P. 1
Proprietatea Intelectuala

Proprietatea Intelectuala

|Views: 19|Likes:
Published by Monica Muntean
Muntean Ioana Monica
Muntean Ioana Monica

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Monica Muntean on Jan 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2013

pdf

text

original

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializare Sociologie - Antropologie

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ Proprietatea intelectuală nu favorizează inovaţia ******************** Monica Ioana Muntean monica.muntean@gmail.com

Universitatea din Bucureşti
1/6

2011

conform Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.googlelabs.(WIPO.com/graph? content=intellectual+property&year_start=1800&year_end=2011&corpus=0&smoothing=0 Universitatea din Bucureşti 2/6 2011 . părerea mea este că inovaţia este mai degrabă descurajată. citându profesorul Mark Lemley. Proprietatea intelectuală se referă la informaţii sau cunoştinţe care pot fi încorporate în obiecte tangibile într-un număr nelimitat de copii în diferite locaţii oriunde în lume.Antropologie Proprietatea intelectuală nu favorizează inovaţia Termenul "proprietate intelectuală" se referă la creaţiile minţii umane. afirmă că termenul "proprietate intelectuală" a devenit o modă în urma înfiinţării Organizaţiei Mondiale a "Proprietăţii Intelectuale" (WIPO) şi a devenit un termen comun doar în ultimii ani. 2011) Deşi drepturile de proprietate intelectuală au ca scop stimularea inovaţiei. Richard M. Proprietatea nu constă în acele copii ci în informaţia sau cunoştinţele reflectate în ele. Stallman. Drepturile de proprietate intelectuală protejează interesele creatorilor oferindu-le drepturi de proprietate asupra creaţiilor lor. Books Ngram Viewer.Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializare Sociologie . http://ngrams. Sursa: Google.

Această analogie este în dezacord cu filosofia juridică a legilor copyright-ului. 1) vin cu cel mai elocvent exemplu: invenţia motorului cu abur de către James Watt în 1768 şi arată cum îmbunătăţirea invenţiei a fost împiedicată prin brevetarea acesteia. 8) argumentează împotriva "proprietăţii intelectuale" numind-o "monopol intelectual". Boldrin & Levine (2008: p. Stallman propune nume alternative printre care şi Privilegii de Monopol Impuse. de la inovatorul original.Antropologie Stallman pune în evidenţă confuzia pe care o creează termenul "proprietate intelectuală" încurajând analogia cu drepturile de proprietate asupra obiectelor fizice.Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializare Sociologie . Pe toată perioada valabilităţii brevetului lui Watt. brevetelor şi mărcilor înregistrate. Boldrin & Levine susţin că ar trebui protejate şi drepturile celor care au obţinut în mod legitim o copie a ideii. Boldrin şi Levine (2008: p. brevete şi mărci înregistrate. În tot acest timp. în mod direct sau indirect. în ciuda discursului elocvent al politicianului Edmund Burke în numele libertatăţii economice şi împotriva creării unor monopoluri nenecesare. Acest fapt ar încuraja difuzarea şi adoptarea ideii/creaţiei precum şi îmbunătăţirea inovaţiei. De asemenea. Regatul Unit a adăugat aproximativ Universitatea din Bucureşti 3/6 2011 . În 1775 prin relaţiile partenerului său Mattew Boulton. Astfel. Stallman spune că folosirea termenului "proprietate intelectuală" a determinat legislatorii să schimbe cadrul legislativ pentru a-l apropia cât mai mult de legile proprietăţilor fizice. fapt cunoscut numai de către specialişti. confuzia adusă de termenul "proprietate intelectuală" este cu atât mai evidentă cu cât rezultă că aceasta este schimbarea pe care şi-o doresc companiile care îşi exercită puterea derivată din copyright. Watt obţine un act al Parlamentului care extinde brevetul până în 1800. termen derivat din ideea că cei care crează nu ar trebui să aibă dreptul de a controla felul în care cumpărătorul foloseşte o idee sau creaţie. continuă Stallman. Watt şi-a dedicat o mare parte din resurse pentru a-şi ţine la distanţă rivalii inventatori.

Antropologie 750 de cai putere pe an. în următorii trezeci de ani. deseori obligatorie în obţinerea de fonduri VC. Aceste brevete sunt necesare nu pentru a beneficia de drepturile oferite de proprietatea intelectuală ci reprezintă o condiţie. însă eficienţa consumului de combustibil a motorului cu abur s-a schimbat foarte puţin. nu numai că a avut loc o explozie în producţia şi eficienţa motoarelor.(Boldrin şi Levine (2008: p. dar de asemenea puterea aburului s-a impus ca forţă motrice a Revoluţiei Industriale. fapt ce l-a împiedicat pe Watt să o folosească până în 1794 când brevetul acesteia a expirat. Wadwha (7 august 2010) evidenţiază că în sectorul IT brevetele nu sunt necesare deoarece timpul necesar obţinerii acestora este mult prea lung contrar necesităţii imediate de fonduri Venture Capital(VC). între 1810 şi 1835 eficienţa consumului de combustibil a crescut cu un coeficient de 5. În plus. care sunt folosite de companii pentru blocarea concurenţei sau pentru a extoarce taxe de licenţe de la firme care nu-şi permit nici timpul şi nici costurile unui litigiu. O mare limită a motorului cu abur original depindea de fapt de o metodă dezvoltată de James Pickard. El asociază brevetele cu armele nucleare. Inovaţia cheie a fost motorul cu abur de înaltă presiune a cărui dezvoltare a fost blocată de modul strategic în care Watt şi-a folosit brevetul. După expirarea brevetului. Într-o perioadă de treizeci de ani motoarele cu abur au fost modificate şi au evoluat în inovaţii precum trenul cu abur sau navele cu abur. susţine că în lumea IT brevetele nu încurajează inovaţia. caii putere au crescut cu un ritm de 4000 pe an. (idem) Vivek Wadwha (2011). (idem) După expirarea brevetelor lui Watt. ci o inhibă. sistemul de brevetare i-a servit lui Watt atât pentru a-şi strivi competiţia cât şi pentru a-l împiedica pe el să dezvolte un motor cu abur superior.Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializare Sociologie . Universitatea din Bucureşti 4/6 2011 . 2) În mod ironic.

Mult mai multe companii cu investiţii VC au înregistrat brevete: în software. Graham et al. limitarea drepturilor de folosinţă asupra copiilor.nu cred că acestea le influenţează tendinţa de a inova. De asemenea. 97%. Universitatea din Bucureşti 5/6 2011 .chiar şi cele susţinute de investiţii VC . la creşterea şanselor de a obţine o investiţie. companiile care deţin brevete . Graham et al. din studiul lui Stuart J. şi in biotehnologii.H. (2009) rezultă că brevetele servesc la prevenirea copierii produselor lor de către concurenţă. în aparatură medicală. aflate în fază de început şi înfiinţate după 1998 dintre care 700 erau din domeniul software/Internet. Cu alte cuvinte. Chiar mai surprinzător este că o pătrime din companii plătesc licenţe pentru tehnologie pentru a evita procesele şi nu pentru a câştiga tehnologie sau cunoştinţe. numai 24% din startup-uri au înregistrat un brevet faţă de 76% în domeniul aparaturii medicale şi 75% în biotehnologii. În mod surprinzător. 67%. 94%. În concluzie. Cadrul ineficient în care se poziţionează proprietatea legală derivă din mai multe motive: confuzia creată de termenul "proprietate intelectuală". (2009) a efectuat un studiu asupra a 1332 de companii din domeniul tehnologiilor. Toate acestea nu fac decât să consume resursele companiei respectiv antreprenorului în detrimentul stimulării inovaţiei. drepturile de proprietate intelectuală nu servesc scopului pentru care au fost instituite şi anume protejarea şi stimularea invenţiilor. folosirea acesteia ca o armă împotriva concurenţei şi pentru obţinerea de investiţii financiare. brevetul constituie mai degrabă o armă sau un trofeu decât un mod de a obţine venituri din adoptarea comercială a tehnologiei lor de către ceilelţi.Antropologie Stuart J.Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializare Sociologie . Studiul evidenţiază că în domeniul software. la îmbunătăţirea reputaţiei companiei şi la obţinerea puterii de negociere.H.

(fără dată).org/philosophy/not-ipr. (15 ianuarie 2011) Hai să ne întrecem mai degrabă în inovaţii decât în brevete. Richard M.gnu. Cambridge. K. TechCrunch. (2008). [Did You Say “Intellectual Property”? It's a Seductive Mirage].html [Accesat 25 ianuarie 2011]. Drepturile de Copyright şi Drepturi Conexe. Wadhwa. Cambridge University Press. [Online]. (fără dată). WIPO. Wadhwa. (2010) Why we need to abolish software patents. Stallman. [Understanding Copyright and Related Rights]. Vivek.Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializare Sociologie . Vivek.wipo. [Accesat 25 Universitatea din Bucureşti 6/6 2011 .int/freepublications/en/intproperty/909/wi po_pub_909. Disponibil la: http://techcrunch. Michele & Levine. [Online]. The GNU Project [Online] Disponibil la: http://www.com/blog/2010/08/07/why-we-need-to-abolish-software-patents/ ianuarie 2011. [Accesat 25 ianuarie 2011].xhtml [Accesat 25 ianuarie 2011]. [Against Intellectual Monopoly]. Împotriva Monopolului Intelectual. [Let’s Compete on Innovation Rather Than Patents]. GMT 21:58:35]. [Online] Disponibil la: http://www.. Weblog. David.com/2011/01/15/lets-compete-on-innovation/.Antropologie BIBLIOGRAFIE Boldrin. Ai spus "Proprietate Intelectuală? E un miraj seductiv. Disponibil la: http://wadhwa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->