ş cum am mai spus nu o ă dragi tineri, faceti totul pentru a deveni ă pe

ceea ce a creat mai de pret poporul nostru, ş ă comorile ş ş culturii universale!
Nu precupetiti nimic pentru a ă temeinic ş de ă din toate domeniile, pentru
a uni Într-un tot inseparabil munca, ă ă ş ş Numai pe ă ă vom asigura
Înflorirea ă a patriei, ă Programului partidului, ă poporului, inde-
pendenta ş suveranitatea României socialiste!»
NICOLAE Ş
,
/
INALTA PRETUIRE Ş VIBRANT OMAGIU ADUS DE TIN;
TULUI DE PRESTIGIU SI STRALUCITULUI OM POLITIC
OIIIiIU
fEIEl1
IllIIIII,
IIVIIT,
IIIIE
III
,
A cum, la inceput de an, ă de
intregul nostru popor, ş româ-
ă ă pe ă ă
reprezentant, ă ş academician
doctor inginer Elena ş sa-
vant de ţ ă
De-a lungul anilor, numele ă s-a
Inscris cu litere de aur i n rindul celor
mai distinse ă ţ cu care na-
ţ ă se ş S-a re-
marcat ca mii itant de ă al parti-
dului nostru ţ om de ş ţ ă
exemplu de devotament ş ţ
pentru cauza clasei muncitoare, mi-
nunatii ţ ş ă
Manifestlnd In ţ ă Inaltele
ă ţ ale militantului ţ
care ş ă intreaga activitate
idealurilor de progres material ş
ritual al poporului, ă ş Elena
ş a Infruntat cu curaj teroa-
rea regimului ş a
indeplinij ţ de ă i n
cadrul Uniunii Tineretului Comunist ş
sindicatelor, dovedind o ă ă
de curaj, de combativitate de ă de
devotament ţ ţ ă de inte-
resele clasei muncitoare. ă ş
o ţ ă activitate pentru atragerea
ş mobilizarea femeilor, a oamenilor
muncii la lupla pentru lichidarea ex-
ă ă drepturilor ş liber-
ă ţ democratice, impotriva fascis-
mului ş ă pentru indepen-
ţ ş integritatea ţ ă ă ş
Elena Ceau,escu a dat dovada unor
inalte ţ comuniste, a unui patr io-
tism ă ă a unui devolament
ţ ă pentru ă idealuri-
lor partidului ş poporului nostru.
ţ ă ă ă de pre-
ş ţ ă secretarul general al
parti dului, ă ş NI co lae
Ceau,escu, de ţ ă ş cu
munci de ă In cele mai inalte
foruri ale conducerii de partid ş de
stat, ă ş Elena ş a
luat parte ă la toate marile ţ
ale partidului ş poporului nostru care
au transformat România Intr-o ţ ă
ă ă ă
Activitatea ă ş Elena
Ceau,escu, eminent om politic ş
remarcabil om de ş ţ ă este stri ns
ă de cele mai de ă evenimen-
te din ţ partidului ş poporu lui
nostru, din viata ş ţ ă a ţ ă Ca
om de ş ţ ă cu o arie ă de pre-
ă intr-un domeniu de virf al
ă ş ţ contemporane. cu
ţ directe in ţ de bunu ri
materiale, ă ş academician doc-
tor inginer Elena ş este un
demn reprezentant al României peste
2
hotare. Valoarea ţ ă a activi -
ă ţ sale este ă de numeroase
titluri ş ţ conferite de ţ
de prestigiu din ţ ă ş din
multe ţ ă ale globului.
Cu mindrie ă am ă
ă de ă ţ ş
respect ă ş cu ocazia acor-
ă unor inalte titluri ş ţ tova-
ă ş Elena ş de ă aca-
demii ş ă ţ din peste 20 de
ţ ă
" In doctor Elena Ceau,escu, spu-
nea Ernesto F. Villanueva, rectorul
ă ţ din Buenos Aires, recu-
noa,tem ţ femeii ce se con-
sacrA muncii ţ ti care i,i
asumA In spirit militant o responsa-
bilitate In construirea unei socle-
ţ fArA exploatatori ti ţ
ă personale In domeniul com-
ş de ă macromoleculari,
al pol imerilor ş elastomerilor, al cine-
tici i ă traduse In mai multe
limbi, au consacrat-o ca specialist de
autoritate In aceste domenii, contri-
buind la ş prestigiului ş
ş de chimie la cote Inalte pe
plan mondial.
Anul 1978 a fost marcat prin eveni-
mente de ţ ale ş ţ româ-
ş legate strins de numele ş presti-
gioasa activitate a ă ş Elena
Ceau,escu. In acest sens, ă
aprecierile elogioase ale ţ din
Intreaga lume asupra succesului lu-
ă Congresului ţ de chi-
mie ă ş la ş sub
recte conducere a ă ş academi-
cian doctor inginer Elena Ceau,escu.
ţ ă ă ă de ă ş
Nicolae Ceau,escu, secretarul gene-
ral al partidului ă ş Elena
Ceau,escu se ă permanent
de ş rolului femeii In societatea
ă de asi gurarea cel or mai bune
ţ de ă ş ţ ă de educare
a copiil or ţ ă În spirit comuni st. spint
in care ş educat propriii copii.
Sint greu de redat in cuvinte recu-
ş ţ ă a copiilor patriei, bucu
ria lor cind se I ntilnesc cu ă ş
Elena ş Este de ajuns ă
privim cum ă cu inimile deschise
s-o ă ţ ş ş ă ofere flori , ă le
privim chipurile luminate de zimbet.
Ei ş ă aceste minunate ţ
i n care ă ş ţ ă sint create de
partidul comunist, partid in care tova-
ă ş Elena ş ă ş ă
o ă activitate. Sufletul ă de
femeie ş ă plin de ă ş
omenia ce o ă este mereu
ă de cei ce ă vi itorul ţ ă
De activitatea ă ş Elena
Ceau,e.cu sint strins legate ă
rile ţ in domeniul ţ ş
ă ţ ă In inaltele ţ de
ă cu care este ă mil i-
ă pentru ca ţ copiii ş tinerii ţ ă
ă se formeze ş ă se dezvolte potrivit
ţ vremurilor noastre comu-
niste, asigurindu-li- se o ă te-
ă ţ de ş manuale
gratuite, o ă ă
ă Cu ă ă ş
ă ţ ă cei mici, spre
ş patriei, ă pe drumul
ş de care se ă in
ţ ă spre a le crea ţ
dintre cele mai bune.
Tn zorii acestui an nou ne ă
profunda ă pentru act ivitatea mul-
ă a ă ş academician doc-
tor inginer Elena Ceau,escu, ă
li ă gratitudinea pentru prest i-
giul adus ş ş ş ţ ş
Doresc ă felicit din ă inima
pe ă ş academician Elena
Ceau,escu pentru inalta ţ
Ordonul «Steaua Republicii Social i ste
România» clasa 1, ă in semn de
ţ pentru i ndel ungata acti vitate
i n ş ă ţ
ă pentru ţ remarcabilA
la dezvoltarea ş afirmarea ş ţ ro-
ş pentru aportul deosebit la
ă politicii partidului.
Cu prilejul fericitei ă adre-
ă mult stimatei ă ş Elena
Ceau,escu omagiul nostru respec-
tuos ş ă de ţ ă ă de ă ă
bucuri i ş fericire, de noi ş ă
succese In i ntreaga activitate ă
binelui ş ă ş patriei noastre
social iste, pentru triumful In lume al
idealurilor de pace ş ă ţ
ţ ă
LA Ţ ANI!
Prof. RADA MOCANU,
adjunct al ministrului ţ
,i ţ
MllTUllIlll TIIIIlllR
ÎI ă
PIITII IflCIIl1
<il
CIRCITIIII
IIITI11i
Intregul nostru t ineret, I ntregul po-
por ă cu prilejul zilei de ş
re, pe ă ş academician Elena
ş ă personal i-
tate ă ş ş ţ ă exemplu e-
locvent de ă ă pentru
realizarea celor mai nobile idealuri de
progres ş ă Promotor ne-
(
A GENERATIE, DE INTREGUL NOSTRU POPOR, SAVAN-
ş ELENA CEAUSESCU

ă al noului in ş ţ ă ş tehnologie,
ă cu inalte titluri academice ş
ş ţ ale unor prestigioase foruri
din ţ ă ş ă ă ă ş Elena
ş a contribuit prin ă
de ă valoare la transforma-
rea ş ţ intr-un factor nemijlocit de
ţ intr-un autentic catalizator
al progresului industriei ş economiei
ş
Noi, tinerii care ă Într-o ă
ă ă industria produ-
ă de utilaj chimic, beneficiem din
plin de generoasa idee a ă
ă a ă ş ţ in
ţ pentru ş indicilor
de ţ ă ş productivitate, idee ă
lucit materializati! de vasta activitate
de cercetare ş ţ ă ş inginerie
ă ş ă in cadrul
Institutului Central de Chimie de
ă ă ş academician Elena
ş
in Întreprinderea ă tinerii sînt
ţ din plin in procesul de utili-
zare a ş ţ in procesul tehnologic.
Colectivul de lucru pentru stimularea
ă de idei tehnice a mobilizat
zeci ş sute de tineri in valorificarea
ţ creator necesar ă
noului in ţ de utilaj chimic.
Eficienta ă a ă
tinerilor la introducerea progresului
ş ţ in tehnologiile de ţ
se ă la peste 200 milioane de lei,
roadele ideilor novatoare oglindin-
du-se In sporirea ă ţ mun-
cii, in modernizarea tehnologiilor, in
valorificarea resurselor secundare. Nu-
meroase propuneri de ţ printre
care ţ de perii pentru
lustrun ţ in vederea ţ con-
ţ optime de suduri complexe,
dispozitivul pentru ă cu aju-
torul unui laser de aliniere de ă
putere, a ă ţ ş ă ţ
ţ dispozitiv pentru sudura
automati! a ş ţ sau procedeul
de sudare in baia de ă a segmen-
ţ pentru fundurile eliptice ale coloa-
nelor ş recipientelor de ţ in
industria ă ă rodul a-
portului tinerilor i n introducerea ş
ţ in ţ O ă ă
de incercare a ă ţ a fost ş
realizarea presei de 1 600 de tone,
utilaj de mare randament ş competiti-
vitate.
Colectivul nostru, in care muncesc
peste 1 700 de tineri, ă cu
mindrie ţ unor rezultate bune
În ţ În care s-au ţ
aproape 600 de ş peste 2 ()()() ae
muncitori, tehnicieni ş ingineri au
participat la concursuri profesional-
ş ţ olimpiade pe meserii, la
sesiuni de ă la actiuni de
popularizare a ş ţ ş de prezentare
a tehnologiilor moderne in industria
ă Ridicarea ţ econo-
mice a ă ţ noastre se materia-
ă prin strinsa ă ă a sectoa-
relor de ţ ş ţ prin
elaborarea de noi tehnologii ş moder-
nizarea celor existente. Cursurile poli-
tehnicii ş ă ridicarea
ă tinerilor, continua ţ
nare a acestora.
Cu ă dragoste ş ş
ţ ă cu dorinta de a ne ă demni de
inaltul exemplu de ţ ă ş ă
ruire al savantului ş omului politic, ne
ă in fata ă ş Elena
ş ă ă În continuare
realizarea indicilor de productivitate
ă ă sporim prin fortele
noastre de creativitate introducerea
noului in tehnologiile de realizare a
utilajului chimic, ă ă valori-
ficarea ă a progresului ş
ţ in producerea ţ nece-
sare avintului chimiei În ţ ă
Dorim din adincul ş ţ
noastre de constructori ai socialismu-
lui ă aducem cele mai calde felici-
ă ă ş academician Elena
ş pentru inalta ţ
ă Ordinul «Steaua Republicii
Socialiste România» clasa 1, pentru
activitatea indelu ngati! in ş re-
ţ ă pentru ţ remar-
ă la dezvoltarea ş afirmarea ş
ţ ş pentru aportul deosebit
la ă pol iticii partidului ş sta-
tului de ă a ă ţ socialiste
multilateral dezvoltate in patria noas-
ă
Avind in ţ ă exemplul ă de
ţ ă ă inchinati! progresului
intregii noastre ă ţ aducem din
ă inima ă noastre, ă
de ţ ş ş ţ ă ă ş
academician doctor inginer Elena
ş
La ţ ani, ţ ă Indelungati! ş
putere de ă ă de iubitul
nostru ă ă ş Nicolae
ş spre fericirea intregii
noastre ţ
GRIGORE JEAN, secretar
adjunct al comitetului U.T.C.,
Intreprinderea de utilaj chimic
ţ ro,ie» - ş
II
PIITII
Noi, viitorii ş in domeniul
chimiei, ne gindim plini de ţ la
activitatea ş rezultatele de renume
mondial ţ de ă ş academi-
cian doctor inginer Elena ş
ă a numeroase academii din
Europa ş de pe alte continente, ca
urmare a unei rodnice ă ţ ş ţ
fice, ă ş Elena ş im-
ă armonios activitatea ş ţ ă
cu cea ă fiind pentru noi, tine-
retul care ă chim ia, exemplul
cel mai demn de urmat
Ne ă cu ţ prin activitatea
pe care o depunem, ă ţ rezul-
tate cit mai bune In domeniul specia-
ă ţ pe care ne-am ales-o ş ă contri-
buim prin munca ă la dezvoltarea
chimiei ş
ă armonios activitatea teo-
ă cu cea de cercetare ş ţ ă
o serie dintre elevii ş ţ
ă in prezent rezultate bune in acest
domeniu. Astfel, putem cita unele
dintre temele care se ă in ă
cercetare: ţ lecitinei ş ţ
nerea colesterolului din ă ă Ca
urmare a unei bune ă ş ţ
elevii liceului nostru au ţ rezul-
tate bune la faza pe ţ ă a olimpiadelor
de chimie. Ne mindrim cu locurile 1, II ş
III cucerite la aceste ă ş
ţ Ne ă ş ă prac-
ă in ţ productive realizind
obiecte ş produse diversificate de pr i-
ă necesitate pentru ţ Astfel.
elevii ş ă in ţ de pro-
ţ contribuind la ţ unor
produse specifice industriei de
medicamente, a produselor chimice
etc. ţ elevi ă ş in ţ
prod uctive de vopsele, mase plastice.
ă ş sintetice, trecind periodic, in
cursul anului de studiu, prin toate
fazele 'IIiitoarelor munci de ş
Astfel, prin munca ă prin
dorinta de a aplica cu ţ ă
principiile active, dinamice, ţ
nare pe care le-a ă ţ ş in com-
plexa activitate ă ş academician
doctor inginer Elena ş ne
ă in spiritul muncii ş ă
al ă ţ tinere In ă
socialismului ş comunismului in 1ara
ă
Pli III
,CII TIIIII
Tmi revin in memorie caldele cuvinte
ă ă de o ă responsabili-
tate, o ă profesiune de credin-
ţ ă rostite, nu de mult, de ă ş
Elena ş «Avem datoria
ă ţ ă ca pretutindeni ş ţ
cuceriri le geniului uman ă ser-
ă omului, ă ă ş feri-
cirii sale, ă ă ă ş pro-
gresului intregii ă ţ Aceasta
este ă cea mai ă ş cea mai
ă Indatorire ş ă a
oamenilor de ş ţ ă de pretutin-
deni »,
Vedem in aceste cuvinte grija ă
ă ţ ă de ţ tinere, ţ ă
de afirmarea lor ă ţ ă de
viitorul patriei noastre.
Aducem caldele noastre ă
pentru inalta ţ acordati! tova-
ă ş Elena ş pentru acti-
vitatea sa de militant comunist, revolu-
ţ pentru aportul deosebn la ă
tuirea politicii partidului ş dezvoltare'
ş afirmarea ş ţ ş OrdinLl'
«Steaua Republicii Socialiste Româ-
nia» clasa 1.
Ne ă in acest timp, in care
intregul nostru popor ş presti-
gioasa ş complexa activitate ş ţ ă
ş ă ă ş de renumi1ul
om de ş ţ ă academician doctor
Inginer Elena ş ă depu-
nem tot efortul pentru a ne indeplini
toate sarcinile care ne revin, ă contri-
buim prin tot ceea ce vom face la dez-
voltarea chimiei ş domeniu
in care avem drept ă ă ă valoroasele
rezultate ş ţ oferite ş ţ
mondiale ş ş de activitatea
ă ş de ă ă ş Elena
ş
Din adincul inimilor noastre tinere
ş ă ă ne ă ă intregului
tineret al patriei noastre - români,
maghiari, germani ş de alte ţ
ă ţ - pentru a adresa ă ş Elena
ş un ă «La ţ
ani!» ş multe rezultate valoroase pen-
tru dezvoltarea chimiei ş
NELA ANTOHI, secretar al
Comitetului U.T.C. - Liceul
ind ustrial nr. 5 ş
3
ITABIUZATOARf
TIISIUII
,-_ MI!MlAIIE DIN NR. TRECUT
In continuarea ciclului de materiale
privind ţ alimentatoarelor
stabilizate, vom prezenta o ă de
reducere a ţ ş un procedeu
de ş a ţ de ş
REDUCEREA ONDULATIILOR
Stabilizatoarele utilizate pentru ali-
mentarea unor montaje mai preten-
ţ (amplificatoare de ă fide-
litate, preamplificatoare, scheme cu
circu ite integrate etc.) trebuie ă ă
un nivel redus al componentelor al -
ternative În tensiunea de ş mai
precis, amplitudinea ţ nu
trebuie ă ă ş ă ordinul mili-
ţ lor.
In principiu, pentru reducerea ondu-
ţ se ă astfel: printr-un
grup R-C serie se preia de la intrare
o ţ a componentei alternative
ş se injecteazA Într-un punct al am-
plificatorului de eroare ales În ş fel
incit la ş ă ă o ă
in ă cu ţ ce se pro-
ă in mod ş Reglind din
valoarea lui R ţ ă se
ş ţ unui minim de
ţ la ş prin anularea reci-
ă a celor ă tensiuni opuse.
Un exemplu practic in care se ă
acest procedeu este dat in fig. 18.
Schema de ă ă un stabi-
lizator cu tensiune de ş ă (12 V),
capabil ă debiteze curentul maxim
de 1 A. Elementul regulator il consti-
tuie grupul repetor pe emitor T, - T"
unde T
J
este tranzistorul serie, mon-
tat pe un radiator adecvat. Tranzisto-
rul TI este amplificatorul de eroare,
primind tensiunea de ţ de la
dioda Zener D, În ă
Componenta ă de compen-
sare este ă de pe minusul
ă prin grupul C-R-P, condensa-
torul avind rolul de a separa tensiunea
ă Acest semnal se ă
in baza tranzistorului TI ; ţ
R. ă trecerea ţ
spre ă
Pentru reglaj se ş alimenta-
torul ş se ă la ş o sar-
ă de cca 0,5 A. ţ sînt vi-
zualizate pe osciloscop (de ţ ă
sau sint ă cu un millvoltme-
tru electronic ă cu o ă
de curent alternativ. Prin manevrarea
ţ P se ă ş ţ
nerea unei amplitudini minime a com-
ponentei alternative. La schema de
FI". A. Ă
ţ ă ţ pot fi reduse sub 5 mV.
ă acest reglaj, ţ se
ă
O ă ă ă de reducere
a ţ ă În divizarea re-
ţ din colectorul amplificato-
rului de eroare (R, = R\ + R; ) ş mon-
tarea unui condensator suplimentar
de filtrare Între punctul median ş
masA (fig. 19). Metoda este universa-
ă ş nu ă ă ă dar nu
este la fel de ă ca artificiul
prezentat anterior. Raportul ă ţ
R\/R; se ia de 1,2-1,5, suma R, fiind
ă din schema de ă
REDUCEREA IMPEDANTEI
DE Ş '
In introducerea acestui ciclu au fost
prezentate ţ ş ţ
ţ ţ de ş a
unui stabilizator. In ţ ă ţ
ă se ă ca un factor
opus ă ea preluînd o parte
din tensiunea ă de ş ş anu-
me o parte cu atit mai mare cu ci t
este mai mare curentul consumat. In
ţ ă rezistenja de ş a sur-
sei conduce la ţ tensiunii la
borne În ţ de curentul de sar-
ă
Reducerea ţ de ş se
impune În special atunci cind avem
de al imentat aparate ş montaje cu un
consum variabil ş care ă tot-
ă tensiuni bine stabilizate.
In fig. 20 este indicat un procedeu
simplu de reducere a ţ de
ş aplicat unui stabilizator cu ten-
siunea ă de 9 V. Elementele ă
gate la schema de ă sint R" R,
ş P. ă cA in ă ă
sarcina este ă În colectorul
tranzistorului regulator (T, ). Amplifi-
catorul de eroare TI, ş tensiu-
nea de ţ În ă (de la dioda
Zener D
,
) ş semnalul de la ş i n
emitor, prin dioda °
2
"
ţ ă R, are ro-
lul de traductor de curent, la bornele
sale ă o cAdere de tensiune
ţ ă cu valoarea curentului
de ă O ţ din ă
tensiune este ă pe baza lui TI
prin intermediul ţ P,
modificînd astfel tensiunea de refe-
ţ din ă Lucrul acesta este po-
sibil prin introducerea ţ R,
intre ă ş Zener (rezistenja ă
ţ de tensiune). Pentru o po-
Re
mentat de la o ă de tensiune continuA de 18 V,
montajul ă la ş semnal cu amplitudine
de cca 1,8 V. ţ ă poate fi ă
pr in alegerea valorii lui ea este de cca 1 kHz
pentru CI =270 nF, de cca 500 Hz pentru CI = 1 I ,F et c.
Stabilitatea ţ este de ordinul bin e-
ţ ă tensiunea de al imentare este, la rindul
ei, ă
Figura 2 redA schema unui generator de ţ ă
ă (sub 10 Hz) cu stab ilizare a ampl itu-
dinii. Alimentarea se face de la o ă de 12 V,
consumul fi ind de cca 3 mA. Amplitudinea semnalu-
lui de ş poate f i ă in intervalul 0-4 V prin
manevrarea ţ P.
ţ ă depinde de valorile R" R" C. ş
C" fiind de cca 6,5 Hz pentru piesele din ă
Alegînd R, =1 ,8 Mil, R, =5,1 Mil ş CI =C, =10 I'F,
ţ ă ă la aproximativ C,OI Hz.
Stabilizarea semnalului se face cu ajutorul diodei 1
Zener, care poate fi de 9,1-10 V.
4
T,
BClD7
ţ ă a ţ P, tensiu-
nea de ţ din ă este cu atit
mai mare cu cit este mai mare curen-
tul de ă
Pentru reglarea ţ se
ş alimentatorul conectÎnd la
ş o ţ de ă R, co-
ă curentului maxim (9 0/
12-15 W), prin intermediul unui Între-
ă 1. In paralel pe ş se mai
ă un voltmetru 'pe scala de
10 V curent continuu. Inchizind ş
deschizînd ă ă va-
>
..
'"
I
!!!
w
ar::
<
Tl
ar::
1-

EfT323
+
C
D,
OZ312
lOCUl
18
<

C2

w
200jlF
'"
15V
.".

+
19
LA COLECTORUL
t ---I=}---+---+---AMPL!FiCATORUlU;
+

+
>
..,
w
ar::
<
R 300a·
R,
fkQ
R2
foon
Cf
SO"F
'" 1-
.!! c:::::J
ţ de tensiune la bornele consu-
matorului. Prin manevrarea ţ
metru lui P ă ă ă reducem aceste
ţ la minimum, ă ă reducem
ţ ă a sursei cît mai
aproape de ze·ro.
ă valoarea ă a lui P scade
sub o ă ă se poate ajunge
la ţ unei ţ interne ne-
c,
O,lIlF
DE EROARE
(TI)
20
D2
IN9f.
C2
200"F
f5V
-9V
gative. Aceasta se ă prin ş
terea tensiunii de ş la ş
curentului de ă
Ca material bibliografic la acest ca-
pitol ă lucrarea "Stabili-
zatoare de tensiune», autori C. Mol-
doveanu ş A. Stoica ţ radio
ş televiziune, Editura tehnicA, Bucu-
ş - 1974) .
-:::=:::::::==---
2
T2
OZ
+12V
Rg
10"-Q
...
j
Ă Illlllll
Varianta propusa In articolul de ţ ă
se ă prin aceea ă func-
ă foarte bine ş cu un semnal
slab de intrare, respectiv, poate fi co-
ă de la un amplificator AF de
ă putere (sub 1 W) sau de la un
radioreceptor . portabil (<<Albatros»,
«Neptun» etc.), chiar la volum sonor
redus. Acest lucru s-a realizat prin
introducerea unui bloc amplificator
de ţ ă cu ţ ă mare
de intrare ş prin amplificarea supli-
ă a semnalelor de ă ă
filtre, pe fiecare canal In parte.
NUL
1

O,3A
ALiMENTATOR
Schema ă de principiu (fig. 1)
a fost ă ţ ă prin liniile punctate,
pentru -a pune in ţ ă cele trei
blocuri mari componente:
rul, amplificatorul de ţ ă
ş blocul canalelor.
ALiMENTATORUL
S-au experimentat cu bune rezul -
tate ă variante de alimentator, cu
ş ă ă transformator de relea, con-
structorul amator putind opta In func-
ţ de piesele de care dispune. Se
poate folosi orice ă sursa (de la
relea) , cu condilia ă debiteze o ten-
siune ă de cca 12 V, eventual
ă la un consum de curent
de cel pulin 30 mA.
Varianta din fig. 1 ă un
transformator Tr.l cu primarul pen-
tru 220 V ş cu secundarul de 9 /
0,3 A, o punte redresoare cu diodele
D -D. (orice tip la 30 V/mini mum
A) sau ă ş un conden-
sator de filtrare C, (200-500 I'F/25 V) .
HUL
M. ALEXANDRU, Salu.
Varianta ă ă trânsformator (fig. 2)
ş un condensator C, de O,68I'F
(eventual ă de 0,33 I'F In paralel)
cu tensiunea de lucru de minimum
500 V c.c. Becul L. nu este indicator
de ţ ă slab), el
avind rolul de ţ ă ă In
cazul unei ă accidentale a
condensatorului C" ţ Sig. 4
nu ă alimentatorul , ci Intre-
gul montaj al canalelor, ea dimensio-
nindu-se ă consumul total de cu-
rent In coloanele de becuri (2 A,
3 A eter )'
NUL Ţ I
I
I
I
I
I
I iNTRARE AF
I
AMPLiFICATOR AF
ă realizarea alimentatorului pe
masa de ă se ă funcliona-
rea sa ă Atragem atenl ia ă
racordarea la relea se va face obliga-
toriu respectind faza ş nulul , ş cum
se ă In ă De aceea se va
identifica in prealabil borna de ă
a prizei , utilizînd un creion de tensiu-
ne. La ş alimentatorului trebuie
ă avem o tensiune ă de cca·
12 V, care sa nu varieze perceptibil
la un consum de 25-30 mA (se folo-
ş ca ă de ă o rezis-
ţ ă de 390-470 0;1 W).
AMPLIFICATORUL
Blocul amplificator AF este reali-
zat cu ă tranzistoare TI ş T" In
montaj repetor pe emitor. ţ
de intrare fiind astfel ă se poate
introduce semnalul de ţ ă
pe un potenliometru de 250-470 kCl.
Semnalul este preluat de la ş
unui aparat de radio, magnetofon,
stalie etc., In paralel pe difuzorul a-
NUL Ţ
-12V
RETEA
220Vrv
Dt
lN4007
(F407)
03
P112Z
C3
100J.lF
15V
FAZA
D2
+12V
2
Si6.4 18 -26Y Q,68)1F lN4007
O,_05-0,lA 500 V (F4071
Ă RETEA
-IZV-:- NUL RETEA
3
CATOO "
R4
iESiRE AF
POART!
3,61\Q 5
1
4
T
2
Be177
(80136)
+12V
Ă Ţ
R43,6kO
CANALE
cestuia. Se va respecta polaritatea,
ă este cazul (plusul radiorecepto-
rului la plusul ă
Condensatorul C, de 2-5 I'F/16 V
ă componenta ă iar re-
ţ R, ă curentul absor-
bit de amplificator. Tranzistoarele T,
ş T, vor fi cu siliciu, de ă calitate.
Reglajul amplif icatorului ă in
alegerea valorii lui R, (intre 240 kCl ş
3 MCl) pentru ţ ă Intr-o ă
ă (50 Cl) ă intre plu-
sul lui C, ş plusul ă ă
ţ nu este ă ă
(se aude slab sau distorsionat), se
ă alte exemplare de tranzis-
toare.
BLOCUL CANALELOR
ă realizarea alimentatorului ş
a amplificatorului se poate trece la
experimentarea canalelor. In prealabil
se vor verifica tiristoarele, care trebuie
ă ă tensiunea de lucru de cel ţ
400 V ş curentul de minimum 1 A.
Verificarea se poate face la orice
ă de tensiune ă de 12 V/
0,3 A, folosind schema din fig. 3.
Conectind intre ă ş plus o re-
ţ ă R de ordinul 2-10 kCl, becul
trebuie sa se ă ş sa ă ă
aprins ş ă in ă rezisten-
ţ Prin deschiderea ă
lui 1, becul se stinge. Cu cit este mai
mare valoarea ă a lui R, cu atit
este mai mic curentul ă (de amor-
sare) de ă al tiristorului ş deci
acesta mai potrivit pentru scopul pro-
pus.
R7
P
G
6so.n
.\
Th.l.
Ă t2V/Q3A
(EVENTUAL BATERii)
:.C4
47nF
::,C5
O,ZI'f

T3
P2
'BC177
A
R
5kQ
ţ

220
+12V 40W
Si6.1
O,2-0,3A
Ă RETEA
3" EFT 323
Experimentarea canalelor se face
mai Intii separat. De exemplu, in fig. 4
a fost extras canalul de ţ
joase ş ă pentru probe
cu un singur bec de 40 W. ţ
este obligatorie, mai ales la verificare,
ş ea se va alege ă consumul be-
eului. In f inal ea se va inlocui cu una
ă consumului total
maxim pe canal (de exemplu, pentru
3 becuri de 40 W in paralel pe canal
vom lua ţ ă de 0,6 A).
Pentru reglarea f iltrelor de joase ş
Înalte se vor confectiona sau procura
in prealabil ş S, ş S, (iden-
tice) . Autorul a util izat transforma-
toare de la difuzoarele de radioficare,
de la care s-a ă secundarul
ş s-au remontat tolele ţ
Ş pot fi construite din ori ce
transformator ă (S= 1,2-
2 cm'). bobinind pe carcasa cea 1 500-
2000 de spire CuEm 0,15-0,2 mm.
Condensatoarele C. ş C, se ajus-
ă experimental astfel Incit becul
L, ă se ă (tare) numai la ş
ţ R. nu se va ş sub
3 kCl (valabil ş pentru R" R,,). ă
becul nu se aprinde deloc, tiristorul
fiind ş bun, se ă alt exem-
plar pentru tranzistorul T, ş even-
tual, se ş ă ţ R, (dar nu
sub 390 Cl). Volumul canalului se re-
ă din P, sau din ţ
general P" .
Analog se ă separat
ş celelalte ă canale. Valorile opti-
me ale condensatoarelor depind de
cal itatea ş ş a tranzistoarelor.
ă reglarea ă canalele
se reunesc in schema-bloc din f ig. 1.
Se mai pot face mici ş la con-
densatoare, pentru o separare mai
ă a ţ lor ă ureche).
ă intensitatea luminoasa scade
pe toate canalele prin conectarea si-
ă se ă ş pulin puterea
amplificatorului AF (se ş ă
R, ă la 1,2 kCl ş se ă R,
pentru o aJllplificare ă
Montarea ă se va face numai
ă terminarea reglajelor. Se va a-
corda atenlie ă la amplasa-
rea pieselor ş la ă pentru a nu
se produce atingeri sau apropieri prea
mari intre piese ş firele cu tensiunea
ţ (faza). Nici o ţ nu se va
(CONTINUARE IN PAG. 9)
5
--
II i1oo0f-'%sv
Rx
v/T '" ţ
REL
H)
Tx
1
Rx + Tx 144 Hz
Ing. GEORGE PINTILIE _
Y O 3 A V E, m ..... t:ru al sportului
In cele ce urmeaza prezenta" , un
receptor ş un emitator pentru banda
de radioamatori de 144-146 MHz, mon-
tate pe o singura ă cu cablajul
imprimat
Receptorul cuprinde un amplifica-
tor de radiofrecventa (T,), montat in
circuit neutrodinat cu divizor capaci-
tiv, urmat de un prim etaj de mixare
(T, ), la ş ă se obtine prima
frecventa ă (5,5 MHz). La
acest mixer se ă ş un semnal so-
sit de la oscilatorul cu frecventa va-
riabila (T,). Intre acest mixer (T, ) ş
cel de-al doilea mixer (T
J
) este inter-
calat un filtru de banda acordat pe
frecventa de 5,5 MHz, format din trei
circuite acordate LC (L" t... ş L" im-
preuna cu capacitatile aferente) , cu-
plate intre ele capacitiv. Tranzistorul
T
J
ş functia de mixer ş de
oscilator local la ş caruia se
obtine cea de-a doua frecventa inter-
mediara de 470 kHz. Semnalul cu
frecventa de 470 kHz este amplificat
de tranzistoarele T, ş T,. Semnalul
de la ş ultimului etaj de frec-
ţ intermediara (L,.) este detectat
cu ajutorul diodei punctiforme cu ger-
6
maniu o,. Semnalul de audiofrecven-
ţ ă ţ merge la etajul amplificator
de audiofrecventa prin intermediul re-
zistorului R,., precum ş la amplifica-
torul semnalului de RAA (T.) prin
intermediul rezistorului R" . De pe
colectorul tranzistorului T., semnalul
de RAA amplificat se ă pe baza
celui de-al doilea amplificator de frec-
ă ă (T,), iar de pe emi-
torul lui T, pe baza lui T. prin rezisto-
rul RII' Pentru a putea asculta sem-
nalele telegrafice se ş un de-
tector (mixer) inelar realizat cu patru
diode cu siliciu sau germaniu (toate
egale intre ele), care mixeaza semna-
lul celei de-a doua frecvente interme-
diare cules de pe ş L. cU
semnalul generat de oscilatorul 10cal
(T , ), cules de pe ş L". La bor-
nele rezistorului R,. apare frecventa-
balaie obtinuta ca urmare a ă
celor doua semnale aplicate mixeru-
lui i nelar, ă se obtine semnalul
telegrafic. Acest semnal se aplica,
ulterior, amplificatorului de joasa frec-
venta. Receptorul este al imentat tot
t i mpul cu tensiune stabil izata de 12 V:
stabilizatorul este realizat cu tranzis-
-
14-18V +î
rc.w ..
torul T. ş dioda Zener PL 12Z. Ampl i-
ficatorul de joasa frecventa este rea-
lizat cu tranzistoarele T,, -T,.. Ulti-
mele trei tranzistoare (T", T 2J ş T, .)
sint alimentate numai in ţ RE-
Ţ a aparatului.
Emitatorul contine un oscilator pi-
lotat cu cristal (T,.), care are in cir-
cuitul de colector un filtru de ă
acordat pe ţ de 36 MHz (L,o
ş L,,). Se pot folosi cristale cu frec-
venta de 7250 kHz, 9 MHz, 12 MHz
sau 18 MHz. Se ă ca, in felul
acesta. se vor selecta armonicele a 5-a,
a 4-a, a 3-8 sau a 2-a ale cristalului res-
pectiv. Schimbarea cristal ului nu ne-
cesita nici o modificare a montajului.
Tranzistoarele T" ş îndeplinesc
rolul de dubloare de trecventa, iar
tranzistoarele T,,-T,o ă sem-
nalul cu ţ de 144 MHz.
Semnalul de la ş etajului final
al emitatorului (T,o) se ă la co-
mutatorul de ă Acest comuta-
tor cupleaza antena fie cu ş
ă fie cu intrarea recepto-
rului. Comutarea se face de catre un
releu ă de 12 V cu doua con-
tacte, fiecare cu ă pozitii, de tipul
celor produse de Intrepr inderea ·,Elec-
tromagnetica». Cel de-al doilea con-
tact comuta alimentarea (-18 V) f ie
emitatorului , fie etajul ui de audiofrec-
venta al receptorului. Stabilizatorul de
12 V (T.) ş cont i nuu tensiunea
de -18 V.
Emitatorul poate oferi fie semnale
telegrafice (manipularea se face in
circuitul de colector al tranzistorului
T,. ), fie semnale modulate In ampli-

TR1
--------.
tud ine. Modulatia se ă circuitelor
de baza ş emitor ale tranzistoarelor
prefinal ş final ale emitatorului (T" ş
T,o)'
Modulatorul este realizat cu 4 tran-
zistoare (T
,o
- T
, J
) cU etaj final in con-
tratimp. Tranzistoarele finale sint de
tipul BO 135 (137, 139).
Transformatorul T
r
• 2 este de tipul
celor folosite la receptoarele «Milcov»
(defazor). La transformatorul T
r
. 1
se folosesc tole ş carcasa de ş
tip ca la Tr. 2. EI va contine in primar
de doua ori 150 de spire, iar in se-
cundar 300 de spire din ă cu dia-
metrul de 0.30 mm CuEm. La transfor-
matorul T
r
. 1, tolele de tipul E ş cele
de tipul I se vor asambla separat, ş
nu intretesut
Pentru protectia la supramodulatie
a etajelor final ş prefinal ale emitato-
rului se folosesc doua diode Zener
a caror tensiune insumata de stabili-
zare este de 33 V (PL 18 Z ş PL 15 Z).
Alimentarea intregului aparat se
face de la o sursa de curent continuu
(de preferinta stabilizata) care tre-
buie sa asigure o tensiune de 18 V,
la un curent de 0,8 A. Aparatul func-
tioneaza corect la o ţ a ten-
siunii de alimentare cuprinsa in limi-
tele 14-18 V. Bineinteles ă la o ten-
siune mai ă de 18 V, puterea emi-
ă va ă corespunzator.
Puterea ă input a emitato-
rului (Ia tensiunea de alimentare de
18 V) este de 5 W. Aceasta putere se
obtine cind folosim in etajul prefinal
un tranzistor de tipul 2 N 3866. Se
poate ţ o putere mai ·mare la
,

t! M.A.
R33

L3
LA13

s
47pF 2
--H--+------4HH
6-25
pF
LA L5
RS R6
100 2,2
k.o. 470 k.o
pF
LA ase.
R2
100
Kn
47
nF I
T1 =T2=
BF244 ,
BF245,
BFWl1,
KIl303
3
L, fi
L, 6
L, 3
L. 2,75
L, 20
L.
L,
L, 4
L. 18
llo li' L"
75
L .. 50
L, .
L"
15+15
L,. 7,5
L"
L"
8
L"
L,. 3
L"
L,.
6
L21
SRF 10
0,8
0,8
0,_
0,_
0,15
0,15
0,15
LI] L, LI!
0,1
0,1
0, 1
0,5
0,9
0,9
0,9
0,5
ci
O
O
:b
2
0,5
0,5
1, 75
0,75
0,25
ş ă la 6,5 W in put, ă se
ş ca prefinal un tranzistor de
tipul BFW 17 A. Tranzistoarele T, Ş
T, sint de tipul BF 200 (180, 181 , 182).
Tranzistoarele T •• TS1 T1 • T
8
• T) 4 '
T", T,., ş T , sint de tipul BF 215,
tranzistoarele 1-
t
)l T
t21
T
21
ş T
14
- de
tipul BC 171 sau BC 172, iar tranzis-
toarele Tq , T
tll
T
tJ
ş T
21
sint tranzis-
toare cu germaniu, de ă putere,
cu factorul beta cuprins intre limitele
50 ş 100, de exemplu, EFT 323 sau
similar. la ş amplificatorului de
audiofrecvenlll al receptorului se poa-
te conecta un difuzor cu impedanja
ă de 5 O sau ă ş cu impedanja
ă de 100 O.
ă se vor folosi ă ş cu ţ
mare (2000 O), in paralel cu acestea
se va conecta un rezistor de 100 O.
la modulator se pot folosi microfoane
de tipul cel!>r de la magnetofoane, cu
o impedanlll de ordinul a 200-400 O.
In cazul cind dorim ă folosim ca
amplificator de ă sau ca mixer
un tranz istor cu efect de cimp de
tipul BF 245, BFW 11 sau KJT 303, uti-
ă montajele din fig. 2. Modifica-
rea ă ă in excluderea re-
zistoarelor R, ş R. ş schimbarea va-
lorii rezistoarelor R, ş R, de la 3,3 kO
la 100 kO ş a lui R. de la 1,2 kO la
2,2 kCl. De asemenea, cuplarea tran-
zistorului T, cu L" in cazul tranzis-
toarelor cu efect de cimp, se va face
direct de la ă «cald» al bob inei
L" ş nu de pe prima ă Bobina
oscilatorului local (L.) se va confec-
tiona conform desenului din fig. 3.
Traseele ş din schema elec-
ă ă conexiunile exterioare.
In ă ă al revistei vom
prezenta deselTul cablajului imprimat.
DATELE BOBINELOR
I CuAg
il CuAg
8 CuAg
5 CuAg De la bobinele
UUS «Albatros»
«Mamaie»
CuEm Carcasa F.I. (470
k Hz) de la «Co-
ra», «Mllcovn,
«Albatros»
CuEm
CuEm
(L. l.)
CuEm
CuEm LI" peste III
CuEm L15 p •• te LI6 ,i
L.s p •• te LI1
5 CuEm De la bobinele
UUS «Albatros»,
«Mamal.»
6 CuEm
6 CuEm
6,5 CuEm
4,5 CuEm Spiri lingi ă
7
,
Amplificatorul prezentat are ă
toarele caracteristici: putere nomina-
ă 00 W; putere ă 100 W; banda
de frecvente la puterea nom ă ro-
20 000 Hz; distorsiuni sub 1%; raport
semnal/zgc.not peste 00 dB.
Aparatul este compus din trei
blocuri principale: mixerul preampli-
ficator, tranzistorizat, etajul de putere
echipat cu tuburi ş blocul de ali-
mentare.
Preampl ificatorul este ă cu
numeroase ă de adaptare la
sursa de semnal. Fiecare canal are o
intrare de ă mare (peste
400 kO) la intrarea pe ă ş alta de
ă ă (sub 1(00) la atacul
pe emitor. Pentru reducerea zgomo-
tului ş a distorsiunilor se ă
ca mufa de la intrarea pe ă ă fie
ă ă cu un deconector (in ă
notat cu KD) care ă ă baza pe
ă cft timp ă intrare nu este
ă
In particu Iar acest prim etaj poate
fi singur ca adaptor de impe-
ă intre o ă de semnal ş un
magnetofon.
Pentru adaptarea ă la in-
trare, unul dintre canale este ă
cu ă KN. Astfel, la intrare
pot fi conectate atit microfoane, chita-
re electrice (nivel 5-10 mV), cit ş
monitoare de picup, radio etc. (nivel
peste 100 mV).
Fiecare canal este ă cu co- '
rectii de ton de tip Baxandall. ă
mixare ă un etaj de accentuare
ă a frecventelor joase. Astfel
se poate introduce efectul fiziologic
1
I1II
prin actionarea potentiometrului de
ton «bas», al ă efect este transla-
tat exclusiv ă ş frecvente-
lor joase.
Etajul T4 are rol de amplificare ş
tot pe el se inchide bucla de reactie
ă «R». ţ R27 poate fi
in ă cu una de valoare mai ă
in cazul unei ă globale insu-
ficiente.
Tranzistorul T5 are rol de defazor
pentru atacul amplificatorului cu tu-
buri. Toate potentiometrele si nt liniare
ş se vor monta separat de preampli-
ficator, pe panoul frontal. Preamplifi-
catorul prototip a fost realizat pe un
cablaj imprimat cu dimensiunile 120x
70 x 2 mm.
'Amplificatorul 'de putere cuprinde
l
G3

5 R 7
t6 IMn
kQ
B
ECC83 2)( El36
flCATDI OI PUTIII
dubla ă ECC 83, cu rol de ampli-
ficator diferential. Avantajul schemei
ă in faptul ă eventualele asime-
trii ale semnalelor defazate sint sub-
stantial atenuate de ţ comu-
ă din catod. Etajul final este realizat
cu tuburi de putere EL 36 functionind
in ă AB.
Punctul static de functionare (U =
= 600 V, Ug2 = 100 V, Ugl 30 V,
IA = 10 mA) permite obtinerea unei
puteri chiar mai mari de 100 W, dar
cu o ă ă a tubu-
rilor. Grupul R-C ă
transformatorul de ş la ă
ă i mpiedicind intrarea in oscil atie.
Grupul de rezistente R25, R26 asi-
ă protectia amplificatorului la lipsa
Student RADU RlpEANU
de ă timp de aproximativ 1 mi-
nut la puterea ă evenimentul
fiind insotrt de aprinderea becului B2
de 3,5 V.
Transformatorul de ş are ă
toarele caracteristici: sectiunea S =
= 20 cm
2
; primarul nI = 2 X 1 000 de
spi re = 0,5 mm; secundarul pentru
Z = 4 O, n2 = 00 de spire = 2 mm;
pentru Z = 6 O, n2 = 110 spite.
Se ă bobinajul simetric ş
impachetat al transformatorului. Car-
casa are un perete median; de o parte
ş de alta a acestuia se ă
cite 500 de spire de primar. Se bobi-
ă apoi secundarul pe ă lun-
gimea carcasei ş din nou separat
2 x 500 de spire, in ş sens. Fie-
care strat se ă cu hirtie de inal-
V
I
I I f I C,ATI I ă
I ş ă valoarea ă cind filamentul
Semnalul se introduce pe baza tran- becului incepe ă ă incandes-
Ă
PIIT II
zistorului, care ă in conduclie; in cent ş inchis). Se ş apoi S_ MARIN
acest fel becul in circuitul potenliometrul cu un rezistor de ace-
de em Itor se apnnde. ş valoare. Pentru a verifica ş corecta pozitia
C O B 4 O O I
ă ă
torulUl, se ă un reZi stor In se va inlocui cu un rezistor de valoare re descriem constructia unui astfel de
( SI 74 O O ) rP_a_r_a_le_I_C_U_jo_n_C_1_iu_n_ea __ e_m_it_o_r_-C_0_I_ec_t_oc_r·_t__ ă _s_e_o_m_it_e_. ----,1
din ă Bara se ş in mte-
rior ş apoi se ă la rindea,
astfel incit toate fetele ă fie plane ş
N. TURTUREANU
Circuitul integrat logic CDB 400 E
ă este un operator
cuadruplu Ş (NAND) cu ă
ă
Montajul prezentat in fig. 1 permite
verificarea ă a circuitulu, in-
tegrat. Folosind valonle indicate in
ă cele ă diode lummescen-
te se vor aprinde alternativ. Frecventa
aprinderilor este de aproximativ 1 Hz.
ă se scade valoarea lui C" frec-
ţ ş Nu se ă folo-
sirea unei valori mai mari pentru CI'
pentru a nu ă ş valoarea curentu-
lui maxim de ă admis pentru
circuitul integrat
Montajul se ă a fi folosrt ş
ca divertisment sau semnalizator
optiC.
ă una din cele patru porti este
ă montajul nu mai ă
In acest fel dispozitivul permite sor-
tarea ă a circuitelor logice
CDB 400 E.
Pentru amatorii care nu ă dio-
8
1
II
LED!
11
14
2
_-9'+5 V Stob.
7
iNTRARE
1
Bel
(BC337
JO-W-+c::::1-+--iII ă 8FY34)
,--0+5
B
6,3VO,IA
lllilA
Elev CIPRIAN MANEA,
Bucure.tl
Pentru realizarea unor desene ş
schile de ă calitate ş in scurt
timp este necesar ă dispunem de o
ă de instrumente cit mai perfec-
lionate. In acest sens propun com-
pletarea trusei de desen cu rigla pen-
tru trasat drepte paralele.
Pentru realizarea ei se ş o
ă ă ST AS 6602-72, C-300
sau cu alte dimensiuni, la alegere.
Personal am folosrt rigla de mai sus,
pentru care sInt date cotele construc-
t ive in figurile aliilurate. Pentru con-
ro Q
Rt
lOOkQ
Rt
100
I\Q
ă tensiune, in special intre primar ş
secundar.
Blocul de alimentare cuprinde 4 re-
dresoare independente.
Alimentatorul anodic este un re-
dresor cu dublare de tensiune direct
de la ţ Astfel, tensiunea«cade»
foarte ţ in ă iar puterea
ă nu mai trece prin transforma-
torul de ţ care va avea o ţ
ş greutate) ă Pentru a supor-
ta tensiunea, condensatoarele CFl ş
CF2 se ţ legind in serie cite ă
electrolitice de 2XlOOJLF/350 V. Pen-
tru echilibrare, fiecare condensator se
va ş cu cite o ţ ă de 240 kO/
0,5 W.
Autotransformatorul de ţ are
ă caracteristici : ţ
S = 9 cm'; ă ş nl = 1 480 de
spire CuEm = 0,4 mm, cu prize la
cele opuse ă fie perfect paralele intre
ele.
Se ă apoi un tub de ă cu
diametrul de 5-8 mm ş cu lungimea
de cca 100 mm, care se indoaie ţ
la mijloc, prin ă la ă ă Se
ă un ă al tubului cu un dop,
care ă intre strIns, ş se ş ă
cu ă ş Apoi se umple tubul
cu ă ă Inchizind ş ă
ă cu dop. Intre nivelul apei ş
marginea ă a dopului se va
ă un ţ liber (aer) pe o lun-
gime de 2-3 mm. Se ş ş al
doilea dop, verificind ă nu existe
scurgeri de ă la nici unul din ca-
pete.
struire se ă o ţ de ă
re ă a riglel prin mijlocul
ă ţ lemnoase, ă ventral, ope-
ţ executind u-se prin frezare sau
alte procedee. Se ă ă ă
ţ conform fig. 2, de ţ ă din
inox sau ă cu o grosime de
1,5 mm. In cele ă ă ţ ţ
3
spirele 250, 500 ş 1 000; ă ş
pentru filamente are n2 = 36 de spire
; = 1,5 mm, cu ă ă
Este necesar un ă dublu
(K2) pentru conectarea tensiunilor pe
tuburile finale la aproximativ 40 de
secunde ă inchiderea lui Kl, in-
ă genera.1. Preamplificato-
rul este alimentat de un stabilizator
simplu cu amplificator de eroare. Ten-
siunea de negativare se culege de pe
ţ semireglabile Pl, P2.
Prototipul realizat are dimensiuni
exterioare 350 x 210x14O mm ş greu-
tate de cca 9 kg.
Avantajul ă ţ ş dimensiunilor
reduse datorat ă anodice
direct de la ţ cere ş o pre-
ţ in plus: verificarea fazei ţ
ă atingind ş aparatului cu
creionul de tensiune se aprinde lampa
Se introduce .tubul de ă in sco-
bitura barei de lemn, cu partea con-
ă in sus ş ă pe mijloc. Spa-
ţ gol ă se umple cu ă to-
ă Deasupra capetelor tubului se
ă ă ă ţ din ă cu
rol de mascare.
ă marcarea nivelei, ă
din rigla de ă se ă ă
ă cu ; = 2 mm, conform fig. 1.
ă ţ se ă de ă cu aju-
torul a patru nituri, care pe partea dor-
ă vor fi ingropate. ă ţ ă
la mijlocul ă ă ţ a riglei se
vor pune ă ş fixe, pentru
o mai ş ă mlnuire.
acestuia, trebuie ă ţ ş
cherului in priza ş lucru tre-
buie ă ş cu aparatele (radio, pi-
cup etc.) ce ă ă fie conectate
la amplificator.
Se ă de asemenea, ş
zarea celor ă transformatoare la
ă ţ ş lui, cu miezurile pe
axe perpendiculare. Toate ă
la ţ vor fi ecranate. Se
pot folosi cabluri duble, utilizate la
Tt .. .T 5: se 109
c iIDnf
ţ de picup. Se va ecrana inte-
gral preamplificatorul, precum ş placa
ţ Fiecare dintre cele
trei blocuri de ă va avea cite un
singur punct de ă Punctele de
ă se vor uni printr-un singur cablu,
care se va conecta la ş tot intr- un
singur punct.
La incercare se vor verifica mai in-
tii tensi unile blocului de alimentare,
apoi se va alimenta etajul cu tuburi.
Se ă P1 ş P2 pentru un curent
anodic de 10 mA. Se ă mai
intii ţ amplificatorului ă
la punctele A ş B, apql se conec-
ă preamplificatorul. ţ nega-
ă se ă la ş ă
lor.
Tensiuni le in punctul static de func-
ţ sint precizate pe ă
trasarea unor semne pe blocul su-
port care ă indice ă ţ bulei
de aer atunci cind nivela este ş ă
perfect orizontal. In acest scop se
ş o ţ ă ă a ă
orizontalitate a fost in prealabil veri-
ă cu o ă ă
I 82 2


"" 74 •
1
SE TAiE
SUMAR
RADIOTEHNICA
PfNTRU ELEVI pag 4-5
- Stabilizatoare de ten-
siune
- Generatoare RC
- ă de lumini .
CQ-YO . pag. 6-7
- Rx+ Tx 144 MHz
CITITORII
RfCOMANDA ...
8-9
- Mixer amplificator de
putere
- Verificator pentru
CDB 400 E (SN7400)
- ă
-Rigla
TEHNICA MODERNA pag.l0-l1
- Circuite integrate
logice
- DispOZitive optoelec-
tronice
PENTRU CERCURILE
TEHNICO-APLICATIVE pag.12-13
- Cargoul de ă ge-
nerale N.R. «EFORIE»
AUTO-MOTO .. . .. pag.14-15
- Un ă ţ
bujia
- ABC auto pentru tine-
ret: mecanismul de
ţ
- Semnalizarea ă
Indicatoare pentru cir-
ţ
- Izolarea ă
PENTRU TINERII
DIN AGRICULTURA · . pag. I6-17
- ă ş albine
- ă in lemn
PUBLICITATE ... .. pag. 18-19
- I.A.E.I.-Titu
- ş
FOTOTEHNICA .... pag. 20-21
- Directionarea luminii .
- Calculul ţ
- ţ pozitivului
color
REVISTA REVISTELOR pag. 22
- ă auto
- ă ă
- Mixer
- Amplificalor
- ţ ă far
- Indicator
MOZAIC pag. 23
Ţ RASPUNDE pag. 24
- Radioservice
Ă
(URMARE DIN PAG. 5)
efect ua cu montajul racordat la re-
ţ Reamintim ă racordarea se va
face cu respectarea fazei ş a nulului.
ă maxim de becuri pe f ie-
care canal este dictat de puterea ti-
ristorulu i. Nu se va utiliza tiristorul la
capacitatea ă pentru a putea
dimensiona radiatoare mici. Becurile
vor fi de ţ ă de 25-40 W, pen-
tru a nu avea o ţ ă mare.
Pe ş canal becurile se conec-
ă in paralel. Firele de ă ă vor
fi bine izolate, dimensionate pentru
consumul de curent respectiv. Nu se
vor face ţ existind riscul
unor scurtcircuite. In final, becurile
pot fi vopsite In culori diferite ş
joase, galben sau verde - medii , al-
bastru - Inalte).
OBSERVATIE: montajul a fost
experimentat la surse de semnal
AF cu le,lrea de difuzor Intre con-
densator ti plusul alimentirii. In
cazul contrar (difuzorul intre con-
densator ,1 minus), Introducerea
semnalului AF In orgi se va face
printr-un condenutor nepolariza-
bll de t-6 Inserlat cu borna
«caldA» a IntrArii (masa se leagA la
masi).
9
ă
ă
CIRCUITI
INTIGRATI
lOGICI
Ing. ANORIAN NICOLAE
Circuitul CDS 410 E (fig. 1) face
parte din categoria circuitelor Ş NU.
Singura deosebire este aceea ă po-
ă trei ă ş ă ă nivel
logic «O» daca toate ă au nivel
logic «1 ». In rest, pentru orice
ţ de nivele la ă ş ă
mine in starea «1». Circuitul are ace-
ş caracteristici de transfer ca poar-
ta CDS 400 E (vezi «Tehnium» nr.
1978). EI se ă la realizarea cir-
cuitelor basculante bistabile, registre,
decodificatoare etc. O ă con-
ţ trei ţ Ş cu trei ă
Un alt logic din ş ca-
tegorie este CDS 420 E (fig. 2). A-
ă ă Ş ţ patru
ă Cind toate ă sint la ni-
vel logic «1». ş are nivel
gic «O»,
In rest, pentru orice ţ de
nivele la ă ş ă in sta-
rea «1».
Ş acest circuit are caracteristici
identice cu CDS 400 E ş CDS 410 E.
O ă conline ă ţ Ş
cu patru ă
Capsula CDS 473 E conline ă
circuite basculante bistabile de tip
J-K (fig. 3). Tabela de ă este
ă cu a circuitului bascul ant
CDS 472.
Dintre datele de catalog, demn de
ţ este faptul ă se ă
cu +5 V la pinul 4, are un consum
de 16 mA, iar ţ tipica la care
ă este de 20 MHz. Deci se
poate folosi cu succes ca divizor al
unei frecvenle de peste 20 MHz. Nu-
ă ţ logice care se conec-
ă la ş acestui bistabil nu
trebuie ă ă ş ă cifra 10.
ş se ă pe frontul ne-
gativ al tactului . Pentru a nu ă
erori, semnalele de pe ă J ş K
trebuie ă fie stabile pe durata unui
impuls de tact.
Pentru a familiariza cititorii cu acest
se dau in continuare citeva
aplicalii tipice. Fig. 4 ă un
ă ă divizor prin 3. Acest lucru
a fost posibil prin folosirea unei le-
ă de ţ de la ş Q a
circuitului bistabll S la intrarea J a cir-
cuitului oasculanl bistabil A. ă
succesive ale ş A ş S sint date
ă fiecare impuls de tact (fig. 5).
la intrarea de tact se ă oscilalia
cu o ţ ă F. ş la ş A sau S
se culege o ţ ă F. : 3.
Tot cu o ă CDS 473 se poate
realiza un ă divizor cu 4. le-
ă intre cele ă bistabile se
dau in fig. 6.
Primul circuit basculant bistabil co-
ă din ă in ă impulsuri de
tact, iar al doilea din patru in patru
impulsuri. Tabela de ă se ă in
fig. 7. la ş S se obl ine frecvenla
de intrare ă prin 4.
Circuitele JK se folosesc ş pentru
realizarea registrelor de deplasare. Un
10
+ 5V
14 13 12 11 ,o
J
2
T R
3
Q
4
OV
11
K
10
a.
9
3 4 5 6
K +5V T R
asemenea circuit ă deplasa-
rea unei date de intrare (O sau 1) de-a
lungul unui ş de celule JK (fig. 8).
Transmiterea datei dintr-o ă in
ă se face la finele ă
impuls de tact. la ş apare data
ă cu un ă de impulsuri de
tact egal cu ă celulelor JK.
In continuare se ă o ă care
ş ci rcuitele descrise mai sus
(CDS 410, CDS 420, CDS 473).
Este vorba despre un releu de timp
reglabil (fig. 9) Intre 1 ş 10 secunde.
Timpul minim de o ă este dat
de perioada unui oscilator pe 1 Hz.
Prin memorarea unui ă sai ee·
tabil de impulsuri se obline un tem-
porizator precis necesar in diferite
procese tehnologice, ă etc.
De asemenea, acesta poate fi util in
laboratoarele foto. Pentru a l nlelege
mai bine funclionarea, ă ă
diagrama de funclionare din f ig. 10.
Presupunem ă se ş o tempo-
rizare de 4 secunde. Se trece comu-
tatorul K pe pozilia 4 ş se ă
butonul B. In acest moment, in punc-
tul A apare un impuls de aducere la
zero a ă ă iar bistabilul
format din ţ P" p. ă ă la
ş C nivel logic «1», iar la ş
rea D nivel logic <<O».
Nivelul logic «1» de la ş C
ă ţ elementului de
ţ R. Oscilatorul este conceput
In ş fel Incit ă furnizeze la ş
un impuls negativ in momentul in
care apare impulsul de aducere la zero.
Acest prim front negativ nu este per-
ceput de ă ă deoarece impul-
sul de aducere la zero 11 ţ ă ă
ă ă In starea «O». Astfel, comuta-
rea primului bistabil are loc la ă
torul impuls negativ. la ş celui
de-al patrulea impuls (frontul nega-
tiv nr. 4) , la ş decodificatorului
apare o ă de ţ (in punc-
tul S) .
ă in punctele C ş D se inver-
ă ş oscilatorul este oprit. Ele-
mentul de execulie R se ă
din cauza ă tensiunii În punc-
tul C. Reluarea ciclului se face prin
ă (din nou) a butonului S.
ă ă este real izat cu ă
capsule de t ipul CDS 473, iar decodifl-
catorul cu circuite Ş cu patru
(CDS 420), trei (CDS 410 El ş ă
(CDS 400 El ă
8
7
OV
Q
8
7
J
1
,
5
Toct A
o O
1 1
2 O
r
3 O
Dat e
4>-
Tact
Tact

,-- J
r-K
+5V
B
Tact
o

O
r- J
1
rK
O
+sv
J
Q r---- J
T
K
8
ACTiONAT
,T
Qr-t-K
Q
Q-
a
Qr-
A
J
r-K
+5V
A
L:
6
Qr--- J
,T
Qr- t-K
J.

B
4
Qr-

7
B
Tad A B
O O O
Qr-
1 O
Qr-
2 O 1
311
4 O o
Q r---- J Q f--<>
rT
Qr- r-
K
Qf--<>
8
2.21<-0
P' .... P6 COB400E
tU
}
2xCDB473E
} 1!2CDB420E
2
3
2xGDB410E
6
7
10
}
9
10

I
.
IIIPI·ZIIIII
IPIllllCIRINICI
/
(URM ARE DI H HR. TRECUT)
Se pot folosi practic orice tipuri de
tranzistoare, de calitate ă Sensi-
bilitatea la ă este mare, putin-
du-se ţ ţ ă (cap
de ă pentru ă de 1 Ix.
In fig. 4.9. este prezentat un releu
fotoelectric cu ţ ă Este un
trlger Schmilt, la ş ă se
ă un releu electromagnetic.
Atunci cind lumina ă pe foto-
ţ ă este ă primul tran-
zistor se ă iar al doilea ă
in ţ releul ş Chiar
ă ş fluxului luminos se
face lent, bascularea montajului elec-
tronic se face brusc, cu ţ ca
ţ ă cu ţ ă ă ă
o valoare bine ă ă se inver-
ă In ă locul ţ
cu al ţ se ţ o
ţ ă a montajului, re-
leul ş atunci cind fotorezis-
ţ este ă
V. CELULA FOTOVOLTAICA
Acest tlp'IJe dispozitiv optoelectro-
nlc se ă pe materiale semi-
conductoare ş ţ ă pe baza
efectulul fotovoltale. Celulele fotovol-
taice nu ă polarizare ă
ele fiind generatoare de tensiune ş
curent sub ţ luminii. Pentru
ţ efectului fotovoltalc este ne-
cesar ca electronii ş golurile fotoge-
nerate ă fie separate de '\ln cimp
electric datorat unor ne6mogeni-
ă ţ ale semlconductorului. Asemenea
ă pot fi ţ intre
ă regiuni semiconductoare care
au tipuri diferite de conductivitate
ţ pn). ă ţ este
ă intre ă materiale semi-
conductoare de naturi diferite, ea poar-
ă numele de ţ (fig. 5.1 .).
ă de ambele ă ţ ale ţ
ă ş material semiconduc-
tor, avem de-a face cu o homojonc-
ţ o astfel de ţ se rea!i-
ă prin difuzie de ă ţ In
Flz. MIRCEA NEGREANU
Flz. GHEORGHE Ă Ă
fig. 5.2a este ă schematic o
ţ ţ ă prin difuzia
unei ă ţ acceptoare (de tip p)
i ntr-un semiconductor de tip n (de
exemplu, prin difuzia borului in siliciu
de tip nI. In fig. 5.2b se ă meca-
nismul de ţ a fotocurentului
ş fototensiunii i ntr-o ă p" n
ă Din ă se ă ă
nu ţ ă ţ in volu-
mul dispozitivului vor putea fi orien-
ţ de cimpul electric intern. Dintre
ă generati in zona p. vor
suferi actiunea cimpului electric Ei
doar cei generati la o ă cel
mult ă cu lungimea de difuzie a
electronilor (l,,) ţ ă de regiunea de
ă ţ ă ryv). Toti ă
generati in regiunea de ă spa-
ţ ă fi orientati de cimpul in-
tern Ei'
Dintre ă generali In zona n,
doar cei ţ la o ţ ă cel
mult ă cu lungimea de difuzie a
golurilor (l ) ţ ă de regiunea de
p
ă ţ ă rt'.) vor putea intra
sub ţ lui i'
Prin urmare, cimpul electric intern
al ţ ă trecerea prin
regiunea de ă ă a ă
torilor minoritari de neechilibru ce
apar in urma ă In zona pI-
ş zona n. Acest transport de sarcini
electrice conduce la o ă pozi-
ă a zonei de tip p ş la o ă
ă a zonei de tip n, ă
5.1
! !
suport
.5.6 '«
"-

100
80
60
R.= 19 o(
40
/
/
/
20 Of
/
/
/
/
O 0.1

5.11

o

ROL 11,-011
0,3 O. o.s Q,6
v, Volf
ROL i7.011
5.12
v
ş J
i'
TABELUL NR. 1
Nr. Dispozi.
Valoarea
Parametrul ţ UM
crt. tiv
min. tip. max.
,. Curentul de scurt· E =1 klx ROL 11 40 60
.l'A
clrcuH (lSC) R =100 ROL 011 40 60
s
2- Tensiunea de cir- E =1 klx ROL 11 280 360
mV
cuit deschis ROL 011
(V
OC
)
3. Foeflclentul de
ţ a tensiunii ROL 11 -2,6 -3.3
mV/grad
cu temperatura ROL 011 -2.5 -3.5
(TC
y
)
OC
4. Lungimea de undA
la sensibilitate ROL 11
0,85
maximA V.p) ROL 011
JJm
5. Aria fotosen- ROL 11
13 mm'
aibilA (A) ROL 011
II. Timpii de comu- IL =loo,.uA ROL 11 6 12
ţ (t
r
, tt> RS = l ktT ROL 011 10 15
,)Js
ce este ă cu o polarizare
ă a dispozitivului. Un voltmetru
conectat la borne va indica o tensiune
(tensiune de circuit deschis - V OC) ,
tensiune a unei celule fotovoltaice
este ă in fig. 5.3 pentru di-
ferite niveluri de ifuminare in condi-
tiile in care dispozitivului i se ă
ş o tensiune ă de polarizare.
ă se ă ă sursa de tensi une
ă caracteristici le voltampe--
rice ale dispozitivului la diferite nive-
luri de iluminare sint reprezentate prin
curbele din cadranul IV.
ă dispozitivul se ă in-
tr-un circuit, conectind la borne o re-
ă prin aceasta va trece un cu-
rent electrle; cind ţ este zero,
se obtine valoarea curentului de scurt-
ci rcuit (ISe>. Caracteristica curent-
5.2
.
O o Xj b
5.4
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
a'
b)
n
d
asr--========:79
700
5.3
5.5
8
°1
60<
O
IL

'Ojl
E
20
2E
O
3E
a2
Of. '16
qs 7
E,klx -
rn"
5.10

pA
C F 7 CF2
11

.

I I
! I
: I
JEHNIUM" PENTR
TEH.NIC'O-AP I
48 46
cargoul de
1
, l
1
: -- ~ - - - - - + - - - - - - -
L ._ .. . . __ . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
- - - - - - - - - - .. _ - ~
2 3
; L

menerale . N.R:'lfIRII"
---
,
"
+
tiI,
"
,
l'
.
','
:.:
,

--
9 10
7
TEXTUL EXPLICATIV
IN PAGINA 21
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ' I
1 I I .lJ '
/ 25 23 1 I 16
1
1 11
26 24 22 19 17 15 13 12
L _ • - .-
_8_ 9
~ I -

.- - - _ . - ~ - - - - .. -
11

...
UIIII
, fIEITI;AI:
' 2
Un ultim aspect, dar nu ş cel mai
ţ important, ă modul de
exploatare ş ţ a bujiilor. Cu
toate ă in ţ ă ă ă a
folosirii bujiei nu are un ţ con-
cret (bujia ă ă nu mai ne-
ă un tratament special), se va
vedea ă ş in timpul ă
este ă respectarea unor reguli
menite ă asigure o ţ nor-
ă a acestui mic detaliu al motorului.
Mai Intii este locul ă se ă unele
ă in ă cu efectele pe
care le poate avea chiar felul In care
este exploatat motorul. Astfel, la porni-
rea acestuia, ă automobilul nu a
ţ vreme ă in frig
sau ă i s-a asigurat ă prea-
ă se va evita inchiderea ă
a clapetei de aer ş iar ă
pornire se va avea ă ca aceasta ă
fie ă progresiv. In acest fel se
va evita acumularea unui mare exces
de ă ă in cilindri, care, la
accentuarea uzurii acestora, mai adau-
ă neajunsul umezirii electrozilor bujii-
lor ş a ciclului, ă ă ţ formarea
scinteii electrice. ă pornire trebuie
ă se ă o ţ ă
din punctul de vedere al bujiei, ţ
prea ridicate ă ţ insta-
ţ de alimentare In ceea ce ş
tensiunea necesam ă ţ
<le potential ce trebuie ă intre
electrozii bujiei) pentru a ţ o
scinteie ă ă desigur
ă in ă ţ nu trebuie ă se
exagereze, deoarece o ţ prea
ă poate avea ţ ă
cute de ă ă ş durata
ă motorului, pe de o parte, iar
pe de alta, ă ă ţ ş ţ lu-
brifierii motorului, ă faptului ă
pompa de ulei, la ţ mici ş tem pe-
raturile coborite specifice pornirii, nu
poate trimite lubrifiantul in toate in-
ţ ţ ce trebuie ă
fie unse.
ş inconveniente privind bujia
le aduce ţ ă a
motorului la ralanti, ţ in care
procesul de formare a depozitelor cala-
minoase pe bujie este puternic accele-
rat. In ş serie de procedee gre-
ş se inscrie ş ă obicei de a
14
Dr_ ing. M. STRATULAT
accelera motorul inaintea ă con-
tactului; intreruperea curentului de
aprindere in timpul mersului nu numai
ă ă bujiile, dar duce ş la ă
larea uleiului de pe ţ cilindru-
lui ş ă ă ţ ţ de lucru
ale ansamblului piston-cilindru la vii-
toarea pornire.
Ş ă sintem in sezonul rece,
este momentul ă amintim ă ş tem-
peratura motorului poate ţ co-
recta ţ a bujiei. S-a consta-
tat, pe ă ă ă echivoc,
ă cu cit motorul este mai rece, cu atit
tensiunea ă despre care s-a
ţ mai inainte, ce ă o
ă scinteie, trebuie ă fie mai mare.
Deci ţ la corecta reglare, func-
ţ ş ţ a sistemului de
ă pe timpul iernii ş la luarea ace-
lor ă care ă asigure ţ
temperaturii lichidului de ă in
limite normale.
Ş maniera de a conduce poate in-
ţ rezerva de aprindere ă
ţ dintre tensiunea ă
ş cea ă o conducere nervoa-
ă cu ă violente ş repetate a
dovedit ă ă o tensiune nece-
ă mare ş face ca bujia ă ă o
tensiune necesam ă solicitind
intens sistemul de aprindere. ş
ţ le poate avea exploatarea
motorului ă ş ă la
sarcini mari, ă cu clapete obtu-
ratoare (de accelerare) deschise spre
maximum.
O chestiune mult ă este
aceea a duratei de utilizare a bujiilor.
Din ă este destul de larg ă
ă ideea ă o bujie trebuie ă
atlta timp cit ea produce scinteie.
ă este ă pe ă ş
duratei de folosire, tensiunea ă
a bujiei cre$te.
ă 15 000 km de rulaj, de exemplu,
tensiunea ă pe care o impune o
bujie pentru a produce o ă scinteie,
ş de la 7-8 kV la cca 15000, ceea
ce atrage ţ asupra ă
sistemului de aprindere in cazul nein-
locuirii oportune a bujiilor, care la
motoarele in doi timpi trebuie ă
ă ă 5000-6000 km ş
iar la cele in patru timpi ă 12000-
15000 km.
Este, de asemenea, indicat ca ă
4000-5000 km ş bujiile ă fie
verificate, ă ţ rectificate, even-
tual ş reglate. ă ţ de pe izola-
tor se ş cu o ă moale ă
cu ă iar ă bujia este ancra-
ă sau are depozite calaminoase, ea
trebuie ă ţ ă prin sablare cu nisip
fin. In lipsa unui aparat de ă ţ cu
nisip se poate folosi ş o perie de ă
dar in nici un caz nu trebuie folosit
procedeul ă ţ prin ă
pentru arderea calaminei. Uneori, prin
ă electrozi i ş pierd geometria
ţ ă muchiile lor se rotunjesc, iar
electrodul de ă se ă
ţ ă in acest caz forma ini-
ţ ă a electrozilor trebuie ă
OI

DI lITRI BUJII .,
1 'il
81otu"Ga 1.C. .",ta tit ... do Cb..,lcll. •• L.G. L .... hl"Ohal "'relIl



2, D4-')5 7LJ AI.-11 '95 'fl
8 -111H-1 2
'20 UIM'I C' 100 •
SI>
" 12.
104-145 6PPI.51 1A-161A162
"0 ' )7 •
C'I 150 •

2. 114-175 S'146POO d4JAB42

014,0)-18 I )6135/)6 0'1175 •
,L 17,n ..... 6 ",o 0.141881 C' 115 .tii
.. 12. .14-195 ... il) 190111 L861 1f-8
o, '"
08141814 )6135/)6
" 12.
_14-225 2",447 il"
225 'fll
0.225&,
", ...
L7, L-85
r7,

"


2, _1"-240 41' U2 240 fI L-5,L-81
'80
1UlJ'12H1I ,.. CI 2)01.
C'240 •

_",o T l1li 121)2 ICI 2" o
2
• =
T
. cr
2 Xl - • 6 I.-6lR z.-62R R RR"

"
.14-L-l1 45Xlo14"1 A051"-052
rr


".

"


.444,'042 200 T:n '-5 ,I-a.
fC,ClJ.4IBLD CI2OO.L

"

I :fl1IH
AG )2

0-' li 15 OLlf )5B
C'225L

"
114-1.-24 .)XL 4G.S-2001 240!'2 CI.-5LP, .. LIf 2/))8,)4 C.240L
'0) 240 728 0-)
,..0 RP,)4SK

19 C'2I '0"
215P21 '-91 1'165P RLlfr CU'OLI

,.

...022 290 "11 1-6JR,I-62R

Rl.47 RR»)8 CBnOO1C!

,.
"\la
Ll
-
)10 '1'11 JIIl-1211-57R

RL"
RR)a CBI1001C!

,.

)40 '1'17 .55-1 ..... -14
"290
RL,O Rll)1B

10
ă

)70 !'l7
:;N'I' 11-
")00 RL51 RR)lB

,.
"!t
LI
-
- 400 'U7 '-54 R PI:)1.0 RL52 RR)OB

2. »18-45
Ig!I:'
>11 45 '1'1 !hD-21 0)1111)0 lBL 01l'50A

2. 11118-95 86,086 B9,1I't10 10." fl ee;;',1:-15" 111)0111'50,

.aL 22L OIllOOA

2, 11118-145 1185,085 11.5 Tl 0_1D-14. C11t.15O, 01,0),0' 21 L.C.I. CIll50A
...,

••
2, 11118-115 84;08)H1 B.l,8'I'8, 11175 !l D-9J ,D-IO ... H1, 8' 2OL.O.I. C1I175&
... B;;IBT6
••
2. 1l8-195 ce,.
"'.
UK-IO,5111.:r HV C02OO<
••
2. )U8-22s; 118),C82H B)lIB)UIJ&225Tl 5111"1D-91
'""
1-11 5 Co- ..o HH' 19 L.C.!. CIII225A

2. 1U8-2.0 813 CO.l "'2
111240 '11 D-6;k-91 .,00 tUP1H118P, 17/'L1,2/

.. COlI. "n8 1)
•• •
851'3,851' BT1,BP82 ""95 Ti 810 ,'-14Y

81'Hl
,.

18-C-145 C8 ..1';8.1' 1U.145 Ti 860,'-111
g;:t:
P1
..

I8-C-175
g:?!'
BJ')2181"{ .... 175 1'1 S60I'-9Y

•• •
18-C-195
I
' - 10,'-8)1
1.

18o.C_225
.. ,,
1 .... 225 'fl '_IOlr_a)Y
BUJIILE SINTEROM, RECO-
MANDATE DIFERITELOR
MARCI DE AUTOMOBILE
"Dacia»-1100 M-14-P-225
"Dacia»-13OO M-14-225
"Wartburg»-900 M-18-225
- 311, 312, 353 M-18-225
- 1000 ă
1971) M-14-240
<<Volga»- M 21 C,
K,22G M-14-175
«Moskvicl>,
- 403.407 M-14-175
- 408
M-14-195
- 412
M-14-P-225
«Fiab-6OO D
- 850 familial

super M-14-L-24O
- 850 coupe,
sport M-14-L-240
- 1100 D,
familial M-14-225
- 1300,1500 M-14-240
prin pilire. Ş de ă ă trebuie ă
se ţ ă faptul ă atit ă ţ ciI ş
pilirea ă tensiunea ă a
bujiei ţ ă de starea ei ă ceea ce
ă o ă ă pentru inlocuirea
ă a bujiilor.
Trebuie ă ţ ă cite ceva ş
despre refacerea ţ nominale
dintre' electrozi; graficul ă de-
terminat experimental, ă ă la orice
ă a bujiei tensiunea nece-
ă ş cind ţ dintre elec-
trozi se ă ş ş orice negli-
iare a ă acestui parametru di-
- 124 special M-14-L-240
- 124 coupe,
sport M-t4-L-240
sau M 14-LP-24O
- 125 «Polski» M-14 LP-24O
«Renault-
Dauphlne» M-t4-225
- 8. 10, 10 major M 14-225
- 16 M 14 L-175
<<Volkswagen,>-I200,
1300, 1500, 1600 M 14-195
Skoda-Oktavia» M 14-195
- 1000 MB M 14-225
- 1100 MB -
- 5 100 L M 14-225
5110 R, LS M 14-225
SR-I32 M 18 C-175
SR-I32 M M 18 C-175
SR-113 M 18 C-175
SR-114 M M 18 C-175
mensional al bujiei ă siste-
mul de aprindere ş coboam perfor-
ţ motorului, mai ales cind din-
tr-un motiv incidental tensiunea dispo-
ă scade (ceea ce se ă mai
cu ă la temperaturi coborite) .
ă deci citeva ţ ma '
ţ ă care, credem ă ă
turate tabelului cu bujiile recomandate
diverselor autovehicule ş celui de
ţ vor veni in sprijinul pase- -_
sorilor de automobile ce doresc ă ş
mai muk despre acest mic, dar Insem-
nat organ al motorului.
*) Trebuie ă ţ ă sistemul de aprindere poate furniza o tensi une
ă ă la un nivel maxim ş de aceea cu cît ţ dintre
acea&ta ş tensiunea ă producerii unei scîntei corecte este mai mare,
cu atit aprinderea va ti mai ă iar sistemul de aprindere va fi solicitat
mai putin.
)
i
AIC
AUTO PINTRU TllfRIT
.
MICANIIMOl
OI BIBTRIBUTII
Prin mecanism de distributie se in-
ţ lantul cinematic care ă
introducerea In motor a amestecului
carburant ş eliminarea gazelor arse.
Admisia amestecului carburant ş
eliminarea gazelor se fac prin inter-
mediul supapelor, care, ă ţ
lor, denumesc ş cele ă tipuri de
mecanisme de distributie: cu supape
laterale ş cu supape In cap.
La mecanismul de distributie cu su-
pape laterale acestea sInt montate In
blocul cilindrilor, pe cind la mecanis-
mul de ţ cu supapele in cap
sint montate In chiu ă
SlllAUlARfA Ă
,
In fig. 1 este prezentat un meca-
nism de distributie cu supape late-
rale, In componenta eliruia avem: 1)
pinionul mic, montat ;>EI arborele co-
tit; 2) pinionul mare, montat pe arbo-
rele cu carne; 3) axul cu carne (sau
arborele de distributie); 4) carne; 5) ta-
chetii; 6) ş de reglare a tache-
tilor, 7) supape; 8) ghidaje; 9) arcuri.
La rotirea arborelui cotit, prin in-
termediul pinionului mic ş al pinio-
nului mare, se ş ş axul cu carne.
Camele Imping tachetii, care inving
rezistenta arcurilor, ridieli ş supapa
(deschide admisia sau evacuarea ga-
INDICATIIII 1
PIITII CIICllATl1
Aceste mijloaoe de semnalizare se
ă pentru prevenirea ă
torilor de autovehicule asupra locu-
rilor periculoase. Fiind foarte numeroa-
se ş ţ de care dispunem foarte
restrtns, nu ne vom ocupa decit de
cele care ă un interes deosebit.
Printre acestea se ă ă indica-
toarele care se ă la infersec-
tarea ă ferate cu arterele rutiere.
Panoul «Trecere la nivel ă ă ba-
ă de forma unui triunghi cu laturi
egale (cum, dealtfel, este ş
majoritate a indicatoarelor din ă
categorie), avind marginile de culoare
ş fondul alb ş simbolul (o loco-
ă de culoare ă este menit
ă ă ţ ă de
autovehicule ă se ă In preajma
unui punct periculos, unde au ţ
ă ă ş ă se asigure ă .pe
calea ă nu se apropie de pasajul
respectiv nici un tren, ă izo-
ă etc.
Observind mijlocul de semnalizare
respectiv, ă de autovehi-
cuie trebuie ă ă viteza pentru a
putea opri in dreptul panoului ce poar-
ă numele de «Indicator In cruce de
ţ la trecerile la nivel ă ă bariere».
Tinind seama de periculozitatea spo-
ă a acestor ş ă de la primul
panou triunghiular ă la cel in cruce
(pe o ţ ă de 150 m) se mai ă
instalate Ineli trei panouri de ă
ă (unul sub indicatorul
pe care se ă ă o ă
panou cu trei dungi ş inclinate de
la stinga sus la dreapta jos) ş ă
ă respectiv cu ă ş o ă
ă (In toate cazurile, de culoare
ş
ă de autovehicul dis-
pune, astfel, de patru mijloace de sem-
nalizare, care" ă eli se apro-
pie de o cale ă ă ă
In acest anotimp sint deosebit de
importante oprirea ş asigurarea ă
drumul de fier poate fi trecut ă ă
col, deoarece ploaia, ninsoarea, dar
mai ales ceata reduc uneori vizibili-
tatea aproape la zero. Tinind seama
ă in citeva secunde trenul poate par-
curge distante apreciabile, in aseme-
nea conditii meteorologice, pe lingi!
asigurarea ă de mare ţ ă
este ş cea ă A te cobori din sau
de pe vehicul ş a asculta cu ţ
nu este deloc timp pierdut.

Calonel VICTOR SEOA
Chiar ă de motociclete
ş motorete trebu ie ă fie foarte cir-
cumspecti la traversarea ă ferate
In general, dar mai ales In ţ
de genul celor descrise mai sus. S-au
Inregistrat, din ă cazuri cind ş
unii «piloti pe ă roti» au fost sur-
ş de tren ş accidentati la trecerile
la nivel din pricina ă ă
impuse nu numai de lege, dar ş de
cel mai elementar de ă
La trecerile la n ivei cu bariere, sim-
bolul indicatorului triunghiular este
reprezentat de un segment de cale
ă ă ş cu cinci traverse)
de culoare ă
La tot mai multe treceri de acest
gen sint montate mijloace moderne
de semnalizare ţ optieli cu
ă lumini de culoare ş care se
aprind alternativ, sirene ş semiba-
riere). Cind ă ă semnali-
zare (semibarierele ă ş luminate),
ă de autovehicule au obli-
gatia ă ă Trecerea este per-
ă numai atunci cind se sting lumi-
nile ş se ă semibarierele.
In ţ cu vechiul sistem de
bariere, aceste ţ reduc consi-
derabil timpul de ş la trecerile
de cale ă sporind muij fluenta
traficului.
Unii ă de vehicule, inclu-
siv «pilotii pe ă ţ sint ţ
ă ignoreze semnalele optice ş acus-
tice care le insotesc ş ă se strecoare
pe sub semibariere, atunci cind aces-
tea Incep ă coboare. Autovehiculele
grele pot deteriora ţ ş ă
mine pe linii, fapt grav, cu mari impli-
ţ pentru ţ ă ş chiar
ă
La fel de grave sint pericolele la care
se expun ş ş ş
care se ă printre semibariere.
Ei ş ă astfel o grea ă
asemenea abateri fiind, de fapt, acte
de ă ş ţ ă
Pot fi oare puse in ţ ă cele
citeva minute de ş cu perico-
lul ţ care il ă o ase-
menea ă ă Desigur ă nu!
Repet, gabaritul redus ş ţ
motoretei ş motocicletei nu dau in
nici un caz dreptul de ă a
legii, mai cu ă in ţ cind
abaterea ă poate atrage con-
ţ atit de grave.
zelor): Deschiderea ş inchiderea unei
supape sint deci comandate, prin in-
termed iul tachetilor, de arborele cu
carne.
Mecanismul de ţ cu su-
pape in cap (fig. 2) se compune din:
1) axul cu carne; 2) tacheti; 3) tijele
ă 4) culbutoarele cu ş
burile de regla re; 5 ş 6) axul culbu-
toarelor, 7) supapele; 8) arcurile su-
papelor.
Virful camelor, in rotire, impinge
tachetii In sus, iar ş ă tijele
ă Sub ă actiune,
culbutoarele se rotesc sub un anumit
unghi, ă pe coarda supapelor,
deschizlndu-se galeriile de absorbtie
sau evacuare, ă cum este cazul.
De retinut ă fiecare cilindru are o
ă de admisie ş una de eva-
cuare.
Axul cu carne mai pune in ş 3
pompa de ulei, pompa de ă ş
sistemul de aprindere. F ....... Ţ
Supapa de admisie se deschide ina-
inte ca pistonul ă ă in P.M.E.
in cursa de evacuare ş se inchide
ă ce pistonul a plecat din P.M.!.,
deci supapa de admisie se deschide
cu avans ş se inchide cu intirziere.
Functionarea este ă ş la su-
papa de evacuare, care se deschide
cu avans ş se inchide cu Intirziere
pentru ciclul ei de evacuare.
Momen.tele de deschidere ş de in-
chidere ale supapelor se numesc fa-
zele distributiei .
PIfD
5
8
2
IZOlARIA fINiCi
Posesorii autovehiculelor care tn-
treprind ţ de izolare ă a
ş contribuie efectiv la realizarea
unui confort ridicat In conducerea aces-
teia. Zgomotul ce se produce la ş ă
are ă surse: motorul, ţ
de angrenare, ţ de ţ cit
ş alte angrenaje mecanice. Izolarea
Impotriva acestor zgomote se face ă
ş cele ă capote (motor, port-
bagaj), cIt ş ş Pentru izolare se
folosesc o folie de buret subtire ş ă
(se poate folosi ş molton gros). Lipirea
acestora se face cu clei de oase sau
K. FILIP
aracet. Inainte de a se croi materialele
fonoizolatoare, se ţ ă ş
ş (tipare) exact ă profilul
de pe ă ş ş ă Acestea se reali-
ă de obicej, din carton. ă tipare
se croiesc materialele fonolzolatoare,
ă ă mari pierderi. La cele ă capote
nu este ă ă nevoie de stratul de
burete. Pentru un aspect mai deosebit
putem capitona ş portbagajul. Nu tre-
buie ă fie ă o izolare ă
ă acestuia cu un material
textil contribuie la protejarea bagajelor
in timpul transportului.
PIITRU TlIIRII Ă
CRI'TIM
AlBIN'1
Dr.lng. ALEXANDRINA ADLER
Din cele mai timpuri, ş albinelor a constituit una dintre
indeletnicirile de ă ale ţ din ţ ă Apicultura ş
ţ in decursul veacurilor un loc important in economia ţ ă iar
ş ţ celor ţ cu ş ş ingrijirea albinelor s-au imbo-
ă ţ in ă apicultura ă ă din ce in ce mai mult un cadru
ş ţ de manifestare.
Indeplinirea sarcinilor trasate prin documentele de partid ş de stat
privind dezvoltarea ă a apiculturii din ţ ă este in ă ă
ă asigure un ş de produse pentru satisfacerea nevoilor crescinde
ale oamenilor muncii, ă ă ă ţ de materii prime ale indus-
triei ş ă contribuie la ţ de recolte sporite prin polenizarea, cu
ajutorul albinelor, a plante lor agricole. Aplcultura cu caracter de amator,
ce poate fi ă de orice ă inarmat, desigur, cu o serie de ş
ţ teoretice privind ingrijirea familiilor de albine ş inzestrat cu inventa-
rul ş utilajul apicol necesar, poate contribui, ă de apicultura de tip
socialist, la dezvoltarea apiculturii in ţ ă In sprijinul tinerilor
apicultori amatori ă materialul de ţ ă oferindu-Ie citeva ţ
elementare despre ş albinelor ş ă pentru construirea
stupului -principalul inventar apicol--; precum ş prezentarea inventaru-
lui necesar pentru ingrijirea albinelor.
Ce trebuie ş Inainte de a
Incepe ş albinelor
Albinele ş ă ş ă intreaga ac-
tivitate pe baza instinctelor ce conduc
la perpetuarea speciei, fiecare gene-
ţ ingrijindu-se de ş celei
ă adunind in acest scop pro-
vizii de ă care ă ş de obi-
cei strictul necesar. Un bun apicultor
ş ă nu trebuie ă ia de la albine
decit ceea ce acestora le ş
EI ă ă ţ optime
pentru a' stimula activitatea familiei
de albine, astfel ca matca ă ă
cit mai multe ă iar albinele tinere
ă ă ă intens puietul ş ă con-
ă faguri. In acest fel, albinele
ă au asigurat ţ nece-
sar pentru de itarea nectarului ş
polenului . Ele ă ă folo-
ă in
ţ I
ă
ă cu
ş cu ••
In i
de
fami
lege
o ă ă
albinelor, o
poate cu-
miere anual. din
I(lf) ------/---t
2
tt-------ft35'--+----+l1
3
16
care pentru consumul propriu se con-
ă necesare 90 kg, iar restul repre-
ă mierea ă ce se poate
valorifica de apicultor.
ş cum s-a mai spus, ţ
de miere a unei familii de albine de-
pinde in mare ă ă de stupul ce-i
ş ca ă
Cum se ş un stup
ă multe tipuri de stupi de for-
ă ş capacitate diferite. In cele ce
ă vom prezenta un stup mai
des intilnit, ş de construit chiar
aplcultorul ş ş in care
albine ă de ţ
ă pentru a ă ş
tivitate cu randament crescut.
vorba de stu pul orizontal cu
rame (fig. 1).
Pentru realizarea lui sint
scinduri de lemn (brad) cu I,,,'no;nl"A
de 20 mm, in cantitate de .. mc;
cuie, aproximativ 300 de ă ţ ă
rind la un loc 600 g, ş ... unelte de tim-
ă ă ă rindea, ciocan, ş
te etc.).
Se ă mai intii ţ
narea ramelor cu ă dimen-
siuni exterioare: ă ţ 300 mm, ă
ţ 435 mm, lungimea spetezei su-
perioare 470 mm, ă ş cadrul ra-
4
mei in ambele ă ţ prin ş
ş pe care se vor sprijini
ram ele de ţ din interiorul stu-
pu lui (fig. 2, 6).
Pe ă cele 20 de rame se mai
ţ ă ş ă diafragme care
ă compartimentarea stupului
(fig. 3). Una dintre aceste diafragme
are ă ţ de 310 mm ş ş
ă ţ ş lungime ca a ramelor, ser-
vind pentru reducerea ă a
cuibului, iar cea de ... doua, cu o ă
ţ de :!ro mm, este ă pentru
iluminarea ţ ocupat de ă
familii mai mici, ă in ş
a nu putea comunica
i se ă ţ ind
umul ocupat de rame ş
or.
trecere care trebu ie asi-
elemente ale stu-
a nu deranja activitatea
Stupul orizontal are o ă para-
ă cu lungimea de 780 mm,
ă ţ 450 mm ş inMimea 390 mm
(fig. 4, 5). In interior, ţ longitu-
dinali sint ă ţ la partea supe-
ă cu ă rinduri de ţ unul
pentru sprijinirea ramelor, ă pen·
tru ş scindurelelor, care repre-
ă ş stupului. Acestea sint
,....
in ă de 6, fiecare avind lungimea
de 484 mm ş ă ţ mea de 100 mm (d i-
mensiunile corespund cu ţ
ă ce se ş ă in unele ca-
zuri deasupra cuibului, inlocuind una
dintre scindurele). Peste scindurele
la in-
blocuri
ţ de
ă
se mon-
\ ca ă se ă in-
chide atunci cind
trebuie ă
ţ stupului
Fundul stupului orizontal este fix
ş ş pe un suport pentru a evita
contactul direct cu solul. In peretele
frontal al stupulul, la locul de asam-
blare cu fundul stupului, se ă
ş in ă de ă Unul
dintre acestea este mai mare, avind
dimensiunile de 3OOx20 mm, iar ă
lalt, mai mic, are ţ de 150x
20 mm. ş sint, de asemenea,
ă cu blocuri de lemn care
permit reducerea ţ de acces
in stup, in ţ de anotimp. In ţ
9
13
ş se ş ă ş
scinduri de zbor, care servesc la in-
trarea ş ş albinelor din stup.
ţ laterali ai stupului se ă
la partea ă cu minere 'ce ser-
vesc la transportarpa acestuia:
12
Volumul total ce se ă ă
schema de ţ ă este
de 0320 mc, ceea ce ă un
volu';' util de 0,115 mc, ă suficient
pentru dezvoltarea unei familii de pu-
tere mijlocie.
F;g. 1-Stup orizontal de tip vechi .
Aspect exterior.
Fig. 2 - Dimensiunile ramei stan-
dardizate pentru stupul orizontal.
Fig. 3 - ă
Fig. 4 - ţ ă
Intr-un stup orizontal (ST AS 417<V
53).
Fig. 5 - ţ ă In
ş stup-
Fig. 6 - Asigurarea ţ din-
tre rame pe ţ stupului.
Fig. 7 -Introducerea foi i de fagure
artificial In ă
Fig. 8 - Idem - finlsarea.
Fig. 9 - ă
Fig. 10 - ă
Fig, 11 - Perie.
Fig. 12 - ă ţ de transport.
Fig. 13 - ă ţ ă
Fig. 14 - Manevrarea ă a
ramei scoase din stup: a - pozi-
ţ 1; b - ş ramei in jurul
axului longitudinal; c - ţ
a II -a.
Fig. 15 - ă ă pentru
ţ ă
-----
c
Popularea stupului cu albine
ă ţ stupului se
trece la introducerea fagurilor artifi-
ciali in rame ş la echlparea cuibului
in vederea ă roiului de albine.
Acesta se procura contra cost
. albine.
in
se face de obicei
ă ca in stup ă
existe un fagure. doi, cu miere sau
un ă cu sirop de ă care ă
ă pentru Inceperea ă ţ
albinelor. Tot In acest scop se poate
introduce o ă cu puiet ă ă
care ă ş albinelor>' ' de
noul ă
Roiul, ă ce a fost ă se in-
troduce in stup, de obicei prin urdi-
ş sau prin scuturare deasupra stu-
pului deschis. Pentru fiecare kilogram
de albine se ă necesar ă
existe in cuib trei rame cu faguri.
Reiese deci ă ă roi uri mai mici
pot fi ă la inceput intr-un sin-
gur stup compart imentat ş cu
ajutorul unei diafragme complete. Pe
ă construirii ş umplerii faguri-
lor, f ieca're familie se ă ş prin
ă de noi rame cu faguri , ajun-
gi nd in cele din ă ă ocupe cite
un stup intreg.
ţ a cel ţ ă familii
de albine ne ă mai multe garantii de
ş ă pentru organizarea micii noas-
tre stupine, comparativ cu o familie
ă care face mai greu ţ ă unor
ă inerente inceputului.
Alte piese de inventar necesare
pentru Ingrijirea albinelor
Pentru ca in timpul ţ
pe care apicultorul este obligat ă le
efectueze periodic, albinele ă fie d&-
ranjate cit mai ţ acesta trebuie
ă ă la ă ă piese
de inventar:
- ă pentru protejarea ţ
(fig. 15);
- ă pentru ş albi-
nelor (fig. 9);
- ă pentru desprinderea ă ţ
lor ş ale stupului (in special
a ramelor de pe ţ fig. 10);
pentru in ă albi-
urii ţ (fig. 11);
l [i!n!;pe,n pentru ş
stup 12);
ă activitate.
Amplasarea ă a stupului
pe un teren uscat, i nsorit, protejat de
vinturi ş situat cit mai aproape de
sursa de cules este ţ ţ
nerii unei mari de miere ş
de alte produse apicole.

torul amator a ş
lor pentru sau poru pentru
viermi de ă etc.). Nu se dau detalii constructive ş fiind d&-
pendente de ţ concreta, de sculele pe care le are la constructo-
rul, de ţ sa. Numitorul comun al acestor tipuri de Imbi nâri II ă
gradul sporit de rigidizare. In ţ de ţ ş caracterul ImbinArii ă
sau ă ea poate fi ă ş mai prin Incieiere ş prindere
In cuie.
17
o Ă OI PIIITIGIU
Buton
Sigurante de joasA tensiune
18
ÎITIIPIIIOIRIA
OI APARAIAJ IllCTRIC OI
INSTAlATII TITU
58
,
Cunoscuta unitate de productie din
ramura electrotehnicii, Intreprinderea
de aparataj electric de instalatii Titu
ă in domeniul aparatajului
electric de ă tensiune cu aplicatii
industriale ş casnice un ă de
peste 200 de produse de ă tehni-
citate in mai bine de 400 de variante
constructive.
Aparatajul industrial cuprinde un
grup important de produse, destinate,
in special, ă lor. Dintre aces-
tea, in productia intreprinderii se in-
scriu butoane de ă de diferije
tipuri, intr-o ă ă de dimensiuni,
ă de semnalizare cu ş ă ă trans-
formator pentru panourile de automa-
tizare ş ă ale diferitelor insta-
latii ş utilaje din cele mai variate -ra-
muri industriale, cleme de racordare
a cablurilor in pupitrele ş panourile
de ă ale instalatiilor indus-
triale. In acest an, la renumita intre-
prindere din ş Titu, cu aportul
substantial al colectivelor de cerce-
tare, s-a ş o ă actiune de
modernizare a produselor in sorti-
mentele planificate. In urma acestei
actiuni s-a introdus In fabricatie o
serie de produse cu parametri tehnico-
economici ş ţ superiori. Ast-
fel s-a trecut la modern izarea butoane-
lor de ă ş a indicatoaielor de
semnalizare cu ş ă ă transformator,
precum ş a ma"'l'ulatoarelor, produse
cu o pondere de peste 40 la ă in
productia acestui an, necesare panou-
rilor de automatizare, panourilor pen·
tru nave ş ş Tot in urma
acestei actiuni s-a procedat la intro-
ducerea in fabricatie a prizelor ş ş
lor cu 5 contacte de 16, 32 ş 63 A,
produse ce inlocuiesc pe cele similare
cu consum foarte ridicat de metai.
Astfel de produse nou asimilate sint
priza ş ş cu 5 contacte 32 A/3fJJ V,
utilizate in instalatii electrice indus-
triale de ă tensiune la racordarea
diferitelor ş electrice. Produsele
sint caracterizate prin ă ă
ş ţ tehnice ridicate, avind
tensiunea ă de 3fJJ V c.a. ş
curentul nominal 32 A. Printre produ-
sele realizate la cunoscuta intreprin-
dere din Titu se mai ă ă prize
bipolare cu ş ă ă contacte de pro-
tectie, tablouri de contor ş distributie
pentru instalatiile interioare, socluri
pentru sigurante.
De asemenea, de aprecieri unanime
din partea constructorilor ş a altor
beneficiari se ă produse ca: ta-
blourile de contor ş distributie pentnu
instalatiile interioare ş tablourile de
distributie pentnu instalatiile interioare
cu ă automate monopo-
Iare, destinate ţ contra scurt-
circuitelor, circuitelor electrice ale apa-
ratelor de uz casnic ş instalatiilor
interioare de ă
Orice informatie ă
cu privire la desfacerea produse-
lor I.A.E.I. - Titu, precum ş
orice ă vor fi solicitate
la adresa: Intreprinderea de apa-
rataj electric de Instalatii Titu,
str. ă nr. 79, judetul Dim-
bovita, telefon: 14 79 55, telex:

r

,
f.-
o
i

r
i

I.P.I.I.
flleTRDAIGIS
,
d
De o ă apreciere din par-
pro
uee
· tea ă ă se ă ma-
• ş ă de ă MG.4, care,
ă cu trusa de accesorii
• componente electronice pa-
sive - condensatoare, rezistoare,
termistoare, varistoare, repere spe-
ciale cu aplicabil itate in industria
ă ş ă
• bunuri de larg consum ş unel-
te destinate industri ei, cu o ă
ă de diversificare la aspira-
toare, ă de ă roboli de
ă ă ş de ă cu di-
verse accesorii, motoare electrice
cU 'puterea de ă la 650 W, unelte
portabile de ă polizat ş ş
pentru metal sau lemn etc.
«FAUR», permite executarea unei
vaste game de ţ cum ar fi :
ă rea in lemn;
ă in aluminiu;
ă in ţ
ă de ă a suprafe-
ţ metalice;
-strunjirea in lemn;
-Iustruirea mobilei ;
-Iustruirea autoturismelor.
ă ă este ă ş
mai mult prin recenta realizare de
ă intreprinderea ş ă a
unor dispozitive adaptabile la ma-
ş de ă MG.4:
polizor
adaptabi I la
Ş ADAPTABIL LA MG 4
ţ sa se ă pe antrenarea
hirtiei abrazive prin ş de rotalie cu o
amplitudine de 4 mm.
ă hirtie ă de diferite ă

POLlZOR ADAPTABIL LA MG 4
ş ă ă cu diametrul de
ă la 100 mm .

DISPOZITIV CIRCULAR ADAPTABIL
LA MG 4
Permite reglarea adincimi i ş a unghiului de
ă
Poate fi utilizat la mici ă de ă ş
dulgherie.
ş ă de ă ă ă cu
diametrul exterior de ă la 125 mm.
19
f
IIRICTIDRIRIA
, lU11111
In practica ă ş In uzul
cineamatorilor sint din ce In ce mai
ă corpurile de iluminat cu
becuri cu halogeni. ţ ă
in dimensiunile lor mici, puterea mare
(500-1000 W), temperatura de cu-
loare ă (3200-3300 K) ş con-
ă pe t08111 durata de ţ
Corpurile de iluminat cu becuri cu
halogeni ă cu ă de ţ
se folosesc fie singure (fig. 1), fie
cite ă pe ş miner (fig. 2),
pentru ă ă ţ fluxului lu-
minos sau pentru ţ unui unghi
de iluminare mai mare.
Fotoamatorilor le sint cunoscute
ă FL 1 (produse In R.D.G.),
destinata In principiu pentru uzul cine-
amatorilor (fig. 3). Utilizarea acestor
ă In fotografia alb-negru poate fi
ţ ă . . In fotografia color ă
utilizarea ă cu halogeni este
de datori1l1 temperaturii de cu-
loare a luminii emise. Pentru prelun-
girea duratei de folosire a becului se
ă alimentarea prin interme-
diul unui variator de tip autotransfor-
mator sau cu tiristoare, astfel Incit
In regim nominal ţ ă fie
mai ă de 5 minute.
Dezavantajul ă FL 1 ă
In lipsa unui dispozitiv de ţ
nare a luminii, foarta util In rezolvarea
diferitelor teme de iluminare. Reali-
zarea unui astfel de dispozitiv este
ă In articolul de ţ ă lampa
urmind ă capete aspectul din fig. 4.
ă analizAm ţ folosind ş
Ing. V.
fig. 5. Un colier spe"cial 1 ă
corpul ă de care se prinde cu
cele ă ş Ma cu care lampa
este ă ă prin ţ La
prindere se vii desface ţ ş
central din reflectorul ă ş
aflat In spatele becului cu halogeni.
De colier se prind ă clapete late-
rale, 2, ş una ă 3. Clapetele
sint mobile ş se ş ă manual, in
ţ de unghiul de iluminare dorit
Prinderea clapetelor se face cu capse
ţ din reierve de ă meta-
lice (; 3). ă se fac ca In
fig. 6, prin ş
Prinderea se face astfel ca ş
rea clapetei ă fie ă dar cu o
ş ă ţ ă .
Sistemul este completat de elemen-
tul rigidizor 4, o ă de II 1,5 ş
ă la capete astfellnc1t ă ă .
apropiate cele ă ă ţ laterale ale
colierului. Elementul 4 este necesar
numai ă se ţ ă la clapeta 3,
ă ă perfect ă
tinind cont de modul de ţ a
luminii In raport cu forma reflectoru-
lui ă In fig. 4 s-a reprezentat
ţ ă
Desenele de ţ pentru repere
sint cele din figurile 7, 8 ş 9. Colie-
rul se face din ă de ţ ş se bru-
ă Clapetele se fac din ă de
ă ş se ă mal Orice ope-
ţ de vopsire esta ă tempe-
ratum de ţ a ă ducind
la arderea vopselei.
CAlCUlUl DllUTlllDR
In practica de preparare a bllilor de
lucru sInt dese cazuri tn care se lu-
ă cu ţ ceea ce impune efec-
tuarea unor calcule specifice.
Se pot distinge, din punct de v.edere
fotografic, ă cazuri: calcul
procentual, dilutie ă dilutie
ă
CALCUL PROCENTUAL
1" unele retete se cere introducerea
unei componente sub ă de solutie
de o anumitA concentratie. Situatia este
ă cind se ă cu ţ de
ă ln scopul ă rapide a
ă lor de lucru.
Procentul poate fi In greutate sau In
volum, dar cazul general este primul.
Calculul se face conform regulii de trei
ă
100 .... procent necesar
cantitate
solutie . . x (cantitate ă
Exemplul nr. f. ă se prepare 250 mi
solutie cu ţ de 20%. Apli-
cind regula, obtinem: .
100 . . . .. . . . 20
250 . . . . . . .... x
x=250 .20 = 50 g
100
Avind solutia ă se poate
pune problema ă ă
de ţ ă pentru ca lntr-o
baie de lucru ă se ă o ă
cantitate de substantll ă
Practic este un calcul Invers:
100 ....... procent cunoscut
x (cantitate de cantitate ' necesarll
solutie) . . . de ă
Exemplul nr. 2. ă se determine
cantitatea de solutie 10"/0 ă de
20
,
C. VASILE
potasiu necesarll IntroducerII Intr-un
revelator (volum finalI 1) a cllrul retetll
prevede 1,2 g substantll.
100
x

10
10
1,2
Se ă rn grame pentru sub-
stante ş In mililitri pentru solutie, tinind
cont ă se poate considera practic ă
un 1 mi de ă ă ş 1 g.
DILUTIE PROCENTUALA
Este cazul ă solutIIlor concen-
trate, cind trebuie ă o anu-
ă cantitate de ţ ă
pentru realizarea bAii de lucru cu con-
centratle ş ă Formula ă
este:
R = , unde R este raportul
p -p
c n
in care se va face amestecul, P n - pro-
centul necesar ş Pc - procentul solu-
tiei concentrate.
Exemplul nr. 3. O bale de Intreru-
pere cu concentratla de 2% se preparll
cu acid acetlc concentrat 60%. rn ce-ra-
port se va realiza baia de lucru? Apli-
cind relatia ă obtinem:
R =
60-2 29
ş la o parte solutie concen-
ă sint necesare 29 de ă de apll.
DILUTIE PROPORTIONALA
Este cazul utlllzllrll solullllor concen-
trate, cind se ş raportul de
amestec ş se pune problema determi-
ă cantltlltilor efective ale compo-
PHINIILf
il<TRERum
SE INDom
GROSIME 1

8
nentelor dllutiei. Formula ă este:
Cantitate
de solutie cantitate de solutie ă
ă suma ă ţ proportiei
Exemplul nr. 4. 'Pentru developarea
unui film perforat In conditiile obtinerii
unei granulatli fine cu revelator ROg
sint necesari 400 mi de solutie de lucru
ă de raportul 1: 60. Obtinem: I
400 = 6,5 . mi solutie R09 concen-
1+60
tratll. •
S-a vAzut ă In cadrul exemplului nr. 3
s-a determinat numai raportul de ames-
tec. Putem calcula acum ş cantitAtile
exacte de solutie ă ş ă
de exemplu, pentru 1 I de solutie de
lucru:
; = = 30,3 mi solutie concentratA
de acid acetlc.
Pentru cantitatea de ţ concen-
ă se adaugll apA pinA la volumul
final necesar.
5
77
OROSIMfl
9
cargoul de
ă generale
Pentru ş ă
acest cargou ca auto propulsat, clasa
EH, la ă cuprinse Intre 1/100 ş
1/00 sau ă clasa C2 la 1/100.
Este Un cargou al anilor '30, fiind
modernizat de mai multe ori In perioada
1950-1965. A fost scos la ă in
cursul anului 1977. Caracteristici prin-
cipale: lungime - 104 m; ă ţ -
14,2 m; pescai - 6,5 m; ă - 9
noduri.
ă ţ corpului pe
coaste, acoperite cu placaj sau ba-
ghete, iar a suprastructuril or din ă
de ă de 0.3 mm. ă se pot
executa din calup de lemn, acoperite
cu ă pentru a nu se executa ş
interioarele. Bigile nu au fost repre-
zentate In vederea de sus pentru a se
r
OBTINIRIA
utilizind aproape exeiusiv calea expu-
nerilar succesive, ţ care recla-
ă un ceas de expunere de mare
precizie (in fig. 5 sint prezentate ă ,
POZITIVUlUI COlOR
ceasuri de expunere de ţ in-
ă
La alegerea uneia sau alteia din
metodele de ţ trebuie ţ cont
ş de adaptabilitatea materialului po-
zitiv color folosit; culorile ţ
prin cele ă metode nu sint iden-
(URMARE DIN NR. TRECUT)
LUMINA DE Ţ IN SIN-
TEZA ADITIVA
ş prin sinteza ă se ţ
culori mai saturate, iar procedeul de
ţ În sine ă ş
etape principiale ca la sinteza sub-
ă necesitatea unui utilaj sp&-
claHzat, ş ca atare mult mai scump,
a impiedicat ă procedeuluI
in rindurile fotoamatorilor. Calea cea
mai ă de realizare a ţ
aditive de culoare ă cea a ex-
punerii succesive, ă ă
de cititori, dar ă neproduc-
ă ş care presupune un releu de
timp de mare precizie.
Pentru o expunere ă aparatul
de ă trebuie ă fie capabil de a
furniza o ă ă din ames-
tecul celor trei culori fundamentale
ş verde, indigo).
Cea mai ă ţ cores-
punde ţ din fig. 1. ă ţ
d.J real izare constau in:
- necesitatea unei surse de ă
uniform ă ţ
- necesitatea unor filtre din ă
care ă reziste la ă
- necesitatea unor diafragme cu
ţ mare.
Aparatele profesionale care servesc
ţ unor pozitive prin ţ
ă sint in general construite con-
form schemei din fig. 2. Lumina ă
de bec este ă in trei fascicule
de ă intensitate, unde se inter-
pune cite un grup ă
Cele trei fascicule sint colectate in-
tr-unui singur, care este dirijat spre
film. Problemele ridicate de acest tip
de ţ sint rezolvabile numai
pe cale ă ele constind in
principal In realizarea semioglinzilor
SaR' SOv' SO'V' SI'.
Lumina de ţ se poate ţ
ş de la trei surse diferite, ceea ce
exclude sistemele de divizare (fig. 3).
In acest caz ă se impune folosirea
unor surse riguros identice din punc-
tul de vedere al temperaturii de cu-
loare. Desigur, sistemul poate func-
ţ ş In cazul unor ţ rela-
tiv mari, dar etalonarea diafragmelor
va trebui ă ă
N.R."ffDRlf"
vedea eiar conturul ţ ş a
simplifica desenul.
Opera ă era ă in negru,
suprastructura ă - alb, ca-
targele ş detaliile de pe ţ - gal-
ben.
ţ sint din lemn, cu ţ
ţ principale, care este din ă
ă ş este ă in verde.
Opera vie este ş iar linia de
plutire poate fi ' ă cu alb.
Elicea se va ţ din ă
de ă de 1-1,5 mm, iar paiele se
ă pe butucul strunji!.
In cazul ţ unui navomo-
del autopropulsat ă fixa-
rea lestului de balansare, din foi de
plumb, cu ş pe chila.
C. V ASILESCU
tice, cel mai adesea.
In incheiere, citeva ţ I&-
_ gate de asigurarea ă ţ pozitivului
OGLINZI SURSA Ă color.

Cheia ţ unor ă de ă

-\
calitate ă in ţ in con-
. . . . ţ de ă repetabilitate a para-
I metrilor de lucru ş in corecta ă
V. . a dominantei de culoare, ă vi-
GEAM o PA IL .
:. FILM
Uniformizarea amestecului de lumini
colorate se ă prin reflexie pe
o ă ţ ă ă sau ar-
gintie ă (SA). Con denso-
rul este inlocuit cu o ă ă
avind un dublu rol, de uniformizare a
fluxului luminos ş de ţ a unei
lumini difuze, mai ă pentru
copierile color.
O ă ţ este cea din fig. 4,
ţ care are avantajul ă ş
un aparat de ă ş In ţ
obiectivului se ş uniform un disc
pe care sint dispuse perechile filtru-
ă ş verde, indigo). Dia-
fragmele se ă in ţ de
ţ de culoare pentru corec-
ţ Expunerea materialului pozitiv se
face prin sumarea expunerilor ţ
le ţ prin rotirea discului.
Dezavantajele metodei constau in
ă fluxului luminos prin obtu-
rare la trecerea de la o culoare la alta,
in ă ţ de realizare a dispozi-
tivului, astfel Incit ă nu se ă
ţ
SUBSTRACTIV SAU ADITIV?
ţ Intre cele ă posibile
metode de ţ a pozitivului color
s-au mai ă pe parcursul expun&-
rilor anterioare. 'V.om Incerca ă relu-
ă condensat avantajele ş dezavan-
talele celor ă sisteme.
ă domlnantei pe cale sub-
ă este metoda cea mai ă
ă deoarece utilajul implicat ă
direct din cel folosit in tehnica alb-
negru, ă fiind minore ş
constind in introducerea unui sertar
pentru filtre. Filtrele de ţ sint
ieftine ş convenabil de inlocuit In
timp, lucru necesar deoarece se d&-
ă sub ţ luminii ş ă
durii. Introducerea capetelor de co-
ţ color cu filtre ţ r&-
ă un mare progres, filtrele in-
ţ nefiind afectate de ă
ă ş intensitatea luminii, ele asigu-
rind un filtraj de ă calitate.
ţ aparatelor de ă ă
cu ţ ţ ă este mare,
ele fiind avantajoase in ţ unei
ă ţ ridicate.
Sinteza ă are ţ ţ ei
1
OIAFRAGME
==

" SI'

fllM
OPTiC
...r'Z. OBIECTIV
• •
SPRE HIRTIA
COLOR
5
ă sau ă cu analizorul de
culoare.
Determinarea dominantei este op&-
ţ cea mai ă ş asupra ei am
insistat intr-unul din art'colele ant&-
rioare. Parametrii de lucru ce trebuie
ţ riguros in valorile recoman-
date sint:
- calitatea materialelor fotosensi-
bile color folosite, calitate ce este
ă maximal numai in durata
de ţ ă pe ambalaj;
- expunerea ă a material&-
lor fotosensibile color;
- developarea materialelor foto-
sensibile color cu ţ firmei pro-
ă in ţ stricte de tem-
ă (cel ţ pentru ă iar
pentru unele materiale ş albirea);
- respectarea temperaturii de cu-
2
loare a luminii In ţ de tipul ma-
terialului fotosensibil ;
- ţ ă a tempe-
raturii de culoare a sursei de ă
de la aparatul de ă prin stabiliza-
rea tensiunii ;
- prelucrarea materialelor fotosen-
sibile color in ţ de ă ă
ţ evitarea ă ţ
utilizarea de ustensile necorodabile,
evitarea apei de ă cu ţ
mare de ă
- analiza ă culorilor la lu-
ă de zi sau surse artificiale avind
temperatura de culoare de 5 ()()().
5500 K;
- evitarea la fotog rafiere, pe cit
posibil, a amestecului de lumini cu
temperaturi de culoare foarte diferite.
I ng. Cristian CRAclUNOIU

RIVIITI
..,
AlARMA
AUTO
IIIllTlll1
De la contactele de ş ale autotu-
rismului, prin dioda lN4001, se tri-
mite un ţ pe poarta tiristoru-
lui. Acesta se deschide ş trimite cu-
rent in claxon. la inchiderea ş po- .
ţ pe poarta tiristorului dispare
ş acesta, ă claxonului (între-
rupere contact), se ă
«ELECTRONIQUE POUR
vous» - Ţ
Ă
Cu un circuit integrat CDB 400 se
poate construi un ă ă pentru
obiecte metalice, eventual pentru mo-
nede.
Obiectele se ă in ţ
dintre becul B, ş fotorezistorul FR.
Între aceste piese ă un tub, care
permite trecerea unui anumit flux lu-
GV
50
mA
---
-
FR
minos. ă moneda ce trece are ă
dimensiune decit cea ă a-
ceasta va fi ă de un bec;
ă moneda este cea ă va
semnaliza ă bec.
«ELECTOR» - R.F.G.
IIIII
Monta;ul permite realizarea unui program compus cu semnal pro-
venind de la ă surse. De exemplu, peste un program muzical se
poate suprapune semnalul provenit de la un microfon. Avantajul
ă in faptul ă nivelul se ă automat.
«ELECTRONIQUE PRACTIQUE» - Ţ
Amplificatorul este conceput a fi montat la intrarea unui osci-
loscop, spre a-i ă sensibilitatea. ă semnalului de la intrare
se poate ţ x 10 sau x 100.
ţ de intrare este de aproximativ 1 MO/l0pF.
Tranzistoarele 2T3t68 se pot inlocui cu BC 171, iar 2T3184 cu
BC 178.
«RADIO TELEVIZIA ELECTRONICA» - R.P. BULGARIA
22
R-
fAR'
INDICATII
Observarea comutatorului electric
pe timp de noapte se face cu aju-
torul unui bec cu neon.
Becul cu neon se ă in co-
mutator, in paralel pe contactele a-
cestuia.
Cind comutatorul este deschis, deci
lumina in ă ă becul cu
Ş

Mo nta;ul ă in banda de ro m .
Bobina L, este ă pe o car-
ă cu dia metrul de 15 mm ş lun-
gimea de 45 mm ş are 55 spire 0,35.
ă ş L,. este ă peste L,
ş are 5 spire.
ţ ă este modulat in amplitu-
dine cu frecvenja ă de eta;ul
multivibrator.
Tranzistoarele MP 42 se pot inlocui
cu EFT 353, iar GT 300 cu EFT 317.
«RADIO»- U.R.S.S.
l2
O,047p
neon ş alimentare ş se aprin-
de, indicind locul comutatorului.
«MODELIST CONSTRUCTOR»
-U.R.S.S.
+/8f1
\
tJey J
::I
UI1I1
\.
CAIlTOANE
cel mai simplu MICROSCOP
ă ţ ă ţ mai bine
anumite preparate biologice ş nu
ţ un microscop, ă oferim o
ţ ă ş ă pentru
construirea unui astfel de instru-
ment.
PicATURA DE APA
CU o ă de carton ă
de ă ori, o ţ ă ă de ac ş o
ă ă de ă ă citeva in-
ă ţ ţ varianta ă
pentru un aparat simplu de ă
PicATURA DE STICLA
ă ş principiu ţ ţ
o ă de o ă de ori.
O ă ă sau o ă de ă
ţ ă prin topire va f i primul
element al unui astfel de instru-
ment de ă ţ cu sticla
unei fiole.
ă ţ ă aceasta va fi
ă Intre ă ă ţ de carton.
ţ mai multe ă de
ă pentru a putea alege pe cea
mai ă
ţ proba pe care ţ s-o
ţ (P) ş ş ţ sursa de
ă ă în spatele ei (l).
ţ ă ă se re-
ă apropii nd sau ă
microscopul (M) de ă (P) .
Acestui microscop simplu li mai
ţ aduce citeva ţ ă
prin realizarea unui sistem de fixare
a cartonului cu sfera de ă prin
ă unui suport pentru pro-
ă etc.
ă poate fi ă ca mijloc de ţ pentru copii, ă ă de aceasta, cu ajutorul unor
ţ o ă din PAL pe care In prealabil s-au montat, In cele patru ţ rotile sau ţ
ş ă ă ş
nu poate ă
experimentul pe
" sau de fi-
Multe din d&-
de multe ori pentru
ţ depline, li
ţ a-
fi ă ă dea-
de laborator, respectind
unghi ţ ă de ţ
unghiul necesar -, se
indA mare. Elevii care
laterale sau pe cele din
In ă vor
rarea experien-
.,linlitat'B8 lor.
IAPllolI STlllTlflC
ORIZONTAL: 1. Biolog german
care a studiat ă ţ ş modali-
ă ţ de ă a algelor - Fizician
american care a detectat particulele.!:.
ş electronii monocinetici. 2. Astro-
fizician american care ă con-
stanta ă Ş densitatea medie a
ă - ... ă 3. Primul
satelit! - Fizician român care a pr&-
ă teoretic, independent de H. Yu-
kowa, ţ mezonilor - A treia
pe portativ. 4. Aduce In Japonia In
1973 Premiul Nobel pentru ă -
Matematician ş clbernetidian ameri-
can care ş o ş ă auto-
ă de calculat cu ţ ă contro-
ă ă a fi unul dintre pri-
mele calculatoare electronice ca prin-
cipiu de ţ 5. Nume de ă
- Ere! 6. Chirurg român, cu contri-
ţ privind patogen ia ş tratamentul
ş (2 cuv.). 7. Intreprinderea de
stat Romarta! - Verbul ş lor. 8.
Innobilat de carate - Fizician englez
care propune primul model atomic,
inventatorul oscilografului. 9. La cap,
ampermetru - Unitate de ă ă -
Coculescu Nicolae. 10. Fizician austra-
lian care ă cristalele ţ ş
ă teoria structurii cristalelor-
Yark Robert. 11. Topograf ş explora-
tor britanic care ă clmpia
Bathurst, rîurile Macquarie, Casti&-
reagh ş Nampoi - Chimist austriac,
fondator al analizei microchimice, Pr&-
miul Nobel In 1923.
VERTICAL: 1. Omul de ş ţ ă nor-
vegian cu ţ deosebite In do-
meniul patologiei, igienei alimentare 6
ş medicinii legale veterinare - Astro-
nom german care ă asteroi-
zii Hidalgo, Ganymede ş Icar. 2. Ma-
tematician ş inginer român cu con-
ţ la studiul armonicelor unor
ţ periodice cu ţ In fizi-
ă - Fizician rus care ş un
vector ce-i ă numele. 3. Cla-
, ,
peyron Bennoit - Fizician american
care ţ ă camerele cu
bule - Wallace Alfred. 4. Se consa-
ă ă în domeniul chimiei
ă rare (S.U.A.) - Sinonim
cu ţ 5. Geomorfolog francez, cu
ă In domeniul geomorfologiei
structurale, climatice ş aplicate -
luria Salvador. 6. Bia! - «Antica-
ă 7. Scriitor român contempo-
ran, autorul volumului «Cu ce se ş
fuiesc diamantele»- Glume. 8. R&-
gizor român - Biolog american de
origine ă care aduce revizuiri
ţ de specie, principiilor clasifi-
ă biologiei. 9. Eskola Pentti - Bio-
chimist englez care ă ciclul
ornitinic, Premiul Nobel 1953 - Pri-
mele ş ultimele repere! 10. Nu se ţ
seama de ele In literatura de specia-
litate - Zoolog român, Intemeietorul
ă ţ ă de parazitologie. 11. N&-
cunoscuta ş nedescifrata ş ţ ă -
Medic ş biolog francez cunoscut pen-
tru ţ sa In embriologia exp&-
ă ş In teratologie.
23

IONESCU NICOLAE - Slobozia
Nivelul ţ X al actualelor
televizoare produse de «Electronica»
nu ă pericol pentru ă ă
telespectatorilor.
ARON MARCEL - Mangalia
Amplificatorulla care ă ţ este
de ă nu de audiofrec-
ţ ă fiind destinat traficului radio-
amatorilor.
PRISTAVU GHEORGHE - C1m-
pul ung
La compresorul de ă se des-
face ă intre emitoarele tran-
zistoarelor T, ş T,. In rest sint nepu-
blicabile.
Ş SERGIU - Codlea
Nu pot fi i nregistrate imagini TV pe
magnetofoane ş
PALYI VASILE - Miercurea Ciuc
Operind multe ă in sche-
ma ă a amplificatorului, nu
ş de fapt, ă va mai ţ
"PHllIPS
8108"
Magnetofonul «Phi lips
9106» se ă din
ţ de curent alterna-
tiv de 110 sau 220 V.
ţ ă cu o sin-
ă ă ş anume cu
9,5 emis, asigurind o ban-
ă de ţ ă audio cu-
ă intre 00 ş 14 ()()() Hz.
Puterea ă este
de 1,5 W, cu un coeficient
de distorsiuni de 10%.
Generatorul de ş
ş premagnetizare are
ţ semnalului cu-
ă intre 55 ş 60 kHz.
Poate fu ţ cu d i-
fuzor propriu sau cu difu-
zor suplimentar.
IA
,
SPUIDI
FRUMUZACHE BOGDAN - Tg.
Ocna
Materialul a fost ţ spre pu-
blicare.
Ş MILIAN - ş
Materialul este nepublicabil.
RADNAUSKY KAZIMIR - Petro-
ş
Se cunosc matrice mai simple cu
circuite integrate sau cu diode.
BURLACU BUJOR - ş
ţ un catalog al respecti-
vului ă de circuite integrate.
BARBU GHEORGHE - ş
Pentru cataloage ţ ă cu
ă Materialele sint ne-
publicabile.
K()TELES PETRU - Oradea
ă ţ sau nu intre bobine
un strat de hirtie, nu are ţ ă
ă de spire ă la ă se
ă ă de la ă L, se ă
tot cu pas. Miezuri le pentru SR1 ş
SR2 pot fi de 3-4 mm.
BARDITA ION - Baia Mare
Ca ă ţ inregistra pe magne-
BC 149B
,.,
BC l07a
tofon programele ţ pr in
intermediul unui cablu ecranat, ţ
semnal de la ţ sau de la pri-
mul amplificator AF. Cuplajul cablu-
lui se face prin intermediul unui con-
densator de 2-5 ţ Tresa cablu lui
de ă ă se ş la masa apara-
tului de radio ş la carcasa mufei.
SOARE PETRU - ş
Prezentarea ă a schemei
electrice ă publicarea mate-
rialului.
NISTOR ION - Huedin
Ca ă ţ ţ ţ
cite ă difuzoare in serie.
Abonamente se fac prin oficiile
P.T.T. R.
Ă NICOLAE - ă
ţ pentru ă
ţ sint sporadice ş numai
in lunile de ă In ă ă pu-
ţ ţ numai posturile apro-
piate. Mixer cu circuite integrate vom
publica.
ă produce circuite
integrate cu ţ CDB.
ă amplificatoare de 1 W legate
in paralel produc 2 W.
MITITELU PETRU - ş
Tubul OT 100 este o ă ş are
in partea ă conectat anodul.
POPESCU GHEORGHE - Bucu-
ş
Cu autorul ţ lua ă prin
intermediul ţ
Bobina L.: se ă peste L"
ă ă emitorul.
ILIE LUCIAN - ă PETIC MI-
HAI - ă ş
ă nu va fi publicat
BC148B BC148A
,.
TOADER VASILE - jud. Sibiu
ă ţ procura piesele de la ma-
gazinele «Dioda» sau «Muzica •• din
ş
Ş PETRU - ş
Pentru UM priza se ia la spira 8,
iar pentru UL priza se ia la spira 25
de la ă
DINOIU D.G. - ş
ţ experimentarea sau
exploatarea unei ţ de radioemisie,
chi ar pentru telecomenzi, sint permise
numai In baza unei ţ de .Ia
Ministerul Transporturilor ş Teleco-
mun ţ
ţ ă prin legarea di-
fuzoarelor ă ş legi ca
la legarea rezistoarelor. In rest, ţ
ă cu radioclubul local.
IONITA PETRU VICTOR - Cra-
Iova
Un transformator ţ ă nu-
mai cu tensiune ă
Aplicind pe o ă ş tensiune
ă in celelalte ă ş ă nu va
ă tensiune.
CIUPICI ION - jud. ş
P 217 se inlocui cu ASZ 17.
BClO7B

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful