You are on page 1of 19

Ministerul Invatamintului

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Catedra: Drept al Antreprenoriatului

Teza de an

Tema: Evaziunea Fiscala

Student al anului III-BAC Frecventa zi gr.301 Specialitatea: drept penal Bobeica Calin Conducator stiintific: Gujuman Tudor Chisinau 2012

1

aproape integral. pentru o întelegere corectă a termenului. Astfel. am găsit necesar să evidenţiez cîteva definiţii date fenomenului de evaziune fiscală de către specialişti. administrare publică. cum este Republica Moldova. care-l utilizează şi ei.4 Efecte cu caracter politic Forme de manifestare a evaziunii fiscale Procedeele prin care este săvârşită evaziunea fiscală.1 Efecte cu caracter economic 4. şi evident. de a se sustrage de la plata impozitelor şi duce întotdeauna la o diminuare a veniturilor statului. este un act de intenţie. etc.M Impactul evaziunii fiscale asupra echităţii fiscale Impactul evaziunii fiscale asupra economiei si societăţii 4. 4. evaziunea fiscală. considerate cele mai adecvate realităţii social-economice a unei societăţi în tranzitiţie. comerţ. 2 . la combaterea efectivă a fenomenului respectiv. ca noţiune economică defavorabila. Însă. Măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi atenuarea efectului acesteia asupra evaziunii fiscale Concluzii şi propuneri 5. învăţămînt. 7. De aceea. termen care dispare din discursul lor.Introducere Evaziunea fiscală. agricultură. 3. Notiuni generale privind evaziunea fiscala Abordarea evaziunii fiscale din punct de vedere al legislatiei R. 2. aceasta va contribui la culturalizarea economico-juridică a societăţii. 6. medicină. se utlilizează tot mai des în discursul social şi politic. În fond. 8. stăruind să-i dea o tălmăcire cît mai apropiată de domeniul în care activează: industrie. rămîne în discursul public al cetăţenilor de rînd. o dată veniţi la guvernare. parţial sau integral realizat de către contribuabili. consider oportun de a găsi cea mai adecvată formulă a evaziunii fiscale şi a o utiliza public. CUPRINS: 1.2 Efecte cu caracter social 4. îndeosebi al formaţiunilor politice de opoziţie. acest termen.3 Efecte asupra formării veniturilor statului 4. În acest context.

Însă. care reprezintă materialele conferinţei practico-ştiinţifice a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. noţiuni în domeniul fiscal a fost utilizată informaţia şi prezentate definiţii din culegerea „Evaziunea fiscală”. Conform legislaţiei româneşti de combatere a fenomenului. în cadrul legii. evaziunea fiscală a avut întotdeauna un caracter de intenţionalitate. abordează fenomenul sub aspectul combaterii juridice. Evaziunea fiscală poate fi interpretată ca o metodă sau o totalitate de procedee prin intermediul cărora persoanele interesate ocolesc în mod intenţionat pe cale legală obligaţiunile prevăzute de legislaţia fiscală sau prezintă date eronate cu privire la sursele şi veniturile impozabile. Chişinău 2001. nu înseamnă că sustragerea nu este făcută cu intenţie de către contribuabili. În lucrarea sa “Evaziunea fiscală şi impactul acesteia asupra echităţii fiscale”.sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin transmiterea unor date eronate privind sursele şi veniturile impozabile. Pentru definirea anumitor sintagme. Caracteristica de intenţionalitate. În această carte sunt incluse articolele specialiştilor din domeniul fiscal participanţi ai conferinţei respective şi se tratează un aspect al economiei ilegale care este cunoscută sub denumirea de evaziune fiscală. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. aranjamentul afacerilor financiare în scopul reducerii obligaţiilor . dorinţa fiecărui contribuabil este aceea de a-şi păstra o parte cât mai mare din venit sau să-şi „protejeze” materia impozabilă din „calea” impozitării. Demonstrarea intenţiei de sustragere este o „cerinţă” de ordin juridic. de la Universitatea din Sibiu. Deci am putea defini evaziunea fiscală ca . care-i permit să evite sau într-o măsură sau alta să reducă plăţile sale obligatorii la buget Dicţionarul Oxford defineşte evaziunea fiscală ca fiind minimizarea obligaţiilor fiscale în mod legal şi prin mijloace de dezvăluire deplină faţă de autorităţile fiscale. Astfel. Notiuni generale privind evaziunea fiscala Legislaţia Republicii Moldova nu prevede nici noţiunea şi nici deosebirea de bază a definiţiilor sintagmelor evaziune fiscală şi fraudă fiscală. bugetelor locale. reprezintă una din multitudinea de „portiţe” prin care scapă de 3 . evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace. în întregime sau în parte.1. comisă nu prin încălcarea directă a normei fiscale concrete. adesea invocată în contenciosul administrativ. valorificată cu succes de juriştii care-i apără pe evazioniştii depistaţi că s-au sustras de la plata impozitelor. deocamdată. Noţiunea de evaziune fiscală poate purta diferite sensuri după conţinut. În sens mai larg. ori reprezintăacţiunile bine orientate ale contribuabilului. În domeniul fiscal precum şi în literatura de specialitate întâlnim aşa expresie ca ocolirea pe cale legală a prevederilor fiscale. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice indiferent de provenienţă. de la plata impozitelor. care nu este efectivă de fiecare dată din diferite cauze. dar prin evitarea intenţionată. Vasile Bîrle. acest fapt. pentru că. evaziunea fiscală reprezintă totalitatea procedeelor legale şi ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag total sau parţial averea lor de la obligaţiunile prevăzute de legislaţia fiscală. prin ocolirea acesteia prin intermediul unor acţiuni şi acte simulate şi numai aparent reale. altfel spus aceasta ar reprezenta sustragerea intenţionată de la executarea obligaţiei fiscale. autohtonă sau straină.

conţinutul economic al acesteia. nu li se cere acceptul pentru că. evaziunea fiscală se „bucură” de o atenţie mai mare în raport cu repercusiunea. efectiv şi cu efecte cuantificabile. Dreptul de a stabili impozite aparţine în exclusivitate statului. Potrivit Constituţiei. se află într-o oarecare confuzie atunci când susţin că: facilităţile. evaziunea fiscală e rezultanta logică a defectelor si inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte. Formele eludării fiscale sunt înţelese în moduri diferite. nu orice diminuare a veniturilor bugetare are la bază o sustragere de la plata obligaţiilor băneşti. Orice sustragere de la plata impozitelor se materializează într-o diminuare de venituri bugetare dar. Orice sustragere de impozite sau de materie impozabilă duce la o diminuare a veniturilor statului. nu poate fi considerată evaziune fiscală: „reticenţa” contribuabililor în raport cu legea fiscală. pentru că. ar trebui apreciate ca fiind evaziune fiscală. teoreticienilor sau practicanţilor din domeniul fiscalităţii. atât din partea teoreticienilor cât şi din partea statului. în cazul repercusiunii. de evitare a plăţii obligaţiilor băneşti. eludarea fiscală are două forme de manifestare: evaziunea fiscală (sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor) şi repercusiunea(transferul sarcinii fiscale de la plătitor la suportator). unii dintre autorii citaţi de noi pe parcursul acestei lucrări. fie că place fie că nu. Evaziunea fiscală. are şi o latură socială pronunţată. care „poziţionează” evaziunea ca fiind principala formă a eludării fiscale. De aceea. legea este obligatorie. este un act de intenţie a contribuabililor de a se sustrage de la plata impozitelor şi duce întotdeauna la o diminuare a veniturilor statului. Orice sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor de această natură este… evaziune fiscală. practic. ca latură a eludării fiscale. În opinia noastră. precum şi a unei neprevederi şi nepriceperi a legiutorului a cărui fiscalitate excesivă e tot atît de vinovată ca şi cei care sunt provocaţi prin aceasta la evaziune. Prin faptul că repercusiunea nu aduce „atingere” directă veniturilor statului. Prin urmare. noi spunem că acestea sunt două: evaziunea fiscală şi repercusiunea. dar. axându-ne în mod deosebit asupra evaziunii fiscale.pedeapsă evazioniştii. Ma alatur deopotrivă. doar aceasta aduce o „atingere” directă veniturilor bugetare dar. Convenind asupra acestei „disecări” a eludării fiscale. îi obligă pe contribuabili să plătească. 4 . Pornind de la opiniile potrivit cărora. anumite fapte sau acţiuni care conduc la o reducere a veniturilor publice. Pornind de la această ecuaţie. prin faptul că. deci. Noi spunem că evaziunea fiscală. a metodelor defectuoase de aplicare. Din punct de vedere al sursei de generare. abstinenţa contribuabililor (ca răspuns la presiunea fiscală) în crearea de materie impozabilă sau diminuarea veniturilor statului prin neîncasarea lor în totalitate. prin sustragere şi nu prin „transferul” de sarcină fiscală de la plătitor în sarcina suportatorului. „unde-i lege nu-i tocmeală”. în literatura de specialitatea s-a făcut o asociere între conţinutul evaziunii fiscale şi diminuarea veniturilor bugetare. face trimitere la comportamentul contribuabililor. am argumentat că. trebuie tratate ca forme ale evaziunii fiscale. expresia „magică” pentru a evidenţia conţinutul evaziunii fiscale este: sustragerea de la plata obligaţiilor băneşti către stat. această nu reprezintă o prioritate pentru stat în cadrul politicilor sale fiscale. îl reprezintă sustragerea de la plata obligaţiilor băneşti către stat. am identificat esenţa fiecăreia în parte. Până în prezent. legal datorate statului.

din punctul de vedere al legislaţiei Republicii Moldova. dar şi practic. Potrivit acestui „sistem de gândire” antreprenorială. În art. . în mod firesc diminuate dar. este de înţeles „grija” contribuabililor faţă de sistemul de impozitare dintr-o ţară sau alta. Există noţiunea de procedură de examinare a încălcării fiscale.facilităţile fiscale . povara fiscală a contribuabililor este uşurată prin „baloane de oxigen”.„fuga din faţa impozitelor” a contribuabililor. dar ei nu fac altceva decât să se conformeze legii. procedând la o reducere a acestora. sinonimă. şi nu ca urmare a unui act de … sustragere de la plată. prin lege. prin în care. atrage sancţiuni severe pentru contribuabili. . Nu credem că ar exista contribuabili care să vrea să plătească mai mulţi bani la stat. Ei vor investi acolo unde eficienţa per ansamblu este maximă. unde profiturile sunt afectate de impozite într-o măsură cât mai mică. 985 din 18. încep şi sfârşesc printr-un calcul atent ce vizează eficienţa. La fel şi în cazul amânărilor sau eşalonărilor la plată. 1163 din 24. parţial sau total. aceasta se întâmplă prin voinţa statului. dar se prevăd pentru persoane juridice unele amenzi sau dreptul de a exercita o anumită activitate.Legea Republicii Moldova Codul Penal Nr. . Atunci când statul modifică. 190-XVI din 26. În rezultatul cercetării abordărilor legislative privind evaziunea fiscală şi noţiunilor afiliate acestora în Republica Moldova s-a constatat următoarele: În Legea Codul Fiscal: 1. înseamnă că s-au sustras.Neîndeplinirea obligaţiei. nu se poate afirma că. Toţi contribuabilii la care face trimitere legea vor plăti mai puţin.07. Acţiunile întreprinzătorilor în economia de piaţă.04. precum şi planificarea fiscală nu sunt introduse. nu înseamnă că prin decizia lor de a nu investi într-un domeniu în care coeficientul de fiscalitate este ridicat. decizia de a nu investi poate fi urmarea unei fiscalităţi ridicate dar nu a … sustragerii de la plată. . Cum impozitele „afectează” profitul. fiscale sau financiare au fost introduse date vădit denaturate privind 5 . cotele de impozitare. evaziunea fiscală nu se interpretează direct.înlesnirile pe care statul le acordă contribuabililor prin politica sa fiscală. impusă de lege. sau închisoare în cazul în care în documentele contabile. atunci când decid să investească.04.2002. 2. dintr-o zonă geografică sau alta. în scopul „resuscitării" lor financiare. . în contextul comunicării date. se sustrag de la plata impozitelor. deci. am analizat: . Abordarea evaziunii fiscale din punct de vedere al legislatiei R. prezintă nu numai interes teoretic. Este adevărat că beneficiarii reducerilor de impozite vor plăti mai puţin în raport cu alţii dar.2007. 244 al Codului Penal.abstinenţa în crearea de materie impozabilă.Legea Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr.1997. de la îndeplinirea obligaţiilor ce se referă la plata impozitelor şi. 2. veniturile bugetare sunt. Noţiunea de evaziune fiscală.Legea Republicii Moldova Codul Fiscal Nr. în general. . Indiferent care ar fi forma sau modalitatea în care aceştia reuşesc să scape de rigorile legii fiscale. prin această măsură (uneori de relaxare fiscală) a rezultat o sustragere de la plata impozitului respectiv. şi de ce nu. cu maximizarea profitului.M În vederea cercetării abordărilor evaziunii fiscale. aceasta înseamnă …sustragere de la lege. În Legea Codul Penal: 1. din partea reprezentanţilor statului. de la obligaţia de a plăti ceea ce i-a stabilit legea.diminuarea veniturilor bugetare prin neîncasarea lor în întregime. Cercetarea acestora.

Conceptul de echitate fiscală este evidenţiat de capacitatea contributivă de care trebuie să se ţină seama atunci când sunt stabilite impozitele în sarcina cetăţenilor. 3. în acelaşi timp. din prezentarea pe care am făcut-o în acest capitol. nu cu „preţul” adâncirii inechităţilor în domeniul fiscal. dacă toţi aceşti termen exprimă acelaşi fenomen şi au acelaşi sens ? am analizat dimensiunile conceptuale privind echitatea fiscală şi am delimitat acest concept în raport cu „poziţiile” autorilor care s-au exprimat în acest sens. concluzionăm că ele nu dau agenţiilor economici explicaţii clare ale noţiunii de evaziune fiscală. Aceasta pentru că. impozitele reprezintă una din sursele importante de constituire a veniturilor bugetului şi. Problema echităţii fiscale a apărut în practica fiscală în legătură cu eliminarea sau reducerea unor privilegii pentru unele clase sociale sau pentru unele obligaţii băneşti către stat. Noţiunea „fraudă fiscală” nu este prevăzută. încă din 1789. În Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Dar nu oricum şi în orice condiţii. Estimând aceste interpretări legislative. provoacă conflicte de interese între contribuabil şi stat. Pentru a răspunde la întrebarea firească. Sistemul fiscal american este recunoscut prin eficienţă şi mai puţinele inechităţi fiscale. ori prin tăinuirea altor obiecte impozabile. Cazul paradisurilor fiscale nu este specificat. conduce la încălcarea drepturilor contribuabililor şi la diminuarea eficacităţii activităţii organelor de control fiscal. Există noţiunea băncii fictive. Noţiunile „evaziunea fiscală şi frauda fiscală” nu sunt prevăzute. aş veni cu propunerea de includere a definiţiei de evaziune fiscală în Codul Fiscal al Republicii Moldova (titlul 1 –Dispoziţii generale). justiţie fiscală sau dreptate fiscală. bugetul este „construit” preponderent pe seama impozitelor directe care. de impozite mai „ieftine” cu un randament fiscal ridicat ? În mod sigur că DA. din care se poate face legătura cu evaziunea fiscală.Impactul evaziunii fiscale asupra economiei si societăţii Efecte cu caracter economic Este bine ştiut că într-o economie de piaţă. echitatea fiscală este înţeleasă în moduri diferite. Cazul paradisurilor fiscale nu este specificat. în raport cu TVA (unul dintre cele mai inechitabile impozite mai ales acolo unde grevează mai accentuat preţurile produselor de larg consum). nu generează atâta inechitate.veniturile sau cheltuielile. 4. 1. o pîrghie destul de eficientă prin intermediul 6 . Oare. fiind indicată în literatura de specialitate cu termeni ca: egalitate fiscală. Probabil că pornind de la acest enunţ. 3. necesare pentru determinarea comportamentului fiscal. adică. Ideea burgheză de egalitate fiscală cerea. ca fiecărui cetăţean să i se stabilească o sarcină fiscală direct proporţională cu averea sau veniturile sale. În vederea evitării acestor situaţii şi pentru a evita confuzia dintre evaziunea fiscală legală şi cea ilegală. 2. 3.Impactul evaziunii fiscale asupra echităţii fiscale Cercetarea inechităţii fiscale în general şi a celei generate de evaziunea fiscală a avut la bază o întrebare simplă: de ce nu au introdus şi nord americanii taxa pe valoarea adăugată ? Anii 70 au fost marcaţi de polemici între şcolile de economie având acest controversat. Mult „trâmbiţata” productivitate a TVA i-a lăsat fără acţiune directă pe artizanii sistemului fiscal american. nu răspund într-un grad de suficienţă cerinţei de echitate. 2. această ţară nu are nevoie de resurse mai mari. Termenii de mai sus.

Ajungem la concluzia că. în rezultatul lipsei acute de fonduri financiare pentru îndeplinirea sarcinelor puse. şi statul nu-şi poate îndeplini corespunzător sarcinile ce-i revin în domeniile social-economic şi social-cultural (acordarea de subvenţii . în mod obligatoriu va pune ca sarcină. sau chiar poate cauza acţiuni de protest şi grave tulburări şi din partea populaţiei. lupta cu corupţia. Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. este cauza “tuturor relelor”. ponderea majorată a fenomenului evaziunii fiscale poate avea o influenţă esenţială asupra evoluţiei sistemului politic. cum ar fi: diminuarea standardului de viaţă al categoriilor sociale care sînt private de ajutorul statului. că în contextul actual. Acest fenomen înrădăcinat în economia noastră. pentru formarea unei societăţi şi a unui sistem funcţional. cu economia tenebră. este foarte uşor de dedus care vor fi rezultatele alegerilor pentru formaţiunile politice care au fost la guvernare şi n-au întreprins nimic esenţial pentru înlăturarea fenomenelor negative care afectează echitatea contribuabililor. diminuarea standardelor privind gradul de educaţie şi sănătate a populaţiei. bazat. 7 . Efecte cu caracter politic Orice campanie electorală care are loc. un buget care dispune de venituri suficiente devine un mijloc eficient în asigurarea echilibrului general economic. asigurarea principiului supremaţiei legii. poate avea ca efect consecinţe sociale destul de grave.căreia statul poate stimula dezvoltarea şi desfăşurarea activităţii economice (inclusiv poate orienta şi modela comportamentul investiţional al agenţilor economici). La rîndul său. în R. din care se poate ieşi doar dacă se reduce semnificativ fenomenul evaziunii fiscale. Este important de subliniat. insuficienţa în rezultatul evaziunii fiscale a mijloacelor bugetare necesare pentru promovarea unor programe guvernamentale de interes general sau local (privind sprijinul unor categorii sociale defavorizate. în primul rînd. existenţa fenomenului de evaziune fiscală în mod obligatoriu duce la diminuarea volumului veniturilor statului şi. contribuabilul care a săvîrşit evaziunea. Aşa dar. evaziunea fiscală reprezintă principalul impediment pentru progesul economic şi cel social. iar în consecinţă se va reduce volumul de venituri ce se sustrag de la buget. şi anume: R. Adică se crează un „cerc vicios”. Altfel spus. cele privind reducerea impozitelor). se măreşte volumul veniturilor la buget. Pe de altă parte. din cauza evaziunilor fiscale săracii sărăcesc şi mai tare. Efecte cu caracter social Evaziunea fiscală reprezintă o faptă gravă. iar bogaţii se îmbogăţesc pe seama celor de la care sustrag bani. evident. ca urmare firească. precum şi un mijloc de corectare a conjuncturii economice (promovarea de măsuri cu efecte inflaţioniste – cum ar fi majorarea cheltuielelor publice pentru stimularea investiţiilor şi crearea noilor locuri de muncă. mai devereme sau mai tîrziu. a fenomenului de evaziune fiscală.compensaţii şi indemnizaţii. Ţinînd cont de faptul. Efecte asupra formării veniturilor statului După cum am menţionat anterior. Odată ce se produce aceasta. şi socială. statul nu are o altă cale decît să aplice unica măsură eficientă şi cu efect imediat – majorarea cotelor impozitelor şi taxelor existente sau chiar instituirea unor noi impozite şi taxe. pe echitate. inposibilitatea Statului de a acorda salarii şi pensii decente. Această măsură duce la creşterea presiunii (poverii) fiscale şi. o creştere a rezistenţei (opunerii) la impozitare şi. privind acordarea avantajelor fiscale şi a ajutorului financiar direct altor categorii care au nevoie de sprijinul financiar al statului ). sau a măsurilor cu efect deflaţionist – de exemplu. facilităţi fiscale). deoarece implică micşorarea fondurilor ce constituie venituri ale bugetului. direct sau indirect. va avea şi el de suferit. necesităţile statului şi societăţii sunt satisfăcute şi chiar se poate purcede la reducerea cotelor de impunere. Moldova. că aceeaşi contribuabili (persoanele juridice tot sînt formate de cetăţeni) sînt în acelaşi timp şi alegători. inaccesibilitatea persoanelor defavorizate la condiţii normale de studii şi de asistenţă medicală.

Evaziunea fiscală frauduloasă sau ilegală. folosind procedee şi combinaţii neprevăzute de aceasta. neţinerea evidenţei documentelor. Tăinuirea reprezintă în sineprezentarea datelor denaturate ce diminuează suma veniturilor şi.34. nedeclararea materiei impozabile. distrugerea documentelor etc. pag. Materialele conferinţei privind evaziunea fiscală. Aspecte privind fenomenul evaziunii fiscale. se exprimă prin acţiune. că se află la adăpostul legii. precum şi tăinuirea obiectelor impozabile ce nu sunt incluse în actele dărilor de seamă (contabile sau fiscale). iar prin inacţiune . Evitarea impozitului presupune astfel de activităţi în rezultatul cărora aceste activităţi nu vor fi impozabile. aşa numita activitate de sustragere poate fi considerată chiar legală. spre deosebire de evaziunea fiscală legală ce se desfăşoară în mod prudent privind sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor în limitele legii. denaturate ce diminueazăsuma veniturilor şi conduc respectiv la diminuarea sumelor impozitelor şi contribuţiilor de asigurare socială în fondurile extrabugetare necesare achitării. putem spune. 2001. sustrasgerile menţionate mai sus. Un alt scop este micşorarea mărimii obligaţiei fiscale prin tăinuirea venitului. încalcă legea în mod flagrant cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor şi taxelor la buget. prin falsificarea 8 . astfel.ascunderea obiectelor impozabile. dacă legislatorul defineşte altfel”. atunci interpretatorul trebuie de sine stătător să stabilească însemnătatea lexicală a cuvântului sau expresiei în cauză.şi anume includerea în documentele contabile asupra unor sau altor obiecte impozabile a datelor. prezentarea falsă a datelor privind obiectele impozabile. ce se manifestă prin nereflectarea lor în documentele dărilor de seamă. Tăinuirea obiectelor impozabile presupune inducerea în eroare a statului prin Viorel Rusu. Principiul general interpretativ al dreptului presupune că"termenul folosit în textul legii trebuie înţeles în sens general. Tăinuirea obiectelor impozabile. astfel urmărind scopul de a înşela organele fiscale. folosind dicţionare sau alte surse capabile să explice cuvântul necunoscut" Evaziunea fiscală legală şi ilegală Evaziunea fiscală legală se caracterizează prin ocolirea legii fiscale. crearea întreprinderilor fantome. Chisinau. De exemplu sustragerea totalmente de la impozitare– care prevede desfăşurarea activităţilor fără înregistrarea de stat.5. ceea ce duce la evitarea şi la micşorarea impozitului. diminuează şi suma impozitelor. din cauza imperfecţiunilor legii. În afară de cele menţionate evaziunea fiscală ilegală poate avea şi alte scopuri. Ţinând cont de inexistenţa legală sau autentică care dezvăluie anumite noţiuni. scăderea veniturilor impozabile într-o proporţie mai mare decât este permis. Din cauza lacunelor existente în legile fiscale. Tezele generale ale tehnicii de interpretare a dreptului recomandă"dacă nu există interpretarea legală sau autentică care dezvăluie conţinutul acestor noţiuni. Forme de manifestare a evaziunii fiscale Tainuirea obiectelor impozabile Din păcate nici un act normativ din Republica Moldova nu prevede definiţia exactă de tăinuire. iar micşorarea impozitului înseamnă utilizarea la maximum a facilităţilor fiscale prevăzute de lege. .

· neachitarea impozitelor deja stabilite Săvârşirea acestor fapte ilegale în sfera fiscalităţii atrage dupăsine aplicarea diverselor măsuri de răspundere. · nedeclararea materiei impozabile. Evaziunea fiscală ilegală se concretizează sub multiple forme de manifestare. · alcătuirea de registre contabile ireale. · vânzările făcute fără factură. precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă. care ascund operaţiuni reale supuse impozitării. subiectul delictului. 9 .Din cele menţionate putem deduce că evaziunea fiscalăfrauduloasă constă în camuflarea obiectului impozabil. · declararea de venituri inferioare celor reale. · întocmirea de documente de plăţi fictive. Infracţiunile economice se manifestă prin diverse modalităţi. · diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor ori înregistrarea de cheltuieli neefectuate în realitate. oclasificare a lor este prezentată în cartea „Evaziunea fiscală. Cadrul legislativ este temelia procesului de combatere a infracţiunilor economice şi pentru stabilirea şi funcţionarea cadrului legislativ este necesar de ţinut cont de aplicarea corectăa legislaţiei existente. în dependenţăde modul de săvârşire. şeful secţiei infracţiuni fiscale. · falsificarea bilanţului. · eschivarea de la prezentarea documentelor şi a datelor cu privire la venit. subevaluarea materiei impozabile sau metode pentru ocolirea impozitului şi taxei datorate. precum şi modificarea legislaţiei folosind pentru aceasta practica judiciară a altor state. paguba survenităîn rezultatul săvârşirii lor. · întocmirea de registre de evidenţă duble: un exemplar real şi altul fictiv. cum sunt: · întocmirea de declaraţii false. pe care nemijlocit le enumerăm în continuare: · practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător. materialele conferinţei” în articolul scris de către Vladimir Gîlcă.

· transportarea. păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor. · tăinuirea mijloacelor în devize. care la rândul lor se efectuează în două etape: (1) cercetarea penală şi (2) ancheta penală propriu . Astfel.cei care exploatează insuficienţele actelor normative din domeniu. · diferirea dosarului penal instanţei de judecată. Se disting următoarele etape ale atestării şi examinării cazurilor de combatere a delictelor fiscale: · efectuarea controlului fiscal. taxelor şi altor plăţi. Tratarea si conturarea formelor evaziunii fiscale. · deschiderea ilegală a conturilor şi depozitarea mijloacelor băneşti în străinătate. .cei care utilizează procedee ilicite. recurgând la o combinaţie neprevăzută de lege şi deci „toleranţa” prin scăpare din vedere.· evaziunea fiscală a întreprinderilor a instituţiilor şi organizaţiilor. · neachitarea impozitelor. Aceştia practică o evaziune fiscală legală. · executarea pedepsei de către învinuiţi. care determină delictul fiscal. fapt care se datorează lacunelor din legislaţie. cu scopul de a nu plăti obligaţiile fiscale cuvenite. Este necesar de ţinut cont de faptul că scopul final depinde de o conlucrare eficientă între persoanele responsabile din toate organele de control implicate. se recurge la diminuarea obiectului impozabil sau la folosirea altor căi de sustragere. poate considerate de legiuitor 10 . etapăîncheiată cu emiterea hotărârii de către instanţa de judecată. · examinarea nemijlocită a actelor de către organele de poliţie. Evaziunea fiscală ilicită este o acţiune conştientă (intenţionată) a contribuabilului. fiecare cetăţean contribuie cu impozite în funcţie de veniturile obţinute. o limită a veniturilor lăsând în afara impozitării unele venituri. sub aspect juridic. ce încalcă o prescripţie legală. Pentru a intenta acţiuni penale asupra agenţilor economici pentru evaziune fiscală sunt necesare temeiuri aşa ca prezenţa în materialele acumulate de organele de control şi a celor de drept a datelor cu privire la indicii de tăinuire a veniturilor şi indicarea proporţiilor profitului tăinuit. Evaziunea fiscală legală este posibilă deoarece legislaţia din domeniu omite unele aspecte ale masei impozabile. însă în acest proces pot fi antrenate de asemenea şi cadre bine instruite din diverse ramuri ale economiei naţionale. îi împarte pe cei ce le utilizează în doua categorii: . părerea specialiştilor din cadrul instituţiilor cu atribuţii de combatere a evaziunii fiscale este că dezvoltarea numeroaselor metode de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale. precum şi a persoanelor fizice. Aceştia practică o evaziune fiscală frauduloasă (ilicită).zisă. delimiteaza 2 dintre acestea: evaziunea licită si evaziunea ilicită. spre exemplu. · expedierea în organele de drept a actelor necesare pentru examinarea cazului. fără marcarea lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz. contribuabilul ocoleşte legea. În acest scop. ori precizările actului normativ în scopul identificării întregii mase impozabile creează. în mod implicit.

în general. în literatura de specialitate românească de după 1990 este tratată. asigurarea unui profit pe seama carenţelor legii. nu şi impozit pe veniturile realizate de pe terenul agricol prin vânzarea produselor).nesemnificative (astfel de venituri pot fi realizate de către contribuabili din mai multe surse. într-un mod … nefraudulos. fac trimitere la evaziunea frauduloasă. acelea care sunt …cunoscute. chiar şi atunci când sunt raportate la prevederile legii. legală. a scăpărilor ei. în scopul reducerii sau eliminării obligaţiilor fiscale ce le revin. într-un mod fraudulos pe când. ilicită sau frauduloasă. şi de aceea. evaziunea fiscală are. valorificarea lacunelor nu înseamnă „frângerea” legii ci. pentru care se plăteşte numai impozit pe teren agricol. într-adevăr. suntem în măsură să formulăm următoarele afirmaţii: 1. b. permisăde lege. pe care o mai numesc şi ilegală sau ilicită şi la evaziunea nefrauduloasă. b) sustragerea de venituri publice fără încălcarea legii ar fi. Evaziunea fiscală frauduloasă sau ilicită constă în ascunderea ilegală. ca având două mari forme. Noi credem că. sinonimă cu frauda fiscală şi. daraceste sunt: a. evaziunea frauduloasă. ilegală. deci. dar care pot fi exploatate drept căi legale de evaziune fiscală de către unii contribuabili. sustragerea prin încălcarea ei presupune o violare a voinţei legiuitorului. respectiv. avem de-a face tot cu o sustragere. evaziunea nefrauduloasă sau evaziunea fiscală care se manifestă prin valorificarea de contribuabili a „lacunelor” legii. adică „tolerată” de lege sau la adăpostul legii şi. a materiei impozabile de către contribuabili. adică. a căror criteriu de departajare îl reprezintă natura juridică. c) dacă legea nu sancţionează o anumită formă de sustragere. În literatura de specialitate. Deci. Autorii citaţi în acest capitol spun că evaziunea fiscalăeste: a. această confuzie derivă dintr-o anumită interpretare a faptului că: a) orice diminuare a veniturilor publice ar fi sinonimă cu sustragerea de la plata obligaţiilor băneşti către stat. cum ar fi loturi mici de teren dispersate în mai multe zone. raportat la prevederile legii. un subiect deosebit de interesant. b. înseamnă căpermite acest lucru în mod … legal. Dar acele „căi” de eludare care nu au fost „anticipate” în textul legii şi sunt valorificate de contribuabili ? Fie că s-a încălcat legea fie că au fost valorificate 17lacunele ei. evaziunea fiscală ilicită este infracţiune. Referitor la formele evaziunii fiscale. Raportând evaziunea fiscală la cadrul legal. se realizeazăfără fraudarea legii. două forme de manifestare. Nu avem motive să împărtăşim acest mod de „clasificare”. Însă. Evaziunea fiscală. În acest caz este vorba de o anumită incapacitate de anticipare de către legiuitor 11 . implicit. opiniile diverşilor autori cu privire la formele evaziunii fiscale. nu există dubii că nu ar fi sancţionate toate modalităţile de manifestare ale sustragerii. numită şi legală sau licită. am demonstrat că. totală sau parţială. ar fi … legală. iar atunci când prin volumul impozitului sustras de la plată reprezintă un fenomen social cu implicaţii asupra finanţării cheltuielilor publice.

eschivându-se astel de la plata impozitelor şi a TVA-ului prin diferite maşinării contabile. în cadrul unei reţele subterane. care are rolul de a sprijini şi acoperi operaţiunile fictive. pentru practicant. în mod fraudulos. până la cele mai sofisticate. Şi nici organele de control nu au pârghii pentru a trage la răspundere persoanele nemijlocit implicate în activitatea firmelor fantomă. ca şi caracteristică majoră. cuprinsă între 100-250 de euro. de regulă. În acest caz. Frauda artizanală este un fenomen aproape cotidian. Multitudinea de impozite şi taxe pe care trebuie să le suporte contribuabilul. Procedeele prin care este săvârşită evaziunea fiscală frauduloasă (ilicită) sunt numeroase. familie. Frauda fiscală artizanală are. recurg de obicei la înfiinţarea firmelor fantomă. ea reflectând prin procedeele sale atât structura societăţii. de la plata impozitelor. Realizarea evaziunii fiscale ilicite implică dezvoltarea unei adevărate proceduri de încălcare a legii. de acţiune al autorilor ei. La nivelul mediului de afaceri. Aceasta pentru o sumă de bani acceptă să devină fondator. determinarea totală a lor fiind imposibilă. sunt implicate mai multe persoane fizice şi/sau juridice. prieteni. cel mult. pentru realizarea. Firmele fantomă aduc pierderi de milioane bugetului de stat. Într-o asemenea situaţie. cât şi nivelul tehnic al sistemului fiscal al acesteia. evazioniştii şi-au construit şi perfecţionat diverse tehnici de fraudare. a condus. Frauda fiscală este un fenomen. Cei care intenţionează să spele bani. de profituri foarte mari. Sau în alte cazuri firma este înregistrată pe numele unei persoane cu dificienţe mintale. social. dar mai ales mărimea exagerată a acestora. este influenţată de o altă persoană ce rămâne în umbră. decât de modul izolat. astfel: 1. valorificată de contribuabili 6. pe cont propriu. având drept scop ascunderea cât mai bine a faptelor ilicite. la identificarea unor căi. 2. Frauda fiscală se manifestă sub diverse modalităţi. contribuabilul evazionist foloseşte cele mai diverse tehnici de la cele elementare. Cu acest scop. până la omiterea înregistrării veniturilor în contabilitate sau majorarea cheltuielilor deductibile. persoană fizică sau juridică. În legislaţie noţiunea cu privire la firmele fantomă lipseşte şi e greu de calificat infracţiunea. pe numele căreia e înregestrată întreprindera fantomă. Însă. Frauda fiscală industrială. se realizează printr-o divizare a acţiunii prin care se săvârşeşte frauda. Ulterior ştampila şi actele de înregistare trec pe mâna administratorului neidentificat care gestionează afacerea. Şi astfel rămân nepedepsite. De obicei contra unei sume de bani. contrabanda. a ingeniozităţii contribuabililor de a găsi noi şi noi „portiţe” de protejare a veniturilor sau a averii. iar cei ce coordonează activitatea. făptuitorul acţionează singur sau. şi acestea iau mai multe forme: spalarea banilor prin intermediul firmelor fantoma si off-shore. evaziunea fiscală este abordata din punct de vedere al tehnicilor practicate de evazionişti. Acestea conduc activitatea fără ca întreprinderea să fie înregistrată pe numele lor. în majoritatea cazurilor sunt greu de identificat. Iniţial se identifică persoanele care sunt dipsuse să înregistreze pe numele lor firma. Persoana. dar şi pentru noi toţi. ducerea unei contabilităţi duble. etc. faptul că ea este definită mai puţin de modalităţile de săvârşire sau de amploarea sustragerilor de la plata impozitelor. pe atât de nocive pentru colectori. insa legislaţia în vigoare nu favorizează combaterea fenomenului. în forme clasice de participare penală.a evoluţiilor din economie. în primul rând. mergând de la o banală diminuare a preţului real de vânzare a unui imobil. pe cât de ingenioase şi de eficiente. prin sustragerea. Indiferent de locul ocupat pe scara socială. de cele mai multe ori în rapoarte lipsesc transferurile bancare care au fost făcute şi ce mărfuri au fost eliberate pe 12 . care fac rapoarte contabile fictive şi le prezintă Fiscului. sfera acestor participanţi mărginindu-se la nivelul salariaţilor din firmă. parteneri de afacere. Procedeele prin care este săvârşită evaziunea fiscală. de-a lungul vremii. În spatele firmelor fantomă stau echipe de contabili foarte bine instruite. pe când ştampila şi actele se află în posesia proprietarului adevărat al afacerii care şi derulează activitatea. de-a lungul timpului.

facturile fiscale. Între evaziunea frauduloasă şi frauda fiscală nu există nici o deosebire. firmele fantomă reprezintă o problemă majoră pentru sistemul bugetar. O companie offshore este o societate înregistrată într-o ţară sau într-un teritoriu dependent al unei ţări cu legislaţie autonomă. astăzi acceptată în mediile de afaceri. trusturile şi conturile bancare. în România unde la fel este dezvoltat fenomenul firmelor fantomă. Activitatea a doar 25 astfel de firme în perioada 2007 – 2008. dacă real ar trebui să achite TVA în sumă de 1 mil. de lei. O modalitate des utilizată de companiile offshore (transnaţionale). au fost pierduţi 1. caracterul … ilicit al sustrageri de la plata obligaţiilor fiscale. sancţiunile cu privire la prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. 2009 cu privire la aprobarea măsurilor îndreptate împotriva evaziunii fiscale. nici un articol din Codul Penal nu prevede sancţionarea persoanelor care administrează şi care au înfiinţat o astfel de firmă. în 2010 pierderile la buget au fost de 261. Deocamdată. recurgând. dar nici persoana neîmputernicită să administreze afacerea.9 milioane lei din neplata taxei pe valoare adăugată. Cei care susţin existenţa evaziunii fiscale licite. Tehnicile evaziunii conţin o serie de combinaţii subtile şi abile de utilizare a diferenţelor dintre sistemele fiscale. evaziunea frauduloasă face trimitere la încălcarea legii fiscale. acela care defineşte esenţa evaziunii fiscale.3 mil. îl constituie compania offshore. iar procesul de înregistrare al fantomelor continuă şi în prezent. controverselor ideologice dar şi a confuziilor în abordările despre evaziune. Atât ca expresie uzuală dar şi a modului în care este ea prezentată în lege. o parte dintre care au fost ridicate în numerar. Experienţa vecinilor ne arată că evaziunea fiscală se pedepseşte cu ani grei de închisoare. acesta pentru că. a constituit cauza disputelor. acţiunea de încălcare a legii este sinonimă cu violarea. dar care nu desfăşoară activităţi economice pe teritoriul respectiv. Sesisez ca. credem că ignoră conţinutul economic al acesteia. etc. efectuarea de tranzacţii comerciale la mii de kilometri distanţă nu mai este o problemă. Din activitatea dubioasă a doar patru firme neînregistrate ca plătitori de TVA. când. prin tehnica informatizată (comerţul on-line).9 miliarde lei. De exemplu. Potrivit informaţiei Inspectoratului Fiscal de Stat. Instrumentul principal utilizat în desfăşurarea afacerilor în cadrul paradisurilor fiscale. Astfel. Ideea de companie offshore. construcţiile-montaj. Fondatorul firmei. Secretul succesului constă în îmbinarea acestor trei instrumente într-o soluţie uşor de adaptat şi de implementat. serviciile de trezorerie etc. comerţul internaţional. a condus la pierderi de 889. tocmai caracterul juridic al faptelor de evaziune fiscală (licit sau ilicit). în scopul sustragerii de la impunere a unei părţi din profit. sunt cuprinse între 2 şi 8 ani privaţiune de libertate. uneori. asigurările. managementul. Astfel se creează un vacuum în legislaţie: nu poate fi trasă la răspundere nici persoana pe care e înregistrată compania şi de bună voie a transmis actele şi ştampila. prin urmare. credem că „scapă” din vedere. a ieşit de sub antamarea de „piraterie” fiscală. infracţiunea. şi anume: companiile. Indiferent de strategiile financiare pe care o companie le poate aplica în paradisuri fiscale. fraudarea. în care se include şi evaziunea ca formă a eludării. de lei. care satisface necesităţile companiei. Pedepsele sunt aceleaşi atât pentru persoanele juridice cât şi pentru cele fizice. Domeniile principale în care acţionează companiile offshore sunt: serviciile bancare. care n-au avut operaţiuni comerciale. în realitate se plăteşte 2000 -3000 de lei. la baza operaţiunilor stau trei instrumente de bază. 13 . iar altă parte – transferaţi peste hotare. a raporturile de natură fiscală dintre stat şi contribuabili. precum şi al evaziunii fiscale. înfrângerea. Aceste expresii au un conţinut mai larg şi fac trimitere o „sferă” infracţională mai vastă. la mecanisme frauduloase. Cercetarea arată că formele de manifestare ale evaziunii fiscale s-au diversificat mult în zilele noastre. Potrivit unei hotărâri a Curţii de Conturi din iulie. coordonarea de investiţii. de fapt nu figurează în nici un document contabil şi nu semnează nici un act. recrutarea de personal.

despre o anumită formă de sustragere de la plata impozitelor se poate vorbi şi atunci când sunt valorificate de contribuabili lacunele legi. credem că fărăechivoc. deci. Urmare aprofundării studiilor practice pe marginea evaziunii fiscale. etc. odată în plus. 19 14 . prin fraudarea acesteia. de fraudare a legii. chiar dacă. la fermitatea aparatului fiscal îndreptată către identificarea şi combaterea fenomenului. de la neînregistrarea veniturilor la solicitarea unor restituiri de impozite pe seama unor documente contrafăcute. despre o … voinţă de legiferare a furtului din veniturile statului nu credem că poate fi vorba. Poate legea este incompletă. în mod conştient. Această demonstraţie susţine. aflată într-o continuă „adaptare” la „mişcările” din economie. afirmaţia potrivit căreia. prin încălcarea legii. Golul de venituri bugetare pe care-l produce evaziunea prin valorificarea lacunelor legii este semnificativ în ecuaţia generală a veniturilor publice. poate nu au fost cuprinse toate „stările” în care se realizează materia impozabilă sau au apărut „descoperiri” ale contribuabililor în materie de eludare necunoscute la momentul elaborării legii. preluate din practica fiscală pe care am coordonat-o. considerăm că studiul evaziunii nefrauduloase poate incita atât teoreticienii cât mai ales guvernaţii. Ingeniozitatea extraordinară a acţiunilor contribuabililor pentru „protejarea” veniturilor face ca evaziunea fiscală frauduloasă să fie deosebit de vastă şi mereu activă. nu este sancţionată de lege. nici cuantificată. nu poate exista o formă de evaziune prin încălcarea legii care să fie numită… legală. un non-sens literar dar şi o contradicţie juridică a termenilor: evaziune (a eluda. Nu putem vorbi de o încălcare a legii pe cale… legală. în a clarifica. de la nedeclararea activităţilor la falsificarea declaraţiilor. a fura) şi legală (prin respectarea legii. fără ca. Sintagma „evaziune legală” este. pe măsură ce cresc sancţiunile pentru evaziunea frauduloasă. în goana lor nesfârşită după venituri la buget. nu este una deosebită. cu toate că. se „modifică” balanţa dintre evaziunea frauduloasă şi cea nefrauduloasă. să scadă. a lacunelor legii nu este o sustragere legală ci una nefrauduloasă. nu a fost încălcată voinţa legiuitorului. exclude … licitul. dar. avem de-a face cu o evaziune… frauduloasă care nu poate fi decât ilicită. Ori. atenţia fiscului către această modalitate prin care sunt diminuate veniturile statului. este vorba despre o evaziune nefrauduloasă. în general. cu acordul legiuitorului). nu este evaziune şi deci. Nu este nici urmărită. am arătat. orice sustragere de la plata obligaţiilor băneşti către stat este o evaziune frauduloasă iar sustragerea prin valorificarea acelor situaţii neprevăzute de legiuitor. dacă ne referim doar la perioada ultimilor 10 ani. de încălcare. Nu credem că legiuitorul a prevăzut. per total. înclinaţia spre evaziune. Părerea mea este aceea că. Nefiind vorba despre sustragere. 18în lege. a scăpărilor. am constatat că. intenţia de „frângere”. ca oportunităţi pentru contribuabili. Prin faptul că nu este incriminatăde lege. prin faptul că. ne arată că acestea au evoluat diferit. etc. Prin exemplificarea modalităţilor prin care se realizează sustragerea. acţiunea implicită a intenţiei de încălcare a legii. stările de fapt care conduc la sustragerea de venituri publice pe această cale şi la „obturarea” lor prin sancţiuni. la presiunea fiscală. prin gruparea acestora pe categorii de impozite şi detalierea acţiunilor pe principalele impozite. Evoluţia modalităţilor prin care se realizează sustragerea prezentate de noi. în cea mai mare măsură. Prin urmare. Suntem într-o situaţie… paradoxală: acţiunea prin care sunt valorificate lacunele legii reprezintă o sustragere dar… nu se încalcă legea! Să fie oare vorba despre o evaziune legală ? Spunem un NU hotărât pentru că. înainte de toate.Sustragerea de la plată se înfăptuieşte. am demonstrat această posibilitate pe care o are statul la îndemână. modalităţi de sustragere de la plata obligaţiilor către stat.

au fost „desprinse” mai mult din practica fiscală. Efortul aparatului fiscal s-ar regăsi în: venituri suplimentare la buget. dintre reprezentanţii statului şi contribuabili. 7. pe care le vom prezenta la un capitul următor. măsurile gândite de noi. doar aici se observăefectul deciziilor luate la nivel guvernamental sau a legislativului. pe de o parte şi. apreciem că se impune o acordarea unei atenţii sporite evaziunii nefrauduloase. Insistăm asupra lipsei de voinţă politică în luarea unor decizii importante. are la bază doar eficienţa teoretică. Noi credem că. la îmbunătăţirea sistemului de impunere declarativ. Pe parcursul documentării. Pentru ambele forme ale evaziunii fiscale am identificat un „pachet” de măsuri menite să contribuie la reducerea fenomenului şi la un plus de venituri bugetare. până în prezent nu au făcut obiectul acţiunilor guvernamentale. făcute în literatura de specialitate. acceptate de majoritatea formaţiunilor politice. Pentru atingerea acestui scop trebuie îndeplinită o singură condiţie: să existe o voinţă în această direcţie din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor. abordarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale şi creşterea gradului de echitate fiscală „suferă” de o anume generalitate. acţiunile întreprinse în această direcţie sunt „pompieristice” şi vizează soluţionarea unei anumite cazuistici a momentului. direcţia majoră de acţiune trebuie să o constituie anihilarea sau reducerea cauzelor care generează fenomenul evazionist: de la cauză la efect. datorită faptului că. pentru asigurarea continuităţii. cu referire la înfiinţarea Tribunalelor fiscale menite să „rezolve” o parte importantă a cauzelor evaziunii fiscale. creşterea eficienţei sistemului de tip declarativ şi o mai mare echitate fiscală. Sesizând acest aspect. chiar dacă unele sunt cunoscute. fiscul se „ocupă” doar de formele de sustragere sancţionate de lege. Adesea. Iată de ce. Pentru a avea succes în atenuarea efectelor evaziunii fiscale. acţiunile ar trebui să fie derulate în cadrul unei strategii fiscale generale. orice măsură „dispusă” la nivel macroeconomic. singurele pentru care existăposibilitatea raportării lor la lege şi aplicarea sancţiunilor. pentru obţinerea unor rezultate sustenabile. Aceste cauze sunt sesizate mai puţin la nivel macroeconomic şi. în care se manifestă fenomenul evazionist.Măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi atenuarea efectului acesteia asupra evaziunii fiscale Fiecărui guvern i se „cere” adoptarea de măsuri ferme de reducere a evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor bugetare. 15 . încercând o oarecare delimitate faţă de propunerile. nu am sesizat preocupări privind identificarea şi cuantificarea evaziunii nefrauduloase. Urmare documentării teoretice şi a experienţei practice din domeniul fiscalităţii am constatat că. considerăm că. pertinente de altfel. atenuarea cauzelor de natură subiectivăale evaziunii fiscale.vizează cu precădere. cu referire la deciziile „de la centru” şi pierd din vedere „zona locală”.Eterogenitatea metodele şi procedeele utilizate de evazionişti sunt urmarea interacţiunii dintre cerinţele sistemelor fiscale cu care intră în contact urmare procesului de globalizare. asigurarea generalizării impunerii. într-un context general. îşi au sorgintea în practica fiscală într-o perioadă apreciabilă şi. Confirmarea sau infirmarea eficienţei scontate a măsurilor are loc în cadrul raporturilor fiscale. Propunerile de măsuri făcute. pentru reducerea efectelor evaziunii fiscale şi atenuarea impactului acesteia asupra echităţii fiscale. Suntem în măsură să afirmăm că.

. este determinată de modul de 31 abordare a acţiunilor din partea celor obligaţi prin lege să intervină (aparatul fiscal cu sarcini de control). aplicarea cerinţelor principiului de echitate fiscală contribuie.creşterea gradului de colectare a impozitelor. Această carenţă este proprie tuturor sistemelor fiscale. „portiţe” prin care unii contribuabili scapă de plata unor obligaţii fiscale. marea evaziune fiscală este cauzată nu neapărat de „scăpările” din lege ci de … aplicarea legii. . la dezvoltarea civismului fiscal şi de ce nu. principalii „jucători”. Cred că. Acestea fac trimitere la: . trebuie apreciată evoluţia pozitivă a reglementării în materie fiscală. Cred î că. adesea decisiv. Măsurile propuse sunt „rezultatul” experienţei profesionale de două decenii şi jumătate în domeniul finanţelor. Legislaţia fiscală (Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală) „suferă” de o anumită incapacitate în a surprinde toate stările din economie.îmbunătăţirea legislaţiei fiscale. mai degrabă a atenuării acestora până la nivelul suportabilităţii. la creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului. . controlul modului în care se respectă aceasta şi colectarea impozitelor. ori cât am fi de critici. la asigurarea unei desfăşurări normale a raporturilor fiscale. Orice acţiune în forţă. Nu sunt de parerea ca acţiunile conjuncturale de lichidare sau de reducere a cauzelor evaziunii fiscale ci.sporirea civismului fiscal. Părerea generala. bazate pe strategii. de regulă. Legile nu sunt perfecte sunt doar perfectibile. ca factor generator de evaziune. Cum ? prin lipsa de fermitate şi profesionalism a unora dintre reprezentanţii fiscului în aplicarea prevederilor legii sau printr-o „cârdăşie” vădită cu evazioniştii. 16 . Implementarea şi urmărirea respectării legii este un proces de durată în care. şi fără a fi conjugată în cadrul unei strategii generale de acţiune. affirm ca. la raporturi sociale sănătoase. de acţiunile concertate ale acestuia. Considerăm ca metafora „rece ca o lege financiară” exprimă cât se poate de sugestiv lipsa de „umanism” a legislaţiei în domeniu.reducerea presiunii fiscale. eficienţa combaterii evaziunii fiscale şi atenuarea efectelor acesteia asupra echităţii fiscale. sunt: aparatul fiscal şi contribuabilii. nu va face altceva decât să afecteze echilibrele din economie (şi aşa fragile) şi nu va rezolva decât pe termen scurt aspectele legate de evaziune. Însă. Nu se contesta nevoia de fermitate atât a legii cât şi a acţiunilor aparatului fiscal la încasarea impozitelor de la contribuabili. Pe parcursul acestei lucrări am argumentat rolul şi importanţa aparatului fiscal în aplicarea legii. prin care statul „atentează la buzunarul cetăţenilor” în procesului de impozitare a veniturilor sau a averii. cu referire la: implementarea legislaţiei. mai mult sau mai puţin pentru că. dar. mai ales în contextul deschiderii pieţelor şi a circulaţiei capitalurilor. eficienţa acestor măsuri este „limitată” de capacitatea instituţiilor fiscale de a „veghea” asupra bunei funcţionări a sistemului fiscal. Fără a le contesta adecvarea în atingerea scopului. pe care o sesizează şi o critică majoritatea acelora care „tratează” evaziunea fiscală.Pe parcursul cercetării am consemnat o anumită convergenţă a opiniilor teoreticienilor şi finanţiştilor în legătură cu măsurile ce ar trebui întreprinse pentru limitarea efectelor evaziunii fiscale. cu referire la legislaţia fiscală este următoarea: legea este adesea imperfectă şi lasă. cu sau fără voinţa legiuitorului. economia se „mişcă” mai repede decât legislativul. pe studii de impact şi programe de lucru.

Fiecare dintre măsurile propuse au fost dezvoltate în acest capitol. o parte importantă din protecţia socială. căci. activitatea şi atenţia aparatului fiscal. . Cum ? lăsând o parte mai însemnată din venit înainte de impozitare la dispoziţia contribuabililor pe seama deducerilor sau prin acordarea unor facilităţi fiscale. profund afectată în ultimii ani.asigurarea coerenţei şi stabilităţii legislative.îmbunătăţirea managementului unităţilor fiscale. . fiecare dintre ei manifestând o anumită repulsie faţă de acţiunile celeilalte părţi.elaborarea studiilor de analiză şi prognoză pentru stabilirea direcţiilor de „mişcare” a evaziunii fiscale. În acest mod vor fi „decongestionate canalele” de sprijin social pe seama cheltuielilor care sunt caracterizate de birocraţie şi subiectivism. 17 .. şi nu pentru anihilarea sau reducerea cauzelor care au generat acele efecte. putem spera la o anumită normalitate în aceste raporturi fiscale. evidenţiind posibilităţile reale de aplicare a lor în practica fiscală. Repulsia contribuabililor faţă de impozite este bine cunoscută dar.eliminarea imixtiunii factorului politic în activitatea fiscală )numirea managerilor din sistemul fiscal să fie realizată pe considerente strict profesionale şi nu de natură politică). prin înfiinţarea Tribunalelor fiscale. valorificarea constatărilor şi aplicarea sancţiunilor). Pe de altă parte. ne-a determinat să aprofundăm cercetarea asupra cauzelor care conduc către întreţin o astfel de stare generală. ar avea o mai mare eficienţă dacă se realizează pe seama impozitelor.reducerea corupţiei în administraţia fiscală şi justiţie. Măsurile propuse de unii experti in domeniu se referă la: . . . pe care o face statul pentru unele categorii sociale. şi nu aşa cum se procedează în prezent. am identificat şi am prezentat o serie de cauze care accentuează animozităţile dintre subiecţii raporturilor fiscale. Prin acţionarea „pârghiile” de mai sus se asigură o creştere a gradului de echitate fiscală.Concluziile studiului despre evaziunea fiscală şi impactul acesteia asupra echităţii fiscale conduc către un pachet de măsuri de combatere a fenomenului şi atenuarea efectelor. pe care-l apreciem ca eficient în măsura în care acţiunile trebuie derulate pornind de la cauze la efecte.îmbunătăţirea tehnicilor de control fiscal (cu accent pe identificarea evaziunii fiscale. . Climatul de „încordare” dintre reprezentanţii statului şi contribuabili. atât de necesar pentru asigurarea unui climat social bazat pe încredere în instituţiile statului. pot fi înlăturate sau atenuate unele dintre aceste cauze şi. Pentru atenuarea „conflictelor”. Depinde doar de voinţa politică pentru ca Moldova să intre cu adevărat în rândul ţărilor cu sisteme fiscale consolidate şi eficiente şi din această perspectivă. prin „sondarea” pe care am făcut-o în această cercetare dincolo de această reacţie. este îndreptată cu precădere pentru sancţionarea efectelor (un mod firesc de abordare potrivit atribuţiunilor fiscului).creşterea eficienţei acţiunilor de control fiscal (planificarea şi utilizarea eficientă a fondului de timp). . credem că. spun ca.

procesului şi rezultatelor combaterii evaziunii fiscale. Simplificarea sistemului de impozitare în vigoare. Promovarea de programe publicitare informativ-instructive accesibile pentru cetăţenii de rînd. Procesul de combatere a evaziunii fiscale are conotaţii politico-electorale şi prin aceasta este lovit de ineficienţă şi lipsă de suport din partea cetăţenilor. Transparentizarea sistemului. Eficientizarea continuă a instituţiilor de combatere a evaziunii fiscale prin eliminarea persoanelor coruptibile. Comportamentul evazionist al contribuabililor este deseori încurajat de funcţionarii coruptibili din domeniu. Încurajarea colaborării agenţilor economici oneşti cu organele de combatere a fenomenului.Concluzii şi propuneri Evaziunea fiscală este un fenomen larg răspîndit în Republica Moldova şi denotă o insuficienţă legislativ-normativă în domeniul bugetar-fiscal şi a contracărării manifestărilor acestuia. care trebuie întreprinse fără întîrziere: Perfectarea cadrului legal-normativ existent şi armonizarea lui la Aquis-ul comunitar.9.“ 18 . Pentru combaterea efectivă a evaziunii fiscale se văd cîteva măsuri.

07. Bucureşti. Materialele conferinţei privind evaziunea fiscală.04.1997. Şaguna.B i b l i o g r a f ie Şaguna.2007 19 . Bucureşti 2003. Editura Cartier. Drept financiar şi fiscal. DEX Dicţionarul explicativ al limbii române Dicţionar enciclopedic. Legea Republicii Moldova Codul Penal Nr. “Evaziunea fiscală şi impactul acesteia asupra echităţii fiscale”. Corupţia politică.. 2002 Viorel Rusu “Aspecte privind fenomenul evaziunii fiscale”. Dan Drosu. 1995. ASEM. de la Unersitatea din Sibiu Romania 2002. Chişinău. 2003 Munteanu Igor. Legea Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 190-XVI din 26. Legea Republicii Moldova Codul Fiscal Nr. Chisinau Vasile Bîrle. D. Editura Oscar Print. M. Tuturgiu. Drosu. 1163 din 24. Evaziunea fiscală.04. Bucureşti. 985 din 18. Eugenia. Editura All Beck.2002.