P. 1
V Evaluarea Performantelor Scolare

V Evaluarea Performantelor Scolare

|Views: 15|Likes:
Published by Chesaru Crystyan

More info:

Published by: Chesaru Crystyan on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL 5 EVALUAREA PERFORMANŢELOR ŞCOLARE∗ 1. CUPRINS: 5.1. Problematica evaluării 5.2. Strategii de evaluare 5.3. Metode de evaluare 5.3.1. Evaluarea orală 5.3.2.

Evaluarea scrisă 5.3.3. Metode alternative de evaluare 5.4. Testul docimologic 5.4.1. Definiţie şi structură 5.4.2. Tipuri de itemi, clasificare şi exemplificare 5.5. Concluzii 2. OBIECTIVE - formarea deprinderii de a opera cu termenii pedagogici specifici teoriei şi metodologiei evaluării - sesizarea şi explicarea diferenţelor dintre strategiile de evaluare - cunoaşterea particularităţilor metodologice şi ştiinţifice ale testului docimologic - formarea deprinderii de a elabora o probă de evaluare bazată pe testul docimologic - formarea deprinderii de a opera cu descriptorii de performanţă 3. CUVINTE – CHEIE 4. SARCINI DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ 5. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Acest capitol îşi propune să aplice la specificul disciplinelor economice cunoştinţele însuşite la Pedagogie – secţiunea Didactica generală

5.1. Problematica evaluării Conceptul pedagogic de „evaluare” desemnează o suită de operaţii prin care se obţin informaţii utile cu privire la nivelul de pregătire a elevilor şi calitatea instruirii. Datorită complexităţii sale, termenul beneficiază de mai multe accepţiuni. Unii autori consideră evaluarea ca o „descriere cantitativă şi calitativă a comportamentului elevilor şi o judecată de valoare referitoare la dezirabilitatea acestor comportamente”1. Alţii înţeleg prin evaluare acea „activitate prin care sunt colectate, prelucrate şi interpretate informaţiile privind starea şi funcţionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obţine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii şi care influenţează evoluţia sistemului”2. În fine, din perspectiva relaţiei proces-produs, ...” evaluarea constituie un act necesar în luarea deciziilor privind desfăşurarea viitoare a activităţii instructiv-educative”3. Sintetizând, evaluarea înseamnă: 1. măsurarea/verificarea achiziţiilor şcolarului, apelând la procedee şi instrumente de măsură specifice; 2. interpretarea şi aprecierea rezultatelor obţinute de şcolar (pe baza unor criterii unitare şi obiective); 3. adoptarea deciziei educţaionale de reglare şi eficientizare a procesului instructiv-educativ. Din perspectiva didacticii aplicate, este important de reţinut că evaluarea este o acţiune extrem de complexă care vizează toată gama modificărilor de comportament la care sunt supuşi elevii. Tipurile de rezultate aşteptate sunt, în principiu, următoarele (după I. Albulescu [3], p. 173-174): - cunoştinţe acumulate (concepte, definiţii, formule, fenomene, produse, legi, principii, teorii); - capacităţi intelectuale (raţionamente, gândire divergentă, putere de argumentare şi interpretare, independenţă în gândire, creativitate);

Există comportamente a căror apreciere nu se poate realiza prin evidenţierea cantitativă a nivelului de însuşire la un moment dat (exemplu: comportamentul raţional al elevului – consumator). spiritul de organizare. criterii calitative de notare/concepte operaţionale active şi în şcoala românească (începând cu anul şcolar 1998-1999).trăsături de personalitate (atitudini. De asemenea. evaluarea ridică dificultăţi deosebite. întreaga conduită a elevului sunt rezultate calitative ale activităţii de învăţare greu de cuantificat şi evaluat în termeni de comportamente direct şi imediat .nivelul existent la începutul procesului de instruire. deoarece atitudinile intelectuale şi comportamentul economic nu sunt imediat exprimabile. prin raportare la: . convingerile. Aceste rezultate sunt verificate şi măsurate. Standardele de performanţă. deprinderi. atitudinile. În predarea şi învăţarea disciplinelor economice. competenţe). care reprezintă formulări. interesele. . comportamente. standardele de performanţă sunt repere utile elevilor şi profesorilor: elevii iau act de aşteptările şi criteriile de evaluare a performanţelor. cum ar fi voinţa.nivelul clasei. Având caracter normativ. De reţinut şi faptul că aceste standarde de performanţă permit evidenţierea progresului realizat prin studierea anumitor discipline şcolare. specificări cu privire la nivelul cunoştinţelor. profesorii îşi pot regla demersul didactic în limitele impuse de standarde. conduite).posibilităţile fiecărui elev. . motivaţia.. . practic. atitudinilor şi competenţelor vizate prin obiectivele curriculare. de utilizare a cunoştinţelor (priceperi. abilităţi. numite şi descriptori de performanţă sunt. . în final fiind apreciate conform unor standarde de performanţă.finalităţile urmărite. iar posibilităţile de măsurare sunt reduse. sentimentele.capacităţi acţionale. trăsături de personalitate.

-chestionarul pentru ca indirect stabilesc aspecte b)măsurarea să fie evaluate importante de care se ţine -anamneza (istoria factori sau pot fi evaluate mai exact analitică. tehnicile de evaluare au fost diversificate şi perfecţionate. 1. în funcţie -înregistrări aprecierea ansamblu procese de procedee şi întâmplătoare rezultatelor 2. -evaluarea a proceselor conduitei elevilor intelectuale prin două strategii de folosite mai multe motivaţii. care nu se rezumă la o simplă examinare orală sau scrisă. Practic. decât constă în -autobiografia b)măsurarea şi lucrării şi un punctaj comportamentul în evaluarea unor pentru fiecare. nivelul de de creaţie şi formarea aplicare a dezvoltare a unor abilităţi de elabolare personalitate cu ca rezultat al cunoştinţelor rol hotărâtor în acţiunii instructiv principale-lor -tehnici de evaluare: însuşite în randamentul educative şi ca operaţii ale a)evaluarea globală – muncii şcolare şi factor care gândirii. pentru a-i conferi mai viaţa socială: -pot fi utilizate multă obiectivitate. etc. Evaluarea rezultatelor calitative ale activităţii de învăţare Evaluarea capacităţii Evaluarea Evaluarea Evaluarea de aplicare trăsăturilor creativităţii conduitei elevilor de personalitate a cunoştinţelor însuşite -se urmăreşte Se urmăreşte -se urmăreşte -se urmăresc capacitatea -se urmăreşte capacitatea de trăsăturile de conduita elevilor. influenţează moduri: lucrarea după impresia în integrarea rezolvarea de randamentul a)măsurarea generală care i-a produs. în două rezolvarea unor profesorul apreciază teme proiecte. realizată de câteva ori pe parcursul unui semestru şi aprecierea finală a elevilor doar pe baza câtorva intervenţii (vom aborda această idee pe parcursul capitolului). Noul curriculum indică modalităţi de evaluare moderne şi elaborate. gradul procesului de -metoda modelelor personalităţii aplicare a multe tehnici: de înţelegere. pot fi interese. apreciindu-se efectele educative asupra dezvoltării personalităţii elevului. evaluarea acestora se exprimă în aprecieri generale ca urmare a unei observări îndelungate şi sistematice realizată de profesor.observabile. atitudini. În aprecierea -fişa pedagogică diagnostic al Evaluarea capacităţilor intelectuale . evaluare: intermediul metode: comportamente se realizează în a)măsurarea şi -metoda rangurilor strânsă legătură cu rezultatelor etc. reprezentative elevilor: cunoştinţelor.individului în elevilor globală (indirectă) probleme. în principale într-o funcţie de lucrării. ce seama în aprecierea individuală) rezultatele.decelarea rezolvarea de b)evaluarea analitică – se -observarea conduitei în acte şi probleme.modalităţi de operate asupra perechi personalităţii lor acumulările de cunoaştere a -pot fi utilizate mai cunoştinţe. aprecierea evaluarea obţinute: -metoda comportării în . o.metodele de considerate însemnătate în ansamblu -studiu de caz activităţii. Din astfel de considerente.

realizarea lor. de executare a concizia şi claritatea unui proces după acestora.structura lucrării: profesor: verficarea nivelului atins în -teste pe obiect ordonarea ideilor. un proiect folosireapotrivită a -teste de simulare cuvintelor b)observarea 4. după model considerare a -teste de realizare 3. 2000. Iaşi. proporţionarea a uni produs luarea în părţilor lucrării etc.participarea elevilor la aprecierea conduitei lor -aprecierea conduitei elevului nu este posibilă decât în contextul actelor sale Sursa: Albulescu. bogăţia şi rezultatul însuşite exactitatea informaţiei. Albulescu. ci şi -teste de realizare împărţirea în fragmente. Ed. acurateţea lucrării personalităţii (chestionarele de personalitate) 3crearea unor situaţii experimentale 4aprecieri pe baza unei documentaţii (diagnoza oarbă) 5. constatate în manifesta-rea lor.189-190 . a)teste inductiv sau standardizate sau originalitatea modului de deductiv abordare şi tratare -implică nu numai elaborate de 2.capacitatea de a însuşirile pe care 1. -tehnici de -analiza concordanţa conţinutului măsurare şi -sinteza cu titlul. p.generală. M – Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane. densitatea ideilor îndeplinească informaţiile şi a impresiilor.conţinutul lucrării: orientarea în alegerea trebuie să le opera cu temei. Polirom. în aliniate.scriere: respectarea proceselor regulilor de ortografie şi de punctuaţie. unitatea şi -raţiona-mentul apreciere: coerenţa lucrării.stilul: structurarea neajunsuri-lor a unui produs sau frazelor şi propoziţiilor. I. se ţine seama -metoda aprecierii anumită activitate anumiţi de punctajul atribuit obiective a indicatori intelectuală: următorilor indicatori: personalităţii referitori la observarea (metoda Zapan) .

etc. teme pentru acasă). Cum evaluăm? Stabilind – în termeni clari şi transparenţi – parcursul demersului evaluativ: scopuri – obiective – instrumente de evaluare – rezultate scontate – interpretare – comunicare. Când evaluăm? La început (de ciclu şcolar. de al căror răspuns depinde structura demersului de evaluare. randamentul/ eficienţa. profesorii-evaluatori. părinţii. Odată stabilite răspunsurile specifice la aceste întrebări. prin proceduri de autoevaluare. Cine beneficiază de rezultatele evaluării? Elevii. încercând să răspundă unor întrebări “clasice”. pentru consiliere educaţională/orientare profesională. probleme. oră de curs)/pe parcurs/la final/după un anumit timp de la finalizarea demersului educaţional. autorităţi abilitate. Pe cine evaluăm? Elevii/profesorii. eseuri. niveluri de performanţă. portofolii. etc. eficienţa şi relevanţa actului de evaluare. Cu ce evaluăm? Cu instrumente de evaluare orală/scrisă/practică. referate. an. absolvenţii. Strategii de evaluare Deoarece în şcoala modernă evaluarea are caracter procesual. se poate proiecta şi construi strategia şi situaţia de evaluare. prin observaţie directă şi sistematică. Succesiunea acestor întrebări poate fi următoarea4: Ce evaluăm? Sistemul / componentele sale. reprezentări mentale. Cu ce scop evaluăm? Scop formativ/sumativ. abilităţi.5. competenţe în acţiune. semestru. factori de decizie. profesorul trebuie să posede o strategie a evaluării. Strategia . etc. un anumit grup de vârstă sau de abilităţi. prin aplicaţii (exerciţii. prin proiecte.pentru reglarea/autoreglarea activităţii. capacităţi.2. rezultatele şcolare. atitudini. aptitudini. conceptorii de curriculum.

respectiv stabilirea nivelului la care se plasează rezultatele parţiale faţă de cele finale preconizate a se produce.de evaluare adoptată potenţează procesul educaţional în direcţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică. eficienţa. motivaţia pentru învăţare. Este destinată identificării capacităţilor de învăţare ale elevului. individualizat. disponibilităţile de comunicare şi relaţionare etc. Evaluarea iniţială/predictivă realizată la începutul unui program de instruire (an şcolar. În funcţie de rezultatele evaluării iniţiale. an şcolar. Strategia de evaluare sumativă (cumulativă/ de bilanţ) – se realizează la sfârşitul unei perioade de instruire (semestru. 3. ciclu de şcolaritate). cum va organiza activitatea (frontal. în şcoala românească sunt considerate ca funcţionale trei strategii de evaluare principale: 1. În mod curent. nivelul la care s-au format deprinderile de muncă intelectuală şi gradul de dezvoltare al acestora. în paşi mici şi succesivi. pe grupe de nivel. profesorul va decide ce metode şi stil de predare va adopta. sinteza). Acest tip de evaluare evidenţiază nivelul şi calitatea pregătirii elevilor prin raportare la programa analitică. De rezultatele evaluării formative iau act şi reacţionează atât profesorul cât şi elevul. capacităţile cognitive (analiza. Strategia de evaluare formativă (continuă / pe parcurs / de progres) – se realizează pe tot parcursul instruirii. vocabularul economic format (volumul şi calitatea). nivelului de pregătire al acestuia. Scopul evaluării formative este optimizarea „din mers” a demersurilor educaţionale ca urmare a analizării feedback-ului produs). rezultatele globale ale învăţării. combinat). determinând o analiză suficient de obiectivă a mecanismelor şi cauzelor eşecului sau succesului şcolar. unitate de învăţare). . Principalul scop al oricărei evaluări sumative este cel de a evidenţia efectele. este destinată identificării punctelor tari şi slabe ale instruirii. 2. asigură o periodicitate eficientă procesului de instruire. semestru. procedând fiecare la adecvarea predării şi învăţării.

. . reuşind să cuprindă treptat întreaga materie.conexiunea inversă se realizează după un timp . 5.evaluarea preponderent cantitativă a rezultatelor. Ambele categorii de metode sunt desinate evidenţierii rezultatelor obţinute de elevi în urma activităţii de învăţare.elevul este subiect al autoevaluării. de autoreglării.contribuie la ameliorarea şi perfecţionarea contribuie îndeosebi la controlarea rezultatelor şi activităţii de predare-învăţare. mai îndelungat.se raportează la obiectivele terminale ale unităţii de instruire. lecţiei.1. . care nu . indispensabilă. . .depistează pierderile de cunoştinţe şi dificultăţile dezvoltarea elevilor.se realizează imediat după încheierea lecţiei. către profesorul care răsplăteşte reuşitele şi sancţionează erorile.3.notarea conform criteriilor unui barem este . pregătire. testări. elevi Evaluarea formativă (continuă) . Metode de evaluare∗ În predarea-învăţarea disciplinelor economice se utilizează preponderent metode de evaluare orală şi scrisă.verifică păstrarea cunoştinţelor în memoria de lungă durată şi temeinicia învăţării. concretizându-se într-o conversaţie (individuală/combinată) ∗ Sunt tratate toate exhaustiv în cadrul disciplinei Pedagogie (“activităţi” cunoştinţele însuşite!) .Particularităţile evaluării sumative şi a celei formative sunt evidenţiate şi în schema de mai jos5: Evaluarea sumativă (cumulativă) . .evaluare preponderent calitativă a rezultatelor.depistează imediat erorile şi lacunele de întâmpinate datorită uitării.generează relaţii de opoziţie profesor-elev şi stările de stres.elevul este cel controlat prin rezultatele sale. . 5. .3. decât o parte a materiei. .verifică achiziţia de cunoştinţe în memoria de . .se realizează prin verificări gen sondaj.asigură imediat conexiunea inversă. .efect ameliorativ redus la nivelul fiecărei lecţii. stimulează stabilirea bilanţurilor. autocorecţiei.se realizează la date şi perioade de timp care marchează încheierea unor unităţi de instruire. .atribuirea unor note nu este indispensabilă.generează relaţii de colaborare între profesor şi . în cadrul unei singure mici.se realizează prin verificări susţinute pe secvenţe reuşeşete să cuprindă. .se raportează la obiectivele operaţionale ale . . Evaluarea orală – este cea mai răspândită. scurtă durată. care ar împiedica continuarea instruirii. la care se adaugă (după 1998) metode alternative.

♦ claritatea. Întrebările vor fi stabilite atent. . cât mai uniforme ca grad de dificultate.răspunde. cum gândeşte. inhibă unii elevi.la conţinutul răspunsului.Avantaje a) Posibilitatea realizării dialogului direct şi imediat între profesor şi elev. ♦ originalitatea. oferind profesorului ocazia să constate: ce şi cât ştie elevul. . astfel încât toţi elevii să poată – în principiu . ♦ construcţia frazei. să fie coerente logic . cum rezolvă situaţii problematice diferite de cele întâlnite pe parcursul instruirii. cum se exprimă. Dezavantaje – consumă mult timp pentru realizare. Evaluarea orală se bazează pe întrebări şi răspunsuri. b) profesorul poate ajuta pe elev prin întrebări suplimentare. ♦ siguranţa. profesorul va aprecia corectitudinea şi completitudinea răspunsului. trebuie formulate clar şi din materia parcursă. subiectivitate. ♦ 5-6 (satisfăcător). ♦ punctul de vedere personal. intervenind pentru al stimula c) profesorul poate clarifica în timp util eventualele confuzii ale elevului.profesorul notează apelând la o scală cu patru trepte: ♦ 1-4 (nesatisfăcător). cum îşi motivează răspunsul. ♦ acurateţea limbajului.se mai apreciază: ♦fluenţa. raportându-l la obiectivele pedagogice stabilite şi la conţinutul predat .

profesorul poate să-şi confecţioneze o fişă de evaluare orală.la conţinutul răspunsului – ţine seama de corectitudinea şi completitudinea răspunsului în raport cu conţinuturile predate şi obiectivele pedagogice stabilite. acurateţe. ♦ 9-10 (foarte bine). Data . pe modelul de mai jos. originalitate. Fişă de evaluare Clasa Obiectul de studiu Concluzii.la organizarea răspunsului – coerenţă.la evaluarea orală.♦ 7-8 (bine). .prezentarea răspunsului – fluenţă. observaţii notă Nume elev Conţinutul răspunsului FB B S NS FB Organizarea răspunsului B S NS FB Prezentarea răspunsului B S NS . logică . claritate. siguranţă. .

√ dezvoltă capacitatea de sinteză şi de sistematizare a cunoştinţelor. chestionar etc. inclusiv pe cei emotivi.grilă sau chestionar pot fi ghicite de către şcolari. pentru satisfacerea cerinţelor de conţinut (aici se ţine cont de: volumul şi corectitudinea cunoştinţelor. Se acordă între 0-6 puncte. √ stopează pe acei profesori care sunt tentaţi să evalueze preferenţial la oral. √ avantajează pe toţi şcolarii. referat. timizi. Evaluarea scrisă Metoda evaluării scrise este utilizată sub diferite forme: test. eseu. √ îngreunează aprecierea şi notarea atunci când răspunsurile sunt formulate incomplet sau ambiguu. care se inhibă în faţa profesorului. Avantaje √ asigură uniformitatea subiectelor (ca întindere şi ca dificultate) pentru toţi şcolarii evaluării.3. Se acordă note pentru: a) Fondul lucrării (0-7 puncte) 1. √ asigură posibilitatea examinării unui număr mare de şcolari în aceeaşi unitate de timp. √ profesorul nu are posibilitatea de a se edifica pe deplin asupra achiziţiilor şcolarului (aşa cum se poate la evaluarea orală) Criterii de apreciere în evaluarea scrisă – scala de notare este de la 10 la 1.2. scoaterea în evidenţă a esenţialului). . proiect. rigoarea demonstraţiilor. √ la evaluarea tip eseu/referat se poate copia/plagia/compila. Dezavantaje √ răspunsurile la întrebările unui test .5.

Observarea este focalizată pe capacităţile acţionale. profesorul apelează. tabelelor etc.3. cursivitatea şi coerenţa răspunsului). pe competenţele şi abilităţile de care dispun elevii. capacitatea de analiză şi sinteză. prezentarea grafică (a schemelor. În fişă sunt înscrise date factuale despre evenimentele importante identificate în comportamentul elevului. limbajul folosit.3. pe care îl vom aborda separat. . Fişa este individuală şi poate avea următoarea rubricaţie (după Gronlund). pentru stil şi ortografie – se acordă 0-0.5 puncte c) Factorul personal (0-2 punct) 5.2. dar şi pe disponibilităţile de comunicare ale acestora. într-o perioadă dată (se configurează aria comportamentală). caracterul excepţional al răspunsului.5 puncte 4. b) Forma lucrării (0-1 punct) 3. Metode alternative de evaluare 1.Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevulu:i furnizează informaţii utile. de regulă. creativitate TOTAL: 0-10 PUNCTE O formă particulară (şi deosebit de eficientă) de evaluare scrisă este cu ajutorul testului docimologic. la fişa de evaluare destinată fiecărui elev. impresia de originalitate şi sensibilitate care se degajă din răspuns. diverse şi complete cu privire la evoluţia elevului. gradul de extindere şi utilizare etc. desenelor. graficelor. Pentru a înregistra aceste informaţii.) – se acordă 0-0. modul cum se implică în lecţie şi cum îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare. Se acordă 01 punct. 5. prezentarea conţinutului (se ţine cont de: concizia şi sistematizarea conţinutului prezentat. pe parcursul capitolului.

. În interpretare. . . Interpretare (n) Numele elevului………. . . Atenţie! Fiecare enunţ trebuie să producă informaţia necesară (să vizeze strict atitudinea sau opinia despre care dorim să aflăm informaţii). Eveniment înregistrat (1) . . Eveniment (n) . . . Data……………. .. profesorul se foloseşte de o scară de clasificare( un număr de enunţuri supuse atenţiei elevului).Clasa……………. . . Interpretare . Disciplina……….

Conţinutul portofoliului. sinteze. baterii de teste.Exemplu: 1. un semestru).a făcut curat pe masa de lucru □ Da □ Nu Menţiune: aceste observaţii realizate în timpul predăriiînvăţării nu fac în mod explicit obiectul notării.a finalizat sarcina de lucru □ Da □ Nu . capacităţilor intelectuale. Particip cu plăcere la activităţile organizate pe grupuri de lucru □ puternic dezacord □ dezacord □ neutru □ acord □ puternic acord 2. Portofoliul cuprinde sarcini de muncă independentă desfăşurată de elev într-o anumită perioadă de timp (de regulă. fapt care obstrucţionează o evaluare conform cerinţelor metodico-ştiinţifice. termenele de . studii. □ puternic dezacord □ dezacord □ neutru □ acord □ puternic acord Comportamentul sau caracteristica observată de profesor este constat (ă) – ca prezentă sau absentă – şi apreciată pe baza unei liste de control/verificare.a urmat instrucţiunile specifice activităţii □ Da □ Nu . probleme şi exerciţii etc. atitudinilor. recenzii. Evaluarea portofoliilor – este o soluţie pentru profesorii care au un număr redus de ore alocat disciplinei. Toate acestea permit evaluarea cunoştinţelor. completată de către profesor. ci sunt destinate îndeosebi urmăririi evoluţiei elevului. referate.a cerut ajutor atunci când a avut nevoie □ Da □ Nu . Exemplu (în desfăşurarea unei activităţi experimentale) Elevul: . Exemple de componente ale unui portofoliu: eseuri.a colaborat cu ceilalţi colegi □ Da □ Nu . Îmi place ca părerile pe care le exprim să fie întotdeauna respectate de ceilalţi. 2. convingerilor. competenţelor specifice. proiecte de cercetare.

portofoliul oferă o imagine clară asupra evoluţiei în timp a elevului. Un portofoliu la disciplina „Economie”.execuţie. Ca instrument în evaluarea curentă/sumativă. se corectează şi se constată care elevi au reuşit şi care nu să atingă performanţa prefigurată în obiective. aplicaţii realizate ca activitatea independentă (seturi de probleme şi exerciţii cu grade diferite de dificultate). capitol sau sistem de lecţii. Exemplu. Nota finală este media aritmetică a notelor acordate fiecărei componente a portofoliului. eseuri. 3. lucrări prezentate la cercurile pe discipline şi la manifestări ştiinţifice. perseverenţa şi autoresponsabilizarea acestuia. finalităţile educaţionale vizate şi evaluate fiind cele iniţiale sau doar acelea neîndeplinite la prima testare. ar putea să conţină: analize şi comentarii de texte economice din autori consacraţi. Metoda creditelor transferabile . apoi se stabilesc elevii creditaţi dintre cei cu rezultate necorespunzătoare (nu au atins nici performanţa minimă acceptată). metoda portofoliului este perfect aplicabilă pentru toate categoriile de elevi. permite recuperarea într-un interval relativ scurt. cu itemi raportaţi la obiectivele de referinţă/competenţele specifice vizate de conţinuturile respective. clasa a X-a. Portofoliul se recomandă a fi evaluat şi notat semestrial. Nota finală=media dintre nota obţinută la prima testare şi cea de la retestare. 50% din media finală. Avantajele acestei metode: reduce sau evită acumularea golurilor în pregătire. fişe de observaţii etc. reflectând motivaţia pentru învăţare. nota reprezentând aprox. referate. timp în care au posibilitatea să recupereze. La sfârşitul perioadei de creditare ei sunt testaţi din nou. Cum se procedează? Se aplică testul. . criteriile de evaluare şi notare finale se comunică elevilor dintru început.constă în aplicarea unui test sumativ la sfârşitul unei unităţi de învăţare. Aprecierea finală a acestora se transferă pentru o etapă ulterioară precizată de evaluator. La disciplinele economice.

condiţiilor de aplicare. În prezentul curs. ∗ în anul II de studiu. 5. reiterăm idei cu privire la importanţa şi clasificarea testelor docimologice . Rezultatul testului docimologic pune în evidenţă progresul / regresul înregistrat într-o perioadă de timp. format dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (probe sau întrebări – numite itemi) ce permit măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire al elevilor6 sau a nivelului de formare şi dezvoltare a unor capacităţi şi competenţe de diverse naturi. Testul docimologic∗ 5. constituind şi un indicator de eficienţă a activităţii profesorului. Itemul reprezintă o problemă sau o temă care se conturează ca o unitate de conţinut. la disciplina Pedagogie a fost prezentată şi explicată în amănunt problematica testelor docimologice. Testul docimologic reprezintă un instrument de evaluare complex.4. Definiţie şi structură Pentru eficientizarea evaluării prin proba scrisă se utilizează testele docimologice. orice test docimologic solicită rezolvarea unor sarcini identice de către toţi elevii.4. formulării răspunsurilor şi criteriilor de apreciere a rezultatelor – ceea ce permite o comparare a nivelului general de pregătire cu cerinţele programei. Ele sunt probe standardizate sub aspectul conţinutului. Orice test docimologic este alcătuit din itemi şi punctaj acordat/item. prin intermediul cărora profesorul realizează o identificare mult mai precisă a nivelului de performanţă la care au ajuns elevii.Se recomandă în evaluarea elevilor din clasele mari şi preponderent la disciplinele aplicative. Indiferent de obiectivul vizat.1. precum şi compararea elevilor.

dinamica. cu concurenţă………. puterea economică a participanţilor la schimb. Arătaţi cum se specializează fiecare producător.„definiţi inflaţia” .ca texte lacunare: „După numărul. iar producătorul B 24X sau 8Y.” .„definiţi contul de activ” . b) exprimarea prin piaţă.ca itemi de stabilire a unei identităţi. vom opera cu următoarea definiţie de lucru: Item = întrebare/probă+formatul acesteia+răspunsul aşteptat. c) limitarea temporară. d) permanenta stare de insatisfacere. interpretaţi graficul rezultat”. . Ce raporturi de schimb asigură un avantaj reciproc? .ca o problemă: „Să presupunem că în 8 ore producătorul A poate produce 20Xsau 10Y.şi piaţă cu concurenţă………. dependenţe sau indicarea unor caracteristici: „Sunt caracteristici ale nevoilor: a) evoluţia dinamică crescătoare.ca o etapizare a unui proces: „Nominalizaţi etapele efectuării analizei contabile”.ca o reprezentare grafică de interpretat: „reprezentaţi grafic dependenţa matematică dintre cantităţile unui produs pe care un vânzător doreşte să le ofere şi preţul unitar. M = . piaţă reală. există piaţă de……….„definiţi economia concurenţială” .În cele ce urmează.ca indicare a unei mărimi exprimată printr-o formulă dată sau invers: „ce reprezintă formula?: Q • P − Cr + Ps V . e) lipsa lor la indivizi cu venituri mari şi sigure”. Formatul în care este proiectat itemul poate fi: . .ca o definiţie (vizează precizarea sferei de cuprindere a unei noţiuni) Exemplu: .

cele 3 categorii de itemi inclusiv diferitele tipuri de itemi subsumate fiecăreia dintre acestea8: Categorii Tipuri Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi (solicitând răspuns deschis) Rezolvare de probleme Eseu structurat Eseu liber (nestructurat) Itemi cu alegere duală Itemi cu răspuns scurt Itemi cu alegere Itemi de completare multiplă Itemi de tip pereche Întrebări structurate 1. fără a fi oferite variante de răspunsuri (itemi de tip eseu.5. se disting 3 categorii de itemi: 1) Itemi obiectivi 2) Itemi semiobiectivi 3) Itemi subiectivi Fiecare dintre aceste tipuri de itemi are caracteristici specifice. întrebări de ordonare. itemi de argumentare. cu alegere multiplă. II. producerea unui răspuns corect.4. Itemi obiectivi – sunt specifici evaluărilor de progres deoarece permit o măsurare rapidă şi exactă a rezultatelor învăţării. rezolvare de probleme.2 Tipuri de itemi.care solicită construirea. Prezentăm în tabelul următor. Din punct de vedere al obiectivităţii în notare. pot fi diferenţiate 2 tipuri de itemi7 1. itemi „deschişi”. întrebări cu răspuns scurt etc) Le vom exemplifica ulterior. itemi de interpretare). . 2. itemi „închişi”(precodificaţi) – care solicită selectarea unui răspuns dintr-un număr de variante oferite (întrebări cu răspuns binar. care determină gradul de adecvare şi posibilităţile de utilizare în diferite contexte evaluative. întrebări pereche. clasificare şi exemplificări Itemii se clasifică după mai multe criterii I. După tipul de comportament cognitiv solicitat pentru producerea răspunsului.

dezavantaje – sunt itemi vulnerabili la răspunsuri întâmplătoare. a) Itemi cu alegere duală – selectarea răspunsului corect din două răspunsuri posibile oferite. sociali. celelalte răspunsuri (incorecte. . ai mediului în care acţionează”. asociere etc. se construiesc simplu. în unele variante. identificare. clasa a IX-a „Precizaţi dacă enunţul următor este adevărat (A) sau fals (F): . sunt necesare instrucţiuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune alternative/a alternativei complete).Cheltuielile cu salariile sunt cheltuieli financiare .Întreprinderea este un sistem deschis.Cheltuieli cu energia sunt cheltuieli excepţionale. tehnici.măsoară rezultate ale învăţării plasate la nivele cognitive inferioare (recunoaştere. clasa a IX-a: „Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat (A) sau fals (F): . =disciplina „Economia întreprinderii”. enumerare. . dar plauzibile şi paralele) se numesc distractori.au obiectivitate ridicată. Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă (în al doilea caz. . fiind influenţată direct de alte întreprinderi şi indirect de factorii economici. sunt uşor de cuantificat. politici etc.Cheltuielile cu materii prime sunt cheltuieli de exploatare. . Exemple: =disciplina „Elemente de tehnologie generală”. b) Itemi cu alegere multiplă (sau cu răspuns selectat) – presupun existenţa unui enunţ – premisă şi a unei liste de alternative (soluţii posibile).

de linii de produse Nr. Solicită din partea elevilor.cunoaşterea principiilor. fraze.cunoaşterea terminologiei. c) SRL-urile. b) regiile autonome. aplicare): .cunoaşterea elementelor / faptelor ştiinţifice. b) Măsurarea rezultatelor de nivel superior (înţelegere. de obicei. stabilirea unor corespondenţe / asociaţii între cuvinte. . de produse distincte pe care le conţine o linie le produse Suma tuturor liniilor de fabricaţie lungime profunzime lărgime c) Itemi de tip pereche. prin încercuire: Sunt societăţile comerciale: a)organizaţii de persoane. propoziţii. litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane. principii/clasificări. . . reguli/ exemple.Itemii cu alegere multiplă se folosesc pentru: a) Măsurarea rezultatelor învăţării de nivel taxonomic inferior. simboluri/concepte. .abilitatea de a argumenta metode şi proceduri Exemple: disciplina „Economie”.cunoaşterea metodelor şi procedeelor. . d) administraţiile publice” =disciplina „Marketing” clasa a IX-a: Realizaţi asociaţiile corespunzătoare.abilitatea de a interpreta relaţia cauză-efect. Pot solicita diverse tipuri de relaţii: termeni/ definiţii. la măsurarea informaţiilor factuale. pe abilitatea de a identifica relaţia existentă între două lucruri / noţiuni/ simboluri etc. între noţiunile din cele 2 coloane: Nr.abilitatea de a identifica aplicaţii ale faptelor şi principiilor. Se limitează. măsurarea cunoştinţelor acumulate de elevi: . bazându-se pe simple asociaţii. clasa a XI-a: „Găsiţi varianta corectă de răspuns. părţi .

Sunt o combinaţie între itemii obiectivi şi cei cu răspuns deschis (construit). a). în al doilea caz este o afirmaţie incompletă. fraze. de regulă. b) Itemi cu răspuns scurt şi itemi de completare Cele două categorii de itemi diferă prin formă de prezentare a cerinţei / întrebării / problemei şi uneori prin dimensiunea răspunsului cerut. M. În primul caz cerinţa este de tip întrebare directă. cu excepţia unor operaţii cu caracter complex (C. Druţă). Se pot utiliza materiale picturale sau o reprezentare grafică. clasa a X-a: “Realizaţi conexiuni între elementele patrimoniale şi activul. Exemplu: disciplina “Contabilitate”. Grumberg.componente/întrebuinţări. respectiv pasivul patrimoniului prin trasarea unor săgeţi: cheltuieli de constituire activ titlu de participare furnizori clienţi creditori pasiv materii prime 2. număr. Sunt. în timp ce itemii de completare solicită de obicei drept răspuns unul sau două cuvinte.E. Itemi semiobiectivi – solicită elevului să construiască total sau parţial răspunsul la sarcina definită în itemi. Pentru itemii cu răspuns scurt. cuvânt. Nu există limitări majore în utilizarea itemilor cu răspuns scurt şi a itemilor de completare. itemi de completare (gen propoziţie lacunară) sau itemi cu răspuns scurt (identifică/alege combinaţia corectă) sau itemii de ordonare. simbol. . care să se încadreze în contextul-suport dorit.

Modul de prezentare al unei întrebări structurate include: .un material/stimul (texte. enumerări etc. . Tsc. judecăţi de valoare etc. Rd.calculaţi Re.efectuaţi analiza contabilă a operaţiilor economicofinanciare date.). date. clasa a X-a: “Precizaţi câte categorii de conturi pot fi delimitate după funcţia contabilă” = Disciplina “Economie”. . Ele umplu. diagrame. grafice etc. Se dau un număr de patru operaţii economicofinanciare ce vizează acest cont. . practic.subîntrebări. clasa a X-a: “Se prezintă o situaţie privind “Furnizori” pe luna decembrie 2000.) până la aplicarea cunoştinţelor. clasa aX-a: “Când va şti întreprinzătorul că oferta este optimă?” c) Itemi cu răspuns structurat O întrebare structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv. golul dintre tehnicile de evaluare cu răspuns liber (deschis) şi cele cu răspuns limitat (închis) impuse de itemii de tip obiectiv. Sfc” . Se cere: .Exemplu: a) item cu răspuns scurt: = disciplina “Contabilitate”.date suplimentare. Subîntrebările (din componenţa acestor itemi) pot viza practic toate categoriile taxonomice. pornind de la simpla reproducere (definiţii. Tsd. . . sinteză şi formularea de ipoteze.alte subîntrebări.prezentaţi schematic contul 401 “Furnizori”. Exemplu: disciplina “Contabilitate”. analiză. semiobiectiv sau minieseu legate între ele printr-un element comun.

minieseu sau cu răspuns extins . pe baza achiziţiilor anterioare şi a experienţei sale. pentru care el trebuie să găsească soluţia.000 Efectuaţi stornarea în roşu şi negru pentru corectarea formulei contabile” b) itemi de tip eseu – permit evaluarea globală a unei sarcini de învăţare. Exemplu: =disciplina “Economia întreprinderii”..” = disciplina “Contabilitate”. a) itemi tip “rezolvare de probleme” sau “situaţii – problemă”: – determină confruntarea elevului cu o situaţie nouă. ………………………………………………. Operaţia s-a înregistrat în contabilitate astfel: 401=5311 1. clasa aX-a: “O societate comercială achită prin bancă datorii faţă de furnizori în sumă de 1 milion lei. clasa aIX-a: “Cunoscând conţinutul contractului de vânzare-cumpărare. elevul fiind solicitat să formuleze un răspuns liber. în conformitate cu anumite cerinţe sau criterii formulate.3. Itemi subiectivi – solicită un răspuns deschis – sunt destinaţi activării creativităţii.. să aleagă strategia de lucru si să rezolve singur. concepeţi un astfel de contract.liber sau structurat . ………………………………………………. chiar inedită. ………………………………………………. originalităţii şi posibilităţile elevului de a transfera cunoştinţe. Eseul poate fi: .000.

5. ce permite profesorului să-şi adapteze predarea. implicit. Albulescu. Menirea/rolul evaluării este de a conduce la constatarea efectelor acţiunii didactice şi.Exemplu de eseu liber: disciplina “Contabilitate. capital. iar elevilor să-şi reajusteze procedurile de învăţare. Prin intermediul evaluării se realizează un feedback eficient. de aceea. Vor fi luate în calcul următoarele repere: . se poate considera că evaluarea este o componentă importantă a instruirii.resurse. la aprecierea lor în perspectivă finalităţilor pedagogice urmărite. pe rezultat şi pe proces. strategiile de evaluare sunt destinate readaptării şi evitării unor posibile piedici în calea comunicării profesor – elev. la Pedagogie. clasa a X-a: “Realizaţi un eseu pe tema “Analiza mediului extern al unei întreprinderi din localitatea voastră” Exemplu de eseu structurat: disciplina “Elemente de tehnologie generală”. Concluzii Evaluarea oferă informaţii utile tuturor participanţilor la actul educaţional deoarece este focalizată. în egală măsură. apud Daniel Gayet). Într-o astfel de perspectivă. (I.mod de promovare a afacerii” NOTĂ: Modul cum se realizează punctajul pentru fiecare item a fost deja învăţat şi exersat în anul II de studiu. .5. ofertă . clasa a IX_a: “Cum iniţiez o afacere?”.obiectul de activitate .forma juridică a societăţii alese .

Bucureşti. Iaşi. 3.test docimologic . formativă.evaluarea predictivă. Bucureşti. Druţă. sumativă . M 2.item SARCINI DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ 1. 2001 .CUVINTE – CHEIE . Albulescu.metode alternative de evaluare: portofoliu. Editura Academiei. Elaboraţi o fişă de observare sistematică şi un portofoliu pentru disciplina “Economie”. Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. 2001 Metodica predării specialităţii. 2. Proiectaţi un test docimologic destinat testării performanţelor şcolare aferente unei unităţi de învăţare de la o disciplină economică (predată în clasa a XI-a liceu economic). Editura Polirom. Elaboraţi un eseu liber pe tema “Implicaţii pedagogice ale introducerii descriptorilor de performanţă în evaluarea randamentului şcolar”. 3.descriptori de performanţă .E. proiecte. Istrate. Testul va cuprinde tipurile de itemi cunoscuţi de dumneavoastră. M. Editura ASE. I Albulescu. E. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 1. observare curentă . 2000 Didactica disciplinelor economice.

4. Radu. Bucureşti.D.) 6. 7. I. I Educaţia ca investiţie în om. 2001 Didactica modernă. Editura ALL. 1981 Evaluarea performanţelor şcolare. A. Jinga. Stoica.. Editura Dacia. Bucureşti. 1995 Evaluarea în procesul didactic. Editura Prognosis. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. E.T.T. 2000 5.P. . Cluj-Napoca. Bucureşti. I. Jinga. Bucureşti. 1998 Evaluarea curentă şi examenele. I (coord. Radu. 8.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->