Metanolul este un alcool care se sintetizeaz prin substituirea n molecula de meran a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilic).

n natur metanolul poate fi ntlnit n plante ca: bumbacul, branca ursului, ierburi sau semine care conin uleiuri eterice. Metanolul mai poate fi obinut prin fermentarea siropului produs din sfecla de zahar. n procesele de fermentare a fructelor se poate forma metanol prin descompunerea pectinelor. Consumul de metanol poate produce intoxicaii grave, acesta poate lua natere prin distilarea fracionat n mod particular a alcoolului. Metanolul este un produs de baz al chimiei organice i o cantitate semnificativ de alcool este produs la o scar larg. n 2008, consumul global de metanol a fost de 45 milioane de tone, iar pn n 2012 este de ateptat s se ajung la la o capacitate de producie apropiat de 85 milioane de tone. China este n prezent cel mai mare productor i consumator de metanol. Este de ateptat ca producia chinez n urmtorii civa ani s depeasc 60 milioane de tone. n timp ce n prezent metanolul este cel mai utilizat n sectorul chimic, folosirea sa n cel al combustibililor nregistreaz creteri importante. n 2008, n China au fost comsumate aproximativ trei milioane de tone de metanol ca un amestec de combustibil. Problemele ce implic extinderea pe scar larg i folosirea n proporii mai mari de metanol n combustibil determin dezvoltarea i a altor componente care sunt compatibile cu acesta.

Distilarea lemnului Distilarea lemnului (carbonizarea) se realizeaz industrial n cuptoare nchise, la o valoare a temperaturii de 500 C, procentele de substane rezultate din lemnele uscate fiind: 15% gaze 25% apa 2% metanol, 6% acid acetic 18% gudroane, 34% mangal, acetse valori variind n funcie de esena lemnului folosit i de modul cum a fost realizat distilarea. Gazele i vaporii rezultai sunt trecui ntro instalaie de condensare, de unde gazele necondensabile sunt separate. Cele au o putere calorifica de 2000-3000 kcal/m3 i pot fi ntrebuinate pentru nclzire a retortelor, a cazanelor cu abur, etc. Condensatul este format din acid pirolignos i gudroane de lemn. Acidul pirolignos este un amestec de 8-10% acid acetic i omologi, 3& fracie alcoolic, 7% gudroane solubile i 80% ap.