Microeconomie 1.

Pretul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunta) atunci cand se face o alegere din mai multe variante posibile, in alocarea resurselor reprezinta: a. costul marginal; b. avantajul competitiv; c. avantajul relativ; d. costul de oportunitate; e. avantajul comparativ. D 2. Legea diviziunii muncii este o lege economica: a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. C 3. Legea profitului este o lege economica: a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. A 4. Legea acumularii este o lege economica: a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. B 5. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi: a. dinamice; b. complexe; c. concurente; d. regenarabile; e. complementare. E 6. Potentialul de creatie stiintifica si tehnica intr-o tara, la un moment dat, face parte din categoria: a. resurselor derivate; b. resurselor materiale; c. resurselor naturale; d. resurselor epuizabile; e. resurselor umane.

E 7. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze? a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo; b. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson; c. Adam Smith, David Ricardo, Th. Robert Malthus, John Stuart Mill; d. Jonh Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall; e. David Ricardo, Jonh Maynard Keynes, Th. Robert Malthus, John Stuart Mill. C 8. Informatica, cercetarea stiintifica si tehnologica sunt incluse in: a. sectorul primar al activitatii economice; b. sectorul secundar al activitatii economice; c. sectorul tertiar al activitatii economice; d. sectorul cuaternar al activitatii economice; e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este veridica. D 9. Oamenii de afaceri aleg sa calatoreasca intre doua orase aflate la distanta mare cu avionul, in timp ce persoanele obisnuite prefera sa calatoreasca cu autoturismul personal (sau cu trenul, microbuzul etc.). Alegerea lor se explica din punctul de vedere al stiintei economice astfel: a. autoturismul si trenul sunt mijloace de transport mai ieftine decat avionul; b. oamenii de afaceri, avand venituri ridicate, aleg avionul pentru ca este cel mai rapid mijloc de transport; c. autoturismul si trenul sunt mijloace de transport foarte scumpe pentru persoanele cu un cost de oportunitate ridicat al timpului; d. autoturismul si trenul sunt mijloace de transport foarte ieftine pentru persoanele cu un cost de oportunitate ridicat al timpului; e. avionul este un mijloc de transport foarte scump pentru persoanele cu un cost de oportunitate ridicat al timpului; C 10. Distractia (TV, petrceri, excursii etc.) inaintea unui examen in perioada de sesiune prezinta pentru studenti un cost de oportunitate: a. nul; b. ridicat; c. scazut; d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie; e. mai redus fata de situatia in care ar studia pentru examen. B 11. Economia de piata directionata de consum, care poate fi considerata modelul Statelor Unite ale Americii, acorda: a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale;

A 16. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri. d. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. in raport cu ceilalti. c. b. in raport cu cei mai multi producatori. D . e. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. in raport cu oricare alt producator. in general. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Care dintre enumerarile de mai jos reprezinta caracteristici generale ale economiei de schimb? a. intr-o activitate. c. d. atunci cand: a. pe plan social. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor. Japonia. Un producator detine avantaj absolut. e. iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. SUA. c. a agentilor economici. dreptul de posesiune. Japoniei. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. D 14. Printre atributele proprietatii nu se regasesc: a. specializarea consumatorilor. Economia de piata ghidata administrativ este specifica: a. utilizarea bunurilor de care beneficiaza. b. d. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. autonomizarea agentilor economici. B 12. specializarea producatorilor. intr-o activitate.e. D 15. tarilor UE. b. Uniunea Europeana si Japonia. c. d. d. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. Australiei si Noii Zeelande. b. e. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. E 13. America de Nord. concurenta neloiala. e. b. in raport cu ceilalti. e. SUA. Economia sociala de piata este intalnita in: a. conform prevederilor legale. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. c.

d. valoarea de piata a bunurilor produse. cifra de afaceri. Prin atomicitate se intelege: a. venitul national. . B 19. oferta elastica. cantitatea oferita sa creasca continuu. cifra de afaceri. b. e. e. Indicatorul utilizat pentru masurarea rezultatelor globale ale activitatii economice este: a. d. Economia de piata directionata de consum este specifica: a. la orice variatie a pretului. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. b. in acest caz. d. venitul national. Australiei si Noii Zeelande. tinzand spre infinit. la un nivel dat al pretului. situatia in care pe piata se afla mai multi agenti economici (intreprinderi mari. SUA. produsul intern brut (PIB). D 21. Oferta perfect elastica: a. reflecta situatia in care. e. cum este cazul intreprinderilor mici si mijlocii. c. valoarea adaugata. b. situatia in care pe piata exista putini agenti economici avand puteri economice diferite. b. c. d. cand participantii sunt mezo-agentii cu puteri economice foarte diferite. c. Indicatorul utilizat pentru masurarea rezultatelor finale ale activitatii economice este: a. e. A 18. avem de-a face cu: a. tarilor UE. e. valoarea de piata a bunurilor produse. c.17. b. situatia in care subiectii pietei au o putere si importanta economica diferite. tinzand spre infinit. oferta nu se modifica. apare numai teoretic. mijlocii si mici ). intentia pretului este zero. Atunci cand pe piata apare situatia in care la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu. B 22. E 20. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. d. oferta inelastica. Japoniei. c. valoarea adaugata. b. iar variatia pretului este zero. produsul intern brut (PIB). presupunand ca. situatia in care pe piata exista agenti economici cu puteri sensibil egale.

b. Ecp <1. b. coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este: a. Elasticitatea cererii fata de venit reprezinta: a. D 23. e. A 26. d. e. Ecp > 0. coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este: a. D 24. e. ec/v < 0. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. c. in cadrul careia. d. b. ec/v < 1. ec/v < 1. d.c. In cazul bunurilor normale. e. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintrun bun. Ecp = 0. Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret (Ecp). B 27. d. oferta perfect elastica. ec/v = 1. Ecp < 0. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. ec/v > 1. d. C 25. ec/v < 0. ec/v = 0. c. b. d. In cazul bunurilor inferioare. ec/v = 1. relatia dintre cerere si pret. in cadrul careia. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. oferta cu elasticitate unitara. c. relatia dintre cerere si pret. ec/v = 1. b. ec/v < 1. ec/v < 0. c. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. oferta perfect inelastica. ec/v > 1. in principiu este: a. c. . Ecp =1. coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este: a. ec/v = 0. ec/v > 1. e. In cazul bunurilor al caror consum creste in aceeasi proportie cu venitul.

-1 < ec/p <-y. -1 < ec/p <-y. ec/p = 0. d. In cazul cererii elastice sau cu elasticitate ridicata. -1 < ec/p <-y. c. ec/p > -y. In cazul bunurilor superioare. coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. ec/p > -y. ec/p =1. -1 < ec/p < 0. ec/v < 0. ec/p > -y. coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. E 31. ec/v = 0. coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. e. In cazul cererii perfect inelastice sau rigide. ec/v = 1. b. d. d. D 29. -1 < ec/p <-y. ec/p =1. e. C 32. coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. In cazul cererii perfect elastice sau infinit elastice. ec/p =1. -1 < ec/p < 0. b. coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este: a. In cazul cererii semirigide sau relativ inelastice. -1 < ec/p < 0. c. c. d.e. e. c. ec/p = 0. C 28. ec/v = 0. B 30. b. e. ec/v < 1. c. d. ec/p = 0. ec/p = 0. ec/p =1. ec/v > 1. . b. b. e. -1 < ec/p < 0. ec/p > -y.

si. c. si. atrage. in general. ec/p =1. atrage. cresterea preturilor bunurilor inferioare. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. e. scaderea preturilor bunurilor normale. ec/p > -y. -1 < ec/p < 0. in general. B 35. ec/p =1. E 36. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. A 34. -1 < ec/p <-y. si. C 37. In cazul cererii anormale. cresterea preturilor bunurilor superioare. coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. nu atrage. d. -1 < ec/p < 0. Conform efectului Giffen: a. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. nu actioneaza asupra marimii cererii. Perioada pietei avand o durata foarte scurta de la modificarea pretului. scaderea preturilor bunurilor inferioare. deci. d. -1 < ec/p <-y. deci. in general. marimea pretului lor: a. e. Cand este vorba de bunuri importante care nu au substituti (inlocuitori). ec/p < 0. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. o crestere a cererii.D 33. deci. c. nu permite ofertantilor sa gaseasca mijloacele necesare de sporire a ofertei. in general. b. oferta fiind: . dupa sine o diminuare a cererii. dupa sine o crestere a cererii. deci. deci. c. nu atrage. b. b. scaderea preturilor bunurilor superioare. si. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. ec/p = 0. d. coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este: a. e. e. si. aceasta ramane constanta. c. ec/p > -y. d. In cazul cererii cu elasticitate unitara. dupa sine o diminuare a cererii. b.

modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. C 38. d. variatia pretului fiind zero. e. D 42. A 40. cantitatea ceruta sa scada continuu. cantitatea oferita sa creasca continuu. tinzand spre infinit. e. cantitatea oferita ramane constanta. tinzand spre infinit. C 39. e. c. Punctul de saturatie se realizeaza: a. cantitatea ceruta sa creasca continuu. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. variatia cererii este egala cu variatia pretului. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. b. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. b. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. c. e. c. iar variatia pretului sa fie zero. b. dupa care utilitatea marginala devine nula. b. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Oferta cu elasticitate unitara are loc atunci cand: a. d. b. A . e. variatia pretului fiind zero. Oferta inelastica se caracterizeaza prin aceea ca: a. d. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. d. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. b. cand utilitatea marginala devine negativa. e. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. c. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. d. Oferta elastica se manifesta atunci cand: a. iar variatia pretului sa fie zero. elastica. Oferta perfect elastica (numai teoretic). variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. c. c. cantitatea oferita sa scada continuu. semirigida. d. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. cand utilitatea marginala devine nula. la cel mai inalt consum dintr-un produs. la un nivel dat al pretului: a. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului.a. rigida. cantitatea oferita ramane constanta. inelastica. perfect inelastica. B 41. presupune ca.

E 48. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. c. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. A 45. punctul in care se realizeaza cel mai inalt consum. c. c. e. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. Punctul de saturatie este: a. punctul in care se realizeaza cel mai redus consum. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. B 44. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. Masurarea utilitatii a preocupat scoala: a. e. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. b. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. In gandirea economica clasica utilitatea: a. c. d. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. d. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.43. b. d. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. b. munca incorporata in bunul respectiv. marginalista. A 47. contemporana. sau mai precis. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. clasica. dupa care utilitatea marginala . numai bunurile libere au utilitate economica. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. e. C 46. c. fiziocrata. e. mercantilista. c. Care din afirmatiile de mai jos sunt proprii utilitatii economice a unui bun? a. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. b. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. b. masura sau gradul in care produsul. b. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. punctul in care se realizeaza cel mai inalt consum. d. d. Calitatea unui bun economic exprima: a. In gandirea economica neoclasica (marginalista) utilitatea economica: a. e. utilitatea unui bun economic.

mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. b. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. H. B 50. d. utilitatea totala sa fie nula. ramana acelasi. c. la nivelul bugetului de care dispune si al preturilor existente. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). b. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. punctul in care utilitatea marginala este cea mai mare. maximum de satisfactie (utilitate). b. C 49. . d. utilitatea totala sa fie constanta. fie nul. P. e. astfel incat: a. c. M. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. fie egal cu utilitatea totala. minimum de satisfactie (utilitate). d. Legea utilitatii marginale descrescande precizeaza ca: a. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. Gossen. e. fie minim. punctul in care se realizeaza cel mai redus consum. b. J. B 53.devine nula. Samuelson. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii care. fie maxim. utilitatea totala sa fie minima. utilitatea totala sa fie maxima. Curba de indiferenta exprima ansamblul combinatiilor posibile in consumul a doua bunuri. reprezinta cantitatea din bunul x care este necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y. c. A 52. B 51. A. dupa care utilitatea marginala devine nula. astfel incat nivelul utilitatii consumatorului sa: a. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x. e. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. d. ii asigura: a. Keynes. e. Legea utilitatii marginale descrescande a fost formulata pentru prima data de catre: a. c. d. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. e. c. b. o cheltuiala minima.

este constanta. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. care. utilitatea marginala a bunului A este nula. coeficientul capitalului tehnic. este maxima. d. c. scade. Cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este corecta. c. ca bunul C este preferat bunului B. utilitatea nu se poate masura in acest caz. apa are un pret mult mai mic in raport cu cel al diamantului. coeficientul uzurii capitalului. Atunci cand un consumator ordoneaza diferite programe de consum spunand. utilitatea marginala a diamantului < utilitatea marginala a apei. b. Apa este un bun indispensabil vietii omului. Engel. b. e. c. creste. A 54. c. este inversul coeficientului marginal al capitalului. D 58. utilitatea totala resimtita de catre un consumator prin marirea cantitatii consumate din bunul respectiv: a. G. e. b. utilitatea totala a diamantului < utilitatea totala a apei. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. este egala cu zero. d. A 55. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. e.d. utilitatea este ordinal masurabila. utilitatea totala a diamantului > utilitatea totala a apei. utilitatea marginala a diamantului > utilitatea marginala a apei. d. coeficientul capitalului fix. d. e. cheltuielile de productie. utilitatea totala a bunului B este maxima. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. la randul sau este preferat bunului A: a. c. e. coeficientul uzurii capitalului. de exemplu. utilitatea este cardinal masurabila. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. B 56. totusi. b. in comparatie cu diamantul. Acest paradox (aparent) se explica astfel: a. Productivitatea medie a capitalului: a. e. dar descrescatoare. B 59. Cota de amortizare depinde de: a. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. K. Raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix exprima: a. d. b. b. B 57. Becker. .

b. c. d. reducerea somajului. 190 persoane. . Uzura morala a capitalului fix implica pentru proprietar: a. B 62. cresterea vanzarilor. atunci: a. productivitatea medie scade si productia creste. d.c. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. O firma are 150 de salariati si realizeaza 3. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. sporirea timpului liber. c. daca toti factorii de productie raman neschimbati. c. b. e. b. veniturile realizate de firma. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. tot cu o unitate. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. B 63. e. 240 persoane. dar mai ieftine. ceilalti fiind neschimbati. uzura fizica. profituri mai mari. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. e. productivitatea medie si productia scad. C 64. Sporirea productivitatii medii a muncii are ca efect: a. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. b. productivitatea medie scade si productia creste. d. e. d. Productivitatea marginala a unui factor de productie reprezinta: a. costuri mai mici. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. productivitatea medie scade. b.000 de produse. datorita amortizarii accelerate. sporul productiei. e. c. 25 persoane. Cate persoane ar fi nevoie sa mai angajeze firma pentru a-si dubla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 25%? a. cresterea populatiei ocupate. Cand productivitatea marginala a unui factor este mai scazuta decat productivitatea medie a acestuia. C 61. scaderea timpului liber. d. productivitatea medie si productia cresc. c. e. cresterea duratei muncii. d. iar cantitatea din acel factor sporeste. a altui factor. iar productia nu se modifica. 90 persoane. durata de functionare. D 60. 20 persoane.

productivitatea marginala a muncii. in cazul sporirii cu 50% a productiei si cu 25% a numarului de salariati va fi: a. intr-o perioada de timp. b.000 de produse. 45 persoane. 3. in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 50%? a.000 de produse. 400 persoane. Daca o societate realizeaza o productivitate medie de 1.000 c. 300 b.500 d. 1. 1. c. 700 persoane.000 produse/angajat.D 65. O firma are 200 de salariati si realizeaza 8. in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 50%? a. Cate persoane ar fi nevoie sa mai angajeze firma pentru ca productia sa atinga 18.200 B 68. 600 e. 25 persoane. d.200 C 69.000 d.000 de produse. d. intr-o perioada de timp. 2. 1. 30 persoane. 100 persoane. 600 e.000 c. 60 persoane.200 . 1. 300 b. Daca o societate realizeaza o productivitate medie de 1. 3. 300 persoane. e. 2. 3. in cazul sporirii cu 80% a productiei si cu 40% a numarului de salariati va fi: a. Cate persoane ar fi nevoie sa mai angajeze firma pentru a atinge o productie de 18.500 produse/angajat. O firma are 300 de salariati si realizeaza 9. productivitatea marginala a muncii.000 d. E 66.000 de produse. 300 b. Daca o societate realizeaza o productivitate medie de 1.000 c. 100 persoane. e. in cazul sporirii cu 40% a productiei si cu 40% a numarului de salariati va fi: a. intr-o perioada de timp.500 produse/angajat. E 67. b. 90 persoane. c. productivitatea marginala a muncii. 600 e.

105% d. d. a cate 7 ore/zi si realizau o productivitate medie a muncii de 5 produse/ora. iluminat. c. a cate 8 ore zilnic si obtin aceeasi productie saptamanala. Indicele productivitatii medii a muncii este de: a. cheltuielile de intretinere. 111% d. Valoarea initiala a produsului in situatia in care a mai ramas doar un an de plata pentru amortizare a fost de: a. amortizarea capitalului fix. 200 RON. cheltuielile cu salariile personalului administrativ. Indicele productivitatii medii a muncii este de: a. 74% c.400 RON. 135% e. c. 24. d. e. dupa 5 ani de utilizare.000 RON. cheltuieli cu combustibilii si energia. 174% b. 174% b.C 70. Acelasi numar de salariati lucreaza 5 zile pe saptamana. este de 4. a cate 9 ore/zi si realizau o productivitate medie a muncii de 5 produse/ora.000 RON. Acelasi numar de salariati lucreaza 5 zile pe saptamana. incalzit. b.000 RON: b. 74% c.000 RON. a cate 8 ore zilnic si obtin aceeasi productie saptamanala. 74% c. 5% C 73. 2. 35% C 72. Valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie. 20. Acelasi numar de salariati lucreaza 5 zile pe saptamana. . cheltuielile facute cu chiriile. In cadrul costului fix nu se includ: a. 2. C 74. 135% e. La o firma 10 salariati lucrau 6 zile pe saptamana. a cate 9 ore/zi si realizau o productivitate medie a muncii de 5 produse/ora. 174% b. 135% e. 111% d. La o firma 12 salariati lucrau 6 zile pe saptamana. Indicele productivitatii medii a muncii este de: a. 35% C 71. e. a cate 8 ore zilnic si obtin aceeasi productie saptamanala. La o firma 9 salariati lucrau 6 zile pe saptamana.

Pretul garantat de stat poate avea si o consecinta nedorita: a. care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. e. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. D 76. b. exprese. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. d. b. structura si calitatea produselor concurente. b. Salariul real: a. b. duopolul asimetric. aparitia de suprastocuri. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. trustul si cartelul. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. fiecare dintre cei doi producatori din cazul pietei duopoliste. duopolul bilateral. Masa profitului nu depinde de: a. viteza de rotatie a capitalului. c. e. un neajuns al preturilor garantate este. variind in functie de pretul factorului munca. e. in ceea ce priveste productia agricola. e. duopolul simetric.E 75. . duopolul concertat. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. d. c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. explicite. c. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. duopolul dominant. d. In cadrul strategiei privind cifra de afaceri si pentru a evita razboiul preturilor. tine seama de existenta celuilalt. b. D 78. c. nivelul productivitatii muncii. C 77. care influenteaza volumul rezultatelor. in detrimentul altora. trustul si holdingul. societatea de holding si societatea de participare. este o marime dinamica. fiind posibile mai multe situatii de piata. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. cunoscandu-se doua tipuri de acorduri: a. B 79. volumul. Oligopolurile concertate cunosc grade diferite de concentrare a activitatii si obiectivelor urmarite. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori. pretul de vanzare si costul. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal. Care din afirmatiile de mai jos nu reflecta astfel de situatii? a. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. d. intelegeri secrete si trusturi. c. d.

d. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. c. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. e. aspiratiilor fiecarui salariat. excluzand elevii. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. care influenteaza volumul rezultatelor. populatia ocupata in diferite activitati profesionale. tinerii. precum si varsta legala pentru angajare. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. . B 81. care satisfac stagiul militar. cererea si oferta de capital. c. gradul de organizare a sindicatelor. nu doresc angajarea pe un loc de munca. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. Marimea pretului pamantului este influentata direct sau indirect de mai multi factori: a. rata dobanzii bancare. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. d. c. Populatia activa cuprinde: a. randamentul factorilor. marimea si evolutia rentei. d. a timpului destinat muncii. Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie astfel de factori? a. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. D 83. b. tinerii care satisfac stagiul militar. Salariul privit ca venit este influentat de o serie de factori. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. e. e. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. b. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. B 82. b. d. reducerea timpului liber si cresterea. persoanele care cauta un loc de munca. elevii. c. persoanele care din diferite motive. b. studentii.e. D 84. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. corespunzatoare. satisfacerea nevoilor. Salariul nominal brut: a. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. e. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. Efectul de substitutie consta in: a. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. C 80. studentii.

exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal. Emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie sub forma biletelor de banca si monedei metalice este atributul: a. durata creditului. d. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici si institutiilor care solicita acest lucru. b. E 87. E 89. d. Operatiunile active efectuate de banci se refera la: a. c. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. Asupra nivelului dobanzii si a ratei dobanzii actioneaza o serie de factori. b. e. inflatia. b. cererea si oferta de capital de imprumut. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. b. motivul prudentei. efectuarea de plati la ordinul deponentilor din depozitele acestora constituite la banca. . D 85. motivul speculatiei. d. c. bancilor comerciale. intr-o anumita perioada. primirea spre pastrate a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici non-financiari denumite depozitele clientilor. Salariul real: a. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. e. c. d. e. trezoreriei statului. marimea si dinamica profitului. variind in functie de pretul factorului munca. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. rata profitului. pentru fondul de somaj). Dintre acestia nu fac parte: a. este o marime dinamica. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. la un nivel dat al preturilor. Intre motivatiile cererii agregate de moneda se regasesc: a. b. depinde de marimea productiei. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. e. c. e. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni. c. E 86. rata dobanzii. D 88.b. este o marime dinamica. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul. d. motivul precautiei.

d. Bancii Nationale. c. bancile de afaceri. c. Spunem ca banii constituie o putere de cumparare usor transferabila. Casa de Economii si Consemnatiuni. Moneda manuala sau in numerar se gaseste intr-o economie sub forma de: a. conturi deschise la banca. se gasesc permanent asupra oamenilor. B 92. se pot transforma oricand in alte bunuri. Casei de Economii si Consemnatiuni. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. operatiuni cu aur. B 91. bancile de depozit propriu-zise. societatilor de asigurari. b. cecuri la purtator. e. b. Precizati care dintre bancile enumerate mai jos au in obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni: a. D 95. b. D 90. b. e. bancile ipotecare. pot fi folositi la plata salariilor. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. bancile ipotecare. Obiectul de activitate al bancilor comerciale il reprezinta: a. bancile de afaceri. deoarece: a. e. obligatiuni. b. obligatiuni. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. actiuni. Banc Post.c. Disponibilitatile monetare propriu-zise sunt reprezentate intr-o economie de: a. Care dintre bancile enumerate mai jos dispun de capitaluri proprii importante in raport cu sumele atrase de la deponenti: a. bilete de banca. Casa de Economii si Consemnatiuni. d. e. Banc Post. e. d. c. d. se pot schimba oricand in alte monede. d. bancile de depozit propriu-zise. c. B 93. colectarea primelor de asigurare. actiuni. d. . b. c. e. E 94. se pot depozita foarte usor.

o crestere a masei monetare sub forma scripturala. cantitatea de valuta existenta in economie. e. b. d. Rata dobanzii reprezinta: a. Cererea de moneda se afla in raport direct proportional cu: a. d. nu fac parte din nici un agregat monetar. e. d. E 96. Rambursarea datoriilor de catre banci echivaleaza cu: a. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. c. D 97. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. o scadere a masei monetare. C 98. c. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. d. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. A 99. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. Existenta rezervelor de numerar la banci este necesara pentru ca aceasta sa poata: a. bilete de banca. o sporire a masei monetare in numerar. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. b. . vinde valuta. e. D 100. d. a celui de-al treilea agregat monetar. efectele de comert negociabile. a celui de-al patrulea agregat monetar. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. e. B 101. volumul total al salariilor. b. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. economii pe librete bancare. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. viteza de rotatie a banilor. b. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. d. e. volumul total al schimburilor.c. obligatiuni) sunt o componenta: a. c. c. e. b. b. cumpara valuta. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. a primului agregat monetar. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. Ce reprezinta costul detinerii de bani lichizi? a. c. a celui de-al doilea agregat monetar.

creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. 100 miliarde u.000 miliarde u. A 105. 0 < M3 < 1. . 0 < M3 < 2.000 miliarde u. M3 = 0. b. c.? a. C 102. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. 20 rotatii. e. c. sa se poata realiza schimburi comerciale in valoare de 20..c. contracta noi credite. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. M3 = 1. e. e.m.000 miliarde u. b. se cere sa se determine marimea cererii de moneda in economia respectiva: a. c. c.m. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. 30 rotatii. 50 rotatii. Cunoscand valoarea totala a schimburilor mijlocite de moneda ca fiind de 1. e.000 miliarde u. C 103. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci.m..m. comercializa titluri de valoare. b. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. d. sporeste volumul creditului din economia nationala. b. c. e. A 104. M3 > 0. d. 1. si viteza de rotatie a monedei egala cu 20. Procesul de refinantare a societatilor bancare reprezinta: a. 25 miliarde u... D 106. 50 miliarde u.m. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. 40 rotatii. face fata platilor in numerar catre clienti.m. Care trebuie sa fie viteza de rotatie a monedei intr-o economie pentru ca la o marime a cererii de moneda de 2. d. d. b.m. d. 10 rotatii. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci.m. Comportamentul Bancii Nationale (M3) reprezinta un factor important al ofertei de moneda si poate avea urmatoarea marime: a. d. 500 miliarde u. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Cresterea taxei de reescont are ca efecte: a. e.

sa se calculeze multiplicatorul monetar (Mm) si volumul noilor depozite la vedere (D) la o depunere de catre un client la o banca oarecare a sumei de 1.. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic.000. 10 ori si 40.m. ordinare si dematerializate. sa se determine volumul noilor depozite la vedere constituite in cadrul bancilor comerciale (D): a..m. 900.000.000 u.000 u.m.000 u.000.000 miliarde u.. 40. 80.000. b..000 u. d. C 109. C 112. 10 ori si 10. c. E 108.m.000 miliarde u.000 miliarde u.m. e.000 u. e.000 miliarde u. Cunoscand multiplicatorul monetar (Mm) ca fiind egal cu 20 si suma noilor rezerve obligatorii (R) egala cu 2. obligatiunile pot fi: a.. 20. 800. b. e.000. c. 10.m.000. c.000 u. Dupa marimea si modul de stabilire a dividendului.000. d.. Cunoscand cererea de moneda dintr-o economie ca fiind de 50..000. d. d. a.000. Nevoia de capital suplimentar la o societate comerciala se poate acoperi prin mai multe cai: a. Presupunand ca rata rezervelor bancare (r) la noile depozite este de 10%. 600. b.m..000 miliarde u.000 u. 60.000 u. privilegiate si ordinare. 10 ori si 50. c. dematerializate. b.000 miliarde u. 500. e.m.m.m. sa se determine volumul total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetara existenta.. . c..m.. Dupa forma de emisiune.m. cu dobanda.m. cu dividend fix.000.000 u.m. 20 ori si 10. la purtator.m. e. d. 700. 20 ori si 50.m. si viteza de rotatie a monedei egala cu 10. nominative. D 111. b.: a.. privilegiate.000.000 u.E 107.m. actiunile pot fi: a.000 u. C 110.000.m. la purtator. materializate.000 u.

este substantial diferit de valoarea nominala. materializate. d. Bancii Nationale. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. sfera pietei de capital. bursei de valori. sfera circulatiei. Atunci cand se apeleaza la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru obtinerea banilor necesari. e. e. este dat de cursul de schimb valutar. C 114. E 115. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. Pe piata financiara secundara operatiunile la termen se efectueaza: a. sfera pietei de munca. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiara secundara: a. sfera productiei. b. eficienta comertului exterior. dematerializate. d. b. la purtator. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. in momentul incheierii tranzactiei. D 113. C 116. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. d. b. c. In principal. e. sfera pietei valutare. c. persoanelor autorizate: jobberi. ordinare. ulterior incheierii tranzactiei. e. Dupa modul de identificare a proprietarului actiunile pot fi: a. brokeri. B 117. privilegiate. c. b. cumpararea de valuta. bancilor comerciale. d. la data scadentei. c. c. e. anterior incheierii tranzactiei. C 118. d. d. societatile comerciale emitente intra in: a. volumul exporturilor. este dat de valoarea nominalai a titlului. c. . b.b. Care din factorii de mai jos influenteaza decisiv cursul titlurilor de valoare? a. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. curtieri. bursei de marfuri. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. b. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. e. operatiunile pe piata financiara primara se efectueaza prin intermediul: a.

la o rata a dobanzii practicate pe piata monetara de 50%: a.000 u.750:000 u. 1. iar o actiune are valoarea nominala de 5. 1.m.m..m.000 u. . aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. cand rata dobanzii pe piata monetara era de: a.. c.000 u.m.000 u. 1. c.m.. are drept consecinta: a. 10. 15.5%.. 150%.m. B 121.250. 50%.m.000.. deficitul bugetar. e. d. 5.. e.m. d. 100%.000 u.000 u.000 u. C 119. d.m. B 120. C 123. d. e. Daca un agent economic cumpara la bursa 250 de actiuni platind in total 1. e. b.m.. e.250 u.m. O obligatiune cu valoare nominala de 1. 2. 125%.m. b. Ea a fost achizitionata de pe piata la pretul de 500. In conditiile ratei dobanzii de 50% practicate pe piata monetara cursul unei obligatiuni este de 1.000 u. 20.000. b.c. cu 7. cu 15%.. c. raportul dintre cererea si oferta de titluri. d.000 u.m. Sa se determine cursul obligatiunii care aduce un venit anual de 5.m.m.000.5%. d. cu 5%.000 u. cu 10%. u. cu cate procente din actiuni va participa la Adunarea generala a actioarilor? a. e.m. 25. soldul balantei de plati externe. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B.. 75%. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede.5 miliarde u.. b. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. Capitalul social al unei firme este de 10 miliarde u. cu 12.500.000. b. c. aduce un venit anual fix de 50% din valoarea sa. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B.000 u..m.000 u. Care va fi noul curs al obligatiunii atunci cand rata dobanzii se va reduce la 40%? a. 1. c. D 122.000. Un ritm mai ridicat al inflatiei din tara A decat in tara B.

b. Care din urmatoarele categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? a. salariul creste. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul. cand sporeste uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali. Care dintre factorii de mai jos conduc la situatiile de esec al pietelor? a. incluziunea. D 128. e. beneficiile private exclud beneficiul social. non-excluziunea. b. factorii naturali. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. rivalitatea. costurile actiunilor de prevenire. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu. nu exista beneficii sociale. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. costurile sociale. b. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. bunurile de folosinta indelungata. factorii interni. somajul. costurile pentru protectia mediului. Marcati caracteristicile proprii bunurilor publice din enumerarea de mai jos: a. d. cum ar fi somajul. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. inflatia etc. factorii ce tin de creserea cererii agregate. A 127. crizele economice. externalitatile. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. c. b. C 125. e.B 124. Cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor sunt: a. d. c. In cazul externalitatilor pozitive: a. b. b. d. D 129. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. non-atractivitatea. costurile tranzactionale. . c. non-incluziunea. c. d. inflatia. d. e. d. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. c. e. Costul total mediu scade atunci cand: a. C 126. iar productia scade. c. e..

e. B 130. d. marginalist. costul de oportunitate. Leon Walras. Jean Baptiste Say. neoclasic. John Maynard Keynes. costul total mediu. in primul rand de: a. Legea debuseelor si teoria trinitara a factorilor de productie au fost formulate de catre: a. e. c. Vilfredo Pareto si Alfred Marshall au revolutionat gandirea economica in cadrul curentului de gandire: a. clasic. C . Daca productivitatea capitalului creste. Fr. e. b. David Ricardo. e. c. b. Quesnay. e. d. b. fiziocrat. amortizarea totala. Karl Marx. c. c. D 133. costul fix si costul variabil. C 134.e. d. costul variabil si productie. Adam Smith. salariul mediu. costul fix. A 131. dinamica costului total mediu depinde. dinamica productivitatii muncii este devansata de cea a salariului. Teoria rentei deiferentiale a fost fundamentata de catre: a. in mod normal scad: a. Adam Smith. Thomas Robert Malthus. costul contabil. d. c. Thomas Robert Malthus. b. David Ricardo. b. costul total global. uzura fizica a capitalului. d. B 132. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. Pe termen scurt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful