P. 1
Plan de Consiliere Pentru Adolescentii Ce Provin Din Familii Monoparentale

Plan de Consiliere Pentru Adolescentii Ce Provin Din Familii Monoparentale

|Views: 154|Likes:
Published by Rodica Popa

More info:

Published by: Rodica Popa on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2013

pdf

text

original

Plan de consiliere pentru adolescentii care provin din familii monoparentale

Planul isi propune sa previna instalarea si dezvoltarea unor potentiale tulburari psihice, situatiile de esec scolar, supraincarcarea cu sarcini, abandon scolar si implicarea adolescentilor in grupuri cu norme inadecvate. Durata: Semestrul II Coordonator: consilier scolar Echipa de lucru: consilier scolar, cadre didactice. Pentru a putea ameliora sau preveni o serie de probleme ce pot aparea, este necesara implicarea adolescentilor din familii monoparentale intr-un program de consiliere si socializare, avand in vederea problemele lor de dezvoltare cu care se confrunta, precum si a integrarii lor scolare si sociale optime. Ei trebuie sa fie ajutati sa inteleaga realele motive pentru care parintii s-au despartit ( sau de ce a disparut unul din parinti) fara a-si insusi vre-o vina, astfel sa poata accepta mai usor situatia parintilor. Prin consilierea psihologica (individuala si de grup) a beneficiarilor se vor obtine urmatoarele beneficii: clarificarea situatiilor de criza; sa li se dezvolte abilitatile sociale ale elevilor; cum ar fi capacitatea de a rezolva probleme, de a lua decizii etc. Acest gen de programe ofera diverse oportunitati ca elevii sa-si dezvolte abilitatile de comunicare; sa foloseasca feedback-ul; sa clarifice valorile care sunt implicate intr-o situatie sociala si sa invete strategii de adaptare; invaratrea unor abilitati de adaptare pentru a face fata cat mai bine la schimbarile legate de varsta si la problemele cu care se confrunta; rezolvarea tensiunilor si a conflictelor interne si asistarea copiilor in rezolvarea problemelor emotionale/comportamentale cu care se confrunta in vederea solutionarii lor adecvate. Responsabilitatea acestor activitati revine consilierului. Scop:

Diagnosticarea elevilor ce traiesc in familii monoparentale in vederea rezolvarii problemelor cu care se confrunta; consilierea lor cat si a celor care ii au sub directa indrumare pentru a preveni aparitia comportamentelor deviante. Obiectivele programului:
-

intocmirea bazei de date cu elevi ce traiesc in familii cu un singur parinte; consilierea elevilor ce provin din familii monoparentale; consilierea parintelui ce se ocupa de cresterea copilului; identificarea elevilor care prezinta simtome ale abandonului (somatice: imbolnaviri mai frecvente); identificarea elevilor care prezinta inadaptare si dezadaptare scolara: absenteism, scaderea performantei scolare; identificarea elevilor cu probleme comportamentale: cresterea numarului actelor agresive/violente in limbaj (cu adultii si semenii), comportament explicit violent asupra persoanelor, obiectelor, asupra lor insisi);

-

-

-

diminuarea sentimentului ca familia lor e „ altfel”, constientizarea faptului ca ca sunt la fel de iubiti si protejati ca si celilalti copii care provin din familii „normale”;

-

includerea elevilor din familii monoparentale in activitati extracurriculare in care sa simta ca fac parte din comunitatea in care invata si locuiesc.

Rezultate asteptate: − ameliorarea tulburarilor socio-afective; − dezvotarea abilitatilor de rezolvare a problemelor si a abilitatilor de decizie;

dezvoltarea

capacitatilor

de

autocontrol

personal

emotional

si

comportamental; − constientizarea resurselor personale pentru a determina cresterea stimei de sine; − formarea abilitatii de a lucra in echipa, in cooperare; − dezvoltarea relatiilor de colaborare intre cadrele didactice si colectivele de elevi pe care le indruma;

imbunatatirea relatiilor de cooperare dintre scoala si parintele care isi creste singur copilul(copiii);
2

− − Grupul tinta: elevii care traiesc in familii cu un singur parinte. Beneficiari: − institutia scolara: este prevenit absenteismul. Scopul acestor sedinte este: 3 . resurse umane:  grupul tinta. esecul scolar. violenta.  colectivul programului din scoala (consilieri CJRAE. Resurse necesare programului la nivelul de scoala: − − − − spatiu adecvat. Ei colaboreaza pentru colectarea anumitor date referitoare la elevi. medici scolari). Tutorii elevilor vor participa la sedinte de consiliere de grup pentru a li se face cunoscute posibilele probleme ce pot aparea in dezvoltarea socio-psiho-fizica a elevilor ca urmare a lipsei unuia dintre parinti si la sedinte individuale la solicitare. Profesorii participa in special la activitatile extrascolare de integrare a copiilor in comunitate si la relationarea cu familiile elevilor.itate). − familia elevului ( atat elevul cat si parintele sau beneficiaza de ajutor de special. materialele consumabile. ETAPA 1 – identificarea si clarificarea problemei grupului. diriginti/profesori. Desfasurarea programului: Se realizeaza sedinte de consiliere individuala si de grup cu elevii dar si cu parintii acestora. metode si tehnici. − comunitatea locala.

Tema: „Sa ne prezentam !. In prima sedinta scopul urmarit a fost cel de a initia relatii de comunicare deschise intre participanti si totodata pregatirea membrilor pentru a-i determina sa a se implice activ in actiunile grupului. optiunilor si dorintelor. Obiective: − sa identifice caracteristicile personale. − sa impartaseasca grupului date despre propia persoana. astfel sa se poata stabili un climat de grup pozitiv. a proceselor de grup si s-a avut in vedere informarea acestora in privinta intalnirilor. − sa-si formeze abilitatii de a lucra in echipa. − stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie.”. congruenta. − motivarea participantilor pentru a-si asuma un rol active in schimbare. durata acestora.autocunoastere/intercunoastere. acceptare.− clarificarea problemei grupului de catre fiecare membru al acestuia. Aceasta intalnirea a oferit in primul rand posibilitatea cunoasterii de catre membrii grupului a programului de consiliere.  Grupul a fost cel care a stabilit si a negociat regulile cu privire la activitatile desfasurate: - Parerea fiecaruia trebuie respectata! Sa nu criticam! Atacul la persoana este strict interzi! Sa ne acceptam! - Sa fim sinceri! Sa ne implicam! - 4 . modalitati de realizare si obiectivul general. − sa comunice celorlalti informatii despre propria-i persoana. Sedinta 1: Durata: 2 ore. − crearea unui sentiment de comuniune care sa ajute la elucidarea trebuintelor.

colaborare si chestionarele de culegere de date la inceputul programului. fiecare trebuie sa spuna apoi tot atatea lucruri pozitive despre el in functie de numarul de bomboane luate.Tabelul „ Bine ati venit!“ – consta in regasirea de catre participanti a unor caracteristici inscrise in tabel. . S-a constatat ca prima sedinta a fost o experienta noua si constructiva pentru toti participantii. rezultand in final o imagine de ansamblu a grupului. se simte ascultat si implicit. dupa ce sau servit toti. . scopul urmarit fiind identificarea dorintelor si nevoilor adolescentilor. dar si a ceea ce au comun. Subiectul se autovalorizeaza.Exercitiul de prezentare : „ De aceeasi parte a drumului „ – este un joc de intercunoastere care are ca scop cunoasterea caracteristicilor comune ale participantilor pe baza unor intrebari. explicatia. conversatia. Prin tehnicile de autocunoastere folosite participantii au fost incurajati sa isi exploreze propria persoana dand astfel posibilitatea fiecaruia de a-si contura mai bine propiile dorinte si nevoi. „Bomboane” – toti participanti sunt rugati sa serveasca bomboane dintr-un bol. in care exista elemente comune membrilor. in acelasi timp sa-si puna intrebari legate de propria persoana si sa faca cunoscut si celorlalti propriul sentiment in ce priveste aceasta experienta de cunoastere a sinelui. „ Mesaj pentru parinti” – au fost rugati sa scrie o scrisoare adresata parintilor. valorizat de catre ceilalti.exercitii de cunoastere pentru spargerea ghetii.Metode si tehnici : . ! La sfarsitul primei sedinte s-a evaluat impactul pe care il are o astfel de activitate asupra participantilor din perspectiva noutatii in invatare si a castigurilor dobandite in plan personal. acceptare neconditionata. . de propria-i familie si de reintregirea acesteia. dand posibilitatea fiecaruia sa cunoasca si alte situatii personale asemanatoare lor. acesta putand fi un punct de plecare pentru respectarea regulilor in sensul acceptarii diferentelor. ale altor tineri de aceeasi varsta. Sedinta s-a incheiat cu exprimarea de catre participanti a unei dorinte legata de propria persoana.

Obiective: − identificarea aspectelelor fizice. sociale si spirituale. explicatia. Tema: „Calitatile noastre. acesta sa impartaseasca exemplele unui coleg. − sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine.” . O data ce a completat cercurile. S-a discutat componentele „Eului actual” fiecare prezentand: − − − − − Eul fizic (ce crede despre corpul sau).Sedinta 2: Durata: 2 ore. Eul social (cum crede ca il percep ceilalti). emotionale si sociale ale sinelui.conversatia. apoi li s-a cerut sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare dintre categoriile foii de lucru. dezbaterea. Procedura: Participantilor li s-a explicat ca activitatea va fi centrata pe problema identitatii. „Cercurile sinelui”. cognitive. Eul spiritual (ce crede ca e important si reprezinta o valoare pentru el). etc). spirituale. S-a discutat conceptul „Imagine de sine” urmarind modul in care fiecare isi percepe propriile caracteristici fizice. intelectuale. Eul cognitiv (ce crede despre modul in care gandeste. memoreaza. Identitatea unei persoane include mai multe aspecte diferite: fizice. intelectuale.autocunoastere si acceptare de sine si a celorlalti. emotionale. − cresterea sentimentul puterii interioare a tanarului. discutia. spirituale. Metode si tehnici : . Eul emotional (ce crede despre emotiile si sentimente sale). emotionale si sociale. comportament si sentimente. Intrebarile referitoare la continut au fost: − cat de dificil a fost sa gasiti cuvinte sau fraze pentru a va descrie? − exista vreo relatie intre aceste categorii? . − sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul intern pozitiv.

S-a urmarit familializarea cu procesul de consiliere si informarea cu privire la strategiile de consiliere si motivarea fiecaruia pentru a stabili o relatie terapeutica caracterizate prin . S-a insistat pe trasaturile fizice. ! La sfarsitul sedintei participantii au constientizat cat de importante sunt parerile proprii si modul in care acestea sunt transmise celorlalti. iar in mijlocul cercului s-a pus o cutie in care li s-a spus ca se afla un lucru deosebit (o surpriza). fiecare a fost invitat sa vada acel lucru secret astfel incat. sa fie constienti de valorile lor imbunatatindu-si stima de sine care a ajutat la intareirea vointei. parerea care o au despre propia persoana. in ce fel ati face-o? Concluzie: . „Surpriza” Participantii au fost dirijati explicandu-se regulile pentru realizarea jocului „Surpriza”. au invatat sa faca diferenta intre dorinte si nevoi. fiecare si-a vazut propia reflexie in oglinda asezata in cutie. incercau sa ghiceasca care e lucrul secret.− daca ati incerca sa descrieti cuiva cum sunteti. accentuandu-se deosebirile dintre persoane. Adolescentii au fost asezati in cerc. acceptarea neconditionata a celuilalt.participantii au inteles ca ca toate aceste aspecte compun identitatea unei persoane si doar pentru ca ei se simt slabi sau puternici intr-un anumit domeniu nu inseamna ca sunt la fel in toate. dificultatile de relationare si comunicare atat in grupul de colegi cat si in mediul familial. Dupa ce toti au vazut “surpriza” fiecare a fost rugat sa spuna si grupului ceea a vazut. Cei care nu ajunsesera prin fata cutiei sa vada continutul. materialele folosite fiind cutie cu o oglinda in interior. dar s-a discutat si despre emotiile pe care le-au trait in momentu dezvaluirii secretului. acesta nu trebuia sa spuna ce a vazut decat dupa ce au vazut si toti ceilalti participanti.  Consilierea individuala 3 sedinte de o ora Primele sedinte de consilierea individuala a adolescentilor (dar si a tutorilor acestora care au colaborat) s-au concentrat in mod special pe identificarea asteptarilor pe care le au acestia dar si problemele lor emotionale. valoarea propiilor sentimente si importanta increderii manifestate intr-o relatie. probleme specifice adolescentei.

Obiective: − sa constientizeze si sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele sau emotiile. ci asupra solutiilor. schimbarea emotiilor cand se schimba convingerile. sa analizeze consecintele emotionale. genograma. bucuria. interviu focalizat. iar altele nu. tristetea.autocontrol emotional Durata: 2 ore.empatie. comunicarea empatica. Si depasim dificultatile doar daca ne concentram nu asupra problemelor. explicatia. adica sa nu ne faca rau nici noua. dezbaterea. congruenta. nici altor oameni. − sa constientizeze si sa invete ca furia poate fi evitata si controlata. Metode si tehnici: . − sa constientizeze si sa invete ca unele emotii ajuta. Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu nondirectiv. acceptare neconditionata. dezgustul. studiul de caz. ETAPA 2 – interventia propriu zisa: − autocontrol emotional . discutia.conversatia. Tema: „Curcubeul emotiilor. teama si surpriza. determinandu-l sa isi asume un rol activ in schimbare. exercitiu. dezbaterea. − dezvoltarea autonomiei personale a elevilor cu un singur parinte. teme si metode activ participative. respect si colaborare. Aplicand o serie de metode de evaluare pentru identificarea resurselor proprii si pentru a aprofunda problemele personale cu care se confrunta adolescetul si pentru a obtine datele de anamneza necesare formularii unui plan de interventie.” . „Roata emotiilor exprimate” – se realizeaza dintr-un carton o roata (disc) impartita in 6 parti egale pe care sunt desenate cele sase emotii de baza (imagini cu fete): mania. Sedinta 3: Putem face fata emotiilor doar daca le exprimam intr-un mod constructiv. ascultarea activa. chestionarele de culegere de date la inceputul programului. − sa constientizeze si sa invete sa identifice care sunt emotiile celorlalti. (am numerotat figurile si cu un zar s-a decis care e emotia indicata) .

schimbator. Participantilor li s-a dat foi indiviuale pe care au fost trecute cuvinte care desemneaza emotii. sentimente negative fata de noi insine. fiecare a fost rugat sa identifice si explice emotia si de asemenea sa descrie un moment din viata sa in care a simtit acel sentiment. speriat. rau. celelalte fiind trecute intr-o a treia categorie.care lista are mai multe cuvinte. rabdator. dau energie. Fiecare s-a gandit la o situatie in care a procedat asa. nervos. s-a invartit din nou roata). In final. confortabil. s-a trecut pe flipchart. ingrijorat. Au constientizat astfel importanta emotiilor celorlalti si faptul ca ele trebuiesc respectate. confuz. S-a discutat punandu-se intrebari: − referitoare la continut: . Cuvintele trecute pe foi fiind: iubit. descurajat. gelos. inspaimantat. li s-a spus ca uneori avem anumite sentimente in unele situatii pe care nu le putem spune nimanui. speriat. toate cuvintele asupra carora a existat consens. groaznic. ca le ascundem la fel cum ascundem ceva intr-o punga de hartie si nu lasam pe nimeni sa vada ce este in ea. trist. S-a discutat conceptul de emotie care ne ajuta (ne fac placere. sensibil. vinovat. au desenat emotia pe o fasie de hartie si au introdus-o in punga. curajos. jignit. neajutorat. Astfel au avut posibilitatea sa dea exemple de emotii pe care au avut tendinta sa le tina pentru ei si exemple de emotii pe care le pot impartasi si celorlalti. conduc la lucruri pozitive) versus emotie care nu ne ajuta (relatii negative. teribil. care sunt diferentele dintre emotiile care ne ajuta si care nu ne ajuta? . S-a distribuit apoi cate o punga mica de hartie si 5 fasii de hartie fiecarui. Fiecare si-a exprimat opiniile. mahnit. Si s-a imnanat cate un set complet pentru fiecare grup format din 4 persoane. plin de ura. frustrat. s-a realizat a treia categorie: Ajuta si Impiedica. sub cele 2 titluri (ajuta si impiedica). (pentru a nu discuta aceeasi emotie. deprimat. bucuros. proasta dispozitie. in ce situatii isi manifesta anumite sentimente expuse pe disc si fata de ce persoane au aceste sentimente. S-a cerut grupurilor sa sorteze cuvintele in Ajuta si Impiedica. Toti participantii au fost incurajati sa-si impartaseasca experientele pe masura ce sorteaza cuvintele. diferit. jenat.Participanti au discutat despre emotiile lor in ordinea in care s-a oprit indicatorul rotii. Cand participantii au crezut ca o emotie nu se incadreaza nicaieri. rusinat. comportamente nepotrivite). fericit.

– − − Metode si tehnici: . care apar atunci cand situatia concreta este in contradictie cu scopurile persoanei. agresiv” (materiale -fisa de lucru „Comportamentele asertiv. − emotii negative. agresiv. ca prin utilizarea dialogului cu sine poate anticipa si detine controlul emotional. sa faca distinctia intre convingerile rationale si cele irationale. asertiv precum si a relatiei dintre aceste comportamente.convingeri si comportamente: Obiective: − − − sa recunoasca consecintele pe termen lung si scurt ale propriilor comportamente. ca emotiile negative atrag in general acelasi gen de emotii din partea celorlalti si in acest caz este indicata o exprimare emotionala pozitiva. „Comportamentele asertiv. agresiv”) . blocandu-le sau ingreunand atingerea acestora. pasiv. care apar atunci cand exista congruenta motivationala. Au inteles ca nu ceilalti le contoleaza sentimentele si ca nu ei sunt cauza nefericirii personale. pasiv. ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta? S-a discutat despre emotii: − emotii pozitive.− de personalizare: ce fel de emotii ai de obicei. Sedinta 4: Durata: 2 ore Tema: „Parerile si atitudinile noastre. sa dezvolte unele strategii de disputare a gandirii irationale proprii sau a celorlalti. ce fel de emotii ti-ar placea sa ai.” . sa identifice exemple de generalizari excesive si efectele lor (gandirea absolutista intotdeauna.explicatia. sa inteleaga caracteristicile si consecintele comportamentelor: pasiv. conversatia. exercitiul. ! La finalul sedintei s-a constatat ca tinerii au invatat sa faca deosebirea intre diferitele tipuri de emotii si au constientizat ca adeseori pot evita si pot face fata acelor emotii care nu ii ajuta. dezbaterea. trebuie). adica evenimentele concrete sunt in concordanta cu scopurile persoanei.

Au fost prezentate succint caracteristicile comportamentelor asertiv. care sunt acestea ? − este usor de diferentiat intre cele trei tipuri de comportamente ? De ce? − care sunt posibilele consecinte ale celor trei tipuri de comportamente? − care dintre aceste consecinte sunt de dorit si care nu ? „Sterge irationalul” (material . Discutiile purtate au fost: − exista asemanari si deosebiri intre comportamentului nonverbal asertiv. asemanarile si deosebirile dintre ele. pasiv? Daca da. notandu-se pe flipchart ce a raspuns fiecare. pasiv? Daca da. pasiv. Apoi au fost invitati sa prezinte in fata participantilor clasificarile realizate si sa justifice includerea fiecarui raspuns in una dintre cele trei categorii. care sunt acestea ? − exista asemanari si deosebiri intre comportamentul verbal asertiv. Participantii fiind grupati in perechi si citind de pe foaia de lucru ei trebuiau sa stearga convingerea irationala si sa o inlocuiasca cu una rationala.„un prieten apropiat ii inseala increderea spunand lucruri neadevarate despre el intr-un cerc de cunoscuti” si li s-a cerut sa isi exprime propiile reactii sau a altor persoane intr-o astfel de situatie. agresiv. Impreuna cu participantii s-au scos in evidenta caracteristicile verbale si non verbale ale celor trei categorii apoi caracteristicile verbale si non verbale ale celor trei tipuri de comportamente. agresiv. sa poti inlocui cu altceva). agresiv. precum si relatiile dintre ele. apoi si li s-a cerut sa noteze pe fisa de lucru clasificand raspunsurile notate anterior in una din categoriile comportamentale prezentate.foi de lucru „Sterge irationalul”) Participantilor li s-a aratat o radiera si li s-a spus ca ea poate sterge ceva ca apoi acel loc sa fie inlocuit cu altceva mai apropiat de dorintele propii(ca ajuta sa scapi de ceva. Discutiile au constat in : . agresiv.Participantilor li s-a explicat ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa diferentieze comportamentele pasiv. asertiv. Li s-a cerut sa isi imagineze o situatie in care .

conversatia.− intrebari la continut: care crezi ca este diferenta intre convingerile rationale si cele irationale. sa isi dezvolte abilitatea de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu. Metode si tehnici: . cum ti s-a parut. ce trebuie sa faci pentru a sterge si inlocui convingerile irationale? − intrebari de personalizare: ai incercat vreodata acest procedeu. discutia. sa exploreze efectele emotiilor asupra rezolvarii problemelor si luarii deciziilor. „Brainstorming-ul” . Au invatat sa faca diferenta intre dorinte si nevoi.lucru in echipa. sa fie constienti de valorile lor si sa isi dea seama ca nu intotdeauna ceea ce spun ceilalti e si adevarat. Sedinta 5: Durata: 2 ore Tema: „Dezvoltarea autonomiei” . ai vrea sa incerci de acum. sa constientizeze consecintele unei gandiri absolutiste sau a unui comportament relativ la propriile interese. cum o sa faci? ! La sfarsitul sedintei s-a constatat ca exemplele prezentate i-a ajutat pe participanti sa-si redirectioneze pozitiv modul de a gandi. sa gaseasca deosebiri si asemanarile intre cele trei tipuri de comportamente si sa identifice consecintele pozitive si negative ale celor trei tipuri de comportamente. sa isi dezvolte abilitatea de a descompune situatiile problematice complexe in subprobleme. dezbarerea si brainstorming. care sunt efectele unui mod irational de a gandii.rezolvarea problemelor si luarea deciziilor Obiective: − − − − sa invete sa diferentieze strategiile de rezolvare de probleme sau de decizii de abordare sau de evitare. argumentarea. ca participantii au invatat sa clasifice reactiile la o situatie negativa in functie de cele trei categorii comportamentale prezentate.

sa nu devieze de la sarcina. poate sa preia ideile colegilor. potentialele pericole existente in cazul tinerilor cu parinti plecati (exploatarea prin munca. scrisori). La sfarsitul sedintei specialistii au selecta cele mai bune idei pentru a le prezenta. importanta normelor grupului de prieteni la care adera. impactul determinat de presiunea celorlalti in ce priveste rezolvarea problemelor personale si si-au dezvoltat abilitati de a face fata amanarilor pe care le presupun anumite situatii. sa nu apara conflicte. fiecare prezentand un interes major in a gasi cele mai bune si la indemana solutii.). Pe parcursul sedintei s-a avut in vedere: ca fiecare sa inteleaga ce are de facut. exploatarea sexuala. etc. faptul ca sunt o serie de factori ce nu pot fi controlati in anumite situatii. cu privire la tema pusa in discutie. traficul de persoane. avand ca obiectiv identificarea celor mai bune modalitati de a imbunatati relatia parinte copil si alternative prin care sa-i determine si pe acestia sa se implice si mai mult (telefon. sa le dezvolte. gradul de implicarea al fiecaruia. importanta administrarii in functie de prioritati a resurselor financiare. importanta planificarii timpului personal. internet.Participantilor li s-a dat sa gaseasca solutiile optime la tema propusa „Cum sa comunici cu parintii?”. Fiecare participant al grupului poate sa spuna tot ce-i vine in minte. au invatat sa fie constienti de valorile lor pentru a-si imbunatati stima . valorificandu-le pana la capat. „Toti ne spun «CE» trebuie sa facem. Dar «CUM» sa facem?” − cum sa-ti folosesti timpul? − cum sa fii in siguranta? − cum sa-ti administrezi banii? ! La sfarsitul sedintei participantii au constientizat: diferentele intre o decizie buna si una mai putin buna. „Discutie focus-grup” Participantilor li s-a prezentat cele 3 teme din cadrul discutiilor focus-grup care s-au desfasurat in baza ghidului de intrebari elaborat. observarea atitudinii fiecaruia fata de ceilalti. Astfel li s-a stimulat creativitatea. alegerea observatorului (cel care noteaza solutiile gasite) si a specialistilor (cei care au elaborat cele mai multe solutii). La discutiile focus-grup toti au manifestat interes fata de problematica studiata si au contribuit la elucidarea diferitelor situatii de viata cu care se confrunta.

− sa recunoasca avantajele si dezavantajele realizarii unei anumite actiuni in vederea obtinerii aprobarii sociale. Participantilor li s-a cerut sa se gandeasca la diverse persoane care ii enerveaza si sa scrie exemple de elemente care ii deranjeaza cel mai mult in relatiile cu ceilalti. O propunere care a fost unanim acceptata a fost ca dirigintii si consilierul sa stabileasca si sa pastreze pe cat posibil relatii de colaborare cu parintii lor. explicatia. Obiective: − sa invete sa faca distinctia intre situatii rezonabile. unul dintre ei primeste un ghem de ata. discutia. . joc de interactiune. Din discutiile purtate. si li s-a explicat ce se intampla dupa ce colegul lor a facut acest lucru. participantii au constientizat cat de important este sa ai o relatie buna si stabila cu membrii grupului din care fac parte si faptul ca fiecare membru al grupului trebuie sa se implice si sa-si faca partea sa pentru a mentine echilibrul grupului. − sa invete unele deprinderi asertive ca raspuns la presiunea celorlalti. asflel grupul nu va mai exista. rand pe rand si ceilalti nu vor mai dori sa intretina relatii. S-au purtat discutii cu participantii in functie de continutul prezentat de acestia. (internet si telefon) Sedinta 6: Durata:2 ore Tema: „Eu si ceilalti” – stabilirea de relatii interpersonale. dezbaterea.si ajuta la intareirea vointe/motivatieii. Apoi fiecare participant a lasat rand pe rand ata din mana pana cand aceasta a fost tinut doar de o singura persoana. astfel incat firul sa fie tinut de fiecare asemenea unei panze de paianjen. „Panza de paianjen” Participantii sunt asezati in cerc.conversatia. Metode si tehnici: . nevoi si sa determine prioritatile in anumite situatii. − sa constientizeze ca ceilalti se comporta diferit si sa accepte modul acestora de a fi. au invatat sa faca diferenta intre dorinte. Unui participant i s-a cerut sa lase firul din mana. in caz contrar. fiecare situatie fiind tratata atat din punctul de vedere personal cat si din perspectiva celorlalti. tinand firul in mana el da ghemul si celorlalti. respectiv nerezonabile fata de ceilalti.

conversatia. „Interviul de grup structurat” Aceasta metoda a fost aplicata participantilor pentru a sonda opiniile parintelui. argumentarea. . exercitiul. Parintii singuri. dezbaterea. − − structurat. a modului cum se percep unii pe altii. Pe parcursul sedintei si-au insusit modalitati de imbunatatire a relatiilor cu ceilalti.  Din grupul tinta – 11 elevi locuiesc cu unul dintre parinti. a supraveghea reusita scolara si a evita eventualele comportamente social indezirabile. ci doar modul in care relationam cu acestia. interviul de grup singur parinte. ! La sfarsitul sedintei s-a constatat ca participantii au inteles ca atitudinea proprie in relatia cu celalalt/ceilalti este foarte importanta. Sedinta 7: Durata: 2 ore Tema: „Eu si familia mea” – intercunoastere si acceptarea de sine a celorlalti Obiective: Pe parcursul sedintei. isi faca cunoscute expectatiile reciproce. 9 se afla in grija bunicilor sau a Metode si tehnici: matusilor. asteptarile lor si schimbarile determinate de placarea unuia din parinti in relatiile lor. cand suferinta copiilor a coincis cu . s-au discutat diferite stiluri de viata fiecare aducand argumente pro si contra. care ii au in ingrijire pe cei din grupul tinta considera ca rolul pe care il au consta in a oferi copiilor conditii de trai adecvate. atat participantii din grupul tinta cat si persoanele care ii au in ingrijire (matusi/bunici) vor reusi sa: − identifice efectele aparute ca urmare a faptului ca traiesc intr-o familie cu un isi insuseasca modalitati de armonizare al relatiilor reciproc suportive. Majoritatea au mentionat ca cea mai dificila a fost prima perioada dupa plecarea parintelui. ca este important sa inteleaga ca fiecare persoana e diferita (unica) si sa ii accepte pe ceilalti asa cum sunt si nu in functie de cum ar vrea ei sa fie.Concluzia la care s-a ajuns fiind aceea ca nu putem schimba oamenii.

intelegerea propiilor emotii si invatarea unor strategii de autocontrol. formarea de deprinderi de invatare si dezvoltare personala si dezvoltarea unor aptitudini si abilitati personale. dar cu timpul incep sa faca fata solicitarilor. Aceasta sedinta s-a dovedit a fi de un real ajutor atat pentru participanti cat si pentru cei care ii au in ingrijire. autocontrol emotional. sa mediteze asupra schimbarilor care s-au produs in aceasta perioada si sa le prezinte pe o foaie. ! La sfarsitul sedintei s-a constatat ca participantii au reusit sa-si faca cunoscute asteptarile pe care le au unii de la ceilalti. a reiesit ca acestia reusesc cu dificultate in prima faza sa raspunda necesitatilor afective si morale ale copiilor . . sa foloseasca feedbackul.  Consilierea individuala 5 sedinte de o ora Consilierea individuala in aceasta etapa s-a desfasurat in functie de problemele identificate la nivelul fiecaruia. de a-si pune intrebari legate de propria persoana si de a impartasi cu ceilalti propria experienta de cunoastere a sinelui. individual. formarea si consolidarea unei imagini de sine realiste si a unei stime de sine pozitive. Din perspectiva adolescentilor. dezvoltarea autonomiei personale. In acest caz tehnicile de autocunoastere folosite sunt provocative. sa clarifice valorile care sunt implicate intr-o situatie sociala si sa invete strategii de adaptare. Participantii au fost rugati sa comenteze cele desenate. cum era viata lor atunci cand locuiau impreuna cu ambii parintii si cum este acum.Pentru aceasta li s-a propus sa-si aminteasca. sa identifice modalitati de ameliorare a relatiilor dinte ei. dand posibilitatea subiectului de a se intoarce spre sine insusi. invatarea unor abilitati de adaptare pentru a face fata cat mai bine la schimbarile legate de varsta si la problemele cu care se confrunta. modul de abordare al problemelor fiind stabilit de catre adolescent.procesul de acomodare la prima experienta de acest gen. in ce priveste relatiile cu parintele ramas . „ Desenul familiei” Participantii au fost rugati sa reprezinte printr-un desen felul in care isi vede familia. In aceasta etapa s-a urmarit sa li se dezvolte abilitatile de comunicare si relationare cu alti copii si adulti.

re-evaluarea scopurilor pentru a se observa modificarile aparute intre timp. − feedback participantilor. Discutiile purtate au fost: − ce au insemmnat pentru tine sedintele de grup? − care considerati ca sunt castigurile tate personale? . interviul motivational. modul de relationare conflictual.exercitii de inter-evaluare si autoevaluare. prescriptii comportamentale. Metode si tehnici: . − impresiile subiectilor. dezbaterea. feed-back-ul si scala de notare. conversatia. Sedinta 8: Durata: 2 ore Tema: „Evaluare” Obiective: − analiza finala. chestionarul. comunicarea empatica. Tinandu-se cont de particularitatile fiecaruia. stilul de viata dezaptativ. Participantilor li s-a administrat un chestionar de evaluare prin care s-a urmarit obtinerea informatiilor legate de impactul pe care l-au avut intalnirile de grup la nivelul vietii personale a fiecarui participant. explicatia.S-a avut in vedere monitorizarea (grile de evaluare) si auto-monitorizarea schimbarilor aparute pe parcursul sedintelor. ascultarea activa. Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu nondirectiv. Totodata s-a urmarit mentinerea schimbarilor pozitive aparute si modificarea factorilor care au declansat sau au mentinut problemele prin stilul cognitiv. problematizare. Etapa a III-a . teme si metode activ participative. interviu focalizat. conversatia. comunicare asertiva. exercitii de invatare.evaluarea eficacitatii interventiei. s-au folosit o serie de metode activ participative si s-a avut in vedere abordarea unor aspecte ale problemei lor si prin realizarea unor teme date pentru acasa. jocul de rol.

valorizat. . Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu nondirectiv. pentru a se putea urmari evolutia lor si dupa incheierea programului. conversatia. extrapolarea si generalizarea noilor achizitii. a experientelor acumulate. dezbaterea. Acum ei se simt mai increzatori. explicatia. Inca de la prima sedinta s-a remarcat siguranta pe care o ofera grupul. chestionarul. au cunoscut si alti tineri care au in comun aceleasi nevoi si pot lega noi prietenii. discutia. Consilierea individuala 2 sedinte de o ora Consilierea individuala in aceasta etapa au avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate al intregului proces de consiliere si totodata. remarcand mediul favorabil. prescriptii comportamentale. climatul de incredere care au determinat ca schimbul de experienta si impartasirea personala sa decurga intr-un mod cat mai natural. comunicare asertiva. nu toti au cooperat. Aceste sedinte si implicarea familiei au oferit suportul necesar adolescentilor pentru a putea depasi o serie de situatii dificile cu care se confrunta. in care fiecare participant s-a bucurat de relatiile stabilite cu ceilalti. In cazul parintelui sau a persoanelor cu care au ramas adolescentii. Atat pe plan personal ca si in relatiile cu familia sau cu colegii s-au evidentiat schimbari pozitive. Ca aceste intalniri s-au dovedit a fi o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme. fiecare participant simtindu-se securizat.− in ce masura au contribuit la clarificarea problemei de identificare a nevoilor social-afective ale copiilor cu parinti plecati in strainatate? ! La sfarsitul sedintei s-a constatat ca intalnirile de grup au avut un impact pozitiv atat in viata personala a fiecarui participant cat si la nivelul grupului participant. astfel incat aceste structuri cognitive achizitionate sa il ajute pe adolescent la analiza si intelegerea si altor cazuri. insa in cazul celor care au participat la consilierea individuala metodele si tehnicile folosite au fost. intelesi si nu mai sunt atat de nesiguri ca la inceput. tolerant. ascultarea activa. fiecare implicandu-se activ in rezolvarea sarcinilor pe tot parcursul procesului de consilierel. studiul de caz. scala de notare. chestionarul pentru a obtine mai multe informatii a relatiilor adolescentilor cu familia. deschis. S-au stabilit o serie de intalniri din doua in doua luni.

Este esential ca acesti copii sa fie sprijiniti cand au nevoie. Ca toti copiii/adolescentii au nevoie sa fie indrumati. este mai des si mai intens resimtita de majoritatea grupului tinta. − lipsa unuia dintre parinti. legaturile emotionale dintre acestia fiind determinate de trairile comune. Aceste sedinte determinandu-i sa le ofere adolescentilor suportul necesar pentru a depasi momentele dificile cu care se confrunta. o parte din acestea au fost satisfacute prin contactul interpersonal. prin comunicarea directa si deschisa i-a invitat pe participanti la impartasirea sincera a experientelor. care in lipsa acesteia. sa gaseasca modalitati de a petrece timpul intr-un mod creativ si impreuna sa experimenteze lucruri noi. revin in grija tatalui si uneori chiar a copilului. au fost propuse o serie de activitati de grup prin organizarea de excursii in care tinerii sa intre in contact cu alte grupuri si cu care sa poasta negocia strategii de actiune. cat si pentru ca mamele reusesc mai bine sa aiba o relatie apropiata si o comunicare deschisa cu copiii. Concluzii In urma chestionarelor date in cursul sedintelor. ocrotiti. in special a mamei. atat pentru ca aceasta este cea care se ocupa de majoritatea treburilor gospodaresti. chiar daca nu ii putem inlocui pe cei dragi. ascultarea activa. puterea lor de decizie in situatii complexe de viata fiind „imatura”. fara teama ca vor fi judecati sau evaluati. interviu focalizat. a reiesit ca dragostea si grija parinteasca a unuia dintre parinti nu pot fi inlocuite foarte usor.conversatia. ei au nevoie de cineva matur care sa le ofere suportul necesar. Intalnirile de grup oferindu-le suport afectiv. comunicare si protectie. Ca urmare a dezvoltarii relatiilor dintre participanti si a faptului ca ei au nevoie de o atentie aparte pentru a fi ajutati sa depaseasca momentele dificile. . fiind cea care ii diferentiaza de ceilalti copii. Starea sufleteasca pe care o nutresc din cauza absentei parintelui plecat . explicatia. In urma derularii programului Pe parcursul procesului de consiliere cu adolescentii s-a evidentiat nevoia acestora de apartenenta. Toate cadrele didactice trebuie sa sa cunoasca si sa inteleaga problemele cu care se confrunta acesti copii. sa ia initiativa isi depaseasca anumite limite.

abandon scolar.cat si interventia pentru cazurile care necesita acest lucru cu scopul de a identifica impreuna cele mai potrivite solutii si servicii destinate copiilor ce provin dintr-o familie monoparentala. . − un aspect foarte important este comunicarea si intelegerea care se stabileste intre copii si adultii cu care locuiesc. cauzate de intelegerea diferita a prioritatilor si responabilitatilor in familie si societate. ce doresc sa fie indrumati . − in familiile unde mama este cea plecata.) datorate lipsei unuia din parinti. uneori in detrimentul programului scolar si pregatirii temelor. etc. − problemele de comunicare devin si mai accentuate in cazul tinerilor adolescenti. − dezvolatrea servicilor de consiliere pentru parintii singuri. copiii se simt mai degraba „ victime ale excluziunii sociale „ accentuandu-se efectele negative ale plecarii parintilor de acasa . asupra carora rudele nu mai au nici un control. − scadere a interesului acordat scolii si temelor pentru acasa pe fondul unei lipse de control si supraveghere din partea unui adult cu autoritate asupra lor. − campanii de informare si constientizare adresate parintilor. violenta. − la nivel social si in mass-media se pune mai degraba accent pe suferinta si situatia dezavantajata in care acesti copii se afla si mai putin pe modul in care sunt respectate drepturile acestor copii sau pe solutiile la problemele lor .− probleme de relationare existente intre copii si parintele singur. pe serviciile concrete la care acestia se pot adresa . fetele consuma o mare parte din timpul lor cu activitatile gospodaresti. de diferentele de mentalitate sau uneori de insuficienta comunicare comunicare. Recomandari Recomandarile vizeaza atat prevenirea prin reducerea efectelor negative (absenteism. adolescentii resimt nevoia unei comunicari constante si apropiate cu un parinte sau cu o ruda in care sa gaseasca un sprijin in cazul in care trebuie sa ia anumite decizii considerate a fi foarte importante pentru viata lor. In acest context .

2 - 3 4. 1 - intocmirea bazei de date cu − profesor coordonator elevi din familii monoparentale participarea la sedinte cu − diriginti parintii − psihopedagog − parinti/tutori implicarea elevilor cu un − diriginti singur parinte in activitati extracurriculare de cunoastere si sprijin reciproc. Nr. relatiile cu copiii. ambientul in familie. − completarea de catre diriginti a proceselor verbale de sustinere a sedintelor − revista scolii − excursii − tabere − marcarea unor momente importante − realizarea unui Proiect educational de parteneriat intre scoala si familie cu participarea intregii comunitati locale. 5. . comunicarea.crt - Activitati Cine raspunde Modalitati de realizare si evaluare − completarea de catre diriginti a tabelelor tipizate si centralizarea acestora.− implicarea elevilor cu un singur parinte in activitati extracurriculare de cunoastere si sprijin reciproc. − dezvoltarea mai multor cluburi destinate copiilor cu scopul de a oferi acestora modalitati benefice de petercere a timpului liber. − extinderea retelei de consilieri scolari. proiect scolar vizand − director relatia scoala – familie − diriginti − parinti/tutori − reprezentanti ONG-uri activitati de informare pe − psihopedagog teme ce vizeaza drepturile − profesori si responsabilitatile − diriginti parentale. − activitati de informare − monitorizare − chestionare completate de partile implicate din care sa reiasa gradul de informare. − programele si activitatile extrascolare au un impact pozitiv aupra copiilor ( in special din ciclul primar si gimnazial ) in ceea ce priveste motivatia de a veni la scoala.

Iasi. Mitrofan Iolanda. Tatu Cornelia. Ion. Editura SPER. „Terapii de familie”. Institutul European. „Consiliere Educationala”. Conf. 2. Ed. Dumitru-Tiron Elena. Universitatea Spiru Haret. „Consilierea scolara – note de curs masterat”. 2001. Vasile Diana. Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov. 3. Polirom. Iasi. 2009. . Bucuresti. Ed. 2008. Dumnitru Al. univ.Bibliografie : 1. 2005. „ Consiliere Psihopedagogica”. 4. dr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->