s

REVISTA Ă Ă DE C.C. AL U.T.C.
ANUL XV - NR. 177
8/85
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
SUMAR
AUTODOTAREA LABORATOARELOR
Ş ...................... 2-3
Robot electronic start-stop
INITIERE .ÎN
Ă .......... pag. 4-5
ţ AO
Divertisment
.. Neon ..... portabil
CQ-VO ......................... pag. 6-7
Transceiver pentru banda de
144;0-146,0 MHz
Extensie de ă ă
ATELIER ....................... pag. 8-9
ţ de ă
HI-FI .......................... pag. 10-11
Distorsiunile neliniare În am-
plificatoarele de audiofrec-
ţ ă
LA CEREREA CiTITORILOR ..... pag. 12-13
Videocasetofonul
AUTO-MOTO .................. pag. 14-15
Autoturismele "OLTCIT":
Service
CITfTORII Ă .. ...... pag. 16-17
ă ţ ă
Preamplificatoare
Supraveghetor electronic
ţ abajururilpr
Ă ................. pag. 18-19
Alegerea orei
ţ expunerii
Un exemplu de echilibrare a
ă
Revelatoare pentru reprodu-
cere
Ă Ă ........... pag. 20-21
Sisteme cu microprocesoare
Televiziunea În culori
REVISTA REVISTELOR .......... pag.' 22
Avertizor
Verifi cator
Receptor
50 Hz
PUBLICITATE .................. pag. 23
I.AE.1. - Titu
SERVICE ....................... 24
SANKYO STR 500 FL
Praf. MIHAI CORUTIU,
Liceul "C. A. ş
Pentru realizarea acestei ţ
s-a pornit de la o ă de ceas
electronic care ă un oscila-
tor cu cristal de ţ necesar ţ
nerii unei ă ţ ridicate a frec-
ţ
Semnalul dat de oscilator este
aplicat unui circuit divizor de frec-
ţ ă (a se vedea schema-bloc ă
ă în figura 1), care are rolul de a
divide ţ oscilatorului, ajun-
gîndu-se În final la 1 Hz. .
ţ de 1 Hz este ă în
continuare prin 10 ş apoi prin 6" ţ
nîndu-se o ţ ă de 1/(10-6) =
1/60 Hz, ă unei pe-
rioade de 1 minut.
ă apoi o ă divizare
prin 10 ş alta prin 6, ţ o
ţ ă de 1/3600 Hz, corespun-
ă unei perioade de o ă
OSC/iATOH
J2768/1z
CIRC(jiT
OIV/ZOR
tP 1$
cele doua ore COinCid, este ţ
sistemul de ă ..
Sistemul de temporizare permite
reglarea timpului cît ţ ă so-
neria. EI se compune dintr-un cir-
cuit de temporizare ş un releu
Reed. Acest releu ş ş ali-
mentarea circuitului de ă
compus dintr-un traductor elec-
troacustic.
OSCILA TORUL
Montajul se compune dintr-un divizor prin 2
4
1a Pentro aceasta \
amplificator echipat cu tranzistoa- se ă A cu C'f5";. ş se introduce
rele T1 ş T2, un ţ de ţ ne- ţ de divizat pe CP
e
. În acest
ă ă realizat cu divizorul, caz pe ş D se ţ f/ffi. .'
R-P ş un ţ de ţ ă Cînd pe ambele ă ale ţ
ă realizat cu grupul serie' MR (MASTER RESSET) ă .ni-
ţ velul ,,1" logic, circuitul este ţ
Etajul formator are rolul de a - . ti' . 'Ie D C B A sec
transforma semnalul sinusoidal în- sa prez," e a ş '" -
ţ 0000, ceea ce ă co-
tr-un semnal dreptunghiular cu am- respondentul binar al cifrei O. ă
plitudinea de 5 V (semnal TTL). una cel ţ dintre ă MR"
Cristalul de ţ ă o MR
2
este "O" logic, circuitul ş ur-
stabilitate ă a ţ Va- ă ţ de ă
loarea de 32678 Hz 2
15
Hz este Realizarea unui divizor prin 24 cu
un multiplu de 2, ceea ce permite circuitul integrat CDB493 este pre-
ţ ţ de 1 Hz prin di- ă în figura 5.
vizare. folosind un ă mai mic Divizorul prin 215 se ţ legînd
de circuite integrate. în ă patru circuite de tipul
OIVIZORUL PRIN 2':>
Acest divizor se compune din 15
celule de divizare prin 2 (bistabile
de tip J K master-slave). ă cir-
cuite integrate care ţ patru
astfel de celule. Un asemenea cir-
1/1/N
...-----. ---
6

CDB493, ă cum se poate observa
în figura 6 (2
4
• 2
4
• 2
4
• 2
3
= 2
15
).
ă circuite logice de tipul 12L
fabricate la ă care
ă un nou concept denurTlit
arie de ţ logice neconectate. In
acest caz, realizarea circuitului se
10
AI.
,-,
II
fORA
El
Tn final ă un circuit divizor
de ţ ă prin 24, ţ
perioada de o zi.
La ş acestui ciclu, divizoa-
rele de ţ ă revin în ţ "O",
astfel ca În ziua ă ciclul ă
Schema-bloc a oscilatorului este
ă ă În figura 2, iar schema elec-
ă a acestuia În figura 3.
CiRcuiT
IfE(jI..4RE
t--__ ORE
24
CIRcuiT
Pr. ,.fCT/ON.4/f'EII SIJ'iE-
'(/Ll./i OE 4L,4/fI'1J
se ă repeta În mod similar.
Circuitele "reglare minute" ş "re-
glare ore" permit fixarea minutelor,
respectiv orelor, la valoarea ă
Circuitele decodoare ă
ţ ă ţ ă în
ă ă într-o ţ ,,ze-
ă ş segmente". Dispoziti- ---.... ---1
vele de ş sînt ş traduc-
toare electro-optice care permit ci-
tirea ţ
Circuitul ţ pentru
ţ sistemului de ă
ş o ţ ă între
ora ă ş ora ă pentru
ţ soner!ei;. În cazul cînd
/80 K.n
42.7G8Hz •
>
/1</1
,-, ,-,
,-,
CI
CiRCUIT AI"i l.4RE ci/f'Cuir A,rIS4RE
z.cci OIP': .
._---...... TTL
CP,
CP
a
cuit integrat este CDB493, ă În .
figura 4.
Circuitul CDB493 ţ un divi-
zor prin 2 ş altul prin a Prin legarea
acestora În ă se ă un
HIT, t1/?2
ă pe un cip standard, a ă
ţ >, ă ă
ş indiferent de circuitul logic
ă îi este destinat. ă "arie
ă a fost ă ,8P1000, iar
TEHNIUM 8/1985
L
16
493
c
f
8"
Ne vcc Ne Ne
I
71
/1S f /'1S 2
c f1 U----i----t
A Bel)
t1R,
Cp,
c'O
CI:, Ne j4 /j ţ C D
/ \
/C08 492 \
/ \
_/
CI! / Ne Ne Ne Vcc
TEHNIUM 8/1985
1/
J2.7681-1z
J:-f2/"r
6 C
ţ I
8 11409&:: 327"8 :: l;.,tz
M4J.i
c
i..L:: .t.
,2/t$ /0
1 Ă
NC/A D ,
I ,1
, l î
8 C
/ ,/ \
/ CD$ 4g'n
/ , l '\
/ /
-1 / L
C/f HH, 11" f!C Vcc tr!s,
o
NeA D\IS C
\
c Of3 490 \ le
.,.sv
circuitele particulare realizate In
acest sistem au codurile ţ
ţ etc. Astfel, circuitul integrat
/3P1002 ţ un oscilator urmat
de. un divizor prin 2
15
.
In cazul În care ă un ast-
fel de circuit, ţ ţ
standard de 1 Hz se ă
foarte simplu, cu un ă mic de
componente (figura 7).
DIVIZOARELE PRIN 10, 6 Ş 24
Divizorul prin 10 este un circuit
integrat de tipul CDB490 care prin
ţ este destinat acestui
scop. Figura 8 ă acest circuit
care ţ un divizor prin 2 ş altul
prin 5. Prin legarea acestora în cas-
ă se ă un divizor prin
10. Pa.ntru aceasta se ă CP
1
cu
A ş se introduce ţ de divi-
zat pe C"P;; ca urmare, pe ş D
se ţ 1/10.
Cînd pe ambele ă ale ţ
MS (MS = MASTER SET) ă
nivelul ,,1" logic, circuitul este ţ
ă prezinte la ş D, C, B, A sec-
ţ 1001, ceea ce ă co-
respondentul binar al cifrei 9.
Cînd pe ambele ă ale ţ
MR (MR = MASTER RESSET)
ă nivelul ,,1" logic, circuitul
este ţ ă prezinte la ş D,
C, ,B, A ţ 0000, ceea ce re-
ă corespondentul binar al ci-
frei O.
Realizarea unui circuit divizor
prin 10 cu ajutorul circuitului inte-
grat CDB490 este ă în fi-
gura 9.
Divizarea, prin 6 se ă cu
ajutorul circu-itului inte:grat de tipul
CDB492. Acest circuit,' ă În fi-
gura 10, este ă ă celui cu in-
dicativul CDB493; în. acest caz ă
bistabilele B ş C sînt conectate Îm-
ă formînd un divizor cu 3. Bi-
stabilele A ş D ă divizoare
prin 2. LegÎnd'CP7' la A ş introducînd
ţ de divizat pe CP
o
, la ş
C se ţ f/(2 . 3) = f/6, iar la ş
D se ţ f/(2 • 3· 2) = f/12.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
efi:' Iv' A' o'
\
N2 .COfj 490 \ le'
\
: Ne Vcc k: n..r;
....
3
r
.1
,
t
t
\

APLICATII AC)
Din trimerul R3 se ş o du-
ă ă ă ma-
xime (60 min etc.), ă care este
bine ă se ă divizorul R
2
-R
3
-R
4
cu ă rezistoare fixe, de pre-
cizie.
ă ţ ă se pot introduce
mai multe domenii de temporizare
ţ de ă sau conden-
satoare diferite), selectabile
printr-un comutator adecvat.
În partea de ă se ă
înlocuirea tranzistorului unic
printr-un. circuit triger-Schmitt, care
ă o ţ mai ă a re-
leului.
Valorile ţ pot fi optimi-
zate experimental, În ţ de fac-
torul de amplificare al tranzistoare-
lor folosite. ă se ă cu un
releu mai ţ sensibil, este posibil
ca Re ă ă ş ă (re-
leul ă ş ferm, la conecta""
rea ă
Pentru asigurarea ă
ţ de temporizare, este bine ca
sursa de alimentare ă fie ă
(12 V la minimum 0,3 A).
Se va utiliza un releu ă
(12 V/30-100 mA) care dispune de
cel ţ ă perechi de contacte
normal deschise (K
1
, K
2
), dintre care
contactele K
2
trebuie ă ă ten-
siunea de ţ la curentul de ru-
pere solicitat de consumatorul dorit.
R
1
--.
. N
Pagini realizate de fiz.
A. Ă
La montajul practic din tlgura 11
mai ă introducerea· celulei
de filtrare RII' C" CI, precum ş a
condensatoarelor de antiparazitare
de pe cele ă ă ale ţ 0-
nalului, CI ş C2• In fine, subliniem
ă o ă necesitatea ă
unor condensatoare C * de calitate
bu ă sortate pentru pierderi cît mai
mici În dielectric.
CONVERTOARE
CURENT-TENSIUNE
În laboratorul constructorului
electronist, amplificatoarele ope-
ţ pot da un ajutor ţ ş
În domeniul ă ă mai pre-
ţ pentru care amatorii nu
ţ de ă ă adec-
ă ă ă le asigure o preci-
zie ă ă
Un astfel de exemplu ÎI constituie
ă (eventual Înregistrarea)
ţ mici ţ de unele ge-
neratoare sau traductoare electrice
care ă o ţ ă ă
foarte mare (de ă ţ cu-
rentului cu iluminarea pentru o fo-
todioda cu siliciu ă invers).
O ţ ă a problemei
ar consta În realizarea unui adaptor
de ţ ă mai precis, a unui
convertor curent-tensiune, care ă
debiteze la ş sub o ţ ă
ă o tensiune U" direct propor-
ă cu valoarea curentului de
ă 1. Amatorului nu-i mai
ă astfel decît ă ă
ă tensiune cu un voltmetru
ş a ă ă poate fi eta-
ă direct În ă ţ de intensi-
tate .
Schema de principiu a converto-
t
rului este ă În figura 1, unde ge-
.
nerato. rul/traductorula fost SimbOI.i-
zat printr-o ă de curent, 1. Ne-
U glijÎnd curentul absorbit de intrarea
C inversoare a AO, ă ă prin
ţ de ţ R va circula
acelasi curent I debitat de sursa.
....... _----.... Potentialul nodului N este ă nul
100k.n..
1
R
N
..
9V .'

FO
' ...
+
..J.:
U
p
"'-
f3A741
I
DIL2x7
a
4
(masa Virtuala), apllcln.d lege.a
lUI Ohm ţ de ţ ţ
nem Eo .::: -- RI. Evident, semnul mi-
nus ă inversarea de polaritate
a tensiunii de iesire.
Intrarea neinversoare a AO a fost
ă la ă (borna OV a sur-
sei diferentiale ± V,) nu direct, ci
prin interm'ediul ţ Ri R,
care are rolul de a compensa curen-
tul de polarizare de intrare. La ale-
qereq. acestei valori s-a negliiat
efectul ţ interne a sursei,
aceasta fiind de ă mult mai
mare ca R (mai precis, ţ de
reactie R se ia mult mai ă decît
ţ ă a sursei de cu-
rent).
un exemplu de utilizare practica
a montajului este dat În figura 2,
pentru cazul cînd se ă ş de-
terminarea ă ţ unei 10to-
diode cu siliciu. Conectînd la iesire
un voltmetru de tensiune ă
cu 3 V la cap de ă ş alegînd R =
RI = 100 k.o, vom putea ă li-
niar pe scala instrumentului inten-
sitatea curentului prin ă În
plaja 0-30 f.1.A. Atunci cînd ă
cu ă foarte slabe ale foto-
diodei, respectiv cînd curentul prin
aqeasta are valori mai mici, putem
lua valori mai mari pentru R ş R,
sau, echivalent (conform ţ
ţ putem ă sensibili-
tatea voltmetrului, ă neschim-
bate pe R ş RI' De exemplu, dome-
niul 0-3 f.1.A se ţ cu ş
voltmetru de 3 V luînd R RI
1 M.o, dar se mai poate ţ ş
ă R = RI = 100 k.o ş ă
sensibilitatea voltmetrului la 0,3 V.
În cazul montajului din figura 2,
tensiunea ă de polarizare a
totodiodei a fost ă chiar tensiu-
nea ă de alimentare, - V cc.
ă faptul ă ţ de
ţ ă elementului foto-
sensibil ă ă oricare
ar fi gradul de iluminare (reamintim,
nodul N este ă ă Desi-
gur, fotodioda poate fi ă
ţ ă de ă ş de la o ă inde-
ă de tensiune, atunci cînd
ă impun ă fie avut În
vedere ş acest parametru (se între-
rupe circuitul În punctul a ş se co-
ă tensiunea de polarizare
între anodul fotodiodei ş ă cu
plusul spre ă ca În detaliul re-
prezentat cu linie ă
Prin alegerea ă a compo-
nentelor, montajul poate fi adaptat
pentru ă ţ ş
ai diodelor redresoare, a ţ
de ă ai condensatoarelor etc.
În fond este vorba despre un mi-
croampermetru :- chiar. nanoam-
permetru - electronic, ale ă ca-
racteristici principale (sensihilitate,
precizie) depind, evident .. de per-
ţ amplificatoruluf ope-
ţ utilizat. Folosind binecu-
noscutul circuit {3A 741, pentru ge-
neratoare de curent cu ţ
ă de cel ţ 10 M.o, se pot
ţ ş domenii de ă
je ordinul sutelor de nanoamperi.
De exemplu, cu R = RI = 1 MH (re-
ţ de precizie) ş cu ·un AVO-.
metru ş pus pe domeniul de
0,6 V, ă un domeniu de ă
rare de 0-600 nA, cu citire ă
Amatorii care dispun de ţ
nale mai performante (cu intrare pe
MOS-FET) pot experimenta ă
modelul expus nano sau chiar pi-
coampermetre pentru diverse si-
ţ speciale.
VOl TMETRE
Exemplul precedent a fost doar
un caz particular de utilizare a am-
plificatoarelor ţ În do-
meniul ă ă de laborator.
În cele ce. ă ă propunem o
seu ă trecere În ă a principa-
lelor ă ţ În care se poate ex-
a tinde sensibilitatea unui instrument
indicator pentru ă curen-
ţ ş a tensiunilor continue, bine-
ţ bazate tot pe utilizarea am-
plificatoarelor ţ
Sa presupunem întîi ă avem la
ţ un instrument indicator
mai ţ sensibil (1-5 knlV), dar cu
scala mare (precizie ă de citire),
care a fost În prealabil etalonat ca
voltmetru de tensiune ă prin
Înserierea unei ţ ţ
eie acesta, de ă un voltmetru cu
I V la cap de ă ş ţ in-
ă ă de cel ţ 1 kn
Pentru a transforma acest instru-
ment în milivoltmetru electronic,
trebuie ă ă un circuit care
ă asigure atît amplificarea ă În
tensiune, cît si ă considera-
ă a ţ de intrare.
O solutie foarte ă ne-o
ofera amplifica;torul inversor cu
RZ
9V
R3
1 k.o.
47nF (2
9V
+ OV
TEHNIUM 8/1985
ţ reamintit schematic 'in fÎ-
gura 3. ă cum ş ţ
lui de intrare este chiar RI, iar ş
gulîn tensiune este dat În valoare
ă de raportul R,/RI' ă do-
rim, de exemplu, ca voltmetrul sa
indice la cap de ă pentru UI = 10
mV, avem nevoie de o amplificare În
tensiune de 1 V/10 mV = 100 de ori,
ceea ce ă ă trebuie ă ale-
gem R2/RI = 100, sau Re 100 RI.
Valoarea lu iRI este ă de
sensibilitatea pe care vrem ă o rea-
ă la intrare. Astfel, pentru o
sensibilitate de 1 MnlV Ş pentru do-
meniul UI de O --:- 10 mV, vom lua RI
UUII1I" (1 MOIV) = 10 mV·1 MnlV =
10 kn. Din ţ de amplificare
ă R, 100 . 10 kH = 1 M!!. Re-
ţ de ă R " la bornele
ă se citeste tensiunea de ·>ie-
ş nu are o valoare ă (cca1
kfD. .
Pentru a deveni un aparat pro-
priu-zis de laborator, montajul tre-
buie compl.etat cu cîteva elemente
importante. ş cum se ă In
schema de principiu din figura 4. In
primul rînd, instrumentul trebuie
protejat împotriva unor ter:\siuni
(acci<;lental) excesive la ş pri-
cinuite fie de defectarea ţ
nalului, fie de -aplicarea ş ă a
tensiunii de ă Acest lucru se
face limitînd curentul de iesire al
ţ prin intercalarea
un,ei ţ adecvate.
In al doilea rînd, intrarea neinver-
soare se va conecta la ă prin in-
termediul unei ţ R, = RI II Rl
== RIRj(RI Re), aceasta avînd rolul
cunoscut de compensare a ţ
lor de polarizare de intrare. In
exemplul din ă s-a luat practic
R, RI 10 kfl. Re fiind mult mai
mare. În al treilea rînd. se impune
introducerea reglajului de offset (P
= 10 kH), pentru ajustarea zeroului
cu bornele de intrare (UI) scurtcir-
cuitate. În fine, ă ţ
condensatoarelor de decuplare pe
cele ă terminale de alimentare
ale AO. CI ş Ce. care au rolul de
scurtcircuitare la ă a ţ
de ă
exemplul din figura 4 a fost calcu-
lat pentru ş domeniu UI de O --:-
10 mV, dar el poate fi adaptat pentru
orice tensiune ă U1I1I1I " orien-
tativ între 1 mV ş 10 V. prin simpla
modificare a ţ R I conform
ţ RI = UII1I1I , • (1 MHIV). Atunci
cînd este cazul. se va corecta simul-
tan ş valoarE,?a ţ de com-
ţ R,. In forma ă monta-
jul se va ecrana îngrijit.
Adeseori constructorii amatori îsi
ă instrumente indicatoar'e
.,Ii bere"· ă ă ş sau ţ
ţ încorporate), mai mult
sau mai ţ sensibile, avînd scala
ă direct În ă ţ de intensi-
tate. Este cazul micro sau miliam-
permetrelor c.c .. cu ţ la cap
de ă ă de ă între 50
!lA. (S 20 kOIV) ş 5 mA (S = 200
OIV).
Pentru a transforma aceste in-
strumente În milivoltmetre, respec-
voltmetre electronice. se poate
apela la ş amplificator inver-
sor cu ţ modificînd ţ
ţ schemei, ş cum se
ă În figura 5. Presupunînd ă
jorim' ă ţ ş domeniu
de ă de O 10 mV, cu
ş sensibilitate de 1 MHIV, vom
lua ca În cazul precedent RI R, =
10 kn ş R: 1 Mil. Pentru tensiu-
nea ă de intrare. UI/fIU' = 10
mV, tensiunea de ş va fi tot de 1
V ş 100), dar În acest caz ea se
ă ş la bornele ţ R"
instrumentul fiind intercalat În bu-
cla de ţ pe post de indicator
de curent, ş cum este el de fapt
etalonat. Fie. de exemplu, instru-
mentul un miliampermetru cu 1 mA
la cap de ă Vom alege în acest
caz!; ţ R, astfel încît curen-
tul prin ea ă fie de 1 mA pentru o
tensiune la bornele sale de 1 V,
ă vom lua R, = 1 Vii mA 1 k!L
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
TEHNIUM 8/1985
Tuburile tluorescente ă
(6-14 W) pot fi alimentate ş de la .
surse autonome de tensiune conti-
ă ă prin intercalarea unui
convertizor adecvat cu unul sau
ă tranzistoare de putere. Un
astfel de exemplu este cel din fig.lra
ă ă conceput pentru alimen-
tarea de la baterii de tip 3R12 ş
baterii legate În serie). Schema este
ă cititorilor ş avînd
particularitatea ă transformatorul
este realizat pe o ă de ă cu
diametrul de 25 mm ş ă ţ de
peste 17 Ţ iimultan cu ă
ă ţ randamentului ş reducerea
gabaritului (în ţ cu trans-
formatoarele clasice pe tole). se în-
ă ă astfel ş ţ parazite,
ă ă atunci cînd În ă
tate ţ ă ş unele aparate
electronice mai sensibile (radiore-
ceptoare etc.).
ă ş ă transformatorului
Propunem constructorilor ama-
tori de divertismente electronice o
ă ă de ă res-
pectiv un generator audio care
poate debita mai multe ţ
distincte (în cazul de ţ ă opt), prin
ă ă a unor clape
care la rrndul lor comanda ş "in-
ă cu revenire. gen buton
de sonerie (BI, B2, ... Bx).
Partea ă de ă
poate fi ă de la o ă si-
ă ă sau poate fi imagi-
ă cu ş ţ ă de ă construc-
tor, În ţ de materialele dispo-
nibile (butoane ş microÎn-
ă lamele arcuite etc.).
Orga ă este ă ă
din generatorul de ton, de tip multi-
vibrator astabil, ş un amplificator
AF capabil ă debiteze pe un difu-
zor de ţ ă ă (mai ş
accesibil) o putere de ordinul sute-
lor de miliwati.
ă cum se ă în ă
schema multivibratorului ă
ţ de. cea ă prin introdu-
cerea ţ inegale de emi-
tor ş colector, prin plasarea rezis-
ţ de polarizare a bazelor în-
tre baze ş colectoare(în loc de mi-
nusul sursei), ca ş prin ţ
condensatorului Cl ş a grupului re:-
T
1
,T
2
,T
3
= SC 177

ţ nI = spire CuEm 00,25 mm, n2
= 12 spire CuEm 0 0,6 mm ş n) = 200
spire CuEm 0 o, 15 mm. ă ş
pentru tub (n3) va fi ă bine ţ ă
de celelalte, iar ă ş ă nI ş n2 se
vor conecta În circuit În sensuri
opuse. Practic se ă circuitul
conform schemei, legind arbitrar bo-
binele n2 ş n3; apoi se ă ş
nI într-unul din sensuri ş ă os-
cilatorul nu ţ ă (tubul nu
se aprinde), se ă între ele
terminalele acestei ă ş ă
Tubul fluorescent se ă în cir-
cuitul secundar prin cîte un singur
electrod de la fiecare ă ( nu se
ă filamenteie tubului, aprin-
derea fiind instantanee, ă ten-
siunii ridicate ce apare În gol la bor-
nele lui n3).
Tranzistorul se ă obliga-
toriu pe un radiator cu ţ de
cîteva zeci de centimetri ă ţ
preferabil un mqdel cu aripioare. de
glabil R7 + Rx În paralel pe R2• Acest
aranjament, de altfel cu valori ne-
critice (pot fi ajustate experimental
În limite relativ largi), a fost ales
pentru a face cît· mai ă ţ
de amorsare a ţ Mai precis,
prin reqlarea trimerului Rx (spre
valori înseriate mai mici) ţ
Inceteaza complet, pentru ca apoI
ă ă fi ă pe ţ
ă ă unul din butoanele
SI-Bx.
,Acordarea" celor opt ţ
pe una din gamele muzicale ţ
mai greu de realizat prin calcul, ş
ă valorile ţ Rq-R1n vor
fi ş experimental astfel Încît
ă se ţ ă opt tonuri distincte,
care ă semene ă "du ă
che") cu notele unei game. Con-
structori; mai exigenti pot proceda
la ă frecventelor funda-
mentale, ajustîndu-Ie la valorile do-
rite pe rînd. Începînd de la stînga
spre dreapta (se aleg pe rînd R9,
Rto, ... Rin).
ş din multivibrator se cu-
lege printr-o ţ ă de valoare
mare ă pentru ca impe-
ţ de intrare a amplificatorului
ă nu afecteze ţ Mai re-
ă ţ condensatorului
C4, cu valoarea destul de mare, În
1
gaoant redus. Se vor utiliza tranzIs-
toare 2N3055 (sau echivalente)
avînd tensiunea ă colector-
emitor de cel ţ 60 V.
Condensatorul C (10-22 nF, pla-
ă ş ţ R* (2-5-
se vor optimiza experimental, ur-
ă aprinderea ă a..
tubului. ş reducerea la minimum a
curentului consumat din baterii.
,
o--
+9V
°1 i 183
I I
I I
• "2
T
(
10nF
2N3055
paralel pe intrarea arnplificatorului.
EI are rolul de a corecta timbrui su-
emise, scurcircuitînd la
ă componentele (armonicele)
de ă ţ ă ş fiind faptul
ă multivibratorul ă sem-
nale cu forma de ă aproximativ.
ă (deci foarte bo-
gate în armonici).
Amplificatorul AF indicat nu' ri-
ă probleme deosebite de reglaj.
EI se compune din ă etaje cu-
plate capaclttv, reaiizate cu tranzIS-
toarele cu siliciu T3, T4 , de ă ş
respectiv de medie putere, al doilea
avînd ca ă În colector prima-
rul transformatorului Tr. Grupul
transformator + difuzor poate fi în-
locuit eventual printr-o ă avînd
ţ de 50-500 n. Rezisten-
ţ de polarizare RI8 ş R20 se opti-
ă experimental pentru o au·
ţ ă ă
Transformatorul de adaptare Tr.
se ă pe un "achet de tole
E+I cu ţ miezului de 1,5-2
cm
2
, bobinînd În prim.ar 800 -
1 200 de spire CuEm 0,12-0,15 mm
ş în secundar cca 70 de spire CuEm
0,5-0,7 m m pentru un difuzor cu-
ţ de 4 n.
ă ă ă Însemnate ale pie:-
selor. montajul poate fi realizat ş cu
R;Q
47 k 11.

Uit
Tr. 3W
10 :1·
T4
801'40
tranzistoare cu germaniu (TII T2, T.
= EFT 323, EFT 333 etc. ş T3 = AC
180 K). Alimentarea se face de la
ă baterii de 4,5 V inseriate sau
chiar de la o baterie ă de 9 V.
+
5
pentru banda de
144,0-141,0 IHz
(URMARE DIN NR. TRECUT)
În figura 12 sînt prezentate unitar
blocurile SSB-Rx, ALCAF-Rx ş
GFSC. Vom analiza sistemul la re-
ţ ş emisie În mod separat. Din
blocul ARF-Rx, prin cablu coaxial,
se ă semnalul de Fi=
10,7 MHz prin circuitul LC-C 130,
C 131, L 17, C 132 care ă
intrarea amplificatorului de frec-
ţ ă ă la cablul coaxial
de 500 utilizat. Amplificatorul reali-
zat cu ·tranzistorul T 15 ă ni-
veluri relativ' mari de intrare ă
schemei În care este montat. Bobi-
nele L 20 ş L 19 se ă pe
toruri de ă sau miezuri H utili-
zate la transformatoarele de impe-
ţ ă în receptoarele TV. ă
ţ negative puternice ce apare
la niveluri mari de intrare, etajul ş
ă ă ţ ă Din
priza de pe L 20, prin C 136, L 25, C
138 (circuit de adaptare), se ă
semnalul amplificat filtrului SSB,
realizat cu cristale de ţ pe frec-
ţ de 10,7 MHz. Este un filtru în
ă proiectat ş realizat ă mo-
delul teoretic expus În revista "Teh-
nium" începînd cu nr. 10/83. Res-
pectarea ţ ş în special a
parametrilor Ck, ş Lk conduce la
realizarea unui filtru cu ţ
ă ă Din filtru semnalul
este aplicat prin C 139, L 26, L 28
pe intrarea detectorului de produs,
realizat cu IC 32. ă circuite-
lor interne de polarizare. demodula-
torul dublu echilibrat utilizat nu are
I +10vl
KEYCW
6
V03CM.V03CTW
nevoie (Ia ţ de echilibrare
ă Semnalul BFO se ă
prin circuitul de comutare emisie-re-
ţ format din D 7, D 8, R 90 ş
R 88, L 29. La ţ se ă
tensiunea de +10 V prin R 90, L 31,
D 7, L 29, R 88 care Închide la
ă circuitul. Dioda D 7 se des-
chide ş semnalul BFO se ă
prin L 30, C 152 circuitului de de-
T24
modulare SSB-CW. Avînd ş o am-
plificare ă acesta simpli-
ă realizarea amplificatorului de
ţ ă ă La ş se
ă ca circuit de ă un
transformator defazor din receptorul
Electronica S 631, din care prin
C 168 ş R 97 se ă un semnal
AFssb amplificatorului !imitator de
amplitudine, realizat cu sistemul for-
mat din IC34, T 22 ş T 23. Func-
ţ se ă pe ă ţ
TEC ca ţ ă ă În ten-
siune. Peste un nivel de 0,8-1,0 V
ţ ă la ş IC 34 tran-
zistorul T 23, amplificind acest sem-
nal, începe ă ţ poarta lui
T 22 În sensul reducerii ţ
Rds, ceea ce produce ş
ţ de intrare a IC 34; in
acest fel se ş ă amplificarea,
ă ă tensiunea la
ş Sistemul este util deoarece,
ă cum se poate observa, este
singurul bloc ţ unde se
ă un reglaj (automat) al
ă globale a amplificatoru-
lui de ţ ă ă SSB -
Rx. Practic, pentru o tensiune AF la
intrarea IC 34 de 3 mV se ţ la
ş 1,1 V, valoare ţ ă con-
ă de sistem cu o ă de
120 dB. Constanta de timp la reve-
nire se ă din C 170. Semna-
lul de AFssb se ă comutatorului
de mod de lucru Rx. Sensibilitatea
ţ Fi-SSB pentru un raport
semnal-zgomot de 10 dB este de
0,8 J.J. V pentru o putere pe
R 1 = 4 n de 50 m W.
Pentru emisie tensiunea de ali-
mentare se ă de la recep-
8
167
ţ SSB-CW, care se ă la
o V ş se ă la partea de emi-
sie (pe ţ ă de ase-
menea la 0 V).
Mo.dulatorul realizat cu IC 33 are
nevoie de circuit de echilibrare su-
plimentar realizat cu R 92, C 166,
R 95, R 91, pentru a ă ţ
ă Utilizarea componelilte-
lor de ă calitate in acest
va evita reglajele repetate su-
primarea ţ ă
Semnalul DSB ţ În circuitul
L 33, C 157 se ă printr-un
repetor pe emitor, prin A- .85 la L27,
L 26,C 139. Acest circuit ă
ş repetorului T 18 la intrarea
filtrului SSB. Culeg13rea semnalului
SSB se face ă C 136 oprin R 80,'
C 137 care ă ş circuitul de
cuplaj pentru amplificatorul SSBde
emisie T 17. Din circuitul de ă
L 22, C 149 aflat in colectorul lui
T 17 se culege semnalul amplificat
prin C 148 pe baza lui T 16 utilizat
ca repetor pe emitor. ş din
blocul GFSC se face printr-un cir-
cuit •. de adaptare la ţ de
50 n a cablului utilizat pentru a
aplica semnalul blocului PA-RF
Pentru a ţ un semnal tele-
grafic (CW), se ă un oscila-
tor separat ce ă o frec-
ţ ă ă cu cristal de ţ
pe ţ ă de SSB.
Cuplarea la ş se face prin L 23,
L 22 la repetorul T 16. Oscilatorul
este realizat cu tranzistorul T 19 in
baza ă s-a montat ţ Q 5
În serie cu C 175 din care se poate
regla ţ de ţ Prin
C 179 se culege un semnal suficient
pentru ca T 21, amplificind, ă
ă scoate la ş pe L 35 un
semnal compatibil cu semnalul de
virf SSB. Manipularea se face prin
R 101 ş R 102 pOlarizind baza lui
T 19. Pentru o ţ corect ă
.din C 176 ş C 177 orice cristal de
C1
ţ va oscila prompt la cuplarea
. tensiunii de polarizare pe ă
ţ ă modul
de lucru FM se ţ În oscilatorul
realizat cu T 20 in baza ă este
montat ţ Q 6. ţ
este ă cu oscilatorul T 19.
Pentru ca semnalul SSB ţ la
ş din blocul GFSC ă ă o
amplitudine ă de nivelul
aplicat de microfon blocului
PAF--MK, se ă În acest bloc
ţ qn amplificator compre-
sor, cu care se ă În ş
timp ş limitarea benzii audio la emi-
sie. Utilizarea unui circuit integrat
ce ţ 4 amplificatoare opera-
ţ (fiM 324) a permis realizarea
unei scheme complexe. Se utili-
ă ca ş la ţ un TEC ca
ţ ă ă În tensiune,
comanda ţ fiind ă de un
AO. Acest lucru a permis utilizarea
unui reglaj al nivelului de compresie
realizat cu R 125. ţ re-
ă ă primului etaj AO
este ă cu a blocului AL-
CAF-Rx. O ţ pentru circui-
tele C 189, R 115 ş C 190, R 118,
C 195, R 123 ş C 196,R 127 cu
care se ă banda de audio-
ţ ă ă de circuitul mo-
dulator. Respectînd valorile ş utili-
TEHNIUM 8/1985
zÎnd piese de ă calitate, monta-
jul va ţ corect, ă ă ţ
de ţ În bucla de reglaj a am-
ă Constanta de timp se
poate ă sau ş ţ
asupra lui C 191.
LISTA DE PIESE
R 74, R 78 = 18 kO; R 75, R 105,
R110 = 100 11; R 76, R 81 = 470 O;
R 77 = 33 il; R 79 = 82 n; R 80 =
R 82, R 83, R 103, R 108, R 112=
15 k n; R 84 = 560 n; R 85, R 88, R 90,
R 113, R 115, R 1 23. R 1 25 = 1 k n;
R 86, R 111 = 27 k! 1; R 87 , R 89 =
22 kO; R 91 = 47 kO; R 92 1 Mit
R 93, R 114 = 120 n; R 94, R 126:=
6,2 kO; R 95, R 100, R 101, R 102,
R 106, R 107, R 121, R 124 = 10 k!l;
R 96 = 820 O; R 97, R 116 = 5,6 M il;
R 98 = 470 kn; R 99, R 119 = 220 kO;
R 104, R 109 = 2,7 kH; R 117 =
10 MO; R 118 = 33 kO; R 120 = 56 kn;
R 122 100 kO; R 127 = 47 kH;
C 129, C 170 = 10 ;..tF/16 V; C 130,
C 142, C 145 = 68 pF; C 131, C 132,
C 143, C 144 = 300 pF; C 133, C 134,
C 141, C 147, C 150, C 156, C 158;
C 162, C 163, C 167, C 168, C 169,
C 178, C 184, C 1 8, C 194, C 173 =
0.1 ;..tF; C 135. C 137, C 146. C 148,
C 140. C 154, C 165. C 174. C 180,
C 186, C 153, C 155 = 10 nF; C 136=
220 pF; C 138, C 176, C 177, C 182,
C 183 = 100 pF; C 139 = 27 pF;
C 149, C 158, C 160, C 172 = 50 nF;
C 151, C 157. C 159. C 152, C 187 =
50 pF; C 164. C 166 2.2 ;..tF/10 V;
C 171. C 190, C 196 = 1 nF; C 175,
C 181 = 20-30 pF; C 179. C 185 =
22 pF; C189. C195. C191. C192, C193 =
1 ;..tF/10 V; C 197 = 100 ;..tF/16 V; L 17.
L 21 = 1,48 ;..tH; L 18. L 24. L 37 =
100 ;..tH; ş RF; L 19 1 ă pe
tor ă cu L 20; CuEm 0 0,15 mm;
L 20 = 15 spire pe tor ă CuEm
o 0,15 mm; priza se scoate la soira 4
de la cap rece; L 22. L 28, L 30, L 34,
L 36 = 14 spire CuEm 0 0.09 mm:
ă Fi 10.7 MHz; L 23 = 1 spira
CuEm 0 0,09 mm, peste L 22; L 25 :::::
2,156 ;..tH; L 26 = 1 ă CuEm
(2, 0,09 mm. peste L 28; L 27 = 14 ;..tH;
L 29 = .1 mH; L 31 = 1 ă CuEm
(2, 0,09 mm, peste L 30; L 32 = ă
CuEm 00,09 mm, peste L 34; C35 =
1 ă CuEm 00,09 mm, peste L 36;
IC 32, IC 33 = S042, MC149a3; !C 34
=, f3M 108 AH; IC 35 = f:JM 324; S 15
=: BFR 91; T 16, T 17, T 18, T 19, T ro,
T 21 = BF214; T 22, T 24 = BFW 10;
T 23 --= 2N2905; D 7, D 8, D 9, O 10 =
BA244.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

2
Circuitele oscilante la care modifi-
carea ţ de ţ ă se
face pe cale ă ş care sînt
ă cu posibilitatea unui
acord fin, condensator pe
care îl ă C
l
, pot fi reprezentate
Or. ing. Ş IONESCU,
YD3AVO
(
Ol)
L
ţ
ă
prin schema ă din figura 1.
Componentele cvadripolului cu
bornele 11 ş 22' ă
acordul brut al circuitului pe frec-
ţ fi 211'" (LC",h) 1/2.
e 10 = . _._- -- 100

Se poate ă ă abaterea astfel
ă depinde În exclusivitate de
raportul limitelor benzii de frec-
ţ ă În care se ş circuitul.
Tabelul 1 ă ă depen-
ţ ă
O ţ mult mai ă În sensul
satisfacerii ţ de uniformitate
a pantei acordului fin la modifica- Diversele ţ ale acordului
fin impun ţ de ordinul unu a
ţ f în raport cu elementul
de acord fin C 1 anumite constrîn-
geri. De exemplu, asigurarea unor
ţ dinamice bune la un
sintetizor de ţ ă PLL nece-
ă - f, iar folosirea acordu-
lui fin pentru extensie de ă sau
ţ de ţ ă presupune
= ă In cele ce ur-
ă ă pe ă structuri
de circuite, posibilitatea satisfacerii
acestei a doua ţ
rea ţ În limitele unei benzi
r'elative impuse, o ă circuitele L
cu schema ă din figura
2b. ş se ş pentru acor-
Cele mai multe dintre circuitele
uzuale În care acordul fin capacitiv
este folosit pentru extensie de
ă sînt reductibile prin trans-
ă de ţ la schema din fi-
gura 2 a. Prin indicii inferiori m ş M
se vor marca valorile minime ş res-
, pectiv maxime ale ă
Puternica ţ ă a pantei
acordului fin, de raportul
ă calitativ În figura 3,
face ca aceste circuite ă fie accep-
tate numai pentru benzi de frec.:.
ţ ă foarte reduse.
Ca ă ă a ă ţ circuitului
se poate calcula abaterea e ţ ă de
ţ de uniformitate, cu for-
mula În care apare medie a
pantei, ă (-
dul brut un condensator variabil
dublu, acest lucru nu constituie În
general un inconvenient prea mare
În ţ de amatori.
c' ., OF
'---- --.J, ," ... __ ____ J
'f
c
V
=C+C' CT,=C" +C
F
H
TEHNIUM 8/1985
1
este ş acum o ţ cu
ţ strict ă pentru
Ci:::; ş C
l
;:::6C.;;/(7
1
/
2
-1).
În rest avînd graficul din figura 4.
Acest grafic ă ţ
unor valori optime ale rapoartelor
C;;/!C,,; ş (j.jC);, care ă
abaterea e pentru fiecare ă de
ă În parte.
fM/fm e<%)
1,1 28,7
1,2 55.6
1,3 81,5
1,4 106,8
1,5 132,0
1,6 157,2
1,7 182,8
1,8 208,8
1,9 235.3
2,0 262,5
2,2 318,9
2,4 378.5
2,6 441,4
2,8 507,8
3,0 577,8
2'
L
2'
Rezultatele acestei ă
efectuate de autor pe cale nume-
ă sînt reunite de tabelul 2,
Acesta scoate În ţ ă apropie-
rea ă a circuitului propus
(optimizat) de satisfacere a con-
ţ de uniformitate a acordului
fin, ă la, benzi relative de o ot-
ă abaterea e ă mai ă
de 10%. Chiar ş pentru benzi de
ţ ă cu un raport de 3:1, aba-
terea este mai ă decît cea pre-
1
ă de circuitele reductibile la
figura 2a pentru benzi de 1,1:1 !
EXEMPLU DE PROIECTARE
ă presupunem ă se ă ş
construirea unui oscilator care ă
acopere gama 2.5 MHz-3,5 MHz,
folosind pentru acordul brut un
condensator variabil cu aer, dublu,
a ă capacitate C pentru fiecare
ţ În parte.poate fi ă în-
tre C'" = 40 pF Ş CM =' 370 pF Ş se
ş o extensie de ± 6 kHz în
ş ă gama. -
Intrucît f.\l/f", = 3,5/2;-5= 1,4, iar din
tabelul 2 se ţ C:\'/C:,; = 2,18 <
370/40, grupul de condensatoare CI'
din figu ra 2b trebu ie realizat practic
ca În figura 5a, cu
C' [C,IICm (CL/C,;)]/(C,';;C,; -1) =
= (370-40 x 2,18)/1,18 = 240 pF,
Cu ă valoare pentru con-
densatorul auxiliar C· ş cu rapor-
tul C;/q; = 5,46 din tabelul '2 se
ţ
C:" = c' + C /li = 240 + 40 = 280 pF: \
C,;= (C(UC;;)=28Ox5,46 = 1 530 pF.
(CONTINUARE ÎN PAG. 15)
7
r
I
statie de
Ă
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Pentru a face sistemul ă bascu-
leze din nou, este necesar ă supri-
ă curentul de ă al lui Ta.
Acest lucru îl putem realiza prin pu-
nerea punctului A la ,(+) pentru un
timp foarte scurt, prin .intermediul
unui ă Int. In circuitul
din figura 11 rolul ă îl
ă tranzistorul T
3
. ş mai
multe circuite basculante bistabile.
fiecare va fi ş de preceden-
tul.
Revenind la decodorul din figura
11. se ă ă rezistenta de
1 500 n este ă tuturor circuite
lor bistabile. ă ă ă
rul realizat cu tranzistorul T 3 ţ
ă asupra tuturor bistabilelor.
La punerea sub tensiune toate
bistabilele sînt blocate ş tensiunea
la ş E1' E2' E3' E4 este OV. Con-
densatorul electrolitic de 4,7 ,uF se
ă prin rezistentele de 1 500 O
ş 2 2000 ş ă aproximativ 3,7 ms
tensiunea la bornele sale este sufi-
ă pentru a permite furnizarea
curentului de ă necesar ă
rii primului circuit basculant care
devine conductor ă ă ă a influ-
ţ celelalte bistabile, deoarece la
ş sa (E) ţ de
este ă (O la + 6V). Aceasta
stare se ţ un timp nedefinit
ă la intrarea decod()rului nu se
ă semnal.
ă presupunem ă la intrare so-
ş semnal de ă conform
figurii 13. Primul impuls sosit va fi
gros 1
.-L-I-w - - - -
10 51
Ing. VASILE ş
amplificat de T
1
ş T 2' ş ţ
apoi de grupul 1 000 pF-10 ko. Cre-
nelul negativ al ţ deblo-
ă pentru scurt timp pe T 3. care
devine conductor ş aduce toate bi·
stabilele În repaus inclusiv primul
bistabil. Tenslu nea de ş a aces-
tuia va ă la OV, iar frontul des-
cendent creat astfel va fi transmis
prin condensatorul de 4 700 pF bi-
stabilului al doilea. care va deveni
conductor. La ş E1 tensiunea
trece de la O la +6 V.
La sosirea celUI de-al doilea im-
puls, bistabilul doi se va bloca din
nou, dar va Începe ă ă bi-
stabilul trei ş ş mai departe.
Se ă deci ă bistabilul doi'
a Început ă ă la sosirea pri-
mului impuls ş a Încetat ă ă
la sosirea celui de-al doilea impuls
Perioada sa de ţ este deCI
ă cu perioada dintre ă im-
pulsuri. Aceasta ă ă la ş
rea sa ă de fapt primul ordin
transmis de codorul ţ ă
La sosirea ultimului impuls al sec-
ţ (al cincilea În acest caz), ulti-
mul bistabil revine la O V ş ne ă
sim din nou În starea ţ ă O
ă ţ ă va face ca bistabilele
ă basculeze din nou În ţ astfel
Încît la fiecare din ş decodoru-
lui vom ă de 50 de ori pe se-
ă comenzile date prin ş
ţ ă Acest lucru ă de altfel
ş caracterul de simultaneitate al
acestui ansamblu de ă
ţ ă care trebuie
<::)
-
51 10
Orificiu penfru
8
voltmefru
Prinderea capacului de fun,d se
face prin 1, sau 6 aufofllefanfe 143
ă este ca intervalul de timp
ce ă ultimul impuls al unei
ţ de primul impuls al sec-
ţ ă ă fie superior va-
lorii de 3,7 ms pentru a permite con-
densatorului electrolitic de 4,7 ,uF ă
se Încarce ş implicit ă ,,armeze"
primul bistabil. \
d. SERVOMECANISMUL
Cele patru impulsuri pozitive, de
durate variabile, disponibile la ş
rile din decodor, se ă unui nu-
mar de patru servomecanisme care
le convertesc În ă mecanice
ale unor organe de ţ
Deoarece principiul de ţ
nare este ş pentru toate servo-
mecanismele, se va explica modul
de ţ a unui singur servo-
mecanism care se compune dintr-o
parte ă (motor+angrenaje+
organe de ţ ş o parte elec-
tronica.
Partea ă este ă ţ ş ă
În figura 14. Ea este ă ă
dintr-un circuit basculant monosta-
bil ţ Cu tranzistoarele T
1
ş
T
2
) ş un amplificator dublu de cu-
rent continuu. (realizat cu T
3
-T
s
),
care are ca ă motorul electric.
170
f/J6
Fund
o o
---- ----1---+
gros 0,8
ă

o o
1-------_. ,-_ .. ..-.,1---
170
Prin intermediul unor mo-
torul ţ ă ţ ser-
vomecanismului ş organul de e)(e-
ţ ,
ţ are 10c astfel:
sul pozitiv din ş decodorulw
este aplicat pe intrarea 1. De aici. .
prin intermediul ţ de 8,2.k!l.
ajunge În punctul IA pe de o parte,
iar pe de ă parte prin celula de di·
ţ ă ă din ţ de
47 kO ş de 1 nF, la
intrarea În monostabil (fig. 15). Cre-
nelul pozitiv al ţ este ă
de ă ă ă ş produce bas-
cularea monostabilului. Timpul cit
tranzistorul T
1
conduce poate fi
controlat cu ţ
servomecanismului.În punctul M
apare deci un impuls negativ care
este aplicat În punctul IA prin rezis-
ţ de 10 kO. Deci În punctul IA
avem ă impulsuri, unul pozitiv ş
altul negativ, care Încep În ş
timp, cu ş amplitudine dar du-
rate în timp oarecare. Trei cazuri se
pot prezenta atunci ş anume:
CAZUL 1 - Semnalul din deco-
dor (to) are ş ă cu cel
fabricat de monostabil (tM), to = tM.
170
Circuit im
Ca cui cutiei
ă
I
In acest caz tensiunea În punctul IA'
este ă iar amplificatorul de cu-
rent continuu nu ă ş motorul
nu se ş
CAZUL 2 - Semnalul din deco-
dor are ă mai mare decît tim-
pul fabricat de monostabil, to > tM.
In punctul IA apare o ă
ă care este amplificata .de ra·
mura T
4
- T
6
-
ş
a amplificatorului.
Motorul se va Invirti Într-un sens.
CAZUL 3 - Semnalul din deco-
dor are durata mai ă decît sem-
nalul fabricat de monostabil, tD < tM•
1n punctul IA apare. o ă ne-
ă care este ă dera-
mura T
3
- T
5
- T
7
a amplificatoriJlui.
Motorul se va Învîrti În sensul ă
lalt.
Cele trei cacuri sint redate În fi-
gura 16.
Motorul ă ţ
trul astfel Încît timpul semnalului fa-
bricat de monostabilul tM se alun-
ş ă este mai scurt decît tn
(sau ş ă cînd se ă
t D = t M• In acest moment, motorul
se ş ş organul de ţ ă
mîne În ţ ă ă cînd
o ă ă asupra ş
ţ ă ă timpul tD• Din nou
motorul se pune În ş modifi-
cind, prin intermediul ţ
trului, timpul tM ă cînd tD = t.\f.
organul pe ţ ocupînd o.
pozitie. In acest mod se realizeaza
COSITORIT
Pinten care se Înde ă ă
prin pilire
Partea de
infrerupere ce
se ă
I
--'.+--'-'
POZ.3
I
I
1
1
I
L _ ----4---
POZ.T
fexfolit
<$3 POZ.7 ă ă
duraluminiu sau
ă gros 0,8
sticlotexfolit
placat cu folie de
cupru -
TEHNIUM 8/1985
6
2
POZ.5
POZ.9
plexiglas
14
70
13
5
6
7
deci ţ În ş ă dintre
ş ţ ă ş organul de
ţ al servomecanismului.
Celula de integrare din ş
tranzistoarelor T
3
-T
4
• ă ă din
ţ de 5600 ş condensatorul
de 4,7 jJ.F, are rolul de a transforma
În ţ ă finele impulsuri
ţ ă care apar În punctul IA ş
a favoriza astfel ş ă ş
3
111
15
Pentru o ă 1ndoirea
se face spre Înainte
Pentru bucata a doua
-+--+-'-t---' spre inapoi .
gros
POZ.10
cauciuc
ă a matorului electric.
ţ de ţ de 220
k O ă intrarea În ţ me-
ă a ansamblului servomecanls-
mului, jucînd rol de ă ţ
ă se ă prin im-
posibilitatea ţ unui punct
stabil pentru organul de ţ
care are În acest caz ţ de a
oscila În jurul punctului de·echilibru
dat de egalitatea t M = t D.-
II. REALIZAREA PRACTiCA
a. Ţ -
1. PARTEA ELECTRONiCA
Pentru- ţ P.I.F. se folo-.
ş circuitul imprimat ă În fi-
gura 17 a. ă corodarea cu clo-
ă ă se ă ţ ă bine partea pla-
ă cu cupru ş se ş Co-
sitorirea se va face Într-un strat
foarte ţ ş are rolul de a îm-
piedica oxidarea În timp a foliei de
cupru.
Se trece apoi la plantarea piese-
lor. Se vor lipi mai Întîi componen-
tele pasive (rezistoare, condensa-
toare, bobine) ş la ş tranzistoa-
rele, dioda ş cristalul de ţ evi-
tîndu-se ă lor. ă
prin care se vor introduce termina-
lele pieselor vor fi de 0 1 mm ş se
vor executa În momentul ă
piesei respective, putîndu-se realiza
astfel, În ţ de gabaritul piese-
lor utilizate, o ă repartizare a lor
ş o compactizare ă a monta-
jului.
Toate rezistoarele utilizate vor fi
de . tip ă cu puterea de
0,25 W.
Condensatorul variabil Cv va fi, de
ţ ă cu dielectric aer, dar În
ă pt>ate. fi ş cu izolator ceramic.
avînd În acest caz valoarea de
10-40 pF. Toate celelalte conden-
satoare sînt de tip ă ş cera-
mice.
Pofenfiomefrul 1-
Bobinele L
1
ş L
2
se ă pe
ş suport avînd (2) ? Ş
de ă L
1
are 15 splre din
de 0 0,3 CuEm, iar L
2
are? splre cu
ă la mijloc, din ş
tor. Bobinarea se va face sptra linga
ă bobina L
2
peste .L1.
Bobina L3 se ş pe un
suport cu diametrul 0.18, care s.e
ă ă ă ţ bobl-
nei.
Conductorul folosit are diametrul
de 1,4 mm ş este din. cupru izolat
cu email (CuEm). Bobtnarea se va
face ă ă ă ă bo-
bina va fi ă astfel Înclt sa ca-
pete din figura 18.
Priza este la Jumatate.
Bobina L
4
se ă tot din ă
o 1,4 CuEm, 5 spire ş dimen-
siunile indicate În figura 18 b. Ea se
va monta În interioruL.bobinei L3'
ă ţ ă de axa acesteia.
Ls este bobina de acordare a an-
tenei. Ea se ă pe un suport (2)
5 mm, ă cu miez de ă ş
are 22 de spire din ă 0 0,3
CuEm, ă ă ă '
Ş de ţ ă se ţ
bobinÎnd pe corpul unui rezistor de
470 kO/0,5 W conductor 0 0,1
CuEm, ă ă ă ă la um-
plere (aproximativ 60 de spire).
Voltmetrul ă În ă
este un indicator de acord de la
magnetofoanele "Tesla".
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
9
DISTORSIUNILE
NELINIARE
IN AMPLIFICATOARELE
DE AUDIOFRECVENTA
Problema distorsiunilor neliniare
În amplificatoarele de audiofrec-
ţ ă ă În ţ ă un
subiect aflat în ţ constructori-
lor de aparataj electroacustic.
Un mod net de a ţ ă
amplificatoare de ţ ă de
ş putere, construite de firme
diferite, este ă felul cum acestea
se ă În ţ distorsiuni-
lor neliniare. Firmele specializate În
ţ aparatajului electroacus-
tic ş constructorii amatori ă În
ţ ă ţ noi pentru ţ
nerea unor rezultate cît mai bune.
De la amplificatoarele cu tuburi
electronice ş ă la amplificatoa-
rele ţ pe tot acest drum
parcurs În sensul unei continue per-
ţ ă problemele ţ ă
mîn valabile. .
ş s-au ă progrese atît În
ţ componentelor, cît ş a
ţ schemelor amplificatoarelor
de ţ ă distorsiunile neli-
niare au ridjcat permanent probleme
deosebite. In perioada ă ex-
clusive a tuburilor
i
electronice, pre-
ţ ă unei ă mari
era deosebit de ridicat. ă ne-
cesitatea ă mai multor dispo-
zitive active. Acest lucru ducea" ine-
vitabil, chiar În urma unei ă
îngrijite, la ţ unui procentaj
de armonici ş a unor distorsiuni de
ţ care nu se puteau
decît minimaliza Într-o oarecare ă
ă Atunci cînd s-a descoperit
avantajul ă ţ negative,
aceasta nu s-a aplicat decît local, la
nivelul unui etaj ţ ţ
absolut ă la amplificatoarele
cu tuburi electronice a transforma-
torului de ş deci a ţ
sale, duce la ţ unei ţ de
transfer intrare-iesire deosebit de
ă ţ care se impun
pentru a ţ În final un spectru
neatenuat al ţ Înalte fac
ă aplicarea unei ţ ne-
gative globale. In caz contrar se
ă pierderea ă ţ montajului
ş aparitia ţ de autooscila-
U
Crossover de neracordare
10

Ing. EMIL MARIAN
ţ ţ medie ă Anu ă
ş . valoarea de 30 dB. In aceste
ţ distorsiunile liniare ş neli-
niare reprezentau cu ţ ă im-
pedimente serioase aflate În calea
unei ţ HI-FI, ţ În fi-
nal doar o ţ ă ă In-
troducerea pe ă ă a monta-
jelor cu tanzistoare ş eliminarea
transformatorului de ş din ca-
drul schemelor electrice ale amplifi-
catoarelor de ţ ă au re-
prezentat lucruri ţ În etapa
de trecere spre montajele electro-
nice care ă minimalizeze distorsiu-
nile. S-a introdus În proiectare reac-
ţ ă ă S-a ajuns la
formarea ţ potrivit ă
cu cît un amplificator are o ţ
ă mai mare cu atît este mai
bun, lucru diferit de realitate, ă
cum se va vedea. ţ ă
ă ă avantaje:
- distorsiunile statice descresc
practic la zero;
- ş banda de trecere a am-
plificatorului;
- ş ţ de intrare,
ş ţ de ş ş
uneori ş factorul de amortizare.
Descresteret:! ă a costului
Ş
U
componentelor electronice ş În spe-
cial ţ de integrare ă
fac ă utilizarea cu resurse
aproape nelimitate a ă
Apare ţ deosebit de impor-
ă În proiectare, de a folosi o am-
plificare foarte mare În ă des-
ă ă de utilizarea unei
ţ negative puternice, pentru
ţ ă finale dorite.
Acest lucru ă folosirea obliga-
torie a amplificatoarelor ţ
nale. Ele sînt proiectate frecvent GU
ţ de a lucra În echipamen-
tul unui ţ electroacustic. Amplifi-
catoarele ţ ă avanta-
jul ţ unor montaje cu gabarit
mic. ţ lor electrice sînt
net superioare montajelor cu com-
ponente discrete În echipamentul
audio. Utilizarea amplificatoarelor
ţ a ridicat ă noi pro-
bleme. Nevoia de a ş puterea
ă a ă ca amplificatoarele
ţ ă fie astfel proiectate
Încît ă lucreze În ă B. Neres-
pectarea la utilizare a unor para-
metri ţ de proiectare (curent
de mers În gol, ă compen-
ă etc.) duce la ţ unor dis-
torsiuni de mare amploare. Acestea
ă ă ţ considerabil ţ ş
nu pot fi eliminate de ţ nega-
ă sau alte trucuri de circuit! Cele
ă efecte ţ ş anume su-
perdozarea ţ negative ş func-
ţ În ă B, impun actual-
mente cele mai importante pro-
bleme În ceea ce ş proiecta-
rea unui amplificator de audiofrec-
ţ ă cu distorsiuni minime.
Distorsiunile pe care le introduce
un amplificator de ţ ă se
ă în ă mari grupe, ş
anume:
- distorsiuni liniare, care repre-
ă abateri de la ţ sau ca-
racteristica de ă exprimate
printr-o ţ de tansfer ă
- distorsiuni neliniare, cauzate
de ţ ă de amplitudine
Între intrarea ş ş semnalului
util, deci o ţ de transfer neli-
ă
Articolul de ţ ă ş propune stu-
diul distorsiunilor neliniare ş anali-
zarea unor ă ţ de eliminare a
lor. Distorsiunile neliniare se. clasi-
ă În ă grupe distincte, ş
anume:
- distorsiuni neliniare statice, de-
pendentenumai de amplitudinea
semnalului;
- distorsiuni neiiniare dinamice,
deoendente de amplitudinea Si ca-
2
3
Distorsiuni mliniare sfatice
1 c/ipping
2 distorsiune tip S
3 crossovec
U/NTRARE
[rossover de asimelrie
f
racteristica de ţ ă ă
de modul de comportare În ti
semnalului.
OISTORSIUNILE NELlN'ARI
STATICE it
Fiecare etaj al unui amplifi
ţ În tot domeniul posibil
cru o ţ de transfer nelin
ă ţ se pot clasifica în
grupe principale:
- neliniaritate de Ş
- neliniaritate ă
ă ţ semnal
ă cross-over;
- neliniaritate ă I
semnalului, ă clipping.
Aceste ă ţ tipice sînt
zentate În figura 1.
Nellniaritatea de tip S ş
rea din mai multe motive. In
tranzistoarelor, ea ă d
ţ neliniare a ampl
de curent ţ ă de curentul de
tor, ă ţ tensiunii baz
tor caracteristice, ă ţ
ş ă a curentului de
ă tensiunii colect
etc. În cazul tuburilor
lista se mai ă
ă ă electrostatice a·
ă ă de
a anodului În ţ de
posibUa ţ a ţ
tive la grila ecran din tetrode
tode etc. Acest tip de nelini
ă utilizînd o proiectare
ă a etajului respectiv. Se foi
ă ş ţ negative
astfel încît În zona de lucru a
lui ţ de transfer ă
ă In cazul ă t" ... "t,,,",
'" toarelor de cuplaj sau de ş
n ă ţ lor datorate ţ
cuitului magnetic au o ă
ţ ă ţ surselor de
niaritate S se poate elimina co
utilizînd ţ ă
cina ă ş adaptarea Î
Cu ţ unui etaj de ampli
plus care ă compenseze pi
de amplificare datorate ţ
gative locale, problema este pe
plin ă
Neliniaritatea de tip
poate ă ă I a fu ţ
etaj de ţ ă În ci
ă randamentului net s
ci asei A În ceea ce ş
ă majoritatea etajelor fi
ă În ă B. ă nu se
ă o serie de factori ţ În
proiectare, apare În mod si r dis-
torsiunea de tip cross-over.
se ă sub ă forme, ş
anume cross-over de neracordare ş
cross-over de asimetrie.
rul de neracordare ă u
În ceea ce ş racordarea
ă ţ ale semnalu
de ţ ă Cross-overul
acest tip este prezentat În figura 2.
Cross-overul de asimetrie apare
atunci cînd ă o asimetrie de
a amOlltlcarll semnaluluI În ceea ce
ş ţ Acest tip
de distorsiune este prezentat În fi-
gura 3. Distorsiunea cross-over are
ă cauze principale:
- ş ă etaju-
lui În momentul apropierii de zero a
celor ă ţ ale sem-
nalului;
- ţ de ţ ă a
tanzistoarelor sau grupului de tran-
zistoare finale aflate În ţ
etajului (de exemplu, ţ npn
ă mai rapid decît ţ
'Pnp), care ă separat penlru
fiecare ţ ă a semnalului.
În regiunea de trecere "prin zero"
a ţ amplificarea În
ă ă a etajului scade sim-
ţ ă acestui lucru, ţ
ă are efecte limitate. Distor-
siunile cross-over sînt deosebit de
distinct sesizabile, ă la au-
ţ programului sonor, deoarece
ă armonici ş ţ
În banda de ţ ă In cazul
producerii armonicilor, componen-
tele de ţ ă ă se aud dis-
tinct, fiind total nemuzicale, ş
detectabile. Concomitent se pro-
duce ş deformarea ·semnalului util.
În grupul de figuri 4 se ă in-
z
3
A
O
-11...--
O
5
6
10% 25% 50%
\
/ \
dB
1
O
-j
1T 2JT O 1T 2:JT
FIG. 4: Disiorsiunile neliniare datorate ţ defazaiului
ţ ă de ă
1. Fundamentala (regim perfect sinusoidal)
2. Fundamentala 50% armonica de ordinul 2 la 0° sau 180
0
3. fundamentala + 50 % armonica de ordinul 2 la 90° sau 210
0
4. Fundamentala (regim perfect sinusoidall
5. Fundamentala + 50 % armonica de ordinul 3 la 0°
6. Fundamentala + 50 % armonica de ordinul 3 la 180(;
I.Erorile de ă ă a puterii in ă cazuri: a) distorsiuni de
ă la ţ armonicii CI b) distorsiuni de ă la ţ
armonici! 8 3-8.
R2
UINTRARE UIESIRE
I
ApI icarea· reactiei negative globale Îh cazul unui
lant dE: am/Jlificafoare
AI>
Diagrarna Bode· obtinula În cazul unei
negative
I SUbansamblul combinei K I ____________________________________ +-__________
I Magnetofon 2 %

I Casetofon 3 %
1------------------------------------+------------4
1 ________ ______________________________
I Egalizor grafic 0,5 %.

I . Amplificator o, 1 %
1 ________ ă ă ________________________ J-______ ____
amplificarea mare tot timpul. ş
curentul de mers În gol nu poate fi
prea mare deoarece apare un con-
sum inutil· de energie ş ă ris-
cului ă termice. ă ale-
gerea unui curent de mers În gol
care ă constituie un compromis al
celor ă ţ contradictorii.
Concomitent, este ă alege-
rea unui grup sau a unor dubleti de'
tranzistoare În etajul final, care ă
prezinte ţ de ţ apro-
piate ş mult superioare ţ
maxime din banda audio. Rezultate
foarte bune se ţ utilizînd o ă
ţ ă ă ţ
din emitoarele tranzistoarelor fi-
nale).
Neliniaritatea de tip clipping apare
atunci cînd amplificatorul este. su-
ă ă acestui lu'cru
se poate afirma ă acest tip de neli-
niaritate apare numai În caz acci-
dental. Deoarece pentru durate limi-
tate de timp ă ş de ă
ă În mod uzual, ţ
amplificatorului la ă de-
vin importante. Sesizarea ă a
distorsiuni lor clipping depinde de
mecanismul ă de panta aces-
teia ă este ă sau ă etc.
Se pot produce efecte secundare,
deoarece limitarea ă gene-
rarea armonicilor ş distorsiunile de
ţ Este de dorit ca
panta ă ă fie ă dar, dato-
ă ţ negative globale, proce-
sul are loc În ş ă ş limitarea
devine ă ţ ă mai
poate produce un exces de curent
În etajul pilot al amplificatorului,
fapt care ă problemele de
ţ ş revenirea ă la func-
ţ ă Limitarea cu
ă ă ş ţ ă ă
ă ă probleme contradictorii.
ă de ce un bun amplificator se di-
ă pentru o putere mai
mare decît cea ă în scopul de a
preveni pe cît posibil ă ş de
ă ă Un amplificator
de ţ ă se ă
ţ la o putere ă ţ ă de cea
ă nu pentru a scutura cu el per-
delele din ă ş a deranja vecinii,
ci doar pentru ţ unei ţ
normale nedistorsionate!
DISTORSIUNI NEllNIARE
DINAMICE
În ambele cazuri, ţ de am-
plitudine ş ă ă ş
componentelor de ţ ă Între
semnalul tranzitoriu ş semnalul si,.
nusoidal. Agest lucru duce la apari-
ţ distorsiupilor de ţ
apreciabile. Intr-un caz extrem, am-
plificarea Ao poate ă la zero,
acest lucru implicînd o distorsiune
de ţ de 100% a semna-
lului sinusoidal. De aici ă im-
ţ ă a unei ă
ingrijite a amplificatorului, În ş fei
încît ţ ă ă ă nu
implice posibilitatea ţ acestui
tip de distorsiune. De asemenea.
apare ă o ţ ă ţ ă
În montaj a unQIli'anzistoare cu frec-
ţ de talere rnult ă frec-
ţ maxime a semnalului audio
util. Un bun mijloc de evitare a dis-
torsiunilor îl constituie ş filtrajul
semnalului audio ţ astfel ca la
etajele amplificatoare finale ă nu
ă semnale cu ţ mai
mare decît cele din banda de audio-
ţ ă Utilizarea ţ nega-
tive se va face cu ă ţ
Îmbinînd avantajele ş ·dezavantajele
ţ negative locale cu cele ale
ţ negative globale. ă de ce
În emitoarele tranzistoarelor de pu-
tere din etajul final se ă
cîte o ţ ă de valoare ă ce,
ş reduce din putere, aduce toate
avantajele ţ negative locale:
- ă ţ etaju-
lui;
- ă ş stabilitatea ă
În ţ
- ş ă efectul ţ ă
ă a pieselor componente
ă etaj;
- ă ş ţ de ă a
tranzistoarelor, lucru deosebit de
important pentru etajele finale În
ă B.
ţ ă ă nu se
poate aplica totdeauna. ÎIl cazul eta-
jului pilot, ea ă excursia În
tensiune a acestuia. ă faptu-
lui ă etajul pilot ă cu ţ
mici, se ă aproape totdeauna
utilizarea ·sa În ă A de ţ
nare, ţ de putere fiind negli-
ă Aici se ă o amplifi-
care mare, ă de o ţ ne-
ă ă dintre ă sau trei
etaje cuplate galvanic. Acest fapt
ă distorsiunile neliniare statice
ş ă o ţ ă Se
ă ă utilizarea ă Il celor
ă tipuri de ţ o ă cu lua-
rea ă de proiectare adec-
ă duce la ţ unui amplifi-
cator care ă ă distorsiuni neli-
niare mai mici de
ă ca ţ
ă se ţ ă întro ş 40 dB. !n
acest fel se ţ distorsiuni armo-
nice mai mici decit 0,05°;0 ş în
ş timp se ă riscul ţ
torsiunilor
ă faptul ă <>",,,,,iifi,..,,,tr.,., II
ţ ă o
ă din ţ electmacustic.
este ă ma-
a ă "''''l"t'"Ini"'I ..... On·ro
de
la un aparataj
ă ă Se defineste ....
tul de distorsiuni astfel:
K
vi + + V;, + Ne
-------------------·100
Vi
unde:amolitudinea fundamen··
tai ei; V2.Ln = armoni-
cii de ordin 2, 3 ... n; N = amplitudi-
(CONTINUARE ÎN PAG. 15)
1.
e
Sony,
si mai cu
sistem Betamax, iar firma
ă numele
Panasonic, cu sistemul
sisteme de înregistrare
n,.,'n"'.·j".., a semnalului video ş au-
altor
ş de
ele si ă sis-
teme enumerate mai sus, VCR, VHS
ş p-max, nu sînt compatibile Între
ele.
În anul 1979 firma Sony a început
comercializarea pe ă ă a sis-
temului Betamax HI-FI, de ă fi··
delitate (audio), ă ă ţ apre-
ciabil calitatea semnalului sonor În-
registrat, ă ş În calitate ehiar
ş ă audiocasetofoanelor
de "vîrf" ale unor recunoscute
ca atare În domeniu. In scurt timp
firma ă JVC ţ ă crearea
unui sistem similar VHS HI-FI.
2. PRiNCIPII GENERALE DE
Ţ
La toate sistemele de înregistrare
ă a semnalului video,
aceasta se face oblic pe banda mag-
ă pentru a compensa viteza re-
lativ ă ă de deplasare a acesteia
(fig. 1 a).
Inregistrarea se face prin interme-
diul unui set de ă capete mag-
netice, situate la 180
0
pe un tambur
rotativ. Sincronizarea vitezei de de-
plasare a benzii magnetice cu cea
de ţ a tamburului cu cele ă
capete magnetice face ă înre-
gistrarea ă ă a sem-
nalului video. ă capete separate
ş respectiv ă liniar,
În sensul de deplasare a benzii,
semnalul audio mono sau stereofo-
nic, iar un alt cap ă sem-
nalul de control-sincronizare.
. Aici se ş ă dintre
sisteme, În rest mecanica ş cinema-
tica, unghiul 0 de înregistrare sem-
nal video, viteza de deplasare a ben-
Fig. 2 b: VHS
1. ă ă
2. Cap sincronizare (control)
3, 5. Ghidaje
4. Tambur bloc videocapets
6. Capete sunet
7 ă presoare
8. Capestan
9. ă
3 4
12
b).
are la ă sistemul
"depth de
a
dio modulat În ţ ă
Capete de înregistrare-redare se-
parate, situate pe tamburul
ă ţ .• n" •• <>
relativ adînc în stratul magnetIc al
benzii. Semnalul video este înregis-
trat deasupra În ş ţ de
ă dar mai aproape de supra-
ţ benzii casetei video (fig. b) ş
nu ş complet ă sem-
nalului audio. O separare Între sem-
nalul video si semnalul audio înre-
gistrate se face prin folosirea de un-
ghiuri de azimut diferite pentru ca··
petele magnetice video ş audio,
ceea ce face ca semnalul video ă
fie "transparent" pentru cel audio
modulat În ţ ă la redare (un-
ghiul de ţ ă ă Între
capete este de ordinul unui grad).
Ca ş la sistemul f3-max, înrgistra-
rea mai În adîncime sau mai la su-
ţ ă a semnalului video sau au-
dio modulate în ţ ă are la
ă folosirea de cîmpuri magnetice
de ă ţ diferite cu ă
ale semnalelor audio si video dife-
rite (de ordinul a 1-2 MHz), pre-
cum ş fenomenul de ă a
cîmpurilor magnetice cu ţ
mai joase mai adînc În stratul mag-
netic al benzii.
Fig. 2 a: BETAMAX
1. Ban ă ă
2. Cap de ş
3 Capestan
4. ă presoare
5. Capete sunet ş sincronizare
6. Tambur bloc videocapete
7. ă ă (27ff')
8. ă
Schemele de ă de modulare a
semnalelor la ambele sisteme Beta-
max ş VHS duc la un semnal cu ra-
ă
folosesc
istrare
79 mm.s
l
su-
ă SLP sau EP play)
SI Timpul de rebobinare-derulare
a casetei standard T '120:
4-5 minute
II Sistemul de televiziune:
Semnal video:
(OIRT prin ă
sau cu adaptor 5,5-6,5
linii pe ă
- ţ cadrelor - 50 Hz;
- semnal color NTSC, PAL, SE-
CAM, M SECAM;
- semnalul video modulat În ra-
ţ ă
Semna! audio:
- standard - ţ În am-
plitudine (AM);
- HI-FI - ţ În ţ ă
(FM);
.- monofonie _. o ă
- stereofonic _., ă piste
ţ ă video, color:
240 linii (SP);
2': 160-200 linii (LP);
160 linii (SLP, EP);
Raportul semnal/zgomot: SIN 45
dB (video)
• Audio
- ă În ă
clasic 60 Hz -- 11 kHz - 3 dB SP
60 Hz":"'" 6 kHz LP
80 Hz - :) SLP (EP)
HI-FI 20 Hz - 20 kHz . ?:g dB SP;
-- co nectarea
leviziune printr-un
borna out put ş
(fig. 3). in acest mod
ţ . ş vizual
emisiunii dorite pe receptorul
Pe selectorul de canale'
receptorului TV se poate sel
un program dorit, În timp ce pe
lectorul de canale UHF sau VHF
tra ă ţ ă sau foarte
ţ ă al videocasetofon
poate selecta ş înregistra
program ă pe televizor
alt program pe care putem sa-l
ă ulterior.
Cînd se ş copierea unei
ă de pe un alt
VeR 1 pe propriul videoc
VCR 2 se ă VCR
borna out RF cu input RF de la
2, care face dublarea (fig. 4
ă ă de conectare
ă restituind integral cal
ă originale. O ă
de copiere a unei ă
b) ş ă respectiv
riie audio si video.
Sistemul ;,dubbing" folosind
riie si iesirile de ţ ă
posibile ş copieri de semnale
dio-video de la alte sisteme
VCR 2000 etc., ă o ă
tate a ă
Sînt. ţ de incompatibil'
de ă de televiziune, exem
cînd receptorul TV
produce imaginea, dar nu ş
acesta fiind modulat pe o ă
fig. 1 a:
1 Semnal audio mono sau stereoforiic
2. Semna! video
3. Semnal sincronizare (control)
o Unghiul de înregistrare a semnalului
-JI.---7
BANDA Ă
-4-----8
Fig. 1 b:
B- ă ţ benzii de ă
G ...:... Grosimea ben7.ii
A - Semnal audio modulat În ţ
V - Semna! video transparent
HFI-D11OE HR-D22OE HR-D225E HR-7655-EG
Modul de
Inciirclre li
catele! Fronial Frontal Frantal Frantal
Dimensiuni
LxlxA (mm)
435x13Ox368 435l1'i3OX368 435x13Ox368 46Ox154x371
Greutate (kg) 9,5 9,5 12,0
• HR-26S0 EG-casetofon ă ă tuner, tip reportaj, portabil.
TU-26 EG--tuner aditional la casetofon.
Datele sînt furnizate de catalogul JVC, 1984.
HFI-100OMS
12
ţ ă respectiv' 5,5 MHz CCIR ş !',?
MHz OIRT (adoptat În R.S.R.). Pina
la construirea unui adaptor
CCIR-OIRT (vezi
tronice pentru amaton , de. M.
ş ş C. Costache, ţ Radio
si televiziune, nr. 129, voI. 1, pag.
130) se poate înregistra imaginea pe
calea ă (input RF), iar sune-
tul prin intrarea input audio, prin
conectarea la ş audio a unui
receptor ă cu banda FM (u 1-
trascurte), unde este localizat sune-
tul emisiunii de televiziune a postu-
lui selectat. Tot pe ă cale se
pot face "trucaje" .un
nal audio altul decit al emiSiunII Ori-
ginale, generat de orice ă
magnetofon, casetofon, PICUP, radio
(fig. 5 a). De asemenea;
audio de pe o ă pretnreglstrata
poate fi ,,scos" prin audio out ş re-
produs printr-un amplificator mono
conectarea camerei la videocaseto-
fon, care va prelua i.maginea proiec-
ă pe un ecran, Si conectarea su- "'--!----I--
netului de la proiectorul de film (8,
16 sau 35 mm) la "audio input" a
sau stereo (fig. 5 b). • .
Posesorii unei videocamere Ş pot
ă ţ paleta ă
dio-video prin înregistr':lrea
mentelor deosebite din familie,
amintiri din excursii ş ţ etc.
Camera poate fi ş ă direct la
VCR prin "audio ş video input".
Pentru comanda ă prin
ţ camerei se ă ş
"camera remonte" (fig. 6).
FUmeie clasice de 8 mm pot fj în-
registrate sau vizlonate pe TV prin
VCR-ului (fig. 7).
Deoarece ă de cadre de la
proiector ă de cel al
de televiziune (18-24, ţ de 50 la
TV), prin u,:,ui specialist
în aparate de ţ se poate
adapta acesta elirry,,!area flu-
ă de imagine suparatoare pe
ecranul TV.
Pentru imagini statice tip .d!apozi-
ti>g nu sînt probleme de ViZionare.
6. CÎTEVA CRITERII DE ALE··
GERE A UNUI VIDEOCASETOFON
Înainte de stabilirea unui modei
pe care-I dorim, alegere la care
poate au contribuit accesibilitatea,
ţ sau aspectul comercial, tre-
buie ă unele criterii ş nece-
ă ţ dintre care ţ ă
- posibilitatea de a fi alimentat la
tensiunea ă ă
la noi În ţ ă - 220 V/SO Hz, ţ
seama de faptul ă În multe ţ ă re-
ţ este de 110-120 V/60 Hz; ,
- ă fie capabil ă ţ
emisiuni color, în principal În siste-
mul PAL, adoptat În R.S.R., ş se-
cu ndar în SECAM; În ultimul timp
problema a fost ă produ-
ă dotînd prin ţ unele
modele cu decodoare multistandard
i Sistemui Tipul caselei I Sistemul
I VHS.. T 120 Ţ 160* T Ţ

f:l-max
I Nu ă echivalent de ă În VHS
I
I SP
I
2 ore
I lP I 4 ore
I SLP(EP) I 6'ore
I .!
2 ore
40 rnin
5 ore
20min
8 ore
3 ore
*. Acest tip de ă este ă
mai recent.
NTSC);
o constituie
sistemele la concu-
Philips ş Grundig,
/J-max adoptat de' firme ca Sony,
Sanyo, AIWA, Toshiba etc. ş VHS
fVideo Home Sistem) adoptat de
Nationa! Panasonic, JVC, Sharp,
AKAl. S-ar ă ă ă pro-
ă la noi a fost ă siste-
mul VHS ş cel mai mult te-
ren. Problema depinde ă ş de
criterii cum ar fi: tipul de videocase-
tofon al prietenului cu care dorim ă
facem schimb de ă posibili-
tatea ţ casetelor standard ale
sistemului etc.
ă dorim ă facem propriile
noastre ă de familie În ex-
cursii sau concedii la munte sau la
mare prin intermediul unei videoca-
mere, alegerea se va îndrepta spre
un videocasetofon portabil, alimen-
tat la baterii sau la acumulatorul de
automobil (12 V). Acest tip de vi-
deocasetofon poate fi Simplu, ă
audio. ă ă blocul de canale
avînd ca ă secundara un re-
TV cu 'programator, sau com-
avînd Încorporat tunarul ş pro-
modele mai scumpe).
nu este ţ sa
7 zile.
cum am ă cei care vor
.:')Îsteme HI-FI pot alege
un ţ mult
ţ
Qrice ;::clegere.
(8 nu trebuie
CCdlStituig de
rima de preferat firme ca
AKAI, JVC, cu service ia_noi prin re-
ţ de specialitate.
Atît f3-m ax , cît ş VHS dispun. În
cadrul sistemelor lor ş de minivide-·
ocasetofoane cu casete de 20-30
de minute de înregistrare. ă
ă se introduce În adaptoare
speciale, de forma casetelor stan-
dard ş pot fi reproduse În videoca-
setofoanele obisnuite. Sistemele sînt
greu accesibile: nerentabile, cu tot
ţ de ţ redus.
7. Ă Ţ DE ÎNREGIS-
TRARE-REDARE
Atît sistemul f3-max, cît ş VHS pot
reda, respecti\! înregistra, cu trei vi-
teze diferite.
Sistemul VHS are ca viteze: SP
(standard play), viteza ă lP
(Iong play), vitez& de ă ă
ă ţ ă de cea ă SlP sau
EP (super long"play sau extraplay),
de ă foarte ă de trei ori
durata ă
în sistemul ,B-max, vitezele de ru-
lare a benzii, notate cu x-1, x-2, x-3,
au ş ţ ca la VHS.
Caseta ă "T120" este stan-
dard pentru sistemul VHS, iar cea "L
500" pentru sistemu 1 ,6- max.
Tabeiul 2 ă principaiele du-
rate pentru diferite casete ale celor
ă sisteme.
La j:?-max viteza x-1 este mai rar.
ă calitatea ă au-
dio video este net ă Si5-
VHS. .
iN PAQ. 151
llRIS Ili "Oll Il"
SEMiCARTERElE MOTORUlUI
în planul de separare
cu o ţ ă
"Formetanch" .
s-au mai notat cu: 1 - fii-
aer; 2 - ă de acces
aer de la separatorul de ulei la filtrul
3 - separator de ulei; 4 -
de acces al aerului În car-
5 - carburator; 6 - con-
acces ai gazelor din cartel'
de ulei; 7 - cutie
8 - ă de
" ........ '""0 .. 0 a motor de la se-
în baie; 9 - ă de
a amestecului carburant
camera de ardere; 10 - Cilindru;
'1 - ă ă umplere cu
ulei; 12 - capac culbutoare; 13 -
ă ţ 14 - ă 15
- reniflard; 16 - baie de ulei; 17 -
ă ulei ungere ă baia mo-
torului; 18 - ambielaj; 19 - cutie
de ă 20 - ă acces
aer ă la filtrul de aer; 21 -
arbore cu came; 22 - ax culbu-
toare.
La montarea chiulaselor se folo-
patru tipuri de prezoane (fig.
care se ţ ă ca În fi-
3 b.
Or. ing- TRAIAN Ţ Ă
ARBORELE COTIT. Este format
din cinci ă ţ asamblate la cald cu
cele patru biele, avînd: semicuzine-
tul central cu "guler de limitare a jo-
cului axial" (diametrul interior:
rianta I = 57,5 mm; varianta a li-a =
57,4 mm - reper ş ă ţ tota-
ă = 25.9 ţ ţ ă ş
spate (diametrul interior: varianta I =
57,5 mm, varianta a II-a = 57,4 mm
-'- reper ş ă ţ ă =
20,8 mm). Jocul axial al arborelui
cotit, nereglabil. preluat de cuzinetul
central (0,09 ... 0,20 mm). Se inter-
zice ă se ş ţ de
lucru ţ ă ş spate ale arborelui cotit
deoarece au microturbine (striuri)
care ă ş ansamblului,
prin "împingerea" ulei ului spre inte-
rior. Ca la motorul mic. ambielajul
nu se ă În cazuri accidentale,
de gripare sau de defectare a unor
piese, care apar În cazul ţ
ş ă incorecte a motorului.
sau ă unor defecte de mate-
rial 'ascul1se, se ş ansam-
blul ambielaj.
BIELELE. Jocul lateral al bielelor
(0,13-1,18 mm); alezajul. ş
de ă mm).
Sensul de montare
a coroanei· (cu fata ă
ă ă ă volantului).
ă ă a coroanei demaro-
rului (0,3 mm). În cazul ă
ş volantului sau al necesi-
ă ţ restrÎngerii lor ă s-au ă
în ţ se impune a se fo-
losi ş de fixare noi. CILIN-
DRII. În ţ de ă ţ lor, În
ţ se ă ă clase: I
= 86.88 - 86,90 mm (reper ş ş
II = 86,90 - 86,92 mm (reper
verde). ă prin ţ se im-
pune înlocuirea cilindrilor, este obli-
gatoriu a monta pe ş parte ci-
lindri din ş ă de ţ
PISTOANElE. Fabricate de catre
COLMAR sau I.P.T.A.P.A.-Slatina,
au sensul de montare impus de un
reper de montaj ă ă ş repe!
.. o "-dreapta ş "G"-stmga). Dupa
montare, ă ă piston tre'"
bu ie ă fie ă ă distribu-
tie. Clasele de ţ a pistoane-
ior sînt: 1=73,95-73,96 mm; 2=
73,96-73,97; 3=73,97-73,98, Aceste
clase nu trebuie confundate cu cla-
© ©
@@ ®®
®® ®®
@
® ®
@
b
avînd diametrul de 22 mm ş lungi-
mea de 63,9 mm.
Exploatarea ţ ă sau. între-
ţ ă a mo10-
rului poate conduce la griparea pis-
toanelor, ţ care impune de-
montarea motorului, ă pie-
selor (uzura cilindrilor) ş Înlocuirea
celor uzate. SEGMENT". La monta-
rea lor cu dispozitivul pe piston, tre-
buie ă se respecte ţ prin
care reperul (marca fabricantului)
ă îndreptat ă capul pistonu-
lui. In figura 4 s-a numerotat ordi-
nea de montare (a segment de
compresie; b - segment raclor: c -
segment de ungere, U Flex)
ă este necesar a se
pecta ţ ca ş crestat de
oprire al segmentuluI raClor sa fie
întotdeauna îndreptat În sus, CHIU-
LASElE cu camera de ardere de
ă semisferica, sînt ţ
nate din aluminiu. La montarea lor
trebuie ă se respecte ordinea de
strîngere (fig. 5) ş cuplurile de
str Î n g e\ r e p rei imi n ă

A
B
e
e
c
a
(0,8-1 daN.m) ş ă
(2-2,5 daN.m). SUPAPELE. Atît
cele de admisiune cît si cele de eva-
cuare sînt fabricale l'a ş
(Topoloveni) sau TEVES, avînd pa-
rametrii: diametrul talerului, În mm
(39 la admisiune ş 34 la evacuare):
diametrul tijei, În mm 8 =-8:ggg la ad-
misiune ş 8,5 la evacuare); lun-
gimea, În mm (97,4 la admisiune ş
96,3 la evacuare); unghiul, În grade
(1?0 la admisiune ş 90 la evacuare).
Inlocuirea supapelor gripate sau
uzate se face clasic, ă ă a ridica
probleme deosebite; pentru aceasta
ă este necesar ca lucrarea ă fie
ă ă În ateliere specializate dotate
cu utilaje, piese de schimb ş perso-
nal RESORTURilE DE
SUPAPE. Se ş un singur tip
de resort pentru evacuare ş admi:-
siune, cu lungi mile ă sub
ă 32 mm la F, = 25,4 ±2,5 kgf
ş 24 mm ia F
2
= 59,6 ±2 kgf ş sen-
sul de ă ş pe stînga. In caz
de a lor, de asemenea pot fi
clasic. GHI-
DURI DE "' ... lH- ... .-"".
notat: 1
de.
a
b
(
8
7
CULBUTOARELE. Jocul normal -
la rece - este de 0,20-0,25 mm
(admisiune ş evacuare). Identifica-
rea, la montare, a axelor pentru cul-
butoare: axul admisiune stînga iden-
tic cu axul de evacuare dreapta
ă ă reper); axul admisiune dreapta
identic cu axul de evacuare stînga
ă ă în mijlocul axului).
Ţ Jocul axial al arbori-
lor cu carne este nereglabil, în mm:
0,05-0,15. Reglajul teoretic al dis-
ţ (joc de 1 mm între culbu-
toare ş supapele de admisiune ş
evacuare). Identificarea arborilor cu
carne se face astfel: pe arborele
dreapta se ă excentricul pentru
ţ pompei de ă iar
pe cel stînga cuplajul pentru ţ
narea ruptor-distribuitorului. Admi-
siune (4°10'±1°30' - avansul la des-
chidere si 31°50'± 1°30' - întîrziere
la închidere) ş evacuare (36°10'±
1°30 - avantajul la deschidere ş
0°10'±1°30' - avansul la închidere).
Curelele de ţ Pentru
montarea lor ă constructorul
a ă o reperare (linii de cu-
loare ă care, ă ă unei
ţ ă îndelungate nu se mai
distinge, trebuie respectate ţ
ile de mai jos (figura 7, În care: 1 -
ă ţ ţ montate pe arbo-
rele cotit - ţ 2 ş 3, fig. 8; 2,
6 - ţ ă 3, 8 - ţ de
ţ montate În ă arbo-
rilor cu carne; 4 - ă de distribu-
ţ 5 - curea de ţ stînga;
7 - curea de ţ dreapta):
ă de ş (93 - cureaua
dreapta; 105 - cureaua stînga); pa-
sul P=9,525 mm; unghiul flancului
danturii a=40°:+-:1°.
VENTILA TORUL. Este o ă foarte
ă deoarece ă ă
ţ ă cu aer a motorului (figura 8,
În care: 1 - arbore cotit; 2, 3 - ţ
ţ 4 - ţ ă 5 - contra-
ţ ă 6 - fulie ventilator; 7 - rac)
ş are parametrii: diametrul exterior,
în mm (290), ă de palete (9).
Calarea racului pentru ă se
face astfel: la punctul extrem al pis-
tonului (PMI), ţ racului trebuie
ă fie orizontali. ţ de montaj:
lungimea ă a racului manivelei,
ă ă În afara piulitei, ă fie de
rEHNIUM 8/1985
5 mm ă ţ ă
fulie).
UNGEREA MOTORULUI. Con-
structorul ă folosirea ă
a uleiului 15 W40. fabricat În R.S.R., în
toate anotimpuri/d, precum ş a altor
uleiuri ă similare. Orice ă
ţ ă scoate motorul din ga-
ţ ş constructorul diri ă
Capacitatea carterului motor este
de: 4 I ă demontare), 3,5 I
ă golire), iar între minimumul ş
maximumul jojei de ulei - 0,5 1.
Este foarte important a se ş
cantitatea de ulei ă la
înlocuirea numai a uleiului motor
(3,4 1) ş a uleiului ă cu fil-
trul de ulei (3,7 1), deoarece o canti-
tate mai mare de ulei face ă fie an-
trenat (prin conductele 6, 2 ş sepa-
ratorul de ulei 3) ă filtrul de aer
1 (fig. 2), care va fi Îmbîcsit rapid ş
apoi colmatat cu particule de praf ş
alte ă ţ (O ă colmatat,
1 5
6
elementul filtrant nu mai poate fi
ă ţ cu aer sub presiune, ci tre-
buie înlocuit. O parte din ulei va fi
antrenat sub ă de particule În
aerul ă care, prin conducta
4, ă în carburatorul 5 ş În conti-
nuare În camera de ardere, unde
poate conduce la ancrasarea bujii-
lor. ă elementului filtrant, qe
asemenea, nu ă nici un rezultat.) In
mod normal, elementul filtrant se
ă ţ ă cu aer comprimat la fiecare
15 000 km, iar la 30 000 km se Înlo-
ş Uleiul motor se ş
la fiecare 7 500 km. Cu toate ă da- I
ă ă ţ de ţ ale
uleiului aditivat, ă soli-
ă de ă ş presiune
din motor, periodicitatea de schimb
este ă ă ş la 10000 km
ă efectuate În laboratoarele
Citroen), În zone cu mult praf sau la
ă anormale ale motorului,
ă periodicitate poate fi ă
În mod ă La tempera-
tura de 800 C±5°C, presiunea uleiu-
lui trebuie ă fie de 4,7 bari mini-
mum (Ia 2000 rot/min) ş de 6,2-7
bari la 6 000 rot/min. Tararea mano·
contactului de presiune. a uleiuJui
este de la 0,5 la 0,8 bari. In revistele
"Tehnium" nr. 7 ş 8/1984 s-au pre-
zentat piesele componente ş circui-
tul de ungere ale motorului M-036.
Ulterior se vor prezenta unele ob-
ţ privind ş motorului,
legate tocmai de pierderile de ulei
de ungere din motor':
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
ă cititorii revistei care doresc
ă ă materiale spre publicare ă
le redacteze citet ş Inteligibil, ă pre-
zinte atit modul de ţ al
.flontajului, cit ş detaliile construc-
tive ş de reglal. ă ă fie con-
semnate rezultatele ă ă ş
tipul instrumentelor de ă ă utili-
zate, acolo unde este cazul.
Schemele executate conform nor-
melor STAS, ă ă trecute tipul ş
valoarea pieselor componente, va-
lori ale tensiunilor ş ţ in di-
ferite puncte.
·fin din tabelul 2, rez ă
( ..lf/..lC') = 0,01057fM/C: =
0,01057'3,5'10"/280 = 132 Hz/pF;
..lCT(pl') = -M(Hz)/132 =
= -(-6 x 10
3
)/132 = 45 pF.
Se alege pentru condensatorul
de acord fin unul cu o capacitate
G
F
= 10 pF-100 pF, schema prac-
ă pentru C
T
fiind cea din figura
5b, cu
TABELUL 2
fM/fm
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
1,6
1,7
1,8
1,9
2,0
2,2
2,4
2,6
2,8
3,0
nea compo
brum.
CV/cv
M m

1,25 4,08
1,53 4,52
1,84 4,98
2,18 5,46
2,56 5,95
2,97 6,45
3,41 6,96
3,89 7,49
4,40 8,03
4,95 8j 59
6,14 9,73
7,47 10,92
8,95 12,15
10,56 13,43
12,31 14,76
Atunci cînd coeficientul de distor-
siuni este mic, valoarea lui se poate
aproxima foarte bine eu ţ
ti
v i + + v. i + ... + V;, + N-;-
K = . 100
vf + + + ... + V;, + N
C
ă ă spre exemplu, cu un dis-
torsiometru de tip E0706.
Coeficientul de distorsiuni al lan-
ţ electroacustic ă o me-
die ă ă a ţ ă
componente: fI:
Il
K = E K;
1=1
De aici ă ă pentru ţ
unei ţ HI-FI, amplificatorul tre-
buie ă prezinte un factor de distor-
siuni minim, deoarece doar aici se
pot lua ă pentru ş
coeficientului de distorsiuni global.
ţ ţ sînt de ă in-
ă ţ fabricantului de
magnetofon, casetofon, picup ş
deci nu se pot modifica). Standardul
DIN 45.500 ă un amplifica-
tor HI-FI avînd un coeficient de dis-
torsiuni mai mic de 0,7% în interva-
lul 40 Hz-4000 Hz ş de maxim 1%
În întreaga ă audio, la puterea
Programarea de Înregistrare a
emisiunilor dorite poate porni de 1a
programe de 24 ore ş poate ajunge
la 7-14 zile sau chiar mai mult, pe
2; 4; 8 programe sau mai mult.
Casetele preînregistrate au durata
in ţ de programul Înregistrat
(film, concert etc.). La ţ
trebuie ă ca aceste programe
ă fie înregistrate pe casete În sis-
teme compatibile cu videocasetofo-
nul pe care îl ă pentru a pu-
tea fi vizionate ş audiate.
8. CONCLUZii
Videocasetofonul este o ţ
foarte ă atît ca ă
cît ş ca ă necesitînd
piese de mare precizie ş o tehnolo-
gie de ţ foarte ă
Depanarea se poate face numai
de ă un specialist.
ţ ce pot fi produse prin
ţ unor ş de oca-
C:' = + C
m
)/2=
1 530 - 55 = 1 475 pF.
Calculul ţ L este ime-
diat, plecînd de la formula:
L'= [(2rrfMfC:
+ = 8,53).(H.
sphema ă a unui
oscllator folosind .circu'ty.'
de acord astfel dimensionat este
ă În figura 6.
(o/c) ( -..lI ..lC T) 2C ţ
0,22 0,03243
0,81 0,02794
1,7 0,02423
2,7 0,02114
3,9 0,01860
5,2 0,01647
6,6 0,01466
8,0 0,01312
9,5 0,01180
10,9 0,01064
13,9 0,00876
16,8 0,00732
19,7 0,00619
22,5 0,00528
25,2 0,00455
nom a amplificatorului. n pros-
pectele firmelor de specialitate, coe-
ficientul total de distorsiuni al unui
amplificator este notat cu ţ
THD (total harmonic distorsion).
Avînd în vedere faptul ă urechea
ă ă distorsiunile înce-
pînd de la 2%, se ă impor-
ţ ţ unui ţ electroacus-
tic cu un THD cît mai mic. ă nu ui-
ă ă la puteri mai mici decît cea
ă THD-ul scade parabolic.
De aceea, pentru ă unei di-
namici naturale a programului sonor
audiat, amplificatorul nu se va folosi
ă la puterea ă ş va
fi astfel dimensionat Încît ă pre-
zinte o ă de putere corespun-
ă
Constructorul amator va ţ
seama de toate elementele prezen-
tate, În mod obligatoriu, pentru a
ţ un ţ HI-FI
cu ţ cît de
cele ale firmelor de specialitate.
BIBLIOGRAFIE
WIRELESS WORLD, 1976
STEREO REVIEW, 1981
FUNKSCHAU, 1982
CATALOG I.E.M.I., 1983
zie pot fi ireversibile, ă lipsei
pieselor de schimb ş ă ţ
unor echipamente de service foarte
complexe pentru reglaje.
Printr-o exploatare ă a
aCestor aparate, ă ţ
ş ă ţ ridicate, ele pot aduce
ţ ă ţ ă
BIBLIOGRAf1E
1. Leonard Martin ş Alian Green-
field, The Complete Guide to Home
Video, Harmony Book, N.J., 1981,
S.u.A.
2. M.V. ţ loG. ş Video-
magnitofonÎ i ih primenenie,
Moskva, 1980, U.R.S.S.
3. ţ HI-FI ş Stereo-Revue,
1984, S.U.A.
4. Cataloage de produse JVC,
AKAI, Panasonic, Grundig, Philips.
5. OperatinQ Instructions National
Panasonic Matsushita Electric Tra-
ding Co., Ud., Japonia.
Iii
LENTfLA
Al)ITfONALA
Fotoamatorii ş în ţ ă fo-
tografieze cu ajutorul inelelor inter-
mediare au avut ocazia ă constate
astfel ş dezavantajele folosirii aces-
tora: montarea lor ă un nu-
ă mare de ş ă (demontarea
obiectivului, montarea inelului sau a
inelelor, remontarea obiectivului
ş iar: pe perioada cît ţ
montate inelele, aparatul nu poate fi
folosit pentru alt gen de fotografie
decît ă un timp care uneori
poate fi ţ ţ ă nu
ă În ţ ţ În care fo-
tografiem timbre, ă ţ ş sau
tablouri, ţ care ă nu
numai inele ţ ci ş timp
mai mult de lucru. Este vorba de si-
ţ În care fotografiem flori sau
insecte În timpul unei excursii (ex-:-
cursii care ne ă ă nu facem
numai macrofotografii). Montajul
mai jos descris ă ă toate aceste
neajunsuri.
1. Prezentare ă ş domeniu
de ţ ă Lentila ţ ă este
ă Într-o ă ă astfel
Încît ă ă fi ă În filetul pen-
tru filtre al obiectivului. Prin monta-
rea lentilei ţ În ţ obiecti-
vului scade ţ ă de foto-
grafiere ă cu distanta

VIOREL OL TEANU
ă a lentilei), ţ macrofo-
tografierea ă ă ajutorul inelelor dis-
ţ
2. Materiale necesare. Pentru con-
ţ lentilei ţ este
necesar ă ne ă o ă
ă sau ă (cu cît
lentila va avea ţ ă mai
ă cu atît va ă mai mult). Se
pot folosi În acest scop ş lentilele
condensor c:.are se ă În maga-
zinele foto. In nici un caz nu se vor
folosi lentile menisc pentru ochelari,
deoarece acestea ă puter-
nic imaginea spre margini. Mai este
ă o ă de ţ sau alumi-
niu cu diametrul de cel ţ
57 mm, din care se vor ţ
carcasa ş ţ
3. ţ In desen sînt indicate
cotele pentru o ă ă la 0
50 ş o ă cu filet M55 x 0,75,
necesar prinderii În montura unui
teleobiectiv mediu (de exemplu,
Pentacon auto 2,8/135). Pentru fixa-
rea lentilei ţ Într-un obiec-
tiv normal cu filet pentru M49 x
0,75, În desen se ă construirea
unei ţ de la M55 x 0,75 la
M49 x 0,75. ţ dintre diame-
trul lentilei ş cel interior al carcasei
(diametrul de fund al ă ţ filetate
PREAMPLlFlCATOARE
Amplificatorul de audiofrec-
ţ ă cu puterea ă de 10
W, produs de ă
livrat sub forma componentelor
ş ă la intrare 'un
semnal cu tensiunea de 1-71,5
V, ţ I.a ş aparaturii
radioelectronice ă cu circu-
ite amplificatoare proprii. Co-
nectarea la intrarea amplificato-
rului a tranductoarelor electroa-
custice este ă prin inter-
calarea unui preamplificator
adecva( alimentat din redreso-
rul care ă amplificato-
rul, cu tensiunea ă de 20
V ş polul negativ la masa mon-
tajului.
Schema ă din figura 1
ă un preamplificator
destinat semnalelor slabe, cu
amplitudinea de ordinul a 10
mV, generate de un microfon
electrodinamic sau piezoelec-
tric. Schema ă raportul bun
de 78 dB Între semnal ş zgo-
mot, ă curentului mic de
colector al tranzistorului TI, de
25 ţ ş tensiunii colector-emi-
tor a acestui tranzistor, de 2 V.
Stabilizarea ă a monta-
jului' este ă de bucla
ţ negative În curent, ma-
ă prin ţ R5•
16
Ing. IANCU ZAHARIA
Factorul de amplificare În alter-
nativ al montajului (40 dB) este
determinat de raportul R3/RI ş
stabilizat de capacitatea C2
Pentru tensiunea de ş de 1
V, la nivelul tensiunii de intrare
de -3 dB, ţ microfonu-
lui MI poate varia Între 600 ş
50 000 n. Banda de ţ
ă intervalul între 25 ş
24 000 Hz, limita ă de-
pinzînd de capacitatea C3• I
pedanta de intrare a monta'
este de 200 kn, iar cea de .
R2 220Kn. R3-100Kn.
la M52x 1) permite corectarea even-
tualelor ţ dintre centrul op-
tic ş centrul lentilei.
ă verif
trului o
lentila
utoru
rea si
ă c
introdu
chis la
tînd
dimensiuni
piesele se
acesta se va
zul ă din
În acest ultim caz se vor ă ă ţ
filetate ţ unse pentru a înlesni
montarea ţ sau a carca-
sei pe obiectiv.
4. Mod de folosire ş ţ
generale. Folosirea lentilei ţ
nale exclude ă mare de ma-
ă necesare În cazul fotogra-
fierii cu inele ţ Practic, În
momentul cînd dorim ă facem o
macrofotografie, nu avem altceva de
ă decît ă ă ţ
ă în ţ obiectivului. Fotoamat04
rii mai ţ ş ş pot confec";
ţ seturi de lentil.e pentru, diferite
de ă ş cum Ş in_elele
ere ă diferftetreple de
rcasa a fost ă ă cu
0,75 întrucît, ă tlis-. ,
de fotografiere cu un
iu este de 1,20 m ...
ţ ă ă
scade la 12 ...
ţ ei 10-
lentila ţ
ifica gradul de
nelului ţ
ş apropierea sau
ului de obiectivul
ş cum ă În
cazul OricareI alte fotografii. Lentila
ţ ă are un gabarit mai mic
decît un set de inele ţ ş
chiar În cazul ţ ă pieselor
componente din ţ ă ţ sînt
comparabile, iar procesul fotografie-
rii nu va .. Ji îngreunat cu nimic.
7
ţ ă ă Carcasa ţ
de 2 kn, permite cuplarea preampli-
ficatorului la intrarea ă ampli-
ş de ţ ă
In ş parametri functio-
naU se ă si schema
ă a preamplificatorului
universal, ă În figura 2,
care permite lificarea indivi-
ă ase aw;jio-
ţ ă la dfferite
traduct custice, co-
nectate În ţ de
NTRARE
l,v

T3

8[108
R8
2)Kn.
+
20V
ţ comutatorului bipolar Kl.
In ţ 1, amplificarea mon-
tajuluieste de 40 dB ş impe-
ţ de ş de:' 200 kO pentru
ţ 2, ş ţ parametn au va-
lorile de 34 dB ş respectiv 350
kn. Pentru ţ 3, parametrii
capata valorile de 26 dB ş
1 MO. iar pentru ţ 4 valorile
de 20 dB ş 2 MO.
Ş

+
20V
TEHNIUM 8/1985
SUPRAVEGHETOR
eLECTRONIC
fn cazul În care mamele cu copIi
mici se ă În alte camere ă ă
rie, sufragerie, baie etc.), iar copiii
ă ţ dispozitivul
descris mai jos le ă supra-
vegherea prin intermediul unui apa-
rat de radio sau radiocasetofon do-
tat cu unde ultrascurte, portabil, ali-
mentat la ţ sau baterii.
MODUL DE UTILIZARE. ă
ş dispozitivului într-un loc
ferit de curiozitatea copiilor, de pre-
ţ ă cu antena ă ă ţ
de ochiul antenei), se ă Între-
ă pe ţ de ţ
moment în care acesta emite sem-
nalele captate de capsula 'microfo-
ă ă (tip 23 S, Philips,
ă În magazinele de specialitate).
Aparatul de radio (în ă ă
fixat din butonul de acord pe frec-
ţ de 68-69 MHz, Între progra-
mul II TV ş programul III radio, va
ţ în ţ ă manifes-
ă copiilor: -plînsetul sugarilor,
cearta sau ă ţ etc., mo-
ment în care mama poate interveni
cu promptitudine.
Dispozitivul poate fi utilizat ş
pentru înregistrarea pe ă a
semnalelor emise, cît si ca microfon
portabil pentru amuza'ment În locu-
ţ ă În ţ excursii etc. (fig. 3).
Trebuie ţ faptul ă acest
dispozitiv este un ţ ă de foarte
ă putere, a ă ă nu de-
ă ş ş 10-15 m, la un consum de
5 mA din bateria de 9 V.
SCHEMA ELECTRiCA, ASAM-
Ş REGLAJUL.
Schema ă a dispozitivului
este ă ă În figura 1. Bobina are 8
spire din cupru argintat 01 mm, an-
tena cuplîndu-se la a patr,a ă
Bobinarea se face În aer, cu diame-
trul de 8 mm ş pasul de 1 mm.
Condensatorul semireglabil este
Ing. C. RÂMBU
de tip tubular, ceramic, iar celelalte
sînt de tip ă la 30 V. Rezis-
toarele sînt de 0,12 W, cu ă
de carbon.
Antena este un conductor ţ
izolat, cu ţ de 1 mm
2
, cu
lungimea de 30-40 cm, care se
ă cu un ochi pentru ă ţ
ă Microfonul M este o
ă ă cu preamplificator
înglobat, motiv pentru care a' fost
ă polarizarea acestuia prin
rezistorul de 22 k!l.
Montarea pieselor se ă peo
ă de circuit imprimat sau prin
metoda "Tinkertoy", ă care se
ă cu ă ă avînd
ă ca microfonul ş C'ondensatorul
semireglabil de 3";"15 pF fie pe
ş parte ş accesibile din exte-
rior.
Cutiile exterioare pot avea aspec-
tul din figura 2 sau figura 3, ă
ţ constructorului amator
ş modul de utilizare a dispozitivului.
Reglajul ţ ă se efectu-
ă astfel: se ă aparatul de
radio ca mai sus; se ă
ţ ă din butonul 5; se ajus-
ă condensatorul semireglabil
ă cînd În difuzor se aud zgomo-
tele produse de ş ţ ă - reglaj
brut; se ă fin, cu o ş
ţ ă din os, avînd ţ ă În ă
ă unde ă o ă de su-
nete (prin tatonare), ă cînd frec-
ţ de lucru ă ă (68 MHz
sau 69 MHz).
DETALII LA FIGURILE 2 Ş 3:
1 - corpul dispozitivului (cutie
ă ă
2 - oriticii practicate În dreptul
capsulei microfonice;
3 - miezul de ă al semiregla-
bilului;
4 - antena de emisie:
5 - ochiul de ă ţ al antenei
CONFECTIONAREA

A8AJURURIJ.OR
În figura 1 se ă unele modele
de abajururi, al ă cadru se poate
ţ din ă de 3-4 mm
grosime, ţ ţ de PVC sau me-
talice, nuiele de ă ă etc.
Abajururile au, În mod ş
ş ă ţ componente. ş cum
se ă din ă cadrul unui
abajur cuprinde: o ă ă 1,
o ă medie (în unele cazuri), o
ă ă ţ 3, un cîr-
lig de ţ 4 ş traversele 5. in
interiorul abajurului se introduce
becul electric 6, ţ de un con-
ductor izolat 7, care se ă ş ă pe
cÎrligul de ţ 4. În exemplele
de abajuJuri din figura 2 nu sînt pre-
cizate dimensiunile, deoarece aces-
tea se pot stabili ş În ţ de
locul În care se ă abajurul
respectiv (în hol, dormitor, sufrage-
rie, camera copiilor etc.), de ă ţ
mea ş dimensiunile ă ş bi-
ţ de ţ constructorului
amator. Se va ţ seama, de ase-
menea, de dimensiunile materialului
pe care îl avem la ă pentru
înveli rea cadrului metalic al abajuru-
lui.
. ă ce se alege modelul de aba-
jur care se' va construi, acesta se
ă pe o hîrtie, la scara 1 :1,
apoi se ă ă direct pe desen ş
se ă dimensiunile tuturor ă
tilor componente. Se taie ă ţ
de ă necesare, se Înrjoaie la
TEHNIUM 8/1985
Ing. VIOREL Ă
forma din ă ş se asambleaz
Între ele prin lipire cu cositor.
drul metalic al ab
ş ă apoi du ă
tie
c

ch amator cu di-
fer metrice, florale sau
ani re; o cu ş de muselin,
ă ă etc., care se cos În-
tre ele; cu rafie, ă ă colo-
ă fire de ă etc., care se Îm-
pletesc, fie pe ă fie pe ver-
ă pe tot cadrul metalic ori nu-
mai pe anumite ţ ă aba-
jurul se ţ ă din hîrtie
ă hîrtia se ş mai întîi În
forma ă apoi se ă pe ea
desenele preferate ş se ă
ă ce culorile s-au uscat, se
ă ulei de in pe dosul Întregii
hîrtii, În cîteva straturi. Se ă un
nou strat numai ă ce stratul an-
terior s-a uscat. Uleiul face hîrtia de
desen ă Învelitoarea de
hîrtie astfel ă ă se coase apoi
pe cadrul metalic al ab'ajurului.
Abajurul din carton ţ de cu-
loare ă se ţ ă din
mai multe ă ţ fiecare ă fi-
ind cu 1-2 cm mai ă pe ă
decît ă ţ cadrului metalic,
Se ă ş pe margini fiecare bu-
ă de carton cu ajutorul unui per-
forator. ă se fac la ţ
2
o
3
ă Baterie
(70X60X 25mrn)
de emisie.
Ţ Dispozitivul ţ
ă ă la epuizarea bateriei (cca
3 V), dar ă ş ţ de
lucru, motiv pentru care, pe ă
ă bateriei, trebuie ă regla-
jul din condensator astfel Încît ă se
ă 68 sau 69 MHz, pentru a
egale. Se ă cartonul sau se
lipesc pe el diferite poze. Se prinde
apoi abajurul direct pe sîrma carca-
sei cu un ş ţ colorat, tre-
cÎndu-1 prin ă .. cartonului ş
peste ă Abajururile din carton
se folosesc În special În camera co-
piilor.
Abajurul din pergament se poate
face buclat sau plisat. Pentru abaju-
lat se taie o ş de perga-
lungime ă cu o ă ş
erimetrul ramei inferioare,
cel plisat de trei. ori peri-
mei inferioare. In, cazul
abajurului plisat, pergamentul se în-
doaie sub ă de .pliuri de
3-4 cm, ca o ă In mijlocul
ă bucle sau pliu se dau mici
ă cu un poanson sau un cui, la
ţ ă de circa 8 cm de marginea
de sus a abajurului. Prin aceste
ă se trece un ş sau un ş
22&
2
f-
5
3
nu deranja ţ pe UUS.
BIBLIOGRAFIE:
1. ă "Un tranzistor, doua
tranzistoare"
colorat, avînd grija ă se aranjeze
buclele sau. pliurile în mod uniform
în jurul cadrului metaliC'! ş de
pergament se ă În modul des-
cris mai sus numai În cazurile car-
caselor cu muchii drepte, peste care
pergamentul se ş ă ca o ă ă
Abajururile din pergament se folo-
sesc În camerele de zi.
Abajururile din ă muselin,
ă ă ă etc. se ă
prin coasere direct pe sîrma cadru-
lui. Materialul se va ţ cu atît
mai mult cu cît este mai ţ
Pentru a spori ţ materialu-
lui În locurile de contact cu buza de
ă a cadrului, se ă pe dede-
subt o ă ă din ş de ş
culoare. La partea ă ş la
cea ă se face cîte un vola-
ş Astfel de abajururi se folosesc
În special În ă de dormit.
17
Cititorul este desigur familiarizat
cu ţ de ă de cu-
loare ă ă ţ luminii, pre-
cum ş cu necesitatea ă
peliculelor color În ţ de tipul
de iluminare ă sau natu-
ă
Mai ţ cunoscut este ă fap-
tul ă ş o ş ă de ă
ă ă structurale ş
cantitative Într-un interval oarecare
de timp. Astfel, lumina ă de un
bec cu ţ ă ş ă
temperatura de culoare pe ă
ă sau În ţ de
riie tensiunii ţ electrice. In
acest caz, ă pe perioada unei ş
ţ de fotografiere se poate conta
pe o calitate ă a lumi-
nii sursei folosite. Nu ş lucru
se poate spune despre lumina natu-
ă În ţ ă lumina ă de
Soare.
S-ar putea ca ţ ă
ă ă dat fiind faptul
ă ochiul uman ă o imagine per-
manent ă ş ă de
creier, avem ţ unei ţ
În modul de redare a culorilor, cu
ţ momentelor extreme, res-
pectiv la ă ă ş apus.
În realitate, ţ ă a
luminii solare ă pe parcursul
zilei, fapt sesizat în mod obiectiv de
pelicula ă color pe care
apar dominante diferite În ţ de
ora la care s-a ă fotografierea.
Ca principiu, lumina Soarelui este
mai ă spre prînz ş mai "colo-
ă la ă ă ş apus, cînd ţ
ile ş galbene, portocalii devin
mai pregnante.
În figura 1 sînt redate trei curbe
realizate prin ă energiei ra-
ă de Soare la diverse ore ale zi-
lei, energie ă la lungimile de
ă din spectrul vizibil.
În tabelul 1 este ă procentual
ţ ă ă a
luminii solare ă E. lofis) în
Ing. VASILE Ă
ţ de ă ţ Soarelui pe cer.
Se ă din curbele de reparti-
ţ ă din punct de vedere energe-
tic, lumina ă are maximumul În
zona albastrului, pe cînd lumina la
ă ă ş apus are maximulllui co-
ă zonei ş
Pentru rigurozitate trebuie adîn-
ă analiza, ă ţ între
lumina Soarelui ş lumina cerului.
Lumina de zi este rezultanta ames-
tecului dintre cele ă surse de lu-
ă ă Pe cînd lumina ă
ă are circa 4 000 K, lu-
mina cerului ă între 5 000 K pe
vreme ă ă la 10000 K sau
mai mult, cînd cerul este neacoperit
de nori. Lumina ă ă este un
amestec dat de cele ă surse de
ă ă ţ consi-
derÎndu-se rezultanta medie de
5500 K.
Lumina cerului ă practic tot
timpul. Noaptea lumina cerului
apare ă ă efectului
Purkinje, ş În realitate ţ o
mare cantitate de ţ ş
Luna, pe de ă parte, ă o lu-
ă cu aproximativ ş com-
ţ ă cu lumina cerului
de zi· acoperit.
Intensitatea luminii Soarelui ş a
luminii cerului În lumina de zi este
ă În tabelul 2.
Se ă din analiza acestui ta-
bel stabilizarea ă ţ luminii În
perioada de ă În corespon-
ţ ă cu stabilizarea ţ
a luminii (vezi tabelul 1).
In tabelul 3 sînt date valorile rela-
tive ale ţ spectrale a ener-
giei luminoase ă lumi-
nii solare, luminii cerului ş luminii
de zi ă A.H. Taylor ş G.A.
Kerr). Raportarea se face ţ ă de
energia ă lungimii de
ă de 550 nm, ă 100%.
Pentru a completa ţ
date s-a notat În tabelul 4 intensita-
tea luminii Lunii În ă noapte.
TABELUL 1
Zona ă ţ Soarelui ţ ă de orizont
ă
1° 5° 10° 30° 600 900
ş 84 47 36 29 29 28
Galben 13 34 33 31 30 29
Verde 3 14 20 23 22 22
Albastru 4 7 11 12 13
Violet 4 5 7 8
TABELUL 2
ă Intensitatea luminII in 10
3
Ix (%)
SoarelUi
Lumina de zi Lumina Soarelui Lumina cerului
5° 1 (17) 5 (83) 6
100 6 (46) 7 (54) 13
200 22 (69) 10 (31) 32
30° 40 (77) 12 (23) 52
400 57 (81) 13 (19) 70
500 72 (83) 15 (17) 87
600 85 (85) 15 (15) 100
700 94 (85) 16 (15) 110
800 99 (85) 17 (15) 116
90° 101 (86) 17 (14) 118
18
"Lumina de noapte" ă
toare va fi ă cu circa 0,0018 Ix
mai mare, respectiv cu valoarea lu-
minii cerului noaptea (cer ă ă nori).
ă cum se poate constata foto-
grafiind un ş subiect ş exclu-
zînd impresia ă de umbre, rezul-
tatele vor diferi, pelicula înregistrînd
ţ ă a luminii prin
dominanta ă abaterii
de la temperatura de culoare pentru
care a fost ă Desigur, ima-
ginea va fi ţ ă ş de fenome-
nele atmosferice specifice (de
exemplu, ţ ă ă ţ
praf atmosferic În cursul zilei etc.).
Un exemplu modest ilustrînd cele
spuse îl ă cele trei fotogra-
fii realizate la ore diferite. Astfel, În
figura 2 s-a fotografiat ţ la
ora 8. Culorile pastelate sînt speci-
fice ţ cînd ă un
anumit voal atmosferic. ă
imagine, ă În jurul orei 11,
este mult ă Voalul a ă
rut ş contururile sînt mai dure. Ul-
tima ă 4, ă ş subiect
fotografiat la ora 14. Schimbarea as-
pectului este ă Lumina
ă ă culorile devin satu-
rate ş ă Blocurile din
ultimul plan apar clare, cu multe de-
talii.
[
• • • • • I • •
• I • • I • • •
Lumina medie
ă de soare
Lumina de zi
-h..e::--I----I---I--+--+--+-- la apusul soare lui
Lumina de zi
__ +-__ __ __ __ prînz
400 500 600 700 nm
Ca o concluzie ă putem
spune ă alegerea orei de fotogra-
fiere trebuie ă ă o compo-
TABELUL 3
Lungimea de ă Lumina Soarelui
(nm) (Ofo)
400 50
420 70
440 80
460 92
480 98
500 100
520 92
540 100
550 100
-
560 98
580 96
600 94
620 91
640 87
660 85
680 90
700 87
TABELUL 4
ă ă În actul de realizare
a fotografi ei de calitate.
Lumina cerului Lumina de zi
(Ofo) (Ofo)
168 65
162 87
161 94
164 107
151 108
130 104
114 98
105 99
100 100
- -
94 100
83 95
72 90
65 88
58 85
53 82
48 82
43 78
ă ţ
Star,a LunII (zlle)lIntenlltatea luminII Ox)
LunII Lun. ă Pitrar
O 1 2 3 4 5 6 7/8 10 12
600 0,68 0,54 0,39 0,29 0.22 0.16 0,11 0,063 0.0018
-
500 0,54 0.41 0,31 0,23 0.17 0,12 0,089 0,050 0,014
-
400 0.39 0,29 0,22 0,17 0.12 0,089 0,064 0,036 0,010
-
300 0,26 0,18 0,15 0,11 0,083 0,060 0,043 0,024 0,0067 0,0002
200 o, 15 0,11 0.085 0.064 0,048 0,034 0,025 0,014 0.0039 0.0001
10 0.051 0,038 0.029 0,022 0,016 0,012 0,0084 0,0047 0,0013
-
5° 0,015 0,011 0,0085 0,0064 0.0048 0,0034 0,0025 0,0014 0,004
-
TEHNIUM 8/1985
VARIATIA EXPUNERII
,
ţ la expunerea medie,
ă În mod curent, în favoa-
rea unei expuneri selective prioritare
sau practicînd abateri ţ
ţ ă de expunerea ă co-
ă se pot ţ imagini a ă
expresivitate ă difere mult de situa-
ţ real ă Pe calea ă ă
se pot ţ efecte deosebite sau
se poate sublinia o ă
sau o parte anume a imaginii.
Ne ă În cele ce ă la
prezentarea unui exemplu, ă
ca fotograful amator ă experimen-
teze ă ţ sa.
Este de remarcat faptul ă aplica-
rea procedeului poate duce În multe
cazuri la ş ă subiectul nu se
ă unei ă prin expu-
nere, fapt ce trebuie bine analizat
anterior.
Cele patru fotografii au fost reali-
zate În decursul cîtorva minute, În
jurul orei 18, în luna iunie, soarele
ADRIAN ALEXANDRESCU
apropiindu-se de ţ Cu toate
acestea, prima fotografie ă mai
ă ţ unei ţ cu-
lori ş desaturate, ţ de
ţ ă în planul al doilea, conturul
ş flou al ă din ultimul plan
(Casa Scînteii). Expunerea a fost
ă prin ă ă
rii prim-planului (zona cu flori), tim-
pul de expunere fiind 1/60 s.
Cea de-a doua fotografie a fost
ă cu timpul de expunere de
1/125 s (diafragma ă con-
ă ă ă în-
tinderii de ă din planul al doilea.
ă imagine corespunde unei
expuneri medii corecte. Culorile au
ă soarele ă o culoare
ă cerul ă ă ţ azurie.
Cea de-a treia fotografie, ă
cu timpul de expunere de 1/250 s, a
pierdut deja din detalii În primele
planuri, punînd ă În ţ ă ce-
rui ş În mod distinct silueta ă
UNEXEMPLU
DE ECHILIBRARE A Ă
Fotografierea obiectelor ă
de ă constituie o ţ
ă dat fiind contrastul mare
al acestui gen de subiecte. De
ă se ă partea ă
iar detaliile din ă sau se-
ă dispar.
În astfel de cazuri este nece-
sar ă se ă o ă de
ă care ă asigure o ilumi-
nare ă ă pentru
redarea detaliilor, dar nu dispro-
ţ de ă pentru a
anihila partea ă a su-
biectului.
Ca ă ă se vor de-
termina expunerea ă
pentru redarea subiectului În
ansamblu, expunerea pentru re-
darea ă ţ luminoase ş apoi se
va ă egalizarea lor sau o so-
ţ de compromis.
Avînd în vedere faptul ă de
obicei se folosesc surse artifi-
ciale de ă pentru fotogra-
fiere, ă fulger sau
(nitraphot sau cu halogeni), pe
ă ă ş timp de expu-
REVflATOARf
pentru
REPBOOUCERf
Developarea pe care s-au
ă reproduceri trebuie ă ă În
ţ ă fie ş tonuri extreme
(cazul desenelor liniare sau al tex-
telor de cu loare ă pe fond
alb), fie o multitudine de semitonuri
ş tonuri (cazul desenelor artistice,
al ă de ă etc.). De
aceea s-au pus la punct ţ de
revelatoare specializate pentru re-
producere avînd caracteristici di-
verse, În ţ de caracterul lu-
ă reproduse.
TEt;tNIUM 8/1985
nere, ţ ă va
constitui un element variabil de-
terminant În stabilirea expunerii.
ă util ca analiza
unui asemenea caz ă o facem
În baza unui 'exemplu, respectiv
lampa ă din fotografi-
ile ă
Prima fotografie s-a ă ă ă
utilizarea vreunei surse supli-
mentare de iluminare. Expune-
rea s-a determinat exponome-
tric, pe o ţ ă me-
diu, ea fiind 1/60 s, cu dia-
fragma 5,6 (foto 1).
Ca ă de iluminare exte-
ă s-a folosit un blitz cu nu-
ă director 32 la 21 DIN, res-
pectiv 24 la 18 DIN, avînd 3 ni-
veluri de putere (1/1; 1/2; 1/4).
ţ de fotografiere a fost
decca 2 m.
Se ă ă diafragma' co-
ă ţ este
aproximativ 11 (24: 2 = 12),
ceea ce ă ă trepte
mai ţ ţ ă de diafragma ne-
ă pentru fotografierea ă
Pentru cititorii ş am ţ
nat cîteva ţ de revelatoare alb-
negru atît pentru ţ cînd este
nevoie de contrast ridicat, cît ş
pentru acele ţ cînd trebuie ă
se ţ ă negative echilibrate. S-a
avut în vedere ca În ţ re-
velatoarelor ţ ă nu fi-
gureze ţ speciale, mai
greu procurabile.
KOOAK 0-8
Este un revelator cu contrast ridi-
cat ş ţ ă Se ş
diluat 1 :2. Dizolvarea ţ
se face În ă ă ţ ă dar nu peste
3a'C.
ă ...................... 750 mi
Sulfit de sodiu .. : ........... 90 g
ă .............. 45 g
Hidroxid de sodiu .' ....... 37,5 g
ă de potasiu ........ 30 g
ă ............. ă la 1 000 mi
Timp de developare: 30 s -2 min,
în ţ de tipul materialului fo-
tosensibiL
ORWO 70
Revelator de contrast ridicat sau
revelator rapid
• I I I • I • • I • I I III
Ea sugereaza o ă mai tîrzie decît
cea la care s-a ă practic fotogra-
fierea. Siluetele devin predominante.
Ultima fotografie, ă ă cu timpul
de expunere 1/500 s, ă
deja o imagine ă detaliile fi-
ţ luminoase. În ă ţ
au existat trei ă ţ de
acordare a expunerii:
- ă blitzului la
cca 4,3 m, cu folosirea unui ca-
blu sincron prelungit;
- reducerea puterii blitzului
la 1/2, ceea ce corespunde
aproximativ la diafragma 5,6
(12 : 2 = 6);
- modificarea timpului de ex-
punare la 1/15 s, concomitent
cu Închiderea diafragmei la va-
loarea 11.
ţ ă ă aparatul foto-
grafic permitea sincronizarea cu
blitzul ă la 1/125 s.
S-a ales varianta a doua, care
nu presupunea utilizarea unui
cablu prelungitor pentru sincron
ş un suport separat pentru blitz,
ca la prima ă ş nici utili-
zarea unui stativ care se impu-
nea În cea de-a treia ă
Rezultatul s-a concretizat În
fotografia 2.
Pentru ţ ă s-a mai ă
o fotografiere acoperitoare cu
diafragma 4, rezultînd fotografia
3, mai ă ambele ş
fiind utilizabile.
Fotografierea s-a ă pe film
reversibil ORWOCHROM UT 18.
ţ A -
Sulfit de sodiu .............. 25 g
ă .............. 25 g
ă de potasiu ........ 25 g ,
ă ............. ă la 1 000 mi
ţ B
Hidroxid de potasiu' ......... 50 g
ă (rece) ...... ă la 1 000 mi
Se ă ţ A cu B
Înainte de utilizare.
Timp de developare: 2 min pentru
contrast, 30-40 s pentru developa-
rea ă a materialelor fotosensi-
bile normale.
ORWO 71
Este un revelator energic.
Metol ....................... 5 9
Sulfit de sodiu ............. 40 9
ă ............... 6 9
Carbonat de potasiu ........ 40 9
ă de potasiu ......... 3 9
Timp de developare: 3-5 minute.
ORWO 74
Este un revelator energic, care ă
claritate ă imaginii.
ind aproape În totalitate pierdute În
favoarea contururilor, care predo-
ă profilate pe fondul cerului.
Zona mai ă a ş centrale
ă deja impresia unei fotografii pe
clar de ă
Metol ....................... 5 g
Sulfit de sodiu ............. 40 g
ă ............... 6 9
Carbonat de potasiu ........ 40 9
ă de potasiu ......... 6 9
Timp de developare: 3 minute.
ORWO 80
Este un revelator foarte energic,
care ă claritate imaginii.
Metol ........ .-., ........... 2,5 9
Sulfit de sodiu ............. 50 g
ă .. ' ............ 10 g
Carbonat de potasiu __-, ....... 60 9
ă de potasiu ......... 4 9
ORWO 75
Este un revelator egalizator, cu
ţ ă
Metol ....................... 1 9
Sulfit de sodiu ............. 40 9
ă ............... 6 9
Carbonat de sodiu .......... 20 9
ă de potasiu ......... 1 9
Timp de developare: 4-5 mil')ute,
19
Ing. CONSTANTIN DUMITRU,
ing. MARIUS CIORICA,
6ng. BOGDAN CO,JOCARU·
SETUL DE Ţ ALE
MICROPROCESORULUI Z-SO
MI croprocesorul Z-80 ă 180
de ţ prezentate mai jos
O parte din ele sînt similare celor
ale ţ procesorului 8080, altele sînt
partlcuiare. Terminologia ă În
tabelele date mai jos este ă
rea:
b - ă un ă de 1
bit În orice registru de 6 ţ
sau ţ de memorie;
cc - codul ţ din registrul
,,1Iag";
NZ - non zero;
Z - zero;
NC - ă ă transport ("not carry");
C - cu transport ("carry");
PO - paritate ă sau ă
sire;
PE - paritate ă sau ă ş
P - pozitiv;
N - negativ (minus);
d - orice registru de 8 ţ sau
ţ de memorie folosite
ca ţ
dd - orice registru de 16 ţ sau
ţ de memorie folosite
ca ţ
e - ă de 8 ţ În com-
plementul lui 2 folosite la
salturi relative si ă
indexate; .
Mnemonic Descrierea
Transfer pe
LO rIs r .... s
LO d,r dt-r
LO din
d .... n
LO A,s A .... s
LO d,A
d ... A
Transfer pe
LO dd, nn dd ... nn
LO dd, (nn) dd .... (nn)
LD (nn) ss (nn) ... ss
,
LO SP, ss SP .. ss
20
l - 8 ţ speciale de che-
mare aflate În pagina zero:
In zecimal ele SÎAt 0, 8, 16, 24. 32. 40,
48 ş 56
n - orice ă de 8 ţ
nn - orice tlUrnar ae 16 b'1\'1
r - orice registru general de 8
ţ (A, B. C, D, E, H sau L):
s - orice reglstru-;sursa de 8 ţ
sau ţ de memorie;
Sb - un bit Într-un registru speci-
fic de 8 ţ sau o ţ de
memorie;
SS - orice registru ă de 16
ţ sau ţ de memorie;
l subscris (de exemplu PC
L
) - cei
mai ţ semnificativi 8 ţ
dintr-un registru. de 16 ţ
H subscris (de exemplu PC
H
) - cei
mai semnificativi 8 ţ dintr-un re-
gistru de 16 ţ
( ) - ţ parantezelor este
folosit ca pointer ă o lo-
ţ de memorie sau un
port 1/0.
Registrele de 8 ţ sînt: A, S, C, D,
E, H, l, I ş R.
Perechile de registre de 16 ţ sînt'.
AF, SC, DE ş Hl.
Registrele de 16 ţ sînt: SP, PC. IX
ş IY.
ţ Comentarii
t2,
biti
's=r,n, (HL),
(1 X+e), (IY+e)
d=(HL) r
I I
(1 X ... e), (ly+e)
d= (HL),
(IX+e), (\ Y+e)
,s= eq/(DE),
(nnL 1, R
d=(BC), (OEl;
(nntl, R
16 biti'
dd= BC, DE, HL,
IX, IY
dd= SC DE HL
, , I
SP ... IX, IY
ss=8C, DE Ht
I ,
SP, IX, I Y
55= HL IX IY , ,
PUSH
POl'
EX
EX
EXX
EX
LDI
lDIR
LOD
ss (SP-1} ....
dd I
Schimb ri Între
DE) HL DE .... HL
AF
J
AF' AF .... AF'
I i 8E:!
(SP),ss ,(SP)++ssL' (SP+1)
Transfer al
(OE)';HU
,
HL+HL+1 BC ... SC
;
{DE)'" (HU) DE- +1
9
HL ..... HL+1, se ..
(DE) HU
J
LDDR
HL..-HL-1' :>
(DE)"'(HL) > DE .. DE-1
HL-HL-1
,
ă Într-o de.
CPI
CPIR
CPD
CPOR
Mnemonic
A-{t-iL) HL<t-
BC.-SC-1
A-(HL), Hl'"

A-(HL) I HL+-H

o esc rierea opera! ie i
o eratii aritmef e
ADD s
ADC S
SUB s
SBC s
ANO s
OR
s'
XOR s
CP s
INC d
DEC d
O
AOD HL1SS
Act HL .. S5
A"A+s
A .. A+s-tCY
A .. s
A+-A-s-CY
A-A" s
AIllrAVs
A+Aos
A-s
Comentarii
ÎN NR. VIITOR)
8/1985
I
CEPTIEI EMISIUNILOR
I I
I
jf
(URMARE DIN Ă TRECUT)
Ing. VICTOR SOLCAN
În
ţ de
de intensitate unda ă
ş cele secundare, se produc ţ
uneori foarte importante, În amplitu-
dinea componentelor spectrale
(fig. 4).
In ă de efectele sus-amintite,
În propagarea undelor pot ă ş
fenomene de ţ sau reflexie
ă ă structurii zonelor
sau obiectelor reflectante, difrac-
tante etc. În cazul ă la
mare ţ ă ă În struc-
tura troposferei, iar pe canalele infe-
rioare ş a ionosferei, produc efecte
selective cu ă deosebit de
ţ ă Ş În cazul ţ
unor ţ apropiate se pot produce
ţ de nivel omogene sau· selec-
tive În spectrul canalului transmis,
dar, de ă acestea sînt mai
lente ş mai ţ ţ Ele
depind de anotimp, starea vremii,
starea ţ ţ unor noi
obstacole apropiate ă noi, re-
ţ electrice etc.), mai ales pe di-
ţ ţ ţ Pot ă
rea ş ţ rapide de atenuare
ă sau ă În spectru
ă în apropierea amplasamentului
de ţ apar obiecte În ş
(trenuri, vapoare, ş
etc.). CAA nu poate
ţ foarte rapide
lective cu ţ
vine constanta de tim
doar pe nivelul im
cronizare a ima
tiv, În amplasam
ţ selective
banda ă p
ă ă (dist
din cele mai diverse:
centuarea sau estomparea
rilor, pierderea ţ virarea sau
ţ culorilor, ş zgo-
motuiui pe imagine sau sunet etc.
Atenuarea efectelor undelor se-
cundare se poate deseori ţ
prin degajarea mai ă a antenei
de ţ pe ă ţ ş orientarea
acesteia ţ ţ TV
(CÎmp intens ş mai omogen).
cazul ţ profesionale se
mai poate profita de faptul ă
În puncte diferite, nu mult Înde-
ă din ţ efectele de ate-
nuare ă sau ă .nu se
produc în ş timp ş identic ş
atunci se poate face o ţ mai
ă prin comutarea ă sau
ă pe antena cu . captarea
ă cea mai ă (diversi-
tate de ţ ţ de atenu-
are, omogene sau selective, lente
sau rapide, se ă În principal
ă În propagarea undelor
pe ă sau mai multe drumuri dife-
rite, ţ ş ă undelor
ţ În plan V ş H, În cazul
ă insuficiente a antenei de
ţ sau ă ţ a
ţ spre ţ ă ţ
ţ de calitate în
zul folosirii antenelor
ţ ce folosesc antene de ca-
ă distorsionarea semnalului se
produce uneori prin simpla
delolasar'e a persoanelor În
ă sau chiar ă
din cele mai
care nu
intens, antena
aduce un serviciu
cerii TV.
Este de remarcat pro-
undelor pe drumuri,
ă de necazurile provocate de
TEHNIUM
atenuare, ecouri ş distorsionarea
semnalului TV, se pot produce ş si-
ţ cu totul particulare ş foarte
rar întîlnite, cînd propagarea pe mai
multe drumuri poate avea ş efecte
bune, conducind la ş valorii
cîmpului prin Însumarea ă a
fazelor componentelor din banda
ă
fisticate antene s-ar utiliza. Ş
cu probabilitatea cea mai mare este.
ă cum am mai amintit, ă ţ
antenei deasupra nivelului acoperi-
ş propriei ă sau pe o cla-
dire mai ă dilll apropiere ş pozi-
ţ acesteia, ă e posibil, pe
o ă cît mai ă de obsta-
la din antena de emisie;
distorsionare ă
distorsionare ţ ă ă ş ţ sub-
(fc) de ţ ă .
d) distorsiona re ă imaginea alb-negru ş color Inutili-
ă
Fig. 5: ţ ă sugerînd omogenita-
tea cîmpului la ă ţ blocurilor
mari ş ţ cîmpului Între ob-
stacole ă ă reflexiilor
• (R), ş ţ (O).
În marile ş ca ş În zonele cu
relief accidentat ţ unei re-
ţ de calitate ă pune, nu de
ţ ori, probleme dificile. Obsta-
colele naturale sau artificiale pot
provoca, În ă de atenuarea sem-
nalelor, ş numeroase reflexii sau di-
ţ care ă devierea un-
delor, aproximativ ă ş legi
ca În ă astfel Încît antena de
ţ culege un semnal rezultat
din Însumarea undelor ce ă ă
pe mai multe drumuri.
ă timpului necesar undelor
indirecte ca ă ă ă un drum
mai lung decît al undei directe (cel
mai scurt), semnalele purtate de
acestea apar pe ecran cu diferite În-
tîrzieri ş ă o ă sau de mai
multe ori semnalul transmis prin
unda ă
Efectul undelor secundare (reflec-
tate) este mai ţ În zonele
de ă deoarece valoarea sem-
nalului direct este ă ă ş se
poate apropia de valoarea semnalu-
lui indirect (vezi fig. 1 ş 2 din nr. 2/
1985), ţ în care efectele asu-
pra ă ţ reproducerii imaginii,
culorii ş uneori ş sunetului pot fi
foarte ă ă De ă am-
plasarea antenelor sub nivelul aco:-
ş ă ă
ă ă o deschidere ă cel pu-
ţ ă pe. ţ ţ recep-
ţ ă ţ ş unei re-
ţ de ă calitate, oricît de so-
cole ş sîrme sau alte antene)
pe ţ ş în sensul ţ dorite.
Obstacolele apropiate sau antenele
ă pot deforma geometria ini-
ţ ă a frontului undelor, ă
zînd uneori din ă ţ propriei
antene. Toate acestea pot fi optim
ţ prin folosirea ţ
de ă ă sau alegerea
unui sistem de antene potrivit con-
ţ locului, amplasarea ş dirija-
rea ă a acestora (fig. 5).
Nu de ţ ori ţ cu-
ă a problemei antenei individu-
ale ş chiar colective este departe de
.optim ă ă ţ proble-
melor, ţ mijloacelor teh-
nice specifice acestei ă ţ sau
unor ş ţ tehnice
de specialitate. In materie de antene
de ţ se Întîlnesc ş multe im';
ţ astfel au înflorit o mare
varietate de ţ cu ţ ă În-
ă neadecvate ţ
particulare ale amplasamentului În
ţ ă Beneficiarul se ţ
ş ă la ă ş cu o calitate
ă sau ă ă la li-
ă 'neavînd suficiente ă ţ
ă ă ţ optime posi-
bile În zona amplasamentului ă În
·apropierea ţ de '3misie (nu!
imediata apropiere) chiar ş o ă
ă sau chiar o ş ţ ă intro·{
ă la borna de ă a recepto-
rului poate Înlesni reproducerea
unei imagini acceptabile, dar acest
lucru nu este suficient pentru ţ ..
nerea unor ţ superioare:,
ş asigurarea unei ă ţ stabile în
timp. De asemenea, uneori se pot
ţ ţ ă ă cu o
ă ă la o ă ţ ă
sau chiar În partea blocului ă
ţ de sosire a undelor, pe bal-
coanele ,din zona ă de propria
ă In astfel de ţ ţ
ă ţ dorite este mai mult o pro-
ă de noroc decît de ă
Sînt ş ţ cînd ţ poten-
ţ locale nu permit o ţ
mai ă a ţ de ă cali-
tate.
Nu de ţ ori se ă ă ş
În cazul ă antenei de re-
ţ pe blocurile mai Înalte, la va-
lori de cîmp suficient de mari, nu se
poate evita efectul unor reflexii. În
zonele cu accidente ţ de
relief, sau cu ţ Înalte, am-
plasarea.entenei colective În locul
aprioric fixat de proiectantul blocu-
lui nu ă totdeauna rezultate favora-
bile. Acestea depind de situarea blo-
lui ţ ă de ţ obstacolelor
. r ş ţ ă de ţ din care
undele, de la ţ ă
ă Amplasamentul ante-
ţ se alege ă criterii
ectrice specifice ţ de
ne; aceasta presupune ă
ş ă prealabile, pen-
mite alegerea ţ ş
optime. Din acest motiv,
ai dezvoltate au ă re-
extinse pe mai multe
blocuri. Semnalul este captat în 10- .
curile cu ţ de ţ cele
mai bu ne, cu sisteme de antene per-
ţ cu anumite ă ale
semnalelor ş cu ţ ulte-
ă a acestora spre un ă
mare de ţ la cel mai bun ni-
vel calitativ din zona ansamblufui
respectiv de ţ În ultimii ani
dezvoltarea marilor' ansambluri de
ţ de ţ prin cablu a În-
ceput ă se ă la cartiere mart,
uneori ş la ă ţ întregi, ă
tind ţ complexe.
EFECTELE Ă UNDE-
LOR PE MAI MULTE DRUMURI
În cele ce ă vom Încerca
ă 'le apropiem mai mult de intimi-
tatea fenomenelor generate de pro-
pagarea undelor pe mai multe dru-
muri. Fenomenele sînt relativ com-
ş greu de prezentat prin re-
ţ SImple, de aceea ne vom limita
la cîteva aspecte mai principale, ă
sînd ă pOSibilitatea unor
ă ulterioare.
ă admitem ă ă la
punctul de amplasare a antenei de
ţ sosesc unda ă ş o
ă ă ă ă anali-
ă ţ celor ă unde,
provenite de la ş ă vom
constata ă efectul ă aces-
tora depinde de ă factori:
- raportul dintre cîmpul undei di-
recte (Ed) ş cel al undei reflectate
(Er);
- raportul dintre tensiunile in-
duse în antena de ţ de cele
ă unde (Ud ş Ur).
(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
21
AV ERT 1 ZOR
SOHz
Cînd la bornele L sau D ş
plusul bateriei de 12 V, întregu I
montaj ă În fu ţ ne.
Multivibratorul, format cu tranzis-
toarele TI Tc, ă un semnal
care este preluat de Tl, amplificat ş
aplicat etajului de putere T .. T,.
. Montajul este foarte util la auto-
L 01
turisme (contact ă direc-
ţ ă de ă etc.).
RI = R .. = 6,8 k!l; Rc = 330 O; R; -'--
Rx = 100!l; R, = 910!l; R7 = 200 O; Rli
= 6,8 H; CI = 6,8 nF; Ce = 10 nF; C3 =
220 MF; TI = Te = 2N2222; T3 = T5" =
2N2905A; T .. = 2N904.
TEHNICKE NOVINE. 7/1985
Ceasurile care ă de
la ţ de 50 Hz pot ţ cu
o mai mare precizie ă se folo-
ş un generator a ă frec-
ă este ă cu ţ
Se ă de la un ţ minia-
f Ci U4) 16
2 CI< Co 15
3 Pj 1e2 QI flt
" P, Q2 13
5 PJ Q3 12
s P4 Q4 II
7 PE TE 10
'CNO raS
f
2
3
-4
M

v EltrtCATOl
J1
;[,0.001
,.L0.Ol
2N2222
RElEPTOR KI 20N
r nt.22
WAI. -1,,16t--·u-..
22
0.01
t-r-<
Sortarea ş verificarea ă a
cristalelor de ţ ă montaje
adecvate, cum este cel ă
Montajul publicat ă ţ
Acest mic radioreceptor se ali-
ă la 9 V ş ţ ă
undele medii. Circuitul de intrare
are pentru L
1
75 de spire, iar pentru
L
2
8 spire. ă ă se poate
ă de la· magazin.
În continuare sînt ă etaje am-
ă (32 750 kHz) ş se ţ la ş
50 Hz.ICI = CD4011; IC: = IC; = IC.
= CD40161; RI 1 Mn; CI = 22 pF:
Ce = 10 -- 40 pF.
RADIOTECHNICA. 6/1985
50H
cu ţ cu ă Între 1-15
MHz ş ş ă tranzistoare
2N2222.
QST.3/1982
plificatoare de RF. ţ este asi-
ă de diodele VD
1
ş VD
2

Semnalul audio este amplificat de
etaje cu cuplaje prin transformator.
RADIO, 1/1985
TEHNIUM 8/1985
• Pentru posesorii de autoturisme, Întreprinderea de Aparataj
Electric de ţ Titu a realizat recent un deosebit de util acce-
soriu de bord: TESTERUL DE BATERIE.
Dispozitivul a fost conceput pentru bateriile de acumulatoare
auto cu tensiunea ă de 12 V, indicînd starea de ă a
acestora prin aprinderea unuia dintre cele trei becuri colorate dife-
rit, amplasate pe panoul frontal.
Gama ă a tensiunilor de lucru este ă între 10 V ş 17
Vcc, fiind ă ţ ă pe ă domenii:
- indicatorul galben U < 11,2 V
- indicatorul verde 11,2 < U < 15 V
- indicatorul ş U > 15 V
• Pentru apartamentul dv., LA. E.1. - Titu a
rezervat o ă ă ă noile modele de
sonerii electrice de tip bing-bang, dintre care
fotografiile ă ă variantele
constructive "TRIL" ş "BING-BANG".
Realizate în casete din material plastic cu
un design modern, aeste sonerii sînt conce-
pute pentru alimentarea de la ţ (220
Vca/50 Hz), avînd un curent nominal de 0,15 A
ş grad de ţ I POO.
TEHNIUM 8/1985
Pentru ţ suplimentare privind pro-
dusele I.A.E.I.-Titu ş ţ de livrare,
ţ ă la ÎNTREPRINDEREA DE APA-
RATAJ ELECTRIC DE Ţ Titu, Str.
ă nr. 79, jud. ţ telefon 147955,
telex 17228.
23
MANDA VASilE - jud. ş
rin
ş ţ de ţ este În jur
de 32 MHz si aceste cristale sînt
special construite ca prin ă ă
de-a 1 Hz.
C
10
ş e
11
sînt condensatoare de
trecere, terminalele lor se conec-
ă la tensiunea de alimentare.
ANEI ROMUlUS - Cimpina
Vom publica schemele unor apa-
rate de ă ă
Ş Ă - Corabia .'
Pentru abonamente la rev Ista
ţ ă la Oficiul P.T.T.R. Am
publicat cele solicitate despre mag-
netofonul "Maiak". .
Ş Ă - ş
ă despre activitatea de
radioamatori ţ ţ de la ra-
dioclubul ţ unde ă reco-
ă ă ă adresati.
BARBU Ş - ş
La magazinul "Dioda" (Bd. 1 Mai
nr. 126, ş ă ţ selector
pentru canalele 20-60.
ION -
ă ţ ă de splre la fiecare
ă (CÎte 3 la fiecare) ş ţ
amplificatorul care este cuplat chiar.
ă televizor.
Ol TEANU ION - jud. ş
Propagarea undelor' electromag-
netice În UIF este mai ă la
mare ţ ă ţ ă de undele FIF.
ă nu ţ ţ nimic (TV-Dx),
ă ă În zona dv. nu se pro-
ă nici un program TV-Dx.
CIUREA ION - Craiova
La casetofonul "Dana" ţ
tensiunea de alimentare, care pro-
babil este ă la volum
mare.
Ţ CIPRIAN - Tulcea
ţ ă nu se ă .cu
desfacerea componentelor electro-
nice. Faptul ă ţ ă ţ În ci-
tirea unor scheme ă ă trebuie
ă ţ mai mult sau ă ă În-
ţ la un cerc de ă
Vom publica În continuare montaje
cu tuburi electronice.
Ş TIBERIU -: Roman
Comutatorul la care ă ţ nu
are înlocuitor.
BURSUMAC FLORIN - jud. Teleor-
m.an
ţ oscilatorul de ş ş
premagnetizare.
FRUNZETI C. - jud. ş
Un specialist trebuie ă ă regleze
etajul oscilator-cadre. La magneto-
i-l=ll
EH ' ______ ____
I
tonul "Maiak" ţ aiimentatorul.
STANESCU Ş - ş
ă ă ă ţ
ă scheme publicate În revista
ă Nu ş cum ţ
montajul a ă ă o ţ
spre consultare.
Ş FELIX - ş
Repararea casetofonului "Somwa"
se poate face numai de o unitate
ă cu aparate de ă ă (plus
ţ ă La televizor ţ
tensiunea de alimentare.
ANDRONIC AUREl - ă ă ş
Nu ă schema ă
KISS I.G. - Oej
Modul cum ţ schimbarea
lui PFL 200 ţ de ţ la
ţ ă este destul de curios; expe-
ţ tub':!rile respective ş co-
ţ In rest vom publica.
TONAI TITU - Tg. Jiu
ţ o verificare a etajului În fe-
lul ă ţ C 405 de la
terminalul 9 ş ţ semnal prin
acest condensator direct la grila
pentodei. ă tot se ţ zgo-
motul, ţ starea condensa-
toarelor de filtraj; s-ar putea ă ş fi
pierdut capacitatea. ă pentoda
fu ţ ă ă ă ţ
la ă pe R 403 (montati 2 ş
R 404 ţ 150 H).
MARTIN IUlJAN. - jud. Teleorman
Transformatorul pentru "Alba-
tros" îl ţ ă la magazinul
Dioda, Bd. 1 Mai 126, ş La
receptorul "Cosmos" ţ eta-
jul final.
MORARU DANIEL - ş
Amplificatoare de ă am pu-
blicat, iar antenele cele eficaCE;
. pentru ţ TV sînt cele de
Vagi. <J
ONICA DORU - jud. Olt;
ROIU DINU - jud. Dimbovita; CO'!.
MI Ş C. - Piatra ţ Ş
IUllAN ş DORNEA N. -
Craiova
ţ ţ sau util.i-:;
zarea ţ de· emisie (fIe
chiar si micro Tx) sînt· permise nu-
mai în baza unor ţ elibe- .
rate de M.T.Tc. ă ce ţ Q .. ţ
ă ţ (în ţ de
datele tehnice aprobate) ţ
aborda acest gen de ţ
OBRETA IOAN - Uricani
Radioamatorismul nu este un
sport care prevede ş TVDx. Nu
ţ valorile ţ de
emisie ale ţ TV la care va re-
ţ
RUSU P. - jud. Dimbovita
Receptorul "Neptun" a fost publi-
cat; ţ ţ "Tehnium".
lUPU C. -: jud. ş
ţ etaju I final cadre.
Ş CRISTINEl -:- Craiova .
Tuburile electronice PFL 200 Ş
PY 88 nu au înlocuitoare directe.
VOII\IEA NICOLAE - jua. Vîlcea
ţ montaje mai simple ş
ă ce ţ un curs de radioa-
matori ţ aborda ş ţ
radioem ţ ă
I.M.

(/0008;
(URMARE DIN NR. TRECUT)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful