You are on page 1of 113

Pachetul de fata reprezinta un set de texte care au ca obiectiv faci-litarea activitatii independente a studentilor din anul I.

Acesta nu are ca intentie nici nu poate - epuizarea domeniului sau suplinirea lecturii bi-bliografiei anexate. Dimpotriva, pachetul general vrea doar sa stimuleze studentii sa atace probleme-le controversate ale domeniului, sa-si exer-seze capacitatile de analiza, în acelasi timp cu cresterea autonomiei inte-lectuale. Acumularea de informatii si de date se face pe baza bibliografiei. Acest pachet este necesar, dar nu suficient pentru promovarea examenu-lui.

Pentru a facilita lectura, autorul a încercat sa limiteze cât mai mult notele de subsol si celelalte elemente ale aparatului critic. Constient de faptul ca informatia relevanta pentru acest domeniu este, pe de o parte, în continua schimbare cantitativa (pe masura ce noi informatii sunt ada-ugate prin cercetare) si, pe de alta parte, în permanenta redefinire (dato-rita noilor teorii si interpretari date unor informatii vechi), autorul nu în-cearca sa-si impuna punctele de vedere, ci doar sa ridice semne de între-bare legate de o serie de probleme din domeniu. O atentie speciala trebu-ie acordata noilor ipoteze care apar în literatura de specialitate si în mass-media. Noile descoperiri pot mereu aduce schimbari dramatice a ceea ce este considerat a fi un bun câstigat în domeniu; problema este ca acestea sa fie bazate pe elemente care sa-i asigure "rezistenta" în fata u-nei analize în profunzime. Altfel spus, descoperirile trebuiesc interpretate în concordanta cu regulile logicii (consecventa si coerenta criteriilor de a-naliza, coroborarea cu alte surse, caracterul inevitabil al concluziilor).

Graficele si ilustratiile ce însotesc textul sunt orientative. Ilustratii de calitate sunt disponibile în bibliografie.

În ceea ce priveste bibliografia, lucrarile recomandate sunt indicate pentru o lectura integrala sau macar extinsa - logica din spatele argu-mentatiei se dezvaluie dupa o lectura atenta a întregului text.

O posibilitate de extindere a bazei de informatie o ofera internetul; studen-tii sunt încurajati sa utilizeze aceasta noua sursa, dar cu mult discernamânt alaturi de multe informatii utile se afla în aceasta sursa deschisa si multe informatii cel putin discutabile.

În orice caz, autorul multumeste în avans pentru criticile si co-mentariile pe care cititorii le vor exprima pe marginea acestui material.

Carol Capita

2

Definitii, concepte si termeni

1.

Criterii de definire a preistoriei

0 definitie a preistoriei presupune câtva elemente:

¨

raportarea la ceea ce nu este preistorie;

¨

delimitarea trasaturilor caracteristice, proprii numai preistoriei;

¨

identificarea elementelor care sunt comune cu celelalte stiinte;

¨

stabilirea realitatilor pe care preistoria le subîntinde.

Criteriile de definire a preistoriei pot fi urmatoarele:

. criterii de ordin metodologic (metodele utilizate)

¨

analiza arheologica (arheologie);

¨ studii cu privire primitivii contemporani (antropologie, etnogra-fie, etnologie);

¨

studii asupra resturilor osteologice (antropologie fizica, paleon-tologie);

¨ studii asupra resturilor organice (palinologie, C14, dendrocrono-logie, paleobotanica etc.);

¨ studii asupra straturilor geologice si asupra conditiilor de paleo-climat si micro-geografie (sedimentologie, studiul carotelor ma-rine etc.);

. criterii de ordin conceptual (domeniul conceptual)

¨ termenii de "preistorie" sau "primitiv" sunt înselatori; în general, utilizarea termenului de "primitiv" are conotatii peiorative, la fel cum cel de "preistorie" are conotatii cronologice care 737d32h nu sunt neaparat valide (cel putin nu mereu); poate cei mai neutri ter-meni sunt cei de societate "arhaica" si/sau "traditionala" (chiar daca etnografii ar avea ce sa comenteze) sau, mai bine, de socie-tati "pre-literate";

¨ termenul de "cultura" pare sa fie cel mai stabil din punct de ve-dere conceptual; orice societate poseda o cultura, doar o parte a acesteia este acoperita de ceea ce se numeste "cultura arheolo-gica" (totalitatea resturilor materiale, anorganice si/sau organi-ce, recuperate prin intermediul investigatiei arheologice); o par-te a resturilor materiale (în general cele perisabile) si cea mai mare parte a fenomenelor spirituale ne scapa;

¨ termenul de societate este, la rândul sau, folosit frecvent si re-prezinta, într-o oarecare masura, principiul organizatoric al u-nei culturi; societatea ca atare este constituita din indivizi si re-latiile dintre acestia, relatii care se manifesta prin institutii; in-divizii interactioneaza conform unor reguli prin intermediul sta-tutelor (mostenite sau dobândite) si a rolurilor (asumate sau a-tribuite);

diversitatea evo-lutiilor locale face ca o cronologie generala sa fie aplicabila doar pentru primele faze ale preistoriei. 2. duratele sunt extrem de lungi. In primul rând. nu au precizia cu care suntem obisnuiti în cazul epocilor mai apropiate. ¨ trasatura fundamentala ramâne. criterii de ordin cronologic ¨ criteriile de ordin cronologic sunt cele mai în primul rând. mai mult de 99 % din traseul urmat de uma-nitate se desfasoara în preistorie. apartinând stiin-telor naturii). absenta unei serii cronologice unice. .luate individual .sunt utilizate si de alte domenii ale cu-noasterii. înca. erori de câteva mii sau sute de ani sunt obisnuite pentru perioadele mai îndepartate de noi. durata epocilor este foarte îndelunata. Definitia preistoriei Ceea ce putem spune de la început este ca preistoria nu este istorie pur si simplii. ¨ în sfârsit. ¨ în al doilea rând. chiar daca ritmul schimbarii se accelereaza pe masura ce ne apropi-em de perioade mai recente.. combinatia dintre acestea este proprie preistoriei. atunci când uniformitatea culturala se explica prin dimensmnea culturala. metodele de datare utilizate (în general. absenta surselor scrise. ¨ reconstructia "realitatii" pre-istorice implica o participare ridicata a ipotezelor de lucru. chiar daca metodele . în termeni istorici. dar îsi pastreaza individualitatea datorita câtorva elemente: ¨ ansamblul instrumentelor de investigatie este particular. preistoria face parte din ansamblul stiintelor socioumane.

etc. cât si studiul societatilor umane preliterate care si-au dezvoltat o cultura adaptata nevoilor si conditiilor în care îsi desfasoara existenta. ¨ clima ramâne un factor important în preistorie. ¨ sistemul cronologic bazat pe secventele glaciare: descoperit la sfârsitul secolului al XVIII-lea si dezvoltat la începutul secolului al XX-lea. studiul preistoriei are în vedere atât ana-liza evolutiei speciei umane (desprinderea din lumea animala). ritmul si durata acestora par sa se modifice în ultimele faze ale preistoriei.deci reproduc un mod de viata "preistoric" . 3. vedda. . ¨ fluctuatiile climatice sunt de durata lunga si afecteaza un sir mare de generatii. dar nu poate fi considerat decisiv în procesul de antropogeneza tocmai datorita labilitatii adaptative a speciei umane.Din acest punct de vedere. Conditiile climatice în preistorie De la început trebuie sa subliniem câteva elemente care vor ghida discu-tia noastra asupra preistoriei: ¨ asemeni scarii cronologice.). nu exista o uniformitate climatica pe arii extinse. discutia despre preistorie va include si analiza societatilor arhai-ce contemporane (chiar daca este înca în dezbatere daca sunt "autentice" . cu fenomene glaciare pandante în Ame-rica de Nord. a-cesta ramâne un fenomen al emisferei nordice (în emisfera sudica este înlocuit de perioade pluviale).sau reprezinta fenomene de aculturatie datorate împingerii lor în zone defavrizate ecologic (cazurile bosiman. Aceasta analiza nu tine cont decât în regim secund de problemele de cronologie.

Weichsel. Riss (Saale inferior. III si tardiglaciar). superior). Concepte si termeni ¨ preistorie : perioada a istoriei umane în care are loc procesul de aparitie a speciei umane. axat pe analiza functionarii societatilor (trecute si moderne). iunie si ianuarie). cu Günz-Donau si Günz. influenta faunei (marile rumegatoare). Mindel-Riss (Holstein). reprezinta un domeniu integrat de cunoastere. atlantic. marcata de absenta surselor scrise si a valorii în expresie monetara. ani): Biber .000). mijlociu (pana la 120.).8/1. Mindel (Elster inferior. superior (pâna la 11/10. C14 cu palinologia). Mikulino).000).000 ani): inferior (pâna la 750.8 -1. cu reflex direct în fauna si ve-getatie. ¨ Pleistocen (1. II.Donau . sub-atlantic De notat este ca sistemele de datare si identificare a fazelor climatice sunt cu doza lor de relativitate (în special palinologia). ¨ Holocen: pre-boreal.începutul interglaciarului Günz-Donau.6 mil.6 mil.000/10. datarea absoluta si relativa a straturilor presupune combinarea metode-lor de datare (de exemplu. pe .¨ perioada glaciara: marcata de racire în termeni statistici (scaderea temperaturilor medii în lunile de vârf. cu GünzMindeI. Valdai) în patru faze (I. lacuri glaciare etc. ¨ Pliocen (pâna catre 1.11.000). mijlociu. Würm (Vistula. În multe situatii (mai ales atunci când acestea sunt aplicate situatiilor dintr-o asezare. ani . cu Riss-Würm (Eem. mar-caje geologice: sediment de tip loessoid. relief glaciar (vai cu sectiu-nea în "U". superior). boreal. se reflecta prin durata diferita a anotimpurilor. zona interesanta este cea periglaciara (zona de loess). 4. morene. de absenta statului si a structurilor birocratice . ¨ antropologie : « stiinta despre om ». mijlociu.

de coborârea limitei gheturilor permanente. situa-tia s-a schimbat radical în ultimele decenii. cultura cuprinde atât obiectele materiale. idei. încercând sa reconstituie societati si prin aceasta moduri de viata . cât si tezaurul de credinte. ¨ cultura : ansamblul de elemente materiale si spirituale care caracterizeaza un grup uman într-un moment dat al evolutiei sale . se subîmparte în faze glaciare mai reci (stadii) si faze mai calde (interstadii). institutii care particularizeaza un grup uman în raport cu alte grupe.modul de interactiune dintre indivizi în cadrul institutiilor (de ex. 3 Metode de lucru în cercetarea preistoriei 1. Introducere Cercetarea preistoriei presupune. diferitele etape (în special stadiile glaciare) pot fi reci si umede (cu extinderea padurilor) sau reci si uscate (marcate de o vegetatie de savana) . prin intermediul analizei resturilor materiale.de la arhe-ologul de teren la specialistul în dezvoltarea bazelor de date. combinarea cât mai multor metode de lucru. scopul antropologiei este de a analiza raporturile si interactiunile umane. sau prin analiza comparativa cu comportamente si fenomene spirituale înregistrate etnografic) . Tot mai mult. cercetare pre-istorica presupune studii realizate de colective de cercetatori . iar lista poate continua. . Desi tra-ditia afirma ca preistoria este prin excelenta domeniul arheologiei. poate mai mult decât alte domenii ale stiintelor istorice. de la geologi la biologi specializati pe diverse aspecte legate de resturile organice.. glaciatiunile sunt separate de faze de clima calduroasa (interglaciare) . are componente materiale (identificate arheologic) si spirituale (la care se ajunge mediat. casatoria) . ¨ glaciatiune : perioada climatica marcata de scaderea temperaturilor medii.

dar si al stiintelor fizico-chimice si al stiintelor exacte.care pot fi mai mult sau mai putin eliminate cu ajutorul cercetarii arheologice. cea in-dustriala (dedicata analizei urmelor lasate de procesul de industriali-zare din secolele XIX-XX) si etnoarheologia (un demers comparativ care pune în discutie asemanarile sau deosebirile dintre urmele lasate de comunitatile preistorice si cele traditionale contemporane). Cercetarea arheologica Cercetarea de tip arheologic ramâne. Dincolo de traditia veche de aproape doua sute de ani. arheologia reprezinta un domeniu integrat de stu-diu. a-ceasta extindere se manifesta prin cresterea gradului de complexitate a cercetarii si prin expansiunea ariilor în care arheologia devine o me-toda de cercetare. dimpotriva.asa cum a fost cazul curentului protocronist din timpul comunismului . ultimele decenii atestând capacitatea acesteia de a asimila evolu-tii din domeniul stiintelor naturii. Fara a intra în detalii suplimentare si care vor fi abordate altcândva si de colegi de departe mai competenti decât mine. incontestabil. arheologia ca domeniu se extinde permanent.2. principala forma de analiza a preistoriei. ¨ ca si antropologia. ¨ cercetarea arheologica nu se reduce doar la analiza societatilor preistorice. câtiva sunt factorii care contribuie la aceasta situatie: ¨ absenta textelor scrise face ca cea mai mare parte din istoria umani-tatii sa depinda de persistenta în timp a resturilor materiale lasate în urma de activitatile comunita]ilor umane. elementele fundamentale ale arheologiei ca metoda de cercetare pot fi rezumate astfel: . pentru a da doar doua exemple: ultimele trei dece-nii au statuat aparitia a doua noi subramuri ale arheologiei. ¨ distanta în timp permite nenumarate speculatii .

Etapele cercetarii arheologice sunt. numit si nivel actual de calcare). ¨ primul postulat fundamental este cel care afirma ca obiectele gasite de catre arheologi în straturile de pamânt (sedimente) se ordoneaza de jos în sus: un obiect aflat într-un strat inferior este mai vechi decât un obiect aflat într-un strat superior (aflat. astfel ca se impune o permanenta pru-denta. ¨ al doilea postulat este ca. ¨ al treilea element central este acela ca obiectele.¨ arheologia este o disciplina destructiva . mai aproape de nive-lul actual al solului. în mod fundamental. aceasta situa-tie nu poate fi generalizata. a unui model teoretic formulat an-terior cercetarii de teren). deci. nu raspund la toate semnele de întrebare care sunt iscate de o situatie arheologica sau alta. ramâne o ultima problema: cea a tipului de demers intelectual. ¨ în sfârsit. ea nu mai poate fi corectata. "puterea argumentativa" a obiectului arheologic tine de contextele în care acesta se afla (cu alte obiecte din aceiasi asezare sau din altele. dar în linii mari se poate stabili urmatoarea succe-siune: . factorii care pot influenta evolutia formei obiectelor sunt foarte multi. din acelasi strat sau din straturi/niveluri diferite). în functie de "stilul personal" al cercetatorului. fara a avansa ipoteze care sa o depaseasca). diferite. ¨ ca urmare. precum si de evolutia în timp a cercetarii. respectiv unul inductiv (analiza situatiei arheologice în cadrele unei teorii interpretative. sunt doua demersuri posibile: unul deduc-tiv (care porneste de la situatia arheologica concreta si care doreste sa fie o descriere cât mai precisa a acesteia. desi aflate în centrul analizei arheologice. desi în unele situatii exista o evolutie a obiectelor de-a lungul timpului de la simplu la complex. tot ceea ce poate fi spus este ca acceptarea unei abordari sau a alteia tine de traditia de cercetare careia îi aparti-ne cercetatorul si situatia concreta din teren. înregistrarea cu maxima fidelitate a tuturor detaliilor este o obligatie a arheologului.sapatura arheologica odata realizata.

con-structia de drumuri etc. ¨ stabilirea demersului practic de cercetare (sapatura).exemplul cel mai cunoscut este Tabula Peutingeriana. . Siturile sunt identifi-cate ca urmare a lucrarilor de amenajare a teritoriului (terasari. Alteori cercetarea de teren este cea care indi-ca arheologului locul în care sa declanseze cercetarea arheologica. În alte ca-zuri. ¨ efectuarea excavatiei si înregistrarea situatiei arheologice si a inventarului arheologic (a obiectelor si a constructiilor. accidentala. Identificarea locurilor în care resturi arheologice se afla la suprafata ca urmare a lucrarilor agricole sau a actiunii factorilor naturali (periegheza) ramâne principala modalitate de identificare a siturilor si în orice caz de verificare a informatiilor obtinute din alte surse. a unor modificari naturale a peisajului (retra-gerea apelor. O alta sursa este reprezentata de sursele cartografice .). însa.). cum ar fi magnetode-tectia si rezistivitatea magnetica (care ajuta la identificarea obiectelor de metal sau a posibilelor urme de locuire aflate în straturile aflate la adân-cime. sau ca urmare a unor descoperiri întâmplatoare facute de amatori.cazul cel mai cu-noscut este cel al descoperirii Troiei de catre H. Aerofotogrametria (identificarea si analiza structurii asezarilor pe baza fotografiilor aeriene) este una din aceste noi metode. identificarea este rezultatul unor cercetari intentionale ale ar-heologului. prabusirea malurilor râurilor. Ultimii cincizeci de ani au adus în arsenalul arheologului noi mijloace de identificare a siturilor în teren. modifi-carilor de relief de origine antropica etc. amenajarilor. ¨ publicarea rezultatelor. O prima sursa o constituie textele antice . de multe ori. Schliemann. O serie de metode au fost preluate din domeniul geologiei. Identificarea sitului este. alunecari de teren). ei i se adauga analiza fotografiilor luate cu ajutorul satelitilor (pentru identificarea relatiei dintre asezari si mediu sau resurse.¨ identificarea sitului.

cum ar fi tera-sari. identificarea caracteristicilor fiecarui strat pâna la cel mai mic detaliu posibil (culoare.). totusi. a-daptarea unor modele generale la o situatie concreta si care este deter-minata de câteva elemente: relieful. Frecvent. înregistrarea precisa a pozitiei fiecarui obiect (pozitia pe verticala si cea pe orizontala) si a relatiei acestuia cu alte obiecte sau structuri. În primul rând. Dupa realizarea sapaturii si înregistrarea detaliilor de stratigrafie vertica-la (succesiunea straturilor pe profilul sectiunii) si orizontala (pozitia si adâncimea obiectelor pe fundul sectiunii sau al stratului . Primul . Exista si o serie de elemente pe care arheologul trebuie sa le respecte. tipul de sediment. o pro-blema de optiune individuala. în buna masura. compozitie chimi-ca). o lavita construita în masa caruia se regasesc obiecte a-bandonate fiindca nu mai erau folositoare).grund). granulatie. un bordei) poate cuprinde la rândul sau mai multe complexe (o vatra cu cioburi. Ele capata indicative separa-te. Identificarea unui complex (aso-ciere de obiecte si sau structuri construite) este urmata de înregistrarea speciala a acestuia în documentele de santier. drumuri etc. actiunea de decopertare a straturilor arheologice trebuie sa fie executata cu mare atentie caci. factorii de eroziu-ne (pasivi si activi). Publicarea rezultatelor (sub forma studiilor sau a monografiilor) reprezin-ta încheierea cercetarilor. conser-varea si depozitarea obiectelor se face în asa fel încât identificarea si re-luarea acestora pentru studiu sa fie facila. Criteriul fundamental ramâne. eventualele urme de activitate umana care au afectat situl dupa încheierea locuirii (amenajari ale teritoriului. ele nu pot fi puse la loc .Stabilirea demersului practic de sapatura este. Apoi. Observatiile cu privire la obiectele si sau complexele capata sens doar în asociere cu stratigrafia. un complex (sa spunem.excavatia este irepetabila. Înregistrarea acesteia cuprinde. Sisteme cronologice Doua sunt sistemele de cronologie utilizate în cercetarea preistorica. alaturi de mar-carea acesteia în format grafic. asa cum s-a mai afirmat.

. mai recent. cercetari în domeniu au existat.cum ar fi "Antropologia artistica" a lui G. al lui Paul Henri Stahl). printre altii. de o disciplina a oricarei activitati intelectuale. al scolii create de D. fie au fost realizate de cercetatori români. În ciuda traditiei instaurate. Oprescu sau unele studii de filosofie . acestea tin. Schema propusa de Hoebel este una din variantele de definitii date acestui domeniu. dar termenul tehnic utilizat fiind cel de "etnografie" (este cazul.discurs) reprezinta studiul integrat al omului.dincolo de comparatia 3. o serie de norme de lucru. Cercetarea antropologica Desi antropologia este un domeniu deja de traditie în majoritatea tarilor occidentale. în egala masura. Antropologia ("anthropos" .Cum un astfel de studiu ar fi astazi imposibil datorita complexitatii demersurilor generale de analiza si a numarului foarte mare de societati si civilizatii care pot fi luate în considerare de catre cercetator. Cu exceptia unor lucrari . Desigur. Desi par a fi de la sine întelese. Foarte pe scurt. este util sa le reluam: . de Tzigara Samurcas si de D. au aparut ramurile specializate ale antropologiei. sau BP/bp[1]). Gusti. de exemplu. Cel de-al doilea sistem este cel de cronologie relativa si se exprima în raporturi cronologice între straturi sau situri/complexe etc.si "logos" . dar ele au apartinut fie cercetatorilor straini care erau interesati de societatile balcanice sau sud-est europene în general. De aici si confuzia care mai exista cu privire la antropologie ca domeniu de cunoastere si ca instrument de lucru.daca Metodele de datare Cercetarea arheologica presupune. în România acesta are o situatie mai complexa. antropologia (în sens larg) a fost respinsa. Ambele sisteme sunt folosite si .chiar si termenul era privit cu neîncredere.om .este sistemul de cronologie absoluta. bazat pe metodele fizico-chimice de datare si care este exprimat în ani (înainte sau dupa Hristos. interzisa în perioada comunista. Gusti si.arheologia presupune o dimensiune comparativa accentuata . ca disciplina intelectuala.

¨ antropologia religiei (analiza fenomenului religios). Situatia este valabila si în cazul obtinerii hranei. la fel. Similaritati. este un fenomen general. cum ne explicam lumea. ¨ antropologia economica (cercetarea mecanismelor economice. mereu aceleasi: cum ne hranim. Analiza elementelor profunde. limitele stabilite de medii naturale similare (ca atare. ¨ antropologia politica (preocupata de structura relatiilor de putere si de modul în care societatile structureaza lanturile de decizie).ceea ce se aseamana sunt principiile. Casatoria. Rationamentul care pare sa se afle în spatele unui comparatism care de multe ori a fost acuzat ca ar fi "sans rivages"[2] este acela ca în orice parte a globului societatile umane au trebuit sa raspunda la câteva întrebari. Din aceasta perspectiva. a bunurilor si serviciilor necesare functionarii societatilor). variatiile si legitatile care stau la baza adaptarilor biologice ale fiintei umane).aceste domenii sunt: ¨ antropologia fizica (analiza evolutiei anatomice a fiintei umane. Frecvent apare si termenul de antropologie culturala. cum interactionam în interiorul grupului si/sau cu cei din afara. Dar poate mai semnificativ este faptul ca acest termen trimite mai degraba la antropologie ca metoda de analiza a societatilor trecute si prezente. de exemplu. dar nu identitati. structurale ale grupurilor umane releva similaritati uneori surprinzatoare la distante foarte mari. Nu vom regasi exact aceleasi unelte sau aceleasi locuinte . a formelor religioase sau a felului în care sunt construite casele. antropologia lumii materiale create de catre om dea lungul timpului este domeniul arheologiei. menit sa acopere analizele care combina aspecte din toate aceste subdomenii. nenumaratele feluri de a socoti descendenta pot fi regrupate în câteva categorii mari. cum locuim. ¨ antropologia sociala (analiza relatiilor si a structurilor sociale). de obtinere a hranei. sau ca .

cât si felul în care elementele lumii materiale . sunt constituite din indivizi care. În principal. de aici si asemanarea importanta cu sociologia[3]. Ideea lui Eliade cu privire la "illo tempore". Aceasta observatie directa are în centrul atentiei atât acctivitatile umane. antropologia se apropie de istoria artei. pentru ca stabilirea unei cronologii tinde sa plaseze în clarobscur problema mecanismelor fundamentale care asigura functionarea unui grup uman.de la locuinte la unelte si la sisteme de producere sau conservare/depozitare a hranei sau la haine . de pilda. antropologia se apropie de arheologie. ca relief etc. antropologia ridica problema cronologiei. toate. în care dimensiunea cronologica este fundamentala. Mai exista înca un aspect care diferentiaza antropologia de arheologie. generatiile mai îndepartate nu sunt separate cronologic. În primul rând. datorita faptului ca domeniul se ocupa de societati pentru care curgerea timpului are alte valente. indiferent cât de îndepartate în timp ar fi ele.) si modul în care oamenii raspund întrebarilor formulate mai sus.sunt produse si folosite. de pilda. din categoria stramosilor. Desigur. ele fac parte. În al doilea rând. grupurile umane. Este vorba de jurnalele de calatorie. ne sunt asemanatori.numar si/sau cantitate de resurse. fundamental.pentru majoritatea membrilor societatilor traditionale. Succesiunea între generatii. Spre deosebire de cercetarea arheologica. cercetarea antropologica pune între paranteze cronologia. Pâna la urma. prin aceasta. Mai exista o categorie aparte de surse pe care antropologia le împarte cu istoria si cu istoria imaginarului. . Totul se rezuma. În sfârsit. este perceputa altfel . aceasta reprezinta studiul diversitatii culturale si a elementelor care stau la baza unor trasaturi comune. la identificarea elementelor comune si a factorilor care asigura diversitatea culturala a civilizatiei umane. indiferent de epoca în care au existat. anume categoriile relativ diferite de surse pe care le utilizeaza. prin analiza fenomenului artistic. categoria cea mai mare de surse o reprezinta observarea directa a societatilor traditionale actuale. timp mitic al strabunilor (asemanator cu dreamtime-ul australian) pare sa se aplice si aici. deci. Dimensiunea comparativa si relativa "atemporalitate" par sa defineasca antropologia ca domeniu si ca demers stiintific. Parafrazând o definitie clasica a antropologiei.

utilizarea concluziilor ca argument de autoritate este elementul care a creat problemele legate de aceasta ipoteza. Aceasta explica si de ce unele texte. În primul rând.faptul ca Dar pâna la urma la ce foloseste demersul antropologic unui cercetator al preistoriei? 4. de multe ori. Conceptia sacra asupra aparitiei omului (antropogonia) este . Teorii ale antropogenezei Conceptia sacra (inclusiv cea biblica) asupra aparitiei omului Pentru perioade lungi ale istoriei. îsi pastreaza prospetimea si acum. câteva. cele doua Americi sau în Asia si Pacific. Metode din domeniul stiintelor biologice 4 Antropogeneza 1. credem noi. contradictorii. Metode de cercetare din domeniul stiintelor fizice si chimice 5. Ele reprezinta.notele exploratorilor sau însemnarile misionarilor crestini aflati în Africa. fiind în unele cazuri dezvoltata asemeni unei teorii si argumentatii de ordin pragmatic (vezi cazul Newton). Motivele sunt. scrise uneori cu sute de ani înainte. accesul la populatii care au disparut sau care sunt atât de mult afectate de catre contactul cu societatile industriale încât nu mai sunt relevante pentru preistorie. ci pentru sociologie sau etnografie. conceptia biblica asupra istoriei a avut rangul de teorie stiintifica. în buna masura. Evolutiile intelectuale din cadrul acestui domeniu au fost diverse si.

poemul lui Hesiod "Munci si zile".personaj abstract. Cu o ascendenta importanta . Problematica ridicata de ideea contractului social utilizeaza ideea timpului paradisiac pentru a scoate în evidenta tarele societatii moderne. dorinta acestuia de a avea supusi care sa preia partile dure ale existentei. sub o forma rafinata.în majoritatea cazurilor legata de aparitia universului (cosmogonia). omul este parte a universului si ca atare are o geneza asemanatoare acestuia. este un instrument de critica sociala mai mult decât o concluzie stiintifica. sud-vestul american). acest timp idilic este materializat prin "bunul salbatic" . cât la starea primordiala a fiintei umane. este imaginea ideala a fiintei umane. existenta unei participari umane . XVI. Actul propriu-zis al genezei variaza destul de mult. dar si aici se pot stabili câteva pattern-uri: (a) interventia asupra unui element al lumii materiale deja create (cel mai frecvent). Aceasta ipoteza a influentat si pe primi didacticieni (D'Holbach. Semnificativa ni se pare distinctia care se poate face între mitiurile antropogonice ale societatilor complexe si clasice (frecvent cu ierarhizarea divinitatilor si existenta unui lant de comanda în cadrul actiunii divine) si miturile societatilor traditionale (unicitatea divinitatii si. Africa sud-sahariana. incestul sau paricidul si fratricidul fondator. De fapt. frecvente sunt trecerile dintr-un univers în altul (Polinezia. Mitul "vârstei de aur" Diferit de problematica genezei umane. de gândirea iluminista."vârsta de aur" ca o caracteristica a illo tempore acest mecanism explicativ apare pe arii destul de largi (Gradina Edenului. mitul "vârstei de aur" trimite nu atât la actiunea creatoare. mai important. (c) sacrificiu. "Vârsta de aur" se caracterizeaza prin starea paradisiaca a indivizilor. Evident. (b) actiune asupra propriului corp (în sens mistic).prin straimosii sau generatiile arhetipale). este o lume a rebours. Jean-Jaques Rousseau etc. dar cu o cariera impresionanta pâna în secolul XX. instinctd ludic. În ultimul caz.). Voltaire. Lucretius "De rerum naturae") si este preluat. asemeni utopiilor create în Europa începând cu sec. Austrolia. neinfluentat de proprietate si de ierarhiile rezultate în urma contractului social initial. Acesta. Interventia divina este explicata în mai multe feluri: singuratatea divinitatii. lumea vârstei de aur este ceea ce nu este lumea moderna si. Ceea ce ne intereseaza pe noi este faptul ca acest construct abstract si european a gasit ecouri în dezbaterea asupra preistoriei si asupra societatilor traditionale .

factorii care au contribuft la elaborarea teoriilor stiintifice 0 discutie asupra primelor teorii elaborate cu privire la originea omului trebuie sa tina cont de întreaga evolutie intelectuala din epoca.deci."Cercetari asupra osemintelor fosile"). Teoria evolutionista (darwinism): aparuta dupa mijlocul secolului al XIX-lea. în plus. La baza teoriei se afla datele acumulate de tânarul Charles Darwin în timpul calatoriei efectuate în jurul lumii cu nava "Beagle" în anii 1833-1835. Lamarck încerca sa puna de acord creationismul cu noile date aparute odata cu nasterea geologiei ca stiinta. divina). Sursa acestei teorii o constituie observatiile facute de Lamarck cu privire la evolutia fosilelor în succesiunea straturilor geologice. Teoriile asupra antropogenezei Principalele teorii formulate în secolele XVIII-XIX sunt teoria catastrofica si teoria evolutionista. (c) aparitia unor noi domenii de cunoastere care au permis abordari noi. Teoria este rafinata si îmbogatita de Georges Cuvier (1812 . el a observat ca straturile inferioare au fosile directoare mai primitive (în sensul de mai departate de speciile contemporane) decât cele din straturile geoloqice mai recente. Teoria catastrofica: elaborata de Jean-Baptiste Lamarck. el presupune existenta mai multor catastrofe (32 la numar). cu acumulare progresiva de caracteristici transmise ereditar (1809 . recursul la origini a avut importanta sa în geneza natiunilor moderne. fiecare însotita de o noua geneza (evident. culturi diferite de presupozitiile lor. Scopul calatoriei era acela de a aduna date care sa confirme creatia divina."Filosofia zoologica"). ramâne cea mai importanta si disputata teorie cu privire la evolutia si originea omului (doua fatete ale aceleiasi probleme). Mult mai târziu si la insistentele .contemporane. Geneza teoriilor stiintifice ale secolelor XVIII-XX. Fara a intra în amanunte. Evident. unul din fondatorii paleontologiei ca stiinta. câteva sunt elementele care pot fi luate în considerare: (a) expansiunea cunoasterii si punerea sub semnul întrebarii a unor "adevaruri" considerate pâna atunci a fi (b) contactele europenilor cu lumi .

Darwin niciodata nu a incercat sa explice aparitia omului în termenii propriei sale teorii. cel putin initial. Altfel spus. Ch. Într-o scrisoare adresata unui prieten si redactata dupa publicarea lucrarii sale (care nu a stârnit imediat pasiuni academice). el remarca faptul ca ar fi interesant de aplicat teoria selectiei naturale si problemei aparitiei omului (o va face. speciile care nu pot sa se adapteze la noile conditii pot dispare. s-au adus unele nuantari la teoria si formularile initiale. altul. teoria lui Darwin propune urmatoarea interpretare: speciile evolueaza nu atât datorita mutatiilor. presiunea mediului duce la selectie naturala. ci datorita adaptarii la mediu. în parte datorita mutatiilor acest potential adaptativ. conceptia darwinista are unele merite certe: punerea în discutie a unui factor semnificativ (mediul). Nuantari si evolutii ale teoriei evolutioniste: odata cu aparitia geneticii si identificarea mecanismelor ascunse ale evolutiei speciilor. subliniindu-se faptul ca evolutia ca specialzare reprezinta cresterea cantitatii informationale. Darwin a fost obligat sa accepte ideea ca teoriile creationiste nu reusesc sa explice varietatea speciilor. Zucker-kandl). puneau sub semnul întrebarii ipoteza unei evolutii graduale a fiintei umane. aceasta teorie nu se aplica fiintelor umane. Dobzhonski. concluzia la care ajung acestia este ca scopul selectiei naturale este transmiterea unui set de posibiltati. stabilirea unui raport între mediu si speciile zoologice. Simpson) subliniaza rolul mutatiilor si evita sa implice presiunile ecologice. teoria darwinista a selectiei naturale a intrat sub atacul celor care. Adevarat. existenta unei "verigi lipsa" (rezultatul firesc al limitelor instrumentelor de lucru) a fost si este exploatata în aceasta dezbatere. punctul central îl constituie preadaptarea genetica (existenta latenta a unor schimbari) si polimorfismul genetic (mentinerea unor mutatii defavorabile). va publica lucrarea sa fundamentala. Confruntat cu varietatea deosebita a speciilor de animale (în special cazul sturzilor din Galapagos). "Originea speciilor prin selectie naturala sau pastrarea raselor favorizate în lupta pentru existenta" (1859). lasând loc celor care au. În acelasi timp. Important de retinut este faptul ca.prietenilor sai. . Ruffie. însa. Rezultatul a fost. Neodarwinismul (Weismann. Mayr. din motive uneori foarte diferite. care sunt rezultatul hazardului. Rezumând. Contemporanii sunt cei care au adus în centrul dezbaterilor teoria sa. Au fost aduse o serie de retuse si acestei noi orientari (Vandel. ca multe alte teorii. dar mult mai târziu). Evident.

000 BP. par sa existe legaturi între Homo erectus si Homo sapiens recens. genele noi reprezentând raspunsul adaptativ. Howell propune un mecanism diferit si are ca obiectiv doar decelarea mecanismelor care au dus la aparitia umanitatii moderne (unul din punctele majore de disputa). transferul genetic intre cele doua grupuri ar demonstra faptul ca cele doua grupe apartin aceleiasi specii.W. separate si fara contacte între ele.Neolamarckismul încearca sa demonstreze ca mutatia genetica se datoreaza stimulilor ecologici. Argumentele sale sunt continuitatea regionala în Africa si China (în ultima regiune.000 BP. Neutralismul (Kimura) . una dintre acestea. o "gâtuitura" (bottleneck). cu variabilitate genetica redusa (la nivelul ADN-ului) si cu raspândire relativ rapida (prin grupul de femei descendente si înrudite). Conform acestei teorii. criteriile antropogenice Factorii care par sa fi jucat un rol în procesul de antropogeneza pot fi rezumati astfel: . Policentrismul: toate teoriile anterioare pornesc de la premisa ca specia umana a aparut într-un singur loc (Africa). "Gradina Edenului": teoria reprezinta o dezvoltare a teoriei "arcei lui Noe". care se bazeaza si pe particularitatile transmiterii informatei genetice în raport cu sexul. variantele moderne de umanitate ar fi aparut de la un stramos comun de sex feminin pe la 200. Factori care influenteaza antropogeneza. demonstrate de dentitia Sinanthropului). Weidenreich respinge aceasta ipoteza initiala (1949) si propune existenta a cel putin doua centre de geneza. prezinta în timpul deplasarii sale. înlocuind-o pe cealalta fara a avea schimb/flux genetic (speciatia) pe la 200. "Arca lui Noe": teoria elaborata de W. 2. anume Africa si China sau Strâmtoarea Sunda.hazardul este mai puternic decât presiunea ecologica. ea presupune existenta a doua ramuri moderne.

criteriile care indica umanitatea erau stabilite macar în linii generale: "Conditiile pentru mersul erect. cât si sursele de alimentatie. cât în precizarea unor amanunte anatomice. 2. sau aproape. Labele . pe atlas. ¨ gradul de izolore/contact între populatii: precizarea speciei (definita ca un grup de organisme separat de alte grupe similare prin bagajul genetic si imposibilitatea de metisaj) se realizeaza prin absenta/prezenta fluxului genetic dintre populatii (cu influenta directa asupra transmiterii variatiilor intraspecifice si a mutatiilor).). Curburile si orientarea generala a coloanei vertebrale trebuie sa fie astfel încât centrul de greutate al trunchiului sa fie peste planul pelvis-ului si trecând prin capetele oaselor coapsei. asa cum sunt ele manifestate în scheletul uman. 4. identificarea surselor de hrana etc.¨ mediul înconjurator: atât varietatea acestuia. Criteriile care atesta evolutia spre umanitate demonstreaza complexitatea problematicii. concurenta cu alte specii pentru habitat au avut un rol nu in supravietuirea speciei. ¨ comportamentul general al primatelor: studiile efectuate de De Vore au demonstrat rolul adaptativ al comportamentului social (protectia femelelor si a puilor. sunt cele care urmeaza: 1. exremitatile inferioare pe care este plasat pelvisul sa aiba axele coapselor si ale piciorului în unul si acelasi plan vertical. Înca din secolul al XIX-lea. Craniul trebuie sa fie într-o pozitie echilibrata. 3.

ani în urma. Savage & J. La nivel anatomic. Aceasta indica cresterea ariilor anterioare (lobii frontali) dupa evolutia occipitalului/precizarea ariilor corticale (specializare). largirea bazinului si adâncirea acestuia (modifica durata de sarcina si mecanica nasterilor). prezenta uneltelor. Ele vizeaza comportamentul legat de obtinerea hranei (vânatoarea diurna si cooperativa. Burnham 1971) Evident. problema este identificarea schimbarilor care au o relatie directa cu psihismul si. Strict rezumativ. evolutia comisurii talpii piciorului. raportul dintre adulti si copii. schimbarile par mai dramatice. schimbarile anatomice indica modificari comportamentale si la nivelul psihismului. pozitie verticala . Majoritar arboricole. modificarea cutiei craniene. dezvoltarea regiunii corticale anterioare (psihism ridicat). 1847. abilitatile de comunicare (limbajul/aparitia elementelor de gândire abstracta). Wyman. comportamentul de grup (raportul dintre adulti. C. 3. schimbarile care indica evolutia spre umanitate sunt: pozitia în mers ("knuckle-walking". La nivel comportamental. S. dezvoltarea creierului prin aparitia circumvolutiunilor. mai mult. bipedie si pozitie erecta). acestea prezinta câteva elemente interesante în raport cu problema pe care o discutam. repartitia sarcinilor pe sexe). alungirea membrelor) si a coloanei. La nivel cerebral. aparute în urma cu 60-70 mil. modificarea membrelor (pierderea opozabilitatii degetului mare. schimbarile pot fi identificate pe baza modificarilor cutiei craniene. tipul de comunicare). daca relatia este unilaterala sau nu. cu talpa sprijinita de sol" (T. apud J.picioarelor trebuie sa fie orientate în unghiuri drepte pe axa picioarelor. orbite frontale. aceste trasaturi sunt: reducerea volumului fetei în raport cu scheletul cranian. Primatele Primatele sunt mamifere placentare.

dintii acestuia fiind "dintii de dragon" din farmacopeea traditionala chineza. care au o sectiune semicirculara). chiar daca accidental sau de scurta durata. 3/3 premolari. 5 degete. Proconsul (Maior/Africanus. Clasificarile existente si problemele lor . a doua clasa de primate aparuta. 2 mamele în pozitie pectorala. creier relativ mic. Grupul Hominidae-lor apare pe la 14-12 mil.a trunchiului în pozitie sezânda. Familiile grupului sunt: în Madagascar: Lemurieni. mâini prehensile (si cu picior prehensil. Acest ultim grup se împarte in Cynomorphae. Daubentonieni. dimorfism sexual limitat. care capata o anumita coerenta în dosarul fosil). se segmenteaza în doua mari grupe: platirhinieni (cu narinele spre exterior. În Miocen începe diferentierea în interiorul acestor mari familii. Indridieni. în Africa si Asia: Lorisidiene. Simienii. 4. identificat doar pe baza denititiei. catarhinieni (cu narinele în jos. 1/1 canini. 1/1 canini. degete cu unghii plate (deci nu sub forma ghearelor. ani (Oligocen Inf. Prosimienii reprezinta primul grup care se individualizeaza în cadrul primatelor (altfel spus. Proconsul în Africa. perioada activa nocturna. ani cu Ramapithecus. aceasta grupa este prezenta in America de Sud. Dryopithecus în Europa. Nyanze). Pongidae) si grupul Hominidae. primul exemplar cu o clara pozitie bipeda.). 3/3 molari) si sunt prezenti în restul lumii. Primele exemplare ale acestei familii sunt Aegyptopithecus Zeuxi (Fayoum) la 30 mil. Giganthopithecus (Blacki. Bilaspurensis). 36 de dinti (2/2 incisivi. 2/2 premolari. 32 de dinti (2/2 incisivi. în Indonezia si Filipine: Tarsidieni. iar evolutia spre umanitate este mai pronuntata: Dryopithecus Fontani. dar nu la om si tarsieni). 3/3 molari). coada prehensila. Se caracterizeaza prin bot alungit. Sivapithecus în India. în fine Sivapithecus gracilis. Pongidae (Hylobates. Uranopithecus. coada neprehensila sau absenta.

O discutie separata o reprezinta criteriile legate de identificarea "marcajelor" evolutive.sa explice . prin elementele legate de dimensiunea omului ca fiinta sociala (existenta grupului. modificarile la nivelul pozitiei în deplasare a corpului duc la schimbarea modului de insertie a maduvii spinarii în creierul mic. Apoi.).asa cum apare aceasta în dosarul fosil . de achizitiile culturale (este cazul lui Zinjanthropus boisei. evolutia psihica este sesizabila indirect . O alta problema o constituie mecanismele prin care fiintele umane au evoluat. un milion de ani sunt mai mari decât diferentele dintre indivizii actuali) a dus la aparitia unor fosile destul de diferite unele de altele pentru a crea o varietate de clasficari si de determinari ale filogeniei pornind de la un singur exemplar. aparitia comportamentelor simbolice etc. evolutia membrelor si a coloanei. absenta contextului stratigrafic a dus la încadrari cronologice relative (este cazul unor descoperiri din Australia sau din America de Nord). sa spunem. O parte a acestora se datoreaza istoricului cercetarii.prin aparitia si caracteristicile culturii materiale. piesele originale s-au pierdut în timpul celui de-al doilea razboi mondial). cont de faptul ca organismul uman evolueaza ca un întreg.Câteva sunt problemele principale ridicate de clasificarile existente în acest moment. Evolutia cutiei craniene. si asa mai departe. este greu de stabilit care trasatura anatomica . însa. de unde si diferitele denumiri date unor exemplare identificate pâna acum. Trebuie tinut. tipurile de locuinta.este cea mai relevanta. În alte situatii. evolutia mâinilor sau a bazinului. Altfel spus. conditiile de descoperire au creat. variatia genetica mai marcata la nivelul populatiilor umane preistorice în raport cu populatiile actuale (diferentele dintre indivizii de acum. Mecanismele ipotetice trebuie sa respecte câteva criterii . O categorie aparte de descoperiri sunt cele pierdute (de la Chou-Kou-Tien nu mai avem decât mulaje. mai ales. cel putin în unele situatii. toate acestea au fost luate în considerare si postulate ca fiind determinante. În primul rând. confuzii temporare legate de definirea cronologica si. bipedia elibereaza mâinile de rolul lor în deplasare si le face apte pentru activitati delicate (posibile si datorita evolutiei si specializarii ariilor corticale). pe care sotii Leakey l-au considerat initial ca fiind producator de unelte). În plus. o alta parte este rezultatul evolutiei fiintei umane ca organism biologic.

1 fragment de os temporal dreapta.diversitatea anatomica a acestor specii (asa cum apare aceasta în dosarul antropologic). de-a lungul timpului mutatiile genetice din cele doua grupe tind sa duca la incompatibilitate genetica între cele doua grupe (mutatiile dintr-un grup nu se pot raspândi si la celalalt). dar pe termen lung au tendinta de a aparea cu o anumita regularitate) de trasaturi genetice. ani. Un astfel de mecanism a fost presupus în cazul separarii grupului de australopithecine în Africa de Est ("East Side Story") de restul primatelor.7 mil. problema o reprezinta modul în care apar specii noi. sa ofere posibile interpretari legate de sansele de supravietuire. ca urmare. Chewerou (Kenia.procesul de speciatie: definitia "genetica" a speciei este cea de grup de fiinte care se afla în incapacitate de metisaj cu alte grupe similare si care transmit de-a lungul generatiilor un set relativ coerent (dar nu constant. În ultimele doua cazuri. (1O mil. ani) Precizarea genului are loc între 6. Australopitecinele Australopithecus sp. definirea genului este îngreunata de raritatea fragmentelor identificate: Lukeino (Kenia) . Australopithecus afarensis . la SE de Turkana) . uneori. O posibila explicatie este izolarea geografica a unui grup de indivizi de grupul principal. Garusi (Tanzania. astfel ca în fazele initiale noua specie a fost reprezentata de un numar foarte mic de indivizi.1 fragment de humerus. în buna masura aceste teorii se refera la doua mari mecanisme : .5 -3. sa justifice coexistenta uneori îndelungata a diferitelor specii. dar si la nivelul separarii altor tipuri umane ("Gradina Edenului" si "Prima Eva"). caci mutatii apar aleatoriu.1 fragment de maxilar.1 fragment de mandibula. Konapoi (Kenia. la N de Marele Rift) . 5. Lothagam (Kenia. denumirile sunt diferente. manifestat la toti indivizii grupului. în sfârsit. la S de Turkana) . la N de lacul Eyasi) .1 molar. Chiar daca. este subliniat faptul ca mutatia genetica a aparut la nivelul unui grup foarte restrâns de indivizi. din aceasta perspectiva.

Modificarile scheletale sunt relativ ample la nivelul craniului (scheletul facial este mai gracil si tinde spre reducerea prognatismului. Kromdraai (Africa de Sud) . Descoperirile cele mai importante sunt urmatoarele: Omo/Shungura (Etiopia) . denumit initial Paranthropus robustus. probabil poseda un encefal mult mai complex. Australopithecus robustus Specia se precizeaza pe la 3 mil ani. cu o puternica înclinatie spre vânatoarea cooperativa si exploatarea carcaselor abandonate de marii carnasieri. cu un volum cranian de 500 cm3.8 mil. creasta sagittala. afarensis sunt Hadar [Afar).2/1. denumit initial Paranthropus cressidens. arcada dentara diastemica (I + C < M).8 mil. Principalele caracteristici sunt pozitia bipeda (brahiatie sau knuckle-walking. fata larga. ani. alungire) datorita modificarii centrului de greutate. afarensis nu are habitat amenajat (adaposturi sub forma paravanelor sau al platformelor amenajate) sau unelte. iar influenta niselor ecologice variate poate explica unele diferente care apar între diferitele exemplare. ani. Laetoli (Tanzania. unul dintre cele mai complete schelete identificate pâna acum).1.8 mil. ani. orificiul occipital tinde spre orizontala).1. denumit initial Zinjanthropus boisei. fata foarte dezvoltata. adâncire. dentitie moderna la nivelul molarilor. cutie craniana tesita. Amanuntele anatomice sunt urmatoarele: bipedie perfecta.unghi închis la baza craniului. probabil avea comportamentul unui vânator de talie redusa. mult mai masiv.2. la 40 km S de Olduway).1. al labei piciorului (curbura talpii) si mâinii (evolutia degetului opozabil).Specia se precizeaza dupa 3. cu un procent ridicat de silice si celuloza). al centurii pelviene (osul sacru si iliac) si bazinului (scurtare. Semnificativ este faptul ca o serie de schimbari . craniu rotunjit mult peste arcada supraorbitala. Chessowanja (Kenia) .30 m) si un volum cranian redus (3-400 cm3).8 mil. torus supraorbital. A.1.în special la nivelul membrelor . Ani. verticala tinde spre centrul de greutate în centrul de sustentatie. torus supraorbital. fosa subtemporala profunda. al coloanei vertebrale (curbura accentuata pentru amortizare si echilibru). Exemplarele identificate sunt raspândite pe o arie mult mai larga. A. Principalele puncte în care au fost identificate resturi fosile ale lui A. Swartkrans (Africa de Sud) . Cu o talie net superioara (1. Are o talie redusa (1.50 m si un volum cranian de 500-550 cm3). iar durata de existenta se întinde între 3 si 1 mil. creasta sagittala. foarte asemanator cu Swartkrans. Etiopia (exemplarul denumit "Lucy".10 . utilizarea membrele superioare ca balsnsier).1. orificiu occipital care evolueaza spre orizontala. Olduway/Bed 1 (Tanzania) .8 mil. ani.par sa indice si schimbari neuronale (la nivelul sistemului nervos central). robustus reprezinta o evolutie spre specializare în parte datorata si alimentatiei (orientarea spre vegetale de savana. creasta sagittala. torus (coc) occipital puternic). ani.7 mil. East Turkana . ani.

fildes/dinti de animal si lemn). Este sub semnul întrebarii daca acestia au produs unelte (la Olduway.5 mil. robustus au fost identificate în acelasi nivel cu H. Spre deosebire de A. probabil. ipoteza este discutabila. africanus are un comportament alimentar omnivor (comportamentul ooportunistic este mai accentuat) si. Africa de Sud (500 cm3. în 1925. Australopithecus africanus Datat între 3 .1. habilis ocupa parti importante din teritoriul Africii între 2. deci cu o capacitate evolutiva mai mare.30 . A. ani si cu o talie cuprinsa între 1. Homo habilis Homo habilis este primul palier al omenirii care face parte din genul uman propriu-zis. prognatism accentuat si molari foarte accentuati în raport cu caninii si premolarii. Acum separatia dintre fiinta umana si "verii" ei este clar marcata. al orificiului nazal si al osului iliac). resturi de A.40 m. cu un volum cranian de aprox. Koobi Fora) (Kenia) -1. 500 cm3.(Ileret. africanus este primul tip de australopithec identificat. africanus are un volum cranian de 4-500 cm3. cu un numar de asemanari cu omul contemporan la nivelul orbitelor. calota craniana a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de aprox. 6.8/1. A. robustus.1 mil. Este tipul de nisa care se extinde în Africa cam în aceiasi perioada (3 . dimorfism sexual (creasta sagittala la masculi). în Africa de Sud. ani). Africa de Sud (435 cm3). oase exceptional de groase. Alte exemplare identificate: Makapansgaat. face primii pasi spre vânatoarea cooperativa. Cronologic. mai ales ca este nevoie de conditii speciale pentru conservarea resturilor organice pe o perioada asa de lunga. În conditiile în care savana era domeniul marilor rumegatoare si a carnasierelor. De notat este faptul ca A. iar padurea era apanajul primatelor (în special a celor adaptate la mediul arboricol sau care continuau sa aibe mâinile prehensile). singura nisa disponibila era cea dintre savana si padure sau o zona de tip parkland. craniu foarte robust. Homo sp. ani. habilis). H.1. Este mai putin specializat. Sterkfontein. 600 cm3) pe care l-a numit Pleisanthropus transvaalensis.1 mil. perfect adaptat unei diete vegetale. Tot Dart este cel care considera ca acesti indivizi ar fi creat asa-numita cultura osteodontokeratica (unelte produse din oase. doctorul sud-african Raymond Dart descoperea la Taung.5 .3 .

cea mai importanta. iar volumul cranian este de 650 . la nivelul transferului de la o generatie la alta lucrurile sunt mai complicate si presupun un cod de comunicare mai complex.daca în interiorul unei generatii informatia referitoare la producerea uneltelor putea fi asimilata prin mimetism. Acestea din urma sunt utilajul. Ultima achizitie . adaposturile sunt constructii artificiale (contrar opiniei comune.44 .1.40 . omul construieste adaposturi pe care le foloseste (macar) mai multe nopti la rând si se reîntoarce la asezare/tabara pentru a consuma alimentele culese sau vânate.1. iar aceasta nu a însemnat ca privea totalitatea pesterii ca o locuinta .2. putem sa acceptam ca ipoteza de lucru aparitia rudimentelor de limbaj articulat (legat de dezvoltarea ariei 44 corticale. în continuare. Prima achizitie presupune capacitatea de vedere stereoscopica.50 m. are o talie de 1.mil. cu un volum cranian de 775 cm3. spatele craniului mai rotunjit (encefalizare).este. o minima abilitate de a constitui un lant tehnologic (relatia cauza . ele pot fi intuite pe baza achizitiilor culturale. spatiul amenajat (platforme de locuit din pietre de dimensiuni relativ mici sau. în absenta acestuia este greu de explicat persistenta în timp a elementelor tipologice ale uneltelor litice . omul nu a folosit pesterile decât târziu. Spre deosebire de primate.750 cm3. Desi imposibil de demonstrat direct. mâinile si labele piciorului încep sa fie foarte apropiate de cele moderne (dispare treptat opozabilitatea degetului mare. însa mult mai greu perceptibile direct în dosarul antropologic.exista argumente care sa sustina ipoteza ca spatiul considerat "umanizat" nu se confunda cu întreaga pestera). orbite si orificiu nazal foarte umane. semnificativ mai mare decât la stramosii imediati. ani. toate acestea atesta dezvoltarea encefalului. calota craniana mult mai înalta. se contureaza comisura talpii). aria lui Broca foarte dezvoltata. Câteva sunt amanuntele anatomice specifice: o bipedie perfecta.efect dintre lovirea unui bloc de roca cu un percutor si posibila despriendere de aschii). dar si un control mai mare asupra membrelor (eliberate de ultimele "sarcini" legate de deplasarea pe sol). prognatism facial. paravane de vânt din crengi) si rudimentele unui limbaj articulat. poate. ani. Principalele descoperiri apartin.6 mil.limbajul articulat . O serie de modificari sunt. În plus. fata înalta (desi se mentine prognatismul) si fruntea mai bombata. fata mai înalta. craniul KNMER 1470. East Turkana (Kenia) . cel mult. . A doua achizitie este legata mai mult de dimensiunea sociala. spatiului african: Koobi Fora. asa-numita "arie a lui Broca"). torus supraorbital atenuat. insertii musculare atenuate.

hachereaux. circulara de 12 -15 m. aschii retusate. retractie post-orbitala. Chiar daca. orbite rotunjite. ani. datat la 2.5 mil. aria KBS (2. ani. 1. ani si asociat cu galete sparte. poliedre. ani).1. craniul OH 24.craniul OH 7. biped. ani. exista unele trasaturi care pot fi considerate "primitive". atât anatomice. curbura calotei craniene asemanatoare celei de Homo sapiens. nuclee. Homo erectus Acest palier al antropogenezei reprezinta. la rândul sau. Melka-Kunturé (Etiopia): Gomboré I (abri). lame.7 mil.50 m si un volum cranian de 1000 cm3 în medie. ani. torus supraorbital asemanator lui Homo erectus. datat la 2 mil. ani).Olduway/Bed I si II (Tanzania) . asociat cu resturi de debitaj.7 mil. Sterkfontein/nivel 5 (Africa de Sud): craniu datat la 2 . ani.5 mil. strict anatomic.5 mil. lamele etc. un moment crucial. erectus se înscrie pe directia acumularilor. cerc de pietre (paravan).1. bifaciale.5 mil. Are o talie de peste 1. ani). ani. Omo/Shungura (Etiopia): craniul Omo 71. craniile OH 13 + OH 16 = (1. Omo (Etiopia): fragment de craniu asemanator cu cele de la Olduway si 24 de dinti. 7 m (activitate specializata ?). aria HAS. asemanator cu cele din Africa de Est.5 mil.1. aschii fasonate. resturi osteologice si utilaj pe o arie aprox. volumul cranian de 650 cm3.4 mil. cu galete. 1 chopper lateral cu 5 desprinderi. ani). sunt prezente choppere. fruntea relativ tesita si torus supraorbital. cutia . Swartkrans/nivel 1 (Africa de Sud): craniu datat la 2 . aria DK 1 (baza Bed I). situl Garba IV (1.40 m. cât mai ales culturale. datat la 1.1. datat la 1. în ansamblu evolutia lui H. craniul Omo 123 (2 mil.6 . contemporan cu Zinjanthropus boisei. craniul este alungit si aplatizat. resturile de la 1 hipopotam si utilaj pe o arie de aprox. toate fragmentele datate la 2 . mandibula mai putin robusta (dinti cu un diametru mai mic decât la Australopithecus).3 mil.

la fel ca si capacitatea omului de a ocupa noi spatii geografice si de a utiliza. astfel ca s-a si formulat ipoteza unui "Rubicon cerebral". Foarte probabil aceasta a crescut importanta mecanismelor de într-ajutorare dintre membrii grupului (vezi cap. aceasta a fost posibila dupa aparitia focului. pesterile. este de presupus ca achizitiile culturale au acum un rol mult mai mare în adaptare si supravietuirea indivizilor. Poate cea mai importanta achizitie la nivel anatomic este cresterea cutiei craniene. Nu este chiar imposibil de sustinut faptul ca tipul de interactiune dintre membrii grupului s-a schimbat. referitoare la economie). o origine africana pentru populatia umana de pe glob. Focul reprezinta o achizitie culturala si biologica în acelasi timp. Apoi. câteva elemente care trebuiesc a fi luate în considerare. pentru prima data. Sunt. dar si o modificare a obiceiurilor alimentare. taberele si asezarile umane. De la acest . sapiens. În primul rând. Apoi. chiar si în cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate. În sfârsit. ea poate fi doar intuita. Fenomenul principal este expansiunea speciei umane în afara Africii. precizare ariilor corticale. diferentele dintre primele exemplare si ultimele cunoscute sunt destul de mari. Acoperind o perioada foarte lunga de timp. ceea ce a înlesnit înaltarea fetei si a calotei craniene (deci o crestere a volumului cranian). public. În ceea ce priveste raspândirea omului în zonele temperate. însa. Mai mult. Influenta la nivelul comportamentelor este mai dificil de sesizat.cum ar fi cresterea numarului de conexiuni neuronale si dezvoltarea sistemului de circumvolutiuni. Dar schimbarea cea mai importanta o reprezinta modificarea comportamentului în interiorul grupului . barbie redusa. Dar dentitia si membrele (în special mâinile) sunt asemanatoare celor lui H. Ţinând cont de faptul ca cele mai timpurii exemplare de H. cel putin. directiile de expansiune par sa indice. a unui nivel de crestere a masei cerebrale (undeva peste 750-800 cm3) la care schimbarile sunt mai degraba calitative decât pur si simplu cantitative . ceea ce ne trimite cu gândul la faptul ca rezultatul vânatorii si sau al culesului era consumat în comun sau. Prepararea carnii a însemnat o reductie a aparatului masticator. totusi. care îsi schimba locul de tabara în fiecare seara. în majoritatea asezarilor exista o singura vatra. Chiar daca exista si ipoteza policentrica (din pacate prea politizata în ultima vreme). durata de activitate în fiecare zi este mult crescuta. este mai usor de sustinut o raspândire a speciei pe nise ecologice (deci o raspândire în zonele mai apropiate de habitatul originar). se accentueaza diferenta fata de restul primatelor . au o persistenta mai lunga în timp.spre deosebire de acestea.craniana are pereti masivi si (cel putin la unele exemplare) creasta sagittala. amenajarea spatiului interior. exista si diferente regionale. erectus din afara Africii se afla în zone care si astazi sunt tropicale sau subtropicale. variabilitatea deosebita a speciei si potentialul evolutiv deosebit. În primul rând.

O parte din aceste cranii au fata smulsa. la Ngandong în Indonezia situatia este mai limpede. Câteva sunt argumentele în favoarea acestei asertiuni. erectus este capabil sa stabileasca un lant operator complex. credem ca este cazul sa coborâm nivelul cronologic la care are loc aceasta îmbogatire a bagajului cultural uman. În primul rând. largirea orificiului occipital cu un bat) efectuata doar cu ajutorul uneltelor de piatra si în momentul decesului victimei (calitatile plastice ale oaselor umane se pierd relativ repede dupa deces). probabil. foarte elaborata . sapiens sapiens. în asezarile umane par sa existe doua spatii. Este de discutat daca avem de-a face cu un canibalism alimentar sau cu unul ritualic . ea da doar un ordin de marime al distributiei speciei umane pe glob. în general. Lista exemplarelor identificate nu este exhaustiva. legata de Homo sapiens (prin aparitia artei si a înmormântarilor).cu astfel de fenomene ne întâlnim pâna în epoca istorica. aparitia uneltelor bifaciale lucrate pe cea mai mare parte a suprafetei rocii (nucleului) din care au fost prelucrate si care atesta schimbarea unghiului de lovire de mai multe ori pentru a se conforma cât mai mult unei forme eficiente indica. sapiens fossilis si H. faptul ca prelucrarea uneltelor este. legate de transferul de abilitati de la victima la cel ce consuma carnea acestuia . daca la Chou-Kou-Tien ne este foarte greu sa ajungem la o concluzie (fragmentele de oase calcinate de om au fost aruncate în acelasi loc cu cele de animale vânate). comportamentul acesta implica si existenta unui univers de idei abstracte. în opinia noastra. Desi capacitatea de gândire abstracta este. iar o alta parte au orificiul occipital (foramen magnum) deformat (largit). erectus o reprezinta posibila utilizare a colorantilor (anume ocrul).un astfel de stigmat putea fi realizat doar în urma unei operatii complicate (desprinderea craniului de pe trunchi. el pare sa fie contemporan cu H. care sa-l duca de la materia prima la o forma prestabilita). Acolo. Remarcabila este si îndelunga supravietuire în timp a acestei « specii» .nivel. Cel de-al doilea argument este ceva mai solid. dar si Cauna del Arago în Franta) avem atestat consumul de carne umana. Aceasta presupune ca. deja. . consumul de materie cerebrala era un consum ritualic . a fenomenelor legate de lumea abstracta). Oricum. De la acest nivel (Ngandong în Indonezia si Chou-Kou-Tien în China. capacitate de abstractizare (în sensul ca H. Un ultim element legat de viata spirituala a H. O achizitie care a stârnit discutii îndelungate este cea legata de posibila aparitie a comportamentelor simbolice (practic. au fost identificate craniile a 11 indivizi care au suferit o moarte violenta. sper sfârsitul existentei sale. eliminarea primei vertebre si a tendoanelor extrem de rezistente de la baza craniului. unul "privat" (dedicat somnului) si unul "public" (dedicat activitatilor cotidiene).

zona Turkana. depresiune supraorbitala. . pereti foarte grosi. retractie postorbitala. ani): prezinta asemanari cu Sinanthropus.8 -1.1 mil. asemanari cu Sinanthropus. frunte foarte fuginda (tesita). are mandibule masive.5 mil. ani): cu un volum cranian de aprox.125 mil. pereti grosi. ani): asemanator cu Broken Hill. Zambia (0. Etiopia (1. bolta craniana lunga si joasa. Ternifine. cu dimorfism sexual pronuntat. depresiune supraorbitala. torus occipital accentuat. acheulean Bodo. ani): craniul prezinta un torus supraorbital. ani): singurul craniu paleolitic cu carii. Etiopia (0. Tanzania (1.15 mil. 0. prognatism lejer. craniul OH 9). ani): aprox. 1000 cm3.Africa Koobi-Foora (craniul KNM-ER 3733). Broken Hill. bolta craniana joasa. 950 cm3. Zambia (0. Olduvai (Bed II/aria FLK II. 850 cm3. asemanator cu exemplarul de la Broken Hill. ani): aprox. Maroc (aprox. torus supraorbital foarte gros. Algeria (0. ani): initial denumit Atlantropus mauritanicus.12 mil. Maroc (0. utilaj pe aschii Levallois. Salé.15 mil.7 mil. Rabat. asociat cu utilaj.35 mil. torus occipital si supraorbital. dinti anteriori mari si molari mici. Hopefield. asociat cu utilaj acheulean tipic (numeroase bifaciale). afinitati cu exemplarele din NE Chinei.

erectus recent.1 mil. o fata înalta si larga. craniile sunt foarte aplatizat. ani): are un volum cranian de 1200-1300 cm3. torus supraorbital foarte accentuat. bolta craniana puternic aplatizata. asemanator cu Broken Hill si Elandsfontein Asia Trinil. ani): are un volum cranian de 1100 cm3. ani): denumit initial Pithecanthropus robustus. torus occipital foarte puternic. frunte tesita. Sangiran (craniul Pithecanthropus VIII).Laetoli (strat Ngaloba). orificiu nazal si orbite mari. ani (asemanatoare cu cea de Australopithecus robustus si denumita Meganthropus paleojavanicus). posibile urme de canibalism (orificiu occipital distrus largit). erectus si H.1300 cm3. are un volum cranian de 700 cm3 (este un copil la vârsta infans. a fost gasit cu o mandibula de 1. Indonezia: este una din cele mai vechi descoperiri (facuta la sfârsitul secolului XIX de doctorul belgian Eugene Dubois. iar torus-urile foarte groase. care i-a dat numele de Pithecanthropus erectus). sapiens. (0. 1000 cm3). denumit intial Pithecanthropus modjokertensis. dar cu un aspect modern. Sanbungmachan: volumul cranian de 1100 cm3. retractie postorbitala foarte puternica. are peste 900 cm3. în zona de preerie. Modjokerto: tot o descoperire relativ timpurie. Ngandong (11 indivizi): media volumelor craniene de1100 . 6-7 ani. dentitie mare. Sangiran (craniul 31) (1. fara foc si structuri de habitat. este un individ cu aspect arhaic (se apropie de exemplarele de la Ngandong).120 mil. pare sa repezinte legatura dintre H. . are un volum cranian de 900 cm3.8 mil. Tanzania (0.25 mil. dar cu utilaj asemanator celui de la Quina (sit european). poate fi considerat un H. dar la maturitate putea atinge aprox.

25 mil. Sinanthropus Pekinensis). erectus. ani): mandibula Tautavel (Cauna de l'Arago). posibile urme de canibalism.5 mil. largi si adânci.7 mil. ani): volum cranian de aprox.15 mil. 1. prezinta retractie supraorbitala si postorbitala. (0.e.65 mil. . torus supraorbital puternic. Europa Mauer (0. urme clare de utilizare a focului.5 . torus foarte gros. (0. dinti largi cu relief mult mai complicat decât la alte exemplare de H. Chou-Kou-Tien: are mai multe denumiri (H. individul Arago XXI: volum cranian de 1150 cm3. frunte tesita. Lantian. Franta. ani): denumit si H. Dali (Shanxi). curbura joasa a calotei. cu unvolum cranian de 850 -1300 cm3 si o înaltime de aprox.0.56 m. orbite joase. ani) Lantian (0.2 . o problema o reprezinta faptul ca aceste cranii au fost pierdute în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. iar mandibula este asemanatoare celei de Sinanthropus. torus supraorbital gros si continuu (deci nu este mai redus deasupra fosei nazale).e. latime maxima a craniului este la baza acestuia si nu sus. 1120 cm3. ani): mai multi indivizi. are un volum cranian de 770 cm3. asociat cu un inventar compus din 2000 unelte. pare mai arhaic decât Sinanthropus.China Eyuan (1. o calota craniana foarte groasa.Pekinensis.0. astfel ca astazi orice comparatie se bazeaza pe o serie de mulaje realizate în perioada interbelica.

Fontechevade. momentul aparitiei sale a fost plasat. Steinheim. Ehringsdorf (90. Alte situri relevante: Montmaurin. Atapuerca. Azich. în general. Vaast (0. ani): volum cranian de aprox. convexitate accentuata a fruntii (bolta lunga. Oricum. bolta craniana joasa. acesta rezista pâna catre 35. ani): volum cranian de aprox.Hr. .000-25. (interglaciarul Mindel-Riss = aprox.25 mil.2 mil. Terra Amata. dentitie asemanatoare celei moderne. Bañolas.000 ani. erectus din Europa. 0.12 mil. Orgnac.Hr. asociat cu utilaj de tip acheulean. (0. Grotte du Prince. practic ultimul exemplar de H. Soleihac. 1400 cm3.000 î.000 si 100. (interglaciarul Mindel-Riss = aprox.28 mil. 1300 cm3.000 mii ani): volum cranian de aprox. Biache St. (sfarsit Mindel): 1100-1200 ccm. Petralona. utilizarea focului. torus occipital). asociat cu utilaj bazat pe piese foliacee. Lazaret. ani): volum cranian de aprox. Vallonet. dar au fost propuse date mergând pâna la 450. Homo sapiens Homo sapiens fossilis (Neanderthal) Aparitia speciei umane în varianta sa moderna are o datare nesigura. Chillac. Swanscombe. Stromska-Skala. ani): torus supraorbital.Vertesszöllös. 1200 cm3. 1200 cm3. 0.000 î. Cueva Negra. între 240. Bilzingsleben. La Chaise. torus supraorbital masiv.

fossilis. În plus. anume cea europeana (neandrethalienii) reprezinta o adaptare speciala la un climat periglaciar. în mileniile I si II ale erei noastre. noul tip de umanitate a aparut ca un grup restrâns de femei înrudite si care au transmis . un fenomen prezent si la nivelul populatiilor actuale. problemele climatice. fossilis. ci un tip generic de H. cândva între 60. În al doilea rând. din H. de tip Ferrassie. apar cele 5 tipuri de traditii industriale musteriene (clasic. Aceasta ar explica si lunga supravietuire a lui H. pesterileîncep sa fie utilizate cu regularitate). apar câteva elemente semnificative. H. care tinde sa se specializeze anatomic si în functie de conditiile climatice.climatul glaciar pare sa fi influentat o serie de atribute biologice (în special masivitatea trunchiului. Krapina). fossilis. Altfel spus.000 si 20. Continua evolutia specializarii habitatului (distinctia dintre asezari principale si halte de vânatoare este mult mai clara. Mecanismul propriu-zis de aparitie a noului tip uman este înca dezbatut. de tip Quina. cât mai ales la nivelul H. iar mai apoi. Elementul important îl reprezinta complexitatea debitajului de tip levallois. fossilis si H. de tip Levallois. dar si sansele de supravietuire ale speciei. În primul rând. cu denticulate). Aceasta cu atât mai mult cu cât specia care evolueaza din H.s. Conform acestei ipoteze.000 î.la nivelul uneltelor. s.Câteva sunt problemele majore care însotesc aparitia speciei moderne. La Ferrasssie). care delimiteaza o serie de "provincii" culturale. . care presupune o fparte mare doza de gândire abstracta si de planificare. Monte-Circeo . Daca filiatia dintre cele doua specii pare sa fie sigura. existenta unui torus supraorbital foarte marcat).. exista dovezi din ce în ce mai clare pentru utilizarea ocrului (colorant mineral) si primele elemente de arta. perioada aceasta este marcata de fluctuatii climatice destul de puternice. în primul rând de glaciatiunea Würm (una din cele mai dure faze glaciare) . simultan cu ocuparea Australiei. erectus. În primul rând. erectus nu este H. dar ipoteza care pare sa ofere o solutie este cea intitulata "prima Eva".Hr. aparitia diversitatii culturale . Cresterea variantei culturale reprezinta si trecerea la adaptarea pe baze culturale la mediu si la resurse. Asia si Europa. Varianta clasica de H. erectus evolueaza o specie noua. s. Acum apar si dovezi clare de cult al mortilor (la Teshik-Tash. de unde noile grupe se extind spre Orientul Apropiat. erectus. sapiens. continua sa apara dovezi de canibalism (Monte-Circeo. raportul dintre H. erectus si lunga perioada de contemporaneitate dintre cele doua tipuri umane. Hortus.cu occipital largit. trebuie lamurita diversitatea tipurilor antropologice. apar mai multe vetre în asezari. Pacificul va fi colonizat mult mai târziu. Locul de aparitie a noului tip de umanitate pare sa fie tot Africa de Est.numai pe linie feminina noile trasaturi genetice. La nivelul evolutiilor culturale. patrund între cele doua Americi. sapiens. s. atât la nivelul H.

barbie redusa). Skhul etc. fossilis. varianta arhaica (talie mai mica). frunte mai putin fuginda). macar în parte. b) Gibraltar.Principalele tipuri neanderthaliene sunt: a) Engis. La Chapelle-auxSaints (aprox. fossilis. fata si orbite mari.000 . mai mare decât media actuala a volumului cranian. adaptat însa unui mediu cald (alungirea membrelor pentru a înlesni schimbul termic). ε) Qafzeh (aprox. g) Saccopastore (interglaciarul Riss-Würm = 120. 1625 cm3). aflat mai aproape de H. cel putin în unele cazuri. contemporana cu H. H. s. s. Mugharet el Zultyeh (aprox 1400 cm3. bolta craniana mai înalta. Neanderthal.). poate chiar de la sfârsitul paleoliticului si reprezentând ultima forma de adaptare biologica a fiintei umane la mediu. importanta. arcade pronuntate. Aceasta pare sa ateste faptul ca adaptarea bilogica ramâne. Krapina. Aceste exemplare reprezinta grupul cel mai timpuriu de H. Homo sapiens sapiens (recens) Umanitatea moderna (nu cea contemporana) este. sapiens decât de neanderthalienii europeni. craniu jos si arcade pronuntate).77 m.000): aprox. o talie de 1. s.s. Evolutia în timp a oamenilor moderni este cea care duce la aparitia raselor moderne . Dar originile sale se plaseaza în grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh. sapiens patrunde în Europa cândva în jurul datei de 40. Spy. Tabun. 1550 cm3). arcade mai putin marcate. Trou de la Naulette (oasele lungi foarte groase. înca.un fenomen relativ recent. Amud I (1740 cm3.80. El Tabun & Skhul (1500 cm3. .000 î. δ) Cariguela (doar fragmente parietale si frontale). 1200 cm3. Ipoteza unei succesiuni cronologice între cele doua specii s-a nascut din situatia speciala europeana. Spy. volumul cranian este. craniu lung si relativ înalt. dar moderne.Hr. Monte Circeo. torus occipital). Într-adevar.

Concluzii Fenomenul de antropogeneza ramâne un proces complex. Grimaldi = 1. sansele ca un antropolog sa le descopere sunt mici. au talie mare (Cro-Magnon = 1. La nivel anatomic înregistram evolutii în parte paralele ale diferitelor tipuri. Succesiunea tipurilor pare sa fie Combe-Capelle (perigordian inferior) -> CroMagnon (aurignacian) -> Chancelade (magdalenian). Principalele achizitii culturale (si aici ne referim la paleolitic) pot fi ordonate pe mai multe paliere. Dar poate ceea ce este mai important este faptul ca apare prima unealta care multiplica forta umana . de la nivelul paleoliticului superior. s. sansele de supravietuire a fosilelor. asistam la diversificarea traditiilor tehnologice si a tipologiilor.1. iar apartenenta raselor la o singura specie este demonstrata de posibilitatea metisajului. . care are înca multe lacune. Potentialul intelectual este identic.95 m) sau mica (Combe-Capelle = 1. sapiens. al vârfurilor de sulita). ceea ce se traduce într-o vânatoare mai eficienta.63 m. Solutré. accentuarea tesuturilor adipoase pentru mentinerea umiditatii. La nivel tehnologic. principala achizitie este arta (vezi infra).60 m).). Complexitatea aceasteia reprezinta separarea clara a omului modern de toti predecesorii sai. unele dintre acestea rizibile. Alte exemple relevante sunt Paviland. Chancelade = 1. evolutia uneltelor începe sa fie în buna masura regionalizata. La nivel cultural. Acesta practic mareste distanta loviturii eficace de sulita. Grimaldi. Predmosti.Adevarat. Laugerie-Basse. Alaturi de utilajul litic. din aceste materiale (foarte probabil utilizate si înainte.80 .propulsorul. tendinta corpurilor umane de compactare în zonele reci pentru a limita piederea de caldura. uneori foarte evidentCeea ce trebuie subliniat cu tarie este faptul ca doar amanuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex. aparitia pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc. dar în proportie mai mica) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor.80 m. rasele actuale sunt deosebite anatomic. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveala resturi ale lui H. Obercassel. în general. dar în ambele cazuri capacitatea craniana este mare (Cro-Magnon = 1600 cm3. capata o pondere deosebita utilajul din os si corn sau fildes.. 7. Aceasta a dus la gauri majore în "dosarul" antropologic si a dus la speculatii. respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers. Chancelade = 1710 cm3). În plus.

Specia umana continua sa evolueze si astazi. 5 Structuri economice (1) Vânatoarea si culesul Elemente structurale ale vietii economice Oamenii Structurile sociale . care ar trebui explicate (macar) întâi pe cale pragmatica. ci un alt grup (vezi supra). Discutiile despre primii locuitori ai celor doua Americi. de pilda. Desigur. o buna parte a argumentelor politice ale organizatiilor acestora ar fi eliminate. sunt astazi foarte afectate de dimensiunea politica daca s-ar demonstra ca primele fiinte umane de pe cele doua continente nu au fost nativii americani.elementul politic nu poate fi uitat. chiar daca avem dovezi ale unor schimbari anatomice dramatice petrecute într-un timp relativ scurt (cazul "izolatelor geografice". nici dezbaterea legata de creatia divina nu poate fi ignorata. Dar un cercetator trebuie sa faca o separare între propriile sale credinte (care reprezinta sfera intima) si dezbaterea academica (sfera "publica"). cel mai reprezentativ este cel al pigmeilor). În ultima instanta. Diferentele de durata dintre evolutie si viata indivizilor face ca acest proces sa nu fie perceptibil. de mai bine de doua sute de ani sunt scoase la iveala resturi antropologice.

iar nu a preistoriei. Aceasta asertiune poate fi sustinuta doar în conditiile în care analizam învelisul material al obiectelor. Dezbaterea legata de "modul de productie" nu s-a încheiat odata cu reculul statelor cu ideologie marxista si . Vom încerca sa exploram raportul care exista între grupurile umane. însa. o interpretare clasicizanta a acestui segment al cercetarii preistorice ar lua în considerare mai degraba analiza obiectelor. în conditiile unei tehnologii date. Altel spus. ne vom ocupa de structurile economice mai degraba ca instrumente de adaptare a grupurilor umane la mediu si la resurse.chiar daca se . În spatele acestei afirmatii se ascunde ideea ca luxul . deci în numar sau în raritate este produsul claselor sociale. însa. poate. nascut din aproprierea de catre unii a muncii multora. ea poate fi abordata din multe puncte de vedere si poate avea multe semnificatii. a tehnicilor si tehnologiei. circulatia si rolul jucat de acestea în evolutia colectivitatilor preistorice. prin urmare.exprimat în cantitate sau în calitate. (structura lor) si modul de obtinere a hranei si a luxului. cele mai vizibile elemente constitutive ale unei societati si clasificarea societatilor umane a fost multa vreme (în parte înca este) determinata de modalitatile specifice de obtinere a subzistentei. la limita. Interpretarea marxista sustine ca luxul este un produs al suprastructurii. Am optat.Concluzii 1. iar aceasta pe baza unor definitii rigide ale preistoriei. O definitie si o întelegere mai elastica a însasi conceptului de preistorie duce. O interpretare marxista ar presupune o pozitie dominanta a aceastei dezbateri despre structurile economice primitive si ar enunta primatul acestora asupra ansamblului societal. pentru un demers structuralist. Evident. domeniile cele mai bine delimitate în cadrul antropologiei economice. Generalitati Importanta si semnificatia temei Tema propusa este a doua tema majora a cursului. Sunt. În schimb. valorii etc. la alte rezultate. luxul este o realitate a istoriei. Alimentatia si modul de locuire sunt.

ne putem orienta spre câteva definitii ale economiei. Ceea ce ridica o problema suplimentara este dimensiunea ideologica a analizei sistemelor economice. ignorarea dimensiunii sociale a obiectelor).) din teoria clasica marxista indica. Beals si Hoijer (1966:451-452) rezuma discutia în trei întrebari: "(1) How are the goods and services wanted or needed by human societies produced? [.sau non-industriale. asiatic. rolul unei categorii sociale). sclavagist etc. câteva inadvertente: fluctuatia criteriilor de clasificare (tipul de obtinere a hranei.] (2) How are the goods and services that are produced distributed or allocated among the members of fuman societies? [. La fel. Discutia despre modurile de productie (primitiv. În mod fundamental. Se confrunta doua mari scoli de gândire. localizarea geografica.rolul analizei economiilor societatilor non-literate ramâne un domeniu important de analiza a elementelor generice ale vietii economice. de exemplu.poate vorbi de "sisteme de productie" . . and what patterns of behaviour governs this process?" Kottak (1994: 308) adauga o noua întrebare: "What motivates people in different cultures to produce. and consume?" Definitia economiei si a institutiilor economice la nivelul societatii primitive Termenul de "economie" aplicat preistoriei a fost si ramâne sursa unor controverse acerbe între specialisti.] (3) How are the goods and services that are produced and distributed in human societies eventually put to use and and consumed. antropologia evolutionista (Firth si Service) pare sa ignore elementele de constanta din economia primitiva. ierarhia dubioasa a criteriilor (rolul obtinerii bunurilor materiale. extrapolarea unor elemente legate de analiza societatilor industriale asupra societatilor pre. distribute or exchange.

ambele cu partizani dinamici si argumente extrem de credibile. O prima scoala considera ca preistoria reprezinta o perioada speciala în evolutia societatii umane, cu reguli si mecanisme speciale, care nu se mai reîntâlnesc în alte perioade. Adversarii acestui punct de vedere atrag atentia asupra faptului ca exista dovezi care par sa demonstreze existenta unor mecanisme economice complexe; ca urmare, sustin acestia, analiza societatilor primitive poate utiliza concepte economice care, în general, sunt aplicate altor epoci.

Termenul fundamental este cel de "economie de subzistenta". În termeni simpli, este vorba de obtinerea hranei, deci a resurselor necesare sustinerii vietii. Factorii care influenteaza obtinerea subzistentei sunt:

¨ mediul fizic (nu determina comportamentul, dar limitarea optiunilor determina pattern-urile culturale); limitarile induse sunt legate de materiile prime disponibile, resursele alimentare si permanenta/ciclicitatea acestora; activitatile economice si organizarea acestora depind de raportul dintre resursele ce pot fi culese si cele ce sunt vânate (în cazul celor vânate este vorba de dimensiunea vânatului, dificultatea vânatorii si a transportului vânatului etc., în timp ce la nivelul resurselor culese ne putem gândi la caracterul sezonier al acestora, durata pâna la care pot fi stocate, gradul de concentrare într-o singura zona sau mai multe etc.);

¨ distantele în raport cu alte grupe (stabileste nivelul concurentei pentru un set dat de resurse), diversitatea/uniformitatea acestora (posibilitatea de suplimentare a resurselor prin reciprocitate);

¨ dimensiunea populatiei (stabileste raporturile dintre indivizi, dintre acestia si resurse; în sfârsit, raporturile dintre societati);

¨ tehnologia disponibila (precizeaza gradul de eficienta al exploatarii resurselor, raportul cu mediul etc.);

Rezultatele acestor factori sunt multiple. În primul rând, stabilirea strategiilor de subzistenta. În general, sunt acceptate trei mari strategii: vânatoare si cules (assault, trapping, snaring, pitfall, poisoning); "intensive foraging" (domesticire si agricultura incipienta); agricultura intensiva si pastoralism.

Este evident faptul ca termenul de "strategii" corespunde, în fapt, celui de nivel tehnologic (incluzând aici nu numai uneltele, ci si modul de utilizare al acestora si ocupatiile). Mai corect ni se pare termenul de "sisteme economice". Ele cuprind indivizii, tehnologia pe care o poseda si relatiile pe care acestia le au între ei si cu mediul (resursele etc.). Pentru a da un exemplu, vânatoarea cooperativa implica atât cunostinte legate de comportamentul animal, de mediul înconjurator si de producerea uneltelor de vânatoare, cat si stabilirea anumitor relatii între indivizii participanti (sprijin reciproc, reguli de împartire a prazii, reguli ale vânatorii etc.).

Rezumând discutia de pâna acum, putem considera, macar ipotetic, ca elementele structurale ale economiei primitive sunt: tehnologia, institutiile economice si relatiile sociale cu impact direct asupra economiei.

2. Elementele structurale ale vietii economice

Tehnologia si utilajul litic

Partea cea mai cunoscuta a economiilor primitive este cea legata de unelte. Faptul ca în sapaturile arheologice, acestea reprezinta zdrobitoarea majoritate a obiectelor recoltate, ca multe grupe primitive contemporane produc si utilizeaza si astazi astfel de unelte le face categoria cea mai sigura de obiecte pe care sa se bazeze analiza comportamentelor economice primitive.

Istoricul cercetarii

Uneltele de piatra sunt cunoscute de multa vreme. Unii autori antici (cum ar fi Lucretius) asociaza uneltele de lemn si de piatra cu salbaticia, idee pastrata pâna în secolul XX. În perioada Renasterii, vârfurile de sageti (mai ales cele cu o forma asemanatoare celor din metal) erau denumite «ceraunii» si erau folosite ca amulete împotriva traznetelor; se considera ca "cerauniile" sunt rezultatul coagularii vârfulului fulgerului - acesta patrunde 6 m în pamânt, apoi urca spre suprafata cu un metru pe secol. Mult mai târziu, la sfârsitul secolului XVIII, doctorul belgian Schmelling (primul care a afirmat ca oasele neobisnuite gasite în unele pesteri din Ţarile de Jos ar putea proveni de la

oameni preistorici) se va întreba daca nu cumva aceste ceraunii nu sunt, de fapt, decât unelte preistorice. În prima jumatate a secolului XIX, Boucher de Perthes va redacta o carte în trei volume, în care afirma caracterul intentional al acestor piese litice si le va da primele denumiri, inspirate din denumirile de unelte contemporane lui. Din acest moment se poate discuta de începutul analizei stiintifice a inventarului litic preistoric. Dar adevaratul început este realizat de fratii de Mortillet (Gabriel si André), care realizeaza, în 1983, prima tipologie a uneltelor cioplite. O buna parte a acesteia este si astazi în vigoare. Cercetarile ulterioare au adaugat la numarul de tipuri de unelte, au rafinat tipologia acestora, au stabilit variante si particularitati regionale ; dar, în linii mari, ideile celor doi sunt la baza analizelor tipologice. Contributii majore la acest domeniu vor apare de-abia dupa al doilea Razboi Mondial. François Bordes realizeaza o tipologie a paleoliticului inferior si mijlociu, iar Denise de Sonneville-Bordes si Jean Perrot tipologia paleoliticului superior. Începând cu anii '60, noi abordari sunt încercate si în acest domeniu, în parte datorate utilizarii calculatorului, dar si faptului ca numarul detaliilor care erau luate în considerare a crescut foarte mult. Alaturi de detaliile tehnice (modul de cioplire, tipurile de retuse etc.) au început sa fie luate în considerare si lanturile de operatii care aveau

Elemente de tipologie si tehnologie

a.

Partile componente ale uneltei

Vocabularul descriptiv al utilajului cioplit cuprinde câteva categorii de termeni care au importanta speciala atunci când se încearca atribuirea culturala a unui inventar.

Principalii termeni sunt urmatorii :

¨ piese pe nucleu si pe produse de debitaj: piese realizate dintr-o bucata de materie prima (nucleu) sau piese realizate din parti desprinse din nucleu (aschii sau lame, primele având latimea apropiata de lungime, iar ultimele fiind mai degraba lungi);

¨

detaliile tehnice sunt analizate si în functie de locul în care acestea se

rezultata din desprinderea de nucleu) si una dorsala (care cuprinde suprafata exterioara a nucleului). sunt peste 150. principalele categorii ramân înca cele tipologice. ¨ în cazul pieselor pe produse de debitaj. Totusi. la fel. exista o parte proximala (partea mai groasa a piesei pe nucleu sau partea cu bulbul de percutie la aschii si lame). Fara pretentia exhaustivitatii. cu ajutorul unor sfori vegetale sau animale sau cu ajutorul rasinilor). partea activa este realizata prin retezare. Principalele categorii de material (unelte. aceasta prezinta o parte activa "a vif" (sau naturala). Mai pot fi grupate în functie de materia prima (de regula în opozitia roci . ¨ partea activa a piesei este constituita de muchia sau vârful (acesta din urma prelucrat special) . prinderea se facea doar prin presiune (cazul unor piese de tipul topoarelor epipaleolitice). ¨ partea pasiva a piesei este folosita pentru prindere cu mâna sau pentru înmanusare (într-un mâner de lemn. în cazul burin-ului. produse de debitaj) litic cioplit Tipurile de unelte. unele microlite (si probabil si lamele neolitice) erau folosite fara retusare. Aceasta nu înseamna ca nu se pot regrupa în categorii mari. cuprinzând de regula vârful si sau partea activa). multiple (mai târziu si compozite). în unele cazuri. de corn sau de os. exista o suprafata ventrala (cu bulb de percutie si stigmate de desprindere.materii prime organice). Criteriile de regrupare pot fi strict tipologice (în functie de forma) sau legate de posibila utilizare a acestora. sau daca sunt piese simple. foarte taioasa dar foarte fragila. o clasificiare sumara ar putea fi urmatoarea: .afla pe piesa si de pozitia fata de cel ce analizeaza piesa. retusele care se aplica pe aceste muchii sunt menite sa creeze un unghi obtuz care sa mareasca rezistenta acesteia. pentru toata perioada paleoliticului. o parte mesiala (la mijlocul uneltei) si una distala (la capatul acesteia. dupa desprinderea aschiei sau lamei din nucleu. duble. b.

sunt si situatii mai complexe.cum sunt cele de tip levallois sau cele din fazele finale ale paleoliticului. piese denticulate. Înca de la nivelul paleoliticului inferior târziu s-a observat (la Bilzingsleben. unele unelte realizate în tehnica bifaciala pe aschii masive sau piese microlitice considerate initial unelte. În multe ocazii. burin-e. Un alt motiv poate fi acela al îndemânarii diferite . care nu pot fi strict clasificate (cum ar fi vârfurile de tip levallois.erau realizate rapid. materia prima de calitate este folosita pentru piesele care sunt bine prelucrate. ¨ piese pe produse de debitaj: toate uneltele care au ca suport lame si sau aschii (în general grattoir-e.în special cele masive . primele sunt de regula galete. poate "controlat" de indivizii mai îndemânateci). chiar daca pentru realizarea unui vârf nu este nevoie de mai mult de 15 minute. racloare. Evident. pic-uri. s-ar putea ca termenul de "randament" sa nu aibe sens pentru primitivi. celelalte sunt nuclee prelucrate pentru a usura desprinderea pieselor de debitaj (aschii. iar acestea au tendinta de a se conforma dimensiunilor materiei prime (în general de micsorare). unelte duble. în timp ce majoritatea pieselor . dar care la o analiza mai atenta s-au dovedit a fi resturi de prelucrare).primare.cel putin pentru piesele de dimensiuni mari . preparate. .nu ai nevoie de o piesa masiva perfecta atunci când ea foloseste doar la spargerea oaselor pentru a extrage maduva. O prima motivatie ar fi aceea a comoditatii . vârfuri).¨ materie prima: nuclee .materia prima locala. unele gratoare carenate). chopping tool. populatiile paleolitice realizau un set limitat de piese de calitate (deci cu toate detaliile tehnice). Aceasta situatie poate avea mai multe explicatii. chiar daca aceasta este de calitate mai slaba. ¨ piese pe nucleu: toate piesele masive (de tipul chopper. unele vârfuri . vârfuri. O alta problema o reprezinta raportul dintre piesele de calitate si piesele realizate într-o tehnica mai putin sofisticata. toata gama de microlite aceste fiind realizate pe lamele). de exemplu) ca grupele umane prefera . lame. iar piesele mai grosolane se afla la o distanta mai mare de sursa de lumina si de caldura.la Baume-Bonne s-a putut observa cum piesele de calitate sunt mai aproape de vatra (loc mai avantajos. o serie de asa-numite couteaux à dos. Dar explicatiile cu un grad mai ridicat de probabilitate sunt legate de materia prima si de mobilitatea acestor grupe umane.

desprinderile prin presiune permit obtinerea unor lame foarte lungi si drepte. c. de obicei o galeta. mai târziu sanii si barci. o bucata de corn de animal). mai frecvent. Tehnici de producere a uneltelor cioplite Tehnicile de producere a utilajului litic sunt cele care ajuta (alaturi de diferiti indici statistici) la datarea relativa si la încadrarea culturala a inventarelor litice. rezultatul este nevoia de reducere la maxim a obiectelor ce trebuiesc transportate. percutia prin presiune (desprinderile nu se fac prin lovire. membrii grupului pot reface întregul inventar obisnuit. Percutia cu percutor moale are ca rezultat alungirea lamelor si a aschiilor. de regula. percutia "pe nicovala" (desprinderile se realizeaza cu ajutorul atât al loviturii percutorului. de exemplu. aceasta se traduce prin existenta unui set minimal de unelte foarte bine realizate si care încorporeaza toate elementele tehnologice din traditia grupului ("basic tool-kit". În consecinta. În cazul pieselor pe nucleu. au un profil curbat). un fel de modele la scara 1:1) . cea mai raspândita combinatie este percutia dura pentru realizarea degrosarii si a principalelor desprinderi. cât si al contra-loviturii bucatii de roca sau de os folosita ca nicovala). reducerea bulbului de percutie. cu percutor moale (o bucata de roca mai moale decât materia prima sau. ci prin apasare). principala forta motrica ramâne cea umana. pornind de la acesta. aschieri numeroase. un bulb de percutie pronuntat. Chiar daca primitivii contemporani au mijloace care sa faciliteze transportul (cosuri si plase. retusate apoi cu ajutorul desprinderilor cu percutor moale. La nivelul inventarului litic. Tipuri de percutie Principalele tipuri de percutie sunt percutia cu percutor dur (o bucata de roca. suprafata valurita) sau în aspectul general (lamele. Fiecare tip de percutie lasa stigmate specifice pe partea ventrala (piesele realizate cu percutor dur au. diferite specii de animale de tractiune). travois. Tipuri de debitaje . cu o duritate egala sau mai mare decat a materiei prime).Mobilitatea grupelor impune si alte restrictii asupra inventarului litic. un os mare.

care intra într-un proces de fosilizare. fie pe partile distale sau proximale(subtierea sau retezarea acestora pentru a facilita înmanusarea. Este nevoie ca mediul de depunere al obiectului respectiv sa fie constant. este nevoie ca oxigenul (principalul agent de descompunere) sa lipseasca. sulitele. În plus. cu sau fara fibre vegetale sau tendoane de animal). Literatura de specialitate face referiri la debitaje de tip clactonian. patrunzând de pe margini pe partea centrala a piesei). unele cimitire sau în straturile foarte marnoase). Problema este legata de faptul ca materiile organice. Principalele tipuri de retuse sunt cele ecailleuses (în solzi) cele envahissantes (invadatoare.Acesta presupune o serie întreaga de operatiuni înainte de extragerea pieselor levallois (vârfuri si lame). cu sau rasini. Tipuri de retuse Retusele au ca principal scop facilitarea mânuirii pieselor sau a înmanusarii acestora. însa. la debitaj de tip levallois si la o serie de debitaje determinate spatial (pe diferite regiuni geografice). percutoarele si propulsoarele. O situatie mai buna o au piesele din os si corn. deci au sanse mai mari de supravietuire. cel de tip levallois. supravietuiesc în conditii cu totul speciale. Unelte din materii organice Existenta uneltelor din materii organice a fost presupusa de foarte timpuriu. împletiturile si textilele. Principalele tipuri de unelte sunt vârfurile de sulita si harpoanele. Cel mai interesant ramâne. zonele desertice) sau în conditii speciale (turbariile din nordul Europei. atât ca temperatura. cât si ca nivel de umiditate. La acestea se pot adauga categoria mijloacelor de transport . Astfel de conditii se întâlnesc în climate extreme (cum ar fi zonele alpine sau polare.Câteva sunt debitajele (tehnicile de producere a uneltelor) care sunt reprezentative. Ele apar fie pe partile active (au ca scop realizarea unui unghi mai obtuz al muchiilor à vif pentru a mari rezistenta la uzura a acestora). în special lemnul. aurignaciene (limitate la partile active). atât de catre autorii antici. cât si de cercetatorii secolului XX.

barci. Este foarte adevarat faptul ca o concluzie definitiva cu privire la regimul alimentar al anthropoidelor (în primele etape de evolutie) nu a putut fi stabilita . rolul vânatorii pare sa ia amploare. S-a speculat foarte mult cu privire la rolul celor doua ocupatii în procesul de antropogeneza. se bazeaza pe colaborarea grupului de barbati adulti care exploateaza în comun teritoriul de vânatoare (la unele populatii din Canada.talia si dentitia sugereaza o alimentatie vegetala sau omnivora (incapacitatea de a concura marile carnasiere. Vânatoarea pare sa asigure un procent important din caloriile necesare . 3. fie ca este vorba de vânat de dimensiuni mici (asa cum o atesta comunitatile primitive actuale). Este de presupus ca rolul plantelor si al fructelor (în special al celor care pot fi conservate mai mult timp) creste si el. alaturi de culesul plantelor si a tuberculilor. un raspuns la aceasta întrebare reprezinta raspunsul la întrebarea daca aceste societati reprezentau o lume a afluentei sau nu. Principalele activitati ramân vânatoarea si culesul. schiuri. rachete. cai salbatici etc. ren. dupa nivelul H. habilis. travois).). patine. Raportul dintre unelte ca expresie a tehnologiei si resurse da randamentul acestor culturi. cooperarea dintre adultii grupului este necesara pentru a asigura un randament acceptabil.odata cu disparitia sau retragerea animalelor mari spre nordul Europei . Ocupatiile si randamentul Uneltele reprezinta doar o parte a sferei economice. în sensul ca . Ceea ce este greu de decis este importanta celor doua activitati (vânatoarea si culesul) în asigurarea subzistentei comunitatilor palelolitice si mezolitice. Ele asigura un anume potential al activitatii economice. Trecerea la climatul contemporan de-a lungul epipaleoliticului a schimbat vânatoarea. însa. de a vâna rumegatoarele din savana). asigurat si de dimensiunea animalelor (mamut. Fie ca este vorba de animale de talie mare (asa cum pare sa fie cazul în paleolitic). exista "loturi" individuale/familiale de vânatoare). cervidee. Vânatoarea umana este diurna si cooperativa. bazata pe exploatarea carcaselor animalelor ucise de carnasiere (scavenging) sau vânatoarea animalelor de talie foarte mica. În fazele ulterioare.rolul vânatului mic si al pescuitului cresc semnificativ. De fapt. rinocer lânos.(sanii.

pattern-ul de deplasare pare sa se modifice. Ca atare. Caracterul afluent al societatii paleolitice trebuie înteles în relativitatea sa perioade scurte. asa cum pare sa fie demonstrat de situatia de la Terra Amata (revenirea unui grup pe acelasi loc timp de 11 ani). radacinile etc. ci pe teritorii relativ bine delimitate ("granitele" fiind precizate cu ajutorul unor elemente de relief cu valoare simbolica) si care sunt caracterizate prin caracterul sezonier al resurselor. el tine de esenta biologicului si nu si-ar gasi locul într-o discutie despre societatea umana daca nu ar exista distinctii fundamentale între satisfacerea acestei nevoi de completare a caloriilor pierdute. trebuie sa tinem cont de caracterul sezonier al resurselor obtinute din vânatoare. o serie de institutii si mecanisme sociale au aparut ca urmare a nevoii de a suplini prin adaptare sociala ceea ce tehnologia nu putea asigura. Obtinerea hranei este elementul fundamental al aproape oricarei societati umane. în sensul ca grupele umane însotesc animalele care se retrag spre nordul Europei (renul si mamutul). Discutia poate fi plasata pe doua mari coordonate: obiectele si comportamentele. vânatoarea este mult mai nesigura decât culesul. Caracterul sezonier al resurselor duce si la o caracteristica fundamentala a comportamentului uman paleolitic (si care pare sa se accentueze în mezolitic). ci fiindca exista o abundenta de resurse în alta parte). Altfel spus. iar apoi dezvolta mecanisme de obtinere a subzistentei bazate exclusiv pe aceste animale. chiar daca asigura un belsug alimentar. . anume nomadismul accentuat. La nivelul mezoliticului. De altfel.întretinerii corpului uman. Deplasarea dintr-un punct în altul se face ca urmare a abundentei resurselor. Aceasta deplasare sezoniera a grupelor umane înlesneste si contactul cu celelalte grupe învecinate.) sunt cele care asigura supravietuirea grupului între perioadele de belsug datorate vânatorii. ceea ce înseamna ca resursele vegetale (în special nucile. nu a epuizarii acestora (grupele abandoneaza un teritoriu nu fiindca nu mai sunt resurse. urmate de perioade la limita subzistentei. Cu toate acestea. Nu este vorba de o deplasare pe teritorii foarte întinse. în care exista o abundenta de calorii de origine animala.

locuinte etc. La fel. la fel ca si extinderea nepermisa a categoriilor legate de resursele energetice disponibile. maresc gradul de folosire a animalelor vânate. avem de-a face cu o modificare a ierarhiei obiectivelor economice. unelte pentru multiplicarea energiei aplicate).care compun aspectele materiale ale obtinerii hranei. la rândul lor.grupurile de obiecte . . unelte pentru produs unelte. de diversificarea tipurilor formale de unelte. cresc complexitatea lantului tehnologic (folosirea apei sau a aburului pentru prelucrare). Tipica este asocierea cultivarii plantelor cu cresterea animalelor si cu ceramica. Luarea în considerare a unei singure categorii în clasificarea sau stabilirea "nivelului tehnologic" (ca sa nu ne mai referim la conceptul de "dezvoltare culturala") este riscanta. acestea permit intensificarea vânatorii prin cresterea numarului de animale vânate pe aceiasi suprafata si prin utilizarea mai multor nise ecologice.mai bine zis . În ceea ce priveste harponul si propulsorul. Progresul realizat la trecerea de la paleoliticul mijlociu la cel superior este de cele mai multe ori echivalat cu aspectele legate de un debitaj mai complex. cauze ale sedentarizarii.> nou ciclu de inovatie. în general. În esenta. Un prim text poate indica o atitudine mai degajata decât goana continua dupa hrana. toate fiind. fildes) si aparitia propulsorului si a harponului. sunt cel putin la fel de importante. Sa dam câteva exemple si sa ne gândim si la dimensiunea arheologica. pe masura ce se schimba si tehnologia. O analiza a comportamentelor asociate diferitelor paliere poate lamuri câteva dintre aspectele ramase în suspensie. Aceste noi elemente. însa.Obiectele . sunt mai rezistente (prin flexibilitate). corn. pot fi la rândul lor împartite în mai multe categorii (unelte propriu-zise. Altfel spus. schimbarea se propaga pe o linie: resurse limitate (nisa ecologica limitata) -> inovatie (intensificare la nivelul resurselor existente) -> expansiunea resurselor (de regula asociata cu un spor demografic peste nivelul absorbtiei naturale) . din perspectiva instrumentarului material (ceramica. trecerea la economia productiva este de cele mai multe ori analizata din perspectiva utilajului litic si. analizele sunt axate mai degraba pe schimbari decât pe continuitate. În ceea ce priveste subzistenta. de cresterea complexitatii tehnologice si de definirea unor "provincii culturale". Materiile organice dure au câteva avantaje: ele permit o prelucrare mai precisa.). Mult mai putina atentie s-a acordat inovatiilor pe care le presupune includerea pe scara larga a unor noi materii prime (os. deci la raportul dintre comportamentele umane si comportamentele care sunt sesizabile prin cercetarea arheologica.

împartite si consumate în mijlocul bunei dispozitii recâstigate. A doua zi dimineata.] Aceste alimente au fost primite cu entuziasm. seful a decisca drumul obisnuit printr-o padure densa nu putea fi folosit. Obiceiurile de vânatoare ale !Kung nu cer ca vânatorii sa se limiteze la propriul lor teritoriu.] Trupa de bastinasi si propriul meu grup au pornit împreuna într-o calatorie presupusa a fi scurta. seful si sotia lui au reaparut încarcati din greu cu cosuri umplute pâna la refuz.la apus.] Micile lor sageti ucid mai degraba prin otrava decât prin perforare adânca si. bastinasii flamânzi s-au asezat la umbra arbustilor si au asteptat ca liderul lor sa-i scoata din aceasta situatie foarte neplacuta. Al doilea text. Vânasera toata ziua lacuste [. pasivitatea grupei este într-un contrast puternic cu dinamicul ei sef. Dar târziu. la fel ca si încercarea de a gasi o cale mai usoara. dupa ce a renuntat la unele avantaje în favoarea sefului. referitor la Nambikwara (apud Cohen & Middleton). s-ar fi bazat în schimb pe acesta pentru [asigurarea] intereselor si a sigurantei ei [. Dar de data aceasta era responsabilitatea sefului. El ne-a dus prin teren deschis. iar proprietatea asupra animalelor vânate nu se bazeaza pe teritorii. Asa ca. bârfa si lamentari. Este ca si cum grupa.Cu exceptia a unu sau doi barbati . Levi-Strauss. Proviziile erau epuizate si nu se vedea nici un vânat. Cl. ziua a fost petrecuta cu somn. daca acesta este . referitor la alte spatii. Perspectiva deloc straina a unei zile fara mâncare s-a insinuat morocanoasa între bastinasi. luând incidentul asa cum era. Animalele nu apartin cuiva pâna în momentul în care sunt vânate [. astfel ca nu ne-am atins tinta la data planificata.fara putere reala. în loc sa încerce sa gaseasca mâncare. important este si faptul ca cele doua situatii privesc populatii care nu traiesc în zone optime din punctul de vedere al resurselor. din contra. El nu a asteptat sau a comentat. indica un comportament similar. dar dornici sa coopereze si sa primeasca rasplati ocazionale -. 1944. În tabara. atunci când au lovit un animal. a ratacit caleade mai multe ori. el pur si simplu a parasit tabara acompaniat de una dintre nevestele sale. toata lumea s-a înarmat cu o creanga desfrunzita si a plecat la vânatoare de lacuste.dar din cauza animalelor pe care le luasem cu mine. Întregul plan fuses al sau.

1960. În gradini. un baiat. si el pliveste si recolteaza. În iunie 1965. însa. Daca animalul moare într-un teritoriu altul decât al acestuia. Dupa o ora si ceva de stat în soare. si vizitatorilor li se poate da carne. pietre sau busteni. el poate sa rataceasca pentru înca 3-4 zile pâna când moare din cauza otravii [. teoretic. Rameka se alatura grupului de femei care se afla în apropierea casei ei sau a celei din apropiere si care bârfesc. cel pâna la gradina a doua aproape o ora.mare. fac sfoara sau saci din plasa si care se cauta de paduchi una pe cealalta. stabileste cine este proprietarul. L. sau cu altii carora vrea sa le dea. Animalele mari. unul fiind un leagan pentru copilul ei iar celalalt o sacosa pentru produsele gradinii. ea lucreaza la recoltare si la plivit. Frecvent. casatorit. referitor la !Kung La nivelul populatiilor horticole. plin de energie.] Odata ce o sageata a nimerit un animal. Rameka. vânatorii vor face un dar din carne proprietarilor teritoriului daca îi întâlnesc. dar arareori pentru o perioada de timp atât de . Kunbun avea doua gradini în cultivare. Prima sageata care loveste animalul astfel încât ramâne înfipta este cea care.] Indiferent unde moare animalul. Kunbun este un barbat tânar. buruienile mai puternice sunt scoase cu batul sau taiate cu macheta pe care o poarta uneori cu ea. Proprietarul poate sa fie unul dintre vânatori sau nu. o mâna de pastai dincolo. Ea scoate buruienile mici cu radacinile si le pune sa se usuce pe buturugi. de aproximativ 23 de ani. poate sa fie un barbat sau o femeie [. Marshall. Persoana care poseda aceste terenuri le poate împarti cu propria sa familie nucleara si dependentii acesteia. Ea culege în acelasi timp cu plivitul. pe masura ce se plimba prin gradina. dar nu este obligatoriu plata vreunui tribut. Atunci când Kunbun este în gradina. situatia se prezinta oarecum asemanator. ea culege un cartof dulce aici. Dupa ce a mâncat si daca este însorit. ea se opreste sa se joace cu bebelusul sau sa-l alapteze. ea se pregateste sa paraseasca gospodaria cu plantatorul ei si doi saci de plasa. Sotia lui Kunbun. Drumul pâna la gradina 1 dureaza o jumatate de ora. Mici creaturi cum sunt broastele testoase apartin celui care le prinde pe teritoriul sau. Trezindu-se în zori. acesta aprtine proprietarului sagetii. [Rameka] îsi începe ziua treptatdând de mâncare fiului ei si punând lemne pe jarul din vatra. are un copil. Ea manânca fie ceva deja gatit si pastrat peste noapte în frunze sau tuberculi copti dimineata pe vatra. carnea este dusa la grupul proprietarului sagetii. sunt împartite cu toata lumea din grup.

apud Cohen & Eames Nici activitatile direct legate de subzistenta nu par sa aibe o urgenta deosebita. împreuna cu Kunbun si cu altii începe prepararea mesei zilnice. Atunci când ajunge la gospodarie. 24 ianuarie. afirmând astfel drepturi asupra acestui lot. munca continua cu aranjarea resturilor pentru a se usca. acum plin cu tuberculi. Unul din cei doi si . Cei doi proprietari (al treilea nici nu apare în zona) sunt ajutati de un prieten de unii trecatori. W. pastai si alte produse cântarind cel putin 10-15 kilograme. Între doua si trei dupa amiaza.îndelungata cât Rameka. Rameka porneste spre casa cu copilul ei si cu sacul din plasa. El poate sa înceapa un lucru si sa ajunga sa faca cu totul altceva. ea îsi depune poverile si aduce apa daca este nevoie sau trimite un copil dupa apa. El poate sa realizeze lucrari de gradinarit pentru sine sau membrii clanului. taierea vegetatiei si smulgerea lastarisului. Poate sa plece într-o expeditie de cules. 9 februarie. cum ar fi întâlnirea cu un porc feral [salbatic] si plecatul la vânatoare. banane si trestie de zahar pentru a le aduce acasa. el adesea aduna lemne de foc. Zilele lui Kunbun sunt mult mai putin regulate. Clark. Pe drumul spre casa. 1971. referitor la Bomagai-Angoiang. Începe defrisarea unui lot într-o zona de padure secundara (cel putin 40 de ani). Prima data când sunt taiati copaci mari. Defrisarea înseamna. Calendarul activitatilor legate de gradinarit pare sa fie foarte liber stabilit. Apoi. Luminisul este acum de câteva mii de picioare patrate. sau frunze de feriga. Pe drumul spre casa ea ar putea sa culeaga ceva lemn de foc din copacii taiati mai devreme de Kunbun astfel încât sa se usuce. Sau poate sa leneveasca. acum. 10 ianuarie. Continua eliminarea vegetatiei spontanee. Dupa doua ore de taiat copaci (au cazut zece).

Începe arderea ierburilor (gramezile de iarba sunt incendiate. 17 mai. Indianul vâneaza caprioara pâna când aceasta se prabuseste de epuizare. Fie ca este vorba de duritatea implicata de actul vânatorii în sine. Bennett & R. dar într-un ritm aleatoriu. Doar ocazional vânatorul vede cu coada ochiului vânatul. mai sunt plantate câteva trestii de zahar si manioc. M. Tarahumara tin constant animalul în miscare. apoi jarul este împrastiat pe sol). aceasta activitate este mai complexa decât se crede. 19-28 mai. 1935. 1968) . Hoebel. Vânarea caprioarei consista în haituirea acestuia pentru doua zile niciodata mai putin de o zi. care marcheaza partile lor de gradina. A. Continua defrisarea. Zingg. manioc. suprafata ajunge la doi acri. C. fie ca este vorba de elementele ritualice asociate. dar îl urmareste neabatut datorita abilitatii sale neobisnuite de a citi urmele. 1971 Desigur. Continua plantatul (trestie de zahar.planteaza primii butasi de bananier. taro. Continua plantarea si arderea ierburilor uscate. Clarke. simultan cu plantarea altor plante. referitor la Tarahuara din Mexic (apud E. 16 martie .12 mai. împartita între cei trei "proprietari". 1-15 martie. Continua defrisarea vegetatiei spontanee. adesea cu copitele tocite cu totul. bananieri). Dupa W. nu întotdeauna vânatoarea este simpla.

golind continutul [acestora] prin capatul opus. În acest din urma caz. Rezultatul exprimat în calorii ridica unele probleme. mai ales atunci când exista o criza de carne.Nici distributia animalelor vânate se desfasoara asa pasnic. Hoebel. A. M. Regiune Aliment . ei migreaza dintr-un loc în altul pentru a cauta radacini saracacioase care constituie singura lor hrana. mesteca de unul dintre capete. 1804-1805. 1860. altii rinichii. foamea tine si de nisa ecologica în care se afla acesti indieni: "În functie de sezon. referitor la indienii Shoshone (apud E. chiar si animale se gasesc rar aici" E. apud E. Domenech. fiecare tragea de partea pe care a putut sa o prinda începând imediat sa manânce din aceasta. 1968). nici o parte din cele la care noi ne uitam cu desgust nu le-a scapat. I. Clark. care apucasevreo doi metri de maruntaie.242. Lewis & W. Hoebel 1968. Unul dintre ei. A. în timp ce le curata abil cu mâinile.] Toti au descalecat si au alergat împingându-se unul pe celalalt asemeni unor câini hamesiti. pe scurt. [. unii aveau ficatul.

500 Nuca de cicada 1.Calorii/ora de munca Anbarra (N Australia) Peste (vânat) 14.300 Yams salbatic 1.000 Wallaby 12.170 Scoici .

000 Ache (Paraguay) Porc pecari 65.1.051 Pasari 4.769 .909 Portocale 5.000 Armadillo 5.

Miere 3.600-98.266 Fructe de palmier 946 Fibra si miez de palmier 810 Padure boreala (Canada) Elan si caribu 95.200 Iepure .

atunci trecerea de la climatul glaciar la cel post-glaciar s-a tradus prin scaderea dramatica a rolului vânatorii . Rezultatul îl constituie o strategie de obtinere a subzistentei care îmbina elemente de vânatoare si cules cu cele de pastoralism incipient (cazul grupelor din Papua-Noua Guinee. S-a discutat foarte mult de "complexul maniocului". adaptarea acestui tip de agricultura la conditiile de sol. Credem ca principalele motive sunt flexibilitatea sistemului economic (data de mentinerea mobilitatii sezoniere a grupurilor si de posibilitatea utilizarii mai multor resurse).790 Afine 650 Ceea ce ni se pare a fi semnificativ este faptul ca aceste descrieri se refera la populatii aflate într-un climat post-glaciar.260 Pescuit la plasa 34.definita de Beals si Hoijer ca "the cultivation of domesticated plants for food and other purposes without the use of the plow" (1966. mentinerea numarului de indivizi la dimensiunea grupurilor de vânatori-culegatori. Grupele din jungla au dezvoltat metode de eliminare a acidului prusic.exprimata prin cresterea consumului de timp si energie pe unitate calorica si prin cersterea gradului de nesiguranta cu privire la aceasta sursa alimentara. 385) . dar nu au dezvoltat productia datorita absentei . Revenind la horticultura .8.ea este forma cea mai raspândita astazi la nivelul societatilor non-industriale. raportul foarte bun dintre nivelul tehnologiei si factorii anteriori. dar si al unor populatii din America de Nord). tipic pentru lumea amazoniana.000-31. Daca evidenta arheologica este relevanta.

facuta diferenta dintre nomadism pastoral (Rendille. cât de relevante sunt situatiile prezentate mai sus? Hoebel considera ca situatiile sunt destul de frecvente si ofera în sprijinul acestei afirmatii o serie de detalii grupate în trei tabele care au la baza catalogul lui Murdoch. Trebuie. Cateva sunt problemele pe care le ridica aceste texte. Nu exista pastoralism pur .grupele. o problema speciala. Un factor secundar este cel legat de aculturatie. de la început. Dinka). Frecventa strategiilor de subzistenta în 565 culturi Tip de subzistenta Africa . considerate strict pastorale sunt mai degraba un construct ipotetic. Populatiile non-industriale sau aflat în contact cu grupe mai avansate. chiar si cele sesizabile doar arheologic. preluând selectiv unele elemente culturale. în opinia noastra. Pastoralii Grupele pastorale reprezinta. transhumanta si agro-pastoralism (Jie Uganda).unei piete care sa justifice cersterea productiei. În primul rând.

Mediterana Asia Pacific America de Nord America de Sud Total Agricultura cu plug 0 49 .

54 14 0 0 117 Pastoralism 23 27 16 .

0 8 5 79 Agricultura dezvoltata 82 2 5 58 .

42 46 235 Foraging 2 0 0 15 5 .

11 33 Vânatori-culegatori 9 0 10 12 55 15 .

Hoebel. 15-1) Frecventa grupelor cu si fara sclavaj Tip de subzistenta Sclavaj prezent Sclavaj absent Total Culturi % Culturi .101 (A. Coult & R. 1966: 238. A. D. apud E. Habenstein. W. fig.

% Agricultura cu plug 59 53 52 47 111 Pastoralism dezvoltat 27 .

55 22 45 49 Agricultura dezvoltata 103 47 115 53 .

218 Agricultura incipienta 6 20 25 80 31 Vânatori-culegatori 27 27 .

1966: 410. D. Hoebel. A. 27-3) Frecventa culturilor cu sclavaj în functie de aria geografica Aria geografica Culturi cu sclavaj Culturi fara sclavaj Procentaj culturi cu sclavaj Africa . fig. apud E. Coult & R.74 73 101 (A. W. Habenstein.

111 77 69 Mediterana 73 38 52 Eurasia 78 .

42 53 Pacific 98 30 30 America de Nord 108 32 .

1966: 411. apud E. Habenstein. W. D. avem de-a face cu cresterea complexitatii sociale ca urmare a intensificarii tuturor strategiilor .29 America de Sud 72 29 30 Total 540 248 (A. fig. Coult & R. Hoebel. A. Mai degraba. 27-4) O prima concluzie este aceea ca complexitatea sociala nu se dezvolta strict ca urmare a trecerii la agricultura intensiva.

proprietatea. în societatile traditionale aceasta este înlocuita de coercitia cutumei si a traditiei si logica sociala ca producatoare de subzistenta. totul se reduce la acceptarea faptului ca daca astazi dimensiunea contractuala are în spate coercitia legii ca principiu abstract si logica economicului.spre deosebire de societatile industriale . cum ar fi proprietatea.). distributiilor etc. dimensiunea contractuala a obligatiilor economice. piata etc. Dar. Departe de a fi vorba de o "comuna primitiva". 4. Aproape. Aceste elemente. Pentru alte epoci si alte spatii.. ceea ce înseamna ca problema utilizarii unor concepte curente pentru economiile moderne ramâne deschisa. proprietatea si schimbul. . doar agricultura sau doar pastoralismul nu sunt argumente suficiente. Ele sunt cele care dau consistenta grupelor umane si traduc "solidaritatea" indivizilor. rentabilitate.economice. mai ales daca este dublata de o retea de schimb ampla.au o serie de mecanisme sociale si economice care pornesc de la un set de elemente care apar si în economiile considerate "moderne". caci . relatiile de rudenie sunt înlocuite astazi de contracte. altfel spus. grupele paleolitice . valoarea. La urma urmelor.g. Principalele "instrumente" sunt reciprocitatea. o crestere a gradului de coordonare (diacronica si sincrona) care duce la permanentizarea unor institutii la nivelul aceleiasi familii (e. Este de discutat daca unele concepte (cum ar fi plusvaloare. schimbul) Toate elementele de mai sus sunt dublate de dimensiunea "institutionala" a societatilor primitive. Asemanarea comportamentelor economice nu aduce cu sine si asemanare la nivelul conceptelor. cercetatorii au ajuns la concluzia ca evolutia complexitatii sociale este rezultatul complexitatii strategiilor de subzistenta. "Divortul" dintre grupul uman si formele materiale ale autoritatii sunt doar rezultatul si nu cauza acestor schimbari.tocmai absenta separarii dintre economic (producerea si distributia de bunuri) si social (institutii care normeaza comportamente umane si interactiunile dintre indivizi) este ceea ce obtureaza aspectele economice ale acestor societati.) sunt aplicabile si la economiile societatilor primitive. Institutiile economice (reciprocitatea. Aceasta impune. Nevoia de coordonare care apare ca urmare a îmbinarii diferitelor activitati pentru eliminarea riscurilor duce la cresterea complexitatii sociale. regalitatea) si la aparitia scrisului (ca forma de contabilizare a resurselor.iar aici luam în considerare o echivalenta între aceste societati si cele contemporane . care se întrepatrund cu institutiile sociale pot fi analizate aproape la fel ca si cele moderne.

ce urmeaza sa dea si când. în conditiile în care într-ajutorarea (mai ales la nivelul bunurilor de subzistenta) este o conditie a supravietuirii. capacitatea de a da mai mult este în masura sa ridice prestigiul celui care arata ca poseda suficiente resurse pentru a da si celorlalti mai mult decât a primit. de clan sau trib). Excluderea indivizilor din lanturile de reciprocitate poate însemna disparitia prin înfometare. Mauss.semn al disponibilitatii de a ajuta. reciprocitatea echilibrata (între rude simbolice.analizata de Mauss si Sahlins .arata disponibilitatea de a ajuta si absenta intentiilor agresive. Argumentul moral. Regulile reciprocitatii sunt : ¨ obligativitatea de a da . Altfel spus. .Reciprocitatea . dar este si o posibilitate de concurenta cu ceilalti membri.exprima îndeplinirea obligatiilor. Sahlins ajunge si la concluzia ca rudenia împarte reciprocitatea în trei mari segmente: reciprocitatea generalizata (între rude de sânge). invocat în special de M. ¨ obligativitatea de a primi . nivel la care calculele economice sunt umbrite de proximitatea sociologica .presupune schimbul de bunuri si servicii între indivizii din aceiasi comunitate.ajutorul nu este cuantificat exact si nu se asteapta un retur egal si rapid. schimb normat de rudenie (intensitatea si ritmicitatea sunt în functie de gradul de rudenie) si de teama de a nu fi exclus. ¨ obligativitatea de a da înapoi . este acela ca obiectul tranzactionat contine si o parte din personalitatea celui care face darul si care încearca sa ajunga înapoi la proprietar. Sahlins adauga la aceasta interpretare si dimensiunea de obligativitate economica. în care partenerii stiu cu precizie ce au primit. M. dar si masura de prevedere (elimina posibilele agresiuni si constituie o "masura de siguranta" pentru timpuri de limitare alimentara). nerespectarea angajamentelor poate fi fatala pentru cel ce nu respecta regulile jocului.

5. cele obtinute din sprijinul material al guvernului australian (zahar. Dar. În esnta. daca cineva este suspectat ca a ascuns ceva. Vocabular . Printre elementele de diferentiere putem enumera perspectiva particulara asupra socotirii descendentei. dincolo de limitele normalului economic. Dimensiunea contractuala este mai marcata la nivelul unei institutii particulare. potlach-ul. situatiile întâlnite în comunitatile arhaice contemporane sunt diferite. Relatiile sociale (descendenta) Una din diferentele majore dintre economia primitiva si economiile moderne o constituie valoarea economica a relatiilor sociale. spre deosebire de ceea ce constituie astazi aspecte reglementate. este vorba de distributia. în codul familiei. Forma clasica este întâlnita la indienii haida. distributia specifica a proprietatii între sexe. desi produsele obtinute pe cale traditionala se subordoneaza reciprocitatii.este zona negatiei. Mauss numea consum agonistic). si astazi exista relatii sociale care au semnificatie economica (în primulr rând relatiile de rudenie). tutun.) sunt mai susceptibile de a fi ascunse (adevarat. Adevarat.reciprocitatea negativa . faina etc. 6. La australieni. rolul fundamental al rudeniei în accesul la proprietate. de bunuri alimentare si obiecte sau de distrugerea acestora în public (ceea ce M. a indivizilor care sunt straini prin excelenta. uneori de o maniera curioasa. De remarcat este faptul ca în interiorul unui grup aceste tipuri se suprapun si se întrepatrund.daca sunt gasite. posesorul acestora nu poate sa se opuna distributiei). de exemplu. de pilda. ceilalti membri ai comunitatii cauta produdele ascunse .

mai ales la nivelul agriculturii la scara mica. în plan diacronic. fara utilizarea conceptului (sau a formei materiale) de moneda. cumparare la suprapret). Big-man: din pidgin melanezian bikpela (big fellow).). poate fi utilizat si ca mecanism de stratificare sau de întarire a diviziunilor dintre clasele de vârsta (mai ales acolo unde "bridewealth" este de amploare). uneori folosita de fratele miresei pentru aducerea altei mirese în familie. sursele de apa. dar si de gradul de centralizare a deciziei. prin extensie . uneori se face distinctia între "agriculturalists" (sau "farmers". traduce statutul dobândit al unui individ care exceleaza în activitatile masculine tipice culturii din care face parte. de strtaificare economica etc..o alta forma de intensificare este legata de eliminarea riscurilor (prin nivelarea sincopelor de la o medie optima). poate fi înlocuit de munca în familia/gospodaria miresei (pe o durata determinata) si reprezinta o compensatie pentru pierderea suferita de familia miresei (potential reproductiv. Barter: schimbul direct si simultan de bunuri si servicii. drept doar efortul de crestere (maximizare) a rezultatelor muncii investite . Brideprice: transferul de bunuri semnificative la nivel simbolic de la rudele mirelui la rudele miresei ca parte a casatoriei.abuziva. tipul de utilizare/prelucrare a solului. dar care au conotatii sociale mai accentuate. diferenta dintre acesta si sef este data de caracterul ereditar sau nu al autoritatii.include si cresterea animalelor. se pare ca promoveaza o diviziune mai mare a rolurilor economice pe sexe decât se credea. asigura unele drepturi ale familiei mirelui asupra copiiilor nascuti de sotie (în alte cazuri. regimul proprietatii. tip de asolament etc. exista mai multe tipuri de agricultura. definite în functie de mai multe criterii (plante cultivate. "cultivators") si "peasants" (agricultori sub controlul unei institutii politice complexe). ajuta la validarea schimbarilor de statut si pozitie sociala. care implica si optiuni economice dezavantajoase strict economic (vânzare în pierdere.).Agricultura: cresterea si recoltarea deliberata a plantelor. forma clasica de manifestare a competentei bigman este capacitatea de redistributie si de mobilizare a resurselor comunitatii. se deosebeste de schimbul de daruri prin absenta datoriei (obligatiile post schimb). . se deosebeste de schimbul de marfa prin faptul ca nu se ajunge la stabilirea unui pret. intensificarea nu trebuie înteleasa. de forta de munca etc. în opinia noastra . "childwealth" este negociat separat).

schimbarea valorii sociale a bunurilor). rezultatul fiind crearea unui sistem unic de referinta (disparitia diferentelor dintre rude. piata libera. Diviziunea muncii: Economizare: alocarea rationala a resurselor/mijloacelor pentru scopuri alternative (implica procesul de selectie si ierarhizare a scopurilor economice). exprimat în bunuri "occidentale".Capitalism: sistem de organizare a vietii economice centrat pe schimb si pe maximizarea profitului (mai ales în expresie materiala).) în cadrul ceremonialului. forta de munca libera). sisteme de evaluare rationala (excluderea simbolicului) si un sistem institutional (bunurile de productie ca proprietate ce poate fi înstrainata. prin intermediul ceremonialului) este si un instrument de afirmare a celor ce vor statutul de big-man. în sensul larg. în viziunea lui Marx. capitalismul este un sistem axat pe productia de marfa si pe existenta muncii ca marfa (v. iar mecanismul de reglare este piata. este altceva decât simpla formula "making means meet ends". Conversie: schimbul dintre diferitele sfere ale unei economii multicentrice (transformarea unei categorii de bunuri uzuale în bunuri de prestigiu. Weber considera ca elementele definitorii ale capitalismului sunt "spiritul capitalist". legislatie scrisa. salariul/retributia) muncitorul trebuie sa fie liber ca sa poata sa-si vânda capitalul (capacitatea de munca). un exemplu îl reprezinta transformarea bunurilor agricole în bunuri dezirabile în retelele de schimb. Familie: . un altul este dat de rolul pe care îl capata bunuri uzuale (alimente. fiindca presupune optiuni care uneori sunt determinate cultural (cum ar fi investitia în lucrari de amploare care nu au un reflex direct în economie). Cargo-cult: cult centrat pe achizitia de bunuri materiale prin actiuni rituale (ceremonii foarte asemanatoare cu cele dedicate stramosilor). tehnologie "rationala". viziunea milenarista (harul unui lider de a re-aduce belsugul material. metale în stare bruta etc. si straini) prin anularea diferitelor paliere de reciprocitate.

Malinowski (în special "Argonauts of the Western Pacific"). efort). infra). reprezinta o parte a sistemului de reciprocitate (v. control etc. distributie. vecinilor. Kula: schimb de bunuri de prestigiu. implica schimbul ritualizat a doua categorii de bunuri (coliere din discuri stantate din cochilii de scoici si bratari din sidef) între posesorii acestora. potlatch). infra). cât si pe cea la nivelul organizarii (economizare. intensificarea are în vedere atât inovatia tehnica. bratarile sunt schimbate pe bratari si de la E la V). Fond de înlocuire: resursele investite în tehnologie si alte elemente necesare productiei. însa. scopurile finale ale acestui schimb sunt sublinierea statutului participantilor (sefi ai comunitatilor sau big-meni) si "mascarea" schimbului cu finalitate practica (gimwali) care este realizat de catre persoanele cu statut inferior. unelte. el presupune cheltuieli publice ale si în numele comunitatii. cele doua categorii de bunuri nu sunt interschimbabile si sunt tranzactionate în cicluri separate si pe directii diferite (colierele sunt schimbate pe coliere si de la V la E.public.si el . Fond de renta: resursele pe care un individ aflat pe o treapta sociala inferioara trebuie sa le dea unui individ sau institutii aflate pe o pozitie superioara. Fond social: resursele investite în asistenta data rudelor. este foarte apropiat de fondul social (v. . Fond de subzistenta: resursele investite în în procurarea hranei si care compenseaza caloriile pierdute în activitatile cotidiene (timp.Fond ceremonial: resurse investite în activitati ceremoniale (v. spre deosebire de acesta.). prietenilor. kula a devenit celebru datorita lucrarilor lui B. Intensificare: proces de crestere economica prin modificare calitativa a sistemului economic. iar scopul este .

reprezinta forma instrumentalizata a proprietatii. incapacitatea de a returna potlatch-ul este semnul inferioritatii celui care-l primeste. scopul concurential este chiar mai pregnant decât în cazul simplei dispense de daruri de ospetie sau a reciprocitatii. Sahlins a . în ciuda teoriilor marxiste. capital. confuzia dintre conceptul modern de proprietate si cel din societatile pre-industriale este cauza Moneda cu functie generica: unitate monetara care functioneaza ca mijloc de schimb. desi aparent are forma darului si a consumului disproportionat de resurse alimentare. ideologica) a acesteia. Mauss a privit reciprocitatea ca desfasurându-se doar pe un singur palier si a subliniat dimensiunea diacronica si morala (deci. stratificate). forta de munca. tehnologie. exemplul clasic îl constituie potlatch-ul populatiilor din zona de vest a Canadei si a Statelor Unite. Proprietate: totalitatea obiectelor materiale. caracteristic pentru societatile egalitare (mai bine. modalitate de plata si etalon al valorii Pastorali: Piata: sistem de schimb Potlatch: forma clasica a consumului public si ritualizat de resurse. singura forma de bunuri care are sens întro economie de subzistenta sau agricola). diferit de expunerea de bunuri ("conspicuous display").Loc central: Mijloace de productie: pamânt. exista serioase argumente în favoarea includerii acestora în cadrul proprietatii (terenurile de vânatoare si loturile de gradina apartin indivizilor ca bunuri uzufructuare. care aveau în vedere existenta unei etape în care acestea erau un bun al comunitatii. Reciprocitate: sistem de schimb de bunuri si servicii între persoane care au pozitie sociala similara (nu neaparat un statut similar). a cunostintelor si a serviciilor la care are acces legitim o persoana juridica.

redistributia implica activitatea unui big-man. Nu numai faptul ca societatea umana de astazi este majoritar tributara modelelor de existenta subordonate producerii hranei si celor necesare traiului. ca regula. acordul odata dat. 6 Structuri economice (2) Economia productiva Economia productiva reprezinta un punct central în analiza lumii preistorice. provizii. La fel de important este faptul ca acest proces de tranzitie are o complexitate deosebita. negativa) si a diversitatii elementelor care sunt "tranzactionate" cu ajutorul reciprocitatii. care concentreza resursele de care dispune la nivelul reciprocitatii generalizate si le canalizeaza la nivelul reciprocitatii echilibrate. Un exemplu clasic îl constituie expeditiile comerciale din Pacific (Sandwich). Comunitatea primeste o parte a bunurilor dobândite ca urmare a initierii de catre sef a schimbului. bunuri pentru schimb. echilibrata. sub forma bunurilor si a serviciilor. returul bunurilor si serviciilor se face nu direct catre big-man. Redistributie: sistem de schimb de bunuri si servicii între persoane care au pozitie sociala inegala. rudele primesc. apoi cere sfatul batrânilor cu privire la utilitatea unei expeditii. La întoarcere. sau ca peste 90 % din comunitatile umane sunt producatoare de hrana. . bunuri si servicii au transformat tranzitia de la vânatoare si cules la agricultura într-o tema de continua dezbatere. iar seful îsi vede confirmata pozitia. toata comunitatea contribuie la aceasta (constructia corabiei. caci calitatea ospatului are o influenta directa asupra imaginii acestuia). are puternice conotatii ideologice si ridica problema modelului pe baza caruia comunitatile umane îsi schimba radical modul de viata si structura.atras atentia asupra existentei a trei tipuri generice de reciprocitate (generalizata. cu catre rudele care au sustinut actiunea initiala a acestuia. un nou ospat este dat întregii comunitati. returul "investitiei" initiale. în cadrul carora seful comunitatii distribuie bunuri alimentare (rudele îl ajuta. participare la calatorie).

totul pare sa indice orientarea spre un tip de expresie artistica care sa fie. însa. În esenta.de la piesele timpurii (în termeni cronologici) aziliene la piesele de podoaba care se asociaza cu o simbolistica mai noua. printre altele). arta mobiliara înfloreste . exagerat.Teorii cu privire la tranzitia spre economia productiva Termenul de teorie este. în majoritatea situatiilor. Schimbarile acestea sunt evidente la nivelul dosarului arheologic. de unde si conditiile de stress mai accentuate în care trebuie sa traiasca aceste comunitati. conceptul de "model" (cu sensul de construct abstract. Stepele . poate. arta parietala dispare. cele care supravietuiesc schimbarii. (b) sa inoveze la nivelul ocupatiilor si al inventarului litic si din materii organice. microlitic si realizat din roci locale. aflate în retragere spre nordul Europei. Cu câteva exceptii notabile (Levantul spaniol si nordul Africii. Comunitatile mezolitice sunt mai sarace din punctul de vedere a ceea ce constituia "bogatia" predecesorilor lor paleolitici. perpetuând astfel un mod de viata traditional. iar inventarul. care sa sintetizeze fapte si evolutii regionale uneori foarte diferite) este mai aplicabil.au fost înlocuite de paduri populate de vânat de talie mai mica. la nivelul artei. usor de purtat. marinf gradul de mobilitate. ceea ce facea vânatoarea mult mai putin eficienta[4]. pornesc de la premisa ca schimbarile de la sfârsitul perioadei glaciare (pleistocen) si începutul etapei climatice actuale (holocenul) au marcat o rupere dramatica în modul de viata bazat pe vânatoare si cules. Dar "scaderea" cea mai sesizabila este. Asezarile par a fi de scurta durata. realizat pe baza unor date mai mult sau mai putin disparate. înainte de toate. În schimb. doua sunt modelele dominante.dominate în egala masura de rumegatoare mari si de carnasiere . au mai multe solutii: (a) sa se deplaseze pe urma turmelor de animale mari. pare sa indice o pierdere de traditii tehnologice. Grupurile umane. . Ambele.

În plus.se refugiaza si respectiv inovatia. Succesiunea probabila a procesului este. Ø modificarea modului de obtinere a hranei prin multiplicarea surselor luate în considerare. în opinia noastra. tranzitia la climatul contemporan (mai cald si mai umed) a dus la schimbarea cantitatii si a frecventei resurselor necesare pentru a mentine un mod de viata bazat pe vânatoare si cules. Ø eficientizarea obtinerii hranei prin aparitia utilajelor specializate. continentul european pare sa fie depopulat. care îmbina osul. odata ce acestea . în acelasi timp cu primele prezente umane în zona nordului Germaniei si a Scandinaviei (cercul cultural Kunda). o solutie. cornul sau fildesul cu silexul sau obsidiana) si la nivelul unor noi ocupatii (cum ar fi pescuitul[5]). urmata de deplasare pe vaile râurilor.un caz mai cunoscut este cel de la Schela Cladovei (la periferia orasului Drobeta Turnu Severin). Pentru a rezuma. urmatoarea: Ø schimbare ecologica. unde mai multi indivizi au murit în urma unor lovituri de sageata. Aceasta din urma strategie este cea care pare a fi de succes. Dar deplasarea grupelor este. Grupele umane au aplicat doua strategii de eliminare a riscurilor crescute: anume retragerea în zonele unde animalele mari . Ø cresterea gradului de dependenta de noile resurse. se pare ca este o perioada violenta. Dovada o constituie persistenta în timp a grupelor paleolitice din nordul Europei si evolutia lor lenta spre un tip de societate care combina elementele economiei de subzistenta cu cele ale economiei productive.eficiente din punctul de vedere al vânatorii paleolitice . macar în prima faza. În sfârsit. Inovatia s-a manifestat la nivelul inventarului litic (aparitia microlitelor si a uneltelor compozite. Aceasta perioada este cea care cunoaste primele dovezi clare de moarte violenta .

Conceptul de intensificare are un rol explicativ ingrat. anume acela de a explica ceea ce este. o literatura ampla s-a adunat cu privire la acest termen. reprezinta o reasezare conceptuala pe care literatura de specialitate înca o dezbate. Dar aceasta antinomie tine de structurile sociale si nu de economie. Opozitia dintre cei ce au si cei ce nu au este un fenomen mult mai recent. El este formulat în studii semnate de Michael Rowlands (în legatura cu societati pastorale) si Colin Renfrew (pentru societati agrare si insulare). determinate de marirea numarului de indivizi din comunitati. în societati pre-industriale.ajung sa produca mai mult (în termeni calorici) decât vânatoarea si culesul. în buna masura. chiar daca determina în buna masura manifestarile legate de obtinerea bunurilor materiale. cu necesitate în forma materiala.odata cu aparitia bunurilor care pot fi stocate . . Friedrich Engels. Dimensiunea ideologica pare a fi mai putin evidenta. ignora faptul ca solidaritatea reprezinta o dimensiune fundamentala si ca "plusprodusul" nu se exprima. cunoscut. De la studiile lor din anii '60. considerând ca aparitia economiei productive a însemnat . mai ales ca el a fost folosit în legatura cu arii si paliere cronologice foarte diverse (de la paleolitic la Renasterea europeana). Dar sensul acordat si motivatiile identificate pentru un proces sau altul sunt ideologice. Ø aparitia structurilor sociale complexe. de la diversitate ocupationala la specializare). Ø schimbarea tipului de societate (de la nomadism limitat la sedentarism. altfel spus. Intensificarea Intensificarea reprezinta un concept vehiculat în literatura antropologica si arheo-logica de relativ putina vreme.tranzitia spre diferentele de avere si spre însusirea fortei de munca a unora de catre altii. Antinomia presupusa de Engels ar trebui reformulata (vezi si supra) în termenii "cei ce au dreptul sa participe/au acces în opozitie cu cei ce nu au dreptul sa participe/nu au acces".

la fel de buna decât cea a clasei mijlocii americane. numai ca realitatea din teren nu se potriveste cu teoria. pasul esential în schimbarea cultu-rala. conceptul s-a nascut din nevoia de a argumenta (mai bine. Intensificarea. Câteva puncte trebuiesc lamurite. macar pentru a vedea ce are de spus realitatea în favoa-rea sa. trebuie explicat motivul pentru care apare intensificarea . fara mari eforturi. deci. ori schimbam teoria. dupa Rowlands. o ora de munca poate aduce câteva mii de calori sub forma de carne de elan sau caribou sau peste prins cu plasa. de pil-da. Bosimanii !Kung au o die-ta.cele de tranzitie. reprezinta fenomenul prin care societatile avanseaza de la un palier cultural la altul. nu pare sa existe o motivatie clara pentru a inventa ceva asa de complicat cum este agricultura sau cresterea animalelor . Toate bune si frumoase. de a da nu-me) unor evolutii plasate în momente cheie . Ori schimbam realitatea. În primul rând.nevoia nu pare sa fie un motiv sensibil: dieta de la nivelul vânatorilor-culegatori este suficienta pentru a nu fi nevoie de efortul suplimentar de inventa lucruri.mai ales daca ne gândim la schimbarea dramatica de comportament pe care aceasta o presupune. stiut fiind faptul ca complexitatea sociala constituie. avem aici chea mecanismelor de tranzitie. Intensificare este fenomenul prin care agricultura sau pastoralismul pot duce la aparitia structurilor sociale complexe. Teoria sa este aceea ca societatile nu se modifica strict pe baza unui algoritm de traditie marxista (acumularile cantitative duc la salturi calitative). în zona arctica a Canadei. Nici dorinta de . ba chiar cu un surplus de 165 de calorii si 33 de grame de proteine[6].De altfel. Situatia s-ar prezenta astfel: stare de echilibru → factori externi care modifica echilibrul → identificarea de noi ocupatii → echilibru între vechile si noile ocupatii → progres the-nologic → intensificare → cresterea complexitatii sociale → schimbare culturala. La nivelul alimentatiei. ci pe baza unor modificari cu caracter endogen. Sa dam înainte de toate o definitie de lucru. poate mai mult decât progresul tehnologic.

Cantitatile de alimente consumate atunci sunt. scrisul. prostul obicei sa aduca în fata cercetatorului o serie de fapte pe care acesta trebuie sa le explice. De aceea trebuie sa gasim o explicatie pentru toate acestea si. o motivatie solida. caracterul de spatiu ostil acordat unor insule mediteraneene prin introducerea unor animale de tipul caprelor etc. nici ea.). este sporul demografic. poate fiindca este atât de banal încât este subînteles. Schimbarea climatica nu pare sa fie. însa. Daca ar fi sa rezumam situatia concreta. sporul demografic si concurenta dintre comunitati sunt factorii care trebuiesc luati în considerare. unele din acestea nu sunt nici macar la nivelul de hor-ticultori sau de pastorali transhumanti (asa cum este cazul unor societati polineziene sau a laponilor). Datorita concentrarii cercetarii asupra sperantei de viata foarte redusa ca medie statistica. Realitatea are. Viata poate merge înainte si fara sa descoperim lucruri ciudate si nefiresti precum agricultura sau pastoritul. O buna parte a fe-nomenelor de intensificare au avut loc în situatii de echilibru ecologic. la fel si cresterea anima-lelor si. scrisul. aproape imposibil de atins de societatile industriale. Factorul care este în general ignorat. ca sa nu mai vorbim de ciudatenii precum ceramica sau. Ipoteza mea de lucru pe care o supun atentiei voastre este aceea ca fenomenul in-tensificarii este rezultatul presiunii sociale. exista tendinta . pe cât posibil. inten-sificarea pare sa fie cauza modificarilor ecologice (este cazul disparitiei calului în Ameri-ca de Nord datorita vânatorii intense. Sa explicam mai pe larg. Agricultura a fost inventata. În esenta. aridizarea Orientului Apropiat ca urmare a irigati-ilor si a defrisarilor. pastrând scara. din pacate. Fenomenul clasic al potlatch-ului este înregistrat la nivelul unor societati care nu sunt agricole sau pastorale. sa vedem ce-i cu intensificarea. mai grav. putem spune ca nu par sa existe motivatii perti-nente pentru intensificare. Dimpotriva.acumulare ca mijloc de consolidare a bazei de autoritate nu este un motiv plauzibil.

Ceea ce presupune însa aceasta asertiune este o rata a natalitatii în conditii în care nu pare sa existe un spor de resurse semnificativ . surprind. din punct de vedere arheologic. În primul rând.. cel al difuziunii neoliticului în Europa.în . sau a devenit. O privire la schema rezultata din teoria lui Ammermann si Cavalli-Sforza ne arata ca rata de difuziune este una în progresie geome-trica. însa. Doua exemple par sa sustina acest argu-ment. Saracul Malthus[8] . S-ar putea ca numarul mare de copii morti sa indice un pattern cultural în care numarul mare de morti la nastere a copiilor este un fapt de viata care se lasa contrabalansat tocmai de numarul mare al acestor nasteri (pe vechea întelepciune populara "facem mai multi ca sa supravie-tuiasca câtiva"). relativ rar. ia-rasi. Altfel spus.populatia creste pe baza unor resurse care au crescut mai putin. mai bine. al adaptarii prin pierderea de bagaj cultural. Ipoteza ca epuizarea resurselor de adecvare/ajustare sociala este cea care da ghes inventatorului este interesanta si ar merita o analiza mai în amanunt. Intensificarea înregistrata la acest palier tine mai degraba de comportament decât de economic. Altfel spus. În al doilea rând. Fenomenul este. Al doilea element este cel al concurentei dintre comunitati. schimbarea la nivelul tehnicii) este comportamentul de grup. aceasta ar explica unele surprinzatoare constante si fenomenul. în total defazaj cu rata progresului tehnic de la acea data[9].de a ignora (fara intentie. un fenomen rapid. banal: neanderthalul a devenit un tip uman extinct datorita unei diferente minime de natalitate (sau speranta de viata la nastere) fata de tipul Sapiens. bine documentat etnografic. Concurenta dintre comuni-tati poate fi una de tipul potlatchului (structura care mai degraba se axeaza pe rudenie) sau de tipul consumului public de resurse pentru ceea ce s-a numit "proiecte comunitare". Dar elementul cel mai interesant îl constituie investitia pe care a-cestea o reprezinta . de aproximativ un mileniu. Cercetarea a cazut de multa vreme de acord ca neolitizarea Europei este. desigur). în ter-menii cronologici ai preistoriei. faptul ca investitia este simbolica pentru comunitate (sunt morminte colec-tive sau locuri de cult). pattern-ul social. Oricum. Un prim argument este. acesta poate fi presu-pus. Câteva lu-cruri. s-ar putea sa supravealuam numarul de morti la aceasta vâr-sta în raport cu dinamica generala a populatiei. dar pentru orizonturi culturale care nu ne privesc acum. densitatea acestor monumente în anumite arii. redistributia (sau alt mecanism social) în interiorul comunitatilor suplineste ramânerea în urma a tehnicilor si utilizeaza mai eficient surplusul existent. Cea de a doua categorie reprezinta de departe aspectul cel mai spectaculos. Al doilea exemplu este mai discutabil. Ceea ce poate suplini ino-vatia (sau. De-abia când resursele acestui tip de ajustare sunt epuizate exista motivatiile pentru inovatie tehnica. numarul mare de adulti de vârsta înaintata pe care îi întâlnim în necropole[7].

resurse care solicita alte resurse: lucratorii trebuiesc hraniti. pur si simplu. Poate ca aici se gaseste una din motivatiile intensificarii de la sfârsitul epocii bronzului (aici avem de discutat ipoteza lui Sherratt cu privire la "revolutia produselor secundare"). tranzitia la economia productiva din Semiluna Fertila a devenit un fel de standard pentru evaluarea altor spatii si culturi. În sfârsit. pentru unele segmente ale lumii europene. Altfel spus. Modelul oriental/agricol Poate cel mai bine cunoscut. În ciuda a ceea ce afirma în-telepciunea colectiva a antropologiei. Pentru a trage o concluzie foarte scurta . plantele . intensificarea este mai putin un fenomen economic cât unul social. impulsul initial de trecere de la o economie de subzistenta la una productiva pare sa se fi realizat sub impulsul unor migratii de populatii dinspre Orient care. O prima solutie a fost culesul preferential. Aceasta situatie a mentinut pentru un anumit timp o relativa stabilitate grupelor de vânatori-culegatori epipaleolitici. exista argumente serioase în favoarea acestei situatii caracterul dramatic al schimbarilor. obligând aceste grupe sa caute noi solutii adaptative. Fenomenul de aridizare a continuat. inovatia tehnologica si tehnica atât de indispensabila si deci draga arheologului este rezultatul unor fenomene care tin de alt domeniu de investigare. obligând grupurile umane si turmele de animale sa se concentreze pe vaile râurilor. dar acesta a vizat nu neaparat plantele cu un randament ridicat ci. trecând peste Egeea si prin Balcani sau peste Caucaz prin vestul stepelor rusesti. Trecerea la climatul contemporan s-a manifestat în zona prin aridizare (un fenomen similar s-a petrecut si în nordul Africii. existenta arhivelor care sa lamureasca a posteriori geneza acestor societati. dar câteva milenii mai târziu). au ocupat teritorii în Europa de Est sau au influentat populatiile locale. Desigur.gratie motanului meu bolnav . excelenta civilizatiilor aparute (ca amploare si ca rezistenta în timp). Starea de echilibru este rasturnata de expansiunea socialului asupra eco-nomicului.credem ca nevoia sociala si nu cea economica duce la intensificare. prezervarea unui corpus semnificativ de mituri si legende care sa permita analiza momentelor de geneza ale acestor societati. Procesul prin care s-a realizat aceasta trecere este relativ simplu de urmarit. din acelasi orizont. iar solutiile fac parte. cel putin la nivelul primei reactii.

iar aceasta evolutie este legata de ceea ce Sherratt numea "secondary products revolution". câinii gasiti în nivelurile datate pe la 10. Modul în care s-a realizat aceasta domesticire este neclar datorita. cea de-a doua solutie. Oricum. printre altele. aparitia structurilor sociale complexe (ierarhizate). Randamentul initial a fost mic . cel putin pentru Orient. câinele a fost primul animal domesticit. astfel ca vechile ocupatii au continuat sa joace un rol important. Unele dovezi par sa indice faptul ca. canioane) si în care animalele erau usor de ucis. Datarea de detaliu este. cai si magari. Apoi.Hr. Aceasta intensificare a economiei a asigurat caracterul sedentar al comunitatilor si tot ceea ce decurge din aceasta . meiul. situatia este mai complicata. sorghul si porumbul . si diversitatii speciilor implicate. înca dificila. Chiar daca la Star Carr (în Anglia). este greu de spus daca erau folositi la vânatoare sau ca resursa de proteine. dincolo de randamentul caloric ridicat. presupun o investitie sezoniera limitata (ca efort si ca timp) si pot fi culese relativ simplu. fie ca acestea s-au apropiat de asezarile umane fiindca deseurile acestora (în special paiele de la recolta) constituiau o resursa importanta.000 î. modificari ale oaselor etc. a cuprins o faza de selectie artificiala a plantelor si de aparitie a unor noi unelte (cum ar fi secera cu tais din microlite). animalele domestice ajung la o talie apropiata de cea de astazi doar în epoca bronzului sau chiar mai târziu. . au talie mare.specializarea activitatilor productive. Aceasta explica de ce principalele plante de civilizatie au fost grâul. prin selectie artificiala si prin aparitia unor noi elemente de cultura materiala (cum ar fi carul sau plugul) se ajunge ca aceste animale sa ofere un randament semnificativ. sau dezbaterea cu privire la domesticirea magarului si a calului). urmatoarea: oi si capre. inventarea scrisului. iar randamentul plantelor era mic (dupa unele estimari. Succesiunea domesticirii animalelor este. cert este ca se ajunge la un control al oamenilor asupra unor specii care mai au. probabil. denumirea de ovicaprine.) acestor animale au loc pe o durata de un mileniu sau nu se pot trasa distinctii clare între diferitele specii (de unde. de exemplu.care puteau fi recoltate mai usor. fie ca turmele au fost mânate în zone care pot fi usor închise si controlate (vai cu o singura iesire. în prima faza.trasatura comuna a acestora este faptul ca. de multe ori. porci[11]. robustete. vaci. orezul. În ceea ce priveste domesticirea animalelor. Culesul preferential (axarea calendarului activitatilor pe datele de recolta ale unei plante) nu a constituit decât prima etapa care. O ipoteza afirma ca procesul de aridizare a avut ca urmare apropierea topografica dintre diferite specii si grupele umane. Doar în timp. în jur de câteva sute de kg la hectar[10]). într-adevar. Sa nu uitam ca dependenta oamenilor de atunci de o anumita planta nu se manifesta înca.suprafetele erau reduse. datorita faptului ca schimbarile la nivelul anatomiei (talie. trasaturile speciilor salbatice.000/9.

de exemplu.Pre-Potterry Neolithic A). în comparatie cu epocile anterioare. cele trei elemente apar uneori izolat si nu exista o relatie de determinare reciproca între agricultura. Ø difuziunea neoliticului s-a realizat în prima faza prin migratie. ceramica si cresterea animalelor. apoi prin contact si prin difuziune de trasaturi culturale. la Ierichon.locul trebuia sa fie aproape de surse de apa.altfel spus. Neoliticul a reprezentat o etapa dincolo de care singura optiune/strategie ramasa comunitatilor umane este cea a intensificarii . Amploarea schimbarilor si viteza cu care s-au raspândit elementele definitorii ale "triadei" (agricultura. odata cu inventarea "triadei neolitice". Ø ritmul pare. extrem de rapid. Cu toate acestea. Conform acesteia. chiar daca asezarea este sedentara iar comunitatea are suficiente resurse pentru a întretine un numar semnificativ de indivizi ocupati cu altceva decât producerea de hrana. Argumentele oferite de Childe au puterea lor argumentativa de netagaduit. dar sa nu uitam faptul ca un mileniu reprezinta 30 de generatii. tranzitia mezolitica odata încheiata. dar viteza se datoreaza si faptului ca aceste comunitati erau extrem de selective în ceea ce priveste locul de stabilire a unei noi asezari . iar viteza cu care noile comunitati par sa ocupe noile teritorii indica faptul ca producerea hranei este o strategie adaptativa de succes. continentul european pare sa se "neolitizeze" în aproximativ un mileniu. cât de a feri animalele de pradatori). usor de lucrat (cum ar fi solurile nisipoase). macar pentru scurt . nu se putea merge înapoi[12]. iar pamântul agricol trebuia sa fie în apropiere si.Problema "revolutiei neolitice" Formula de "revolutie neolitica" propusa de Vere Gordon Childe este una din formulele cele mai longevive din cercetarea preistorica. rezultatul este ca aceste comunitati se deplaseaza pe distante mari ignorând regiuni care sunt mai putin interesante si care ramân. o serie de nuantari sunt necesare: Ø "triada neolitica" are de multe ori o prezenta mai degraba discreta. ceramica) l-au facut pe Childe sa foloseasca termenul de "revolutie". cel putin în prima faza (agricultura cu sapaliga). Într-adevar. cresterea animalelor. usor de izolat (boturi de deal care puteau fi închise pe partea de acces nu atât de teama atacurilor. comunitatile umane au realizat. primele faze neolitice sunt aceramice (faza PPNA . un salt cultural care a echivalat cu o revolutie.

ca urmare a epuizarii relativ rapide a solurilor (agricultura cu sapaliga utilizeaza doar straturile superficiale de sol. mai degraba îti muti locuinta. Sa revenim la o serie de argumente care au fost formulate în . spre deosebire de modelul oriental. raspândirea în spatiu a acestor comunitati a avut loc foarte repede . Procesul de intensificare s-a realizat altfel. Ø randamentul noului tip de economie a fost suficient de redus pentru a obliga comunitatile neolitice sa-si mentina solutii de rezerva . în Europa nord-alpina colectivitatile se muta foarte des. de cele mai multe ori. teritorii în care vânatori si culegatori mezolitici îsi continua existenta. unde domina asezari de tip tell iar agricultura este sustinuta de structuri sociale complexe care sustin un sistem de irigatii. culturile pastorale nu par sa fi produs civilizatii majore. grele. Desigur. a loturilor de pamânt). Cu toate acestea. structuri administrative si sa devina societati mai mult sau mai putin literate. sa ai lotul de pamânt la o zi distanta de locuinta. doar inventarea unui instrumentar care sa permita exploatarea unor soluri mai conmplicate. de tipul cernoziomului si reducerea teritoriilor libere duce la un al doilea fenomen de colonizare în interiorul regiunilor "neolitizate" în prima faza. în câtiva ani. ca agricultor. ceea ce duce la saracirea.vânatoarea si culesul probabil au ramas ocupatii importante. culturile pastorale au produs cultura si au avut capacitatea sa realizeze structuri politice de amploare. dar a reprezentat o adaptare de succes a acestor populatii la conditii de multe ori mai dure decât cele carora au trebuit sa le faca fata populatiile sedentare. Ceea ce nu au fost capabili sa produca au fost asezari sedentare. ca atare par sa fie exclusi din "filiatia" culturilor majore care au realizat tranzitia la istorie.timp. Aceste societati non-sedentare sunt societati care contrazic. Ø trebuie sa tinem cont de faptul ca asezarile neolitice au. o durata relativ scurta de existenta (aproximativ o generatie). prezenta gropilor de provizii implica existenta unor resurse care sa asigure Modelul stepic/de savana/pastoral În opozitie cu cele prezentate mai sus. ecuatia agricultura + cresterea animalelor + ceramica = civilizatie avansata. de multe ori.nu are sens. în consecinta.

Aceasta din urma este cea care legitimeaza relatii evidente prin intermediul comportamentelor (reale sau simbolice). Dimpotriva. în majoritatea lucrarilor de specialitate. Aceasta segmentare mai degraba scolastica este. constituie baza descendentei. Tranzitia la societatile complexe 7 Structuri sociale Structurile sociale sunt prezentate. familia. deci a celuilalt model. mai nesigur. tipul pedologic si eroziunea eoliana sau fluviatila împiedica o agricultura intensiva. Ceea ce diferentiaza cel mai mult societatile pastorale sau non-sedentare de cele agricole este contextul ecologic. Spre deosebire de agricultori. În loc de concluzii. descendenta. de cele mai multe ori. o agricultura de curatura. mai degraba "împartite" în trei mari categorii: casatoria.din punct de vedere al satisfacerii nevoilor comunitatilor umane . ofera putine soluri care sa fie eficiente din perspectiva exploatarii pe termen lung. însa. Zonele de stepa sau cele muntoase. la fel ca cele semi-aride. menita sa suplimenteze doar resursele alimentare de origine animala. Problema este ca absenta structurilor administrative si a scrisului. Rezultatul îl constituie focalizarea colectivitatilor pe mecanisme de obtinere a subzistentei adaptate zonei si care au ca trasatura fundamentala mobilitatea. conform multor cercetatori.mai slab. a asezarilor stabile si a acumularilor de bunuri sub o anumita forma este un esec doar din perspectiva agricultorilor. Aportul redus de minerale. cel mult. Casatoria este actul simbolic care duce la formarea unei familii care. pastoralii sunt. asociate unei agriculturi de curatura. Evident. chiar si o privire superficiala asupra unor fenomene culturale largi (cum ar fi procesul de indo-europenizare) atesta viabilitatea acestui tip de adaptare. localizati în areale care permit.capitolele anterioare. Dar aceasta nu înseamna ca rezultatul este . utila atunci când vrei sa prezinti o serie de mecanisme actionale si simbolice mult mai complicate. este vorba de pastorit si de schimb. .

roluri asociate si asteptari care guverneaza relatiile [membrilor] grupului nuclear ca soti. P. economice. Ea defineste statutele si rolurile lor în relatie cu grupe mai largi de rude si cu lumea mai ampla a non-rudelor" (E. Altfel spus. A. si unul sau mai multi copii. ai adultilor care se afla în relatie sexuala" (G. Hoebel. 1966: 356). asigurarea cresterii copiiilor si a enculturatiei. Într-adevar. drepturi uzufructuare. definitia de mai sus . Aceasta include adulti de ambele sexe. familia este "un grup constituit din soti casatoriti si urmasii acestora. mai ales la nivelul stabilirii distinctiilor dintre rude si non-rude. Pentru Hoebel.). transferul de cunostinte de la o generatie la alta pentru a . urmatoarele: sexuale. cresterea sanselor de supravietuire prin cumularea resurselor (obiecte. Functiile familiei sunt. proprii sau adoptati. educationale.a fost mai degraba abandonata în favoarea unor definitii mai nuantate sau mai abstracte. o definitie mai larga si mai abstracta data familiei este în masura safie mai aplicabila diversitatii formelor întâlnite. datorita diversitatii formelor întâlnite de catre antropologi în teren. acces la resurse etc. apud John Terrell în Barfield 1997). urmasi si frati. parinti. cooperare economica si reproducere.Situatia se complica si mai mult daca luam în considerare functiile fiecareia din aceste elemente.limitativa si rigida . în unele opinii. Murdock. Ea defineste un set de statute. 1949:1. Dar. dintre care cel putin doi mentin o relatie sexuala acceptata social. familia are ca scop normalizarea relatiilor sexuale prin stabilirea "monopolului" sexual reciproc al partenerilor. trebuie totusi sa luam în considerare o dimensiune comparativa. Fiind perfect constienti de faptul ca pentru fiecare comportament social întâlnit pe teren exista informatii din alte culturi care demonstreaza comportamente opuse. dezbaterea cu privire la familie si la structurile si institutiile asociate constituie un exemplu clasic de dezbatere axata pe terminologie si de distanta a antropologiei culturale de arheologie. În plus. reproductive. Casatoria Familia Primele definitii erau simple si nenuantate: "Familia este un grup caracterizat prin rezidenta comuna.

Ceea ce pare sa indice aceasta situatie este ca aceste grupuri stiu sa faca distinctia dintre rudenia reala si clasificatorie. cazul sotilor vizitatori si. un al doilea este legat de faptul ca exista dovezi clare cu privire la "casatorii de proba" (care apar si la popoarele germanice). însa. Diversitatea situatiilor pare sa eludeze orice încercare de sistematizare. enculturatia este realizata de rudele pe linia care da descendenta (unchiul matern. a identitatii acestuia). în sfârsit. În ciuda celor afirmate de adeptii unei abordari marxiste sau neo-marxiste.la copiii rezultati si/sau eludarea acesteia prin plata "pretului sotiei"). de pilda. este mult mai discutabila. aceasta trasatura nu este atât de prezenta pe cât se pare. exista societati în care clasele de vârsta sunt izolate (satele generationale si. Dar trei sunt exemplele pe care le consideram a fi clasice. ghotul) si deprind principalele elemente de insertie culturala cu ajutorul unui membru adult al grupului care nu este ruda cu ei. enculturatia ia forme extreme (vezi andamanii). sub forma tipului însusi de familie (nucleara sau extinsa) si al modului de acces la statutul de casatorit/a. dintre care una îsi asuma statutul masculin (plateste zestrea si emite pretentii asupra urmasilor femeii cu care este "casatorita").asigura persistenta în timp a grupului si a culturii proprii (deci. În sfârsit. a casatoriei dintre doua femei. A doua trasatura este la fel de discutabila. Astfel. inexistenta la unele grupuri australiene. existenta în Africa de Vest. a relatiei dintre actul sexual si conceptia copilului. Un prim exemplu este cel al ghotul-ului (Cohen & Eames). rolul de regulator sexual al familiei este negat de câteva institutii si comportamente validate social. de pilda) sau de familia adoptiva. Cu toate acestea. Întâi o observatie facuta de B. Acest exemplu indica si altceva. enculturatia este un element care este prezent la cel mai mare numar de cazuri înregistrate. Uneori. Exista. cazul mostenirii trobriandeze (pe linia unchiului matern). anume distinctia marcata pe care o fac aceste grupe umane între sex si gen (cazul berdache-ului este la fel de semnificativ). sau. la o analiza mai atenta. Adevarat. Mai mult. Apoi. Malinowski cu privire la distinctia pe care o fac trobriandezii între incestul real si cel fictiv (primul practic neîntâlnit. acesta din urma pare sa fie mai degraba rezultatul unui act de vopinta al spiritelor ce populeaza teritoriul aflat în posesia grupului. cel de-al doilea foarte raspândit). fie sub forma descendentei (dreptul familiei mamei . iarasi.în grupurile cu descendenta matriliniara . criteriile economice sunt prezente . Dar exemplele de mai sus atesta ca dimensiunea . Dar.fie sub forma aliantei între doua grupuri similare pe care o presupune casatoria (cu accesul reciproc si precis determinat la resursele celuilalt). De multe ori. chiar mai evident. Functia economica. situatiile concrete nu par sa sustina întrutotul aceste consideratii.

Ca situatia este aceasta este demonstrat de existenta. "intelectualista".economica trebuie luata cu multa rezerva în calcul. Definitii ale religiei De-a lungul ultimelor doua secole. Problema rezida.credintele sunt un mijloc creat de oameni pentru a explica ordinea naturala si lumea din jurul lor. este. în încercarea de a gasi una si aceiasi explicatie pentru toate tipurile de familie. poate cel mai nesigur. . credem noi. Relatia dintre familia nucleara si cea extinsa. considera ca religia reprezinta un sistem explicativ . Cea de-a doua (cu sursa în textele lui Durkheim). Prima (pornita de la Tylor). Ultimul criteriu. caci transferul de cunostinte pe care îl realizeaza familia este foarte limitat. Descendenta În loc de concluzii 8 Religia 1. credem noi. definitiile date religiei au cuprins un cadru foarte larg de elemente. a miturilor false. cel al educatiei. Dar o distinctie fundamentala trebuie facuta între familia nucleara (fie doua generatii. de unde si implicarea acesteia în riturile de trecere. Statutuele sunt extrem de diferite si transferul cunostintelor legate de informatia culturala centrala pentru grup este de resortul întregii comunitati. între rudenia reala si cea fictiva. Doua par sa fie principalele teorii. fie doua generatii cu afinalii respectivi) si cea extinsa. la arunta australieni.

"simbolista", considera ca religia reprezinta un sistem explicatoriu al lumii sociale si nu al ordinii naturale.

De fapt, cele doua interpretari sunt, în opinia noastra, legate. Într-adevar, magia si religia, pe de o parte, stiinta pe de alta parte reprezinta forme de cunoastere, deci modalitati de luare la cunostinta, de ordonare si de explicare a lumii înconjuratoare. Diferite sunt mijloacele si mecanismele de explicare, dar aceasta nu poate fi un criteriu de negare a unuia dintre domenii de catre celalalt. Altfel spus, religia ca forma de cunoastere este la fel de valida ca si stiinta câta vreme analiza se face în limitele si paradigmele impuse de catre aceasta; situatia este identica si în cazul stiintei. Religia nu are de ce sa demonstreze existenta materiala a divinitatii, fiindca religia nu porneste de la postulatul materialitatii; cel mult, poate discuta modalitatile de manifestare ale divinitatii. La fel, stiinta nu are de ce sa se preocupe de problema credintei, câta vreme are altceva de demonstrat. Adevarat, o buna parte a confuziei se datoreaza si evolutiei stiintelor naturale în ultimele doua secole. Un exemplu clasic este cel legat de problema aparitiei speciei umane dincolo de problema nivelului de cunostinte dintr-un moment sau altul,

Discutia de mai sus ridica o mare problema. Daca atât religia, cât si stiinta sunt valide, care este relatia primei cu societatea? Aici se afla, poate, cele mai importante contributii ale lui Claude Levi Strauss si Clifford Geertz. Discutând modalitatile de ordonare a lumii naturale, primul ajunge la concluzia ca relatiile dintre speciile animale sunt indicative pentru relatiile dintre grupele umane - relatia mitica dintre doua specii este similara cu cea dintre grupele umane care le au ca indicativ sociologic (totemuri). Geertz, mai preocupat de aspectele functionale, afirma ca religia este un mecanism de adaptare a fiintei umane la conditii speciale, de limita. Astfel, el considera ca credinta (latura personala a religiei) ajuta individul aflat la limita cunoasterii, a rezistentei fizice si în criza a valorilor. Limitele cunoasterii si spaima de necunoscut duc la "inventarea" de explicatii; ritualurile de însanatosire sunt foarte dureroase, dar au efect, în timp ce lipsa reperelor morale clare duce la construirea de ierarhii axiologice capabile sa sutina decizia umana.

Pentru a rezuma, religia în societatile preindustriale are rolul de instrument intelectual de ordonare a lumii cunoscute si prin mimetism a celei umane. Manifestarile materiale ale acesteia sunt doar modalitati de vizualizare si de participare a grupului la un adevar considerat evident.

2. Religia si arta

3. samanismul

Fenomenul samanic ocupa un loc aparte în analiza religiei preistorice. Mai multi factori au dus la aceasta situatie. În primul rând, preocuparea foarte timpurie a cercetatorilor de teren cu acest fenomen, o situatie care s-a reflectat si în amploarea bibliografiei dedicate samanismului. În al doilea rând, datorita faptului ca toti marii analisti ai religiei preistorice s-au ocupat de acest fenomen; este greu de gasit un autor important care sa nu se fi ocupat, macar în treacat, de samanism. Dimpotriva, sunt câteva mari personalitati care au dedicat studii foarte ample (cele mai accesibile în România sunt studiile lui A. van Gennep, Cl. Levi-Strauss si M. Eliade). În al treilea rând, datorita faptului ca samanismul - spre deosebire de alte fenomene spirituale din preistorie - poate fi relativ bine sesizat si arheologic, fie ca este vorba de obiecte din "arsenalul" samanului (tobe, bastoane, piese de podoaba), fie ca este vorba de reprezentari din arta parietala.

Principalele caracteristici ale samanismului sunt, pe scurt, urmatoarele:

Ø recrutarea samanilor tine de demonstrarea de catre potentialul saman a "harului" si numai în rare cazuri de descendenta; cel ce va deveni saman are un comportament aparte: este retras, vorbeste singur, are perioade de afazie etc.; chiar daca noi putem da un diagnostic medical si putem identifica si cauzele fiziologice si/sau psihologice ale acestui comportament (carente în alimentatie, schizofrenie etc.), lucrul nu este valabil pentru membrii comunitatii din care prezumtivul saman face parte; oricum, relatia dintre samanism si psihoze pare sa confirme relatia speciala dintre zonele circumpolare si acest tip de comportament sacru, iar labilitatea psihica este un element care înlesneste starile de transa;

Ø initierea tânarului saman se face de catre un saman în vârsta; alaturi de transferul de cunostinte, samanul în vârsta capata si rolul de tata spiritual (manifestat si prin rolul acestuia în "renasterea" viitorului saman);

Ø tânarul devine saman în cadrul unei ceremonii care implica o moarte simbolica - tânarul intra în transa si devine "mâncat" de un monstru care apoi îl regurgiteaza ca saman; în alte traditii, cel ce l-a initiat îl "diseaca" si îi recompune scheletul, tranformându-l pe tânar într-o noua fiinta; oricum, ceea ce este semnificativ este trecerea printr-o faza de "moarte" - samanul este, în proprii sai ochi si în cei ai comunitatii, o fiinta cu totul diferita de personajul laic;

Ø samanul îsi asociaza o serie de specii biologice cu rol simbolic sau practic, de regula specii cu o simbolistica psihopompa (de cele mai multe ori pasari, dar si lupi, cerbi, rar cai); speciile acestea au rolul de a însoti samanul în activitatile sale de vindecator sau reprezinta vehicolul pentru calatoriile spirituale ale acestuia; costumul samanului poarta însemnele acestor specii (fie ca este vorba de piese de costum realizate din blana sau din penele speciilor luate ca "emblema", fie ca sunt accesorii, cum ar fi bastonul pentru lovirea tobei samanice sau pielea din care este aceasta realizata);

Ø locuinta samanului este izolata de restul asezarii; în unele traditii, acoperisul acesteia este perforat de un copac care reprezinta un axis mundi si un punct de legatura dintre diferitele planuri ale lumii (la limita, cel subteran, cel al oamenilor si cel celest); totodata, acest copac este si "traseul" care înlesneste calatoria in spiritu a samanului;

Ø activitatea fundamentala a samanului este cea de vindecator; de aici porneste si distinctia fundamentala dintre acesta si categoria vrajitorilor; spre deosebire de acestia din urma, samanul este mult mai specializat si - chiar daca este detinatorul traditiilor grupului si nu are interdictii majore legate de viata laica - este înainte de toate un mijloc de dialogare cu lumea spiritelor (sub toate formele pe care acestea le pot lua);

Ø spre deosebire de medicina moderna, samanismul se bazeaza pe credinta ca sursa raului este dezechilibrul creat de comportamentul uman, de transgresia unor reguli; ceea ce conteaza în eliminarea bolii (care reprezinta doar simptomul dezechilibrului) este înlaturarea cauzei de ordin spiritual (identificarea transgresiei si repunerea în echilibru a lumii umane cu cea spirituala);

Ø "calatoria" samanica reprezinta elementul cheie al ceremonialului". Pornind de la . pe parcursul careia samanul efectueaza o calatorie (de multe ori. abstinenta alimentara si narcoticele faciliteaza intrarea în transa. acesta se rezuma la mimarea actului de extirpare a unui obiect din corpul pacientului). 9 Arta Geneza artei Dezbaterea cu privire la originea artei este foarte lunga.prin acuratetea ceremonialului . dar ele sunt.Ø "tratamentul" propriu-zis are mai multe faze. iar "specialistul" (samanul. Ø "reîntors" din aceasta calatorie cu cunoasterea cauzelor. efectueaza ritualuri complicate si obositoare (dansuri de mai multe ore acompaniate de batai de toba) asociate cu consumul de narcotice (sub forma fumului emis de plante aruncate în foc sau fumate). samanul se abtine de la consumul de alimente. samanul efectueaza ceremonialul propriu-zis de vindecare (de multe ori. vindecarea se bazeaza pe credinta pacientului si a comunitatii deopotriva în eficacitatea ritualui (efectul placebo). spre deosebire de religiile avansate.sa oblige divinitatea sa îndeplineasca doleantele suplicantului. în societatile preindustriale relatia dintre individ si divinitate este directa. doua: calatoria in spiritu a samanului pentru a identifica originea maladiei si tratamentul. în care relatia dintre divinitate si comunitate este mediata strict de sacerdot si ierarhica. vrajitorul) este capabil . Ø eficacitatea este si o functie a corectitudinii cu care se efectueaza ritualul. fundamental. sub forma unei pasari) în lumea spiritelor si unde investigheaza cauzele bolii. stresul.

iar pestera ar trebui sa fie "citita" ca un ansamblu compus din panouri care reproduc în mic discursul general. menita sa reprezinte fertilitatea si fecunditatea lumii naturale. Ideea unei viziuni foarte complexa despre natura si despre ciclurile naturale este realista. Cresterea numarului de descoperiri si identificarea elementelor care autentifica aceste picturi a dus pâna la urma la acceptarea acestui fenomen ca fiind autentic. chiar daca asociatia cal-bizon nu este atât de raspândita. al lipsei de griji fata de ziua de mâine (de unde si superioritatea civilizatiei moderne. Laming-Emperaire. perspectiva s-a schimbat din nou. Au contribuit la aceasta si conceptiile. Figura umana nu ar avea decât un rol subordonat. Evident. asemeni picturilor dintr-o biserica. deci. Pe scurt. prin extensie. ca popoarele din colonii (si. Au existat si încercari de a compara aceasta arta cu desenele facute de copii de 5-7 ani.se fundamenta. Dupa anii 50' însa. astfel. De aceea multe figuri ar fi avut reprezentate pe ele sageti sau sulite si urme de rani. altfel spus. politica coloniala dusa de marile puteri europene în special în Africa. arta este rezultatul jocului. În jurul acestei perechi se organizeaza. Leroi-Gourhan postuleaza existenta unei perechi masculin-feminin (identificata în asocierea bizon-cal. spre sfârsitul secolului al XIX-lea. interpretata ca si civilizatie europeana industriala) . extrem de frecventa) si care reprezinta principiul fertilitatii.De aceea s-a si negat la început autenticitatea artei parietale (descoperitorul picturilor din pestera Altamira din Spania a fost chiar acuzat ca el ar fi pictat peretii). Leroi-Gourhan a dus o noua viziune. El considera ca aceasta este o arta simbolica. Raphaël si A. Dar. mult timp s-a negat faptul ca grupurile paleolitice ar fi putut avea o forma de manifestare a vietii spirituale care sa fie numita arta. nascuta din spiritul infantil al primitivului. raspândite în secolul al XIX-lea. bazat pe un limbaj abstract. A.figurarea animalului pe peretii pesterii ar duce la capturarea spiritului (si. toate celelalte figuri. Este meritul lui S. . si a corpului) animalului.premisa ca arta reprezinta un fenomen spiritual superior. interpretarea data acestei arte a fost aceea a unei arte ludice. Pornind de la textele lui M. aceasta teorie îsi are meritele sale si este foarte convingatoare. Reinach si a abatelui H. A. Ei au demonstrat (iar interpretarea lor a fost dominanta pâna dupa anii 50' ai secolului XX) ca aceasta arta este o forma de magie a vânatorii . dar era luata în considerare doar cu privire la statuetele feminine care aveau atributele sexuale foarte pronuntate. si primitivii) nu sunt capabile de gândire abstracta. Ideea nu este cu totul noua. Breuil de a fi sustinut si argumentat caracterul profund religios al acestei arte.

în functie de tipul de reprezentari: zoomorfe. e . de unde si calificativul de "parietala". Aceasta categorie este compusa în principal din blocuri de mari dimensiuni pe care au fost realizate reprezentari în relief adânc sau ronde-bosse si care. antropomorfe. constituie o categorie mai degraba redusa numeric. în functie de tehnica: gravuri. rondebosse.sunt cele realizate pe peretii pesterilor.Elementele constitutive ale artei paleolitice Elementele constitutive ale artei paleolitice pot fi rezumate astfel: în functie de suport: a . ascunsa din punct de vedere topografic (cea mai mare parte a ansamblurilor pictate se afla în zona interioara a pesterilor. uneori la sute de metri de intrare). Cele mai spectaculoase -sunt si cele mai cercetate si majoritatea interpretarilor pornesc de la analiza acestei categorii de reprezentari . erau asezate asemeni unei frize în zona locuita a pesterii. abstracte. b .altele. reprezentarile parietale constituie majoritatea reprezentarilor. c. reprezentari compozite. Suportul Arta paleolitica este reprezentata de creatii pe mai multe categorii de suporturi. fantastice sau prefigurative. De la doua-trei reprezentari la câteva sute sau mii. picturi. reprezentarile rupestre sunt mai legate de viata cotidiana a colectivitatilor. mulaje. Spre deosebire de categoria anterioara. d . dupa cum sugereaza situatia arheologica în care au fost gasite. deci obiectele gasite în pesteri. plastica propriu-zisa si "tracées". De notat este faptul ca acestea amintesc de reprezentarile .arta parietala.arta rupestra. Arta rupestra.plachete. Evident. probabil speciala. avem de-a face cu un corpus de imagini cu o valoare speciala pentru colectivitatile paleolitice.arta mobiliara. tehnica mixta. dar cu o semnificatie.

foarte rar în alte parti ale Europei. corn. imitatii de dinti de animal -în special de cerb). dar cu siguranta aceasta nu este cazul pentru toate statuetele si cu atât mai putin pentru "propulsoare". Identificate în Elvetia si Franta. ele sunt pietre de râu plate care au fost ornamentate cu simboluri abstracte sau figuri antropomorfe schematizate. Arta mobiliara este compusa din piesele de podoaba (discuri din os sau corn perforate si gravate. Tot aici pot fi incluse si "pietrele aziliene". mai rar din roci. os sau.ca si cum trupul animalului ar fi fost material . Dar. plachete ornamentate.numite si "bastoane de comandament". pentru a putea fi purtate asemeni pandantivelor. respectiv obiectele care sunt plasate la vedere dar a caror utilizare este mai putin evidenta. Ultima categorie este reprezentata de descoperiri cu caracter foarte limitat ca numar. Cea mai mare parte a acestora apare în zona La Marche din Franta si sunt pachete din sist gravate cu reprezentari mult mai realiste. Într-adevar. chihlimbar sau lut uscat amestecat cu cenusa.sau ca ochiul sa fie reprezentat de o denivelare nodulara). se pot imagina modalitati de prindere a unora dintre statuete.parietale care utilizeaza denivelarile peretilor pesterii pentru a da impresia de tridimensionalitate (uneori. Este cazul mulajelor de bizoni din Tuc d'Audubert (din lut) sau al statuetelor de lut uscat (nu este o ardere propriu-zisa a lutului) si de chihlimbar de la Vogelherd (Germania). statuete din fildes. Ele au o distributie geografica imensa. Cu privire la ele s-a si formulat ipoteza ca ar constitui un fel de "caiete de schite" care ar fi circulat în epoca. . Categoria pare sa se împarta în doua grupe distincte: obiectele de podoaba corporala (plachete perforate. un astfel de mecanism este posibil (obiectele circula în preistorie pe distante surprinzator de mari) si ar explica uniformitatea de stil si de program iconografic. chiar daca la nivelul datarii ele se plaseaza dincolo de limitele cronologice ale paleoliticului. pandantive si elemente de colier). Desigur. de exemplu. uneori fiind si pictate cu ocru. aici toate exemplarele erau sparte intentionat. Ele au fost prima data identificate în pestera Mas d'Azil. Plachetele sunt o categorie destul de circumscrisa geografic. din Spania pâna în Siberia si sunt în general realizate prin gravura si decupaj. "propulsoare" . autorul picturilor a creat imaginea animalului astfel încât corpul sa fie plasat pe un segment convex al peretelui . distributia foarte limitata în spatiu contrazice aceasta ipoteza.

mult mai frecvent. Pictura era realizata cu ajutorul ocrului. unele reprezentari (cele realizate într-o tehnica asemanatoare cu pointillée) au fost realizate prin suflarea direct din gura a pigmentului. O buna parte a reprezentarilor combina cele doua tehnici. Ca si în cazul gravurilor parietale. situatia concreta în care au fost gasite aceste picturi ridica o serie de probleme. un oxid de fier sau de magneziu.modul de realizare al acestor figuri ramâne în discutie. unele reprezentari se afla la câtiva metri de solul pesterii . caci ocrul este un mijloc de a preveni întepaturile de insecte (închide porii si constituie un strat protector pentru piele). apoi îl amesteca într-un recipient realizat din stalagmite retezate cu grasimi sau cu apa. fildes). atât pe peretii pesterilor. absenta urmelor de torte (sunt doar câteva identificate. cât si pe suport moale (os. realizata pentru a avea capatul unei muchii cu un vârf obtuz). caci sunt multe reprezentari care combina doua-trei culori. exista situatii în care un tip de suport este folosit si pentru alte tehnici artistice. desi este de presupus ca era nevoie de lumina. Tehnica Câteva sunt tehnicile de realizare a acestor reprezentari. aceste unelte de dimensiuni mici erau înmanusate în mânere de os sau de lemn. aceste categorii nu sunt stricte.Evident. În al doilea rând. Operatiunea trebuie sa fi fost destul de laborioasa. corn. Pictura propriu-zisa era realizata cu ajutorul unui pamatuf din plante si care îndeplinea rolul de pensula sau. iar ocrul are calitati astringente. Originea utilizarii ocrului trebuie cautata în tehnica tatuajului (mai precis. probabil gravura avea rolul de "crochiu" care sa realizeze conturul figurii ce urma sa . "Pictorul" framânta în gura acest ocru. desi nu exista dovezi clare. Gravura era realizata cu ajutorul burin-ului (o unealta tipica paleoliticului superior. Foarte probabil. utiliza un tub de trestie cu ajutorul caruia sufla ocrul aflat în gura. dupa unele cercetari. prea putine) sau de lampi (realizate tot din stalagmite). Întâi. a vopsirii corpului). ipoteza este verosimila.

aceste statuete au fost si ramân un argument frecvent utilizat în analiza globala a artei paleolitice.capul si picioarele .fie pictata. O posibila varianta o reprezinta piesele realizate din lut uscat din nordul Germaniei. Ea dispare pe masura ce utilizarea burin-ului si a picturii devine norma tehnica de realizare a reprezentarilor artistice. piesele incluse în categoria artei rupestre. în aurignacian). Repartitia lor geografica este mai larga decât cea a picturilor parietale si par sa existe mult mai multe stiluri de reprezentare. doua dintre aceste obiecte înfatiseaza un personaj feminin tinând în mâna un corn (interpretat ca fiind un corn al abundentei).sunt schematizate. trage cu arcul. dar acest rezultat poate fi rezultatul utilajului folosit. Este vorba de statuetele de dimensiuni relativ mici. foarte probabil. Exemplul clasic îl constituie bizonii de la Tuc d'Audubert. poate si datorita sanselor mai mici de a fi conservate. de la reprezentari în care capul este doar indicat sau fata este acoperita de coafura sugerata la reprezentari extrem de realiste ale chipului. respectiv un barbat care. Mulajele sunt doar câteva. care trebuia sa fie mai rezistent si nu mai precis. Categoria numita "tracées" este circumscrisa foarte precis geografic (Franta) si cronologic (începutul artei paleolitice. atestând începuturile artei).cu atributele sexuale si sânii . . De la figuri cu o steatopigie accentuata la figuri suple. steatopige (corpul reprezentat poate fi înscris într-un romb. În categoria plasticii am inclus asa-numitele "venus aurignaciene". în timp ce extremitatile .la Laussel (unde au fost gasite majoritatea acestor piese). Raportate la arta parietala saul la cea mobiliara. Câteva piese au devenit elemente esentiale în interpretarile date artei paleolitice .fiind exagerata. partea mediana . Piesele realizate în ronde-bosse sunt. acestea sunt realizate într-o tehnica mai degraba rudimentara. Artistul preistoric a utilizat mondmilch-ul (calcarul dizolvat din roca si care se depune pe peretii pesterilor sub forma unei paste albicioase si umede) pentru a trasa cu degetul figuri abstracte ("maccaronis") sau reprezentari zoomorfe (într-un stil foarte primitiv. în principal.

atribute semnificative ale speciei sunt exagerate (în special masivitatea corpului. (c) reprezentari abstracte: în aceasta categorie intra o serie de desene abstracte. în ciuda numarului foarte mare. feline).în unele cazuri. o categorie aparte (majoritatea reprezentarilor provin de la Gargas) o reprezinta "mâinile". exista o prima categorie de reprezentari care domina numeric . dar nu se poate spune ca reprezinta o copie fidela a speciilor naturale .o serie de animale periculoase (rinocer. rezultând un "negativ" al acesteia) sau prin plasarea mâinii vopsite pe perete (exist un singur exemplu de reprezentare de mâna pictata uzual). aceasta categorie este foarte raspândita si apare înca de la începuturi (s-a formulat ipoteza ca primele . mai raspândite decât s-a presupus. facând abstractie de evolutia stilistica. reprezentari schematice (doar trasaturile esentiale ale corpului uman sunt redate trunchiul si membrele. pasari si insecte. unele cu falange lipsa. reprezentarile umane sunt. urs. în general mai realiste. reprezentarile zoomorfe sunt.Reprezentarile Reprezentarile sunt. forme complexe (denumite "tectiforme" si "piepteni"). linii si sageti sau reprezentari lentiloide (interpretate si ca simboluri sexuale). capul si sexul). fara distorsiuni notabile). la o analiza mai atenta. destul de uniforme. pesti. accentuarea trenului anterior etc.). (b) reprezentari antropomorfe: considerate initial ca fiind reduse numeric (sub o suta).). toate reprezentarile par sa fie asociate în mod voit (perechea cal . realizate prin pulverizare (peste mâna plasata pe perete. dar. siruri de puncte (pictate sau adâncite în peretele pesterii sau pe plachete de os) sau de crestaturi. mamut. bizon. reprezentari simbolice (reprezentari ale organelor genitale. ren si cervidee. asocierea acestei perechi cu mamutul si cu cervideele etc. de forma geometrica sau nu . apoi o categorie de reprezentari semnificativ mai rare .bovideu. Principalele categorii sunt urmatoarele: (a) reprezentari zoomorfe: acestea cuprind peste 80 % din totalul reprezentarilor si se pot identifica câteva regrupari semnificative.cal.linii. unele semne care pot fi si figuri umane extrem de stilizate. un grup de reprezentari de mâini umane. subcategoriile pe care le luam în considerare sunt urmatoarele: reprezentari naturaliste (corpul uman este redat cu trasaturile sale fundamentale. mergând de la cele mai realiste la cele mai schematice).

Ceea ce este de retinut este ca ceea ce difera este absenta bagajului de forme abstracte de care beneficiaza societatea moderna. valoarea semnelor fiind data prin conventie culturala) nu înseamna absenta comunicarii.siruri de puncte si de linii . este o categorie spectaculoasa în care sunt incluse reprezentari composite. (e) reprezentari fantastice: categoria include un numar foarte limitat de reprezentari. (f) reprezentari prefigurative: în aceasta categorie intra reprezentarile de tipul "maccaroni" realizate în mondmilch-ul de pe peretii pesterilor. Interpretarea artei paleolitice Este greu de dat un raspuns definitiv la întrebarea despre sensul acestei arte. Lascaux si Marsoulas. din profil. ci doar ca aceasta foloseste reprezentari naturaliste pentru a transmite concepte care pot fi abstracte. uneori sunt asociate si obiecte (comparate cu instrumente muzicale). de regula sunt figuri care combina trasaturi de bovidee (în special capul si trunchiul) cu cele umane (pozitia bipeda si membrele superioare si inferioare). Desigur ca aceasta arta transmite ceva din bagajul spiritual si conceptual al comunitatilor paleolitice care au produs aceste reprezentari. asa-numitele "fantome") sau animale care sunt prea vag reprezentate pentru a fi identificate speciile naturale. tot aici ar putea fi incluse si reprezentarile de animale (în special bizonii) al caror chip este "umanizat" (fata este modificata pentru a semana.sunt legate de reprezentarea ritmurilor naturale (ciclul lunar si/sau cel menstrual). (d) reprezentari compozite: desi redusa numeric. cu un chip uman). cele mai spectaculoase exemple sunt de la Trois-Frères. . Gabillou. de animale cu elemente umane sau de fiinte umane cu trasaturi zoomorfe (categoria "vrajitorilor"). absenta limbajului artificial (scrierea este un limbaj artificial.forme de arta . este vorba de figuri care redau posibile animale fantastice ("licorna" de la Lascaux.

strainilor si celor neinitiati (cei care nu au trecut prin ritualurile de trecere la statutul de adulti) li se ofera variante false ale miturilor.pare sa functioneze în structurile intelectuale obisnuite ale gândirii umane. Exista dovezi care documenteaza situatia paradoxala în care realizarea acestor picturi a însemnat un efort considerabil. În plus.Problema este complicata si de alte elemente. caci a cunoaste traditiile sacre ale unui grup înseamna sa detii o putere asupra acestuia. uniformitatea stilurilor pe arii foarte întinse implica mecanisme de comunicare si o problematica spirituala comuna pentru foarte multe comunitati. de asta data . dintre imagine. relatii . ci reprezinta modelul de organizare a sferei umane. repertoriul de animale bune de mâncat (dar nu numai acestea sunt reprezentate si nu exista o relatie directa între speciile consumate si cele pictate). pentru ca apoi toate ansamblurile picturale sa nu fie "utilizate" . Sunt si câteva elemente figurative care trimit la valoarea de discurs mitic a acestei arte .vrajitorii (interpretati ca samani ai grupului). scene care trimit la ritualuri samanice (personaje umane sau compozite care par sa danseze). referent si semnificat . "Ascunderea" picturilor în adâncurile pesterilor este în acord cu acest comportament atestat etnografic. Unele dintre aceste schimbari sunt evidente: schimbarea formelor artistice. Relatia dintre semnificat. Aceasta arta este o arta a vânatorii în masura în care utilizeaza elemente naturale. specia naturala si ideea pentru care stau cele doua .dintre specii pot fi similare cu relatiile dintre grupele umane (clanuri sau familii). Arta neolitica Tranzitia la economia productiva a avut un impact dramatic asupra artei preistorice. Sensul dat acestor specii reprezentate. din zonele pe care le-a dominat.zonele cu picturi rupestre nu au fost vizitate decât extrem de rar. arta paleolitica dispare. O solutie partiala este aceea ca arta paleolitica reprezinta "bagajul" mitic al acestor colectivitati.deci. însa. o forma de înregistrare a relatiei dintre elementele naturale care organizeaza nu numai lumea naturala. poate fi foarte abstract. practic. O solutie vine din partea antropologiei culturale. fiind înlocuita de o arta mobliara sau de ceea ce . Exista nenumarate comunitati (cele mai cunoscute sunt cele australiene si polineziene) în care miturile sunt destinate doar celor care fac parte din grup si sunt initiati.grafice.

Elementele legate de perioada de tranzitie par sa indice o serie de schimbari care atesta o noua utilizare a artei. arta devine. etc. la prima vedere. care tin de "utilizarea" artei într-un anumit context social. conflicte. unelte etc. Aceste schimbari sunt însotite de o serie de schimbari mai discrete. figurile devin mai schematice. Ele au capatat o pondere speciala atunci când s-a luat în considerare viziunea cu privire la societatile neolitice. . culesul mierii). Spre deosebire de arta perioadei anterioare. lutul ars. cât si o serie de reprezentari rupestre din Italia sunt foarte departe de caracterul static al artei palelolitice. O analiza a acestei arte indica un alt set de reprezentari: activitati economice (vânatoare. modificarea materialelor (suport. sfera simbolurilor utilizabile este mai mult sau mai putin asemanatoare. suportul predilect devine ceramica. modificarea inventarului de simboluri.).la urma urmelor. Atât arta din Levantul spaniol. în parte si datorita tehnicilor si al suportului (este cazul reprezentarilor de pe ceramica pictata). modificarea raportului dintre opera de arta si grup. o activitate a unor experti tehnici mai mult decât a unor experti ai sacrului (de pilda). el este un material care presupune un set mai elaborat de cunostinte si care impune o serie de limite asupra artistului. Trecând peste arta aplicata ceramicii. Aceasta trasatura devine clara în perioada care ne preocupa acum. la fel de adevarat. este evidenta evolutia spre simboluri abstracte si spre geometrizare. discutiile referitoare la aceasta arta par sa se concentreze pe statuetele feminine. exista si exceptii .astazi s-ar numi "arta aplicata". iar animalele sunt în pozitie secundara. Exista si continuitati ce ar putea parea. figura umana este centrala. ceremonii. macar în parte. un set de elemente continua sa fie prezente . desigur.cum ar fi zona nordului Africii (Tassili.). surpirnzatoare.

. .Mesolithic Prelude (BFI) Clarke. L. Fr.Prehistoire de France (BFI) Briard. Fr. Gr.Primitive Art (BFI) Bourdier. Gr.Preistorie generala (BFI) Boas.Paideuma (BFI) .Le neolithique de la Provence (BFI) Frobenius. A New Outline (BN) Courtin. des megalithes aux Celtes (BFI) Clark. L.lucrarile subliniate sunt obligatorii *** . . J. . . . L. .Paradisul pierdut (BFI) Bârzu. .L'Age du bronze en Europe barbare.A la recherche de la mentalite prehistorique (BFI) Bârzu. . J.10 Bibliografie Nota .World Prehistory.

J. A.) . A. (ed. & Lewin. Trajets marxistes en anthropologie (BFI) Guilaine. 2 (BFI) Leroi-Gourhan.Antropologia structurala (BFI) . R. .Problemes de la neolithisation dans certaines regions de l'Europe (BFI) Kozlowsky. A. .La prehistoire de l'art occidental (BFI) Leroi-Gourhan.Les religions de la prehistoire (BN/BFI) Levi-Strauss. (ed. R. J. M.K.Les origines de l'homme (BFI) Leroi.) . . . . M.Horizon. J.Sociologie generala (BFI) Kozlowski. . K.Civilizatie si cultura (BFI) Godelier.The Mesolithic in Europe (BFI) Leakey.Gestul si cuvântul. & Machnik.La Balma de Montbole et le neolithique de l'Occident mediterraneen (BFI) Herseni. . . .Gourhan.Gimbutas. St. A. vol. Cl.Les chasseurs de la prehistoire (BN/BFI) Leroi-Gourhan. Tr. .

E. capitolele introductive (?) Mauss.Tropice triste (?) Mandics. H.La prehistoire moderne (BFI) Tringham. Cl. Cl. .Age de pierre. & Stringer.Eseu despre dar (BFI/?) Mellars. (BFI) 11 . K. . P.R.) . .The Human Revolution (BFI) Murray. M. -The Hunters (BFI) Sonneville-Bordes. . .Hunters.Myth and Mythmaking (BN) Oakley. . Fishers and Farmers of Eastern Europe.Man the Tool-Maker (BFI) Sahlins. Gy. (eds. 6000-3000 B. M. D.C. .Mitologice I (?) Levi-Strauss.Civilizatia Africii vechi. . Cl. .Gândirea salbatica (BFI) Levi-Strauss. de .P.A.Levi-Strauss. R. age d'abondance (BFI) Service. Chr.

acest tip de indicare a datei unui obiect sau sit este folosit pentru datarile 14C. dar modul de obtinere a acestui tip de aliment pare sa fi fost vânatoarea marina. fondatorii sociologiei moderne. Doar de la nivelul mezoliticului avem dovezi de utilizare a cârligelor din os si a vârselor pentru prins pesti. a avut si câteva contributii importante la analiza resturilor materiale ale societatilor traditionale contemporane. [2] Unul din adversarii importanti ai dimensiunii comparative este A.Anexe Lista siturilor mentionate Lista ilustratiilor Lista de termeni si concepte [1] BP/bp: before present. de la Tylor trecând prin Mauss. aparuta în anii 50' ai secolului XX. Durkheim si Malinowski sunt în egala masura si fondatori ai antropologiei. Este vorba de "Archéologie du Pacifique Nord". grafia cu majuscule indica o data necalibrata (vezi infra). dincolo de lucrarile sale dedicate artei preistorice. Tot acum avem si dovezi de . [5] Avem motive sa credem ca pestele facea parte si din dieta vânatorilor paleolitici. [3][3] De altfel. [4] Raportul dintre timpul destinat vânatorii si cantitatea de calorii rezultate s-a modificat în sens negativ. LeroiGourhan care.

cum a fost cea a încercarii de domesticire a antilopelor. aceasta categorie de defuncti poate fi altminteri reprezentata decât în realitate statistica. [11] Au existat si încercari nereusite. diferenta dintre punctul zero si cel terminus este foarte mare. Chiar daca une-le din aceste comunitati dispar. avea un singur sir de boabe în spic. acestea intra în categoria ideologicului. La fel. câteva exceptii notabile.965 de calorii si 60 g de proteine pe zi. cum ar fi pigmeii si bosimanii !Kung. [10] Grâul primitiv (triticum monococcum). de exemplu. . timp în care se ajunge de la o singura comunitate la 16. stiuletele de porumb avea dimensiuni de câtiva centimetri. în functie si de ritualul funerar. iarasi. [12] Cu. [9] Schema a fost elaborata pentru +/-150 de ani. Inutil sa mai insistam asu-pra faptului ca arheologia nu poate decela schimbari de o asemenea scala temporala. [8] La fel de adevarat este faptul ca cunostintele despre masurile contraceptive si/sau modalitatile de inducere a unui avort sunt foarte raspândite la nivelul "popoarelor naturale". [6] În raport cu necesarul de 1. [7] Evident. uneori. trebuie sa tinem cont si de faptul ca oasele de copiii se conserva foarte greu. astfel ca.consum pe scara larga a scoicilor.