REFLEXO-VITAL Reflexo-Vital Bacau

REFLEXOVITAL

MASAJ CLASIC
Suport de curs
Reflexo-Vital Bacau

2010

Curs realizat de: Prof. Dr. Gabriela Ochiana Prof.instructor Valentin Olaru
BACAU, BD. UNIRII NR. 2, 0744/661 651, 0724/661 651 www.reflexo-vital.ro

CUPRINS

Nr crt. 1 2 3 4 5 6 Definitii

Capitol

Pagina 2 3 9 13 20 28

Scop, indicatii, contraindicatii generale Generalitati despre anatomia si fiziologia pielii Procedeele si tehnicile masajului clasic Procedeele secundare de masaj Efectele masajului clasic asupra structurilor organismului

2

Definitii
Dupa Adrian Ionescu’’masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului, prin actiuni manuale sau mecanice, in scop fiziologic sau curativo-profilactic’’. In urma cu cateva zeci de ani, atunci cand a fost formulata aceasta definitie, se considera ca masajul este o “prelucrare”, deoarece se actioneaza din afara corpului, subiectul masat nu cheltuieste energie si nu i se cere o participare activa la efectuarea lui. Din acest punct de vedere, cercetarile ulterioare si mai ales din ultima perioada dovedesc faptul ca subiectul nu poate fi privit ca un “obiect” asupra caruia se actioneaza. Astfel situatia intersubiectiva (relationala) in care se afla terapeutul si subiectul in timpul aplicarii masajului nu poate fi asimilabila actului in sens unic directionat doar de cel ce da la cel ce primeste,de la un subiect care actioneaza la un subiect pasiv asupra caruia se actioneaza.Aceasta atitudine traseaza limite abuziv restrictive si minimalizeaza participarea subiectului la actul terapeutic. Constient sau nu, subiectul raspunde gestului terapeutic, organismul sau declasand un numar foarte mare de actiuni adaptive sau de inlaturare a perturbarilor. Pornind de la nivelul muscular masajul activeaza reactivitatea intregului sistem nervos; aceste stimulari determinate de masaj stabilesc un continuu dialog cu centrii superiori, fenomen cu atat mai uimitor cu cat s-a dovedit ca este si foarte bine diferentiat calitativ. Se poate vorbi in acest context de o “traire” a masajului, care presupune din partea subiectului o reactie,reactie care se declanseaza avand punct de plecare varful ierarhic al reglarii nervoase si care urmareste o perfecta constientizare a imaginii corporale. Dialogul astfel stabilit intre cei doi protagonistterapeut si subiect-este un dialog fara cuvinte, dar real, prin simturi, reactii in care acestia sunt implicate in paralel, la fel de active (din acest punct de vedere este gresita atitudinea unor terapeuti care incurajeaza pseudosomnolenta sau sporovaiala superficiala). Fie ca urmareste examinarea/testarea sau terapia, atingerea terapeutica in cadrul masajului,nu are sens decat in functie de raspunsul dat,raspuns care presupune un nou demers terapeutic, continuand in acest fel,intr-un feed-back permanent. Dialogul masat-maseur se dezvolta intr-o lume a semnelor, reprezentata de caracteristicile suprafetei de masat, puncte si zone specific de actionare,implicarea maseurului si reactiile de raspuns ale subiectului,in care stabilirea unei interrelatii intre, bazata pe incredere reciproca si comunicare, este de o importanta covarsitoare. Avand in vedere toate aceste aspecte, definitia pe care in momentul de fata o consideram a fi mai corecta este:”Masajul consta in aplicarea manuala, mecanica sau electrica, metodica si sistematica a unor procedee specific asupra partilor moi ale corpului, in scop igienic(fiziologic) profilactic si therapeuticrecuperator”(Marza D.2002). Aplicarea este ‘’metodica’’ deoarece se desfasoara dupa anumite principii si reguli, are un inceput,o desfasurare prealabila si un sfarsit. Procedeele fiind metodic selectionate, imbinate si aplicate, tinand cont de efectele posibil a fi obtinute si de scopurile urmarite, se poate afirma ca masajul este o activitate sistematic organizata.”Partile moi ale corpului” asupra carora se actioneaza sunt 3

In hemoragii. indicatii si contraindicatii generale Asadar masajul are ca obiect de studiu omul si modalitatile de actionare prin intermediul carora poate contribui la asigurarea unei stari de sanatate optime. In cadrul fiecarui procedeu se diferentiaza o serie de tehnici de aplicare. dar are si unele contraindicatii. Aparatele mecanice sau electrice foarte des folosite astazi. Mai frecvente sunt contraindicatiile temporare care sunt determinate de unele imbolnaviri sau tulburari usoare si trecatoare.transmite energie. In general masajul prezinta o gama larga de indicatii. arsuri si plagi. Nici in cazul unor inflamatii ale organelor nu este indicat masajul. grupate in functie de localizarea lor pe tesuturi si organe. boli de cord si vase (cu caracter acut) boli acute ale sistemului respirator. Aplicarea procedeelor de masaj se poate realiza “manual. Astfel contraindicatiile totale si definitive sunt relativ putine. Si din acest punct de vedere insa in ultima perioada aria s-a restrans. fie totale si definitive. vasele si nervii. specific fiecarei metode. organele interne. singurul “instrument’care poseda calitatile necesare adaptarii corecte si permanente a gestului teerapeutic in functie de reactiile subiectului: mana se muleaza perfect pe regiunile masate in functie de relieful lor. Daca pornim de la tesuturile superficial primele contraindicatii ale masajului sunt bolile de piele (de natura parazitara. Masajul se executa folosind o serie de actiuni numite “procedee”. examineaza in permanenta si comunica-prin tehnica executata-cu organismul subiectului. tendoanele. Scop. Astazi in cadrul sedintelor de masaj. masajul fiind indicat dupa vindecarea acestora. contraindicatiile sunt totale. in functie de particularitatile individuale ale bolnavului si ale bolii. oferindu-i exact ceea ce are nevoie. ligamentele.tegumentele(pielea. tumori maligne). care s-ar putea inrautati. are aproximativ aceeasi temperatura cu tegumentele masate. in special naturiste si fizicale. putandu-se obtine efecte pe cale reflexa. deoarece s-a constatat ca exista posibilitati de actionare care nu dauneaza ci dimpotriva-fara a trata afectiunea-isi aduc contributia la diminuarea unor simptome. mecanic sau electric”. muschii. 4 . Masajul se ocupa de mentinerea/imbunatatirea capacitatii functionale a intregului organism la cote optime (masajul igienic/fiziologic): prevenirea aparitiei unor perturbari in functionalitatea organismului (masaj profilactic) tratarea in paralel cu alte metode terapeutice a unor afectiuni (masajul terapeutic) si recuperarea dupa traumatisme sau afectiuni prin inlaturarea sechelelor (masajul recuperator).in cazul bolilor infecto-contagioase in hemoragii cerebrale.”simte” exact gradarea si dozarea intensitatii de actionare.mucoasele) tesuturile conjunctive subcutanate. contraindicatiile sunt definitive sau temporare. Succesiune:metoda-procedee-tehnici. fie partiale si temporare. eruptii. elementele articulare. inflamatorie. Chiar si in unele dintre aceste situatii se poate actiona cu tehnici speciale. ale aparatului digestiv. masajul clasic este completat de o serie de tehnici si procedee din cadrul altor metode terapeutice. acestea fiind dictate de imbolnaviri maligne grave. nu pot inlocui-in niciun caz mana. eczema. la distanta de regiunea sau organul afectat. sistemul endocrin.

luminos.in apa) -uscat(cu pulberi) Conditii de baza materiala Masajul se practica de preferinta intr-o incapere speciala numita sala sau cabinet de masaj. Pe langa acest cabinet de masaj ideal ar fi sa existe o sala de asteptare. toaleta si o sala de odihna dupa aplicarea tratamentului. Acest cabinet de masaj se poate amenaja intr-o sala mai mica sau intr-o sala mare prin impartirea sa in boxe mai mici separate prin paravane sau draperii. o sala de dusuri. Cabinetul de masaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . 5 . bine aerisit si calduros (temperatura optima pentru masaj fiind aprox 18-20 C).Clasificarea formelor de masaj clasic a) Dupa scopul urmarit:-igienic(fiziologic) -profilactic -terapeutic/recuperator -specific activitatii sportive b) Dupa mijlocul cu care se realizeaza:-manual -mecanic -electric c) Dupa intinderea suprafetei pe care se efectueaza:-general-extins -redus -partial -regional -local -segmentar d)Dupa profunzimea la care actioneaza:-superficial -profund e)Dupa mediul folosit:-umed(cu solutii unguente.sa fie suficient de spatios.

-sa aiba un simt tactil foarte bine dezvoltat. -sa aiba mobilierul strict necesar: -bancheta de masaj (de preferinta cu posibilitati de reglare a pozitiei si inaltimii) -scaun pentru maseur -dulap pentru diverse material ajutatoare (aparate. moale. auz fin si vedere buna. podea acoperita cu gresie sau linoleum pentru a putea fi curatate si dezinfectate cat mai usor. -sa aiba foarte bune cunostinte de anatomie. -cu boli ale aparatului respirator. psihice si intelectuale. sa faca mici pauze in care sa-si relaxeze membrele superioare (dupa fiecare regiune masata. organice sau psihice. -sa posede o foarte buna coordonare si abilitate manuala intretinuta prin exercitii specific executate zilnic. -cu asimetrii faciale. cu degete suple si abile. rezistent la oboseala. El va evita muncile fizice grele si chiar sporturile ce obosesc excesiv si activitatile care pot inaspri sau leza mainile. biomecanica. deformatii ale capului si deficiente motrice. dupa fiecare pacient sau la fiecare ora de lucru) sa-si insuseasca si sa practice tehnici de relaxare. fiziologie. -sa posede aptitudini psihice deosebite. defecte ale nasului. Pentru profesia de maseur nu sunt indicate persoanele: -cu deficiente fizice. uscata si neteda. -sa cunoasca si sa respecte principiile moralitatii si etica profesionala. -mainile trebuie sa fie cat mai largi. prin mentinerea si dezvoltarea permanenta a calitatilor motrice de baza. cu pielea calda. 6 . -sa fie prevazut cu instalatie de apa curenta. gurii. cardio-vascular. digestiv si renal. pentru a-si putea doza corespunzator efortul in vederea desfasurarii intregii activitati in conditii egale de eficienta. printr-un regim corect de viata si munca.etc) -masa sau birou pentru acte Cadrele de specialitate Maseurul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii specifice: .unguente. sa lucreze cu calm si fara graba. armonios dezvoltat. simptomatologie. -sa aiba simt de autoconservare.sa fie sanatos. carnoase. Pentru aceasta el va trebui sa cunoasca executia corecta a procedeelor si tehnicilor de masaj.-sa prezinte posibilitati de intretinere a unei igiene perfecte: peretii placati cu faianta sau vopsiti in ulei.

Pentru aplicarea masajului: -masajul igienic (fiziologic) se recomanda sa se aplice in cursul diminetii. curate. subiectul trebuie sa aiba o pozitie cat mai confortabila. -maini: sanatoase. -se recomanda ca subiectul sa-si aduca un prosop mare sau un cearsaf pe care sa-l aseze pe bancheta de masaj peste cel existent. -nu va folosi deodorant. sa-si relaxeze musculatura si sa evite incordarea fizica si psihica 7 . spalatul dintilor. -cap: pieptanatura. inainte de a aplica un masaj mainile trebuie obligatoriu spalate si incalzite. sa nu se fumeze in sala de masaj si dupa aceea sa se spele pe dinti pentru a indeparta mirosul. -ideal este sa nu se fumeze in timpul programului sau daca acest lucru nu se poate. -nu se consuma bauturi alcoolice in timpul programului.-cu hiperhidroza palmara sau cu boli de piele. maseurii isi vor intrerupe activitatea in perioadele in care mainile lor prezinta leziuni sau alte afectiuni pana la vindecarea lor complete. Pentru subiect (pacient): -respectarea unei igiene corecte a corpului si imbracamintii. parfumuri si crème puternic mirositoare care l-ar putea deranja pe pacient. -igiena si estetica capului si a mainilor maseurului. Reguli pentru aplicarea masajului Reguli de igiena Pentru masseur: -igiena stricta a echipamentului de lucru (fara a omite aspectul estetic). -golirea inainte de aplicarea masajului a vezicii urinare si daca este posibil a colonului. obligatoriu la un interval de 2-3 ore inainte sau dupa servirea mesei si in asa fel incat sedinta de masaj sa se incheie cu cel putin ½ ora inaintea mesei urmatoare. cu unghii taiate foarte scurt si bine pilite. Reguli metodice: -In timpul sedintelor de masaj.

-Aparate de percutie-folosite mai ales pentru stimularea sensibilitatii superficial si profunde. -Masajul va incepe cu procedee simple. are efectele unei presiuni locale. linistitor. de la cateva minute pana la ½ ora si chiar mai mult. datorita ritmicitatii si ritmului de actionare necesar in acest scop. alteori se prefera procedeele aplicate cu tehnici scurte.Astfel: -Aparate de masaj pneumatic. pentru a nu-si obosi foarte repede membrele superioare se recomanda lucrul cu mainile sub nivelul umerilor. Aceasta curba a intensitatii de aplicare a procedeelor si tehnicilor de masaj se repeat pe fiecare regiune sau segment in parte. ample cu caracter de testare/examinare si pregatitor. ritmul si numarul de repetari a procedeelor si tehnicilor de masaj depind atat de scopul urmarit cat si de sensibilitatea celui masat. Aparitia unor “jene”locale. construite pe principiul mansoanelor gonflabile de diverse forme si marimi. care se folosesc pentru intregul corp.Dupa sedintele de masaj lungi cu efect calmant. pentru membrele superioare.-Pozitiile cele mai relaxante pentru subiect sunt: decubit (culcat) si culcat-rezemat. acestea fiind treptat inlocuite cu cele electrice.de fapt. relaxator. -Durata sedintei de masaj poate varia in primul rand dupa necesitati dar si dupa preferinte. fara a plati cu pretul unei oboseli mari. ele asigurand corpului suprafata mare de sprijin si facilitand relaxarea muscular si respiratia. Mijloace ajutatoare In decursul timpului din dorinta de a proteja maseurul s-au inventat si folosit o serie de aparate. denota o tehnica defectuoasa sau existent unor afectiuni care. a durerii. pe suprafata mai mare. care vor facilita reluarea activitatii. se recomanda un repaos pentru mentinerea efectului. Dintre acestea efectele benefice ale unora nu trebuie neglijate. cu membrele superioare si inferioare usor flectate. sedinta incheindu-se cu procedee si tehnici lungi si linistitoare. .sunt contraindicate pentru aplicarea masajului. pana la atingerea intensitatii necesare. executate cu intensitate crescuta care scurteaza durata sedintei de masaj si au efect stimulator. contracturii sau a unor semne de neliniste si incordare la subiect. usoare. -Intensitatea. pana la adevarate costume gonflabile. dupa care va incepe sa scada treptat. Poate lucra fie din asezat pe un scaun a carui inaltime se va adapta in functie de inaltimea banchetei sau in functie de tehnicile aplicate. mergand de la mansoane mici.excitant. Dupa sedintele de masaj cu efect stimulator se recomanda executarea unor exercitii fizice de inviorare asociate cu exercitii de respiratie. care vor progresa incet ca amplitudine si ritm. pe care mana nu o poate realiza la fel de eficient. 8 . -Maseurul trebuie sa lucreze in pozitii cat mai favorabile si cat mai putin obositoare. greu de obtinut prin executie manuala. Compresiunea care se obtine in momentul punerii lor in actiune.Uneori sunt mai agreate procedeele aplicate cu tehnici lente si usoare care prelungesc durata masajului si au efect calmant. la inceput mecanice.

-Aparate pentru detectarea punctelor de presopunctura (care prin specificitatea lor permit receptarea unei rezistente electrice la nivelul pielii mai scazute) care pe baza unor impulsuri electrice sunt prevazute si cu posibilitati de actionare asupra acestora (de tip Acutherapy).crème si altele.folosite in scop terapeutic de genul alifiilor care contin substante cu efect farmacologic. GENERALITATI DESPRE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII 9 . De asemenea in practica masajului se folosesc o serie de ingrediente care pot fi impartite in doua categorii-unele care se folosesc doar din punct de vedere mecanic. Aparatele de infra-sunete si ultra-sunete fac parte tot din gama acestor vibratoare. pentru a facilita alunecarea mainii pe tegumente de genul talc.-Vibratoarele de diverse forme si marimi construite special pentru diverse regiuni ale corpului sau intrunind calitatile necesare pentru a se putea actiona pe mai multe suprafete.uleiuri. perne vibratoare pana la mese vibratoare. cu posibilitati de realizare a vibratilor (cu efect relaxator) asupra intregului corp. Gama acestor aparate este cuprinsa intre vibratoare mici actionate cu mana (eventual fixate pe mana terapeutului) la fotolii.

50 m.pielea este mai groasa(2-3mm) iar la nivelul pleoapelor. pigmentul pielii. variaza de la 1 la 3m.pielea este foarte subtire(0. Se observa ca ruptura pielii se produce intr-o directiva bine determinate asa numita “linie de clivaj”. Culoarea pielii rezulta din amestecul mai multor culori: -culoarea proprie a pielii este galbena data de stratul cornos. 10 . iar cei interni sunt unele boli care modifica culoarea pielii. gura. precum si in zona genitala unde pielea este mai pigmentata (inchisa la culoare) si se vede mult la gravida. anus).7mm). grasa.varsta. Femeile si copii au pielea mai deschisa. vagin. uretra. pavilionul urechii. -culoarea rosie se datoreaza sangelui din reteaua sanguine a dermului. -culoarea brun inchis se datoreaza melaninei. In cazurile de intindere lenta a pielii (graviditate. fata interna a preputului. deoarece pielea adera de planurile subiacente si se muleaza pe ele.cu nuante intre cele doua extreme. aparand vergeturile. substanta care se gaseste in epiderm. Greutatea pielii-variaza dupa regiunea corpului. Culoarea pielii-variaza dupa rasa. -culoarea alba se datoreaza keratohialinei. Aceasta mobilitate variaza in functie de regiune si de tesutul grasos ce se afla sub piele. catifelata.sex. usor umeda calitati conditionate si de calitatea secretiilor fiziologice. de la un alb deschis pana la negru inchis.Varsta si sexul produc modificari de coloratie. Elasticitatea este foarte mare. Luciul pielii este mai pronuntat acolo unde hasurarea reliefului lipseste (buza.La nivelul palmelor si plantelor.Pielea este un invelis conjunctiv epitelial care imbraca corpul in intregime cu exceptia orificiilor natural (nas. in jurul unghiei). Continutul in pigment al pielii precum si irigatia sanguina plus factorii interni si externi modifica culoarea pielii.50. La acest nivel rolul de invelis este preluat de mucoase si submucoase. Consistenta pielii-pielea este moale. Pe corpul omului aceste modificari de culoare apar mai evidente la nivelul aureolei mamare.Copii au pielea mai subtire decat adultii. Factorii externi sunt factori de clima.70m) suprafata pielii este de 1. Mobilitatea pielii este mare. in stratul granulos. crestere in greutate) fibrele elastic din derm se rup. Caracteristicile pielii Suprafata pielii-pentru o talie mijlocie (1.preputului si fetei interne a coapsei. ea putandu-se intinde foarte mult fara a se rupe.femeile au pielea mai subtire decat barbatii.25. suprafata pielii la un nou nascut este de 0.

Cutele de locomotive sunt mai adanci si se formeaza in jurul articulatiilor si muschilor prin flexia si extensia lor. Proeminentele permanente se gasesc la nivelul articulatiilor si rofeurilor si aici o categorie aparte de proeminente este formata de crestele interpapilare separate prin santuri interpapilare.Protejeaza organismul de agresiunile mediului extern . Proeminentele sunt de 2 feluri: -tranzitorii. producandu-se pe cale reflexa prin contractia muschiului erector.mamare.Participa prin transpiratie la excretia apei si a variatilor produsi de catabolism . Proeminentele tranzitorii sunt conditionate de diversi factori interni si externi.Constituie o bariera fata de invazia microorganismelor .Proeminentele si depresiunile alcatuiesc un asa numit relief. durerosi . in piele se produce vitamina D.Ajuta la reglarea temperaturii corpului . 11 . cu rol antirahitic a)Protectia poate fi mecanica si chimica.Prin expunere la ultraviolet. termici. Functiile pielii . b)Pielea poate opune rezistenta mare cand anumite forte tind sa o deformeze. -permanente. localizate pe pulpele degetelor si avand o dispozitie particulara unica ce se mentine de la nastere la moarte si constituie amprente. provocate de miscarile pe care le suporta pielea Cele structurale sunt fine si se intretaie formand cadrilajul hasurat.Este cel mai intins organ de simt pentru receptionarea stimulilor tactili. Intre aceste cute structurale exista unele mai groase: sunt congenitale: cute interfesiere. Ele pot fi de 2 tipuri: -cute structurale. ele fiind perpendicular pe directia de miscare sau transversal. produse de structura speciala a tegumentului -cute de locomotive. Se poate intinde si in functie de diferitele pozitii pe care le ia corpul in miscare. Cea mecanica se datoreaza atat cheratinei cat si grasimii din stratul cornos al epidermului. Depresiunile se traduc prin santuri numite cute. precum si fibrelor colagene si elastic din derm.

Sudoarea se elimina pe suprafata pielii in cantitate mai mare.5 ii confera o rezistenta fata de microorganism = bariera biologica. care impiedica o pierdere de caldura.Protectia acida a pielii cu Ph=5. Respiratia-pielea capteaza oxigenul atmosferic si elimina bioxidul de carbon produs al metabolismului celulelor respective. Fenomenul de termoreglare este controlat prin 2 centrii care se gasesc in hipotalamus. unde prin evaporare produce o racire a organismului. Rufini. S-a demonstrat ca pe 1-2 cm de suprafata cutanata se gasesc 100-200 puncte dureroase. d) Pielea se comporta ca un intermediar al schimburilor de caldura dintre organism si mediu. inclusiv mecanoreceptia -dureroasa. substante acide si alkaline slabe. Frigul produce vasoconstrictie. corpusculii Pacini. Pierderea de caldura prin piele se face prin radiatie. Anatomia pielii 12 .pielea este o cale de introducere a medicamentelor si produselor cosmetic. Cele mai multe puncte sensibile la presiune se afla pe varful degetelor. conductive si evaporare. inclusiv arsura si pruritul Toate se reunesc sub numele de algoreceptie si receptioneaza senzatia termica de frig si cald. in general solutiile apoase patrund mai repede decat grasimile. 25 puncte sensibile la presiune. Permeabilitatea cutanata . palme. In conditii de hipertermie se poate elimina o cantitate foarte mare de sudoare. talpi si varful limbii. Penetratia este mai mare si mai profunda cu cat substanta este mai fluida. Exista 2 metode de patrundere: -prin inhibare lenta si aplicatie simpla timp de 2-3 ore.Protectia chimica se realizeaza datorita continutului in grasimi al stratului cornos care asigura impermeabilitatea pielii fata de apa. 12-13 sensibile la frig si 1-2 la cald. -prin frictiune 5-10 minute. discurile Merkel. in timp ce caldura produce vasodilatatie care excita secretia sudoripara. Absortia este conditionata de vascozitatea substantei. iar pentru cald-corpusculii Rufini. Absortia substantelor se face prin orificiile pilosebacee si sudoripare. e) Pielea poate simti urmatoarele feluri de senzatii: -tactila. Receptorii care se gasesc in piele pentru simtul tactil sunt terminatii nervoase libere. iar receptorii de la nivelul pielii sunt pentru frig-organitele Krauss. convective.

Acest proces putin vizibil se numeste descuamatie fiziologica. Dermul-tesut conjunctiv format din fibrile. Citoplasma contine keratohialina. Celulele epidermului sunt asezate in 6 straturi.format din 1-5 randuri de celule romboidale. Dermul si hipodermul sunt bogat vascularizate. care fiind slab unite intre ele se exfoliaza continuu.format din 6-12 randuri de celule poligonale: celulele mai tinere imping spre suprafata celulele mai batrane. Celulele stratului cornos si exfoliative sunt de fapt celule moarte care sunt inlocuite continuu prin inlocuire cu noi celule. -Stratul lucid . In hipoderm patrund uneori glomerulii glandelor sudoripare. celule si substante fundamentale. cu marea axa situata orizontal si nucleul degenerate. isi au locul muschii pielosi si corpusculii senzitivi. limfatice si terminatii nervoase.pe ea se gaseste stratul bazal germinativ. -Stratul exfoliativ . derm si epiderm. -Stratul granulos . a caror grosime variaza in functie de varsta. Acesta este format dintr-un singur strat de celule asezate paralel-keratinocite. Hipodermul este stratul cel mai profund format din tesut conjunctiv lax in ochiurile caruia se gasesc celule grasoase. profesie. grupate care constituie paniculul adipos. El se imbiba cu plasma provenita din vasele dermului.Pielea se compune din trei straturi: hipoderm. sex. vase sanguine. -Membrana bazala .format din celule cornoase mai batrane. Odata cu varsta dermul isi pierde elasticitatea si apar riduri. turtite. Vascularizatia pielii Epidermul este lipsit de vase. Tot aici se gasesc si pigmenti de melanina care dau culoarea pielii. elastic si reticulate.format din celule fuziforme cu nucleu putin vizibil -Stratul cornos . Este format din 2 straturi: -dermul superficial -corionul (dermul propriu-zis) reprezinta 4/5 din grosimea dermului Fibrele care compun dermul sunt de 3 feluri: conjunctive. Epidemul este stratul periferic si este alcatuit din periteliu pavimentos stratificat.format dintr-o suprapunere de celule cornoase. Ele se intretaie constituind o retea in interiorul careia se mai gasesc celule de diverse tipuri. -Stratul filamentos (strat mucos al lui Malpighi) . PROCEDEELE SI TEHNICILE MASAJULUI CLASIC 13 .

in sensul circulatiei de intoarcere.neteziri executate cu degetele . superficial. Procedee principale (fundamentale) Se numesc principale sau fundamentale procedeele care de regula nu pot lipsi din aplicatiile mai importante ale masajului. cu degetele apropiate sau departatefolosite pentru suprafete plane si intinse -dupa intensitate: -neteziri usoare. cu marginea cubitala sau chiar cu pumnii inchisi (cu partea palmara sau cubitala) pentru straturile profunde 14 . Acestea sunt: -NETEZIREA (efleurajul) -FRICTIUNEA -FRAMINTATUL (petrisajul) -TAPOTAMENTUL -VIBRATIILE NETEZIREA (efleurajul) Netezirea – consta in alunecari ritmice si usoare. cand se actioneaza numai asupra pielii -neteziri de profunzime medie.tronconice(degete) . aplicate cu diferite parti ale mainilor. folosind la nevoie o mana aplicata peste cealalta (mana peste mana) pentru tesuturi subcutanate -neteziri profunde. Tehnicile de netezire pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: -dupa tehnica de executie: .folosite pentru suprafete mici.In decursul timpului.neteziri executate cu fata palmara sau dorsal a mainii. cu radacinile mainilor. Miscarile seamana cu mangaierea si sunt in realitate actiuni de impingere si tragere a mainilor. pe suprafete mai mult sau mai putin intinse ale pielii cu o anumita apasare (presiune) si cu un anumit ritm variabil in functie de necesitati. procedeele masajului classic s-au structurat in procedee principale (fundamentale) si procedee secundare (ajutatoare).

torace.tehnicile de aplicare succedanduse de la simultane la lungi.in regiunea scapulara. pe toata intinderea regiunii -neteziri alternative . serpuite sau in zig-zag -dupa lungimea lor: -neteziri lungi -se aplica longitudinal.urmarindu-se obtinerea unui effect calmant -dupa specificul regiunii: -neteziri cu o mana –pe suprafetele mici -neteziri cu ambele maini-pe suprafete mari -neteziri ‘’in pieptene’’-pe regiunile cu pilozitate crescuta -neteziri ‘’in bratara’’-pe membre -cu ambele maini la acelasi nivel daca segmental este gros 15 .cu ambele maini in acelasi timp-se aplica de obicei longitudinal fiind deci foarte lungi. -netezirea finala(de inchidere)cu care se termina sedinta de masaj.mainile lucreaza pe rand .a grupelor de muschi sau a vaselor de sange -neteziri transversal -neteziri oblice -neteziri in cerc.-dupa modul cum lucreaza mainile: -neteziri simultane .abdomen -neteziri scurte si foarte scurte-au in general directive transversal si se folosesc mai ales la articulatii si degete -din punct de vedere metodic: -netezire introductive(initiala)cu care se incepe sedinta de masaj.cu succesiune inversa(de la alternative scurte la simultane lungi)ritmul si intensitatea descrescand treptat.ritmul si intensitatea lucrului vor creste treptat urmarindu-se pregatirea suprafetei pentru urmatoarele procedee.lungimea lor fiind variabila.pe toata intinderea segmentului sau regiunii -neteziri medii -au in general directive oblica si se aplica pe segmentele membrelor .pana la alternative scurte.la spate . in functie de necesitati -dupa sensul de actionare: -neteziri longitudinal-in lungimea membrelor.

Tehnicile frictiunii -dupa suprafetele care se prelucreaza: -frictiuni cu varfurile degetelor sau cu fata palmara-pe suprafete foarte mici -frictiuni cu o mana-pe suprafete mici -frictiuni cu marginea cubitala a mainii -frictiuni cu radacina mainii -frictiuni cu fata palmara sau dorsal a mainii -frictiuni cu pumnul inchis -frictiuni cu ambele maini. gat si ceafa . subcutanate pe tesuturile profunde sau pe un plan dur (osos sau cartilaginos) si deplasarea lor in limita elasticitatii proprii.de la cap spre umeri si omoplati -netezirea se asociaza cu presiunile (pentru a le creste efectul in profunzime) si cu vibratiile (intarind actiunea relaxatoare) FRICTIUNEA Procedeul vizeaza in general tesutul subcutanat reprezentat de hipoderm si are efectul analgezic cel mai important. simultan si simetric-pe suprafete foarte mari 16 . daca segmental este subtire Recomandari: -sensul netezirii este cel al circulatiei de intoarcere.-cu o mana mai sus decat cealalta. Frictiunea consta in presarea tesuturilor moi. astfel: -pe membre-de la extremitati spre radacini -pe trunchi-in sensul circulatiei de intoarcere-spre inima -pe cap.

vibratiile) Recomandari: -se recomanda dozarea intensitatii in functie de sensibilitatea pielii si a celorlalte tesuturi -pentru evitarea oboselii.unghi care variaza intre 30 si 70-80 grade.-dupa sensibilitatea regiunii: -frictiuni cu radacina mainii(eminent tenara si hipotenara)-pe portiuni mai sensibile -frictiuni cu nodozitatile degetelor .in acest sens se va modifica unghiul sub care se aplica degetele sau mainile pe tegument. frictiunea se va realiza intr-un sens.pe regiunile sarace in tesuturi moi si mai putin suple(in lungul ligamentelor. fie aplicand a doua mana peste cea care lucreaza. apoi in celalalt. cutele de piele si tesuturi se maseaza prin frictiuni ‘’in cleste’’fie intre police si index . fie intre marginile cubitale ale palmelor: -frictiuni ‘’ondulate’’ sau ‘’in zig-zag’’ paravertebral -dupa intensitate: -frictiuni superficiale -frictiuni medii -frictiuni profunde Intensitatea frictiunilor variaza de la un moment la altul si se poate mari sau micsora oricand. -din punct de vedere metodic: -frictiunea simpla-cand se executa cu unul din elementele tehnice descries(pe suprafete reduse) -frictiune combinata (pe suprafete mari si foarte mari) care se realizeaza in doua moduri: -prin asocierea mai multor posibilitati tehnice de executie a frictiunii -prin combinarea frictiunii cu alte procedee de masaj(framintatul. tendoanelor. Daca dorim sa actionam mai puternic si asupra tesuturilor mai profunde.pumnul fiind inchis-pe portiuni mai voluminoase si mai putin sensibile -dupa sensul de executie: -frictiuni circulare -frictiuni liniare cu miscari scurte si ritmice de ‘’dute-vino’’. maseurul va lucra folosindu-si mainile alternativ -cand se lucreaza circular.al spatiilor interosoase si intermusculare) Tendonul ahilian. accentuam presiunea fie inclinand degetele si mana fata de planul regiunii. mainile executand aceeasi miscare cand se maseaza parti simetrice ale corpului 17 .

si comprimarea. ridicarea lor atat cat le permite elasticitatea proprie si stoarcerea prin comprimarea sau prin presiuni pe planul profund.continuand prelucrarea. se ridica. din aproape in aproape). presarea sa pe planul dur profund. apasarea.muschii fiind prinsi si stransi intre police si palme si apoi presati pe planul dur: -circular . cu prize medie (se strange. aceasta forma de framantat poarta numele de framantat “in zig-zag” -framantatul cu pumnii (cu partea cubitala sau palmara) sau alternativ. -framantatul “in bratara”-se aplica la nivelul membrelor.ambele maini lucreaza simultan -serpuit-mainile lucreaza alternativ (la nivelul suprafetelor plane. mana se deplaseaza in imediata vecinatate. cubital palmar. precum si pe marile mase musculare. in care cuta realizata intre degete si radacina mainii este stoarsa prin impingerea mainii inainte spre degete. folosit pentru mase mari muscular -framantat “in cuta” intre marginile cubitale ale mainilor-folosit mai ales pentru abdomen 18 . cat si la nivelul segmentelor: prize variaza in functie de grosimea stratului de prelucrat: -priza mica-intre police si index(cuta) -priza medie-intre degete si radacina mainii(val) -priza mare-intre varfurile degetelor de la cele doua maini Cel mai frecvent este folosit framantatul in cuta medie. apoi se preseaza pe planul profund fara a o scapa din mana si fara a desprinde palmele de pe piele.cu cele doua police la acelasi nivel sau etajat (unul mai sus decat celalalt) .-dupa un numar oarecare de miscari pe loc. mainile deplasandu-se apoi. Framantatul reprezinta prinderea muschilor si a altor tesuturi profunde. framantatul se executa formand o cuta de muschi. Tehnicile framantatului -framantatul “in cuta” si “in val”-se efectueaza atat pe regiunile intinse si plane. nu sunt premise miscari “pe sarite” -pe membre frictiunea se realizeaza mai bine daca sprijinim segmental pe un plan dur la o inaltime potrivita FRAMANTATUL(petrisajul) Este procedeul cel mai bun pentru masarea tesuturilor profunde si in special al muschilor. Pe suprafete plane.

Tehnici de tapotament -tapotament tocat:. miscarea pornind din articulatia pumnului simultan. fie semiinchis.tocat cu partea cubito-dorsala a mainii -tapotament tangential (varfurile degetelor cad tangential pe suprafata pielii) . executate cu diferite parti ale mainii. usor indoite.se executa cu fata palmara a degetelor si palmelor care cad moi.se executa cu varfurile degetelor. dar mai ales alternative. dupa volumul si rezistenta muschilor -pe regiunile plane. fata)-periaj -tapotament “in ploaie”.Recomandari: -dupa fiecare miscare de framantat. in ritm viu (degetele cad perpendicular pe suprafata de prelucrat) 19 . constituie cel mai intens si stimulativ procedeu de masaj.abdomen) -batatorit:-in caus-mai putin aspru -cu pumnul (pentru regiunile cu mase mari musculare)-cu partea palmara -cu partea cubitala Pentru a varia intensitatea se poate lucra fie cu pumnul complet inchis. Tapotamentul consta in aplicarea unor lovituri ritmice si usoare. sau asociind sau nu o miscare de rotatie a mainii. presiunea slabeste si muschiul se relaxeaza -forta de apasare (presiune) poate fi mica si mijlocie.tehnica speciala in care degetele cad pe rand pe piele si continua miscarea printrun efleuraj usor(folosit pentru fata.tocat cu partea cubito-palmara a mainii . alternative sau simultan -percutat . usoare. -plescait .cap. in momentul contactului cu regiunea de masat. framantatul se executa in lungimea muschiului -pe regiunea abdominal. framantatul se aplica numai daca sunt prezente tesuturi grase abundente (este un framantat al stratului adipos) TAPOTAMENTUL Aplicat pe piele si tesuturi moi.folosit pentru regiunile mai sensibile (abdomen.

ritmul. cu ajutorul mainii sau al unor aparate.Recomandari: -in batatorit intensitatea rezulta mai mult din greutatea degetelor si a mainii decat din contractia active a muschilor -intensitatea variaza in functie de sensibilitatea regiunii de masat si de masa muscular existent -pentru a acoperi o suprafata cat mai mare se poate folosi baterea cu pumnul si treimea inferioara a antebratului(pentru fese-coapse) VIBRATIILE Vibratiile constau din miscari oscilatorii ritmice si din presiuni intermitente. Tehnicile vibratiilor: -cu varfurile degetelor sau cu fatal or palmara -cu palma -cu radacina mainii -cu pumnul inchis sau semiinchis Presiunea vibrata:-aplicata intr-un singur punct sau cu deplasare liniara: -cu un deget -cu 3 degete(index. tesuturilor si presiuni ondulatorii foarte variate. Aceste miscari realizeaza deplasari mici (de cativa mm) ale pielii. presiunea -tehnica de aplicare a vibratiilor depinde de regiune si necesitati -vibratiile se asociaza cu netezirile (efleurajul) frictiunile si chiar cu framintatul 20 . numite vibratoare. executate cu frecventa mare si uniform.medius) -pe radacina sau traiectul unui nerv pe insertia unui tendon sau muschi in jurul unei articulatii sau in lungul unei vene -trepidatii:-miscari vibratorii cu amplitudine mai mare decat cele obisnuite (pe torace in expiratie) Recomandari: -vibratiile manuale sunt preferate celor cu aparate.inelar. deoarece sunt adaptate cu usurinta in ceea ce priveste amplitudinea.

Scuturaturile 5. cu care se asociaza 21 .Presiunile 3. Presiunile -in masajul general. Masa musculara se misca (cu degetele usor flectate) printr-o miscare asemanatoare cernutului cu o sita: se executa in ritm viu. dar cu degetele intinse si cu palmele apasand pe tesuturi. Unele deriva din cele principale pe care le si insotesc.Procedee diverse de masaj Cernutul si rulatul -se aplica pe segmentele tronconice(membrele superioare si membrele inferioare) -dupa procedeele de framantat si tapotament. insistent. Intregesc actiunea procedeelor de baza si imbogatesc tehnica masajului. in masajul relaxant Cernutul se executa cu ajutorul mainilor aplicate de o parte si de alta a segmentului de masat. in masajul stimulativ -dupa neteziri sau frictiuni.Cernutul si rulatul 2.PROCEDEE SECUNDARE DE MASAJ Se intercaleaza printre cele principale sau se adauga la sfarsitul sedintei de masaj. deplasand mainile din aproape in aproape. Procedeele secundare de masaj classic se impart in cinci grupe: 1. Altele au caracteristici tehnice proprii si se aplica independent. presiunile intaresc actiunile procedeelor de netezire.Tractiunile si tensiunile 4. Rulatul se executa asemanator cu cernutul. frictiune. framintat.

executa presiuni apoi se deplaseaza din aproape in aproape amindoua odata sau pe rand -pentru a creste intensitatea se foloseste greutatea corpului prin aplecarea trunchiului inainte -se asociaza cu vibratile si trepidatiile. metacarpiene sau metatersiene 22 . in sensul axei lungi. Scop:intinderea si alungirea in limite fiziologice a elementelor articulare si periarticulare. cu segmente de membre. paravertebral (la tineri si adulti sanatosi)-se executa astfel: palmele cu degetele intinse de o parte si de alta a coloanei. cu membrele in intregime. precum si degajarea de sub presiune a elementelor intraarticulare. -la nivelul coloanei vertebrale acest procedeu =elongatii-se realizeaza pe mese special Tensiunile sunt miscari active sau passive care intregesc miscarea unei articulatii Scuturaturile -sunt inrudite cu tractiunile si trepidatiile -constau din miscari oscilatorii mai ample.-se aplica mai ales pe spate.se executa de obicei la sfarsitul masajului segmentar sau articular Tractiunile – se apuca segmentele de deasupra si de dedesubtul articulatiei si se trage de segmental terminal. dupa care se imprima miscari ritmice. executate ritmic. Tractiunile-scuturaturile-contribuie la prevenirea si combaterea redorilor. a ingrosarilor patologice a tesuturilor periarticulare. Tractiunile si tensiunile .actioneaza indeosebi asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare .se executa aplicand amindoua mainile astfel incat policele si portiunea corespunzatoare a palmelor sa cuprinda marginile mainilor si picioarelor. a modificarilor artrozice. sau cu corpul intreg -tehnica variaza in raport cu regiunea careia se aplica -scuturaturile spatiilor interosoase de la maini si picioare inlocuiesc framintatul care la acest nivel nu se poate aplica . alternative. realizand un fel de framintare reciproca a tesuturilor din spatiile interosoase.

m.Scuturaturile mainilor sau picioarelor-priza se aplica pe marginile laterale sau apucand primul si ultimul deget. Scuturaturile membrelor superioare si membrelor inferioare . Scuturaturile degetelor-se executa cu mana caus peste ele. Efectele obtinute prin aplicarea procedeelor si tehnicilor de masaj clasic Indiferent de procedeul sau tehnica la care ne referim efectele se obtin pe doua cai: -una mecanica(directa) -una reflexa(indirecta) Efectele obtinute pe cale mecanica sunt rezultatul schimbarilor fizice ale tensiunii din tesuturi si se obtin ca urmare a aplicarii tuturor procedeelor si tehnicilor care produc modificari in concentratia umorilor. prin mecanisme foarte complexe a caror intensitate este conditionata si de tehnica folosita in cadrul fiecarui procedeu.de tesuturi subcutanate si de muschi este prinsa cu putere intre degete si palma si trasa in sus. Efectele reflexe se realizeaza prin excitarea terminatiilor nervoase de la periferia corpului prin stimularea receptorilor (extero. Se aplica mai ales pe regiunea spatelui. apoi se lasa sa scape brusc.se realizeaza in legatura cu miscarile de respiratie(mai ales pe expiratie). sensibilitatii s. Scuturaturile toracelui .cu cealalta fixand pumnul sau glezna.ca si cum am dori sa o desprindem de pe planul profund. Se aplica mai ales pe portiunile carnoase ale muschilor.a. Netezirea (efleurajul) 23 . Scuturaturile intregului corp sunt posibile numai la copii.se aplica la sfarsit.d.-intero-si proprioceptori) care declanseaza o serie de reactii fiziologice. nutritiei. biochimice cu efect asupra circulatiei. excretiei. Procedee diverse de masaj Pensarile (sau ciupirile pielii si tesuturilor)-se executa astfel: se apuca intre degete o cuta de piele si tesut subcutanat sau chiar muschi. Ridicarile de muschi se executa astfel:o cuta de piele. se strange usor si se ridica atat cat permite elasticitatea acestor tesuturi. facand priza pe degete (la MS) sau pe calcai (la MI) si executand tractiuni in axul lung al segmentului.

pe parcurs se diminueaza si chiar dispar. Elasticitatea pielii este manifestata prin extensibilitatea datorata fibrelor elastic care intra in structura dermului: aceasta scade pe masura inaintarii in varsta. tensiunea si rezistenta cutanata la presiune. Alaturi de celelalte procedee. Atunci cand tehnicile de efleuraj se insotesc cu presiuni (presiuni alunecate) si vibratii.Cele mai importante efecte se rasfrang asupra circulatiei sanguine in capilare. Cunoscand rolul sebumului in formarea filmului acid de suprafata. Efleurajul este un “deschizator de drum” pentru celelalte procedee prin aplicarea carora se ajunge la sfarsitul sedintei sa fie deschise circulatiei si cele mai mici capilariole.cum ar fi:elasticitatea. contractilitatea si secundar. in acest fel.Treptat subiectul obtine o stare de relaxare fizica si psihica in producerea careia in afara aplicarii masajului.scurte-intercalat printre tehnicile sacadate. Datorita faptului ca tunica medie a venelor este formata din strat muscular in care dispozitia fibrelor este transversal sub forma de inele.maseurul joaca un rol deosebit de important de sugestoterapeut. influentand impingerea coloanei de sange venos in sens centripet. Efleurajul caruia multi specialist ii spun’’procedeu cu tehnici de suprafata’’mai are ca efect deosebit de important. Este ceea ce se numeste’’inceputul relatiei directe de colaborare intre terapeut si subiect’’. ele sunt influentate foarte eficient prin aceasta prize ‘’in inel’’si astfel efleurajul sacadat stimuleaza contractia musculaturii netede. in asa fel incat posibilele reactii negative de la inceput.medii. Actiunea efleurajului asupra circulatiei se realizeaza pe cale mecanica si pe cale reflexa. pe cale mecanica (directa) se determina exfolierea celulelor cornoase de la nivelul stratului disjunct. contractiile sistolice devenind mai rare si mai ample. care nu intra astfel aproape niciodata in activitate. favorizand circulatia de intoarcere. efleurajul activeaza secretia de sebum prin stimularea contractiei muschilor erector ai firelor de par. ajungem la concluzia ca. Venele de calibru mai mare(cu lumenul mai mare)mai prezinta in afara acestor inele muscular si un rand de fibre muscular longitudinal asupra carora se actioneaza alternative prin masajul sacadat si prin masajul cu tehnici lungi.efleurajul are efecte deosebite asupra pielii. acomodarea subiectului cu terapeutul si cu actul terapeutic. se imbunatateste functia de antimicrobiana si antiparazitara a pielii. Astfel. efectul se extinde si asupra circulatiei profunde. stimuland noi diferentieri ale celulelor bazale si scurtand in acest fel timpul necesar reinnoirii epidermei. In cazul membrelor superioare si inferioare. acest lucru contribuind la imbunatatirea aportului energetic catre periferie. In vasele limfatice. vene superficiale si vase limfatice. Ca procedeu cu tehnici de suprafata. Pe cale mecanica: -prin tehnicile efleurajului se actioneaza direct asupra vaselor de sange superficial. Cresterea amplitudinii contractiilor sistolice determina cresterea fractiei de ejectie. pe cale mecanica. circulatia profunda este influentata prin neteziri sacadate cu prize ‘’in inel’’ sau ‘’in bratara’’. circulatia lichidelor este activate prin alunecari lente si relative apasate (presiuni alunecate) care de fapt usureaza si munca inimii. Actiunea asupra glandelor sebacee nu este izolata si glandele sudoripare raspund la 24 . Aceasta este modalitatea de ameliorare a proprietatilor fizico-mecanice ale pielii.

Prin aplicarea sistematica a tehnicilor de frictiune asupra persoanelor de varsta a III-a 25 . derm) asigurandu-li-se o suplete marita prin cresterea elasticitatii.excitantul mecanic care stimuleaza deschiderea canalelor secretorii. dar cea mai importanta este calea reflexa.astfel: -efleuraj lung cu ritm si intensitate reduse.au efecte inverse celor enumerate anterior -prin efleuraj. excitarea pielii sau a terminatiilor nervoase din piele determina declansarea unui reflex cu efect vasodilatator. determina incetinirea functiilor tesuturilor sau organelor. diminueaza sau inhiba sensibilitatea. in mod intervenindu-se asupra prevenirii oboselii muscular.In acest fel se completeaza filmul acid de suprafata cu component sudoripara si se influenteaza functia de termoreglare prin pierderea de caldura ca urmare a transpiratiei.Prin transpiratie se elimina toxinele si sarurile de NA.Mg. temperatura scazuta diminuandu-le.viguroase cu ritm si intensitate crescute.tehnicile din efleuraj. relaxanta si decontracturanta asupra musculaturii cheletice.etc. etc) si a compusilor organic neazotati (acid lactic) substante care sunt rezultatul biochimismului contractiei muscular.iar acestia declanseaza pe cale reflexa.reactile de raspuns ale tesuturilor si organelor.dar si in refacerea proprietatilor functionale ale tesuturilor.Na se hipermineralizeaza. Este de retinut faptul ca vasodilatatia este persistent si se mentine si dupa incetarea tehnicilor de efleuraj -intrucat temperatura pielii este implicata in perceperea senzatiilor dureroase. Frictiunea se adreseaza tesutului subcutanat fibro-grasos care formeaza stratul hypodermic (sau paniculul adipos). conductibilitatea si reactivitatea nervilor (produce desensibilizarea) -tehnicile scurte. Tehnicile frictiunii au ca rezultat inclinarea balantei in favoarea factorilor lipolitici determinand o scadere a stratului adipos.transmit centrilor superiori informatia. Detoxificarea poate fi accelerate si completata prin masaj. Efectul tehnicilor din efleuraj asupra terminatiilor nervoase periferice este diferit. are o actiune calmanta. Pe cale reflexa(indirecta)-prin excitarea receptorilor senzitivo-senzoriali.fibre care odata cu inaintarea in varsta isi pierd elasticitatea(prin acumularea sarurilor de Ca. linistitoare asupra sistemului nervos. care se exteriorizeaza prin hiperemie cutanata. Pe cale mecanica-prin frictiune se mobilizeaza tesuturile subiacente (epiderm. uree.K. creatina.Elasticitatea este data de fibrele elastic din strctura dermului.care rezulta in urma degradarii substantelor proteice(amoniac.acid uric.Aceasta asigura o protectie mecanica a organismului.Ca.in leziuni postraumatice se efectueaza efleurajul cu punga de gheata pana la obtinerea anesteziei(criomasajul) Frictiunea Efectele frictiunii se datoreaza in cea mai mare parte actiunii mecanice a tehnicilor specific acestui procedeu. stratul grasos subcutanat aflandu-se intr-un circuit continuu de mobilizare si depozitare care se desfasoara sub influenta a foarte multi factori.

ele pastrandu-si supletea. umorale si hormonale.masaj) transversal profund-determina desfacerea aderentelor cicatriceale. Atunci cand tehnicile de frictiune se executa intr-un ritm lent. Pe cale reflexa. acetilcolina. absortia lor realizandu-se prin orificilor pilosebacee si sudoripare.lucru deosebit de util in tratamentul leziunilor si sechelelor aparute frecvent in activitatea sportive.favorizand formarea de tesuturi elastice. efectele sunt stimulative atat pentru sistemul nervos central cat si pentru cel periferic. Activarea retelei arteriale si vasculare periarticulare. determinate de aplicarea frictiunilor. frictiunile executate profund ”intrand’’ in articulatie stimuleaza proprioceptorii . frictiunea isi realizeaza efectele prin refluxul axonic antidronic (vasodilatator) in urma declansarii caruia. a accidentelor produse prin intinderea sau smulgerea tendoanelor de pe perios sau os.(masaj igienic) se previn si se inlatura depunerile abundente de minerale.punctoterapie. Odata cu inaintarea in varsta procesul de regenerare si cicatrizare se diminueaza de circa 3 ori in comparatie cu varsta tanara. Efectele asupra circulatiei venoase si limfatice au ca rezultat prevenirea stazei sanguine si limfatice. eliberarea acestora fiind urmata de o vasodilatatie locala. gradului de tensiune in care este pusa musculatura si chiar a gradului de scurtare a acesteia. intr-un ritm rapid si viguros. Afluxul crescut de sange la nivelul pielii explica mecanismele intrinseci de asuplizare in toate conditiile in care supletea ei scade sau se pierde (datorita varstei sau unor cicatrici). au drept rezultat scaderea sensibilitatii locale. prin mecanisme complexe nervoase. la nivelul vaselor cutanate. In procesele inflamatorii si hemoragice acute sunt contraindicate tehnicile de masaj.se elibereaza bradikinina. prelung si profund.dar si in alte situatii in care se produc traumatisme. Vindecarea unor leziuni se produce prin tesut conjunctiv (tesut de sustinere) care prin frictiunile profunde executate pe portiuni mici (presopunctura.manifestata prin hiperemie. au efecte positive in relaxarea muscular si chiar in reducerea oboselii muscular. histamine. In cadrul masajului special articular.cu efect in reducerea durerilor si eliminarea substantelor de uzura. 26 . Frictiunile mentin (influenteaza daca nu au aplicate pana atunci) regenerarea si cicatrizarea. intervine in mentinerea supletii si rezistentei acestor structuri.Rezultatul nu se limiteaza numai la hipermie declansandu-se reglarea circulatiei sangelui in intreg organismul.Prin frictiuni se mai stimuleaza permeabilitatea cutanata pentru anumite medicamente. Frictiunile se efectueaza in scop profilactic. a incordarii nervoase generale.de prevenire a intinderilor sau smulgerilor aparute de obicei la nivel tendino-muscular ca urmare a efectului lor de mobilizare a circulatiei. Articulatia este un organ senzorial in masura sa informeze sistemul nervos central asupra variatilor postural. Atunci cand tehnicile de frictiune sunt executate scurt. ceea ce duce la neingrosarea fibrelor elastic.dupa accidentari.

Acest lucru este deosebit de important. Un efect deosebit se realizeaza asupra contractilitatii. elasticitatea muschilor. cu efecte asupra mobilizarii sistemului nervos central. in primul rand la sportivii de performanta dar si in profesiile care solicita o activitate fizica deosebita. Mineritul). favorizandu-se circulatia profunda care asigura eliminarea produsilor toxici ai metabolismului (substantelor de uzura). puternice. in conditii deosebite(de ex.datorita caracteristicilor specific tehnicilor de framintat se stimuleaza deschiderea capilarelor de rezerva si a capilariolelor. Framantatul Efectele acestui procedeu se instaleaza atat pe cale mecanica cat si pe cale reflexa. ele interferanduse.In activitatea sportiva. Pe cale reflexa-toate tehnicile framantatului si efectele acestora obtinute pe cale mecanica sunt implicate si in efectele obtinute pe cale reflexa. in conditiile unei contractii bruste. Framantatul mentine muschiul intr-o stare de functionare si troficitate normal. preveninduse aparitia rupturilor. efectuata cu muschiul neincalzit. In cazul framantatului efectele pur mecanice nu pot fi disociate clar de cele pur reflexe. impiedicand atrofiile musculare. Framantatul asigura o crestere a tonicitatii muscular. dar si in scop calmant inainte de proba si dupa aceasta. determinand o mobilizare mai eficienta a unitatilor motorii. care apar frecvent in sport dar si in unele profesii si care se caracterizeaza prin ruperea unor fibre sau a tuturor fibrelor unui muschi. 27 . care se apreciaza prin cresterea fortei muscular de contractie fapt pus in evident atat la sportivii de inalta performanta cat si in profesiile la care efortul fizic este foarte solicitant si in timpul caruia exista o solicitare prelungita. frictiunea se efectueaza atat in scop analgesic cat si in cadrul masajului de preincalzire. conductibilitatea. dupa traumatisme. prin framantat sunt stimulate fiziologic si celelalte proprietati ale muschiului: excitabilitatea. De asemeni. Pe cale mecanica . datorita faptului ca prin framantat se prelungeste in timp bariera de instalare a oboselii. o imbunatatire a troficitatii si are influenta favorabila asupra unor insuficiente muscular care apar ca urmare a imobilizarilor prelungite in aparate gipsate. Rezultatul favorabil benefic asupra excitabilitatii se caracterizeaza prin asigurarea posibilitatii de executare a unor eforturi mentinute de lunga durata. contractilitatea. Datorita stoarcerii se dezvolta pe cale mecanica.

Tehnicile vibratiilor se combina de cele mai multe ori cu tehnicile de efleuraj. producand un efect mecanic scazut. cu frictiunile.Tapotamentul Efectele tapotamentului se obtin pe cale mecanica si pe cale reflexa. Excitarea nervilor somatic senzitivi este urmata. Vibratiile mecanice executate in ritm rapid si cu amplitudine crescuta. contribuind la sporirea eficientei acestora. Executate usor si ritmic. Vibratiile Tehnicile executate prelungit si cu finete sunt linistitoare. atat in tratamentul unor afectiuni dureroase si congestive ale organelor interne. tehnicile tapotamentului stimuleaza proprietatile fiziologice ale muschilor si le imbunatateste functionalitatea. Cand ritmul si intensitatea acestora sunt crescute. impiedicand depozitarea adipocitelor si mobilizandu-le din straturile adipoase subcutanate. producand o senzatie de amortire incalzire si relaxare. care se exteriorizeaza prin hiperemie cutanata. relaxator si decongestiv. prin influentele asupra ramurilor periferice ale nervilor senzitivi si motori. o contractie rapida a fibrelor muscular. presiunile. Pe cale mecanica. Astfel. iar prin motoneuronii tonici. reduc sensibilitatea pielii si a tesuturilor superficial. dar mai sunt conditionate si de supletea sau de ridigitatea mainilor kinetoterapeutului cat si de sensibilitatea pielii sau a tesuturilor masate. Excitarea fibrelor nervoase motorii determina prin motoneuronii fazici. atunci cand tehnicile sunt aplicate cu ritm si intensitate scazute. Ele variaza in functie de ritmul si intensitatea lovirilor din cadrul fiecarei tehnici. se produce o contractie mai ampla dar tot cu efect mecanic scazut. Se intervine in acest fel asupra scaderii tesutului adipos. exteriorizata prin cresterea tonusului. ele sunt indicate in tratamentul celulitei si a obezitatii. Tot pe cale mecanica se actioneaza si asupra vasomotricitatii. Ecoul tehnicilor tapotamentului se face simtit si din punct de vedere reflex. o contractie lenta. Tehnicile mai ample si mai puternice au ca efect intensificarea circulatiei locale profunde. inclinand balanta metabolic in favoarea factorilor lipolitici. au un efect dublu. in timp (dupa un anumit numar de sedinte) de scaderea sensibilitatii dureroase.cat si in cazuri de supraincordari psihice. Hiperemia cutanata este evident si de lunga durata. crescandu-se afluxul de sange spre zona masata. tehnicile de tapotament mobilizeaza lipidele din adipocite. Gradul de contractie depinde de ritmul si intensitatea cu care sunt aplicate tehnicile de tapotament. a unor leziuni insotite de contracture muscular. 28 . motiv pentru care sunt indicate. Pentru acest motiv. sunt urmate de contractii partiale. Efectul lor este calmant.

de termoreglare. prevenirea atrofiei si atoniei. cu functii proprii destul de complexe si de mare importanta pentru organism. Acest tesut a carui suprafata masoara la adultul de talie medie intre 1.Efectele masajului clasic asupra structurilor organismului Efectele masajului asupra pielii Pielea acopera intreaga suprafata a corpului adaptandu-se perfect la relieful formatiunilor anatomice pe care le acopera. constituie un organ bine definit. favorizand eliminarea produsilor de excretie -pastrarea echilibrului dintre circulatia periferica si cea profunda. dispusi in mare numar in straturile si formatiunile pielii.tesuturile si organele profunde 29 . a consistentei si legaturilor cu straturile profunde a elasticitatii si mobilitatii -indepartarea celulelor cornoase pe cale de descuamare si curatarea pielii de alte impuritati stimuland cresterea celulelor tinere -deschiderea canalelor de excretie ale glandelor. regenerarea celulelor. de excretie si de respiratie. Principalele functii ale pielii sunt cele de protective.5 si 2mp. intervenind in reglarea dinamicii circulatorii a organismului -prin activarea circulatiei se influenteaza schimburile nutritive (in sensul imbunatatirii lor) contribuind astfel la stimularea nutritiei pielii. stimularea producerii unor substante hormonale cu puternica actiune vasomotoare a caror actiune este reglata prin intermediul sistemului nervos vegetative -prin procedee si tehnici de masaj aplicate pe zone sau segmente cutanate (dermatoame) bine delimitate (corespunzatoare unor tesuturi si organe inervate pe acelasi segment nervos metameric al maduvii spinarii) putem influenta in sens fiziologic sau curativo-profilactic. Efecte directe(mecanice) -imbunatatirea calitatilor fizice ale pielii. se poate adauga si functia endocrina (mai putin studiata) si ea de sediu al unui raspandit sistem de exteroceptori si proprioceptori. Efecte indirecte(reflexe) -influentarea circulatiei si a metabolismului contribuind la imbunatatirea functiei de termoreglare.

stiut fiind faptul ca in tesutul conjunctiv se elaboreaza mijloacele de aparare -influentarea favorabila a evolutiei spre vindecare a organelor suferinde Efectele masajului asupra elementelor aparatului locomotor a)MUSCHII-reprezinta. toxice sau de alta natura. Acest tesut are un rol important in intretinerea formei si reliefurilor corpului. stimularea reactiilor neurovegetative -stimularea proceselor de vindecare in cazul unor imbolnaviri acute sau cornice. prin aplicarea masajului si a tehnicilor complementare. in favorizarea functiunilor de sprijin si miscare. a unor procese de atrofie si degenerescenta sau a leziunilor cu sau fara pierdere de substanta . aceste straturi sunt strabatute de foarte numeroase vase de sange si limfa. a excretiei. prin masajul clasic stimulativ 30 . a caror efecte la acest nivel. din punct de vedere cantitativ. operatorii.Efectele masajului asupra tesutului conjunctiv Tesuturile subcutanate sunt formate din celule si fibre dispuse in straturi mai mult sau mai putin voluminoase. se poate influenta intreg organismul. inflamatorii. metabolice si energetic. in protectia organismului impotriva unor agenti patogeni. precum si de o vasta retea de ramificatii nervoase. a functiilor hormonale.mai mult sau mai putin stimulate sau incetini.ar putea fi sintetizate astfel -imbunatatirea proprietatilor functionale ale muschilor prin cresterea excitabilitatii. in regenerarea tesuturilor si vindecarea lor dupa leziuni traumatice. cea mai mare parte a tesuturilor moi ale corpului. Muschii fiind sediul unor laborioase procese fizice si chimice. prin masajul aplicat asupra musculaturii scheletice. Efecte directe(mecanice) -intretinerea si refacerea la nevoie a elasticitatii si supletii elementelor care favorizeaza miscarile corpului -dezvoltarea tonusului si rezistentei elementelor cu rol de fixare si protective a tesuturilor si organelor -reglarea si mentinerea echilibrului circulator -resorbtia si scaderea depozitelor de tesut adipos Efecte indirecte(reflexe) -influentarea circulatiei sangelui si limfei -influentarea schimburilor metabolice. conductibilitatii si a contractilitatii lor. acestea pot fi.

deoarece netratate la timp pot conduce la traumatisme grave).sunt adesea sediul unor traumatisme (mai mici sau mai mari. aponevrozelor si formatiunilor fibroase dintre muschi si organe. nervi si tendoane:altele sunt acoperite cu straturi groase de tesuturi diferite: muschi. aplicate in scopul intretinerii sau refacerii supletii sau consistentei. prin excitarea nervilor motori -activarea circulatiei. largirea capilarelor existente si deschiderea unor capilare de rezerva.integritatea lor fiind deosebit de importanta.tendoane.shiatsu si stretching si prin stimularea unor mecanisme reflexe de reechilibrare neurovegetativa in cazul aplicarii masajului reflex sau de echilibrare a circuitelor energetic din corp folosind metodele terapeutice traditionale asiatice. fie pentru a produce energia necesara desfasurarii efortului fizic. cicatricilor vicioase a depozitelor patologice periarticulare d)OASELE-beneficiaza de efecte circulatorii si trofice in mod indirect prin intermediul tesuturilor moi care le acopera si in care se ramifica reteaua vasculara si nervoasa comuna in timpul folosirii unor metode si tehnici ca masajul clasic. contribuind astfel la refacerea capacitatii de efort si la prevenirea si combaterea oboselii musculare b)TENDOANELE SI TECILE TENDINOASE-au un important rol static si dinamic.-imbunatatirea elasticitatii musculare -relaxarea musculara folosind masajul clasic relaxator -stimularea impulsului motor si cresterea capacitatii de contractie a muschiului. date fiind stransele legaturi anatomice si functionale dintre acestea. a combaterii stazelor sanguine si limfatice. redorilor. Efectele obtinute prin aplicarea masajului si tehnicilor complementare la nivelul tesuturilor articulare si periarticulare sunt: -activarea circulatiei si nutritiei (efecte circulatorii si trofice. care se resimt si asupra membrane sinuoviale) prin masajul clasic articular -resorbtia sau impingerea in circulatia generala a revarsatelor articulare sau a infiltratelor patologice din tesuturile periarticulare -prevenirea si combaterea aderentelor.prin masaj clasic stimulativ -intensificarea proceselor metabolice din muschi. retractiilor. precum si shiatsu asociat cu stretching.in tratamentul leziunilor recente. fie pentru a reface rezervele de glycogen. cresterea debitului sanguin local.tesut conjunctiv sau gras:aceste diferentieri impun adaptarea tehnicilor folosite. efectele masajului asupra acestor elemente se incadreaza in schema prezentata la “muschi” ramanind de subliniat rolul deosebit pe care il joaca masajul transversal profund.dar la fel de importante. 31 . Masajul tendoanelor si tecilor tendinoase. se executa in acelasi timp cu masajul muschilor. a activitatii circulatiei. c)ARTICULATIILE-in jurul unor articulatii nu se gasesc decat pielea si straturi subtiri de tesut conjunctiv prin care trec vase. accelerarea curentului de limfa.pungi seroase. al fasciilor. Avand in vedere acest lucru. metoda asociata deseori tehnicilor din cadrul masajului clasic.

cum ar fi cresterea usoara a numarului de globule rosii si albe si cresterea cantitatii de hemoglobin (aceste modificari explicandu-se prin stimularea reflexa a organelor hematopoetice si prin mobilizarea sangelui din organele in care se afla in rezerva)ca urmare a efectelor reflexe ale tuturor procedeelor de masaj -influentarea secretiilor hormonale din piele si tesutul conjunctiv subcutanat precum si actiunea sistemului nervos vegetativ cu rol vasodilatator se explica prin faptul ca in afara mecanismelor hiperemice locale. Aplicand procedee si tehnici mai profunde cu mai multa vigoare si mai patrunzatoare se influenteaza circulatia profunda din muschi si organe.Limfa din tesuturi este mobilizata prin procedee si tehnici mai lente si de intensitate scazuta (efleuraj sacadat).Efectele masajului asupra circulatiei sangelui si limfei Actiunea masajului a fost comparata cu aceea a unei inimi periferice suplimentare. Sintetizand efectele masajului asupra circulatiei ar putea fi prezentate astfel: -accelerarea circulatiei sangelui si limfei din vene si capilare. ca urmare a aplicarii masajului clasic in scop circulator -exercitarea mecanica a peretilor vaselor (gimnastica a vaselor) prin actiunea procedeelor de masaj conduce la obtinerea unor efecte benefice si asupra aparatului circulator -continutul vaselor de sange prezinta unele modificari. prin folosirea masajului clasic in scop circulator -diminuarea congestiilor si stazelor din tesuturi si organe. prin golirea mai active a lichidelor din vasele limfatice si din spatiile intercelulare -usurarea muncii cordului prin facilitarea circulatiei in artere. Aplicate pe corpul viu. Efectele de durata sau la distanta sunt atribuite unor mecanisme reflexe de natura complexa hormonala si nervoasa. procedeele de masaj au o actiune comparabila cu cea a unei pompe aspirerefulante. prin declansarea unei serii de reactii in sistemul de reglare biochimica si nervoasa a circulatiei. Actiunea mecanica a masajului explica in acelasi mod. activarea circulatiei pe caile limfatice. sangele este impins de la periferie spre inima.Aceste influente au la baza efectele reflexe ale tuturor procedeelor de masaj Efectele masajului asupra sistemului nervos 32 . Efectele masajului clasic asupra circulatiei au fost explicate prin actiunea mecanica a procedeelor lor. Dupa decomprimare vasele revin la calibrul lor anterior datorita elasticitatii propriilor pereti si a tesuturilor inconjuratoare. putand fi folosit la nevoie in echilibrarea circulatiei superficial si profunde. acesta nemaiputandu-se intoarce din cauza existentei pe traseul vaselor a unor valvule care asigura sensul unic al circulatiei. procedeele aplicate contribuie prin mecanisme derivative la reglarea circulatiei sangelui in intreg organismul.In aceasta faza sangele de la periferie este aspirat in vase pentru a fi din nou impins spre cord prin repetarea procedeelor. Prin presiune si comprimarea vaselor.

Este vorba indeosebi despre efectele reflexe ale masajului aplicate pe segmentele reflexogene ale pielii. Procedeele de masaj clasic si o serie de tehnici complementare acestuia determina in organism reactii fiziologice. corespunzatoare pe de o parte naturii si functiunilor tesutului sau organului masat. reactii care se produc mai ales prin intermediul sistemului nervos. iar pe de alta parte intensitatii si duratei procedeului aplicat. produc efecte linistitoare. cat mai ales de reflexele vegetative realizate prin folosirea tuturor procedeelor si tehnicilor de masaj. energie si initiative (in cazul masajului stimulator) si printr-o stare de relaxare.Masajul este definit astazi ca’’arta de a produce reflexe de intensitate dorita intr-o anumita zona bine delimitate a corpului”. conductibilitatii si reactivitatii nervilor prin aplicarea procedeelor si tehnicilor de masaj relaxatoare din cadrul masajului clasic -determinarea unor reactii complexe nu numai in domeniul senzitiv cat si in cel motor sub influenta tuturor procedeelor si tehnicilor de masaj care determina o echilibrare a circulatiei energetic si reachilibrare neurovegetativa -determinarea unor efecte subiective care se traduc printr-o senzatie de buna dispozitie.Actiunea procedeelor si tehnicilor de masaj excita terminatiile aparatului exteroreceptor cutanat si subcutanat precum si ale aparatului proprioreceptor din muschi tendoane si articulatii care le transmit centrilor nervosa si apoi pe cale reflexa se rasfrang asupra diverselor functiuni ale tesuturilor organelor.Procedeele si tehnicile de masaj actioneaza diferentiat asupra terminatiilor nervoase periferice. executate intr-un ritm viu. 33 . produc efecte stimulatoare. executate lent si usor. In concluzie efectele masajului asupra sistemului nervos ar putea fi sintetizate astfel: -activarea functiilor tesuturilor si organelor marirea sensibilitatii. conductibilitatii si reactivitatii nervilor prin aplicarea procedeelor si tehnicilor de masaj stimulative -incetinirea functiilor tesuturilor si organelor diminuarea sau inhibarea sensibilitatii. destindere si deconectare (in cazul masajului relaxator) aceste efecte psihice depinzand atat de metodele si tehnicile aplicate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful