LIMBA ROMÂNĂ

Prof. Florin Popa

1

PARTEA I - VOCABULARUL
VOCABULARUL ( LEXICUL ) cuprinde totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. A. Fondul principal de cuvinte (lexicul de bază sau vocabularul fundamental) este alcătuit din cuvinte care se caracterizează prin : FrecvenŃă mare în comunicare. Capacitatea de a intra în combinaŃii lexicale şi sintactice. Exprimă noŃiuni de bază : Obiecte : casă , masă , scaun , pat , cuŃit , furculiŃă , ciocan etc. Materii : apă , carne, lapte, pâine , sare , oŃet , vin etc. Organe ale corpului omenesc : gură , nas , gât , urechi , picior , rinichi etc. Animale şi păsări : câine , oaie , pisică , porc , găină , curcan , elefant etc. Floră : măr, vişin , cais , iarbă , floare , cireş , crizantemă etc. Culori : alb , negru , roşu , verde , galben , albastru etc. RelaŃii de rudenie : mamă , tată , frate , bunic , soră , nepot etc. B. Masa vocabularului cuprinde restul cuvintelor din vocabular grupate în : ARHAISME – cuvinte care au dispărut din limbaj : armaş , hatman , ienicer , işlic , vătaf etc. REGIONALISME – cuvinte folosite într-o anumită regiune : ciubotă , cucuruz , lepedeu , conci etc. CUVINTE POPULARE – cuvinte integrate în limbajul familiar , comun , nerespectând normele limbii literare : matale,oftică , acuma , a găta , pită etc. ELEMENTE DE JARGON - cuvinte folosite de anumite categorii sociale pentru a impresiona : bonsoir, ciao, arivederci, madam etc. TERMENI ARGOTICI – cuvinte specifice unor grupuri umane (elevi,militari,hoŃi) : loveală, mardeală, pileală , şase,curcan , a face blatul , a se da grande, etc. TERMENI TEHNICI ŞI ŞTIINłIFICI - cuvinte folosite în anumite domenii ale tehnicii şi ştiinŃei : cibernetică, microscop, proton, abdomen , nutritiv etc. UNITĂłI LEXICALE ( UNITĂłILE VOCABULARULUI ) Cuvântul este unitatea de bază a vocabularului. Ex. : om , loc , parc , inginer etc. Cuvântul compus este o unitate formată din două sau mai multe cuvinte prin : contopire – untdelemn , cumsecade , douăzeci , binevoi etc. alăturare – gura – leului , Piatra NeamŃ , viŃă – de – vie , nou – născut etc. abreviere ( prescurtare ) – ONU , CEC , UNESCO , TAROM , UNICEF , SUA , ROMTELECOM etc. Expresiile sunt grupuri de cuvinte cu o anumită stabilitate în limbaj. Ex.:cât ai clipi din ochi (foarte repede),cât colea (aproape), sub cerul liber ( afară ), a fi în stare ( a putea ), în doi timpi şi trei mişcări ( foarte repede ) etc. LocuŃiunile sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar care împreună au valoarea unei părŃi de vorbire. Ex. : a aduce vorba ( a pomeni ) , a da sfoară în Ńară ( a vesti ) , Ńinere de minte ( memorie ) , nebăgare de seamă (neatenŃie) , în floarea vârstei ( tânăr ) , din când în când ( rar ) etc. CRITERII DE RECUNOAŞTERE A LOCUłIUNILOR : 1. Posibilitatea sinonimizării ( criteriu valabil şi pentru majoritatea expresiilor ) : a băga de seamă = a observa; a o lua la sănătoasa = a fugi etc. 2.Limitarea posibilităŃii de înlocuire a unuia dintre termeni : părere de rău ( opinie de rău – formulare greşită ). 3. Ordinea fixă a elementelor alcătuitoare : da din colŃ în colŃ,a face din ŃânŃar armăsar ( nu este posibil să spunem „în colŃ a da din colŃ” sau „a face din armăsar ŃânŃar”.) 4. Imposibilitatea adăugării unui determinant pentru termenii care fac parte din locuŃiune : a Ńine minte (multă ?) , a-şi bate joc (puŃin ?) 5. Cuvintele componente ale locuŃiunii , cu excepŃia celor care fixează tipul locuŃiunii (verbală , substantivală), nu au funcŃie sintactică.

2

TIPURI DE LOCUłIUNI : LocuŃiuni substantivale : punct de vedere, părere de rău, aducere-aminte, dare de seamă, bătaie de joc etc. LocuŃiuni adjectivale : bătător la ochi , de ocazie , cu soŃ , fără gust , mare la inimă etc. LocuŃiuni pronominale : cine ştie cine, cine ştie ce, ce fel de, Măria ta, ExcelenŃa voastră etc. LocuŃiuni verbale : a-şi da aere , a bate apa în piuă , a-şi călca pe inimă etc. LocuŃiuni adverbiale : de-a valma, pe nepusă masă, la îndemână, în zadar, într-o doară etc. LocuŃiuni prepoziŃionale : în loc de , din pricina , în ciuda , cu excepŃia , în fruntea etc. LocuŃiuni conjuncŃionale : din moment ce, chiar dacă, pentru ca să, în timp ce, ca şi când LocuŃiuni interjecŃionale : Doamne fereşte,ferit-a sfântul,nu zău,ia te uită,ei bine,da de unde,pe naiba etc. SENSURILE CUVINTELOR Cuvântul este o îmbinare de mai multe sunete ( forma acestuia ) ,care are unul sau mai multe înŃelesuri (conŃinutul acestuia). EXEMPLU:Cuvântul "mândru "compus din şase sunete (litere) care alcătuiesc forma acestuia : m,â,n,d,r,u. mândru - înŃelesuri (conŃinuturi) : fudul=îngâmfat=trufaş ; frumos=falnic=mare; drag=iubit; fericit=mulŃumit. SemnificaŃia cuvântului reprezintă înŃelesul (sensul) acestuia în context. Exemplu : Steaua luceşte pe cer. ( astru ); A devenit o stea a cinematografiei mondiale. (vedetă) A. SENSUL PROPRIU - este sensul asociat unei imagini obişnuite a unui obiect (sensul din dicŃionar al cuvântului ). Exemplu cuvântul "braŃ": a. Sens de bază - Avea braŃul accidentat . (partea mâinii de la umăr la cot) b. Sens secundar - Dunărea se varsă în mare prin trei braŃe . (ramificaŃie a apei) - S-a sprijinit de braŃul fotoliului . (marginea) - A adunat un braŃ de flori. (cantitate ce poate fi dusă în braŃe) - Şi-a pus haina într-un braŃ al cuierului . (ramură a cuierului) -A aruncat mingea la o distanŃă de cincisprezece braŃe. (distanŃă de la un punct fix la linia de acŃiune a forŃei) Exemplu cuvântul "a fierbe" : a. Sens de bază - Medicii recomandă să fierbem apa înainte de a o bea. (a clocoti) b. Sens secundar - Carnea de vită se fierbe un timp îndelungat. (se prepară în apă clocotită) - Există vase speciale în care se fierb rufele. (sunt supuse acŃiunii de fierbere a apei) Exemplu cuvântul "sălbatic" : a. Sens de bază - Animalele sălbatice trăiesc în libertate. (nedomesticite) b. Sens secundar - Copilul părea cam sălbatic. (sperios) - Fructul mărului sălbatic nu este comestibil. (nealtoit) - În timpul călătoriei au parcurs şi zone sălbatice. (neumblate, nelocuite) - Unele persoane au un comportament sălbatic. (brutal) B. SENSUL FIGURAT- Cuvântul are alt înŃeles , prin atribuirea unor însuşiri mai puŃin obişnuite ale obiectelor sau fenomenelor ( apare de regulă în context ) . Exemple : Construirea autostrăzii necesită mii de braŃe de muncă . (oameni) MulŃimea fierbea de nerăbdare . (se agita) Îşi biciuia calul cu o furie sălbatică . (crudă , barbară) PRINCIPALELE CATEGORII SEMANTICE SINONIMELE sunt cuvinte cu înŃeles identic sau aproape identic şi formă diferită. Exemple : asfinŃit = amurg = apus = înserare = crepuscul ; taină = secret = mister ; praf = pulbere = colb blând = bun = blajin = paşnic = omenos = prietenos ; a relata = a povesti = a istorisi = a expune

3

(realizabil) OMONIMELE sunt cuvinte cu aceeaşi formă. neciteŃ .tihnit) Sensurile unui cuvânt polisemantic alcătuiesc o arie semantică.lucrătură . a se naşte şi a muri .a şcoli .ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi înŃeles opus. (loc de extracŃie a pietrei) Prin muncă susŃinută şi-a făcut o carieră strălucitoare. Exemplu : Am lăsat canarul să zboare. recitire .(folclor = creaŃie populară) MIJLOACE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI A. Tatăl meu este un om bun . studenŃii vor culege folclor popular românesc. 4 . (am dat drumul) .şcolăresc . (să permiŃi) Va lăsa în mod sigur copilul la orfelinat.şcolărime .(susceptibil) Pentru el totul este posibil.cu care în vorbire pot fi confundate. citire . Cele mai frecvente categorii de la care se formează familii de cuvinte sunt substantivele.şcolăriŃă.prelucra . Exemple : Munca la carieră este obositoare. a reciti .lucrare . niciodată şi întotdeauna . (spaŃiu atmosferic) Eu cer o carte de la Ionel.când întâlneşte o suprafaŃă de separare a celor două medii) Petrolierul plutea în derivă. (a coborât) Exemplu : Ai făcut un lucru bun . Şoferul a lăsat geamul maşinii.prelucrare . (a reveni = a veni iarăşi) În vacanŃă . ¤ . (excepŃional) După ploi îndelungate. şcol = radical. PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică.lucrător . (a reglat) CUVINTELE POLISEMANTICE sunt cuvinte cu mai multe înŃelesuri înrudite. S-a lăsat cu toată greutatea trupului pe pat. La şcoală am avut un profesor eminent . Exemple : şcoală . reflecŃie # reflexie . (gata să se producă) I-am cerut câteva minute de reflecŃie.prelucrat . (va abandona) . (meserie . Exemple : Riscul de îmbolnăvire infantilă la copii este mare. citibil . (normale = fireşti) A coborât jos cu scara rulantă. profesiune) Pe cer strălucesc stele.verbele şi adverbele. PLEONASMUL este folosirea unui cuvânt care repetă o idee exprimată deja prin intermediul altui cuvânt. necitibil . petrolier # petrolifer etc.(care conŃin petrol) Inculpatul este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea. (cugetare) La ora de fizică am învăŃat despre reflexia luminii. RADICALUL este elementul comun tuturor cuvintelor dintr-o familie şi care conŃine sensul lexical al cuvintelor. (liniştit. (a coborî = a merge în jos) Păsările migratoare au revenit iarăşi în Ńară.adjectivele.şcolar . Exemplu : a citi . Exemple : avar şi darnic . Cuvintele care aparŃin aceleaşi familii lexicale sunt înrudite în plan semantic. Cuvântul de bază este cuvântul de la care se formează familii de cuvinte. a lucra . tinereŃe şi bătrâneŃe .Familia lexicală este totalitatea cuvintelor formate de la acelaşi radical. cititoare . cititor . (infantilă = la copii) Le-au asigurat condiŃii normale şi fireşti la internat.dar cu înŃelesuri diferite.prelucrabil . (gustos) .a şcolări . citeŃ .prelucrător .dar deosebite ca sens de alte cuvinte.(de calitate) . (cumsecade) Bucătarul pregăteşte un prânz bun.nelucrat.inundaŃiile sunt un pericol iminent. posibil # pasibil . lucr = radical. DERIVAREA este formarea unor cuvinte noi cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor. Exemple : eminent # iminent .preşcolar . lumină şi întuneric . (a cerşi . ( s-a oferit ) Înainte de concert şi-a acordat chitara. (s-a aşezat) Nu e corect să-l laşi să se împăuneze cu succesul altuia.(vas ce transportă petrol) În judeŃul Prahova există zăcăminte petrolifere. (ascultător) La Ńară ducea un trai bun.(întoarcerea parŃială a luminii în mediul din care a venit. Îşi doreşte un copil bun. a cere) I s-a acordat o şansă în plus pentru a se corecta.

Exemplu : ALBASTRU . făŃiş.pădurar.p.ONU.d.cocoşeală. 5 . direcŃiona.neştiinŃă. "ona". adagio.niciodată. bleu .f. "os".confecŃiona.pieptiş.şcolar. coulomb (din limba franceză).r.auriu.desconcentra. DURERE . prefixul "stră" .k.reamenaja. deasupra.reface. Sufixe verbale : "ui". COMPUNEREA este formarea unui cuvânt cu sens nou din două sau mai multe cuvinte existente deja în limbaj. LITERA este un semn grafic prin care este notat un sunet. prefixul "des" . : b. Compunerea prin contopire : bunăvoinŃă. "et".neputincios etc.n. "ime".outsider. "icios"albicios.descleia. c.strămoş. orişicine.dedesubt etc.străfund. Substantivul a devenit adverb : Toamna se numără bobocii. : a.codrenesc.e.de către etc.desing. "iu".copilăresc.prăfui.argintiu.despături.strănepot etc.cuvânt format din şase sunete.v.cuvânt format din opt sunete . Sufixe adverbiale : "eşte". cârăi.prosteşte. "iza". management gentleman (din limba engleză) . Participiul este folosit ca substantiv : Rănitul capătă de urgenŃă îngrijire medicală.remuşcare.RATB. ÎMPRUMUTURILE sunt cuvinte luate din alte limbi. SUFIXUL este sunetul sau grupurile de sunete adăugate după radical pentru a forma cuvinte noi.cântăreŃ.ş.l. D.t. având funcŃia de a alcătui şi a deosebi între ele cuvintele sau formele gramaticale ale unui cuvânt.scriitor.actualmente.unsprezece. rontgen. "eală".feedback. "iş". prefixul "anti" .SNCFR.antiumanitar.dărui. prefixul "re" .bătrâneşte.abstractiza. b.puiet.micime.TAROM.chitară.moralmente.x. Alfabetul limbii române cuprinde douăzeci şi şapte de sunete şi douăzeci şi opt de litere (sunetului "î" corespunzându-i două litere "î" şi "â"). binevoi.sticlet.m. solfegiu. Multe dintre acestea s-au adaptat fonetic (şi-au schimbat forma) la regulile limbii române.răsfoi. Exemple : camping.răscroi.prim-ministru. Participiul este folosit ca adjectiv : Am găsit uşa deschisă.s. Adverbul a căpătat valoare de substantiv : Iubeşte-Ńi aproapele !. Exemple : prefixul "ne" . recamier.u. Ex. B.descătuşa etc.â.i. Adjectivul a căpătat valoare de adverb : ÎnvaŃă greu o limbă străină.PREFIXUL este sunetul sau grupurile de sunete aşezate înaintea radicalului pentru a forma cuvinte noi.osos. a.răriş. Exemple : Sufixe substantivale : "ar" .Ń.binefăcător. Pronumele a devenit substantiv : Se ocupă de nimicuri. Compunerea prin alăturare:bun-simŃ. "aş"-armaş.străluci. Substantivul a devenit adjectiv : Avea o inimă bărbată.desprinde. SUNETUL este cea mai mică unitate sonoră a unei limbi .desiş. şniŃel.j. mignon.anticultural etc.OZN.după-amiază.o mie trei sute. Adjectivul a devenit substantiv : Leneşul mai mult aleargă.răsputere. Compunerea prin abreviere : CEC. cotiza. "tor"-.o.socoteală. "ăi".PDSR.c.răspoimâine etc.străfulgera. "mente".NATO. ALFABETUL este totalitatea sunetelor ( literelor ) unei limbi.ă.călduros.nevăzător.arpegiu.revenire etc.reumatism (limba italiană).măcăi.z.nestatornic.PNłCD etc.g. PARTEA A II-A – FONETICA FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii.bliŃ (din limba germană). prefixul "răs" .tenor.untdelemn. Sufixe adjectivale : "esc".necunoscut.cuminte.anticomunist.antirăzboinic.şvaiŃer.nou-născut. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE este formarea unui cuvânt nou prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta ( schimbarea categoriei lexico-gramaticale ).î. Pronumele a devenit adverb de mod : Ce mult s-a schimbat oraşul nostru !.educator.mulŃime.h. VOCALELE sunt sunete care se rostesc fără ajutorul altor sunete."iş".Valea Călugărească.arcaş.recăsători. Ex. C.faleză.răscruce.gestapo. CONSOANELE sunt sunete care se rostesc cu ajutorul unor vocale."ăreŃ" plângăreŃ.

"rtf" şi "stm" despărŃirea se face între consoanele a doua şi a treia.f) .kilogram (c. kaliu.avânt. O literă poate reprezenta două sunete : x .iarbă. continuu etc.două.y). ca-te-tă. pia-tră. vitrină. EXCEPłIE : În cazul grupurilor "lpt".prefix) şi gz (examen. Părţile de vorbire se clasifică în : I. Ex. mon-tan etc.mâine.Exemple : a-er. Exemple : fiinŃă. Exemple : lăcrimioară. ro-mâ-nă. Pronumele B.e. Exemple : pa-tru. pere-che.înalt.cadou.uimit."ndv". cas-tron etc. EXCEPTII ! Aceeaşi literă poate nota sunete diferite : carte. În aceste exemple literele "c" şi "g" corespund unui sunet.exerciŃiu) Acelaşi sunet poate fi notat prin litere diferite : învăŃător. dă-ră-ba-nă etc. sand-vici. DespărŃirea se face înaintea celor două consoane dacă a doua este "l" sau "r".ferestrău etc. Exemple : drept-unghi. Exemple: har-tă.Weber. jert-fă.q (Quatar. Exemple : sculp-tor.garoafă.gh. etc.t.giroscop (numărul literelor este egal cu cel al sunetelor). Verbul II. arc-tic. as-tral.trei.gard.e. mân-dru. 4. 6 . PARTEA A III-A – GRAMATICA GRAMATICA este ştiinŃa care studiază totalitatea regulilor referitoare la forma cuvintelor şi la modificările ei în vorbire şi a celor referitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziŃii şi a propoziŃiilor în fraze. Gramatica are două părŃi : morfologia şi sintaxa.şleau. tri-plu.â) . TRIFTONGUL este grupul de litere alăturate format dintr-o vocală şi două semivocale care se rostesc în aceeaşi silabă. Exemple : mo-no-ton."nct". Două sau trei litere alăturate pot reda un singur sunet : chitară (ch. În situaŃia în care sunt urmate de "e" şi "i" literele "c" şi "g" redau un alt grup de sunete : cerb. Dacă există trei sau mai multe consoane alăturate între două vocale despărŃirea se face după prima consoană. 5.watt) .iute. ast-ma-tic.noroi.franŃuzoaică. pen-dul.r.grâu.veneai. genune. de-spre. SILABA este o vocală sau un grup de sunete cuprinzând o vocală care se pronunŃă cu un singur efort respirator. DIFTONGUL este grupul de litere alăturate format dintr-o vocală şi o semivocală care se rostesc în aceeaşi silabă. Adjectivul F.trec în silabe diferite. Două vocale alăturate trec în silabe diferite (formând un hiat). simp-tom. Adverbul C. REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE 1.lady) În general fiecărui sunet îi corespunde o literă : dulap (cinci sunete. Articolul E.cs (xilofon. Exemple : con-tract. unchi (u. PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE (NU ÎŞI SCHIMBĂ FORMA ÎN VORBIRE) A.chi).i. punc-taj.iepure. PrepoziŃia D."mpt".cretă. punc-Ńie. InterjecŃia SINTAXA este partea gramaticii care studiază regulile îmbinării cuvintelor în propoziŃii şi a propoziŃiilor în fraze. yancheu (i. În cazul cuvintelor compuse sau a celor derivate cu prefixe se Ńine seama de elementele componente.a. HIATUL este format din două vocale care se rostesc în silabe diferite. ConjuncŃia B. Când o consoană se află între două vocale. in-ac-tiv.k) . gherghef (gh.În scrierea cuvintelor străine sau împrumutate din alte limbi se folosesc litere specifice limbilor respective : w (Will. ta-blou.carieră.trăiai etc."rct".aerian. ti-gru etc. con-struc-tor. MORFOLOGIA este partea gramaticii care studiază regulile referitoare la forma cuvintelor şi modificările ei în vorbire. iarbă.qintal) ."ncş". Se ocupă cu studiul părŃilor de vorbire. sub-ac-va-tic.w) .idee.cinema.r.gând (î. PĂRłI DE VORBIRE FLEXIBILE (ÎŞI SCHIMBĂ FORMA ÎN VORBIRE) A. Substantivul D.carosabil.ă) .avion.leoarcă.toamnă.suiau.despărŃirea se face înaintea consoanei. 3. : seară.n.cinci litere). ale-e etc. 2.aurifer. a-vi-on. Numeralul C. carne. y (New York."ncŃ". a-u-tor. ves-ti-ar. cas-tor. linc-şi.watt (v. a-si-du-u. Două consoane alăturate aflate între două vocale.vulpe.

Sintaxa are două părŃi : I.Substantivul şi pronumele în cazul vocativ. Subiectul B. MORFOLOGIA .Unele adverbe (de negaŃie. 1. ¤ sintaxa se foloseşte de modificările formei cuvintelor pentru a le îmbina între ele.Articolele . Atributul B.PrepoziŃiile . ¤ felul părŃilor de propoziŃie se recunoaşte după partea de vorbire pe care o determină şi ele se exprimă prin părŃi de vorbire. III. Se ocupă cu studiul propoziŃiilor din frază. 1. care studiază regulile îmbinării propoziŃiilor în fraze. SINTAXA PROPOZIłIEI .comparative) .PĂRłI DE VORBIRE FLEXIBILE III. Complementul II. Exemple : . Predicatul 2. . PropoziŃii principale 2. PropoziŃiile pot fi : 1.care studiază regulile referitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziŃii. ¤ clasificarea unora dintre părŃile de propoziŃie (ex. SUBSTANTIVUL 7 .de întărire.unde intră în relaŃie cu alte părŃi ale acesteia. Se ocupă cu studiul părŃilor de propoziŃie. PĂRłI SECUNDARE DE PROPOZIłIE A. 1.Unele interjecŃii Unele dintre acestea ajută la exprimarea raporturilor sintactice din propoziŃie sau frază. ¤ morfologia influenŃează sintaxa în situaŃia subiectului inclus şi se serveşte de sintaxă atunci când flexiunea se realizează prin mijloace analitice (îmbinări de cuvinte). Există şi unele părŃi de vorbire care nu au funcŃie sintactică.ConjuncŃiile . atributul) se face în funcŃie de partea de vorbire prin care sunt exprimate. PărŃile de propoziŃie se clasifică în : 1. SINTAXA FRAZEI . PĂRłI PRINCIPALE DE PROPOZIłIE A. PropoziŃii secundare (subordonate) LEGĂTURA DINTRE MORFOLOGIE ŞI SINTAXĂ Cele două părŃi ale gramaticii se află într-o strânsă legătură manifestată sub următoarele aspecte : ¤ părŃile de vorbire devin părŃi de propoziŃie numai atunci când sunt introduse într-o propoziŃie.

Genul Feminin (o. b.unchi-mătuşă etc.gen neutru.perete etc. şir.lumină. Genul Neutru (un.bob. garnizoană.coleg. Alte substantive au sensuri diferite la plural. etc. Exemple:cap = capi (şefi. Exemplu : Punctul de vedere expus a fost considerat cel mai bun. ◊ fiinŃe : om. Substantive proprii (exprimă anumite obiecte pentru a le deosebi de altele) : Dumitru .doi) : om. CLASIFICARE : După formă substantivele sunt de două feluri : a. roată = roŃi = roate .iapă.milă etc. FranŃa .floarea soarelui.soră etc.inginer. Irina .bunăvoie.maşină.două) : cuier. Genul Masculin (un.privighetoare.Exemple : coală =coli =coale . mulŃime.medic. Substantive simple : om.masă.vecin.casă.bursuc.duşmănie etc.uragan etc.casetofon.numărul singular.fată etc.mamă.denumeşte un singur obiect : om. tablouri.animal. aducere-aminte (amintire).furculiŃă.două) : bicicletă.Substantive cu forme multiple de plural : Unele au acelaşi sens (una dintre forme fiind învechită). are funcŃie sintactică de subiect.măgar. vulpe-vulpoi. Substantive compuse : nou-născut.vase.carte.vulpe etc. .vas. Numărul plural-denumeşte două sau mai multe obiecte: oameni.băiat-fată. Substantive comune (exprimă obiecte de acelaşi fel) : mazăre. Formele învechite sunt păstrate în expresii de genul : "a pune beŃe în roate".ajutorare. Punctul de vedere = locuŃiune substantivală.medic.Substantive cu sens colectiv : roi.untdelemn.Substantivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă obiecte : ◊ lucruri : carte.seră. ◊ stări sufleteşti sau sentimente : bucurie.bărbat-femeie.hipopotam etc.bancă. Indiferent de locul pe care îl ocupă în comunicare substantivele proprii se scriu cu literă iniŃială mare. LocuŃiunile substantivale se comportă ca şi un substantiv.. B. ◊ fenomene ale naturii : zăpadă.caliapă. ◊ relaŃii umane : iubire. maşini. Numărul singular . CarpaŃi .grindină. DiferenŃa de sex poate fi făcută şi prin cuvinte diferite : mamă-tată.caz N.profesor.copil.conducători).frate-soră. umărul substantivelor A.stea etc. LocuŃiunile substantivale sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar care au valoarea unui substantiv.soldat. CAZURI SPECIALE .profesor. b.creion etc.animal.stele. boală = boli = boale. inginer-ingineră. hotărât "l".sere. Marea Neagră etc. B.urs. animale. C. După conŃinut substantivele sunt : a. 8 . doctor-doctoriŃă.prieten.frate etc. Exemple : părere de bine (bucurie). articulată cu art.prietenie."a băga în boale ".vânt.bunic.inginer.elev. grup. OBSERVAłII : Există o categorie de substantive care au aceeaşi formă pentru a denumi ambele sexe : procuror.(cine a fost considerat cel mai bun ?) Genurile substantivelor A. elev-elevă. Alte substantive formează femininul de la masculin sau invers cu ajutorul sufixelor:curcă-curcan. Satu-Mare .animal. punct de vedere (opinie).tristeŃe.Cluj-Napoca etc.adică îşi pot schimba forma după număr şi caz.tablou.ger.ură.untdelemn etc.vulpe.stilou.se pot articula şi au funcŃii sintactice specifice substantivului. profesor-profesoară etc.

a cui deasupra ?. circumstanŃial de loc. coŃi (unităŃi de măsură). lapte (produs alb-gălbui secretat de glandele mamare ale femelelor mamifere) . câlŃi etc. în a cui vedere se pregăteşte ?-întrebare pentru identificarea cazului substantivului.(unde se adunaseră ? întrebare specifică compl.ale Timişoarei . Substantive defective de singular (au formă numai pentru pluarl) : zori. în a cui contră înoată ?.( două) luntre. (doi) pui. (două) nume . (ale cui parcuri ?)  Nume predicativ : Biserica era a enoriaşilor din sat.întrebare specifică complementului circumstanŃial de cauză. (din ce cauză s-au blocat drumurile ?.întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Complement circumstanŃial de loc: Deasupra satului se adunaseră norii. coturi (unghere) . în al cui timp ?întrebare pentru identificarea cazului în care se află substantivul)  Complement circumstanŃial de mod :Înoată contra curentului .(cu ce scop se pregăteşte ?-întrebare specifică compl.circumstanŃial de scop.circumstanŃial de timp . cot = coate (încheieturi ale mâinilor) .întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Complement indirect:S-a pronunŃat împotriva legii funciare. icre. handbal. (două) muncitoare. (cum înoată ?-întrebare specifică complementului circumstanŃial de mod . b.când nu sunt articulate: (un) pui.Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural. şale. (cine erau plecaŃi ?-întrebare specifică subiectului . Substantive defective de plural (au formă numai pentru singular): tineret.întrebare pentru identificarea cazului în care se află substantivul) ¤ Complement circumstanŃial de cauză : Datorită ninsorii s-au blocat drumurile. (ce este Ionel ?) ⊝Atribut apoziŃional : El . OBSERVAłIE:Unele substantive au un înŃeles la singular şi alt înŃeles la plural.în a cui împotrivă s-a pronunŃat ? .te îmbie cu răcoarea lor. (două) învăŃătoare etc.întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Atribut apoziŃional (rar) : Parcurile municipiului. (o) luntre.)  Complement circumstanŃial de timp :În timpul iernii oamenii cumpără lemne. .întrebare specifică compl. cacao.întrebare pentru identificarea cazului substantivului)  Complement circumstanŃial de cauză:Din pricina ceŃii nu se vede nimic. ai cui erau plecaŃi ? . capuri (extremităŃi geografice) .lapŃi (glande reproducătoare ale peştilor masculi). circumstanŃial de cauză . Exemple: brânză (produs lactat). (care el ?) Cazul Genitiv ( G ) Atribut genitival :Elevul intrase în graŃiile profesoarei .(când cumpără lemne întrebare specifică compl. . (o) muncitoare. CAZURILE ŞI FU CŢIILE SI TACTICE ALE SUBSTA TIVELOR Cazul Nominativ ( N ) ⊝Subiect : Toamna coboară peste sat. datorită cui ? - 9 . unt. în a cui contră ? .) Cazul Dativ ( D ) ¤ Complement indirect : Dă-i omului mintea cea de pe urmă. blândeŃe.(care luptă ?-întrebare specifică atributului . isteŃime.Substantive defective de număr (au forme numai pentru un singur număr) : a.întrebare pentru determinarea cazului în care se află substantivul)  Complement circumstanŃial de scop :Se pregăteşte intens în vederea concursului. (a cui era ?)  Subiect (rar) : Ai casei erau plecaŃi în excursie. (cine coboară peste sat ?) ⊝Nume predicativ : Ionel este elev. (în ale cui graŃii intrase ?)  Atribut prepoziŃional : Se va intensifica lupta contra incendiilor .capete (părŃi ale corpului) . din a cui pricină ? . argint etc.(pentru ce s-a pronunŃat ?.întrebare pentru identificarea cazului subst. (un) nume. Eminescu este cel mai mare poet român. contrar cui se-mbracă ?. sclavagism.întrebare specifică complementului indirect. (cui să-i dai ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : Se îmbracă contrar modei . ochelari.(din ce cauză nu se vede ?. (cum se îmbracă ? întrebare specifică complementului circumstanŃial de mod .brânzeturi (varietăŃi de produse lactate). (o) învăŃătoare.

întrebare pentru identificarea cazului substantivului. ⊝Pronume : Se ocupă cu nimicuri .întrebare specifică suiectului. (când va fi secetă ?) ¤ Complement circumstanŃial de cauză : De teamă n-a mai făcut nimic. cu. în. (cu sens de lume multă) (cine a venit ?. circumstanŃial de loc . în timpul etc. potrivit. fii bărbată ! ♦ InterjecŃie : Doamne .întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Atribut prepoziŃional : Stoluri de păsări zburau deasupra deltei.întrebare pentru identificarea cazului substantivului. dragi copii ." (preot cui ? . toate celelalte cazuri folosesc prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale .întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Atribut apoziŃional : Eminescu îi era prieten lui Creangă. circumstanŃial de scop.(care Creangă ? – întrebare specifică atributului . Pentru cazul acuzativ : la. în vârful. din. (de cine îi era purtat ?) ¤ Complement circumstanŃial de loc : Calul bea apă din pârâu . asupra. la ce a venit ? .întrebare pentru identificarea cazului substantivului) Cazul Vocativ ( V ) ♦ Fără funcŃie sintactică : MergeŃi .întrebare specifică compl. graŃie. înapoia. dedesubtul. (la ce se gândea ?) ¤ Complement de agent : Dorul îi era purtat de valurile mării.(din ce cauză n-a făcut ?întrebare specifică compl. unele specifice. faŃă de. (în ce fel pare ?) ¤ Subiect (rar) : A venit la lume . SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Substantivul îşi poate schimba valoarea gramaticală devenind : ♦ Adverb : Toamna se numără bobocii. 10 . ♦ Adjectiv : Zoe . semnelor vremii profet. în afară de etc. dar năravul ba. înspre. (cum vedea ?) ¤ Complement circumstanŃial de timp : În anul acesta va fi secetă . mulŃumită. (de unde bea apă ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : Vedea ca prin ceaŃă . despre. contra.întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Atribut : "Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune. la stânga. înlăuntrul. circumstanŃial de cauză . Preot deşteptării noastre . cum trec zilele ! Alte părŃi de vorbire pot deveni substantive : ⊝ Adjectivul articulat : Frumosul este apreciat de toŃi. în josul. (aidoma cui ?) Cazul Acuzativ ( Ac. înaintea. ⊝Participiul : Plecatul în străinătate necesită viză. aidoma etc. în loc de. asemeni. spre. Pentru cazul dativ : datorită. prieten cui ?. dinspre.) ¤ Complement circumstanŃial de scop : Se pregăteşte pentru concurs . conform cui ?. (ce îşi schimbă ?) ¤ Complement indirect : Se gândea insistent la femeia aceea .(unde să te aşterni ?. (ce fel de stoluri ?) ¤ Nume predicativ : "Iarba pare de omăt . Pentru cazul genitiv : deasupra. în faŃa. ⊝ Numeralul : A obŃinut triplul recoltei de acum cinci ani. acasă ! OBSERVAłIE : Cu excepŃia cazurilor nominativ şi vocativ .) ¤ Nume predicativ : De cele mai multe ori copiii sunt aidoma părinŃilor . în spatele. cui să te aşterni ? . la dreapta. de ce ? . prin. contrar. conform.povestitorului. vremii cui ?) ¤ Atribut prepoziŃional :Traversarea conform regulilor de circulaŃie este sigură.(care traversare ?întrebare specifică atributului . (cu ce scop se pregăteşte ?întrebare specifică compl.întrebare pentru identificarea cazului substantivului) ¤ Complement circumstanŃial de loc : Aşterne-te drumului.pentru ce se pregăteşte ?. împotriva. către.) ¤ Complement direct : Lupul păru-şi schimbă .

ARTICOLUL ARTICOLUL este partea de vorbire flexibilă care însoŃeşte un substantiv ( sau un înlocuitor al acestuia) arătând în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului. : În ciuda eforturilor depuse a rămas un nimeni. 1. (aceşti pereŃi. e cerul cu nori.numărul şi cazul substantivului. FELURILE ARTICOLULUI 1. participiului.vizitiii." . ARTICOLUL HOTĂRÂT are rolul de a ajuta substantivul să arate în mod clar obiectul denumit.al doilea este dizidenŃa masculinului la nominativ plural.el având rolul de instrument gramatical pentru exprimarea cazurilor. Ex. Ex. ⊝ ConjuncŃia : "Că" leagă propoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză de regenta ei. un elev nişte elevi o fată nişte fete G." . răsufletul ger " . şi D.⊝ Infinitivul lung : Citirea este o materie în clasele primare. brazii şi fagii trufaşi înalŃă capetele lor spre cer.iar al treilea este articolul hotărât enciclic : fiii.EnumeraŃia : "Aici stejarii." III. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT precede un substantiv (stă în faŃa acestuia).Personificarea : " Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Ex. OBSERVAłIE : Articolul nu are înŃeles de sine stătător..iaurgiu se scriu la nominativ plural cu trei de "i" când sunt articulate cu articol hotărât.acest car mare nu unul oarecare) PereŃii au urechi şi străzile ochi. 2. VALORILE STILISTICE ALE SUBSTANTIVULUI .RepetiŃia : " Patria e cerul cu soare.aceste străzi. dar nu este foarte bine cunoscut de vorbitor.iaurgiii ) . arătând că obiectul exprimat de acesta este individualizat.Articolul hotărât propriu-zis se alipeşte la sfârşitul substantivului făcând posibilă deosebirea cazurilor. (această buturugă mică nu una oarecare. : Rănitul a fost transportat la spital. Articolul hotărât propriu-zis CAZUL MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular Plural N. .Epitet : "De treci codrii de aramă. şi Ac.(primul face parte din radical. ⊝ Adverbul : Te va lăuda pentru binele făcut.binecunoscute vorbitorului) a.de departe vezi albind .Hiperbola : "Vorba-i tunet. : Leneşul mai mult aleargă. adverbului etc. : Buturuga mică răstoarnă carul mare. Ex. şi Ac..Metafora : "Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge." . Totodată articolul este un mijloc în schimbarea valorilor gramaticale ale adjectivului. : Odată am văzut o fată . (una oarecare) CAZUL MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular Plural N. E cerul cu lună şi e cerul cu stele.Articolul hotărât propriu-zis şi cel nehotărât au genul." . unui elev unor elevi unei fete unor fete 2. 11 .Substantive precum fiu. elevul elevii fata fetele G. Ex. ⊝ InterjecŃia : Are un of la inimă ! ⊝PrepoziŃia : "Pe" este o prepoziŃie simplă.vizitiu. elevului elevilor fetei fetelor . şi D. care devin substantive.

Exemple : Lucrul bun nu se face de azi pe mâine. Adjective invariabile . Exemple : Cravata aceasta este a ta ? ("a" se acordă cu obiectul posedat . : Era un om de onoare. blândă = adjectiv) Cei din urmă vor fi cei dintâi.legându-se de substantivul determinat sau acordându-le valoare de substantiv. singular. cărŃi bune. Exemple : copil mic.economico-social.binevoitor etc. După flexiune. ( de onoare = cinstit ) FUNCłIILE SINTACTICE ALE ADJECTIVULUI 12 . frunză verde.alb.. Exemple : MâŃa cea blândă zgârie rău. amar etc.nominativ) . (care vorbă ?) . de nădejde (serios).poate fi înlocuit cu un subst. ¤ Adjectivele variabile cu două terminaŃii şi patru forme flexionare : bun.îşi schimbă forma în timpul comunicării.număr şi caz cu substantivul.murdar etc. subŃire etc.pronume) . . (cei = aceia . 3. clasă mică. cu minte (inteligent) . Adjective simple : frumos.În cazul numelor proprii masculine sau feminine care nu se termină în "a" . cea = articol . Adjective variabile . LOCUłIUNILE ADJECTIVALE LocuŃiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar care au valoarea unui adjectiv. elevului cel mic elevilor cei mici fetei celei mari fetelor celor mari OBSERVAłIE : Articolul demonstrativ nu trebuie confundat cu pronumele demonstrativ de depărtare.) Articolul demonstrativ se acordă în gen. ¤ Adjective variabile cu două terminaŃii şi trei forme flexionare : mic.ce-i etc. CAZUL MASCULIN FEMININ Singular Plural Singular Plural N.ferice.(cei . oameni buni. Exemple : codru verde. (mâŃa = subst.adjectivele sunt : a.ce-l.roşu. Ex. Acestea nu trebuie confundate cu grupurile de cuvinte : a-i.cea. precum şi a substantivelor comune ce exprimă grade de rudenie la cazurile genitiv şi dativ se foloseşte articolul prociclic (în faŃa substantivului) "lui" . şi Ac. : Vorba bună mult aduce. ¤ Adjective variabile cu o terminaŃie şi două forme flexionare : dulce. verde. Exemple: om bun.cele. : de treabă (cumsecade) .Articolul demonstrativ (adjectival) se află în faŃa unui adjectiv sau a unui numeral. Exemple : caiet al elevei. Adjective compuse : cumsecade.Articolul posesiv (genitival) însoŃeşte substantivul (sau înlocuitorul acestuia) la cazul genitiv sau intră în structura pronumelor posesive şi a numeralului ordinal .lui Radu. După structură. de căpătâi (important) .verde.curat. femeie cumsecade. frunze verzi .lui nenea etc.a-l. III. b. B.determinată de acordul cu substantivul. 2. elevul cel mic elevilor cei mici fata cea mare fetele cele mari G.nu-şi schimbă forma : cumsecade. forma populară : Cei care se împrietenesc. număr şi caz cu substantivul determinat. Lucrurile bune nu se fac de azi pe mâine.ai. ADJECTIVUL Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însuşirea unui obiect.lung etc. carte bună. cald.nou-născut. ObservaŃie : Adjectivul se acordă în gen. Ex.runda a doua etc. .vernil. (care om ?) CLASIFICARE : A.adjectivele sunt : 1. clase mici.urât.număr şi caz cu substantivul determinat.(cei din urmă are valoare substantivală. Omul leneş multe pătimeşte.cald. săracii ) ATENłIE ! Articolele posesive şi cele demonstrative se scriu într-un singur cuvânt : al. femei cumsecade. copii mici. Ex. şi D. Exemple : lui Carmen.cel. 1."cravata" . Cei săraci s-au revoltat. Articolul posesiv se acordă în gen.rece. codrii verzi. se potrivesc. oameni cumsecade.ale. Exemple : om cumsecade.casetofon al meu. articol .feminin.

care car ?) ¤ Nume predicativ : Bomboanele sunt dulci. (decât a celuilalt) 2. : Floarea aceasta este mai puŃin frumoasă. din calea-afară. III. Numeralul cardinal propriu-zis exprimă un număr abstract sau un număr concret : Doi şi cu doi fac patru . : A trecut peste o apă mare. (cum este ?) ¤ Complement indirect : Din vesel a devenit trist. "prea": Moşul a avut o viaŃă prea agitată . (din ce cauză abia mergea ?) ¤ Complement circumstanŃial de timp : De mici au învăŃat munca.optsprezece. Comparativ de egalitate Ex. exterior. 13 .Când sunt articulate.mare . . numărul . grozav. . : Pentru formarea gradului superlativ absolut se folosesc şi unele mijloace mai expresive decât adverbul "foarte".optzeci. suprem.Repetarea adjectivului .milion." # Epitet cromatic : "Cu o zale argintie se îmbracă mândra Ńară. mort.şaisprezece. Gradul pozitiv exprimă însuşirea obişnuită a unui obiect. . Gradul comparativ exprimă însuşirea unui obiect comparată cu aceeaşi însuşire a altui obiect sau cu propria însuşire în împrejurări diferite.fix ( ficşi). bâtă.aşezate deci înaintea substantivului determinat. (din ce ?) OBSERVAłII : Unele adjective au forme particulare la plural : complex ( complecşi). Comparativ de inferioritate Ex. B." # Epitet personificator : "O umbră călătoare se-ntinde-ncet.Simple : unu. Ńărănesc.Adverbe şi locuŃiuni adverbiale legate de adjectiv prin prepoziŃia "de": extraordinar. NUMERALUL Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr sau determinarea numerică a obiectelor ( ordinul . . (ca şi colega) 3. multiplicarea .zece.Adverb : Cugeta adânc .nouăzeci etc.auriu (aurii). După formă .Compuse : unsprezece. inferior. 1. maxim.propriu (proprii). Superlativ relativ de superioritate Ex. . Gradul superlativ este gradul cel mai înalt sau mai scăzut al însuşirii.se scriu cu trei de "i" : propriii copii.miliard etc. angelic.Substantive cu valoare adverbială : foc. (care buturugă ?. OBS. 1.Lungirea sau repetarea unei vocale sau a unei consoane : Până la capătul drumului distanŃa este maare ! ADJECTIVE FĂRĂ GRADE DE COMPARAłIE . Ex.Substantiv : Leneşul mai mult aleargă .Adjective care exprimă însuşiri ce nu pot fi comparate : rotund. . gruparea . 2. : Adriana părea deşteaptă foc . buştean. tun.repartizarea . (cum sunt bomboanele ?) ¤ Complement circumstanŃial de cauză : De bolnav abia mergea. (de când au învăŃat ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : E mai mult lat.auriii struguri. : Am primit o floare foarte frumoasă . A. ) A. . 1.. VALORILE STILISTICE ALE ADJECTIVULUI # Epitet : "Timpul rece apasă umărul meu.cenuşiu (cenuşii). Ex.: Am văzut o floare frumoasă .devenind : . (decât a colegei) C. decât lung. numeralele cardinale propriu-zise pot fi de două feluri : .Adverbe precum : "tare".viii microbi. nevoie mare. : Floarea cea mai frumoasă a primit-o mama. Superlativ absolut Ex. . 3. : Aceasta mi s-a părut cea mai puŃin frumoasă floare. : A ajuns într-o situaŃie extraordinar de bună . Adjectivele terminate în "iu" fac pluralul cu doi de "i" : viu (vii). GRADELE DE COMPARAłIE ALE ADJECTIVULUI Gradele de comparaŃie exprimă diferite nivele (grade) ale însuşirii exprimate.cenuşiii nori.¤ Atribut adjectival : Buturuga mică răstoarnă carul mare.: Are o floare mai frumoasă . 4. NUMERALUL CARDINAL a. Ex. minim. Comparativ de superioritate Ex." SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Adjectivul îşi poate schimba valoarea gramaticală.. Superlativ relativ de inferioritate Ex. : Am primit o floare la fel de frumoasă.Adjective care provin din limba latină unde erau forme ale comparativului sau ale superlativului : superior. Ex.

:Câte doi stăteau în bancă. ambii. amândouă. : Ambele propuneri au fost refuzate.înzecit etc.:A depus un efort înzecit . (câte doi =subiect.Ex. ce fel de efort ?). când trece ?) Ex. câteşpatru.( de către cine ?. d. şi Ac.câte trei etc. NUMERAL CARDINAL DISTRIBUTIV arată repartizarea numerică a obiectelor. în ce mod este mai isteŃ ?) B. de agent. Ex. Andrei a câştigat îndoit .de două ori.Când cuvintelor "un".îndoit = complement circumstanŃial de mod .mă putea căuta de două ori) . circumstanŃial de timp .:Trece prin oraşul natal de cinci ori pe an.urmat de prepoziŃia "de" 14 .o mie nouă sute nouăzeci şi nouă etc.:Citea câte patru cărŃi pe lună. (de cinci ori = compl.întâia.de amândoi = compl. OBSERVAłIE :Declinarea lor se face cu ajutorul articolului demonstrativ"cel". (o-celelalte) b.treizeci se face !) .trei) .prima.cel dintâi.Numeralul cardinal adverbial poate fi complement circumstanŃial de timp sau de mod . împătrit. : M-a căutat doar o dată .triplu. Ex.(un-altul) . circumstanŃial . (un fular oarecare) .de două ori = compl.Celelalte numerale cardinale se scriu Ńinându-se cont de părŃile componente : şaizeci şi cinci. A mai trecut un an.altul pleacă."ambele" = atribut adjectival) Ex.valoare adjectivală-câte cărŃi ?) Ex."cea". : A fost odată ca niciodată.cvadruplu.arată de câte ori se îndeplineşte o acŃiune: o dată.Când însoŃesc un substantiv ce arată un obiect mai puŃin cunoscut. Exemplu : Purta un fular de culoare roşie. ambele. "un" şi "o" sunt numerale cardinale. Ex.câte doi. (doi.primul.valoare adjectivală. (care propuneri ? .de zece ori etc. OBSERVAŢIE: Numeralul adverbial "o dată" se scrie în două cuvinte şi nu trebuie confundat cu adverbul de timp"odată" (odinioară). (înzecit = atribut adjectival. încincit.cea dintâi. valoare substantivală . NUMERAL CARDINAL MULTIPLICATIV arată în ce proporŃie creşte o cantitate: dublu. Ex.(cum a câştigat ?. cine stăteau în bancă ?) e. Numeralul cardinal colectiv indică însoŃirea a două sau mai multe obiecte : amândoi. şi D.iar celelalte în bibliotecă.Când în text sunt şi alte numerale cardinale sau se subînŃelege prezenŃa lor. toŃi cinci etc. tustrei. "un" şi "o" sunt articole nehotărâte. NUMERALUL CARDINAL ADBERVIAL (DE REPETIłIE). Se declină doar primele patru dintre cele menŃionate : CAZUL SINGULAR PLURAL N.valoare adverbială. amânduror(a) amânduror(a) ambilor ambelor Ex."o" pot fi confundate cu articolul nehotărât sau cu adjectivul pronominal nehotărât. amândoi amândouă ambii ambele G. Ex. : Un tren vine. (este isteŃ = predicat nominal. (odată = odinioară = adverb de timp) Ex. : Cu o floare nu se face primăvară ! (dar cu douăzeci. : Ionel este de două ori mai isteŃ decât alt coleg din clasă. Şirul numerelor ordinale începe cu : întâiul.(câte patru = atribut adjectival.are valoare substantivală deoarece este autorul acŃiunii pasive suferită de subiectul "casa") c. Se formează din numeralul cardinal propriu-zis precedat de adverbul "câte":câte unul. OBSERVAłIE : Numeralele "un"."o" li se opun în text pronume sau adjective pronominale demonstrative sau nehotărâte atunci ele sunt adjective pronominale nehotărâte.NUMERALUL ORDINAL indică ordinea numerică a obiectelor. (o dată = numeral cardinal adverbial.de mod. Se formează pornind de la numeralul cardinal propriu-zis precedat de prepoziŃia "de" şi urmat de substantivul "oară" la plural. O carte se află pe birou. se formează prin derivare cu prefixul "în" şi sufixul "it" de la numeralul cardinal propriu-zis. : Casa a fost construită de amândoi . .

2. circumstanŃial de mod provenit din numeral cu valoare adverbială.cei doi = subiect."înzecit"= atribut adjectival provenit din numeral cu valoare adjectivală.ambele provenite din numerale cu valoare adverbială.(pe) tine.determină un substantiv cu care se acordă în gen. PRONUMELE PERSONAL .în patru = compl.tu.mie. MASCULI cel dintâi celui dintâi FEMI I cea dintâi celei dintâi MASCULI cel de-al doilea celui de-al doilea FEMI I cea de-a doua celei de-a doua ATENŢIE ! : Corect se spune clasa întâi.valoare substantivală) Ex : Celor trei li s-a stabilit un nou program de lucru. circumstanŃial de mod ) Ex. 15 .număr şi caz. Ex. : Gândeşte de două ori şi vorbeşte o dată .FORME ACCENTUATE : eu.noi.) OBSERVAłII : Pentru denumirea unor fracŃii (a unei părŃi dintr-un întreg) se folosesc numeralele fracŃionare jumătate.gen. (care băieŃi ?. Valoare adverbială .) Ex. : A revenit la cinci . indirect. valoare substantivală. şi D.genul masculin). Valoare substantivală-înlocuieşte un substantiv."întâiul" la numărul plural se scriu cu doi de "i" dacă se află în faŃa unui substantiv de genul masculin : primii elevi. Se declină schimbându-şi forma în funcŃie de persoană. Valoare adjectivală . Ex. (cine a parcurs ? .de câte zece = atribut prepoziŃional. : Doar o jumătate de măr primeşti.treime. : A depus un efort înzecit pentru a reuşi la examenul de capacitate. Ex. 1. ( cum despica ? . ( de câte ori gândeşte ? ."înzecit" = compl.(pe) voi.) Ex.genul feminin) OBSERVAłII : Pentru persoanele I şi a II-a nu există forme ale pronumelui personal pentru cazul genitiv.determină un verb. ( când a revenit ? .ei. circumstanŃial de timp. Ex."la cinci" = comp.( pe) ele.valoare subst.(pe) el. Ex.(ai) lor (persoana a III-a.desemnează diferite persoane. Ortografie : Numeralele "primul". Numeralele folosite cu valoare adjectivală au funcŃie sintactică de atribut adjectival. întâii trandafiri . şi Ac. ( cum preŃuieşte ? . : Tustrei candidaŃi au obŃinut note bune. Are forme accentuate (la toate cazurile) şi forme neaccentuate (la cazurile dativ şi acuzativ).) CărŃile erau pentru al doilea . 5. : Au sădit optzeci de pomi în curtea şcolii. el.) 3.(pe) ei.Ńie. circumstanŃial de timp .(al) lui. G. VALORILE NUMERALULUI În funcŃie de context numeralele pot avea următoarele valori : 1.preluându-i categoriile gramaticale şi funcŃiile sintactice.număr şi caz. : Cei doi au parcurs o distantă apreciabilă. mulŃi. Ex.(a) ei.sfert.(în ce fel de grupuri ? .nouă (persoana I). de câte ori vorbeşte ? . III.(pe) mine. : Cei şapte băieŃi au participat la un concurs de aeromodele. "de două ori" = compl. Ideea de cantitate poate fi exprimată şi prin alte părŃi de vorbire : mulŃime (substantiv). PRO UMELE CU FORME PERSO ALE A.ele. Poate fi precedat sau nu de articolul demonstrativ . .) Stăteau în grupuri de câte zece .(ale) lor (persoana a III-a. : Lucrul dăruit preŃuieşte înzecit .(pe) ea.(pentru cine s-a stabilit? celor trei=compl. ( pentru al doilea = nume predicativ ) Despica firul în patru . circumstanŃial de timp ) OBSERVAłIE : Numeralele cardinale de la douăzeci în sus au numai valoare substantivală şi între acestea şi substantivul determinant se foloseşte prepoziŃia "de".vouă (persoana a II-a).CAZUL N. : MulŃi sunt chemaŃi. PRONUMELE PRONUMELE este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv.(ce fel de efort ?. Ex.dar puŃini sunt aleşi.(pe) noi.un adjectiv sau un alt adverb comportându-se totodată ca şi un adverb. puŃini. "o dată" = compl.câŃiva (pronume nehotărâte)."cei şapte" = atribut adjectival provenit din numeral cu valoare adjectivală.sutime etc.ea. ultimul (adjectiv) .voi.

Ex. .Pentru persoanele I şi a III-a nu există forme pentru cazul vocativ. : Îi da cu gura înainte. ni (persoana I).în frunte Ńi-e pus.doare . îi. (cui îi provoacă ? . indirect) Îşi provoacă sieşi neajunsuri. : Se teme şi de umbra lui. : Lasă-mă să te las !. : A luat-o la sănătoasa. Are forme doar pentru cazurile dativ şi acuzativ.Pronumele de politeŃe are forme doar pentru persoanele a II-a şi a III-a : dumneata. Ex.te = compl. exprimat prin pronume personal.de un alt pronume etc.loveşti . sieşi = compl. dânsa. . OBSERVAŢIE : Pronumele personal.persoana a III-a. indirect) Îşi laudă cioara puii.dumneaei.se foloseşte în loc de numele persoanelor cărora li se cuvine respect. d-lui. dumnealor. : Ce Ńi-e scris. nr. pe cine loveşti ?) te 2 = pronume personal ( te . nr. îşi = atribut pronominal) Pronumele reflexiv intră în structura diatezei reflexive şi în această situaŃie nu are funcŃie sintactică. : Se oblojeşte de nas ca să-i treacă degetul. . -Ńi).De foarte multe ori. dânşii. li (persoana a III-a.persoana a II-a. Ex. d-ta. (pe cine suna ? "îi" = complement direct . ExcelenŃa sa (voastră). . -FORME NEACCENTUATE:îmi. te 1 = pronume reflexiv ( te . PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE .cu sine = compl.exprimat prin pronume personal. 16 . formă neaccentuată) Ex. pe cine doare ?) Pronumele reflexiv şi pronumele personal pot îndeplini funcŃia sintactică de atribut pronominal în cazul dativ (dativul posesiv). singular. ne.. Ex. Ex.Pe lângă formele literare există şi forme populare ale pronumelui de politeŃe : mata.persoana a II-a ..anumite pronume personale (precum "o" sau "îi") sunt folosite cu valoare neutră (nu înlocuiesc nici un substantiv şi nu au funcŃie sintactică). le (le. l. dânsele. i (i. (pronume în cazul dativ şi verb auxiliar) Ex. d-voastră. : Onoarea nu o putem cumpăra pe bani. -l.şi (dativ). vă. : Vorbeşte cu sine însuşi. d-ei. ÎnălŃimea ta (sa). gen feminin. mătăluŃă.persoana a III. le.(conjuncŃie şi pronume în cazul acuzativ) ATENłIE ! : Alte pronume personale sunt : dânsul. formă neaccentuată) . mă.pronumele personale formele neaccentuate sunt legate prin liniuŃă de un verb.persoana a II-a.mătălică. dumnealui .te = compl.(care pui ? . dumneasa. . gen feminin). -l = pronume în cazul acuzativ) Ex.genul masculin). (v-). : Te loveşti la un deget şi te doare trupul tot. (cu cine vorbeşte ?. (verb predicativ şi pronume în cazul acuzativ) Ex. : Îl judecă pe dracul şi Ńi-l scoate şi dator. gen masculin sau feminin.se s. Domnia sa.îşi. li (persoana a III-a. B. te. : Îşi imaginează că este cel mai mare şi mai tare. direct. Ex. vi (pers.. îŃi. Exemple : Scoală-te de dimineaţă dacă vrei să-ţi lungeşti viaţa !.o conjuncŃie.mi (mi. -mi). i (i. Mă mir că-mi amintesc ceva după şocul suferit.LocuŃiuni pronominale de politeŃe sunt :Domnia ta.. (Ńi = pronume în cazul dativ . Ńi (Ńi-.forma neaccentuată şi pronumele reflexive provenite din pronume personale se deosebesc în funcţie de coincidenţa de număr şi persoană între pronume şi verbul în vecinătatea caruia se află.persoana a III-a. o. PRONUMELE REFLEXIV arată că acţiunea exprimată de verb se răsfrânge asupra subiectului.a.(acuzativ).i). Ex. m-. : De lătratul unui câine să nu-Ńi pese. Măria ta. : Îi suna ceasul.. îl. -i).(pe cine nu putem cumpăra ? "o" = complement direct. singular. Ex.sine.În unele expresii verbale. OBSERVAłIE : Pronumele personal de politeŃe se poate prescurta : d-sa. direct. Are forme proprii numai pentru persoana a III-a : sie.sieşi. matale . Pentru persoanele I şi a II-a se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal în cazurile dativ şi acuzativ. OBSERVAłIE : Formele neaccentuate ale pronumelor personale în cazul acuzativ au întotdeauna funcŃia sintactică de complement direct. (adverb de mod de negaŃie şi pronume în cazul dativ) Ex. . -le). a II-a) îi. dumneavoastră.

Ex. Ex.aceasta."ai săi" . : Toată pasărea îşi apără puii. ei înşişi . ale.La rândul său.Adjectivul pronominal posesiv determină un substantiv care denumeşte obiectul posedat şi se acordă cu acesta în gen şi caz.Mai multe obiecte posedate şi mai mulŃi posesori : ai noştri. noi înşine . : Profesoarei înseşi îi suntem recunoscători. Ex.ai voştri.ai săi.adjectivul pronominal posesiv nu are în structura sa articolul posesiv.Ex.În mod frecvent e folosit ca adjectiv pronominal de întărire. Ex. Am fost ajutat de un prieten al meu . (ale = cărŃile) .Un obiect posedat şi un posesor : al meu. : Ai săi părăsiseră de mult timp oraşul. : Ai tăi părinŃi te-au ajutat cu sfatul lor. .ale tale. Ex. (Ńi poate fi înlocuit cu adjectivul pronominal tale.ale mele.acelei fete a sale. el însuşi . Ex .al vostru. alor.voi însevă .a noastră. : Însămi am hotărât să-l ajut. .pronumele posesiv nu are forme pentru persoana a III-a. (săi .Ńi=pronume personal) C. tu însuŃi . .fiind singurul adjectiv pronominal care Ńine locul unui substantiv. : Picioarele-Ńi să roadă pragul şcolilor. : Faptele tale te-au acoperit de laude.ale sale. OBSERVAłIE : Pentru situaŃiile în care există mai mulŃi posesori.Mai multe obiecte posedate şi un singur posesor : ai mei. : Umerii săi erau destul de puternici. Ex. ele înseşi (însele) .ceastalaltă.ale noastre. 17 . îşi = pronume reflexiv) Ex. (îşi apără puii = apără puii săi . . .caz nominativ.eu însămi (feminin) . . Ex. .adjectivul posesiv înlocuieşte numele posesorului.În structura unui pronume posesiv intră şi articolul posesiv (care Ńine locul obiectului posedat) : al. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului şi pe cel al obiectului posedat (deci înlocuieşte două substantive).gen neutru. : Colegii tăi te-au încurajat.o carte de-ale mele.(ai) voştri se scriu cu un singur "i" ! PRONUMELE FĂRĂ FORME PERSONALE A.noi însene . Ex.Pronumele posesiv are forme după numărul şi genul substantivului care denumeşte obiectul posedat şi după numărul şi persoana posesorului. OBSERVAłII : Formele contextuale corecte ale unor pronume sau adjective pronominale sunt : un vecin deai noştri.Pronumele sau adjectivele pronominale posesive (ai) noştri. .Adjectivul pronominal de întărire se acordă în gen.a sa. : Ale mele erau cărŃile de pe masă.tu însăŃi . .a voastră. Apoi însuşi a făcut valiza. Pronumele demonstrativ este de trei feluri : a.Un obiect posedat şi mai mulŃi posesori : al nostru.folosindu-se pronumele personal "lor".atribut adjectival) . (tăi Ńine locul unui substantiv care este posesor) .număr şi caz cu substantivul sau pronumele determinat. Apare rar ca pronume.ai tăi. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect şi arată apropierea sau depărtarea obiectului sau identitatea acestuia cu sine însuşi sau cu alt obiect. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE Pronumele de întărire are rolul de a pune în evidenŃă persoana la care se referă.al tău.cestălalt.Când urmează după un substantiv articulat cu articol hotărât.al său.Formă pentru genitiv-dativ o au doar pronumele şi adjectivele pronominale de întărire de genul feminin la numărul singular. ai. voi înşivă .a mea.Dacă adjectivul se află în faŃa substantivului determinat sau dacă substantivul este articulat cu articol nehotărât adjectivul pronominal posesiv este precedat de articol posesiv. . ea însăşi . : Tu însăŃi ai acŃionat pentru depistarea vinovaŃilor. D. Ex. Ex.a ta. Exemple : eu însumi (masculin) . .ale voastre. : Şi-a adunat lucrurile. .copiii (fraŃii.părinŃii) lui. : Însuşi directorul unităŃii a luat poziŃie împotriva vinovaŃilor. Pronume demonstrativ de apropiere : acesta. a.

unele pronume nehotărâte devin adjective pronominale nehotărâte. : Unora le place fotbalul. Când nu mai înlocuiesc un substantiv şi se acordă în gen.cutare. (cine învaŃă ?) # Nume predicativ : Meritele sunt ale tuturor . (aceea = atribut adjectival.) şi "unui".de atribut adjectival. ( despre cine vorbeam ?) # Complement de agent : Era ascultat de fiecare în parte.ce. : Nu vor uita niciodată această zi. : Răspunsul a fost mereu acelaşi .aista.ista. (cum ?) # Complement circumstanŃial de cauză : Datorită altora .altceva.cesta.toŃi.exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare) Ex.caz acuzativ) ObservaŃie : În afara formelor amintite pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ au şi forme scurte : cel.aceeaşi (genul feminin. 2.numărul plural) . Din neatenŃie acestea pot fi confundate cu articolele demonstrative.toate) 2. OBSERVAłIE : Pronumele nehotărâte compuse sunt formate din pronumele : cine. Pronumele nehotărâte compuse cu "care" au forme deosebite după gen.oricine. # Atribut genitival : DorinŃele tuturor au fost respectate. înlocuit.numai în cazurile dativ şi genitiv singular. se afla în mare încurcătură.iar pronumele nehotărâte pot avea următoarele funcŃii sintactice : # Subiect : Unul învaŃă. singular."altceva".cineva. (pe cine îl asculta ?) # Complement indirect : Vorbeam despre altcineva nu despre tine.câŃiva.celălalt. (care mâncare ?) # Atribut apoziŃional : Elevii.asta. iar "fiece". b. Ex.aceea. Pronumele nehotărâte formate cu "ce" nu-şi schimbă forma. Adjectivele pronominale nehotărâte au o singură funcŃie sintactică.nr.) care pot să aibă şi alte valori morfologice. Pronumele nehotărât compus : altcineva.cealaltă.aia.ceva.aceeaşi. cei.gen feminin.câteva.Formele populare ale pronumelui demonstrativ sunt : ăsta. Ex.altul. : Ai dat de urma vreunuia ?.număr şi caz cu substantivul determinat. (cel = acela . (din ce cauză ?) 18 . funcŃie sintactică de atribut pronominal) Există şi excepŃii de la aceste categorii gramaticale : 1.oarecare.genul masculin. : Cealaltă a fost colega Mariei. 3."unei" (pentru D. Pronumele nehotărât simplu : unul. Ex.nr. plural.cele. (unde ?) # Complement circumstanŃial de timp : Au ajuns acolo înaintea tuturor . PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT Pronumele nehotărât este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv fără să dea vreo indicaŃie precisă asupra obiectului denumit de acesta. (când ?) # Complement circumstanŃial de mod : Ca şi alŃii.genul şi cazul subst. (care dorinŃe ?) # Atribut prepoziŃional : Mâncarea de la altul e mai bună decât a ta.atâta. (unora = pronume nehotărât. ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV determină un substantiv cu care se acordă în gen.cât percum şi din alte elemente de compunere.n-au obŃinut rezultate bune. (cea = aceea . Pronume demonstrativ de identitate : acelaşi.caz dativ. cea.ălalalt. (această = atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ."niscaiva". (cea .cu excepŃia lui vreunul alcătuit din particula "vre" şi pronumele nehotărât "unul"."altcareva" şi cele alcătuite cu "cine" nu devin adjective pronominale nehotărâte. nr.adjectiv pronominal demonstrativ) B. Ex.număr şi caz.aceiaşi (genul masculin. : Fapta cea bună să te însoŃească."alde" sunt numai adjective pronominale nehotărâte ! Pronumele nehotărâte simple "unul" şi "una" când devin adjective au formele de singular "un" şi "o" (pentru N. Pronumele nehotărâte formate cu "cine" au forme numai pentru singular. ATENłIE ! : E necesar să se evite confuzia pronumelor aceea.caz genitiv.articol demonstrativ) Cel din dreapta fuma Ńigară după Ńigară.Ex.număr singular .s-a dus şi el acolo.pronume demonstrativ) Se vedea trecând un om pe lângă cea casă. (care elevi ?) # Atribut datival : El este unchi unora . şi G.numărul singular) cu pronumele aceia. şi Ac.funcŃie sintactică compl. singular. Pronumele nehotărâte "careva"."niscai". Pronume demonstrativ de depărtare : acela.alŃii decât ai noştri. caz acuzativ.fiecare. : De învăŃătura aceea veche a bunicilor uitasem.vreunul.gen feminin. Ex. Pronumele nehotărât îşi schimbă forma (flexionează) în funcŃie de numărul. (unchi cui este ?) # Complement direct : Îl asculta pe fiecare. : Acesta mi-a acordat notă maximă.tot (toată. CLASIFICARE : 1. c.iar flexiunea se realizează numai după caz. indirect) Ex.ailaltă. (vreunuia = pronume nehotărât.ăla. (de către cine era ascultat ?) # Complement circumstanŃial de loc : Lângă fiecare dintre ei se aflau instrumentele de pescuit.

Pronumele (adjectivele pronominale) nehotărâte compuse se scriu într-un singur cuvânt.Acest pronume (adjectiv pronominal) interogativ se referă la o cantitate. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV Pronumele interogativ este partea de vorbire flexibilă care apare în propoziŃii interogative şi Ńine locul substantivului aşteptat ca răspuns.N. "Care" CAZUL Singular N.după cazul la care se află. şi Ac. şi Ac.cine ? . Ex. nehotărât se scrie cu un singur“i” : alŃii învaŃă . .număr şi caz : "Cine" ."vreunul" se scriu cu doi de "i" la N. (cu ce scop ?) OBSERVAłII : Pronumele nehotărâte "unul". G.Neutrul împrumută pentru singular formele de la masculin şi pentru plural pe cele de la feminin. -"Care" este întrebuinŃat atât pentru întrebări despre fiinŃe cât şi despre lucruri. cât ? MASCULIN PLURAL câŃi ? câtor ? FEMININ SINGULAR câtă ? câte ? câtor ? PLURAL . şi D. C.care. Pronumele nehotărât “altul” se scrie cu doi de “i” la N. “Cât” CAZUL SINGULAR N. şi Ac. "Ce" . şi G. al câtelea ? MASCULIN Plural FEMININ Singular Plural a câta ? - Sunt specializate pentru referirea la numere ordinale.care.cât.are aceleaşi forme pentru masculin şi feminin şi înlocuieşte nume de fiinŃe. şi D.ce.este invariabil şi înlocuieşte nume de lucruri. # Subiect : Cine a fost la tine ? # Nume predicativ : Care este adresa ta ? # Atribut pronominal genitival : A cărui carte este mai interesantă ? # Atribut pronominal prepoziŃional : De care carte ai cumpărat ? 19 . : Care elev lipseşte ? Îşi schimbă forma după gen.Neutrul împrumută pentru singular formele de la masculin şi pentru plural pe cele de la feminin. şi D.# Complement circumstanŃial de scop : El a muncit o viaŃă întreagă pentru toŃi . . G. Ex.Adjectivul pronominal interogativ are întotdeauna funcŃie sintactică de atribut adjectival. "Al câtelea" CAZUL Singular N.număr şi caz cu substantivul determinat. : Cine lipseşte ? Pronumele interogative sunt : cine. plural.Pronumele interogativ îndeplineşte aceleaşi funcŃii sintactice ca şi substantivul. . G.ci se acordă în gen.cui ? . El apare pe primul loc în structura enunŃului.al câtelea.cât pot deveni adjective pronominale interogative când nu mai înlocuiesc un substantiv. Dintre acestea ce. şi Ac. plural. FUNCłII SINTACTICE . D."vreunii".iar ca adj. şi Ac. care ? cărui(a) ? MASCULIN Plural care ? căror(a) ? FEMININ Singular Plural care ? cărei(a) ? care ? căror(a) ? . . şi Ac. alŃi elevi învaŃă.păstrându-şi aceeaşi formă şi ca adjective nehotărâte : "unii".

"cât" atunci când nu mai înlocuiesc un substantiv. obŃinem aceleaşi funcŃii sintactice : # Subiect : Nu mi-ai spus 1/ cine a fost la tine.iar articolul posesiv (genitival) se acordă în gen şi număr cu obiectul posedat.Acest adjectiv este însoŃit de articolul posesiv (genitival). : A cărui scriitor este opera aceasta ? a = articol posesiv (genitival) . P2 = PR ( P2 Ńine locul numelui predicativ) 20 .# Atribut pronominal datival : Căreia este nepot acest copil ? # Complement direct : Pe cine aştepŃi ? # Complement indirect : Cui îi dai cartea ? # Complement de agent : De cine a fost chemat ? # Complement circumstanŃial de loc : Lângă cine s-a oprit ? # Complement circumstanŃial de timp : O dată cu care dintre ei a ajuns la piaŃă ? # Complement circumstanŃial de mod : Ca şi cine cântă ? # Complement circumstanŃial de cauză : Din cauza cui a rămas acasă ? # Complement circumstanŃial de scop : În vederea căruia dintre concursuri te-ai pregătit ? Acordul adjectivului pronominal interogativ "care" în cazul genitiv . : Nu ştiu 1/ ce carte ai cumpărat. şi D.gen masculin se acordă cu substantivul de gen masculin "scriitor".dar şi la lucruri şi se poate substitui (înlocui) prin "care"("ce")."care". 2/ (cine Ńine locul autorului acŃiunii şi îndeplineşte funcŃia de subiect în P2 ) P1 = PP . Pronume relative compuse : cel ce. P2 = CD (ce nu mi-ai spus ?) # Nume predicativ : Spune-mi 1/ care este adresa ta.având aceleaşi forme.ce. Ex."ce". . şi Ac. 1/ ( "de" se poate înlocui cu "pe care" ) P1 = PP . : Băiatul 1/ de l-ai văzut 2/ este colegul meu.gen feminin se acordă cu substantivul de gen feminin "opera". Pronumele (adjectivele pronominale) relative "cine"."cât".unde leagă o propoziŃie subordonată de regenta ei.număr şi caz cu posesorul. G.2/ Îşi schimbă forma (flexionează) după gen.de. .care.număr şi caz. cărui = adjectiv pronominal."al câtelea" sunt identice cu cele interogative.al câtelea. P2 = AT (care băiat ?) Pronumele relative compuse au următoarele forme : CAZUL N. Pronumele relative se clasifică în : 1.cel care.număr şi caz cu substantivul determinat cu care stă împreună în subordonată. 2/ (Ńine loc de nume predicativ formând împreună cu verbul copulativ "este" predicatul nominal) P1 = PP . Pronumele relativ "de" este invariabil. D. MASCULIN Singular Plural cel ce (care) cei ce (care) celui ce (care) celor ce (care) FEMININ Singular Plural ceea ce (care) cele ce (care) celei ce (care) celor ce (care) FUNCłIILE SINTACTICE .se referă mai ales la fiinŃe.Adjectivul se acordă în gen.cât. Ex. Dintre acestea devin adjective pronominale relative "ce"."care".ci se acordă în gen. 2. Pronume relative simple : cine. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV Pronumele relativ este partea de vorbire flexibilă care apare în frază. Ex. P2 = CD (ce să-mi spui ?) # Atribut pronominal : Întrebarea este 1/ a cărui carte este mai interesantă ? 2/("a cărui" Ńine locul posesorului şi îndeplineşte funcŃia de atribut pronominal al P2) P1 = PP .Adjectivele pronominale relative au întotdeauna funcŃia sintactică de atribut adjectival.Dacă introducem în frază ca subordonate propoziŃiile care figurează ca exemple la pronumele interogativ.

"nici unul" şi "nici una" atât la nume de fiinŃe cât şi la cele de lucruri. = nimeni . îndeplineşte funcŃia de complement direct pentru P2) P1 = PP .îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de loc pentru P2) P1 = PP . 2/ ("cui" Ńine locul persoanei asupra căruia se răsfrânge acŃiunea.(N. "nimic" la nume de lucruri . şi Ac. 2/ ("pe cine" Ńine locul persoanei aşteptate. P2 = CD (ce nu mi-ai spus ?) E. P2 = CD ( ce să-mi spui ?) # Complement indirect : Te-am întrebat 1/ cui îi dai cartea. îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de timp pentru P2) P1 = PP . 2/ ("din cauza cui" Ńine locul cauzei pentru care a rămas acasă. Are următoarea clasificare : 1. 2/ ("de cine" Ńine locul autorului real al acŃiunii pasive.are funcŃie de complement indirect pentru P2) P1 = PP . 2/ ("de care" Ńine locul titlului cărŃii . 2/ ("ca şi cine" arată modul în care cântă persoana. şi D. 2/ ("căreia" Ńine locul posesorului de nepot şi are funcŃie de atribut pronominal în cazul dativ pentru P2) P1 = PP . P2 = CD (ce te-am întrebat ?) # Complement de agent : Nu ştiu 1/ de cine a fost chemat. P2 = AT (care persoană ?) # Complement circumstanŃial de mod : El este persoana 1/ ca şi cine cântă. P2 =CD (ce mi-a spus ?) # Complement circumstanŃial de timp : Ea este persoana 1/ o dată cu care a ajuns la piaŃă. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV Pronumele negativ este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte numele obiectului prezentat ca inexistent şi apare în propoziŃii negative. 2. Pronume negative compuse : nici unul.nimeni.# Atribut pronominal prepoziŃional : Nu mă interesează 1/ de care carte ai cumpărat.ca pronume având formele : CAZUL N. şi Ac. "nimic" este invariabil având formă numai pentru singular. 2/( "în vederea căruia" arată scopul pentru care se pregăteşte persoana. P2 = CD. (ce nu mă interesează?) # Atribut pronominal datival : Nu-Ńi pot spune 1/ căreia nepot este acest copil. P2 = CD (ce am aflat ?) # Complement circumstanŃial de scop : Nu mi-ai spus 1/ în vederea căruia dintre concursuri te pregăteşti.îndeplineşte funcŃia de complement de agent pentru P2)P1 = PP. 2/ ("lângă cine" arată locul în care se desfăşoară acŃiunea.=nimănui) 3. "nimeni" are formă numai pentru singular şi flexionează după caz.îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de mod pentru P2) P1=PP . 2/ ("o dată cu care" arată timpul când s-a desfăşurat acŃiunea.are funcŃie de atribut prepoziŃional pentru P2) P1 = PP . P2 = CD ( ce nu-Ńi pot spune ?) # Complement direct : Spune-mi 1/ pe cine aştepŃi. Pronume negative simple : nimic. Dintre acestea "nici unul" şi "nici una" devin adjective pronominale negative pe lângă un substantiv cu care se acordă în gen.îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de scop pentru P2) P1 = PP .număr şi caz. G. MASCULIN SINGULAR PLURAL nici unul nici unii FEMININ SINGULAR nici una PLURAL nici unele 21 .îndeplineşte funcŃia de complement circumstanŃial de cauză pentru P2) P1 = PP .nici una. 2. P2 = AT (care persoană ?) # Complement circumstanŃial de cauză : Am aflat 1/ din cauza cui a rămas acasă. În privinŃa schimbării formei (flexiunii) trebuie reŃinute următoarele : 1.P2 = CD (ce nu ştiu?) # Complement circumstanŃial de loc : Mi-a spus 1/ lângă cine s-a oprit. "nici unul" are flexiune completă. Pronumele negativ "nimeni" se referă la nume de fiinŃe.

G. şi D.

nici unuia

nici unora

nici uneia

nici unora

Neutrul împrumută pentru singular formele de la masculin,iar pentru plural,pe cele de la feminin. Adjectivul pronominal negativ are funcŃie sintactică de atribut adjectival,iar pronumele negativ are aceleaşi funcŃii sintactice ca şi substantivul,după cazul la care se află : # Subiect : N-a venit nimeni. (cine n-a venit ?) # Nume predicativ : Stiloul acesta nu este al nimănui. (formează predicat nominal cu verbul copulativ) # Atribut pronominal genitival : N-a contestat meritele nici unuia dintre ei. (meritele cui ?) # Atribut prepoziŃional : Cadoul de la nici unul dintre invitaŃi n-a fost atât de frumos ca şi al tău.(care cadou ?) # Atribut apoziŃional:Elevii,nici unii dintre ei , n-a obŃinut premiul întâi la olimpiada de fizică.(care elevi ?) # Atribut datival : El nu este nepot nici unuia dintre părinŃii mei.(nepot cui ?) # Complement direct : N-am văzut pe nimeni dintre ai noştri la teatru. (pe cine n-am văzut ?) # Complement indirect : Nu-i dau dreptate nici unuia dintre contestatari. (cui nu-i dau dreptate ?) # Complement de agent : N-are să fie apreciat de nici unul dintre colegi. (de către cine ?) # Complement circumstanŃial de loc : Să nu te aşezi lângă nici unul dintre ei. (unde să nu te aşezi ?) # Complement circumstanŃial de timp : În timpul nici uneia dintre iernile trecute n-a nins atât de mult. (când n-a nins atât de mult ?) # Complement circumstanŃial de mod : Nu e mai deştept decât nici unul dintre noi. (în ce mod nu e mai deştept?) # Complement circumstanŃial de cauză : Accidentul nu s-a întâmplat din cauza nici unuia dintre ei. (din cauza cui nu s-a întâmplat ?) #Complement circumstanŃial de scop:În vederea nici unuia dintre examene nu m-am pregătit atât de mult. (cu ce scop nu m-am pregătit atât de mult ?) OBSERVAłII : "Nimeni","nimic","nimănui" au şi formele admise "nimica","nimenea","nimănuia". Pronumele (adjectivul pronominal) negativ "nici unul" se scrie la toate formele în cuvinte separate,atât ca şi pronume cât şi ca adjectiv pronominal. La cazurile N. şi Ac. plural se scrie cu doi de "i".

III. 1. 6. VERBUL
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă : - acŃiunea : a veni,a merge,a da,a lua,a alerga etc. - existenŃa : a fi,a exista,a trăi,a se afla,a vieŃui etc. - starea : a şedea,a sta. - posesia : a avea,a poseda,a deŃine etc. - necesitatea : a trebui,a necesita etc. - posibilitatea : a putea. - dorinŃa : a dori,a vrea,a voi etc. CLASIFICAREA VERBELOR A. Verbe predicative - au înŃeles de sine stătător ; pot forma singure predicatul când se află la un mod personal. B. Verbe nepredicative - nu au înŃeles de sine stătător,neputând forma singure predicatul, ci cu ajutorul altor cuvinte.

22

În categoria verbelor nepredicative sunt cuprinse verbele copulative şi verbele auxiliare. A.2.1 VERBELE COPULATIVE - formează predicat împreună cu o altă parte de vorbire cu funcŃie de nume predicativ. Verbul copulativ face legătura între numele predicativ şi subiect. Ex. : El era frumos ca soarele. - Cele mai frecvente verbe copulative sunt : a fi,a deveni,a se face,a ieşi,a ajunge,a părea,a rămâne,a se naşte, a se chema,a însemna. - Cu excepŃia verbului "a deveni"(folosit doar ca verb copulativ), toate celelalte,în funcŃie de context pot fi verbe predicative sau copulative. Ex. : Ieşeam pe uşa casei. (verb predicativ) ; Mihai ieşise inginer. (verb copulativ) Ex. : Ajunsesem în oraşul natal. (verb predicativ) ; Fostul copil a ajuns om de ispravă. (verb copulativ) ObservaŃie : Majoritatea verbelor copulative pot fi înlocuite în context cu verbele "a fi" şi "a deveni", ceea ce constituie un mod de verificare a valorii lor. A.2.2 VERBELE AUXILIARE - ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse : a avea,a fi,a vrea (a voi), precum şi la formarea diatezei pasive. Ex. : Bunicul a clătinat uşor din cap. (a = verbul auxiliar "a avea") Îmi voi croi drum prin nămeŃi. (voi = verbul auxiliar "a vrea") Aş fi trecut uşor peste şanŃ. (aş = verbul auxiliar "a avea" , fi = verbul auxiliar "a fi");Elevii fuseseră convocaŃi pentru spectacol. (fuseseră = verbul auxiliar "a fi" utilizat pentru formarea diatezei pasive.) După un asemenea verb la mod impersonal urmează o propoziŃie subiectivă ! Ex. : Trebuie 1/ să respectăm legile. 2/ P1 =PP ; P2 = SB C.4. EXPRESII VERBALE IMPERSONALE - sunt formate din verbul copulativ "a fi" şi un adverb sau o locuŃiune adverbială de mod cu rol de nume predicativ. B.1. VERBELE TRANZITIVE - pot avea complement direct : a da,a şti,a ruga,a certa,a traduce,a amăgi, a face, a diminua,a viziona,a îndruma etc. Ex. : A tradus un articol din limba engleză. (ce a tradus ? , "un articol" = complement direct) B.2. VERBELE INTRANZITIVE - nu pot avea complement direct:a merge,a pleca,a se gândi,a se teme, a se mira, a hoinări,a fugi,a se strădui,a dura,a călători etc. Ex.:Merg cu maşina la serviciu.(nu se pot formula întrebările "pe cine ?","ce ?"- deci nu poate avea compl. direct) ObservaŃie : Unele verbe,în funcŃie de context,pot fi tranzitive,dar şi intranzitive. Ex. : Fiind obosit a adormit imediat. (verb intranzitiv) Şi-a adormit copilaşul,cântându-i. (pe cine a adormit ? - "copilaşul"= compl. direct, verb tranzitiv) C.1. VERBE PERSONALE - pot avea subiect (majoritatea verbelor) : a vedea,a urca,a iubi,a sosi etc. Ex. : Maria a urcat pe scara de incendiu a clădirii. (verbul are subiect,acŃiunea făcând-o Maria) C.2. VERBE UNIPERSONALE - au doar forme pentru persoana a III-a : exprimă acŃiuni făcute de păsări,animale sau plante. Ex. : a mieuna,a lătra,a necheza,a apune,a răsări,a behăi etc. Ex. : Pisica mieuna prelung. ; Câinele lătra neîntrerupt. C.3. VERBELE IMPERSONALE - acŃiunea nu este făcută de o anumită persoană:a trebui,a se cuveni,a se părea etc. În general în cadrul construcŃiei : e bine,e uşor,e rău, e lesne,e de mirare,e adevărat,e necesar,e sigur,e util,e inutil,e plăcut etc. După aceste expresii verbale urmează,în frază, propoziŃii subordonate subiective !

23

C.5. LOCUłIUNILE VERBALE - sunt grupuri de cuvinte, cu înŃeles unitar, ce au valoarea unui verb. Ex. : a sta de veghe (a veghea) , a băga de seamă (a observa) , a sta în cumpănă (a ezita) , a lua cunoştinŃă(a afla) , a da de gol (a deconspira) , a-şi aduce aminte (a-şi aminti) etc. Ex. : Îmi pare bine că ai trecut examenele cu note mari. (îmi pare bine = mă bucur) VALORILE VERBULUI "A FI" - Verb predicativ:Un caiet este trei mii de lei.(este =costă); Ieri a fost un spectacol la Operă. (a fost =a avut loc) - Verb copulativ : Petalele garoafei sunt albe. ; Tata este inginer . - Verb auxiliar : Lucrarea i-a fost apreciată cu notă maximă. (formează diateza pasivă) Dacă mă anunŃai,aş fi venit la restaurant. (formează condiŃionalul perfect) DIATEZELE VERBULUI Diatezele sunt formele pe care le iau verbele pentru a arăta raportul dintre acŃiunea pe care o exprimă şi subiectul gramatical. A. Diateza activă - acŃiunea este făcută de subiectul gramatical. Ex. : Ionel a plecat la piaŃă. ( Ionel = subiect gramatical care face acŃiunea ) Ex. : I-am lăsat 1/ să cânte în cor. 2/ (eu =subiect inclus ; ei = subiect subînŃeles) B. Diateza reflexivă - acŃiunea este făcută şi suferită de subiectul gramatical. Se construieşte cu pronume reflexive , forma neaccentuată , în cazurile dativ şi acuzativ. Ex. : Se silea din răsputeri 1/ să-şi aducă aminte adresa fostului coleg. 2/ (el,el = subiecte subînŃelese) - Pronumele reflexive care însoŃesc verbele în conjugare nu au funcŃii sintactice,fiind folosite doar ca semn gramatical al diatezei reflexive. Ex. : Tu te temi de umbra ta. (diateza reflexivă) C. Diateza pasivă - subiectul gramatical suferă acŃiunea făcută de altcineva. - Diateza pasivă se formează cu verbul auxiliar "a fi" şi participiul verbului de conjugat,acordat în gen şi număr cu subiectul. Ex. : łăranul a fost silit să muncească pentru alŃii. - De cele mai multe ori,verbele la diateza pasivă sunt însoŃite de un complement de agent.(acesta arată de către cine este făcută acŃiunea suferită de subiectul gramatical.) Ex. : Geamul fusese spart de vânt . (geamul = subiect,suferă acŃiunea făcută "de vânt" = complement de agent) ATENłIE:Nu trebuie să se confunde un verb la diateza pasivă cu un predicat nominal format din verbul copulativ"a fi" şi un nume predicativ exprimat printr-un verb la participiu. Ex. : Copacii sunt înverziŃi. (predicat nominal, acŃiunea nu este făcută de cineva anume.) Ex.:Copacii sunt tăiaŃi. (predicat verbal, exprimat prin verb la diateza pasivă ,acŃiunea a făcut-o cineva !) Cele două tipuri de predicate pot fi recunoscute prin posibilitatea sau imposibilitatea de a adăuga un complement de agent. Predicatul nominal (verb copulativ şi nume predicativ la participiu) nu poate primi complement de agent, pe când predicatul verbal exprimat prin verb la diateza pasivă poate primi complement de agent. Este necesar ca în analiza predicatelor exprimate prin verbe să avem mereu în vedere diateza verbelor.

24

nu scrieŃi !. Modul Indicativ .indică numele acŃiunii sau al stării.acŃiune petrecută după momentul vorbirii. .am cântat.vedeam.optativ .acŃiune trecută terminată înaintea altei acŃiuni trecute : citisem. perfect : să fi citit . .voi cânta. cântă !. Perfectul compus se formează din verbul auxiliar "a avea" şi participiul invariabil al verbului conjugat. Trecut. Modul condiŃional .scrisei. vezi!.acŃiune ce se petrece după momentul vorbirii : voi citi. 2. Are şi formă negativă :nu citi !.voi scrie. aş fi cântat . Trecut . Viitor .am scris. să scriu . Modul infinitiv . MODURILE NEPERSONALE ( NEPREDICATIVE ) Sunt moduri a căror formă nu se schimbă după persoană. realizabilă .ConŃine rădăcina verbului de la care se formează timpurile şi modurile.văzusem.scriam. Nu au funcŃie sintactică de predicat ! 1. duce-te-ai . să fi scris . Are două timpuri : . Trecut . aş vedea .vedeŃi!.Prezent : aş citi . FOARTE IMPORTANT:Verbele aflate la un mod personal nu au decât funcŃia sintactică de predicat (verbal sau nominal). nu citiŃi !. posibilă .Are două timpuri : .acŃiune trecută şi terminată de curând : citii. ObservaŃie : Modul condiŃional . Se formează din viitorul verbului auxiliar "a fi" şi participiul invariabil al verbului conjugat. Se construieşte cu conjuncŃia "să".imperfect-acŃiune petrecută în trecut.numărul singular şi plural.cântaŃi !.construindu-se prin verbul auxiliar "a avea" şi infinitiv (la timpul prezent) sau din condiŃionalul prezent al verbului auxiliar "a fi"şi participiu (timpul trecutperfect). dorită . să văd .cântam.arată o acŃiune dorită sau condiŃionată. să cânt .Prezintă caracteristicile conjugării.dar neterminată în momentul la care se referă vorbitorul : citeam. După terminaŃia infinitivului.scrieŃi !. poruncită . verbele se clasifică în patru conjugări : 25 .citi-voi. perfect compus .dar terminată înaintea altei acŃiuni viitoare : voi fi citit . voi fi cântat .nu cântaŃi !. aş fi scris .arată o acŃiune sigură . Trecut . scrie!.cântai. Modul conjunctiv . Viitor anterior .cânt.arată un îndemn .Prezent : să citesc . aş scrie . condiŃionată . o poruncă . I. perfect : aş fi citit . aş cânta .am văzut. . perfectul simplu . . să fi văzut . Este singurul mod care are toate timpurile posibile : Prezent . voi fi văzut . Modul imperativ . E un mod compus. voi fi scris .citiŃi!. .Trecut .optativ poate avea şi forme inverse : vedea-i-aş . 4.acŃiune trecută şi terminată : am citit. aş fi văzut .acŃiune reală realizată în momentul vorbirii : citesc. reală.scriu. Viitorul se formează din verbul auxiliar "a vrea" şi forma de infinitiv a verbului conjugat. nu cânta !.văd.Are doar persoana a II-a.MODURILE VERBELOR Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cum consideră vorbitorul acŃiunea : reală . scrisesem.Trecut .voi vedea. 3.văzui.timpul prezent:citeşte!. să fi cântat . mai mult ca perfect . nu scrie !.arată o acŃiune posibilă .Perfectul compus şi viitorul au şi forme inverse : citit-am.cântasem. ObservaŃie . II.

( care temă ? .infinitiv) . (cu ce scop au plecat ? supin) .voi fi văzut.Complement indirect : M-am plictisit aşteptând . ( ce am auzit ? . (de către cineva) . Modul gerunziu .gerunziu) . (cum se exprima ?) .aş fi coborât.Complement circumstanŃial de mod : Mergeau legănându-se.gerunziu ) . 2. (care valuri ? .Se formează cu sufixele gramaticale : "ând" şi "ind" : dând. .(din ce cauză ? .Nume predicativ : Romanul e de citit . Florile sunt udate . viitor anterior : voi fi trecut. (cum mergeau ? . cerându-le. perfect : să fi trecut.a tăbărî.a dori. Copacii sunt udaŃi .scriind etc.Atribut verbal : Tema de scris era foarte dificilă.arată o împrejurare în care se desfăşoară o acŃiune .infinitiv.terminaŃia "î" : a hotărî. perfect compus : am trecut. În afara conjugării modul participiu dobândeşte valoare adjectivală . Ex.acŃiune trecută.terminaŃia "ea" : a avea.a vedea etc.CONJUGAREA I . : Floarea este udată .indicativ .am coborât. .a coborî.am văzut.a opri.reprezintă numele acŃiunii sau scopul acesteia.Complement direct : Am auzit Ńipând . valoare primită prin articulare) 3.Complement circumstanŃial de scop : Au plecat la cules de mure.a omorî.Complement circumstanŃial de cauză : Plouând prea tare. (ce fel de căi ?) Zilele-i erau sfârşite .a şedea. Modul participiu intră în structura diatezei pasive. petrecându-vă etc. CONJUGAREA a III-a . . : Valuri spumegânde se loveau de Ńărm. . Ex.culegând. Modul participiu . FUNCłIILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODURI NEPERSONALE : .perfect : aş fi trecut.gerunziu) 26 .terminaŃia "e" : a scrie.conjunctiv. .voi fi dat.a urî. (cine era dus ? .citind. Uneori acest mod este folosit cu valoare adjectivală.a cere.a spera etc.supin ) .supin ) .a ocărî etc.a ofta.s-au inundat străzile. Modul supin .plecând.condiŃional-optativ.la prăşit.să fi dat.a spune.a fi văzut.voi fi coborât.pentru învăŃat.am dat. (nume predicativ .gerunziu ) . .a pleca.aş fi dat.a auzi.să fi coborât.unde se acordă cu subiectul în număr şi gen.a călca. Intră în structura următoarelor forme verbale compuse : .Subiect : E simplu a vorbi în numele altora.a iubi. : A parcurs căi bătătorite . ( ce este simplu ? .a fi coborât.după cules. văzându-i. (arată însuşirea romanului .terminaŃia "a" : a lăsa.a duce.voi fi scris.de la scăldat etc.a tăcea.perfect : a fi trecut. .a plăcea. (când să gândeşti ? .a muri etc. Copacul este udat .să fi scris.să fi văzut.Adverbială : Se exprima desluşit . Se formează din participiul invariabil precedat de o prepoziŃie : de spus.arată o însuşire a zilelor) Alte valori morfologice : .terminaŃia "i" : a citi. primesc la sfârşit vocala "u" : cunoscându-mă. CONJUGAREA a IV-a .aş fi văzut.a privi.a fi scris.acordându-se cu substantivul . CONJUGAREA a II-a .Complement circumstanŃial de timp:Înainte de a vorbi gândeşte de trei ori.a face.Substantivală : Rănitul este dus la spital .a zice etc. (de ce m-am plictisit ? .a alunga.indicativ .infinitiv ) . ObservaŃie : Când verbele la modul gerunziu se rostesc cu pronume neaccentuate (exceptându-l pe "o") . .atribut adjectival ) 4.aş fi scris. Ex.a fi dat.am scris.

P2 = SB 1/ că toŃi te vor ajuta. LocuŃiunile adverbiale .actualmente etc. 2/ P1 = PP . (pe unde a trecut ?.cel mai puŃin devreme. Ex. (când ? .unde.prea sus. . .Gradul "Comparativ de inferioritate : mai puŃin sus.niciodată.afară.ieri.dincoace.supin) VALORILE STILISTICE ALE VERBULUI : Personificarea : "În veci noaptea şi ziua şoptesc în gând un nume.Complement circumstanŃial de loc (foarte rar) : A trecut pe la scăldat .mai devreme. precum şi împrejurarea în care se petrece o acŃiune.prea devreme. . GRADELE DE COMPARAłIE Mijloacele prin care se formează gradele de comparaŃie ale adverbelor sunt aceleaşi cu cele folosite la adjective." ( Mihai Eminescu ) RepetiŃia : "Mai bine să urce.aproape. a unei stări sau a unei însuşiri. (adjectiv .astfel.care tren ?) A părăsit rapid peronul. .cât.Adverbe de mod : agale. b.desigur. ADVERBUL Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă care însoŃeşte un verb..nicăieri etc.sus.Gradul "Superlativ absolut" : foarte sus. devreme.un adjectiv sau un alt adverb şi exprimă caracteristica unei acŃiuni.dincolo.când etc. : Pesemne 1/ că l-a supărat cineva.mereu. ObservaŃii : Există adverbe provenite din alte părŃi de vorbire prin schimbarea valorii gramaticale .Adverbe de loc : acolo.odată. . . : Trenul rapid a plecat din gară. .Gradul "Comparativ de superioritate" : mai sus.care împreună au valoarea unui adverb : de-a valma.negreşit.niciodată.sus.cu înŃeles unitar.să urce ! " ( Gala Galaction ) PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE III.pieptiş.fireşte.degeaba etc. 1.altfel. Ex.aici.atunci.cum a părăsit ?) Există adverbe formate prin derivare cu sufixe : târâş.sunt grupuri de cuvinte.adverbele pot fi : .Gradul "Superlativ relativ de inferioritate" : cel mai puŃin sus. adverbele sunt de trei feluri : .Gradul "Superlativ relativ de superioritate" : cel mai sus.foarte devreme.cum etc.oricum.în veci.simple : mereu. După formă. suus. cum ? ) Felurile adverbelor : a.poate.aşa.devreme etc. 2/ P1 = PP . ObservaŃii: Există adverbe care îndeplinesc funcŃia sintactică de predicat verbal(adverbe predicative) : pesemne. După înŃeles.bine. P2 = SB Desigur 27 . (adverb de mod . : Niciodată nu şedea degeaba .parcă.cel mai devreme.aproape.Gradul "Comparativ de egalitate" : la fel de sus. devreme.când..Gradul "Pozitiv" : sus.compuse : întotdeauna.zi de zi. .tot atât de devreme..mai puŃin devreme.de jur împrejur etc.Adverbe de timp : acum. .de-a pururea. . Ex.unde. devreeeme.devreme.bineînŃeles. 7.bine. sus .

de loc exprimat prin adv.de către. Alte adverbe au un rol de nume predicativ într-o expresie verbală impersonală sau îndeplinesc funcŃia de nume predicativ putând primi verbul copulativ "a fi".pentru. . de peste etc.în vârful. ObservaŃie : Există prepoziŃii provenite din adverbe. şi.către."ridicaseră") LOCUłIUNI PREPOZIłIONALE LocuŃiunile prepoziŃionale sunt grupuri de cuvinte cu înŃeles unitar.în caz de. ceea ce duce la ezitări în abordarea funcŃiei sintactice : numai. barem.PrepoziŃii compuse : de la. : Probabil 1/ că lucrurile vor rămâne neschimbate.în jurul etc.de pe. .cu funcŃie de predicat verbal. Mai încet. Ex. prea.dinspre.afară de. (cum înainta ?) ¤ Complement circumstanŃial de timp : Cândva mi-a spus o poveste. predicatul nominal ar fi "este probabil")P1=PP .în loc de. : faŃă de.cu liniuŃă (cratimă) : după-amiază. Cazurile în care se folosesc prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale : 28 .leagă complementul de loc "munŃilor" de verbul.. (unde locuiesc ?) ¤ Complement circumstanŃial de mod : Şirul de oameni înainta greu .de.fără.mai departe. Ex.(formează predicat nominal împreună cu verbul copulativ "a fi") Unele adverbe au conŃinutul semantic foarte slăbit. Ex.pe sub.în spatele.PrepoziŃii simple : cu. 8.niciunde etc. : Norii se ridicaseră deasupra munŃilor.expresie verbală impersonală formată din verbul copulativ "a fi" şi adverbul de mod. cam. (când mi-a spus ?) ¤ Atribut prepoziŃional adverbial : M-a surprins sosirea lor pe neaşteptate . P2 = SB Ex. Ex.oricum. 2/ ("e uşor". mai..pe etc.pe lângă.în urma. de loc)." (Mihai Eminescu) III.fără de.tot mai încet . (unde se vedea cerul ?"deasupra"=compl.demult. PREPOZIłIA PrepoziŃia este o parte de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau un complement de partea de vorbire pe care o determină. : Ei mergeau către sud. 1.După acest gen de adverbe urmează o propoziŃie subordonată subiectivă ( SB ).despre. Ortografia adverbelor Adverbele compuse pot fi scrise : .la. circumst.contra.:E uşor 1/ să desenezi.cu excepŃia. doar. Valorile stilistice ale adverbului # Epitet : "Zboară şoimeşte ." (George Coşbuc) # RepetiŃie : "Mai departe.legate (contopite) : întotdeauna..:Deasupra se vedea cerul.deasupra.de pe la. (care sosire a lor ?) ¤ Nume predicativ :Astfel erau colegii din clasele primare. 2/ (adverbul de mod "probabil" îndeplineşte funcŃia de nume predicativ el putând primi verbul copulativ "a fi".astă-vară etc. Ex.. Clasificarea prepoziŃiilor .spre. [ prepoziŃia "către" leagă complementul "sud" de verbul (cu funcŃie sintactică de predicat) "mergeau"]. FUNCłIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR ¤ Complement circumstanŃial de loc : Bunicii mei locuiesc departe .asupra.P2= SB. ("deasupra"= prepoziŃie.cu funcŃie de nume predicativ. "uşor") P1 = PP .care au valoarea unei prepoziŃii.

Ex.în dosul.dacă.conform. lângă."pe lângă muzeu" = complement circumstanŃial de loc exprimat prin substantiv în cazul acuzativ. : Taci tu .în locul.cât timp.în afara. CLASIFICAREA CONJUNCłIILOR a. : Apoi.precedat de locuŃiunea prepoziŃională "în spatele") .împrejurul.măcar că. 1. despre. faŃă de. fiindcă. Ex.(conjuncŃia "şi" leagă două subiecte. precedat de prepoziŃia "pe lângă") OBSERVAłIE : PrepoziŃia "de" poate avea şi alte valori morfologice.ca. din.să. CONJUNCłIA ConjuncŃia este partea de vorbire neflexibilă care leagă două părŃi de propoziŃie de acelaşi fel sau două propoziŃii. 2/ ("ca să" leagă o propoziŃie principală de o propoziŃie subordonată circumstanŃială de scop.măcar să. ("de" = "pe care" = pronume relativ) Ex..împotriva.graŃie.ci.de-a lungul.pe măsură ce.înlăuntrul.în faŃa.contra. deoarece.de. către.Cazul genitiv : deasupra. (unde au trecut ? .răspunde.chiar dacă.formă neaccentuată.mi-a plăcut mult. încât. : Romanul de-l citii.caz D. spre.de-a latul. înaintea. 29 . dinspre.care împreună au valoarea unei conjuncŃii.conjuncŃii compuse : ca să.) LOCUłIUNILE CONJUNCłIONALE LocuŃiunile conjuncŃionale sunt grupuri de cuvinte.aidoma. ("de" = prepoziŃie . ci şi.dedesubtul.în timpul. înspre. de pe.) . .Cazul dativ : datorită. : Materia a fost parcursă conform programei .mulŃumită.de-a curmezişul."înainte-ne" = complement circumstanŃial de loc exprimat prin pronume personal. Ex. precedat de prepoziŃia "înainte" specifică cazului G.cu înŃeles unitar.în (la) dreapta. de (pe) lângă.în josul. întrucât. în loc de.potrivit. (unde se zărea ? . Ex.conjuncŃii simple : şi.Cazul acuzativ : cu. : Urcau pe scările de piatră.în timp ce. Ex.contrar. : Înainte-ne se zărea marea. de. de către. după.leagă complementul circumstanŃial de loc "pe scările" cu atributul substantival "piatră") Ex.iar. 9. în (la) stânga. Ex. afară de. : În spatele şcolii se află terenul de sport.asemeni.cu toate că etc. Ex.ori. : Au trecut pe lângă muzeu . ("de" = conjuncŃie subordonatoare.dar.forma neaccentuată.din moment ce. la. : pentru că. (în ce mod a fost parcursă ? -"conform programei" = complement circumstanŃial de mod exprimat prin substantiv în cazul dativ. în.introduce o propoziŃie subordonată condiŃională. prin. : De ştii. aşa e lumea ! ("de" = interjecŃie) III.fie. După formă. pe sub. de . : Prostia şi nerozia se înrudesc cu nebunia.(unde se află terenul de sport ?-"în spatele şcolii = complement circumstanŃial de loc exprimat prin substantiv comun în cazul genitiv. 1/ ca să vorbesc eu.poate fi înlocuit cu conjuncŃia "dacă") Ex.precedat de prepoziŃia "conform") ObservaŃie : Cazul dativ poate folosi prepoziŃiile genitivului în faŃa unor pronume.conjuncŃiile sunt : .sau.) Ex.

deci.conjuncŃiile pot fi : 1.de. d.deoarece. Ex. (adverb de timp) III. PropoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă : încât. (leagă două atribute adjectivale) . : Vorbeşte şi nenea Ion. 10.de vreme ce.chit că." (leagă două subiecte) Ex.ori.din moment ce.însă.de câte ori.de. 2/ (două propoziŃii principale) Ex.condiŃională şi consecutivă se pune virgulă.chiar de. : Am văzut copii frumoşi şi cuminŃi. măcar să. : Eşti elev. PunctuaŃia : . .fiindcă.încât să. PropoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză : căci.fiindcă.două părŃi de propoziŃie de acelaşi fel.ca să.dacă acestea se repetă.chiar dacă. : Băiatul cel mic era isteŃ dar leneş. După funcŃia pe care o au. (leagă două complemente circumstanŃiale de loc) Ex.fie că.că şi el e om. Ex.a şi ieşit din casă.ceea ce le permite să introducă o varietate de propoziŃii subordonate : să.cât timp.măcar de. : Nu tăia pomul din rădăcină 1/ ca să cadă 2/ şi să-i culegi rodul.că. 3/ (două circumstanŃiale de scop) 2.aşadar (conclusive).ConjuncŃiile coordonatoare adversative şi cele conclusive sunt precedate de virgulă.deoarece. .deşi. : să.întrucât. Aceste conjuncŃii pot lega : .cu toate că. (leagă două nume predicative) Ex. PropoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională : în caz că.două propoziŃii de acelaşi fel. : În vacanŃă mergem la munte sau la mare.ci (adversative). ConjuncŃii subordonatoare -leagă o propoziŃie subordonată de regenta ei. PropoziŃia subordonată circumstanŃială de timp : în timp ce.sau.în cazul nostru principală) ObservaŃii : Există conjuncŃii sau locuŃiuni conjuncŃionale specifice unor anumite tipuri de subordonate : a.fie (disjunctive). : Nu sta. e. : "Soarele şi luna mi-au Ńinut cununa. ConjuncŃii coordonatoare : şi. 1/ că-Ńi stă norocul.dacă.Se foloseşte virgula între părŃile de propoziŃie sau propoziŃiile legate de conjuncŃii coordonatoare copulative sau disjunctive.concesivă. 2/ (leagă o circumstanŃială de cauză de regenta ei. 1/ deci învaŃă. (adverb de mod) Ex. b. 1.dar.Celelalte conjuncŃii subordonatoare sunt nespecifice. c. PropoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă : deşi.că. (-şi = îşi = pronume reflexiv) Ex. Ex. ObservaŃie : Cuvântul "şi" poate avea mai multe valori morfologice : Ex.b.căci. : Nu-şi aminteşte despre ce au vorbit atunci.Înaintea conjuncŃiilor subordonatoare specifice propoziŃiei circumstanŃiale de cauză.chiar să. : Îmi place 1/ să-l privesc 2/ şi să-l ascult.pentru că.ca să. : Cum a auzit gălăgie.nici (copulative). . INTERJECłIA 30 . 3/ (două propoziŃii subordonate subiective) Ex.încât etc. Ex.

InterjecŃia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă : . (în ce mod mergea ?) ¤ Complement direct : Am auzit : trosc.raport de subordonare P1 = SB . .raport de coordonare P1 = PP . 2.fâş ! ("se auzea" =verb impersonal. P2 = PP . : Gândeşte întâi 1/ şi apoi vorbeşte. . fă . III. nani .subiectul.cirip . bâlbâdâc . 2. 2/ . cirip . CLASIFICARE : 1. stop .o poruncă : hai .o stare sufletească : of . .atributul şi complementul.Da. 1. bre .Ai adus cartea cea nouă ? .Cea mai simplă propoziŃie conŃine în mod obligatoriu un predicat.pe lângă subiect şi 31 . care constituie răspunsuri la întrebări. SINTAXA Sintaxa este partea gramaticii care se ocupă cu îmbinarea cuvintelor în propoziŃii ( sintaxa propoziŃiei ) şi a propoziŃiilor în fraze ( sintaxa frazei ) . cucurigu . SINTAXA PROPOZIłIEI PropoziŃia este comunicarea realizată cu ajutorul unui singur predicat.fâş"=subiect) PUNCTUAłIA : InterjecŃia se izolează prin virgulă de restul propoziŃiei.Coşbuc) (ce să facă ?) ¤ Nume predicativ : E vai de turma fără păstori !(formează predicatul nominal împreună cu "a fi") ¤ Complement circumstanŃial de mod : Copilul mergea boca.P2 =PP.boca .Între propoziŃii se stabilesc raporturi de coordonare (de egalitate) şi raporturi de subordonare (de determinare). Ex. : . aoleu .iacă. trosc . piu ! piu ! .exprimă un mod de adresare : măi . vai ." = propoziŃie simplă neanalizabilă. OBSERVAłIE : În categoria propoziŃiilor simple intră şi propoziŃiile care.imită sunete sau zgomote din nautră ( cuvinte imitative sau onomatopee ) : ga-ga . 2/ . III. mă .alcătuite numai din părŃi principale de propoziŃie. FUNCłIILE SINTACTICE : ¤ Predicat : "Hai la maica să te joace !" ( G. Ex. . Ex. . Există însă şi propoziŃii simple formate dintr-un adverb de afirmaŃie sau negaŃie . marş .Unele intrejecŃii se folosesc pentru a atrage atenŃia unei persoane asupra unui fapt :iată. haide .ia. Se pune semnul exclamării la sfârşitul propoziŃiei. După structură : a) PropoziŃii simple . aş . : Cine umblă pe toate drumurile 1/ nu ajunge nicăieri. na ."fâş. OBSERVAłIE : Elementele constitutive (cele care alcătuiesc) ale propoziŃiei sunt : predicatul. "Da.trosc ! (ce am auzit ?) ¤ Atribut : Din frunziş se auzeau trilurile păsărilor : cirip-cirip ! (care triluri ?) ¤ Subiect : Din iarbă se auzea : fâş.

predicat. : Marcel vine cu trenul. Având o intonaŃie exclamativă."şanŃul"-care şanŃ ?) Ex. Ex. 2/ P1 = PP . b) PropoziŃii secundare (subordonate) . acest termen impune felul subordonatei.regentă pentru P2 = CD (ce să-mi spui ?) şi regentă pentru P3 = CS (cu ce scop să-mi spui ?) P3 este regentă pentru P4 = CD (ce să-Ńi spun ?) În propoziŃiile regente există câte un cuvânt pe care îl determină propoziŃia secundară .s-a supărat bunica.propoziŃia nu este negativă ! 3. la vocativ + S + PV) b) PropoziŃii dezvoltate .formulează o întrebare. P2 = PP. P2 = AT (determină subst. După înŃeles.depind de o altă propoziŃie (regentă). Ex. : Fii 1/ după cum te arată chipul.ai ? ! (propoziŃie interogativă exclamativă) 4. : "Cât de fumoasă te-ai gătit.au înŃeles de sine stătător.deoarece adresăm întrebarea lui P2 pentru a răspunde cu P1. Ex. : Marcel nu vine cu trenul.cât şi propoziŃiile secundare (subordonate).comunică o constatare. Ex. : Marcel vine cu trenul. Ex. : Spune-mi 1/ cu cine te însoŃeşti 2/ ca să-Ńi spun 3/ cine eşti.pot exprima o stare sufletească. P2 = CD (determină verbul tranzitiv "ştie"-ce ştie ?) Ex. După forma verbului care îndeplineşte funcŃia de predicat : a) PropoziŃii afirmative Ex. Ex. : Trebuie 1/ să plece în zori. : Cel pe care îl aşteptai 1/ a sosit de la Bucureşti aseară. ( S + A + A + PV + C + C ) 2. Ex. dar fără funcŃie sintactică : substantive în cazul vocativ. unele adverbe sau interjecŃii. 2/ P1 = PP . conŃin şi alte cuvinte. ATENłIE ! : Dacă negaŃia se află în faŃa unei alte părŃi de propoziŃie.tu ! " (propoziŃie enunŃiativă exclamativă) Ex. OBSERVAłII : Caracterul negativ al unei propoziŃii este dat de negaŃia "nu" (uneori întărită de adverbul "nici") aşezată în faŃa predicatului. : ÎŃi sunt zilele numărate. 4/ P1 = PP . 2/ P1 = PP . b) PropoziŃii negative Ex.propoziŃiile sunt : a) PropoziŃii principale . P2 = PR (determină verbul copulativ "fii") 32 . P2 = PP OBSERVAłII : PropoziŃia care determină o propoziŃie secundară se numeşte propoziŃie regentă. Ex. 2/ P1 = SB (cine a sosit ?) .cât şi cele interogative. : Ei. (propoziŃie enunŃiativă propriu-zisă) Ex. : Vine Marcel cu trenul ? OBSERVAłIE : Atât propoziŃiile enunŃiative. : Marcel ar veni cu trenul. 2/ (cine va fi dus la spital ? . P2 = SB (determină verbul impersonal "trebuie"-ce trebuie ?) Ex. Pot fi propoziŃii regente atât propoziŃiile principale. : Vino cu trenul ! (propoziŃie enunŃiativă imperativă) b) PropoziŃii interogative . (propoziŃie enunŃiativă optativă) Ex. : Sare peste şanŃul 1/ care era adânc. Naturo. 2/ P1 = PP . : A sosit de la Bucureşti aseară. Ex. : Ştie el 1/ unde doarme vulpea. După scopul comunicării.propoziŃiile sunt : a) PropoziŃii enunŃiative . Ex.ele se numesc propoziŃii exclamative .spunem că P2 este regenta lui P1) P1 = SB .conŃin pe lângă părŃi principale de propoziŃie şi părŃi secundare.tu ai scris ? (subst. : Cel ce este rănit 1/ va fi dus la spital. (interjecŃie + PV + S) Dani. : Fata cea mică a bătrânei venea foarte rar acasă.

VERBELE COPULATIVE -sunt instrumente gramaticale care au un înŃeles de sine stătător şi fac legătura dintre numele predicativ şi subiect. 2. ¤ InterjecŃii predicative Ex. OBSERVAłII : .În cadrul clasificării propoziŃiilor după structură există şi propoziŃii neanalizabile (alcătuite din interjecŃii sau adverbe de afirmaŃie şi negaŃie) şi analizabile (simple şi dezvoltate). ("stă" arată starea şi "fumează" arată acŃiunea) Predicatul verbal este exprimat prin : ¤ Verb predicativ la un mod personal : Ex. a se găsi. : Bunicul stă pe scaun şi fumează . (este = costă) . : Au venit sălbaticii să împace domesticii.Ai văzut piesa de teatru ? (propoziŃie analizabilă. RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : cine este ? . : S-ar cuveni să fie dat în seama bunicilor. Ex.diateza activă) Ex.dezvoltată) . B. 1. PREDICATUL NOMINAL .ce a devenit ?.Verbul copulativ "a fi" formează predicat verbal când este sinonim cu verbele :a exista.iar substantivul (care exprimă stări sufleteşti.mi-e dor. : Respectă-i pe ceilalŃi.fenomene naturale) are funcŃie sintactică de subiect. : "Mi-e sete de repaos.În construcŃii de genul : mi-e sete. ce este ? şi cum este ? adresate subiectului.(diateza pasivă) ¤ Adverbe şi locuŃiuni adverbiale predicative : pesemne. Predicatul nominal este alcătuit din : a) Verb copulativ b) Nume predicativ a. Predicatele pot fi de două feluri : A. : HaideŃi la spectacol !. (diateza reflexivă.fără doar şi poate.a avea loc. : Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.atribuie subiectului o acŃiune sau o stare.cum părea ?.Da. fără îndoială. Ex.a proveni.cum este sau ce este subiectul.a costa. Ex. (propoziŃie neanalizabilă) III. : Poate că nu a sădit în viaŃa lui o floare.a se întâmpla. diateza pasivă) ¤ LocuŃiune verbală la un mod personal Ex. (Maria = subiect .atribuie subiectului o identitate sau o însuşire şi arată cine este. : Maria este elevă. PREDICATUL Predicatul este partea principală de propoziŃie care arată ce face..bineînŃeles. : . : O carte este douăzeci de mii de lei." (M. : Iată un om cu scaun la cap !. Ex. (sunt = se află) Ex. (diateza activă . (diateza reflexivă) Ex.desigur. (diateza activă) Ex. 1. Ex.e vară etc. al cui este ? etc.a dura.a se afla.ca să fi respectat la rândul tău.poate. : Merele sunt în coşuri viu colorate. Ex. Ex. este = verb copulativ .e frig. elevă = nume predicativ) 33 .negreşit. PREDICATUL VERBAL .senzaŃii. sete = subiect Acordul predicatului verbal cu subiectul se face în număr şi persoană.ce este şi cum este subiectul.Eminescu) e = predicat verbal .Verbul copulativ "a fi" poate fi înlocuit cu un alt verb copulativ : ce a fost ?.fireşte.De asemenea şi pronumele interogativ care intră în componenŃa întrebării îşi poate schimba forma în funcŃie de cazul la care se află numele predicativ : pentru cine este ? . : Adu-Ńi aminte că într-o zi vei da socoteală pentru faptele tale.verbul "a fi" este predicat verbal.

caz G. NUMELE PREDICATIV este partea esenŃială sau elementul de bază al predicatului nominal prin care se identifică sau se califică subiectul. a părea (când este personal şi prezintă caracteristica subiectului ca aparentă sau impersonal. Ex.. "planului" = subst. : BăieŃii şi fata sunt prieteni buni. : Maria este cea mai harnică. Ex.genitiv (cu sau fără prepoziŃie). : Propunerea este a celor doi. : Colegul meu este acesta. 34 . ( "acesta" = pronume demonstrativ de apropiere. : Maria este a doua.a însemna (când nu se poate înlocui cu "a face un semn".caz Ac.număr şi persoană."a marca printr-un semn").comun.comun. Ex.a deveni. : Vasile şi Irina sunt colegi de bancă.propriu.caz N.frumoasă. Dacă în propoziŃie există un subiect multiplu.caz G. ("pentru" = prepoziŃie .caz G.acuzativ (cu prepoziŃie) şi dativ (cu prepoziŃie) Ex.) ¤ Verb la modurile infinitiv. ("altfel" = adverb de mod) ¤ InterjecŃie Ex. ) ¤ Numeral în cazurile N. ( "înverzită" = verb la modul participiu) ¤ Adverb sau locuŃiune adverbială.. şi Ac.Numele predicativ se acordă cu subiectul în gen. : Lucrarea a fost confrom planului."a veni pe lume").dacă subiectele sunt nume de fiinŃă de genuri diferite. Nume predicativ multiplu .participiu şi gerunziu. ("conform" = prepoziŃie .numele predicativ ia forma acestuia.G.ascultătoare şi bună la inimă. : Meritul este al tuturor. şi Ac.la orice grad de comparaŃie.Dacă un termen al subiectului este la masculin plural. ("ale" = articol posesiv . a se chema . Ex. ("elevă" = subst. ("a celor doi" = numeral cardinal. : Ea este altfel. ("harnică" = nume predicativ exprimat prin adjectiv) 2.comun. G.) ¤ Adjectiv propriu-zis. Ex. ("cea mai harnică" = adjectiv. : Este vai de ei. ( "vai" = interjecŃie ) Unele verbe copulative pot avea nume predicativ multiplu. a se preface . Ex. Numele predicativ este de două feluri : 1. Ex.număr şi caz dacă este exprimat prin adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare adjectivală (flexibilă)."Mariei" = subst. "şi" = conjuncŃie coordonatoare . .exprimat printr-o singură parte de vorbire. : Maria este harnică. : Fata moşneagului era cuminte. a rămâne (când arată că subiectul va avea sau va păstra aceeaşi caracteristică).) Ex.. : Florile sunt pentru mama.dacă subiectele sunt nume de genuri diferite. : Trandafirul şi garoafa sunt parfumate. .în cazurile N.grad de comparaŃie superlativ relativ de superioritate.Masculin plural. ("a doua" = numeral ordinal. ("harnică" = nume predicativ exprimat prin adjectiv. Nume predicativ simplu . a se numi . . : Poezia este de memorat.) Ex.caz N. "mama" = subst. : Maria este elevă. caz D. a se naşte (când nu are înŃelesul de "a căpăta viaŃă". Ex. Ex.a se face (când se înlocuieşte cu "a deveni"). : Câmpia este înverzită. "silitoare" = nume predicativ exprimat prin adjectiv) Numele predicativ se exprimă prin : ¤ Substantiv comun sau propriu în cazurile nominativ.caz N. : Caietele sunt ale Mariei. ( "al tuturor" = pronume nehotărât.Feminin plural. b.exprimat prin două sau mai multe părŃi de vorbire coordonate între ele.în cazul nominativ.D.) Ex. Ex. D. OBSERVAłII : Verbul copulativ se acordă cu subiectul în gen.) Ex.) ¤ Pronume de orice fel.numele predicativ va avea următoarele forme : . ("de memorat" = verb la modul supin) Ex.caz N.VERBELE COPULATIVE sunt: a fi. Ex.a ieşi ( când se înlocuieşte cu "a deveni").în expresii verbale impersonale) .a ajunge (când se înlocuieşte cu "a deveni").supin. .) Ex. : Maria este harnică şi silitoare.

: Ziua era posomorâtă. Subiect dezvoltat . Ex.(elemente de coordonare sunt semnul de punctuaŃie ". Subiect multiplu propriu-zis Ex. fraŃii şi surorile te-au condus la gară. : Harnici sunt băieŃii.rece şi ploioasă. singular sau plural. : ÎnvăŃ o poezie.Termenii unui nume predicativ multiplu se leagă prin virgulă sau conjuncŃii coordonatoare.") c. Ex. SUBIECTUL EXPRIMAT (apare în propoziŃie) 1.se numeşte predicat nominal insuficient (incomplet). Subiect disjunctiv Ex. evident . : Dan.într-o propoziŃie anterioară şi se subînŃelege subiectul respectiv sau un pronume personal la persoana a III-a . : El şi Maria sunt colegi de bancă. (subiect subînŃeles datorită formei pe care o are predicatul . 2. (voi) 35 . : În depărtare se vede licărind o lumină.Între grupări apare semnul de coordonare ". (ce n-are ? . RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : cine ? .este exprimat. ce ? . Ex. ÎnvăŃăm o poezie. despre cine ? .nu apare în propoziŃii. (ce se vede ? . : Cel care învaŃă 1/ este bine instruit. Subiect neexprimat subînŃeles . 2/ (în propoziŃia a doua subiectul este subînŃeles "Maria") Ex.este cuprins în terminaŃia formelor personale de persoana I şi a II-a singular şi plural ale verbului cu funcŃie sintactică de predicat. Ex.construcŃie relativ infinitivală) II. : Bujorii şi lalelele sunt plăcut mirositoare.acestea se pun între virgule. Subiect neexprimat inclus ." şi conjuncŃia "şi") b. Ex. : Maria este elevă. 2/ P1 = SB (cine este bine instruit ?) . 1. 2. Când predicatul nominal este exprimat prin verb copulaztiv căruia îi urmează o propoziŃie subordonată predicativă care Ńine locul numelui predicativ. 2."ei") 2. : Maria merge la şcoală. Câinii latră prelung.Dacă între numele predicativ şi verbul copulativ sunt adverbe de mod.construcŃie absolut gerunzială) Ex. P2 = PP 4. : Ora întâlnirii a rămas . Subiect multiplu (exprimat prin două sau mai multe părŃi de vorbire coordonate între ele) a. Ex.exprimat printr-o propoziŃie subordonată subiectivă care Ńine locul subiectului. : Maria citeşte 1/ şi scrie.Ńine locul numelui predicativ "învăŃătura") PUNCTUAłIA ŞI TOPICA NUMELUI PREDICATIV .Numele predicativ nu se desparte prin virgulă de verbul copulativ. .(cele patru subiecte sunt grupate două câte două cu ajutorul conjuncŃiei "şi".de obicei. : N-are cine mă îngriji . 1. Ex. SUBIECT NEEXPRIMAT . despre ce ? CLASIFICARE I. Ex.. Există situaŃii când verbul copulativ sau numele predicativ se pot subînŃelege. (eu) . Subiectul simplu (exprimat printr-o singură parte de vorbire) . III. (element de coordonare este conjuncŃia "şi") Ex. .Vasile şi Petre fac parte din echipa de fotbal a şcolii. : Hotărârea lui este 1/ să înveŃe. (noi) .Numele predicativ se acordă cu subiectul cel mai apropiat dacă termenii subiectului multiplu sunt de genuri diferite la plural. : Mama şi tata . P2 = PR ("să înveŃe" . : Mergeau la plimbare. Subiect propoziŃional . SUBIECTUL Subiectul este partea principală de propoziŃie care arată cine face acŃiunea exprimată de un predicat verbal sau cui i se atribuie o însuşire exprimată de un nume predicativ. ÎnvăŃaŃi o poezie. Subiect multiplu grupat Ex.dar mai harnice fetele. (tu) . : Vasile sau Maria este elev ? (se face o alegere între două sau mai multe subiecte posibile) 3. aceeaşi. Ex. 2/ P1 = PP ("este" = predicat nominal incomplet) . ÎnveŃi o poezie.exprimat prin construcŃii absolute infinitivale şi gerunziale şi prin construcŃii relativ infinitivale. Ex. Ex.

: Mielul blând suge la două oi. (cine a luat premiul ? .) După verbe şi expresii verbale impersonale urmează propoziŃii subordonate subiective ! Ex."cirip-cirip !" = interjecŃie) Subiectul poate fi întâlnit . Atribut adjectival . Ex. al (a) câtelea (câta) ? În funcŃie de partea de vorbire din care provine.simplu sau compus în cazul nominativ. : Trebuie 1/ să urmăreşti 2/ ce spun alŃii. al cui timp ?) ¤ Numeral cu valoare adjectivală 36 . Ex. 3. (ce te copleşeau ?) ¤ Adjectiv substantivizat (articulat) în cazul nominativ. : L-am cunoscut pe care a luat premiul. Ex. (ce fel de creangă ?) ¤ Gerunziu cu valoare adjectivală Ex. : Îşi povestea peripeŃiile cui dorea să-l asculte.caz Ac. ATRIBUTUL Atributul este o parte secundară de propoziŃie care determină un substantiv.) Ex. : A îndreptat spre noi o mână tremurândă.3. compus. rar . : A plouat şi fulgerat toată ziua.număr şi caz cu substantivul determinat.(cine dorea să-l asculte ?."ai mei" = pronume posesiv) ¤ Numeral în cazul nominativ Ex.se acordă în gen. : Orice lucru este bun la timpul său . SUBIECTUL POATE FI EXPRIMAT PRIN URMĂTOARELE PĂRłI DE VORBIRE : ¤ Substantiv comun sau propriu. şi în cazurile dativ.un pronume sau un numeral. . (cine nu s-au prezentat ? . 1.caz G. Ex.genitiv sau acuzativ.ale) cui . : Leneşul doarme mult. Subiect neexprimat inexprimabil .atributul poate fi : 1. : Ai mei au plecat în excursie. ce fel de ? . ( cine pleacă ? "doi" = numeral cardinal propriu-zis) ¤ Verb la moduri impersonale (nepredicative) Ex. : Spunea la radio.(cine a fost ? subst.caz D. : Ai lui nu s-au prezentat la şedinŃă. (cineva scria) Ex. : Se aude cântând. Poate fi exprimat prin : ¤ Adjectiv propriu-zis Ex.) Ex.Se izolează prin virgule cuvintele intercalate între subiect şi predicat. (care miel ?) ¤ Participiu cu valoare adjectivală Ex. Ex. cât ? . al (a. RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE :care ? . : Aducerile aminte te copleşeau. câte ? . Ex. (ce se auzea ? . : Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei între anii 1457-1504. (cine au plecat ? . (ce fel de mână ?) ¤ Adjectiv pronominal Ex. în cazul nominativ) ¤ LocuŃiune substantivală în cazul nominativ. 3/ P1 = PP .nu se poate exprima. Ex. ) ¤ InterjecŃie Ex.deoarece acŃiunea nu poate fi atribuită unei persoane şi propoziŃia nu are subiect. : Scria în ziare.nu indică precis persoana care face acŃiunea. P3 = CD (ce să urmăreşti ?) . Subiect neexprimat nedeterminat . câŃi ? .putând fi înlocuit cu pronumele nehotărât "cineva") Ex.Termenii unui subiect multiplu se despart prin virgulă. .dacă nu sunt legaŃi prin conjuncŃii coordonatoare. (cineva spunea) 4. ( ce se aude ? "cântând" = verb la modul gerunziu.ai.propriu. P2 = SB (urmează după un verb impersonal) . 2. (cine doarme mult ?) ¤ Pronume de orice fel (cu excepŃia pronumelui reflexiv) în cazul nominativ. (care lucru ? . : O creangă ruptă nu mai înverzeşte.Subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. III. : Afară plouă. : Doi pleacă la munte. : Se auzea cirip-cirip !.

Atribut pronominal a. care râu ?) . COMPLEMENTUL 2. Ex.ApoziŃiile explicative se despart prin virgulă de termenul regent (pe care îl determină).nimeni altul n-ar putea să i-l facă. (ce fel de sculat ?) 6.) d. (care oraş ? . Ex.în ce împrejurare se săvârşeşte o acţiune sau există o însuşire. Indică obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acţiunea verbului sau care este rezultatul ei. Atribut interjecŃional Ex.El-Zorab) ( care Raira ?) c. mi-au fost buni prieteni. muntele venerat al Moldovei. (care roman ?) . (frate bun cui ?) 3. (care colegi ?) 4. (care strigăte ?) III. : A uitat fierul de călcat în priză. 1. : "Raira . 37 .caz Ac. : Strigătele : cu-cu. 2. COMPLEMENTUL DIRECT Complementul direct este partea secundară a propoziţiei care determină un verb ( locuţiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ şi o interjecţie predicativă. : Coşuri fumegând poluau oraşul. Ex. un adjectiv ( locuţiune adjectivală ) . nevasta mea . : Pe banca a treia se aflau nişte caiete. i-a oferit adăpost la nevoie. : De securea fără coadă nu are frică pădurea. Atribut substantival apoziŃional Ex. (ce fel de plăcere deosebită ?) ¤ Gerunziu.Atributul apoziŃional (apoziŃia) poate fi : . Ex. Atribut pronominal prepoziŃional Ex. Atribut substantival genitival Ex. 1. Complementul este partea secundară a propoziţiei care determină un verb ( locuţiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ . Atribut pronominal în dativ Ex.(voia cui ? -"Ńi" =pronume personal.dezvoltat (dezvoltată) Ex. : Are o plăcere deosebită de a fugi . (al cui gust ?) b. : Dragostea de sine este fără margini. un adverb sau o interjecţie şi arată cine suferă o acţiune . (de al cui lătrat să nu-Ńi pese ?) b. Pe El-Zorab nu-l vei vedea ." ( G.exprimat prin verb la un mod nepersonal. : Romanul "Baltagul" a fost scris de Mihail Sadoveanu. cui i se atribuie o acţiune . : Răul ce şi-l face omul. (care nimeni ?) OBSERVAłIE:Atributul apoziŃional (substantival sau pronominal) poate fi precedat de adverbul "adică".aşezat după un substantiv nearticulat.) d. Atribut adverbial Ex. Atribut pronominal genitival Ex. tu . (care fier ?) 5.exprimat prin substantiv cu prepoziŃie în diferite cazuri. Ex. de cine este săvârşită o acţiune pasivă.caz D. Atribut substantival în dativ . :Nevoia te duce pe unde nu Ńi-i voia. Atribut substantival a. : Lăsăm în urmă Ceahlăul . : De lătratul unui câine să nu-Ńi pese.formă neaccentuată. (a câta bancă ?) 2. (ce fel de secure ? .. : Nu poŃi face pe gustul tuturora .simplu (simplă) Ex. (ce fel de coşuri ?) ¤ Supin. (care dragoste ?) c. frate bun românului . : Codrul . : Foştii colegi . adică aceia din gimnaziu . Ex. Ex. ¤ Infinitiv.. 4. cu-cu veneau din marginea pădurii !. Atribut substantival prepoziŃional .Coşbuc . o stare sau o însuşire . (care Ceahlău ?) OBSERVAłIE : Cuvintele care alcătuiesc atributul apoziŃional dezvoltat sunt analizabile. : Sculatul devreme e folositor. Atribut verbal .Ex. Atribut pronominal apoziŃional Ex. : Oraşul Satu Mare se află aşezat pe malurile râului Someş.

RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : pe cine ? . (pe cine ?) . COMPLEMENTUL INDIRECT 38 . Le-am lăudat pe amândouă . : Cheamă-l pe Ionel. sau şi cu nerepetate . (pe cine ?) ♠ Când este exprimat prin forme accentuate ale pronumelor personale sau reflexive . : L-am strigat pe cel mare . ( ce na terminat ? . Ex. Ex. .caz Ac. (pe cine ?) . (pe cine am întâlnit ?) Ex. InterjecŃie Ex.fracŃionar şi ordinal. Numeral cardinal propriu-zis. se despart prin virgulă. demonstrative. Verb la infinitiv. nici caiete ."cântând" = verb la gerunziu) 5.) Pe cine cauŃi ? ["pe cine" (Ńine locul persoanei căutate în propoziŃia interogativă) = pronume interogativ. : Se lăuda pe sine .cu excepŃia pronumelui “ce”. Ex."a scrie"= verb la infinitiv ) Ex. cu excepŃia lui şi . Complementul direct reluat – când forma neaccentuată apare după complementul direct."de învăŃat" = verb la supin) Ex. Ex. Ex. pe fiecare ) l-a felicitat profesorul. Cheamă-l pe prieten. (pe cine ?) Complementul direct poate fi reluat sau anticipat printr-o formă neaccentuată de acuzativ a pronumelui personal. (pe cine ?) ♠ Când este exprimat prin numerale cardinale propriu-zise . (pe cine ?) (Pronumele personal forma neaccentuată “l-“ este aşezat înaintea complementului direct “pe Vasile” şi anticipează persoana pe care am văzut-o) Complementul direct nu se desparte prin virgulă de termenul regent dacă este aşezat imediat lângă acesta."pe el" = pronume personal. : Am auzit trosc ! (ce am auzit ?) OBSERVAłIE : Complementul direct se construieşte cu prepoziŃia “pe” în următoarele situaŃii : ♠ Când este exprimat prin nume proprii de persoane sau animale ori prin nume comune de persoane identificate de vorbitori.nehotărâte negative care Ńin locul numelor de persoană sau prin pronume interogative şi relative.) (pe cine ?) Complementul direct anticipat – când forma neaccentuată a pronumelui personal apare înaintea complementului direct. Ex. ce ? Complementul direct se exprimă prin : 1. : N-a cumpărat nici cărŃi . ( pe cine a felicitat ? . : L-am văzut pe Vasile la stadion. : Am citit romanul. fără prepoziŃie sau cu prepoziŃia "pe". : Nu ştie a srie . : Pe el ( pe dumnealui .prin pronume posesive. : Luăm o doime dintr-un întreg. pe al tău . : Pe cei doi ( pe amândoi . (pe cine am văzut ?) Ex. pe al doilea ) i(l)-am văzut la muzeu. Un substantiv comun sau propriu în cazul Ac. : L-am felicitat pe cel de-al treilea . : L-am întâlnit pe Vasile. ori . colective sau ordinale precedate sau nu de articole demonstrative adjectivale. (ce am citit ?) 2.] 3. (ce i-am dat ?) Două complemente directe coordonate prin juxtapunere sau prin conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare . Ex.(adj. (ce n-a cumpărat ?) 2.colectiv. Să nu crezi pe nici unul . Ex. : Pe Vasile l-a criticat diriginta. (ce luăm ?) 4. (“Pe Vasile” = complement direct reluat prin pronumele personal forma neaccentuată “l – “.caz Ac. (pe cine ?) Ex. : N-a terminat de învăŃat. Prin nouă din cele zece feluri de pronume (cu excepŃia pronumelui de întărire) Ex. : Am auzit cântând. Ex. (pe cine ?) . : Pe el l-a felicitat.) Ex.supin şi gerunziu. pe acesta . (pe cine ?) ♠ Când este exprimat prin substantiv provenit din adjectiv precedat de articolul demonstrativ. (ce am auzit ? .( ce nu ştie ? . : I-am dat un creion . Ex.

(împotriva nedreptăŃilor = subst...răspunde la întrebarea “împotriva cui luptăm ?”) 2.acuzativ cu prepoziŃie şi genitiv cu prepoziŃie.de. Ex.răspunde la întrebarea“cui le-am dat ?”) 5. precedat de prepoziŃia “împotriva”. ( învăŃând = verb la modul gerunziu. : ToŃi s-au ridicat împotriva voastră.din. asupra cui ? . Substantive comune sau proprii .din. : Luptăm împotriva nedreptăŃilor. un adjectiv ( locuŃiune adjectivală ) . (a căuta = verb la modul infinitiv.(colegilor =substantiv comun.caz genitiv.caz D. Ex. : Se gândeşte a te căuta. (de acela = pronume demonstrativ de depărtare.în cazul nostru verbul “spune”. : Băiatului să-i dai premiul întâi. Numerale cu valoare substantivală în cazurile dativ. este aşezat în imediata apropiere a termenului regent.(dirigintelui = subst. pentru cine (ce) ? .comun. Adjective propriu-zise sau provenite din participiu la acuzativ cu prepoziŃiile : de.acuzativ cu prepoziŃie şi genitiv cu prepoziŃie.răspunde la întrebarea“cui spune ?”. : Din alb s-a făcut negru. Ex.pe.comun. Adjective pronominale posesive construite cu prepoziŃii specifice genitivului. (de aşeptat = verb la modul supin. din cine (ce) ? . Verbe la modurile infinitiv cu prepoziŃiile : de. : S-a săturat de aşteptat. : Se teme de ploaie. cu cine (ce) ? .din. Arată obiectul caruia i se atribuie sau i se adresează o acŃiune . Ex. dintre cine (ce) ? .Complementul indirect este partea secundară de propoziŃie care determină un verb ( locuŃiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ . ori un adverb. de cine (ce) ? .precedat de prepoziŃia “din” răspunde la întrebarea “din ce ?”) 3. despre cine (ce) ? Complementul indirect se exprimă prin : 1.în. acuzativ cu prepoziŃiile sau locuŃiunile prepoziŃionale: pentru.în.caz D. Ex.) Ex. (de ploaie = subst. precedat de prepoziŃia “împotriva”.la.răspunde la întrebarea “de ce s-a săturat ?”) Ex. : S-a plictisit învăŃând.:S-au adresat colegilor.contra. : Mi-e dor de acela. : Spune dirigintelui cele întâmplate.caz D.dintre.raspunde la întrebarea“cui s-au adresat ?”) Ex.întru.precedat de prepoziŃia “de” .răspunde la întrebarea “de ce s-a plictisit ?”) Complementul indirect este aşezat de obicei imediat după verb sau orice termen regent.caz acuzativ.caz Ac. la cine (ce) ? .la modul supin cu prepoziŃia de şi la modul gerunziu.spre.în. Răspunde la întrebările : cui ? .răspunde la întrebarea “împotriva cui ?”) 4.răspunde la întrebarea “la ce se gândeşte ?”) Ex.pentru. Ex. împotriva cui ? . răspunde la întrebarea “de cine mi-e dor ?”) 6. caz genitiv. succedându-i) Ex. o însuşire .comun.în cazurile dativ .. Pronume în cazurile dativ.faŃă de etc. sau o caracteristică.(împotriva voastră = adjectiv pronominal posesiv. (amândorura = numeral colectiv..cu.la. o interjecŃie predicativă .împotriva.precede verbul “să dai”) 39 .comun. şi genitiv cu prepoziŃiile : asupra.precedat de prepoziŃia “de” răspunde la întrebarea “de cine se teme ?”. : Le-am dat amândorura premii. Ex. faŃă de cine (ce) ? . contra cui ? .dar poate sta şi înaintea acestora pentru a fi scos în evidenŃă.(băiatului = subst.răspunde la întrebarea “cui să-i dai premiul întâi ?”.caz dativ. (din alb = adjectiv propriu-zis. în cine (ce) ? . spre cine (ce) ? .

: De tine a fost adusă scrisoarea ? Ex. Trecând verbul “a chema” la diateza activă complementul de agent “de profesor” se transformă în subiectul “profesorul” (exemplul 2).nr. ( de amândoi = complement de agent exprimat prin numeral colectiv. caz Ac.comun.nr..subiectul “elevul” este cel asupra căruia se răsfrânge acŃiunea făcută de profesor. 4.: A fost felicitat de amândoi .”sau”.sing. Când sunt coordonate complementele de agent sunt despărŃite între ele prin virgulă sau prin conjuncŃii coordonatoare. (de mine = complement de agent exprimat prin pronume personal.un verb la participiu sau supin cu valoare pasivă sau unele adjective derivate cu sufixul “bil”. (de către colegi = complement de agent exprimat prin subst. : De cine a fost lăudat ? Indiferent de locul pe care îl ocupă.iar subiectul complement direct. Ex.. precedat de prepoziŃia “de”.precedat de locuŃiunea prep. Ex. Ex. la diateza reflexivă cu înŃeles pasiv.(cui le-am dat ?) 3.. : Le-am dat mamei. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE LOC 40 . : Propunerea a fost făcută de mine.complementul de agent nu se desparte prin virgulă de termenul regent.Complementul indirect nu se desparte prin virgulă dacă este aşezat imediat după (înaintea) verbului determinat.“de către”. de către cine (ce) ? Complementul de agent este socotit subiectul logic al propoziŃiei.2 : Profesorul cheamă elevul.”şi cu” nerepetate. Răspunde la întrebările : de cine (ce) ? . Stă înaintea acestuia când este exprimat prin pronume interogative sau relative ori când se insistă asupra agentului acŃiunii. Ex. iar fostul subiect “elevul” devine complement direct (pe cine cheamă ?).I .”ori”.prieteni şi vecini . Trecând verbul la diateza activă . (cine cheamă elevul ?) În primul exemplu verbul “a chema” este la diateza pasivă.lui tata şi Mariei câte un cadou.răspunde la întrebarea “de cine a fost felicitat ?”) ♠ Pronume în cazul acuzativ precedat de aceleaşi prepoziŃii. Ex. complementul de agent devine subiect.. : Laura a fost felicitată de colegi.pl. COMPLEMENTUL DE AGENT Complementul de agent este partea secundară de propoziŃie care determină un verb la diateza pasivă. răspunde la întrebarea “de cine a fost făcută propunerea ?”) Complementul de agent stă de obicei după termenul regent. Ex. precedat de prepoziŃia “de”.caz Ac. Se despart prin virgulă complementele indirecte coordonate prin juxtapunere sau prin conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare cu excepŃia lui“şi”. (de cine este chemat elevul ?) Ex.răspunde la întrebarea“ de către cine a fost lăudată ?”) ♠Numerale cu valoare substantivală în cazul acuzativ cu aceleaşi prepoziŃii.A rată autorul (agentul) real al acŃiunii suportate de subiectul gramatical.1 : Elevul este chemat de profesor. pers. : A fost lăudată de către colegi. Complementul de agent poate fi exprimat prin : ♠ Substantiv comun sau propriu în cazul acuzativ precedat de prepoziŃiile “de” sau “de către”. caz Ac.. Ex.

. de unde ? . precedate de aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi la substantiv.comun. Ex.II.de sub..printre. un adjectiv . ( pe la secerat = compl.circumst. : Se adunase multă lume în jurul vostru . Arată locul în care se desfăşoară o acţiune sau se manifestă o însuşire . nr. de loc exprimat prin subst. dinaintea.genitiv cu prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale : înaintea. de loc exprimat prin pronume personal.însoŃit de articolul demonstrativ“cei”. Ex. Ex. caz Ac.în mijlocul. nr. de-a latul etc.precedat de prepoziŃia lângă. (către cei trei = compl. caz Ac. până unde ? . aproape de.sub.răspunde la întrebarea “de unde să plece ?”) ⇒ Verbe la modul supin (mai rar) Ex.de lângă.pers. “a” . : Către cine s-a îndreptat ? (către cine = compl.. de loc exprimat prin numeral cardinal propriu-zis.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “în jurul” răspunde la întrebarea “unde se adunase multă lume ?”) ⇒ Numerale cu valoare substantivală în cazurile Ac.precedat de prepoziŃia “către”. hot.caz Ac.peste. (lângă ea = compl. comun.caz Ac. de loc exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. încotro ? Complementul circumstanŃial de loc se exprimă prin : ⇒ Substantive comune sau proprii în cazurile acuzativ cu prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale : în.articulat cu art. răspunde la întrebarea “unde nu creşte iarba ?”) ⇒ Pronume în cazurile acuzativ.de la.precedat de prepoziŃia “de”.sing. intervalul ) şi direcţia acţiunii . şi dativ (locativ) în expresii ce exprimă ideea de loc. lângă. (de acolo = compl. departe de.circumst. : Pleacă de acolo .circumst.până.circumst..sing. (pe cărarea = compl..deasupra. o interjecţie predicativă sau .la. de loc exprimat prin subst.până la. de loc exprimat prin verb la modul supin) ATENłIE ! . : În oraş .înlocuieşte spaŃiul spre care s-a îndreptat o anumită persoană. Răspunde la întrebările : unde ? . : Se îndrepta către cei trei. înapoia.. Şi G. (în oraş = compl.precedat de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale cu regim de genitiv.circumst.circumst.de pe sub.plural.Nu trebuie să confundaŃi complementul circumstanŃial de loc cu unele atribute prepoziŃionale !!! 41 .răspunde la întrebarea “unde se îndrepta ?”) ⇒ Adverbe cu sau fără prepoziŃie şi locuŃiuni adverbiale de loc. dinspre. gen neutru.gen feminin.precedat de prepoziŃia “în”.precedat de prepoziŃia “către”. de loc exprimat prin adverb de loc.nr.în jurul. răspunde la întrebarea“unde s-a aşezat ?”) Ex. dedesubtul. Ex.către.III.după. gen feminin. Ex.dincolo de.circumst.în faŃa.Complementul circumstanţial de loc este partea secundară de propoziţie care determină un un verb( locuţiune verbală ) . căldura topise asfaltul..circumst. mai rar .. nr. limitele spaţiale ( punctul de plecare sau de sosire . : Am trecut pe la secerat . : Pe cărarea bătută nu creşte iarba.sing.precedat de prepoziŃia “pe”. de loc exprimat prin pronume interogativ nehotărât.) ⇒ Adjectiv pronominal posesiv în cazul Ac.pe.caz Ac.dinapoia.răspunde la întrebarea “unde se topise asfaltul ?”) Ex. (în jurul vostru = compl.genitiv cu aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi la substantiv şi dativ posesiv precedat de prepoziŃii ca şi la genitiv.. : S-a aşezat lângă ea.pers.de-a lungul.spre.caz Ac.între.dintre.în spatele.

(“unde găseşti ?” – “în grădină” este situat după termenul regent“găseşti”) Ex. cât timp ? . singular.genitiv precedate de aceleaşi prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale ca şi substantivele şi dativ posesiv precedate de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale cu regim de genitiv Ex.gen masculin. în urma.precedat de prepoziŃia “înaintea”. Ex. în jur de. răspunde la întrebarea “când a plecat ?”) ◊ Substantive comune sau proprii în cazurile acuzativ precedate de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale în. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE TIMP Complementul circumstanţial de timp este partea secundară de propoziţie care determină un verb ( locuţiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ . hot.de la.caz Ac.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “de la” .nr. un adjectiv sau un adverb. (luna trecută = compl.caz Ac. nr.articulat cu art. Se desparte prin virgule (este izolat) atunci când este aşezat între subiect şi predicat. în vreme de. până când ? .înainte de.caz Ac. : Vom pleca acasă înaintea tuturor.circumstanŃial de timp exprimat prin substantiv comun.circumstanŃial de timp exprimat prin pronume nehotărât.pe la.către.circumst.gen feminin.(de la munte = atribut prepoziŃional exprimat prin subst. de timp exprimat prin substantiv comun.gen masculin. Răspunde la întrebările : când ?.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “de la” răspunde la întrebarea “de unde a plecat ?”) OBSERVAłII : Complementul circumstanŃial de loc poate sta după termenul regent pe care îl determină sau înaintea lui. : A plecat la Sovata luna trecută .nr.adjective pronominale nehotărâte sau numerale.între. : A plecat de la munte săptămâna trecută.circumst.la.în timpul.. : Pătrunjel găseşti în grădină . nr... Se desparte prin virgulă când este o înşiruire de complemente circumstanŃiale de loc.înspre. 5. Arată timpul în care se desfăşoară o acţiune sau se manifestă o însuşire.caz D.singular. (“unde se adună ?” – “în lac” este situat înaintea termenului regent “se adună”) Complementul circumstanŃial de loc nu se desparte prin virgulă de termenul pe care îl determină.. “a”. : Omul de la munte este mai puternic. Ex.răspunde la întrebarea “când vom pleca acasă ?”) 42 ..genitiv precedate de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale înaintea.gen masculin. în vremea.singular..aproape de etc. după.de peste. Ex.până. o interjecţie predicativă . : A intrat în clasă după profesor.în mijlocul etc. : În lac se adună multe broaşte.spre.(de la munte = compl.cu.în timp de. (după profesor = compl.Ex.succedat de adjectivul propriu zis “trecută”.de-a lungul.precedat de prepoziŃia “după”.singular. de când ? . de loc exprimat prin substantiv comun.asupra.în cursul. comun. Complementul circumstanŃial de timp poate fi exprimat prin : ◊ Substantive comune în acuzativ fără prepoziŃie fiind însoŃite de obicei de adjective propriuzise. răspunde la întrebarea “când a intrat în clasă ?”) ◊ Pronume în cazurile acuzativ.caz Ac.(înaintea tuturor=compl.răspunde la întrebarea “care om ?”) Ex..

: Mergând spre şcoală m-am întâlnit cu el.răspunde la întrebarea “când vor sosi ?”) Complementul circumstanŃial de timp poate sta după termenul regent sau înaintea acestuia.răspunde la întrebarea “cât a plătit ?”) b. de timp exprimat prin numeral colectiv..ordinale şi colective cu valoare substantivală în cazurile acuzativ şi genitiv precedate de aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi substantivul..precedate de prepoziŃia “de”. Poate fi aşezat între subiect şi predicat ..caz Ac.circumst. Ex. Ex.. (de tânăr = compl. o interjecţie predicativă . : De două ori m-am trezit azi noapte. (înaintea amândorura = compl. de timp exprimat prin adjectiv propriu-zis. ( mâine = compl.gen fem.caz Ac. răspunde la întrebarea “de când îl cunosc ?”) ◊ Numerale cardinale. 43 . Cu valoare substantivală în cazurile acuzativ precedat de prepoziŃii. circumst.circumstanŃial de timp exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. : Am sosit la şcoala înaintea amândorura. de timp exprimat adverb de timp. : Ei vor sosi mâine. Arată cum se desfăşoară o acţiune sau cum se prezintă o însuşire. de timp exprimat prin verb la modul gerunziu.răspunde la întrebarea “când am sosit ?”) ◊ Numerale adverbiale Ex. (de două ori = complement circumst. : A sosit la gară înaintea noastră . : Şi-a valoare prepoziŃională “decât”.răspunde la întrebarea“când au sosit la gară ?”) ◊ Adjective propriu-zise referitoare la vârstă. un adjectiv sau un adverb . (triplu = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin numeral cantitativ cu valoare adverbială. Ex. (mergând = compl.circumst. : A plătit triplu.genitiv cu locuŃiuni prepoziŃionale (ca la substantiv) şi dativ cu prepoziŃii (ca la substantiv) sau fără dat atunci seama de urmări. (a dat seama = locuŃiune verbală. circumst. între verbul copulativ şi nume predicativ sau între părŃile componente ale unei locuŃiuni verbale.precedat de prepoziŃia “de”. Numerale a. de timp exprimat prin numeral adverbial (de repetiŃie) .persoana I.◊ Adjective pronominale posesive în cazul acuzativ precedate de prepoziŃii sau locuŃiuni prepoziŃionale în regim de genitiv. (înaintea noastră = compl.în cazul acuzativ.adverbe comparative sau locuŃiuni prepoziŃionale (aceleaşi ca la substantiv).între componentele ei s-a intercalat complementul circumstanŃial de timp “atunci” exprimat prin adverb de timp) 6. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE MOD Complementul circumstanţial de mod este partea secundară de propoziţie care determină un verb (locuţiune verbală ) la un mod personal sau nepersonal .precedat de prepoziŃia “înaintea”. conformitatea cu ceva ori evaluarea cantitativă a unei acţiuni sau a unei însuşiri. Ex.răspunde la întrebarea“cum era mai mult mort ?”) 1.plural. : Îl cunosc de tânăr. Ex. Ex. Cu valoare adverbială Ex.la modurile gerunziu şi participiu.caz Ac.nr.în funcŃie de intenŃia vorbitorului de a accentua asupra acŃiunii sau asupra momentului săvârşirii ei.răspunde la întrebarea “de câte ori m-am trezit ?”) ◊ Verbe la modul infinitiv cu prepoziŃia “până” sau locuŃiunea prepoziŃională “înainte de”. răspunde la întrebarea “când m-am întâlnit cu el ?”) ◊ Adverbe cu sau fără prepoziŃie şi locuŃiuni adverbiale de timp.precedat de prepoziŃia “înaintea”.

cât ? . : Intră repede în clasă.în temeiul. : Înoată împotriva curentului. (împotriva curentului = complement circumstanŃial de mod propriu zis exprimat prin substantiv comun. Ex. Complement circumstanŃial de mod propriu-zis. cu. răspunde la întrebarea “cum înoată ?”) b. “a”.cât şi . (repede = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin de mod .conform.caz D. între. potrivit cu. în raport cu (de).nr.precedat de adverbul cu valoare prepoziŃională “cât”. dintru. : Cearceaful este lung de doi metri.la.singular.asemenea.gen feminin. Genitiv însoŃit de prepoziŃiile sau locuŃiunile prepoziŃionale : împotriva. din. în funcŃie de.caz G.. Complement circumstanŃial de mod comparativ.însoŃite de prepoziŃiile : de. Substantive în cazurile : Acuzativ fără prepoziŃie.răspunde la întrebarea “cât urcase ?”) 4. după.) Ex.precedat de locuŃiunea prepoziŃională“în funcŃie de”. în ce fel ? .plural.(de două suliŃe = complement circumstanŃial de mod de măsură exprimat prin substantiv comun. Complement circumstanŃial de mod de măsură... în ce chip ? . : A acŃionat în funcŃie de amândoi.răspunde la întrebarea “cum miroase ?” a.posterior. fără.(a busuioc = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin substantiv comun. Substantive nume de unităŃi de măsură în cazul acuzativ determinate de numerale. Adjective în cazul acuzativ.în chip de. Ex.la fel ca ş. singular..anterior. ori adverbele de comparaŃie cu valoare de prepoziŃie : ca.precedat de numeralul cardinal două” şi “prepoziŃia “de”.nr.precedat de prepoziŃia “a”. răspunde la întrebarea “cât de lung este ?”) Complementul circumstanŃial de mod se exprimă prin : 2. cât de ? Complementul circumstanŃial de mod este de trei feluri : a. (cât casa = complement circumstanŃial de mod comparativ .caz Ac. : Miroase a busuioc. hot.sau fără prepoziŃie (când determină adjectivele sau adverbele : inferior.răspunde la întrebarea “cât de înalt era ?”) c. prin..cu până. : Era mai mult mort decât viu .ca şi. (conform înŃelegerii = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin substantiv comun. pe la. (de doi metri = complement circumstanŃial de mod de măsură exprimat prin numeral cardinal însoŃit de substantiv comun..răspunde la întrebarea “cum a acŃionat ?”) 5. singular.gen masculin.cu valoare adverbială sau însoŃite de prepoziŃiile sau locuŃiunile prepoziŃionale : a. în ce mod ? .precedat de prepoziŃia “împotriva”.Răspunde la întrebările : cum ? . răspunde la întrebarea “cum intră ?”) b. : Este înalt cît casa .articulat cu art.nr.în comparaŃie cu. Ex. exprimat prin substantiv comun.superior.caz Ac. (în funcŃie de amândoi = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin numeral colectiv cu valoare substantivală. hot.caz Ac. în.caz Ac. (decât viu = complement circumstanŃial de mod comparativ exprimat prin adjectiv precedat de adverbul cu prepoziŃii.gen masculin.nr.precedat de prepoziŃia “de”.gen feminin.gen feminin.în lumina. Ex. Dativ precedat de prepoziŃiile : contrar.nr.pe măsura etc.decât.articulat cu art. Ex.. Numerale adverbiale 44 .singular.în baza.potrivit.plural. Ex.gen masculin.cât. : Soarele urcase de două suliŃe pe cer.răspunde la întrebarea “cum a procedat ?”) 3.nr.caz Ac.a. “i” precedat de prepoziŃia “conform”.aidoma. Ex. în comformitate cu. : A procedat conform înŃelegerii.precedate de adverbe cu valoare de prepoziŃie . Ex.ulterior.

: Am procedat asemenea lui.prin adverbele cam.răspunde la întrebarea “în ce mod rămase uimită ?”) 8. ♦ Complementul circumstanŃial de mod poate fi intercalat între subiect şi predicat.Verbe la modurile infinitiv (precedat de prepoziŃia “fără” sau de adverb comparativ).răspunde la întrebarea “în ce mod înotau ?”) c. în etc. Ex. Răspunde la întrebările : din ce pricină ? . Ex. atât ( de ).caz Ac.. Arată cauza unei acŃiuni . Acuzativ precedat de prepoziŃii. Pronume în cazurile : a. (ca lovită = complement circumstanŃial de mod exprimat prin verb la participiu cu valoare adjectivală. adverb sau interjecŃie. genitiv cu locuŃiunile prepoziŃionale din cauza .persoana a III-a.dar poate sta şi înaintea acestuia.precedat de adverbul comparativ “ca”. (împotriva lui = complement circumstanŃial de mod propriu-zis exprimat prin pronume personal. Ex.nr.precedat de prepoziŃia “asemenea”. la .. InterjecŃie Ex. mai .persoana a III-a..când se insistă asupra lui. astfel ( de ) are topică fixă şi stă înaintea termenului regent.caz D.aşa ( de ).tot . un adjectiv . ♦ Când este exprimat prin pronume sau adverbe interogative şi relative. : Vorbeşte repede.precedat de advervul comparativ “decât” . Dativ precedat de prepoziŃii (aceleaşi ca la substantiv) sau fără prepoziŃii. pentru . 45 . : Este de două ori mai lung.nr. (repede = complement circumstanŃial de mod exprimat prin adverb de mod.caz G. din ce cauză ?. a unei stări sau a unei însuşiri. (asemenea lui = complement circumstanŃial de mod exprimat prin pronume personal. Ex. dintre .ei înotau împotriva lui. răspunde la întrebarea “cum mergea copilul ?”) TOPICA ♦ Complementul circumstanŃial de mod stă de obicei după termenul regent.gerunziu sau participiu (cu valoare adjectivală precedat de adverb comparativ) Ex. pe . COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE CAUZĂ Complementul circumstanŃial de cauză este partea secundară de propoziŃie care determină un verb (locuŃiune verbală).de locuŃiuni prepoziŃionale sau de adverbe comparative. Genitiv precedat de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale (aceleaşi ca şi la substantiv). : Este mai mare decât dumneata. Adverbe sau locuŃiuni adverbiale fără prepoziŃie sau precedate de adverbe comparative cu valoare de prepoziŃie. (decât dumneata = complement circumstanŃial de mod comparativ exprimat prin pronume de politeŃe. : Copilul mergea boca-boca ! (boca-boca = complement circumstanŃial de mod exprimat prin interjecŃie . : Rămase uimită ca lovită de trăznet. singular. (de două ori = complement circumstanŃial de mod comparativ exprimat prin numeral cardinal adverbial. 7. din pricina şi dativ cu prepoziŃia datorită . : Deşi curentul era puternic. din motiv de .răspunde la întrebarea “de câte ori este mai lung ?”) 6. sau de locuŃiunile prepoziŃionale din cauză de .răspunde la întrebarea “decât cine este mai mare ?”) b. singular. prea.gen masculin. răspunde la întrebarea “cum vorbeşte ?”) 9. Complementul circumstanŃial de cauză se exprimă prin : ♦ Substantive în cazurile acuzativ precedate de prepoziŃiile de .precedat de prepoziŃia “împotriva”.nr.singular.între verbul copulativ şi numele predicativ sau între părŃile unei locuŃiuni verbale.persoana a II-a.Ex.răspunde la întrebarea “cum am procedat ?”) 7.

(datorită poleiului = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin substantiv comun.genitiv şi dativ.singular. (de aceea = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin adverb. : De aceea n-a venit. : A îngheŃat de frig . Ex. ( din cauza autobusului = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin substantiv comun.caz G.precedat de locuŃiunile prepoziŃionale din cauza ..precedat de prepoziŃia “datorită”.răspunde la întrebarea “din ce cauză nu mai putea ?”) ♦ Pronume în cazurile acuzativ. singular.persoana a III-a.răspunde la întrebarea “din ce cauză a întârziat ?”) Ex. (din cauza voastră = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin adjectiv pronominal posesiv.nr.cu prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale menŃionate la substantiv. : Nu mai putea de flămândă.caz Ac.gen masculin. : Maşina a alunecat datorită poleiului . răspunde la întrebarea “din ce cauză a alunecat ?”) ♦ Adjectiv propriu-zis în cazul acuzativ precedat de prepoziŃia “de”. : M-a certat pentru el . din pricina .gerunziu şi participiu precedat de prepoziŃia de. nr. : Nu mai putea de obosită .nr. : A întârziat din cauza autobusului . PUNCTUAłIA 46 . Ex. 2. (de obosită = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul participiu. dar poate sta şi înaintea acestuia.gen neutru. Stă înaintea termenului regent. plural. Ex.Ex. cu regim de genitiv. : Cântând puternic.răspunde la întrebarea “din cauza cui a întârziat ?”) ♦ Numeral cu valoare substantivală în cazurile acuzativ.precedat de prepoziŃia “de”.caz D. de .răspunde la întrebarea “din ce cauză a îngheŃat ?”) Ex.răspunde la întrebarea “din ce cauză nu mai putea ?”) ♦ Adverbe cu prepoziŃia “de” şi locuŃiuni prepoziŃionale.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “din cauza”.răspunde la întrebarea “din ce cauză a răguşit ?”) Ex. Complementul circumstanŃial de cauză stă de obicei după termenul regent.persoana a II-a..pentru amândoi). (pentru el = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin pronume personal. Ex.când este exprimat prin pronume interogativ sau relativ.precedat de prepoziŃia “pentru”.singular.răspunde la întrebarea “din ce cauză era nemulŃumit ?”) Ex.precedat de prepoziŃia “de”. : S-au certat pentru cei doi (pentru al doilea. că a fost bolnav..răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a venit ?”) TOPICA 1. (pentru cei doi = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin numeral cardinal.precedat de prepoziŃia “de”. : Era nemulŃumit pentru a nu fi reuşit.nr.. (pentru a nu fi reuşit = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul infinitiv perfect.răspunde la întrebarea “din ce cauză m-a certat ?”) ♦ Adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ.singular.caz Ac. Ex.gen neutru.caz Ac.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “din cauza”.. Ex.prin locuŃiune adverbială sau printr-un gerunziu urmat de determinanŃi.precedat de articolul demonstrativ “cei” şi de prepoziŃia “pentru”. (cântând = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul gerunziu.caz Ac. (de flămândă = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin adjectiv propriu-zis.răspunde la întrebarea “din ce cauză s-au certat ?”) ♦ Verbe la modurile infinitiv perfect precedat de prepoziŃiile pentru . a răguşit.nr.precedat de prepoziŃia “de”..precedat de prepoziŃia “pentru”.genitiv şi dativ cu prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale amintite la substantiv. : A întârziat din cauza voastră. ( de frig = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin substantiv comun.

gen feminin.precedate de prepoziŃiile pentru . : Întârziind . dar în propoziŃie nu se indică un loc unde îşi fac cumpărăturile .respectiv ca să ştiŃi dumneavoastră ! ) 3. ( după cumpărături = complement circumstanŃial de scop exprimat prin substantiv comun. persoana a II-a .nr. ci faptul că au plecat cu scopul de a cumpăra !) Ex. Numerale cu valoare substantivală în cazurile acuzativ şi genitiv însoŃite de prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale menŃionate la substantiv. DespărŃirea lui prin virgulă este obligatorie dacă este antepus (aşezat în faŃa) termenului regent şi este reluat printr-un corelativ sau dacă este exprimat printr-un verb la gerunziu..reluat prin corelativul “de asta” . răspunde la întrebarea “cu ce scop au plecat ?” – ATENłIE ! : Există tentaŃia de a pune întrebarea“unde au plecat ?”. : PărinŃii mei au plecat după cumpărături . Ex.precedat de prepoziŃia “pentru”. în intenŃia . singular. la .. răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a venit ?”) Ex.precedat de locuŃiunea prepoziŃională “în vederea”. (de teamă = complement circumstanŃial de cauză.răspunde la întrebarea “cu ce scop am consultat toate dicŃionarele ?” .caz Ac. Aceleaşi reguli ca şi la celelalte complemente circumstanŃiale se aplică şi când complementul circumstanŃial de cauză este aşezat între subiect şi predicat. RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE : cu ce scop ? . în ideea . ( în vederea concursului = complement circumstanŃial de scop exprimat prin substantiv comun. (întârziind = complement circumstanŃial de cauză exprimat prin verb la modul gerunziu. n-a mai intrat în clasă.precedat de prepoziŃia “după”. Complementul circumstanŃial de scop se exprimă prin : 1. Pronume în cazurile acuzativ şi genitiv însoŃite de aceleaşi prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale ca şi substantivele. Substantive în cazul acuzativ. dar propoziŃia ne indică scopul consultării.răspunde la întrebarea “din ce cauză n-a intrat în clasă ?”) 7.gen neutru. În situaŃia complementelor circumstanŃiale de cauză coordonate se aplică aceleaşi reguli ca şi la celelalte complemente circumstanŃiale. Ex.1. Arată scopul unei acŃiuni.răspunde la întrebarea “în ce scop se pregăteşte ?”) 2. plural. Ex. în şi locuŃiunea prepoziŃională în scop de şi în cazul genitiv cu locuŃiunile prepoziŃionale în vederea . după .ATENłIE ! – Există tendinŃa de a formula întrebarea “pentru cine am consultat toate dicŃionarele ?”. spre . COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE SCOP Complementul circumstanŃial de scop este partea secundară de propoziŃie care determină un verb ( locuŃiune verbală ) la un mod predicativ sau nepredicativ ori o interjecŃie predicativă.. : Am consultat pentru dumneavoastră toate dicŃionarele.caz G. caz Ac. 2. în scopul . 47 . 3.nr. ( pentru dumneavoastră = complement circumstanŃial de scop exprimat prin pronume personal de politeŃe . întru . : Se pregăteşte în vederea concursului . : De teamă . în ce scop ? . de asta n-a venit.

dintr-adins .Ex. ca să te supere . 2.caz G. spre .răspunde la întrebarea “cu ce scop a mers acolo ?”) 5. Apare şi înaintea acestuia când este exprimat prin pronumele interogativ “ce”. Felul propoziŃiilor din frază : A. cu ( în ) scop de . dinadins . în ideea de ) şi supin. ( la pescuit = complement circumstanŃial de scop exprimat prin verb la modul supin. : A mers acolo la pescuit. Adverbe şi locuŃiuni adverbiale. nu pentru altceva. Propoziţii principale – au înţeles de sine stătător.iar cele intercalate între subiect şi predicat se izolează prin virgule.răspunde la întrebarea “cu ce scop te-a căutat ?”) TOPICA 1. Complementele circumstanŃiale de scop coordonate între ele se despart prin virgulă şi conjuncŃii coordonatoare. 2. atunci când sunt insuficiente (incomplete) ca înţeles..) PUNCTUAłIA 1.gen neutru. : De aceea te-a căutat .dacă este exprimat prin verb la infinitiv sau dacă este reluat printr-un corelativ. prin adverbe sau locuŃiuni adverbiale care apar ca elemente corelative ale unei subordonate circumstanŃiale de scop sau a unui complement circumstanŃial de scop şi când vorbitorul intenŃionează să reliefeze scopul acŃiunii. Ex. prin adverbe şi locuŃiuni adverbiale . pentru aceea. 2. într-adins . în intenŃia de . SINTAXA FRAZEI Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziŃii legate prin înŃeles. Ex. Ex.precedat de prepoziŃia “pentru”. de aceea . : A venit pentru a lua stiloul tău. (pentru a lua = complement circumstanŃial de scop exprimat prin verb la modul infinitiv.dar pot impune prezenţa unei subordonate. răspunde la întrebarea “în ce scop se pregăteşte ?”) 4. : Are trei examene şi acum se pregăteşte în vederea primului dintre ele.”. Aşezat înaintea regentului.răspunde la întrebarea “cu ce scop a venit ?”.se desparte prin virgulă. 3. 4.este aşezat înaintea termenului regent “a venit” deoarece vorbitorul insistă asupra scopului acŃiunii. ( pentru a lua = complement circumstanŃial de scop exprimat prin verb la modul infinitiv. : Pentru a lua caietul a venit. Între P2 şi P3 elementul de coordonare este conjuncŃia “şi”. Ex. nu depind de înţelesul altei propoziţii din frază. III. nu se desparte prin virgulă indiferent de topica lui.singular. 48 . 3/ P1 = PP .nr. : Elevul învaŃă . Complementul circumstanŃial de scop stă de obicei după termenul regent.răspunde la întrebarea “cu ce scop a venit ?”) Ex. (de aceea = complement circumstanŃial de scop exprimat prin locuŃiune adverbială. (în vederea primului = complement circumstanŃial de scop exprimat prin numeral ordinal. Complementul circumstanŃial de scop aşezat după termenul regent se desparte prin virgulă numai este anticipat sau corelativ. 2. Verbe la modurile infinitiv ( cu prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale pentru . 1/scrie 2/ şi desenează. Numărul m propoziŃiilor dintr-o frază este egal cu numărul predicatelor exprimate şi neexprimate. P2 = PP . cum sunt : înadins . P3 = PP Între P1 şi P2 există elementul de coordonare “. Când este exprimat prin pronumele interogativ “ce” .

2/ P1 = PP . : Pleci 1/ sau rămâi ? 2/ P1 = PP . 2/ P1 = PP . P3 =PP . P2 = PP (nuanŃă consecutivă) • Juxtapunere (alăturare . : Ai întârziat de la oră 1/ . ci . P2 = PP . iar şi numai că . P2 = AT (“care elev ?”) .) ♦ DIN FRAZĂ NU POATE LIPSI PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ ! ♦ Fraza poate fi alcătuită numai din propoziŃii principale sau din propoziŃii principale şi secundare. : Citeşte 1/ ori rezolvă. P2 = PP 49 .conclusive : deci . 2/ meditează . În funcŃie de elementele joncŃionale (de legătură) şi de sensul lor . dar . 1/ ascultă . aşadar . 1/ dar nu rezolvă. fie . 2/ P1 = PP . P2 = CT (“când călătoreşte ?”) P3 = CL (“unde călătoreşte ?”) . P2=PP (propoziŃii principale coordonate cu ajutorul conjuncŃiei “şi”) Ex.disjunctive : ori . nu numai că . Ex. RAPORTUL DE COORDONARE a.2 / P1=PP. propoziŃiile coordonate pot fi : ♣ Coordonate copulativ ( acŃiunea lor se asociază). 2/ P1 = PP . 2/ P1 = PP . de aceea . prin virgulă sau punct şi virgulă. Două propoziŃii secundare (subordonate) sunt de acelaşi fel. Ex. aşa că . Se realizează prin : • JoncŃiune cu conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare : . P2 = CS .răspund la aceeaşi întrebare . Ex. parataxă) .1/ P1 = PP. P3 = CS (“cu ce scop să vii ?” – două propoziŃii subordonate circumstanŃiale de scop coordonate prin conjuncŃia “şi”) • Două propoziŃii subordonate diferite. Se stabileşte între : • Două propoziŃii de acelaşi fel. iar .au acelaşi termen regent (cuvânt determinat) Ex.(conjuncŃia “şi” face legătura între atributul adjectival “harnic” şi propoziŃia subordonată atributivă “care ascultă”) b. Ele se află cu ajutorul unei întrebări (afară de întrebarea “ce face ?”) adresate unui cuvânt din altă propoziŃie. 2/ P1 = PP . P2 = PP ♣ Coordonate disjunctiv ( acŃiunea lor se opune şi se elimină reciproc) Ex.depind de aceeaşi propoziŃie . Ex.:Citeşte 1 / şi scrie . : Călătoreşte 1/ când doreşte 2/ şi unde vrea. P4 =PP c. Raporturile ( relaŃiile ) sintactice din frază sunt legăturile ce se stabilesc între propoziŃiile unei fraze. PropoziŃii secundare (subordonate) – nu au înŃeles de sine stătător şi depind de înŃelesul altei proproziŃii din frază. deci nu mai intri în clasă. cele două propoziŃii secundare sunt de acelaşi fel . Ex. atunci când : .2/ şi să-Ńi spui părerea. Ex. prin urmare . nici . : Te-am sunat 1/. sau . P2 = PP ♣ Coordonate adversativ ( acŃiunea lor se opune). 4/ P1 = PP . ci şi . 1. P2 = PP . precum şi .copulative : şi .(două propoziŃii subordonate diferite coordonate prin conjuncŃia “şi”) • O parte de propoziŃie şi o propoziŃie secundară (subordonată).B. P2 = PP (nuanŃă optativă) . Ex. : Elevul harnic 1/ şi care ascultă 2/ este apreciat.deoarece răspund la aceeaşi întrebare . Ex. 3/ vorbeşte foarte rar. : Tace . depind de aceeaşi propoziŃie şi au acelaşi termen regent. 3/ P1 = PP . dar şi . : Citeşte. Ex. : Vino 1/ să asculŃi . P2 = PP . : I-am spus 1/ să înveŃe 2/ şi să scrie 3/ P1 = PP . Ex. : Doarme 1/ şi visează. : Citeşte 1/ şi rezolvă.adversative : însă .3/ P1 = PP . însă nu ai răspuns. dar . P2 = CD ( “ce i-am spus ?” – “să înveŃe”) P3=CD (“ce I-am spus ?” – “să scrie” .

oricât . : Joacă fotbal 1/ deoarece îi place. 1/ eu tot plec. Ex. : I-am spus 1/ că l-am căutat . Ea este propoziŃie principală sau secundară. precum . 2/ P1 = PP . 2/ întrebarea pentru stabilirea felului subordonatei se adresează unui cuvânt (face) din P1. alăturare ) . chiar acă . de etc. pentru ca să . P2 este regentă pentru P3 deoarece întrebarea se adresează unui cuvânt din P3 (“cartea”). P2 = PP 2. cine . până ce . din pricină că . 2/ P1 = CV ( “în ciuda cărui fapt plec ?”) . căci . fiindcă . . orice . parcă . cel ce . : Când te-a întâlnit . încotro . pentru că . orişicare etc. : Ai văzut 1/ şi mi-ai spus 2/ ce s-a întâmplat.unele pronume ( adjective pronominale ) nehotărâte : oricine . Regenta este propoziŃia de care depinde subordonata. 2/ P1 = PP . fără să . 2/ . să . încât . Se realizează prin : ♦ JoncŃiune cu : .Ea este întotdeauna propoziŃie secundară.♣ Coordonate conclusiv (a doua propoziŃie este concluzia celei dintâi). P2 = CD ( “pe cine laudă ?”) Ex. • necoordonate între ele. ca şi cum . măcar că .Elementul de coordonare între cele două propoziŃii subordonate este virgula şi conjuncŃia adversativă “dar”. 3/ P1=PP. 3/ P1 = PP . P2 = PP . 2/ . 1/ deci eşti vinovat. Ex. P2 = CD ( ce face ?) P1 este regentă pentru P2 deoarece Ex. 3/ P1 = PP . P2 = CZ ( “din ce cauză joacă fotbal ?”) . P2 = PP . când . cât . P1 = PP . Ex. ca să . 3/ P1 = CT ( când Ńi-a spus ?) . ce . chiar de . Se stabileşte între o regentă şi o subordonată. Ex. Ex. ca şi când . 1/ Ńi-a spus 2/ că te-a sunat. P2 = CD ( ce i-am spus ?) . : Face 1/ ce vrea. P2 = CD ( “ce nu ştie ?”) Nu ştie 1/ cine l-a strigat .adverbe nehotărâte compuse : oricum . Ex.o subordonată. câtă vreme . : A procedat 1/ cum l-am învăŃat. 2/ P1 = CL ( “ unde vezi locuri minunate ?”) P2 = PP ♦ Juxtapunere ( parataxă . ♦ O propoziŃie subordonată poate avea uneori două regente. cât timp . din cauză că . deoarece . P1 = PP . : Laudă 1/ pe oricine învaŃă. Ex. până să . RAPORTUL DE SUBORDONARE a. P3 = CD ( ce i-am spus ?) P1 este regentă pentru P2 şi P3 deoarece atât întrebarea adresată pentru aflarea felului subordonatei P2 cât şi cea adresată pentru aflarea felului subordonatei P3 sunt puse lui P1. P2 = PP .:I-am spus 1/ că am înapoiat cartea 2/ pe care o împrumutasem. prin virgulă . Ex.adverbe relative : cum . deşi . : Oriunde priveşti 1/ vezi locuri minunate. P1 = PP .conjuncŃii subordonatoare : că . întrucât . : Ai greşit . P1 este regentă pentru P2 deoarece întrebarea se adresează unui cuvânt din P1(“spus”). măcar să .două sau mai multe subordonate : • coordonate între ele. oricât . : Chiar dacă nu vine . Ex. 50 .P2=CD(“ce i-am spus ?”) P3=AT (“care carte ?”). P2 = CM ( “în ce mod a procedat ?”) . ori de câte ori . după cum etc. de vreme ce . 2/ P1 = PP . cât .pronume ( adjective pronominale ) relative : care . Subordonata este propoziŃia care depinde de regentă. 2/ dar nu l-am găsit. îndată ce . din moment ce . P3 = CD ( se pot pune întrebări ambelor propoziŃii principale – “ce ai văzut ?” şi “ce mi-ai spus ?”) P1 şi P2 sunt propoziŃii regente pentru P3.locuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : cu toate că . oricare . oriîncotro . după ce . unde . oriunde . P3 = CD (ce Ńi-a spus ?). Amândouă subordonatele au ca regentă pe P1 ( vezi întrebările puse ). b. O regentă poate să aibă : .

ApariŃia predicatului se realizează prin următoarele procedee principale : a. fiind diferite modalităŃile de exprimare.Ex. Nu există o subordonată care să corespundă predicatului verbal sau verbului copulativ. 3. Ex. ci există două tipuri de subordonate care corespund unei părŃi principale de propoziŃie ( subiectiva .) CORESPONDENłA DINTRE PĂRłILE DE PROPOZIłIE ŞI PROPOZIłIILE SUBORDONATE A. 2. Trecerea verbului de la un mod nepredicativ sau nepersonal la un mod predicativ sau personal (predicativizarea verbului). Deşi propoziŃiile subordonatele sunt toate secundare ( nu au înŃeles de sine stătător ) realizând un un raport de subordonare . PropoziŃiile subordonate răspund la aceleaşi întrebări . 6. Ex. care Ńine locul subiectului ) sau unui element de construcŃie al unei părŃi principale de propoziŃie ( predicativa . în frază . P2 = PP ( formată numai dintr-un verb copulativ) . : Nu poate sosi . Datorită corespondenŃei dintre părŃile de propoziŃie şi subordonate . Transformarea ( dezvoltarea ) părŃilor de propoziŃie în propoziŃii subordonate corespunzătoare se numeşte expansiune. 4.2/ P1 = CZ (“din ce cauză ai parte ?”) . P2 = PP ♦ TOPICĂ Subordonatele pot sta fie în faŃa propoziŃiei regente fie în urma acesteia. 5. P3 = PR( Ńine locul numelui predicativ pentru propoziŃia principală. iar cele din urmă în părŃi de propoziŃie corespunzătoare. în ambele situaŃii ( şi în propoziŃii şi în frază ) între o unitate sintactică ( parte de propoziŃie secundară . În procesul de expansiune apar un predicat (deoarece apare o propoziţie) şi un element subordonator (pentru că propoziţia este subordonată). realizează acelaşi raport şi au acelaşi termen regent ca şi părŃile de propoziŃie cărora le corespund ( pe care le înlocuiesc ). care Ńine locul numelui predicativ ). RelaŃia ( raportul ) de coordonare se stabileşte între aceleaşi tipuri de părŃi de propoziŃie sau între aceleaşi feluri de propoziŃie. 51 . ( “ce nu poate ?”) . 2. 3. primele pot fi transformate în propoziŃii subordonate . : Să fii tânăr 1/ înseamnă 2/ să ai idealuri. Orice propoziŃie subordonată corespunde unei părŃi de propoziŃie îndeplinind . Cele două părŃi ale sintaxei au două raporturi ( relaŃii ) comune : relaŃia ( raportul ) de coordonare şi relaŃia ( raportul ) de subordonare . Raportul ( relaŃia ) de coordonare se exprimă în ambele situaŃii prin conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare ( joncŃiune ) şi prin alăturare ( juxtapunere sau parataxă ). ele nu corespund numai părŃilor secundare de propoziŃie . 2. funcŃia acesteia pe lângă un termen regent ( cuvânt determinat ) din propoziŃia regentă. respectiv propoziŃie subordonată ) şi termenul regent . 4. PropoziŃiile subordonate se definesc şi au în general aceleaşi subspecii ca şi părŃile de propoziŃie corespunzătoare .“sosi” = complement direct. 3. LEGĂTURA DINTRE CELE DOUĂ PĂRłI ALE SINTAXEI 1. C. fiind posibilă şi coordonarea între o propoziŃie subordonată şi o parte de propoziŃie de acelaşi fel din regentă. B. 3/ P1 = SB ( precede un verb impersonal ) . EXPANSIUNEA ŞI CONTRAGEREA 1. PropoziŃiile subordonate au denumiri derivate din denumirile părŃilor de propoziŃie echivalente. Raportul ( relaŃia ) de subordonare se stabileşte . Uneori elementul subordonator înlocuieşte un element relaţional specific părţilor de propoziţie. CORESPONDENłA DINTRE PĂRłILE DE PROPOZIłIE ŞI PROPOZIłIILE SUBORDONATE 1. : Ai carte 1/ ai parte.

a conveni . : Cine este leneş 1/ aleargă mult. de mod Prin reluarea verbului din regentă obŃinem următoarea frază : Gândeşte 1/ cum gândeşte un om. În procesul de contragere dispar predicatul şi elementul subordonator. a veni . : E bine 1/ să-Ńi pregăteşti singur lecŃiile pentru a doua zi. Ex. (“care elev ?”) – “ silitor “ = atribut adjectival Prin adăugarea verbului copulativ “a fi” şi a elementului relaŃional “care” obŃinem următoarea frază P1 = PP . 5.1/ P1 = SB ( cerută de verbul impersonal “trebuie” . DispariŃia predicatului ( depredicativizarea ) se realizează prin trecerea verbelor de la un mod predicativ sau personal la un mod nepredicativ sau nepersonal ( depredicativizarea verbelor ).circumst. în acest exemplu “el” este subiect al propoziŃiei subiective !) P2 = PP Verb reflexiv impersonal : se ştie . e uşor . : Trebuie 1/ să vii la întâlnire . a plăcea . a rămâne . Ex.2/ P1 = PP P2 = SB ( cerută de verbul reflexiv impersonal “se spune”) Expresie verbală impersonală : e bine . Ex. : El 1 / trebuie 2/ să-şi scrie testamentul. s-a întâlnit cu Maria. e necesar . Ex. a ajunge . a durea . P2 = AT ( “care elev ?”) Elevul 1a/ care este silitor 2/ obŃine note bune. e greu . e firesc etc. “ducându-se”=compl. Ex.deoarece dispare propoziŃia subordonată Uneori elementul subordonator din frază se înlocuieşte cu un element specific părŃilor de propoziŃie. 2/ P1 = PP .2/ P1 = PP . 2/ P1 = CT ( “când s-a întâlnit ?”) P2 = PP Prin depredicativizarea verbului obŃinem propoziŃia : Ducându-se la cinematograf . e rău . se bănuieşte . se crede . se pare . P2 = SB ( cerută de verbul impersonal “trebuie”) Ex. P1 = PP . P2 = SB (cerută de Ex. se spune etc. circumst. se întâmplă . : Cine nu are bătrâni 1/ să–şi cumpere . P2 = CD ( “ce nu poate ?”) Nu poate 1/ să sosească. Înlocuirea substantivului .1/ s-a întâlnit cu Maria. de timp (“când s-a întâlnit cu Maria ?”) PROPOZIŢIA SUBORDO ATĂ SUBIECTIVĂ ( SB ) îndeplineşte rolul de subiect al propoziţiei regente. e lesne .se aude . 2/ b. se zvoneşte . 1b/ c. : Se spune 1/ că mâine va fi timp frumos. 2/ P1 = SB ( cine aleargă mult ?) P2 = PP PropoziŃia subordonată subiectivă este cerută de următoarele construcŃii : Verb predicativ impersonal : a trebui . se cade . 2/ P1 = PP . Ex. Adăugarea verbelor copulative a fi şi a avea . Repetarea în subordonată a verbului dominant din regentă. : Avionul circulă fără oprire. Transformarea ( restrângerea ) propoziŃiilor subordonate în părŃi de propoziŃie corespunzătoare poartă numele de contragere . circumst. se cuvine . P2 = CM ( “în ce mod gândeşte ?”) 4. (“în ce mod circulă ?”) – “ fără oprire “ = compl. se poate . P2 = CM (“în ce mod circulă ?”) d. a fi . 2/ expresia verbală impersonală “e bine”) 52 . e dificil . de mod Prin transformarea substantivului “oprire” în verb la modul conjunctiv obŃinem fraza : Avionul circulă 1/ fără să oprească. : Când se ducea la cinematograf . : Gândeşte ca un om. adjectivului şi adverbului printr-un verb la un mod predicativ sau personal ( verbalizarea lor ). Ex.Prin trecerea infinitivului la modul conjunctiv obŃinem următoarea frază : P1 = PP . : Elevul silitor obŃine note bune. (“în ce mod gândeşte ?”) – “ ca un om “ = compl. 2/ P1 = SB ( cine să–şi cumpere ?) P2 = PP Ex.

ceea ce .în faŃa regentei. Ex. e destinat etc. Ex. P1 = PP . posibil . a părea . ♦ Adverbe relative : unde . 2/ să-şi ia şi umbrela. orice . după cum .2/ P1 = PP . : A ajuns 1/ ceea ce era de aşteptat. ♦ Pronume relative : care . să .între subiectivă şi regenta ei pot fi intercalate şi alte tipuri de propoziŃii. cât . P2 = PP . cine .) P2 = PR (Ńine locul numelui predicativ) PropoziŃia subordonată predicativă este introdusă prin : • ConjuncŃii subordonatoare : că . a ieşi .oricare . 53 . cât(ă) . fără doar şi poate etc. ce . P2 = SB . : E recomandat 1/ să fierbem apa înainte de consumare.Verb la diateza pasivă cu valoare impersonală : e ştiut . a se face . a se naşte . Ex. Ex.3/ P1 =PP . Ex. ce . a se numi . P2 =CT . : Fii 1/ după cum te arată chipul. P3 = SB PUNCTUAłIA PropoziŃia subordonată subiectivă nu se desparte prin virgulă de regenta ei. de . când . : Nu i-a trecut prin cap . bineînŃeles . cum . ceea ce . să . de . : Poate 1/ va veni mâine bunica. P1 = SB . Ex.2/ P1 = PP (formată din verbul copulativ “a ajuns” care îndeplineşte funcŃia sintactică de predicat nominal incomplet. : Cine vorbeşte mult 1/ ascultă puŃin. e sortit .e hotărât. • Pronume relative : care .1/ când a plecat de acasă. e permis . e interzis . ca să . P2 = PP Ex. dacă . fără îndoială .e scris . 2/ P1 = SB ( înlocuieşte subiectul propoziŃiei regente. cine . 2/ P1 = PP (formată din predicatul nominal incomplet “fii”) P2 = PR (Ńine locul numelui predicativ “asemenea chipului”) Cele mai frecvente verbe copulative sunt : a fi . “cine ascultă puŃin ?”) P2 = PP PropoziŃia subordonată subiectivă poate fi introdusă prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că . negreşit . fireşte . a deveni . ca şi când .evident . a rămâne . PropoziŃia subordonată subiectivă reluată printr-un pronume demonstrativ se desparte prin virgulă de regentă. e recomandat . ♦ Pronume şi adjective pronominale nehotărâte : oricine . pesemne . încotro .după regentă. dacă . : Cine aleargă mult 1/ va ajunge campion. cel ce . a se chema . 2/ P1 = SB . ca să . 2/ PROPOZIłIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ (PR) – îndeplineşte rolul unui nume predicativ pe lângă un verb copulativ din regentă. P2 = SB (cerută de verbul la diateza pasivă cu valoare impersonală “e recomandat”) Adverb şi locuŃiune adverbială predicativă : poate .2/ Verb sau locuŃiune verbală personală care nu au subiect în propoziŃia din care fac parte. • LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : ca şi cum . ca şi când . e dat . P2 = SB ( cerută de adverbul predicativ “poate”) Ex. a însemna . TOPICA PropoziŃia subordonată subiectivă poate sta : . a ajunge . Ex. 2/ P1 = PP . desigur . : E uşor 1/ să scrieŃi versuri. : Cine mult munceşte 1/ nu păgubeşte.

care locuieşte peste drum .2 / P1 = PP .3/ P1 = SB (cerută de verbul impersonal “e”) P2 = PP . : Ziua aceasta pare 1/ să nu se mai termine. Răspunde la întrebările : care ? . P3 = PR (cerută de existenŃa în regentă a predicatului nominal incomplet “e”) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ (AT) îndeplineşte în frază rolul de atribut al unui substantiv (înlocuitor al acestuia) din regentă.1/ P1 = PP . Întrebările sunt adresate unui substantiv din propoziŃia regentă. Ex. se pune în faŃa regentei. . : Omul 1/.2/ P1 = PP (conŃine un verb copulativ care îndeplineşte funcŃia sintactică de predicat nominal incomplet) P2 = PR (Ńine locul numelui predicativ “nesfârşită”) ATENłIE ! Unele fraze sunt alcătuite dintr-o propoziŃie subordonată subiectivă . : Cum am spus 1/ va rămâne. 1/ P1 = PP . P2 = AT (“care om ?”) PropoziŃia subordonată atributivă este intercalată în regentă. a rămâne . OBSERVAłIE : Verbele a părea . a câta .2/ m-a vizitat. 1/ Pronumele relativ care introduce o propoziŃie subordonată atributivă are genul şi numărul substantivului înlocuit. : El e colegul 1/ care m-a vizitat. a fi . cum . Ex. Ex. TOPICA PropoziŃia subordonată atributivă se poate găsi în urma regentei. TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . ce fel de ? . de . corect : Vulpea 1/ pe care a prins-o 2/ avea coada stufoasă. 54 . cât . P2 = AT (“care om ?”) PUNCTUAłIA PropoziŃia subordonată atributivă nu se desparte prin virgulă de regentă dacă exprimă ceva important. să . Ex. cât ? . cât . : Am întâlnit omul 1/ care m-a ajutat. câte ? . câŃi ? . P2 = AT (“care vulpe ?”) incorect : Vulpea 1/ care a prins-o 2/ avea coada stufoasă. cine . îndeplineşte funcŃia sintactică de predicat nominal incomplet ) P2 = PP .PropoziŃia subordonată predicativă stă de obicei după propoziŃia regentă.Dacă se insistă asupra conŃinutului propoziŃiei subordonate predicative . cum . alor) cui .2/ P1 = PP (conŃine un verb impersonal) P2 = SB (cerută de verbul impersonal “se pare”) Ex. ♣ Adverbe relative : unde .PropoziŃia subordonată predicativă nu se desparte prin virgulă de regentă. dacă .când . a (al. P2 = AT (“care coleg ?”) PropoziŃia subordonată atributivă se introduce prin : ♣ ConjuncŃii subordonatoare : că . după ele urmând o propoziŃie subordonată subiectivă) Ex. ceea ce .ale. ca să . când . ♣ Pronume relative : care . : Se pare 1/ că a fost cel mai bun elev din clasă. OBSERVAłII : Pronumele relative sau adverbele relative care introduc propoziŃia subordonată atributivă pot fi precedate de prepoziŃie (locuŃiune prepoziŃională) ATENłIE ! : În unele situaŃii se foloseşte greşit pronumele relativ fără prepoziŃie. 2/ P1 = PR (va rămâne = verb copulativ. al câtelea. o regentă (formată dintr-un verb copulativ) şi o propoziŃie subordonată predicativă. dar pot fi şi impersonale (acŃiunea nu este făcută de o persoană anume . a ajunge sunt copulative .2/ P1 = PP . cum ? . cât(ă) . : Dacă taci 1/ e 2/ ca şi cum i-ai aproba atitudinea. ce .• Adverbe realtive : unde . Ex.

: ÎnvaŃă şi pe ucenici 1/ceea ce ştia el foarte bine .3/ P1 = PP . Ex.Dacă se află în faŃa regentei . : Nu lăsa pe mâine 1/ ceea ce poŃi face astăzi. adjectiv sau o interjecŃie din regentă . P2 = CD (“ce ştie ?” – determină verbul tranzitiv “ştie” din P1) ♦ Pronume nehotărâte : orice .2/ P1 = CD (“ce îşi doreşte” – determină verbul tranzitiv “îşi doreşte” din P2) . Ex. se desparte de ea prin virgulă. îndeplinind pe lângă aceasta rolul unui complement indirect. ceea ce .) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ DIRECTĂ ( CD ) îndeplineşte rolul unui complement direct pe lângă un verb tranzitiv sau o interjecŃie predicativă din propoziŃia regentă. P3 = AT (apoziŃională) (“ceea ce ştia el foarte bine” este propoziŃie care Ńine loc lucrului pe care-l ştia . . care este un animal domestic 2/.2/ P1 = PP . : Capra 1/ care zburdă 2/ o mănâncă lupul. P2 = CD ( “ce învaŃă ?”) . când . 1/ P1 = PP . este folosit la munca câmpului. P2 = AT ( “care mână ?”) P3 = CD (“ce nu ştie ?” – determină verbul tranzitiv “nu ştie” din propoziŃia subordonată atributivă care este regenta ei. P2 = CD (“ce nu lăsa pe mâine ?” – determină verbul tranzitiv “nu lăsa” din P1) ♦ Adverbe relative : unde . 2/ adică să picteze. Ex.Când se află după regentă . 55 . P2 = AT (“care cal ?”) Se despart prin virgulă (sau prin două puncte) de regentă propoziŃiile subordonate atributive apoziŃionale. oricare . ca să . P2 = AT ( “care capră ?”) Dacă aduce o explicaŃie în plus propoziŃia subordonată atributivă se desparte prin virgulă de regentă. oricine . nu se desparte prin virgulă de aceasta. Ex.Uneori propoziŃia completivă directă este intercalată în regentă. dacă .Ex. cum . cine .1/ P1 = PP . de . : Ştie 1/ că vei veni. cât(ă) .1/ P1 = PP . : Ştie 1/ cum să lucreze la computer.2/ P1 = PP . iar propoziŃia subordonată atributivă apoziŃională este cea care explică acest lucru.2/ P1 = PP . Ex. P2 = PP TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . Răspunde la întrebările : pe cine ? . : Ştiind 1/ cu ce se îndeletniceşte 2/ s-a întristat mult. ce .) ATENłIE ! PropoziŃia subordonată completivă directă determină doar verbe la diateza activă ! Se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că . : Orice vede . Ex. cât . . : Mâna 1/ care nu ştie 2/ să scrie 3/ dă vina pe condei. : Calul 1/. Ex. P2 = CD ( “ce ştie ?” – determină verbul tranzitiv “ştie” din P1) ♦ Pronume relative : care . să . P2 = CD ( “ce ştiind ?”determinăverbul tranzitiv la modul gerunziu “ştiind”) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ ( CI ) determină un verb .1/ îşi doreşte. Ex. ce ? adresate verbului tranzitiv sau interjecŃiei predicative din propoziŃia regentă.1/ P1 = PP .

Dacă este aşezată în faŃa regentei . 2/ P1 = PP . de la ce ? . dincotro . : Se teme 1 / să călătorească cu avionul. P2 = CI ( “de ce se teme ?” – determină verbul “se teme” din P1) PropoziŃia completivă indirectă se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că . cât(ă) . în ce loc ? . : Adu-Ńi aminte 1/ că eşti elev. oriîncotro . 1 / vedea feŃe cunoscute. Răspunde la întrebările : unde ? . se desparte prin virgulă de aceasta. oridincotro . : Leul nu se uită 1/ când îl latră un câine. : Merge 1 / la cine este bine primit. dacă . P2 = PP ♦ Pronume relative precedate de prepoziŃie ( sau adjective pronominale relative) : ce . 2/ P1 = CL ( “de unde trăieşti ?” – determină verbul “munceşti” din P2) . când . ce . P2 = CI (“de ce să-Ńi aduci aminte ?” – determină locuŃiunea verbală “adu-Ńi aminte” din P1) ♦ Pronume relative : care .Dacă se află după regentă . PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE LOC (CL) îndeplineşte rolul unui complement circumstanŃial de loc . . în ce spaŃiu ? . cum . : Oriîncotro privea .Uneori în regentă apare adverbul corelativ “acolo”. P2 = CI ( “la ce nu se uită ?” – determină verbul “se uită” din P1) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . P2 = CL ( “ de unde se auzea ?”determină verbul “se auzea ?” din P1) ♦ Adverbe nehotărâte : oriunde . adresate verbului din propoziŃia regentă. care . cu ce ? . cine . să . de ce ? . Ex. cât(ă).2/ P1 = PP . : Se auzea mult zgomot 1/ dincotro nu te aşteptai . ca . propoziŃia subordonată circumstanŃială de loc nu se desparte prin virgulă de aceasta. 2/ P1 = PP .Se desparte prin virgulă dacă se află în faŃa regentei. cui ?.Răspunde la întrebările : pentru cine ? . Ex.2/ P1 = PP . . Ex. la cine ? . P2 = CL ( “unde merge ?” – determină verbul “merge” din P1) OBSERVAłIE . Ex. 56 .2/ P1 = PP . P2 = CL ( “unde m-am deplasat ?”determină verbul “am deplasat” din propoziŃia regentă P1) PropoziŃia subordonată circumstanŃială de loc se introduce prin: ♦ Adverbe relative : unde ( cu sau fără prepoziŃie ) . cât . de . Ex. P2 = PP TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . încotro . Ex. Ex. cine . 2 / P1 = CL ( “unde vedea feŃe cunoscute ?” – determină verbul “vedea” din P2) . pentru ce ? . de la cine ? . ceea ce . Ex. 1/ de acolo trăieşti.Când se află după regentă . de cine ? . : De unde munceşti .2/ P1 = PP . : Relele se agaŃă 1/ de cine nu învaŃă. Întrebările se adresează verbului din propoziŃia regentă.2/ P1 = PP . P2 = CI (“de cine se agaŃă ?” – determină verbul “se agaŃă” din P1) ♦ Adverbe relative : unde . : M-am deplasat 1/ unde locuiau buncii. arătând locul în care se petrece acŃiunea. la ce ? . şi determină un verb din propoziŃia regentă. Ex. ca să . propoziŃia completivă indirectă nu se desparte prin virgulă de aceasta. cu cine ? .

Răspunde la întrebările : când ? . cât . nu se desparte de aceasta prin virgulă. : Voi veni la tine 1 / de câte ori doreşti. : Oricând doreşti . : Nu zice hop 1 / până treci şanŃul. P2 =CT („când erai prea tânăr ?” – determină predicatul nominal „erai tânăr” din P1) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE MOD ( CM ) îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanŃial de mod pe lângă un verb . circumstanŃiala de timp se izolează prin virgule.) . Ex. Ex. 57 .2/ P1 = CT ( “când se întorc ?” – determină verbul “se întorc” din P2) . : Atunci să mergi la teatru 1/. : Când vine primăvara. dacă este în faŃa ei. îndată ce . Ex. P2 = CT ( „când să mergi ?” – determină verbul „să mergi” din P1 – virgula este justificată din cauza prezenŃei corelativului “atunci” în cadrul regentei. P2 = CT („când face multe cumpărături ?” – determină verbul „face” din P1 – fiind intercalată în cadrul lui P1 se izolează prin virgule de părŃile ei de propoziŃie. până să .1 / P1 = PP . este izolată prin virgulă de aceasta. 1 / primeşti ciocolată. 2 / P1 = PP . cât timp .determină verbul “va merge” din P1) ♦ Adverbe nehotărâte : oricând . după ce . îndată) . 2/ P1 = PP . imediat ce . “până să” apare numai prepoziŃia. P2 = CT (“până când nu zice hop ?” – determină verbul “nu zice” din P1 – “până” = “până ce”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . cât timp ? .1/ când merge la piaŃă . Ex. : Împrejur . înainte (ca) să . (ori) de câte ori . orişicând .2/ P1 = PP .1/ oriunde te-ai uita . când vei avea poftă.. până ce . : Mama . : Va merge la şcoală 1 / când va împlini şapte ani. . P2 = CL (“unde vezi numai verdeaŃă ?” – determină verbul “vezi” din P1) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE TIMP (CT) corespunde unui complement circumstanŃial de timp . P2 = PP ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : în timp ce . Ex.Când în regentă se află un adverb corelativ .2 / P1 = PP . în vreme ce . 2/ face multe cumpărături. : Erai prea tânăr 1 / când s-au petrecut aceste evenimente.2/ vezi numai verdeaŃă. Ex. P2 = CT (“de câte ori voi veni ?” – determină verbul “voi veni” din P1) OBSERVAłIE Uneori din locuŃiunile conjuncŃionale “până ce” .1 / se întorc în Ńară păsările migratoare.Dacă este reluată în regentă printr-un adverb corelativ (atunci . Ex.Se desparte prin virgulă de regentă . Ex. circumstanŃiala de loc se izolează prin virgulă de aceasta.Dacă se află după regentă . Ex. .adjectiv sau un adverb. P2 = CT (“când va merge la şcoala ?” . arătând timpul când se petrece acŃiunea exprimată de acesta. 2 / P1 = CT ( “când primeşti ciocolată ?” – determină verbul “primeşti” din P2) . cum . de câte ori ?. circumstanŃiala de loc se izolează prin virgule. P2 = PP PropoziŃia subordonată circumstanŃială de timp se introduce prin : ♦ Adverbe relative : când .1/ P1 = PP . de când ? .Dacă este intercalată în regentă.2 / P1 = PP . până când ? .) . determină un verb din regentă .Intercalată în regentă .

determină verbul “nu poŃi” din P1. P2 = CM (“cât să te întinzi ?” – determină verbul“întinde-te” din P1) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : fără să.dacă e în faŃa regentei . din ce pricină ? Ex. 1 /P1 = PP .ca şi cum. decât . corespunde complementului circumstanŃial de cauză. iar aceasta conŃine un corelativ. Ex. Răspunde la întrebările : din ce cauză ? . în ce fel ? . P2 = CM (“cum scrie ?” – determină verbul “scrie” din P1) PropoziŃia subordonată circumstanŃială de mod este introdusă prin : ♦ Adverbe relative : cum .arătând cauza pentru care este posibilă îndeplinirea însuşirii. Ex. cât . : Dansează aşa 1 / precum i se cântă. 2/ P1 = PP (conŃine adverbul corelativ “aşa” . : În patul altuia .de parcă . : Cântă 1 / de parcă ar fi profesionist. : Scrie 1 / precum îi dictează profesorul. : Cum a fost educat . precum . P2 = CZ (“din ce cauză să fii bucuros ?”determină predicatul nominal “fii bucuros”. 2 / P1 = CM (“cum se poartă ?” – determină verbul “se poartă” din P1) . 1 / precum e calul. Ex. astfel). 1 / cum Ńi-e voia . 2/ P1 = PP .comparative (când se compară acŃiunea cu o altă acŃiune.dacă este intercalată în regentă. 2 / P1 = PP . Ex. 1 / aşa se poartă.) P2 = CM (“cum dansează ?” – determină verbul “dansează” din P1) OBSERVAłIE PropoziŃiile subordonate circumstanŃiale de mod pot fi : . ca şi când.după cât .) OBSERVAłIE AcŃiunea din propoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză se realizează înaintea acŃiunii din propoziŃia regentă ! 58 .dacă nu exprimă ceva important.2 / P1 = PP . P2 = CM (“cum să cumperi şaua ?” – determină verbul “să cumperi” din P1) .) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA PropoziŃia subordonată circumstanŃială de mod se desparte de regentă prin virgulă în următoarele situaŃii : . parcă . : Să cumperi şaua . Ex. 2 / P1 = PP . P2 = CM (“în ce fel nu poŃi dormi ?” . : Fii bucuros 1/ căci ai reuşit la examen. 2 / nu poŃi dormi.propriu – zise . este intercalată în P1) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE CAUZĂ ( CZ ) arată cauza unei acŃiuni sau însuşiri din regentă .Răspunde la întrebările : cum ? . P2 = PP (conŃine un adverbul corelativ “aşa”) . cât ? . Ex. : Întinde-te 1 / cât îŃi este plapuma. în ce mod ? . care în cadrul propoziŃiei îndeplineşte funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de mod. Ex. P2 = CM ( “cum cântă ?” – determină verbul“cântă” din P1) Uneori în propoziŃia regentă apare un adverb corelativ (aşa . după cum . 2 / P1 = PP .

întrucât . : Cum ploua . 2 / P1 = PP (conŃine corelativul “de aceea” care îndeplineşte funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de cauză ) P2 = CZ (“din ce cauză e obosit ?” – determină predicatul nominal “e obosit”. : Du-te 1 / să te culci. 59 . : Era obosit .) P2=PP TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . Ex. Ex. de .) P2 = PP. 2/ P1 = CS (“cu ce scop să iei o haină groasă ?” – determină verbul “ia” din P2 . 2/ P1 = CZ (“din ce cauză îl ocolesc toŃi ?” – determină verbul “ocolesc” din P2 .Indiferent de locul ce-l ocupă faŃă de regentă . din moment ce . fiindcă . P2 = CZ (“din ce cauză era obosit ?” – determină predicatul nominal “era obosit” din propoziŃia regentă P1 .) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : pentru ca să . ca să . P2 = CS ( “cu ce scop nu trăieşte omul ?” – determină verbul “trăieşte” din P1 . nu care cumva să . 1/ fiindcă ei te-au crescut. unde (rar). pentru că . în regentă apare corelativul “de aceea”. ia şi o haină groasă la tine. propoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză se desparte prin virgulă de aceasta. deoarece . arătând scopul pentru care se îndeplineşte acŃiunea din propoziŃia regentă. : Cum numai minciuni spune . Răspunde la întrebările : cu ce scop ? . dacă . Ex. 2 / P1 = PP . 2 / P1 = PP . P2 = CS (“cu ce scop să te duci ?” – determină verbul “du” din P1 .PropoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : că . : Cinsteşte-Ńi părinŃii . arătând scopul pentru care se face acŃiunea din regentă. : De aceea e obosit . deoarece . 1 / toŃi îl ocolesc.) ♦ Adverbe relative : cum . Ex. P2 = CZ (“din ce cauză să-Ńi cinsteşti părinŃii ?” – determină verbul “cinsteşte” din P1 . arătând cauza pentru care se îndeplineşte acŃiunea regentei. 1 / pentru că nu dormise toată noaptea. 2/ P1 = PP . arătând cauza pentru care este realizată însuşirea din propoziŃia regentă. PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ DE SCOP ( CS ) arată scopul acŃiunii realizate în propoziŃia regentă. : Ca nu cumva să răceşti 1/ . 1 / pentru că a lucrat toată noaptea. întrucât . : Omul nu trăieşte 1/ să mănânce. căci . ca nu cumva . 2 / P1 = CZ (“din ce cauză n-am plecat de acasă ?” – determină verbul “am plecat” din P2 . arătând scopul pentru care se săvârşeşte acŃiunea din regentă. Ex. de . 1 / n-am plecat de acasă. din pricină că .2/ P1 = PP . Ex.) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : din cauză că . arătând cauza pentru care se realizează acŃiunea din propoziŃia P2. arătând cauza pentru care trebuie îndeplinită acŃiunea primei propoziŃii. pentru că ) . în ce scop ? Ex.) Uneori .de ce . arătând cauza pentru care este realizată însuşirea din regenta P1) PropoziŃia subordonată circumstanŃială de cauză poate fi recunoscută prin posibilitatea înlocuirii elementului de relaŃie cu o conjuncŃie specifică ( fiindcă .) OBSERVAłIE : AcŃiunea din propoziŃia subordonată circumstanŃială de scop este săvârşită după acŃiunea din regentă ! PropoziŃia subordonată circumstanŃială de scop se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : să . Ex. de vreme ce .

P2 = CS (“cu ce scop să înveŃi ?” – determină verbul “învaŃă” – propoziŃia nu are un scop bine definit. : Dacă vrei 1/.determină verbul “n-ar munci” din P2 . 60 .determină predicatul nominal “ar fi stăpâni” din P2) . Ex. În acest caz adverbul relativ “când” se poate înlocui cu conjuncŃia subordonatoare “dacă”. să reuşeşti la examen 2/. arătând scopul acŃiunii săvârşite în regentă.) P2 = CS (“cu ce scop vorbeşte ?” – determină verbul “vorbeşte” din P1 . . P2 = PP ♦ Adverbul relativ când . Răspunde la întrebările : cu ce condiŃie ? . P2 = CD ( “ce vrei ?” – determină verbul “vrei” din P1 . : În caz că toŃi ar chiuli 1 / . exprimându-se o condiŃie.PropoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională se izolează prin virgulă de regentă . nu se desparte prin virgulă de ea. Ex. care ar indica că avem o subordonată circumstanŃială de timp. P2 = PP În exemplul de mai sus nu se pune întrebarea “când i-ar fi toŃi stăpâni ?”.Dacă este intercalată în regentă .) . Ex. PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ CONCESIVĂ (CV) indică o împrejurare care ar putea împiedica realizarea acŃiunii din regentă .Dacă este intercalată în regentă . 2 / P1 = Cł (“cu ce condiŃie n-ar munci nimeni ?”. 2/ P1 = Cł (“cu ce condiŃie poate fi mâncarea rece ?”. .) . se desparte prin virgulă de propoziŃia regentă. P3 = PP PropoziŃia subordonată circumstanŃială condiŃională se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : dacă . : Să fie cald patul 1/. . să . 2/ P1 = PP (conŃine mesajul important al frazei) . nimeni n-ar munci. 2 / P1 = Cł (“cu ce condiŃie i-ar fi toŃi stăpâni ?” . ca să ştii la bătrâneŃe. indiferent dacă se află înaintea sau înapoia acesteia. P2 = PP ♦ LocuŃiunea conjuncŃională subordonatoare în caz că . 1 / ca să se afle în treabă . : Când ar fi numai un câine 1 / . se izolează prin virgule de aceasta. care îi este regentă. învaŃă. 2 / P1 = PP (conŃine corelativul “de aceea” care în propoziŃie îndeplineşte funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de scop. Ex. pentru aceea . se desparte prin virgulă de aceasta. care îi este regentă. care îi este regentă. Ex.Dacă este în faŃa regentei . în ce condiŃie ? Ex. Uneori în regentă apare adverbul corelativ “atunci”. .Dacă propoziŃia circumstanŃială de scop se află după regentă . Ex. acŃiunea ei neavând un timp bine definit. toŃi i-ar fi stăpâni.Dacă nu se insistă asupra acŃiunii exprimate în propoziŃia circumstanŃială de scop . dar nu o împiedică. atunci ajungi la sapă de lemn. : Dacă te iei după gura lumii 1/. P2 = PP (conŃine adverbul corelativ “atunci”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA .determină adverbul “poate”) . : De aceea vorbeşte . 2/ P1 = Cł ( “cu ce condiŃie ajungi la sapă de lemn ?”) . : ÎnvaŃă la tinereŃe 1/. de . se izolează prin virgulă. mâncarea poate fi rece.) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA .Uneori în propoziŃia regentă apare un corelativ : de aceea .) .) PROPOZIłIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANłIALĂ CONDIłIONALĂ (Cł) arată condiŃia necesară realizării acŃiunii din regentă.3/ P1 = Cł (“cu ce condiŃie să înveŃi ?” – determină verbul “învaŃă” din P3 .

P2 = PP PropoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : deşi . P2 = PP ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : chiar dacă .Răspunde la întrebarea : în ciuda cărui fapt ? Ex. ea tremura de frig. atât .1/ găsise Brăila. . Ex. chiar să . P2 = PP ♦ Adverbe relative sau nehotărâte : cât . prea . 2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt găsise Brăila ?”) . de . : Cu toate că era bolnav . P2 = CNS (“care este urmarea faptului că o scânteie e de ajuns ?”) PropoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă se introduce prin : ♦ ConjuncŃii subordonatoare : să . : Au călătorit prea mult . pentru ca să . Ex. Ex. : Oricât de înalt ar fi copacul . 1/ tot nu era obosit. încât . Ex. P2 = PP ♦ Pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte : orice . 2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt cad frunzele ?”) . : Deşi era cald 1/. atâta . oricât(ă) . ea se desparte prin virgulă de regentă. Răspunde la întrebarea : care este urmarea faptului că ? Ex. un adjectiv . măcar de . PROPOZIŢIA SUBORDO ATĂ CIRCUMSTA ŢIALĂ CO SECUTIVĂ (C S) determină un verb . totuşi .2/ P1 = PP ( conŃine corelativul “atâta”) . atât de . 2 / P1 = CV (“în ciuda cărui fapt s-a prezentat la şcoală ?”) . Ex. : Atâta a călătorit. oricum . 1 / frunzele tot cad pe pământ. că . : Orice ai spune . măcar să . 1/ încât a obosit. P2 = CNS (“care este urmarea faptului că minte ?”) ♦ LocuŃiuni conjuncŃionale subordonatoare : aşa încât . : O scânteie e de ajuns. oricât . un adverb şi arată urmarea acţiunii sau însuşirii din regentă. 2/ P1 = PP . Ex. încât să . chiar de . că . 2/ P1 = PP . 2/ P1 = CV ( “în ciuda cărui fapt voi cumpăra ?”) P2 = PP Uneori în propoziŃia regentă apare un adverb corelativ : şi tot .PropoziŃia subordonată circumstanŃială consecutivă se poziŃionează după regentă. 2/ P1 = PP . 1/ că îngheaŃă apele.În orice situaŃie . de . 61 . aşa de . 2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt nu era obosit ?”) . 1/ aşa încât îşi doreau un pic de odihnă. chit că . 1/ ca să izbucnească focul. P2 = CNS (“care este urmarea faptului că au călătorit ?”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA . : Minte. fie că . : Cu toate că muncise toată noaptea. P2 = CNS (“care este urmarea faptului că au călătorit prea mult ?”) Uneori în regentă apar adverbele corelative : aşa .2/ P1 = CV (“în ciuda cărui fapt tremura de frig ?”) .PropoziŃia subordonată circumstanŃială concesivă poate sta înainea regentei . dacă . tot . cu toate că . intercalată în regentă sau după regentă. : Cu toate că era orb . Ex. 1/ s-a prezentat la şcoală. să . 1 / tot voi cumpăra mobila. destul . măcar că . Ex. P2 = PP ( conŃine corelativul “tot”) TOPICA ŞI PUNCTUAłIA .

1/ P1 = PP . P2 = CNS ( “care este urmarea faptului că l-a lăudat ?”) - 62 . : L-a lăudat 1/ de l-a pricopsit. nu se desparte prin virgulă de regentă. Ex. În situaŃia când este introdusă prin conjuncŃia “de”.Se desparte prin virgulă de aceasta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful