19.

SUPRAVEGHERE SI INGRIJIREA POSTOPERATORI Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecareacompleta a bolnavului, intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. In aceasta perioada supravegherea siingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a)Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi. In primele ore lumina este redusa, semiobscura, iar temperatura mediului ambiant nu va depasi25°C. Se pregateste patul cu lenjerie curata, musama si aleza, eventual in unele cazuri patul se incalzeste. Langa pat se pregateste sursa de oxigen, medicamente calmante, cardiotonice, sericngi, pansamente, garou, vata, alcool, punga cu gheata, tavita renala, urinar, prosoape etc. b)Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa, bolnavul este bine invelit, fata i seacopera cu un tifon, dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. c)Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie, circulatie,caderea limbii, varsaturi, starid e agitatie sau gesturi necontrolate. Pozitia bolnavului aflat inca subanestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. Pentru cei anesteziati general, daca tipuloperatiei permite, pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna.Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg, DL stg sau dr,DV, pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale).d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. Aspectul generalse refera la aspectul si culoarea mucoaselor, a faciesului precum si stareategumentului

Uneorimodificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic siamplu dupa interventii cerebrale. in prima zi emai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. apoi in urmatoarele 24 hdin 2 in 2 h precum si de fiecare data cand medicul cere. insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei.se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute.A. u n e o r i r e s p i r a t i a p u t a n d f i impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare Aparatul excretor d e o b i c e i i n p r i me l e o r e d u p a i n t e r v e n t i e b o l n a v u l n u urineaza. se observa aspectul. iar daca exista secretii bronsice sed e z o b s t r u i a z a c a i l e r e s p i r a t o r i i p r i n a s p i r a t i e . arata o compresiune cerebrala. dimineata si seara s a u suplimentar la indicatia medicului. uneori cand mictiunea nu are loc se vaincerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. culoarea. Frecvent apar stari febrile in evolutia post-operatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventiachirurgicala Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. ) -T.daca apare dispneea se administreaza oxigen. iar dacaapar sughituri este semn de iritatie peritoneala. . iar in caz de retentie urinara seefectueaza sondajul vezical Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii). De asemenea se vor urmari stareamucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontanede gaze. Urina se masoara sise noteaza.Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. puls tahicardicsi filiform va indica o hemoragie interna.

realizandu-se prinintermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin . ategumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator.2.Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. U t i l i z a r e a t r a t a m e n t e l o r s i t e h n i c i l o r c a l m a n t e .Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteazain foia de temperatura a bolnavului. I n c o m b a t e r e a d u r e r i l o r postoperatorii localizate. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. Daca pansamentul este compresiv se va urmari stareategumentelor din jur. e)Supravegherea pansamentului. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta.emotiile. De asemeni oferireasi crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida.Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza:1. o actiune favorabila o are frigul.Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va aveaun efect pozitiv asupra sanatatii sale. mai intense noaptea. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. f)Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului.Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari dacanu s-a deplasat precum si secretia in plaga). dupa care seatenueaza si dispar in decurs de 36-48h. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii.3 . O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavuluideoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor.

lichidele se vor administra parenteral.Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupainterventie.morfina. mobilizarea incepe din prima zidupa operatie. peristaltismul se imbunatateste. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala. piafen. atrofii musculare.Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. iar buzele vor fi umezite.vasoconstrictiereducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. Initia regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. fortral.constipatii . pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. escare. tramedol. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. h)Mobilizarea bolnavului. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie.Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediatesau tardive: tromboze venoase. iar daca bolnavul varsa. in urma miscarilor circulatia sanguina devineactiva. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce. iar din ziua a 3-a piureuri de legume saualimentatia semilichida. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. pneumonii hipostatice. sunt tinute in liniste siobscuritate si la nevoie li se administreaza sedative.Daca bolnavul nu varsa. iar pentru combaterea insomniei se administreazahipnotice g)Rehidratarea si alimentatia bolnavului. anchiloza articulatiilor. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15min.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful