` aib` loc \n mod periodic
crim` de drept comun sau din ac]iuni
Articolul 7 prin sufragiu universal, egal [i exprimat
contrare scopurilor [i principiilor Organi-
prin vot secret sau urmând o procedur`
To]i oamenii sunt egali \n fa]a legii [i au, za]iei Na]iunilor Unite.
echivalent` care s` asigure libertatea vo-
f`r` nici o deosebire, dreptul la o egal` Articolul 15 tului.
protec]ie a legii. To]i oamenii au dreptul
la o protec]ie egal` \mpotriva oric`rei
1. Orice persoan` are dreptul la o cet`- Articolul 22
]enie.
discrimin`ri care ar viola prezenta decla- Orice persoan`, \n calitatea sa de mem-
ra]ie [i \mpotriva oric`rei provoc`ri la o 2. Nimeni nu poate fi lipsit \n mod arbi- bru al societ`]ii, are dreptul la securitatea
asemenea discriminare. trar de cet`]enia sa sau de dreptul de a-[i social`; ea este \ndrept`]it` ca prin efor-
schimba cet`]enia. tul na]ional [i colaborarea interna]ional`,
Articolul 8
Articolul 16 ]inându-se seama de organizarea [i re-
Orice persoan` are dreptul la satisfac]ia sursele fiec`rei ]`ri, s` ob]in` realizarea
efectiv` din partea instan]elor juridice 1. Cu \ncepere de la \mplinirea vârstei le- drepturilor economice, sociale [i cultura-
na]ionale competente \mpotriva actelor gale, b`rbatul [i femeia, f`r` nici o res- le indispensabile pentru demnitatea sa [i
care violeaz` drepturile fundamentale tric]ie \n ce prive[te rasa, na]ionalitatea libera dezvoltare a personalit`]ii sale.
ce-i sunt recunoscute prin constitu]ie sau sau religia, au dreptul de a se c`s`tori [i
lege. de a \ntemeia o familie. Ei au drepturi Articolul 23
egale la contractarea c`s`toriei, \n de- 1. Orice persoan` are dreptul la munc`,
Articolul 9
cursul c`s`toriei [i la desfacerea ei. la libera alegere a muncii sale, la condi]ii
Nimeni nu trebuie s` fie arestat, de]inut echitabile [i satisf`c`toare de munc`,
2. C`s`toria nu poate fi \ncheiat` decât
sau exilat \n mod arbitrar. precum [i la protec]ia \mpotriva [oma-
cu consim]`mântul liber [i deplin al viito-
Articolul 10 rilor so]i. jului.
Orice persoan` are dreptul \n deplin` 3. Familia constituie elementul natural, [i 2. To]i oamenii, f`r` nici o discriminare,
egalitate de a fi audiat` \n mod echitabil fundamental al societ`]ii [i are dreptul la au dreptul la salariu egal pentru munc`
[i public de c`tre un tribunal indepen- protec]ie din partea societ`]ii [i a statu- egal`.
dent [i impar]ial care va hot`râ fie asu- lui. 3. Orice om care munce[te are dreptul la
pra drepturilor [i obliga]iilor sale, fie o retribuire echitabil` [i satisf`c`toare
Articolul 17
asupra temeiniciei oric`rei acuz`ri \n ma- care s`-i asigure atât lui, cât [i familiei
terie penal` \ndreptat` \mpotriva sa. 1. Orice persoan` are dreptul la proprie- sale, o existen]` conform` cu demnitatea
tate, atât singur`, cât [i \n asocia]ie cu uman` [i completat`, la nevoie, prin alte
Articolul 11
al]ii. mijloace de protec]ie social`.
1. Orice persoan` acuzat` de comiterea
2. Nimeni nu poate fi lipsit \n mod arbi- 4. Orice persoan` are dreptul de a \nte-
unui act cu caracter penal are dreptul s`
trar de proprietatea sa. meia sindicate [i de a se afilia la sindi-
fie presupus` nevinovat` pân` când
vinov`]ia sa va fi stabilit` \n mod legal \n Articolul 18 cate pentru ap`rarea intereselor sale.
cursul unui proces public \n care i-au fost Articolul 24
Orice om are dreptul la libertatea gân-
asigurate toate garan]iile necesare ap`-
dirii, de con[tiin]` [i religie; acest drept Orice persoan` are dreptul la odihn` [i
r`rii sale.
include libertatea de a-[i schimba religia recrea]ie, inclusiv la o limitare rezonabil`
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru ac- sau convingerea, precum [i libertatea de a zilei de munc` [i la concedii periodice
]iuni sau omisiuni care nu constituiau, \n a-[i manifesta religia sau convingerea, pl`tite.
momentul când au fost comise, un act cu singur sau \mpreun` cu al]ii, atât \n mod
caracter penal conform dreptului interna- public, cât [i privat, prin \nv`]`tur`, prac- Articolul 25
]ional sau na]ional. De asemenea, nu se tici religioase, cult [i \ndeplinirea rituri- 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai
va aplica nici o pedeaps` mai grea decât lor. care s`-i asigure s`n`tatea [i bun`starea
aceea care era aplicabil` \n momentul lui [i familiei sale, cuprinzând hrana,
Articolul 19
când a fost s`vâr[it actul cu caracter pe- \mbr`c`mintea, locuin]a, \ngrijirea medi-
nal. Orice om are dreptul la libertatea opi- cal`, precum [i serviciilor sociale nece-
niilor [i exprim`rii; acest drept include li- sare; el are dreptul la asigurare \n caz de
Articolul 12
bertatea de a avea opinii f`r` imixtiune [omaj, boal`, invaliditate, v`duvie, b`trâ-
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni ar- din afar`, precum [i libertatea de a cùta, ne]e sau \n celelalte cazuri de pierdere a
bitrare \n via]a sa personal`, \n familia de a primi [i de a r`spândi informa]ii [i mijloacelor de subzisten]`, \n urma unor
sa, \n domiciliul lui sau \n coresponden]a idei prin orice mijloace [i independent de \mprejur`ri independente de voin]a sa.
sa, nici la atingeri aduse onoarei [i repu- frontierele de stat.
ta]iei sale. Orice persoan` are dreptul la 2. Mama [i copilul au dreptul la ajutor [i
Articolul 20 protec]ie deosebite. To]i copiii, fie c`
protec]ia legii \mpotriva unor asemenea
imixtiuni sau atingeri. 1. Orice persoan` are dreptul la liber- sunt n`scu]i \n cadrul unei c`s`torii sau
tatea de \ntrunire [i de asociere pa[nic`. \n afara acesteia, se bucur` de aceea[i
Articolul 13 protec]ie social`.
2. Nimeni nu poate fi silit s` fac` parte
1. Orice persoan` are dreptul de a circula Articolul 26
dintr-o asocia]ie.
\n mod liber [i de a-[i alege re[edin]a \n
interiorul grani]elor unui stat. Articolul 21 1. Orice persoan` are dreptul la \nv`]`-
tur`. |nv`]`mântul trebuie s` fie gratuit,
2. Orice persoan` are dreptul de a p`r`si 1. Orice persoan` are dreptul de a lua cel pu]in \n ceea ce prive[te \nv`]`-
834 DECLARA}IA UNIVERSAL~ A DREPTURILOR OMULUI

mântul elementar [i general. |nv`]`- Articolul 27 2. |n exercitarea drepturilor [i libert`]ilor
mântul tehnic [i profesional trebuie s` sale, fiecare om este supus numai \ngr`-
1. Orice persoan` are dreptul de a lua
fie la \ndemâna tuturor, iar \nv`]`mântul dirilor stabilite prin lege, exclusiv \n sco-
parte \n mod liber la via]a cultural` a
superior trebuie s` fie de asemenea egal, pul de a asigura cuvenita recunoa[tere [i
colectivit`]ii, de a se bucura de arte [i de
accesibil tuturora, pe baz` de merit. respectare a drepturilor [i libert`]ilor
a participa la progresul [tiin]ific [i la bi-
altora [i de a fi satisf`cute justele cerin]e
2. |nv`]`mântul trebuie s` urm`reasc` nefacerile lui.
ale moralei, ordinii publice [i bun`st`rii
dezvoltarea deplin` a personalit`]ii uma-
2. Fiecare om are dreptul la protejarea in- generale \ntr-o societate democratic`.
ne [i \nt`rirea respectului fa]` de dreptu-
tereselor morale [i materiale care decurg
rile omului [i libert`]ile fundamentale. El 3. Aceste drepturi [i libert`]i nu vor putea
din orice lucrare [tiin]ific`, literar` sau
trebuie s` promoveze \n]elegerea, tole- fi \n nici un caz exercitate contrar sco-
artistic` al c`rei autor este.
ran]a, prietenia \ntre toate popoarele [i purilor [i principiilor Organiza]iei Na]iu-
toate grupurile rasiale sau religioase, Articolul 28 nilor Unite.
precum [i dezvoltarea activit`]ii Organi- Orice persoan` are dreptul la o orânduire Articolul 30
za]iei Na]iunilor Unite pentru men]inerea social` [i interna]ional` \n care drep-
p`cii. Nici o dispozi]ie a prezentei Declara]ii nu
turile [i libert`]ile expuse \n prezenta
poate fi interpretat` ca implicând pentru
3. P`rin]ii au dreptul de prioritate \n ale- declara]ie pot fi pe deplin \nf`ptuite.
vreun stat, grupare sau persoan` dreptul
gerea felului de \nv`]`mânt pentru copiii Articolul 29 de a se deda la vreo activitate sau de a
lor minori.
1. Orice persoan` are \ndatoriri fa]` de s`vâr[i vreun act \ndreptat spre desfiin-
colectivitate, deoarece numai \n cadrul ]area unor drepturi sau libert`]i enun]ate
acesteia este posibil` dezvoltarea liber` \n prezen]a declara]ie.
[i deplin` a personalit`]ii sale.
DECLARA}IA UNIVERSAL~ A DREPTURILOR OMULUI 835

Declara]ia Drepturilor
Copilului
Proclamat` prin rezolu]ia 1386 (XIV) a Adun`rii Generale
din 20 noiembrie 1959
Preambul
A vând \n vedere faptul c` popoarele Na]iunilor
Unite [i-au reafirmat, \n Carta Na]iunilor Unite \n-
crederea lor \n drepturile fundamentale ale omu-
rile Copilului [i a fost recunoscut` \n Declara]ia Universal` a
Drepturilor Omului [i \n statutele agen]iilor specializate [i ale
organiza]iilor interna]ionale preocupate de bun`starea co-
lui, \n demnitatea [i valoarea persoanei umane [i au hot`rât pilului,
s` promoveze progresul social [i condi]ii mai bune de trai, \n
Având \n vedere faptul c` omenirea datoreaz` copilului tot
contextul unei libert`]i sporite,
ce \i poate oferi mai bun,
Având \n vedere faptul c` Na]iunile Unite, \n Declara]ia Uni-
|n consecin]`,
versal` a Drepturilor Omului au proclamat c` fiecare
persoan` se bucur` de toate drepturile [i libert`]ile enun]ate Adunarea General`,
de aceasta, f`r` nici o deosebire de ras`, culoare, sex, limb`, Proclam` aceast` Declara]ie a Drepturilor Copilului pentru
religie, opinie politic` sau orice alt` opinie, origine na]ional` ca acesta s` poat` avea o copil`rie fericit` [i s` se bucure,
sau social`, situa]ie material`, statut la na[tere sau alte sta- atât pentru binele sù, cât [i pentru binele societ`]ii, de
tute, drepturile [i libert`]ile stabilite \n aceast` Declara]ie, [i soli-
Având \n vedere faptul c`, dat` fiind lipsa sa de maturitate fi- cit` p`rin]ilor, b`rba]ilor [i femeilor ca persoane individuale,
zic` [i intelectual`, copilul are nevoie de protec]ie [i \ngrijire precum [i organiza]iilor voluntare, autorit`]ilor locale [i gu-
speciale, inclusiv de o protec]ie juridic` adecvat`, atât \na- vernelor na]ionale s` recunoasc` aceste drepturi [i s` fac`
inte, cât [i dup` na[terea sa, tot ce le st` \n putin]` pentru ca ele s` fie raplicate \n mod
progresiv \n cadrul m`surilor legislative sau de alt` natur`,
Având \n vedere faptul c` o astfel de protec]ie special` a fost
\n conformitate cu urm`toarele principii:
enun]at` \n Declara]ia de la Geneva din 1924 privind Dreptu-
Principiul nr. 1 Principiul nr. 2 Principiul nr. 4

Copilul se va bucura de toate drepturile Copilul se va bucura de protec]ie specia- Copilul va beneficia de protec]ie social`.
stabilite \n aceast` Declaratie. Fiecare co- l` [i va beneficia de ocazii [i facilit`]i, El va avea dreptul s` creasc` [i s` se dez-
pil, f`r` nici o excep]ie de la regul`, se va oferite prin lege sau prin alte mijloace, volte s`n`tos; \n acest scop, se vor asi-
putea bucura de aceste drepturi, f`r` a care s`-i dea posibilitatea de a se dez- gura \ngrijire [i protec]ie speciale atât co-
exista distinc]ii sau discrimin`ri din volta din punct de vedere fizic, mental, pilului, cât [i mamei acestuia, inclusiv \n-
punct de vedere al rasei, culorii, sexului, moral, spiritual [i social \ntr-un mod s`- grijire pre- [i post-natal` adecvat`. Copil-
limbii, religiei, opiniei politice sau al ori- n`tos [i normal [i \n condi]ii de libertate ul va avea dreptul s` beneficieze de ali-
c`rei alte opinii, originii na]ionale sau so- [i demnitate. Adoptarea legilor \n acest menta]ie, locuin]`, timp liber [i servicii
ciale, situa]iei materiale, statutului la scop va avea ca ra]iune primordial` in- medicale adecvate.
na[tere sau al altui statut, al copilului sau teresul superior al copilului.
Principiul nr. 5
al familiei acestuia.
Principiul nr. 3
Copilul care este handicapat din punct de
Copilul va avea de la na[tere dreptul la vedere fizic, mental sau social, va bene-
un nume [i la o na]ionalitate. ficia de tratament, educa]ie [i \ngrijire
836 DECLARA}IA DREPTURILOR COPILULUI

speciale, necesare ca urmare a situa]iei \n cadrul ciclului primar. Copilul va primi Principiul nr. 9
sale deosebite. o educa]ie care s` \i stimuleze cultura ge-
Copilul va fi protejat \mpotriva tuturor
neral` [i s`-l ajute, pe baza unor [anse e-
Principiul nr. 6 formelor de neglijare, cruzime sau ex-
gale, s` \[i dezvolte capacit`]ile, judecata
ploatare.
Pentru o dezvoltare complet` [i armoni- individual` [i sim]ul de responsabilitate
El nu va fi supus traficului, sub nici o for-
oas` a personalit`]ii sale copilul are ne- moral` [i social` [i s` devin` un mem-
m`.
voie de dragoste [i \n]elegere. Ori de bru util al societ`]ii.
Copilul nu va putea fi \ncadrat \n munc`
câte ori este posibil, copilul va cre[te \n Interesul superior al copilului va fi prin-
\nainte de a atinge vârsta minim` \n
grija p`rin]ilor sì, care vor fi respon- cipiul de baz` dup` care se vor ghida cei
acest sens; \n nici o situa]ie, el nu va pu-
sabili pentru el, [i \n orice caz, \ntr-o at- care sunt responsabili de educa]ia [i \n-
tea fi for]at [i nu va putea primi permi-
mosfer` de afec]iune [i de siguran]` mo- drumarea copilului; aceasta responsabi-
siunea de a avea o slujb` sau de a se im-
ral` [i material`; nici un copil mic, cu ex- litate apar]ine \n primul rând p`rin]ilor
plica \n vreun tip de munc` ce ar putea
cep]ia cazurilor speciale, nu va fi separat copilului.
s` \i prejudicieze s`n`tatea sau educa]ia,
de mama sa. Societatea [i autorit`]ile Copilul va avea toate oportunit`]ile pen-
sau s` \i compromit` dezvoltarea fizic`,
publice au obliga]ia de a oferi \ngrijire tru joac` [i recreere, care vor avea ace-
mental` sau moral`.
special` copiilor f`r` familie, precum [i lea[i scopuri ca [i educa]ia; societatea [i
acelora care nu au mijloacele necesare autorit`]ile publice vor face tot ce le st` Principiul nr. 10
de subzisten]`. Este de dorit ca s` existe \n putin]` pentru a stimula exercitarea Copilul va fi protejat de acele practici
aloca]ii din partea statului sau alte tipuri acestui drept. care pot genera discrimin`ri rasiale, reli-
de ajutoare pentru \ntre]inerea copiilor
Principiul nr. 8 gioase sau de alt` natur`. El va fi crescut
din familiile numeroase.
\n spiritul \n]elegerii, toleran]ei [i prie-
|n absolut toate situa]iile, copilul va fi pri-
Principiul nr. 7 teniei \ntre popoare, p`cii [i \nfr`]irii uni-
mul care va primi protec]ie [i ajutor.
versale, precum [i \n deplin`tatea con[ti-
Copilul are dreptul s` beneficieze de \n-
in]ei c` energia [i talentele sale trebuie
v`]`mânt gratuit [i obligatoriu, cel pu]in
utilizate \n folosul semenilor sì.
DECLARA}IA DREPTURILOR COPILULUI 837

Pactul Interna]ional cu
privire la Drepturile
Economice, Sociale [i
Culturale*
Adoptat [i deschis semn`rii, ratific`rii [i ader`rii prin Rezolu]ia Adun`rii
Generale 2200A (XXI) din 16 decembrie 1966
* Ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 1974
Publicat \n Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974
Text oficial
Preambul
S tatele P`r]i la prezentul Pact, a drepturilor omului, idealul fiin]ei umane libere, elibe-
rate de team` [i mizerie, nu poate fi realizat decât dac` se
creeaz` condi]ii care permit fiec`ruia s` se bucure de
drepturile sale economice, sociale [i culturale, ca [i de
drepturile sale civile [i politice.
considerând c`, \n conformitate cu principiile enun]ate considerând c`, potrivit Cartei Na]iunilor Unite, statele au
de Carta Na]iunilor Unite, recunoa[terea demnit`]ii ine- obliga]ia de a promova respectarea universal` [i efectiv`
rente tuturor membrilor familiei umane [i a drepturilor a drepturilor [i libert`]ilor omului, luând \n considerare
lor egale [i inalienabile constituie fundamentul libert`]ii, faptul c` omul are \ndatoriri fa]` de semenii sì [i fa]` de
drept`]ii [i p`cii \n lume. colectivitatea c`reia \i apar]ine [i este dator a se str`dui
recunoscând c` aceste drepturi decurg din demnitatea s` promoveze [i s` respecte drepturile recunoscute \n
inerent` persoanei umane, prezentul pact,
recunoscând c`, \n conformitate cu Declara]ia universal` au convenit asupra urm`toarelor articole:
PARTEA I tutel`, trebuie s` \nlesneasc` realizarea 2. Statele P`r]i la prezentul pact se anga-
dreptului popoarelor de a dispune de ele jeaz` s` garanteze c` drepturile enun]ate
Articolul 1 \nsele [i s` respecte acest drept, \n \n el vor fi exercitate f`r` nici o discri-
1. Toate popoarele au dreptul de a dis- conformitate cu dispozi]iile Cartei Na]iu- minare \ntemeiat` pe ras`, culoare, sex,
pune de ele \nsele. |n virtutea acestui nilor Unite. limb`, religie, opinie politic` sau orice
drept ele \[i determin` liber statutul po- alt` opinie, origine na]ional` sau social`,
litic [i \[i asigur` liber dezvoltarea eco- PARTEA a II-a avere, na[tere sau orice alt` \mprejurare.
nomic`, social` [i cultural`.
Articolul 2 3. }`rile \n curs de dezvoltare, ]inând
2. Pentru a-[i \nf`ptui scopurile, toate po- seama \n modul cuvenit de drepturile
1. Fiecare Stat Parte la prezentul pact se
poarele pot dispune liber de bog`]iile [i omului [i de economia lor na]ional`, pot
angajeaz` s` ac]ioneze, atât prin propriul
resursele lor naturale, f`r` a aduce atin- s` stabileasc` \n ce m`sur` vor garanta
sù efort, cât [i prin asisten]` [i coo-
gere obliga]iilor care decurg din coope- celor care nu le sunt cet`]eni drepturile
perare interna]ional`, \n special pe plan
rarea economic` interna]ional`, \nte- economice recunoscute \n prezentul
economic [i tehnic, folosind la maximum
meiat` pe principiul interesului reciproc, pact.
resursele sale disponibile pentru ca
[i \n dreptul interna]ional. |n nici un caz Articolul 3
exercitarea deplin` a drepturilor recu-
un popor nu va putea fi lipsit de propriile
noscute \n prezentul pact s` fie asigurat` Statele P`r]i la prezentul pact se anga-
mijloace de trai.
progresiv prin toate mijloacele adecvate, jeaz` s` asigure dreptul egal pe care \l au
3. Statele P`r]i la prezentul pact, inclusiv inclusiv prin adoptarea de m`suri le- b`rbatul [i femeia de a beneficia de toate
cele care au r`spunderea administr`rii gislative. drepturile economice, sociale [i culturale
de teritorii neautonome [i de teritorii sub
838 PACTUL INTERNA}IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE {I CULTURALE

care sunt enumerate \n prezentul pact. familia lor, \n conformitate cu cu putin]` trebuie acordate familiei, ele-
dispozi]iile prezentului pact; mentul natural [i fundamental al socie-
Articolul 4
b) securitatea [i igiena muncii; t`]ii, \n special pentru intemeierea sa [i
Statele P`r]i la prezentul pact recunosc c) posibilitatea egal` pentru to]i de a \n r`stimpul cât are responsabilitatea
c`, \n ce prive[te folosin]a drepturilor fi promova]i \n munc` lor la o catego- \ntre]inerii [i educ`rii copiilor care sunt
asigurate de c`tre stat \n conformitate cu rie superioar` adecvat`, luându-se \n \n sarcina sa. C`s`toria trebuie s` fie
prezentul pact, statul nu poate supune considerare numai durata serviciilor liber consim]it` de viitorii so]i.
aceste drepturi decât la limit`rile stabilite \ndeplinite [i aptitudinile:
2. O protec]ie special` trebuie acordat`
de lege, numai \n m`sura compatibil` cu d) odihna, timpul liber, limitarea ra-
mamelor \ntr-o perioad` de timp rezo-
natura acestor drepturi [i exclusiv \n ]ional` a duratei muncii [i concediile
nabil`, \nainte [i dup` na[terea copiilor.
vederea promov`rii bun`st`rii generale periodice pl`tite, precum [i remune-
Mamele salariate trebuie s` beneficieze,
\ntr-o societate democratic`. rarea zilelor de s`rb`toare.
\n decursul acestei perioade, de un con-
Articolul 5 Articolul 8 cediu pl`tit sau de un concediu bene-
1. Nici o dispozi]ie din prezentul pact nu ficiind de aloca]ii de securitate social`
1. Statele P`r]i la prezentul pact se anga-
poate fi interpretat` ca implicând pentru adecvate.
jeaz` s` asigure:
un stat, o grupare sau un individ vreun 3. M`suri speciale de protec]ie [i de asis-
a) dreptul pe care \l are orice per-
drept de a se deda la o activitate sau de ten]` trebuie luate \n favoarea tuturor
soan`, \n vederea favoriz`rii [i ocro-
a savâr[i un act urm`rind suprimarea copiilor [i adolescen]ilor, f`r` nici o dis-
tirii intereselor sale economice, de a
drepturilor sau libert`]ilor recunoscute \n criminare din motive de filia]iune sau din
forma \mpreun` cu alte persoane
prezentul pact ori limit`ri ale lor mai alte motive. Copiii [i adolescen]ii trebuie
sindicate [i de a se afilia la un sindi-
ample decât cele prev`zute \n pact. ocroti]i \mpotriva exploat`rii economice
cat la alegerea sa, sub singura rezer-
2. Nu se poate admite nici o restric]ie sau [i sociale. Folosirea lor la lucr`ri de na-
v` a regulilor stabilite de organiza]ia
derogare de la drepturile fundamentale tur` a le dùna moralitatea sau s`n`ta-
interesat`. Exercitarea acestui drept
ale omului recunoscute sau \n vigoare \n tea, de a le pune via]a \n primejdie sau
nu poate face obiectul altor restric]ii
orice ]ar` \n virtutea unor legi, conven]ii, de a dùna dezvolt`rii lor normale tre-
decât cele prev`zute \n lege [i care
regulamente sau cutume, sub pretextul buie sanc]ionat` prin lege. Statele tre-
constituie m`suri necesare \ntr-o so-
ca prezentul pact nu recunoa[te aceste buie, de asemenea, s` stabileasc` limite
cietate democratic`, \n interesul se-
drepturi sau le recunoa[te \ntr-o m`sura de vârst` sub care folosirea muncii sa-
curit`]ii na]ionale sau al ordinii pu-
mai mic`. lariate a copiilor va fi interzis` [i sanc-
blice ori pentru a ocroti drepturile [i
]ionat` prin lege.
libert`]ile altora;
PARTEA a III-a b) dreptul pe care \l au sindicatele de Articolul 11
Articolul 6 a forma federa]ii sau confedera]ii na-
1. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc
]ionale [i dreptul pe care \l au acestea
1. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc dreptul oric`rei persoane la un nivel de
din urm` de a forma organiza]ii sin-
dreptul la munc` ce cuprinde dreptul pe trai suficient pentru ea \ns`[i [i familia
dicale interna]ionale sau de a se afilia
care \l are orice persoan` de a ob]ine po- sa, inclusiv hran`, \mbr`c`minte [i lo-
la acestea;
sibilitatea s`-[i câ[tige existen]a printr-o cuin]` suficiente, precum [i la \mbun`-
c) dreptul pe care \l au sindicatele de
munc` liber aleas` sau acceptat` [i vor t`]irea continu` a condi]iilor sale de exis-
a-[i exercita liber activitatea, f`r` alte
lua m`suri potrivite pentru garantarea ten]`. Statele P`r]i vor lua m`suri po-
limit`ri decât cele prev`zute de lege
acestui drept. trivite pentru a asigura realizarea acestui
[i care constituie m`suri necesare
drept [i recunosc \n acest scop impor-
2. M`surile pe care fiecare Stat Parte la \ntr-o societate democratic`, \n inte-
tan]a esen]iala a unei cooper`ri inter-
prezentul pact le va lua spre a asigura resul securit`]ii na]ionale sau al or-
na]ionale liber consim]ite.
deplina exercitare a acestui drept trebuie dinii publice, ori pentru a ocroti drep-
s` includ` orientarea [i preg`tirea teh- turile [i libert`]ile altora; 2. Statele P`r]i la prezentul pact, recu-
nic` [i profesional`, elaborarea de pro- d) dreptul la grev`, exercitat \n noscând dreptul fundamental pe care \l
grame, de m`suri [i de tehnici potrivite conformitate cu legile fiec`rei ]`ri. are orice persoan` de a fi la ad`post de
pentru a asigura o dezvoltare econo- foame, vor adopta, individual [i prin coo-
2. Prezentul articol nu se opune ca exer-
mic`, social` [i cultural` constant` [i o perare interna]ional`, m`surile necesare,
citarea acestor drepturi de c`tre membrii
deplin` \ntrebuin]are productiv` a for- inclusiv programe concrete:
for]elor armate, ai poli]iei sau de c`tre
]elor de munc` \n condi]ii care garan- a) pentru a \mbun`t`]i metodele de
func]ionarii publici s` fie supus` unor
teaz` indivizilor folosin]a libert`]ilor produc]ie, de conservare [i de distri-
restric]ii legale.
politice [i economice fundamentale. buire a produselor alimentare prin
3. Nici o dispozi]ie din prezentul articol deplina utilizare a cuno[tin]elor teh-
Articolul 7 nu permite Statelor P`r]i la Conven]ia nice [i [tiin]ifice, prin difuzarea prin-
Statele P`r]i la prezentul pact recunosc din 1948 a Organiza]iei Interna]ionale a cipiilor de educa]ie \n ce prive[te nu-
dreptul pe care \l are orice persoan` de a Muncii privind libertatea sindical` [i tri]ia [i prin dezvoltarea sau reforma
se bucura de condi]ii de munc` juste [i ocrotirea dreptului sindical s` ia m`suri regimurilor agrare, \n a[a fel \ncât s`
prielnice, care s` asigure \ndeosebi: legislative aducând atingere - sau s` asigure cât mai bine punerea \n va-
aplice legi \ntr-un fel care ar aduce atin- loare [i utilizarea resurselor naturale;
a) remunera]ia care asigur` tuturor gere - garan]iilor prev`zute \n men]io- b) pentru a asigura o reparti]ie echi-
muncitorilor cel pu]in: nata conven]ie. tabil` a resurselor alimentare mondi-
i) un salariu echitabil [i o remu- ale \n raport cu nevoile, ]inind seama
nera]ie egal` pentru o munc` de Articolul 9
de problemele care se pun atât ]`rilor
valoare egal`, f`r` nici o distinc- Statele P`r]i la prezentul pact recunosc importatoare, cât [i ]`rilor exporta-
]ie; \n special, femeile trebuie s` dreptul oric`rei persoane la securitate toare de produse alimentare.
aib` garan]ia c`, condi]iile de social`, inclusiv la asigur`ri sociale.
munc` ce li se acord` nu sunt in- Articolul 12
ferioare acelora de care benefi- Articolul 10
1. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc
ciaz` barba]ii [i s` primeasc` Statele P`r]i la prezentul pact recunosc dreptul pe care \l are orice persoan` de a
aceea[i remunera]ie ca ei pentru c`: se bucura de cea mai bun` s`n`tate fi-
aceea[i munc`; zic` [i mintal` pe care o poate atinge.
1. O protec]ie [i o asisten]` cât mai larg`
ii) o existen]` decent` pentru ei [i
PACTUL INTERNA}IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE {I CULTURALE 839

2. M`surile pe care Statele P`r]i la pre- atunci când este cazul, a reprezentan]ilor 2. a) Toate rapoartele vor fi adresate se-
zentul pact le vor adopta \n vederea asi- legali, de a alege pentru copiii lor institu- cretarului general al Organiza]iei Na-
gur`rii exercit`rii depline a acestui drept ]ii de \nv`]`mânt, altele decât cele ale au- ]iunilor Unite, care le va transmite \n
vor cuprinde m`surile necesare pentru a torit`]ilor publice, dar conforme cu nor- copie, spre examinare, Consiliului
asigura: mele minimale pe care le poate prescrie Economic [i Social, \n conformitate
a) sc`derea mortalit`]ii noilor n`scu]i sau aproba statul \n materie de educa]ie cu dispozi]iile prezentului pact.
[i a mortalit`]ii infantile, precum [i [i de a asigura educa]ia religioas` [i mo-
b) Secretarul general al Organiza]iei
dezvoltarea s`n`toas` a copilului; ral` a copiilor lor \n conformitate cu pro-
Na]iunilor Unite va transmite, de
priile lor convingeri.
b) \mbun`t`]irea tuturor aspectelor asemenea, institu]iilor specializate
igienei mediului [i ale igienei indus- 4. Nici o dispozi]ie din prezentul articol copii de pe rapoartele sau de pe p`r-
triale; nu trebuie interpretat` ca aducând atin- ]ile relevante din rapoartele trimise
gere libert`]ii indivizilor [i persoanelor de Statele P`r]i la prezentul pact,
c) profilaxia [i tratamentul maladiilor
juridice de a \nfiin]a [i de a conduce care sunt [i membre ale institu]iilor
epidemice, endemice, profesionale [i
institu]ii de \nv`]`mânt cu condi]ia ca specializate respective, \n m`sura \n
a altora, precum [i lupta \mpotriva
principiile enun]ate \n paragraful 1 al care aceste rapoarte sau p`r]i din ra-
acestor maladii;
prezentului articol s` fie respectate, iar poarte privesc probleme de compe-
d) crearea de condi]ii care s` asigure educa]ia dat` \n aceste institu]ii s` fie ten]a institu]iilor lor men]ionate,
tuturor servicii medicale [i un ajutor conform` cu normele minimale pe care potrivit actelor lor constitutive.
medical \n caz de boal`. le poate prescrie statul.
Articolul 17
1. Statele P`r]i la prezentul pact \[i vor
1. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc Orice Stat Parte la prezentul pact, care \n prezenta rapoartele pe etape, potrivit
dreptul pe care \l are orice persoan` la momentul \n care devine parte nu a pu- unui program pe care \l va stabili Con-
educa]ie. Ele sunt de acord c` educa]ia tut \nc` asigura \n teritoriul sù me- siliul Economic [i Social \n termen de un
trebuie s` urm`reasca deplina dezvoltare tropolitan sau \n teritoriile aflate sub an de la data intr`rii \n vigoare a prezen-
a personalit`]ii umane [i a sim]ului dem- jurisdic]ia sa obligativitatea [i gratuitatea tului pact, dup` ce va fi consultat Statele
nit`]ii sale [i s` \nt`reasc` respectarea \nv`]`mântului primar, se angajeaz` s` P`r]i [i institu]iile specializate interesate.
drepturilor omului [i libert`]ilor funda- stabileasc` [i s` adopte, \ntr-un termen
2. Rapoartele pot s` aduc` la cuno[tin]`
mentale. Pe lâng` aceasta, ele sunt de de 2 ani, un plan detaliat de m`suri nece-
factorii [i dificult`]ile care \mpiedic` sta-
acord c` prin educa]ie orice persoan` sare pentru a realiza treptat, \ntr-un nu-
tele de a-[i \ndeplini \ntru totul obliga]iile
trebuie s` devin` capabil` de a juca un m`r rezonabil de ani, fixat prin acest
prev`zute \n prezentul pact.
rol util intr-o societate liber`, ca educa]ia plan, deplina aplicare a principiului \nv`-
trebuie s` favorizeze \n]elegerea, tole- ]`mântului primar obligatoriu [i gratuit 3. |n cazul \n care informa]ii cu privire la
ran]a [i prietenia \ntre toate na]iunile [i pentru to]i. acest subiect au fost deja trimise Or-
toate grupurile rasiale, etnice sau reli- ganiza]iei Na]iunilor Unite sau unei insti-
Articolul 15
gioase [i s` \ncurajeze dezvoltarea tu]ii specializate de c`tre un Stat Parte la
activit`]ilor Na]iunilor Unite pentru men- 1. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc pact, nu va mai fi necesar a se reproduce
]inerea p`cii. fiec`ruia dreptul: informa]iile, ci o referire precis` la aceste
informa]ii va fi suficient`.
2. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc a) de a participa la via]a cultural`;
c` \n vederea asigur`rii deplinei exer- Articolul 18
b) de a beneficia de progresul [tiin-
cit`ri a acestui drept:
]ific [i de aplica]iile sale; |n virtutea responsabilit`]ilor care \i sunt
a) \nv`]`mântul primar trebuie s` fie
conferite de Carta Na]iunilor Unite \n do-
obligatoriu [i accesibil tuturor \n mod c) de a beneficia de protec]ia intere-
meniul drepturilor omului [i libert`]ilor
gratuit; selor morale [i materiale decurgând
fundamentale, Consiliul Economic [i So-
din orice produc]ie [tiin]ific`, literar`
b) \nv`]`mântul secundar sub diferi- cial va putea \ncheia \n]elegeri cu insti-
sau artistic` al c`rei autor este.
tele sale forme, inclusiv \nv`]`mântul tu]iile specializate, \n vederea prezent`rii
secundar tehnic [i profesional, tre- 2. M`surile pe care Statele P`r]i la pre- de c`tre acestea de rapoarte cu privire la
buie s` fie generalizat [i s` devin` zentul pact le vor lua pentru a asigura de- progresul realizat \n \ndeplinirea dispozi-
accesibil tuturor prin toate mijloacele plina exercitare a acestui drept trebuie s` ]iilor prezentului pact, care intr` \n cadrul
potrivite [i \n special prin instaurarea cuprind` m`surile necesare pentru a asi- activit`]ilor lor. Rapoartele vor putea cu-
\n mod progresiv a gratuit`]ii lui; gura men]inerea, dezvoltarea [i difuza- prinde date asupra deciziilor [i recoman-
rea [tiin]ei [i culturii. d`rilor adoptate \n leg`tur` cu traduce-
c) \nv`]`mântul superior trebuie s`
3. Statele P`r]i la prezentul pact se anga- rea \n via]`, de c`tre organele compe-
devin` accesibil tuturor \n deplin`
jeaz` s` respecte libertatea indispen- tente ale institu]iilor specializate, a aces-
egalitate, \n func]ie de capacitatea
sabil` cercet`rii [tiin]ifice [i activit`]ilor tor dispozi]ii.
fiec`ruia, prin toate mijloacele potri-
vite [i \n special prin introducerea creatoare. Articolul 19
treptat` a gratuit`]ii; 4. Statele P`r]i la prezentul pact recunosc
Consiliul Economic [i Social poate trans-
urm`rile binef`c`toare care trebuie s`
d) educa]ia de baz` trebuie \ncurajat` mite Comisiei drepturilor omului, \n scop
rezulte din \ncurajarea [i dezvoltarea
sau intensificat` cât mai mult posibil, de studiu [i recomand`ri de ordin ge-
cooper`rii [i contactelor interna]ionale \n
pentru persoanele care au primit neral, sau pentru informare, dac` este
domeniul [tiin]ei [i culturii.
instruc]ie primar` sau care n-au cazul, rapoartele privind drepturile
primit-o pân` la cap`t; omului pe care le comunic` statele \n
PARTEA a IV-a conformitate cu art. 16 [i 17 [i rapoartele
e) trebuie s` se urm`reasc` activ dez-
Articolul 16 privind drepturile omului pe care le
voltarea unei re]ele [colare la toate
1. Statele P`r]i la prezentul pact se anga- comunic` institu]iile specializate \n
nivelurile, s` se stabileasc` un sistem
jeaz` s` prezinte, \n conformitate cu dis- conformitate cu art. 18.
adecvat de burse [i s` se amelioreze
\n mod continuu condi]iile materiale pozi]iile cuprinse \n aceast` parte a pac- Articolul 20
ale personalului didactic. tului, rapoarte asupra m`surilor pe care
Statele P`r]i la prezentul pact [i insti-
le-au adoptat [i asupra progreselor ob]i-
3. Statele P`r]i la prezentul pact se anga- tu]iile specializate interesate pot pre-
nute \n asigurarea respect`rii drepturilor
jeaz` s` respecte libertatea p`rin]ilor [i, zenta Consiliului Economic [i Social ob-
recunoscute \n pact.
840 PACTUL INTERNA}IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE {I CULTURALE

serva]ii cu privire la orice recomandare Articolul 25 Articolul 29
de ordin general f`cut` \n virtutea art. 19
Nici o dispozi]ie din prezentul pact nu va 1. Orice Stat Parte la prezentul pact poate
sau cu privire la orice men]iune a unei
fi interpretat` ca aducând atingere drep- s` propun` un amendament [i s`-i de-
recomand`ri de ordin general figurând
tului inerent al tuturor popoarelor de a pun` textul la secretarul general al Orga-
\ntr-un raport al Comisiei drepturilor
beneficia [i de a se folosi pe deplin [i \n niza]iei Na]iunilor Unite. Secretarul ge-
omului sau \n orice alt document men]io-
mod liber de bog`]iile [i resursele lor neral va transmite apoi toate proiectele
nat \n raportul respectiv.
naturale. de amendamente Statelor P`r]i la pre-
Articolul 21 zentul pact, cerându-le s`-i comunice
Consiliul Economic [i Social poate pre- PARTEA a V-a dac` doresc s` se convoace o conferin]`
a Statelor P`r]i pentru a examina aceste
zenta din timp \n timp adun`rii generale Articolul 26
proiecte [i a le supune vot`rii. Dac` cel
rapoarte cuprinzând recomand`ri cu ca-
1. Prezentul pact este deschis spre sem- pu]in o treime din state se declar` \n fa-
racter general [i un rezumat al infor-
nare oric`rui Stat Parte al Organiza]iei voarea acestei convoc`ri, secretarul ge-
m`rilor primite de la Statele P`r]i la pre-
Na]iunilor Unite sau parte al vreuneia neral va convoca conferin]a sub auspi-
zentul pact [i de la institu]iile specializate
dintre institu]iile sale specializate, ori- ciile Organiza]iei Na]iunilor Unite. Orice
\n leg`tur` cu m`surile luate [i progre-
c`rui Stat Parte la Statutul Cur]ii Interna- amendament adoptat de majoritatea
sele realizate \n vederea asigur`rii res-
]ionale de Justi]ie, precum [i oric`rui alt statelor prezente [i votante la conferin]`
pect`rii generale a drepturilor recunos-
stat invitat de Adunarea General` a va fi supus aprob`rii Adun`rii Generale a
cute \n prezentul pact.
Na]iunilor Unite s` devin` parte la pre- Na]iunilor Unite.
Articolul 22 zentul pact.
2. Aceste amendamente intr` \n vigoare
Consiliul Economic [i Social poate su- 2. Prezentul pact este supus ratificarii, iar dup` ce au fost aprobate de Adunarea
pune aten]iei celorlalte organe ale instrumentele de ratificare vor fi depuse General` a Na]iunilor Unite [i acceptate
O.N.U., organelor subsidiare [i institu]ii- la secretarul general al Organiza]iei de o majoritate de dou` treimi a Statelor
lor specializate interesate care se ocup` Na]iunilor Unite. 3. Prezentul pact va fi P`r]i la prezentul pact, \n conformitate cu
de furnizarea unei asisten]e tehnice, ori- deschis spre aderare oric`rui stat la care respectivele lor reguli constitu]ionale.
ce problem` pe care o ridic` rapoartele se refer` paragraful 1 din prezentul arti-
3. Când aceste amendamente intr` \n vi-
men]ionate \n prezenta parte a prezentu- col.
goare, ele sunt obligatorii pentru Statele
lui pact [i care poate ajuta acestor or-
4. Aderarea se va face prin depunerea la P`r]i care le-au acceptat, celelalte State
ganisme s` se pronun]e fiecare \n pro-
secretarul general al Organiza]iei Na]iu- P`r]i ramânând legate de dispozi]iile pre-
pria sa sfer` de competen]` asupra opor-
nilor Unite a unui instrument de aderare. zentului pact [i de orice amendament
tunit`]ii m`surilor interna]ionale ca-
5. Secretarul general al Organiza]iei Na- anterior pe care l-au acceptat.
pabile s` contribuie la punerea \n apli-
care efectiv` [i progresiv` a prezentului ]iunilor Unite va informa toate statele Articolul 30
pact. care au semnat prezentul pact sau care
Independent de notific`rile prev`zute la
au aderat la el despre depunerea fiec`rui
Articolul 23 paragraful 5 al art. 26, secretarul general
instrument de ratificare sau de aderare.
al O.N.U. va informa toate statele la care
Statele P`r]i la prezentul pact sunt de
Articolul 27 se refer` paragraful 1 al aceluia[i articol:
acord ca m`surile de ordin interna]ional
destinate s` asigure realizarea dreptu- 1. Prezentul pact va intra \n vigoare la 3 a) cu privire la semn`turile, instru-
rilor recunoscute \n pact cuprind \nde- luni de la data depunerii la secretarul mentele de ratificare [i de aderare
osebi \ncheierea de conven]ii, adoptarea general al Organiza]iei Na]iunilor Unite a depuse \n conformitate cu art. 26;
de recomand`ri, furnizarea unei asisten- celui de-al treizeci [i cincilea instrument
b) cu privire la data la care prezentul
]e tehnice [i organizarea, \mpreun` cu de ratificare sau de aderare.
pact va intra \n vigoare \n confor-
guvernele interesate, a unor reuniuni re- 2. Pentru fiecare dintre statele care vor mitate cu art. 27 [i la data când vor
gionale [i reuniuni tehnice \n scop de ratifica prezentul pact sau vor adera la el intra \n vigoare amendamentele pre-
consultare [i de studiu. dup` depunerea celui de-al treizeci [i v`zute \n art. 29.
Articolul 24 cincilea instrument de ratificare sau de
Articolul 31
aderare, pactul va intra \n vigoare la 3
Nici o dispozi]ie din prezentul pact nu
luni de la data depunerii de c`tre stat a 1. Prezentul pact, ale c`rui texte \n chi-
trebuie interpretat` ca aducând atingere
instrumentului sù de ratificare sau de nez`, englez`, francez`, rus` [i spaniol`,
dispozi]iilor din Carta Na]iunilor Unite [i
aderare. sunt \n egal` m`sur` autentice, va fi
din statutele institu]iilor specializate care
depus \n arhivele Organiza]iei Na]iunilor
definesc r`spunsurile diverselor organe Articolul 28
Unite.
ale O.N.U. [i ale institu]iilor specializate Dispozi]iile prezentului pact se aplic`,
cu privire la chestiunile prev`zute \n pre- 2. Secretarul general al O.N.U. va trans-
f`r` nici o limitare sau excep]ie, tuturor
zentul pact. mite tuturor statelor la care se refer` art.
unit`]ilor constitutive ale statelor fede-
26 câte o copie certificat` de pe prezentul
rative.
pact.
PACTUL INTERNA}IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE {I CULTURALE 841

Pactul Interna]ional cu
privire la Drepturile
Civile [i Politice*
Adoptat [i deschis semn`rii, ratific`rii [i ader`rii prin rezolu]ia Adun`rii
Generale 200A (XXI) din 16 decembrie 1996
*Ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 1974
Publicat \n Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974
Text oficial
Preambul
S tatele P`r]i la prezentul Pact,
considerând c`, \n conformitate cu principiile enun]ate \n

mizerie, nu poate fi realizat decât dac` se creeaz` condi]ii
care permit fiec`ruia s` se bucure de drepturile sale civile [i
politice, ca [i de drepturile sale economice, sociale [i
Carta Na]iunilor Unite, recunoa[terea demnit`]ii inerente culturale,
tuturor membrilor familiei umane [i a drepturilor lor egale [i considerând c`, potrivit Cartei Na]iunilor Unite, statele au
inalienabile constituie fundamentul libert`]ii, drept`]ii [i obliga]ia de a promova respectarea universal` [i efectiv` a
p`cii \n lume. drepturilor [i libert`]ilor omului, luând \n considerare faptul
recunoscând c` aceste drepturi decurg din demnitatea c` individul are \ndatoriri fa]` de semenii sì [i fa]` de
inerent` persoanei umane, colectivitatea c`reia \i apar]ine [i este dator a se str`dui s`
promoveze [i s` respecte drepturile recunoscute \n
recunoscând c`, \n conformitate cu Declara]ia universal` a prezentul pact,
drepturilor omului, idealul fiin]ei umane libere, bucurându-
se de libert`]ile civile [i politice [i eliberat` de team` [i de au convenit asupra urm`toarelor articole:
PARTEA I dreptului popoarelor de a dispune de ele adopt`rii unor m`suri legislative sau a
\nsele [i s` respecte acest drept, \n con- altora, apte pentru traducerea \n via]` a
Articolul 1 formitate cu dispozi]iile Cartei Na]iunilor drepturilor recunoscute \n prezentul pact
Unite. care nu ar fi \nc` \n vigoare.
1. Toate popoarele au dreptul de a dis-
pune de ele \nsele. |n virtutea acestui 3. Statele P`r]i la prezentul pact se anga-
drept, ele \[i determin` liber statutul po- PARTEA a II-a jeaz`:
litic [i \[i asigur` liber dezvoltarea eco- a) s` garanteze c` orice persoan` ale
Articolul 2
nomic`, social` [i cultural`. c`rei drepturi sau libert`]i recunos-
1. Statele P`r]i la prezentul pact se anga- cute \n prezentul pact au fost violate
2. Pentru a-[i \nf`ptui scopurile, toate po-
jeaz` s` respecte [i s` garanteze tuturor va dispune de o cale de recurs efecti-
poarele pot dispune liber de bog`]iile [i
indivizilor care se g`sesc pe teritoriul lor v`, chiar atunci când \nc`lcarea a fost
de resursele lor naturale, f`r` a aduce
[i ]in de competen]a lor drepturile recu- comis` de persoane ac]ionând \n e-
atingere obliga]iilor care decurg din
noscute \n prezentul pact, f`r` nici o deo- xercitiul func]iilor lor oficiale;
cooperarea economic` interna]ional`, \n-
sebire, \n special de ras`, culoare, sex, b) s` garanteze c` autoritatea com-
temeiat` pe principiul interesului reci-
limb`, religie, opinie politic` sau orice petent`, judiciar`, administrativ` ori
proc, [i din dreptul interna]ional. |n nici
alt` opinie, origine na]ional` sau social`, legislativ`, sau orice alt` autoritate
un caz un popor nu va putea fi lipsit de
avere, na[tere sau \ntemeiat` pe orice competent` potrivit legisla]iei statu-
propriile mijloace de trai.
alt` \mprejurare. lui, va hot`râ asupra drepturilor per-
3. Statele P`r]i la prezentul pact, inclusiv soanei care folose[te calea de recurs,
2. Statele P`r]i la prezentul pact se anga-
cele care au r`spunderea administr`rii [i s` dezvolte posibilit`]ile de recurs
jeaz` ca potrivit cu procedura lor consti-
de teritorii neautonome [i de teritorii sub jurisdic]ional;
tu]ional` [i cu dispozi]iile prezentului
tutel`, trebuie s` \nlesneasc` realizarea c) s` garanteze c` autorit`]ile compe-
pact s` ac]ioneze spre a da posibilitatea
842 PACTUL INTERNA}IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE {I POLITICE

tente vor da urmare oric`rui recurs dic]ie cu dispozi]iile prezentului pact [i care amenin]` via]a sau bun`-
care a fost recunoscut ca justificat. nici cu cele ale Conven]iei pentru preve- starea comunit`]ii;
nirea [i reprimarea crimei de genocid. iv) orice munc` sau orice serviciu
Articolul 3
Aceast` pedeaps` nu poate fi aplicat` care fac parte din obliga]iile ce-
Statele P`r]i la prezentul pact se anga- decât \n virtutea unei hot`râri definitive t`]ene[ti normale.
jeaz` s` asigure dreptul egal al b`rba]ilor pronun]at` de un tribunal competent.
Articolul 9
[i al femeilor de a se bucura de toate
3. Când privarea de via]` constituie cri-
drepturile civile [i politice enun]ate \n 1. Orice om are dreptul la libertate [i la
m` de genocid, se \n]elege c` nici o dis-
prezentul pact. securitatea persoanei sale. Nimeni nu
pozi]ie din prezentul articol nu autoriza
poate fi arestat sau de]inut \n mod arbi-
Articolul 4 un Stat Parte la prezentul pact s` deroge
trar. Nimeni nu poate fi privat de liber-
1. |n cazul \n care un pericol public ex- \n nici un fel de la vreo obliga]ie asumat`
tatea sa decât pentru motive legale [i \n
cep]ional amenin]` existen]a na]iunii [i \n virtutea dispozi]iilor Conven]iei pentru
conformitate cu procedura prev`zut` de
este proclamat printr-un act oficial, Sta- prevenirea [i reprimarea crimei de geno-
lege.
tele P`r]i la prezentul pact pot ca \n limita cid.
2. Orice individ arestat va fi informat, \n
strict` a cerin]elor situa]iei s` ia m`suri 4. Orice condamnat la moarte are dreptul
momentul arest`rii sale, despre motivele
derogatorii de la obliga]iile prev`zute \n de a solicita gra]ierea sau comutarea pe-
acestei arest`ri [i va fi \n[tiin]at, \n cel
prezentul pact, cu condi]ia ca aceste m`- depsei. Amnistia, gra]ierea sau comuta-
mai scurt timp, de orice \nvinuire care i
suri s` nu fie incompatibile cu celelalte rea pedepsei cu moartea poate fi acorda-
se aduce.
obliga]ii pe care le au potrivit dreptului t` \n toate cazurile.
interna]ional [i ca din ele s` nu rezulte o 3. Orice individ arestat sau de]inut pen-
5. O sentin]` de condamnare la moarte
discriminare intemeiat` numai pe ras`, tru comiterea unei infrac]iuni penale va fi
nu poate fi pronun]at` pentru crime co-
culoare, sex, limb`, religie sau origine adus, \n termenul cel mai scurt, \n fa]a
mise de persoane sub vârsta de 18 ani [i
social`. unui judec`tor sau a unei alte autorit`]i
nu poate fi executat` \mpotriva unor fe-
\mputernicite prin lege s` exercite func-
2. Dispozi]ia precedent` nu autoriza nici mei gravide.
]iuni judiciare [i va trebui s` fie judecat
o derogare de la prevederile art. 6, 7, 8
6. Nici o dispozi]ie din prezentul articol \ntr-un interval rezonabil sau s` fie elibe-
(paragrafele 1 [i 2), 11, 15, 16 [i 18.
nu poate fi invocat` pentru a se \ntârzia rat. Deten]iunea persoanelor care ur-
3. Statele P`r]i la prezentul pact care fac sau a se \mpiedica abolirea pedepsei ca- meaz` a fi trimise \n judecat` nu trebuie
uz de dreptul de derogare trebuie ca prin pitale de c`tre un Stat Parte la prezentul s` constituie regul`, dar punerea \n liber-
intermediul secretarului general al Orga- pact. tate poate fi subordonat` unor garan]ii
niza]iei Na]iunilor Unite s` semnaleze de asigurând \nf`]i[area lor la [edin]ele de
Articolul 7
\ndat` celorlalte State P`r]i dispozi]iile judecat`, pentru toate celelalte acte de
de la care au derogat, precum [i motivele Nimeni nu va fi supus torturii [i nici unor procedur` [i, dac` este cazul, pentru
care au provocat aceast` derogare. O pedepse sau tratamente crude, inumane executarea hot`rârii.
nou` comunicare va fi f`cut`, prin acela[i sau degradante. |n special, este interzis
4. Oricine a fost privat de libertate prin
intermediu, la data la care ele au pus ca o persoan` s` fie supus`, f`r` consim-
arestare sau deten]iune are dreptul de a
cap`t derog`rilor. ]`mântul sù, unei experien]e medicale
introduce recurs \n fa]a unui tribunal, pe-
sau [tiin]ifice.
Articolul 5 ntru ca acesta s` hot`rasc` neântârziat
Articolul 8 asupra legalit`]ii deten]iunii sale [i s` or-
1. Nici o dispozi]ie din prezentul pact nu
poate fi interpretat` ca implicând pentru 1. Nimeni nu va fi ]inut \n sclavie; sclavia done liberarea sa, dac` deten]iunea este
un stat, o grupare sau un individ vreun [i comer]ul de sclavi, sub toate formele ilegal`.
drept de a se deda la o activitate sau de sunt interzise. 5. Orice individ care a fost victima unei
s`vâr[i un act urm`rind suprimarea arest`ri sau deten]iuni ilegale are drept
2. Nimeni nu va putea fi ]inut \n servitute.
drepturilor [i libert`]ilor recunoscute \n la o repara]ie.
prezentul pact ori limit`ri ale lor mai 3. a) Nimeni nu va putea fi constrâns s`
execute o munc` for]at` sau obliga- Articolul 10
ample decât cele prev`zute \n pact.
torie; 1. Orice persoan` privat` de libertate va
2. Nu se poate admite nici o restric]ie sau
b) alin. (a) al prezentului paragraf nu fi tratat` cu umanitate [i cu respectarea
derogare de la drepturile fundamentale
poate fi interpretat ca interzicând, \n demnit`]ii inerente persoanei umane.
ale omului recunoscute sau \n vigoare \n
]`rile \n care anumite infrac]iuni pot
orice Stat Parte la prezentul pact prin 2. a) Cei afla]i \n preven]ie vor fi, \n afa-
fi pedepsite cu deten]iunea \nso]it`
aplicarea legilor, conven]iilor, regula- r` de circumstan]e excep]ionale, se-
de munc` for]at`, executarea unei
mentelor sau cutumelor, sub pretextul c` para]i de condamna]i [i vor fi fi su-
pedepse de munc` for]at`, pronun-
prezentul pact nu recunoa[te aceste pu[i unui regim distinct, potrivit con-
]at` de un tribunal competent;
drepturi sau le recunoa[te \ntr-o m`sura di]iei lor de persoane necondamnate.
c) Nu se consider` munc` for]at` sau
mai mic`. b) Tinerii afla]i \n preven]ie vor fi se-
obligatorie \n sensul prezentului pa-
para]i de adul]i [i se va hot`râ \n le-
ragraf:
PARTEA a III-a i) orice munc` sau serviciu, nein-
g`tur` cu cazul lor cât mai repede cu
putin]`.
dicate \n alin. (b), cerute \n mod
Articolul 6
normal unui individ de]inut \n vir- 3. Regimul penitenciar va cuprinde un
1. Dreptul la via]` este inerent persoanei tutea unei decizii legale a justi]iei tratament al condamna]ilor având drept
umane. Acest drept trebuie protejat prin sau eliberat condi]ionat \n urma scop esen]ial ameliorarea lor [i reclasa-
lege. Nimeni nu poate fi privat de via]a unei asemenea decizii; rea lor social`. Tinerii delincven]i vor fi
sa \n mod arbitrar. ii) orice serviciu cu caracter mili- separa]i de adul]i [i supu[i unui regim
2. |n ]`rile \n care pedeapsa cu moartea tar [i, \n ]`rile \n care obiec]ia de potrivit vârstei [i statutului lor legal.
con[tiin]` este admis`, orice ser-
nu a fost abolit`, o sentin]` de condam- Articolul 11
nare la moarte nu va putea fi pronun]at` viciu na]ional cerut \n virtutea le-
gii celor care ridic` obiec]ii de Nimeni nu poate fi \ncarcerat pentru sin-
decât pentru crimele cele mai grave, \n
con[tiin]`; gurul motiv c` nu este \n m`sur` s` exe-
conformitate cu legisla]ia \n vigoare \n
iii) orice serviciu cerut \n cazurile cute o obliga]ie contractual`.
momentul \n care crima a fost comis`, le-
gisla]ie care nu trebuie sa fie \n contra- de for]` major` sau de sinistre
PACTUL INTERNA}IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE {I POLITICE 843

Articolul 12 urm`toarele garan]ii: 2. Nimic din prezentul articol nu se opu-
ne judec`rii sau condamn`rii oric`rui in-
1. Orice persoan` care se afl` \n mod le- a) s` fie informat` \n cel mai scurt ter-
divid din pricina unor ac]iuni sau omi-
gal pe teritoriul unui stat are dreptul de a men, \ntr-o limb` pe care o \n]elege,
siuni care atunci când au fost s`vâr[ite
circula acolo liber [i de a-[i alege liber re- [i \n mod detaliat, despre natura [i
erau considerate ca fapte criminale, po-
[edin]a. motivele acuza]iei ce i se aduc;
trivit principiilor generale de drept recu-
b) s` dispun` de timpul [i de \nles-
2. Orice persoana este liber` s` p`r`- noscute de totalitatea na]iunilor.
nirile necesare preg`tirii ap`r`rii sale
seasc` orice ]ar`, inclusiv propria sa ]ar`.
[i s` comunice cu ap`r`torul pe care Articolul 16
3. Drepturile sus-men]ionate nu pot face [i-l alege;
Orice om are dreptul de a i se recunoa[te
obiectul unor restric]ii decât dac` aces- c) s` fie judecat` f`r` o \ntârziere ex-
pretutindeni personalitatea juridic`.
tea sunt prev`zute prin lege, necesare cesiv`;
pentru a ocroti securitatea na]ional`, or- d) s` fie prezent` la proces [i s` se Articolul 17
dinea public`, s`n`tatea ori moralitatea apere ea \ns`[i sau s` aib` asisten]a 1. Nimeni nu va putea fi supus vreunor
public` sau drepturile [i libert`]ile altora unui ap`r`tor ales de ea; dac` nu are imixtiuni arbitrare sau ilegale \n via]a
[i sunt compatibile cu celelalte drepturi ap`r`tor, s` fie informat` despre particular`, \n familia, domiciliul sau co-
recunoscute \n prezentul pact. dreptul de a-l avea [i, ori de câte ori responden]a sa, nici la atingeri ilegale
4. Nimeni nu poate fi privat \n mod interesul justi]iei o cere, s` i se atri- aduse onoarei [i reputa]iei sale.
arbitrar de dreptul de a intra \n propria sa buie un ap`r`tor din oficiu, f`r` pla-
t`, dac` ea nu are mijloace pentru a-l 2. Orice persoan` are drept la protec]ia
]ar`.
remunera; legii \mpotriva unor asemenea imixtiuni
Articolul 13 e) s` interogheze sau s` fac` a fi inte- sau atingeri.
Un strìn care se afl` \n mod legal pe roga]i martorii acuz`rii [i s` ob]in` Articolul 18
teritoriul unui Stat Parte la prezentul pact \nf`]i[area [i interogarea martorilor
ap`r`rii, \n acelea[i condi]ii cu cele 1. Orice persoan` are drept la libertatea
nu poate fi expulzat decât \n executarea
ale martorilor acuz`rii; gândirii, con[tiin]ei [i religiei; acest drept
unei decizii luate \n conformitate cu le-
f) s` beneficieze de asisten]a gratuit` implic` libertatea de a avea sau de a
gea [i, dac` ra]iuni imperioase de se-
a unui interpret, dac` nu \n]elege sau adopta o religie sau o convingere la ale-
curitate na]ional` nu se opun, el trebuie
nu vorbe[te limba folosit` la [edinta gerea sa, precum [i libertatea de a-[i ma-
s` aib` posibilitatea de a prezenta con-
de judecat`; nifesta religia sau convingerea, indi-
siderentele care pledeaz` \mpotriva ex-
g) s` nu fie silit` s` m`rturiseasc` \m- vidual sau \n comun, atât \n public cât [i
pulz`rii sale [i de a ob]ine examinarea
potriva sa \ns`[i sau s` se recunoas- \n particular, prin cult [i \ndeplinirea ritu-
cazului sù de c`tre autoritatea compe-
c` vinovat`. rilor, prin practici [i prin \nv`]`mânt.
tent` ori de c`tre una sau mai multe per-
soane special desemnate de aceast` 4. Procedura aplicabil` tinerilor care nu 2. Nimeni nu va fi supus vreunei con-
autoritate, fiind reprezentat \n acest sunt \nc` majori potrivit legii penale va strângeri putând aduce atingere libert`]ii
scop. ]ine seama de vârsta lor [i de interesul sale de a avea sau de a adopta o religie
reeduc`rii lor. sau o convingere la alegerea sa.
Articolul 14
5. Orice persoana declarat` vinovat` de 3. Libertatea manifest`rii religiei sau
1. To]i oamenii sunt egali \n fa]a tribuna-
o infrac]iune are dreptul de a ob]ine exa- convingerilor nu poate fi supus` decât
lelor [i cur]ilor de justi]ie. Orice persoan`
minarea de c`tre o jurisdic]ie superioar`, restric]iilor prev`zute de lege [i necesare
are dreptul ca litigiul \n care se afl` s` fie
\n conformitate cu legea, a decl`r`rii pentru ocrotirea securit`]ii, ordinii [i s`-
examinat \n mod echitabil [i public de
vinov`]iei [i a condamn`rii sale. n`ta]ii publice ori a moralei sau a liber-
c`tre un tribunal competent, indepen-
t`]ilor [i drepturilor fundamentale ale al-
dent [i impar]ial, stabilit prin lege, care 6. Când o condamnare penal` definitiv` tora.
s` decid` fie asupra temeiniciei oric`rei este ulterior anulat` sau se acord` gra-
\nvinuiri penale \ndreptate \mpotriva ei, ]ierea deoarece un fapt nou sau nou des- 4. Statele P`r]i la prezentul pact se anga-
fie asupra contesta]iilor privind dreptu- coperit dovede[te c` s-a produs o eroare jeaz` s` respecte libertatea p`rin]ilor [i,
rile [i obliga]iile sale cu caracter civil. judiciar`, persoana care a suferit o pe- atunci când este cazul, a reprezentan]ilor
{edin]a de judecat` poate fi declarat` se- deaps` \n urma aceste condamn`ri va legali, de a asigura educa]ia religioas` [i
cret` \n totalitate sau pentru o parte a primi o indemniza]ie \n conformitate cu moral` a copiilor lor \n conformitate cu
desf`[ur`rii ei, fie \n interesul bunelor legea, afar` de cazul când s-a dovedit c` propriile convingeri.
moravuri, al ordinii publice sau al securi- nedescoperirea \n timp util a faptului ne- Articolul 19
t`]ii na]ionale \ntr-o societate democra- cunoscut ei \i este imputabil`, \n \ntre-
tic`, fie, dac` interesele vie]ii particulare 1. Nimeni nu trebuie s` aib` de suferit
gime sau \n parte.
are p`r]ilor \n cauz` o cer, fie \n m`sura din cauza opiniilor sale.
\n care tribunalul ar socoti acest lucru ca 7. Nimeni nu poate fi urm`rit sau pedep-
2. Orice persoan` are dreptul la liberta-
absolut necesar, când datorit` circum- sit din pricina unei infrac]iuni pentru care
tea de exprimare; acest drept cuprinde
stan]elor speciale ale cauzei publicitatea a fost deja achitat sau condamnat printr-
libertatea de a cùta, de a primi [i de a
ar dùna intereselor justi]iei; cu toate o hot`râre definitiv` \n conformitate cu
r`spândi informa]ii [i idei de orice fel, in-
acestea, pronun]area oric`rei hot`râri \n legea [i cu procedura penal` a fiec`rei
diferent de frontiere, sub form` oral`,
materie penal` sau civil` va fi public`, ]`ri.
scris`, tip`rit` ori artistic` sau prin orice
afar` de cazurile când interesul minorilor Articolul 15 alt mijloc, la alegerea sa.
cere s` se procedeze altfel sau când pro-
1. Nimeni nu va fi condamnat pentru ac- 3. Exercitarea libert`]ilor prev`zute la pa-
cesul se refer` la diferende matrimoniale
]iuni sau omisiuni care nu constituiau un ragraful 2 al prezentului articol comport`
ori la tutela copiilor.
act delict, potrivit dreptului na]ional sau obliga]ii [i r`spunderi speciale. |n conse-
2. Orice persoana acuzat` de comiterea interna]ional, \n momentul \n care au cin]`, ea poate fi supus` anumitor li-
unei infrac]iuni penale este prezumat` a fost s`vâr[ite. De asemenea, nu se va mit`ri care trebuie \ns` stabilite \n mod
fi nevinovat` cât timp culpabilitatea sa aplica o pedeaps` mai sever` decât cea expres prin lege [i care sunt necesare;
nu a fost stabilit` \n mod legal. care era aplicabil` \n momentul comiterii
a) respect`rii drepturilor sau reputa-
3. Orice persoan` acuzat` de comiterea infrac]iunii. Dac` ulterior comiterii infrac-
]iei altora;
unei infrac]iuni penale are dreptul, \n ]iunii, legea prevede aplicarea unei pe-
b) ap`r`rii securit`]ii na]ionale, ordinii
condi]ii de deplin` egalitate, la cel pu]in depse mai u[oare, delincventul trebuie
publice, s`n`ta]ii sau moralit`]ii publice.
s` beneficieze de aceasta.

Articolul 20 liei sale, a societ`]ii [i a statului la m`- Articolul 29
surile de protec]ie pe care le cere condi-
1. Orice propagand` \n favoarea r`zboiu- 1. Membrii comitetului sunt ale[i prin vot
]ia de minor.
lui este interzis` prin lege. secret dintr-o list` de candida]i care
2. Orice copil trebuie s` fie \nregistrat \ntrunesc condi]iile prev`zute \n art. 28,
2. Orice \ndemn la ur` na]ional`, rasial`
imediat dup` na[tere [i s` aib` un nume. propu[i \n acest scop de c`tre Statele
sau religioas` care constituie o incitare la
P`r]i la prezentul pact.
discriminare, la ostilitate sau la violen]` 3. Orice copil are dreptul de a dobândi o
este interzis prin lege. cet`]enie. 2. Fiecare Stat Parte la prezentul pact
poate s` propun` cel mult doi candida]i.
Ace[ti doi candida]i trebuie s` fie resor-
Dreptul la \ntrunire pa[nic` este recu- Orice cet`]ean are dreptul [i posibilita- tisan]i ai statului care \i propune.
noscut. Exercitarea acestui drept nu tea, f`r` nici una dintre discrimin`rile la
3. Candidatura aceleia[i persoane poate
poate fi supus` decât restric]iilor confor- care se refer` art. 2 [i f`r` restric]ii nere-
fi propus` pentru o nou` alegere.
me cu legea [i necesare \ntr-o societate zonabile;
democratic`, \n interesul securit`]ii na]i- Articolul 30
a) de a lua parte la conducerea tre-
onale, al securit`]ii publice, al ordinii pu-
burilor publice, fie direct, fie prin in- 1. Prima alegere va avea loc \n cel mult 6
blice ori pentru a ocroti s`n`tatea sau
termediul unor reprezentan]i liber luni de la data intr`rii \n vigoare a pre-
moralitatea public` sau drepturile [i li-
ale[i; zentului pact.
bert`]ile altora.
b) de a alege [i de a fi ales, \n cadrul
2. Cu cel pu]in 4 luni \nainte de orice ale-
Articolul 22 unor alegeri periodice, oneste, cu su-
gere a unui comitet, alta decât o alegere
fragiu universal [i egal [i cu scrutin
1. Orice persoan` are dreptul de a se pentru completarea unui loc declarat va-
secret, asigurând exprimarea liber` a
asocia \n mod liber cu altele, inclusiv cant \n conformitate cu art. 34, secretarul
voin]ei aleg`torilor;
dreptul de a constitui sindicate [i de a general al Organiza]iei Na]iunilor Unite
c) de a avea acces, \n condi]ii gene-
adera la ele, pentru ocrotirea intereselor invit` \n scris Statele P`r]i la prezentul
rale de egalitate, la func]iile publice
sale. pact s` desemneze, \n termen de 3 luni,
din ]ara sa.
candida]ii pe care \i propun ca membri ai
2. Exercitarea acestui drept nu poate fi
Articolul 26 comitetului.
supus` decât restric]iilor prev`zute de
lege [i care sunt necesare \ntr-o societate Toate persoanele sunt egale \n fa]a legii 3. Secretarul general al Organiza]iei Na-
democratic`, \n interesul securit`]ii na]i- [i au, f`r` discriminare, dreptul la o pro- ]iunilor Unite \ntocme[te o list` alfabe-
onale, al securit`]ii publice, al ordinii pu- tec]ie egal` din partea legii. |n aceast` tic` a tuturor candida]ilor astfel propu[i
blice ori pentru a ocroti s`n`tatea sau privin]` legea trebuie s` interzic` orice [i o comunic` Statelor P`r]i la prezentul
moralitatea public` sau drepturile [i li- discriminare [i s` garanteze tuturor per- pact cel mai târziu cu o lun` \nainte de
bert`]ile altora. Prezentul articol nu se soanelor o protec]ie egal` [i eficace \m- fiecare alegere.
opune ca exercitarea acestui drept de c`- potriva oric`rei discrimin`ri, \n special
4. Membrii comitetului sunt ale[i \n cur-
tre membrii for]elor armate [i ai poli]iei de ras`, culoare, sex, limb`, religie, opi-
sul unei reuniuni a Statelor P`r]i la pre-
s` fie supus` unor restric]ii legale. nie politic` sau orice alt` opinie, origine
zentul pact, convocat` de secretarul
na]ional` sau social`, avere, na[tere sau
3. Nici o dispozi]ie din prezentul articol general al Organiza]iei Na]iunilor Unite
\ntemeiat` pe orice alt` \mprejurare.
nu permite Statelor P`r]i la Conven]ia la sediul organiza]iei. La aceast` reuniu-
din 1948 a Organiza]iei Interna]ionale a Articolul 27 ne, unde cvorumul este constituit de
Muncii privind libertatea sindical` [i dou` treimi din Statele P`r]i la prezentul
|n statele \n care exist` minorit`]i etnice,
ocrotirea dreptului sindical s` ia m`suri pact, sunt ale[i ca membri ai comitetului
religioase sau lingvistice, persoanele
legislative aducând atingere - sau s` candida]ii care ob]in cel mai mare num`r
apar]inând acestor minorit`]i nu pot fi
aplice legea \ntr-un mod care s` aduc` de voturi [i majoritatea absolut` a
lipsite de dreptul de a avea, \n comun cu
atingere - garan]iilor prev`zute \n acea voturilor reprezentan]ilor Statelor P`r]i
ceilal]i membri ai grupului lor, propria
conven]ie. prezen]i [i votan]i.
lor via]` cultural`, de a profesa [i prac-
Articolul 23 tica propria lor religie sau de a folosi Articolul 31
propria lor limb`.
1. Familia este elementul natural [i fun- 1. Comitetul nu poate s` cuprind` mai
damental al societ`]ii [i are drept la mult de un resortisant al unui stat.
protec]ie din partea societ`]ii [i a statu- PARTEA a IV-a 2. Pentru alegerile \n comitet se va ]ine
lui.
Articolul 28 seama de o reparti]ie geografic` echita-
2. Dreptul de a se c`s`tori [i de a \nteme- bil` [i de reprezentarea diferitelor forme
1. Se instituie un Comitet al drepturilor o-
ia o familie este recunoscut b`rbatului [i de civiliza]ie, precum [i a principalelor
mului (denumit \n continuare, \n pre-
femeii, \ncepând de la vârsta nubil`. sisteme juridice.
zentul pact, comitetul). Acest comitet
3. Nici o c`s`torie nu va putea fi \ncheia- este compus din optsprezece membri [i Articolul 32
t` f`r` consim]`mântul liber [i deplin al are func]iile stabilite \n cele de mai jos. 1. Membrii comitetului sunt ale[i pe 4
viitorilor so]i.
2. Comitetul este compus din resortisan]i ani. Ei sunt reeligibili dac` li se propune
4. Statele P`r]i la prezentul pact vor lua ai Statelor P`r]i la prezentul pact, care din nou candidatura. Cu toate acestea,
m`surile potrivite pentru a asigura ega- trebuie s` fie personalit`]i de \nalt` mandatul a nou` membri ale[i la prima
litatea \n drepturi [i r`spunderi a so]ilor moralitate [i având o competen]` recu- alegere ia sfâr[it dup` 2 ani; imediat
\n privin]a c`s`toriei, \n timpul c`s`toriei noscut` \n domeniul drepturilor omului. dup` prima alegere, numele acestor
[i atunci când ea se desface. |n cazul des- Se va ]ine seama de interesul pe care \l nou` membri va fi tras la sor]i de c`tre
facerii, se vor lua m`suri pentru a asi- prezint` participarea la lucr`rile comite- pre[edintele reuniunii la care se refer`
gura copiilor protec]ia necesar`. tului a câtorva persoane având o expe- paragraful 4 al art. 30.
Articolul 24 rien]` juridic`. 2. La expirarea mandatului, alegerile au
3. Membrii comitetului sunt ale[i [i exer- loc \n conformitate cu dispozi]iile artico-
1. Orice copil, f`r` nici o discriminare \n-
cit` aceast` func]ie cu titlu individual. lelor precedente din aceast` parte a
temeiat` pe ras`, culoare, sex, limb`, re-
pactului.
ligie, origine na]ional` sau social`, avere
sau na[tere, are dreptul din partea fami-

Articolul 33 3. Reuniunile comitetului au loc, \n mod clare \n orice moment c` recunoa[te co-
obi[nuit, la sediul Organiza]iei Na]iunilor mitetului competen]a de a primi [i exa-
1. Dac`, dup` p`rerea unanim` a celor-
Unite sau la Oficiul Na]iunilor Unite de la mina comunic`ri \n care un stat poate
lal]i membri, un membru al comitetului a
Geneva. pretinde c` un alt Stat Parte nu-[i \nde-
\ncetat de a-[i \ndeplini func]iile pentru
pline[te obliga]iile ce decurg din pre-
orice cauz` alta decât o absen]` cu carac- Articolul 38
zentul pact. Comunic`rile prezentate \n
ter temporar, pre[edintele comitetului
|nainte de a intra \n func]ie, orice mem- virtutea prezentului articol nu pot fi pri-
informeaz` despre aceasta pe secretarul
bru al comitetului trebuie s`-[i ia, \n [e- mite [i examinate decât dac` ele eman`
general al Organiza]iei Na]iunilor Unite,
din]` public`, angajamentul solemn c` de la un Stat Parte care a f`cut o declara-
care declar` atunci vacant locul pe care \l
\[i va \ndeplini func]ia cu deplin` impar- ]ie prin care recunoa[te, \n ceea ce \l pri-
ocup` membrul men]ionat.
]ialitate [i con[tiinciozitate. ve[te, competen]a comitetului. Comite-
2. |n caz de deces sau de demisie a unui tul nu va primi nici o comunicare privi-
Articolul 39
membru al comitetului, pre[edintele toare la un Stat Parte care nu a f`cut o
informeaz`, de \ndat`, despre aceasta pe 1. Comitetul \[i alege un birou pe o pe- asemenea declara]ie. Comunic`rilor pri-
secretarul general al Organiza]iei Na]iu- rioad` de 2 ani. Membrii biroului sunt mite \n conformitate cu prezentul articol
nilor Unite, care declar` locul vacant cu reeligibili. li se aplic` urm`toarea procedur`:
\ncepere de la data decesului sau de la 2. Comitetul stabile[te el \nsu[i regu- a) Daca un Stat Parte la prezentul
data când opereaz` demisia. lamentul sù interior; acesta trebuie s` pact socote[te c` un alt stat, de ase-
Articolul 34 cuprind` \ns`, \ntre altele, urm`toarele menea parte la pact, nu aplic` dis-
dispozi]ii: pozi]iile pactului, el poate, printr-o
1. Când un loc a fost declarat vacant \n
conformitate cu art. 33, dac` mandatul a) cvorumul este de doisprezece comunicare scris`, s` atrag` aten]ia
membrului care trebuie \nlocuit nu ex- membri; acelui stat asupra chestiunii. |n ter-
pir` \n cele 6 luni urm`toare datei la care b) deciziile comitetului se iau cu men de 3 luni de la primirea comu-
a fost declarat` vacant`, secretarul majoritatea membrilor prezen]i. nic`rii, statul destinatar va furniza
general al Organiza]iei Na]iunilor Unite statului care a adresat comunicarea
Articolul 40 explica]ii sau orice alte declara]ii
\n[tiin]eaz` despre aceasta Statele P`r]i
la prezentul pact, care pot, \n termen de 1. Statele P`r]i la prezentul pact se anga- scrise l`murind chestiunea, care vor
2 luni, s` desemneze candida]i \n confor- jeaz` s` prezinte rapoarte asupra m`- trebui s` cuprind`, pe cât este posibil
mitate cu dispozi]iile art. 29, \n vederea surilor pe care le-au adoptat [i care [i util, indica]ii asupra regulilor sale
complet`rii locului vacant. transpun \n via]` drepturile recunoscute de procedur` [i asupra cìlor de re-
\n prezentul pact, precum [i asupra pro- curs fie folosite deja, fie pendinte, fie
2. Secretarul general al Organiza]iei Na- greselor realizate \n folosin]a acestor deschise \nc`.
]iunilor Unite \ntocme[te o list` alfabe- drepturi: b) Dac` \n termen de 6 luni de la pri-
tic` a candida]ilor astfel propu[i [i o mirea comunic`rii originale de c`tre
comunic` Statelor P`r]i la prezentul pact. a) \n termen de un an de la intrarea \n
statul destinatar chestiunea nu a fost
Alegerea \n vederea complet`rii locului vigoare a prezentului pact, pentru fie-
solu]ionat` spre satisfac]ia celor
vacant va avea apoi loc \n conformitate care Stat Parte interesat, \n ceea ce \l
dou` State P`r]i interesate, [i unul [i
cu dispozi]iile pertinente din aceast` prive[te;
altul vor avea dreptul de a supune
parte a pactului. b) dup` aceea, de fiecare dat` când
comitetului, adresând câte o notifica-
comitetul i-o va cere.
3. Orice membru al comitetului ales pen- re comitetului [i celuilalt stat intere-
tru completarea unui loc declarat vacant 2. Toate rapoartele vor fi adresate sat.
\n conformitate cu art. 33 face parte din secretarului general al Organiza]iei Na- c) Comitetul nu poate lua \n exa-
comitet pân` la data expir`rii normale a ]iunilor Unite care le va transmite spre minare o cauz` care \i este supus`
mandatului membrului al c`rui loc a examinare comitetului. Rapoartele vor decât dup` ce s-a asigurat c` toate
devenit vacant \n comitet \n conformitate trebui s` indice, dac` va fi cazul, factorii cìle interne de recurs disponibile au
cu dispozi]iile articolului men]ionat. [i dificult`]ile care afecteaz` punerea \n fost utilizate [i epuizate, \n conformi-
aplicare a dispozi]iilor prezentului pact. tate cu principiile de drept interna]io-
Articolul 35 nal unanim recunoscute. Aceast` re-
Membrii comitetului primesc, cu apro- gul` nu se aplica \n cazurile \n care
]iunilor Unite poate, dup` consult`ri cu
barea Adun`rii Generale a Na]iunilor procedurile de recurs dep`[esc ter-
comitetul, s` transmit` institu]iilor spe-
Unite, remunera]ii suportate din fondu- menele rezonabile.
cializate interesate copia oric`ror p`r]i
rile Organiza]iei Na]iunilor Unite \n con- d) {edin]ele \n care comitetul exa-
din rapoarte care pot avea leg`tur` cu
di]iile stabilite de adunarea general`, mineaz` comunic`rile prev`zute \n
sfera lor de competen]`.
luându-se \n considerare importan]a prezentul articol sunt secrete.
func]iilor comitetului. 4. Comitetul studiaz` rapoartele prezen- e) Sub rezerva dispozi]iilor alin. (c),
tate de Statele P`r]i la prezentul pact. El comitetul \[i va oferi bunele oficii
Articolul 36 \nainteaz` Statelor P`r]i propriile sale ra- Statelor P`r]i interesate, spre a se
Secretarul general al Organiza]iei Na- poarte, precum [i orice Comentarii Ge- ajunge la o solu]ie amiabil` a ches-
]iunilor Unite pune la dispozi]ia comite- nerale pe care le socoteste potrivite. Co- tiunii, \ntemeiat` pe respectarea
tului personalul [i mijloacele materiale mitetul poate de asemenea, s` transmit` drepturilor omului [i libert`]ilor fun-
care \i sunt necesare pentru a \ndeplini \n Consiliului Economic [i Social aceste ob- damentale a[a cum le recunoa[te
mod eficient func]iile care \i sunt \ncre- serva]ii, \nso]ite de copii de pe rapoartele prezentul pact.
din]ate \n virtutea prezentului pact. pe care le-a primit de la Statele P`r]i la f) |n orice cauz` care \i este supus`,
prezentul pact. comitetul poate cere Statelor P`r]i
Articolul 37
5. Statele P`r]i la prezentul pact pot s` interesate la care se refer` alin. (b)
1. Secretarul general al Organiza]iei Na- s`-i furnizeze orice informa]ie perti-
prezinte comitetului comentarii cu privire
]iunilor Unite va convoca membrii comi- nent`.
la orice observa]ie f`cut` \n virtutea pa-
tetului, pentru prima reuniune, la sediul g) Statele P`r]i interesate la care se
ragrafului 4 al prezentului articol.
organiza]iei. refer` alin. (b) au dreptul de a fi
Articolul 41 reprezentate cu prilejul examin`rii
2. Dup` prima sa reuniune, comitetul se
va \ntruni cu orice prilej prev`zut prin 1. Orice Stat Parte la prezentul pact poa- problemei de c`tre comitet [i de a
regulamentul sù interior. te, \n virtutea prezentului articol, s` de- prezenta observa]ii orale sau scrise

ori \n ambele forme. 3. Comisia \[i alege pre[edintele [i \[i 9 al prezentului articol.
h) |n termen de 12 luni din ziua când adopt` regulamentul interior.
Articolul 43
a primit notificarea la care se refer`
4. Comisia \[i ]ine [edin]ele \n mod nor-
alin. (b), comitetul trebuie s` prezinte Membrii comitetului [i membrii comi-
mal la sediul Organiza]iei Na]iunilor
un raport: siilor de conciliere ad-hoc care ar putea fi
Unite sau la Oficiul Na]iunilor Unite de la
i) dac` s-a putut g`si o solu]ie \n desemna]i \n conformitate cu art. 42 au
Geneva. Cu toate acestea, ea se poate
conformitate cu dispozi]iile alin. drept la \inlesnirile, privilegiile [i imu-
\ntruni \n orice alt loc potrivit, pe care
(e), comitetul se m`rgine[te, \n nit`]ile recunoscute exper]ilor \n misiune
comisia \l poate stabili consultându-se cu
raportul sù, la o scurt` expunere ai Organiza]iei Na]iunilor Unite, a[a cum
secretarul general al Organiza]iei Na]iu-
a faptelor [i a solu]iei la care s-a sunt ele enun]ate \n sec]iunile pertinente
nilor Unite [i cu Statele P`r]i interesate.
ajuns; ale Conven]iei cu privire la privilegiile [i
ii) dac` nu s-a putut g`si o solu]ie 5. Secretariatul prev`zut \n art. 36 \[i va imunit`]ile Na]iunilor Unite.
\n conformitate cu dispozi]iile oferi serviciile [i comisiilor desemnate \n
Articolul 44
alin. (e), comitetul se m`rgine[te virtutea prezentului articol.
\n raportul sù la o scurt` expu- Dispozi]iile de punere \n practic` a
6. Informa]iile ob]inute [i examinate de
nere a faptelor; textul observa- prezentului pact se aplic` f`ra` a aduce
comitet sunt puse la dispozi]ia comisiei,
]iilor scrise [i procesul-verbal al atingere procedurilor instituite \n mate-
iar comisia poate s` cear` Statelor P`r]i
observa]iilor orale prezentate de rie de drepturi ale omului \n virtutea sau
interesate s`-i furnizeze orice informa]ii
Statele P`r]i interesate vor fi al`- potrivit instrumentelor constitutive [i
complementare pertinente.
turate raportului. Raportul pentru conven]iilor Organiza]iei Na]iunilor Unite
fiecare cauz` va fi comunicat 7. Dup` ce a examinat chestiunea sub [i institu]iilor specializate [i nu \mpiedic`
Statelor P`r]i interesate. toate aspectele, dar \n orice caz \ntr-un Statele P`r]i de a recurge la alte proce-
termen de 12 luni de când a fost sesizat`, duri pentru solu]ionarea unui diferend \n
2. Dispozi]iile prezentului articol vor intra comisia supune un raport pre[edintelui conformitate cu acordurile interna]ionale
\n vigoare când zece State P`r]i la pre- comitetului, care \l va comunica Statelor generale sau speciale care le leag`.
zentul pact vor fi f`cut declara]ia pre- P`r]i interesate:
v`zut` la paragraful 1 din prezentul Articolul 45
articol. Declara]ia men]ionat` va fi de- a) dac` comisia nu poate s` termine
Comitetul \nainteaz` anual Adun`rii
pus` de c`tre Statul Parte secretarului examinarea chestiunii \n 12 luni, ea
Generale a Na]iunilor Unite, prin inter-
general al Organiza]iei Na]iunilor Unite, se m`rgine[te s` arate pe scurt \n
mediul Consiliului Economic [i Social,
care o va transmite \n copie celorlalte raportul sù stadiul \n care se afl`
un raport asupra lucr`rilor sale.
State P`r]i. O declara]ie poate fi retras` examinarea chestiunii;
oricând, printr-o notificare adresat` b) dac` s-a ajuns la o solu]ionare
secretarului general. Aceast` retragere amiabil` a chestiunii, \ntemeiat` pe PARTEA a V-a
nu va aduce atingere examin`rii oric`rei respectarea drepturilor omului re- Articolul 46
chestiuni care face obiectul unei comuni- cunoscute \n prezentul pact, comisia
c`ri deja transmise \n virtutea pre- se m`rgine[te s` arate pe scurt \n ra- Nici o dispozi]ie din prezentul pact nu
zentului articol; nici o alt` comunicare a portul sù faptele [i solu]ia la care trebuie interpretat` ca aducând atingere
unui Stat Parte nu va fi \ns` primit` dup` s-a ajuns; dispozi]iilor Cartei Na]iunilor Unite [i ce-
ce secretarul general va primi notificarea c) dac` nu s-a ajuns la o solu]ionare lor ale constitu]iilor institu]iilor speciali-
de retragere a declara]iei, decât dac` \n sensul alin. (b), \n raportul zate care definesc r`spunderile diverse-
Statul Parte interesat va fi f`cut o nou` comisiei vor figura concluziile sale cu lor organe ale Organiza]iei Na]iunilor
declara]ie. privire la toate aspectele de fapt ale Unite [i ale institu]iilor specializate cu
chestiunii dezb`tute de Statele P`r]i privire la chestiunile prev`zute \n prezen-
Articolul 42 interesate, precum [i constat`rile tul pact.
1. a) Dac` o chestiune supus` comite- sale cu privire la posibilit`]ile de Articolul 47
tului \n conformitate cu art. 41 nu a solu]ionare amiabil` a cauzei;
fost solu]ionat` spre satisfac]ia Sta- raportul va cuprinde, de asemenea Nici o dispozi]ie din prezentul pact nu va
telor P`r]i interesate, comitetul observa]iile scrise [i un proces- fi interpretat` ca aducând atingere drep-
poate, cu asentimentul prealabil al verbal al observa]iilor orale tului inerent al tuturor popoarelor de a
acestora, s` desemneze o comisie de prezentate de Statele P`r]i interesate; beneficia [i de a se folosi pe deplin [i \n
conciliere ad-hoc (denumit` \n con- d) dac` raportul comisiei este \naintat mod liber de bog`]iile [i resursele lor na-
tinuare comisia). Comisia \[i ofer` \n conformitate cu alin. c), Statele turale.
bunele oficii Statelor P`r]i interesate, P`r]i interesate vor \n[tiin]a pe pre[e-
spre a se ajunge la o solu]ie amiabil` dintele comitetului, \n termen de 3 PARTEA a VI-a
a chestiunii, \ntemeiat` pe respecta- luni de la primirea raportului, dac`
accept` sau nu cele formulate \n ra- Articolul 48
rea prezentului pact.
b) Comisia se compune din cinci portul comisiei. 1. Prezentul pact este deschis spre sem-
membri numi]i cu acordul Statelor 8. Dispozi]iile prezentului articol nu aduc nare oric`rui Stat Parte al Organiza]iei
P`r]i interesate. Dac` Statele P`r]i atingere atribu]iilor comitetului prev`zu- Na]iunilor Unite sau membru al vreuneia
interesate nu ajung \n termen de 3 te \n art. 41. dintre institu]iile sale specializate, oric`-
luni la o \n]elegere asupra compune- rui Stat Parte la Statutul Cur]ii Interna-
rii comisiei \n \ntregime sau \n parte, 9. Toate cheltuielile membrilor comisiei ]ionale de Justi]ie, precum [i oric`rui alt
membrii comisiei \n privin]a c`rora se repartizeaz` \n mod egal \ntre Statele stat invitat de Adunarea General` a Na-
nu s-a realizat acordul vor fi ale[i, P`r]i interesate, pe baza unui stat estima- ]iunilor Unite s` devin` parte a pre-
prin scrutin secret, dintre membrii tiv stabilit de secretarul general al Orga- zentului pact.
comitetului, cu o majoritate de dou` niza]iei Na]iunilor Unite.
2. Prezentul pact este supus ratific`rii, iar
treimi din membrii comitetului. 10. Secretarul general al Organiza]iei Na- instrumentele de ratificare vor fi depuse
2. Membrii comisiei \[i exercit` func]iile ]iunilor Unite este \mputernicit ca, dac` la secretarul general al Organiza]iei Na-
cu titlu individual. Ei nu trebuie s` fie re- este nevoie, s` pl`teasc` cheltuielile ]iunilor Unite.
sortisan]i nici ai Statelor P`r]i interesate, membrilor comisiei \nainte ca rambur-
nici ai unui stat care nu este parte la pre- s`rile s` fi fost efectuate de Statele P`r]i 3. Prezentul pact va fi deschis spre ade-
zentul pact [i nici ai unui Stat Parte care interesate, \n conformitate cu paragraful rare oric`rui stat la care se refer` para-
nu a f`cut declaratia prev`zut` de art. 41. graful 1 din prezentul articol.

4. Aderarea se va face prin depunerea la Articolul 51 P`r]i r`mânând legate de dispozi]iile pre-
secretarul general al Organiza]iei Na]iu- zentului pact [i de orice amendament pe
1. Orice Stat Parte la prezentul pact poate
nilor Unite a unui instrument de aderare. care l-au acceptat anterior.
s` propun` un amendament [i s`-i de-
5. Secretarul general al Organiza]iei pun` textul la secretarul general al Articolul 52
Na]iunilor Unite informeaz` toate statele Organiza]iei Na]iunilor Unite. Secretarul
Independent de notificarile prev`zute \n
care au semnat prezentul pact sau care general va transmite apoi toate pro-
paragraful 5 al art. 48, secretarul general
au aderat la el despre depunerea fiec`rui iectele de amendament Statelor P`r]i la
al Organiza]iei Na]iunilor Unite va infor-
instrument de ratificare sau de aderare. prezentul pact, cerându-le s`-i comunice
ma toate statele la care se refer` para-
dac` doresc s` se convoace o conferin]`
Articolul 49 graful 1 al men]ionatului articol:
a Statelor P`r]i pentru a examina aceste
1. Prezentul pact va intra \n vigoare la 3 proiecte [i a le supune vot`rii. Dac` cel a) cu privire la semn`turile, instru-
luni de la data depunerii la secretarul pu]in o treime din state se declar` \n fa- mentele de ratificare [i de aderare
general al Organiza]iei Na]iunilor Unite a voarea acestei convoc`ri, secretarul ge- depuse \n conformitate cu art. 48;
celui de-al treizeci [i cincilea instrument neral va convoca conferin]a sub auspi- b) cu privire la data când prezentul
de ratificare sau de aderare. ciile Organiza]iei Na]iunilor Unite. Orice pact va intra \n vigoare \n conformi-
amendament adoptat de majoritatea tate cu art. 49 [i la data când vor intra
2. Pentru fiecare dintre statele care vor
statelor prezente [i votante la conferin]` \n vigoare amendamentele prev`zute
ratifica prezentul pact sau vor adera la el
va fi supus spre aprobare Adun`rii Gene- \n art. 51.
dup` depunerea celui de-al treizeci [i
cincilea instrument de ratificare sau de rale a Na]iunilor Unite. Articolul 53
aderare, pactul va intra \n vigoare la 3 2. Aceste amendamente intr` \n vigoare 1. Prezentul pact, ale c`rui texte \n chi-
luni de la data depunerii de c`tre acest dup` ce au fost aprobate de Adunarea nez`, englez`, francez`, rus` [i spaniol`
stat a instrumentului sù de ratificare General` a Na]iunilor Unite [i acceptate sunt \n egal` m`sura autentice, va fi de-
sau de aderare. de o majoritate de dou` treimi a Statelor pus la arhivele Organiza]iei Na]iunilor
Articolul 50 P`r]i la prezentul pact, \n conformitate cu Unite.
respectivele lor reguli constitu]ionale.
Dispozi]iile prezentului pact se aplic` 2. Secretarul general al Organiza]iei Na-
f`r` nici o limitare sau excep]ie tuturor 3. Când aceste amendamente intr` \n vi- ]iunilor Unite va transmite tuturor sta-
unit`]ilor constitutive ale statelor fede- goare, ele sunt obligatorii pentru Statele telor la care se refer` art. 48 câte o copie
rative. P`r]i care le-au acceptat, celelalte State certificat` de pe prezentul pact.

Conven]ia ILO privind
Vârsta Minim`,
din1973 (nr. 138)*
Adoptat` de Conferin]a General` a Organiza]iei Interna]ionale a Muncii
la 26 iunie 1973
*Ratificat` de România prin Decretul nr. 83 din 1975
Publicat \n Buletinul Oficial nr. 86 din 02/08/1975
Text oficial
C onferin]a General` a Organiza]iei

Interna]ionale a Muncii,
(revizuite) asupra vârstei minime (munc` maritim`),
1936; ai Conven]iei (revizuite) asupra vârstei minime (in-
dustrie), 1937; ai Conven]iei (revizuite) asupra vârstei
convocat` la Geneva de c`tre Consiliul de administra]ie minime (munci neindustriale), 1937; ai Conven]iei asupra
al Biroului Interna]ional al Muncii [i reunit` aici la 6 iunie vârstei minime (pescari), 1959 [i ai Conven]iei asupra
1973 \n cea de-a LVIII-a sesiune a sa, vârstei minime (munci subterane), 1965,
dup` ce a hot`rât s` adopte diferite propuneri relative la considerând c` a sosit momentul s` se adopte un instru-
vârsta minim` de \ncadrare \n munc`, problema care ment general asupra acestui subiect care va trebui s`
constituie cel de-al patrulea punct al ordinii de zi a se- \nlocuiasc` treptat instrumentele existente ce se aplic`
siunii, unor sectoare economice limitate, \n vederea abolirii to-
tale a muncii copiilor,
luând not` de termenii Conven]iei asupra vârstei minime
(industrie), 1919; ai Conven]iei asupra vârstei minime dup` ce a hot`rât c` acest instrument va lua forma unei
(munc` maritim`), 1920; ai Conven]iei asupra vârstei mi- conven]ii interna]ionale,
nime (agricultur`), 1921; ai Conven]iei asupra vârstei mi- adopt`, la 26 iunie 1973, urm`toarea conven]ie, care se
nime (c`rbunari [i fochi[ti), 1921; ai Conven]iei asupra va numi Conven]ia asupra vârstei minime, 1973:
vârstei minime (munci neindustriale), 1932; ai Conven]iei
Articolul 1 de transport \nmatriculate pe teritoriul un caz, vârstei de 15 ani.

sù; cu excep]ia dispozi]iilor ARTICOLUL
Orice Stat Parte care aplic` prezenta 4. Deosebit de dispozi]iile paragrafului 3
4 [i 8 ale prezentei conven]ii, nici o per-
conven]ie se angajeaz` s` urm`reasc` o al prezentului articol, orice Stat Parte a
soan` de vârst` inferioar` acestei limite
politic` na]ional` care s` asigure abo- c`rei economie [i institu]ii [colare nu
minime nu va putea fi \ncadrat` \ntr-o
lirea efectiv` a muncii copiilor [i s` ridice sunt suficient de dezvoltate va putea,
func]ie sau folosi]` la munc` \n vreo
\n mod progresiv vârsta minim` de dup` consultarea organiza]iilor celor ce
profesie oarecare.
\ncadrare \n func]ie sau de folosire la angajeaz` [i a organiza]iilor lucr`torilor,
munc` la un nivel care s` permit` ado- 2. Orice Stat Parte care a ratificat pre- interesate, dac` acestea exist`, s` sta-
lescen]ilor cea mai complet` dezvoltare zenta conven]ie va putea, \n consecin]`, bilesc`, \ntr-o prim` etap` o vârst` mini-
fizic` [i mintal`. s` informeze, prin noi declara]ii, pe m` de 14 ani.
directorul general al Biroului Interna-
Articolul 2 5. Orice Stat Parte care va stabili o vârst`
]ional al Muncii c` ridic` vârsta minim`
minim` de 14 ani, \n virtutea paragra-
1. Orice Stat Parte care ratific` prezenta stabilit` anterior.
fului precedent, trebuie s` declare \n
conven]ie va specifica, printr-o declara]ie
3. Vârsta minim` stabilit` conform pa- rapoartele pe care este obligat s` le pre-
anexat` ratific`rii sale, o vârst` minim`
ragrafului 1 al prezentului articol nu va zinte \n baza art. 22 al Constitu]iei Or-
de \ncadrare \n func]ie sau folosire la
putea fi inferioar` vârstei la care \nce- ganiza]iei Interna]ionale a Muncii:
munc` pe teritoriul sù sau pe mijloacele
teaz` [colarizarea obligatorie [i, \n nici
CONVEN}IA ILO PRIVIND VÂRSTA MINIM~ 849

a) fie c` motivul hot`rârii sale per- lucr`torilor, interesate, dac` ele exist`, cadrarea \n munci u[oare a persoanelor
sist`; s` limiteze, \ntr-o prim` etap`, câmpul \ntre 13 si 15 ani sau executarea de c`tre
b) fie c` renun]` de a se prevala de de aplicare a prezentei conven]ii. aceste persoane a astfel de munci cu
paragraful 4 de mai sus cu \ncepere condi]ia ca muncile respective:
2. Orice Stat Parte care se prevaleaz` de
de la o anumit` dat`.
paragraful 1 al prezentului articol trebuie a) s` nu fie susceptibile de a le pre-
Articolul 3 s` arate, printr-o declara]ie anexat` judicia s`n`tatea sau dezvoltarea;
ratific`rii sale, ramurile de activitate b) s` nu fie de natur` a le prejudicia:
1. Vârsta minim` de \ncadrare \n orice fel
economic` sau tipurile de \ntreprinderi interesul pentru [coal`, participarea
de func]ie de folosire \n orice fel de
c`rora urmeaz` a li se aplice dispozi]iile la programele de orientare sau for-
munc` ce prin natura sa sau prin con-
prezentei conven]ii. mare profesional` aprobate de auto-
di]iile \n care se exercit` este susceptibil`
ritatea competent`, posibilitatea de a
de a dùna s`n`ta]i, securit`]ii sau mo- 3. Câmpul de aplicare a prezentei con-
beneficia de instruirea primit`.
ralit`]ii adolescen]ilor nu trebuie s` fie ven]ii trebuie s` cuprind` cel pu]in: in-
sub 18 ani. dustriile extractive; industriile de manu- 2. Legisla]ia na]ional` poate, de aseme-
factur`; de construc]ii [i lucr`ri publice; nea, cu excep]ia condi]iilor prev`zute de
2. Func]iile sau muncile prev`zute la pa-
electricitatea, gazele, apa; serviciile sani- alin. (a) [i (b) ale paragrafului 1 de mai
ragraful 1 de mai sus vor fi determinate
tare; transporturile, antrepozitele [i co- sus, s` permit` \ncadrarea \n func]ie sau
de c`tre legisla]ia na]ional` sau autori-
munica]iile; planta]iile [i alte \ntreprin- folosirea la munc` a persoanelor \n
tatea competent`, dup` consultarea or-
deri agricole exploatate \n principal \n vârst` de cel pu]in 15 ani care nu [i-au
ganiza]iilor celor care angajeaz` [i a or-
scopuri comerciale, cu excep]ia \ntre- terminat \nc` [colaritatea obligatorie.
ganiza]iilor lucr`torilor, interesate, dac`
prinderilor familiale sau de mici propor]ii
astfel de organiza]ii exist`. 3. Autoritatea competent` va determina
care produc pentru consumul local [i nu
activit`]ile \n care \ncadrarea \n func]ie
3. F`r` a mai ]ine seama de dispozi]iile folosesc \n mod regulat lucr`tori sala-
sau folosirea la munc` poate fi permis`
paragrafului 1 de mai sus, legisla]ia na- riza]i.
\n conformitate cu paragrafele 1 [i 2 ale
]ional` sau autoritatea competent`
4. Orice Stat Parte care a limitat câmpul prezentului articol [i va fixa durata \n ore
poate, dup` consultarea organiza]iilor
de aplicare a conven]iei \n virtutea pre- [i condi]iile func]iei sau muncii respec-
celor care angajeaz` [i a organiza]iilor lu-
zentului articol: tive.
cr`torilor, interesate, dac` ele exist`, s`
permit` \ncadrarea \n func]ie sau folo- a) trebuie s` arate, \n rapoartele pe 4. F`r` a mai ]ine seama de prevederile
sirea \n munc` a adolescen]ilor \ncepând care este obligat s` le prezinte \n ba- paragrafelor 1 [i 2 ale prezentului articol,
cu vârsta de 16 ani, cu condi]ia ca s`n`- za art. 22 al Constitu]iei Organiza]iei un Stat Parte care s-a folosit de dispo-
tatea, securitatea [i moralitatea lor s` fie Interna]ionale a Muncii, situa]ia ge- zi]iile paragrafului 4 al art. 2 poate, atât
pe deplin garantate [i s` primeasc`, pen- neral` a folosirii muncii adolescen- timp cât \n]elege s` se prevaleze de
tru ramura respectiv` de activitate, o in- ]ilor [i copiilor \n ramurile de activita- aceste dispozi]ii, s` \nlocuiasc` vârstele
struire corespunz`toare sau o [colarizare te exceptate de la aplicarea prezentei de 12 [i 14 ani cu vârstele de 13 [i 15 ani
profesional`. conven]ii, precum [i orice progres indicate la paragraful 1 [i vârsta de 14 ani
realizat \n vederea l`rgirii aplic`rii cu vârsta de 15 ani indicat` la paragraful
Articolul 4
dispozi]iilor conven]iei; 2 al prezentului articol.
1. |n m`sura \n care este necesar [i dup` b) poate oricând s` extind` câmpul
Articolul 8
consultarea organiza]iilor celor care an- de aplicare a conven]iei printr-o de-
gajeaz` [i a organiza]iilor lucr`torilor, clara]ie adresat` directorului general 1. Dup` consultarea organiza]iilor celor
interesate, dac` ele exist`, autoritatea al Biroului Interna]ional al Muncii. care angajeaz` [i ale lucr`torilor, dac`
competent` poate excepta de la aplica- acestea exist`, autoritatea competent`
Articolul 6
rea prezentei conven]ii anumite categorii poate autoriza, de la caz la caz, prin de-
de func]ii sau de munci dac` aplicarea Prezenta conven]ie nu se aplic` muncii rogare de la interdic]ia de \ncadrare \n
dispozi]iilor conven]iei la aceste categorii efectuate de copii sau adolescen]i \n in- func]ie sau folosire la munc` prev`zut`
ridic` dificult`]i de executare deosebite stitutele de \nv`]`mânt general, \n [colile de art. 2 al prezentei conven]ii, partici-
[i importante. profesionale sau tehnice ori \n alte insti- parea la activit`]i de genul spectacolelor
tute de formare profesional` [i nici mun- artistice.
2. Orice Stat Parte care ratific` prezenta
cii efectuate de persoane sub 14 ani \n
conven]ie trebuie ca \n primul sù raport 2. Autoriz`rile astfel acordate trebuie s`
\ntreprinderi, dac` aceast` munc` se
asupra aplic`rii acesteia, pe care este limiteze durata \n ore a serviciului sau
\ndepline[te \n conformitate cu condi]iile
obligat s`-l prezinte conform art. 22 al muncii autorizate [i s`-i fixeze condi]iile.
stabilite de autoritatea competent` dup`
Constitu]iei Organiza]iei Interna]ionale a
consultarea organiza]iilor celor care Articolul 9
Muncii, s` indice motivat categoriile de
angajeaz` [i ale lucr`torilor, interesate, 1. Autoritatea competent` va lua toate
func]ii sau munci care au fost exceptate
dac` astfel de organiza]ii exist`, [i dac` m`surile necesare, inclusiv prevederea
\n baza paragrafului 1 al prezentului arti-
face parte integrant`: de sanc]iuni corespunz`toare, \n vederea
col; \n rapoartele ulterioare sa va ar`ta
starea legisla]iei [i practicii proprii \n ce a) fie dintr-o [coal` sau dintr-un curs asigur`rii aplic`rii efective a prezentei
prive[te aceste categorii, precizându-se de formare profesional` a c`rui res- conven]ii.
\n ce m`sur` s-a aplicat sau s-a propus ponsabilitate revine conduc`torului 2. Legisla]ia na]ional` sau autoritatea
s` se aplice prezenta conven]ie \n ce pri- unei [coli sau unei institu]ii de for- competent` va stabili persoanele c`rora
ve[te numitele categorii. mare profesional`; le revine sarcina respect`rii dispozi]iilor
b) fie dintr-un program de formare de aplicare ale prezentei conven]ii.
3. Prezentul articol nu excepteaz` de la
profesional` aprobat de autoritatea
aplicarea prevederilor prezentei conven- 3. Legisla]ia na]ional` sau autoritatea
competent` [i executat \n principal
]ii func]iile sau muncile ar`tate la ARTI- competent` va stabili registrele sau alte
sau \n \ntregime \ntr-o \ntreprindere;
COLUL 3. documente pe care cel care angajeaz`
c) fie dintr-un program de orientare
Articolul 5 destinat s` faciliteze alegerea unei este obligat sa le ]in` [i s` le p`streze la
profesii sau a unui tip de formare dispozi]ia sa; aceste registre sau docu-
1. Orice Stat Parte a c`rui economie [i
profesional`. mente vor indica numele [i vârsta sau
servicii administrative nu sunt suficient
data na[terii, certificate, pe cât posibil, \n
de dezvoltate va putea, dup` consultarea Articolul 7 modul cuvenit, a persoanelor \ncadrate
organiza]iilor celor care angajeaz` [i ale
1. Legisla]ia na]ional` poate autoriza \n- \n munc` de el sau care muncesc pentru
850 CONVEN}IA ILO PRIVIND VÂRSTA MINIM~

el [i a c`ror vârst` este sub 18 ani. minim` de cel pu]in 15 ani, antrenea- Articolul 12
z` de plin drept denun]area imediat`
Articolul 10 1. Prezenta conven]ie nu va obliga decât
a Conven]iei (revizuite) asupra vârs-
Statele P`r]i ale Organiza]iei Interna]io-
1. Prezenta conven]ie revizuie[te Con- tei minime (munci neindustriale),
nale a Muncii, a c`ror ratificare va fi \nre-
ven]ia asupra vârstei minime (industrie), 1937;
gistrat` de c`tre directorul general.
1919, Conven]ia asupra vârstei minime d) faptul c` un Stat Parte la Conven]ia
(munc` maritim`), 1920, Conven]ia asu- (revizuit`) asupra vârstei minime 2. Ea va intra \n vigoare dupa 12 luni de
pra vârstei minime (agricultur`), 1921, (munc` maritim`), 1936, accept` la \nregistrarea de c`tre directorul gene-
Conven]ia asupra vârstei minime (c`r- obliga]iile prezentei conven]ii pentru ral a primelor dou` ratificari din partea
bunari [i fochi[ti), 1921, Conven]ia asu- munc` maritim` [i, fie c` fixeaz`, Stat P`r]i.
pra vârstei minime (munci neindus- conform art. 2 al prezentei conven]ii, 3. Drept urmare, aceasta conven]ie va in-
triale), 1932, Conven]ia (revizuit`) asupra o vârst` minim` de cel pu]in 15 ani, tra \n vigoare, pentru fiecare Stat Parte,
vârstei minime (munc` maritim`), 1936, fie c` precizeaz` ca art. 3 al prezentei dup` 12 luni de la data la care a fost \n-
Conven]ia (revizuit`) asupra vârstei mi- conven]ii se aplic` muncii maritime, registrat` ratificarea sa.
nime (industrie), 1937, Conven]ia (revi- atrage de plin drept denun]area
zuit`) asupra vârstei minime (munci ne- imediat` a Conven]iei (revizuit`) asu- Articolul 14
industriale), 1937, Conven]ia asupra pra vârstei minime (munc` mariti- 1. Orice Stat Parte care a ratificat prezen-
vârstei minime (pescari), 1959 [i Conven- m`), 1936; ta conven]ie o poate denun]a la expi-
]ia asupra vârstei minime (munci subte- e) faptul c` un Stat Parte la Conven]ia rarea unei perioade de 10 ani dup` data
rane), 1965. asupra vârstei minime (pescari), intr`rii ini]iale \n vigoare a conven]iei,
2. Intrarea \n vigoare a prezentei con- 1959, accept` obliga]iile prezentei printr-un act comunicat directorului
ven]ii nu \nchide calea ratific`rii ulteri- conven]ii pentru pescuitul maritim [i, general al Biroului Interna]ional al Mun-
oare a Conven]iei (revizuite) asupra vârs- fie c` fixeaz`, conform art. 2 al pre- cii, care \l va \nregistra.
tei minime (munc` maritim`), 1936, Con- zentei conven]ii, o vârst` minim` de
cel pu]in 15 ani, fie c` precizeaz` ca Denun]area nu va avea efect decât dup`
ven]iei (revizuite) asupra vârstei minime un an de la \nregistrarea ei.
(industrie), 1937, Conven]iei (revizuite) art. 3 al prezentei conven]ii se aplic`
asupra vârstei minime (munci neindus- la pescuitul maritim, atrage de plin 2. Orice Stat Parte care a ratificat pre-
triale), 1937, Conven]iei asupra vârstei drept denun]area imediat` a Conven- zenta conven]ie [i care, timp de un an
minime (pescari), 1959 [i Conven]iei asu- ]iei asupra vârstei minime (pescari), dup` expirarea perioadei de 10 ani men-
pra vârstei minime (munci subterane), 1959; ]ionat` \n paragraful precedent, nu va
1965. f) faptul c` un Stat Parte la Conven]ia uza de facultatea de denun]are prev`zut`
asupra vârstei minime (munci subte- de prezentul articol, va fi ]inut pentru o
3. Conven]ia asupra vârstei minime (in- rane), 1965, accept` obliga]iile pre- perioad` de 10 ani [i, \n consecin]`, va
dustrie), 1919, Conven]ia asupra vârstei zentei conven]ii [i, fie c` fixeaz`, con- putea denun]a prezenta conven]ie la
minime (munc` maritim`), 1920, Con- form art. 2 al prezentei conven]ii, o expirarea fiec`rei perioade de 10 ani, \n
ven]ia asupra vârstei minime (agricul- vârst` minim` cel pu]in egal` cu cea condi]iile prev`zute de prezentul articol.
tur`), 1921 [i Conven]ia asupra vârstei pe care a indicat-o \n executarea
minime (c`rbunari [i fochi[ti), 1921 vor Articolul 14
conven]iei din 1965, fie c` precizeaz`
\nceta s` mai fie deschise ratific`rii c` o astfel de vârst` se aplic` con- 1. Directorul general al Biroului Interna-
ulterioare din momentul \n care toate form art. 3 al prezentei conven]ii la ]ional al Muncii va notifica tuturor Sta-
Stat Parte ale acestei conven]ii vor con- muncile subterane, atrage de plin telor P`r]i ale Organiza]iei Interna]ionale
sim]i la aceast` \nchidere, fie ratificând drept denun]area imediat` a Conven- a Muncii \nregistrarea tuturor ratificarilor
prezenta conven]ie, fie printr-o declara]ie ]iei asupra vârstei minime (munci [i denun]`rilor comunicate lui de c`tre
comunicat` directorului general al Biro- subterane), 1965. Statele P`r]i ale organiza]iei.
ului Interna]ional al Muncii.
5. Cu \ncepere de la intrarea \n vigoarea 2. Notificând Statelor P`r]i ale organiza-
4. Cu \ncepere de la intrarea \n vigoare a a prezentei conven]ii: ]iei \nregistrarea celei de-a doua ratific`ri
prezentei conven]ii: care i-a fost comunicat`, directorul ge-
a) acceptarea obliga]iilor prezentei
a) faptul c` un Stat Parte la Conven]ia neral va atrage aten]ia Statelor P`r]i ale
conven]ii atrage denun]area Conven-
(revizuit`) asupra vârstei minime (in- organiza]iei asupra datei la care prezenta
]iei asupra vârstei minime (industrie),
dustrie), 1937, accept` obliga]iile conven]iei va intra \n vigoare.
1919, \n ce prive[te aplicarea art. 12
prezentei conven]ii [i fixeaz`, con- al acesteia; Articolul 15
form art. 2 al acesteia, o vârst` mi- b) acceptarea obliga]iilor prezentei
nim` de cel pu]in 15 ani, atrage de Directorul general al Biroului Interna]io-
conven]ii pentru agricultur` atrage
plin drept denun]area imediat` a nal al Muncii va comunica secretarului
denun]area Conven]iei asupra vârs-
Conven]iei (revizuite) asupra vârstei general al Na]iunilor Unite, spre \nregis-
tei minime (agricultur`), 1921 \n ce
minime (industrie) 1937; trare, \n conformitate cu art. 102 al Cartei
prive[te aplicarea art. 9 al acesteia;
b) faptul c` un Stat Parte la Conven]ia Na]iunilor Unite, informa]ii complete
c) acceptarea obliga]iilor prezentei
asupra vârstei minime (munci nein- asupra tuturor ratific`rilor [i tuturor acte-
conven]ii pentru munc` maritim`
dustriale), 1932, accept` obliga]iile lor de denun]are \nregistrate conform
atrage denun]area Conven]iei asupra
prezentei conven]ii pentru muncile articolelor precedente.
vârstei minime (munc` maritim`),
neindustriale \n sensul numitei con- 1920, \n ce prive[te aplicarea art. 10 Articolul 16
ven]ii, atrage de plin drept denun- al acesteia [i a Conven]iei asupra Ori de câte ori va considera necesar,
]area imediat` a Conven]iei asupra vârstei minime (c`rbunari [i fochi[ti), Consiliul de administra]ie al Biroului
vârstei minime (munci neindustri- 1921 cu privire la aplicarea art. 12 al Interna]ional al Muncii va prezenta con-
ale), 1932; acesteia. ferin]ei generale un raport asupra apli-
c) faptul c` un Stat Parte la Conven]ia
(revizuit`) asupra vârstei minime Articolul 11 c`rii prezentei conven]ii [i va constata
dac` este cazul s` \nscrie pe ordinea de
(munci neindustriale), 1937, accept` Ratific`rile formale ale prezentei conven-
zi a conferin]ei problema revizuirii totale
obliga]iile prezentei conven]ii pentru ]ii se vor comunica directorului general
sau par]iale a acesteia.
muncile neindustriale \n sensul nual Biroului Interna]ional al Muncii, care le
mitei conven]ii [i fixeaz`, conform va \nregistra. Articolul 17
art. 2 al prezentei conven]ii, o vârst`
1. |n cazul \n care conferin]a va adopta o
CONVEN}IA ILO PRIVIND VÂRSTA MINIM~ 851

nou` conven]ie de revizuire, total` sau sub rezerva c` noua conven]ie de caz \n vigoare, \n forma [i con]inutul sù,
par]ial`, a prezentei conven]ii [i dac` revizuire s` fi intrat \n vigoare; pentru Statele P`r]i care au ratificat-o dar
noua conven]ie nu dispune altfel: b) cu \ncepere de la data intr`rii \n care nu vor ratifica conven]ia de revizui-
vigoare a noii conven]ii de revizuire, re.
a) ratificarea de c`tre un Stat Parte a
prezenta conven]ie va \nceta de a
noii conven]ii de revizuire va atrage Articolul 18
mai fi deschis` ratific`rii de c`tre Sta-
de plin drept, f`r` a se mai ]ine
tele P`r]i. Versiunile francez` [i englez` ale textului
seama de art. 13 de mai sus, denun-
prezentei conven]ii au valoare egal`.
]area imediat` a prezentei conven]ii, 2. Prezenta conven]ie va ramâne \n orice
852 CONVEN}IA ILO PRIVIND VÂRSTA MINIM~

Regulile Standard Minime
ale Organiza]iei Na]iunilor
Unite pentru Administrarea
Justi]iei Juvenile („Regulile
de la Beijing“)
Adoptate prin Rezolu]ia 40/33 a Adun`rii Generale
A dunarea General`, Considerând c` este foarte posibil ca legisla]iile, politicile

[i practicile na]ionale existente s` necesite o revizuire [i
includerea acestor reguli,
Având \n vedere Declara]ia Universal` a Drepturilor
Omului, Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile Civile Considerând \n plus c`, de[i \n prezent pare dificil` asi-
[i Politice [i Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile gurarea unor astfel de standarde având \n vedere situa]ia
Economice, Sociale [i Culturale, precum [i alte instru- social`, economic`, cultural`, politic` [i legal` existent`,
mente interna]ionale din domeniul drepturilor omului le- se inten]ioneaz` ca realizarea acestora s` reprezinte un
gate de drepturile tinerilor, minim \n cadrul politicilor \n domeniu,
Având, de asemenea, \n vedere faptul c` anul 1985 a fost 1. Ia not` de [i apreciaz` munca depus` de Comitetul
desemnat Anul Interna]ional al Tineretului: Participare, pentru Prevenirea [i Controlul Infrac]iunilor, de Secreta-
Dezvoltare, Pace [i faptul c` comunitatea interna]ional` a rul General, de Institutele Organiza]iei Na]iunilor Unite
acordat importan]` protec]iei [i promov`rii drepturilor ti- pentru Prevenirea Infrac]iunilor [i Tratamentul Delinc-
nerilor, a[a cum confirm` [i semnifica]ia oferit` Declara- ven]ilor din Asia [i Extremul Orient [i de alte institute ale
]iei Drepturilor Copilului, Organiza]iei Na]iunilor Unite la elaborarea Regulilor
Standard Minime pentru Administrarea Justi]iei Ju-
Reamintind solu]ia 4 adoptat` de cel de-Al VI-lea Con- venile;
gres al Organiza]iei Na]iunilor Unite privind Prevenirea
Infrac]iunilor [i Tratamentul Delincven]ilor, care \ndemna 2. Ia not` de [i apreciaz` raportul Secretarului General
la dezvoltarea unor reguli standard minime pentru rea- privind Proiectul de Reguli Standard Minime pentru
lizarea justi]iei juvenile [i a \ngrijirii minorilor, care s` fie Administrarea Justi]iei Juvenile;
folosite ca model de c`tre Statele P`r]i, 3. Apreciaz` faptul c` |ntrunirea Preg`titoare Inter-regio-
Reamintind, de asemenea, Decizia Consiliului Economic nal` ]inut` la Beijing a finalizat textul regulilor prezentate
[i Social 1984/153 din 25 mai 1984, prin care a fost trans- \n vederea examin`rii [i a adopt`rii unei decizii finale \n
mis un proiect de reguli celui de-Al VII-lea Congres al cadrul celui de-Al VII-lea Congres al Organiza]iei Na-
Organiza]iei Na]iunilor Unite privind Prevenirea Infrac]iu- ]iunilor Unite privind Prevenirea Infrac]iunilor [i Trata-
nilor [i Tratamentul Delincven]ilor, desf`[urat la Milano, mentul Delincven]ilor;
Italia, de la 26 august la 6 septembrie 1985, prin inter- 4. Adopt` Regulile Standard Minime ale Organiza]iei Na-
mediul \ntrunirii Preg`titoare Inter-regionale desf`[urate ]iunilor Unite pentru Administrarea Justi]iei Juvenile re-
la Beijing din 14 pân` \n 18 mai 1984, comandate de-Al VII-lea Congres, con]inute \n anexa la
Recunoscând faptul c` tinerii, datorit` faptului c` se afl` prezenta rezolu]ie, [i aprob` recomandarea celui de-Al
\ntr-o etap` timpurie a dezvolt`rii umane, au nevoie de VII-lea Congres ca Regulile s` fie denumite „Regulile de
\ngrijire [i de asisten]` speciale pentru dezvoltarea lor la Beijing“;
fizic`, mental` [i social`, [i au nevoie de protec]ie legal` 5. Invit` Statele P`r]i s` adapteze, dac` este necesar, le-
\n condi]ii de pace, libertate, demnitate [i securitate, gisla]iile, politicile [i practicile na]ionale, \n special \n
REGULILE DE LA BEIJING 853

ceea ce prive[te preg`tirea personalului din domeniul 10. Solicit` Secretarului General s` dezvolte proiecte
justi]iei juvenile, \n conformitate cu Regulile de la Beijing, pilot pentru implementarea Regulilor de la Beijing;
[i s` aduc` Regulile \n aten]ia autorit`]ilor relevante [i a 11. Solicit` Secretarului General [i Statelor P`r]i s` furni-
publicului larg; zeze resursele necesare pentru a asigura implementarea
6. Solicit` Comitetului pentru Prevenirea [i Controlul In- cu succes a Regulilor de la Beijing, \n special \n domeniile
frac]iunilor s` formuleze m`suri pentru implementarea recrut`rii, instruirii [i al schimburilor de personal, al cer-
efectiv` a Regulilor de la Beijing, cu asisten]a institutelor cet`rii [i evalu`rii, [i dezvoltarea de noi alternative la
Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru prevenirea infrac- institu]ionalizare/privarea de libertate;
]iunilor [i tratamentul delincven]ilor; 12. Solicit` celui de-Al VIII-lea Congres al Organiza]iei
7. Invit` Statele P`r]i s` informeze Secretarul General cu Na]iunilor Unite privind Prevenirea Infrac]iunilor [i Trata-
privire la implementarea Regulilor de la Beijing [i s` mentul Delincven]ilor s` treac` \n revist` progresul \nre-
raporteze, cu regularitate, Comitetului pentru Prevenirea gistrat \n implementarea Regulilor de la Beijing [i areco-
[i Controlul Infrac]iunilor cu privire la rezultatele ob]i- mand`rilor din prezenta rezolu]ie, \n cadrul unui punct
nute; separat de pe ordinea de zi dedicat justi]iei juvenile;
8. Solicit` Statelor P`r]i [i Secretarului General s` \n- 13. |ndeamn` toate organismele relevante din sistemul
treprind` cercet`ri [i s` dezvolte o baz` de date privind Organiza]iei Na]iunilor Unite, \n special comisiile regio-
politicile [i practicile efective din domeniul administr`rii nale [i agen]iile specializate, institutele Organiza]iei Na-
justi]iei juvenile; ]iunilor Unite pentru prevenirea infrac]iunilor [i trata-
9. Solicit` Secretarului General [i invit` Statele P`r]i s` mentul delincven]ilor, alte organiza]ii interguvernamen-
asigure cea mai larg` r`spândire posibil` a textului Re- tale [i neguvernamentale, s` colaboreze cu Secretariatul
gulilor de la Beijing \n toate limbile oficiale ale Orga- [i s` ia m`surile necesare pentru a asigura depunerea
niza]iei Na]iunilor Unite, inclusiv s` intensifice activit`]ile unor eforturi concertate [i sus]inute \n domeniile lor de
de informare \n domeniul justi]iei juvenile; competen]` tehnic`, pentru implementarea principiilor
con]inute \n Regulile de la Beijing.
PARTEA |NTÂI nate \n vederea \mbun`t`]irii [i sus]inerii impar]ial, f`r` nici un fel de discriminare,
PRINCIPII GENERALE competen]elor personalului implicat \n bazat` de exemplu pe ras`, culoare, sex,
aceste servicii, [i inclusiv a metodelor, limb`, religie, opinie politic` sau de alt`
1. Perspective fundamentale abord`rilor [i atitudinilor acestuia. natur`, origine na]ional` sau social`,
1.1 Statele P`r]i vor cùta, \n conformita- statutul la na[tere sau alte statute.
te cu interesele lor generale, s` sporeas- Comentariu
2.2 |n sensul prezentelor Reguli, Statele
c` bun`starea minorului [i a familiei Aceste perspective fundamentale largi se
P`r]i vor aplica urm`toarele defini]ii
acestuia. refer` la politica social` \n general [i au
\ntr-un mod compatibil cu sistemele [i
1.2 Statele P`r]i se vor str`dui s` creeze ca scop promovarea bun`st`rii minorilor
conceptele lor juridice:
condi]ii care s` asigure minorului o via]` \n m`sura maxim` posibil`, ducând la
(a) „Minorul“ este un copil sau o per-
plin` de sens \n comunitate, deoarece pe minimizarea necesit`]ii interven]iei siste-
soan` tân`r` care, \n cadrul sistemului
parcursul acestei perioade din via]` mului de justi]ie juvenil` [i astfel la redu-
juridic respectiv, poate fi tratat` \n mod
acesta este cel mai predispus s` adopte cerea efectelor negative pe care le-ar pu-
diferit de cel \n care sunt trata]i adul]ii \n
un comportament deviant; vor \ncuraja tea genera orice astfel de interven]ie.
cazul comiterii unui delict;
procesul de dezvoltare [i educare per- Astfel de m`suri de \ngrijire pentru tineri,
(b) Delictul este orice comportament (act
sonal` cât mai departe posibil de \nainte de apari]ia delincven]ei, sunt ce-
sau omisiune) care se pedepse[te prin
infrac]iuni [i delincven]`. rin]e de baz` ale politicilor al c`ror scop
lege \n cadrul sistemelor juridice respec-
1.3 Se va acorda o aten]ie suficient` m`- este eliminarea nevoii de a aplica Re-
tive;
surilor pozitive care implic` mobilizarea gulile.
(c) Delincventul juvenil este un copil sau
deplin` a tuturor resurselor posibile, in- Regulile 1.1 – 1.3 subliniaz` rolul impor-
o persoan` tân`r` b`nuit` c` a comis
clusiv familii, voluntari, alte grupuri din tant pe care \l va avea politica social`
sau despre care s-a dovedit c` a comis
comunitate, precum [i [coli [i alte insti- constructiv` pentru minori, inter alia, \n
un delict.
tu]ii ale comunit`]ii, \n scopul promov`rii special \n prevenirea infrac]ionalit`]ii [i a
2.3 Trebuie depuse eforturi pentru insti-
bun`st`rii minorului \n vederea reducerii delincven]ei juvenile. Regula 1.4 define[-
tuirea, \n fiecare jurisdic]ie na]ional`, a
nevoii unor interven]ii \n temeiul legii [i te justi]ia juvenil` ca parte integrant` a
unui set de legi, reguli [i prevederi apli-
\n vederea abord`rii eficiente, corecte [i justi]iei sociale juvenile, \n timp ce regula
cabile \n mod specific delincven]ilor ju-
umane a minorului aflat \n conflict cu 1.6 se refer` la necesitate de a \mbun`-
venili [i pentru \nfiin]area de institu]ii [i
legea. t`]i constant justi]ia juvenil`, f`r` a r`-
organisme c`rora s` le fie \ncredin]at`
1.4 Justi]ia juvenil` trebuie conceput` ca mâne \n urma dezvolt`rii progresive a
func]ia administr`rii justi]iei juvenile [i
parte integrant` a procesului na]ional de politicilor sociale pentru minori \n gene-
care s` fie proiectate astfel \ncât:
dezvoltare din fiecare ]ar`, \ntr-un cadru ral [i având \n vedere nevoia \mbun`-
(a) S` \ndeplineasc` diferitele nevoi ale
comprehensiv al justi]iei sociale pentru t`]irii constante a serviciilor oferite de
delincven]ilor juvenili, protejându-le \n
to]i minorii, contribuind astfel \n acela[i personal. Regula 1.5 are ca scop reflec-
acela[i timp drepturile fundamentale;
timp la protec]ia tinerilor [i la men]ine- tarea condi]iilor existente \n Statele P`r]i
(b) S` \ndeplineasc` nevoile societ`]ii;
rea unei ordini pa[nice \n societate. din cauza c`rora modalitatea de imple-
(c) S` implementeze urm`toarele Reguli
1.5 Aceste reguli trebuie implementate \n mentare a anumitor reguli \n unele state,
\n mod temeinic [i corect.
contextul situa]iei economice, sociale [i va fi \n mod necesar diferit` de cea adop-
culturale dominante din fiecare Stat tat` \n alte state. Comentariu
Parte. Regulile Standard Minime au fost for-
2. Scopul Regulilor [i defini]iile folosite
1.6 Serviciile din cadrul sistemului justi- mulate \n mod deliberat, astfel \ncât s`
2.1 Urm`toarele Reguli Standard Minime
]iei juvenile trebuie dezvoltate [i coordo- poat` fi aplicate \n sisteme juridice dife-
se aplic` delincven]ilor juvenili \n mod
854 REGULILE DE LA BEIJING

rite [i, \n acela[i timp, s` stabileasc` anu- Extinderea Regulilor pentru a acoperi având \n vedere gravitatea delictului.
mite standarde minime pentru aborda- aceste trei domenii pare justificat`. Re- Sanc]iunea, \n cazul delincven]ilor tineri
rea delincven]ilor minori, indiferent de gula 3.1 prevede garan]iile minime din trebuie s` se bazeze nu doar pe evalu-
modul \n care sunt defini]i minorii, [i \n domeniile respective, iar regula 3.2 este area gravit`]ii delictului, ci [i pe evalua-
cadrul oric`rui sistem care se ocup` de considerat` un pas dezirabil \n direc]ia rea situa]iei personale a acestora. Situ-
delincven]ii minori. Regulile trebuie apli- unei justi]ii mai corecte, mai echitabile [i a]ia personal` a delincventului (de exem-
cate \ntotdeauna impar]ial [i f`r` nici o mai umane pentru to]i minorii \n conflict plu statutul social, situa]ia familial`, pre-
deosebire de nici un tip. cu legea. judiciul produs sau al]i factori care afec-
De aceea Regula 2.1 subliniaz` cât este teaz` situa]ia personal`) trebuie s` in-
4. Vârsta de la care exist` r`spundere
de important ca Regulile s` fie \ntotdea- fluen]eze propor]ionalitatea reac]iei (de
penal`
una aplicate impar]ial [i f`r` nici un fel exemplu având \n vedere eforturile de-
4.1 |n acele sisteme juridice care recu-
de deosebiri. Regula se bazeaz` pe for- lincventului de a oferi compensa]ii vic-
nosc conceptul de vârst` de la care exis-
mularea principiului 2 din Declara]ia timei sau dorin]a acestuia de a reveni la
t` r`spunderea penal` a minorilor, vârs-
Drepturilor Copilului. Regula 2.2 define[- o via]` normal` [i util`).
ta respectiv` nu va fi stabilit` la un nivel
te conceptele de „minor” [i „delict” ca
prea sc`zut [i, la stabilirea acestei vârste Pe baza aceleia[i idei, \n unele sisteme
fiind componentele no]iunii de „delinc-
[i vor avea \n vedere aspectele legate de de justi]ie juvenil` s-a observat c` reac-
vent minor”, care este subiectul acestor
maturitatea emo]ional`, mental` [i ]iile destinate asigur`rii bun`st`rii tine-
Reguli Standard Minime (vezi totu[i [i re-
intelectual`. rilor delincven]i au mers dincolo de ceea
gulile 3 [i 4). Trebuie observat c` limitele
ce era necesar, ducând astfel la \nc`lca-
de vârst` depind, [i sunt f`cute \n mod Comentariu
rea drepturilor fundamentale ale
explicit s` depind`, de fiecare sistem Vârsta minim` de la care exist` r`spun-
tân`rului. {i \n acest caz trebuie asigura-
juridic, respectându-se astfel pe deplin dere penal` difer` considerabil din
t` propor]ionalitatea dintre reac]ia la si-
sistemele economice, sociale, politice, motive legate de istorie [i de cultur`.
tua]ia delincventului [i la circumstan]ele
culturale [i legislative ale Statelor P`r]i. Abordarea modern` const` \n a stabili
delictului, [i inclusiv la situa]ia victimei.
Astfel defini]ia „minorului” acoper` o dac` un copil poate s` se ridice deasupra
foarte mare varietate de vârste, de la 7 la nivelului componentelor morale [i psi- |n esen]`, regula 5 \ndeamn` la o reac]ie
18 ani [i chiar mai mari. O astfel de va- hologice care determin` r`spunderea care s` nu fie nici mai mult, nici mai
rietate este inevitabil`, având \n vedere penal`; aceasta \nseamn` de fapt a pu]in decât corect` \n toate cazurile de
diferitele sisteme legislative na]ionale, [i stabili dac` un copil poate fi responsabil delicte sau infrac]iuni s`vâr[ite de mino-
nu reduce impactul acestor Reguli Stan- de un comportament a c`rui natur` este ri. Aspectele acoperite de aceast` regul`
dard Minime. \n mod esen]ial antisocial`, având \n pot stimula evolu]ii \n ambele direc]ii:
Regula 2.3 abordeaz` necesitatea exis- vedere nivelul sù de \n]elegere [i este de dorit s` existe reac]ii noi [i ino-
ten]ei unor elemente specifice de legisla- discern`mânt. Dac` vârsta de la care vatoare care s` constituie m`suri de
]ie na]ional`, destinate implement`rii exist` r`spunderea penal` ar fi prea precau]ie \mpotriva oric`rei extinderi
optime a acestor Reguli Standard Mini- mic`, sau dac` nu ar exista nici un fel de necorespunz`toare a re]elei de control
me, atât la nivel de legi cât [i din punct limit` de vârst`, no]iunea de r`spundere social formal asupra minorilor.
de vedere practic. nu ar mai avea sens. |n general exist` o
6. Sfera de aplicare a puterii discre]io-
leg`tur` strâns` \ntre no]iunea de
3. Extinderea Regulilor nare
r`spundere pentru un comportament
3.1 Prevederile relevante ale Regulilor 6.1 Având \n vedere diferitele nevoi spe-
care constituie un delict sau o infrac]iune
trebuie aplicate nu numai delincven]ilor ciale ale minorilor precum [i varietatea
[i celelalte drepturi [i responsabilit`]i so-
minori ci [i minorilor \mpotriva c`rora m`surilor disponibile, controlul, cu un
ciale (cum sunt starea civil`, majoratul,
sunt ini]iate anumite proceduri din cauza scop adecvat, va fi permis \n toate eta-
etc.). De aceea trebuie depuse eforturi
unui anumit comportament care nu se pele procedurilor [i la diferitele niveluri
pentru a se ajunge la un consens privind
pedepse[te la adul]i. ale realiz`rii justi]iei juvenile, inclusiv \n
cea mai mic` limit` rezonabil` de vârst`
3.2 Trebuie depuse eforturi pentru extin- ceea ce prive[te investigarea, urm`rirea
aplicabil` la nivel interna]ional.
derea principiilor cuprinse \n Reguli la penal`, pronun]area hot`rârii [i punerea
to]i minorii supu[i procedurilor din sis- 5. Scopurile justi]iei juvenile ei \n executare.
temul de protec]ie social` [i de protec]ie 5.1 Sistemul de justi]ie juvenil` trebuie 6.2 Totu[i, trebuie depuse eforturi pentru
a copilului. s` se preocupe de bun`starea minorului a asigura, \n toate etapele [i la toate ni-
3.3 Trebuie de asemenea depuse eforturi [i s` se asigure c` orice reac]ie \mpotriva velurile, un grad suficient de responsabi-
pentru extinderea principiilor cuprinse \n delincven]ilor minori este \ntotdeauna litate \n ceea ce prive[te exercitarea con-
Reguli la to]i adul]ii tineri care sunt propor]ional` cu situa]ia delincventului trolului.
delincven]i. [i cu circumstan]ele delictului. 6.3 Cei care exercit` controlul trebuie s`
aib` calific`ri speciale sau s` fie instrui]i
Comentariu Comentariu
\n mod special pentru a le exercita \n
Regula 3 extinde protec]ia acordat` de Regula 5 se refer` la dou` dintre cele mai
mod corect [i \n conformitate cu func]iile
Regulile Standard Minime pentru Ad- importante obiective ale justi]iei ju-
[i mandatele lor.
ministrarea Justi]iei Juvenile astfel \ncât venile. Primul obiectiv este promovarea
aceasta acoper`: bun`st`rii minorului. Aceasta este princi- Comentariu
(a) A[a-numitele „delicte de situa]ie” pala preocupare a sistemelor juridice \n Regulile 6.1, 6.2 [i 6.3 combin` mai mul-
prev`zute \n diversele sisteme juridice care infractorii minori sunt judeca]i de te caracteristici importante ale realiz`rii
na]ionale, \n cadrul c`rora gama com- tribunalele de familie sau de autorit`]ile eficiente, corecte [i cu umanism a jus-
portamentelor considerate delicte este administrative, dar bun`starea minorului ti]iei juvenile: nevoia de a permite exerci-
mai larg` pentru minori decât pentru trebuie subliniat` [i \n sistemele juridice tarea controlului la toate nivelurile im-
adul]i (de exemplu: absen]ele nemotiva- care se bazeaz` pe modelul tribunalelor portante, astfel \ncât cei care stabilesc
te, neascultarea \n [coal` sau \n familie, penale, contribuind astfel la eliminarea anumite lucruri s` poat` ac]iona \n mo-
ebrietate \n public, etc.) (regula 3.1); sanc]iunilor pur punitive (Vezi [i regula dul considerat cel mai adecvat \n fiecare
(b) Procedurile din sistemul de protec]ie 14). caz \n parte; [i nevoia de a asigura meca-
social` [i de protec]ie a copilului (regula nisme de verificare [i echilibrare pentru
Cel de-al doilea obiectiv este „principiul
3.2); evitarea oric`ror abuzuri \n exercitarea
propor]ionalit`]ii”. Acest principiu este
(c) Procedurile pentru delincven]ii adul]i puterii discre]ionare [i pentru a proteja
un binecunoscut instrument de modela-
tineri, evident \n func]ie de fiecare limit` drepturile delincventului tân`r. Res-
re a sanc]iunilor punitive, [i vizeaz` cel
de vârst` (regula 3.3). ponsabilitatea [i profesionalismul sunt
mai adesea alocarea unei pedepse juste

cele mai bune instrumente pentru a mo- negative care pot decurge din publicarea persoan` arestat` (vezi [i Pactul Interna-
dela [i limita exercitarea controlului [i a \n mijloacele de informare \n mas` a u- ]ional cu privire la Drepturile Civile [i
puterii. Astfel, calific`rile profesionale [i nor informa]ii privind cazul sù (de Politice, articolul 9 paragraful 3).
instruirea de c`tre exper]i sunt con- exemplu: numele tinerilor delincven]i,
Regula 10.3 vizeaz` unele aspecte funda-
siderate mijloace valoroase de asigurare b`nui]i sau condamna]i). Interesul per-
mentale ale procedurilor [i comporta-
a exercit`rii judicioase a puterii \n pro- soanei trebuie protejat [i sus]inut, cel pu-
mentelor poli]iei [i ale altor oficiali din
blema delincven]ilor minori (vezi [i re- ]in \n principiu (Con]inutul general al
cadrul organelor de aplicare a legii \n
gulile 1.6 [i 2.2). regulii 8 este descris [i \n regula 2.1).
cazurile de infrac]iuni comise de minori.
|n acest context, se pune accentul pe for-
9. Clauza de garantare „A evita efectele dùn`toare” este evi-
mularea unor instruc]iuni specifice pri-
9.1 Nici un element din prezentele Reguli dent o formulare flexibil`, care acoper`
vind exercitarea puterii [i pe asigurarea
nu trebuie interpretat ca eliminând apli- multe caracteristici ale unei posibile in-
unor sisteme de reexaminare, de apel [i
carea Regulilor Standard Minime pentru terac]iuni (de exemplu folosirea unui
a altor sisteme similare care s` permit`
Tratamentul De]inu]ilor adoptate de Or- limbaj dur, violen]a fizic` sau riscuri da-
examinarea deciziilor [i tragerea la
ganiza]ia Na]iunilor Unite [i de alte in- torate expunerii). Implicarea minorilor \n
r`spundere. |n acest document nu sunt
strumente de drepturile omului precum procesul judiciar poate fi \n sine „no-
prezentate astfel de mecanisme, deoare-
[i standardele recunoscute de comunita- civ`” pentru minori; conceptul de „a evi-
ce acestea nu se preteaz` u[or la \ncor-
tea interna]ional`, legate de \ngrijirea [i ta efectele dùn`toare” trebuie de aceea
porarea \n reguli standard minime inter-
protec]ia tinerilor. interpretat \n sens larg, ca \nsemnând a
na]ionale, care nu pot acoperi toate di-
provoca cât mai pu]in rù posibil mino-
feren]ele de la nivelul sistemelor de Comentariu
rului \ntr-o prim` etap`, precum [i evi-
justi]ie. Regula 9 are scopul de a elimina orice
tarea oric`ror prejudicii suplimentare
ne\n]elegere privind interpretarea [i im-
7. Drepturile minorilor sau excesive. Acest lucru este deosebit
plementarea prezentelor Reguli \n con-
7.1 Garan]iile procedurale fundamentale, de important pentru contactul ini]ial cu
formitate cu principiile din instrumentele
cum sunt prezum]ia de nevinov`]ie, organele de aplicare a legii, care poate
[i standardele interna]ionale relevante
dreptul de a fi informat cu privire la acu- influen]a \n profunzime atitudinea
din domeniul drepturilor omului care
za]ii, dreptul de a nu spune nimic, drep- minorului fa]` de stat [i de societate. |n
exist` sau sunt \n curs de apari]ie, cum
tul la un avocat, dreptul la prezen]a unui plus, succesul oric`ror interven]ii ulteri-
sunt Declara]ia Universal` a Drepturilor
p`rinte sau a unui tutore, dreptul de a oare depinde \n mare m`sur` de aceste
Omului, Pactul Interna]ional cu privire la
examina martorii [i dreptul de a face contacte ini]iale. |n astfel de situa]ii este
Drepturile Economice, Sociale [i Cultura-
apel \ntr-o instan]` superioar` vor fi ga- important` fermitatea, dublat` de \n]ele-
le [i Pactul Interna]ional cu privire la
rantate \n toate etapele procedurii. gere [i compasiune.
Drepturile Civile [i Politice, [i Declara]ia
Comentariu Drepturilor Copilului [i proiectul de con- 11. Alternative extrajudiciare
Regula 7.1 subliniaz` câteva aspecte im- ven]ie cu privire la drepturile copilului. 11.1 Oriunde este posibil, se va \ncerca
portante care reprezint` elemente esen- Este de la sine \n]eles c` aplicarea pre- tratarea cazurilor de delincven]` juvenil`
]iale ale unui proces corect [i just [i care zentelor Reguli nu aduce atingere nici f`r` a apela la un proces formal, de c`tre
sunt recunoscute pe plan interna]ional \n unor astfel de instrumente interna]ionale o autoritate competent`, la care face
instrumentele existente privind dreptu- care pot con]ine dispozi]ii cu o sfer` mai referire regula 14.1 de mai jos.
rile omului (Vezi [i regula 14). Prezum]ia larg` de aplicare (vezi [i regula 27). 11.2 Poli]ia, procuratura sau alte agen]ii
de nevinov`]ie, de exemplu, este precare au atribu]ii \n domeniul delincven]ei
v`zut` \n articolul 11 din Declara]ia Uni- PARTEA A DOUA juvenile au puterea de a dispune \n
versal` a Drepturilor Omului [i \n arti- INVESTIGAREA {I URM~RIREA PENAL~ aceste cazuri cum consider` necesar,
colul 14 paragraful 2 din Pactul Inter- f`r` a aplica procedura penal` oficial` \n
na]ional cu privire la Drepturile Civile [i 10. Contactul ini]ial concordan]` cu criteriile trasate \n fieca-
Politice. Regula 14 [i regulile urm`toare 10.1 La arestarea unui minor, p`rin]ii sau re sistem \n parte [i, de asemenea, con-
din aceste Reguli Standard Minime se tutorele acestuia vor fi informa]i imediat, form unor principii con]inute \n pre-
refer` la aspecte importante din cadrul iar dac` nu pot fi informa]i imediat, zentele Reguli.
procedurilor referitoare la cazurile impli- p`rin]ii sau tutorele vor fi informa]i \n cel 11.3 Orice alternative care presupune re-
când minori, iar regula 7.1 enun]` la mo- mai scurt timp posibil. ferirea c`tre serviciile comunitare cores-
dul general garan]iile procedurale de ba- 10.2 Posibilitatea eliber`rii va fi evaluat` punz`toare sau c`tre alte servicii nece-
z`. f`r` \ntârziere de c`tre un judec`tor sau sit` consim]`mântul minorului, al p`rin-
de c`tre un alt func]ionar sau organism ]ilor sau al tutorelui sù, fiind de la sine
8. Protejarea vie]ii private competent. \n]eles c` aceast` decizie de referire a
8.1 Dreptul minorului la via]` privat` tre- 10.3 Contactele dintre agen]iile organele cazului va fi supus` unei reexamin`ri de
buie respectat \n toate etapele pentru a de aplicare a legii [i delincventul minor c`tre autoritatea competent`, la aplicare.
evita efectele dùn`toare care pot ap`- trebuie gestionate astfel \ncât s` se 11.4 |n scopul de a facilita solu]ionarea
rea din cauza publicit`]ii neadecvate sau respecte statutul legal al minorului, s` fie informal` a cazurilor de delincven]` ju-
a etichet`rii. promovat` bun`starea acestuia [i s` se venil`, se vor face eforturi pentru orga-
8.2 |n principiu, nu trebuie f`cut` public` evite efectele dùn`toare asupra sa, nizarea de programe comunitare, cu pre-
nici o informa]ie care s` duc` la identi- avându-se \n vedere \n mod corespunz`- c`dere a celor de supraveghere [i orien-
ficarea unui infractor minor. tor circumstan]ele din cazul respectiv. tare temporar`, [i pentru asigurarea
Comentariu Comentariu repar`rii daunelor [i a compensa]iilor
Regula 8 subliniaz` importan]a protej`rii Regula 10.1 este con]inut` \n principiu \n pentru victim`.
dreptului minorului la via]` privat`. Per- regula 92 din Regulile Standard Minime Comentariu
soanele tinere sunt deosebit de sensibile pentru Tratamentul De]inu]ilor. Posibili- Alternativele extrajudiciare care permit
la stigmatizare. Cercet`rile din domeniul tatea eliber`rii (regula 10.2) trebuie eva- evitarea procedurii penale [i \n mod
criminologiei care s-au concentrat asu- luat` f`r` \ntârziere de c`tre un judec`tor frecvent, redirec]ionarea acestor cazuri
pra proceselor de etichetare au dovedit sau de c`tre alt func]ionar competent. c`tre serviciile comunitare, este aplicat`
existen]a efectelor negative (de diferite Func]ionar competent, \n acest sens, \n mod curent, formal sau informal \n
tipuri) care decurg din identificarea per- este orice persoan` sau institu]ie \n sen- numeroase sisteme juridice. Acest`
manent` a tinerilor ca fiind „delincven]i“ sul larg al termenului, inclusiv comitetele practic` permite evitarea consecin]elor
sau „infractori”. Regula 8 subliniaz` im- comunit`]ilor sau autorit`]ile din cadrul negative ale procedurii normale de ad-
portan]a protej`rii minorului de efectele poli]iei care au puterea de a elibera o ministrare a justi]iei juvenile (de exem-

plu stigmatul condamn`rii [i al isp`[irii mare profesional` speciale. |n marile enumerate diferite forme de asisten]`
unei sentin]e). |n multe cazuri solu]ia cea ora[e vor fi \nfiin]ate unit`]i speciale de necesare pentru a atrage aten]ia asupra
mai bun` ar fi \ns` non-interven]ia. poli]ie \n acest scop. eventualelor nevoi particulare ale mino-
Astfel, apelarea la alternativele comuni- rilor de]inu]i (de exemplu: asisten]` pen-
Comentariu
tare, de la bun \nceput, f`r` a mai tru b`rba]i [i femei, droga]i, alcoolici,
Regula 12 atrage aten]ia asupra ne-
recurge la referirea c`tre serviciile so- minori bolnavi psihic, minori suferind de
cesit`]ii unei form`ri specializate pentru
ciale, este solu]ia optim`. Acest lucru traumatisme mai ales ca rezultat al
to]i responsabilii cu aplicarea legilor care
este valabil mai ales atunci când avem arest`rii etc.). Diferitele caracteristici fi-
particip` la administrarea justi]iei juve-
de-a face cu delicte u[oare, [i când fa- zice [i psihologice ale minorilor de]inu]i
nile. Cum poli]ia este \ntotdeauna primul
milia, [coala sau alte institu]ii de control pot justifica m`suri care s` permit` se-
intermediar cu aparatul de justi]ie juve-
social informal au reac]ionat deja sau pararea de ceilal]i \n momentul când se
nil`, func]ionarii acesteia trebuie s`
sunt pe punctul de a reac]iona, \ntr-o afl` \n deten]ie preventiv`, pentru a evita
ac]ioneze \n mod informat [i adecvat.
manier` adecvat` [i constructiv`. A[a victimizarea [i a beneficia astfel de o
Chiar dac` rela]ia dintre mediul urban [i
cum este statutat \n regula 11.2, se poate asisten]` cât mai potrivit` nevoilor fiec`-
criminalitate este \n mod clar complex`,
recurge la alternativele extrajudiciare \n ruia.
o cre[tere a criminalit`]ii juvenile a fost
orice moment al procesului de luare a
asociat` cu dezvoltarea marilor ora[e,
deciziei de c`tre poli]ie, procuratur` sau PARTEA A TREIA
mai ales dac` dezvoltarea este una ra-
alte institu]ii, cum ar fi cur]i, tribunale, JUDECAREA {I SOLU}IONAREA CAZU-
pid` [i neplanificat`. Aceste servicii
comisii sau consilii. Recurgerea la alter- RILOR (PRONUN}AREA SENTIN}EI)
specializate ale poli]iei ar fi deci necesare
native poate fi decis` de c`tre una, mai
atât pentru a aplica principiile enun]ate 14. Autoritatea competent` pentru a
multe sau chiar toate autorit`]ile impli-
\n prezentele Reguli (de exemplu: regula judeca
cate la un loc, conform reglement`rilor
1.6), dar mai ales pentru a ameliora efica- 14.1 |n situa]ia cazurilor \n care sunt im-
existente \n diferitele sisteme de drept
citatea preven]iei [i a controlului delinc- plica]i infractori minori [i care n-au fost
sau \n spiritul prezentelor Reguli. Fiind
ven]ei juvenile, ca [i a tratamentului subiect al aplic`rii unei m`suri alterna-
un mod important de ac]iune, aceste
tinerilor delincven]i. tive (prev`zut` de regula 11), ei sunt exa-
alternative nu trebuie limitate numai la
cazurile minore. 13. Arestul preventiv mina]i de o autoritate competent` (curte,
tribunal, comisie, consiliu etc.) conform
Regula 11.3 subliniaz` faptul c` minorul 13.1 Deten]ia preventiv` va fi folosit` nu- principiului unui proces just [i echitabil.
delincvent sau p`rintele (tutorele) tre- mai ca m`sur` de ultim` instan]`, iar 14.2 Proceda urmat` va trebui s` garan-
buie s`-[i dea acordul pentru serviciile durata sa s` fie cât mai scurt` cu putin]`. teze bun`starea minorului [i se va des-
comunitare, f`r` acest acord hot`rârea 13.2 Pe cât posibil, deten]ia preventiv` f`[ura \ntr-un climat de \n]elegere care
ar fi contrar` Conven]iei de abolire a trebuie s` fie \nlocuit` cu alte m`suri, va permite minorului s` participe la pro-
muncii for]ate. Totodat`, acest consim]`- cum ar fi: supravegherea sever`, ajutor cedur` [i s` se exprime liber.
mânt nu trebuie s` fie irevocabil, c`ci atent sau plasarea \ntr-o institu]ie, fami-
poate fi dat de minor \ntr-un moment de lie sau alt c`min educativ. Comentariu
disperare. Articolul subliniaz` necesita- 13.3 Minorii afla]i \n deten]ie preventiv` Este dificil a formula o defini]ie a orga-
tea de a ac]iona pentru minimalizarea vor beneficia de toate drepturile [i ga- nului competent sau a persoanei compe-
posibilit`]ilor de exercitare a coerci]iei [i ran]iile cuprinse \n Standardul de reguli tente care s` descrie \n mod universal
intimid`rii \n procesul de recurgere la minime pentru tratamentul de]inu]ilor valabil „autoritatea competent`“. |n
mijloacele extrajudiciare. Minorii nu adoptat de Organiza]ia Na]iunilor Unite. principiu, aici sunt viza]i pre[edin]ii de
trebuie s` simt` presiunea (de exemplu: 13.4 Minorii afla]i \n deten]ie preventiv` cur]i sau tribunale (complete formate din
pentru a evita s` compar` \n fa]a trebuie s` fie caza]i separat de de]inu]ii unul sau mai mul]i membri), [i anume
tribunalului) sau s` fie constrân[i s`-[i adul]i, \n stabilimente diferite sau \n sec- magistra]ii care profeseaz` \n mod cu-
dea consim]`mântul. Astfel, este bine a ]ii separate ale unit`]ilor care ad`postesc rent sau nu, comisii administrative (de
se face o evaluare obiectiv` a caracteru- [i majori. exemplu: sistemul sco]ian [i cel scan-
lui judicios al dispozi]iilor referitoare la 13.5 |n timpul deten]iei preventive, mi- dinav) sau alte organisme comunitare,
delincven]a juvenil` de c`tre o „autorita- norilor li se vor asigura \ngrijire [i pro- specializate \n solu]ionarea cu caracter
te competent`, dac` aceasta este cerut`” tec]ie [i toat` asisten]a individual` – pe func]ional a conflictelor. Procedura ur-
(„autoritatea competent`” poate fi dife- plan social, educativ, profesional, psiho- mat` \n judecarea minorilor delincven]i
rit` de cea citat` la regula 14). logic, medical [i fizic – care le este nece- trebuie s` se conformeze \ntocmai nor-
sar`, luând \n considerare vârsta, sexul [i melor minimale, asigurând oric`rui \n-
Regula 11.4 recomand` prevederea de vinuit respectarea formelor legale. |n
personalitatea fiec`ruia.
solu]ii viabile pentru \nlocuirea proce- concordan]` cu aceste forme, un proces
durii normale \n justi]ia juvenil` cu forma Comentariu „just [i echitabil“ cuprinde garan]iile
programelor de tip comunitar, \n special Nu trebuie subestimat pericolul de „con- fundamentale, cum ar fi prezum]ia de
a acelor solu]ii care prev`d restituirea taminare criminal`” pentru minorii afla]i nevinov`]ie, prezentarea [i depozi]iile
bunurilor victimelor sau care permit evi- \n deten]ie preventiv`. De aceea, este martorilor, mijloacele obi[nuite de ap`-
tarea \n viitor ca minorii s` mai intre \n necesar` pentru ace[tia posibilitatea m`- rare, dreptul de a nu spune nimic, drep-
conflict cu legea prin orientare sau su- surilor alternative la internare. |n acest tul la ultimul cuvânt al inculpatului, drep-
praveghere temporar`. Circumstan]ele sens, regula 13.1 \ncurajeaz` instituirea tul de a face apel etc. (vezi, de asemena,
particulare ale fiec`rui caz vor face ca unor m`suri noi proprii evit`rii deten]iei regula 7.1).
alternativa s` fie utilizat` chiar \n cazurile prevenive pentru binele [i interesul mi-
mai grave (de exemplu: prima infrac- norului. Minorii afla]i \n deten]ie preven- 15. Consilierea legal`, p`rin]i [i tutori
]iune, infrac]iune comis` sub presiunea tiv` beneficiaz` de toate drepturile [i 15.1 De-a lungul derul`rii procesului,
grupului de prieteni etc.). garan]iile prev`zute \n Standardul de re- minorul are dreptul de a fi reprezentat
guli minime pentru tratamentul de- printr-un consilier (avocat) sau s` cear`
12. Specializarea \n cadrul poli]iei
]inu]ilor, ca [i \n Pactul Interna]ional cu desemnarea unui avocat din oficiu \n
12.1. Pentru a \ndeplini mai bine \nda- privire la Drepturile Civile [i Politice, \n statele unde exist` prevederi \n acest
toririle, ofi]erii de poli]ie care \n mod special \n articolul 9 [i \n articolul 10 sens.
frecvent sau exclusiv au de-a face cu mi- paragrafele 2 (b) [i 3. Regula 13.4 nu 15.2 P`rintele sau tutorele va avea
nori ori cei implica]i recent \n acest do- interzice statelor s` ia alte m`suri care dreptul s` participe la procedur` [i poate
meniu al prevenirii delincven]ei juvenile s` fie cel pu]in la fel de eficace precum fi rugat de autoritatea competent` s-o
trebuie s` primeasc` o preg`tire [i o for- cele prezentate \n aceste Reguli. Au fost fac`, \n interesul minorului. Autoritatea

competent` poate s` le refuze dreptul de stan]ele [i gravitatea delictului, ci [i cu sanc]iunile punitive sunt justificate; \ns`,
a participa dac` exist` motive din care s` situa]ia [i cu nevoile minorului, precum \n cazurile care implic` minori aceste
rezulte c` acest lucru este \n interesul [i cu nevoile societ`]ii; considera]ii trebuie s` fie \ntotdeauna
minorului. (b) Restrângerea libert`]ii minorului mai pu]in importante decât interesul pro-
trebuie impus` numai dup` o evaluare tej`rii bun`st`rii [i a viitorului tân`rului.
Comentariu
atent` [i trebuie limitat` la minimul
Terminologia folosit` \n regula 15.1 este |n conformitate cu rezolu]ia nr. 8 a celui
posibil;
similar` cu cea folosit` \n regula 93 din de-Al VI-lea Congres al Organiza]iei
(c) Privarea de libertatea se va adopta
Regulile Standard Minime pentru Trata- Na]iunilor Unite, regula 17.1 litera (b)
numai dac` minorul este judecat pentru
mentul De]inu]ilor. |n timp ce consilierea \ncurajeaz` folosirea \n limita maxim`
comiterea unei infrac]iuni cu violen]`,
juridic` [i serviciile avocatului din oficiu posibil` a alternativelor la institu]iona-
\mpotriva altei persoane, dac` este reci-
sunt necesare pentru a-i asigura mino- lizare, având \n vedere nevoia de a r`s-
divist sau dac` o alt` solu]ie adecvat`
rului asisten]` juridic`, dreptul de punde cerin]elor specifice ale tân`rului.
nu-[i g`se[te aplicabilitatea;
participare al p`rin]ilor sau al tutorelui Astfel, trebuie folosite pe deplin toate
(d) Bun`starea minorului trebuie s` fie
a[a cum este stabilit \n regula 15.2 tre- sanc]iunile alternative existente [i tre-
criteriul esen]ia la evaluarea cazului
buie considerat un sprijin general psi- buie elaborate noi sanc]iuni alternative,
acestuia.
hologic [i emo]ional – pentru minor – având \n vedere [i siguran]a public`. Tre-
17.2 Pedeapsa cu moartea nu va fi apli-
care trebuie avut \n vedere pe \ntreg par- buie s` se recurg` la proba]iune \n cea
cat` pentru nici o infrac]iune comis` de
cursul procedurilor. mai mare m`sur` posibil`, prin inter-
minori.
mediul condamn`rilor cu suspendare, al
La cùtarea unei solu]ii adecvate pentru 17.3 Minorii nu pot fi supu[i pedepselor
condamn`rilor condi]ionate, al ordinelor
un caz, autoritatea competent` ar putea corporale.
consiliilor [i ale altor dispozi]ii.
beneficia de cooperarea cu un repre- 17.4 Autoritatea competent` va avea pu-
zentant legal al minorului (sau cu o alt` terea de a suspenda procedurile \n orice Regula 17.1 litera (c) corespunde unuia
persoan` care \i ofer` asisten]` per- moment. dintre principiile directoare din rezolu]ia
sonal` [i \n care minorul are cu adev`rat 4 a celui de-Al VI-lea Congres, al c`rui
Comentariu
\ncredere). Este posibil ca aceast` preo- scop este acela de a evita \ncarcerarea
Principala dificultate la formularea indi-
cupare s` nu conduc` la nici un rezultat minorilor, cu excep]ia cazurilor \n care
ca]iilor privind luarea unei decizii cu pri-
dac` prezen]a p`rin]ilor sau a tutorilor la nu exist` alt r`spuns adecvat care s`
vire la persoanele tinere rezult` din con-
audieri are un rol negativ, de exemplu protejeze siguran]a public`. Dispozi]ia
flictele de natur` filosofic` nerezolvate
dac` ace[tia afi[eaz` o atitudine ostil` din regula 17.2 privind interzicerea pe-
\ntre anumite op]iuni, cum sunt cele pre-
fa]` de minor; din acest motiv decurgând depsei capitale este \n conformitate cu
zentate \n continuare:
posibilitatea excluderii acestora de la articolul 6 paragraful 5 din Pactul Inter-
(a) Reintegrare social` versus pedeaps`
audieri. na]ional cu privire la Drepturile Civile [i
dreapt`;
Politice. Dispozi]ia \mpotriva pedepselor
16. Rapoartele de anchet` social` (b) Asisten]` versus reprimare [i pedep-
corporale este conform` cu articolul 7
16.1 |n toate cazurile, cu excep]ia celor sire;
din Pactul Interna]ional cu privire la
de delicte minore, \nainte ca autoritatea (c) Reac]ie pe baza situa]iei specifice fie-
Drepturile Civile [i Politice [i cu Declara-
competent` s` adopte decizia final`, c`rui caz, versus/reac]ie \n vederea pro-
]ia privind Protejarea Tuturor Persoa-
prealabil` pronun]`rii sentin]ei, trebuie tej`rii societ`]ii \n general;
nelor |mpotriva Torturii sau a altor Trata-
investigate \n mod adecvat contextul [i (d) Conlucrare concertat` pentru schim-
mente sau Pedepse Crude, Inumane sau
situa]ia \n care trìe[te minorul precum barea hot`rârii versus ap`rare individua-
Degradante [i cu proiectul de conven]ie
[i situa]ia \n care a fost comis delictul, l`.
cu privire la drepturile copilului.
pentru a facilita luarea unei decizii Conflictul dintre aceste abord`ri este
corecte de c`tre autoritatea competent` mult mai pronun]at \n cazul minorilor de- Puterea de a suspenda procedurile \n
\n cazul respectiv. cât \n cel al adul]ilor. Datorit` variet`]ii orice etap` (regula 17.4) este o caracte-
de cauze [i de reac]ii care caracterizeaz` ristic` inerent` abord`rii delincven]ilor
Comentariu
cazurile minorilor, aceste alternative se minori \n opozi]ie cu abordarea celor
Rapoartele de anchet` social` (rapoarte
combin` \n mod complex. adul]i. |n orice moment, la cuno[tin]a
sociale sau rapoarte anterioare sentin]ei)
autorit`]ii competente pot fi aduse cir-
constituie un ajutor indispensabil \n Func]ia Regulilor Standard Minime pen-
cumstan]e pe baza c`rora sistarea com-
majoritatea procedurilor juridice care tru Administrarea Justi]iei Juvenile nu
plet` a interven]iei este cea mai bun` de-
implic` minori. Autoritatea competent` este aceea de a prescrie folosirea uneia
cizie \n cazul respectiv.
trebuie s` fie informat` cu privire la sau a alteia dintre aceste abord`ri, ci mai
factorii relevan]i \n cazul minorului, cum degrab` aceea de a duce la identificarea 18. Diferite m`suri aflate la dispozi]ia ju-
ar fi situa]ia social` [i familial` a aces- acelei abord`ri care este cel mai aproape dec`torului
tuia, performan]ele sale [colare, expe- de principiile acceptate pe plan interna- 18.1 Autorit`]ii competente trebuie s` i
rien]ele din domeniul educa]iei, etc. |n ]ional. De aceea elementele esen]iale se pun` la dispozi]ie o mare varietate de
acest sens \n unele jurisdic]ii se folosesc prev`zute \n regula 17.1, \n special la lite- m`suri pentru rezolvarea cazurilor, care
servicii sociale speciale sau personalul rele (a) [i (c), trebuie \n]elese \n primul s` permit` flexibilitatea necesar` pentru
auxiliar al cur]ilor sau al comisiilor. rând ca indica]ii practice care asigur` un evitarea institu]ionaliz`rii \n cea mai
Aceast` func]ie poate fi \ndeplinit` de punct de plecare comun; dac` sunt avute mare m`sur` posibil`. Astfel de m`suri,
alte categorii de personal, inclusiv de \n vedere de autorit`]ile \n cauz` (vezi [i care pot fi [i combinate, includ:
ofi]erii de proba]iune. De aceea regula regula 5), acestea pot avea o contribu]ie (a) Ordine de \ngrijire, \ndrumare [i
impune existen]a unor servicii sociale semnificativ` la asigurarea protej`rii supraveghere;
adecvate care s` poat` realiza rapoarte drepturilor fundamentale ale delincven- (b) Proba]iune;
de calitate pe baza anchetelor sociale. ]ilor minori, \n special a drepturilor fun- (c) Ordine pentru servicii \n cadrul
damentale la dezvoltare personal` [i la comunit`]ii;
17. Principiile directoare pentru judecar-
educa]ie. (d) Sanc]iuni financiare, compensa]ii
ea cazurilor [i luarea deciziilor (pronun-
[i restituiri;
]area sentin]ei) Regula 17.1 litera (b) precizeaz` c` abor-
(e) Ordine de tratament [i intermedi-
17.1 Decizia autorit`]ilor competente tre- d`rile strict punitive nu sunt adecvate.
erea tratamentului;
buie s` se ghideze dup` urm`toarele De[i \n cazurile \n care sunt implica]i
(f) Ordine privind participarea la con-
principii: adul]i, [i probabil [i \n cazurile de delicte
siliere de grup [i la alte activit`]i si-
(a) Decizia luat` trebuie s` fie \ntotdea- grave comise de minori, este posibil s`
milare;
una nu doar propor]ional` cu circum- se considere c` pedeapsa dreapt` [i

(g) Ordine de plasare \n \ngrijire, \n ci [i de separarea de mediul social obi[- ten]` profesional` trebuie s` se recurg`
centre comunitare sau \n alte struc- nuit sunt cu siguran]` mai acute pentru la formare profesional`, la instruire \n
turi de educa]ie; minori decât pentru adul]i din cauza fap- cadrul serviciului, la cursuri de reciclare
(h) Alte ordine relevante. tului c` minorii se afl` \ntr-o etap` tim- [i la alte forme de instruire adecvate.
18.2 Nici un minor nu va fi luat de sub su- purie de dezvoltare. 22.2 Personalul din domeniul justi]iei ju-
pravegherea p`rin]ilor, nici integral [i venile trebuie s` reflecte diversitatea
Regula 19 are ca scop restric]ionarea
nici par]ial, decât dac` acest lucru este minorilor care intr` \n contact cu sis-
institu]ionaliz`rii \n dou` moduri: can-
necesar pe baza circumstan]elor cazului temul de justi]ie juvenil`. Trebuie de-
titativ („m`sur` de ultim` instan]`”) [i \n
respectiv. puse eforturi pentru a asigura o repre-
timp („pe o perioad` cât mai scurt`
zentare corect` a femeilor [i a mino-
Comentariu posibil”). Regula 19 reflect` unul dintre
rit`]ilor \n cadrul agen]iilor din sistemul
Regula 18.1 \ncearc` s` enumere câteva principiile directoare de baz` din rezolu-
de justi]ie juvenil`.
dintre reac]iile [i sanc]iunile care au fost ]ia 4 a celui de-Al VI-lea Congres al Or-
folosite cu succes pân` \n prezent \n di- ganiza]iei Na]iunilor Unite: delincven]ii Comentariu
ferite sisteme juridice. |n ansamblu, minori nu trebuie \ncarcera]i decât dac` Autorit`]ile competente pentru a decide
acestea reprezint` alternative promi]`- nu exist` un alt r`spuns adecvat. De cauzele cu delincven]i minori pot fi
toare care merit` reproduse [i dezvoltate aceea, regula prevede c` dac` un minor persoane de forma]ii extrem de diferite
\n continuare. Regulile nu prev`d cerin- trebuie institu]ionalizat, pierderea liber- (magistra]ii din Regatul Unit al Marii
]ele privind personalul, deoarece este t`]ii trebuie restric]ionat` cât mai mult Britanii [i Irlandei de Nord [i din
posibil ca \n unele regiuni acesta s` nu posibil, prin facilit`]i institu]ionale spe- regiunile aflate sub influen]a sistemului
fie suficient; \n regiunile respective pot fi ciale de deten]ie care s` aib` \n vedere de „common law“; judec`torii cu for-
aplicate sau elaborate m`suri pentru diferen]ele dintre tipurile de delincven]i, ma]ie juridic` din ]`rile ale c`ror sisteme
care este necesar un personal mai pu]in delicte [i institu]ii. De fapt, trebuie acorde drept \[i au originea \n Dreptul Roman
numeros. dat` prioritate institu]iilor „deschise” \n sau care sunt influen]ate de acesta sau \n
detrimentul celor „\nchise”. |n plus, orice alte p`r]i, persoane care sunt alese sau
Exemplele oferite \n regula 18.1 au \n
astfel de structur` trebuie s` fie mai denumite [i care pot fi profani, juri[ti sau
comun \n primul rând \ncrederea \n [i
grab` de tip corec]ional sau educa]ional membri ai consiliilor comunit`]ilor, etc.).
recursul la comunitate pentru implemen-
decât de tip carceral. Pentru toate aceste autorit`]i este obli-
tarea m`surilor alternative. Corec]ia cu
gatorie o instruire minim` \n drept, so-
ajutorul comunit`]ii este o m`sur` 20. Evitarea \ntârzierilor nejustificate
ciologie, psihologie, criminologie [i [tiin-
tradi]ional` care implic` foarte multe as- 20.1 Fiecare caz trebuie tratat de la \nce-
]ele comportamentale. Acest aspect este
pecte. Pe aceast` baz` autorit`]ile rele- put \n mod rapid [i f`r` nici o \ntârziere
considerat la fel de important ca [i
vante trebuie \ncurajate s` ofere servicii nejustificat`.
specializarea organiza]ional` [i indepen-
bazate pe comunitate.
Comentariu den]a autorit`]ii competente.
Regula 18.2 subliniaz` importan]a fami- Operativitatea procedurilor formale \n Este posibil ca, \n cazul asisten]ilor
liei care, \n conformitate cu articolul 10 cazurile \n care sunt implica]i minori are sociali [i al ofi]erilor de proba]iune s` fie
paragraful 1 din Pactul Interna]ional cu o importan]` major`. |n caz contrar, orice necesar` specializarea ca o condi]ie pre-
privire la Drepturile Economice, Sociale eventuale efecte pozitive ale procedurii liminar` pentru angajarea \n munca cu
[i Culturale, este „unitatea natural` [i [i ale modului de solu]ionare a cazului delincven]ii minori. De aceea, instruirea
fundamental` a societ`]ii”. |n cadrul fa- risc` s` fie compromise. O dat` cu tre- profesional` la locul de munc` trebuie s`
miliei p`rin]ii au nu doar dreptul, ci [i cerea timpului, minorului \i va fi din ce \n fie considerat` calificare minim` nece-
responsabilitatea de a-[i \ngriji [i su- ce mai greu, dac` nu imposibil, s` fac` sar`. Calific`rile profesionale reprezint`
praveghea copiii. De aceea, regula 18.2 leg`tura dintre procedur` [i sentin]` [i un element esen]ial pentru asigurarea
prevede ca separarea copiilor de p`rin]i delict, atât din punct de vedere intelec- realiz`rii impar]iale [i efective a justi]iei
s` fie folosit` ca m`sur` de ultim` tual cât [i din punct de vedere psiho- juvenile. |n consecin]`, sunt necesare \m-
instan]`. Se poate recurge la aceast` logic. bun`t`]iri \n ceea ce prive[te recrutarea,
m`sur` numai dac` faptele relevante promovarea [i preg`tirea profesional` a
21. Cazierul (\nregistrarea cazului)
pentru un caz recomand` \n mod clar personalului, a[a cum este necesar [i s`
21.1 Cazierele delincven]ilor minori tre-
acest pas grav (de exemplu abuzarea coli se asigure mijloacele de care au nevoie
buie s` fie strict confiden]iale [i nu sunt
pilului). pentru a-[i putea \ndeplini \n mod adec-
accesibile unor ter]e p`r]i. Accesul la
19. Utilizarea institu]ionaliz`rii \n cea aceste caziere este limitat la persoanele vat func]iile.
mai mic` m`sur` posibil` direct implicate \n rezolvarea cazului La selectarea, numirea [i promovarea
19.1 Plasarea minorului \ntr-o institu]ie respectiv [i la alte persoane autorizate personalului din domeniul justi]iei juve-
trebuie s` fie \ntotdeauna o m`sur` de corespunz`tor. nile trebuie evitat` orice discriminare pe
de ultim` instan]` [i care s` fie luat` pe 21.2 Cazierele delincven]ilor minori nu criterii politice, sociale, sexuale, rasiale,
perioada cea mai scurt` posibil. trebuie folosite ulterior \n cadrul proce- religioase sau culturale, pentru a se asi-
durilor care \i vizeaz` ca delincven]i gura impar]ialitatea realiz`rii justi]iei
Comentariu juvenile. Aceasta este o recomandare a
adul]i.
Criminologia progresist` militeaz` \n celui de-Al VI-lea Congres. |n plus, Al VI-
favoarea folosirii tratamentului neinstitu- Comentariu lea Congres a solicitat Statelor P`r]i s`
]ional (\ntr-un mediu deschis) \n detri- Aceast` regul` \ncearc` s` realizeze un asigure tratamentul corect [i egal al
mentul tratamentului institu]ional. S-a echilibru \ntre interesele aflate \n conflict femeilor din sistemul justi]iei juvenile [i
dovedit c` diferen]ele \n ceea ce prive[te legate de caziere sau dosare: cele ale po- a recomandat adoptarea de m`suri spe-
succesul ob]inut prin institu]ionalizare [i li]iei, ale procuraturii [i ale altor autorit`]i ciale pentru recrutarea, instruirea [i fa-
cel ob]inut prin neinstitu]ionalizare sunt care doresc s` realizeze un control mai cilitarea promov`rii personalului feminin
mici sau inexistente. Influen]ele nocive bun, [i cele ale delincventului minor sistemul de administrare a justi]iei ju-
asupra persoanei care par imposibil de (Vezi [i regula 8). „Alte persoane auto- venile.
evitat \n orice cadru institu]ional nu pot fi rizate corespunz`tor” \nseamn` \n ge-
compensate de eforturile depuse pentru neral, printre al]ii, [i cercet`torii.
tratament. Acest lucru este foarte ade-
22. Nevoia de profesionalism [i formare
v`rat \n special \n cazul minorilor, care
22.1 Pentru ca \ntreg personalul care se
sunt extrem de vulnerabili la influen]e
ocup` de delincven]i minori s` ating` [i
negative. |n plus, efectele negative repre-
s` \[i men]in` nivelul necesar de compe-
zentate nu numai de pierderea libert`]ii

PARTEA A PATRA cooperarea cu comunitatea este indis- torilor adul]i [i protejarea bun`st`rii mi-
TRATAMENTUL NONINSTITU}IONAL pensabil`. Voluntarii [i serviciile de vo- norilor afla]i \ntr-un cadru institu]ional,
(DESCHIS) luntariat s-au dovedit a fi resurse deo- a[a cum sunt prev`zute \n regula 26.3,
sebit de valoroase, dar \n prezent sunt respect` unul dintre principiile directoare
23. Executarea hot`rârilor judec`tore[ti insuficient utilizate. |n unele cazuri, coo- ale Regulilor, a[a cum este prev`zut \n
23.1 Trebuie prev`zute dispozi]ii adecva- perarea unor fo[ti delincven]i (inclusiv a rezolu]ia 4 a celui de-Al VI-lea Congres.
te pentru executarea deciziilor autorit`]ii unor persoane care au fost dependente Regula nu \mpiedic` Statele P`r]i s` ia
competente, \n conformitate cu regula de droguri) poate reprezenta un ajutor alte m`suri \mpotriva influen]elor nega-
14.1 de mai sus, de c`tre autoritatea res- considerabil. Regula 25 deriv` din prin- tive ale delincven]ilor adul]i, cu condi]ia
pectiv` sau de c`tre o alt` autoritate, cipiile prev`zute \n regulile 1.1 – 1.6 [i ca acestea s` fie cel pu]in la fel de efi-
dup` cum este cazul \n \mprejur`rile res- respect` prevederile relevante ale Pactu- ciente ca [i cele men]ionate \n regul`
pective. lui ional cu privire la Drepturile Civile [i (vezi [i regula 13.4).
23.2 Astfel de dispozi]ii trebuie s` pre- Politice.
Regula 26.4 abordeaz` faptul c` delinc-
vad` competen]a autorit`]ii de a modi- ventele de sex feminin se bucur` \n mod
fica periodic ordinele, dup` cum con- PARTEA A CINCEA normal de mai pu]in` aten]ie decât
sider` c` este necesar, cu condi]ia ca TRATAMENTUL INSTITU}IONAL delincven]ii de sex masculin, dup` cum
astfel de modific`ri s` fie hot`râte \n con- s-a ar`tat \n cadrul celui de-Al VI-lea
26. Obiectivele tratamentului institu-
formitate cu principiile prezentelor Re- Congres. Rezolu]ia 9 a celui de-Al VI-lea
]ional
guli. Congres \ndeamn` \n mod special la
26.1 Obiectivul instruirii [i al tratamen-
Comentariu tului minorilor plasa]i \n institu]ii este acordarea unui tratament corect delinc-
Hot`rârea judec`toreasc` \n cazul mino- acela de a li se asigura \ngrijire, protec- ventelor de sex feminin \n toate etapele
rilor tinde s` le influen]eze via]a pe o ]ie, educa]ie [i deprinderi profesionale proceselor din cadrul justi]iei penale [i la
perioad` de timp mai \ndelungat` decât pentru a-i ajuta s` \[i asume un rol social acordarea unei aten]ii speciale proble-
\n cazul adul]ilor. Astfel, este important constructiv [i productiv. melor [i nevoilor specifice ale acestora \n
ca autoritatea competent` sau un orga- 26.2 Minorii din institu]ii trebuie vor be- perioada \n care sunt de]inute. |n plus,
nism independent (comitet pentru eli- neficia de \ngrijire, de protec]ie [i de \n- aceast` regul` trebuie \n]eleas` [i având
berare condi]ionat`, ofi]er de proba]iune, treaga asisten]` – social`, educa]ional`, \n vedere Declara]ia de la Caracas a celui
institu]ii care se ocup` de bun`starea profesional`, psihologic`, medical` [i de-Al VI-lea Congres care \ndeamn`,
tinerilor sau altele) care are calific`ri fizic` necesar`, având \n vedere vârsta, inter alia, la acordarea unui tratament
egale cu cele ale autorit`]ii competente sexul [i personalitatea lor [i \n interesul egal \n cadrul administr`rii justi]iei pe-
care a emis hot`rârea ini]ial`, s` urm`- dezvolt`rii lor \n ansamblu. nale [i având \n vedere Declara]ia privind
reasc` executarea acestei hot`râri. |n 26.3 Minorii afla]i \n institu]ii vor fi Eliminarea Discrimin`rii |mpotriva Fe-
acest sens \n unele ]`ri a fost \nfiin]at` separa]i de adul]i, [i trebuie s` se afle meilor [i Conven]ia pentru Eliminarea
func]ia de judec`tor responsabil cu exe- \ntr-o institu]ie separat` sau \ntr-o parte Tuturor Formelor de Discriminare |mpo-
cutarea pedepselor. separat` a unei institu]ii \n care sunt triva Femeilor.
Compozi]ia, competen]ele [i func]iile de]inu]i [i adul]i. Dreptul de acces (regula 26.5) decurge
acestei autorit`]i trebuie s` fie flexibile; 26.4 Delincventele tinere de sex feminin din prevederile regulilor 7.1, 10.1, 15.2 [i
acestea sunt descrise \n termeni generali plasate \n institu]ii trebuie s` se bucure 18.2. Cooperarea interministerial` [i
\n regula 23, pentru a se asigura accepta- de o aten]ie special` \n ceea ce prive[te interdepartamental` (regula 26.6) are o
rea lor pe scar` larg`. nevoile [i problemele lor. Acestea nu importan]` special` pentru ameliorarea
trebuie s` primeasc` \n nici un caz mai general` a calit`]ii tratamentului [i a
24. Furnizarea asisten]ei necesare pu]in` \ngrijire, protec]ie, asisten]` [i instruirii institu]ionale.
24.1 Trebuie depuse eforturi pentru ca respectiv un tratament [i o instruire mai
minorilor s` li se ofere, \n toate etapele reduse decât delincven]ii tineri de sex 27. Aplicarea Regulilor Standard Minime
procedurii, asisten]a necesar` privind lo- masculin. Trebuie s` li se asigure un tra- pentru Tratamentul De]inu]ilor adoptate
cuin]a, educa]ia sau formarea profesio- tament echitabil. de Organiza]ia Na]iunilor Unite
nal`, angajarea sau orice alt fel de asis- 26.5 |n interesul [i pentru bun`starea mi- 27.1 Regulile Standard Minime pentru
ten]` util` [i practic`, \n vederea fa- norului institu]ionalizat, p`rin]ii [i tutorii Tratamentul De]inu]ilor [i recomand`rile
cilit`rii procesului de reintegrare social`. trebuie s` aib` drept de acces la acesta. legate de acestea trebuie aplicate \n m`-
26.6 Trebuie \ncurajat` cooperarea inter- sura \n care sunt relevante pentru trata-
Comentariu
ministerial` [i interdepartamental` \n ve- mentul delincven]ilor minori \n institu]ii,
Promovarea bun`st`rii minorului este de
derea asigur`rii educa]iei sau a form`rii inclusiv pentru tratarea celor afla]i \n
maxim` importan]`. Astfel, regula 24 su-
profesionale adecvate a minorilor institu- deten]ie pân` la luarea hot`rârii jude-
bliniaz` importan]a asigur`rii facilit`]ilor,
]ionaliza]i, astfel \ncât, \n momentul \n c`tore[ti.
serviciilor [i a altor tipuri de asisten]` ne-
care p`r`sesc institu]ia, s` nu fie deza- 27.2 Trebuie depuse eforturi pentru im-
cesar`, \n func]ie de interesele mino-
vantaja]i din punctul de vedere al educa- plementarea principiilor relevante pre-
rului, pe \ntreg parcursul procesului de
]iei. v`zute \n Regulile Standard Minime
reintegrare.
pentru Tratamentul De]inu]ilor, \n cea
25. Mobilizarea voluntarilor [i a altor ser- Comentariu mai mare m`sur` posibil`, astfel \ncât s`
vicii comunitare Obiectivele tratamentului institu]ional, fie satisf`cute nevoile diverse ale mi-
25.1 Voluntarii, organiza]iile de voluntari, a[a cum sunt prev`zute \n regulile 26.1 [i norilor specifice vârstei, sexului [i perso-
institu]iile locale [i alte resurse din ca- 26.2, sunt acceptabile \n orice sistem [i \n nalit`]ii acestora.
drul comunit`]ii pot fi solicitate s` con- orice cultur`. Cu toate acestea, ele nu au
fost realizate \nc` peste tot, iar \n aceast` Comentariu
tribuie efectiv la reintegrarea social` a
privin]` trebuie f`cute mult mai multe Regulile Standard Minime pentru Trata-
minorilor \n cadrul comunit`]ii [i, \n
decât pân` acum. |n special asisten]a mentul De]inu]ilor au fost printre primele
m`sura posibilului, \n cadrul familiei.
medical` [i psihologic` sunt extrem de instrumente de acest tip promulgate de
Comentariu importante pentru persoanele tinere in- Organiza]ia Na]iunilor Unite. Exist` un
Aceast` regul` reflect` nevoia ca \ntrea- stitu]ionalizate care sunt dependente de acord general asupra faptului c` ele au
ga activitate desf`[urat` cu delincven]ii droguri, violente [i care sufer` de boli avut impact la scar` mondial`. De[i \nc`
minori s` fie orientat` spre reintegrarea mintale. exist` ]`ri \n care implementarea aces-
social`. Dac` se dore[te realizarea efec- tora este mai degrab` o aspira]ie decât
tiv` a indica]iilor autorit`]ii competente, Evitarea influen]elor negative ale infrac- un fapt, aceste Reguli Standard Minime

continu` s` aib` o influen]` important` timp stabilite \n hot`rârea judec`toreas- 30.4 Furnizarea de servicii \n cadrul ad-
\n administrarea uman` [i echitabil` a c`, de exemplu a unor cerin]e legate de ministr`rii justi]iei juvenile trebuie dez-
institu]iilor corec]ionale. Regulile Stan- „buna purtare” a delincventului, de par- voltat` [i implementat` \n mod sistema-
dard Minime pentru Tratamentul De]inu- ticiparea la programe comunitare, de tic, ca parte integrant` a eforturilor na]io-
]ilor con]in unele dintre cele mai im- timpul petrecut \n centre de tranzit, etc. nale de dezvoltare.
portante elemente care vizeaz` protec]ia Pentru delincven]ii elibera]i condi]ionat
Comentariu
delincven]ilor minori afla]i \n institu]ii dintr-o institu]ie trebuie asigurat` asis-
Utilizarea cercet`rii ca baz` pentru o po-
(cazarea, arhitectura, locurile de dormit, ten]a [i supravegherea de c`tre un ofi]er
litic` informat` \n domeniul justi]iei
\mbr`c`mintea, plângerile [i cererile, de proba]iune sau de c`tre un alt func-
juvenile este recunoscut` pe scar` larg`
contactul cu lumea exterioar`, alimente- ]ionar (\n special \n cazurile \n care sis-
ca fiind un mecanism important prin care
le, \ngrijirea medical`, serviciile religi- temul proba]iunii nu a fost adoptat) [i
practicile ]in pasul cu progresul cuno[-
oase, separarea \n func]ie de vârst`, per- trebuie \ncurajat` acordarea de sprijin de
tin]elor [i cu dezvoltarea [i \mbun`t`]i-
sonalul, munca, etc.), precum [i dispo- c`tre comunitate.
rea continu` a sistemului de justi]ie ju-
zi]ii privind pedepsele [i disciplina, [i
29. Regimul semi-institu]ional (semi- venil`. Feed-back-ul reciproc dintre do-
constrângerile aplicate delincven]ilor
deschis) meniul cercet`rii [i cel al politicilor este
periculo[i. Modificarea acestor Reguli
29.1 Trebuie depuse eforturi pentru dez- deosebit de important \n justi]ia juvenil`.
Standard Minime \n conformitate cu ca-
voltarea de institu]ii semi-deschise, cum Odat` cu schimb`rile rapide [i adesea
racteristicile speciale ale institu]iilor
sunt centrele de tranzit, centrele edu- drastice ale stilului de via]` al tinerilor [i
pentru delincven]i minori care intr` \n
ca]ionale, centrele de zi pentru formare ale formelor [i dimensiunilor infrac]iona-
sfera de aplicare a Regulilor Standard
[i alte asemenea facilit`]i adecvate care \i lit`]ii juvenile, r`spunsurile societ`]ii [i al
Minime pentru Administrarea Justi]iei
pot ajuta pe minori s` se reintegreze, \n justi]iei la infrac]ionalitatea [i delincven-
Juvenile, nu ar fi adecvat`.
mod corespunz`tor, \n societate. ]a minorilor au devenit rapid demodate
Regula 27 face referire la condi]iile ne- [i neadecvate. De aceea regula 30 insti-
Comentariu
cesare minorilor afla]i \n deten]ie (regula tuie standarde pentru integrarea cerce-
Importan]a \ngrijirii dup` perioada de
27.1), precum [i asupra nevoilor variate t`rii \n procesele de formulare [i de
institu]ionalizare nu trebuie subestimat`.
specifice vârstei, sexului [i personalit`]ii aplicare a politicilor \n realizarea justi]iei
Aceast` regul` subliniaz` necesitatea
lor (regula 27.2). Astfel, obiectivele [i juvenile. Aceast` regul` atrage o aten]ie
\nfiin]`rii unei re]ele de unit`]i semi-insti-
con]inutul regulii sunt corelate cu dispo- special` asupra nevoii de a revizui [i de a
tu]ionale.
zi]iile relevante din Regulile Standard evalua cu regularitate programele [i m`-
Ea subliniaz` de asemenea nevoia exis-
Minime pentru Tratamentul De]inu]ilor. surile existente [i de a realiza planifica-
ten]ei unei game diverse de structuri [i
rea \n contextul mai larg al obiectivelor
28. Aplicarea frecvent` [i prompt` a servicii proiectate pentru a \ndeplini dife-
de dezvoltare general`.
regimului eliber`rii condi]ionate ritele nevoi ale delincven]ilor tineri care
Evaluarea constant` a nevoilor mino-
28.1 Autoritatea adecvat` trebuie s` fo- revin \n comunitate, [i pentru a furniza
rilor, precum [i a tendin]elor [i a proble-
loseasc`, \n cea mai mare m`sur` posi- \ngrijire [i sprijin structural, ca pas im-
melor din domeniul delincven]ei, consti-
bil` [i cât mai repede cu putin]`, eli- portant \n reintegrarea cu succes \n so-
tuie o cerin]` preliminar` pentru
berarea condi]ionat`. cietate.
\mbun`t`]irea metodelor de formulare a
28.2 Minorii elibera]i condi]ionat dintr-o
unor politici adecvate [i de stabilire a
institu]ie trebuie s` fie asista]i [i supra- PARTEA A {ASEA unor interven]ii adecvate, atât la nivel
veghea]i de o autoritate adecvat` [i s` CERCETAREA, PLANIFICAREA, FORMU- formal cât [i la nivel informal. |n acest
primeasc` sprijinul deplin al comunit`]ii. LAREA POLITICILOR {I EVALUAREA sens, agen]iile responsabile trebuie s`
Comentariu 30. Cercetarea ca baz` a planific`rii [i a faciliteze cercet`rile efectuate de persoa-
Puterea de a ordona eliberarea condi]io- formul`rii politicilor [i evaluarea ne [i organisme independente, aici pu-
nat` poate s` fie acordat` autorit`]ii 30.1 Trebuie depuse eforturi pentru or- tând fi valoroas` [i ob]inerea [i examina-
competente, men]ionat` \n regula 14.1, ganizarea [i promovarea cercet`rilor rea opiniilor minorilor \n[i[i, [i nu doar a
sau altei autorit`]i. |n acest sens este mai necesare ca baz` pentru planificare [i celor care intr` \n contact cu sistemul.
potrivit ca aceast` autoritate s` fie denu- formularea politicilor \n mod eficient. Procesul de planificare trebuie s` pun`
mit` „adecvat`” [i nu „competent`”. 30.2 Trebuie depuse eforturi pentru re- accentul \n mod special pe un sistem mai
Dac` \mprejur`rile permit acest lucru, vizuirea [i evaluarea periodic` a tendin- eficient [i mai echitabil de furnizare a
eliberarea condi]ionat` trebuie s` fie pre- ]elor, problemelor [i cauzelor delinc- serviciilor necesare. |n acest sens, este
ferat` \n locul execut`rii integrale a sen- ven]ei [i infrac]ionalit`]ii minorilor, pre- necesar` evaluarea extins` [i regulat` a
tin]ei. Dac` exist` dovezi care atest` \nre- cum [i a diverselor nevoi speciale ale mi- nevoilor [i a problemelor speciale ex-
gistrarea unui progres satisf`c`tor \n di- norilor de]inu]i. trem de variate ale minorilor [i identifi-
rec]ia reintegr`rii sociale a de]inu]ilor, 30.2 Trebuie depuse eforturi pentru \n- carea unor priorit`]i clare. |n acest sens,
ori de câte ori acest lucru este posibil, fiin]area unui mecanism de cercetare trebuie s` existe de asemenea o coor-
ace[tia, chiar [i delincven]ii care au fost evaluativ`, \ncorporat \n sistemul de donare a utiliz`rii resurselor existente,
considera]i periculo[i \n momentul insti- administrare a justi]iei pentru delincven- inclusiv a alternativelor [i a sprijinului
tu]ionaliz`rii pot fi elibera]i condi]ionat. ]ii minori, [i pentru colectarea [i analiza- comunit`]ii care ar fi adecvate pentru
Ca [i proba]iunea, o astfel de eliberare rea datelor [i a informa]iilor relevante crearea unor proceduri specifice, proiec-
poate fi condi]ionat` de \ndeplinirea \n necesare pentru o evaluare adecvat` [i tate pentru implementarea [i monito-
mod satisf`c`tor a cerin]elor autorit`]ilor pentru \mbun`t`]irea [i reformarea ulte- rizarea programelor existente.
relevante pe parcursul unei perioade de rioar` a sistemului.

Principiile Na]iunilor Unite
pentru Prevenirea
Delincven]ei Juvenile
(Principiile de la Riyadh)
Adoptate [i proclamate prin Rezolu]ia 45/112 a Adun`rii Generale

din 14 decembrie 1990
A dunarea General`, celui de-al VIII-lea Congres s` examineze standardele

pentru prevenirea delincven]ei juvenile \n vederea adop-
t`rii acestora,
Având \n vedere Declara]ia Universal` a Drepturilor
Omului, Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile Recunoscând nevoia de dezvoltare a unor strategii na]io-
Economice, Sociale [i Culturale [i Pactul Interna]ional cu nale, regionale [i interna]ionale de prevenire a delinc-
privire la Drepturile Civile [i Politice, precum [i alte ven]ei juvenile,
instrumente interna]ionale privind drepturile [i de bun`- Afirmând faptul c`, fiecare copil trebuie s` beneficieze de
starea persoanelor tinere, inclusiv standardele relevante drepturile fundamentale ale omului, inclusiv, \n special,
stabilite de Organiza]ia Interna]ional` a Muncii, de accesul la educa]ie gratuit`,
Având \n vedere [i Declara]ia privind Drepturile Preocupat` de existen]a unui num`r mare de tineri, afla]i
Copilului*, Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului [i sau nu \n conflict cu legea, dar care sunt abandona]i, ne-
Regulile Standard Minime ale Organiza]iei Na]iunilor glija]i, abuza]i, expu[i la abuzul de droguri, marginaliza]i,
Unite privind Administrarea Justi]iei Juvenile (Regulile [i expu[i \n general unui risc social,
de la Beijing), Luând \n considerare beneficiile politicilor progresive
Reamintind Rezolu]ia 40/33 a Adun`rii Generale din 29 pentru prevenirea delincven]ei [i pentru bun`starea co-
noiembrie 1983, prin care Adunarea a adoptat Regulile munit`]ilor,
Standard Minime ale Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru 1. Constat` cu satisfac]ie activitatea semnificativ` rea-
Administrarea Justi]iei Juvenile recomandate de-Al VII- lizat` de Comitetul pentru Prevenirea [i Controlul Infrac-
lea Congres al Organiza]iei Na]iunilor Unite privind ]ionalit`]ii [i de Secretarul General, \n direc]ia formul`rii
Prevenirea Infrac]ionalit`]ii [i Tratamentul Delincven]ilor, de instruc]iuni pentru prevenirea delincven]ei juvenile;
Reamintind [i faptul c` Adunarea General`, \n Rezolu]ia 2. |[i exprim` aprecierea pentru contribu]ia valoroas` a
40/35 din 29 noiembrie 1985, a solicitat dezvoltarea unor Centrului de Instruire [i Studii \n Domeniul Securit`]ii de
standarde pentru prevenirea delincven]ei juvenile care s` la Riyadh care a g`zduit |ntâlnirea Interna]ional` a Exper-
ajute Statele P`r]i la formularea [i implementarea de ]ilor \n Domeniul Delincven]ei Juvenile, desf`[urat` la
programe [i politici specializate, care s` pun` accentul pe Riyadh \ntre 28 februarie [i 1 martie 1988, \n colaborare
asisten]`, \ngrijire [i implicarea comunit`]ii, [i a solicitat cu Biroul Na]iunilor Unite de la Viena;
Consiliului Economic [i Social s` prezinte un raport celui
de-Al VIII-lea Congres al Organiza]iei Na]iunilor Unite pri- 3. Adopt` Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Unite
vind Prevenirea Infrac]ionalit`]ii [i Tratamentul Delinc- pentru Prevenirea Delincven]ei Juvenile cuprinse \n ane-
ven]ilor cu privire la progresele ob]inute \n privin]a stan- xa la prezenta rezolu]ie, care vor fi denumite Principiile
dardelor, \n vederea revizuirii [i a aplic`rii lor, de la Riyadh;
Reamintind \n continuare faptul c`, \n Rezolu]ia 1986/10 4. Solicit` Statelor P`r]i s` aplice Principiile, \n cadrul
din 21 mai 1986, Consiliul Economic [i Social a solicitat planurilor lor complexe de prevenire a infrac]ionalit`]ii,
862 PRINCIPIILE DE LA RIYADH

\n legile, politicile [i practicile lor na]ionale [i s` aduc` 9. |ndeamn` toate organismele relevante din sistemul
aceste Principii \n aten]ia autorit`]ilor relevante, inclusiv Organiza]iei Na]iunilor Unite s` colaboreze cu Secretarul
\n aten]ia celor care elaboreaz` politicile, a personalului General la luarea m`surilor corespunz`toare pentru
din domeniul justi]iei juvenile, a educatorilor, a mass asigurarea implement`rii prezentelor rezolu]ii;
media, a practicienilor [i speciali[tilor; 10. Invit` Sub-Comisia pentru Prevenirea Discrimin`rii [i
5. Solicit` Secretarului General [i invit` Statele P`r]i s` Protec]ia Minorit`]ilor a Comisiei Drepturilor Omului s`
asigure cea mai larg` r`spândire posibil` a textului Prin- examineze acest nou instrument interna]ional \n vederea
cipiilor \n toate limbile oficiale ale Organiza]iei Na]iunilor promov`rii aplic`rii dispozi]iilor acestuia;
Unite; 11. Invit` Statele P`r]i s` sus]in` cu fermitate organizarea
6. Solicit` \n continuare Secretarului General [i invit` unor ateliere de lucru tehnice [i [tiin]ifice [i a unor pro-
toate birourile relevante [i institu]iile interesate ale Orga- iecte pilot [i proiecte demonstrative pe teme practice [i
niza]iei Na]iunilor Unite, \n special Fondul Organiza]iei pe probleme de politici legate de aplicarea dispozi]iilor
Na]iunilor Unite pentru Copii, precum [i to]i exper]ii s` Principiilor [i de stabilirea unor probleme concrete care
depun` eforturi concertate pentru a promova aplicarea s` fie acoperite de serviciile din comunit`]i create pentru
Principiilor; a r`spunde nevoilor, problemelor [i preocup`rilor speci-
7. Solicit`, de asemenea, Secretarului General s` inten- ale ale tinerilor, [i \i solicit` Secretarului General s` coor-
sifice cercet`rile asupra acelor situa]ii care prezint` ris- doneze eforturile depuse \n acest sens;
curi sociale [i asupra exploat`rii copiilor, inclusiv asupra 12. Invit`, de asemenea, Statele P`r]i s` \l informeze pe
folosirii copiilor ca instrumente la comiterea de infrac- Secretarul General cu privire la modul \n care au imple-
]iuni, \n vederea elabor`rii de contra-m`suri [i s` rapor- mentat Principiile [i s` raporteze cu regularitate Comi-
teze cu privire la acestea celui de-al Nou`lea Congres al tetului pentru Prevenirea [i Controlul Infrac]ionalit`]ii cu
Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Infrac]io- privire la rezultatele ob]inute;
nalit`]ii [i Tratamentul Delincven]ilor; 13. Recomand` Comitetului pentru Prevenirea [i Con-
8. Solicit` \n continuare Secretarului General s` publice trolul Infrac]ionalit`]ii s` solicite celui de-Al XIX-lea Con-
un manual compozit de standarde pentru justi]ia ju- gres s` evalueze progresele \nregistrate \n promovarea [i
venil`, care s` con]in` Principiile Organiza]iei Na]iunilor aplicarea Principiilor de la Riyadh [i a recomand`rilor din
Unite pentru Prevenirea Delincven]ei Juvenile Principiile prezenta rezolu]ie, \n cadrul unui punct separat de pe or-
de la Riyadh), [i Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite dinea de zi privind justi]ia juvenil` [i s` monitorizeze
pentru Protec]ia Minorilor priva]i de Libertate, [i un set aceste aspecte \n mod constant.
de observa]ii complete pe marginea dispozi]iilor acesto-
ra;
I. PRINCIPII FUNDAMENTALE Acestea trebuie s` evite incriminarea [i adesea o component` a procesului de

pedepsirea copilului pentru comporta- maturizare [i de cre[tere [i c` la majori-
1. Prevenirea delincven]ei juvenile este o mente care nu provoac` daune grave tatea persoanelor au tendin]a de a disp`-
parte esen]ial` a prevenirii infrac]iona- asupra evolu]iei sale [i nu afecteaz` alte rea spontan odat` cu tranzi]ia spre matu-
lit`]ii \n societate. Prin implicarea \n acti- persoane. Astfel de politici [i m`suri ritate;
vit`]i legale [i utile din punct de vedere trebuie s` aib` \n vedere: (f) Con[tientizarea faptului c`, \n opinia
social [i prin adoptarea unei orient`ri (a) Oferirea de [anse, \n special de [anse majorit`]ii exper]ilor, etichetarea unui tâ-
umaniste \n ceea ce prive[te societatea [i \n domeniul educa]iei, prin care s` fie n`r ca „deviant”, „delincvent” sau „vii-
perspectivele vie]ii, tinerii \[i pot dezvol- satisf`cute nevoile diferite ale tinerilor [i tor delincvent” contribuie adesea la dez-
ta atitudini care nu genereaz` acte care s` asigure un cadru de sus]inere voltarea de c`tre tân`r a unui model de
infrac]ionale. pentru ocrotirea dezvolt`rii personale a comportament nedorit.
2. Prevenirea cu succes a delincven]ei tuturor tinerilor, \n special a celor care 6. Necesitatea dezvolt`rii unor servicii [i
juvenile necesit` depunerea de eforturi sunt \n mod clar \n pericol sau expu[i programe \n comunit`]i pentru preveni-
de c`tre \ntreaga societate pentru asi- unui risc social [i care au nevoie de \n- rea delincven]ei juvenile, \n special \n
gurarea dezvolt`rii armonioase a adoles- grijire [i protec]ie special`; cazurile \n care nu au fost \nc` \nfiin]ate
cen]ilor, \n condi]iile respect`rii [i pro- (b) Concepte [i abord`ri specializate pen- alte organisme corespunz`toare. Orga-
mov`rii personalit`]ii acestora \nc` de la tru prevenirea delincven]ei, pe baza le- nismele formale de control social trebuie
\nceputul copil`riei. gilor, a proceselor, a institu]iilor, a struc- folosite numai ca m`sur` de ultim` in-
3. Interpretarea prezentelor Principii tre- turilor [i a unei re]ele de furnizare de ser- stan]`.
buie realizat` \n condi]iile unei orient`ri vicii destinate reducerii motiva]iei, a ne-
centrate pe copil. Tinerii trebuie s` aib` voii [i a [anselor de a comite infrac]iuni, II. SFERA DE APLICARE A PRIN-
un rol activ [i s` fie parteneri \n cadrul sau a \mprejur`rilor care duc la comite-
societ`]ii [i nu trebuie considera]i simpli CIPIILOR
rea de infrac]iuni;
subiec]i ai socializ`rii sau ai controlului. (c) Interven]iile oficiale sunt realizate \n 7. Prezentele Principii trebuie interpre-
4. |n cadrul implement`rii prezentelor primul rând \n interesul general al tân`- tate [i implementate \n cadrul larg al De-
Principii \n conformitate cu sistemele rului [i ghidate de corectitudine [i echi- clara]iei Universale a Drepturilor Omului,
juridice na]ionale, orice programe de tate; al Pactului Interna]ional cu privire la
prevenire trebuie s` se concentreze (d) Ocrotirea bun`st`rii, a dezvolt`rii, a Drepturile Sociale, Economice [i Cultu-
asupra bun`st`rii tinerilor \ncepând din drepturilor [i intereselor tuturor tinerilor; rale, al Pactului Interna]ional cu privire la
copil`rie. (e) Luarea \n considerare a faptului c` Drepturile Civile [i Politice, al Declara]iei
5. Trebuie recunoscut` necesitatea [i im- anumite comportamente sau conduite Drepturilor Copilului [i al Conven]iei cu
portan]a politicilor progresive de preve- caracteristice tinerilor, care nu respect` privire la Drepturile Copilului, [i \n con-
nire a delincven]ei precum [i a studiilor normele [i valorile sociale generale, sunt textul Regulilor Standard Minime ale
sistematice [i a elabor`rii de m`suri.
PRINCIPIILE DE LA RIYADH 863

Organiza]iei Na]iunilor Unite privind Ad- tinerilor trebuie s` se bucure de respec- 18. Este important s` se sublinieze func-
ministrarea Justi]iei Juvenile (Regulile tul cuvenit, iar ace[tia trebuie accepta]i ]ia de socializare a familiei [i a familiei
de la Beijing), precum [i \n contextul ca parteneri deplini [i egali \n procesele extinse; este la fel de important ca tine-
altor instrumente [i norme legate de de socializare [i integrare. rilor s` le fie recunoscute viitoarele ro-
drepturile, interesele [i bun`starea tu- luri, responsabilit`]i, participarea [i cali-
A. Familia
turor copiilor [i tinerilor. tatea de parteneri \n cadru societ`]ii.
11. Fiecare societate trebuie s` acorde o
19. Pentru a asigura dreptul copilului la o
8. Prezentele Prevederi trebuie, de ase- mare prioritate nevoilor [i bun`st`rii
socializare adecvat`, guvernele [i cele-
menea, implementate având \n vedere familiei [i a tuturor membrilor acesteia.
lalte institu]ii trebuie s` se bazeze pe in-
contextul economic, social [i cultural 12. Deoarece familia este unitatea cen-
strumentele sociale [i juridice existente,
predominant din fiecare Stat Parte. tral` care r`spunde de socializarea pri-
dar, \n cazurile \n care institu]iile [i obice-
mar` a copiilor, guvernele [i societatea
iurile tradi]ionale nu mai sunt eficiente,
III. PREVENIREA GENERAL~ trebuie s` depun` eforturi pentru p`stra-
ele trebuie [i s` prevad` [i s` permit`
rea integrit`]ii familiei, inclusiv a familiei
9. La fiecare nivel guvernamental trebuie m`suri inovatoare.
extinse. Societatea are responsabilitatea
instituite planuri detaliate de prevenire de a asista familia \n furnizarea de \ngri- B. |nv`]`mântul
care s` includ`: jire [i protec]ie [i \n asigurarea bun`st`rii 20. Guvernele au obliga]ia de a asigura
(a) Analize aprofundate ale proble- fizice [i mintale a copiilor. Trebuie asigu- tuturor tinerilor accesul la \nv`]`mântul
mei [i inventare ale programelor, rate servicii adecvate \n acest sens, de stat.
serviciilor, structurilor [i resurselor inclusiv structuri de \ngrijire a copiilor pe 21. Pe lâng` activit`]ile de formare aca-
disponibile; timpul zilei. demic` [i profesional`, sistemele de
(b) Responsabilit`]i bine definite pen- 13. Guvernele trebuie s` instituie politici \nv`]`mânt trebuie s` acorde o aten]ie
tru agen]iile, institu]iile [i personalul care s` conduc` la cre[terea copiilor \n special` urm`toarelor aspecte:
calificat implicate \n eforturile de medii familiale stabile [i solide. Familiile (a) |nsu[irea valorilor de baz` [i sti-
prevenire; care au nevoie de asisten]` pentru rezol- mularea respectului fa]` de identita-
(c) Mecanisme pentru coordonarea varea unei situa]ii instabile sau conflic- tea [i modelele culturale proprii copi-
adecvat` a eforturilor de prevenire tuale trebuie s` primeasc` serviciile lului, fa]` de valorile sociale ale ]`rii
ale agen]iilor guvernamentale [i nenecesare \n acest sens. \n care trìe[te copilul, fa]` de civili-
guvernamentale; 14. |n cazurile \n care nu exist` un mediu za]ii diferite de cea a copilului [i de
(d) Monitorizarea continu` [i evalua- familial stabil [i solid, [i eforturile comu- drepturile [i libert`]ile fundamentale
rea atent` a politicilor, programelor nit`]ii de a ajuta p`rin]ii \n acest sens au ale omului;
[i strategiilor bazate pe studii predic- e[uat, iar familia extins` nu poate \nde- (b) Promovarea [i dezvoltarea perso-
tive pe parcursul implement`rii lor; plini acest rol, trebuie examinat` posi- nalit`]ii, a talentelor [i a capacit`]ilor
(e) Metode de reducere efectiv` a bilitatea plasamentului alternativ, inclu- fizice [i mentale ale tinerilor la poten-
[anselor de comitere a unor acte care siv \ngrijirea prin plasament familial [i ]ialul maxim al acestora;
constituie delicte; adop]ia. Astfel de plasamente trebuie s` (c) Implicarea persoanelor tinere \n
(f) Implicarea comunit`]ii prin inter- redea, \n m`sura \n care este posibil, un calitate de participan]i activi [i efec-
mediul unei game largi de servicii [i mediu familial stabil [i solid, inducându- tivi [i nu ca simpli subiec]i \n proce-
programe; i \n acela[i timp copilului un sentiment sele de educa]ie;
(g) O cooperare interdisciplinar` de permanen]` [i evitând astfel (d) |ntreprinderea de activit`]i care
strâns` \ntre administra]iile na]io- problemele asociate cu „\nstrìnarea \ncurajeaz` sentimentul identit`]ii [i
nale, ale statelor federale sau ale pro- determinat` de plasament”. al apartenen]ei fa]` de [coal` [i de
vinciilor [i administra]iile locale, cu 15. Trebuie acordat` o aten]ie special` comunitate;
implicarea unor cet`]eni reprezenta- copiilor din familiile afectate de proble- (e) |ncurajarea tinerilor \n direc]ia \n-
tivi pentru sectorul privat al comuni- me provocate de schimb`ri rapide [i ine- ]elegerii [i a respect`rii unor p`reri [i
t`]ii care urmeaz` s` fie deservit`, [i gale de natur` economic`, social` [i opinii diverse, precum [i a diferen]e-
a institu]iilor din domeniul muncii, cultural`, \n special copiilor familiilor lor culturale [i de alt tip;
\ngrijirii copiilor, educa]iei sanitare, indigene, de migran]i [i de refugia]i. (f) Furnizarea de informa]ii [i de \n-
din domeniul social, legislativ [i poli- Deoarece astfel de schimb`ri pot afecta drumare \n privin]a form`rii profesio-
]ienesc [i a agen]iilor judiciare, \n ca- capacitatea social` a familiei de a asi- nale, [anselor de angajare [i de
drul ac]iunilor concertate pentru pre- gura cre[terea [i \ngrijirea tradi]ional` a dezvoltare a carierei;
venirea delincven]ei juvenile [i a copilului, adesea din cauza unui conflict (g) Asigurarea unui sprijin emo]ional
infrac]iunilor comise de tineri; \ntre roluri [i culturi, trebuie elaborate pozitiv tinerilor [i evitarea relelor tra-
(h) Participarea tinerilor la politicile [i modalit`]i de socializare a copiilor ino- tamente de natur` psihologic`;
procesele pentru prevenirea delinc- vatoare [i constructive din punct de (h) Evitarea m`surilor disciplinare
ven]ei, incluzând aici [i folosirea re- vedere social. dure, \n special a pedepselor corpo-
surselor comunit`]ilor, auto-ajutora- 16. Trebuie luate m`suri [i dezvoltate rale.
rea tinerilor [i compensa]iile [i pro- programe care s` le ofere familiilor [an- 22. Sistemele de \nv`]`mânt trebuie s`
gramele de asisten]` pentru victime; sa de a \nv`]a care sunt rolurile [i obli- \ncerce s` coopereze cu p`rin]ii, cu orga-
(i) Personal specializat la toate nive- ga]iile p`rin]ilor legate de dezvoltarea [i niza]iile [i cu institu]iile din comunitate
lurile. \ngrijirea copilului, prin promovarea care se ocup` de activit`]ile tinerilor.
unor rela]ii pozitive p`rinte-copil, prin 23. Tinerii [i familiile acestora trebuie in-
IV. PROCESELE DE SOCIALI- sensibilizarea p`rin]ilor cu privire la forma]i cu privire la legi [i la drepturile [i
ZARE problemele copiilor [i ale tinerilor [i prin responsabilit`]ile care le revin \n baza le-
\ncurajarea implic`rii acestora \n activi- gilor, precum [i asupra sistemului de va-
10. Accentul trebuie pus pe politicile t`]i din familie [i din comunitate. lori universale, inclusiv asupra instru-
preventive care faciliteaz` socializarea [i 17. Guvernele trebuie s` ia m`suri pen- mentelor Organiza]iei Na]iunilor Unite.
integrarea cu succes a tuturor copiilor [i tru a promova coeziunea [i armonia fa- 24. Sistemele de \nv`]`mânt trebuie s`
tinerilor, \n special prin intermediul familiilor [i pentru a descuraja separarea acorde o aten]ie [i o \ngrijire special` ti-
miliei, al comunit`]ii, al grupurilor de copiilor de p`rin]ii lor, cu excep]ia situ- nerilor expu[i riscurilor sociale. Trebuie
colegi, a [colilor, al form`rii profesionale a]iilor \n care sunt afectate bun`starea [i dezvoltate [i utilizate intens programe
[i al muncii, precum [i prin intermediul viitorul copilului [i care nu permit nici o specializate de prevenire, materiale edu-
organiza]iilor de voluntari. Dezvoltarea alt` alternativ` viabil`. cative, programe de \nv`]`mânt, abor-
personal` corespunz`toare a copiilor [i a

d`ri [i instrumente diverse. sau care nu mai au case \n care s` lo- toate nivelurile trebuie promovate cam-
25. Trebuie acordat` o aten]ie special` cuiasc`. panii eficiente pentru con[tientizarea
politicilor [i strategiilor complexe pentru 35. Trebuie oferite o serie de m`suri [i de problemei drogurilor.
prevenirea abuzului de alcool, droguri [i servicii de ajutor care s` rezolve difi-
de alte substan]e \n rândul tinerilor. cult`]ile cu care se confrunt` tinerii \n V. POLITICA SOCIAL~
Profesorii [i ceilal]i profesioni[ti trebuie tranzi]ia spre maturitate. Aceste servicii
45. Institu]iile guvernamentale trebuie s`
dota]i [i instrui]i pentru a preveni [i abor- trebuie s` includ` programe speciale
acorde o mare prioritate planurilor [i
da aceste probleme. Elevilor trebuie s` li pentru tinerii dependen]i de droguri con-
programelor destinate tinerilor [i s`
se pun` la dispozi]ie informa]ii privind centrate pe \ngrijire, consiliere, asisten]`
pun` la dispozi]ie suficiente fonduri [i
folosirea [i abuzul de substan]e nocive, [i interven]ii terapeutice.
alte resurse necesare pentru furnizarea
inclusiv de alcool. 36. Organiza]iile de voluntari care ofer`
eficient` a serviciilor, [i structuri [i per-
26. {colile trebuie s` reprezinte resurse servicii pentru tineri trebuie s` pri-
sonal care s` asigure la un nivel adecvat
[i elemente de referin]` \n vederea furni- measc` sprijin financiar [i de alt` natur`
de \ngrijiri medicale [i de s`n`tate men-
z`rii de servicii medicale, de consiliere [i din partea guvernelor [i a altor institu]ii.
tal`, alimenta]ie, locuin]e [i alte servicii
de alte servicii tinerilor, [i \ndeosebi 37. Trebuie create sau consolidate orga-
relevante, inclusiv prevenirea [i tratarea
celor care au nevoi speciale sau care niza]ii ale tinerilor la nivel local [i trebuie
abuzului de droguri [i alcool, [i s` se
sunt victime ale abuzului, neglij`rii, s` li se confere dreptul de participare de-
asigure c` aceste resurse ajung la tineri
persecu]iei [i exploat`rii. plin` \n gestionarea problemelor comu-
[i c` ace[tia beneficiaz` efectiv de ele.
27. Profesorii, ceilal]i adul]i [i elevii tre- nit`]ii. Aceste organiza]ii trebuie s` \ncu-
46. Institu]ionalizarea tinerilor trebuie s`
buie s` fie sensibiliza]i prin intermediul rajeze tinerii s` organizeze proiecte co-
fie o m`sur` de ultim` instan]` [i s` fie
unor programe educa]ionale variate cu lective pe baz` de voluntariat, \n special
aplicat` pe perioada minim` necesar`,
privire la problemele, nevoile [i percep- proiecte al c`ror scop este acela de a aju-
iar interesul superior al tân`rului s` fie
]iile tinerilor, [i \n special ale tinerilor din ta tinerii care au nevoie de asisten]`.
de importan]` prioritar`. Criteriile pe
cadrul grupurilor defavorizate, dezavan- 38. Institu]iile guvernamentale trebuie s`
baza c`rora sunt autorizate interven]iile
tajate, al minorit`]ilor etnice sau de alt \[i asume responsabilit`]i speciale [i s`
formale de acest tip trebuie s` fie definite
tip [i din grupurile cu venituri mici. ofere serviciile necesare copiilor f`r`
\n mod strict [i limitate la urm`toarele
28. Sistemele [colare trebuie s` \ncerce ad`post [i copiilor str`zii; tinerii trebuie
situa]ii: (a) dac` p`rin]ii sau tutorii i-au
s` ating` [i s` promoveze cele mai \nalte s` aib` cu u[urin]` acces la informa]ii
f`cut rù copilului sau tân`rului; (b) dac`
standarde profesionale [i de educa]ie \n privind structurile locale, posibilit`]ile de
copilul sau tân`rul a fost abuzat sexual,
ceea ce prive[te programa, metodele [i cazare, de angajare [i alte forme [i surse
fizic sau emo]ional de p`rin]i sau de tu-
abord`rile de predare [i de \nv`]are, [i locale de asisten]`.
tori; (c) dac` copilul sau tân`rul a fost
recrutarea [i instruirea profesorilor cali- 39. Trebuie create [i puse la dispozi]ia ti-
neglijat, abandonat sau exploatat de
fica]i. Trebuie asigurat` monitorizarea [i nerilor o gam` larg` de structuri recrea-
p`rin]i sau de tutori; (d) dac` copilul sau
evaluarea periodic` a performan]elor de tive [i de servicii de interes deosebit
tân`rul este amenin]at de un pericol fizic
c`tre organiza]ii [i institu]ii profesionale pentru tineri, la care ace[tia trebuie s`
sau moral din cauza comportamentului
competente. aib` acces cu u[urin]`.
p`rin]ilor sau al tutorilor; (e) dac` pro-
29. Sistemele [colare trebuie s` planifi-
D. Mijloacele de informare \n mas` priul comportament al copilului sau al
ce, s` dezvolte [i s` implementeze acti-
40. Mijloacele de informare \n mas` tre- tân`rului reprezint` un pericol fizic sau
vit`]i extra-curriculare \n interesul ti-
buie \ncurajate s` asigure accesul psihologic pentru acesta [i nici p`rin]ii,
nerilor, \n cooperare cu grupurile din co-
tinerilor la informa]ii [i materiale dintr-o nici tutorii, nici minorul \nsu[i [i nici
munitate.
diversitate de surse na]ionale [i inter- serviciile comunitare la domiciliu nu pot
30. Trebuie acordat` o asisten]` special`
na]ionale. \ndep`rta pericolul prin alt mijloc decât
copiilor [i tinerilor c`rora le este dificil s`
41. Mijloacele de informare \n mas` tre- prin institu]ionalizare.
respecte cerin]ele de frecven]` [colar` [i
buie \ncurajate s` descrie contribu]ia po- 47. Institu]iile guvernamentale trebuie s`
celor care abandoneaz` [coala.
zitiv` a tinerilor din societate. le ofere tinerilor [ansa de a-[i continua
31. {colile trebuie s` promoveze politici
42. Mijloacele de informare \n mas` tre- educa]ia \n regim normal, cu finan]are de
[i reguli corecte [i juste; elevii trebuie s`
buie \ncurajate s` transmit` informa]ii la stat, dac` p`rin]ii sau tutorii nu \i pot
fie reprezenta]i, \n organismele care for-
privind existen]a unor servicii, structuri sus]ine, precum [i [ansa de a beneficia
muleaz` politica [colii, inclusiv politica
[i [anse pentru tinerii din societate. de experien]` de munc`.
privind disciplina [i cea de luare a
43. Mijloacele de informare \n mas` \n 48. Programele pentru prevenirea delinc-
deciziilor.
general [i posturile de televiziune [i alte ven]ei trebuie planificate [i dezvoltate pe
C. Comunitatea medii prin care sunt oferite materiale baza rezultatelor sigure ale cercet`rilor
32. Trebuie elaborate, sau, dac` exist`, filmate \n special trebuie \ncurajate s` [tiin]ifice, [i monitorizate, evaluate [i
consolidate, serviciile [i programele din reduc` propor]ia \n care sunt prezentate ajustate corespunz`tor \n mod periodic.
comunitate care r`spund nevoilor, pro- pornografia, drogurile [i violen]a [i s` 49. Trebuie transmise informa]ii [tiin]i-
blemelor, intereselor [i preocup`rilor prezinte violen]a [i exploatarea dintr-o fice comunit`]ilor profesionale [i publi-
speciale ale tinerilor [i care le ofer` con- perspectiv` nefavorabil` acestora, pre- cului larg privind tipul de comporta-
sultan]` [i \ndrumare adecvat` tinerilor cum [i s` evite prezentarea unor aspecte mente sau situa]ii care indic` sau pot
[i familiilor acestora. umilitoare [i degradante, \n special a ce- duce la persecu]ia fizic` [i psihologic`,
33. Comunit`]ile trebuie s` ofere, sau, \n lor care vizeaz` copiii, femeile [i rela]iile molestarea [i abuzarea, precum [i la
cazul \n care acestea exist`, s` conso- interpersonale, [i s` promoveze principii exploatarea tinerilor.
lideze o gam` larg` de m`suri de sus]i- [i roluri egalitariste. 50. |n general, participarea \n cadrul pla-
nere a tinerilor \n comunitate, inclusiv 44. Mijloacele de informare \n mas` tre- nurilor [i al programelor trebuie s` fie
centre de dezvoltare ale comunit`]ii, buie s` fie con[tiente de rolul [i respon- voluntar`. |n formularea, dezvoltarea [i
structuri recreative [i servicii care s` r`s- sabilitatea social` pe care le au, precum implementarea acestora trebuie implica]i
pund` problemelor speciale ale copiilor [i de influen]a pe care o exercit`, \n co- tinerii \n[i[i.
\n situa]ie de risc social. Furnizarea aces- munic`rile legate de abuzul de droguri [i 51. Guvernele trebuie s` \nceap` sau s`
tor m`suri de ajutor trebuie s` se realize- de alcool \n rândurile tinerilor. Mijloacele continue s` exploreze, s` dezvolte [i
ze cu respectarea drepturilor individuale. de informare \n mas` trebuie s` \[i folo- s` implementeze politici, m`suri [i
34. Trebuie \nfiin]ate structuri speciale, seasc` puterea pentru a preveni abuzul strategii \n cadrul [i \n afara sistemu-
care s` le ofere un ad`post adecvat tine- de droguri, transmi]ând mesaje coerente lui de justi]ie penal` \n vederea pre-
rilor care nu mai pot locui \n casele lor \n cadrul unei abord`ri echilibrate. La venirii violen]ei \n familie \mpotriva
PRINCIPIILE DE LA RIYADH 865

tinerilor [i a violen]ei \n familie care \i gulilor pentru Protec]ia Minorilor Priva]i 62. Trebuie dezvoltat` [i consolidat` \n
afecteaz` pe ace[tia [i pentru a asi- de Libertate. Mediatorul sau alt organ continuare cooperarea regional` [i in-
gura tratamentul corect al acestor trebuie s` publice la intervale regulate terna]ional` \n domeniul infrac]ionalit`]ii
victime ale violen]ei \n familie. un raport privind progresele realizate [i juvenile, al prevenirii delincven]ei [i al
dificult`]ile \ntâlnite la implementarea in- administr`rii justi]iei juvenile, prin im-
VI. LEGISLA}IA {I ADMINIS- strumentului. Trebuie \nfiin]ate [i servicii plicarea exper]ilor care lucreaz` \n do-
TRAREA JUSTI}IEI JUVENILE care militeaz` \n favoarea copiilor. meniu [i a factorilor de decizie.
58. Personalul institu]iilor de aplicare a 63. Toate guvernele, sistemul Organiza-
52. Guvernele trebuie s` adopte [i s` legii [i alte tipuri relevante de personal, ]iei Na]iunilor Unite [i alte organiza]ii in-
aplice legi [i proceduri care s` promo- de ambele sexe, trebuie instruite pentru teresate trebuie s` sus]in` cu putere
veze [i s` protejeze drepturile [i bun`- a r`spunde la nevoile speciale ale cooperarea tehnic` [i [tiin]ific` \n pro-
starea tuturor tinerilor. tinerilor [i pentru a cunoa[te [i a [ti s` blemele practice [i cele legate de po-
53. Trebuie adoptat` [i aplicat` o legisla- foloseasc` cât mai bine programele [i liticile din domeniu, \n special \n dome-
]ie care s` previn` persecutarea, abu- posibilit`]ile de evitare a ac]iunii juridice niul proiectelor de instruire, pilot [i
zarea, exploatarea copiilor [i a tinerilor [i \n cazul tinerilor. demonstrative, [i \n problemele specifice
folosirea acestora \n cadrul unor activi- 59. Trebuie adoptate [i aplicate strict de prevenire a infrac]iunilor comise de
t`]i infrac]ionale. elemente de legisla]ie pentru protejarea tineri [i a delincven]ei juvenile.
54. Nici un copil sau tân`r nu trebuie su- copiilor [i a tinerilor de abuzul de droguri 64. Trebuie \ncurajate colabor`rile \n ve-
pus unor m`suri corective sau punitive [i de trafican]ii de droguri. derea realiz`rii de cercet`ri [tiin]ifice le--
dure sau degradante acas`, la [coal` sau gate de modalit`]ile efective de preve-
\n alt` institu]ie. VII. CERCETAREA, DEZVOLTA- nire a infrac]iunilor comise de tineri [i a
55. Trebuie adoptate [i aplicate elemente delincven]ei juvenile, iar rezultatele aces-
REA POLITICILOR DIN DOME-
de legisla]ie al c`ror scop este restric]io- tor cercet`ri trebuie transmise pe scar`
narea [i controlarea accesului copiilor [i NIU {I COORDONAREA larg` [i evaluate.
al tinerilor la orice fel de arme. 60. Trebuie depuse eforturi [i trebuie in- 65. Organismele, institutele, agen]iile [i
56. Pentru a preveni continuarea stigma- stituite mecanisme adecvate pentru a birourile corespunz`toare ale Organi-
tiz`rii, persecut`rii [i incrimin`rii tine- promova, atât la nivel multidisciplinar za]iei Na]iunilor Unite trebuie s` urm`-
rilor, trebuie adoptate elemente de legis- cât [i intradisciplinar, interac]ionarea [i reasc` realizarea unor colabor`ri strânse
la]ie care s` asigure c` nici un com- coordonarea institu]iilor [i serviciilor [i a coordon`rii diverselor probleme le-
portament care nu este considerat delict economice, sociale [i de \nv`]`mânt, a gate de justi]ia juvenil` [i de prevenirea
\n cazul adul]ilor nu este considerat de- sistemului de justi]ie, a institu]iilor care a infrac]iunilor comise de tineri [i a de-
lict [i nu este sanc]ionat nici \n cazul ti- se ocup` de tineret, comunitate [i dez- lincven]ei juvenile.
nerilor. voltare [i a altor institu]ii care prezint` 66. Pe baza prezentelor Principii, Secreta-
57. Trebuie examinat` posibilitatea \n- interes. riatul Organiza]iei Na]iunilor Unite, \n
fiin]`rii unui oficiu sau a unei func]ii de 61. Trebuie intensificat schimbul de cooperare cu institu]iile interesate, tre-
mediator sau a unui organ independent informa]ii, de experien]` [i de cuno[tin]e buie s` joace un rol activ \n realizarea
similar, care s` asigure respectarea de specialitate acumulate prin proiecte, cercet`rilor, a colabor`rilor [tiin]ifice, \n
statutului, drepturilor [i intereselor tine- programe, practici [i ini]iative legate de formularea op]iunilor de politici [i \n re-
rilor, [i care s` asigure transferul c`tre delincven]a juvenil`, prevenirea delinc- vizuirea [i monitorizarea implement`rii
serviciile disponibile. Mediatorul sau alt ven]ei [i administrarea justi]iei juvenile, acestora [i s` constituie o surs` de infor-
organ desemnat trebuie s` supraveghe- la nivel na]ional, regional [i interna- ma]ii sigure privind modalit`]ile efective
ze [i implementarea Principiilor de la ]ional. de prevenire a delincven]ei.
Riyadh, a Regulilor de la Beijing [i a Re-

Regulile Organiza]iei
Na]iunilor Unite pentru
protec]ia minorilor
priva]i de libertate
Adoptate prin rezolu]ia 45/113 a Adun`rii Generale
din 14 decembrie 1990
A dunarea General`, Unite privind prevenirea infrac]iunilor [i tratamentul apli-

cat infractorilor s` analizeze regulile propuse \n vederea
adopt`rii acestora,
Având \n vedere Declara]ia Universal` a Drepturilor O-
mului, Conven]ia \mpotriva torturii [i a altor tratamente |ngrijorat` de condi]iile [i \mprejur`rile \n care minorii
sau pedepse crude, inumane sau degradante [i Conven- sunt priva]i de libertate pe tot cuprinsul globului,
]ia cu privire la Drepturile Copilului, precum [i alte instru- Con[tient` de faptul c` minorii priva]i de libertate sunt
mente interna]ionale privind protec]ia drepturilor [i a extrem de vulnerabili la abuz, persecu]ie [i \nc`lcarea
bun`st`rii tinerilor, drepturilor pe care le au,
Având \n vedere, de asemenea, Regulile minime stan- Preocupat` de faptul c`, \n cadrul multor sisteme, nu se
dard pentru tratamentul aplicat prizonierilor, adoptate de face distinc]ia \ntre adul]i [i minori \n diferitele etape ale
Primul Congres al Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru administr`rii justi]iei [i de faptul c`, \n consecin]`, mi-
prevenirea infrac]iunilor [i tratamentul aplicat infracto- norii sunt de]inu]i \n \nchisori [i \n alte unit`]i al`turi de
rilor, adul]i,
Având \n vedere, \n continuare, Setul de principii pentru 1. Afirm` c`, plasarea unui minor \ntr-o institu]ie trebuie
protec]ia tuturor persoanelor aflate \n orice form` de s` constituie \ntotdeauna o m`sur` de ultim` instan]` [i
deten]ie sau \ncarcerare, aprobate de Adunarea General` pentru o perioad` minim` necesar`;
prin rezolu]ia 43/173 din 9 decembrie 1988 [i cuprinse \n 2. Recunoa[te c`, din cauza deosebitei lor vulnerabilit`]i,
anexa la prezenta, minorii priva]i de libertate necesit` o aten]ie [i o protec-
Reamintind Regulile minime standard ale Organiza]iei ]ie special` [i c` drepturile [i bun`starea lor trebuie s` fie
Na]iunilor Unite privind administrarea justi]iei juvenile garantate \n timpul [i dup` perioada \n care sunt priva]i
(Regulile de la Beijing), de libertate;
Reamintind, de asemenea, rezolu]ia 21 a celui de-Al VII-lea 3. Constat` cu apreciere activitatea valoroas` a Secreta-
Congres al Organiza]iei Na]iunilor Unite privind preve- riatului [i colaborarea stabilit` \ntre Secretariat [i exper]i,
nirea infrac]iunilor [i tratamentul aplicat infractorilor, practicieni, organiza]ii interguvernamentale, comunita-
ocazie cu care Congresul a f`cut apel la elaborarea unor tea neguvernamental`, \n special Amnesty International,
reguli pentru protec]ia minorilor priva]i de libertate, Defense for Children International (Organiza]ia interna-
Reamintind \n continuare c`, \n sec]iunea II din rezolu]ia ]ional` pentru ap`rarea copiilor) [i Rädda Barnen Inter-
1986/10 din 21 mai 1986 a Consiliului Economic [i Social national (Federa]ia suedez` Salva]i copiii) [i institutele
s-a solicitat Secretarului General s` prezinte un raport [tiin]ifice care se ocup` de drepturile copiilor [i de justi]ia
asupra progresului \nregistrat \n elaborarea regulilor c`- juvenil` la elaborarea proiectului de Reguli ale Organi-
tre Comitetul pentru prevenirea [i controlul infrac]iunilor, za]iei Na]iunilor Unite pentru protec]ia minorilor priva]i
cu ocazia celei de-a X-a sesiuni a acestuia, [i s-a solicitat de libertate;
celui de-Al VIII-lea Congres al Organiza]iei Na]iunilor 4. Adopt` Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru
REGULILE ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE PENTRU PROTEC}IA MINORILOR PRIVA}I DE LIBERTATE 867
protec]ia minorilor priva]i de libertate, cuprinse \n anexa Organiza]iei Na]iunilor Unite privind prevenirea infrac-
la prezenta rezolu]ie; ]iunilor [i tratamentul aplicat infractorilor;
5. Face apel la Comitetul pentru prevenirea [i controlul 10. Solicit`, de asemenea, Secretarului General [i face
infrac]iunilor s` formuleze m`suri pentru implementarea apel la Statele P`r]i s` aloce resursele necesare, pentru a
eficient` a Regulilor, cu sprijinul institutelor Organiza]iei asigura aplicarea [i implementarea cu succes a Regulilor,
Na]iunilor Unite pentru prevenirea infrac]iunilor [i tra- \n special \n domeniile recrut`rii, instruirii [i al schim-
tamentul aplicat infractorilor; bului pentru toate categoriile de personal din sistemul de
6. Invit` Statele P`r]i s` adapteze, ori de câte ori este nejusti]ie juvenil`;
cesar, legisla]ia lor na]ional`, politicile [i practicile, \n 11. Face apel la toate organismele relevante din sistemul
special \n cadrul form`rii tuturor categoriilor de personal Organiza]iei Na]iunilor Unite, \n special la Fondul Organi-
implicat \n sistemul de justi]ie juvenil` \n spiritul acestor za]iei Na]iunilor Unite pentru Copii, la comisiile regionale
Reguli, [i s` le aduc` \n aten]ia autorit`]ilor relevante [i a [i la institu]iilor specializate, la institutele Organiza]iei
publicului, \n general; Na]iunilor Unite pentru prevenirea infrac]iunilor [i trata-
7. Invit`, de asemenea, Statele P`r]i s` \l informeze pe mentul aplicat infractorilor [i la toate organiza]iile
Secretarul General cu privire la eforturile lor de a aplica interguvernamentale [i neguvernamentale vizate, s` co-
aceste Reguli \n legisla]ie, politici [i practici [i s` prezinte laboreze cu Secretarul General [i s` ia m`surile necesare
rapoarte periodice Comitetului pentru prevenirea [i con- pentru a asigura realizarea unui efort concertat [i sus]i-
trolul infrac]iunilor cu privire la rezultatele ob]inute \n nut \n domeniile lor respective de competen]` tehnic` \n
sensul implement`rii Regulilor; vederea promov`rii punerii \n aplicare a Regulilor;
8. Solicit` Secretarului General [i invit` Statele P`r]i s` 12. Invit` Sub-Comisia pentru prevenirea discrimin`rii [i
asigure o distribuire cât mai larg` a textului Regulilor \n protec]ia minorit`]ilor din cadrul Comisiei pentru Drep-
toate limbile oficiale ale Organiza]iei Na]iunilor Unite; turile Omului s` ia \n considerare acest nou instrument
interna]ional \n vederea promov`rii punerii \n aplicare a
9. Solicit` Secretarului General s` realizeze studii com- dispozi]iilor acestuia;
parative, s` ob]in` colaborarea necesar` [i s` elaboreze
strategii pentru a aborda diferitele categorii de tineri in- 13. Solicit` celui de-Al IX-lea Congres s` analizeze pro-
fractori recidivi[ti sau care comit infrac]iuni grave, pre- gresul \nregistrat \n privin]a promov`rii [i a aplic`rii Re-
cum [i s` elaboreze un raport axat pe politici \n acest gulilor [i \n privin]a recomand`rilor cuprinse \n prezenta
sens, care s` fie prezentat celui de-Al IX-lea Congres al rezolu]ie, \n cadrul unui punct distinct de pe agenda pri-
vind sistemul de justi]ie juvenil`.
I. ASPECTE FUNDAMENTALE na[tere sau statut familial, origine etnic` acest sens trebuie \ntreprinse ac]iuni efi-
1. Sistemul de justi]ie juvenil` trebuie s` sau social` [i dizabilitate. Credin]ele [i ciente pentru a facilita contactele directe
sus]in` drepturile [i siguran]a [i s` practicile religioase [i culturale [i con- dintre minori [i comunitatea local`.
promoveze bun`starea fizic` [i mental` cep]iile morale ale minorilor trebuie s` 9. Nici un aspect cuprins \n aceste Reguli
a minorilor. Deten]ia trebuie folosit` fie respectate. nu trebuie interpretat ca o piedic` \n
doar ca m`sur` de ultim` instan]`. 5. Regulile sunt concepute pentru a servi calea aplic`rii instrumentelor [i standar-
2. Minorii trebuie s` fie priva]i de liber- drept standarde convenabile de referin]` delor relevante ale Organiza]iei Na]iuni-
tate numai conform principiilor [i proce- [i pentru a oferi \ncurajare [i \ndrumare lor Unite sau legate de drepturile omului,
durilor prev`zute \n aceste Reguli [i \n exper]ilor implica]i \n administrarea recunoscute de comunitatea interna-
Regulile minime standard ale Organi- sistemului de justi]ie juvenil`. ]ional`, care favorizeaz` [i mai mult asi-
za]iei Na]iunilor Unite privind adminis- 6. Regulile trebuie puse rapid la dispo- gurarea drepturilor, a \ngrijirii [i a pro-
trarea justi]iei juvenile (Regulile de la zi]ia personalului din sistemul de justi]ie tec]iei minorilor, a copiilor [i a tuturor
Beijing). Privarea de libertate a unui mi- juvenil`, \n limbile lor respective. Minorii tinerilor.
nor trebuie s` fie o m`sur` de ultim` care nu se exprim` fluent \n limba 10. |n cazul \n care aplicarea practic` a
instan]`, pe o perioad` minim` necesar` vorbit` de personalul unit`]ii de deten]ie unor Reguli cuprinse \n sec]iunile II –V
[i trebuie s` se limiteze la cazuri excep- trebuie s` aib` dreptul de a beneficia cu inclusiv, intr` \n conflict cu Regulile cu-
]ionale. Durata pedepsei trebuie s` fie titlu gratuit, de serviciile unui interpret, prinse \n prezenta sec]iune, se vor res-
determinat` de autoritatea judiciar`, f`r` ori de câte ori este necesar, \n special \n pecta cu prec`dere Regulile din prezenta
a exclude posibilitatea unei eliber`ri tim- timpul examin`rilor medicale [i al sec]iune.
purii a minorului \n cauz`. procedurilor disciplinare.
7. Dac` este cazul, statele trebuie s` \n- II. SFERA DE APLICARE {I APLI-
3. Regulile au rolul de a stabili standarde
minime acceptate de Organiza]ia Na]iu- corporeze Regulile \n legisla]ia lor sau s` CAREA REGULILOR
nilor Unite pentru protec]ia minorilor \[i modifice legisla]ia \n mod corespun- 11. |n sensul Regulilor se aplic` urm`toa-
priva]i de libertate \n toate formele aces- z`tor [i s` prevad` cì eficiente de reme- rele defini]ii:
teia, \n consecven]` cu drepturile [i liber- diere \n cazul \nc`lc`rii acestora, inclusiv (a) Minor \nseamn` orice persoan`
t`]ile fundamentale ale omului [i \n ve- desp`gubiri \n cazul \n care se produc v`- sub vârsta de 18 ani. Limita de vârst`
derea contracar`rii efectelor nocive ale t`m`ri asupra minorilor. De asemenea, sub care nu trebuie s` se permit` pri-
tuturor tipurilor de deten]ie [i a facilit`rii statele trebuie s` monitorizeze aplicarea varea de libertate a unui copil trebuie
integr`rii \n societate. Regulilor. stabilit` de lege;
4. Regulile trebuie s` fie aplicate \n mod 8. Autorit`]ile competente trebuie s` (b) Privare de libertate \nseamn`
impar]ial, f`r` discriminare de nici un tip depun` constant eforturi pentru a m`ri orice form` de deten]ie sau de \ncar-
\n func]ie de ras`, culoare, sex, vârst`, gradul de con[tientizare al publicului cu cerare sau de plasare a unei persoa-
limb`, religie, na]ionalitate, convingeri privire la faptul c` \ngrijirea de]inu]ilor ne \ntr-un cadru institu]ional public
politice sau alte convingeri, credin]e sau minori [i preg`tirea acestora pentru re- sau privat, din care persoanei \n cau-
practici culturale, proprietate, statut la venirea \n societate constituie un servi- z` nu i se permite s` plece de bun`
ciu social de mare importan]`, iar \n voie, din ordinul unei autorit`]i ju-
868 REGULILE ORGANIZA}IEI NA}IUNILOR UNITE PENTRU PROTEC}IA MINORILOR PRIVA}I DE LIBERTATE
diciare, administrative sau al unei tua]ia juridic` a minorului. Aceste dis- (d) Detaliile aferente notific`rilor tri-
alte autorit`]i publice. pozi]ii ar cuprinde urm`toarele, f`r` a se mise p`rin]ilor sau tutorilor la fiecare
12. Privarea de libertate trebuie s` se limita neap`rat la acestea: admitere, transfer sau eliberare a
desf`[oare \n condi]ii [i \mprejur`ri care (a) Minorii trebuie s` aib` dreptul la unui minor care se afl` \n \ngrijirea
garanteaz` respectarea drepturilor omu- consiliere juridic` [i s` poat` solicita acestora \n momentul \nchiderii;
lui de care se bucur` minorii. Minorilor asisten]` juridic` cu titlu gratuit, \n (e) Informa]ii privind probleme cu-
\nchi[i \n astfel de unit`]i trebuie s` li se cazurile \n care acest tip de asisten]` noscute legate de s`n`tatea fizic` [i
garanteze asigurarea unor activit`]i [i este disponibil, [i s` comunice regu- mental`, inclusiv de abuzul de dro-
programe esen]iale, care au rolul de a le lat cu consilierii lor juridici. |n cazul guri [i de alcool.
promova [i sus]ine s`n`tatea [i respec- acestor comunic`ri trebuie s` se asi- 22. Informa]iile privind admiterea, locul,
tul de sine, de a le cultiva sim]ul respon- gure intimitatea [i confiden]ialitatea; transferul [i eliberarea trebuie furnizate
sabilit`]ii [i de a \ncuraja atitudinile [i (b) Dac` este posibil, minorilor tre- f`r` \ntârziere p`rin]ilor, tutorilor sau
competen]ele care \i vor ajuta s` \[i dez- buie s` li se asigure ocazia de a mun- celei mai apropiate rude a minorului \n
volte poten]ialul ca membri ai societ`]ii. ci, contra unei remunera]ii, [i de a-[i cauz`.
13. Minorii priva]i de libertate nu vor fi, continua educa]ia sau preg`tirea, dar 23. Cât mai curând posibil dup` admi-
din nici un motiv legat de statutul lor, pri- nu trebuie s` fie obliga]i \n acest tere, trebuie s` se \ntocmeasc` [i s` se
va]i de drepturile lor civile, economice, sens. Munca, educa]ia sau formarea prezinte administra]iei rapoarte comple-
politice, sociale sau culturale care le re- nu trebuie s` fie cauzele continu`rii te [i informa]ii relevante privind situa]ia
vin \n temeiul legisla]iei na]ionale [i deten]iei; personal` a fiec`rui minor.
interna]ionale [i care sunt compatibile cu (c) Minorii trebuie s` primeasc` [i s` 24. |n momentul admiterii, to]i minorii
privarea de libertate. poat` p`stra materiale recreative primesc un exemplar al regulilor care
14. Protec]ia drepturilor individuale ale care sunt compatibile cu interesele guverneaz` unitatea de deten]ie [i o des-
minorilor, având \n vedere \n special le- administr`rii justi]iei. criere \n scris a drepturilor [i a obliga]ii-
galitatea execut`rii m`surilor de deten- lor lor \ntr-o limb` pe care o pot \n]elege,
]ie, este asigurat` de autoritatea compe- IV. GESTIUNEA UNIT~}ILOR \mpreun` cu adresa autorit`]ilor com-
tent`, \n timp ce obiectivele de integrare PENTRU MINORI petente pentru a primi plângeri, precum
social` trebuie s` fie asigurate prin ins- A. Eviden]ele [i adresele unor organisme publice sau
pec]ii periodice [i prin alte mijloace de 19. Toate \nregistr`rile, inclusiv eviden- private care ofer` asisten]` juridic`. |n
control, efectuate conform standardelor ]ele legale, fi[ele medicale [i \nre- cazul minorilor analfabe]i sau care nu
interna]ionale, legisla]iei [i reglement`- gistr`rile procedurilor disciplinare pre- pot \n]elege limba \n forma scris` a aces-
rilor na]ionale, de c`tre un organism cum [i toate celelalte documente privind teia, informa]iile trebuie transmise astfel
constituit \n mod legal [i autorizat s` forma, con]inutul [i detaliile aferente tra- \ncât s` se asigure deplina \n]elegere a
efectueze vizite minorilor [i care nu apar- tamentului, trebuie s` fie incluse \ntr-un acestora de c`tre minori.
]ine unit`]ii de deten]ie. dosar individual confiden]ial, care s` fie 25. To]i minorii trebuie ajuta]i s` \n]e-
15. Regulile se aplic` tuturor tipurilor [i actualizat, accesibil numai persoanelor leag` reglement`rile care guverneaz`
formelor de unit`]i de deten]ie \n care autorizate [i structurat astfel \ncât s` organizarea intern` a unit`]ii, scopurile
minorii sunt priva]i de libertate. Sec]iu- poat` fi u[or de \n]eles. Dac` este po- [i metodologia \ngrijirii asigurate, cerin-
nile I, II, IV [i V din Reguli se aplic` tutu- sibil, fiecare minor trebuie s` aib` drep- ]ele [i procedurile disciplinare, alte me-
ror unit`]ilor de deten]ie [i cadrelor insti- tul de a contesta orice fapt sau opinie tode autorizate de ob]inere a informa-
tu]ionale \n care minorii sunt de]inu]i, iar cuprinse \n dosarul sù pentru a permite ]iilor [i de depunere a plângerilor [i orice
sec]iunea III se aplic` \n mod specific rectificarea unor declara]ii incorecte, alte aspecte necesare pentru a le permite
minorilor afla]i \n arest sau \n a[teptarea nefondate sau injuste. Pentru ca minorii minorilor s` \[i \n]eleag` pe deplin drep-
procesului. s` \[i poat` exercita acest drept, trebuie turile [i obliga]iile pe perioada deten]iei.
16. Regulile se implementeaz` \n con- s` existe proceduri care s` permit` unei 26. Transportul minorilor trebuie s` se
textul condi]iilor economice, sociale [i ter]e p`r]i competente s` aib` acces la efectueze pe cheltuiala administra]iei, \n
culturale din fiecare Stat Parte. dosare [i s` le consulte la cerere. |n mo- vehicule ventilate [i iluminate \n mod
mentul eliber`rii, dosarele minorilor se corespunz`tor, \n condi]ii care s` nu \i
III. MINORII AFLA}I |N AREST supun` \n nici un mod unor dificult`]i
sigileaz` [i, la momentul potrivit, \nre-
PREVENTIV SAU |N A{TEPTA- sau umilin]e. Minorii nu trebuie s` fie
gistr`rile se [terg.
REA PROCESULUI 20. Nici un minor nu trebuie s` fie primit transfera]i dintr-o unitate \n alta \n mod
17. Minorii care sunt re]inu]i \n arest pre- \ntr-o unitate de deten]ie f`r` un ordin arbitrar.
ventiv sau \n a[teptarea procesului („ne- valabil de condamnare emis de o au- C. Clasificarea [i plasarea
judeca]i”) sunt considera]i a fi nevinova]i toritate judiciar`, administrativ` sau de o 27. Cât mai curând posibil dup` admi-
[i vor fi trata]i \n consecin]`. Arestul alt` autoritate public`. Detaliile cuprinse tere, trebuie s` se desf`[oare un interviu
preventiv trebuie evitat \n m`sura \n care \n respectivul ordin trebuie s` fie intro- pentru fiecare minor [i trebuie s` se ela-
este posibil [i se va limita la situa]ii duse imediat \n registru. Nici un minor boreze un raport psihologic [i social care
excep]ionale. De aceea, se vor depune nu trebuie s` fie de]inut \n nici o unitate s` indice factorii relevan]i pentru tipul [i
toate eforturile pentru a aplica m`suri \n care nu exist` un astfel de registru. nivelul de \ngrijire specific` [i pentru
alternative. |n cazurile \n care se recurge tipul de programe necesare minorului.
totu[i la arestul preventiv, tribunalele B. Admiterea, \nregistrarea, deplasarea
[i transferul Acest raport, al`turi de raportul elaborat
pentru minori [i organele de anchet` de medicul care l-a examinat pe minor \n
acord` cea mai \nalt` prioritate rezolv`rii 21. |n fiecare loc \n care sunt de]inu]i mi-
nori trebuie s` se p`streze o eviden]` momentul admiterii, trebuie s` fie \nain-
cât mai rapide a cazurilor, pentru a se tat directorului \n vederea stabilirii celui
asigura c` deten]ia dureaz` cât mai pu]in complet` [i confiden]ial` cuprinzând
urm`toarele informa]ii privind fiecare mai adecvat plasament pentru minor \n
posibil. De]inu]ii nejudeca]i trebuie s` fie cadrul unit`]ii, precum [i a stabilirii
separa]i de minorii condamna]i. minor admis:
(a) Informa]ii cu privire la identitatea tipului [i nivelului de \ngrijire specific` [i
18. Condi]iile \n care este de]inut un mi- a programului necesar care vor fi urma-
nor nejudecat trebuie s` fie \n concor- minorului;
(b) Faptul [i motivele condamn`rii [i te. |n cazurile \n care este necesar un tra-
dan]` cu regulile indicate mai jos, cu tament special de reabilitare, iar durata
dispozi]iile suplimentare specifice care autoritatea care a dispus condam-
narea; [ederii \n unitate permite acest lucru,
se dovedesc necesare [i adecvate, având personalul format \n acest sens din uni-
\n vedere cerin]ele prezum]iei de nevi- (c) Data [i ora admiterii, transferului
[i a eliber`rii; tate trebuie s` preg`teasc` un plan de
nov`]ie, durata deten]iei [i statutul [i si-
tratament personalizat, \n scris, care s` \n care exist` pericole sau riscuri torie de [colarizare are dreptul la o edu-
precizeze obiectivele tratamentului [i cunoscute pentru s`n`tate sau de alt` ca]ie adecvat` pentru nevoile [i capa-
calendarul de desf`[urare, precum [i natur`. cit`]ile sale, care s` fie astfel conceput`
mijloacele, etapele [i termenele \n care 33. Condi]iile de dormit trebuie s` con- \ncât s` \l preg`teasc` pentru revenirea
trebuie abordate obiectivele. stea \n mod normal din mici dormitoare \n societate. Ori de câte ori este posibil,
28. Deten]ia minorilor trebuie s` aib` loc comune sau din dormitoare individuale, aceast` educa]ie trebuie oferit` \n afara
doar \n condi]ii care reflect` pe deplin ]inându-se cont de standardele locale. |n unit`]ilor de deten]ie, \n [colile din co-
nevoile lor speciale, statutul lor [i ce- timpul orelor de somn, trebuie s` se su- munitate, sau, \n orice caz, trebuie asi-
rin]ele speciale \n func]ie de vârst`, per- pravegheze \n mod regulat [i discret gurat` de profesori califica]i, prin inter-
sonalitate, sex [i tip de delict, precum [i toate dormitoarele, atât cele individuale mediul unor programe integrate \n sis-
\n func]ie de starea lor de s`n`tate fizic` cât [i cele comune, pentru a asigura temul de \nv`]`mânt de la nivel na]ional,
[i mental`, [i care s` le asigure protec]ia protec]ia fiec`rui minor. |n conformitate astfel \ncât, dup` eliberare, minorii s` \[i
\mpotriva influen]elor nocive [i a situa- cu standardele locale sau na]ionale, poat` continua educa]ia f`r` dificultate.
]iilor de risc. Principalul criteriu pentru fiec`rui minor trebuie s` i se asigure a[- Administra]ia unit`]ilor de deten]ie tre-
separarea diferitelor categorii de minori ternuturi separate [i suficiente, care s` buie s` acorde o aten]ie special` educa-
priva]i de libertate trebuie s` fie asi- fie curate la darea \n folosin]`, p`strate \n ]iei minorilor de origine strìn` sau care
gurarea tipului de \ngrijire care r`spunde ordine [i schimbate suficient de des pen- au nevoi speciale de ordin cultural sau
cel mai bine nevoilor specifice ale tru a asigura cur`]enia. etnic. Minorii analfabe]i sau care au
persoanelor \n cauz` [i protec]ia 34. Instala]iile sanitare trebuie s` fie ast- dificult`]i cognitive sau de \nv`]are tre-
integrit`]ii lor fizice, mentale [i morale [i fel amplasate [i la un standard suficient buie s` aib` dreptul la o educa]ie spe-
a bun`st`rii lor. pentru a-i permite fiec`rui minor s` \[i cial`.
29. |n cadrul tuturor unit`]ilor de de- \ndeplineasc` nevoile fizice \n condi]ii de 39. Minorii peste vârsta obligatorie de
ten]ie, minorii trebuie s` fie separa]i de intimitate, de cur`]enie [i decen]`. [colarizare, care doresc s` \[i continue
adul]i, cu excep]ia cazurilor \n care sunt 35. De]inerea de efecte personale este un studiile trebuie s` beneficieze de aceast`
membri ai aceleia[i familii. |n situa]ii element fundamental al dreptului la inti- posibilitate [i s` fie \ncuraja]i \n acest
controlate, minorii pot petrece timp \m- mitate [i este esen]ial pentru bun`starea sens [i trebuie s` se depun` toate efor-
preun` cu anumi]i adul]i atent selecta]i psihologic` a minorului. Dreptul fiec`rui turile pentru a li se asigura accesul la
ca parte a programului special care s-a minor de a de]ine efecte personale [i de programele educa]ionale adecvate.
dovedit a fi benefic pentru minorii \n a avea spa]ii corespunz`toare de depo- 40. Diplomele sau certificatele de studii
cauz`. zitare a acestora trebuie s` fie pe deplin acordate minorilor afla]i \n deten]ie nu
30. Trebuie s` se \nfiin]eze unit`]i de de- recunoscut [i respectat. Efectele perso- trebuie s` indice \n nici un mod, faptul c`
ten]ie deschise pentru minori. Unit`]ile nale pe care minorul decide s` nu le p`s- minorii \n cauz` au fost institu]ionaliza]i.
de deten]ie deschise sunt cele cu secu- treze asupra sa sau care \i sunt confiscate 41. Fiecare unitate de deten]ie trebuie s`
ritate minim` sau f`r` securitate. Po- trebuie s` fie p`strate \n condi]ii de asigure accesul la o bibliotec` dotat` co-
pula]ia din astfel de unit`]i de deten]ie securitate. Se \ntocme[te o list` de in- respunz`tor, atât cu c`r]i instructive [i
trebuie s` fie cât mai redus` posibil. Nu- ventar a acestora pe care minorul trebuie recreative, cât [i cu publica]ii periodice
m`rul de minori de]inu]i \n unit`]i s` o semneze. Trebuie s` se \ntreprind` adecvate pentru minori, iar ace[tia din
\nchise trebuie s` fie suficient de mic m`suri pentru ca aceste bunuri s` fie urm` trebuie \ncuraja]i s` foloseasc`
pentru a permite aplicarea unui tra- p`strate \n bune condi]ii. Toate articolele biblioteca cât mai mult.
tament personalizat. Unit`]ile de deten]ie de acest tip [i banii trebuie \napoiate 42. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul
pentru minori trebuie s` fie des- minorului \n momentul eliber`rii, cu ex- de a beneficia de formare profesional` \n
centralizate [i s` aib` dimensiuni care s` cep]ia cazurilor \n care i s-a permis s` meserii care \i pot fi de folos \n vederea
faciliteze accesul [i contactul dintre cheltuiasc` banii sau s` expedieze bu- viitoarei sale angaj`ri.
minori [i familiile lor. Trebuie s` se \n- nurile \n timpul deten]iei \n unitate. Dac` 43. Având \n vedere selec]ia corect` pen-
fiin]eze unit`]i de deten]ie de dimensiuni un minor prime[te sau se descoper` c` tru anumite meserii [i condi]iile ad-
reduse, iar acestea trebuie s` fie integra- de]ine orice tip de medicament, medicul ministra]iei institu]ionale, minorii trebuie
te \n mediul social, economic [i cultural unit`]ii hot`r`[te cum se va folosi acesta. s` \[i poat` alege tipul de munc` pe care
al comunit`]ii. 36. |n m`sura \n care este posibil, minorii doresc s` o desf`[oare.
trebuie s` aib` dreptul de a-[i purta 44. Toate standardele na]ionale [i inter-
D. Mediul fizic [i condi]iile de trai
propria \mbr`c`minte. Unit`]ile de de- na]ionale de protec]ie aplicabile muncii
31. Minorii priva]i de libertate au dreptul
ten]ie trebuie s` se asigure c` fiecare mi- copiilor [i tinerilor lucr`tori trebuie s` se
la facilit`]i [i servicii care s` \ndepli-
nor are \mbr`c`minte personal` adecva- aplice minorilor priva]i de libertate.
neasc` toate cerin]ele legate de s`n`tate
t` \n func]ie de clima din regiune [i pen- 45. Ori de câte ori este posibil, minorilor
[i de demnitatea uman`.
tru a-i asigura o stare bun` de s`n`tate [i trebuie s` li se ofere ocazia de a efectua
32. Proiectarea unit`]ilor de deten]ie
care s` nu fie \n nici \ntr-un caz de- munc` remunerat`, dac` este posibil \n
pentru minori [i mediul fizic trebuie s`
gradant` sau umilitoare. Minorilor care cadrul comunit`]ii locale, ca o com-
fie \n concordan]` cu obiectivul de
sunt muta]i sau care p`r`sesc o unitate, pletare a form`rii profesionale de care
reabilitare al tratamentului desf`[urat \n
din orice motiv, trebuie s` li se permit` beneficiaz`, astfel \ncât s` aib` o [ans`
deten]ie, [i s` ia \n considerare nevoia
s` \[i poarte propria \mbr`c`minte. mai bun` de a-[i g`si un loc de munc`
minorilor de intimitate, stimuli senzoriali,
37. Fiecare unitate de deten]ie va asigura adecvat la revenirea \n comunit`]ile lor.
ocazii de a fi \mpreun` cu cei de aceea[i
fiec`rui minor hran` preparat` \n mod Munca prestat` trebuie s` fie de a[a
vârst` [i de a participa la activit`]i spor-
corespunz`tor [i oferit` la orele normale natur` \ncât s` le asigure minorilor o for-
tive, exerci]ii fizice [i activit`]i recreative.
de mas`, de o calitate [i \ntr-o cantitate mare corespunz`toare de care s` bene-
Proiectarea [i structura unit`]ilor de
care s` satisfac` standardele de nutri]ie, ficieze dup` eliberare. Organizarea [i
deten]ie pentru minori trebuie s` fie con-
igien` [i s`n`tate [i, \n m`sura \n care metodologia muncii desf`[urate \n uni-
cepute astfel \ncât s` reduc` la minimum
este posibil, cerin]ele religioase [i t`]ile de deten]ie trebuie s` fie cât mai
riscul de incendii [i s` asigure evacuarea
culturale. Fiecare minor trebuie s` aib` la apropiate de cele ale muncii similare
din cl`diri \n condi]ii de siguran]`. Tre-
dispozi]ie \n permanen]` ap` potabil` desf`[urate \n comunitate, \n vederea
buie s` existe un sistem eficient de alar-
curat`. preg`tirii minorilor pentru condi]iile nor-
m` \n caz de incendiu, precum [i unele
male ale vie]ii profesionale.
proceduri standard [i exersate pentru a E. Educa]ia, formarea profesional` [i
46. Fiecare minor care presteaz` un tip
asigura securitatea minorilor. Unit`]ile munca
de munc` trebuie s` aib` dreptul la o re-
de deten]ie nu trebuie amplasate \n zone 38. Fiecare minor aflat la vârsta obliga-
munera]ie echitabil`. Interesele minori-
lor [i ale form`rii lor profesionale nu tre- prin institu]iile [i serviciile de asisten]` I. Notificarea cazurilor de boal`, v`t`-
buie s` fie subordonate scopului de a medical` ale comunit`]ii \n care se afl` mare [i deces
ob]ine profit pentru unitatea de deten]ie unitatea de deten]ie, pentru a preveni 56. Familia sau tutorele unui minor [i
sau pentru o ter]` parte. |n mod normal, stigmatizarea minorului [i pentru a pro- orice alt` persoan` numit` de minor au
o parte a câ[tigurilor unui minor trebuie mova respectul de sine [i integrarea \n dreptul de a fi informa]i cu privire la sta-
s` fie puse de-o parte pentru a constitui comunitate. rea s`n`t`]ii minorului, la cerere [i dac`
un fond de economii care s` \i fie acordat 50. Fiecare minor are dreptul de a fi exa- intervin schimb`ri majore \n starea de
minorului la eliberare. Minorul trebuie s` minat de un medic imediat dup` admi- s`n`tate a minorului. Directorul unit`]ii
aib` dreptul de a folosi restul acestor terea sa \ntr-o unitate de deten]ie, \n vede deten]ie trebuie s` informeze imediat
câ[tiguri pentru a cump`ra articole pen- derea \nregistr`rii oric`rei dovezi a unui familia sau tutorele minorului \n cauz`
tru propria sa folosin]` sau pentru a tratament anterior necorespunz`tor [i a sau o alt` persoan` desemnat`, \n caz de
desp`gubi victima v`t`mat` ca urmare a identific`rii oric`rei st`ri fizice sau deces, boal` care impune transferul mi-
delictului pe care l-a comis sau pentru a mentale care necesit` \ngrijire medical`. norului \ntr-o unitate medical` extern`
trimite ace[ti bani familiei sale sau altor 51. Serviciile medicale asigurate mino- sau stare care necesit` supraveghere
persoane din afara unit`]ii de deten]ie. rilor trebuie s` aib` rolul de a depista [i clinic` \n cadrul unit`]ii de deten]ie
a trata orice maladie fizic` sau psihic`, pentru mai mult de 48 de ore. Notificarea
F. Activit`]ile recreative
orice abuz de substan]e sau alt` stare trebuie adresat` [i autorit`]ilor consu-
47. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul
care poate \mpiedica integrarea minoru- lare ale statului al c`rui cet`]ean este
la o perioad` suficient` de timp \n fiecare
lui \n societate. Orice unitate de deten]ie minorul, \n cazul minorilor strìni.
zi pentru mi[care \n aer liber, dac`
pentru minori trebuie s` asigure accesul 57. |n caz de deces al unui minor \n
vremea permite acest lucru, iar \n acest
imediat la servicii [i echipamente medi- perioada de privare de libertate, cea mai
interval trebuie s` i se asigure activit`]i
cale corespunz`toare \n func]ie de nu- apropiat` rud` a minorului trebuie s`
recreative [i preg`tire fizic` adecvat`.
m`rul [i necesit`]ile de]inu]ilor [i trebuie aib` dreptul de a verifica certificatul de
Pentru aceste activit`]i trebuie s` existe
s` dispun` de personal preg`tit \n deces, de a vedea cadavrul [i de a decide
un spa]iu, instala]ii [i echipamente
domeniul asisten]ei medicale preventive cu privire la \nhumarea sau incinerarea
corespunz`toare. Fiecare minor trebuie
[i al urgen]elor medicale. Fiecare minor acestuia. |n caz de deces al unui minor
s` beneficieze \n plus de timp pentru
bolnav, care acuz` o boal` sau care pre- aflat \n deten]ie, trebuie s` se desf`[oare
activit`]i recreative zilnice, o parte din
zint` simptome de deficien]e fizice sau o anchet` independent` asupra cauzelor
acestea fiind destinate, dac` minorul
mentale trebuie s` fie examinat de c`tre decesului, iar raportul rezultat \n urma
dore[te astfel, pentru activit`]i artistice
un medic f`r` \ntârziere. anchetei trebuie s` fie pus la dispozi]ia
sau pentru dezvoltarea unor competen]e
52. Orice medic care are motive s` crea- celei mai apropiate rude a minorului. O
\n me[te[uguri. Unitatea de deten]ie
d` c` s`n`tatea fizic` sau mental` a unui astfel de anchet` trebuie s` aib` loc [i
trebuie s` se asigure c` fiecare minor
minor a fost sau va fi grav afectat` de dac` decesul minorului survine \n
este apt din punct de vedere fizic pentru
continuarea deten]iei, de o grev` a foa- termen de [ase luni de la data eliber`rii
a participa la programele existente de
mei sau de orice alt` condi]ie de deten]ie din unitatea de deten]ie [i exist` motive
preg`tire fizic`. Trebuie s` se ofere
trebuie s` raporteze imediat acest fapt s` se suspecteze c` decesul este legat de
educa]ie fizic` medical` [i terapie, sub
directorului unit`]ii de deten]ie \n cauz` perioada de deten]ie.
supraveghere medical`, pentru minorii
[i autorit`]ii independente care r`spunde 58. Minorii trebuie s` fie informa]i cât
care au nevoie de acestea.
de ocrotirea bun`st`rii copilului. mai curând posibil cu privire la decesul,
G. Religia 53. Un minor care sufer` de o afec]iune boala grav` sau r`nirea unui membru
48. Fiec`rui minor trebuie s` i se permit` mental` trebuie s` fie tratat \ntr-o insti- apropiat al familiei sale [i trebuie s` aib`
s` \[i \ndeplineasc` nevoile legate de tu]ie specializat`, cu administra]ie medi- posibilitatea de a participa la \nmormân-
via]a sa religioas` [i spiritual`, \n special cal` independent`. Trebuie \ntreprinse tare sau de a face o vizit` rudei grav bol-
prin participarea acestuia la slujbe sau la ac]iuni, prin acord cu organismele com- nave.
reuniuni desf`[urate \n cadrul unit`]ii de petente, pentru a asigura orice continu- J. Contactele cu comunitatea extins`
deten]ie sau prin realizarea de c`tre are necesar` a \ngrijirii s`n`t`]ii mentale 59. Trebuie s` se asigure toate mijloacele
minor a propriilor slujbe [i prin de]inerea dup` eliberare. posibile pentru a garanta faptul c`
c`r]ilor [i a obiectelor de cult necesare, 54. Unit`]ile de deten]ie a minorilor tre- minorii au o leg`tur` corespunz`toare cu
precum [i prin studiul religiei sale. Dac` buie s` adopte programe speciale de lumea exterioar`, ceea ce constituie o
\ntr-o unitate de deten]ie se afl` un prevenire a consumului de droguri [i de parte integrant` a dreptului lor la trata-
num`r suficient de minori de o anumit` reabilitare care s` fie administrate de un ment uman [i corect, [i este esen]ial`
religie, trebuie ca unul sau mai mul]i re- personal calificat. Aceste programe tre- pentru preg`tirea minorilor \n vederea
prezentan]i autoriza]i ai cultului respectiv buie adaptate \n func]ie de vârsta, sexul revenirii lor \n societate. Minorilor tre-
s` fie numi]i, aproba]i sau l`sa]i s` ]in` [i al]i factori specifici minorilor \n cauz`, buie s` li se permit` s` comunice cu fa-
slujbe \n mod regulat [i s` fac` vizite iar minorii dependen]i de droguri sau de miliile lor, cu prietenii [i cu alte persoane
particulare minorilor, la cererea acesto- alcool trebuie s` beneficieze de serviciile sau reprezenta]i ai unor organiza]ii ex-
ra. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul centrelor de dezintoxicare cu personal terne de \ncredere; de asemenea, trebuie
de a primi vizite din partea unui re- specializat. s` li se permit` s` p`r`seasc` unit`]ile
prezentant autorizat al oric`rui cult, la 55. Medicamentele trebuie administrate de deten]ie pentru a face vizite acas` [i
alegerea sa, precum [i dreptul de a nu numai pentru tratamentul necesar din familiilor lor [i s` primeasc` permi-
participa la slujbe religioase [i de a motive medicale [i, dac` este posibil, siunea special` de a p`r`si unit`]ile de
refuza \n mod liber educa]ia, consilierea dup` ob]inerea consim]`mântului avizat deten]ie din motive legate de educa]ie,
[i \ndoctrinarea religioas`. al minorului \n cauz`. |n special, medi- formare profesional` sau de alt` natur`.
H. Asisten]a medical` camentele nu trebuie administrate \n |n cazul \n care minorul isp`[e[te o
49. Fiecare minor beneficiaz` de asisten- vederea ob]inerii de informa]ii sau a unei sentin]`, timpul petrecut \n afara unit`]ii
]` medical` adecvat`, atât profilactic` cât confesiuni, ca pedeaps` sau ca mijloc de de deten]ie trebuie s` conteze ca parte a
[i terapeutic`, inclusiv asisten]` stoma- obstruc]ionare. Minorii nu trebuie nicio- duratei sentin]ei.
tologic`, oftalmologic` [i psihiatric`, dat` s` fie folosi]i pentru experimente de 60. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul
precum [i de produsele farmaceutice [i administrare a unor medicamente sau de a primi vizite regulate [i frecvente, \n
regimurile alimentare speciale pentru tratamente. Administrarea oric`rui medi- principiu o dat` pe s`pt`mân` [i nu mai
care exist` o indica]ie medical`. Dac` cament trebuie s` fie \ntotdeauna auto- rar de o dat` pe lun`, \n condi]ii \n care
este posibil, toate aceste servicii me- rizat` [i efectuat` de personalul medical s` se respecte nevoia minorului de inti-
dicale trebuie s` le fie oferite minorilor calificat. mitate, contact [i comunicare neres-
tric]ionat` cu familia sa [i cu avocatul pentru minor, \n contextul preg`tirii medicale, precum [i orice alte aspecte
ap`r`rii. acestuia \n vederea revenirii \n comuni- sau condi]ii ale vie]ii din institu]ie care
61. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul tate, [i nu trebuie s` fie impus` ca afecteaz` s`n`tatea fizic` [i mental` a
de a comunica \n scris sau prin telefon sanc]iune disciplinar`. Nici un minor nu minorilor. Fiecare minor trebuie s` aib`
cel pu]in de dou` ori pe s`pt`mân` cu trebuie s` fie sanc]ionat mai mult de o dreptul de a discuta \n condi]ii de confi-
persoana cu care dore[te, cu excep]ia ca- singur` dat` pentru aceea[i infrac]iune den]ialitate cu ace[ti inspectori.
zurilor \n care exist` restric]ii legale \n disciplinar`. Trebuie s` se interzic` sanc- 74. Dup` finalizarea inspec]iei, inspecto-
acest sens, [i trebuie s` fie ajutat dac` ]iunile colective. rul trebuie s` prezinte un raport cu pri-
este necesar pentru a se bucura efectiv 68. Legisla]ia sau reglement`rile adopta- vire la aspectele constate. Raportul
de acest drept. Fiecare minor trebuie s` te de autorit`]ile administrative com- trebuie s` cuprind` o evaluare a respec-
aib` dreptul de a primi coresponden]`. petente trebuie s` prevad` norme pri- t`rii de c`tre unitatea de deten]ie a nor-
62. Minorii trebuie s` aib` ocazia de a se vind urm`toarele aspecte, luând pe de- melor curente [i a prevederilor relevante
informa regulat \n privin]a [tirilor citind plin \n considerare caracteristicile, ne- din legisla]ia na]ional`, precum [i re-
ziare, reviste [i alte publica]ii, prin acces voile [i drepturile fundamentale ale mi- comand`ri privind orice ac]iuni conside-
la programe de radio [i televiziune [i la norilor: rate necesare pentru a asigura res-
filme [i prin vizite ale reprezentan]ilor (a) Comportamentul care constituie pectarea acestora. Orice aspecte de-
oric`rui club sau organiza]ie legale de un delict disciplinar; pistate de un inspector care par s` indice
care minorul este interesat. (b) Tipul [i durata sanc]iunilor disci- c` s-a produs o \nc`lcare a dispozi]iilor
plinare care pot fi aplicate; legale privind drepturile minorilor sau
K. Limitarea imobiliz`rii fizice [i a recur-
(c) Autoritatea competent` pentru a privind func]ionarea unei unit`]i de de-
gerii la for]`
decide astfel de sanc]iuni; ten]ie pentru minori trebuie s` fie co-
63. Recurgerea la instrumente de imo-
(d) Autoritatea competent` pentru a municate autorit`]ilor competente \n
bilizare [i la for]` din orice motiv trebuie
analiza recursurile. vederea realiz`rii unei anchete [i a
s` fie interzis`, cu excep]ia cazurilor
69. Rapoartele privind comportamentul urm`ririi penale.
prev`zute \n regula 64 de mai jos.
necorespunz`tor trebuie s` fie prezenta- 75. Fiecare minor trebuie s` aib` posi-
64. Instrumentele de imobilizare [i for]a
te imediat autorit`]ii competente care bilitatea de a formula cereri sau plângeri
nu pot fi utilizate decât \n cazuri excep]io-
trebuie s` ia o hot`râre cu privire la c`tre directorul unit`]ii de deten]ie [i
nale, dup` ce s-a recurs la toate celelalte
acestea f`r` \ntârziere. Autoritatea com- c`tre reprezentatul autorizat al acestuia.
mijloace de control f`r` succes \ns`, iar
petent` trebuie s` \ntreprind` o analiz` 76. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul
acestea nu pot fi utilizate decât \n modul
atent` a cazului. de a formula o cerere sau o plângere,
prev`zut [i autorizat explicit \n legisla]ie
70. Nici un minor nu trebuie s` fie sanc- f`r` ca acestea s` fie cenzurate \n ceea ce
[i reglement`ri. Aceste instrumente nu
]ionat disciplinar decât strict \n con- prive[te con]inutul lor, c`tre adminis-
trebuie s` provoace situa]ii umilitoare
formitate cu prevederile legii [i ale regle- tra]ia central`, autoritatea judiciar` sau
sau degradante [i trebuie s` fie folosite
ment`rilor \n vigoare. Nici un minor nu orice alte autorit`]i competente, prin mij-
restrictiv [i numai pentru cea mai scurt`
trebuie sanc]ionat decât dac` a fost in- loacele de comunicare aprobate, [i de a
perioad` de timp posibil`. Din ordinul di-
format cu privire la presupusa infrac- fi informat cu privire la r`spunsul aces-
rectorului sau al administra]iei, se poate
]iune \ntr-un mod corespunz`tor pentru a tora f`r` \ntârziere.
recurge la astfel de instrumente pentru
asigura deplina \n]elegere de c`tre mi- 77. Trebuie depuse eforturi pentru a
a-l \mpiedica pe minor s` \[i provoace
nor, iar fiecare minor trebuie s` aib` oca- \nfiin]a un birou independent (mediator)
singur v`t`m`ri, s` \i r`neasc` pe al]ii
zia de a-[i sus]ine propria ap`rare, care s` primeasc` [i s` ancheteze
sau s` provoace distrugeri materiale gra-
inclusiv s` aib` dreptul de recurs c`tre o plângerile formulate de minorii priva]i de
ve. |n astfel de situa]ii, directorul trebuie
autoritate competent` impar]ial`. Tre- libertate [i care s` le ofere asisten]` \n
s` se consulte de \ndat` cu personalul
buie s` se p`streze eviden]e complete vederea ob]inerii unor solu]ii echitabile.
medical [i cu al]i membrii ai personalului
ale tuturor procedurilor disciplinare. 78. Fiecare minor trebuie s` aib` dreptul
relevant [i s` transmit` un raport
71. Nici un minor nu trebuie s` de]in` de a solicita asisten]` din partea mem-
autorit`]ii administrative superioare.
func]ii disciplinare, cu excep]ia func]iilor brilor familiei, a avoca]ilor, a grupurilor
65. Portul [i folosirea armelor de c`tre
de supraveghere \n cadrul unor anumite umanitare sau a altora, dac` este posibil,
personal trebuie s` fie interzise \n orice
activit`]i sociale, educative sau sportive \n vederea depunerii unei plângeri. Mi-
facilitate \n care sunt de]inu]i minori.
sau al programelor de auto-administrare. norii analfabe]i trebuie s` beneficieze de
L. Proceduri disciplinare ajutor dac` au nevoie s` recurg` la ser-
M. Inspec]iile [i plângerile
66. Orice m`suri [i proceduri disciplinare viciile unor organisme [i organiza]ii pu-
72. Inspectorii autoriza]i sau o alt` au-
trebuie s` aib` \n vedere siguran]a [i or- blice sau private care asigur` consiliere
toritate echivalent` constituit` legal [i
dinea \n cadrul vie]ii comunit`]ii [i tre- juridic` [i care au competen]a de a primi
care nu fac parte din administra]ia unit`-
buie s` fie \n concordan]` cu promo- plângeri.
]ii trebuie s` primeasc` competen]a de a
varea demnit`]ii inerente a minorului [i a
realiza inspec]ii periodice [i de a \ntre- N. Revenirea \n comunitate
obiectivului fundamental al \ngrijirii in-
prinde inspec]ii neanun]ate din proprie 79. To]i minorii trebuie s` beneficieze de
stitu]ionalizate, anume, inducerea senti-
ini]iativ`, precum [i s` se bucure de ga- sistemele concepute pentru a-i sprijini s`
mentului de dreptate, a respectului de
rantarea deplin` a independen]ei \n exer- revin` \n societate, la via]a de familie, la
sine [i a respectului fa]` de drepturile
citarea acestei func]ii. Inspectorii trebuie educa]ie [i locuri de munc` dup` elib-
fundamentale ale fiec`rei persoane.
s` aib` acces nelimitat la toate persoa- erare. |n acest scop trebuie s` se instituie
67. Toate m`surile disciplinare care con-
nele angajate sau care lucreaz` \n orice proceduri specifice, inclusiv eliberarea
stituie un tratament inuman sau degra-
unitate \n care minorii sunt sau pot fi \nainte de termen, [i alte m`suri spe-
dant sunt strict interzise, cuprinzând aici
priva]i de libertate, la to]i minorii [i la ciale.
pedepsele corporale, \nchiderea \n celule
toate documentele din unit`]ile respec- 80. Autorit`]ile competente trebuie s`
\ntunecoase, \ncarcerarea sau orice alt`
tive. ofere sau s` asigure servicii pentru a-i
pedeaps` care poate s` afecteze s`n`ta-
73. Este necesar ca medicii autoriza]i ajuta pe tineri s` se reintegreze \n socie-
tea fizic` [i mental` a minorului \n cauz`.
care lucreaz` \n cadrul autorit`]ii de in- tate [i pentru a diminua prejudec`]ile
Reducerea cantit`]ii de hran` [i restrân-
spec]ie sau al direc]iei de s`n`tate pu- \mpotriva acestor minori. Aceste servicii
gerea sau refuzarea contactului cu mem-
blic` s` participe la aceste inspec]ii, eva- trebuie s` garanteze, \n m`sura \n care
brii familiei trebuie interzise, indiferent
luând respectarea normelor privind me- este posibil, c` minorului i se asigur` o
de motiv. Munca trebuie s` fie \ntotdea-
diul fizic, igiena, condi]iile de trai, hrana, locuin]` adecvat`, un loc de munc`, \m-
una perceput` ca un mijloc de educa]ie [i
posibilit`]ile de exerci]ii fizice [i serviciile br`c`minte [i mijloace suficiente pentru
de promovare a respectului de sine
ca acesta s` se \ntre]in` la eliberare, pen- continuu s` \[i \ndeplineasc` sarcinile [i dup` cum se arat` \n continuare:
tru a-i facilita reintegrarea social` cu obliga]iile \ntr-un mod uman, devotat, (a) Nici un membru al unit`]ii de de-
succes. Reprezentan]ii organismelor care profesionist, corect [i eficient, s` se ten]ie sau al personalului institu]iei
ofer` astfel de servicii trebuie s` fie comporte \n permanen]` astfel \ncât s` nu comite, instig` la sau tolereaz`
consulta]i [i trebuie s` aib` acces la mi- merite [i s` câ[tige respectul minorilor [i nici un act de tortur` sau nici o form`
nori \n timpul deten]iei acestora, \n vede- s` le asigure minorilor un model de de tratament, pedeaps`, corec]ie sau
rea sprijinirii lor la revenirea \n comu- urmat [i o perspectiv` pozitiv`. m`sur` disciplinar` aspr`, crud`,
nitate. 84. Administra]ia trebuie s` introduc` inuman` sau degradant`, sub nici un
forme de organizare [i de gestiune care pretext [i \n nici o \mprejurare;
V. PERSONALUL s` faciliteze comunicarea \ntre catego- (b) To]i membrii personalului trebuie
81. Personalul trebuie s` fie calificat [i riile distincte de personal din fiecare s` se opun` ferm [i s` combat` orice
trebuie s` cuprind` un num`r suficient unitate de deten]ie, \n vederea inten- act de corup]ie, raportând f`r` \ntâr-
de speciali[ti, cum ar fi educatori, sific`rii cooper`rii \ntre diversele servicii ziere aceste acte autorit`]ilor compe-
instructori de preg`tire profesional`, implicate \n \ngrijirea minorilor, precum tente;
consilieri, asisten]i sociali, psihiatri [i [i \ntre personal [i administra]ie, \n ve- (c) To]i membrii personalului trebuie
psihologi. |n mod normal, to]i ace[tia [i derea asigur`rii faptului c` personalul s` respecte prezentele Reguli. Perso-
alte categorii de personal specializat aflat \n contact direct cu minorii poate nalul care are motive s` cread` c` s-
trebuie s` fie angaja]i \n mod permanent. func]iona \n condi]ii favorabile pentru \n- a produs sau urmeaz` s` se produc`
Aceast` prevedere nu exclude posi- deplinirea eficient` a sarcinilor care \i re- o \nc`lcare grav` a prezentelor Re-
bilitatea de a avea personal cu jum`tate vin. guli trebuie s` raporteze aceast` pro-
de norm` sau voluntar dac` nivelul de 85. Personalul trebuie s` beneficieze de blem` autorit`]ilor superioare sau or-
sus]inere [i de preg`tire pe care \l pot formarea necesar` pentru a putea s` \[i ganelor care au fost investite cu au-
oferi este corespunz`tor [i benefic. Uni- \ndeplineasc` responsabilit`]ile \n mod toritatea de a ancheta sau de a solu-
t`]ile de deten]ie trebuie s` utilizeze eficient, mai ales de formare \n domeniul ]iona astfel de cazuri;
toate resursele terapeutice educa]ionale, psihologiei copilului, a protec]iei sociale (d) To]i membrii personalului trebuie
morale, spirituale [i de alt` natur` [i a copilului [i a standardelor [i normelor s` asigure deplina protec]ie a s`n`t`-
toate formele de asisten]` disponibile [i interna]ionale privind drepturile omului ]ii fizice [i mentale a minorilor, in-
adecvate din cadrul comunit`]ii, \n fun- [i drepturile copilului, inclusiv prezentele clusiv protec]ia \mpotriva abuzului
c]ie de nevoile [i problemele specifice Reguli. Personalul trebuie s` \[i actuali- sexual [i emo]ional [i \mpotriva ex-
ale minorilor de]inu]i. zeze [i s` \[i \mbun`t`]easc` cuno[tin- ploat`rii [i trebuie s` \ntreprind` ac-
82. Administra]ia unit`]ilor trebuie s` ]ele [i capacitatea profesional` prin ]iuni imediate pentru a asigura \n-
asigure o selec]ie atent` [i recrutarea participarea la cursuri de formare la locul grijirea medical` ori de câte ori este
fiec`rei categorii de personal, având \n de munc`, acestea fiind organizate la necesar;
vedere faptul c` managementul adecvat intervale adecvate pe parcursul carierei (e) To]i membrii personalului trebuie
al unit`]ilor de deten]ie depinde de inte- lor. s` respecte dreptul minorului la inti-
gritatea, umanitatea, competen]a [i 86. Directorul unei unit`]i de deten]ie tre- mitate [i, \n special, s` protejeze
capacitatea profesional` de a lucra cu buie s` aib` calific`rile corespunz`toare toate problemele confiden]iale care \i
minorii a acestora, precum [i de compa- pentru sarcina sa, s` aib` capacitatea vizeaz` pe minori sau pe familiile lor
tibilitatea lor personal` cu aceast` administrativ` [i formarea [i experien]a [i despre care au aflat \n capacitatea
munc`. corespunz`toare \n acest sens, [i trebuie lor profesional`;
83. Pentru a asigura \ndeplinirea obiec- s` \[i \ndeplineasc` sarcinile \n mod per- (f) To]i membrii personalului trebuie
tivelor de mai sus, personalul trebuie s` manent. s` \ncerce s` reduc` la minimum ori-
de]in` func]ii de ofi]eri profesioni[ti, s` 87. La \ndeplinirea sarcinilor lor, membrii ce diferen]e dintre via]a \n interiorul
fie remunera]i corespunz`tor pentru ca personalului unit`]ilor de deten]ie tre- [i \n afara unit`]ii de deten]ie care
aceste posturi s` fie interesante pentru buie s` respecte [i s` protejeze demni- tind s` reduc` respectul fa]` de dem-
ei, iar angaja]ii s` nu le p`r`seasc`. Per- tatea uman` [i drepturile fundamentale nitatea inerent` a minorilor ca fiin]e
sonalul din unit`]ile de deten]ie pentru ale omului specifice minorilor, \n special umane.
minori trebuie s` fie \ncurajat \n mod
Conven]ia de la Haga
asupra Protec]iei Copiilor [i
Cooper`rii \n Materia
Adop]iei Interna]ionale*
Conferin]a de la Haga privind Dreptul Interna]ional Privat
Haga, 29 mai 1993
* Ratificat` de România prin Legea nr. 84 din 1994
Publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I nr. 298 din 21octombrie 1994
Text oficial
S tatele semnatare ale prezentei Conven]ii, superior al copilului [i respectarea drepturilor sale funda-
mentale, precum [i pentru prevenirea r`pirii, vânz`rii sau
traficului de copii,
recunoscând c`, pentru \nflorirea armonioas` a perso-
dornice s` stabileasc`, \n acest scop, dispozi]ii comune
nalit`]ii sale, copilul trebuie s` creasc` \ntr-un mediu fa-
]inând seama de principiile recunoscute prin instrumen-
milial, \ntr-un climat de fericire, de iubire [i de \n]elegere,
tele interna]ionale, \n special prin Conven]ia Na]iunilor
reamintind c` fiecare stat ar trebui s` ia, cu prioritate, Unite cu privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie
m`suri corespunz`toare pentru a permite men]inerea co- 1989, [i prin Declara]ia Na]iunilor Unite asupra princi-
pilului \n familia sa de origine, piilor sociale [i juridice aplicabile protec]iei [i bunei st`ri
recunoscând c` adop]ia interna]ional` poate prezenta a copiilor, privite \ndeosebi din punctul de vedere al prac-
avantajul de a oferi o familie permanent` copilului pen- ticilor \n materie de adop]ie [i de plasament familial pe
tru care nu poate fi g`sit` o familie potrivit` \n statul sù plan na]ional [i interna]ional (Rezolu]ia Adun`rii Gene-
de origine, rale nr. 41/85 din 3 decembrie 1986),
convinse de necesitatea lu`rii da m`suri care s` garan- au convenit asupra urm`toarelor dispozi]ii:
teze c` adop]iile interna]ionale se \nf`ptuiesc \n interesul
Capitolul I Articolul 2 Capitolul II

Câmpul de aplicare a Conven]iei (1) Conven]ia se aplic` \n cazul \n care un Condi]iile adop]iilor interna]ionale
copil având re[edinta obi[nuit` \ntr-un
Articolul 1 stat contractant (statul de origine) a fost, Articolul 4
Prezenta conven]ie are drept obiect: este sau urmeaz` a fi deplasat c`tre un Adop]iile vizate prin conven]ie nu pot
a) s` stabileasc` garan]ii pentru ca alt stat contractant (statul primitor), fie avea loc decât dac` autorit`]ile com-
adop]iile interna]ionale s` se \nf`ptuias- dup` adop]ia sa \n statul de origine de petente ale statului de origine:
c` \n interesul superior al copilului [i \n c`tre so]i sau de c`tre o persoan` având a) au stabilit c` copilul este adoptabil;
respectul drepturilor fundamentale care re[edinta obi[nuit` \n statul primitor, fie b) au constatat, dup` luarea \n conside-
\i sunt recunoscute \n dreptul interna]io- \n vederea unei asemenea adop]ii \n sta- rare a posibilit`]ilor plasamentului copi-
nal; tul primitor sau \n statul de origine. lului \n statul sù de origine, c` o adop]ie
b) s` instaureze un sistem de cooperare (2) Conven]ia prive[te numai adop]iile ce interna]ional` corespunde interesului su-
\ntre statele contractante pentru a asigu- stabilesc o leg`tur` de filia]ie. perior al copilului;
ra respectul acestor garan]ii [i s` previn` c) s-au asigurat c`:
astfel r`pirea, vânzarea sau traficul de Articolul 3
(1) persoanele, institu]iile [i autorit`]ile
copii; Conven]ia \nceteaz` s` se aplice dac` ac- al c`ror consim]`mânt este cerut pentru
c) s` asigure recunoa[terea \n statele cept`rile prev`zute la articolul 17 lit. c) adop]ie au primit sfaturile necesare [i au
contractante a adop]iilor realizate potri- nu au fost date \nainte ca s` fi atins co- fost corespunzator informate asupra
vit conven]iei. pilul vârsta de optsprezece ani. consecin]elor consim]`mântului lor, \n
874 CONVEN}IA DE LA HAGA ASUPRA PROTEC}IEI COPIILOR {I COOPER~RII |N MATERIA ADOP}IEI INTERNA}IONALE
special asupra men]inerii sau ruperii, ca ale conven]iei. petente ale celor dou` state l-au auto-
urmare a unei adop]ii, a leg`turilor de rizat.
(2) Ele iau \n mod direct toate m`surile
drept \ntre copil [i familia sa de origine;
corespunz`toare pentru: Articolul 13
(2) [i-au dat \n mod liber consim]`mântul
a) a pune la dispozi]ie informa]ii asupra Desemnarea de c`tre autorit`]ile centra-
\n formele legale cerute [i c` acest con-
legisla]iei statelor lor \n materie de adop- le [i, dac` este cazul, \ntinderea func]iilor
sim]`mânt a fost dat sau constatat \n
]ie [i alte informa]ii generale, precum lor, precum [i numele [i adresa organis-
scris;
statistici [i formulare tip; melor agreate se comunic` de c`tre fie-
(3) consim]`mintele nu au fost ob]inute care stat contractant Biroului permanent
b) a se informa reciproc asupra func]io-
prin contraplat` sau contrapresta]ie de al Conferin]ei de la Haga de drept inter-
n`rii conven]iei [i, \n m`sura posibilului,
orice fel [i c` nu au fost retrase; [i na]ional privat.
a \nl`tura obstacolele \n aplicarea sa.
(4) consim]`mântul mamei, dac` este ce-
Articolul 8 Capitolul IV
rut, nu a fost dat decât dup` na[terea
copilului; [i Autorit`]ile centrale vor lua, fie direct fie Condi]ii procedurale ale adop]iei inter-
cu concursul autorit`]ilor publice, toate na]ionale
d) s-au asigurat, ]inând seama de vârsta
m`surile corespunz`toare pentru a pre-
[i de maturitatea copilului, c`:
veni câ[tigurile materiale necuvenite cu Articolul 14
(1) acesta s-a bucurat de sfaturi [i a fost prilejul unei adop]ii [i a \mpiedica orice Persoanele cu re[edin]a obi[nuit` \ntr-un
bine informat asupra consecin]elor a- practic` contrar` obiectivelor conven]iei. stat contractant, care doresc s` adopte
dop]iei [i ale consim]`mântului sù la un copil a c`rui re[edin]` obi[nuit` este
Articolul 9
adop]ie, dac` acesta este cerut; situat` \n alt stat contractant, urmeaz` s`
Autorit`]ile centrale vor lua, fie direct fie se adreseze autorit`]ii centrale a statului
(2) dorin]ele [i p`rerile copilului au fost
cu concursul autorit`]ilor publice sau al \n care \[i au re[edin]a obi[nuit`.
luate \n considerare;
unor organisme agreate corespunz`tor
(3) consim]`mântul copilului la adop]ie, \n statul lor, toate m`surile cuvenite, \n Articolul 15
când este cerut, s-a dat \n mod liber, \n special pentru: (1) Dac` autoritatea central` a statului
formele legal cerute [i c` acest consim- primitor consider` c` reclaman]ii sunt
a) a aduna, a p`stra [i a efectua schimb
]`mânt a fost dat sau constatat \n scris; [i califica]i [i apoi s` adopte, \ntocme[te un
de informa]ii referitoare la situa]ia copi-
(4) acest consim]`mânt nu a fost ob]inut lului [i a viitorilor p`rinti adoptivi, \n m`- raport cuprinzând informa]ii cu privire la
prin contraplat` sau contrapresta]ie de sura necesar` \ncheierii adop]iei; identitatea lor, capacitatea legal` [i apti-
orice fel. tudinea lor de a adopta, situa]ia lor per-
b) a \nlesni, a urm`ri [i a activiza proce- sonal`, familial` [i medical`, mediul so-
Articolul 5 dura \n vederea adop]iei; cial, motivele care \i determin`, aptitudi-
Adop]iile vizate prin conven]ie nu pot c) a promova \n statele lor dezvoltarea nea de a-[i asuma o adop]ie interna]io-
avea loc decât dac` autorit`]ile compe- unor servicii de \ndrumare [i de urm`rire nal` precum [i cu privire la copiii pe care
tente ale statului primitor: \n continuare a adop]iei; ar fi ap]i s`-i ia \n sarcina lor.
a) au constatat c` viitorii p`rin]i adoptivi d) a efectua schimburi de rapoarte ge- (2) Ea transmite raportul autorit`]ii cen-
sunt corespunz`tori [i ap]i s` adopte; nerale de evaluare asupra experien]elor trale a statului de origine.
b) s-au asigurat c` viitorii p`rin]i adoptivi \n materie de adop]ie interna]ional`; Articolul 16
s-au bucurat de sfaturile necesare; [i
e) a r`spunde, \n m`sura permis` prin (1) Dac` autoritatea central` a statului de
c) au constatat c` copilul este sau va fi
lege statului lor, cererile având ca obiect origine consider` c` copilul este adopta-
autorizat s` intre [i s` locuiasc` perma-
informa]ii asupra unei situa]ii speciale bil:
nent \n acest stat.
privind adop]ia, formulate de alte auto-
rit`]i centrale sau de autorit`]i publice. a) ea \ntocme[te un raport cuprinzând in-
Capitolul III forma]ii asupra copilului privind identita-
Articolul 10 tea, adoptabilitatea, mediul sù social,
Autorit`]i centrale [i organisme agreate
Pot beneficia de agrement [i \l pot p`stra evolu]ia personal` [i familial`, trecutul
Articolul 5 numai organismele care demonstreaz` sù medical [i al familiei sale, precum [i
(1) Fiecare stat contractant desemneaz` aptitidinea lor de a \nlesni \n mod corect cu privire la necesit`]ile sale speciale;
o autoritate central` \ns`rcinat` s` aduc` misiunile ce li s-ar putea \ncredin]a. b) ]ine seama, \n modul cuvenit, de con-
la \ndeplinire obliga]iile ce-i sunt impuse Articolul 11 di]iile de educa]ie a copilului, precum [i
prin conven]ie. de originea sa etnic`, religioas` [i cultu-
Un organism agreat urmeaz`: ral`;
(2) Un stat federal, un stat \n care mai a) s` urm`reasc` exclusiv scopuri nelu-
multe sisteme de drept se afl` \n vigoare crative \n condi]iile [i \n limitele fixate de c) se asigur` c` consim]`mintele vizate
sau un stat având unit`]i teritoriale auto- autorit`]ile competente ale statului de la articolul 4 au fost ob]inute; [i
nome este liber s` desemneze mai mult agrement; d) constat`, \n special pe baza rapoar-
de o autoritate central` [i s` specifice \n- b) s` fie condus [i girat de c`tre persoa- telor privind copilul [i pe viitorii p`rin]i
tinderea teritorial` sau personal` a func- ne calificate prin integritatea lor moral`, adoptivi, c` plasarea avut` \n vedere este
]iilor lor. Statul care se folose[te de a- preg`tire profesional` sau experien]` \n interesul superior al copilului.
ceast` facultate desemneaz` autoritatea pentru a ac]iona \n domeniul adop]iei in- (2) Ea transmite autorit`]ii centrale a sta-
central` c`reia \i poate fi adresat` orice terna]ionale; [i tului primitor raportul sù asupra copilu-
comunicare spre a fi transmis` autorit`]ii
c) s` fie sub supravegherea unor auto- lui, dovada consim]`mintelor cerute [i
centrale competente \n cadrul acestui
rit`]i competente ale acestui stat \n ceea motivarea avizului sù privitor la plasare,
stat.
ce prive[te alc`tuirea, func]ionarea [i si- acordând aten]ie s` nu se dezv`luie iden-
Articolul 7 tua]ia sa financiar`. titatea mamei [i a tat`lui, dac` \n statul
(1) Autorit`]ile centrale vor trebui s` de origine aceast` identitate nu poate fi
Articolul 12 divulgat`.
coopereze \ntre ele [i s` promoveze o co-
laborare \ntre autorit`]ile competente ale Un organism agreat \ntr-un stat contrac- Articolul 17
statelor lor pentru a asigura protec]ia tant nu va putea ac]iona \ntr-un alt stat
contractat decât dac` autorit`]ile com- Orice hot`râre de \ncredin]are a unui
copiilor [i s` realizeze celelalte obiective
CONVEN}IA DE LA HAGA ASUPRA PROTEC}IEI COPIILOR {I COOPER~RII |N MATERIA ADOP}IEI INTERNA}IONALE 875
copil unor viitori p`rin]i adoptivi nu se origine a fost \n[tiin]at` \n modul conve- t`]ii sau autorit`]ilor care, \n acest stat,
poate lua \n statul de origine decât: nit privitor la noii p`rin]i adoptivi; sunt competente s` elibereze certificatul.
El va notifica, de asemenea, orice mo-
a) dac` autoritatea central` a acestui stat c) |n ultim` instan]`, s` asigure \napoie-
dificare \n desemnarea acestor autorit`]i.
s-a asigurat de acordul viitorilor p`rin]i rea copilului, dac` interesul sù o cere.
adoptivi; Articolul 24
(2) }inând seama, \n special, de vârsta [i
b) dac` autoritatea central` a statului pri- de maturitatea copilului, acesta va fi con- Recunoa[terea unei adop]ii nu poate fi
mitor a \ncuviin]at aceast` hot`râre, sultat [i, dac` este cazul, se va ob]ine refuzat` \ntr-un stat contractant decât
atunci când legea acestui stat sau auto- consim]`mântul sù cu privire la m`- dac` adop]ia este \n mod v`dit contrar`
ritatea central` a statului de origine o surile ce se vor lua conform prezentului ordinii sale publice, ]inând seama de
cere; articol. interesul superior al copilului.
c) dac` autorit`]ile centrale ale celor Articolul 22 Articolul 25
dou` state au \ncuviin]at ca procedura \n
(1) Func]iile conferite autorit`]ii centrale Orice stat contractant poate declara
vederea adop]iei s` urmeze mai departe;
prin prezentul capitol pot fi exercitate de depozitarului conven]iei c` nu va ]inut s`
[i
c`tre autorit`]i publice sau organisme recunoasc`, \n virtutea acesteia, adop-
d) dac` s-a constatat, conform articolului agreate potrivit cap. III \n m`sura prev`- ]iile f`cute \n baza unui acord \ncheiat \n
5, c` viitorii p`rin]i adoptivi sunt califica]i zut` \n legea statului sù. aplicarea articolului 39 paragraful 2.
[i ap]i s` adopte [i c` copilul este sau va
(2) Un stat contractant poate declara de- Articolul 26
fi autorizat s` intre [i s` locuiasc` perma-
pozitarul conven]iei ca func]iile conferite
nent \n statul primitor. (1) Recunoa[terea adop]iei implic` recu-
autorit`]ii centrale prin articolele 15-21
noa[terea:
Articolul 18 pot, de asemenea, s` fie exercitate \n
acest stat, \n m`sura prev`zut` de lege [i a) leg`turii de filia]ie \ntre copil [i p`rin]ii
Autorit`]ile centrale ale celor dou` state
sub controlul autorit`]ilor competente sì adoptivi;
vor lua toate m`surile necesare astfel
ale acestui stat, de c`tre organisme sau b) r`spunderii p`rinte[ti a p`rin]ilor
\ncât copilul s` primeasc` \ncuviin]area
persoane care: adoptivi fa]` de copil;
de ie[ire din statul de origine, precum [i
pe cea de intrare [i de a locui permanent a) \ndeplinesc condi]iile de moralitate, de c) ruperii leg`turii preexistente de filia]ie
\n statul primitor. competen]` profesional`, de experien]` \ntre copil [i mama [i tat`l sù, dac`
[i de responsabilitate cerute de acest
Articolul 19 adop]ia produce acest efect \n statul con-
stat; [i tractant unde a avut loc.
(1) Deplasarea copilului spre statul pri-
b) sunt calificate prin integritatea lor mo- (2) Dac` adop]ia are drept efect ruperea
mitor nu poate avea loc decât \n cazul \n
ral` [i prin preg`tirea profesional` sau leg`turii preexistente de filia]ie, copilul
care au fost \ndeplinite condi]iile prev`-
experien]a lor s` ac]ioneze \n domeniul se bucur`, \n statul primitor [i \n oricare
zute la articolul 17.
adop]iei interna]ionale. alt stat contractant unde adop]ia este re-
(2) Autorit`]ile centrale ale celor dou`
(3) Statul contractant care face declara]ia cunoscut`, de drepturi echivalente celor
state vegheaz` ca deplasarea s` se efec-
prev`zut` la paragraful 2 informeaz` cu care rezult` din adop]iile care produc
tueze \n deplin` siguran]`, \n condi]ii co-
regularitate Biroul permanent al Confe- acest efect \n fiecare dintre aceste state.
respunz`toare [i, dac` este cu putin]`, \n
rin]ei de la Haga de drept interna]ional (3) Paragrafele precedente nu aduc atin-
compania p`rin]ilor adoptivi sau a viito-
privat cu privire la numele [i adresele gere aplic`rii oric`rei dispozi]ii mai favo-
rilor p`rin]i adoptivi.
acestor organisme [i persoane. rabile copilului, \n vigoare \n statul con-
(3) Dac` aceast` deplasare nu va avea
(4) Un stat contractant poate declara de- tractant care recunoa[te adop]ia.
loc, rapoartele prev`zute la articolele 15
pozitarul conven]iei ca adop]iile copiilor Articolul 27
[i 16 se vor restitui autorit`]ilor expedi-
a c`ror re[edin]` obi[nuit` este situat`
toare. (1) Când adop]ia f`cut` \n statul de ori-
pe teritoriul sù nu se pot realiza decât
Articolul 20 dac` func]iile conferite autorit`]ilor cen- gine nu are drept efect ruperea leg`turii
trale sunt exercitate potrivit paragrafului de filia]ie preexistent`, ea poate, \n statul
Autorit`]ile centrale se informeaz` reci-
1. primitor care recunoa[te adop]ia potrivit
proc asupra procedurii de adop]ie [i a
conven]iei, s` fie schimbat` \ntr-o adop-
m`surilor luate pentru a fi dus` pân` la (5) Cu toate acestea, orice declara]ie e- ]ie care produce acest efect:
cap`t, precum [i asupra desf`[ur`rii pe- fectuat` potrivit paragrafului 2, rapoarte-
rioadei probatorii, când aceasta este cele prev`zute la articolele 15 [i 16 vor fi, \n a) dac` dreptul statului primitor o per-
rut`. toate cazurile, \ntocmite sub r`spunde- mite; [i
Articolul 21 rea autorit`]ii centrale sau a altor auto- b) dac` consim]`mintele prev`zute la ar-
rit`]i sau organisme conform paragra- ticolul 4 lit. c) [i d) au fost sau sunt date
(1) Când adop]ia urmeaz` s` aib` loc fului 1. \n vederea unei atare adop]ii.
dup` deplasarea copilului \n statul pri-
mitor [i autoritatea central` a acestui stat Capitolul V (2) Articolul 23 se aplic` hot`rârii de
consider` ca men]inerea copilului \n fa- schimbare.
milia primitoare nu mai este \n interesul Recunoa[terea [i efectele adop]iei
sù superior, ia m`surile utile protec]iei Articolul 23 Capitolul VI
copilului, urm`rind, \n special:
(1) O adop]ie certificat` conform conven- Dispozi]ii generale
a) s` reia copilul de la persoanele care ]iei de c`tre autoritatea competent` a Articolul 28
doreau s`-l adopte [i s` se \ngrijeasc` statului contractant \n care a avut loc
provizoriu de el; este recunoscut` de drept \n celelalte Conven]ia nu derog` de la legile statului
state contractante. Certificatul va specifi- de origine care cer adop]ia unui copil cu
b) consultându-se cu autoritatea central`
ca când [i de c`tre cine au fost date re[edinta obi[nuit` \n acest stat trebuie
a statului de origine, s` asigure f`r` \n-
accept`rile prev`zute \n articolul 17 lit. c). s` se fac` \n acest stat sau care interzic
târziere un nou plasament al copilului \n
plasamentul copilului \n statul primitor
vederea adop]iei sale sau, dac` nu este (2) Orice stat contractant, \n momentul sau deplasarea lui \nspre acest stat mai
posibil, o \ncredin]are alternativ` de semn`rii, ratific`rii, accept`rii, aprob`rii \nainte de adop]ia lui.
durat`; o adop]ie nu se poate realiza de- sau ader`rii, va notifica depozitarului
cât dac` autoritatea central` a statului de conven]iei identitatea [i func]iile autori-
Articolul 29 me de drept aplicabile \n unit`]i teritori- Capitolul VII
ale diferite:
Nici un contact \ntre viitorii p`rin]i adop- Clauze finale
tivi [i p`rin]ii copilului sau orice alt` a) orice referire la re[edinta obi[nuit` \n
persoan` careia i-a fost \ncredin]at nu acest stat vizeaz` re[edin]a obi[nuit` Articolul 43
poate avea loc atâta timp cât dispozi]iile \ntr-o unitate teritorial` a acestui stat; (1) Conven]ia este deschis` semn`rii
articolului 4 lit. a) - c) [i ale articolului 5 statelor care erau membre ale Con-
b) orice referire la legea acestui stat vi-
lit. a) nu au fost respectate, afar` dac` ferin]ei de la Haga de drept interna]ional
zeaz` legea \n vigoare \n unitatea terito-
adop]ia are loc \ntre membrii aceleia[i privat la data celei de-a XVII-a sesiuni a
rial` respectiv`;
familii sau dac` condi]iile fixate de c`tre sa [i celorlalte state care au participat la
autoritatea competent` a statului de c) orice referire la autorit`]ile compe- aceast` sesiune.
origine sunt \ndeplinite. tente sau la autorit`]ile publice ale
acestui stat vizeaz` autorit`]ile abilitate (2) Ea va fi ratificat`, acceptat` sau
Articolul 30 aprobat` [i instrumentele de ratificare,
s` ac]ioneze \n unitatea teritorial` \n
(1) Autorit`]ile competente ale unui stat cauz`; de acceptare sau de aprobare se vor
contractant vegheaz` s` se p`streze in- depune pe lâng` Ministerul Afacerilor
d) orice referire la organismele agreate Externe al Olandei, depozitar al conven-
forma]iile pe care le de]in cu privire la
ale acestui stat vizeaz` organismele ]iei.
originea copilului, \n special cele \n leg`-
agreate \n unitatea teritorial` \n cauz`.
tur` cu identitatea mamei [i a tat`lui sù, Articolul 44
precum [i datele asupra trecutului me- Articolul 37
(1) Orice alt stat va putea adera la
dical al copilului [i al familiei sale. Cât prive[te un stat \n care \n materie de conven]ie dup` intrarea sa \n vigoare \n
(2) Ele asigur` accesul copilului sau al adop]ie exist` dou` sau mai multe sis- temeiul articolului 46 paragraful 1.
reprezentantului sù la aceste informa]ii, teme de drept aplicabile unor categorii
diferite de persoane, orice referire la le- (2) Instrumentul de aderare se va depune
cu \ndrum`ri corespunz`toare, \n m`su-
gea acestui stat vizeaz` sistemul de drept pe lâng` depozitar.
ra permis` de legea statului lor.
desemnat prin dreptul acestuia. (3) Aderarea nu va avea efect decât \n
Articolul 31
Articolul 38 raporturile dintre statul care ader` [i
Sub rezerva prevederilor articolului 30, statele contractante care nu vor fi ridicat
datele personale adunate sau transmise Un stat \n care diferite unit`]i teritoriale obiec]ie \mpotriva sa \nùntrul a 6 luni
conform conven]iei, \ndeosebi cele viza- au reguli proprii de drept \n materie de de la primirea notific`rii prev`zute la arti-
te de articolele 15 [i 16, nu pot fi folosite adop]ie nu va fi ]inut s` aplice conven]ia colul 48 lit. b). O atare obiec]ie va putea
\n alte scopuri decât acelea pentru care când un stat al c`rui sistem de drept este fi, de asemenea, ridicat` de c`tre orice
au fost strânse sau transmise. unificat nu ar fi ]inut s` o aplice. stat \n momentul unei ratific`ri, accept`ri
Articolul 32 Articolul 39 sau aprob`ri a conven]iei, ulterioar`
ader`rii. Aceste obiec]ii se vor notific`
(1) Nimeni nu poate ob]ine un câ[tig ma- (1) Conven]ia nu derog` de la instrumen- depozitarului.
terial necuvenit dintr-o activitate privind tele interna]ionale la care statele contrac-
o adop]ie interna]ional`. tante sunt p`r]i [i care cuprind dispozi]ii Articolul 45
referitoare la materiile reglementate prin (1) Un stat care cuprinde dou` sau mai
(2) Se pot cere [i pl`ti numai cheltuielile
prezenta conven]ie, afar` dac` o declara- multe unit`]i teritoriale, \n care se aplic`
ocazionate, inclusiv onorariile rezonabile
]ie contrar` nu s-a f`cut de statele legale materiilor guvernate prin aceast` con-
ale persoanelor care au luat parte la
prin atare instrumente. ven]ie sisteme de drept diferite va putea,
adop]ie.
(2) Orice stat contractant va putea \n- \n momentul semn`rii, ratific`rii, accep-
(3) {efii, administratorii [i salaria]ii unor t`rii, aprob`rii sau ader`rii, s` declare c`
cheia cu unul sau mai multe alte state
organisme care particip` la o adop]ie nu prezenta conven]ie se va aplica tuturor
contractante acorduri \n vederea favo-
pot primi o renumerare dispropor]ionat` unit`]ilor sale teritoriale sau numai uneia
riz`rii aplic`rii conven]iei \n raporturile
\n raport cu serviciile aduse. sau mai multora dintre ele, [i va putea
lor reciproce. Aceste acorduri nu vor pu-
Articolul 33 tea deroga decât de la dispozitiile artico- oricând s` modifice aceast` declara]ie,
lelor 14-16 [i 18-21. Statele care vor fi \n- f`când o nou` declara]ie.
Orice autoritate competent`, care con-
cheiat asemenea acorduri le vor trans- (2) Aceste declara]ii vor fi notificate
stat` c` una dintre dispozi]iile conven]iei
mite \n copie depozitarului conven]iei. depozitarului [i vor indica \n mod expres
a fost sau risc` \n mod v`dit s` fie \nc`l-
cat`, informeaz` de \ndat` autoritatea Articolul 40 unit`]ile teritoriale c`rora li se aplic`
central` a statului sù. Acestei autorit`]i conven]ia.
Nici o rezerva la conven]ie nu poate fi
centrale \i revine r`spunderea de a ve- (3) Dac` un stat nu face vreo declara]ie \n
\ncuviin]at`.
ghea s` fie luate m`surile corespunz`- temeiul prezentului articol, conven]ia se
toare. Articolul 41 va aplica ansamblului teritoriului acestui
Articolul 34 Conven]ia se aplic` de fiecare dat` când stat.
o cerere vizat` conform articolului 14 a Articolul 46
Dac` autoritatea competent` a statului
fost primit` dup` intrarea \n vigoare a
destinatar al unui document cere, se va (1) Conven]ia va intra \n vigoare \n prima
conven]iei \n statul de primire [i statul de
transmite o traducere certificat` con- zi a lunii urm`toare expir`rii unei peri-
origine.
form. |n afara cazului de scutire, cheltuie- oade de 3 luni dup` depunerea celui
lile de traducere sunt \n sarcina viitorilor Articolul 42 de-al treilea instrument de ratificare, de
p`rin]i adoptivi. Secretarul general al Conferin]ei de la acceptare sau de aprobare prev`zut la
Articolul 35 Haga de drept interna]ional privat con- articolul 43.
voac` periodic o comisie special` \n (2) Dup` aceasta, conven]ia va intra \n
Autorit`]ile competente ale statelor
vederea examin`rii func]ionarii practice vigoare:
contractante ac]ioneaz` cu rapiditate \n
a conven]iei.
procedurile de adop]ie. a) pentru fiecare stat care ratific`,
Articolul 36 accept` sau aprob` ulterior sau care
ader`, \n prima zi a lunii urm`toare ex-
Cât prive[te un stat unde \n materie de pir`rii unei perioade de 3 luni dup` de-
adop]ie exist` dou` sau mai multe siste- punerea instrumentului sù de ratificare,
CONVEN}IA DE LA HAGA ASUPRA PROTEC}IEI COPIILOR {I COOPER~RII |N MATERIA ADOP}IEI INTERNA}IONALE 877
de acceptare, de aprobare sau de adere, denun]area va produce efect la expi- la articolele 22, 23, 25 [i 45;
rare; rarea perioadei respective dup` data pri-
e) acordurile men]ionate la articolul 3;
mirii notific`rii.
b) pentru unit`]ile teritoriale la care con-
f) denun]`rile vizate la articolul 47.
ven]ia a fost extins` potrivit articolului Articolul 48
45, \n prima zi a lunii urm`toare expir`rii Drept pentru care, subsemna]ii, legal
Depozitarul va notifica Statelor P`r]i ale
unei perioade de 3 luni dup` notificarea \mputernici]i, au semnat prezenta con-
Conferin]ei de la Haga de drept interna-
vizat` la acest articol. ven]ie.
]ional privat, celorlalte state care au
Articolul 47 participat la cea de-a XVIII-a sesiune, pre- |ntocmit` la Haga la 29 mai 1993, \n
cum [i statelor care vor fi aderat potrivit limbile francez` [i englez`, ambele texte
(1) Orice Stat Parte la conven]ie va putea
dispozi]iilor articolului 44; având aceea[i valabilitate, \ntr-un singur
s` o denun]e printr-o notificare adresat`
exemplar, care se va depune \n arhivele
\n scris depozitarului. a) semn`turile, ratificarile, accept`rile [i
Guvernului Olandei [i de pe care o copie
aprob`rile vizate la articolul 43;
(2) Denun]area va produce efect din pri- certificat` conform se va \nmâna, pe cale
ma zi a lunii urm`toare expir`rii unei pe- b) ader`rile [i obiec]iile la ader`ri vizate diplomatic`, fiec`ruia dintre Statele P`r]i
rioade de 12 luni dup` data primirii noti- la articolul 44; ale Conferin]ei de la Haga de drept
fic`rii de c`tre depozitar. Când o perioa- interna]ional privat la data celei de-a
c) data la care conven]ia va intra \n vi-
d` mai lung` pentru producerea efectu- XVII-a sesiuni, precum [i fiec`rui alt stat
goare potrivit articolului 46;
lui denun]`rii este specificat` \n notifica- care a participat la aceast` sesiune.
d) declara]iile [i desemn`rile men]ionate
Reguli Standard privind
Egalizarea {anselor
pentru Persoanele cu
Dizabilit`]i
Rezolu]ia 48/96 adoptat` de Adunarea General` privind
Raportul celui de-al Treilea Comitet (A/48/627)
la 20 decembrie 1993
A dunarea General`, Observând, de asemenea, cu admira]ie contribu]iile financi-

are generoase acordate de Statele P`r]i, grupului de lucru,
Apreciind faptul c` grupul de lucru a reu[it s` \[i \ndepli-
Reamintind Rezolu]ia Consiliului Economic [i Social 1990/26
neasc` mandatul \n cadrul a trei sesiuni de lucru, fiecare
din 24 mai 1990, prin care Consiliul a autorizat Comisia pen-
având o durat` de cinci zile lucr`toare,
tru Dezvoltare Social` s` evalueze, \n cadrul celei de-a
XXXII-a sesiuni, \nfiin]area unui grup de lucru deschis, for- Luând la cuno[tin]` raportul grupului de lucru pentru ela-
mat din exper]i guvernamentali, finan]at pe baz` de contri- borarea de reguli standard pentru egalizarea [anselor per-
bu]ii voluntare, care s` elaboreze reguli standard pentru soanelor cu dizabilit`]i,
egalizarea [anselor copiilor, tinerilor [i adul]ilor cu dizabili-
Luând not` de discu]ia din cadrul celei de-a XXXIII-a sesiuni
t`]i, \n strâns` colaborare cu agen]iile specializate, cu alte
a Comisiei pentru Dezvoltare Social` privind proiectul de re-
organisme interguvernamentale [i organiza]ii neguverna-
guli standard con]inut \n raportul grupului de lucru,
mentale, \n special organiza]ii ale persoanelor cu dizabilit`]i,
[i a solicitat Comisiei ca, \n cazul \n care este \nfiin]at un 1. Adopt` Regulile Standard privind Egalizarea {anselor
astfel de grup de lucru, s` finalizeze textele regulilor res- pentru Persoanele cu Dizabilit`]i, prev`zute \n anexa la pre-
pective pentru ca acestea s` fie evaluate de Consiliu \n 1993 zenta rezolu]ie;
[i prezentate Adun`rii Generale \n cadrul celei de-a XLVIII-a 2. Le solicit` Statelor P`r]i s` aplice Regulile la elaborarea
sesiuni a acesteia, programelor na]ionale pentru persoanele cu dizabilit`]i;
Reamintind, de asemenea, c` \n Rezolu]ia sa 32/2, din 20 fe- 3. |ndeamn` Statele P`r]i s` \ndeplineasc` cerin]ele Rapor-
bruarie 1991, Comisia pentru Dezvoltare Social` a stabilit \n- torului Special privind furnizarea de informa]ii asupra im-
fiin]area unui grup de lucru deschis, format din exper]i gu- plement`rii Regulilor;
vernamentali, \n conformitate cu Rezolu]ia Consiliului Eco-
nomic [i Social 1990/26, 4. Solicit` Secretarului General s` promoveze implemen-
tarea Regulilor [i s` raporteze, \n acest sens, Adun`rii Gene-
Observând cu admira]ie participarea multor state, agen]ii rale \n cadrul celei de-a L-a sesiuni a acesteia;
specializate, organisme interguvernamentale [i organiza]ii
neguvernamentale, \n special organiza]ii ale persoanelor cu 5. |ndeamn` Statele P`r]i s` sus]in` financiar [i \n alte mo-
dizabilit`]i, la deliber`rile grupului de lucru, duri implementarea Regulilor.
INTRODUCERE mare [i \n continu` cre[tere. 3. Politica prezent` \n domeniul persoa-

nelor cu dizabilit`]i este rezultatul trans-
Cadrul general [i necesit`]ile curente 2. Atât cauzele cât [i consecin]ele diza-
form`rilor care au avut loc \n ultimii 200
bilit`]ilor variaz` \n \ntreaga lume. Aces-
1. Persoane cu dizabilit`]i exist` \n toate de ani. Din multe puncte de vedere ea re-
te varia]ii sunt rezultatul diferitelor cir-
p`r]ile lumii [i \n toate straturile sociale flect` condi]iile generale de via]` [i po-
cumstan]e de ordin socio-economic [i
ale oric`rei societ`]i. Num`rul persoane- liticile sociale [i economice din diverse
ale diferitelor m`suri pe care le iau state-
lor cu dizabilit`]i din \ntreaga lume este epoci. |n domeniul persoanelor cu diza-
le \n beneficiul propriilor cet`]eni.
REGULI STANDARD PRIVIND EGALIZAREA {ANSELOR PENTRU PERSOANELE CU DIZABILIT~}I 879

bilit`]i, exist`, totu[i, multe circumstan]e s` se dezvolte o filozofie care s` indice Scopul [i con]inutul Regulilor Standard
specifice care au influen]at condi]iile de priorit`]ile de ac]iune \n viitor. La baza privind Egalizarea [anselor pentru Per-
via]` ale acestora. Ignoran]a, neglijen]a, acestei filozofii trebuie s` se afle recu- soanele cu Dizabilit`]i
supersti]iile [i frica sunt factori sociali noa[terea drepturilor persoanelor cu
13. Regulile Standard privind Egalizarea
care au ac]ionat \n decursul istoriei, \n dizabilit`]i.
sensul izol`rii persoanelor cu dizabilit`]i
8. |n acela[i timp, \ntâlnirea a recoman- t`]i au fost dezvoltate pe baza experien-
[i a \ntârzierii dezvolt`rii lor normale.
dat ca Adunarea General` s` organizeze ]ei dobândite \n timpul Decadei Na]iuni-
4. |n decursul timpului, politica \n dome- o conferin]` special` pentru \ntocmirea lor Unite pentru Persoanele cu Dizabili-
niul persoanelor cu dizabilit`]i a evoluat unui proiect de conven]ie interna]ional` t`]i (1983-1992). Conven]ia Interna]ional`
de la \ngrijirea elementar`, la institu]ii de cu privire la eliminarea tuturor formelor a Drepturilor Omului, cuprinzând Decla-
educare a copiilor cu dizabilit`]i [i la pro- de discriminare \mpotriva persoanelor ra]ia Universal` a Drepturilor Omului,
grame de reabilitare pentru persoanele cu dizabilit`]i, care s` fie ratificat` de c`- Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
care au dobândit o dizabilitate \n decur- tre Statele P`r]i pân` la sfâr[itul Decadei. rile Economice, Sociale [i Culturale, Pac-
sul vie]ii de adult. Prin educa]ie [i reabili- tul Interna]ional cu privire la Drepturile
9. Italia a preg`tit un proiect al conven-
tare, persoanele cu dizabilit`]i devin mai Civile [i Politice, Conven]ia cu privire la
]iei, care a fost prezentat Adun`rii Gene-
active [i for]a de ac]iune pentru dezvol- Drepturile Copilului, Conven]ia pentru
rale cu ocazia celei de a XLII-a sesiuni.
tarea politicilor privind dizabilit`]ile. Eliminarea tuturor Formelor de Discrimi-
Alte prezent`ri, referitoare la o conven]ie
Organiza]iile persoanelor cu dizabilit`]i, nare |mpotriva Femeilor, ca [i Programul
preliminar`, au fost f`cute de Suedia la
familiile [i sus]in`torii lor militeaz` pen- Mondial de Ac]iune pentru Persoanele
cea de-a XLIV-a sesiune a Adun`rii.
tru condi]ii mai bune pentru persoanele cu Dizabilit`]i, constituie fundamentul
Oricum, \n nici una din cele dou` ocazii,
cu dizabilit`]i. Dup` cel de-al II-lea R`zboi politic [i moral al Regulilor.
nu s-a putut ajunge la un consens \n le-
Mondial au fost introduse conceptele de
g`tur` cu utilitatea unei astfel de con- 14. Cu toate c` Regulile nu sunt obliga-
integrare [i normalizare, care au reflectat
ven]ii. |n opinia multor reprezentan]i, do- torii, ele pot deveni reguli cutumiare in-
o cre[tere a con[tientiz`rii \n ceea ce pri-
cumentele deja existente referitoare la terna]ionale atunci când vor fi aplicate de
ve[te capacitatea persoanelor cu diza-
drepturile omului p`reau s` garanteze un num`r mare de state, cu inten]ia de a
bilit`]i.
persoanelor cu dizabilit`]i drepturi egale fi respectate ca reguli de drept interna]io-
5. Spre sfâr[itul anilor ‘60, organiza]ii ale cu semenii lor. nal. Ele implic` un puternic angajament
persoanelor cu dizabilit`]i din câteva ]`ri moral [i politic din partea statelor, de a
C`tre un set de Reguli Standard
au \nceput s` dezvolte un nou concept de ac]iona pentru egalizarea [anselor per-
dizabilitate. Acest nou concept subliniaz` 10. |n urma deliber`rilor din Adunarea soanelor cu dizabilit`]i. Ele cuprind im-
leg`tura dintre \ngr`direa resim]it` de General`, Consiliul Economic [i Social, portante principii privind responsabili-
persoanele cu dizabilit`]i, aspectul [i \n prima sa sesiune ordinar` din anul tatea, ac]iunea [i cooperarea, [i eviden-
structura mediului \n care acestea trìesc 1990, a luat hot`rârea definitiv` de a-[i ]iaz` zonele de o importan]` decisiv`
[i \n general atitudinea societ`]ii fa]` de concentra eforturile \n vederea elabor`rii pentru calitatea vie]ii precum [i realiza-
aceste persoane. |n acela[i timp, sunt din unui nou tip de instrument interna]ional rea egalit`]ii [i a particip`rii depline. Re-
ce \n ce mai eviden]iate problemele per- de un tip mai special. Prin rezolu]ia gulile reprezint` un instrument pentru
soanelor cu dizabilit`]i din ]`rile \n curs 1990/26 din 24 mai 1990, Consiliul a auto- elaborarea politicilor [i a ac]iunilor \n fa-
de dezvoltare. |n unele din aceste ]`ri, rizat Comisia pentru Dezvoltare Social` voarea persoanelor cu dizabilit`]i [i a
procentul de persoane cu dizabilit`]i a s` formeze un grup de lucru ad hoc, pe organiza]iilor acestora. Ele ofer` o baz`
fost estimat ca fiind foarte mare [i, \n termen nelimitat, alc`tuit din exper]i pentru cooperarea tehnic` [i economic`
majoritate, acestea sunt foarte s`race. guvernamentali, finan]at prin contribu]ii \ntre state, Organiza]ia Na]iunilor Unite
benevole, pentru elaborarea de Reguli [i alte organiza]ii interna]ionale.
Ac]iunile interna]ionale anterioare
standard privind egalizarea [anselor
15. Scopul acestor Reguli este de a asi-
6. Drepturile persoanelor cu dizabilit`]i pentru copiii, tinerii [i adul]ii cu dizabili-
gura ca fetele, bìe]ii, femeile [i b`rba]ii
reprezint` de foarte mult timp obiectul t`]i, \n strâns` colaborare cu agen]ii [i cu
cu dizabilit`]i, ca membri ai societ`]ilor
aten]iei sus]inute a Organiza]iei Na]iuni- alte organiza]ii inter-guvernamentale [i
\n care trìesc, s`-[i poat` exercita
lor Unite [i a altor organiza]ii interna]io- non-guvernamentale specializate, \n spe-
acelea[i drepturi [i acelea[i obliga]ii, ca
nale. Cea mai important` reu[it` a anului cial cu organiza]iile persoanelor cu diza-
[i ceilal]i. Mai sunt \nc`, \n toate societ`-
1981- Anul Interna]ional al Persoanelor bilit`]i. Consiliul a cerut de asemenea
]ile, obstacole care \mpiedic` persoanele
cu Dizabilit`]i - a fost Programul Mondial Comisiei s` finalizeze textul acestor re-
cu dizabilit`]i s`-[i exercite drepturile [i
de Ac]iune pentru Persoanele cu Dizabi- guli pentru a fi discutat \n 1993 [i pentru
libert`]ile [i care fac dificil` participarea
lit`]i, adoptat de Adunarea General` prin a fi prezentat Adun`rii Generale la cea
deplin` a acestora la activit`]ile societ`-
rezolu]ia 37/52 din 3 decembrie 1982. de-a XLVIII-a sesiune a acesteia.
]ilor \n care trìesc. Este responsabili-
Anul [i Programul Mondial de Ac]iune au
11. Discu]iile ce au avut loc \n al III-lea tatea statelor de a lua m`surile cele mai
reprezentat un puternic impuls \n favoa-
Comitet al Adun`rii Generale, la cea de-a potrivite pentru a \nl`tura aceste obsta-
rea progresului \n acest domeniu. Ele au
XLV-a sesiune a acesteia, au relevat exis- cole. |n acest proces, persoanele cu diza-
accentuat dreptul persoanelor cu dizabi-
ten]a unui larg sprijin \n favoarea noii ini- bilit`]i [i organiza]iile acestora trebuie
lit`]i de a se bucura de acelea[i [anse ca
]iative pentru elaborarea de reguli stan- s` joace un rol activ, ca parteneri. Ega-
[i ceilal]i cet`]eni [i de a beneficia \n mod
dard de egalizare a [anselor pentru per- lizarea [anselor persoanelor cu dizabili-
egal de \mbun`t`]irea condi]iilor de
soanele cu dizabilit`]i. t`]i reprezint` o contribu]ie esen]ial` la
via]`, ca urmare a progresului economic
12. La cea de a XXXII-a sesiune a Comi- efortul interna]ional general de mobili-
[i social. Atunci, pentru prima oar`,
siei pentru Dezvoltare Social`, ini]iativa zare a resurselor umane. O aten]ie spe-
dizabilitatea a fost definit` ca o func]ie a
\n favoarea elabor`rii regulilor standard cial` trebuie direc]ionat` c`tre grupuri
rela]iilor dintre persoanele cu dizabilit`]i
s-a bucurat de sprijinul unui mare num`r ca: femei, copii, persoane \n vârst`, s`-
[i mediul \n care acestea trìesc.
de reprezentan]i [i discu]iile au condus la raci, muncitori emigran]i, persoane cu
7. |ntâlnirea Mondial` a Exper]ilor pentru dizabilit`]i duble sau multiple, popula]ii
adoptarea rezolu]iei 32/2 din 20 februarie
Reexaminarea Implement`rii Programu- indigene [i minorit`]i. |n plus, exist` un
1991, prin care Comisia decide constitui-
lui Mondial de Ac]iune pentru Persoane- mare num`r de persoane refugiate cu
rea unui grup de lucru ad hoc, pe termen
le cu Dizabilit`]i, la Mijlocul Decadei Na- dizabilit`]i, care au nevoi speciale ce im-
nelimitat, \n conformitate cu rezolu]ia
]iunilor Unite pentru Persoanele cu Diza- plic` aten]ie.
1990/26 a Consiliului Economic [i Social.
bilit`]i a fost ]inut` la Stockholm \n 1987.
La \ntâlnire s-a sugerat c` este necesar
880 REGULI STANDARD PRIVIND EGALIZAREA {ANSELOR PENTRU PERSOANELE CU DIZABILIT~}I

Concepte fundamentale \n politica pri- t`rile societ`]ii [i abilit`]ile individului. 25. Principiul drepturilor egale implic`
vind dizabilitatea Acestor \ngrijor`ri [i altora exprimate de faptul c` nevoile fiec`rui individ precum
cei care au folosit Clasificarea timp de 12 [i ale tuturor indivizilor sunt de impor-
16. Conceptele enun]ate mai jos sunt fo-
ani dup` publicarea acesteia, li se vor tan]` egal`, c` aceste necesit`]i trebuie
losite \n textul Regulilor. Aceste con-
adresa revizuirile ulterioare ale Clasifi- s` stea la baza planurilor f`cute de socie-
cepte sunt definite conform celor enun-
c`rii. tate, [i c` toate resursele trebuie folosite
]ate \n Programul Mondial de Ac]iune
\ntr-un asemenea mod, \ncât fiecare per-
pentru Persoanele cu Dizabilit`]i. |n câ- 21. Ca un rezultat al experien]ei câ[tigate
soan` s` aib` [anse egale de participare.
teva cazuri, ele reflect` evolu]ia care a \n implementarea Programului Mondial
avut loc pe parcursul Decadei Na]iunilor de Ac]iune [i a Dezbaterilor Generale 26. Persoanele cu dizabilit`]i sunt mem-
Unite pentru Persoanele cu Dizabilit`]i. care au avut loc \n timpul Decadei Na]iu- bri ai societ`]ii [i au dreptul de a r`mâne
nilor Unite pentru Persoanele cu Dizabi- \n interiorul comunit`]ilor \n care trìesc.
Dizabilitate [i handicap
lit`]i, a avut loc o adâncire a cunoa[terii Aceste persoane trebuie s` primeasc`
17. Termenul „dizabilitate” \nsumeaz` [i o extindere a \n]elegerii legate de pro- tot sprijinul de care au nevoie \n cadrul
un mare num`r de diferite limit`ri func- blematica dizabilit`]ii [i a terminologiei structurilor obi[nuite de educa]ie, s`n`-
]ionale, ce pot fi \ntâlnite la orice popu- folosite. Terminologia curent` recunoa[- tate, angajare \n munc` [i servicii so-
la]ie a oric`rei ]`ri din lume. Dizabilit`]ile te necesitatea de a se adresa atât nevoi- ciale.
pot fi cauzate de deficien]e fizice, lor individuale (cum ar fi reabilitarea [i
27. Pe m`sur` ce persoanele cu diza-
intelectuale sau senzoriale, de probleme echipamentele tehnice de sprijin), cât [i
bilit`]i se bucur` de drepturi egale, aces-
medicale sau de boli mentale. Asemenea lipsurilor societ`]ii (diversele obstacole
tea vor avea [i obliga]ii egale. |n momen-
deficien]e, probleme sau boli pot fi de \n calea particip`rii).
tul ob]inerii de drepturi egale de c`tre
natur` permanent` sau temporar`.
Preven]ia persoanele cu dizabilit`]i, societ`]ile \[i
18. Termenul „handicap” \nseamn` pier- vor ridica a[tept`rile din partea acestora.
22. Termenul „preven]ie” \nseamn` ac-
derea sau limitarea [anselor de a par- Ca parte integrant` a procesului de ega-
]iunea care are scopul de a \mpiedica
ticipa la via]a comunit`]ii la un nivel echi- lizare a [anselor, trebuie luate toate m`-
apari]ia deficien]elor fizice, intelectuale,
valent cu ceilal]i membri ai acesteia. El surile pentru ca persoanele cu dizabilit`]i
psihice sau senzoriale (preven]ie pri-
descrie interac]iunea dintre persoana cu s`-[i poat` asuma responsabilitate de-
mar`) sau a \mpiedica deficien]ele s`
dizabilit`]i [i mediu. Scopul acestui ter- plin`, ca membri ai societ`]ii.
determine limit`ri func]ionale perma-
men este de a concentra aten]ia asupra a
nente sau dizabilit`]i (preven]ie secunda- PREAMBUL
ceea ce lipse[te mediului \nconjur`tor [i
r`). Preven]ia poate include o diversitate
unor ac]iuni organizate de societate, ca Statele,
de ac]iuni, cum ar fi serviciile de s`n`tate
de exemplu: informa]ii, comunicare [i
din re]eaua primar`, \ngrijirea prenatal` }inând seam` de promisiunea solemn`,
educa]ie, lipsuri care \mpiedic` persoa-
[i postnatal`, educa]ia \n domeniul nu- \n spiritul Cartei Organiza]iei Na]iunilor
nele cu dizabilit`]i s` participe \n condi]ii
tri]iei, campanii de imuniz`ri \mpotriva Unite, de a \ntreprinde, separat [i \mpre-
de egalitate.
bolilor contagioase, m`suri de control al un`, ac]iuni, \n cooperare cu Organiza]ia,
19. Folosirea celor doi termeni „diza- maladiilor endemice, regulamente de \n favoarea promov`rii unor standarde
bilitate” [i „handicap”, a[a cum sunt ele protec]ie a muncii, programe de preveni- de via]` mai ridicate, a folosirii depline a
definite \n paragrafele 17 [i 18 de mai re a accidentelor \n diferite medii, inclu- for]ei de munc` [i a cre`rii condi]iilor
sus, trebuie privite \n lumina evolu]iei siv adaptarea locurilor de munc` pentru pentru progresul [i dezvoltarea econo-
moderne a dizabilit`]ii. |n perioada anilor prevenirea apari]iei dizabilit`]ilor [i a bo- mic` [i social`,
’70, \ntre reprezentan]ii organiza]iilor lilor profesionale [i prevenirea dizabilit`-
persoanelor cu dizabilit`]i [i profesio- Reafirmând angajamentul fa]` de res-
]ilor rezultate din poluarea mediului sau
ni[tii cre lucrau \n domeniul persoanelor pectarea drepturilor omului [i a libert`]i-
\n urma conflictelor armate.
cu dizabilit`]i a existat o puternic` reac]ie lor sale fundamentale: dreptatea social`,
Reabilitarea demnitatea [i pre]uirea fiin]ei umane,
\mpotriva terminologiei folosite \n acel
timp. Termenii „dizabilitate” [i „handi- 23. Termenul de „reabilitare” se refer` la proclamate de Cart`,
cap” erau frecvent folosi]i \ntr-un mod un proces care are scopul de a da posibi- }inând seam` \n special de standardele
neclar [i confuz, fapt care a adus un de- litatea persoanelor cu dizabilit`]i s` interna]ionale privind drepturile omului,
serviciu \n stabilirea politicilor [i a ac]iu- ajung` la, [i s`-[i men]in` nivele func]io- care au fost specificate \n Declara]ia
nilor \n domeniu. Terminologia a reflec- nale fizice, senzoriale, intelectuale, psi- Universal` a Drepturilor Omului, Pactul
tat un interes mai mare pentru aspectul hice [i/sau sociale optime, oferind astfel Interna]ional cu privire la Drepturile Eco-
medical [i de diagnostic, ignorând im- instrumentele cu ajutorul c`rora per- nomice, Sociale [i Culturale [i Pactul In-
perfec]iunile [i deficien]ele societ`]ii soanele cu dizabilit`]i s`-[i poat` schim- terna]ional cu privire la Drepturile Civile
\nconjur`toare. ba via]a pentru a atinge un grad mai [i Politice,
mare de independen]`. Reabilitarea poa-
20. |n 1980, Organiza]ia Mondial` a S`- Subliniind c` aceste instrumente pro-
te s` includ` m`suri pentru a asigura
n`t`]ii a adoptat o clasificare interna- clam` faptul c` drepturile recunoscute
[i/sau a reface func]ii, pentru a compen-
]ional` a deficien]ei, dizabilit`]ii [i handi- de acestea trebuie asigurate \n egal` m`-
sa pierderea, absen]a sau limitarea unor
capului, care a sugerat o abordare mai sur` tuturor persoanelor, f`r` discrimi-
func]ii. Procesul de reabilitare nu implic`
precis` dar, \n acela[i timp, mai relativis- nare,
\ngrijirea medical` ini]ial`. El include o
t`. Clasificarea Interna]ional` a Defici-
larg` palet` de m`suri [i activit`]i, de la }inând seam` de Conven]ia cu privire la
en]ei, Dizabilit`]ii [i Handicapului a f`cut
cele de baz` [i generale, la activit`]i cu Drepturile Copilului, care interzice discri-
o distinc]ie clar` \ntre „deficien]`”, „di-
scop bine definit, de exemplu reorienta- minarea pe criterii de dizabilitate [i soli-
zabilitate” [i „handicap”. Ea a fost exten-
rea / reabilitarea profesional`. cit` m`suri speciale pentru asigurarea
siv folosit` \n domenii ca reabilitarea,
drepturilor copiilor cu dizabilit`]i, [i
educa]ia, statistica, politici, legisla]ia, de- Egalizarea [anselor
Conven]ia Interna]ional` cu privire la
mografia, sociologia, economia [i antro-
24. Termenul de „egalizare a [anselor” Protec]ia Drepturilor Muncitorilor Mi-
pologia. Câ]iva din cei care au utilizat
are \n]elesul unui proces prin care diver- gran]i [i a Membrilor Familiilor Acestora,
Clasificarea [i-au exprimat \ngrijorarea
sele sisteme ale societ`]ii [i mediului, care prevede câteva m`suri de protec]ie
c`, definirea termenului „handicap” este
cum ar fi serviciile, activit`]ile, informa- pentru cei cu dizabilit`]i,
\nc` prea medical` [i prea centrat` pe
]iile [i documentarea, sunt puse la dispo-
individ, f`r` a clarifica \n mod adecvat }inând seama de prevederile Conven]iei
zi]ia tuturor, \n special a persoanelor cu
interac]iunea dintre condi]iile sau a[tep- asupra Elimin`rii Tuturor Formelor de
dizabilit`]i.

Discriminare |mpotriva Femeilor, care pentru realizarea de c`tre persoanele cu acest lucru justificând \nl`turarea tuturor
asigur` drepturile fetelor [i femeilor cu dizabilit`]i a egalit`]ii cu ceilal]i, enume- obstacolelor din calea deplinei lor par-
dizabilit`]i, rate pe larg \n Programul Mondial de ticip`ri la via]a societ`]ii.
Ac]iune,
Având \n vedere Declara]ia cu privire la 3. Statele vor \ncuraja promovarea pozi-
Drepturile Persoanelor cu Dizabilit`]i, De- Adopt` Regulile Standard privind Egali- tiv` a imaginii persoanelor cu dizabilit`]i
clara]ia cu privire la Drepturile Persoa- zarea {anselor pentru Persoanele cu Di- \n mas-media; organiza]iile persoanelor
nelor cu retard mental, Declara]ia cu zabilit`]i, \n ordinea men]ionat` mai jos: cu dizabilit`]i trebuie consultate \n acest
privire la Progresul [i Dezvoltarea Socia- sens.
a) S` sublinieze c` toate ac]iunile din
l`, Principiile pentru Protec]ia Persoane-
domeniul dizabilit`]ii presupun cu- 4. Statele vor lua toate m`surile pentru
lor suferind de Boli mentale [i pentru
noa[tere [i experien]` adecvate a ca programele de educa]ie public` s` re-
\mbun`t`]irea asisten]ei medicale pentru
condi]iilor [i nevoilor speciale ale flecte \n toate aspectele principiul depli-
persoanele cu Boli Mentale [i alte instru-
persoanelor cu dizabilit`]i; nei particip`ri [i egalit`]i.
mente relevante adoptate de Adunarea
General`, b) S` sublinieze c` procesul prin care 5. Statele vor invita persoanele cu diza-
fiecare aspect al organiz`rii sociale bilit`]i, familiile [i organiza]iile acestora,
Având \n vedere, de asemenea conven-
este accesibil tuturor este un obiectiv s` participe la programele de educa]ie
]iile [i recomand`rile adoptate de Or-
fundamental al dezvolt`rii socio-eco- public` ce privesc problemele dizabilit`-
ganiza]ia Interna]ional` a Muncii, cu re-
nomice; ]ii.
ferire particular` la angajarea \n munc` a
persoanelor cu dizabilit`]i, c) S` eviden]ieze aspectele cruciale 6. Statele vor \ncuraja \ntreprinderile din
ale politicilor sociale \n domeniul di- sectorul privat, s` includ` problematica
}inând seam` de recomand`rile perti-
zabilit`]ii, inclusiv, \ncurajarea activ` dizabilit`]ii \n toate aspectele activit`]ilor
nente [i munca Organiza]iei pentru Edu-
a cooper`rii tehnice [i economice, lor.
ca]ie, [tiin]` [i Cultur` a Na]iunilor Unite,
atunci când este necesar;
\n particular Declara]ia Mondial` asupra 7. Statele vor ini]ia [i promova programe
Educa]iei pentru To]i, Organiza]ia Mondi- d) S` ofere modele pentru procesul destinate ridic`rii nivelului de con[tien-
al` a S`n`t`]ii, Fondul Na]iunilor Unite de luare a deciziei politice necesare tizare al persoanelor cu dizabilit`]i \n
pentru Copii [i alte organiza]ii interesate, pentru realizarea egalit`]ii [anselor, ceea ce prive[te drepturile [i poten]ialul
]inând seama de nivelele tehnice [i lor. Cre[terea independen]ei [i a \ncrede-
Având \n vedere angajamentul statelor
economice foarte diferite, de faptul rii \n sine ajut` persoanele cu dizabilit`]i
de a respecta protec]ia mediului \nconju-
c` acest proces trebuie s` reflecte o s` beneficieze de [ansele ce le sunt ofe-
r`tor,
\n]elegere profund` a contextului rite.
}inând seam` de devast`rile produse de cultural \n care acesta are loc, [i de
8. Cre[terea gradului de con[tientizare
conflictele armate [i deplorând \ntre- rolul crucial al persoanelor cu dizabi-
va deveni o component` important` a
buin]area resurselor limitate ale lumii \n lit`]i \n acest proces;
educa]iei copiilor cu dizabilit`]i [i a
vederea producerii de arme,
e) S` propun` mecanisme na]ionale, programelor de reabilitare a acestora. |n
Recunoscând c` Programul Mondial de de colaborare strâns` \ntre state, or- procesul de cre[tere a gradului de con[ti-
Ac]iune pentru Persoanele cu Dizabilit`]i ganismele din sistemul Organiza]iei entizare, persoanele cu dizabilit`]i se
[i defini]ia dat` \n acesta egaliz`rii [an- Na]iunilor Unite, alte institu]ii inter- sprijin` reciproc prin intermediul activi-
selor, reprezint` o ambi]ie serioas` din guvernamentale [i organiza]ii ale t`]ilor propriilor organiza]ii.
partea comunit`]ii interna]ionale de a persoanelor cu dizabilit`]i;
9. Cre[terea gradului de con[tientizare
oferi acestor instrumente [i recomand`ri
f) S` propun` un mecanism eficient va deveni o component` a educa]iei tu-
interna]ionale o semnifica]ie practic` [i
de monitorizare a procesului, prin turor copiilor cu dizabilit`]i [i o compo-
concret`,
care statele caut` s` ob]in` egali- nent` a cursurilor de formare a profeso-
Confirmând c` obiectivele Decadei Na- zarea [anselor pentru persoanele cu rilor [i a tuturor profesioni[tilor.
]iunilor Unite pentru Persoanele cu Diza- dizabilit`]i.
Regula 2. |ngrijirea medical`
bilit`]i (1983-1992), de a implementa Pro-
gramul Mondial de Ac]iune sunt \nc` I. PRECONDI}II PENTRU PARTI- Statele vor asigura acordarea de \ngrijire
valide [i implic` o ac]iune urgent` [i con- CIPARE EGAL~ medical` eficient` pentru persoanele cu
tinu`, dizabilit`]i.
Regula 1. Cre[terea gradului de con-
}inând seama de faptul c` Programul 1. Statele vor ac]iona \n direc]ia furniz`rii
[tientizare
Mondial de Ac]iune se bazeaz` pe con- de programe conduse de echipe multi-
cepte cu valabilitate egal`, atât \n ]`rile \n Statele vor ac]iona \n sensul cre[terii disciplinare de profesioni[ti pentru iden-
curs de dezvoltare, cât [i \n ]`rile dezvol- gradului de con[tientizare a societ`]ii \n tificarea timpurie, evaluarea [i tratamen-
tate, leg`tur` cu persoanele cu dizabilit`]i, tul deficien]elor. Prin aceasta, efectele
drepturile, nevoile, poten]ialul [i contri- dizabilit`]ii se pot preveni, reduce sau
Cu convingerea c` este necesar` o inten- bu]ia acestora. elimina. Asemenea programe trebuie s`
sificare a eforturilor, pentru a se putea
1. Statele vor lua toate m`surile pentru asigure o deplin` participare a persoa-
beneficia total [i echitabil de drepturile
ca autorit`]ile competente s` distribuie nelor cu dizabilit`]i [i a familiilor lor la
omului [i de a se ajunge la deplina in-
informa]ii la zi despre programele [i ser- nivel individual, precum [i implicarea or-
tegrare a persoanelor cu dizabilit`]i \n
viciile disponibile pentru persoanele cu ganiza]iilor persoanelor cu dizabilit`]i \n
societate,
dizabilit`]i, familiilor acestora, profesio- planificarea [i evaluarea acestor progra-
Reaccentuând ideea c` persoanele cu ni[tilor din domeniu [i publicului larg. me.
dizabilit`]i, p`rin]ii, tutorii, sus]in`torii [i Informa]iile pentru persoanele cu diza- 2. Lucr`torii sociali din comunit`]ile lo-
organiza]iile acestora trebuie s` fie bilit`]i trebuie prezentate \ntr-o form` cale vor fi forma]i pentru a participa \n
parteneri activi ai statelor \n planificarea accesibil`. domenii ca identificarea timpurie a defi-
[i implementarea tuturor m`surilor ce
2. Statele vor ini]ia [i sprijini campaniile cien]elor, asigurarea asisten]ei primare
afecteaz` drepturile lor civile, politice,
de informare ce privesc persoanele cu [i \ndrumarea c`tre serviciile adecvate.
economice, sociale [i culturale,
dizabilit`]i, precum [i politicile din acest 3. Statele vor lua toate m`surile pentru
|n vederea aplic`rii rezolu]iei 1990/26 a domeniu, transmi]ând mesajul c` per- ca persoanelor cu dizabilit`]i, \n special
Consiliului Economic [i Social, [i ba- soanele cu dizabilit`]i sunt cet`]eni cu sugarilor [i copiilor, s` li se asigure ace-
zându-se pe m`surile specifice cerute acelea[i drepturi [i obliga]ii ca [i ceilal]i, la[i nivel de asisten]` medical`, [i \n ca-

drul aceluia[i sistem medical, ca [i celor- acestora vor fi \ncurajate s` se implice \n dian`, acas`, la serviciu, la [coal` sau \n
lal]i membri ai societ`]ii. programele de reabilitare, de exemplu ca timpul liber.
profesori, instructori sau consilieri.
4. Statele vor lua toate m`surile pentru 7. Programele de asisten]` personal` tre-
ca tot personalul medical [i cel para- 7. Statele se vor baza pe expertiza orga- buie s` fie concepute astfel \ncât per-
medical s` fie corespunz`tor preg`tit [i niza]iilor persoanelor cu dizabilit`]i soanele cu dizabilit`]i ce beneficiaz` de
dotat cu echipament medical, pentru a atunci când concep sau evalueaz` pro- acestea s` poat` avea o influen]` deci-
putea oferi asisten]` medical` persoa- grame de reabilitare. siv` asupra modului \n care acestea sunt
nelor cu dizabilit`]i [i pentru ca acestea oferite.
Regula 4. Serviciile de sprijin
din urm` s` aib` acces la metode [i teh-
nologii corespunz`toare. Statele vor asigura pentru persoanele cu II. DOMENII }INT~ PENTRU
dizabilit`]i \nfiin]area [i furnizarea servi- PARTICIPARE EGAL~
5. Statele vor lua toate m`surile pentru
ciilor de sprijin, inclusiv dispozitive teh-
ca personalul medical, paramedical [i cel Regula 5. Accesibilitatea
nice de sprijin, cu scopul de a le asista \n
din domeniile aferente s` fie corespun-
procesul de cre[tere a nivelului de inde- Statele trebuie s` recunoasc` importan]a
z`tor preg`tit, a[a \ncât s` nu acorde
penden]` \n via]a de zi cu zi [i \n exercita- global` a accesibilit`]ii \n procesul de
sfaturi necorespunz`toare p`rin]ilor,
rea drepturilor lor. egalizare a [anselor \n toate sferele
care s` limiteze op]iunile referitoare la
copii. Aceast` preg`tire trebuie s` de- 1. Statele vor asigura, \n func]ie de ne- sociale. Pentru persoanele cu orice fel de
vin` un proces continuu [i s` se bazeze voile persoanelor cu dizabilit`]i, furniza- dizabilitate, statele trebuie (a) s` intro-
pe informa]ii actualizate permanent. rea dispozitivelor [i echipamentelor teh- duc` programe de ac]iune pentru a face
nice de sprijin, servicii de asisten]` per- mediul fizic \nconjur`tor accesibil; [i (b)
6. Statele vor lua toate m`surile pentru s` ia m`suri care s` ofere acces la infor-
sonal` [i interpretariat, ca o m`sur` im-
ca persoanelor cu dizabilit`]i s` li se fur- ma]ie [i comunicare.
portant` \n favoarea realiz`rii egaliz`rii
nizeze un tratament regulat [i medi-
[anselor. a) Accesul la mediul \nconjur`tor (fizic)
camentele de care acestea au nevoie,
pentru p`strarea sau \mbun`t`]irea ni- 2. Statele vor sprijini dezvoltarea, pro- 1. Statele vor ini]ia m`suri de \nl`turare a
velului lor func]ional. ducerea, distribuirea [i service-ul nece- obstacolelor \n calea particip`rii la me-
sar dispozitivelor [i echipamentelor teh- diul \nconjur`tor. Asemenea m`suri
Regula 3. Reabilitarea
nice de sprijin, precum [i diseminarea trebuie s` cuprind`: dezvoltarea de stan-
Reabilitarea este un concept fundamen- informa]iilor referitoare la acestea. dardele [i linii directoare, introducerea
tal \n politica dizabilit`]ilor [i este defi- unei legisla]ii care s` asigure accesi-
3. Pentru a realiza aceasta, se va utiliza
nit` \n paragraful 23 al introducerii. bilitatea la diversele arii ale societ`]ii,
know-how-ul tehnic general disponibil.
Statele vor asigura furnizarea de servicii |n statele \n care este disponibil` o cum ar fi: spa]iile de locuit, cl`dirile, ser-
de reabilitare persoanelor cu dizabilit`]i, industrie foarte tehnologizat`, aceasta viciile de transport public [i alte mijloace
pentru ca acestea s` poat` ajunge la [i s` trebuie folosit` integral pentru \mbun`- de transport, str`zi [i mediul exterior.
poat` men]ine un nivel optim de inde- t`]irea standardelor [i eficien]ei dispozi- 2. Statele trebuie s` se asigure c` arhi-
penden]` [i func]ionalitate. tivelor [i echipamentelor tehnice de spri- tec]ii, inginerii constructorii [i al]i pro-
jin. Este important s` fie stimulat` dez- fesioni[ti implica]i \n activitatea de
1. Statele vor dezvolta programe na]io-
voltarea [i producerea de dispozitive proiectare [i construire a mediului fizic
nale de reabilitare pentru toate grupurile
simple [i ieftine, folosind materii prime au acces la informa]iile relevante privind
de persoane cu dizabilit`]i. Astfel de pro-
disponibile pe plan local, ca [i unit`]ile politica \n domeniul persoanelor cu diza-
grame trebuie s` se bazeze pe nece-
de produc]ie locale, atunci când acest bilit`]i [i m`surile necesare realiz`rii ac-
sit`]ile individuale reale ale persoanelor
lucru este posibil. Persoanele cu dizabili- cesibilit`]ii.
cu dizabilit`]i [i pe principiile deplinei
t`]i \nse[i, trebuie implicate \n produce-
particip`ri [i egalit`]i. 3. Cerin]ele de accesibilitate trebuie in-
rea acestor dispozitive.
2. Aceste programe vor include o palet` cluse \n proiectarea [i construirea me-
4. Statele vor recunoa[te c` toate per- diului fizic \nc` de la \nceputul procesului
larg` de activit`]i, de exemplu, formarea
soanele cu dizabilit`]i, care au nevoie de de proiectare.
deprinderilor de baz` pentru a-[i \mbu-
dispozitive tehnice de sprijin, trebuie s`
n`t`]i sau a compensa o func]ie afectat`, 4. Organiza]iile persoanelor cu dizabili-
aib` acces la acestea \n mod cores-
consiliere pentru persoanele cu dizabili- t`]i trebuie consultate atunci când sunt
punz`tor, chiar [i din punct de vedere fi-
t`]i [i familiile acestora, dezvoltarea \n- elaborate standarde [i norme de accesi-
nanciar. Aceasta \nseamn` c` dispoziti-
crederii \n sine [i organizarea de servicii bilitate. De asemenea, acestea trebuie
vele tehnice de sprijin trebuie furnizate
ocazionale, cum ar fi cele de evaluare [i implicate pe plan local \nc` din fazele
gratuit sau la pre]uri mici, \ncât per-
\ndrumare. ini]iale de planificare, atunci când sunt
soanele cu dizabilit`]i [i familiile aces-
3. Toate persoanele cu dizabilit`]i, inclu- tora s`-[i poat` permite achizi]ionarea proiectate construc]iile publice, pentru a
siv persoanele cu dizabilit`]i severe [i/ lor. asigura astfel o accesibilitate maxim`.
sau multiple, care necesit` reabilitare, b) Accesul la informa]ii [i comunicare.
5. |n programele de reabilitare pentru
trebuie s` aib` acces la aceasta.
furnizarea de dispozitive [i echipamente 5. Persoanele cu dizabilit`]i [i, dac` este
4. Persoanele cu dizabilit`]i [i familiile tehnice de sprijin, statele vor lua \n con- cazul, familiile [i sus]in`torii acestora,
acestora trebuie s` fie capabile s` par- sidera]ie cerin]ele speciale ale fetelor [i vor avea acces la toate informa]iile refe-
ticipe la conceperea [i organizarea bìe]ilor cu dizabilit`]i, din punct de ve- ritoare la diagnostic, drepturile, serviciile
serviciilor de reabilitare care le privesc \n dere al proiect`rii [i durabilit`]ii acesto- [i programele disponibile, \n toate eta-
mod direct. ra, precum [i de gradul de adecvare a pele acestora. Asemenea informa]ii tre-
5. Toate serviciile de reabilitare vor fi acestora \n func]ie de vârsta benefici- buie s` fie prezentate \ntr-o form` acce-
disponibile \n comunit`]ile locale, acolo arilor. sibil` persoanelor cu dizabilit`]i.
unde locuiesc persoanele cu dizabilit`]i. 6. Statele trebuie s` sprijine dezvoltarea 6. Statele trebuie s` dezvolte strategii
|n anumite situa]ii, pentru a atinge anu- [i furnizarea de programe de asisten]` care s` fac` serviciile de informare [i do-
mite obiective legate de formare, se pot personal` [i de interpretariat, \n special cumentare accesibile diverselor grupuri
organiza cursuri speciale de reabilitare, pentru persoanele cu dizabilit`]i severe de persoane cu dizabilit`]i. Pentru a asi-
\n regim de reziden]ial, cu durat` deter- [i/sau multiple. Asemenea programe duc gura accesul la informa]ia scris` [i
minat`, dup` caz. la cre[terea nivelului de participare a documentarea persoanelor cu deficien]e
6. Persoanele cu dizabilit`]i [i familiile persoanelor cu dizabilit`]i \n via]a coti- de vedere trebuie folosite tehnici cores-

punz`toare: Braille, servicii de \nregistra- femeilor. 2. Statele vor sprijini activ integrarea \n
re pe band`, tip`rituri cu caractere mari munc` a persoanelor cu dizabilit`]i.
6. Pentru a adapta practicile educa]ionale
[i alte tehnologii adecvate. Similar, tre- Acest sprijin activ s-ar putea manifesta
pentru persoanele cu dizabilit`]i \n
buie folosite tehnologii adecvate pentru printr-o varietate de m`suri, cum ar fi
\nv`]`mântul general, Statele trebuie:
a asigura accesul la informa]ia vorbit`, a calificarea profesional`, norme de mun-
persoanelor cu deficien]e de auz sau cu a) S` aib` o politic` clar`, statuat`, \n]e- c` stimulative, sistemele de rezervare
dificult`]i de \n]elegere. leas` [i acceptat` la nivelul [colii [i sau protejare a locurilor de munc`, \m-
comunit`]ii. prumuturi [i garan]ii pentru micii \ntre-
7. Trebuie s` se ia \n considerare folosi-
b) S` permit` flexibilitatea, modificarea prinz`tori, contracte exclusive sau drep-
rea limbajului semnelor \n educarea
[i adaptarea curriculum-ului [colar; turi prioritare de produc]ie, reduceri de
copiilor surzi, atât \n familiile lor, cât [i \n
c) S` asigure materiale didactice de ca- taxe, prevederi contractuale favorizante
comunit`]i. De asemenea, trebuie furni-
litate, o formare continu` a profesorilor sau alte facilit`]i [i sprijin tehnic sau fi-
zate servicii de interpretare a limbajului
[i profesori de sprijin. nanciar pentru \ntreprinderile care an-
semnelor pentru a facilita comunicarea
7. Educa]ia integrat` [i programele ba- gajeaz` persoane cu dizabilit`]i s` fac`
dintre persoanele surde cu ceilal]i.
zate pe comunitate trebuie s` fie privite adapt`ri minime pentru ca persoanele cu
8. Trebuie s` se ia \n considerare nevoile dizabilit`]i s` poat` lucra.
ca abord`ri complementare \n asigura-
persoanelor cu alte deficien]e de comu-
rea unei educa]ii [i a unei instruiri efi- 3. Programele de ac]iune ale statelor vor
nicare.
ciente a persoanelor cu dizabilit`]i. Pro- cuprinde:
9. Statele trebuie s` \ncurajeze mass- gramele na]ionale bazate pe comunitate a) M`suri pentru proiectarea [i adapta-
media, \n special televiziunea, radioul [i trebuie s` \ncurajeze comunit`]ile s` rea locurilor de munc` [i a cl`dirilor, \n
presa scris`, pentru a-[i face serviciile foloseasc` [i s` dezvolte propriile resur- a[a fel \ncât acestea s` devin` accesibile
accesibile. se pentru a asigura educa]ia la nivel local persoanelor cu diferite dizabilit`]i;
a persoanelor cu dizabilit`]i. b) Sprijin pentru folosirea noilor tehnolo-
10. Statele vor lua toate m`surile pentru
ca sistemele moderne computerizate de 8. |n situa]iile \n care sistemul [colar ge- gii, dezvoltarea [i producerea de dispo-
informare [i sistemele de service care neral nu vine \nc` \n \ntâmpinarea ne- zitive [i echipamente tehnice de sprijin [i
sunt oferite publicului larg s` fie de la voilor tuturor persoanelor cu dizabilit`]i, m`suri de facilitare a accesului la ase-
\nceput elaborate sau s` fie adaptate poate fi luat` \n considerare educa]ia menea dispozitive [i echipamente, pen-
astfel \ncat s` fie accesibile persoanelor special`. Trebuie s` se tind` la o pre- tru ca persoanele cu dizabilit`]i s` poat`
cu dizabilit`]i. g`tire a elevilor \n sistemul [colar obi[- ob]ine [i p`stra un loc de munc`;
nuit. Calitatea unei astfel de educa]ii tre- c) Asigurarea unei preg`tiri corespun-
11. Organiza]iile persoanelor cu dizabili- z`toare, a unui plasament adecvat [i a
buie s` reflecte acelea[i standarde [i
t`]i vor fi consultate atunci când se ho- unui sprijin continuu, cum ar fi serviciile
obiective ca [i educa]ia obi[nuit` [i
t`r`sc m`suri menite a face serviciile de de asisten]` personal` [i interpretariat.
trebuie s` fie strâns legat` de aceasta. Ca
informare accesibile.
un minimum acceptabil, trebuie ca ele- 4. Statele trebuie s` ini]ieze [i s` sprijine
Regula 6. Educa]ia vilor cu dizabilit`]i s` li se acorde o parte campanii de con[tientizare a opiniei pu-
Statele trebuie s` recunoasc` principiul a resurselor educa]ionale egal` cu cea blice, destinate s` dep`[easc` atitudinile
[anselor egale la educa]ie primar`, se- acordat` elevilor f`r` dizabilit`]i. Statele negative [i prejudiciile aduse angaja]ilor
cundar` [i ter]iar` pentru copiii, tinerii [i trebuie s` tind` spre o integrare treptat` cu dizabilit`]i.
adul]ii cu dizabilit`]i, \n contexte integra- a serviciilor speciale de educa]ie \n sis-
5. |n calitatea lor de angajatori, statele
te. Acestea trebuie s` ia toate m`surile temul de educa]ie obi[nuit. Evident c`, \n
trebuie s` creeze condi]ii favorabile pen-
pentru ca educa]ia persoanelor cu diza- anumite cazuri, educa]ia special` poate fi
tru angajarea persoanelor cu dizabilit`]i
bilit`]i s` fie parte integrant` a siste- considerat` o form` mai potrivit` pentru
\n sectorul public.
mului educa]ional. unii elevi cu dizabilit`]i.
6. Statele, organiza]iile profesionale [i
1. Autorit`]ile din domeniul educa]iei ge- 9. Datorit` nevoilor particulare de co-
angajatorii trebuie s` coopereze pentru a
nerale r`spund de educarea persoanelor municare a persoanelor cu dizabilit`]i de
asigura o politic` echitabil` de recrutare
cu dizabilit`]i \n contexte integrate. Edu- auz sau auz [i vedere, educa]ia acestora
[i promovare, condi]ii de munc`, salarii,
ca]ia pentru persoanele cu dizabilit`]i va ar fi mai potrivit s` se realizeze \n [coli
m`suri de \mbun`t`]ire a condi]iilor de
fi parte integrant` a sistemului na]ional speciale sau \n clase speciale din [coli
munc` pentru a preveni accidentele [i
de planificare a educa]iei, a dezvolt`rii obi[nuite. |n primele etape, o aten]ie
apari]ia dizabilit`]ilor [i m`suri de rea-
curriculum-ului [i organiz`rii [colare. special` trebuie acordat` diferen]elor
bilitare a celor care au suferit accidente
culturale, ceea ce va conduce la dezvolta-
2. Educa]ia \n [colile obi[nuite presupu- de munc`.
rea abilit`]ilor de comunicare eficient` [i
ne asigurarea interpre]ilor [i a altor ser- la ob]inerea unui grad maxim de inde- 7. Scopul ac]iunilor \ntreprinse pentru
vicii de sprijin corespunz`toare. Trebuie penden]` de c`tre persoanele cu dizabili- persoanele cu dizabilit`]i trebuie s` fie
s` fie asigurat` accesibilitatea adecvat` t`]i de auz sau auz [i vedere. \ntotdeauna angajarea acestora pe pia]a
[i serviciile de sprijin, concepute s` vin` liber` a muncii. Pentru persoanele cu
\n \ntâmpinarea nevoilor persoanelor cu Regula 7. Ocuparea for]ei de munc`
dizabilit`]i ale c`ror nevoi nu pot fi \n-
diferite dizabilit`]i. Statele recunosc principiul c` persoanele
deplinite pe pia]a liber` a muncii, o alter-
cu dizabilit`]i trebuie \ncurajate s`-[i
3. Grupurile de p`rin]i [i organiza]iile nativ` posibil` sunt micile unit`]i pro-
exercite drepturile pe care le de]in
persoanelor cu dizabilit`]i vor fi implica- ductive protejate sau locurile de munc`
(drepturile omului), \n special \n sectorul
te \n procesul educa]ional la toate nive- protejate. Calitatea unor asemenea pro-
ocup`rii for]ei de munc`. |n mediul rural,
lele. grame trebuie evaluat` \n termenii
cât [i \n cel urban acestea trebuie s` aib`
oportunit`]ii [i suficien]ei \n asigurarea
4. |n Statele \n care educa]ia [colar` este [anse egale pe pia]a for]ei de munc`
[anselor pentru persoanele cu dizabilit`]i
obligatorie, aceasta trebuie asigurat` fe- pentru un loc de munc` productiv [i pro-
de a ob]ine un loc pe pia]a muncii.
telor [i bìe]ilor cu toate tipurile de diza- fitabil` din punct de vedere financiar.
bilit`]i, inclusiv celor cu dizabilit`]ile cele 8. Se vor lua m`suri pentru includerea
1. Legile [i regulamentele din domeniul
mai severe. persoanelor cu dizabilit`]i \n programele
ocup`rii for]ei de munc` nu vor face
de formare [i de angajare din sectorul
5. O aten]ie special` trebuie acordat`: discrimin`ri \mpotriva persoanelor cu
privat [i informal.
a) Copiilor foarte mici cu dizabilit`]i; dizabilit`]i [i nu vor ridica obstacole \n
b) Copiilor pre[colari cu dizabilit`]i; calea \ncadr`rii acestora \n munc`. 9. Statele, organiza]iile profesionale [i
c) Adul]ilor cu dizabilit`]i, \n special angajatorii vor conlucra cu organiza]iile

persoanelor cu dizabilit`]i pentru crea- Regula 9. Via]a de familie [i integritatea \mbog`]irea comunit`]ii \n care trìesc,
rea de oportunit`]i de preg`tire profe- personal` atât \n mediile urbane, cât [i \n cele ru-
sional` [i de angajare \n munc`, inclusiv rale. Exemple de astfel de activit`]i sunt
Statele vor promova participarea deplin`
un program de lucru flexibil, munc` cu dansul, muzica, literatura, teatrul, artele
a persoanelor cu dizabilit`]i \n via]a fa-
norm` redus`, \mp`r]irea locului de plastice, pictura [i sculptura. |n particu-
milial`. Statele trebuie s` promoveze
munc` cu un alt angajat, munc` pe cont lar, \n ]`rile \n curs de dezvoltare, accen-
dreptul acestora la integritate personal`
propriu [i munc` cu \nso]itor pentru per- tul trebuie pus pe artele tradi]ionale [i
[i s` se asigure c` legile nu prev`d dis-
soanele cu dizabilit`]i. contemporane, cum sunt teatrul de p`-
crimin`ri \mpotriva persoanelor cu diza-
pu[i, recitarea [i arta povestitului.
Regula 8. Asisten]a \n domeniul ve- bilit`]i \n ceea ce prive[te rela]iile se-
niturilor [i protec]ia social` xuale, c`s`toria [i calitatea de p`rinte. 2. Statele vor promova accesibilitatea la
[i disponibilitatea locurilor destinate
Statele sunt responsabile pentru asi- 1. Persoanelor cu dizabilit`]i trebuie s` li
spectacolelor [i serviciilor culturale, cum
gurarea protec]iei sociale [i men]inerea se creeze condi]ii pentru a trì \n familiile
ar fi teatrele, muzeele, cinematografele [i
veniturilor pentru persoanele cu dizabili- proprii. |n sistemul de consiliere a fami-
bibliotecile, pentru persoanele cu diza-
t`]i. liei, statele trebuie s` includ` unele mo-
bilit`]i.
dule privitoare la dizabilitate [i efectele
1. Statele vor asigura persoanelor cu
acesteia asupra vie]ii de familie. Fa- 3. Statele vor ini]ia dezvoltarea [i folo-
dizabilit`]i un sprijin financiar adecvat,
miliilor care au persoane cu dizabilit`]i sirea aranjamentelor tehnice speciale
când acestea, datorit` dizabilit`]ii sau
trebuie s` le fie accesibile serviciile de \n- pentru ca literatura, filmele [i teatrul s`
unor factori lega]i de dizabilitate, [i-au
grijire la domiciliu [i centrele de \ngrijire devin` accesibile persoanelor cu dizabili-
pierdut total sau par]ial veniturile sau
temporar` („respite-care” \n original). t`]i.
le-au fost anulate [ansele de angajare.
Statele vor \nl`tura toate obstacolele din
Statele trebuie s` ia toate m`surile pen- Regula 11. Recreerea [i sportul
calea persoanelor care doresc s` ia \n \n-
tru ca sprijinul financiar acordat s` ]in`
grijire temporar` sau s` adopte un copil Statele vor lua m`suri pentru ca persoa-
seama de cheltuielile mari ale persoane-
sau adult cu dizabilit`]i. nele cu dizabilit`]i s` aib` oportunit`]i e-
lor cu dizabilit`]i [i ale familiilor acesto-
gale cu ceilal]i cet`]eni la recreere [i
ra, cheltuieli determinate de dizabilitate. 2. Persoanelor cu dizabilit`]i nu trebuie
practicarea sporturilor.
s` li se refuze [ansa de a-[i exprima se-
2. |n ]`rile \n care exist`, sau sunt apli-
xualitatea, de a avea rela]ii sexuale [i de 1. Statele vor lua m`surile necesare pen-
cabile, sistemele de protec]ie social`,
a fi p`rin]i. Luând \n considera]ie c` per- tru a face accesibile persoanelor cu diza-
asigur`ri sociale sau alte m`suri de pro-
soanele cu dizabilit`]i ar putea \ntâmpina bilit`]i locurile de recreere [i practicare a
tec]ie social` pentru \ntreaga popula]ie,
dificult`]i \n a se c`s`tori [i \n a \ntemeia sporturilor: hoteluri, plaje, arene sporti-
statele trebuie s` se asigure c` aceste
o familie, statele trebuie s` \ncurajeze ve, s`li de gimnastic` etc. Astfel de m`-
sisteme nu exclud sau nu sunt discrimi-
existen]a unei consilieri corespunz`- suri trebuie s` prevad` existen]a perso-
natorii pentru persoanele cu dizabilit`]i .
toare. Persoanele cu dizabilit`]i trebuie nalului necesar \n programele de re-
3. Statele vor asigura sprijin financiar s` aib` acces egal cu ceilal]i, atât la me- creere [i practicare a sporturilor, inclusiv
adecvat [i protec]ie social` persoanelor todele de planificare familial`, cât [i la in- proiectele de dezvoltare a metodelor de
care asigur` \ntre]inerea [i \ngrijirea unei forma]ia, prezentat` \ntr-o form` accesi- accesibilitate [i de participare, programe
persoane cu dizabilit`]i. bil`, privind func]iile sexuale ale pro- de informare [i formare.
4. Sistemele de protec]ie social` vor priului corp. 2. Autorit`]ile din domeniul turismului,
include m`suri stimulative \n vederea 3. Statele vor promova m`suri menite s` agen]iile de turism, hotelurile, organiza-
restabilirii capacit`]ii persoanelor cu di- schimbe atitudinile negative – \nc` per- ]iile de voluntari [i to]i care sunt implica]i
zabilit`]i de a-[i câ[tiga veniturile. Astfel sistente – ale societ`]ii cu privire la \n organizarea activit`]ilor de recreere
de sisteme trebuie s` asigure sau s` c`s`toria, sexualitatea [i exercitarea ro- sau a facilit`]ilor de c`l`torie trebuie s`-[i
contribuie la organizarea, dezvoltarea [i lului de p`rinte a persoanelor cu diza- ofere serviciile, luând \n considerare ne-
finan]area preg`tirii profesionale. De bilit`]i, \n special \n cazul fetelor [i fe- voile speciale ale persoanelor cu dizabi-
asemenea, acestea trebuie s` asigure meilor cu dizabilit`]i. Mass-media tre- lit`]i. Se va asigura instruirea adecvat` a
servicii de plasare \n munc`. buie \ncurajat` \n a juca un rol important acestora pentru sprijinirea acestui pro-
\n \nl`turarea unor asemenea atitudini ces.
5. De asemenea, programele de protec]ie
social` vor include m`suri care s` sti- negative. 3. Organiza]iile sportive trebuie \ncura-
muleze persoanele cu dizabilit`]i s` cau- 4. Persoanele cu dizabilit`]i [i familiile jate s` ofere persoanelor cu dizabilit`]i
te locuri de munc`, pentru a dobândi sau acestora au nevoia de a fi deplin in- oportunit`]i de participare la activit`]ile
redobândi capacitatea de a-[i câ[tiga ve- formate cu privire la luarea m`surilor de sportive. |n anumite cazuri, m`surile de
niturile. protec]ie \mpotriva abuzurilor de natur` accesibilitate sunt suficiente pentru a asi-
sexual` sau de orice alt` natur`. Per- gura participarea. |n alte cazuri, sunt
6. Sprijinul financiar trebuie s` fie men-
soanele cu dizabilit`]i sunt mai expuse \n necesare aranjamente sau jocuri sporti-
]inut pe perioada dizabilit`]ii \n a[a fel
fa]a unor posibile abuzuri \n familie, ve speciale. Statele trebuie s` sprijine
\ncât s` nu descurajeze persoanele cu
comunitate sau institu]ii [i este nevoie ca participarea persoanelor cu dizabilit`]i la
dizabilit`]i \n a-[i cùta un loc de munc`.
acestea s` fie educate astfel \ncât s` evenimente sportive na]ionale [i interna-
Sprijinul financiar trebuie diminuat sau
evite comiterea unui abuz, s` recunoasc` ]ionale.
eliminat atunci când persoanele cu
dizabilit`]i reu[esc s` ob]in` un venit un abuz [i s`-l denun]e când acesta a 4. Persoanele cu dizabilit`]i care par-
adecvat [i sigur. avut loc. ticip` la activit`]ile sportive trebuie s`
Regula 10. Cultura aib` acces la o instruire [i preg`tire de
7. |n ]`rile \n care protec]ia social` este
acela[i nivel calitativ cu a celorlal]i par-
asigurat` \ntr-o mare m`sur` de sectorul Statele vor asigura ca persoanele cu di-
ticipan]i.
privat, statele trebuie s` \ncurajeze co- zabilit`]i s` fie integrate \n toate activit`-
munit`]ile locale, organiza]iile de bine- ]ile culturale [i s` poat` participa la aces- 5. Atunci când \[i dezvolt` serviciile pen-
facere [i familiile s` dezvolte m`suri de tea \n condi]ii de egalitate. tru persoanele cu dizabilit`]i, organiza-
auto-ajutorare [i de stimulare a persoa- torii de activit`]i sportive [i recreative
1. Statele vor asigura persoanelor cu di-
nelor cu dizabilit`]i pentru \ncadrarea \n trebuie s` consulte organiza]iile persoa-
zabilit`]i ocazia de a-[i utiliza poten]ialul
munc` sau activit`]i auxiliare. nelor cu dizabilit`]i.
lor creativ, artistic [i intelectual, nu nu-
mai \n beneficiu propriu, dar [i pentru

Regula 12. Religia de sprijin. te drepturile, inclusiv drepturile omului,
drepturile civile [i politice, pe o baz` de
Statele vor \ncuraja m`surile de asigu- 4. Statele vor dezvolta [i adopta termino-
egalitate cu ceilal]i cet`]eni. Statele vor
rare a unei particip`ri egale a persoane- logia [i criteriile de desf`[urare a re-
asigura condi]ii ca organiza]iile persoa-
lor cu dizabilit`]i la via]a religioas` a co- cens`mântului na]ional, \n cooperare cu
nelor cu dizabilit`]i s` se implice \n dez-
munit`]ilor de care apar]in. organiza]iile persoanelor cu dizabilit`]i.
voltarea legisla]iei na]ionale referitoare
1. Statele vor \ncuraja, consultându-se cu 5. Statele vor facilita participarea persoa- la drepturile persoanelor cu dizabilit`]i,
autorit`]ile religioase, m`suri de elimi- nelor cu dizabilit`]i la colectarea de date precum [i \n continua revizuire a acestei
nare a discrimin`rii [i de transformare a [i la cercetare. Pentru a-[i asuma r`spun- legisla]ii.
activit`]ilor religioase \n activit`]i acce- derea unor astfel de cercet`ri, statele vor
2. Ac]iunea legislativ` este necesar` pen-
sibile persoanelor cu dizabilit`]i. \ncuraja \n special recrutarea de personal
tru \nl`turarea condi]iilor nefavorabile
calificat din rândul persoanelor cu diza-
2. Statele vor \ncuraja diseminarea infor- care ar putea afecta via]a persoanelor cu
bilit`]i.
ma]iei referitoare la dizabilitate c`tre dizabilit`]i, inclusiv h`r]uirea [i victimiza-
institu]iile [i organiza]iile religioase. De 6. Statele vor sprijini schimbul de expe- rea. Orice prevederi discriminatorii \n-
asemenea, statele vor \ncuraja autorit`- rien]` [i rezultate ale cercet`rilor. dreptate \mpotriva persoanelor cu diza-
]ile religioase s` includ` informa]ii \n le- bilit`]i vor fi eliminate. Legisla]ia na]io-
7. Statele vor lua m`suri de diseminare a
g`tur` cu politica din acest domeniu \n nal` trebuie s` prevad` sanc]iuni cores-
informa]iei [i cuno[tin]elor despre diza-
educa]ia pentru profesiunile legate de punz`toare \n cazul nerespect`rii princi-
bilit`]i la toate nivelele politice [i admi-
activitatea religioas`, ca [i \n cadrul pro- piului non-discrimin`rii.
nistrative \n plan na]ional, regional [i lo-
gramelor de educa]ie religioas`.
cal. 3. Legisla]ia na]ional` referitoare la per-
3. De asemenea, statele vor \ncuraja soanele cu dizabilit`]i se poate crea \n
Regula 14. Elaborarea de politici [i pla-
cre[terea accesibilit`]ii literaturii religi- dou` moduri. Drepturile [i obliga]iile pot
nificarea
oase pentru persoanele cu deficien]e fi \ncorporate \n legisla]ia general` sau
senzoriale. Statele vor asigura includerea proble- con]inute \ntr-o legisla]ie special`. Legis-
melor dizabilit`]ii \n toate activit`]ile de la]ia special` pentru persoanele cu diza-
4. Statele [i / sau organiza]iile religioase
elaborare a politicilor [i planificare la bilit`]i poate fi stabilit` \n mai multe mo-
trebuie s` consulte organiza]iile persoa-
nivel na]ional. duri:
nelor cu dizabilit`]i atunci când \[i dez-
volt` m`surile de participare egal` la ac- 1. Statele vor ini]ia [i planifica politici a) Prin elaborarea unei legisla]ii separate
tivit`]ile religioase. adecvate la nivel na]ional pentru persoa- care se ocup` exclusiv de problemele
nele cu dizabilit`]i, vor stimula [i sprijini dizabilit`]ii;
III. M~SURI DE IMPLEMENTARE ac]iuni similare la nivel regional [i local. b) Prin includerea problemelor dizabili-
2. Statele vor implica organiza]iile per- t`]ii \n paragrafe speciale \n cadrul legis-
Regula 13. Informa]iile [i cercetarea
soanelor cu dizabilit`]i \n toate deciziile la]iei generale;
Statele \[i asum` responsabilitatea final` care se iau \n ceea ce prive[te planurile [i c) Prin men]ionarea clar` a persoanelor
pentru colectarea [i diseminarea infor- programele pentru acestea sau care cu dizabilit`]i \n textele care servesc la
ma]iilor despre condi]iile de via]` ale afecteaz` statutul economic [i social al interpretarea legisla]iei existente.
persoanelor cu dizabilit`]i [i promova- acestora. Recomandarea este spre considerarea
rea unor cercet`ri comprehensive sub
3. Necesit`]ile [i preocup`rile persoa- unei combina]ii dintre aceste metode. De
toate aspectele, inclusiv \n domeniul
nelor cu dizabilit`]i vor fi integrate \n pla- asemenea, va fi luat` \n considerare po-
obstacolelor care afecteaz` negativ via]a
nurile generale de dezvoltare [i nu tra- sibilitatea prevederii unor ac]iuni afirma-
persoanelor cu dizabilit`]i.
tate separat. tive.
1. Statele vor colecta date statistice pe
4. Responsabilitatea final` a statelor fa]` 4. Statele vor lua \n considerare stabi-
sexe [i alte informa]ii \n leg`tur` cu con-
de situa]ia persoanelor cu dizabilit`]i nu lirea unui mecanism legal de depunere a
di]iile de via]` ale persoanelor cu diza-
\i scute[te pe ceilal]i de propriile r`spun- plângerilor pentru protec]ia intereselor
bilit`]i la intervale regulate. O asemenea
deri. Orice persoan` implicat` \n servicii, persoanelor cu dizabilit`]i.
colectare de date se va realiza \n strâns`
leg`tur` cu recens`mântul na]ional al activit`]i sau \n diseminarea de infor- Regula 16. Politicile economice
persoanelor [i familiilor, precum [i \n ma]ii \n societate trebuie \ncurajat` s`
accepte responsabilitatea de a face astfel Statele au responsabilitatea financiar`
strâns` colaborare, inter alia, cu univer-
de programe accesibile persoanelor cu pentru programele na]ionale [i pentru
sit`]i, institute de cercetare [i organiza]ii
dizabilit`]i. m`surile necesare cre`rii de [anse egale
ale persoanelor cu dizabilit`]i.
pentru persoanele cu dizabilit`]i.
2. Statele vor avea \n vedere alc`tuirea 5. Statele vor facilita dezvoltarea de c`tre
comunit`]ile locale a programelor [i m`- 1. Statele vor include problemele diza-
unor b`nci de date referitoare la proble-
surilor pentru persoanele cu dizabilit`]i. bilit`]ii \n bugetele curente ale tuturor or-
matica dizabilit`]ii, care s` includ` sta-
O modalitate de a realiza acest lucru este ganismelor guvernamentale, na]ionale,
tistici ale serviciilor [i programelor dis-
prin crearea unor manuale sau liste de regionale [i locale.
ponibile, ca [i informa]ii despre diferitele
grupuri de persoane cu dizabilit`]i. Ele referin]` [i prin asigurarea unor progra- 2. Statele, organiza]iile neguvernamen-
trebuie s` ]in` seama de nevoia de a pro- me de formare pentru personalul local. tale [i alte organisme abilitate vor inte-
teja dreptul individului la via]` privat` [i Regula 15. Legisla]ia rac]iona pentru a determina cele mai efi-
integritate personal`. ciente modalit`]i de sprijin a proiectelor
Statelor le revine responsabilitatea de a [i m`surilor \n favoarea persoanelor cu
3. Statele vor ini]ia [i sprijini programe crea bazele legale necesare atingerii o- dizabilit`]i.
de cercetare \n domeniul problemelor biectivelor deplinei particip`ri la via]a so-
sociale, economice [i particip`rii la via]a ciet`]ii [i a egalit`]ii [anselor pentru per- 3. Statele vor lua \n considera]ie utili-
societ`]ii, care afecteaz` vie]ile persoa- soanele cu dizabilit`]i. zarea m`surilor economice (\mprumu-
nelor cu dizabilit`]i [i familiile acestora. turi, taxe, scutiri de taxe, subven]ii prefe-
Astfel de cercet`ri vor include studii pri- 1. Legisla]ia na]ional`, care cuprinde ren]iale, fonduri speciale [.a.m.d.) pentru
vind cauzele, tipurile [i frecven]a dizabili- drepturile [i obliga]iile cet`]ene[ti, vor stimularea [i sprijinirea particip`rii egale
t`]ilor, disponibilitatea [i eficacitatea include [i drepturile [i obliga]iile per- a persoanelor cu dizabilit`]i.
programelor existente [i necesitatea dez- soanelor cu dizabilit`]i. Statele au obli-
ga]ia de a crea condi]iile necesare pentru 4. |n multe state este de dorit \nfiin]area
volt`rii [i evalu`rii serviciilor [i m`surilor unui fond de dezvoltare destinat proble-
ca persoanele cu dizabilit`]i s`-[i exerci-

maticii dizabilit`]ii, care s` sprijine di- ofer` [i promoveaz` oportunit`]i de dez- tic programele na]ionale \n domeniul
verse proiecte pilot [i programe de auto- voltare a deprinderilor \n diverse do- dizabilit`]ii [i vor disemina informa]iile
ajutorare de la nivel local. menii, sprijin reciproc \ntre membri [i referitoare la bazele [i rezultatele acestor
schimburi de informa]ii. evalu`ri.
Regula 17. Coordonarea muncii
5. Organiza]iile persoanelor cu dizabi- 2. Statele vor dezvolta [i adopta termino-
Statele sunt responsabile de stabilirea [i
lit`]i \[i pot \ndeplini rolul consultativ \n logii [i criterii de evaluare a programelor
\nt`rirea comitetelor na]ionale de coor-
diverse moduri, de exemplu, prin pre- [i serviciilor legate de dizabilit`]i.
donare, sau a organismelor similare,
zen]a permanent` a unor reprezentan]i
pentru ca acestea s` serveasc` drept 3. Astfel de criterii [i terminologii vor fi
\n conducerea agen]iilor finan]ate de gu-
punct de referin]` \n problematica diza- dezvoltate \n strâns` cooperare cu orga-
vern, activând \n comisii publice sau fur-
bilit`]ii. niza]iile persoanelor cu dizabilit`]i, \nc`
nizând cuno[tin]e de specialitate dife-
din primele etape de concepere [i plani-
1. Comitetele na]ionale de coordonare ritelor proiecte.
ficare.
sau organismele similare trebuie s`
6. Rolul consultativ al organiza]iilor per-
func]ioneze \n regim permanent [i pe 4. Statele vor participa la cooper`ri inter-
soanelor cu dizabilit`]i se va continua \n
baza unor regulamentelor legale [i admi- na]ionale pentru dezvoltarea unor stan-
direc]ia dezvolt`rii [i adâncirii schimburi-
nistrative corespunz`toare. darde comune de evaluare na]ional` \n
lor de opinii [i informa]ii \ntre stat [i a-
domeniul dizabilit`]ii. De asemenea,
2. O combina]ie de reprezentan]i ai orga- ceste organiza]ii.
statele vor \ncuraja comitetul na]ional de
niza]iilor private [i publice poate fi cea
7. Organiza]iile vor fi permanent repre- coordonare pentru a participa la aceast`
mai potrivit` op]iune pentru asigurarea
zentate \n comitetul na]ional de coordo- ac]iune.
unei structuri inter-sectoriale [i multidis-
nare sau \n organisme similare.
ciplinare. Reprezentan]ii pot proveni de 5. Activitatea de evaluare a diverselor
la ministerele de resort, organiza]iile 8. Rolul organiza]iilor persoanelor cu di- programe \n domeniul dizabilit`]ii va fi
persoanelor cu dizabilit`]i [i organiza]iile zabilit`]i se va dezvolta [i \nt`ri pentru a \ncorporat` \nc` din faza de planificare a
neguvernamentale. putea avea o influen]` semnificativ` la acestora, astfel \ncât s` poat` fi evaluat`
nivelul comunit`]ii. eficien]a general` \n \ndeplinirea obiecti-
3. Organiza]iile persoanelor cu dizabili-
velor politicii lor.
t`]i trebuie s` aib` o influen]` conside- Regula 19. Formarea personalului
rabil` asupra comitetului na]ional de Regula 21. Cooperarea tehnic` [i eco-
Statele sunt responsabile de asigurarea
coordonare pentru a asigura feedback-ul nomic`
unei preg`tiri adecvate a personalului
adecvat \n problemele care-i privesc.
implicat \n planificarea [i furnizarea de Statele, atât cele dezvoltate cât [i cele \n
4. Comitetul na]ional de coordonare va programe [i servicii pentru persoanele curs de dezvoltare, au responsabilitatea
dispune de autonomie suficient de mare cu dizabilit`]i, la toate nivelele. de a coopera [i de a lua m`suri pentru
[i resurse pentru a-[i putea \ndeplini res- \mbun`t`]irea condi]iilor de via]` a
1. Statele se vor asigura c` toate autori-
ponsabilit`]ile \n leg`tur` cu propria persoanelor cu dizabilit`]i din ]`rile \n
t`]ile furnizoare de servicii \n domeniul
capacitate de decizie. Acesta va fi subor- curs de dezvoltare.
dizabilit`]ii ofer` o instruire adecvat`
donat celui mai \nalt nivel guvernamen-
propriului personal. 1. M`surile de realizare a egaliz`rii [an-
tal.
selor persoanelor cu dizabilit`]i, inclusiv
2. |n formarea profesioni[tilor din do-
Regula 18. Organiza]iile persoanelor cu a persoanelor refugiate cu dizabilit`]i,
meniul dizabilit`]ii, la fel ca [i \n furniza-
dizabilit`]i vor fi incluse \n programele generale de
rea de informa]ii despre dizabilitate prin
dezvoltare.
Statele recunosc drepturile organiza]iilor programele generale de instruire, prin-
persoanelor cu dizabilit`]i de a repre- cipiul deplinei particip`ri [i al egalit`]ii 2. Asemenea m`suri vor fi incluse \n
zenta aceste persoane la nivel na]ional, [anselor trebuie reflectat \n mod adec- toate formele de cooperare tehnic` [i
regional [i local. De asemenea, statele vat. economic`, bilateral` [i multilateral`,
recunosc rolul consultativ al organiza- guvernamental` [i neguvernamental`.
3. Statele vor dezvolta astfel de progra-
]iilor persoanelor cu dizabilit`]i \n luarea Statele vor include problematica dizabili-
me prin consultare cu organiza]iile per-
deciziilor referitoare la problematica t`]ii \n tratativele pentru o astfel de coo-
soanelor cu dizabilit`]i, iar persoanele cu
dizabilit`]ii. perare, cu partenerii lor.
dizabilit`]i vor fi implicate ca profesori,
1. Statele vor \ncuraja [i sprijini econo- instructori sau consultan]i \n cadrul pro- 3. O aten]ie deosebit` se va acorda efec-
mic [i \n alte moduri formarea [i \nt`rirea gramelor de instruire. telor unor astfel de programe asupra si-
organiza]iilor persoanelor cu dizabilit`]i, tua]iei persoanelor cu dizabilit`]i, atunci
4. Formarea asisten]ilor comunitari este
a familiilor sau sus]in`torilor acestora. când se planific` sau se revizuiesc pro-
de o importan]` strategic` absolut`, mai
Statele recunosc c` aceste organiza]ii au grame de colaborare tehnic` [i comerci-
ales \n cazul ]`rilor \n curs de dezvoltare.
de jucat un rol important \n dezvoltarea al`. Este esen]ial ca organiza]iile persoa-
Formarea va implica persoanele cu diza-
politicilor referitoare la problematica nelor cu dizabilit`]i s` fie consultate
bilit`]i [i va include dezvoltarea valorilor
dizabilit`]ii. asupra oric`ror proiecte gândite pentru
adecvate, a competen]ei [i tehnologiilor,
persoanele cu dizabilit`]i. Acestea tre-
2. Statele vor stabili o continu` comuni- precum [i deprinderi care pot fi exersate
buie implicate direct \n dezvoltarea, im-
care cu organiza]iile persoanelor cu diza- de persoanele cu dizabilit`]i, p`rin]ii
plementarea [i evaluarea unor astfel de
bilit`]i [i vor asigura participarea aces- acestora, familiile [i membrii comunit`-
proiecte.
tora la dezvoltarea politicilor guverna- ]ii.
mentale \n domeniu. 4. Ariile de prioritate ale cooper`rii teh-
Regula 20. Monitorizarea [i evaluarea la
nice [i economice vor include:
3. Rolul organiza]iilor persoanelor cu di- nivel na]ional a modului de implemen-
zabilit`]i va consta \n identificarea ne- tare a Regulilor \n cadrul programelor a) Dezvoltarea resurselor umane prin
voilor [i priorit`]ilor, \n participarea la pentru persoanele cu dizabilit`]i dezvoltare deprinderilor, abilit`]ilor [i
planificarea, implementarea [i evaluarea poten]ialului persoanelor cu dizabilit`]i
Statele sunt responsabile pentru monito-
serviciilor [i m`surilor ce afecteaz` via]a [i ini]ierea activit`]ilor generatoare de lo-
rizarea [i evaluarea continu` a imple-
persoanelor cu dizabilit`]i, \n contribu]ia curi de munc` pentru [i de c`tre persoa-
ment`rii programelor [i serviciilor na]io-
la sensibilizarea opiniei publice [i \n a se nele cu dizabilit`]i;
nale care privesc egalizarea [anselor
constitui \n agen]i ai schimb`rii. b) Dezvoltarea [i diseminarea tehnolo-
pentru persoanele cu dizabilit`]i.
giilor [i a know-how-ului corespunz`tor,
4. Ca instrumente de auto-ajutorare, or-
1. Statele vor evalua periodic [i sistema- legate de dizabilit`]i.
ganiza]iile persoanelor cu dizabilit`]i

5. De asemenea, statele sunt \ncurajate schimb de experien]` [i informa]ii \ntre agen]ii, vor coopera cu Raportorul Spe-
s` sprijine \nfiin]area [i \nt`rirea organi- state. cial pentru implementarea [i monito-
za]iilor persoanelor cu dizabilit`]i. rizarea Regulilor la nivel na]ional.
2. Regulile vor fi monitorizate \n cadrul
6. Statele vor lua m`suri de \mbun`t`]ire sesiunilor Comisiei pentru Dezvoltare 8. Raportorul Special, sprijinit de Se-
a cuno[tin]elor din domeniul dizabilit`]ii Social`. |n scopul monitoriz`rii imple- cretariat, va trebui s` preg`teasc` ra-
\n rândul personalului implicat, la toate ment`rii Regulilor, se va fi numit, pentru poarte pentru subcomisiile Comisiei pen-
nivelele, \n administrarea programelor o perioad` trei ani, un Raportor Special, tru Dezvoltare Social` la cea de-a XXIV-a
de cooperare tehnic` [i economic`. cu o important` [i vast` experien]` \n [i cea de-a XXXV-a sesiune a sa. Pentru
problematica dizabilit`]ii [i a organiza- preg`tirea unor astfel de rapoarte, Ra-
Regula 22. Cooperarea interna]ional`
]iilor interna]ionale, pl`tit, dac` este ne- portorul trebuie s` se consulte cu ex-
cesar, din fonduri extrabugetare. per]ii din comisiile de exper]i.
Statele vor participa activ la cooperarea
interna]ional` \n leg`tur` cu politicile de 3. Organiza]iile interna]ionale ale persoa- 9. Statele vor \ncuraja comitetele na]io-
egalizare a [anselor pentru persoanele nelor cu dizabilit`]i având statut consul- nale de coordonare sau organismele si-
cu dizabilit`]i. tativ pe lâng` Consiliul Economic [i So- milare s` participe la procesul de imple-
cial [i organiza]iile reprezentând persoa- mentare [i monitorizare. Ca centre de
1. |n cadrul Organiza]iei Na]iunilor Unite,
nele cu dizabilit`]i care nu [i-au format referin]` \n problematica dizabilit`]ii, la
a agen]iilor specializate [i a altor orga-
\nc` propriile organiza]ii, sunt invitate nivel na]ional, aceste comitete na]ionale
niza]ii inter-guvernamentale interesate,
s`-[i creeze ele \nsele o comisie de ex- vor fi \ncurajate s` stabileasc` proceduri
statele trebuie s` participe la dezvoltarea
per]i, \n care organiza]iile persoanelor cu de coordonare a monitoriz`rii Regulilor.
unei politici referitoare la dizabilit`]i.
dizabilit`]i trebuie s` de]in` majoritatea, Organiza]iile persoanelor cu dizabilit`]i
2. Ori de câte ori este adecvat, statele vor ]inând cont de diferitele tipuri de diza- vor fi \ncurajate s` se implice activ \n mo-
introduce aspecte legate de problema- bilit`]i [i de o distribu]ie geografic` echi- nitorizarea procesului, la toate nivelele.
tica dizabilit`]ii \n negocierile generale tabil`, spre a fi consultat` de c`tre Ra-
10. Se vor identifica resurse extrabuge-
referitoare la standarde, schimburi de in- portorul Special [i, atunci când este
tare, [i se vor crea unul sau mai multe
forma]ii, dezvoltarea de programe, etc. necesar, de c`tre Secretariat.
posturi de consilier inter-regional \n pro-
3. Statele vor \ncuraja [i sprijini schimbul 4. Comisia de exper]i va fi \ncurajat` de blema Regulilor pentru a furniza servicii
de cuno[tin]e [i experien]` dintre: Raportorul Special s` revizuiasc`, s` directe statelor, inclusiv:
a) Organiza]iile neguvernamentale care ofere consultan]`, feedback [i sugestii \n
a) Organizarea de seminarii de formare,
se preocup` de problematica dizabilit`]ii; leg`tur` cu promovarea, implementarea
na]ionale [i regionale \n leg`tur` cu con-
b) Institutele de cercetare [i cercet`torii [i monitorizarea Regulilor.
]inutul Regulilor;
individuali implica]i \n problematica 5. Raportorul Special va trimite un ches- b) Dezvoltarea unor linii directoare pen-
dizabilit`]ii; tionar statelor, organismelor din siste- tru sprijinirea strategiilor de implemen-
c) Reprezentan]ii programelor din dome- mul Organiza]iei Na]iunilor Unite, orga- tare a Regulilor;
niu [i a grupurilor profesionale intere- niza]iilor guvernamentale [i neguverna- c) Diseminarea informa]iilor despre cele
sate \n problematica dizabilit`]ii; mentale, inclusiv organiza]iilor persoa- mai bune practici de implementare a Re-
d) Organiza]iile persoanelor cu dizabili- nelor cu dizabilit`]i. Chestionarul se va gulilor.
t`]i; referi la planurile de implementare a
11. La cea de-a XXXIV-a sesiune, Comi-
e) Comitetele na]ionale de coordonare. Regulilor \n state. |ntreb`rile vor fi selec-
sia pentru Dezvoltare Social` va stabili
4. Statele vor lua toate m`surile pentru tive [i vor acoperi un num`r important
grupuri de lucru pe o perioad` nedeter-
ca Organiza]ia Na]iunilor Unite [i agende reguli pentru o evaluare aprofundat`.
minat` pentru a analiza Raportul elabo-
]iile sale specializate, la fel ca [i toate La preg`tirea \ntreb`rilor Raportorul
rat de Raportorul Special [i pentru a face
organismele inter-guvernamentale [i Special se va consulta cu comisia de ex-
recomand`ri \n leg`tur` cu \mbun`t`-
inter-parlamentare, de la nivel global [i per]i [i cu Secretariatul.
]irea aplic`rii Regulilor. Pentru analiza
regional, s` includ` \n munca lor orga- 6. Raportorul Special va stabili un dialog Raportului Comisia, prin intermediul
niza]iile globale [i regionale ale persoa- direct nu numai cu statele, ci [i cu orga- grupurilor sale de lucru se va consulta cu
nelor cu dizabilit`]i. niza]iile neguvernamentale locale, cù- organiza]iile interna]ionale ale persoane-
tând s` cunoasc` punctele de vedere [i lor cu dizabilit`]i [i agen]iile interna]io-
IV. MECANISMUL DE MONITO- comentariile acestora \n leg`tur` cu nale, \n acord cu regulile 71 [i 76 ale nor-
RIZARE orice informa]ie ce va fi inclus` \n ra- melor de procedur` ale func]ion`rii Con-
poarte. Raportorul special va furniza siliului Economic [i Social.
1. Scopul mecanismului de monitorizare servicii consultative \n leg`tur` cu imple-
este acela asigura continuitatea imple- 12. La sesiunile ce vor urma \ncheierii
mentarea [i monitorizarea Regulilor [i
ment`rii efective a Regulilor. Acest me- mandatului Raportorului Special, Comi-
asisten]` \n preg`tirea r`spunsurilor la
canism va sprijini statele \n evaluarea ni- sia va examina posibilitatea de a re\nnoi
chestionar.
velului de implementare a Regulilor [i \n acest mandat prin numirea unui nou Ra-
m`surarea progresului acestei imple- 7. Departamentul pentru Coordonarea portor Special ori va lua \n considerare
ment`ri. Mecanismul de monitorizare Politicilor [i Dezvoltare Durabil` a Secre- un nou sistem de monitorizare [i va face
trebuie s` identifice obstacolele [i s` su- tariatului, \n calitatea sa de centru de recomand`rile corespunz`toare, Consili-
gereze m`surile corespunz`toare care s` referin]` al Organiza]iei Na]iunilor Unite ului Economic [i Social.
contribuie la implementarea cu succes a \n problematica dizabilit`]ii, Programul
13. Statele vor fi \ncurajate s` contribuie
Regulilor. Mecanismul de monitorizare Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare [i alte
la Fondul Voluntar pentru Dizabilit`]i al
va identifica condi]iile economice, soci- organisme [i mecanisme din cadrul
Organiza]iei Na]iunilor Unite, pentru
ale [i culturale existente \n fiecare dintre sistemului Organiza]iei Na]iunilor Unite,
continuarea implement`rii Regulilor.
state. Un element important este [i fur- cum ar fi comisiile regionale [i agen]iile
nizarea de servicii de consultan]` [i de specializate precum [i \ntrunirile inter-

Conven]ia ILO privind Cele
Mai Grave Forme ale
Muncii Copiilor,
1999 (nr. 182)*
Adoptat` de Conferin]a General` a Organiza]iei Interna]ionale a Muncii
la 1 iunie 1999
* Ratificat` de România prin Legea nr. 203 din 2000
Publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I nr. 577 din 17 noiembrie 2000
Text oficial
C onferin]a General` a Organiza]iei Interna]ionale a

Muncii,
convocat` la Geneva de Consiliul de administra]ie al Biro-
\ntr-o cre[tere economic` sus]inut` care s` conduc` la pro-
gres social [i, \n particular, la atenuarea s`r`ciei [i la
educa]ie universal`,
ului Interna]ional al Muncii, care s-a reunit la 1 iunie 1999 amintind Conven]ia drepturilor copilului, adoptat` la 20 no-
\n cea de-a LXXXVII-a sesiune, iembrie 1989 de Adunarea General` a Na]iunilor Unite,
considerând necesitatea de a adopta noi instrumente \n amintind Declara]ia Organiza]iei Interna]ionale a Muncii re-
privin]a interzicerii [i elimin`rii celor mai grave forme ale feritoare la principiile [i drepturile fundamentale \n munc`
muncii copiilor, ca prioritate major` a ac]iunii na]ionale [i [i mecanismul sù de aplicare, adoptat` de Conferin]a
interna]ionale, mai ales a cooper`rii [i asisten]ei interna]i- Interna]ional` a Muncii la cea de-a LXXXVI-a sesiune \n
onale, pentru a completa Conven]ia [i Recomandarea pri- 1998,
vind vârsta minim` de angajare, 1973, care r`mân instru- amintind c` unele dintre cele mai grave forme ale muncii
mente fundamentale \n ceea ce prive[te munca copiilor, copiilor sunt acoperite de alte instrumente interna]ionale
considerând c` eliminarea efectiv` a celor mai grave forme [i, \n particular, de Conven]ia asupra muncii for]ate, 1930,
de munc` a copiilor necesit` o ac]iune imediat` de an- [i de Conven]ia suplimentar` a Na]iunilor Unite privind
samblu, care s` ]in` seama de importan]a unei educa]ii de abolirea sclaviei, a comer]ului cu sclavi [i a institu]iilor [i
baz` gratuite [i de necesitatea de a-i sustrage pe copiii \n practicilor similare sclaviei, 1956,
cauz` de la toate aceste forme de munc` [i de a asigura dup` ce a decis s` adopte diverse propuneri referitoare la
readaptarea lor [i integrarea lor social`, luând \n conside- munca copiilor, problem` care constituie punctul 4 al ordi-
rare [i nevoile propriilor familii, nii de zi a sesiunii,
reamintind Rezolu]ia privind eliminarea muncii copiilor, dup` ce a decis c` aceste propuneri vor lua forma unei
adoptat` de Conferin]a Interna]ional` a Muncii la cea de-a conven]ii interna]ionale,
XLVI-a sesiune a sa, \n 1996,
adopt` la 17 iunie 1999 conven]ia urm`toare, care va fi de-
recunoscând c` munca copiilor este determinat` \ntr-o numit` Conven]ia privind cele mai grave forme ale muncii
mare m`sur` de s`r`cie [i c` solu]ia pe termen lung rezid` copiilor, 1999.
Articolul 1 copil se aplic` tuturor persoanelor \n rea de sau comer]ul cu copii, servitu-
vârst` de pân` la 18 ani. tea pentru datorii [i munca de servi-
Orice membru care ratific` prezenta
tor, precum [i munca for]at` sau
conven]ie trebuie s` ia m`suri imediate Articolul 3
obligatorie, inclusiv recrutarea for]a-
[i eficiente pentru a asigura interzicerea
|n sensul prezentei conven]ii, expresia t` sau obligatorie a copiilor \n vede-
[i eliminarea urgent` a celor mai grave
cele mai grave forme ale muncii copiilor rea utiliz`rii lor \n conflictele armate;
forme ale muncii copiilor.
include: b) utilizarea, recrutarea sau oferirea
Articolul 2 a) toate formele de sclavie sau prac- unui copil \n scopul prostitu`rii, pro-
ticile similare, ca de exemplu: vânza- duc]iei de material pornografic sau
|n sensul prezentei conven]ii, termenul
CONVEN}IA ILO PRIVIND CELE MAI GRAVE FORME ALE MUNCII COPIILOR 889
de spectacole pornografice; c) a asigura accesul lor la educa]ia de tuturor actelor de denun]are care \i vor fi
c) utilizarea, recrutarea sau oferirea baz` gratuit` [i, ori de câte ori este comunicate de c`tre membrii acesteia.
unui copil \n scopul unor activit`]i ili- posibil [i potrivit, la formarea profe-
2. Notificând membrilor organiza]iei \n-
cite, mai ales pentru produc]ia [i tra- sional` a tuturor copiilor sustra[i de
registrarea celei de-a doua ratific`ri care
ficul de droguri, a[a cum le definesc la cele mai grave forme ale muncii
\i va fi fost comunicat`, directorul gene-
conven]iile interna]ionale pertinente; copiilor;
ral va atrage aten]ia membrilor Organi-
d) muncile care, prin natura lor sau d) a identifica copii expu[i \n mod
za]iei Interna]ionale a Muncii asupra da-
prin condi]iile \n care se exercit`, particular riscurilor [i a intra \n con-
tei la care prezenta conven]ie va intra \n
sunt susceptibile s` dùneze s`n`t`- tact direct cu ei;
vigoare.
]ii, securit`]ii sau moralit`]ii copilu- e) a ]ine seama de situa]ia particular`
lui. a fetelor. Articolul 13
Articolul 4 3. Orice membru trebuie s` desemneze Directorul general al Biroului Interna-
autoritatea competent` \ns`rcinat` cu ]ional al Muncii va comunica secretarului
1. Tipurile de munc` vizate la art. 3 lit. d)
punerea \n practic` a dispozi]iilor pre- general al Na]iunilor Unite, \n scopul
trebuie s` fie stabilite de legisla]ia
zentei conven]ii. \nregistr`rii, informa]ii complete \n pri-
na]ional` sau de autoritatea competent`,
vin]a tuturor ratific`rilor [i tuturor actelor
dup` consult`ri cu organiza]iile patro- Articolul 8
de denun]are pe care le va fi \nregistrat
nilor [i lucr`torilor interesate, luându-se
Membrii trebuie s` ia m`surile cores- conform articolelor precedente.
\n considerare normele interna]ionale
punz`toare pentru a se sprijini reciproc
pertinente [i, \n particular, paragrafele 3 Articolul 14
\n punerea \n practic` a dispozi]iilor pre-
[i 4 ale Recomand`rii privind cele mai De fiecare dat` când va considera ne-
zentei conven]ii printr-o cooperare [i/sau
grave forme ale muncii copiilor, 1999. cesar Consiliul de administra]ie al Bi-
o asisten]` interna]ional` consolidat`, in-
2. Autoritatea competent`, dup` consul- clusiv prin m`suri de sus]inere a dez- roului Interna]ional al Muncii va prezenta
t`ri cu organiza]iile interesate ale patro- volt`rii economice [i sociale, a progra- Conferin]ei Generale a Organiza]iei Inter-
nilor [i lucr`torilor, trebuie s` localizeze melor de eradicare a s`r`ciei [i educa]iei na]ionale a Muncii un raport asupra apli-
tipurile de munc` astfel determinate. universale. c`rii prezentei conven]ii [i va examina
dac` exist` posibilitatea s` fie \nscris` pe
3. Lista cuprinzând tipurile de munc` de- Articolul 9
ordinea de zi a Conferin]ei problema re-
terminate conform paragrafului 1 al pre-
Ratific`rile prezentei conven]ii vor fi co- vizuirii sale totale sau par]iale.
zentului articol trebuie s` fie periodic
municate directorului general al Biroului
examinat` [i, la nevoie, revizuit` dup` Articolul 15
Interna]ional al Muncii [i vor fi \nregis-
consult`ri cu organiza]iile interesate ale 1. |n cazul \n care Conferin]a va adopta o
trate de acesta.
patronilor [i lucr`torilor. nou` conven]ie care ar duce la revizuirea
Articolul 10
Articolul 5 total` sau par]ial` a prezentei conven]ii
1. Prezenta conven]ie nu \i va obliga de- [i dac` noua conven]ie nu dispune altfel:
Orice membru trebuie, dup` consult`ri
cât pe membrii Organiza]iei Interna]io-
cu organiza]iile patronilor [i lucr`torilor, a) ratificarea de c`tre un membru al
nale a Muncii ale c`ror ratific`ri vor fi
s` stabileasc` sau s` desemneze meca- noii conven]ii care implic` revizuirea
fost \nregistrate de directorul general al
nisme adecvate pentru monitorizarea va atrage de drept, f`r` a ]ine seama
Biroului Interna]ional al Muncii.
aplic`rii dispozi]iilor care dau efect pre- de prevederile art. 11, denun]area
zentei conven]ii. 2. Conven]ia va intra \n vigoare la 12 luni imediat` a prezentei conven]ii, cu
dup` ce ratific`rile a 2 membri vor fi fost condi]ia ca noua conven]ie care
Articolul 6
\nregistrate de directorul general. atrage revizuirea s` intre \n vigoare;
1. Orice membru trebuie s` elaboreze [i b) \ncepând cu data intr`rii \n vigoare
3. Ulterior aceast` conven]ie va intra \n
s` pun` \n aplicare programe de ac]iune a noii conven]ii care atrage revizuirea
vigoare pentru fiecare membru la 12 luni
\n vederea elimin`rii cu prioritate a celor prezenta conven]ie va \nceta s` mai
dup` data la care ratificarea sa va fi fost
mai grave forme ale muncii copiilor. fie deschis` ratific`rii de c`tre
\nregistrat`.
membri.
2. Aceste programe de ac]iune trebuie s`
Articolul 11
fie elaborate [i puse \n practic` dup` 2. |n orice caz prezenta conven]ie va
consultarea institu]iilor publice compe- 1. Orice membru care a ratificat prezenta r`mâne \n vigoare \n con]inutul [i forma
tente [i a organiza]iilor patronilor [i lu- conven]ie poate s` o denun]e dup` sa actual` pentru acei membri care au
cr`torilor [i, dac` este cazul, cu luarea \n expirarea unei perioade de 10 ani dup` ratificat-o, dar care nu au ratificat con-
considerare a opiniilor altor grupuri inte- data ini]ial` de la intrarea \n vigoare a ven]ia de revizuire.
resate. conven]iei, printr-un act comunicat direc-
Articolul 16
torului general al Biroului Interna]ional al
Articolul 7
Muncii [i \nregistrat de acesta. Denun]a- Versiunile \n limbile francez` [i englez`
1. Orice membru trebuie s` ia toate m`s- rea nu va avea efect decât dup` un an de ale textului prezentei conven]ii au va-
urile necesare pentru a asigura punerea la \nregistrarea ei. loare egal`.
efectiv` \n practic` [i respectarea dispo-
2. Orice membru care a ratificat prezenta Textul precedent este textul autentic al
zi]iilor care dau efect prezentei conven]ii,
conven]ie [i care, \n termen de un an conven]iei adoptate \n unanimitate de
inclusiv prin stabilirea [i aplicarea de
dup` expirarea perioadei de 10 ani men- Conferin]a General` a Organiza]iei Inter-
sanc]iuni penale sau, dac` este cazul, de
]ionate la paragraful precedent nu va na]ionale a Muncii la cea de-a LXXXVII-a
alte sanc]iuni.
folosi posibilitatea de denun]are prev`- sesiune care a avut loc la Geneva [i care
2. Orice membru trebuie, ]inând seama zut` \n prezentul articol, va fi legat pentru a fost declarat` \nchis` pe data de 17
de importan]a educa]iei pentru elimina- o nou` perioad` de 10 ani [i, prin urma- iunie 1999.
rea muncii copiilor, s` ia m`suri eficiente re, va putea s` denun]e prezenta con-
Drept urmare, [i-au pus semn`turile \n
\ntr-o perioad` determinat`, pentru: ven]ie la expirarea fiec`rei perioade de
aceast` a optsprezecea zi a lunii iunie
10 ani \n condi]iile prev`zute \n prezentul
a) a preveni angajarea copiilor \n cele 1999:
articol.
mai grave forme ale muncii copiilor;
Alhaji Muhammad Mumuni,
b) a prevedea ajutorul direct necesar Articolul 12
pre[edintele Conferin]ei
[i adecvat pentru a-i sustrage pe co-
1. Directorul general al Biroului Interna-
pii de la cele mai grave forme ale Juan Somavia,
]ional al Muncii va notifica tuturor mem-
muncii copiilor [i a asigura rea- Directorul general al Biroului Interna]io-
brilor Organiza]iei Interna]ionale a Mun-
daptarea lor [i integrarea lor social`; nal al Muncii
cii \nregistrarea tuturor ratific`rilor [i
890 CONVEN}IA ILO PRIVIND CELE MAI GRAVE FORME ALE MUNCII COPIILOR
Protocol privind Prevenirea,
Reprimarea [i Pedepsirea Traficului
de Persoane, \n special al Femeilor
[i Copiilor, adi]ional la Conven]ia
Na]iunilor Unite |mpotriva
Criminalit`]ii Transna]ionale
Organizate*
Adoptat de Adunarea General` prin Rezolu]ia 55/25
*Ratificat de România prin Legea nr. 565 din 2002
Text oficial
A dunarea General`, bor`rii unui proiect preliminar al unei posibile conven]ii

interna]ionale comprehensive \mpotriva criminalit`]ii trans-
na]ionale organizate,
Reamintind Rezolu]ia 53/111 din 9 decembrie 1998, prin care Exprimându-[i aprecierea fa]` de Guvernul Argentinei pen-
a hot`rât \nfiin]area unui comitet interguvernamental tru c` a g`zduit sesiunea informal` preg`titoare a Comite-
deschis \n vederea elabor`rii unei conven]ii interna]ionale tului Ad Hoc, desf`[urat` la Buenos Aires \ntre 31 august [i
comprehensive \mpotriva criminalit`]ii transna]ionale orga- 4 septembrie 1998,
nizate [i a discuta, dac` este adecvat, s` se elaboreze
instrumente interna]ionale care s` abordeze traficul de Exprimându-[i aprecierea fa]` de Guvernul Thailandei pen-
femei [i copii, s` combat` producerea ilicit` [i traficul de tru c` a g`zduit Seminarul Ministerial din Zona Asia-Pacific
arme de foc, de p`r]i [i componente ale acestora [i de mu- pentru Dezvoltarea Capacit`]ii pentru Combaterea Crimina-
ni]ie, [i traficul ilegal [i transportul migran]ilor, inclusiv pe lit`]ii Transna]ionale Organizate, desf`[urat la Bangkok \n 20
mare, [i 21 martie 2000,
Reamintind, de asemenea, Rezolu]ia 54/126 din 17 decem- Profund preocupat` de implica]iile economice [i sociale ne-
brie 1999, prin care a solicitat continuarea [i intensificarea gative ale activit`]ilor care au leg`tur` cu criminalitatea or-
activit`]ii Comitetului Ad Hoc pentru Elaborarea unei Con- ganizat` [i convins` de nevoia de \nt`rire urgent` a coo-
ven]ii |mpotriva Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate, \n per`rii \n vederea prevenirii [i combaterii acestor activit`]i
conformitate cu Rezolu]iile 53/111 [i 53/114 din 9 decembrie \ntr-un mod mai eficient, la nivel na]ional, regional [i inter-
1998, [i intensificarea respectivei activit`]i astfel \ncât na]ional,
Conven]ia s` fie finalizat` \n anul 2000, Observând cu profund` \ngrijorare dezvoltarea leg`turilor
Reamintind, \n continuare, Rezolu]ia 54/129 din 17 decem- dintre criminalitatea transan]ional` organizat` [i terorism,
brie 1999, prin care accepta, aprecia oferta Guvernului Italiei având \n vedere Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite [i rezo-
de a g`zdui o conferin]` politic` la nivel \nalt la Palermo, \n lu]iile relevante ale Adun`rii Generale,
scopul semn`rii Conven]iei Na]iunilor Unite |mpotriva Cri- Hot`rât` s` elimine refugiile celor care particip` la crimi-
minalit`]ii Transna]ionale Organizate (Conven]ia de la nalitatea transna]ional` organizat` prin urm`rirea penal` a
Palermo) [i a protocoalelor la aceasta, [i solicita Secretarului crimelor acestora, indiferent unde sunt comise [i prin coo-
General s` programeze conferin]a pe o perioad` de pân` la perare la nivel interna]ional,
o s`pt`mân` \nainte de \ncheierea Summit-ului Mileniului
Profund convins` de faptul c` Conven]ia Organiza]iei Na]iu-
din 2000,
nilor Unite |mpotriva Criminalit`]ii Transan]ionale Organi-
Exprimându-[i aprecierea fa]` de Guvernul Poloniei pentru zate va constitui un element eficient [i va asigura cadrul
c` a prezentat \n cadrul celei de-a LI-a sesiuni un prim pro- juridic necesar cooper`rii interna]ionale \n vederea comba-
iect de Conven]ie a Organiza]iei Na]iunilor Unite |mpotriva terii, inter alia, a unor activit`]i criminale cum sunt sp`larea
Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate [i a g`zduit la Var- de bani, corup]ia, traficul ilegal cu specii pe cale de dispari]ie
[ovia, \ntre 2 [i 6 februarie 1998, reuniunea dintre sesiuni a din flora [i fauna s`lbatic`, delictele \mpotriva patrimoniului
grupului interguvernamental deschis de exper]i, \nfiin]at \n cultural [i leg`turile din ce \n ce mai puternice dintre crimi-
temeiul rezolu]iei 52/85 din 12 decembrie 1997, dedicat` ela- nalitatea transna]ional` organizat` [i terorism,
PROTOCOL PRIVIND PREVENIREA, REPRIMAREA {I PEDEPSIREA TRAFICULUI DE PERSOANE 891

1. Ia la cuno[tin]` de Raportul Comitetului Ad Hoc pentru economic` a asisten]ei tehnice de care ar putea avea nevoie
Elaborarea Conven]iei |mpotriva Criminalit`]ii Transna- pentru implementarea Conven]iei [i a protocoalelor la
]ionale Organizate, care \[i desf`[oar` activitatea la sediul aceasta, inclusiv pentru m`surile preg`titoare necesare im-
central al Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Controlul Dro- plement`rii;
gurilor [i Prevenirea Criminalit`]ii, din Viena, [i \[i exprim`
10. Decide ca, Comitetul Ad Hoc pentru elaborarea Conven-
aprecierea fa]` de activitatea Comitetului Ad Hoc;
]iei |mpotriva Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate s` \[i
2. Adopt` Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor Unite |mpotriva \ndeplineasc` sarcinile care decurg din elaborarea Con-
Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate [i Protocolul pentru ven]iei Organiza]iei Na]iunilor Unite |mpotriva Crimei Trans-
Prevenirea, Reprimarea [i Pedepsirea Traficului de Per- na]ionale Organizate prin desf`[urarea unei \ntruniri cu mult
soane, \n special al Femeilor [i Copiilor, adi]ional la Con- \nainte de convocarea primei sesiuni a Conferin]ei P`r]ilor la
ven]ia Organiza]iei Na]iunilor Unite |mpotriva Criminalit`]ii Conven]ie, \ntrunire destinat` preg`tirii textelor proiectelor
Transna]ionale Organizate, [i Protocolul \mpotriva Introdu- de reguli de procedur` pentru Conferin]a P`r]ilor [i a altor
cerii Ilegale a Migran]ilor pe Cì Terestre, Maritime [i reguli [i mecanisme descrise \n articolul 32 din Conven]ie,
Aeriene care completeaz` Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor care vor fi comunicate Conferin]ei P`r]ilor \n cadrul primei
Unite |mpotriva Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate sale sesiuni pentru a fi examinate;
anexat la prezenta rezolu]ie, [i le deschide spre semnare \n
11. Solicit` Secretarului General s` dispun` ca Centrul pen-
cadrul Conferin]ei Politice la Nivel |nalt Dedicat` Semn`rii
tru Prevenirea Criminalit`]ii Interna]ionale, al Biroului Orga-
care se va desf`[ura la Palermo, Italia, din 12 pân` \n 15
niza]iei Na]iunilor Unite pentru Controlul Drogurilor [i Pre-
decembrie 2000, \n conformitate cu Rezolu]ia 54/129;
venirea Criminalit`]ii s` func]ioneze ca secretariat al Confe-
3. Solicit` Secretarului General s` \ntocmeasc` un raport rin]ei P`r]ilor la Conven]ie, \n conformitate cu articolul 33
comprehensiv privind Conferin]a Politic` la Nivel |nalt De- din Conven]ie;
dicat` Semn`rii care se va desf`[ura la Palermo \n confor-
12. Solicit`, de asemenea, Secretarului General s` furnizeze
mitate cu Rezolu]ia 54/129;
Centrului pentru Prevenirea Criminalit`]ii Interna]ionale
4. Observ` c`, Comitetul Ad Hoc nu [i-a finalizat \nc` activi- resursele necesare care s` \i permit` s` promoveze \n mod
tatea privind proiectul de Protocol \mpotriva Producerii Ili- eficient intrarea rapid` \n vigoare a Conven]iei Organiza]iei
cite [i a Traficului cu Arme de Foc, Piese [i Componente ale Na]iunilor Unite |mpotriva Criminalit`]ii Transna]ionale Or-
Acestora [i cu Muni]ie care completeaz` Conven]ia Organi- ganizate [i s` \[i \ndeplineasc` func]ia de secretariat al
za]iei Na]iunilor Unite |mpotriva Criminalit`]ii Transna]io- Conferin]ei P`r]ilor la Conven]ie, [i s` sprijine Comitetul Ad
nale Organizate; Hoc \n activitatea sa \n temeiul paragrafului 10 de mai sus.
5. Solicit` Comitetului Ad Hoc s` \[i continue activitatea le- Statele P`r]i la prezentul Protocol,
gat` de acest proiect de protocol, \n conformitate cu Rezo-
declarând c` o ac]iune eficace vizând prevenirea [i comba-
lu]iile 53/111, 53/114 [i 54/126 [i s` o finalizeze cât mai cu-
terea traficului de persoane, \n special al femeilor [i copiilor,
rând posibil;
cere din partea ]`rilor de origine, de tranzit [i de destina]ie o
6. Cheam` toate statele s` recunoasc` existen]a leg`turilor apropiere global` [i interna]ional` cuprinzând m`suri
dintre activit`]ile crimei transna]ionale organizate [i actele destinate prevenirii traficului, o ac]iune vizând pedepsirea
de terorism, având \n vedere rezolu]iile relevante ale Adu- trafican]ilor [i protec]ia victimelor acestui trafic, \n special
n`rii Generale, [i s` aplice Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor prin respectarea drepturilor lor fundamentale interna]ionale
Unite |mpotriva Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate, recunoscute,
comb`tând toate formele de activit`]i criminale, conform
]inând cont de faptul c`, \n ciuda existen]ei unor diferite
dispozi]iilor prev`zute \n aceasta;
instrumente interna]ionale care cuprind reguli [i dispozi]ii
7. Recomand` Comitetului Ad Hoc \nfiin]at prin Rezolu]ia practice vizând lupta \mpotriva exploat`rii persoanelor, \n
Adun`rii Generale 51/210 din 17 decembrie 1996, care a \n- special a femeilor [i a copiilor, nu exist` nici un instrument
ceput s` delibereze \n vederea elabor`rii unei conven]ii universal care s` se refere la toate aspectele traficului de
comprehensive privind terorismul interna]ional, \n temeiul persoane,
Rezolu]iei 54/110 din 9 decembrie 1999, s` aib` \n vedere
\ngrijorate de faptul c`, \n lipsa unui astfel de instrument,
dispozi]iile Conven]iei Organiza]iei Na]iunilor Unite |mpotri-
persoanele vulnerabile \n fa]a acestui trafic nu vor fi pro-
va Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate;
tejate suficient,
8. |ndeamn` statele [i organiza]iile economice regionale s`
conform Rezolu]iei 53/111 a Adun`rii generale a Organiza]iei
semneze [i s` ratifice Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor Uni-
Na]iunilor Unite din 9 decembrie 1998, \n care Adunarea
te |mpotriva Criminalit`]ii Transna]ionale Organizate [i pro-
general` a decis s` creeze un comitet interguvernamental
tocoalele la acesta cât mai repede posibil, pentru a asigura
special cu con]inut nelimitat, \ns`rcinat cu elaborarea unei
intrarea rapid` \n vigoare a Conven]iei [i a protocoalelor la
conven]ii interna]ionale generale \mpotriva criminalit`]ii
aceasta;
transna]ionale organizate [i cu examinarea, dac` este cazul,
9. Decide ca, pân` la adoptarea unei eventuale decizii con- a elabor`rii unui instrument interna]ional de lupt` \mpotriva
trare a Conferin]ei P`r]ilor la Conven]ie, \nfiin]at` \n temeiul traficului femeilor [i al copiilor,
Conven]iei Organiza]iei Na]iunilor Unite |mpotriva Crimina-
convinse c` faptul de a asocia Conven]iei Na]iunilor Unite
lit`]ii Transna]ionale Organizate, contul prev`zut \n articolul
\mpotriva criminalit`]ii transna]ionale organizate un instru-
30 din Conven]ie s` func]ioneze \n cadrul Fondului Orga-
ment interna]ional vizând prevenirea, reprimarea [i pedep-
niza]iei Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Criminalit`]ii [i
sirea traficului de persoane, \n special al femeilor [i al co-
Justi]ie Penal`, [i \ncurajeaz` Statele P`r]i s` fac` contribu]ii
piilor, va ajuta la prevenirea [i combaterea acestui tip de cri-
voluntare adecvate \n contul men]ionat anterior destinat
minalitate,
oferirii ]`rilor \n curs de dezvoltare [i ]`rilor aflate \n tranzi]ie
au convenit cele ce urmeaz`:
892 PROTOCOL PRIVIND PREVENIREA, REPRIMAREA {I PEDEPSIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

I. Dispozi]ii generale Articolul 4 ganiza]ii competente [i alte elemente ale
societ`]ii civile [i, \n special, s` le furni-
Articolul 1 Domeniu de aplicare
zeze:
Rela]ia cu Conven]ia Na]iunilor Unite \m- Prezentul protocol se aplic`, exceptând
a) un ad`post convenabil;
potriva criminalit`]ii transna]ionale dispozi]iile contrare, pentru prevenirea,
organizate anchetele [i urm`ririle privind infrac]iu- b) sfaturi [i informa]ii privind drepturile
nile stabilite conform art. 5 al acestuia, pe care legea le recunoa[te, \ntr-o limb`
1. Prezentul protocol completeaz` Con- atunci când aceste infrac]iuni sunt de na- pe care o pot \n]elege;
ven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva crimi- tur` transna]ional` [i dac` este implicat
nalit`]ii transna]ionale organizate. Aces- c) asisten]` medical`, psihologic` [i ma-
un grup infrac]ional, ca [i pentru protec-
ta este interpretat \mpreun` cu conven- terial`; [i
]ia victimelor acestor infrac]iuni.
]ia. d) posibilit`]i de angajare, educa]ie [i
Articolul 5
2. Dispozi]iile conven]iei se aplic` muta- formare.
tis mutandis prezentului protocol, excep- Incriminare
4. Fiecare Stat Parte ]ine cont, atunci
]ie f`când dispozi]iile contrare ale proto- 1. Fiecare Stat Parte adopt` m`surile le- când aplic` dispozi]iile prezentului ar-
colului men]ionat. gislative [i altele necesare pentru a ticol, de vârsta, sexul [i nevoile specifice
3. Infrac]iunile stabilite \n conformitate conferi caracterul de infrac]iune actelor ale victimelor traficului de persoane, \n
cu art. 5 din prezentul protocol sunt con- men]ionate la art. 3 din prezentul proto- special de nevoile specifice ale copiilor,
siderate infrac]iuni stabilite \n conformi- col, atunci când au fost comise inten]i- [i anume un ad`post, educa]ie [i \ngrijire
tate cu conven]ia. onat. convenabil`.
Articolul 1 2. Fiecare Stat Parte adopt`, de aseme- 5. Fiecare Stat Parte depune eforturi
nea, m`surile legislative [i altele nece- pentru a asigura siguran]a psihic` a vic-
Obiect sare pentru a conferi caracterul de infrac- timelor traficului de persoane când aces-
Prezentul protocol are ca obiect: ]iune: tea se g`sesc pe teritoriul sù.
a) prevenirea [i combaterea traficului de a) sub rezerva conceptelor fundamentale 6. Fiecare Stat Parte se asigur` c` sis-
persoane, acordând o aten]ie special` fe- ale sistemului sù juridic, faptului de a temul sù juridic prevede m`suri care s`
meilor [i copiilor; \ncerca comiterea unei infrac]iuni stabili- ofere victimelor traficului de persoane
te conform paragrafului 1 din prezentul posibilitatea de a ob]ine repararea preju-
b) protec]ia [i ajutorarea victimelor unui
articol; diciului suportat.
astfel de trafic, respectând pe deplin
drepturile lor fundamentale; [i b) faptului de a fi complice la o infrac]iu- Articolul 7
ne stabilit` conform paragrafului 1 al
c) promovarea cooper`rii \ntre Statele Statutul victimelor traficului de persoane
prezentului articol; [i
P`r]i \n vederea atingerii acestor obiec- \n statele de primire
tive. c) faptului de a organiza comiterea unei
1. Pentru a lua m`suri conform art. 6 din
infrac]iuni stabilite conform paragrafului
Articolul 3 prezentul protocol, fiecare Stat Parte
1 din prezentul articol sau de a da in-
inten]ioneaz` s` adopte m`suri legisla-
Terminologie struc]iuni altor persoane pentru ca aces-
tive sau alte m`suri corespunz`toare
tea s` o comit`.
|n termenii prezentului protocol: care s` permit` victimelor traficului de
persoane s` r`mân` pe teritoriul sù, cu
a) expresia trafic de persoane indic` re- II. Protec]ia victimelor traficului titlu temporar sau permanent, atunci
crutarea, transportul, transferul, ad`pos- de persoane când este cazul.
tirea sau primirea de persoane, prin
amenin]are de recurgere sau prin re- Articolul 6 2. Atunci când aplic` dispozi]ia de la pa-
curgere la for]` ori la alte forme de con- Asisten]a [i protec]ia acordate victimelor ragraful 1 din prezentul articol, fiecare
strângere, prin r`pire, fraud`, \n[el`ciu- traficului de persoane Stat Parte trebuie s` ]in` cont de factorii
ne, abuz de autoritate sau de o situa]ie umanitari [i personali.
de vulnerabilitate ori prin oferta sau ac- 1. Atunci când are loc [i \n m`sura \n
care dreptul sù intern o permite, fiecare Articolul 8
ceptarea de pl`]i ori avantaje pentru a
ob]ine consim]`mântul unei persoane Stat Parte protejeaz` via]a privat` [i Repatrierea victimelor traficului de per-
având autoritate asupra alteia \n scopul identitatea victimelor traficului de persoane
exploat`rii. Exploatarea con]ine, cel soane, nef`când publice procedurile juri-
dice referitoare la acestea. 1. Statul Parte de care apar]ine o victim`
pu]in, exploatarea prin prostituarea unei a traficului de persoane sau \n care
alte persoane sau alte forme de exploa- 2. Fiecare Stat Parte se asigur` c` sis- aceasta avea dreptul de a locui cu titlu
tare sexual`, munca sau serviciile for]a- temul sù juridic sau administrativ pre- permanent \n momentul intr`rii sale pe
te, sclavia sau practicile analoage scla- vede m`suri care permit furnizarea c`tre teritoriul Statului Parte de primire fa-
viei, folosirea sau prelevarea de organe; victimele traficului de persoane, atunci ciliteaz` [i accept`, ]inând neap`rat
b) consim]`mântul unei victime a trafi- când este cazul: seama de siguran]a acestei persoane, \n-
cului de persoane pentru exploatarea a) a informa]iilor asupra procedurilor ju- toarcerea acesteia f`r` \ntârziere nejus-
amintit`, astfel cum este enun]at` la lit. ridice [i administrative aplicabile; tificat` sau nechibzuit`.
a) din prezentul articol, este indiferent 2. Atunci când un Stat Parte trimite o vic-
atunci când unul din oricare dintre mij- b) a unei asisten]e pentru a face astfel
\ncât p`rerile [i preocup`rile lor s` fie tim` a traficului de persoane \ntr-un Stat
loacele enun]ate la lit. a) a fost folosit; Parte de care aceast` persoan` apar]ine
prezentate [i luate \n considerare \n sta-
c) recrutarea, transportarea, transferul, diile corespunz`toare ale procedurii pe- sau \n care avea dreptul de a locui cu titlu
ad`postirea sau primirea unui copil \n nale angajate \mpotriva autorilor infrac- permanent \n momentul intr`rii sale pe
scopul exploat`rii este considerat` trafic ]iunilor, astfel \ncât s` nu aduc` preju- teritoriul Statului Parte de primire, aceas-
de persoane, chiar dac` ace[tia nu fac dicii drepturilor ap`r`rii. t` \ntoarcere este asigurat` ]inând nea-
apel la nici unul dintre mijloacele men]i- p`rat cont de siguran]a persoanei, pre-
onate la lit. a) din prezentul articol; 3. Fiecare Stat Parte inten]ioneaz` s` pu- cum [i de starea oric`rei proceduri judi-
n` \n aplicare m`suri \n vederea asigu- ciare legate de faptul c` aceasta este o
d) termenul copil indic` orice persoan` r`rii restabilirii psihice, psihologice [i so- victim` a traficului, [i de preferat se face
cu vârsta mai mic` de 18 ani. ciale a victimelor traficului de persoane, voluntar.
inclusiv, dac` este cazul, \n cooperare cu
organiza]ii neguvernamentale, cu alte or- 3. La cererea unui Stat Parte de primire,
un Stat Parte solicitat verific`, f`r` \ntâr-

ziere nejustificat`, dac` victima unui tra- Articolul 10 torii comerciali, inclusiv orice companie
fic de persoane \i apar]ine sau avea drep- de transport sau orice proprietar sau ex-
Schimb de informa]ii [i formare
tul de a locui cu titlu permanent pe terito- ploatator al oric`rui mijloc de transport,
riul sù \n momentul intr`rii sale pe teri- 1. Serviciile de detectare, reprimare, imi- de a verifica dac` to]i pasagerii sunt \n
toriul Statului Parte de primire. grare sau alte servicii competente ale posesia documentelor de c`l`torie ce-
Statelor P`r]i coopereaz` \ntre ele, dup` rute pentru intrarea \n statul de primire.
4. |n scopul facilit`rii \ntoarcerii unei vic-
cum este necesar, f`când schimb, con-
time a traficului de persoane care nu po- 4. Fiecare Stat Parte ia m`surile nece-
form dreptului intern al acestor state, de
sed` documentele necesare, Statul Parte sare, conform dreptului sù intern, pen-
informa]ii care le permit s` stabileasc`:
de care apar]ine aceast` persoan` ori \n tru a impune sanc]iuni \n cazul obliga]iei
care avea dreptul de a locui cu titlu per- a) dac` persoanele care trec sau \ncearc` precizate la paragraful 3 al prezentului
manent \n momentul intr`rii sale pe teri- s` treac` o frontier` interna]ional` cu articol.
toriul Statului Parte de primire accept` documente de c`l`torie apar]inând unor
5. Fiecare Stat Parte inten]ioneaz` s` ia
s` elibereze, la cererea Statului Parte de alte persoane ori f`r` documente de c`-
m`suri care s` permit`, conform drep-
primire, documentele de c`l`torie sau l`torie sunt autori sau victime ale traficu-
tului sù intern, refuzarea intr`rii persoa-
orice alt` autoriza]ie necesar` pentru a lui de persoane;
nelor implicate \n comiterea infrac]iu-
permite acelei persoane a se \ndrepta [i b) tipurile de documente de c`l`torie pe nilor stabilite conform prezentului articol
a fi readmis` pe teritoriul sù. care persoanele le-au folosit sau au \n- sau anularea vizei acestora.
5. Dispozi]iile prezentului articol sunt \n- cercat s` le foloseasc` pentru trecerea
6. F`r` s` aduc` atingere art. 27 al con-
]elese f`r` prejudicierea oric`rui drept unei frontiere interna]ionale \n scopul
ven]iei, Statele P`r]i inten]ioneaz` s`
acordat victimei prin orice lege intern` a traficului de persoane; [i
\nt`reasc` cooperarea \ntre serviciile lor
Statului Parte de primire. c) mijloacele [i metodele folosite de grude control la frontier`, stabilind [i men]i-
6. Dispozi]iile prezentului articol sunt \n- purile infrac]ionale organizate pentru nând cì de comunicare direct`.
]elese f`r` prejudicierea oric`rui acord traficul de persoane, inclusiv recrutarea
Articolul 12
sau aranjament bilateral ori multilateral [i transportul victimelor, itinerariile [i
aplicabil sus]inând, \n totalitate sau \n leg`turile \ntre persoanele [i grupurile Securitatea [i controlul documentelor
parte, \ntoarcerea victimelor traficului de care se ocup` de acest trafic, precum [i
Fiecare Stat Parte ia m`surile necesare,
persoane. m`surile care permit descoperirea aces-
\n func]ie de mijloacele disponibile:
tora.
III. Prevenire, cooperare [i alte 2. Statele P`r]i asigur` sau \nt`resc for-
a) pentru a face astfel \ncât documentele
m`suri de c`l`torie sau de identitate pe care le
marea agen]ilor serviciilor de detectare,
elibereaz` s` fie de o astfel de calitate
Articolul 9 reprimare, imigrare [i a altor servicii
\ncât s` nu poat` fi folosite cu u[urin]` \n
competente pentru prevenirea traficului
Prevenirea traficului de persoane mod impropriu, s` fie falsificate ori mo-
de persoane. Aceast` formare ar trebui
dificate, reproduse sau eliberate \n mod
1. Statele P`r]i stabilesc politici, pro- s` pun` accentul pe metodele folosite
ilicit; [i
grame [i alte m`suri de ansamblu pen- pentru prevenirea unui astfel de trafic,
tru: trimiterea \n judecat` a trafican]ilor [i b) pentru a asigura integritatea [i se-
respectarea drepturilor victimelor, mai curitatea documentelor de c`l`torie sau
a) prevenirea [i combaterea traficului de ales protejarea acestora \mpotriva trafic- de identitate eliberate de acesta ori \n nu-
persoane; [i an]ilor. Aceasta ar trebui s` ]in` cont, \n mele sù [i pentru a \mpiedica faptul de
b) protec]ia victimelor traficului de per- egal` m`sur`, de necesitatea de a lua \n a fi create, eliberate [i folosite \n mod
soane, \n special a femeilor [i copiilor, considerare drepturile fiin]ei umane [i ilicit.
\mpotriva unei noi ac]iuni ale c`rei vic- problemele specifice ale femeilor [i ale Articolul 13
time ar putea fi. copiilor [i s` favorizeze cooperarea cu
organiza]iile neguvernamentale, cu alte Legitimitatea [i valabilitatea documen-
2. Statele P`r]i depun eforturi pentru a organiza]ii competente [i cu alte elementelor
lua m`suri, precum cercet`ri, campanii te ale societ`]ii civile.
de informare [i campanii prin mass-me- La cererea unui Stat Parte, un alt Stat
dia, precum [i ini]iative sociale [i econo- 3. Un Stat Parte care prime[te informa]ii Parte verific`, conform dreptului sù in-
mice, \n scopul prevenirii [i combaterii se conformeaz` oric`rei cereri din partea tern [i \ntr-un termen rezonabil, legitimi-
traficului de persoane. Statului Parte care le-a comunicat, tatea [i valabilitatea documentelor de
supunând folosirea acestora la restric]ii. c`l`torie sau de identitate eliberate ori
3. Politicile, programele [i alte m`suri considerate c` au fost eliberate \n nu-
stabilite conform prezentului articol in- Articolul 11 mele sù [i despre care se b`nuie[te c`
clud, dup` cum este necesar, o coope- M`suri la frontier` sunt utilizate pentru traficul de persoane.
rare cu organiza]iile neguvernamentale,
cu alte organiza]ii competente [i cu alte 1. F`r` s` aduc` atingere angajamen- IV. Dispozi]ii finale
elemente ale societ`]ii civile. telor interna]ionale referitoare la libera
circula]ie a persoanelor, Statele P`r]i Articolul 14
4. Statele P`r]i iau sau \nt`resc m`surile, \nt`resc, \n m`sura \n care este posibil,
pe calea unei cooper`ri bilaterale sau Clauza de protec]ie
controalele la frontier` necesare pentru
multilaterale, pentru remedierea facto- prevenirea [i descoperirea traficului de 1. Nici o dispozi]ie a prezentului protocol
rilor care fac persoanele, \n special fe- persoane. nu are inciden]` asupra drepturilor, obli-
meile [i copiii, vulnerabile \n fa]a trafi- ga]iilor [i responsabilit`]ilor statelor [i
cului, precum s`r`cia, subdezvoltarea [i 2. Fiecare Stat Parte adopt` m`surile le- particularilor \n virtutea dreptului inter-
inegalitatea [anselor. gislative sau altele corespunz`toare na]ional, inclusiv a dreptului interna]io-
pentru prevenirea, pe cât este posibil, a nal umanitar [i a dreptului interna]ional
5. Statele P`r]i adopt` sau \nt`resc m`- folosirii mijloacelor de transport exploa-
surile legislative ori altele, precum referitor la drepturile omului, [i, \n spe-
tate de transportatorii comerciali pentru cial, atunci când se aplic`, a Conven]iei
m`suri de ordin educativ, social sau cul- comiterea infrac]iunilor stabilite conform
tural, pe calea unei cooper`ri bilaterale din 1951 [i a Protocolului din 1967 refe-
art. 5 al prezentului protocol. ritoare la statutul refugia]ilor, precum [i
ori multilaterale, pentru a descuraja ce-
rerea care favorizeaz` orice form` de 3. Atunci când este cazul [i f`r` a aduce a principiului de nerespingere prev`zut
exploatare a persoanelor, \n special a fe- atingere conven]iilor interna]ionale apli- \n acestea.
meilor [i a copiilor, care are ca scop tra- cabile, aceste m`suri constau mai ales \n 2. M`surile precizate \n prezentul proto-
ficul. prevederea obliga]iei pentru transporta- col sunt interpretate [i aplicate astfel
894 PROTOCOL PRIVIND PREVENIREA, REPRIMAREA {I PEDEPSIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

\ncât persoanele s` nu fac` obiectul unei instrument de ratificare, de acceptare rui amendament. Dac` toate eforturile
discrimin`ri pe motiv c` sunt victime ale sau de aprobare aceast` organiza]ie f`cute \n acest sens au fost epuizate f`r`
unui trafic. Interpretarea [i aplicarea declar` extinderea competen]ei sale pri- s` se ajung` la un acord, va fi necesar, \n
acestor m`suri sunt conforme principii- vitoare la problemele ridicate de prezen- ultim` instan]`, pentru ca amendamen-
lor de nediscriminare recunoscute pe tul protocol. Aceasta informeaz` \n egal` tul s` fie adoptat, un vot al majorit`]ii a
plan interna]ional. m`sur` depozitarul asupra oric`rei mo- dou` treimi ale Statelor P`r]i la prezentul
dific`ri pertinente a extinderii competen- protocol prezente la Conferin]a p`r]ilor [i
Articolul 15
]ei sale. exprimându-[i votul lor.
Rezolvarea diferendelor
4. Prezentul protocol este deschis ade- 2. Organiza]iile regionale de integrare
1. Statele P`r]i depun eforturi pentru a r`rii oric`rui stat sau oric`rei organiza]ii economic` dispun, pentru a-[i exercita,
rezolva diferendele privind interpretarea regionale de integrare economic` la care \n virtutea prezentului articol, dreptul de
sau aplicarea prezentului protocol pe cel pu]in un Stat Parte este parte a pre- vot \n domeniile care ]in de competen]a
calea negocierilor. zentului protocol. Instrumentele de lor, de un num`r de voturi egal cu nu-
2. Orice diferend \ntre dou` State P`r]i aderare sunt depuse la secretarul m`rul statelor lor p`r]i la prezentul pro-
privind interpretarea sau aplicarea pre- general al Organiza]iei Na]iunilor Unite. tocol. Acestea nu \[i exercit` dreptul de
zentului protocol, care nu poate fi rezol- |n momentul ader`rii sale o organiza]ie vot dac` statele lor membre \l exercit` pe
vat pe calea negocierilor \ntr-o perioad` regional` de integrare economic` \[i al lor [i invers.
rezonabil`, este, la cererea unuia dintre declar` extinderea competen]ei privi-
3. Un amendament adoptat conform pa-
Statele P`r]i, supus arbitrajului. Dac` \n toare la problemele ridicate de prezentul
ragrafului 1 din prezentul articol este su-
termen de 6 luni \ncepând de la data protocol. |n acela[i timp aceasta \l infor-
pus ratific`rii, accept`rii, aprob`rii sau
cererii de arbitraj Statele P`r]i nu se pot meaz` pe depozitar asupra oric`rei mo-
ader`rii Statelor P`r]i.
\n]elege asupra organiz`rii arbitrajului, dific`ri pertinente a extinderii competen-
]ei sale. 4. Un amendament adoptat conform pa-
oricare dintre ele poate s` supun` dife-
ragrafului 1 din prezentul articol va intra
rendul Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie, Articolul 17
\n vigoare pentru un Stat Parte la nou`-
adresând o cerere conform Statutului
Intrare \n vigoare zeci de zile de la data depunerii de c`tre
Cur]ii.
Statul Parte amintit la secretarul general
1. Prezentul protocol va intra \n vigoare
3. Fiecare Stat Parte poate, \n momentul al Organiza]iei Na]iunilor Unite a unui in-
\n a nou`zecea zi de la data depunerii
semn`rii, al ratific`rii, al accept`rii sau al strument de ratificare, de acceptare sau
celui de-al patruzecilea instrument de ra-
aprob`rii prezentului protocol sau al ade- de aprobare a amendamentului precizat.
tificare, de acceptare, de aprobare sau de
r`rii la acesta, s` declare c` nu se con-
aderare, fiind \n]eles c` nu va intra \n 5. Un amendament intrat \n vigoare are
sider` legat prin paragraful 2 din pre-
vigoare \nainte de intrarea \n vigoare a for]` obligatorie fa]` de Statele P`r]i care
zentul articol. Celelalte State P`r]i nu
conven]iei \nse[i. |n conformitate cu pre- [i-au exprimat consim]`mântul pentru a
sunt legate prin paragraful 2 din prezen-
zentul paragraf, nici unul dintre instru- fi legate de c`tre acesta. Celelalte State
tul articol de orice Stat Parte care a
mentele depuse de o organiza]ie re- P`r]i r`mân legate prin dispozi]iile pre-
formulat o astfel de rezerv`.
gional` de integrare economic` nu este zentului protocol [i ale oric`rui amen-
4. Orice Stat Parte care a formulat o reconsiderat ca instrument care vine s` se dament anterior pe care l-au ratificat, ac-
zerv` \n virtutea paragrafului 3 din pre- adauge instrumentelor deja depuse de ceptat sau aprobat.
zentul articol o poate retrage \n orice mo- c`tre Statele P`r]i ale acestei organiza]ii.
Articolul 19
ment, \naintând o notificare secretarului
2. Pentru fiecare stat sau organiza]ie re-
general al Organiza]iei Na]iunilor Unite. Denun]are
gional` de integrare economic` care va
Articolul 16 ratifica, va accepta sau va aproba pre- 1. Un Stat Parte poate s` denun]e pre-
zentul protocol sau va adera la el dup` zentul protocol prin notificare adresat`
Semnare, ratificare, acceptare, aprobare
depunerea celui de-al patruzecilea in- secretarului general al Organiza]iei Na-
[i aderare
strument pertinent, prezentul protocol va ]iunilor Unite. O astfel de denun]are are
1. Prezentul protocol va fi deschis spre intra \n vigoare \n cea de-a treizecea zi de efect la un an de la primirea notific`rii de
semnare de c`tre toate statele din 12 la data depunerii instrumentului per- c`tre secretarul general.
pân` la 15 decembrie 2000 la Palermo tinent de c`tre statul men]ionat sau de 2. O organiza]ie regional` de integrare
(Italia) [i apoi la sediul Organiza]iei Na- c`tre organiza]ia men]ionat` sau la data economic` \nceteaz` s` fie parte a pre-
]iunilor Unite, la New York, pân` la 12 \n care intr` \n vigoare prin aplicarea zentului protocol atunci când Statele
decembrie 2002. paragrafului 1 al prezentului articol, dac` P`r]i au denun]at-o.
2. Prezentul protocol este deschis \n ega- aceasta este posterioar`.
Articolul 20
l` m`sur` spre semnare organiza]iilor Articolul 18
regionale de integrare economic`, cu Depozitar [i limba
condi]ia ca cel pu]in un Stat Parte al unei Amendamente
astfel de organiza]ii s` fi semnat prezen- 1. La expirarea unui termen de 5 ani \nce- ]iunilor Unite este depozitarul prezen-
tul protocol conform paragrafului 1 din pând de la intrarea \n vigoare a pre- tului protocol.
prezentul articol. zentului protocol, un Stat Parte poate s`
propun` un amendament [i s` depun` 2. Originalul prezentului protocol, ale c`-
3. Prezentul protocol este supus ratific`-
textul acestuia la secretarul general al rui texte \n limbile englez`, arab`, chi-
rii, accept`rii sau aprob`rii. Instrumen-
Organiza]iei Na]iunilor Unite. Acesta din nez`, spaniol`, francez` [i rus` sunt egal
tele de ratificare, de acceptare sau de
urm` comunic` propunerea de amenda- autentice, va fi depus la secretarul ge-
aprobare vor fi depuse la secretarul ge-
ment Statelor P`r]i [i Conferin]ei p`r]ilor neral al Organiza]iei Na]iunilor Unite.
neral al Organiza]iei Na]iunilor Unite. O
organiza]ie regional` de integrare eco- la conven]ie \n vederea examin`rii pro- Fapt pentru care plenipoten]iarii sub-
nomic` \[i poate depune instrumentele punerii [i adopt`rii unei decizii. Statele semna]i, autoriza]i \n acest sens de res-
de aprobare dac` cel pu]in unul dintre P`r]i la prezentul protocol reunite \n Co- pectivele guverne, au semnat prezentul
Statele P`r]i a f`cut acest lucru. |n acest nferin]a p`r]ilor fac toate eforturile pen- protocol.
tru a ajunge la un consens asupra oric`-

Bibliografie
A RTICOLUL1 „The Convention on the Rights of the

Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
on Human Rights Reporting under six
Alte surse:
Bulletin of Human Rights 91/2: The
Rights of the Child, Alston, P., „The legal
Instrumente: major international human rights instru-
framework of the Convention on the
ments, Biroul |naltului Comisariat pentru
Declara]ia Drepturilor Copilului de la Ge- Rights of the Child”, Organiza]ia Na]iuni-
Drepturile Omului, Geneva; Institutul de
neva (1924) lor Unite, 1991
Formare [i Cercetare al Organiza]iei
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu- Na]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Co- Comisia Drepturilor Omului, „The plight
lui (1948) legiul Personalului Organiza]iei Na]iu- of street children”, Rezolu]ia 1994/93, 9
nilor Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor martie 1994
Declara]ia Drepturilor Copilului (1959)
Unite, Geneva, 1997 Comisia Drepturilor Omului, „Special
Conven]ia privind Consim]`mântul la
Comitetul pentru Drepturile Copilului, Rapporteur on violence against women
C`s`torie, Vârsta Minim` pentru C`s`-
Reservations, Declarations and Objec- preliminary report”, E/CN.4/1995/42, 22
torie [i |nregistrarea C`s`toriilor (1962)
tions Relating to the Convention on the noiembrie 1994
Recomandarea privind Consim]`mântul Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 Comisia Drepturilor Omului, „The ques-
la C`s`torie, Vârsta Minim` pentru C`s`- decembrie 1999 tion of integrating the human rights of
torie [i |nregistrarea C`s`toriilor (1965)
„The United Nations Convention on the women throughout the United Nations
Regulile Standard Minime ale Organiza- Rights of the Child A Guide to the Tra- system – Report of the Secretary-Ge-
]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` neral”, E/CN.4/1999/67,1999
Justi]iei pentru Minori („Regulile de la de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap Comitetul pentru Drepturile Copilului,
Beijing”) (1985) Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff Comentariul General 1, „The aims of
Alte surse: Publishers, Olanda, 1992 education”, 2001, in Compilation of Ge-
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- ARTICOLUL 2 neral Comments and General Reco-
n`rii |mpotriva Femeilor, Recomandarea mmendations Adopted by Human Rights
Instrumente:
general` 21, „Equality in marriage and Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri-
family relations“, 1993, \n Compilation of Conven]ia Interna]ional` privind Elimina- lie 2001
General Comments and General Reco- rea tuturor Formelor de Discriminare Ra-
A IV-a Conferin]` Mondial` privind Situa-
mmendations Adopted by Human Rights sial` (1965)
]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 sep-
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri- Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- tembrie 1995, „Beijing Declaration and
lie 2001 rile Economice, Sociale [i Culturale Platform for Action”, Organiza]ia Na]iu-
Comitetul Drepturilor Omului, Comen- (1966) nilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1
tariul General 17, „Articolul 24”, 1989, in Pactul Interna]ional cu privire la Drep- A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Ge-
Compilation of General Comments and turile Civile [i Politice (1966) nerale, „Further actions and initiatives to
General Recommendations Adopted by implement the Beijing Declaration and
Conven]ia privind Eliminarea tuturor
Human Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ Platform for Action”, A/RES/S-23/3, 10 iu-
1/Rev.5, 26 aprilie 2001 nie 2000
meilor (1979)
896 BIBLIOGRAFIE
Comitetul pentru Drepturile Omului, Co- ARTICOLUL 4 Report 1994, Oxford University Press,
mentariul General 17, „Articolul 24”, New York, Oxford, 1994
Instrumente:
1989; Comentariul General 18, „Nondis-
Conferin]a Mondial` pentru Drepturile
crimination”, 1989, in Compilation of Ge- Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Omului, Viena (Austria), 14-25 iunie
neral rile Economice, Sociale [i Culturale
1993, „Vienna Declaration and Progra-
(1966)
Comments and General Recommen- mme of Action”, A/CONF.157/23
dations Adopted by Human Rights Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Summitul Mondial pentru Copii, New
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 rile Civile [i Politice (1966)
York (Statele Unite ale Americii), 29-30
aprilie 2001
Conven]ia privind Interzicerea Folosirii, septembrie 1990, „World Declaration on
Conferin]a Interna]ional` pentru Popu- Adun`rii, Producerii [i Transferului Mi- the Survival, Protection and Develop-
la]ie [i Dezvoltare, Cairo (Egipt), 1994, nelor Anti-Personal [i a Distrugerii Aces- ment of Children and Plan of Action for
„Report of the International Conference tora (1997) Implementing the World Declaration on
on Population and Development”, A/ the Survival, Protection and Develop-
Conven]ia OIM privind cele mai Grave
CONF.171/13, 1994 ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/
Forme de Munc` a Copiilor (Nr.182)
1990/WS-001
Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasis- (1999)
mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei Summitul Mondial pentru Dezvoltare
Alte surse:
[i Intoleran]ei Asociate Acestora, Durban Social`, Copenhaga (Danemarca), 6-12
(Africa de Sud), 31 august-8 septembrie Comitetul pentru Drepturile Economice, martie 1995, „Report of the World Su-
2001, „Declaration and Programme of Sociale [i Culturale, Comentariul Gene- mmit for Social Development”, /CONF.
Action”, A/CONF.189/12 ral 3, „The nature of States Parties’ obli- 166/9
gations”, 1990; Comentariul General 8,
„The relationship between economic
ARTICOLUL 5
sanctions and respect for economic, so- Instrumente:
septembrie 1990, „World Declaration on
cial and cultural rights”, 1997; Comen-
the Survival, Protection and Develop- Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
tariul General 9, „The domestic applica-
ment of Children and Plan of Action for rile Civile [i Politice (1966)
tion of the Covenant”, 1998; Comentariul
Implementing the World Declaration on Regulile Standard Minime ale Organiza-
General 10, „The role of national human
the Survival, Protection and Develop- ]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea
rights institutions in the protection of
ment of Children in the 1990s”, CF/ WSC/ Justi]iei pentru Minori („Regulile de la
economic, social and cultural rights”,
1990/WS-001 Beijing”) (1985)
1998, in Compilation of General Co-
ARTICOLUL 3 mments and General Recommendations Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni-
Adopted by Human Rights Treaty Bo-
Instrumente: te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino-
dies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001 rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990)
Declara]ia Drepturilor Copilului (1959)
A XXIV-a sesiune special` a Adun`rii Ge- Alte surse:
Conven]ia privind Eliminarea Tuturor nerale, „Further initiatives for social
Formelor de Discriminare |mpotriva Fe- development”, A/RES/S-24/2, 15 decem- Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`-
meilor (1979) brie 2000 rii |mpotriva Femeilor, Recomandarea
general` 21, „Equality in marriage and
Declara]ia privind Principiile Sociale [i Forumul Economic Mondial, Davos family relations”, 1994, in Compilation of
Juridice legate de Protec]ia [i Bun`- (Elve]ia), „Global Compact, 9 Principles”, General Comments and General Re-
starea Copiilor, cu Trimitere Special` la 31 ianuarie 1999, www.unglobalcom- commendations Adopted by Human
Plasarea \n \ngrijire [i la Adop]ia Na- pact.org Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5,
]ional` [i Interna]ional` (1986)
Comitetul pentru Drepturile Omului, 26 aprilie 2001
Alte surse: Comentariul General 3, „Articolul 2, Comitetul pentru Drepturile Copilului,
Bulletin of Human Rights 91/2, The Implementation at the national level”, Reservations, Declarations and Objec-
Rights of the Child, Alston, P., „The legal 1981, in Compilation of General Co- tions Relating to the Convention on the
framework of the Convention on the mments and General Recommendations Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7
Rights of the Child”, Organiza]ia Na- Adopted by Human Rights Treaty Bo- decembrie 1999
]iunilor Unite, 1991 dies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 aprilie 2001
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii
Comitetul pentru Drepturile Omului, Implementing the Convention on the Generale, „Further actions and initiatives
Comentariul General 17, „Articolul 24”, Rights of the Child: Resource Mobiliza- to implement the Beijing Declaration and
1989; Comitetul pentru Drepturile O- tion in Low-income Countries, editat` de Platform for Action”, Rezolu]ia A/RES/S-
mului, Comentariul General 19, „Artico- James R. Himes, Centrul Interna]ional 23/3, 10 iunie 2000
lul 23”, 1990, in Compilation of General pentru Dezvoltarea Copilului UNICEF,
Martinus Nijhoff, 1995 Comitetul pentru Drepturile Omului,
Comments and General Recommen-
Comentariul General 17, „Articolul 24”,
dations Adopted by Human Rights Adunarea General`, „Principles relating 1989; Comentariul General 19, „Articolul
Treaty Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 to the status of national institutions” 23”, 1990, in Compilation of General Co-
aprilie 2001 („Principiile de la Paris”), rezolu]ia mments and General Recommendations
The United Nations Convention on the A/RES/48/134, 20 decembrie 1993 Adopted by Human Rights Treaty Bo-
Rights of the Child A Guide to the „Tra- The United Nations Convention on the dies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001
vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` Rights of the Child A Guide to the „Tra- „The Convention on the Rights of the
de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap on Human Rights Reporting under six
Publishers, Olanda, 1992 Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff major international human rights instru-
Publishers, Olanda, 1992 ments, Biroul |naltului Comisariat pentru
Programul Organiza]iei Na]iunilor Unite Drepturile Omului, Geneva; Institutul de
pentru Dezvoltare, Human Development Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na-
BIBLIOGRAFIE 897
]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Cole- vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` te, Geneva, 1997
giul Personalului Organiza]iei Na]iunilor de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
The United Nations Convention on the
Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
Rights of the Child A Guide to the „Tra-
Unite, Geneva, 1997 Publishers, Olanda, 1992
vaux Préparatoires”, compilat` [i editat`
ARTICOLUL 6 Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite pen- de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
tru Copii, The Progress of Nations 1996, Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
Instrumente:
UNICEF, New York, 1996 Publishers, Olanda, 1992
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu-
lui (1948)
Summitul Mondial pentru Copii, New ARTICOLUL 8
Instrumente:
Pactul Interna]ional cu privire la Drep- septembrie 1990, „World Declaration on
turile Civile [i Politice (1966) the Survival, Protection and Develop- Protocolul Adi]ional la Conven]ia de la
ment of Children and Plan of Action for Geneva din 12 august 1949 privind Pro-
Al Doilea Protocol facultativ la Pactul In-
Implementing the World Declaration on tec]ia Victimelor Conflictelor Armate
terna]ional cu privire la Drepturile Civile
the Survival, Protection and Develop- Interna]ionale (Protocolul I) (1977)
[i Politice, Destinat Abolirii Pedepsei cu
Moartea (1989) ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/ Conven]ia de la Haga privind Aspectele
1990/WS-001 Civile ale R`pirii Interna]ionale a Copiilor
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
Summitul Mondial pentru Dezvoltare, (1980)
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
Libertate (1990) Copenhaga (Danemarca), 6-12 martie Declara]ia privind Protec]ia Tuturor Per-
1995, „Report of the World Summit for soanelor fa]` de Dispari]ia For]at` (1992)
Regulile Standard pentru Egalizarea {an- Social Development”, A/CONF.166/9
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) Alte surse
ARTICOLUL 7
Declara]ia privind Protec]ia Tuturor Per- „The Convention on the Rights of the
soanelor fa]` de Dispari]ia For]at` (1993) Instrumente: Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
Declara]ia Drepturilor Copilului (1959) on Human Rights Reporting under six
Alte surse:
major international human rights instru-
A IV-a Conferin]` Mondial` privind Conven]ia pentru Reducerea Num`rului
Situa]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 de Apatrizi (1961)
septembrie 1995, „Beijing Declaration Pactul Interna]ional cu privire la Drep- Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na-
and Platform for Action”, Organiza]ia turile Civile [i Politice (1966) ]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Cole-
Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1 giul Personalului Organiza]iei Na]iunilor
Conven]ia American` a Drepturilor Omu-
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Uni-
lui (1969)
Generale, „Further actions and initiatives te, Geneva, 1997
Declara]ia privind Principiile Sociale [i
to implement the Beijing Declaration and The United Nations Convention on the
Juridice legate de Protec]ia [i Bun`sta-
Platform for Action”, A/RES/S-23/3, 10 Rights of the Child A Guide to the „Tra-
rea Copiilor, cu Trimitere Special` la Pla-
iunie 2000 vaux Préparatoires”, compilat` [i editat`
sarea \n |ngrijire [i la Adop]ia Na]ional`
Comisia Drepturilor Omului, „Report of de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
[i Interna]ional` (1986)
the Working Group on traditional prac- Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
Conven]ia de la Haga pentru Protec]ia Publishers, Olanda, 1992
tices affecting the health of women and
Copiilor [i Cooperarea \n Domeniul
children”, E/CN.4/1986/42, februarie 1986 Comisia Drepturilor Omului, Guiding
Adop]iilor Interna]ionale (1993)
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- Principles on Internal Displacement,
Alte surse: E/CN.4/1998/53/Add.2, 11 februarie 1998
n`rii |mpotriva Femeilor, Recomandarea
general` 24, „Articolul 12”, 1999, in Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite pen- ARTICOLUL 9
Compilation of General Comments and tru Copii, The Progress of Nations 1998,
Instrumente:
General Recommendations Adopted by UNICEF, New York, 1998
Human Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ Declara]ia Drepturilor Copilului (1959)
1/Rev.5, 26 aprilie 2001
Reservations, Declarations and Objec- Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Comitetul pentru Drepturile Omului, tions rile Economice, Sociale [i Culturale
Comentariul General 6, „Articolul 6”, (1966)
Relating to the Convention on the Rights
1982; Comentariul General 14, „Articolul
of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 decembrie Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
6”, 1984, in Compilation of General Co-
1999 rile Civile [i Politice (1966)
mments and General Recommendations
Adopted by Human Rights Treaty Comitetul pentru Drepturile Omului, Regulile Standard Minime ale Organiza-
Bodies, HRI/ GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001 Comentariul General 17, „Articolul 24”, ]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea
1989, in Compilation of General Co- Justi]iei pentru Minori („Regulile de la
„The Convention on the Rights of the
mments and General Recommendations Beijing”) (1985)
on Human Rights Reporting under six Alte surse:
dies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 aprilie 2001
major international human rights instru- Comitetul pentru Drepturile Copilului,
ments, Biroul |naltului Comisariat pentru „The Convention on the Rights of the
Reservations, Declarations and Objec-
Drepturile Omului, Geneva; Institutul de Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
tions Relating to the Convention on the
Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na- on Human Rights Reporting under six
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7
]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Cole- major international human rights instru-
decembrie 1999
giul Personalului Organiza]iei Na]iunilor ments, Biroul |naltului Comisariat pentru
Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Uni- Drepturile Omului, Geneva; Institutul de The United Nations Convention on the
te, Geneva, 1997 Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na- Rights of the Child A Guide to the „Tra-
]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Cole- vaux Préparatoires”, compilat` [i editat`
The United Nations Convention on the de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
giul Personalului Organiza]iei Na]iunilor
Rights of the Child A Guide to the „Tra- Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Uni-
898 BIBLIOGRAFIE
Publishers, Olanda, 1992 Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni- legiul Personalului Organiza]iei Na]iu-
te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino- nilor Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor
ARTICOLUL 10
rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990) Unite, Geneva, 1997
Instrumente:
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite The United Nations Convention on the
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Rights of the Child A Guide to the „Tra-
rile Civile [i Politice (1966) Libertate (1990) vaux Préparatoires”, compilat` [i editat`
Conven]ia de la Haga cu privire la Aspec- de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
Regulile Standard pentru Egalizarea {an-
tele Civile ale R`pirii Interna]ionale a Co- Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993)
piilor (1980) Publishers, Olanda, 1992
Recomandarea OIM privind cele mai
Conven]ia Interna]ional` privind Protec- Conferin]a Organiza]iei Na]iunilor Unite
Grave Forme de Munc` a Copiilor
]ia Drepturilor Tuturor Muncitorilor Mi- privind A[ez`rile Umane (Habitat II)
(Nr.190) (1999)
gran]i [i ale Membrilor Familiilor Aces- Istambul (Turcia), 3-14 iunie 1996, „Re-
Alte surse port of the United Nations Conference on
tora (1990)
Building the Smallest Democracy at the Human Settlements (Habitat II)”, A/
Conven]ia de la Haga privind Jurisdic]ia, CONF.165/14
Heart of Society, Centrul Organiza]iei Na-
Legea Aplicabil`, Recunoa[terea, Aplica-
]iunilor Unite pentru Dezvoltare Social` Congresul Mondial |mpotriva Exploat`rii
rea [i Cooperarea \n Domeniul Respon-
[i Probleme Umanitare, Viena, 1991 Sexuale Comerciale a Copiilor, Stock-
sabilit`]ilor Parentale [i al M`surilor pen-
tru Protec]ia Copiilor (1996) Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- holm (Suedia), 27-31 august 1996, „De-
n`rii |mpotriva Femeilor, Comentariul claration and Agenda for Action”,
Alte surse A/51/385
General 23, 1997, in Compilation of Ge-
Comitetul pentru Drepturile Copilului, neral Comments and General Reco- Summitul Mondial pentru Copii, New
Reservations, Declarations and Objec- mmendations Adopted by Human Rights York (Statele Unite ale Americii), 29-30
tions Relating to the Convention on the Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri- septembrie 1990, „World Declaration on
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 lie 2001 the Survival, Protection and Develop-
decembrie 1999 ment of Children and Plan of Action for
The United Nations Convention on the Reservations, Declarations and Objec- Implementing the World Declaration on
Rights of the Child A Guide to the tions Relating to the Convention on the the Survival, Protection and Develop-
„Travaux Préparatoires”, compilat` [i Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/
editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii decembrie 1999 1990/WS-001
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus ARTICOLUL 13
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992
Comentariul General 1, „The aims of Instrumente:
ARTICOLUL 11 education”, in Compilation of General
Instrumente: Comments and General Recommen-
Omului (1948)
dations Adopted by Human Rights
Conven]ia European` privind Recunoa[- Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri- Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
terea [i Aplicarea Deciziilor privind Cus- lie 2001 turile Civile [i Politice (1966)
todia Copiilor [i Restabilirea Custodiei
Copiilor (1980) |naltul Comisariat al Organiza]iei Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
Na]iunilor Unite pentru Refugia]i, pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
Conven]ia de la Haga cu privire la As- Refugee Children: Guidelines on Libertate (1990)
pectele Civile ale R`pirii Interna]ionale a Protection and Care, UNHCR, Geneva,
Copiilor (1980) Regulile Standard pentru Egalizarea {an-
1994
Conven]ia Inter-American` privind Repa- Earth Summit ‘92: The United Nations
trierea Interna]ional` a Copiilor (1989) Alte surse
Conference on Environment and Deve-
Alte surse lopment, Rio de Janeiro 1992, The Re- Comitetul pentru Drepturile Copilului,
gency Press Corporation Ltd., Regatul Reservations, Declarations and Objec-
„The Convention on the Rights of the tions Relating to the Convention on the
Unit, 1992
Child”, de Marta Santos Pais, in Manual Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7
on Human Rights Reporting under six A IV-a Conferin]` Mondial` privind
decembrie 1999
major international human rights instru- Situa]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15
ments, Biroul |naltului Comisariat pentru septembrie 1995, „Beijing Declaration Comitetul pentru Drepturile Copilului,
Drepturile Omului, Geneva; Institutul de and Platform for Action”, Organiza]ia Comentariul General 1, „The aims of
Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na]i- Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1 education”, 2001, in Compilation of Ge-
unilor Unite (UNITAR), Proiectul Colegiul neral Comments and General Reco-
Personalului Organiza]iei Na]iunilor mmendations Adopted by Human Rights
Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Uni- Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri-
te, Geneva, 1997 lie 2001
ARTICOLUL 12 Adopted by Human Rights Treaty Comitetul pentru Drepturile Omului,
Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 aprilie 2001 Comentariul General 10, „Articolul 19”,
Instrumente: 1983; Comentariul General 17, „Articolul
Declara]ia Universal` a Drepturilor 24”, 1989, in Compilation of General Co-
Omului (1948) mments and General Recommendations
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- major international human rights instru-
dies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001
rile Civile [i Politice (1966) ments, Biroul |naltului Comisariat pentru
Drepturile Omului, Geneva; Institutul de „The Convention on the Rights of the
Conven]ia de la Haga cu privire la Aspec-
Formare [i Cercetare al Organiza]iei Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
tele Civile ale R`pirii Interna]ionale a
Na]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Co- on Human Rights Reporting under six
Copiilor (1980)
BIBLIOGRAFIE 899
ments, Biroul |naltului Comisariat pentru Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite Alte surse
Drepturile Omului, Geneva; Institutul de pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li-
Children, the UN Convention and the
Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na- bertate (1990)
Media, lucrare destinat` Comitetului
]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Cole-
Regulile Standard pentru Egalizarea {an- pentru Drepturile Copilului, Dezbatere
giul Personalului Organiza]iei Na]iunilor
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) General`, Thomas Hammarberg, 7
Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Uni-
octombrie 1996
te, Geneva, 1997 Alte surse
A IV-a Conferin]` Mondial` privind Si-
The United Nations Convention on the Adunarea General`, „World Programme
tua]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15
Rights of the Child A Guide to the „Tra- of Action Concerning Disabled Persons”,
septembrie 1995, „Beijing Declaration
vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` Deceniul consacrat de Organiza]ia Na-
and Platform for Action”, Organiza]ia
de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap ]iunilor Unite Persoanelor cu Dizabilit`]i,
Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1
Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff 1983-1992, Organiza]ia Na]iunilor Unite,
Publishers, Olanda, 1992 New York, 1983 Comitetul pentru Drepturile Copilului,
Comentariul General 1, „The aims of
ARTICOLUL 14 Comitetul pentru Drepturile Copilului,
education”, 2001, in Compilation of Ge-
Comentariul General 1, „The aims of
Instrumente: neral Comments and General Reco-
mmendations Adopted by Human Rights
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu- neral Comments and General Reco-
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri-
lui (1948) mmendations Adopted by Human Rights
lie 2001
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26
aprilie 2001 „Impact of Armed Conflict on Children”,
rile Civile [i Politice (1966)
Raportul expertului Secretarului General,
ARTICOLUL 16
Dna. Graça Machel, A/51/306, 26 august
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- Instrumente: 1996
bertate (1990)
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu- The United Nations Convention on the
Regulile Standard pentru Egalizarea {an- lui (1948) Rights of the Child A Guide to the „Tra-
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) vaux Préparatoires”, compilat` [i editat`
Alte surse rile Civile [i Politice (1966) de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
Comitetul pentru Drepturile Copilului, Regulile Standard Minime ale Organiza- Publishers, Olanda, 1992
Reservations, Declarations and Objec- ]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea
tions Relating to the Convention on the Justi]iei pentru Minori („Regulile de la Grupul de Lucru privind Copiii [i Mijloa-
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 Beijing”) (1985) cele de Informare, „Report to the Co-
decembrie 1999 mmittee on the Rights of the Child”, |nal-
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite tul Comisariat pentru Drepturile Omului/
Comitetul pentru Drepturile Copilului, pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- Centrul pentru Drepturile Omului, mai
Comentariul General 1, „The aims of bertate (1990) 1997
Alte surse Congresul Mondial |mpotriva Exploat`rii
neral Comments and General Reco-
mmendations Adopted by Human Rights Comitetul pentru Drepturile Omului, Sexuale Comerciale a Copiilor, Stock-
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri- Comentariul General 16, „Articolul 17”, holm (Suedia), 27-31 August 1996,
lie 2001 1988, in Compilation of General Co- „Declaration and Agenda for Action”,
mments and General Recommendations A/51/385, 1996
Comisia Drepturilor Omului, „Respect
Adopted by Human Rights Treaty ARTICOLUL 18
for conscientious objection to military
Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 aprilie 2001
service”, Rezolu]ia 1987/46, E/CN.4/1987/ Instrumente:
60 The United Nations Convention on the
Rights of the Child A Guide to the Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Comitetul pentru Drepturile Omului, rile Economice, Sociale [i Culturale
„Travaux Préparatoires”, compilat` [i
Comentariul General 22, „Articolul 18”, (1966)
editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 turile Civile [i Politice (1966)
Adopted by Human Rights Treaty
Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 aprilie 2001 ARTICOLUL 17 Conven]ia pentru Eliminarea Tuturor
Instrumente: Formelor de Discriminare |mpotriva Fe-
Manual on Human Rights Reporting
meilor (1979)
under six major international human Declara]ia privind Principiile Fundamen-
rights instruments, HR/PUB/91/1, Centrul tale legate de Contribu]ia Mijloacelor de Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni-
Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Informare \n Mas` la Consolidarea P`cii te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino-
Drepturile Omului, Geneva [i Institutul [i |n]elegerii Interna]ionale, la promova- rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990)
Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru rea Drepturilor Omului [i la Contracara- Recomandarea OIM privind protejarea
Formare [i Cercetare (UNITAR), Geneva, rea Rasismului, Apartheidului [i a Inci- Maternit`]ii (Nr.191) (2000)
Organiza]ia Na]iunilor Unite, New York, t`rii la R`zboi (UNESCO) (1978)
1991 Alte surse
Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni-
ARTICOLUL 15 Comitetul pentru Drepturile Economice,
te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino-
Sociale [i Culturale, Comentariul General
Instrumente: rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990)
4, „The right to adequate housing”,
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu- Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite 1991, in Compilation of General Co-
lui (1948) pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- mments and General Recommendations
bertate (1990) Adopted by Human Rights Treaty Bo-
Regulile Standard pentru Egalizarea {an- dies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) Comitetul pentru Drepturile Copilului,
900 BIBLIOGRAFIE
Reservations, Declarations and Objec- Generale, „Further actions and initiatives „Travaux Préparatoires”, compilat` [i
tions Relating to the Convention on the to implement the Beijing Declaration and editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 Platform for Action”, A/RES/S-23/3, 10 de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus
decembrie 1999 iunie 2000 Nijhoff Publishers, Olanda, 1992
Comitetul pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru Drepturile Omului, ARTICOLUL 22
Comentariul General 17, „Articolul 24”, Comentariul General 7, „Articolul 7”,
Instrumente:
1989; Comentariul General 19, „Articolul 1982; Comentariul General 20, „Articolul
23”, 1990, in Compilation of General Co- 7”, 1992, in Compilation of General Co- Conven]ia privind Statutul Refugia]ilor
mments and General Recommendations mments and General Recommendations (1951)
Adopted by Human Rights Treaty Bo- Adopted by Human Rights Treaty Bo- Protocolul privind Statutul Refugia]ilor
dies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001 dies, HRI/GEN/1/ Rev.5, 26 aprilie 2001 (1967)
Conferin]a Interna]ional` pentru Po- ARTICOLUL 20 Regulile Standard Minime ale Organiza-
pula]ie [i Dezvoltare, Cairo (Egipt), 5-13
Instrumente: ]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea
septembrie 1994, „Report of the Interna- Justi]iei pentru Minori („Regulile de la
tional Conference on Population and De- Declara]ia privind Principiile Sociale [i
Beijing”) (1985)
velopment”, A/CONF.171/13 Juridice legate de Protec]ia [i Bun`-
starea Copiilor, cu Trimitere Special` la Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
The United Nations Convention on the pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li-
Plasarea \n |ngrijire [i la Adop]ia Na]io-
Rights of the Child A Guide to the bertate (1990)
nal` [i Interna]ional` (1986)
editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite Alte surse
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- |naltul Comisariat al Organiza]iei Na-
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 bertate (1990) ]iunilor Unite pentru Refugia]i, Conclu-
Summitul Mondial pentru Copii, New Regulile Standard pentru Egalizarea {an- ziile Comitetului Executiv: „Refugee Chil-
York (Statele Unite ale Americii), 29-30 selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) dren”, Nr. 47 (1987); „Refugee Children”,
septembrie 1990, „World Declaration on Nr. 59 (1989); „Refugee Children and
Alte surse
the Survival, Protection and Develop- Adolescents”, Nr. 84 (1998); „Protection
ment of Children and Plan of Action for Centrul pentru Drepturile Omului, Seria of the Refugee’s Family”, No. 88 (1999)
Implementing the World Declaration on nr. 1 pentru formare profesional`, Hu-
|naltul Comisariat al Organiza]iei Na]i-
the Survival, Protection and Develop- man Rights and Social Work: A Manual
unilor Unite pentru Refugia]i, Refugee
ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/ for Schools of Social Work and the Social
Children: Guidelines on Protection and
1990/WS-001 Work Profession, Organiza]ia Na]iunilor
Care, UNHCR, Geneva, 1994
Unite, New York [i Geneva, 1994 Comite-
ARTICOLUL 19 tul pentru Drepturile Copilului, Reser- |naltul Comisariat al Organiza]iei Na]i-
Instrumente: vations, Declarations and Objections unilor Unite pentru Refugia]i, Guidelines
Relating to the Convention on the Rights on Policies and Procedures in dealing
Regulile Standard Minime ale Organi- with Unaccompanied Children Seeking
of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 decembrie
za]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea Asylum, UNHCR, Geneva, 1997
1999
Justi]iei pentru Minori („Regulile de la
Beijing”) (1985) The United Nations Convention on the Comisia Drepturilor Omului, Guiding
Rights of the Child A Guide to the „Tra- Principles on Internal Displacement,
Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni- E/CN.4/1998/53/Add.2, 11 februarie 1998
te pentru Prevenirea Delincven]ei Mi-
de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap |naltul Comisariat al Organiza]iei Na-
norilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990)
Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff ]iunilor Unite pentru Refugia]i, Strategy
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite Publishers, Olanda, 1992 and Activities concerning Refugee Chil-
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de dren and Adolescents, UNHCR, Geneva,
ARTICOLUL 21
Libertate (1990) 2000
Instrumente:
Regulile Standard pentru Egalizarea {an- Comitetul pentru Drepturile Copilului,
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) Declara]ia privind Principiile Sociale [i
Juridice legate de Protec]ia [i Bun`-
Alte surse tions Relating to the Convention on the
starea Copiilor, cu Trimitere Special` la
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 de-
Comisia pentru Prevenirea Infrac]iona- Plasarea \n |ngrijire [i la Adop]ia Na]io-
cembrie 1999
lit`]ii [i Justi]ie Penal`, Rezolu]ia 3/1, nal` [i Interna]ional` (1986)
aprilie 1994 Comitetul pentru Drepturile Omului,
Conven]ia de la Haga pentru Protec]ia
Comisia Drepturilor Omului, „Question Copiilor [i Cooperarea \n Domeniul
of the human rights of all persons sub- Adop]iilor Interna]ionale (1993)
jected to any form of detention or im-
Alte surse Adopted by Human Rights Treaty
prisonment; \ntâlnirea Grupului de Ex-
per]i privind Copiii [i Minorii \n Deten]ie: Consiliul Economic [i Social, „Report of
aplicarea standardelor din domeniul the Working Group on Contemporary „The Convention on the Rights of the
drepturilor omului”, E/CN.4/1995/100 Forms of Slavery”, a XVIII-a sesiune, Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
E/CN.4/Sub.2/1993/30, 23 iunie 1993 on Human Rights Reporting under six
Comentariul General 1, „The aims of Comitetul pentru Drepturile Copilului,
education”, 2001, in Compilation of Ge- Reservations, Declarations and Objec-
neral Comments and General Reco- tions Relating to the Convention on the
Formare [i Cercetare al Organiza]iei
mmendations Adopted by Human Rights Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7
Na]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Co-
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri- decembrie 1999
legiul Personalului Organiza]iei Na]iu-
lie 2001 The United Nations Convention on the nilor Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Rights of the Child A Guide to the Unite, Geneva, 1997
BIBLIOGRAFIE 901
The United Nations Convention on the Consiliul Economic [i Social, „Human Summitul Mondial pentru Dezvoltare
Rights of the Child A Guide to the „Tra- Rights and Disability; Final Report pre- Social`, Copenhaga (Danemarca), 6-12
vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` pared by Mr. Leandro Despouy, Special martie 1995, „Report of the World Su-
de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap Rapporteur”, E/CN.4/Sub.2/1991/31, 12 mmit for Social Development”, A/CONF.
Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff iulie 1991 166/9
Publishers, Olanda, 1992
Consiliul Economic [i Social, „Report of ARTICOLUL 24
ARTICOLUL 23 the Secretary-General prepared pursuant
Instrumente:
to Sub-Commission resolution 1995/17”,
Instrumente:
E/CN.4/Sub.2/1996/27, 2 iulie 1996 Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu-
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu- lui (1948)
Consiliul Economic [i Social, „Children
lui (1948)
with disabilities”, Rezolu]ia E/1997/L.23, Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- 1997 rile Economice, Sociale [i Culturale
rile Economice, Sociale [i Culturale (1966)
A IV-a Conferin]` Mondial` privind
(1966)
Situa]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- septembrie 1995, „Beijing Declaration rile Civile [i Politice (1966)
rile Civile [i Politice (1966) and Platform for Action”, Organiza]ia Declara]ia privind Progresul [i Dezvolta-
Declara]ia Drepturilor Persoanelor cu Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1 rea Social` (1969)
Retard Mintal (1971) A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Regulile Standard pentru Egalizarea {an-
Declara]ia Drepturilor Persoanelor cu Generale, „Further actions and initiatives selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993)
Dizabilit`]i (1975) to implement the Beijing Declaration and
Platform for Action”, A/ RES/S-23/3, 10 Alte surse
Conven]ia pentru Eliminarea Tuturor iunie 2000 Comitetul pentru Drepturile Economice,
Adunarea General`, „Principles for the Sociale [i Culturale, Comentariul General
meilor (1979)
Protection of Persons with Mental Illness 3, „The nature of States Parties’ obliga-
Conven]ia OIM privind Reabilitarea Pro- and for the Improvement of Mental tions”, 1990: Comentariul General 12,
fesional` [i Angajarea (Persoane cu Diza- Health Care”, Rezolu]ia A/RES/46/119, „The right to adequate food”, 1999, in
bilit`]i) (Nr.159) (1983) 1991 Compilation of General Comments and
General Recommendations Adopted by
Recomandarea OIM privind Reabilitarea Adunarea general`, „World Programme Human Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/
Profesional` [i Angajarea (Persoane cu of Action Concerning Disabled Persons”, 1/Rev.5, 26 aprilie 2001
Dizabilit`]i) (Nr.168) (1983) Deceniul Consacrat de Organiza]ia Na]iu-
nilor Unite Persoanelor cu Dizabilit`]i, Comitetul pentru Eliminarea Discrimi-
Conven]ia Interna]ional` privind Protec-
1983-1992, Organiza]ia Na]iunilor Unite, n`rii |mpotriva Femeilor, Recomandarea
]ia Drepturilor Tuturor Muncitorilor Mi-
New York, 1983 general`14, „Female circumcision”,
gran]i [i ale Membrilor Familiilor Aces-
1990, Recomandarea general` 24, „Wo-
tora (1990) |ntâlnirea Interna]ional` privind Rolurile men and health”, 1999, in Compilation of
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite [i Func]iile Comitetelor Na]ionale de General Comments and General Reco-
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Coordonare din Domeniul Dizabilit`]ii \n mmendations Adopted by Human Rights
Libertate (1990) ]`rile \n Curs de Dezvoltare, Beijing Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri-
(China), 5-11 noiembrie 1990, „Guide- lie 2001
lines for the Establishment and Develop-
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) A XXIV-a sesiune special` a Adun`rii Ge-
ment of National Coordinating Co-
Alte surse mmittees on Disability or Similar Bo- nerale, „Further initiatives for social
dies”, A/C.3/46/4 development”, A/RES/S-24/2, 1 iulie 2000
Comisia pentru Dezvoltare Social`, „Re-
port of the Special Rapporteur on Comitetul pentru Drepturile Omului, A IV-a Conferin]` Mondial` privind Si-
Monitoring the implementation of the Comentariul General 18, „Non-discrimi- tua]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 sep-
Standard Rules on the Equalization of nation”, 1989, in Compilation of General tembrie 1995, „Beijing Declaration and
Opportunities for Persons with Disa- Comments and General Reco- Platform for Action”, Organiza]ia Na-
bilities”, A/52/56, 23 decembrie 1996 mmendations Adopted by Human Rights ]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Ge-
Comisia Drepturilor Omului, Sub-Comi-
aprilie 2001 nerale, „Further actions and initiatives to
sia pentru Prevenirea Discrimin`rii [i
Protec]ia Minorit`]ilor, Rezolu]ia 1982/1, „Impact of Armed Conflict on Children”, implement the Beijing Declaration and
1982 Raportul expertului Secretarului General, Platform for Action”, A/ RES/S-23/3, 10
Dna. Graça Machel”, A/51/306, 26 August iunie 2000
1996 Adunarea General`, „Health as an inte-
Sociale [i Culturale, Comentariul General
5, „Persons with disabilities”, 1994, in Overcoming Obstacles to the Integration gral part of development”, Rezolu]ia
Compilation of General Comments and of Disabled People, Raport sponsorizat A/RES/34/58, 29 noiembrie 1979
General Recommendations Adopted by de UNESCO ca o contribu]ie la Summitul Declara]ia Innocenti privind Protec]ia,
Human Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ Mondial pentru Dezvoltare Social`, Co- Promovarea [i Sus]inerea Al`pt`rii,
1/Rev.5, 26 aprilie 2001 penhaga, martie 1995, Disability Awa- Floren]a (Italia), 1990
reness in Action, Londra, Regatul Unit,
Comitetul pentru Drepturile Copilului, Conferin]a Interna]ional` pentru pro-
1995
Comentariul General 1, „The aims of movarea S`n`t`]ii, Ottawa (Canada),
education”, 2001, in Compilation of Ge- Conferin]a Mondial` privind Educa]ia \n 1986, „Health Promotion - The Ottawa
neral Comments and General Reco- Domeniul Nevoilor Speciale, „The Sala- Charter”, co-sponsorizat` de Organiza]ia
mmendations Adopted by Human Rights manca Statement and Framework for Mondial` a S`n`t`]ii, Asocia]ia Cana-
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri- Action on Special Needs Education”, dian` pentru S`n`tate Public`, Health
lie 2001 UNESCO, ED-94/WS/18, 1994 and Welfare Canada (S`n`tate [i Bun`-
902 BIBLIOGRAFIE
stare Canada) tomary practices affecting the health of Alte surse
women and girls”, Rezolu]ia A/RES/
Conferin]a Interna]ional` de Alimenta]ie, Comitetul pentru Drepturile Copilului,
54/133
„World Declaration and Plan of Action Reservations, Declarations and Objec-
for Nutrition”, Organiza]ia Mondial` Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii/Fondul tions Relating to the Convention on the
pentru Alimenta]ie [i Agricultur`/ Orga- Na]iunilor Unite pentru Copii, Primary Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 de-
niza]ia Mondial` a S`n`t`]ii, Roma Health Care (Declaration of Alma-Ata), cembrie 1999
(Italia), 1992 1978
The United Nations Convention on the
Conferin]a Interna]ional` pentru Po- Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii/Fondul Rights of the Child A Guide to the
pula]ie [i Dezvoltare, Cairo (Egipt), 5-13 Na]iunilor Unite pentru Copii, Ten steps „Travaux Préparatoires”, compilat` [i
septembrie 1994, „Report of the Interna- to successful breastfeeding, 1989 editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii
tional Conference on Population and de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii, Inter-
Development”, A/CONF.171/13 Nijhoff Publishers, Olanda, 1992
national Code of Marketing of Breast-
Comisia Drepturilor Omului, „Report of milk Substitutes, 1981 Summitul Mondial pentru Dezvoltare
the Working Group on traditional prac- Social`, Copenhaga (Danemarca), 6-12
Costitu]ia Organiza]iei Mondiale a S`n`-
tices affecting the health of women and martie 1995, „Report of the World Su-
t`]ii, adoptat` de Conferin]a Interna-
children”, E/CN.4/1986/42, februarie 1986 mmit for Social Development”, A/
]ional` a S`n`t`]ii, New York, 19 iunie
CONF.166/9
Comisia Drepturilor Omului, „Final re- 1946, modificat`, OMS, Geneva 1989
port of the Special Rapporteur on tradi- A XXIV-a sesiune special` a Adun`rii
tional practices affecting the health of Generale, “Further initiatives for social
women and children”, E/CN.4/Sub.2/ development”, A/RES/S-24/2, 1 iulie 2000
septembrie 1990), „World Declaration on
1996/6, 14 iunie 1996
the Survival, Protection and Develop- Banca Mondial`, Keeping the Promise:
Comisia Drepturilor Omului, „Plan of ment of Children and Plan of Action for Promoting Children’s Well-being, mate-
action for the elimination of harmful Implementing the World Declaration on rial prezentat sesiunii speciale a Adun`rii
traditional practices affecting the health the Survival, Protection and Develop- Generale pentru continuarea Summitului
of women and children”, E/CN.4/Sub.2/ ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/ Mondial pentru Copii 2001, A/AC.256/
1994/10/Add.1, 22 iulie 1994 1990/WS-001 CRP.8, decembrie 2000
The United Nations Convention on the Summitul Mondial pentru dezvoltare ARTICOLUL 27
Rights of the Child A Guide to the Social`, Copenhaga (Danemarca), 6-12
Instrumente:
„Travaux Préparatoires”, compilat` [i martie 1995, „Report of the World Su-
editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii mmit for Social Development”, A/CONF. Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu-
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus 166/9 lui (1948)
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 Conven]ia Organiza]iei Na]iunilor Unite
Adunarea Mondial` pentru S`n`tate,
Programul Comun al Organiza]iei Na]iu- Raportul Directorului General, A45/28 privind Recuperarea \ntre]inerii din
nilor Unite pentru HIV/SIDA, The 1992 Strìn`tate (1956)
UNAIDS Guide to the United Nations Hu- Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Rezolu]ia Adun`rii Mondiale pentru
man Rights Machinery, UNAIDS, Ge- rile Economice, Sociale [i Culturale
S`n`tate: „Maternal and child health and
neva, 1997 (1966)
family planning: traditional practices
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite harmful to the health of women and Conven]ia de la Haga privind Executarea
pentru Copii [i Organiza]ia Mondial` a children”, WHA47/10, 1994 Reciproc` de c`tre ]`ri a Ordinelor de
S`n`t`]ii, State of the World’s Vaccines Recuperare a \ntre]inerii (1993)
ARTICOLUL 25
and Immunization, a review of progress,
constraints and challenges, UNICEF/ Instrumente: Alte surse
WHO, 1996 Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite Children’s Rights and Habitat – Housing
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Neighbourhood & Settlement, Declara-
pentru Copii, Child malnutrition: Pro- Libertate (1990) tion and Report of the Expert Seminar
gress towards the World Summit for Prepcom 111 Edi]ia 1996, Grupul pentru
Alte surse
Children Goals, UNICEF, New York, mar- cercetarea mediilor Copiilor, Comisia
tie 1993 Comitetul pentru Drepturile Copilului, pentru A[ez`rile Umane, Departamentul
Reservations, Declarations and Objec- UNICEF pentru mediul urban, New York,
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite tions 1996
pentru Copii, The Progress of Nations
1997, UNICEF, New York, 1997 Relating to the Convention on the Rights Comisia Drepturilor Omului, „The plight
of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 decembrie of street children”, Rezolu]ia 1994/93, 9
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite 1999 martie 1994
pentru Copii, The Progress of Nations
2000, UNICEF, New York, 2000 The United Nations Convention on the Comitetul pentru Drepturile Economice,
Rights of the Child A Guide to the Sociale [i Culturale, Comentariul Ge-
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite „Travaux Préparatoires”, compilat` [i neral 3, „The nature of States Parties’
pentru Copii, The State of the World’s editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii obligations”, 1990, in Compilation of Ge-
Children 1997, Oxford University Press de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus neral Comments and General Reco-
pentru UNICEF, Oxford [i New York, Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 mmendations Adopted by Human Rights
1996 Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri-
ARTICOLUL 26
A XXVI-a sesiune special` a Adun`rii lie 2001
Generale, „Declaration of Commitment Instrumente:
Manual on Human Rights Reporting
on HIV/AIDS”, A/RES/S-26/2, 2 august Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- Under Six Major International Human
2001 rile Economice, Sociale [i Culturale Rights Instruments, Centrul Organiza]iei
Adunarea General`, „Traditional or cus- (1966) Na]iunilor Unite pentru Drepturile
BIBLIOGRAFIE 903
Omului, Geneva [i Institutul Organiza]iei Alte surse pentru UNICEF, Oxford [i New York,
Na]iunilor Unite pentru Formare [i 1998
Cercetare (UNITAR) Geneva, Organiza]ia
Sociale [i Culturale, Comentariul General Conferin]a Mondial` privind Educa]ia
Na]iunilor Unite, HR/PUB/91/1, New
11, „Plans of action for primary educa- pentru To]i, Jomtien (Thailanda), 5-9
York, 1991
tion”, 1999; Comentariul General 13, martie 1990, „World Declaration on Edu-
The United Nations Convention on the „The right to education”, 1999, in Com- cation for All and Framework for Action
Rights of the Child A Guide to the pilation of General Comments and Ge- Meeting Basic Learning Needs” Forumul
„Travaux Préparatoires”, compilat` [i neral Recommendations Adopted by Hu- Mondial pentru Educa]ie, Dakar (Sene-
editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii man Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ gal), 26-28 aprilie 2000, „The Dakar
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus 1/Rev.5 Framework for Action, Education for All:
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 Meeting our Collective Commitments”,
ED-2000/CONF. 211/1
Banca Mondial`, World Development Reservations, Declarations and Objec-
Report 2000/2001: Attacking Poverty, tions Relating to the Convention on the Comisia Drepturilor Omului, „Annual Re-
Oxford University Press, UK, 2001 Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 port of the Special Rapporteur on the
decembrie 1999 right to education”, E/CN.4/2001/52, 11
Conferin]a Organiza]iei Na]iunilor Unite
ianuarie 2001
privind A[ez`rile Umane (Habitat II) Comitetul pentru Drepturile Copilului,
Istambul (Turcia), 3-14 iunie 1996, Comentariul General 1, „The aims of Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasis-
„Report of the United Nations Con- education”, 2001, in Compilation of mului, a Discrimin`rii Rasiale, a Xeno-
ference on Human Settlements (Habitat General Comments and General fobiei [i a Intoleran]ei legate de acestea,
II)”, A/CONF.165/14 Recommendations Adopted by Human Durban (Africa de Sud), 31 August-8
Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, septembrie 2001, „Declaration and Pro-
aprilie 2001 gramme of Action”, A/CONF.189/12
septembrie 1990, „World Declaration on A IV-a Conferin]` Mondial` privind Summitul Mondial pentru Copii, New
the Survival, Protection and Develop- Situa]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 York (Statele Unite ale Americii), 29-30
ment of Children and Plan of Action for septembrie 1995, „Beijing Declaration septembrie 1990, „World Declaration on
Implementing the World Declaration on and Platform for Action”, Organiza]ia the Survival, Protection and Develop-
the Survival, Protection and Develop- Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1 ment of Children and Plan of Action for
ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/ Implementing the World Declaration on
1990/WS-001 the Survival, Protection and Develop-
examinarea celui de-a patrulea Raport
ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/
Summitul Mondial pentru Dezvoltare So- periodic al Regatului Unit, CCPR/C/79/
1990/WS-001
cial`, Copenhaga (Danemarca), 6-12 Add.55, 27 iulie 1995
martie 1995, „Report of the World Su-
ARTICOLUL 29
mmit for Social Development”, A/CONF.
Comentariul General 20, „Articolul 7”, Instrumente:
166/9
1992, in Compilation of General
Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite [i
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Comments and General
Statutul Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie
Generale, „Further actions and initiatives Recommendations Adopted by Human
(1945)
to implement the Beijing Declaration and Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5,
Platform for Action”, A/ RES/S-23/3, 10 26 aprilie 2001 Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu-
iunie 2000 lui (1948)
ARTICOLUL 28 Child”, de Marta Santos Pais, in Manual Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
on Human Rights Reporting under six rile Civile [i Politice (1966)
Instrumente:
major international human rights Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu- instruments, Biroul |naltului Comisariat rile Economice, Sociale [i Culturale
lui (1948) pentru Drepturile Omului, Geneva; (1966)
Conven]ia |mpotriva Discrimin`rii \n Do- Institutul de Formare [i Cercetare al Or-
ganiza]iei Na]iunilor Unite (UNITAR), Declara]ia privind Cadrul Integrat de Ac-
meniul Educa]iei (1960)
Proiectul Colegiul Personalului Organi- ]iune \n Domeniul Educa]iei pentru Pace,
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- za]iei Na]iunilor Unite, Turin, Organiza]ia Drepturile Omului [i Democra]ie
rile Economice, Sociale [i Culturale Na]iunilor Unite, Geneva, 1997 (UNESCO) (1995)
(1966)
The United Nations Convention on the Alte surse
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- Rights of the Child A Guide to the Comitetul pentru Drepturile Economice,
rile Civile [i Politice (1966) „Travaux Préparatoires”, compilat` [i Sociale [i Culturale, Comentariul General
Conven]ia OIM privind Vârsta Minim` editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii 13, „The right to education”, 1999, in
(Nr.138) (1973) de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus Compilation of General Comments and
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 General Recommendations Adopted by
Recomandarea privind Educa]ia \n Spiri-
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite pen- Human Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/
tul \n]elegerii, Cooper`rii [i P`cii Interna-
tru Copii, The Progress of Nations 1997, 1/Rev.5
]ionale [i Educa]ia privind Drepturile [i
Libert`]ile Fundamentale ale Omului UNICEF, New York, 1997 Comitetul pentru Drepturile Copilului,
(UNESCO) (1974) Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite pen- Reservations, Declarations and Objec-
tru Copii, The State of the World’s Chil- tions Relating to the Convention on the
dren 1997, Oxford University Press pen- Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
tru UNICEF, Oxford [i New York, 1996 decembrie 1999
Libertate (1990)
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite Comitetul pentru Drepturile Copilului,
pentru Copii, The State of the World’s Comentariul General 1, „The aims of
Children 1999, Oxford University Press education”, 2001, in Compilation of Ge-
904 BIBLIOGRAFIE
mmendations Adopted by Human Rights Declara]ia privind Drepturile Persoanelor Alte surse
Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, aprilie din Cadrul Minorit`]ilor Na]ionale sau Et-
Asocia]ia Interna]ional` pentru Dreptul
2001 nice, Religioase [i Lingvistice (1992)
Copilului la Joac`, IPA Declaration of the
Earth Summit ‘92: The United Nations Alte surse Child’s Right to Play, noiembrie 1988 [i
Conference on Environment and De- 1989
Comitetul pentru Eliminarea Discri-
velopment Rio de Janeiro 1992, The Re-
min`rii Rasiale, Recomandarea general` „The Convention on the Rights of the
gency Press Corporation Ltd., Regatul
XXIII, „Rights of indigenous peoples”, Child”, de Marta Santos Pais, in Manual
Unit, 1992
1997, in Compilation of General Co- on Human Rights Reporting under six
A IV-a Conferin]` Mondial` privind mments and General Recommendations major international human rights instru-
Situa]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 Adopted by Human Rights Treaty Bo- ments, Biroul |naltului Comisariat pentru
septembrie 1995, „Beijing Declaration dies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 aprilie 2001 Drepturile Omului, Geneva; Institutul de
and Platform for Action”, A/CONF.177/ Formare [i Cercetare al Organiza]iei
20/Rev.1 Na]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Co-
legiul Personalului Organiza]iei Na]iuni-
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii tions Relating to the Convention on the
lor Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor
Generale, „Further actions and initiatives Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 de-
Unite, Geneva, 1997
to implement the Beijing Declaration and cembrie 1999
Platform for Action”, A/ RES/S-23/3, 10 The United Nations Convention on the
iunie 2000 Rights of the Child A Guide to the
Adunarea General`, „United Nations 1994, in Compilation of General Co-
Decade for Human Rights Education”, mments and General Recommendations
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus
Rezolu]iile A/RES/48/127, 1993; A/RES/49/ Adopted by Human Rights Treaty Bo-
184, 1994 [i A/RES/50/177, 1995 dies, HRI/GEN/1/ Rev.5, 26 aprilie 2001
Conferin]a Interna]ional` pentru Popu- „The Convention on the Rights of the
ARTICOLUL 32
la]ie [i Dezvoltare, Cairo (Egipt), 5-13 Child”, de Marta Santos Pais, in Manual Instrumente:
septembrie 1994, „Report of the Inter- on Human Rights Reporting under six
Conven]ia OIM privind Vârsta Minim` (\n
national Conference on Population and major international human rights instru-
Industrie) (Nr.5) (1919)
Development”, A/CONF.171/13 ments, Biroul |naltului Comisariat pentru
Drepturile Omului, Geneva; Institutul de Conven]ia ILO privind Munca For]at`
Formare [i Cercetare al Organiza]iei (Nr.29) (1930)
Na]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Co- Conven]ia ILO privind Examinarea Me-
[i Intoleran]ei asociate acestora, Durban
legiul Personalului Organiza]iei Na]iu- dical` a Tinerilor (\n Industrie) (Nr.77)
(Africa de Sud) 31 August-8 septembrie
nilor Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor (1946)
2001, „Declaration and Programme of
Unite, Geneva, 1997
Action”, A/CONF.189/12 Conven]ia ILO privind Examinarea Me-
The United Nations Convention on the dical` a Tinerilor (\n alte ocupa]ii decât
Conferin]a Consultativ` Interna]ional`
Rights of the Child A Guide to the cele din Sectorul Industrial) (Nr.78)
privind Leg`tura dintre Educa]ia [colar`
“Travaux Préparatoires”, compilat` [i (1946)
[i Libertatea Religioas` [i a Credin]ei, To-
leran]a [i Nediscriminarea, Madrid Conven]ia Interna]ional` pentru Elimi-
(Spania), 23-25 noiembrie 2001, „Final narea Traficului cu Femei [i Copii (1921),
document” modificat` de Protocol (1947)
„The Convention on the Rights of the Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu-
Child”, de Marta Santos Pais, in Manual lui (1948)
[i Intoleran]ei asociate acestora, Durban
(South Africa), 31 August-8 septembrie Conven]ia pentru Eliminarea Traficului
2001, „Declaration and Programme of cu Persoane [i a Exploat`rii Prostitu]iei
Action”, A/CONF.189/12 Semenilor (1949)
Formare [i Cercetare al Organiza]iei Na- S. Mehotra, J. Vandemoortele, E. Dela- Conven]ia Suplimentar` privind Abolirea
]iunilor Unite (UNITAR), Proiectul Cole- monica, Basic Services for all?, UNICEF, Sclaviei, a Comer]ului cu Sclavi [i a Prac-
giul Personalului Organiza]iei Na]iunilor Centrul de Cercetare Innocenti, Floren]a ticilor Similare Sclaviei (1956)
Unite, Turin, Organiza]ia Na]iunilor Uni- (Italia), 2000
Conven]ia OIM privind Examinarea Me-
te, Geneva, 1997
ARTICOLUL 31 dical` a Tinerilor (Munca \n Subteran)
The United Nations Convention on the (Nr.124) (1965)
Instrumente:
Rights of the Child A Guide to the
Conven]ia OIM privind Munca Tinerilor Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
\n Timpul Nop]ii (Ocupa]ii din alte Sec- turile Economice, Sociale [i Culturale
toare decât cel Industrial) (Nr.79) (1946) (1966)
Nijhoff Publishers, Olanda, 1992 Conven]ia OIM privind Munca Tinerilor Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
\n Timpul Nop]ii (\n Industrie)(Revizuit`) turile Civile [i Politice (1966)
ARTICOLUL 30
(Nr.90) (1948) Conven]ia OIM privind Vârsta Minim`
Instrumente:
Declara]ia Drepturilor Copilului (1959) (Nr.138) (1973)
Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite Recomandarea OIM privind Vârsta Mini-
turile Civile [i Politice (1966)
pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li- m` (Nr.146) (1973)
Conven]ia Interna]ional` privind Protec-
bertate (1990) Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
]ia Drepturilor Tuturor Muncitorilor Mi-
Regulile Standard pentru Egalizarea {an- pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li-
gran]i [i ale Membrilor Familiilor Aces-
selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993) bertate (1990)
tora (1990)
BIBLIOGRAFIE 905
Declara]ia OIM privind Principiile [i 1996 Comisia pentru Droguri, „World situa-
Drepturile Fundamentale la Munc` tion with regard to drug abuse, in
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite pen-
(1998) particular among children and youth”,
tru Copii, The State of the World’s
E/CN.7/2001/4, 6 decembrie 2000
Conven]ia OIM privind cele mai Grave Children 1997, Oxford University Press
Forme de Munc` a Copiilor (Nr.182) pentru UNICEF, Oxford [i New York, Programul Organiza]iei Na]iunilor Unite
(1999) 1996 pentru Controlul Interna]ional al Drogu-
rilor, „Review of the Achievements of the
Recomandarea OIM privind cele mai Summitul Mondial pentru Copii, New
Plan of Action of the World Summit for
Grave Forme de Munc` a Copiilor York (Statele Unite ale Americii), 29-30
Children and Consideration of Future
(Nr.190) (1999) septembrie 1990, „World Declaration on
Action”, A/AC.256/CRP.8, 2001
the Survival, Protection and Develop-
Protocolul pentru Prevenirea, Eliminarea
[i Pedepsirea Traficului cu Persoane, \n
ment of Children and Plan of Action for ARTICOLUL 34
Implementing the World Declaration on
special cu Femei [i Copii, de completare Instrumente:
a Conven]iei \mpotriva Crimei Transna-
ment of Children in the 1990s”, CF/ Conven]ia OIM privind Munca For]at`
]ionale Organizate (2000)
WSC/1990/WS-001 (Nr.29) (1930)
Alte surse
ARTICOLUL 33 Declara]ia Universal` a Drepturilor Omu-
Comisia Drepturilor Omului, „Progra- lui (1948)
Instrumente:
mme of Action for the Elimination of the
Conven]ia pentru Eliminarea Traficului
Exploitation of Child Labour”, 1993/79, Conven]ia Unic` privind Drogurile
cu Persoane [i a Exploat`rii Prostitu]iei
10 martie 1993 (1961), modificat` de Protocol (1972)
Semenilor (1949)
Comitetul pentru Drepturile Economice, Conven]ia privind Substan]ele Psiho-
Conven]ia Suplimentar` privind Abolirea
Sociale [i Culturale, Comentariul General trope (1971)
Sclaviei, a Comer]ului cu Sclavi [i a Prac-
13, „The right to education”, 1999, in
Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor ticilor Similare Sclaviei (1956)
Compilation of General Comments and
Unite pentru Prevenirea Delincven]ei Mi-
General Recommendations Adopted by Pactul Interna]ional cu privire la Drep-
norilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990)
Human Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ turile Civile [i Politice (1966)
1/Rev.5, 26 aprilie 2001 Conven]ia OIM privind cele mai Grave
Conven]ia pentru Eliminarea Tuturor
Comitetul pentru Drepturile Copilului, Formelor de Discriminare |mpotriva Fe-
(1999)
Reservations, Declarations and Objec- meilor (1979)
tions Relating to the Convention on the Alte surse
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 Comisia Drepturilor Omului, „Progra- selor Persoanelor cu Dizabilit`]i (1993)
decembrie 1999 mme of Action for the Elimination of the
Consiliul Economic [i Social, „Contem- Exploitation of Child Labour”, 1993/79,
porary Forms of Slavery: Report of the 10 martie 1993
(1999)
Working Group on its eighteenth Consiliul Europei, „Recommendation
session”, E/CN.4/ Sub.2/1993/30, 23 iunie Protocolul pentru Prevenirea, Eliminarea
989 on the Fight Against Drug Abuse and
1993 [i Pedepsirea Traficului cu Persoane, \n
Trafficking”, 1984
special cu Femei [i Copii, de completare
A IV-a Conferin]` Mondial` privind Si- Deceniul Organiza]iei Na]iunilor Unite a Conven]iei \mpotriva Crimei Transna-
tua]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 |mpotriva Abuzului de Droguri 1991- ]ionale Organizate (2000)
septembrie 1995, „Beijing Declaration 2000, Declara]ia politic` [i programul
and Platform for Action”, Organiza]ia Alte surse
global de ac]iune, [i Rezolu]ia S-17/2, 23
Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1 februarie 1990 Centrul pentru Drepturile Omului,
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii Muntarbhorn, Vitit, fost raportor Special
Conferin]a Interna]ional` privind Abuzul
Generale, „Further actions and initiatives al Comisiei pentru Drepturile Omului,
[i Traficul Ilicit de Droguri, Viena
to implement the Beijing Declaration and Seria Human Rights Study 8, Sexual
(Austria), 17-26 iunie 1987, „Declaration
Platform for Action”, A/ RES/S-23/3, 10 Exploitation of Children, on the sale of
and Comprehensive Multidisciplinary
iunie 2000 children, child prostitution and child
Outline of Future Activities in Drug pornography, Geneva, 1996
Forumul Economic Mondial, Davos Abuse Control”, publica]ie a Organiza]iei
(Elve]ia), „Global Compact, 9 Principles”, Comisia Drepturilor Omului, „Interim Re-
Na]iunilor Unite, Sales No. E.87.I.18
31 ianuarie 1999, www.unglobalcom- port of the Special Rapporteur on the
pact.org Summitul Mondial pentru Copii, New sale of children, child prostitution and
York (Statele Unite ale Americii), 29-30 pornography”, E/CN.4/1997/95, 7 februa-
Conferin]a Interna]ional` a Muncii, a septembrie 1990, „World Declaration on rie 1997
LXXXVI-a sesiune1998, Child Labour the Survival, Protection and Develop-
Report V1 (1): Questionnaire, Biroul In- Comisia Drepturilor Omului, „Progra-
ment of Children and Plan of Action for
terna]ional pentru Munc`, Geneva, 1996 mmes of action for the prevention of the
sale of children, child prostitution and
Organiza]ia Interna]ional` a Muncii, the Survival, Protection and Develop-
child pornography and the elimination of
Classified Guide to International Labour ment of Children in the 1990s”, CF/WSC/
the exploitation of child labour”, Re-
Standards (Including instruments adop- 1990/WS-001
zolu]ia 1992/74, 5 martie 1992
ted up to the 83rd A XX-a sesiune special` a Adun`rii
Comisia Drepturilor Omului, „Report of
Session of the International Labour Con- Generale, „Declaration on the Guiding
the Special Rapporteur on violence
ference, 1996), Appl.10, ILO, Geneva, Principles of Drug Demand Reduction”,
against women, its causes and conse-
1996 A/RES/S-20/3, 10 iunie 1998
quences”, E/CN.4/1996/3, 5 februarie
Biroul Interna]ional pentru Munc`, Child Adunarea General`, „International coo- 1996
labour: Targeting the intolerable, Orga- peration against the world drug pro-
Comisia Drepturilor Omului, „Need to
niza]ia Interna]ional` a Muncii, Geneva, blem”, resolution A/RES/53/115, 1998
906 BIBLIOGRAFIE
adopt effective international measures INTERPOL, „Report of the Standing Forme de Munc` a Copiilor (Nr.182)
for the prevention and eradication of the Working Party on Offences Committed (1999)
sale of children, child prostitution and against Minors”, Lyon, 1993
child porno-graphy”, Rezolu]ia 1994/90,
The United Nations Convention on the [i Pedepsirea Traficului cu Persoane, \n
9 martie 1994
Rights of the Child A Guide to the special cu Femei [i Copii, de completare
Comisia Drepturilor Omului, „Prelimina- „Travaux Préparatoires”, compilat` [i a Conven]iei \mpotriva Crimei Transna-
ry report of the Special Rapporteur on editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii ]ionale Organizate (2000)
the situation of systematic rape, sexual de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus
Alte surse
slavery, and slavery-like practices during Nijhoff Publishers, Olanda, 1992
periods of armed conflict”’, E/CN.4/ Comisia Drepturilor Omului, „Progra-
Organiza]ia Mondial` a Turismului,
Sub.2/1996/26, 16 iulie 1996 mme of Action for the Elimination of the
Tourism Bill of Rights and Tourist Code,
Exploitation of Child Labour”, 1993/79,
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- 1985
10 martie 1993
n`rii |mpotriva Femeilor, Recomandarea
|naltul Comisariat al Organiza]iei
general` 19, „Violence against women”, Comisia Drepturilor Omului, Programe
Na]iunilor Unite pentru Refugia]i,
1992, in Compilation of General Co- de ac]iune pentru prevenirea comer]ului
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii [i Pro-
mments and General Recommendations cu copii, a prostitu]iei copiilor [i a porno-
gramul Comun al Organiza]iei Na]iunilor
Adopted by Human Rights Treaty grafiei cu copii [i pentru eliminarea ex-
Unite pentru HIV/SIDA, Guidelines for
Bodies, HRI/GEN/1/Rev.2, 29 martie 1996 ploat`rii muncii copiilor, 1992/74, 5
HIV Interventions in Emergency Settings,
martie 1992
End Child Prostitution in Asian Tourism UNAIDS, 1996
(S` punem cap`t prostitu]iei \n turismul Comisia Drepturilor Omului, „Rights of
asiatic) (ECPAT), „The International Le- the Child, Sale of Children, child pros-
Na]iunilor Unite pentru Refugia]i, Sexual
gal Framework and Current National titution and for the elimination of the
violence against refugees: Guidelines on
Legislative and Enforcement Respon- exploitation of child labour”
Prevention and Response, UNHCR,
ses”, document prezentat Congresului The United Nations Convention on the
Geneva, 1995
Mondial |mpotriva Exploat`rii Sexuale Rights of the Child A Guide to the „Tra-
Comerciale a Copiilor, 1996 Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite
pentru Copii, The State of the World’s
A IV-a Conferin]` Mondial` privind de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap
Children 1997, Oxford University Press
Situa]ia Femeilor, Beijing (China), 4-15 Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
pentru UNICEF, Oxford [i New York,
septembrie 1995, „Beijing Declaration Publishers, Olanda, 1992
1996
and Platform for Action”, Organiza]ia Organiza]ia Mondial` a Turismului,
Na]iunilor Unite, A/CONF.177/20/Rev.1 Conferin]a Mondial` pentru Drepturile
Tourism Bill of Rights and Tourist Code,
Omului, Viena (Austria), 14-25 iunie
A XXIII-a sesiune special` a Adun`rii 1985
1993, „Vienna Declaration and Progra-
Generale, „Further actions and initiatives |naltul Comisariat al Organiza]iei Na]iu-
mme of Action”, A/CONF.157/24
to implement the Beijing Declaration and nilor Unite pentru Refugia]i, Organiza]ia
Platform for Action”, A/ RES/S-23/3, 10 Congresul Mondial |mpotriva Exploat`rii
Mondial` a S`n`t`]ii [i Programul
iunie 2000 Sexuale Comerciale a Copiilor, Stock-
Comun al Organiza]iei Na]iunilor Unite
holm (Suedia), 27-31 august 1996,
Adunarea General`, „Promotion and pentru HIV/ SIDA, Guidelines for HIV
„Declaration and Agenda for Action”,
Protection of the Rights of the Child: Sale Interventions in Emergency Settings,
A/51/385
of children, child prostitution and child UNAIDS, 1996
pornography”, A/49/478, 5 Octombrie Al Doilea Congres Mondial |mpotriva
1994 Exploat`rii Sexuale Comerciale a Co-
Na]iunilor Unite pentru Refugia]i, Sexual
piilor, Yokohama (Japonia), 17-20
Adunarea General`, „Promotion and violence against refugees: Guidelines on
decembrie 2001, „The Yokohama Global
Protection of the Rights of the Child: Sale Prevention and Response, UNHCR,
Commitment”
of children, child prostitution and child Geneva, 1995
pornography, interim report of Ms Ofelia Summitul Mondial pentru Copii, New
Fondul Organiza]iei Na]iunilor Unite
Calcetas-Santos, Special Rapporteur of York (Statele Unite ale Americii), 29-30
pentru Copii, The State of the World’s
the Commission on Human Rights on the septembrie 1990, „World Declaration on
Children 1997, Oxford University Press
sale of children, child prostitution and the Survival, Protection and Develop-
pentru UNICEF, Oxford [i New York,
child pornography”, A/51/456, 7 Octom- ment of Children and Plan of Action for
1996
brie 1996 Implementing the World Declaration on
the Survival, Protection and Develop- Conferin]a Mondial` pentru Drepturile
Comitetul pentru Drepturile Omului, Omului, Viena (Austria), 14-25 iunie
Comentariul General 17, „Articolul 24”, 1993, „Vienna Declaration and Progra-
1990/WS-001
1989, in Compilation of General mme of Action”, A/CONF.157/24
Comments and General ARTICOLUL 35
Recommendations Adopted by Human Congresul Mondial |mpotriva Exploat`rii
Instrumente:
Rights Treaty Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, Sexuale Comerciale a Copiilor, Stock-
26 aprilie 2001 Conven]ia pentru Eliminarea Traficului holm (Suedia), 27-31 august 1996, „De-
cu Persoane [i a Exploat`rii Prostitu]iei claration and Agenda for Action”,
„Impact of Armed Conflict on Children”, Semenilor (1949) A/51/385
Raportul expertului Secretarului General,
Dna. Graça Machel’, A/51/306, 26 August Conven]ia Suplimentar` privind Abolirea Al Doilea Congres Mondial |mpotriva
1996 Sclaviei, a Comer]ului cu Sclavi [i a Prac- Exploat`rii Sexuale Comerciale a Copii-
ticilor Similare Sclaviei (1956) lor, Yokohama (Japonia), 17-20 decem-
Conferin]a Interna]ional` pentru Com- brie 2001, „The Yokohama Global Co-
baterea Pornografiei cu Copii pe Internet, Conven]ia de la Haga pentru Protec]ia
mmitment”
Viena (Austria), 29 septembrie-1 Octom- Copiilor [i Cooperarea \n Domeniul
brie 1999, concluzii [i recomand`ri Adop]iei Interna]ionale (1993) Summitul Mondial pentru Copii, New
BIBLIOGRAFIE 907
septembrie 1990, „World Declaration on tamente sau Pedepse Crude, Inumane Consiliul Economic [i Social, “Guidelines
the Survival, Protection and Develop- sau Degradante (1975) for Action on Children in the Criminal
ment of Children and Plan of Action for Justice System”, Rezolu]ia 1997/30
Conven]ia \mpotriva Torturii [i a altor
Tratamente sau Pedepse Crude, Inu- Comitetul pentru Drepturile Omului,
mane sau Degradante (1984) Comentariul General 7, „Articolul 7”,
1982; Comentariul General 8, „Articolul
1990/WS-001 Regulile Standard Minime ale Organiza-
9”, 1982; Comentariul General 9, “Arti-
]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea
ARTICOLUL 36 Justi]iei pentru Minori („Regulile de la
colul 10”, 1982; Comentariul General 20,
„Articolul 7”, 1992, in Compilation of Ge-
Instrumente: Beijing”) (1985)
Conven]ia pentru Eliminarea Traficului Corpus de Principii pentru Protec]ia Tu- mmendations Adopted by Human Rights
cu Persoane [i a Exploat`rii Prostitu]iei turor Persoanelor aflate \n orice Form` Treaty Bodies, HRI/GEN/1/Rev.5, 26 apri-
Semenilor (1949) de Deten]ie sau \ncarcerare (1988) lie 2001
Conven]ia Suplimentar` privind Abolirea Principiile pentru Prevenirea Efectiv` [i Adunarea General`, „Interim report of
Sclaviei, a Comer]ului cu Sclavi [i a Prac- Investigarea Execu]iilor \n Afara Legii, the Special Rapporteur of the Commi-
ticilor Similare Sclaviei (1956) Arbitrare [i Sumare (1989) ssion on Human Rights on the question
Conven]ia de la Haga pentru Protec]ia Al Doilea Protocol Facultativ la Pactul of torture and other cruel, inhuman or
Copiilor [i Cooperarea \n Domeniul Interna]ional cu privire la Drepturile degrading treatment or punishment”,
Adop]iilor Interna]ionale (1993) Civile [i Politice (1989) A/55/290, 11 August 2000
Conven]ia OIM privind cele mai Grave Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni- Comisia Drepturilor Omului, „Report of
Forme de Munc` a Copiilor (Nr.182) te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino- the Special Rapporteur on extrajudicial,
(1999) rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990) summary or arbitrary executions”, E/
CN.4/2001/9, 4 aprilie 2001
Protocolul pentru Prevenirea, Eliminarea Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
[i Pedepsirea Traficului cu Persoane, \n pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de |naltul Comisariat al Organiza]iei
special cu Femei [i Copii, de completare Libertate (1990) Na]iunilor Unite pentru Refugia]i,
a Conven]iei \mpotriva Crimei Transna- Refugee Children: Guidelines on
Regulile Standard Minime ale Organiza- Protection and Care, UNHCR, Geneva,
]ionale Organizate (2000)
]iei Na]iunilor Unite privind M`surile 1994
Alte surse care nu implic` internarea \n institu]ii
speciale (Regulile de la Tokyo) (1990) |naltul Comisariat al Organiza]iei Na]iu-
Comisia Drepturilor Omului, „Progra- nilor Unite pentru Refugia]i, Concluzia
mme of Action for the Elimination of the Declara]ia privind Protec]ia Tuturor Per- Comitetului Executiv Nr. 44, 1986
Exploitation of Child Labour”, 1993/79, soanelor fa]` de Dispari]ia For]at` (1993)
10 martie 1993 |naltul Comisariat al Organiza]iei Na]i-
Statutul Cur]ii Penale Interna]ionale, unilor Unite pentru Refugia]i, „UNHCR
Comisia Drepturilor Omului, Programe Roma (1998) Policy on Refugee Children”, EC/SCP/82,
de ac]iune pentru prevenirea comer]ului
Alte surse 1993
cu copii, a prostitu]iei copiilor [i a
pornografiei cu copii [i pentru elimina- Centrul pentru Drepturile Omului, Depar- ARTICOLUL 38
rea exploat`rii muncii copiilor, 1992/74, 5 tamentul pentru prevenirea criminalit`]ii Instrumente:
martie 1992 [i justi]ie penal`, Human Rights and
Pretrial Detention, Seria pentru formare Conven]ia de la Geneva (I) pentru Ame-
Comisia Drepturilor Omului, „Rights of liorarea Situa]iei R`ni]ilor [i a Bolnavilor
profesional` Nr.3, Organiza]ia Na]iunilor
the Child, Sale of Children, child pros- din For]ele Armate Desf`[urate pe Teren
Unite, New York [i Geneva, 1994
titution and for the elimination of the ex- (1949)
ploitation of child labour” Comisia pentru Prevenirea Criminalit`]ii
[i Justi]ie Penal`, Rezolu]ia 3/1, aprilie Conven]ia de la Geneva (II) pentru Ame-
The United Nations Convention on the liorarea Situa]iei Membrilor R`ni]i, Bol-
1994
Rights of the Child A Guide to the „Tra- navi [i Naufragia]i ai For]elor Armate de
vaux Préparatoires”, compilat` [i editat` Comisia Drepturilor Omului, „Habeas pe Mare (1949)
de Sharon Detrick, cu contribu]ii de: Jaap Corpus”, rezolu]ia 1992/35, 28 februarie
1992 Conven]ia de la Geneva (III) privind Tra-
Doek, Nigel Cantwell, Martinus Nijhoff
tarea Prizonierilor de R`zboi (1949)
Publishers, Olanda, 1992 Comisia Drepturilor Omului, „Torture
and other cruel, inhuman or degrading Conven]ia de la Geneva (IV) privind Pro-
Consiliul Organiza]iilor Interna]ionale din
treatment or punishment”, Rezolu]ia tec]ia Civililor \n Perioadele de R`zboi
Domeniul {tiin]elor Medicale, Interna-
E/CN.4/RES/2001/62 (1949)
tional Ethical Guidelines for Biomedical
Research Involving Human Subjects, Adunarea General`, „Official Records of Conven]ia privind Statutul Refugia]ilor
Geneva, 1993 the General Assembly, Forty-fourth se- (1951)
ARTICOLUL 37 ssion, Supplement No.40”, A/44/40, 1989 Declara]ia Drepturilor Copilului (1959)
Instrumente: Adunarea General`, „Official Records of Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
the General Assembly, Forty-sixth serile Civile [i Politice (1966)
ssion, Supplement No 40”, A/46/40, 1991
lui (1948) Protocolul privind Statutul Refugia]ilor
Adunarea General`, „Report of the Co- (1967)
Regulile Standard Minime pentru Trata-
mmittee Against Torture”, a L-a sesiune,
rea De]inu]ilor (1957) Declara]ia privind Protec]ia Femeilor [i a
Suplimentul Nr. 44, A/50/44, 1995
Copiilor \n Cazuri de Urgen]` [i de
Adunarea General`, „United Nations Conflict Armat (1974)
Rules for the Protection of Juveniles De-
Protocolul Adi]ional la Conven]iile de la
Declara]ia privind protec]ia Tuturor Pers- prived of their Liberty”, Rezolu]ia A/RES/
Geneva din 12 august 1949 [i privind
oanelor \mpotriva Torturii [i a altor Tra- 45/113, 14 decembrie 1990
908 BIBLIOGRAFIE
Protec]ia Victimelor Conflictelor Armate The United Nations Convention on the pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de
Interna]ionale (Protocolul I) (1977) Rights of the Child A Guide to the Libertate (1990)
Protocolul Adi]ional la Conven]iile de la Protocolul pentru Prevenirea, Eliminarea
Geneva din 12 august 1949 [i privind [i Pedepsirea Traficului cu Persoane, \n
Protec]ia Victimelor Conflictelor Armate special cu Femei [i Copii, de completare
care nu sunt Interna]ionale (Protocolul II) a Conven]iei |mpotriva Crimei Transna-
(1977) Consiliul de Securitate, „Children and ]ionale Organizate (2000)
armed conflict”, S/RES/1261(1999) [i
Conven]ia pentru Eliminarea Tuturor Alte surse
S/RES/1314(2000)
Formelor de Discriminare |mpotriva
Comisia Drepturilor Omului, „Progra-
Femeilor (1979) Secretarul General al Organiza]iei Na]iu-
mme of Action for the Elimination of the
nilor Unite „Report to the Security Coun-
Conven]ia privind Interzicerea sau Res- Exploitation of Child Labour”, 1993/79,
cil”, A/55/163-S/2000/712, 21 iulie 2000
tric]ionarea Folosirii anumitor Arme 10 martie 1993
Conven]ionale care pot fi Considerate Conferin]a Mondial` pentru Drepturile
Comisia Drepturilor Omului, „Progra-
Excesiv de Nocive [i care au Efecte Nedi- Omului, Viena (Austria), 14-25 iunie
mmes of action for the prevention of the
feren]iate (1980) 1993, „Vienna Declaration and Progra-
Protocolul privind Interzicerea sau Res- child pornography and the elimination of
tric]ionarea Folosirii Minelor, a Capca- Summitul Mondial pentru Copii, New the exploitation of child labour”, Re-
nelor [i a altor Dispozitive (Protocolul II) York (Statele Unite ale Americii), 29-30 zolu]ia 1992/74, anex`, 5 martie 1992
(1996) septembrie 1990, „World Declaration on
Adunarea General`, „Promotion and
Conven]ia privind Interzicerea Folosirii, Protection of the Rights of the Child: Sale
ment of Children and Plan of Action for
Adun`rii, Producerii [i Transferului Mi- of children, child prostitution and child
nelor Anti-Personal [i a Distrugerii Aces- pornography, interim report of Ms Ofelia
tora (1997) Calcetas-Santos, Special Rapporteur of
the Commission on Human Rights on the
Statutul Cur]ii Penale Interna]ionale, 1990/WS-001
Roma (1998)
ARTICOLUL 39 child pornography”, A/51/456, 7 Octom-
Conven]ia OIM privind cele mai Grave brie 1996
Instrumente:
Biroul Interna]ional pentru Munc`, Child
(1999) Conven]ia de la Geneva (I) pentru Ame-
labour: Targeting the intolerable, ILO,
liorarea Situa]iei R`ni]ilor [i a Bolnavilor
Alte surse Geneva, 1996
din For]ele Armate Desf`[urate pe Teren
Comisia Drepturilor Omului, „Prelimina- (1949) Congresul Mondial |mpotriva Exploat`rii
ry report of the Special Rapporteur on Sexuale Comerciale a Copiilor, Stock-
Conven]ia de la Geneva (II) pentru Ame-
the situations of systematic rape, sexual holm (Suedia), 27-31 August 1996, „De-
liorarea Situa]iei Membrilor R`ni]i,
slavery and slavery-like practices during claration and Agenda for Action”, A/51/
Bolnavi [i Naufragia]i ai For]elor Armate
periods of armed conflict”, E/CN.4/ 385
de pe Mare (1949)
Sub.2/1996/26, 16 iulie 1996
Conven]ia de la Geneva (III) privind Tra-
ARTICOLUL 40
tarea Prizonierilor de R`zboi (1949) Instrumente:
tions Relating to the Convention on the Conven]ia de la Geneva (IV) privind Pro- Conven]ia OIM privind Munca For]at`
Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7 tec]ia Civililor \n Perioadele de R`zboi (Nr.29) (1930)
decembrie 1999 (1949)
Adunarea General`, „An international Protocolul Adi]ional la Conven]iile de la lui (1948)
agreement to ban anti-personnel land- Geneva din 12 august 1949 [i privind
mines”, Rezolu]ia A/RES/51/45/5, 10 de- Protec]ia Victimelor Conflictelor Armate
cembrie 1996 Interna]ionale (Protocolul I) (1977)
Regulile Standard Minime ale Orga-
Comitetul pentru Drepturile Omului, Protocolul Adi]ional la Conven]iile de la
niza]iei Na]iunilor Unite pentru Realiza-
Comentariul General 17, „Articolul 24”, Geneva din 12 august 1949 [i privind
rea Justi]iei pentru Minori („Regulile de
1989 in Compilation of General Co- Protec]ia Victimelor Conflictelor Armate
la Beijing”) (1985)
mments and General Recommendations care nu sunt Interna]ionale (Protocolul II)
Adopted by Human Rights Treaty (1977) Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni-
Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.5, 26 aprilie 2001 te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino-
Conven]ia |mpotriva Torturii [i a altor
rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990)
„Impact of Armed Conflict on Children”, Tratamente sau Pedepse Crude, Inu-
Raportorul expertului Secretarului Ge- mane sau Degradante (1984) Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
neral, Dna. Graça Machel, A/51/306, 26 pentru Protec]ia Minorilor Priva]i de Li-
Regulile Standard Minime ale Organi-
August 1996 bertate (1990)
za]iei Na]iunilor Unite pentru Realizarea
Simpozionul organizat de UNICEF \n Justi]iei pentru Minori („Regulile de la Regulile Standard Minime ale Organi-
cooperare cu sub-grupul de ONG-uri al Beijing”) (1985) za]iei Na]iunilor Unite privind M`surile
Grupului de Lucru al ONG-urilor pentru care nu implic` internarea \n institu]ii
Declara]ia Principiilor Fundamentale de
Conven]ia cu privire la Drepturile Co- speciale (regulile de la Tokyo) (1990)
Justi]ie privind Victimele Crimelor [i
pilului, „Cape Town Principles on the Alte surse
Abuzului de Putere (1985)
prevention of recruitment into the armed
forces and demobilization and social Instruc]iunile Organiza]iei Na]iunilor Uni- Comitetul pentru Drepturile Copilului,
reintegration of child soldiers in Africa”, te pentru Prevenirea Delincven]ei Mino- Reservations, Declarations and Objec-
document adoptat de participan]i, Cape rilor (Instruc]iunile de la Riad) (1990) tions Relating to the Convention on the
Town, 30 aprilie 1997 Rights of the Child, CRC/C/2/Rev.8, 7
BIBLIOGRAFIE 909
decembrie 1999 ARTICOLUL 42 Protocolul Adi]ional la Conven]iile de la
Comitetul pentru Drepturile Omului, Instrumente:
Protec]ia Victimelor Conflictelor Armate
Pactul Interna]ional cu privire la Drep- care nu sunt Interna]ionale (Protocolul II)
turile Civile [i Politice (1966) (1977)
Adopted by Human Rights Treaty Alte surse PROTOCOLUL FACULTATIV PRI-
VIND COMER}UL CU COPII,
Consiliul Economic [i Social, „Guidelines Comentariul General 3, „Articolul 2
PROSTITU}IA COPIILOR {I POR-
for action on children in the criminal Implementation at the national level”,
NOGRAFIA CU COPII
justice system“, rezolu]ia 1997/30, 1981, in Compilation of General Co- Instrumente:
Anex`, 21 iulie 1997 mments and General Recommendations
Conven]ia de la Haga pentru Protec]ia
Adopted by Human Rights Treaty
ARTICOLUL 41 Copiilor [i Cooperarea \n Domeniul
Bodies, HRI/GEN/ 1/Rev.2, 29 martie 1996
Adop]iilor Interna]ionale (1993)
Instrumente:
PROTOCOLUL FACULTATIV PRI- Conven]ia OIM privind cele mai Grave
Pactul Interna]ional cu privire la Drep- VIND IMPLICAREA COPIILOR |N Forme de Munc` a Copiilor (Nr.182)
turile Economice, Sociale [i Culturale CONFLICTELE ARMATE (1999)
(1966)
Instrumente:
Conven]ia de la Geneva (I) pentru Ame- [i Pedepsirea Traficului cu Persoane, \n
liorarea Situa]iei R`ni]ilor [i a Bolnavilor special cu Femei [i Copii, de completare
Alte surse din For]ele Armate Desf`[urate pe Teren a Conven]iei |mpotriva Crimei Transna-
The United Nations Convention on the (1949) ]ionale Organizate (2000),
Rights of the Child A Guide to the Conven]ia de la Geneva (II) pentru Ame- Alte surse
„Travaux Préparatoires”, compilat` [i liorarea Situa]iei Membrilor R`ni]i, Bol-
Congresul Mondial |mpotriva Exploat`rii
editat` de Sharon Detrick, cu contribu]ii navi [i Naufragia]i ai For]elor Armate de
Sexuale Comerciale a Copiilor, Stock-
de: Jaap Doek, Nigel Cantwell, Martinus pe Mare (1949)
holm (Suedia), 27-31 august 1996,
Conven]ia de la Geneva (III) privind Tra- „Declaration and Agenda for Action”,
Adunarea General`, „Setting internatio- tarea Prizonierilor de R`zboi (1949) A/51/385
nal standards in the field of human
Conven]ia de la Geneva (IV) privind Pro- Comisia Drepturilor Omului, „Progra-
rights”, Rezolu]ia A/RES/41/120, 4 de-
tec]ia Civililor \n Perioadele de R`zboi mmes of Action for the prevention of the
cembrie 1986
(1949) sale of children, child prostitution and
Conferin]a Mondial` pentru Drepturile child pornography and for the elimi-
Protocolul Adi]ional la Conven]iile de la
Omului, Viena (Austria), 14-25 iunie nation of the exploitation of child la-
1993, „Vienna Declaration and Progra- bour”, 1992/74, 5 martie 1992.
Protec]ia Victimelor Conflictelor Armate
Interna]ionale (Protocolul I) (1977)
910 BIBLIOGRAFIE
ACRONIME
Pentru explicarea abrevierilor folosite la referin]e – IRCO, SR, etc., vezi pagina XX
SIDA sindromul imunodeficien]ei dobândite

CEDC Copii afla]i \n situa]ii deosebit de dificile
CEDAW Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor
CERD Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`rii Rasiale
CRC Comitetul pentru Drepturile Copilului
ECOSOC Consiliul Economic [i Social al Organiza]iei Na]iunilor Unite
FAO Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur`
HIV virusul imunodeficien]ei umane
HRC Comitetul pentru Drepturile Omului
BIRD Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare
ICPD Conferin]a Interna]ional` pentru Popula]ie [i Dezvoltare
IDA Asocia]ia pentru Dezvoltare Interna]ional`
ILO/OIM Organiza]ia Interna]ional` a Muncii
FMI Fondul Monetar Interna]ional
INCB Comitetul Interna]ional pentru Controlul Drogurilor
INSTRAW Institutul Interna]ional de Cercetare [i Formare pentru Promovarea Femeilor
INTERPOL Organiza]ia Interna]ional` a Poli]iei Criminale
IOM/OIM Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie
IPA Asocia]ia Interna]ional` pentru Dreptul Copilului la Joac`
IPEC Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copiilor
ONG Organiza]ie neguvernamental`
UNAIDS Programul Comun al Na]iunilor Unite pentru HIV/SIDA
UNCHS Centrul Na]iunilor Unite pentru A[ez`rile Umane (Habitat)
UNCTAD Conferin]a Na]iunilor Unite pentru Comer] [i Dezvoltare
UNDCP Programul Na]iunilor Unite pentru Controlul Interna]ional al Drogurilor
UNDP Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare
UNEP Programul Na]iunilor Unite pentru Mediu
UNESCO Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Educa]ie, {tiin]` [i Cultur`
UNFPA Fondul Na]iunilor Unite pentru Popula]ie
UNHCR |naltul Comisariat al Na]iunilor Unite pentru Refugia]i
UNICEF Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii
UNICRI Institutul Inter-regional de Cercetare al Na]iunilor Unite pentru Criminalitate [i Justi]iei
UNIFEM Fondul de Dezvoltare al Na]iunilor Unite pentru Femei
UNITAR Institutul Na]iunilor Unite pentru Formare [i Cercetare
UNRISD Institutul de Cercetare al Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare Social`
WFP Programul Mondial pentru Alimenta]ie
WHA Adunarea Mondial` a S`n`t`]ii
OMS Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii
WSC Summitul Mondial pentru Copii
OMC Organiza]ia Mondial` a Comer]ului
ACRONIME 911
Editura: VANEMONDE
tel/fax: 331.02.00
Manual
pentru Implementarea
Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului
EDI}IE REVIZUIT~
De la adoptarea sa \n 1989, Conven]ia cu privire la Drepturile

Copilului a ajuns s` fie ratificat` \n majoritatea ]`rilor lumii.
Manualul de Implementare este un instrument practic
pentru to]i cei implica]i \n implementarea principiilor
[i prevederilor acestei Conven]ii [i \n transpunerea
\n realitate a drepturilor copiilor.
Manualul prezint` [i analizeaz` interpretarea fiec`rui articol al
Conven]iei, din perspectiva Comitetului pentru Drepturile
Copilului, organism interna]ional ales, format din exper]i
independen]i, care are rolul de a monitoriza progresele
\nregistrate \n \ntreaga lume, \n acest domeniu.
Manualul con]ine, de asemenea, o serie de analize
ale unor prevederi importante din alte documente
interna]ionale, comentarii ale organismelor Na]iunilor Unite
[i rapoarte de la conferin]e mondiale, ca [i exemple ilustrative
de implementare a Conven]iei \n diferite ]`ri din lumea \ntreag`.
Pe \ntreg cuprinsul sù, Manualul subliniaz` abordarea holistic`
a Conven]iei cu privire la drepturile copilului: faptul c` ele
sunt indivizibile [i interdependente [i c` fiec`ruia dintre
drepturile recunoscute \n cadrul acestei Conven]ii
trebuie s` i se acorde o importan]` egal`.
Lucrare tradus` [i tip`rit`

\n 1000 de exemplare de c`tre
Reprezentan]a UNICEF \n România,
cu fonduri oferite cu generozitate
de Guvernul Olandei [i
Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.
ISBN: 973-86502-5-9
Editura: VANEMONDE

Manual Conventia Drepturilor Copilului

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual Conventia Drepturilor Copilului

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Manual pentru

For every child

lucrare elaborat` pentru UNICEF de:

Fotografii: Marilena Bivol - UNICEF România

Editura: VANEMONDE 331.02.00

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

UNICEF, UNICEF House,

UNICEF Regional Office for Europe

UNICEF, Casa ONU

Cuvânt \nainte................................. XI 3 Interesul superior al copilului............................ 47

Articole.............................................. 1 4 Aplicarea Drepturilor din Conven]ie................. 63

p`rin]ii s`i decât \n cazul \n care aceast` la participare.................................................. 196

IV Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Libertatea de con[tiin]`................................ 232

15 Dreptul copilului la libertatea de asociere [i Dezbatere General` privind violen]a

VI Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Dreptul copilului la pensie propria cultur`“............................................. 550

Recuperarea pensiei de \ntre]inere apartenen]a religioas`.................................. 553

Lista de control a procesului propria limb` ................................................ 543

traficului de copii.............................................. 629 39 Reabilitarea copiilor victime............................ 701

VIII Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

atificarea aproape universal` a Conven]iei nelor, ONG-urilor [i organiza]iilor Na]iunilor Uni-

R cu privire la Drepturile Copilului este o re-

Sper`m c` acest Manual va fi folosit ca punct de

| Comitetului pentru Drepturile Copilului, apre-

Hoda Badran Akila Belembaogo Sandra Mason

Nafsiah Mboi Awa Ndeye Ouedraogo Jakob E. Doek

R an de la adoptarea sa de c`tre Adunarea General` a Na]iunilor Unite la 20 noiembrie 1989, a

Traducerea în limba român` a Manualului de Implementare a Conven]iei reprezint` rezultatul consult`-

Ne exprim`m speran]a c` acest Manual va deveni un document de referin]` pentru:

deea acestui Manual a luat na[tere din discu- Nigel Cantwell,

I ]iile avute cu fo[ti [i actuali membri ai Comite-

XVI Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

M practic pentru implementarea, explica-

XVIII Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

L care dintre acestea au fost elaborate pentru

T bliografie ce prezint` toate referin]ele, pre-

XX Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Cum se ob]in rapoartele Comitetului

Departamentul de Distribu]ie [i Vânz`ri,

rticolul 1 al Conven]iei cu pri- ]ie special`. |n anumite privin]e, Con-

A vire la Drepturile Copilului defi-

2 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Debutul copil`riei, \n sensul zi]ie \n privin]a avortului [i a altor pro-

4 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Defini]ia copilului - o dilem`

6 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Revizuirea defini]iei „copilului” Solicitarea informa]iilor cu privire la

8 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Consilierea medical` [i consim]`mântul minorilor

10 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

12 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

1 s` revizuiasc` legile [i reglement`rile

14 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

16 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Consumul de alcool [i alte substan]e Comitetul a comentat vârsta prea mic`

Articolul 33 cere statelor s` „ia toate „S-a exprimat, de asemenea, preocupa-

18 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

Probleme specifice \n implementarea articolului 1

20 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului

De re]inut: Conven]ia este indivizibil` [i articolele sale sunt interdependente. De-

l`turi de articolele 3(2) [i 4, pri- s` fie \n]eles ca implicând „orice diferen-

A mul paragraf al articolului 2 de-

24 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului