9

Tema 2. Şiruri şi serii numerice. Aplicaţii

Modul I. Şiruri numerice convergente în R.
Serii numerice convergente
Vom studia noţiunea fundamentală de “limită a unui şir numeric”,
folosind rezultatele cunoscute din liceu (fără demonstraţii) şi unele completări
importante.
Definiţia 1.
1. Se numeste şir de numere reale orice funcţie f : N →R cu f(n)
notat x
n
∈ R, unde n este rangul sau locul termenului în şir şi x
n
este
termenul general al şirului; notăm şirul prin (x
n
).
2. Pentru orice şir strict crescător spre (+∞) de numere naturale:
n
0
<n
1
<...<n
k
<... şirul
1 k
notat
n k
x y = k∈N se numeşte subşir al şirului (x
n
).
3. Nu se confundă şirul (x
n
) care este o funcţie, cu mulţimea termenilor
săi {x
0
, x
1
, ..., x
n
, ...} ⊂ R; pentru un subşir avem: {
0 1
, ,...,
k
n n n
x x x , ...} ⊂
{ x
0
, x
1
, ..., x
n
, ...}⊂R.
Un şir (x
n
) se numeşte şir constant dacă x
n
= x
0
, ∀n ≥ 0.
Un şir (x
n
) se numeşte şir periodic dacă există k∈N a.î. x
n+k
= x
n
, ∀n∈N (⇔
f(n+k) = f(n), ∀n∈N).
4. Un şir (x
n
) se numeşte şir staţionar dacă există n
0
cu n
0
∈N a.î. x
n
= x
n0
,
∀n ≥ n
0
(⇔ f(n) = f(n
0
)), ∀n ≥ n
0
.
Exemple
1. x
n
=
( )
n
1
n

, n≥1 are elementele –1,
2
1
,
3
1
− ,
4
1
,...
2.
0 1 2 3 4
, , , , , 5
3 , 5
n
x x x x x n
x
n
< ¦
=
´

¹
are elemente: x
0
, x
1
, x
2
, x
3
, x
4
, 3, 3, ..., 3, ...
este un şir staţionar (are n
0
= 5, deci x
n
=3 pentru ∀n ≥ 5).
3. (x
n
) dat prin: 1, 0, 2, 3, 1, 0, 2, 3, ... este şir periodic.
4. x
n
= a∈ R, ∀n ∈ N este şir constant.
5. x
n
=
( )
2
1
2
1
n

+ cu elementele: 0, 1, 0, 1, ... este un şir periodic.
6. x
n
=
n
2
1
, ∀n ≥ 0 are subşirul
2 1
1
2
k
n k
x
+
= cu mulţimea elementelor
)
`
¹
¹
´
¦

)
`
¹
¹
´
¦
+
K K K K ,
2
1
, ,
2
1
,
2
1
,
2
1
, 1 ,
2
1
, ,
2
1
,
2
1
,
2
1
n 3 2 1 n 2 5 3

deci (y
k
)
k≥0
=(
k
n
x )
k≥0
=
0 k
1 k 2
2
1

+
|
.
|

\
|
.

10
Definiţia 2.
1. Un şir de numere reale (x
n
) este şir mărginit în R dacă mulţimea termenilor
{x
n
| n ∈ N}⊂ R este o mulţime mărginită în R, adică există un interval
mărginit I ⊂ R a. î. x
n
∈ I, ∀n ∈ N.
2. Şirul (x
n
) este mărginit în R, dacă şi numai dacă există a > 0 a. î. |x
n
| ≤ a, ∀n
∈ N ⇔ x
n
∈[-a, a] ∀n ∈ N.
Exemple
1. x
n
=
( )
n
1
n

este mărginit în R: |x
n
|≤1, ∀n∈N
*
.
2. x
n
=(-1)
n
este mărginit în R: |x
n
| ≤ 1, ∀n∈N.
3. x
n
= n (n∈N) este şir nemărginit în R; pentru ∀a∈

+
R foarte mare, există
n∈N a. î. n = x
n
> a (după axioma lui Arhimede).
4. x
n
= -n
2
(n ∈ N) este un şir nemărginit în R; pentru ∀ a > 0, a∈R suficient de
mare există un termen x
n
astfel încât: |x
n
|>a.
5. I. Şirul periodic: 0, 1, 2, 0, 1, 2, ... este şir mărginit în R deoarece există I =
(-1, 3) mărginit a. î. x
n
∈ I, ∀n ∈ N.
II. Şirul constant: a, a, ..., a, ... (a∈R) este mărginit în R
III. Şirul staţionar x
n
=
0
n
x , ∀n ≥ n
0
este mărginit în R;
există a = max{|x
0
|, |x
1
|, |x
2
|, ...,|
0
n
x |} a. î. |x
n
| ≤ a, ∀n∈N.
Definiţia 3
1. Un şir (x
n
) se numeşte şir crescător dacă: x
n
≤ x
n+1
, ∀n∈N şi şir strict
crescător dacă: x
n
< x
n+1
, ∀n∈N.
2. Un şir (x
n
) se numeşte şir descrescător dacă: x
n
≥ x
n+1
, ∀n∈N şi şir strict
descrescător dacă: x
n
> x
n+1
, ∀n∈N.
3. Un şir (x
n
) se numeşte şir monoton dacă este: fie crescător, fie descrescător,
fie strict crescător, fie strict descrescător.
Observaţii
1. Se poate testa monotonia unui şir prin două procedee:
1. se precizează semnul diferenţei (x
n+1
- x
n
) pentru n∈N.
2. se compară cu 1, în cazul x
n
≠ 0 şi de semn constant, raportul
1 n
n
x
x
+
, n∈N.
2. Exemple
1. x
n
= n
2
, n∈N este şir strict crescător.
2. x
n
= - n, n∈N este şir strict descrescător.
3. x
n
=
n
1 n +
=
n
1
1+ este strict descrescător (x
n+1
- x
n
=
( )
0
1 n n
1
<
+
− )
4. x
n
=2, ∀ n ∈ N un şir constant este simultan crescător şi descrescător
5. x
n
=
( )
n
1 n
n
− +
nu este monoton (x
n+1
- x
n
=
( )( )
( ) 1 n n
1 1 n 2
1 n
+
− +
+
are semn variabil
după n par şi n impar).

11
Vom considera următoarele clase de şiruri de numere reale: şiruri
convergente în R, şiruri divergente, şiruri Cauchy (fundamentale) şi şiruri cu
limită (în R).
Definiţia 4.
1. Fie x
n
∈ R, ∀ n∈N. un element x
0
∈R este limita şirului (x
n
), dacă şi numai
dacă avem:
(1) ∀ V∈V (x
0
), ∃n
v
∈ N a. î. x
n
∈V pentru ∀ n > n
v
şi notăm x
n
→x
0
.
Şirul (x
n
) care satisface (1) se numeşte şir cu limită (în R).
2. Şirul (x
n
) este şir convergent în R, prin definiţie dacă: (I) ∃ lim
n
n
x
→∞
= =x
0
, (II)
x
0
∈ R.
3. Dacă nu există ∃lim
n
n
x
→∞
sau ∃lim
n
n
x
→∞
= - ∞ sau ∃lim
n
n
x
→∞
= +∞, prin definiţie,
(x
n
) este şir divergent.
4. Şirul (x
n
) se numeşte şir fundamental sau şir Cauchy, dacă şi numai dacă,
satisface condiţia Cauchy:
(2) {∀ ε > 0, ∃ n
ε
∈ N a. Î., ∀ n ≥ n
ε
şi ∀ p ≥ 1, p ∈ N ⇒ |x
n+p
- - x
n
| < ε}.
Observaţii:
1. Un şir cu limită, deci ∃lim
n
n
x
→∞
= x
0
, poate fi un şir convergent dacă x
0
∈ R sau
şir divergent dacă x
0
= - ∞ sau x
0
= + ∞.
2. Şirurile de numere reale (x
n
) şi (y
n
) cu proprietatea:
(3) ∃ n
0
∈ N a. î. x
n
= y
n
, ∀ n ≥ n
0

au aceeaşi limită, deci x
n
→ x
0
⇔ y
n
→x
0
sau au aceeaşi natură: sunt
simultan convergente sau divergente şi în plus ∄lim
n
n
x
→∞
⇔ ∄lim
n
n
y
→∞
.
3. Proprietatea din (3) arată că se pot suprima sau adăuga un număr finit de
termeni ai şirului (x
n
) sau la (x
n
), fără a influenţa natura şirului: fie (x
n
)
convergent, fie (x
n
) divergent, fie (x
n
) şir cu limită, fie (x
n
) şir fundamental.
4. Proprietatea de monotonie a unui şir, după (3), poate avea loc suprimând un
număr finit de termeni care nu sunt în relaţia de monotonie respectivă.
5. Definiţia limitei unui şir se exprimă, echivalent, astfel: “Un şir de numere
reale (x
n
) are limita x
0
∈R, dacă în afara oricărei vecinătăţi a elementului x
0

rămân eventual, cel mult un număr finit de termeni ai şirului (x
n
)”.
6. Orice şir staţionar, x
n
=
0
n
x , ∀ n ≥ n
0
, n
0
∈ N este un şir convergent şi
0
R
n n
x x → .
Un şir constant x
n
= x
0
, ∀ n ≥ 1 este un şir convergent şi
0
R
n
x x → .
Un şir periodic, ∃ k∈N a. î. x
n+k
= x
n
, ∀ n ∈N este un şir divergent.
7. Exemple:
(1) x
n
=
1
1
R
n
n
+
→ ⇔ ∀ V ∈ V (1), există V’ = (1 - ε, 1 + ε) ⊂ V cu ε > 0
arbitrat şi convenabil ales, atunci ∃ n
v
∈N a. î. ∀n ≥ n
v
⇒ x
n
∈V
⊂V’ ⇔ 1- ε <
1 n
n
+
< 1 + ε ⇒ x
n
– 1 = =
1 n
n
+
- 1 < ε ⇒
1
n
< ε şi după
12
axioma lui Arhimede există n
v

notat
= n
ε
a. î. n
v
>
1
ε
⇒ n
ε
= [
1
ε
] + 1 ⇒
lim
n
n
x
→∞
= 1.
(2) x
n
= n şirul numerelor naturale este divergent şi anume, nu există x
0

R a. î., lim x
n
= x
0
. Fie V∈V (x
0
) cu V = (x
0
-
1
2
, x
0
+
1
2
) şi în afara lui
V se află un singur număr natural dacă x
0
>
1
2
şi nici un număr natural
dacă x
0

1
2
deci în afara lui V se găsesc o infinitate de termeni ai
şirului x
n
= n, n ≥ 0 ⇒ x
0
nu este limita lui x
n
şi în general, lim x
n
∉ R.
(3) Şirul x
n
=
2
1
n
cu n ≥ 1 este şir Cauchy (fundamental) ⇔ ∀ ε > 0, ∃ n
ε

∈ N a î, ∀ n ≥ n
ε
şi ∀ p ≥ 1 ⇒ |x
n+p
- x
n
| = |
2
1
( ) n p +
-
2
1
n
| =
2
1
n
-
2
1
( ) n p +

2
1
n
-
1
( ) n n p +

1 1 1
(1 )
n n n
− < < ε ∀ p ≥ 1 şi ∀ n ≥ n
ε
= [
1
ε
] + 1.
(4) Şirul x
n
= sin
3

, n ≥1 nu are limită în R. Avem |x
n
| ≤ 1, ∀ n ≥ 0 şi dacă
există x
0
∈ R a. î. lim
n
n
x
→∞
= x
0
atunci |x
0
| ≤ 1. Fie ε
0
=
3
2
, ∃n
0
∈ N a. î.
x
n
∈ V ∈ V (x
0
) cu V = (x
0
-
3
2
, x
0
+
3
2
) ⇔ x
0
-
3
2
< x
n
< x
0
+
3
2
,
∀ n ≥ n
0
. Dacă n∈ N cu n = 6n
0
±1 şi x
n
∈ V ⇔ x
0
-
3
2
<
0
(6 1)
sin
3
n π ±
< x
0
+
3
2
⇔ x
0
-
3
2
< ±
3
2
< x
0
+
3
2
⇔ |±
3
2
- x
0
| <
3
2
şi atunci avem: 3 = |
3
2
- (-
3
2
)| = |(
3
2
- x
0
) – ( -
3
2
- x
0
)| ≤
≤ |
3
2
- x
0
| + | x
0
+
3
2
| < 3 , ceea ce este absurd, deci nu există x
0
∈R
a. î. lim
n
n
x
→∞
= x
0
.
Teorema 1. (Teorema de caracterizare pentru şiruri cu limită).
Fie (x
n
) un şir de numere reale şi un element x
0
∈ R, atunci au loc
afirmaţiile:
i) lim
n
n
x
→∞
= x
0
, x
0
∈ R ⇔ (4) ∀ ε > 0, ∃ n
ε
∈ N a. î. ∀ n ≥ n
ε
⇒ d(x
n
, x
0
)
= | x
n
- x
0
| < ε.
ii) lim
n
n
x
→∞
= + ∞ ⇔ (5) ∀ a∈
*
+
R , ∃ n
a
∈ N a. î. ∀ n ≥ n
a
⇒ x
n
> a.
iii) lim
n
n
x
→∞
= - ∞ ⇔ (6) ∀ a∈
*
-
R (a < 0), ∃ n
a
∈ N a. î. ∀ n ≥ n
a
⇒ x
n
< a.
Demonstraţia teoremei este în Manualul de Matematică pentru clasa a
XI-a în partea “Elemente de analiză matematică”.


13
Observaţii:
1. Condiţia (4) din teorema 1 se poate interpreta astfel: termenii şirului
(x
n
): x
0
, x
1
, ..., x
n
, ... sunt aproximaţii succesive ale numărului x
0
şi se
poate considera x
0
≅ x
n
, ∀ n ≥ n
ε
cu o eroare absolută E
n
= |x
n
– x
0
| < ε
care tinde la zero în R.
2. Condiţia (4) este echivalentă cu: lim x
n
= x
0
∈ R ⇔
0
lim ( , )
n
n
d x x
→∞
=
0
lim | |
n
n
x x
→∞
− = 0.
3. Afirmaţia din (4) în multe manuale universitare este numită “definiţia
limitei cu ε şi n
ε
” ([11]), deorece (4) este echivalentă cu (1) din
definiţia 4 în care vecinătăţile lui x
0
sunt intervale simetrice
(∀ V∈V (x
0
), V = ( x
0
- ε, x
0
+ ε) cu ∀ ε >0).
Teorema 2 (Proprietăţi ale şirurilor convergente)
Fie (x
n
) un şir convergent in R atunci au loc afirmaţiile:
(i) Orice şir convergent în R are limită unică.
(ii) Prin adăugarea sau suprimarea unui număr finit de termeni la un şir
convergent, acesta rămâne convergent cu aceeaşi limită.
(iii) Orice subşir al unui şir convergent este un şir convergent cu aceeaşi
limită.
(iv) Dacă (x
n
) este convergent în R, atunci (x
n
) este şir mărginit
(condiţie necesară).
(v) Dacă (x
n
) este convergent în R, atunci (x
n
) este şir Cauchy (condiţie
necesară).
Demonstraţie:
(i) Fie lim x
n
= x
0
şi lim x
n
= y
0
cu x
0
≠ y
0
, atunci după proprietatea Hausdorff
există V ∈ V (x
0
) şi W ∈ V (y
0
) cu V ∩ W = ∅. Cum d(x
0
, y
0
) = α >0,
luăm V = (x
0
-
3
α
, x
0
+
3
α
), W = (y
0
-
3
α
, y
0
+
3
α
) şi V ∩W=∅. În afara lui
V cad o infinitate de termeni x
n
∈W şi la fel în afara lui W cad o infinitate
de termeni x
n
∈V, deci x
0
≠ y
0
este o presupunere falsă şi avem x
0
=
y
0
= =lim x
n
.
(ii) Este o consecinţă directă din (3).
(iii) Fie lim x
n
= x
0
şi ∀ y
k
=
k
n
x un subşir al lui (x
n
), după
(4) avem: ∀ ε > 0, ∃n
ε
∈ N a. î. ∀ n ≥ n
ε
⇒ | x
n
- x
0
| < ε. Fie k
ε
∈ N cel mai mic
număr natural cu proprietatea:
k
n
ε
≥ n
ε
, atunci ∀ k ≥ k
ε
⇒ n
k

k
n
ε
≥ n
ε
şi |
k
n
x
- x
0
| < ε ⇒ ∃ lim
k
n
k
x
→∞
= x
0
.
(iv) Fie x
0
= lim x
n
şi după (4) alegând ε = 1, ∃ n
0
∈ N a. î. ∀ n ≥ n
0
⇒ |x
n
- x
0
|
< 1 ⇒ |x
n
| = | x
n
- x
0
+ x
0
| ≤ |x
n
– x
0
| + |x
0
| < 1 + |x
0
|, ∀ n ≥ n
0
. Notăm M =
max{|x
1
|, |x
2
|, ... |
0
n
x |, 1 + |x
0
|} şi avem |x
n
| ≤ M, ∀ n∈ N ⇒ (x
n
) mărginit.
14
(v) Fie x
0
= lim x
n
şi considerăm (4) cu
2
ε
, atunci: | x
n + p
- x
n
| = | x
n + p
– x
0
+ x
0

- x
n
| ≤ | x
n + p
- x
0
| + | x
0
- x
n
| <
2
ε
+
2
ε
= ε
(2)
⇒(x
n
) este şir Cauchy, ∀ p ≥ 1 şi
∀ n ≥ n
ε
.
Observaţii:
1. Dacă pentru (x
n
)∈ R, există lim
n
n
x
→∞
∈R acesta este unică.
2. Elementele x
0
∈R pentru care există subşiruri ale lui (x
n
) a. î. x
0
= =lim
k
n
k
x
→∞
se
numesc puncte limită ale şirului (x
n
) şi mulţimea acestor puncte limită este
notată cu L(x
n
). Dacă (x
n
) este convergent în R, atunci L(x
n
) = {x
0
} cu x
0
=
lim x
n
.
3. Dacă un şir conţine subşiruri care au limită, nu rezultă în mod obligatoriu că
şirul are limită. Dacă (x
n
) conţine două subşiruri care au limite diferite atunci
(x
n
) este şir divergent.
4. Reciproca afirmaţiei (iii) nu este în general adevărată. Dacă toate subşirurile
lui (x
n
) sunt convergente cu aceeaşi limită, atunci şirul (x
n
) este şir
convergent.
5. Reciproca afirmaţiei (iv) nu este în general adevărată. Există şiruri mărginite
care nu sunt convergente.
Exemple:
1. x
n
=(-1)
n
cu |x
n
|≤1 şir mărginit şi divergent deoarece lim
k→∞
x
2k
=1 şi lim
k→∞
x
2k + 1
= - 1.
2. Şirul periodic (x
n
) dat prin: 0, 1, 2, 0, 1, 2, ... este un şir mărginit, x
n
∈[-
1
2
, 3],
∀ n∈N şi divergent.
Teorema 3 (Lema lui Cesaro)
Orice şir mărginit cu elemente din R conţine cel puţin un subşir
convergent.
Demonstraţia în bibliografie ([6], [13], [16]).
Teorema 4. (Teorema Weierstrass sau teorema de convergenţă a şirurilor
monotone)
Orice şir monoton crescător şi mărginit superior, (x
n
) ∈ R este şir
convergent şi are limita egală cu sup{x
n
| n∈N}.
Orice şir monoton descrescător şi mărginit inferior, (x
n
) ∈ R este şir
convergent şi are limita egală cu inf{x
n
| n∈N}.
Demonstraţie. Fie x
n
∈R crescător şi mărginit superior, deci: x
n
≤ x
n + 1
,
∀ n∈ N şi există sup{x
n
| n∈N} = α ∈ R.
Avem α = sup{x
n
| n∈N} ⇔ I) x
n
≤ α, ∀ n∈ N (α este majorant);
II) ∀ ε >0, ∃ n
ε
∈ N a. î.
n
x
ε
> α - ε (α este cel mai mic majorant).
Pentru ∀ ε > 0, fie n
ε
∈ N din (II) şi pentru ∀ n ≥ n
ε
, avem: α - ε <
n
x
ε
≤ x
n
≤ α<
α + ε ⇔ α - ε < x
n
< α + ε (∀ n≥ n
ε
) ⇔ (4) ∀ε >0, ∃ n
ε
∈N a. î. ∀ n ≥ n
ε
⇒ | x
n
-
α| < ε ⇒ ∃ α = lim x
n
∈ R şi deci x
n
este şir convergent.
15
Teorema 4. (Proprietăţi ale şirurilor Cauchy)
Fie (x
n
) un şir fundamental din R, atnci au loc următoarele afirmaţii:
(i) x
n
este şir mărginit în R;
(ii) Dacă (x
n
) conţine un subşir (
k
n
x ) convergent în R cu lim
k
n
k
x
→∞
= x
0
, atunci x
n

este convergent şi lim
n
n
x
→∞
= x
0
.
Demonstraţie. (i) Fie ε = 1 în definiţia 4 şi din (2) rezultă că există n
1

N a. î. | x
n
-
1
n
x | ≤ 1, ∀ n ≥ n
1
, atunci avem: |x
n
| = | x
n
-
1
n
x +
1
n
x | ≤ | x
n
-
1
n
x | + |
1
n
x |
≤ 1 + |
1
n
x |, ∀ n ≥ n
1
. Notăm M = max{|x
1
|, |x
2
|, ..., |
1
n
x |, 1 + |
1
n
x |} şi avem: |x
n
| ≤
M, ∀ n∈ N ⇒ (x
n
) este şir mărginit în R.
(ii) Fie (
k
n
x ) subşir al lui (x
n
) cu
1 (4)
0
lim
k
Teorema
n
k
x x

→∞
= ⇔ (4’) {∀ε, ∃k
ε
∈ N a. î. ∀ k ≥
k
ε
⇒ |
k
n
x - x
0
|

<
2
ε
} şi cum (x
n
) este şir fundamental, ∀ε > 0, ∃n
ε
′ ∈ N a. î. n ≥ n
ε

avem: |
k
n
x - x
n
| <
2
ε
(deorece n
k
> n, ∀ k ∈ N). pentru ε > 0, ∃ n
ε
∈ N cu n
ε
=
max {k
ε
, n
ε
′ } a. î. pentru ∀ n ≥ n
ε
⇒ | x
n
- x
0
| = | x
n
-
k
n
x +
k
n
x - x
0
| ≤ | x
n
-
k
n
x | +
|
k
n
x - x
0
| <
2
ε
+
2
ε
= ε ⇒ (x
n
) este convergent cu lim
n
n
x
→∞
= x
0
.
Teorema 5. (teorema lui Cauchy pentru carcaterizarea şirurilor
convergente în R)
Fie (x
n
) un şir de elemente din R. Şirul (x
n
) este convergent dacă şi numai
dacă, x
n
este şir Cauchy (fundamental).
Demonstraţie. Necesitatea. (x
n
) convergent în R ⇒ (x
n
) şir Cauchy după
afirmaţia (iv) din teorema 2.
Suficienţa. (x
n
) şi Cauchy ⇒ (x
n
) şir convergent în R. Dacă (x
n
) şir
Cauchy după afirmaţia (i) din teorema 4 avem (x
n
) şir mărginit. După lema lui
Cesaro (teorema 3) (x
n
) şir mărginit în R conţine cel puţin un subşir (
k
n
x )
convergent în R şi fie
0
lim
k
n
k
x x
→∞
= . După proprietatea (ii) tin teorema 4 şirul (x
n
)
ete convergent şi lim
n
n
x
→∞
= x
0
.
Observaţii.
1. Dacă (x
n
) din R satisface condiţia Cauchy (2) din definiţia 4, atunci
(x
n
) este şir Cauchy şi după teorema 3 (x
n
) este şir convergent în R.
2. Testul Cauchy din (2) precizează natura şirului (x
n
): convergent în R,
dar nu dă informaţii asupra limitei lui (x
n
).
3. Mulţimea şirurilor Cauchy din R, după teorema 5, coincide cu
mulţimea şirurilor convergente în R.

Teorema 6 (Proprietăţi algebrice şi relative la relaţia de ordine ale şirurilor
convergente în R)
Fie (x
n
) şi (y
n
) şiruri convergente în R cu lim
n
n
x
→∞
= x
0
şi lim
n
n
y
→∞
= y
0
, atunci au
loc afirmaţiile:
16
(P
1
) Şirul (|x
n
|) convergent în R cu lim| |
n
n
x
→∞
= |x
0
|. Reciproca nu este în general
adevărată.
(P
2
) Şirul (x
n
± y
n
) este convergent în R cu lim
n→∞
x
n
± y
n
= x
0
± y
0
.
(P
3
) Şirul (x
n
⋅ y
n
) este convrgent în R cu lim
n→∞
x
n
⋅ y
n
= x
0
⋅ y
0
.
(P
4
) Dacă y
n
≠ 0, n ≥ 1 şi y
0
≠ 0, şirul (
n
n
x
y
) este convergent în R cu lim
n→∞
n
n
x
y
=
0
0
x
y
.
(P
5
) Dacă x
n
≤ y
n
, n∈N, atunci x
0
≤ y
0
.
(P
6
) Dacă lim
n→∞
x
n
=lim
n→∞
y
n
= x
0
şi avem x
n
≤ z
n
≤ y
n
, n ≥ 1, atunci (z
n
) este
convergent în R şi lim
n→∞
z
n
= x
0
.
(P
7
) Dacă există α
n

R
→ 0 a. î. | z
n
- z
0
| ≤α
n
, ∀ n≥ 1 atunci (z
n
) este convergent şi
lim
n→∞
z
n
= z
0
.
Demonstraţiile acestor proprietăţi sunt cele din Manualul de Matematică pentru
clasa a XI –a, partea intitulată “Elemente de analiză matematică”.
Observaţii.
1. Dacă (x
n
) este şir mărginit şi (y
n
) este convergent cu lim
n→∞
y
n
= 0, atunci (x
n
y
n
)
este convergent şi lim
n→∞
x
n
y
n
= 0.
2. Dacă (x
n
) este convergent cu lim
n→∞
x
n
= x
0
, atunci ∀ α ∈ R* şirul (αx
n
) este
convergent cu lim
n→∞
αx
n
= αx
0
.
3. Dacă (x
n
) şi (y
n
) sunt şiruri convergente, atunci pentru ∀ α, β∈ R* şirul (αx
n
+ βy
n
) este convergent şi lim
n→∞
αx
n
+βy
n
= lim
n→∞
αx
n
+ lim
n→∞
βy
n
.
4. Mulţimea şirurilor de numere reale convergente în R are structura algebrică
de spaţiu liniar real.
5. Mulţimea şirurilor de numere cu limită în R, cu anumite restricţii impuse de
convenţiile din definiţia lui R are proprietatea de R – liniaritate.
lim(αx
n
) = α lim x
n
; ∀ α ∈ R* (omogenitate)
lim (x
n
+ y
n
) = lim x
n
+ lim y
n
(aditivitate)
⇒ lim (αx
n
+ βy
n
) = α lim x
n
+ β lim y
n
; ∀ α, β ∈ R*.
6. Din proprietăţile de: existenţa a limitei, convergenţă, divergenţă, monotonie,
şir Cauchy, şirurile numerice se clasifică astfel:
I. Şiruri care au limita în R sau în R
Exemple: 1) x
n
= 1 + (-1)
n
, n≥ 1 ; ∄lim x
n
în R.
2) x
n
= 3
n
, n ≥ 1; ∃ lim x
n
= + ∞∈ R.
3) x
n
=sin
n
n
π
, n≥ 1 ; ∄lim x
n
în R.
4) x
n
= - 2
n
, n ≥ 1; ∃ lim x
n
= - ∞∈R.
5) x
n
=
2
3 ( 1)
n
n
n
+ −
, n≥ 1 ; ∄lim x
n
în R şi nici în R.

17
II. Şiruri convergente în R.
Exemple: 1) x
n
= 1 – 3
– n

R
→1. 2) x
n
=
1
sin
3
n
n
π

R
→0, n ≥ 1.
III. Şiruri divergente
Exemple: 1) x
n
= 2 + (-1)
n
; (∄lim x
n
). 2) x
n
= a
n
(a > 1);
(limx
n
=+∞∈R).
3) x
n
= - n; (lim x
n
= + ∞ ∈ R).
IV. Şiruri mărginite
Exemple: 1) x
n
= (-1)
n
, n ≥ 1 (|x
n
| ≤ 1); 2) x
n
=
1
n
, n ≥ 1, (0 < x
n
≤ 1);
3) x
n
=
2
2 1
n
n
+
(0 < x
n
< 1); 4) x
n
= sin n (|x
n
| ≤ 1)
V. Şiruri nemărginite
Exemple: 1) x
n
= 2
n
, n ≥ 1; 2) x
n
=
5
3
n
| |
|
\ .
, n ≥ 1; 3) x
n
=
2
1
n
n +
(n ≥ 1);
4) x
n
= - n
3
(n ≥ 1) (strict crescător)
VI. Şiruri monotone
Exemple: 1) x
n
=
1
n
, n ≥ 1, (strict descrescător); 2) x
n
= n
2
(n ≥ 1), (strict
crescător); 3) x
n
=
1
2
n

(strict descrescător); 4) x
n
=
2
2
4
n
n +
(n ≥ 1) (strict
crescător);
VII. Şiruri care nu sunt monotone
Exemple: 1) x
n
=
( ) 1
n
n

, n ≥ 1 ; 2) x
n
= (-1)
n
, n ≥ 1; 3) x
n
=sin n (n ≥1);
VIII. Şiruri Cauchy
Exemple: 1) x
n
=
2
1
n
, n ≥ 1; 2) x
n
=
1
! n
, n ≥ 1; 3) x
n
=
0
1
!
n
k
k
=

;4) x
n
=

=
2
1
cos
n
k
kx
k
=


(x∈(0, 2π)).
7. În concluzie indicăm următoarea schemă care ilustrează relaţiile
dintre clasele de şiruri de mai sus:












(x
n
) nemărginit şi divergent; ∄lim x
n
în R si lim x
n

∈R
x
n
mărginit şi divergent
x
n
convergent ⇔ x
n
fundamental
x
n
monoton
18
Limite extreme pentru şiruri numerice, definite prin:
(8)
[ ] [ ]
[ ] [ ]
lim lim lim inf{ | } sup inf ;
lim lim lim sup{ | } inf sup ;
def
n n k k
n n
def
n n k k
n n
x x k n x k n
x x k n x k n
α α
β β
→∞ →∞
→∞ →∞
¦
= = = ≥ = ≥
¦
´
¦
= = = ≥ = ≥
¹

cu α =lim
n
x limita inferioară a lui (x
n
) şi β = lim
n
x limita superioara a lui (x
n
) se
vor studia după bibliografie ([13], [16]). Avem:
(9) ( )
( )
lim lim
marginit este convergent lim lim lim R
, : lim lim
n n
def
n n n n
n n n
x x
x x x x
a L x avem x a x
¦

¦
¦
⇔ = = ∈
´
¦
∀ ∈ ≤ ≤
¦
¹

Exemple:
1) x
n
=
0 4
sin 1 4 1
2
1 4 1
n k
n
n k
n k
π
= ¦
¦
= − = −
´
¦
= +
¹
⇒ L(x
n
) = {-1, 0 1} şi lim
n
x =-1, lim
n
x = 1.
2) x
n
=
( )
( )
2 1
2
lim 0 lim 0
1
1
lim 1 lim 1
3
n k
n k
n
n
n par
x x
n
x x
n impar
+
¦
¦ = = ¦
¦ ¦ +

´ ´
= =
¦ ¦
¹
¦
¹
⇒ L(x
n
) = {-1, 0 1} şi lim
n
x =-1,
lim
n
x = 1.
3) x
n
=
( )
2
2
2 1
1
n
n

+
cu lim
n
x = - ∞, lim
n
x = + ∞.
Şiruri numerice remarcabile
1) x
n
= (1 +
1
n
)
n
, n ≥ 1 este strict crescător şi majorat: x
n
<x
n + 1
, ∀n≥2 şi 2≤x
n
< 3,
∀ n∈N ⇒ ∃lim x
n
= e cu 2 < e < 3 (Manualul de Matematică pentru clasa a
XI-a capitolul “Şiruri de numere reale”).
2) y
n
= (1 +
1
n
)
n + 1
, n ≥ 1. Folosind inegalitatea Bernoulli: (1 + t)
n
> 1 + nt, ∀ t
∈ (-1, ∞) – {0} şi ∀ n∈N deducem că:
( )
( )
( )
( )
1
2
1 1 1
2 2
1
2
1
2 2
1
1 2 2 1 1 1
: 1
1 1 2 2 2 2
2 1
1 1
1 1
0, 2 2
2
descrescator
N
si marginit inferior
n
n n n
n
n
n n
n
n
n
y n n n n n
y n n n n n n n n n
y y n n
n n
y
y n n n n
n n
+
+ + +
+
+
(
(
+
+ + + + + | | | | | |
= ⋅ = ⋅ = + ⋅ > (
(
| | |
+ + + + + +
\ . \ . \ . ( (
¸ ¸
¸ ¸
> + + ¦ + + | |
> + ⋅ = > ⇒ ⇒
´
|
> ∀ ∈ + +
\ . +
¹
convergent
n
y ⇒

Avem: 0 < y
n
- x
n
= (1 +
1
n
)
n

1
n

n
y
n

1
y
n
unde
1
0
R
y
n
→ , deci (x
n
) şi (y
n
) şiruri
convergente au limitele egale lim x
n
= e şi lim y
n
= =lim(1+
1
n
)
n+1
=e cu (10) x
n
=
19
(1 +
1
n
)
n
< e < y
n
= (1 +
1
n
)
n+1
, ∀ n∈ N*. Prin logaritmare din (10) deducem: n ln
(1 +
1
n
)
n
< 1<(n + 1)ln(1 +
1
n
) ⇒ (11)
1
1 n +
< ln(n+1) – ln n <
1
n
, ∀ n ≥ 1.
3) x
n
= 1 +
1
2
+ ... +
1
n
- ln n, n ≥1. Folosind inegalităţile din (11), avem:
(11’) ( )
1 1 1
1 1
ln 1 ln
1
n n n
k k k
k k
k k
= = =
( < + − <
¸ ¸
+
∑ ∑ ∑

(11”) ( )
1 1
1 1
ln 1
1
n n
k k
n
k k
= =
< + <
+
∑ ∑
, ∀ n≥1 şi atunci x
n+1
- x
n
=
1
1 n +
- ln(n+1) + ln n <
0 ⇒ (x
n
) este descrescător.
Pentru ∀ n ≥ 1, avem: 0 < ln(n+1) - ln n <
1
1
n
k
k
=

- ln n = x
n
< x
1
= 1 ⇒ (x
n
)
mărginit. Şirul (x
n
) descrescător şi mărginit este convergent cu lim x
n
= c –
constanta lui Euler şi 0 < c < 1. (c = 0, 5772166490).
Consecinţe:
I.
1 1
1 .....
2
lim 1
ln
n
n
n
→∞
+ + +
= . Avem:
1 1
1 ..... ln
2
1 1 1
ln ln
R
n
n
x
n
n n
+ + + −
+ = + → .
II.
1 1 1
lim ... ln
1 2
n
p
n n pn
→∞
| |
+ + + =
|
+ +
\ .
, ∀ p ≥ 2. Avem:
1 1 1 1 1 1 1
... 1 ... ln 1 ... ln ln ln ln
1 2 2 2
R
pn n
pn n p x x p p
n n pn np np
| | | | | |
+ + + = + + + − − + + + − + = − + →
| | |
+ +
\ . \ . \ .
.
III. x
n
=
( ) ( )
2
2 2
1 2 ...
! !
n n
n n n
n n
+ + + ⋅
< = y
n
, ∀ n ≥ 1. Şirul y
n
este descrescător:
( )
( ) ( )
2
1
1
1
2 2
1
1 1
: 1 1, 3
0
! 1 !
descrescator
marginit inferior
n
n
n n
n
n n
y y n
y n e
n
y y n n n
n n
+
+
+
< + ¦
| |
= = + < < ∀ ≥ ⇒ ⇒
´
|
>
\ .
( + ¹
¸ ¸

(y
n
) convergent şi lim y
n
= a.
avem y
n+1
=
1
n
(1 +
1
n
)
n
y
n
⇒ a = 0 ⋅e ⋅ a = 0.
Din 0 < x
n
< y
n
⇒ 0 ≤ lim x
n
≤ lim y
n
= 0 ⇒ lim x
n
= 0 (după criteriul cleştelui).
Serii de numere reale convergente
Conceptul de “serie numerică” este o generalizare naturală a noţiunii de
“suma finită de numere reale” la o mulţime de numere reale care sunt termenii
unui şir din R. În teoria seriilor numerice se va preciza în ce condiţii unui şir
numeric a
n
∈ R, n∈ N i se poate asocia un număr real numit “sumă şi va fi
cadrul natural pentru studiul unor probleme “de aproximare” folosind tehnicile
moderne de calcul.
Definiţia 1.
Fie a
n
∈R, n∈N un şir numeric şi „şirul sumelor parţiale” corespunzător
0 1
0
n
n k n
k
S a a a a
=
= = + + +

K cu
1 1 n n n
S S a , n
+ +
= + ∀ ∈N
20
1] Se numeşte serie numerică de termen general a
n
şi cu şirul de sume
parţiale (S
n
) perechea de şiruri:
(1) ((a
n
)
n≥0
; (S
n
)
n≥0
) notată
0
n
n
a

=

sau
n
n
a


N
sau a
0
+a
1
+...+a
n
+...
2] O serie numerică
0
n
n
a

=

se numeşte serie convergentă cu suma S
def
⇔(S
n
) este
convergent şi lim S
n
=S∈R. Se notează
0
n
n
a

=

(C) şi suma S prin acelaşi simbol:
0
n
n
S a

=
=

.
O serie numerică
0
n
n
a

=

care nu este convergentă se numeşte serie divergentă,
notată
0
n
n
a

=

(D) (
def
⇔ (S
n
) este şir divergent din R). Seriile divergente nu au sumă.
3] Natura unei serii numerice este: fie serie convergentă, fie serie divergentă.
Observaţii:
1. În studiul seriilor numerice, rol principal, conform def. 1, joacă şirul sumelor
parţiale. Din acest motiv se poate afirma că “Teoria seriilor numerice” este o
combinaţie între teoria sumelor finite din R şi teoria şirurilor numerice.
2. Nu este corect a defini o serie numerică sau suma sa ca fiind “o sumă
infinită”, deoarece în R se lucrează numai cu sume finite. Seriile numerice nu
au, în general, proprietăţile sumelor finite, ca: comutativitate, asociativitate etc.
3. Dacă într-o serie numerică
0
n
n
a

=

se renunţă sau se adaugă un număr finit de
termeni, seria nou obţinută
0
n
n
b

=

are aceeaşi natură cu suma dată
0
n
n
a

=

.
4. Principalele probleme din studiul seriilor numerice sunt: precizarea naturii
unei serii convergentă sau divergentă şi evaluarea exactă sau aproximativă a
sumei.
Exemple:
1
o

( )
1
1
1 n n

+

cu
( )
1
1 1 1 1 1
1
1 1 1
n
n n
a , n S
n n n n k k
| |
= = − ∀ ≥ ⇒ = − =
|
+ + +
\ .


( )
1
1 1
1 1
1 1
n
limS S
n n n

= − ⇒∃ = = ⇒
+ +

(C) cu S=1.
2
o

1
1
1 n n

+ −

cu
1
1 1
1
n
a n n , n
n n
= = − − ≥ ⇒
+ −

( )
1
1
n n
S k k S n

= − − ⇒ =


şir divergent (lim S
n
= + ∞)
1
1
1 n n


+ +

(D).
21
3
o

0
1
n n
q q ... q ...

= + + + +

cu q∈R
*
seria geometrică
1
0
1
1
1
1 1
n
n
k
n
k
q
q
S q q
n q
+
=
¦ −

¦
= = −
´
¦
+ =
¹


1
1
1
1
n
x
; q
q
limS ; q
→∞
<

= ∞ ≥
∃ 1 ; q
¦
¦
¦
¦

´
¦
≤ −
¦
¦
¹
S
n
converge pentru
|q|<1 cu
1
lim
1
n
S S
q
= =

şi S
n
divergent pentru |q|≥1
0
n
q



(C) pentru |q|<1
cu
1
1
S
q
=

şi
0
n
q


(D) pentru |q|≥1.
4
o
( ) ( )
0
1 1 1 1 1 1 N
n
n n
n
a ,n − = − + − + ⇒ = − ∈

K
şi ( ) ( )
0
0 2 1
1
1 2
n
k
n n
; n p
S S
; n p
= +
¦
= − = ⇒
´
=
¹

şir divergent ( )
0
1
n
n
⇒ −

(D).
Observaţii:
1. În exemplele (1
o
) şi (2
o
) s-a reprezentat termenul general a
n
=b
n
-b
n-1
(n≥1;
b
0
=0) şi apoi s-a calculat S
n
.
2. Se poate construi o serie convergentă cu suma dată S considerînd un şir
convergent (b
n
) cu lim
n
n
b S
→∞
= şi reprezentănd pentru
1
0
0
1 0
n n n
n
a b b
a pe
n ; b


= −
¦
´
≥ =
¹

, deci
S
n =
b
n.
Seria cu termenul general a
n
=b
n
-b
n-1
se numeşte serie telescopică.
Teorema 1: (Condiţia necesară de convergenţă)
Dacă
0
n
a


este convergentă, atunci lim 0
n
n
a
→∞
=
Demonstraţie:
0
n
n
a

(C)
0
n def
n k
S a ⇔ =

convergent şi
1 1
lim R
n n n n
S S S S a
+ +
= ∈ ⇒ = +
1 1 1 1
lim lim lim lim lim 0
n n n n n
S S a S S a a
+ + + +
⇒ = + ⇒ = + ⇒ = .
Observaţii
1. Dacă ∄ lim a
n
sau lim a
n
≠0, atunci
0
n
a


este serie divergentă (condiţie
suficientă sau criteriu de divergenţă).
2. Mulţimea seriilor numerice convergente este strict inclusă în mulţimea seriilor
0
cu lim 0
n
n n
n
a a
→∞
=

.
22
3. Exemplul (2
o
)
1
1 1
cu şi
1 1
n
a
n n n n

=
+ − + −


1
lim lim 0
1
n
a
n n
= =
+ −
, dar
1
1
1 n n

+ −

(D) explică faptul că existenţa
lim a
n
=0 este numai condiţie necesară pentru convergenţă.
Teorema 2 (Proprietăţi generale ale seriilor convergente)
Dacă
0
n
a


(C) cu suma S şi
0
n
b


(C) cu suma T, atunci au loc afirmaţiile:
(i) pentru ∀λ∈R
*
seria
0
n
a

λ

cu suma λS
(ii) seria ( )
0
n n
a b

+

(C) suma S±T
Demonstraţie (i)
0 0
n n
n k k n
k
a a S
=
σ = λ = λ = λ
∑ ∑
şi lim
n
S S ∃ = ⇒
0
lim
n n
S a

∃ σ = λ ⇒ λ

(C).
(ii) Fie
( )
0 0 0
n n n
n k k n n n n
k k k
V a b a b S T
= = =
= ± = ± = ±
∑ ∑ ∑
şi cum există lim S
n
=S, lim
T
n
=T ⇒ ∃ lim V
n
=S±T⇒
( )
0
n n
a b

±

(C).
Observaţie Din relaţia (i) σ
n
=λS
n
rezultă că
( )
0
0
n
a

λ λ ≠

şi
0
n
a


au aceeaşi
natură, adică sunt simultan fie convergente fie divergente.
Teorema 3 (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii)
Seria
0
n
a


este convergentă, dacă şi numai dacă, satisface condiţia lui Cauchy:
( )
1 2
0, a.î. şi 1
2
N
n n n p
n n n p
a a a
ε ε
+ + +
∀ε > ∃ ∈ ∀ ≥ ∀ ≥ ⇒ ¦
¦
´
⇒ + + + < ε
¦
¹
K

Demonstraţie
0
n
a


(C)
( )
def
n
S ⇔ convergent în R ⇔ (S
n
) şir fundamental
def
0, a.î. ş.i. 1 N
n p n
n n n p S S
ε ε +
⇔ ∀ε > ∃ ∈ ∀ ≥ ∀ ≥ ⇒ − < ε
deci
1
0 0 1
n p n p n
k k k n n p
k k k n
a a a a a
+ +
+ +
= = = +
− = = + < ε ⇔
∑ ∑ ∑
K (2)
Exemple 1
o

1
1 1
cu
n
a
n n

=

seria armonică ⇒
23
2
1 1 1 1 1
1
1 2 2 2
n n
S S n n
n n n n n
− = + + + > = ∀ ≥
+ + +
K ⇒ (S
n
) nu este şir
fundamental şi
2
1
2
n n
S S > + ⇒ (S
n
) divergent ⇒
1
1
n


(D) seria armonică este
divergentă. (Dacă s-ar presupune (S
n
) convergent cu lim S
n
=S∈R, avem din
2
1 1 1
0
2 2 2
n n
S S S S > + ⇒ ≥ + ⇒ ≥ absurd).
2
o
2 2 2
1 1
1 1 1
cu , 1şi
n
n n
a n S
n n k

= ≥ = ⇒
∑ ∑
( )
2
1 1 1
1
1 1 1 1 1 1 1
1 1
n p n p n p
n p n
k n k n k n
p
S S
k k k k k n n p n
+ + +
+
= + = + = +
∀ ≥
| |
− = < = − = − < < ε
|
− − +
\ .
∑ ∑ ∑

1
1 n n
ε
(
∀ ≥ = +
(
ε
¸ ¸
⇒ (S
n
) este şir fundamental ⇒
2
1
1
n


(C)
Avem
( )
2
1 2 2
1 1 1 1 1
1 1 2 2
1 1
n n n
n
S
k k k k k n
| |
= < + = + − = − <
|
− −
\ .
∑ ∑ ∑
⇒ lim
S
n
=S≤2.
3
o

( ) ( )
1 1
1
1 1
cu , 1
n n
n
a n
n n
+ +

− −
= ≥

seria armonică alternantă
Avem:
( )
( )
1
1
1
1
1 2 1 1
1 1
2 3 4
n
n
n n
+

+

= − + − + + − +

K K
Şirul
( )
1
1
1
k
n
n
k
S
k
+
=

=

să dovedim că este şir Cauchy. Fie
( ) ( ) ( )
1 1 1
1 1 1
1 1 1
k k k
n p n p n
n p n
k k k n
S S
k k k
+ + +
+ +
+
= = = +
− − −
− = − = =
∑ ∑ ∑
( )
( )
1
2
1
1
1 1 1 1 1 1 1
1
1 2 3 1 1 1
p
n
p
p
n n n n p n n p n n

+
∀ ≥
| |

| = − − + + + ≤ + + < ≤ < ε
|
+ + + + + + + +
\ .
K K
pentru
1
1 n n
ε
( − ε
∀ ≥ = +
(
ε
¸ ¸
⇒ (S
n
) şir fundamental ⇒ (S
n
) convergent ⇒
( )
1
1
1
n
n
+



(C).
24
4
o

( )( ) ( )( ) 1
7 3 7 3 1 1 1
cu 2 3
1 3 1 3 1 3
n
n
n n
a
n n n n n n n n n
+ +
= = + −
+ + + + + +


1
1 1 1 7 1 2 3 7
2 3 cu lim
1 3 2 1 2 3 2
n
n n
n
k
S S
k k k n n n
→∞
=
| |
= + − = − − − = ⇒
|
+ + + + +
\ .

( )( ) 1
7 3
1 3
n
n n n

+
+ +

(C) cu
7
2
S = .
5
o

( ) ( ) ( )
1 1
1
ln cu ln 1 ln , 1şi ln 1 ln
n
n n
k
n
a n n n S k k
n

=
+ | |
= + − ≥ = + − =
|
\ .
∑ ∑
( )
ln 1 lim
n
n
n S
→∞
= + ⇒ = +∞ ⇒ (S
n
) divergent
1
1
ln
n
N

+ | |

|
\ .

(D).

Modulul 2. Criterii de convergenţă pentru serii numerice, operaţii algebrice
cu serii convergente şi calculul sumei unei serii convergente.

Criterii de convergenţă pentru serii numerice.
Vom clasifica din acest punct de vedere seriile:
0
n
a


: serii
0
n
a


cu termeni
oarecare (conţin o infinitate de termeni negativi şi o infinitate de termeni
negativi) şi serii
0
n
a


cu termeni pozitivi. (a
n
≥0, ∀n∈N).
Teorema 4. (Criteriul Abel-Dirichlet).Fie seria
0
n
a


cu termeni oarecare şi
şirul sumelor parţiale
0
n k
k
S a

=
=

mărginit în R. Dacă (α
n
) este un şir de numere
reale descrescător şi cu lim α
n
=0, atunci seria
0
n n
a

α

este convergentă.
Demonstraţia se bazează pe ipoteze şi aplicarea teoremei lui Cauchy seriei
0
n n
a

α

(teorema 3). (Bibliografie [11], [13], [16]).
Consecinţa 1 Dacă seria
0
n
a


este convergentă şi (α
n
) este un şir monoton şi
mărginit, atunci suma
0
n n
a

α

este convergentă.
Demonstraţia rezultă direct din criteriul Abel-Dirichlet.



25
Teorema 5. (Criteriul lui Leibniz)
Dacă şirul (α
n
) cu termeni pozitivi este descrescător şi cu lim 0
n
n→∞
α = , atunci
seria alternată ( )
0
1
n
n

− α

este convergentă.
Demonstraţie. Se aplică criteriul Abel-Dirichlet cu a
n
=(-1)
n
şi seria
( )
0
1
n
n



are
0
1; 2
0 ; 2 1
n
n k
n k
S a
n k
= ¦
= =
´
= +
¹

un şir mărginit (|S
n
|≤1, ∀n≥0) şi (α
n
) satisface
condiţia din teorema 4, deci seria alternată
( )
0
1
n
n

− α

este convergentă.
Exemple: 1
o

( )
1
cos
, 0, 2
nx
x
n

∈ π

; luăm cos
n
a nx = şi
1
0
n
n
α =  . Avem
1
cos cos cos
n
n
n
S kx x nx
=
= = + + =

K
( )
( )
1
sin cos
1
2 2
sin
sin
2
2
n
n x
nx
S M x
x
x
+
= ⇒ ≤ = în fiecare
( )
0, 2 x ∈ π fixat
.4
1
cos
T
nx
n



(C).
2
o

2
1
sin nx
n


a.î. ( )
0, 2 x ∈ π ; luăm sin
n
a nx = şi
2
1
0
n
n
α =  atunci
( )
1
1
sin sin
2 2
sin sin sin
sin
2
n
n
k
n x
nx
S xk x nx
x
=
+
= = + + =

K iar
1
sin
2
n
S
x
≤ pentru
fiecare
( )
0, 2 x ∈ π fixat
.4
2
1
sin
T
nx
n



(C)
3
o

( )
1
1
1
1
n
n n
n

+ | |

|
+
\ .

este o serie alternată cu
1
1
1
1
n
n n
n
n
n
| |
α = =
|
+
\ .
| |
+
|
\ .

şi α
n
= este şir descrescător cu
( )
.5
1
1
1
lim 0 1
1
n
T
n
n
n
n
l n

+
→∞
| |
α = ≠ ⇒ −
|
+
\ .

(D).
4
o

( )
0
1
1 1 1
1
2 1 3 5 7
n
n


= − + − +
+

K cu
( )
.5
0
1
1
0
2 1 2 1
n
T
n
n n


α = ⇒
+ +

 (C).
26
5
o

1
n
q
n

α

cu α∈R şi luăm
1
,
n
n n
a q
n
α
= α = cu proprietăţile: (α
n
) şir descrescător
şi cu
1
lim 0
n
α
= pentru α>0 ⇔ (α
n
) este convergent în R şi monoton ⇒ (α
n
)
mărginit şi monoton.
Seria geometrică
1
n
q


este convergentă pentru |q|<1. După consecinţa1, seria
1
n
q
n

α

este convergentă pentru α>0 şi |q|<1.
Definiţia 2
1] Seria
0
n
a


se numeşte serie absolut convergentă, notată ( )
0
n
a AC


, dacă
şi numai dacă, seria modulelor
0
n
a


este convergentă.
2] Seria
0
n
a


se numeşte serie semiconvergentă sau simplu convergentă,
notată
( )
0
n
a SC


, dacă şi numai dacă,
0
n
a


este convergentă şi nu este absolut
convergentă
0
def
n
a



(C) şi
0
n
a


(D).
Teorema 6
Orice serie
0
n
a


absolut convergentă este serie convergentă.
Demonstraţie
0
n
a


(C)
( )
.3
2
1
0, a.î şi 1 N T
n n p
n n n p
a a
ε ε
+ +
∀ε > ∃ ∈ ∀ ≥ ∀ ≥ ¦
¦

´
⇒ + + < ε
¦
¹
K

1
0, a.î şi 1 N
n n p
n n n p a a
ε ε + +
∀ε > ∃ ∈ ∀ ≥ ∀ ≥ ⇒ + + ≤ K
.3
1 2
0
T
n n n p n
a a a a

+ + +
≤ + + + < ε⇒

K este convergentă.
Observaţii
1. După teorema 6, absoluta convergenţă a seriei
0
n
a


implică convergenţa
seriei. Reciproca nu este în general adevărată, deoarece
0
n
a


(C) nu implică
totdeauna că
0
n
a


este convergentă.
27
2. Exemple 1
o

( )
1
1
1
1 1 1
1
2 3 4
n
n
+


= − + − +

K seria armonică alternată
( )
1
1
1
n
n
+



(C) după criteriul Leibniz (teorema 5), avem
1
0
n
n
α =  , dar nu este
absolut convergentă
( )
1
1 1
1
1
n
n n
+
∞ ∞

=
∑ ∑
este divergentă
( )
( )
1
1
1
n
SC
n
+




.
2
o

( )
( )
2
1
1
n
AC
n



deoarece
( )
2 2
1 1
1
1
n
n n
∞ ∞

=
∑ ∑
(C) ((S
n
) este şir Cauchy din R).
3
o

( )
1
1
n
n
n



cu
( )
1
1
1
şi lim 1 0
n
n n
n n
n
n n

→∞

α = α = ≠ ⇒

(D)
4
o

2 2
1
sin 1cu sin 1
n
n a n

π + = π +

şi sub această formă nu există
2
lim limsin 1
n
n n
a n
→∞ →∞
= π + . Vom scrie a
n
sub o formă echivalentă:
( ) ( )
2 2 2
sin 1 sin 1 cos sin 1
n
a n n n n n n n
( (
= π + = π + − + π = π π + − +
( (
¸ ¸ ¸ ¸
( ) ( )
2 2
sin cos 1 cos sin 1 n n n n n n
( (
+ π π + − = π π + − =
( (
¸ ¸ ¸ ¸

( )
2
1 sin
1
n
n n
π
= −
+ +
( )
2
1 cu sin
1
n
n n n
a
n n
π
⇒ = − α α =
+ +
şir descrescător cu
lim α
n
=0 (⇒lim a
n
=0) şi după criteriul Leibniz
( )
2
2
1 1
sin 1 1 sin
1
n
n
n n
∞ ∞
π
π + = −
+ +
∑ ∑
(SC)
5
o

( ) ( ) ( )
1
1 1 1 1 1
1
cu
n n n
n n n
n n
a b c
n n n
n

+ − + − −
= = + = +

unde
1 1
1
n
b
n
∞ ∞
=
∑ ∑
(D) (seria armonică) şi
( )
1 1
1
n
n
c
n
∞ ∞

=
∑ ∑
(SC)
1
n
a



(D)
( )
1
1 1
n
n
n

+ −


(D).
Observaţii
1. Criteriul general al lui Cauchy (teorema 3), criteriul Abel-Dirichlet (teorema
4), consecinţa 1 şi criteriul Leibniz (teorema 5) sunt teste de convergenţă pentru
serii numerice cu termeni oarecare şi precizează simpla convergenţă.
28
2. Pentru
0
n
a


serie cu termeni oarecare se va considera
0
n
a


unde
0, N
n
a n ≥ ∀ ∈ este o serie cu termeni pozitivi.
3. Dacă
0
n
a


are 0,
n
a n ≥ ∀ ∈N (serie cu termeni pozitivi), atunci
n n
a a = şi în
acest caz convergenţa seriei
0
n
a


coincide cu convergenţa absolută.
4. Vom preciza teste de convergenţă pentru
0
n
a


cu 0,
n
a n ≥ ∀ ∈N.
Criterii de convergenţă pentru serii numerice
cu termeni pozitivi
Fie
0
n
a


cu 0,
n
a n ≥ ∀ ∈N, atunci
0
0
n
n k
k
S a
=
= ≥

şi
1 1 1
, N
n n n n n
S S a S S n
+ + +
= + ⇒ ≥ ∀ ∈ ⇒şirul sumelor parţiale este monoton
crescător şi putem preciza natura sa folosind teorema lui Weierstrass.
Teorema 1 (Teorema de caracterizare pentru serii convergente)
O serie numerică cu termeni pozitivi,
( )
0
0
n n
a a



, este convergentă, dacă şi
numai dacă, şirul sumelor parţiale (S
n
) este mărginit superior (sau (S
n
) este
majorat în R).
Demonstraţie Fie
0
n
a


(C)
( )
convergent
mărginit
crescăctor
def
n
n
n
S
S
S
¦
¦
⇒ ⇒
´
¦
¹

Fie (S
n
) mărginit superior şi cum (S
n
) strict crescător ⇒ (S
n
) convergent
0
def
n
a



(C).
Exemplu
( )( ) 0
1
1 2 n n n

+ +

cu
( )( ) 1
1
1 2
n
n
k
S
k k k
=
= =
+ +


( )( )
1
1
0 1 1 1 1 1 1 1 1
4
2 1 2 2 4 2 1 2
1
n
n
n
k
S
S
k k k n n
n
=
¦
< <
| | ¦
= − + = − ⇒ ⇒
´
|
+ + + +
\ .
¦
∀ ≥
¹

mărginit
.1
1
T
n
a



(C).
Teorema 2 (Criteriul de comparaţie de specia a I-a cu inegalităţi)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a ≥ şi
0
n
b


cu 0
n
b ≥ . Dacă avem:
(1) , N
n n
a b n ≤ ∀ ∈ atunci au loc afirmaţiile:
29
1]
0
n
b


(C) ⇒
0
n
a


(C) 2]
0
n
a


(D) ⇒
0
n
b


(D)
Demonstraţie Din (1) deducem că:
0 0
N
n n
n k n k
k k
S a T b
n
= =
¦
= ≤ =
¦
´
¦
∀ ∈
¹
∑ ∑
(1

)
1] Fie
0
n
n
b

(C)
convergent
crescător
n
n
T
T
¦
⇒ ⇒
´
¹

mărginit superior
, N
n
n n
T
S T n
¦

´
≤ ∀ ∈
¹
mărginit superior
crescător
n
n
S
S
¦

´
¹

( )
n
S ⇒ convergent
0
def
n
a



(C)
2] Fie
0
n
a


(D)
( )
divergent
crescăctor
def
n
n
S
S
¦
¦

´
¦
¹

nemărginit superior
,
n
n n
S
S T n
¦

´
≤ ∈
¹
N
( )
( )
nemărginit superior
crescător
n
n
T
T
¦
¦

´
¦
¹
( )
0
divergent
def
n n
T b

⇒ ⇒

(D)
Exemple
1
o

0
1
3
n
a

+

cu
( )
.2
0
0
1 1
3 3
0
1
C 1
3
n
n n
n
T
n
n
a b
a
a a
b q


¦
| |
= < =
¦
|
+ ¦
\ .
> ⇒ ⇒
´
| |
¦
= <
|
¦
\ .
¹


(C)
2
o

1
1
n


cu
( )
( )
.2
1 1
1 1
1 1
1
D
1
D
n n
T
n
n
b a
n
n
b
n
a
n
∞ ∞
∞ ∞
¦
= > =
¦
¦
⇒ =
´
¦
=
¦
¹
∑ ∑
∑ ∑

Teorema 3 (Criteriul de convergenţă de specia a II-a cu inegalităţi)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a > şi
0
n
b


cu 0
n
b > . Dacă avem:
(2)
1 1
, N
n n
n n
a b
n
a b
+ +
≤ ∀ ∈ , atunci au loc afirmaţiile:
1
o
]
0
n
b


(C) ⇒
0
n
a


(C) 2
o
]
0
n
a


(D) ⇒
0
n
b


(D)
Demonstraţie Din (2) pentru n=0,1,...,n-1 avem:
30
1 1
0 0
0 1 2 1 2
0 1 1 0 1 1 0 0 0
1 1
n n n n
n n
n n
n n
n n
a b
a b
a b a b a a a b b
a b
a a a b b b a b b
a b
a b
− −
− −
¦

¦
¦
¦
⇒ ≤ ⇒ ≤ ⇒ ≤
´
¦
¦ ≤
¦
¹
KKK K K (1
’’
)
Dar seriile
0
n
b


şi
0
0
0
0
n
a
b
b

| |
λ λ = >
|
\ .

au aceeaşi natură şi din (1
’’
) folosind
teorema 2, rezultă adevarate afirmaţiile 1
o
] şi 2
o
].
Exemplu
1
!
n
n
n
e n


cu
( )
( )
1
1
1
:
! 1 ! !
n
n n
n
n
n n n
n
n
a n n
a
e n a e n e n
+
+
+
= ⇒ = ⇒
+
1
1
1
n
n
n
a n
a e
+
| |
+
|
\ .
⇒ = .
Avem:
( )
1
1
1 1 1
1 1
1 1 1 1
1 1
1
N
n n
n n
e
e
n n
n n
n
n
+
+
¦
< < ∗ ¦
| | | | ¦
+ < < + ¦ ¦| | | |
| |
⇒ + +
´ ´
\ . \ . | |
\ . \ .
¦ ¦
∀ ≥
¹
¦
∀ ≥
¹
şi înlocuind
în:
( )
( )
1
1
.3
1
1
1 1
1
1
1
1 1
1
1
1
1
1
1
!
1
n
n
n n
n n
T
n n
n
n
a b n n
n
a n e n b n
D
n
e n
n
b D
n
+
+

+
∞ ∞
¦
| |
+
¦
|
| |
\ . +
¦
= + > = = =
|
¦
+
\ .
| |

+ ´
|
\ .
¦
¦
¦ =
¹

∑ ∑

Teorema 4 (Criteriul de comparaţie de specia a I-a cu limită)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a > şi
0
n
b


cu 0
n
b > . Dacă există limita
(3) lim , R
n
n
n
a
l l
b
→∞
= ∈ , atunci au loc afirmaţiile:
1] pentru 0 l < < ∞, seriile
0
n
a


şi
0
n
b


au aceeaşi natură
2] pentru l = 0 şi
0
n
b


(C) ⇒
0
n
a


(C)
3] pentru l = ∞ şi
0
n
b


(D) ⇒
0
n
a


(D)
Demonstraţia în bibliografie ([13]; [16]).
31
Exemple: 1
o

1
1 1
sin
n n


cu
1 1
sin
n
a
n n
= şi considerând
2
1
n
b
n
= cu
2
1
1
n


(C)
avem:
.4
1
1
sin
lim lim 1
1
T
n
n
n n
n
a
n
a
b
n

→∞ →∞
= = ⇒

(C).
Observaţie: se putea folosi şi teorema 2:
( )
( )
2
1
2
1
1 1 1 1 1
sin
1
n
n
a
n n n n n
a C
C
n


¦
= ≤ =
¦
¦

´
¦
¦
¹



2
o

2
1
5 1
2 1
n
n

+
+

cu
2
2
2
2
1
1
5
5
5 1 1
1
1 2 1
2
2
n
n
n n
n
a
n n
n
n
n
| |
+
+
|
+
\ .
= = =
+ | |
+
+
|
\ .
şi avem:
( )
( )
.4
1
1 1
5
lim lim
1
2
1
T
n n
n
n n
n
n
a a
a D
b
n
b D
n

→∞ →∞
∞ ∞
¦
= = ⇒
¦
¦
´
¦
= ¦
¹

∑ ∑

3
o

2
1
ln n


cu
1
, 2
ln
n
a n
n
= ≥ şi luând
1
n
b
n
= cu
1
1
n


(D) , avem:
( )
.4
2
1
1
ln
lim lim lim
1
ln ln
T
n
n n n
n
a n
n
D
b n n
n

→∞ →∞ →∞
= = = ∞⇒


4
o

2
1
ln
n
n


cu
1
, 2
ln
n
n
a n
n
= ≥ şi luând
1
n
b
n
= cu
1
1
n


(D) , avem:
( )
.4
2
1 1
1 1
lim lim lim lim 0
1
ln
ln ln
ln
T
n
n n
n n n n
n
b
n n
D
a n
n n
n
n

→∞ →∞ →∞ →∞
= = = = ⇒

.
Consecinţa 1
Fie
0
n
a


şi
0
n
b


serii numerice cu termeni oarecare. Dacă avem:
, N
n n
a b n ≤ ∈ şi
( )
1
n
b AC


atunci
( )
1
n
a AC


.
Demonstraţia este imediată din teorema 2.
32
Consecinţa 2. Fie
0
n
a


cu 0
n
a > . Dacă există qcu 0 < q < 1 şi respectiv q ≥ 1
astfel încât
1
, N
n
n
a
q n
a
+
≤ ∈ , respectiv
1
, N
n
n
a
q n
a
+
≥ ∈ , atunci seria
0
n
a


(C),
respectiv
0
n
a


(D).
Demonstraţia este directă din teorema 3.
Teorema 5 (Criteriul de condensare al lui Cauchy)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a > . Dacă (a
n
) este un şir descrescător, atunci seriile
0
n
a


şi
2
0
2
n
n
a


au aceeaşi natură.
Demonstraţia în bibliografie ([10]; [11]; [13]; [16];).
Exemple 1
o

1
1
cu R
n

α
α∈

seria armonică generalizată
I Pentru 0 α ≤ , avem
1
1
lim 0
n
a
n

α
≠ ⇒

(D).
II Pentru 0 α > se aplică criteriul de condensare al lui Cauchy:
( )
1 2
1 1 1 1
1 1
2
2
2
n
n
n n
n
a q
∞ ∞ ∞ ∞
α α−
| |
= = =
|
\ .
∑ ∑ ∑ ∑
cu
1
1
1
2
q
α−
< =
1. Dacă
1 2
1 1
1
0 1 1 2
2
n
n n
q q a
∞ ∞
α−
< = < ⇒α > ⇒ =
∑ ∑
(C)⇒
1
1
n

α

(C)
2. Dacă ( ) ( )
1 2
1 1 1
1 1
1 1
2
n
n n
q q q a D D
n
∞ ∞ ∞
α− α
= ≥ ⇔ α ≤ ⇒ = ⇒
∑ ∑ ∑

Seria armonică generalizată
( )
1
1
C
n

α

pentru α>1 şi
( )
1
1
D
n

α

pentru 1 α ≤ .
2
o
( ) ( )
( )
1
1 1
2 1 1
1 1 1
1 1
şi 2 2
1 ln 1 2 1 ln 2
n
n n
n n
a
n n
+
∞ ∞ ∞
+ +
+ +
= =
+ + +
∑ ∑ ∑

( )( )
1
1
1
1 1
1 2 1
ln 2 ln 2
1 2 1
n
n
n
b
n
+
∞ ∞
+
+
= =
+ +
∑ ∑

şi cerem
( ) ( )
( ) ( )
( ) 1
.4 .5
1 1
2
1 1 1 1
1 1
lim 1şi 2
1
1 ln 1
1
n
T T
n n
n
n
b
b D a D D
n n n
n
+
∞ ∞ ∞ ∞
+ +
→∞
= = ⇒ ⇒
+ +
+
∑ ∑ ∑ ∑




33
Consecinţa 3
Fie
0
n
a


cu 0
n
a ≥ , atunci au loc afirmaţiile:
(i) Dacă există α > 1 a.î. lim
n
n
n a l
α
→∞
= finit, atunci
0
n
a


(C).
(ii) Dacă există α ≤ 1 a.î. lim
n
n
n a l
α
→∞
= nenul, atunci
0
n
a


(D).
Demonstraţia este imediată aplicând teorema 4 cu
1 1
1
n
b
n
∞ ∞
α
=
∑ ∑
care este
convergentă pentru α > 1 şi divergentă pentru α ≤ 1.

Teorema 6 (Criteriul raportului al lui D’Alembert)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a > , dacă există limita:
(4)
( )
1
lim R
n
n
n
a
a
+
→∞
= λ λ∈ atunci avem:
I pentru
0
1 ( )
n
l a C

< ⇒

II pentru
( )
0
1
n
l a D

> ⇒


III Pentru l = 1 nu putem preciza natura seriei cu acest criteriu.
Demonstraţie Relaţia (4) ⇔ (4

)
1
0, a.î. N
n
n
n n n
a
l l
a
ε ε
+
∀ε > ∃ ∈ ∀ ≥ ¦
¦
´
⇒ − ε < < + ε
¦
¹

I Pentru l < 1 alegem ε > 0 a.î. 0 1 q l < = + ε < şi din (4

) avem:
1
1 1
n
n n
n
n n
a b q
q
a q b
+
+ +
< = = cu
( ) ( )
.3
1 1 1
T
n
n n
b q C a C
∞ ∞ ∞
= ⇒
∑ ∑ ∑

II Pentru l > 1 alegem ε > 0 a.î. 1 q l = − ε > şi din (4

) avem:
1
1 1
n
n n
n
n n
a b q
q
a q b
+
+ +
> = = cu
( ) ( )
.3
1 1 1
T
n
n n
b q D a D
∞ ∞ ∞
= ⇒
∑ ∑ ∑

Consecinţa 4
Fie
0
n
a


o serie cu termeni oarecare. Dacă există limita:
(4
*
)
( )
1
lim R
n
n
n
a
a
+
→∞
= λ λ∈ atunci avem:
I pentru
( )
1
1
n
a AC

λ < ⇒


34
II pentru
( )
1
1
n
a D

λ > ⇒

.
Exemple 1
o

0
1
! n


cu
( )
1
1 ! 1
, 0
! 1 ! 1
n
n
n
a n
a n
n a n n
+
= ≥ ⇒ = =
+ +
şi
( )
1
0
1
lim 0 1
!
n
n
n
a
l C
a n

+
→∞
= = < ⇒


2
o

1
!
n
n
n


cu
( )
( )
1
1
1
! 1
, 1
! ! 1 !
n
n
n
n
n
n
n
a n n n
a n
n a n n n n
+
+
+
+ | |
= ≥ ⇒ = = ⇒
|
+
\ .

( )
1
1
1
lim lim 1 1
!
n
n
n
n n
n
a n
e D
a n n

+
→∞ →∞
| |
⇒ = + = > ⇒
|
\ .


3
o

( )
1
1
2
n
n
n



cu
( )
1
1
1 2
1 , 1
2 2
n
n
n
n
n n
n
a
n n
a n
a n
+
+
+
= − ≥ ⇒ = ⇒
( ) ( )
1
1
1 1
lim lim 1 1
2 2 2
n
n
n
n n
n
a
n n
AC
a n

+
→∞ →∞
+
⇒ = = = λ < ⇒ −


Teorema 7 (Criteriul rădăcinii al lui Cauchy)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a ≥ , daca există limita:
(5)
( )
lim R
n
n
n
a
→∞
= λ λ∈ atunci avem:
I) pentru
( )
1
1
n
a C

λ < ⇒

II) pentru
( )
1
1
n
a D

λ > ⇒


III) pentru λ = 1 nu putem preciza natura seriei cu acest criteriu.
Demonstraţie Relaţia (5) ⇔ (5

)
0, a.î. N
n
n
n n n
l a l
ε ε
∀ε > ∃ ∈ ∀ ≥ ¦
¦
´
⇒ − ε < < + ε
¦
¹

I) Pentru λ < 1 alegem ε > 0 a.î. q = l + ε <1 şi din (5

) avem:
( )
( )
.2
1
1
n
n
T
n
n n
n
a q
a q l a C
q C


¦ <
¦
< = + ε ⇔ ⇒
´
¦
¹



II) Pentru λ > 1 alegem ε > 0 a.î. q = l - ε >1 şi din (5

) avem:
( )
( )
.2
1
1
1
n
n
T
n
n n
n
a q
a q a D
q D


¦ >
¦
> > ⇔ ⇒
´
¦
¹



Consecinţa 5
Fie
0
n
a


o serie numerică cu termeni oarecare. Dacă există limita:
35
(5
*
)
( )
lim R
n
n
n
a
→∞
= λ λ∈ atunci avem:
I) pentru ( )
1
1
n
a AC

λ < ⇒

II) pentru ( )
1
1
n
a D

λ > ⇒


Exemple 1
o

1
2
n
n
α


cu α ≥ 0 şi
.7
0, 1 lim
2
T
n
n n
n
n
n
a n a
α
→∞
= > ∀ ≥ ⇒ =
( ) ( )
1
1
lim 1 cu 0
2 2 2
n n
n
n
n
C
α

→∞
α
= = λ = < ⇒ α ≥

.
2
o

( )
2
1
1
1
1
n
n
n
n


| |
+
|
\ .

cu
( ) ( )
2 2
1 1
lim
1 1
1 1
n n
n n
n n
n
n n
a
n n
→∞
− −
= ⇒ =
| | | |
+ +
| |
\ . \ .

( ) ( )
2
1
1
lim 1 1
1
1
1
1
n
n
n
n
n
n n
AC
e
n
n

→∞
= = = λ < ⇒ −
| |
| |
+
+
|
|
\ .
\ .


3
o
( )
1
0 cu , 1şi 0
n
n
n
a a
a a n a
n n

≥ = ≥ ≥

.
I Pentru a = 0 ⇒ a
n
= 0
( )
1
n
a
C
n




II Pentru a > 0
.7
lim lim
T
n
n n
n
n n
a
a a
n
→∞ →∞
⇒ = = = λ
1. Dacă
( ) [ )
1
1 pentru 0,1
n
a
a C a
n

λ = < ⇒ ∈


2. Dacă
( ) ( )
1 1
1
n
n
a
a D a D
n
∞ ∞
λ = > ⇒ ⇒
∑ ∑

3. Dacă ( ) ( ) [ )
1 1
1 1
1 şi pentru 1,
n n
a a D a D a
n n
∞ ∞
λ = = ⇒ = ∈ ∞
∑ ∑
deci
Teorema 8 (Criteriul Raabe-Duhamel)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a > . Dacă există limita:
(6)
( )
1
lim 1 R
n
n
n
a
n
a
→∞
+
| |
− = µ µ∈
|
\ .
atunci avem:
1
o
pentru
( )
1
1
n
a C

µ > ⇒

2
o
pentru
( )
1
1
n
a D

µ < ⇒


3
o
pentru 1 µ = nu putem preciza natura seriei cu acest criteriu.
36
Demonstraţia în bibliografie ([11]; [13]; [17];)
Consecinţa 6
Fie
0
n
a


o serie numerică cu termeni oarecare. Dacă există limita:
(6
*
)
( )
1
lim 1 R
n
n
n
a
n
a
→∞
+
| |
− = µ µ∈
|
|
\ .
atunci avem:
1
o
pentru
( )
1
1
n
a AC

µ > ⇒

2
o
pentru
( )
1
1
n
a D

µ < ⇒




Teorema 9 (Criteriul lui Gauss)
Fie
0
n
a


cu 0
n
a > . Dacă raportul
1
n
n
a
a
+
se reprezintă sub forma:
(7)
1
1
, ; 0;
cu
şir mărginit în
n n
n n
a x
x a n n

+
λ µ∈ α >
¦ µ
= λ + +
´
¹
R
R
atunci avem:
1
o
Pentru
( )
0
1
n
a C

λ > ⇒

2
o
Pentru
( )
0
1
n
a D

λ < ⇒


3
o
Pentru
( )
0
1şi 1
n
a C

λ = µ > ⇒


4
o
Pentru
( )
0
1şi 1
n
a D

λ = µ ≤ ⇒


Demonstraţie 1
o
şi 2
o
aplicând criteriul raportului (teorema 6) avem din (7)
1
1
1
lim lim
n n
n n
n n
a a
l
a a
+
→∞ →∞
+
= λ ⇒ = =
λ
şi pentru
1
1 1 l = < ⇔ λ > ⇒
λ

( )
0
n
a C



, iar pentru
( )
1
1
1 1
n
l a D

= > ⇔ λ < ⇒
λ

.
Dacă
1
1 1 l = = ⇔ λ =
λ
, aplicăm criteriul Raabe-Duhamel
(teorema 8)
1
lim 1 lim
n n
n n
n
a x
n
a n
α
→∞ →∞
+
| |
| |
⇒ − = µ + = µ ⇒
|
|
\ .
\ .

Pentru
( )
0
1şi 1
n
a C

λ = µ > ⇒

, iar pentru
( )
0
1şi 1
n
a D

λ = µ < ⇒

.
Cazul 1 λ = µ = se rezolvă prin criteriul lui Bertrand ([13]).
Observaţii
1. Criteriul rădăcinii este mai tare decât criteriul raportului deoarece dacă există
1
lim
n
n
n
a
a
+
→∞
λ = , atunci există şi lim
n
n
n
→∞
= λ . Reciproca nu este în general adevărată.
37
Exemple 1.
0
1
; 2
3
cu
1
; 2 1
5
n
n n
n
n k
a a
n k

¦
=
¦
¦
=
´
¦
= +
¦
¹

există
( )
1
1
lim 1
3
n
n n
n
a a C

→∞
= < ⇒

; în
acest caz criteriul raportului:
2 1
2
2
2 1
2 1
2 1
2
2
5
lim lim 1
3
1
5
lim lim 0 1
1
2
k
k
k
k k
k
k
k
k k
k
k
a
a
a
a

→∞ →∞
+
+
+
→∞ →∞
¦
= = +∞ >
¦
¦
¦
´
¦
= = <
¦
¦
¹
şi nu se poate
preciza natura seriei cu acest criteriu.
2. Dacă în criteriul raportului şi în criteriul rădăcinii avem λ = 1, se aplică
criteriul Raabe-Duhamel.
3. Dacă în criteriul Raabe-Duhamel avem µ = 1 se aplică criteriul lui Gauss.
Exemple 1
o

( ) ( )
( )
1
!
0
1
n
a
a a n

>
+ +

L
, avem
1
1
lim lim 1
1
n
n n
n
a n
a n a
+
→∞ →∞
+
λ = = =
+ +
.
Calculăm
1
1
lim 1 lim 1
1
n
n n
n
a n a
n n a
a n
→∞ →∞
+
| |
+ + | |
µ = − = − = ⇒
|
|
+
\ .
\ .

( )
( )
( )
1
1
1
1 Pentru 1
2 Pentru 1
1 1
3 Pentru 1
1 1
o
n
o
n
o
n
a a C
a a D
a a D
n n



¦
µ = > ⇒
¦
¦
¦
⇒ µ = < ⇒
´
¦
¦
µ = = ⇒ = ⇒
¦
+ +
¹




2
o

( )
( ) 1
2 1 !!
2 2 !!
n
n


+

cu
( )
( )
( )
( )
.5
2 1 !! 1 3 5 2 1
2 2 !! 2 4 6 2 2 2
T
n
n n
a
n n n
− ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ −
= = ⇒
+ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ +
K
K

1
1
2 1 2 4 3
lim lim 1; lim 1 lim 1 1
2 4 2 1 2
n n
n n n n
n n
a a n n
n n
a n a n
+
→∞ →∞ →∞ →∞
+
| |
+ + | |
λ = = = µ = − = − = >
|
|
+ +
\ .
\ .
( )
.7
1
T
n
a C



.
3
o

1
1 1
1
2
n
a
n

+ + +

K
cu
1 1
şi 1
1 1
2
1
2
n n
n n
n
a a
a S
S n
n
= = = + + +
+ + +
K
K

divergent cu
( )
1
1
lim
n
n
S D
n

→∞
| |
= +∞ ⇔
|
\ .


38
.6
1 1
1
lim lim lim
1
1
T
n n n n n
n n n
n n n
n
a a S a S
a
a S a
S
n
+ +
→∞ →∞ →∞
+
λ = = = = ⇒
+
+

I Dacă
( )
1
1
n
a a C

λ = < ⇒

II Dacă
( )
1
1
n
a a D

λ = > ⇒


III Dacă
.8
1
1
1 lim 1
T
n
n
n
n n
a
a a n
S a
→∞
+
| |
λ = = ⇒ = ⇒µ = − =
|
\ .

( )
1
1
1
1
lim 1 lim 0 1
1
n
n
n n
n n
S
n
n
n a D
S n S

→∞ →∞
| |
+
|
+
− = ⋅ = < ⇒
|
+
|
\ .


4
o

( ) ( )
1
1 1
1 cu
!
R Z
a a a n
a
n

+ − +
+ ∈ −

L
, avem
( ) ( )
0
1
1
1 1
!
n
n
a
a a a n
a
n

= ¦
¦
´ + − +
=
¦
¹
L

1
lim lim 1
1
n
n n
n
a n a
a n
+
→∞ →∞

λ = = =
+
cu
;
;
0; ;
n a n a
n a a n n a
n a
− > ¦
¦
− = − <
´
¦
=
¹

1
1
lim 1 lim 1
n
n n
n
a
n
n n
a n a
→∞ →∞
+
| | | |
+
µ = − = − =
| |
| |

\ . \ .

( )
1
1
lim 1 lim 1
n n
n a
n
n a
n a n a
→∞ →∞
| | +
+ | |
= − = = +
|
|
− −
\ .
\ .

I Dacă ( )
1
1 1 0 1
n
a a a AC

µ = + > ⇔ > ⇒ +


II Dacă µ = a + 1 = 1 ⇒a = 0 ∉R – Z.
III Dacă
( )
1
1 1 0 1
n
a a a D

µ = + < ⇔ < ⇒ +

şi -a > 0 avem:
( )( ) ( )
( ) ( )
1 1
1 1
1 1 1 1
!
n n
n
a a n a
n
∞ ∞
− − − +
+ − = + − α
∑ ∑
L
unde
( )( ) ( )
1 1
0
!
n
a a n a
n
− − − +
α = >
L
şi aplicăm criteriul lui Leibniz:
1
1 1 1 1
1
n
n
n a
n a n a a
n
+
α −
= ≤ ⇔ − ≤ + ⇔ − ≤ ⇔ ≥ −
α +

Pentru
( )
1, 0 a∈ − şirul α
n
este descrescător şi cum α
n
> 0,
( ) ( )
1
lim 0 1 1 N
n
n n
n SC

∀ ∈ ⇒∃ α = ⇒ + − α

.
39
Pentru
1 2
1 1
!
n
n
a
n
⋅ ⋅
= − ⇒α = =
K
şi
( ) ( )
1
lim 0 1 1
n
n n
D

α ≠ ⇒ + − α


Pentru
( ]
1 , 1 a a ≤ − ⇔ ∈ −∞ − avem
( ) ( )
1
lim 0 1 1
n
n n
D

α ≠ ⇒ + − α

.

( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
( )
1
1 1 1 1
1
! 1 1
0, 0, 0
n n
n n

α α + α + − β β + β + −
+
γ γ + γ + −
α > β > γ >

L L
L

( )( )
( )( )
1 1
şi lim 1
1
n n
n
n n
n n
a a
a n n a
+ +
→∞
+ α +β
= = λ =
+ + γ
Aplicăm criteriul lui Gauss (teorema 9):
( )( )
( )( )
( )
( )
2
2
1
1 1
n
n
n n n n
a
a n n n n
+
+ + γ + γ + + γ
= = ⇒
+ α +β + α +β + αβ

( )
2
1
1
1
n n
n
a x
a n n
+
γ + − α +β
= + +
cu
( )
( )( )
( )( )
( )
( )( )
3
2
1; 1; 1
1
1
n
n
x
n n n
n
n n n
¦
¦
λ = α = µ = γ + − α +β
¦
¦
( γ − αβ − α +β γ + − α −β
¦
¸ ¸
= +
´
+ α +β
¦
¦
αβ γ + − α −β
¦
+
¦ + α +β
¹

x
n
converge în R ⇒ x
n
şir mărginit.
3
o

( ) ( )
1
1şi 1 1 1şi 1
n
a C

λ = µ = γ + − α +β > ⇔ λ = γ > α +β ⇒ +


4
o
( ) ( )
1
1şi 1 1 1şi 1
n
a D

λ = µ = γ + − α +β ≤ ⇔ λ = γ ≤ α +β ⇒ +

.
6
o

( ) ( )
ln ln
3
1 1
cu
ln ln ln ln
n n n
n
a
n n

=
=
( (
¸ ¸ ¸ ¸

şir descrescător şi după criteriul de
condensare al lui Cauchy (teorema 5), avem:
( )
( )
2 ln2
3 3 3
1 1
2 2
ln 2 ln ln 2
ln ln 2
n n
n n
n
n n n
a
n n
∞ ∞ ∞
= = =
= = =
+ (
( ¸ ¸
¸ ¸
∑ ∑ ∑

( )
1
3 3
1 2 1 1
şi lim
ln 2 ln ln 2 ln 2
n
n
n
n
n n
n
b
b
n n b
∞ ∞
+
→∞
= =
= = λ = =
+
∑ ∑
( )
( )
( )
1
3
ln ln 2
2 1
lim 2 1
1 ln ln 2 2
n
n
n
n
n
n n
b D
n n
+

→∞
=
+
= = > ⇒ ⇒
+ +


seria
hipergeometrică

5
o

40
( ) ( )
2
3 3
2
n
n
n
n n
a D a D
∞ ∞
= =
⇒ ⇒
∑ ∑
.
7
o
( )
.7
1
1 1
2 lim lim
2 2
n
T
n
n
an an
a a a
n n

+ +
| |
> ⇒λ = = =
|
+ +
\ .


I
( )
1
1
n
a a C

λ = < ⇒

II
( )
1
1
n
a a D

λ = > ⇒


III ( )
1
1 1
1 şi lim 0
2
n
n n n
n
a a a a D
n e

+
| |
λ = = ⇒ = = ≠ ⇒
|
+
\ .


8
o

( )
( ) ( )
2 2
1
1 1 1
2 sin 2 sin
1 cu
1 1
R
n n
n n
n
n
x x
x a
n n
∞ ∞ ∞
+
− ∈ ⇒ =
+ +
∑ ∑ ∑

( )
1 2 2
1
lim lim sin 2 2sin
2
n
n n
n
a
n
l x x
a n
+
→∞ →∞
+
= = ⋅ =
+

I Pentru
2 2
2sin 1 1 2sin cos 2 0 x x x λ = < ⇔ − = > ⇔
( ) ( )
1 1
;
4 4
n n
x k k a C a AC
∞ ∞
π π | |
⇔ ∈ π − π + ⇒ ⇒
|
\ .
∑ ∑

II Pentru
2 2
2sin 1 1 2sin cos 2 0 x x x λ = > ⇔ − = < ⇔
( )
1
3
; şi lim 0 lim 0
4 4
n n n
x k k a D a a

π π | |
⇔ ∈ π + π + ⇒ ≠ ⇒ ≠ ⇒
|
\ .


( )
1
n
a D




III Pentru
( )
( )
1
2
1
1
2sin 1
4 1
n
n n
x k x a a
n
+


π
= π ± λ = = ⇒ = ⇒
+


( ) ( )
1
1
1
1
1
n
SC
n

+
= −
+

după criteriul Leibniz.

Operaţii algebrice cu serii numerice convergente
S-a demonstrat afirmaţia:
Dacă
( )
0
n
a C


cu suma S şi
( )
0
n
b C


cu suma T, atunci
(i)
( )( )
0
R
n
a C


λ λ∈

cu suma S λ
(ii)
( )( )
0
n n
a b C

±

cu suma S ± T.
41
Afirmaţia (i)
0 0
n n
n k n k
k k
a S a
= =
| |
σ = λ = λ = λ
|
\ .
∑ ∑
arată că pentru R

∀λ∈
seriile
0 0
şi
n n
a a
∞ ∞
λ
∑ ∑
cu aceeaşi natură.
Reciproca afirmaţiei (ii) nu este în general adevărată.
Exemplu
( ) ( ) ( )
1
0
1 1
n n
C

+
(
− + −
¸ ¸

avem 0, N
n
a n = ∀ ∈ şi seriile termenului
( ) ( )
0 0
1
n
n
a D
∞ ∞
− =
∑ ∑
(S
n
divergentă) şi
( ) ( )
1
0 0
1
n
n
b D
∞ ∞
+
− =
∑ ∑
(S
n
divergentă).
Definiţia 3
1] Fie ( ) ( )
0 0
şi R R
n n
n n
a b
≥ ≥
⊂ ⊂ două şiruri numerice oarecare.
Se numeşte convoluţie sau produs convolutiv al celor două şiruri (a
n
) şi (b
n
),
şirul numeric (c
n
) definit prin:
( )
0 0 0 1 0 1 1 0
0
8 , , , ,
n
n k n k
k
c a b c a b a b c a b

=
= = + =

K K
2] Se numeşte serie produs după Cauchy al seriilor
0 0
şi
n n
a b
∞ ∞
∑ ∑

seria
0
n
c


notată:
0 0 0
n n n
c a b
∞ ∞ ∞
| || |
=
| |
\ .\ .
∑ ∑ ∑
.
Observaţii
1. Dacă
( )
0
n
a C


şi
( )
0
n
b C


, în general, seria produs Cauchy nu este totdeauna
convergentă.
2. Exemple
( )
( )
1
1
1
n
C
n


+

după criteriul Leibnitz şi avem pentru
( ) ( ) ( )
0 0
1 1 1
1 1 1
n k n k
n n
n n n k n k
k k
a b c a b
n k n k


= =
− − −
= = ⇒ = = =
+ + − +
∑ ∑

( )
( )( )
0
1
1 1
n
n
k k n k =

=
+ − +

.
Avem: ( )( )
( )( )
2
2
1 1
1 1 1
2 1 1
1
2
n
n k k
n k k
n
| |
− + + ≤ + ⇔ ≥
|
− + +
\ .
| |
+
|
\ .
şi atunci
( )
0
2 1
2
2 2
n
n
k
n
c
n n
=
+
> =
+ +

cu
( )
( ) ( )
0
2 1
lim 2 0
2
n
n
D a
n

+
= ≠ ⇒
+


42
( ) ( )
lim 0 0 0
lim 0 şi
n
n n n
c
c D c c D
∞ ∞

⇒ ⇒ ≠
∑ ∑

3
o
În consecinţă, pentru convergenţa seriei produs Cauchy se impune condiţia
ca cel puţin una dintre cele două serii sa fie o serie absolut convergentă.

Teorema 10 (Teorema Mertens-Cauchy)
Dacă seriile
( )
0
n
a C


şi
( )
0
n
b C


sunt absolut convergente cu suma S şi
respectiv T, atunci seria produs Cauchy
0
n
c


este absolut convergentă cu suma
ST.
Demonstraţia în bibliografie ([13]; [16]).
Exemple 1
o
Seria
2
1
1
n
a a a

= + + +

L este absolut convergentă pentru 1 a <
cu suma
1
1
S
a
=

şi divergentă pentru 1 a ≥ (seria geometrică q = a).
Seria produs Cauchy:
( )
2 1
0 0
1 2 3 cu 1,1
n
n n
a b a a na a
∞ ∞

| || |
= + + + + + ∈ −
| |
\ .\ .
∑ ∑
K K este convergentă cu
suma
( )
2
1
1 a −
.
2
o
Seria
( )
0
n
n
C
x


cu suma
( )
2
pentru 1
1
x
S x
x
= >

; notăm
1
a
x
= şi
( )
1 2
1 1 1
1 1, iar 1 2 3
n
n n
n
n
x a na a na a a a
x
∞ ∞

> ⇔ < = = = + + + =
∑ ∑ ∑
K
( )
2
1
1
a
a
=

după 1
o
.

Calculul aproximativ al sumei unei serii convergente.
Fie
( )
0
n
a C


cu suma S, unde
0
lim , R
n
n n k
n
k
S S S a
→∞
=
= ∈ =

. Pentru calculul sumei
S avem două cazuri:
I Calculăm lim , R
n
n
S S S
→∞
= ∈ dacă S
n
are o exprimare care permite să se
calculeze direct limita sa: lim
n
n
S S
→∞
= .
II Aproximăm R S ∈ printr-o sumă parţială cu N
n
S n∈ convenabil ales;
n
S S ≅
şi evaluăm eroarea absolută
n n
E S S = − respectând cerinţele problemei date.

43



Teorema 11 (Calculul aproximativ al sumei pentru
( )
n
0
a C



n
cu a 0)
Fie
( )
0
n
a C


cu
( )
sau 0, R N
n
S a n ∈ ≥ ∀ ∈ . Dacă există
0
N n ∈ şi există
( )
0,1 q∈ astfel încât:
( )
1
0
9 ,
n
n
a
q n n
a
+
≤ ∀ ≥ atunci avem: ( )
10
1
n n n
q
E S S a
q
= − ≤


Demonstraţie Din (9) avem:
( )
'
1 0
9 ,
n n
a q a n n
+
≤ ∀ ≥ şi obţinem
( )
2
1 2
1
1
n n n n n n n
S S a a E S S a q q a q
q
+ +
− = + + ⇒ = − ≤ + + =

K K
tocmai (10).
Teorema 12 (Aproximarea sumei unei serii alternante convergentă)
Fie seria alternantă
( )
1
1
1
n
n

+
− α

cu α
n
un şir monoton descrescător şi
lim 0
n
n→∞
α = , atunci avem:
( )
1
11
n n n
E S S
+
= − ≤ α
Demonstraţia pentru teorema 11 şi teorema 12 în bibliografie ([14]; [16]).
Exemple 1
o

( )
3
1
2 1
!
n
C
n n

+


1
lim 0 1
n
n
a
a
+
| |
= λ = <
|
\ .
cu suma S şi să calculăm S cu o
aproximaţie de
3
10

ε = . Avem:

( )
( ) ( )
3
1
4
2 3
1
2
1 2 1
n
n
n n
a
a n
n n
+
+
= ≤
+
+ +
pentru ( )
0
1
4 şi 0,1
6
n n q ≥ = ∃ = ∈ a.î.
1
3
1
1 1 2 1
6
, 4
1
2 6 1 !
1
6
n
n n n
n
a q n
n E S S a
a n q n n
+
+
≤ ≤ ≥ ⇒ = − ≤ = =
+ −


3 3
2 1 1 1
pentru 5
! 5 10
n
n
n n
+
= < ≥ , deci
5
5
3 3 3
1
2 1 1 1
3, 362 3, 362 3, 362
! 10 10
n
n
S S S
n n
=
+
≅ = = ⇒ − < < +


44
2
o

( )
( )
( )
4 4 4
0
1
1 1
1
3 5
2 1
n
C
n


= − +
+

L cu suma S şi să calculăm S cu o aproximaţie
de
4
10

ε = . Avem
( )
4
1
2 1
n
n
α =
+
şi alegem 1 n ≥ minim a.î.
( )
( )
4
4
1 4 4 4
1 1 1
2 3 10
10 10
2 3
n
n
n
+
α < ⇔ ≤ ⇔ + ≥
+
pentru n = 4 şi
( )
( )
4
4 4 4 4
0
1
1 1
0, 98883 0, 98883 0, 98883
10 10
2 1
n
n
S S S
n =

≅ = = ⇔ − < < +
+

3
o

( )
0
1
!
C
n


cu suma S = e şi calculăm S cu o aproximaţie
7
10

ε = . Avem:
1 1
( 1)! ( 2)!
n n
S S e S
n n
− = − = + + =
+ +
L
1 1 1 1 1 1
1
1
( 1)! 2 ( 2)( 3) ( 1)! !
1
1
n n n n n n n
n
(
= + + + = = ⇒
(
+ + + + +
¸ ¸

+
L
7
1 1
! 10
n n
E S S
n n
⇒ = − ≤ < pentru

10
0 10
0
1
10 2, 718083
!
n
n n S e S
n
=
≥ = ⇒ = ≅ = = ⇔

K
7 7
1 1
2, 718083 2, 718083
10 10
S e − < = < + K K
4
o

( )
0
( 1)
!(3 1)
n
C
n n


+

cu suma S şi calculăm S cu o aproximaţie de
3
10

ε = .
( )
1 3
1
1 3
1 1
( 1)! 3 1 10
( 1)!(3 1) 10
n
n n n
n
E S S n
n
+
+
+
= − ≤ α = < ⇔ + + >
+ +
pentru
0 3
1 1 1
3 1 0, 7904004
1!4 2!10 3!28
n n S S ≥ = ⇒ ≅ = − + − = ⇔
3 3
1 1
0, 7904004 0, 7904004 0, 7904004
10 10
S S ⇔ − < < + ⇒ ≅ K
5
o

1
1
1
( )
3
n
C
n




cu suma S şi calculăm S cu o aproximaţie de
3
10

ε = . Avem:
45
1 2
1 3
0
1 3
6
6
1 3 3
1
1 1 1 1 1 1
1
( 1)3 ( 2)3 1 3 3 3
1 1 1 1 1 1 1
2( 1)3 10 pentru şi
1
1 3 1 3 2 10
1
3
1 1 1
1, 21608 1, 21608
3 10 10
n n
n n n
n
n n
n
n
E S S
n n n
n n n
n n
S S S
n
+



=
| |
= − = + + < + + + =
|
+ + +
\ .
= < ⇔ + > ≥
+ +

≅ = = − < < +


L L

6
o

0
( 1)
( )
!
n
C
n



cu suma S şi calculăm S cu o aproximaţie de
3
10

ε = .
Avem ( )
3
1
3
1 1
1 ! 10
( 1)! 10
n n n
E S S n
n
+
= − ≤ α = < ⇔ + >
+
pentru
6
0 6
0
3 3
( 1)
6, deci 0, 3666
!
1 1 1
0, 3666 0, 3666 0, 3666
10 10
n
n
n n S S
n
S S
e
=

≥ = ≅ = == ⇔
= − < < + ⇒ = =

K
K K K

7
o

1
1
( )
2
n
C
n


cu suma S şi calculăm S cu o aproximaţie de
3
10

ε = .
Avem:
( ) ( ) ( )
1 2 1 2
3
0
1 3
7
7
3 3
1
1 1 1 1 1
1
1 2 2 2 1 2 2 2
1 1 1 1 1 1
2 ( 1) 10 pentru 7
1
1 2 1 2 10
1
2
1 1 1
0, 69224 0, 69224 0, 69224
2 10 10
n n
n n n
n
n n
n
n
E S S
n n n
n n n
n n
S S S
n
+ + +
+
=
| |
= − = + + < + + + =
|
+ + +
\ .
= = < ⇔ + > ≥ = ⇒
+ +

≅ = = ⇔ − < < +

L L

8
o

0
( 1)
( )
!(2 1)
n
C
n n


+

cu suma S şi calculăm S cu o aproximaţie de
3
10

ε = .
Avem:
0
3
4
4
3 3
0
1 1
pentru 5
!(2 1) 10
( 1) 1 1
0, 7475 0, 7475 0, 7475
!(2 1) 10 10
n n n
n
n
E S S n n
n n
S S S
n n
=
= − ≤ α = < ≥ = ⇔
+

≅ = = ⇔ − < < +
+


9
o

1
2
( )
( 1)!
n
C
n

+

cu suma S şi calculăm S cu o aproximaţie de
3
10

ε = . Avem:
46
1
0
1
1 2
2
1
3
0
3 1
9
9
1
2 1
pentru 4
2 3
1 1 2 1 1 2
1
3 3 ( 1)! 3 ( 1)!
1
3
2 1 ( 1)!
10 pentru 9
( 1)! 10 2
2
( 1)!
n
n n n
n
n n
n n n
n
n
n
n
a
q n n E S S S S
a n
a a a
n n
n
E n n
n
S S
n
+

+ +


= < = ≥ = ⇒ = − = − =
+
| |
+ + < + + = = ⇒
|
+ +
\ .

+
< < ⇔ > ∀ ≥ = ⇒
+
≅ =
+

L L

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful