proiect

Manipularea comunicării prin imagini – Campania electorală din 2012

In secolul XXI comunicarea verbala a fost in mare parte inlocuita de comunicarea non verbala prin imagini. Pe strada, in magazine, la televizor, in ziare si reviste intalnim nenumarate imagini menite sa ne influenteze direct sau indirect. În plin secol XXI, suntem asaltaţi de imagini la tot pasul: la televizor, pe stradă, în magazine vizualul înlocuind în mare măsură comunicarea verbală. O contribuţie foarte importantă o are mass media, în special televiziunea, care influenţează comportamentul uman prin intermediul comunicării vizuale.
"O haina, un automobil, o mancare gatita, un gest, un film, o imagine publicitara, o mobila, un titlu de ziar - iata in aparenta o serie de obiecte eteroclite. Ele au insa in comun faptul ca sunt semne si li se aplica aceeasi activitate: LECTURA. Omul modern isi petrece timpul citind imagini, gesturi, comportamente: masina imi indica statutul social al proprietarului sau, haina imi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului sau, aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viata al gazdei mele. Toate aceste lecturi sunt prea importante in viata noastra, implicand prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflectie sistematica sa nu incerce sa le ia in discutie. Pentru moment vom numi aceasta reflectie semiologie. Stiinta a mesajelor sociale? Stiinta a mesajelor culturale?" (R. Barthes, 1985, p 227). http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-INCONTEMPORANEITATE52326.php

I. Despre comunicare
In Dictionarul encyclopedic termenul ,,comunicare” are o definitie ampla:
-

Instiintare, stire, veste. (DR) Aducere la cunostinta partilor dintr-un process a unor acte de procedura (actiune, intampinare, hotarare) in vederea exercitariidrepturilor si executarii obligatiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, in limita unor termene care curg obisnuit de la data comunicaarii;

-

Prezentare intr-un cerc de specialist a unei lucrari stiintifice; ,,mod fundamental de interactiune psiho-sociala a persoanelor, realizata in limbaj articulate sau prin alte coduri, in vederea transmiterii unei informatii, a obtinerii

este poate de dorit a largi si mai mult definitia comunicarii pentru a include toate procedeele prin care un mechanism (spre exemplu echipamentul automat de reperaj al unui avion si de calcul al traiectoriei acestuia) afecteaza un alt mechanism (spre exemplu. se vorbeste de comunciare de fiecare data cand un system. acesta include nu umai limbajul scris sau vorbit.”. Evident. artele vizuale..A vocabulary for talking about communication” comunicarea este definita astfel: .stabilitatii sau a unor modificari de comportament individual sau de grup... in timp ce Shannon si Weaver ofera urmatoarea definitie . (de vazut de unde este citata asta) . In anumite cazuri. baletul si. o racheta teleghidata in urmarirea acestui avion).” (de vazut de unde este citata asta) In . in speta un destinatar.In sensul cel mai general. prin mijlocirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leaga. Cuvantul comunicare are un sens foarte larg. toate comportamentele umane. respective o sursa influenteaza alt system. teatrul. el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta alt spirit. ci si muzica. in fapt.

Cultură”.scribd. colectivitate etc. semiotica reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor şi teoria producţiei de semene. p 28 Idem p.Despre semiotică Cea mai generală definiţie a semioticii este aceea care o desemneaza ca fiind ştiinţa care se ocupă de studiul semnelor.2012. 1982: 14)”1 Roman Jakobson numeşte semiotica astfel: “comunicarea oricărui tip de mesaje”. “în viziunea lui Umberto Eco.) să gândească şi să acţioneze întrun mod compatibil cu interesele iniţiatorului. 1 Rovenţa-Frumuşani. iar nu cu interesele sale.2 II. altfel spus semiotica seminificării şi semiotica comunicării (U Eco. care distorsionează intenţionat adevărul. 1999.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie. ora 15:00 . lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. pe când Perice o descrie ca fiind “doctrina quasi necesară sau formală a semnelor”. Editura Institutul European. Despre manipulare Conform Dicţionarului de Sociologie.”3. Societate.34 2 3 Sursă online: http://www. Conform Daniela Rovenţa Frumuşani. accesat la data de 08. “Semiotică. manipularea reprezintă “acţiunea de a determina un actor social (persoană. prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea. Iaşi.12. grup. Daniela.

toate aceste elemente coordonate constituie împreună acţiunea de dezinformare. Comunicarea vizuală se subcategorizează în: • semiotica cinematografului (Christian Metz). hărţi. grafice. agenţi de influenţă. • publicitatea (Georges Péninou). ori să apeleze la legături cauzale III. Abraham Moles. cât şi la nivelul factorilor implicaţi în sistemele de comunicare ( relee informaţionale. politico-economice sau teritoriale. • comunicarea de masă (Umberto Eco. • semiotica arhitecturii (Martin Krampen. se adereseaza ratiunii insa denatureaza rationamentul. • semiotica fotografiei (Roland Barthes). Diferenţa dintre persuasiune şi manipulare este că aceasta din urma imită logica. Aceasta se obţine în special prin recurgerea la manevre . schema de funcţionare.care îl fac pe manipulat să confunde premisele. alte surse de influenţă decât cele implicate în manipularea informaţională etc.Comunicarea prin imagine Se realizează cu ajutorul diverselor instrumente de comunicare. Hess-Lüttich). care poate avea un caracter permanent sau sporadic. cum ar fi : televizor. fotografia lui. substituindu-le pe cele adevărate cu unele false. calculator. diapozitive. fotografii. • semiotica benzii desenate (Pierre Fresno de Ruelle). Sub aparenţa unei demonstraţii corecte se ajunge la o concluzie falsă. etnice. . Aceasta se realizează atât la nivelul informaţiei ce urmează a fi transmisă şi la acela al modului de structurare şi codificare a informaţiei reale sau invocate în cadrul mesajului. părţi componente. Roland Barthes). Dezvoltarea acestui tip de comunicare se datorează nevoii moderne de a insoţi orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta produsul ca atare.Manipularea informaţională ocupa un loc important în aproape toate formele de confruntări ideologice.de natură logică sau psihologică . videoproiector. religioase.). video.

pentru sine sau pentru ceilalŃi. Dar perceptia noastră asupra lumii nu este suma perceptiei unor părti componente. Asa cum am văzut in capitolul anterior. viziunea intr-un vis si reprezentări materiale ale unor realităŃi fizice – portret. care ne oferă lumea intr-un mod spaŃial. Dar nu numai ochiul.Conceptul de imagine Termenul imagine provine din latinescul Imago si poate fi definit ca ansamblul perceptiilor pe care un individ le are fată de un obiect. ci o perceptie globală care cuprinde totalitatea asteptărilor. ca organ si văzul. care ne oferă lumea intr-un mod spaŃial. Dar nu numai ochiul. ca funcŃie biologică a fiinŃei vii are contribuŃie la formarea imaginilor. ca funcŃie biologică a fiinŃei vii are contribuŃie la formarea imaginilor. Pornind de la etimologia greacă. imaginea. pentru sine sau pentru ceilalŃi. Pornind de la etimologia greacă. mintea elaborează o imagine analogică a datului exterior. impregnat psihologic si cultural al realitătii. Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informaŃie vizuală. atat prin formă. Imaginea este portretul subiectiv. Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informaŃie vizuală. traducand un anumit număr de stimuli in informaŃii neuronale. care vor induce in . toate simŃurile. cu sensul de eikon (reprezentări mentale – imaginea unui lucru. cu sensul de eikon (reprezentări mentale – imaginea unui lucru. totalitatea corpului participă la producerea de semne si imagini. desfăsurată după cele trei dimensiuni si colorată. Imaginea vizuală In percepŃia vizuală. atat prin formă. Această participare conferă experienŃei senzoriale funcŃii expresive si de comunicare noi. statuie). este o noŃiune legată de experienŃa vizuală. Această participare conferă experienŃei senzoriale funcŃii expresive si de comunicare noi. viziunea intr-un vis si reprezentări materiale ale unor realităŃi fizice – portret. cat si prin conŃinut. cat si prin conŃinut. ca organ si văzul. este o noŃiune legată de experienŃa vizuală. desfăsurată după cele trei dimensiuni si colorată. toate simŃurile. statuie). Asa cum am văzut in capitolul anterior. totalitatea corpului participă la producerea de semne si imagini. imaginea. ideilor si sentimentelor pe care le are o persoană fată de un obiect.

manifestarea puterii. Cu alte cuvinte.constiinŃă o anumită viziune a obiectului. Spre exemplu. Prelucrarea de către creier a vizualului presupune o modelizare a datelor externe. se poate manifesta interesul faŃă de o persoană sau subiect de discuŃie -Canal de control – informarea altei persoane că poate interveni in discuŃie. FuncŃiile comunicării vizuale -Stabilirea si definirea unor relaŃii – contactul vizual determină tipul de interacŃiune care urmează să aibă loc si felul in care aceasta va evolua prin privirea-adresare si privirea-răspuns. atitudine. culoarea. . TristeŃea de pe faŃa unui om poate fi redată mai bine prin imagini decat prin cuvinte. putem spune că imaginea presupune asemănare si neasemănare. compoziŃia neobisnuită . prin privire se pot cere informaŃii. Arborele genealogic are inŃeles ca intreg doar dacă este vizualizat. Doar fragmentele lui pot fi inŃelese dacă sunt explicate prin cuvinte. să joace rolul de mediator al unor trăiri . este o duplicare a imaginii si o abatere de la model. Imaginile vizuale trebuie să indeplinească anumite funcŃii. este un mod de a ajuta pe cineva să inŃeleagă efectele pe care le produce un anumit mesaj (acŃiune. Aceasta are calitatea de conformitate cu mesajele externe si cea de autonomie. Rezultatul modelizării corespunde unui obiect fără a fi replica lui exactă. manifestarea aversiunii -manifestarea emoŃiilor – expresivitatea privirii facilitează observarea emoŃiilor: bucurie. . plăcerre sau aversiune faŃă de cele văzute -realizarea feedback-ului Feedback-ul este reacŃia de răspuns a receptorului la mesajul primit de la emiŃător.să informeze. Pentru construirea unui avion sau automobil e nevoie de planuri detaliate. tristeŃe. entuziasmul sau durerea sfasietoare. comportament) asupra celui căruia I-a fost adresat mesajul respectiv.să atragă atenŃia prin elemente cum ar fi contrastul. Descrierea in cuvinte nu poate reda felul in care sunt inlănŃuite elementele ce simbolizează bucuria.să constituie un instrument important in influenŃarea comportamentului uman Necesitatea comunicării vizuale este determinată de intraductibilitatea unor informaŃii vizuale in cuvinte. pentru o mai exactă orientare intr-un oras vizitatorul are nevoie si de o hartă a orasului pe lingă alte explicaŃii verbale sau pentru executarea unei piese la strung e nevoie de un desen tehnic.

Manevrabilitate deosebită – Instrumentele vizuale pot fi folosite relativ usor si transportă mesajul pentru a fi preluat de public (Curs de comunicare vizuala. 2. mai exact. efect al codificării unei experienţe perceptive. intensitatea. Indicii apar ca mijloace naturale de cunoaştere. Elena Abrudan. Cum tema noastra se axeaza in principal pe manipularea vizuală. datuorita influentei pe acre o au simbolurile. fenomen sau proces.. iar în cel al comunicării scrise: mărimea. ordinea în care sunt înşiruite propoziţiile. forma şi calitatea literelor. dispunerea rândurilor pe coala de scris.Avantajele comunicării vizuale: . calitatea şi sunetele de acoperire a pauzelor din vorbire. adesea vedem într-un obiect ceea ce suntem învăţaţi să vedem. ale unui obiect. necesită un proces de învăţare. ca „manifestări periferice“. respectiv absenţa unor stereotipii etc. ne vom opri asupra indicilor. indicilor.). orice semn iconic. iconilor sau simbolurilor. În acest sens. Conf. efecte etc. Dr. Utilizarea semioticii in campanile electorale Rolul semioticii in construirea mesajelor politice este unul major. tipul corporal. Univ. 3. .Frumuşani. prezenţa. Babes Bolyai) IV. Beneficiază de cele mai eficiente canale de comunicare interpersonală: dialogul cu auditorul si relevarea deosebită prin vizual. ni s-a părut importantă observaţia Conform Danielei Rovenţa. Categorii de indici foarte importanţi: 1.Impact vizual– O imagine redă instantaneu ceea ce se poate scrie in numeroase pagini. elementele de paralimbaj (în cazul comunicării orale: ritmul. părţi. . indicia si iconii in interpetarea mesajui. iconilor sau simbolurilor. volumul. mişcările şi posturile corpului. Compunerea unui mesaj implica utilizarea cuvintelor.

lăudărosilor . dacă sun bruste si repezite reflectă dorinŃa de a iesi in evidenŃă aambiŃiosilor. au ceva aristocratic. Mâinile si degetele . pune . intimitate.incrucisarea lor la piept este gest de inchidere . pumnul strns. capul intre umeri trădează timiditate. dar insoŃit de alte atingeri – mangaiere. fals SusŃinerea gestuală a discursului – susŃinerea discursului verbal cu elemente nonverbale .etalarea degetului mare – semn de superioritate. scanteierea metalică a privirii Puterea palmei – palma deschisă spre celălalt este expresia sincerităŃii. posesiune sau agresiune Manifestările ostile – scrsnetul dinŃilor. utilizarea spaţiului şi impunerea unor distanţe sociale.trupul adunat.gesturile orientate spre propriul corp indică egoism si invers. charisma. neliniste legată de secrete personale . minciună. 6. 7.ascunderea lor sub brat sugerează anxietate.oratorul are o anumită mimă si pantomimă: se miscă. simplitatea. vestimentaţia şi accesoriile. chiar daca se realizează prin atingere . mainile inclestate. contactul tactil şi indicii de control a timpului. cooperare. . onestităŃii. din cap. nesiguranŃă. reŃinerea . . complexe de inferioritate .imprunareamiinilor – gest de frustrare.mesajul trupului face parte din discurs .4. 5.ducerea lor la spate – un plus de siguranŃă. 8. intoarcerea capului. afresivitate .gesturile ample reflectă patos si grandoare.spatelui către interlocutor.mesajele trupului trebuie să se coreleze cu cele verbale . dă din maini. aroganŃă Contactul corporal – stringerea mainii gest ritual.gesturile simple reflectă modestia. Iconii sunt semne care dobândesc capacitate referenţială în virtutea asemănării lor cu obiectele denotate. are conotaŃii pozitive Acoperirea gurii – nesinceritate.

sugerează . bucurie – gropiŃe . evitarea contactului vizual. corpului. pasivitate .incordarea atenŃiei spre exterior . dezgust. confuzie sau aroganŃă Gura – una din cele mai expresive părŃi ale corpului.miscările capului.coborarea ostentativă – dispreŃ.incrucisarea gleznelor – frică. respingere Privirea si contactul vizual – expresie a interesului.orientarea palmelor către interlocutor – semn de deschidere .cearcănele sugerează oboseală. dau inŃeles mai clar cuvintelor Bariera picioarelor . tristeŃe. incordare Tenul .cutele orizontale – sugerează incordarea atenŃiei spre interior.coborarea lor involuntară – pesimism. lăsarea pe spătarul scaunului – gesturi de inchidere. creează bariere ÎnfăŃisarea exterioară – vestimentaŃia trebuie să fie potrivită cu ocazia Mimica Sprâncenele si ridurile frunŃii – cutele verticale-ale concentrării si voinŃei . Privirea este un comportament nonverbal fiind in stransă legătură cu alte elemente nonverbale exprimate . teamă.coborarea colŃurilor semnalează stări de spirit negative. si braŃelor subliniază.agresivitate si furie .incrucisarea lor –semn de inchidere. mainilor. transpiră faŃa in momente de mare tensiune. inceput de intimitate Zâmbetul – dezarmează. furie.sugerează fermitate si concentrarea vointei in rezolvarea problemelor . pielea se face de găină de spaimă. aroganŃă. schimbă poziŃia picioarelor . deschidere Nasul – strambăm din nas. dilatăm nările.ridicarea colŃurilor gurii indică stări pozitive. paliditatea sugerează boală Ochii. atingem nasul cand vrem să ascundem ceva Plânsul si lacrimile –de supărare sau bucurie.in miscare muschii feŃei. tensiune. surpriză.Incrucisarea picioarelor. discomfort. privirea. nuanŃează expresia feŃei . defensivă . incordare – . contactul vizual1 Privirea este cea mai simplă metodă de comunicare. nervozitate Gesturi deschise sau închise . uimire.

chiar stigmatizarea persoanei. Prin urmare. asteptare. Privirea este funcŃia organică a ochilor prin care oamenii isi exprimă tocmai sentimentele. Contactul vizual ia nastere din intalnirea a două priviri si este influenŃat de distanŃa dintre două persoane.pot exprima frică. de distanŃă…. plasată in mijlocul ochiului si este percepută ca avand culoarea neagră. poziŃia sprancenelor. In acelasi timp. simpatia sau ura. In realitate există o interdependenŃă intre cele trei perspective. Privirea poate indica interesul faŃă de o persoană sau un obiect.ochi holbaŃi – exprimă dorinŃa de a capta cat mai multe imagini. dar si dominarea faŃă de o persoană sau o situaŃie concretă. chiar dacă ochii pot spune mai mult decat cuvintele. iar pein intermediul acesteia se face adaptarea vederii in funcŃie de lumină. naivitate .Irisul reacŃionează la lumină si poate mări sau micsora pupila. pupila isi modofică dimensiunile si sub efectul stărilor sufletesti. mai ales. emoŃiile. miscarea mainilor. Ochii sunt organele prin intermediul cărora primim informaŃia trimisă ulterior spre creier in vederea decodării. dragostea. Contactul vizual presupune existenŃa altor persoane cu care să comunicăm din priviri. privirea este un comportament social. atitudinea. Ea poate indica o atitudine pozitivă faŃă de o persoană sau faŃă de situaŃia in care se află aceasta. neputinŃă. ochii sunt canalul prin care se realizează comunicarea socială prin intermediul privirii. Putem spune că vorbim despre ochi din perspectivă biologică. Poate indica dezaprobarea. iar despre contactul vizual – din perspectivă sociologică. de faŃa interlocutorilor. .de trupul si. Ochii nu comunică izolat de restul corpului. Menit să perceapă stimulii optici. Pupila reprezintă deschiderea cirdulară. In schimb. a pleoapelor.ochi larg deschisi – indică o mare receptivitate senzorială . cresterea proximităŃii sociale determină reducerea contactului vizual. In funcŃie de gradul de deschidere a ochilor au fost delimitate cateva stadii: . controland astfel expunerea excesivă a retinei la lumină. ochiul ar trebui să reacŃioneze numai la radiaŃia lluminoasă. In realitate. despre privire din perspectivă psihologică. groază. speranŃă. curiozitate. cresterea duratei contactului vizual indică existenŃa unor sentimente foarte puternice intre două persoane. de a vedea si inŃelege mai mult.

privirea fixă – este insoŃită de o mimică ce denotă tensiune nervoasă si indică o apreciere critică sau interes faŃă de un obiect. spionare. participare redusă. dar si căutare. conotaŃii de ordin cultural religios. predispoziŃia spre acŃiuni rapide . orgoliu . obtuzitate. resemnare . un ochi inchis – inŃelegere secretă In funcŃie de direcŃia privirii au fost delimitate categorii de priviri: . aroganŃă. poate sugera dezinteres. inerŃie.privirea paralelă. dar si trăsături diferenŃiatoare.Ochi intredeschisi – oboseală.a mătura cu privirea campul vizual – invers dect privirea directă. la distanŃă mică – persoană adancită in propriile ganduri . pămant. plictziseală. Septimiu Chelcea. dorinŃa de a minimaliza interlocutorul . constientă de sine . agresivitate. ascunderea propriilor intenŃii .privirea de sus in jos – semnifică dominare. oblică – de sus-sugerează dispreŃ. Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte largă. optimism .de jos-sugerează slugărnicie .indică o stare de interes. de faptul că insăsi gandirea simbolică este cosubstanŃială fiinŃei umane. aer. Culorile si simbolistica lor 1 v.ochi deschisi . persoană corectă. intrucat culorile pot fi asociate in diferite părŃi ale lumii elementelor primordiale: apă.Ochii strans inchisi – protecŃie impotriva unui corp străin. coord. Comunicarea nonverbală în spaŃiul public.Ochii acoperiŃi – indică o persoană indiscretă. . p. SemnificaŃia simbolică a culorilor conŃine elemente universal umane.privirea de jos in sus – semnifică dorinŃa de supunere sau agresiune .privirea laterală. 147-152 Indiferent de schimbările si tendinŃele diverselor epoci si domenii de activitate culorile si-au păstrat semnificaŃia primordială si valoarea tradiŃională..privirea drept in ochi – sugerează dorinŃa de cooperare. foc.Această constanŃă este susŃinută de caracterul universal al simbolisticii.

simbolismul culorilor implică si politica lumii islamice. calmant. rosul dragostei si carităŃii. iar cele reci (albastru. Aceste valorizări ale culorilor sunt folosite pentru a incălză spaŃiul. Interpretarea culorilor avea punctul de plecare in normele antichităŃii. ci o insoŃeste pentru a o pune mai bine in valoare si a contribui la revărsarea ei. Negrul era culoarea emblemelor califatului abasizilor. albastrul desemnează Cerul. ConotaŃiile de ordin cultural religios se regăsesc cu precădere in pictura heraldică. portocaliu. Asfel culorile sunt delimitate intre calde si reci. dar cu timpul a căpătat semnificaŃii proprii. dar cel mai bine precizat este cel masonicunde albul corespunde InŃelepciunii. Victoriei. violet) facilitează opoziŃia. Harului. albul adevenit culoarea dusmanilor lor si. Perspectiva simbolică ce a dominat concepŃia despre culoare a artistilor poate fi diferenŃiată in funcŃie de perioada istorică. aer. conflictele forŃelor care se manifestă la toate nivelele existenŃei. pămant si asimilarea culorilor la vesmintele liturgice. Astfel.si Gloriei. Culorile calde (rosu. albul credinŃei si castităŃii. culoarea simbiliza o forŃă in ascensiune cumulată jocului de lumini si umbre din casele si bisericile romane. Rosul a devenit in secolul XX culoarea comunismului si a posibilului atac la libertate si proprietate. culorii albastre Fiului. Asemeni arabilor. negrul – regatului. albastrul – Coroanei. In tradiŃiile islamice.Culorile mai pot simboliza timpul. europenii au dezvoltat un sistem de interpretare a culorilor. Deosebit de importantă din perspectiva noastră este legătura intre culoare si psihicul uman. De aici culorile care simbolizează ansamblul elementelor constitutive ale lumii. căderea si au un efect sedativ. indigo. galben) favorizează procesele de adaptare si un tonus ridicat organismelor. foc. care foloseste atributele simbolice ale culorilor si convenŃia cromatică a artei medievale. De asemenea culorile sunt definitorii pentru . Rosul corespunde InteligenŃei. alternanŃa lumină/intuneric. Culorii rosii Sfantului Duh. apă. FrumuseŃii. Rigorii. dar si dualismul intrinsec al fiinŃei umane. negrul căinŃei si JudecăŃii de apoi. Aceste consideraŃii au facilitat asimilarea culorii albe Tatălui. Conform aceluiasi principiu au apărut si alte asimilări : verdele era similat vieŃii si speranŃei. cu timpul simbolul intregii opoziŃii. Templul. chiar apropia. miniaturi si vitralii. care se regăsesc in mozaicuri. pentru a-l mări sau micsora. unde umbra nu este contrarul luminii. de la nivel cosmic la lumea intimă : forŃe nocturne (negrul)/forŃe diurne (albul).

sănătate. dinamism. Indiferent de diversitatea semnificaŃiilor in regiuni si timpuri diferite. putere.verdele sugerează tinereŃe. optimismul.auriul sugerează bogăŃie.temperamente si personalităŃi diferite si transmit mesaje diverse cand sunt folosite in particularizarea vestimentaŃiei indivizilor.violetul semnifică mandria. eleganŃă . regenerare. tinereŃe. singurătate egoism . extrovertire . eleganŃă.albul sugerează puritate. originalitate care se potrivesc produselor electronice .portocaliul sugerează căldură. dar si fidelitate. melancolie.rozul se referă la finese.albastrul sugerează liniste. speranŃă. romantism . De aceea culoarea hainelor pentru serviciu este diferită de cea a hainelor de seară sau de discotecă. sobrietatea.negrul semnifică putere. naivitate. culoarea trebuie să favorizeze concentrarea. energie. erotism. energie. bucuria. vesele sau chiar usor stridente. eternitate .rosul sugerează căldură. in timp ce la plimbare sau in cluburi sunt preferate culorile deschise. feminitate. lux. siguranŃă . dar si nesiguranŃa . agresivitate .argintiul – dinamism. conservatorism. fantezia. magie.galbenul sugerează libertaea. incredere. există semnificaŃii general-valabile ale culorilor : . dar si invidia . La serviciu. dar si brutalitate. snobbism .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful