P. 1
cistita

cistita

|Views: 94|Likes:
Published by Camelia Iribita

More info:

Published by: Camelia Iribita on Jan 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2013

pdf

text

original

CUPRINS

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATTULUI RENAL…………………..pag2-9

CAPITOLUL II CISTITA ACUTA…………………………………………………………….pag10-19

CAPITOLUL III NOTIUNI DE NURSING……………………………………………………pag20-37

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE…………………………………..pag38-64 CAZ CLINIC NR.1 CAZ CLINIC NR 2 CAZ CLINIC NR.3

CONCLUZII…………………………………………………………………pag65-66

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..pag67

1

CAPITOLUL I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

CĂILE URINARE. Căile de eliminare a urinii încep în sinusul renal, cu calicele mici şi mari şi pelvisul renal. Calicele renale mici continuă de altfel tubii drepţi şi colectori ai piramidelor renale. Ele se înserează în profunzimea sinusului renal, pe papilele renale, cărora le corespund ca număr. Papila cu area cribrosa proemină în interiorul calicei, ca într-o cupă, şi spaţiul dintre ea şi peretele calicei se numeşte fornix caliceal. Calicele renale mari i-au naştere prin confluenţa calicelor mici şi sunt în număr de 2-3 prin unirea lor se formează pelvisul renal (bazinetul). Pelvisul renal este un prim rezervor de colectare a urinii, cu o capacitate de aproximativ 10 ml. În funcţie de lungimea calicelor mari care îl formează şi de modul în care acestea se unesc, pelvisul renal poate avea forme diferite. El este de tip ampular, asemănându-se cu o pâlnie, când calicele sunt scurte de tip dendritic, 2

când acestea sunt lungi, sau prezintă forme intermediare. Ca situaţie anatomică, pelvisul renal are o porţiune intrarenală şi alta extrarenală. Partea intrarenală se află în sinusul renal, fiind situată pe un plan posterior faţă de vasele sanguine, poziţie pe care o menţine şi la nivelul hilului, unde constituie elementul cel mai posterior al pelvisului renal. Partea extrarenală se întinde de la hil la locul de continuare cu ureterul. RINICHII sunt aşezaţi în cavitatea abdominală de o parte şi de alta a coloanei vertebrale în regiunea lombară, au formă asemănătoare cu cea a unui bob de fasole (reniformă), culoarea brun-roşcată, lungimea de aproximativ 2 cm, lăţime 6 cm şi grosimea 3 cm . Greutatea fiecărui rinichi este 120 gr, rinichiului i se descriu două feţe :-anterioară şi posterioară, două margini una lateral-convexă şi una medial concavă, prezentă hilul şi doi poli superior şi inferior, prin hilul venal intră artera renală şi nervii renali, ieşind vena renală, căile urinare şi vasele limfatice. Polul superior vine în raport cu glanda suprarenală. Rinichiul este alcătuit din două părţi: capsula renală şi ţesutul sau parenchimul renal. VASCULARIZAŢIA RINICHIULUI este asigurată de artera renală, ramură din aorta abdominală care pătrunde în rinichi prin hil, din ea se desprind arterele interlobale care merg printre piramidele Malpighii, ajunse la baza piramidei Malpighii, arterele interlobare devin artere acute şi merg la limita dintre medulară şi corticală. Din arterele arcuate pornesc în corticală arterele interlobulare din care se desprind arteriolele aferente care ajung la glomerulul renal, din acesta iese arteriola eferentă, venele au un traiect invers arterelor şi se varsă în venele renale iar apoi în vena cavă inferioară două părţi fuziforme de calibru mai mare. Ureterul este un conduct lung de 30 cm care se întinde de la pelvisul renal la vezica urinară. Este un organ retroperitoneal şi după regiunile pe care le străbate, i se descriu o parte abdominală şi alta pelviană. În lungul său ureterul prezintă trei porţiuni strâmtate, între care sunt cuprinse două părţii fuziforme de calibru mai mare. O strâmtoare se află la origine, alta la intrare în bazin, unde îşi schimbă direcţia formând flexura marginală, şi ultima la capătul terminal, în peretele vezicii urinare. Porţiunea terminală a acestuia se numeşte joncţiune uretero vezicală. 3

şi de rădăcina mezosigmoidului. care când ureterul este plin sau destins. de canalul deferent. aproape în unghi drept. tunica musculară şi tunica mucoasă. Adventicea. Inervaţia este dată de fibre SIMPATICE . Tunica mucoasă este alcătuită dintr-un epiteliu prismatic stratificat. îşi pierde această stratificare şi devine plat . şi din artera vezicală inferioară. Venele sunt afluenţi ai venei testiculare sau ovariene.Anterior ureterul este încrucişat de vasele spermatice sau ovariene. din plexul pelvic. în partea abdominală şi hipogastrice. stratul exterior. din arteră rectală medie. În partea abdominală. după care trece anterior de vezicule seminale şi pătrunde în peretele vezical. cu musculatura trigonului vezical. ureterul . Tunica musculară se continuă la origine cu cea a pelvisului renal. de ramuri din artera renală din artera testiculară sau ovariană. ea este formată dintr-un strat de fibre circulare. Mucoasa nu are membrană bazală şi nici musculară a mucoasei şi când ureterul este gol. de rădăcina mezenterului. este încrucişat anterior. la exterior. este formată din ţesut conjunctiv ce aderă de ţesutul subperitoneal. VASCULARIZAŢIE ŞI INERVAŢIE ureterul este vascularizat de sus în jos. VEZICA URINARĂ. şi altul longitudinal spre mucoasă. la dreapta. STRUCTURA URETERULUI peretele ureteral este alcătuit din trei straturi: adventice. are de asemenea. formează cute longitudinale structural. iar la capătul terminal. intră în baza ligamentului lat al uterului şi este încrucişat anterior de o uterină cam la 2 cm distanţă de colul uterin. 4 . Limfaticele transportă limfa la ganglionii lombari şi iliaci interni. situat iniţial anterior de a iliacă internă . la bărbat. din artera uterină. după care trece anterior de vagin şi pătrunde în peretele vezicii urinare. La femeie. de artera iliacă comună. la stânga fiind situat în fundul recesului intersigmoiderat în partea pelviană. se aseamănă cu mucoasa vezicală şi formează împreună aşa numitul epiteliu de tranziţie sau uroteliu. provenite din plexul hipogastric şi parasimpatice. raporturi cu artera iliacă internă. în partea pelviană.

Vezica urinară prezintă un fund situat inferior. noţiune mult folosită în clinică. Fundul vezicii (trigonul) la bărbat este in raport cu canalele deferente. prin intermediul peritoneului vine în raport cu ansele intestinului subţire şi colonului sigmoid. Vezicii i se disting o faţă anterioară. un corp şi un vârf. Când este plină. venind în contact cu peretele anterior al abdomenului. RAPORTURILE VEZICII URINARE faţa anterioară a vezicii vine în raport cu simfiza pubiană. două feţe laterale şi o faţă posterioară. Porţiunea corespunzătoare orificiului intern al uretrei poartă denumirea de colul (gâtul) vezicii urinare. veziculele seminale şi cu baza prostate de care aderă. situat în pelvis. Prin structura sa. Vârful este legat de ombilic prin ligamentul ombilical median (urachus). la femeia vine în raport cu muşchii ridicător anali care determină pereţii musculari ai pelvisului. în puterea de a menţine urina. denumită trigonul vezical. ce ridică o plică peritoneală pe faţa posterioară a peretelui anterior al abdomenului şi care rezultă din obliterarea unei formaţiuni embrionare numită canal alantoidian. fără resorbţie şi secreţie. iar în peritoneu la bărbat cu rectul. care aproape atinge partea inferioară sau fundul vezicii. posterior de simfiza pubiană. Fundul vezicii are o porţiune anterioară cuprinsă între orificiile de deschidere a ureterelor şi orificiul intern al uretrei. vezica urinară are câteva caracteristici care o deosebesc de alte rezervoare din organism.Vezica urinară este un organ cavitar cu o capacitate de 250-300 ml. 5 . iar la femei vine în raport cu ligamentele. faţa posterioară în partea de sus. partea ei superioară formând o concavitate cu deschidere în sus. Când este goală are forma semilunară. Acestea constau în marea ei plasticitate. şi totodată în puterea de expulzie până la ultima picătură de urină. vezica devine ovoidală şi depăşeşte superior simfiza pubiană. FORMA VEZICII URINARE diferă după cum este ea goală sau plină.

Inervaţia senzitivă este dată numai de fibrele parasimpatice. Aceste însuşiri ale peretelui vezical sunt determinate de structura acesteia. Fibrele parasimpatice au rolul să contracte muşchii tunicii musculare şi să relaxeze sfincterul intern. în cazuri patologice poate ajunge până la 5-6 l. Inervaţia motorie este dată de fibrele simpatice cu originea în cordoanele laterale din măduva lombară (L2-L4). CARACTERISTICILE ŞI COMPOZIŢIA URINII. alimentaţie. fiind condiţionat de starea de hidratare a organismului. INERVAŢIA VEZICII vezica are o inervaţie motorie şi o inervaţie senzitivă. vezico-seminale care confluează în vena hipogastrică./pe zi. ganglionilor presacraţi. fibrele parasimpatice cu originea în măduva sacrată (S1-S3) şi formează nervii pelvieni. Limfocitele merg spre ganglionii laterali-vezicali si prevezicali iar de la aceştia formează trunchiuri care sunt tributare ganglionilor hipogastrici. Volumul urinar la adultul normal variază între 600-2500 ml. rezultatul este eliminarea urinii din vezică. Peretele vezicii este format din patru tunici: mucoasă submucoasă musculară seroasă VASCULARIZAŢIA VEZICII URINARE vezica urinară este vascularizată de ramurile arterelor ombilicală. hemoroidală. Fibrele somatice inervează sfincterul extern vezical care este voluntar. 6 . senzitive care se află în nervii pelvieni. ruşinoasă şi obturatoare. de condiţiile mediului ambiant. Venele se grupează în plexurile vezico-prostatice. Fibrele simpatice au rolul să inhibe tonusul tunicii musculare şi să mărească tonusul sfincterului interni rezultatul fiind reţinerea urinii în vezică. hipogastrică. fibrele somatice cu originea în coordonatele anterioare ale măduvei sacrale (S1-S3) formând nervul ruşinos. etc.STRUCTURA VEZICII URINARE peretele vezicii urinare este contractil şi elastic ceea ce îi dă posibilitatea să-şi mărească volumul care variază între 200400 ml (la femei volumul vezicii este mai mare decât la bărbat).

De asemenea.Densitatea urinii variază între 1003-1035. fiind prezentă numai în caz de graviditate. hipertiroidism. prezent în cantităţi foarte mici în urina proaspătă. indici ai catabolismului protidic endogen. dar poate fi modificat prin prezenţa unor substanţe mirositoare anormale. fiind crescută în febră. Urina normală conţine 90% apă şi 10% substanţe dizolvate. excesul de hormoni. . precum şi în anumite afecţiuni genetice renale. Culoarea urinii este galbenă.amoniacul. Scăzută după ingestii mari de lichide sau la bolnavii cu diabet insipid. Regimul bogat în proteine măreşte aciditatea urinară prin creşterea eliminărilor de acizi sulfuric şi fosfatic. miopatii. . datorită prezenţei unui pigment (urocrom) şi variază ca densitate în funcţie de concentraţie. Reacţia urinii este în general acidă.5-8. cu cât rinichiul poate elimina urini cu variaţii cât mai mari ale densităţii. cu un pH mediu de 6 şi cu limite extreme între 4. este crescut în afecţiunile caracterizate prin distrugeri celulare importante. Valoarea funcţională renală este considerată cu atât mai bună. -creatinina şi produsul său de degradare . Mirosul urinii este uşor aromatic.clorurile în special de Na. lipseşte la adulţi.acidul uric. inaniţie. reprezintă ¼ din totalul substanţelor solide urinare. iar regimurile vegetariene alcalinezează urina. în funcţie de cantitatea de substanţe dizolvate. anumite infecţii. densitatea urinară este crescută în toate stările de deshidratare. hipofizo corticosuprarenalieni şi diminuată în stadiile finale ale bolilor hepatice şi în acidoze. Dintre constituenţii urinari anorganici mai importanţi sunt: . cantitatea de uree eliminată prin urină este condiţionată direct de intensitatea catabolismului protidic din organism. Prezenţa în plasmă a unor substanţe colorate determină modificări corespunzătoare ale culorii urinii. . produs final al catabolismului profidic exogen şi endogen.aminoacizi. Dintre cei organici mai importanţi sunt: . în care scade. cu excepţia celor renale. produs final de oxidare a purinelor din nucleoproteinele endogene şi exogene. creşte în acidozele metabolice. 150-200 mg/zi la adulţi. Creatinina prezentă în cantităţi mici în urina copiilor. Eliminarea lor urinară este crescută în afecţiuni care măresc concentraţia lor sanguină. conservarea urinii îi conferă un miros amoniacal. 7 . caracterizate prin alterarea mecanismelor de resorbţie tubulară a aminoacizilor. Constituenţii chimici dizolvaţi în urina normală sunt organici şi anorganici. diabet.ureea. se elimină în concentraţia ne modificată din alimentaţie.

hiperparatiroidism şi bolile renale. Glucoza.fosfaţii de Na. Această membrană. care se elimină în mod normal sub 200 ml/ zi. leucemie. dar în anumite boli renale se poate ajunge la pierderi de 100 gr/ zi. FORMAREA URINII. sulfoconjugaţi şi sulf neutru. limfosarcom.sulfaţii . variază în funcţie de aparatul protidic alimentar.proteinele plasmatice. se excretă în cantităţi crescute. 8 . Reprezintă principala activitate renală şi se realizează prin trei procese fundamentale: filtrarea plasmei la nivel glomerural. apare în urină fie ca urmare a hiperglicemiei. În anumite afecţiuni se elimină prin urină proteine anormale. Se elimină prin urină sub trei forme: sulfat anorganic. arsuri severe). dar şi de globuline. Proteinuria constă în eliminarea renală nu numai de albumine. diabetul renal. deci prin depăşirea capacităţii maxime de reabsorbţie tubulară. diabet grav. În anumite afecţiuni renale sau extrarenale apar în urmă constituenţi anormali. dar în anumite afecţiuni genetice. Bilirubina apare în caz de ictere şi conferă urinii o culoare brună asemănătoare ceaiului. K . graţie cărora o parte din sânge trece prin membrana extrem de subţire reprezentată de endoteliu capilar. Alteori. de aceea denumirea obişnuită de albuminurie nu este corectă.. Corpii cetonici. membrana bazală şi epiteliu visceval al capsulei. Filtrarea glomerulară este rezultatul presiunii efective de filtrare care se exercită la nivelul membranei capilaroglomerulare şi care reprezintă suma algebrică a unor presiuni de sens opus. în anumite stări patologice poate exercita importante influente cantitative şi calitative asupra procesului filtrării . Filtrarea Glomerurală este un proces dirijat de forţe fizice. Sunt crescuţi în afecţiunile osoase. ca de exemplu proteinele Bence-Jones în mielomul multiplu. 3-15 mg / zi . Sângele colorează urina şi apare ca urmare a leziunilor glomerulare sau ale căilor urinare. cresc în caz de inaniţie. . boala Hodgkin. dintre care mai importanţi sunt: . .Ca şi Mg se elimină în cantităţi variabile în funcţie de dietă.oxalaţi se elimină obişnuit în cantităţi mici. care în condiţii fiziologice se comportă ca o membrană inertă. dar şi de catabolismul celular. reasorbţia şi secreţia anumitor constituenţi în tubi. în urină se elimină cantităţi crescute de hemoglobină (hemolize accentuate.

lezarea nervilor aferenţi şi eferenţi ai vezicii în urma unor intervenţii chirurgicale pelviene sau de către tumori ale cozii de cal. la un anumit nivel. ca de pildă după secţionare medulară. urina fiind eliminată prin uretră.MICŢIUNEA. 9 . cu relaxarea concomitentă a sfincterului uretral intern. Urina elaborată de rinichi se acumulează în calice şi bazinet. Urina ajunge în vezică sub formă de jeturi intermitente şi nu refulează din nou în uretere. vezica se goleşte complet. de unde va fi apoi transportată prin uretere. întreruperea nervilor aferenţi vezicali prin leziuni de tabes dorsalis leziuni sifilitice ale rădăcinilor posterioare. scade tonusul detrusorului. Urina se acumulează progresiv în vezică. Controlul voluntar poate fi menţinut până ce presiunea întravezicală ajunge la 100 cm H2O. Când însă presiunea tinde să depăşească 18 cm H2O se produce creşterea bruscă la presiuni intravezicale şi la o anumită valoare apare reflexul micţiunii. muşchii perineali şi sfincterul extern se contractă voluntar puternic şi concomitent. Ureterele transportă urina prin unde peristaltice care apar la nivelul deschiderii lor în bazinet. care îşi adaptează tonusul la conţinut. în funcţie de intensitatea diurezei şi se propagă cu 2-3 c/sec. Tulburările micţiunii pot fi determinate de trei tipuri de leziuni nervoase: a. care comprimă vezica. în vezica urinară.când se declanşează involuntar micţiunea. Micţiunea este un act reflex coordonat voluntar şi autonom declanşat de creşterea presiunii intra vezicale urmată. actul micţiunii nu este posibil.15 cm H2O. promovând eliminarea urinii. c. de apariţia unor unde de contracţie. întreruperea căilor nervoase facilitate sau inhibitoare care vin de la centrii superiori. vezica putând acumula o nouă cantitate de urină. astfel încât presiunea întravezicală nu se modifică. b. caracterizat prin contracţia detrusorului. din cauză că deschiderea acestora în vezică este oblică. unde se acumulează şi de unde este eliminată de 5-6 ori pe zi prin actul micţiunii. chiar atunci când acesta nu se găseşte în cantităţi suficiente în vezică pentru a provoca reflexul micţiunii. prin destinderea detrusorului vezical. ci se menţine „ în platou” la 10. muşchii perineali şi sfincterul extern se relaxează voluntar şi ca urmare a acestor modificări dinamice complexe. Micţiunea poate fi ajutată şi de contracţia musculaturii abdominale. Dacă din anumite condiţii de mediu. au o frecvenţă de 23-5-6/min.

În toate aceste condiţii. dar în general nu va mai izbuti să se golească complet.purtători de cateter urinar .infecţiile intraspitaliceşti . CAPITOLUL II CISTITA ACUTĂ Definiţie: Cistita acută este un sindrom clinic determinat de inflamaţia microbiană a mucoasei vezicii urinare.anomalii anatomice şi funcţionale ale tractului urinar .sarcina . vezica urinară destinsă sau hipertonică va continua să se contracte. FACTORI DE RISC care influenţează un potenţial ridicat pentru cistita acută infecţioasă complicată sunt: sexul feminin .vârsta înaintată . 10 .simptomatologie care durează mai mult de şapte zile .utilizarea recentă de antibiotice .diabetul zaharat În cadrul infecţiilor tractului urinar este considerată relevanta bacteriuria.

stafilococul saprofiticus 5% în cazuri şi mai rar poate fi determinat de enterobacteriacee. femei gravide 4-7%. Bacteriuria asimptomatică este considerată decelarea mai mult de 105 germeni / ml în două culturi recoltate la mai mult sau egal de 24h. radionecroză vezicală.vezicală (traumatism produs cu ocazia sondajului vezical. E.la bărbat (uretrita posterioară. bartolinite. boli parazitale. anexite). Repartiţia bolii pe grupe de vârstă este diferită în raport cu originea sa. sau mai mult de 104 germeni / ml dintr-o probă de urină din jetul mijlociu la un bărbat sau în cazul unei femei care este sondată vezical pentru o infecţie acută de tractul urinar complicat. tumori.8% din populaţie. metrite. ETIOLOGIE Originea cistitei poate fi: . artrită virotică sau alergică) Agenţii etiologici sunt similari în infecţiile tractului urinar necomplicate înalte sau joase. ulceraţii). 11 . bazinetul şi ureterele. corpi străini. Mai ≥ 104 germeni / ml dintr-o probă de urină din jetul mijlociu în prelonefrita acută necomplicată la femei. staza vezicală. . Mai ≥ 105 germeni / ml dintr-o probă de urină din jetul mijlociu la femeie. vulvovaginite. Boala apare la orice vârstă şi este mai frecventă la femei. Cauzele generale (sindromul Reiter uretrită. .Mai ≥ 103 germeni / ml dintr-o probă de urină din jetul mijlociu în cistita acută necomplicată la femei. prostatită) .Colli este agentul patogen în aproximativ în 70-90% din cazuri.uretropielorenală de aceea în orice cistită trebuie explorate şi căile urinare superioare care sunt calicele. traumatisme vulvare. . conjunctivită.În sfera genitală în special la femeie (uretrite.procese inflamatorii abdominale pelviene (abces apendicular. proteus miravilis şi Klebsiella. perisignoidită supurată). femei cuprinse între 20-40 de ani 25-35%. PREVALENŢA Aproximativ 57.

ANATOMIE PATOLOGICĂ: Cistita acută poate fi: CLASIFICARE cistite acute necomplicate la femei înainte de menopauză cistita acută recurentă la femei cistita acută la femei gravide cistita acută la femei la menopauză cistita acută la bărbaţi tineri cistită acută la copii cistita acută complicată – cauzată de boli urologice. aspectul tulbure poate avea diferite grade în 12 catarală fibrinopurulentă purulentă difteroidă hemoragică gangrenoasă . 2.În cazul infecţiilor complicate ale tractului urinar cel mai frecvent se decelează: stafilococi şi mult mai rar: Proteus specii. 3. PIURIA este semnul major al infecţiei căilor urinare. enterococi. E. Klebsiella. Piuria reprezintă prezenţa puroiului în urină. Pseudomonas. SIMPTOMATOLOGIE Cistita se manifestă prin trei semne clinice caracteristice: 1. urina este tulbure. polakiuria (urini mici şi dese) piuria (puroi) durerea (alguria) POLAKIURIA reprezintă simptomul cel mai des întâlnit în patologia urinară şi se caracterizează prin micţiuni frecvente şi reduse ca volum.Colli. datorită bacilului tuberculos în care polakiuria este mai intensă în timpul nopţi. În cistitele datorate germenilor banali polakiuria se amendează în cursul nopţii spre deosebire de cistită.

piuria poate fi afirmată prin examenul microscopic ce arată prezenţa unor leucocite polinucleare alterate. cistoscopia devine un examen de urgenţă. Dacă hematuria apare numai în primul pahar = iniţială înseamnă că este de origine uretrală. De asemenea o deosebită importanţă îl prezintă examenul urinii la emisie. durerea hipogastrică iradiată pe uretră sau în gland. care în general nu este abundentă. la triada simptomatică enunţată se mai poate adăuga hematuria. uneori este intensă cu sfacela şi miros putred ( în cancerele vezicale). Dacă apare numai în ultimul pahar = terminală este de origine vezicală. Dacă apare în toate cele trei pahare = totală este de origine renală. Cu excepţia cistitei gangrenoase. partea cea mai abundentă a micţiunii în al doilea pahar. urmând a continua investigaţiile după ameliorarea hematuriei. se poate prescrie un tratament hemostatic. O cistită febrilă reprezintă de fapt o pielocistită. cistita este epiretică. alteori la sfârşitul micţiunii apare hematuria terminală. Durerea este de intensitate variabilă în general destul de vie şi este prezentă pe tot parcursul micţiunii. este foarte frecventă în cazul infecţiei cu Neisseria gonoreea şi chlamidia trachomatis. Localizarea durerii are de asemenea o importanţă deosebită. Piuria poate fi manifestată sau discretă. exagerându-se spre sfârşitul acesteia. febra fiind datorită infecţiei căilor urinare superioare sau a parenchimului renal. câteva picături în primul pahar. urina fără luciu. În funcţie de etiologia cistitei. uneori cu filamente care cad pe fundul borcanului. Bolnavul urinează succesiv în trei pahare conice. În cazurile în care examenul clinic dă indicaţii asupra originii hematuriei. În cazul în care explorarea clinică nu oferă nici o indicaţie asupra locului de plecare al hematuriei. iar ultimele picături în al treilea pahar. ea 13 .funcţie de cantitatea şi felul puroiului care se amestecă în urină. Examenul obiectiv în cazul când se suspectează şi prezenţa unei hematurii începe cu examenul urinii emisie. DUREREA în cazul cistitei acute apare de obicei o durere terminală la care se adaugă de obicei tenesme vezicale dureroase. are localizare vezicală. Când urina este tulbure şi asociată cu durere şi polakiuria se confirmă diagnosticul de cistită. urina mată sau intens tulbure. disuria şi durerea lombară. HEMATURIA reprezintă prezenţa sângelui în urină. urina care şi-a pierdut transparenţa. Provenienţa hematuriei se stabileşte prin proba celor trei pahare.

un rinichi mare. La examenul scrotului şi al uretrei se poate palpa o leziune inflamatorie epididimară sau o periuretrită. Urografia poate evidenţia cauza cistitei şi unele leziuni ale aparatului urinar care nu au fost bănuite clinic: leziuni renale tuberculoase hipotonia pielocaliceală dintr-o pielonefrită absenţa imaginii pielocaliceală datorită unei pionefraze. Radiografia renovezicală poate descoperi uneori cauza cistitei într-o litiază vezicală sau pielouretrală. aşa cum prezenţa bacilului Koch arată sigur o tuberculoză. În regiunea hipogastrică se descoperă staza vezicală sau o tumoare pelviană. infecţie fuzospirilară. metastazele osoase ale unui cancer al prostatei. atât pe frotiu direct cât şi pe însămânţări. golirea cu efort a vezicii. 14 . Prin examenul bacteriologic al urinii se identifică germenul şi sensibilitatea lui la antibiotice. Prezenţa de secreţie la nivelul meatului uretral impune recoltarea acesteia şi examinarea ei. Pentru stabilirea unui diagnostic corect. Uretrocistoscopia în plină hematurie arată originea vezicală a hemoragiei. Aceasta reprezintă însămânţarea germenilor pe un mediu de cultură. examenul clinic poate orienta dese ori deasupra originii cistitei. etiopatogenic sunt necesare o serie de examene EXAMENUL REGIUNII LOMBARE poate pune în evidenţă un rinichi mare.trebuie făcută la prezentarea bolnavului în plina hematurie. triada simptomatică polakiuria. este un simptom frecvent în cistita acută. infecţie virotică sau parazitară care va necesita examene de laborator complementare. Prezenţa germenilor banali nu arată însă şi cauza cistitei. un corp străin intravezical. Tactul vaginal la femei şi tactul rectal la bărbaţi examinează starea organelor pelviperineale şi în ansamblu. dacă urocultura efectuată pe medii obişnuite este negativă această piurie „ amicrobiană” poate fi o tuberculoză urinară. DISURIA reprezintă greutatea la micţiune. piurie. palpabil. Un alt examen deosebit de important pentru stabilirea diagnosticului este urocultura. În orice cistită examenul radiologic este absolut necesar. dure este suficientă. DIAGNOSTIC Pentru a eticheta suferinţa unui bolnav cu cistită.

EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC. Cistografia urografică dă indicaţii asupra gradului hipertoniei vezicale (vezică rotundă ) sau asupra apariţiei ţesutului de scleroză (vezică asimetrică). Cu ocazia urografiei se poate face şi o uretrografie micţională. refluxul vezicouretral. dar de durată mai lungă decât cele determinate de stafilococ sau streptococ care sunt mai grave. Formele acute simple se pot vindeca şi spontan cauzele fiind trecătoare. aspectul leziunilor mucoase şi localizarea lor. se afirmă că leziunile datorate colibacilului sunt mai puţin periculoase. leziuni localizate în trigon sau calotă (cistită de origine renală sau sigmoidiană) localizate la col (cistită de origine uretrogenitală localizate pe feţele laterale sau pe faţa posterioară (cistită de origine pelviană. Astfel se pot identifica leziuni difuze. uretre. stricturi uretrale. care poate arăta modificările uretrei prostatice datorite unui adenom sau unui cancer al prostratei.- răsunetul ureteropielorenal datorit unui obstacol vezical sau subvezical (tumoare malignă vezicală în vecinătatea orificiului uretral. necesită explorări complete pentru a li se descoperi originea şi a se putea aplica un tratament cauzal eficient. Cistoscopia sau uretrocistoscopia este ultimul examen în cazul când celelalte investigaţi sunt neconcludente. dar curabile într-un timp mai scurt. şi uneori arată şi cauza cistitei: - imaginea lacunară a unei tumori vezicale proeminenţa unei tumori a postatei prezenţa calculilor de acid uric proeminenţa datorită unei dilataţi chistice ureterale răsunetul vezical al unui obstacol subvezical diverticuli. sigmoidiană sau rectală). în cârlig de undiţă. urina devine clară iar în 10-12 zile evoluţia se termină prin „ restituţio ad integrum”. Cistoscopia poate arăta unele cauze ale cistitei care nu au putut fi evidenţiate prin celelalte examene şi de asemenea. anexială apendiculară. Formele acute simple recidivante se observă mai ales la femei. datorită unui adenom al prostatei cu evoluţie intravezicală tumoare a prostatei. Natura germenilor nu joacă decât un rol secundar. greu de interpretat şi care necesită repetarea cistoscopiei după un tratament intens cu antibiotice şi instilaţii cu soluţie de nitrat de argint 1%. stricturi uretrale). Evoluţia unei cistite depinde de cauzele predispozante şi de posibilitatea tratării lor. 15 . O radiografie vezicală făcută după micţiune poate pune în evidenţă un rezidiu vezical. Simptomele se amendează în câteva zile.

Semnele de gravitate ale cistitei sunt: . .Pielonefrita ascendentă de obicei prin reflux vezico ureteral. dar uneori rămân sechele grave ca: . Vezica urinară redusă. la femei expulzia este posibilă. În toate aceste cazuri starea generală se agravează repede şi mortalitatea este destul de ridicată. Pericistita apare în cazul fistulizării abcesului.infecţia puerperală . care este destul de rară şi apare în anumite condiţii ca: . băi calde de şezut .scleroza orificiilor ureterale. Complicaţii: . la bărbat trebuie făcută o cistotomie şi extrasă mucoasa gangrenoasă exfoliată.intensitatea durerilor .comprese calde care uneori atenuează durerile 16 . -Stenozarea orificiilor ureterale reprezintă un grav pericol pentru rinichi. Abcese în peretele vezical şi necroze localizate. fructe şi zarzavaturi .uter încarcerat . După câteva zile de boală mucoasa vezicală începe să fie eliminată uneori în totalitate. TRATAMENTUL CISTITELOR ACUTE Curativ – regim igienico-dietic. Peritonita apare tot în cazul în care abcesul este fistulizat.Încrustaţii şi calculi vezicali datorită precipitării fosfaţilor şi carbonaţilor de calciu.la stricturaţi şi prostatici după explorări instrumentale traumatizante.Scleroza şi retracţia peretelui vezical.spălături vaginale calde . Mucoasa se poate regenera complet şi rapid. repaus la pat.În forma cangrenoasă sau exfoliantă. consecinţă a alcalinizării urinii prin scindarea ureei de către unele bacterii.controlul tranzitului intestinal asigură: de multe ori vindecarea procesului acut. de dimensiuni mici care nu îşi mai poate îndeplini funcţia de rezervor. . regim alimentar uşor: lichide în cantitate mare precum şi lapte.Infecţia peretelui vezical în cazul unei cistite grave şi de durată .frecvenţa micţiunilor eliminarea de grunji purulenţi şi sfacele alterarea stării generale.vezică mică scleroasă .

. .10 g/kilocorp la adult şi 0.10-0. În acest timp se execută urocultura şi explorările radiologice pe baza cărora se va putea indica apoi un tratament corect ţinându-se seama de faptul că tratamentul cauzal este obligatoriu în orice formă de cistită. În acelaşi scop se pot utiliza şi instalaţiile cu: . 17 . Dacă urina cu tot tratamentul aplicat se menţine tulbure se pot face spălături vezicale cu soluţii antiseptice slabe nitrat de Argint 2 grame/ 00.streptokinaza .Oxid de magneziu anhidru 3.8 gr.chemotripsină . după ameliorarea cistitei se va proceda la îndepărtarea acestora.Apă distilată 1000 ml.Când urina este prea acidă – pH sub 5. Neoxazolul se va prescrie în doză de 0. . Dacă există un reziduu vezical.Acid citric monohidrat 32. Când fenomenele acute ale cistitei nu cedează la tratamentul medical este indicată asocierea tratamentului urologic. sonda.3 gr. Medicamentos Dacă germenii sunt sensibili la Sulfatiazol sau Neoxazol vor fi preferate acestea. Dacă urina începe să se limpezească se continuă tratamentul până la sterilizarea (10-12 zile) în prezenţa unor calculi radioscopici.4 gr.2linguri la un litru de apă sterilă. În general cu acest tratament medical simplu fenomenele vezicale se liniştesc în 2-3 zile. Spălăturile au scopul să detaşeze falsele membrane şi depozitele purulente de pe mucoasa vezicală. antibioticele rămânând medicaţia de rezervă. În general unui adult i se prescriu în primele două zile la 4 ore două tablete (6 g/24h) apoi la trei ore o tabletă (4g/24h).soluţie clorurosodică izotonică.apă distilată . . Dacă urina este prea acidă şi are mult mucus se poate folosi pentru spălături soluţie de bicarbonat de sodiu 40 grade/ 00 sau chiar: . vezicală ameliorează la rândul ei durerea. O cistită apărută la o femeie la care urograma este normală trebuie considerată de origine genitală. Acid Boric 40 grade / 00.30 g/kilocorp la copil.5 se administrează bicarbonat de sodiu în doză de 20 g/zi.streptodornaza În cistitele încrustate se fac spălături cu soluţie G ( Subi şi Albright) care are un pH acid: .Carbonat de sodiu anhidru 4.

Dacă totuşi nu se obţine o ameliorare evidentă şi urocultura este pozitivă. dimpotrivă foarte complicat. În cistitele cu fuzospirili se obţin rezultate bune dacă se administrează penicilină. care menţine intactă puterea solventă.Tratamentul să fie continuat până la sterilizarea urinii. grave să se asocieze mai multe antibiotice. zilnic sau la două zile.germenii să fie sensibili la antibioticul utilizat.15-10. În cistitele colului vezical frecvente la femei. În concluzie tratamentul unei cinstite poate fi foarte simplu sau. Cu condiţia ca în sânge să existe o concentraţie medicamentoasă destul de mare (concentraţie inhibantă) şi să aibă un tip de contact cu germenii suficient de 18 .Acidul citric tinde să fixeze calciul ionic legat de fosfor ca fosfat de calciu. Prin aceste spălături se obţin rezultate bune în cistitele rebele întreţinute de piogeni banali.Dacă există condiţii care să favorizeze staza urinară acestea să fie îndepărtate la începutul tratamentului. în total 10 instilaţii. care nu au cedat la tratamentul medical se pot prescrie instilaţii vezicale cu 10-15 ml oleu gomenolat 5% introdus cu un instilator fără sodă.30 gr). .Dozele de antibiotice să asigure o concentraţie eficientă în sânge . Antibioticele şi chimioterapicele sunt substanţe antimicrobiene care în multe cazuri pot omorî germenii( acţiune bactericidă) sau le pot opri multiplicarea (acţiune bacteriostatică). novarsenobenzol ( neosalvarsan) în două injecţii intravenoase la o zi interval (0. Rezultatele sunt fie bune de la început. iar germenul este sensibil la un antibiotic se vor prescrie creioane ureterale cu antibioticul respectiv(în general 50-1000 mg/ creion. fie mediocre.În formele acute.Să nu existe malformaţii congenitale sau alte cauze de stază urinară . . . Pentru ca antibioterapia şi chimioterapia să fie eficiente sunt necesare următoarele condiţii: . dând citrat de calciu uşor solubil. care se vor introduce pe uretră zilnic sau la două zile. după trecerea unui Beniguee drept numărul 38-40. dar cu răsunet mare asupra psihicului unor bolnavi. aplicându-se după cum s-a prezentat anterior si în cazul cistitei acute. cantitatea se micşorează dacă antibioticul este iritat). Acţiunea citratului într-o soluţie suprasaturată de fosfat de calciu previne precipitarea. Efectul iritant al citratului este micşorat de prezenţa oxidului de magneziu. Antibioticele şi chimioterapicele constituie medicaţia comună a tuturor infecţiilor urinare. De multe ori boli se vindecă datorită corticalizării simptomatologice sau persistenţei unei mici spine iniţiative la nivelul colului sau uretrei.

În asemenea cazuri. Klebsiella. eritromicină şi oleandomicină. cloramfenicol. În infecţiile localizate germenii care se află în ţesuturi necrozate. să se testeze sensibilitatea germenilor şi să se utilizeze antibioticele cu sferă îngustă de acţiune. Când germenul este bine cunoscut tratamentul va începe cu un singur antibiotic.negativi. cu acţiune directă asupra agentului patogen cauzal. care ar putea fi sensibili la streptomicină. Sulfametinul sunt active la un pH neutru. sperând ca unul dintre ele să aibă acţiune asupra 19 . apoi infecţie cu proteus. doza este prea mică şi nu poate avea influenţă asupra lor datorită existenţei unor inhibitori sau inactivatori ai antibioticelor. cauzele favorizante nu au fost suprimate. În infecţia urinară există posibilitatea de infecţii succesive şi de suprainfectări cu diverşi germeni. negram. La bolnavii cu sonde vezicale sau ureterale. Tratamentul cu antibiotice şi chimioterapie în cistita acută până la cunoaşterea rezultatului uroculturii. Astfel Cefalosporinele. Pentru alcanizarea urinii se foloseşte bicarbonat de sodiu 4-10 gr / zi şi citrat de sodiu 2-4 gr/ zi.lung. dacă în cursul tratamentului cu antibiotice sau cu chimioterapice. Neoxazolul. Acestea fie că nu pot ajunge la ei sau chiar dacă ajung. nefrostomii. tetraciclină. Hiperleucocitoza cu polinucleoză indică. în depozite fibrinoase sau în colecţii purulente nu sunt influenţaţi de antibiotice. infecţiile urinare prezintă greutăţi mari pentru sterilizarea focarelor şi frecvent aceste infecţii au o evoluţie prelungită. căile excretoare fiind în legătură cu exteriorul se produc schimbări ale germenilor patogeni se întâlnesc la aceşti bolnavi succesiv infecţia colibacilară. Este necesar ca în cursul tratamentului să se repete uroculturile. pioceanic. Tratamentul va fi început cu antibiotice cu sferă largă de acţiune sau cu asocieri de antibiotice. Leucopeniile cu formule leucocitare normale pot indica o infecţie cu germeni gram. tratamentul medicamentos antimicrobian nu poate fi decât empiric. cronică cu perioade de ameliorări şi agravare devenind până la sfârşit rezistente la antibiotice şi chimioterapie. în aceste condiţii infecţia poate fi jugulată dar sindromul postinfecţios ( sclerozele şi alte sechele) trebuie urmărit şi tratat. De asemenea pH-ul mediului poate fi neprielnic medicamentelor. de multe ori infecţii cu germeni piogeni care pot fi eventual sensibili la penicilină. de preferinţă cel mai activ cu efect bactericid şi cu sfera de acţiune cea mai îngustă. în practică există situaţii în care urgenţa şi gravitatea cazului pot justifica iniţierea unui tratament empiric până la primirea rezultatelor de laborator. De aceea. nitrofurantoin.Cloramfenicolul Rifampicina.

Dozele vor fi mari sau maxime de la început şi urmărind bolnavul 24-36 ore se poate trage o concluzie asupra eficacităţii tratamentului.M. Îngrijirea persoanelor bolnave ( fizic. mental) de toate vârstele.) este o parte importantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii care cuprinde: a. CAPITOLUL III NOŢIUNI DE NURSING 1. în comunităţi şi în toate formele de asistenţe sociale. în toate unităţile sanitare. Definiţie: Nursing-ul (după O.intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea obstacolelor care provoacă staza urinară. Promovarea sănătăţii b.germenului.S. tratamentul bolii cauzale. Prevenirea îmbolnăvirilor c. psihic. se vor prefera antibiotice neutilizate încă de bolnav până la acea dată. Tratamentul profilactic constă în asanarea tuturor focarelor de infecţie . 20 .

. familii sau colectivităţi să obţină o stare de sănătate. se decide ce fel de ajutor este necesar precum şi referirea acestuia la alte surse de specialitate la nevoie.” „ Unde sunt persoane care plâng.sesizarea sănătăţii oamenilor. problemele lor de sănătate şi resursele ce le au pentru a le învinge. deoarece acţionează pentru o persoană care este afectată nu numai fizic ci şi psihic şi social. sporeşte abilitatea individului pentru a învinge efectele de boală şi neputinţei. având răspunderea îngrijirilor pe care le acordă şi nu execută nici o altă procedură pentru care nu este calificată. învăţarea tuturor despre sănătate şi stilul de viaţă pentru a câştiga experienţa şi îndemnarea în păstrarea propriei sănătăţi. prevede acordarea şi evaluarea programelor nursing. Promovarea sănătăţii b. există posibilitatea de-a avea sau a găsi soluţii. Înlăturarea suferinţei NURSING-UL este o artă. Practica nursingului include: . Este o acţiune a omului pentru om de acea presupune o mare responsabilitate a aceluia care o practică. capabilă să practice cu profesionalism nursingul. planificarea. să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu condiţia ca acesta să aibă tăria. voinţa sau cunoaşterea necesare pentru a o face şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. Restaurarea sănătăţii d. responsabilităţile asistentei medicale sunt: a. 21 . fie acesta bolnav sau sănătos să-şi afle calea spre recuperare sau sănătate.Nursing-ul (după Virginia Henderson): „ Să ajuţi individul. Prevenirea îmbolnăvirilor c.” „ Unde există probleme.deciderea.” Nursingul este un serviciu care ajută oamenii ca indivizi. susţine oameni când se află într-o perioadă de boală sau când sănătatea le este precară.” Nursa este o persoană care a parcurs un program complet de formare profesională. Asistenta este „ cheia” echipei. există oameni care le pot şterge lacrimile. „ Unde există dreptul de-a vorbi există şi responsabilitatea de-a asculta. care acceptă responsabilităţile şi exercită autoritatea necesară în acordarea directă a îngrijirilor. dar şi o ştiinţă ce necesită înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor specifice disciplinei.

toate făcându-se din proprie iniţiativă.2. Funcţiile nursei Sunt de natură: . 3.H) constă în ajutorarea persoanelor bolnave sau sănătoase să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea sau să-l asiste în ultimele sale clipe prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. precum şi de transmitere a informaţilor. evoluţia bolii.M:S) este să asiste indivizi. Funcţia de natură dependentă are în vedere asistenta-medicală. familii.interdependentă Alte funcţii ale nursei sunt: profesionale. stabilirea unei relaţii de încredere între asistentă. Ea trebuie să-şi îndeplinească aceste sarcini astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai curând posibil. Atribuţiile asistentei: 22 . Rolul nursei (după O.Rolul nursei Rolul esenţial (după V. le transmite medicului.bolnav-familie. voinţa sau cunoştinţele necesare. schimb de experienţă. aplică tratamentul recomandat întocmai de spusele medicului pentru toţi bolnavii în mod egal. mentale şi sociale afectate semnificativ prin schimbări ale stării de sănătate.independentă . fie definitiv.dependentă . grupuri să optimizeze şi să integreze funcţiile fizice. participarea la activităţi interdisciplinare. fie temporar. gestionare Funcţia de natură independentă se referă la îngrijirea bolnavului. asistenta observă modificări în comportamentul bolnavului. voinţa sau cunoştinţele. educative. Funcţia specială a nursei este de a asista individul bolnav/sănătos în a fii capabil de activităţii ce contribuie la sănătate sau însănătoşire pe care le-ar face fără ajutor dacă ar avea puterea necesară. Funcţia de natură independentă se referă la colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. de cercetare economice.

1.Asigurarea şi organizarea nursingului în practică include: identificarea nevoilor stabilirea nevoilor planificarea şi acordarea îngrijirilor de nursing documentare aplicare

2.Educarea pacienţilor şi a personalului de îngrijire: evaluarea cunoştinţelor furnizarea informaţiilor la nivel corespunzător participarea la campanii privind educaţia pentru sănătate şi evaluarea rezultatelor acţionarea ca un conducător în cadrul echipei colaborator să se implice activ în planificarea problemelor şi stabilirea priorităţilor aplicarea standardelor culturale, etice şi profesionale.

3.Calităţile unei bune nurse sunt: bună profesionistă, hotărâtă să acţioneze cu promtitudine răbdare calm, înţelegere în orice situaţie, să ia decizii rapide, să păstreze secretele profesionale, să aibă rezistenţă fizică şi psihică, conştiincioasă, curată, ordonată. 4. Cadrul conceptual al îngrijirilor. 1. Conceptul despre om (după V.H.) a. Cunoaşterea fiinţei umane în globalitatea sa b. Cunoaşterea fundamentală a omului c. Se bazează pe: - înţelegerea fiinţei umane - alcătuirea strategiei practice. ,,Individul este o entitate bio-psiho- socială formând un tot unitar.” El are necesităţi fundamentale cu manifestări specifice pe care si le satisface dacă se simte bine, el tinde spre autonomie in satisfacerea necesităţilor sale. 2. Conceptul privind sănătatea (după O.M.S.): „Sănătatea este o stare de bine fizic, mintal şi social ce nu constă numai în absenţa bolii sau infirmităţii.” 23

3. Conceptul despre boală: „Boala este ruperea echilibrului armoniei, un semnal tras prin suferinţa fizică, psihică, o dificultate, o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă.” Modelul conceptului al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale ale omului. Enumerarea celor 14 nevoi: 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie 2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata. 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură 5. Nevoia de a dormi şi a se odihni 6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca 7. Nevoia de a păstra temperatura corpului în limite normale 8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre 9. Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a comunica 11. Nevoia de a practica religia 12. Nevoia de a se recreea 13. Nevoia de a se realiza 14. Nevoia de a învăţa

4.Elementele pozitive în practica medicală 1.Optimizarea îngrijirilor 2. Fixarea motivaţiei actului medical. 3. Formarea continuă. 4. Aplicarea planului de îngrijire. 5. Crearea profesionalismului în sistemul de valori. 5.Procesul de îngrijire. Este o metodă organizată si sistematică care permite acordarea îngrijirilor individualizat. Aplicarea conceptului V.H. în procesul de îngrijire uşurează identificarea nevoilor pacientului şi găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor. Permite satisfacerea intervenţiilor capabile să reducă sursele de dificultate în scopul de a ajuta persoana de a-şi recăpăta autonomia. 24

Procesul de îngrijire cuprinde următoarele etape: - culegerea datelor - analiza şi interpretarea datelor-diagnosticului de îngrijire. planificarea îngrijirilor- obiective. realizarea intervenţiilor-aplicarea în practică evaluarea

1.Culegerea datelor este un proces care ne permite o inventariere a datelor privind pacientul în globalitatea sa, date despre suferinţa lui, neputinţele lui, obiceiurile lui, starea de sănătate. Tipuri de date culese: date personale date sociale date medicale prin dialog direct cu pacientul prin dialog direct cu aparţinătorii prin consultarea documentelor ce însoţesc pacientul observarea pacientului

Modalităţi de culegere a datelor:

2.Analiza şi interpretarea datelor presupune un examen al datelor şi clasificarea lor şi conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de îngrijire precum şi nevoia nesatisfăcută, dar şi sursa de dificultate. Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă dar precisă care descrie răspunsul persoanei la o problemă de sănătate. Componente: a. Problema de dependenţă b. Cauza sau sursa de dificultate c. Semne şi simptome Există trei tipuri de diagnostic: actual – manifestările de dependenţă sunt prezente potenţial - când problema poate surveni posibil – când prezenţa problemei nu este certă.

3.Planificarea îngrijirilor constă în stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor de intervenţie şi a mijloacelor de desfăşurare, precum şi precauţiile ce trebuie luate. Planul cuprinde două componente: a. obiectivele de îngrijire b. intervenţiile 25

Cine face acţiunea? 2. Fiecare plan de îngrijire se va complecta cu intervenţii.Evaluarea îngrijirilor constă în a aduce o apreciere asupra progresului participantului în raport cu intervenţiile asistente. Ce se poate face pentru pacient? 3. satisfacerea pacientului însuşi. Pacientul execută acţiunile planificate pentru el în funcţie de resursele proprii. intervenţiile cu rol delegat ce decurg din prescripţiile medicale. Scopul este de a ajuta pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa. îl ajută şi manifestă empatie faţă de el. Când se face acţiunea? 6. Asistenta supraveghează acţiunile planificate. este condiţia absolută a calităţilor îngrijirilor. Aduce avantaje asistentei medicale în posibilitatea de încredere în satisfacţiile muncii. 4. autoevaluarea. personalizate. încurajează pacientul. Persoanele care evaluează trebuie să înregistreze observaţii. asistenta. Procesul de îngrijire este un proces clinic şi permanent înnoit. Se evaluează rezultatul obţinut sau schimbarea. măsurabile. să indice data şi să se semneze. echipa şi familia. evaluarea făcându-se cu regularitate şi la diverse intervale. în dezvoltarea în plan profesional şi atingerea unor standarde pe plan profesional şi atingerea unor standarde în practica de nursing. Evaluarea se face pornind de la un punct de referinţă care este de fapt punctul de îngrijire. 26 . reacţia la medicamente.Cum se face acţiunea? 4. Importanţa procesului de îngrijire: a. Ajută la îmbunătăţirea calităţii în îngrijirea pacientului c.Aplicarea în practică se efectuează prin intervenţii autonome şi intervenţii delegate. 5. Aduce avantaje pacientului prin faptul că îi dă posibilitatea de-a participa la propria îngrijire. îl informează. Intervenţiile trebuie să fie: novatoare. elemente de supravegheat. Ajută la asigurarea calităţii în îngrijirea pacientului. observabile.Obiectivele formulate trebuie să răspundă la următoarele 1. aici fiind implicaţii pacientul. d. Echipa de îngrijire asigură complectarea şi eficacitatea îngrijirilor profesionale. În ce măsură se face acţiunea? întrebări: Intervenţia permite asistentei să determine modul de a acţiona pentru1 a corecta problema de dependenţă a pacientului. funcţiile vitale. b.

Boala este deci o stare patologică. Să ajuţi bolnavul să-şi aleagă îmbrăcămintea. dinamic la care i-a parte întregul organism. Să ajuţi bolnavul să păstreze o bună postură când se plimbă.6. i. 7.Nivelul funcţiilor organismului se modifică în urma reacţiilor de adaptare. să-l ajuţi să-şi schimbe poziţia. să fie protejaţi ceilalţi de orice pericol din partea pacientului. c. să aibe protejate tegumentele. Să ajuţi bolnavul să evite pericolele din mediul înconjurător. Să ajuţi bolnavul să-şi păstreze corpul curat. iar efectul său se numeşte stare patologică. g. f. 27 . ca rezultat al corelaţilor care se stabilesc între mediul intern şi mediul extern. pe de o parte şi dintre organism ( ca un tot unitar) şi diferitele sale componente pe de altă parte. „ A vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa a fost din totdeauna scopul practicilor medicale. cu posibilitatea manifestării reacţiilor de adaptare a organismului se numeşte stare de sănătate.Noţiuni generale despre boală. Coordonarea funcţiilor si adaptarea organismului la mediu sunt asigurate de sistemul nervos . De aceea în etapa actuală prevenirea bolilor este idealul spre care tinde medicina. Să ajuţi bolnavul să respire. Să ajuţi bolnavul să mănânce şi să bea. Factorii care strică echilibrul dintre organism şi mediu se numeşte cauză patogenă. Modificările acestui echilibru biologic sub influenţa unor factori interni sau externi cu limitarea capacităţii de adaptare a organismului la mediu se numeşte stare de boală. să se îmbrace şi să se dezbrace. h. Să ajuţi bolnavul să elimine. e. alteori a alteia.” Un organism viu poate fi definit ca un sistem complex de organe şi sisteme în echilibru dinamic. în sensul că uneori domină funcţia unuia dintre sisteme. cum ar fi infecţia sau violenţa. Să ajuţi bolnavul să se odihnească şi să doarmă. Echilibrul biologic dintre organism şi mediu. Toate componentele acestui sistem complex sunt în activitate echilibrată.Princiiple de bază a îngrijirii persoanei sănătoase / bolnave de Virginia Henderson sunt: a. b. Să ajuţi bolnavul să-şi păstreze temperatura în limite normale. Boala este un proces complex . d. îngrijit.

să manipuleze respiratorul. Să ajuţi bolnavul să-şi practice religia conform conceptului propriu privind ceea ce este drept şi nedrept. să înţeleagă importanţa lor. asistenta trebuie să cunoască obiceiurile alimentare ale bolnavilor. Educaţia în domeniul sănătăţii nu are succes decât dacă ţine cont de nivelul social şi cultural al familiei. n. să introducă canule. 28 . Asistenta pregăteşte împreună cu medicul un program al educării bolnavilor. observând dacă nu se alimentează cum se cuvine. cum pot fi depăşite şi dacă este posibil. Să ajuţi bolnavul să comunice cu alţii. Să ajuţi bolnavul să mănânce şi să bea: o asistentă care se află alături de pacient ziua şi noaptea îl poate încuraja cel mai bine să mănânce şi să bea. gusturile lor. alimentele prescrise în unele afecţiuni. Asistente şi restul personalului de sănătate trebuie să acţioneze în cadrul sau măcar să iniţieze programe pentru controlul poluării. Poluarea atmosferei este o problemă majoră a ţărilor industriale. observaţia directă şi exactă a respiraţiei de către o asistentă fiind importantă. Să ajuţi bolnavul să înveţe. să aibă cunoştinţele de psihologie alimentară. Dacă aerul condiţionat nu este posibil. să folosească aparatele de aspiraţie sau drenajul postural. Componentele de bază ale îngrijirii sunt: I. Majoritatea asistentelor competente pot fi în măsură să asigure bolnavilor alimente bine preparate spre a reduce administrarea alimentelor pe altă cale decât cea orală. să-şi exprime nevoile şi să-şi exteriorizeze sentimentele. dând sfaturi privind nevoile alimentare. m. II. Orice asistentă trebuie să fie capabilă să facă respiraţie artificială si resuscitarea funcţiei cardiace pentru salvarea vieţii. l. se poate asigura un mediu sănătos şi plăcut prin ventilaţie şi curăţenie. Să ajuţi bolnavul în activităţi recreative. notând ce îi place. calitatea sănătăţii fiind afectată de caracterul respiraţiei. Să ajuţi bolnavul în muncă sau operaţii productive. Ca educaţia să fie eficace. Ca stop respirator trebuie învăţat care sunt cauzele acestuia.j. k. Să ajuţi bolnavul să respire: viaţa depinde de schimbul de gaze. să fie preocupate de temperatura şi umiditatea relativă a mediului înconjurător. de prezenţa factorilor iritanţi sau a mirosurilor neplăcute. Asistenta trebuie să sesizeze rapid orice semn de obstrucţie a căilor respiratorii şi să intervină rapid în unele circumstanţe. să explice bolnavului construcţia aparatului şi principiile de funcţionare. cum îl poate preveni.

dezinfectarea şi deodorantele. dacă fizic se simte combatabil. III Să ajuţi bolnavul să elimine: asistenta trebuie să cunoască toate căile de eliminare. când este posibil. se bazează pe observaţiile şi informaţiile date de asistentă. Scaunele rurale transformate pot fi folosite în locul bazinetului în pat. Acest lucru nu trebuie făcut fără plăcere şi mai ales bolnavul să nu permită această neplăcere. Înainte ca bolnavul să părăsească spitalul. dacă nu este stăpânit de stresul emoţional şi dacă preparatele au un aspect estetic. asistenta trebuie să ţină cont de apetitul sau prescripţiile medicale necesare pentru modificarea dietei. trebuie încurajat să-şi câştige cât mai repede independenţa. Ea trebuie să ştie să pregătească lichide nutritive care să satisfacă nevoile bolnavului de orice vârstă şi nu să găsească aceste alimente. dacă este prescris un examen de laborator de către medic. sunt importante la fel aerul condiţionat. va mânca mai bine decât în cazurile când nu sunt îndeplinite aceste condiţii. Intimitatea şi confortul fizic în timpul defecării şi micţionării trebuie asigurat conform vârstei şi tradiţiei. 29 . caz în care va înghiţi mâncarea pentru a termina cât mai repede. La bolnavii care transpiră abundent. mâncând mai puţin decât are nevoie sau doreşte. Bolnavul va fi încurajat să aibă poziţie fiziologică pentru a favoriza o eliminare normală. Se ţine cont de faptul că psihic este dificil să fi alimentat sau să alimentezi pe cel bolnav sau handicapat. să ştie ceea ce este normal în ce priveşte transpiraţia. pentru alimentare pe o altă cale decât cea orală sau pentru renunţarea la acest tip de alimentaţie. prevenirea mirosului neplăcut şi pericolul de frison. personalul trebuie să afle dacă condiţiile sale de acasă îi permit să se alimenteze adecvat. Îngrijirile de bază cuprind şi recoltarea şi pregătirea eşantioanelor de dejecţii. să judece după miros ţi aspect produsele de secreţie pentru a înştiinţa medicul. Asistenta poate fi agentul principal în efectuarea unui program de educaţie în legătură cu aceasta. varietăţile normale ale frecvenţei şi cantităţii eliminării renale sau digestive.Dacă bolnavul este pregătit pentru a mânca aşa cum obişnuieşte. Cel mai bine este dacă starea bolnavului permite ducerea la toaletă. Bolnavul trebuie să stea confortabil. se are în vedere îngrijirea tegumentelor pentru a li se asigura confortul. Înlăturarea promptă a dejecţiilor şi curăţirea recipientelor ce leau conţinut. Indiferent de modul de alimentare. să fie capabilă să judece funcţia de eliminare prin caracterele produselor de secreţie. A asigura aceste condiţii reprezintă o parte din nursing.

Este responsabilitatea asistentei să supravegheze dacă un pacient nu rămâne mult timp în aceeaşi poziţie. fizioterapeutul au accentul important protejării poziţiei prin utilizarea metodelor propice de lucrul pentru schimbarea sau ridicarea pacientului ca şi prevenirea deformărilor la bolnav şi proasta funcţionare a organelor în timpul bolii. Asistenta trebuie să cunoască cum trebuie aşezat corpul omenesc pentru a asigura o repartiţie corectă a greutăţii şi o aliniere corectă. Îngrijirile de bază cuprind ajutorul dat pacientului a-şi alege îmbrăcămintea care i se oferă. Recurgerea exagerată la somnifere denotă incapacitatea individului de aşi stăpâni şi domina stresul sau tensiunea. Să ajuţi bolnavul să păstreze o bună postură: Când se plimbă. Să ajuţi bolnavul să-şi aleagă îmbrăcămintea. ortopedul. Asistenta de psihiatrie sesizează prompt orice modificare care indică dacă bolnavul este pe cale să se vindece sau nu. lectura bine aleasă.IV. Asistenta cu cunoştinţele de biomecanică are competenţa să ajute bolnavul să se odihnească. Muzica produce somn. când stă sau este culcat. să prevină escarele la bolnavii imobilizaţi prin modificarea frecventă a poziţiei şi curăţeniei. Asistenta va trebui să-şi înveţe bolnavii cum să-şi rezolve o problemă. sarcina este uşurată. Utilizarea hipnoticelor sau narcoticelor în timpul îmbolnăvirilor poate reprezenta cauza dependenţei la medicamente Asistenta poate din proprie iniţiativă să ajute bolnavul să-şi reducă nevoia de droguri. V. Când asistenta beneficiază de colaborarea unui fizioterapeut în problemele de biomecanică. după plecarea vizitatorilor. indiferent de poziţia utilizată să fie capabil să înveţe pe alţii cum să o ajute pentru a schimba poziţia bolnavilor. sa-l ajuţi să-şi schimbe poziţia: mecanica capului în nursing este importantă. poate contribui la diminuarea tensiunii nervoase. putând iniţia un program pe care asistenta îl urmăreşte. Prezenţa asistentei în cameră în momentul culcării. să-l 30 . contactul cu o altă persoană poate fi confortabilă. căldura unui contact uman. să se îmbrace şi să se dezbrace: Sociologii şi psihologii au studiat efectele psihologice şi caracteristicile care determină ca îmbrăcămintea să ne protejeze de frig sau căldură. Asistenta specializată. Să ajuţi bolnavul să se odihnească şi să doarmă: repausul şi somnul depind de relaxarea musculară. La ieşirea din spital asistenta se convinge dacă bolnavul se poare mobiliza în măsura necesară la domiciliu. să ajute bolnavul să-şi obţină independenţa neuromotorie. VI. Comportamentul şi atitudinea unei persoane privind viaţa se reflectă în alura sa. atunci când acesta este posibil.

V. gradului de umiditate. Părul trebuie bine periat cel puţin o dată pe zi şi aranjat conform gustului bolnavului. gurii şi dinţilor. Îngrijirile de bază includ păstrarea unei temperaturi normale în cameră conform termometrului. Cei mai mulţi bolnavi pot beneficia de o baie cu apă curentă în cadă sau duş. Nu toţi indivizii au aceeaşi concepţie privind curăţenia. prea încălzită sau prezintă curenţi de aer. Să ajuţi bolnavul să-şi menţină temperatura în limite normale: -temperatura corpului omenesc este menţinută în limitele normale prin climatizarea aerului ambiant şi portul îmbrăcăminţii adecvate. împachetarea sau alte aplicaţii pentru creşterea sau reducerea temperaturii corpului. Asistenta trebuie să cunoască principiile fiziologice ale producerii şi pierderii de căldură şi să fie capabilă să recurgă la unul dintre acestea. se vor înmuia mâinile şi picioarele şi se vor limpezi bine pentru a îndepărta săpunul sau şamponul. îngrijit. VIII. Asistenta poate lăsa o anumită libertate bolnavului în a se îmbrăca. Îmbrăcămintea poate influenţa sentimentul de demnitate şi autorespect al bolnavului. Frecvenţa toaletei generale este stabilită în funcţie de nevoile somatice şi dorinţele bolnavului. să-i perie părul. Este esenţial că toate asistentele să fie capabile să spele eficient gura şi dinţii bolnavului. să prevină orice mirosuri dezagreabile sau orice formă de iritare a pielii. lipsa de putere sau starea mentală sunt cauzele neglijenţei. Când toaleta se efectuează în pat. Bolnavul se află la buna dispoziţie a acelui ce asigură condiţiile mediului înconjurător şi poate suferii pe plan psihologic sau fiziologic dacă o cameră este friguroasă. Asistenta poate îmbăia o persoană bolnavă. Fiecare pacient trebuie să beneficieze de condiţiile şi articolele necesare pentru îngrijirea părului. să-i cureţe unghiile. îmbrăcarea şi dezbrăcarea făcând parte din programul de recuperare. să aibă protejate tegumentele: curăţenia ca şi îmbrăcămintea.ajute să o folosească. asistenta va trebui să-şi dubleze eforturile pentru ai veni în ajutor. toaletă la pat este punctul cheie în îngrijirile de bază. Toaleta va fi efectuată atât de frecvent încât să-i asigure bolnavului o înfăţişare curată. unghiilor. circulaţia aerului. nasului. Asistenta trebui să fie capabilă să sugereze sau să recurgă la diferite sisteme de îmbăiere. Psihiatrii consideră ca un semn de sănătate interesul bolnavilor pentru îmbrăcăminte. umedă. chiar încurajându-l în puterea îmbrăcăminţii care îl stimulează şi învăţându-l să-şi câştige independenţa. indiferent de starea lui de 31 . Să ajuţi bolnavul să-şi păstreze corpul curat. Dacă boala. prin modificarea temperaturii. să o spele pe dinţi. poate fi discutată din punct de vedere psihologic şi fiziologic. Când imobilizarea la pat este prescrisă după naştere.

În multe ţări. halatului. să modifice condiţiile care l-au făcut să se îmbolnăvească şi să a accepte pe cele care nu pot fi schimbate. utilizarea măştii. 32 . Separarea de prieteni. protejarea bolnavului. ce nu vor accepta cu bucurie orice formă de coabitare în comun. Sunt persoane delicate ce trăiesc într-un mediu protector. fac să crească suferinţa bolnavului. să-şi exprime nevoile şi să-şi exteriorizeze sentimentele: un rol mai dificil de interpretat pentru asistentă este acela de-a ajuta bolnavul să înţeleagă. mănuşilor. În evaluarea stării bolnavului.conştiinţă. medicul se bazează pe descrierea stării lui de către asistentă. Asistenta vede în aprovizionare: păstrarea medicamentelor şi cooperarea cu alţi membri a echipei modul de a controla infecţiile. XI. Cu cât asistenta va cunoaşte mai bine pericolele reale şi cele care se cred că există conform unor tradiţii sau credinţe. îngrijirea bolnavului. de familie. X. să aibă încredere în ea şi e capabilă să-l ajute să depăşească unele efecte psihologice ale îmbolnăviri. boala îl poate priva de această libertate. Asistenta trebuie să fie în măsură de a da sfaturi privind alegerea cosmeticelor. Materialul steril de unică folosinţă oferă o mai mare siguranţă. material dezinfectant. Îngrijirile de bază trebuie să ofere fiecărui pacient o protecţie optimă. acest aspect este important în cadrul îngrijirilor de bază. Spălarea pe mâini a asistentei. Cu cât asistenta înţelege acesta. Să ajuţi bolnavul să comunice cu alţii. ia atrage pacientul şi familia sa. Să ajuţi bolnavul să-şi practice religia conform conceptului propriu privind cea ce este drept şi nedrept: de secole. cum ar fi infecţia sau violenţa. frica de modificare a relaţiilor interpersonale. asistenta iniţiază punerea în aplicare şi stabileşte măsurile de sănătate şi procesul de sterilizare. prevenirea lezării celor din jur. Crustele formate în nas vor trebui îndepărtate de asistentă cu tamponul de vată înmuiat în apă sau unguent. înlăturarea pericolului de infectare. cea ce asigură tuturor celor ce înconjoară bolnavul şi îl servesc. efectuarea unor proceduri de acest gen. fără diferenţă de rasă. să aprecieze înfăţişarea din punct de vedere psihologic. cu atât va fi în măsură se le prevină şi să le controleze iar în caz de nevoie să dea explicaţii care să liniştească bolnavul. La persoanele cu delir sau psihopate problema protecţiei devine majoră: prevenirea suicidului. steril sunt aspecte ale protecţiei pacientului. IX. Când aceasta acţionează ca un intermediar pentru comunicare între bolnavi şi medic. o persoană sănătoasă are liberul control asupra mediului înconjurător şi se poate îndepărta dacă socoteşte că devine periculos. Să ajuţi bolnavul să evite pericolele din mediul înconjurător: să fie protejaţi ceilalţi de orice pericol din partea pacientului.

reprezintă o îndeletnicire uşor de realizat. Boala apare datorită necunoaşterii unor mijloace de prevenire şi tratament şi de aceea nu le respectă. Ele pot colabora cu specialişti în terapie ocupaţională. Să ajuţi bolnavul să înveţe: boala şi infirmitatea pot fi congenitale. Să ajuţi pacientul în activităţi recreative: recreerea sau jocul sunt activităţi întreprinse pentru plăcere. Scopul este restaurarea 33 . dar adesea sunt rezultatul unui regim nesănătos ce poate fi datorat unor cauze individuale. Marile instituţii beneficiază de servicii aduse de preoţi pentru a răspunde nevoile spirituale ale bolnavilor. Asistenta nu trebuie să piardă din vedere importanţa de a ajuta bolnavul să-şi păstreze sau să-şi recâştige independenţa tuturor funcţiilor corporale XIII. Dacă practica religioasă este importantă pentru starea de bine a unei persoane sănătoase. XIV. a citi. Judecata în interpretarea nevoilor bolnavului este esenţială. va şti să ofere bolnavului ocazia de a se face util. În aceste situaţii. Ziarele cotidiene şi săptămânale îl ajută sa tina legătura cu lumea. Asistenta trebuie să recunoască semnele de interes manifestate de bolnav pentru o activitate şi dacă ea posedă interes. Trebuie ajutat să aibă un spaţiu unde să-şi efectueze practicile religioase. XII. Obiectivitatea şi caracterul confidenţial al documentelor medicale este în beneficiul celor interesaţi. prevenirea şi tratarea bolii de care suferă depinde de reeducarea acestora. poate încuraja orice activitate ce îl interesează şi să-l ajute în efectuarea lui. dacă religia i-o impune. Recuperarea cuprinde reîntoarcerea la o slujbă productivă şi cu cât perioada de inactivitate va fi mai scurtă. Puţine asistente sunt pregătite pentru a organiza programe recreative. economice. Să ajuţi bolnavul în muncă sau ocupaţi productive: o zi normală pentru cei mai mulţi presupune să facă ceva cu un rezultat productiv. pentru recreerea atrag pacienţii si i favorizează viaţa socială a acestuia. Funcţia asistentei este de a ajuta bolnavii să înveţe căile de promovare a sănătăţii şi vindecării . să i se asigure primirea împărtăşaniei. Reeducarea şi recuperarea reprezintă dovada abilităţii experţilor. este şi mai importantă când acesta se îmbolnăveşte. Adesea îmbolnăvirea nu permite victimei sale o varietate de ocazii de a se recreea. Asistenta care ajută bolnavul să-şi facă un plan pentru fiecare zi. experienţă şi deprinderile necesare. Camerele speciale pentru şedere. Muzica şi teatrul sunt din ce în ce mai des oferite bolnavului şi reţeaua TV şi radioul. Dacă aceştia fac parte din personalul permanent. Ea poate face ca experienţa bolnavului în ceea ce priveşte boala şi oportunitatea de a învăţa să fie maximă. A se plimba.credinţa sau culoare face parte din codul de etică medicală. cu atât recuperarea va fi mai facilă.

vârstă. lichide. fiecare antrenând o eliberare de energie obligatorie pentru realizarea celorlalte.a se mişca: asigură independenţa fizică. frică. Nevoile situate la baza piramidei reprezintă motivaţia dinaintea unui minim de satisfacţie. emoţie. 34 . Intensitatea nevoilor variază după individ şi contextul care influenţează satisfacerea nevoilor. Fiecare individ exprimă şi răspunde diferit nevoilor sale pentru obţinerea unui echilibru de viaţă satisfăcut urmărind personalitatea şi cultura sa. .a respira reprezintă asigurarea schimburilor gazoase. calitatea şi cantitatea fiind influenţate de alimentaţie. definite astfel: a. . mediul înconjurător. Aceste nevoi se ierarhizează proporţional cu preponderenţă în sânul persoanei. să accepte sfârşitul inevitabil pentru a putea spune că: „a murit uşor” 8. să-l ajute să trăiască cât se poate de eficient. Dacă una dintre nevoi nu poate fi satisfăcută. . vârsta. e un bun mijloc de comunicare cu ceilalţi factori. Nevoi fiziologice: La baza unui minim de satisfacţie stau nevoile fiziologice. activitatea individului.Teoria lui Maslow Afirmă că motivaţia umană corespunde unei clasificări care cuprinde cinci clase de nevoi fundamentale comune tuturor indivizilor . fiind influenţată de constituţia fizică. frecvenţa. dacă este posibil. toate celelalte tind să devină secundare.independenţei bolnavului. nevoi fiziologice b. nevoia de stimă e. sport. bolnavul satisfăcând parţial această nevoie. esenţialul funcţionării organismului fiind influenţată de poziţia corpului. Bolnavul satisface această nevoie. O persoană care a utilizat toată energia pentru a încerca să răspundă unei nevoi nesatisfăcute nu mai găseşte cadrul în care celelalte tind să devină secundare. Fiind satisfăcute nevoile primare. nevoi de apartenenţă d.a elimina: scaunul. cultură. Reprezintă o necesitate psihică şi este refluxul educaţiei şi poziţiei sociale. obiceiuri. nevoia de depăşire. transpiraţia asigură eliminarea dejecţiilor din organism. nevoi de securitate (siguranţa) c. urina.a bea şi a mânca: asigură necesităţile plastice şi energetice ale organismului. bolnavul satisface această nevoie . activitate. a apărut condiţia pentru aşi satisface nevoile secundare.

emoţii. Această participare dă senzaţia de a fi activ şi necesar. moleşeală. în care regulile de interacţiune între persoane sunt cunoscute. apatie. Aceste nevoi sunt parţial satisfăcute. recunoştinţa. a menţine integritatea fizică. de protecţie a propriilor reacţii asupra altuia. Bolnavul satisface această nevoie. fiziologică şi psihologică. a trăi într-o lume sigură. Calitatea somnului depinde de stadiul fizic şi mental al individului. independenţa. pentru sentimentul de a te simţi bine. depresie. care se traduc prin comportamente de agresivitate excesivă. muncă. Sunt cuprinse. de retragere în sine refuz de comunicare. anxietate. Sunt cuprinse nevoile de a se proteja. . Nevoia de apartenenţă: Oricare individ când nu este dominat de nevoi fiziologice sau de securitate simte nevoia de a se simţi iubit şi acceptat de alţii. de-a fi participant şi membru dorit de un grup. prevenirea infecţiilor şi cariilor dentare.a se îmbrăca şi a se simţi bine fiziologic: îmbrăcămintea este protectoare aleasă în funcţie de condiţiile climaterice şi menţine temperatura corpului. compensată de individ prin diferite mecanisme.. speranţa. nevoia de a se simţi util şi valoros. Nevoile de depăşire: 35 . Nevoile de securitate devin dominante în cadrul unor situaţii critice: boli. realizarea. modă. . religie. evitarea mirosurilor dezagreabile.a se odihni. stima de sine. Nevoia de securitate: Este importantă satisfacerea nevoilor de securitate şi încredere în sine. păstrarea integrităţii corpului. Nevoia de stimă Nu este satisfăcută datorită dominantei nevoilor de securitate. lipsă de dorinţă. pericol iminent. o tensiune variată în funcţie de perioadele de repaus. Nesatisfacerea acestor nevoi antrenează un grad de decompensare fizică. Este necesară găsirea unui echilibru intre timpul de activitate şi somn. o bună inserţie socială. a dormi: toată activitatea fizică sau mentală antrenează o oboseală fizică.nevoie de igienă: răspunde nevoii de a fii curat. o bună apariţie. activitate şi somn. având semnificaţie socială şi depinzând de personalitate.

trebuie să se bazeze pe definirea rolului acesteia. 36 . Analiza îngrijirilor pe care cu competenţă le realizează asistenta medicală.Sunt condiţionate de credinţă şi maturitate. satisfacţie pe plan spiritual şi fiziologic. creativitatea. 9. diminuarea rigidităţii. În fiecare ţară această definiţie trebuie să fie conformă legislaţiei care vizează practicarea nursingului. îmbunătăţirea cunoştinţelor. intelectualitate a lua cunoştinţa de potenţialul sau de a şi-l dezvolta. definiţie acceptată de toţi cei interesaţi. îmbunătăţirea valorilor. capacitatea de a percepe realitatea. Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de sănătate. deschiderea spiritului spre tot ce este nou. Rolul asistente medicale în îngrijirea bolnavilor.

pregătirea bolnavului pentru examinare: radiologii.Asistenta medicală a fost denumită mamă profesională. o orientare mai rapidă la patul bolnavului. la supravegherea lui. Pregătirea de bază a surorilor medicale nivelul lor ridicat de cultură generală. Asistenta medicală a cărei sarcini de bază este asigurarea condiţiilor optime de îngrijire a bolnavilor are atribuţia de îngrijire medicală propriu-zisă igienico-sanitară. multe calităţi. aparatura. de a contribui la acţiunile de depistare a bolilor la acţiunile profilactice şi de educaţie sanitară. păstrează şi întreţine mobilierul. ea ca o mamă acţionează conform nevoilor copilului. de a contribui cu toate posibilităţile sale la vindecarea bolnavilor. organizatorice. le permite. Iată de ce trebuie să aibă temeinice cunoştinţe de patologie şi terapie să cunoască semnele şi simptomele bolilor. pe scurt. trebuie să-şi cunoască bine instituţia în care lucrează. Spitalul rămâne locul unde toate talentele asistentelor medicale pot fi valorificate pe deplin. Aici sunt în permanenţă în serviciul bolnavului de la internarea acestuia şi până la externare. policlinica sau circumscripţia medico-sanitară. endoscopie. În cadrul policlinicii sau circumscripţiei medicale. Locul său de muncă poate fi spitalul. trebuie adeseori să îndeplinească sarcini mai diverse uneori insolite. trăsăturile morale. contraindicaţiile şi incompatibilitatea medicamentelor. Această încredere presupune mai multe responsabilităţi. de a executa toate tehnicile şi actele medicale care se pot efectua ambulatoriu în unitatea sanitară respectivă sau la domiciliul bolnavului. asigură tratamentul. de o parte însuşirea mai profundă şi mai rapidă a unor cunoştinţe şi practici de specialitate şi mai multă receptivitate faţă de ştiinţă şi faţă de nou . Este momentul să prezentăm aptitudinile. asistenta medicală are sarcina de a aplica toate cunoştinţele dobândite în anii de studiu pentru îngrijirea bolnavilor ambulatoriu. 37 . sub toate raporturile. participă la examinarea bolnavului. iar pe de altă parte un orizont mai larg. Are obligaţia de a supraveghea bolnavul şi de a urmării toate complicaţiile şi accidentele afecţiunilor şi tratamentelor aplicate trebuie să le ştie bine şi să le recunoască aplicându-le la nevoie. educative şi gospodăreşti. unde aportul şi rolul său sunt de neînlocuit. Bolnavul care solicită asistenţă medicală îşi încredinţează sănătatea şi uneori viaţa în mâinile celor care îl îngrijesc. instrumente de igienă şi de confort. prelevează produsele biologice şi patologice. obligaţiile şi răspunderile unei bune asistente medicale. Ele asigură toate îngrijirile prescrise. Este lesne de înţeles că pentru a-şi aduce activitatea în bune condiţii.

cooperanţi. Se ştie că bolnavul are pe toată durata bolii un moral şi o psihologie deformată. 38 . Ţinuta asistentei medicale face parte din condiţiile de confort ale bolnavilor şi nu trebuie să uite că ea este un permanent exemplu pentru bolnav. atenţie. asistenta medicală trebuie să fie devotată. delicateţe. Dar asistenta medicală trebuie să fie animată de spiritul în echipă în interesul bolnavului şi pentru bunul mers al instituţiei în care lucrează. Ea trebuie să manifeste solicitudine faţă de toţi bolnavii în îndeplinirea prescripţiilor în respectarea disciplinei în spital. neliniştiţi de boală. familiale. Când ne referim la atitudine. Aceasta este şi o dovadă de lipsă de respect de bolnav. Grijile personale. Responsabilitatea reprezintă obligaţia de a răspunde de actele săvârşite în faţa autorităţilor componente.Mai presus de toate. Devotamentul trebuie să se manifeste egal faţă de toţi bolnavii. înţelegere. sunt binevoitori. Responsabilitatea este în primul rând morală. necazurile vieţii sale particulare nu trebuie să-i influenţeze atitudinea. comportamentul său etic general. în timp ce alţii sunt deprimaţi. Asistentei medicale îi revine sarcina să-l ajute pe bolnav cu tact. Unii bolnavi apreciază îngrijirile . Întreaga sa activitate trebuie să urmărească perseverent asigurarea celor mai bune condiţii de confort bolnavului. o nepoliteţe şi o greşeală Secretul profesional constituie o altă obligaţie fundamentală a asistentei medicale. Este dezagreabilă şi chiar uneori demoralizantă pentru un bolnav prezenţa unui cadru medical cu ţinuta neglijentă. să creeze acestuia sentimentul de securitate. cu alte cuvinte de actele sale răspunde mai întâi faţă de ea însăşi. prin aceasta înţelegem comportamentul asistentei medicale faţă de bolnav şi faţă de celelalte categorii de personal sau vizitatori şi bineînţeles. Tot ceea ce se află despre bolnav sau despre boala sa constituie secretul profesional care nu trebuie discutat cu nimeni. să aibă curaj şi tărie. preocupaţi de problemele afective. anxioşi.

NUME: I. DIAGNOSTIC: de trimitere: Cistita acută.CAPITOLUL IV PREZENTAREA CAURILOR CLINICE CAZUL I. DIAGNOSTIC DE INTERNARE : Cistita acută. DOMICILIU: MH STAREA CIVILĂ: căsătorită. MOTIVUL INTERNĂRII: Pacienta se prezintă la secţia Urologie pentru tulburări micţionale de tip polakiurie. Pe baza simptomatologiei şi a examenului clinic i se pune diagnosticul de cistita acută. DATE MEDICALE: ANTECEDENTE PERSONALE: prima menstruaţie la 13 ani. Mama operată de chist hepatic hidatic. A avut toate bolile infecto-contagioase ale copilăriei. 39 . A prezentat infecţii urinare repetate cu Escherichia Colli ANTECEDENTE HEREDO. Acestea au apărut în urmă cu 6 luni şi s-au accentuat în ultimul timp ceea ce a determinat bolnava să se prezinte la medicul specialist pentru internare. PRENUME: S DATA NAŞTERII: 25 mai 1955.COLATERALE: tatăl HTA. usturimi micţionale.

româncă. consumă cafea.DATE SOCIALE: căsătorită. Pacienta este capabilă ca să-şi aleagă singură îmbrăcămintea adecvată circumstanţelor şi necesităţilor organismului. Nu prezintă dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca şi nici dezinteres faţă de ţinută. ne fiind necesară decât pregătirea lenjeriei la îndemâna sa. Pacienta lucrează într-un mediu umed. locuinţe corespunzătoare. nu consumă alcool. somn întrerupt şi superficial. Nevoia de a bea şi a mânca este afectată de oarece bolnava trebuie să urmeze o alimentaţie săracă în proteine. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură : adinamia şi astenia provocate de boală limitează mult posibilitatea de a se mişca şi a avea o bună postură. Analiza şi interpretarea datelor obţinute în funcţie de cele 14 nevoi fiziologice. 40 . moderate. glucide. lipide şi trebuie să bea foarte puţine lichide. hematurie şi piurie. cu 4 internări. adaptate capacităţii sale fizice: plimbări scurte în salon. micţiuni frecvente şi reduse ca volum.ortodoxa. mişcări active ale mâinilor şi picioarelor. După combaterea durerii şi ameliorarea stării generale am planificat împreună cu pacienta un program de exerciţii. Nevoia de a elimina nu este satisfăcută în mod corespunzător. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nevoia de a respira este uşor influenţată de emoţia şi teama generate de necunoaşterea bolii. dureri lombare. şi de asemenea urina are un aspect tulbure. Pofta de mâncare este uşor scăzută. micţiuni frecvente şi în cantitate redusă durere hipogastrică iradiată pe uretră. ISTORICUL BOLII: Bolnava este cunoscută cu infecţii urinare repetate. când a început să prezinte usturime la micţiune. dar fără a se constitui într-o problemă de dependenţă. Episodul actual a debutat un urmă cu 6 luni şi s-a accentuat în urmă cu o săptămână. sursa de dificultate o constituie prezenţa usturimii la micţiune. nu fumează. Nevoia de a dormi şi odihni este alterată manifestată prin somn perturbat datorită nicturiei. deoarece repausul la pat este de scurtă durată fiind cauzat în principal de durere şi recomandat de medic ca măsură terapeutică.

Nevoia de a comunica este perturbată datorită neîncrederii în cei din jur. Este capabilă să i-a decizii potrivite în timp util şi nu prezintă lipsă de interes faţă de activitatea cotidiană.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale este uşor perturbată de temperatura mediului ambiant care este crescută şi provoacă pacientei o transpiraţie abundentă. atitudinea şi sentimentele de boală. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori: pacienta este de religie ortodoxa. Diagnosticul de Nursing actual: tulburări micţionale. Să fie capabilă de-a folosi aceste cunoştinţe pentru obţinerea unei stări de bine fizic şi psihic. urină tulbure. Nevoia de a evita pericolele: pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă fără accidente şi infecţii. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele este pe deplin satisfăcută. credinţa sa influenţând în mare măsură modul de viaţă. Nu au existat conflicte între recomandările terapeutice şi credinţa religioasă. Pacienta îşi menţine igiena corporală prin baie zilnică pe regiuni. este mulţumită de poziţia sa atât pe plan social cât şi familial. riscul complicaţiilor prin ascensiunea infecţiei prin ureter spre rinichi Diagnosticul de Nursing potenţial: 41 . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea: odată cu ameliorarea bolii am urmărit ca: pacienta să dobândească cunoştinţele necesare pentru menţinerea stării de sănătate. Nevoia de realizare: imaginea de sine a păcii nu este perturbată. reviste Am încercat să-i creez o stare de bună dispoziţie şi să înlătur plictiseala. Am pus la dispoziţia pacientei cărţi. Nevoia de a se recreea: pentru a menţine independenţa în satisfacerea acestei nevoi am ales mijloace de: am asigurat condiţii optime pentru desfăşurarea acestei activităţii.

05.pacienta să respire de a respira cu minim de prin dificultate de tip de despre manifestat dispnee cauzată relatarea INTERVENŢII .05-6. sangvină.repaus la pat globului vezical prin bolnavă am am EVALUARE .2013 PROBLEME OBIECTIVE ZIUA I .verific prezenţa bolnavei sânge încercat următoarele tahipneic a tunicii stimularea evacuării analize: Vsh.administrarea medicaţiei prescrise de medic în urma rezultatului uroculturii a ex. regiunea pubiană -notarea rezultatului examenului sumar de urină recoltat în dimineaţa zilei .alterarea nevoii . introducerea uree sangvină. 42 . ex aplicat sumar de urocultură bazinetului cald sub creatinină debutul şi evoluţia bolii actuale comprese calde pe urină.am recoltat şi urină pentru .PLANUL DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVEI CU CISTITĂ ACUTĂ pe perioada 2.

a tratamentului prescris bune ventilaţi prin radioscopii deschiderea evita căldura excesivă -măsurarea funcţiilor vitale şi notarea în FT .echo.educarea pacientei pentru relaxare .trei elimina prezinte micţiuni prin spontane.bolnava este . - anxietate .pacienta să .am însoţit radiologie pentru unei efectuarea unei pulmonare anxioasă manifestată iritabilitate. micţiune. să nu şi cutanate.repaus la pat . . doua .recoltarea urini pentru examene chimice şi bacteriologice am .alterarea nevoii de a manifestată usturime hematuriei piuriei. prezenţa prezinte complicaţii micţiuni respiratorii. despre boală cauzată de lipsa de cunoaştere a boli a modului ei de evoluţie a manifestărilor care o însoţesc.menţinerea unei poziţii care să favorizeze respiraţia folosirea tehnicilor de geamului pentru a .pacienta a avut insomnii din cauza nicturiei. la nedureroase. 43 administrat micţiuni pe medicaţia prescrisă noapte . depresie emotivitate temperaturii în salon bolnava la psihică.pacienta să fie prin echilibrată psihic şi să fie informată -menţinerea între 18-22°C asigurarea .

asigurarea unei temperaturi adecvate în salon . -antibiotice.alterarea nevoii . echilibrată psihic cauzat urinare de inflamaţia vezicii ZIUA II .aerisirea salonului -planificarea împreună cu pacienta a unui program de exerciţii moderate adaptare .pacienta să de a dormi si a se beneficieze de un odihni manifestata somn corespunzător prin si somn cantitativ şi calitativ superficial perturbat întrerupt cauzat de nicturie .antiseptice urinară. să evacueze de medic: .diminuarea intervenţiilor de îngrijire în timpul somnului . -antialgice -schimbarea lenjeriei de pat şi de corp asigurarea unei atmosfere calde -băi calde de şezut redusă.frecvente cantitate şi în urinare.pacienta are un somn perturbat 44 . medicaţiei prescrise de medic . o urină limpede fără durerehipogastrică sânge şi puroi să fie iradiată pe uretră.adm.menţinerea condiţiilor necesare somnului prin: reducerea zgomotului din mediul spitalicesc .

plimbări scurte în dependenţă în de a se mişca şi de nevoi a avea o bună postură manifestată adinamie principal durere astenie cauzat în - reducerea din alimentaţie a alimentelor cu valoare calorică .alterarea nevoii de a temperatura normale.planificare unui program de exerciţii -pacienta moderate prin şi de salon .aerisirea salonului hidratarea şi mineralizarea bolnavului pentru a prevenii reducerea din a cu calorică consumul şi alimentaţie alimentelor valoare mare lichidelor 45 aplicarea compreselor reci pe de culoare .-alterarea nevoii -satisfacerea acestei .temperatura şi corpului revenit a în menţine temperaturii corpului în limite lichidelor corpului în limite normale îmbrăcăminte limite normale . manifestată transpiraţii abundente cauzată de creşterea temperaturii mediului ambiant prin menţinerea mare -consumul alimentelor reci lejeră albă frunte .mişcări active a membrelor prezintă continuare .

am efectuat toaleta bolnavei .notarea funcţiilor vitale în foaia de temperatură 46 disconfortul aplicată în urma disconfortului .comunicarea cu este diminuat şi am prevenit escarele .diminuarea pacienta . Ziua III am explicat rolul pacientei sondajului vezical .disconfort dat de sonda uretrovezicală efectuării cistoscopiei .alimentelor reci lejeră albă frunte .aerisirea salonului hidratarea şi mineralizarea bolnavului pentru a prevenii metabolică pregătirea bolnavei pentru cistoscopie acidoza aplicarea compreselor reci pe îmbrăcăminte de culoare - am am urmărit monitorizat evoluţia bolii funcţiile vitale şi lea notat în FT.

iritabilitate. manifestată stres odihnă prin corespunzătoare membrele inferioare liniştit pentru am tromboflebitei tratamentul prescris de medic ore insuficiente de vârstei odihnă. descurajare.administrarea de lichide. suc natural.menţinerea sondei vezicale permeabile .pacienta să cauzată de stare beneficieze de depresivă.a golit şi am spălat punga de colectare a dificultate în urinii am mobilizat .pacienta are masat un prevenirea administrat somn bolnava la marginea patului am nevoia de a dormi şi a se odihni . încercănaţi ochi . epuizare.educarea pacientei . zeamă de .alimentaţie săracă în proteine am măsurat tensiunea arterială.- restabilirea digestiv tranzitului pentru gaze . pulsul şi le-am notat în ZIUA IV foaia de temperatură ceai.alterarea nevoii 47 . compot .

- potenţial de 20°C . prevenirea igienă recidivelor: lenjerie reluarea riguroasă a regiuni perianală şi genitală hidratarea .am purtat discuţii pe tema problemelor sale .pacienta are o evita contactarea stare generală staţionară bolilor infecţioase infecţii .luminozitate .moderată pacienta să plasarea pacientei salon beneficieze de un într-un fără accidente complicaţii (riscul extinderii infecţiei spre rinichi) mediu de siguranţă suferind de aceeaşi şi afecţiune pentru a .am încurajat-o să facă faţă stresului creat de boală am încurajat pacienta să discute liber despre grijile sale 48 .este asigurat aportul caloric asigurarea unor necesar corespunzătoare condiţii chimică microbiană temperatura cuprinsă între 18- adecvate organismului sau fără poluare fonică.de a bea şi a mânca în urma intervenţiei alimentaţiei per os pentru curată.

În ziua a 5. am informat-o manevrelor asupra med.- i-am oferit de a posibilitatea pune întrebări . Simptomele sau ameliorat încă din încă din primele zile de spitalizare. timp în care va continua un tratament cu: . personalul medical CONCLUZII : Sub un tratament cu Neoxazol două tablete la 4 ore ( 6g/24 h) apoi la 3 ore o tabletă (4g/24h) urina a început să se limpezească şi sa continuat tratamentul încă 10 zile până la sterilizarea ei.regim hidric 2-3 l pe zi . se va feri de expunere la frig şi umezeală . neîncredere. 2 seara . manifestată apatie. deficit de a se pacienta care să îmi adresa cauzat de permită depresie tristeţe îngrijire fizică.am încercat să-i ofer răspunsuri cât mai precise ZIUA V . acesta a hotărât externarea pacientei urmând a reveni la control după 14 zile.alterarea nevoii de a comunica prin stabilirea unei relaţii pozitive cu atingerea de diminuarea a apatiei.a de spitalizare la vizita efectuată împreună cu medicul de salon. obiectivelor neîncrederii în 49 .Biseptol 2 tablete dimineaţa.

stare generală moderată. am ajutat-o să se instaleze şi să facă cunoştinţă cu ceilalţi bolnavi din salon. MOTIVUL INTERNĂRII: pacienta s-a prezentat la secţia urologie cu: disurie.03. Am condus pacienta pe secţie în salonul indicat de medic. Bolnava se internează prin serviciul de policlinică.2013 DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: cistita acută DIAGNOSTIC CLINIC LA INTERNARE: pe baza simptomatologiei şi a examenului clinic pe aparate i-a fost pus diagnosticul de cistită acută. Conform 50 . febră moderată.CAZUL II NUME: A PRENUME: S DATA NAŞTERII: 15 septembrie 1958 DOMICILIU: MH STAREA CIVILĂ: căsătorită PROFESIA: contabilă DATA INTERNĂRI: 10-15.

consumă 2-3 cafele pe zi.nu a fost supusă nici unei intervenţii chirurgicale. transpiraţii reci şi o stare de disconfort general. urinează des pentru că vezica nu se goleşte în întregime.mama . nu fumează. pacienta este în repaus la pat din cauza durerilor lombare.bolnava a prezentat infecţii urinare repetate cu colibacili în urmă cu trei luni . se trezeşte de 3-4 ori pe noapte. nu consumă alcool. naşteri = 0 CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: locuinţă corespunzătoare.procesului de îngrijire ce are ca primă etapă culegerea de date de la pacientă.tatăl – decedat cu neoplasm gastric în urmă cu 5 ani . am explicat necesitatea şi scopul unui interviu şi de asemenea importanţa răspunsurilor sale care îmi vor permite să-i cunosc mai bine problemele şi ca atare să-i pot asigura o bună îngrijire. Nevoia de a bea şi a mânca este nesatisfăcută în întregime deoarece bolnava refuză să bea lichide pentru că are dureri vii la micţiune 3. durerilor în regiune pelvină. acuză de aproximativ o săptămână disurie. a frisoanelor 5. Nevoia de a respira este uşor afectată datorită frisoanelor şi de prezenţa tenesmelor vezicale. febră moderată însoţită de dureri în regiunea lombară. 51 . Nevoia de a dormi şi a se odihni este alterată. 2. pacienta nu se odihneşte corespunzător vârstei sale. Nevoia de a elimina este nesatisfăcută manifestat prin urini dese şi în cantitate mică cauzat de disurie 4.HTA ANTECEDENTE PERSONALE: . ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE ÎN FUNCŢIE DE CELE 14 NEVOI FIZIOLOGICE 1. COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: bună ISTORICUL BOLII: pacienta s-a prezentat la internare cu o stare generală alterată. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură este afectată uşor. 6. În momentul actual pacienta prezintă dureri vii la micţiune. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca nu prezintă dificultate în satisfacerea acestei nevoi şi nici dezinteres faţă de vestimentaţia sa. DATE MEDICALE: ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: . pacienta a fost plecată într-o excursie la munte unde a făcut baie intr-un lac cu apă foarte rece.

Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele nu este afectată pacienta îşi menţine igiena corporală prin baie zilnică. pacienta este anxioasă datorită necunoaşterii evoluţiei bolii şi se gândeşte la familia s-a care se confruntă cu unele probleme de ordin material.2013 PROBLEME ZIUA I -alterarea nevoii de a respira manifestată prin dispnee expiratorie cauzată de tenesme vezicale şi de febră moderată OBIECTIVE să respire INTERVENŢII EVALUARE cu . 10.repaus la pat am .2°C. pacienta este mulţumită de poziţia sa atât pe plan familial cât şi social nu prezintă dezinteres faţă de activităţile zilnice.stare generală bazinetul alterată . am încercat să-i creez pacientei o stare de bună dispoziţie. 14. 8. 13. 9. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori pacienta îşi poate satisface această nevoie şi nu există conflicte între recomandările terapeutice şi credinţa sa.TA =140/90 mm Hg r = 16 respiraţii cald sub bolnavă -am aplicat regiunea pubiană am antitermice la indicaţia medicului 52 am măsurat funcţiile vitale şi le- minim de dificultate introdus comprese calde pe t =38.03. Nevoia de aşi menţine temperatura corpului în limite normale. 11. Nevoia de a evita pericolele pacienta prezintă risc de complicaţii prin ascensiunea infecţiei prin ureter spre rinichii.7. PLAN DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVEI CU CISTITĂ ACUTĂ pe perioada 10-15. Nevoia de realizare nu este realizată. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea am urmărit ca pacienta să dobândească minimul de cunoştinţe necesare stării de sănătate. este afectată de prezenţa febrei moderată 38. 12. Nevoia de a se recreea este satisfăcută. Nevoia de a comunica este afectată.2°C administrat pe minut .

transpiraţii. deshidratare cauzată de disurie.alterarea nevoii .asigură pacientei o Pacienta de a bea şi de a nevoi mânca manifestată prin refuzul pacientei de a bea lichide şi de a mânca cauzate de dureri micţionale alimentaţie în proteine uşoară deshidratare săracă prezintă în continuare inapetenţă şi o -alterarea nevoi . infecţia tractului localizată nivelul urinare urinar la vezicii nedureroase .am asigurat o .să aibă o diureză .băi calde de şezut am introdus bazinetul cald sub bolnava .satisfacerea aceste .diureza = 300 atmosferă liniştită şi ml caldă .am notat în foaia de temperatură -asistenta administrează tratamentul la indicaţia medicului .am învăţat pacient poziţia pentru corectă uşurarea micţiunii şi golirea complectă a vezicii urinare (şezând aplecat în faţă) 53 .am recoltat urina -pacienta normală şi să pentru examenul prezintă o urină tulbure micţiuni bacteriologic de a elimina manifestată prin prezinte urini în cantitate spontane mică.

asistenta ajută la .pacienta este efectuarea mişcări face scurte în salon .asigurarea unui ..măsoară funcţiile vitale şi notarea în foaia temperatură de unor dependentă personalul plimbări medical de regiunea pelvină ZIUA II .alterarea nevoii -recăpătarea de a se mişca şi independenţei de a avea o bună postură manifestată prin repaus cauzată prezenţa durerilor lombare dureri şi de în la pat de .asigurarea unui Pacienta de a dormi şi a se somn odihnitor odihni menifestat prin treziri dese 3-4 ori pe noapte cauzat micţiuni frecvente deoarece vezica nu se goleşte în întregime de mediu confortabil am învăţat pacienta să stea în poziţia corespunzătoare pentru urinare golirea complectă a vezicii este epuizata fizic 54 .alterarea nevoii .

cooperează bine cu personalul măsurile dietetice regiunii pentru .68 mg % pătrunderea microbilor tractul urinar am tratamentul administrat CREATININĂ antibiotice conform antibiogramei la re recomandarea medicului .am efectuat toaleta medical perineală G = 78 mg% a evita VSH = 17 mm/2 ore în UREE = 40 mg % cu S = 0.2°C cazată de infecţia Colli la nivelul vezicii urinare deficit în nevoia -profilaxia de a evita complicaţiilor pericolele manifestate prin risc de complicaţii prin ascensiunea infecţiei ureter rinichi prin spre - am asigurat -pacienta igieno.- deficit în -restabilirea corpului .repaus la pat am aerisit salonul am medicaţia prescrisă de medic -pacienta prezintă febra nevoia de a-şi temperaturii menţine temperatura corpului în limite normale manifestat febre cu prin moderată Escherichia administrat moderata 38. am asigurat lenjerie de pat şi de corp curată toaleta regiuni perineale zilnic cu apă şi săpun 55 .

aerisirea camerei am medicaţia prescrisă de locală cu hidroforul în ceai de muşeţel manifestat dispnee expiratorie.asigurarea unui de a comunica comunica manifestată prin anxietate cauzată de necunoaşterea evoluţiei bolii climat confortabil am explicat toate pacientei pacienta îşi adecvat.alterarea nevoii .pacienta să aibă o .alterarea nevoii ..băi calde de şezut pulsaţii/minut .această nevoie satisfăcută îşi progresiv cantitatea este zilele anterioare am medicaţia prescrisă de medic de lichide faţă de pacienta administrat independenţa recapătă treptat . cauzată tenesme vezicale şi febră moderată . revine treptat intervenţiile ce i se vor efectua şi rolul lor am încurajat pacienta ZIUA III .starea generală se ameliorează administrat r = 16 respiraţii/ minut P = 60 .repaus la pat de a respira respiraţie normală prin .pacienta să poată .creşterea aportului de a bea şi a caloric mânca manifestat prin refuzul pacientei de a bea lichide şi de a mânca cauzate de dureri micţionale 56 asistenta creşte .alterarea nevoii . am aplicat căldură T = 140/90 .

am asigurat un recăpătat climat liniştit. dezinfectante urinare am notat-o în foaia de usturimile micţionale sunt bolnava în administrat diminuate medic: urmează şi continuarea acelaşi tratament medicaţia prescrisă - ZIUA IV .am ajutat pacienta să facă plimbări scurte prin salon .. un independenţa mediu confortabil .repaus la pat .alterarea nevoii .pacienta şi-a .alterarea nevoi - pacienta să 57 am administrat .alterarea nevoii -mobilizarea de a se mişca şi pacientei de a avea o bună postură manifestat repaus cauzat prezenţa durerilor lombare şi dureri în pelvină regiunea la prin pat de .să fie satisfăcută de a elimina această nevoie manifestată prin urini în cantitate mică cauzat de disurie am măsurat şi am fixe pacienta diureza prin bilanţul urinează la ore lichidian temperatură de antibiotice.insomnia este .

de a dormi şi de prezinte a se odihni independenţa prin satisfacerea manifestat micţiuni frecvente medicaţia: sedative. îndepărtată. antialgice am învăţat şezând în faţă golirea pacienta să stea în poziţia aplecată pentru pacienta odihneşte corespunzător se treziri dese de nevoi vezicii urinare - deficit de în .înlăturarea febrei aşi -am asigurat pacientei am redus îmbrăcăminte lejeră din cu valorică consume alimentaţie alimentele valoare mare reci am am administrat redus din cu calorică medicaţia prescrisă alimentaţie alimentele valoare mare să lichide şi alimente - temperatura este nevoia menţine o corpului normală 37°C temperatura corpului în limite normale manifestat febră cauzată infecţia urinare prin de vezicii moderată 58 . în antibiotice. aceste dezinfectante urinare.

pacienta este rolul liniştită psihic de a comunica comunice şi să aibă pacientei anxietate cauzat jurul ei de necunoaşterea evoluţiei boli prin încredere în cei din tuturor manevrelor echilibrată care se efectuează am administrat medicaţia prescrisă CONCLUZII Pe perioada spitalizării în urma tratamentului aplicat cu Sulfatiazol nu s– au semnalat rezultate. Starea bolnavei s-a ameliorat şi bolnava a fost externată. sa administrat pacientei Novarsenobenzol în 2 injecţii intravenoase la o zi interval.se va ferii de umezeală şi frig. am făcut pacientei spălături cu soluţie slab antiseptică: Nitrat de argint 2 la mie care are rol de detaşa depozitele purulente de pe mucoasa vezicală.regim hidric 2l/zi . Familia a fost informată de măsurile ce interesează îngrijirea şi protecţia pacientei: .efectuarea toaletei securitate -alterarea nevoii manifestat pacienta să - am explicat .beneficiază un mediu de de nevoia de a evita nevoi pericolele manifestat risc complicaţii .ZIUA V deficit în -satisfacerea acestei -respectarea măsurilor dietetice prin de bolnavei -asigurarea lenjeriei curate -pacienta igeno. iar urina cu tot tratamentul aplicat sa menţinut tulbure. 59 .

02. tenesme vezicale. urină tulbure.04. dureri hipogastrice.2013 PROFESIA: profesoară STAREA CIVILĂ: necăsătorită DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: cistită acută DIAGNOSTIC DE INTERNARE: cistită acută MOTIVUL INTERNĂRII: usturimi micţionale.a avut toate bolile infecto contagioase .Infecţii urinare repetate ANTECEDENTE HOREDO-COLATERALE: . anorexie DATE MEDICALE: ANTECEDENTE PERSONALE: .mama neoplasm cutanat 60 .1973 DOMICILIU:GJ DATA INTERNĂRII:21-23.CAZUL III NUME: C PRENUME: A DATA NAŞTERII: 5.

bolnava prezintă această simptomatologie de aproximativ 2 luni fără a consulta un medic specialist şi fără a urma nici un tratament medicamentos. ANALIZA ŞI INTERPRETREA DATELOR OBŢINUTE ÎN FUNCŢIE DE CELE 14 NEVOI FIZIOLOGICE 1. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură pacienta este în repaus la pat deoarece prezintă dureri vi în regiunea pelvină. Nevoia de aşi menţine temperatura corpului în limite normale afectată pacienta este febrilă. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca pacienta nu prezintă dificultate în satisfacerea acestei nevoi.nu este consumatoare de alcool nici de tutun şi nici de cafea ISTORICUL BOLII: . 3. pacienta prezintă micţiuni dese şi în 61 . 6. Nevoia de a elimina cantităţi mici. Nevoia de a respira este uşor perturbată datorită emoţiilor şi de teama generate de necunoaşterea evoluţiei bolii. 5. Nevoia de a dormi şi a se odihni pacienta se trezeşte frecvent noaptea pentru a urina deoarece vezica urinară nu se goleşte în întregime.pacienta locuieşte cu părinţii în condiţii favorabile . 4. usturimi micţionale. 7. dureri hipogastrice. 2. Nevoia de a bea şi a mânca este afectată prin refuz de lichide datorită dureri şi prezintă inapetenţă.tata diabet zaharat DATE SOCIALE: . dureri lombare.. Pacientei în urmă cu 2 zile i sau accentuat următoarele simptome: tenesme vezicale. este este afectată.este de naţionalitate română religia penticostală .

2013 Probleme Obiective ZIUA I -alterarea nevoii -satisfacerea de a respira dispnee expiratorie cauzata de tenesmele vezicale manifestata prin a respira Intervenţii -repaus la pat Evaluare -pacienta are o stare generala deplina a nevoii de -am măsurat le-am notat in foaia de temperatura -am aplicat comprese calde pe regiunea pubiana -am introdus bazinetul cald sub bolnava -am administrat medicaţia prescrisa de medic -am recoltat sânge 62 funcţiile vitale si alterata . 14. pacienta este interesată dă acumuleze cât mai multe noţiuni pentru boala. PLANUL DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVEI CU CISTITĂ ACUTĂ pe perioada 21-23. pune multe întrebări cu privire la boala sa pacienta este echilibrată psihic.02. 13. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele pacienta este independentă în satisfacerea acestei nevoi 9. nu este suficient de relaxată. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. 12. Nevoia de realizare este preocupată să fie utilă celorlalţi pacienţi. credinţa sa nu influenţează negativ atitudinea sa faţă de boală.8. Nevoia de a evita pericolele pacienta prezintă risc de complicaţii prin ascensiunea infecţiei prin ureter. 10. Nevoia de a se recrea pacienta este mai mult în repaus la pat. 11. Nevoia de a comunica pacienta este comunicativă sociabilă. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori pacienta este de religie penticostală.

refuzul pacientei vârstei pacientei -alterarea nevoii de a pacienta sa -am introdus bolnava -am recoltat sânge pentru analizele de laborator -am recoltat urina pentru 63 examenul -pacienta are o elimina prezinte micţiuni bazinetul cald sub diureza mica manifestata prin nedureroase urini in cantitate mica. cauzat de prezenţa .pentru analizele de laborator -am supravegheat permanent pacienta -alterarea nevoii -asigurarea manca manifestata prin de a bea lichide si de a manca cauzate de prezenta durerilor micţionale si hrana -am administrat -pacienta deshidratata este de a bea si a aportului de lichide pacientei o alimentaţie săracă si glucide -am măsurat pulsul. respiraţia si tensiunea arteriala si le-am notat in foaia de temperatura corespunzătoare in proteine. lipide. transpiraţii.

pacienta a făcut . respiratorii -am întocmit un program de odihna corespunzător organismului -am administrat sedativa medicaţia la indicaţia medicului -am asigurat o temperatura adecvata in salon 64 -pacienta exerciţii poate odihnii este pacienta tehnici de mai liniştita se . vezica urinara nu este golita in totalitate dese in de nopţii relaxare.pacienta să se .infecţiei bacteriologic urina si examenul sumar de ZIUA II alterarea nevoii -pacienta sa-si poată .pacienta are aceasta plimbări scurte in starea salon sa facă mişcări ale mâinilor si picioarelor -am de medic administrat medicaţia prescrisa generala asemănătoare de a se mişca si satisface de a avea o buna nevoie postura manifestata prin repaus cauzat de prezenta durerilor la pat -am ajutat pacienta zilei anterioare -alterarea nevoii .am învăţat de-a dormi si a odihnească şi să nu se odihnii este mai aibă insomnii manifestata prin treziri timpul cauzat tulburările micţionale.

repaus la pat de de am tratamentul prescris pacientei zilnic cu apă şi săpun 65 am asigurat pericolele manifestate prin risc complicaţii cauzat ascensiunea pacienta ferită de infecţiei spre administrat ascensiunea este .am efectuat toaleta ureter . antitermice la indicaţia medicului .alterarea nevoii -prevenirea de a evita complicaţiilor .nu am putut aplica comprese pacientei dar reci am medicaţia -febra scade in urma medicaţiei administrat administrării asigurat un climat corespunzător ZIUA III .-am climat asigurat un corespunzător -alterarea nevoii -satisfacerea acestei -identificarea de aşi menţine nevoi temperatura limite manifestat temperatura corpului crescută cauzată de infecţii în prin normale agentului patogen -am prescrisă :antibiotice.

alterarea nevoii .starea pacientei .pacienta să respire de a respira normal manifestată prin dispnee expiratorie cauzată prezenţa tenesmelor vezicale de continuare .am ajutat pacienta la toaleta regiunii perineale pentru a evita urinar pătrunderea microbilor în tractul . frison am temperatura - temperatura a menţine măsurat corpului se crescut din nou corpului 38.satsfacerea acestei de a-şi menţine nevoi temperatura corpului în limite normale manifestat prin: febră.am asigurat un climat liniştit şi cald am măsurat funcţiile vitale şi leam notat în foaia de temperatură .infecţiei ureter spre măsurile dietetice igeno- .alterarea nevoii .repaus la pat în revine la normal .9°C şi şi de temperatură .am asigurat o bună ventilaţie a salonului am administrat lichide reci am notat-o în foaia constantă ZIUA IV .am aplicat căldură locală pe regiunea pubiană 66 .

deshidratare cauzat de disurie.alterarea nevoii de a să prezinte spontane şi am o diureza . suc natural ZIUA V . lichide.repaus la pat în hidratează şi se alimentează . alterarea nevoii -hidratarea de a bea şi pacientei mânca manifestată prin refuzul pacientei de a bea lichide şi de durerilor micţionale de a se alimenta cauzat prezenţa continuare climat liniştit şi cald am urmărit cantitatea şi calitatea de lichide ingerate de pacientă am administrat o săracă pacientei alimentaţie - pacienta se .am făcut băi calde transparentă de şezut pacientei diureza cu ceai de muşeţel am introdus bazinetul cald sub bolnavă am învăţat-o favorabilă golirea poziţia pentru ml/24 h completă a vezicii 67 .- am introdus bazinetul cald sub bolnavă . infecţia tractului urinar localizată la nivelul vezicii urinare urini în cantitate diureză normală . ceai.am asigurat un corespunzător în proteine.pacienta are măsurat micţiuni normale cu urină şi 1000 elimina micţiuni manifestată prin nedureroase mică transpiraţii.

aerisirea salonului plimbări scurte prin salon .Propantelină 2x1/zi . Se instituie următorul tratament: .Cistoscopia: tablou cistită hemoragică 68 .Examen de urină: microhematurie .Piafen supozitor 2x1/ zi În urma tratamentului ginecologic nu s-au constatat modificări în sfera genitală.Colimicin 3x1000000/zi la 8 ore .pacienta să aibă a un somn liniştit este am medicaţia prescrisă .Examen echo: vezica urinară normală .Extraveral o tabletă seara Investigaţii de laborator: .Sânge în limite normale .Norfloxacin 2x1/ zi .Indometacin supozitoare 2x1/zi .Urocultură: sterilă .- deficit de în .exerciţii uşoare ale mâinilor picioarelor şi .pacienta este administrat liniştită pe tot timpul nopţii nevoia odihni treziri timpul cauzat tulburări dormi şi a se manifestată prin dese în de nopţii micţionale Concluzii La internare după efectuarea analizelor şi identificarea agentului patogen sa instituit pacientei tratament cu: .

Tratament conform reţetei prescrise: Meteramină 3x1/zi .cură de diureză 2-3 l/zi . 69 . a evoluţiei şi a manifestărilor ce o însoţesc este necesară pentru a putea planifica o îngrijire eficientă. CONCLUZII Cistita este boala caracteristică prin localizarea infecţiei la nivelul vezicii urinare. polakiurie.Evitarea expunerii la frig ţi umezeală . stafilococul. nicturie. Suferinţele bolilor constau în usturimi micţionale. o îngrijire care cere multă dăruire. traumatisme medulare. prolaps genital. anaerobi şi uneori asociaţii microbiene. hematurie şi piurie.Control peste 7-10 zile Am explicat bolnavei necesitatea respectării recomandărilor medicale pentru a evita prelungirea perioadei de convalescenţă sau apariţia recidivelor. timp şi multă responsabilitate. proteusul. Spiritul acestei responsabilităţi cere la rândul său conştiinţă şi competenţă profesională. consecinţa unui obstacol malformaţii. ptoză renală. sarcină. leucoplazii. tumori. dureri hipogastrice. staza. Microbii patogeni cei mai des întâlniţi sunt: colibacilul.La externare se recomandă pacientei: . tumori uterine. Cunoaşterea simptomelor bolii. durere la micţiune. În majoritatea cazurilor cauzele care favorizează apariţia infecţilor aparatului urinar sunt: litiaza indiferent de localizare. disurie.

de analiză. Pentru a putea face o apreciere justă asupra progresului pacienţilor în raport cu intervenţiile mele am evaluat la diverse intervale. Cunoaşterea demersului ştiinţific aplicat în îngrijirea individualizată a pacienţilor permite asistentei să ajungă la continuitate şi la planificarea îngrijirilor de calitate. Modelul conceptual este o dimensiune esenţială de bază care permite să aplicăm „filozofia noastră” privind îngrijirile. precum şi cunoaşterea demersului ştiinţific. care sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi recâştiga sănătatea. În majoritatea ţărilor putem spune că asistenta medicală este singura care asigură servicii 24 h celor ce au nevoie. precum şi cunoaşterea demersului ştiinţific. Asistenta medicală trebuie să „ intre în pielea bolnavului „ pentru a înţelege ce vrea aceasta. Învăţarea pacientului este un act de îngrijire esenţial şi necesar. Practicarea unor îngrijiri de calitate presupune cunoaşterea unui model conceptual de îngrijire. Pentru a stabili o ordine a priorităţilor în acordarea îngrijirilor am avut în vedere mai întâi în ce măsură nevoia satisfăcută ameninţă homeostazia pacientului sau securitatea sa şi gradul de independenţă Executarea îngrijirilor constituie un moment potrivit pentru fiecare asistentă să informeze asupra problemelor sale de sănătate. de interpretare. După culegerea. Am antrenat pacienţii să se implice în aplicarea planului de îngrijire. De calitatea măsurilor terapeutice aplicate depind şansele de vindecare a bolnavului. pe tot parcursul îngrijirii. Acesta este rolul asistentei medicale cu particularizări în îngrijirea bolnavilor şi a celor cu handicap. dacă obiectivele planificate şi-au atins scopul şi dacă pacienţii au fost mulţumiţi de rezultate. Folosind acest demers în practica curentă am putut depista care au fost principalele probleme întâmpinate de pacienţi în satisfacerea nevoilor perturbate ca urmare a acestei afecţiuni. Înainte de a începe învăţarea am evoluat cunoştinţele pacienţilor şi dorinţa de a învăţa încurajându-i să pună întrebări. Practicarea unor îngrijiri de calitate presupune cunoaşterea unui model conceptual de îngrijire. asupra tratamentului său ori asupra obiceiurilor de viaţă mai puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. analizarea şi interpretarea datelor am elaborat un plan de îngrijire care să influenţeze pozitiv starea fizică şi mentală a pacienţilor.De calitatea măsurilor terapeutice aplicate depind şansele de vindecare le bolnavului. 70 . de planificare şi de evaluare a îngrijirilor. Demersul ştiinţific este un instrument de investigaţie.

1. 4. CORNELIU BORUNDEL –Manual de Medicină Internă.Anatomia omului. LUCREŢIA TITIRCĂ – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi medicali. 5. Nursing. VIRGINIA HENDERSON – Principii de bază a îngrijiri persoanei sănătoase / bolnave. VALENTIN NEAGU – UROLOGIE 2. 3. VICTOR PAPILIAN. 71 .BIBLIOGRAFIE.

72 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->