REPUBLICA FRANCEZA (RPUBLIQUE FRANAISE)

Stat in vestul Europei, 551 500 km2 57 206 000 locuitori, capitala Paris ziua nationala: 14 iulie (se aniverseaza caderea Bastiliei, 1789) Republica Francez este un stat unitar fiind o democraie organizat ca o republic semi-prezidenial. Este o naiune dezvoltat avnd cea de-a cincea economie mondial n 2008. Valorile pe care aceasta le apr i de care se simte foarte ataat sunt exprimate n Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului. Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduri bazate pe Codul Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omului i ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public incluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional.

ECONOMIA

Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant, energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%).Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri). Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine. Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala. Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD annual Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, construcii de aeronave, etc.). Totui guvernul a nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd o parte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industria aprrii.

Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania, China i Regatul Unit. Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul Francez la nceputul anului 2002. Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea Latin, Organizaia Internaional a Francofoniei i din G8. Conform Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, n anul 2004 Frana a fost cel de al 5-lea exportator mondial i cel de al patrulea importator mondial de bunuri fabricate. n 2003 Frana a fost cel de al doilea recipient de investiii strine direct dintre rile OCDE cu 47 miliarde dolari naintea Statelor Unite, Japoniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit n acelai an 57,3 miliarde dolari, Frana fiind astfel al doilea cel mai important investitor direct dintre rile OECD, dup Statele Unite. Cu peste 75 milioane de turiti strini n anul 2003, Frana este clasat ca prima destinaie turistic din lume. La aceasta se adaug procentul important de francezi ce i petrec vacanele n diferite regiuni ale rii. Atractivitatea turistic se explic prin marea varietate de puncte de interes i prin numrul lor foarte mare la care se adaug diversitatea peisajelor, bogia patrimoniului i climatul temperat precum i facilitilor de acces i a infrastructurii turistice i de transport foarte bine dezvoltate. Parisul i mprejurimile sunt destinaiile cele mai importante, urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur i staiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinaii. n anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB i a angajat aproximativ 700.000 persoane n activiti direct legate de acesta. Frana are o important industrie aerospaial reprezentat de concernul european Airbus i este singura putere european (n afar de Rusia) care are propria sa baz de lansare de rachete spaiale (Centre Spatial Guyanais). Frana este de asemenea cea mai independent ar din punct de vedere engergetic dintre rile Europei de Vest datorit investiiilor importante n domeniul energie nucleare, lucru care face din Frana unul dintre cei mai mici productori de gaze cu efect de ser dintre cele mai industrializate naiuni din lume. Peste 80% din nevoile de energie electric ale rii sunt produse de centrale nuclearo-electrice (86,9% n 2005). Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne i importantele subvenii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au fcut din Frana principalul productor i exportator agricol din Europa i al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dup Statele Unite. Cu toate acestea, datorit naltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nu ocup dect 4% din populaia activ. Principalele produse de export sunt grul, psret, produse lactate, carne de vit i porc precum i renumitele vinuri franuzeti.

POPULATIA
In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea este de 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2). Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism