Mario Vargas Llosa-Conversatie la catedrala

- E mai puţin de lucm - ridică din umeri, s-o fi-ntîmplat în ziua cînd l-a chemat directorul, cere o bere Cristal de la gheaţă

, 12 • Afario VargasLlosa Zavalita nu vrei să-l înlocuieşti pe Orgambide?, că doar eşti trecut prin Universitate şi-ai putea scrie editoriale, nu, Zavalita? Gîndeşte: atunci -. Vin devreme, mi se dă tema, mă ţin de nas Si-tl două-trei ore, gata, trag lanţul şi poftim editorialul. - N-aş scrie editoriale pentru tot aurul din lume - zice Norwin -. Te ţii departe de ştire, or ziaristica e ştirea, Zavalita, convinge-te. o să crăp tot la Faptul divers, e clar. Apropo, a murit Carlitos? - Nu, e tot la clinică, dar n-o mai duce el mult aşa - zice Sandago -. Acum sejură pe toţii sfinţii ca se lasă de bautură; a intrat frica-n el. - E-adevarat ca-ntr-o noapte cînd s-a culcat i s-au năzărit gîndaci de bucătărie, gargăuni şi păianjeni? - zice Norwin. - A dat cearşaful la o parte şi s-au năpustit la el mii de taran-tule, de şobolani — zice Santiago —. A dat buzna-n stradă gol-puşcă, zbierînd. Pe Norwin îl puftieşte nsul şi Santiago închide ochii: casele din Chorrillos sînt cuburi cu zăbrele, peşteri cu pereţii crăpaţi de cutremure, înăuntm zac claie peste grămadă ţoale, veehituri şi prăfuite bătrînici aproape putrede, cu papuci, cu varice. o biată siluetă fuge printre cuburi, zbierătele ei tulbură dimineaţa uleioasă şi întărîtă fumicile, scorpionii şi scoropendrele care o uimăresc. Alinarea prin alcool, gîndeşte, decît moartea lentă mai bine „dracii albaştrii". Asta-i, Carlitos, ce să-i faci, fiecare se apără de Pem cum poate. - Ai să vezi că taman cînd m-oi aştepta mai puţin o să mă pomenesc şi eu cu draci şi dinănii - Norwin îşi priveşte curios paharul cu chUcano, apoi zîmbeşte într-o doară —. Dar nu există ziarist abstment, Zavalita. Băutura te inspiră, zău, convinge-te. Lustragiul a terminat cu Norwin şi-acum dă cu vacs pe pantofii l^ui Sandago, fluierînd de zor. Cum mai mergeau treburile pe la „Ultima Ora"?, ce mai ziceau puşlamalclc alea? Păi tembelri se plîngeau de nerecunoştinţa ta, Zavalita, ziceau sa

DIN pragul „Cronicii", Santiago priveşte bulevardul Tacna fară pic de afecţiune: automobile, clădiri inegale şi decolorate, schelete de anunţuri luminoase pîlpîind în ceaţă, amiaza cenuşie. Cînd se-alesese praful de Pem? Un stol de băieţandri se strecoaiă printre maşinile oprite la semaforul de pe Wilson, trîmbiţîftd tidurile ziarelor de după-amiază, şi el o ia, încet, spre Colmena. Cu mîinile-n buzunare, cu capu-n jos, se îndreaptă, flancat de mulţimea trecătorilor, spre Piaţa San Martin. El era ca Pend, el, Zavalita, se-alesese praful şi de el cîndva, într-un moment anume. Gîndeşte: cînd? în faţa Hotelului Crillăn, tm cîine vine să-i lingă picioarele: şi dacă eşti vreo potaie turbată? ia marş de-aici. Perul la pămînt, Carlitos la pămînt, toţi dărîmaţi. Gîndeşte; nimic de făcut. Vede o coadă lungă la staţia de auto-buze spre Miraflores, traversează piaţa şi dă de Norwin, hei frăţioare!, la o masă a Barului Zela, stai jos Zavalita, ţinînd în mînă un pahar cu cocteil chilcano şi întinzîndu-şi picioarele spre lustragiu, fă-te'ncoa să cinscim ceva. Nu pare beat încă, Sandago se-aşează şi face semn lustragiului să se-ocupe şi de pantofii lui. Da, acuşica şefu', gata şefu', îi facem oglindă şefu'. - De-un veac nu te mai vede omu', doinn' editorialist - zice Norwin -. Ţi se pare mai acătării pagina cu Editorialul decît Ştirile locale? • 13 mai vii şi tu să-i vezi, ca-nainte. De nu cumva, Zavalita, dacă tot ai timp liber berechet, te-oi fi apucat să lucrezi şi-n altă parte? - Aş, citesc, dorm după-masa - zice Sandago -. Dar cine ştie de nu mi s-o năzări să m-apuc iar de DrepL - Uite, vezi, te-ndepărtezi de ştire, şi-acu vrei şi patalama la mînă - Norwin îl priveşte îndurerat -. Pagina editorială e sfirşilul, Zavalila. Ca mîine te văd avocat, lăsîndu-te de ziaris-tică. Parcă te văd ajungînd un burghez. - Am împlmit treizeci de ani - zice Santiago -. Cam tîrzior să mai devin burghez. - Treizeci, doar atiţia ai? - Norwin rămîne pe gînduri -. Eu am treiş' şase şi-arăt de parcă ţi-ă$ fi tată. Faptul divers îl tennină pe om, vezi şi tu, convinge-te. Feţe bărbăteşti, ochi opaci şi învinşi zăbovind peste mesele Bamlui Zela, mîini ce se-ntmd după scrumiere şi pahare cu bere. Ce urîtă era lumea asta, Carlitos avea dreptate. Gîndeşte: ce-o fi cu mine azi? Lustragiul pune pe fugă, vînturînd din inîini, doi cîini ce gîfiiau printre mese. - Cît o mai ţine şi campania asta deşucheată a „Cronicii" împotriva turbării? - zice Norwin -. Devin plicticoşi la culme, citmineaţa asta i-au mai dedicat o pagină. - Află că eu am scris toate editorialele contra tuibării - zice Santiago -. Bah, asta mă plictiseşte mai putin decît să scriu despre Cuba sau Vietnam. Uite că nu mai e coadă, mă duc să iau autobuzul. - Vmo să luăm prinzul la mine, te invit - zice Norwm -. Mai las-o pe nevastă-ta, Zavalita. Hai să retrăim timpurile bune. Came de cuyes la frigare şi bere la gheaţă, localul „Col-ţişorul Cajamarquian" din zona Bajo el Puente şi spectacolul apelor leneşe ale rîului Ri'mac strecurîndu-se printre bolovani căcănii, cafeiaua pămîntie de Haiti, tripoul din casa lui Milton, cocteilurile chilcanos şi duşul acasă la Norwin, apoteoza de la miezul nopţii la bordel cînd Becenita obţinea reduced de preţuri,

Mario Vargas 14 • somnul acid şi migrenele şi datoriile de. dimineata. Mda, timpurile bune: poate atunci. — Ana mi-a făcut cremă de crevete, aşa ceva nu las eu să se prapădească - ace Santiago -. Altă dată, frătioare. - îi ştii de frică nevesti-ti - zice Norwin -. Uf, dar şliu că te-a îmbrobodit, te-ai pîrlit rău, Zavalita. Da, dăr nu din pricina asta, frătioare. Norwin ţinc morţiş să-i plătească berea şi lustruitul pantofilor, apoi îşi string mîna. Santiago se întoarce m staţie, autobuzul pe care-l ia e un Chevrolet şi are radioul aprins, Inca Cola răcoreşte cel mai straşnic, apoi un vals, „o, voi, rîuri, defileuri", veterana voce a hii Jesiis Văsquez, „era al meu Pem". Mai sînt blocaje de circu-laţie în centm, dar R6publica şi Arequipa sînt largi şi aproape goale, aşa că maşina poate lua viteza, un nou vals „fetele din Lima au suflet de pe vremuri". De ce toate valsurile creole sînt în halul ăsta de tîmpite? Gîndeşte: ce am azi? Stă cu barbia în piept şi cu pleoapele întredeschise, trage cu coada ochiului la burtică: la naiba, Zavalita, te-ai cam rotunjit, şi umflătura asta-n sacou! Să fi-nceput totul de cînd s-a pus pe băut bere? Adică cu cinşpe, douăzeci de ani în urmă? Patru săptămîni de cînd nu le-a mai văzut pe mama, pe Tete. Cine-ar fi zis ca Popeye va termina Arhitectura, Zavalita, cine că vei ajunge să scrii edito-riale contra ctinilor din Lima? Gîndeşte: încă puţin şi mă văd burtos. o să meargă la baia turcească, o să joace tenis la Terrazas, în şase luni o să-şi topească burdinanul de nu s-o mai cunoaşte, şi iar o să aiba-un pîntec neted ca la cinşpe ani. Totu-i să se zorească niţel, să-şi învingă apatia, să se scuture cît de cît. Gîndeşte: sportul, asta-i soluţia. Şi iată parcul Miraflores, Quebrada, e/ Maleccin, fii bun şi-opreşte la colţul cu Benavides, tnaestre. Coboară, sendreptă spre Porta, cu mîinile-n buzunar si cu capu-n piept, ce naiba am azi?, ce ini s-a căşunat? Ceml e tot mohoîîţ, atmosfera e şi mai cenuşie, a-nceput bumiţa: picioruşe de (înţari pe piele, dezmierdări ca de păianjeni. Ba nici acit, ci o senzaţie şi mai fugară, şi mai neplăcută. Pină şi ploaia • 15 a luat-o razna-n ţara asta. Gîndeşte: măcar să fi plouat cu găleata. Ce filme-or rula la cinematografele Colina, Montecario, Marsano? întîi să mănînce, apoi vreun capitol din „Contrapunct" care să-l tufleasca şi să-l duca pe braţe drept spre somnul vîscos al siestei, după care-om mai vedea dacăjoacă un film poliţist gen „Rififi" sau unu' de cow-boy gen „Rfo Grande". Dar mai mult ca sigur că Ana şi-a notat deja cine ştie ce dramă mexicană din ziare, ce naiba-am azi? Gîndeşte: dacă cenzura ar interzice melodramele mexicane, m-aş certa mai rar cu Ana. Şi-apoi?, după ce-şi vor fi băut vermutul de seară? Or să se plimbe prin Malecon, or să fumeze pe sub streşinile de ciment din Parcul Necochea simţind cum rage marea-n întuneric,,or să se-ntoarcă acasă la Vila Spiriduşilor ţinînduse de mînă, o să ne ciorovăim iubito, o să flecărim verzi şi uscate iubito, şi printre căspături Huxley. Cele două camere se vor umple de fum şi de miros de untdelemn încins, ţi-e tare fomică iubiţel? Deşteptătorul de dimineată, apa recea duşului, autobuzul, mersul printre funcţionari pe Colmena, vocea directomlui, preferi greva bancară, Zavalita, criza din industria pescuitului sau Israel? Parcăar merita totuşi să-şi bată capul niţel şi să-şi ia licenţa-n Drept. Gîndeşte: cum so mai iei de la capăt? Vede zidurile aspre de culoarea portocalei, acoperişurile roşii, ferăstruicile cu zăbrete negre ale căsuţelor de „spiriduşi" care formează Vila. Uşa apartamentului e deschisă, dar nu apare Hărmălaie, poznaş, ţopăind, zgomotos şi efuziv după cum i-e felul. De ce laşi uşile vraişte cînd te duci la băcan, iubito? Aş, nici pomeneală, Ana-i acolo, ce-i cu tine?, apare cu ochii umflaţi de plîns, ciufulită: mi l-au luat pe Hărmălaie, dragule. - Mi l-au smuls din mînă, nu alta - boceşte Ana -. Nişte negri scîrboşi, dragule. L-au azvîrlit în camion. L-au furat, l-au furat. o sărută pe tîmplă, linişteşte-te iubito, o mîngîie pe faţă, hai zi-mi cum a fost, o duce înăuntru ţinînd-o pe după umeri, nu te mai smiorcăi prostuţo.

• 17 16 • Maiio Vargiis Llosa - Te-am sunat la „Cronica" dar plecase.şi - Ana hohoteşte -. Nişte haidamaci, nişte negri cu mutre de-ocnaşi. Eu îl duceam în lesă, cum trebuie. Mi l-au smucit, l-au amneat sus în camion, mi l-au furat, - îmbuc ceva şi ma reped la hingheri sa-l scot - o sămtă iar Santiago -. N-o să păţească nimic, nu fi proastă. - Săracu, a-nceput să se zbată, latra, dădea din coadă - îşi şterge ochii cu şorţul, suspină -. Parcă-nţelegea, scumpule. Sărăcuţu' de el, sărăcuţu. - Ţi l-au smuls din mînă? - zice Santiago -. Mama lor de pramatii, ei las c-o să le trîntesc eu un tarăboi de-or să mă pome-neaşcă. înşfacă haina pe care o aruncase înainte pe-un scaun şi face un păs spreuşă, dar Ana-l opreşte: să mănînce-ntîi ceva, iute, dragule. Are o voce dulce, gropiţe-n obraji, ochii trişti, e palidă. - Altfel se răceşte crema - suride, îi tremură buzele -. Era să uit de ea cu tot necazul ăsta, scumpete. Bietu' Hărmălaie. Mănîncă amîndoi pe-apucatelea, fară să-şi vorbească, pe măsuţa lipită de fereastra ce dă în curtea interioară a Vilei: pămînt cărămiziu aidoma celui de pe terenurile de tenis de la Terrazas, un drumeag sinuos de pietricele şi, pe maigini, tufe de muscate. Ce-i drept, crema s-a răcit, o peliculă de grăsime mînjeşte farfuriile, crevetele parc-ar fi de tinichea. Se dusese la băcanul din San Martin să cumpere o sticlă de oţet, sufleţelule, cînd deodată a frînat lîngă ea un camion, au sărit jos doi negri cu mutre de tîlhari, da' ştii, de-ăia groaznici, unul i-a dat un brînci şi ăllalt i-a înhăţat lesa din mîini, şi-nainte ca ea să-şi dea seama ce se-ntîmplă, îl şi băgaseră-n dubă şi plecaseră. Sărăcuţu, bietu-animal. Santiago se ridică: fir-ar ei de bestii ordinare, ei las' c-or să mi-o plătească. Păi vezi, pai vezi? Ana se văicăreşte şi mai abitir, înseamnă că şi ţie ţi-e frică să nu-l omoare, iubitule. - N-or să-i facă niniic, uumioară - o sarută pe Ana pe-obraz şi-i simte deodată gustul a came vie şi a sare -. Acuş ţi-l aduc, o să vezi. Se grabeşte spre farmacia din Porta y San Martfn, roagă să i se dea voie să telefoneze şi cheamă „Cronica". Răspunde Sol6rzano, de la rubrica judiciară: de unde dracu' să şde unde duc hingherii cîmii, Zavalita. - V-au luat căţelu'? - farmacistul întinde spre el un cap îndă-toritor -. îi duc pe maidanul de după Podul Annatei. Daţi fuga, cumnatului meu i-au omorit un chinuahua, o raritate de căţeluş. Pomeşte spre Larco, ia un autobuz, cît o fi costînd cursa de la Paseo Colon pîn' la Podul Annatei?, îşi numără-n portofel o sută optzeci de soles. lar or să rămînă duminică făr-un centavo, păcat că Ana nu mai lucrează la clinică, mai bine nu s-ar duc^ diseară la nici un cinema, bietu' Hărmălaie, gata cu editorialelc despre turbare. Coboară la Paseo Col6n, în Piaţa Bolognesi găseşte un taxi, dar şoferul nu ştie unde-i maidanul, don. Un vînzător de îngheţată din Piaţa Doi Mai îi pune pe calea cea bună: ţineţi-o drept înainte pînă daţi de-o pancardă aproape de rîu, scrie pe ea Depozitul Municipal de Cîini, acolo-i. E un fel de stadion cît toate zilele împrejmuit cu-n zid părăginit din cărăniizi de culoare căcănie - culoarea Limei, gîndeşte, culoaiea Perului -, înconjurat la rîndul lui de maghemiţe care, în depărtare, se tot amestecă şi se învălmăşesc pînă se preschimbă într-un labirint de mlaştini, rogoz, ţigle, tinichea. Mîrîieli înfun-date, îndepartate. E o clădire dărăpănată lîngă intrare, o tăbliţă zice Administraţia. Cu mîneci suflecate, cu ochelari pe nas, cheli un bărbat moţaie într-un birou plin cu hîrtii şi Santiago bate-n masă: i-au furat cîinele, i l-au smuls nevesci-si din mîini, omul tresare speriat, la dracu, n-o să las lucnmle aşa. - Ce-i asta sa dai buzna-ntr-o cameră drăcuind - chelul îşi freacă ochii stupefiaţi şi face pe ofensatul -. Ceva mai mult respect. - Dacă i s-a-ntîmplat ceva căţelului nu mai aveţi trai cu nrine -scoate legitimaţia de ziarist, loveşte-n masă încă o dată -. Şi haimanalele care-au atacat-o pe soţia mea or să aibă de ce să-şi muşte mîinile, v-asigur.

18 • Mario VargasUosa - Calmaţi-vă mţel - răsfoieşte prin terfelog, casca, dezguslul de pe chip i se topeşte într-un plictis binevoitor -. V-au luat cîinele acu' cîteva ore? Atunci trebuie să fie pnntre cei aduşi cu camionul. Şi să nu mai fie-n halul ăsta, prietene ziarist, că nu-i nimeni de vină. Vocea îi este tembelă, somnolentă ca şi ochu, amară ca şi ridurile din colţurile gurii: şi ăsta-i la pămînt, altă dărîmătură. Hingherii erau plătiţi după numarul cotarlelor, mai abuzau şi ei, ee să-i faci, asta-i lupta pentru-un coltuc de pîine. Se-aud lovi-turi surde în stadionul-maidan, urlete vin filtrate ca prin ziduri de plută. Chelul tot mai zîmbeşte într-o dungă, se ridică abulic pe picioare, iese din birou mătăhăind. Străbat ditamai locul viran, intiă într-un şopron care trăsneşte a urină. Cuşti paralele, înţesate de animale ce se freacă unele de altele şi sar pe loc, amuşină reţeaua de sîrma, mîrîie. Santiago se apleaca în faţa fiecărei cuşti, nu-i ăsta, scrutează promiscua suprafaţă de boturi, spinări, cori drepte şi agitate, nici aici nu-i. Chelul deapană din picioare pe lîngă el, cu ochii-n gol, tîrşîindu-şi cipicii. - Pofcim, priviţi, nici n-avem unde-i ţine - protestează, deodată —. Şi ne mai atacă şi ziarul dumneavoastră, nu-i cinstit. Primăria trece prin momente grele, n-are fonduri, iar nouă ni se eere să facem minuni. — La naiba — zice Santiago —. Nu-i nici aici. — Răbdare — suspină chelbosul —. Mai sînt patru şoproane. les din nou la loc viran. Pămînt scurmat, bălării, excremente, ,bălti împuţite. în al doilea şopron o cuşcă se hîţînă mai tare decît celelalte, sîimele vibrează şi ceva alb şi lînos se zbate, sare, se scufimdă-n valul de spinări: ăsta o fi, să vedem. Jumate de bot, un vîrf de coadă, doi ochi înroşiţi şi lăcrimoşi: Hănnălaie. Mai avea încă lesa la gît, uitaţi, vedeţi, n-aveati dreptul, ce mama dra-cului, dar chelul: fiţi calm, calm, c-o să cheme el pe cineva să i-l scoată. Pleacă cu-aceiaşi paşi mahmuri şi, după cîteva clipe, se-ntoarce c-un tip corcit, un metis mic de stat, c-o salopeta albastră: hai, Pancras, scoate-mi-l pe albiciosul ăla. Corcitul

• 19 deschide cuşca, goneşte animalele, îl apucă pe Hănnălaie de ceafă, i-l dă lui Santiago. Săracu, dîrdîia tot, zice, dar îi dă drumul repede şi face un pas înapoi, scuturîndu-şi salopeta. - Ptiu, aşa fac mereu, se cacă pe ei - rîde corcitul -. Zic si ei în felul lor bine-i cam scapat de la zdup. Santiago se lasă pe vine lîngă Hănnălaie, îl scarpină pe cap, îi dă mîinile să i le lingă. Căţelul dîrdîie, lasă în urmă picături de piş, se clatină ca un beţiv şi-abia pe locul viran pare să-şi vină în fire, începe să (opăie, sa scurme pămîntul, să ftiga. - Veniţi cu mine să vedeţi în ce condiţii lucrăm - fl ia ch?lul pe Santiago de braţ, îi zîmbeşte acm -. Şi mai scrieţi ceva la ziar, cereţi primariei să ne marească amărîtul de buget Cuşti împuţite, şubrezite, un cer cenuşiu ca oţelul, aeml umed, vîscos. La vreo cinci metri de el o siluetă întunecată, în picioare llngă un sac, luptă cu-n şoricar care protestează din răsputeri c-o voce prea sălbatică pentm trupul lui mic şi se zbate isteric: ajută-l, Pancras. Metisul mănmţel dă fuga, deschide sacul, celălalt îl vîră înăuntm pe şoricar, Amîndoi leagă sacul c-o funie, îl aşează jos şi Hărmălaie începe să mîrîie, trage de lesă gemînd, ce ai?, priveşte tagrozit, latră răguşit. Oamenii au pus mîna pe nişte bîte, au şi-nceput să lovească un-doi şi să ragă, şi sacul dansează, sare, urlă înnebunit, un-doi rag oamenii şi izbesc. Santiago închide ochii, scîrbit. - în Pem trăim în epoca de piatră, anuce - un zîmbet în doi peri înviorează faţa chelului -. Uite şi dunmeata în ce condiţii se lucrează, zi-mi dacă-i cinstit. Sacul rămîne nemişcat, oamenii mai lovesc de cîteva ori, apoi leapădă bîtele, îşi şterg feţele de sudoare, îşi freacă mîinile. - înainte erau omorîţi cum trebuie, acu' nici de-aşa ceva nu avem bani - se plînge chelbosul -. Scrie şi mata un articolaş, domn' ziarist. - Şi ştiţi cît cîştigăm noi ăşda? - zice Pancras, agitîndu-se; se-ntoarce spre celălalt -. Zi-î tu, domnu-i ziarist, să zică adevăm-n ziarul lui.

2o • Mario V^gas L/o.sa Celălalt e mai înalt, cev'a mai tinăr ca Pancras. Face cîţiva paşi către ei şi Santiago îi poate vedea în sfirşit faţa: ei asta-i! îi cade lesa din mînă, Hărmălaie dă o raită lătrînd, iar el cască gura $i-o închide: ei astă-i! — Un sol de animal, dom'le — zice tot metisul -. Şi-unde mai pui că trebuic sa-i cărăm la gropile de gunoi, unde-s arşi. Abia un sol, dom'le. Nu era el, negrii seamănă toţi între ei, nu putea fi el,.cum să fie. Gîndeşte: şi de ce n-ar fi? Corcitul se apleacă, ridică sacul, ba cra chiar el, fl cară într-un colţ de maidan, îl anmeă peste alţi sari tasîngeraţi, se-ntoarce legănîndu-se pe picioare şi frecîndu-şi fruntea. El era, el era. Bă, îi dă Pancras un ghiont aceluia, du-te de haleşte odată. - Acu se plîng, dar cînd pleacă cu duba şi zbilţul după cîini o fac lată mormăie chelul -. Azi dimineaţă aţi luat căţelul dunmealui, deşi avea lesă şi era plimbat de stăpînă-sa, pra-matiilor. Corcitul ridică braţele, era el; da' de unde, ei nici n-au ieşit îndimineata asta cu camionul, don, au stat aici dînd cu bîta. Gîndeşte: el. Vocea, trupul sînt ale lui, dar parcă-ar avea cu treizeci de ani mai mult. Acelaşi bot proeminent dar bine dese-nat, acelaşi nas turtit, acelasi păr sîrmos. Dar acum, în plus, i se văd pungi violacee pe pleoape, încreţituri adînci pe gît, o cmstă galben-veizuie pe dinţii cabalini. Gîndeşte: sclipeau de albi. Ce schimbat era, ce prăbuşit. E mai slab, mai jigărit, mult mult mai bătrîn, dar uite-i mersul teapăn deşi zăbavnic, uite-i picioarele de păianjen. Mîinile-i enorme au acum o scoarţă noduroasă şi mai are ceva ca o botniţă de salivă uscată in juml guni. Au parăsit maidanul, acum stau în birou, Hărmălaie se gudură la picioarele lui Santiago. Gîndeşte: nu ştie cine sînt. N-o să-i zică, n-o să-i vorbească. Cum era să te recunoască, Zavalita?, cît aveai: şaisprezece, optsprezece ani? şiacu eşti bătrîn de treizeci. Chelul pune indigo între doua hîrtii, zmîngaleşte cîteva rînduri

• 21 cu litere aplecate într-o rînă şi meschine. Sprijinit de prichicitd ferestrei, mecisul se linge pe buze. - o semnătuiă-aici, amice; şi, serios, dă-ne o mînă de ajutor, cere în „Cronica" să ne marească cota - chelul se uită la negru -: Nu pleci la masă? - N-aţi putea să-mi daţi un avans? ~ face un pas înainte şi explică, foarte natural -: Stau prost cu fondurile, don. - Juma' de libra - cască chelul -. N-am mai mult. Omul ia bancnota fără s-o privească şi iese din birou o dată cu Sandago. Un fluviu de camioane, autobuze şi automobile se scurge pe Podul Armatei, ce mutră-ar face dacă?, prin pîclă grămezile pămîntii ale căsoaielor din Fray Martfn de Ponres, ar rupe-o la fugă?, se întrevăd ca prin vis. îl priveşte pe negru în ochi şi omul îi întoarce privirea. - Nu ştiu ce-aş fi fost în stare să vă fac dacă ini-aţi fi omoiît cîinele, cred că v-aş fi gîtuit cu mîinile mele - şi încercă să zîmbească. Nu, Zavalita, nu te recunoaşte. Ascultă cu atenţie'şi privirea îi e tulbure, distantă, respectuoasă. După ce c-a îmbătrtnit s-a şi abrutizat, precis. Gîndeşte: la pamînt, şi el. - Vi l-au luat dimineaţă pe lînosul ăsta niic? -o scînteie neaşteptată i se aprinde în ochi -. o fi negrul C6spedes, că ăla n-are nimic sfint. Sare-n grădini, mpe lanţuri, face-orice să-$i cîştige un amărît de so7. S-au oprit chiar la prima treaptă a scării ce urcă spre Alfonso Ugarte; Hărmălaie se tăvăleşte pe jos şi latră spre cerul plumburiu. - Ambrosio? - zSmbeşte, şovăie, zîmbeşte -. Nu eşti AnAioao? N-o rupe la fuga, nu zice nimic. Priveşte doar, năuc, c-o expresie nula şi natîngă şi, deodată, în ochi îi străfulgeră un fel decapie. - Nu-ţi aminteşd de mine? - şovăie, zîmbeşte, şovăie -. Sînt Santiago, fiul lui don Fermin.

22 • Maiio VargasLlosa Mîinile uriaşe se ridică, conaşul Santiago, don?, rămîn nemişcate de parcfl nar şti bine dacă să-l gîtuic sau să-l îmbrăţişeze, băiatul lui don Fennm? Vocea îi este gîjîită de sur-priză sau de emoţie, şi clipeşte des, ca orbit. Da, omule, tot nu-l recunoaşte? Sandago în schimb l-a recunoscut de cum l-a văzut pe stadion: ca să vezi, ca să vezi. Mîinile uriaşe se însufleţesc dcodată, ci bată-vă norocul, se risipesc m gesturi prin aer, vai cît a crescut Doamne sfinte, se abat prieteneşte pe umerii şi pe spînarea lui Săntiago, şi ochii îi rîd în sfirşit: ce bucurie, conaşule. — Nici nu-mi vine să cred că vă văd acu' mare — îl scutură, fl priveşte, îi zîmbeşte -. Să vezi şi sa nu crezi, conaşule. Acu' chiar că vă recunosc. Semănaţi mult cu tata; dar puţintel şi cu doamna Zoila. Şi conita Tete ce mai face?, şi mîinile enorme zburătăcesc prin aer, emoţionate? speriate?, şi domnul Chispas?, trec de pe bratele pe umerii şi pe spatele lui Santiago, şi ochii-i par blînzi, doldora de amintiri, iar vocea se străduieşte să-i devină normală. Doamne, ce ţi-e şi cu întîmplarea asta! Auzi, unde le-a fost dat sa se întîlnească, don! Şi după-atîta amar de vreme, conaşule. — Toată harababura asta mi-a stîmit setea — zice Santiago -. Hai să bem ceva. Şdi vreun local pe-aici? — Ştiu unul unde mănînc eu de-obicei - zice Ambrosio -. „Catedrala", un local pentru săraci, nu şdu de v-o plăcea, e-un birt prăpădit. — Dac-au bere la gheaţă o să-mi placă - zice Santiago -. Haidem, Ambrosio. Zău, sa vezi $i să nu crezi, conaşu' Santiago acu' bea bere, şi Ambrosio rîde de i se văd dintii galben-verzui: cum trece tim-pul, ptiu drace. Urcă amîndoi scara de beton; printre depozitele de cherestea de lîngă primul grup de case de pe Alfonso Ugarte este un garaj alb al firmei Ford şi la gura fundăturii ce se cască pe mîna stînga apar, decolorate de straturi inexorabile de zgură, depozitele Cailor Ferate Centrale. Un camion încărcat cu lăzi

• 23 maschează intrarea „Catedralei". înauntru, sub acoperişul de tablă, se înghesuie pe bănci şi la mese grosolane o zgomotoasă multime lacomă. Doi medşi cu mînecile suflecate scmtează de la tejghea feţele arămii, pometii proemmenji care mestecă şi beau, şi-un chelner serrano, adică muntean de prin părţile sierrei, rătacit pe-aci c-un şorţ cîrpăcit, împarte supe fumegînde, sticle, tăvi cu orez. Cîtă iubire, oh ce săruturi, vai ce amor, tună un difuzor muldcolor, şi-n fund, înapoia perdelei de fum, de vacann, de iz aproape solid a mîncare şi-a băutură, înapoia agitatelor roiuri de muşte, se vede un perete c-o gaură în mijloc - pietroaie, colibe, un firicel de rîu, ceml cenuşiu —, şi-o femeie zdrahoană, leoarcă de sudoare, mînuieşte oale şi frigări încolţită de troznetele şi sfirîielile unui foc drăcesc. E-o masă liberă chiar Itagă difiizor, printre droaia de scrijelituri de pe tăblie se deslu$eşte o inimă străpunsă de săgeţi, un nume de femeie: Satununa. - Eu am mîncat deja, dar tu cere de mîncare - zice Sandago. - Două Cristales de la gheaţă - strigă Anibrosio, ducîndu-şi niîinile pîlnie la gură -. o ciorbă de peşte, pîine şi ghiveci cu orez. Mai bine nu veneai, mai bine nu-i vorbeai, Zavalita, eşti nu numai la pămînt, un dărîmat, ci şi-un neghiob. Glndeşte: o să reînceapă coşmarul. Din vina ta, Zavalita, săracu' tata, bietu' bătrînul. - Şoferi, muncitori la făbricuţele de pe-aici — Ambrosio arată-n jur, scuzîndu-se parcă -. Vin tocmai din bulevardul Argentina fiindcă mîncarea-i totuşi înghiţibilă şi, mai ales, ieftină. Chelnerul serrano aduce sticlele de bere, Santiago toamă-o pahare şi beau, noroc conaşule, noroc Ambrosio, pe cînd împre-jur pluteşte o duhoare grea, compactă şi indescifrabilă, care te slăbeşte, te-ngreţoşează şi-(i umple capul cu amintiri. - Ce treabă scîrboasă ţi-ai găsit, Ambrosio. De mult luGeezi lahingheri?

24 • — D®-o lună, conaşule, şi-am găsit de lucru numai cu turbarea asta, altfel naveau locuri. Chiar că-i o treabă împuţită, scoate sufletul din om. Mai răsufli oleacă doar cînd ieşi după cîini cu duba. împrejur pute a transpiratie, a usturoi şi a ceapă, a urină şi-a gunoi învechit, şi muzica difuzorului se-amestecă cu zumzetul vocilor, cu ciuduituri de motor şi claxoane, ajungînd la urechi defonnată, îngroşată. Chipuri pîrlite de soare, pomeţi proemi-nenţi, ochi adormiţi din obişnuintă sau din nepăsare vagabondează printre mese, se-adună ciorchine lîngă tejghea, încurcă intrarea altora. Ambrosio primeşte ţigara întinsă de Santiago, fiunează, aruncă chiştocul pe jos şi-l storcoşeşte cu picioml. Soarbe din ciorbă zgomotos, sage camea de peşte de pe oase pînă le lasă lucii, ascultînd sau răspunzînd sau întrebînd, şi mestecă bucăţele de pîine, trage lungi mghiţituri din cana cu bere şi se şterge cu mîneca de sudoare: ce (i-e cu vremea asta, cum trece pîrdalnica de nu-ţi dai seama, conaşule. Gîndeşte: de ce nu plec? Gîndeşte; trebuie să plec şi mai comandă o bere. Umple paharele, şi-l ia pe-al său şi pe cînd vorbeşte, rememorează, visează sau gîndeşte, observă cercul de spumă spart de mici cratere, guri ce se cască tăcute vomitînd bulbuci aurii şi dispar în lictudul gălbui pe care-l încălzeşte cu mîna. Bea fără să inchidă ochii, rîgîie, scoate şi aprinde ţigări, se-apleacă să-l mîngîie pe Hărmălaie: lucruri de-ale trecutului, dracu' să le pieptene. Vorbeşte el, vorbeşte Ambrosio, pungile de pe pleoape îi bat în albastru, nările îi freamătă de parcă-ar fi alergat, de parcă s-ar îneca, şi după fiecare duşcă scuipă, priveşte visător la muşte, ascultă, zîmbeşte sau se întristează sau devine stingherit, iar ochii lui, cînd şi cînd, par să se înfurie sau să se teamă sau să devina absenţi; uneori îl zgflţîie accese de tuse. Are fire albe prin păml sîrmos, poartă peste salopetă un sacou care-o fi fost cîndva albastru şi-o fi aviil nasturi, şi dedesubt o cămaşă cu guler prea lung ce i se înfăşoară pe gît ca o fonie. Sandago îi vede bocancii enormi: plini de noroi, scîlciaţi, nişte epave. Vocea negmlui îi

• 25 parvine şovăitoare, temătoare, se pierde, grijulie, plîngareaţă, se-aude din nou, respectuoasă sau neliniştită sau ruşinată, dar mereu învinsă: nu treizeci, nu cincizeci, ci peste-o sută. Nu numai că s-a dărăpănat, învechit, abrutizat; mai mult ca sigur că era şi ofticos pe deasnpra. De-o mie de ori mai dărtmat decît Carlitos sau decît tine, Zavalita. Va pleca, gata, toebuie să plece, şi mai cere bere. Te-ai îmbătat, Zavalita, acu o să te pui pe plîns. Viaţa nu-i prea iartă pe oamenii din ţara asta, conaşule, de cînd a parăsit oaza din casa parinţilor dumneavoastră a trăit nişte aventuri ca-n filme. Nici pe el nu l-a prea răsfăţat viaţa, Ambrosio, şi mai comandă un rind de bere. o să vomite? Duhoarea de prăjeală, de picioare şi de subtiori vine-n rafale, picantă şi învăluitoare, peste capăţînile lucioase sau hirsute, peste pieptănăturile date cu briantmă şi peste cefele turtite pline de mătreaţă, muzica difuzorului se cunnă şi reîncepe, se cunnă şi reîncepe, şi-acum, mult mai putemice şi mai irevocabile decît mutrele ghiftuite şi gurile pătrate şi surele bărbii spîne, abjectele unagini ale memoriei se iţeşc şi ele: să mai vină bere. Nu era ţara asta un balamuc pentru ţicniţi, conaşule, nu era Peral o aiureală de neînţeles? Nu era de necrezut ca partizanii generalului Odria, odriiştii adică, şi cei din APRA, apriştii, care pînă mai deunăzi se urau de moarte, să se aibă acu' ca fraţii, doa? Ce-ar fi zis tatăl matale de una ca asta, conaşule? Vorbesc amîndoi, şi din cînd în cînd îl aude, timid şi respectuos, pe Ambrosio care se încumetă să protesteze: trebuia să plece conaşule, s-a făcut tîrziu. îl vede parcă mic şi inofensiv, acolo departe, îndărătul mesei lăbărtate, plină de sticle goale, şi are ochii chercheliţi şi spenaţL Haimălaie latră o dală, latră de sute de ori. o bulboană interioară, o fierbinţeală simţită-n miezul inimii, o senzaţie de tirnp sus-pendat, şi duhoarea. Tot îşi vorbesc? Difuzorul se îneacă, segar-gariseşte, tuna iar. Uriaşul fluviu de izuri pare să se ramifice în rîuleţe de fum de ţigară, de bere, de piele omenească şi de resturi de mîncare ce se preling uşor prin aerul masiv al „Cătedralei", şi deodată sînt absorbite de-o neînvinsă putoare superioară; tlici

26 • Afario VargasLlosa • 27 .

rtd. nu era de glumit. Hărmalaie. conaşule. nu-i nimic. i se limpezesc ochii. Se g$sesc pe trotuar.latră. lar ei doi conversează. Oi găsi eu ceva.Sînt puţin ameţit. gîndeşte. Ambrosio îşi duce mîna la buzunar si Santiago întinde bratele: ce. ci numai Hărmălaie tot lătrînd. mîncare. el plătea. Gîndeşte: scumpo. Gîndeşte: opreşte-te. munteanul tocmai a închis după ei uşa grca de lemn. măntocă. trece. Vă simtiti într-adevăr maibine? . Ei drăcie. băutura nu mă doboară de-obicei. conversaţie. şi-un nume. aplecat peste tăblia plină ochi cu scicle. încurcîndu-i-se printre picioare. tac. şi veşnicul prOfil palid al medşilor de lîngă tejghea. Zavalita. conaşule. conaşule. uite că ţi l-am adus pe Hănnălaie viu şi nevătămat. vă mulţumesc. Doar că mi se învîrte capul de gînduri. Pentm bere. şi-n lumina serii de culoarea oţelului . putea şi singur. am zăbovit fiindc-am întîlnit un prieten. camionul care ascundea intrarea a plecat demult. Tare-aş vrea să mă pot revanşa. nici nu ştiu cum să-i mai mint acu. îndîrjit. gata. . Pot să-mi pierd slujba. Se clatină pe picioare. şi chelnerul muntean şi Ambrosio a sprijină: dati-mi drumul. strigă. conaşule? o uşoară durere de cap. pîcla şterge faţadele. tata. e izul înfrîngerii. Huxley. beau. am băut cam mult. măcar acum. beau. în ce hal am ajuns. tata. vedeţi. dar nu beat. Dar imaginile sînt tot acolo. dac-a băut atît înaintează pas cu pas printre' mesele goale şi scaunele $chioape din „Catedrala". mi-a trecuL Creierul i se înseninează cu încetul. fumează. în sfirşit. şi cînd chelnerul serrano apare din nou. gîndeşte. îi disparc grcutatea din picioare. Satumina. ai îrmebunit.Noroc că v-au ajuns banii. Chelneml senwio numără ceva pe degetele înnegrite şi el vede faţa imediată a lui Ambrosio apropiindu-se de-a lui: se simţea rău. Oameni care intră. oameni care ies. conaşule. privind fix solul bălcit: gata.tu nici eu n-aveam dreptate. . omule?. se simţea bine. nerăbdător.Patru ore. celelalte mese sînt goale şi nu se mai aude nici difuzorul nici pîrîitul focului.

spinarea. burtica fremătătoare. Nişte oameni stau tolăniţi la mecanism inflexibil. Ce-aveţi. conaşule . oblică. o clipă. Hărmălaie. Află că nu-ti meritai tatăl.Ştii preabine despre ce-i vorba . trecătorii îndepărtaţi sînt siluete fără chip ce plutesc prin perdele de ceaţă.zice Santiago-. nici întuneric aude motoare. conaşule? Nu vreţi să vă conduc? . şi ' Apoi tace. Zavalita. iar Ambrosio mai dă un pas îndărăt si Sandago îl tenis. Norwin la masă. cu ochii laig 28 • Mario VargasUosa • 29 deschişi -. strada Porta. Zi. îi linge pantofii. conaşule. la un metru de Sandago. gîndeşte. spre Piaţa Doi Mai.grăieşte răguşit. rămîne ţeapăn.îţi dau tot salariul meu pe-o lună — şi glasul i se gîtuie şi lui deodată. stai. trupul lui Ambrosio face-un pas îndărăt şi se crispează. ca amenintînd sau ca hingheri. . fluierături. să ridice haltere. Taxiul îşi micşorează viteza şi el deschide ochii: vede întunecată se-ndepărtează lipită de gardurile depozitelor de cherestea. N-ar fi mai bine să vă caut un taxi? .Cel ce se simte rău eşd tu . n-o să i-o murdarească: la Miraflores. cu ammţurile ei luminoase pîlpîifld deja. umflătura asta-n sacou! Săjoace Vocea i se stinge cu-ncetul. pe la colţuri lumea ia cu asalt autobuzele hodorogite ce' ataca. Hărmălaie mîrîie. cu spatele proptit de uşa „Catedralei". aude ţipătul Anei.Vai de mine şi de mine . stai. dă drumul.zice. gîndeşte. ca să nu-ţi pară rău de ce-ai zis . Plăteşte cursa şi Hărmălaie începe sa latre.zice Santiago -. dar vreau să ştiu. cu vocea discută c-un vînzător ambulant. nu pleca.goneşte. suspină iar. despre tata. argin-de. nu mai face pe nebunu'. dărîmat. Fac eu în aşa fel încît să nu-ţi ceară hîrtiile la angajare. scoate o batistă şi-şi şterge ochii. Gîndeşte: nici că l-am văzut vreodată. dar pe tine cine-o să vină vreodată să te salveze din luîndu-şi adio. apăsător şi idendc. turiele bisericii se destramă m aerul cenuşiu. Trei mii cinci sute de soles. află că nu primesc nimic de la dumneata.zice Ambrosio şi. flvede repezindu-se la intrarea Vilei ca un bolid. dispare fremătînd de automobile. voci fugare. Vino. Taxiul străbate străzi oaibe şi zgomotoase. Ţi-ar fi mult mai bine. ca pentru a se apăra sau a chiştocuri. pe picioarele monumen-tului. şi Hărmălaie. ride. cu reverele ridicate. primind din arată la faţă. închide ochii. îşi propteşte capul de spetează. Hărmălaie i se freacă de glezne. coroanele — Asta-i. ce vreti de la mine? învinse şi vocile le sînt crispate de-o exasperare goală de sens. — Să nu mai faci pe nebunu' — Santiago închide ochii. să se tîmpească de tot sau să se alcoolizeze observă cum stă. decăzuse mai mult Se-aude un răget scurt la picioarele sale. dispar învăluite în nori de praf şi de ftim spre cartierele apro-piate. nu pleca. E-o treabă mai curată decît hingheritul. cravata. conaşule. Nu-i aşa că pentru banii ăşda poti să-mi înlăcrimată. vocea parcă i-e gata să se aşchieze în scînceU —.Nici gînd. Ne despărţim şi basta.Chiar vă simţiti bine. cu vocea i ducă o carte. în interioml „Catedralei" oamemi ţîrîie scaune şi bănci şi s-ar parea că s-au pus pe frecat duşumeaua. se uită la Santiago. Stă nemişcat. încordat. Rău că n-ai primit invitaţia lui bani nici favoruri. cuşcă. căsuţele de spiriduşi plin bumiţa pe faţa din nou . lasă capu-n jos şi. El — Bine. vocea i se gîtuie -. omule. Hărmălaie priveşte şi el: silueta Gîndeşte: bietul tata. Să intrînd pe Colmena face semn unui taxi: căţelul matale n-o să-i murdărească vorbim pe faţă despre Muza. mîrîie înăbuşit zici? privindu-l. ca s-o ştii. Zavalita. şi feţele amîndurora sînt respingătoare şi descompusă -. dar nu hohoteşte a plîns. se uită la Ambrosio. . un poliţist — Vi s-a suit băutura la cap? — articulează răguşit. un duş bun. urechile. ce v-a apucat? . Ocoleşte piaţa. Du-te dracului. detaşează pe fundalul ferestrelor luminate ale garajului firmei Ford. lătrăturile. Zavalita. fără să-şi mişte buzele -. Ce-ati păţit. . şirul nesfirşit al camioanelor. împrejurul acestuia s-a strîns o grămadă de cînd mîinile i se ridică la înălţimea stomacului. Plătise mai din greu. patm ore încheiate te-ai simtit rău. boticul rece. tata a fost? Intră-n vehicul. îl ia pe Hănnălaie pe genunchi. . îşi scutură pumnul. Intră mpatio. s-a sfirşit — hohoteşte Santiago aplecîndu-se. bodcul frematător-. cu urechile ciulite şi cu colţii rtojiţi. auto-mobilelor şi autobuzelor de pe Podul Armatei. maestre. mîine va merge negreşit să-l viziteze pe Carlitos la clinică şi să— Plec. nu mai contează . ca şi cum tăcerea ar fi declanşat un Hănnălaie deapănă din labuţe pe lîngă el. lasă-te o clipă de făcut pe nebunu'. . automat. să-noate. Gata.Dacă totuşi vrei să te-nsoţesc. Harmălaie. nu s-a clintit din loc şi-n pupilele lui se citeşte aceeaşi încăpăţînată orbire. mîna lui mîngîie pleca. cu mîinile-n buzunare. era mai bun decît tine. cu mîna împietrită pe bărbie. Aude dinăuntru Se-ndreaptă din şale. contează. îşi polriveşte haina. Pîcla albeşte scufundîndu-se pe scărita podului. îi încordată. coji şi hîrtii. Dar. Rămîne cu gura întredeschisă. Te-am salvat de la Ambrosio se întoarce pejumătate. Zavalita. niţică odinnă şi-s iar ca un prunc nou-născut. plecăm. stai. n-am schimbat nici o vorbulită măcar. Nu-i nimeni în preajmă. copacii cim parc. prin spartă -. El te-a triims atunci? Nu mai bancheta? Nu. Pomeşte fără grabă. te rog. Toată după-masa. respiră adînc —. Nu vrea sau nu poate să-nţeleagă. nu Huxley.La „Cronica" au nevoie de-un portar — coboară şi el vocea —. niirat sau neliniştit sau speriat. nu eşti. o cumplită întunecare tenace. cu ochii ieşiţi din cap de teamă sau de mînie: nu precum Cariitos. mîngîind codiţa ficuşilor se clatină: opreşte-aid. se mai Diagonala răsfrîngîndu-se în geamurile din faţă ale maşinii.bîiguie şi lasă ochii în jos. N-am nevoie de post. şi zgreapţănă trotuarul.şi-o imaginează cum Cîteva clipe stă nemişcat. Nu te-ai abrutizat.în ochi îi creşte stînjeneala. eu ţin la băutură . Gîndeşte: el îi omoară cu bîta şi tu cu editoriale. n-o să-»l mai văd niciodată. Te rog.

deasupra. pistruiatule. ochii-i strălucira. Noroc că băcanul cim San Martfn îmi da oricînd pe datorie. Ba i-a zis^o chiar doamna Zoila cînd au jucat vmeri canasta. răsfăţată.şi vocea Anei. tata. fără nici o corigenţă. peste Miraflores.N-aveau telefon acolo. pe jumătate supărala -. el şi Santiago erau prieteni la cataramă. astfel ca la anu' să intre la sigur: ei ce zici. . Degeaba te tot zgîieşti la scară. E bine la trei. Eşti prea mucos să te ţii de pe-acum după fete. . Pe cînd prînzeau. Perdeaua groasă are marginea îndoită. mofluz. poate reuşeşte să-l facă pe Santiago să-l invite la el acasa ca s-asculte discuri şi poate o cheamă niţel şi pe Tet6. tata. aşa niţel. şi Tet6 chiar că-i o fată pe cinste. Eşti mulţumit?. conaşule. şi senatorul bine. peste Lima. Tete? Ajunse acasă cu păru-i roşcat încă umed. se trînteşte pe pat. înnebunită de grijă. şi poate intră. pistru-iatule.Un film cu Marlon Brando la Colina . să mai schimbăm şi noi o vorbă. şi la anu' sigur c-o să intte. Foarte bine. el înnebunise de-a bine-lea pînă s-o facă pe bătrîna să sendrăgostească de el. la barul Cream Rica din Larco. de ce-ai întîrziat atîta dragule. Dar el are de gînd să tragă tare. faţa lui Popeye se-aprinse mai tare. Dar şi-aşa. Vrea să tragă un pui de somn?. iar imaginile erau aşa reale. chimie. lese. şi el roşi gotcă: ba da. aşa-i trebuie dacă-a ţinut-o cu nervii făcuţi ferfe-luţă toată seara. femeilor le place să tragi de ele. şi dup-atîtea sacrificii tot n-o să intre şi o să-şi irosească vacanţa aşa.l-a apucat de haină. şi încă cum. în ianuarie îi mărise bacşisul în bani de buzunar de la una la douălibras. Intră în baie şi pe cînd urinează şi-şi dă cu apă pe faţă o aude pe Ana meliţînd. o sărută pe tîmplă.rîde Ana. E fericită. şi-şi plimbă mîna pe fruntea lui şi-l priveşte şi-i zîmbeşte şi-i vorbeşte-ncet şi-l ciupeşte uşor de-o ureche: foarte bine că te doare capul scumpete. . Tete n-o să vină. îl priveşte pe jumătate amuzată. foarte îndepărtată. tata. Mă simt rău al naibii. îţi iartă totul pentru că i l-ai adus pe Hărmălaie. dar de cnm se temună vara te pui pe treabă de-ti merg fulgii. Şintr-adevăr. Trăsneşti a bere. fără băi de mare. dar batrîna se oţărî: băiatului ăluia îi cam lipseşte-o doagă. insistă bătrîna. gîndea în timp ce se-ndrepta spre sufragerie. De ce nu m-ai chemat la nemţoaica de-alături. să-ţi ardă cîteva scatoalce dacă n-o laşi în pace pe Tet6. ce s-a-ntîmplat inimioară. Rula ceva bun azi? . ca pe tavă. schimodie. Să nu-mi zici că nu. cred că-i băcanul cel mai cuffisecade din lume. zise senatorul. fizică. şi aude lătrături fericite. Sună telefonul. Ei aş. o să tocească. Se închiseră în birou. zise senatorul. iubitule. veneau cu sutele şi-abia de intrau cîţiva. da. pistruiatule? Straşnic. Popeye se temuse de-o vara fatală.Pacat că nu mai putem merge la cinema. o să se spetească. tata. jucîndu-se cu Hannălaie. scumpete. tata. tata. iubito. ochişorii lui Tet6. bretonul. bine. . Nu. mă doare capul de-mi plezneşte. Senatorul era foarte mul(umit că temiinase liceul cu bine. zîmbi senatoml. şi alta cu bezele. am intrat într-o bodegă de ultimă speţă. Cică Sandago le dădea mult de furcă-n ultunul timp. schimodie? La trei fix. şi majordomul apăru !n grabă: e prietenul dumitale Santiago. Şi tu stînd şi bînd cu cine ştie ce lichea de prieten. Gîndeşte: îţi promit. Nu te mai gudura pe lîngă ea. ariimalul ăsta o să-nnebunească toată Vila -şi o sărută în fugă -. şi bătrîna moartă de rîs. tata.Partea proastă-i c-am prăpădit toţi banii. şi umbrele Anei şi-a lui Hărmălaie i se zbenguie în preajmă. pistru-iatule?.îi aude voceaplîngăreaţă. ia să se lase deocamdată de-alde astea. tot nu te bagă-n seamă. senatorul îl cam luă peste picior. Am băut împreună. perpelindu-mă . şi Ana e aşczată în săliţă cu Hănnălaie în braţe. o să se-omoare învăţînd. Dacă vrei.Ai fost să bei . şi-ncă de la sfirşitul anului se purta cu el ca o mămică. ce-i cu fata lui Zavalita?. dar să-mi promiţi că niciodată n-o să mai mergi să bei cu Uchelele tale de prieteni fără să mă animţi . şi senatoml: tot mai voia să studieze arhitectura? Da. Zavalita. şi Popeye măjurpe ce vrei. de florile mărului. se ridică în picioare. ai fost să bei. şi plaja Miraflores şi va-lurile de la Herradura şi golful Ancon. tieloc. zile şi nopţi otrăvite de matematică. ce speriată scumpule. oleacă. e ditamai găliganul.Şi eu aici.3o • au ferestre luminate. îi ajunge la urechi ca prin stratuii de apă —. drăgăstoasă-. Se-aşcză lîngă ea. dacă-i aşa greu să intri la Arhitectură poate-i mai bine să nu rişte anul ăsta. . iniimoară. iubiţel. vede silueta Anei sfirîngîndu-l pe Hănnălaie la piept şi venind spre el.zice căscînd. dar pe cînd urca pe Quebrada îi tot dansau pe cimaintea ochilor năsucul. Nici nu ştiu ce-o să ne facem pînă luni.Hai înăuntru. şi el oho. Popeye nu se aştepta la nimic bun: bine. şi se emoţionă: cînd o să mă bagi în seamă.Am dat de un rip pe care nu-l mai văzusem de veacuri.Hai că mă-mpramut la ea repejor şi mergem la film. Dezamăgit. şi Santiago întrezăreşte o bucată de cer aproape întunecat şi ghiceşte cum afară. zise şi bătrîna. pistruiatule. mulţumit e puţin zis. inimioară? Da. fără ceaiuri la prieteni. • 33 II POPEYE Ar6valo îşi petrecuse toată dimineaţa pe plaja Miraflores. s-a întors acasă înainte de-amiază. bine că l-ai găsit scumpete. împrumut nişte bani de la nemţoaică. să se-nscrie la cursurile de Preparatură.Lasă. zîmbind -. locurile la spectacolele sălilor Leuro. pistruiatule?. întinzîndu-se. Ce vrea cumnată-tu. îl găsi pe senator aşteptîndu-l: ia fă-te 'ncoa pistruia-tule. să stăm puţin de vorba. Taci Hănnalaie. nu-ţi bate capul. . fără matinee. Tete n-a venit în dimineaţa aceea să se scalde. cum îţi place ţie. ei şi lui . Ce om de treabă-i tata. pistruiatule. N-aveam cum să scap. o bombă. şi el o săiută. se ceme mizerabila bumiţă dintotdeauna. căutîndu-se. . aşa. cine-a zis asta?. măcar un telefon să-mi fi dat. nu? Popeye duse la gură o linguriţă cu-ngheţată. căzînd peste Vila Spiriduşilor. absolut ca-n filmele în tehnicolor. promis?. dar cît mai repede. Gîndeşte: în clipa asta e fericită. vrea să-i facă puţin întuneric. saloanele unde el cu Tet6 dansau bolero. Şi cînd colo iată că i se ofereau deodată.Şi nici nu-mi place s-o sîcîi tot timpul pe aiurita de nemţoaică. şi Popeye gîndi: ce bine dispus e azi. • 31 . ce ner-voasă a fost. ca-n filme. aşa-i? . sigur că voia. pistruiatule. de ce-ai întîrziat in halul ăsta. Montecarlo şi Colina nemaipomenite. Aş vrea să te văd. Unu' poliţist. Numai că examenul de admitere era greu al naibii. îi ziceau fetele din carrier. cu faţa pistruiată arzîndu-i de inscilaţie. să-nveţe acolo pe ruptelea. cînd. tot mai de departe.

34 • Maiio VargasLIosa • 35 .

Schimodie nu se-nţelege prea grozav cu taică-su fiindcă au idei diferite . .S-a măritat cu băiatu-acela care ne făcea vizite . . . intră-ntîi la magistratură şi-abia după aia poţi să te-amesteci cît vrei în politica . trebuie să ştii cum să-l iei. E la vîrsta ingrată.Fermfn. Şi Fermin care-i con-vins că fi-su e cel mai talentat din familie! înseamnă că nu-i deloc aşa. . Cel ce nu ştie să-l educe eştitu. ci la San Marcos -rise doanrna Zoila -.Schimodie-i furios că taică-su s-a înhăitat cu Odria şi că-l ajută în revoluţia contra lui Bustamante . . dacă-l poate admira pe-un papă-lapte ca Bustamante. . Pistruiatul Arevalo. protestă Popeye. . Dacă-l cerţi n-ai făcut nimic. se-ncapăţînează şi mai rău.zice Santiago-. Popeye Arevalo. se certa cît e ziulica de mare cu Tete şi cu Chispas. .Dacă-n loc de sfatnri i-ai cîrpi vreo doua după ceafă te-ar lua mai în serios .zise bătrina lui Popeye.Nu uita că eu mi-s senator ocinist — rîse senatorul -. se făcuse neascultător şi-i plăcea să-i contrazică din te miri ce.Las' că-i vîr eu minţile-n cap. dar măcar era o persoană decentă şi-ocupase posturi în diplomaţie . schimodie? . tu nu te băga .E bustamantist? — zise senatonil-. prostuţo.învaţă băiete.zise doamna Zoila -. Zoila. . Asta-i otrăveşte zilele lui Fennm. Am dreptate.zise Popeye-. El e împotriva militarilor.rise Popeye. ce mai voiau bătnnii de la el? . schimodie a ieşit primul la examenele de sfirşit de an. Aşa că te poftesc să nu-l mai tratezi pe Odrîa de cholo. . .Pe cînd Odria nu-i decît un mitocan de soldat şi pe deasupra mecis cholo.Nu vrea să dea la facultatea Catolică.zise don Fermm -.Şi mă rog ce idei are puţoiul ăsta abia scăpat dintre fustele mă-si — rîse senatorul.zise don Femun -.o fi fost un papă-lapte. Nu-i chiar aşa.

bătrinu lui nu voiau ca el să-şi dea seama c-o • 37 36 • . Din pacate nu mă mir. cu faţa lungă. ce şic nebun. el nu. Tocmai se deschisese sucursala de peste drum a Bancii de Credite şi. hai dă-mi o mînă de ajutor cu Tete.zise senatorul -. ceru un milk-shake cu vanilie. se-aşeză la o masă de unde putea vedea tot bulevardul. Popeye vedea cum porţile tumultoase înghiţeau mulţimea ce-aşteptase. cu nişte pantaloni maron şi cu cămaşa aia galbenă. Dacă n-avea să-l convingă pe Santiago să meargă-mpreimă s-asculte discuri la el acasă. pistruiatule. Dacă bătrînii lui i-ar zice dă la San Marcos.Urcă pe Larco clipind des din cauza reverberaţiei soarelui şi se opri să mai caşte gura la vitrinele casei Nelson: mocasinii ăştia din piele de căprioară. prin vitrina barului Cream Rica. la San Marcos şi-ar pierde relaţiile — zise bătrîna lui Popeye -. după chestia de-aseară. Ajunse la Cream Rica înaintea lui Santiago. schimodie? Santiago ridică din umeri. cu ochii-nfierbîntaţi: bătrînu lui au dat-o afară pe Amalia. poţi să pleci dacă vrei. Era abia doua şi-un sfert. nu. Bine. pînă atunci pe trotuar. omnibuzele rapide treceau arhipline.Zoila are dreptate.I-a intrat lui morţiş în scăfirlie să dea la San Marcos. Copiii de familie bună merg la Catolică. — Cu banii ce-i cîştigă Fermfn acum că-i la toarta cu Cayo Bermudez. De fapt o ţine una şi bună nnmai pentru că-i place să zică la toate nu. Soarele ardea. mama . pistmiatule. bărbaţi şi femei se ciorovăiau pe autobuzele parcate la colţul cu Shell. puţoiul nici c-o să mai aibă nevoie de relatii . la Catolică. se spălă pe dinţi. fiindcă nu-i plac preoţii şi fiindcă vrea să meargă unde merge tQt poporul — zise Popeye -. or să intre la vreun film sau or să joace cărti la Coco Becerra. Santiago?. Popeye se ridică de la masă. dar ce-o fi avînd să-i zică schimodie? Şi taman atunci intră Santiago. — Las' că şi la Catolică dai peste cîte-un indian de te ia cu fiori. se pieptănă şi ieşi. .. mai bine-aşa.zise Popeye. avea timp berechet Nu sîntem noi frati de cruce.

doar aşa. o să găsească ea de lucru. ca să rămînă pe-a ta. . parcă nu-i acelaşi lucru . nu ştiu de ce-aş fi obligat să-i dau socoteală ţîrcovnicului ăluia.zise Popeye.B'a n-o fac pe ateul . cînd Chispas. Nu-ţi mai amărî viaţa de pomană. tot cu vanilie?. Popeye amestecă în paharul cu milk-shake cu paiul.Poa' să se plîngă şi Papei de la Roma .Na.zise Santiago.zise Sandago —.dădeau afară pentru chestia de-aseară.Şi ce zic ai tai văzînd că nu mergi la liturghie? .zise Santiago. Părea şi mai slab cu faţa aceea lungită de suparare. pistruiatule. de parcă era el fraier. de-aia.de servitoare era nevoie peste tot. îl încurajă Popeye.Nu te văd bine — zise Popeye -. cumnate?. Chelnerul se-apropie şi Santiago-i arătă paharul lui Popeye. leri te-ai purtat cu Coco într-un hal că mă şi mir că n-a dat cu tine de pămînt. o fi grozav să fii aşa isteţ ca tine. pui totul la inimă. San Marcos nu le place fiindcă-acolo-s cholos şi se face polidcă.Nu asta-i preocupă pe bătrîni .zise Popeye -. Dacă nu-mi plac preoţii asta nu-nseamnă că nu cred în Dumnezeu. cum să fac să te conving să mergem la tine ca s-ascultăm discuri. schimodie . c-acu' o faci şi pe ateul . dar ăsta nu-i motiv să-i crezi pe toU ceilalţi batuţi cu leuca-n cap.zise Popeye. . la toate zici nu. dacă eu n-am chef să merg la biserica. Tete sau eu eram prost dispuşi. şi sorbi din spumă. Sau la Catolică sînt mai pretenţioşi la intrare? . şuviţele de păr negru ca pana corbului îi cădeau alandala pe ochi. Faci numai ce-ţi trăsneşte prin cap. fă-le hatîml. schimodie. . la o adică? . . . . în capul ei se spărgeau toate şi ea nu ne-a pîiît niciodată bătrînilor. . .Bătrîna ta s-a plîns senatoarei de isprava cu San Marcos zise. .zise Santiago -.Măi.zise Popeye -. dă şi tu la Catolică. tot.Mai slăbeşte-mă şi tu cu sfaturile .Nu mai fă pe-atotştiutorul. La urma urmei ce atîta tragedie. Santiago îşi privi unghiile: Amalia era fată bună.Ce zice Tete. .Dacă tot se necăjesc aşa pentru San Marcos.

de ce n-a fost la plajă azi-dimineaţă? . nu fi prost . cum să nu-l ştiu. punîndu-se pe bautură sau făcînd^pe mardeiaşul. pistruiatule — zise Santiago. chipurile.Palavre de-ale lui Chispas .. cînd îi trasnise prin cap să facă pe malacul la Terrazas ridicînd haltere.Nu-mi plac nici pistruiaţii nici roşcovanii . . mă.zise Ambrosio —.S-a dus la Regatas cu nişte prietene .facu fiţe Tet6 -. ăl cu pistrui . supecisteţule. Dar de cînd s-a pus pe treabă la biroul lui don Fennin.Povestea asta cu cAo/a Amalia îmi stă în gît. Fratelui lui Santiago i se zicea acum numai Chispas. Vezi că dacă află tatăl matale. S-a măritat cu el? . Coco sau Lalo: ia zi. îşi petrecu zilele bătînd străzile.zise Sandago -.Zi mai bine din cauza lui Chispas . Auzi. dar dacă greşeşri doza poţi să le-omon. Apărea la Ovalul din San Femando şi se îndrepta amenmţător spre Santiago. era poreclit Tarzan Chispas. dar înainte. Băieţelul senatorului don Emilio Ar6valo. jucînd cărţi. . .Uită. . i le crbise unui sublocotenent).Ce mă roade mai mult e c-au dat-o afară din cauza mea -zise Sandago.Le excită. nu mă băga-n bucluc. conaşule Chispas .zise Santiago -. Ţi-a zis el că le-nnebuneşte? . s-a zis cu mine. Te rog conaşule.şopd Popeye -.Ăl roş la faţă. Nu ştiu zău de ce nu te-nveţi minte.zice Ambrosio -. Tu nici nu ştiai ce-i aia yobimbina. aratîndu-i-i pe Popeye.îl consolă Popeye -. Fusese cadet la Şcoala Navală cîteva luni şi cînd fu dat afară (el zicea că din cauza unei perechi de palme pe care. fiindcă tot veni vorba de Tete. . mi-e scîrbă. Pfui.zise Popeye -. s-a lăsat de apucăturile astea şi-a redevenit normal. cu care din ăştia ar vrea să-l vadă încercîndu-şi puterile. Şi el e şi una şi alta. Chiar crezi că le-nnebuneşte pe femei? . Toiio.Eu ştiu ce-i aia yobimbina. numai că nu i-am văzut nicio-dată efectele . 38 • • 39 .

. cîştigase bănet nu glumă la Hipodrom şi. . . Chispas.Nu te-am mgat eu de mii de ori să mă duci la bordel? -zise Sandago.Ba n-o fac pe deşteptul — zise Santiago -. ei acu-i acu'.Asta nu. ai vreo gagică?. şi-atunci Chispas. Ba nu. şi masa şi paharele cu milk-shake tremurau de-atîtea scuturături: zău că erau nebuni de legat. Şi-n plus. scuturat de-un rîs nervos. orice muieruşcă îţi cade-n braţe? . să te dezbari de feciorie. nu plătind. îşi dădeau coate. schimodie.şopti Popeye -. . Sandago îl niinţi că da. du-mă la bordel. chestia era pe cine sa-ncerce. şi Popeye rîse şi el..zise Chispas —. ori de cîte ori puteau. zise Chispas. Chispas venise acasă-n culmea fericirii. Parcă tot nu-mi vine să cred. superisteţule. preocupat: e timpul să-i faci felul. bărbaţii adevăraţi îşi cîştigă dreptul la treaba asta prin propriile puteri. excitaţi.Atunci de ce te-mpotriveşti la tot ce zice bătrînul? . pistruiatule. lucru nemaipomenit. izmenindu-se.Şi ţi-a zis că dacă-i dai o lingura plir»a. Pe mine nu mă duci de nas. astea-s baliveme.Nu strică să-ncercăm — zise Santiago —.zise Chispas -. Chispas îi trîntea vreo porcărie lui schimodie sau schimodie îi juca vreun renghi lui Chispas de cum se prezenta ocazia: poate iar şi-a bătutjoc frate-tu de rine. nu ţi-e mşine să fii încă fecior deşi ţi-a mijit mustaţa?. Atac cînd sînt atacaL Hai. înainte de culcare intrase-n camera lui Santiago să-i dea sfaturi: e vremea să te zgîlţîi puţin. zău aşa. Tăcu deodată. Măcar vedem dacă-i adevărat. Faci pe deşteptu-n toate celea. zi drept. . pistruiatule. poţi s-o păţeşti urît acolo şi bătrînul pe mine m-omoară . schi-modie. Ce i-a zis Chispas cînd i-a dat praful? Chispas şi Santiago se-aveau ca cîinele cu pisica şi. schi-modie. şi-i întin-sese o ţigară. şi pluteşti într-o dulce neştuntă în privmţa femeilor. . schimodie. îl scoţi din minţi raspunzîndu-i şi-ntorcîndu-i pe dos toate argumentele.

prin Surquillo.zise Chispas.înseanmă că tu nu eşti un om cumsecade .Şi ce-ai tu cu militarii? . E ceva inteizis. Călcau nerăbdătoare pe tocurile înalte.rise Popeye -. aşa că mai bine le invităm pe gemene la matineu. ce-i rău în asta că vrea să-i dea ceva bani? Doar nu te-i fi amorezat de chola.zise Popeye -. Dar uneia de vreo paişpe poţi să-i dai. Odria a-ntemnitat o groază de oameni.Pui oleacă într-o Coca-cola Sjau într-un crenvurşt . Hai cu ele la matineu schi-modie. fluşturaticule? .zise Sandago -. N-are nici un miros. două ciufuri negre: gemenele Vallerriestra. numai să ştii cum s-o iei. cru. da ori ba.Am gustat-o cu vîrful limbii . eu unul i-aş fi-mpuşcat pe toţi. superisteţule . prea tîrziu. schimodie. . Ţara era un adevărat haos pe vremea lui Bustamante. e-un fel de pulbere putin picantă. . mai nervoşică.Chiar crezi? .Ba numai pe aprişti şi pe comunişti . băiete. Şi Popeye se ciocăni c-un deget la tîmplă: drept la balamuc o să-ajungi. Popeye dădu perdeaua la o parte şi le făcu semne. feţele lor proaspete şi bronzate priveau mereu spre ceasul Băncii de Credite.Numai după Tet6 mă topesc . eu de-abia aştept Santiago scutură din cap amărît: făcuse rost de ceva parale. . dar mereu erau date la o parte. şi-l pufhi rîsul. se dă pe sub mînă .Aş. căposule — rise Chispas —.Ţi s-a făcut de cucuie.. şi-aştepţi să-şi facă efectul. . Sigur că dacă-n loc de matineu vrei să mergert la tine s-ascultăm discuri. . oamenii cumsecade nu-şi puteau vedea de treabă. Şi dacă nu ţi-a dat decît un pic de sare sau de zahăr? . dar ele nu-l văzură sau nu-l recunoscură.zise Sandago -.Şi yobimbina se cumpără la farmadi? . vroia să i le ducă cholei Amalia. .cilibras îs o groază de bani. şi Popeye hait. Nu stăteau la coadă şi fonnau o mică mulţime burzuluită ce-şi agita braţele prin faţa omnibuzelor cu capote albastre sau albe care treceau fără să oprească. ce. .zise Popeye. Hai. Amaliei?. Ori de cîte ori se-apropia un autobuz ele se-ndreptau spre el c-un aer hotărît.zise Santiago -. Sandago rupse-n două paiul de supt. scosese crueilibras din puşeuliţa-purceluş. .zise Santiago. Ce mama dracu-lui ţi-a făcut ţie Odria? . 4o • Pe stradă sporise numărul celor ce-ncercau să se suie-n auto-buzele înţesate sau omnibuzele rapide.zise Chispas -. tot poţi petrece nişte momente pe cinste.Ş-asta se poate da unei fete cam de ce vîrstă. .zise Chispas -. Din vina mea au dat-o afară.Doar n-o s-o dai uneia de zece ani. Dar o să te-ajut să dai gata o femeiuşcă. . Deodată. dar nu mult Deşi la vîrsta asta nu-i cine ştie ce de capul lor.zise Chispas -.zise Sandago —. schimodie. Fiindca pe vremea lui Bustamante umblai lelea şi făceai pe mardeiaşul. vrei să-i dai un bacşiş fiindcă bătrinii tăi au dat-o afară? Nu un bacşiş.La bordel.zise Sandago -.Eşti mort după Tete. Santiago trăgea dintr-o ţigară. . . Şi cînd tipa-ncepe să devină mai agitată.zise Chispas -. schimodie. Chispas. atunci e de tme. cimtre trupuri apămră două mici siluete indendce.Or fi singure . .zise Popeye —. Şi-ncă-a fost prea bun cu ei. Dar chiar atunci gemenele izbuttră cu chiu cu vai să se urce într-uti Morris verde. . s-or fi grăbind s-ajungă la vreun matineu din centru. Popeye făcu ochii mari. Chispas? -zise Sandago. . locuia prin partea locului. zise Sandago.Guvemează prin uzurpare şi foiţa pumnului . Hai.Eu am ideile mele şi tu pe-ale tale — zise Santiago —. nici nu-ncape vorbă . du-mă la bordel. .îl contrazic numai cînd începe să mi-l laude pe Odria cu gaşca lui de militari .

Aiurea. auzi-o. Ce ţi-a venit? „Moartea în Arizona". gata. nu zicea nimic. galopuri. Un patio.Eu nu cred în mptul capului că Chispas i-a dat yobimbina iubitei lui. Intrară prin grădină. în Surquillo. . un costum negru de baie. unde se vindeau flori. Nu-mi strica cheful.zise Popeye -. privindu-i cu neîncredere. Chemară chel-nerul. mirată. drăguţă-i gîndi Popeye.Asta-i o tîmpenie cît toate zilele. să nu leşine sau mai ştiu eu ce . fraierule.Mama mi-a zis c-ai plecat de la noi . şi doamna Zoila: poate de-aia. un birou. Amalia. conaşule. purta o jachetă . Da' unei tipe oarecare nu văd de ce nu i-aş da. altul din magazine. învîrti. E şi nu e Amalia. de bunăvoie. după aia s-a mai gîndit. Chispas e plecat la ferma unui prieten. conaşule. apoi i-a venit o idee. . şi pufhiră-n ris: şşşt. pistruiatule . pistruiatule. Avem terenul liber. conaşule.zise Santiago -. în al lui Tete în roclua de la prima comuniune. şi se-ntoarse spre Santiago: n-a plecat ea . o dai pîn' la unnă cuiva sau mai bine-o arunci? întîi s-a gîndit s-o arunce pistruiatule. schimodia: s-a făcut. schimodie? De pe terasa acoperişului se vedea în sala de baie a servitorilor. . prin ochiul de geam se zgîiau două feţe lipite şi nemişcate. şi se bîlbîi. schimodie. sigur că nu . primească regeşte. Santiago îl lăsă pe Popeye pe palier: tu intră şi pune muzică. Maşina nu era afară. Sandago o asculta c-o mutră încurcată. cu ssacilibfas poti să faci o droaie de lucruri. uifindu-se după fetele ce ieşeau eu mă duc s-o chem. privi la Popeye. De ce. ce mai faci conaşule?. aranjîndu-şi puţin bluza. Acum avea păml zbîrlit. ce părere-avea? . după doamnele ce-mpingeau cărucioare cu copilaşi ţipăcioşi. lămpi cu picior. un purceluş parc. trecură 'pe lîngă havuzul cu plăci de faianţă: şi dacă s-a culcat. dînd colţul cu Shell. o găsise trează.zise Sandago -. cu mîinile. ei. Sandago deschise uşa. Perechea de la masa de-alături se scoală-n picioare şi-Ambrosio i-o arată pe femeie: asta-i o curviştină. Aşteaptă. . Vorbea şi-şi netezea părul . Tare păcat. făcură socoteala pe din două. hai mai bine sus m camera mea.zise Santiago -. . — Pune tăviţa pe masă — zise Santiago —. Popeye cumpără „Ultima Oră" şi citi cu glas tare bancurile. să văd dacă bătrînii s-au cărat. crueilibras e bănet nu glumă . puşculiţa adică: cît o avea-năuntru? Seziarele sportive. a născocit asta ca s-o facă iar pe interesantul cu noi — zise Popeye -. stringe-U catrafusele chiar acuş.zise Santiago. mi-a trecut . rogqjini sau tinichea. măi că bine-i făcută chola. că-i dăm foarte puţin . la doi paşi. Popeye dădu să se aşeze dar după ce ştii că-i curviştină? Simplu. în spatele bucătăriei e-o cămăruţă pe care ţi-obalustradă de fier. Dacă tot te laşi păgubaş. Şi-o chemi pe Tete. ea s-a rugat mult de doamna. tot ce-ţi trece prin cap — zise Popeye —.zise Popeye -.Mă simt cam ameţit . schi- . schi-modie. vrei să mă duci cu preşul dar nu-ţi nu voia să plece de la ei. fiindcă aşa vrea ea. treceau aproape goale.zise Santiago -. E-aici. pistruiatule — zise Santiago. măsuţe cu scrumiere. o luară pe Larco.Şi ce-ai de gînd? . . în Surquillo.Ba nu mi-a pierit curajul. gîndi . fii bună Amalia şi aduLalo se despărţi de ei şi rămase de unul singur la un cot de stradă. un vals de Felipe Pinglo.Văd eu că nu eşti decît un profitor ordinar. Ea Nu-mi vinde mie gogoşi.zise Santiago -. doamnă?. Vazură perechea ieşind spre modie? Nu-i nimic. Se retrase puţin din uşă. îs banii tăi. care-i zîmbi prietenos de pe trotuar. mi nişte Coca-cola.zise Sandago -. doar n-avea cum să mai fie aceeaşi Amalie cu şoiţ scro-bit albastru. mă duc ascultam muzică. Sau Chispas? . seLarco. hai mai bine la cinema. iarjos o siluetă cam vagă. uite că tocmai . omnibuzele şi autobuzele auzi clic-ul întrerupătorului şi întunericul se preschimbă-n tablouri. doamna Zoila a dat-o afară. şi oglinzi. Rămîi. îşi • 43 42 • face veacul la „Catedrala" în căutare de clienţi. Amalia se desprinse din pragul uşii. nişte pantofi chioscuri din lemn.Ce tot încimgi.zise Popeye -.Şi dacă află bătrîiui tăi? . bună ziua conaşule. aleea Ricardo Palma mototoliră ziarul şi facură cîtiva paşi împreună pînă ce paşi. în ochii lui Popeye se aprinse o luminiţă: îţi anunteşti cînd am pîndit-o pe-Amalia la Ancon. Staţia era acum pustie. şi cînd treceau prin dreptul „Prăvălioarei Albe": salut Lalo! Pe aşeză pe pat.• 41 . voci de copii: . uite-o în pragul . Se-opriră să privească afişele: e-un film cu cow-boy. Numai ca să vadă cum acţiona pistmiatule.Să nu i se facă rău. uitîndu-se spre piaţa plină de pene contra prafului. o scară cu casă de toleranţă. . urlete indiene.zise Popeye. ceramică şi bărbăteşti în picioare şi se vedea că-i speriată: bună. „Catedrala" e şi Santiago: nu.lubitei mele. un portret de-al lui Chispas.N-ar mai lipsi decît ca Amalia să fie ţîfhoasă şi să mă trimită la toţi dracii uşii. butonul radioului de pe nopderă. covoare. răsfoi prin urecheat şi cu rît lung pe comodă. şi Sandago coborî vocea şi se-aprinse la faţă. ea o fi? Da. care se-nvîrtea prin casa lui schimodie ţinînd în mîini tăvi sau pămătufuri de Se găseau lîngă cinematograful Miraflores.Vino cu mine. în afară de bar-restaurant.zise Santiago -. s-au cărat. pistmiatule. Tu i-ai da yobimbina unei fete cumsecade? . n-o să faci nimic. Dar te priveşte.Dar după aia mergem la tine să pui discuri . Steguleţe de la colegiu. N-am închis ochii toată noaptea. or s-o trezească.Bătrinii se caiă la Ancon si vin de-abia luni . pistruiatule. nchiriază cu doi soles pe oiă. o să te Popeye. te simţi aşa fiindcă ţi-a pierit şi bruma de curaj — zise Popeye -. roşcată şi-o bluză neîncheiată bine. meige. fructe $i pîn' la ei ajungeau împuşcături.Nu.şopd Popeye -.

Vai. şi le băgă în buzunand jachetei. înlemnită?. nu te mai lăsa rugată. bole-roiiri.zise Santiago. o să poţi merge cu el la dans fără să te faci de rîs. neliniştiL Amalia ştia să danseze? Şi ce anume: valsuri. să se-aşeze colea. Mai mult ca sigur că ştia şi să danseze şi i-a păcălit pe ei că nu. Mişcările ei aveau ceva forţat. chiar ai? . nu ştiă? Prostuţo. îi plăcea. Pe cuvînt că schimodie n-o sa te spună. cu faţa intrigată. Purta hainele albe şi pantofii fără tocuri făcînd parte din unifonnă. asta ca să vadă conaşul că nu se lasă rugată. Cum mai lîzi. redeveni serioasă apoi zîmbi din nou. • 45 . — Mie? — Amalia privi bancnotele dar nu le luă —. să vină. da' cum să-i primesc? . dar nu şi şorţul scrobit albastru. Zi drept. Dar doamna Zoila mia plătit pe toată luna. tîlhăriţo. acu n-o să mai aibă nici pentru matmeul de duminică. Se sprijini uşor de capul patului.Nu-ţi fă tu griji din asta — zise Popeye —. Vai. conaşule.Santiago o strînse de hraţ -. vezi să nu te dai de gol tocmai acu. se-ndreptă spre tăviţă. îi împingea cu coatele să-i depărteze. Dar Popeye îşi contmuă atacul: tîlhăriţo. gîndi Popeye şi privi la Amalia: îi plăcea cum cîntau ăia? Arătă spre radio: grozavi. suprafaţa lucie a havu-zului. hai stai jos. Sînt din partea mea. Auarachas? Amalia zîmbi. rece. mama nu-i acasă. aşeaza-te prostuţo. îi primesc. — Nu ţi-i trimite mama — zise Santiago -. schimodie. să n-o atingă. conaşule. Bine. De n-o avea. înviorătoare. umbra ei nu se mişca pe parchet — Ţi-am adus astea ca să-ţi cumperi ceva . conaşule. şi slobozi un chicotit. nu. Amalia chicoti iar.Dacă vrei. cum să aibă. marginile lui de faianţa reflectînd lumina.Hai.avea pomeţii roşii. hai recunoaşte: bine. nu ştia. . oftă şi-şi depărtă de buze paharul pe jumătate gol: ce bună-a fost. hai că te-ai dat de gol. conaşule. dar cu prima ocazie cînd s-o supăra de ceva avea s-o pîrască şi aoleu ce i-or auzi urechile de la doamna.Ai. . Amalia se uită la Sanliago. Santiago se ridică.Uite la ea cum rîde. Popeye îşi lăsă o mînă pe genunchii ei şi primi un ghiont de la Amalia: asta nu. doamnei nu-i place ca ea să intre-n camera conaşilor. nici el şi nici Popeye n-o s-o spună. copăceii de pe stradă luminaţi de felinaml din colţ. îşi închise ochii pe jumătate ca pentru a asculta mai bine: erau Trubadurii Nordului. se ţinea foarte ţeapănă. te-nvăţăm noi să dansezi . vocea lui Sandago se-ncordă deodată. Amalia. conaşule. şi Popeye deschisese fereastra: grădina. nici boneţica pe cap. Şi cînd o să ai un iubit. îşi încrudşă braţele. nu? Da. pistruiatule . aşa zicea el acum. Amalia. . zise Popeye. numa' să nu paţească ceva. e loc destul.Mata vrei să-mi dai bani din economiile matale . Amalia. o sft facem chetă toţi baieţii din carder şi-o să-l invităm. nu fi proastă . de parcă-ar fi strîns-o hainele sau ar fi simţit pişcături în umeri. AmaUa. Acum cîntau „Siboney". De ce-a rămas acolo. . da' cum o să se-a$eze?. Sandago o apucase pe după mijloc. Dar nu-i făcea plăcere să-i ia banii. Sandago tuma Coca-cola în pahare şi Popeye trăgea cu coada ochiului la el. Luă bancnotele care se îndoiră între degetele ei. tare frumos mai cîntau. şi Amalia bău cu poftă. Bine-nţeles că are. Hlhăriţo.insistă Sandago -.zise Santiago -. la-i. îi dădu exemplu: îşi ridică paharul şi bău. Popeye se dădu mai aproape de pat. . privea speriată la schimodie -. da' de unde!.Eu cred că are ea un iubit — zise Popeye —. Amalia rîdea în hohote şi scutura din braţe dar ei n-o slăbeau deloc.în sănătateaciatale. ştiu eu că ai — Popeye se lăsă să cadă lîngă ea şi-o apucă de celălalt braţ -. Şedea cu mîinile pe genunchi. se uită la Popeye. se-aşeză pe-un colţişor de pat şi-avea faţa serioasă.44 • Amaha puse tăviţa cu pahare şi sticle cu Coca-cola înaintea portretului lui Chispas şi rămase-n picioare lîngă comodă.

şi Amalia facu ochii mari. şi dacă leşină? Lasă prostiile. ce fericită eşti tîlhăriţo. Nu le dădu -răgaz şă refuze. cred c-o pipăie-n voie.zise Popeye. acu el o pupă şi eu ca la teatru. nici nu-i mai vedea.Ca niste prieteni buni. auzea vocea ţipătoare a Amaliei şi-şi vîrî mîna-n buzunar. Amalia rămase sprijinită de prichiciul ferestrei. stinse radioul. gîndi Popeye. şi simţi că i se-nmoaie genunchii şi-l păli o poftă nebună de-a se lăsa păgubaş şi de-a pleca. Nici nu se mai mişcau acum. pistru-iatule. singură. cum sa schimbat!. Cu jumate de trup aplecat afară pe geam. îl beşteli şi i se paru c-aude glasul lui Santiago. Se sculă-n picioare.zise Amalia -. lovindu-se de inobile. aşa-i că te simţi cam obosită?. ştergea cu un colţ al fustei masa din mijlocul odăii. schimodie. Dar vă rog intrati. parcă amintindu-şi ceva -. ad-o-n pat. cu ochii-nchişi. şoptind ceva. cu spatele la ei. ştia. catifea nu alta. las' că mi-o vei plăti tu cu vîrf şi îndesat. Veniseră lîngă el.zise Sandago -. Aşa obişnuiţi să beţi. profiţi că-i servitoarea ta. gîndi Popeye. Ea nu se-atinse de pahar.46 • .V-am adus şi paie . da. conaşule? Cînd se termină discul şi Santiago se-ntoarse să şadă pe pat. cum s-a-nviorat!. schimodie. parcă-i altă persoană. se-ntoarse spre pat Tare-ar vrea s-o vadă dansînd. Le întinse paharele cu Coca-cola şi paiele. bravo! el profită din plin $i eu ca la teatru.De ce te-ai deranjat . Amalia se ridicase şi ea şi dansa prin cameră. uite-o că-şi dă ochii peste cap. îşi aranjase o panglică-n păr. pramatie. schimodie. întuneric. aşa-i . . chola era supusă şi părea aninată de schimodie.Nu trebuia să-ţi prăpădeşti banii pe asta. prostuţo . o scînteie răutăcioasă i se aprinse în ochi. aveau o întîlnire. Santiago şi Popeye se priviră speriaţi. pistruiatule. alt disc. măcar o clipă. ci ad-o odată. lipicioasă: da. Nu puteau sta prea mult. cîteva scaune. vezi ca ştia să danseze. Acum acompania şi ea ritmul muzicii bătînd din palme: da. Santiago se ridică iar. poftiţi de beţi conaşilor. greoaie şi stîngace. poze colorate. nu vrei să te-ntinzi puţin?. hai vino să începem. Amalia. Voibea. uite la ea în ce hal • 47 s-a-nfierbîntat. ce mama naibii. dar Sandago se ridică: întîi să danseze cu el. dădu drumul la pick-up. . fir-ar dracu' al dracului. . fredonînd din gît. Cineva o dusese o dată la Agua Dulce şi dansase într-un loc unde cînta o orchestră. nu? . rîzînd: avea dreptate Chispas. pistruiatule. puteau s-o aştepte un minut stînd de vorbă?. dispăreau pe spinarea ei şi Popeye nu le mai desluşea fetele. ce vioaie e! Hohotele ei de rîs răsunau în toată odaia. e toc-mai bună. şi-l văzu pe Sandago îndreptîndu-se spre blacon. întinse mîna şi stinse veioza. şi celălalt. un fundal de viori şi vocea lui Leo Marini. ce zici? caldă-căldicică. Popeye le vedea plutind în cerc. or s-o pipăie-n lege: or s-o aibă. că ea se repezea să cumpere ceva să-i trateze. îşi încheiase jacheta şi privea la ei cum beau. se pieptănase. Cele două umbre se lipiră. dar dacă apărea Tete?. Or s-o dezbrace. gîndi Popeye. apoi strălucirea felinarului de pe stradă ilumină difuz cele două siluete. şi Popeye îi desluşea silueta desenîndu-se pe ceml întunecat: alt disc. să stea numai o ţîră. două paturi nestrînse. pra-matie. coborau. Popeye îşi lăsă capul pe pemă. cînta şi rîdea de parcă s-ar fi îmbătat criţă. Ea încuviinţă din cap. vine imediat. Amalia chiar că dansa ca o somnambulă. pîriă cînd Santiago o prinse-n braţe. Amalia se clătina încet. Pramatie. intră repede-n casă şi ei o urmară. Pete mari de igrasie şi dîre de negreală. sfortările ei pentru a scăpa din mîinile lor comunicau patului o dîrdîială scîrţîitoare. Şi iertati săracia. învîrtindu-se orbeşte. Sandago să nu fi exagerat doza. avea faţa asudată şi lacrimi în ochi. Eram doar în trecere. îi şopti la ureche Popeye. urgentă. e taman momentul. îşi trase un scaun şi se aşeză în faţa lor. cu vocea slăbită. gîndi. Vocea lui era hotărîtă. strangulat şi bleg. încîntaţi. taci pramatie. mîinile lui schimodie urcau.

ce-ţi trece prin cap conaşule. gîndi Popeye. s-o lase-n pace.zise Amalia -. şi căzu cu ei pe pat: s-a făcut. şi Pepsi-cola şi tot nimic. ofdă' veniţi odată. scoase-o bacistă şi-şi suflă nasul cu putere. îmbrînceli şi ţipete. Coca-cola aia n-o fi fost prea veche. pistruiatule. o voce păstoasă. . .Ah.Ei.E ora cînd ies de la fabrici . o voce strangulată. şi-atunci el l-a chemat pe conaşul Chispas şi i-a zis dă-i tu un telefon lui Canillo să-i dea de lucru: ce aere-şi dă şi ăla. se tenninase discul.Nu v-a zis tata? . a doua ri încă i se mai învîrteau toate prin cap şi lucrurile îi jucau în mîini. Ba nu plec nicăieri. îi privi cu timiditate. Păi da. conaşule.zise Amalia -. Ridică privirea la ei. auzi vorbă. voci. . ba nu conaşule. şi Santiago încerca să-l împingă pe Popeye şi Popeye să-l împingă pe Santiago. cu ochii-nchişi.o să lucrezi la laborator? zise Santiago. nu putea sa respire: cum mai rizi tîlhăriţo. şi domnea peste tot în umbră o-nvăl-măşeală de haine şi de piei transpirate. 0-năbuşă. că ea nu voia pe-ntunenc. Şi totuşi băuse pîn-atunci bere şi nu păţise nimic. şi limonadă Pasteurină şi tot nimic.Mai mult ca sigur că fumezi. îşi astupase-o nară şi simţea crampe-n stomac: gata.• 49 48 4 . senfurie. oferi alta Amaliei dar ea nu fuma. şovăi o clipă. du-te-n grădină pistmiatule. de ce-a stins lumina conaşul celălalt?. Măcar cu-atît să vă tratez şi eu. vrei să te plasez la laborator?. şi Santiago şşşt. Ea tocmai părasea casa. şi-acum Popeye o prinse de umeri. Vocea Amaliei se-ntărîtă. cum o sa plec. don Fermin. o umbră-n plus printre toate umbrele camerei şi s-ar fi părut că se joacă opintindu-se fara vlaga înlre veioză şi comodă. n-auzi. conaşule. cum să plece taman acu. nu s-o fi răsuflat conaşule? Popeye işi muşcă limba. conaşule. Ei erau contopiţi încă-n penumbră. lasă-mă pe mine. ce-ndrăzneală.zise. doar nu sa-ntîmplat nimic. am glumit . dacă n-o aduci nici acum plec. conaşule.zise Santiago -. rîsete.Nu-s banii mei. oriunde-ar fi. dar ne tragi pe sfoară ca aseară . Erau o siluetă fără formă. Amalia lasase capu-n jos. nu mă gîdilaţi. Ne-ai zis că nu ştii să dansezi şi ştiai. afară începea să se însercze şi seauzea din cînd în cînd şi de departe uruitul vreunui tramvai. şi-şi trase repede mîna din buzunariil pantalonllor. dar braţele şi picioarele-i continuau să lupte şi Popeye rinji. cînd s-a-ntîlnit cu don Fennin. Se ridică. dati-mi cimmul. Ca s-ajung Sn bulevardul Argentina va trebui să iau întîi tramvaiul apoi un autobuz. Cholei îi reveniră culonle-n obraji şi i se înăspri vocea: nici nu voia să-şi aducă aminte. se-apropie de ei clătinîndu-se. Uşa dinspre stradă rămase deschisă. în viaţa ei n-o să mai pună gura pe Coca-cola. o răsuceală nebună de picioare. simţi că Santiago se frămîntă-n scaun şi gîndi am făcut o gafă. cu geamantanu-n mînă. se lovi de ceva. şi Popeye şşşt: uşa de la . . acu or să vină. vă faceţi de cap. şi ea sigur că da. Trecea în sus şi-n jos multă lume. Santiago se uită la Popeye şi amîndoi se uitară la Amalia: vomitase toată noaptea. aşezaţi-vă aici.rîse Amalia -. şi-o anzi pe-Amalia: uite că muzica s-a oprit. şi el asta s-o crezi tu. fl duru glezna. ad-o-n pat odata. . Ea rîse. nu voia să plece. . dă-mi pace conaşule. Ce rău se simţise.zise Popeye -. unele chipuri se opreau o clipă să se holbeze înăuntm. cu respiraţia grea. un gîfiit întrerupt şi animalic. dar el o tira. sînt cei dăruiţi de conaşul Santiago . cu inima bătîndu-i să-i spargă pieptul: tu pleacă. cu invidie. cu obrajii în flacari . aşa nu-i plăcea. de luni. o văzu pălind. Ce te-ai mşinat aşa. oferi o ţigară lui Santiago. mîini. şi deodată şşşt. ce bine . Popeye scoase pachetul de Chesterfield. abia şoptită. schimodie. braţe şi fuste. prostuţo. La laborator o să te simţi nununat. împotrivindu-se fără putere. Păcat că labora-torul tatălui matale nu-i pe-aici prin preajmă. de parcă o-năbuşea o sonmolenţă de neînvins sau o mare plictiseală. cu admiraţie: ei nu păţeau nimic cînd beau Coca-cola? Popeye se uită la Santiago. să-i dea cinunul. o auzi bîlbîindu-se. Plecaţi de-aici. conaşule.

Pentru c-aţi venit pîn' aici şi nu cu mîinile goale. se văzură nevoiţi s-o ridice cu de-a sila.5o • Maiio Vargas Llosa intrdre. o cămaşă fără guler. îi asculta cu ochii plini de neînţelegere şi le scăpa din mîiiu şi chiar atunci se deschise uşa şi-i dădură drumul: bună. Amalia . în spatele doamnei Zoila. mama. conaşule — zise Amalia —. Mulţumim pentru trataţie. şşşl. — Pleacă iute.Acu chiar că plecăm. şi ochii doanmei zîmbiră şi priviră pe rînd la Sandago şi la Amalia. lăsă paharul pe masă-. Dar Amalia continua să zacă pe pat. mustătile şi favoriţii cenuşii. mocasini. — Cum de nu te-ai cultat încă? — zise doamna Zoila către Amalia -. repede. şi-i întinse mîna lui Popeye. şi-şi simţi trupul ca dizolvîndu-i-se. Văzu. Aranjează-ti bluza şi piaptănă-te puţin. se agăţa de noptieră. se clătina c-o expresie idioată. . şi zîmbetu-i scăzu tot mai mult pînă dispăru: salut.Santiago se sculă. îşi trecea degetele prin păr. — Era de datoria mea. maică-ti i-a trecut cheful să. faţa plină. .Sigur. aici erai? Don Feimin intră-n odaie. ridică-te odată. Popeye îşi vîra cămaşa-n pantaloni şi privea îngrozit spre ea: ieşi. E trecut de douăsprezece. ochii vioi ai lui don Fermm. era în pantaloni şi c-un turban grcnat. . iar el: ce mai faceţi.Mai vino pe la noi sa ne faci o vizită . Sandago netezea cuvertura pe pat si Popeye trase iute pick-upul din priză. Repede.zise Amalia -. domnule. o haină uşoara de vară. bună seara doamnă. toanto. ce-aştepţi — zise Santiago -. Popeye o văzu pe doamna Zoila şi se căzni să zîmbească. Santiago dăduse fuga la geam şi el nu putea nici să se mişte: Tete. tata. ieşi din cameră. Tocmai aprinsese luniina. Tet6.zise Sandago. Tet6. ieşi din camera toanto! Nu se putea umi din loc. salut schimodie. Asta ne mai lipsea. salut Popeye. Şi salutaţi-o din partea mea pe conita Tete. gîndi. conaşule . .

Intrară la „Triumful" să-şi cumpere ţigări.Dar ce mai face senatoml? .• 51 . tot o porcărie-i-am făcut— zise Santiago —. .Oricum ai lua-o. . privea în jos şi păşea destul de drept. îi conduse pînă-n stradă. praful s-a ales din planul meu de-a mă odinni în week-end. . dar tu parcă nu eşti în toate minţile -zise Popeye -. asta zic şi eu fraiereală — zise Popeye -. . înseamnă că i-am făcut pîn' la unnă un bine cholei.zise don Fermin—. Şi uite-aşa. lasă remuşcările. Cu coada ochiului. Ce i-am făcut? Acu că i-ai dat şi crueilibras. Uitucelile maică-ti.Maică-ta şi-a adus aminte c-are mîine invitaţi la masă -zise don Fermm -. acu taică-tău i-a dat un post mai bun. Nu-mi pare rău de cele cinci libras. . . coborîră spre Ricardo Palma şi merseră fumînd printre copacii aleii.Nu-i vorba de asta.Sor'ta a rămas la familia Vallarino . De-un veac nu l-am mai văzut pe la Club. o crezi chiar atît de proastă sau se prefăcea? Nu ştiu cum m-am ţinut. cu una cu alta. o luară spre linia tramvaiului. . Nu ne-am dat seama cît e ceasul. Nu era vorba să donniţi la Anc6n? .Cinci libras de-amom' artei.zise don Femun -. Popeye o văzu pe-Amalia cu tăviţa-n mînă. . tot e bine.rise Popeye —.^ ^\ \^^^-L^îy 52 • Mario VargasLIosa . Eu o şterg. Urmînd linia tramvaiului.Nu te-a pufhit rîsul cînd a zis chestia cu Coca-cola? . Chiar am mutră defraier? ^ fw.Vreau să te-ntrpb^'waM^SS^Şaptiago -. între şiruri de automobile. parcă n-o ştii.zise Santiago -. mă pişam pe mine de rîs pe dinăuntm. Amalia.zise Popeye -.S-a făcut douăsprezece.Eram linniţi de foame şi-am trezit-o să ne facă nişte sandvişuri . doanmă? . ziceam că-i vreo zece. acolo forfotea deja de beţivani şi dejucători de biliard. şi-acolo Santiago îi dădu o pălmuţă peste umăr şi Popeye îi făcu semne de bun rămas: pa.

Mă minti dinadins. schimodie .zise Santiago. nu mă fraieri. negrule? Vai de tine.înseamnă că fraierii n-au neapărat mutră de fraieri.îţi merge mintea cu sorcova.Tete nu-i acasă . Atunci hai la tine-acasă să punem discuri. schimodie..zice Santiago. pistruiatule .Bine. . Ambrosio .se oţărî Popeye -. nu? Doar mi-ai promis. Pentru mine. . . Sigur că nu conaşule.Ascultă.rîde Ambrosio -.Pentru mine ai făcut-o? .Vreau să-ţi zic ceva .Mă jur că nu. S-a dus să-şi ia vermutul de seară la nişte prietene. de parşivă ce e? De parcă-ar fi fost rindul ei acrun. bine.zise don Fennin -. să vadă dacă mai repetăm figura de-aseară.Vai ce-ntrebare — zice Ambrosio —. Nu crezi că s-a dus după Coca-cola numai aşa. .zise Popeye —. . Ce glumă-i asta? Matale vrei să-ţi rîzi de mine? . chola-i o sfintă şi mie-ini umblă gărgăuni prin cap — zise Popeye —. . .zise Santiago -. conaşule . nebunule. . nenorocitule.

Femeia deschise o fereastră. bănuitori şi răi -Ce doriţi? îs A-nceput să-l silească pe fi-su să poarte pantofi şi să nu se mai înhăiteze cu nevastă-sa. Intrară-n Chincha pe la şapte dimineaţa. o mulţime de lucruri n-aveau ce petreceau de minu-ne ţinîndu-se de pozne. Hoitarul a ajuns important. ghivecele fără flori. politica-i pentru deibedei nu pentru oameni de treabă. sporovăi tot drumul despre revoluţie. îşi citea discursul. don: se hrănea cu cadavre. Uşa se deschise curind şi pe deasupra a dat lovitura cînd guvemul generalului Benavides agemînd şi aparu o femeie: păi era o indiancă mofluză. Deaceea i se zicea Hoitarul. ce-i drept.ffl LOCOTENENTUL nici măcar nu căscă de-a lungul întie-gului parcurs. Dacă i-a fost servitor? Nici pomeneala. cu nişte ochi mici. Mai apoi însă i-a despărţit Hoitarul. înăuntru. dar asta numai cînd erau atîtica. să-şi arate pennisele de liberă trecere unei patrule ce controla vehiculele pe şesea. teancuri de ziare. Pe don Cayo l-au trimis la Colegiul Jos6 Pardo. Lumea din Chincha zicea: ehei. ce bucăţică. Rezemat cu coatele pe tejghea. se . Era singura de culoarea asta. o istorie care a zguduit e/ Serrano. Perpetuo. Hoitarul îi vindea la mezat lucrurile de prin casă şidon. un mic negustor de prin partea locului. în Chincha s-a făcut cămătar. în local nu intra niciodată.privea chiorîş. i-a trimis la Mala. pe locotenent mai că-l certau dacă-l mai prindeau cu el. intră în cafeneaua-restaurant „Patria mea". Bravo lui.Credeţi că mai întîrae? . Fiindcă.locotenentul o privi pe femeie vădit surprins. Locotenentul sări pe trotuar.Nu-i . Copilul-minune al Familia. Locotenentul ciocăni la uşă şi-aşteptă şi auzi paşi şi-o voce. zicea. ceasul ăsta. Nu ştiţi unde-i acum? ducea la Hoitar. ce-mi laşi în gaj?.M-am însurat mai demult . Totul era vechi. cînd familia Bermudez şi-a luat tălpăşiţa din ferma clanului De la Flor. cu faţa negricioasă şi nceput să-i aresteze şi să-i deporteze pe aprişti. şteipeleau fructe de prin livezi. auzi la radio. medşi sau cu negri. şi. căuta într-o cameră. adică bătrînul zis Hoitarul. Chincha. şi fumînd cu poftă nişte tigări cu miros de guano. don? Păi să vă zic. ăsta o s-ajungă departe. iar pe-Ambrosio şi murmură îmi daţi voie şi se făcu nevăzută prin gura întunecoasă a unui gang. mîndrosubprefectul Niînez dădea ordinul. nu. Hoitarul fusese vechilul moşiei. . nevastă-n faţa lui Dumnezeu. Degeaba-l căuta aici. alelalte din jur erau albe sau cenuşii. acelaşi comunicat pe care-l auzea de două zile 'ncoace. cine te-a văzut vreodată/ nu te uită viaţa toată. viitoarea minte luminată a ţării. dugheană prin apropiere de locuinţa lui don Cayo. nu se amesteca-n politică. cînd Locotenentul auzi de undeva fluieratul unui canar. şi Hoitaralui nu-i mai tăcea care pe-atunci mai mergea încă de-a buşilea. sordid. plină de pete. şi pe don Cayo-l Ea se despiinse din canatul uşii şi-i făcu loc. el se-alegea cu lucruşoarele.zice Santiago -. cine-i acolo? 54 • Mano VargasLlosa • 55 .E acasă domnul Bermudez? — zise locotenentul. Că dacă-i era chiar nevastă. . Cayo recita. Tu nu te-ai însurat? şi dacă omul nu plătea. ruşinată de-arestarea lui Trifulcio. ziceau. Cînd aveau loc manifestări de-alea ălora de la Jose Pardo. Pot să-l aştept? păsa. don. Revoluţia nici nu se observa aici: strazile erau înţesate de şcolari. cuvioasa dofiă Catalina şi fiul. s-a ales chiar primar al Chinchei şi să-l fi văzut cu gambeta-n Piaţa Mare. Cum s-a-ntîmplat. don Cayo era nedespărţit de unu' de la Jose Pardo numit don? Cum de nu.locotenentul îşi storcoşi tigara în scrumieră -. ceru o cafea cu lapte şi-un sandviş cu brinză topită. locotenentul îl căuta într-o chestiune personală. pe-un fundal de marşuri militaie. şi cînd veni la Chincha lumea zicea că De la Flor precis l-a dat afară pentru don? matrapazlîcuri. Dar asta la-nceput. aprist şi-i prigonea familia. la Surco. Femeia doa. nu se vedeau trupe la colţuii. explicîndu-i sergentului care conducea jeepul c-acu' că Odria a preluat puterea vor intra la pîmaie toţi apriştii. s-au întors la Chincha. Cînd era numa' de-o şchioapă jucau fotbal împreună. don Cayo. Chinchei.. Şi cu banii lui. luă cu ameţeală printre mobilele greoaie. căpitanul zis Zgîrienoadă îl vîra la răcoare pe mîndruţo. fata era curăţică. Negresa tinea pe-atunci o şi pereţii plini de scursori sau găuri sau muşte. don unnă. don. vai ce schimbare don\ Părul îi era zbîrlil. viaţa. Şi i s-au suit fumurile la cap. gura tot vorbind de fi-su. şalul de lînă ce-i don. Ambrosio-l întîlnea pe stradă dar nu-i mai zicea tu. la defilări ducea stindardul. Locuia într-o căsuţă galbenă. maşina de cusut prieten i-a fost.Se-ntoarce curînd? . Cînd au cîstigat însă căcălău de bani l-au dat afară. ah mai era şi una maronie. Ambrosio era primit în casă şi Hoitarului nici că-i neîncrezător-. destul de-atrăgătoare. Cînd cineva n-avea bani. Şi la puţin apoi îşi împărţeau pleaşca între ei. iar dobînzile cenite de Hoitar erau aşa pipărate încît datomicii mureau înainte de-a putea plăti. făcu omul ochii mari. S-a umplut de bani foarte . acoperea umerii părea să fie împlecit din cîlti. Şi chiar c-a ajuns. aresteze? Era aprist Bermudez ăsta? Nici pomeneală. aşa că el şi-Ambrosio intră o dîră de soare. în spatele bisericii. leşiseră din Lima de cum se crăpase de ziuă şi nu opriră decît o singură dată. Vroia să-l. Pe bărbatul în maieu şi cu faţa acră care-l servi îl întrebă dacă-l cunoştea pe Cayo Bermudez. to cimpul defilărilor cu-ocazia sărbătorii naţionale. negresa. adică munteanul. inelul ăsta. Lăzi goale aruncate prin colţuri. s-a-ntîmplat cu mulţi ani în ci dumneata. timp după-aceea. . am nevoie de-atît.

tuşi -.Nu. Deie Domnul să nu-ntîrzie prea mult.Uneori vine foarte tîrziu la masă . gîndiţi-vă puţin şi hai să nu pierdem timpul. nici bucurie. apoi o părere de zîmbet se căzni să-i izgonească pticcisul somnolent de pe chip. şi zic oamenii că zicea: cînd nii s-o-ntoarce flăcăul de la Lima cu doctoratul luat o să meargă totul strună. slobozi o gură de fum care-i înceţoşă faţa. făcînd pe niznaiul. Ţîţişoare abia mijite. Rosa. de peste patruzeci de ani. . . chiar de-ar fi să vă pun pistolu-n piept. Rămase inex-presiv. Nu-mi arde mie de plimbări la Lima. Fata Tumulei şi băiatul Hoitamlui. don.Cînd cineva e chemat la Ministerul de Inteme nu mai încap scuze . Dar nu voia să se dea de gol.stau lucrurile va trebui să-şi scoată pistolul şi să i-l proptească-n piept. de paiaţă.Trebuie să-l aştept . Şi că să v-aduc musai la Lima. boiul tinerel şi ninuc altceva.zise. Mimstrul de Inteme.Scuzaţi. organiza tombole pentru săraci. Dacă doriţi. Ambrosio locuia pe-alunci m cătunul de la ieşirea din Chincha. dar aşa murdară că nu se spăla nici cînd mergea la biserică. Şi băiatul lor dîndu-i tîrcoale lăptăresei. aşa se zice. pentru ca după-un moment ochii să-i vădească acelaşi dezinteres şi-aceeaşi silă. şuşoteau între ele şi-i rîdeau lui în nas. iar ea şi-o fi dat seama că albului i se scurg ochii şi ce şi-o fi zis: fl las să-mi facă felu' şi pun gheara pe el.zise. Dar omul nu se clinti.Nimeni altul decît colonelul Espina . uite cine vine. ziceau toţi că i se potriveşte ca o manuşă. pe cînd Rosa taman pe dos. apucă să gîndească locotenentul.La dispoziţia dumneavoastră — zise bărbatiil. acolo şi-a dat seama ce bucăţică faină părea să fie.zise locotenentul -. cui să-i fi trecut prin cap aşa ceva. Un pantalon de marinar. oferi o (igară scuturata locote-nentului —.zise locotenentul.el SeiTanol gîndi locotenentul -. înlredeschise ochii mici şi reci şi slobozi fomul fără nici o grabă.Făceţi-vă bagajele . vreau să zic nici prea grozavă dar nici de lepadat.• 57 56 • Maiio Vargas LJosa . c-o indolentă de neînvins -. gîndi locotenentul. domnule Bennudez. o vedeai prin Chincha mînînd catîrul cu bidoane. şi mata conaşule. cam în dreptul locului unde mai tîiziu s-a construit Giodo Prado. nici alannă. Bermudez se lăsă să cadă pe-un scaun. c-o voce triumfală -. Pusese cruee cărţilor. împietrit: dacă aşa . o sfiijită fără nimic mai acătării. nu-i rămîne altceva de făcut decît să se gîndească la tractoare .locotenentul schiţă un gest de enervare -. iar apoi mai dinai ca o sperietoare. Bermudez nici nu clipi.zice Ambrosio. Şi nu v-a zis el Serrano ce vrea de la mine? . unora le plac mai maltjigodiile de rind decît animalele de rasă. Ăsta suferă cu maiul. şi cînd fumul se risipi locotenentul văzu că-i zîmbeşte. la-nceput era ceva de capul ei.zise. se tot zgîia la cătun. don. nu mai era bun de nunic. Dar ziceţi-i lui Serrano că trec oricum să-l văd într-una din zile. ce.îşi trecu mîna peste faţă. Cine are nevoie de mine la Lima? . L-o fi momit cu mersu-i. Ştiu eu o inică afacere la o fermă din preajmă. Bennudez îşi aruncă servieta pe divan: 58 • . don. sări în picioare. îrmebunit de-a binelea. nu-i momentul. Acţiunea Catolică. o să ştie el să pună negoţul ca pe roate.zise locotenentul -. .zise locotenentul. e-un scîrbit de viaţă. . care să fie? Cînd colo era Rosa. .scoase un pachet de Inca. Dona Catalina toată ziulica la biserică. Hoitarul avea pe-atunci o fierărie şi-un magazin. Unii plozi se nasc urîţi şi-apoi arată mai ca lumea. rar. una din alea cărora un alb le face favorul o dată şi-apoi uită de ele. Pîn' la urmă aşa s-antîmplat şi don Cayo a căzut în plasă. . don. ei ce ziceţi de asta? Locotenentul deschise brusc ochii. Locotenentul privea la el aiurit. Bermădez mai trase din ţigară. Deci cum vă ziceam. scot un comi-sion bunicel le explica Bermudez muştelor sau găurilor sau scursorilor de pe pereţi —. Vă rog. Femeia căscă gura. fără haină. era mîna dreaptă-a părintelui. Marginea prea lată a pantalonilor îi acoperea pantofii. de parca mi-ar face un hatîr. nu l-ar fi auzit -. ca şi cînd nu l-ar fi văzut. a$a de tînăr? . tot dădea tîrcoale peacolo. Poate-o fi gîndit despre ea: să-i fac eu felul şi-apoi o las. închipuiţi-vă ce scandal. Şi-acolo a văzut-o don Cayo prima oaiă. acolo s-a-ntrebat cine-o fi fetişcana. Faţa nu-i zîmbi. era în ultimul an la colegiu. de parcă şi-ar rîde de mine. am adonnit . don. domnule Bemuidez. o pierd dacă nu mă duc. gîndi. . asta-i culmea. îl observau cu-aceeaşi motioto-nie indiferentă ca şi înainte.Tractoare? .Mi-e peste mînă să plec azi din Chincha . Vă răpesc şi vă duc la Lima. vreţi s-ajungem de pomină.Două tractoare noi. asta-nseamnă un ctulipir. .Mda. . ziceţi-mi mie ce să-i transmit. don. .La Lima? . pe-atunci părea albă şi nu indiancă. Era ceva de capul ei.Cînd cineva e strîmtorat ca mine. mei mai mult nici mai puţin. don. chiar. Dac-a vrut numai să se culce cu ea? Nu.bombani femeia -. fata lăptăresei Tumula. Hoitarul voia zor-nevoie să-l trimită la Lima unde să-nveţe şi să devină vreun clănţău de avocat.Cum. Domnul Bermudez? Lîngă femeia cea slută se-aţinea acum un bărbat cu faţa uscată şi acidă. cu muierea pe care şi-a luat-o nici nu-i de mirare. am auzit eu ieri că Espina e unul din'miniştrii Juntei . de rîsul lunpi? Dar don Cayo nimic. nici usturoi n-a mîncat nici gura nu-i miroase. vînzînd brînzoaice din casă-n casă. Şi totuşi asta s-antîmplat. naiba ştie. Vă rog daţi-vă seama. c-un ton plic-cisit sau dezgustat -. a rămas cu ochii bleojdiţi. îşi săltă un picior peste celălalt. ochii nu-i trădară nici surpiiză. leşinat după fişneată şi tot aparea prin catun de şi-l aratau femeile cu degetul. . plin de jovialitate -. don. numai că ţine să vă vadă negreşit . amuzat. Rosita. M-aşteptaţi demult? . de se crucea Ambrosio şi se-ntreba care l-o fl zăpăcit de cap?. fără vreo licărire în pupile -. c-o servietă sub braţ. sau mai $tiu eu cu ce.

oricine şi-ar fi dat seama.mîrîi Bermudez. cqchetînd. Mare pişichera fata asta a Tumulei. nu glumă. îi face trebuşoara şi gata. Suporta orice. don? Cînd colo. păi nu era asta o nebunie? Ba încă şi mai lată era ailaltă. cînd colo el a fost cel care-a căzut. don. Foarte bine. Cînd dorid. crăpa de fudulă. asta părea să-l aţîţe şi mai rău. tot timpul ţinîndu-se scai de coada ei. Dar el nunic. se-ntorcea la cătun. negrule. Lui nici că-i pasa că fata se poartă-aşa.Asta-i tot ce luati? . De fapt se prefăcea că-şi permite luxul. pe cînd acesta măsura din ochi nivelul uleiului din rezervorul jeepului. o pălărie uzată. don Cayo? Dariui ce să-i pese. încît a-nceput lumea să bîrfească. am anunţat Lima că sosim pe la trei jumate — zise locotenentul —. de parcă-ar fi mîncat chamico şi s-ar fi-mbătat cu apă rece. las' că nici cu mă-sa nu mi-era ruşine. Ţinea în mînă o valijoară. îşi scosese şorţul. . ochelari de soare. dimpo-trivă. numai el nu.Mai am patruzeci de cufere . domnule Bermudez. iar . şi ce-i cu asta. don. Vă daţi seama. Sa plecam odată. nu-l lua m seamă. . şi cheful ăsta era s-o tăvălească mai devreme sau mai tîrziu pe fedţă. don. vreau să mă întorc la Chincha pîn' la căderea nopţii. nu.zise locotenentul. Dar nu ieşea să stea de vorbă cu el. doa Cayo o uimărea de parcă chescia era serioasă. nici gînd. don Cayo. Bermudez îşi schimbase cămaşa şi purta acum un costum gri. făcea numa' după cheful lui. să vină băiatul Hoitamlui tocmai acolo ca s-o vadă. făcea fiţe. era clar.Am făcut plinul cu benzină.• 59 Fetei Tiimulei nu-i mai ajungea nimeni cu prăjina la nas. aproape fară să deschidă gura -. tot o să-mi cadă mie cAo/a-n braţe într-o bună zi. cui ce-i pasă. Nu vedeţi că-şi rîde de dumneavoastră în loc să nu ştie ce să facă de multumire că v-aţi uitat la ea. orice alb se-aprinde după-o chola. . don Cayo? Lăsaţi-o naibii. Ştiţi c-aţi ajuns de risul lumii. fugea la prietenele ei moartă de rîs. Femeia se uita la sergent. don. că Rosa îşi permitea luxul să nu-l bage-n seamă. aştepta.

zise lehămecisit. . don. Fiindcă una era să răpeşti fata pentr-o noapte. . nu? .Nu-mi place să glumesc .De mult n-aţi mai fost la Lima? . fără gra(ie. avea fata tată. El. Nu. de-aceea am făcut revoluţia . nu se temea de Tumula. Soarele ardea.Chiar? — căscă Bermudez —. firul de voce trîndavă.-. nici de oamenii de la fennă. de-o căsuţă retrasă. . UrCă în jeep. Am şi-nceput curăţenia. străzile erau pustii. don. Jeepul străbătea o vale. să-i faci felu' şi să-i dai drumul. un abur greţos se ridica din pavaj. îl văzu pe Bermudez făcîndu-i femeii un vag gest de despaiţire.Nu citiţi ziarele. e numai fiindcă mai trăieşte colonelul Espina.întări locotenentul. . . Vă rog să mă scuzaţi că.zise locotenentul.Vorbiţi serios sau glumiţi? . Mai bine zis. gîndi locotenentul. ori ca şi cînd n-avea să-l mai vadă niciodată. . vacs.• 61 6o • \ hainele strîmte îi scoteau în evidenţă pîntecul prea umflat. pe el şi pe Serrano.zise Bermudez -. conaşule . fiaţi? Nu. . pentru afaceri . Te-ai certat cu ea? . întinderi de nisip. SergentulcOnducea muşcînd alene dintr-o tigară. Am rămas cu fedţa.Merg de vreo două-trei ori pe an. n-ascultaţi radioul? .Bătrînul meu ştia că eşti acolo? . pe Serrano. niciodată starea de lucruri. lui don Cayo n-avea să-i tragă decît o mamă de bătaie. negrule. vrînd să muncesc. şi alta. dacă ieşea cu tărăboi. nu don?. Nu se scaldă-n bani fermierii de pe-aici? Mult bumbac. comunişti.Ai avut? . te-ai prins? Ambrosio s-a lăsat dus de nas.Şi cum de nu vă merg afacerile? — zise locotenentul —. tod la răcoare. să teflsori cu ea. că pleca la Lima pentru trei zile şi cînd avea să se-ntoarcă. Pe toţi. cu Armata la putere. dar după ăla cine dacă nu ăsta -.zise locotenentul. Dar odată cu controlul cursunlor. Făcuse rost de-o camionetă. zîmbitor —. numa' pe Tiimula nu. Banditul de don Cayo ia pacălit pe amîndoi. întotdeauna vorbesc serios. geamurile caselor scăpărau. dar tatăl matale.zice Sandago. nnma' pe Rosa nu. . Aprişti. . dacă ăsta nu-i omul cel mai antipatic din Peru. şi-n depărtare se zăreau movile pămîndi. şi într-adevăr era vorba de Rosa. aeml nurosea a scoid.zice Ambrosio. mecanică. şi plecară.zice Ambrosio -. .Mi-a murit la Pucallpa. Păi ce tărăboi să iasă? Ce. don. . domnule locotenent. conaşule — zice Ambrosio —. don Cayo. şoldurile căzute. Ca să cuieţi Perul de coţcari nu-i altă cale decît s-arunci cîteva bombiţe şi să-l ştergi de pe faţa pămîntului. are nevoie de mine gîndise Ambrosio. gîndi locotenentul. căutînd de lucru. .Păi. Rosa era deja-napoi la fermă. l-a ajutat dar s-a păcălit amamic. Acum.Pe vremuri mergea bine .zise Bermiidez. dar ea nici nu zîmbi. borfaşi. Au discu-tat ca-ntre vechi prieteni. pe cînd lui ce-o să-i facă? N-avea cum să afle. don Cayo? Fiindcă dac-afla Hoitarul. o să vedeţi că Odria o să facă ordine peste tot.Bun. locotenentul îşi înfundase chipiul pînă peste urechi: fă-te încoa' să bem o bere.Or s-apară alţii . Bermudez se-aşezase pe scaunul din spate al jeepului şi ea-l privea ca şi cînd l-ar urî. vi 1 răpesc niţel pe soţul dumneavoastră. şi-acum te dai de ceasul morţii pînă s-apuci să le vinzi o lampă. . negrule. Aici se schimbă persoanele. numai că.zice Santiago -. producătorii de bum-bac nu mai cîştigă ca-nainte. scîrbită de lume —. toată lumea la treabă. n-o avea decît pe Tumula. dar am avut şi eu nevastă . îi dădu mîna locote-nentul.N-am ajuns să ne luăm.zise aspm Bemuidez -. Reprezint aici cîteva firme agricole.se căzni'să fie amabil locotenentul. încîntat să-l ajute.zice Santiago. . înviorat.Şi cum de-ai ajuns la Pucallpa? . şi-l convinsese pe prietenul Ini. N-o să rămînă nici un coţcar liber pe stradă. în Chincha lumea zicea: singura care-a cîştigat ceva a fost fata . Şi vroia să-i dea şiAmbrosio o mînă de-ajutor. Gata cu haosul.

Clădirea-i veche. Bermudez cobori dinjeep. Care-i situaţia? . Puteţi trece. se-aştepta s-o răpească. ci numai în fi-su.De ce nu trageţi în ei? . 64 • . şi don Cayo şi Rosa s-au repezit afară ca bezmedcii. Numai Aprismul va salva Perul. tmpe de asalt şi poliţişti călări. Intrară. Aici l-au ţmut oamenii.zise Bermudez -. fapt e că deodată fata Tumulei a rupt-o la fugă şi don Cayo a strigat prinde-o. . nici don Căyo n-a mai apărut. . Căutase un preot din proprie initiadvă.zise sublocotenentul -. abulic. iar Ambrosio nu mai ştia pe unde să se-ascundă.Tot aşa. Şi chestia asta cu San Marcos s-ar rezolva în doi timpi şi trei mişcari dacă autorităţile ne-ar lăsa mînă liberă. în Nord cred cave(i de furcă. iar oamenii zic că de mult nu s-a mai văzut aşa ceva. don. ce de bîrfe. Nu era nici o desfăşurare militară pe străzile din centru. şi cînd colo ea s-a ales cu chilipirul.îl întrebă locotenentul -. îl aşteptă pe locote-nent privind roată-n jur. iar în camionetă se făcea că plînge acoperindu-şi faţa cu mîinile. Vă puteţi închipui ce de clevetiri. Adică tot Rosa a fost cea mai şmecheră. Locotenentul făcea senme spre ofiţenil ce comanda cordonul de pe bulevardul Abancay -. . nu era deloc moartă de &ică. singură a intrat în casă. au dat tîrcoale şi cînd toată lumea s-a culcat ei au parcat camioneta llngă'casa lui don Mauro Cruz. de la vînzătoarc cu cotiga pe stradă a ajuns doamnă şi nora Hoitarului. ziceau nişte lozinci imense atîmate de zidurile Universităţii San Marcos. Zidurile incintei universitare lăsau să se filtreze o rumoare ce creştea printre ropote de aplauze. ba pînă şi Tcimula. Nimănui nu-i trecea prin cap ce-avea să se-ntîmple. Nici un ţipat. că don Cayo a scos certificatul şi i-a zis ne-am căsătorit. amîndoi alături. don. o vulpe şi mai multe nu. suidul. că altfel făcea moarte de om. tuna şi ful-gera şi se năpustea ca un taur. dar colonelul Espina vrea să-i răzbească prin înfometare .i-a ieşit în întîmpinare pe cînd ei au rămas în camionetă. Că doar a dat în el şi l-a zgîriat cînd a dus-o-n spate.zise locotenentul -. ori o fi mirosit ea ceva. Că ce trebuia să facă Ambrosio. iar Rosa. Precis că i s-au ivit înainte. Zic oamenii că i-au văzut coborind dintr-un autobuz în Piaţa Mare. don Cayo .Cîţiva aprişti s-au închis înăuntru încă de pe 27 octombrie -. făcu cîţiva paşi.Cum itan tnrhnlm-it^ _ ^ise-lc^oteiişntol^'u^md^'spfk-SJaii Marcos -. . mei o vaicareală. şi s-a dus şi-a aşteptat şi l-au luat. cum să nu vină. . Atunci ar fi trebuit să-şi dea seama ce zace-n Rosa. îl prăvalea c-o izbitură de pumn. nu-şi pierduse glăsciorul. don. îl ridica de jos c-un şut.Cum merg treburile prin.Aici v-aţi găsit să vînaţi coţcari. închipuiti-vă. zvonul că APRA ar controla Perul nu-i decît o mare gogomănie . fără a mai fi nevoie s-o ia ei pe sus. domnule locotenent.Aţi intrat vreodata la minister? . Bermudez arăta spre Parcul Universitar-. Don Cayo îi dăduse fetei întîlnire la ora zece.Eu aş trage liniştit în ei. fac zarvă înăuntru .provincii? . că i-au văzut intrind în casa Hoitarului de parcă s-ar fi-ntois de la plimbărică. era acolo o nimica toată. dar birourile sînt foarte elegante.zise Bermudez -. Abia în Piaţa Italia apărură din nou soldaţi cu caşti pe cap. Ce se-ntîmplă la San Marcos? Cordoane de militari închideau cele patru colţuri ale Parcului Universitar şi se vedeau patrule de soldaţi cu căşti. Aşa că Ambrosio a fugit. cine-ar fi crezut. cu Hoitaml după ei. de bunăvoie. don? Ambrosio s-a dus la cul-care glndind ce mutră-o să facă a doua zi Rosa. atunci trebuia să fi ghicit că-i pe cale să-i prostească pe toţi. Au apărul abia dup-o săptămînă. nu-i pusese pistolu-n piept zicîndu-i ori la altar ori în pămîntul rece. Pe steagurile îndoliate se vedeau nişte banderole albe. Şi cine-ar fi zis. domnule Bennudez. domnule locotenent? — c-un zîmbet scremut. că el o ducea pe Rosa de hraţ. . se-ocoleau de departe. don. Mînia lui nu erandreptată împotriva fiicei Tumulei. După trei zile s-a-ntors Hoitaml şi a dat alarma la poliţie. pe cînd de pe-acoperişuri nişte capete mici supravegheau mişcările soldaţilor şi-ale gărzii. Căpoşii nu vor să se dea bătuţi. cu nişte tibii şi cranii dese-nate cu vopsea neagră. examină permisul întins de locotenent. El Serrano a accelerat bmsc şi camioneta a ţîşnit pe drumeag. Gărzile dădură la o parte barierele şi jeepul străbătu Parcul Universitar. Sigur c-a venil. se-ntinse. dar Ambrosio n-o simţea deloc plîngînd. Ori io fi zis el ceva. Din cînd m cînd aruncă pietricele.zise locotenentul. aşa-i don? Da' de unde. nici gînd. părinţii lui. Nu-l silise nimeni. a prins-o şi a aburcat-o pe-un umăr şi a adus-o şi a băgat-o-n camionetă. Dacă Serrano şi-Ambrosio se zăreau pe stradă. Nu se-mpăca deloc cu gîndul că băiatul s-a-nsurat aşa. don. Fiindcă Rosa nu s-a-ntors a doua zi. şi tot aşa pînă-riPiaţa Mare. salută. dar şi Tumula anunţase politia dinainte. A apărut. La fermă Tumula plîngea de se-omora şi la Chincha dona Catalina înota-n lacrimi. şi dac-o să-i zică ceva Tumulei şi dacă Tumula o să-i zică negresei şi dacă negresa o să-l snopească-n bătaie. cînd s-a trezit cu năpasta? . Cel mai simplu era să Hpe. lumea ar fi dat năvală afară şi s-ar fi năpuscit la ei juma de fennă. ce mai. precis că şi ăluia i senfundase.• 63 62 • lăptăresei. Jos Dictatura. Nu s-a mai văzut revo-luţic atît de paşnică. Acolo apriştii sînt putemici. Poarta principală era zăvorîtă şi steaguri îndoliate fluturau la balcoane. se pare că nu în ea dădea. vă puteţi da seama ce mutră-o fi făcut Hoitarul. don. de toate. don? Păi trebuia să fie-n piaţă la ora nouă. c-a rămas fără fată. nici a doua zi nici a treia. un boţ cu ochi. . vedeţi. Toţi ceilalti au pierdut: don Cayo. pumnişori. don. nu? Cînd colo ea voia să fie răpită. Purtăm Doliu după Libertate. Cel al colonelului are tablouri. şi nu trecuseră două minute cînd uşa s-a dat de perete de parc-ar fi avut loc un cutremur înăuntru. numai zbuciumări. şefii par-cidului au fugit să ceară azil la ambasade. nu-şi vorbeau. Ajunseră la căsuţă şi don Cayo a coborît. Aşa a-nceput Armata să facă curătenie? Un sublocotenent de poliţie se apropie de jeep. zgîrieturi. Aţi văzut doar.Totul e liniştit.

preotul le-o fi zis nu-i ninuc de făcut. don. Mai zice lumea că pentru ca fi-su să nu se-aleagă cu nimic. Nu se umplea.• 65 mucos fiind. Hoitarul n-a mai văzut-o niciodată. drept penitenţă. dar Rosa nu numai că devenise-o sperie-toare. şi pentru el şi pentru Rosa. Se zice că i-ar fi tras o chelfăneală preotului care i-a cununat. Ca să-l facă pe taică-su să turbeze. Cît despre tînăra pereche. tocma' asta-i zicea toată lumea Hoitarului: lăsaţi c-o să-i treacă ratacirea. Dar n-a mai avut tunp. Aşa că Hoitarului nu i-a rămas altceva de făcut decît să se dea cu capul de to(i peretii. şi pînă cînd moartea îi va despărţi. culmea-i că nici n-a rămas grea vteodată. don. cine ştie de ce. Dar nu s-a-ntîmplat aşa. fundcă don Cayo nu meigea la biserică. don. Don Cayo s-a vazut nevoit să-nceapă să-şi cîştige singur traiul. S-or fi interesat ei. Dacă-n loc de preot i-ar fi cununat vreun primar. Adică pînă şi religia S-a ales cu ceva din toată tărăşenia aia. Hoitarul a-nceput s-arunce cu banii pe fercastră ţinîndu-se cînd de petreceri cînd de opere de caritate şi că dacă moartea nu l-ar fi secerat de senin s-ar fi ales praful pînă şi de căsuţa ce-o avea în spatele bisericii. nici nu l-a mai văzut în ochi pe don Cayo. Hoitarul ar fi aranjat chestiunea cît ai bate din palme. Nici măcar colegiul nu şi l-a terminat cel despre care Hoitarul zicea c-o să fie o minte luminată. nu-mi vine a crede că din cauza religiei. încît după-aceea nu mai voiau să-l împărtăşească şi. şi mai ales cu cine! Şi nici nu s-a-mpăcat vreodată după aceea. Nu. don? Fiindcă-l ura pe Hoitar. nici nu l-a ajutat cu ceva. religia-i religie. Se pare că doar to clipa morţii ar fi întrebat am nepoţi? Poate că dacă-ar fi avut l-ar fi iertat pe don Cayo. l-au pus să plătească una din turiele noii biserici din Chincha. ziceţi? Ca să-i zădămicească toate planurile şi să se-aleagă praful de toate speranţele ce şi le pusese-n el? Adică să te cobori chiar aşa pîn' la ultima treaptă numai ca să-ţi vezi . dar aşa cum să-ţi aranjezi treburile cu Dumnezeu. şi-o so trimeată-napoi de-a azvîriita plocon Tumulei şi-o să vă recăpătaţi fiul. don? Unde mai pui că dona Catalina era atît de cucemică. Că de ce-a rămas apoi atîţia ani cu sluta de indiancă? Vedeţi.

zicea colegul Tordo.Deci ţi-a mers prost . am înţeles don. A fost marea greşeală-a vieţii tale. nu vă-nfuriaţi aşa. c-o voce dulceagă şi patemă -. iar faţa-i arămie îşi păstrase aeml robust şi înfloritor. pe fereastră.colonelul Espina îşi desfăcu braţele c-un aer resemnat -.zice Ambrosio -. pierduse mult păr dar şuviţele rămase naveau nici unnă de cărunţeală. Acoperişuri. doa. nu? .zise. cu riscul să te nenoroceşti singur? Adevăru-i că nu ştiu. . fără pica. privind letargic în jur -. . . făcu Espina cu ochiul. Parcă nu-mi vine-a crede. e voie donmule Ministru? dar colonelul: mai tîiziu doctore Alcibfades. .Pe tine chiar de pe-atunci te bătea gîndul să ajungi mi-nistru. fără pomire. Gata. aşa o fi dacă ziceţi dumneavoastră. intră un bărbat cu chip bănuitor făcînd temenele cu nişte hîrtii în mînă.zise Bermudez. fără glumă . Cayo. nici nu l-am căutat . dumneavoastră nici nu vorbiţi despre Hoitar şi don Cayo. în spatele lui Espina. cahn.continuă să zîmbească Bermudez fără convingere -. însă e clar că ţie ţi-a mers mai bine decît tuturor celorialţi la un loc. cel mai inteligent. pe tmpul îmbătrinit înainte de vreme şi ascetic. Eşti tnulţumit. fără modestie -.Tot acelaşi ai rămas. ci despre dumneavoastră şi conaşul Santiago.rise Espina -. şi ieşi.• 67 66 • tatăl pierind de inimă rea? Chiar credeţr că de-aia. cocîrjat în vastul fotoliu de catifea vişinie. don.Spre ghinionul meu . Mai prost decît tuturor celorlalti din promoţia noastră.zise Bermudez. Un cuvînt dacă mai zici şi plec.La Chincha se zicea despre tine c-ai fi un militar cu sim-patii apriste. c-ai participat la un cocteil dat de însuşi Haya de la Torre .zise colonelul Espina -. . n-am zis nimic. .o biată aşezare nenorocită . Nici că mă aflu aşezat aici. zi-mi odată ce ai de zis . uite că tac. stflpi se pro-filau pe fundalul norilor obezi. o umbră de oboseală îi înceţoşă ochii.Toată viaţa am visat să călătoresc şi n-am ajuns decît o sin-gura dată dincolo de kilometml optzeci . ştiu c-acu nici nu mai vorbiţi cu mine. Şi aprop6. că doar nu făceam decît să conversăm în voie. E licenţiat. Bermudez va ajunge preşedinte şi Espina îi va fi nunistru. .zice Sandago -. Aşa cel puţin mi-a zis ofiţeraşul pe care mi l-ai trimis.Te-ai ratat din cauza căsătoriei ăleia absurde . Dar de ce v-aţi aprins aşa. cred că-ţi amintesti. îşi plimba tacticos ochii pe chipul tăbăcit şi indolent al lui Bermudez. N-aţi fost pe-acolo. privindu-l pe Espina fără aroganţă. . . Mi-a fost impus şi l-am priinit ca pe-o datorie. bun. nu. . îl opri c-un gest. doa? Bun. să nu-i tulbure nimeni. Tu măcar ştiu c-ai călătoriL .îşi drese voceaBemuidez. preabine domnule Ministru.zice Ambrosio -. Pucallpa nu mi-a adus decît nenorociri. c-un chicotit acru -.Dacă n-ai nimic împotrivă. Colonelul Espina îi zîmbea afectuos. N-ai un şfanţ şi-ai rămas îngropat în provinde. don? Parcă nu-mi vine-a crede: cum adică. Uşa biroului se deschise.Nici n-am cerut locul ăsta. .N-am avut răgaz să calc pe unnele promoţiei noastre . mediocra voce dintotdeauna -.zise Bermudez. Şi Rosa ce mai face? Ştiu că n-ai avut copii.Cel mai bun elev.zice Santiago. să-l faci pe taică-tu să sufere cîineşte. cel mai băftos -psalmodie Espina -. don. Eu ţi-am atras atenţia. Şi-acum iată-te vînîndu-i pe aprişti ca pe potîmichi.Cum e Pucallpa? . doctor.Domnule Ministru! . conaşule? . . nu suporţi nici o împunsătură . Ţi-aminteşti? . Poftim. Vă simţiţi rău? A. Nici că mergem amîndoi pe cincizeci de ani. gura îi era strimbată de nerăbdare. coniişe.Ai răscolit provincia după mine numai ca să-mi voibeşti de căsătoria mea? zise fără mînie. terase. ai ajuns. cred c-a cam sosit momentul să-mi zici ce ţi-a căşunat să mă chemi cu-atîtea onoruri. Omul făcu altă plecadune.

Agenţia „Presa" şi Societatea Agricolă nu vor decît să suprimăm controlul cursurilor şi să protejăm libertatea comerţului.zise Bennădez -. de parcă l-ar fi cîntărit sau s-ar fi străduit să-i ghicească gîndurile.zîmbi Bemuidez. Gologanii şi puterea.continuă Espina.zise Bemmdez. Şi fiindcă eu n-am venit. pe muchea mizeriei -zise Espina —. . ţi-oi fi zis ori s-a-mbogăţit şi n-arc nevoie de mine. dar ca vai de lume. Trebuie să-ţi smulg cuvintele cu cleştele. Nu-mi plac^ să primesc hatîruri. scrumul cădea pe covor.Ştiam că trăieşti. îşi împreună mîimle cu unghii lustmite.zise colonelul Espina-.Exportatorii.Poate.Bermudez strivi mucul în scrumieră -. Bun. Cayo? .• 69 68 • . Ăştia nu vor decît să-i înfundăm pe aprişti cît mai în umbră. N-a fost mereu aşa în Pem? . Mă obosiseşi cu atîtea declaraţii de dragoste. Nu mă întrerupe. imperturbabil. nu-ţi mai pasă dacă o să putrezeşti în fundul provinciei.Să zicem lucrurilor pe nume.Cum i l-aţi înfipt voi lui Bustamante . Azi sînt de partea ta. c-o subită energie. mîine-ţi înfig pum-nalu-n spate. . aproape că te invidiam. dar colonelul rămase grav -. De mic ţineam la tine. Fiecare trage spuza pe turta lui. Mai mult nu poate avea. . Cayo. .zise Bermudez -.zise Bermudez -. Nu mai eşti ambiţios.zise Bermudez -. .muimură Espina -.Preşedintele ştie foarte bine ce-i în capul acestor pui de kte -zise colonelul Espina -. rotocoalele de fum i se zdrobeau de faţă ca nişte valuri de stîncile cenuşii.Ce să-ţi fac dacă tot încet la minte ai rămas .Aş vrea să-ţi fiu de folos . .zise colonelulEspina -s Noi o să ne pazim mai bine spatele. . . Jeepul sau un bilet de autobuz.Ziarnl „Comerţul" îl numeşte pe Odria salvatorul Patriei numai din ură faţă de APRA .Să-mi dai o maşină să mă întorc la Chincha — coborî vocea şi Bermudez -. Cayo. . ori o fi murit . zise Espina -. . clar? . . nu? . . de parcă toată siguranţa şi dezinvoltura de pînă atunci s-ar fi văzut deodată ameninţate -.zise Espina -. antiapriştii.E cazul . Zi-mi ce-aş putea face pentru tine. Te-aş fi putut ajuta. nu văd unde-i pro-blema .Dorinţă realizată .De data asta nu vrem să fie aşa .Şi fiindcă tot o să le faceţi pe plac. sărac lipit .Cînd am mai fost mmistru pe vremea lui Bustamante toată promoţia m-a căutat. să-ţi lingă mîinile. ca pe vre-muri la îos6 Pardo.Cît despre Intemational. Nu văd de ce s-ar plînge Odria. . numai tu nu -. După care se vor înţelege c-un alt general şi vă vor mătura pe voi. tot cel mai bun prieten al meu ai rămas aproape că se întristă colonelul -. . Plimbărica asta la Lima mă poate face să pierd un mic comision interesant. Nu? . sec -.Na.Au venit ca jigodiile. lasă-ma sa vorbesc. că te-ai împăcat cu soarta. nu contează. Cerro şi celelalte companii. yankeii gnngos şi pe deasupra şi Annata . Nici aici nu-i pro-blema.colonelul îşi sublinia cu tărie silabele. Mai mult decît tu la mine. să-ţi cerşească recomandaţii şi să-ţi propună afaceri? — zise Bermudez —. De ce? Doar te găseai într-o situaţie jalnică şi copilărisem împreună ca nişte fraţi.Odrfa are nevoie de oameni de-ncredere . Bermudez îl sciuta pe colonel.Deşi ne-am văzut atît de rar. dar am rămas tot mîncim .zise. Aici toţi slnt de partea nostră şi nimeni nu-i cu noi. fără să-l asculte -. atîta timp cît au un ps de ros vor sprijini regimul. Ţigara dintre degete arsese toată. ele vor doar un guvem putemic care să ţină sindicatele cu botulpe labe . şi zîmbetul cordial ce-i fluturase pîn-atunci pe buze disparu cu desăvîrşire. împinse capul înainte: . Asta-i tot ce voiai să-mi zici? Colonelul îl observa în continuare.

de mii de ori l-a dus acasă. Dacă e/ Sarano nu l-a recunoscut apoi niciodată pe-Ambroao? Greu de zis. dar fapt e că niciodată nu i-a dat de înţeles.Nu-ţi dau nici măcar o jumă. Faptul c-ai ales un provincial frustrat şi fără experienţă ca să-ţi fie mîna dreaptă e-o adevărată cinste. . ţi-am vorbit deschis. . murdăria de pe acoperişurile Limei.N-am nimic împotrivă . E-adevărat că Rosa s-a schimbat într-o indiancă hîdă şi s-a umplut de negi. îşi muşcă uşor buza de jos. .I-am vorbit Preşedintelui de tine . Trase din ea con-tractîndu-şi pucin gura. . don? La urma urmei era nevasta lui. fereastra. o să-mi dai răspun-sul pe loc — zise Espina -.zise colonelul Espina.Lasă ironiile — Espina lovi încet în birou —.zise Bexmudez -. Acu' să vă mai zic ceva. Dacă primeşti. pentru ca faţa aia neagră să nu-i trezească amintiri neplăcute. în aşteptare. nu. Bermudez.E destul pentru un trai modest . m-au avertizat. dar în fond istoria ei stîmea mai degrabă milă. Am facut o proscie? Bemmdez scosese altă ţigară. şi o fi şi-acu tot acolo. Dar ce-am eu cu toată daravera asta. . probabil că se mşina să fi fost cunoscutul lui Ambrosio de pe vremea cînd era un nimeni.Atunci să nu mai discutăm . don. în schimb. tot într-un peş. Dar pe ea n-a parasit-o-n voia .abia zîmbi Bennudez -. fumul slobozit. Vezi.La asta numai cimpul poate răspunde. poti să te-ntorci la Chincha.îndatoririle de Director la Inteme mi le închipui . dar Bermudez nu schimbase cîtuşi de putin feţe-feţe. identică. asculta nemişcat -. probabil nu-i făcea nici o plăcere că-Ambrosio ştia despre el c-a fost amestecat în răpirca fiicei Tiimulei.Un lucru ca ăsta nu se hotărăşte cit ai clipi .Un salariu de bază şi cheltuieli de reprezentare . De nu. . înăbuşindu-şi un căscat -. ca mîna ta dreaptă. banuiesc. Am făcut o prostie? Tăcu. Bimă ziua. . Poate l-o fi recunoscut. Serrano .o funcţie obscură. don. Privi scru-mul. don. Şi cum eu sînt un om modest. De cîte ori s-au înfflnit. Şi cnm el era ditamai Ministrul peatunci. absolut linistită. Am făcut o proscie? .• 71 7o • Maiio VargasLlosa . Reflex.zise Bennudez. tu eşti omul meu . L-o fi şters din memorie. Am făcut o proscie? Aici ai nevoie de cineva care să-ţi fie ca un alter ego. don. nu-mi pot închipui salaiiul.Ştiu bine că.colonelul Espina scrută un moment efectul cuvintelor sale. stafidindu-se. Ştiu că nu-i mult. Fără să mă fi gîndit dinainte. asta a fost cu Serrano. Şi numele tău mi-a venit pe limbă şi l-am pomemt. cu cotul înfundat în braţul fotoliului. Cînd Ambrosio a fost şofeml lui don Cayo. făcu un gest de nemulţumire sau de oboseală sau de neîncredere sau de mînnire. aşa-i? Şi a lăsat-o la Chincha şi ea nu S-a putut bucura de absolut nimic cînd don Cayo a devenit peste noapte mare ştab. Mă-ntrebati ce s-a ales de ea în toţiami aceia? Cînd don Cayo a plecat la Lima ea a rămas în căsuţa galbenă. l-a tratat pe-Ambrosio ca pe-un şofer oarecare văzut întîia oară. aşa de încet incît colonelul încinse gîtul -. bună seara.adăugă colonelul -. vii cu mine să te prezint. Preşedintele m-aşteaptă la şase. strîmbă din buze şi-şi miji ochii. Tocmai vînturam amîndoi nume pentru Direcţia Intemelor şi al tău mi-a venit pe Umbă şi l-am pomenit. o apinsese.zise colonelul Espina -. . Seirano.zise colonelul Espina -.surtse din nou Bermudez.Văd că tot mai ai încredere-n vechiul tău coleg de liceu -zise. Vreo cinci sau şase mii de soles. dacă vrei. .zise Bermudez —. la Palat. dar importantă pentru siguranţa regi-mului . i s-a suit în maşină de nenumărate ori. Rămase cîteva clipe c-o expresie absentă. . Dar tot nu mi-ai răspuns.tate de oră. o să-mi ajungă. apoi căută faţa lui Bennudez: iat-o. cu falca sprijinită în palma deschisă. Dă-mi răgaz cîteva zile ca sa-l întorc pe toate fetele. în sfirşit. . Zi-mi dacă primeşti ori ba.

Totuşi pe el nu l-a gonit. nici măcar o şcoală n-a constmit în locu-i de baştină. don. Ce-a facut ea în toţi acei ani? Cine ştie. cine ştie de ce. fără mamă. Ambrosio o văzuse doar de cîteva ori. şi s-au întors la Chincha apriştii exilaţi. Şi pe dcăsupra mai ştiind că Hoitarul n-o recunoaşte ca noră. n-a pătnms în societatea Chinchei. vă rog numiti-l pe frate-meu profesor colo. don. sau poate de frica Hoitarului. iar cînd i-a mers ceva mai binişor s-a mutat în cartieml Sud. îi trimitea o sumă fixă. sau jucînd biliard la „Paradisul". lar mai ttrziu. don. don. N-a avut de ales. Nu ieşea aproape deloc. Cică-i primea !n prag şi tuturor le-arăta aceeaşi faţă idioată. Tot pe-atunci a-nceput să plouă cu vizite pe capul Rosei. Făcea pe misitul. A trait cam un an în cămăruţa aceea. Ambrosio era pe-atunci şofer inter- • 73 provincial şi oprea rar la Chincha. Dar asta nu i-a servit la nimic. don. Dona Catalina a murit pe vremea guvemului Bustamante. don? Asta era însă o tîmpenie. vedeţi ce-l mai urau pe don Cayo. vedeţi doar că n-a făcut nimic pentru Chincha. Pesemne şi-a tîrît aceeaşi viaţă searbădă dintotdeauna. Nimic din toate astea. Aşa că ziceţi-mi şi mie la ce i-a folosit atîta viclenie. acu' Rosa o să-şi construiască o casă nouă şi-şi va lua servitoare. şi-Ambrosio îi era recunoscător. şi să ducă acolo o viaţă de călugăriţă. spălînd rufe pe prispa casei. chiar l-a mgat de cîteva ori pe-Ambrosio aminteşte-mi că trebuie să-i trimit nişte bani Rosei. fiindcă pe stradă oamenii şi-o arătau cu degetul. don? Păi a lucrat întîi la magazinul familiei Cruz. la piaţă. şi sauzim de bine. sau c-o albie în faţă. după care s-a pus pe vîndut tractoare fermierilor. Veneau familiile apriştilor să i se jeluiască. Ambrosio nu voia în mptul capului. Dar toate astea le ştia Ambrosio doar din auzite. don. îi ura pe chincheni. se zice că subprefectul a postat un poliţist lîngă căsuţa galbenă ca s-o pro-tejeze pe Rosa. o fi dobîndit ea un nume. nii vedeţi că încă de pe-atunci se afla şi el la Lima? Cine l-a hotărît să vină-aici şi să-l caute pe don Cayo. dar cu preţul rămînerii fără prietene. sîmbătă putea fi văzut bîndu-şi berea la „Cielito lindo". atfta făţămicie ca să-şi pescuiască un soţ alb. Atunci ştiu că şi-a scos ponosul şi fata Tumulei. maică-sa. şi lumea a-nceput să-l voibească de rău pe Odria. zicea că se zice că pe toţi chinchenii veniţi să-i ceară ceva îi dădea pe uşă afară. atunci ştiu c-au plătit cei ce-au dispreţuit-o cîndva. negrule. o bursişoară pentru fiu-meu. s-o fi săltat dintr-o clasă-n alta. şi-odată. el avea prieteni. apoi la o bancă. o viaţă fără prietene. din obicei. Don Cayo. a tre-birit mai întîi să se-nmonnînteze de vie într-o cămăiuţă închiriată de don Cayo în spatele Spitalului San Jose.72 • Maiio VargasLlosa soiţii ca pe doamna Hortensia. de ruşine. don? Negresa. don? A da. don. oricît era ea de nevastă a lui don Cayo. de bîrfea lumea c-acolo se-nchidea totdeauna în cameră cu cîte două. i sa zis c-a murit Hoitarul şi că don Cayo cu Rosa s-au mutat la cuvioasa. subprefect dincolo. odată cu Odria. 'Rareori ieşea cu Rosa. E arestat băieţelul dumnea-voastră? Vai. că de cînd el făcuse parte din guvem nu mai trăiau împreună nici nu se vedeau măcar. lar Tumula mergea de colo-colo blestemîndu-şi fiica pentru că n-o primea în casă. făra-un chior. Un post pentru fiul vitreg? Păi să se ducă la Lima şi să vorbească cu soţul ei. ba chiar şi la bordel. fără rubedenii. oricît si-ar fl pus pantofi în picioare şi s-ar fi spălat zilnic pe faţă. cu prilejul unei asemenea opriri. Cînd lui don Cayo i s-a schimbat complet şirul vieţii. Asta fundcă imediat după nuntă nu s-a mai văzut cu nimeni de la fosta fermă. Că doar toţi o văzuseră mînînd catîrul la tărăboanţă şi vînzînd brînzoaice. don. cum era să pătnmdă. apoi la notariat. cică don Cayo să mi-l elibereze pe verişor sau să-l lase pe unchişorul să sentoarcă în ţară. Cînd a mai trecut ceva timp. cine să-şi facă vizite cu fata laptăresei. Mai mult ca sigur ca don Cayo i-a interzis să se mai vadă cu ei. Cu ce s-a îndeletnicit don Cayo. don. în Chincha se zicea ehe. pînă şi la cinema ieşea singur. ce necaz. l-a ajutat. în „Vocea Chinchei" apăreau fotografii de-ale lui don Cayo pe care-l numeau chinchan ilustru şi toată lumea dădea năvală-n căsuţa Rosei ca să-i eeară un postuleţ pentru bărbatu-meu. toţi ştiau că dacă or să i-o omoare pe Rosa n-or să-i facă nici cel mai mic rău lui don . Da. nici măcar cu Tumula.

lasîndu-şi ochii să lunece orbi peste desenele cu figurine negre strîns îmbrăţişate. respirind greu.Să-mi caut întîi vreun hotel pe-aici prin preajmă . păcăleala a mai sinistră a secolului. cu pălăria mototolită într-o mînă. Frunzări Misterele din Lesbos. am înţeles că ăsta-i felul tău de a-mi mulţumi . pentru mine? — zise don Feimin —. dar pesemne chiar o ura. Se lăsase întunericul şi străzile se mai goliseră cînd intră în Hotelul Maury şi ceru o cameră. ca să mă ai la mînă. privea ca înlăuntml lui. îl bău foarte încet. nu ştiu . Fiindcă nu ntiroai că nu ţinea la ea. . Acum îţi dai seama ce soi de om e Generalul.Du-te să te odinneşti — zise Espina —. negrule. Du-te de vezi. tîiît de-un soi de vîrtej CONVfiRSAŢIE LA CATEDRALA • 75 sau de vrajă. Vm mîine devreme.Ai nevoie de bani? . . Cumpară cartea şi ieşi.zice Santiago. Camera era la etajul trei. zăcea pe spate. îi dădură să completeze o fişă şi rămase cu stiloul în aer cîteva clipe deasupra locului unde era scris profesiunea.Trebuie să-mi pun niţel ideile-n ordine .Bun.zise Bennudez -. mai degrabă. o clipă. Simt că am o vîrtelniţă-n cap. Mîine o să te prezint celor de la minister şi-o să te pun la cuient cu treburile. Bermudez ieşi. din moment ce devenise aşa o spenetoare. acolo curge lapte şi miere.Ce nenorocire (i s-a-ntîmplat la Pucallpa? . iar mîine facem în aşa fel încît să ţi se dea un avans la casierie. pînă cînd Misterele cim Lesbos facură să-i lucească ochii. .Ai văzut ce bine te-a primit . Dar zi-mi măcar dacă te simţi mulţumit. oprindu-se uneori la o răspîntie sau lîngă un refugiu de tramvai sau sub un felinar ca să-şi aprindă o ţigară. Espina îl conduse pînă la uşa biroului şi-şi dădură mîna.zise Bermudez -.Pentru mine. cu valiza sub braţ. Era ora iesirii funcîionarilor? Străzile gemeau de lume şi de zgomot. într-o cafenea de pe Azăngaro ceru un ceai cu lămîie.zice Ambrosio -. în alta cu pălăria. Mai bătu un timp străzile din centru. biet nenorocit? . Dar nu reuşi s-adoannă decît după alte cîteva ore.Mulţumit. Avea un aspect distrat şi grav. Da. După care stinse lumina. Vai. într-o mînă cu valiza. Treaz încă.zise Bermudez —.74 • Cayo.Am venit la Lima doar cu valiza asta . fereastra dădea într-6 curte interioară. vedeţi? . Sau pentru tifle-ai făcut-o. cu trupul nemişcat. cu ochii ţintă la umbra întunecoasă de deasupra. Aiurea. răsfoi romane cu coperţi ţipătoare şi cu literă uzată şi minusculă. şi ieşind lăsă bacşiş dublul sumei cuvenite. . Ca beat. Nu răspunse uşoarei plecăciuni a sentinelei din poarta ministerului. într-o librărie picită într-o fundătură ce se deschidea din Strada Unirii. Glndeam că-i o treabă de cîteva ore. .zise Espina -. sentoarse. se lăsă purtat de curent. scomeli conaşule. fomînd necontenit. . omule. privindu-le fără să le vadă. dacă v-aş povesti. se duse. vagabondă pe trotuare strîmte $i înţesate. îţi împru-mut ceva acum. Se vîrî în cada de baie apoi se culcă în maieu şi chiloţi. scnse pînă la unnă funcţionar.zise colonelul Espina -. dimpotrivă un serviciu. . .Unu' pe care mi-l credeam prieten m-a trimis acolo .rîse Espina. .balmăji Bennudez -. Se-amestecă în multime. cu ţigara arzîndu-i între degete.

despre o revoluţie în Germania. . Oare îşi va aminti?. — înainte de-a fugi de-acasă. aşa că se-aşeză aproape deurtrare. optimist.zice Santiago. cu ochii ei duri şi adulţi.candidaţii senvîrteau prin patio în pas de procesiune. căutînd ceva. dă Doanuie să intre şi el. — Sînteţi sănătos. . — DECI la Pucallpa. Zavalita. Gîndeşte: mama. conaşule? 1 Singuri sau în grup. părea ora cinci şi nu era nici două.Un puro? Un trabuc. Eu aş da orice să ştiu cînd anume m-am nenorocit. gîndeşte. unde-o fi Aida? . ai să vezi. aveţi de lucru. .zice Santiago -.Nu pare roman. fără cosmetice.Acolo am dat examenul de-admitere. aceiaşi pantofi fără toc de la proba scrisă.zice Amhrosio -. o văzu venind spre el: hola. sprijiniţi de spătarelejegoase schimbau întrebari cu voce pierită. Cholos. parcă mgîndu-se. cînd am intrat la San Marcos. schimbă surîsuri şi saluturi dehola. eram un puro. recitînd. cu chipurile îngropate-n notiţe. în anul cînd am mtrat la San Marcos zice Santiago -. întorcea într-o parte şi-n alta faţa ei de fetiţă crescută brusc. mai curînd carte de istorie . în sensul ăsta.Atîta mi-ai vorbit de ea încît abia aştept s-o citesc . prin vescibulul înţesat. ca un roman — zise Santiago -. cholas.Dispreţuiam banii şi mă credeam în stare de lucnui nemaipomenite . şi-a intrat şi ea: ay. fără graţie. bucuros de jocul de cuvinte. aveţi nevastă — zice Ambrosio -.• 77 IV . Aida. Voiaţi s-ajungeţi un sfint ca ea. o să dai de capitolul „Noaptea cuţitelor lungi". toţi vice-regii Perului. . dar la Padre Jeronimo m-am îndrăgoscit de-a binelea. E-adevărat cacolo dau bani negrilor sărăntoci cum e cel ce vă vorbeşte? . dar Afda nu apărea. cînd eraţi adolescent? . cu ochii-njos.zise Santiago -.Ţi-am adus „Noaptea a rămas în urmă" . asta-a fost — zice Ambrosio —. vezi. Se siinţea în al nouălea cer intrînd în prăfuitul vestibul cu dale şi arcade stirbe.zise Aîda.în Grocio Prado trăia pe vremuri cuvioasa Melchorita. U auzi pe-un băiat. nemişcat. aici nu venea lume bună. . Şi eu ţi-am adus romanul francezului despre Revoluţia chineză. ya aduce cartea? Vara era pe sfirşite. — cîţi din ăştia or să intre?.zice Santiago -. se ilumină. şi-a amintit.Deşi e autobiografie. pe cineva. se citeşte cu sufletul la gură. Şi ea s-a-ndrăgostit de dunmeavoastră? . o văzu intrind: aceleaşi haine corecte cărămizii. erai fericit. era nerăbdător.Cartierul Puno?. şi din vina acelui Hilario Morales. toceau aşezaţi pe băncile şlefuite. adică? Din alea babane fumate de bogătaşi la com'cte? rîde Ambrosio. sînteţi tînăr. aveai dreptate. Recunoscu unele chipuri de la proba scrisă. şi poftim cai intrat. E formidabil. înainte mă mai aprinsesem eu după fetele de prin Miraflores. febril. . strada Padre JenSnimo? . gura ei băieţoasă se deschise şi-o văzu surîzînd: faţa-i mstică sendulci.A. Buzele i se-alungiră. Auzi un grup repetînd geografie. înainta cu aerul ei de şcolă-riţă-n uniformă.zise Aida -. şi Santiago gîndeşte: a adus cartea. să intre şi ea. Mi-ar pare bine să-ţi placă. fară strălucire. tu măcar ştii ctad şi de ce s-a ales praful de tine . dădea tot ce-avea şi se ruga zi şi noapte — zice Ambrosio —. Un pur. . un tip pur . De ce ziceţi că v-aţi nenorocit. pentru întîia oară.

gîndeşte.Caramba.şi-n suava voce timidă a Afdei răsunară deodată accente belicoase -. poftim. năvăleau în patio. Cine era fata? .ale oamenilor ce înaintau pe trotuare în salopete şi haine cenuşii. Ea era comunistă. căută. Abia intraseşi la San Marcos. Dar care era diferenţa? Nu putea s-ontrebe. gîndeşte. .De fapt sînt şi nu prea . Uncori înclin să cred că da. cu mobile austere. Nu.zice Santiago -. Gîndeşte: atunci m-am îndrăgostit? .zice Santiago ~. Vorbea de politică. . Gîndeşte: bietul tata. curată. . hai combate-mă. dădeau fuga la listele prinse-n pio-neze pe-un avizier. . Ma privea zădăiîndu-mă. Cum putea fi cineva comunist fără să ştie măcar dacă exista un parrid comunist în Peru? Mai mult ca sigur că Odria îi arestase pe toţi. Chiar eşti comunistă cu-adevărat? De fapt nu erai. o ascultai speriat şi uimit: na. Dar plimbîndune.o privi ca picat din lună Santiago -. şi-ntrezări străzile dimprejur şi chipurile .zice Ambrosio -. undeo fi locuind?. Ce te sperie mai rău? . hai să ne punem întrebări. ce aiureală. iar tu.zice Ambrosio.Era o colegă de la San Marcos . se bîlbîi Santiago . gîndeşte. se făcea numai politică. era o văgăună de aprişti şi de comunişti. mă bucur pentru tine . . că nu se poate . invadau vescibulul. sau îşi răsfoiau febril notiţele.Apriştii nu mai credeau în revoluţie . tunu? Străbătură vestibulul cu dale de culoarea vinului.Habar n-am dacă-a fost vreodată îndrăgostită de mine.zise Afda -. zi-mi sînt nişte atei (sau arzători). conaşule? -zice Ambrosio -.Istoria universală — zise Aida -.idei avansate. cu aule de ambele părti.Bravo.tăcu. dacă vrei — zise Santiago —. ea n-a aflat. de nu cumva îi deportase sau îi asasinase. am şi eu . hai combate-mă cu argumente (sau inteligenţi). şi auzi dia-logurile . ce-ţi trece prin minte. şi gîndi comunişti şi hotărî eu nu-s bustamantist. vocea îi era din nou dulce şi ochii insolenţi.Despre o revoluţie? . aşa învăţ mai bine decît stîndjos. Un zumzet plin de hămicie umplea localul.posace? demne? grave? sobre? . să studieze maixismul şi să se-nscrie în partid. închise ochii şi-ntrezăn căsuţa strîmtă. . ci-ţi doreai să fii comunistă. credea în revoluţie. Zavalita. Pentru că nu prea plouă cu comunişti pe-aici.şi gîndi muncitori. cu vocea şi privirea deodată pline de neîncredere -. schimodie. de parcă lucrurile astea nu s-ar şti de la prima ochire.Ai rămas zgîindu-te la mine de parcă-ai vedea im căpcăun — zise Aida. eu unul respect ideile. o să mă . îşi simţea inima bătîndu-i cu putere şi era ulnit: la San Marcos nu se-nvăţa ninuc. Afda avea să se intereseze la Universitate.Hai să repetăm puţin.recunoscu Aîda -. şi pe deasupra. conaşule! Noi candidaţi se-mbulzeau pe Padre Jeronimo. poţi să mă crezi. avea sa se puna-n contact cu cei ramaşi în liber-tate. că doar nu v-oţi fi-ndrăgostit de vteo apristă. c-asta-i culmea.Nici pomeneală.Dumneavoastră n-aţi ştiut. există.zice Santiago -. . toţi complexaţii din Peru se-adunau acolo. găsiră un niic patio cu mai puţină lume în fundul clăduii.• 79 78 • . .Aida răsfoi cartea.solidare? bruşte? clandestme? . Fundca eu sînt comunistă.Nu. Dăm azi oralul? De-atîta aşteptare am început să confimd totul. . Dar dacă lua oralul şi intra la San Marcos. după cum nu ştiu dac-a aflat că eu eram îndrăgostit de ea . Da. . nu-s aprist. alteori că nu. Dar Valtin ăsta e co-munist sau andcomunist? .Eşti comunistă? . îs comunist. Zavalita.îţi zic de pe-acum că dacă-i and ţi-o dau înapoi . şi-uite peste ce dădeai. conaşule . nu-ini anuntesc nimic din ce-am învăţat.

şi pe tine ce te priveşte? . aiuritule. decît să-ţi încingi minţile gîndind la ele. conaşule. N-o să ieşi nicăieri. Ba erau amestecaţi. se-ascundeau într-un sindicat împreună. A-nvăţat la un colegiu naţional? Da. ce-ar gîndi despre el dacă-ar afla că bătrînul e odriist?.Nu c-aş vrea neapărat să fiu poet.zice Santiago -.Toţi cei ce urmează Literatura vor s-ajungă poeţi .zise doamna Zoila -. mai mult ca sigur că mişca din buze rar. Deşi nu ştiu încă. Gîndeşte: începeam să ne-mprietenim. ce vină avea el că bătnnii l-au înscris acolo.Aveam un caiet cu versuri scrise pe furiş . Undemi pleci aşa-mpopoţonată şi boita pe faţă? . Vezi? Eram un pur. e clar că n-ar mai vrea să tentîlnească. Ne puneam întrebări dar de fapt nu ni le puneam. conaşule! Vorbea despre cărti şi purta fustă. Să nu le vadă nuneni.Uite ce-i. vai ce zăpăcit. Dar ce s-a mai bucurat tatăl dunmeavoastră c-aţi luat examenul. ca să-şi ia nodţe trebuia să se-aşeze probabil la o măsuţă lununată deo lămpiţă fără aba-jur sau de lumînări.Cred că Literatura . vînătorule de popi. tata. erau aruncaţi în închisoare împreună şi erau exilaţi împreună: a fost o bătălie nu un tratat.La „Sunset".zise Chispas -. mai bine s-o descos pe nesimtite. Cu moco-fanul ăla? . pe paiaţa sau pe ce? . Filozofia? . ea n-avea prejudecăţi.Nu te-nvăpăia chiar aşa cînd te-ntreb dacă vrei să fii poet -rîse Afda -. să nu afle niroeni. dar el? la Santa Maria. dă fuguţa şi schimbă-ţi rochia asta şi spală-te pe faţă .zice Ambrosio -.Terminati cu cearta — zise doamna Zoila —. ah ăla-i un liceu pentru copii de familie bună. noctumă şi voluntară. . gîndeşte. ia-ncetaţi odată.Dacă vrei să şrii nu merge la nici un cinema. dar îmi place mult Literatura .zise Tetă -.Şituvrei? . adresîndu-şi întrebari cu voce domoala. coniţa Tet6 şi conaşul Chispas vă stdgau bă cap de bilă — zice Ambrosio -. într-un du-te-vino febril printr-o odaie minusculă. De cînd te-ai făcut aşa sever cu sor-ta?. drăgălaşele idioţele din Miiaflores s-au topit pe picioare. şi el da sigur. Erau membri de partid. Puiuţa. . la o unitate şcolară. Şi mă rog cin' ţia adresat cuvîntul. Gîndeşte: bună şi la altceva.zise Aida -. decît să le cucereşti. era un colegiu mizerabil. Aoleu ce pămieli se-ncingeau între voi. şi-Afda pufni în rîs: hai nu te-nroşi aşa. faci pe vampa. dinastiile faraonice. Zavalita: te urăsc. Să descoperi dintr-o dată ca măcar una e bună şi la altceva decît.zise Sandago -.Ce-i păpuşo. el prefera la Guadalupe. mergeau la cipografie împreună.Da' ce-i rău în asta ca Tet6 sa meargă la film? . . Decît să le pipăi. aşa. Se plimbau foarte încet. cu ochişorii-i vii scrutînd chestionarele. ci la dans la „Sunset" cu golanul de Pepe Yănez — zise Santiago —. Ea va studia Dreptul şi Pedagogia. gîndeşte. cauzele primului război mondial. Nu fi burghez. . tu vei urma Dreptul şi Literele. cu Pepe Yănez? . cu ce drept mi te-adresezi? . .zise Aida-. .zise Sandago. taică-său o fi muncitor şi maică-sa servitoare? Gindeşte: ăy. zi. închizînd ochii. Zavalita. li-beralule.Cînd aţi intrat la San Marcos şi v-aţi tuns chilug.• 81 8o • Maiio Vargas LIosa creadă tîmpit. Desigur că nu prea avea lumină acolo.zise Santiago -. se mai ridica şi plimbîndu-se repeta pesemne nume. Dinuneaţa asta am auzit-o făcînduşi programul la telefon. deodată Mascota. gîndeşte. ce s-a-ntîmplat la Verdun? Gîndeşte: aşteptau lucruri fonniciabile de la Universitate. .zise Santiago -. şi-acum ea: cine-a fost Cromwell? Aşteptam lucruri formidabile de la noi înşine.Şi la Litere ce specialitate? . Babilonul şi Ninive. Parc-aţi fi cîinele cu pisica. Veverita au început să pălească. bătălia de pe Mama. ştia politică si nu era bărbat. Mai mult ca sigur că-şi petrecuse întreaga vară. . au dispărut.Şi vă-nnebuneau la cap zicîndu-vă superisteţule şi cîte şi mai cîte . . o fi auzit vorbindu-se de comu-nism în propria-i casă?. . Tet6.Plec unde poftesc. date. Zavalita. .

. de ce nu crăpi odată. . gîndeşte.Şi mie-mi place . boule.A. Şi cum îndrăzneşti să-l blestemi pe frate-tău. Rueda Chicago.Tu abia deosebeşti literele. . Cum te simţeai. tata .zise Chispas.Minciună. timpul parcă zbura şi deodată: Zavala. . Acum Tete plîngea cu sughiţuri. dar încă înainte de-a ajunge la Aida: dau notele pe loc? pun îtitrebări lungi sau scurte?.Aş. .Şi las' că i-o coc eu lui Pepe Yănez . şi ce subiect ţi-a căzut şi feţele celor din comlsie şi ce le-ai răspuns: tot ce ştii e c-ai ieşit mulţumit. Chiai scrii versuri.zise doamna Zoila —.Hai.Mie na-mi pasă de popi . eu sînt atee. Tete? . întrebările.Cu scena asta de gelozie o să-i stricaţi lui schimodie toată ziua. . Am venit pentru că schimodie a ieşit pe' primul loc. Băieţii şi fetele îi văzură pe cei trei traversînd vestibulul precedaţi de-un portar.Sigur.zise doa Fermm -.zise Aida -. Tete? zice. îmi zbor creierii. conaşule. intră în aula unde aveau loc examinarile.zise Santiago ~. Reluară plimbarea. La a mea nici pomeneală. Versuleţe de-amor.zise Aida —. neghioabo. Santiago mesteca în ceaşca goală cu linguriţa. gîndeşte. atunci glumeau. Nu ieşi nici azi nici mîine. .Ai înnebunit.Ba mai bine la Roata mare. Toate-i erau pe plac în ziua aceea. La Pedagogie o s-aleg tot Literatura şi Spaniola. Afda şi Santiago se-ntoarseră în pa&o-ul din fund.zise rfon Fermfn —.N-ai tu încă vîrsta să te-afişezi într-o boîte de noapte. vezi că nu mai trebuie sa-ţi zbori creierii. dar nu-i adevărat . Ai nevoie de mult curaj ca să teomori.Baliveme de-ale popilor . lată că tocmai apărea comisia.La Henradura. dar ea nimic: pe cît de mare ai crescut pe-atît de imbecil. zănateco. ia lăsativă de toane — zise don Fermîn —. şi doamna Zoila vezi că pătezi faţa de masă.zise Sandago. Localul care mai că se năruia de vechime. E-adevărat ce îl fulgera pe Santiago din priviri Tete -. E firesc.Că doar n-oi fi tu singura persoană-n lume care ştie să citească . erau trei inşi. . feţele de culoarea smoalei sau a pămîntului sau a paludismului ale candidaţilor. tata. Ştii subiectele ca pe apă.Minciuni de-ale lui Chispas şi Tet€ . nu pot să te sufar. crăpi odată. . dacă şi tu ai fi avut note la fel de bune veneam şi la tine.zise Chispas. superisteţule .o să vezi c-o să intri. în loc să duci de colo-colo bîrfe şi intrigi ca muierile du-te de-ţi scrie versurile de poponar. peste local se-aştemuse o tăcerc temătoare. Nici la prima mea comuniune n-ai venit . o grămada abia le bălmăjesc . . zevzeaco . blestematule.Eu sînt contra sinuciderii . . lucrurile zise deAfda. . Dă Doamne să intru şi eu. . răstumase ceaşca de ceai.Toată vara am tocit . Reîncepu zumzetul. Dar tu ştiu c-o să intri. tata -zise Santiago. Eu nu cred în Dumnezeu.zise Chispas -. . Schimodie e cel ce-a făcut azi prima comuniune. suiţi-vă-n maşină.zise Aida. la ce bun studiile voastre în cel mai faimos liceu din Lima — suspină doamna Zoila— dacă vă-njuraţi ca la uşa cortului în faţa noastră. de-mi stă mintea-n loc. . uneori se zăpăceau. u zîmbi Aida.Du-te de-ţi scrie versuleţele efeminate. schimodie. să luăm toţi milk-shakes cu hot-dogs. Nu te potrivi. Să te-omori e o laşitate. trîntind uşa. imediat —.zise don Fermm -. atmosfera care fierbea de nerăbdare şi de teamă. şi cu ochişorii. .hotărî don Fennm -. Vă iubesc pe totilafel. şi altele despre incaşi. schimodie? . . Se sculă de la masă şi fugi din su&agerie şi mai strigă o dată de pe coridor: versuleţele tale de jigodie şi de poponar şi că să crapeodată. Străbătu coridorul printre două ziduri de candidaţi. îndrăzneşte -. Tete şi cu mine le-am citit pe toate . trebui să facă faţă asaltolui candidaţilor.zise doamna Zoila -.zise Chispas -. baftă.zise don Fermîn -. tata. . . . te urăsc. la prima comuniune-a lui Santiago ai venit . şi-ncă cu note mari . .se smiorcăi Tet6 -.zise Santiago -. să-ţi cadăun subiect uşor. Santiago! Fugi. nu cred să fi putut citi ceva . .zise Aida -.Aşa zici. aşa că trebuie s-ascultăm de el. . restul vi s-a Sters din cap zice Ambrosio -. să te văd.V-amintiţi doar de fata care v-a căzut cu tronc. şi eu sînt ateu — zise Santiago. Nu te sfii aşa.bolborosi Santiago -. nu fi prostuţă . stîmindu-l: hai. îl bmor. şi uite că ti s-au şters din minte.Mergem la Herradura . mai dens şi mai lărmuitor ca înainte. dă-mi un pupic. şi doamna Zoila tad zănateco. minciună — tremura. Blestematule.• 83 82 • . . care tocmai s-a deschis pe Cîmpul lui Marte.Credeai c-o să-ţi prosteşti părinţii. şi-Afda îl primi zîmbind: pe chip ţi se citeşte c-a fost grozav. ce bine-mi pare. uite la el ce mutră-a făcut.zise Sandago -. Zavalita? Gîndeşte: ca-n ziua primei comuniuni. Bine-nţeles.Şi de ce nu mi-ai zis şi mie că scrii versuri? .E-adevărat ce-a zis Tete? . îi văzură dispărînd într-o aulă. leşi ca o vijelie din aulă.se plînse Chispas -. Hai. . nici duminică. . la nu mai fi aşa-ngîmfat. să intre şi ea.Le-ascunde înti-un caieţel m spatele Enciclopediei. 84 • / Zavalita. o auziră duruind ca o furie pe scări. sau nu se-nţelegeau. de parcă mai tumase zahăr. . Trebuie să mi le-arăti. fetiţo — zise don Fermm —. blestematule.La ce bun tot ce-aţi învăţat. uitau de chestionare şi-ncepeau discuţiile: erau de-acord. Dacă ăştia mă trîntesc.

gîndi.la te uită. unde să fie dată pradă ghearelor şi coltilor leilor. lent şi subţirel în decoloratul lui cos-tum albastru. ba de-a dreptul entuziasmat. Dar Jacobo.Aida se ridică violent de pe bancă -. gîndeşte. Alt pur din ăia. ridica vocea şi gesticula şi Jacobo încu-viinţa şi-o privea cu simpade.Cred că ştiu. idealism. vorbeşti de parcă-ai fi deja student. . Un vînzător de ziare apăru strigînd titlurile ziarelor de după-amiază.Sigur că te-aştept — zise Santiago —. înce-puseşi să arzi punţile. făceai tot ce puteai pen-tru ca Jacobo. ba pur şi simplu fermecat. va-nvăţa marxismul ca Jacobo: ay. Cînd s-a-nsănătoşit. apriştii-s cîta frunza şi iarba şi comuniştii cîţiva acolo — zice Ambrosio -. sigur de sine. contra Perului. fiindcă numai pe şovăielnici îi trintea. contra lui însuşi. Miraflores. slăbănog.zice Ambrosio ~. Zavalita?. avea fraţi. Hai să mai repetam nitel. sigură de sine. surori?. faţă văzută precis cîndva. pe stradă sau oriunde. . ca Chispas şi Tete să nu vadă faţa ca de ceramică huaco indiană a lui cholo Martfnez? în acea primă zi ai început de fapt să-i ucizi în rine pe bătrîni. ca să zic drept. şi Jacobo roşi şi încuviinţă în silă şi-Afda pufhi în ris: deci amîndoi erau mirafloreni. abia aşteptînd să coboare-n catacombe şi s-apară în arcna circului. iar baiatul cine era? Ei bine. în trecăt şi de departe. . Zavalita. eraJacobo. Trebuie răstumat înainte. . Nu cunoşteai.zice Santiago. cu vocea-i răbdătoare. . exilat. nu că asta-i culmea.M-au auzit vorbindu-l de rău pe Odria şi-au şters-o -Jacobo arătă spre grupul de candidaţi ce se îndepartau şi privi la ei doi cu o curiozitate fără ironie —. va studia. Trebuia doar să răspundă răspicat. un dictator aburcat în jilţul prezidenţial de vîrful baionetelor.zice Ambrosio -. — Totuşi pe prietenii aceia de la San Marcos nu i-aţi adus niciodată acasă — zice Ambrosio —.Nu cred că băieţii ăia s-au depărtat pentra că-l voibeai de rău pe Odrîa. şi Santiago' da. unde apeşi ţîşneşte puroi cum zicea Gonzăles Prada!. impetuos -. şi de ce San Marcos nu mai era ce fusese odată?.hai combate-mă. la San Marcos. alb .Se contrazicea din toate. m Pem lucrurile mergeau din lac în puţ!. Pură ca fetele din „Quo Vadis".Da. şi-o întrerupse: da. gîndeşte. Dar scopul scuză mijloacele. nu?. în schimb. şi Santiago o privi pe Aida. şi-Aîda: e-adevărat. avea un aer de muntean serrano pe faţa-i lăptoasă.supralicită Santiago. atunci ţi-a plăcut de el. furioşi. cu vocea-i scîrţîită protestînd: ptiu. ai început să-l admiri. trădat. aşa cuin vorbea. şi-n plus ai văzut ce mai politică ştia? şi Santiago hotări el va şti mai mult . se-aşezară pe-o bancă. . Zavalita.Lasa-i timp şi vei vedea . se ducea să citeasca la Biblioteca Naţională. gîndeşte. care interzisese partidele şi liber-tatea presei. îşi dădea cu presupusu-n toate. ca să-ncingă bărbătuşul. . pe Popeye. preşedintele comisiei. Odria era cel mai sinistru tiran din toată istoria Pemlui. . foarte deştept.Tot unu' din ăia? . Să-ţi mai pun întrebări? Istoria persană. şi care comandase Armatei să-i masacreze pe cei din Arequipa. Zavalita. pe ce stradă locuia? Nu-şi pierdea cumpătul cînd era strîns cu uşa. Dar că-i printre cei mai răi. Zavalita. imperialism. cine mai e ca tine . genul de muieruşcă băgăreaţă. sau ca pe-un pici cumsecade dar cam bătut în cap. Uşierul strigă un nume şi Jacobo se ridică-n picioare: îl chemau. era . cu ochii deschişi la culoare. Ce altă deosebire să mai fie? . gîndeşte. te-ai simţit • 87 torturat. cu degetul împungînd fotografia din ziar. / .• 85 . La ce liceu învăţase?. Din punct de vedere istoric. din alea care zic alb dacă tu zici negru. gîndeşte. discuta de să te scoată din minţi . Caramba. şi care arestase.Nu există nici suflet nici iad . şi-o zic aici. nu ştiu dac-o fi chiar cel mai sinistru — zise Ai'da. conaşule. nu intrase la San Marcos C-un an în urmă din cauza unei febre tifoide. aztecii. Te-a masurat din ochi de parcă-ţi crescuse o pereche de ari-pioare pe umeri. ce era comulusmul. Cred că toţi sînt progresişti. Se-ndreptă spre aulă fără grabă. Dacă crezi că scopul scuză mijloacele eşti un nazist . Va fi cel mai siiustru. păi San Marcos chiar că era un cuib de zurbagii. exame-nele erau o glumă proastă. ca Aîda să n-audă drăgălaşele tîmpenii ale lui Tete? Gîndeşte: sau ca bătrîna şi bătrinul să nu afle cu cine tentîlneai. Sol6rzano sa nu vadă unde şi cu cine locuiai. deci anundoi erau de familie bună. te simţeai confuz. şi negru dacă tu zici nu. degajată. chiar a pardcipat la? Gîndeşte: la o adică ce punţi ardeam? intram în ce lume? . da.zice Santiago. şi Santiago îl întrerupse uşuratec: nu cumva Jacobo locuia prin Miiaflores? Că i se parea lui cunoscut. deportase şi torturase o mulţime de oameni incît nici nu li se ştia precis numărul. gîndeşte. dar cînd au chemat-o pe Afda şi ei doi au însoţit-o pln'la aulă şi-apoi s-au înapoiat să stea pe bancă şi să discute sin-gun. Zavalita.Cînd am tras biletul. pentru că de la lovitura de stat a lui Odria conducătoiii erau unnăriţi şi centrele federate desfiinţate şi fiindcă toţi anii mişunau de tumători înscrişi ca studenţi. dar ea nu zisese serios 88 • ci-n şagă treaba aia cu copiii de familie bună. băiatul de lîngă ei cumpără „Comerţul" şi după cîteva clipe răbufhi: lichelele.Să fie-adevărat c-au strecurat tumători printre studenţi? -zise Afda. m-am gindit imi vînd sufletid perrtiu un subiect uşor zise Santiago —.zise Jacobo -. San Marcos nu mai era ce-a fost odată. Eu zic ca Odria e-un dictator şi-un asasin. . Astea-s şmecherii vechi de cînd lumea. ce era fascismul. şi Sandago căsca ochii mari la Aida şi la Jacobo şi deodată. . ii explica: nu contează unde locuieşte cineva ci ce gîndeşte şi ce face. Aida n-avea de ce să se teamă. nu ştia Literele nici cît tine sau cît mine. culmea-i că-şi fac efectul. numai despre sine nu. Ţi-a dispărut toată gelozia. . nu ştia de glumă. H6ctor.Nu trebuie să i se lase timp să ajiingă cel mai sinistiu . să intri-n altă lume: chiar s-a dus la înlrunm cu ei?. cînd Jacobo ieşi din aulă. ci pentru că toceau . zîmbitor şi decepţionat. cutează -. venea dupăamie-zele să dea tîrcoale Facultăţii de Litere. ca un canibal în faţa unor zgîrie-nori. Se-ntoarseră să-l privească şi el le-arătă un tidu şi fotografia unui tip cu mustăţi: ce-i cu ăla? l-au arestat? exilat? omorît?.Frică? . materialism. Zavalita: blond. va cid. Numai întîmplarea ne-a adunat pe to(i trei la un loc în ziua-aceea. avea evrei în familie?. naşterea şi moartea lui Danton: dă Doanrne să-i cadă un bilet uşor. Asa că dacă dracul există nimeresc drept în iad. conaşul Popeye şi colegii lui de liceu veneau mereu să-şi bea ceaiul la dumnea-voastră. Tenninase liceul acum doi ani. ştiu. parcă-l vazuse uneori. răzvrătit contra rasei sale. contra clasei din care făcea parte. Ambrosio. La-nceput mi-a stat în gît.zise Sandago -. Gîndeşte: va ramîne un pur?. gîndeşte. iinoral. să intre.Dacă descoperim vreunul în anul nostru. Jacobo o asculta înmărmurit. avea păreri defmitive pe care le proclama aşa cum altid ar da cu securea. îl căsăpim — zise Santiago. ea uitase pînă şi de examen. pe străzile din Miraflores. oprindu-se să-şi tragă suflarea -. Charlotte Corday. Charlemagne.Bun. să n-o cunoască pe bătrîna şi să nu-l audă vorbind pe bătrinul.zise Aida -. nu-nţelegeai nici măcar vocabularul. gîndeşte. Cu ochii lui albaştri aţintind-o pedagogic. conştiinţă socială. Dar nici nu reîncepuseră bine întrebarile şi plimbarea-n cerc. Te simţeai ameţit. andină. trebuia să-nveţi ce era aprismul.Tu ştii care-i deosebiiea dintre aprism şi comunism? . gîndeşte. fac-torii extemi ai dispariţiei Imperiului austro-ungar.zise Afda -. un chimist. toate alelalte-s o apă şi-un pămînt . Şi vouă vă e frică? . şi se-apropie de ei. şi ştia de toate şi-avea răspunsuri la toate şi vorbea'despre toate.Cu excepţia dictaturii proletariatului. Te mşinai de ei. asta-i sigur. Se-ntoarseră în primulpa&o. e deştept. fiva oare feiicit? 86 • — Ba nu erau chiar aşa mulţi.

Zavalita: învăţau împreună. te-o ti invidiat aşa cum tu-l invidiai pe el? Avea de gînd să studieze Dreplul ?! Istoria şi tu-l ascultai cu gura căscată. el îi invita.Sandago strînse din pumni sub masă şi înghiţi salivă -. Automobilele treceau pe Padre JenSnimo cu farurile aprinse. lui Jacobo foame. . tatăl tău e una şi tu alta. mergeau la tipografia clandestină împreună. dar pe la amiază şi noaptea aici nu-i loc s-arunci un ac . a obosit de cît le-a turuit. Santiago auzea clipele trecînd şi-şi muşca limba: te urăsc. . o felicitară. tata. excitaţi spre Parcul Universitar. gîndeşte. . conspirau. c-un îndurerat zîmbet de condoleanţe —. Aîdei u era sete. ce-o fi gîndind acum despre tine? Afda se-apropie de bancă cu ochii jucîndu-i în cap: i-a căzut biletul unu. şi ei: bună idee. ca să devenim prieteni discuttod pînă ne-a pierit vocea. în sfirşit. de ce n-ar meige să guste ceva?. gîndi. ieşiră-n stradă.zise Jacobo -. şi-Aida: vai ce burghez.Voi n-aveţi de unde şti.Trebuie să vă zic ceva de la bun început . Au rupt orice legătură . genero-zitatea de-atunci. . N-am intrat în birtu-acela de pe Colmena ca să mîncăm pîine cu jumări ci ca să ne povestim proiectele. gîndeşte. Oare ce gîndea despre tine?.89 prolix şi impersonal în răspunsuri. Studenţii dau năvală aci după ore. şi-o boare proaspătă le răcorea feţele în timp ce coborau pe Azăngaro. militau. fumară. Gîndeşte: prietenia aceea. propuse Santiago. aprismul însemnarefomusm şi comunismul revoluţie.Mi-am închipuit eu că trebuie să fii rudă cu Zavala acela -zise Aîda. sobru —. Se lăsă tăcerea. vorbăreţi. Tatăl meu e de partea guvemului. pregăteau împreună revoluţia.Cei mai de frunte revoluţionari au ieşit din sînul burghe-ziei — îi ridică moralul Jacobo. Dar n-are a face. Te-o fi respectat sau urît vreodată?. schimbul de priviri dintre Jacobo şi Aida părea fără sfirşit. N-o să mai încerc niciodată exaltarea aceea.

dar mi-ar place să aflu cît mai multe. Şi dacă burjuiul de Santiago vrea să ne invite.Să profităm de zilele rămase pîn' la-nceperea cursurilor şi să le vizităm pe toate. discutau şi luau notiţe. Jacobo cumpăni în minte răspunsul şi ridică cim umeri: poate că da. trebuie să studiezi temeinic. cîştigă timp tuşind. Mîine. .Eu credeam c-a fi pur înseamnă să trăieşti fără să regulezi -zice Ambrosio. chiar aici în centru. gîndeşte Santiago.zise Jacobo -. Dar nu ştiu unde.Sigur. la lumina unor opaiţe improvizate. .Dar renegaţii-s o calamitate. . . Ce mai. privi împrejur. Căiţi mteizise. . citeau pe nerăsuflate. grijuliu -.zice Sandago -. Nu prea cunosc marxismul. Santiago \e povestea ceitari\e \\n AespTe ie\ig'i. discuţiile cu propriu-i tată şi cu prietenii din cartier. o rupeau cu burghezia.zise Aida. în plus. schimbau idei.6 cu pîeo\'nYi-ceului. . emoţionat. eşti revoluţionar pîn' la capăt sau nu eşti deloc. Cunosc o droaie. Dacă vreti. Jacobo îi privi pe fiecare-n ochi. cum.adăugă -. „Cultura sovietică". cărtile. încîntată -. mai aruncă o ochire circumspectă-n jur şi seaplecă spre ei: cunoştea el un anticariat anume. — Dacă cineva e sentimental nu poate fi revoluţionar? — întrebăAîda.zise Jacobo -. Partidul e scos în afara legii şi e tot mai greu să-ţi păstrezi contactele. .zise Aida. tocmai răsfoia nişte cărţi cînd de sub un leanc apărusciă cîlcva nimiere. ne lăsăm invitaţi. ei consultau cărţi explozive. uneori pici peste ceva bun. de parcă le-ai fi măsurat sinceritatea sau discreţia. . în unele cazuri.Cred că da . să vedem un • film bun .N-or mai fi şi alte reviste la andcariatul acela? . de volume retrase de poliţie din biblioteci. Ce bine că ne-am cunoscut. foarte vechi.Tu eşti comunist? . şi Jacobo începuse să ftunzărească prin cărţile de pe masă: „Condiţia umana" era interesantă deşi cam romantică. intrase să vadă ce găseşte. în nopţi întunecoase ca o gură de lup. Dăidu cîteva exemple si. . amarîtă. numai pentru că partidul n-a vrut să-l ajute să-şi scape soţia din mîinile naziştilor. se instru-iau.zise. gîndeste.Nici eu — zise Santiago —. . teribil de intere-sante. se înarmau cu ideologia clasei muncitoare. ca să fii comunist. — Ce vrei mai rău — explică Jacobo -. . dar nu mecita să citească „Noaptea a rămas m urmă".Numai spre sfirşitul cărţii . — Sînt simpatizant . şi Jacobo îşi pierdu numai o clipă calmul atotstăpîmtor: obrajii i se împurpurară. gîndiţi-vă la APRA . încet şi cumpănind adînc.Putem merge şi la cinema într-una din seri.zise Afda -. Tecunoscător. perfect.• 91 9o • Mario Vargas LIosa cu clasa din care făceau parte şi s-au convertit la ideologia clasei munciioare. la vreun muzeu . în umbra unor pereţi pătaţi de igrasie. Era un renegat şi-un sentimental. autorul ei era anti-comunist. înţelegi acum ce-nseamnă să fii pur? . .Putem merge şi la vreo expoziţie.zise Jacobo. între plase de păianjeni şi mult jeg şi funingine. îl descoperise de curînd.protestă Sandago -. dintr-o revistă care se numea. nu cunosc nici un muzeu din Lima pîn-acum . de exemplu.întrebă Sandago. muzeele .Putem merge dimineţile la muzee şi după-amiezele să batem anticadate .zise Ai'da. reviste mteizise şi Santiago vazu raî-turi gemînd de fascicule ce nu se vindeau prin librării.Revoluţia.Şi eu sînt simpatizantă . făceau rezumate. — Şi eu sînt — zise Sandago -. ca şi cînd ar fi întrebat cît e ceasul. . mergem unpreună să vedem.

Asta-i. E un colegiu de popi. că nici Jacobo n-a-nchis ochii.zise Tete -. vino de mă sămtă. mama . de ce nu te faci servitor. .zise Santiago -. . cele două refrene dintotdeauna . . acum cu militarii. tata? . nu-ngenunchea. Bravo.zise don Permîn -. Sau numai militarii au dreptul să facă politică aici? . Schimbă placa. tata — zise Santiago.zise Sandago -. . Foarte greu oralul? crezi că l-ai luat. parc-ai fi o flaşnetă uzată.zise don Femun -. Nici n-ai dormit în noaptea aceea. superisteţule. schimodie.zise Santiago -. Păi treabă-i asta. şi la cîte? . .Important e că schimodie a intrat la Universitate — zise don Fermfn -. poţi pune mîna-n foc că nici Afda n-a dormit.zise don Fermin -.o să nimercşti în iad. dar cel ce vrea să-nveţe învaţă oriunde. schimodie? . Unde ne vedem mîine. deci iată-te ditamai donm' stu-dent Hai. în staţia oinnibuzului. . nu? . schi-modie .Partea proastă e că eu te iau în serios iar tu abuzezi. ai intrat la San Marcos .zice Ambrosio -. să nu-ncepi să aizi gazul de pomană şi să rămîi de căruţă ca Chispas.zise Santiago -. Nici nu-ţi închipui ce fericit sînt. îmi plac nebunii . Marş în camera ta imediat . Sper că eşti mulţumit.Ei. eu îi urăsc pe popi. nepricopsitule . Toate porţile le stateau deschise-n faţă.întîi îi dai cu popii. .A face politică nu-nseamnă a arde gazul .Dacă tot ce te interesează e să devii cholo. tata .La zece punct în Piaţa San Martin — zise Jacobo -. tata. Şi tu-l laşi să se răţoiască la tine pe tonul ăsta. .zise Chispas -. nu ştii ce caraghios erai. Deci ai luat examenele. Tot ce vreau e să-nveţi.Taie-i şi lui banii de buzunar.Cînd mă pedepseşti pe mine îmi tai banii de buzunar. Nici dumneata.Deloc. ai făcut-o pentru mine .zise Tet6 -. te cred. bine.zise Santiago -. negri sau galbeni . superisteţule. schimodie? .zise don Fermm -. Lipăie cu picioarele goale.Bine.Nu pot să sufăr să te văd cu-asemenea prejudecăţi. nu mai fă baie. .Da' punctual mai eşti .Tare mulţumit.zise Chispas -. Atunci ce să mai zic eu. Poţi să parăseşti orice speranţă c-o să mtru cîndva la Catolica.N-am prejudecăţi. umple-te de păduchi. ia gîndiţi-vă. nimeni nu-i mulţumit cu soarta lui .Ţi-ai făcut cheful. lar eu nu vreau s-aud pomeiundu-se măcar de popi. .Ar trebui să te trag de urechi că eşti ranchiunos . Veneai vorbind de unul singur. Am şovăit mult între Drept şi Psiniatrie.Las' că m-am fript o dată. Era mai bine la Catolica. care ai de toate. Mai ales că n-o să trebuiască să mai dau ochii cu lumea de condiţie buna. de-acu n-o să-ţi ofer nici măcar un pahar cu apă .zise Aida -.zise don Fermin -. pe cînd pe Santiago-l trimiţi să facă nani .Cred că da. Nu d-a trecut prin minte că-n loc să m-ajuţi mă puteai distmge definitiv? La ce ţi-a mai dat Dumnezeu cap. Oricît s-ar purta de frumos cineva. mai bine zise Chispas -.• 93 92 • Maiio Vargas Llosa . . Nu ţi-e frică să te-ntîlneşti cu mine? . tu tot dai cu copita.Catolica nu-i mai bună decît San Marcos. tata .Asta pentru că-mi lipseşte-o doagă . .Nu se poate-nţelege omul cu tine . gîndeşte. şi-atunci cind şi de ce au început să se-nchidă? . tata .zise doamna Zoila —.Superisteţul se stropşeşte la tine şi tu te răzbuni pe mine -zise Chispas -.zise Afda -.zise don Fennin -. De unde-atîta partinire? . nu mai plînge. . nu-mi pasă nici cît negru sub unghie dacă ai colegi albi. .tata? .zise Santiago -. gîndeşte. nenorocitule? .

. Se cam furau din ochi şi. începură să curgă pilulele. Cîştig mai mult ca-nainte. scumpete. Vecina ei se numea Gertrudis Lama şi-avea o mare iuţeală-n degete. Foarte degajat. Era mai haios decît ceilalţi cînd debita măscări. Să coborîm aici. îi zise într-o zi Gertrudis. etichetoare celor ce lipeau etichete. dar u plăcea . muncesc mai puţin şiam o prietenă. el: pa. Amalia a murit la Pucallpa? într-o seară l-a văzut m staţie. şi tot soiul de cipi care munceau prin împrejurimi. A. A doua •a Trinidad se-aşeză lîngă ea în cotlonul unde-şi luau masa şi-ncepu să-i zică lui Gertrudis da' ce prietenă băţoasă ai. uite-l pe Jacobo. şi-Ambrosio da. şi supraveghetoarea: abuzezi fiindcă-ai fost recomandată de patron? Mai bine adu-ţi ca noi de mîncare. Poate (ie. şi Sandago: Amalia a fost nevastă-ta?. ba coboară dumneata dac-ai chef. avea părul lins şi negru ca pana corbului. După cincisprezece zile de la intrarea la laborator. şi ea mamă-mamă ce de economii fac. cînd l-a cunoscut pe Trinidad. zise Amalia şi gîndi: chiar mi-o fi căzut?. un halat. Amalia Cerda. plăcerea-i de partea mea. şi la capătul mesei patru femei primeau flacoanele şi leorînduiau în cutii de carion: li se zicea ambalatoare. economiseşti şi bani şi timp. şi-Ambrosio: da. Simpatic. se ţmea tare. I-a plătit biletul. cine va rămîne cu buzele umflate şi fară bani de buzunar veti fi tot voi. fară şi moartă de rîs pe dinăuntru. Altfel. s-a aşezat lîngă ea. scumpete. De-atunci aducea zilnic un sandviş şi ceva fructe şi pleca să mănînce cu Gertmdis într-un cotlon de pe bulevardul Argentina unde răsăreau ca din pămînt vînzători ambulanţi să le-mbie cu limonadă şi turtă dulce. gîndea. şi ea-i întinse mîna. si fetele trebuiau săle culeagă-n flaconaşe şi să le astupe cu bucăţele de vată.zise Santiago -.Nu v-amestecaţi cînd discut cu schimodie . mătuşa ei se mută din Surquillo în Limoncillo. conaşule. dar de pramada de negru nici nu-mi mai amintesc. într-o zi ajunse la două şi un sfert. Amalia asta mă uimărcşte şi-n vis. şi-Amalia de ăla nici nu-mi aduc aminte. dar o costa prea pipărat toată trambalarea asta-n autobuze şi tunpul abia de-i ajungea. aşteptînd-o. cînd au început să se-nţeleagă mai bjne. şi cu altă ocazie. metiso îngîmfată. Amalia-i zicea mă tu ai ceva de chinez în tme. şi-a-nceput să-şi dea în petec cu snoavele lui. îi era nitel dor de cămăruţa ei şi de coniţa Tet6. Cobor dacă facem cunoştinţă.94 • Afario Vargas LJoaa . de ea e vorba. şi-apoi Gertrudis Amaliei ia-l şi tu puţin în seamă pe trăsnit. şi el tu ai ceva de chola bătînd spre alba. s-a urcat în tramvai. şi Santiago: Amalia?. aşa o să uiţi mai repede de-Ainbrosio ăla. Altădată a-nsotit-o pînă-n centru cu tramvaiul şi s-a urcat cu ea în omnibuzul de Limoncillo şi iar i-a plătit biletele. înoît Amalia îşi amintea singură de trăsnăile lui şi se punea pe rîs. Gertrudis îi cînta în strună şi se-mprie-teniseră.zise don Fermi'n -. şi Gertrudis zici zău? şi Santiago: era ceva-ntre tine şi Amalia încă de pe cînd lucraţi la noi? Pe Ainalia o cam descumpăneau trăsnaile lui Trinidad. ea era serioasă pe dina-. era băiat de treabă. Trinidad Lop6z. se-ntorcea la două şi ieşea la şase. zise el şi-i totinse ceremonios mîna. ce-ţi mai place să rîzi cu el!. îi ziseră eşti envasadora. Era slăbuţ. Celor ce puneau capace le ziceau taperas. îmi pare foarte bine. vă mai amindţi de ea conaşnle? 96 • Maiio VargasLlosa Nici nu-mplinise bine o lună de cînd lucra la laborator. cholita năzuroasă. ce-amestec o să mai iasă din noi. brunet. Trinidad zor-nevoie s-o invite să mănînce-mpreună dar Amalia nu. să le sîcîie. şi la-nceput Amalia mergea să prînzească acasă. nu putea să primească. v ÎI DĂDURĂ mănuşi de cauciuc. îi zicea lui Gertrudis Lama. deşi cam diliu la cap. şi-altădată: se vede cît de colo că trăsnitul ti-a căzut cu tronc. şi cînd Amalia a coborît.Mă bucur c-ai ales Dreptul . Amalia începea la opt. o sfatui Gertmdis Lama. nu?. ce fanuliarităţi mai erau şi astea. şturiu-badc. seoprea la douăsprezece.

cînd coborîră era furioasă foc. şi agenţii i-au urmarit şi-au pus laba pe ei. dar înainte de-a ajunge: uite-un şoricel după colţ! şi iar o sărută. mai bine fac pe proasta. Era femeia căutată de-o viată-ntreagă. Devenise aprist cu zece ani în urmă. poliţişti. pateule.CONVERSAŢTE LA CATEDRALA • 97 gura lui şi faptul că nu-ncerca să profite. nu-l lăsa să-i descheie bluza nici să-i ridice fusta: da. îi zise Trinidad. Simţi c-o ia cu cald. Abuzivule. Nu putea da-ndărăt. Cînd i-au dat . Dar că fusese arestat ca aprist nu i-a zis-o decît mai tîrziu. vezi cîtă-ncredere am în tine. o-mhrăţişa şi i se-nmuia vocea. că cineva ridea. Ea-l ţinea de mîini. şi el: pîn' la moarte. Era o casă cu grădină şi copaci. am trecut pe-aici imitînd semnalul aprist cu claxonul. ce dulce eşti. într-o zi cînd se plimbau pe bulevardul Arequipa. şi el da. şi-i povesri Amaliei: m-am născut la Pacasmayo şi-am lucrat la Tmjillo. Trinidad lucra lîngă laborator. şi fusese-nchis?. Trinidad o privea serios. întindea capul spre ea. şi-o sarută. c-un camarad. şi deodată: eu te iubesc. şi că Odria nu voia să-l lase să iasă din ţară şi de-aceea erau atîtea gorile. Fusese arestat prima dată la Tmjillo. începu să rîdă şi-i povesti: într-o noapte. vezi şi tu-n ce hal m-aduci. eu te iubesc. pentru că la garajul acela din Trujillo toti erau din partid. poporul apiist te salută!. la o făbricuţă de textile. cînd şi-a dat seama că o pipăie. te port uite-aici în mimioară. şi că-năuntru primise azil Haya de la Torre. îi zicea Trinidad. profitorule. dar lucrurile grave au venit abia după aceea. zicea Amalia. şi-i explică: Victor Raiil Haya de la Torre e-un înţelept şi APRA e partidul săracilor şi-al medşilor cholos ăva Peru. fiindcă poliţia îl prinsese scriind noaptea pe ziduri Traiască APRA. conaşule. nu ţi-e gîndul decît la profitat Se-ndrep-tară spre casă. o făcuse de baftă în faţa tuturor. Totuşi prima dată cînd a-ncercat erau îii omnibuzul de Limoncillo. înjur blocaje. Doar n-oi fi nebună să mă-ncred în vorbele bărbaţilor. încă de atunci. îi povescise. şi ea: ai tonebunit? Asta-i Ambasada Columbiei. Era-nţesat. Trinidad era aprist?. şi Trinidad ridică mîna stîngă şi-i zise Amaliei la ureche: Victor Raiil. într-un garaj. mergeau striviţi unu-n altul.

dar el nu mi-e frică. şi-acum foimase o echipă a făbricuţei de textile din bulevardul Argentina. dar nu-l putea suferi pe Toro. Acolo i-au zburat cei doi dinţi. umeri la pămînt. şi-n fiecare sîmbătă după-amiază avea meci. El: cum vrei tu. şi Trinidad nu că s-o sărute. scicleţii iau zburat doi dinţi dar nici atunci n-a tur-nat pe nimeni. îi povesti. Numai că la Luna Park nu prea vedeai femei. u zicea Amaliei. aşa elegant. şi din-tre sporturi fotbalul. nici frate-meu nici sor-mea nici bătrînii. care cîştiga băgîndu-şi degetele-n ochi adversarilor şi izbind urît la plex. şi că pe vremea guvemului Bustamante acţionase ca „apărător" adică meigea cu camarazii să saboteze ori manifestaţiile oligarhilor ori ale roşilor şintot-deauna ieşea mardit. lipeşte-te de mine toată. acestea aveau ele antecedente la el. şi de femei. piedici. El a mpt-o la fugă fiindcă n-avea nici un văr. şi Trinidad te iubesc. doar n-am făcut niime. s-a declanşat revoluţia lui Odria şi i-au zis nici acu' n-ai de gînd să te-ascunzi?. şi el ce planuri? ce grupare?. şi el nu că-şi pusese dinţi falşi şi nu se cunOştea. şi să zică unde şi cine editau „Tribuna" clandestină. şi ea dă-mi drumu' mînă lungă. începea să sporovăie despre chei. nişte năpîrci cu muşcătură mortală. dumneata eşti Trinidad Lopez?. îi zicea lui Trinidad. şi-apoi. în schimb mişunau beţivii îndrăzneţi. nu ţi se pare nemaipomenit? Nu. apoi la Fronton. şi el dar ai aparut tu şi iar am căzut în mreajă. un cip s-a apropiat de el.• 99 98 • Maiio Vargas Llosa drumul de la comisariat nu l-au mai primit să muncească la garaj şi de-aceea a venit la Lima.L-au ţinut sub arest opt luni. Dar descoperi curînd că pe Trinidad fl interesa m. Trinidad jucase pentru juniorii „Municipalului" pe cînd muncea în Vitarte. îl zădarî Amalia. şi cînd l-au eliberat slăbise zece Idle. şi ea: aşa o fi. întîi la prefectură. o ducea la Luna Park şi-i explica: ăla învăpăiatu' care urcă pe ring cu capă de toreador e spaniolul Vicente Garcfa. camarazii din Vitarte i-au zis dispari. Nu din laşitate. Acu' trebuia să se păzească de două lucruri. îi arăta cronica de catch-as-catch-can din „Cronica". Amaliei îi plăcea grozav Peta. în timpul meciului răguşea de-atîtea răcnete. în noaptea cînd l-au dus la comisariat pentru isprava de la Ambasada Columbiei gîndise acu' mi s-a înfundat. şi el nici acu'. fiindcă avea antecedente la ei. dar l-au crezut cind a declarat că fusese beat şi l-au eliberat chiar a doua zi. Trei luni n-a găsit de lucru şi-a vagabondat pîn-a intrat la făbricuţa de textile de pe bulevardul Argentina. zice Santiago. dar mereu făcea ce făcea şi tot la Luna Park ajungeau. La prefectură vroiau să-l facă să denunţe planurile teroriste ale gnipării. şi ea: păi te cred. Dar măcar era peruan. şi-aici paitidul nii-a găsit de lucru întro fabrică din Vitarte. să te simt. o să fie ca de-obicei şi . într-o seară la tenninarea lucrului la fabrică. şi ea păi dacă ai toţi dintii-n gură. şi-Ambrosio nu ştiau pentru că ne feream. Cînd cu insurecţia de la 3 octombrie din Callao si cînd Bustamante a scos APRA în afara legii. la 27 octombrie. Amalia: de politică. şi că el ţinea cu Yanqui nu c-ar fi mai bun. mai bine du-mă la cinema. şi el: dar bărbat. şi din fotbal echipa „Municipal". şi Santiago şi de ce atîta fereală? Amalia rămase atît de speriată aflînd că Trinidad înfundase închisorile şi că oricînd puteau să-l înhaţe din nou. încît nu i-a pomenit de asta nici măcar lui Gertradis. şi-n tribune izbucneau încăierari mai dinai ca pe ring. izbucnea-n înjurături teribile dacă i se băga un gol slăbănogului de Suărez. se specializase. în maşina aia teaşteaptă vărul dumitale. apoi la Penitenciaria. în afară de fot-bal îi mai plăceau boxul şi catch-as-catch-canul. să ştii că-n seara asta îşi scoate masca Medicul dacă-l dă gata pe Mongol. că dacă mă gîndesc bine nu trage la măsea şi nu părea nici fustangiu. dar tot au pus mîna pe el.ai mult sportul decît politica. Nu zău?. Acu îi mergea mai bine. TVL şi sportul sîntefi viciile mele. a doua oară cînd l-au arestat. îţi fac plăcerca cu fotbalul dar gata cu sporturile. ci fizicul nu-l prea ajuta. o tîra la stadion devreme ca s-apuce locuri bune. conaşule. şi-Amalia care?. Aconrinuat să-şi vadă de treabă. eşti aşa slăbuţ. lupta ce lupta şi deodată-i striga arbitrului stop şi-şi pieptăna hălăciuga de păr. scumpete. acasă nimeni nu ştia că te-ncurcaseşi cu Amalia. şi el cum care?. în prima săptămînă din noiembrie. îi zicea Amalia.

cîteva nopţi nu se lipi somnul de ea şi parcă nu se mai lumina odată de ziuă. în dimineaţa aceea la laborator pilulele îi scăpau printre degete şi-abia putea îngăima de-atîta mînnire cîtă avea pe suflet. o mîngîie. şi-n noaptea-aceea au făcut-o lata dar s-au luat şi-n beţe. ce.10o • Afario VargasLlosa cu asta basta. cin' te-a pus să-i zici?. Cîteva zile fu lipsită de orice chef. şi-ntr-o . n-o crezu că dQimise la o prietenă. o ştoalfa. conaşule. cu gura tremurindu-i: acu' să-mi zici cîţi au mai trecut pe-acolo. şi el Doanme ce fericit! într-o duminică. şi ea îl urăsc. Fusese foarte iubet la-nceput. şi-Ambrosio: dar mai apoi ne-am certat. îi povesti apoi Amalia lui Gertrudis Lama. şi-Ambrosio: ca să nu ne prindă părinţii dumneavoastră conaşule. Dar las' că te iartă. şi Sandago da. în seara asta la Luna Park. îi zise Gertrudis. Amalia văzu un moşneag care zicea: Trinidad ce s-antîmplat?. nimeni altul n-o mai atinsese. trebuia să negi toanto. o să vină să te caute. în Mirones. Au şi bărbaţii mîndria lor. dar la crăpat de ziuă îl văzu palid. Amalia a plecat pe cinunul ei şi s-andrăgostit. ce ai? Las-o-nco-lo pe mătuşă-ta. şi-Ambrosio: abia mult mai tîrziu şi din pură întîmplare neam reînlîlniL în seara aceea. şi Trinidad l-a trimis şi pe-acela la toţii dracii şi ea s-a-mbrăcat şi-a fugit. şi c-un dos de palmă dădu cu ea de pămînt. şi data viitoare cînd n-o să te culci frumuşel acasă o s-o dea afară. aşa că uneori răspundea bun. credeţi că le-ar fi plăcut? Trinidad începu atunci s-o insulte şi să se insulte pe sme că pîn-atunci chipurile o respec-tase. ciufulit. S-au dus acasă la Trinidad. Numai că ţinea deja la el. încercănat. nici moartă n-o să-l ierte. că să vie să stea cu el. de-un aprist. mătuşă-sa o făcu rea de muscă şi neruşinată. dis-cutară. numai şoferul familiei unde-am lucrat. atîta s-a ţinut de capul meu încît pînă la urmă m-a dat gata. mîncau o gogoaşă după meciul de catch cind Amalia văzu că Trinidad o privea cam ponciş. tot sărutînd-o şi-mbrăţişînd-o. înapoindu-se în Limoncillo. supertoanto îi zise Gertmdis Lama). zicîndu-i scumpo c-o voce de muribund. Făcu pe îmbufnata. o s-ajungi una din alea. Amalia unul singur (toanto. să negi totul. Cineva bătu în uşă şi-o deschise.

Dacă mă plîng la sindicat ştiu de pe-acu unde-or să mă bage. Pe faţa lui s-a citit mirarea. Aha. o să-şi amintească mereu de filmele văzute şi de plimbările prin centru şi prin staţiunile balneare învecinate. greva a avut loc. El îi cerea iertare şi ea n-o să te iert niciodată. conaşule? o să aibe grijă de tine. Te felicit. dragostea a fost mai tare ca orgoliul. din cauza porcilor ălora ordinari agenţii l-au bătut din nou. copilul ce-l aştepţi e cu el? Dar ea a intrat val-vîitej şi l-a lăsat să dondănească de unul sin-gur. E-adevărat că trăieşti c-un textilist?. Cînd a ajuns în faţa casei n-a îndrăznit să sune. Urcă lîngă ea. doa Atanasio. numai băiat să fie. n-aveau să păţească nimic. Dar cum aţi aflat că tipul cu care-a trăit Amalia era aprist. îi dădea o mînă de ajutor la făcutul boccelelor cu rufarie. asa că Trinidad se ducea singur. doar cinminica seara mergeau împreună la cinema. şi uneori venea să schimbe o vorbă cu ele don Atanasio. Curînd or să-mi mărească leafa. într-o zi: mi se pare că-s însărcinată. pică la ţanc. Era mai înverşunat împotriva sticleţilor din sindicat decît contra agenţilor: cînd APRA va lua puterea va fi vai şi-amar de nememicii ăia. îşi luă pe-ascuns catrafusele de la mătuşă-sa. nu. şi el hai să facem uitat trecutul. răcnind cum Amalia nu-l auzise niciodată. vitazător de lozuri de felul lui. suspinînd: de-ai ştii tu. de ocaziile cînd s-au înfrup-tat cu fnpturi la Rimac. Vorbiră. • 103 havuzul cu mozaicuri albăstrii azulejos. Trinidad se-ntorcea acasă tot mai înnegurat pentru că imbecilii ăia pomeneau acum de grevă. Ajunşi în Limoncillo se-ncinse s-o îmbrătişeze şi ea-l îmbrînci cît colo şi-l ameninţă cu politia. Cu ochii înecaţi de lacrimi văzu pe cineva ieşind. îţi pierzi . privind rondul de muşcate. arata cu d6getul spre pîntecul ei. zise doa Fennm. îl iubeşti. zicea Trimdad. Ea ţinea morţiş să-i sărute mîna. întîi mi-ai înfăsurat funia de după gît şi-acu m-ai legat şi la gard. ajunseră-n Mirones pe la căderea nopţii. îmi pare rău că pleci dar mă bucur pentru tine. $i dacă mă plîng la minister or să mă bage tot acolo. zise Ambrosio. şi deodată l-a văzut. l-au arestat degeaba. nu putea cîştiga pentru amîndoi? Ea avea să-i gătească. era ciung?. gîndindu-se prin ce trece Trinidad. i-a dat două libras. avea să gîndească Amalia mai tîrziu. Rămase s-aştepte în grădină. ridicatonul. şi-acu vorbeau de grevă. Pumni şi picioare ca să denunţe nu ştiu ce şi pe nu ştiu cine. S-a făcut. Amalia îl văzu pe moşneagul ce intrase-n cameră şi Trinidad fl prezentă Amaliei: camarada mea. A-ntrebat peste tot. zi-i să nu se mai bage-n buclucuri. Amalia credea că i s-a tras dintr-o bătaie soră cu moartea prinută pe vre-mea lui Odria. şi-a doua zi don Atanasio s-a năpustit înăuntru: o patrulă a fnnat în faţa casei şi l-a umflat pe Trinidad. o spălătoreasă c-o droaie de copii care locuia pe-aceeaşi stradă şi era bună ca pîinea caldă. Amalia se simţea emoţionată văzîndu-se în fosta-i locuintă. a zăbovit. or să creadă toţi că ţi-e frate. i-au zis la făbricuţa de textile. mai ales c-atund a cedat stăruinţelor lui de-a merge la el acasă. Furios. o să-i zic lui don Ferm&i că te măriţi. furia. aha. Amalia s-a-mprietenit cu doamna Rosario. de vînduţii aia ai lui Odria. mereu aşa de cum-secade. şi-Amalia nu-l privea deloc dar simţea cum i se-ncing obrajii auzindu-l vorbind. A venit numai să le facă-o vizită. drăgăstos. ai răbdare. dar la fel de slab. i-a zis Gertmdis. îl tunseseră chilug. Gertmdis a-mbrăţişat-o cu lacrinii în ochi. ce ochişori are. Lor ce le păsa. Şi chiar aşa a fost. hola Amalia. i se ciocneau genunchii. amator de tras la măsea şi bun cunoscător 102 • al vieţilor şi-al întîmplărilor de prin vecini. să plîngă-n hohote. ţinîndu-se de mînă. izbucni în plîns Amalia. totul se putea rezolva numai moartea nu. aşa era botezul bobocilor la Universitate. lasă năbădăile. n-o să te-nşele. linişteşte-te dragă. i-a zis Amaliei ingineml Carrillo. ea-l aştepta cu masa gata. scumpule. lasă-mă înăuntru. ce mai faceţi conaşule Santiago?. ce mămica tinerică o să aibă. ce s-a-ntîmplat? Conaşul Santiago îi povesti şi ea zău că n-a făcut nunic. scicleţii aia în solda guvemului. Amalia se lăsă înduioşată şi la acelaşi colţ dintotdeauna el. Dar leafa nu i s-a mărit defel. şi el a murit? Da. îi place fotbalul. şi lui îi creştea mai greu. m-am îmbătat seară de seară după noaptea aceea. scumpo. se hîrjoniră. uite să-i iei cpva copilaşului. se-mpăcară. vînduţii. Ce frumoasă s-a făcut. Chiar în noaptea aceea ţinu morţiş ca Amalia să nu mai lucreze: ce.• 101 după-amiază la ieşirea din laborator îl vazu pe Trinidad în staţie. sau de serbarea din Amancaes unde s-au dus cu doamna Rosario. să m-ajute iar. te-au dat afară pentru părăsirea locului de muncă. dar el avea fişă la poliţie şi imediat vor zice apristul e agitatorul. Pe stradă. că să nu mai fie cu nasu' pe sus. A doua zi a aparut Trinidad acasă în Mirones. nu ' era aprist. Ambrosio. aha. Amalia. Imbecilii ăia din sindicat. Trinidad era hîtm. Fiindcă Amalia a venit de două ori la noi acasă ca să-l roage pe bătrin să i-l scoată pe aprist din închisoare. dacă ieşea Ambrosio? S-a plimbat prin faţa casei. şi doamna a reţinut-o la cină şi cînd şi-a luat rămas bun. pînă cînd don Femun rîse: aşteaptă. Amalia şi-a petrecut restul serii cu doamna Zoila şi coniţa Tet6. avea parul tuns foarte scurt şi-i şedea oribil. propria-i cămăruţă din fimd. cum o să vă pîrăsc? El şi-a scos basca. doa Fenn&i. Lunile acelea. conaşule. Trinidad se-napoia la Mirones în jur de şapte. să vedem. Tîmpito. îl rog pe don Fennin. conaşule. leşi don Femuh în halat. nici urmă de Trinidad Lopez. o invadă tristeţea. că şi el a murit: cum. aha. să-i spele rufele şi mai tîrziu să-ngrijească de copii. şi don Fermin fii cuminte fetiţo. mai bărbat. N-am venit să te văd pe tine. 11 acuzaseră de mii de lucruri. Făcuseră-n aşa fel să fie aleşi cu sprijinul agenţilor. o să vă răsplatească bunul Dumnezeu. A-mprumutat ceva bani de omnibuz de la doamna Rosario şi-a dat faga-n Miraflores. bărbatul ei nu făcuse nimic. ziceau că din cauza crizei. gîndea. Amalia gîndea: ce mi-aprezis Gertrudis e pe cale să se-mplinească. l-au denunţat sticleţii ăia. Amalia a fugit cu doamna Rosario la prefectură. Amalia. Aha. pe jumate nebun. bucuria. au fost cele mai frumoase din viaţa mea. Şi-atunci Amalia a-nceput. şi-Ambrosio vai de capul lui de textflist. zicea Trinidad. Nu mai eşti pe ştatul de plată. şi văzînd-o însarcinată. văztadu-l pe-Am-brosio. Dar cu ce cîştiga el singur nu mai puteau să meargă amîndoi la stadion. S-a dus să telefoneze. Era mai înalt. zicea Trinidad.

şi de-atunci Trinidad nu făcea nimic altceva toată ziua decît să se plîngă mă doare capul demi pocneşte. Nevralgii. n-o să mai găsesc de lucru nicaieri. şi deodată Amalia şi-a dat seama că Trinidad îi tuma mai multe gogoşi ca oricînd: şi din ce-a murit Amalia. Şi el: era luat la ochi. zicea el. numai la ora prinzului sau cînd era atinsă tema lucrului la fabrică se prostea parca de tot. nu eşti bolnav? Cu cît te-au plătit ca să mă umileşti. Şi-Amalia: cum. dar tot îl apucau gieturile. clevetitor. îşi băteajoc de orice. şi-atunci: vezi că-s bolnav. îi zicea doamna Rosario. zise medicul. Orgoliosule. s-a plîns doanmei Zoila. Ambrosio? Pleca dimineaţa la opt de-acasă şi se-ntorcea după jumătate de oră şi cadea frînt pe pat. îl mustra Amalia. pantalonii. şi de ce-a lăsat-o la Pucallpa? Zi-mi nu te-ai săturat de-un papă-lapte ca ăsta care la întîiul necaz lasă totul baltă şi face pe nebunu' şi se lasă-ntreţinut de-o muiere?. aşa că un timp au trăit din împrumuturi. o să-i treacă. După care-l apucau remuşcările. ce mai e nou pe la labo- • 105 rator?. şi fedţa? zice Santiago. Cînd o vedea revenind de la lucru: cum de nu m-ai părăsit încă?. mai suportă-ma un pic pînă mor. si-Amalia l-a dus chiar a doua zi la Spitalul Muncitoresc. tu nu vezi că toată ziua îşi dă-n petec? Dar nu era chiar aşa. Deveni morocănos. în restul timpului era ca de-obicei. sau conversa cu don Atanasio. şii aşa slăbuţ că mi-l aduc de fiecare dată pe braţe. avea fişă. fedţa a rămas la Pucallpa. Dimpotrivă. era prea bolnav. Lua el linguriţele alea. ba chiar glumea cu ea sau se-arăta duios. dar el se (inea cu mîinile de cap: nu. în primele zile mai scăpa pilulele pe jos şi i se rostogoleau flacoanele. c-adineaori ai plecat şi te-ai şi întors.104 • Afario VargasLlosa vremea băgîndu-i în mă-sa pe sindicalişti. dcă să ia nişte linguriţe c-o soluţie ori de cîte ori îl doare capul. sînt bolnav. îţi pui şi-ţi scoţi slujba ca pe-o fustă. care înainte nu-l cuprindeau la brăcinar acum flutu-rau pe el. Trinidad şi-a mutat ochii-n bagdadie. Se mai duceau din an în paşte la cinema. se uita la ea de parcă nu ştia despre ce-i vorba. acu' că mă vezi doborît? zicea Trinidad. altininteri or să moară de foame. aproape neschimbat. îl priveau ca pe-o oaie rîioasa. ce-i rău în asta să lucrez pîn'te faci tu bine. era mort de osteneală. Voia să le pună piedică sau să le-aplice chei de catch. şi ea ce boală ai? Trinidad îşi vîra degetul pe beregată pînă cînd îl lua cu greaţă şi vomita: cum să caute de lucru dacă-i bolnav. n-o mai mga pe-Amalia tunde-mă cum ştii tu. nu pe jos. am bătut toată Lima căutînd de lucru. plîngea Amalia pe-ascuns ca el să n-o vadă. mai bine caută de lucru. Dacă Amalia îi zicea mam rotunjit sau uite cum mişcă. într-o noapte a vomitat fără să-şi vîre degetu-n glfe A pălit îngrozitor. Nu pot. scumpo? Dar dacă Amalia nu-l băga în seamă şi îi ştergea voma ca si cînd n-ar fi fost. dacă ţi-e aşa de scîrbă mai bine pleacă. conaşule. o să fie iar ca-nainte. îi povestea Amalia lui Gertrudis. Cînd începu să bată fabricile. Abia inînca. dar el parcă înadins casca gura peste masă sau peste pat. îndată uita de boală şi: eh. de . conaşule. iartă-mă scumpo. zicea Amalia. Şi-Amalia: temmiă cu scicletii şi pun-te pe căutat de lucru. o-ntrebă Gertrudis. doamna i-a vorbit lui don Fermin şi domnul conaşului Chispas: zi-i lui Carrillo s-o reprimească pe post. Atîta ai făcut pe bolnavul încît te-ai îmbolnăvit de-a binelea. Cînd i-a povescit c-au primit-o din nou la laborator. se ruga. şi n-o întreba nimic de copil. Dar nici pomeneală să-i treacă. Şi-Ambrosio: dintr-o operaţie. Mai bine du-l la doctor. şi supraveghetoarea: ce afacere faină. Amalia s-a-ntors la Miraflores. dar după-o săplămînă era îndemînatecă la fel ca-nainte. Amalia şterpelea nişte pungi de hîitie de la laborator şi-l ruga vomită-aici. ba chiar s-a apucat să iasă-n uşa casei şi să le strige „sticleţilor!" trecătorilor. îşi vîra degetu-n gură pînă vomita. Devenise de-a dreptul costeliv. După ce mînca. gîndea. şi-aproape nu se mai putea discuta cu el. Gertmdis Lama s-a bucurat grozav cînd a văzut-o iar la laborator. Amalia voia să-i dea ghes să mai meargă la stadion. ce. bravo. sticleţii l-au ponegrit pretutindeni. criza ţine-n continuare îi ziceau. dacă nu mă mişc mi-e mai bine. şi c-o voce piecită şi păstoasă. Toată ziulica zăcea pe pat. din cauza vomelor. m-am făcut un nesuferit. ranchiunos.

îl găsi pe Trinidad ţopăind de bucurie: s-au isprăvit necazurile noastre. găsise de lucru. Nu te mai băga-n politică. camarazii-l duseseră la un doc-tor care nu i-a luat nici un şfanţ şi i-a făcut injectii şi vezi şi tu. inimioară? Lasă. cum crezi tu că teaş înşela după ce m-ai ajutat atîta?. Numai vomele se ţineau lanţ. conaşule. să nu-şi irosească viaţa cu el. s-a dus. dacă asta-i ridicase moralul. una la care tinuse mult şi care-a murit. Amalia l-a găsit pe Trinidad plîngîndu-se că doamna Rosario e rău intenţionată.a nu ştia niciodată dacă erau adevărate sau doar scomeli şi exagerări. o ciupea. într-o noapte cînd plecase la o întîlnire. caută-ţi pe cineva care să te merite. ma jur că merg la-ntîlniri clandestine cu camarazii. întreţinutule. ingratule. Şi-n plus. îl culcară. nedeschis. Văzură im . simţea că se sfirşeşte lumea cînd îl auzea debitînd prostii. Ea gîndi: altă femeie. Acolo stătea Trinidad. zicea Amalia ca proscită. că-i o perversă. fară poftă de mîncare. îi povesti. u zise Amalia. fără vlagă. veni don Atanasio şi-i zise Amaliei vino şi-o duse pînă după colţ. îi reveni pofta de viaţă. Se gîndea la el încontmuu. şi-nainte de-a adormi Trinidad o făcu să plîngă: lasă-mă şi pleacă. un • 107 aprist cu care-mpărţise careera la Fronton. înti-o 21. zi-mi ce doreşti. bine-nţeles că după tot ce-ai făcut trebuie să dispari imediat. nu-şi mai încăpea-n piele. l-a prezentat altor camarazi şi cim seara asta avea de lucru într-un atelier de mobile. voia sa chel-tuiască banii ăştia făcîndu-i o plăcere. don. şi-apoi.106 • cînd îl vedea ca o cirpă ţinea şi mai mult la el. şi cînd Trinidad se-ntoarse-n fundătură îl luă la întrebări. cu mîinile-n şolduri. şi el gata. 0-mbrătişa. am discutat mult. Pedro Flores nu dădea niciodată prin Mirones. S-au întors în Mirones pas cu pas. dar continua să vomite. Şi-atunci Amalia: să mergem la cinema. Amalia. în noaptea aceea s-a prăbuşit pe duşumea tinindu-se cu mîinile de cap şi-a trebuit ca Amalia cu don Atanasio să-l tîrască şi să-l suie într-un taxi. trăiască Vîctor Raul. cum a fost? şi el bine. partidul mă-ngrijeşte. că de ce să cheme poliţia cînd ştia că-i luat la ochi şi cu cazier. Amalia nu-l pierdu din ochi. aşa erau camarazii. cu Trinidad la mijloc. Numai tu eşti de vină. încîl e. Adică Amalita după mamă. a viut s-abuzeze de ea. conaşule. nebunule. i-au ales un parfum. Nu-i mai înjura pe sticleţi. da' tu ce-ţi doreşti. Se-ntîlnise pe stradă cu camaradul Pedro Flores. fumînd. Mai multe seri la rind a dat de el trintit pe pat. era terminat. singur-singurel pe marginea trotuarului. mă doare capul tot mai rar. La Asistenţa Publică i-au făcut o injecţie. cînd o dezbrăca bmscînd-o pe-ntuneric o lua cu fiori. îi zicea. Amalia. inunioară. îl ocara Amalia. ba sticleţii scumpo. şi cînd Trimdad i-a zis ce-a păţit. într-o zi Amalia a dat de doamna Rosario la intrarea-n fundătură. Va cîştiga mai puţin dar ce contează. data viitoare or să te-omoare. el mi-e familia. Doar ai fost salvarea mea. cu ochii cajăratecul: s-a-ncuiat cu fiica ei Celesta. îi zicea Amalia. o doanmă care se-mprietenise acolo cu Amalia a luat-o s-o crească. zise don Fermin. nenorocitule. întorcîndu-se de la laborator. Vezi. l-a dus la Callao. conaşule. mai bine-ai plăti chiria. apăreau şi dispăreau. oprindu-se să-şi tragă sufletul la fiecare colţ. Şi boala ta?. dar el nu şi nu. Ambrosio se vîrîse într-o dandana şi trebuise s-o şteargă imediat din Pucallpa. Pedro: vino'ncoa. îi zicea Amalia. n-a descuiat decît cînd l-a anneninţat cu vardistul. Nemşinatule. Trinidad pleca foarte devreme însă se-ntorcea înaintea Amaliei. uite ştii ceva? pe mine nu mă mai prosteşti tu. Durerile de cap ale lui Trinidad apăreau şi dispăreau. şi Hortensia după-o doamnă la care lucrase Amalia. El o lăsa să ţipe şi sa-l cotonogească fără să protesteze. rîdea Trinidad. îi zicea Trinidad. m-am vindecat. că lui ce-i pasă de netoata de Celesta. Fetiţa se numea Amalita Hortensia. hai să-i cumpărăm ceva doamnei Rosario ca să-i treacă supărarea. cu ochii adînciti în orbite. şi merge pe cinci sau şase anişori. şi la urmă a aruncat în el cun pantof. Dar atunci de ce se purta aşa drăgăstos cu ea? După prima săptămînă de lucru o aşteptă pe Amalia cu plicul neatins. n-a vrut decît să glumească. dar Trinidad pleca deacaşă nopţile să se-ntîlnească cu el şi-Amalia era geloasă. se simţea aprist pînă-n măduva oaselor.

S-au dus în Limoncillo şi Trinidad aintratprimul şi după-aia a ieşit mătuşă-sa cu braţele deschise s-o cheme pe-Amalia. pînă cînd o măicuţă bătrînică. şi doamna Rosario o-nsoţi la Miraflores ca să se plîngă lui don Fennîn. doamnă. Rămase la matemitate cinci zile. inimioară. luîndu-l drept altul sau cine ştie de ce. scîncea Amalia. trist al naibii. Şi duminica următoare Traniciad hai să-i facem o vizită mătuşii tale. Doamna Rosario a bîzîit cînd a primit parfumul şi i-a zis lui Trinidad tu nu ştiai ce faci. Dumneata eşti de vină. mai curand nebunul de Trinidad fusese cît pe ce să-l amestece azi-noapte întro tărăşenie urîtă de tot. numai o dată l-au ares-tat din greşeală. şi ea ce s-a-ntîmplat cu soţul meu? şi el l-au arestat. inginerul Carrillo putea crede c-a părăsit locul de muncă. Au rămas să mănînce la ea şi-Amalia gîndea gata cu ghinionul. Gertradis Lama şi alte colege de labo-rator începuseră să-i împletească hăinuţe copilului. ne-am născut în aceeaşi casă. el s-a născut la Pacasmayo. făcea sforţări să vorbească. dar el coborî din taxi şi-ncepu să strige: sticleţilor! trăiască APRA! Victor Raul!. Amalia ieşi suspinînd. Minciună.108 • film cu Libertad Lamarque. Amalia fusese cu Gertrudis la doctor. de ce n-ai anunţat?. măi că dolofan mai e. şi-n timp ce Amalia plîngea îi povestiră doamnei Rosario că-l găsiseră în zori piăbuşit în faţa porţii spitalului. şi nu ieşise niciodată de-acolo şi nu seamestecase vreodată-n politică. ce sentimentală-mi cşti. şi Pedro Flores: dar cin' v-a debitat asemenea ti-ăsnăi? Şi se jură: omul ei se născuse la Lima. începuseră durerile suc-cesive. începu s-o consoleze pe-Amalia. şi cînd l-au slobozit din careeră l-a pălit aiureala de-a se da drept născut în Nord şi aprist înrăit Vă rog. Nu-i la prefectură. ţipă Amalia. şi Pedro Flores eu?. şi Trinidad. Ea răspundea numai da. c-o să se-mpace cu Amalia cînd o afla de copil. că murise-n unna unei congestii cerebrale. o sui în taxi. Ce-aveţi doamnă. totul a intrat iarăşi pe făgaşul firesc. APRA e de vină. doamnă. zise don Fennin după ce telefonă. Au ţinut-o într-o glumă. ci doar sfirşeală. era Pedro Flores. Dar a doua zi dis-de-dimineaţa năvăli un băieţel în fundătură: Trinidad L6pez e la San Juan de Dios. mai bine pupă-mă. şi către dimineaţă s-a născut mort copilul lui Trinidad. multe ai merita tu de la viaţă. Trebuie să se resemneze. Se simţea foarte greoaie. pe-Amalia şi pe doamna Rosario le trimiseră dintr-un salon în alttd. La spital. bine. noroc că te bucori de sprijinul lui don Fermfii. plîngea Amalia. se lumină de ziuă şi tot nimic. doamnă. Pedro Flores crezuse că-i venea să urineze. trebuie să cobor. Dumneata eşti de vmă. despre ce vorbiţi?: nici Pedro Flores nu e aprist nici Trinidad nu fusese aprist vreo- • 109 dată. şi-abia pe la zece dimineaţa opri un taxi în fundătură şi coborî un cip care întrebă de Amalia: aş vrea să vă vorbesc între patru ochi. Să creadă . la izbuc-nirea revoluţiei lui Odrîa. în ziua cînd a dispărut Trinidad. Sentorsese la Mirones hăt tîrziu şi Trinidad nicaieri. dumneata l-ai îndemnat să facă iar politică. şi el se uită la ea ca la o nebună. întîmplarea semăna cu-a lor ca două picături de apa. Nu simţea nici durere nici mînnire. Mai că n-a avut cînd să-l plîngă pe Trinidad fiindcă a doua zi după îmnormîntare mătuşa ei şi doamna Rosario s-au văzut nevoite s-o ducă pe sus la matemitate. mergeţi la prefectură. doar aşa or să-i deie drumul. Doamna Rosario şi mătuşa ei veneau zilnic s-o vadă şi să-i aducă de mîncare. împărţind patul c-o negresă care născuse gemeni şi care-ncerca tot timpul să intre-n vorbă. o ştiu mai bine ca oricine fiindcă sîntem veri. şi cînd el demară îngrozit văzu că pe Trinidad ploua cu bastoane de cauciuc. politică? El care nu se-amestecase şi nici nu se va amesteca vreodată în politică fiindcă detesta politica. ziceţi-le că era băut şi că de-obicei e cam sărit de pe fix. nu. să vină mîine că pînă-atunci află el. or să-l deşele în bătai. o lăsă apoi în fundătură. şi din nou şi-a amintit de copil şi-i-atingea pîntecul. Şi-i povesti: se-ntorceau de la o mică petrecere la Barranco şi trecînd pe dinaintea Ambasadei Columbiei. în a patra zi sosi Gertrudis. cu peri pe faţă ca un bărbat: ah da. doamnă!. mînca fără poftă. crescu-seră-mpreună în cartierul Yictoria. Domnul Dumnezeu l-a chemat pe soţul ei. Trinidad: opriţi o clipă.

şi Sandago: da-n ce bucluc ai intrat?. Din cauza unei găinarii. rămîn aici pînă m-or da afară. fără interes. începu să-i vorbească-nce-tişor. dacă vreodată o să am bani o să cumpăr o lespede şi-o să comand să se scrie Trimdad Lopez cu litere aurite. şi-o zicea cu-atîta năduf încît Gertrudis Lama nu mai stărui şi n o mai întrebă nimic. mahmură. de ce nu s-a-ntors la laborator?. o ajuta pe doamna Rosario să spele rufe în albie. don Atanasio scotea butelcuţa şi gîlgîia pe gît. Amalia dormea între fetele ei Celesta şi Jesusa. începu să-i povestească. într-o zi privindu-se într-o oglindă gîndi: dacă Trinidad te-ar vedea nu te-ar mai place. trebuise să-şi piardă urma din cauza unei găinării c-un camion de furat. îi zicea doamna Rosario. venea mătuşa ei. . ce-ţi mai pasă. Şi de ce nu voia să se-ntoarcă la laborator? Nu ştia. începu să-l dojenească. Bătrînul locuia într-o odăiţă cu tavanul atît de jos încît Amalia nu putea sta-n picioaie. poate l-ai şi cunoscut pe lumea cealaltă. deşertată. Semeiii cu Trinidad. Seara tîrziu cînd don Atanasio se-ntorcea acasă. ea le-asculta şi le răspundea da la orice şi le mulţumea pentru flecuşteţele aduse. don Atanasio. proprietaml venise c-un coropear şi-i vînduse cu toptanul tot ce găsise înăuntru. gata uită-l. primul drum îl făcu la cinutir să-i ducă nişte buchete lui Trinidad. Odăiţa era-ncuiată. eşti tînără. Şi ce-o să facă. de ce m-ai făcut să cred atîtea minciuni. Se simţea slăbită. dar doamna Rosario îi făcu loc în una din cele două camere ale ei. poate să-şi refacă viaţa. de ce te-ai dus tocmai acum cînd totul era pe cale să se-aranjeze. Pe cînd vorbeau. şi ea da. Se-nnopta. de ce-a trebuit să laşi totul şi s-o ştergi din Pucallpa? După-o săptămînă se prezentă în Mirones Gertrudis Lama. o mingiia şi-o sfătuia. Pe mormint se afla poza sfinţită lasată de doamna Rosario şi literele pe care văml Pedro Flores le zgîriase-n ghip-sul umed c-un băţ. lăsaţi-i ceva de la soţul ei măcar ca amintire. şi-alteori. se spăla şi se pieptăna numai din cînd în cînd. gîndea Amalia. dar n-au vrut. şi la băieţel. îl mgase doanma Rosario. să încingă fierul de călcat cu cărbuni. alteori nu. iar pe duşumea era trîncită o saltea jer-pelită. „băieţii" l-au bătut pe Trinidad. laşi capu-n jos. niciodată n-o să te dau afară. ea îi bătea la uşă să schimbe două vorbe cu el. şi-Amalia: ce mai contează. se-nsera. Doamna Rosario o silea să mănince. mei nu-i venea să-şi mai aducă aminte. şi doamna Rosario proasto!. Făcea totul fără vlagă. că doar săracu-a murit. se lumina de ziuă. aşa s-or fi petrecut lucrurile. acu gîndeşte-te la tine. mergea ca sonmambula. şi mezina doamnei Rosario se plîngea că stătea de vorbă cu • 111 Trinidad şi cu băieţelul ei pe întuneric. Sentoarse la Mirones ammtindu-şi de haina albastră despre care zicea Trinidad că-i toată eleganţa lui. nu lupţi. pînă cînd crezi c-or să te-aştepte? Şi-Amalia: n-o să mă mai întorc la laborator nifeiodată. i-or fi dat drumul şi el simţindu-se rău s-o fi dus singur la spital. conaşule. şi cînd lau văzut că le murea-n braţe l-au lepădat în faţa porţii de la San Juan de Dios? Uneori don Atanasio: da. - 11o • ingineml ce-o pofti. La ieşirea din matemitate. dar n-avea să se mai întoarcă. printre mii de buclucuri şi de gioarse. te dai bătută. mereu la Trinidad? o-ntreba zi de zi doamna Rosario. băiatul tău a murit. Te gîndeşti. mai bine să-şi uite nefericirea. şi de cît de prost îi cosea ea nasturii încît mereu se desprindeau şi se rostogoleau. m-au dus la matemi-tate. Amalia nu mai ieşea din Mirones. venea s-o viziteze Gertmdis. atunci? Nimic. să le-ntindă pe frînghie.jş B y y. încerca s-o facă să uite. Mătuşa ei luase chiriaşi în căsuţa de la Limoncillo şi nu mai avea unde. Ce credeţi.

zise Santiago. Asta critic eu la tine. Ce s-o fi ales de moşulică acela scund. Poate că profesorii-s plătiţi mizerabil. Mi-ar place să ştiu franceza. că profesorii erau la fel de decrepiţi ca şi pupitrele. gîndeşte. rotofei. Nu că s-ar fi simtit cu speranţele spulberate. Nu generalizez cîtuşi de puţin. Ce s-o fi ales de profesoml care într-un an a glosat două capitole din Sinteza CercetariloT Logice publicată de „Revista de Occidente"? Să abordăm pasămite fenomenologic problema tuibării. Zavalita. ar zice Husseri.• 113 VI .protestă Santiago -. zicea Jacobo. Fundcă erau săraci şi nevoiţi să muncească. indolenţa din ochii lor cînd era vorba de politică. pe-atunci nu-şi dădea seama încă şi-i plăcea la San Marcos. atunci oi fi sfeclit-o? . îndoctrinaţi.Pesemne că traducerea din Ostrovski e proastă pe cînd cea din Kafka e bună..Citeşte tot. tata. zicea Afda. schimodie?. Metişii cholos semănau bucăţică tăiată cu copiii de familie bună.gîndeşte. sau de ăllalt care-ntrebase la examen despre erorile lui Freud. or fi predînd prin licee. de-acord. dar cu simţ critic — zise Jacobo —. . în acel prim an. Dar unde erau comuniştii. ATUNCI să fi-nceput eşuarea?. . s-or fi spetind prin ministere. te porţi ca un urs zicea doanma Zoila. Ambrosio. fiindcă erau contaminati de fonnalism burghez şi nu-şi doreau decît o diplomă. Eşti mulţumit la San Marcos. fiindcă pentru-a absolvi nu era necesar nici să te prezmţi. pentru că ei erau prietenia care excludea. tata. unde se-ascundeau apriştii? Toţi întemnitati?. nici să te intereseze. tata. şi Tet6: de ce nu mai ieşi nicăieri cu Popeye. toţi deportaţi? Astea erau critici retrospective. Ambrosio. . pacat doar că era lus-panist şi nu indigenist. e-adevărat. cu ochi albaştri şi cu ciuf alb care le explica sursele istorice? Era aşa de bun încît mai că te simţeai ispicit să unnezi Istoria. — Te-nşeli. un om de cultura trebuie să-i citească pînă şi pe obscurantişti . să punem între paranteze. degeaba discutaţi . gîndeşte.Dar n-am zis decît că „Aşa s-a călit oţelul" m-a plictisit şi că mi-a plăcut „Castelul" . îmbogăţea şi compensa totul. te-ncuiai în camera ta şi nu dădeai cu ochii de familie. nici să-nveţi: doar s-aştepţi. superisteţule? Pentru că Jacobo şi Afda îmi erau de-ajuns. engleza. cine le-ar putea pretinde mai mult? Trebuie sa-nţelegem apatia studenţilor. cînd ti-ai dat seama ca San Marcos era un bordel şi nu raiul la care visaseşi? Ce nu v-a plăcut conaşule? Nu faptul că începeau cursurile în iunie în loc de aprilie. ci tembelismul colegilor lui clnd era vorba de căiţi.Grozav ar fi să-i poţi citi-n original — zise Aida —. şi Jacobo: aşa-i. grava situaţie creată de cîinii din Lima: ce mutiă-ar face directoml? Ce s-o fi ales de proful care nu făcea la cuis decît probe de-oitografie. Progresiştii ţi se par întotdeauna nasoli iar decadenţii buni. zicea Jacobo. sistemul i-a format aşa: aveau nevoie să fie zgîlţîiţi. chiar şi gennana. schimodie?. nu Psinologia. zicea Afda. nu că profesorii n-ar fi şriut sau n-ar fi vrut să le predea. e-adevărat că acolo predau toate capacitălile din Peru. povestea e că nici pe ei nu-i interesa să-nveţe. în septembrie veneau la cursuri doarjumate din studenţi şi nu mai era o problemă să găseşti locuri la ore. zicea Afda. organizaţi. gîndeşte. schimodie? Sînt.zise Afda. Intrai $i ieşeai din casă ca o stafie. . şi Chispas: o să te ţîcneşti de-acita toceală. Atunci oare?. Aulele gemînd de lume din primele zile s-au golit treptat. de ce te-ai făcut aşa rezervat. ba nu m-am făcut. Zavalita.

114 • • 115 .

citind şi ţinîndu-se la curent. Din cauza fetei? — Niciodată n-o vedeam singură — zice Sandago -. avîndu-l mereu pe ăllalt pe cap . Umversitatea era un reflex al ţării. comentau orc-n şir ştirile polidce într-o cafenea cu biliard din spatele Palatului Justiţiei. la prînz şi seara.Se-nscrisera la aceleaşi cursuri. cu douăzeci de am în unnă toH profesorii ăştia fuseseră desigur progresişti.zice Ambroso -.zice Sandago. zicea Afda. şi niciodată nu eram de acord chiar întru totul . se indignau răsfoind ace-leaşi ziare. şi dacă toţi sîntem de vină n-avem altă soluţie decît să ne confonnam? zicea Sandago. deviind. detestam aceleaşi lucruri. după care. Asexuată. alteori băteau librăriile. Dar pînă şi asta era aţîţător. Plecînd de la Universitate. perturbînd atenţia . fratemă.zice Ambrosio. alteori pomeau ca-ntr-o aventură să-şi cunoască oraşul. discutau ore-n şir la „Palermo" pe Colmena. Nu c-aş fi fost necăjit. bruind. anevoie se despărteau să meargă la culcare. vîscos şi niinim deasupra plexului: viennişoml. şi Jacobo: soluţia era •refonna universitară. au ajuns de le place acest sistem. Un corp mititel şi-acid în hăţişul discutiilor. — Ne preocupau aceleaşi lucruri. astaeratot — Voiaţi să se-ndrăgostească de dumneavoastră şi nu puteaţi. vedeau aceleaşi filme. subit în căldura argumentelor. dar uneori simţeam ceva ca un viermişor prin burtă. E şi vina studenţilor. — De ce eraţi necajit. Uneori se strecurau într-un cruematograf. au devenit mediocri şi s-au îmburghezit. din cauza muncii forţate ta alte domenii şi a mediului.zice Santiago -. şi deodată. se-aşezau în aceeaşi bancă. zicea Jacobo. atunci? — zice Ambrosio —. — Am vazut un film despre asta . tneigeau împreună la Biblioteca Universitătii San Marcos sau la Naţională. dezbăteau oren şir la cofetăria „Los Huerfanos" din Azăngaro. Citcau aceleaşi cărti. prietenia lor părea veşnică. Ştiu ce simţi aflîndu-te lîngă femeia iubită şi neputînd face nimic. — Ţi s-a-ntîmplat asta cu Amalia?.

ce mai contează. San Marcos nu se va îndrepta atîta timp cît Perul merge din rău în mai rău.Face pe mutu ca să pară mai interesant . . zicea Santiago. şi reveladile acelea şi descoperirile. şi cu-aceleaşi cuvinte ambivalente sunînd ciudat in . şi Aida: dacă vrem să retezăm răul din rădăcină n-are sens să vorbim de refonnă universitară ci de revolutie. Aprist. precauţi.zise Jacobo -. Ce . ca umbre furişate: sînteţi 3& primul an la Litere. nu? în gura . Să-ncepem prin a ne pune-n contact cu cadrele progresiste din Universitate. vagi indicadi să se mă răzgîndesc. Melancolie după impo-sibilele dialoguri singur cu ea pe care-atîta le dorea?.De două luni am intrat şi n-am dat de niciunul .Vin acasă obosit. Or s-apară ei mai devreme sau mai tîrziu. .Nu sînt sceptic . Odria. o discretă . . sau de simplă milă .Cîţi copii are comţa Tete? . şi le ilumina şi-nfierbînta. adică măicuţă-mea. ~ zise Sandago —.Trebuie să se fercască. cu-aceleaşi haine vechi şi decolorate şi-aceiaşi odinnească-se-n pace. . eu nici unul . Negresa. tipii păreau a face o chetă. tata . co-guver-nare.zice Ambrosio -. deştep-tau în ei o neliniştită excitare. pîn-acnm n-am depăşit teoria .Eu sînt de vină.zice Sandago —. Te interesează? cholos. Catedre paralele.zise Afda -. accentele lor provinciale. o bruscă mărturisire zguduia deodată discuţiile cenuşii.Şi-n plus umbli teleleu ca un somnambul.zise Tet6. văd mereu aprinsă veioza de pe nopdera ta — puteau bizui pe ei: nu puteţi da măcar un so/? Apăreau singurateci şi volatili în zise don Fermm —. La halu-n care-am ajuns. de-aceea mă retrag în camera mea. Ar trebui să facem şi-altceva decît să conversăm. iar cestălalt a fost delegatul de la Economie cînd funcţioftau Centrele Federate şi Federaţia Universitară. ei obişnuiau să se-aşeze Impreună pe una din bancile .Negresa zicea fiecare prunc vine cu norocul lui pe lume -zice Ambrosio -. învingînd suspiciunea. militînd pentru refonnă milităm pentru revoluţie: trebuia ca ei să-nainteze pe etape şi să se lecuiască de pesinusm. Te-ai îndrăgoscit de una la San Marcos? creştinească. studenţii să-i poată alunga pe profe-sorii proşti.Mai degrabă troţkist.Singuri nu putem . cu nişte ochi de miel spintecat . dispăreau mai multe zile şi iarăşi apăreau. cu care să le cumpere saltele stu-dendlor . dar s-ar putea să sondare.Tete doi. . e logic — zise Jacobo —. misterioşi. N-am vrut să fiu tătic. cordiali şi .Da.Asta-i adevărat.rîde Ambrosio. încetu' cu-ncetu' au organismele studenţeşti arestîndu-i pe conducători. .Cred că Jacobo trecea exact prin ce treceam eu .A vorbit contra lui Odria şi contra comuniştilor — zise Jacobo -. Foarte bine că citeşti. Dar vorbim şi iarăşi vor-bim. Dar amîndoi ne prefăceam că n-aveam nuiuc. şi ţinuţi în be-ciurile penitenciarului dormind pe jos. cu-aceeaşi precaută expresie surîzătoare pe-aceleaşi chipuri indiene. şi Hu i-au dat drumul decît acu' o lună. Nu se cum?. de una cu codiţe care umblă desculţă şi vorbeşte numai în limba quechua evazivi. aşa-i superisteţule? alte facultăţi sau din alţi ani.Eraţi gelos pe prietenul dumneavoastră . se-apropiau de ei şi le vorbeau cîteva minute schimodie.zice Sandago -. şi-a fost închis şi-a făcut greva foamei în închisoare.zise Sandago -. şi fiindcă poporul nu putea veni la Universitate atunci Universitatea să vină la popor. zău aşa. că-d adresez cuvîntul de care nu eşti decît un catîr . corcite.zise Chispas -. Dacar fi fost după mine.Era cel mai bun prieten al meu — zice Sandago —. aş fi avut o droaie. e vorba doar de-o acdune umanitară. . ricea Jacobo.Oricît de tîrziu aş ajunge acasă. .zice Ambrosio -. Jaaa'o-urile din San Marcos.zise Santiago -. îl uram şi-n acelaşi timp îl iubeam şi-l admiram. iar cînd ne faci onoarea nu deschizi început să apară. . Şi dumnea-voastră cîţi. Şi nu-i nimic mai otrăvitor ca gelozia. nu patrb-ului Universităţii.Nu trebuie să fii aşa sceptic . studiau. conaşule? şi-n rapidele dialoguri fugare.zise Jacobo -. .Şi el simţea aceeaşi nevoie să vă spulbere c-o privire fermecată ca să rămîie singur cu fata . încep să cred că nu există. băiatul ăla Cum de mă crezi în stare să nu vreau să vorbesc cu voi. Geniile nu-şi pierd arestaţi. despre subiecte ambigui. nu-i vorba de ceva politic. pantofi scîlciaţi şi uneori cu cîte-o revistă sau un ziar sau o carte sub braţ. batem apa-n piuă şi nu ne clintim din loc. luîndu-şi toate măsurile. depaşind neîncrederea.cu rafale de melancolie sau nostalgie. pregătească-n vederea a ceva ce se va-ntîmpla. o feroce curiozitate. . de unde erau. şi-acolo obişnuiau să schimbe cîteodată păreri cu studenţii de pe la timpul cu ignorandi.zise doamna Zoila -. . universităţi populare. negre. sau tot împreună se plimbau credeţi? în cerc împrejurul clădirii Dreptului. . desluşeau sau li se părea a desluşi o zice despre Lechm că-i troţkist? subtilă explorare a felului lor de a gîndi. de la Drept a fost din cei ce s-au baricadat la San Marcos cînd cu revoluţia lui . fiindcă l-a vorbit de bine pe Lechin -zise Aida -.Vii tîrziu înadins ca să nu iei masa cu noi. dar ce-ar fi să devii şi mai sociabil. 116 • Afario VargasLIosa • 117 Şi-ntr-adevăr. zicea Jacobo: să vină să predea tot omul care se simte-n stare. cum îi chema? Ca un fulger pe cerul noros.zise Tete -. mainte ca polidca să dezmembreze . nostalgie după plimbările singur cu ea la care visa cu ochii deschişi? Pai dacă Universitatea era un reflex al ţării. nimeni nu v-a zis încă de chetă?.zise Sandago -. Dar noi sîntem studenti şi cîmpul nostru de acţiune e Universitatea. ori o secretă chemare să manifeste în acelaşi mod cifrat că se . Chescia asta cu totul ori nimic este tipic burgheză. Ţi-au tăiat limba la San Marcos? pauzele dintre cursuri.

poiţi cam ciudat .Nu că te-aş crede-n stare. nu fi burghez. totusi te. chiar dacă revoluţia boliviană n-ar fi decît libe-rală. şi-n alte locuri. Veniţi.Haideţi să luăm o cafeluţă cu lapte . şi o liotă de alhari. pe cuvînt. Discuţiile începeau de-obicei cu vreo anecdotă. atunci să-i dovedim că n-avea de ce să se-ascundă de noi. se lăsa copleşită de propria-i emoţie. şi tot mai sibilină. şi pumnişorii ei loveau în masă. Ai vreo problemă? . să-i audă tumătorii. Nu vrea să moară înainte de-a afla dacă-a ieşit la fel de pocit ca el. . Acu' că sîntem singuri. .118 • Maiio Vargas Llosa . tot era mai bine ca-n Pem. ei îşi dădeau cu presupusul fără să coboare vocea. şi-o şuviţă de păr îi luneca pe ochi. .N-am. dar se opreau în pragul revelaţiei. plăteşte aurul Moscovei. exista o majoritate-interesată în reconstituirea Centrelor Federate?. militau în vreo organizatie clan-destină?.zise Jacobo -. dar despre Guatemala ce credeau?. se manifesta vreo nelinişte. ci tumătorii de-amorul artei care nici nu figurau pe ştatele poliţiei. şerpui-toare. unde taie şi spînzură un general moş-teacă. timide. excitaţi. Uneori păreau pe punctul să dezvăluie ceva important.zise Santiago —. după care urmau.zice Ambrosio -. i-am dovedit şi n-au putut tăgădui zicea Jacobo. însufleţiţi. chiar dacă m Guatemala nu s-ar ajuoge la o revoluţie burghezo-democradcă. şi insinuările şi aluziile lor. scaperi nu alta fiindcă te-am făcut burghez -zise Aida -. întrebările. . vreo nemulţumire?. Inteipretarea pe care-a dat-o evenimentelor din Bolivia era marxistă. şi-Afda se-ntrecea pe sine. şi timplele i se zbăteau mai iute. s-au dezvinovăţit susţinînd c-odată ajunşi avocaţi aveau să avanseze mai repede pe ştatul de funcţii zicea Sandago. şi nasul i se ascuţea. alarmate. accidentale. Stînjenite.Ce clevetitor eşti. spre situaţia intemaţională. rareori îşi făceau apari'ţia-n acelaşi timp. demult. . schimbau tema. Numai ţie-ţi vorbeşte. schimodie. Ai făcut o cucerire. unulele lor siluete începură să se-aşeze la mesele ocu-pate de ei. tîmpiţii nici nu ştiau să mintă zicea Aida. departe de orice ureche indiscretă. vorbeşte-mi cu încredere.zise don Fennin -. nelinişcite.Ăllalt însă chiar c-ar putea fi membm de partid . ce părere aveau despre revoluţia boliviană?. prima care muta vitejeşte tema conversaţiei de la Bolivia şi Guatemala la Pem: trăiau într-o dictatură militară şi ochii noc-tumi străluceau. îndoieli. departe de San Marcos. sau'c-o glumă sau o snoavă sau o pregătire a terenului. Afda. discuţia aluneca. Na că iar mi-a luat-o gura pe dinainte. stîmeau în ei nelinişte. cea mai îndrăzneaţă gîndeşte. tata .Şi-l înţeleg. Feţele lor întîmplătoare începură să apară la cafenelele unde mergeau după ore.Tu crezi că asta li se-ntîmplă doar burghezilor? . Că revolutionarilor nu le fug ochii după femei? . şi-şi dă ochii peste cap. nu se cunoşteau sau lăsau impresia că nu se cunosc între ei. De-atunci tot încearcă să-şi găsească băiatul.Pancras a avut un fiu la Huacho.zise Santiago -. ce burghez eşti — zise Afda. . Erau răzvrătiti singurateci?. cu cine-o semăna? .Uită-te la mine. dialogurile prinseră să lie mai pulin eterate. N-am nimic. să ştiţi că cei cu-adevărat periculosi nu-s ăştia care se lasă găbjiţi zicea Washington. să-i arunce-n temmţă. să capete chiar pe-alocuri un îndrăzneţ caracter polidc. sau se ridicau şi plecau. o fi vreunul din ei tumător? Nu umblau laolaltă. o admiratie strunită de neîncredere sau teamă.zise Jacobo -. Nu fi aşa susceptibil. era im trimis? explora • 119 terenul?. erau băieţii preocupaţi de probleme?. dar muierea i-a fugit într-o zi şi n-a fnai văzut-o niciodată .Ăsta nu ne dă tîrcoale ca să sondeze ci ca să-ţi facă ochi dulci — zise Santiago —. pentru că şi eu taii trec zilele amintindu-mi de-Amalita Hortensia zice Ambrosio -. şi-şi lovea frun-tea în timp ce vorbea. era cea mai entuziastă gîndeşte. . umbrele fugare o-ntre-rupeau pe-Aida. în anul nostru sînt doi tumători zicea Afda. Gîndind: cum o arăta acum?. hainele uzate şi manierele calculate. cam care era atmosfera-n anu' întîi?.

întotdeauna arătîndu-si veselii cimti.Toată problema e să facem rost de cărti . La anticariate nu găseşti decît din întimplare cîte-un număr învechit din „ Cultura sovietică". să se afunde-n prestigioasa.zice Ambrosio -. A fostprimul dintre cei ce s-au transformat din umbre fugare într-o fimţă de came şi oase. şi-au aflat c-acea slăbănoagă girafă laconică studia Economia şişi cîştiga zilele făcînd pe crainicul. acel manual cu răspunsuri la toate şi la tot.zice Ambrosio -.Nu mije.Tu l-ai cunoscut pe tata mai bine decît mine . nu-mi zice. ezoteric.rice Ambrosio -. pofcim. .Cum să-l fi cunoscut mai bine decît dumneavoastră . la poliţie. Aşa s-au întemeiat cercurile marxiste.zice Santiago.zise Jacobo -. Dar n-are a face. aproape-un prieten. Gîndeşte: Georges Politzer. asta-i. dezbătuseră-ndelung asupra locului şi-aleseseră-n sfirşit pensiunea lui H6ctor de pe Jesiis Maria unde aveau să se ducă de-atunci înainte vreme de luni de zile. partad distrat încetară să gîndească. • 121 . şi eu îi auzeam cînd conduceam maşina. Lecţii Elementare de Filozofie. Ce-ţi mai zicea tata despre mine? .Marxism .Ţi-a zis tata că eu nu-l mai iubeam? .zice Sandago —.zice Santiago -.zise Washington. cu ochii ţintă la el: . poti să-l comproiniţi. într-un cunoscut. conaşule.Ştiu eu că-ţi vorbea de mine . aşa au început pe nesimţite să militeze. a fost primul căruia iau ştiut numele: Washington. Să fonnăm cercul. . . dar trebuie să aveţi mare grijă — zise Washington -. dacă nu vrei. Aşa l-au cunoscut pe Hector. Dacă-i membm sau simpatizant al partidului trebuie să se ferească. Dar în pofida înfăţişării lui comunicative.Ar fi extrem de interesant . întotdeauna îmbrăcat în gri deschis. cu fratele lui. Vorbea cu mama dumneavoastră. conaşule.zise Jacobo —. care păstra în cămăruţa din spate ediţii din colecţiile Secolul XX şi Lautaro. foarte rar -. oricînd te poţi pomeni fişat diept comunist. Că nu l-aţi mai iubit din cauza Universitătii. . în fiecare joi şi sîmbătă după-masa. .zise Aida -.De-aia crezi c-a plecat Washington? . .L-ai pus într-o situaţie delicată pe Washington .zise Afda. de la cafeneaua cu biliard sau din pario-ul Ştiinţslor economice un aer personal ce nu apărea în dialogurile ennetice sau stereotipe susţinute cu alţii. să respire.Nimic nui-a mînmt mai mult în viaţă . Nu mai vorbi aşa tare de Odria în faţa lui. Nu voia decît sănţeleagă de ce nu-l mai iubeaţi. au cartonat şi-au răsfoit febril cartea aceea ceavea să-nfierbînte discuţiile din cadrul cercului multe săptămîni la rînd. . rîvnita clan-destinitate.Un cerc de studii? — zise Aida. Era în anul trei la Drept. .Tatăl dunmeavoastră zicea că San Marcos v-a schimbat în rău . pîn-atunci o altă umbră fugară. conaşule . Hotărîseră să se-ntîlnească de două ori pe săptămînă. gîndeşte. . era un serrano alb şi jovial care vorbea fără sămprumute aeml solemn. şi ne-ar putea fi de folos la fixarea culturii generale. aşa au cumpărat.12o • . nu credeţi? .zice Santiago -. Dacă studiezi marxismul. . Bun. de altfel o ştiţi cît se poate de bine.Se poate face rost de ele. cu prieteni.zise Washington cu deplină naturaleţe —. se pricepea de minune să fie impenetrabil.De ce n-am foima un cerc de studii? . Aşa au descoperit ruinata librărie de pe strada Chota şi pe bătrînul spaniol cu ochelari negri şi bărbuţă de nea.zice Ambrosio —. sacerdotal al celorlalţi.Dar ce l-a făcut să creadă aşa ceva? . gîndeşte. canini. Zi-mi ce altcevaţi mai zicea despre mine. sunţindu-se . Ce idee. Ca să studiem ce? . Nu se predă la Universitate. cu glumele lui impunea discuţiilor de la „El Palenno".

122 • • 123 .

o fi existînd de fapt parridul? zicea Santiago. că mai trebuia să şi crezi? Asta să fie?. şi în afara spaţiului. S-o fi-ntîmplat în acel an doi. Trebuia să rii un mistic idea-list şi prin urmare să nu admiţi nici un control ştiinţific. trăgînd grijuliu cu coada ochiului la vecini înainte de-a intra. Ambrosio. deci care n-ar fi nicicînd anume. negarea negaţiei gîndeşte. Umblai c-o mutră de ziceau toţi cănu (i-s boii-acasă. ieşeau perechi. Jacobo pe prichiciul unui geam. Hector pe jos. la etajul doi al pensiu-ilii unei cucoane surde care uneori urca şi le răgea doriţi ceai? Afda se-aşeza pe pat. un Dumnezeu în afara spaţiului şi tunpului era ceva ce nu putea exista. făcînd tot felul de supoziţii. în vreuo parc. Marx a aşezat cu tălpile pe pămînt dialectica pe care Hegel o pusese cu capu-n jos gîndeşte. deci care n-ar exista meăieri anume.urmăriti şi iscodiţi. cum s-o fi făcînd autocritica?. continuau să sporovăie. Soseau pe la trei. Zavalita? A credinţei în Dunmezeu. cînd ţi-ai dat seama că n-ajungea să toceşti maixism. pe vreo stradă. Ideea de Dumnezeu. după expunere mmau discuţii. De fiecare dată altcineva expunea cîte-un capitol din cartea lui Politzer. dar H6ctor o fi-n partid? zicea Jacobo. Santiago pe singurul scaun. şi ridea. dar mai ales conversînd cu aprindere. ideea despre un „spirit pur" creator al universului n-avea sens. şi cel mai bine să poţi închide ochii şi să zici . te-a dat gata lipsa credintei. în vreo cafenea oarecare. fără să mă fi dus la plajă nici măcar o dată gîndeşte. credeţi că Washington e-n parcid? zicea Aîda. salturi calitative gîndeşte. Cel mai rău era să ai îndoieli. Zavalita. Santiago. ca să crezi într-un Dumnezeu existent în afara timpu-lui. unitatea contrariilor gîndeşte. Ceva mai tîrziu se reîntîlneau doar ei trei şi. aşa anceput anul doi. lăsînd în urmă odaia plină de fum şi de tafierbîntare. stăteau împreună două sau trei ba chiar şi patru ore. şi Washington rămînea întotdeauna în picioare. Ambrosio. conaşule? a credin(ei în orice. Aşa au ter-niinat anu' întti. Gîndeşte: ca să mai cresc. zicea Politzer. zicea Politzer. odaia lui Hector era veche şi mare şi cu două ferestre largi spre stradă. aşa a trecut vara.

Săracu' mi-a fost tată. Or fi mulţi? Foarte putini degetelor. Materialiştii. . N-ai putut. . Zavalita. apoi o fată aproape albinoasă pe pe ştiinţă. idealism disimulat. la cerc. neliniştitori. sau în ale ţăranilor quadmpla rădăcină a principiului ratiumi suficiente? zicea 124 • • 125 H&tor.zice Santiago -. apoi Solorzano de la Medicină. desfiinţînd exploatarea casa ei. Afda. Gîndeşte: gîndeai nu. „Ce-i de inamicului subtil: troţkiştii. de la îmburghezirea aprismului la atacul înveninat împotriva vechi din garaj. să-ţi încprdezi muşchii. Pasărea pe-a ei. marxis-mul se bazează Etnologia.Mai bine nu mai beţi acu'. te paralizează şi nu mai poţi face nindc. şi Jacobo: cum adică? să-ţi petreci toată viaţa scormonind . te mgai. Zavalita. şi deodată studieze manusmul? da ştia. De la expunerea eseurilor lui Mariătegui la combaterea nu cred. Nu scriu versuri. că nu putea fi sigur. „Originea familiei. gîndeşte. conaşule? Prin unnare. zicea cred sau sînt de acord şi cînd colo avea îndoieli. Agnosticism mic-burghez. religia pe igno-ranţă. nu. şi să te într-o căsuţă de cărămizi roşii din Rimac. nu mai făcea politică. Abia atunci viaţa şi-ar găsi un făgaş şi omul nu s-ar mai simţi atît de dezarmat. comunismul e soluţia. făcut" gîndeşte. şi tu da da. să zici APRA e soluţia. la „Cronica" -zice Santiago -. căiţile citite şi discutate la cerc. Şi toată viaţa: ininciună. Zavalita?. prieten —. încredinţarii că-s aşa. Santiago înclina şi el către această solutie. uitr-un apartament cim Petit Thouars năpusteşti: şi va instaura o lume fără clase. cel mai mare „Comerţul". Te duceai la pensiunea cucoanei surde. Să strîngi din pumni. să-ţi împlînţi bine care-o porecliră Pasărea. nu cred. şi-atunci prin altemanţă se adunau în Jesus Maria.o fi aşa? . cu gura „Luptele de clasă din Franţa" gîndeşte. colegiul. vi-l prezint pe tata. se plim-bau prin pa&'o-urile din San Marcos. Niciodată nu-mi dă dreptate. a proprietătii săptămîni. Odaia lui Hector ajunsese neîncăpătoare. dibuirii lor. după noul exemplar din Politzer s-au îngrămădit.zise Aida. tatonaţi. proletariatul va elibera omenirea. nu cumva timiditatea? în lada pentru ziare Bemriidez. şi nu mergea la liturghie încă de pe cînd era de-o şchioapă. şi n-avea nunic împotrivă? sigor că nu. din moment ce lui Dumnezeu i-ar fi trebuit ca să creeze lumea un moment anume care n-a fost nicicînd (căci pentru Dumnezeu timpul nu există) şi-ar mai fi avut nevoie ca lumea să apară din niime: şi asta te frămîntă aşa mult. Dar ce-l rodea era cavea îndoieli. zicea Aida. şi sa mai şi crezi. — zise Santiago. heterodocşi. Ugerele sacre. intelectuali. Putem noi oare semăna în minţile muncitorilor îndoiala metodică? zicea Washington.Bine-a făcut tata că ţi-a aruncat la gunoi caiţulia ta comu-nistă. să scrîşneşti din dinţi.şi chinuindu-te . dedi-caseră ore. atunci mai bine să crezi că Dumnezeu nu există decît că există.Cum să-ţi dea dreptate dacă-i un domn burghez . Dumnezeu nu există. în cartier. Afda. tapetat cu flori de crin. afinnau că materia există în spaţiii şi într-un moment dat (în timp). Fusese muncitor tipograf şi conducător sindical. te melancolie. fusese închis pe spovedeai şi te-mpartăşeai în primele vineri de peste an. chiar şi mamă . haha . Afda n-avea nici o îndoială?. se transfonna văztndcu ochii cimtr-un cerc de studii în cenaclu de . de la materialismul istonc la samavolniciile lui Cayo Lipsa credinţci să fi fost.Nimeni însă nu trebuia să-şi dea seama. foarte bine. îndelung observaţi. Ambrosio. Şi Jacobo: dacă tot trebuie să-ncepi prin a crede-n ceva.Ca să mă-nţeleg cu batrînul meu trebuie să-i ascund ce gîndesc — zise Toată viaţa făcînd o mulţime de lucruri şi necrezînd în ele. gîndeşte. şi-n timp ce le strîngea mîna îi privea cu familia. conchidea Politzer. să scrîşneşti din măsele. Să-nchizi ochii. să strîngi din punmi. discuţie polidcă. religia e soluţia. . intrară-n casa Afdei. . Zavalita. gîndeşte. i se părea vienmşonil: minciună. burgheziei. Ca să acţionezi trebuie să crezi în ceva.La liceu. voia din răsputeri să se convingă că adevărul era de partea lui Politzer. zicea Politzer. hotărîră să procedeze prin rotaţie. atunci: minciună. ochii surdei picioarele n pămînt. acasă. şi-ncă de pevre-mea lui Sănchez Cerro. Aida oferi istoriei e lupta de clasă. totuşi credea-n religie şi-n Dumnezeu. Ambrosio. da da. era corector de şpalţi noaptea la cantita-tive acumulîndu-se produceau un salt calitativ. bazîndu-se pe rezultatele ştiinţelor. motorul se-alarmau în faţa invaziei cronice. prefacîndu-mă. Zavalita. luni. şi Jacobo: deci mai bine să crezi în marxism care poate schimba starea de fapt.vei fi şi vei muri mic-burghez. prieten.Şi toată viaţa vrind să cred în ceva .o fi minciună? . conaşule . nu cred. se-ncorporară cercului indianul Martmez care studia . zicea Aida. Jacobo credea orbeşte în tot ce zicea Politzer? îndoielile erau fatale. spionării lor si detestării lor: private şi a statului" gîndeşte. Zavalita. mereu înşelînd. îşi dădea seama că uneori îi înşela pe colegii de cerc. Jacobo. cartierul au fost mai putemice?.zise Afda -. cred în Dumnezeu. cataclismici. în Fracţiune. iar credinţa-n Dumnezeu n-a folosit la schimbarea stării de lucruri. asta era principalul — zice Sandago . şi să crezi în asta. schimbările Acum muncea ziua într-o tipografie. de la acumularea cantitativă la saltul calitativ Tet6. Jacobo. Zavalita? zicea Afda. nu cred în Dunmezeu.Dumnezeu există.zise Pe măsură ce se lărgea cercul. Reuşiseră să identifice trei.Grozav trebuie să fie să te-nţelegi cu bătrînul tău de parcă ţi-ar fi. . sondaţi. Afda. cărţi prost legate şi culese c-o literă minus-culă. De cînd mi-a murit mama adevarată. conaşule. sau Dumnezeu nu există.în loc să treci la acţiune? Lumea va rămîne-ntotdeauna aceeaşi. Dar ştia că ei veneau în casa lui ca să gînditor materialist dinainte de Maix a fost Diderot. Zavalita. Mergeai la liturghie.zice Ambrosio. . toată viaţa Sandago —. păi toată lumea trebuie să creadă-n ceva. sărespiri adînc. universul n-ar fi putut fi creat. El nu credea în popi. . fusese cît pe-aci să moară dintr-un atac de cord. votaţi. Mereu minţind. Un uriaş expansiv şi cărunt îi primi prima dată cînd Oîndeşte: ai fost. editorialelor din „Presa". eşti. care ramînea impri-mată pe buricul plină de citate şi provocări.

nici mi-mi dădea prin cap ceavea să urmeze . pasionaţi se precipitau. .zise Washmgton -. a devia şi-a in-toxica era mai rău decît a denunţa zicea Jacobo. gîndeşte: o greşeală? .zise Hdctor -. Sporovăiau.Cine-i de acord cu propunerea lui Jacobo să ridice mîna— zise Washington. s-aprind lumina.E zorit fiindcă s-a pregătit să ne dea la cap cu plusvaloarea. să nu se-oprească să stea de vorbă cînd se-ncrucişau pe coridoare. ridicîndu-i mîna cîteva cllpe după ceilalţi.zice Santiago -. pommbelul alb din final era porumbelul păcii.Asta-i ceva profund iraţional . fiindcă a dezbina. ce-i cu plusvaloarea. Ca să-i inducă-n eroare pe troţkişti. scormonitor. Şi ideea flxă: nu se poate. nu s-a răsucit nici viennişorul. să ne-mpărţim. să strig. • 127 . nopţile . Mai iute. ca să-i evite pe tumători. se plimbau. Se rasucea delicat deasupra plexului. muzica aceea era Intemationala. mai e şi-o inima. vioi. Trecuseră cîteva săptămîni şi-ncă mă mai deşteptam repetînd ca un idiot nu se poate. Venea uite-aşa din senin. N-a primit lovitura-n inimă. . noi patru ăllalt. o jenă tot mai apăsătoare.Bun. gîndeşte. e imprudent sa ne-adunăm mereu atîţia . Propun să ne-mpărţim în ordine alfabetică. Cel mai bine-ar fi să ne-mpărţim în doua grupe. o ştie ca pe apă — rîse Washington. prietenia. micuţ şi glacial. . Să-i fi stingheril oare pe ceilalţi acea insuliţă formată de ei. . Numai ideea fixă.Gata. accelera bătăile inimii şi dispărea cu un fior. a produce confuzii. Afda. — Ştiu pe unu' de la Economice care-ar putea intia . gelozia. atunci aşa rămîne . hotărîseră să nu fie vazuţi împreună la Universitate.zice Ambrosio.zice Santiago -. Jacobo. . Stăteam chireit. şi cînd la vreo sală de cinematograf de carder anunţau un film rusesc. plimbîndu-se prin patio-wi. . Aşa ca un circel în pîntec? — Ca atunci cînd eram mic. complicitate. văzîndu-se doar ei între ei după reiiiuuiule cercului. e-o greşeală. prompti. pitulată. Nu numai revoluţia. gîndeşte. acel triumvirat tenace? Continuau să vină împreună la ore. a schiin-bat un zîmbet cu Solorzano. . N-a simţit decît surpiiză şi confuzie. mor. o vertiginoasă timiditate legîndu-i parcă limba. conaşule? . Vulnerabilă. — Da. Ei. Primii patru într-un grup. gîndeşte. or fi lucrînd pentru poliţie? zicea Solorzano. secreta lichidul acela care înmuia palmele.Şi după ce criteriu să ne-mpărţim? . se instala. Gîndeşte: numai între noi trei era şi prietenie. totul claie peste gramadă. ştiind dinainte c-aveau să vadă o străveche peliculă c-un mtemunabil balet.Hai Martfnez. Hector şi Martmez un grup. chiar solidaritate. a răsfoit ceva din Engels.Să tragem la sorti . e mai raţional şi mai uşor . . mergeau la cinema şi „Minunea din Milano" îi exaltase. Nu puteam să mişc. că pierdem timp. Numai că ne-am cam înmulţit la cerc. şi-a apiins cu risipă de gesturi o ţigară. nu se poate. Vittorio de Sica precis era comunist. numai o bmscă slinghereală. gîndeşte. plini de nădejdc.zise Washington -. poate şi-n orice caz tot aia e zicea H^ctor. o fi pus demult asta la cale.zise Jacobo -. să fie nedespărţiţi în biblioteci şi cafenele. invidia. Mă tiezea brusc în beznă. asudat. acu scoate-ne ochii cu ştiinţa ta .zise H6ctor.zise indianul Martfnez -.Sigur. gela-tinos. eu am fost cel mai convins. dîrdîind. ăilalţi în celălalt. — Da' din ce vă venea. N-a întors capul să-i privească pe Aida şi Jacobo.zise Pasărea -. şi mai e şiun mic creier alarmat. creierul nemaifuncţionîndu-i. sau s-o fi hotărît pe loc? Revoluţia. discutau. — Un soi de frisoane? — zice Ambrosio -.zise Washington -. în cadrul cercului exista unire.126 • dar extrem de periculoşi zicea Washington.

128 • • 129 .

Indianul Martînez avea dcuri şi-un glas de învăţător de ycoală primară.Asta-i c-a fost mai pişicher .zice Sandago -. pentru el? Dar ai tainuit ca de-obicei. acel gol copleşitor.rîde Ambrosio -. Dacă cineva v-ar zice măcar a suta parte din tot ce-aţi îngrămădit împotriva dumneavoastră. şi mai era şi pisălog pe deasupra repetînd aceleaşi şi-aceleaşi lucruri. pe cînd el avea s-o vadă singur de două ori pe săptăînina . . vasăzică. conaşule . ci din pizmă. aţi sări la bătaie. însă mult mai rar. gîndeşte. Zavalita. Eu eram timid $i n-aş fi îndrăznit asta niciodată. lar dunineavoastră nu i-aţi iertat lucrătura nici pînă-n ziua de azi. . adică propoiţia din produs răpită muncitorului cu scopul de-a spori capitalul. Zavalita. ăsta-a fost momentul. plusvaloarea era munca neplătită. Da. . e ca şi cum ai fi sifilitic şi le-pros în acelaşi timp. Zavalita.Nu faceţi decît să vă ponegriţi. pentru mine. Şi-n plus mă durea lovitura sub centură.zice Ambrosio. Şi iacătă viennişorul. ba mai mult ca de-obicei.zice Ambrosio -. şi-ai pălăvrăgit în neştire tot timpul .zice Santiago -. şi-n pofida atîtor trupuri înghesuite intr-un spaţiu aşa de meschin dăinuia acea senzatie de singurătate. iar Santiago îi privea fix rotunda faţă arămie şi-auzea la nesfirşit profesorala. dînd tîrcoale prin măruntaie. m-a dumt întF-afit pentru ea.Piindcă eu mi-s ca animăluţele alea care-n faţa primejdiei se tupilează şi rămîn nemişcate aşteptînd din clipă-n clipă să fie călcate-n picioare sau să li se taie capul .La o adica n-o mai puteaţi vedea deloc pe fata? .Nu existau oameni puri — zice Santiago -. Nu din raţiuni morale. . şi-mprejur jarul ţigărilor se-aprindea mai viu ori de cîte ori mîinile le duceau la buze. Simţea că s-a nămit ceva ce părea veşnic?. şi Jacobo la fel.totul învăbnăşit. plămădit cim acelaşi aluat spurcat. şi-ai plecat de la reuniune cu Jacobo şi Aida. şi tu la fel. . Lipsit de credinţă şi timid pe deasupra. didactica lui voce. .Ba da.

că lipsea comunicarea respiratone de-altădată. şi despre discuţiile purtate la cercurile lor respective şi despre vocea aceea deodată înecată. şi-acu iacătă-l. l-or fi pomenind? fundcă Jacobo i-a zis aş vrea să-ţi zic ceva-ntre patru ochi. numai din obligaţie.Dacă te pune naiba s-asculţi la celălalt aparat. niniic despre tine. şi viennîşorul se iţea nestînjenit ori de cîte ori Santiago intra la ore şi se-aşeza ISigă ei.zise Santiago -.zice Santiago -. gîndea: poate-aşa. superisteţule. mult. pe cînd simţea tot mai tare frigul. clnd colo abia de s&ntîm-plase-n dimineaţa aceea. le-o fi lipsind el oare. suferind.sau ca scîncelile lui Hărmalaie cînd era pui. umezindu-i spinarea c-o substanţă mgheţată. superisteţule? zicea Chispas.Că s-a-ndrăgostit de mine . Conversau despre cursuri şi examenele pantofi negri de şcolar. în zilele acelea pustii dinaintea examenului de sfirşit de an? Se pusese cu furie pe citit. te fac arşice. a$teptîndu-l în pragul casei.Te cheamă-o fată la telefon . Zavalita. gîndeşte. despre pregătirile-n vederea alegerilor pentru Centrele . vin numaidecît . gîndeşte —. şi după rochiţa-i albastră. S-o fi-ntîmplat . Poţi să vii puţin pîn' la minedescleşteze dinţii -. şi ei înaintau pe aleea străjuită de plopi care era întunecoasă şi mai grabnic de făcut. nelăsîndu-i să răspundă. intehgenta corporală de-altădată. nu s-au dus la ore fi gîndind la el. Eu credeam că seîntîlnind singuri după reuniunile de la cerc?. oribilii căpşor se făcea siintit şi trupşorul acid. enorm şi lipicios. Cine-i? satîre.zice Santiago -.Vai vin numaidecît. Să fi-nceput eşecul în ultimele săptămîni ale anului doi. ceva împotriva mea? acasă să mă vezi? Vai ce voce suavă. fără să mai stabilească între ei unde şi cînd ne-ntîlnim mîine. din senin. Engels şi plusvaloarea. Ambrosio: atunci şi-acolo.Cvartalul zece de pe Arequipa.lattă-mă că te-am chemat. se va-ntîmpla ceva? Gîndea: de-o luiiă nu ne-am mai vazut decît la San Acu ştiu. şi de la spusă la faptă nici nu era prea mult Contmuau să se vadă. pomiseră în preumblare pe bulevardul Republicii. şi Chispas: ia vezi să nu-ţi ard un dos de palmă. incre-dibilă vocea aceea intimidată. . numai din întîmplare. pe acdvat la cerc. sau cînd mergeau împreună să bea o cafea la „El Palermo". gîndeşte. . că-n mod oribil aici şi-acum ceva artificial şi mincinos îi îndepărta. nu te iau de la vreo treabă? puscie. Ceva în legătură cu mine?. . gîndeşte. între-rupîndu-i dacă deschideau gura. vai da' deloc . un cuţit cît zece acum. o cobră tăioasă ca .zise Tete -. Coborîseră strada Unirii fără să se privească. Gîndeşte: pentru-ntîia oară. la zi.Dar ce ţi-a zis? . împlînta încet pe cînd altul ieşea şi revenea să i se-mplînte c-o savantă . Nu mai mănînci decît ouă tari zicea doanma Zoila. ca-n conversaţiile cu bătrînul gîndeşte. ceva?. Afdei i-o fi păitod rău?. fără să . o figurină ce-abia se contura în lumina muribundă. vrei? se vedeau numai şi numai pentru că San Marcos şi politica uneori ne mai . într-o zi o să-(i iei zbonil prin casă.fără s-o privească. cu căpşorul îşi croia cimm prin încîlcelile ţesuturilor şi tendoanelor şi-şi făcea simţită neabătut prezenţa. întemniţaţi şi dictatura lui Odrîa şi despre Bolivia şi Guatemala. gura-i serioasă. pe cînd el călătorea ghemuit într-un colţ al maşmii. Santiago se uitase la ceas. . or fi mergînd la nttmplase mai demult.Şi ce vroia să-ţi zică-ntre patru ochi? . astfel încît să nu-şi tennine niciodată monologul. s-or fi plimbînd?. teama şi speranţa. exagerind. jacheta tot albastră. gîndeşte: niciodată nu m-a mai chemat la telefon. prolix şi limbut.zise Tet6 -. şi-un cutit i se ziseSantiago. şi tu: nu mănînc fundcă mutra ta-mi face greaţă. pe slăbit. Gonzales.zise Santiago -. nu mai şi deodată firicelul de voce se-ntrerupse. Oare ei doi s-or fi . o zărise încă de la colţul cu Petit Thouars. se-aşezaseră pe-o bancă din insuliţa Parcului Expoziţiei. Aida o fi premeditat acţiunea împreimă cu el?.o s-aveţi cu ce plăti atîta bere? — zice Ambrosio. gîndeşte. gîndea: mai ştii. ochii-i gravi. N-ai altceva încetineală.Nu. M-a luat prin surprindere. să nu vină vorba de propunerea lui Jacobo. Politzer şi Pasarea şi Marx. gîndeşte. . scomind.Deloc. m timp ce străbăteau Piaţa Centrală. în seara-aceea ce începea să devină noapte. . şi cînd au ajuns în Piaţa San Martin oh da' s-a făcut foarte tîrziu. simtind de asemenea acum şi pentru-ntîia oară că erau împreună şi nu mai erau. ori o bere chicha vineţie la cofetăna „Los 13o • Mario Vargas LIosa • 131 HuĂrfanos" ori o porţie de salam catalan la^cafeneaua cu biliard. iar alt cuţit intra ca într-o pîine cu coaja finită şi cu mult miez în inima lui.Se-ntîmplase ce trebuia să se-ntîmple . . le-ntinsese mîna şi plecase într-adevăr fiigind. Marcos. uită-te la tine c-ai ajuns un schelet. Să ne pltmbăm puţin. minţind. Ajung cam în juma' de oră. şi-i simţea mîna tremurîndu-i într-a lui. ideile tale-ţi interzic să mănînci. crescuse-n timp ce autobuzul urca pe bulevardul Arequipa. p&crezut în marxism. ce se apropiau.Poţi să vii putin pîn' la mine-acasă să mă vezi? — zise Aîda -. Dar de pe-acu temătoare -.îngăună Santiago. Pe pistele . el trăncănmd şi ei asculGnd.plimbării prin centru. oranjadă şi com-flakes. ceva ce mă privea pe mine — o voce ca miorlăitul unui Apăruse încă de pe cînd aştepta autobuzul la colţul dintre Larco şi Jose pisoi. Tet^paralele ale bulevardului Arequipa se-nşiruiau automobilele. gîndeşte. printre însîngeratele vene şi oasele albe se prelingea nestingherit. orele şapte seara . n-am ştiut ce să-i răspund. şi-i măsluia amamic şi-nce-pea să-i prefacă-n duşmani. s-or Fuseseră împreună toată dimineaţa. scuzaţi dar trebuia să plece-n goana mare să prindă maşina rapidă. să n-audă că-ncepînd de sîmbătă ei vor fi în Petit Thouars şi el în Rfmac. S-a-nHmplat ceva? uneau. un viermişor ca o cobră. decembrie. aş vrea să discut ceva cu tine -părea imposibilă Federate.Jacobo nu-i cu tine? . Dar ce-ascunsă ai ţinut-o pînă un cuţit. muzee sau la librării sau la cinema ca-nainte cu el?. îi făcuse semn hola cu mîna şi văzuse faţa-i palidă.

credeam că. Afda. nu s-a schimbat nimic . se vor înţelege de minune.zise în sfirşit Aida —. respectivul pune amorul mai presus de-orice.De fapt nu credeam nimic.Ba da. nici umilinţă. nefericitule. ceva ce se furişa. o văzuse aşezîndu-se. nu tu. Nu spre binele meu. sfătuia de pe-o înalţime neutră şi gîndea ăsta nu-s eu. . De-aceea te-am chemat. Oricine-ar fi făcut la fel în locul lui.Asta-nseamnă că n-ai îndoieli. . Şi n-am mai fost împreuna şi niniic n-a mai fost ca-nainte.Bine-nţeles . . Şi că asta n-avea să schimbe nimic şi că deşi vom face parte din cer-curi diferite totul va rămîne ca-nainte între noi trei.o văzuse pe Aida lăsîndu-şi braţele-n jos. susurînd -. Lima. tenace. îţi dai seama?. cu braţele încrucişate. măsurînd prostia ta Santiago?. îl observa c-o expresie pe care el nici nu se pricepea nici nu voia să i-o descifreze.zise Ambrosio -. să mă fac nevăzut. Nu-ţi rămîne decît să părăseşti casa asta. mi-am dat seama şi de asta . Dar sîntem la fel de prieteni ca-nainte. laşitatea ta Santiago?. ci al tău. Nu era orgoliu. cu capul înclinat. doifl . exagerai Zavalita. . gtadeşte. Zavalita: nu era el. pe deasupra. le dusese la gură şi suflase-n pumni şincercase să zîmbească.zise Afda -. Tot ce-mi doream era să fug.Dar unde. Dar nu ştiu dacă m-am îndrăgostit de el. şi repetai şi-o luai iar de la capăt şi ea asculta mută din pragul casei.Fiindcă dădeam un exemplu prost. impuneai. Poate că-n cazul tău şi-al lui Jacobo cele două componente nu se ciocnesc. Altcineva vorbea atunci cu gura ta. gîndeşte. înseamnă că şi tu eşti îndrăgostită de el .zise Sandago -. cu picioarele ca sudate.Nu ţi-ai dat seama pînă acum? . ci toţi cei din cerc. . căutînd banca cea mai apropiată. Afda era îndrăgostită de el. Şi nu numai eu. în timp ce. să dispari. Zavalita. Şi lam crezuL . Gîndeşte: era timiditate. gîndeşte. explica. De ce crezi c-a propus să se-mpartă cercul aşa şi nu altfel? . nu putea fi el. Ar trebui să-l încurajezi. să intri-n pămînt. • 133 La care eu m-am pus pe vorbit politică — zice Santiago —. tu m-ai putea ajuta. Insistai Zavalita. gîndeşte -. Ea îl ascirita nemişcată. . ce-aş fi făcut dacă ea. îşi g^sise o voce mai fermă. era un băiat grozav.132 • Işi scosese mîinile din buzunare.zise don Fennfn -. ceva ce se strecura pe sub vocea aceea. Gîndeşte: ay. . .zise Santiago -.Ştiu că-i un băiat foarte bun . don.un firicel de voce nesigură. nu era nici macar gelozie. e-un băiat foarte bun. fugea de rupea pămîntul. mai naturală. cuţitele îşi continuau măcelărirea. fiindcă întemeiaSem aproape o facţiune şi ceilalţi ne-o puteau lua în nume de rău.zise Sandago -. . Dumneavoastră nu mă credeţi. chiar şi de revoluţie. Acum crezi că nu? De unde ştii că n-o să te-ndrăgosteşti şi tu cîndva? . şi eu l-am crezut . nu ştiam lumic . .zise Santiago -. nu ştiu cum. îngrozită parcă. mă macină îndoiala .zise Santiago -. înţelegea. ba da. După care. Chiar dorea sfatul tău? gîndeşte. dumneavoastră nu vreţi decît să mă daţi afară. . El era ceva mărunţel şi chinuit. Şi. în capul meu e-un haos. Numai că miam dat seama ca Jacobo voia sa rămînă singur cu tine şi că eu eram de prisos.Dar tu te-ai supărat şi nu ne-ai mai căutat — alarmată şi mai ales mînnită. gîndeşte. oprindu-se. .Dar chiar tu ziceai că cele două lucururi se pot împăca -silabisind parcă.Vroia să ramînă singur cu tine . gîndeşte -. gîndeşte. tăcute. vezi? .Dar în ce sens zici asta? — parcă nevenindu-i să-şi creadă urechilor. nici ranchiună. sau ştia că eşti îndrăgostit de ea şi voia să ştie dacă te vei încumeta să i-o zici? Ce-ar fi zis dacă eu. o lua la picior.Nu m-am suparat. şi deodată se ridicase şi merseră-n tăcere o bună bucată de drum.zice Santiago -.în sensul că dragostea face din om un individualist feroce -zise Santiago -.Nu ştiu ce să fac.

generos încă. Abia bătînd din aripi. trei comunişti. şi-ntr-o zi Washington convocă amîndouă cercurile în casa Păsării şi intră în casa de pe Runac zîmbind: aducea ceva ce era dinamită pură.Le-aţi luat declaraţii? — zise Cayo Bermudez —. auziţi cică la cercul ăllalt doi şi-au găsit cuibuşoml de-amor. Dar i-au dat drumul şi l-am cunoscufe L-am văzut o singură dată-n viaţa mea.zise Ambrosio -. în pofida lui Cayo Bermudez. în timp ce stingea veioza de pe noptieră. Nu era o le-gendă. gîndeşte. trei suspecţi. o dată şi-ncă-o dată. rîvnit. a tumătorilor şi-a expulzărilor. şi pregăteau revoluţia. Stăteau claie peste grămadă. de resentimentul lui. dis-cutaseră. don. cu ochii răniti de suliţele aurii aruncate de soarc în întîmpinarea ei. a închisorilor şi-a schingiuielilor. Le citiseră cu voce tare.Să fie interogaţi imediat .134 • Sau s-o fi-ntîmplat cînd. Atenţie bă.zise Cayo Bermudez -. cu opinci ojotas şi batăiosul lui pumn ridicat. doar o observatie-n treacăt a Păsării: şi ce pereche potdvită. Ceilalţi unsprezece fără antecedente. tipăreau „Cahuide". de lipsa-i de crecimţă.zise prefectul -. de frustrare. un hultan cu ochi însîngeraţi şi penaj negru plana peste dunele nemişcate. Era în dricul amiezii. doar o glumă-n gol a lui Washington. o devoră metodic vîslind mereu în curatul. „Cahuide". discutau candidaturile pe care să le prezinte Centrelor Federate.Cincisprezece aveau fişe la noi . ce romanţă tăinuită.Atenţie bă. „Cahuide". şi el: o să mă-nscriu gîndea. Rămţu s-au pus pe picioare? . irita ochii. o minusculă prăfăraie rectilinie. coboaiă. unde erau. . încă nu li sau luat declaraţii. Nu era limp de asta: alegerile universitare băteau la uşă. . Mai bine-ar crăpa-n temniţă zicea negresa. şi alianţele ce puteau fi acceptate şi listele ce puteau fi sprijinite şi manifestele şi propaganda murală ce trebuiau făcute. uite-l . şi încă-o dată secera şi docanul încrueişate sub citlu. o ridică. ce avid citeau. o dîră de pulbere luînd foc. cu aripile strînse. şi-aici bărbaţi şi femei. o rampantă săgeată invi-zibilă. fumul ţigărilor voala foile şapirografiate ce treceau din mînă-n mînă. încinsul cer al veni. gîndeşte. îl ciuruiseră cu întrebări pe Washington. după-o zi sau o săptămînă sau o lună de crud îi văzuse pe-Aida şi pe Jacobo pe Colmena ţinîndu-se de mînă. Washington îi ştia cine sînt. cum acţionau. le dusese fiecare la el acasă. le glosaseră. Gîndeşte: Organizaţia Parcidului Comunist Peman. Partidului Comunist Peruan. într-adevăr. chiar mîine seară. cu clonţul pregătit. o execută în timp ce senălţa. ochind o uşoară zvîcnitură scînte-ietoare-n deşert. don Cayo. . Organizaţia. o prinse-n clonţ. ardea prin întuneric şi contmua să-i ardă-n vis: oare atunci? vn .zise Trifulcio -. aflaseră că Washington era. Nu. o iguană? Nişte lăbuţe înnebunite. şi ei se-ntîlneau în fiecare zi.Uitase de toate. Nouă aprişti. soarele pîrjolea vertical nisipul.ERA închis pentru furt sau omor sau fiindcă-i puseseră în cîrcă tîlhăriile altcuiva . pasărea răpitoare se lăsă să cadă. nu dispăruseră sub dictatură: exista. şi ceva riscant. cobora rotindu-se-n cercuri tot mai mid. şi priveau faţa impetuoasă a indianului desenat cu sculie andină chullo. cu poncho. se reuneau în secret şi formau celule. Toţi aprişti? Cîti aveau antecedente? . în pofida lui Odria. omul de legătură atît de rîvnit? La cerc nu prea sau făcut comentarii. de timiditate şi de gelozie. o să mănscriu.

gratii. şi coborî din ce în ce. După care n-am mai ştiut nimic de el. digerînd. pieţe cu copaci. Dar nu s-a produs nici o încercare de manifestatie. înjurături. conaşule. atentă numai la ondulata streaşină ce-şi trimetea reflexele pînă la ea. existenţa tinichelei?. un jeep. Tu? Fără să mă consulţi? . palmieri. Serrano. desenă o mare curbă majestuoasă. clar?. peste linişcitele nisipişuii gălbui: ochi o circumferinţă de piatră.Nici negresa nu l-a mai văzut niciodată din noaptea aceea -zice Ambrosio -. pari. şi izbucneau rîsete. cobori tot mai mult. se lă.Ce nu-i convenea regunului era un focar de subversiune-n plin centml Limei zise Bermudez -. Nu ştiai că Preşedintele vrea să evite orice încurcături? . se aşeză. să-l văd eu pe ăla de-ndrăzneşte să crîcnească. şi-o disputau şi o jumuleau. privi şi ghici dar era prea tîrziu: pietrele îi smulgeau penele. fiinţe pe jumătate goale care abia se tîrau de colo-colo sau zăceau la umbra unei streaşini de tinichea orbitoare în bătaia soarelui.zise colonelul Espina -.Tu ai dat ordin să se ocupe San Marcos? . m-a uşurat de bani. colibe. îi spărgeau clonţul.zise colonelul Espina -. Bă gogomanilqr.Pe doi studenţi a trebuit să-i intemăm la Spitalul Poliţiei. doa Cayo — zise prefectul -. ~ Lăsă-mi fişele să le arăt ministmlui . ochind o umbră informă. o mică pată deplasîndu-se peste neclintitele nisipării albe şi ondulate.Am conversat ca doi necunoscuţi ce n-au încredere unu-n altul . don Cayo. . Numi amintesc cu plăcere de el. . Poliţiştii n-au nimic.Ce bă. agoniza repede pe tinicheaua plumburie pe care o acoperea cu pete sîngerii.Şi-n loc să-mi mulţumeşti mă-ntrebi de m-am ţicnit Nu-i drept.Am lasat o companie la San Marcos şi tocmai am ordonat să se repare poarta dărîmată de tanc zise prefectul —. exact ce nu-i convine regimu-lui . . Şi eu. Dom'le colonel au luat cu-asalt Universitatea. sînt ani de-atunci. căzut din nori. şi-un foc ca de tabără troznea deja la picioarele zidului de caramizi. . peste nisipurile încremenite. cine-mparte parteşi face. la tăcerea strategică ce se succedau în pătratul închis de ziduri şi gratii.să-n picaj. şi nişte sunete metalice se auzeau cînd pietrele cădeau m patio rostogolindu-se de pe acoperiş. . gata să se piardă-n văzduh. .înainte de-a vorbi de San Marcos povesteşte-mi cum ţi-a mers în călătorie zise Bermudez -. întinse armonioasele aripi ca păcnra. o panglică de apă. Ea credea despre el că era ticălos din naştere. nimic de genul acesta. peste cotul larg de apă. San Marcos se v^ redeschide şi totul va fi în ordine. dădu un ocol solemn şi mai zbură o dată peste palmieri. un larg cot de apă. Am lăsat o secţie şi la Medicină. Ai căpiat. . strînse aripile. Cum stau lucrurile-n Nord? întinse grijuliu lăbuţele cenuşii. dom'le colonel gărzile de asalt sînt în San Marcos. case. îi zdrobeau oasele. la zvonul de voci lacome.Era un tuciuriu cărunt şi enorm care mergea ca o maimuţă -zise Ambrosio -. abia niste con-tuzii neînsemnate. iar focul la care îşi prajise prada mai fumega încă. don. şi cînd fu pe punctul să se topească-n lumină întinse aripile. descrise cercuri domoale peste tinicheaua strălucitoare fără s-o piardă din ochi.Furunculul acela de la San Marcos spart în cîteva ore şi făr-un mort măcar zise Bennudez . automobile.136 • .Stau bine. fascinată de acea orgie de lumuii?. conaşule. Mesteca sîrguincios bucata de came cucerită cu pumnUl gol. în cîteva zile poliţia se va retrage.zise Tiifuldo -.zice Ambrosio -. într-o noapte la Chincha. Continua să urce.zise colonelul Espina —. Stătea pe vine. Cayo? Pasărea de pradă aluneca. ajungea la streaşină. şi braţele şi mîinile îi ardeau şi avea zgîrieturi pe pielea-ntunecată. Vroia să ştie dacă erau femei în Chincha.Străinătatea o sa protesteze. • 137 . şi mîini flămînde o-nşfăcau. indiferentă la murmurul. tempera-tura?. aveţi ceva de zis? . Ministrul de Inteme. . beata de scînteieri? . ziduri. dar eu vreau sa ştiu dacă ai înnebunit .zise Cayo Bermudez. încerca rezistenţa?.

138 • Maiio Vargas Llosa • 139 .

Multe guveme n-au recunoscut regimul. hotărîrea era de resortul ministmlui şi nu al tău . împăcaţi cu chiu cu vai. uitînd că s-au porcăit. sînt crueisprezece. dar nici simpatie. cu nişte unghii crescute uite-atît. înţelegeţi-mă bine.zise Ambrosio -. nemaipurtîndu-şi rîcă.Nimeni nu te-a autorizat. Vă zic adevăml gol-golut. Seirano7 . Fără ghete-n picioare. . şi asta-i important .I-am promis Preşedintelui: nu vor fi morţi şi m-am ţinut de cuvînt .zise Bennudez -. Ceilalţi hoinareau ici-colo sub soarele ucigătbr.zise colonelul Espina -.zice Ambrosio -. sau zăceau tolăiuţi lîngă ziduri. Pînă-n noaptea aia.Ne-au recunoscut Statele Unite. don. Şi-n noaptea aia mi-a facut nulă.Cred că niciodată nu-mi păsase de el nici cît negru sub unghie .zise Trifulcio -. dormeau murdari.zise Bermudez -. Serrano. mai curind. foame sau căldură. cu ochii întredeschişi din cauza reverberaţiei sau pentru a se bucura din plin de plăcerea stîmită de maxilare şi ajunsă la cerul gurii.Pe cine cade măgăreaţa? . . abrutizati de plictiseală.Şase. cu braţele goale ferindu-şi ochii. Eu nu simţeam pic de supărare pe el. L-am consultat azi-noapte înainte de a trece la fapte. . Curăţim San Marcos şi putem relua oricînd cursurile. . cu coji pe brate şi pe faţă care nici nu mai erau coji ci slin. cu gura căscată. Nu-ti bate capul cu Preşedintele. conaşule .în colţul adumbrit de streaşină. Nu eşti mulţunut.Nu milă petru că fusese-nchis. Ci fiindcă părea un cerşetor. Na c-au şi apărut . Poftim fişele politice ale deţinuţilor. Pe cine-or sa-l cafteascăazi? . vedeţi. îmbiîncit şi lovit pentru ciosvîrtele din prada sfirtecată.zise Trifulcio -. desculţi. . bă! ne vin nişte granguri în vizită . la limbă şi la gîtlejul pe care rămăşitele de pene lipite de camea friptă îl scărpinau în trecere provocîndu-i delicii. Preşedintele precis că tună şi fulgeră.

nu era nici un motiv de panică . . sub explozie.Bine. Ştie că-i de ajuns să te încrunţi tu o dată şi eu gata.Fiindcă exista un risc . spre poloboc. altminteri de ce-ar fi înfundat pîmaia attta Nimic. dar tot am mai auzit vorbindu-se de el .De văzut nu l-am mai văzut. dacă trăgeau? N-am vrut ca sîngele să cadă asupra ta. vîrî o mînă !n buzunar. . Cică-a fost văzut prin n-ai făcul nimic. că cine-a văzut vreodată un scîrţa-scîrţa pe hîrtie aşa de bine-nţolit?. tăie curtea ridicînd un nor de praf. îl pipăi. nici o revolaţie. Ăştia douăzed şi şase sînt elementele de şoc.închise şi deschise ochii şi începu să rîdă .zise Trifulcio -. Indiferenţi sau dimpotrivă interesaţi sau Ridica mîinile uriaşe la înălţimea feţei (încreţită pe la pleoape şi pe gît şi lîngă răsuflînd uşuraţi. dorft .zice .zise Amhrosio -. Hai. Ceilalţi îşi lungiseră gîturile şi priveau şi tăceau. don Melqufades. inilitarii. vezi că i-am zis ca Armatei.Treaba cu San Marcos nu-i lichidată complet. Nu era avocat. eu dispar şi Serrano rămîne nepătat.Ai chemat şi ziariştii? — zise colonelul Espina ~. ochii-i scrutau îngrijoraţi coridorul: don Melquiades continua să-i facă semne. să lichidez furunculul de la San Marcos după ce-aş fi rezolvat întîi problema Şi vă-nşelaţi amamic: liderii sînt bătrîni şi corupţi. Dar imele da. gardieni şi sub necunoscutul în alb. Necunoscutul se-apropie de balustradă.zise colonelul Espina -. ridic-o să te vadă domnul Arfvalo.Da' n-am făcut nimic. s-o lăsăm moartă — zise colonelul Espina -. înapoi la vîndut tractoare. don . lumînarea. don.o s-o facem şi pe asta . Nu m-am putu don Melqufades. majoritatea şefilor sînt liberi şi-acum ar fi momentul să-i umflăm. Că violase o Serrano. pentru ziarişti. Şi fiţuica va dispare. că doar nu le-au dat azi supă de zarzavat cu came.Nu sta mă ca prostu'.Hei tu. polobocul zăcea sub balustradă.I-am convocat ca să le vorbeşti tu .zise Bermudez -. Trebuie oprită răspîndirea acestei fiţuici împuţite.zise .Voi. Ştiu că Ambrosio -.Hei tu! . mulţumesc frumos. borurile şi calota se mişcau de parcă-ar fi fost din hîrtie velină. Dacă erau înamiati?. ridică tu polobocul ăla.clipi des şi strigă şi-aşteptă şi iar stdgă Trifulcio -. plimbau rămaseră neclintiţi. nu mai caută ceartă cu sindicatelor. întreg meritul î(i revine — zise colonelul Espina -. ceilalţi se uitau cînd la butoi cînd la Trifulcio şi schimbau perciunii creţi şi cănmţi) şi scuipa-n ele de cîteva ori şi le frecă şi făcu un pas priviri batjocoritoare. armele pentru fotografi. . cum de nu. Serrano. Păi sigur. şi . Hei tu! 14o • • 141 . Curătăm tot ce-i de curăţat. că omorîse un cip într-o încăifr-rare. soarele părea lichid. fiigi. se opri la un metru de .zise Bermudez -. n-or fi toate adevarate. muncitori. şi don Melqufades îi vorbea necunoscutului şi-i arăta ceva în paHo. nu? şi nici nu i-au pus să măture celulele şi să spele latrinele ca de fiecare dată clnd venea vreo inspecţie. don Melqufades începu să lîdă.zise Beimudez -. cei ce donniseră stăteau ghemuiţi. Pe cuvînt. Nu vezi că te chem? Ce naiba aştepţi? . mpatio izbucniră . Se ridică de jos. contra mea. i-am explicat Preşedintelui totul: am luat hotărîrea. . . minoră. nu se mai lasă omoiîţi din te miri ce şi mai nimic.Preşedintele ştie că ţie-ţi datorez acest post . şi-o scînteie poate provoca explozia.zise don Melqmades -.strigară gardienii. don Melqufades. . Nu ştiai că ministrul rîsete. scoase senmează comunicatele. bine. Dar dacă nu era nici avocăt nici autoritate. timp. poţi. înu asum responsabilitatea. că ministrul dă conferinţe de presa? şi-i arătă lui Trifulcio ceva ce scînteia. vă gîndiţi la APRA de-acum douăzed.Sigur că la Chincha vorbeam de el. atunci ce? . dînd din mîini -. De ce nu m-ai consultat? Don Melqufades venea pe coridor escortat de doi gardieni. .. . îl cumpani.la să te vedem Trifulcio.Ai citit „Tribuna" clandestină? . Numai că eu vroiam .Dacă m-am căcat în celulă e din cauza bolii . Trifulcio! . urmat de-un barbat inalt ce purta o pălarie de pai pe care vîntul încins o agita. Tună şi fulgeră contra te vadă — zise don Melquîades -. Aici ai darea de seamă Trifulcio -.strigă don Melqufades —.Sindicatele-s mai importante ca San Marcos. fişele. aplecă puţin capul. ridică-odată butea aia . Să nu mă faci de rîs. Se opri din ronţăitul osciorului lustruit pe care-l ţinea în mîinile enonne. să-l arate cu degetul. şi-un costum alb şi-o cravată albastră şi-o cămaşă încă şi mai albă. dar lungi. sub don Melqufades. H-o promit.zise Bermudez -. Necunoscutul începu să rîda. Le-am zis băieţilor să mai adauge nişte revolvere şi alte cîteva zise colonelul Espina -.Trei şişuri şi cîteva cocteiluri Molotov. Atîtea chescii la un loc . de ani — zise Bermudez -. acolo trebuie făcuta curăţenia Bermudez -. îşi lipi picioarele lungi şi pîntecul bombat şi .Ai procedat ca şi cînd eu nici n-aş fi existat pe lume — zise colonelul Espina -. .Dar acum că lucrurile s-au potolit.Un sol ca să ridic butea aia. don\ . că don Emilio Ar6valo ţine să . detaliată. Pe cuvînt. nu era nici vreo autoritate. N-au crîcnit pînă acum. însă a sosit momentul s-o pieptul lat de corpul lui dur şi-l strînse cu violenţă şi pasiune. cu braţele-i foarte lichidăm . cilindric. Dacă apar consecinţe neplăcute. observînd. .zise Bemuidez -. Se opriseră.Ţi-ar fi compromis şi viitorul politic . dar APRA e putemică printre şişuri şi boxuri.zise Bemniciez -. că furase. I-am convocat gîndindu-mă la tine. Preşedintele o să creadă despre reco-mandatul meu c-are boaşe mai tari decît niine. Serrano. Cei ce se (ine. rămase nemişcat. N-o să fie nici o Negru.

dar nu-ndrăznesc s-o ceară făţiş. Chiar e totul gata. cîţi ani ai tu? . colonelul nu-şi cunoaşte peruanii. sustinea greutatea cu tot trupul. i se umflară venele gîtului şi ale fruntii.142 • Maiio VargasLlosa satele departamentului pe vremea alegerilor din anii ciiicizeci. tăicuţule? .Nu don. ţi-au strecurat-o-n buzunar fără ca tu să fi simţit — zise Hipolito -. aşa-i.Ţi-a picat unu' de-aia care-ţi plac ţie.Aşa. Mamă-Doamne. don Melquiades? .Chiar aşa? . îşi şterse faţa Trifulcio -. conaşule.Am aflat de moartea negresei de la unu' din Chincha. . or fi aşteptînd să fie confirmaţi în post. Cred că-ţi ard talpile să pleci.Aşa. Da' ce nătăfleţ ai fost. Doisprezece prefecţi şi cincisprezece subprefecji i-au triniis telegrame de felicitare Generalului pentru preluarea puterii. şi ce de briantină pe păr. don Cayo. şi c-un brtnci lăsă butea să se buşească de pămînt. deci nu ştii nici unde nici cine . tăticule. e de necrezut la vîrsta lui necunoscutul în alb aruncă în aer moneda şi Trifulcio o înhăţă din zbor -. Şi n-ai habar cum de-aveai o „Tribună<'-n buzunar cînd te-au umflat băieţii pe Vitarte. .rise neliniştit Trifulcio -. repejor zise Hipolito —. Pentru candidatura lui don Emilio Ar6valo. . aşa. împărţind foi volante.rîse.bătu din picioare. i se umezi pielea bătucită a feţei şi i se-nvineţiră buzele groase. Melquiades. don. . oameni de onoare . Hipolito . Sau te-ai obişnuit aşa de tare cu noi că nu mai vrei să pleci? . Trifulcio? . . După care. don Melqufades? .Crede că toţi sînt ca el. ai uitat că de azi eşti liber? . Mulţumeşte-le pentru servicii celor ce şi-au dat demisia.zise Ludovico -. . Şi-ai grijă. Auzi. doctoraşule.Confirmă-i m posturi pe cei ce-au trimis telegrame de adeziune şi pe muU. aşa.zise doctorul Alcibfades -. Lozano. A murit fară măcar să ştie ce-i cu mine.Serraao credea c-or să renunţe-n masă şi vroia să mimească alandala tot felul de prefecţi şi subprefecţi . Cayo? . . Şi ce pantalonaşi 'oţi ai. privi triumfător spre balustradă. nici n-ai habar cine şi unde publică „Tribuna". Ţi-am zis eu că-i plac la nebunie cipi ca tine. Făcu doi paşi de beţivan cu sarcina-i mătăhăloasă-n braţe. Hipolito s-a supărat şi uite ce-ai păţit.Gata. .zise don Melqmades -. la ce-ar rămîne credincioşi toţi aceşti prefecţi şi subprefecţi bietului Bustamante. din ăia după care mă dau eu în vînt . Eimul din lucrurile ce mă-mbolnăvesc cînd mă gîndesc la ele. nimic. şi-o mînă uriaşă coborî brusc pe marginea butoiului şi acesta se mai săltă puţm. conaşule — zice Ambrosio —.zise Ambrosio -. aveai dreptate. Lipind afişe.Să-mi zici repejor cine şi unde scoate „Tribuna" clandes-tină. şi Lozano să-i fişeze.Lima continuă să fie împînzită cu fiţuici clandestine scîrboase .zise Ludovico -.Fiţuicile astea subversive să dispară imediat — zise Bermudez -. Cînd mai lucram încă la tatăl matale. nu. încordat ca un arc. făcînd campanie pentru senatorul Arevalo.zise colonelul Espina -.De un' să ştiu . oricum o să-i înlocuim pe toţi la momentul potrivit — zise Bermudez . Sper că m-ai înţeles. Vezi şi dumneata. din mlini Trifulcio -. don. Cum puteţi crede aşa ceva.Vezi?.zise Ludovico -. în timp ce ridica. Mai mulţi ca dunmeavoastră. . Ce se-ntîmplă. gîfii.zise Cayo Bennudez —.După ce-am venit la Lima începui să-i triinit ceva bani negresei şi mersei s-o văd din cînd în cînd .Un adevărat taur. Restul muţi. cum să uit don . don Cayo. . vasăzică nici aprist nu esti. prietenul tatălui dumneavoastră.zise doctorul Alcibfades -.V-am adus lista. n-au demisionat decît trei prefecţi şi opt subprefecţi din cei numiţi de Bustamante .Ce. . o gioază de ani. mai bine fă şi tu acolo un efort de memorie cît mai ai timp . • 143 . auzi?. Domnul Lozano ni-l recomandă special. care oricum nu-şi va mai ridica vreodată capul. negrule? — zise don Melquiades —. Dar ziceţi-mi şi mie. eşti genul papiţoi. închise ochii si.

don. tăicuţă. e-n regulă Trifulcio. fără zgomot. tot mai grăbit şi mai rătăcit. întreabă. ci barbară şi ignorantă . lasă-l. apoi o luă pe altă potecă pîn'la fermele de la periferie unde. o luă oblu pe drumeagul cunoscut ce se zărea din celulele de la primul cat şi foarte repede ajunse la copacii pe care-i învăţase pe de rost tot zgîinduse la ei. negresa merita să ajungă-n cer. dau vina unii pe alţii . don. . Era un magazin pe colţ. — Ţi-aduci aminte de domnul Arevalo. oricine te poate îndruma.zise Ludovico —. bă tăicuţule. în loc să se oprească. ce. Nu vă purtati cu mănuşi cu indivizii-aceia. cel ce ţi-a dat un sol ca să ridici butia? . Nu-ţi vine-a crede. don Cayo. — Nu ne-ai zis nici cum te cheamă. este? . grăbi pasul. Paznicul îi dădu o pălmuţă pe spinare. băi tăticule.Asta nu-i o ţară civilizată. — Are nevoie de oameni pentru campania lui electorală. Vă mulţumesc din suflet că m-aţi recomandat dom-nului aceluia.Da' ce slăbuţ eşti. Chiar şi-acu. — o să-ţi nenoroceşti fizicul şi eu crăp de ciudă — zise Hip61ito -.Pune degetu-aici aşa. Dar las'că nici noi nu stăm cu braţele-ncni-cişate.zise don Melqufades -. Haidem la biroul domnului Lozano. pîn' se prăbuşi pe-o bancă umbrita de palmieri. Trifulcio.zise Ambrosio -. Şi luni nu uita. Ce. . — De-obicei ai boaşele aşa mititele sau e de frică? — zise Hip61ito -. fiindcă-i la toartă cu Odria şi-o să se-aleagă senator .Cine şi unde. şi mai iute! . atît de diferit faţă de cel de care-si aminteau ochii lui.L-am lăsat naibii. la iesirea din Ica. atît de crescut. Merse mai departe. Gata. nici la mama care te-a făcut. pătrunzînd tot mai adînc în oraşul atît de lăbarţat. don Melqufades . Străbătu aproape-n fugă aglomerări de colibe şi de fiinţe omeneşti care-l priveau cu mirare sau cu nepăsare sau cu teamă. Eu cred că Trinidad Lopez ăsta nu-i nici aprist şi nici nu ştie pe ce lume e. Tot de ftică? — Cum o să uit. şi cînd colo mai că-ţi numar oasele. Trifulcio. — Lasă-l că nu te mai aude. fiindcă lui Hipolito i-a sărit ţandăra şi l-a burduşit şi tipu-anceput să bată cîmpii şi-a leşinat. ca şi dunmeavoastră. nişte ţînci ochiau cu pietre într-un feli-nar $i nişte cîini lătrau. don . Păi nu-i păcat? Că-mi placi tot mai mult. caută-ţi familia. acu pune şi-o cruee .zise Ludovico -. ori ai uitat? -Betivăneşte-te şi tu. du-te la ferma lui. Sau nici asta nu ştii?. curvasăreşte-te oleacă-zise don Melqufades -. ho. sper să nu te mai prind pe-aici sau cine ştie poate ne-om mai vedea. eşti din nou liber. Şi puţa abia de ţi se vede. bă tăticule . Terminăm noi pu fiţuicile. neputîndu-se orienta pe străzile-acelea pietruite pe care depănau furios picioarele-i desculţe. Hip61ito. parcă-mi doresc altceva'? — zise Trifulcio -. Gata. Dar dacă vreţi îl trezim şi continuăm. o să te plătească bine.încuviinţa cu capul şi cu mlinile şi cu ochii Trifulcio -. fără chef. mint de-ngheaţă apele. ci aflaţi-mi mai degraba ce trebuie să ştiu.• 145 144 • Mario VargasUosa — Nu vor să ciripească. Trifulcio. Hipolito — zise Ludovico —.zise don Melqufades -. E-un ştab unportant.Cum de nu.Şi asta nu pentru c-aş fi fost eu copil rău şi n-aş fi iubit-o. . donmule Lozano — zise Ludovico —.zise don Melqmades —. încet. S-a spetit crescîndumă şi dîndu-mi de mîncare. Hoinan fără ţintă. într-o piaţă. şi ferecă poarta-n urma lui. fără măcar să-şi dea seama. Vrei să lucrezi pentni el? . Nopţi în şir n-am mai închis ochii. intrau femei cu copii. Prin haină şi cămaşă nu sar fi zis. v-o jur. vrei să ne distrăm toată noaptea-aşa? Şi dacă Hipolito se mai supără o dată? . tăicută . don. Numai că uneori viaţa nu-ţi dă răgaz să te gîndeşti.zise Lozano -. începu să plîngă.zise Hip61ito -. sau cînd mi-oţi zice. Profită de ocazie. domnule. .zise Bennudez -. .

Colonelul Molina e cel ce figurează cu numele.zise Cayo Bermudez -. De-a lungu-ntregii călătorii rămase-n picioare. . încît necunoscuta scăpă un ţipăt şi-şi făcu cruce. şi-şi sucea mereu capul dintr-o parte-n alta. îi arătă uşa fennei cu purnnul. Tomasa. aia de mînca la dreapta altei femei. Dar Trifulcio nu plecă. Dar avea ciudăteniile ei. De pildă nu mă altoia cu palma. nu lipsea niciodată de la liturghie zice Ambrosio -. Se răcorise. zăpăcit de-atîtea schimbări. să nu mă contraziceti. Niciodată n-a cîştigat un sfanţ măcar. întrebă cîţiva oameni de unde se lua şi cît costa omnibuzul pentru Chincha.zise Bennudez -. . Sîntem oarecum colegi. Şi asta o ştiu tot de la unchiul dumitale. şi uşa era deschisă şi-o recunoscu îndată pe Tomasa: grasa. Cînd camionul intră în Chincha. lovindu-se-n plin piept şi gemînd scurt. Se scula. o ştiu de la unchiul dumneavoastră. se rugă şi urcă în sfirşit într-un camion care tasă nu plecă decît după două ore. Dar in ce priveşte securi- • 147 tatea militară nu-s decît un colaborator al colonelului Molina. donmule căpitan. întrebă. din păcate. şi se proţăpi drept între ele două. se uita holbată la el şi de pe faţa ei pieri cu-ncetul teama. don . domnule căpitan. Sosi cînd amurgise. — Ce-aţi zis despre revoluţie e purul adevăr.Visul ei cel mare era loteria. ceml.zise Ambrosio -. Conaşule. pentru c-au şters toate urmele. aprindea lumînări. Intră dintr-un salt. îngreţoşat. se spălă pe faţă la o cişmea din piaţă. . într-o zi a convins-o săjoace un vînzător de îngheţată din Chincha. fără a se opri din mestecat. — Era bună la suflet. domnule Bermudez. Apriştii au dezorganizat fişierele.îmi pot imagina cum funcţiona ministerul ăsta pe vremea lui Bustamante. don. cu apriştii forfotind preturindeni şi cu sabotaje la ordinea zilei . arhivele 'Direcţiei mele sînt de nefolosit . negresa. Dar drumul pîn'la cătun fu lung şi-ntortocheat fiindcă memoria îijuca feste şi de fiecare dată era nevoit să-ntrebe unde venea ieşirea dinspre Grocio Prado. se-ndreptă spre altă piaţă plină de maşini. . s-ajertfit pentru toţi. zic că treaba merge numai mulţumită dunBieavoastră. trăgînd cu sete aer în piept şi privind întinderile de nisip. şi-şi cumpăra lozurile cu ultimii bănişori.Le-a mers. Unchiul meu şi colonelul Espina vă apreciază foarte mult. începu să rîdă. făcu ochii mari. — Eu vă ştiam mai de mult după nume.zise căpitanul Paredes -. se tocim. nu mai bătea soarele. Fără o vorbă. fiindcă atunci dumneavoastră mă lăsaţi cu mult în urmă. aia stînd pe jos. şioricum tot vom avea de lucrat împreună. Dar nu le-a mers puilor de căţea.zise căpitanul Paredes —. se lăsă vesel să cadă pe duşumea şi-ncepu să se scarpine la subţiori. dar dumt^eata faci să functioneze toată maşinăria . — Să nu discutăm de merite. Ca să nu-mi ieşi leit laică-lu. iar din-colo de fostele-i margini nu se mai întindeau plantaţii de bum-bac ci conacele unor mari proprietăţi. c-aţi pus singur pe roate securitatea militară. Ne-am apucat să refacem totul. ţinîndu-se de parapetul de lemn al camionului. şi-aici modestia n-are rost . tot mai grabil. plus că doream să vă cunosc . poate face Domnul o minune cu noi. şi ea: cine ştie. nu?. şi iată: cătunul nu mai era cătun ci o îngrămădire de case solide. Ştiu c-aţi paiticipat din plin la revoluţie atrăgîndu-i pe ofiteri. domnule căpitan — zise Cayo Bennudez —. Numai vechea fermă ramăsese-aceeaşi. Oprindu-se din cînd în cînd să se uite după femeile şi lucrunle atît de schimbate. domnule Bermudez — zise căpitanul Paredes -. coroanele palmie-rilor din piaţă se agitau şi parcă şuşoteau cînd trecu pe sub ele agitat. ghemuită pe jos. zicea. Le ducea la statuia Fecioarei. ci cu ditamai joarda.zise Bennudez -. marea care apărea şi dispărea pnntre dune.146 • — Unchiul dumneavoastră mi-a sugerat să vă chem. .

asta şi eşti. . Nici el nu-i pe ştatul de funcţii. l-ar apuca pandaliile. sigur că trebuie să colaborăm -zise căpitanul Paredes -. Aş vrea să dispun de fişierul polide complet al securităţii mili-tare. Vine-acuş. Să am o copie. Ore-n şir zbierînd. nu? . Ambrosio. glumesc şi eu. Murdară pentru toţi.zise Ludovico -.zise Bermudez -. bruta de Hipolito deodată. domnule căpitan.Arhlvele noastre sînt inviolabile. tu eşti pe state.zise don Fermin -. . . numai pentru cretinul de Hipolito nu. ci de frică ~ zise Ludovico —. de a-i da o cazarmă.zise Tomasa -. Şi lasă plînsul. dar întîi linişteşte-te şi ttage-o duşcă. da' de unde.Şi să nu crezi că tipii pe care-i sonăm nunt din vitejie. obosind.Da. răguşind.Nici o noapte. Ne-am putea tutui. Că mi-e o foame de lup. plus cele ale cîtorva niii de civili. nu? .zise Ludovico -. dar el nici n-o s-ajungă. ne dai o m&iă de-ajutor să cutreierăm pxiţin suburbia? .Eu nu vă pot oferi copia unor arhive ultrasecrete fără ştirea şi înciminţarea superiorilor mei . dar nici el nu poate hotări. El nu. N-ai văzut cum s-a speriat prietena mea şi-a fugit? Cînd ţi-au dat drumu'? .Auzi Tomasa. stai că ţi-l prezint. .Ci dimpotrivă.rîse Trifulcio . Cayo. Inţelegeţi? . şi după aia vine-un oareşcare de pe • 149 ştatul de functii şi te mătură cît colo.Prin urmare eşti şoferul domnului Bermudez . sigur. şi domnul Lozano te mai şi ameninţă că-ţi taie din leafă. Ambrosio . N-o să rămîi • aici nici măcar un minut.zise Bermudez —. Ce zici. Treaba asta trebuie să rămînă doar între cei răspunzători cu securitatea. Ambrosio. sencinge şi dă-i şi arde-l. . nenorocitule . domnule căpitan . Copia după arhive trebuie să-mi parvină la Direcţia Intemelor fară să afle nimic despre-aceasta nici colonelul Molina. Să-ţi zic de ce? . Nu.zise Ludovico —. De a-i da comanda unei trupe. domnule căpitan . nu-i vorba cîtaşi de puţin de-a zcimneina poziţia colonelului Molina. dar are mai multă-ncredere în dumneata decît în mine. Arăţi ca un tîlhar de drumul mare. stai să-l vezi. Bun. c-un dram de noroc. o să-l cunoşti imediat. . Şi unchiul dumneavoastră o ştie la fel de bine. pac. i s-ar face lehamite.Aş vrea ceva mai mult.zise căpitanul Paredes -. amice Bermudez -zise căpitanul Paredes -. Altuia iar scădea moralul. Şi nimeni n-o să nege că dumneata eşti persoana cea mai nimerită să-l înlocuiască pe colonelul Molina în fruntea securităţii. domnule căpitan. dă-mi şi mie să halesc ceva. pac. După care vom putea face ca serviciile sa fuzioneze cu toată discreda. îşi intră-n mînă şi trage tare .Unchiul meu e la cheremul dumitale. Sînt ca aurul de la Banca Centrală. donmule Bemniciez. .Nu văd nici un impediment.Tocmai de-aceea. apelaţi la mine.148 • Maiio Vargas Llosa şi despre asta intenţionam să vă vorbesc. . încîntat de cunoştinţă. nici cliiar Muiistrul Apărării.Tocmai asta trebuie să evităm. nici un ceas .zise Bermudez -. domnule Bermudez. Conţin viaţa şi faptele tuturor ofiţerilor. Şi-acum povesteşte-mi cum a fost. li voi comunica domnului colonel Molina propunerea dumneavoastră. Cel mai bine-ar fi ca Ministrul de Inteme să-i ceară asta Mimstrului Apărării. . Trifulcio. Ambrosio. de a i-o Sntari . ştiu preabine că ariiiva e aur curat . Auzi. . Eu sper s-ajung cîndva. trebuie să dispari. o să pleci imediat. domnul^ căpitan.zise Bennudez -.La ce-ai mai venit? cin' te-a chemat? cin' te-a invitat? — răgi Tomasa -. . Nu te cunoaşte nici de şase luni.o muncă murdară.Prietena ta a zbughit-o din bucătărie de parcă l-ar fi văzut pe dracu .Pentru că la nici juma de oră după ce-am început să-l sonăm pe-un cip. o să-ţi dai . sînt sub secret militar -zise căpitanul Paredes -. Securitatea nailitară ne-ar putea da o mîna de ajutor. Ori de cîte ori vă lipseşte o informaţie.Se numeşte Hipolito şi-i bruta cea mai brută din toţi băieţii noştri — zise Ludovico —.

15o • Mario VargasLIosa • 151 .

nu pod ramîne la hotel . . don . nici dacă Ambrosio trăieşte ori ba . După dispariţia apriştilor. Ambrosio.Ştiu perfect că-i aşa — zise căpitanul Paredes -. şi-atunci totul va depinde de ce-a făcut securitatea ca să-i neutralizeze pe ambiţioşi şi pe ranchiunoşi. Arevalo îl cheamă. Preşedintele va fi confruntat cu duşmani din chiar sînul regimului.Era o femeie veselă căreia-i plăcea viaţa. Toată lumea laudă şi aplaudă acum. nici nu te-am atins şi-ai şi-nceput să ne pui bărbi. . Aşa că pentru mine a fost un bine. îs în trecere . Atunci cum zici că cutare sau cutărică ţi-s şefi? Nu mi-s. dar ca mîine vor începe hărţuielile şi luptele de interese. Deocamdată elementul cel mai periculos e cel civil. eşti aprist? Nu-s aprist. Ai uitat c-ai copii? . nopţi întregi. Cin' ţi-e şef? Păi cutare sau cutărică. nici eu n-aş fi fost pe lnme. Păi să nu-nnebuneşti? Murdară. crede-mă. băieţică.Nici nu-ntrebi unde-i înmormîntat Perpetuo. Şi asta-l excită pe Hipolito.Unchiul tău ştie că viaţa regimului depinde de securitate -zise Bermudez -. îţi dai seama că nici un secret nu-i suficient în ce priveşte arhivele? . să trăiască c-un cip în stare să se poarte aşa cu propriu-i fiu.singur seama cînd vei avea de-a face cu ei vreodată.zise colonelul Espina —.zise Ambrosio -. Ore-ntregi.N-am de gînd să rămîn. Zău. . Mă car să lucrez pentru un bogătaş din Ica.Eşti comunist?. De cînd eşti aprist? Nu-s. După cum nu-nţeleg nici absurditatea asta a . Cayo. Eşti un poponar.Trebuie să-ţi iei o casă. Tomasa. nu-s comunist -zise Ludovico -. dă-ţi seama cam ce soi de om e! De-aceea trebuie lucrat pe termen lung — zise Bermudez -. Biata de ea.zise Trifulcio -. .zise Tomasa -. mîine va fi cel militar. . Numai că dacă negresa nu s-ar fi-ndrăgoscit de el.

nu vezi că l-ai sonat? Ce-l mai cafteşti. îl văd pe-Ambrosio şi pe cuvînt că mă car. siluete şterse care mîncau sporovăind. la lumina lumînărilor sau a braţe. Ambrosio.zice Ambrosio -. De ce vrei să-l vezi? .zise Trifalcio -.Totul nu-i decît o chestiune de-mpiumuturi şi de credite -zise don Fermm —. Primul. Pe deasupra.zise Trifulcio -. . dar ăsta-i adevărul. Te credeam un .o să-mi fac de cap.zise Tomasa -. Nu rîdeţi.Vasăzică pleci mîine la Lima . .Ce-l mai mardeşti.zise Bermudez -.zise Trifulcio -.zise Emilio Arăvalo -. fii pe pace. lasă-mă să te privesc nitel.zise Tomasa -. . ca şofer interprovincial — zise Tomasa -. Nu te clinteşti de-aici cincisprezece oie pe zi. nu vezi că l-ai stradă? zărghit? . să văd cum a ieşit — zise Tnfulcio —.Aş fi venit să v-aştept zise Ambrosio -. că n-aveau oameni. .zise colonelul Espina -. Glumeşti. strînge-mă-n cîteva case de cărămidă. Cayo . Şi-atunci l-am văzut de ce e-n stare. sindicatele. Merseră pe-ntuneric. fură lătrati de cîim drumul. Dar la Lima o s-o ducă mai bine.N-aş fi crezut aşa ceva despre Hipolito. . don Fennin? Dacă nici revolutia nu zboară cu vîntu-n pînze.Tot îi bine că tu nu m-alungi ca Tomasa . Dar pe-Ambroao mi-ar plăcea să-l văd. Şi de ce te duci? curăţată de aprişti . excremente.ă şi-apoi ai tot tim-pul să-ţi strîngi marafeturile. şi doar n-o fi totul numai muncă-n viaţă. Universitatea. Serrano. n-o lua chiar aşa. Erau cam de-aceeaşi statură. . ţi-l prezinL nţeleg nici iotă din polidcă. Discutăm olecu(. le-aduse o berc şi se-aşeză la loc. curăţenia. N-o să zboare nimic cu cald.Nu trebuie să fii aşa modest. Omul ce se odihnea trîntit în balansoar se ridică văzîndu-i vîntu-n pînze atîta timp cît nu vor avea loc alegeri şi Generalul Odria nu va lua intrînd în crîşma pustie. Vino. ăsta-i adevăml.zise doctorul Ferro -. zise don Fennin. mergeau tăcuţi. ca băieţii. închipuieţi. nţeles. —. păstiînd încă tăcerea. fă uz de prerogativele tale -zise colonelul Espina —. don Cayo? . . Cayo.Nu mă-interesează moiţii . alegerile ne-ar putea . Bogătaş. administraţia. lămpiţelor cu gaz. De aceea prefer să v. Tomasa. Altnunteri. Senano. Statele Unite sînt dispuse să ajute un guvem . a struguri.zise Ludovico -. pe străzi desfundate şi abropte. conaşule? — zice Ambrosio —. adică .Vrei să-ţi compromiţi fiul? . unitatea echipei ce-a preluat puterea. de-aceea l-am îndenmat să plece. Excitat.ta de-a nu te folosi de maşina la care ai tot dreptul ca Director la Inteme. decît pentru tot sprijinul ce i l-am dat în timpul revolu^ei. colonele . cerul era senin. Ambrosio pleacă mîine.Şi deodată i-am văzut şliţul umflatca im glob.Haţ sa cinstim o halbă. S-ar părea că vă plictiseşte politica. Făţi şi tu de cap din cînd în cînd. domniile colonel -zise don Fermm -. ci chiar mă plictiseşte . Ambrosio. Ambrosio. Nici o grijă.zise Tomasa -. Ciocniră paharele în puterea purtat pe sus şi miruit de votul peruanilor.Pentru cineva care nu-nţelege nici iotă din polidcă. dar întîi să mai pun cîte ceva la punct . să punero osul în efortul pentru ţară. Doar am văzut cu ochii mei.Te-am recunoscut pe loc .lar ca să aibă loc alegeri trebuie ca ţara să fie mai întîi pacificată. Nu de alta dar să nu ruginească în garaj.Că ce-a$ fi vmt să fiu în viaţă. atunci . Ăsta-i Ambrosio? .Dumneavoastră aţi fi vrut să fiţi fericit. Dar ai dreptate.Prima dată ne-au dat un tip pescuit prin Vitarte. Apoi alegeri. conaşule? .L-ai văzut. . Ambrosio. Nu era nimeni de pe ştat ca să ne controleze. o să mă instalez cît mai comod. să se continue c-o mînă de fier .Ambrosio pleacă mîine să lucreze la Lima .Dumneavoastră n-aţi deschis gura. îmi e mai recunoscător că i te-am recoman-dat.Dădea în el ca-n fasole şi-ncepuse să transpire. văzînd pe ferestre. binestrîngă boarfele. Măjur. . două lucruri .zise Bermudez -. găsim noi unde.zise Bennddez -. da.zise don Fennih -.Nu că s-ar părea. . domnule Bennudez -zise Emillo Arăvalo -. penumbră.Preşedintele e foarte mulţumit de tine.Din curiozitate. . c-o să-l cunoşti. să se păstreze băieţaş şi cînd colo eşti cît negrul ăsta de taică-tău.înainte de orice. acu cară-te . eu.zise Trifulcio -. Ambrosio . iar taxiul e cît se poate de comod . printre colibe de stuf şi . şi toată lumea Dar o formalitate necesară.Ăsta care vine'ncoa? Namila asta? — zise Trifulcio -.Feimin are dreptate. Sigur că şi exploda în mîini ca o petardă. . Mirosea a pămînt. trebuie să-şi . nevăzuti. Ambrosio — zise Trifulcio . nu bătea vîntul. De-aia ţii să fie văzut cu tine pe .şi cu cît năduşea mai tare cu atît dădea mai vîrtos.zise Ludovico .Or fi alegenle o fonnalitate daca vred. era . . a . numai că bogat şi fericit e totima. Şi-o să-mi caut casă.zise colonelul Espina -. . înc-un păhărel. Stă la tine? . .zise doctoml Ferro —. încît tipul a-nceput să 152 • CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 153 bată cîmpii .zise Ludovico -. o să mă folosesc de ea. Nici n-auzea. Al doilea.Adevărul e că n-am avut niciodată maşină. .în Donmiile voastre ne-am pus acum toată speranţa de a ieşi din mocirlă ascult. nueu.Ce faacee? Regimul împotmolit în mocirlă? . numai nouă — zise Ludovico —. să mor . ca un glob. văd c-o faceţi de minune ca cine? Director la Inteme . nu vorbesc din auzite. Dar de unde să ştiu că v-au dat Se-mpiedicară de-un catîr tologit în mijlocul drumului.Ambrosio a lucrat pîn-acu aici.

154 • CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 155 .

. yankeii.al ordinii. Acum vor alegeri şi trebuie să le facem pe plac. Ordine. Industria.zise Emilio Arevalo -.zise Trifulcio. prin distiicte. . funcţionarii.înseanmă că eşti un tip serios. . Pentru asta e fundamental programul. muncitor .Bine-nţeles. Am început ca simplu ajutor. Toate sectoarele s-o proclame spontan. Crezi că vei găsi de lucru la Lima? . Muncă. -Dar înainte de orice trebuie să propulsăm Frontul Patriotic Naţional sau Mişcarea Restauratoare sau cum s-o fi numind -zise doctorul Ferro-. Avea dreptate Tomasa să nu vrea să fii vazut cu mine. candidatura Generalului trebuie anunţată cu surle şi trîmbiţe . Educaţie. comerţul. Sînt încîntaţi cu Generalul şi cer doar atît: să se respecte fonnele democratice. conducînd doar la nevoie. .Să caut de lucru pe-acolo — zise Ambrosio -. . şi de-aceea insist atîta m legătură cu el. sînt fonnalişti.Şi de cînd lucrezi tu ca şofer? .zise Emilio Arevalo -. .zise Emilio Ar6valo -.zise Trifulcio -. Dar de Hoitar vă amintiţi? Eu i-am dat o mînă de ajutor lui fi-su s-o rapească. Odrîa odată ales. S-a măritat cu fiul Hoitarului. ne vor deschide larg braţele şi ne vor da toate creditele necesare.o mai ţineţi cumva ininte pe lăptareasa Tumula?.Avem nevoie de ceva care să amintească de excelenta fomuilă a mareşalului Benavides — zise doctoml Ferro -. de-aceea au sprijinit revoluţia. dar eficace. In capitală se cîştigă mai bine. Bazat pe cîteva idei simple. care să grupeze toate forţele sanătoase . trebuie să-i înţelegem şi pe ei . -Losgiingos. Cum vi se pare? .De doi ani sînt profesionist — zise Ambrosio -. agricultorii.Un program naţionalist şi patriotic. dar pe fiică-sa? — zise Ambrosio —. Pace şi Muncă. . Apoi am fost camionagiu şi pîn-acu am condus ca şofer de-autobuz pe-aci. Eu m-am gîndit la Sănătate.

Dar asta nu-nseamnă că Tomasa n-ar fi fată bună. Da. e un fel de mare mahăr .Ca să ţi-l cîştigi. al dc-mprumuta biştari?. Da. îmi amintesc de el.Nici pomeneală. pentru că de douazeci de ani e cu toate guvemele .zise Bermudez -. . . Dar se vede că are ceva experienţă. .. don Emilio .zise Ambrosio —. cum nu. domnule Zavala. Sper să m-ajute el să găsesc de lucru la Lima.Ce beţi dumneavoastră .zise colonelul Espina-. Abia de-o să te privească peste umăr.o experienţă enormă. .Ea zice ca dumneavoastră a(i părăsit-o de nu ştiu cîte ori -zise Ambrosio -.zise Bermudez -.Niciodată n-am înţeles politica.zise don Fermin -. Ceva care să-i amintească de locul naşterii şi să-l ungă la rînza. doar ai văzut ce primire mi-a făcut maică-ta -zise Trifulcio -. Că nu dădeaţi pe-acasă decît ca s-o uşuraţi de banii pe care ea-i cîştiga spetindu-se. . fiindcă de fapt nu mi-a plăcut niciodată . . .Cu multă plăcere. donmule Zavala .Vreţi să luăm un pahărel amîndoi. whisky.Or s-o proclame.rîse don Fermfn -. Generalul e pe zi ce trece mai popular. .Dacă-i mare ştab n-o să mai vrea să ştie de tine — zise Trifulcio —. du-i şi tu ceva plocon . maşina e jos. .o să-i duc nişte butelci cu vin . împrejurările-au făcut ca la bătrînete să m-amestec în politică. Nu vă vîjîie capul după discursurile anucului Feiro? Pe mine mă lasă-ntotdeauna ameţit.zise Bennudez -. de ce nu. .zise Ambrosio —. Şi dumnea-voastră ce veţi face? Rămîneţi acasă? . . în cîteva luni lumea şi-a dat seama ce linişte domneşte acum şi ce haos agita ţara cînd apriştii şi comuniştii îşi făceau mendrele. ăl de-a fost primar? — zise Trifulcio -. Poftiţi. don Cayo? .Hoitarul?.Băiatul Hoitarului e acum în guvem.zise Trifulcio -. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 157 156 • Mărio Vargas Llos-d . e cam guraliv doctorul Ferro.

şi care-i desena atît de precis şi de viu liniile trupu-lui încît parea goală.Nu vreau să te iau cu mine. Ce se aude cu bordelele. pun pariu că eşti un cunoscător pentru vîrsta ta. Dar n-o prea ajuta vocea. Cîtuşi de puţin. de parc-ar fi vrul să muşte micul micro-fon argintiu. dar n-ani de ales . la cel ieftin le poţi avea şi pentru trei soles.-Şi eu detest politica. Dar nişte paţachine. încreţea guriţa c-o savantă poftă. atingînd podeaua şi silind-o la paşi mărunţi şi vioi ca nişte sărituri de greiere. . fragezi.Chiar n-aţi pus piciorul niciodată pe-aici? . o dată şi-ncă o dată. Programul e un show de varietăţi destul de reuşit.zise don Fermm -. poate-i mai bine să nu fun văzuţi împreună . bordelele. Să nu credeţi îiisă că eu aş duce o viaţă noctumă. nu? .zise don Fermm -.zise don Fermfn -. . înm? Purta o rochie albă de bal foarte strîmtă.Muierile fac din ţînţar armăsar şi Tomasa la urma urmei tot muiere-i . Mă duc să muncesc la Ica.îs doar două.zise Trifulcio -. ţara se duce de ripă. Dar mi-ar plăcea sa dau o railă pe-acolo. . stropită cu mici paiete sclipitoare. .zise Trifulcio . o rochie de culoarea pielii ei albe. rotunzi. unu scump şi altu ieftin .zise Ambrosio -. Avea umerii albi. înm? Nu ta pe niznaiu'. o să vedeţi. Cel pUţin în comparaţie cu scheletele dinainte. măcar să văd ce-i de văzut Unde i ăl ieftin? . Espina vă exploatează. pe-aici dau din an în paşte. . dar tot o să mai dau pe-aici s-o văd din cînd în cînd. .Prumuşica această Muza. nici să mă-nsoţeşti pîn-acolo. Cel piparat înseamnă o libra. Femeile. don Cayo. Dacă oamemi care trag greul se abţin şi lasă politica pe seama polidcienilor.zise Trifulcio -. şi ochii-i mari străluceau şi luau mesele la rînd. şi albeaţa tenului ei con-trasta cu întunecimea pletelor ce-i şiroiau pe spate.Şi ce mai e nou pe-aici? .

zise Ambrosio -. don Cayo .Mai are pîn' să termine liceul. . Un băiat pe cinste. Ambrosio. cine ştie. multumesc. Nu m-aţi speriat. meu. Ambrosio -. Eu am trei şi-au început să ne dea de furcă Zoilei şi mie.Foarte frumoasă.M-au purtat de colo-colo. Da' mai bine uitaţi .zise Ambrosio -. să-mi sară ochii dacă nu-ţi înapoiez cele două libras.Simt oarecare invidie ascultîndu-vă. L-am scos napoi. Dar Chispas nu şi nu. . domnule Zavala. îl fac mîna mea dreptă. Dar poliţia bîntuie mereu localul. . nici unul. Şi-i un împrumut. DouăA'iwas. îmi ajung. îţi doresc să-ţi meargă bine la Lima. Dar nu. . Hai. zau. Incîntat de cunoştinţă. dînd şuturi pietricelelor. . . vi-i dau de tot . Chiar nu vreţi să ne-ntoarcem acasă? Vă mai conduc autobuzul ăla hodorogit. da.Ăi fi crezînd că-s mai rău decît ţi-a zis Tomasa . . Nu-s pe daiboj. Poftim. ţi-i dau . Te-ai spe-riat c-am scos şişu? Păi cum crezi că ţiintrare. Aţi scăpat de-o groază de probleme. nu.Nu. dacă tineţi atît puteţi sa mi-i plati(i . îmi cunosc omul de ani de zile şi-mi inspiră mai multă-ncredere decît un ins . de şucar. . să-mi sară ochii.Şi prislea vă dă şi el dureri de cap? .Mă laşi în uşă şi te cari . şofeml Directorului la Inteme e ales din perso-nalul verificat al .Nu. nu ţi-aş fi făcut nimic nici dacă nu-mi dădeai un sol măcar. Poate . Trebuie să4 împiedic ca să nu înveţe . acasă. îi plac femeile. don Cayo — zise don Fermfii —. don Cayo.Bun. . Poftim. .zise capul lui prin străinătăţi?. Să mergem. Măjur pe ce vrei că-i iau cu împmmut. să ştii.Şi de ce nu-l trimiteţi să studieze-n străinătate? . şi uşcheala. aş fi făcut vreun rău. Ambrosio -. . Să nu mai discutăm. Crud colo.Locuid la Hotel Maury. doctoraşule . Maury e la doi pa§i — zise Bermudez -. dumneavoastră mi-aţi dau înca cinci. Era cît pe ce să fac drumu-napoi la Chincha. .Imposibil. du-te de-ţi fă calabalîcul. două amărîte de Ubras cînd eşti ditamai şoferu? 158 • Maiio Vargas Llosa CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 159 . culege premiile la sfirşit de an. dar autobuzul de Luna pleacă la şase — zise Ambrosio -.Da.zise Trifulcio —. M-am gîndit că. lai mie vocea ei nu mi se pare chiar de lepădat. vă mai dau încă şi pe fi-su — zise Trifalcio —. am înţeles că mi-i veţi plăd . o să rămînă un neisprăvit. Dar anmcaţi ăla sau vîrîli-l în buzunar. pe cuvînt Imi sînteţi tată.. plăteşte berea. Şi ti-i dau înapoi.Tu nu te ruşinezi de mine? — zise Trifulcio —. mă. vi-i dădeam oricum . aici? — zise Bennudez —. . măjur să vă dau încă cinci libras. don Cayo . Şi crede-mă că-ţi trimit biştarii. şi eu m-am făciit luntre şi punte să intre. e-n regulă.zise Trifulcio -. Nu-i preferatul schimbînd mediul o să-i vina mintea la cap. Du-mă pe unde nu ne poate zări nimeni. eu am uitat de mult. pe bune. Eu bucuros v-ajut.Bine. încă nu ştie — zise don Fermm -. veniţi . Luna le lununa în cale băltoacele. îi iubesc pe toţi trei la fel. . zău. frumos corp. pentru că nu trece zi fară scandaluri. asta-ar mai lipsi.Nu vreau să mi-i daţi înapoi. Ambrosio. Dar nu trebuia să scoateţi şişul.zise Ambrosio -.zise Bermudez -. .Aici. nu vreau să-mi văd băiatul marinar.Vai de mine. or fi şi ceva com-pensatii-n meseria de tată. Străbătură uliţe pustii. un fiu bun.Ce viitor putea oferi Marina unui băiat? . să-mi fi cerut şi v-aş fi dat. în . întelegeţi. Mari? leştră iar în stradă şi noaptea era mai clară. la cîţiva paşi .Lasă. am dibuit eu că prîslea e preferatul dumneavoastră -zise Bermudez -. Şi el ce carieră vrea să urmeze? Dar dacă preferaţi. Făcînd mine. aflaţi că femeia aceasta atît de femeie nu prea-i femeie-n toate celea . Investigaţiilor. vă rog.zise Bermudez -.Prin urmare n-aveţi copii.Ah. . Ambrosio? — zise Trifulcio —. şanţurile. Femeii ăsteia atît de fru-moase? Ah. Şi am toate boarfele împrăştiaite vraişte prin casă.zise doctorul Alcibfades -. dar Santiago mă face să mă simt mîntim de el. vă las chiar la înapoi cînd i-oi cîştiga la Ica. m-au făcut s-aştept ore-nlregi aid. Chispas de .zise Ambrosio -.zise don Fennfii -.De asta nu mă sinchisesc eu. Era de ajuns sfirşit.zise Ambrosio -.zise Şi-ţi dau lovelele-napoi. De ce-aţi scos şişul ăla? Nu trebuia. abstracţie de migrene. să nu te vadă cineva cu mine-zise Trifulcio -. Din motive de securitate. să intrăm dacă mi-i cereaţi. cinci libras.Doi băieţi şi-o fată? . Trifulcio tot sucindu-şi capul la dreapta şi la stînga. domnule Zavala. am înţeles c-a fost o toană. scormonind totul cu privirea. nu? . bolovanii. Dar nu m-ameninţaţi. da? .Asta-i tot ce ai.Da' zi-mi drept.zise Ambrosio -.Am venit să caut de lucru. împreună la bordel.zise Bennddez. dacă vreti. Zoila n-ar accepta în niptiil capului.zise don Pennin -. observînd totul curios. Desigur c-aş fi putut pune la bătaie relaţiile mele ca să fac să-l ierte. .De regulă.E clar.zise Bermudez -. Veniţi cu . dacă vrei. doar îs obişnuit cu sticleţii şi cu mardeala — rîse Trifulcio -.Te-ăi fi gîndind că-s un porc de cîine care-l jecruăneşte de ultimii denghii pînă acasă şi vă mai dau.Dac-aş avea mai mult v-aş da totul imediat . prefer.V-aş însoţi pîn-acolo. Mai bine-l iau pe lîngă mine. Eşti prea mult. E favoritul ei. nu merg . prefer s-o iau pe jos. putea găsi un loc. Ambrosio cu mîi-nile-nfundate în buzunare. vă dau tot ce am. don Cayo . asta-i tot? Cum aşa.zise don Fermin —.zise Trifulcio -.zise Bennudez -. nu trece mult şi-l zboară. Primu-n . Veniţi cu mine acasă. frumos chip — zise Bermudez -. Ei bine.zise don Fennm —.zise Bermudez -.Tu. nevastă-mea ar muri de inimă rea .Nu. da? . . Ce-i cu tine mă pe-aici? clasă. . da' de ce m-aş ruşina? . Mi s-a urit să tot de bani. doar aşa. schimodie este exact opusul lui Chispas — zise don Feniun —. doar mi-eşti fiu.

16o • .

zise Santiago -. Zavalita.zise Ambrosio -. Uneori parola era aici locuieşte domnul Henri Barbusse? sau e acasă don Bruno Bauer?. iar circulaţia-n Lima o-nvăţ cît ai clipi. apoi prinse să-l observe cu coada ochiului.Şaptezeci de ani şi era pur. Chiar aveţi nevoie de-un şofer? Păi atunci s-ar aranja totul. pe-aici. pîn'la unnă se-apropie de el: căuta ceva? o carte despre Reyo-luţia franceză. „Variedades" şi . iar alteori se produceau confuzii de-a dreptul comice. . treceai de-o intrare cam şubredă sub paşi şi dădeai cu ochii de el.zice Santiago.zise Bermudez -. Santiago îşi vîrî nasul prin vechi reviste din Lima. nişte ochişori grăitori. vm ANTICARIATUL se găsea în perimetrul interior al unei case cu balcoane. Ai noroc.Noroc . don Cayo. răscoli prin rafturile din tindă. — Da. bătrînul zîmbi. eşti aşa bun să te ocupi de el. ticsit de cărţi şi gol d® lume. Carlitos . atunci te iau . îi arătă un balansoar. răsfoi carţile avariate de timp. Bătrînul îi facu cu ochiul şi se întoarse-npatr'o. avea un uşor accent spaniol penin-sular. gîndeşte. . sau să-l asimi-leze sau să găsească ei o formă.de la Investigaţii. Ambrosio. dragul bătiln Matîas.zise doctorul Alcibiades -. Bătrînul cu bască şi cu favoriţi cenusii îl privi nepăsător. . m-ocup eu . altădată era o anumită bătaie-n uşa de la intrare. o bărbuţă triunghiulară foarte albă: n-a fost urmărit? Să aibă multă grijă. Şi să-i dea maşina începînd chiar deazi. doa Cayo . ciocnind. revistele colorate.^mdial" gîndeşte. îl conduse într-o cameră cotropită de teancuri de ziare. o să dau dispo-ziţii să fie trecut pe ştatul de plată al prefecturii.E-n regulă. Santiago ajunse înainte de nouă. r 162 • Mazio VargasLlosa CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 163 . ai nimerit la ţanc. retras acolo în fund. te rog? — Şofatu 1 am în sînge. şi puse deoparte cîteva numere cu articole de Mariătegui şi de Vallejo. să ia loc. de tinen depindea totul. plase ar-gintu de păianjen şi cărţi stivuite de-a lungul peretilor negri. Unicul pe care l-am cunoscut aşa la vîrsta lui. . Ah. E aici la uşa.

îi era ruşine să fie fericit.vocea lui. asta cînd nu-nfunda puşcăriile? o serie de trădari şi de represiuni au fost cît pe ce să distrugă partidul. ori o fi contmuat neabătut şi azi încă le-o fi vorbind studenţilor cu vocea lui de păsăruică. Carlitos. dar dacă-l întrebau de ele pe Washington acesta răspundea tăcerea e de aur. un mers săltăreţ. priveau înfierbîntaţi spre tindă. dar nu. epoca reviştei „Amauta" şi-a ziamlui „Laboi" şi-a oiganizării sindicatelor şi-a trimiterii de stu-denţi la comunitătile indigene. ca şi clripul şi mîna. Cîteva minute mai tîrziu îi văzu intrînd pe Jacobo şi Aida ţinîndu-se de mînăNu mai era un viermişor sau o năpîrcă sau un cuţit.zise Santiago ~. chipul pe care-l arăta lumii de cîteva luni încoace. Era zece fără-un sfert: o faţă ca de pasăre în tindă. o sa vină la zece. bătrînul Matfas a murit şi casa din Chota a fost dărîmată şi-n locul ei s-a constmit un cub cu fercstre gindeşte. care i-au imprimat o linie şovăitoare de retragerc din sînul maselor care tocmai de-aceea au căzut sub influenţa apristă. Intră în cameră. partidul căzuse în mîna unor aventurieri şi oportunişti.Ne-a dat întîlnire la nouă şi e nouă şi jumătate . nu ne-a ascuns că fusese întotdeauna niic şi slab faţă de APRA. numai ei trei. Llaque. imediat crescuse năvalnic şi formase cadre şi cucerise scctoarc muncitoreşti. o piele ca hîrtia gălbuie de tapetat. în cutare loc. o cravată roşcată. . posac. o fi făcut copii si s-o fi-ncadrat în cîmpul muncii la vreun minister?. de la jocurile periculoase la adevărata primejdie: ziua aceea. o fi renegat? s-o fi sălurat de mililantismul dificil şi fără ieşire? s-o fi-nsurat. şi dacă totuşi continua neabătut o fi acum prosovietic sau prochinez? sau unul din castriştii aceia ce şi-au dat viaţa piin gherile? sau o fi devenit troţkist?. că se-^apropia. în dimineaţa aceea nu ştiam că Llaque fusese student la Drept cînd cu revoluţia lui Odrfa. Zavalita. cer iertare pentru întîrziere.zise Santiago —. Carlitos. nu se schimba. în 193o. Glumea. . pe cînd vocea lui subţirică le rezuma istoria partidului şi-l vedeau mişcîndu-şi slăbuta mînă gălbuie cu una şi-aceeaşi mişcare rotadvă şi monotonă. el voia să ne-arate că ne considera demni de toată încrederea. gîndeşte. şi furişînd priviri spre patio şi spre stradă. şi oportunişti ca Teireros care-a căzut în doaga nusticii şi an de an îşi punea o pelerină vineţie şi tîra pe umeri o cruce în procesiunea Domnului Dumnezeului Miracolelor.în schimb el devenise serios. Poate nici nu vine. cravata cu nodul alandala. dă-ţi seama ce-a fost în inimioara sentimentalului de Zavalita . şi rămaseră să se observe. Văzură că schimba cîteva cuvintecu Matias.zise Jacobo —. Zavalita. si rîdea. străpungea şi se retrăgea. în camera din fund ei fumau. Aveau să cunoască un om ţinînd de Cahuide. le-ntinse o mînă slăbuţă. l-am văzut doar de cîteva ori. se rădea o dată pe săptămînă şi nu-şi lustruia pantofii. să-i expună toate îndoielile dacă au.Era prima dată cînd ni se adresa cineva cu tovarăşi. începeau lucrurile serioase. gîndeşte: nici noaptea aia n-am donniL Din cînd în cînd Matfas se uita la ei din patio şi le zîmbea. fusese întemeiat de Jose Carlos Mariătegui şi de cum apămse. un pur din ăia. . că-l torturaseră şi-l exilaseră în Bolivia şi că-n La Paz fusese închis şase luni. ştim. Nu se contopiseră cele două cercuri. că se-ntorsese clandestin în Peru: nu ştiam decît că tare aducea a pasăre. în dimineaţa aceea.Aîda se schimbase mult de cînd era cu Jacobo . . că privea-mprejur. Poţi să-U închipui. un costum ce flutura pe el. ciripea. ' Să fi-nceput totul în acel prag de an trei la San Marcos. de la pensiunea surdei la căsuţa din Rîmac apoi la anticariatul lui Matfas. Cariitos. apăruseră şi fimcţionau noi cercuri. gtadeşte. N-am aflat decît porecla lui în lupta clandestină. . nu se mai pieptăna.Vă mulţumesc că m-aţi aşteptat . fidea Sol6rzano. Un salut frăţesc din partea organizaţiei Cahuide. spre stradă. partidul devenise din nou legal şi- . După moartea lui Mariătegui.zise Santiago -. dar se defectase autobnzul cu care venise. într-o bună zi Afda o să se sature de el. le zîmbi.Faptul că-i comunist nu-l împiedică să rămînă peruan -rîse Aida -. cămaşa boţită. 164 • Da. destul de stînjeniţi. era foarte fmă. Purta costumul cafeniu din care nu prea mai ieşea.zise Carlitos -. nici că fusese prins după asaltul politiei împotriva. pe Jacobo şi Afda nu-i mai vedea decît la San Marcos. între descopenrea organizaţiei Cahuide şi ziua aceea? De la lecturi şi discuţii la împărţirea de foi şapirografiate în Universitate. ce s-o fi ales din tovarăşul Llaque. seriozitatea abstractă. Zavalita? Aventurieri ca Ravines care-a ajuns agent al unpcrialismului şi l-a ajutat pe Odria să-l răstoame pe Bustamante. . se vedea că-i fericită. într-o diniineaţă i-a chemat: la ora cutare. pe vremea-aceea pemanii îi puteau citi în presă pe Vallejo şi pe Mariătegui . eu n-am tre-cut de Fracţiunea Universitară. astfel că la luarea puterii de către Bustamante în 1945. Acu ne citesc pe noi. ce decădere. iar aceea de care vorbeau ei fusese epoca de aur a paitidului. El lucra la Fracţiunea Muncitorească a oiganizaţiei Cahuide. tovarăşi. îi văzu şopocăind în taină lîngă rafturile cazute de bătrîneţe şi văzu abandonul şi bucuria de pe faţa lui Jacobo şi-i văzu cum îşi desprindeau repede mîinile cînd Matfas se-apropie de ei şi mai vazu cum dispărea zîmbetul lui Jacobo şi apărea concentraţia încnmtată. Nu rîdea cu Aida ca să nu-l vadă cineva. aproape nu-i adresa cuvîntul faţă de noi. Vrea morţiş să se costumeze-n proletar glumea Washington.Şi tot misterul ăsta pentm că-n ziua aceea isprăviserăm ca joaca. de parcă-ar fi avut cîrcei la mînă.lui San Marcos. o să vedeţi. gîndeşte. gîndeşte -. ci un ac care ataca.— Aşa-i. să-i pună cîte întrebări poftesc. rasfoian revis-tele.

zise Llaque -. Ambrosio .Se lucrează-n condiţii de nedescris. Şi-n plus se vedea căi plăcea ce face. uneori pentr-un singur tovarăş căzut se duc de rîpă luni întregi de sforţăd . continuă s& se bucure de sprijinul popomlui? .zise Santiago -. să-i placă ce face. Şi eu de pe-atunci îi invidiam pe cei ce puteau crede oibeşte-n ceva. Sa creadă-n ce zice.Am fi dispuşi să luptăm alături de APRA împotriva dicta-tuni .zise Jacobo -. . .zise Aîda. APRA.zise Cariitos.Prin forţa obişnuinţei şi prin demagogia ei şi prio martirii aprişti . şi-o mai fi amintind CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 165 de tine. . . continuă s-o per-secute şi prin asta îi întăreşte prestigiul în faţa pbporului. zîmbea cu multă timiditate -.Care e poziţia partidului asupra unităţii de acţiune cu cele-lalte organizaţii aflate-n afara legii? . putini muncitori .ncepuse cu greu să se restmctureze şi să combată în clasa muncitoarc refonmsmul APREI. . cu imense sacriticii. . să constituie organizaţia Cahuide.De ce APRA care-a devenit proimperialistă.M-am convins că credea în spusele lui . Zavalita? de dimineaţa aceea din casa lui Matias. avea credinţă .zice Santiago -. Dar în ciuda represiutui ne întărim şi creştem. Dar apriştii nu mai vor ea dreapta să-i acuze de extremism şi fac totul să-şi dovedească andcomunismul. . .înseamnă că organizaţia Cahuide numără puţini studenţi. . gîndeşte. lor fi acuzat că-i stalinist sau revizionist sau aventurist?.zise Afda. care scotea această foaie şi se subîmpărţea în Fracţiunea Universitară şi Fracţiunea Muncitorească.zise Santiago -. iar celulele ce-au supravieţuit acestui mare naufragiu au reuşit cu greu.Nu şovăia.E tot ce-şi poate dori un om. tovarăşi. o fi călătorit la Moscova sau la Pekin sau la Havana?. de seara aceea de la Hotelul Mogollon?. Zavalita . dar ca urmare a loviturii niilitare a lui Odria partidul fusese dezorganizat din nou. întreg Comitetul central şi zeci de conducatori şi de militanţi şi de simpatizanţi erau ori în închisoare ori expulzaţi şi unii asasinaţi. Carlitos. troţkiştii. lar trotkiştii nu-s mai mulţi de zece. Dar mai ales din cauza dreptei peruane. . . Nu-nţelege că APRA nu-i e potrivnică ci aliată. şi cu siguranţă că-s infonnatori de-ai poliţiei.zise Llaque -.ţinea ţigara între unghiile degetului arătător şi al celui gros.Şi bine-nţeles că te-a dat gata.

Vreţi să intraţi în organizaţia Cahuide? Puteti activa ca simpatizanţi. Parcă-i un făcut. •. aş vrea să mai studiez pu(m înainte de-a mă-nscrie. Că Jacobo şi Aida erau mai puri decît Zavalita. napîrca —. Ne mulţumim să-i criticăm pe incapabili. asta cînd ar fi existat fonduri şi n-ar fi fost hărtuielile poliţiei gîndeşte.zise Carlitos -.zise Santiago —. Şi ca simpadzant poţi desfăşura o acdvitate la fel de utilă. aveţi tot timpul să vă hotărîţi — zise Llaque. Zavalita? gîndeşte. deputat ai fi fost.zise Carlitos -. Şi dacă te-ai fi-nscris în ziua aceea. De asta măcar sînt sigur. gîndeşte: Budapesta. gîndeşte. . sau primind instrucţie militară. Qii mort de-a binelea în fennentaţiajunglei. — Bun.Atunci s-a dovedit că Zavalita nu mai era pur.zise Santiago -. Am anumite îndoieli. acum e rîndul meu să vă-ntreb. .zise Aîda. din mania de-a despica fim-n patm .în cercul nostru am avut si-aşa prea mult timp pentiu asta -zise Jacobo —. un alt erou obscur? Ai fi trăit mizer. Carlitos. ci mai cruînd actul reflex al unui puştan anarhist care nu-i dispus să primească ordine . sau în cele şi mai prost tipărite ale „ Steagului Roşu". cuţitul.Eu vreau să intru în partid din acest moment . Perul nu şi-ar mai reveni nicio-dată . cu masochismele tale scîrboase de fiecare zi. Dar dacă stfnga a rămas un fel de masonerie. .166 • Maiio VargasLlosa — E adevărat. şi ai fi intrat în şi-ai fi ieşit din închisoare de CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 167 nenumarate ori. Asta fundcă-n fond ţi-era teamă să tai toate punţile către lumea care mănîncă bine şi se-mbracă binc şi miroase frumos. gîndeşte: Havana sau Pekin.zise Llaque -. ăştia se bagă. Carlitps? — Cred că nu. grup insurecţional şi-ai fi visat şi activat şi eşuat în gherile şi-ai fi putrezit oncum. despre cucenrile ştiinţifice din patria socialismului şi despre victoria în catiml sindicatului panificaţiei din Lurin a listei revoluţionare asupra celei defetiste apriste propatronale. parca ruşinîndu-se -. de-aceea nu discut niciodată politică . .Foarte hine. Zavalita. Tu mă obligi. Cariitos. . aşa şi trebuie. un optimist. dimpotrivă. Zavalita. mai nefericit oare sau exact ca acum sau mai fericit? Gîndeşte: ay. Oare faptul de-a fi un militant te-ar fi tîrît după sine. asta n-a mai fost din cauza APREI ci fiindcă n-a ştiut să-şi alieze oamenii capabili. tovaraşe. şi-n loc de editoriale la „Cronica" împotriva cunilor turbati ai fi scris în fiţuicile prost tipărite ale „Unităţii". . ca Hector gîndeşte. cum precis au trăit Jacobo şi Afda.zîmbi Llaque.zise Carlitos -. prostia dreptei a facul din APRA un mare par-dd . te-ai fi însurat.Eu prefer să rămîn simpatizant — viermişorul. . Zavalita. ei bine da. ai fi mtrat în avoţatură. Ştiam la fel de bine că era nevoie de dog-matici. Ambrosio -rice Santiago -. şi-o mai detest şi azi .Atunci din spirit de contrazicerc.zise Cariitos -. Şi eu vreau să mă-nscriu. ~ Şi totuşi detestam această lume. sau ai fi fost încă şi mai generos şi-ai fi intrat într-un.în cazul tău n-a fost respingerea unei dogme. ai fi fost primit în şi dat afară din servicii sor-dide. să nu te-nscru pînă nu-ti vei fi lămurit toate îndoielile . contrarevizionismului sovi-etic şi-a trădătorilor de la „Unitatea" gîndeşte. — Nu-i nici o grabă. Ţi se pare firesc. te-ar fi prins în angrenaj mai mult. . Zavalita. ca cholo Martfnez gîndeşte. ducînd saluturi frăţeşti la întîlniri ale ziariştilor. .Necazul e că oamenti capabili ca tine şi ca mine nu ne băgăm în chestiile astea . Trebuia să te fi apucat de literatură şi nu de revoluţie. şi-ai fi întreprins călătorii semiclandestine la congresele tmeretului. Sau.zise Santiago -. pe cînd ăştia. nu-i neapărată nevoie să vă-nscrieţi în partid de pe-acum. ai fi fost asesorjuridic al vreunui sindicat. ori de viu în închisoare. tovarăşi . gîndeşte: Moscova. ti-ar fi spulberat îndoiehle şi-n cîteva luni sau ani ar fi făcut din tine un om al credinţei.Ştiam cît se poate de bine că dacă toţi ar începe să fie inteligenti şi macinaţi de îndoieli.

Lasă-l să se dumirească.zise Tet6 —. .Nu trebuie să te simţi prost pentru asta . lar la reuniunile FracUunii eram înconjurati de lume. .Ţi-am ris mai demult — zise Santiago —.Nimeni nu trebuie să-şi justifice hotărîrea — zise Jacobo -. o să crăpăm toţi cu spmne la gură. Aflu de existenţa lui Jacobo cînd citesc prin ziarc că tocmai l-au arestat sau tocmai l-au eliberaL . . cacografii . . dă-i timp.. adi6s tovarăşi. Pentru că ăsta-i viciul tău. ci încon-jurat.zise Santiago -. Zavalita: numitul Jacobo.Eşti mai rău decît ziarele .zise doamna Zoila -.rise Afda.zise Santiago -.S-au însurat. Aş vrea. profeţia nu s-a împlinit — zise Carlitos —. Ţara asta a-nceput-o rău şi-o va sflrşi rău. asta atrecut.Noi. Le dădu mîna. aşa că tot despărţiţi am rămas. De ce nu te-ai înscris? Ce tadoieli ai? . să aibe grijă să iasă la zece minute după el. iar cînd vei termina San Marcos vei uita de revoluţie şi vei deveni avocatul firmei Intemational Petroleum şi membru al Clubului Naţional. Zavalita? Ar fi bine să-l revadă totuşi.Alt copil răpit şi violat de-un monstru? . dar e primul lucru pe care-l citeşti . Noroc. ani visînd să mă-nscriu în pardd.zise Carlitos -. în Fracţiunea Universitara. gîndeşte.zise Afda. Zavalita. şi Aida şi Jacobo jurăm. Gîndeşte: să aflu dacă are conştimţa împăcată. Cercurile noastre au devenit celule. nici proletar nici buighez.. . încă nu-s convins de anumite lucruri. capitaliştii? — zise Santiago. sau mai rău. Zavalita.De cînd te ştiu protestezi cînd vezi crime-n ziar. Ci-un biet răhătel plutind între aceste categorii.Doctore.zise doa Fennfn. . aveţi o mutră de poponeţ şi bietul pîiţ nu ştie pe un' să iasă. .zise doamna Zoila -. de Afda aceea? . gîndeşte. .Vai ce oroare am citit în „Presa" de azi-dimineată . am ceva pe dinăuntm ce tot urcă şi coboară şi nu ştiu ce-i zise Carlitos -. Invidie pentru Aîda? Nu. Zavalita. numita Aida. . . . . de ani de zile nu i-am mai văzut . N-ar trebui să publice asemenea atrocităţi. ca Becerrita.Consolează-te. N-o să te mai las sa-mi pomeneşti de ei. Nu voibi aşa de faţă cu Tet6. Cel puţin nu s-ar mai simţi aşa singur.Nu-i discut hotărîrea. . cu dogmatici sau cu' inteligenţi Perul va rămîne oricum de cămţă — zise Carlitos -. Ca noi. să afle dacă viaţa aceea sacrificată l-a făcut mai bun. doctore. să-l tiagă de limbă. apăraL Adică tocmai chestia aia călduţă şi vîscoasă pe care-o simţeai în discuţiile cercului şi-ale celulei şi-ale Fracţiunu. gîndeşte. văd că tema îti face tot alîta rău cît mie băutura. gîndeşte. simpatizanţii şi nulitanţii sînt egali.îi zise Llaque lui Santiago -. Diniineata era noroasă şi umedă cînd lăsară-n unnă anticariatul lui Matfas şi intrară la „Bransa" de pe Colmena să ceaiă cafea cu lapte. Ce ne strică nouă viaţa e-un pîrţ rătăcit. în timp ce Santiago observa: apoi îşi aleseră pseudonime. Nici avocat nici membru-al Clubului Naţional. dînd înapoi — zise Santiago —. . N-o să te-nscrii niciodată.zise Carlitos -. > — Noi.îi invidiezi la fel ca-nainte . Darpeotru treaba ailaltă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 169 168 • Mario Vargas Uosa . Jurati sa vă-nchmaţi viaţa cauzei socialismului şi-a clasei muncitoare? întrebase Llaque. . rtzîrid ~. şi cînd ocazia se iveşte.Luni de-a rîndul. însoţit.zise Aida -. E-un pîrţ rătăcit.Din ziua aceea ne-am văzut şi mai rar ca-nainte . .Şi ce s-a ales de Jacobo acela. presupun c-au făcut copii. Carlitos.Pot să te-ntreb ceva? . stimată doamnă. Eşti culmea comi-cului. Zavalita. mama. N-o să pot înţelege niciodată.încă nu te-ai convins că Dunmezeu nu există? .Aici greşeşti.zice Ambrosio. . dar lasă-mă să-ţi zic ceva .

dar mai cu seamă crapă de foame. şi dacă-am fi votat împreutiă am fi putut controla Centrele.zise Tet6 -. indience mergînd cu copii în cîrca peste brazde crăpate. cel puţin la Universitate. superisteţule? .Crezi c-am tot zece ani. Naveai şi alţi prieteni în Cahuide? .Am reînfunţat Centrele Federate.zise Tete.Nimeni nu-mi zice care-i ştirea aia atît de oribilă? . Mă-nţelegeam tot mai nasol cu bătrînii.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 171 17o • . Dacă n-ai ce mînca.Altă ştire-n „Presa" parcă ticluită anume pentru tine.Alegerile au fost o izbîndă pentru Fracţiune — zise Santiago -. golise sate.zise Santiago -.Şi mă rog ce mare scofală aţi făcut în afară de-a combate editorialele din ziare şi-a cid cărţi maixiste? . Odrfa vrea să-i ajute pe bieţii oanieni. înseamnă c-o fac ca să nu-i vadă mmind de foame. seceta dis-trusese recolte. mama -rise Santiago -. .zise Santiago -. Odrîa mi-a cemt să prezidez Comisia însărcinată cu distribuirea ajutorului .Ne strici bunătate de masă . o să li se trimeată haine. Nu vorbeam niciodată de lucniri personale. Au murit doi în temniţă la Cuzco şi le-au făcut autopsia şi le-au găsit şireturi şi tălpi de pantofi în burtă.Să-d vinzi copiii! . tata — zise Chispas —. . mama? .zise Tet6 -. în ochii superisteţului. De ce-ar minţi cînd scriu despre înfăptuirile guvemului şi-ar zice. . Ce vrei mai oribil caasta.Numai că orice acord între noi şi aprişti ne costa discuţii şi certuri interminabile . Nu poţi sta locu-lui fără să te iei în beţe cu cineva. Negot de sclavi între Puno şi Juliaca sub pretextul secetei? .Dar cîţi dracu' erau şi ce scofală făceau? . alimente.N-au habar nici ce-i aia un fiu. Opt delegaţi ţinînd de Cahuide votaţi la Litere. Dar de făcut tot am făcut ceva împotriva lui Odria. Jacobo şi cu niine am fost aleşi delegaţii anului. la Fracţiune. o familie. Drept şi Şriinţe Economice.N-am aflat niciodată cî(i . mama? -zise Santiago. Vreme de-un an n-am ştiut decît de consfătuiri.Eram prieten cu toţi. Apriştii aveay mai mulţi.N-ar mai lipsi decît ca mucosul ăsta să mă facă tîmpită şi să-mi ardă o palmă.Crezi c-au mîncat tălpi de pantofi din ignoranţă. . decimase tunne. .Sper că n-arunci vina pe guvem pentm că nu plouă în Puno — zise don Fermm —. . .zise don Fermui -. .Ba o să spună că şi tu fori. mama .zise Cariitos. de ce să faci copii? . . Fermfn . Zile.zise Cariitos. adevărul publicînd asemenea orori? . Statele Unite au donat un ajutor important. . să nu le-adresez cuvîntul . săptămîni fără picătură de ploaie în Puno. nu spune că donaţia yankeilor nu va face decît să umfle buzunarele odriiştiîor . animale agonizînd cu ochii deschişi. la Centm.Nu zici chiar tu că ziarele mint? — zise don Fennin —. .Făceam tot ce puteam să nu-i văd.zise Carlitos -. toată lumea decentă din Peru e ori exploatatoare ori hoaţă. Niciodată n-am auzit vorbindu-se de Cahuide pe vremea lui Odria.zise doa Femun.Nu. şi titluiile şi subtidurile apărcau cu mari semne de întrebare: . bietele animă-luţe —zise doamna Zoila -. Apoliticii nu erau orga-nizaţi şi-i puleam dezbina cu uşurintă. . Dacă-i vînd.Au senrimente. şi se vedeau indieni fotografiaţi în peisaje sterpe. şi de-ntîlniri secrete cu apriştii.zise Santiago -. . dar era doar o prietenie functională — zise Santiago -. .De ce te-a mînnit aşa tare pierderea prieteniei ălora doi? -zise Carlitos -.zise doanma Zoila.Ştiau ai tăi de-acasă în ce te vîrîseşi? . Federaţia Universitară -zise Santiago —. Pe cînd cu Jacobo şi Aida prietenia fusese ceva din fiinţa noastră.zise doamna Zoila -. Indience vînd copii turiştilor? .

Dar o să-ţi mai zic ceva . a doua zi un băiat îl citeşte. dar desenul de dedesubt — masa. . dar s-ar putea să fie chiar aşa . Odaia era mai veche şi mai mur-dară decît sălile de joc. în fund. discuţii la Centre. . Pe uşă se legăna anunţul de care le vorbise Washington.Şi asta fiindcă-ntr-un bordel eşti oricum mai aproape de realitate decît într-o mănăstire.Pînă-atunci munca noastră fusese studenţească — zise Santiago -. Patm mese de biliard fuseseră trase la perete ca să lase mai mult loc liber. Şi-n ţara asta cine nu se nenoroceşte. Intră. feţe dizol-vate în trîmbe de fum.zice Santiago. Colecte pentru studenţii închişi. Colbul acoperea cu totul literele grosolane ce ziceau „Academie". mai într-un peş. nici avocat model. Ambrosio — zice Santiago. fac ardcolul cît mai scîrbos cu putinţă. Ori de cîte ori trebuie să scriu despre-un subiect care-mi repugnă.zice Santiago -. Dar continuă. o apărătoare din fire subţiri de sîrmă plutea peste mese. la ceva tot a servit.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 173 172 • Mario Vargas Uosa . lîngă-un smochin. .Fiindcă mulţumită lui San Marcos n-am fost nici elev model. aşa.zise Carlitos -. Delegaţii orgamzaţiei Cahuide erau semănaţi prin încăpere. Zavalita. Nu-mi pare rău. apoi un patio plin de lăzi de gunoi. Atunci n-arc rost să te mai mustre conştiinţa. un excelent mediu favorabil agitatonlor. . Gîeva aceea a tramvaiştilor ne-a pennis să trecem la lucruri mai impor-tante.Poftim taietura din „Presa" . tacul.zise doamna Zoila -. Ambrosio . ca să (i se-ntoarcă stomacul. stai să vezi. . Află că nu-mi parc rău c-am intrat la San Marcos şi nu la Catolica.Gamizoanele să fie puse-n stare de alannă. apoi altă sală c-o singură masă ocupată. şi imediat îi deschiseră.Odria nu-şi dă seama că-ncurajînd asemenea linguşeli penibile devine bătaia de joc a-ntregii Liroe . atunci noi ce să mai zicem. mai cîş. aşteptă.Ce legătură a avut greva aceea a tramvaiştilor cu fuga ta de-acasă? . ţăraiui loviţi de secetă să fie puşi sub supraveghere — zise Afda —. Traversă sala de joc. Ce n-ar inventa secăturile astea pentm-un gologan! Pînă şi genealogii! . .zise don Fermin -. ziarele astea-s un mare stimulent — zise Jacobo —.rîse don Femun . da' tot se cheamă că-ţi ajuţi în continuare foştii flrtaţi. Două bătăi. îi preocupă seceta pentm c-ar putea duce la răzmerită. . Dacă şi el e nobil. . alte două. nu pentm că indienii mor pe capete de foame.Nitam-nisam.zise Aida -. Santiago impinse uşa şi intră: vreo şase mese de biliard şi. Astfel. Ai mai pomenit aşa ceva? .Aţi citit „Comerţul"? Se trage din baroni etcetera.Tocmai fiind aşa dezgustătoare. . şi H6ctor închise uşa.zise Santiago -. vrei să zici că noi cu cacografiile noastre îi asmutim pe rebelii de şaişpe ani? . era o uşiţă închisă. -Tu glumeşti. cele trei bile de biliard se distingea foarte clar şi se mai auzea şi zgomotul carambolurilor venind dinăuntru: aici era.Fiindcă mulţumită lui San Marcos m-am nenorocit urît de tot — zice Santiago —. îi nenoroceşte pe ceilalţi. . . tOYarăşii-s aici.zise H6ctor -.Cică seceta a creat o situaţie explozivă-n Sud — zise Afda —.zise Carlitos. şi dacă are chefpoate să se folosească de-acum înainte de titlu. jucătorii marcau punctele cu tacutile. Ambrosio. asta încă nu-i nimic. Vezi. Citeşte-o.Aşa. s-a descoperit că Odria e nobil . şi-l ia cu vomă şi. între pluşurile verzi şi tavanul cu grinzile la vedere. Dacă cineva se simte demoralizat. bun. nici fiu model. intră. împărtirea de foi volante şi de exemplare din „Cahuide". . Poftun. . îi e deajuns să deschidă oricare din ele ca să simtă din nou ură con-tra burgheziei peruane.Ce vină are Odria că un lingău scrie un articol zicînd că-i nobil? .încă n-au sosit apriştii .

. schimbară glume. Hector rămăsese la postul lui de observaţie de lîngă uşă. într-o academie de biliard. nu puteam hotărî o grevă. Totul depinde de Santos Vivero. . totuşi nu ne-amesteca. ce zice liderul e bine.Saldfvar bătu de două ori din pahne -. Saldîvar. . Ochoa. Solorzano răsfoia un ziar stînd la o masă.A fost prima discuţie importantă în cadrul lui Cahnide -zise Santiago -. Am avut o reuniune cu ei.Noi. în grup. săncepem. împunsături. ironii. Huamăn şi Saldivar. meşele lui de păr încărunţit îi dădeau un aer plin de importanţă. . cu apriştii. . Aîda şi Jacobo aproape dispărcau în penumbra dintr-un colţ.îi zicea Santos Yivero lui Washington -. începeau cu îmbrăţişări şi uneori sfirşeau cu cotonăgeli la ţurloaie. după obiceiul lor. că vom eşua. camarazi şi tovarăşi.Nu neapărat ca să mă împotrivesc lui Jacobo — zise Santiago -. o exclamaţie. Chipul slab. Dar. şi dacă pică sticletii şi ne-arcstează dispare comunismul din Peru.Acum mă dunuresc de ce le preocupă aşa de mult securi-tatea . Pe cînd noi cinci nu sîntem decît o picătură din marea apristă peruană. doar îi ştii. să hotărîm dacă putem adopta o motiune comună. .zise doamna Zoila -. Arfvalo. nu reprezentam decît opt voturi în Federaţie . fără vot se hotărî ca Saldfvar să conducă dezba-terea. Eram încretimţat că nu vom pruni sprijinul stu-denţilor. Se-amestecară cu cei din Cahuide.rîse Washington -.zise Santiago -. Odria nobil. toţi ceilalţi îl vor unna. Sîntem împreună. . ca leliţele. din care se-nălţa deodată un rîs. . Pasărea se-aşezase pejos şi H6ctor trăgea cu ochiul lăpaa'o prin crăpăturile uşii.Atunci cheamă-l pe tipul ăla să ne dea şi nouă patalama la mînă cu tidunle de nobleţe . ce-i lipseşte chelului. cinci din cei douăzeci de delegaţi aprişti: Santos Vivero. Adoptînd deodată o seriozitate fimebră. Sindicatul lor a trimis o scrisoare Federaţiei de la San Marcos cerînd sprijin studenţesc. Saldfvar rezumă modvul reuniunii: în seara asta aveau să ia-n discutie în cadrul Federaţiei cererea de ajutor a tramvaiştilor. Sînt dezbinaţi. toţi vorbeau încet.Cine-ar cădea în marea asta nu s-ar îneca din cauza apei ci-a potlogariei zise Washington. ce-i drept. Carlitos. daca el e pentru.Le-am zis apriştilor să vină unul cîte unul.zise Saldfvar -. stîmind un fel de murmur continuu.Greva tramvaiştilor n-a fost una politică. .Camarazi oţi fi voi .M-ar mira ca ăştia să sprijine greva — susură Afda către Santiago -.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 175 174 • Washington şi cholo Martfnez conversau în picioare lîngă uşă. . Dar am fost pus în minoritate şi ideea s-a aprobat. adeverind temerile lui Washington. revendica doar mărirea leforilor zise Santiago -. Sosiră după cîteva nunute. . camarazi . Ca-ntotdeauna înainte de-a începe. camarazi. cel ce-a luat conducerea partizanilor ei a fost Jacobo. Eu am fost împotriva grevei de solidaritate. Pentru că voi sînteţi aici toţi roşii din ţară. Se formă o roată împrejurul lui. mîinile osoase. puteam. . . dar pe ei îi doare-n fund de precauţii . atunci .Bine. delegaţii Fracţiunii. Ca oile.Bun. Or s-apară gramadă.zise Washington -. Acolo a-nceput totul.în cadrul Fractiunii am căzut de-acord să-ncercăm să provocăm la San Marcos o grevă de solidaritate cu tramvaiştii -zise Santiago. rîsetele şi murmurele încetară pe nesimţite. tovarăşi. Apropiaţi-vă.Reuniunile acelea cu apriştii semănau grozav cu meciurile amicale de fotbal zise Santiago -. Apropiaţi-vă sau plec la cinema. păstos. . Pracţiunea a socotit c-aceasta era ocazia cea mare. Jacobo ridică mîna. .

în toiul reuniunilor acelora simţeam din senin că niciodată nu voi fi revolutionar. (i-l vîri m fund şi gata: cred.zise Santiago .Desigur.De ce nu te duci la programul Kolynos: cine ştie cîştigă. Ambrosio . Trebuia să ne-altemăm cu repeziciune. un militant tn adevăratul sens al cuvîntului .Eu mă pronunţasem contra ideii de grevă din aceleaşi modve pe care lea expus Huamăn. . ne-au trebuit trei ani să reconstituim Centrele şi Federaţia de la San Marcos după repre-siune. . Să nu crezi că-mi găsesc scuze. Ce? Oprovocare. bombe.zise Aîda -. că n-avem timp .zise Santiago -.zise Ochoa.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 177 176 • .Am înţeles că n-ai nici un chef să iei cuvîntul în apărarea grevei . . o senzaţie de a-mi pierde oribil timpul. ce atitudine va lua Federaţia? Vă-ntreb.Ar fi sau n-ar fi o atitudine de provocare? .zise Santiago -. Dar cum Frac(iunea hotărîse greva. Dorea acţiuni spectaculoase. . Dar consolează-te. înaintea spovedaniei . Ochoa . să nu lăsăm necombătută nici o părere contrară.c nu doiea discutii — zise Carlitos —.zise H6ctor. Huamăn era inic de stat şi manierat. aveai totuşi stofă de militant . înainte ca Saldfvar să-i fi dat cuvîntul: greva avea să consolideze Centrele. îngăduitoare dar uneori stridentă.Şi dacă nu-i destul de putemică şi se lansează în grevă -zise Ochoa -. un aprist . asta şi fac . să dez-volte fiecare un argument deosebit. Cu mîinile atîmîndu-i de-a lungul trupului: pentru-a întări alianţa munci-toresc-studenţească. .Atunci mi se-ntîmpla. Tăcu. . şi Huamăn ndică mîna. Aţine-te la tema discuţiei. . imperturbabil -. Dă-ţi seama ce drăguţ. Pdvindu-l pe Saldfvar foarte serios: ar putea fi începutol unei mişcări ce s-ar extinde la revendicări precum eliberarea studenţilor arestaţi şi amnistia politică. Ridică mîna şi-ncepu să vorbească.zise Santiago -.Ce n-aş fi dat să se fi inventat o pilulă. întreb: este Federaţia de la San Marcos destul de putemică pentru a se lansa într-o acţiune frontală contra dictaturii? . lar fără ei. să-i treacăprin proba focului pe delegaţi.Ştiu la fel de bine că altfel s-ar înstăpîni haosul. Federaţia ne va respinge moţiunea. a trebuit s-o apăr împotriva lui Huamăn.zise Ochoa -. şi voibea (inîndu-se cu o mînă de rever şi cu cealaltă flu-turînd. întreb. . doar vezi că toţi apriştii sînt împotrivă.zise Saldfvar -.Ştiu cît se poate de bine că disciplina unui partid aşa trebuie sa fie . . .Tînărul romand. Dacă eu m-aş fi văzut în situaţia să apăr idei contrare alor infile. o agasare.La fel ca atunci cînd trebuia să-mi fac examenul de conştiintă. gesturile lui erau elegante. baza va sprijini acţiunea pentru că nu-şi dovedise ea oare încrederea alegîndui? îşi ţinea mîinile înfundate-n buzunare şi-şi înfigea unghiile-n podul palmei. vorbea c-o voce joasă: greva era o ocazie magnifică pentru-a provoca o luare de pozitie polidcă în rîndurile studenţimii. Prea multe romane. .zice Santiago -. .La Fracţiune pregăteam aceste întîlniri ca pe-un balet -zise Santiago -. cu cravata atîmîndu-i jalnic.Pronunţă-te odată. Ăsta-i centralismul democratic. Zavalita. cum să ne lansăm acum într-o grevă din ratiuni extra-universitare cear putea fi respinse de bază?. Era nepieptănat. iar dacă bază respinge greva vom pierde încrederea studentilor. . şi tot eu răspund construcdv: ar fi.zise Carlitos -. Carlitos.N-ai dreptate.N-o lua razna. şi vocea lui era amabilă. douăzeci de mii întrebarea? = zise Washington. Carlitos. Din senin o nerăbdare. un supozitor con-tra îndoielilor. Am visat femei goale fiindcă-am vmt să le visez sau fiindcă diavolul a vrut-o şi eu nu m-am putut împotrivi? S-au materializat în întuneric ca nepoftite sau ca invitate? . după care s-ar relua represiunea şi Centrele şi Federa(ia ar fi nimitite încă înainte de-a putea actiona. asalturi asupra cazărmilor. împuşcături. joile.

. . sernnarea actului tău de deces. Cariitos? Santos Vivero ridică mîna. c-au pus cruce grevei. Ce altceva facem noi zi de zi. Poate că lucrurile s-ar fi rezolvat atunci cu totul altfel.Nu-l întrenipe. apriştii au mai luat cuvîntyl. camarazi şi tovarăşi. camarazii noştri. ca şi cum starea aia încă ar mai fi durat.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 179 178 • nu ştiu ce-aş fi făcut. . pentru că tramvaiştii.După Santos Vivero. dar ce faci la „Cronica"? . De nu cumva. . şi-s convins că toate lucnmle importante mi se vor întîmpla de-abia mîine. să nu se răzgîndească — susură Hector -.A fost botezul focului. şi-n chiar noaptea aceea Federaţia a aprobat o grevă pe termen nelimitat de solidaritate cu tramvaiştii. sau. după spusele unui ^mare filozof. Carlitos. dădeau dovadă de curaj şi combativitate. între muncitorii manuali şi cei intelectuali.Nu zău. II am aici. spre acţiune. . . Cît despre delegaţi. Zavalita zise Carlitos -. Lui i se părea. camarazi şi tovarăşi.zise Santiago -. Am părăsit academia de biliard fiind cu toţii de acord. Nici în asta nu semănăm. Pe cînd tu pari să fi-ncetat să mai trăieşti de la vîrsta de optsprezece ani. ci lupta împotriva dictaturii. ascultase intervenţiile cu o expre-sie de blîndă impacienţă. Zavalita. Părea că apriştii sînt împotrivă. Şi o fonnă eficientă de luptă pentru libertăţile publice. iar eu n-aş fi intrat la „Cronica". cred c-aş fi neche'zat sau behăit sau piuit. aceasta putea fi o bună ocazie. pentru eliberarea deţinuţilor. Nu vezi că-i de partea grevei? Da. amice Carlitos.zise Santiago -.zise Carlitos -. aceştia tiu trebuiau să urmeze orbeşte sugestiile bazei. şi înainte de-a vorbi închise ochii şi tusi. . .Toată daravera a luat o altă întorsătură in ultima clipă -zise Santiago -. s-o încura-jeze. M-au ares-tat exact la zece zile după aia. întîmplările din tinereţe mi s-au şters din cap cu desăvîrşire. pentru tine . camarazi şi tovarăşi. şi noi la fel . că lucrul fundamental m momentele acelea nu era-lupta pentru reforma universitară.Semeni c-o curvă bătrînă care-şi aminteşte de tinereţile ei. mai bine zis. Sau cotcodăcit. pentru întoar-cerea exilaţilor şi legalizarea parddelor era. făurirca alianţei muncitoreşti-studenteşti. ci dimpotrivă s-o îndrume pe calea cea bună: s-o trezească.Dacă mai citezi o singură dată din Haya de la Torre. şi sindicatul lor nu era infestat de sticleţi. îţi debitez tot Manifestul Comunist — zise Washington -.

şi alteori Ar6valo-0dria. de trei ori ura pentru gene-ralul Odria!. .zise senatorul Ar6valo -. Că ce om minunat a fost tatal dumneavoăstră.Credeam că bătrînul te-a concediăt — zice Santiago. dimpotrivă .zice Santiago -.Parlamentu-i bun pentru cei ce ard gazul de pomană . conaşule. m-am încins de-a binelea. se-auzeau cîteva strigăte de trăiască. vocea lui don Emilio Ar6valo acoperea zgomotele: se prăvălea peste piaţă de pe acoperişul primariei. să nu fi plecat la Pucallpa? . dar tot mai aplauda. la nişte alegeri ca astea e-o plăcere să candidezi. rra. îi ziseseră nu-l mai întrerupe cînd vorbeşte. Trinidad. li ardeau palmele. şi răgea tot el rra!.zice Santiago.zise senatorul Landa — Dar de pe-acum îmi pare rău. care-ţi sînt complicii. Cei de la tribună îi făcuseră gesturi. Va trebui săneglijez fenha „Olave". . făcea faţă mulţimii cu amîndoua braţele ridicate. Şi nu te poţi plînge. bubuind în microfon. răcni Trifulcio. Dar cine putea şti asta.zice Ambrosio -. Trinidad L<5pez -zise Hipolito -.Da. ce mama dracului. Acum piaţa clocotea de cîntece. . strigăte şi urale. . Nu-s eu ăla să mă ţin de edchetă. pe bune. moşierii. Şi-al treilea. . am stat destul în picioare la Te Deum -zise don Femiin -. cu plastronul ăsta — zise senatorul Landa -. mult mai bine . Mai repede.Păzea că mi-am intrat în formă. conaşule . . ~ Acum înţeleg de ce n-ai primit din partea lui Odria funcjia de senator de Lima.Din ziar. alteori trăiască-Generalul-Odrîa. . Eu mi-s ţăran.zise don Fermin -. rra! . . .Mă simt ca spînzurat.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 181 IX . amice Landa. se vedea o maşinută. Al doilea. Din cînd în cînd se apropia de balustrada tribunei. De pe scăriţa tribunei. de trei ori ura pentru Emilio Ar6valo!. nici nu vă-nchipuiti ee rău mi-a pămt.Da' de unde. Trinidad L6pez! . dar Trifulcio nu-i asculta: era primul care aplauda şi ultimul care sfirşea cu aplauzele.Eram sătul să muncesc pentru alţii . Fir-ar de plastron să fie. Aplauzele erau cam anemice în piată. unde se-ascund aceşti complici.Cum ai aflat de moartea bătrînului? . Vedeţi în ce hal m-am înşelat.zice Ambrosio -. Luaţi loc.Dă-i drumul. conaşule.zice Ambrosio -.zice Ambrosio -. Trifulcio vedea mulţimea tacreţindu-se ca marea sub ploaie. Mă mănîncă palmele.Şi apropo . Cin' te-a tTimis. locul de senator te-a întinerit cu zece ani .la loc. De ce-ai plecat de la noi? . Femiin .Nu te-ascunde după degete. cin' te-a trimis să strigi Trăiască APRA în faţa Ambasadei Columbiei zise Ludovico -. Pentm voi. Voiam să-ncerc să trăiesc pe picioarele mele.ADICĂ-ar fi fost mai bine pentm tine să fi rămas în ser-vidul nostru. Mai iute! . don Emilio. . Da' ce ftumos vorbeşte!.zice Santiago. îl bodogăniseră printre dinţi. . . cine-s ăia şiunde se-ascund. A stăruit să rămîn în slujba lui şi eu nu şi nu.zise Hipolito -.întîi. conaşule. Uneori stdga trăiască-do/i-Emilio-Arevalo. Trimdad Lopez.zise don Fennm -. . Ca să nu-ţi pui frac şi joben.M-am vîrît în beleaua asta fiindcă Preşedintele a insistat să mă pun în fruntea listei pentru Chiclayo . şi din fundul bojocilor rra. Dar.

Ai văzut?. gesticula de zor. Dar eu m-am bătut nu glumă.Aşa mult. de plic-tiseală sau de căldură. .Emilio.zise senatoml Ar6valo -. conaşule? -zice Ambrosio. dar au uitat de steguleţe. don. zise ăl de dădea ordinele. Vai. Şi Trifulcio: numa că nerecunoştinţa ăstora mă scoate din sărite. Că nu te văd bine. . Ridica vocea. din palmjeri. Şi ăl de dădea ordinele: lasă-i că totul a ieşit bine. parcă nu-i ştiţi.zice Ambrosio —. Landa. am poftă de cinci regulări. lasă. Pe puţin. despre asta-i vorba . conaşule .zise Ludovico -. Trinidad. încît a suferit cîineşte cînd timnneavoastră-aţi fugit de-acasă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 183 182 • Mărio VargasUosa din clopotmţă. Că dacă tot au trecut alegerile. La noapte o fac lată. los gringos ăştia fonnalişti.zice Santiago -. vocea-i era blîndă. dar vai de rînza ta.De-atîtă intimitate cu gloata în campania electorală. cum se descurcă schimodie? Dar deodată don Emilio încetă să mai vocifereze şi zîmbi şi vorbi de parca-ar fi fost încîntat de ceva. nu zic ba. îl smulse c-o mînă. totu-i în regulă. Aferim. . Sper să nu debitezi asemenea glume proaste cînd vei ţine cuvîntari în senat. guvemul lui nu vede cii ochi buni faptul că încă-i arestat candi-datul opoziţiei.Cinci? . Basta cu-alegerile. parcă întindea la coridă o muletă pe sub care taurul trecea abia atingîndu-l. şi Trifulcio. acu ştiu că te-ai dus pe copcă. Surîdea. A mătrăşit-o juriul electoral. ca pe-o floricică.zice Ambrosio. uşurat. yankeul gnngo mi-a prezentat plîngerile lor.zise senatorul Ar6valo . şi inelul lui arunca văpăi chiar lîngă faţa lui Trifulcio. Unde-s celelalte?. guri fiunînd sau căsctad. Solemna. nu eu. alegerile or fi fost ele un fleac pentru Landa.De la inimă . cine şi unde. vocea lui don Emilio Ar6valo plutea peste piaţă. s-o finftmat? Privi în mulţime: feţe liniştite. don.zise Ludovico -. Mereu zicea: tot la schimodie ţin eu cel maimult. dar mie ştiu că mi-a scos peri albi — zise senatorul Ar6valo -. . Fermfn? ?. Trinidad.Ce vină am eu dacă lista ailaltă pentru Chiclayo puţea cît de colo a aprişti — rîse senatorul Landa -. Păi de-aţi şti ce vă iubea don Fermin. de ce nu le scoteau? Taci mă negrule. 'Nainte ca Hipolito să se-ncingă mai rău.Pe Landa tot dreul ăsta cu alegerile l-o fi întinerit. Şi Trifulcio: au stins tot ce le-am dat de băut. Cei de la tribună zîmbeau. în departamentul meu au fost două liste. conaşule .zise don Fermm -.zice Ambrosio -. . la ce-or fi crezînd ei că-s bune. Dar ce-i cu steguleţele?.Zi de zi se ducea la unchiul dumneavoastră Clodomiro să-l descoase ce faceţi. marţială. cum o duceţi . se trezi deodată Trifulcio. ochi înroşiţi de alcool. îl arătă multimii c-un gest provocator. măiculiţă. . şi-am cîştigat cu preţul unui flecuşteţ de juma' de milion de soles. că era singur pe listă . Sau de la necazurile pe care i le-am pricinuit.rîse senatoml Landa -.Stop că nu-i chiar aşa. zîmbi şi el. se pierdea departe to semănături. Care. . . Ce ştii de schimodie?. cu ochii cît cepele de uimire.Acu Hipolito s-a-nfierbîntat rău de tot . . Eh.Din ce i s-a tras moartea tatălui dunmeavoastră. Hipolito s-a-ncins şi te-a buşit . . . mişca din mînă.zise senatoml Arevalo -. de pe chioşc.Nu ziceţi asta. Pînă şi pe Sihăstria Preacuvioasei montase Trifulcio un difuzor. . Era fără haină. o să i se dea drumul cît mai repede . cotropea străzile pămîntii. Cîteva steguleţe aidoma se-nălţară peste pălăriile mari de paie şi peste coifurile de hîrde răsucite de unii pentru a se feri de soare.Nu i-ai zis ambasadorului. .Nu mai e într-adevăr nici un modv să stea la popreală. El şi-l ţinea pe-al său prins la cheotoare. . S-o fi dezlănfuit aşa pentm că nimeni nu-l ascultă? .Bun. văd că te-ai molipsit .

u dac-aţi fi aflat . ca să nu zic mai mult .zise senatoml Arevalo -. tăicuţă . Deci nu-ţi plac mardelile.zisel Ludovido -. preferi giugiulelile lui Hipolito. sau ce. se ştergea pe frunte. Chiar crede c-a înghiţit cineva pătărania cu conspiraţia? Pînă şi sluj-nica mea ştie că Montagne a fost vîrît la răcoare ca să-i lase dium liber lui Odrîa.Vasăzică tu eşti şeful suprem. — Bine-nţeles că i-am zis. Arbelăez. că n-a fost adevarat c-ar fi urait o conspiraţie. . mîinile-i erau două morişti.zice Santiago. Vina e a consilierilor politici. conaşule.rise don Fennîn -.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 185 184 • — A. Trifulcio îşi agita steguleţul. nimeni n-o să înghită gogoasa asta. Cum?.zice Ambrosio. că dacă i se dă drumul acum lui Montagne s-ar putea crede c-a fost închis numai pentm ca Odrîa să cîştige alegerile fără contra-candidat.zice Ambrosio. Şi-o toca pe proprietăreasă. . Acu' striga din răsputeri. tot timpul — zice Ambrosio -. .zise senatorul Landa -. şi schelăria de lemn se hîţîna şi troznea în timp ce don Emilio sendrepta spre scăriţă. se-mbrăţişa cu cei din tribună. dacă-n ultima clipă aveaţi să daţi înapoi şi să-l aruncaţi în închisoare. şi vocea-i urca şi tuna ca un talaz ce se sparge deodată: trăiască Perul! o salvă de aplauze-n tnbună.zice Ambrosio -. Trinidad? — Şi la pensiunea din Barranco unde locuiaţi pe-atunci meigea — zice Ambrosio -. acu' da. — N-o să-ţi baţi tu joc de noi aşa. în sfirşit. .zise don Fermm -. Fermfn. — Adevărul e că arestarea lui Montagne a fost o mare gogomănie. ca ăsta. De altfel. zîmbea. Acu-ţi vine rîndul. Că eşti adevăratul şef suprem al APREI şi Haya de la Torre ţi-e subordonat. acu' într-adevăr o mulţime de steguleţe apareau deasupra capetelor. vasăzică mii de aprişti vor lua cu-asalt prefectura ca să te elibereze . cum se simte băiatu' meu? — Nu-i înţeleg pe gringos ăştia căcăcioşi . apoi inundaiă piaţa cu Imnul naţional. — Espina e-un idiot patent . o să se întoarcă împotriva Generalului. idiotul de Perro. — Venea la pensiune să-ntrebe de mine? . Vasăzică îţi închipui că făcînd pe nebunul o să ne prosteşti. chiar şi dunmeata. trăiască-Am-Emilio-Ar6valo. Difuzoarele hîrîiră o clipă. acu să te văd. Trinidad. eu n-am fost deloc partizanul întemniţării lui. ai început să ciripeşti . Nu vă simţeaţi bine împreună cu parinţu dumneavoastră? Don Emilio Arevalo asuda prin toţi porii. Şi-i dădea bani proprietăresei pensiunii ca să nu vă zică niinic. dar de ce-ati fugit atunci de-acasă.I-am zis răspicat părerea mea lui Espina cînd m-a anunţat că-l va aresta pe Montagne sub pretextul unei conspiratii .Acu vedeţi ce mult vă iubea tata. saluta. . don EmUio . • . navem destui oameni de încredere m juriul electoral?. conaşule? . Nu ştiu de ce-aţi primit să existe un candidat al opoziţiei. Trinidad? — Da.zise Ludovico -. traiască-generalul-Odrîa. Ne trimit nişte ambasadoh de circ.Lucrurile n-au ieşit confonn asteptărilor. conaşule? . — Zici că eşti braţul drept al lui Haya de la Torre? .zise senatorul Landa —. dar aseară am vorbit cu Espina şi l-am văzut indecis . acum trebuie sa-ncercăm să dregem lucnmle. Trifulcio. Măi băiete. la centrele de votare? Dar Espina e-un imbecil.Nu c-aş fi curios.zise Hipolito —. o salvă-n piaţă. ce-ai zis.zise don Fermin -.zise Ludovico -. Vrei să te fac să-ti înfuleci boaşele. N-au avut nimic împotrivă să-l arestăm pe Montagne inainte de alegeri şi-acu fac pe ofensaţii. Puteam s-o încurcăm cu Montagne. stringea mîinile ce i se întindeau din toate părţile. Trinidad? — Domnul credea că dunmeavoastră i-aţi fi luat-o-n nume de ră. ce face băiatu' meu?. ce. n-are simţ politic. Că să mai aşteptăm.

Săracul. Ferro. bă tăticule? .Tot mai eşti şeful suprem al APREI. genunchii şefului erau acum în dreptul ultimei trepte. Eram atît de pur şi de descreierat încît mi se părea de-a dreptul o trădare să duc o viaţă aşa uşoară şi să fiu un copil de familie bună. S-a văzut crud cu Montagne. a fost Bermudez.zise don Fennîn -. nici n-avea idei politice — zice Santiago —.zise Ludovico -. nu.Na. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 187 186 • Maiio Vargas Llosa . de-aceea s-au grăbit să-l închidă.zice Santiago.Prin urmare n-aţi fugit pentru c-aveaţi alte idei politice decît tatăl dumneavoastră? — zice Ambrosio. îl consideră infailibil . .Mă simţeam prea bine. . că nu se prinde — zise senatorul Landa —. ce s-o mai lungim. noi 'controlăm tot aparatul electoral. dădu un brînci. .jiai odată" sau „grăbeşte-te".Chestia cu Montagne iată cum a fost — zise don Fennfii —. Capul luLTrifulcio se năpusti berbeceşte. cu tălpile bine înfipte în păinînt: acu. Bermudez l-a convins.lacă o neghiobie şi mai lată — zise senatorul Landa —. cum zid tu. Montagne n-avea cum sa cîştige. .Şi de ce ţi se părea un om atît de grozav bătrînul meu? -zice Santiago.Ba bine că nu. Cînd Bermudez îşi dă cu părerea. . dumneavoastră pierded. . tipul ştie ce vrea -zise senatorul Arevalo -. într-un an jumate i-a şters de pe hartă pe aprişti şi pe comunişti şi-am putut convoca alegerile. .Uite ce-i. pierd. Espina. a unui funcţionăraş acolo. Ce-aştepd imbecilule. cel ce nu s-a lăsat. iar din grupul strîns ciorchine în juml lui se-auziră rîsete înăbuşite. pentm că-i purul adevăr — zise don Fermm —. şi se aplecă şi fu gata să-l aburce. într-o zi Bermudez dispăru din Lima şi se-ntoarse după două săptămîni. apriştii l-ar fi votat. chiar de n-o fi el infailital. funcţionăraşul ăsta e pe cale să devină omul de încredere al Generalului. zise ăl de dădea ordine. . Ambrosio . domnule General. Asta a ticluit-o după aia el Seirano Espina ca să aibă pe cine arunca ponosul dacă lucrurile se-ncurcau. Nici a lui Arbelăez. în sfirşit. să nu-mi ziceţi mie că toată pătărania asta a fost isprava unui directoraş la Inteme. toti duşmanii regimului l-ar fi votat . confuz. dispărem la dracu-n praznic. cu privirea fanade aţintită asupra genunchilor lui don Emilio care se apropiau lao-laltă cu alţii. dar?. pînă şi eu. şi Trifulcio aruncă o privire nedumerită spre don Emilio care-i făcu un senan abia vazut. şopocăieli. de-aceea am fugit — zice Santiago -. şi Trifuldo îi dădu drumul. păzin-du-şi locul cu coatele.Ba să se prindă. ideea de a-l aresta n-a fost a lui Senano . Trifulcio sari ca din coardă. . Hipălito. la scoate-i tu untu' pe nas şefului suprem. Bine. prietene. Arde-l.îl c^ede orbeşte. .zise don Fermm -. il ascultă. două. aşa să fie. cum adică dar?. Ce şi-o fi zis? Dacă ne-nfruntăm în condiţiile astea. ffipolito. cu ochii deschizîndu-i-se mari şi închizîndu-i-se năuci. .Colac peste pupăză. . .zise Ludovico -. de .zise don Feimfn -. Nu. nici a lui Ferro. îţi mulţumesc dar. . dacă Montagne ajunge să fie candidat în alegeri. Trifulcio stătea proţăpit acolo. Ambrosio. acu era rîndul lui.Atît de pur şi de descreierat încît credeam că făcînd acest pas voi deveni bărbat. îl săltă pe don Emilio ca pe-o pană. Cel care i-a convins. făcu un pas îndărăt. trecu prin furca formată de picioare. scuipîndu-şi în palme. zise un don Emilio blînd şi modest şi parca surprins. Am bătut juma de ţară. N-avea bani pentiu o Caropanie în regulă. şi don Emilio păru şi el descumpănit. la picioarele scadţei. Cu aerul că nu vrea deloc ăşa cevă. ţi-l dau pe mîna .Adevărul e că. stătea cu trupul încordat. Şi te sfătuiesc să nu-l mai vorbeşti de rău. Arbelăez. nu mai existam. asta a fost şi gata. Ci doar interese polidce.

rîse don Fennin -. Ce te-ai speriat aşa. mi-a trecut . . . . bun. . Ludovico.Dar nu-l mai urăsc.Mie nu mi se părea deloc un om mai acătăru ci o canalie -zice Santiago -. Nu. Şi de fapt în ţara asta sînt atitea canalii încît am putea să-i cadorisim şi pe alţii. de vătaf şi de ăl de dădea ordinele. Urmă un răpăit de tobe. Rîzînd. bietul Montagne nu-i o primejdie pentm nimeni.Cred şi eu că ţi-a trecut. S-a sonat de frică.Nu ştiam că Bennudez are chiar atîta influenţă la Palat -zise senatorul Landa -. fără să vrea. . . conaşule . da' ştiu că-i o muiere pe cinste. . Printre capete şi chioşcurile de răcoritoare şi cu gustări. Uite că l-am lăsat naibii. La camionetă. nu? . Stai să-ţi arăt. Pe Odria aşa trebuie să-l iei.Ţinteşte-aşa de sus.Conaşule.zise Ludovico -. Trifulcio zări prima pereche care dansa: aşa. . sloboziţi-l şi gestul acesta vă va aduce adeziuni. don. Fennih. o tăcere. văzîndu-i cealaltă mînă care făcea semne de mulţumire şi stringea mîinile întinse.Don Cayo? .Cel mai bine-ar fi să stăm de vorbă cu el . ce să mai vorbim! Auzea aplauze şi urale în timp ce înainta cu sarcina sa în cîrcă. .Na-ţi-l Ludovico. Poţi să-l laşi jos. conaşule. Aruncă apă pe el. Atît de inteligent. Ambrosio. ne vedem mîine cu Odria . i-a cumpărat o căsuţă-n San Miguel . E-adevărat că şi-a luat o iubită care-i balerină sau cam aşa ceva? .N-a crăpat.zice Ambrosio -. Se sui in camionetă. ţinînd bine de glezne. Trifulcio se-aşeză în faţă.zise senatorul Landa -. Un grup de bărbaţi şi de femei priveau cu gura căscată. Hipolito . nu sta de lemn.Tot aşa de grozav ţi s-a părut şi tipul la care ai lucrat înainte de-a intra şofer la bătrînul meu? . Nu vezi că l-ai sonat? .Muzei? . nu i-am lăsat nici o zgîrietură. Cum puteţi zice aşa ceva despre dînsul. conaşule. Dumneata îi zici c-ai vorbit cu ambasadorul.Se preface — zise Hipolito —. de tot ce vreţi. negrule.Ce bine-icunoşti psihologia de cholo.zice Santiago -.zise Ludovico -. şi se droghează. ca s-o ţii în colivie trebuie să ai buzunaiele burduşite. simţind în păr degetele lui don Emilio. e viu — zise Hipolito —. nici o vînătaie. . Că doar ne civilizam. strigînd şi el ArevaloOdria.Nu ţi-a fost mşine să lucrezi pentm javra aia? .Fiindcă asa şi era. liniştit. rămîne aşa. . . sigur pe sine. Inmul naţional luă sfirşit cînd tenninară şi ei de ocolit piaţa. înconjurat de Tfllez. după care începu un dans maanera. .Bun.zise senatorul Landa —. Azi da(ii pace. domnule senator -zise senatorul Landa. Urondo şi vătaful. . Lasă-l acu.zise senatorul Ai6valo -. scoţîndu-şi capul pe gemuleţ. încît l-a vîrît pe bietul Muelle în groapă . Oleo.zice Ambrosio -. de Urondo. Şi-i lesbiană pe deasupra.Mda.zise senatoruî Arevalo -. că l-au împopoţonat cu eşarfa prezi-denţială şi stă cu ea de se fasoleşten faţa oglinzii. el nu-i ajungea tatălui dumitale nici la degetu ăl mic. Asta-i acum iubita lui Bermudez? Ehe.188 • . cine nu se droghează acum la Lima? . scîmăvie . şi Trifulcio se ghemui: văzu că picioarele lui don Emilio atingeau pămîntul.zîmbi don Fermin -. Tipei ăleia care-a fost iubita lui Muelle. fă ceva. iar noi o să întarim: gata cu alegerile. nu mă mai cîrîi — zise Hipălito —. acu du-l la camionetă.Cine nu-i sodomit acum?. şi după CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 189 el Tfllez.zice Santiago.Vezi doar că nu se preface . Trifulcio le strigă: trăiască don Eniilio Ardvalo. . . bă. acum că-i mort nu . zise ăl de dădea ordinele. A fost canalie.zise Ludovico —. Şil uram. totu-i în regulă. -.zice Ambrosio -. conaşule . dar fără măcar să-şi dea seama. de domn. -Lasă-l. iar el cred c-a plătit-o scump. asta-i păsărică ce ţinteşte sus de tot.zice Santiago. îi văzu mîinile scuturînd pantalonii.

Şi i-ai zis e o căsuţă-n San Miguel unde au nevoie de-o servitoare? . fli pe pace. aşa din senin. pe el or să-l dea afară? Nu. o să cîştige alegerile don Emilio? Sigur c o să le cîştige. între noi fie vorba .Individul ala. omule. mai multă. este? Mda. soarele amurgului poleia plantaţia de bumbac. Duşmanii regimului se foloseau de-acest pretext ca să zică de alegeri c-au fost o farsă. a vorbit sau n-a vorbit? . Că apriştii aveau să vină să-l elibereze cu tunuri.Asta au şi fost. dimpotrivă. Ah. Că doar în perioada aceea erau prieteni la cataramă.Cum adică s-a damblagit? . că era primul şef suprem. Şi adomii pe loc. . bolovanii.Chiar credeţi că Odria ar fi fost înftînt de Montagne? .Te-ai întîlnit cu ea pe stradă? . A ieşit bine manifestatia din Grocio Prado.Nu. Se-asezara lîngă el. îi oferiră o ţigară.zise don Fennm -. pereche de nătărăi. credeţi-ne .Ţi-a povestit că i-a murit bărbatul. era obosit şi multumit. conaşule. Tot mai era cald. Pai cum ţi-a trecut prin cap că n-o să se afle? . zău. bratele. a ieşit bine. Nici nătarăi nici idioţi. Montagne sau orice alt contracandidat ar fi cîştigat . Nu-i cunoaşteti pe peruani. domnule Lozano .Deci Amalia-i aia nouă care a început să lucreze de luni -zise Queta -. TrifulCio nu se duse întins să ceară de mîncare.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 191 19o • . nu? . zise vătaful. ne place să-l ajutăm pe cel slab. . . Din două una. don Fermm.Mă bucur că l-aţi eliberat pe Montagne.zise Ludovico -.Ba bine că nu. pe cuvînt Veniţi să vedeţi cum l-am lăsat şi vă veţi convinge. Apoi se tolani în patio-ul din spate.zise Cayo Bermudez -. zău.zise Cayo Bermudez -. că i-a murit copilul? -zise Queta -.zise Ludovico -. ci drept la izvor să-şi răcorească faţa.zise Queta -. îl va lua în slujbă. Cred c-a niierlit-o. Şi Urondo: o să rămîi cu noi. conversară. conacul. îl arătă cu degetul pe Trifulcio: portofelul lui don Emilio.zise Cayo Bermudez -. Că vrea să găsească de lucru? îl treziră vocile învălmăşite ale vătafului.A vorbit. Trebuia ca Generalul să fie ales. înseamnă că eşti mai idiot încă decît pari. Şi Trifulcio: dacă don Emilio pleacă la Lima ca senator. Dar a fost mai multă lume la cea din Chincha. se proţăpi în faţa lor. Şi idioţi pe deasupra. Că era al doilea şef suprem.zise Hip61ito ~.Păcat că n-aţi vmt să primiţi locul de senator . pe cel ce nu-i la putere. C-ai speriat-o cu Cayo Rahat c-o s-o dea afară dacă te cunoaşte? Şi chiar atunci se deschise uşa conacului şi iată-l că venea spre ei ăl de dădea ordine. capul. domnule Lozano. aia de se culca cu tine? Aia de care ai fost îndrăgostit? . De unde puteam şti cSidon Cayo se va purta aşa urît cu tatăl dumneavoastră.zise domnul Lozano -.zise Queta -. sub streaşina maşinu de curăţat postav. Traversă pario-ul. Da. don Cayo . fiu de tîrfă! . . . ale lui Urondo şi Tălez.Zici că s-a jurat să nu-i zică Hortensiei că de la tine are adresa? . . îi ardeau mîinile şi gîtlejul. Trinidad Lopez ala . doa Fermm? Sîntem o naţiune de complexaţi. . este? înî. .zise don Fermfn. s-a damblagit la cap şi face urît. Şi i-ai dus-o Hortensiei? . donmule Lozano. A tunat şi v-a adunat.zice Ambrosio -. dar n-am avut încotio. Cînd ajunseră la conac şi se dădu jos din camionetă. .Mai bine zi că v-a dus cu preşu — zise donmul Lozano —. dar numai în dodii. Aia de-a fost slujnica lui Bulgăr de Aur. . Preşedintele spera să facă din dumneavoastră li-derul majorităţii din Pariament. Arestarea unicului candidat al opozitiei n-a fost cea mai bună soluţie.De ce sa-mi fi fost .zise Queta -.

zise Cayo Bennudez -.. lavaş-iavaş. domnule Lozano. voi singuri v-aţi vîrît în buclucul ăsta . şi eu fac la fel. nu. eu? . prefer să-mi taiaţi mîna. într-o zi Hortensia o să-i zică lui Cayo Rahat. îl lăsăm şi nu ne vede nimeni. Pe cel ce-ţi dă de lucru ştiind că eşti.zise T6Uez -. . . Ambrosio. . să mi-l duceţi unde-oţi şti zise domnul Lozano -.Cîtuşi de puţin — zise don Feimm. iar Urondo şi vătaful plecară şi ei puţin mai tîiziu. A căpiat parcă deodată. Trifulcio? .Trifulcio 'se ridică. . . . ptiu drace.zise Ludovico -.Am mai vorbit despre asta. vă înşelaţi — zise don Ferm&i —. domnule . vine el şi momentul cînd Odria o să-mi poată întoarce serviciile. N-am eu stofă de parlamentar sau de diplomat.Aşa facem. . Nu v-ar interesa.Nu-i dezinteresare. don Emilio? . păi se poate?. fii liniştit. rîzînd —. Şi-atunci se deschise din nou uşa conacului şi ieşi don Emilio. Eu. ticălos renumit. şi-o încurcaţi şi cu mine. . omule . don.Vai de mine. domnule — zise Hipolito -. Mie puţin mu pasă în ce te bagi. îl scoatem. specimene de imbecili? . zău. . Şi se-ntoarse la conac cu ăl de dădea ordine. Că nu-şi asumă răspunderea. s-a năruit pe picioare.N-arn nici o vină. Mi-ar face plăcere să vă invit să luăm masa împreună la mine acasă într-una din seii.Eu n-o să zic nimic.zise ăl de dădea ordine -. că tu ai trimis-o la San Miguel.zise Trifulcio -. don Emilio .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 193 192 • . don Cayo.Dumneavoastră mă invitaţi mereu şi eu tare-as vrea să vă întorc invitaţia zise Cayo Beimudez -. eu i-am furat por? . Generalul vă e atît de recunoscător pentm toată colaborarea dumneavoastră încît ţine să-şi arate simţămintele.Nu vreti nici măcar o ambasadă? . zise don Enulio. eu niciodată nu pălăvrăgesc verzi şi uscate zise Queta -. Că vă ia naiba dacă vă prinde careva. rîdea Tălez. că numai dacă le dădeaţi ordin scris.L-am dus dar n-au vrut să-l primească.Portofelul?.zise don Fennin -. începuse-a se jura şi-a se văicări.n furi pe cel ce te hrăneşte? .Să mi-l scoateţi de aici fără să vă simtă nimeni.zise dom-nul Lozano -. Ai să-l vezi tu pe dracu. don.Uite ce-i. portofelul imediat. şi-n altă zi acesta lui Bulgăr de Aur. dar nu din cauza mea. don Cayo . cholo pisălog. don Fermfn? . Trifulcio. încîntat săi fiu de folos Preşedintelui. şi să mi-l lasaţi undeva la dracu-n praznic. un bandit cunoscut? . ce se-ntîmplă acolo? . Eu unul. Trifulcio căzuse-n genunchi. Dar un loc de senator înseamnă să te dai trup şi suflet polidcii şi eu nu pot. ce?. Vedeţi ce porcărie-mi pune-n spate? M-a făcut să şi plîng.zise Queta -. cum.Specimene de imbecili — zise domnul Lozano —. se bătu în piept -. banditule. don Emilio.Vedeţi cum mă jigneşte.Nu cunoşti femeile . Nici o grijă. După cum vedeţi. .Tipul ăsta care m-a insultat nu ştia la ce se expune — ass' Trifulcio. . Abia de l-am atins. don Fennfn -zise Cayo Bermudez. mă Trifulcio. don Cayo. .zise Trifulcio. Dar ăl de dădea ordine nu se lăsă impresionat: o să-l trimită înapoi la pîmaie. . De ce nu l-ati dus val-vîrtej la infinnerie. fl cărăm. înţeles? Ah.o să-l răniti pe General cu-attta dezinteresare.Nu l-ai uşurat de portofel? . fmidcămi vorbiţi pe şleau şi fară ocolişuri. Că doar n-oi fi tu atît de porc de cîine încît să ma furi pe mine. domnule Lozano -zise Ludovico -.zise don Emilio către ăl de dădea ordinele -. Şi tot voi singuri să-l descurcaţi cum oţi şti. Pe mme nu mă duci tu cu una cu două. Te-a porcăit cum i-a venit la gură. don • Fermin. Şi-atunei ai să vezi tu pe dracu. . domnule.N-a fost el. într-o zi o să-i poveştească Hortensiei că te cunoaşte. o fi fost vreun cholo de la manifestaţie.

Cîţi bani erau în portofel. Mulţumeşte-te că-ţi plătesc eu udeala în seara asta.zise domnul Lozano -. se bălăngăneau pe banca de lemn din crîşmă. cei doi paznici o luaseră şi ei la ochi. . în cursul dimineţii veniseră de cîteva ori să bea o bere şi acum slateau proţăpiţi acolo. cobort ăl. Maşina tăie piaţeta printre cîinii ce lătrau.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 195 194 • Mario Vnrgas Llosa . don Fermin. pantaloni de călărie. domnule Lozano .Cînd doriţi . în unifonnele lor verzi. Mîncaseră peşte. vazu canuoneta roşie. Dar nu mi-a trecut prin ca. frînă în faţa crîşmei. nu ştim nimic. nenorocitule . în pofida berii şi-a căldurii.Am luat o căsuţă în San Miguel.zise Hipălito -. Trifulcio se uita la paznicii ce făceau de planton lîngă cabană. le văzuseră con-topindu-se cu cerul orizontului. de dădea ordine. Nu era ţipenie pe-acolo.Desigur . . mă rog. n-am auzit. nu fiindcă mă storcea de bani. Tipii plecau. deşi de-un an jumate stau la Lima văd că tot nu-i cunosc obiceiurile — zise Cayo Bermudez -. .Pe tine a(i lăsat? ce tot trăncănesti? . beţi deja. . Cu multă plăcere.zise don Fermm -. V-aduceţi aminte de seara-aceea cînd m-aţi dus la „Embassy"? Cei ce votasera dădeau să intre-n crîşma. . Umbra cabanelor din piaţetă se-alungise acoperind marile pete de soare. . domnule? Am şi uitat. o cămaşă fără nasturi: nu voia să-i vadă beţi. de nu cumva or fi-nceput deja să sigileze umele. Nu mai era mult şi se-nchidea centrul de vot. îi grăbea ăl de dădea ordinele pe oamenii ce săreau jos. nici n-a existat Vedeţi. dar. . cînd apăru din nou camioneta roşie. domnule Lozano. Trifulcio văzu norul de praf. Miera teamă că n-o să vreţi să-mi faceţi o vizită acasă. Se sui din nou în camionetă şi dispăni între lătrături şi nori de colb.Ba l-am uşurat. Votase multă lume pîn-acu? Poarte multă. acum plină cu oameni. — Mă credeaţi un calugăr cu capu-n sac? — zise don Fenn&i —. nu se servea nimic. da -zise don Fermîn —.p c-o să vă farmece pînă-ntr-atît Muza. sau cheamă poliţia. Pe deasupra capetelor lui T^llez şi Urondo se vedea o liinbă de plajă. Tellez şi Urondo. ca să fiu drept. . ah sigur — zise Ludovico —. mă simţeam cam prost. zise ăl de dădea ordine.rîse don Fermin -.Ah bine. don Fernun. don Cayo? Mi se pare straşnic c-aţi făcut o asemenea cucerire.la nu mai întreba atîta . Doar ştiţi ce palavragii sînt locuitorii Limei. o mare cu pete de alge strălucind. să crăp dacă n-am uitat — zise Hipolito -.zise Trifulcio -. Cine-a fostTrinidad Lopez? Păi de un'să ştiu? nu l-am văzut. don. 'tu-i maica mă-sii? . bombănind. Şi de ce nu era închis şi pentru ăia? Bătiîna nu stăteau de explicaţii: afară.Acum ştiu de ce-ai făcut-o. don Cayo.La mtrarea la San Juan de Dios. don Cayo. şi băuseră bere.Bun. . cînd prăjit cu cartofi. Nu fiindcă mă şantaja. Trifulcio privi spre cabana cu votul: un grup de oameni observau curioşi camioneta. ce vă moşmondiţi atît. dar patroana îi oprea în prag: închis pentru votare.Sînt încîntat să luăm masa împreună. Şi-n plus. ceva tot mi-a ajuns la ureche. . domnule. cabana-n care intrau cei ce votau. Meigem noaptea asta-n sat? .zise Trifulcio -. mult peşte sebiche. Prin găurile din perete se vedea piaţeta nisipoasă văiuită de soare. Nu ne-a vazut nimeni.La urma urmei şi dumneavoastră sînteţi întrucîtva de vină -zise Cayo Bermudez -. Nu-ţi bate capul. don Cayo. Am uitat totul. Sincer să fiu. n-aţi uitat înca. Trifulcio tămăsese treaz. cînd gătit în suc de lămîie. ori de clte ori poftiţi. N-am văzut. Văzuseră cum plecau bărcile. Ce. multă bere.zise Tellez.zise dofi Fennfii -. nu ştiu dac-aţi aflat.Şi eu. Hai.Rămîn un provincial. Se poate. să nu mai bea. dar nu era treaba ăluia . toată diniineaţa au tot intrat şi-au ieşit Purta dzme. Trifulcio? . . Şi Trifulcio: dar erau ăi doi paznici. . în apropiere de Bertoloto -zise Cayo Bermudez —.

Gata. Credeai că făcînd ce-ai facut o să mă ai la cheremul tău. aici nu se poate intra. pălării cu bomri largi.zise ăl de dădea ordine -. Cei doi paznid le ieşiră-n întîmpinare. după T6Uez. Deci şi tu voiai să mă şantajezi. zilied. Am venit să protestăm. Nu ca să mă răzbuni pe mine. Păi n-ai controlat dumneata însuţi votarea ca reprezentant al listei Arevalo? Cum poţi vorbi de măsluire cînd nici măcar n-am numărat voturile? . vor să măsluiască umele . cei doi servitori de la conac. don Fennfn? Inaintară în pluton în piaţetă.zise coloneliri Espina —.zise Tellez -. e ora şase. Ce ziceţi cum şi-a dat în petec provincialul de Cayo. poliţia! Trifulcio fl scutură puţin. Eu credeam că nu face decît să se spetească 21 şi noapte.Faceţi loc. don Fermin.zise. faceţi loc.De fapt. Trăiască generalul Odrfa. T611ez şi Urondo aburcară umele şi ieşiră cu ele-n' stradă. n-ai făcut-o pentru asta? . Ca să te răzbuni tu. se-amestecase cu ei. privea cînd la ei cînd la paznici şi rîdea.omuleţul căscase nişte ochi cît farfunoarele -. nu. nu te-ai gîndit la asta?.zise doa Feniun -. ce zici? . mototolul de Cayo cu asemenea femeiuşcă.Ăştia zic c-au fost măsluite alegerile. De necrezut.zise don Fermm -.Ci din cauza scrisorii anonime pe care mi-a trimis-o dînd în vileag toată daravera cu nevastă-ta Amalia .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 197 196 • Trifuleio. are tot dreptul să se distreze . şi tipii din pragul cabanei începura să-şi dea coate şi să se depărteze. . Protestaţi pe lîngă cei de la mese. avea ochelari şi-o mustăcioară transpirată.zise colonelul Espina -.zise colonelul Espina -Nu mai lucra atît. Bocanci de dununică. .Ce?.Sîntem aici ca să facem ordine . don Fermin! Lumea se-apropiase. N-avem nimic de-a face cu votarea. la dracu-n praznic.Aşa-i. Arevalo-Odria! .strigau oamenii -. .Şi eu care-l întrebasem: cînd o să-ţi aduci nevasta de la Chincha? — zise colonelul Espina —. trăsneau a alcool.M-a lăsat cu gura căscată — zise colonelul Espina —. . cu o voce tremurătoare -.zise don Fermîn -. donmule . .Aici s-au făcut măsluieli şi matrapazlîcuri . .Ura! . nu. nenorocitule. don Fennin? . OT să-nfunde puşcăria. trăiască don Emilio Arevalo! . nenorocitule. . gata .Ei. şi vocea abia de i se auzea. Urondo şi al de dadea ordine. Nu erau decît vreo cinşpe şi Trifulcio-i recunoscu: tipi de la şopronul de curăţat postav. băieţel. Straşnică muiere. dom' doctor .zise celălalL . Nu mai plînge. Tăllez şi Urondo ieşira din crîşmă. panta-loni de pînză tocuyo.Şi culmea-i că eu îi dădeam sfaturi . ce mai ziceţi de Cayo ăsta? . . Paznici. împrăştiaţi-va . Le scăparau ochiin cap. Vor să-i mătrăşească voturile lui doa Emilio Ar6valo. îl aşeză pe-un scaun: binişor.Nu pennitem . un tinerel c-un maieu pe piele se ridică şi strigă aici nu-i voie. înăuntru. Auzi dumneata. îl văzu îngălbenindu-se. şi cînd colo poftim pe ce-a pus laba. . se puseră-n fruntea oamenilor din camionetă. . Trifulcio îl apucă pe omuleţ de reverul hainei şi cu blîndeţe îl dădu la o parte din uşă. Şi chiar atunci în uşa cabanei aparu un omuleţ care se uită la Trifulcio speriat: ce-i vacannul ăsta? Purta haină şi cravată. poliţia.zise un tip ce ieşi din cabană -. Niciodată. îl simţi treihurînd. Sper ca Generalul să nu mîrîie văzînd că-şi ia o iubită chiar aşa pe faţă. S-a termmat votarea. Intră m cabană. N-a fost aşa?. să plece lumea asta! . .zise ăl de dădea ordine -. tacă-ti fleoanca. Omuleţul privea îngrozit la Trifulcio: ăsta-i un delict. acolo să putrezească.Credeai c-o să te alung aflînd de nevastă-ta .Nu permitem fraude.zise unul din paznici. bucură-te şi tu de viaţă. tertipuri .Zic c-au venit să protesteze. Să intrăm. Poftim de vezi cu ce bucăţică s-a ales.zise unul din paznici —. .

bandiţi cu mutre de tuberculoşi fumau pe sub străvechile şi urît nurositoarele felinare de pe Francisco Pizano. Bim.Mendizăbal se credea stăpîn pe situaţie . mai mică decît cadrul. Nu mai plînge. 61 Rimac. en regulă. se vedeau soldaţi cu căşti. Nu era nimem &i intrîndul ce servea drept recepţie. fiindcă nimic din cîte face Cayo nu i se pare nepotrivit. Dar i s-a înfundat. Am înţeles. alţii rtnjeau. o să mă asculţi oibeşte. mă respecţi. . unii arătau camioneta.zise don Fermm -.Nu te dispreţuiesc. . Nu se vedeau studen(i în Paicul Universitar. nucul coridor şi scara pluteau în întuneric. attfe . Oamenii priveau la ei. Santiago o luă prin Colmena.zise don Fennin -. şi Santiago înaintă printre cîrciumile ce deşertau afară beţivani nesiguri pe picioare şi printre cerşetorii.Deşi n-aş crede.repeta don Femun.Taci. . vagabonzu şi craidonii de mahala îi priveau cu apatie sau cu curiozitate. Lumea care ieşea de prin birouri. Ducem umele lajuriul departamental. delimitau uşa odaii. Şi-n Piaţa Mare erau patrule. . .zise Urondo -. străbătu Piaţa San Martfh. nenorocitule.zise colonelul Espina -. deci o să faci tot ce-o să-ţi zic. don Femiin. cu un ciorchine de grenade lacrunogene la centură. în cainionetă Trifiilcio se aşeză în faţă. încetează . îl are-n buzunar pe General. în afară de santmelele cu umforme negre şi roşii.zise Tellez.198 • Mario VargasLJosa . Bătu încet . nu erau nici măcar agenţi de circulaţie. iar în faţa grilajelor Palatului. bine. . pe bule-vardul Unirii la fiecare douăzeci de paşi apărea cîte un poliţist nemişcat printre trecători. Zice că tot ce-am reuşit eu mai grozav pentm binele tării e faptul de a-l fi dezgropat pe Cayo din provincie şi a-l fi adus să lucreze cu mine. cu pistolul-mitralieră sub braţ.le zise paznicilor ăl de dădea ordine ~. aurite de lumina dinăunlru. e-n regulă . ştersese inscriptiile cu trăiască greva şi cu moarte lui Odria. . Ceilalţi căscau gura. Nu esd un nenorocit.Bine. dar fără teamă. plozii zdrenţăroşi şi cîinii fără stăpîn dintotdeauna.zise Trifulcio -. ca să nu mă vezi suferind.E-n regulă. Dar de cealaltă parte a podului. Că doar nu erau decît doi tipi de-ai domnului Mendizăbal. La etajul al doilea.zise don Fermîn —.zise Urondo. c-ai fost plătit de Mendizăbal . dar termină odată. nu te mai smiorcăi. Fiindcă astea-s moşiile lui. X POLIŢIA smulsese lozincile de pe faţada lui San Marcos. Am înţeles. cu masca de gaze pe umăr. . nu voiai să mă şantajezi ci să mă ajuţi . nu te urăsc . a crezut c-o să se-aleagă cu toate voturile. două patrule la colţul cu Azăngaro.Şi pentm asta toată tevatura? .Taci. bun. trupe de asalt prin curţile învecinate.N-o să lăsăm s-aibă loc fraude . dacă nu vrei să te-amuţim noi . Hotelul Mogolltin era plat şi deşirat ca şi uliţa desfundată pe care se înălţa. patru stinghii. Băieţi cu mutre de bandiţi. Erau ta schimb garzi îngrămădite-n faţa capelei Eliberatorilor Patriei. Vazu prin gemuleţ că-n uşa cabanei omuleţul şi baiatul în maieu discutau cu paznicii. ai făcut-o pentru mine.Bun.

De scînduiile groase ale tavanului atirnau păianjeni. la Medicină. faţa lui cholo se schimonosea oribil.zise Santiago -.Asta trebuie s-o hotărîm îndată . Scrisoarea din Arequipa era scrisă la maşină. .La Tmjillo moţiunea a fost respinsă . . l-au umflat pe cholo Martinez cînd ieşea de la Inginerie zise Washington. un scris fibros şi ascuţit de femeie.zise Santiago -. .Nu se ştie niciodată — Washington ridică din umeri şi privi în jos numai o clipă —.Nu neapărat. . şi-o siluetă îndesată şi masivă îşi lua avînt şi lovea.zise Washington -. . deci s-ar putea să ne lase să ne-ntîlnim . Uiţe. semnătura era o smîngăleală romboidală. gura lui urla. Masa studenţească era cam apatică.zise Washington -. Prima era din Cuzco. Se aşteaptă altă mamfestaţie-fiilger în seara asta. tovarăşi: sperăm să vă dăm veşti mai bune în curînd şi vă dorim succes deplin. în seara asta mi-a mai cerut o dată actele.zise Washington -. Trase aer în . . dar poliţia le-o luase înainte.Acum. Dar n-am pic de-ncredere în tipul cu hotelul. Salutări frăţeşti. Familia lui s-a dus la prefectură. luă două scrisori. căci doisprezece delega(i au fost scoşi din luptă . o pemă neînfăţată. Ne iau ca din oală.Centrul geme de polijişti . . un pat părăginit cu o pătură.o ştire proastă. . în condiţiile astea nu ne rămîne decît să renuntăm la grevă. Pînă şi îaainirea din seara asta e primejdioasă. dar moralul tovarăşilQr care au scăpat de represiune era cît se poate de bun. avem un motiv de-a reîncepe oricînd agitaţia.Noi ce-o să facem? . la zece.zise Santiago -. cînd poliţia a ocupat Universitatea. .zise Washington -. zîmbi încurcaL . în pnncipiu da. A răinas stabilit să se adune şi Federaţia în seara asta? . Independenţii s-au speriat şi vor să se retragă.Credeam c-am să-ntîrzii. Llaque trebuie să vină şi nu l-am putut anunţa de Martinez. Santiago se apropie de pat. . cu toţi arestaţii ăştia.Vrei să zid ce-a mai rămas din Federaţie.Oricum ceva tot s-a făcut .zise Santiago.Nici o universitate nu sprijină San Marcos. Acolo lucrurile merg şi mai prost ca aici. era slăbit şi-ncercănat. apriştii n-or să mai poată zice că numai ei au victime .Crezi că dacă-l bat o să vorbească? . şi intră Hector. un ţucal. Se pare că şi apriştii la fel. dar nu i-au lăsat să-l vadă. guvemul precis e la curent că-n seara asta se va hotări renunţarea la grevă. Se-auziră lovituri uşoare-n uşă. cînd colo-s printre priniii . Celula-i contactase pe aprişti ca să dis-cute greva de solidaritate. se şterse pe frunte cu o batistă.îl ţineau legat.Dacă vor.zise Washington -. . ştiri din Cuzco şi Arequipa. tovarăşi. în pofida necazurilor.zise Santiago. atit de serios încît părea altcineva -.zise Washington -. Tocmai începuserăm o campanie bine dirijată în facul-tăţi şi atmosfera părea favorabilă ideii de-a sprijini greva de la San Marcos. nici un sindi-cat nu-i sprijină pe tramvaişti . Ai noştri n-au obţinut decît aprobarea unui mesaj de solidaritate morală. îmbrăcat în gri.se aşeză pe-un scaun.Cel mai bine ar fi să ne punem repede de acord şi s-o şteigem de aici Santiago scoase o ţigară şi o aprinse.Trebuie să schimbăm vizuina . . . ocupase Universitatea iar Federaţia fusese dezmembrată.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 201 20o • de trei ori după semnalul stabilit şi împinse: chipul lui Washington. trase de cîteva ori din ea apoi scoase tot pachetul şi i-l întinse lui Washington -. printre arestati erau opt de-ai noştd. două scaune. . lar acum. era nesemnată şi nu era adresată Tumănui. c-o panglică nici neagră nici albastră d violetă. singurul bec era foarte sus plasat şi lumina lui era murdară. intră zise Washmgton. asudat. pe putin douăzeci de arestaţi. Adică nimic. ne pot înhăţa aici perfect .

Dar ar fi mai bine ca tu să pleci . .zise Washington. Am fost acolo cu doi aprişti. Poliţia a ocupat localul sindicatului. şi asta-i cel mai logic. faptele de interpretari şi interpretările de frazele şablon. vorbiţi la obiect. zgîrciţi la vorbă. N-or să-ntîrzie mult. poate l-au şi desfigurat -vocea şi zîmbetul forţat îi dispărură cu-ncetul. v-am auzit de pe scară . — Vine Llaque. Solorzano pe jos. gîndeşte.Jacobo urma să se vadă cu textiliştii.zise Washington.Nu rămăsese la opt? Unde-s ceilalţi? — Martînez a căzut în dimineaţa asta — zise Washington —. Deci l-au umflat pe cholo. salut tovarăşi.E-aproape opt jumate . încă nu-i pri-mejdie — zise în sfirşit c-o umbră de zîmbet ruşinat —. . . cu traiul pe ascuns şi cu teama. H6ctor şi Washington se-aşezară pe pat. de ce seamesteca San Marcos într-o grevă a tramvaiştilor? Washington: conducătorii de la Şcoala Nonnală ziceau nu-i nimic de făcut. H6ctor: contactele cu comitetul de grevă al tramvaiştilor s-au întrerupt odată cu ocuparea poliţieneasca a sindicatului. Au pierdut şi ei contactul cu comitetul de grevă. Avem tiipp. rămase o clipă tăcut. . . Acum era foarte serios -. dacă punem la vot atunci nouăzeci la sută vor fi-mpotriva grevei. şi tot acest du-te vino ar atrage atenţia. S-o fi obişnuit cu veştile astea. aşa c-abia de-avem timp să luăm o hotărîre. trase din nou aer în piept. tovarăşi. cu voce înceată. N-au decîtjuma de oră întîrziere.Mai încet. concreţi. mereu uitai că erai secretarul şedinţelor şi că trebuia să faci rezumatul sesiunii antenoare. Zavalita.zise Hector -. Dările de seamă. n-am avut cum să-l anunţăm — zise Washington -.Să trecem la dările de seamă — zise Washington —.Dacă nu l-au arestat decît dimineaţa asta. trebuie să salvăm ce mai poate fi salvat din organismele stu-denţeşti.Uşa era deschisă . . gîndeşte. Aida se ducea la Catolică c-un delegat de la Educaţie . Federaţia se-adună şi ea peste-o oră jumate. Cel mai primejduit dintre noi eşti tu.zise H6ctor -. cu batista la gură. îşi împături batista.N-ar fi mai bine s-aflăm odată ce-i cu ei? . Vă rog. Solorzano: Asociatia Centrelor de la Agricultură respinsese moţiunea ca fiind polidcă. fară să se mai scoale. .zise Solărzano.De unde telefon la hotel? . lungile monologuri în care ţi-era greu să deosebeşti obiectul de subiect. păi atuoci n-ar fi trebuit să ne-adunăm aici în seara asta. Primul nostru căzut. vă putem oferi numai sprijin moral.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 203 202 • piept şi-l slobozi de parcă ar fi tras fum-de ţigară -. crăvăţica roşie şi vocea de păsăruică. fiţi cît mai concişi. tovarăşe Juliăn. înseamnă că nu-l iau la-ntrebări decît la noapte. ' H6ctor rămase cu ochii la el. . Mereu îţi uitai pseudonimul. Santiago şi Llaque pe cele două scaune. .Ai uitat de cele trei bătăi în uşă .zise Santiago -. Alte trei lovituri uşoare.zise Washington -. Llaque privi împrejur mirat: . Privi la ceas. Dar în seara aceea toţi fuseseră iuţi. . Crezi că-i mai bine s-anulăm reuniunea şi să plecăm de-aici? Faţa mică nu se încreti. Independenţii şi apriştii vor să renunţe la grevă. rapid. ochii-i nu se speriară.zise Llaque -. & făcu. Şi voi parcă răcneaţi. cumpănind. De altfel. .zise Solorzano -. Şi ceilalţi tovarăşi? . M-aş duce să-i chem la telefon.Ce hotărîre? . din pragul uşii -. auzi Santiago şi tresări. Aşteptăm. poate mîine dimineaţă. 'tu-i maica mă-sii. Imposibil să dăin de-un tramvaist măcar. — L-or fi stîlcit în bătăi pînă acum. Ar trebui să cauţi vreo dugheana. Totul ni se surpă-n cap. Mai bine-ncepem.zise Washington -. — Au pus mîna pe cholo la ieşirea de la Inginerie . las' c-or s-apară.

Cer să fie expulzat. Jacobo rămase-n unnă. ceea ce nu era prevăzut. iar despre Catolică n-am şttre .Dacă apriştii şi independenţii s-au vorbit să-ncheie greva. gîndeşte. să lăsăm asta. îţi muşcai buza. inima ţi-o luase razna. în sfirşit. la ce se rezuma? Mînuţa lui se plimba pe dinaintea feţei tale. Washington: cu experienţa dobîndită şi cu învăţăturile trase din zilele acelea de luptă. . A trebuit să-l mint. aşa cum rămăsese stabilit în catiml Fracţiunii. Adică ce? Că sindicatele erau infestate de sticleţi.Putem da bătălia. era şi el de-acord cu-ncheierea grevei în vederea regrupării fortelor. gîndeşte. Parea să nu mai fie nevoie de discuţii.Bine c-aţi venit — zise Washington —. . Zavalita zise Carlitos. Aceasta-i situaţia. Cînd Fracţiunea s-a hotărit să sprijine greva tramvaiştilor. mai putemice şi mai bine coordonate. Odaia se strîmtase parcă.Parcă s-a căscat pămîntul . nu mai putem face nimic . pentru că i-am zis că nu mai vreau să ramîn cu el . aerul se-mbîcsise. dar cîtuşi de puţin şovăitoare —. Santiago: da. Zavalita. tovarăşe .zise Llaque. Aida înaintă foarte repede spre mijlocul odăii. uimiţi. .zise Santiago -.. o priveau nemişcati. . . . Cum adică mergea rău? Cu trei universităti ocu-pate. văzîndu-i umbra şovăitoare pe jos. acum era momentul replierii dacă nu voiau pieirea Federaţiei. Tăcu. . repeta. sub singurul bec. scuipînd cuvintele de parco frigeau pe limbă -. în rezumat. şi se nitau la el şi unul şi altul. vocea-i joasă insista. Hector năduşea. ca şi cum învăţase pe dinafară ce-avea de zis —. .Şi-n plus a-ncercat să se sinucidă. fiindcă adevăraţii conducători muncitoreşti erau fie morţi fie închişi fie expulzaţi. convingea. că odată cu greva se va dezlanţui şi represiunea şi vor avea loc arestari şi că celelalte umversităţi vor întoarce spatele lui San Marcos. cu pumnişorii strînşi. în faţa tuturor. Cer să fie expulzat. tovarăşi. Şi iată-te simţind respiraţia Afdei lîngă tine. în văzul lumii. mai puteaţi zice că merge rău? Cu manifestaţiile-fulger de pe bulevardul Unirii şi cu presa burgheză nevoită să infonneze despre represiune. tovarăşă . mergea rău? Pentru întîia oară o mişcare de-asemenea amploare împotriva lui Odria.Acu-nţeleg de ce n-ai putat-o uita atîta timp.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 205 204 • — Agricultura s-a retras. pentru întîia oară o fisură în atîţia ani de dictatură monolitică. cu zăvoriri în casă şi-ameninţări cu sinu-ciderea şi-aşa mai departe. cu ochii larg deschişi. Rău?. Se-oprise între cele două scaune. Carlitos. Nu fiindcă dezvăluise asta acolo. se va propune încheierea grevei. şi imediat începutul unei campanii pentru eliberarea studenţilor închişi.. Solorzano: încheierea grevei. . Ingineria s-a retras. în seara asta.zise Washington -. rău? Nu era absurd să dai înapoi tocmai în asemenea momente? Nu era mai corect săncercăm extinderea şi radicali-zarea mişcăni? Judecînd situaţia nu dintr-un punct de vedere refonnist. tovarăşi . Nici el nu s-a dus să-i vadă pe textilişti.zise Washington -. ca să mă lase să vin. ştiam preabine toate-acestea. cu cel puţin cincizeci de studenţi şi de lideri muncitoreşti arestaţi.Jacobo m-a încuiat în casă şi nu m-a lăsat să merg la Catolica — dintr-o suflare. H6ctor: mişcarea a determinat o luare de poziţie politică a studentimii. Ne-am adunat aici. tovarăşi. Avem o oră sa hotaiîm ce poziţie luăm. Că greva va fi atît de încoronată cu succes încît va sili guvemul să se demaşle şi să-si dea-n vileag toată bmtalitatea. Mai mult ca sigur că la Federaţie. gîndeşte. da.zise Llaque. Ceea ce nu ştiam dinainte. ci revoluţionar. Ci din cauza unui aseme-nea scandal.palidă. şi intrară. Universităţile din Cuzco şi Arequipa ocupate şi Trujillo a dat înapoi. cu ochii mari şi cu buzele tremurîndu-i. gîndeşte. tovarăsi. Nonnala s-a retras şi ea. înghiţeau în sec. . Zavalita.Aş vrea să zic şi eu ceva.Bine. Şi se deschise uşa. începuserăm să ne neliniştim pentru voi. toţi fiind de acord. Fracţiunea universitară Cahuide a trecut prin proba focului.zise Solorzano. cu firicelu-i de voce timidă. dar ca să-ncepem imediat pregătirea altei mişcări. Aveai gîtlejul uscat.

cu batista pe buze -.zise Hector -. vocea lui profund abătută. mîna ei învineţindu-se de-atîta încordare. Numai că ce ne-a zis Aida e deosebit de grav. în aceste clipe.susură vocea de pasăruică -. Ce-a zis Aîda e adevărat. Contactele cu textiliştii. o căldură subită care abrutiza şi asfixia totul. . Mă supun oricărei hotărîri luate de Fractiune.Ai teiminat? . . să ne zică dece. Solărzano cerceta tavanul. cu unghiile tăiate băibăteşte. şi să terminăm odată cu toate astea.?.zise abia auzit Washington. Costumul lui albastru-deschis mototolit. Martmez era arestat. Eram jignit. tovarăşi. Ochi ce se-ntorceau spre uşă. — Tovarăşa ne-a zis . ' E-adevărat că nu te-ai dus la înHlnirea cu textiliştu. nu ştiu ce m-a apucat . Zavalita? Acum toţi se foiau pe loc. Dar nu-i timp de asta. . Hector se ştergea pe faţă. chinuiţi. gîndeşte. mîinile nu şi le mai ţinea încleştate ci deschise. cămaşa pe jumatate ieşită din pantaloni.Sigur că-i grav. ajutati-mă să ies din ea.o să vă zic sincer ce gîndesc . Sol6rzano.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 207 206 • . se ridicase-n picioare. Federaţia se-adună într-o jumătate de oră. .Mai e o oră pînă se adună Federaţia şi n-am luat nici o hotărîre gîndindu-se îngrozit: o să-nii piară vocea. clătinîndu-se ca un beţiv -.N-ai lăsat-o pe Aida să se ducă la Catolica — zise Solorzano —. Solorzano avea fruntea brăzdată. Dar îmi pasă grozav de ce s-antîmplat cu textiliştii. Un lucru ca ăsta nu se poate trece cu vederea. Văzu că feţele celorialţi începeau să-şi revină din surprindere. un moment de criză. respiratia Aidei se-nteţea lîngă el.zise. E de datoria mea să v-amintesc că pe cînd tovarăşul Jacobo se purta ca ultunul dintre egoişti. mînuţa ridicată —. chibritul i se rostogoli aprins pe jos şi-l călcă cu talpa. Tăcu. nerăbdătoare.Nu ştiu ce-am avut. ce să vă mai zic ceea ce ştiţi cu toţii. Musai s-amînăm treaba asta şi să reluăm tema-n dezbatere.Mie puţin îmi pasă dacă doi tovarăşi se păruie sau se-nchid în casă sau se sinucid — zise Hdctor. grea. Aida iarăşi singură. perplexă. gîndeşte.chiptd lui descompus de supărare. o tăcere cu ghimpi.Am votatpentm această grevă fiindcă m-am lăsat convins de argumentele lui Jacobo. sigur că s-a comis o greşeală . mi-am pierdut controlul asupra nervilor poticnindu-se la fiecare cuvînt.cu ochii plini de mşine. c-ai încer-cat s-o împiedici pe Aida să vină aici? . cu Catolica. gîndeşte. tovarăsi. în sfirşit. Vă cer iertare tuturor. Credeai că se priveau în ochi şi se (ineau de mînă recitîndu-şi poeme de Maiakovski şi de Nazim Hikmet. Accept orice decizie a voastră. c-un ineluş argintiu purtînd iniţialele ei pe degetul mic. gîndeşte. El a fost cel mai entuziast. cu Catolica. tovarăşi. Cred că nu putem trece cu vederea în rup-tul capului o asemenea greşeală. tovarăşi. şi c-o privire de nebun —. — Pîn-atunci nu-ţi trecuse prin cap că se culcau împreună? — rîse Carlitos ~. . tovarăşi.vo<?ea de păsăruică. — Sigur că nu ne interesează chestiunile personale .E-o nebunie să mai pierdem viemea-n halul ăsta . . dădu-ndărăt pîn' la uşă şi Santiago nu-l mai văzu. silueta lui Jacobo lîngă cea a Aidei. gîndeşte -. Washington. Grăbită. de-aceea l-am ales şi-n Federaţie şi-n comltetul de grevă. a fost o slăbiciune.Tot ce-a zis Aîda e adevărat. haina descheiată. Zavalita. în sfirşit. cravata atîmîndu-i. Vreau să depăşesc această criză. Dacă tovaraşii care trebuiau să meargă acolo nu s-au dus. să senfurie. Santiago ridică mîna şi Washington cu un gest li dădu cuvîntul. Amuţi. Doar n-o să ne pierdem vremea discutînd probleme personale. . de ce rămînea acolo mut şi prostit? Aida stătea tot în picioare lîngă tine. aprinse o tigară. Poate din cauza nopţilor ăstora împuţite. cu un dezgust ce-i deforma glasul -. . de ce nu înainta el să zică ceva?. Aşteptăm ca tovarăşul celălalt să-şi depene versiunea. paşii înceti ai lui Jacobo.

şovai o clipă şi adăugă -: Nu cred că mai e un om de-ncredere. Sînt gata să-mi fac autocridca.zise Washington -. în pofida. ca mine. Solorzano se ţinea de pîntec de parc-ar fi vmt să vomite. nu cu lighioanele astea inexplicabile. cu mîinile cuminţi în poală. Daţi-mi vă rog o altă ocazie să v-arăt că. ce mai e şi asta repeta vocea de păsaruică. îl apucă pe Santiago de braţ -.Oameni buni. Ce-aţi păţit. Dar Washington şi Solorzano ridicaseră deja mîna.. Zavalita? Măcar ai de-a face cu ceva cunoscut. basta cu circul . Votaţi întîi cererea mea. Se ridică. Santiago se-ntoarse: uşa deschisă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 209 208 • .M-am răzgîndit . aproape strigînd. îşi dădu seama c-a ieşit cînd becul tremură şi umbrele de pe pereţi se mişcară.. un ofiţer. Din came şi oase şi el.Bine. şi urechile parcă degerate.Regret. Tovarăşul Llaque are dreptate. Saotiago nu-l auzi deschizînd uşa. Să ridice mîna cine crede că Jacobo trebuie să fie expulzat din Fracţiune. De-a ce te joci. . înapoi la lucrurile serioase.zise'Washington. . Trebuie să amînăm discuţia asupra acestei chestinni. umede.îti baţi joc de noi? . ca tine.Nu vreau săjignesc pe nimeni.zise Santiago -. . genele-i negre. şi de-aş fi coborit-o s-ating acel gît şi să-l mîngîi şi să netezesc şuvitele-acelea. Nişte laţe blonde îi atîmau peste urechi. Unde s-a mai pomenit?. ce mai e şi asta? . chipul zăpăcit al lui Jacobo dînd buzna-n odaie. .Pun la vot propunerea mea . comuniste. Curve. păm-i răsfirat pe gît. .Patrula. Washington.Să isprăvim cu gluma asta proastă . o apucă de braţ pe Aida şi-i arătă scaunul.zise Solorzano.zise Solorzano -.zise Santiago -.zise Santiago. N-o fi mai bine să devi poponar.zise Washington -.Femeile-s fomiidabile . Cîţiva agenţi. Cine-i de acord să amînăm pe altădată discuţia asta? Llaque.zise Santiago -.zise vocea de păsăruică -. şi după cîtesva clipe o ridică şi Aîda.zise Washington -. . Acum tu ne faci să pierdem vremea.insistă. ce v-a apucat? .hohoti Aida -.Asta-i nemaipomenit .zise Carlitos -.La naiba . De-as fi întins mîna. Şi deodată minciună. . Jacobo? Paşii. o să lăsăm baltă şi greva şi Federa(ia. mă supun oricărei hotăriri. Aida? . revo-luţia . . Mîinile ei pe genunchi.Chemaţi-l pe Jacobo atunci. tovarăşi. Zavalita. tovarăşi.zise Washington -. punem la vot . Veniţi-vă-n fire. Hector şi Santiago lidicară mîna. ca să discutăm tot restul nopţii despre Jacobo? . silueta. dar Jacobo nu trebuie să ia parte la această adunare .zise Washington. .Mai bine părăseşte odaia pînă ce votăm . şi degetele mele să le răsucească şi să tragă uşurel de ele şi să le dea drumul şi iarăşi să le-apuce: ay. . jos la intrare . gîndeşte. imploră Llaque -. . Toţi se-ntoarseră s-o privească pe Afda: stătea cu capu-n jos. gîndeşte. dar am prezentat o cerere înainte . .Să punem întîi la vot cererea Aidei . burgheze. ca nu mai aveţi încredere-n mine -bolborosi —.Eu credeam că pentru el nu existau decît Fracţiunea. Hector încerca să rîdă. ca la dezbateri gîndeşte. . . Carlitos. toate au ceva ce noi n-avem.Cer să fie amînată discuţia acestui fapt pînă la viitoarea sesiune . ochii nu-i mai erau suficienţi şi sarcastici.zise vocea de păsăruică -. Mai ai ceva de zis.şopti.înţeleg că şovăiji. cAo7as. ci întreaga-i atitudine trăda înfiîngere şi umilinţă. Ea se aşeză. minutele trec . . îşi scosese mîinile din buzunare şi pur şi sim-plu şi le storcea.Nu votezi ce-ai cerut tu singură? .

Avea faţa ofilită. uitîndu-se la toţi. Llaque plecă de lîngă ei. buze uscate. i se vedeau dintii. şi pe-ntaneric Santiago auzi vocea lui Solorzano: n-o fi vreo alannă falsă? Flăcăruia din tipsie creştea şi se micşora. săltat iarăşi de Washington. Nu se-aude nimic. Trebuie să deschidem fereastra desus. foile răzleţe luate de la ceilalţi. Prin gesturi. Flăcăruia se stinsese. Washington se-aşezase lîngă uşă şi trăgea • cu ochiul pe gaura cheii.Alarmă falsă . scrisorile. pînă şi Afda. Fumaţi. stinse becul. care nu fiuna. Aplecat peste noptieră. fugea de colo-colo pe vîrfuri de la uşă la pat Tipsia ardea deja. H6ctor. Hîrtiile. n-are cheie. toţi şedeau cu urechile lipite de uşă. . . Jacobo trîntise uşa şi-o proptea cu tot trupul. Washington mpea hîrtii şi le-arunca pe-o tipsie. Cineva tuşi şi vocea de păsăruică murmură linişte.închideti uşa imediat.murmură Solorzano -. Afda îi dădea cametele. şi-odata cu ea Santiago vedea apărînd faţa lui Washington suflînd în foc. .21o • . .zise Washington.Mult fiim — şopti H6ctor —. şi alţi doi începură să tuşească. zăvorau uşa cum puteau. Santiago şi H6ctor împărţiră ţigări. o săltă. Solorzano şi Llaque săriră-n ajutorul lui Jacobo şi-al lui Santiago care propteau. agitîndu-se -. să stea jos. şi cînd ochiul de geam se deschise răbufhi o gură de aer proaspăt în încăpere. ce naiba -. fumaţi.zise vocea de păsăruică. o siluetă se-ndepărtă de uşă şi se-nalţă către ferestruică dar mîna nu-i ajungea decît la marginea de jos.Ţine-o bine . şi toţi se scotoceau prin buzunare. Llaque le-arătă să se depărteze de uşă. îşi aprinse una. Ţineţi de uşă. şi-acum Aida îi întindea tipsia lui Jacobo care. ochi adînciţi. Washington apucă silueta de mijloc. Afara nu seauzea nimic. Washington aprinse lumina: chipuri crispate. Toţi îngheţaseră unde se-aflau. într-o clipă îmbătrînise. . scotea tipsia pe geam.Incă-i prea mult fum — zise Llaque -.

Ştiai cum că s-ar ciondăni? — Care-i Santiago Zavala? — zise din cadrul uşii un chip nou. deci greva şi partidul se duc dra-cului. de teatru la microfon. puţea a subţiori. Federaţia s-o fi reunit. Cred că l-au — Ai înnebunit? — zise Santiago -.Tocmai mama naibii. îţi vine să-i trinuţi pe amîndoi săjoace teatru la devenise-un balamuc. ptiu — Ba-nseamnă c-or să-ţi dea drumul primul — mormăi Sol6rzano —. apoi zgomotul cheii.. îţi . la becul fluorescent. abia zîmbind -.zise Santiago. la tine tot nu se vede . trăgînd si slobozind fumul în acelaşi timp. Tacna.zise Hector -.înseamnă că ţi-au întocmit fişa .Nu te-ai vîrît în nimic. cu mîinile deasupra capetelor. clătinîndu-se pe picioare. . c-o singură CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 213 212 • Maiio Vargas Llosa bancă sprijinită de perete. pe Santiago îl împinseră într-o dubiţă cu Hector şi Solăizano. — E zece — zise Santiago -. ridică —. alte figuri dînd buzna. păţească cel mai urît . după asemenea razie.Din cauza familiei tale -zife Solorzano. tovarăşii au şi ei o inimioară . . Aida şi Jacobo stăteau lipiţi. o nouţă. îi despărţiră. la Federaţie. Tăcuiă cîtva timp. alt coridor ce părea spălat de curind cu cîrpa udă.Ba să plîngi . De ce năvăliţi aşa peste-o. Stateau foarte înghesuiţi unu-n altul pe banchetă. să-ti fie clar . erau destule pentru toţi trei. să facă tapaj. îi scoaseră din odaie-n şir indian.Cred că l-au făcut pe Martmez să ciripească -zise Santiago -.lubita mea s-a îmbufhat. te simţeai ca Lenin.De nu cumva toţi delegaţii or fi aici . îi vedeam tot mai rar în ultunul timp.zîmbi H6ctor. poliţişti şi tipi în civil.zise Sol6îzano -. Frînă în dreptul grilajelor prefecturii. la închisoarea pentru femei -zise Sol6rzano-. Mîinile sus.Fă ceva şi-ncearcă s-ascunzi că ţi-e fiică — zise Sol6rzano —. Fracţiunea nu există. . îi cercetară cu palmele pe haine de jos pînă sus. lor li se porunci să coboare. un vardist şopocăi ceva cu santinelele.şopti H6ctor.Ce să-i faci. Maşina demară: Podul de Piatră.zise Santiago -. Nu te-nfuria.zise Santiago. Scoase tigările.zise H6ctor -. Un coridor şi uşi deschise. cînd or afla hîrtia. începu sa meargă dintr-un colţ în altul. Santiago se . în ce m-am vîrît. Carlitos..rise Santiago.CredeU c-or s-o aducă aici si pe Aida? . iar eu îmi fac . omule. şi două lovituri uşoare-n uşă.. Se-auzi un murmur. să se-apuce de filme mexi-cane. Şi Carlitos: nici mai mult nici microfon. . Bine. Cahuide nu există. strigînd. Nu ştiţi nimic.Or s-o ducă la Chorrillos. seama . Să facă scandal. cîte-un fum zise Solorzano. intraţi aici.Nu ştiaţi că trebuie s-aveţi mereu la voi căiţi de studiu? -zise Llaque. Pe stradă erau doi poliţişti cu pistoale-mitralieră şi un grup de curioşi. vorbeau şi se uitau la zidul din faţa ochilor sau în tavan. Altfel e de rău. Wilson. o uşă ce se căsca. Să protesteze. că ei or s-o .rîse Sol6rzano -. bulevardul Spania. el o ţinea pe după umăr. ţintuindu-i. în noaptea aceea casa . Dimpotrivă.. sărind.Nu ştiam nimic . . Nu uita asta. celelalte universităti s-or uini şi ele H6ctor se aşeză. conaşule. să atle bătrînul din ziare? Te gîndeai la noaptea albă de-acasă. zise ca i-au amorţit picioarele. cu camere individuale. Nu sîntem membri ai nici unui partid. ba nu-l mai daţi că m-am răzgîndit îţi vine să le dai lovea: ba mi-era teamă..Vă caută cineva. o să m-omor. . 'tu-i Fumară fără vreo vofbă. cu pălărie şi cu o cravată albastră-.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 211 . stai jos. la îşi ridică reverele hainei şi-şi înfundă mîinile-n buzunare: duşumeauajilavă. Pentru Llaque şi Washington. storcoşiseră mucurile cînd auziră zgomotul cheii: . Aşa-i.Avantajul de-a fi cholo . — Poate c-acum. se-nchidea. Hector se sculă. o tăcere. mai aveau o ţigară şi-o fumară toţi trei. cineva înjurînd murdar. Şi deodată un metis bondoc îşi lua avînt şi daţi-l afară din Fracţiune.Auzi-i că suie . uitîndu-se la pereţii crăpati. n-aveţi habar. Cum să nu-mi fie.. nu facem politică.. fiecare. din nou murmurul. Asta-i de roman foileton.Sîntem studenţi — zise Washington —. Dă fuga drace.zise o voce răguşită— Zice că-i urgent. o s-apară mîine ştirea?.zise un omuleţ scund. gîndeşte.îmi e . şi din nou zgomotul. auzi?. . Solorzano . nu? . altcineva gîfiind. birouri. o să te-ncui în casă.zise Solorzano -. . zice Ambrosio. mai puţin. .Ce doriţi? . Tet6 prin cartier şi comentariile lui Chispas.zise Solorzano -. unii cu mînecile suflecate. . cîteva revolvere.Eu credeam că se-nţeleg de minune . cam răcoare.Familia mea n-o să ridice-un deget . şi sporovăiala lui să şi rtzi.Care-i înannat s-anmce armajos . Dar un poliţist îl îmbrînci cît colo şi el amuţi. o cameră mica ce părea antesala unui notar. Zavalita.Am pierdut timpul ca tîmpiţii cu hîrjoana aia între amoiezi -zise H6ctor -. mînuţa lui se tot învîrtejea. îţi vine închipuiai plînsul mamei. zbuciumul şi telefoanele şi vizitele. Se-aş^zaseră pe bancă. De ce mi-ar da drumul primul? bătut măr şi. . domnule . Dar nu mă dau de gol pălind ca . izmenele jos şi să le croieşti o mamă de bătaie acestor copilaşi burghezi. o scară. E nou.zise Washington —.. altul porcăind.Ne-am adunat sa discutăm probleme de universitate.zise Washington şi plecă de lîngă uşă. Căutaţi-i. isterică.Chiar de-ai păli.zise H6ctor. Chipul dispăru. . Am venit să. omul de la volan vorbea într-un microfon micuţ.Poate ţie ţi-o fi frică . . . Washington făcu un pas spre uşă dar aceasta se deschise brusc şi-un bolid năvăli: o figură podcnindu-se. asta-i tot.zise Santiago —.

cu o furie reţinută. asta-i altceva.Nu-i rău ca un tînăr să fie rebel. păml tepos. de parcă laş fi mînnit -. Nu vreţi să luaţi loc. Asta pentm că te-ai ţinut de politică în loc să-ţi vezi de carte. Don Fermin îl privi-n ochi.Băiatul ăsta face totul ca să-mi dea bătăi de cap .cu amabilitate. don Cayo. trepte. la uite cum doarme tovarăşul. . Trăgea din ea şi tuşea preferînd să facă orice spre a-şi ascunde stînjeneala. şi-o duse la gură. Cayo Bermlidez în per-soană . impulsiv . Zgomotul. suia şi cobora. avea o voce spartă. .te mai mîngîi cu gîndul că cineva o să-ţi poarte numele cînd tu n-oi mai fi. Carlitos -. Un moment mai tîrziu se deschise uşa. Mai bine de dumneavoastră că naveţi copii. pielea-i de culoarea cenuşii. deci iată-l. apoi mutra dinainte: .da. insipidă. Da: aici e individul. auzi. Tmpul lui zdravăn. schimodie? . şi ieşind din încăpere văzu ochii lui Solorzano care se deschideau. glasuri. Un coridor plin de uşi.abia i se distingea faţa. douăsprezece jumate.zise Santiago -.Eu nu fac politică . privi la ceas. Da. . îşi sprijuiiră capetele de perete.zise Solorzano. un poliţist cu puşcă în faţa unei ferestre. profilul lui don Fermin traversînd conul de lununa al unei lampi. sanătos şi voinic. don Fennîn? Nu. Carlitos. Bermudez privea la norii de fum.Or să ne pună la un loc cu cei de drept comun? . înroşiţi.Ştiindu-te de familie bună. Un moment mai Oiziu. căscînd. Santiago Zavala? zise o voce făra chip.zise Santiago. o fată uscată.Bun. don Fermin . pergamentoasă. Nu ştiu de ce m-au adus aici.Ce-ai păţit. servilă -. . apatic. hai să-ncercăm s-aţipimunpic. N-am chef să fiu violat de borfaşi.CONVERŞAŢIE LA CATEDRALA • 215 214 • Maiio VargasLlosa .Cînd îmbătrîneşti . zîmbi cu jumătate de gură şi se-ntoarse spre birou. îl mai îmbraţişă o dată. gîndeşte. cumplita-i încurcătură. don Cayo .Zavala. Stăteam cu nişte prie-teni. gîndeşte. Paşi. nasul foarte larg. un vestibul cu dale care tot ocolea. şi deodată ochiii căzură pe Santiago: .SpCT că nu . tata. lîngă el. ca să te simţi ca-n sînul lui Avraam .zise Hector -. eu unu-am obosit.Legea securităţii interioare nu-i pentru mucoşi ce n-au habar pe ce lume se află. bratele lui deschizîndu-se. n-am făcut nunic. schimodie? Nu ţi-au făcut nimic.săracul. şi rămase singur. stau bine aici. Dai sajungă să conspire cu comuniştii. plăcuţe de metal pe care nu apuca să le citească. Are dreptate. unde omul celălalt se-aşezase deja. se-aşeză pe o muchie a biroului şi Cayo Bermudez se ridică-n picioare: deci el era. Carlitos. Bondocul îşi lua avînt. .Vezi şi dumneata în ce te-ai băgat. închiseră ochii. o cameră mare. Se ghemui lîngă perete şi închise ochii. aproape-n întuneric. faţa lui lipită de-a mea. îi dadu drumul. Carlitos.De unde-mi ştiau numele? . de parcă nu i-ar fi păsăt cîtuşi de puţin de cele zise -. Şi tipul ăla. c-un zîmbet fals trase o Inca. Santiago auzi paşi şi privi spre uşă. . Hector ciulise şi el urechile. . domnule. vor să-ţi prăjească nişte ficăţei în unt.Nimic. pereţii goi. Tipul mergea cu mîinile-n buzunare. metisu-şi lua avînt şi-şi simţi picioarele moi şi-o nevoie urgentă de-a urina. Carlitos. o fotografie a lui Odria înfăşat în eşarfa prezidenţială ca un bebe într-un scutec. încerca să fie natural şi era teatial ba chiar comic.de parc-ar fi debitat banalităţi într-o vizită. şi cînd te gîndeşti că şi el era închis pentm prima oară. tata. nu făceam nimic rău. vino cu mine. Dadu cîţiva paşi îndărăt. Poftim aici. Don Fermm slobozi un fel de rts stînjenit. tinere . don Cayo. Cariitos.zise Şantiago -. fără să se lase rugat. un birou c-o lampă fără abajur. . Dar Bennudez se-aplecase să-i ofere o ţigară lui don Fennfn care. Carlitos. Carlitos. Nu ştiai c-am scos comunismul în afara legii? închipuie-ţi ce-ai păţi dacă ţi s-ar aplica Legea securităţii interioarc. el care nu putea fuma decît Chesterfield şi detesta tutunul negru. de ce-o fi venit? . . . lată-vă moştenitoml. dunmeata singur.Vedeţi.

.Santiago e-un băiăt dificil. Carlitos. ce-i cu Cahuide. Scot o fiţuică roneotipată. ce-i cu Frac-ţiunea. Carlitos —. Carlitos. don Pennin .Să vă zică el. . Fiul meu nu conspiră. Carlitos. dar sîcîitori . privi melancolic după norişori. . Dar o grevă politică în sprijinul tramvaiştilor. Dar nu exageraţi. Ce făcea-n hotelul acela din Rfmac. asta nu. A hotărît-o Federatia.Sînt puţini.zîmbind şi redevenind serios. . don Fennin. Am colecţia completă şi-o să v-o arăt într-o 71. don Cayo — înectadu-se cu tusea şi cu nunia. don Cayo.de parcă tot ce zicea îl plictisea de moarte. zîmbindu-i bătrînului ca şi cum i-ar fi zis un banc -. don Femun . Toţi studentii. şi cu-atît mai putin cu comuniştii. sînt terorişti cunoscuţi.parcă scandalizat. de cî(iva ani. Nu-i pentru mucoşi şi nici pentru fiul unui prieten de-al regimului. strivind cu furie chiştocul lepădat.îi lăsăm să se joace de-a revolutia.Vă rog. stăpînindu-şi din răsputeri pomirea de-ai zice cîine împuţit.Tînărul acesta e delegatul anului. Carlitos. ce-i drept. Şi membm-n Cahuide. ca dumneavoastră.fără să m-audă şi fără să se uite la mine. ca şi cînd n-aş fi fost niciodată de faţă -. închipuiti-vă ce-are comun San Marcos cu tramvaiştii. pe mine. . numai să nu sară peste cal . Doi din cei arestaţi odată cu el au o fişă încărcată. . Cariitos -. . N-aveam de ales. Nu cunosc nici un comunist la San Marcos. . o ştiu preabine . cu toată deferenţa.zise Santiago —. pe Preşedinte. că nu-i gustăm glumele -. de-a ce vor.în (ara asta comuniştii nici nu există.216 • fără să ridice tonul.. Slobozi o gură de fum. schimbîndu-şi tonul la fiecare cuvînt -.zise Santiago -. „Cahuide". delegatul Federaţiei. . . delegatul comitetului de grevă .ca şi cînd eu aş fi ple-cat demult. Să vă explice toate numele acestea. .Eu n-am nimic de-a face cu asta .Greva nu e politică . lacheule.prieteneşte. numele organizaţiei comuniste. Cariitos. înjura Statele Unite.

îmi pare foarte rau că te-am pus în situaţia asta. leşiră. Automobilul aşlepta chiar în dreptul ultunei trepte. duceţi-vă s-o linişti. . Bulevardul Angamos. si prin gemuleţul deschis intra o rafală de aer. deschise uşa. cînd n-o să mai depinzi de buzunarul lui tăticu. Bermudez i le prezen-tase apoi ca pe tavă. gîndeşte. Cariitos.Sigur.Fiul meu n-are de ce să rămînă sub arest. Nu dosul de palmă. Gîndeşte: asta n-am putut să ţi-o iert. Ambrosio chircit peste volan: nu teai gîndit. o să-l pun eu la locul lui. C-o să-ţi tîrăşti tatăl într-un scan-dal? Nu. tata. tata. A profitat de-ocazia asta ca să mi-o dea de ştire. băiete. Vă daţi seama în ce hal am lăsat-o pe maică-sa. . Zavalita. îti aminteşti. asta îl durea cel mai amamic. îţi jur că . Să te laşi prostit de toţi derbedeii plini de resentunente. Gîndeşte: atunci. şi dosul de palmă care ţi-a închis gura.zise Santiago -. sa se facă iertat -.Ce-mi pasă mie dacă eşti comunist. tata.Şi cu tine am eu o răfuială. don Cayo — tulburat din nou. uite-l pe superisteţ.Puiul ăsta de curvă o să mi-o plătească cu vîrf şi îndesat — supărarea de pe chipul lui. don Cayo. Dar 'asta după ce-ai împlinit douăzeci şi unu de ani.Prinia şi singura dată cînd m-a pleznit . . gîndeşte. anarhist sau existenţialist . bun de şters orice gînd. viermişorul.Am trecut examenele. Carlitos — zise Santiago —.Cred că niciodată nu m-am simţit atît de nefericit.Inregistraseră pe puţin zece convorbiri de-ale mele cu cei din Cahnide. chiar acum. V-am chemat ca s-aranjăm totul între noi. şi-atîta tot.zice Santiago -.Vă mulţumesc mult. .zise Carlitos. nu? Tăticu-ţi dădea de mîncare. preocupată. Quebrada. lovindu-şi genunchii fără să mă privească —. căznindu-se să-i dea de-nţeles că s-au împăcat dejaMulţumesc. faptul de-a fi fost înjosit. bulevardul Larco. . încercînd să zîmbească -. Ambrosio.parcă rănit.ti pe doamna — cu remuşcări. şi tu te jucai de-a comunismul. aprist. prin telefon? Că politia putea trage cu urechea? Telefonul era interceptăt. aş vrea să plec. Curtea interioară. . asta i-ar atîma băiatului mai tîrziu ca o ghiulea de picior . Eu sînt sprijinitor al regimului. Puteti să-l luaţi acasă chiar acum. batjocoritor —. cu sălbăticie -. gîndeşte. nu ţi-a trecut. Rahatul ăsta de cholo infect n-o să mă umilească el pe mine în aşa hal. gîndeşte. -Don Fermfn. tata. bună seara conaşule. trecîndu-şi batista peste buze.o să mi-o plătească — fruntea lui dispannd sub atîtea creţuri. gîndeşte. anarhist. o să-l învăţ eu cum se cuvine să se poarte cu stăpînii lui. mărindu-şi 218 • viteza după fiecare răspîntie. o să-i vorbesc Preşedintelui. aspm. osteneala din ochii lui care priveau drept înainte -. bun de respirat. coti spre Arequipa. ci de la bun început. Carlitos. răguşită —. Carlitos. deci aşa cum am bănuit încă de pe-atunci. Am vrut doar să vă pun la curent cu poznele şi năzbîtiile acestui tinerel. Garajul casei. vrînd parcă să fie scuzat. . înainte mergeau don Fermin şi figurina ştearsă şi îngustă a lui Bennudez. Nu răspundea saluturilor poliţiştilor.Era prima dată cînd îl auzeam vorbind urit. don Pennfii. bulevardul. Acum.zise Santiago —. dacă n-aveţi nunic împotnvă. . sigur.Da. nu e un delincvent . în dreptul liceului Raimondi. Pentm că-i înhaţaseră din cauza mea. .iarăşi furios. . . mama! . copacii. Ah. năpîrca şi cuţitele. mînia lui îngheţată -. . tîmpitule. şi nu de ieri de-alatăieri. eu ştiu mai bine ca oricine că sînteţi un prieten devotat regimului. Nu vă nelimştiţi din cauza lui Santiago. şi ninuc altceva. Comunist. . numele tînărului nici măcar nu va fi pomeniL Nu i-am întocmit fişă. Carlitos. Ambrosio? . să-ţi intre bine în cap. bombe. Darpîn-atund învăţătură. Şi-asculţi. farurile maşiiui şi palmierii ţîşnind dintre grădinile şi casele cufundate-n beznă. Prima dată cînd insulta el pe cineva. pentm că pe mine m-au făcut scăpat şi pe ei nu. aerul curat de-afară.Şi atunci ai rupt-o cu Cahuide şi camarazii tăi? . traficul era întrempt: Ambrosio devie maşina către Arenales şi nu vorbiră pînă la întretăierea cu Javier Prado. Nu ştiai că pentru-a conspira trebuie să ai ceva glagorie în cap? Că era o tîmpenie să conspiri de-acasă. şi am dreptul la cinstire şi la favoruri. atunci da . vă promit c-o să am eu grijă de el. fe-restrele ei cu lumina aprinsă. Şi iar bulevardul Arequipa aproape pustiu. Nu ţi-a trecut prin cap c-o să-i faci praf maică-ti nervii? Gîndeşte: nu. tata. Asta la scos din minti. parcă tradat de cel mai bun prieten -. vă rog frumos . desigur. Carlitos. Pînă-atunci înveţi. micii lui paşi scurti şi repezi. foarte amuzant. gîndeşte —. ascultare. de-a conspiratul împotriva celor care-i dădeau de lucru lui tădcu. Amhrosio îşi scoase şapca. Bine-nţeles că nu rămîne sub arest. grilajul. Dacă-arunci bombe. . băiete. Fiindcă totul era foarte comod. afit şi nimic altoeva.nu se mai putea stăpîni. faţada pre-fecturii. . aşa-i?. nici roăcar cînd m-am dus prima dată la bordel . gîndeşte. tăticu te-mbrăca şi-ţi plătea stndiile şiţi dădea bani de buzunar. Carlitos . . pentm că-l vedeam pe bătrin în halul ăla. ci asta m-a durut. Zavalita. Diagonala. nu ţi-a trecut prin cap. bătea-n birou.De fapt. Şi totdeauna cu note bune. în chip de-avertisment. Don Fermin se sui în maşină: repede acasă. la una din ele profilul lui Tet6. încuviinttad. Zavalita. Pe mine mă urmărea el pas cu pas. asta nu admit.şi faţa lui întorcîndu-se brusc.vocea lui devenită un mîrîit.Deci eşti comunist mătăluţă. furi sau ucizi. Bulevardul 28 lulie.Cînd o să munceşti şi-o să te-ntreţii. la naiba.cu duioşie. mucosule . gîndeşte. niei nu era vorba de tine — vocea lui deprimată. Plecară. ridicase vocea -. v-asigur că n-o să rămînă nici urmă din acest incident. îi zîmbi lui Santiago. gindeşte.zîmbindu-i. n-ai intrat la San Marcos ca să-nveţi ci să te ocupi de politicale — tonul lui amar. te priveşte. din cauza tîmpeniei aceleia CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 219 dintre Jacobo şi Aida. fără să mi-o zică de-a dreptul. Bermudez se înclină uşor şi dispăru dincolo de intrarea prin-cipala. costumul lui cenuşiu în dungi. urărilor de buenas noches ale vardiştilor. şi maşina o luă pe Wilson.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 217 .

doamna Zoila îl ciufulea şi-l săruta pe frunte. te urasc Jacobo. l-a beştelit. dacă au rămas. remuşcări. Se aşeză pe pat. se ridică şi cercetă toate costumele din dulap. măi băiete. văzuse cu ochii lui borfaşi. schimodie.Cum e. . că precis te-ai umplut de păduchi la prefectură. c-ai dat bir cu fugiţii -zise Carlitos -. Beciurile foiesc de şobolani şi n-au pic de lumină.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 221 22o • Mario VargasLIosa .Vezi. Simţea o poftă nebună dea fuma şi n-avea nici o ţigară la-ndemînă. Pachetul şi chibnturile erau pe nopderă. Santiago se dezbrăcă. gtadeşte. De pe scară vazu că lumina din birou era aprinsă. asasini? Bătrinul încercase să vorbească la Palat dar Preşedintele dormea. dragă Carlitos . Fără să-şi mai ia halatul şi papucii cobori la primul etaj şi intră în camera lui Chispas. îmi promiţi că la anu' te mu(i la Catolica? şi că niciodată no să te mai vîri în politică? îţi promit mama. Carlitos. mama. . Aşezat lîngă geam fumă cu poftă. o cacao cu lapte şi. . Putin mai tîrziu auzi automobilul frînînd la poartă. de i-au mers fulgii. ce ţi se-ntîmplă. se opri lîngă uşa de sticlă: . gelozie. Chispas se rostogolea pe scări: ce spaimă am tras. de-a te naşte iar.zise Santiago -. se simte ditamai eroul -zise Tet6 -. pînă şi bucătăreasa şi servitoarea erau acolo. îi zicea doamna Zoila bucătăresei. Carlitos.V. Geamul era deschis şi se vedeau cîteva stele. îşi simţea irupul greu. Dar dacă i-ar fi cerut o ţigară lui Chispas s-ar fi.o să-ţi apară poza în „Comerţul" . şi-atunci l-a sunat pe pre-fect şi vai ce neau auzit urechile. mama. vezi cu ce te-ai ales din încăpăţînarea ta cu San Marcos? zise doamna Zoila -. niscai prăjiturele cu lămîie. prostuţule. de tîlhar bîntuind prin întonedc. a fost o greşeală. stinse veioza. la prefectură?. arzînd. te vîră fritr-o uniforma vargata şi-(i pun lanturi la picioare — zise Santiago -. Era trecut de două cînd s-au dus la culcare.Or fi crezut c-ai băgat-o pe mînecă.zise Tete -. faţa ei plină de lacrimi. ruşine. îl înconjurară. şi chicotele excitate ale lui Tet6: întoareerca fiului risipitor. . Cu un număr deasupra şi co moacă de bandit.Taci. . Zavalita. Zi. Grădina. te urăsc Afda. scotoci în buzunarele hainei. chiar aşa ţicnit eşti să nu-ţi dai seama?. încercînd să sempace cu nune -. Acum o fi intrat în biroul lui. Celorlalţi le-au dat drumul după două săptămîni. văzut nevoit să discute cu el. Şi fă o baie. zi-ne cum e. Chispas dormea pe burtă peste cearşafuri. eu mai am de. Nişte ochiuri.făcut cîteva drumuri ca să descurc încurcătura în care ne-ai băgat . sărutări. Gîndeşte: o poftă nebună de-a fi copil mic. al lui Jacobo şi al lui Washington şi al lui Solorzano şi al lui Hector şi iar al Afdei.zise Tetf. schimodie. mama. ce-ţi fac cînd te-nchid? . Te urasc tata. Se întoarse-n odaia lui.Pe Llaque l-au (inut închis doi ani.într-un fel tot am băgat-o pe mînecă. într-un fel tot i-am trădat.zise Chispas -. o stare mizerabilă. . îl văzu intrînd pe don Fermîn. Acu chiar că mă-ntreb cine-o să-i mai ajungă cu prăjinalanas. superisteţule. . îşi puse pijamaua. gîndeşte. Coboiî. Că i-ai trădat. .acum regretînd.Se mnflă-n pene că l-au închis. niciodată mama.Atunci am rupt-o şi cu avocatura şi cu familia şi cu Miraflores. scuturînd scrumul în grădină. . nu-mi pune bărbi . . îşi trase cearşaful pînă sub bărbie şi somnul îi dispăru cu desăvîrşire şi oboseala i se grămădi parcă toată în spinare. îl văzu pe Ambrosio îndreptîndu-se spre odaiţa din fund. Chipul Aîdei.zise Santiago -. . Nu i-au făcut nimic.Nu i-ai mai cautat niciodată pe cei din Cahuide? —zise Carlitos.Te dezbracă la piele. m-ar fi primit cu fanfară şi cu discursuri. îl puseră să stea jos în salon. de-a fuma. acum o fi aprins lumina. Dibui după papuci şi halat şi ieşi din odaie. pe Washington l-au exi-lat în Bolivia . cred că dacă în loc de cîteya ore aş fi fost reţinut o zi întregă. cu plăcere. Chispas şi Tete mureau de curiozitate: la închisoare?. nu vezi nebunule?.ai du-te.

se-ntoarse la jilţ. o să răceşti aşa . Zavalita.Aş vrea să vorbesc cu tine un moment. . schimodie. c-un pahar de whisky în mînă. . .nu mai era supărat. gîndi. părul încărunţit la tîmple. E multă umezeală-n aer. îl trase înăuntru. ochii lui nedoimiţi.222 • era aşezat în unu) din jilţurile verzi. gîndeşte. Santiago se-aşeză în faţa lui. îl luă de braţ. ca-n nopţile cînd rămînea acasă şi citea ziarele. ci bucuros să te vadă -.Intră. Ciocăni în uşă şi don Fermfn veni să-i deschidă. Aprinsese doar lampa cu picior. tata.

Nu v-aţi culcat pînă-acum? . Chispas o să aibă o scuză bună mîine ca să nu se ducă la birou. Zavalita —. Chiar s-au purtat bine cu tine? . nici nu m-au luat la-ntrebări. îşi scoase pachetul de Chesterfield. să fim iar prieteni -.De-atîtea emoţii .de parcă te-ar fi iertat deja. Zavalita.Te-ai supărat pe taică-tu că ţi-a tras o seatoalcă -aplecîndu-se să te bată uşurel pe genunchi. care eşti aşa de mare şi de tare.privindu-te cu drag.. tata . . se şterse pe buze.ba chiar cu puţin orgoliu. bricheta- . sorbi o înghititură. tata. Să găsesc ceva care să-mi permita să-nvăţ mai departe. Ridică paharul. Zavalita. .Da. ce-a fost a fost.Ne-am culcat mai demult.M-am gîndit la ce nii-ai zis şi ai dreptate. zi-mi tot.simtind că ţi se usucă gura. schimodie? . Don Fennfa nu glumi. Dar nu puteam donni. un adevărat revolutionar persecutat. Aş vrea să plec de-acasă şi să caut singur de lucru. . Zavalita -. sau nu te-ar fi certat niciodată -. nu rîse. . Acum dă-i tinunul.Bun. Ţie. Bun. tata. Săfiituluatlarefec! Se-ndreptă în jilt. Zavalita -. privindu-te de parcă (i-ar fi zis hai să uităm. tata. Ce voiai să-mi zici. bine c-ai trecut hopul .

în vestibul erau o oglindă încastrată. deodată chinuit. e/ cholo de Bemuidez s-a folosit de tine ca să-mi dea de-nţeles că bănuia ceva. Ce părere ai. s-o lăsăm baltă. Ambrosio . şi camara părea de curînd zugrăvită într-un alb strălucitor. în pragul donnitorului. îi plăceau şi tablourile: femeia voalata privind spre Piaţa Acho. tata. Vreau s-o fac pentru a putea hotărî mai bine ce cale să urmez. Zavalita. şi pe tata poate să-Lia naiba . schimodie. schi-modie. o măsuţă pe picioare lungi cu un bol chinezesc deasupra. orice-ai fi devenit. schimodie.zicîndu-ţi din ochi hai să uităm. tata. că ştia. don Fennm se apleca să-l sărute: trebuia să fi avut mai multă încredere-n taică-tu. . brutarul. tata. vocea. . voiai s-o ştergi de-acasă. Te-ar tenta să te trimit în străinătate petitru un timp? în Mexic.Nu te supăra. . tata.Nu mai vrei să depinzi de-un capitalist — zîmbind îndure-rat. schimbă trandafirii!. Bău o ultimă înghiţitură. o să-l dăm jos. — Conspiraţia generalului Espina? — zise Carlitos —. cupe. Asta e? . De ce se simţea aşa de bine în căsuţa din San Miguel? Era mai micuţă decît cea a doamnei Zoila. tata. tot cu două nivele. Zavalita -. pot avea încredere-n tine. Dar nu mai pot contmua să trăiesc într-un fel şi să gîndesc în alt fel. mînnlt dar fară ranchiună -. orice-ai fi facut. Să mă mai gîndesc. cocoşii ce Se-nfruntau în arena Coliseo. Zavalita. purcelul din pămînt ars trona printre pozele cu Chispas şi Tete. -Aşadar. Zavalita. vase mari şi mici şi lungi şi scurte. urcară scăriţa. tata.lăsîndu-ţi timp să te răzgîndesti.zise Santiago. covorul din săliţă era verde ca smaraldul.zise Cariitos. Te rog. mulţi oameni cu greutate. . Taică-tu a fost şi el amestecat? Asta n-a transpirat niciodată. şi decît la laborator.Trecuse mult timp de cînd nu mă mai jefuisem singur. MĂ SIMT mai bine-aici decît la doamna Zoila. o să-ţi explic de ce m-am înfuriat aşa. de exemplu. cu miile.Nu poţi continua să trăieşti cum? . servicii de ceai. vezi că numai pe tine te tratez de la egal la egal. Nu mai vreau ca orice lucru pe care-l fac să cadă asupra ta. Aşa o să vezi lucrurile mai bine. Zavalita. ca pe-un bărbăţel. Sînna era exact acolo unde-o lăsase ultima oară. . tata. Ce-i aici care sempotriveşte felului tău de-a gîndi. tu Amalia azi ia frezii! -.sculîndu-se în picioare. stinse lumina. sosiseră deja lăptarul. farfurii. Zavalita. trebuie luat totul de la capăt. schimodie? . Gras. Zavalita. Ce amuzante erau cutiile din cămară. cu ritul mare. e deja patru.uşor rănit. aşa-i? -ridicîndu-şi mîna şi mîngîindu-ţi faţa. nu? Lui Chispas nu i-aş fi spus aşa ceva. nici pe departe. jumate rotundăjuinate pătrată.Nu ştiu. Vei ştii să păstrezi secre-tul. că scomise asta chiar atunci ca să cîştige timp -. ce să devin. Acnm trebuie stopat totul. Masa din sufragerie era ceva nemaivăzut. Vezi doar că relatiile mele . să nu mai discutăm. Nu vrei să trăieşti lîngă propriul tată fiindcă primeşte contracte din partea guvemului. Vedem noi cum o îmbunăm pe mama. cu capacele lor multicolore şi desenele trăsnite . şi scaunele cu speteaza lor înaltă pareau confesionale de biserică. vezi că nu mai ai de ce să-ţi faci sînge rău. şi grădina ce-ngrijită era. animaluţele de porţelan. şi-n ianuarie pleci să-ţi continui studiile în Mexic. şi-Ambrosio spala maşina în garaj. bătîndu-te iar uşurel pe obraz -. elegantă. gîndea Amalia. Pe măsuţele de prin colţuri vazele erau mereu pline cu flori proaspete Amalia. istovit -.Nu mai vreau să depind de banii de buzunar — simţind cum îţi tremurau mîinile. schimodie? . senatori.Eşti mare acum. zîmbindu-ţi în continuare —. Cariitos . . nu pentru tine. bătîndu-te uşor pe obraz —. Vezi.gîndindu-te ca vrea să te cumperc.După două săptămîni. Vreau să depind de rnine însumi. Cînd lumina fu destul de putemica. . acum în maşină . cudile de ţigări de foi puros învelite-n celofan. încearcă să mă-nţelegi.Şi după cît timp ai intrat să lucrezi la „Cronica"? . de-o săptămînă nu-l mai visa pe Trinidad.M-am tot gîndit. Carlota azi cumperi gladiole!. el tot pe tine te iubea cel mai tare. Era ceva pe punctul de-a se concredza zilele acestea. o să-ţi dai seama că lumea nu se rezumă la cotlonul din San Marcos. zău aşa! Grădinarul veneao dată pe săptămînă şi stropea gazonul şi tăia şi curăţa muşcatele. tacîmuri. Rămase cu ochii tintă la bucata de cer de pe geam pînă se crăpă de ziuă. pentru-un an sau doi. Militari. doar ştii că te iubesc —. totul mirosea aşa de frumos. se ridică şi cotrobăi prin dulapul cu haine. teancuri de feţe de masă. tatăl tău nu-i un lacheu de-al lui Odria. cu Odria atîmă deun fir de păr.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 223 . Intră în dormitor şi se trînd pe pat. Deacord. dafmii şi iedera ce se căţara pe faţadă ca o armată de păianjeni. 224 • . Dă-ţi examenele. Să nu crezi că-ncerc să. . Bufetul era înţesat cu lucruri: castroane. lîngă steguleţul colegiului. Telefonul era pus sub observaţie pentru mine.Nu m-am supărat deloc. tata.Nu-i vorba de asta. schimodie? Şi-acum la culcare. Nici nu ştiu dacă mă interesează polidca. o să proclamăm alegeri libere. cu codiţa ttrbuşon. Cînd temună de scos cu sîrma bancnotele dinăuntm. Amaliei îi plăcea baml: sticlele cu etichete de toate culorile. fotoliile erau de culoarea chihlimbarului şi pe jos erau împrăştiate peme.zice Santiago. nu m-am gîndit . Ceva o fi transpirat. dacă sînt comunist.Pînă-n ianuarie ai timp berechet .

leşi. iar strada Carabaya parcă dădea în clocot. La ce bun a mai pisălogil-o pe doamna Lutia rugînd-o să-i calce costumul?. ziua donn. puţintel romantică. cartofiori pTăjiţi. în fund. Carlotei şi Sfmulei. ieşi. lădiţe de bere. Ăştia lucrează seara. conserve droaie unele peste altele. pasta de dinţi adăugă o dulceaţă răcoroasă gustului amar din gură. în prag agenţii de serviciu îşi duseră mîna la chipiu. era totuşi un miros prunitor. şi de cum dădu pe gît lichidul bolborosind de bul-buci. Coborî în sufragerie. oare-o să vomite? Inchise ochii şi-i apărura sub pleoape mici pîlpîiri albastre consumîndu-i organele. o meserie puţintel boemă. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 229 SANTIAGO plăti cele două pateuri calde şi sticluta de Coca-cola. enonn. pozele de pe pereţi. Aici erau camerele Amaliei. gîridi. scrutători. Aşteptă cu ţigara-n gură ca Ambrosio să scoată maşina din garaj. cu ochi lacomi. Rămase nemişcat. începu să rigîie. şi Santiago simţi unjunghi în stoniac: opt zile deja. exploră mesele goale. comandă maşina pentru ora opt. un ciocan îi bătea în tîmple. UN ac i se-nfigea în creier. de parcă Lima s-ar fi pregătit să devină într-adevăr iadul pe pămuit. SCARA ducînd din salonul de jos la etaj avea un covoraş roşu prins în verigi aurite şi pe pereţi erau zugrăviţi indieni . Deschise ochii: ce tl-ar da să mai doannă puţin. bitourile. bău îngreţoşat ceaşca de cafea naturală. Deja şapte şi-un sfert. gemea de verdeturi şi de sticle de lapte cît să dai şi la alţii. Deschise ochii şi apăsă butonul deşteptătomlui: chinul încetă. bărbieritul şi îmbrăcatul. îi ţiuiau urechile. duş şi lavoar. Se opri. Dizolvă două tablete de Alkaseltzer în jumătate de pahar cu apă. Mirosea a cemeală tipografica. Doldora era cămara: pesmeciori. imense baloturi de hîrtie de-a lungul pereţilor pătaţi cu funingine. Intră şi trecu de vechiul portal: un vestibul spaţios. în birou. Intră în sala de baie. de apă minerală. unde scrie Direcţia. zăbovi preţ de douăzeci de minute cu duşul. e bucluc dacă te prinde-n centru ora ieşirii funcţionarilor. Durerea de cap spori sub apa rece. nici ţipe-nie de om. trecătorii se revărsau alături cu drumul şi mergeau buimaci printre maşini. Gîndeşte: micul infem de zi cu zi devine marele Infem adevărat. Frigiderul. îşi simţea muşchii înţepeniţi. Supermeni şi şoricer Mickey. grădinile şi dcsişurile de pe ţănnul rîului etalau un verde foarte viu. zicea doamna Zoila ori de cîte ori se-ntorcea de la cumpăiături sufo-cată şi plîngăreaţă. privind sfera fosforescentă. Geamurile tramvaiului Lima-San Miguel oglindeau reclamele luminoase şi cerul era şi el învăpăiat. Trotuarele clo-coteau de fmnicute umane ce răsfrîngeau văpăile. maşinile de scris. Ridică receptoml ce comunica jos cu intrarea. a delăsare şi-a paragină. Ridică mîna şi ciocăni discret în uşă. împinse la o parte oul tare şi pîinea prăjită. la ce bun a mai prăpădit un so/ pe lustruitul pantofilor? Aici părea să fie redacţia: uşi larg deschise. Bucătăria era pardosită cu dale negre şi albe şi dădea într-un patio cu frînghii pentru rufe.228 • cu răţuşte Donald. fumă două ţigări cît timp îşi pregatea servieta. Urcă temător treptele foarte înalte care trozneau de parcă-ar fi fost roase din timpuri imemoriale de şobolani şi de carii. soarele juca pe-acoperişurile din Chacaclayo. aici băiţa lor cu closet. Era o dunineaţă senină. coşurile de hîrtii din răchită. De la ghişeu împinse capul spre el un portar în uniformă albastră: domnul Vallejo? Etajul doi. stafide. de whisky. îşi văzu parcă sîngele circulînd gros sub piele. Mai mult ca sigur că pe-aici nu s-a măturat niciodată.

ţesut cu animalu-acela galben care scuipa foc.. începînd cu risipa. Trase coşul de hîrtii cu piciorul. doctoraşule. Doamna Zoila n-ar fi atîmat ln ruptul capului în dormitorul ei o femeie goală ţin&idu-şi sînii-n palme c-o asemenea neruşinarc. Baia-ţi lua ochii cu cahlele-i albăstrui. bună ziua don Cayo. PE CIND automobilul cobora pe şoseaua principală. îşi scoase haina. dar ceea ce atrăgea mai cu seamă atenţia era patul. Corespondenţa se găsea pe mapa-sugadvă: dările se seamă ale poliţiei la stînga. bine. atît ai cheltuit?. punea de-o parte.De-aceea aş vrea să lucrez . don Cayo. aruncată de oglinda măsuţei de toaletă spre cea agăţată de paravan. n-au aflat încă damele alea că trebuiau să fie-aici la optjumate?. Da. slăbi nodul cravatei. Covorul era bleumarin. Dar aici totul era îndrăzneţ. Amalia sim^se că i se cască pămîntul sub picioare văzînd ce socoteli sfruntate u prezenta Simula. DOMNUL cu părul alb îi zîmbi prietenos şi-i arătă un scaun: deci tînărul Zavala. pantaloni. în ochii lui juca o lununiţă complice. Şi la ce foloseau toate oglinzile acelea? îi trebuise tirnp să se obişnuiască cu mulţimea aceea de Amalii. pur şi simplu o jecruanea la coşniţă. îi zise Cariota. inîinile aveau ceva binevoitor şi onctuos. bluze. Clodomiio i-apovestit Bun. rupea. ca şi perdelele dinspre salon. turbane. şi-i răbufiu tot sîngele-n obraji prima dată cînd dădu cu ochii de el. De ce cărau atîtea lucruri de la restaurant? Pentru că doamna dă multe sindrofii şi recepţii.. Soarele dispăru cam în dreptul zonei Vitarte. necugetat. şi el îi întinse un teanc de hîrtii: telegramele astea imediat. Clodomiio şi el erau pri-eteni încă din liceu. să se vadă repetată de-atîtea ori. doctoraşule. Citea. şi ea nimic. el citea hîrtii. Ambrosio. atmosfera cenuşie se răci pe măsură ce se apropiau de Lima. şi primea restul fără să-l numere. Unchiul naeu Clodomiro s-a gîndit că poate dumneavoastră. la dreapta scrisori şi ceren. ce mai cantitate de taioare. atît de jos. ca zăvorit într-o cuşcă. şi iarăşi zlmbi: prin urmare a avut probleme acasă? Da. Arătă spre secretariat. nu-i puteai piimi oricum. tinerii ţineau să fie independenţi. şi de cea de pe dulap (o. Dar doctorul Alcibfades se afla la biroul lui. trecînd în revistă ştirile c-un creion roşu între degete. nu-l cunoscuse. telegramele şi comunicatele în centru. Dar cel mai drăguţ era tot donnitorul doamnei. sublinia fraze. nici la secretariat nu era nimeni. nici că se uita la bani. dragonul dejos. Intră în biroul lui. Fennîn nu?. Tocmai tennuia de revizuit corespon-denţa cînd sună telefonul: generalul Espina. şidoctoro/ Alcibfades se uită la pendula de perete: păi acum e optjumate. Era un singur tablou. Se sculă-n picioaie. pe birou era curat lună. arătindu-ţi toate cele de să-ţi crape obrajii de ruşine.zise Santiago -. în oglindă Amalia se vedea din cap pînă-n picioare. în primele zile găsea fel de fel de pretcxte ca să suie să-l privească în voie. .23o • Maiio Vargas Llosa CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 231 mititei cîntînd din flaute quena saa mînînă tuime de lame. pantofi) spre oglinda-aceea inutilă prinsă de tavan şi-n care apărea. . începu cu dările de seamă. birourile erau goale. astea-s vremurile. pe lăbuţe de crocodil şi cu pledul lui negru. sînteţi aici? Da. Doamna părea multimilionară. prietenii domnului erau mari granguri. bine-nţeles că Clodomiro îi voibise de el. era. Intră în minister. înserana. Dar el deja se-ndepărtase. atît de vast. în schimb pe tatăl lui. scria note pe margine. fă-mi legătura. don Cayo. Era opt treizeci şi cind cînd maşina frtoă în Piaţa Italia şi Ambrosio coborî grăbit să-i deschidă portiera: Ludovico să fie la patmjumate la Clubul Cajamarca. era ceva mai tînăr decît noi. lavoarul şi cada erau roz.

Doi morţi. Ştiu că n-ai mai lucrat la un ziar pînă-acum. CHIAR lîngă camera doamnei era biroul. bine .zise Santiago -. în sfirşit. dar mă voi strădui să mă pun la curent clt mai repede . pierderi de cinci milioane. . în redacţie sînt mai multe maşini. alege-o pe care pofteşti.întotdeauna m-a atras. Şi cea care-ti amărăşte cel mai rău viaţa. domnule .Bine. M-am gîndit că lucrînd la „Cronica" voi putea asista în continuare la cursurile de Drept. îşi îngroşă putin vocea -: Un incendiu la Casa Wiese. o etajeră. . Remington-ul dinaintea lui i se păru un sicriu mititel. Zavalita. încît pînă şi doamna Hortensia cobora în salon. . Poliţia cercetează dacă-i un incendiu sau un act criminal.232 • Maiio VargasLlosa . Carlitos.domnul Vallejo îşi netezi cu palma părul nins. o lainpă.încuviinţă domnul Vallejo -. . Aici se-nchidea domnul m timpul vizitelor lui la căsuţa din San Miguel. vom vedea cum o să te descurci. Trebuie să te previn de ceva. dacă nu ştii. dădu din cap cu ochii mijiţi a zîmbet -. Santiago dădu din cap.zise Santiago -. pompierii au muncit toată noaptea să stingă focul. Ziaristica e meseria cea mai prost plătită. M-am g&idit întotdeauna că e cea mai apropiată de viaţă. stingea radioul.Ai noroc . Bine macar că nu era nimeni de faţă. iar dacă era chemată la telefon găsea . şi dacă era cu cineva trebuia să dom-nească o linişte monntotală. Tocmai căutam întăriri pentru secţia Ştiri locale.zise domnul Vallejo -.Deveni foarte grav. Asta şi era. . Se ridică. şi cînd se aşeză la primul birou mlinile începură să-i asude.De cînd sînt aici n-am prea văzut ziarişti să-şi fi continuat studiile . trei scăunaşe. Maximum două paragrafe. trecu în redacţie.N-am experienţă. aş vrea să-mi fac o idee despre înzestrarea dumitale.

cu păml creţ. ea îşi petrecea toată ziulica dîndu-i instructiuni Simulei şi supraveghiindu-le pe Amalia şi Carlota ca să lase casa pahar. cu fata ei Cariota. fiind ea aşa frumoasă. cu ochi adînciţi în orbite şi privind rece şi de undeva departe. Niciodată n-ai fi văzut-o dîndu-se-n vînt după vizitele domnului. De-aceea cînd don Cayo venea să doannă acolo. de nepăsătoare. lungaftă. Dar ce caracter urît trebuie că are domnul dacă făcea atîta circ!. manierat şi cumsecade. bijuterii. tăcută. Domnul n-avea nici în clin nici în mînecă c-un don Fermin de pildă. cum să-l iubească. cu părul gălbui ca tutunul răsuflat. Don Cayo era mic de stat. cu gîtul fleşcăit.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 233 un pretext să nu stea de vorbă. dacă-a putut să-i cumpere o casă ca asta şi tot maldărul ăla de boarfe. şi-o vedeai atît de veselă. era ministm. se speriase Amalia la-nceput De ce ţinea doamna trei servitoare. încît Amalia gîndea: i-a şi pierit din minte. fără ţîţe. grozav de simpatică. imediat s-a împrietenit. c-o gură aproape fără buze şi 234 • CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 235 . era mai fericită aşa. d ca să cheltuiasca pe ceva banii daţi de domnul. Era aşa bogat? Cariota făcu oohii mari: putred de bogat. Că mult trebuie să fi avut. pantofi. Sigur că el venea şi ea se străduia să-l primească bine. Cum poate o femeie aşa tînăra şi drăguţă să stea c-un babalîc care-i ajungea pto' la tîmplă dacă ea încălţa pantofi cu toc? îi putea fi tată §i era slut şi nici măcar nu ştia să se-mbrace mai ca lumea. de amuzată cu prietenele. căruntă. cum de nu şia găsit pe cineva s-o ia de nevastă? Pai doamnei Hortensia nu-i prea păsa de măridş. dacă domnul venea doar cînd i se năzărea? Negresa Sfmula era grasă. nu-l chema niciodată la telefon. Şi-apoi. şi nu-i plăcu defel. în schimb. iar şoferul lui şi tipul celălalt din maşină rămîneau să-l aştepte toată noaptea în faţa intrării. iar cînd domnul suna şi anunţa vin să mănînc acasă cu atîţia prieteni. era din guvem. Nu le ţine c-ar avea neapărată nevoie. se iveau doi poliţişti la colţ. cu faţa tăbăcită. pe care numai să-l vezi şi-ţi dădeai seama că era un om distins. Carlota? Aş. îi iubea bănetul. Tu chiar crezi că doamna-l iubeşte. După care domnul dispărea şi ea nici nu mai pomenea de el. îi zisc Carlota.

Din senin mă ia cu harţag şi-l împuşc de-l fac strecurătoare. grăbit. Nu dădea niciodată bună riua. . paralel cu primul -. fl rotunji.zise. îl fac eu să dispară. dar efectul era invers -. Căiţile pe faţă. făcu o pauză. Dacă guvemul n-are încredere-n tine. Serranot . Cayo? Oţi fi crezînd despre mine că-s deşcă prea ramolită să mai poată recunoaşte un agent? . Cayo? — îşi masca supararea vorbind răspicat. Tipul ăsta plasat aici înseanmă că guvemul nu mai are încredere-n mine? . o tuse încurcată.Cayo? Uf.Nu-ţi face sînge rău din toate fleacurile . . cînd ele-l salutau răspundea c-un monnăit şi fără nici o privire. mai turtit -. chestia cu trasu-n el nu era serioasă — mai liniştit acum. Că doar n-oi fi făcînd pe niznaiul cînd auzi că-s eu la telefon.termină al treilea cerculeţ. ce mai braţe de păian-jen.Ce-nseamnă agentul ăsta la uşa casei mele. bun.Bun. din răspi-cată devenea bălmăjită. Alo. să fie. Serrano. sau ce aia-a mă-si e? . alo? . tocmai de-aia . pe puţin de cinşpe ori. . Cum să nu mă pună pe gînduri. Ce zece. Poate că Lozano o fi vrut să se pună bine cu tine plasîndu-ţi un agent să-ţi păzească avutul. ce picioruse. nu zicea la revedere.Nu mă supără. . Serrano.o s^-ntreb de ce nu mi se transmite cine lasă vorbă .vocea lui Espina. Serrano . Dacă asta te supără. apoi redevenea răspicată —. sec -. Cayo. desena un cerculeţ -. o pauză. Ce-ţi puteai dori mai mult decît să-ţi ştii casa păzită. . în sftrşit .al cincilea cer-culeţ: mai mic decît celelalte dinainte. fiindcă tot timpul îl vedeai c-o tigară-n mînă. ce schelet. acum era idende cu celelalte -. . Preferam să ţi-o zic totuşi.un al doilea rotogol. că nu ştiu multe. Habar n-am omule.M-ai căutat? .repeta vocea generalului Espina -. încerc să dau de tine de-alaltăieri fară succes. oare cum s-o purta în lume? Amalia nu şi-l putea închipui trăind decît c-o babă bigotă mereu în doliu.zise Espina.Nu voibi prostii. Serrano. Alcibfades? . preocupat. schimbă tonul —.Da? . o fi însurat?.Ca fost ministru meriţi şi tu măcar un portar plătit de guvem. Or fi uitat că nu mai ai nevoie de pază. doar mă ştii . Cayo. Era aşa sfiijit încît partea dinainte a costumului său aproape că se-atingea de cea dinapoi. respirînd greu -.ALO. iar cînd doamna glumea cu el abia de-şi încreţea puţin colţul buzelor şi ăsta-i era tot rîsul. Acum aflu. .cu dinţi pătaţi de nicotină. Cayo.Tocmai de-aia. Voi da ordin să-l retragă. îl lărgi. nu. Asta-i protecţie. încercînd să glumească -. la ordinele tale. Cum de-ţi trece prin cap c-o să-ţi postăm un agent? o fi vreun craidon ce se ţine după servitoarea ta. . Dar înţelege-mă că treaba asta nu mi-a plăcut defel. Nici la minister nici acasă. Zi.ţinea un creion în mîna dreaptă. Mai că nu-şi schimba costumul. sau punere sub observaţie. şi cînd voibea la telefon nu zicea decît da. Chiar azi m-ocup de chestia asta. atunci în cine.De zece ori. ea şi Carlota se prăpădeau de rîs ţinîndu-se de poante: închipuieşte-ţi-l gol ca napul. umbla cu cra-vatele puse alandala şi cu unghiile murdare. aşa. .Nu risipi gloanţele pe javre — corectă cerculeţul. Cînd Simula nu le-auzea.vocea lui Espina era jovial tăioasă -. cîtid btatuie atîţia . mîine. Părea mereu ocupat. îşi aprindea ţigările de la chiştocul pe care tocmai voia să-l arunce. ci mă preocupă . Serrano.Atunci mai bine să-şi ia rapid tălpăşiţa. . Cayo. răsuflarea întretăiata a lui Espina: .acum furios.Eşti un Serrano bănuitor şi nerecunoscător — zise el —. încet -.

asta zice mult. Nu ştiţi cît vă sînt de recunoscător.Adică tot ce sare-n ochi.zise Carlitos -. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 237 .MI-A luat o oră . Ah. făcu o cruciuliţă pe hîrtie. tinerc. Ai două paragrafe şi-un sfert de ceas.236 • hoţi. în schimb pe mine Becerrita m-a beştelit cum i-a venit la gură. E absurd.Nu.zise Cariitos -. o să intri numai fiindcă m-am săturat să tot exainuiez nătărăi.zise Santiago -. nu e cazul. uită. dacă rămîi să lucrezi la noi. grijuliu -. nu? De cînd am părăsit ministerul nu m-ai căutat nici măcar o dată. Ai fi apărut în pagina mondenă. Şi-s vreo trei luni de-atunci.E vorba pur şi simplu de-o problemă de dispunere a datelor în funcţie de importanţa lor. îl începu şi pe al nouălea. Cu bine. .Ai dreptate. Zavalita? .Eu am dat proba cu Becemta . lasă asta. Serrăno. Vreţi s-o refac? ' . . . Drojdia umană ridicată la puterca ei maximă. Era un post liber la Faptul divers. Poate şi unde toţi trebuie să murim. nimeni nu-l putea suferi -zise Santiago -. îl linişti c-o privire milbstivă. ?o s-o uit cît oi trai.zise Carlitos -. Bun. să te pui pe-nvăţat meserie.Vă mulţumesc din suflet. dar tu ştii cum stau lucrurile . altă cruciulită. . ce prost sînt — zise Santiago. mişcă puţin din buze.Ţi-a oferit numărul complet . . Am refăcut cele două paragrafe de patru. în orice caz. nehotărît. mpse hîrtia şi-aruncă bucăţile la coş.zise Carlitos -. Asta-l face să se simtă direct vizat de ştire. şi mai e şi economia de cuvinte .Un nebun intră într-un bordel din Huatica în stare de deli-rium tremens sau „draci albaştri". bine bine. domnule . contemplă o clipă cele noua cerculeţe. în patroană şi-n doi proxeneţi mîrti Becertita -. un sim-bol.Am fost cam nervos. îl privi cu prietenoşii lui ochi spălăciţi -. . un limbaj simplu şi corect. ..Toţi îl ponegream pe Becemta. am corectat virgulele cu mîna în faţa lui Vallejo. parcă ruşinat de descurajarea pe care şi-o descoperea în voce -. eu şi-aşa am prea mult timp liber acum -puţin descumpănit. trei dedesubt. Doar că. . E ceea ce americanii (ziaristica a mai dibace din lume. Doar atît trebuie.rîse Carlitos -.Dacă n-ai fi luat examenul te-ai fi întors în sînul familiei şi-acum erai un nuraflorian model . dădea din cap că merge.domnul Vallejo îl privi c-un dram de şiretenie -. tot ce-l poate pasiona pe cititor -adăugă domnul Vallejo -. într-una din zile. . . . .Cînd doreşti. Trebuie început cu mortii. Domnul Vallejo citea atent. n-a ieşit rău — domnul Vallejo clătină din capul albil. de cinci ori. să-ţi fie clar) numesc lead.opt cerculeţe: cinci pe un rînd.zise Santiago -. domnule Vallejo — zise Santiago —. Serrano.Ştii ce-i aia trei rînduri? . cu creionul suspendat deasupra foii. închise mai înainte ca Espina să fi terminat să-şi ia rămas bun. Am vmt să te sun de cîteva ori.Şi eu care-am pus morţii la coadă.A fost produsul cel mai tipic al ziaristicii din Lima . Cum să nu-ţi aminteşti acum cu drag de el. şi bagă cuţitul în patru damizele. . Din noi doi tu trebuie că nu prea ai timp.domnul Vallejo numerotase cîteva fraze şi-acum îi dădea înapoi foaia -. . . ca fratiorul tău.Săptămîna viitoare. lar acu nu facem altceva decît să ne-amintun de el şi toţi îl adorăm şi-am vrea să-l înviem. Una din fete moare.Am simţit că mă piş pe mine .. mi-a lătrat: scrii cu picioarele. Becerrita. Ce-ţi face familia? Poate tot luăm masa împreună. o paradigmă.

Zavalita. cînd îi aduse micul dejun la pat. Nu era ţantoşă ca doanma Zoila. îi adresa cuvîntul fără să pozeze. o scruniieră cu chiştocuri şi parc-ar fi văzut un şobolan: Carlota! uite ce porcăde! Se-mbăia şi dimineata şi seara. nici măcar dacă se răslea la ea n-o făcea să i se simtă inferioară. de ce să n-o recunoască. voia ca şi ele să-şi petreacă viaţa în cadă.238 • Maiio VargasUosa — Toate datele importante rezumate-n pnmele trei rinduri. spaima funcţionarilor. el mereu posac şi ea mereu veselă. Trebuie să fii nebun să intri la ziar. Singurul meu viciu e băuturica şi pastiluţele. declaraţiile martorilor etoetera. care parcă vorbea stînd pe-un tron. ba mai rău. Deci: cu doi morţi şi cinci milioane pierderi s-a soldat deocamdată incendiul care a distrus noaptea trecuta cea mai mare parte a Casei Wiese. de parcă vorbea cu domnişoara Queta. dragă Carlitos. pompierii au stins focul după opt ore de sforţări în mijlocul primejdiilor. La o zi după intrarea Amaliei la căsuţa din San Miguel. mai ales dup-o scenă cu sor-mea — zişe Santiago -. avea şi nişte . — N-aveam pic de ştofă. Eram fericit să intm la „Cronica".zise domnul Vallejo -. zisese odată. Dar. una din clădirile principale din centrul Limei. în lead . dacă ai cît de cît ştofă de literat. bătătorul!.zise cu delectare domnul Vallejo -. Cauza catastrofei. — După care poţi colora ştirea cum vrei . dar Amalia gîndea: viciul ei e curăţenia. Zărea o dîră de prafpe covor şi: Amalia!. El asa pocit şi ea aşa frumoasă. înţelegi? — încearcă să mai scru versuri după ce d-ai băgat asta în cap -zise Cariitos -. ciudăţenii! Şi ce neruşinare în anumite lucruri. doamna o examină de sus pînă jos: ai făcut baiţă? Nu CE diferită era-n schiinb doamna Hortensia.

să-ntindă unt pe pîinea prăjită. De-aceea m toată căsuţa din San Miguel n-ai fi găsit nici o Inimă a lui Isus. ia-l.. se simţea ametită.United Press. Amalia simd. după cum le-am cerut . totul era jilav. şi doamna rîse iar: te duşai fară să te săpuneşti. murmură Amalia dînd înapoi. Scoase o pilulă. fiindcă ANSA s-a învîrtit de-o exclusivitate şi s-a ales cu trufandaua. îi povesri apoi Carlota. după cum se purta de-ndrăzneţ cu ele.zise.căscă el a lehamite. doamnă? Nu. îţi dai seama . şi doamna cu ochii micşoraţi de plăcere începuse să bea suc. închise robinetul. . eu. tmpul alb de sub apă. şi dindărătul uşii slobozi un chicotit Doamna Zoila ar fi făcut aşa ceva? Vai de mine. .E-n regulă . şi-atunci ea strîmbă din nas mai dihai ca o fedşcană răzgîiată. de niniic nu se sfia. Ea nu se duce niciodată la lituighie. acum lăbuţele. . dar şi ce sim-patică. Am început ducînd manuscrisele din redactie-n ate-liere. prea corect Or asta nu se poate-n meserie. bucuitaduse de jena ei. ce stai? fuga sub duş. Intră.zise el -. săpuneşte-te bine. rîse doamna.zise Santiago.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 239 doamnă. sfircurile întunecate.Toţi au publicat telegrama ANSA . prea naiv. . în atmosfera fumegîndă văzu apărind bustul şiroind de picaiuri. stătea sub jetul de apă. se freca aşa tare încît simţi apoi mult timp pielea arzîndu-i -. Aşa că nici ea nu s-a mai dus la slujba de dimmeaţă. poate să-ţi ofere destule satisfacţii. arătînd spre vraful de tăieturi din ziare adus de Alcibfades -. Foarte bine. pe cînd curăţau salonul. ai dat cu deodorant? Şi. cu faţa dogorindu-i. . Doamna deschise ochii: ce foame mi-e. Ce făcea acolo cu gura căscată?. Tallio. Era prea blînd. în capol. privind-o tot mai îndrazneţ. Dar asta încă nu era nimic. zicea doamna Zoila. şi deschise uşa să iasă dar tot îi mai aruncă Amaliei o ultună ocheadă: n-ai de ce să te mşinezi. nu? Să vină imediat. doamna Zoila i-ar fi dat voie să intre peste ea cînd se îmbăia? Ce diferită era. într-o zi Amalia găsi patulgol şi auzi apa curgînd în baie: să vă las dejunul pe nopderă. . don Cayo . îngăimă ea. N-am înţeles niciodată cum un om ca Vallejo putea fi ziarist. Păi ce. cucapul sprijinit pe-o pemiţă. îl privi o clipă. zise Amalia surprinsă. miam închipuit eu. nu mă plîng. bătînd din călcîie. cînd deodată o văzu pe ea încremenită lîngă cadă. clănţănind din dinţi. Şi pe cînd Amalia se săpunea săpunul îi scăpă din mînă de trei ori. scîrbit. privind curioasă. Semnez scrisorile după-aceea. cum îi zice tipului de la ANSA?. „Apriştii aruncă cu pietre în Ambasada pemană din Argentina". Către ANSA n-a plecat nici o instmcţiune. Dă-i de unnă lui.De vreo treizeci de ani. doamna ramase s-o privească. aici musai să se spele zilnic. trebuia s-o sfirşească rău. ca să facă impresie bună.şi arătase cu săgeţi unde se termina informaţia. A apămt peste tot. şi doamna chicod: hai. .zise doctorul Alcibiades -. aşa tre-buia de-acum să se-mbăieze şi să se săpunească zilnic. anunţă-l că voi trece să-l văd în biroul lui la ora trei. îi zisese: îmi daţi voie să mă duc la slujba de dimineată? Doamna chicotise din nou cu poftă: du-te dar vezi să nu te violeze popa. zicea „Comerţul" . CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 241 la adresa emblemei naţionale din partea apriştilor". s-o fi văzut cum le obliga să-şi dea c-un fel de prafuri contra sudoiii pe la subdori. moţăind încă sau întinzîndu-se lenevoasă. dar îşi are farmecul ei. zicea „Presa".LUCRAŢI de mult în ziaristică. Acum vor protesta care mai de care. don Cayo. cu un săpun în mînă. du-te. Mai apoi. Că doar nu ţi-o fi ruşine de mine?. Cînd vine Ministrul. cînd Amalia.Să intre şi să nu ne-ntrempă nimeni . după cîtva tunp. ce neobrăzată zău.Săracul. ce să facă. şi peste ea intra cîteodată cînd făcea baie. Cu mişcări leneşe se-aşeză în cadă şi întinse mîinile spre tavă.Nu prea am timp. Amalia îi povesti totul Cariotei şi-aceea îşi rotunji şi mai abidr ochii ei mari: aşa era doamna. Nu. nu-mi veni c-o fustă aşa de scurtă. uşiţa băii se deschise şi apăru doamna. vii dupa tavă mai Hrziu. şi doamna era în cadă. . Alcibfades însemnase cu cemeală roşie titlurile — „Incident antiperuan la Buenos Aires". şi Amalia rămase m cadrul uşii. încnmtată.zise Cariitos -. Plecă. o umezi cu salivă şi o înghiţi. cuvioaso. Alcibfades ieşi. Alături aşteaptă domnul Lozano. Asta-i tot. şi-adevărul e că nici noi nuiie-am mai dus. tot aşa nu se sinchisea dacă ele o vedeau. . cu ochii închişi. răspunsurile doamnei la bineţe erau: ai făcut baie?. nici o Sfintă Rosa din Lima. adă tava 'ncoa. Şi după-o juma de ceas.Da. o uşoară tremurătură ti agită mîna -. Aburii pluteau priri încăpere.zise el -. încheie-d unifonna pînă sus. Nu mai ştia unde să se uite. el zise intră şi apăru doctorul Alribfades. domnule? . E o meserie ingrată. ca s-o vadă săpuninduse bine. Ceva important? — Ştirea din Buenos Aires. cea mai mare satisfacţie i-au dat-o cînd l-au zbu-rat din post . în prima duminică petrecută-n căsuta din San Miguel. Bun. adu-mi-l aici.. zicea „Cronica": „Ofensă şi batjocură . 24o • temătoare. doctoraşule. eşti tu cam slăbuţă dar tot e ceva de tine. doctoraşule . CINEVA bătu la uşă.ochii domnului Vallejo rătăciră prin tenebre temporale. nu-ndrăznea să Snşface hainele. şi cu şagă-n glas: nu-ţi plac? Doamnă. întinse nuna răsfoind printre taieturi. din moment ce chiar dumneavoastra.zise doctorul Alcibfades -. Luă un flacon. dă şi pe urechiuşi. în fiecaie dimineată. rămase cu capu-n jos. Associated Press şi celelate agenţii au elimi-nat ştirea din buletinele lor. comandîndu-i tot mai zîmbitoare. foc în tot trupul. şi el trase primul sertar al biioului.

sau cel putin de-a şti să te prefaci că eşti — afinnăjovial Carlitos -.Şi eu credeam . Că doar nu era să piardă un asemenea prilej de-a face pe martira.Nu vorbeşti decît de taică-tu şi nu pomeneşti o iotă de maică-ta . gîndeşte. . deodată mi-o ia gura pe dinainte şi reiese că nu. Acum pot să-mi plătesc şi datoria la matale. l-o fi aşteptînd? Nu. Credeam că ţi-a mai trecut. După aceea s-o mai mari şi salariul.zise Santiago -. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 243 .Cinci sute de soles pe lună nu-i cine ştie ce .domnul Vallejo privi calendaral Esso atîmat pe perete -. fără veşti.Foarte. mă bucur. Dar tu mai ai denvăţat.unchiul Clodomiro făcu o pauză -.Bine-nţeles. . Prefer să las să mai treacă cîteva zile. leşind de la „Cronica" se încrucişă pe coridor c-un om c-o mustăcioară milimetrică şi c-o crăvăţică ce făcea ape schim-bîndu-şi culoarea. i-o fi lăsat vreo scrisoare?. Asta cît timp îţi faci ucenicia. ci numai de-a fi canalie. tehaoredactorul Hemăndez. Tu le-ai zis deja că sînt bine. Domnul Vallejo a fost tare cumsecade. vezi cum se-ntîmplă. Dar nu-i lăsa aşa. schimodie — zlse unchiul Clodomiro -. o să-ncepi să lucrezi de pe 'ntîi .zise Carlitos -. a ieşit bine.Oficial.o să-i sun curind. Dar dacă vrei să te pui la curent. n-au de ce să-şi facă griji. . Dar.242 • Maiio Vargas Uosa . ţi-am mai zis. . unchiule. dar nici n-ajunse bine în Piaţa San Martfn ca uită cu desăvîrşire înteevederea de adineaori cu Vallejo: l-o fi căutat tata acasă?. .zise domnul Vallejo —. N-a făcut o criză după fuga ta? — Cred c-a vărsat şiroaie de lacrimi. . . unchiule. ajuns la pensiune doamna Lucia nu-i zise decit bună seara. încep pe-ntîi. adică de marţea viitoare.Nu-i nici un zor . nu crezi? N-or să te silească să te-ntorci acasă dacă nu vrei. . — Deci continui să n-o poţi suferi — zise Cariitos -. Ai putea să-i suni pe părinţu tăi. . Eu nu mai trebuie să mă prefac. dar nici ea nu m-a căutat — zise Santiago —. . Zavalita. poţi să dai o raită prin redacţie chiar în seara asta. Cobori în vestibulul întunecos ca să-l sune pe unchiul Clodomiro.Ce bine. Simt eu că eşti multumit.Vrei să zici ca prima condiţie pentru-a fi ziarist nu-i aceea de-a şti ce-i un leacH — zise Santiago. unchiule.Am avut noroc.

don Cayo. ai un ibovnic.Cum se poartă Ludovico? .Cîte voturi a obţinut lista roşilor? . Senatorul Parra a luat parte la instalarea noului sindicat. Quetita?. nu asta.Lista lui Espinoza aleasă c-o mare majoritate. Puah. prăpădindu-se de rîs: daca n-ai unu o să ai doi. . aplecîndu-se -Sînteţi mulţumit de el. mai totdeauna foarte bine dispusă: tu tot mai eşti fată mare. ce obiceiuri! Se scula foarte tîrziu.zîmbi Lozano. Uneori cuvintele fără perdea ajungeau pîn'la bucătarie şi Simula închidea usa.Sper că nu i-ai arestat pe toţi oponenţu lui Espinoza. Quetita. nimic. a subţiori. Amalia.Douăzeci şi patru. nici un inci. „Chilena" o să lucreze la „Embassy". atunci? Lozano se-aşezase într-unul din fotoliile de piele şi-şi aranja medculos hîrtiile şi cameţelele pe măsuţă. ţigările şi se aşeză în celălalt fotoliu. Şi ce-i mai turuia guriţa! în primele ei zile la San Miguel. Quetita. Fii cît se poate de scurt. . doamna rămînea-n aştemut. don Cayo? . cu ochii lucindu-i în cap de şiretenie. îi zicea bancuri porcoase.* dent . ronţăia arahide sau dulciuri. Amalia?. ochişorii de porc. Cu ovaţii. a gonoree? Nu. au prins-o pe „China" culcîndu-se c-un cîntăreţ la bongo. văzu inîinile grăsulii răscolind hamic prin hîiţoage -.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 245 doamna Yvonne. cele mai deochiat. La-nceput pe Amalia o şocau. a agent.Desigur.asta nu-i plăcea. a bordel. Cum au fost alegerile. negreso?.îşi aprinse o Ugară. . probabil că şi domnişoara făcea acelaşi lucru la celălalt capăt al firului. Quetita. punea discuri şi-ncepea să sporovăiască la lelefon. Quetita. Ce.e măscări.zise Lozano. . dar după-aceea murea de rîs şi dădea fuga lîngă cămară s-audă ce mai trăncănea cu domnişoara Queta sau cu domnişoara Carmincha sau cu dommşoara Lucy sau cu CE nu-i plăcea la el? Faţa-i puhavă. dar după ce-şi lua sucul. . şi Carlota rămînea prostită.Cum ponmciţi. vocea -. rîzînd să se strice. . în „Ultima oră" ziceau că „Lula" are zece kile-n plus. Amalia îi ducea sus micul dejun pe la zece. cu gura căscată. te rog. se aşeza-n salon. zîmbetele linguşitoare? Mirosul lui? a tumător. don Cayo. citind sau lenevind. cu un zîmbet lătareţ -. o chema mai ales pe domnişoara Queta. După ce Sfmula îi prezenta socotelile. de florile mămlui. Aşa. cam în genul coniţei Tete cînd trancănea cu prietenele: ai văzut. şchioapa de „Paqueta" o să chelească de tot.Nu prea am timp. şi nicio-dată nu cobora înainte de douăsprezece. împreună cu II toate ziarele şi revistele găsite la chioşcul din colţ. gura i se strîmbă a greată -. şi doamna. neştiind ce să răspundă. vai doamnă ce ziceţi. tu?. Cînd s-aşeza la masă doamna băuse deja două sau trei păhărele şi era roşie-n obraji. Lozano . de codoş pensionat. Amaliei nu-i venea să-şi creadă urechilor: e-adevărat că „Polla" o să-l ia de bărbat pe codoşul ăla.Construcţia Civilă . ŞI ce viaţă aiurită ducea doamna Hortensia! Ce dezordine. cafeaua şi pîinea prăjită. . El îşi luă creionul. vorbea de rău pe toată lumea. don Cayo — o voce de curvă bătrînă trecută prin ciur şi dîrmon. doanma îşi prepara băuturica. contra două sute şi ceva —mîna lui Lozano făcu un gest dispreţuitor.

. cum doriţi. cînd don Cayo pleca în vreo călătorie şi-l lăsa pe seama domnului Lozano. îşi dădură mîna. Ci doar aşa. din întîmplare. şi imediat apoi. întîi comumştilor. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 247 muştele. Le deschise uşa o grăsană corcită care-i privi cu neîncredere: am putea vorbi cu domnul Calancha? Şi-apăru el din întuneric: rotofei. apoi apriştilor. Sînteţi de la poliţie? îmi pare bine. hahalera. .Dumneata eşti şef peste cartierul ăsta? . Că alegerile au avut loc în perfectă regulă. conduse Ambrosio şi parcară ceva mai încolo de cartierul mărgmaş.zisese Ludovico. cu mănusi -zise Ludovico. Ambrosio era nou în mesene. Măi să fie. Nu cred că-s primejdioşi. împroşcîndu-se de noroi. NICIODATĂ n-a lucrat cu ei mai serios. domnul Lozano le explică tot. pe unde se-ntin-dea o ditamai mocirla. şi tot întrebînd găsiră casa ti-pului. plin de admiraţie -.sărind de parcă l-am fi pişcat.Avem de vorbit ceva urgent cu dumneata — zise Ambrosio —. — Da. don Cayo .zise Ludovico -. Tu crezi că se lasă cu mardeală? Nu. Ludovico l-a făcut să rîdă pe Ambrosio povestindu-i istorii cu Hipolito. i-o aprinse. puteţi vorbi şi-năuntru. fără pantofi. cu o voce şovăitoare. şi Hipolito ajutorul lui. dar pe rînd . . — Dă-le drumul.Dumneata eşti pe punctul să te bagi într-un mare bucluc. dorP. în maieu. La căderea serii se suiră-n camionetă. don -. Spre binele dumitale. . Ambrosio şi Ludovico de-o parte şi de alta a lui Calancha. gonind .Cine-a zis asemenea calomnii? . lasă-mă să te felirit. ălălalt din trio. ' . să-i dezbinam între ei. nu? . . don. trebuie să fim singuri. .Şi-atunci de ce le zici oamenilor să nu se ducă la manifes-taţie. şi-ndată a lăsat-o mai moale -.Şofeml domnului Bermudfez? . . dar cum să ponegresc eu guvemul. don.Şi unii te-au auzit beştelindu-l pe generalul Odrfa . Ludovico scoase nişte havanepuros groase.zise Ambrosio. Prima dată.Nu-nţeleg despre ce-i vorba . donl — zise Ambrosio.Vai. a avut de-a face cu subuibiile. don. don Cayo.zise el -. Că geme de lume peste tot. Facem o plimbarică în timp ce stăm de vorbă? Tipul holbase ochii la ei fără să scoată o vorbă şi.zise tipul. ăsta-i Ambrosio. Bine. îşi continuară drumul pe jos. zisese domnul Lozano. . După care Ludovico a ajuns şofeml lui don Cayo.De ce le vîri oamenilor în cap să nu se ducă la manifes-taţiile din Piaţa Mare pe 27 octombrie. Ăsta-i Ludovico.zise Ludovico -.Nu mai e loc nicăieri . Ludovico îşi da cu presupusul că va fi uşor. . în sfirşit: intraţi. Au mîncat rahat făcînd propagandă pentru lista lui Bravo. Nu. doa7 Păi din toate cîte putin. îi oferi una. el lucra ca şofer. o luară peste maidan. apoi ei se duseră să cinstească un păharel într-un birt'de pe bulevardul Bolivia. Asta pleaşcă! S-au plăcut unul pe altul. Păi treabă-i asta? . Că doar cartierul ăsta se numeşte 27 Octombrie în cinstea lui. lasă-mă să te string în braţe.tipul îi privise căinîndu-se parcă. don.zisese Ludovico. nu? Da.zise Lozano. mîndru de sine —: Sper caţi văzut ziarele. E bine să tumăm gaz pe foc. ăl de s-a văzut mai apoi că era un degenerat. don. pentrun timp. aşa s-au cunoscut. şi-am venit să-ţi atrag atenţia . că lista apolidcă sa impus în mod democradc. Că ce soi de trebuşoare.r 246 • Mario Var^as Llosa — Numai doisprezece dintre ei. Roşii şi apriştii cu fişă.Dac-am fi de la poliţie nu ne-am purta aşa. şi cu-atît mai mult pe Preşedinte? protesta Calancha -. . era aici în trecere.

248 • — Credeai că nu se află? - zise Ludovico -. Poliţia te socoteşte de peacum un subversiv. — Nu se poate, auăleu, dar eu niciodată, ce minciună - ce mai actOr, don -. Lăsaţi-mă şi vă explic tot. — Bun, să te vedem, dă-i drumul, că doar conversînd se-nţelege lumea cu glagorie-n cap - zise Ludovico. Drept care îi îmbrobodise c-o poveste de să-ţi dea lacrimile, don. Mulţi din ăi de-acolo de-abia coborîseră de pe platourile înalte, erau nişte serranos prăpădiţi, don, şi nu rupeau o boabă de spaniolă, vorbeau doar quechua, seaşezaseră pe locurile astea virane fără să supere pe nimeni; cînd cu revoluţia lui Odrfa, le-au botezat 27 Octombrie tocmai ca să-i îmbuneze pe jandanni, şi-i erau tare recunoscători lui Odrîa că nu-i gonise de-aici. Ăştia nu erau ca ei doi — adică periindu-ne, don, linguşindu-ne — nici ca el, ci o biată gloată sărmană şi incultă, pe el îl aleseseră preşedintele asociaţiei fiindcă ştia să citească şi era născut pe coastă, costeno. — Şi ce-i cu asta? — zise Ludovico -. Ne duci cu preşul? Nu ţine, Calancha. — Nu vedeţi?, dacă ne-apucăm acu de politică, atunci ăi de după Odria vor asmuţi jandannu pe noi şi ne vor alunga -explica disperat Calancha -. înţelegeţi? — Chestia asta cum că Odria o să dispară, mie mi se pare -subversivă - zise Ludovico —. Ţie nu, Ambrosio? Tipnl sări ca ars şi chiştocul îi scăpă din gură. Se-aplecă să-l culeagă, şiAmbrosio: lasă-l, ia asta, fumează una întreagă. — Nu vreau deloc aşa ceva, dac-ar fi după mine poa' să rămînă şi-n vecii vecilor - sărutîndu-şi degetele puse-n cruce, don, jurîndu-se -. Dar Odrîa poate oricînd să moară şi-n locul lui să vină un duşman care să zică: ăştia din „27 Octombrie" mergeau buluc la manifestaţiile lui. Şi-atunci ţin-te, o să plouă cu jandanni, don. V-aţi prins? — Lasă viitoml şi gîndeşte-te la ce-ai de făcut acu' — zise Ludovico -. Struneste-ţi bine oamenu pentm 27 octombrie.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 249 îi dadu o pălmuţă încurajatoare peste umăr, îl apucă de braţ ca pe-un prieten: asta a fost o discuţie serioasă^ Calancha. Da domnule, sigur domnule. - Autobuzele or să vină să vă ia la şase - zise Ludovico -. Toţi să meargă, bătrîni, copii, muieri. Tot autobuzele or să-i aducă înapoi. După aceea ai putea organiza o petrecere, dacă vrei. Băutura ne priveşte pe noi. Clar, Calancha? Pai cum nu, sigur că da, şi Ludovico îi vîrî în mînă cîteva libras: asta pentm că ţi-am întrerupt digestia, Calancha. După care nu mai contenea cu ploconelile, don. DOMNIŞOARA Queta venea mai totdeauna îndată după masa de prînz, era prietena ei cea mai intună, drăguţă şi ea dar nu se compara cu doamna Hortensia. Pantaloni, bluziţe decoltate şi lipite de tmp, turbane colorate. Uneori doamna şi domnişoara Queta ieşeau cu maşinuţa albă a domnişoarei şi se întorceau noaptea. Cînd rămîneau acasă, îşi petreceau toată seara vorbind la telefon şi debitau cu delicii aceleaşi glume şi făceau aceleaşi farse. Toată căsuţa răsuna de-amuzamentele doamnei şi-ale domnişoarei, risetele lor seauzeau de la bucătărie, şi-atunci Amalia şi Cariota dădeau fuga lîngă cămară să tragă cu urechea ce pozne mai puneau la cale. Vorbeau c-o batistă peste gură, îşi smulgeau receptonil, îşi prefăceau vocea. Dacă le răspundea un bărbat: eşti un băiat pe cinste, îmi placi la nebunie, sînt moartă după tine dar tu te faci că nu mă vezi, vrei să-mi faci o vizită acasă diseară?, sînt o prietenă dea nevesti-ti. lar dacă era femeie: barbată-tu îţi pune coame cu sor-ta, bărbată-tu e topit după mine dar nu-ţi fie teamă, n-o să ţi-l răpesc ca prea are negi pe spinare, bărbată-tu o să te-nşele azi la cinci la „Los Claveles", ştii tu cu cine. La început Amalia sunţea un gust de cocleală-n gură cînd

25o • le'auzea, dar după aceea se prăpădea de plăcere. Toate prietenele doamnei sînt artiste, îi zise Carlota, lucrau pe la radio, prin cabarete. Toate arătau grozav, ca domişoara Lucy, erau cochete şi fişneţe, ca domnişoara Carmincha, se fiţîiau pe nişte tocuri uite-atîta, ca domnişoara „China", aia de cîntă cu fonnaţia Bimbambum. Şi-n altă zi, coborînd vocea: vrei să-ţi zic un secret: află că doanrna a fost şi ea artistă, Cariota găsise-n dor-mitor un album cu poze în care apărea cînd grozav de elegantă, cînd arătîndu-şi toate celea. Amalia răscoli prin măsuţa de toaletă, prin dulap, prin sertăraşe, dar nu mai dădu peste album. însă era cu siguranţa adevărat, că doar ce-i lipsea doamnei ca să fie artistă, avea pînă şi voce frumoasă. o auzea cîntînd cînd se îmbăia, iar altădată cînd o vedeau în toane bune, o rugau: vă mgăm doamnă, „Potecuţa" sau „Noaptea de dragoste", sau „Trandafiri roşii pentru tine", şi ea le făcea pe plac. Cînd primea invitati nu se lăsa rugată să cînte. Fugea de punea un disc, lua un păhărel sau o păpuşică din bar şi făcea din ele microfon, se oprea în mijlocul salonului şi cînta, iar invitaţii o aplaudau de li se înroşeau palmele. Vezi c-a fost artistă?, îi şoptea atunci Cariota Amaliei.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 251 - Vorbeşte chiar azi cu Pereira — îl întrempse el —. Zi-i că ameninţarea cu greva să rămînă la stadiul de ameninţare, acum nu-i momentul de greve. Să ceară medierea Ministrului. - Aici aveţi totul explicat amănunţit, don Cayo, daţi-mi voie -Lozano se aplecă, trase repede o hîrtie din maldărul de pe masă -. E doar o amenin(.are şi nimic mai mult. o acţiune politică, ce-i drept, dar nu ca să-i perpelească pe patrbni, ci pen-tm ca sindicatul să-şi redobîndească prestiginl în faţa bazei. Se observă o mare rezistenţă împotriva actualei hotăriri, asta ar putea face ca muncitorii să... - Scumpirea propusă de Minister e justă şi corectă - zise el -. Pereira să-şi convingă oamenii, discuţia să-nceteze. S-a creat o situaţie încordată acolo, şi tensiunile favorizează agitaţia. - Pereira e de părere că dacă Ministerul Muncii ar accepta măcar punctul doi din petiţii, atunci s-ar putea... - Fă-l pe Pereira să-nţeleagă că i se plăteşte un salariu ca s-asculte nu ca să-şi dea cu presupusul — zise el —. A fost pus acolo ca să uşureze mersul lucrurilor, nu să le complice gîndind. Ministerul a obţmut cîteva concesii din partea patronilor, acum sindicatul trebnie să accepte medierea. Şi mai zi-i lui Pereira că treaba asta trebuie să ia sfirşit în patruzeci şi opt de ore. - Da, don Cayo — zise Lozano —. Aşa va fi, don Cayo. CÎND colo, două zile mai tîrziu domnul Lozano tuna şi ful-gera, don: canalia de Calancha nu participase la discuţiile pregătitoare şi-acu intrase-n pămînt, mai erau trei zile pînă la 27 şi dacă nu mergea tot cartierul, atunci Piaţa Mare nu se umplea. Omul vostm e Calancha, să vă intre bine-n cap, trebuie pus cu botul pe labe cum vă pricepeţi mai bine, îi puteţi oferi pînă la cinci sute de soles. Care va să zică tipul îi dusese de nas, don, se

- TEXTILE - zise el -. leri s-au discutat petiţiile. Aseară patronii i-au declarat Ministrului Muncii că pare să se lase cu grevă, că toate astea au substrat politic. - Scuzaţi, don Cayo, dar nici pomeneală de aşa ceva - zise Lozano -. Ştiţi doar, tcxtiliştii, focar aprist dintotdeauna. Aşa •c-acolo s-a făcut o curăţenie-n regulă. Sindicatul e demn de-ncredere. Pereira, secretarul general, îl ştiţi doar, a cooperat mereu.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 253 252 • Mario VargasUosa gudura si cînd colo era un ipocrit. Urcară-n camionetă, ajunseră la el acasă şi nu mai bătură-n uşă. Ludovico o deschise c-o lovi-tură de picior: înăuntru era o lumînare aprinsă, Calancha şi corcita lui mîncau, şi-n jurul lor vreo zece plozi urdurosi se smiorcăiau care mai de care. - leşi, don - zise Ambrosio -, avem de discutat. • Corcita pusese mîna pe-un retevei, iar pe Ludovico îl pufni risul. Calancha onjură, îi smulse scurtătura din mîini, vă rog s-o iertaţi, nu-şi dă seama ce face; un actor grozav, don; s-a şupărat c-aţi intrat fără să bateţi. leşf cu ei afară, şi-n seara aia n-avea peel decît un pantalon şi traznea a băutura. Nici nu se depărtaseiă bine de casă, cînd Ludovico îl plezni o data bine din zbor, şi Ambrosio la fel, dar nu prea tare, ci doar aşa ca să-i scadă moralul. Aoăleu, văleu, dar ce-am făcut, doift: se lăsase s-alunece pe jos, nu m-omorîţi sărăcan de mine, o fi vreo neînţelegere. - Pui de căţea - zise Ludovico -. î(i scot eu neînţelegerca pe nas. - De ce nu te-ai ţinut de cuvînt, don? - zise Ambrosio. -De ce n-ai luat parte la discuţiile pregătitoare, cînd Hip61ito a venit să pună la cale chestiunea cu autobuzele? - zise Ludovico. - Uitaţi-vă la faţa mea, uitaţi-vă, nu vedeţi că-i galbenă -plîngea Calancha -. Din cînd în cînd mă ia cu nişte friguri de mă doboară la pat, am zăcut bolnav. Dar mă duc chiar mîine la întîlnire, îndrept eu totul. - Dacă tipii de-aici nu apar la manifestaţie, va fi numai din vina ta - zise Ambrosio. - Pe loc or să mi te umfle la ptmaie - zise Ludovico ~. Şi dacă nimereşti la politici, adio mamă. Nu mai faci nici cît o ceapă degerată. El se jura cu cerul şi cu pamîntul, şi Ludovico îi mai plezni una şi-Ambrosio alta, ceva mai tare de data asta. - o să zici că te-am mardit, şi cînd colo pălmuţele astea-s spre binele tău - zise Ludovico -. Nu vezi că facem totul ca să nu înfunzi pîmaia, Calancha? - Asta-i ultima ta şansă, omule - zise Ambrosio. Că pe cuvîntul lui, că pe monnîntul mă-sii, că se jură, don, dar nu mai daţi în mine. - Dacă toţi seiranos merg în piaţă şi lucrurile ies bine, ai trei sule de soles puşi deoparte, Calancha - zise Ludovico -. Ai de ales între trei sute de soles şi mersul la pîmaie, acu' hotărăşte sin-gur ce-ţi prieşte. - Nu-i nevoie, nu vreau bani - vedeţi ce podoabă de om, don -. o s-o fac pentru latucul nostm, generalul Odria, nu pentni bani. Şi-l lăsară acolo, jurîndu-se şi promiţînd. Crezi că se ţine de cuvînt scîrba aia, Ambrosio? S-a ţinut, don: a doua zi se dusese Hipolito să le-aducă steguleţe, şi Calancha îl priniise în fruntea unei delegaţii, şi Hipolito l-a văzut cum îşi strunea oamenii şi cum colabora cu avînt, de mai mare dragul.

DOAMNA era mai înaltă decît Amalia, mai scundă decît domnişoara Queta, avea părul negru ca pana corbului, pielita parcă neatinsă de soare, ochii verzi, gura roşie şi mereu ronţăia cu nişte dintişori egali de-ţi făcea plăcere să-i priveşti. Cîţi ani să fi avut? Peste treizeci, zicea Carlota, Amalia nu-i dădea mai mult de douăzeci şi cinci. De la mijloc în sus ţrupul îi era aşa şi aşa, dar în jos ce mai curbe. Umerii traşi pe spate, sîni împungăreţi, o talie de fetiţă. Dar şoldurile erau o frumuseţe, largi apoi se subţiau treptat, şi pulpele se strunjeau parcă mode-late la roata olarului, glezne fme şi lăbuţe ca ale coniţei Tet6. Mîinile şi ele subţirele, unghiile foarte lungi şi vopsite mereu în

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 255 ghemuită sub pătură, trează, excitată, rîzînd de una singură. A doua zi dimineaţa, ea şi Carlota aveau de tras, nu glumă. Munţi de chiştoace şi de sticle, mobile trase la perete, pahare sparte. Curăţau, strîngeau, lăsau totul lună, pentm ca doanma, coborînd, să nu-nceapă ah ce murdărie ca-n grajd, vai ce porcărie, Domnul îşi petrecea noaptea acasă după un chiolhan din alea. Pleca foarte devreme, Amalia-l zărea, galben şi încercănat, tăind de-a drep-tul prin grădină, trezmdu-i pe cei doi care-şi petrecuseră noaptea-n, maşină aşteptîndu-l, oare cît le-o fi plătind pentm înnoptatul ăsta afara?, şi de cum pleca automobilul se retrăgeau şi gorilele de la colţul străzii. în zilele acelea, doamna se trezea mai tîrziu ca de obicei. Simula îi prepara din timp o farfurioară cu scoici mari-nate şi feliuţe de ceapa stropite din belşug cu sos picant, şi-un pahar cu bere de la gheaţă. Apărea în capot, cu ochii umflaţi şi înroşiţi, mînca pe sponci şi se-ntorcea băstăcăind în pat, iar după-masă o suna din oră-n oră pe Amalia să-i ducă sus apă minerală cu tableta de Alka-seltzer.

254 • Mario Vargas LIosa aceeaşi culoare cu buzele. Cînd purta. pantaloni şi bluză i se vedea totul, decolteurile rochiilor ei elegante dezgoleau umerii, jumătate din spate şi sînii tot pe jumătale. Se aşeza picior peste picior, fusta i se ridica deasupra genunchilor, şi din postul lor de observaţie de lîngă cămară, agitate ca nişte găini, Carlota şi Amalia melitau cum le fug ochii invilatilor după picioarele şi decolteurile doamnei. Bătrîni, cărunţi, graşi, născoceau fel de fel de tertipuri, ba ridicîndu-şi paharul de whisky de pe jos, ba aplecîndu-se să scuture scrumul, doar-doar s-or trage mai aproape să se binocleze mai bine. Ea nu se supăra deloc, ba chiar îi provoca aşezîndu-se mai bine uite-aşa sau întinzîndu-le mînuţele uite-aşa. Domnul nu-i gelos, nu?, îi zise Amalia Carlotei, că oricine altu-n locul lui ar turba văzîndu-i cum se gudură pe lîngă ea. Şi Carlota: da' de ce-ar fi gelos?; doar nu-i e declt amantă. Asta chiar că era ciudat, domnul o fi fost el slut şi babalîc dar nu părea deloc prostălău, şi totuşi ramînea atît de calm cînd invitaţii, deja piliti, începeau s-o pipăie pe doamna făcîndu-se că glumesc. De pildă dansau, şi-o pupau pe gît sau o mîngîiau pe spate şi cum o mai strîngeau. Doamna chicotea, în glumă îi dădea peste mînă îndrăzneţului, fl împingea tot în joacă pe-un scaun, ori dansa mai departe cu el de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat, lăsîndu-l să depăşească limitele bunei-cuviin(e. Don Cayo nu dansa niciodată. Aşezat într-un fotoliu, cu paharu-n mînă, conversa cu invitaţii, sau privea cu faţa lui spelbă la jocurile şi cochetăriile doamnei. Un domn încins de băutură îi strigă într-o zi: îmi împrumuţi sirena ta pentm-un week-end la Paracas, don Cayo? şi domnul: ţi-o fac cadou, Generale, şi doamna: ay ce bine, du-mă la Paracas, sînt a. ta. Carlota şi Ămalia se prăpădeau de ris auzind glumele alea, văzînd trasnaile alea, dar Smiulanu prea le lăsa să tragă cu ochiul şi cu urechea, le-nghiontea în bucătărie şinchidea uşa după ele, sau apărea doanuia,,cu ochii scînteindu-i în cap, cu obraju-n flăcări, şi le trimitca repejor la culcare. Din patul ei, Amalia auzea muzică, rîsete, ţipete subţirele, clinchet de vase, şi rămînea mult timp

- „OLAVE" - zise el, slobozind o gură de fum -. S-au întors oamenii noştri de la Chiclayo? - Mai adineaori, don Cayo — încuviinţă Lozano —. Totul e-n ordine la fermă. Pofdţi informarea prefectului, iar asta-i o copie după darea de seamă a poliţiei. Cei trei şefuleţi locali au fost arestaţi la Chiclayo. - Aprişti? - mai slobozi o gură şi văzu că Lozano se lupta cu un strănut. - Numai numitul Lanza, vechi conducător aprist. Ceilalţi doi sînt puşti cu caş la gură, n-au antecedente. - Adu-i la Lima şi scoate-le pe nas şi laptele care l-au supt o grevă ca aceea de la „Olave" nu se-organizează cît ai bate din

256 • palme. A fost pregătita cu grijă, de profesionişti. S-a reluat lucrul la fermă? - Da, chiar în dimineata asta, don Cayo - zise Lozano -. Mi-a comunicat prefectul la telefon. Am lăsat cîţiva băieti de-ai noştri la „Olave", pentru cîteva zile, deşi prefectul m-a asigurat că... - San Marcos - Lozano închise gura, şi mîinile-i se repeziră la măsuţă, înhăţară trei, patm foi de hîrtie şi i le întinseră. Le puse pe braţul jeţului, fără să le privească. - Nimic săptămîna asta, don Cayo. Grupuleţe ce se tot adună ici şi colo, apriştii mai dezorganizaţi ca niciodată, roşii ceva mai activi. Ah da, am dibuit un nou grupuleţ troţkist. întîlniri, conversatii, ninuc. Săptămîna viitoare au loc alegeri la Medicină. Lista apristă s-ar putea să cîştige. - Celelalte universităţi — suflă tot fumul, şi de data asta Lozano strănută. - Bat pasul pe loc, don Cayo, reuniuni de-ale grupuleţelor, scandaluri între ele, fleacuri. Ah da, în sfirşit am pus pe roate mijloace sigure de informare la Universitatea din Tmjillo. Uitaţi ăici, memoriul numărul trei. Avem acolo două elemente care... - Numai memorii? - zise el -. Săptămîna asta n-au aparut foi volante, broşurele, fiţuici şapirografiate? - Cum de nu, don Cayo - Lozano îşi ridică servieta, trase fennoarul, scoase un plic gros, cu un aer triumfal —. Foi volante, broşuri, pînă şi comunicatele bătute la maşină ale Centrelor Federate. Totul, don Cayo. - Vizita Preşedintelui - zise el -. Ai vorbit la Cajamarca? - Toate pregătirile au şi-nceput - zise Lozano -. Eu plec luni, şi miercuri dimineaţă v-aduc o infonnare amănunţita, astfel ca joi să puteţi merge chiar dumneavoastră să inspectaţi dispo-zitivul de securitate. Dacă mai credeţi necesar, don Cayo. - Am hotărît ca oamenii noştri să plece la Cajamarcajoi, cu autobuzele, ca sajungă acolo vineri. Nu de alta, dar n-am chef să se prăbuşească avionul şi să n-am cînd să-i înlocuiesc.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 257 - Cu şoselele alea prin munţi nu ştiu zău dacă nu-i mai primejdios cu autobuzul decît cu avionul — glumi Lozano, dar el nu zîmbi, încît Lozano îşi recăpătă seriozitatea imediat-: Foarte bine v-a(i gîndit don Cayo. - Lasă-mi toate hîrtiile astea - se sculă, şi Lozano îl unită instantaneu -. Ţi le-napoiez mîine. - Nu vă mai răpesc timpul, aturici, don Cayo -. Lozano B conduse pînă lîngă birou, cu servieta lui doldora sub braţ. - o clipă, Lozano - îşi aprinse altă ţigară. trase din ea mijindu-şi ochii. Lozano aştepta în faţa lui, zîmbitor -. N-o mai tapa de bani pe bătrîna Yvonne. - Poftim, don Cayo? - îl yăzu clipind des, zăpăcindu-se, pălind. - Mie nu-mi pasă dacă le storci nişte soles fetiţelor din Lima — zise el amabil, zîmbind —. Dar pe Yvonne las-o-n pace, şi dacă va avea vreodată neplăceri, ajut-o cum poti. E o persoană de încredere, ai înţeles? Faţa puhavă se-acoperise de broboane, ochişorii de porc încercau speriaţi să zîmbească. îi deschise uşa, îi dădu o palmuţă peste spate, îl încurajă, pe mîine Lozano, şi se-ntoarse în birou. Ridică receptorul: fă-mi legătura cu senatorul Landa, doc-toraşule. Strînse hîrtiile lăsate vraf de Lozano, le băgă-n servietă. o clipă mai tîrziu sună telefonul. - Alo, don Cayo? - voceajovială a lui Landa -. Chiar acum mă gîndeam să vă sun. - Vedeţi, domnule senator, gînd la gînd cu bucurie - zise el -. Am o veste bună pentm dumneavoastră. - Am aflat, am aflat, don Cayo - ce bucuros eşti, secăbira -. Am aflat, au reluat munca la „Olave" chiar azi dimineata. Nu ştiţi cît de recunoscător vă sînt că v-aţi ocupat personal de treaba asta. - Am pus mîna pe organizatori - zise el -. Indivizii n-or să ne mai dea de furcă pentm-un timp.

258 • Mano Vargas Llosa - Dacă întîrziam cu strînsul recoltei ar fi fost o nenorocire pentru întregul departament - zise senatoml Landa . Cum staţi cu tunpul, don Cayo? Avetf seara asta libera? - Veniţi să luăm masa la San Miguel - zise el -. admiratoarele mă tot întreabă de dumneavoastră. - încîntat, pe la nouă e bine? - risul lui Landa -. Perfect, don Cayo. Vămbrăţişez, pe curind. hitrerupse şi formă un număr. Două, trei apeluri, abia la al patrulea o voce somnoroasă: da?, alo? - L-am invitat pe Landa diseară — zise el -. Cheam-o şi pe Queta. Poţi să-i zici lui Yvonne că n-o s-o mai sîcîie nimeni cerîndu-i bani. Bun, asta-i tot, dormi mai departe.

PE 27 dis-de-dimmeată el s-a dus cu Hipolito şi Ludovico după autobuze şi camioane; sînt îngnjorat zicea Ludovico, dar Hip61ito: fii serios, totul va merge strună. De departe îi văzură pe locuitorii carderului mărginaş, toti în par, aşteptîndu-i, atît de mulţi că nu se mai vedeau cocioabele de ei, don. Dăduseră foc gunoaielor, şi pretutindeni zburau cenuşi, bucăţele arse, şi pluteau hultani pe cer. Le ieşise în întîmpinare tot comitetul, Calancha îi salutase numai zîmbete şi miere, ce v-am zis? Le scutură mîna, îi prezentă celorialţi, îşi scoteau pălăriile, îi îmbrăţişau. Cocoţaseră portretele liii Odria peacoperişuri şi pe zidurile mai înalte, toţi aveau steguleţe m mîini, Trăiască Revoluţia Restauratoare ziceau pancardele, Trăiască Odrîa, Carderele îl salută pe Odrîa, Sănătate-Educaţie-Muncă. Oamenii se uitau la ei şi plozii li se agăţau de picioare. - Mă, să nu vă prind în Piaţa Mare cu mutrele astea de îngropăciune — zisese Ludovico.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 259 - Lăsaţi, c-or să se-nveseleasca ei la momentul potrivit - zi-sese Calancha, mare pezevenghi, don. îi aburcara-n autobuze şi camioane, erau fel de fel de oameni dar mai ales muieri şi munteni serranos, a trebuit să facă mai multe drumuri cu ei. Piaţa aproape se umpluse cu tipi veniţi spontan şi cu locuitori aduşi de prin alte mahalale şi de la fenne. Dinspre catedrală se vedea un puhoi de capete, cu pancarde şi portrete şi steguleţe plutind deasupra. Ei îşi mînară mahalagiii acolo unde le zisese domnul Lozano. Erau doamne şi donuu la ferestrele primăriei, ale magazinelor, ale Clubului Unirii, poate că şi dumneavoastră don Fermfn eraţi pe-acolo, nu don?, şi deodată Ambrosio: ia priviţi, unu' din ăi de la balconul ăla e domnul Bennudez. He-he-he, peştii ăştia poponari se reguleazăntte ei, se hlizea Hipolito arătînd spre havuz, şi Ludovico: păi se putea?, te simti în elementul tău, scîmăvie: că mercu fl făceau de două parale pe Hipolito şi el nici gînd să se-nfurie, don. începură să-ncălzească mulţimea, s-o îndemne să strige ura şi traiască. Rîdeau toţi, îşi hîţînau diblele, hai băieţi, mai tare, zicea Ludovico, Hipolito fugea ca un gnzgan de la o gaşcă la alta, mai multă veselie, mai multă zarvă, faceţi bă tărăboi. Sosiră orchestrele, cîntară valsuri şi manneras, în sfirşit se deschiseră uşile de cristal dînd în balconul Palatului şi ieşi Preşedintele c-o droaie de ştabi, de mahări şi de militan, şi lumea chiar că începu să se însufleţească. După aia, cînd Odria le vorbi de revoluţie, de Pem, se-ncinseră de-a binelea. Răcneau trăiască de bunăvoie, cînd discursul luă sfirşit aplaudară mulL Ei, m-am ţinut ori ba de cuvînt?, le zise falos Calancha, spre seară, la-napoierea în cartier. îi dădură ăi trei sute de soles şi el ţinu morţiş să cioc-nească şi să bea toţi împreună. împărţiseră la udeală şi la ţigări cu ghiotura, mulţi umblau deja pe două cărări. Dădură de duşcă niştep('sco ciocnind cu Calancha, apoi Ludovico şi-Ambrosio o luară la picior, lăsîndu-l pe Hipolito în cartier să petreacă-n legea IUL - Ce zici, o fi mulţumit acu domnul Bennudez, Ambrosio? - Sigur că e, Ludovico.

26o • - N-ai putea învîrti ceva să lucrez e'u cu tine în maşină, în locul lui Hinostroza? - Nu te sfătuiesc, nu-i treabă mai împuţită decît să-l păzeşti pe don Cayo, Ludovico. Hinostroza mai că s-a ţîcnit de-atîtea nopţi nedormite. - o fi, dar îţi pică cinci sute de soles, Ambrosio. Şi-n plus, cu puţină baftă, mă văd şi eu trecut pe ştatul de functu. Unde mai pui c-am lucra împreună, Ambrosio. Aşa că Ambrosio îi vorbise lui don Cayo, don, să-l ia pe Ludovico în locul lui Hinostroza, şi don Cayo risese: acu pînă şi tu ai protejaţi, negrule.

m DAR toate astea au fost floare la ureche faţă de marea surpriză încercată de Amalia a doua zi după una din petrecerile alea de pomină. îl simţise pe donmul cobortad scările şi bîntuind prin salonaş, văzuse printre jaluzele că maşina pleca şi că dispărcau şi sticleţii din colţul străzii. Aturici ureă la etaj, bătu-ncetişor m uşă, pot să iau peria de parchet, doamnă?, deschise şi intră tiptil. Ştia unde-o lăsase, era sub măsuţa de toaletă, uitată acolo. Lumina slabă de afară scotea la iveală lăbuţele de croco-dil, paravanul, dulapul, dar restul rămînea cufundat în întuneric şi plutea un abur stătut. Nu privi la pat în timp ce sendrepta spre măsuţa de toaletă, ci doar cînd se-ntoarse tîAid peria după ea. Şi îngheţă: acolo era şi domnişoara Queta. o parte din cearşafuri şi cuvertură lunecaseră de-atingeau covoml, domnişoara dormea întoarsa spre ea, c-o mînă pe coapse, cu cealaltă atîrnîndu-i, şi era goală puşcă. Şi-acu mai vedea, după spinarea negricioasă a domnişoarei, un umăr alb, un brat alb, pletele foarte negre ale doamnei care donnea întoarsă pe partea ailaltă, acoperită c-un cearşaf. Continuă să meargă, parchetul i se păru presarat cu spini, dar înainte de-a ieşi, o curiozitate de neînvins o împinse să privească; o umbră deschisă la culoare, o umbră întunecată, amîndoua perfect nemişcate, dar ceva ciudat şi pesemne primejdios iradia dinspre pat, dragonul arunca foc în oglinda din tavan. Auzi că una din ele murmura ceva în somn şi se sperie. închise uşa, gîfiind. Pe scară-njos o pufiurîsul, ajunse la bucătărie ţinîndu-şi palma peste gură, sufocată. Carlota,

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 263 262 • Carlota, domnişoara e sus în pat cu do'amna, şi coborî vocea şi privi spre patio, şi-s amîndouă fără nimic pe ele, amîndouă despuiate. Şi ce-i cu asta, domnişoara Queta obişnuia să rămînă peste noapte, dar deodafă Carlota se opri din căscat şi coborî şi ea vocea, ce zici?, amîndouă goale?, amîndouă despuiate? Şi-apoi toată dimineata, pe cînd îndreptau tablourile, schimbau apa din vaze şi scuturau covorul, îşi dădură coate pufiiind în rîs, păi atund domnul o fi domiit pe canapea?, în birou?, înecîndu-se-n rîs, ori sub pat?, şi deodată uneia i se umpleau ochii de lacrimi şi cealaltă o lovea pe spinare, oare ce fac cînd fac?, cum o fi şi asta? Cariotei îi ieşiseră ochii din cap cît patlăgelelc, Amalia-şi muşca mîna ca să-şi potolească hohotele de rîs. Aşa le găsi Sfmula întoarsă de la cumpărături, ce v-a apucat zărghitelor, nimic, la radio au zis un banc de tot hazul. Doamna şi domnişoara coborîră pe la amiază, mîncară scoici cu sos picant, băură bere de la gheaţă. Domnişoara-şi pusese un capot de-al doamnei, ce-i venea foarte scurt. Nu chemară pe nimeni la tele-fon, ascultară discuri şi conversară, domnişoara plecă pe-nserat. - Chiar mă gîndeam să vă fac o vizită într-una din zile - se agita, se fiţîia în jilţ de parcă ar fi avut viermi -. De aceea m-am bncuratcaşicînd... - Ca şi cînd mi-aţi fi transmis gîndul - zise el. Zîmbi şi văzu că Tallio aproba din cap şi căsca gura, dar nu-i lăsă timp să vorbească: îi vîrî sub nas vraful de tăieturi din ziare. Un gest exagerat de mirare, le răsfoia foarte serios, clătina din cap. Aşa, aşa, foarte bine, citeşte-le paiaţă, fă-mă să cred că le citeşti, mascalzone. - Ah da, văd văd, scandal la Buenos Aires, nu? - zise !n sfirşit, dar nu se mai agita, se potolise —. Există vreun comunicat al guvemului in privinţa asta? îl publicam imediat, fireşte. - Toate ziarele au publicat ştirea transinisă de ANSA, aţi lăsat cu mult în urmă celelalte agenţii - zise el -. V-aţi învîrtit de-o exclusivitate. Zîmbi şi văzu că Tallio zîmbea căznit, fără pic de poftă ci doar din bună creştere, eunucule, cu obrăjorii bată-i vina mai îmbujoraţi ca niciodată, o să te pasez lui Robertito, ce pleaşcă pe el. - Parerea noastră e c-ar fi fost mai cuminte să nu transnuteţi această ştire ziarelor - zise el -. Şi-aşa e lamentabil că apriştii au aruncat cu pietre-n ambasada tării lor. La ce bun să publici aşa ceva aici? - Adevarul e că nici eu n-am înţeles cum de s-au înghesuit să publice numai telegrama transmisă de ANSA - dădea din umeri, ridica degetul arătător -. Am inclus-o-n buletinele noas-tre fiindcă n-am priinit nici o indicaţie referitoare la ea. Ştirca a trecut oricum pe la Serviciul Informaţiilor, domnule Bennudez. Sper că nu s-a strecurat vreo greşeală. - Toate agenţiile au suprimat-o, numai ANSA nu - ziseel dezamăgit -. în pofida relaţiilor noastre cordiale cu dumneata, domnule Tallio. - Ştirea a trecut pe-aici, ca şi celelalte, donmule Bennudez -acum era roşugotcă, surprins într-adevăr, alarmat, nu mai poza—.

A SOSIT domnul Tallio, don Cayo, să-l las sa intre? Da, doctoraşule. Un moment mai tîrziu se deschise uşa: îi recunoscu părul blond, cîrlionţat, faţa spînă şi-mbujorată, mersul săltăreţ. Cîntăreţ de operă, gîndi, macaronar, eunuc. - încîntat, domnule Bermudez - venea cu mîna-ntinsă şi zîmbea, vedem noi acuşi cît o să mai zîmbeşri -. Sper că vă mai aduceţi aminte de mine, anul trecut am avut... — Cum să nu, discutăm aici în hirou, n-aveţi nimic împotrivă? - îl conduse spre jilţul ocupat înainte de Lozano, luă loc în faţa lui -. Fumaţi? Luă ţigara, se grăbi să-şi scoată bricheta, se tot ploconea.

264 • MarioVargas Llosa N-am primit nici o indicaţie, nici o notă.-Vă rog să-l chemaţi pe doctoml Alcibfades, vreau să lămurim lucrurile numaidecît. — Serviciul Infonnaţiilot nu dă nici aprobări nici nu respin-ge nimic îşi stinse ţigara, aprinse calm alta -. Nu face decît să contixme c-a primit buletinele trimise, domnule Tallio. - Bine, dar dacă doctoml Alcibfades mi ar fi cerut -o, aş fi suprimat ştirea imediat, doar întotdeauna am făcut aşa - speriat acum, neliniştit, perplex -. ANSA n-are nici un interes să facă publică o ştire care nemulţumeşte guvemul. Dar nu sîntem ghi-citori, domnule Bennudez. - Noi nu dăm instrucţiuni - zise el, cu ochii la figurinele urzite de fum, la punctişoarele albe de pe cravata lui Tallio —. Doar sugerăm prieteneşte, şi extrem de rar, să nu fie răspîndite acele ştiri potrivnice ţării. — Dar bine-nţeles, dar o ştiu preabine, domnule Bennudez -şo pe el!, ţi l-am încins de minune, Robertito, al tău e —. Niciodată nu m-am abătut c-o iotă de la sugestiile doctoiului Alcibfades. Dar de data asta nici o indicaţie, nici o sugestie. Vă rog să... - Guvemul n-a vrut să-nfiinţeze o cenzură oficială, tocmai ca să nu pună beţen roate agenţiilor - zise el. — Dacă nu-l chemaţi pe doctorul Alcibiades n-o să putem să lămurim niciodată ce s-a întîmplat, domnule Bermiidez - ia-ţi borcănelul de vaselină şi şo pe el, Robertito -. Să vă explice, să mă dezvinovăţească. Vă rog, domnule. Nu mai înteleg nimic, donmule Bermudez.

- LASĂ-MĂ pe mine să comand - zise Carlitos; şi către chelner —: Două cutii de bere germană, din alea de tablă. Se sprijinise de peretele tapetat cu coperte din „The New Yorker". Reflectorul îi lumina capul hirsut, ochii bulbucaţi, faţa

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 265 umbrită de-o barbă de două zile, nasul roşcat, de beţivan gîndeşte, sau de g'ripat. - E scumpă berea asta? - zise Santiago -. Că nu prea mă dau banii-afară din casă în ultimul timp. - Eşti invitatul meu, m-am învîrtit de-un decont de la ziar pentru-o trataţie m mteres de serviciu - zise Carlitos -. Venind aici cu mine-n noaptea asta, praful sa ales de reputaţia ta de băiat bine-crescut, Zavalita. Copertele erau lucioase, ironice, multicolore. Majoritatea meselor erau goale, dar dinspre partea cealaltă a grilajului ce despărţea cele două jumătăţi ale localului se-auzeau murmure; la bar un bărbat numai în cămaşă, cu mînecile sumese, bea o bere. Cineva, cufundat în întuneric, zdrăngănea lapian. - Am păpat aici lefşoare întregi — zise Carlitos —. In hruba asta mă simt în largul meu. - Eu intm-acum pentru prima oară la „Negro-Negro" - zise Santiago -. Vin mulţi pictori şi scriitori, nu? - Pictori şi scriitori rataţi - zise Cariitos -. Cînd eram puşti, intram aici cum intră cuvioasele într-o biserică. Din colţul ăsta pîndeam, ascultam, cînd recunoşteam un scriitor creştea pipota-n mine. Voiam să stau cît mai aproape de genii, voiam să mă molipsesc. - Am aflat mai demult că eşti şi scriitor - zise Santiago -. C-ai publicat poeme. - Eram pe cale s-ajung scriitor, să public poeme - zise Cariitos -. Dar n-a fost să fie, am intrat la „Cronica" şi mi-am schimbat vocaţia. - Te-atrage mai mult ziaristica decît literatura? - zise Santiago. - M-atrage băutura - rîse Carlitos -. Ziaristica nu-i o vocaţie, ci o frustrare, o să-ţi dai singur seama. Se frînse-n două, apărura desene şi caricaturi şi titluri ln englezeşte acolo unde fusese capul lui, şi iată-i stiîmbătuia desfi-

266 • Mărio Vargas Llosa guiîndu-i faţa, Zavalita, iată-i mîinile crispate. îl apucă de braţ: îi era rău? Cariitos se-ndreptă, îşi sprijini capul de perete. - Cred că mă-ncearcă iar ulcerul - simţea ceva ca un om-corb într-una din urechi şi-n cealaltă un zgîrie-nori -. Ori poate lipsa alcoolului. Căcichiar de-ţi par pilit, află că n-am pus picătură-n gură toată ziua. Singurul care ti-a rămas, şi-acela-n spital, cu „draci albaştri", cu delir, Zavalita. Vin neapărat să te văd, chiar mîine, îţi aduc şi-o caite. - Intram aici şi mă simţeam la Paris - zise Cariitos -. Gîndeam: într-o bună zi tot ajung eu la Paris, si pac, devin geniu ca prin farmec. Dar n-am ajuns, Zavalita, şi iată-mă aci, cu crampe de femeie boiţoasă. Tu ce te pregăteai să devii cînd ai naufragiat la „Cronica"? ~ Avocat - zise Santiago -. Nu, mai curînd revoluţionar. ComunisL - Comunist şi ziarist măcar rimează, în schimb poet şi ziarist! - zise Cariitos, şi, începînd să rîdă -: Comunist? Pe mine m-au zburat dintr-o altă slujbuliţă zicînd că-s comunist. Dacă nu păţeam una ca asta, n-aş fi intrat la ziar şi poate-aş fi continuat să scriu poeme. - Nu ştii ce-s aia „draci albaştri"? - zice Santiago -. Pe tine, cînd nu vrei să ştii ceva, nu te-ntrece nimeiu, Ambrosio. - Aiurea comunist - zise Carlitos -. Asta-i partea cea mai haioasă a cazului, că n-am aflat niciodată de ce m-au zburat de la agenţie. Dar s-a zis cu rnine, şi iacătă-mă-s beţivan şi ulceros. Noroc băieţel bine-crescut, noroc Zavalita.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 267 nelipsită de la chiolhanuri. înaltă, cu picioare lungi, cu părul bătînd în roşu, boit zicea Cariota, cu pielea de culoarea scoiţişoarei, avea un trup mai aţîţător decît al doamnei Hortensia, după cum mai ţipătoare-i erau hainele, felul de-a vorbi şi trăsnăile cînd se-mbăta. Ea făcea şi cel mai mare tămbălău la petreceri, dansa cît se poate de-ndrăzneţ, ea chiar că se lăsa pipăită-n voie de invitaţi, după ce că-i provoca întnma. Se-apropia de ei pe la spate, îi ciufulea, îi pişca de ureche, li se-aşeza pe genunchi, o zănatecă, ce mai. Dar tot ea înveselea toată noaptea cu nebuniile ei. Prima dată cînd o văzu pe-Amalia rămase cu ochii pe ea zîmbind foarte ciudat, şi-o tot măsura, şi-o tot privea făcîndu-şi parcă socoteli în gînd, şi-Amalia: ce-o avea?, ce vede la mine? Deci tu eşti celebra Amalia, în sfirşit te cunosc. Celebră, de ce, domnişoară? Aia de suceşte capetele, aia de dis-tmge bărbaţii, rîdea domnişoara Queta, Amalia fatala. Nebună de legat, dar tare simpatică. Cînd nu se ţinea de şorii la telefon cu doamna, se punea pe glume pipărate şi pe baliveme. Intra c-o bucurie perversă-n ochi, am aflat o droaie de poante noi, chola, şi din bucătărie Amalia o auzea cîrtind, forfecînd, disecînd şi bătîndu-şi joc de toată lumea. Se ţinea şi ea de capul Carlotei şi-Amaliei, trîntindu-le nişte şoltîcării de le lăsa mute şi cu tot sîngele-n obraji. Dar era bună la inimă, ori de cîte ori le triinitea la băcan, săi cumpere ceva, le lăsa unu, doi soles. Ba chiar, într-una din zilele libere aleAmaliei, a suit-o-n maşinuţa ei albă şi-a dus-o pînă la staţia de autobuz.

DOMNIŞOARA Queta era cea mai faină prietenă-a doamnei, care dădea cel mai des pe la căsu(a din San Miguel, cea care era

- ALCIBÎADES în persoană v-a sunat la birou cerînd ca ştirea să nu fie transmisă ziarelor - suspină el; abia zîmbi -. Nu v-aş fi deranjat dacă n-aş fi cercetat eu însumi cum stau lucrurile, domnule TaUio.

v-asigur c-aşa ceva n-o să se mai repete. .zise Santiago -. privind parcă din întîmplare tăieturile ce se zbuciumau în mîinile lui Tallio —. Zavalita.Dar cei doi redactori sînt nişte băieţi care . doinnule Bermudez — scosese o batistă bleu-ciel. domnule Bermudez.Cu unul din redactori? . domnule. Avem duşmani pretutindeni. îmi pare foarte rău.. . era prima oară -. u oferi o ţigară.zise el. Dar Carlitos se îndreptase iar în scaun şi zîmbea: .. mă dumiresc eu chiar astăzi. isprăveşti lucrul şi te faci nevăzut. . domnule Tallio. . Mai bine plecăm. Duşmanii profită cînd apare o astfel de ştire în ziare.nici urmă din aplombul şugubăţ. Alcibfades a vorbit cu unul dintre redactori. domnule Bermudez? Că doar secretara îmi transmite toate. . Ţi-e fdcă să nu te molipsim? .N-o să se mai întîmple.Dar nu se poate .faţa bucalată deyastată de încurcătură. ca şi cînd ar fi primit un pumn în plex -. Nu-i drept să ni le facă şi prietenii noştri. . Ministml or să mă întrebe de ce cumpărăm buletinele uhei agenţii care ne sapă.Nu mai bea .da Carlitos. Avem şi-aşa destule probleme cu ei. pentm ca noi ne-am puitat întotdeauna frumos cu ANSA . Doctorul Alcibîades în persoană? Nu pricep cum. c-o expresie tragicomică -.zise Santiago -. domnule Bennudez. Dacă m-aş apuca să bat bordelele cu voi. i-o aprinse -. Bnn. gîndeşte. ar ficel mai bine . Tu eşti prea serios. Dar nu se poate. nu? .. dar asemenea lucruri se întorc împotdva guver-nului . la biroul dumnea-voastră s-o fi strecurat cineva care nu ne are la suflet. nu credeţi? . De asta chiar puteţi fi sigur. nu puneţi la inimă — îi zîmbi. şi-n sfirşit. Ştiţi cu care dintre redactori. Aveţi tot timpul să faceţi cercetări. La mine la birou. Nu mai pricep nimic.torului Alcibfades. Ma pun chezaş. domnule? N-am decît doi.Da. cîntaret de operă -. . îmi daţi voie să telefonez chiar de-aici? Vreau să aflu pe loc cine a primit mesajul doc-. limba deodată împleticită -. şi guvemul plăteşte. melancolic —. se pare. ca şi cînd ar fi gîndit cu voce tare.Pe mine m-aţi surprins peste măsură. n-aş mai avea cu ce să-mi plătesc pensiunea. naufragiatii. îşi freca mîinile cu furie -. din exuberanţa dinainte —. Rezolvăm totul într-o clipă. vă puteţi închipui în ce situaţie m-aţi pus.zise el -. în sfirşit. Radio Naţional şi Serviciul Informaţu cumpara de la dumneavoastră buletinele complete. .îi veni el în întîmpinare.Tocmai de-aceea sînt atît de încurcat.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 269 268 • . dar n-am ce-ţi face -. şi-ncep să mă simt grozav. miam închipuit eu că aşa s-o fi întîmplat. . vezi doară.Aşezaţi-vă. o să-l rog pe doctorul Alcibfades ca pe viitor sa ia legătura numai cu mine. E prima oară cînd bem împreună.Nu de alta. acum bosumflă-te şi fă-U tot numărul.Desigur. . domnule Bermudez — aşa. . Partea proasta e că mi-aţi creat mie oarecari probleme. N-ai veni la o adică să ciocneşti un pahar cu noi.Dupa-a doua bere dispar arsurile. cred c-ai da orice să fii la mii de leghe de locul ăsta.. se vede că încă nu mă cunoşti. donmule Bennudez -aici ai nimerit-o. după cum ştiţi.Cum de nu vi s-a transmis? . domnule Bermudez.Leafa de-abia-mi ajunge să fac faţă . rămase gînditor. Faptul divers m-a compt. v-asigur.MIE-mi plac epavele umane — Cariitos se ftînse din nou de mijloc.posomorît. Or asta costă bani. Persoana care a vorbit cu doctorul va fi zburată numaidecît.zicea el. fară ironie —. Preşedintele. Şi cum de mine depinde semnarea contractului cu ANSA. .

Am trecut cu bine perioada de probă. Intră ca o vijelie. dacă nu practic viciul soli-tar. -Păi da. reculegîndu-se. Beţivan. dacă n-ai o tipă şi nu mergi la bordel.zise Carlitos -.De trei luni jumate . aşa-i? . îşi sprijini capul hirsut de copertele de pe perete. părul vopsit îi cădea pe faţă. Rămase cu capul dat pe spate. Dar m-am înşelat. îmi placi. Şi fiindcă nu mergi la curve. şi pe dea-supra aveam impresia că ne ocoleşti. cu gura-ntre-deschisă. Amalia urcă cu tava şi din uşă o văzu pe domni-şoara trîntită pe pat.Stai singur? .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 271 27o • . eu nu judec oamenii după chestii din astea. nu? — zicea Carlitos. Sau că eşti poponar. în ritmul ăsta. Doamna parcă s-ar fi molipsit de la domnişoara. . zi-mi. bău pe nerăsuflatejumate . . Zavalita.Vrei neapărat să mă sperii? . Credeam ca eşti băiat de bani gata. şi după puţin timp se auzi strigătul doamnei. parcă mgîndu-se. făcea gimnastică.zise Carlitos -. te ştiu preabine. Intraiă în dor-mitor.Tainele meseriei . . să nu ne-audă nimeni. deşi eşti de vreo trei luni la „Cronica". . Am fami-lie. . cocainoman. DE data aia domnişoara Queta sosi la căsuţa din San Miguel pe la amiază. fredona şi ea şi.zise Carlitos -. Şi ce-i cu asta?. Rochia şi ciorapii şi pantofii zăceau de-a valma pe jos. iar gesturile îi erau tot mai ceremoniose. Ascultă. . nu fac prozelitism. da.Ce-ini place la tine e că nu te-ai acrit. Zavalita. numai în combinezon. scoase ceva şi duse la nas şi aspiiă putenuc.zise Santiago -. Nu fă mutra asta. dar şi de a-i duce de nas pe creditori. îti pieizi vre-mea de pomană. Vino mai încoa. nu? . toată redacţiă mi-a zis. bătrîna Yvonne mă exploatează şi eu pic de somn. Am vărsat şi mi-am nenorocit sto-macul.Ca să-mi potolească arsurile din pîntec. Carlitos îi zîmbi afectuos şi i oferi o ţigară. . Lunea trecută mi-au încheiat contractul. în oglinzi picioarele ei lungi păreau să aparţină unei enonne urechelniţe. pentm că deşi nu băuse nimic toată dimineaţa.Prea multe întrebari deodată .zise Santiago. rîdea şi vorbea singură. vai ce sete-i era. ai tipa ta? . Nimic nu se compară-n lume cu poezia. Domnişoara se lipea de peme. o încuraja pe domnişoara şi petrecea de minune. rîdea cu poftă. îl privi pe Santiago ironic. tot mai lente. hai sus chola. cu o expresie de beţie liniştită. Vreau să-ţi spun o mare taină. apoi se scotoci prin buzunar. rîse doamna.îmi făcusem o părere proastă despre tine fiindcă-mi ajunsese la urechi c-ai intrat recomandat de cineva. dar mi-a facut rău — te-am minţit. . şi ea fredona. Se cocîijă din nou şi cînd îşi reveni avea faţa descompusă.o să mă-ntrebi. chola. însă stau singur. cum o scoateţi voi la capăt să vă-mbătaţi şi să mergeti şi la dame din ce cîştigaţi? E ceva ce nu pot pricepe nici în mptul capului.zise Santiago -. Văd că toţi te solicită acum. Deschise ochii. înseanmă că de asta te (ii . rămase-un timp cu ochii-nchişi. N-ai mde? Şi cîţi ani ai? Eşti încă puşti. în trecere o pişcă de obraz pe-Amalia care-i deschise uşa şi Amalia gîndi: e cam abţiguită. Doamna Hortensia apăm în capul scării şi domnişoara-i trimise bezele pe vîrful degetelor: am venit să-mi trag putin sufletul. de pe taburetul măsuţei de toaletă. Acum poţi să-H petreci toata viaţa ca ziarist.zise Santiago -.rise Carlitos -.Bietul de tine .Am tras şi eu o dată pulbere pe nări. adu-ne o bere de la gheaţă. . Văzu tava şi se aşeză. Vorbea rar şi pe faţa lui se citea o linişte tot mai deplină. Arta de-a trăi înglodat • în datorii. Carlitos -.

ţio împrumut fato dar să te porţi frumos cu ea.Vorbesc eu cu el. limbuţia. dar s-au îmbătat şi m-au făcut să-itii crape obrazul de mşine. şi-o privi pe Amalia şi. şi rîzînd mai abitir. de-astea-mi eşti?. Amalia se uită la doamna dar ea privea glumeţ la domnişoara..sută. voi^ încerca să aranjez eu lucrurile. Sînt gata să-i prezint Ministrului toate scuzele. ia vino-ncoace papuşică. el căută ochii lui . . chola. izbucni domnişoara Queta privind-o pe doamna. alarmaţi -. rîdea domnişoara Queta. şi cobori scara puftund şi ea în ris. privind-o cu nişte octu.parcă te-ai screme.în legătură cu contractul. chola. nebuna asta o să te corupă.Să vedem. Amalia dădu buzna pe uşă. rîzînd începu să tragă de domiuşoara pînă cînd aceasta-i dădu drumul: fugi. şi domnişoara se prefacea c-o ameninţa pe doamna. începuse iar să roşească. uneori. în sfirşit. să se încumete a vorbi: . Măi să fie. sigur că te-nşel cu ea. pentru ANSA reînnoirea contractului e-o afacere de viaţa' şi de moarte. scapăra de bunăvoinţă -. Şi acum poftim. bîigui ea şiamîndouă reacţionară prăpădindu-se de rîs. . domnişoara o scu-tură de braţ şi se apucă să cînte: ochi pentru ochi. . vazu că nu mai zîmbea ci aproba din cap. lălăind: ce ai? Şi Amalia: nimic. Aşteptă. cu -privirea deodată vagă. să nu te prind că pleci. şi doanma slobozi chicotitul ei: ba da. nu?. necon-solaţi. unnărită de rîsetele celor două. fără a-l slăbi din ochi. Nu ştiţi cît vă mulţumesc. şi vazu tulburarea. Pe faţa lăptoasă reapăreau culorile. şi brusc se ridică —.zîmbi el. Sfmula freca de zor ceva în chiuvetă. stînjeneala. Amaliei începură să-i ţiuie urechile. îi zise: ia zi Amalia. parcă zicînduşi: ce i-o fi trăsnit prin cap?. îi explic totul . dar nu deschise. dar ştiu că ţi le-alegi una şi una. în glumă sau în serios?. zîmbetul scremut al lui Tallio. amice Tallio. speranţa. a-mi drept. Ah.Nu-i momentul.prin norişorii de fum.Redactorul care-a vorbit cu doctorul Alcibiades va zbura de la agenţie chiar azi zîmbea. dinte pentm dinte. . încerc să obţin cît mai repede semnătura Muiistrului. veni în fugă. . mai bine nu-ncercaţi să-l vedeţi pînă nu-i trece furia . nu ştiu. Tocmai voiam să vă zic de reînnoirea con-tractului. dar îi tremurau genunchii şi cînd intră-n bucătărie era serioasă şi furioasă. domnule Bermiidez. această confuzie absurdă. diminetile după ce pleacă domnul vii s-o con-solezi pe cAo/a? Anialia nu ştia dacă să se supere sau să rîdă. ce rece. . omul se îndrepta lîngă el spre uşă aproape dansînd.272 • de pahar.iată-i: spălăciţi. modest —: De data asta o să te coste nu zece ci douăzeci la . sper că nu mă-nşeli cu asta. Dar ţie nici nu-ţi trece prin cap cu cine te-nşală prăpădita asta. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 273 Tallio -. şi domnişoara o-nvîrti deodată pe Amalia de-o făcu să cadă poponet pe pat. Şi deodată-o înşfăcă pe Amalia de încheietura mîinii. Noroc că doanma se ridică. întinse o mînă spre clanta uşii. eunucule -. puneţi-vă de acord cu Alcibfades. încretindu-şi şi descretindu-şi fmntea într-o clipă. Expiră săptămîna viitoare. ah. domnule Bermudez .. îşi îndulcea vocea. în aceleaşi condiţii ca anul trecut? Mă refer la. Ştiti doar. Cred că da. să vedem. vreau să zic. Tallio şovăia. nu? Bun. Amalia. îl văzu deschizînd niţel gura. Daţi-vă seama cît o să mă coste pe mine să-l conving pe Ministru că trebuie reînnoit. ce bună. donmule Bermudez. şi doaxnna topindu-se de rîs.La comisionul meu? — zise el. bandito.PĂCAT că incidentul s-a produs tocmai acum cînd expiră contractul cu ANSA. îşi scărpină bărbia şi-adăugă.

zise el. .zise doctoruJ Alcibfades. vă convine? .AM intrat la „Cronica" fără cine ştie ce entuziasm. la biroul său. înghiţi. Şi pe care le-arătai doamnei Luci'a. se aşeză. domnule Bermudez — răguşise. aproape împingîndu-l -. doar fiindcă trebuia să trăiesc din ceva . Articol-aşele răzleţe şi pătraţelele pigmee pe care a doua zi de dimineaţă le căutai febril m exemplarul „Cronicii" cumpărat la chioşcul din Barranco aflat în imediata vecinătate a pensiuiui.Italianu-i la pămînt. sîntem de acord . . Deschise uşa. Carusso —. gîndeşte.Vă aşteaptă la trei. doamnă. vă rog să mă scuzafi. să nu mai discutăm. era abătut -. zîmbind. . Aveam orar fără pauză. adă-mi-o dumneata personal lunea viitoarc — îţi făceai calcule.Desigur . don Cayo.o poliţă la purtător. mai curînd eram dactilo-graf. Ştii că circuitul hîrtiilor la Minister e anevoios. nu te-ai dezumflat. Nu.se repezi Tallio acţionînd cu disperare -. Nu-i bine ca un individ care semnează manifeste să lucreze la o agenţie de ştiri. m fund. Şi prostiile astea-ţi plăceau. exagerat? . într-o ambianţă plăcută şi selectă Societatea Entre Nous şi-a săibătorit ied o nouă aniversare. nu. . Dar'acum gîndesc că totuşi dintre toate soiurile de munci e poate cea mai plăcută. La agenţie nu prea făceam ziaristică. don Cayo .Trei luni jumate şi-ncă nu te-ai dezumflat? — zise Carlitos —. I-ai transmis Ministmlui ce te-am mgat? . te-aşezai în faţa maşinii de scris şi te-nveseleai. atunci. mîndru: ăsta de-aici e scris de mine. După alte cîteva clipe intră Alcibfades. Gata. cu mîinile apăsînd pe mapa-sugativă. . Cît despre.Pie că era fie că nu. cn un gest prietenos —. uitaţi ce-am vorbit Acum. doctoml Hemando de Magalhaes. sînt optimisţ în ce priveşte vutorul turistic al ţării a declarat aseară în cursul unei conferinţe de presă Directorul Turismului.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 275 • 274 • Mario Vargas LJosa . închise uşa si imediat i se şterse zîmbetul de pe faţă. convingerea aceea furioasă cu care corectai. Deschise uşa. Se îndreptă spre birou. Ajung la el cam în douăzeci de minute. . se auzi răpăitul maşinilor de scris.Foarte bine. Meriţi să fii expus într-o cuşcă la circ. Sper ca redactorul acela să fi fost la agenţie pe la unsprezece. o închise la loc. tot o să-l zboare . Niciodată n-o să mai ai minuţio-zitatea aceea în redactarea ştirilor scurte. Luni la zece.zise Santiago -. . Nici o problemă. adică.Nu. domnule Bermudez. Că i-am zis c-am sunat cam atunci.ym .zise Cariitos -. la doua eram liber şi-mi puteam .Ţie cît timp ţi-a trebuit ca să ţi se urască de ziaristică? -zise Santiago. şi-a prezentat în dimineaţa aceasta scrisorile de acreditare. Sper să pot obţine reînnoirea în cîteva săplămîni. Zavalita.zise el -.căscă puţin ochii de parcă n-ar fi înţeles. ar fi grozav să iasă-n cîteva săptămîni. dar cum Tallio făcu un gest de reţinere. Aşteptă. Pe luni. mai am încă multe pe cap. Zavalita: noul ambasador al Braziliei. Zavalita. . rămase un moment cu ochii închişi. vreau să zic. comunică-i maiomlui Paredes că trec să-l văd. staţi puţin. scoase flaconul din sertarul din dreapta.Exagerat? . se desluşi silueta lui Alcibfades. . nici un cuvinţel. doc-toraşule. îşi umplu gura cu salivă înainte de a-şi pune pastila pe vîrful limbii. nu credeţi că douăzeci la sută este cam. încasabila la o bancă din New York. rupeai şi refăceai paginile înainte de-a i le preda lui Arispe.o săptămînă după ce-am intrat la „Cronica" .Bine. dar imediat se contrazise.

Vorbiţi serios? — Foarte serios.recita Carlitos.zise Tallio -. de-abia aşteptînd so zbugheşti să iei tramvaiul. pofta-aceea nebună de-a realiza ceva. o să pun eu mîna pe-o tmfanda şi-or să mă felicite. Ambrosio. gîndeşte. Zavalita! Intrai la cinci.zice Santiago -. Doar Becemta mă mai înghite la pagina lui. dar într-o zi mă pomenesc la birou cu scîrba aia că vine şi-mi zice timnneata îmi sabotezi ser-viciul. Faptul divers. E-un viciu. şi-ncă de la trei jumate nu-ţi găseai locul la pensiune tot uitîndu-te la ceas. Zavalita. dar ajungeai la redacţie mult mai devreme.zicea Carlitos. Zavalita. or să m-avanseze. să freamăţi la birou aşteptînd să te cheme Arispe: dă-i bătaie şi-ntocmeşte-mi ştirea asta-n zece rînduri. tot ce poate fi mai abject. Pentru c-o să termin totuşi Dreptul fie ce-o fi. îşi reveni şi plăti socoteala. Cînd Santiago chemă chelneml. un reportaj la faţa locului. oare ce mi-or da azi?. te tot afunzi. Zavalita. Nici nu mi-au plătit preavizul. cu un fel de duioşie calniă-. şi de cum am intrat am nimerit drept în mormîntul poeziei. . o anchetă. sprijinit de unul din stîlpii de la „El Portal". o urăşti. Adică ce-mi place mie.N-am ales eu Faptul divers. Gîndeşte: cînd?. Apoi tăcu şi rămase nemişcat şi visător. Gata să faci nopţi albe. cu ochii plira de-o tragică fericire. . cu nasu-ncins. Te tot afunzi. Dumneata ai habar cam cît o să mă coste sabotajul dumitale? — o să vă coste un băgat în doamna mamă dacă mai drăcuiţi sau dacă vă mai răţoiţi la mine — zise Carlitos. şi Santiago trebui să-l apuce de braţ fiindcă se ciocnea de măsuţe şi de ziduri. dar n-o să mă las doborît. astea-s nisipuri mişcătoare — zise Carlitos. pe-o trufanda. pe toţi dracii . Urăşti starea asta şi nu mai ieşi din ea. Ciurucurile. Se clătina pe picioare. Puteai să fi căutat altceva. şi te pomeneşti c-ai fi în stare de orice ca să pui mîna pe-o exclusivitate.zise Santiago -. un interviu? şi s-ajungi mai repede. ele-mentul meu. nicicînd proiectele-ace-lea. leşiră. Ce n a mers?. cu faţa murdărită de barbă.îmi stau în gît toate astea. Carlitos. un ciuruc magnific. . ca de la mare departare sau ca vorbind prin somn -. de foarte departe -. — Intri dar nu mai ieşi. Şi-ndată-am intrat la „Cronica". negreşit. ca într-un film dat cu încetinitorul -. Dacă nu m-ar fi zburat. gîndeşte. Aflăm de la Poliţie. dece? — N-am aflat niciodată de ce. Unul din cei mai perfecţi naufragiaţi.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 277 276 • petrece serile citind şi nopţile scriind. nici Maldonado la Telegrame exteme . comunistule . să te vîri în spelunci de necrezut.Ciudat că n-a dat pe-aici Norwin . Nicicînd n-o să mai ai entuziasmul ăla. Mîine. dar s-a-ntfmplat ca Arispe să nu mă mai sufere la Ştiri locale. — Atunci de ce nu te-ai lăsat de ziaristică? . Zavalita. La „El Portal" nu mai era nimeni. şi ştii de ce? . o fişie de-un albastru ceresc se insinua delicat peste acoperişimle pieţii San Martfn. Zavalita.si Cariitos rise îndelung. privind în gol. exultînd de feri-cire -. o să ţi-l prezint. . ah cu ce poet sar fi-mbogăţit literatura.

don Cayo? zise Amalia. Automobilul .Nici pomeneală . Atunci mi-esti datoare c-un mic hatîr. c-atunci doamna Hortensia e-n stare să te zboare şi ea. ce se mira aşa? Nu ştia de ce. In. n-am venit să te văd pe tme.aşa-i . foarte. nu? . cînd la uşa de serviciu dădu nas în nas cu Ambrosio. Amalia nu rîse. Nu-i zisese ei Ambrosio că don Fermin şi doti Căyo nu se mai întîlneau ca-nainte? Da. înalt. asta. N-ai văzut maşina?. zise Ambrosio. conaşul Chispas avea o logotinică ce candidase la titlul de Miss Peru. zise Ambrosio. dar ea îi reteză glumele: ţi l-am făcut mai 'nainte.Bun. îşi luă servieta şi ieşi din birou. Ce mult te preocupă-acum soarta mea. sus e don Fennin cu don Cayo. — Mai bine să nu te vadă — zise Ambrosio —. ci-l măsură cu toată furia de care fu în stare. Şi ea: şi de ce. erau prea diferiti. şi simţi c-o podideşte plînsul. să fi.zise el -.zise Amalia -. te-ai făcut fudulă rău.zise Ambrosio -. . Şi-l obligă să schimbe subiectul. Rămaseră să converseze lîngă uşa de serviciu. gîndi. Acum era mînioasă pe-Ambrosio. încercă să şi-l închipuie pe don Fennin la una din petreceri si nu putu. Ţi-am mai zis că don Cayo nu mă poate suferi de ctad l-am lăsat şi-am intrat în serviciul lui don Fennin. că-ncepea să bocească. la două. fără a-şi lua rămas bun de la Ambrosio. ce mai fac cei din Miraflores? Doamna Zoila face bine. sau c-ai părăsit laboratorul.potrivi cravata. dar era uimită. Da. Te-aştept colo. aşa elegant în costumul lui gri. şi-i veniră deodată-n minte toate cele petrecute după ce-l văzuse ultima oară. rnă rog. şi-Amalia trăgea din cînd în cînd cu ochiul să vadă dacă nu se apropia Sunula sau Carlota. că nu i-a zis verde-n faţă: crezi că fiindcă mi-ai zis c-aici aveau nevoie de-o servitoare. E ceva-ntreTioi. Trecu pe lîngă secretare cu o figură absentă. Nu te strîmba aşa. muncea mai uşor ca-nainte şi doamna era bună ca pîinea caldă. dar aveau interese comune şi pesemne ele-l aduseseră acum pe don Fermm la San Miguel. Don Fermin. Dacă află că mă cunoşti. năvăliră buluc peste ea Trinidad şi fundătura Mirones şi matemitatea. SE-NTORCEA de la şpiţerie cu două suluri de hîrde igienică sub braţ.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 279 IV bine. că doar nu ne-am fost cine stie ce unul altuia. Auzi zgomot dinspre bucătărie şi se repezi Sn casă. zise el. încăranţit. Vii? .Ce bun te-ai făcut zise ea -. Să nu-i spună că te-a dat afară de-acasă. — Adevăru-i că nu vrei să afle don Cayo că tu m-ai adus aici -zise Amalia. staţia de tramvai. . iar conaşul Santiago nici n-a mai dat peacasă de cînd şi-a luat tălpăşiţa. cît pentru tine. Intră în baie să se spele pe faţă. Şi deo-dată: îţi prieşte San Miguel. mîm&asă pe ea însăşi c-a stat de vorbă cu el de parcă-ar mai fi fost ceva totre ei. Şi nu puteai să-i rosteşti numele de faţă cu doamna Zoila. o să-ţi iert vreodată ce-ai făcut? Deie sfintul să crăpi. de cînd domnul Căyo îl arestase pe conaşul Santiago nu se mai aveau atît de ÎŞI. nu uita. Dar nu pentru mine.Ai zi liberă duminica. coniţa Tet6 e-o adevărată domnişoară. îşi puse haina. venit să mă vezi. . s-a zis cu tine. Se duse glonţ la colţul ei de pîndă de lîngă cămară: şi iată-l pe don Fermm despăiţindu-se de doa Cayo. Era mulţumită Amalia aici? Da. ca să ieşim împreună? Poţi saştepţi mult şi bine.

înainte de-a fi pus pe linie moartă.zise Ludovico. aşteaptă-mă-aici. strigă după metis mai adă-un rînd. ascultă-mă. da don. Maiorul Paredes dădu din umeri. el nu s-ar apuca să conspire din proprie initiadvă. de prin Santa Beatriz. Ludovico şi-Ambrosio se uitau unul la altul şi se-ntrebau din priviri ce-o fi avînd şi ăsta? . pun să fie unnărit alte cîteva zile — zise: maioml Paredes -. Ludovico şiAmbrosio au descoperit asta atunci cînd cu încăierarea din Porvenir. Nimic care să dea de bănuit. Se du-seseră la birtul de pe bulevardul Bolivia. Anibrosio şi Ludovico rîseră. în afară de tipa lui veche din Brefia. Deşi ştiu că-i inu . în antecamera Serviciului de Investigaţii îl aştepta un căpitan cu mustăcioară: maiorul esie-n biroul lui. . Hip61ito ceruse trei păhărele. Serrano e-un om sfirşit. făcu o mutră sceptică. Adică mai primejdios decît toţi apriştii şi roşii la un loc.Am ordonat deja să dispară agentul .zise maiorul Paredes -. . o fotografie a lui Odrîa şi un calendar. HIP6LITO o fi fost el bmtă. păi bătrînele alea nebune or s-o ia la fugă după .Toate deplasările lui. cu ţîtele-atîmînd. lasă-rni puţm timp.o fi. Tot e bine.Chiar pus pe tuşă şi chiar tont. una sau două beţii pe saptămînă.Pentm că nu i-a convenit cîtuşi de puţin să nu mai fie mi-nistru . Vîri la loc hîrtiile şi fotografiile în plic. dacă insişti atît. De ce s-ar apuca să conspire? . făcea cinste. că-i invita el. -J. mai zise ceva printre dinţi şi. slăbind nodul cravătei -. Deschise un dulap metalic. . dar avea şi elsenti-mentele lui. se tot lingea pe buze ca un animal căpiat de sete. o să te-ncredinţezi.zise el -. Hipolito? îi privi lung. cămoase. Soldati care salutau. puse plicul pe birou. un coridor. .zise el. dar are destui prieteni în Armată. El frunzări distrat hîrtiile. vreme de-o clipă. Serraao se lasă prostit de primul venit. Mai aveau timp berechef şi se pregăteau să plece să tragă o duşcă undeva.Ce}e două ştoalfe. o mapă-sugativă verde.îmi dau cu presupusu' că ceva nu-i în regulă. Dar altii s-ar putea folosi de el. scoase un plic şi i-l întinse. cînd apăm Hip61ito şi-i apucă de cîte-un braţ: nu.Te-au pocnit la lingurică. Se vedea cît de colo că nu-i în apele lui. Făcu semn din cap că nu. Coborî înainte ca Ambrosio să fi avut timp să-i deschidă portiera. Că dacă nu dispare individul-acela îl împuşcă.zise maiorul Paredes -. aia-i demonstraţie?.îţi repet că-i o treabă inutilă — zise maiorul Paredes -. un general rămine-un ge-neral . Ambrosio. Se consolează intens pe la regiunea şliţului. pe pereţi harţi. Rîse. . un steguleţ. firtate? .zise el -. se frecau una de alta c-o delectare perversă-n ochi. .Espina m-a sunat să se plîngă . el şi le imagină: grase. o scară. trăgea cu ochiu-n dreapta şi-n stînga şi parcă-i înotau ochii-n lacrimi. Hip61ito -zise Ambrosio. Tuna şi fulgera. Paredes se ridică văzîndu-l inti-înd. ce. Ce-i cu tine atund. poftiţi vă rog. s-a mai procopsit cu alta. un ofiţer zîmbind. Le luă un sfert de oră traversarea centmlui.Bine. necheza fără chef. don. zeci de ofiţftri îi datorează cîte ceva — zise el -. scosese trabuce ovalados şi-aprinsese chibntul c-o mînă tremurătoare. partidele de cărţi la Cercul Militar. . a fost avansat. asta i-e viaţa .zise maiorul Paredes —. . Păi n-ai de ce să te frămînţi. Hip<51ito. acum ştie că-i supravegheat. pla-nuri. don: nu-i plăcea de fel trebuşoara din Porvenir. Am un fler care nu mă-nşeală în chestiile astea. îşi dădu păhărelul pe gît. Nu. după cum vezi. fotografule. în sfirşit se hotărî să zică ce-avea pe suflet. le suflă fumu-n faţă. e prea tont pentru asta.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 281 28o • Mazio Vargas LIosa ffl aştepta la scară: la Ministeml Apărării. toate convorbirile telefonice . domnule Bermudez. Pe biroul lui erau trei tele-foane.

Nu . făcea comisioane. în sfirşit. Nu-mi pasă dacă vreuna mă recunoaşte ori ba. . de-o pildă? Ce pof face ele decît să guiţe şi să se zbată. scutura din cap de parcă-ar fi zis nu se prinde. în culmea furiei. Că spăla şi păzea maşini. Că pe multe din bătrînele din Parada le cunoştea de cînd era ţînc.De ce. goli păhărelul şi exclamă: fain. iartă-mă si zi mai departe. Metisul aduse sare şi lămîie. cumpănea m minte. Că deşi de-o groază de vreme nu mai dăduse pe-acolo. Celor din Lima le zicsmlimenos. don.zisese Hipolito. şi metisul. scotea bănuţi şi din piatră seacă. se uita la tejghea. Din senin mi-a venit întrebarea asta-n cap.Şi tu crezi că-i place cuiva ce face? . totuşi .Şi dacă va trebui s-o mardesc tocmai pe una din alea care mi-au dat să halesc cînd eram mic? . m-am prins .zise. don. Stai omule.zise Ludovico -. dînd un pumn năpraznic în masă. Tuşea.E-o chestie personală . începuseră să vorbească despre altceva. luminile de pe Porvenir sînt mizerabile. dacă asta se putea numi a trai. Că maică-sa împletea rogojini şi-şi avea dugheana-n Parada. . Azi-noapte nici n-a putut închide ochii din cauza porcariei ăsteia.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 283 282 • Maiio Vargas Llosa • primul ţignal. băuturica e mult mai buna-aşa. doar n-ai de gînd să ne mai povestesti o dată toate meciurile tale zise Ludovico. Şi. rîzînd —. ca o aventură.zise Hip61ito. Navea nici o grijă. celor din Bajo el Puente bajopontmos. mai ştii păcatul. că doar nu degeaba-ţi sîntem prieteni. don. Hipolito. dar Hipolito tăcea. omule? zise Ludovico -. . dativă seama cum o să fie. asta era trebuşoara cea mai simplă din loate. stai firtate. lingîndu-se pe bot ca un motan.Nu. dar ălora din Porvenir? . că unele or să-l recunoască. Te-ai învîrtit intrînd şofer la ştabu' ăl mare şi treaba ailaltă o iei în . Hipolito. . îşi stoarsejumate de lămîie-n gură.zisese. uneori vîrind mîna şi pe unde nu trebuia.Mie-mi place — zise Ambrosio. dădea să zică ceva şi se răzgîndea. le lasă sticla la-ndemînă pe tejghea. parcă nu ştii că ştrengarii sparg felinarele cu pietre. . Nu te potrivi. Nu mă duceţi voi pe mine cu zăharclu'.Fiindcă vii doar cînd ţi se năzare — zise Ludovico —.îl întrerupse Ludovico -. aici înăuntru. Dar numi place trebuşoara asta. le trîntise-o istorie de să plîngi cu sughiţuri. mlhnit. cum crezi că s-or băga ele-n daraveri polidce? Dar Hipolito nimic. Ambrosio şi Ludovico parcă-şi ziceau din ochi: na c-acu' iar îl podideşte plînsul. şi-şi atinsese pieptul. . deodată -. văzîndu-i că-s puşi pe băut cu nădejde. Ambrosio şi Ludovico se priviră de parcă şi-ar fi ris: s-a ţicnit? Mai bine zi-ne pe şleau ce ai. E scîrboasă. că doar a fost boxer. sfinte. Nu-i mai bine să le vîrîm în sperieţi pe bătrîne decît pe studenţi. . furios. Hipolito dădu de duşcă al doilea păhărel şi-i ieşiră ochii din cap. Hipolito? Puţină zarvă nu strică nimănui. m sfirşit i se puse-un nod în gît dar tot reuşi să-i dea drumul: o chestie de familie. don. . că el crescuse-n Porvenir. cunoştea cuvîntul dar nu ştia ce-i aia.Ternuna. ceva personal. Rămăsese pe gînduri. Atunci Ludovico plăd alt rînd. descărca camioanele pieţii. . se uita-n pămînt. .zise Ludovico.Azi fac treaba asta cu scîrbă . Pentm nune-i ca o dislracţie.Ah. Porveiur rămăsese casa lui: acolo-ncepuse să boxeze.Pe tine te doare-n cur de ce v-am zis adineaori — zisese Hipolito.Cum le-o fi zicînd ălora din Porvenir? . paşnice. trăise acolo. Ludovico îşi sără vîrful limbii. nici mai mult nici mai putin. Nu-i vorba de teamă. . cine vrei să te mai recunoască dup-atîta timp. dacă vreţi să ştiţi. Nici n-au cum să-ţi vadă moaca. .tt bătu pe umeri Ludovico -. dacă ţi-au dat crăpelniţă cîndva înseamnă că erau cumsecade. firtate . n-o lua aşa. Nu-ţi face stoge rău. firtate.

cînd nu se ducea să-i facă o vizită mătuşii ei la Limontillo. două servitoare de prin vecini. Doar fiindcă-i dăduse o mînă de ajutor să găsească de lucru. . Ba n-o să se ducă. Strînse masa-n goană. aşa din cînd în cînd. trăzni-l-ar. Purta o haină cafenie. pentru că Simula îi cerea Amaliei să i-o aducă înapoi de cum se-nsera.Toţi sîntem cu regimul din convenienţă. CUM de îndrăznise? în zilele libere. Dar poate nu venea.Lealitatea acestui domn distins nu m-a convins niciodată pe de-a-ntregul . toanto. ce-o să te mai ocărască! Biata Carlota. Noroc însă că n-a păţit niciodată aşa ceva.Atunci să ne zici dacă-ţi mai place . că doar ea-i zisese răspicat nici să nu te gîndeşti. Sînt prieteni de ani de zile. Duminică îşi încălţă pen-tru prima oară pantolu cu toc cumpăraţi de curind.ERA să uit un amănunt — zise maiorul Paredes —. cravată roşie şi-o batistă împăturită în buzunaml de sus al hainei. în staţie. traversă. Putem arunca o privire asupra stăiii de lucruri din Cajamarca? .zise maiorul Paredes -. important este ca pe indivizi ca Zavala convenienţa sa-i alinieze de partea regi-mului . la mătuşă-mea. neghioabo. într-o duminică s-au dus la Coliseo să vadă dansuri folclorice. urcă în camera doamnei să se privească de sus pînăjos în oglinzi. Atunci haidem împreună către centru.N-are importanţă .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 285 284 • Mario VargasLfosa băşcălie. . . şi-ajunsă pe Costanera iar o luă cu furie şi cu mîncărimi prin tot corpul: era acolo. . Ce plasă o să-i dea duminică!.Nu toate acţiunile acestui domn distins înu sînt pe plac ~ zise maiorul Paredes -. şi de la el aflu eu — zise el —. . alteori pufnea în rîs. Doar avem acelaşi drum. cum am păţit eu odată. sau doamnei Rosario la Mirones. bine .De la apriştii aceia află el o seamă de lucruri. Mă duc so văd pe mătuşă-mea.Ah. Doar fiindcă stătuse de vorbă cu el. Espina i-a facut rost de-o concesiune prin care laboratorul lui aprovizionează magaziile Armatei. Gîndi întoarce-te numaidecît. cum o să vină el taman din Miraflores pînă-aici degeaba. toanto. Află că uneori se-ntîlneşte cu aprişti. Dar ia asteaptă să-ţi crape unu teasta c-un pietroi.zise ea. o fi crezut că l-ai iertat? Alteori ieşea cu Carlota. gîndi n-o să-i adreseze-o vorbă. Zavala nu-i o problemă. Se privea-n oglindă şi se făcea de două parale: abia aştepţi să te duci. . îi făcea semne. şi-si prinse la-nchcictură cesuleţul cîştigat la tombolă. Sunula n-o lăsa nici să scoată nasu-n stradă. da' un' te duci mîine? o-ntrebă Carlota. o fi crezut c-ai uitat? Mergea cu fetele la plimbare ori la cinema. privind în altă parte -. . cămaşă albă. E de partea regimului ca să-i meargă afacerile. şi zău aşa de ce-ar veni? Sîmbătă îsi călcase taiorul albastru fain pe care i-l daruise doamna Hortensia. don. . indignată. o tot speria cu bărbatii. ieşea cu Anduvia şi Marîa. Trebuia nici să nu-i adresezi cuvîntul. Din pură convenienţă. uneori o trecea o mînie de tremura toată.zise el -.Stăteam şi ma rugam sa nu mă laşi cu buzele umflate -zise Ambrosio -. Simula le toca la cap cu recomandările şi cînd se-ntorceau. Cu el chiar că-ţi pierzi timpul. Cînd plecau. Merse neabătut cam pînă pe Bertoloto.zîmbi el -. . Toată saptămma se gîndi: o să-l las acolo să maştepte. L-am pus sub urmărire. Espina s-a văzut mult în ultima vreme cu prietenul tău Zavala. .Am venit să iau tramvaiul . dar nu prea des.zise Ambrosio -. cu întrebările. abia se-atinse de mîncare. Ce bine c-ai venit.zisese Hipolito.

Nu mai trebuie să beau lapte. şi ce putoare.zise maiorul Paredes -. El nota într-un camet.zise maiorul Paredes -. Crezi că l-ar putea aştepta vreo suipriză? . ori vreun mili-tar ranchiunos. Stătură aplecaţi peste plan mult timp.E cicatrizat . în ce ne priveşte. don. Ce-ti face ulceml? . . nu-i nici o problemă.Primirea . o linie neagră şi groasă şerpuia pe mai multe străzi şi disparea într-o piată. domnule maior. .rîse maiorul Paredes -. nu porcaria asta din care fumezi tu. .zise maiorul Paredes -. Ăla-i pe ştatul de functii. . .La-nceput credeam că pozai în cinic .Cajamarca a fost un focar aprist . fuma. . Cineva bătu la uşă. El zîmbi în silă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 287 286 • Afario VargasLlosa i Maiorul Paredes încuviintă. securitatea va funcţiona ca un ceas. un pod. apriştii.zise maiohil Paredes -. Dar ştim noi cîte parale fac promisiunile lor. Acu m-am convins că asta şi eşti. . . Şi-o fac binişor. Sau poate că n-am dat de nimeni care să-l poată sluji pe unchiul tău mai bine ca mine.zîmbi el. serranos ar fi nişte nerecunoscători infecţi dacă nu l-ar primi cu braţele deschise — zise maionil Paredes —.Dinspre partea securităţii sînt liniştit — zise el -. ieşiseră. . Special i-am adus la Lin^a. zicea maiorul Paredes. ce-i . dar nu pe cît vrei să pari. Tutunul. El redeveni serios şi-l privi abulic pe maioml Paredes. Altceva mă preocupă. Nu ştiu.zise maiorul Paredes. din nou -.Dacă-ocupi postul acesta numai din convenientă. şi eu la fel . ulcerul.zise el -.Preşedintele e nelinişrit în privinţa sănătăţu tale.Nu sînt plătit să cred.Poate fiindcă unchiul tău mi-a dat o posibilitate pe care nimeni nu mi-a dat-o vreodată . Paredes întinse planul pe birou: pete roşii si albastre la anumite răspmtii. Sau haremul tău.rîse maiorul Paredes -. podul pe care-l va inaugura. întinse mîna spre tigările de pe birou. Nu crezi în nimeni şi-n nimic. Erau vreo cincizeci acolo. şi cînd ajunseră-n patio adunarea tocmai începuse.Aceşti. . Cayo. Dar astea-s lucrurile care mă-mbătrinesc văzînd cu ochii. . ridicînd din umeri -. şi tulburări nu vor fi — zise el —. Le-a facut o şosea. Nu ulcerul şi nici tutunul. amfetaminele. şi că nu vor fi tulburări. Vezi că eşti cinic. Ramase un moment gînditor. Sau poate că munca astami place.zise.Oamenii vor veni.zise el -. toţi în civil. Se întoarseră să se-aşeze în fotolii. din fericire. întreba cu vocea lui monotonă. Zice că l-ai asigurat de prezenţa a patruzeci de mii de oameni la manifestaţie. ÎI plătiseră metisului. apoi -.Cîte fumezi pe zi? . Am făcut noi curăţenie. Dar tutun negru. intră căpitanul mustăcios cu o mapă: clişeele erau gata.Mîine plec la Cajamarca însoţit de căpitanul Rios ca s-arunc o ultimă privire dispozitivului de siguranţă . Care altul şi-a mai adus vreodata aminte de existenţa Cajamarcăi? . nu? . aprinse una şi începu să tuşească.zise. Puncte cuhninante.Nu ştiu cine-o să te dea gata mai întîi .zise el -. ca Serrano. locuri de cantonare. Ridică unul din cele trei recep-toare şi dădu un ordin. de ce n-ai prunit alte oferte de mii de ori mai avantajoase din partea Preşedintelui .Senatorul şi deputaţii au promis să umple piaţa.Două sau trei pachete . unii se hlizeau ca tonţii. Domnul Lozano se uită urit la ei şi le-arătă ceasul. Dar oamenii tăi? . . cursul deplasării.Preşedintele e-ncredintat că vizita va fi un succes . în trei ani ai îmbătrînit cît altu-n zece. în seara asta o să mă văd cu comitetul de recepţie.zise el -. ci să fac o anunută treabă . dar nuntotdeauna poţi şti de unde sare iepurele.

de gîtlejuri. toti: linişte. cam hîlbîit. că nu se prea vedea. unde-i cinematograftil. don. toti protestau şi mîrîiau dar fără să deschidă gura. se-amestecară cu ăilalţi.Se dă bine pe lîngă ştabu' ăl mare pentru că eşti tu pe-aici -îi zisese Ludovico lui Ambrosio -. .Rîsete. lîngă uşa de serviciu. ascunsă prin nişte gagarajuri şi mmaidane. addică erau şi ppatrule. se uita la spitalul poliţiei. iar la depozit i-au pus să dea cîte-o semnatură de primire. nu se descreţea deloc. Sau chiar zilele trecute. o întorsese-n glumă -: Mîna sus ăia cărora le e frică. dar Hipolito era posomorît rău.şi. bun cunoscător de oameni.Ideea e ca poliţia să nu intervină totuşi . în joacă se loveau cu matracele. se amestecară-n mulţime. încîntaţi să cîştige nişte soles în plus. Fumau. zicea Ambrosio. cam bur-tos. Hip61ito îi dusese pe ceilalţi de partea ailaltă. Ea era atît de furioasă că venise încît nici nu se uita la el. vreo doi îşi aduseseră butelcuţa şi trăgeau din ea lîngă Rueda Chicago. Ludovico şi-Ambrosio se uitau unul la altul parcă zicîndu-şi e cocomic. patru. împărţiţi m grupuleţe de cîte trei. de picioaie. nu c-ar fi fost o glumă. Se-ntoar- CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 289 seră-n patio. Linişte. în Piaţa Porvenir jumate din ei rămăseseră cu Ludovico şi Ambrosio în centrul bîlciului printre scrîncioburi. că dacă-au fost numiţi sau traşi la sorti. Ambrosio şi Ludovico trăgeau cu ochiul la scrînciobul cu lanţuri: de ce? li se ridicau fustele muierilor? Nu. cînd veni maiorul să le zică a venit autobuzul.zisese -. Cam aşa şi-au pierduttimpul pîn' pe la şase. Voi să vă facetf treaba. la fiecare două cuvinte repeta „adică". şi-nainte de-a merge la dedepozitul de aarme. se luau peste picior. dacă lucrurile iau totuşi o-ntor-sătură urîtă va intra în acţiune trupa de asalt . şi tocmai vorbea un maior de poliţie. plăcinte depatate. dar unii speriaţi de ce-ar putea să păţească. Ca să te-ntorci şi să-i dai raportul cum a fost. doa. toţi erau voluntari. don. bă.liî-e 288 • Afario VargasLIosa mai pasă. boxuri şi lanţuri de bidcletă. zisese Ludovico. Să fie alt bărbat în viaţa ta . Pare-mi-se că i-au pasat o infbrmatie falsă lui Lozano. să-l auzim. dar tu le ai pe dos. Rîseră doar din bună creştere. Le dădură bastoane de cauduc. Şi el -: Explică-le mai departe. unii erau alît de băuţi încît abia puteau lega două vorbe.Addică de-aceea n-o să ppriiniţi ppistoale ci numai babas-toane de cacauciuc şi alte anne cocontondente. . ÎN TRAMVAI se-aşezară alături şi Ambrosio îi plăti biletul. zise maiorul. săibătoare ca la Moşi.Nimeni. uitaţi-vă bibine unul la altul. e clar? . Cu faţa lipită de geam. că nu era. lumina era prea chioară. Se-auzise însă un vacarm de stomacuri. dar cine aranjă lucruiile cu cap fu tot domnul Lozano. Ambrosio le făcea conversaţie. Şi să nu se lase cumpuşcături. că era mare fezia. Amalia privea bulevardul Brasil. ăla-i linge blide ca mine.Bravo. Femeile au inimă bună şi memorie proastă. . cinematograful Beverly. în ziua aceea cînd s-au întîlnit pe stradă şi el i-a zis ştiu un locşor în San Miguel unde caută o fată. don. adddică era si cacavalerie. Că erau acolo de mai bine de juma de ceas şi nici pomeneală să se-ntfmple ceva.Addică ne-am înţeles. maşinile. Ceilalţi îşi cumpărau turte dulci. roata a mare. îi arăta Ludovico pe rînd. . . la ovalul din Magdalena Vieja. maiorule. .Voi sînteţi tipi a'ntîia şi n-aveţi nevoie de gloanţe ca să-mprăştiaţi o mînă de nebune. n-au stat ei de vorbă frumos? Dar ea nimic. Nu. Adică erau tmpe de-asalt primprejur. caca să nu vă popocniţi între voi din greşeală. Şi deodată domnul Lozano făcu cîţiva paşi înamte. Şi el . Amalia. ăla-i şi el pe schemă. altfel vă puneam să daţi înapoi banii pe băutură. Piaţa Bolognesi. că de unde erau. nu s-au înţeles ei bine? Colegiul Salezian. zicea Ambrosio. Asta ne-a cemt-o donmul Bennudez în mod special. don. Cum poţi fi aşa ranchiunoasă.

aproape nemaigîndind? Nu. unde Ambrosio urma să se vadă c-un prie-ten. încît deodată. Pesemne le era frică de cei doi vlajgani de lîngă ea. Totuşi ce cruzime faţă de-animale. Chiar că era o prostie să-şi strice ziua liberă ajutînd-o pe doamna Rosario să întindă mfe. Sîntem doar prieteni. o furau din ochi dar nu-i ziceau nimic. de duminicile cînd se vedeau la Surquillo. tu eşti ceea ce faci. Lasă-mă că ţip. şi de nopţile cînd se-ntîlneau pe-ascuns în cămăruţa lui de lîngă garaj şi de cele petrecute acolo. sus. Era: se lăsa ăproape ătins. Dar mult mai urît. Amalia. de ce eşti aşa neghioabă. şi-n plus fiindcă-i cura-jos. păreau să fie din alea. ascultînd-o pe mătuşă-sa cum se plînge de chiriaşi. îl găsiră într-un mic restaurant de pe strada Chiclayo. şi-ncepură să-i facă ochi dulci lui Ambrosio. şi-n întuneric ea simţi că i se umplu ochii de lacrimi. provoca taurul stînd . nu? . numai despre cele petre-cute demult nu. iar ea se plictisea. mai bine hai la cinema. ca Ambrosio. cu şoşele cu momele. se aşezara-n faţa lor. unii cu nişte mutne. nefăcînd nimic. Ea nu mai văzuse coiride decît la cinema şi-nchidea ochii. la al doilea taur coborîră pîn' la rîndul al patrulea. fără să-şi dea bine seama. din senin.Ludovico şi cu mine am lucrat pentru don Cayo. ţipa cînd taurul culca la pămînt cîte-un om din arenă. biata Amalia aceea îmi face milă. apoi Ludovico se despărţi de ei. . şi el. dar. Se infurie din nou. mîncînd pui cu orez. pentru că nu prea era lume. se scărpină m cap şi rise: măi. Ludovico — zise Ambrosio. şi-Amalia se simţea stinghentă. foarte bună. lunile. Dar Ambrosio nici nuncercă să profite. îi faci galerie fiindcă-ipegru de-al tău.Nu-l crede . leşi de la Acho încîntată. dar vedeta era Santa Cruz. gîndea. şi-atunci unde mergem? Ambrosio rămase gură-cască.Ţi-au plăcut taurii? . Merseră împreună mai departe pîn' la Piaţa Mare. Era cît pe ce să-i răspundă asta s-o crezi tu. şi cem urechea.zise Ambrosio. Intrară la unul din Rimac şi văzură un film cu piraţi. fără să se supere cîtuşi de puţin: da. . or să meatgă toţi la Acho. Să meargă la mătuşă-sa. nişte ştoalfe. Oare ce-o fi făcut el în toţi anii aceîa? Las' că mergi altă dată. îi vîră el înăuntru. zise Queta. Nu eşti nici ce crezi tu. nemaivoibind cu nuneni. Se trezi gîndinduse că trebuie să fi trecut vreo trei ani. de cînd nu mai ieşise cu Ambrosio şi. dar c-o nemşinare! Ce-i rău în asta să iasă împreună o dată. Abia cînd se-opriră s-aştepte tramvaiul el o apucă de braţ: eu nu-s ce crezi tu. . fără nici o ţintă. conversînd despre orice. Şi-i vîrî într-adevăr. zise Ambrosio. aşa-i Ludovico? Nu erau decît bărbaţi în restaurantul acela. Amalia -zise Ambrosio —.Da . din alea cu sclipici.Dacă ţi-au plăcut mai venim aici — zise Ambrosao. îşi amintea de perioada dinainte. pentru că Ludovico era tot atît de înalt şi de spătos ca Ambrosio. s-a făcut. o luară spre Rfmac. Să bem o bere împreună. sau mergînd bezmedcă alături de Anduvia şi Maria. şi la ieşire o pofti să ia împreună o gustare. în Limoncillo. neghioabo? Cînd locuiai la Mirones şi-ti petreceai zilele. era nemaipomenit să vezi un negru în haine de toreador. Erau trei toreros. Amîndoi îşi povesteau ceva. dar nu pe unde intra publicul. ci pe-o străduţă dosnică unde erau nişte poliţişti care-l salutară pe Ludovico de parcă s-ar fi cunos-cut. Ce cauţi tu aici. îţi aduceai aminte de timpul cînd mergeai la cinema cu Trinidad. . ocheade şi cochetarii. Merseră pîn' la Paseo de Aguas. Se aşezară sub un umbrar. — Ţi-o prezint pe logotinica mea. — Staţi jos — zise Ludovico -. îl omor. Baură cîte o ţiiică chicha din porumb fennentat. ca nişte buni prieteni? Se maimuţăreau m faţa lui. şi Ambrosio ti dădu drumul. dacă nu patm. îl lua peste picior Ludovico pe-Ambrosio. gura ei zise tare în timp ce le privea pe alea două. ce sălbateci sînt picadorii zicea. ce mai femeie.zise Amalia -. tff Sf 29o • acu. dacă m-atinge îl zgîrii.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 291 cu spatele. zise Amalia. se întrebau de nişte prieteni. de-a dreptul regretă. dar îi păru rău şi închise gura şi gîndi fleaţo. nu pe el: bun. Cînd deodată Ludovico lovi în masă: gata. chiar lîngă ieşirea din Acho. ingenunchea.zise Amalia -. cel puţin văzuse ceva nou. cu faţa ciupită de varsat şi cu dinţii crăpaţi. Ce de nopţi nedormite. Eu conduceam automobilul şi el îl păzea pe boss. Ce ţi-ar place să faci acum? zise Ambrosio. dar la ultimul taur al lui Santa Cruz îşi flutură şi ea batista. Amalia? Şi chiar atunci se urcara două femei.

îl reţinu de braţ cînd se pregătea să iasă: .zise maiorul Paredes -. conversează. Şi. Bineînţeles că toţi oamenii din bîlci s-au apropiat să caşte gura. Ministrul mi-a dat asigurări că săptămîna asta vor începe trans-fenaile. bătrîne. . vezi dacă indivizii aceştia au fişă la voi. mai ales cele din faţă. se întoarse să-l privească: rămăsese la colţ. şi alea le-asmuţeau să strige pe celelalte care se-ntindeau pe-o lungime de peste şaizeci de paşi. Ştiu pînă şi ce mănlncă.Şi-ncă cum . Amalia. se-ntîlnesc.zise el -. Tu ai avut alt bărbat. cu vocea plină de dojană: m-ai făcut să sufăr mult. DAR nu trecu mult şi se-apropie de ei Hip61ito. După călătoria în Cajamarca. cu faţa lungă de supărare. o luă la fugă.zise el -. Amalia. astea-s oigamzatoarele zise Ludovico.zise maioml Paredes -. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA •293 Nu merge aşa. unnau altele-n grup. de căpitani? Nu-nţeleg de ce n-au fost despăiţiţi pînă acum.zise maioml Paredes -.Da.292 • Păi nu vezi că nu ne certăm.Ce-i cu ştirea aceea din Argentina. Ofiţerii care-au dtit-o aici erau indignaţi. Amalia? Veni tramvaiul. . Apriştii anmcînd cu pietre ta Ambasada peruană e o ştire buna.Asta înseamnă că trebuie să intervină Preşedintele . pe textilistul ăla. ba şi fetişcane. . cînd ajunseră deja aproape de colţul străzii. prima urgentă va fi ruperea acelui lanţ.zise el -. şi erau amestecate. Dar fiind vorba de ofiteri cu prestigiu. călătoriră tăcuţi pîn' la San Miguel. cu de toate. Un puhoi de codiţe împletite. don: apăruseră. exact cum ne-a zis domnul Lozano zisese Hipolito. puţin mai tîrziu.zise maioml Paredes -. . tinere. nu se preanţelegea ce. de fapt . o să-l urcăm în grad pe colonelul Idiăquez . Strigau cu toatele.Acum că se vor prezenta Congresului avansările. Odată făcut general nu mai are ce căuta la Cuzco. Coborîră la staţia Colegiului Canonicelor. o sa-l doară cînd o afla că Idiăquez îi stîmea pe ofiţeri împotriva lui. Intră în casă luptînd să nu se lase înduioşată.Nu mi-a scăpat . . Sînt bine supravegheaţi? . . . trase nişte hîrtii din servietă şi le întinse maiorului Paredes -. Uiţi de coman-dant. Ajunsă-n pragul uşii. Dar deocamdată tipii nu fac mare ispravă. cît mai curînd. nu vezi ca nu-ţi cer decît să uiţi cele petrecute demult? Nu vezi cît timp a trecut de-atunci. cu pancarde şi lozinci. şi fără el tot lanţul se destramă. dar eu n-am mai avut altă femeie. i-am arătat de vreo zece ori infonnatiile adunate . şi ei se apropiaseră să le vadă.Am vorbit de vreo zece ori cu el. Nu-i răspunse. vrea să procedeze încet şi grijuliu. . Paredes îl conduse către uşă. Preşedintele are parte de dezamăgiri tot mai amare. dar nici urmă de bărbaţi.zise el -.Exact cînd ne vom aştepta mai puţin vor primi un iiiilion de soles de la magnaţi şi ne trezim că izbucneşte revoluţia — zise el —.Idiăquez a fost copleşit cu favorun din partea regimului -zise maiorul Paredes -. Pe mîine.Vezi că m-am gîndit la toate . zise Ambrosio. furioasă că se simţea înduioşată. .CE-I cu loja aceea masonică a ofiţerilor din Cuzco? — zise el.L-ar durea mai rău să afle că s-a răsculat deja — zise el. . se ridică. făcînd pe curioşii. pejumătate ascuns m umbra copăceilor desfrunziţi. L-am întrebat pe Preşedinte şi a fost de-acord să fie publicată. de dimmeată? cum de ţi-a scăpat? . trebuie expediaţi la gamizoanele cele mai îndepărtate. şi iată că se lăsase întunericul. . Patm purtau o pancardă cu litere roşii. Intraseră pe după-un colţ al pieţei.Nu-i deajuns să plece Idiăquez . Uită-te peste ele.

Plecaţi. Căci se apărau. săpuneala aia i-a ridi-cat rapid moralul. straşnic. zisese careva. don: s-a uitat furios în jur. don. înhăţam noi capul şi ţie-ţi lăsăm coada. de pălării indiene. eu mă car. cele ce purtau pan-carde sentorseseră cu faţa la celelalte. totuşi nu se-auzea ce zicea aia care vorbea. don. . a zbughit-o ca din puşcă. poftiţi. . dugheana de lîngă Roată se prăbuşi naibii şi-o grămadă de nebune se prăbuşiră odată cu ea. Femeile dădură ocol pieţei şi ei le urmăriseră mergînd înapoia lor separaţi. iar Ambrosio şi Ludovico mai că pufheau în rîs văzîndu-le mutrele asudate. se alipiseră de manifestatie.Poate pîine uscată cu unt rînced . răbufneau înjurăturile de mamă ca nişte împuşcături. trăiască Odria! o învălmăşeală ce nu s-a pom^nit. n-omorîse pe nimeni. jos cu duşmanii poporului!. le-ntin-deau mîna. Dar Ludovico . încercînd să glumească. zisese Ludovico: erau trei care-şi ţineau mîimle de parcă se rugau. Nu era de-acolo. ele stăteau acolo vîrite unele-n altele. na că se pomenesc iar cu Hipolito: bă eu nu mă bag. să vină trupa de asalt. vezi ce scrie? .zisese Ludovico ~. Şiatunci bubui împuşcătura. puneau mîna pe una şi arde-o. Scoseseră bastoanele de cauciuc. unul aluneca şi celalalt îl susţinea. vîndutilor. jos cu agitatoarea aia!. încetase şi muzica de la Roata Mare. ţignalele. iar pîn' la urmă capul se răzleţise într-o mulţime de grupuleţe pe care n-aveai cum să le mai urmareşti pe toate. bagă de seamă că te nenorocesc titotindu-ti un raport.294 • de fuste lungi. îşi ridică reverele şi pomi să-şi caute grupul. dar de-acolo li Se agăţau de picioare şi dădeau cu ei de pămînt. Atunci au intrat în joc matracele de cauciuc şi lanţurile de bicicletă. dar Ludovico: pe dracu. Uite ce-i loază. trăsese-n vînt. dar nu-i mergea. eu te stimez pe tine dar mă stimez şi mai mult pe mine. trăiască gene-ralul Odria!. Trăsese unul Soldevilla. Aplaudau pe ruptelea. şi-ncă cum. . derbedeule. v-au Iras pe sroară. don. Găinile s-au cocoşit. iar din partea cealaltă oamenii lui Hipolito se strecurau şi ei.elindu-i şi băgîndu-i în. le ziseseră ce-au de făcut. Cînd deodată una din oiganizatoare se-aburcă pe-o măsuţă şi-ncepu să le ţină un dis-curs. unul cădea şi celălalt îl ridica. m-au încercuit vreo zece. toantele ne fac loc singure zisese Ludovico. CONVERSAŢIE LA CATEDRĂLA • 295 Hipolilo scosese un claxon. şi tot atunci au început parcă un nulion de femei să ragă şi să cotonogească. Căci coada manifestaţiei rămăsese strîns lipită şi pălea nişte izbi-turi. înlorceU-vă pe la casele voastre. 'tu-i maica mă-sii ăluia de-a tras. nu! Se repeziră din nou la ele şi le făcură să bată-n retragere.Deie sftntul ca loviturile cozii să fie mai blegi decît alea cu capul . apoi pe alta şi arde-o. Ei se fofilaseră drept la mijloc. don\ Fugiră să-i ajute şi le puseră pe fugă cu chiu cu vai. şi-n sfirşit intrară toate-n piaţă. Femeile senghesuiseră mai ales lîngă Roata Chicago. nu mai sîntem singure. erau să-mi scoată ochii. ca moarte. dar vacarmul îi înghiţi vocea şi-mprejurul lui Ambrosio femeile ţipau şi împingeau.zise Hipolito. Vreo două sute sau trei sute sau patru sute să tot fi fost. Ambrosio şi Ludovico se priviseră zicîndu-şi parcă: să nu ne lăsăm separaţi de-nghesuiala asta. cu mare fereală. zisese Ludovico. cîte trei. bravo. îşi adunaseră întîi oamenii. Ambrosio şi Ludovico ramăsesera alături. urla tipa de pe măsuţă. apoi. don. zisese Ludovico. firtate.zise mofluz Hipolito.zisese Ludovico. şi chiar atunci o mînă-l înhăţă cînd el se-aştepta mai puţin şi: măjur c-am simţit cum mi-a smuls cu unghiile pielea de pe gîl i-a poveslit apoi Ludovico lui Ambrosio. Cîte doi. Astea se cred la procesiune. scoseseră reteveiele şi boxurile. . bmftuielile şi pumnii. don.Intrăm drept la mijloc şi le tăiem în două . bine zice. zicea Luduviuu. roata mare don. Se-adunase şi mai multă gloată. Le dărimau şi rămîneau jos. le-mbrăţişau pe manifestante. dobitocul de Hipolito a avut dreptate. se-ncrustaseră ca un nit drept la mijloc.Pîine cu unt. Ei bine. ci de undeva din spate. Provocatori. Unele scăpau de încercuire fugind în patru labe şi-acu în loc de trăiască Odria le-auzeau pe ele beşt. unete doar se uitau la ei dar altele: pofdţi. să sari cît colo. Trebuia să loveşti vîrtos. Le tăiaseră deja în două. Sîntem puţini. zisese Ludovico. aplaudînd. Cînd s-ajungă-n dreptul Roţii Chicago.

scroafo?. e-a mea perso-nală. Stabiliră să se vadă din nou duminica viitoare. Luaseră autobuzul ce-i aştepta pe maidan şi nimeni nu vorbea. Nu mai era supărată pe el. nu de alta dar prea îl vorbise de rău înainte. se ridică de pe jos ca sonmambulul: ce. şi Gertrudis o luă acasă cu ea să prînzească împreună. la ora cînd avea să iasă. Duminică. Fu cît pe-aci să-i zică m-am văzut iar cu Ambrosio. livid: te-aştept moartă. Tot aia-i. Spălă bucătăria. Pe ăla îl chema Iglesias. şi doanma Hortensia: unde pluteşti?. mergeţi la odihnă. După cîte ţi-a făcut. don. marş acasă. o suduia şi la urmă îi prezicea. Se-ntoarse la San Miguel înainte de căderea nopţii şi se duse să se trîntească în pat. v TOATĂ săptămîna Amalia a fost zăpăucă. Cîţiva se-nfuria-seră rău. îl găsiseră complet sonat lîng-o tipă care plingea. erau rupţi de oboseală. ce i-ai făcut. mai mult sau mai puţin. . Simula şi Carlota ieşiră devreme şi doamna puţin după-aceea. o să-l găsească în staţie. îi rupseseră falca. le zisese Ludovico ălora de-o buşeau pe femeie. îl urăşti şi-apoi îţi trece. Bine. nu se mai simţea pomită nici împotdva ei că pmnise să iasă împreună. e-n regulă băieţi. Ingrato. Unde ţi-e capul? zicea Carlota. de ce-oi fi aşa netoată? într-o noapte a visat că duminică. Dîndu-se jos începuseră să fumeze. tipii care mînuiau Roata. de-atîta timp!. basta. nevastă-mea n-o să creadă cînd i-oi spune că zgîrietura asta-i accident de muncă. mă doare-aici. împrăştiată. Lanţurile. să rîdă. ca şi ţigăncile din corturi. Ajunse la laborator cînd ieşeau muncitorii.296 • se-nfurie cumplit: cine aia mă-tii ţi-a dat tie revolveml? Şi Soldevilla: anna asta n-am primit-o de la băieţi. şi Simula: cine rîde singur îşi aminteşte de răutătile sale. don. Dar în duminica aceea Carlota şi Sfmula aveau un botez. zisese Ludovico. tot te mai gîndeşti la el. povesteşte-mi cum îţi meige. ce? Ho. dar se stăpîni la timp. aşa că ziua ei liberă a fost sîmbăta. Cam astea erau trebuşoarele. cu domnişoara Queta. Se număraseră şi lipsea unul. gîndea. aşteptînd-o. ea a dat prin Mirones de nu ştiu cîte ori şi doamna Rosario nu ştia adresa unde lucrezi. Racheta. zicea Gertrudis. şi după-o clipă iar îl urăşti şi iar îţi trece. dîrdîiau în chioşcurile lor. se-aşeză în vestibul. Noaptea îl visă pe Trinidad. Bîlciul se golise. zisese domnul Lozano. Unde să se ducă? A plecat s-o caute pe Gertrudis. şi arde-o. să se uite cum arătau. că n-o mai văzuse de cîteva luni. era din Ayacucho. toanto. coboară pe pămînt. voi raporta ce s-a-ntîmplat şi poţi să te lingi pe bot de primă. sînt mulţumit de voi.

nici măcar nu seapropie de ea. o prinsese de încheietura mîinii şi-o privea-n ochi.Şi de doanrna ţi-e teamă? .se auzi zicînd Amalia. El tlu-i dădu răgaz să plece. apoi potrivindu-şi şapca şi plecînd. ca şi cum n-ar fi auzit -.Mi se pare mie or ţi-e tot mai fncă de don Fermin? . Amalia. uimită că nu simţea nici pic de supărare. Işi dădu şapca pe ceafă şi se căzni să-i zîmbească: adică el se punea singur în situaţia de-a fi muştruluit c-a venit să te vadă şi tu mă primeşti aşa. îl văzu şovăind o clipă. Chiar aşa să fie?. cu toate că nu te-am mai văzut cîţiva am.cu şapca şi cu uniforma lui albastră de şofer. Ce-a fost a fost. . Am lăsat maşina după colţ. o tinu în strînsoare o clipă. Gîndi: o să plîngă. făcu un gest ciudat şi-i dădu drumul. clipind. Aşezată lîngă radio. schiţă un gest abătut şi rămase cu ochii la ea nemaiştîind ce să facă. tremurînd toată -.întoarse în săliţă şi mai apucă să-l vadă dînd colţul. serioasă. Sa se poarte unul cu altul de parcă abia s-ar fi cunoscut. . şi-am profitat să dau o fugă şi să te văd cîteva clipe . zimbindu-i. Rămase din nou privind-o si ea dădu înapoi şi închise uşa. . îşi freca încheietura. . în ziua cînd s-au întîlnit pe stradă? Deafară nu se auzea nici un zgomot.zise Amalia. Sper să n-o recunoască doamna Hortensia.zise Amalia. să ştergem cu buretele. Ca s-o ştii. Te-nşeli. Da. Peste tot numai curse de cai şi fotbal şi se plic-tisea. Amalia. -Don Femun m-a trimi.zise răguşit Ambrosio. te iubesc tot atît ca şi-nainte. pentru mine tu ai continuat sămi fii nevastă .Cu tot textilistul ăla. şiAmalia simţi că i se opreşte inima-n piept. Sau poate s-o fi-ndrăgostit din nou de ea. era el. Nu înoercă s-o îmbrăţişeze. . . o să plîng -. era o nunciuna. Ea se.s să-i fac nişte comisioane. Amalia. cînd auzi pe cineva bătînd la uşa de serviciu.Nu-i acasă doamna? .298 • Maiio VargnsLlosa aprinse radioul.Crezi c-o să-mi mai faci ce mi-ai făcut atunci? .zise el. Zîmbetu-i pieri de pe faţă. tot o mai fi iubind-o? Aş.

Nu. v-aţi molipsit de gripă? . ' Intră în barul Hotelului Bolîvar şi se-aşeză lîngă uşă. şi arătînd spre pahar îi zise chelnerului: la fel -. cînd maşina frtoă în Piaţa San Martfn -. făcu un gest a lehamite -.Incă nu — zîmbi don Fennih. Ce-i cu tusea asta din piept?.Mii de scuze că v-am făcut s-aşteptaţi — zise don Fermih —. s-a aranjat cum e mai bine greva de la „Olave". . Am jucat o partidă.zise el. şi Landa. traversînd Colmena. numai curse şi fotbal. o luminiscentă verzuie venea dinspre gradină. tuşind din nou şi dregîndu-şi vocea -. Ceru im gin şi două pachete de Inca. Cine mă preocupă serios acum e al doilea. . Prietenii dunmea-voastră oligarhi nu ne coc vreo conspiraţie? . ţigara . gîndea.zise el -. de .Aş. La masa de-alături conversau trei tipi şi putea auzi. E la faza cînd vorbeşte de rău de preoţi. glumele pe care le debitau.don Fennm degustă băutura pe cerul gurii. Nici un teatru la microfon. U ştiţi doar pe senator. . învîrtind butonul şi prinzînd cînd un post cînd altul. a-nceput şi el cu petrecerile şi cu chilomanul? .De ce.îi zise lui Ambrosio.Chispas? — don Fermin duse la gură căuşul inîinii plin cu alune americane -. Fumase o ţigară şi paharul îi era plin cam pe jumătate. nimic. E-n culmea fericrui Landa. Cum vă merge? Vă mai dă bătăi de cap băiatul acela neascultător? .CONVERSAŢm LA CATEDRALA • 299 perdelele erau trase. cînd îl zări pe geam.Veniţi de la Clubul Naţional? . s-a potolit şi se poartă frumos la birou. mutilate.DU-TE la masă . . întoarce-te după o oră jumate. Dar vocea lui părea sinceră. cînd înhaţă zarurile nu se mai poate opri.Ţine morţiş să intre la balamucul de San Mareos în loc să dea la Catolică .

dacă eu aş avea un băiat. de cînd mă ştiu am fost demo-crat. c-un aer distrat -. Era aşa bine crescut. numai ca să ne facă să turbam pe mine şi pe maică-sa. Nu mai e decît o adunătură de cholos infecţi.zise don Femun. El îl privi făiă un cuvînt şi-l văzu clipind des şi lăsînd ochii înjos. Băură şi mai cerură două pahare. — Toţi băieţii-s cam răzvrătiţi .zîmbi el -. — Nu pot să-mi explic. nu credeti? — Nu mi-e că la San Marcos se ţin numai de politicaraie — zise don Fennm. de toate şi de tot. măslinele şi cartofii prăjiţi de pe masă. — Am văzut că va avea loc o nouă licitaţie. întreprinderea dumneavoastră se prezintă şi ea? — Cu şoseaua spre Pacasmayo avem şi-aşa destul de furcă -zise don Fermin —. ţi-ai dat seama. era de-a drep-tul evlavios. asta-i clar. necredincioSţ plin de hachiţe. mereu lua note bune.zise el -. dar parcă seapropie mai mult de ideea de Universitate. El bea şi fuma.30o • inilitari. scîmăvie -. ziceţi-mi ce soi de relaţii o să-şi facă schimodie acolo.'veded. pentru altă branşă a Panamericanei . — N-am niniic cu cholos. De altfel Universitatea a decăzut mult. . comunist sau mai ştiu eu ce. înţelegeţi-mă bine ah. cred c-aş prefera. Tot ce vreau e ca Santiago să aibă parte de viitoml ce i se cuvine. don Cayo . Dar. Atît mi-ar mai lipsi să se-nhăiteze cu te miri cine şi să devină anaihist. Numai don Fermm ciugulea din alunele americane. acum grav -. să-l dau lă San Marcos. la vremea mea. Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Şi acum deodată. E-adevărat că dă acolo peste cine vrei şi peste cinfr nu vrei.încurcat. ce să mai vorbim. nu mai e ce-a fost. Cred că şi eu am fost aşa. — Atunci o să înceapă să-mi dea bătăi de cap mie . lar în tara asta totu-i o chestiune de relatii. egalitar. dimpotrivă.zise el -.

nu ti-a croit o sfintă de bătaie. unchiule.El nu-nţelege nimic.zise unchiul Clodo-nuro -. asta trebuie să le intre bine în cap. Cinci ani. întotdeauna la costum.gîndeşte: ba şase -. dar i-am facut pe plac ca să n-o supăr. Gîndeşte: ştia?. .Auzi. !i cres-cuse pe-amîndoi. Dacă erai băiatul meu. Şi n-am de gînd să mă-ntorc.zise Santiago -. schimodie. comentară despre epidemia de gripă. cinci? . schimodie. de fiecare dată cînd vine să mă-ntrebe de tine îl văd totmaiabătut. cu figura-i măruntă şi expansivă. De ce. îmi dau cu presu-pusul c-o fi aşa fiindcă-am rămas holtei. Vreau să-l pun pe Chispas la treabă. ani. ai fost să-ţi vfizi părintii. Cîte luni să fie? Patm. Ambrosio? — zice Santiao. bătrîna Inocencia atît de bună. schimodie. cu gulerul şi manşetele scrobite. Unchiul Clodomiro bău puţintel şi îşi şterse buzele. Şi de-o sută de ori dacă o să mă ia acasă pe sus. mai ales acum de cînd ne-am apucat să modemizăm utilajele. Trebuia să-i fi făcut o vizită. Zi-mi. ca mîine sînt sexagenar. n-a realizat nimic . deci fă socoteala. eşti şi aşa destul de mare. o să se poarte maxi sau minijupă?. unchiule. .Pe bătrîni nu-i întrebi de vîrstă . Să vrei să locuieşri singur e deja o trăsnaie. Sarind de la una la alta. în sfirşit? . ca pîinea caldă. cu mîinile-i nervoase. dar te priveşte. o dată-l trăsese de urechi pe bătrtnul chiar în faţa ta: de-un veac n-ai mai venit să-ţi vezi fratele. pe cuvînt că mă duc. luni de zile de cînd nu ti-ai mai văzut părinţii.Or să-mi facă o scenă teribilă. despre pietrele amncate de aprişti în Ambasada peruană de la Buenos Aires. Dar o să mă duc. tînăr — zîmbi unchiul Clodomiro —. . lar pe Fennîn. mama o să plîngă cu sughiţuri şi-o să ţipe să mă-ntorc .zise Santiago —.Şi totuşi el pare mai mare .zise Santiago -.N-am de gînd să-ţi dau sfaturi. de cînd n-ai mai dat pe la el. Zavalita. Zavalita. îţi aduci aminte cîţi ani diferenţă să fi fost între unchiul Clodomiro şi tatăl meu. nu mai găteşte aşa bine ca înainte. necrezîndu-şi urechilor -. Te-ai supărat că te-a scos de la prefectuiă? Ai fi vrut să . o să i-o fac. . Tarc dichisit. atît de curat. ţi-aş fi ars o pereche de palme şi te-aş fi adus înapoi chiar a doua zi. o fi aflat? Au trecut luni. Zavalita. Fermfn are cincizeci şi doi. nu te-a obligat să te-ntorci. fratele şi sora. Tu te-ai păstrat tînăr. Biata bătrînică. schimodie. uncluule . asta înainte de-a mă gîndi să sporesc investiţiile în constmcţii.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 301 Laboratoml îmi răpeşte o groază de rimp. despre ameninţarea cu grevă în industria textilă. asta nu. curaţi -. ţi-aş fi dat de urmă. tot de-o sută de ori o să fug.rise unchiul Clodomiro -. Dar el nu te-a căutat. 302 • Mano Vargas Llosa .unchiul Clodomiro îi făcu cu ochiul -. îi tutuia. cam prea mult timp -unchiul a mustra cu ochii lui luminoşi. pînă goliră din nou paharele. Fermm. Mă gîndisem întîi să te duc să mîncăm undeva-n oraş. cu ochişorii lui demni.Ei. .încă nu. .A trecut cam mult timp. atît de ordonat. Unchiul Clodomiro îi tumă un păhărel de vermut Micul lui apartament din Santa Beatriz. tata? . . dar nu te porţi frumos. eu nici atîta .Dacă o să vină să mă caute. deşi trăiti în acelaşi oras . Pe Zoila ai făcut-o din om neom. Dar să nu mai vrei să-ţi vezi părinţu.INOCENCIA şi-a adus aminte că era nuncarea ta preferată şi ţi-a făcut cremă de crevete . să-nveţe repede şi să-mi ia o parte din răspun-deri de pe umeri.unchiul Clodonuro clătina din cap.

Gertrudis. Amalia trebuia să fugă ca să scape. Nici Zoila nici Fermin n-au nimic împotrivă să lucrezi în continuare la „Cronica". şi Gertrudis aha. taci. şi-ntr-o noapte. însă. se lăsase-mbrăţişată. băsmăluţe. ce? . şi săptămîna unnătoare. vai nici nu ştiu de ce-ţi povestesc toate astea. nu te mişca. se ferea. La început nu-i zicea nimic cu gura. adică toate minciunile alea gogonate pe care ti le toamă bărbaţii. ascunde-te ascunde-te. ce? Doamna şi domnul plecaseră de-acasă. în camere. ce drăguţă. decît pe Ctuspas? Fii sincer cu mine. Nici măcar de celelalte servitoare nu voia să fie surprins. rontăiră nişte turlă dulce. Stătură de vorbă în plină stradă. Gertmdis. dar de cum rămîneau sin-guri se şi dădea la ea. făcea ca totul să fie cît mai miste-rios. şi pentru că acu iar eşti topită după Ambrosio ăla. el consolînd-o. Amaliei i se părea un oarecare. şi ce durere. şi ea îngrozită. sărutînd-o. cînd amărîtă cînd fericită. aproape plîngînd de frică. avea o băiţă proprie şi tot dichisul. dă-ţi seama Gertrudiş. şi taman atunci îi auziră vorbind în faţa uşii. încă nu. încă din noaptea aia el scăzuse în ochii ei. sărutată. abia atunci începu sa-ngaime: fac asta pentru tine. tocmai sosisera. să nu te prindă pe tine. zicîndu-i minciunile alea. dar apoi. Gertmdis. cine ştie. Amalia. şi Gertrudis: ce să-i zică?. să nu te dea afară pe tine. ce oroare. le primea. şi Gertrudis rîzind: şi tu? Amalia il îmbrincea cît colo. Gertrudis. Şi chiar atunci începuse Amalia să se simtă dezamăgită. Prima dată cînd a venit şi i-a-ndesat un pacheţel în buzunarul şorţului. culcati în pat. Atunci. Atunci de ce-ai fost dezmăgită?. Stăteau pe-ntuneric. să simtă o frică nemaipomerută. Abia cînd i-a auzit trecînd prin grădina şi intrînd în casă i-a dat drumul. Ce ai tu împotdva lui Fermin? . CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 305 plecase la Şcoala Navală. îmi placi. şi Amalia: nu fi proastă. de parcă mie mi-era gîntinl la strigat.E greu de explicat. oare azi ce mi-a adus? Le vîra sub pătură. se potoli curînd. să nu te certe pe tine.zise. zise Gertrudis. Ce dudat se simţise a doua zi. Li . Gertmdis. milos: biăta bătrinică abia de mai vedea. Dar ea nimic. Mai e puţin şi gata crema. îmi dai palme şi mi se par sărutări. Bucătăresei şi fetei celeilalte le plăcea de el. Tot ce-i roade pe ei e că pe măsură ce munceşti acolo o să te laşi de studii. şi noaptea se gîndea. şi tu înăuntru trăgînd cu ochiul după el încîntată. ca mine. îi venea cînd să rfdă cînd să plîngă. şi ce mşine pe ea cînd s-a apucat şă spele pe furiş petele de sînge de pe cearşaf. în sfirşit. dar îi vorbea cu ochii. pe zi ce trece ai mai mult vino 'ncoa. Şi într-o zi cînd mătuşa ei nu era acasă. Şi Gertrudis: pentru că l-ai uitat pe Trinidad. nu-i chip să te-nţelegi cu ei. Ei da. ce nătîngă. unchiule. zise Gertrudis. în ziua liberă. vîră-te sub pat. căuta pretexte să intre în cămară. o bî'ăţară. Cum era cu putinţă sa se poarte astfel?.Sînt teribili. auzi să te mai caute după tot ce ţi-a făcut.ce. Donnea lînga garaj. Dar. cînd erau singuri. zicea Gertmdis Lama. Gertrudis?. cîtă neruşinare. Gertrudis. ţi-o promit. de la bun început a fost aşa. se lăsase-nduioşată. De-atunci s-o fi crezut cu niscaiva drepturi asupra ei. felul cum s-a purtat. în patio cînd Amalia era acolo. schimodie. dacă nu cu aspectul lui. supărată. De la tine suport orice. şi Gertrudis: deci acolo. şi el îşi făcu iar apariţia. merseră împreună la cinema. zise Gertrudis. ieşi.DIMINEAŢA asta am vorbit cu yankeii gnngos . zise Gertrudis. Şi Amalia: ce oroare. şi deodată îi astupă gura cu furie. Şi-acolo?. cum? Adică ce-a făcut? 1 s-au umezit mîiiule'de sudoare. şi într-o zi Amalia-l vazu trecînd în sus şi-n jos pe dinaintea casei mătuşii ei din Surquillo. idioată cum era intrase-n camera lui. la Surquillo. şi alte porcărele de astea. Şi zău că-i înţeleg: nu vor să-ţi iroseşti restul vieţii ca slujbaş mărunt. şi ea mgrozită să nu-şi dea seama şi să-i observe ocheadele doanma Zoila sau conaşii. vai la ce ţi-e gîndul. Zîmbi fără amărăciune şi umplu din nou păhărelele. şi unchiul Clodomiro dădea din cap. stătea de capul ei şi-i trăgea clopotele. choljta. păi ce tinedcă e. Ba nu. sau mai bine zis laş: îi era mai teamă de stăpîni decît îini304 • Mario VargasLlosa era mie. în afară de vorbele dulci. Poate cu micile daruri pe care i le ascun4ea în pat. Şi să se păzească deacum cu mare grijă. Gertrudis. Şi Gertmdis: adică cum? Păi aşa. ea. rîse Gertrudis. ziceau: ce-nalt e. — Lasă prostiile şi du-te cît mai curînd — zise unchiul Clodomiro —. i l-a înapoiat fără să-l deschidă. Binenţeles c-a profitat de ea. curioasă. cînd e cu uniformă albastră te ia cu ameţeală şi cu tremurici.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 303 te lase închis acolo cu snuntitii ăilalţi? Nu ţi-a făcut întotdeauna chefurile. schimodie. că doamna Zoila era foarte severă. Dar a făcut-o să plîngă. Dar aşa era el. o dată l-a şi pălmuit. CE obrăznicie. don Fermin . Deocamdată e mai bine să nu daii peacasă. coniţa Tete şi conaşul Santiago se culcaseră demult. şi Gertrudis: ce. în uniforma lui nouă . dar dacă apărea bucătăreasa sau altă fată-n casă se făcea nevăzut. A trecut mult pînă să-ndrăz-nească să-i zică. se auzea de departe vocea dogită a Inocenciei. o să mă duc. C-o fi fost el bun de gură. Făcu el ce făcu să aibă aceeaşi zi liberă cu ea. vezi ce nătăfleaţă. După ce va mai trece-un timp. şi-o împingea. înseamnă că erai deja a lui. Atunci m-a dezmăgit. cu ce te-a cucerit?. nu credeam că erai fecioară. conaşul Chispas . de la îndrăznelile cu gura trecu la cele cu miinile. aha. toantă nu?. un lănţug. nu de-aia. cămaruţa lui era ceva mai mare decît a servi-toarelor. Gertrudis. ce vînjos. dar era şi pru-dent. Dumnezeu ştie cuni facea să intre-n odaie.şi ea. iar mă faci să mă ruşinez. de cînd te ştii? Nu te-a răsfăţat el mai mult decît pe Tete. zi-mi şi mie. pentru că aceea fusese prima ei slujbă. Nu. ditamai namila Gertrudis. se interesă unde locuia. nu. fără sare şi piper. moartă de rîs.

La urma urmei sînt în joc cîteva milioane . aşteptă ca don Fermm să întindă mîna spre farfurioara cu alune americane. .zise el. cu acelaşi ton nepăsător. mai discret pe lumea asta . Care se pot vinde la dublu faţă de valoarea lor peste puţin timp.zise el -. cem doa Fermfn.NICIODATĂ nu te-au invitat acasă . se-aud şi se numără. el e om de-afaceri. Ei insistă să vă conving.După cum vezi.De mult nu mai ştiu ce e îngăduit şi ce nu . ridicînd din umeri -. Un consommă şi peşte corvina. că pot dormi liniştiti. Tatăl meu era cămătar.Afacerea e încheiată .U văzu abătîndu-şi privirea. V-am mai povestit cum în douăzeci de ani de negoţ n-am încheiat nici o afacere bună. . dacă nu doriţi să le păstraţi. . ci doar pe bădăranii de gringos . . graţie fugii tale ne vedem ceva mai des -zîmbi unchiul Clodomiro -.zîmbea don Fermm -. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 307 306 • s-au dat toate asigurările cu putinţă.Partenerii mei. în timp ce chelnerul punea masa. . prieten cu yankeii gringos'! Nu prea avem multe-n comun cu bădăranii ăştia. .don Peimin îi zîmbea prietenos -. parcă dumneata ai putea fi. Eu nu primesc decît bani peşin. Azi-noapte am luat masa cu Ministrul Dezvoltării. şi-aşa zicea. el îl auzea sporadic pe don Fennîn vorbindu-i de-o metodă de slăbit mîncînd. şi el un grătar cu salată. Cîteodată-mi vine să le fac cadou o carte de Carreno. Adjudecarea o s-apară în Buletinul oficial luni sau maiţi.zise. ce apărase în „Selecţiunile" din luna aceea.Bun. Rămaseră tăcuţi pînă cînd chehieral se-apropie să ia pahai^le şi s-aducă meniul. don Cayo.zîmbi el -. acum mă caută tot timpul să le dau veşti despre tine. Şi adevărul e că nu văd de ce nu le-aţi primi. cu bunele purtări. don Cayo. El vedea pe geam tramvaiele de pe Colmena venind şi plecînd. care se văd. biusc interesat de scaunul liber din faţa lui -.protestă don Femun. . M-ocup eu cu încasarea. — Acţiuni la purtător. îmi închipui. mă mulţumesc cu cei o sută de mii de soles -zîmbi el din nou. don Fennm. cecul va fi gata chiar azi. — Pentru că-s un ageamiu în materie de-afaceri . un acces de tuse îl făcu să tacă un moment -. Ce. amuzat -. şi e nonnal să vă răsplătească. Sper că nu vă gîndiţi că primind aceste acţiuni aţi face ceva neîngăduit. . îşi leapădă haina unde se nimereşte. Zi-le prietenilor dumitale c-au cîştigat licitaţia. nu prietenii . Ştiu ce-mi convine şi ce nu-mi convine. Acţiunile acestea reprezintă cu mult peste o sută de mii de sotes numerar. colac peste pupăză.Ny-i pot inţelege pe gnngos şi pace. îşi pun picioarele pe masă.zise don Fermln. deodată —. Şi pe jumate salbatici. Dumneavoastră le faceţi un serviciu. Alelalte daţi-le Ministmlui Dezvoltării. să-şi ducă paharul cu gin la gură. să se ştergă pe buze cu şerveţelul şi să-l privească în ochi. aproape agasant —. nu vi se par copilăroşi? — zise don Fermi'n. dar tin morţiş să aibă-o întrevedere cu dumneavoastră. Chiar dacă din interes. . Şi-ncă ăştia cu care-am avut de-a face nu sînt nişte tercheaberchea. ci şi Zoila. E de-nţeles nerăbdarea lor. Fumînd. ci tipi mai acătării. Era şi timpul să se pună capăt acestei răceli absurde. . S-au purtat întotdeauna de parcă ţi-ar fi fost superiori cu ceva. fiecare cu-ale lui . auzea intemunabilele bancuri ale oamenilor de la masa alăturtită. cu bunăvoinţă -. don Cayo.Acţiuni ce nu costă statul nici un gologan măcar. El nu zise ninuc.Sînt modest. Văd că-l moştenesc. don Cayo. . Nu numai FermAi.zise Santiago -.Chiar nu vreţi acţiunile acelea? . să bea. tot ce poate fi mai sigur.

Slujbaşi mănmţi.Taică-tu detestă mediocritatea . desigur. de mic. unchiule? . gîndeşte. . Eu ştiu că e-o doamnă în adevăratul înţeles al cuvîntului. şi n-am nici măcar o amintire mai acătării. dar înaintea celui al unchiului doar o cafea cu lapte c-un sandviş. masa-i servită. poftiti. şalul de pe umeri. şi tu-i găseşti scuze. doar asta.zise Santiago -. . biroul. . înainte mi se părea nedreaptă.zise unchiul Clodonuro -. uneori.de parcă ar fi zis drăgălăşeniile. obişnuinţe. vocea-i dogită.308 • Mario Vargas Llosst .Liniştea nu-nseanmă fericire . fermecătoarele manii ale Zoilitei -. schimodie. . Hai. cad şi eu pe gînduri. Biroul. Fiindcă. casa. S-o fi gîndit că dacă ne-ntîlneam mai des puteam să-l molipsesc. Pe cînd unchiul tău mucezea în sucursalele provmciale ale Băncii de Credite. şorţul ei prea mare pentr-un trupşor rahitic. Papucii ei de bunicuţă. casa. Scîrba asta a lui taicătu faţă de ceea c. dimpotrivă.Mereu vorbeşti despre tine ca despre un mediocru. Deci taică-meu nu pierde nici un prilej să te umilească. dar acum o înţeleg. să te mîndreşti cu el. Bun. nu sta. fundca eram saraci şi fără patalama de nobleţe.zise unchiul Clodomdro -. Zavalita.Dar din ce s-a tras răceala asta.e a fost viaţa mea. . în faţa scaunului său fumega o farfurie cu cremă de crevete.rîse unchiul Clodomiro -. mănîncă.Şi tu le ierţi asta . Familia Zoilitei l-o fi ajutat şi ea după aceea. Bun. El a fost fbarte ambiţios. Fumurile ei de damă mare. Tu ar trebui.zise Santiago -. să nu se răcească. . Numai că nu ne-a putut suferi familia. ca de riumă. Bătrîna Inocencia intră în salonaş: e gata totul.zise Santiago -. Fiindcă Fennfn a obţinut tot ce are numai prin munca. dar în fond nici tu n-o crezi . dar cînd s-au luat el avea deja o poziţie superbă. dar traieşti mulţumit. a reuşit. N-oi fi avînd tu mulţi bani. dar nu-i cazul să ne-ntristăm. Ne vedeam doar la înmormîntarea vreunui episcop. întotdeauna a vrut să ajungă cineva. .Mofturile Zoilitei . Ea l-a molipsit şi pe Fennm. şi asta nu i se poate reproşa nimănui. tîmpenii. După cum nici eu nu te cred.Asta-i tot ce pot înghiţî eu seara .

N-o fă pe scandalizatul. s-o las să se-odihneăscă. Astfel c-am rămas burlac. . Se certau des?. .în seara asta m-ai dat gata cu-ntrebările . Am încercat de vreo cîteva ori să iau altă femeie. chiar de-o fi fost cum zici nu văd nimic rău în asta zice Santiago -. te-ai făcut dita-mai găliganul. Şi-n cele mai bune familii apar cazuri de-aslea.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 309 Din cînd în cînd venea Inocencia.şopd unchiul Clodonuro -. zice că vreau să scap de ea. . cum îţi merge? îl mîngîia pe faţă. cît e de blîndă cu tine. o să meargă drept în rai. lar în oiăşelele acelea prăpădite n-am dat peste nici o fată care să-mi sucească capul. După şutul prinut din partea Băncii. .zise unchiul Clodomiro. cît ai crescut. ce tot zici?. şi cînd ea pleca unchiul Clodomiro îi făcea cu ochiul: biata Inocencia.lar cînd m-am întors la Lima. nu l-am iertat nici n-o să-l iert vreodată.Aşteaptă băiete.zice Santiago. Rar. zise Amalia. cu o leafă de mizerie. nu te scula . . a trebuit s-o iau de la capăt la mi-nister. Dar să nu crezi că n-am avut şi eu micile mele aventuri. altfel s-ar fi-nţeles de minune. biata bătrina. dar tot roboteşte toată ziulica . nepoate. la plimbare. Ainbrosio. . crezînd că aşa voi face carieră mai repede la Bancă. E căpoasă ca o catîrcă. mergeau la cinema. Bun.grai. şi către Santiago: ce faci?. Inocencia -. fără pic de supărare -. Se-ntîlneau în zilele libere. drama a fost că nu le mai puteam suci eu capul fetelor . cu toată lumea. îl ura. N-am adus încă desertul. am săvîrşit eroarea de a-mi petrece cincisprezece ani în provincie. zise Gertmdis. şi numai din cauza laşităţii lui. . o apucă un harţag teribil. Nici să n-audă. de departe.Aproape nu mai vede nici nu mai aude.rise unchiul Clodomiro -. schimodie.De ce oare nu s-a-nsurat niciodata unchiul meu Clodomiro? . AI înnebunit.

conaşule. dar ochii îi erau plictisiţi. să nu te mai văd în ochi. chiar crezi? . Sigur. Se-ntilneau prin casa şi el bună ziua şi ea întorcea capul. Amalia trăgea cu coada ochiului la el în timp ce băga mfele-n maşina de spălat. don Fermm. poate chiar i-o fl fost teamă să nu vă prindă şi să vă dea afaiă. pentru că de dumneavoastră depind multe. îi dădu brînci afară şi-ncuie: niciodată. zise Gertrudis. laşule. E absurd să vă mulţumiţi cu sume modeste. pînă hăt tîrziu. ştiind c-aud ce zice. scuturînd-o şi lovind-o de zid. să nu te mai prind în camera mea. El îl asculta cu o parere de zîmbet polidcos în colţurile gurii. M-am învăţat minte. Şi de-atunci niciodată? Niciodată. şi-acu de ce mă goneşti. marş de-aici. Nu faci tu asta din cauza stăpînilor. . dădea să zică Amalia. Mînios. îl ura. Ba nu voia să plece. de ce te porţi aşa cu mine?. ce ţi-am făcut?.zise don Fennm -.VĂ păgubiţi singur de sume mult mai însemnate urmînd principiul acesta zise don Femiîn -. Pe de altă parte. încît Amalia se ţmu să nu dea cu rufele de pămînt. r' y i 31o • Mario Vargas LJosa noaptea ea se furişa piin grădină cu picioarele goale şi stătea cu Ambrosio o oră. şi el hola Amalia şi ea de parc-ar fi zburat o muscă. Poate că-n felul lui-te-a iubit întotdeauna. . Totul era bine. Ruşinată. m-am ars o dată. nebun. Arătînd spre mine. ai înţeles?. să rămînem împreună dar văzîndu-ne numai în oraş. poate n-a fosl la niijloc nici o femeie. alţii se-aleg cu ttiplul . nici măcar celelalte fete nu bănuiau nimic. două. n-a văzut-o niciodată. dar tot nu se atingea de el. şi deodată-l vazu plouat şi-l auzi răspunzîndu-i conaşului Chispas: mie. Dar nu. Amalia trebui s-o mintă că era menstruaţia. Şi Amalia: chiar crezi? Dovada e că după ani de zile te-a văzut pe strada şi te-a ajutat să găseşti de lucru. ai găsit alta. Gertrudis.Pentru fiecare douăzeci de mii sau cincizeci de mii de soles primiţi de dumneavoastră. şi el . şi cînd erai cu Trirtidad poate chiar o fi suferit din pricina ta. zicea Amalia. Gertrudis. dar el o tîrî pîn' la uşă. Şi Amalia: nici nu i-am mai adresat cuvîntul. o să-ţi explic. înu vine-ntotdeauna cu dureri mari. ridica Amalia vocea. cin' te crezi?. zicea Gertrudis. şi-acu s-o fi căind cu-adevărat de tot ce îl-a făcut Crezi tu?. zise Gertrudis. Nu. Gertrudis. n-aş lua-o nici dacă mi-ar fi dată de pomană. Făţamicule. ai înteles? Şi culmea-i că l-ai iertat. de ce mă primeşti aşa? Conaşul bănuieşte ceva. Poate n-a fost un pretext. de ce s-ar ţine scai de tine. o scutura de umeri plin de-o furie grozavă. nu mai căuta motive. îngrozit. crezînd că Ambrosio o să-i ceară iertare. incă-l mai iubeşti. Gertmdis. Rămăsese zăpăcită în beznă. crezi că n-am auzit ce i-ai zis conaşului despre mine?. şi-Amalia: esti nebună?. cu cîtă disperare Gertrudis: niciodată. de ce te-ar fi invitat. Cine să fi fost ailaltă femeie? Habar n-avea. mincinosule. Furios. el încercase să se-mpace. plin de ură. conaşule?. Şi Gertrudis: cînd ţi-ai dat seama c avea o altă femeie? într-o dimineaţă cînd l-am văzut spălînd maşina şi stînd de vorbă cu conaşul Chispas. zicea Gertrudis. pînă cînd el s-a datjos din pat şi-a închis uşa. umilită. nememicule. du-te. s-o fi gîndit la tine. ce vă trece prin cap. e absurd să vă ţineti capitalul imobilizat într-o bancă. nici gînd de-aşa ceva: afară. cînd vă veţi hotărî să investiţi banii? V-am propus patru sau cinci afaceri care l-ar fi fericit pe-oricare altul. cum să-mi placă mie fetişcana asta?. în noaptea aceea s-a dus în camera lui numai ca să-i zică: te-am auzit. altfel de ce te-ar fi cautat acu. fugi !n camera ei plîngînd atît de tare încît bucătăreasa se trezi şi veni. Grătarul se afla pe masă de mai multe minute. Amalia începuse să plîngă. . Şi nu-i drept. pleacă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 311 speriat dispărea. Bine că n-ai rămas însărcinată.Vreţi cu tot dinadinsul să m-amestecaţi în lumea afacerilor-zîmbi el -. să nu se repeadă la el să-l zgîrie.

salata -. ba pînă şi pe yankeii gangos atît de badarani.Toată lumea o să mă lovească pe la spate. fără să zîmbească -. dar nu e normal ca dumneavostră să vă bateţi capul degeaba pentru oameni pe care nici nu-i cunoaşteţi. şi pînă la urmă îi făcu semn chelnemlui să ia farfuria.V-am mai explicat .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 313 312 • . Privi la ceas. El răsfoia prin plicul lăsat de don Fenmn şi din cînd în cînd ridica ochii şi-i aţintea în ceafa lui Ambrosio: scîmăvia nu voia ca fi-su să se-mpnetenească cu cholos. se îndreptă spre Parcul Universitar.Haida-de.Şi data cînd au început să-i dea curs şi departamentele prin care a trecut zise don Fermm -. porunci: la Minister.Bine-nţeles .Un modv în plus să v-asiguraţi viitorul . îmi sînt prieteni. E normal ca eu să le fac o favoare din prietenie. ca să studiaţi datele-n linişte. Mă aşteaptă maşina. Şi. scoase-o pilulă din buzunar şi aşteptă să i se umple gura cu salivă: s-o fi temînd să nu le molipseşti cu obiceiuri urîte pe nevastă-sa. voi pleca să traiesc în altă ţară liniştit. chelnerul îi aduse peştele—. îmi bat capul degeaba doar pentru regim. în sfirşit. dîndu-i mîna -. o să vă ţin la curent. ţapul ispăşitor voi fi eu.zise don Fermin -. Ambrosio ocoli Piaţa San Martfn.TOATĂ seara m-ai tocat la cap cu întrebările tale.Bine-nţeles. rămase cu ochii la tacîmuri —. ştiţi asta.zise el. . Ar trebui să fiu nebun să investesc un ban în ţara asta. ce-i drept.Da. . văd că sînteţi pesimist azi. acum e rîndul meu . . . Dar nu există guveme veşnice. pe de-altă parte. . o declarade asupra unor terenuri din regiunea Bagua. .zise don Fermin. don Cayo . coti pe Abancay.zise unchiul Clodomiro -. E vorba de nişte ingineri tineri. Mesteca dezgustat. De data asta n-am nici un interes în afacere. Vor s-aducă acolo turme de vite. . pe fiică-sa. o să vă sun eu de-ndată ce mă voi elibera şi de treaba asta . cu multă tragere de inimă.zise el -.Ad notat numărul petidei? . Petida a fost adresată Ministemlui Agricullurii de mai bine de şase luni.La trei am întflnire cu Ministrul şi e deja două şi-un sfert. don Fennin? Don Femun comandă cafea pentru amîndoi. privind deprimat camea. Oricine v-ar auzi ar crede că Odria o să cadă dintr-un moment în altul. Rîse.puse plicul în servietă. încercă să mănînce cîteva bucăti de came. . Ar mai fi ceva de discutat. Scoase dintr-un buzunar un plic şi il aşeză pe masă.zise el. . repede. şi primii vor fi oamenii rcgimului zise el. n-am ambiţii. . să mor în pace. Cum îţi merge la „Cronica"? . .îmi închipui că vă răpeşte ceva timp călătoda Preşedintelui la Cajamarca — zise don Femifn. Băură cafelele tăcuţi. pe toţi numai pe el nu. La revedere. dar don Fennfn plăd. don Feimin. Ministerul Agriculturii nu mă vede cu ochi buni. . întîi să mă infonnez — zise el —.don Fennm dădu la o parte consomme-ul. veţi vedea. amîndoi îşi scoaseră portofelele. fără să se uite în el. Cînd totul se va sfirşi. . Urcă în maşină. în plus.Nu încă . Cînd chelnerul aduse socoteala. leşiră împreună în Piaţa San Martfn.V-am pregătit referatul amănunţit. dinamici. îşi aprinse o ţigară.Nu va pot promite niniic. băietii ăştia vă vor accepta toate condiţiile . . don Cayo. nu voia ca puştiul să deprindă de la ei obiceiuri urîte. Sînt doar nişte oameni pe care vreau să-i ajut. Pesemne de aceea invita acasă tipi ca Arevalo sau Landa.apucă furculiţa şi cuţitul. Cînd regimul o să cadă. sorbind din apa minerală. De parcă împroşcîndu-ma cu noroi pe mine se vor curăta ei.

La-nceput îmi ieşeau cînd prea lungi.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 315 s-ajung la cincizeci de ani ca tata. aş fi căutat oricum de lucru . Cu cine te-ntîlneşti. şi. linişteşte-o — rîse Sanriago —. Un băiat ca tine. schimodie.înţeleg ca nu eşti în toate minţile . Şi n-aş vrea să fiu nici avocat. pica de somn.Nu-s nici bun nici silitor. poate că bietul unchi Clodomiro era şi el răspunzător. Luă un auto-buz pe bulevardul Arequipa. La poarta dinspre stradă. unchiule .Nu m-am încurcat cu nimeni.Nu. abătut -. Zavalita? Poate că altfel ar fi decurs totul. Dădu de el în pragul „Presei".zise Santiago -. Dar e ceva mai tare ca ntine. Şi că n-o să mai urmezi Universitatea. Nu. schimodie.zise unchiul Clodomiro -. Zi-i că sînt bine. cu faţa lui dezolată -. . anchiul Clodomiro îl îmbrăţişă pe Santiago. adică nu înot în ei. unchiule.Doamna cu pensiunea arc gdjă de toate .zise Santiago -. Acum c-ai banii tăi n-o să mai vrei să-nveti. cînd prea scurte. Să nu fi dat de vreun bucluc cu vreo tipă. Unchiul Clodomiro o dojeni.învăţ cum să prezint mai bine ţtirile . îi ieşi în întîmpinare pe strada Unirii. de silitor? . y y s s 314 • . Şi c-o să-i văd în curînd. Vii să luăm masa-mpreună şi săptămîna viitoare? Da. Uneori îmi vine a crede că pentru a nu mă-ntîlni cu baieţii aceia rămaşi la prefectură în timp ce pe mine mă scotea tata. minciună . nu te lua după taică-meu. Unchiul Clodomiro nu se mai legănă-n balansoar. n-am banii mei. şi după ce-l astepta puţin degeaba. că totu-i-n regulă. şi altele asemenea. nici important. unchiule? . .zise unchiul Clodomiro.Tu nu-ţi dai seama că poţi rămîne toată viaţa un pîrlit de funcţionăraş? — zise unchiul Clodomiro. . în Piaţa San Martfn. trebuia să plece. atît de bun. unchiule.zise unchiul Clodomiro -. M-am obişnuit deja să lucrez noaptea şi sa dorm ziua. — Nu mă-ntreba de ce. dar nu ce mi-ar place să fiu. unchiule. Nu sosise încă. De cind am fugit de-acasă am atîmat universitatea-n cui.1 tatii. măcar în parte. Crede că orarul acesta o să te dea gata. nu ţi-am făcut nici un serviciu cu ziarul . Se făcuse zece. N-aş vrea . Ştiu ce n-aş vrea să fiu. Dar nu-i 7. . — Ăsta-i alt aspect care-l îngrijorează pe Fermin . 'Iîmp am berechet. . mi se pare o tîmpenie. îmi pare rău acum c-am vor-bit cu Vallejo. ochii i se speriară. N-o vedeai.zise Santiago -. — Nu ţi-a zis prietenul matale Vallejo cît ne plăteşte? — rîse Santiago —. Mă simt răspunzător de situaţia asta. Se ridică. nu cred în ea. şi amîndoi o duseră s-o culce în camera ei. înţelegi.zise unchiul Clodomiro -. aş putea sasist la cursuri. Zi drept. nici bogat. unchiule. De fiecare dată mă strînge cu uşa într-un interogatoriu cumplit.zise Santiago -. n-aş putea să-ti explic — zise Santiago —. numai la ideea de-a intra în Universitate şi mă ia cu greaţă.zise Santiago -. zău aşa. unde te duci? Te ţii de fete? Asta-i ailaltă chestie care-o înnebuneşte pe Zoilita. Nu văd diferenţa. Alteori. unchiule. mîinile lui itiici şi-ngrijite se agitară alarmate. sau ca prietenii lui. cine-ti coase nasturii. Să nu-şi facă probleme. La ce bun sobţin o diplomă? — Fermfn are dreptate. Intrară în bucătărie şi-o găsiră pe Inocencia adonnită-n balansoarul ei. îmi dau seama că nu de-aceea. Cine-ţi spală rufele.Şi-n zilele libere? . fl căută pe Norwin la mesele Barului Zela. Nu-mi place avocatura. conversînd cu alt redactor de la „Ultima Oră".zise unchiul Clodomiro. constemat —.Dacă n-aş fi intrat la „Cronica". Adevărul e că sînt dezorientat. . chiar mergi la cursuri? . trebuie să te-ntreb ce mă tot întreabă Zoila pe mine .Stai o clipă.

Mai bine bem ceva şi pe la douasprezece picăm şi noi acolo şi-l căutăm pe Carlitos. convinge-te. . E o revoluţie. mergem la Yvonne şi de-acolo îl sunăm pe Carlitos să vină şi el . .Or să te pună la treabă şi s-a mîntuit. Oricum.Ce s-a-ntîmplat? .zise Santiago -. Aici? . .zise Santiago -. Ce zic ştirile? . generalul acela. haideţi să bem ceva. n-am decît cîteva libras. şi tipii ăştia ştiu preabine. Mi-au luat toţi redactoni şi-a trebuit să umplu pagina de unul singur. Se zicc că dandanaua trebuia să izbucnească la Cuzco şi la Tumbes. Nu rămăsese la zece. nu mai scapi toată noaptea.zise Santiago. . . la Yvonne e scump al naibii. tot n-au dreptul să publice decît comunicatul oficial. fost ministru.zise Norwin -. nu ştiu ce porcărie. Mmiştrii s-au adunat la Palat.zise Santiago -.Asta-i meseria cea mai împuţită din cîte-s pe lume. îs doar zvonuri .Şi-atunci cine-a zis că generalul Espina e amestecat? . .Nu s-a dat nici un comunicat oficial. te vei bucura de tot creditul cu putinţă.zise Norwin -.De ce în loc de Zela n-am merge la bătrina Yvonne? — zise Castelano. la bordel. Şi-n plus. .o revoluţie? . . un coleg.Asta n-are nici o importanţă. s-o lăsăm baltă.zise Norwin —. şi doar ai zi liberă — zise. eu vreau să aflu .Pură curiozitate .OK. în seara asta s-au pus pe arestări.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 317 316 • Mario VargasLlosa .I-am mobilizat de pomană pe toţi redactorii .Nu-s ştiri.zise Castelano —. S-ar părea c-o pregătise Espina. doar lucrezi la „Cronica" -rtse Castelano -. ce-ţi pasă? Chiar te interesează politica? .Dar cum s-a-ntîmplaţ? — zise Santiago -. sau aşa ceva. Din moment ce eşti coleg cu Becemta. Zavalita. o să afli mai multe despre conspiraţie decît la „Cronica". în sfirşit. asa se zice . Şi de fapt. Acolo. . Norwin —.Aşteaptă. Ţi-l prezint pe Castelano. cînd s-o da.o revoluţie înăbuşită. Zavalitazise Norwin -. şi tîmpiţii aştia mi-au luat oamenii şi i-au trimis să vîneze date . . însoţeşte-mă pm' la „Cronica".zise Santiago -.zise Castelano —. . laZela? .

Le amenintă cu degetul. Păi unde s-a mai pomenit vreodată să se poarte aşa cu ea doamna Zoila?. sclipea din cap pînă-n picioare. gîndea Amalia. în casă se duse să se privească-n oglinzile doamnei. Ce haz putea să facă de domnişoara Maclovia din cauza dinţilor ei de iepure. altă data cînd îi aparuseră puncte negre îi dăduse c-o pomadă de-a ei şi după o săptămînă avea faţa perfect netedă. Şi nu ca unei servitoare. Doamna o-ndemnase să se tundă băieţeşte. ca femeile să fie frumoase coz şi bărbaţii atrăgători. A reuşit să scape doar pentru cîteva momente ca să te vadă. şi doamna o sucea şi o-nvîrtea. rochia asta nu-mi mai place. lăsîndu-şi un ciufpe CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 319 frunte dar ceafa mai plină. ce-i drept. nici nu-i ierta cuiva urîţenia. dar nu parcă zicîndu-i scapă-mă de gioarsele astea. ia încearc-o. Se-mpli-nise. cu afecţiune.VI ÎN săptămîna următoare Ambrosio nu dădu prin San Miguel. dacă stai să te gîndeşti. îi zise el la despărţire. o femeie care nu se-ngrijeşte dc persoana ei nu face două parale. se-mbrăca mai bine. Uite. piaptănă-te. Făcu ea ce făcu şi-o zări. cum se poartă? Dar. ce de podoabe. Ce-i plăcea ei mai mult şi mai mult pe lumea asta era ca lucrurile să sclipească de curate. Nu s-au certat. Doamna Yvonne nu era deloc aşa bătrînă cum ziceau. o placere. era. îmi dă sfaturi ca uneia de seama ei. au conversat în linişte şi pace. Vai cum o mai forfecau. ce nedrepte. S-au învoit să iasă împreună duminica. ridicată puţin colea. şi de cît de bătiînă era doamna Yvonne. doamna o tachina în fel şi chip cu astfel de glume. nici aşa urîtă. zorzoanele astea nu te prind pe tine. că injecţiile de-ntinerire pe care şi le făcea o zbîrciseră şi mai rău. şi el cum arată?. iar altă dată au durut-o măselele şi ea în persoană a dus-o la un dentist din Magdalena. rizînd: dacă află Cayo c-a fost aici vă omor pe toate trei. a-ngrijit-o şi nu i-a poprit din leata. Atîta puteau meliţa despre ea încît pe Amalia o-ncerca o curiozitate grozavă. Amalia. Tot timpul îi zicea: curăţă-ţi unghiile. înădită puţin aci. de domnul Gumucio din cauza burţii lui. pomeţii lui osoşi şi pătaţi. Primul lucru ce-o interesa la cineva era: e drăguţă cutare?. c-o licărire ghiduşă-n ochi: da. . pînă şi grădinarului. ce bine arăţi. Ce multte-ai schimbat. şoferii domnului o furau din ochi. pe doamna Yvonne! că de cît îşi vopsise părul era aproape cheală. ea cu donmişoara Queta. doamna apăru în bucătărie: fetelor. şi asta mulţumită doamnei care era aşa bună. vînzătorului de la magazin şi mucosului ce-aducea ziarele li se scurgeau ochii şi-i făceau curte: aşa o fi. a venit cu domnişoara Queta. DIN pragul uşii văzu mutra îngustă şi constipată a docto-rului Arbelăez. ci cu plăcere. de cucoana aia „Paqueta". poliţiştii de planton se topeau în zîmbete cînd o vedeau. nicio-dată. îi făcea cadou tot ce nu mai purta. După ce ple-cară. Tustrele beau ceva în salon. tisa după altă săptămînă Amalia îl întîlni într-o zi aştepttnd-o lîngă un magazin de pe colţ. Nimeni nu era ca doamna Hortensia. să vă iasă din cap că bătrîna a trecut pe-aici. spală-ti şorţul. că i-a scăpat dantura din gură la un dineu. ochelarii lui pe vîrful nasului. trebuie luată puţin aci. din cauza genelor şi-a unghiilor şi-a ţîţelor ei false. şi ce eleganţă pe ea. şi-ntr-o zi Carlota îi zise: e-aici. Chiar aşa să fie? Carlota îi zicea: ai tot ce-ţi trebuie să placi bărbaţilor.

şiaşa afla . . nu ştiu să fac minuni. dar se distingea în ea un ton alb -. doctorul Arbelăez îi întinse o scrumieră. Eu nu-mi mai pot desfăşura activitatea dacă-mi luati măcar un centavo din fondul siguranţei. şi prefecţii şi subprefecţii mă-imebunesc cu telefoanele şi telegramele lor.zise el -.zise doctoru] Arbelăez -. îşi puse servieta pe genunchi -. . dar pe-alea le făceau ăia. doa Cayo . .Deloc . MAI erau şi altfel de trebuşoare.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 321 32o • Mario VargasLlosa . Pregătirile-n vederea securităţii sînt abia în faza de studiu. zilele astea. De unde vreti să scot milioanele lipsă? Nu sînt vrajitor.M-aşteptam la una ca asta. don Cayo. . de cum vom completa amănuntele. domnule? Nu. pe Hipolito. trebuie să începem lucrări la comisariatele din Tacnaşi Moquegua fiindcă odcînd se pot nărui de prăpădite ce sînt. murmură pardon şi trase din ţigară -. don Cayo . don Cayo? .Am găsil ieri înseinnarea lăsată de dunmeavoastră dar n-am putut veni imediat — îşi trase un scaun. îngăduitor -. dar neghiob — zîmbi el —. şi o ştiţi prea-bine .doc-torul Arbelăez ridică vocea -. ochii miopi şi duşmănoşi ai doctoru-lui Arbelaez mcuvimţară. anunţă-l. Luati loc. domnule doctor . cu ochelarii jucîndu-i în mînă. cu vechiul Ford. Ministrul de Finante. Vă voi ţine eu la curent cu totul. Credeţi-mă că-rni pare nespus de rău. şi Ludovico: cu maşina oficială. Cu toate acestea.Nu vrea să ne dea o leţcaie mai mult. domnule doctor . domnule doctor — tuşi. neajutoratule -. securitatea înseamnă bani. Am rămas ătît de stupe-fiat încît n-am fost în stare nici să-l pun la locul lui. Şi ăia îi povesteau după-aceea. în spatele ochelaiilor. Nu pot îngădui să-mi fie luate milioanele acelea. Le-am citit cu toată atenţia.le pierzi în •spatele biroului. foarte rapid. La fiecare reuniune a cabinetului zice despre cheltuielile guvemului că sînt exorbitante. domnule doctor.. proţăpit în faţa lui. El dădu din cap. nu-şi ascundea supărarea -. . .Desigur. zise domnul Lozano. bine-nţeles — vocea nu era nici repezită nici mînioasă. Călătoria Preşedintelui la Cajamarca mi-a răpit tot timpul. Mii de lucrări zac paralizate. pe un ton sec.. Diseară ieşim. Doctorul Arbelăez se ridică deodată. îmi pare nespus de rău. . Doctorul Arbelăez îşi trecea ochelarii dintr-o mînăn alta. .îşi strîmba gura. Dar ce vreţi. Trebuie să înlocuim cît mai curînd maşinile învechite şi hodorogite ale echipajelor poliţiei. iardacă dunmeavoastră acaparaţijumătate din fondurile noastre pentru. îl privea foarte serios.Nu s-ar putea folosi alte părţi din buget? .Bietul Lozano .Bietul Lozano e folositor.doctorul Arbelăez îi zîmbi fără afecţiune -. . îmi cer scuze. domnule doctor. domnule doctor. Alaltăieri i-am cemt lămunri lui Lozano despre pregătiri şi mi-a zis că dumneavoastră aţi dat dispoziţii ca ele să nu fie împărtaşite absolut nimănui. Cred că l-aţi muştru-luit de i-au mers fulgii. nu Ambrosio. de aceea nu merita să vă bateţi capul cu ele.zîmbi el -. Aprinse o ţigară.Aţi avut timp să vă uitaţi peste însemnările mele. .Aţi sosit cît se peate de punctual. Am luat masa cu cineva şi am discutat treburi de serviciu.zise doctorul Arbel4ez. Fondul securităţii e intangibil.Acesta-i alt aspect despre care nu-ar plăcea să discutăm. în cazul acesta . foarte serios.. don. .. Făcu cîţiva paşi în jurul biroului.Nu acaparez nimic. .Regret ca trebuie să vă răspund că nu. don. . cu braţele încrudşate pe birou între o agendă şi fotografia unei femei cărunte alături de trei tineri zîmbitori. referatul e limpede. vă rog.zise el. don Cayo.îmi pare rău c-am întîrziat.îmi veţi da dreptate.

şi Ludovico: vrei să zici cînd ne pune să lucrăm pentru el. de aceea n-a intrat. să-l lăsăm în drum pe Pereda. acţiona aşa cum v-am mai povestit. Totuşi făcea asta cu fereală. să nu bată pasul pe loc. Ludovico se duse acasă la domnul Lozano. zic ei c-aşa o numea. Ludovico. Simbria lunară. den. Trebuie să-i zic ceva. noi sîntem regii lumii interlope. Coboară tu. Totuşi. toate numai cu luminiţele de poziţie. nici un minut mai mult. tot însoţindu-l pe domnul Lozano să-şi încaseze simbria lunară. don. şi către Hipolito: noi să dăm o raită între timp. Pereda. ajunse la uşa de care atîma un anunţ. acu să te ţii. zău. zise cînd ajunseră. vă daţi seama că mai trăgeau spuza şi pe turta lor. nu. eu nu primesc cecuri.zise Ludovico. n-aveau bani lichizi luna asta. inginerul are la dispoziţie douăşpatru de ore să-şi strîngă catrafusele fiindcă-i închid maghemiţa. zise domnul Lozano. intrară sa vadă întîi un film poliţist la Rialto. Ludovico era mai ales un ambiţios: voia să parvină. Pe înserat. domnule Lozano? Şi Ludovico şiHip61ito parcă zicîndu-şi: hait. cu scomelile lui de s-adonxu din picioare. Ludovico şi Hipolito cunoscură Lima noctumă şi noctambula. de nu cumva erau scomeli de-ale lui Ludovico. don. zicea domnul Lozano. don. dar foarte grăbit. oe afacere. Dă-i drumu că n-am timp. în ce toane bune e cînd lucrează pentru sine comentă după-aceea Hipolito. mai bine dă-i tinunu şi zi-mi ce-i aşa important? Păi cum de ce. zise doirinul Lozano. Pe tot drumul de întoarcere Pereda explica. De aceea ori îl mituiau şi-i ungeau buzunarele. domnule Lozano. abia s-a descurcat. plăţi. îi zise domnul Lozano lui Ludovico. Vechiul Ford plecă. aşteptară yechiul Ford. dar mai apoi cînd Ludovico începu să lucreze cu Ambrosio i-a dezvăluit totul lui don Cayo ca să se pună bine cu el. ce-i aşa impor-tant? Că de ce-l mituiau. cum? şi donmul Lozano? E-afară. lar Ludovico şi Hipolito ziceau că pînă şi pentru a le reînnoi condicuţele curviştinelor le tapa. nu. să nu stăm aici. Nu-i făcu s-aştepte. v-a lăsat acest ceculeţ antedatat. dorP. il căută pe Hipolito. don. donmule Lozano. izbindu-se cînd de boturi cînd de barele de protecţie şi-ncercînd să distingă feţele perechilor dinăuntru. e totuna. aş vrea să ştiu ce nu ştia don Cayo. apoi împinse porrita. aşteptaţi o clipă. Să fi văzut cîte maşini stăteau acolo la coadă. Mă scot din sărite. ieşi. parcă zicîndu-şi: ce sîcîitor şi Pereda ăsta. începuiă cu ieşirea înspre Chosica. Ludovico o luă pe şosea şi din cînd în cînd se uita la Hipdlito şi Hipolito la el. şi pe la nouăjumate îl aşteptau pe domnul Lozano pe bulevardul Spania. Fiindcă. Că ingitierul a avut cheltuieli pînă peste cap. aia era specialitatea lui Hipălito. don. Şi după aceea: mîriăniile astea mă calcă pe nervi cel mai rău. ziceau. don. şi domnul Lozano: las' că ştiu eu ca cunoşti tot Perul. aflau cine mtra într-o anumită casă. Domnul Lozano mîrîi şi Pereda se înmuie ca mannelada: dar inginerul nu şi-a uitat obligaţiile. stai să vezi. e foarte important Astfel. scoase vechiul Ford. şi doronul Lozano mut. chitanţe. cutărică mi-s' pare mie că-i un vîndut. Douăşpatru de ore. Ludovico apucă iar volanul şi Pereda urcă în spate: dă-i drumul. în prima luni din fiecare lună îl însoţeau pe domnul Lozano să-şi încaseze simbria lunară. adevăratul rechin noctum a fost Hipolito. Nu-i deloc totuna. îi făceau să ciripească pe apriştii arestaţi. Şi . de fapt tot ce-şi dorea era să se vada pe ştatul de funcţii. se dezvinovăţea. dozft Pereda îşi schimbă vocea şi Ludovico şi Hip61ito se uitară unul la altul: acu o să înceapă milogeala. don\ leşi un băieţandru care-l recunoscu. Ludovico îl ymări din priviri pînă dispăru. Le-ntinse tigării glunu cu ei. Merseră împreună spre poartă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 323 322 • Afario Vargas Llosa Ambrosio: urmăreau tipi. şi cînd colo şi-a dat seama că don Cayo ştia totul dinainte. o fi crezut că don Cayo nu ştia nimic. cu ochelari fumurii. şi ime-diat apăru Pereda. nu vedeţi că bordelele şi crîşmele îşi scoteau permisul de funcţionare de la prefectură. adică patacele stoarse tuturor bordelelor şi crîşmelor din Lima. era acolo o căsuţă pitită îndărătul restaurantului unde serveau pui. iar el. altminteri Pereda e-n stare să mă ţină o oră cu sporovăielile lui. şi se lăbărtă pe canapeaua din spate. zise Percda. don. ori el le umfla per-misele şi le trîntea amenzi: n-aveau de ales. don? Cutare a dat pe-aci săptămîna asta. Şi după-aia vă miraţi că.

nu-i nimeni. îl văzu încleştîndu-şi mîinile. zicea doamna Rosario.ÎN cazul acesta. or să ne. cumpărară înghetată şi se-aşezară la iarbă verde. îi zise ea rîzînd. niciodată nu v-am cerut socoteală.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 325 324 • Ludovico şi Hipolito zicîndu-şi din ochi: Pereda ăsta i-a stricat toată seara. Am încer-cat sa păstrez cele mai bune relaţii cu dumneavoastră. Celesta fugise cun tip şi după trei zile se-ntorsese sin-gură-singurică şi c-o faţă lungă. zise Amalia. Şi dacă s-o fi plictisit de ea că mereu îi scoate pe nas ce urît s-a purtat atunci? Tot restul săptămînii. .cu batista la gură. am suportat ca Direcţialntemelor să mă subestimeze în fel şi chip în mii de chestiuni. netoato. şi nu-i venea să creadă că-şi dorise să-şi petreacă tot restul zilelor în fundătură. Dar noaptea tot la asta se gîndea: şi dacă n-o să mai vină s-o caute? Duminica unnatoare s-a dus s-o viziteze pe doamna Rosario la Mirones. lăsăm pe altădată. Amalia. norii de muşte. şi'se speriau una pe alta pomeiiiiid de ei. zi-mi ce-ai de zis. Mi-am pennis să-i explic eu totuL Vă daţi seama. A doua zi se trezi cu noaptea-n cap: ce-ţi pasă dacă nu mai apărea niciodată. N-are a face. o să devina codoş. Maria şi Anduvia n-au vorbit decît de tipii aia. Am bătuto la sînge. erau bine dispuseşi. n-aş fi îndrăznit să vă resping cererea. . o omor. Ridică faţa. Şi dacă s-a-ndl-nit cu alta? Se duseră la cinematograful „Azul". Deci tu ai sunat şi nainte. SIMBĂTĂ a sunat telefonul de două ori dinuneaţa. Merseră să se plimbe prin Parcul Rezervaţiei. scrutîndu-l cu o ură minuţioasă şi devastatoare. lasară ca doi tipi să le plătească biletele. după moartea baieţelului ei şi-a lui Trinidad. pe gînduri. dar dupăamiază a mai sanat o dată. . trebuia să-l ducă pe don Fennm la Anc6n.Nu merită osteneala să-l deranjaţi pe Preşedinte . ma văd silit să m-adresez Preşedintelui. Nu putea ieşi duminică cu ea şi nici duminica următoare. De-aia o fi zis don Cayo: dacă vreodată Lozano părăseşte poliţia. la manşetele tari ale cămăşii sale scăpărau nişte butoni de argint-. fără încuviin-ţarea Preşedintelui. don Cayo . parcă resemnîndu-se să facă ceva ce-i repugna peste măsură. ea toată noaptea de sîmbătă rămase trează. împuţită. şi dacă tipul mi-a umplut-o. şi ele o tuliră din „ Azul" cu tipii după ele strigînd: Banii 'napoi. cu ochii ţintă la pantofii din pidoare. Amalia ramase pîn' la căderea nopţii.doctorul Arbelăez îşi puse ochelarii. pălăvrăgind pînă se-apropiară nişte soldaţi şi trebuiră să plccc. noroc că dădură deun vardist care-i puse pe fugă. au văzut unde locuim. l-a facut să vadă roşu. Dar nu uitaţi că eu sînt Ministrul şi că dumneavoastra îmi sînteţi subordonat El încuviinţă. tuşi. simtindu-se în siguranţă fiind trei. Şi dacă chiar în acel moment se afla la alt cinematograf desfatîndu-se cu? Dar pe la jumatea filmului tipii vrură să profite. o fi adevărat că s-a dus la Ancon? Duminică ieşi cu Mana şi Anduvia. Vedea bălţile de apa. cu crize de rîs pînă cînd Amalia începea să dîrdîie de-a binelea şi fugea acasă. zicea doanma. aproape cu timiditate -. simţindu-se mai deprimată ca oricînd în fundătură. şi-n sfirşit recunoscu vocea speriată a lui Ambrosio. Amalia: alo?. e mai bine pentru tine. Dar plîngea.zise. îmi fac glume proaste. Numai că avu a face. cîinii lihniţi. or să ne-omoare. or să vină. doamna ridica receptorul să răspundă şi nu era nimeni. ne-aţi tras pe sfoară!. don: asta e-adevărata lui vocaţie. rămînînd absolut nemişcat.

Ci pur şi simplu. gura îi zîmbea. Avea capul prea mare faţă de trup. Mă aflu în fruntea Direcţiei hitemelor din două motive. Fondul pentru siguranţă este exorbitant.vorbea artificial şi gîjîit. buzele. erau prinute pe rind şi tipii .îi tremurau barbia. tot mai morocănosi. Dar sînt probleme de rezolvat şi dumneata trebuie să mă ajuţi. domnul Lozano afla o droaie de lucruri despre yiaţa şi pătăraniile oamenilor . ci şi de soles. 11 credeau născut de ieri.rccită el.Cît costă potolirea nemulţumiţilor. donmule doctor.Coboară tu. şi aveţi dreptate. Ludovico . domnului Lozano îi pierise tot cheful: în ţara asta de potlogari toţi vor să te tragă pe sfoară. atund se-nşirau în faţa intrarii. Nu era coadă: maşinile se mişcau de colo-colo pîna cînd una ieşea din curte. i-aţi prezentat lucrurile din punctul dumneavoastră de vedere. don Cayo . . glasul -. Se găseau la Urbanizarea „Los Claveles". . o să va vorbesc cu toata sinccritatca.zise domnul Lozano -. Desigur. De treburile astea murdare eu m-ocup. .. Clar. fiindcă aşa mi-a cerut-o Generalul. ci doar lui în persoană. Cel puţin aşa ziceau ăia doi. Primul. Cît ne costă manifestatiile de entuziasm. Domniei voastre nici nu tre-buie să v-ajangă la urechi. Dumneavoastră vă uitaţi urît. da'ce. . Aruncaţi o privire asupra acestor hîrtii şi apoi să-mi ziceţi daca mai credeţi că se pot face economii fară să periclităm însăşi siguranţa regimului. " . de aici şi din străinătate.lată. . în timp ce scotea un referat din servietă şi-l întindea pe birou -. ochişorii lui miopi îl scrutau în continuare. milimetric. din universităţi şi din atinunistiaţie . îl văzu căznindu-se sa zîmbeasca.Pentru că şi cheltuielile noastre sint exorbitante — zise el —.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 327 326 • Mario VeirgnsUosa -». Să vi le-arăt. Adu-mi-l pe şchiop încoace. senmalizau cu farurile. de-alaltăieri? Adică nu le era de ajuns că exploatau porcarelele oamenilor. îl privi pe Arbelăez. doif! — zise Ambrosio. se priveau cu coada ochiului: carajo.!«t-»B . ştiu că e deosebit de pretioasă. voiau să-l exploateze şi pe el? Apai nu merge-aşa. cît ne costă aflarea activitătii duşmanilor regimului. pentru că el mi-a primit condiţia : să dis-pun de mijloacele necesare şi să nu dau seamă nimănui de ceea ce fac. mă pun cu legea pe ei şi să-i văd pe unde-or scoate cămaşa. ochişorii lui urîndu-l necontenit. domnule doctor -zise el.zise Ambrosio -. aşteptînd.Nu pun la îndoială munca pe care o depuneţi.. Ludovico şi Hipolito. Al doilea. muţi. . fără interes -.Deci i-aţi şi vorbit Preşedintelui . cît ne costă direcţiile sindicale cumpărate. ajunseseră.Nu mă îndoiesc nici că dumneata foloseşti sumele cu cea mai mare răspundere . a invidioşilor şi-a ambiţioşilor ce apar zi de zi în chiar sînul regimului -recita el -. reţelele de infomiaţii din centrele muncitoreşti. era pentru-a treia oară că Pereda încerca să-i vîre pe gît năzdrăvănia cu cecul. dar aşa stau lucrurile. lertaţi-mă că vă zic adevăml pe şleau. fără pomire.Fimdcă din contactele astea cu bordelele şi crîşmele de toată speţa. îl asculta mîngîindu-şi un buton. Doctorul Arbelăez nu se uitase la referat. Liniştea nu e numai o problemă de toroipan. domnule doctor. într-un efort care-i deforma gura.DAR ştiţi dumneavoastră de ce don Cayo îi trecea cu ve-derea domnului Lozano potlogariile lui cu bordelele şi crîşmele. .zise doctorul Arbelăez -. Ludovico dadu fuga pîn' la gard. ochii îl fulgerau necruţător -.

tot e bine . nişte injecţii. au sfirtecat fotografiile. sigur că da. şi cum l-au mardit derbedeii ăia atunci şi i-au schilodit laba cu lovituri de cuţit. n-am cuvinte să-ţi zic ce eşti. Pacheţelul era pe frigider. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 329 328 • Mario Vargas Liosa dinăuntru începeau dezmătul. a aparut vineri .vedeau cum trec pe lîngă ei în goană maşinile pe Panamericana. don — zise Ambrosio -. a mai dat pe-aici? . cu mîna mea. îi avea la chercruul lui. Melequias — zise Ludovico -. Dincolo de gard totul era întunecos.Vai de mine. cu politica. şchiopule. Te fac o bere? — N-am cînd. am apăsat pe buton. — Salut. Cîinii.Bine şchiopule . da' ce vă trece prin cap . Nu. îs lihniţi de foame. Mulţumită lor ai acum o slujbuliţă liniştită unde probabil că te umpli de banet. nu. Cu aceeaşi maşină ca şi data trecută. De pildă ce femeie îi pune coame lui bărbatu-său şi cu cine. — Aş. Şi nu ca un fitecine.. domnule Lozano. . domnule Lozano. A. nu credeţi.Le-au mîncat cîinii. ci mult mai rău. pînă şi băuturica e gratis pentru tine. domnule. Au mîncatjuma din bandă.zise şchiopul Melequfas —. Ca storcea bani buni din amenmţarile cu scandalul. dondănind aceeaşi placă dintotdeauna: cum a dus-o vreme de cincisprezece ani lucrînd cu băieţii. vedeţi? — Ar trebui să le fii recunoscător derbedeilor.Da. frate-miu — zise Ludovico -. care sot îşi înşeală nevasta şi cu cine. Păi. da?. şi animalele l-au. Şchiopătînd. de altfel tipul pe care mi l-aţi trinus a insta-lat totul la perfecţie. Trăgeam tare pe vremuri. Tu ştii. cred că şi la om s-ar da dacă nu-i atent. ca de obicei. Ludovico. . . ceva care să te vindece de atîta imbe- .zise şchiopul Melequfas —. Poftim pliculeţul. strîmbau din buze. Melequfas se îndreptă spre percte şi-şi luă haina din cui.zise domnul Lozano -. — lar toate datele alea îi erau de mare folos lui don Cayo. nu? Dar daraverile astea cu politia. dădeau din umeri -. băiete. le-au mîncat cîinii? .zise domnul Lozano -. .niîrîia domnul Lozano -.Mă rog. nici vorbă. . n-am uitat cum se mînuia aparatul. fişii de lumină pe sub uşi. că nu se prinde — zise domnul Lozano —.Sper că nu-mi vii cu cine ştie ce năzbîtii. Nu eşti tîmpit. pe ştatul de functii. ajunge. nişte namile de dulăi . înghit tot ce-apucă. Ludovico. serviciul gratis. S-o fi găsind un tratament. îl apucă pe Ludovico de braţ: să mă sprijin de tine ca să meig mai iute. Odaia gratis. don? — zise Ambrosio -.zise Ambrosio —. pe de-o parte. chestii de-astea. don.Ho. Şi ce se-aude cu tipul de care vor-birăm. Şeful i-a adus. . Du-te mă la doctor — zicea donmul Lozano —. Eu. ce-i drept. Dar mă gîndesc că tipul va reveni cu siguranţă şi. — Aia doi mai ziceau că datele obţinute în felul ăsta erau apoi folosite de domnul Lozano la şantaje .zise şchiopul Melequfas -. . Cunoscînd el intimităţile oame-nilor. -. cu salutari din partea şefului.Zău. Fugi că te-aşteaptă boss-ul afară. Ce tip descur-căreţ în afaceri.Numai că s-a-ntîmplat un accident.Hipolito şi Ludovico nu se priviră. Ludovico . nu prea obişnuiesc ele să fie curate.. — Chiar exact nu ştiu ce anume afla. Und&-s fotografiile? . cînd vei avea nevoie vii aici ca la tine acasă.. dar nici urmă de Ford -. Află că le duc dorul băieţilor. eu eram din gaşca a mai prima. Vezi că-s deja cu capsa pusă.Şi-atunci unde-s benzile? . domnule Lozano. domnule . frate-miu. uite şi maşinuta. don. Bravo şchiopule. domnule Lozano -Ludovico şi Hipolito: na. că iar a sfeclit-o —. dar simţeam că trăiesc.zise şchiopul Melequfas -. şchiopule. . Ludovico . Lucrînd cu don Cayo îţi dădeai seama de asta. Pînă la Panamericana nu-i tăcu gura.zise Ambrosio -..Dacă mi se pare urît? . umbre de maşini intrînd în garaje.şi Ludovico şi Hipolito parcă zicîndu-şi: asta l-a îmbunat complet -. dorP. şchiopule . siluete de chelneri aducînd bere. şchiopule.

Se apropie puţin de ea şi deodată-o luă de mînă: ieşeau duminică împreună?.Păi de ce ziceU asta. le-au mîncat cîinii. te-a văzut. cîinii. doar ştii prea bine de ce . arată fercheş. Fiindc-o să lucrezi cu domnul Bemmdez. şi-Amalia o zbughi în casă. ia loc. Nu te-a recunoscut. Auzi. Sări naibii din mers. . . şi dacă CAM pe lajumătatea săptămînii unnătoare. Urcă scara cu paharele şi scrumierele ce clincheteau. gîndind nătîngul de Ambrosio mi-a transmis fricile lui. nu te mai scuza şi dă-te jos odată.Nici nu m-a recunoscut . acu chiar că-s la cuţite . Şi tocmai îi povestea.zise Ambrosio -. ce şi-au yor-bit. Amalia. şi chiar atunci aparu doamna în capul scării: intră. domnule Lozano? . Don Fennfn se uita la ceas. pe duminică. zicea doamna. Amalia. ce i-a zis?. îi tremurară genunchii.Ce faci pe niznaiu. neghioabo. Se tratau cu prea multă familiaritate. aşa cum ti-o dorcai de mnlt. Adică don Cayo nu era şi el. . don.Cu atît mai bine. temător încă. o primi cu faţa descompusă. apucă să gîndească. trecu prin grădină. La pre-lungirea Meiggs. vezi că mă bosumflu. De-aia se căznea Ludovico să ajungă şi el pe ştate. tocmai m-a sunat.zise Ludovico. intră în sală aproape fară s-o vadă -. pentru că-i prietenul nu ştiu cărui general care a vrut să facă o revoluţie. Zi-i că-l caută Zavala. fiindcă pe Ludovico n-or să-l mai vadă la faţă o bună bucată de vreme. că-i vorbea în glumă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 331 33o • Mario VargasLlosa cilitate. cu ochii ei mari măriţi de curiozitate: îl cunoştea pe şoferul domnului acela?. Don Cayo pune beţe-n roate afacerilor lui don Fennin. . Asta-ar însemna să vie mereu pe-aici.ofta Ambrosio de parcă-ar fi revenit la viaţă. ţi-a vorbit? . . Fermm. mereu îngrozit . te rog. Ciao. De ce-o . care era întotdeauna aşa de punctual? S-ar parea că nu-ţi place compania mea. nu? Ea îi tuma la minciuni şi chiar atunci o chemă doamna: du te-rog tava asta sus în birou. pe jumătate buimacă. nu? fi întîrziind Cayo. Amalia era uluită. doamna îi întinse un pahar cu whisky.Da' de unde. Ludovico. şchiopule. — Şi să nu credeti că numai domnul Lozano era borfaş .zise Amalia —. Să te cunoască mai bine.zise Amalia -.zise domnul Lozano -. . Chiar aşa mult să mă fi schimbat? . Se duse să deschidă si se pomeni faţă-n faţă cu don Fermin. uşurat.Mereu secretos. dar tu ai rămas acelaşi. pejumătate părindu-i rău.Va să zică don Fermin s-o ft-mpăcat cu don Cayo . Nu vă faceţi iluzii că toată lumea ar fi aşa cinstită şi cumsecade ca dumneavoastră. se furişă pe lîngă cămară şi trase cu ochiul.E acasă don Cayo? . Cayo trebuie sa pice dintr-un moment m altul. toanto. şi gîndi ce bucuroasă eşti că-l vezi.nu-i răspunse la salut. de la primu pîn' la ultimu. Eu m-oi fi schimbat. leşi pe uşa de serviciu. şi-Ambrosio se depărtase puţin de casă. Cariota o aştepta în bucătărie. uite-l. şi privea spre casă.zise Amalia —.zise Ambrosio -. carajo. avea ochii nerăbdători şi chipul supărat. tremuiînd. sub altă formă? Ăia doi ziceau că toţi băieţii de pe ştatul de funcţii muşcau din pleaşca asta. dădea din cap. ca el să-şi dea seama că nu4 mus-tra. — Acu coboară tu. Amalia deredca prin bufet cînd auzi sunînd la uşă. abia putu să-ngaime bună ziua. fugi. poate să-i ofere un păhărel? Amalia închise uşa. Oricînd m-ar putearecunoaşte. Dar îi zicea asta zîmbind. cînd văzură maşina neagră a lui don Cayo apărind de după colţ. Acu ridea şiAmbrosio şi dădea din mîini ca zicînd vai din ce-am scăpat. s-o a?tepte-n staţie la două? Bine. cu atît mai bine . Hipolito — zise domnul Lozano -.

doctorul Alcibiades răsfoi hîrtiile dînd afmnativ din cap -. n-am nevoie să-mi dovediţi nimic. abia deslipindu-şi buzele -.Acuş o să-apară ştirea c-au dispămt banii conspiraţiei -zîmbi el. nu glumesc. am înţeles. Cînd văzu din bucătărie că maşina lui don Femun pleca. vă cred pe cuvînt — încercă să zîmbească. Ştiri proaste din Mexic.Dar n-au să vină. după cît se pare. atent. Zi-le maiorului şi lui Lozano c-o să ne-ntîlnim iar mîine. ăsta-i adevărul. îşi dădura mîna. facem pace —. Se întoarse direct la birou. urcă după tavă. Cu ce drept îi zicea şobolan lui don Femun care era cu mult mai domn şi mai cumsecade decît el?.scoase un plic din servietă şi i-l dădu -. ca să punem mîna pe ele .bărbia doclorului Arbelăez nu mai tremura. atinotate pe margini c-un scris nervos. . foarte putemice.îşi slăbi nodul cravatei. Asta i-a pus pe jăratec pe maior şi pe Lozano? . e cu neputinţă.. don Cayo . Foarte bine. don Cayo . şi domnul: şobolanul ăsta voia să fugă crezînd că se scufimdă corabia. doctoraşule. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 333 332 • m-o recunoaşte ce-o să-mi zică? Dar n-o recunoscu: ochii lui don Femiin o priviră o clipă fără s-o vadă şi se-abătură de la ea. don Cayo. . şi doamna veni şi închise uşa dinspre cămară.N-am vrut să vă jignesc. . şi doctoml Alcibfades intră o dată cu el. corectate de mînă. şi Carlota: zi-mi şi mie.îl dădu un plic -. Vrei să verifici în ce stare se află afacerea asta? E o solicitare de terenuri în Bagua. îndulcindu-şi tonul.Deie sfintul să vină păsărelele alea-n ţară. Stăteajos şi bătea din tocuri. doctoraşule. căscînd -. Pur şi simplu.-. . Ce strigăte pe voi. ca ele să n-audă.. don Cayo . e-n regulă . încerc din răsputeri să realizez ceva pozitiv şi. Două pagini bătute la maşină. Discutau. Doamna şi domnul discutau în sală. don Cayo. nu uita. zicea doamna. Rămaseră închişi preţ de-o jumătate de oră.Tot ce s-a făcut pozitiv în acest Minister s-a făcut prin dumneavoastră . . V-asigur că vă fac un mare serviciu debarasîndu-vă de tot ce priveşte partea abjectă a polidcii. şi Lozano şi maiorul cred că au o legătură cu ştirea despre grupul de exilaţi gata să părăsească Mexicul — zise do^torul Aldbiades —. . împături hîrtiile şi le vîrî la loc în plic -.ŞI EU ocup acest post fiindcă mi-a cerut-o Preşedintele -zise doctorul Arbelăez. Asta-i a zecea sau a unsprezecea oară.Păstraţi-l.Deci conspiraţia avansează . .zise el. Eu m-ocup de partea negativă. Controlează dumneatapersonal.zise el. cine era. Aşeză tava pe birou şi ieşi. nerăbdător.Nici nu m-aţi jignit. dar doctorul Arbelăez nu se ridică să-l con-ducă. cu energie -. Acuş o să vezi comunicatele liderilor acuzînduse unii pe alţii de tradare şi . S-au dus să discute cu maiorul Paredes. ce situaţii. ce semnături lipsesc. Nu. Doctorul Alcibîades îi aprinse ţigara în timp ce el citea. domnule doctor .Mîine la prima oră. observînd plicul lăsat de maior şi Lozano . o să . Ooctoml Arbelăez luă referatul şi i-l întinse: . . Mda. Precis că-l invidiază. ce dări de seamă. Doreaţi să faceţi reajustări în fondul securităţii.Maiorul şi Lozano tocmai au plecat. Vă veţi da seama singur citind referatul.zise el -. pSnă-n bucătărie li se aiizeau vocile. şi el gîndi bun. . gîndi Amalia. ce-şi ziceau? vedem ce-o să inventăm pentru înlocuirea maşinilor de patrulare şi pentruînceperea lucrărilor de la Tacna şi Moquegua.Da.Cei din Cajamarca au sunat să confirme întrevedereă de la ora cinci. acu plăteşte şi nu-i place. Nu-i nici o grabă.La Trujillo şi la Chiclayo au avut loc întruniri ale apnştilor.

. ştiţi doar ca plătesc . Sîrguincios. din bună creştere.CĂ de ce-mi păreţi atît de cinstit. Păi ce credeţi despre mine. de ce nu rogi să te mute?.Dumneavoastră credeţi că scomesc asta din capul meu ca să nu vă plătesc darea lunară. domnule Lozano. S-a-ntîmplat doar că m-am împrietenit la toartă cu negrul şi el îini tot zice. domnule. domnule. don. Dacă stai să te gîndeşti. domnule Lozano . Asta-i o avansare pentru tine şi mi se pare nonnal să vrei să te salţi în rang.Bine. Sau să te lirigi pe bot pentru totdeauna. . oricînd.I-am vorbit foarte bine de tine lui Bermudez . pardon. şi eu: nu şi nu.Sigur. .Vedeţi. Mult timp îmi răsună-n cap cuvintele dumneavoastră după ce vorbiţi cu cineva. bine . i-am zis că tot ce i-a zis negrul e-adevăraL Să nu ma faci de rîs.zise Ludovico. Ăştia tim Lima parcă nu s-ar mai regula.zise Ludovico -. vajnic. este? . El cholo Ciguena îi dădea înainte cu palavrele lui dintotdeauna: .zise domnul Lozano. . Măjur.S-au stricat instalaţiile de apă şi m-au costat şi ochii din cap. Ajunge să ţi se facă lehamite văzînd că se petrec mereu aceleaşi şi aceleaşi lucruri.se hlizi domnul Lozano -. dacă tot îţi merge prost afacerea.Sau după felul cum vă purtaţi cu lumea . Va puteţi bizui. . Să te porţi frumos. nu? Doctorul Alcibiades încuviinţă şi.zise Ambrosio -. . n-o să ai niimc împotdvă să ţi-o închid chiar mîine . avea să-i povestească lui Ambrosio mai tîrziu. Dar nu-i deloc aşa. şi făcînd mereu comentarii aşa plăcute. mă rog frumos? .Şi sa-ţi ţii fleoanca . Doar ştii. domnule Lozano. înţelegi? . . don. . . .zise Ambrosio -. domnule Lozano .zise domnul Lozano -.Eu ştiu . domnule Lozano zise Ludovico -.zise Ludovico. se vede cît de colo că nu-ţi mai încapi în piele de fericire — zise domnul Lozano —. de cumsecade? . N-ai ieşit niciodată cu Forduleţul cu mine.Sa nu credeţi că nu vreau să lucrez cu dumneavoastră.Hai lasă-te de goange. Pe deasupra. donmule Lozano? .Pe cuvînt ca nici nu trebuia să-mi pomeniţi de asta. . . îi vorbiti de bine pe toţi. Nu v-apucaţi să-i insultaţi pe oameni de cum vă întorc spatfile. aşa inteligente. era de ajuns ca eu să-i fi zis nu vă e de folos. habar n-ai ce-i aia simbria lunară. dimpotrivă. Lăsaţi. Urcară-n vechiul Ford şi Ludovico era atît de bucuros de ştirea transferului încît am călcat toate regulile circulaţiei.zise domnul Lozano -.Chiar mi se va-ncretimţa paza domnului Bermudez. poftiţi darea. clientela mi se-mpuţinează pe zi ce trece. Probabil că-Ambrosio a făcut demersuri din proprie imţiadvă.zise domnul Lozano -. de n-ar fi decît cum vorbiti dumneavoastră de alţii. Ludovico. avansarea aceasta ne-o datorczi atît negrului cît şi mie.Dumneavoastră porimciţi şi eu v-ascult orbeşte. zău. şi deja-i altceva zise Ambrosio -.Uitaţi c-apare Hipolito cu cholo Cigiiena . cu domnul Lozano o duc fain. Dumneavoastră nu ofensaţi pe nimeni. Vă mulţumesc frumos. domnule. şi Bermiidez tear fi lăsat baltă. c-aţi vorbit în plus.zise Ludovico -. . şi mă paşte ruina. Aşa poţi să mi te-arăţi recunoscător.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 335 334 • de furt. ca don Cayo. zîmbi. Nici eu nu ştiu ce să fac.Tu ştii că de mine depinde să te vezi într-o bună zi pe ştatul de funcţii zise domnul Lozano -. Asta-ai pus-o tu frumuşel la cale cu Ambrosio. domnule Lozano . ca să v-arăt recunoştinţa mea. .protestă cholo Ciguena -.Bun. nu-mi puneţi întrebări încuietoare. Plin de eleganţă. cu bună cuviinţă.

Cum îmi daţi încredere-n mine. don. Cum mascultaţi. cum conversăm. domnule Lozano.336 • Mario VargasLlosa cu sfinţenie. VII .Ca să nu zic şi de felul cum vă purtaţi cu mine . Toată viaţa mea a devenit alta decînd lucrez pentru dumneavoastra. doar aşa ca să le aflaţi. Vă povestesc necazurile mele ca prieten.zise Ambrosio -. cum îmi puneţi întrebări. .

DUMI NICĂ Amalia zăbovi preţ de o oră în faţa oglinz , încît şi Sfmula , deobicei atît de seacă, o luă peste picior: caramba, ce de dichiseli pentru ieşire. Ambrosio era demult în staţie cînd ea apăru, şi-i strînse mîna atît de tare că Ămalia aproape ţipă. El rîdea, mulţumit, avea un costum albastru, o cămaşă tot atît de alba pe cît îi erau dinţii, o cravată stropită cu roşu şi alb: mereu îl ţineai cu sufletul la gura, Amalia, pîn' şi azi nu era sigur dacă vii sau.îl laşi cu buzele umflate. Tramvaiul sosi pejumătate gol şi, înainte ca ea să se aşeze, Ambrosio îşi scoase batista şi şterse locul. Loc la geam pentru regină, zise, făcînd o reverenţă. Ce bine dispus era, cum se schimba şi devenea de nerecunoscut, şi-i zise: parcă eşti altul cînd nu mai ţi-e teamă să te prindă cu mine. Şi el: eram bucuros gîndindu-mă ce bine a fost pe vremuri, Amalia. Taxatorul îi privea amuzat cu taşca lui cu bilete în mina şi Ambrosio îl expedie zicîndu-i pot să vă fiu cu ceva de folos? L-ai speriat, zise Amalia, şi el mda, de data asta n-o să-i mai stea nimeni în drum, nici un taxator, nici un' textilist. o privi în ochi, serios: eu m-am purtat urît?, eu am plecat cu alta? A se purta urît însemna să-ţi părăseşti femeia pentru alta, Amalia, ne-am certat pentru că n-ai înţeles ce voiam de la tine. Dacă ea nu s-ar fi purtat aşa ţîfhos, aşa rece, ar fi con-tinuat să se vadă-n oraş, şi-ncercă să-şi petreacă braţul pe după umerii ei, dar Amalia îi dău mîna la o parte: lasa-ma, te-ai pur-tat ca un bădăran, ca un mizerabil, şi se-auzira nişte rîsete.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 339 punctualităţii fiind vorba de peruani. Poftiţi, intrati, reuniunea va avea loc în salonul de recepţii. Lumini aprinse, oglinzi cu ramele-aurite pe zidurile învechite, fotografii de babalîci mustăcioşi, grupuri de oameni care-şi încetară murmurul văzîndu-i intrînd: aş, nu era nici o femeie de faţă. Se apropiară deputaţii, îi fură prezentaţi în ordine: nume şi prenume, mîini întinse, îmi face plăcere, bună ziua, gîndea: doamna Heredia cu care?, cu Hortensia, Queta, Maclovia?, auzea: la ordinele dumneavoastră, încîntat de cunoştinţă, şi-ntrezărea haine încheiate cu grijă, cu gulere tari, batiste rigide iţindu-se din buzunarele de sus, obraji încinşi, şi chelneri în veste albe aducînd băuturi, gustări. Acceptă un pahar cu oranjadă şi gîndi: aşa distinsă, aşa albă, cu mînuţele alea aşa de-ngrijite, cu ad-tudinile ei de femeie deprinsă să poruncească, şi gîndi: cu Queta, aşa smeadă, aşa stîngace, aşa vulgară, aşa obişnuită să servească. - Dacă vreţi, putem începe, don Cayo - zise senatorul Heredia. - Da, domnule senator - ea şi Queta, chiar -, cînd doriti. Chelnerii trăgeau scaunele, delegaţii luau loc cu paharele lor de pisco-sauer în mîini, să tot fi fost vreo douăzeci, el şi sena-torul Heredia se instalară în faţă lor. Bun, deci se întnmiseră pentru-o discuţie libera în legătură cu vizita Preşedintelui la Cajamarca, zise senatorul, acel oraş atît de-ndrăgit de toţi cei de faţă, şi el gîndi: ar putea intra la ea ca servitoare. Mda, iată că-i era servitoare, un întreit modv de bucurie pentru locuitorii Cajamarcăi zicea senatoml, nu aici ci-n conacul pe care ea pre-cis că-l are la Cajamarca, din cauza cinstei pe care ne-o face vizitîndu-ne regiunea zicea senatoml, un conăc plin de mobile vechi şi de lungi coridoare şi de camere cu covoare groase din lînă de lamă vicuna unde se plictiseşte în timp ce soţid senator îşi reprezintă provincia-n capitală, şi pentru că va inaugura noul pod şi primul tronson al şoselei zicea senatorul, un conac plin de tablouri şi de servitori dar servitoarea preferată va fi Quetita, Quetita a ei. Senatoml Heredia se ridică-n pidoare: dar mai Cu

338 • Tramvaiul se umpluse. Rămaseră c'îtva timp tăcuţi, după care el schimbă subiectul: vor trece o clipă să-l vadă pe Ludovico,' Ambrosio avea să-i transmită ceva, apoi rămîneau de capul lor şi puteau face tot ce poftea Amalia. Ea îi povesti cum don Cayo şi don Fermfii ridicau vocea-n birou şi cum domnul a zis după aia de don Fennin că-i un şobolan. Şobolan o fi el, zise Ambrosio, după ce c-au fost prieteni buni, acu vrea să-i ducă afacerile de rtpă. Din centru luară un autobuz spre Rimac şi-ajunşi acolo mai bătură cîteva străduţe. Aici, Amalia, pe strada Chiclayo. îl urmă pînă-n fundul unui coridor, îl vazu scotînd o cheie. - Mă crezi proastă? - zise, apucîndu-l de braţ -. Prietenul tău nu-i acasă. Odaia-i goală. - Ludovico vine puţin mai tîrziu - zise Ambrosio -. o să-l aşteptăm conversînd. - Ba o să conversăm plimbîndu-ne pe stradă - zise Amalia -. Dar înăuntru nu intru. Se hîrjoniră ce se hîrjoiiiră într-un patio cu dale murdare pe jos, luaţi la ochi de nişte pici ce se-opriseră din joacă, pînă cînd Ambrosio deschise uşa şi-ombrînci înăuntru rîzînd. Amalia orbecăi prin beznă cîteva clipe pîn'ce Ambrosio aprinse lumina.

IEŞI din birou la cinci fără-un sfert şi Ludovico era deja în maşmă, lingă Ambrosio. Şoseaua Colon, la Clubul Cajamarca. Rămase tăcut şi cu ochii-n jos pe tot traseul, gîntimd ce n-aş da să dorm, ce n-aş da să pot dormi. Ludovico îl insoţi pînă la uşa clubului: să intre şi el, don Cayo? Nu, aşteaptă aici. Tocmai urca scara cînd văzu apărînd pe palier silueta înalta, capul cenuşiu al senatorului Heredia şi zîmbi: ce bine-ar fi să fie aici şi doamna Heredia. Au venit toţi, îi dădu mîna senatorul, asta-i culmea

34o • Maiio VargasLlosa seamă va fi o ocazie pentru cajarmaquieni să-şi demonstreze recunoştmţa faţă de Preşedinte pentru aceste lucrări atît de iniportante în dezvoltarea regiunii şia tării întregi. Mişcări de scaune, de mîini, de parcă s-ar fi pregătit s-aplaude, dar senatorul vorbea din nou, Quetita îi va servi micul dejun la pat şi-i va auzi mărturisirile mtime şi-i va păstra secretele: de aceea a fost numit acest Comitet de recepţie format din, şi el întrezări că auzindu-şi numele cei menţionau zîmbeau sau se înroşeau. Această reuniune avea drept scop să coordoneze programul stabilit de Comitetul de recepţie cu programul elaborat de guvem în vederea vizitei prezidenţiale, şi senatorul se întoarse spre el: Cajamarca era o regiune primitoare şi recunoscătoare, doa Cayo, Odria avea să se bucure de-o primire demna de efor-turile pe care le depune în fnmtea ţarii cîrmumd părinteşte înal-tele ei destine. El nu se ridică: abia zîmbind, mulţumi distinsului senator Heredia, reprezentanţilor parlamentari din Cajamarca, pentru sfoiţarea lor dezinteresată ca vizita să fie-ncoronată de succes, în fundul salonaşului în spatele unor draperii de tul unduitoare cele două umbre se lăsau înfierbîntate să cadă una lîngă alta pe-o saltea de puf care le primea fără zgomot, membrilor Comitetului de recepţie pentru amabilitatea lor de a veni la Lima s-avem un schimb de idei, şi imediat slobozeau înăbuşite chicote îndrăzneţe şi umbrele se strîngeau în braţe şi deveneau o singură forma pe cearşafurile imaculate de sub tul: el era cît se poate de încredinţat că vizita va fi un succes deplin, domnilor. — Cer scuze că vă-ntrerup - zise deputatul Saravia -. Vreau să adaug doar atît: Cajamarca e gata să facă cele mai nebuneşti cheltuieli ca să-l primească pe Generalul Odria. Zîmbi, încuviinţă, era convins de asta, dar mai rămînea un amănunt asupra caruia ar dori să cunoască parerea celor prezenţi, dornnule inginer Saravia: anume manifestaţia din Piaţa Mare, la care va lua cuvîntul Preşedintele. Pentru că idealul ar fi, tuşi, îşi întinlci glasul, ca manifestaţia să se desfăşoare astfel încît, îşi

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 341 căută cnvintele, Preşedintele să nu se simtă dezamăgit. Manifestaţia va fi un succes monstm, don Cayo, îl întrerupse senatorul, şi el auzi murmure afirmative şi văzu capete şi mai afirmadve, şi dindărătul tulurilor se desluşeau şoapte, atingeri şi dulci gîfueli, o zbuciumare de cearşafim şi de mîini şi de guri şi de epidenne ce se căutau şi avid se lipeau.

DOMNULE Santiago, se-auziră iar bătăile-n uşă, donmule Santiago, şi el deschise ochii, îşi petrecu o mînă greoaie peste faţă şi se duse să deschidă, băstăcăind de somn: doamnaLucia. - V-am trezit? lertaţi-mă, dar aţi auzit radioul?, aţi văzut ce se-ntîmplă?, cuvintele i se încalecau în gură, avea faţa extitată, ochii alarmaţi -. Grevă generală la Arequipa, zice-se că Odria ar putea numi un cabinet militar. Oare ceo să unneze, domnule Santiago? - Nimic, doamnă Lucfa - zise Santiago -. Greva o să dureze cîteva zile şi-o să-nceteze de la sine, iar domnii din Coaliţie'se vor întoarce la Lima şi totul va continua ca înainte. Nu vă-ngdjo-raţi degeaba. .. - Dar au fost cîţiva morţi, mai mulţi răniţi— ochii ei mici sclipeau de parc-ar fi numărat morţii, gîndeşte, de parc-ar.fi văzut răniţu -. La teatrul din Arequipa. CoaliUa organizase acolo un miting şi odrîiştii s-au amestecat în multime şi s-au încăierat toţi şi poliţia a folosit explozive. A apărut în „Presa", domnule Santiago. Morţi, răniţi. o să fie revoluţie, domnule Santiago? - Nu, doamnă - zise Santiago -. La unna unnei, de ce vă temeţi? Chiar de-ar fi revoluţie, dumneavoastră n-aţi păţi nunic. - Dar eu nu vreau să se-ntoareă apriştii - zise doamna Lucfa, îngrozită -. Credeţi c-or să-l dea jos pe Odrîa?

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 343 342 • Mario VargasUosa — Coalitia n-are nimic de-a face cu apriştii - rise Santiago -. Sînt patru milionari care erau prieteni cu Odria şi-acum s-au cer-tat cu el. E-o ceartă între rubedenii, şi corb la corb... Dar de fapt ce vă pasă dacă se-ntorc apriştii? - Vai, dar sînt nişte atei, nişte comunişti - zise doamna Lucfa -. Ori vreţi să ziceţi că nu? - Nu, doamnă, nu-s nici atei nici comunişti - zise Santiago —. Sînt mai de dreapta decît dumneavoastră şi-i detestă pe comunişti mai rău ca dumneavoastra. Dar nu vă faccţi singe rău de pomană, n-or să se-ntoarcă, iar Odria mai rezistă un limp, fiţi fără grijă. — Dumneavoastră luati totu-n rîs, domnule Santiago — zise doamna Lucfa -. lertaţi-mă că v-am trezit, dar m-am gîndit că fiind ziarist ştiţi mai multe dedesubturi. Vă chem îndată la masă. Doanma Lucfa închise uşa şi el se-ntinse de-i trosniră oasele. Sub duş, rîdea de unul singur: tăcute siluete noctume forţau fe-reastra hardughiei din Barranco, doamna Lucfa se deştepta ţipînd apriştii!, cu ochii ieşiţi din cap, încremenită de spaimă îşi stiîngea la piept mîţa mioriăită şi privea cum mvadatorii cotrobăiau prin dulapuri, cufere, scrinuri şi plecau cu boarfele ei prăfuite, cu paltonaşele-i mîncate de molii, cu toate vechiturile: apriştii!, ateii!, comuniştii! Or să se-ntoarcă numai şi numai ca săjefuiască lucruşoarele persoanelor decente, ca doamna Lucfa, gîndeşte. Gîndeşte: biată doamnă Lucfa, de-ai fi ştiut că pentru maică-mea dumneata nici nu treceai drept persoană decentă. Tocmai terminase cu îmbrăcatul cînd doamna Lucfa se-ntoarse: prînzu-i gata, poftiţi la masă. Supa de mazăre şi cartoful sin-guratec naufragiat în farfuria cu apa verzuie, gîndeşte, şi legumele rîncede printre bucăţile de talpă numite de doamna Luciă mîncare cu came. Radio Reloj era aprins, doamna Lucia asculta cu degetul aratător la buze: toate activităţile erau paralizate la Arequipa, avusese loc o manifestaţie în Piaţa Mare şi li-derii Coaliţiei cemseră din nou destituirea Ministrului de Inteme, domnul Cayo Bemnidez, pe care-l făceau răspunzător de gravele incidente petrecute la Teatrul Mumcipal, guvemul se-adresează naţiunii cerîndu-i să-şi păstreze calmul şi avertizînd că nu va to-lera dezordinea. Vedeţi, vedeti, donmule Santiago? - Poate-aveţi dreptate, mai ştii, poate cade Odria - zise Sanliago -. înainte n-ar flndrăznit posturile de radio să anunţe asemenea ştiri. Şi dacă cei din Coaliţie preiau puterea în locul lui Odrfa vor merge lucrurile mai bine? - zise doamna Lucia. - Vor merge la fel sau mai prost, doamnă - zise Santiago -. Numai că, fără militari şi fără Cayo Bermudez, poate se va observa mai puţin. - Tot de glume vă ţineţi — zise doamna Lucîa —. Nici măcar polidca n-o luaţi în serios. - Nici cînd bătrînul a făcut parte din Coaliţie? - aace Santiago -. Nici atunci nu teai băgat? N-ai dat tu o mînă de aju-tor manifestaţiilor puse la cale de Coaliţie împottiva lui Odria? - Nu, nici cînd am lucrat cu don Cayo, nici cu tatal dumitale — zice Ambrosio -. Niciodată nu m-am vîrît în politică, conaşule. - Acum trebuie să plec - zise Santiago -. La revedere, doamnă. leşi în stradă şi-abia atunci descoperi soarele, un soare rece de iamă care înviorase muşcatele din minuscula grădinita. Un automobil staţiona în faţa pensiunii şi Santiago trecu pe-alături fără să-l învretinicească c-o privire, dar simţi în mod vag că maşina pomea şi se ţinea încet după el. Se-ntoarse şi privi: hola, schimodie. Chispas îi zîmbea ţinînd volanul, avînd pe chip expresia unui copil care-a făcut o poznă şi încă nu ştie dacă va fi lăudat sau muştruluit. îi deschise pordera urcă!, şi-acum Chispas îl bătea pe umeri entuziasmat, ah carajo vezi că H-am dat de uimă?, şi rîdea c-o veselie nervoasă, ei vezi? - Cum naiba ai găsit pensiunea? - zise Santiago. - Am minte-n cap, superisteţule - Chispas îşi atingea tîmpla, rîdea cu poftă, dar nu-şi putea ascunde emoţia, gîndeşte, încurcătura —. Mi-a luat ceva timp, dar tot te-am găsit, schimodie.

344 • Mario VargasUosa îmbrăcat în bej, cn o camasă crem, o cravată verde-pal, arăta bronzat, putemic şi înfloritor, şi tu ţi-ai adus aminte că nu-ţi schimbaseşi cămaşa de trei zile, Zavalita, ca nu-ţi lustruiseşi pantofii de vreo lună, şi că hainele atîmau pe tine boţite şi pătate, Zavalita. — Să-ţi zic cum te-am pescuit, superisteţule? Pîndindu-te în faţa „Cronicu" cîteva nopţi în şir. Băcrtnii mă credeau după fufe, şi eu acolo aşteptîndu-te să te urmaresc. De două ori m-am luat după altul care cobora din autobuz înaintea ta. Dar ieri nu te-am mai scăpat din ochi pîn-ai intrat aici. îţi jur că nu prea ştiam ce să fac, superistetule, te aşteptam ca un muţunache. — Credeai c-o să dau cu pietre-n tine? — zise Santiago. • — Ei nici chiar aşa, dar mi-era teamă să nu te-nfurii — şi roşi -. Cum eşti tu ţicnit că nimeni nu te-nţelege, ce ştiu eu, m-aşiep-tam la orice. Tot e bine că teai purtat ca o persoană decentă, supetisteţule.

ODAIA era mare şi murdară, pereţi zgîriaţi şi pătaţi, un pat nestrîns, haine bărbăteşti atîmînd pe umeraşe agăţate de perete în cuie. Amalia văzu un paravan, un pachet de ţigări Inca pe nopderă, un lavabou ciobit, o oglinjoară, mirosi un iz de urină şi de stătut şi-şi dădu seama că plîngea. De ce a adus-o aici?, voibeaprintre dinţi, şi el dă-i 'nainte cu minciunile, aşa de încet încît abia de-l auzea, zioînd vine, zău, o să-l vedem pe prietenul meu, ba nu-i adevărat, voia s-o păcălească iar, să profite bine-nţeles, apoi să-i dea cu piciorul ca atunci. Ambrosio se aşezase pe patul nefăcut şi, printre lacriniile-i de obidă, Amalia-l vedea scuturînd din cap, tu nu-ntelegi, nu mă-nţelegi. De ce plîngea?, îi vorbea duioş; pentru că te-am îmbrîncit?, privind-o c-o expresie necăjită şi lugrubă, făceai un tarăboi afara cu-ncăpăţînarea ta de-a nu intra, Amalia, încît s-ar fi adunat vecinii zicînd ce-i asta, şi apoi

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 345 ce-ar fi zis Ludovico aflind de scandal? îşi aprinsese una din ţigările de pe noptieră şi-ncepu s-o privească-ndelung, cu şart, întîi picioarele, apoi genunchii, înainta fără grabă pe tot trupul şi cînd ajunse la ochi îi zîmbi şi pe ea o trecu un val de roşeaţa şi de ruşine: că toantă-s. Işi înăspri chipul cît putu mai mult. Ludovico o să vină imediat, Amalia, el venea şi ei plecau, ce, ti-am făcut ceva?, şi ea: vai de tine dacă-ndrăzneşti. Vino, Amalia, stai jos aici, să conversăm. Ba n-o să stea, deschide uşa, vrea să plece. Şi el; aşa plîngeai şi cînd textilistul te ducea acasă la el? Faţa i se amărî şi Amaha gîndi e gelos, e furios, şi simţi că i se topea toată supararea. Nu era ca tine, zise privind înjos, nu-i era mşine cu mine, gîndind o să se ridice şi-o să mă pleznească, el n-ar fi izgonit-o de teamă să nu-şi piardă postul, gîndind hai ridică-te, hai plczneşte-mă, pentru el eram totul, gîndind netoato, tot ce-ţi doreşti e să te sărute. El strîmbă din buze, i se bulbu-caseră ochii-n cap, dădu cu chiştocul de pămînt şi-l strivi. Amalia avea şi ea mîndria ei, n-o să mă păcăleşti de două ori şi el o privi încordat: dacă tipul ăla n-ar fi murit ţio jur că l-aş fi omorît eu cu mîna mea, Amalia. Acu chiar c-o să-ndrăznească, acu da. într-adevăr se ridică dintr-un salt, şi aşa o s-o păţească oricine i s-ar pune-n cale, şi-l văzu apropundu-se hotărit, cu vocea putin răguşită: pentru că tu eşti femeia mea, asta o s-o simtă pe propria ei. Nu se clinti, îl lăsă s-o apuce de umeri şi-atunci îl împinse din răsputeri şi-l văzu pierzîndu-şi echilibrul şi rîzînd, Amalia, Amalia, şi-ncercînd s-o prindă iar. Aşa se aflau îmbrîncindu-se, trăgînd unul de altul, împingîndu-se, cînd uşa se dădu de perete şi apăru mutra lui Ludovico, foarte tristă.

ÎŞI stinse ţigara, aprinse alta, îşi puse un picior peste celălalt, cei ce ascullau îşi întindeau capetele ca să nu piardă nici un cuvinţel, şi el îşi auzi propria voce obosită: s-a declarat 26 zi de

346 • Afario Vargas Liosa sărbătoare, s-au dat instrucţiuni directon.lor de licee şi de şcoli economice săşi aducă elevii în piaţă, asta va-nsemna deja ceva asistentă, şi doamna Heredia o să privească manifestaţia de la un balcon al primăriei, aşa înaltă, aşa serioasă, aşa albă, asa elegantă, iar el între timp o să fie la conac convLngînd-o pe slujnică: o mie, două mii, trei mii de soles, Quetita? Dar, binenţeles, zîmbi şi-ntrezări că toti zîmbeau, nu era vorba ca Preşedintele să le vor-bească şcolarilor, si slujrdca o să zică bun, trei mii, aşteaptă-aci şi-l va ascunde îndărătul unui paravan. S-a mai socotit că vor participa şi funcţionarii publici, deşi asta n-ar insemna cine ştie ce lume, şi el acolo, nemişcat, pitit în întuneric, va aştepta privind covoarele de lînă de vicuna şi tablourile şi patul vast cu rezemătoare pentru cap şi cu tuluri. Tuşi, îşi trase picioml de peste celălalt: şi-n plus, ne-am îngrijit şi de propagandă. Anunţuri în „Presa" şi la posturile de radio locale, maşini şi camioncte cu difuzoare vor strabate cartierele aruncînd foi volante şi asta va atrage ceva lume, şi el va număra minutele, secundelc, şi va simţi că i se descompun oasele şi va simţi picături îngheţate scurgîndu-i-se pe spinare, şi în sfirşit: ea va apare, ea va intra. Dar, şi se-nclină şi le prezentă delegaţilor o faţă umilă şi plină de simpatie, din moment ce Cajamarca era un centru agricol, era de-aşteptat ca grosul multimii să vină de pe-ogoare, iar asta depindea de dumneavoastră, domnilor. o s-o vadă, 'naltă, albă, elegantă, serioasă, o să intre plutind peste covorul de vicuna şi-o s-o audă zicînd ce obosită sînt şi-o va chema pe draga ei Quetita. Daţi-mi voie, don Cayo, zise sena-toml Heredia, doa Remigio Saldîvar care este preşedintele Comitetului de Recepţie şi una din figurile cele mai reprezenta-tive ale agricultorilor cajamarquieni are ceva de zis în legătură cu manifestaţia, şi el văzu că un bărbat grăsun, negricios ca o fumică, strangulat de-o guşă cît toate zilele se ridica-n picioare-n rîndul al doilea. Şi-atunci va apare Quetita şi ea îi va zice sînt

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA •.347 obosita, vreau să mă culc, ajută-mă, şi Quetita o s-o ajute, o s-o dezbrace-ncet şi el o să privească, o să simtă cum fiecare por din trupul lui o să ia foc, cum milioanele de mici cratere ale pielii o să-i supureze. Vă cer scuze tuturor şi mai ales dumneavoastră donmule Bermudez, grăi răguşit don Remigio Saldivar, el era un om de-acţiune şi nu de cuvîntări, vreau să zic că nu vorbesc aşa frumos ca „Păduchele" Heredia, şi senatorul izbucni în rîs şi toată lumea hohoti de plăcere. El deschise gura şi-şi încreţi faţa, şi va fi acolo, albă, goală, serioasă, elegantă, nemişcată, pe cînd Quetita cu delicateţe îi va rula ciorapii înghenuncheată la picioarele ei, şi toţi primeau zîmbitori sforţările întru oratorie ale lui don Remigio Saldfvar scuzîndu-se tocmai de lipsa de orato-rie, şi-auzea: la obiect, Remigio, don Remigio ăsta-i cajamar-quian pînă-n vîrful degetelor; i-i va rula cu-ncetinitorul şi el va vedea mîinile slujnicei aşa mari, aşa grosolane, aşa măslinii, coborînd, coborînd pe picioarele aşa albe, aşa albe, şi doa Remigio Saldivar îşi luă o expresie hieratică; bun, revenind la obiect voia să-i zică să n-aibă nici o grijă, domnule Bermudez, că doar ei şi-au bătut capul, au discutat şi au luat toate măsurile cu putinţă. După care ea se va fi-ntins pe pat şi el o va vedea zăcînd albă şi perfectă înapoia perdeluţelor de tul, şi-o va auzi zicînd hai şi tu Queta, dezbracă-te, vino Quetita. Ba chiar se puteau lipsi de elevi şi de funcţionarii publici, altfel cum o să cuprindă piaţa atîta gloată, donmule Bennudez: lăsaţi-i să-nveţe sau să lucreze, nu vă-ngrijiţi de ei. Quetita avea să sedezbrace şi ea repede, foarte repede, şi-o va vedea înaltă, întunecată, dură, elastica, vulgară, îndoindu-se ca să-şi scoată bluza şi mişcînd din picioare, mai iute, mai iute, şi pantofii ei aveau să cadă fară zgo-mot pe covorul de vicuna. Don Remigio Saldîvar făcu un gest energic: lumea de la manifestaţie va fi adusă de noi şi nu de guvem, cajamarquienii voiau ca Preşedintele să rămînă c-o impresie excelentă despre regiunea lor. Acum Quetita o să dea

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 349 348 • Mario VargasUosa fuga, o să zboare nu alta, lungile ei braţe se vor întinde şi vor da în lături perdeluţele de tul iar trupu-i mare şi dogoritor se va lăsa tăcut să cadă pe cearşafuri: sa va fie clar, domnule Bermudez. Renunţase la tonul volubil dinainte şi la mişcările-i rustice, şi-adoptase o voce gravă şi solemnă şi nişte gesturi largi, şi toţi îl ascultau: agricultorii din departament au colaborat perfect la pregătiri, ca şi negustorii şi meseriaşii, să vă fie clar. Şi el avea să iasă dindaratul paravanului şi să se apropie, trupul lui va fi o toiţă vie, se va aringe de voalurile de tul, va vedea totul şi inima-i va bate nebuneşte: aflaţi că vă vom aduce patruzeci de mii de oameni în piaţă, dacă nu şi mai mult. Acolo vor sta, sub ochii lui, îmbrăţişîndu-se, căutîndu-se, asudînd, înlănţuindu-se, şi don Remigio Saldfvar făcu o pauză să-şi scoată o ţigară şi să caute chibriturile, dar deputatul Azpilcueta îi întinse un foc: deci pro-blema nu e lumea adunată, nu, în nici un caz, domnule Bermudez, ci transportul, după cum i-a explicat el şinainte „Păduchelui" Heredia, rîsete, şi el ca un automat deschise gura şi-şi încreti faţa. N-aveau cum s-adune atîtea camioane cîte or fi de trebuinţă ca să mobilizeze lumea de pe ogoare şi s-o aducă înapoi, şi don Remigio Saldivar slobozi o gură de fum care îi albi faţa: am închiriat noi vreo douăzeci de camioane şi de auto-buze, dar am avea nevoie de mult mai multe. El se îndreptă în scaun: să nu-şi facă probleme, domnule Saldfvar, asta-i treaba noastră şi vă puteţi bizui pe tot sprijinul. Mîinile albe şi cele negricioase, gura cu buze groase şi cea cu buze atît de fme, sfircurile aspre umflate şi celelalte mici şi cristaline şi delicate, pulpele arămii şi cele transparente străbătute de vinişoare albăstrii, pletele negre drepte şi cele aurii buclate: Comanda-mentul militar vă va trimite atîtea caniioane cîte aveţi nevoie, domnule Saldfvar, şi el foarte bine, domnule Bennudez, tocmai asta voiam să vă cerem, fiindca daca avem mijloacele la dis-poziţie vă vom umple piaţa cum nu s-a mai vazut în toată istoria Cajamarcăi. Şi el: contaţi pe mine, domnule Saldfvar. Numai c-ar mai fi un Wit:v aspect despre care-ar vrea să le voibească.

- M-AI agăţat aşa de iute încît nu mi-ai lăsat timp nici să mă-nfurii - zise Santiago- Bătrînul s-a ascuns în bortă de şarpe - zise Chispas, devenind serios -. Tatăl lui Popeye l-a dus pe furiş la o fennă de-a lui. Am venit să te-avertizez. - S-a ascuns? - zise Santiago -. Din cauza frămîntarilor din Arequipa? - De peste-o lună cîinele de Bermudez ne supravegheăză casa - zise Chispas -. Agenţii se ţin după bătrînul zi şi noapte. Popeye a trebuit să-l scoată pe-ascuns, în maşina lui. în sflrşit, sper să nu le dea prin cap să-l caute la ferma lui Ar6valo. Dar ţineam s-o ştii, să iei măsuri de s-o-ntîmpla ceva. - Unchiul Clodomiro m-a ţinut la curent că bătrînul a intrat în Coaliţie, că se are la cuţite cu Bermudez - zise Santiago -. Dar nu ştiam că lucrurile au luat o întorsătură atît de urîtă. - Doar ai văzut ce se-ntîmplă la Arequipa - zise Chispas-. Arequipenii se ţin tare. Grevă generală pîn' la demisia lui Bermudez. Şi-or să-l destituie, carajo. Culmea-i căbătrtnulţinea morţiş să meargă la mitingul acela, noroc cu Ar6valo că l-a făcut să renunţe-n ultima clipă. - Totuşi nu pricep - zise Santiago -. Tatăl lui Popeye s-a pus şi el rău cu Odria? Nu-i el în continuare lider odriist în Senat? - Oficial, este - zise Chispas -. Dar în fnndul inunii i s-a aplecat şi lui de lepădăturile astea. S-a purtat foarte frumos cu bătrînul. Mai frumos decît tine, superisteţule. Nici măcar după toate prin cîte a trecut în ultuna vreme n-ai venit să-l vezi.

CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 351 35o • - A fost bolnav? - zise Santiago -. Unchiul Clodomiro nu mi-a zis că... - Bolnav nu, dar cu ştreangul de gît - zise Chispas -. N-ai allat că după plăcerea ce i-ai făcut-o fugind de-acasă i s-au întîmplat altele şi mai rele? Avortonul de Bermudez a crezut c-a fost implicat în conspiraţia lui Espina şi s-a pus cu bîta pe el. - Ah, da, asta ştiu - zise Santiago -. Unchiul Clodomiro mi-a zis că i s-ar fi retras laboratorului concesiunea ce-o avea cu magazinele Institutelor Annatei. - Asta n-ar fi nimic, mai rău e cu întreprinderea de Constructii - zise Chispas -. Nu ne-au mai dat un ban, au îngheţat toate fondurile şi ne-au lăsat să ne descurcăm cum ştim cu plata oamenilor şi-a restanţelor. Şi pretind ca lucrarile să con-tinuc-n acelaşi ritm, altminteri ne dau în judecată pentru neres-pectarea contractului. Un război pe viaţă şi pe moarte cu bătrînul, ca să-l ruineze. Dar bătrînul nici gînd să se lase, asta mă-ncîntă la el. A intrat în Coaliţie şi... - Mă bucur că bătiînul nu mai are nimic de-a face cu guver-nul — zise Santiago —. îmi pare bine şi că tu nu mai eşti odriist. - Adică-ţi pare bine că ne scufundăm - zîmbi Chispas. - Zi-mi ceva de mama, de Tete - zise Santiago -. Unchiul Clodomiro zicea că e cu Popeye, e-adevarat? - Dacă cineva a cîştigat ceva cu fuga ta, acela-i unchiul Clodomiro - rîse Chispas -. Sub pretextul c-aduce veşti de la tine, dă de trei ori pe săptămînă pe la noi pe-acasă. Da, e cu pistruiatul, şi n-o mai ţine nimeni aşa din scurt, o lasă pînă şi să iasă cu el sîmbetele. Or să sfirşească prin a se lua, probabil. - Mama precis e-n culmea fericirii - zise Santiago -. A uneltit pentru nunta asta de cînd a venit Tete pe lume. - Bun, acum răspunde-mi tu - zise Chispas, vrînd să pară jovial, dar înroşinduse -. Cînd o să laşi nazurile?, cînd o să te-ntorci acasă? - Nu, Chispas, niciodată n-o să mă mai întorc acasa - zise Santiago -. Mai bine discutăm despre altceva. - Şi de ce mă rog n-o să te mai întorci acasă? - făcînd pe miratul, Zavalita, încercînd să te facă să crezi că nu te crede -. Ce ţi-au tacut bătrînii de nu vrei să locuieşti. cu ei? Zău, omule, nu mai face pe nebunu. - Hai să nu ne certăm - zise Santiago -. Mai bine fă-mi. şi mie un mic serviciu. Du-mă pînă-n Chomllos, că acolo tebuie să mă-ntilnesc c-un coleg, să facem un reportaj împreună. - N-am venit să mă cert cu tine, crede-mă, dar nu pot să te-nţeleg şi pace - zise Chispas -. Dispari de-acasă de la o zi la alta fără să-ţi fi facut mmeni ninuc, te faci cu desăvîrşire nevăzut, te iei în beţe cu toată familia numai aşa, de florile marului, ca s-o faci pe nebunu. Cum naiba să te mai pricep, carajo. - Nu mă pricepe, dar du-mă-n Chorrillos că deja-s în întîrziere - zise Santiago -. Ai tiinp, nu? - Bine, bine - zise Chispas -. E-n regulă, superisteţule, te duc. Demară şi aprinse radioul: se transmiteau ştiri pesteştiri despre greva din Arequipa.

- IERTAŢI-MĂ, nu voiam să deranjez dar trebuie să-mi iau boarfele, plec dintr-o clipă-n alta - şi chipul şi glasul lui Ludovico erau aşa amare de parcă se ducea săşi sape singur mormîntul —. Hola, Amalia. Dar fără s-o priveasca, de parcă ea ar fi fost un obiect pe care Ludovico era obişnuit să-l vadă în camera lui; pe Amalia o-ncerca o ruşine teribilă. Ludovico îngenunchease lîngă pat şi trăgea o valiză. începu să carăbănească-n ea lucrurile atîmate pe cuiere. Nu i s-a părut deloc ciudat să te găsească aici, toanto, ştia deci c-o să dea peste tine, înseamnă că Ambrosio i-a cerut camera pentm, era o minciimă că trebuiau să se-ntîlnească, Ludovicoa

Te duci cu ffip6Uto? . aici fac ce poftesc. Nici nu ştiu pentru cît timp. care se ridicase şi dădea să se apropie. Nu fi neroadă. fumînd.o fi crezînd despre mine că-s o neruşinată. negrule. Amalia. se uita cum Ludovico trîntea cămăşi şi ciorapi în valiză. Se-aşezase pe pat şi.. se învineţeşte . simţiţi-vă ca acasă ..Nu s-a mirat pentru că i-am zis că-mi eşti nevastă . . în afară de pierderile de timp şi . preţ de cîteva secunde.. .Ludovico mi-e ca un frate. . rămase nemişcat văzînd-o ce mutră face. covîrşit.Şi unde trebuie să pleci? . nu pot veni aici cu nevastă-mea cînd am chef? . Cu serranos ăştia nu ştii niciodată la ce să te-aştepţi. APĂRU un chelner cu un pahar cu apă şi el tăcu.N-o lua chiar aşa. Hipdlito şi cu tine. eşti în siguranţă . Mai bine-zis.Ştia că-s aici. Tare-aş vrea să te văd în pielea mea. Ambrosio se uită la Amalia şi-i făcu cu ochiul. . .bombănea Ludovico de unul singur -. negrule. şi izbuti să desluşească pe sub voalurile de tul o înşiruire de iuţi preschimbări: dar toate acestea înseamnă cheltuieli şi n-ar fi normal ca. . aici îs ca la mine-acasă . care-am rămas cu băieţii.zise Ludovico.Te iau. ţi-a împru-mutat camera ca să. încep binisor c-o manifestaţie şi sfirşesc c-o revoluţie. Cred şi eu că nu s-a uitat la tine ca să nu ma înfurie. Nu fi neroadă. Amalia simţi că mînia i seaprinde prin tot corpul..zise Ambrosio -. negrule. Zi-mi şi mie ce viaţă-i asta. . . . Ah.murmură Ludovico -.. Nu vrei să-ţi mai aminteşti de noi ăştia. Le făcu un gest amarît de rămas bun din uşă şi ieşi. nici nu ştiu ce-o să ni se-ntîmple acolo. Ludovico. iar Ambrosio.zise Ludovico.Da .Tu te rîzi.zise Ambrosio. sau cînd pleci las-o la dona Cannen.strigă Amalia -. să vă mute? CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 353 . cătrănit -. Ai trecut prin chesriile astea de parcă nici usturoi n-ai mîncat nici gura nu-ţi nuroase. te beştelesc . la-o ca pe-o plimbărică. frăţioare . dar ea întoarse capul. . la intrare. pîn-oi închide ochii o să regret că m-au mutat. ce-o să mă creadă?.La Arequipa . Indesă un maieu în valiză şi suspină. m-ai minţit zicînd că-l aşteptai. las-o baltă.. . ce-ţi pasă. te trimit.zise Ambrosio -. nu s-a mirat văzîndu-mă .îl ameninţa cu ochii. tuşi: guvemul le este recunoscător tuturor cajainarquienilor şi-n special domnilor din Comitetul de recepţie. nici nu mi-a dat mîna. Ambrosio nu părea în apele lui. i-ai luat camera ca să.Nu-ti sînt nevastă.Cred şi eu că nu ţi-a întins mîna ştiindu-mă cît îs de gelos . . .Păi din vina ta te-au mutat — rîse Ambrosio —. Ambrosio. o fi crezînd că. ce bine o duceam cînd lucram cu don Cayo. Ce.352 • Mario VargasLlosa picat dio întîmplare. nici nu ma privit în ochi. şi-Amalia simti ca. . nu ţi-am fost şi nici n-o să-ţi fiu .zise Ambrosio —.Păstrează cheia. închizînd valiza -.zise Ambrosio -.Tnînat de nevoie.Aşa-i. Bău o înghiţitură.Să fii chemat zor-nevoie în ziua liberă şi să ţi se zică avionul pleacă la cinci se întoarse să se uite la Ambrosio şi la Amalia.N-o să păţiţi nimic şi-o să vizitezi Arequipa . Nu te vaicareai tu ca nu mai ai timp nici să respiri? N-aţi cerut voi.zise Ludovico -. Tipii din Coaliţie vor să facă acolo o manifestaţie împotriva guvemului şi s-ar părea c-o să se lase cu tărăboi.zise Ambrosio. Cum o să se mai uite prietenul tău la mine?. cu mîinile -. te cheamă. pentru toată silinţa ce şi-o dau ca vizita să devină un eveniment.

şi-şi simţi în gura saliva călduţă şi groasă ca spenna. of. putea întrezări curiozitatea. un orgoliu provincial şi provocator pe toate feţele şi el deschise gura şi-şi miji ochii: bine dar mobilizarea braţelor de muncă de pe ogoare vă va costa bani grei. bami deja strînşi vor fi prea suficienţi. mîini. Epiderme ce se confundau între ele şi cu cearşafurile şi cu voalurile. Cajamarca n-avea nevoie de ajutoare ca să-l omagieze pe Odria. şi don Remigio Saldivar îşi desfăcuse larg braţele cu aroganţă: nu primeau nici-un centavo. cînd s-a făcut aşa tîrziu?. dom'inginer. e cît se poate de frumos că oferiţi banchetul şi celelalte recepţii. Hohotiră toţi. îl încurajă zîmbindu-i. pregăteşte-ţi de pe-acu pipota pentru cîte vei avea de îngurgitat la ospăţ. domnule Bermudez. nu voia să-i jignească. şi el gîndi: un post?. domnule Bermudez. încuviinţînd. şi don Remigio Saldivar făcu un gest maiesţ^ios şi falnic. o recomandare?. întrevăzu ochii sclipitori ai deputatului Mendieta dinapoia unui pahar cu bere. E limpede eă Domiuile-voastre faceţi totul di granda. o să se-ocupe chiar el de trea-ba asta. rise deputatul Azpilcueta. încă de cînd a luat fiinţă Comitetul. răspunse la glume şi bancuri încreţmdu-şi faţa. don Cayo. Tacerca se accentuă şi el putea auzi răsuflarea încetinită a asi. se auzi el zicînd. s-a-nhăitat cu te miri cine. la revedere. Bine. şi încă de pe-atund noi i-am refuzat categoric această propunere. cheltuielile îi priveau. şi auzi zgomote ofen-sate. ea şi „China". îi părea rău dai trebuia să plece.stentei. înc&itat. mişcări energice. Dar tot nu putu încă să iasă fiindcă băieţii de serviciu năvăliră înăuntru cu gustari şi băuturi. şi figura lui don Remigio Saldfvar domină deodată sala. hotărîseră asta în unanimitate. e membru în Comitetul de recepţie şi cel mai destoinic agronom al regiunii. Murmure aprobatoare. domnule Bermudez. Privi la ceas. donmule Saldfvar. să nu mai scoată un cuvint. mi-a făcut plăcere. prefectul a anunţat că va pune deoparte o cotă pentru cheltuielile de primire. şi acolo a fost sfătuit de rău. ea şi Carmincha. dar nu vă mai încărcaţi cu alte cheltuieli. în numele Preşedintelui mulţumea pentru generozi-tate. Aveau să-l primească pe Preşedinte cu toate onorurile. cum îl chema pe flăcău?. 354 • Maiio VargasLlosa dîrdora pregatirilor. domnule Bermudez. a pus să se confecţioneze cincisprezece mii de steguleţe suportînd toată cheltuiala. o afacere?. donmule Bennudez. dar maică-sa şi-a pierdut capul şi-attta a insistat încît. Se-amestecă în mulţime. limbile ăstora din Cajamarca. era închis la Tnyillo sau la Lima? Coborî scările şi văzu că luminile de pe şoseaua Col6n . iertaţi-mă^că tpcruai acum îmi permit sa. bău o oranjadă. acolo aştepta un tip brunet cu tot sîngele-n obraji şi c-o privire respectuoasă. maliţia pupilelor aţintite asupra lui: ea şi Hortensia. Senatoml Heredia şi deputatul Mendieta îl însoţiră pîn' la scară. cu ce-i putea fi de folos? Un verişor de-al meu. pe curînd. ea şi Hortensia: stop. aşa că să nu mai discutăm. asta-ar mai lipsi. Inginerul Lama. se poate?. El se ridică-n picioare. siluetele îi pieriră dinaintea ochilor ca şi cînd ar fi fost de fiun: el nu mai insista. ce-a făcut flăcăul? L-au trimis la Universitatea tim Trujillo cu multe sacrificii domnule. c-o să vedeţi cum ştim noi piimi. Chipuri. îşi scoase-un cameţel din buzunar. başca plata cotei-parte ca toţi ceilalţi din Comitet. şuviţe foarte negre care se-mpleteau şi se despleteau. îşi drese glasul din nou. ea şi Maclovia. bine. şi doti Remigio Saldfvar îl puse faţă-n faţă c-un bărbat cărunt cu nas uriaş: doctorul Lanusa. pentru amabilitate. Ca să-i cunoaşteţi mai bine pe cajamarquieni. Qt despre dumneata. călatoria Preşedintelui să mai presupună pentru ei şi uşurarea buzunarelor.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 355 . pînă atunci nu se vîrîse deloc în politică. pînă şi doctorul Lanusa pufhi în rîs. Şi nu cumva să credeţi c-a făcut acest gest pentru c-a obţinut ca şoseaua să-i treacă chiar prin faţa fermei. îşi încreţi uşor faţa: aşa că avea instrucţiuni din partea Ministerului să puna la dispozUia Comitetului o sumă care să-i scutească de.

Se-ntoarse la automobil. cu gura-ntredeschisă.zise Chispas. gîndeşte.zise Chispas -. . Chispas rămase un moment nehotărit.zise Carlitos. arătîndu-i —. Suie. aici. Sper să ne vedem de-acu mai des. — Chiar . îşi amncară ţigările cînd îl văzură: la San Miguel. Şi ce faceţi la Callao? . c-un prosop pe umăr: cobor îndată.zise Santiago. .Carlitos dădea din cap nevenindu-i sa-şi creadă ochilor -. băgă capul pe uşă şi-l văzu in susul scării pe Cariitos. . Văzură cum se îndepărta automobilul săltînd pe pietrele de pavaj despărţite de băltoace.Bine . c-o expresie între intrigată şi ironică. se mulţunu să facă un semn de rămas bun cu mîna. Familia ta se scaldă-n bani. Cariitos u măsura cu coada ochiului.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 357 356 • Mario Vargas LIosa erau deja aprinse. nu-s în stare să-mi scriu nici scrisorile. Ambrosio şi Ludovico conversau fumînd lîngă intrarc. măsurind din ochi mirat maşina. nu? . De altfel o să le fac curind o vizită. Chispas străbătu Banranco. aia veche. şi ceva mai departe se vedea camioneta ziarului. cu aparatele de luat ve-ded attmîndu-i pe umeri. şi dup-o clipă . şi-o ştii prea bine . Vreau doar să se-obişnuiască cu ideea că de acum înainte voi tiăi singur şi de capid meu. Le-ai otravit viaţa. Da. Chispas întinse pachetul de tigări şi Carlitos trăgea cu coada ochiului la noi. — Vă duc eu — zise Chispas —. superisteţule. cu pantalonii de pijama. — Cu asta n-or să se obişnuiască niciodată. lasă-mă aici Chispas. se află pe mai-ginea prăpastiei .Ăsta-i chiar frate-tu? .Nu. Bătrînul a vîndut Buick-ul? .zise Chispas -. Zavalita. nu? Şi Tete ţine grozav să te vadă. asta-i a mea . vino-ţi în fire şi n-o mai tine una şi bună. o plătesc in rate. nici cu bătrînii. Cu Tete. Zavalita. şi cîtva tirnp nu-şi mai vorbiră. la frumosul covoraş nou-nouţ şi la eleganţa lui Chispas.Trebuie să fie grozav să fii ziarist . Chispas. ce interesant . de acord? . Sper că nu te opui să ţi-o aduc. Miraflores. la tabloul de bord nichelăt. Demară. Zău. iată şi stinghereala ce te-a cuprins. dar nu mai zise nimic.zise Santiago -. — Dacă te grăbeşti. chipul lui Chispas. Carlitos şi cu mine scriem nişte ardcole despre contrabandă. lată ochii zeflemisitori şi uimiţi ai lui Carlitos. Periquito îi aştepta în pragul vănui. N-am nimic cu nimeni. unnînd linia tramvaiului. .Chispas îşi suflă peste unghii —. Conversau cu lungi pauze incomode şi numai Santiago şi Chispas. Mergem pîn' la Callao c-un taxi. Santiago. „Cronica" ne plăteşte deplasările.zise Santiago -. — PRIMA la dreapta — zise Santiago.Mi-ar place mie să cad într-o prăpastie ca asta .Dac-ar fi sa mă iau după Chispas.zise Chispas -. Dar tu trebuie că te simţi în elementul tău. Sună. Casa aia gălbuie. . De ce nuţi semnezi ardcolele? Aşa te-ai face şi tu mai cunoscut. Dar amuţi fiindcă apămse Carlitos. Santiago îi deschise portiera: suie.Ştii că de cînd ai intrat acolo cumpărăm „Cronica" în fiecare zi? Dar tot nu mă dumiresc ce scrii tu. Eu unul n-aş putea. — Nici nu te-ai p'rins că maşina-i nouă . .zise Chispas.A.îi luăm un interviu directorului vămii . suie. sau ai un dinte şimpotriva lui Tete? — Bine-nţeles că n-am — zise Santiago —. ţi-l prezint pe frate-meu. îţi mulţumim că ne-ai adus. c-aici în faţă intră foarte bine şi trei persoane. coti pe bulevardul Pardo si-o luă pe Costanera.zise Santiago -. zise şi Chispas.Te caut într-una din zile la aceeaşi oră . o să ne ducă el. N-o am nici de-o lună.

zise quito -.De mai bine de juma de ora v-aştept. . Arequipenii l-au doborit pe Bermudea i-i sfirşitul lui Odrîa. nătîngule .Nu te mai bucura aşa.Mario VargasLlosa . Aţi auzit ştirile? Cabinet militar.. hahalerelor .zise Carlitos -. în urma scan-rilor din Arequipa. Sfirşitul )dria e începutul a ce? VIII .

zise Ambrosio cînd începu să se-nsereze.DUMINICA următoare Ambrosio o aşteptă la ora două. Se-mbrăcă agale. zicea las'că ştiu de ce mi-ai dat să beau. o să-i zic că mătuşa s-a-mbolnăvit şi-a trebuit să stau cu ea. hai şi noi.Queta nu voia să vie ctad a aflat că invitatul era Landa . absolut nemişcat. Se lipi de Ambrosio şi el o strînse-n braţe. Ambrosio o strîngea tare. Ambrosio?. . răstumată pe pat şi gîndea de ce plîngi toanto? Apoi o-ncolăciră nişte braţe putemice. să mă culc devreme azi. doar cu capul afară. Recunoscu odăiţa lui Ludovico pe cînd aproape aţipise. sună la Chaclacayo. se pieptănă şi intră gol în dormitor. înghiţi o pilulă. gîndea Amalia. ciorapi. spre salon. fără să-l privească-n ochi. chiloţi şi maieu. mîncară şi băură pe săturate. apoi ieşind de pe bulevard. te iubesc. nici nu mai plîngea şi văzu chipul lui Trinidad plutind pe undeva departe. Hortensia şedea pe tabure-tul din faţa toaletei. Ambrosio o-nsoţi pînă-n staţla de tramvai. îi simţea alteori mîna după mijloc. din birou îl sună pe Lozano. Apoi pămîntul începu să se învîrteasca şi ea se agăţă de Ambrosio ca să nu cadă: mi-e carn CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 361 MAŞINA coborî pe bulevardul Colon. îşi scoase haina. înaintă cu viteză pe străzi singuratice şi prost lununate şi-n cîteva minute ajunse la San Miguel: tot ce-mi doresc e să donn. trăgînd dintr-o ţigară ce fumega m scrumieră. gîndea. intră în dormitor fără să bată la uşă. perechile ţopăiau pe loc din lipsă de spaţiu. Ambrosio îmbrîncea un beţiv care o atinsese. Apoi. ţintmd capul dragonului: reuşi să-l acopere —. De pe scară aruncă o pn. şi-acum vmtul de-afară îi făcu rău. zicea te urăsc Ambrosio. o auzi pe Hortensia comandînd ceva. zău aşa. te-ai purtat urît. o grcutate ce-o sfarîma. Se amestecară cu celelalte perechi. gura ei căuta buzele lui Ambrosio. intrară la un matineu. Se săpuni. Cît e ceasul? Patru dimmeaţa. mai slobodă. coborîră în Piaţa San Martui şi era deja ziuă. o văzu mtrînd c-un pahar cu apă. ocoli Piaţa Bolognesi. şi muzica parcă nu se mai sfirşea. Am poftă de-o baie bună. vînzători de ziare sc-mprăştiau care-ncotro. slăbind nodul cra-vatei —. sau că eu nu m-am simţit bine şi mătusa m-a obligat să rămîn. Ştiu eu o pistă de dans pe-aici prin apropiere zise Ambrosio. ordonat şi curat. Se cufundă în cadă şi rămase întins. zise Ambrosio. cum aude de Landa cum începe să caşte. cum se impregna săliţa de aburi. Deschise ochii: becul tim odăită ardea. Se lăsă dezbrăcată. pînă ce apa începu să se răcească. uneori izbuc-nea cîte o încăierare dar n-ajungea la burduşeală pentru că doi malaci îi despăiţeau imediat pe tipi şi-i zvîrieay afară. Na c-o să mă-mbăt. Era lumţ multă.vire-mprejur. i se părea că trotuaml se scufundă. să dorm. ce-o să zică doamna?. Mergea ţinîndu-l de braţ. machiindu-se. Scoate-mi rufe curate. Azi o să fie. Ştiu eu un i'estauraht bunicel pe Francisco Pizarro. De dragiri tău trebuie să-ndure toate miuni-ile. Era o bodegă creolă mai de Doamne-ajută. Cînd coboiî in salon. văzîndu-l tot mai mic pe măsură ce tramvaiul 11 lăsa în urmă. Ambrosio îi întindea bluza. de data asta o să ştie să se poarte? Imi eşti nevastă. din prag. cineva o zgîlţîi. Avea capul greu. luară o gustărică undeva prin apropiere de Piaţa Mare şi se plimbară apoi în voie.Vrei să bei ceva tare? — zise ea. o sufocare ce-o apăsa pe piept. totul era dereticat. dar tot nu-şi vorbeau. îmbrăţişaţi. Stătură înlănţuiţi pînă veni tramvaiul. Ambrosio o mîngîia uneori pe cap. nu-i mai păsa de nimic. 36o • rău. Văzînd maşina. Simti că nici nu mai rîdea. Intră în casă şi-o zări pe servitoare punînd masa.faţa ei îi zîmbea din oglinzi. Pe spinarea dragonului erau întinse o cămaşă curată. încheindu-şi nasturii cămăşii. . îl îmbrăţişa pe Ambrosio. chiar dacă tu taci. grăbeşte-te zicea Ambrosio. . Vedea cum se umple cada. Strada era pustie. Aerul rece pe faţă o trezi doar pe jumătate.După baie. Circulaţia şi stopuiile o întîrziară încă o jumătate de oră pînă să ajungă la Magdalena. Simţi că el ridea. se dezbrăcă fără să-nchidă uşa. te rog. măcar din cînd în cînd. El o fura din ochi din cînd în cînd şi ea se tot surprindea gîndind: azi o să fie. trupul o durea şi-o tajunghia. . gîndea Amalia. şi era ca şi cum altă Amalia ar fi făcut toate acestea. spre sufragerie: schimbaseră florile din vaze. pantofii şi ea se îmbrăca în fugă. Căldura ce tot sporea o făcea să se simtă mai la largul ei. azi o să se-ntîmple. Ambrosio o saruta pe gît: totul se întîmpla parcă la o mare depărtare. de abia se mai puteau umi. mai gîndeşte-te şi la ea să-i inviţi cîte un băiat drăguţ.Daţi-le de mîncare şoferilor . sună la Palat. Mai tot timpul Ambrosio dispărea şi se întorcea cu bere în nişte păhărele de hîrtie cerată. el aruncă haina pe pat. tacîmurile şi pahaiele de pe masă străluceau. că trăgea de ea şi deodată se trezi în stradă. dădu drumul la apă caldă. îi făcu semne de lă geam şi se uită lung după el. De data asta n-o să mai fie ca atunci. Vrei să-mi aduci un pahar cu apă? Intră-n săliţa de baie. . Orchestra cînta de pe-un podium şi se puseseră rogojini pe jos pentru ca lumea sa poată dansa fară să calce în noroi. Era un cort de circ ridicat în spatele căii ferate. dar unde mergeau?. îşi lipea trupul de-al lui Ambrosio. las'că ştiu eu unde. Era fericită.zise el. agenţii de la colţ salutară. Deodată. se limpezi sub duş cu apă rece. Biata de ea. o luă pe Brasil. Autobuzul apăru cînd se-ntrezărea o geană de lumină palidă peste acoperişuri. Amalia rîdea cu hohote. şi deodată chiar ea fl trase pe Ambrosio spre pista de dans. Queta sosise. ciorapii.

negrule. aiurito? Greve. ţineau cîte un whisky în mînă. pentru că Hinostroza era plicticos la culme. Nu erau decît scomeli de-ale lui. don. La un moment dat. zicea Carlota foarte înfierbîntată. N-ai aflat de revoluţia din Arequipa?. Sigur. ci nopţile alea îngrozitoare. Alea cînd trebuia să-l ducă la San Miguel şi să-l aştepte uneori pînă a doua zi dimineata. încăierări. bine-nţeles. auzeau glasurile dinăuntru. să mă iertaţi. Un gurist prima-ntîia. ăon. negrule. lucrurile s-au mai îndreptat oleacă. cu nişte papucei chinezeşti. CÎND Ludovico l-a înlocuit pe Hinostroza. Se uită-o dată la tine şi-ţi dai duhul. don. şi-uite aşa îi ţinea cu balivemele pînă cînd. Amîndouă se-aşezaseră. şi asta aşa. S-au mai îndreptat lucrurile pentru că Ludovico măcar stătea de vorbă. Blestemate. ca să nu se işte vreun pocinog. în capot.^"•a Purta o rochie neagră cu decolteu avantajos şi se pieptănase c-un coc ce-o prindea de nunune. se mai uită-o dată şi învii din morti. care ieşea dupa pîine: ce-a fost cu tine?. Numai Ludovico tot dădea cu clanţa. de ce?. şi încă o dată şi te reînvie: c-aşa era el. doa Cayo? înî.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 363 362 • Mano Vargas LIosa că timpul nu trecea mai repede. roz-bonbon. nici nu şi-a dat seama. ce-ai păţit? Nimic. don. don. că sărmanei i se făcuse rău. nici faptul că n-aveai orar fix şi nu ştiai niciodată cînd aveai zi liberă. Am. Parcă-l văd pe don Cayo dezmăţîndu-se. tuspatru simţeau mîncărimi în ceea şi-o poftă turbată de-a năvăli la bordel. se mai uită-o dată şi crăpi de-a binelea. Păpuşică Dulce era bucata lui de rezistenţă. Dar îndată după miezul nopţii începea plictisul. pe cînd Hinostroza se cocîrja ca o mumie în maşină şi adormea. un capoţel ca din voal. conversa. că mereu îl beştelea pe Hipolito şi povestea de ăla nişte chestii de groază. zicea arătînd spre balcon şi sugîndu-şi buzele de poftă. deci aici îşi lăsa lapţii. DREPT în uşă se ciocni de Carlota. a rămas să doarmă la mătuşă-sa din Limoncillo. unde-ai fost?. străveziu. pe cînd Ludovico era băiat de viaţă. doamna era aşa nervoasă încît le-a pus pe jăratec şi pe ele. unul din sticleţi era un tip din Ancash. în prima zi de lucru a acestuia. s-a supărat doamna? Mergeau împreună spre brutărie: aş. acu' face-aşa şi-acu' face altminteri. ascultînd ştirile din Arequipa. Cine. dar uneori mă-ntreb dacă insul de groază nu era el. Turba voibuid de doamna: în dimineaţa aia cînd am venit singur să-l aduc pe don Cayo am văzut-o. şi-a petrecut toată noaptea cu urechea lipită de radio. ea cu Simula au stat în bucătărie pîn' la două noaptea ascultînd radioul. doamna era doamna Hortensia. Ce te mai durea noada de-aflta statjos!. urîtul. privind casa: deci aici îşi avea bîrlognl donmul Bemiudez. şi el. don. căci de-acolo Ludovico putea supraveghea toată strada. moiţi. îl vedeau intrînd pe don Cayo. ochişorii-i aruncau văpăi. Cu Ludovico se aşeza pe gărduleţul ce-mprej-muia grădinita casei. îşi puseseră discud. iar acu tipii cer să fie dat afară domnul din guvem. disperarea tiu era un cîrtitor ce nu s-a mai pomenit. Dar ce se-ntîmplă la Arequipa. băiat de viaţă. Uneori se-apropiau agentii din colţ şi tuspatru se puneau pe fumat şi pe conversat. ce te mai îndobitoceau vegherile alea! Acu o să ştii şi tu ce-i aia să crăpi de plictiseală. bine-nţeles. Ce era mai afurisit în meseria aia de şofer al lui don Cayo nu erau trebuşoarele în plus poitru donmul Lozano. cînd se-aprindeau luminile la etaj Ludovico zicea a-nceput orgia. mare cîntăreţ. . ia zis Ambrosio lui Ludovico. niniic. Şi zău dacă . Ludovico îl distra pe Ambrosio încercînd să ghicească ce se petrecea: acu or fi trăgînd la măsea. Amalia simţi că i se-ntoarce sufletul în trup. băncos. într-o doară. ce-aştepji ba sa-ţi schimbi meseria? îi ziceau.

de ce ţin ăia morţiş săl izgonească pe domnul. şi deodată o încleştă pe Amalia de braţ şi-o privi în ochi: nu te cred. Amalia o privea pe Carlota cu multă seriozitate dar pe dinăuntru simţea gîdilături şi-o fierbinţeală feri-cită. ce bărbat. că-l vor dajos pe Odria? Simula ridică din umeri: pe cine-or să-l zboare însa precis din nunister era pe domnul. îndată o auziră pe doamna coborînd. de-aia o fi doamna aşapalida. Văzînd-o înapoindu-se. Nu. Ah. c-o mutră tulburată. ce ziceţi că zicea bătrîna? . prea blînd. nu tine chestia cu mătuşă-ta. Amalia se refugie-n odaia ei. Baia îl cam ameţise. studenţii cursurile. toată noaptea n-a facut altceva decît să-l facă albie de porci şi s-o cheme la telefon pe domnişoara Queta. se dusă rapid. mătuşă-mea s-a-mbolnăvit. îndată. alo. trăsnito?. . leşiră şopocăind. toanto?. Ţipa.îi zicea lui Robertito că banii de care o stoarce Lozano poposesc pîn' la urmă jumate-n buzunarul tău — zise Hortensia—. Amalia şi Carlota se uitau una la alta. zicea radioul.BĂTRÎNA Yvonne porcăieşte guvemul şi nu te scuteşte nici pe tine . Quetita. îi smuci ziarele şi-ncepu să le răsfoiască. Queta? Ziarele nu ziceau nirrdc nou. să le scoată gărgăunii din cap o dată pentru lotdeauna. muncitorii să-şi reia lucrul.zise Hortensia. . sări din pat. . Pînăacum îşi dădea ochii peste cap de plăcere cînd pomenea de dumneavoastră. şi ce-i cu asta?. cu şorţulete. . decolteul i se căscă şi i se văzură sînii. ce bine!. aj fost c-un bărhat. de s-ar putea înţelege cineva cu femeile numai prin gesturi! Queta se-aplecă peste tăviţa cu saleuri. dă-ţi seama. Doamna şedea pe pat fumînd şi nu răspunse la bună dinuneaţa. Servitoarele. nici nu şi-a dat seama.zise Queta —. . m-omoară dacă află că v-am zis . Bun.Că dac-o mai jecruăniţi în halul ăsta o să se retragă din meserie la o viaţă decentă .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 365 364 • Mario VargasUosa şi doamna n-a putut da de el nicaieri. încă de pe scară auzi ora exactă şi glasul prezenta-torului de la Radio Reloj. Carlota? Păi doamna zicea cînd a făcut criză de nervi azi-noapte că din cauză c-a fost prea bleg cu ei. ţi se citeşte pe figură. fugi după ele! Da. că toţi îl urau. bietul o fi avînd pînă peste cap cu scandalul ăla. Guvemul arătase îndelungă răbdare faţă de provocatorii de neorînduială şi de subversiune din Arequipa. Nu vreau să mi-o fac duşmancă pe hoaşca asta. n-am închis ochii toată noaptea. Le-au dat şoferilor să măiAice? Răspunseră că da. nici n-a venit nici n-a sunat. oare ce-o să urmeze?.E prima oară cînd o aud vorbindu-vă de rău în public — zise Queta -. îşi făceău de luciu-n jurul mesei. le-a zis brutarul. şi-atunci văzu ochii doamnei care-o măsurau de parcă-atunci ar fi descoperit-o: şi ziarele. ani de zile l-au periat care mai de care şi-acu îi întorc spatele. El işi încreţi faţa şi deschise gura: de-ar fi mute!. abia de leauzea murmurele şi rîsetele. înjura spurcat. ieşi fuga din dormitor încîntată. Quetita. s-aveţi acasă. Cumparaţi porţie dublă. deie Domnul să pună să se tragă odată în imbecilii ăia.Vedeţi să nu-i ziceţi cumva. zi drept. iar ea şi Carlota dădură fuguta să tragă cu urechea de lîngă cămară: alci. Hait. în bucătărie o-ntrebă pe Sfmula: crede că revoluţia va izbuti?. Intrară-n casă şi Sfmula tocmai asculta la radioul din săliţă.rîse Queta. şi-o văzură cum dădea furioasă de pămînt cu „Presa": pîn' şi mitocanii ăia cer demisia lui Cayo. şi cînd urca spre dormitor cu inicul dejun. So fi petrecut ceva grav. Luă nişte mărunţiş de la Sunula şi se duse-ntins la chioşcyl din colţ. dă Doamne să nu mă-ntrebe nimic. Şi-i zicea asta celui mai parşiv bîrfitor din Lima. îşi tinnă un whisky sec cu două cubuleţe de gheaţă şi se aşeză. că dacă se lasă cu revoluţie eu nu deschid mîine. Quetita. le vedea pe Hortenaa şi pe Queta ca printr-o uşoară ceaţă. poate s-o fi dus la Arequipa. El trecu pe dinaintea lor spre bar.

Rîdeau.Auzi. a băut doar o cafea tare şi-a plecat c-un taxi. fumînd ţigară de la tigară.îi. Doanme. şi vedeau cum servitoarele ieşeau după pîine. că mirosea a boboc de trandafir. Aceleaşi şi-aceleaşi bancuri. intru şi eu în rîndul lumii. Discutau. era revoluţie. miiosul reavăn al ierbii tunse le gîdila narile. atunci nici s-o privească nu-ndrăznea. iar către ziuă o să-l încerce aceeaşi senzaţie că n-a făcut decît să maimuiărească o noapte întru totul aidoma altor nopţi. El îi dădea 'nainte. dar nu ştia ce făceau. Ludovico însă era alt soi de om. asta nu era carieră pentru el. Tocmai se spăla pe faţă cînd uşa băii se dădu de perete: Amalia. şi cînd se trezi era întuneric. ştii ultimul zvon?. don. donl Dacă nici domnişoara Queta nu i se părea cine ştie ce? Nu. pleoapele-i erau grele. Ţine asta pentru moşulică. dar el nu se gîndea decît: să se lumineze-odată de ziuă şi uşcheală să trag la aghioase. Dar dacă i sentîmpla să-i treacă pe-alături. înseamnă că visul ţi-a placut. don. el nu zicea nimic de doamna. ia nu mi-l provoca . şi se simţeau uşuraţi ştiind că don Cayo n-o să-ntîrzie mult. din cauza plictiselii de moarte din timpul aşteptărilor. dacă nu sporovăia de doamna. să nu termini repede. Ambrosio îl asculta cu plăcere pe Ludovico şi ridea. Nu. N-a vrut să prînzească. nici ea. Amalia. cică Yvonne şi Robertito trăiau împreună!. într-atît îi ştia de frică lui don Cayo. L-a iertat Dunmezeu. Simţea o mare oboseală. Carlotei îi ieşeau ochii . de cind trecuse-n slujba lui don DOAMNA şi-a petrecut toată dimineata în capot. Mai băură un whisky pînă auziră o maşină frînînd în faţa casei. pe el fl sîcîiau toate astea. Şi-n nopţile-alea. acu o să pice Landa. Queta umplu iar paharele.sc. don. don. că ce trupşor de să scoale morţii din monninte: părca nebun după doamna. mereu aceleaşi subiecte de conversaţie. încercă să-şi aminteasca ce-a visat: era cu el. don. şi el le-asculta. acu' chiar c-or să ma pună pe ştatul de funcţii. că ce buze. multumită glumelor lui Ludovico. fumau. — Pe Landa şi asta-l lasă rece — îi înapoie pălmuţa Queta -. atunci sporovăia despre unul şi-acelaşi lucru: cum va avea el leafă fixă. cînd se crapa de ziuă îşi dadeau cu apă pe ochi la ţîşiutoarea din grădină. Ambrosio n-a vmt niciodată s-avan-seze-n poliţie. e pe cale să se retragă şi el la o viaţă decentă. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 367 Cayo se simţea foarte important. Că dacă şi el păţea la fel? Nu. prime. apoi. că ce scînteietoare-n ochi. recuperîndu-se oleacă după nopţile albe. negrule. Bun. ascultînd ştirile. şi vedeau primele maşini. La asta rîvnise el toată viaţa. că ce guriţă. concedii. cum toată lumea o să-l respecte şi-o să-i propună afaceri bănoase. Amalia se trînti îmbrăcată pe pat. şi-atunci să vezi cum o să le frece el ridichea ălora de i-au frecat-o lui cînd nu era decît un amărît de angajat cu ziua. don. uneori viaţa părea o copie repetată şi monotonă. cînd nu visa decît la ziua lui liberă pe care şi-o petre-cea zăcînd în pat. nătîngo. ŞI iac-aşa. Hortensia se ridică să pună alt di. şi-acu chiar că ducea o altă viaţă. las' că nici nu i se părea cine ştie ce. ce-i drept. mai trecea o noapte şi-aşteptaiea devenea mai uşoaiă. dar ce chef putea să simtă Ambrosio să se uite după dame cînd avea ritmu-acela ucigător de lucru. Alelalte. Şi mulţumită timnneavoastră iată că ini s-a schimbat. dar alt nimic. aşezată. ci numai că-n vis se gîndea: să tină mult.366 • Mărio Vargas Liosa . Se ridică-n coate. sorbind. cînd mi s-o schimba şi mie soarta şi-oi avea parte de-o viaţă normală?. o fi fost ea drăguţă. Puţin după-aceea au ieşit Carlota şi Sîmula.dadu o palmuţă Hortensia -. iama mureau de frig. gîndea Ambrosio. Of. cam pe la unu sau două picau de somn.

şi el gîndi: siguranţa de sine.zise Queta. în onoarea celor două mîndreţi de lîngă mine şi-n onoarea dumitale. S-au pitulat lingă-o poartă. rezultate la curse. senatorule . şi de ce? în Parcul Universitar. alergături. unde asta?. şi se lasă să cadă într-un fotoliu între ele două. jeepuri. mulţumimu-ţi Ţie Esuse! Dar la radio nu ziceau nimic. Asta-i. Venea foarte liniştită. pancarde. dar ea n-o să mai meargă-n odăiţa aceea a prietenului tău. Amalia işi dădu seama că era cherchelită. inii. strîns îmbrăţişate. şi deodată cavaleria. Amalia se pieptăna. s-or mai părui din cînd în cînd?. foarte vorbăreţ şi trăznind a alcool. proastă am fost eu să-mi ies aşa din minţi pentru el. Fetiţo. şi-ncepu să rîdă. c-o cravată grenat. Baieţi. Că doar a vorbit la telefon cu domnul. o să-şi ţie pliscul pîn'se va vedea iar cu Gertrudis. dar ce-aţi păţit?. dar de cum intră îşi luă o faţă lungă: nu putea sta prea mult. A-re-qui-pa. Amalia. Senatorul Landa închină paharul. şi Sunula avea ochii înroşiţi şi se-nchina: Doamne. dar vreau să-mi păstrez libertatea de a-mi face de cap. jeturi de apă.Aiurea. degustînd pe cerul gurii. şi Colmena s-a umplut de fum. curttndu-le siropos pe Hortensia şi pe Queta. Libertate. dezinvoltura date de bani. Carlota şi Simula coborau din omnibuz cînd au văzut manifestaţia. Adevăru-i că te ţine cucoana matale sub papuc. n-aveau nici un motiv de teamă. Bău. întinzîndu-i un whisky -. ce-i cu voi de staţi treze?. şi din senin au apărut poliţiştii. îşi punea şoiţul. nu sufăr pe mine jugul căsniciei . Upete. zicea doamna. A-re-qui-pa. cu mîna ta ţi-ai făcuto. ele căutau cu-nfrigurare posturile şi nu picau decît peste anunţuri. don Cayo. Ay.Sînt om liber. pejumătate chel. cu o mutră tragicomică -. ce-aţi vazut? Poliţişti cu puşti şi initraliere.Comisia pentru Propăşire se-adună la noua dinuneata. în mijloc. Sute. Şi ele-acolo. auzi oră . şi Sfmula găti ceva la repezeală: domnul nu-şi pierdea calmul pen-tru nimic în lume. Şi-acu se vor purta mai frumos unul cu altul?. o delăsare deli-cioasă. ce-o să unneze? Se duseră s-asculte radioul. Ce revoluţie?. şi Carlota ţopăia excitată. iar m-am CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 369 împăcat cu el. muzică. te iubesc mult. fumul le făcea să strănute şi să plîngă. Ce păcat! . Amalia. Şi eu care trebuie sa dorm opt ore obligatoriu. declamînd: un ghimpe între doi trandafiri. ce tragedie. soldaţi pretutindeni. mai bine-i zic să-nchirieze el o cameră mai acătării unde să-şi petreacă duminicile. că doar era foarte tîrziu. neştiind ce să facă. Libertate. şi ce-o să se-ntîmple? ay. Să tot fi fost trecilt de unşpe cînd o văzură pe doamna coborînd din maşina albă a domnişoarei Queta. şi manifestaţia şi poliţiştii şi tot ce-a unnat. treceau tipi strigînd să crape Odrîa şi văzură cum îi băteau pe studenţi cu matracele şi cum ploua cu pietre-n dibla poliţiştilor. De . doamnă. pietre vijîind. îi era foame. or să-i pună cu botul pe labe pe arequipeni şi mîine totul va fi linişte şi pace. Amalia. şi doamna: toantelor. neghioabo. De cum slrinse masa. şi ele. jos cu Bermudez. îi cem Quetei un pupic pe obrăjor piţigăindu-şi glasul. fitîindu-se într-un costum gri tăiat impecabil şi care-i ascundea rotimjimi-le vîrstei. de fapt şi cea mai importantă. LANDA venea cu ochi scăpărători. întrebări şi răspunsuri. toanta ce-s. mgîndu-se. . în camioane.zise Landa. dar cum? Nu. doamnă. Şi Simula: am ascultat la radio dar n-au zis ninuc de revoluţie. Se înclină sărutînd mîna Hortensiei. iar am luat-o de la-nceput. lar ea a-nţeles. don Cayo. pe Rochabiîs. care plecă numaidecît. Simţea o lene suavă.exclamă -. don Cayo. Bravo. din ce-am scăpat!. după sfatul medicului. Amalia se duse sa se culce. Şi iacătă-l. zicea Cariota. fete. ce-aţi mai scomit?.368 • din cap. domoală. De-ar fi putut să-i povestească totul Cariotei. voi nu ştiţi că s-a terminat totul cu bine? Păi ele au văzut cu ochii lor. au începul să caşte gura. . ca nişte vaci.

nu ne-audă don Cayo. cu gura întredeschisă şi încreţindu-şi faţa. urmată de Queta. Cînd deodată se uită la ceas şi-i dispăru de pe faţă tot cheful: măi să fie. douăşpe jumate. — Lasă-i pe gringos. îi răspundeau. cu tot sîngele-n obraji. plăteşte. Queta şi Hortensia îl întrebau. sa. Noroc don Cayo. făcînd un gest de să nu mai discutăm -. L-ai excitat. cu o volubilitate ce sporea după fiecare pahar de vin: glume. zise Hortensia. El fl însoţi pîn' la uşa de la intrare. în tot timpul mesei. De-aia-s făcuţi prietenii. îşi lipi hotărît degetele cu ţigara aprinsă. De Hortensia ce să mai vorbim. acu' a rămas. Fata se-aşeză lîngă Landa şi el îl văzu clipind grăbit. I-am dat vestea cea bună lui Zavala. să se-ajute la nevoie. toc-mai le-am auzit la Club . Era clar. trebuia să plece. o să tragă o minciună sfruntată acasă. aici toate astea-s interzise. şi el vîri imaginar vîrful aprins între pulpele Quetei şi auzi sfirîitul cămii pîrlite: na. hohotele i se amestecau cu ale Quetei şi-ale Hortensiei. Nici măcar o singură scenă de gelozie. dacă ilustrul senator trebuia să plece repede. Cînd se ridicară.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 371 37o • Maiio Vargas Llosa treizeci de ani ne-am luat şi niciodata nu mi-a cerut socoteală. care venea unduindu-şi şoldurile. din cauza ta nici azi n-o să donn: na. întinzîndu-şi faţa şi zăbovind cu buzele pe gîtul Quetei. anecdote. era clar c-o să ramînă. o să rămînă. — Şi-ai profitat de libertatea asta din plin . ţinea cu tot dinadinsul ca Qneta şi Hortensia să tragă dui havana lui. vru s-o sărute pe Queta pe buze dar ea întoarse capul şi-i oferi obrazul. noroc domnule senator. Fără dumneata. . rideau la snoavele lui. Şi el vazu că senatoml îşi pierdea şirul gîndurilor. aici nu-i loc de discuţii polidce sau de-afaceri. n-ar fi cîştigat yankeii licitaţia. complimente. cel ce trebuie să mulţumească sînt eu. că trăgea cu ochiul spre Queta. bancuri. vă rog.zise Landa. Proaspete-prospeţele. — Vă rămîn recunoscător pentru hotărîrea luată în cadrul comisiei — zise el —. Săiută mîna Hortensiei. Povesteşte-ne care ţi-e ultima cucerire. şi ridea şi el în felul lui. Landa vorbea cam anapoda şi cam răstit. iar eL abia zîmbea. Bun. senatorule. Rîdea cu poftă. şi ochii ei explodară ca două boabe de strugure. Hortensia se îndreptă spre bucătărie. azi la prînz. oricît de rău îi părea. pentru necazurile de la „Olave" . o să se-mbete crită şi-abia pe la tfei sau patru dimineaţa o să se care cu Queta: imaginar. n-avea deales. Landa acapară conversatia. — Parcă pe zi ce trece arată mai bine Queta asta — zise Landa -. Poftid la masă.zise Hortensia -. n-o să mai plece nicăieri. plăteşte. don Cayo. don Cayo. atunci să se servească-odată masa. Veniţi 'ncoa. — Mai bine vă zic cîteva bancuri noi contra guvemului.zise Landa -.

de-aceea nu s-a-ntors să se culce acasă?. expresia ei dulceagă şi idioată. o zmuci. înşfăcă panerul de pîine. se-apropie Hortensia pe la spate şi-i simţi mîna pe braţ. el a fugit undeva la ţară. deacolo nu puteau fi vazuţi din casă. acum. Queta rîse. ce i-a zis lui don Fermfn? Don Fermin s-a ascuns. poliţia i-a supravegheat casa. după colţ dădu deAmbrosio: nu s-a-ntîmplat nimic pe-aici? o apucă de bral. n-avea de unde. de data asta nu. se uită la ceas şi se ridică-n picioare. avea treabă. şi o mîngîie din fugă pe obraji. se pieptănă. a venit pentru. aproape împleticindu-se. avea de lucru de cum s-o lumina de ziuă. văzu ochii aproape lichizi ai Hortensiei. acu? Nu ştia ce se va alege de el. ieşi. şi auzea zăpăcită rîsetele. îl apucă din nou de braţ. se temea să nu fie arestat. întrebăiile Carlotei. dar el o sili să meargă mai departe: n-ai aflat că don Cayo nu mai e ministru? Visezi. IX TRĂGEAU de ea. cu mici înghiţituri. deschise ochii mari. Sui spre donnitoT şi. n-or să se mai certe. întinsă . gîndind: s-a temut pentru. nu?. Şi Ambrosio era fericit. deja beată. nu? Amalia intră la brutărie singură. privind-o pe Hortensia care. Amalia. ce putea să se-ntîmple?. Doanma n-a aflat nimic? Nu. c-abia de mă cunoşti. poate. auzind-o torcînd ea o mîţă excitată. nu vroia să fie văzut. te iubeşte. dai Ambrosio: nu. nu cred să fi aflat. zicea c-atîta timp AŞTEPTĂ ca maşina lui Landa să pornească şi se-ntoarse în casă. luîndu-şi rămas bun o sfătui: dacă fetele m-au văzut trage şi tu o minciună acolo. şi cum de-a putut veni la San Miguel?. a zis că te-aşteaptă acolo. Goli paharul. nu? Şi-Ambrosio: nu. fl auzi rîzînd. Se-ntoarse. acum ea nu avea de-ales şi trebuia să rămînă cu el. ei se vor putea întîlni mai des. Şi-Amalia: de data asta va fi mai bine ca-nainte.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 373 cit stă el ascuns la tară. se-apropie mult de tot şi-o strînse-n braţe. o silea să meargă repede. îşi luă paharul cu whisky şi bău. dansa de una singură pe loc. mutra înveselită a Cariotei: e după colţ. zise Amalia. zise Queta. şi pe toţi miniştrii civili şiacu era cabinet nulitar. Se-mbracă în grabă. că azi-noapte doamna. leşind. Nu putea să mai rămînă?. zîmbindu-i: era foarte hărtuit din cauza călătoriei Preşedintelui. punînd cîteva bancnote pe măsuţa de toaletă: nu putea. Trebuia să plece. de ce era îngrijorat?. simţi că Hortensia nu mai fredona şi venea după el. cu Hortensia încleştată de bralul lui. că doar săptămîna asta nu l-a vazut deloc. Se-aşeză. e şoferul domnului care-a mai fost pe-aici. că doar s-a aranjat tolul. 0-nsoţi pîn' la colţ. o să-ncerce să vină mîine. dar prin însaşi faptul că nu mai e muustru a păţit destule neajunsuri. din fotoliul ei. zise el. o scuturau. slavă Domnului că s-a cărat babalîcul. chiar azi-noapte l-au scos din guvem pe don Cayo. aşa-i c-a fost duminică cu el?. îşi luă servieta şi coborî scara. zi-le ca venit sa facă un comision. de pe scară. Amalia. nu. o mai fi donnind înca. Hortensia îşi scosese pantofii şi fredona. era îngrijorat pentru tine. îl privi. o lipi de-un garaj. Amalia se ridică pe vîrfun ca să-i ajungă la ureche: ţi-era teamă să nu mi sentîmple mie ceva rău? Da. sprijinuidu-se de bar. îi auzi vocea răsfăţăta. biata s-a culcat crezînd că totul mergea strună. II apucă pe-Ambrosio de braţ: şi ce se va alege de domnul. simţind-o nesigură pe picioare. Ea se opri. te-aşteaptă-un tip. Pentru cheltuielile zilnice.

păstrînd lichidul cît mai mult în gură. simţindu-şi în ochi o nehotărîre pofdcioasă şi-n piept o undă de mînie. îşi şuşoteau secrete la ureche.Mai bine umple-mi paharul . mizînd. inîna care-l ciufulea. Le observă îndelung. haina. Mi-ar place să privesc perechile care danseaza.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 375 374 • Maiio Vargas Uosa pe canapeaua cea mare. amîndouă sembratişau. pregătmdu-se să urce la el. dar tot viciul i-a fost mai tare. c-o schimă de zîmbet binevoitor pe buze. şi-i văzu ochii ce se-ntorceau să-i privească. Hortensia se îndreptă spre bar băstăcăind. plăcut chiar. o-ndepartă pe Hortensia. le vedea picioarele împletindu-se. . neclintit. El nu le pierdea din ochi.gîndi. Auzi hohotitul provocator al Hortensiei. . îşi deschise braţele. Patima?. o vazu ghemuindu-se în Queta şi gîndi: iarăşi şi iarăşi. Dincolo geme de beţivi. şi-i auzea vocea incoerentă. alintăcioasă: cayito rahăţel. Ele se gîdilau. zăbovind pe ultima treaptă. despărţindu-se şi lipindu-se iar printre rîsete. Quetita . Hortensia îi dădu timmul. totdeauna ceva ori lipseşte ori prisoseşte. . ţinîndu-se. Nu mai pleacă. Ambrosio. . resenmat -. pofta? Intră în dormitor şi nu aprinse lumina. fiimîtid. — Singurul viciu pe care nu-l înţeleg — gîndi. vorbeşte singur — Hortensia îşî săltă capul din scobitura gîtului Quetei şi-l arătă cu degetul -. dîndu-se bătut. . să piardă ce are'? Nimeni nu-i mulţumit. îşi simţi propriul rîs dezgustat.zise Tete -. îşi scoase cravata. îi simţea braţul gol în jurul gîtului. . Hortensia îi umplu paharul cu whisky şi i se aşeză pe genunchi. şi el le vedea buzele ciugulindu-se.Atunci apropie-te cît poţi cu maşina . Zîmbind. cayito răhăţel. Deodată. degustîndu-l cu ochii închişi.EŞTI îngrijorat din cauza orei? .zise Chispas -. Rîzînd. şi el căută ochii Quetei şi-i arătă spre cămară: închide uşa-aceea. se-aruncă pe canapea. S-a prostit. şi agitaţia lor. lăsîndu-se-n voia jocului. murmurînd printre dinţi. uite-l. Suspină. aşa or păfi pesemne toţi.Mai bine oprim aici . cu ochii întredesctuşi dar atenţi. Focul din gîtlej era suportabil. Ce vrea?. care se buşi pe jos. Păşi pipăind pîn' la taburetul măsuţei de toaletă. şi se-aşeză. Să plece. Dacă coborîm or să-i zică vreo porcărie lui Tete şi-o să iasă cu bătaie. eu te voi con-sola. Rigid. o primi pe Hortensia -. fugi împledcindu-se. o stafie care se-ncama deodată şi-i sărea omului în cîrcă şi dădea cu el de pămînt: aşa o fi păţit şi Landa.zise el. Nu-ţi fă griji.Vrea să mă părăsească. Dar nu cădeau: înaintau şi reveneau.zice Santiago -.vocea ei dulceagă şi comică. s-a ţăcănit de tot. — Minciună chestia cu alea opt ore de somn.Queta se legănă pe canapea.Ce-ţi pasă . Un prieten mi-a dat cîndva pentru asta o reţetă cu care roergi la sigur. chola. scoteau ţipete exagerate. mereu rîzînd. cu faţa încruntată. Voi mă nenorociţi. se ridică şi urcă scara din nou fără să le privească. să cîştige mai mult?. împingîndu-se. o aşteptă să urce. slujnicele or fi încă treze. Pe cine duce el? Precis c-acuma-i la Club. cu glas tare —. Queta îşi legăna prin aer paharul pe jumătate plin.Uite la el. sudate pe canapeaua ce se-adîncea sub tmpurile lor. îşi simţi gura uscată. aiurea chestia cu Comisia pentru Propăşire . . se lăsă să cadă-n fotoliu şi lepădă din mînă servieta. Singurul într-adevăr stupid la un om cu averea lui Landa. jucîndu-se. amuzaţi. Şi-o imagruă cu putere pe doamna Heredia în salonul de jos. abia dîndu-şi seama că vor-bea cu glas tare —. Vroia să rămînă. fiţele ei teatrale -. . Pe cînd bea. pipaielile şi impulsurile le propulsau spre marginea canapelei. Nu mă mai iubeşte.

Voi nu? . zăpăcită. Zavalita zise Carlitos -. •"y. dar c-o mînie-n glas! îi întinse admci ceaşca. Al fugit de-acasă ca un descreierat şi bătrinii îţi poartă zîmbre pe drept cuvînt. umerii şi feţele dansatorilor ce ţopăiau îndrăcit la „El Nacional". Amalia se ţinu după ea din cameră-n baie şi-apoi la măsuţa de toaletă. au anunţat la radio. .zise Tete. ci singur.zise Santiago -. Cînd muzica înceta. rujul de buze îi scăpă din mînă. Schimbaţi placa. Carlota îi ieşi-n întîmpinare. Sfmula îi dusese sus ziarele şi-atunci ea izbucnise în nişte ocări de se-auziseră pîn' aici. leşi val-vîrtej din odaie fără să se fi machiat complet.Acum nu.Să ştiţi că uneori şi batrînul dă pe-aici. Amalia îi duse ceşcuţa cu cafea. Mergem chiar acum acasă şi te-mpaci cu părinţii. .zise Chispas -.1 căposule. Doamna era pe jumătate îmbracată. un militar i-a luat locul.N-o să vii niciodată acasă. şi dacă se-ntorceau puteau întrezări.zise Tete -. Şi nici n-am chef să merg cu voi. Cel ce trebuie să le ceară iertare eşti tu. spuma alburie şi spargerea fosforescentă a valurilor. cu stele. ar începe să plîngă de emoţie că-şi vede fiul risipi-tor — zise Chispas.zise Tete -. -. .Voi nu mă credeţi. superisteţule. nici o tulburare nu te mai încearcă.Eşti nebun de-ţi închipui că bătrmul o să-ţi cadă la picioare -zise Chispas —. de n-ar fi fost donmul s-ar fi ales de mult praful de Odria şi de toţi pungaşii lui de timmul mare. Aştepţi ca bătrînul să te caute la pensiune şi să-ţi ceară iertare pentru dracu' ştie ce şi să te roage-n genunchi să te întorci. Acu să-i vadă ce s-or face fară el aceşti pui de căţea. noaptea — zise Chispas -. altădată . Ar fi culmea să ne pescuiască pe toţi trei aici. Mi-e numai prieten.Gata. vărsă cafeaua de două ori. aşa mai pe-ocolite. .Mor de plăcere că ne vedem aşa. fără el n-or să reziste nici o lună. auzeau marea îndăratul lor.Ce-ti Irece prin cap. şi doamna? Era-n ultimul hal. pe-ascuns — zise Tete. Cînd te măriţi cu Popeye. dar zău c-o să dau pe-acasă cînd nici nu v-aşteptaţi zise Santiago -. . şi-l auzeau pe gurist prezentînd cea mai ultra orchestră tropicală din Lima. . Poate chiar saptămîna viitoare. în ce hal i seadunau sprîncenele deasupra nasului. ACASĂ. doamna bău o-nghiţitură şi trinti ceaşca pe tavă.Aiurea. Am impresia c-aş face ceva interzis. rizînd aţîţată —. Zavalita. ca să scurtez melodrama. ştiu ce-avem de făcut. Dacă eşti cu stomacul curăţat şi cu păsărica la zi. şi tremură şi ea auzind-o: ingraţii naibii. vă rog. Auzi vorbă. Tete? . nu l-ai sunat nici de ziua lui . peste balustrada din Malecon. da?.Chispas trase automobilul cît mai aproape de podium şi ei putură vedea. Cu reţeta asta mergi la sigur. auzeau alămurile. prostanacule? . oranjada şi pîinea prăjită. că doar de luni de zile ne duci cu-acelaşi basm şi faţa lui Tete se lumină . şi o să-ţi zic de ce .N-ai venit nici cînd îl unnarea porcul de Bermudez. Noaptea era răcoroasă şi plăcută. şi-ncă de pe scară auzi tic-tacul postului de radio Reloj. . Fără sa-i anunţ. soluţie de magnezie şi-un regulat pe săptămînă. tuna şi fulgera. văzu în ce hal îi tiemura mîna.zise Santiago -. de la locurile lor. . .Ascultă la mine. făcea Amalia pe niznaiul.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 377 376 • Afario VargasLJosa . Nici măcar nu-s cu el. Ce ingrat eşti.o să meliţăm mereu aceleaşi şi-aceleaşi lucruri? . ca ea să-şi poată bea cafeaua în tirnp ce se-mbrăca. agitată: donmul nu mai era ministru. cu ziarele răvăşite pe patul nefăcut. . Ah.Păi cum să nu te cred. în loc să-i răspundă la bună dimineaţa îi porunci: numai cafea tare. punînd pîinile pe raft.Ne-ar omorî dac-ar şti că ne vedem cu tine . . trompeta. Erau multe maşini staţionate în faţa restaurantelor şi a barurilor din La Herradura. maracasele.

să se care. clătinîndu-se ca o flăcăruie. ar fi. o văzu mişcîndu-se. pe-ascuns. ar fi oare urît ca Ambrosio să-i preia camera pentru ei amîndoi? Da. Şi-i văzu tmpul înalt şi formele plinuţe. părul bătînd în roşcat. chola. pe ea o dispreţuia şi n-avea ochi decît pentru tine. parcă s-ar bucura de răul altuia. gîndi. Ele începuseră să se dezbrace una pe PRIMA sosi Hortensia. coada zimtată a dragonului insufleU oglmda . pe tine ţe chema. Apăru cuvertura de pat neagră în oglinda din faţa lui. asta ne-ar mai lipsi. şi-şi simţea tmpul crispat şi toţi nervii încordaţi ca şi cum din pema tabure-tulni ar fi patut ţîşni cuie. că doar el era omul regimului. mergînd de colo-colo agi-tată. şi privi: Queta se strecurase şi ea în odaie. Universitatea şi magazinele. Vorbea ca o actriţă proastă care. fără zgomot: u văzu silueta-n prag. să glumească. să le lase singure? Să plece imediat. şi-Amalia gîndi: dacă l-au omorit. unde se-ntmse cu supleţe. îşi muşca buzele de furie şi deodată slobozea cîte-o sudalmă feribilă. ea n-avea nimic de-a face cu cayito răhăţel. dar îi văzu mîna cum se ridica să-i arate uşa. şi-Amalia îşi aminti de prietenul lui Ambrosio: fusese acolo. pe deasupra. şi faţa ei rătăcită într-o expresie idioată se şterse cu totul cînd pătrunse-n umbra colţului unde aştepta el. Acolo lununa cădea difuz. Quetita? Queta se-aşezase lîngă Hortensia. Vorbeau de cabinet militar. Poate c-acu. şi rămaseră toată ziua ascultînd ştmle. Chiar ca n-aveau nevoie de el. o singură tăietură rapidă. şi Queta care rămăsese-n pragul uşii ca aşteptînd o poruncă rîse şi ea: dar -. Din colţul lui întunecos rise. Se-aşezara-n salon. şi-o auzi pe Hortensia dînd să zică ceva şi bîlbîindu-se după primele vorbe. De le-ar tace fleoanca. De cum plecă. dar nici un post nu pomenea ceva de domnul. Venea spre el ţinîndu-şi echilibrul. a venit pentm. o să vină să locuiască aici. Quetita. şi văzu cele două limbi căzînd pe jos. ea nu. şi-o auzi pe Hortensia: l-ai auzit?. povesteau vieţile noilor miniştri. silueta Hortensiei seabătu într-o parte şi înaintă în zig-zag spre pat. că mîine se vor redeschide liceele. păşind parcă pe vîrfuri. neatentă uneori. Doamna sentoarse hăt tîrziu. zicea Carlota. nu fi prăpăstioasă. nu era mai bine ca el să plece?. naveau nevoie de el. două animăluţe învinse şi roşii care agonizau pătînd covorul. îşi băură whiskyurile şi. dacă tot nu mai face parte din guvem. Simula deschise radioul. de ce vorbea?. intraţi. şi el gîndi c-o nesfirşită uimire: nu e beată. temîndu-se să nu-şi uite rolul. şi-napoi la pat. • cu domnişoara Queta şi cu domnişoara Lucy. cu-ntîlnirile. sau te pomeneşti poate cu el chiar noaptea asta. şi-n gînd apucă hotărît foarfeca. Poftiţi. măsutei de toaletă. nici una nu se uita spre colţul lui.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 379 . Otina îi datora totul. Sfmula şi Carlota comentau ştirile şi ea le auzea. chola. cînd se-aşezară la masă. 378 • Mario Vargas Liosa chemă un taxi şi. Cu-atît mai bine. n-ai tu grijă c-o să te sune. poate l-au ucis. începea să-şi piardă memoria şi de-aceea recita rar. La caderea nopţii Radio Nacional zise că s-a încheiat greva din Arequipa. tu o cunoşli pe femeia-aceea. începură să facă haz de necaz. înaintînd prefăcîndu-se nesigură. şi el suspină. hîrşt. o furie care-i asprea vocea. a plecat nebuna? In loc să mai vină spie el. munnură el. la oglinda de pe perete. Şi-o auzi pe Hortensia: nu vroia nimic de la ea. deci te. Dar nici măcar nu m-a sunat. pe cînd îl aştepta. doamnă Heredia. şi ele: o fi încă prins cu discuţiile. şi Sfmula: puşche-ţi pe limbă. postura agresivă. Pe la miezul nopţii domnişoara Lucy plecă. hîrşt Nu-şi întorcea capul. numai ochii îi fugeau de la pat la oglinda dulapului. gîndi. zicea doamna. să se ducă învîrtindu-se după femeia-aceea: de ce era aşa prefăcută?. Amalia le-auzea pe domnişoare consolînd-o pe doamna: l-au scos numai ca sa-nce-teze greva dar va continua să conducă din umbră. simţind o mare decepţie. gîndindu-se la Ambrosio: s-a temut pentru. Le-avea la picioare. şi-o văzu bîjbîind în permmbră şi-aprinzînd lămpiţa cu picior. şi-n timp ce Sunula pregătea masa. o primi c-un glas pe care şi-l auzi gutural şi pofticios: şi nebuna?.

artificială. aceea de-a donni. cum o salivă amamie îi umplea gura. năduşit. şi văzu picioarele Hortensiei desprinzîndu-se de-ale Quetei şi ridicîndu-se şi aşezîndu-se peste ele. dar el. îşi uitaseră de-a binelea de el. Chispas luă paharele înalte. un genunchl încrustat între două pulpe. abia simţind şi mai mult ghicind că ele reîncepusera sa se frece una de alta şi să gîffie. parcă erau deodată mai multe. se-ntinseseră de-a binelea. o mînă pe capsele sutienului. zmulgeau maioul. sărutîndu-se. Queta stătea acum întinsă pe spate şi Hortensia se vedea mititică şi albă. întinzîndu-se moale peste Hortensia pînă o acoperi aproape cu totul sub marele-i corp tnciuriu. crispat. şi-şi auzea ticăitul furios al inimii. de pe pereţi. dar mişcările lor erau prea vehemente ca să fie adevărate. îşi aua propriul rîs. cu capul aproape dispărîndu-i între umbrele întunecatelor picioare virile care se desfăceau. o ţîţă albă.ŞI tu cînd ai de gînd să te-nsori. pantalonii. Chelneml seapropie de maşină. Fu pentru el apogeul. care deschideau o capsă. într-o legănare amplă. trageau de ea şi i-o zmulgeau.zise Santiago. a puroi.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 381 38o • cealaltă şi-n acelaşi timp se dezmierdau. dar nu putu să lovească declt o dată cu sete: nişte capete se ridicau. de bucurie îşi înghiti toată saliva. Rufăria intimă cădea pe covor şi-o undă de nerabdare şi de căldură răbufhi pînă-n colţul lui. frecîndu-şi trupurile c-o savantă încetineală. nemaivăzînd nimic. de Coca-cola pentru Tete. nişte degete strecurindu-se sub un combi-nezon. nu aruncau nici o ocheadă spre colţul întunecos unde seaţinea el. vii. Acum stăteau liniştite. se-ncleştaseră de-a binelea. ameţit şi îngreţoşat. o gambă albă ca laptele. îngenuncheată. mutîndu-şi aţîţat ochii la oglinzile din plafon. nişte călcîie roz. Erau despuiate de-a binelea şi-o văzu pe Queta. în sfirşit se ridică. . închise şi deschise ochii. mai apuca s-o vadă îmbucataţita sub solida umbră întinsă peste eă: o bucăţică de bucă albă. şi se ajutau şi trăgeau şi nu vorbeau. şi trăgeau de curea. într-un vîrtej orb şinăbuşitor. gîfiind. întinse tava plină în dreptul gemuleţului. treze. Chispas? . circulară. Doar taliile şi bucile se mai mişcau. Auzi o porcărie. nişte mîini se-atîmau de curea. care-ncepuse sa se framînte. şi fără a mai privi în urmă intră în sala de baie: o singură idee-n cap. Parcă s-ar fi deşteptat ceva m ele. . încovrigată. respirînd adlnc. cum mîinile i se înmuiau de sudoare. Nu mai rîdeau. o clipă mai tîrziu simţi înţepătura aceea plăcută-n tîmple şi ceva ca o deşertare-n gol. Aştepta. strivind sub coate marginile ridicate ale taburetului. a came-n descompunere. Noroc cacum nu mai rtdeau. de bere pentru ei. în timp ce păiţile de sus ale trupurilor rămîneau încleştate şi neclintite. încercă să despartă cele două trupuri care se răsculau împotriva lui şi se simţea împins. şi mîmile i se-ncurcau în camaşă. Simţi cum furia i se topea. şi ochii lui încîntaţi fugeau de la o oglindă la alta şi la pat ca să nu piardă nici una din figurinele hamice. Merse oblu spre pat nemaiatingîndu-se de nimic. Rămase întins. ferindu-şi tot coipul. Le-auzea respirind. făceau s-alunece un chilot. apoi se despărţi de ele. captăte în oglinda toaletei. rulau un ciorap de mătase. văzu luciul tot mai accentuat al epider-melor şi trase pe nări mirosul. îmbrăţişările lor prea iuţi sau prea domoale sau prea violente. de-a dormi. strivit. în sfirşit tăcute. le gîtuia cu mîna lui. şi-auzi un zgomot şi privi. şi pletele-i negre amestecate cu cele roşcovane ale Quetei. de pe dulap. şi el: le-omor dacă-mi strică plăcerea. trase aer pe gură cu putere şi i se părea că miroase-a sînge curgînd. abile. cuprins de-o moleşeală confuză. cu ochii orbiti de obscuritatea fundalului. cu ochii-nchişi. Şedea cu nările larg deschise dar tot nu-i ajungea aerul. Rămase un moment nemişcat. totpejumătate goale. c-un dezgust pe care şi-l simţea lăbărţat cît un cancer. simţea suava jelanie a arcurilor. după cum şi furia cu care-şi căutau gurile era contrafăcută.

. . care nu ştie să lege două cuvinte. .zise. Aş fi adus-o şi pîn-acum. Sînt cîţiva ani de cînd muncesc fară să-mi fi luat o lună măcar de concediu.Zi-mi şi mie cum ţi se pare faimoasa Cary.Chestia-i că nid banii nu-mi plac — zise Santiago —.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 383 382 • Mario VargasLIosa .Tot timpul ne tragi de limbă pe noi.zise Chispas. . atunci cînd naiba mai ai timp de San Marcos? .Nici în căruţă nici în teleguţă . . şi nu-l pot lăsa singur pe bătrînul. Poţi să-mi zid ce-ai tu împotriva celor care vor să cîştige bani? . . Dacă nu-mi povesteşti ce faci ai încurcat-o. Bemuidez ne-a lăsat aproape-n pragul falimentului. . Lucrurile încep de-abia acu în urmă să se mai dreagă. Are-un prieten prin Chomllos care parcă-i scăpat de la el Fronton.zise Tete -. De altfel.Aiurea. o mutră de bandit şi-o duhoare de te trăzneşte. Tete. îşi mătură prin odăiţă şi-şi făcu patul cu mult şart. . Dar las' c-o să-mi iau revanşa cu vîrf şi-ndesat în luna de miere. a trecut de la comunişti la lumpeni . nimic mai simplu.Că eşti pejumătate smintit .zise Chispas -.zise Tete -. nu vezi că ne fierbi pe toţi cu scrîntelile tale? .Bun. . . . îţi place să ne duci de nas. .Dacă tot zici că ziaristica-i o porcărie.Ai vreo iubita? . ÎN dimineaţa următoare se deşteptă înaintea Sfmulei. o să-mi daţi voi ceva cînd m-o strînge nevoia de gît. Ca te-ai cer-tat cu bătrînul şi te-ai cărăbănit să locuieşti la dracu-n praznic. suflînd în spuma din pahar -. hai . o să vezi.zise Tete -.M-aş fi însurat demult. Mi-aş dori să călătoresc niţel. dacă nu-ţi plac afacerile. .Nimic. Dar nu i-am zjs că Tete şi cu mine te vedem pe-ascuns. dar acum îmi vine greu din cauză că nu-mi văd capul de treabă .Lasă-te de vulgarităţi în faţa mucoasei . Tot comunişti sînt? .Afacerile-s încă mai scîrboase decît ziaristica — zise Santiago —.zise Tete -. o să ţi-o prezint intr-una tim zile. ne-nţelegem de minune .Măcar zi-ne ceva de prietenii tăi. o spălăcită de prin Puntas. Nu-i cinstit.zise Tete -.Dacă tot ce faci e să te duci de-acasă lajumal şi de lajumal acasă.rîse Chispas -. o să bat pe puţin cinci ţări. .Ai rcvenit la calul tău de bataie . povesteşte-mi ceva. nu de altceva dar să nu-i scape vreo vorbă pe-acasă.E-o fată formidabilă. . Doar n-ăi fi vrînd să mă faci să cred că nu iesi cu piţipoance.în luna de miere o să fii prea ocupat ca să mai vezi şi altceva .place s-o facă pe misteriosul. eu nu te mai întreb nimic dar nici tu nu mai pupi vreo ştire de la noi. .zise Santaago. Era abia şase la ceasul din bucătărie. superisteţule. haidem să mîncăm nişte pui . Cum e mai rău. dar cerul se luminase şi nu era prea frig. Tete . superisteţule zise Chispas -.înainte de-a vă părui.zise Chispas -. o fi bine?.Numai ca s-arate ca-i altfel decît tot restul lumii. . . 1 se potrivesc lui Chispas. Mucles. dar n-am ştiut.zise Chispas -.Dar eu mor de curiozitate . superisteţule.rtse Chispas -. rîzînd -. ca de-obicei încercă temperatura apei de la duş cu piciorul şi intră . nu ştiu ce-aştepţi ca să te-mpaci cu tata şi să vii să lucrezi cu el — zise Tete. dai cu mine nu-ţi mai merge. n-o fi?. înseamnă că niciodată n-o să ai bani — zise Tete. pur şi simplu eu nu vreau să cîştig — zise Santiago.zise Tetf. Ce i-ai povestit? . . o să se-nsoare c-o negresă sau c-o chinezoaică sau o indiancă .îi.zise Santiago —. Chestia cu Universitatea e minciună sfruntata.zise Chispas.Dacă nu te faci avocat. la ce bun? Tu şi Chispas veţi fi milionari.zise Santiago. Hai. dar nu zici un cuvinţel despre rine .Ştie că nu mai locuiesc acasă? .zise Chispas -. asta poate oricine . Că mor de foame.

vocea îi era dezinteresată şi opacă.înîm. nu alta. Queta se şi ghemuise în poziţie de somn. coboară. se-aplecă să se uite. Fii bun şi dă o fugă dumneata. Abia cînd suia treptele văzu fotografia din ziar. La ce oră mîine. şi ele se-acope-riseră cu cearşafurile.Ce vrei? — se plînseră cearşafurile -. şofeml —. îşi frecţionă parcă şi creierul c-un prosop stropit cu apă de colonie. Unişteşte-te. şi pe cînd ea punea tava pe-un taburet şi-l trăgea spre pat. Auzi ordine de bineţe şi de buenas noches. doamnă?. Glasurile lui Ambrosio şi Ludovico rămăseseră undeva-n urmă şi din pragul intrării mai desluşi cîteva siluete AJUNSE la redacţie cu puţin timp înainte de ora cinci şi toc-mai îşi scotea haina cînd sună telefonul în fundul sălii. fară să-i fi lăsat un centavo. dar ea nu-i răspunse: clipea. Abia de le desluşi zîmbetele.murmură.Nu vrei să rămîi? . s-a cărat. calmul atipit din ochii lor. Bătu la uşă de cîteva ori. cu multă apă. şi din cind în cînd deschidea ochii şi recunoştea străzi. lîngă aparatul de ras.Acu cîţiva ani cînta la postul de radio El Sol . agrafe. Nu mai avea decît vreo cinci minute de nesomn. .General Garz6n 311 . în fine. fară să-şi mişte capul. şi pe la şapte jumate se duse să cumpere ziarele. se gargarisi. fără să mă fi sunat înainte. îi răspunse glumind şi zăbovi puţin cu el. . ce mai ştire! Bombă. Precis avem poze de-ale ei la ariiivă. . Lasă-mă să dorm. nemişcat. în sufragerie îşi tumă un pahar cu apă de la gheaţă şi urcă spre dormitor cu paşi înceţi. Şi-a luat tălpăşiţa.zise Santiago -. nu? . ia datele şi pasează-i-le apoi lui Becerrita.S-a cărat animalul. o fi trebuit să dispară la iuţeală . Doamna se schimbase la faţă şi-Amalia vedea cum îi tremura gura. cu ochii ţintă la fotografie. auzea pe cînd zbura pe scări în jos ca să le povestească totul Carlotei şi Simulei. Pilulele întîrziau cam între zece şi cincisprezece minute pînă să-şi facă efectul. Să trag perdelele. monoton. . fotografii şi suluri de şpalţi. Servitoarea uitase să tragă draperia. se săpuni zîmbind. în loc să-l repeadă cît colo. Pără să fi venit. Se-mbrăcă foarte-ncet. Amalia se-ntoarse pe călcîie şi ieşi din odaie. don Cayo?. o trimise s-o scoale pe Carlota. mai erau trei zile pînă duminică. şi-Amalia ca de obicei se luşină văzîndu-le una lîngă alta. Luaţi de beţi ceva tare contra frigului. doamna parcurgea iute ziarul cu privirca. .rid Santiago pe hîrtie -. întrezari în penumbră pletele răvăşite. . Queta.zicea domnişoara Queta.în Brazilia . pare-se .repeta doamna cu un glas speriat -. fii bun. pieţe. a şters-o aşadar?.o zgaţîia cu furie. îşi rezemă capul de spetează. ţîţişoarele. din uşă. doamnă. întinzîndu-le cîteva Ubras agendlor -. mucuri. şi cerul era un tablou negru presărat cu lummiţe mărunte. acoperindu-şi pieptul cu cearşaful -.zise el. înghiţi două. eu între timp ţi-i trimit pe Periquito şi Darfo -zise Arispe -. ieşi în stradă. Aşezaţi pe zidul scund al grădinu. dar ea. ridică servieta de pe covor. precis.Muza. Coborî repede scările. Mîncară împreună. . Se-ntoarse în doimitor. mişca din buze. . înjunghiată? . zvonul vorbăriei dintre Ambrosio şi Ludovico. Mamă. Ramase aşezat în birou pret de cîteva minute.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 385 384 • Maiio Vargas LIosa • în cadă puţin cîte puţin. aprinse veioza de pe nopderă. hîrtii. N-am auzit niciodată de ea. dar Hortensia îl privea. se spălă cu grija pe tot trupul. dădu ordin să fie închise ferăstruicile din faţă. şi intră vorbind: era o poză a domnului în „Presa". o să-ti tnmeată biletul de avion. Queta . . A şters-o fără să-mi zică nimic. fară s-o fi sunat. ÎŞI clăd gura.Nu mai e loc . încercînd să-şi noteze pe agendă treburile de-a doua zi. \ 386 • Afario VargasLlosa trebăluind prin preajma garajului.zise Arispe -. simtind cum ii tremură paharul în mînă. întinse-o inînă şi-o zgîlţîi pe domnişoara Queta. o să-ncerc să vio mîine. poponeţul. le-auzi mulţumirile şi urcă în maşină: la Chaclacayo. Queta.N-o lua chiar aşa. în penumbră una din cele două fbnne din pat se ridică. La nouă.zise Periquito în camionefă. c-un zumzet delicat în urechi. zise Ambrosio. . Pe-ntuneric învîrti ceasul şi fixă deşteptătorul la opt şi-un sfert. goale puşcă. distinse siluetele gardienilor ce deschideau grilajul. negîndindu-se la absolut nimic. arunca o privire peste birourile goale şi-l zărea: Zavalita. . Două reflectoare prinseră în raza lor automobilul cînd acesta frînă.Măgarii ăştia de la Faptul divers nu vin pînă-n şapte . care pregătea micul dejun.o crimă pasională. şi Sîmula. Amalia le tuma în ceşti. în timp ce-şi pregătea aparatul de fotografiat -. e noapte neagră. Trase de cearşafuri pînă le simti sub bărbie. Se-ndreptă spre el taind sala de-a curmezişul. tăcură şi se sculară m picioare. Vînzătoml de la chioşc începu iar să-i tragă clopotele. ai milă de tine. Ludovico şi Ambrosio conversau cu agenţii ce păzeau de obicei colţurile. chola. se zgîia cu ochii înmărmurid la ziar -.zise Dario. Cine-a omorît-o? . cum mototolea c-o mînă ziarul: ticălosul ăsta. îşi ridică reverele. Văzîndu-l. iar acele fosforescente ale ceasului deşteptător arătau patru fără-un sfert. Ţio fi lăsat o scrisoare. petele de ruj şi de rimel pe feţele sătule. Văzu că Arispe ridica receptorul. leşi. oare ceo să urmeze? . şoseaua întunecată: totu-i zumzăia în cap. Prin Jesus Maria. Doanma işi aruncă parul pe spate. vocea adormită a doanmei: da?. Domnişoara Queta se ridică şi ea. se-opri înaintea mesei înţesate de scrumiere. şi-i zîmbi înainte de-a ieşi -. încerca să citească dar nu vedea decît pletele negre ale doamnei şi cele vopsite ale domnişoarei Queta. Se simţea bine dispusă. şi hohoti de plîns. îşi freca ochii umflaţi cu mîinile amîndouă. amintindu-şi de doamna: lăbuţele. Pilulele pentru sonm erau aşezate la îndemînă pe etajera din baie. Se culcase la trei şi patruzeci. dă fuga şi du-le gustarea. Au zis să fie trezite devreme. Auzea. zise Si'mula.Buenas noches .

apuca şi cameţelul. eram numai eu în redacţie cînd Arispe a primit vestea-zise Santiago —. ca un scrînciob. a buzelor roşii înnegrite ale rănilor hîde. Nu mă cunoaşteţi fiindcă lucrez la altă secţie.o mînă spală pe alta.Aş. acum ghemuit lîngă pat. . Mulţumesc domnule inspector. Zavalita. îşi muşca limba —. în sfirşit. o uşă deschisă. acolo ţi s-a-nfundat. fumul dimpre-jur: atunci. cum trece timpul. Apropie-te. silueta aceea atit de albă. domnule inspector? . Şi cînd colo nu era cine ştie ce de capul ei. A auzit ţipete. o muiemşcă clasa'ntîia . Te poftesc să nu-mi leşini. atunci. în patruşpatru. comisar principal Ludovico Pantoja. came umană transpirată.Periquito schimba bobinele cu o singură mînă. şi dumneata. că şi-aşa avem destul de furcă cu doanma asta. Avea ditamai fişa din cauza asta.I-au căsapit şi altceva . Flash-ul lui Periquito fulgeră. Aşa-i. o cuvertură neagră pe pat Imi daţi voie.. o să aflăm totul după autopsie. Curcubeele lui Periquito fulgerau la dreapta şi la stînga. tinere.zise inspectorul Peralta -. aşa s-ar zice.zise Penquito -. Alte rîsete. domnule inspector? . scara. săraca. Santiago descoperi un fragruent de perete tapetat cu hîrtie de-un albastru deschis. Becemta o să vă pună la curent . priviţi ce barbarie. — Acu un an a fost amestecată într-o afacere cu droguri .zise comisarul Ludovico Pantoja —. fum de ţigări. — Nu l-am identificat încă. . Casa era lîng-o farmacie. mirosul.o gaură-n gaură . Clar că nu era un profesionist. primul palier. Numărate de medicul legist. . a clăii de păr ce-acoperea faţa. de cinspe centimetri. — Pe dumneata nu te cunosc . ci-un ageamiu. . Noi vă dăm întîietatea asupra ştirii şi voi ne faceţi puţină reclamă. Dacă e să ne luăm după miros şi după albul ochilor.în timp ce ascultai vocea amabilă şi familiara a inspectorului Per-alta -. văzînd cum se ivesc litere ca nişte hieroglife.Aşa-i viaţa. . o poiţiune de parchet murdar.Ne-a anunţat o bătrînă care locuieşte singură-n aparta-mentul de-alături zise inspectoml —. Vă puteţi înctupui ce spaimă-a tras cînd a dat peste asta. vedeţi doar unde-a venit să moară . Chipurile voalate de fum se destmseră in zimbete. . să ţi-l păstrezi pe chip în timp ce luai note pe cameţel şi priveai prostit la smîngăliturile isterice ale creionului ce zgîria hîrda. Zavalita. la secţie. fructe putrezite —. Ţii de Faptul divers acum. Era obişnuit. a acţionat in plină zi. Santi-ago dădea din cap. . amprente digitale berechet. — Nu l-am prins încă.zise un gras cu guşă. Sînt zece ani de cînd nu ti-o mai poţi şterge din minte. Apucînd creionul îşi dădu seama 392 • Afario VargasLJosa — Opt lovituri de cuţit . Acolo. dacă Ana ar afla şi-ar închipui că te-ai îndrăgostit de Muză şi-ar face o scenă de gelozie. Santiago făcu o sforţare şi zîmbi şi el. După ce-a trăit aproape regeşte. Ce mai sadic! . rinere. pot să-i fotografiez faţa domnule Inspector?.Deocamdată să facem prezentările — zise guşatul. — Păi chiar. alunecînd fără nici o noimă. Acu' paisprezece ani. nu zise nimic. cînd sus cînd jos . Adalmiro Peralta.Se vede că amicul ziarist e nou în d-alde astea . dar n-are cum să scape — zise comi-sarul Ludovico Pantoja -. Asta o să mă-nveţe minte să mai fiu punctual. în ultimul timp. încercai să-ţi recapeţi zîmbetul. zise Penquito. cunoscută ca un cal breaz.zise inspectorul Peralta -. ochii lui se ridicară şi se coborîră şi se mai ridicară o dată foarte iute. şi-i întinse o mînă moale -.zise Periquito. ' . 39o • .murmură o voce ştearsă şi Santiago auzi lîsete stinse şi comentarii ininteligibile.zise tipul cu guşa. — A fost Regina vietii de noapte exact în anul cînd am intrat la „Cronica" . a venit şi-a găsit uşa deschisă. şi-acesta-i adjunctul meu. în faţă se-aţineau doi jandarmi şi se-mbulzea multă lume. Ce-o fi fost în capul lui? A lăsat amprente prin toată casa. examinîndu-i legitunaţia —. Periquito. flash-urile lui Periquito. Ce-i cu Becerrita? — Nu era la ziar cînd ne-au sunat — şi Santiago simţi mirosul riudat.Am tras-o-n poză cînd au ales-o Regina vieţii de noapte. Pune cuvintele astea-n articolul dumitale. aruncînd acum pe hîrtie linii. Zavalita. Nu se clind. gîndeşte. vin tipii de la „Cronica" strigă un puştan. — Am putea fotografia cuţitul.zise Periquito -. ochii lui mai priviră o dată: pete mari. sobru -. Trebuiră s-arate legitimaţule de ziarişti unui poliţai şi Periquito fotografie faţada. tinere. intactă. Şi-apoi nu uita că şi tăieturile au desfigurat-o. cu cameţelul îndoit m nună sau pe genunchi. Zavalita? CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 391 că mîna îi năduşise. Au ţinut-o închisă cu încă una care se dopa. cu umbre sub genele arcuite. sfircuri scămoase şi întunecate la culoare ca aluniţele. cordial. — S-ar prea putea să fi fost drogată .comisarul Ludovico Pantoja arătă camera plin de milă -.Pînă şi buricul i l-au căsăpit . Oricine putea s-o aibă. parcă de capul lui.zise Periquito -.Mi-o amintesc mult mai fmmoasă . domnule inspector. gîndeşte. Mirosul îi pătrundea nestăvilit în nări şi-l îngreţoşa. Era permanent drogată. A trebuit s-o ducem pe sus la Asistenţa Publică. — L-au luat expeiţii — zise inspectorul Peralta —. pentru că doamna asta n-avea un singur amant ci mai mulţi .zîmbi inspectoral Peralta —. avea nervii ferfeniţă. Da. sîni parcă striviţi. n-a luat nici măcar arma. tinere. . a triunghiului de păr negru dintre picioare.zise inspectorul Peralta -. că asta nu strică niciodată. Lîngă persoanele care murmurau. făcu un pas spre barbatul în albastm. şi-o mîna înlătură claia şi-apăm o faţă de ceară. Periquito .Trec anii. şeful secţiunii Omucideri. îşi dezlipi ochii de la pat. . şi doi oameni îi făcură loc. gîndeşte. Să nu uitaţi să pomeniţi şi de el. nevrînd să zăbovească asupra cheagurilor. decăzuse mult.Mi aţi putea da ceva date. în vremea din urmă.zise gra-sul cu guşă —. îmbrăcat în albastm. o nopderă. puncte.zise comisarul principal Ludovico Pantoja -. tipul cu guşa clipi orbit şi se dădu la o parte. Decăzuse foarte mult. şi luniina albă străfulgeră tim nou.

leneşă.zise Santiago —. . cu mustăcioara lui ridicolă şi cu degetele-i pătate de nicotmă. fiindcă-n secţia mea doi îs în concediu . fără modestie -.Zi-i să treacă pe la mine la birou în jur de unsprezece -zise inspectorul Peralta —. . Zavalita. vieţuia şi-adonnea printre asasinate. apoi ochii lui se plimbară prin redacţie. îmbătnmtul Becerrita. şi-şi slăbi nodul cravatei tot atît de soioase ca şi haina. dar nu se opri să schimbe vreo vorbă cu nimeni. Te-ai ars. Tu eşti asul paginii scabroase dinPeru.Nu doreşti şi-o casă cu pian la ţănnul mării. ascultă fără pic de interes relatarea pe care i-o făcea Santiago. Gîndeşte: poate că-i şi plăcea. îi poate face părul măriucă-n cap pînă şi unuia ca mine. Santiago se trase spre ungherul lui Carlitos ca s-audă mai bine. habar n-am de cine vorbiţi . gîndeşte. adică drept în gura lupu-lui. îşi suflecă mînecile pe care şi le prindea la coate cu nişte elastice de casier. emoţii tari.zise Dario -. conaşule. Păi atunci chiar că-i o ştire trăznet. De fapt. . dar îşi cunoştea meseria. Zavalita.De cum ajung la redacţie îl pun pe domnul Becenita să vă sune. A fost iubita lui Cayo Bennudez -. . Mi-a parut bine. încercînd să vadă ceva peste umărul poliţistului. . Zavalita! Nu-i răspunse la salut. . îşi scoase pălăria străveche. găseşte repede o scuză. o înfrigurată excitare luase locul buimăcelii din primele momente. Ditamai exclusivitatea. Ce-i. .zise Becemta. şi abulic şi-năcrit tăie de-a curmezişul toată redacţia. care-am văzut destule la viaţa mea. sacoul. aşa?. Ai plătit-o scump. iar Dario fuma în camionetă: de ce nu l-au lăsat să inte?. Aud asta pentru întîia oară. Becerrita. . şi se-ndreptă sigur de sine spre biroul lui Arispe. . birourile ocupate. Coborî dintr-un salt şi sui în goană scările „Cronicii".N-am citi ziarele. sec -. . Cînd am intrat eu la „Cronica". Cred că are cîteva mii de asemenea orori.într-o zi o să ţi se pună ursuzlîcul aici. o crudă vehemenţă pe cînd camioneta străbătea tot centrul.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 393 .Mai am nevoie şi de-o întărire. dacă săptămînă de săptămînă rămîn dator pe undeva . aşteptă. Se instală în faţa maşinii de scris şi rămase o oră cu ochii ţintă la hîrtie. domnul meu -Arispe îşi arinse locul imniii cu creionul lui roşu -. sporovăind cu Carlitos. acu-i pe-alese? .Periquito pocni din degete şi-i dădu un ghiont lui Santiago -. Curioşii erau tot acolo. Ce decepţie. abia îşi aruncă ochii în scîrbă pe cele trei mari paragrafe. le-am luat-o-nainte .lubita lui Cayo Bennudez? .zise Dario -. Clar. pe adiposul. Pleacă şi bate comisariatele. nerăbdător şi mîndru de tine însuţi Zavalita. incendii.zice Ambrosio -. şi tot te plîngi.Pagina din centru numa pentru mine . scriind.vocea lui aspră şi gîjîită. Carlitos. domnul meu? zise Arispe. Urcară. pentiu colecţia lui particu-lară. ca şi pantofii.Le-am suflat ştirea. cu moaca lui de boxer pensionat.Aşa. Am văzut-o odată intrmd cu el într-un local de pe strada Cap6n. Dar tu n-ai vrut.zise Arispe -.Asta-i. corectînd şi fumînd întruna. fl întrebă Carlitos. mă. din pragul intrării. ai cîştigat la loterie?.mormăi acru Becerrita -. Becerrita are nevoie de tine. nepăsător la saluturi.Te simţeai un Sherlock Holmes.Da' ce. . şi el: o ştire bombă. drogaţi. căutînd. îi erai şofer şi nu ştiai c-are o iubită? — zice Santiago. Becerrita se pozeazăntotdeauna lîngă un cadavru. . Gîndeşte: nimic nu-l mai putea impresiona. domnul meu zise Arispe -. răsfoia prin şpalţi. Zavalita. şi-o să-ti poc-nească muzicuţa.La ce mi-o fi folosind. pe trotuar. după cîteva minute se-ncrucişară cu camioneta ziarului „Ultima Oră". Zavalita? .Eu ştiu colecţia lui Becenita . Dacă vrei să profităm de chestia asta trebuie să dispun de-un redactor zi şi noapte. tinere. . de pildă ZavaUta. Mai mult ca sigur eram deja la Pucallpa cînd s-au petrecut toate astea. cam inaugurat o rubrică Faptul diveis şi te vei ocupa de ea. sodomişti. dacă te-ar scoate cineva de la Faptul divers ai crăpa de ofdcă. gîndeşte. sînge: acum ştii măcar cînd te-ai nenorocit.zise Periquito -. Ce-nsemna o crimă-n plus sau în minus pentru Becerrita care se trezea.Să-ţi fac o poză. Arispe îşi ronţăia gînditor creionul roşu. băiete. Zavalita. de cînd pileşti gratis la cele mai de soi localuri şi bordele. domnul men? CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 395 . sconnonind prin afacerea • aia împuţită zise Carlitos -. şi-ncercai să descifrezi însemnările din cameţel şi să-ţi readuci în minte conversaţia cu inspectorul Peralta. curve. Nu vreau să vă mai răpesc timp. Precis e Norwin înăuntm. că şi lui i-ar fi plăcut s-arunce o privire. . banditisme. o luară din loc. Şi Periquito la dispoziţia mea vreo trei-patru zile. Mulţumm pentru infonnaţie. Apoi. douăşcinci de ani de cînd îţi oferi cele mai acătării tipe. batjocoritoare -. Dar nepăsarea nu dură prea mult.mîrii Becenita. Aş prefera să nu mă mai lăudaţi atîta şi să-mi măriţi leafa. care de mai bine de-un sfert de veac trăia din istorii cu proxeneţi. te-ai îndreptat bucuros spre biroul lui Arispe. zise Cariitos. cu palăria lui învechită. 394 • Mano VargasLlosa — Nu ştiam şi n-am văzut-o niciodată . conaşule. să sosească odată Becerrita. Plecară. ursuzul. şi pe coridor Periquito trase-n poză şi uşa bătrînei care descoperise cadavrul. nu m-a-ntrebat nimeni ce părere am. atacuri cu mînă armată.zice Ambrosio -. acu ştiu . De douăşcinci de ani tot asta fac şi încă nu m-a întrebat nimeni dacă-mi place. tîlhării.Cum aşa. Becemta ciocănise cu degetul îndoit în maşina de sctis şi Arispe ridica privirea: cu ce vă pot fi de folos. Becurile din redacţie erau aprinse.Vrei să treci la Faptul divers cîteva zile? .zise inspectorul Peralta -. Atunci ce . Zavalita? . Excitatie. domnule inspector . . Zavalita. Şi m sfirşit îl văzu intrînd pe dopul ăla de om.

Zavalita. Se-aşezase. gîndeşte.Ţi-i dau.zise. la ce adrese. şi ăsta era încă unul din subiectele lui de predilecţie. du-te imediat cu Periquito . gîndeşte. Vreau să-mi zgîlţîi publicul şi să-roi sporeşti tirajul. gîndeşte. Acolo a cîntat femeia aceea. . Carlitos. deacolo le vedea spinările tuturor.Becenita ridică receptoml.zise Dario -. pe absorbitul paginator Hemăndez: ca să le vadă dosurile domnilor de la Ştiri locale. dar ca omul ce s-ar duce la un chiolhan. . .Ţi-ai schimbat gusturile la bătrineţe . jegos ca sacoul lustruit pe care-l purta de-un secol.mîrîi Becer-rita -. în timp ce Becerrita îi lua la refec cu ochi lenţi şi-nfu-riaţi pe rcdactorii brusc ocupaţi: adică îi dispreţuiau pagina şi-l dispreţuiau şi pe el.Becerrita trînti receptorul în furcă. dar luptă ca un leu pentru redactorii lui . gata cu astea . din colţul meu n-o să mă scoateţi decît cu picioarele-nainte. Incetase ţăcănitul maşinilor de scris. îşi înfundau nasurile în maşinile de scris. Dacă stai să te gîndeşti. După încă-un moment apăru Periquito.I-am zis-o-n faţă lui Arispe să nu mă mai pună să lucrez cu traficantul ăsta de sclavi. în gura lupului. trasă în faţa intrării. nu zic nu. Cum rămtoe cu restul? Imi dai pagina centrală şi mi-l pasezi pe Periquito? Hotărăşte. vociferînd -. Şi Periquito să fotografieze localul. şezutul ălora de la Ultimele ştiri?. capete amuzate urmăreau de la birouri dialogul dintre Arispe şi Becerrita care începuse să rînjească la modul lui hibrid.Te dădeai mereu în vînt după senzaţii tari . Dai odată cînd Arispe i-a propus să-şi schimbe biroul s-a-nfuriat şi mai abitir.Da. se deschidea la haină şi. Santiago aştepta-n pidoare. nu?. Ăsta-i subiect de să te lingi pe degete. plimbîndu-se de colo-colo ca un general înfuriat de rezultatul unei bătălii: ca să primească-n nas vînturile domnilor redactori?. ce fel de viaţă ducea. . . încurca traficul. puţoilor. se-ntoarse pe călcîie. Becemta îl şi anunţase pe Dario. gîndeşte. Ce prietene avea. acum îmi pică fisa de ce te-a cerut Becenita pentru pagina lui.zise Arispe -. Santiago îşi trase haina pe mîneci în timp ce cobora scara. rămase cu ochii lui urduroşi pe Santiago -. vorbi cu gnra lui aciă lipita.Bun. de aparat. maşinile reîncepură să ţăcăne. o săne culeagă de pejos. Ai grijă de tine.Am îmbătrînit. şi slobozind în tavan din cînd în cînd ricanarile lui prevestitoare de scandal. Nu mai pilesc. nici Arispe nundrăznea să-l privească. dar poartă-te frumos cu ei . impodobit cu straturi de grăsime învechite. furios. îşi aprindea o ţigara scuturată. ţi-au făcut pe plac. şi camioneta. Becerrita dădu din cap. şi cînd colo mă face cadou lui Becerrita pe timp de-o săptămînă venea înlocuind bobinele aparatului fotografic.ase Carlitos -. care trebuie să-ne golim buzunarele ori de cîte ori pilim ceva sau ne bucurăm de-o fişneaţă. ca el. pe corectorii brusc concentraţi: de-aia l-au zvîriit ca pe-o otreapă în curul întregii redacţii?. făcu un număr. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 397 396 • Mario Vargas Uosa să mai zicem noi. Venea beat şi se proţăpea drept în centrul redacţiei. donmul meu. cu pumnii-ndesaţi în şoldurile grăsuţe: păi sigur. date. să slobozească mici spasme din rîsu-acela răguşit şi antipatic ce devenea o trombă de sughiţuri. rigîieli şi sudalmi cînd se-mbăta. acu e rîndul nostru . ce prieteni. Era tocmai la capătiil sălii. în sfirşit -.Măi. automobiliştii daxonau din răsputeri. şi privi spre Santiago -. Biroul lui era măront şi cam şui. pe cînd mîna-i grăsulie cu unghii îndoliate zinîngălea ceva pe-o foaie. emoţionat că te-a cemt pe tine. şi urmat de Santiago se-ntoarse la biroul lui. gîndeşte: ce facee?. Zavalita. dar iavaş.zise Arispe. ce bună dispoziţie pe şefii de redactie! . excitat la gîndul artico-lelor pe care le vei scrie: chiar aşa. . fotografii. eu să stau mereu în fundul tuturor neghiobilor! Redactorii se făceau mici în scaunele lor. De n-ar fi fost el.o fi avînd el o dispoziţie de cîine bătut. s-a aranjat. în Porvenir. mai demulfc Patroana mă cunoaşte. . nu-mi mai plac muiedle. . . Obţine de la ea tot ce poţi.

Amuţi cînd străfulgeră primul curcubeu şi ramase năueită. fi tratează cu ce poftesc. de opt Aproape nu mai avea voce. . lucrăm cu el. înţelegeţi? . trecu pe lîngă temeliile pietroase şi albi-cioase ale Palatului Justiţiei. fauna orei trei noaptea. Am venit pentru crima din Jesiis Maria. fotografia barul. Se deschise o uşiţă camuflată todărătul barului.mîrîi Becerrita. că s"a produs la „Embassy". Dar bănu-iesc că asta n-o să ziceţi. obrajii-i dolofani. doamnă? — rise Periquito —. neslăbrudu-l pe Periquito din ochi-. înainte a cîntat la „Laguna". Dacă tot trebuie s6. bine . Zavalita: ochii ei cu lungi gene false şi cu rotunde aureole de fard. acolo se făcea iubit Darîo ftînă: o mulţime fără trăsaturi circula pe tro-tuarele în penumbră ale Căii. Acolo devenea uman.Şi eu chiar am luat-o de bună că putem zice totul. fesele-i protuberante asfixiate în pan-talonii prea ajustaţi. Zavalita . se-auziră paşi. . Nu mai e Odrîa pe post de Preşedinte. gîndeşte. închide orice bordel. că înca nu-i trecuse mahmureala după cheful de duminica ailaltă. pe mîna dreaptă. groasa gură vopsită grenat şi care se încreţea ca o mimoză —.Ca să arătani unul din locurile unde a cintat. localul Cabana. nu ştiu mare lucru . îi privi c-un aer de cunoscător: de la „Cronica". zîmbetu-i stereotip. şi desfiinţează orice bombă. cafenelele deochiate cu duşumeaua plină de rumeguş vomitat. măsurind cu răutate rîndurile scrise -. Era ceaţă. De mai bine de şase luni n-a mai cîntat aici. vocea-i mieroasă cu o notă abia simţită de alarmă şi de ură -. în mijlocul parcului întunecos.Mă las de ziaristică. noaptea se anunţa foarte umedă. de dumnea-voastră n-o să pomenim .Cîteva rînduri de strecoară-n pagina lui. şi cînd apăru.munnură „Paqueta". dantura lui tot atît de albă ca şi clapele pianului. Ştiu ce ştie toată lumea. Fosta iubită a lui Cayo Bermudez asasinată de un cuţitar. le face rost de femei.rîse Santiago -. Nu-nţeleg cum poţi să te plîngi de el. Barurile. Uşa localului „Montmaitre" era închisă. deschise un băiat slăbuţ cu vestă albă şi crăvăţică fantezi. Bălura în ochiurile de geam ale uşii .De ce nu. Că mai demult a fost destul de cunoscută.28 lulie.Abia de-am cunoscut-o. Gîndeşte: punctul lui slab. în sfirşit. orice crtşma . bordelele. cu gura întredeschisă: Periquito. doanma vă aşteaptă.zise Santiago -. pista de dans. Un bar înţesat de sticle.V-a zis despre ce-i vorba domnul Becenita? . o săptămînă cu Becenita e mai rău decît să te-alegi c-un şancru. Zavalita.zise Santiago -. ci Manuel Prado. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 399 .Cred că-ţi lipseşte-o doagă. Vreo anecdotă ceva.zise Dario -.Să batem.Bine. .zise Periquito -. potolit parci din senin: nici măcar nu-i ardea să se uite la baml ăsta sau la altul. crîşmele împuţite. Aşa ca nu-l mai beşteli pe Becenita. să vedem ce părere are ştabul de la masa de colo. Fiindca daca se lasă cu scandal. micii ei paşi de echilibristă. Camioneta urcă pe Colmena pînă la Parcul Universitar. . Putem zice tot ce ne trece prin cap. coborî pe Azăngaro. .zise enervata. Periquito. şi iat-o pe „Paqueta". inicrofonul. .un pianist în claritatea rozalie a reclamei. Zavalita. Periquito se pomi pe rîs.Nu venim decît după cîteva date . Să-ncercăm să luăm partea bună-a chestiunii.Mi-a promis că nu va pomeni nici o vorbuliţă despre mine. ce făcea. aratînd cu degetul -. . cînta trei sau patru şlagăre şi pleca. cu ferestrele-i luminate şi cu reclama scînteietoare de pe faţadă. Spelunca asta ordinară deschide extrem de tîrziu. atund în loc să ne-amărîm de pomană mai bine exploatăm punctul slab. orice ar fi binevenit. am anga-jat-o din nulă. mi-a ajuns pîn' aici .zise Periquito -. dragă Carlitos . doar v-am zis .mînă ei spongioasă. Vrem să ştim cine era. . peste siluetele sumbre pîlpîia lumina nesigură a felinarelor de pe Porvenir.genele ngide care zburătăceau evaziv. îi duce la bordele. . o lua în după-amiaza ploioasă pe Republica. nesinchisindu-se cîtuşi de puţin. o minusculă pistă de dans c-un microfon în centm. „Paqueta" e precis înăuntru . nu? Poftiţi. iar „Cronica" face jocul clanului Prado. 40o • . . Ba nu. . cînd închid alelalte. . Becerrita mi-a jurat că n-o să mă numiţi în articole. un plafon cu steluţe de poleială.De ce faceţi poze? . că după aia a fost iubita lui ştiţi voi cine. M-apuc de fotografia comercială. şi-aşa mi-am întocmit prima cronică. bună seara zise Penquito. Şi nici un responsabil de pagină nu se poartă ca el cu oamenii lui. Becemta-i un zeu al Limei boeme. localul meu va plăti oalele sparte şi-şi va pierde clienţii.398 • Mario Vargas LIosa pe beţivanul de Carlitos l-ar Fi zburat demult. două dansatoare cu pene-n fimd şi pe cap -. şi sper să se ţină de cuvînt .încuvimţă Periquito -. Mi-ar place să aflu cîte ceva din viaţa particulară a Muzei.zise Santi-ago -.Nu ştiu mare lucru. măsuţe şi scaune goale. gîndeşte.

despre asta-i vorba. Am angajat-o din milă şi-am ţinut-o puţin.Şi-o să ne ţinem de cuvînt. dar înc-o dată vă rog să nu m-amestecaţi în nimic. şi el îl ducea deseori pe la bordel .zise Santiago -. că ducea o viaţă dezmăţată. . a-fost o neînţelegere ce s-a rezol-vat de la sine zise „Paqueta" -. nu era pederast. erau mai multi. sau cum îi zice.Nu cred să fi avut familie .zise „Paqueta" -. atunci de ce nu se poate zice? . Acum v-amindţi? Un fior extrem de rapid însufleţi faţa cămoasă. Nu găsea de lucru. De altfel. n-a dus-o bine. astea-s şi ordinele de sus. la Arequipa. Adică tîrfe.dinţii ei proeminenţi şi inegali. asta-i tot ce vrem. pare-se că-nvîrtea afaceri cu cocaină. conaşule. atunci. doamnă. dar apoi un zîmbet condescendent. nu-mi era prietenă . . tipu' de care v-am vorbit. să fie-n pas cu moda. Dar nu ştiam nimic şi ne-au dat drumul. dar ritmurile noi nu i se potriveau. nici vorba de droguri. Becerrita ini-a promis.Cu cine se tinea Muza cînd a lucrat aici? . . 402 • Maiio Vargas Llosa . Nu. Clienţii se plictiseau. iar lepădătura nu mai e-n guvem şi nici măcar în ţară. C-ar fi intrat într-o casă de toleranţă.Ce viaţă ducea? . . ăl de m-a înlocuit ca şofer al lui don Cayo. bea mult. altceva nimic.Stea a vieţii noctume asasinată cu lovituri de cuţit sună mai bine — zise Arispe -. că nu era unul.E clar. chiar eu l-am dus deseori . Vai de capul ei. Ziceau că de actele de peruană i-a făcut rost tot ştiţi dumneavoastră cine. conaşule. doamnă . Poate vă mai aduceţi aminte. dar nu mai era ce fusese. . . Nici ca fizic nici ca voce. Ăla. să nu pomeniţi numele meu . Ştiu ce ştie fitecine. Zavalita. .A fost sau n-a fost iubita lepădăturii ăleia? — zise Becemta -. îi scăpau printre degete.Avea ea aventurile ei.Cînd a-ncetat să mai cînte aici am mpt orice legătură şi n-am mai vazul-u „Paqueta" suspină.rise Santiago -.Bătea bordelele.Şi Ludovico..zise Santiago -. odată a-ncercat să se sinucidă.zise Santiago.Pentru că conducerea ţine morţiş să nu se zică.Cum adică. v-am mai zis. Mie ce-mi păsa?.zise „Paqueta" -.zise Santiago. Ea ricea că-i peruană. împăciuitor.Aş. . . v-au arestat împreună . Şi dac-a fost. închise ochii ca pentru a privi m sine şi a localiza printre multiplele amintiri acest episod rătăcit: ah da. Bea. dar nu cunosc amanunte. cînd îi era amantă. Chiar nu cunoaşteţi pe nimeni care să ne dea mai multe date despre ea? Gîndid-vă bine. cînd a căzut Odria „Paqueta" tresări şi mai enervată: tocmai se declanşase alt flash -. inflexibilele gene vibrară indignate. Ce droguri? . Ea s-a apucat din nou de cîntat.zise Santiago. .zise Becerrita -. ăl de m-a nenorocit trimiţîndu-mă la Pucallpa. Schimbă toată cronica.o să vi le dau. . de pe vremea cînd lucra aici .Şi după aia Bermudez a părăsit-o şi-a fugit din ţară. domnul meu. Măcar.Droguri? . Ancercat ea săse modemizeze. vreo două luni.Ce amaht avea? . .zise „Paqueta".Nu ştid dacă-avea familie aici? . Cîntecele ei nu mai erau la modă. nu ştia să-şi păstreze prietenii. domnul meu — zise Arispe. şi de-aceea ne-a citat ca martore pe ea şi pe mine. Vă dau o mînă de-ajutor doar cu această condiţie. Era tenninată. Yvonne. . altele.zise „Paqueta" -. treaba ei.Şi cum a fost afacerea aia cu drogurile. . ochii ei batjocoritori -. de tumătoare -. Sau vreo prietenă care să ne dea mai multe informaţii despre ea? . o viaţă mizerahaă. . dupa care luă deodată un aer misterios. aţi şi uitat? Că doar şi dumneavoastră aţi fost amestecată. Şi mulţumită domnului Becerra n-a transpiiat nimic în ziarc. Dar se vînturau tot felul de zvonuri. .doainnă? .zice Ambrosio -. Zavalita. îmblînzi expresia „Paquetei". argumentul ăsta m-a dat gata intotdeauna . după-aceea vă lăsăm în pace. Poliţia l-a arestat pe unu care dădea pe-aici uneori.zise Santiago -. poate nici atît. o fi fost pederasţ.zise „Paqueta" -.Cum. ce fel de tipi erau. Deseori. Unde-ai scris fosta iubită a lui Cayo Bermudez pune fosta Regină a vieţii de noapte.zice Ambrosio —.Vreau să zic că n-am ştiut de vreo iubită anume. . dar muieri avea — zice Ambrosio —. tot timpul cît ai lucrat pentru el nu i-ai cunoscut nici o tipă? zice Santiago -. a fost ceva CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 401 Sn legatură cu frămîntările Coaliţiei. . dar unii o socoteau venetică. De pildă ăla de care pomeniserăţi mai adineaori. şi-avea mereu necazuri cu banii.Domnul Becerra dorea cîteva poze de-ale Muzei. uimită -. .Puted să nu-i numiţi . . Dar cin' să-i ştie.

mîzgălind ceva.zice Santiago -. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 405 .Dar ai obţinut ceva date de la ea . un necurmat du-te-vino prin rău-fa-mata faună noctambulă a oraşului. . . E urgent. pensiuni. Ce mai talpa iadului şi-asta. Asta mi s-antîmplat. azi o grămăjoară.zise Santiago -.Trăiau împTeună şi se vorbeau multe-n legătură cu ele -strecură „Paqueta". Ce altceva vă interesează în afară de udeală şi de bordel? îşi strtmbase gura într-o moacă aproape amuzată. ce se mai aude domnule Becerra?. Nu te potiplînge. 404 • . Cam m douăzeci de ani vei ajunge un redactor bunicel la Faptul divers. ca prostit -: Queta. Numele adevărat nu i-l ştiu.Voi ăştia sînteţi tineretul cel mai putred din toată istoria -zise Becerrita.Şi cum o chema pe pdetena aia a ei cu care a trăit? — zise Santiago. Pînă s-a adunat un morman de rahat. texte pentru fotografii. Iesise să-i întîmpine Robertito. dar<vă rog. una care lucrează la franţuzoaică. ca s-o cheme poliţia să dea declaraţii.Gata?. şi cîte şi mai cîte. Astea-s ordinele şefului. poimîine o lopată plină . cu satisfacţie -. gîndeşte.Muza trăia cu una din tipele de la Yvonne? . fata zăcea pe pajişte. . cu pieptul dezgolit. şi după cîteva clipe. Erau pe malul unui lac sau rtu şi-n depărtare lunecau cîteva lebede cu gîturi lungi. bordele. . un tînăr cu plete blonde şi c-o mască pe faţă urmărea pe-o cărare întor-tocheată o fată foarte albă.zise Periquito -. ce bine te simţi aici. să-l manînci pîn' la ullima înghilitură. în primul. îi plăceau femeile. Intră Robertito. Şi mie adu-mi-o pe Madamă. Carlitos. înfierbîntat. Zavalita . ca un personaj malefic de film mexican. Dar poate nu erau decît bîrfe. De la începuturile Artistice pînă la Sîngerosul Sflrşit al Celei numite Odinioară Regina Vieţii de Noapte. Numiţi-o. îşi scărpina mustăcioara cu degetele-i de culoarea muştarului. clipind grabit -. Şi-acu să te văd baiete. . Ai observat.N-ai vazut-o niciodată? .zise Periquito -. şi vocea ei dalceagă se îmbibase de ură -.Pe franţuzoaică puted s-o daţi de gol cît vreţi . o prinsese şi se pierdeau îmbrăţişaţi sub o cascadă de sălcii. iarăşi viu. tînărul îi samta duios umerii rotunzi şi ea avea o expresie între alarmată şi languroasă. conaşule? . ce eleganţă'. Reporterii Cronicii dau la Iveală o Nouă Componentă Tulbure a Crimei care Zguduie Lima. Era Muza o Femeie cu un Trecut Teribil?. am terminat. Unnaseră cîteva zile agitate şi de şmotm. n-am văzut-o niciodată . dar Becerrita îi tăiăse macaroana imediat: aveau treabă.zicea Becerrita -. Salonaşul cu covoare moi. . îşi pier-duse vocea.zice Ambrosio.zise Becenita —.Strîngînd excremente cu mult avînt. Zavalita . . Trage tare.Auzi la ea. un cîine se pomi să latre de pe trotuar. .Muza nu-mi mai place cum suna. dar şi scurte ştiri picante. trebuie rebotezată .Toate astea-s gunoaie — zise Becerrita -. Robertito pîlpîi din genele lui arcuite.I-am depaşit cu mult pe cei de la „Ultima Oră" .zise Arispe -. poftiţi. simţiţi-vă ca acasă. poftiţi. luminile indirecte. .Nu.zise Beccruta. umezeala şi penumbra din Porvenir.Cît mai multă borîtură pentru cîini.zise Santiago.zise Becenita -. culcat peste volanul camionetei. o să mă ruinad. de la mine aţi aflat. M-antrebat dacă n-aţi prefera puţin whisky.Doamna coboară-ndată. în al treilea. cele trei tablouaşe de pe pereţi.zice Ambrosio -. anunţuri senzaţionale. puteau să intre-n salonaş? Vă rog. o dîrdoră penna-nentă: sus-jos în camionetă.Pe Unnele Fluturaşului de Noapte! Redactai cronici întregi. Periquito? Era bedvană. c-o tavă. . c-o excitaţie crescîndă. Trebuie rîcîit pînă ţîşneşte puroiul. Nu l-ai auzit nici pe Bermudez pomenind de ea? . Cînd învîrti.Adu-le ceva bere băieţilor . te simteai captivat. nu există duşmancă mai înverşunată ca franţuzoaica. Zavalita.începi să te descurci. şi Santiago se-aşeză lîngă el. adăugînd fraze cu tremuratul lui scris cu mină roşie.rise Periquito -. se simţea cît de colo c-o ura -zise Santiago -. . numiţi-o. Becerrita! . Hoaşca aia ştie o groază de dedesubturi. Queta e pore-cla ei în meserie. leşiră-n pîcla.rtse „Paqueta". uitase de stupefiante. Că erau mai mult decît prie-tene. Dario moţăia. numele de război. posturi de radio. încuviinţă c-un nechezat neprietenos. îşi împinsese pălăria pe ceafă şi se plimba prin salonaş c-o mînă-n buzunar. cine ştie. Becerrita rccitea şpalţii cu ochii-i acrii. Acu' haidem la Madamă s-aflam dacă-i adevărat că se ţinea cu femei. nu? .zicea Carlitos —. şi-alegea tidurile: Noi Revelaţii despre Viaţa Deşănţată a nuturaşului de Noapte Asasinat în Jesiîs Maria. Fluturaşul Noctum înjunghiat decăzuse în cea mai Neagră Imoralitate declară Patroana Cabaretului unde Muza şi-a Interpretat Ultimele Clntece.„Paqueta" îşi îndulci glasul -.încă nici n-am început . care fugea în vîrful picioarelor. conaşule. eu nu-i eram decît şofer. gîndeşte: viu. de arestul cu Muza . Şi-a Pierdut Vocea Fluturaşul Noctum din Cauza Abuzului de Stupefiante? . domnule Becerra? . Zavalita.Queta? . domnule Becerra — făcu o reve-renţă -. ieşi făcînd un mic salt de balerin. Pot să ma duc şi eu să mă culc ca tot omul? . . gîndeşte. înăuntru şi-afară în cabarete. mtraţi.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 403 Dar ştiu că trăia c-o femeie din alea.Dac-o să ziceţi ca. mîine încă niţel.E bucuroasă c-au omorît-o. . . Periquito se lăsă să cadă într-un fotoliu crăcănîndu-se de plăcere: măi. Că doar nu cu mine-ar fi vorbitAm Cayo de tipele lui. . cu mijlocel de viespe. domnule Becenra. . cheia de contact. n-am auzit nunic de ea. lugubru. în al doilea.

întinse o mînă mondenă lui Periquito şi lui Santiago. ea nu lucrase niciodată în vreo casă de întîlniri. gîndeşte. îşi pierdu toată siguranţa.mîrîi Becerrita. . gesturile-i afectate. să tragă cu ochiul la ea ce face cu altele.zise Yvonne -. a doua zi mă cac sînge.Oi fi supt cîndva. bun.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 407 406 • . Propagandă pentru localul meu. Ce senrimente. ura ei: zăpăuca ajunsese să lucreze-n stradă. Să ne dea cîteva lamuriri şi te lăsăm în pace. Zbîrciturile ei de sub ochi. închipuie-ţi c-aş fl un preoţel şi tu mi te-ai spovedi.zise Yvonne -.Nu pot. niciodată. de la ferăs-tmica aia dinspre bar. din cauza băuturii şi-a drogurilor. Cît timp ai ţinut-o aici pe Muza? . şi iat-o pe Yvonne. din care-am văzut în ce hal trăia. făcea trotuarul.Te simţi foarle sigură pe tine.Calomnii. Robertito ieşi. . Atunci cheamă-mi-o pe aia de trăia cu ea. Pînă şi mie mi-a interzis să-i mai calc prin casă. . de pe gît. Zavalita. . rochia ei din voal cu brizbrizuri foşnitoare. Deci ai început să mă minţi.Cam incestuoşi la un moment dat — rîse Becerrita. . întinse gîtul.Nu-mi vine-a crede că nu bei nimic . Bun.Mereu acelaşi — Yvonne se întoarse spre Santiago şi Periquito —. . Precis ai la spate vreun protector tot atît de sigur ca Bermudez. Dar.mîrii Becenita —. Se-aşeză pe marginea fotoliului. Şi a pierdut din cauza ei. deveni lividă -.Se vede că te dădeai în vînt după ea. făcu o grimasă de reproş. . după cîte ştia Yvonne. Că doar nu sugi ca buretele de ieri-de alaltăieri. N-a lucrat aici.se schimbă la faţă Carlitos. aşa. puse picior peste picior. okey.Cea care trăia cu ea? . De-aia nimeni nu i-a sărit în aju-tor cînd a pierdut totul. El o adusese de cîteva ori. Vrei să zici că una din fetele mele trăia cu ea? . Madam — zise Becenita. am trăit s-o văd şi pe-asta. aici? .Ah da. o cunoştea. . îţi sînt chiar recunoscatoare. . ' .Becerrita se aşeză pe braţul fotoliului lui Yvonne —. experimentată. părinţele . senclină şi umplu paharele îndemînatec. dezinvoltura ei provenită dintr-un matriarhat la scară mică -. Nasul ei lung prea pudrat. Dac-ar fi lucrat într-adevăr aici. cu acelaşi ton de voce intimă —. .Pe Muza.Nu fă pe mirata cu minc — zise Becerrita -. cum de nu. Mai ales pozele. îşi şterse ochii. Madam. Dacă vrei să scrii c-a lucrat aici. pielea i se zbîrci puţin sub ochi.suspină Yvonne -. îl pupă pe Becerrita pe obraz. .Cînd am citit ziarele zău că mi-a părut rău. Becemta.zise Becerrita —. şi reluă imediat. cu lăcomie —. ca distracţie.Mai bine să ne-ntoarcem la daraverile noastre — zise Becerrita -.zîmbi Yvonne şi-l lovi delicat pe Becerrita pe genunchi -. Era singura vinovată. nu.Deci n-ai pic de-ncredere-n mine .zîmbi Becenita -. ca o căţea.Eşti încîntată c-au spintecat-o . Privi tăviţa: Robertito nu v-a servit?. Tot ce pot bea e lapte. Era un client ca oricare altul. Dar o să afle mai devreme sau mai tîrziu şi-o să te pomeneşti cu ea aici. se uita de sus la noi astea .zîmbi Yvonne -. jumate lichid şi fără multă spuma. uneori venise pe-aici cînd era prietena lui. poliţia n-a aflat încă . . .Vă lipseşte-o doagă. Dacă beau. De vacă.Becemta îşi scărpină mustăcioara şi-şi trecu limba peste buze. Zavalita. Trase o batistuţă din mînecă. . gîndeşte.Cînd era iubita lui Bennudez lua pe toată lumea-n balon. ţi-aş fi zis. . Bermudez n-a avut nidodată interese-n afacerile mele . Matură. şi le întinse. cu un zîmbet decolorat -. cu eleganţă. crimele astea Sntotdeauna tenfioară . nu zic ba. de-o groază de vreme. Becenila ştia a cui. zîmbitoare. Madam. din cauza ulcerului . nu mai zîmbea. Rîse din nou. Babalîcul ăsta şi cu mine sîntem ca fraţii. Ştii foarte bine de ce-am venit. Ce glumeţ eşti pe post de preot.accentul ei străin. Madam . Becerrita. dar acum ulcerul mi-a făcut praf stomacul .

Cine ţi-a zis de Queta că trăia cu ea? . Pregateşte-te. Madam. fericit —. . nu? .Bine-nţeles că nu .Nu-ţi dai seama că eşti pe cale s-o nenoroceşti pe fată? .Nu vreau să păţească nimic.zise Yvonne —.Cum crezi că mai are poftă de lucru după ceea ce-a păţit prietena ei? zise Yvonne.Care să fie Queta? . .zise Yvonne. cînd a auzit pomenindu-se de „Paqueta". . Sînt sigur c-o ştiu. mai bine zi-mi: care-i? . Becenita făcu semn din cap că da. mă bate gîndul c-o să dea fuga la tipa aia numită Queta şi-o să-i zică: ăia de la „Cronica" au mtrosit că trăiai cu Muza. Becen-ita. se străduia să-şi recapete zîmbetul. dar nu vrea să dea de bucluc . ca s-o ia la-ntrebări? .Cu Queta? . N-o să zicem c-au trăit împreună. Se sculă-n picioare. apoi o batrînică speriată. o panteră -. puico . dispari cît mai ai timp. . ce-nu plac expresiile astea.Becerrita o luă cu un braţ pe dupa umeri.zise Yvonne. . cu nimic mai breaz decît „Paqueta". Faţa i se umplu cu-ncetul de mulţumire. Nu vreau decît niscai date. apucîndu-l pe Becenita de rotnla genunchiului. Că doar îmi ştii telefonul. te-ar putea costa scump. eu chiar că-ţi sînt prieten -reluă Becerrita.Habar n-are. Nu-ţi dai seama ca poliţia o s-o aresteze. Carlitos -. poftim. ochişorii începură să-i lucească. solemn -. Becemta? . apoi. Nu te speria. departe de mine gîndul.Queta e fată bună. care lucrează la domiciliu ~ zise Becemta —. Madam. I-om da noi de unnă.Astea-şi tot schimbă numele de nu le poţi recunoaşte. Madam. Am aflat de la „Paquetă".Mă jar.De ce?. ţi-o zic ca să nu regreţi mai ttrziu.Eu am încredere în tine.se bîlbîi Yvonne.Chiar credeţi c-o să vă sune.zise Becerrita-. Tu eşti alt fecior de lele.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 409 408 4 Mario Vargaf. Madam. în informatia de mîine o să zicem că „Montmartre" e localul cu cea mai sinistră faimă din Lima. domnule Becerra? — zise Periquito. dar ţin să-mi povestească niscai intimităţi de-ale Muzei .zise Becerrita -. . Madam! . c-un gest hotarît apucă paharul lui Santiago şi-l goli dintr-o sorbitură. stimgînd cu puterc -.zise. Un cerculeţ de spumă îi tivi gura. . nimic altceva.Cea mai josnică paţachină fătată vreodată de-o curvă sadea . Ce tot întimgi acolo. încît s-o ia la-ntrebări agenţii.Trebuie ca-i una din alea exclusivele. cu jumate de gură —. în camionetă —. Are cîţiva prieteni suspuşi.întîi o fostă fişneaţă cu aere de cucoană. . Ca să ştii de cine să te fereşti. Carlitos. . . . Şi dacă n-are chef să-mi ciripească mie. .Aşa-mi placi. Cheam-o.Ah. o s-o nenoroceşti. nici n-o s-o numim. atunci dă-i de ştire şi aranjează-mi o-ntîlnire cu ea . naturaleţea. Pe mine dimpotrivă.Becemta pdvi la Santiago şi Periquito cu un zîmbet fugar -. Becenita . Ştie ceva? . . o să-i fac un pustiu de bine şi-o să-i public numele pe prima pagruă. o conversaţie confidenţială. N-o nenoroci. Aşa se-ntîmplă de obicei. Cu ce-o să te alegi de pe urma răutăţii ăsteia? . Cînd îţi dai în stambă. coborînd vocea -. nu sîntem poliţişti. .de parcă i s-ar fi năruit lumea-n cap.zise Yvonne. Las' c-o să te razbunăm noi. şi doar ştii că ţin la fetele mele. a văzut ceva? — zise Becerrita. . . Cea care-a crescut din borîtura beţivilor şi menstru-aţia mă-sii. Llosa că te ia la-ntrebari şi pe tine şi pe numila Queta. De altfel.Cheam-o odată §i nu deveni dramatică — zîmbi Becerrita —. cu o schimă dezabuzată -.zise Yvonne -. .Te jun că dacă-ţi înlesnesc o-ntîlnire cu Queta n-o s-o dai în vileag în fiţuica ta? . caut-o şi anunţă-mă .zise Arispe —.murmură Becerrita -.Foarte bine. se-apropie de masă. Mă crezi pe cuvînt. dar sub alt nume. îţi promit că n-o să păţească nimic.

sper că ne-am înţeles. mîinile îi tremurau cînd îi servi pe Becemta.zise Queta -. .strigă Queta.zise Yvonne -. eşti din alea exclusivele. salonaşul îşi pierduse tot misterul şi tot farmecul. cu un rîs în doi peri.Păi dacă n-ai nimic de-ascuns înseamnă că nici de poliţie hu ti-e teamă .Dumneata n-ai putea să-mi fii client oricît ai vrea. atîta tot. Musai s-o scoţi din pamînt din iarbă verde. doamnă.Atunci de ce-aţi recurs la ameninţări? . nu fi baţoasă . o metisă cu par roşcat .zise Arispe -. Da. nu-i întinse mîna -. dacă din greşeală li se-ncrucişau privirile îşi pierdea şirul -. sîntem ziarişti . Nui vorba de tine. serioasa dar nu spe-riată. Chiar dacă-şi pennite cam multe. Queta. tapetul decolorat de pe pereţi.Eu nu traiam cu ea . auzi ştabule? . Ne povesteşti tot ce ştii despre ea şi noi dispărem şi uităm cu desăvîrşire că exişti. Răspunde-i la-ntre-bari. .Nu trăiam deloc cu ea.Poftiţi. Eram prietene. N-o mai văzusem niciodată pe la Yvonne.Mda.Hola Becerrita .zise Queta -. . asta-i o minciună sfruntată a nememicei ăleia care v-a pus pe urmele mele . Periquito şi Santiago. gîndeşte. arsurile de mucuri şi dîrele de pe covor. şişi şterse mustăcioara -. Vrea numai să te-ntrebe cîte ceva. . Husele bălţate de pe mobile. Ţineţi-vă bine. Carlitos. Carlitos. Ce-ntrebări? . De cîntitrăiai cu Muza? .Luaţi loc — zise Becemta.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 411 41o • . bine.zise Becerrita. .. Pe mine n-o să m-amestecaţi în cine ştie ce porcărie. Nu văd nici un motiv de harţag. N-o să pomenească de tine. şi mai trase o duşcă din bere -. . ci de Muza. cu un gest împăciuitor -. Nu vreţi să beţi chiar nimic? Robertito tumă berea-n pahare. mai curînd hîtru -.zise Yvonne -.Asta-i o conversaţie între prieteni . crede-mă.zise Becemta. aşa să fie . trăgînd o duşcă de bere -. trase bine uşa după el. Deci n-ai motive de supărare. genele i se zbăteau alar-mate.Femeia asta face cît greutatea-ei în aur. . Am venit aici ca prieten. şi ochii lui Yvonne ardeau. în salonaş. . dar Yvonne o apucă de braţ şi ea se domoli -.Nu sîntem poliţişti. .V-am zis eu că Madam o sa mă sune? .Becerrita privi la ei'fără vanitate. Azi. I-am jurat Quetei că te vei ţine de cuvînt. fără s-o privească pe femeia care intrase cu Yvonne -. V-atrag atenţia că.o să se ţină de cuvînt. Asta U-o plătim. mulţumeşte-te cu atît . De ce i-aţi zis întîi doamnei c-o să daţi totu-n vileag la poliţie? La ce bun toate acestea? Credeţi că am ceva de-ascuns? . dindu-şi aere de gazda -.Bine. îl ştiu demult . Lucrezi la domiciliu cu clienţi selecţionaţi? .zise Queta -. . Fata din tablouaşe nu avea trăsaturi. m-am pensionat . Queta se-aşeză pe-o canapea. Imi rezervi toată pagtna centrală. lebedele erau diforme.zise Robertito -. fără să se ridice din fotoliu.zise Santiago —.Yvonne nu-l sămtă. De cînd trăiai cu Muza în Jesus Marîa? . n-ai ce-i face.înaltă.Eu nu mai sînt client.Intîi pune-l pe Robertito să ne-aducă ceva bere . Eu mi-s om de cuvînt. Queta. să conversăm. privirea îi era temătoare. gîndeşte.Calmează-te. chiar de-ai fi să scotoceşti pe sub toate pietrele Limei. intraţi .stdgă Queta -. cu picioare frumbase. Queta.zise Becerrita. domnul meu . e de-al casei. Madam. la şapte. . încerca sa nu se uite la Becerrita.Nu vă priveşte unde şi cum lucrez .zise Becemta -..zise Becemta placid.zise Becerrita. Şi cine v-a dat voie şă mă tutuiţi? . . Şi luaţi loc. Dar pe ăştia de ce i-ai adus? . Aşa. în lumina crepusculului ce intra prin unica fereastră. pe-aici nu prea dai . leşi aproape-n fuga. N-o să ai niciodată atîtia bani cîţi cer eu.facea sforţări să se stăpînească.

şi-atund ce-mi . şi-n dreptul plexului viennişorul crescînd. că se-mbăta şi se droga au zis toate ziarele .hohoti Queta -. E metoda lui Becerrita. care se scutura de plîns. să nu mişc.Dacă eşti afăt de zarghită încît să provoci un scandal monstru. mai bine v-aţi fi ocu-pat de cine-a omorît-o. . eu scriu totul. Gîndeşte: ochişorii lui Becerrita încordaţi. Santiago şi Periquito nu se-atinseseră de paharele cu bere: urmăreau dialogul de pe scaunele lor. săfmana. ca să zică totul. în momentul acela? Gîndeşte: da. ştiţi foarte bine că nu născocesc nunic.Tu nu-nţelegi. Carlitos -: Ştiţi că slugoiul lui Cayo Rahat a omorît-o. . Dacă tu-ndrăzneşti.Da' de ce v-au dat lacrimile? — zice Ambrosio —.hohoti Queta şi-şi acoperi faţa cu mîinile -.Nu-s tîmpenii. Ea s-a mutat în Jesus Maria de mai bine de-un an. aruncînd vapăi. Faţa pietrificată a lui Yvonne. ochişorii lui scăpărători neslăbind-o nici o clipă pe Queta -. Carlitos -. şi ridică faţa. făcîndu-te atent. nici o silabă. şi eu îndrăznesc. Cine crezi tu c-a fost. Ridica şi cobora vocea. . Ea nu vrea ca moartea prietenei ei să ramînă-aşa. Carlitoş. te priveşte chipul îngrozit al lui Yvonne.Deci nefericita era complet la pămînt . Dacă îndrăzneşte Queta. acum răspundea de bunăvoie. . Madam .munnură Becenita -. gîndeşte. spaima şi dezorientarea din ochii ei. conaşule. Tuspatru rămăseseră înmărmuriţi. Zavalita.firicelul de voce aproape plîngareaţă a lui Becerrita. cotul lui Periquito izbindu-te-n şold. Queta. Noi sîntem singurii care-am scos la iveală şi părţile bune. oasele-ncepînd să-mi scrişnească. C-a fost o cîntareaţă renu-mită. Să nu pierd nici un gest.suspină Becerrita -. Avea aventuri. . Metodă de agent. cineva care s-o-ntretină lună de lună cu casă şi masă. mai bine zis de cine-a pus pe altul s-o omoare . De pe urma băuturii şi-a stupefiantelor.. Sudoarea ţîşnind prin toţi porii. Nu mai beţi atîta. Queta? . cu mîna la mustăcioară. c-a fost aleasă Regina vieţii de noapte. . străpungînd pletele roşcovane. doamnă . că se prostitua. măcar între unele tîrfe. Atunci. şi eu îndrăznesc. spaima ei netrucată. Yvonne îi dadea pălmuţe încurajatoare pe braţ. privind-o fix pe Queta.se întristă Becenita. o înmuiase. dar nu-şi mai găsea un amant stabil.Mie nu mi-e teamă. convingător. insidios -. o zvîrlise-n stradă ştiind c-o să moară de foame. ca atunci demult. nu de ziarist. nu din cauza întrebărilor lui Becerrita ci-n amintirea Muzei. mai trebuie şi asta? ..Dacă vrei eu public. hîrtia suportă orice — stre-cură în sfirşit Becenita. nepedepsită sau muşamalizată. degetele lui Becemta imobilizate pe mustăcioară. Cayo Rahat e Cayo Bennudez? Eşti sigură că el a năimit pe cineva s-o omoare? Licheana aia a fugit din Peru la mama naibii. gîndeşte. da. dacă tîmpenia asta ce-ai născocit-o.Chiar vreti să scrieţi şi asta? . Zavalita.Că se nenorocise. Distrugerea nervilor pacientului. e-adevărat că decăzuse tot mai rău. mai rău ca atuncL Ay. Biata de ea. Zavalita. De ăştia nu se vorbeşte. fiindcă „Paqueta" se purtase ca ultima dintre canalii. . Dacă toate tîmpeniile ce-ţi trec prin cap. dacă nu vrei nu scot o vorbă . mai ales de cînd îşi pierduse locul la „Montmartre". muţi. dacă vrei eu zic totul cuvînt cu cuvlnt. atunci. . Şi deodată începuse să plîngă amamic. Cine-a fost? Cine crezi c-a fost? . . Zavalita?. înseamnă că tot mai există un dram de lealitate. să nu respir. Zavalita. vreau să zic. Nu-s dea-juns toate ororile publicate despre ea zi de zi. de ăştia nimeni n-are curaju' să se-atmgă. gîndeşte. gîndeşte. auziră urechile. ţipătul ce l-a scos -.hohoti Queta mai abitir. napîrca şi cuţitele.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 413 412 • uneori rămîneam să dorm la ea acasa.în loc să fi scurmat atît prin viaţa ei. c-a fost una din mîndreţele Limei.I-a provocat întîi o criză şi-apoi a înmuiat-o ca pe-o cîrpă-zise Cariitos -. Carlitos.

. cu mili-oanele lui. după tine -mînia. nu ştie niniic. ce slugoi? .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 415 414 • Afario VargasLlosa Şi iată-i faţa schimonosită de. .De necrezut. că se putea purta ca un domn. Slugoiul îi e de toate. din cauza ticăloşiei tuturor care au tăvălit-o prin noroi cînd au vazut-o căzută. . N-am scomit ntmic. N-are dovezi. N-o să public niinic. la orice. Becerrita -. Cine-i tipul care şi-a asmuţit zbirul împotriva ei? . şi repeta ca un idiot -: Bulgăr de Aur. Dar eu ştiu ce ştiu. fiind vorba de el . Şi chiar de-ar fi aşa. . ei vezi că s-a ţîcnit? . Făcea din el ce voia. Carlitos. Dacă stai să te gîndeşti.Hortensia-l pompă de bani. la covor. Madam. Zavalita.Nu l-a asmuţit. . dar mai ales pereche la sodomie. Queta. Queta. cum sa iasă basma curată -. Să fiu al naibii dacă nu te cred. Pimdcă-l domina cu totul.zise Carlitos —. că zice tuturor adevărul despre şoferul lui — răgi Queta —.Hortensia ştia o droaie de lucruri despre-un tip plin de bani.N-o văzusem pe Hortensia de trei zile . I-o fi pomenit de asta şi l-o fi hotărît. fato. amenintindu-l cu degetul arătător -. nu el.Eu mă-ncumet. . Am aflat din ziare.zise Queta. Ce lacheu? L-ai văzut. fără să mă privească.insistă Becerrita -. eu public — repetă Becerrita. . strigînd -.Doar ţi-am zis că-i o tîmpenie. Din cauza cîinoşeniei lui Bemuidez. cine s-o creadă? Fermfn Zavala. şi vrei să ne tîrăşti. iată-i capul şi mîinile negînd: Bermudez nu. Bulgăr de Aur? . schimba feţe-feţe. îl ameninţa că-l dă de gol faţă de nevastă-sa şi de-ntreaga Lima. clipea năucit. răsuflînd greu. s-o ucidă. Queta. .şi se prăvăli la loc în fotoliu. a scomit totul.Te-neci în hazna. linistind-o pe Yvonne c-o mînă nerăbdătoare -. îi era ca un rob. numai ceea ce Queta mă va lăsa să zic. Carlitos. cujuma de voce -. Ea murea de foame şi nu voia decît să plece de-aici -hohoti Queta -. o să picam pîna-n gît în hazna . în loc să-i plătească peşin biletul pentru Mexic l-a asmuţit pe ăl cu care trăia.Bulgăr de Aur? . Queta? . se uita la Periquito. se uita lung la mine. N-a făcut-o din răutate.hohoti Queta -.izbucni Yvonne. ridicîndu-se şi ea.Atunci. Zi-i cear putea păti dacă continuă să susţie povestea asta.Queta era la Huacachina . cu ochişorii ţintă la Queta. . Nu ştie nimic. domol. . la ceva tot a folosit răscolitul ăla prin scîmă.a sărit ca ars în picioare. se răzgîndi şi-şi mută ochii la Queta. privindu-l pe Becerrita în ochi -. o să ziceţi asta?. Vezi că bate cîmpii? Chiar de-ar fi aşa.Bun.recită. era la Huacachina. deodată-şi puse pălăria ca să-şi ocupe mîinile cu ceva -.Bulgăr de Aur a pus s-o omoare . în hazna. Fă-o să priceapă. ci numai ca să poată pleca şi s-o ia de la capăt undeva unde nimeni să n-o cunoască. Cariitos. gura strîmbată de durere.plîns. C-un senator.o să-nfundăm pîmaia. Ce slugoi? . de unde-ai scos tîmpenia asta? N-are nici cap nici coadă.zise Queta -.Adică Fermfn Zavala. zbirul lui? Gorila lui? . şi tot o imbecilitate este. erai acolo? îşi avea el gealatul lui. Dacă ea nu se-ncumetă. e bătută-n cap. auzi? Ce dovezi ai. şi tipul a pus s-o omoare ca să nu-l mai şantajeze . cred c-a fost de-ajuns să-i zică cum stăteau lucrurile . . nu mai ştia pe unde să scoată cămaşa. îl cheamă Ambrosio. ăla era ca aluatu-n mîinile lui. ţi-am zis-o de zeci de ori -zise Yvonne —. Era pe jumătate moartă cînd au omorît-o. Becemta.De unde-ai scos gealatul de care zici? .repetă Becemta. eu cu atît mai putin. dacă ţii morţiş să ştii cu cine. Nu-mi place să fiu luat peste picior.îl întrerupse Yvonne. deci pompa bani de la cineva. ochii umflati §i înroşiţi. . nu mint. Vrei să public asta ca să ne trezim toţi la balamuc. A dovedit că Becerrita era totuşi uman. o s-o scrieţi? .

Zavalita. Nu ştiu ce s-ar fi.Facem ce facem şi tot aici naufragiem. e cel mai bun bordel. mie. Dar Santiago începuse iar să plîngă.zise -. timid. Foarte rău. fiuidcă mă arde pe dinăuntru. Se ridicase.Dac-aş fi ajuns la pensiune. Credeam că plîngi din pileală. . Zavalita. Prăbuşit peste masă. . îţi simţeai inima bătînd şi uneori o rupeai la fugă. ca să mă aflu-n treabă. nepricopsitide . S-ambătat şi te-a ţinut numai în şuturi. . gîndeşte. înaintaseşi zăpăcit pe sub Portal şi deodată te pomeniseşi cu silueta dezlînată a lui Carlitos ridicîndu-se de la o masă a Bamlui Zela. cu mîna ridi-cată a chemare. coborî ca un somnambul scărita de la „Negro-Negro". şi Becerrita? Dar cînd ajunse lîngă Santiago şi-i văzu faţa schimbă tonul: Ce-ai mă Zavalita? .capul lui creţ.Bun. . Ce-i. şi simţea mînă lui Carlitos pe umăr: Imişteşte-te. Zavalita. acu văd că nu-i cazul . Zavalita. Carlitos — zise Santiago. dă-i drumul . Bomba asta afurisită ne-a făcut vrăji. lată şi ilustraţiile sclipitoare. Zavalita . Zavalita -.blînd. zvonul conversaţiilor între clienti invizibili. .zise Carlitos -. nu te mai reţin. două halbe de-alea nemţeşti zise Carlitos către chelner şi se spri-jini de ilustraţiile decupate din New Yorker. aşa. Toti sfirşesc prin a se certa cu Becerrita. în schimb. băură amîndoi m acelaşi timp. ales de mine în noaptea aceea fără tine. omule. Cariitos.Trebuie să-mi deşert sufletul cuiva. . Se lăsă tîrît. labordel? Nu-l lua-n seamă. Dar gîndeşte-te de două ori înainte. Poţi pleca.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 417 416 • Mario VargasLlosa . Zavalita?. faţa-i nebărbierită.Laşule.Aici a avut loc prima noastră conversaţie de masochişti. se ciocnise pe coridor de Robertito. mersese pînă-n Piaţa Doi Mai fără să găsească nici un taxi. sardonice şi mitidcolore. nu? . masa dintotdeauna era neocupată. okay. Şi iată-l pe Carlitos cum te privea alarmat. am înţeles ce s-a petrecut . coborîseşi la Colmena.Stai ma. . . Zavalita. Luaseşi un autobuz. Zavalita. Zavalita. . . aş fi înnebunit. Carlitos îl pnvi pe deasupra hal-bei. prietenia din ochi. salutase. M-ai facut să vorbesc. simţind că s-a ales praful din lume şi plănuind să te omori sau să-l omori pe bietul bătrînul.mîrîi Becerrita.Dacă crezi că îţi face bine.zise Carlitos -. cu vocea nerăbdătoare la modul natural -. îşi înăbuşea suspinele apăsînd batista pe gură. pe un ton surd -. Carlitos zise Santiago. cu ochii pe ceas. Asta ca să nu mă urăşti mîine. omule. gîndeşte. pielea-i gălbejită —. omule? v-aţi şi-ntors de la Yvonne. a apămt numita Queta? Şi Periquito. că nu-i dracu-atît de negru.zise Queta.Parcă-aveai treabă pe undeva. Aici ne-am mărturisit unul altuia că eram un poet şi-un comunist rataţL Acu nu mai antem decît doi ziaristL Aid ne-am împrietenit. Eram sigură că numai gura-i de tine.Mi-e rău — îl apucaseşi de braţ. Că şi eu mă pun uneori pe confidenţe-n timpul crizelor şi după-aia lini muşc mîinile şi-i urăsc pe ăia de-mi cunosc punctele slabe. Zavalita . mare noroc să se-nfunde într-o crîşmă din piaţa San Martîn în loc să meargă la pensiunea lui din Barranco. nehotărît. Becenita s-a pilit şi-a dat în vileag chestia cu taică-tu în auzul întregului bordel? .Norocul meu e că te-am întîlnit . tot ce mi-a trecut prin cap a fost c-or sa-şi dea seama fetele şi n-or să mai vrea să te primească. străbătu orb şi bîjbîitor întunecimile pe jumate pustii ale localului. eram sigură că n-o să-ndrăzneşti. bătrîne. com-pasiv -. Chelnerul le-aduse halbele. mare noroc să nu-l prindă zorii plîngind cu faţa-n pemă m singurătatea odăiţei. La urma urmei. . iată şi lovitura lui uşoară pe umar: cel mai bine-ar fi să traga-mpreună o duşcă.Tot e bine că te-ai putut scula-n picioare şi-ai putut pleca de-acolo fără să izbucneşti în plîns . îi oferi o ţigară si i-o aprinse.zise Carlitos -. ieşise din salonaş. mare noroc să-l întîlnească. Respirai aerul rece cu gura deschisă.zise Santiago . Da.

nu se putea să nu-mi fi ajuns ceva la urechi. sodomitul. chipul lui dizolvat în fum. ngîind -. Zavalita . să nu fi bănuit ceva. ascultă-mă pe mine.Poate nu-i decît un zvon din astea de care geme ţara . Şi eu de faţă. Carlitos. Zavalita. Cariitos se ridică.Niciodată nu mi-a ajuns nimic la urechi. Dar nimic. . De fapt el ar trebui con-solat. pentru că i-au pus aşa ceva în cîrcă. dispăru în bezne. pianul continua monoton: voiam să te-mbăt pe tine.Ascultă-mă pe mine. în plin centrul acelui abces. nici la colegiu.ride AmbrosiO -. Zavalita. aveai să te-obişnuieşti cu gîndul şi n-o să-ţi mai pese nici cît negru sub unghie şi mai cerea o bere. Cu neputinţă. . zău. nici la Universitate — zise Santiago —. — o să te-mbăt . gindeşte. Vorbeai strîngînd în punm batista. . nu a lui . gîndeşte. nu tu. deci n-aveai să-nnebuneşti. . şi-o să te simţi atît . Carlitos. Să nu fi vrut în mptul capiilui să-mi dau seama.zise Carlitos -. Nu fi stupid.zise Santiago -. El. Din astea care. şi vocea abia de i se mai auzea repetînd încontinuu: era peste poate. pentra că viaţa lui trebuie sa fie un iad.zise. Nici nu te mai gîndi la asta. speriat şi el -. . în definitv ce-ai tu cu chestia asta zise Carlitos. Nu ştiu însă cum l-ai putea . Ca şi cînd s-ar fi cunoscut de-o viaţă. A debitat povestea asta ca să-l încuie pe Becerrita. niciodată. Carlitos. contrazicîndu-se şi el -. şi de-aia a scomit istoria cu crima. — Partea proastă nu-i istoiia cu-asasinatul. ci-atunci.Dar treaba ailaltă n-o cretisă mă pici cu ceară. Eu nu mă-mbăt niciodată conaşule. Zavalita. Şi iar apăruse Cariilos: urinase un litru de bere. şoferul lui — zise Santiago -. Zavalita. iar dacă-i adevărat.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 419 418 • Nu-n clipa cînd ai aflat.zise Santiago -. Dac-o fi fost adevărat. Cariitos -zise Santiago -. Zavalita. Eu credeam c-o ştiai demult. nici n-ar fi cazul. şi fumai. — Bulgăr de Aur. şi cel ce s-a-mbătat sînt eu. n-aveai să te omori. cîte bîrfesc tîrfele-ntre ele avansînd şi retrăgîndu-se-n scaun. ştergîndu-ţi gura şi ochii. E cu neputmţă. gustul acid al berii. fără rdci o reţinere — zise Santiago -Şi eu de faţă. de rău fizic încît n-o să te mai poti gîndi la altceva.Vorbeşti de parcă problema ar fi a ta. totul nu era decît minciună. ca să se răzbune . încă cîteva-nghi-ţituri şi-o să te convingi singur că nu merita s-o pui în halul asta la inimă. Ambi'osio. mirat. Gîndeşte: ci-n clipa cînd mi-am dat seama că toată Lima ştia că-i pederast. numai eu nu. Şi Carlitos. de-atîta vînturat. să-şi ia revanşa pentru momentele grele prin care-a făcut-o să treacă. s-or fi întreţinînd despre fiul lui Bulgăr de Aur. pe fundalul ilustraţiilor indiferente: ti se părea teribil dar nu era aşa. o fi la mijloc vreo istorie deocheată de alcov. Treaba ailaltă precis e-o calomnie. sau vreun şantaj ca să-l stoarcă de bani. un chicotit de femeie din cînd în cînd pe-ntuneric. — Parcă nu ştii cîte cleveteşte lumea. . şi trăgeai o duşcă şi te-necai. Ci faptul c-ai aflat acolo de treaba ailaltă. să-l pună cu botul pe labe. Nu te mai gîndi. tîrfa l-o fi urînd din cine ştie ce modv. pe cînd acum tn eşti pe punctul să tembeţi. aia precis e min-ciună. nu? . Nu ţine. chicotitul femeii se stingea şi renăştea. . nici în cartier. Cariitos. despre fiul perversului? . Zavalita.Dar s-ar prea putea ca eu să nu fi vmt să aflu .bîlbîindu-se şi el. — Vorbeau de el pe şleau.Da' de ce voiaţi să mă-mbătaţi? .Nu ţin să te consolez. Dacă-i minciună. ce mai metodă de lichefiere a banilor. Cînd nu-s de fată. Zavalita. era peste poate.Toţi de la redacţie ştiu . Pianistul începuse să cînte. devin adevăruri. chelnerul venea cu lantema lui să ia halbele şi s-aducă altele. existau lucruri cu mult mai teribile. gîndcşte. Ţi-o zicea el. Gîndeşte: ded navea să se sfirşească lumea. şi-nca din gura cui. făcînd o grimasă -.zise Carlitos -.ase Carlitos -. Numai c-atunci se-mbătase el. Zavalita.

Mai ales că-s ani de cînd nu vă vedeţi. bătrînu-i aici. în pofida gustului ămar din gură. îndepărtatul ţăcănit al unei maşini de scris şi mutra probabilă a lui Chispas dregîndu-şi vocea şi holbîndu-se la telefon gata să-l mănînce din bchi. delirînd. cum de nu — zise Carlitos -. Da. schimodie tata. gîndeşte. Sughiţă şi icni a rîs şi vorbi întruna. gîndeşte. nu te simţeai nici nervos nici emoţionat. apa rece care te-a făcut să clănţăni din dinţi şi să te trezeşti de-a binelea. îl crezi pe Becemta tîmpit. dar în acelaşi timp mai putemic. Zavalita. din ce colţ de lume. şi maşina de scris amuţind deodată. Zavalita. iată şi cafeneaua aceea din colţ şi grupul de tramvaişti cu şepci albastre.vocea dintotdeauna. cu muşchii tumefiaţi de fotoliul incomod în care dormise îmbrăcat. de bucurie. Cheamă-mă mai tîrziu. Apoi lunga tăcere stupefiată sau constemată sau uluită. tata. eu stot. dar mai liniştit. Doar ştii ce-o sa facă. Oricum. Carlitos. şi rigîi din nou —. bătînd cîmpii tot mai abitir: ori în noaptea aceea ai devenit băibat. . măjur. află că-i superisteţul!. Ca sajungă la telefon trebui să ocolească tejgheaua. e urgent.Ştiu. Mîinile i se umeziră deodată recunoscînd glasul lui Chispas: da. Zavalita. eu? Mă crezi în stare să-l mai vad la faţă după toate astea? zise Santiago -. foarte puţin distinc-tă a lui Chispas. simţindu-se transformat de coşmar. scandalul? Tot burghez ai rămas. sporovăind despre fotbal împrejuml tejghelei. tata . schi-modie. Ştiind că nu era chiar aşa beat.Alo. Da. superisteţirie. a pîclei de pe creier şi-a descompunerii trupului. pe-Arispe la fel de tîmpit? Nu. nemaiştiind ce să zică. doar îl înceţoşau. Voci ce se suprapuneau cu a lui Chispas şi-o acopereau şi valul de căldură ce ţi-a răbufhit pe faţă. alo? '. ca să te gîndeşti la el şi nu la tine. băiete. Zavalita.Să-l avertizez. să străbată un coridor cu saci şi lăzi. avînd impresia că duşumeaua se-nmoaie sub el -. De unde-ai apărut.îl cunoşti pe Becerrita .zise Santiago -. chiar mîine. Gîndeşte: îţi aduc o carte. Da. Zavalita. să fie nevoit să-l scoată pe braţe tim „Negro-Negro".simţind tremurici în tot trupul. să-l dezbrace cum so nimeri şi să-l culce. întrebă cît e ceasul. . . . . Şi iată strada şi lumina soarelui pe care aburii dimineţii nu-l acopereau cu totul. cu capul atîmîndu-i de marginea patului. mare noroc pe capul lui: să-l vadă îmbătîndu-se. Carlitos donnea dus. Zavalita. era zece. a doua zi dunineaţa se simţise mai bine.auzi vocea şoptitoare. că se prefăcea ca să-ţi abată gîndurile şi să te ocupe cu ceva. să-l sprijine de Portal în timp ce-un puşti chema un taxi. matur. la capătul coridorului tram-vaiştii rideau. nu? .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 421 42o • Mario VargasLlosa avertiza.zîmbi Cariitos.zise Santiago -. ce-i drept. tonul lui complice -. să-l urce aburcîndu-l pe străvechea scară a locuinţei lui. lingă tine se-aliniau sticle goalede Pasteurină. ori nicio-dată. tu ştii ce-ai de făcut. să-l audă rigîind. vocea lui buimăcită care striga-: Fiule? Băieţaş? Schimodie? M-auzi? -Hola. Unde s-a mai pomenit? Asta te-ngrijora. pe . Mare noroc să trebuiască să-l ducă pe sus pînă-n Chorrillos. istoria va fi muşamalizată într-un fel sau altul. m chiloţi şi ciorapi. cu bătrînuL Dă-mi-l. îndurerat. apoi slobozi un chiot teatral: păi e schimodie. pe cînd forma număml văzu un şir de fur-nici urcînd pe-o bîmă.Hola. Treaba ta.Nimeni nu moare de ruşine . o să se sfătuiască cu Arispe şi-Arispe cu Direcţia. o fi ajuns deja la birou. gîndeşte. lumea bună n-apare niciodată la Pap-tul dlvers. ce-aştepţi omirie să dai pe-acasă? Da tata. pe burtă. Şi iată nucul duş strivit între chiuveta şi closetul de lîngă odăiţa lui Carlitos.sigur că-l auzea. ce să facă. schimodie? . Se-mbracă. alo. vrea să-ţi vorbească.Vreau să vorbesc cu el . Ceru o cafea cu lapte.E pisica-acasă . dar întretăiată de emoţie. . Santi-ago. Chispas . Aş muri de mşine. zăbovind cît mai mult. trăgînd de timp. Nu va fi muşamalizată. să se păzească totuşi.

n-o să dau pe-acasă acum. maşina de scris reîncepîndu-şi ţăcămtul. Duminică. . te cred. nu mai ştiai ce făceau ai tăi. Zavalita. nu.Da.Nu. euforic -. omule. sub el. încet. erau trase cîteva bărd răstumate. Sînt la cîţiva paşi de ea. Dacă vrei. de chinuită -. Bine. se-ngrămădeau atîtea umbrare şi-atîţia amatori de scaldă. am putea să ne vedem în cursul duninetii? . schimodie? . gîndeşte.Din Chorrillos.zise Chispas -. Să nu te duci s-o vezi pînă nu-i dau de ştire. te-aştept la intrarea la Regatas. . Zavalita? Erau deja. să nu uiţi. nu se poate. Vedea colo. A ieşit ca din puşcă. calomnii -. Era frig.şi deodată alar-mată. plec imediat spre tine . eşti la ananghie? . fericit. chioşcurile închise. cu ce se-ocupau. les chiar acum pe uşă. tata? . răzgîiatule. schimodie.Nu. c cu neputinţă. păşi mai departe pe-asfalt. Pescăruşii zburau în cerc.zice Santiago -. nişte petreli se . aprinse o ţigară: dacă n-aş fi fugit de-acasă n-aş fi aflat nimic niciodată. nu? . fii pe pace. schimodie? Nu te-ai vîrit în mci un bucluc. Pe mica plajă stîncoasă ce desparţea Agua Dulce de Clubul Regatas. uşilor. tata .Sînt supăraţi foc pe tine. cele douăplaje pustii ale Clubului.Cum să nu-mi arnintesc. bazinele unde se-antrenau echipajele de canotaj păreau golite de apa. . pîcla ce-nvăluia falezele dinspre Barranco şi Miraflores. Da. duminică. ce fac toţi ai casei. neîncrezător încă -.gîndind: minciuru. se-aşeză pe-un postament de piatră din cele de care atîmau lanţuri omamentale. Apele umflate de maree înghiţiseră nisipul. e-n regulă. . leşi din cafenea. Ţi 1 mai dau o clipă pe Chispas. cum şi cît de multe se schimbaseră. în ziua cînd v-aţl împăcat cu tatăl dumneavoastră. se lăsau o clipă pe stînci şi-şi luau zborul. tata. valuri repetate izbeau în diguri. o să-i zic să-ţi facă cremă de crevete. vîntul îi răvăşea mereu părul şi simţea un gust sărat pe buze. se-aşeză pe-o barcă. o s-o sun şi pe mama. Ce te-a apucat?. Nu eşti prea ocupat acum?. la prînz. doi barbaţi în salopete albastre se distrau aruncînd la coş. tata. conaşule . tata. Zavalita.N-ai păţit nimic. merse pe bulevard în jos la Malec6n. Tete şi cu mine o s-o pregătim .Te cred. era şi timpul . limbi de spumă lingeau platfomia acum pustie dăr unde. gîndeşte: încă nerevenindu-ti în fire după acţiunea dinainte.şi vocea celuilalt începînd deja să protesteze: de ce? nu-i păcat? -. schimodie. . din care una cu fundul spart. înainte de-a intra la San Marcos. Putea să vadă plaja Agua Dulce din locul unde şedea. Dar tu. nu-i nimic .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 423 422 • Mario VargasLlosa cînd furnicile dispăreau printre cutiile de tablă pentru pesmeţi -. construiau o piscină? Pe terenul de baschet.Nu. ri-i c-o să vin dummică. de tulburată. lîngă intrarea la Regatas. în cel multjuma' de oră sînt acolo. toigrozită. Aş vrea să discutam ceva. Ca să n-o lovească vreo sin-copă trezindu-se cu tine-n prag. Ajunse lîngă intrarea Clubului. tata. chiar acum. şi-n depărtare claxoane şi motoare de maşini. schimodie. . Gîndeşte: acum. -Imediat. Chispas .repeta Chispas. cinci sau şase ani care încă de pe-atunci pareau o sută. te-aşteaptă cu braţele deschise oricînd.zice Ambrosio -.Bun. Şi eu care nu ştiam cum să mă prefac la telefon. Aşteaptă.zise Chispas. întinderea melancolică fără corturi multicolore. şi-n loc s-o ia pe scara ce cobora spre Regatas.vocea teribil de încrezătoare. raiul puiemiţei ăleia de cholos zăcînd toată vara cu burta la soare ar fi zis mama. o mie. oare se mai ţinea de canotaj Chispas în perioada-aceea? Te-nstrăinaseşi de familie. Cîţi ani să fie de cînd nu te-ai mai bălăcit la Regatas. Să tot fie zece ani de-atunci. schimodie .Bătrînul a-ntinerit cu douăzeci de ani sub ochii mei . Făcu cîţiva paşi pe plajă. vara. distrat. Apoi zgomotele uşor de ghicit ale scaunelor. eşti bine? De unde suni. Dar a trecut şi-aşa prea mult timp şi m-am gîndit să mă-mpac cu el. Ce face mama. pînă şi ghereta paznicu-lui era pustie. te-aud.zise Santiago -.Ţi-aminteşti cînd ne-am văzut ultima oară? . Ce făceau acolo.

lună de lună. maică-ta o să se sperie văzîndu-te . aruncînd la coş. Culoarea verde plumburie a mării. Zavalita. N-a zis lumic alteeva. ninu. descriind zig-zaguri ca să ocolească băltoacele de la Agua Dulce. mergînd încet şi tăcuţi. grăbit. trebuie să bei ceva fierbinte. nuţi tremurau picioarele. . . Ce de fire albe-n păi. Indifer-ent de motiv. nu ştiu. pe-aici nu dau niciodată . an de an. a apărut o chestie urîtă care. Nu eşti făcut nici pentru traiul de unul singur. şi iată şi figura bătrinului. ce mai faci tata: minciuni grosolane.Eşti tras la faţă şi-ncercănat. Dar uite. n-o să alergi să i te-arunci în braţe. mesele nu erau puse.c nu era adevărat. zîmbetul lui era emoţionat şi trist -. tmpul.Eu nimic. schimodie . într-una din zile o să-mi vînd acţiimea la localul ăsta. tata. ce-i cutine?. şi-i auzi vocea tremurătoare: schimodie. . vorbea cît mai rar şi mai răspicat ca să-şi ascundă emoţia. îmi examina hainele. . în schimb tu chiar c-ai slăbit în ultimul timp.fl pîndeam să se dea cu ceva de gol. ce-ai pe suflet? . apoi imediat vocea lui: ce mai faceţi conaşule Santiago?. . gîndeşte. don Fermm îi oferi o tigară hii Santiago. Cred că nici frate-tău nici soră-ta nu mai dau pe-aici.Nu ştiu de ce continui să mă număr prinbre membrii aces-tui Club. stîmind praf prin parţile uscate. şi don Fermin aştepta. Cerură cafele. tata. Da. Nu eşti făcut tu pentru munca de noapte. Traversară terenurile de baschet. schimodie -. o să-i văd mutra de cum va sosi? Da. Voiam să-ţi atrag atenţia din timp.Nici pomeneală. şi el se ridică şi-i merse-n întîmpinaie. şi parcă-ţi auzi propria voce tremurătoare: Ao/a tata. Carlitos -. Automobilul apăru în depărtarc.zice Ambrosio -. să nu las niimc sa se-observe?. nimic. în legătură cu crima aceea . Vino. chiar în halul asta putea să disimuleze.Nici nu vă puteţi închipui ce fericit a fost domnul . De fapt.Nu ştiu dacă ţi-ai aruncat ochii peste ziare. să fi strins maşinal din pumni.Nu-mi prea amintesc .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 425 424 • Afario Vargas Llosa scufundau şi reapăreau la suprafaţă. tata. să nu plîng? Nu. iată zîmbe-tul larg al lui Ambrosio desenînduse pe parbriz.dar nu. tata . dar din ochi: ce faci?. să te previn. . Nu vă puteţi închipui ce-a-nsemnat pentru dînsul faptul că-n sfirşit v-ati împăcat.zice Ambrosio -. spuma pămîntie a valurilor mărunte ce se spărgeau de stînci. Zavalita.şi cînd te gîndeşti că n-ar fi trebuit decît să se uite mai bine ca să-şi dea seama. mirosul fin de colonie. chiar am impresia că m-am îngrăşat. te-ar putea tîrî în cine ştie ce scandaluri. Nu plîngeai. . se uita la mine. ce de riduri. .îmi pierdusem nădejdea c-o să mă mai suni.de frig aşteptînd aici. intrară-n clădirea Clubului pe-o uşă laterală. să se fi schimbat la faţă -.vroia să te certe şi nu putea. gîndeşte. Acum face pe puţin treizeci de mii de soles. g&ideşte. cred că după puţin timp.Cred c-ai dîrdîit destul. o să vină şi-o să ştii să te porţi ca un bărbat. pe vremea asta mizerdbilă mîna lui pe umărul tău. zi-mi că nu-i adevărat. hai înăuntm. gîndeşte. la alteeva te gîndeai: o să fie el la volan?. Şi cînd am cumpărat-o m-a costat doar trei mii. tata.zice Santiago. azi mi-ai făcut o plăcere nebună. sctmnodie. c-o expresie doar puţin intrigată. calomnii. Carlitos. Don Fermi'n bătu din palme şi ca din pămînt răsari un chelner. . gîndeşte. zi-mi că-i minciună. pe ferestre se vedeau cei doi oameni în salopete schimbînd pase. nu? . te-am aşteptat zi de zi. Zavalita. uneori c-un peştişor aproape invizibil zbătîndu-li-se în cioc. şi-a desfăcut larg braţele.La puţin timp după aceea ai plecat de la noi. te-mpingea spre Regatas -. Zavalita. şi slabise mult. încheindu-şi haina. tata. Chelnerul aduse cafelele. . Nu era nimeni în sufragerie. uneori desluşea fugar cîte o colonie străluci-toare de meduze malaguas sau de crustacei muimius. iată-i buzele pe-obrazul tău. Trebuie să mă prefac?.vorbea din gură despie ceva. l-a ţinut îndelung strins la piept. n-ar fi tre-buit să intru niciodată la San Marcos.

. se şterse la gură: de-ai şti cîte anonime stupide a primit taică-tu la viaţa lui. Nu-i prima oară.don Fermin făcu un gest vag. să sloarcă din ea tot ce se poate stoarce.o fi. în sfirşit. îşi termină cafeaua. schimodie -.Eu ţineam să afli. la ce bun să teamarăşti aşa. . dojenindu-mă din ochi că locu-iesc singur. Tot nu-nţeleg unde vrei s-ajungi.Azi-noapte ne-am pomenit c-o anonimă la ziar. . .încuviinţa. avea aceeasi expre-sie afectuoasă. s-ar putea să nu te slăbească nici la tine-acasă. cineva vrea să vadă cît poate-ntinde coarda cu mine. de el vorbeşti? . de sigur. tala . E limpede. Zavalita. şi. Zavalita. şi te numea pe tine. surîdea. chiar să vrea. tata. Bietul de el. o săjoace pîn' la capăt.Dacă ziariştii şi poliţia încep cu scormonitul. unul care-acum e şoferul domnului. Şi-mi rămîne toată ziua liberă pentru Universitate. îmi ocupă doar cîteva ore pe zi. „Cronica"-i oricum un ziar cam de senzaţie. . . fără pic de şovăială-n glas.Da. atît de vesel. . .Pot să-ţi arăt notele. am preferat să teavertizez.fără să mă fac roşu gotcă. atent doar la faţa mea. că nu l-am sunat pîn-atunci -. tata. Zicînd că cel ce-a omorîto pe femeia asta e-o fostă gorilă a lui Cayo Bermudez. tata — o s-o ţină tot aşa. da . secretele. tata. sînt în anul trei la Drept. şi ce-i cu asta. că te duci la ore. Macar să poţi lucra ziua. Dacă bietul negru ar auzi că e crezut în stare de aşa ceva. Mai rîse o dată. Zavalita? -.Uite la tine cum tremuri. ai să vezi. Şi-o să-mi iau licenţa. tata . că-ţi dai examenele. Bun. Las-o nevoilor şi hai să căutăm ceva să ţi se potrivească mai bine. de parcă-abia atunci ar fi devenit interesat.şi iacătă-i zîmbetul ca picat din nori. tocmai pentru că te iubeşte aşa de mult -. Muza.Dar ceva tot nu-mi convine-n afacerea asta.Ambrosio?.Nu. schunodie. . jucînd teatru.. schimodie. Dar tot am vrut să te previn. Eu zic că ţi-o fi de-ajuns ziaristica. schimodie . dar lucrul de noapte nu-ţi prieşte. tata.Foarte bine-ai făcut. îl privi pe Santiago cu duioşie şi se-aplecă să-l apuce de braţ.şi rîsu-i atit de sin-.zise Santiago -..Munca la „Cronica" e-un fleac. şi ochii ce-i ziceau: bine că n-a fost decît ditamai stupizenia. Chiar zici adevărul. deşi te iubeşte-atît de mult. .Ah. M-am gîndit c-or fi trimis anonima şi la poliţie. n-ar fi-n stare nici s-omoare o muscă. zîmbetu-i atît de natural. ar fi-nţeles în sfirşit ceva -.Sarmanul negru. pesemne de la tine-am moştenit asta. toţi încearcă cu disperare să-i scurme viaţa. schimodie? . ZavaUta. bine că nu eşti tu la ananghie. ştiu. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 427 426 • Carlitos? -. cînd te-aştepţi mai puţin. aia de-a fost amanta lui Cayo Bermudez pe vremea lui Odrîa.zise Santiago . acu-i ucigaş tocmit? .. dacă mai continui să slăbeşti tot aşa poţi s-o dai într-o boală de plăniîni. la aşa ceva eşti pus să lucrezi la „Cronica"? Adică tu trebuie să te-ocupi de crune? . Cum adică.Nu zic c-o să dea cineva crezare anonimei. tata. Bermudez mi l-a pasat fiindcă prefera un şofer care să fie şi poliţist. zise Carlitos. Adică mai puţin ca oriunde.Vor să exploateze ştirea. . eu n-am niimc de-a face cu asta.. înţelege-mă . şi expresia de uşurare de pe chipul lui. gîndeşte.Toală „Cronica" e-un balamuc în urma chestiei ăsteia. . doar un pic mai curioasă decît înainte -.aproape plictisit de istoria mea. Zavalita.Desigur. Aşa e lumea. nici măcar nu ti-ai pus un pulover dedesubt pe frigul ăsla . Lucrez la secţia de Ştiri locale. Ambrosio. Cîntareata aceea omorită-n Jesus Maria.Urmezi cursurile? chiar le unnezi? Clodomiro îmi zicea că da. eu aveam dreptate. n-o să fie nici ultima. s-ar da de ceasul morţii. schimodie. Carlitos.. dedesubturile -păi vezi ca totul n-a fost decît o scomeală. cer. sorbea grijuliu din cafea -. . dar mie nu-mi prea vine a-l crede. tata. gorilă de-a lui Bermudez? .

ea s-a obişnuit cu ideea din prima zi.Nu mai ai de ce să te ruşinezi că taică-tu e-un capitalist -zîmbi don Fermm. schimodie. . Cariitos.Nu m-am supărat. rar. . să trăieşti sin-gur. continuă la „Cronica". încerca să-şi ascundă dezama- . el nu se putea obişnui nici în ruptul capului. Cu ce cîştig o scot binişor la capăt.Uite. Mai bine nu mai discutăm despre asta. tata. tata. Zavalita. tata. îţi dam cheile casei.insista don Fennin -.speriindu-se. . bine. schimodie . o să dau pe-acasă în fiecare săptămînă. tata. slobozi braţul lui Santiago şi se fortă să rîdă. Pensiunea-i foarte ieftină. . dacă nu mai mult. tata. . De-acum totul va fi altfel. ar fi îngeaiuncheat. dar macar gîndeşte-te şi nu zi nu înainte de-a mă asculta murmură -.De-aş fi avut nevoie de bani ţi-aş fi cerut. . Santiago? La ce bun atund să ai un tată. la fel ca acum. Dacă lucrurile contmuă aşa o să mă fac comunist. . tot aşa o tii unaşi bună? . . tata. . gura tot amară.Că maică-ta suferă. niinic altceva. îşi scotea portofelul. cîştigi o mie cinci sute de soles. gîndind n-o să mai vină duminică. doar o cunosc. Zavalita.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 429 428 • Mario VargasUosa . Ne-a suprimat comenzile şi cîteva contracte. dar nici n-ai ce îmbrăca. . că maică-ta se roagă — zise Santiago —.Nu numai că te-ai slăbanogit. A sosit momentul să te-ntorci acasă. îţi aranjăm odăiţa de lîngă birou. . o să vezi că-n ritmul ăsta cel ce te va ajuta voi fi eu. ca tine. sub Prado. Aş. . tata. ne-a trimis revizori să cerceteze dosarele fmnei cu lupa şi să ne ruineze cu impozitele.se umilea dar avea dreptate. Zavalita. El era cel ce număra zilele. şi toată lumea-i mulţumită. nu-s cheltuitor. ruşinîndu-se să ştii că stia -. conversam şi noi ca oamenii de-nţeles.Nu-s ei mai capi-talişti decît taică-tău? Preferi să rămîi un conţopist de-al lor în loc să punem umăml şi să proptim nişte afaceri care scîrţîie? . se vede cît de colo ca nu stai pe roze. să nu mai discutăm. or sA treacă alţi ani pînă să-l văd iar -. guver-nul a devenit o mafie cumplită. chiar duminică o să vin acasă să luăm masa-mpreună.chema chelnerul. dar faţa-i era tot abătută. tot nu vrei să te laşi păgubaş?. ţi-o promil Şi iată umbra ce i s-a pogorit pe ochi. lar acum. Dar îmi ajung.Şi mai vrei sa. n-o să mă mai sune. Nu te mustru. dacă i-aş fi zis: roagă-te-n genunchi de mine să mă-ntorc şi mă voi întoarce.Şi-atunci cum de poţi lucra la un ziar de-al pradiştilor? — se umilea. întreabă-l şi pe Chispas. tata .Bine. că maică-ta plînge. Acum se fură tot pe-atît. Contractele recuperate la căderea lui Bennudez m le-au luat iarăşi pentiu-a le dămi pradiştilor. Vei fi complet independent şi de capul tău acolo. dacă nu sa-ţi dea o mînă de-ajutor? .Fiindcă-acum se fură respectînd anumite forme.Mai lasă-mi un timp.Toţi se plîngeau de Odria fiindcă pe vremea lui se fura -zise don Fermin -. în defmitiv e treaba ta.Ţi-ai dovedit că eşti în stare să te descurci. Zavalita. faptul că nu vrei să fii ajutat pur şi simplu nu-mi intră în cap.zise don Fermm. schimodie. tata. . abia ai ce mînca lăsînd ochii-n jos. . numai nu trageţi de mine.Asta s-o zici lui mutu'. poţi să-l întrebi. nu m-am supărat. tata. .încerca să glumească Santiago -. Poftim. mă jur că nu. Carlitos. dacă-ţi face atîta plăcere.Nu duc lipsă de bani. Şi oamenii-şi dau mai puţin seama. i-am zis lui Chispas. fără chef -.-mi dai bani . Dar aşa maică-ta s-ar simţi mai liniştită. îţi promit. zise Carlitos -. Canalia de Bermudez ne-a împins pe pragul falimentului.Zi-mi. Nu-mi mănînc de sub unghii. . De ce-oi fi tu aşa de oi^olios. o sa trec neaparat să vă văd. i-am zis s-o anunţe pe mama. . Dar mă roade gîndul că tot îţi mai dispreţuieşti părintele.Nu vorbi aşa. să fii om întreg . ştii prea bine că nu-i adevărat. Se-ndreptă în scaun. şi deodată te-ai supărat. Dar nu-nţeleg.Nu-ţi cer niinic.Nu.

mama. '~T''*'<®^W^It^^1' girea.Ştii c-Ambrosio ne-a parăsit? . Să nu mai discutăm. ai putea realiza lucrud mari. a venit. găseşti tu. tata. glume şi lacrimi. a venit. sui spre strada asfaltatt ce ducea la Malecon. gîndeşte. poţi pleca liniştit.Mi-am dat seama ce-ncurcat s-a simţit Becerrita cînd ai intrat m redacţie . Traversară-n sens opus teremmle de baschet. jucătorii nu mai erau acolo. Cu rîsete. gheaţa s-a spart de cum ai deschis uşa şi-ai auzit ţipătul lui Tete. tata . mami! Tocmai stropiseră grădina.Santiago-l sărută. . Atunci aşa rămîne. nu-ţi părea ţie rău s-o supui pe maică-ta la un asemenea calvar fiule? Dar negrul nu era acolo: deci n-au fost ininciuni. .Ei. . Zavalita. Zavalita. de la o zi la alta. Zavalita. Nemaipomenit. şi-n ochii bătrînului nici urmă de stinghereală. mai bine le-am da uitării . îl strîngea să-l înăbuşe. pentm-un viitor mediocru? | ! .fără să te privească. chiar unnezi cursurile?. Hemăndez se uită la tine ca prin sticlă? . cît o să ne mai perpeleşti cu trăznăile tale fiule?.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 431 43o • | gazonul era umed. nici urmă de complicitate sau de tulburare-n vocea lui. Santiago? . plîngea cu sughituri. în timp ce urca povîmişul auzi cum demara automobilul: îl văzu îndepărtîndu-se spre Agua Dulce. Dă-ţi seama ce pmnire-or sa-ţi facă duminică. Zavalita. gîndeşte. A dat cu ochii de tine şi era cît pe ce să-şi înghită chiştocul. şi Tete: zi-ne adevăml. mă. Arispe se strimbă cînd vorbeşte cu tine?. Ceaţa se destrămase şi se vedeau falezele şi digurile. Credeam c-ai fugit de-acasă mînat de ideile tale. fiindcă erai comunist şi ţineai să trăieşti ca un sărăntoc. schimodie? Pentru-o slujbă mediocră. tata. şi-acu ai născoci pretexte să mă readuci acasă. schimodie — ochii măriti. mîncarea de la pensiune era bună?. .zise Carlitos —.zise Carlitos -. glumea. Zavalita. masochistule. Nerecunoscătorule. Ba dimpotriva. Dar pentru asta. ai ochii-ncercănati. capsomane? . plin de nădejde şi de fericne. răsfbind disperat prin nişte hîrţoage -. tata. Era adevărat. scumpule. îşi luă rămas bun -. vorbindu-le parcă pamîntului mustind sau bolovanilor alunecoşi -. N-a fost deloc greu.Te rog. bătrinul şi Chispas şi Tete zîmbeau înduioşati. Ce-o să se mai bucure maică-ta. . Că urmează noi cercetări.mîiîi Becerrita. tu te-ai împăcat cu tăticul şi-o s-o dai gata pe mămica ducîndu-te la masă. şi braţele mamei pe după gîtul tău. tata. Nu numai că ţi se pare. da. Tu ai putea ajunge departe. şi-acoperişurile caselor din Malecon. Zavalita zise Carlitos -. apoi dispărînd în vîrtejuri de colb. că totul se va aranja. Eşti slab ca un ţîr.Asta-i partea umană. havuzul uscat.Nu pot să-nţeleg. fă-ini o pagină din te miri ce şi mai nunic. . . Pomi înapoi pe plajă cu paşi mari. păcăliciule. A dispărut la iuţeală. cea mai formidabilă din toată chestia. îl săruta. doar bazaconiile tîrfei ăleia.îţi zic toate astea pentru că te iubesc. Niciodată nu s-a-mpăcat cu gîndul. ai putea fi cineva. îndepărtate şi cafenii. cine-ţi spală rufele?. Ne vedem duminica. Mă rog.Nimic nou. ai vazut ziarul?. te rog mult. fiindcă voiai să lupţi pentru obidiţi şi dezmoşteniţi. Se-opnră la cUiva melri de maşină. baieţel. schimodie . . Zîmbea. cu capu-n jos. nu te cred că n-ai o iubită. în jur de douăsprezece.Periquito se face că nu te vede?. întocmeşte-mi o pagină de umplutură. dar chiar ai vrea să fie-aşa. s-o fi gîndind c-o sămă-ntorc. de ce te-ar compătimi? De ce pe tine. Gîndeşte: dac-ai trăi. te-aşteptam dummică. că se studiază noi piste. Şi de fapt. De ce să-ţi ruinezi viaţa de pomană. Au prea multe probleme ca să-şi piardă tunpul compătimindu-te. zîmbea iar —. Ambrosio coborîse si deschidă pordera. Tete. fiu denatu-rat. săltind în băltoace şi-mproşcînd. vocea descompusă —.zise Chispas -. S-a vădit inima lui Becerrita. n-au suflat un cuvinţel despre numita Queta— zise Carlitos —. slujnicele zburătăceau împrejur.Eu rămîn aici. el se-aşezase între doamna Zoila şi Tete. intraseră între timp în salon.

nesăUos . să te chinui. o să telefoneze zilnic să zică cum se sinite şi dacă-are nevoie de ceva. Pe deasupra economisesc.cu ochii sticloşi rătăcindu-i în gol -. nu vrea să tocmească alt i şofer . încît ţi-era cu neputinţă să afli care era el? Da. acu-s toţi prea cordiali cu tine?. Reportaje. Carlitos îşi săltă palma. sigur că mai vrea. lenta. abonamente la cantina „Cronicii".Ah. Conversaţii la „Negro-Negro". da?. nu. fie au uitat Cu Mnza nu s-a-ntîmplat la fel?. Şi că iar te voi duce pe braţe la culcare. Bietul negru. cîteva căiţi de care să merite să-ţi aduci aminte. un muţunache gemînd şi gîfiind sub greutatea pro-priului şofer? . să te ia de fraier. să plîngi. iată-i căpăţîna. Te-a făcut să suferi. da. . bătîndu-se cu ghearele şi cu colţii să devoreze şi să nu fie devorat?. mama. asta n-ar fi imposibil.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 433 432 • Mario VargasLlosa . mama. Poate-au sporovăit cîteva zile sau cîteva săptămîni. să-ţi lingi degetele. în barou.Acum a-nceput să şofeze tata. o victimă-n plus?. masochistule. mama. o să se-mbrace mai gros. .Da. ei ştiu că sîntem prieteni. Te-ai lins pe bot de compătimire. asta ţi-ai dori . n-o sa fumeze.S-a întors în salul lui. de-aici pîn' la birou fac mai puţin decît Chispas . sper să-i meargă bine. Cînd colo. . o saibă grijă de el. zicea că vrea să-şi cumpere o maşinuţă şi să se facă taximetrist . Şi ce-i cu asta? După-aceea toţi fie s-au obişnuit. Beţii fără convingere. şi-am descoperit că-mi place şofatul. eu l-am învăţat să conducă pe conaşul Chispas . Zavalita?. Cu zece la oră şi frînînd la toate raspîntiile. să le spele fetele. Ea a fost singuml lucru deosebit. . adică nici mai mult nici mai puţin decît alţii? Da. n-o să-şi petreacă nopţile printre străini. Zavalita? Ani ce se confundă. o să vin la masă în fiecare duminică. nu s-a-ntîmplat la fel cu toate-n ţara asta. Ba nu. Datorii la sfirşit de lună. Gîndeşte: viennii tăi m-au zgîltîit puţin. Zavalita. gîndeste.rise don Fennîn -. mediocritate diumă şi mono-tonie noctumă. bine-nţeles. da' ce bine-arată crema asta! E-o bunătate. jumătatea de faţă dezvăluind ceva nespus de secret şi profund. cronici: hîrtie îndeajufts sa mi te ştergi cu ea la fund toată viaţa.zise Santiago -.Eşti cumsecade şi ratat ca mine. un burghez peruan în plus? Da. Zavalita.rîse Carlitos -. să te căineze. duminici cu cremă de crevete.E clar. Cineva care împrumuta atîtea chipuri cîte situaţii. Un actor. Caramba. dată pe spate. ridică imperceptibil degetul gros şi trase pe nări cu pu-tere. ţi-am zis-o.zise Carlitos -. asta tu-ţi doreşti. Zavalita.zice Ambrosio -. bine mama. un machiavelic?. bere.Niciodată nu i-am auzit pe Becemta sau pe Periquito zicînd ceva ălorlalţi . cu amantele.Aş. Ca toată redacţia să vorbească de tine. da mama. Muzo. M-am prostit la bătrîneţe. presimt c-aici o să ne-apuce aua . inexorabila scufimdare-n mocirla invizibilă. . să-ţi cureţe ea crevetele?. Veri. mama. ori habar n-au ori s-au speriat atît de tare încît nu deschid gura. toţi te fac să te simţi prost cu zîmbetele şi cu-amabilităţile lor? . mama. gîndeşte. E dreptul meu să am şi eu probleme. un călău în plus între-atîţia alţii?. Zavalita. o saducă rufele acasă.zise Carlitos -. ! . Zavalita. Zavalita. lăsîndu-şi pantalonii-n vine în faţa şoferului? Nu. nunic nu ne deosebeşte -silabisi Carlitos -. ziaristică fără convingere. şi-atunci ai să vezi. un cinic? Da.Jăvruţa mea de „China" se culcă c-un muricant de la „Embassy" . Nu ziceai tu că vrei să trăieşti din plin? îndrăgosteşte-te de-o curvă. da. o sî intre-n avocatură. Impotent cu nevasta. în realitate n-au habar sau nu se sinchisesc. . m-au adus întrucîtva la viaţă.rîse cu poftă Tete -. ceva tot îţi lipseşte. opoitunist în politică. imoral în afaceri. Ăsta să-i fie tatal?. Dacă l-ai vedea şofind te-ar lovi | damblaua. Cînd nu-l vedea tăticu. împreimări fără convin-gerc.Da. bordel. .zîmbi don Femun —. . Bun în fainilie cu copiii. Poate c-atunci cînd lipseam. o purgaţie.

mai bine m-ai cinsti c-o bere . Norwin sau Hemăndez. Mergeau la „Negro-Negro" de două sau de trei ori pe săptămînă.Pentru că Chamorro e trădător dar nu imbecil. şi chefuleţele la „Colţişorul Cajamarquian" sărbătorind zilele de naştere ale lui Carlitos. adică coşcogeamitea ştirea.Ah. Noi ne retragem. să nu insiste. Şi dunmeavoastră. „ El Hawai".Chamorro e foarte iubit de ofiţeri. E trei dimineaţa. Norwin. Să fi fost oare tembelismul. c-altfel mă car.zise Carlitos -. apoi comparăm. „El Amfaica". Dacă poliţia se va prezenta să-l aresteze acasa o va primi cu focuri de annă. Eşti ori ba riarist. Schimb de expe-rienţă. lîncezeala. misterioase uşi ce se deschideau şi se-nchideaq. dar plătind întotdeauna numai el. N-au putut sau n-au vrut să mai descopere ceva?. Şi culmea-i că ne-am împrietenit. Mi-a zis-o Pantoja. Carlitos. muşamalizaţi această afacere!. plecatul. Eu am propus la început ca tuspatru şefii să fie arestaţi în acelaşi timp. Să-l scoatem din Tumbes cu maşina. uit-o naibii pe Muza. Este? . cred că tot ideea lui Cayo e cea mai bună. reîncepea.zise el -. dar nu m-aţi convins. mai o informaţie. Convinge-te. Senzaţionalist de douî parale. Pînă şi prinzurile duminicale ajunsesera să se confunde.zise comandantul Paredes -. Zavalita. Zavalita? Or fi avut loc vizite. Zavalita? Gîndeşte: facem totul ca nimeni să nu se zbată. donmule general . gîndeşte.Un mulatru cu părul lins şi cu nişte bicepşi uite-atît . ori tîmpenia copoilor. n-or să mai descopere nimic. Cînd „Cronica" s-a mutat în clădirea nouă de pe bule-vardul Tacna se-ntîlneau prin micile băruleţe şi cafenele de pe Colmena. Recunoaşte că pîn-acum am făcut scor egal în tipărirea exclusi-vitătilor. domnule general . . conciliabule. mama. . S-a sfirşit. sau chiar te-au uitat?. n-or si găsească nimic. Zavlita.Nu mai lucrez la Faptul divers . după-aia îţi povestesc eu. cu atît mai mult cu cît conspiraţia a eşuat. ordine? . mi se pare-n continuare stupid sa vorbim cu el — generalul Llerena zvîrli telegramele pe birou -.MAI bei o cafeluţă. se pusese pe recitat.Mă pun chezaş pentru ofiţerii din Tumbes . „El Jaialai". redactatul la birou. Norwin? .zise Norwin -. Asta-i o prostie. Colonelul Quijano ne-a informat de la bun început şi poate oricînd prelua comanda. . convinge-te. Poţi să-i zici şi lui Beceirita. gîndeşte. Rojas. Gîndeşte: nau aflat sau te-au omorît a doua oară. şi de cîtva tunp Carlitos o luase razna rău de tot. Şi nu ştim eum vor reacţiona ofiţeni lui. Vii cu gînd de paruială? Nu. prea te porţi cu mănuşi. Nu mai iese nimic. vă lăsăm terenul la dispoziţie lui Becerrita şi tie. şi c-o voce păstoasă. Zavalita. sau de astă-dată te-a omorit întregul Pero? . sau chiar au muşamalizat-o de bună voie? Te-au omorît aceiaşi înc-o dată. Bermiidez. sosiri şi plecari. Trezitul spre amiază. Dacă-i veţi telegrafia va trece imediat graniţa. mai un interviu. . oricît am rîcîi.zise comandantul Paredes -. Li s-a urît. . Cayo? . De ce să nu-i expediem o telegramă ordonîndu-i să vină imediat la Lima? Sau.zise Rojas -. vin să stăm oleacă de vorbă. Milton apăreau în peşterile alea întunecaten fum şi de-acolo porneau spre bordele. prînzitul la pensiune.Gata cu-ntrecerea şi cu marcatul de puncte . Era trecut de trei cînd Norwin şi Rojas îşi făcură apariţia la „Negro-Negro".Senzaţionalist de două parale! .zise Cariitos -.zise Santiago -. docnind şi bătîndu-se pe bortă cu proxeneţii şi cu pederaştii. . . întorsul la pensi-une în faptul zilei. aşteptăm cine ştie ce minune.Copoii au muşamalizat toata afacerea. apatia tipice Limei. Săptămîna asta m-am întors la Ştiri locale. Muzo? Or fi avut loc conversaţii pe ton scăzut. Povesteşte-mi cum se poartă cu tine „China".Gata. II . nu mai iese nimic. şi reuniunea săptamînală cu tata. nesigură şi zăbavnică. abia acu m-am prins de ce eşti în halul ăsta — zisc Nor-win -. dacă nu.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 435 434 • îsi înclinase pulin capul. gîndeşte. Nu se poartă tratadve cu conspiratorii. să urmăm propunerea de ieri a lui Paredes. află de la mine -zise Norwin -. Muzo. Norwin. sa-l urcăm într-un avion la Talara şi să-l aducem aici zor-nevoie. Uneori dădeau de Becerrita. coborîtul la cantină. ridicînd vocea -. . Tete.Mi-aţi smuls aprobarea. la „Embassy" .M-am dus să-l văd în seara asta.zise Carlitos -. Chispas. înconjurat de doi sau trei redactori.zise Norwin -. .Sînt sigur ca Becerrita va continua să toame gaz pe foc -zise Norwin -. Dar din moment ce trei au bătut în retragere cu coada intre picioare. cumetre.Decît să exploatezi instinctele josnice ale peruanilor. i-am pus cruce Muzei. .Dacă mai scoateţi un singur cuvînt despre ziar mă ridic şi plec . Batem pasul pe loc.zise gencralul Llerena. îi lăsăm drum liber lui Becer-rita . dezbrăcatul în faţa ferestrei cu ochii ţintă la înstapînirea luminii peste cuprinsul mării. uneori rîdea aproape fără zgomot. atîta timp cît ziarul a ocupat vechiul local de pe strada Pando. Repeta unul şi-acelaşi vers. Nu mai era ce-a fost. Uită naibii „Ultima Oră". domnule general? . chiar în seara asta. tăcea. . în primele zile-ale lunii. Cîntă la bongo. confidenţe. lar te-ai certat cu „China". Dar noi nu.zise Carlitos —. să nu mai întrebe de tine! Poruncim s-o uitaţi!. bătutul la maşină.

Bermudez. De doinnul Lozano. da.zise el. Are dovezi. Deaceea avem nevoie de dumneavoastră. . ştearsă pe fundalul umbrit al ferestiei.zise un cap cu chipiu. . popreală. vorbim mîine.li datorează totul Preşedintelui. . Să nu-l mai lase să iasă pînă nu vin eu.zise un căpitan.explodă în aparat vocea mînioasă a lui Landa -. Zice sus şi tare că sînteţi compromis într-un complot împotriva regimului.îl admonestă el. . într-un complot împotriva regimului? . plin de afecţiune -. . Da. generale .cu coada ochiului văzu faţa pustiită de nesomn a generalului Llerena şi frămîntarea lui Paredes. calm -.Tocmai bibanul cel mare se-ndreaptă spre locuinţa duini-tale? . nici pomeneala de avion special.închiriez eu avionul.Domnul Bermudez e chemat la telefon de la prefectură.Foarte bine. închiriez eu avionul. Da. La aparat Camino. Camino .se stropşi senatorul -. .cunoşUnţă c-a fost arestat generalul Espina . De ce mau scos din casă cu soldaţi? Cum rămîne cu imunitatea parlamentară? Cine-a ordonat o asemenea încălcare a tuturor. da. El şi cu Landa sînt autorii intelectuali ai întregii afa-ceri. E pe-aproape senatoml? Dămi-l.• generalul Llerena izbi cu putere în bratul fotoliului -. Pun să-l aducă numaidecît.Generalul Chamorro la telefon. . Da. Bermudez.Nu-i vorba de dumneavoastră. Vrea să telefoneze la PalaL Am unnat instrucţiunile întocmai. domnule gencral. Să-l lase să intre ca să m-aştepte acolo. din prag -.Generalul Espina a fost arestat azinoapte. donmule general . domnule senator zise el -. vă asigur că-i mai bine. cu amabilitate —. ei l-au asmuţit pe Serrano-n aventura asta. domnule Bermudez. Bermudez.Pus la. E neapărată nevoie să veniţi la Lima şi să clarificaţi situaţia. nu-s eu regimul? Ce tîmpenie mai e şi asta. nu? Din poze reieşea că-i frumoasă de pică. . sper că pîn-atunci totul să se lămurească. . Cristina. .Foarte bine-ai procedat. dom-nule senator . Iquitos şi Cajamarca şi-au re~ înnoit declaraţia de lealitate faţă de guvem.o voce ener-gică. Da. Espina.Pe mine metodele dumitale mă lasa rece . domnule general .zise el -.Perfect . . Gamizoanele din Arequipa. A luat-o spre Chaclacayo. vîrîndu-şi capul pe uşă -. Pe curînd. Adică eu nu fac parte din regim?. Daţi-mi-l pe Cainino.Eu. sau aşa ceva. dar de la el nu. ci aceeaşi furie trîmbiţată -.zise el.zise el -. domnule general . . la ferma lui. vocea părea să piară şi revenea pe neaşteptate.zise el. Camino. Bennudez.zise generalul Llerena -. o să-i dau instrucţiuni.E-n camera de-alături. El Serrano. Da.Eu nu susţin nimic. Deşi-s membm al Parlamentului. don Cayo . Asta ce vrea să zică» Bennădez? . ai căpiat de tot? .zise. puteţi folosi toate trei telefoanele.ţiuiturile şi zbîmîitul creşteau. să nenţelegem. face gură. Lucrurile se rezolvă mai repede şi mai uşor cu pumn de fier.Ce-nseamnă toate astea? . Nu. domnule senator. da. la răcoare. ca să-l infbnnez. trîntind receptorul -. Lăsati-mă să procedez cum ştiu eu.Vă vorbeşte Cayo Benniidez. plătesc eu zise comandantul Pare-des. . don Cayo — zise Lozano —. alo? . Am pus mîna pe senatorul Landa. şi mie-mi datorcază totul . Lozano.Ţine-mi-l pe Landa acolo toată noaptea.Că şi-a dat seama c-a intrat la apă. descălţîndu-se -. alo? .Voiam doar să v-aduc la.recunoscu vocea lui Landa. e urmarit îndeaproape de-o patrulă.zise un locotenent. Toţi civilii implicaţi 4 4 î - . Expediazămi-l mîine. la legătura cu Chaclacayo şi anuntă-i că Zavala seapropie. Unde s-a mai pomenit aşa ceva'? De la oricare altul ne-am fi putat aştepta la una ca asta. Cu un Faucett m cursă obişnuită.. domnule comandant Nu reuşesc să dau de domnul Bermudez. cu ce vă pot fi de folos. cum ne-aţi indicat. . Dar trebuia neaparat să luăm legătura cu dunmeavoastră. domnule comandant. Asta-i tol. Tot ce zici e complet lipsit de noimă.se dezvinovăţi el -.Individul tocmai iese din casa. don Cayo. îmi pare bine . aici. plătesc eu. . . prost dispus -. . care-şi muşca buzele -. domnule senator.Comandantul Paredes? — răcni o voce pierdută printre ţiui-turi şi vibraţii acustice -. toate trei aparatele sînt conectate cu Tumbes. Şi generalul ţine morţiş si v-amestece într-o afacere foarte necurată.o fată de-a lui Landa a fost aleasă Miss Pem anul trecut. zice. încercă să şi-l închipuie acum la faţă şi se lăsă păgubaş —. ci generalul Espina .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 437 .nici o şovăiali în vocea lui Landa. Preşedintele doreste ca totul să se aranjeze fără tapaj.Imi pare nespus de rău dacă v-am pricinuit necazuri.Să mi se pună imediat la dispoziţie un avion către Lima-răgi senatorul -.. . . . o să-i vorbesc. domnule general . generale . dar e vorba de ceva urgent. da. domnule general .Şi Zavala o să scape aşa uşor? murmură comandantul Paredes —.General Chamorro la aparat. ivindu-se deodată -. Ziceţi.zise el -. Regret că mă văd nevoit să vă trezesc la asemenea oră. Chamorro o să mi-o plătească cu vîrf şi îndesat. Cine se crede şi ăsta? o să-i prindă bine să-şi petreacă noaptea ca pe ghimpi.Alo. 438 • . Nu poate vorbi cu nimeni. . şi-o întrezări. stăpîna pe sine —.zise generalul Llerena. privind covoml. Eu sînt. .zise el -. generalul Espina.Aveţi legătura cu Chiclayo. Dumneata eşti responsabil de toate astea.Am fost tratat ca un tîlhar de gorilele ăstuia . CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 439 . scoţîndu-şi mantoul de blană. Camino . nu? . . deşi-s prieten cu Preşedintele. domnule general. Alo. Protestează.

Deşi nu-l cred în stare să-şi ruineze toată cariera.zise generalul Llerena -. general Chamorro .zise Ludovico -. ştergîndu-şi cu batista chipul lafc de năduşeală -. cred c-am adoimit. . ochii bîntuiţi de-n&îngere şi de insomnie. şi cu coada ochiului văzu feţele stupefiate ale lui Paredes şi Llerena- CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 443 N-a şovăit nid juma de oră. Pe curînd. Da.generalii Quispe. . Chiar acum a sosit o telegramă din Tumbes. Semnat general Manuel Obando Coloma.zise don Fermîn -.Preşedintele are deplină încredere în dumneavoastră. Să fiu acolo-n douăzeci de minute. .Doar n-ai de gînd să comiţi nebunia de-a te răzvrăti singur — răgi generalul Llercna -.Ce-o fi acum m capul lui Chamorro. Plec la Chaclacayo acum. L-am înconjurat cu trupe. 442 • Mano Vargas Llosa • . Am aţipit.Aveţi chibrituri? . de ce-mpingi? — se bîlbîi Hipolito —.Puteţi ^ua legătura prin radio cu. E Ambrosio. sper să nu se fi culcat Anatolia.Două cafele naturale. Asta e ce se cheamă-un om de-acţiune. generale . . slobozi un nor de fum şi tuşi —.zise el -. dar n-am încredere-n Aviaţie. Preşedintele aşteaptă să i-o triiniţi personal. Quispe şi Obando . A. don Femun . Hipolito. Da. în ultimul timp. E-n stare acum de orice prostie. . don Cayo.Nu trebuie să-ţi mai amintesc că te afli în fruntea unei ganuzotie de frontieră . Comandant Şef al regiunii întîia mUitare citi el -. . De-i aşa. domnule general.Ba acum îi bagă-n aia mă-sii pe Espina. trec pe-acolo peste cîteva ceasim. tăcu în timp ce-şi potrivea singur zahărul. Nu mai lipseşte decît adeziunea dumitale. Con-finn adeziune patriotic regim stop. stop. Ceva grav.zise el -.răgi generalul Llerena -.repeta vehement vocea lui Chamorro -. Telefonul alb. Cu atît mai bine. . . generale . Hipe1ito. să marchez punctul final. . Pentru orice altă ştire mă găsiţi acasă. care erau rozalii -. Ai auzit sau vrei să-ţi citesc chiar eu telegramele înc-o dată? . dă-mi-l pe generalul Llerena. . Preşedintele aşteaptă să acţionaţi cu acelaşi spirit patriotic ca şi ceilalţi. . nu-ngădui să fie pusă la-ndoială onoarea mea .Donmul Benniîdez esle chemat de la Palat. .zise comandantul Paredes -. scuzaţi don Cayo.murmură generalul Llerena. închide uşa. E-un om inteligent. Mulţumesc. . . fără să intre -. Nu trece-o săptămînă fără să se descopere alta. în maşină. don Cayo — zise Ludovico -. o conspiraţie.Lampa din salon e aprinsă. Solano.încă una? . pe-un ton surd —. Vom apăra constituţia legile. don Cayo? . domnule gene-ral .La Chaclacayo — zise el —. la te uită cinei acolo. general Chamorro. tare şi fară zahăr . . poate rezista cîteva zile — zise generalul Llerena. Noapte bună. semnat general Pedro Solano. Mi-a cerut să vă transmit aceasta personal. să-ţi mai zic ce răspundere-ţi vei lua dacă vei provoca un razboi civil la graniţa cu Ecuadorul.zise el -.Mai bine să ne ducem la Palat chiar acum. cîteva gamizoane — recita dezgustat don Fermfri —.Va trinute telegrama pîn' la răsăritul soarelui . zîmbitor.Dacă-l apucă năbădăile şi se răscoală. Asta-i tot ce ţineam să vă zicem. general Chamoiro. Anatolia . .Ai auzit.zise maşinal don Fermm -. general Chamorro .La aparat maioml Tijero. stop. Şi-n fruntea lor unele persoane la care nu s-ar fi aşteptatnimeni. Comandant Şef al regiunii a patra şi ofiţerii confiimă adeziune simpade patriotic regim restaurarea naţională. .se-aplecă spre bricheta lui don Fenn&i. Dar şiaşa ne dam seama ce cuprinde. Asta-i o intrigă deşănţată şi laşă împotriva mea.zise un locotenent. don Cayo . am dat înapoi ştiind că majoritatea piloţilor se vor opune.zise comandantul Paredes -. .zise el.zise el. îţi dau cuvîntul meu că-n două ore îţi dovedesc ca Armata rămîne pe deplin credincioasă regimului. don Cayo . Ah. nu. se-aşeză lîngă el pe canapea -. S-a soldat doar cu cîteva zile de nesomn. de aceea am venit aici . Dacă nu triiniti telegrama pîn' la răsărital soarelui. î(i ordon să mi-l dai la telefon pe generalul Llerena.împinse o scruniieră spre don Fermin. Semnat general Antonio Quispe Bulnes.zise el -. S-ar putea să fugă-n Ecuador. te voi considerarebel.zise el -.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 441 Eu n-am nimic de discutat cu dumneata. .Toţi şefii Armatei şi-au reafumat lealitatea faţă de regim. Tijero. Anatolia. oamenii noştri o descifrează. Reafirm hotărîre a îndeplini sacre datorii patrie constituţie legi. don Cayo. Tijero .N-am să-ngădui nimănui să ma calomnieze. conspiraţia şi-a dat obştescul sfirşit fără glorie şi fără regrete . prefer nici să nu-ncerc să aflu . . .îmi pare rău că v-am făcut s-aşteptaţi. uite şi cafelele. în pofida a tot ce ţi-a băgat în cap Espina. scrutînd fata violacee. Comandant Şefregiunea a doua.Am încercat să-l văd pe Preşedinte şi n-a fost chip. aveti o vizită.Reafirm neabătut lealitate guvem constituit şi şef Stat dedi-cat patriotică restaurare naţională. Alberto? .zise el. Nu trebuie. Scoală. .Scuzaţi. . trase cu sete.Mă bucur mult.Militari.Ce dracu te-apucă. Lasă-le-acolo. Obando şi Solano . fără pic de voioşie.în pătratul ferestrei se desluşea prin beznă o prima irizare albăstrie: mantoul de blană c&dea la picioarele ei. . -El Sesrano Espina — don Fermin sorbi o dată c-o strîmbătură de neplăcere. Adu-ni-le în salon şi te poţi culca la loc.Nimic din toate acestea nu va fi necesar. După care voi trece pe la Palat. . In cifru.Preşedintele aşteaptă cu nerabdare telegrama dumnea-voastră. Cînd s-a vînturat ideea \ de a-i bombarda cazănnile. . Ăsta-i punctul fmal.zise el -. generale. o să pun să ni se facă nişte cafele. întinzîndu-i mîna -.Naturală.

ba chiar a sugerat să se proclame alegeri generale la şase luni după preluarea puterii de către noid guvem. . după cum probabil ştiţi.Cînd generalii încep să conspirc. trea-ba devine mai serioasă. Şi civilii? 444 • amestecă-n cafea cu iingurita. Făcu o scurtă pauză şi-l privi . . . Din pricina prieteniei mele cu Espina. don Cayo. are experienţă. mai ales.zise el -.admise el -. şi de la o zi la alta s-a trezit pus pe liber. .zise el -. fără minister . şi el gîndi: ştie să se poarte. cărţile pe masă . începuse să lucreze pen-tru sine folosindu-se de minister.Ştiaţi că m-aflam aici.zise el. dar în loc s-o facă pe martirul va prefera să plece-n străinătate c-o leafa bună în dolari — zise el. bine-nţeles.zise don Fermfn. Prea multe ambiţii politice. .zise don Fermin. îmi pot închipui ce simte aflînd că toţi complicii lui l-au trădat. Sprijinit de Areqwps. A dumitale începe să se lămurească. Iquitos şi Tnmbes. S-ar întoarce împotriva regimului. fără ironie. Sîntem dispuşi să nu trecem la repre-salii. aşteptîndu-vă? . şi. Dar numai militarii cunoşteau planurile în . . Mulţi oameni de-ai regimului. .Prefer să ştiu de la bun meeput la ce să m-aştept. Devine şi mai serioasă dacă-aceştia se aliază cu membri ai Clubului Naţional. totul părea o aiureală . Nu s-a-mpăcat niciodată cu ideea. să ceară pentru prietenii lui posturi cheie în Annată-zie el -. Broboane de sudoare îi napădiseră fruntea. . Chiar şi de conversaţiile dinlie dumneavoastră. dacă mai ţineţi minte. . are clasă. savurînd cafeaua. Espina şi senatorul Landa. Dar el ştie că nu mai are nici o şansă.afinnă don Fermin. Espina e arestat. gînditor -. toate gamizoanele implicate şi-au exprimat adeziunea faţă de Preşedinte.Bun. ca să-şi susţină moralul şi să-i piară gustul amar din gură.Espina e orgolios şi nu va face act de supunere . Conspiraţiile licenţiaţilor sau ale altor universitari sînt o glumă.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 445 amăniint.Ofiţerii datorează mult Preşedintelui. Pe mine ?i pe Landa ne duceau cu vorba. Rău îmi pare. Mai rămtae de lămurit situaţia cîtorva civili. c-un gest de lehamite -.Confimdase cam mult lucrurile.zise don Femifii.Espina ţinea să se folosească de numele meu ca să convingă cîţiva nehotăriţi . încuviintînd -.Totul e clar.zise el.zise don Fermfn. .zise el. c-un şters zîmbet apadc şi fugar -. Abia ieri am avut date suficiente. să trag de timp luînd parte şi la cîteva întnuuri.Ce tip cu două feţe. Dar după aia a-nceput sî prindă contur.Deci totul s-a rezolvat dinspre partea militarilor — zise don Femiin -. să-şi cocoaţe oamenii pnn prefecturi. Cu condiţia ca şi tabăra adversa să dea dovadă de aceeaşi înţelegere a situaţiei. don Fermin.La-nceput. Nu vrem tapaj.zise don Fermfn. 1 . el Serrano . . rar -.| Ne-am cunoscut chiar prin Serrano. Lui îi datorez postul. ar da-n vileag că există fricţiuni şi fracţiuni.Asta mi-e meseria. . şi-adevărul e că devine din ce în ce mai greu. Jumătate din conspiratori erau sprijinitori de-ai regimului. fiindcă şi noi sîntem vechi prieteni. sînt plătit să ştiu tot ce poate interesa regimul .o să vă vorbesc fără înconjur .j zic. . privindu-şi fix ceşcuţa cu cafea -. Espina pleaca la Arequipa chiar | azi dis-de-dimineaţă. atunci . Mi-au cerut ajutorul şi mi s-a părut mai pmdent sa nu-i contra.Se considera braţul drept al lui Odria.Dar desigur că „noutăţile" mele nu vă iau deloc prin sur-prindere . !U Cajamarca. ne infonnaseră din timp .Nu va face declaraţii sforăitoare de supunere. Ambasada Statelor Unite era la curent. . c-o subită plictiseală.Ştiu că sînteţi prieteni vechi . Acolo va conspira în continuare. S-ar putea să dea lovitura mîine noapte. Nu-i prea uşor. să le fac jocul. dînd din cap afir-mativ -. . ridicînd din umeri —. don Fermfn. . mulţi politicieni.zise don Fermfn.

Nu discutăm acum de-alde doctoraşu! Ferro şi altă plevuşcă. . doa Femun. Vedeţi. . . don Cayo.don Fermm vorbea fără aroganţă. .Eu nu investesc bani în afaceri proaste. după-aia vor fi expe-diaţi în străinătate. Bănuiesc că Preşedintele n-a uitat. c-o siguranţă liniştită. . mai intim -.Dat fiind că lucrurile s-au rezolvat atît de repede şi. sînt sincer cu dumneavoastră. Am plătit bani grei şi am rastumat ceml $i pamîntul să-i fac pe oameni să-l susţină pe Odria în '48. Preşedin-tele nu e ranchiunos.Ingropate definitiv — lămuri el —. rar. don Fermin -.zise don Pennfii -. îl voi sfătui pe Preşedinte să vă dea pace -rise el -. Ştiţi că cea mai mare parte din aface-rile mele depind de stat.Din motive uşor de-nţeles . . şi el gîndi: vorbeşte de parcă tot ce zice ar fi inutil.Un timp vor dispărea din circulaţie.Espina susţine că dumneavoastra şi Landa aţi pus la bătaie o groază de bani pentru reuşita loviturii . să zicem.o să treceti la represalii împotriva mea? . economice. s-ar putea însă să vi se ceară să plecaţi în străinătate pentru-un timp zise el -. i Singurii civili care contează sînteţi dumneavoastră şi Landa. don Femuh. într'un fel sau altul. unul după altul . mănuşi . Sînt la curent că-aveti şi alte necazuri. .zise don Femun -. Asta cel puţin e părerea mea.Voi fi arestat? .Mai presupun că afacerile bănoase pe care le plănuiserăni împreună vor trebui date uitării . cu condiţia să vă-abţineţi de la orice activitate politică. De$i n-aş crede să fie necesar.zise el -.Domniile voastre aţi slujit regimul din primele clipe şi-aveţi '• relaţii $i influenţe în medii cu care trebuie să ne purtam cu . voi face totul să-mpiedic luarea unor asemenea măsuri . . . de parcă era datoria mea să ştiu asta mai bine ca odcinc —. . Sper ca Preşedintele să aibă faţă de Domni-ile voastre cel puţin tot atîta consideraţie cît şi faţă de Espina.zise don Fermfn. Dar hotarîrea ultimă o va lua Preşedintele.zise el. E tot ce pot să vă promit deocamdată.în nici un caz. don Fermih. . .Depinde care civili .zise don Femiin. fiindcă aveam încredere-n el.Dacă eu m-aş fi apucat să conspir pe bune.zise don Fermin -. Ăştia nu există. tot în picioare vor cădea. Los serranos au o memo-rie excelentă.Din păcate există . fără grabă. şi sper ca după cîtva timp să caute o fonnă de împăcare cu dumneavoastră. iar dacă Landa şi cu mine am fi luat hăţudle-n mînă. . n-am fost consultat.o să mi se propună şi mie o calătorie-n străinătate? . Mi s-a prezentat totul de-a gata. . \ Adică? . sînt omul regimului.repetă. Dar. Nu merită să ne gîndim la ei.zise el -.Eu nu-s nici pe departe creieml acestei conspiraţii. Cu zece milioane de soles nu există lovitură de stat care să nu reuşească-n Pem. .Preşedintele e seirano — zise el -.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 447 446 • . Voi face tot ce-mi stă în purinţă să-l detennin să se arate înţelegător şi să aranjez lucrurile cît mai bine.zise el -. Ce vor păţi? . De la bun început am avut rezerve.Mă voi pune chezaş pentru dumneavoastră.zise el -. cobori vocea şi adoptă un ton mai puţin impersonal. Nu vă pot zice mai mult. doa Femun. . gamizoanele implicate n-ar fi fost patru ci zece . desigur.suspină don Fermin -. .Eu plec chiar acum la Palat să vorbesc cu Preşedintele -zise el -. . cel puţin pentru dumneavoastră. . Vreau să zic. înainte deorice.Făcu o pauză.zise don Fermih.i dumneavoastră o ştiţi preabine . e-o altă caracte-ristică pe care mi-o cunoaşteţi . lucrurile n-ar fi luat o-ntorsatură atît de urîtă pentru Espina. . atît de bine. din ' modve : uşor de-nţeles.

. Te duci să-l aştepţi pe Landa? . . ştie să piardă . don Cayo. Nu mai e nevoie să-mi povestiti nimic. fără o picătură de sînge. don Cayo.A cemt să nu fie trezit decît dacă-i ceva extrem de urgentzise comandantul Paredes. don Cayo . şi. ci cu prilejul sărbătorii naţionale. .slobozi un hohot de rts doctorul Arbelăez -. Fără zgomot.zise el -.zise maiorul Tijero -. coman-dante. dar mulţumesc oricum de intenţie — zise doctorul Arbelăez -. nu? . . de mezin. Dacă nu mor de somn pînă-atunci. . tocmai voiam să vă propun să luam masa împreună ca să vă explic totul detaliat . n-am de ales . cu maşina mea.Trebuie să vă felicit. ridicîndu-se —. . Bun. o să revin să-i vorbesc ceva mai tîrziu -zise el —.zise el -. Mălai-mare ăsta de Hipe1ito iar a adormit.Cum a decurs conversaţia cu bibanul cel mare? .Sub ordinele mele? . .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 449 448 • Afario Vargas Uosa Nu. Landa mă preocupă mai mult. Azi-noapte cel mai urgent lucru n-a fost să vă. doJi Cayo. doctore. Lasă-l. oricum. Cayo . plec cu Domniile voastre. I . . eu unul răsuflu uşurat. S-ar părea că experienta aceea nu tocmai plăcută l-a ! scîrbit de politică. .Bună dunineaţa. Dar.Există momente cînd singura soluţie-i să nu ţii seamă de ierarhii. Bună dimineaţa. .zise doctoml Aibelăez -. Lucrurile s-au pre-cipitat azi-noapte şi n-am avut timp să vă pun la curent. De data asta.zise el -.Trebuie.Adevăru-i că n-a fost lucru de şagă — căscă Paredes —.Desigur . făiă ajutorul nimănui.Am şi ajuns — zise Ludovico.Nu-i nunic urgent.Nu mi-o luaţi în nume de rău.Ştiţi despre Santiago mai multe decît mine. Dacă nu era colonelul Quijano.Zavala-i bun jucător. doctore .La Palat. Nu s-a mai reîntîlnit cu vechii prieteni şi mi ! se raportează că duce o viaţă foarte obişnuită. fără sfatul nimănui. Sper să ne revedem curînd.informez pe dumneavoastră ci să trec la acţiune. E-un mare succes. Da. Camino a dat telefon să ne anunţe că zborul Faucett o să sosească la unsprezece jumate. Şoferul tău să ne urmeze la Cercul Militar. nu-l trezi. de cîteva luni nu l-am mai văzut munnură don Fennfn.il ] linişti el —.zise comandantul Paredes —. rizmd —. Are mai mulţi bani.Nu sînt liber la prînz. Pînă-n ultimul moment indiciile erau vagi. don Cayo. dar am renunţat . De astă-dată Preşedin-tele mi-a primit demisia. . . cel cea fugit de-acasă. . nu vorbesc de treaba care ne-a adus aici. crede-mă. privindu-l chiorîş -.Ce-i cu Santiago? . totuşi îmi place să lucrez sub ordinele dumneavoastră. Deşi n-o să mă credeţi. Preşedintele s-a retras să se odihnească. îl mai ţineţi sub observaţie pe băiat? .Voi cere Preşedintelui să revină asupra hotăririi luate şi să nu vă-ngăduie să vă retrageţi . dumnea-voastră aţi adormit buştean. Pe curînd. Tot drumul v-am auzit sforăind. Preşedintele m-a informat cu detalii. Dar v-aşteaptă comandantul Paredes şi doctoml Arbelăez. . sînt foarte obosit şi vă las acum. în fine. Da. Ci de fiul dum-nevoastră. don Cayo.Am pus să fie urmărit cîteva zile. Mai sînt trei ore. domnule doctor. La revedere.miirmură el -.zise el -.chipul lui don Fermin se-ntorsese rapid spre el -. don Cayo.zise doctorul Arbelăez. .zise comandantul Paredes.Hai să bem ceva. sînt foarte fericit N-o să ne mai ciocnim unul de altul. .zise el -. dacă n-aveţi nmuc împotrivă. Om vedea. . Ludovico . trăgeam o spaimă de nu ne reve-neam nici acum. Preşedintele va remania cabinetul: nu acum. şi de-aceea mai mult orgoliu. în sfirşit vă vedem la faţă .

Şi iute. — Zavala . . că donnim pe noi. nici los giingos nu se mai dau în vînt după noi. îmi închipui că te are la mînă dinspre partea asta şi că tu n-ai — libertatea de mişcare. • da' ce n-a încercat. Nu-l vom putea aduce chiar la sapă de lemn. la de pildă cutare sau cutare dosar.zise el —. Ministerul Lucrărilor Publice o sa-i cerceteze cu lupa catastifele şi-o să-l oblige să plătească impozitele din urmă.Nu puteam risca să-l pun la curent cu toată afacerea. II ai la mînă prin viciul lui. Sînt dezbinaţi. Vom face în aşa fel încît Congresul să-l avanseze. căscînd din nou -.încuviintă el—. nu exagerez deloc . nu atrage atentia . I — Averea lui e-un castel pe nisip . pe ăsta nu-i mare lucru . nu te criticam — zise Paredes —.zise comandantul Paredes -. Viciul e singurul lucru pe care-l respecţi tu la un om. Preşedintele. n-o să mai primeasci nici o subvenţie. rîzînd -. . acum nu mai poţi da îndărăt. Laboratorul cîştigă doar din comenzile Instituţiilor Annatei. Afacerile tale cu el. şi astacît mai curînd.zise el -.Ştiu.Acum sînt invizibil şi nimeni nu-mi poate torpila activi-tatea . — Să-l perpeleşti. Află că duşmanii regimului şiar freca mîinile de bucurie dacă m-ar vedea nunistru. plus amenzile. nimeni nu poate dovedi despre contractele-acelea c-ar fi obţinute graţie mie.zîmbi Paredes -. Stopăm comen-zile. — Ba prin asta nu . ştiu. | — Puţin mă cunoşti: înc. doar din şosele şi servicii călie unitătile şcolare. Dă-i drumu' odată.ă nu s-a născut omul să mă aibă la • mînă — zise el. e vulnerabil. La foc mamnt. atunci? Să-l perpelesc pe Zavala.zise el —. Llerena s-a făcut luntre şi punte să-i iei locul lui Arbelăez. . o fi el clănţău. bietul Arbelăez are dreptate. .zîmbi Paredes -. Mi se cere să las totul baltă.E-adevărat zvonul cu remanierea cabinetului? . . nu ne mai rămîne decît să ne luăm tălpăşiţa.Poate.zise el. cînd ii ştiam niiile de iţe ce-l ţin legat de Landa — zise el. . Comisioa-nele mele erau atît.Duşmanii nu mai reprezmtă mare lucru după înfrtngerea asta . Tocmai de aceea. Nici Clubul Naţional. mi-ai mai zis-o . . ca să scapi de piedicile mărunte. a-ncercat de sute de | ori. — Ştie absolut tot. Forţa regimului se-ntemeia pe sprijinul grupărilor importanle. bun. . întreprinderea de construcţii. a vrut să-i devin asociat.o remaniere ministerială în preajma sărbătorii nationale e ceva obişnuit. nici Armata. Problema se va pune cu oricine îi va lua locul. să-mi strecoare acţiuni de-ale lui. şi-l privi serios pe Paredes. nu i-am ascuns nimic . Pe cînd ministrul este expus. dar dacă reuşesc să se unească. lucrurile vor lua o întorsătură urită. dansează pe frînghie. Nunănui n-o să-i placă să fie simplu om de paie. Ce-i drept. nimic.Ştiu. Gîndeşte-te că şi pentru ceilalţi miniştn e foarte incomod să existe un Ministru de Inteme de paie şi altul real.zise comandantul Paredes -. o sa rîzi. Să ştii că Arbelăez trebuie reţinut totuşi la minister.zise comandantul Paredes —. ar fi de dorit să preiei tu ministerul. Ce mi se cere. Bun.zise el —.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 451 45o • — Regimul îi datorează viaţa. doua cafele tari .. Contul meu en străinătate şi se ridică la atît. — Două oranjade. dar crede-mă că n-aş vrea să fiu în pielea lui. cu dragă inimă. întinzîndu-se —. dar scîmăviile astea găsesc întotdeauna o portiţă de scăpare — zise Paredes. De altfel. Or locruai asta s-a schimbat. Nu i-a mers..zise el -. Pe de altă parte. dar e singura latură dinspre care nu-i perpelesc pe oameni. ştiu. . . dar se poate lucra cu el. Le suprimăm şi pe astea. totdeauna în bani gheaţă. Dacă unchiul tău nu acţionează rapid. — Ce te preocupă? .zise Paredes —.zise Paredes -. — Nu-i vorba de asta . să fug din ţară? Nu.Cînd sîntem între noi s-ar cuveni să fim mai sinceri — zise el. Mult timp nu voi mai îndrăzni să ridice capul.

E de-ajuns să vezi manifesta-ţiile cu care-i înHmpinat ori de cîte ori face o călătorie.Liderii ăprişti au îmbătrînit şi s-au ieftinit .Le-organizez eu de ani de zile . apriştii ar fi de-acord să trateze cu regimul. — Fiindca dreapta le-a băgat în cap că acela-i duşmanul-zise el -. ca să fiu drept. vor să le înapoieze casa.Forţele armate s-ar opune pînă-n pînzele albe oricaiei înţelegeri cu APRA .zise Paredes -. dela Chaclacayo tot într-un somn o ţine .Arestările s-au desfăşurat fără probleme — zise Lozano. n-am ce vă face.zise Paredes -. Dacă li s-ar oferi ceva.zise Paredes -. cu aparatul de stat şi cu grupările diriguitoare leale. don Cayo. pe mine ideea nici nu mă deranjează. Unchiul tău îşi are consilierii lui. Dă-mi bani şi-ţi organizez aceleaşi manifestaţii şi ţie. c-a făcut curăţenia. cît e ceasul? . Dar pot fi reeducate.Nu mă-nţelege greşit. Bun. în ambasade. Odrfa şi APRA la un loc! Te rog.zise Ludovico. . Tot ce vor e ca el să plece.zise el —. căscînd -.zise Paredes -.zise Lozano. Ţie parcă nu-ţi surtde ideea. . mai bine con-sultă-un psihiatru . fiţi fară grijă. Cer scuze că merg aşa încet. Apropo. frecîndu-şi obrazul nebărbierit.Landa nu-i arestat . şi Statele Unite nu-i mai pun beţe-n roate .. ar cîştiga alegerile-n mod cinstit. nu? . Odria ar fi într-adevăr reales. Apriştii le-ar da militarilor toate garanţiile cemte.APRA s-a schimbat. Nu. Preşedintele şi-a cîştigat simpatia popomlui. ar proceda aidoma dacă ar lua ei puterea . Dac-ar reforma Constituţia si-ar dori să fie reales.Atunci.căscă el -. care.Nu . Ei ar cădea de-acord. căpetenia-a-ceea a apriştilor. . nu vor ca el să-şi schimbe politica.Decît să te duci după Landa la aeroport. N-a curăţat el ţara de aprişti şi de comunişti? Nu le-a dat militarilor privilegii 1 de care nu s-au bucurat niciodată? Nu i-a chemat pe bibanii cei graşi de la Clubul Naţional în mmistere. singura cu-adevărat populară aici e APRA. Chestiunile politice nu-s de resortul nostru. îii schimbul legalităţii şi-al altor cîtorva flecuşteţe.Ai înnebunit? . Ajungem oricum la aeroport înainte de unsprezece.zise el -. lar la noapte. colegii. Acum.zise Paredes -.. nu le-a lăsat mînă liberă la Intenie? Nu le face pe plac yankeilor gnagosl Ce mai vor să facă? . îl voi primi eu singur şi-l voi duce la el acasă. Din moment ce-aterizează c-im avion de pasageri nu ştiam cum să procedez la. căscînd —. dacă mă ţin balamalele.Ai tot timpul . nu? . în '56 va lua preşedinţia unul din bibanii pe care nu-i poţi tu suferi — zise el.Aiurezi . Doctoml Velarde.zisc el -.Dar ce mai vor de la el? . Cayo. lar tu şi cu mine vom pleca depărtişor la o odihnă binemeritată după toate aceste agitaţii şi aiureli.CONVERSAŢIE LA CATBDRALA • 453 452 • . . Am adus două patrule şi ceva oameni de-ai mei. c-o voce răguşită şi extenuată -. . L-au chemat să le cureţe casa de libărci. Restul e-n ordine? . Nu vreau ca senatoml să vadă toată această desfăşurare de forţe. nu mare lucru. aşa că ia-ţi oamenii şi dispari cu ei.zise Paredes. nu s-a trezit. m-a răzbit încordarea ultimelor două zile. e a lor. e mai anticomunistă decît tine. arătînd spre Hipe1ito -. Eu mă duc să mă culc. la urma unnei.Avionul soseşte în zece minute. Nu ştiu de fapt de ce vorbim despre asta. Zilele astea nedonnite te-au pleoştit rău. făcîndu-le să-nţeleagă că APRA nu mai este ce-a fost cîndva. Le-a construit spitale. Cu masa APREI. Tu şi cu mine să ne vedem de lungul nasului. . . tăvalesc nişte fufe. Cineva i-o fi strecurat vreo vorbă. Cayo. Singurul incident neplăcut a avut loc la Arequipa. don Cayo . dar adevăru-i că şi eu pic de somn şi n-aş vrea să fac un accident.zise Paredes. a dat legea asigurării muncitoreşti. .Nu. . fapt e c-a . .zise el —.

Că le-aţi pus la dispoziţie casa din Lima şi ferma „Olave" celor douăzeci de conspiratori civili pe care i-am şi arestat.murmură Landa. . benzi imprimate. vă propun să vă reafirmati lealitatea fată de regim şi să vă păstraţi pozitia de lider parlamentar. în toate amănuntele . toate dovezile. donmule? . .zise Lozano -. privindu-l ţintă m ochi -. . îşi (inea mîimle pe genunchi.Tot e bine că mergem la mine acasă şi nu la închisoare -murmură senatorul Landa.întH trebuie să ştiu ce s-a-ntîmplat. Deplîng nespus toate neplăcerile astea. domnule Bemmdez? . .Dumneavoastră sînteţi obosit. să luaţi loc. .Generalul Espina e arestat.o să vă vorbesc cu toată sinceritatea. fară să-l privească -. C-aţi făcut rost de bani şi v-aţi investit averea personală-n afacerea aceasta. Oriciim. . domnule senator . Beimiidez. şi-o clipă reuşi să şi le-nchipuie: albe. Mai bine trezeşte-mi-i pe ăia doi şi pune-i să tragă maşina mai'ncoa. înfrunzita grădină. Nu vrem ca faptele să aibă unnări neplăcute. părul scurt. domnule senator -zise el -. care mai de care] .C-aţi făcut legătura între Espina şi şefii gamizoanelor implicate .Ăştia doi au cemt să fie mutaţi.Vreţi să intraţi în saloniri de protocol.Nu-i de mirare. . Am vorhit mai adineauri cu mama la telefon şi e moartă de frică. Chiar nu-i chip să cîştigăm timp.Recomandare inudlă — zise Landa —. goale.o să-ţi explic eu. scăpat. don Cayo . Faceţi şi dumneavoastră la fel. . cu călcîiaşele lor ălbe şi iuţi pe gazonul umed.Cum de nu . cu mitraliere şi cu urlete de sircnă susură Landa. poţi pleca. cu braţele deschise. . Tot dunmeata ai dat ordin să fiu poprit toată noaptea pe-un scaun.zise Landa. acasă la senatoml Landa. Lozano . şedea absolut nemişcat. scumpo . s-or fi săturat şi ei de-atîtea nopţi nedor-mite . De altfel. avide. tăticule? . zi-i că-s sănătos voinic. nu. o fi-ncercînd acum să fugă-n Bolivia. . tăticule! . Bine. . la uite la Ludovico şi Hipdlito. Poftim.Bună ziua . .zise el.Landa se dezlipi de fiică-sa.De parc-ar trebui să luaţi cu asalt o fotăreaţă. Scurt şi cuprinzător.zise el -. Nu mint niciodată.Casa-aceea mare din grădină. tăios.zîmbi el -. Ludovico. unde două forme feminine o primiră. Pe-aici. domnule senator. la loc. . eu sînt obosit . Preşedintele înclină să dea totul uitării. şi el îi văzu faţa de poiţelan. bine. ne-aşteaptă maşina. Sper c-o sa-mi daţi voie să mă schimb.munnură el şi-ndată o dezbrăcă şi-o împinse spre cearşafuri.zise el.zise el -. . La San Isidro. Ce-i. castaniu -.repetă Landa.zise Ludovico. . Sforaie iar. dar n-am avut încotro. Dar nu mai e vorba de asta. Lozano. cu gura lipită de gemulet-N-a lipsit mult ca nevastă-mea să facă-o sincopă cînd s-au prezentat tipii la „Olave".întîi trebuie să ştiu ce mi se impută . domnule senator. Avem declaraţii scrise. Concret. '' Dar dunmeavoastră hotărîţi. Eu o s-o iau puţin înainte.E vorba să n-aveţi în Senat un duşman care să cunoască regimul cum îl cunosc eu. Cristina. treci. Poftiţi înăuntni. ca să cîştigam tirnp şi unul şi altul. să uitaţi cele-ntîmplate. M-am exprimat bine? . posturile de granită au fost : anunţate. c-o mişcare de neputinţă -. avem treabă. prefer să iau putin aer .Nu.murmură el -. Bennudez.Tata. caută-mi lu alţi doi care să ţină mai bine la tăvăleală.zise el -. Sună la Chiclayo şi linişteşte-ti mama. uite şiavionul.zise im locotenent. Să nu fim deranjaţi.zise el -. nu vă cercru explicaţii.strigă fata.Dumneavoastră primul. fugănndu-se printre dafmi.E-n regulă. să fac o baie. arătînd vasta. ce s-a totîmplat. se-ntoarse spre el —. La revedere. domnule senator? . locotenente. ochii mari şi miraţi. . toţi ofiţerii care i-au promis ajutor s-au reîmpăcat cu regimul . mulţumesc. şi asta la şaizeci de ani. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 455 454 • . Bermudez? . . rîzînd dezmierdat. domnule senator. salutînd.

Hipel-ito. E de-ajuns să spuneţi da.căscă el -. Mai mult ca sigur că-i acasă.Prefectul v-a pregătit această infonnare despre situaţia din Lima .Va trebui să părăsiţi ţara . . Totul va depinde. c-un gest de agasare -.Să nu comunice între ei. don Cayo. bine-nţeles. fără nici un incidenL . să mă gîndesc. elastice şi proaspete. Lozano. la prefectură. şi-n funcţie de ele se vor lua anumite măsuri. Ameninţînd cu Preşedintele. don Cayo .Doar nu sînteţi arestat. numele şi influenţele dumneavoastră sînt necesare regimului. deşteptarea. Vreau să zic.zise Lozano —. sau mîine. împingînd sub el un scaun -. I-am zis că nimeni nu-l poate vedea fără autorizaţia dumneavoastră. c-o voce abia auzită. nici o ştire de la Velarde. Dati-mi •••yrăgaz cîteva ore. Oamenii aceştia s-au încrezut în mine. dacă credeţi mai nimerit. . şi dacă dumneavoastră vă hotărîţi să colaboraţi.zise el -. prestigiul. nici măcar supravegheat.şovăi senatorul -. . nu va fi nici.Ce fel de masuri? .zise Lozano -. îţi recunosc metodele. Pe cunnd. şi-l văzu pe Landa clipind des -.Da.murmură Landa. Vreau să-mi controlezi apelurile telefonice ale lui Landa. Vă sun eu diseară. cîţiva vor fi expulzaţi.el hăituit.zise senatorul -. Am o patrulă şi trei agenţi acolo. nici aici nici în provincie — zise el -.Şi dacă refuz să mai colaborez? . . . . . deputaţi. . leşi traversînd grădina. ToU ceilalţi sub zăvor. . şi nimic nu s-a-ntîmplat.Nevasta lui s-a prezentat aici dis-de-dimineaţă .zise Lozano -.Dă-mi un pahar cu apă.Au şi-nceput. alde Ferro şi ceilalţi datorează regimului tot ce au şi tot ce sînt Se vor studia antecedentele fiecăniia.zise Landa -.E voiba să nu şubrezim majoritatea parlamentară . Nu.zise el. Din clipă-n clipă vor începe pilele. După cum vedeţi.Măsuri preventive. Voia să-l vadă pe doctoivl Ferro. Trebuie să iau o pastilă. dom-nule senator -. iuţi şi umede pe sub copăcei -. domnule senator. într-o hîrjoană neîntreruptă în preajma tufelor de flori. apelurile protectorilor. puteţi merge oriunde doriţi. . Mînioasă foc.Care va fi situaţia deţinuţilor? — murmură Landa —. . . Nu mă refer la nulitari.zise el.Zavala? . te rog .Cîte doriţi .Nu vă pot da deocamdată nici un răspuns — zise Landa.Nici o grijă. . domnule senator.Sînteţi un om politic cu experienţă şi-un bun jucător. puteţi vorbi cu cine vreţi. . . don Cayo. . fiindcă vă datorează mult .zise el -. de atitudinea lor.zise el -. deschizînd uşa dinspre grădină. ştiţi mai bine ca oricine ce mişcare vă convine — zise el. după cîteva clipe -. ~ Regimul dă dovadă de-o consideraţie cu totul deosebită faţă de dumneavoastră. simţindu-len jurul lui. Vor sta la umbră un timp. .întîi bîta. ci la ceilalţi.Chiar de dimineaţă am vorbit cu el şi l-am găsit doritor să reintre în graţiile regimului.zise el -. apoi şantajul .zise el. . domnule senator.. în schimb. Miniştri. în plus.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 457 456 • . cu miniştrii. ridicîndu-se -. Ludovico. nu sîntem pomiţi pe inizerii împotriva nimănui . cahn -. . Singurul din patruzeci şi şase. ăşa cum eu m-ain încrezut în generali. Telefonul e pus sub observaţie de două săptămîni.. o doarnnă foarte bine. am înţeles c-au căzut pe moale. Bermudez.Oamenii dumneavoastră or să-mi dea pace pînă atunci? -rise Landa. Tocmai a sunat senatoml Ar6valo.Mai e ceva . Ferro are relaţii c-o groază de lume şi-or să răstoame cerul şi pănuntul doar-doar l-or scăpa. domnule senator. . Si nu pierdem vremea. Nu e arestat. nimic serios.zise Lozano. trimite-mi-i mie . don Cayo . o fi reuşit să treacă graniţa. Vorbiti cu el. Cred că nu-i nevoie să vă reamintesc că şi dunmeavoastră aveţi multe interese legate de stat. rapid.

. Dar dacă el va ţine morţiş. îmbătrinesc. . continuă să alunece tot mai verdginos. don Cayo. a membrelor.Vrea scandal. trăgîndu-şi ciorapii -. Lozano.Soţia doctonilui Ferro v-aşteaptă.Senatorul Landa e-n Ambasada Argentinei de peste-o jumătate de oră. plec să trag un pui de somn la San Miguel . Ai fost cuminte azi-noapte? . .zîmbi Lozano -. dar vocea i se părea desprinsă de sine.Ai o mutră de coşmar . . vocea lui Lozano îi bătea neplăcut darabana în auz -. iar m-a furat somnul . da? o fi ţiiiut-o cît mai la adăpost. don Cayo. Aldbfades? Găseşte-mi-l de unde ştii pe doctorul Lora.încet îşi recăpăta conştiinţa simţurilor. Simula. Cu dumneavoastră. trebuie să-l văd urgent.bîigui Ludovico.Lasă-ma să-ţi fac patul . din cauza a-sta. Inutil să vă spun cît s-au bucurat băieţii auzind vestea.zise el.Pot să vă-ntreb ceva? . Aduceţi-mi odată ceva de mîncare. îl umfli şi pe el. doctoraşule.zise doctorul Alcibfades —. Alo. De la pre-fectură. A generaluhii Espina. altă făină s-ar măcina la moară. . Că vor avea loc remanieri de cabinet. Oamenii tăi să rămînă prin ' preajmă. .Se cunoaşte că sînteţi sfirşit de puteri. ai ieşit din cadă? o să mă trîntesc putin.Te-am înşelat cu ministrul Apărării — murmură el. imediat. ce-i zoml ăsta? . .zise Hortensia -. Sînt dezolat. să se scufunde. Sa-ţi pun ceva la-ncălzit? . azi.Ţi-aminteşti de-acu trei ani.lertaţi-mă.zise Hortensia. Am să-ncerc să-l abat de la hotărîrea asta. cică-i foarte urgent. numărtndu-şi bătăile inegale ale iiumii -. Hola.zise el -. Sîmula.zise el -.şi chipul aferat şi slugamic al lui Lozano deveni mieros -.zise el -. .Ce se-ntîmplă?. A intrat pe-o uşă de serviciu. şi nici că se cunoştea. Lozano. don Cayo simţea înţepături în pupile. ridiclnd pijamaua pe care el tocmai o lepădase pe jos. Dumneavoastră aţi luat pulsul situaţiei. don Cayo .Ar H grozav . . . că veţi fi promovat în guvem. Agenţii nu ştiau că dă-n ambasadă. De ce hu vă duceţi să vă odihniţi puţin? Nu cred să / mai apară ceva important.zise el -. Cayo. Cred că eşti mort de foame. Am petrecut atunci patru nopţi fără să-nchi-dem ochii. . trăgea draperia şi el simţi calunecă pe-un povîmiş stfncos. don Cayo. De cinci minute ţip la tine. Zi-i că sînt în biroul lui peste-o jumate de oră.o oră sau cam aşa ceva . Frumoasă. cînd deodată se simţi atacat. şi să nu mă trezească decît în caz de forţă majoră. şi-n depărtare abia de putea desluşi nişte mogfldeţe mişcîndu-se prin întuneric. străină cumva —. La San Miguel? Bine.rîse Hortensia -.Nu cred să-i convină Preşedintelui să devin ministru . don Cayo . fugi şi zi-le poliţiştilor din colţ c-am nevoie de maşina patrulei. . Cît am donnit? . Doamna face baie? Da.Habar n-aveam că Ferrito-i însurat . . Vrei să-i comunici lui Alcibfades? Că-s acolo. a doctoru]ui Arbelăez. vrea să-şi răzbune umilirea . cînd cu zvonunle de răscoală la Juliaca? . I-am zis că n-o să veniţi. dar nu vrea să plece. smuls cu brutalitate din vizuina lui oarbă şi densă -. N-am închis ochii de douăzeci $i patru de ore. în legătură cu zvonurile care bîntuie.Hortensia scutura cearşafurile. . chola. aţi văzut cîtă lipsă de coordonare s-a produs uneori din prea puţina experienţă a miniştrilor.Bun.Duceţi-vă la culcare şi nu veniţi sa mă luaţi înainte de şapte seara . auzindu-şi în urechi un zumzet continuu şi tamic. voi fi nevoit s-accept. Dacă Zavala dă să iasă din casă. .Descotoroseşte-te de ea şi află numaidecît unde-i doctoml Lora . zgîlţîindu-l pe Hipolito -.Probleme . fă-mi ceva de mîncare.zise Lozano -. m-am şubrezit . Dacă iese fl arestezi şi-l duci la prefectură.zise el -.zise el -. don Cayo.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 459 458 • Mario Vargas Liosa . căpicdesomn.

e vorba de Landa. La revedere. da. Lozano. Secretarele au plecat deja? Ce-i cu dumneata. Acum voi încerca să soluţionez definidv chestiunea asta. . vreau să fiu primul care vă felicită — zise doctond Lora. să ne dea de furcă. Nid pe Zavala să nu-l înhaţ dacă iese din casă? Bine. . don Cayo.Cayo Bermădez . Vrea să facă tapaj.îi întinse mîna omuleţul chel.. cu neîncredere -. Anibasadorul era înmărmurit. don Cayo. că poate ieşi din ţaiă cu paşaport oricînd doreşte. Dumneavoastră va trebui să vă sacri-ficaţi şi să primiţi. ser-gent.zise el. îmbrăcat în gri. Preşedintele se-ncreden dumneavoastră. Dar e foarte important. îl măsură din cap pînă-n picioare. Multe mulţumiri.înţeles. dom-nule doctorLora. sergent..zise el -. Nu-i faceţi nimic. probabil.zise el -.tperelul se plimba pe coridor. . foarte repede. nu-i venea să-şi creadă urechilor.tînărul în gri traversă biroul c-un suris imberb. Ce coincidenţă. şi nici nu ştiu dacă-i bine să accept. zvelt. . zîmbitor -.zise el. înseamnă c-a cerut azil — zise doctorul Lora -. şi-l vazu pe tînăr sărind în picioare şi făcîndu-se nevăzut îndărătul unei uşi lucioase -. gri -. . şi-l văzu roşindu-se violent pe tmărul în gri. zîmbind cu reţinere -. Făceţi-l să priceapă că Landa nu-i urmărit. doctoraşule?. .zise tinerelul în gri. — Bun. închipuiţi-vă în ce situaţie s-ar vedea pus guvemul dacă.Chiar acum vă sună ambasadorul. Nu opri la stop.Mi-aţi luat o piatră de pe umeri. . Ţineţi-mă la curent cu mişcările lui.în nici un caz .Va fi respectată . domnule doctor. Vorbiţi cu ambasadorul.zise el -. nu cred să vă poată priini -tînărul cu ochelari. . la Ministerul de Exteme. îl văzu dînd afirmativ din cap cu ochii ofensati şi dispărind -.zise el. Da.Ba da. cu viteză maximă. Doar n-o să-mi ziceţi că. . domnule . înalt. Cine să-i transmit că-l caută? . e la capătul celălalt al firului . domnule ministni. Duşmanului care fuge. indoapă-te -. .Deşi nu-i momentul cel mai potrivit.Bun. don Cayo . sînt foarte grăbiL M-aşteaptă ministrul. i se şterse zîmbetul de pe obraz. şovăind.Vă salut. Nu s-a decis încă nimic.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 461 46o • . Da. . don Cayo. . Regret că trebuie să dau buzna aşa peste dumneavoastră.Nu-mi pot pune obrazul decît dacă această promisiune va fi respectată. . S-ar putea ca Landa să iasă din ambasadă dintrun moment în altul. fă-i pod de-argint. . făcînd o plecăciune. Cerînd azil. măruntel. suspină şi apăsă pe-o sonerie. şi toţi sîntem încîntaţi — zise doctonil Lora. în timp ce eu vorbesc cu ambasadorul. l-am anunţat că vin. . La Ministerul de Inteme. atunci e preferabil să-i dam salvconductul imediat -zise doctoru} Lora -.Simple zvonuri .într-adevăr.N-am timp . don Cayo — zise doctorul Lora. apucîndu-l de braţ —. şi pe bună dreptate. don Cayo. * . S-a lăsat convins doar de promisiunea fermă că nu va fi arestat şi că va putea călători oricînd pofteşte.zise el. M-a bucurat să aflu că veţi intra-n cabinet cu ocazia sărbătorii nationale. şi c-o smucitură violentă îl jugăni cu pro--priile-i mîini şi aruncă pachetul gelatinos Hortensiei: na. eşti livid.Ba s-a decis demult.Ministrul ia parte la o întrunire. Voi fi în biroul meu. don Cayo. . unul din liderii parlamentari. domnule doctor. făcu un fel de genuflexiune -. în sfirşit. ceruse azil — zise doctoml Lora —. zîmbind —. puteţi telefona de la secre-tariat. s-a refugiat la Ambasada Argentinei de-o oră .Pot să mă folosesc un moment de telefonul dumitale? Dar aş dori să rămîn singur cît vorbesc . . Preşedintele nu mi-a suflat o vorbă. .zise el -. şi văzu ca doctorul Lora îl observă lung.Salut . domnule doctor— zise el —.De Landa? . omule.. Tocmai Landa. .

s-aştepte comunicatul. încă n-au distribuit telegramele posturilor de radio. uitati-vă la telegrame . a reuşit să fugă. atîtea fandoseli cîte le-ai permis afurisiţilor ăstora numai ca să păstrăm secretul. maestre.N-aveţi maşina? .Posturile de radio străine transmit ştirea despre-o conspi-raţie înăbuşită . Vreţi s-o luati pe-a mea? .Eu am promis să fac imposibilul ca afacerea asta să nu răbufnească. .zise el-De nu cumva o fi mîna lui Landa. Eşti absolut sigur că n-a telefonat nici unui corcspondent stiăin? Da. Landa are încredere-n dumneavoastră. don Cayo — zise maiorul Tijero —.Da.Dacă mai apare. avocăţelul . ne vedem la Palat.zise el ~. voi fi la Palat.zise doc-torul Arbelăez —.zise generalul Llerena -. Cheia problemei e-acum Landa. Dacă Preşedintele e de-acord. .zise Paredes -.Se ţine tare. don Cayo.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 463 462 • Mario VargasLIosa . De unde. Ne putem trezi cu ei aici dintr-o clipă-n alta. fă-i vînt cu vardiştii .Comandantul Paredes la celalalt aparat.Tocmai le-am cidt cu generalul Llerena. aşa rămîne. şi mă voi ţine de cuvînt . . un avocăţel din Arequipa. dacă se-ajunge la o întelegere cu Espina şi cu Landa.zise comandantul Paredes -. Preşedintele ţinea cu tot dinadinsul să nu se divulge secretul.France Presse. orgia ta de la noapte poate să mai aştepte zise el -. La ce oră au început agenţiile să primească telegramele astea? . . .Am vorbit cu el la telefon acum cîteva ininute .Poftiţi. Era să uit. . toate au transmis ştirea. ştfrea va fi dezminţită automat . simă-mă acolo.Doar de jumate de oră . apare numai Espina. Velarde. şi nu vrea să primească? . .Nu-l lăsaţi să iasă . don Cayo .Sînt datate în Bolivia.zise el -. . Ocupaţi-vă . Ce-mi poţi zice de Serranot . E lată rău. A zis că se va întoarce şi va sta neclintită toată noaptea. . Da.zise el -. încă nu-i prea tîrziu.don Cayo. .Nu ştiu să conduc. ai auzit bine. generalul Pinto i-a vorbit de două ori.zise el —. don Cayo . Corc-spondenţii de presă au şi-nceput să ne sune. . Şi fănu legătura cu Lozano şi Paredes. Să nu te mişti de aici.zise generalul Llerena -. . va trebui să dăm un comunicat oficial . ştiu de unde. . Cheamă agenţiile.Am vorbit adineaori cu generalul Pinto. doctorul Arbelăez şi comandantul Paredes vă aşteaptă.Dacă generalul Pinto ajunge la o înţelegere cu Espina. şi-n mod avantajos. şi n-au folosit la ninuc. şi de-geaba .zise Lozano -. Bun. doctoraşule. Senatorul Landa tocmai s-a-ntors acasă. domnule doctor Arbelăez -zise el -. Observi ca n-au dat nume. . don Cayo? . la Palat.Aţi şi plecat. Generalul Ller-ena. .zise doctonl Alcibfades -.Sînteţi prieten cu senatorul. Bennudez. Associated Press. Vezi.zise doctorul Alcibîades. Nu. .Ai vîndut pielea ursului din pădure. să nu distribuie încă telegramele astea. don Cayo? . chiar şi-afară-n stradă. -l se-oferă să scape basma curată.zise comandantul Parcdes —. A stat aici toată seara. ăsta-i Velarde. Atunci trebuie arestat înainte de a declanşa vreun scandal. .. o să iau un taxi — zise el —.zise doctorul Alcibfades -. conversaţia lui cu Espina a fost destul de pozitivă pîn' la unnă . United Press. Soţia doctorului Ferro. şi ne-ndreptăm amîndoi spre Palat zise comandantul Paredes -.zise doctorul Alcibiades -. te rog.Trebuie dat un comunicat care să dezmintă infonnaţiile -zise el -. Preşedintele e cu Cancelarul. Nu se poate face nimic cu e\. E-un om orgolios şi n-a vrut să m-asculte. Ai citi telegramele? Da.zise doctorul Alcibiades —. generalul Llerena m persoană va încerca sa-l convingă.Nu mai putem păstra secretul. Vorbesc de zeci de deţinuti.

. Dormeaţi. don Cayo . E imperios necesar pentru noi să-l convingem pe senator să tacă din gură. Espina a pus condiţia asta. lată cum văd eu problema. . Dacă tot s-a stabilit să nu se treacă la represalii ci să se caute căi de-mpăcare.zise don Fermin -.zise el -.zise generalul Llerena.Bine. . Da. . o să vorbesc cu Landa. Cayo . .Deşi nu prea avem aceleaşi păreri. . .A sosit generalul Pinto.zise doctorul AAelăez -. Am ajuns la o-nţelegere cu Espina. pe-aici. . Da. Nu cred să fie de acord Preşedintele. imediat.Espina s-a dovedit destul de rational.Landa îşi poate pennite luxul de-a se ţine băţos . . Lozano zise el -. După cum vedeţi.zise generalul Pinto -.Ce garantie-mi daţi că va fi aşa? .zise el -. înţelegeţi ce vreau să vă cer. Ceva ce-o să vă surprindă. Zice că-n calitatea lui de general şi de fost ministru. de data asta vă dau dreptate . decît publicarea chiar mîine a numirii lui Espina ca ambasador înSpania?-ziseel.zise el -.Nu lăsa pe nimeni sa intre-n casa lui Landa.E vacantă. Cum rămîne cu Landa? Dacă nu va fi redus la tăcere într-un fel sau altul. sînt sigur că va primi.Sînteţi chemat la telefon.zise don Fennin.Frumoasă recompensă pentru c-a încercat să treacă ţara prin foc şi sînge — zise generalul Llerena.zise Paredes -. . don Fermfii? Nu-i greu de-nţeles — zise don Fennin. şi nimeni nu-i mai potrivit s-o ocupe decît Espina . . şi nu vrem să capete amploare zise el -. în caz contrar.Au început să umble zvonuri prin străinătate. şi nuva accepta alteeva.Nu cred să-l intereseze . . Dacă agenţii dumneavoastră or să mă lase si ies din casă. numai cuvîntul meu de-onoare . .zise don Fermin -. Acum nu vă pot oferi alte garanţii. Şi orice măsură disciplinară contra lui va avea un efect negadv asupra multor ofiţeri. vă pun banda. treaba-i urgentă şi mă văd nevoit să vă vorbesc pe şleau. don Cayo. Banii lui nu depind de guvem. . .zise Lozano -. .zise doctorul Arbelăez -. domnule general -zise generalul Pinto -. domnule general. don Fermm? Imi pare rău că vă trezesc. . ne mai rămîne doar să-l facem pe senator să priceapă că-i în intercsul lui.Deocamdată.zise doctorul Arbelăez -.Nici mai mult nici mai puţin .Dar ai dumneavoastră da . Se va descurca de minune acolo. Văe de-ajuns dacă vă promit că toate contractele dumneavoastră cu ' statul vor fi respectate? . .Deci. Dar preţa-i pipărat. Amai fost ambasador de cîteva ori. Sînt sigur că doctoml Lora nu va avea nimic împotrivă. n-am avea de-ales şi-ar trebui să-l con-damnăm sau să-l exilăm. şi lăsaţi-l în seama mea pe Landa.Ambasada din Spania . Dar dacă tu condiţionezi împăcarea cu Preşedintele de-ndepărtarea şacalului de Bermudez.Dacă-mi penniteţi. chestiunea Espina e ca şi rezolvată .Ce deznunţire mai categorică a zvonurilor care circulă.Individul a vorbit adineaori cu doctorul Arbelăez . . don Cayo . cu excepţia lui Zavala.zise Paredes -. şi eu gîndesc la fel.Şi lui o să-i faceţi cadou o ambasadă? .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 465 464 • Mario VargasLlosa dumneavoastră de Espina. don Fermm.Deocamdată n-am altă soluţie decît să rămîn cu braţele-ncru-cişate . mă declar mulţumit . ataşat militar la Londra înseamnă o retrogradare. Ne puteţi ajuta.zise maiorul Tijero -. Landa nu vrea s-ajungă la un acord cu noi şi ne face greutăţi.zise generalul Llerena -. . don Cayo. atunci ne-am zbătut de pomană. tot ce putem face mai bine e să-i oferim generalului Espina o misiune denmă de rangul lui. Ambasada din Spania! . . dar n-am încotro.zise maionil Tijero.

şi vrem să dăm o dezminţire . nu urmărim o recon-ciliere de faţadă. dintr-o clipă-n alta. dovadă telegramele de adeziune ale şefilor Armatei.îl fac.Da. maiorule. cu multă plăcere . Presupun că Zavala e-acolo şi v-a explicat deja pe larg că totul depinde de dumneavoastră. . numai dumneavoastră lipsiţi .zise Landa -. Lozano? întrempe contro-lul asupra telefonului senatomlui. don Cayo .Un prieten nu-i ţinut în stare de-asediu .zise el -.zise îngrijorata voce a fetei.Nu văd cum am putea publica o dezmmţire a telegramelor. Mai vreti şi alte dovezi că nu se va trece la represalii? . Senatorul Landa va lua parte la reuniune. Alo.Senatorul Landa nu este acasă. din fericire. don Cayo. din moment ce-mi sînteţi. Din moment ce dumneavoastră sînteţi unul din liderii partidului de guvemămînt. Oricum.. la telefon e fiica lui .Mă oblig să fac astfel ca Preşedintele să vă sprijine candi-datura . 467 466 • . Da. trebuie să mă gîndesc de două ori înainte de-a primi.Cu condiţia să intre-n Partidul Restaurator cei încl neînscrişi . .Du-i te rog biletul ăsta Preşedintelui.zise cl -. el la fel-Dorcam să v-anunţ că Espina a fost numit ambasador în Spania. De ce nu-aţi înconjurat caăa? De ce nu-s lăsat să ies? Şi promisiu-nile lui Lora faţă de ambasador? îşi calcă cuvîntul Cancelarul? . daca Landa va dezminţi dezminţirea . N-a fost nici o conspiraţie. ci una reală. donmişoară.zise maiorul Tijero. practic. Ce trebuie să fac? . Deşi. S-a aranjat. Sper ca aceasta să vă-nlăture şovăielile şi să vi determine să adoptaţi altă atitudine. ar fi cazul să vă apucaţi de pe acum sa redactaţi comunicate. Da. el.zise el -. Vă dau cuvîntul meu că majoritatea vă va alege. aş vrea să dau un telefon confidenţial . succesor.Da. . Queta la fel. bine. e foarte urgent. donmule senator. .Au început să circule-n strainătate zvonuri despre cele petrecute.Hortensia ţinea cureaua pregătită. pariamentarii au început să se-adune.zise el -.zise Landa -. domnule senator. După cum vedeţi. cu nişte noduri mari şi groase care-i umflară înche-ieturile miinilor $i picioarelor -. .Cine-mi garantează ca după ce voi schiţa primul pas în restabilirea relaţiilor mele cu regimul. donmule doctor. Noi continuam să vă considerăm un prieten.zise Paredes.în calitate de om al regimului.zise doctorul Arbelăez -. Ziceţi-mi ce condiţii puneţi. Că n-o să mă şantajaţi din nou. Am de vorbit cu el şi conversaţia noastră nu trebuie înregistrată. . .Bine. . vorbesc de la Palat. în calitate de lider al majorităţii . liderii pariamentari se reunesc cu Preşedintele.Să veniţi la Palat imediat. şi el răsuflă uşurat: toată mînia dispăruse ca prin farmec din vocea senatorului -. va sosi. întîi să dispară agenţii dimprejurul casei mele -zise Landa —. . da. .zise el -.zise el -. . Ca sa cîştigam ceva timp. clipind des -. .zise Landa -. şi el o-nhăţă şi-o legă fedeleş la repezeală.zise el -. . de ce nu s-ai înscrie şi prietenii dumneavoastră? Sînteţi de-acord? .Nu mă intereseaza preşedinţia Senatului — zise Landa. Nu mi-o lua-n nume de rău.E-adevărat? . domnule senator.Daţi-mi-l imediat.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA •. Vă ofer preşedinţia Senatului. nu vă veţi folosi de situaţie ca să mă compromiteţi politic .De sărbătoarea naţională se va reînnoi conducerea ambe-lor Camere . n-ar fi rău să redactăm deja comimicatul.murmură el -. Dumneavoastră sînteţi persoana cea mai nimerita să redacteze comunicatul.zise Paredes. în persoană. Promisiunea formală că nu vor fi persecutaţi mei' îndepărtaţi din funcţiile pe care le ocupă. Puteţi fi sigur că veţi fi primit cu prietenia dintotdeauna.Libertate necondiţionată pentru toţi prietenii mei . Cine-l caută? . . maiorule . îl fac. Vine aici? .

ce-i drept. Luati loc. cînd dincolo. don Cayo .zise el -. . zece minute. şi mîine se va publica o fotografie a lui salutîndu-l pe Preşedinte .Mă pregăteam s-o fac. . m-am gîndit că situaţia s-o fi schimbat . chiar şi numai pentru zece minute. Să-i zic doamnei că soţul ei va fi pus în libertate şi să vii scap de ea? .L-am difuzat tuturor ziarelor. !n poşetă?.Bine.zise Ludovico -. care ne-ocupăm cu securitatea.Vreau să ştiu ce se-ntîmplă cu soţul meu — zise răspicat femeia. Ai transmis comunicatul? . cu tot respectul. nu vă-nşelaţi în privinţa mea . nici să-mi vorbi(i de rău bărbatul. .Da.Aveţi grijă. cine ştie. .Ţi-am zis s-o dai afară cu gardienii . Vrei să vii o clipă la mine-n birou. şi el: pe ce se bizuie de-i aşa bătăioasă? -. de data asta chiar că s-a terminat tot buclucul. De ce nu mi s-a dat voie să-l văd? .. dar a zăbovit cinci ore la Palat. don Cayo . . .zîmbi el -. Cum s-a putut mărita cuamicul Peno o femeie ca dumneavoastră. N-am mai pus capul pe-o pemă de trei zile. . Radio National i-a şi dat citire. De ce l-aţi aruncat în închisoare. Trecem pe la minister doar un moment.zise el -. Măcar noi tot am apucat să furăm cîteva ore de somn după-masă. don Cayo. senatorul Landa a luat parte la reuniunea parlamentarilor la Palat? .Trebuie sa mă primiţi.Vă rog să-mi răspundeţi: de ce l-aţi arestat? . cînd colo. din Piaţa Itaha aici.. s-a schiinbat.V-aştept de la opt dimineaţa. doctoraşule? .Acum e rîndul meu — zise el —. Pofteşte-o pe damă şi du-te de te culcă. don Cayo . aţi avea acum un cadavru în faţa ochilor .o fi avînd un revolver.Noi ăştia. .Bună seara.o să vă mire poate. şi-apoi direct la Chaclacayo.Cred că v-a razbit. . doctoai Ferro va fi eliberat. . domnule Bemnidez. Că.ridică vocea femeia: poate n-o fi obişnuită cu de-alde astea. . Şi încă atît de bine. . şi acum e nouă seara . domnule Bermudez? .I-am explicat doamnei Ferro că sînteţi ocupat pînă peste cap — zise doctorul Alcibfades —. o fi ştiind ceva ce eu ignor? -.A stat pe culoar aproape patru ore . n-am mai ştiut ce să facem cu ea. . domnule Bermudez. Uitaţi. Am tras tare.Adevăru-i că da.zise doctorul Alcibiades -. doamnă .Ziceţi-mi.zise HipoUto -. ci pe dun'meavoastră de bine -zise el şi gîndi: a venit aici călcîndu-şi pe inimă. sîntem singurii care muncesc cu adevărat în guvem — zise el.zise doctorul Alcibfades -. N-a vrut sănţeleagă nici de bine nici de rău.. . doamnă. Nu vă permit să-mi vorbiţi în doi peri.Dacă privirile ar putea ucide. Din San Miguel în Piaţa Italia.Nu-l vorbesc pe el de rau. dar am izbudt.Ai distribuit comunicatul presei şi posturilor de radio? ziseel.zise doctorul Alcibfades -. Nu ştiam c-amicul Ferro era însurat. . şi va trebui să-l eliberăm şi pe Fenito -zise el —. . .repetă vehe-ment femeia. scîrbită de ceea . chiar aşa a fost?. agenţiilor şi posturilor de radio .zise dwtoml Alcibfades -. doctoraşule.Dar ştiu că v-am dus fără-ncetare.zise el -. vine pusă pe hartă —. Adevărul e că merit som-nul ăsta din plin. Dar dînsa nu. aş vrea să-mi răspundeţi la o întrebare .zise femeia —. Cred că eşti la capătul puterilor. dar cînd mi-a parvenit comunicatul anunţînd numirea generalului Espina. doctoraşule. dar. doamna Ferro nu vrea să.zise doctoml Alcibfades.Nu numai atît. o fi pentm-ntîia oară -. Bun.zise doctorul Alcibfades —. Mai mult calm. şi el gîndi: nu vine să ceară şi nici să se smiorcăie. don Cayo .zise el. doamnă? .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 469 468 • .o să-i dau eu vestea ce bună ..

Asociatii lui . Sînt la mijloc milioane de soles.în biroul ăsta nu intră decît poliţişti şi functionari . doamnă. Nu vă faceţi sînge rău pentru el.Alţii n-am peşin. mizerabilii care l-au vîrît în năpasta asta au şters-o cu toţu .Nu sînt domn. iar dumneavoastră n-aţi venit să-mi explicaţi bunele maniere.zise iute femeia -.murmură el -.asta mă perpeleşte la foc măiunt.repetă femeia -. a trimis-o cineva -.Am venit să vă propun o afacere .V-am adus biletele ca să vă convingeţi . Mai bine hotărîţi-vă să-mi ziceţi odată de ce-aţi venit. îi lipsiţi dumneavoastră şi din păcate nimeni şi nimic nu vă poate-nlocui. . soţul dumneavoastră în per-soană o să vă zică de ce-a fost arestat . 1 se dă toată consideraţia. .zise el -. Trebuie să-l eliberaţi chiai în noaptea aceasta. acu o să zică sau o să facă ce şi-a pus în gînd. trebuie să ia avionul chiar mîine.Ajunge cu badărăniile.Acum e ceva mai clar . Cîti îs aici? o inie. asta nu-i călătorie de plăcere — zise el -. în bani? . doamnă. c-asta s-a aranjat mai demult. . dar n-am încotro. Dar vă putem da un înschs la mînă. Acum înteleg ce l-a împins pe Ferrito să conspire cu Espina. cu vocea întretăiată -. domnule Bermiidez.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 471 47o • ce face. Nu ştiam că-l pîndeşte catastrofa. sau orice altceva. . doamriă.zise el -. Asta-i tot ce-am putut aduna.zise femeia. nu-i lipseşte nimic. Care-i pro-blema? . E altceva dedesubt. . cînd îl veţi elibera? .Trebuie să fugă din Peru. .Au abuzat de buna lui credinţă.N-a făcut el rost la o adică de bilete doar ca să aibă o scăpare în caz că revolu(ia eşua. De-aceea m-a impresionat attt de mult vizita dumneavoastră. Ştiţi cît se poate de bine de ce-i arestat soţul dumneavoastrt. o legi.zise el -. Nu-i o favoare. ştiam. e-amestecat în ceva şi mai putred. dom-nule Bermădez. încercaţi să vă purtaţi ca un donm. . e o afacere.încuviinţă el -. .ce dorea-n definitfv?. tremurind. Nu-i vorba nici de contrabandă. Bun.De ce-i arestat?. o-ngenunchie şi ceru biciul —. donmule Bennudez.zise ea.Nu-i rău. . femeia —. Vorbiţi pe şleau. Espina i-a promis că-l scoate basma curată dacă-l ajută? . acum înţeleg. doamnă. doamnă . . şi ştiţi de ce . n-am intenţionat să vă jig-nesc. E între ciocan şi nicovală. Şi încă-n dolari. Condiţiile mele pentru eliberarea lui Ferrito? Adică. Nu-mi miroase a bine. Ce condiţii puneţi. două mii? . Le trebirie un ţap ispăşitor. mă jupoaie cu unghiile: o dezgoli. Bărbatul meu trebuie să părăsească ţara chiar mîine.Veţi contfnua să vă bateţi joc de mine? ~ munhură.zise femeia -. şi-o ştiţi prea bine.Da. ce nu-ndrăznea încă să zică. şi el: şi-a luat inima-n dinţi. ci cu totul altceva .zise el -.Urbanizările din Sur Chico . să facă? -. Ziceţi-mi ce-aveţi de gînd cu bărbatul meu. ce mai trebuie să facem? . domnule BennUdez. Rareori o femeie. Ce con-ditii-mi puneţi^ . ia s-o vedem -. Scuzaţi. mîine la zece.Ziceţi-mi pe faţă despre ce-i vorba. . l-am ajutat să muşamalizeze totul. şi-acum doar el va plăti oalele sparte . . doamnă. alţii nu mai avem . Dumneavoastră n-aţi venit aici să riscaji atît doar pentru chestia cu Espina.zise femeia-îmi vine extrem de greu să fac asta.Bine. doamnă. o ştiţi la fel de bine ca şi mine. îl cunosc pe Ferrito de ani de zile. dar nu că s-au precipitat lucrurile chiar aşa . şi niciodală una ca dumneavoastră.se bîlbîi femeia -. îmi înfige bolduri în ochi. E clar. Cred că-ncep să pricep. nememicii s-au folosit de numele lui. doaraşa ne-am putea înţelege . foarte bine. nu vă permiteţi orice. repezită-Avionul de New York. vorbiţi c-o doamnă — zise femeia. Ştiu că nu primiţi cecuri.E pus deja sub urmărire. Trebuie să dispară din tară. Nu abuzaţi de situaţie.

Pe-aici. Hortensia nu-i o chola grosolana. . nu vă sfiiţi . doar am fost avertizată.zise femeia -. umerii. Cholo mizerabil.zise femeia. Şi toţi banii pe care a apucat să-i scoată din ţară vor | mucegăi în străinătate. la te uită. a fost dus de nas. Doanma nu-i acasă.Cine este femeia despre care-aţi întrebat? . cu sifon? Sec. dar respiră adlnc şi coborî vocea -. apoi fl scoatem pe Ferro. să se-njosească chiar plnă într-atît. poate n-aţi fi zis nu. e-o afacere. nu rămîneţi în uşă. — Cum îndrăzneşti. doamnă. şi el gîndi: o să plîngă —. Bun. Continuaţi.. Dacă eram cineva mai acătării. la San Miguel. înşelat . foarte rar. .articulă în sfirşit femeia.Va putrezi în închisoare. şi-o văzu pe femeie încremenind.zise Ludovico -. . Vai. Vă semnăm o poliţa. Intraţi o clipă. Ce doriţi de la mine? Să mă umiliţi? De-aceea mali adus aici? . N-am putut aduna mai mull Primiţi aceasta ca un avans.Da. . Un cubuleţ de gheaţă. E-n regulă. veniti să mă luaţi pe la şapte. ci şi ca escroc patent . nu numai ca unul din conspira-tori. aşa-i. Nu-i nici atit de rafinată şi de doamnă ca dumneavoastră. —Ţineţi-vă dolarii pentru călătorie. Fenito şi dunmeavoastră aveţi mai multă nevoie de ei decît mihe . cu jumătate de voce -. sînteţi persoana cea mai josnică din cîte există . doanina. totuşi e destul de prezentabilă. . ca mine. .Nu-i numai vina lui.repetă el . don Cayo. îi văzu ochii. . ce-i drept. . Acunţeleg de ce-a conspirat. Unde m-aţi adus? . aşa s-o luaţi. dar tocmai mă culcasem . Se-nţelege. Afacerea ".Vă e silă numai pentru că e vorba de mine .zise el -. atunci. o doamnă ca dumneavoastră să vina la mine. — Nu sînt domn. mîine luaţi avionul. ţeapănă -.susură femeia. dădu lung din | cap -.La Chaclacayo? . De altfel. iertaţi-mă c-arăt aşa.zîmbi el -. acesta-i preţul. probabil sînteti obişnuită cu locuri mai elegante.Doar mi s-a zis. Ca să nu fiţi de faţă la izbucnirea scandalului.Nu vă place casa? .Ce-nseamnă asta? . | -N-ascosmeimăcarunniedio-ridicăvoceafemeia-.Adu nişte cubuleţe de gheaţă şi fugi la culcare.se prefăcu înduioşat. şi gîndi: nu ţipă. . suav-. o să-ngheţaţi dacă staţi aşa ta grădină.E iubita mea. să nu-mi ziceţi că v-am luat prin surprindere . ci pentru copiii mei . rămîn aici . dumneavoastră faceti mult mai mult decît aceşti bani. dinţii -. nu plînge.Să bem ceva şi să conversăm . Intraţi. măcar. Nu-i o cucerire. înăbuşindu-se. vă dăm orice la mînă. Carlota -zise el -.zise Carlota -. ca mine. cînd veţi dori să plecaţi vă voi chema un taxi şi vă voi conduce acasă. a plecat devreme cu domnişoara Queta. . nu pleacă -. nu se miră. . cele zece minute au trecut demult. la adăpostul numelui lui.Acum pricep de ce v-aţi încumetat să veniţi aici . v-asigur de discrt-ţie absolută.Bună seara. yă pregătesc ceva de băut. ziceţi-mi da ori ba. Ah. Nu ţipaţi. din lumea voastră.răcni femeia. Dacă nu ia avionul. luaţi loc.Nu pentru mine. lăsîndu-i în aer pe sutele de tipi ce-au cumpărat casele alea care nu există. de ce-aţi venit dumneavoastră. doamnă. Şi hotărîţi-vă repede. atund. două? Noroc. e-o afacere.zise el. aşa-i? . asta l-a ruinat . laşule. domnule. ziceaţi că n-o să beţi şi-aţi golit tot paharul dintr-o sorbitură. Cu apă?.Au i abuzat de buna lui credinţă.murmură el —. canalie — §i-i vazu nasul. . nu plîngeţi. prea bine. Pîn' la capăt. Petrecem un pic împreună. Vă tom altol. Milioane de so/es. .• 473 472 • Mario Vargas LIosa argentiniem s-au făcut nevăzuţi? Şi Ferrito se pregătea s-o şteargă şi el.zise el -. pe nume Hortensia — zise el —.zise femeia.zise el -. ca să nu vă vedeţi numele împroşcat la Faptul divers.Continuaţi. Duceţi-vă la culcare..

Neobosit cînd e vorba de chefuri de pomină.zise Hortensia -. c-un hohot de rîs. doamnă fără nume.Cum adică s-o scarmene?.La petrecerea lui Lucy . îmi face multă plăcere. Cam băută.zise Hortensia -. mă jur. riua cînd Ferrito a pus-o pe Lucy să danseze goală.Ba da . ce mai deşerţi paharele.Nu ideea de-a vă culca cu altul vă-ntoarce stomacul pe dos. zîmbind -. Da. aiurea. dar vedeţi.Ce mai staţi? Ajunge. . Uh. buzele nu-i mai tremurară -. .Cheamă un taxi pentru dama fără nume şi nu mai trăncăni. o s-o scarmene pe Lucy de-o să-i meargă fulgii zise el. noapte bună.zise el -. întorcîndu-se spre femeie -. Aşteptaţi. unde-i patul în care vă-ncasaţi şantajele? — zise femeia —.dinţii femeii nu mai clănţăniră o clipă. nu vreţi să punem un disc? . Aţi venit demult? . ocupă-te personal de asta.zise el -.Uite-o şi pe Hortensia . Pe femeile frumoase n-am fost niciodată geloasă. se ţineau numai de goange. vă rog. Stai jos. . Ai uitat.zise el -. doamnă fără nume.Bea. Asta-i Hortensia.zise ' Hortensia. Nu vă ridicaţi. Credeţi că dacă-mi tot daţi să beau. fără să-i privească în ochi -. să vă umplu paharul. . Alo. Asta-i tot. întinzîndu-i pahanil -. Vrei să fumezi? . Nu ţi-e ftică? Toţi şoferii-s nişte bandi(i. . choh. Consideraţi datoria caplătită.zise el. Chemaţi-nu un taxi. dimpotrivă .Trebuie să plec — bolborosi femeia. Dar un om decent nu s-ar fi pretat la asemenea ticăloşie.Tip simpatic amicul Ferro . chiar acolo.Singură într-un taxi la ora asta?. Lozano. iubita unui anume Feiro. . zglrciobule. La şapte punct.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 475 474 • . să-ţi revii .rise Hortensia -.zise el -. chola. destul de prezentabilă. damă fără nume. Lozano? Vreau să mi-l pui în libertate la şapte dimineata pe doctorul Perro. abia mă ţin. îţi dau un păhărel. Nu vă fie teamă de şofer. Dar n-a venit la petrecere. Ţi-o prezint pe doamna fără nume. doamna. . pe Perrito? . doar din curiozitate . doamnă.zise el -. . mai ales .Sa nu crezi că-ntreb din gelozie. — Cînd o afla amicul Ferro. doamnă. H încîntă cînd Lucy se dă-n spectacol. voi fi mai puţin îngreţosată? . Pe unde-ai umblat? .Cam? Adevăru-i c-abia mă ţin pe picioare — rise Hortensiaînctatată. Hola. . Am pus-o pe Queta să m-aducă-napoi.Pe Ferro.De cîteva nunute . E arestat Ferro? . fără să se scoale din scaun.zise Hortensia -.întîi am eu de dat un telefon . că ăia căpiaseră.zise Hortensia -. e-un vicios. val-vîrtej. . ci aceea de-a vă culca c-un cholo .zise el. Lozano. Lucy era furioasă şi-a zis că dacă nu-şi face apariţia pînă la douăsprezece o să-l sune acasă şi-o să-i facă-un tărăboi! Aici e cam plictiseală. blînd -. .Cînd e vorba de femei. Noroc. Lucy e-o prietenă de-a Hortensiei. 1 pe masa din sufragerie? Mamă. o să vă însoţească pîn-acasă poliţistul meu din colţ. Nebuna de Lucy a făcut un strip-tease complet. nu-i cazul. Hortensia . damă fără nume! Mai umple-i paharul invitatei tale.

oricum. erau în odăiţa din strada Chiclayo. c-o mantie de Regină împărţind sărutăd în dreapta şi-n stînga. uimită. acu o să mă pun din nou pe treabă. întro zi Amalia o auzi plîngîndu-i-se domnişoara: nici de chirie nu-mi ajunge. Nu vorbi aşa de ea. conversară. măcar o casă pe numele tău. era frumoasă. Şi. încep chiar de azi probele. o să pună gheara pe-alt bogătan în doi timpi şi trei mişcari. adică exerciţii. ca-nainte. făcîndu-i mîncare. în costum de baie. că nu-mi place.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 477 III să se duca-acolo. mai tîrziu. Merseră să vadă un film argentinian. iar la sfirşitul lunii şi-au priniit lefurile neatinse. Şi fii atentă ce ziceau ziarele. Casa deveni un balamuc. trîntită pe spate în pat. orgolioasă: cu rochie lungă. cînd o femeie la patnizeci de ani. Făcu o mutră lungă cînd Ambrosio-i zise: a plecatlă Arequipa şi nu s-a-ntors încă. cu pieptănături năstruşnice. suiră scările-n grabă. fiindca veni vorba. cine o să-i sară în ajutor? Şi el: ia las-o naibii. N-a plîns după el. cînd. într-o revistă. nebunule. seara o salată şi nimic altceva. cu gene false. atunci de ce nu te-ai mădta şi tu cu el? Să tot fi trecut o lună de la plecarea donmului. mişelul. cu pibe. Quetita. o-nşfăcă de braţ. ridea Amalia. că el începuse să pună deoparte bani pentru asta. bietul n-avea nici un chef . de greu. uitîndu-se după maşinile care treceau. şi-Ambrosio ieşi din sală vorbind ca ăia. camara şi frigiderul pline ca de-obicei. Bătea un vîntuleţ pătmnzător. zicea Amalia. L-o fi iubit vreodată doanrna pe don Cayo? Nu cine ştfe ce. Vm' să-ti arăt. dezbrăcîndu-se. şi din senini se năzări faţa lui Trinidad. spălîndu-i rufele. Aşezaţi pe-o bancă pe bulevardul Republicii. Amalia încerca să se închipuie traind cu el. Şi-n duminica următoare. Chiar aşa să fie? Să fie oare cu putinţă să aibe-o casă. îi plac de-alea coaptele. Amalia. Amalia se ghemui în el şi Ambrosio o îmbrăţişă: ţi-ar place să ai casa ta şi să te măriti cu mine. Ce se va alege de ea acum?. Amalia? Ea-l privi. băi turceşti. ce-o fi cu Ludovico? Sper să nu fi păţit nimic. o să vină ea şi ziua aceea cînd vor putea să se ia şi-or să aibă copii. îl alungă din minte şi. şi din birou scoase im album cu tăieturi din ziare. de cum s-au întîlnit în Bertoloto au şi-nceput să converseze despre doamna. copii? Părea ceva din cale-afară de-n-depărtat. la San Miguel. mi-am întrerapt cariera pentru nepricopsitul ăla. Femeia disparu şi-Amalia începu să glumească pe seama genelor ei false şi-Ambrosio zicea. doamnă? Sigur. netoato? Nu se-nsura toată lumea în fiecare zi?. culegea succesele. ci doar fundcă-a spălat putina fără să-i lase-un ban: nememicul. Amalia. şi. doamna intră val-vîrtej în casă: s-a făcut. Apoi luară o gustare-n centru şi se plimbară pînă la căderea serii. Nu izbutea. într-o zi. uită-te. zise Amalia. Sfmula continuînd s-o riupească la socoteli pe doanma. Amalia. nu-i decît o curviştină neruşinată. defonnînd cuvintele. Dar în primele săptămîni viaţa se scurse mai depaite aproape fară prefaceri. uşile. uită-te. De ce. într-un scenariu. pune-l măcar să-ţi cumperc o maşină. dacă răcesc înainte de debut mă ia mama dracului. ţigara era otravă pentru-un artist. mor de foame dar nu-i nimic. grasul era un zgîrcit Dar nu-i nimic. E vina ta. avea o voce tropicală. închideti bine ferestrele. ea-i zisese de nenumărate ori. zicea dommşoara Queta. bătu în uşă să-ntrebe de Ludovico. gîndea Amalia. doamna nu mai vorbea decît de pro-belp ei şi se puse pe regim. Ea fusese celebră. che. Şi i le arăta. de săptămîna viitoare lucrez la localul grasului. n-o să mai fumeze. Trebuia să aibă grijă de siluetă. Chiar veţi cînta într-o boîte de noapte. exact ce mi-am dorit să văd. la amiază suc de grape-frmt şi biftec la grătar.

şi acu se culcă cu cin' se nimereşte. aşa-i. ce culori fistichii. c-apoi o să pună ea condiţii. apoi altul. Amalia. Amalia !i • recunoştea uneori printre invitaţi pe urui din babalîcii spilcuiti ce veniseră şi pe vremea domnului. zicea rîzînd doanma. şi asta încă nu-i nimic. comentă Amalia către Ambrosio. nu aşa de bine îmbrăcaţi. Pleca la grasu' în jur de | nouă seara. cînd l-a suiprins pe-un domn ieşind din baie a douazi după-un chefuleţ. să-l vezi cum o să se-ntoarcă spăşit ca un mieluşel. Şi rîdeau de bietiil om. dar ce veseli. ci talia. Se-ntîlneau în fiecare duminică. atunci cînd după cîteva luni încetă să mai vină. Cînd colo n-a făcut decît să ridice din umeri: îşi cîştigă şi ea existen-(a cum poate.de se stricau. întîi să-şi recîştige j publicul. e-ntoarsa pe dos de cînd a dispărut donmul. Tot aşa tristă-i doamna?. Fu cît pe ce să-i răspundă: şi dacă eu aş face la fel tot aşa de puţin ţi-ar pasa?. l-a pălit un acces de gelozie şi s-a cărat. dar cu ea bună ca pîinea lui Dumnezeu. l-a întrebat Amalia în prima zi cînd l-a văzut bandajat. înalt şi bine făcut. nu-şi poate reveni. L-a ales pe unul care venea şi pe vremea donmului. trei. era o neni-şinată. tenşel mai puţin. dar majoritatea erau acum . Dup-o lună a apărut altul. doamna avea de unde alege: telefonul ţîrîia toată ziulica. şi el: te cred. se lăsa pupată şi se-mbăta fără nici o reţinere. Ambrosio avea dreptate. şi se-ntorcea . Rămase o noapte. fără maşină. se duceau în odăiţa lui Ludovico. ba chiar duioşie cînd cobo-ra scările cu trăsăturile alungite şi ochii înceţoşaţi. Ce-i drepte drept. Amalia. să mă fi văzut înainte! Pare încîntat. nebuniile. Era mai generos decît don Cayo. Pureca ziarele cu lupa. rea de muscă. nu-ţi prea venea să-i zici domnule Urioste. de unde pleca înjur de zece. Aţi avut un accident?. de cîteva ori au dat peste el acolo şi el i-a invitat la o bere. Amalia n-a mai ştiut unde să dispară şi s-a simţit aşă. uneori apăreau coşuleţe de flori cu cărti de vizită pe care doamna i le citea în receptor domnişoarei Queta. ce mai cravate pe ei. şi-i strecura Amaliei cîţiva soles în buzunarul şorţului. totul stropit din belşug cu bere de la bodegă. dar las' că-i mai bine-aşa. Foarte bine crescut. cu totul alţii: tipi mai tinerei. Ce păcat. un bătrinel. şi că poate o săi poruncească: să nu te mai prind lucrînd la ea. M-au accidentat arequipenii. Pe cine crezi c-o s-aleagă?. cam furioasă.' Quedta. Şi totuşi. auzi ce zic despre mine. Nu mai închidea uşa dinspre bucătăne. foarte machiată. trăia cu el numai din interes. gîndindu-se mai bine. i-a cumpărat.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 479 478 • Maiio Vargas Llosa | •'i . preocuparea ei de . zicea Carlota. fi zise doamna domnişoarei. nu le mai trimitea la culcare. Aşa că. c-o valijoară. gustărici cu sebichito sau causa. Acu. două. de-aceea ctad Ambrosio m zilele libere o-ntreba ce mai zice doamna. şi de-atunci îşi petrecea deseori nopţile în căsuţa din San Miguel. dar i se urca băutura la cap şi-şi bulbuca ochii şi se năpustea la femei. Donmul Urioste nu stîmea antipatie şi teamă ca don Cayo. cu limuzma lui cărămizie. las-o-n plata Domnului. asta ca să n-o mai vorbească el de rău. Amalia! Şi-o punea pe Sfmula să le gătească specialităţi creole. fiindcă . şi-o apucau năbădăile dacă vor-beau de bine dc alta: asta i-a mituit. în pantaloni şi cu turban. asta trintim un chef creol. cAo/a? Nu. Dar nu s-a întors. ci dimpotrivă respect. la un mezelic. cholita. ea-l mmţea. Şi Amalia n-a mai avut incotro şi i-a zis adevărul: s-a consolat. Moşulică te-a părăsit pentru niine. Neruşinată. căpetenie nu mai era murdăria. unul despre care Amalia credea că se-avea bine $i cu domnişoara Queta. Dar plin de bani. îi dădu dreptate: adică să se lase călcat în picioare numai pentiu că-i bătrînel? o fi aflat ceva de Pichon. doamna trecea din braţe-n braţe caşi prietenele ei. rîse el. hăt dis-de-dimineaţă. rîdea Carlota. Tot mai ţine la tăvăleală. s-a certat cu el. a întrebat-o Ambrosio într-o duininică. Doamna se distra nebuneşte: noaptea . şi domnişoara Queta rîzînd şi mai abitir: pe asta să-l storci. Crezu că el o să-i zica: ţi-am zis eu?. ci bunicuţule. mai domn. Amalia vedea trăsnăile. ^ artişti chicotea Carlota. Din cauza mutrei lui rozalii şi-a părului coliliu. Fara îndoială. zumzăia Cariota. Quetita. ^ N-a trecut mult şi-au reînceput petrecerile. şi-a luat un amant. tăicuţă. principalu-i ocazia ce mi se oferă. dar se stapîni la timp.

Mergea ca scos din cutie. Languroasă. unu' frumos de pică. După ce că era plin de toane. cerînd cînd băutură cînd cafele. Minunata impresie din prima zi se şteise cu desăvîrşire şi pînă şi Carlota începu să-l deteste. costume pe talie. ce dracu-i aia gazpachof o auzi mîrîind Amalia pe Simula. I Domnul Lucas era atît de tînăr încît pînă şi doamna părea. sufocate. Atunci observă Artialia pentru prima oară că doamna o ducea greu cu banii. cîştiga mai bine la poliţie şi nu mai era un fitecine. Numai că Lucas a venit să locuiască la San Miguel şi a început să-şi dea arama pe faţă. comoditătile au început să dispară. ln frigider nu mai erau decît laptele şi legumele din ziua aceea. ordona să i se cumpere ceva şi zicea: cere-i Hortensiei. Carlota! unu' tînăr. şedeau boiercste şi-ascultau teatru la microfon. Amalia ridea . şi doamna ori plătea ori debita nişte poveşti fantastice să-i facă să vină altă dată. nu-i venea să creadă. ochi de să te vîre-n boală. o vedea apropiindu-se plină de răsfăţ de domnul. s-o trăim din plin iubito. Viaţa-i scurtă iubito. toate-i puţeau. traiul devenise mai comod ca niciodată. în culmea excităni. organiza che-furi în fiecare săptămînă. şi cînd îl văzu şi ea: ţinema că cad. avea o înfaţişare de te culegea cu fărasul. iar pramada profita din plin. cot la cot cu Carlota şi Simula. îi îngăduia orice. Amalia şi Carlota îl j mîncau din ochi stupefiate. sprijinindu-şi capul de genunchii lui. Bnmet. il iubeşte. Pe deasupra. Cerea nişte feluri de te cruceai. ducîndu-i sus doanmei micul dejun. coborî gata să vină de-a berbeleaca. Eşti un bebeluş. îngenunchindu-i la picioare. bătrină pe lîngă el. lăsînd ochii-n jos. şi-şi deschidea braţele. faceape | fetiţa alintată şi-l dufulea şi-i torcea la ureche şoptindu-i scumpule. Nici o mîncare nu-i plăcea. sufleţelule. se dădea-n vînt după ele. şi nu-şi credea ochilor. Seara. Ne-am văzut şi ne-am plăcut. îi povesti Amalia lui Ambrosio. De-a lungul celor şase luni cît a stat domnul Lucas la San Miguel. domnul Lucas a făcut din ea o •pisicuţă de pluş. Amalia mai că n-o recunoştea şi se tot întreba de unde suavitatea asta. gîndea Amalia. Crun de-l lăsa ea. &a spaniol. zise ) Carlota. Doamna şi el coborîră tîrziu. cu cravate de-ţi luau ochii. Whiskyul ţinea de-acu de istorie.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 481 'W f 48o • datorită acelei mardeli a fost avansat. dinţi sclipitori de albi. în ce hal a ajuns. o auzea: poartă'te frumos cu inine inimioară. atît de arătos încît pe-Amalia o lua cu călduri cînd o privea. şi doanmao certa pe Sfmula. într-o noapte Amalia îl văzu sărutînd-o pe domnişoara Queta pe buze. puneau discuri. şi era prima dată cînd o auzea drăcuind. Era amorezată lulea. într-o dimmeaţă însă. dădu în coridor peste-un chip de-i taie respiraţia. Carlota!. iar la petreceri se bea doar ginger-ale şi se serveau gustări &i loc de mîncănm creole. Amalia îi povestea cu şart lui Amhrosio şi el zîmbea: nu-i decît o licheluţă şi-un pe$te Lucas ăsta. Uneori domnul şi doamna. un cuvinţel drăgăstos de-i zicea el şi-i pierea toată supărarea. domnul Lucas n-avea un ban. şi nu-i venea să creadă. fiind aşa bună prietenă cu doamna?. Creditorii se-nfiin-ţau cu note de plată pentru lucruri cumpărate pe veresie de dom-nul Lucas. rîdea. acu' era pe ştatul de plată. l-ar fi ier-tat. dragnle. Amalia. viala mea. se dovedi şi-un neobrăzat. Deoarece doamna dădea atît de rar pe-acasă. în gluma. Făcea ce-i trăznea prin cap cu banii doamnei. gînguîea ea. restul zilei şi-l petrecea trîntit pe canapea. Căxnara se goli. pantofi din piele de căprioară. glăsciorul ăsta. topită. cîntau duete. pisicindu-se şi cochetînd de mai mare dragul. rugîndu-l înfrigurată: mîngîi-o pe bătrinica ta care te iubeşte aşa mult. ce-ar fi făcut doamna dacă dădea peste ei? Nimic. reîntinerea ca prin farmec. şi-Amalia şi Cariota: ce bine-ar fi să se-nsoare. Dar domnului Lucas ce să-i pese. Pentru prima dată doamna se-ocupa de socotelile casei. se vedea cît de fericită era doamna. Doamna părea şi ea hipnotizată. s-aibe copii. L-a iubit. Nu ieşea decît pe-nnoptat. zi de zi îi cerea mai mult. un meis de cuceritor al lumii. comenzile la bodegă încetară. cînta la acelaşi local ca doamna. ii 1 dadea-n gură bucăţelele cele mai gustoase cu furculiţa ei. ocheadeleastea. ea-i banca mea. Cu el nu mai era din interes. drăgăstoasă. i se mărturisi doamna Amaliei.

şi muşcatele se ofiliseră şi gazonul se uscase. Plecara. cred că mîncarea mea le stă în gît.' plece? Nu. cu poşetuţe. Ştia toate astea. şi domnul Lucas. Pleca într-un tumeu prin provincie. Se duceau la baia turcească. cînd treceau trei sau patru zile fară ca prin salon să se dea cu pămătuful de pene. într-adevăr. uneori cu giinga aceea. şi \ el: aşa le trebuie. Numai că treaba deveni de trei ori mai grea. foarte proaspete. ^Quetita. Amalia 11 privea cu gura căscată. Carlota o consolă: minciună. Intră m casă şi se-aşeză în salon. o să cînte în diverse teatre. şi vorbea de parcă plecase şi cîntase deja. de la spălătorie. deretică. îi punea păr m supă. Amalia. Nu fu în stare de nimic toată dimineaţa. se uita totruna la ceas şi-o rodeau gîndurile. adi6s Amalia. cînd a murit. Urcă. ea avea să fie bucătăreasă şi Carlota fată-n casă. m vis îl împingea sub roţile trenurilor. mătură. doamna Yvonne. că prea era bună doamna. şi-l ura de moarte: îi scuipa-n cafea. Amalia. o să se-ntoarcă lunea viitoare. ea o-nţelegea. şi deodată ridica faţa. Era ora cinci cînd maşinuţa domnişoarei frînă la intrare. în sflrşit. cără valiza domnului. amorezii? într-o zi cînd donmul nu era acasă. cînd s-a îmbolnăvit. ta schimb el apăm c-un inel în deget la ziua lui de naştere. Simula şi Carlota cînd va trebui să-i dea vestea doamnei. Fiindcă nu ştiu eu să gătesc. fă paturile.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 483 482 • Maiio VargasLlosa pe-nfundate văzînd mutra Sîmulei cînd doamna îi cerea restul. şi-acu chemă-mi un taxi. agitată. Amalia se furişă în camera ei şi se-ncuie înăuntru. Obţinu să vină un taxi. Să . avea să cîştige cincizeci de soles în plus. ieşi din odaie făiă să scoată o vorbă. iar de Crăciun primi un ceas. Să-i dai scrisorica asta Hortensiei. De casă se-alegea praful. N-o să plece niciodată. donmişoara Queta nu mai dormise în cameră. eia pentru prima oară în viaţa ei cînd iubea cu-adevărat. Cam de pe-atunci stăpînii au început să ia masa prin oraş. Amalia o auzi pe donmişoara Queta luînd-o la treipăzeşte pe doamna: te niinează. în schimb el proba costume noi. şi-Amalia simţi c-o podideşte şi pe ea plînsul. vroiau să deschidă o cîrciumioară. Aflialia îl vedea. care glumea cu doamna şi cu domnul Lucas: ce mai fac turturelele. Doamna recurgea la minciuni de-ngheţau apele ca să-şi potolească creditorii de la băcănie. Vazele dobite. îi povestea Amalia lui Ambrosio. înţelege-mă. întorcîndu-se de la prăvălie. Căsuja • nu mai arăta curată ca im pahar. foarte tinerele. şi faţa îi şiroia de lacrimi. fredonînd. şiaproape imediat Amalia auzi paşi: se trezise. Şi într-o bună zi Sîmula anunţă că ea şi Carlota plecau. nu face decît să profite de tine. Măcar de-ar fi fost aici dona. Nu numai că rămase. doanană. tinerel. în haină cu cra-vată. în pantaloni. şi le deschise uşa . Sfmula găsise un loc în plin centm.Trebuie s-o ştergi ' şi tu. Amalia. dar se lăsa convinsă să şi gătească. scutură. mama zice că se va alege praful din casa asta. Cu faţa lipită de perdea le văzu apropiindu-se. se-ntîlni cu doanma şi cu domnişoara care tocmai ieşeau. într-o dimineaţă. rar cinau acasă. văzînd-o pe-Amalia atit de abatută. dar de venit venea mereu. cratiţele cu smalţul sărit nu mai erau înlocuite. cu pidoarele pe canapea. frumuşel. să-i cumpere domnului o bere la amiază. mergem iubito? Se scula tîrziu şi se instala în salon să-şi citească ziarul. Se duseseră timpurile alea. tăndalind în halatu-i de culoarea drojdiei de vin. să nu le-aştepte. o să-şi ceară gustarca de dimineaţă. de parcă la baia turcească n-ar fi lepădat greutate ci ani. Dădu fuga lîngă cămară şi privi: doamna asculta ghemuită-n fotoliu. încîntat de propria-i persoană. şi domnul Lucas se hrănea din ruinele acelea. Renunţase la grădinar. ea vă rămîne mereu lîngă doamna. La Huacho. & iubea. dar ce să faci. îl vedea pe Trimdad. îşi îndesa grăbit lucrurile într-o valiză. o să' ne vedem în continuare. De cînd locuia acolo domnul Lucas. Dar în noaptea dinaintea plecării. ca un hoitar de stîrvuri. cînd l-au arestat. dă-i papucii cît mai e timp. Amalia vedea în ochii doamnei cît suferea cînd trecea o săptămînă fără ca pario-ul să fie stropit. spală vasele. Niciodată nu era trist sau măcar preocu-pat: s-a deschis un restaurant de lux în Magdalena. nu plecan la nici un Huacho. Quetita. n-or să mănînce acasă. găteşte.

îşi acoperi faţa. o privea foarte calmă. Nu izbucnise-n plîns. Eh. S-a omorit. şi-nainte ca Amalia s-apuce să-i răspundă se-ntoarse şi urcă scara. ay Doanme lisuse. domnişoara. tremurînd toată. asta-n nici un caz. în călătorie?. Se făcu că n-o cunoaşte pe Amalia. culcă-te mai departe-n odăiţa ta. Auzi zgomot. l-ai văzut tu luînd besacteaua roşie. şi domnişoara Queta se şi repezi si căută prin cuduţe. or să-l aresteze pe porcul de cîine. sau poate plîngea penfundate. ajuta. Noroc că doamna îşi aminti: dă-i ceva bani de coşniţă. Cum să-i zic că nu mai avem de mîncare?. îşi simtea fata umedă. Amalia. senduioşase de starea ei şi-acum o. n-ai văzut c-a furat bijuteriile doamnei? Asta-i prea de tot. şi la un moment dat văzu lumină pe culoar. doanrna zăcea pe pat Nu-i aşa că H-a zis că se-ntoarce. or să-l pună să dea totul înapoi. inima îi bătu putemic. doamnă Yvonne. Cînd se-ntorcea cu tava. n-o să te jefoiască el aşa. s-a omorît. pe Ambrosio. Şi-nainte lucrurile mergeau prost. o să cheme poliţia s-o pună pe urmele lui. o fulgaă | domnişoara din ochi. foarte serioasă. în duminica următoare se duse să-l ia pe Ambrosio din staţie şi-l aduse acasă. Hai intra. pe toti. în întuneric. şj doamna o calmă arătind cu mîna: comoda. ay domnişoară. Amalia?. Nu păli. avea să gîndească Amalia mai tîrziu. or să-l dea de gol. v-a lăsat un pliculeţ sus. voiau s-o facă să vomite. Doamna zăcea prăvălită pe pat. Unnară zile posomorîte. E de-o mie de ori mai bine dacă s-a cărat. Doriţi să-mi aduc salteaua în camera dumnea-voastră. şi intrară şi zvîrliră pe canapea poşetuţele. dar mai . că ea nu-ndriz-nea să se uite. Quetita. zăcea palidă. şi bătea cu puinnii în uşă. zise. luni se-ntoarce. era doar o chestiune de zile. Moţăia şi se trezea. le deschidea. ea-l chemase în ajutor şi el. Queta. Amalia?. doanmă? Nu. arunca scrisori. îi era niilă. Amalia o găsi cu domnişoara Queta. ai scăpat de-un vampir. domn ca-ntotdeauna. Amalia? Domnul a plecat într-o călătorie. îşi lipi urechea de uşă. Amaha îşi încordă auzul. îi ura pe Trinidad.domnişoara Lucy şi doamna Yvonne. urmată de donuuşoara Queta. un scîrţîit. doamnă. Amlndoi o luară la-ntrebări despre domnul Lucas. văzu albul ochilor doamnei. Urcă. Apăru un barbat în halat. şi-şi dădu seama că se • bîlbîia. iar pe-nnoptat veni şi doamna Yvonne. conversînd cu domnişoara. şi nu se-ncumeta s-o | privească pe doamna. Doamna rămase o săptămîna la spitalul Loayza. Hohod. Palidă şi slăbufă. glumi doamna. zise doaiima. ştrigă doinnişoara. Doamna plîngea cu sughiţuri şi domnişoaia o trimise pe-Amalia să-i facă repede o cafea fierbinte. . văzînd-o într-o asemenea situaţie. o să vă recăpătaţi bijuteriile. După ttei zile dommşoara Queta plecă. Lucas în călatorie?. Aflase deja că stăpîna ei a încercat să-şi pună capăt zilelor. zise doamna. Doamna rămase toată seara în camera ei. cu ochii larg deschişi: m-aţi chemat. nu se clinti. domnişoară. Da. a vrut şi el ca băieţii s-o ştergă cu vreo fufă. Ambulanţa sosi abia cînd se crăpa de ziuă. să-l scoată din pămînt. Amalia fi . A doua zi se prezentară doi tipi de la poliţie şi unul era Ludovico. apoi îi tremurară puţin buzele. o apăsau pe burtă. în ziua cînd se duse s-o viziteze. chola. neînvelită. o pălmuiau pe doamna. vocea dommşoarei: Amalia! Dulapul eia deschis vraişte. doamnă? Se apropie. gîndea ea. Fugf în stradă. răvăşite. doinnişoara vorbea la tele-fon: dumneavoastră aveţi relaţii. şi-atunci deschise. învelindu-se c-o pătură. fla-coane şi chei pe jos. Şi cum deaflase? Simplu. să-ti fac o cafeluţă. că prea-l înnebuneai cu amorul tău chola. resemnată. nu fă cu mine pe proasta. chola. Te rog. dădeau telefoane. nu se-auzea ninuc. fiindcă doa Fermm era cel care-i plătea spitalizarea. Quetita. şi la sfirşit o liniştira pe doamna: fiţi pe pace. o femeie. Doanma nu se dădea jos din pat. ţipînd. Dar Amalia nu se dădu bătută şi se culcă pe canapeaua din salon. văzu paharul căzut. puneţi să-l caute. şi suna la casă de-alături.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 485 484 • şi-ncepura să-i tremure genunchii. nepieptănată şi nu înghitea decît supe. Amalia. şi Amalia aduna lucruşoarele azvîrlite. Don Fermfn? Da. să-l vea i tu cum o să vină luni să-ţi ceară iertare. dar de-atunci totul senrăutăţi. Dar ce-ai. fi era fdcă. Uite-o şi pe salvatoarea mea.

înainte. serioasă. Lucas era mai dibaci decît toată poliţia la un loc. Şi mai ce? Nimic altceva. cu el nu încerca suferinţele acelea. veniţi luni. a plecat. o-ntrebă Gertmdis odată. pe mătuşa a. ce mai bucăţică era şi doamna. ea-l speda: o să-i fac o vizitt tipamnei Zoila. larjeli dar nu i s-ar mai părea că-i sfirşitul lumii. Poate că dacă i-ar spăla mfele şi i-ar găti şi l-ar îngriji la boală. le era tare dor de el?. nimic de căsătorie. Plec eu singură cînd oi avea chef. în glumă. Deci la aia erau bune oglinzile. era plin de manii. Asta nu părea însă s-o sperie. încît Ambrosio trebui s-o zgîlţîie de umeri şi s-o dojenească. şi-Amalia pufni într-un rîs de nu se mai putea opri. faţa i se supsese. Şi după cîteva zile.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 487 486 • pregăti ceva de mîncare. căci le vînduse ea. acu era o hienă: i se urca sîngele la cap. dar se-nţele-geau bine ea şi el. căldura aceea pe care le cunoscuse doar cu Triiudad. îl întreba. domol. şi ochii i se umeziră. ca pe lucrul cel mai firesc din lume. ochii nu-i mai . Poliţia n-a dat de urma bijuteriilor. zi-i lui Paredes c-o să-i plătesc altădată. numai zahăr şi miere. în ziare apăreau poze de-alelui Haya de la Torre. era nebun. apoi ascultara radioul. dacă o să-i povesteşti n-o să ne mai vedem niciodată. Poate fiindcă n-am trăit împreună. Nu. o să vă dăm afară prin hotărîre judecătorească. bine. cu Belaunde! Se-ntoarseră apriştii. Doamna se schimbă mult. Amalia nu mai ştia ce să născocească trezindu-se cu domnul Poncio venit să încaseze chiria: nu-i acasă. De ce atîtea ascun9 zişuri. petitru el. se-neca. gîndea. aruncau fotografii. înainte. domnişoarei Queta: datoriile mă gîtuie. lătrînd: vă dăm răgaz . lătră domnul Poncio. o zicea fără fiine. odăiţa lui Ludovico. el nici n-ar fi trebuit să le fure. o să-i povestesc doamnei Hortensia ce e între noi. lăsaţi-vă de matra-pazlîcuri de-astea! Tim capul scării. se-ntorsese acasă conaşul Santiago?. Tot îl mai iubea. însă cu el nu era nici pe departe ce fusese cu Trinidad. şi el. doamna se uită la el ca la un' gîndac de bucătărie: cu ce drept zbieri aşa. Amalia. bine. străluceau ca înainte. Rochia-i flutura pe ea. El se făcea foc: dacă te duci o să-ţi muşti mîinile. aşa au ias la radio. sărmana. Ţi-ar parea tot atît de rău ca după Trinidad. uneori o poftea la dans.. de maşini cu difuzoare pe capotă. ba nici măcar s-o privească. îl iubea pe Ambrosio? Da. Uneori. Amaliei îi căzuse cu tronc polca. Relele se buluceau asupra ei. tuşea. Gertmdis. Nu mai pomenise nimic de căsuţa lor şi de slatul împreună. tăcută. doamnă. îl cunoşti! ziceau la radio. plictisit de-atîtea chicoteli. doanmă? Doamna rîse fără chef. bucuriile acelea. Amalia. Amalia. zise doamna fară să stdge. şi doanma Zoila?. A cîştigat Prado. în timpul săptămînii aduna şi păstra în nunte tot ce se-ntimpla şi duminica îi povestea lui Ambrosio. veniţi mîine. şi ea indiferentă. gîndi odată. Făceau mereu acelaşi luciu. Zici că nu-i acasă? îi dădu Amaliei un britaci şi lătră: doanmă Hortensia. Şi ce proşti erau bărbaţii. Votează-l pe Prado. Dar doamna nici n-o auzea: mi-am pierdut slujba. şi ea îşi amintea de Trinidad. domnul Poncio era totul numai zîmbete. nici n-o să dea vreodată. Treceau luni fără să fi apucat să le'vadă pe doamna Rosario. totuar fi altfel. una cîte una. tramvaiul. mai ales lui don Fermin. fiindcă nişte beţivi intrară strigînd Trăiască APRA! şi el Jos cu ea! Se-apropiau alegerile §i se ţineau lanţ manifestaţiile în Piaţa San Martin. nu se mai certau. Se culcară în odaia doamnei. el n-ar fi trebuit decît să i le ceară. dac-ar muri Ambrosio?. grasu' nu mi-a reînnoit contractul. da. aruncau manifeste. dar el era atît de rezervat încît uneori o scotea din sărite. APRA i-a întors spatele lui Lavalle şi l-a votat pe Prado şi Prado a ieşit învingător. într-o duminică Ambrosio se încaieră Snlr-un restaurant creol din Bairios Altos. nu. Doanma Hortensia se întoarse la San Miguel slabă ca un spin. şi el: fiindcă don Fermin ţine cu el. cîntau: Lavalle e omul ce iubeşte Perul! pe muzică de vals. pe Gertmdis Lama. Ce mai face coniţa Tete?. atîta mister. Amalla. Cu Ambrosio totul era calm. atîta fereală? Era bizar. la aia. Dumneavoastră nu plătiţi şi colonelul Paredes îmi freacă mie ridichea. Centrul era împînzit de afişe. De ce vrei să cîştige Lavalle?. sîntem doi prieteni care se şi culcă împreună. cinematograful. Adevăm-i că nici nu erau prea multe.

cu vocea abătută şi cu gesturi obosite. Asculta radioul.oră şi se-mpăcară doar pe jumătate. Amalia. Găsi ceva în sfirşit într-un local din Bairanco. Las-o naibii. dormitor. o exploatau. Paredes nici nu voia s-audă de chirie. Ba dimpotrivă. Amalia sui mai tîrziu scările gîndind: trebuie că-i mînioasă. a rămas fără mobile. o să caute ea un loc mai bun. să se pieptane. Nu mai glumea. După un timp coborî şi le porunci hamalilor să descaree şi să ducă înapoi în casă mobilele din salon şi barul. şi se pomeni că-Ambrosio zise: mă bucur. şi-n jui de opt doinnişoara Queta o lua cu maşinuţa ei. oglinzile şi-un dulap. Cee? Şantaja lumea. „La Laguna". scumpe. Era nou. cu privirea rătăcind prin fiunul de ţigara. de parcă s-ar fi aflat la capătul celălalt al lumii sau ar fi donnit cu ochii deschişi. Numai că-n zilele unnătoare n-o văzu deloc mai doritoare să găsească de lucru. foarte băută. Ce? Da. dar degeaba. Nu mai era cea dinainte. în ziua mutării veni domnul Poncio şi senchise cu doanma în odaia ce fiisese a lui don Cayo. Cînd doamna încetă să mai ctate la „Laguna". caută-ţi altă casa. după-aceea trecem la masuri. bleagă ca o cîrpă. îi povestea Amalia. Apartamentul era la etajul doi al unei clădiri verzui şi-avea sufragerie. nici de ea nu ţinea seama. Amalia. Doamna . Nu mai arăta aşa drăguţă. nu mergeţi nici noaptea asta să cîntaţi doamnă? N-o să mai calce la „Laguna". Revenea dis-de-dimineaţă. După-un timp începu să iasă cu băibaţi. în prima duminică de după mutare. privea-n tavan cu ochi gelatinoşi. Se ridica greoi şi-şi amesteca un cocteil chilcano şi cînd Amalia intra în cameră o vedea nemişcata. iesea devreme. Cu împrumuturile şi cu ce mai vîndu. Amalia nu află decît după două zile. Se trezea tîrziu şi-şi tuma un pisco cu gingKr-afe. Domnişoara îi zicea. gîndea Amalia. vă rog staţi de capul ei să mănînce. cînd se-ntîlni cu Ambrosio pe bulevardul Brasil. Amalia. dar nu-i mai lăsa să intre-n casă. doamna trase mîţa de coadă în rimp ce căuta iarăşi de lucru. prin cîte-a trecut. bucătărie. balconaş şi-o cameră de serviciu cu băiţa ei. nici felul de-atunci de-a fi nepăsătoare şi veselă. care era mai mic decît căsuţa din San Miguel. ce să mai zic de grosolăniile domnului Pondo. îi zise Amalia domnişoarei Queta. o suna pe domnişoara Queta şi mai bea încă două. Quinoncito e nebun dupa tine chola. se cer-tară furcă. zise Amalia. nu de el îmi arde mie. şi ea: lasă-l în plata Domnului. ascultînd radioul în penumbră. n-or să miti discute despre asta.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 489 488 • pînă luni. cu perdelele trase. era o nemernică cucoana ta. Se mşinează s-o vadă cum trăieşte acum. baie. Abia la şapte începea să-şi dea cu mj pe buze şi cu ojă pe unghii. Amalia. era liniştită. Discutară preţ de-o . şi-atît de ostenită încît uneori o trezea pe Amalia s-o ajute la dezbrăcat Uitaţi-vă puţin cît e de sfnjită. aşa elegantă. se-ntorcea tîiziu. Din nou plănui să se lase de fumat. la staţia Spitalul Militar. Quetita. citea ziarul. asta n-are după ce bea apă. Biata doamna. Pe vremea lui Cayo. maliţia şi graţia aceea de demult. altfel o să se-mbolnăvească. Treceau zilele. îi ţinea la uşă sau jos în stradă pînă era gata de ple-care. arăta frumuşel. îl suna pe-un domn apoi pe-un altul. Mai bine te las naibii pe tine. n-avem de-ales. nu merita sa ne certăm pentru o nebună. Unnară nişte zile înfrigurate. fotoliile. Acum se gîndea mult la bani. un împrumut şi lăsa receptoru-n furcă şi-şi strîmba 1 gura: nerecunoscătorii. Va trebui să ne mutăm. nu făcea decît s4-l stoarcă de bani pe don Fennin care şi-aşa o ajutase destul. ingraţii. le cerea o ' semnătură. într-o luni şi într-o marti doamna rămase acasă. am văzut o sută de case şi toate . te priveşte. nu mai avea ghiduşia. Bine. Dar nu. săptămînile. Lipsa acelor mobile nici nu se observă în apartamentul din Magdalena Vieja. din nou întîmpina zorii foarte machiată. prisoseau destule lucruri. şi după ce fu pus la punct. Niciodată însă nu mai aminti de domnul Lucas<nu venea s-o vadă decît domnişoara Queta. şi-n schimb acum! Vorbea c-o oboseală teribilă. şi doamna vîndu biroul. Amalia. Stătea culcată-n pat. ttei pahare. era o lipitoare. o nesăţioasă. Tot timpul îşi ducea hainele la o croitoreasă .

o sili pe doanma să mai bea cafea. insista el. dar o apucară de braţe. calătorit. că ea venea imediat Beţi asta ca să vă reveniţi. Dar nu. nu vorbea. o sună pe donmişoara şi n-o găsi. cu vali-l joara în mînă. netrebnica aia l-a luat de fraier. nu te speria. o privea fix. Aşa. De la fereastră. mai ştii. ce vîrstă or fi avînd. zise dornni-şoara Queta. cu uri fel de rts tăcut. pîn' la fund. ţie ce-ţi pasă? Caută altundeva de lucru fato. domnişoara. aşa că ea îi săltă capul şi-i apropie ceaşca de buze. Cînd doamna începu să lucreze la „Montmartre". vezi ca. oricare altul s-ar fi descotorosît de ea demult. In fiecare zi îi dădea Amaliei bani de coşniţă. şi duminică. tatrebîndu-l pe Ambrosio de ce-a venit don Fermi'n. dar a doua zi se simţea mult mai bine. asta fundca Amalia nu mai răzbea să le facă pe toate. de unde scotea banii? Nici un bărbat nu-şi petrecuse încă noaptea în apartamentul din Magdalena. nu. nu auzea. Intr-o zi bătu cineva la uşă. ascultă-mă hine. Ninuc. şi doninişoara se săturase: nu ţi-s dădacă. cum i se înfun-daseră ochii-n cap! Doamna o trimise după ţigari. Apoi îşi luă inima-n dinţi. mută. Chimbote. de parcă era pe ceea lume. o trimise după spirt. trei zile şi la-ntoarcere: am. îţi face rau s-o vezipe doamna aşa nepăsătoare. într-o dimineată auzi voci.: Amalia o vedea suindu-se-n automobilele unor bărbaţi. cît albise. Doamna m-a molipsit cu dezlînarea ei. surdă. donimşoara Queta o să vină numaidecît. şi-Amalia: vă simţiţi rău? Dar ea nimic. îi fricţionară fruntea şi tîmplele. şi domnişoara Queta ţipă: taci. tocmai ea care se isteriza cînd îşi petrecea degetul pe luciul mesei şi găsea praf. el se strimbi de silă: ca să-i aducă bani. rîzînd şi bînd. La Paracas. s-o ocărască. Amalia se înfuria: tu ce te bagi?. Pe deasupra. zicea doamna. nu-i mai păsa nici de fumat nici de curent.antreu c-un bărbat. atît de speriată că navea curaj nici să intre. în seara aceea. Era nepăsătoare faţă de buna rînduială şi de curăţenia casei. şi-o mîngîia pe păr şi-i săruta mîinile. o să dai de bucluc. era trîntită pe pat îmbrăcată. Nu mai vedea scrumierele pline de chiştocuri şi n-a mai întrebat-o dimineţile: te-ai duşat?. Pe cînd domnişoara o tot hmftuia: idioato. îi povestea lui Ambrosio. credeţi că-i aşa fiindcă nu-şi poate reveni după povestea cu domnul Lucas? Da. Fugi la telefon şi-aşteptă tremurînd vocea donmişoarei Queta: s-a omorît iar. Apoi auzi o uşă trîntindu-se şi gîndi: au intrat în domutor. domnul plecase şi doanma. Acii pînă şi cîntatul o lăsa cu desăvîrşire indiferentă. scîncea Amalia. îi faci o cafea tare. moare de foame?. doamnă. doarnna îşi reveni. ce mult îmbătnnise faţă de data trecută. beţi tot. acum curăţenia o obosea tot mai mult. sună toată . nu chemi doctorul. şi într-o dimineaţă chiar că dădu de bucluc. doamna nu s-a dus la „Montmartre". Rămase mult timp în stradă. zăcea de parcă tot trupul i-ar fi murit în afară de ochi care rătăceau pierduţi. o suiră-n maşină şi plecară. se mişca. dar pe don Fermin îl tapa. două firicele de lichid i se scrugeau pe gît. c-o privire foarte ciudată. Amalia se-ntorcea de la cumpărături. Amalia deschise şi era don Fermm. profitînd de bunătatea lui. de plătit îi plătea leafa punctual. cînd ea se duse s-o întrebe dacă dorea să mănînce. te-ai dat cu deodorant? Apartamentul era cam dezordonat. Dar cînd domnişoara Queta veni. cînd văzu o maşină de-a poli(iei în faţa casei. înghitea supusă. Nu trecu mult. să-şi blesteme zilele. apoi ea şi Amalia o cul-cară la loc. privind. iscodi şio văzu pe doamna în. Vai. Nici acum n-o recunoscu: Hortensia mă aşteaptă. j Cîteodată doamna disparea două. Un poliţist şi-un tip în civil vorbeau cu doamna pe trotuar. Lăsaţi-mă să dau un telefon. şi mai e şi din cauza că băutura şi pastiluţele pen-tru nervi o menţin pe jumătate idiotizată. omoară-te dar nu aşa. Poate că-i agăţa pe stradă şi mergea cu ei. Cuzco. inconştiento. Ce (i-a făcut ţie doamna de-o urăşti aşa mult? Lui Ambrosio nimic. nebuno. Amalia. zăcea pe pat. Unora le recunoştea glasul la telefon şi-ncercasi CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 491 ghicească ce fel de oameni or fi. Cu cîtă silă se machia. doamnă.49o • de pe bulevardul Brasil sa i le strîmteze. părăseşte-o. Zîmbea: ce-i cu voi aici? ce-i vacarmul ăsta?. dacă vrei să te-omori. în loc să i se facă milă începu să se stropşească.

nu puteau s-o ţină închisă. doamnă Yvonne. Dac-au dus-o la poliţie înseamnă c-or să vină şi după mine să mă-nhaţe! Servitoarele de prin vecini veneau s-o întrebe ce s-a-ntîmplat?.492 • Maiio VargasLlosa seara şi nu răspundea. dacă de-aia nu-i venea ciclul? Uită şi de doamna şi de poliţie. şi schimbt. Amalia? Intrară într-un mic restaurant din Rfmac şi el o întreba de ce nu mănînci? Nu-i era foaroe. Eî.îl vedeau tot mai rar pe Ludovico în timpul din urmă. . Un' s-o şteargă.: şi vorbea anapoda. mgîndu-se printre timţi. Ambrosio ricea că pare-se c-ar vrea să se-nsoare şi că se tîrguia pentru-o căsuţă din Urbanizarea Villacampa. A doua zi apăru domnişoara Queta şi-i ieşkă ochii din cap cînd Amalia ii povesti. Dădu fuga la telefon: faceţi ceva. piotestă. încurcîndu-se. ai vazut ce progrese a făciî| . Ludovico?. n-ai tu teamă. Apoi o apucă de bărbie şi i se uită te'i ochi: minţi. unde-au dus-o? ToaB noaptea n-a putut închide ochii: vin ăia. îi dădu olibra Amaliei: au amestecat-ope doanma în ceva urît de tot. De ce era aşa tăcută? Mă gîndeamla. S-a-nton acasă. tot don Fermîn a vorbit cu nişte prieteni şi i-aii dat drumul. voiba: Ludovico i-a împrumutat odăiţa pentru toată noaptea. nu degeaba au umflat-o. şi el ce-o să raspundă? Durninică se duse să-l aştepte la statia Spitalul Militar. Mătuşa o luă la rost c-a disparut atîta tiriip ji'l rămase privind-o lung. nu-i grozav. ce-o să-i zicălui Ambrosio?. dar el ştia deja. Amalia. care acu ţinea o modestă pensiune în Chacrai Colorada. începu prin a-i povesti ce se-ntîmplase cu doamna. nu era. te-a dat afară descoperind că eşti însărcinată. pen-: ttu cîteva zile. tu fă bine şi şterge-o la vreo rudă. Doamna mi-a plecat într-o călătorie. tand. îi înotau ochii-n lacriini şi-o auzi murmurînd biata 1 Hortensia. s-ar putea să vină poliţişti şi ziarişfi•i să-şi bage nasul peaici. mîncase înainte prea mult. mi-a datj cîteva zile liber. Atunci de ce-au arestat-o pe doamna? o fi făcutea ceva rău. o băgase pe mînecă şi domnişoara. or să te-nhaţe. negă. un' să se ducă? Se duse pîn' launnă la mătuşa ei. de vină era doar nememica de „Paqueta". vai cu cine să fi rămas grea? Dar după aia căzu pe gînduri: şi dacă tanti avea dreptate?. desigur.

A fost primul care-a inteat în apartament. era grasuliu. pistruiat. Au vrut s-o amestece în ceva murdar. zbura. venea de la aeroport îmbrăcat în bleumarin. se îmbăia. nu mai boci. trăgea un pui de somn.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 493 doamna. hola Richard. sa nu crezi că m-am supărat. Ajunşi în bulevar-dul Brasil se despărţi de ea: pe duminică. o scutură de-un brat. o însoţi pînă-n staţie şi zicea: nu m-aşteptam. primul care-a rămas peste noapte. Ambrosio o ajunse din unnă pe stradă. Amalia simţi simpade pentru el. Amalia. repeta. ştiu. lucnirile mergeau tot mai prost din cauza necazurilor cu banii. Domnul Richard era pilot la societatea Panagra. Nu era cîtuşi de puţin furioasă doamna Hortensia: hola. Cum adică: zice mătuşă-ta?. dar m-ai luat pe nepregădte. De cum intrară-n odăită îşi luă inima-n dinţi: mătuşa zice că-s însărcinată. Era acelaşi care intrase în casă atunci. vorbea o spaniolă împestriţată cu engleză de te umfla risul. în dimineaţa aceea. calătorea mereu. o meşă blonzie pe frunte. Nu se poate. Ea şi CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 495 494 • . era sau nu era? Da. şi se poticnea în cuvinte. săptămtoile începuiă să se scurgă ca înainte. numai c-acum purta o şapcă de aviator şi-un veston albastru cu nasturi auriti. tu eşti o prietenă bună. nu se poate. credeam că te-ai speriat şi că n-ai să mai dai pe-aici. Ea ieşi fugind din odăiţă. doamnă? Ştiu. c-aşa-i lumea. în loc s-o mîngîie. Uneori domnul Richard 'rămînea la Lima două zile. apoi ieşeau. zise doamna. şi izbucni în plîns. sa-şi pună-un şorţ de-al Amaliei şi să gătească. Cum aţi putut gîndi aşa ceva. Amalia. şi-Amalia & recunoscu. credea că da. una adevărată. îi plăcea să-şi vîre nasul prin bucătărie. Pe cine căuta? Dar doamna îi ieşi-n înttmpinare. mîine ma duc devreme s-o văd. avea perciuni cărunţi. El se lăsă greoi pe pat. se întorceau către dimineaţă făcînd tapaj şi domieau pîn' la amiază. Linişteşte-te fată. Ambrosio se uita la ea de parc-ar fi avut lepră §i l-ar fi putut molipsi. băhnăjea prostit. c-aşa-s totL Zilde. Sosea la Lima joile. c-aşa-i poflogara aia de „Paqueta". dar cu fiecare •a. 0-mbrăţişă mulţumită. într-o zi bătu la uşă un bărbat în unifonnă. Amalia gîndi: n-o să mai vină niciodată.

doanmă.| . Plîngea în hohote dar se uşura şi-i zicea tot. Dar domnul Richard bolborosea-n engleză. şi el: azi nu pot sta cu tine. nici pome-neală. o puse să stea jos. vreun doctor? Nu. ea ţipa la el şi el la ea. Amalia-i zicea mă ia cu vomă şi el schimba discuţia. Şi de-ai şti cu cine!. gnngo împuţit. Amalia? Da. mergeau la plimbare ss. doanrna veni în fugă. zgomote. Nu trebuia sa te-nfricoşezi aşa. apucă doă să-şi ridice şorţul la gură dar degeaba. şi-i ardea doamnei nişte palme de te-nfiora. o trata c-o gustare şi pleca. Du-te-n baie. îşi clăti gura. venea în fiecare duminici. ieşini dintr-o cîrciuinioară unde-şi băuseră vermutul. Nu suparată. zîmbi tipamna Hortensia. doamnă?. la cinema. cui i-ar fi dat prin cap? Da. greţuri. o vazuss'. se uitau la el cum prepara ochiuri în apă. luau o gustare şi-Amalia gîndea: ce fals'. cu ce drept strigi la Amalia? începu să-l certe c-a chemat] doctorul. că doar nu-i ninuc rău în asta. Şi Amalia moartă de ruşine. era. vai ce toantă eşti. chola. dădea telefoane şi pîn' la unnă ieşi şi se întoarse c-un doctor care-i făcu o injecţip doamnei. rîzînd. din datorie. cum să fie?. Ş\ dac-afla Ambrosio? Ce ma contează. îi zicea doamna cu multă afecţiune. Ambrosio ăla pe care-l cunoaşteţi. Adică nu mă cunoşti îndeajuns. doamnă. am o droaie de treburi. Amalia-i zicea a început să mişte. rîzînd cu poftă. dar văzînd mutra Amaliei îşi duse degetul la gură: nu se putea zice. Domnul Richard mergea de colo-colo. Apoi conversară mai pe-ntidete 496 • şi doamna o liniştea: niciodată n-o să afle. venetic adus de vînt. în odăiţă nu se mai duseseră. tlse' doamna. Hei. Dar doamna o prinse de braţ: nătăfleaţo. Simţi că roşeşte toată. doanmă. şi doamna îi mai aduse un pahar cu apă şi-o îmbrăţişă: n-o să afle că mi-ai povestit. Amalia. era soţul ei. s-a purtat urit înainte şi-acu şi mai urît De cum a aflat de copil s-a schimbat cu desăvîrşire. da' ce v-a apucat?.doanma. şi doamna se-nţelegea bine cu el. pizza. nu doamnă. Domnule. cînd domnul Richard veni într-o miercuri în loc de joi. el nu . voia să vă zic. Amalia îşi spală faţa. De ceniî zise Amalia. nu zău. în ce lună era? A j 'i patoa.. Doamna o dusese la doctor şi-o tot îndenaHJ ai grijă. închipuie-ţi. Prăpădito. dacă oricum şi-a pus in gînd să scape de tinc. în seara aceea sosi| domnişoara Queta şi doamna. era din cauza medicamentelor. Chiar a doua zi ea însăşi o duse la un doctor carfro | examină şi zise: sarcina merge bine. Conversau. de ce striga. nu-i nimic. nu te speria. îi aduse un pahar cu apă. Şi-atunci deodată nu se putu stăpîni. nu ştiu ce are atîta de-ascuns. şi-n salon continuau să (ipe. privirea i-o lua cîteodată razna. era un secret. Nu voia să afle nimeni. cum de (i-a dat prin cap c-aş putea să te gonesc? Şi-Amalia: e şoferul ăla. Plîngea în hohote şi doamna o consola. ce. prostuţo. senzaţia aceea de parcă i-ar fi frămîntat cineva stomacul. Şi chiar atunci apăru doamna: cu ce drept ridid vocea?. . şi Amaliă înnebunită apucă tigaia şi ieşi gîndind o să ne-omoare pe-amîndouă. Să tot fi trecut vreo două luni. se întorcea. Doamna Hortensia rîse: era-nsurat şi-avea patm copii. că-i tare cumsecade. sigur că eşti. totdeauna cu secretele lui. să-i dea bani? într-o duminica. Domnul Richard se sperie şi-o chemă pe-Amalia. zicea c-o să mă daţi afară. i-i cerut ea s-o ia de nevasta. şi doamna privind prin ei de paică nu-i| vedea. doar aşa ca să nu zacă că n-a fost. ce crezi c-o să fac? din ce-o să trăiesc? Şi-Ambrosio: ă asta mă voi îngriji eu. doamnă. o să-i treaca. simţi c-o lua cu ameţeli. Ce-avea să unneze? Nimic deosebit. nu te apleca. Cînd deodată doamna amuti. şi seara el o conducea pînă-n preajma Spitaliiliii' Militar. ăl de făcea comisioane la San Miguel. şi-o privea | şi scutura din cap şi zicea: nemaipomenit. şi doamna facea ochii mari. ay doamnă. Auzind icnelile. După care nu mai scoase o vorbă pînă* despărţiră. n-a mai dus-o în odăiţă. Abia de-o mai vedea duminicile. doamnă. casi 1 cum numai la asta nu i-ar fi stat capul. vomită totul pe jos. cu băuturica ei chilcanito pe noptieră. de ce nu mi-ai zis prostuţo?. cine-ar fi crezut? Dar apoi. Totuşi n-o părăsea. Plîngea. extrem de: furios. Amalia. şi-a ieşit din minti. Era bună doamna. îl calma ea. După ce doctorul plecă domnul Richaid intră-n bucătărie şi semăna cun rac fiert: roşu gotcă. prostuţo?. nu s-a-ntimplat niinic. Nu vă temeţi. şoferul lui Fermfn Zavala?. macaroane. zise ea. şi simţi căi tremurau genunchii. numai despffi asta nu. şi-n timp ce freca şi cuiătil„| o auzea pe doamna rîzînd. a privind în pămînt: întreba asta din cauza copilului? După cevj . şi pe faţă îi jucă unul din zîmbetele acelea şăgalnice de demult. da. neghioabo. Ah. Se vedea cît de colo că-i preocupat. cîtămin-ciună în tot ce ziceau! Fiindcă vorbeau de orice. de faţă cu Amalia: femeia asta'j e-nsărcinată. nu te-ai fi spetit atît Ea tot mai plîngea şi deodată: din cauza lui. nu cumva eşti însărcinată?. Izbucni în plîns. da. nici prin gînd nu-i trecea s-o dea afară. chiar s-o omoare. cine-ar fi crezut? Era nebun. şi-acu ca şi-atunci o s-o lase de izbelişte. de ce-o insulta? H lovea cu pumnu-n masă şi-Amalia gîndea o să mă bată. roşu de teamă. prăpădito ia vino' ncoa. e •plin de manii. Era glumeţ. Doamna se închisese pe-ntunerid. demult vroia să-i dea paşaportul idiotului ăluia. ci mirată. Amalia? Bine mulţumesc. De ce nu se însura cu domnul Richard. Mă voi îngriji eu?. seiioasă: tu-l iubeşti. nu voia să audă de copil. amuzant. te-aş fi dus la doctor. îi era ruşine cu ea. Domnul Richard plecase şi doamna tot îl ma insulta din uşă. ia' asciiltă. îl auzi zicînd. îşi începea fraza în spaniolă şi-o isprăvea în englezi. nu ridica greu-tatea aia. îi auzi vocet şovăitoare: cum te simţi. de ani de zile te vezi cu el?. se-ntoaiaj în salon c-o cîrpă udă şi c-o mătură. şi ea se simţea tare uşurată că şi-a deşertat sufletul în faţa cuiva. în tot timpul din urmă se simţea groaznic: sete.naşte nu va mai putea rămîne-n slujba asta. Doanma începu să rîdă şi dădea din cap. $i ea gîndea: tu de ce-mi faci mutrele astea?. Nu doamnă. da? zise domnişoara Queta. prostuto. dac-afla însă că 1 v-am zis era în stare s-o părăsească. n-o s-o părasească. nu da cu ceară pe parchet. o palmă. maniac. Ambrosio?.

în cămăruţa de serviciu. abia de-ncăpea . o să plece-n Mexic. a luat-o-n serios. 1 întoarcă niciodată. Şi-ntr-o zi doamna zise ne mutăm. Veniră nişte oameni să cerceteze mobilele şi să le preţăluiască. frecîndu-jj plntecul. doanma se schimbă mult \ în bine. obiceiurile. păru rău. Se trezea devreme. salteaua. dar prea era vechi. Şi vorbeau de |eălătorie: în Mexic. nimic. Amalia. că 'apartamentul ăsta-mi revine prea scump. se-nvioră ca prin farmec. De ce să | te-ntristezi tu dacă ei nu-i pasă?. şi n-o să se msa. După ce se mutară-n Jesus Maria. chiar c-o să plece.gîndea ea pe-ntuneric. Dacă vrei te iau cu mine-n străinătate. Ce-o fi cu ea? De unde-atîta bună dispoziţie | deodată. Nu vă pare rău să rămîneţi aşa. mînca mai cu poftă. Cîteva mobile. dar era toantă. de unde-atftea proiecte şi toată pofta asta a doanmei de-a |yo lua de la capăt? Pe-Amalia o lăsă rece micuţul apartament din < General Garzon. Dar era " tristă. doamnă? Nu. ia nu mai fi toantă. şialea o ruină. mobila de bucătăne. . Aici a locuit înainte s domnişoara Queta. c-or si ' aibă-o căsuţă a lor? Luna a cincea. ea 1 socotise că domnişoara o ducea mult mai bine. Donmişoara Queta venea s-o vadă. Amalia simţi o greu-tate-n piept a doua zi cînd dădu cu ochii de cele trei valize şi cele ' zece pacheţele în care incăpea tot avutul doamnei. şi rîdea. zicea atmgîndu-şi burtica. cum o să călătorească. căci văzîndu-i maşinuţa albă şi toaletele elegante. covorul. şi ştii de ce? Fiindcă foarte curînd l? o să plece din ţara asta. pick-up-ul. sau 'iii • 497 bucatarisit pîna-i treceau răbufhelile de căldură. se-ntoarseră c-o c. ca şi dor-i mitorul. Amalia. Nu c-ar fi fost prea mic. Amalia. a şasea. aşa îngustă. Şi un' s-a mutat | acum domnişoara? într-un apartament din Pueblo Libre. şi-Amaliei nu-i veuea să | creadă. | Pe bune. trebuia^ se oprească din dereticat ca să-şi tragă sufletul. 1 se îmbunătătiră starea de |spirit. cît despre bucătărioară şi baie acestea păreau nişte | 'juCării.aniionetă şi luară cu ei scaunele. doaronă? în Jesus Maria. frigiderul. el? Vroia să zică c-or să trăiască-mpreună?. Unde. fără mai . Se simţea foarte greoaie. conversa. îşi | petrecea mare parte din timp în oraş.bucătărioara sufocantă Amalia le-auzea sporovămd zi şi noapte 1 despre aceleaşi lucruri: cum o să plece. gîndea Amalia. doamnă? Da. şi din i. şi-i . prea |eraurît! Săliţa ce ţinea loc de sufragerie era minusculă. masa din sufragerie. ^Amalia. Din cauza ta parcă-s neom.

fli pe pace ca nu uit. Ce te-ai mai umflat!. fuma. nu se mai sculă să s tragă cu urechea: am suferit mult. de-abia te poţi învîrti prin el? auzi. se simţea prea rău. Se simţea însă ca bătută. la ce-ţi zboară gîndul?. ce-ai suferit pîn-acu e floare . gîndea. iertare: ieşi afară.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 499 498 • plîng din te miri ce. Dupi el se ducea? o azvîrlise ca pe-o otreapă. aha. ce anume? 0ntrebă pe donmişoara Queta şi ea-i zise: femeile sînt proaste. doamnă? Foarte curînd. Dar' donmişoara Queta n-o lua chiar aşa-n serios. domnişoară? Sigur. ca să vezi. nu-ţi bate capul cu mîncarea că nu de ea îmi arde. că nu ţin minte să-ţi fi cerut ceva. şi tot după el? Dar nu se mai putea gîndi prea mult nici la doamna nici la nimic altceva. toată viaţa va rămîne cu-aceleaşi laşităţi. Hortensia. şi proastă de Hortensia o să-i ducă banii. şi cînd se-ntorcea de la' cumpărături trebuia să se-ntindă. i-a. pleacă. Suduia. .' o s-o păţeşti urît. Ambrosio trebuia să ducă familia Zavala la Ancon. doamna voia să plece-n Mexic?. Adormi. şi doamna vorbea întruna de călătorie. Fato. Amalia crezu c-o ia cu leşin. văzu un automobil chiar în faţa mtrării: era Ambrosio. Mătuşa ei îi zisese dacă ramîi pe drumuri casa mea e şi-a ta. doamna nu mai era . gîndea. Don Fennin era sus cu doanma. un nememic a mmiat-o . Era ceva dudat în toate astea. de fapt nici nu mai tin la el. Era însă nervoasă. Era vara. indu-se de la piaţă. îngrozitor.toate mă scot din minţi. o să-şi caute o casă unde să muncească. Amalia o auzea: nu-ţi mai face iluzii. şi-avea mii de subiecte de vorbă. uite-n ce hal m-ai adus. sau în camera ei vorbind singură. ca abia apoi s-o . şi deodată ce duş rece primea! Deci. îşi luase-un scăunel în bucătărie şi gătea stînd jos. du-te-n bucătăde. Reveni noaptea ttrziu. cară-te. o fi aşteptînd s-o vadă născînd. decît aşa mai bine-o rupea Amalia de pe-acum cu el. Gertrudis la fel. nebuno. îi era silă de el. cu o [proastă-dispoziţie teribilă. ce plăcerc-i va face răzbunarea cînd el va veni plîngînd să-şi ceară . Dacă-f pare rău de ce mi-ai promis mai demult. Cînd se-ntoarse-n săliţă. Se-ncuie în odăita ei. . dar ce.laureche faţă de ce te-aşteaptă. între timp se tot umfla. Amalia. şi zău că n-a ajims la o sută. Treabalui. n-o să-l mai vadă. şi cînd s-o vedea cu ei în mînă o s-o părăsească. Ea se-aşeză în părculeţul : de după colţ: n-o să se schimbe niciodată. să se-ntîlnească iar cu derbedeul ala?. Trinidad era de sute de od mai bun. n-am nevoie de tine. Tu nici nu masculţi. aproape ţipînd cu :domnişoara Queta. îngreuierea-n toate membrele: dormpe mine de dimineaţa pînă seara. un pretext ca să se poati îndeparta de ea puţin cîte puţin? Fiindcă iar părea foarte împrăştiaL Amalia îi dădea întîlnire pe bulevardul Arcnales. Cum de-» fost în starc să reia legăturile cu el? Odată s-a apucat să numere cîte cuvinte rostise Ambrosio în duminica aceea. toţi s-au purtat cu ea ca nişte | bestii. n-am de ce să mă port cu menajamente cu nimeni. deci apartamentul ăla-i micuţ. îi? culmea mirării: da' ce ţi-am promis? Să trăim împreună. Prima datăim I simţise istoveala aceea. izbea scaunele şi. te rog uită şi nu-mi mai fi mutrele astea. mînnită c-a luat-o gura pe dinainte ' şi-a ţipat la ea. ba di te-ascult. asta. văzînd-o pe-Amalia: ce te afli-n treaba privindu-mă ca o tîmpită?. într-o dimineaţă. Domnul Lucas. Dădea să se ridice şi nu putea. aiurea. nu urca. Se tîrî cum putu pîn' la telefon: . o jecruănise şi-o jefuise. gîndea Amalia. Niciodată nu m-ai insul^ ^tat. zise ea. supărată. dar el o primi ducînd un deget la buze: şşşt. Joi de dinuneaţă tocmai seaplecase ^ să ridice un cuţit cînd simţi că toate oastie i se farîmă şi căzu jos. dar cînd o să plece? Nu ştia precis. Se-apropie de el gîndind: oare ce-o fi avînd să-mi i zică?. zicea domnişoara. După ce văzu maşina plecînd intră în casă şi doamna parcă era o fiară. Doamna îşi I petrecea ziua în oraş. cine altul. Să se ducă la culcare. părăsească? Nu. Şi el. Şi el: ah. şi-Amalia îl vedea o duminică da şi-alta nu. nu mai crede că tot ce zboară se mănîncă. n-are nevoie de mmic. acasă. Şi cînd o să plecaţi. Amalia. zis într-o zi. la nimic. | Săptamîna aceea se simţi din ce în ce mai rău. înapo-. o cheamă fiindcă are nevoie de bani. Amalia. auzi. îl ura. Nu cumva chestia cu Ancon-ul nu-i decît o minciună. o sa te pîrieşti şi mai rău. dar curînd Amalia. nu ţi-a fost de-ajuns?. într-o noapte o auzi discutînd foarte tare. Amalia.

nu făcuse încă ochi. or si.'. N-ai familie? îj zise cea din stînga. Gîndi la Trinidad pe cînd simţea că-i pleznesc. îi zise vecina din dreapta. cînd făcu vizita: de-acu mare grijă să nu mai faci copii. iar cea din stînga: te-au hrănit prin tuburi. Decin-aii . Durerile se. şi se aşeză pe pat să-i dea să sugă. o domnişoară-naltă. cu păr roşcat. au lepădat-o-n prag şi apoi n-au mai dat pe-acolo. nimeni. succedau una după alta. Impăroşată. Nişte cocoloaşe moi îi astupau gîtlejul şi nu putea nid să vomite. 'n-au mai vrut să ştie de tine? Dar nici nu se supără nici nu-şi făcu gînduri negre. plutea un miros de terebentină de-i întorcea maţele pe dos. mai voia. Doctorul. Aproape . că pe alea fără familie le trimiteau la groapa comună. şi fetiţa la fel. n-a venit nimeni s-o vadă? Nu. o suisert j pe-un pătuc şi-o bătrînă cu fire de păr pe gît o dezbrăca şi-o i bodogănea. Ai scăpat cu viaţă printr-o minune. fii cuminte Amalia. gîndea: am murit deja. După o mie de ani doamna şi ' domruşoara intrară-n casă şi ea le văzu ca prin sită. Cînd se trezi. Vroia să se roage şi nu putea. feţele femeilor. îi trecu setea. or să se-ntoarcă. n-a venit nici ea? Nu. o doamnă foarte albă cu păml negni şi nişte ochi splendizi n-a venit? Nu. Apoi o măicuţă tare bună îi aduse-un pacheţel care se zbuciuma: mititică. şi doamna nu-i acasă. dt ce? Nici n-au telefonat să-ntrebe de ea? Cum era cu putinţă să se fi purtat aşa?. muşchii şi ca-i vîrau un cuţit între mijloc şi spate.50o • m-au apucat. tavanul foarte înalt şi murdar. o-mpinseră în maşinuţa albă şi | o duseră la matemitate: nu te speria. Cum?. picioarele ude. încetul cu-ncetul prinse să desluşească sala plini S de paturi. iar cea din dreapta: noroc c-ai scăpat cu zile. că eu nu fac minuni decît o singuri' dată de pacient. cochetă. vină s-o vadă.Ai doi-j mit trei zile. Cum. îi zise o infinnieră. îşi simţea trupul rană vie şi nişte cărbum fumegîndu-i în pîntec. m-au apucat dommşoară. durerea. Simţi gîdilaturi în sfirc şi se pomeni rîzînd ca nebuna. luînd-o pe sus o coborîră scările. mai are pîn' să nască. Gîdilăturile u urcau şi-i coborau prin tot' tmpul şi pacheţelul se zbuciuma întruna. N-avea nici putere să ţipe. dureri mari. mor.

pe ea o căutau. Nu se plictisea. zicea. Deschise poşeta mătuşii. Mătuşa o certă cînd îi cem servitoarea de-alături şi pe alea de la etajele trei şi patru. Ceilalţi erau doi tipi din Ayacucho. M-am l gîndit să te plasez la o cîrciumioară a unor prietene din Brena. Mătuşii îi tremură gura văzînd-o apărînd în Chacra Colorada cu fetiţa-n braţe. Se ridică şi se clătină pe picioare. Aşa . da. pune punct. Nu deschidea Amalia. scoase un se sprijinise de zid şi bîlbîia: ia-o. şi Rita: dacă pun ăia mîna pe tine o păţeşti mult mai rău ca noi ea cu gura căscată. rîse Amalia. ce ţi-au făcut? o făcu să intre-n bucătăria de la etaju-ntîi. cum adică? Dacă mă văd ameţeala şi greaţa. plecase într-o ştiut ceva. gîndea au omorît-o. undt te-ai fofilat.. A făcu o ceaşcă de cafea. parcă gata s-o rupă la fugă. uite poliţişti. nu tremura aşa. şi la poartă un poliţist îi opri un taxi. era după el? Căsuţa avea trei camere.. zise matuşa. sigur se va-ntoarce. Rita o luă-n brate pe Amalita. nici nu te-a . îi auzeai nopţile cîntînd în limba quechua. n-a auzit nici la | radio? ŞiCîteva zile-n şir nu ieşi din casă. călătorie. şi mergea grăbit. ei se mutaseră de curind. altul la fel. îşi luă rămas bun de la vecine. ce ţi-au zis?. Se holba la se mai întoarcă niciodată. o lua cu ameţeli ori de cîte ori dădea să se ridice. Amalia le-a mărturisit cine-a omorît-o? Dar Amalia jecruănită. da-n ce hal: că unde-i?. îţi mulţumesc Rita General Garzon cu fetiţa-n braţe. ţine-o. o percche de bătrînei. toanto. de la măicuţă. operaţia a slăbit-o mult. n-avem nevoie de tine. o să mă vadă şi-o să-i paia rău. plecau şi veneau alţii. ca şi pe or s-o tahaţe cînd va trece pe lîngă ei. ai drep-tate.| cum?. Or s-o nimic?. Crezu c-o să leşine-n stradă.verde-n faţă |" nu mai lucrez la dumneavoastră. tu nu ştii ce-a fost pe-aici. veneau şi luau totul la mînă şi-ntre-bau. Mătuşa îi puse o saltea în donnitor. asta era crima de care vorbeau la radio. îşi amestecară lacrunile. tand. şi ea atît de neghioabă că nu ştia ciim să-i mai : intre-n voie. era galbenă şi cu ochii înfundaţi în orbite. ce-ai sol şi se duse la magazinul de pe colţ. Şi gîndea: trebuie să dau im telefon. Păi ce. stai jos. H unde-a plecat?. Se propti de-un copac. şi ea iuţea pasul. Timp de-o săptămînă nu se putu da jos din pat. strivind-o pe Amalita de pieptul ei ca să nu i se audă cu tine n-or să mă aresteze?. Amalia. şi ea îşi va cere salariul. deşertată. Se juca cu Amalita. bea puţină apă. aşa. gîndea: toată lumea a-nnebunit. Se simţea îngrozitor de speriată. să mă bata?. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 503 502 • o sa sc roage de mine să rămîn. pa. că doar publicau fel de fel de fotografii de-ale prindă. urgia treia zi se duseră cu toatele la Parohie s-o boteze pe-Amahta. în tragă suflarea. Puteai veni cu autobuzul.iariştii. într-una dormea mătuşa şi-n celelalte chiriaşii pensiunii ei. încerca să-şi revină. Că doar n-ai să fii şi-acu la fel de fleaţă. Slăbise. cu Amalita-n braţe: domnişoară Queta. Da. Făcu un pas spre-Amalia şi coborî vocea. odihneşte-te cel puţin o lună. că un' s-a ascuns'?. Se strînseră la piept. îngrijeşte-te cît poţi. zicea da. încuia uşa cu cheia. că doar apăruse-n | ziare. Nu mîncau la pensiune. zise Rita. ziceamătuşa. Ţi-au dat drumul?. sînt cea de la doi. ce-are asta?: hola. îi zîmbi şi gîndi: ce-am de se uită aşa'?. simţind că-i clănţăne dinţii: te rog fă-mi cevaj cald. dar odata ajunsă după colţ îi dispăru bătut-o rău la închisoare? Poliţia?.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 501 venit doamnele-alea?. Nu-nchidea ochii noaptea. doamnanu era acasă. cu paşi mărunti şi măsuraţi ieşi în stradă. or s-o bată. ceva o fi facut dac-a: intrat în pămînt. şi Rita. şi murea de rîs: ce tot sugi dacă nu mai iese niinic. Rita. el fusese funcţionar la poştă şi se pensionase de curînd. o sa se-ascundă. doamnei. servitoarea şchioapă de pentru tot. te exteraez. strîngînd-o pe^ pe lume. simţindu-se golită. îşi recăpătă puterile. speriată. Dar păţit?. şi nu opri la semn. cum s-o ajute. în a şasea zi. numai Dunmezeu ştie ce-or să-ţi facă. îl obligăm s-o recunoască şi să plătească. şi-l amintea cu precizie. iar Amalita dormea la sînul ei. De cum te pui pe picioare meigean la poliţie. şi-o legăna pe Amalita care plîngea. Sună din nou şi răspunse de data asta un bărbat: n-o cunoşteau. mît s-a purtat doamna încît nici n-a-ntrebat de tine. un ceai. au din suflet. da. şi-n sfirşit unul opri. tand. Nu uitase numărul. Rita. acolo nu locuia nici o acasă. orice. ce ai?. n-or s-o bată şi pe ea? Căci numai asta-ar plînsul. Amalita. îi vorbea la ureche: or să se ducă să-ncaseze leafa de la ingrata aia şi să-i zică. De-aceea sfirşit îi dădu Snapoi copila: taci. ăsta sau ăla mai lipsi. ceva o fi ştiind ea dac-a şters-o. După opt zile se mai întremă. e Amalia. Ajunse la soibea încetişor din cafea. or s-audi | toţi vecinii. zise Rita. se văicărea Rita. nu nu striga aşa. Şi nici individul ' -ri-a apărut? Nici el. toţi voiau să ştie unde erai tu. şicînd părintele întrebă ce de: nume-i pune ea răspunse: Amalia Hortensia. poate vechea locatară. nu se sătura s-o privească. la refec. ea nu era bogată. bine-nţeles că n-o să se lase unde-au dat de tine?. cu era aşa fiig teicît se-nfo-| foli cu toate păturile mătuşii ei şi-abia spre seară nu se mai cuvinte murdare. o să plece. tand. ştiau cine e. M-am schimbat chiar într-atît de nu mă aslea. vizitat? Da. Noroc ca nu-s stăpînii răspunse un glascior de fetită pe care nu-l mai auzise: nu. ajutîndu-şi mătuşa la dereti-cat. Şi gata cu copiii. zi mulţumesc că n-au dat de tine. ca de ce-a dispărut Amalia aia? Da-n ce hal. or s-o omoare ca pe Trinidad. după cît s-au stropşit la ea şi-au luat-o la-ntrebări şi-au descusut-o. la matemitate nu se discuta despre asta?. 2 mulţumesc c-ai scăpat. să-şi doamna Hortensia au omorît-o? Rita fugea să se uite pe geam. pe. repeta Amalia. unul vindea îngheţată la D'Onofno şi ăllalt era croitor. îţi mulţumesc recunoşti?. zise ea năucă. că bani de taxi. îi împrumută bani de autobuz: să-ţi dea ce ţi se cuvine pîn' la ultimul centavo. n-o să la etaju-ntîi. Un taxi. şi-n uşa ' casei se-ntîlni cu Rita. doctoml zise: merge bine. or s-o ia la-ntrebări. Fugi să se închidă în odaie. cu-amenin-ţări grosolane: zici sau te vîr la gros? De parcă noi am fi prefăcu adormită şi răspunse la mtrebăd: nu. şi dacă nenorocitul ăla o s-apară într-o zi or să-i zică pleacă. care toată ziulica ascultau radioul şi găteau la un primus ce umplea casa de fum. Amalia se sculă-n picioare. Ea . a murit 1 se oprea inima-n piept cînd cineva bătea la uşă. z. Au omorît-o?. Rita îi gura. şi mătuşa . poliţiştii. Dar unde-a fost de n-a aflat nu venise la matemitate. şi ieşi. patru la număr. Amalia. să n-o părăsească.

da. Ambrosio. Intreaga noapte. hohotea ea. doanma Hortensia? Da. Mai bine să nu dea cu ochii de noi. se vor întoarce cînd totul va fi dat uitării şi cînd nu vei mai fi urmărită. vor pleca mîine cu trenul. n-o să afle. împreună. El îşi adusese două geamantane mari. Pai cum să fi venit să te vadă la. îşi trăgea nasul Amalia. apoi c-un autobuz. el de un' să fi ştiut. se născuse cu bine. Amhrosio abia de-arunca o privire Amalitei Hortensia. hai nu mai plînge. mateniitate. El îi cuprinse umerii cu braţul. Nu de alta dar ca să nu. cînd au dat la ziar chestia cu j doamna te-am căutat căpiat. un tip uns cu toate altfiile. de trei săptămîni o căuta peste tot. Lumea se holba la ei. între munteni ser' ranos cu coşuri şi legaturici. îi zise a doua zi mătuşii. j o lăsă să plîngă-n voie. strada. îi dădu bani de taxi. Rămase aşa. altfel de ce? în sierra locuia o rubedenie de-a lui Ludovico. a trecut. n-o să-i zic. în zona muntoasă. Ea se simţea năucită de fdcă şi de mirare.. şi eu nici măcar o batistă. incapabilă de-a vorbi. Ambrosio? Sigur. avea vocea foarte gravă. dar nu putea. înghiţindu-şi lacrimile şi mucii. o să muncească cu el. Se ghe-mui toată-n el: făcea toate astea fiindcă-o iubea. \ CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 505 '. E-n regulă. la Surquillo. doamnă?. Să nu-i ziri nimic . Nu: or s-o insulte. or să vadăcă' zice adevărul şi-or s-o lasen pace. cu fata lipită de pieptul lui. prostuţo. nu şi numărul. se hotărîse ta sflrşit o privea foarte serios. o să meargă la poliţie: am fost la matemitate. Şi . zise Ambrosio. dar nu ştiau decît. Fusese la casa unde locuise 1 înainte mătuşă-ta. puteţi controla. Amalia scăpă un ţipăt. de unde-atîta fncă?. Şi poliţia?. Noroc că pîn' la urmă. n-or s-o creadă.504 • Mario VargasLlosa vinovată: iertaţi-mă c-am gîndit urît despre dumneavoastră. şi-şi apropie faţa de-a ei: doar pentr-un timp. or s-o calce-n pidoare. zise Amalia. o puse să-şi sufle nasul. chiar mîine or să plece. crezi tu c-o să te las în voia soartei. Nu se simtea fericită la gîndul că pleacă şi că va trăi cu el. îi făcu . zise Ambrosio. şi băieţelul Amalia? Vrei să zici fetiţa. fiindcă crezuse că el a părasit-o. prostănaco. ce făcuse. cu ochii deschişi. dar ea de un' să fi ştiut. Asta-i? Da. o-ncuraja cu mici pălmuţe. Luă un taxi şi cînd ajunse la Desamparados. . Anialia. o să-i ajute. mătuşii. Ea nu-l slăbea din ochi. da. o să trăim împreună? Mîine? Plecăm în sierra. Ambrosio scoase o batistă. luînd-o la-ntrebări. pleci c-un pretext oarecare şi vii. netoato.. şi fiindcă se simţea atît de singură. zisese. de parcă ea ştia ceva. întrebînd pe toată lumea. ce ştia? Ambrosio o-mbrăţişă: totul va fi bine. Ea-l privi m ochi: da. Părea să zică adevărul. bmscînd-o. Ştia unde vine Desamparados? Da. zise el i Că-l întrebase pe Ludovico şi-acela era de părere c-or s-o-nchidă o lună pe puţin. Venise zi de zi. şi ea: sigur. pricep. Plîngea pentru treaba aia cu . Ea sunţi că totu-i fugea iar de sub picioare: Ludovico i-a zis asta? Dar de ce-o căutau. Şi munca ta? Asta n-avea impor-tanţă. mătuşa ei o trimise după zahar şi tocmai dădea colţul cînd o siluetă se desprinse de după-un stflp şi-i tăie calea. Mă duc să cer iarăşi banii de la doamna. Să nu te duci. • crezi tu c-o să peirnit să fii închisă o zi măcar?. te perpeleşti din orice. şi-Ambrosio o mîngîia şi-o consola. gîndind: ce s-o fi ales de domni-şoara Queta? Abia-n a patra zi se hotări: faci din tînţar armăsar. de-acu va munci numai pe cont propriu. gata. Amalia. gîndind: tot o sa iasă ea-n stradă. să nu afle nimeni. şi de-acolo l-au trimis la Balconcillo. o duse să bea cafea. gîndea Amalia. zăbăucă. să nu te simtă nimeni. mai curind prostită. mai bine sa dispară pentru-n timp din Lima pînă cînd ne luăm cu altele şi uităm de ea. Spre seară. o lăsă s-astepte pe-o bancă. o s-o-ntîlnesc. atit ] de speriată. ci aşa. unde să plece? Şi el: cu mine. \ linişteşte-te Amalia. ştia. vor pleca chiar mîine. în munţi nimeni n-o s-o mai găsească. auzi respiraţia mătuşii ei şi sforăielile obosite din odaia bătttoilor. Se-aşezară la o măsuţă din fund. Se lăsă să-i cadă-n braţe.o însoţi pîn' la colţ. Poliţia mă caută. şi cînd colo: te-aştept de ore-n şir. şi de-acolo la Chacra Colorada. să fi ghicit? o aştep-l tase la Arenales şi n-ai venit.. îi şteise faţa. loc să intre-n gară. Amalia. sforţîndu-se să-l creadă.. Cum să plece?.

într-o doară. acu trebuie sătepremieze. n-avea decît să-şi tragă puloverul. zise ăl de dădea ordine. era cam frig.zise T6Uez -. ia-o şi-aşa .Amalia şi cu mine ne-am amintit dununică tocmai de asta -zise Ambrosio -. dar camioneta se zgîlţîia şi el dădea cînd cu capul de capotă cînd cu umărul de portieră.zise Tellez. unde Tellez.ERA şi cazul s-apari în sflrşit.zise Ambrosio -. leşi la cişmea să se dea cu apă pe faţa.Şi cine-s ăia din Coaliţie? . Vai de sufletul meu ce zile-mpu-tite îmi petrec aci. Şi c-o să-i belim şi c-o să le stricăm manifestaţia. e plicticos la culme. .zise Ludovico -.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 507 IV .Acu măcar pot donni . ce-a păţit? . Clipeau nişte luminiţe la conac. contuzii. Habar n-ai tu ce-ncurcătură de mate a ieşit din toată dandanaua asta. Cînd îşi face vizita. în papuci şi halat: bun. don Emilio. plăgi deschise. doctorul ţine un curs de medicină pe pielea mea. să-şi pună haina şi pantofii. N-aveţi grijă. or să se poarte bine domnule senator. strigă: îs gata. T6Uez se-aşeză în faţă. Gata. dar te-ai pus bine cu conducerea. supuraţii. . dar n-am fost trimişi.întrebai şi eu aşa.Crezi că n-aş fi venit pînă-acum să te văd? .Ajungă-ti să ştii că-s nişte scîmăvii . Am fost trimişi. Ambrosio . Urondo şi vătăful Martinez se treziseră şi protestau care mai de care că-i sculase cu noaptea-n cap. . se curăţă de puchini cu degetul. De cum cineva o sfecleşte. gîndi Trifulcio. Că-i plie-ticos la culme. încerca să atipească. . . Donnea îmbrăcat. . Nu se simţea bine.Pramatia aia (i-a zis? . Ambrosio.zise Hipolito -.zise Ambrosio -. şi-napoia lui se-aşezară Trifulcio. Dar n-am aflat decît azi-dimineaţă. Arequipenii l-au făcut chiseliţă. întîbundu-mă întîmplător cu Hipolito. Ludovico. . . dar vîntuleţul tăios îl descurajă. Că de mai bine de-o lună a plecat la Arequipa şi de-atunci n-am nici o ştire de la el. prietenii îi şi-ntorc spatele şi nu-l mai cunosc. . C>i fi vmt tu să stai la geam dar am intrat eu ' pe portiera ailaltă şi ţi-am suflat locul. ca să găsesc subiect de conversaţie şi să mai înviorez drumul . gîndi Trifulcio. trebuia să .zise Ainbrosio —.In interes de serviciu şi nu prea — zise Ludovico —. îşi netezi părul sîrmos. Mai erau stele pe cer. Metisele cholas de la bucătărie le-ntinseră nişte căni Cu cafea fierbinte din care sorbiră înconjuraţi de cîini ce mîrîiau.zise Ludovico -. . Fii tu sigur că nu ţi-a zis decît ce i-a convenit. Urondo. Ambrosio.rîse ăl de dădea ordine -. să vă purtaţi bine pe-acolo. N-avea de ales. Trifulcio se ridică în capul oaselor pe rogqjină. Chiar. şi-n gînd îl băgă în mă-să pe ăl de dădea ordine. Don Emi]io ieşi să-şi ia rămas bun de la ei.o fi. cheaguri -recită Ludovico -. Se-napoie în hambar. Ai fost cotonogit în interes de serviciu.zise Ludovico —. aşa că-şi clăti doar puţin gura. şi camioneta era trasă la poartă.Ce-i cu Ludovico. la Arequipa. îl durea tot trupul. Da-n primele zile mă dureau pînă şi unghiile. Urondo şi vătaful Martmez. .E bandajat de sus pînă jos la Spitalul Poliţiei . Sus. Abia de se luminase de ziuă cînd ăl de dădea ordine lovi cu picioarele-n uşa hambamlui şi le strigă: haideţi bă c-o luăm din loc. Amhrosio.Luxaţii. Şi demară. nu se pomise încă maşina de curătat postavul. zise ăl de dădea ordinele. băieţi. . De cît de şucădt erai cînd ai plecat la Arequipa.

dar pas de-l gaseşte. şi nu prea vedeai lume pe străzi. ţinîndu-se de speteaza dinainte. fir-ar mă-sa-al dracului de necaz.o să treacă-un camion cu oameni de-ai senatorului Ar6valo. Urondo şi vătaful Martinez haleau ţinîndu-se de bancuri. Dădu de duşcă ditamai stacana cii bere.Păi domnul Lozano nu i-a cemt lui don Eniilio decît patni-cinci oameni . ca să fiu sigur. — Patronului tău i-au convenit de minune cele petrecute. Păi ce se pricepea el la politică. cem bere şi zise: dau o raită să-i trag pe ăştia de limbă. Dacă cineva şi-a frînt gîtul din cauza Arequipei. Despre ce camion e vorba? A-nnebunit ministml? . măi Urondo.zise subprefectul -. . zise Urondo. abia de-am trecut de Chala. şi Urondo: or fi avînd bor-del în Camană? Cum să nu. am ajuns? Cum s-ajungem. adică pe puţin douăzeci sau treizeci de inşi. pînă şi don Cayo. La urmă îl întrebară: da' tu ce-ai. serpentina neagră pierzîndu-se printre nori de praf. foarte lămurit .zise ăl de dădea ordine -. ţi-o zic eu. zicea T611ez. lui don Fermfn i-au picat tare bine . Cîteva zile însă s-a dat la fund. Se-nsera. S-a lins pe bot de minister şi-a trebuit s-o şteargă din Peru. temnita şi bita. plecase la Lima zise ăl de dădea ordine -. A ieşit taman pe dos.zise ăl de dădea ordine. Tălez. — Vezi cum exagerezi? — zise Ambrosio -. fiindcă toţi au mintit . Ăl de dădea ordine îi duse pe toţi drept la un birt. Ăştia-s Coaliţia. Toţi ne-au tras pe sfoară. Coboriră. La Arequipa or s-o păţească de n-o să le mai ardă de nimic. uitîndu-se-n ceafă rasă a lui Tdllez. dar nu domnul Bermiudez.zise ăl de dădea ordine -. Mi-a zis un camion. ce-l interesa politica? întreba doar aşa. la Chincha. şi se trezi gîndindu-se la Tomasa. Pe Trifulcio îl lua cînd cu junghiuri cînd cu dîrdîieli. da-n sinea lui simţi că-l urăşte. Lingăule. Trifulcio privi pe geam: întinderi nisipoase. în chip de lamurire --. nici unul nu pare-aşa doborit ca tine.Cruei ca să-mprăştie o manifestaţie? . de periuţă ce era. — îs cîţiva milionari care înajnte îi lingeau cizmele lui Odria şi-acu-i pun răbdarea la grea-ncercare . domnule subprefect — zise Cayo Bennudez —. Dar li s-a-nfundat. ci doar sete. cocîrjat. — E-o dandana care-ţi scapă printre degete. trăgea la aghioase fără grijă. Pentru el esenţialul nu era să-l sape pe Odria. pescăruşii ce se-aruncau de la înălţime. nu? -zise Lutipvico. — Bine-nţeles. cît pe doa Cayo. apăi el a fost. Donnim aici?. bordele şi biserici îs pretutindeni. zise vătaful Marrinez. ca s-o aprindă. se dezmorţiră.Am încercat sa iau legătura cu don Emilio dar nu mai era la fermă.zise Ludovico -.zise Tălez —. Ai îmbătrînit. parcă-i olecuţă răcit Aş. gîndi. gîndi Tiifulcio. ca să se puie bine. cin' să mai înţeleagă? -Nu-i nici o confuzie . giadi Trifulcio. Ăl de dadea ordine alese meniul. Domnul Ministru Bermiidez în persoană mi-a explicat totul la telefon. nu era la prefectură. Fii bun te rog şi pune-le la dispoziţie tot ce-au nevoie. Şi eu. te-ai sculat şi tu mai de dimineaţă şi-acu gata. Mai bine s-ar fi aşezat la mijloc. Fiindcă netotul de Urondo. Ce-o fi cu tine azi?. bine proptit între Trifulcio şi vătaful Martînez care-i amortizau şocurile. Acela căscă ochii aiurit: ce?. marea. foarte prost dispiis: asta ce confuzie mai era?. dar vrind să-l păcălească pe Urondo s-a păcălit singur. trebui să-l înghiontească pe Urondo. ai îmbătrînit bă. Cînd să tennine cu mîncatul se-ntoarse ăl de dădea ordine. S-a blegit de toL Inainte. pe nerăsuflate. Ah. nu mai eşti bun de niinic.zise subprefectul -. Cineva chiar că s-a ţicnit. — Da' de ce-i lasă Odrîa să facă manifestatii contra lui? .zise Ambrosio -. credea c-or să-l aresteze. (i s-au muiat balamalele.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 509 508 • călătoreasca aşa. Lui nu-i era foame. Scosese o ţigară şi. . Camioneta intră în Camană-în jur de şapte. Acu de ce nu? — Odria le-a dat un deget şi i-au înhăţat toată mîna . . Şi cu dom-nul Lozano. Trifulcio? Nimic. dacă crîcneai. Trifulcio rîse. am pregădt paturi pentru patmzeci.

zise ăl cu ordinele. Nici el nu putuse să doannă. oamenii intrau în dughene. conversînd. domnule? Bine. cu rtiăsute curate şi feţe de masă albe. de ce nu pot da dc nimeni la telefon? Plecaseră din Camană înainte de-a se lumina de ziuă. ăl de dădea ordine -.zise • Ambrosio —. Urondo şi pe vătaful Martmez cerîndu-şi sau dîndu-şi ţigări. de băuturică. fără să-mbuce nimic. Trăiască Revoluţia Restauratoare.Bun. fotografii cu Odria. ceml părea foarte adînc. cinci ca noi sînt de ajuns -rise Tellez -.Dacă Lozano vroia un camion. 'ffifulcio motaia uneori şi-i auzea pe Tdllez. Pe deasupra. să vă-ntoarceti în cinci minute. De ce s-o fi numind oraş alb Arequipa.Cum de-a putut izbucni o asemenea încăierare? . Muncă. înseamnă că-ntreg ora$ul s-a răsculat împotriva | guvemului. cu bună-ştiintă . Aici Partidul Restaurator îs eu singur. Dar nu (i-am văzut numele printre victime. într-o zi o să crăpi. om vedea cum ne descurcăm .Răul a-nceput încă de-aici. îl luă la rost ăl cu ordinele. Şaizeci?. Se hîţîna aşa tare încît mi-a-ntors stomacul pe dos şi-am borit peste Hipolito.zise ăl de dădea ordine -. El îi auzea: dac-au cemt un camion înseamnă că s-a-ngroşat gluma. zicea vătafal Martinez.Dumneavoastra nu ne puteţi face rost de niscai întărm? -zise ăl de dădea ortime. nu. lozinci. şi ăl de dădea ordine nu făcea decît să bombăne şi să suduie. apăsări pe sonerie. dar |. Crun aud cuvîntul teatru.zise subprefectul -. domnule.Da . zicea Tellez. Educajie. Uşa era încuiată. Băieţelul îl privi niirat: era întotdeauna închis. că s-a j lăsat cu morţi. scaune desfundate. Ambrosio. Bermudez e pe dric. căscînd. nimeni. Marş la culcare. din moment ce nici o casă nu era albă?. gîndea. . m-am gîndit: aoleu. şi-acu pici de somn. îibra şi dispăru cu camioneta. Intrară. — Pe dracu . cerură cafea cu lapte şi . Odria este Patria. în cele din urmă veni să deschidă un băieţel des-culţ.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 511 51o • Marjo Vargas Llosa — Lăsaţi. Ăştia din Camană-s nişte putori. Mai bine beţi o bere. cînd veneau doctorul Lama şi ceilalti domni. cîţi ani oi fi avînd? . Birouri goale. Ăl de dădea ordine fagi la | telefon: ce s-a-ntîmplat?. Mă culegeai de pe jos. Tellez.Ne-au trimis în gura lupului. nişte puşlamale trîmbitau din răsputeri titluri de ziare. că doar de-aia veniseră acolo. Urondo şi vătafului Martmez li se făcuse foame: putem da o fugă să-mbucăm ceva. . Aerul era foarte limpede. Fennin. de-alea lacnmogene. Subprefectul le pregătise gazduire la comisariat.Ctod ziarele-au publicat ce s-a-ntîmplat la teatrul ala. . că doar era trecut de zece.zise senatorul Landa -. baieţi. cum parcă simt ciomăgeala. unde-s oamenii?. Le dădu o |. . şi pîn'acu nu ne-a-nşelat niciodată. înăbuşirea aia teribilă. La Arequipa am ajuns în ultimul hal. Ajunseră la Arequipa la zece. . A trebuit să mă pun pe picioare cu doze babane de rachiu pisco. gîndea Trifulcio. Găsiră un birt mai acătării. . nimic. se deschidea doarjoi seara. Sănătate. De ce era închis localul partidului. Să n-aud de bordel. soarele nu încălzea. şi de cum ajunseră-acolo Trifulcio se prăvăli pe pat şi se-acoperi bine cu patura. Şi sufo-carea. ' . Pumni. Nemişcat şi-nfofolit se simti ceva mai bine. de la un pat la altul. gîndea Trifiilcio. Urondo şi vătaful Martinez aduseseră pe-ascuns o sticlă şi şi-o treceau din mînă-n mînă.zise | Ambrosio -. Pe străduţa strimtă. Şi unde-au dispămt Lozano şi don Emilio?. Ăl de dădea ordine îi duse la un căsoi de care atîma o finnă cu litere roşii: Paitidul Restaurator. sînt şi morţi. de ce nu i-a-ntîmpi-nat nimeni? Lui Tellez. senatonil Arevalo le zisese: floare la ureche. pentru-a zecea oară. de ce naiba i-a zis lui don Emilio: vreo patmcinci îs de-ajuns — blestemă. |. Frigul se-ntetea pe măsură ce camioneta urca pe aefra. de cînd ne-am suit în avion -zise Ludovico -. Ludovico? . Toată noaptea te-ai muncit să dai de ei cu telefonul. Au anmeat grenade-n teatru. gîndea Trifulcio. picioare. . ce-o fi păţit săracu' . dacă ceva scîrţiia le săreau în ajutor agenţii. zicea Urondo. nu vă faceţi sînge rău. saiscinci?.zise Ludovico -. Mîine trebuie să fim zdraveni că nu-i de şaga. Nu se poate. Ai îmbătrinit.

De data asta bomba îi va exploda în mîini. e-o ambuscadă — zise don Femiih —. Ăilalţi douăşcinci pe care mi i-a promis domnul Lozano. Opoziţia se face de baftă şi Partidul Restaurator ramîne singur în şa întîmpinînd alegerile tim cinci-zecişişase. Nu pricep. Te-ai sonat? Nimeni nu mi-a zis nimic. care fac faima Arequipei de li s-a dus buhul . Secretarul lui răspundea: n-a venit. pofdţi . ca şi don Cayo. . Fermih.Tocmai acu' am vorbit la Cuzco. nu-i. .Fiindcă-ar fi cea mai faină lovitură publicitară . şi-a pregătit bomba cu multă grijă . . .Ce tot bîigui acolo. N-am venit decit Ludovico şi cu mine. Dă-ţi seama: arequipenii. minciunile. .Mda. N-au venit? .zise senatorul Landa -. . unul şi unul. şi Cabrejitos nu mi-a zis absolut nimic de asta zise Molina -. .zise Cabrejitos -. Ce mai lucrătură! . Noroc cu don Fermm că nu s-a dus. Acu parcă-i altu.< CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 513 512 • Maiio VargasLlosa sandvişuri.Noroc cu senatorul Ar6valo. Nu ştia cum să scape. cu voi doi şi cu cei cîţiva băieţi de-ai mei vom face şi noi ce vom putea.zise Ludovico -.Mi-ar plăcea să gust ardeii ăia iuţi.Trasul pe sfoară. frate-miu. el ne trunite ajutor — zise Molina -. Totul.zise don Emilio Ar^valo -.zise Molina -.zise Ludovico -. doa Emilio? . parcă l-am auzit eu zicînd c-o să mai trimită niscai oameni din Puno şi Cuzco — zise Ludovico —. sigur. Peste Molina. . Ce mai loază. nu-i intra aer în piept. Dar de ce-a ales tocmai Arequipa. răul de înălţime?.zise Ambrosio -.a aşteptat sa sentărească Coaliţia şi-acum vrea s-o torpileze dintr-o dată şi fără riscuri.Mi-a plăcut Arequipa. Chino^ .Şi cum îţi zic.Cum care ceilalţi? . gîndea Trifulcio. Furatul căciulii.zise sena-. . Ambrosio .zise Hipe1ito -. Toţi cu Coaliua. şi-alta ninuc.Cînd te gîndeştf că era cît pe ce să fiu şi eu acolo.Ţi-aminteşti ce fumuri îşi dădea faţă de noi ăştia care nu eram pe ştatul de funcţii? zise Ludovico -. mă Ambrosio! . . îi tot dădea-nainte ciini s-a-nfundat. Dacă tot sîntem aici.zise don Emilio Ar6valo -. Cholas. dar pe ăsta ia-l de unde nu-i . .o să trimită douăşcinci de agenţi din Lima . . zise Urondo.zise Ludovico -. Ne-a primit de parcă ne-am fi bătut dintotdeauna pe burtă. lar mie mi-a cemt un camion plin cu cholos mardeiaşi. -El Chino Molina îşi smulgea părul din cap şi mai multe nu -zise Ludovico.Care ceilalţi? . umpluţi.Ah da. Băieţii mei nu-şi văd capul de treabă.Peste cine crezi c-am dat la postul din Arequipa lăfăindu-se în chip de ştab? — zise Ludovico -. intrat în pămînt. să-ţi triinit întăriri. Cu ei. Vreo cincizeci. .Am înţeles. Nişte fedţe pe stradă de să-ţi lingi degetele. M-oi fi simţind aşa din cauză de soroche.Cu ce ţi-a greşit Hipolito? . Bennudez . N-a viut să-mi povestească nici în ruptul capului. Parcă respira degeaba. . manevrele de culise. Molina se dădea de ceasul morţii să vor-bească zor-nevoie cu domnul Lozano.L-o fi mustrînd conştimţa că prea a fost potaie . e curătică .Bine-aţi venit. taipiedică mitingul Coaliţiei. Ceilalti au rămas prin piaţă să caşte gura la mîndreţile noastre de-arc-quipene? . torul Landa ~. De altfel nici n-ayem prea mult timp. pare-se. . Revolutia lui Odria a pomit din Arequipa.zise Anibrosio -. Toţi la Teatrul Municipal Diseară. da' ştiu ca tipii şi-au făcut propagandă. ca un singur om.zise Hipolito -. Fiţi atenţi ce scrie. . colegilor. Nu era la Chiclayo? . Mitingul Coaliţiei e la şapte.Vrea să dovedească tarii că Arequipa-i odrfistă . Dispărut. -El Cbino Molina? — zise Ambrosio —.zise Molina -. Ludovico .zise Ludovico -. Numai că de data asta n-o să mai fie ca atunci cu Espina. şi chiar de-aş vrea n-aş putea. programat.

Ăi cincizeci erau cinci. Ce. nu mai înţeleg nimic. Că eu asta am făcut toată noaptea. . dar protestez sus şi tare din principiu.zise Ruperto -. ăsta-i sabotaj . . . preoţi. ziceau oamenii. De n-o fi bătrîneţea. Unul scund. domnule prefect. . ridea vătaful Martînez. S-a arătat destul de-nţelegător şi-l urăşte pe Bennudez.Cineva a-ncurcat oalele-aici.zise ăl de dădea ordine -.Asta nu mai e neînţelegere. . şi-am venit. ba că nu ştiu cînd se-ntoarce. asta ce-o mai fi.Mai mult decît sigur . . zise Ludovico -. . Eu am experienţă. din care unul bătrfn şi căpiat de soroche -. ăllalt mai metis cholo.zise don Emilio Arfivalo -. soare cu dinţi.zise Ludovico -. Dar atii-ul rămîne Lozano. Asta-i.Nu-i vorba că n-am găsi oameni. Astea d-s întăririle. Portalurile primăriei păreau tăiate-n ziduri de cetate. Aşa nu mai merge. Auzise cum e el soroche: îţi simţi inima bătînd darabana şi nu poţi respira. domnule doctor Lama. . gîndea Trifuldo. Altitudinea. Nu ştiu. domnul Bermudez nu voia ca localnicu să fie amestecad.Vă rog frumos. e calul lor de bătaie? . Ambrosio.514 • După ce mîncară la birt.Şi la prefectură i-am întîlnit pe teribilii bătăuşi ai sena-torului Ar6valo . Nu prea am încredere-n ideile tale. ple-cară să dea o raită prin oraş: străduţe. şi ăl de dădea ordine se stropşi la ei: ce. Partidul Restaurator?. le frunzărea şi le-arunca. dom'le doctor — zise el cholo cel din topor -. Adică chiar creded că ăştia cinci şi cu noi doi o să-mprăştiem un miting? Ce ne-oţi fi crezînd.zise ăl ca ordinele -. tipi duri gata de orice zise doctorul Lama -. de parcă s-ar fi bătut: pulsul rapid. ba ca plecat mai demult. şi scundul se răţoia la ăl cu ordinele: i-au promiş cincizeci şi-i trimiteau cinci! Doar n-or să-şi batăjoc de el în halul ăsta. . căsuţe cu zăbrcle şi poiţi grele.zise Nţolina -. nu pemut aşa ceva. caldarîm lucitor. . răul de înălţime. Voi vorbi chiar eu cu Lozano. Nu era prevăzut. va trebui uns bine. voit sau nevoit . Ruperto. donmule doc-tor. Nu-şi mai aminteau pe unde s-o ia ca să se-ntoarcă şi fură nevoiţi să-ntrebe. sau de Lozano.Eşti sigur de tipii de la Hală? . Asmuţim toată Hala şi ne năpustim la Teatml Municipal ca un uragan. degeaba. sunaţi la Lima. cu ochelari şi cu cravată. De parcă-ar fi alergat întruna. mai din topor. orientată spre faţada gri a catedralei. daca nici n-au auzit de el. sau de domnul Bermudez . ce-i drept. Am fosl înşelat.îl ungem noi. Dar nu văd altă solude. .zise prefectiil -. Trifulcio trăgea aer cu gura deschisă şi Tellez le-arăta zidurile: ian priviţi ce fel de a-şi face propagandă aveau şi ăia din Coalitie! Se-aşezară pe-o bancă în centru. niscai super-meni. cu ce se mănîncă?. încercaţisă daţi de don Emilio. Straşnic partid şi ăsta-al lui Odrîa. fără haină.Să-l căutăm întîi pe Molina . şi ridicau din umeri.Va trebui să apelăm la băiedi tăi. venele tari. Şi nu-i numai asta. credeau c-au venit să facă turism? Mai erau doi tipi cu el. Să vă explice ei cine şi de ce s-anşelat. Dar am impresia că secretarul lui nu vrea să mi-l dea: ba că n-a venit. dar vroiam specialişti. şi trecu o maşină cu difuzoare: Toţi la Teatml Municipal la Ora Şapte. biserici. tîmplele zvîcnitoare. Mergem la Hală. . îi dăm şi ce n-a visat . Molina? Doi în loc de douăşcruei? Ah nu. Domnul Lozano i-a zis lui don Emilio cinci.încerc cu disperare să iau legătura cu nunistnil. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 515 .zise doctorul Lama -.zise prefectul —. Pretis c-au sosit pîn-acum oamenii lui. Alcibfades. fătălăul ăla.zise don Fennfn -. umflăm de-acolo trei sute şi le prăvălim ălora teatm-n cap. Dar.Ce contează că nu-s mai mulţi. donmule prefect? . fără a mai ţine seama de ordine.zise doctonll Lama -.Alcibfades e omul meu . Ajunseră cu chiu cu vai. Veniti cu Toţii Să-i Ascultad pe Liderii Opoziţiei.Cinci nenorocid. să-i cer instrucduni . Cei din maşină împrăştiau de la gemuleţe foi volante pe care lumea le prindea. gîndea Trifulcio. Molina .

Dacă e să-i socotim pe gradaţii mărunţi şi pe adjutanţi.zise Ambrosio -. Ruperto şi vătafului Martihez: noroc.zise ăl de dădea ordine -.o să-ncerc în continuare să iau legătura cu ininistrul — zise prefectul —. Oamenii n-ajung la Arequipa. De data asta nu vă pot servi. Urondo. Faci parte din Coaliţie. sper că mă-nţelegeti. n-avem de-ales. N-or să poata umple teatrul.Pe cîţi oameni de-ai tăi putem conta.Şi după-aia. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 517 516 • Mario VargasLlosa . e din cauză c-a lăsat să-i crească vreascuri. . deci oficial eşti duşman de-al guvemului.Ştim şi noi că se vor înghesui mai ales curioşii. Pe cînd eu mi-s de-al regimului. Nu-i pot face una ca asta lui don Cayo. Dacă regimul are probleme.La Tiabaya. şi-aici greşeşti. De-aia existăm noi. . Lozano are mai multă-ncredere-n mine. Ei erau deja cam piliţi. cam douăzeci . începuse să-i fiarbă.Promite-le marea cu sarea.-Dar se prefăcea că n-are nimic. Ci niie.Ciun să nu poti. Lozano? E vorba să-l sprijinim pe Preşedinte.zise Molina -. E ministru.Oficial.Păi bine mă. bine-nteles. nu Coaliţia. Nu Donmiei voastre o sa va ceară socoteală Bermudez. . în casa de-alături domuse Bolfvar. Dar chiar şi-aşa.zise don Emilio Ar6valo -.zise don Enulio Arevalo —. Mă voi ocupa eu.zise Lozano -. dintre care cel mai putregaios e Bennudez. S-ar putea ca domnul Bennudez să se fi răzgîndit şi să-i lase totuşi să-şi facă mitingul. şi că ăştia. . vor spăla putina . . . Să dăm de pămînt cu Bennudez. E pe punctul să leşine de soroche. e-o chestiune de principiu. gratifncatu.Nu. domnule senator.Preşedintele ştie? . Lozano . . .Nu i-aţi putea face rost de-o pastilă ceva. Acolo-i punctul de-ntîlnire. . mi-e superior direct.Adevăru-i că ne facem sînge rău de pomană . Negroteiului. Preşedintele se cuvine să nu ştie nunic .zise don Emilio Ardvalo -. Lozano. Cine-i cunoaşte-aici pe barosanii din Coaliţie? . Greoiul cholo făcea pe cultul. şi de planul lui Bermudez salege prafiil. dacă tot n-aveaţi oameni îndeajuns de ce naiba v-aţi băgat în viesparul de la teatru? . Molina? .Vreţi să ziceţi să dăm o mînă de ajutor Coali(iei. nu dumneata. Dumneata şi cu mine putem. eu vreau să sprijin guvemul. domnule senator . Auziţi. chicha de Yanahuara era cea mai . . Lozano .Dumneata crezi că eu vreau să sprijin Coaliţia. Eram aşa convinşi încît ne-am dus să mîncăm celebrii ardei iuţi umpluţi despre care-mi împuiase capul Hipdlito. . Nu. se schimbă siluaţia. gîndi Trifulcio.zise doctonil Lama -. prin urmare duşman al Coalitiei. .Motivul? . îl ştii cît se poate de bine. Că-n cazul ăsta. Lozano. Dar ăştia-s toţi pe ştatul de fimetii şi n-or să vrea să-şi nşte pielea de-amorul'aitei. pre-fectule. Blestemata de chicha mi-a făcut şi mai mult rău.zise don Emilio Ar^valo -.Fiindcă ne-au dus cu preşul şi noi am luat toate de bune -zise Ludovico -. . stropiţi-i din belşug cu bere chicha dar de-aia specială din porumbJ'ora. Ne-au tras pe sfoară. Am promis şi mă voi ţine de cuvînt.zise doc-torul Lama. doninule doctor.zise Molina -. Molina. . Or să pretindă primă de risc. Mă-nţelegi. Cu-aşa puţini era o nebunie.zise Lozano -. Ludovico. la primul incident.zise prefec-tul -. Eu i-s subordonat. acolo-i gătesc cum trebuie . prietenii Preşedintelui. Totul depinde de noi doi. domnule senator? — zise Lozano —. şi să fiţi înapoi la patru ca să vă duc la sediul Parridului Restaurator. trebuie împiedicat mitingul cu orice preţ — zise doctorul Lama —. unuia din oamenii mei? . Fermfn — zise senatorul Ar6valo -. întinzînd mîna după stacană şi zîmbindu-le lui Tfllez. . Sîngele i se-oprise-n vene. Sînt omul regimului.

zise Cayo Bennudez -. şi sîntem sabotaţi. Şi-n plus bizuie-te şi pe recunoştinţa Coaliţiei. Molina? . Doinnii aceia cred că le faci lor serviciul. nu ne vîrîm noi acolo îmbrăcati civil. dar abia-abia. foarte liniştiţi. cu ăia doi din Lima şi cu ăia cinci ai senatorului fac şaptesprezece . de aia-i simtea talazurile încinse spărgîndu-i-se parcă în piept Ofde s-ar face-odată noapte. zlmbl Trifulcio. Cum merge cu el sorocfac. era bătrîneţea.Ceva scîiţiie la Arequipa. ! doctoraşule. De dus se vor duce. donmule Ministm. Dacă-i adevărat că Lama stîmeşte şi Halele. nu mai mult Dar.zise Cayo Bermudez -. Arequipa? . cînd eu v-am sunat în disperare toată zhia.Lasă-te de discursuri acum. don Cayo. Domol. . N-avem oameni. don Cayo . . Nu seoprise. Trifulrio gîndi: dacă-n loc de una aş fi înghiţit două pastile poate nu m-ar fi picnit iar cl soroche.zise Molina -. Cred că merge. şi îîdea plin de sine: la Lima. unde dracu te-ai vîrît de n-am putut da de dumneata. Ce părere-aveţi. Ăilal(i nici nu vor s-audă. . numai cinci din Ica? . dar nu-i văd în stare să umple Municipalul.Oamenu lui Lozano n-au sosit? . dar cu toată sinceritatea. — Tot nu se poate voibi cu Arequipa? . . cum deaţi crezut c-a sosit multă lume. domnule senator . — Bizuie-te pe mine pentru toate.zise Cayo Bermudez -. n-ai grijă . don Cayo . Am nevoie să ştiu un singur lucru.zise prefectul -.zise Molina -. Douăzeci sau treizeci care să-şi ştie meseria. Ne-aţi promis optzeci de oameni şi ne trimiteti şapte.Alo. apoi: ce-o să le mai muiem noi oasele.zise Lozano -. de ce n-au venit toţi cei pe care ni i-aţi anunţat? 52o • Maiio Vargas Llosa . Şi fierbea. Molina.zise Cayo Bennudez-. după portia de ardei iuţi ne-am dus să ne plimbăm prin piaţă — zise Ludovico —. Şaptesprezece tipi cu boaşele tari pot da totul peste cap acolo.ai bme. Nu-ntelege(i că eu sînt cel ce vă-ntreabă unde-s ceilalţi.Oi fi eu tont.Nu unul ci o mie de necazuri . Trifulcio vedea pieţişoara. aici.Cineva şi-a vîrît coada. şi Ruperto sudui o dată birjăreşte. ba mai mulţi — zise doctorul Lama -.Alo. o să vină el momentul să descurc iţele acestei afaceri. Unde-s ceilalţi? . Cu Toţii la Municipal. Poate vreo sută dc gură-cască. Vreau să protestez cu toată energia. Ludovico. neştiu-tori. pasă-mi-te să recunoaştem terenul. îl ştiţi doar. fă-mi rost de treizeci care să-i însoţească la Municipal pe oamenii lui Molina — zise Cayo Bennudez —. — Totul s-a aranjat. şi-şi lua pul-sul. Asta-i culmea. Nu ştiu dacă vom putea face ceva numai cu-atîfia.Ba şi cincizeci. Numai că ne-ati promis tipi perfect versaţi în dalde astea. îi poţi întări pe oamenii lui Molina cu douăzcci sau treizeci de indivizi? Nu contează preţul.le'?. N-ar fi mai bine să meigem chiar acu la Hale? zise vătaful Martmez.zise don Emilio Ar6valo -.zise doctoml Lama -.zise don Emilio Ar6valo -.zise Cayo Benniidez -. s-ar putea să meargă treaba. . dar şi-aşa. zidurile albe ale unei bisericuţe. femeile ce purtau tăvi cu ardei picanţi de la cuptor la mese. cum de nu. dar mi-am luat şi eu precauţiile mele . don Cayo? ^ . .Am contribuit eu cu zece de-ai mei. nu? îi explicaseră şinainte că veneau de la Ica.Nu-nţelegeti că n-au venit. don Cayo. Drept să vă zic nu mă pot încrede nici în doctorul Lama. nişte copiijucîndu-se cu titireze. . . — N-am reuşit să conving decît zece .Şi-aşa. I-am propus Preşedintelui să facem din mitmgul Coaliţiei o mare acţiune populară în favoarea guvemului. dar tot nu-nţelegea. păstrează-te pentru atunci. ca şi doctorul Lama. Dar el cam bate Gîmpii. lar ăilalţi vor ajunge prea tîrziu.zise Molina -. Trecu o maşină cu difuzoare. Toţi de Partea Coaliţiei. Problema nu-i numărul. nepoatc. doinnule prefect? CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 519 . don Cayo? .. don Cayo? . Dar vă previn că nu ne lăsăm. Camionul lui Arevalo na sosit? Ce tot îndrugi. asta te-ar putea costa scuinp. dar cîţiva.Zece. am fost s-aruncăm o privire Teatmlui Municipal. asta da. E Lama pe-acolo? . Coaliţia. bătea încă. M. Şi-l urî.zise Molina -. Foarte calmi. Molina. dar nici chiar într-atît pe cît mă cred domnii ăştia. Cum asta. .zise Lozano -.Numai doi din Lima. Lozano. Privea pereţii afumati. şapte-sprezece nu-s cine ştie ce.zise Molina -. s-ar putea să meargă. să-şi ispravească mai degrabă trebu-şoara de la teatru şi sa se-ntoarcă la Ica. Şi-au făcut ei publicitate. Pe uşile deschise ale birtului. — Nu mi-au placut deloc celebrii lor artid iuţi — zise Hipolito -Mă ard la rînză. practfc nu există. Mă bizui pe dumneavoastră în caz că.518 • bună din lume. Eu nu primesc cecuri niciodată. bagă de seamă ce zici. e-n avantajul timnitale. Ca şi prefectul. nu era încă nici patru. Lasă-i să creadă. . Lozano . bancile şi copacii. Promite cinci sute. domnule Ministru? . doa Cayo . . domnule senator. Cum merge contramaiufestaţia? . Oameni găsim noi.Cum asta. cînd cel ce intrase parcă-n pămînt eraţi dumneavoastră.zise prefectul -. Nu era altitudinea. Molina. Ruperto se uită la ceas: aveau tot timpul.. oricîte prime de risc am primi. domol. Molina? Ce s-a-ntîmplat. n-aveau aşa ceva.zise Cayo Bermudez -.Nu-i crede nici pe ei aşa capsomani .zise doctorul Alcibfades. bimicu.Părerea mea e că-n eiuda tuturor neajunsurilor.Bine. o mie. zise Tellez. Poti? . znse Rupcrtu. Lama . E un cec la purtător.

ascultaţi-mă o clipă. clătinîndu-se. Ruperto privi la ceas: acu da. Crcdeam că restauratorii din Arequipa erau mai multi. iarăşi fierbea. era timpul. Cu toţii la Municipal să le-arătăm ălora din Lima cine-s arequipenii. zise Ruperto şi sări pe-un scaun: arequipenilor. că reînvie. ridicînd un pahar. CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 521 . . Tellez şi vătaful Martmez lălăiau fiecare cîte-o melodie alandala şi birtul se umpluse.Noroc c-au năvălit. gîndi Trifulcio. Cem altă stacană cu chjcha şi-o băură în pidoare. . Tellez. Molina. unde fac propa-gandă . din două modve . Or s-aţîţe mul(unile de-acolo şi-or să le deşerte drept în fa(a Municipalului.. zise Ruperto. Noroc tuturor şi lui Odria. Ştiu că Lama exagerează. şi bău. sîngele începu să-i curgă iar prin vene. pentru orice eventualitate. Dai vătafal Martfnez zise: ultima. Am convocat şi-o altă manifestaţie la Hale. vaşteptăm la intrarea la Mimicipal. Simţea că moarc. Şi nu ştiam despre Coaliţie că-şi năimise atîţia bătăuşi. Ruperto îl provoca ridicîndu-şi pahaml. zîmbi Trifulcio. Ambrosio. Sa zii cu Coaliţia aici. Fiindc-au tras în multime şi-au arun-cat grenade. la ora cinci. Trifulcio ieşi încleştîndu-şi dinţu şi pummi. cholo. că moare iar. că se făcuse tîrziu. Ciudată boală.Bine. să bea. Urondo şi vătaful Martmez îl scoaseră pe Ruperto în stradă.zise doctorul Lama -.zise Ludovico -. lumea încetă să se mai învîrtejească. răgea Ruperto. o s-adunăm mii de oameni. Noroc. guralivule. . strins îmbrăţişaţi. Să-ncepem chiar de aici.Neştiutori ca pnmeii. apare şi dispare. vorbesc eu cu comandantul să dubleze efecdvele din centru. Clienţii cond-nuau să mănînce. închise ochii: o să moară aici? încetul cu-ncetul. rămîne cum am stabilit — zise Bermudez —. fraţilor. dar n-avem altă soluţie decît să ne-ncre-dem în el.zise Ludovico -. Am ieşit eu caftit. Trifulcio se sprijmi de perete. Da. dar măcar am rămas în viaţă. ce-i drept. acolomi răniîneau oasele. mai bine hai odată. Urondo.zise Ambrosio -. . donmule Ministru.Ziarele ziceau c-a ieşit scandal fiindcă poliţia a năvăUt în teatru .Băieţii Partidului Restaurator bat pedferia. Altfel. cîţiva se pomiseră pe rîs. camionetele or fi sosit deja la Hale. Opriră un taxi: la Hale. aia la botul calului. noroc c-au aruncat grenade . larăşi nu curgea.

marea de capete văluri. Apropiaţi-vă. vătaful Martfnez. . era înălţimea. îi ardeau tîmplele. încurajînd. să le arătăm noi. E criţă. îi strînse-n braţe pe tipii de-acolo. să le dau instmeduni.Planul era să-i prinded între două focuri pe ăi din Coalitie? -zise Ambrosio. Apa îi făcu bine şi se duse să-i ajute pe ăilalti. Urondo. în Arequipa nu-s negri. .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 523 522 • Maiio Vargas Uosa — Da. apoi încă opl ore de noapte. şi Trifalcio îl recunoscu: era cel .zise Ludovico -.Da. un grup de oameni se-apropie de camionetă. Urondo. . să le-arătăm noi. printre dughenele cu boarfe se vedeau măsuţe luminate cu lumînări unde lumea mînca. Blocau strada. cumpărători. se lăsa frigul.Şi ce v-a făcut să crcdeţi c-ar fi muld otimşti în Arcquipa? -zise Ambrosio. Tăiad-mi pîrde pîn' la camionete. la Hale . staţionate între dughene. don Cayo . ascultaţi. N-o să moară. Cele două camionete cu difuzoare. munnură Trifulcio. Şi trupa de-asalt s-a postat prin împrejurimi. La Muiucipal. . astfel că-n cel mai bun caz tot nu plecau pînă la amiază: nu rezista atît. Nu.Rupertt) se cătără pe-o camionetă. Se-nsera. Taxiul îi lăsă la colţul Halelor. Păcat că nu-i Bermudez aici să vadă cu ochii lui. Molina? . vătaful Martmez se-amestecară printre vînzătoarc. Ăia dădeau să iasă. vătaful Martmez şi tipii din camionete mergeau de colo-colo aplaudînd. Auzea zbierătele lui Ruperto şi vedea lumea îmbulzindu-se s-ajungă la camionetă unde începuseră să-mpartă băutură şi mici cadouri. în dughenele lor cu legume. Ne-am dus s-o vedem şi părea o maie de lume. tot te mai chinuie el sorocAe? Nu. în penumbră. zise vătaful Martmez. dîndu-le ghies curioşilor. gîndi Trifulcio. zise femeia. apropiaţi-vă. Şi chiar atunci se pro-duseră mişcări. mulţumesc. gîndea Trifulcio. şi cei de pe capotă îi săltară sus. cred că mi-a trecut. $i-i îmboldeau: apropiaţi-vă. şi Trifulcio trebui să se-agaţe de Urondo. şi puse mîna pe microfon.Vorbiţi-le odată. Ce succes pe tine. încetul cu-nce-tul sporea gloata din preajma camionetelor. din cealalta un glas tunător. rîdeau sau aplaudau. . Se lăsă să cadă pe-o ladă şi-şi atinse pieptul: bătea. îşi pipăia pulsul. Ce-ai mă negrule. chinuindu-se să tragă aer. nu i se mai părea că oasele or să-i crape de frig. îi dispăruseră pînă şijunghiurile din cap. Trebuie să-ini chem oamenii. Molina — zise Cayo Bermudez -. El nu făcea nunic.zise Molina -. Şi dă-mi imediat de ştire. recunoştea feţele lui T611ez. E-adevărat. băied. Dintr-una se revărsa muzică.Tocmai am dat o raită pe la Municipal. Femeia care vindea tocuyos îl privi de la tejgheaua ei şi rise: dumneata eşti primul pe care-l văd. Ca idee nu era rea. înainte doar m filme. Tririilcio. respira rar.Contramanifestada Partidului Restaurator.zise Ludovico -. ţoale. făceau o larmă infemală. ăştia te mănîncă din ochi.Cam aşa ceva. ascultaţi ce zice. şi Ruperto se batea cu pumnu-n piept. şi T611ez. . E încă pustiu. veniţi încoa. o să le zic cîteva cuvinte — zise doctoml Lama —. Urondo. gîndea dacă nu mă mi$c rezist. Trifulcio. înghiontiri. nu mai avea impresia că inima i se va opri. Mai am cinci ore pîn' să se termine chestia cu teabul. răgea Ruperto cu pumnul ridicat. iţindu-se ici şi colo printre ascultători. Eşti bolnav?. Strivit între oamenii care ascultau. şi erau destui să caşte gura la el. Dar majoritatea bărbaţilor şi-a femeilor vindeau şi cumpărau mai departe. arequipenilor. îi tremurau picioarele. du-te de vezi ce se-ntîmplă la Hale. Trifulcio îşi încleştă fălcile. îşi simţea spinarea jilavă. şi se trezeau în plină contramanifestade. Nişte tipi imprăştiau mamfeste. gîndi Trifulcio.doctorul Lama arătă multimea -. . vrei un pahar cu apă? Da.zise prefectul —. De trei ori ura pentru Secretarul General al Partidului Restaurator! strigă Ruperto. şi-i închipuia aplaudînd. T611ez. netul-buraţi. alţii chemau lumea cu pîliui la gură. dar a dat greş. cerşetori. dom'le doctor Lama . Pregătiti-vă fraţilor. Şi T6Uez: avantajul de-a d unL. . noi ind-am în teatru şi-ncepeam scandalul înăuntni . fructe. şi Ruperto: vedeţi? oamenii lui au şi sosit. nu se simtea rău.Ce d-am zis.

. Te-a mai lăsat el soroche. Şi spurcăciunea de Hipolito nevătămat.Sînteţi douăştioi. pe alţi paişpe ni i-au vîrtt în spi-tal . gîndea Trifulcio.zise Molina -. aşa-i . De n-ar fi decît Argiielles. cu domnul. să-nu sară ochii. Ambrosio.zise Molina—. cu ăsta. donm' inspector. dar nu se coro-pară cu senatorul Arevalo. Trifiilcio. la să vedem.Au omorit trei de-ai noştri. de căldură. Se-ntuneca rapid.E lume berechet. de pildă. . Nu-i decît o pre-cauţie-n plus. şi iar tahicardia. Lumini aprinse. lîngă scenă. înălţimea nu-i cauzase? Nu. urla Ruperto. Zi-mi exact ce-ai văzut cu ochii dumitale. Toti se ridicară să răspimdă.zise ăl de dădea ordine -. frigul. şi cîţiva chicotiiă.zise Ludovico -.Mai e ceva de lămurit.zise o voce ruşinată -. îşi facură loc cu coatele. . dar cînd îi veni rîndul lui Trifulcio. Un cuţitar faimos.N-a$ putea zice chiar precis. n-au avut nimic împotrivă. •a. Cu înflorituri. în maşini. Camioneta străbătu străzi întunecate. în favoarea lui Odria şi-a poporului. De ce nu-s trimişi negrii sus la cucurigu? zise Urondo. Le-am văzut oamenii. Le-am zis dinainte celor din Coaliţie. . . ştia să vorbească.zise Molina -.zise Ludovico -. şi tu dreptate-i asta? . negrule. Le aduseseră băuturi.Cîtă lume a adunat Lama la Hale? .zise Ludovico -. Trifulcio îi întinse mîna: îi părea bine. Să nu mă mişc.zise Molina -. să respir adînc.o să plasăm cîţiva gardieni şi-n teatru. Să ştiţi că nici ei n-au stat cu mîmile-n sîn. Acu zi şi tu dacă nu mi-a dat tîrcoale hîda cu coasa. Tu. . drept în centru. Priviţi-vă bine. Trifulcio n-avea cum să mai distingă faţa doctOJvIw Lama. cu ăla. Stăm mult mai bine. Nu faceţi nimic pînă n-auziţi tignalul şi cuvîntul de ordine. vataful Martfnez. impotriva Coaliţiei. .Ludovico Pantoja cu negrul . da.zise Molina -. Gealaţi cunoscuţi. făcînd propagandă. repetă-mi ce ai de făcut Cel ce-avea să-i fie pereche îi trecu clondirul şi Trifulcio trase o duşcă: viemuşori ce-i alergau prin tot trupul şi-o senzaţie. cam aşa ceva. el rămase aşezat: la parter. păzesc centrul. Şi Molina: şi tu? Altul ciocnea din călcîie: eu la galerie. . Vreo mie de persoane.Deci ştiţi . Linişte. Numai fiti atenţi să nu mi-i îmbătaţi prea tare. tigări şi sandvişuri. don Cayo . era e/ doctor. . Ăsta nu era ca Ruperto. De-acolo vă şi vorbesc.Vreau să mă conving c-aţi înteles .CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 525 524 • Mario VargasLlosa care-i dăduse leacul pentru soroche. Molina. fl auzea doar. o să fiu în primul îînd la galerie.o strig eu . deci unşpe perectu . voi ăştia intraţi taman unde-i dandanaua mai mare. cu eleganţă. . Hipolito şi cu mine am fost despărţiti. Nu. dar să-i zică: lui. don Cayo. ce mai. Dacă ăi doi din Lima erau doar afumaţi. zicea Molina. dom'le. Unul din cei omorîţi în teatru. Cei ce vor intra în teatru se află-acum la localul paitidului. dar sînt destui . fiind din Lima. birourile mişunînd de lume. sufocarea. să rezist. don Cayo. în schimb arequipenii erau beţi pulbere. Cu uniforme şi arme. domn' inspector Molina . . Adică Trăiască Generalul Odria! Cine strigă lozinca? .Ne-au împărţit în grupuri de cîte doi .zise prefectul -. după colţ aştepta o camionetă şi-n ea erau Urondo. Merge. şi unul lua poziţie de drepti: eu la parter. Ăl cu ordinele şi el Chino Molina făceau prezentările: uitaţi-va bine unul la altul ca să vă recunoaşteţi moacele pe-acolo.Mi l-au dat pereche tocmai pe ăla căpiat de soroche .zise Ludovico. Ăl de dădea ordine se căţărase şi el pe camionetă. doc-taro/ Lama vrea să vă vorbească. opri în faţa Partidului Restaurator. asigur stînga şi spatele.Cu ăştia toţi nu mai avem noi grijă . nu? . ăl de dădea ordine şi cei doi zdrahoni din Lima ce tot trăncăneau despre ardeii iuti umpluti. Tellez îl apucă de braţ: plecăm.zise Cayo Bennudez -. să nu vă confundaţi pe-acolo.zise Molina -. zise Ludovico şi-şi zîmbiră. Trifulcio? Crcd că da. .

. V-alipiţi atunci de oamenii Partidului Restaurator. Scărmănati-i bine şi-mpingeţi-i afară. Am mirosit imediat că dacă lucrurile vor lua o-ntorsătură neplăcută. sîngele-i va ţişni si va-mproşca pereţii.zise Molina -. 1 s-au dat ordine precise. Ajunseră la teatru înaintea celorlalti. gîndea Trifulcio. Cînd nu ma mişc mă simt aproape bine. Au reuşitsă umple teatml. Mi-e coleg. .Strigă şi tu — zise Ludovico -. Vrei să se prindă ăştia tine eşti şi ce cauţi aici? .Mi s-a poruncit să urc pe scenă şi să le deconectez microfonul. . şi-un grup începuse să intoneze alt refren undeva-n fundul parterului: Le-ga-li-ta-te. nu trageţi dectt dacă sînteţi răzbiţi. Lumea continua să intre şi parterul să se umple.zise Molina -. Molina şi ăl de dădea ordine îi trecură-n revistă. da' ce te-a apucat să strigi şi dumneata Libertate? . uite că ştiu . Se-auzeau aplauze. Chiar aşa rău te simţi?. . Auzi.zise Trifolcio ~. în fimd . Tu cu mine aici. acolo.zise Ludovico -. cît pe ce să mpă cordonul de oameni cu banderole roşii ai serviciului de ordine. unde-i va lua-n primire contramanifestatia. vinele de bou. Stătea lume la intrarc. ăia se vor cărăbăni primii. un niicrofon. lozinci pe care sta scris Coaliţia Naţională. Ci ca să ştiţi la ce ne putem aştepta. . mai bine. încheie-ţi haina. Le-ga-li-ta-te. Deci domnul de colo va da semnalul şi voi începeţi circul. Libertate. Aşa că nu-mi veniţi mie cu mofturi din astea că nu ţine. Ăla care-o să dea . dar parterul era aproape gol. negrule. Şi Trifulcio: nu. şi cînd ajunseră la Trifulcio ăl cu ordinele a încurajă: arăţi mai bine. parcă-s ceva mai bine. şi gîndi băga-te-aş în mă-ta. Nişte ţîngai începuseră să scandeze Li-ber-ta-te. la Ica. ascunde-le mă mai bine. şi Trifulcio îl iinnă. zise Molina. . a-nceput .Bine. Pe scenă. dom'le inspector .Chestia cu legalitatea n-o-nţeleg . Pe puţin cinşpe. Li-ber-ta-te. alături de senatorul Ar6valo. don Cayo. urale. . Da.Şi-au tocmit şi bătăuşi din.Lima . Atenţie. dom'le inspector. Asta-i prima pe care-o văd într-un teatru.Dacă ceva scîrţîie. întîi se umpluse parterul. Dar toate-n aer liber. bine. nu să strig — zise Trifulcio -.zise vocea ruşinată -. şi-acu în faţa scenei era lume ce se-mbulzea fonnînd ciorchini. apoi culoarele dintre rinduri. apoi ziare în care să-şi înfăşoare lanţurile. şi strigătele se-nteţiră. Intrau şi perechile alelalte şi-şi ocupau locurile. zise al din Lima. .Asta-i pentru partidele polidce scoase-n afara legii — zise Ludovico -. Fură primite c-o salvă de-aplauze. apoi galeria. Lumea continua să strige Li-berta-te. Prin anii cincized. zise Ludovico Pantoja. asta chiar e-o boală cum n-am mai pomenit — zise Trifulcio —.zise prefectul -.Uite-l şi pe Hipolito. împărtind foi volante.zise Ludovico -.zise Trifulcio. în stradă aşteptau taxiurile. îşi făcură apariţia cîteva persoane pe scenă. . vreo douăzeci de scaune. zise Trifulcio.Să nu credeţi că de frică am zis ce-am zis înainte.Gardienii ăia pe care Molina reuşise cu chiu cu vai să-i convingă n-aveau nici ştofă nici experienţă. şi toată lumea vorbea răcnind. . . Le-mpăiţiră din nou băutură şi ţigări. Se instalară în rîdul al treilea şi Trifulcio închise ochii: acu chiar c-o să explodeze. naiba ştie cum. Contramanifestaţia e pe puncttd de-a pomi de la Hale.Ce noroc pe dumneata că nu te-a picnit el somehe. ci-au profitat şi apriştii şi comuniştii. ocupînd scaunele. şi după mitin-gul din piaţă ne reîntîlniin aici cu toţii.CONVERSAŢIE LA CATEDRALA • 527 526 • . Nu rm-ar fi dat mîna să stau tot timpu-n picioare. ne va sări-n ajutor garda de-asalt .zise Trifulcio -. erau cu moralul la pămînt . un drapel peman. De mai bine de zece ani lucrăm împreună. măciucile scurte.Eu am luat parte la mnlte mamfestaţii .Bine c-am venit din timp .Da. boxurile.zise altă voce -. Aici nu-s adunaţi numai milionarii.

şi e precis cu ochii pe noi. . Domnu-n albastru îşi tenninase cuvîntarea.De ce nu? — zise Trifulcio —.Co