S păl a re a ma te r i il or pr i me

Capitolul III SPĂLAREA MATERIILOR PRIME III.1. Consideraţii generale: funcţiile spălării, avantaje, dezavantaje
Materiile prime conţin impurităţi sub formă de: - corpuri aderente: pământ, nisip umed etc.; - corpuri neaderente, ce rămân în produse din timpul recoltării sau al transportului: pietre, paie, resturi lemnoase sau metalice. Pentru ca aceste corpuri să nu se transmită produsului finit sau să nu deterioreze maşinile cu care se prelucrează materiile prime, trebuiesc îndepărtate prin operaţii de spălare. Spălarea materiilor prime, ca operaţie preliminară de curăţare a materiilor prime, trebuie să îndeplinească două funcţii: ● îndepărtarea contaminanţilor care ar putea constitui un pericol pentru sănătatea consumatorilor sau care nu se acceptă din punct de vedere estetic; ● reducerea încărcării microbiologice care ar afecta eficacitatea produselor ulterioare şi astfel calitatea produsului finit. Faţă de celelalte metode de curăţare, spălarea prezintă următoarele avantaje şi dezavantaje: ♦ avantaje: ♦ îndepărtarea eficientă a pământului aderent; ♦ curăţare flexibilă cu posibilităţi de utilizare a căldurii, sanitizanţilor, detergenţilor, sterilizanţilor; ♦ operaţie lipsită de praf; ♦ distrugerea minimă a produsului;

11

.2. . Înmuierea Înmuierea este cea mai simplă metodă de spălare şi se utilizează ca stadiu preliminar în curăţarea rădăcinoaselor şi a altor produse puternic contaminate.1.2.accelerarea activităţii microbiologice şi chimice. . Modul de realizare al operaţiei este următorul: produsul impurificat este introdus în bazinele de spălare unde pământul aderent se înmoaie şi apoi se îndepărtează. funcţie de operaţia principală care stă la baza operaţiei de spălare. Înmuierea se realizează în tancuri de înmuiere (bazine de spălare) din metal sau alte materiale uşor de curăţat şi 12 .Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă ● dezavantaje: .flotaţie. Metode de spălare Metodele de spălare se împart în trei mari categorii. şi anume: .uneori necesitatea ulterioară a unui proces de îndepărtare a apei de pe suprafaţa produsului (de exemplu uscarea grâului). împreună cu pietre. . . .stropire.înmuiere.un echipament de spălare şi sanitizare necorespunzător poate produce recontaminarea produsului.generarea unui volum mare de efluent cu grad mare de poluare. III. nisip şi alte materiale care ar distruge utilajele în stadiile următoare de curăţare.consum mare de apă (aproximativ 15l / produs). III.

şi un orificiu de golire lateral pentru îndepărtarea nămolului uşor. Cea mai eficientă combinaţie de condiţii pentru spălarea prin stropire este un volum mic de apă la o presiune mare. Stropirea Spălarea prin stropire este metodă de curăţare umedă cea mai utilizată. sparanghel – sau produse cu impurităţile pătrunse în interior – spanac. 13 .2. ţelină). . Trebuie avut însă în vedere că jeturi de apă la presiuni mari pot produce deteriorări pentru anumite fructe (de exemplu căpşuni) sau vegetale delicate (de exemplu sparanghel). III. dar cu atenţie datorită posibilităţii de deteriorare a texturii şi aspectului produsului supus spălării. dar cu atenţie datorită posibilităţii de creştere a vitezei de alterare a produsului supus spălării. .utilizarea de apă caldă. prin care suprafaţa produsului este supusă acţiunii unor jeturi de apă. Jeturile de apă la presiuni mari pot avea şi rol de îndepărtare a părţilor vătămate din piersici sau tomate sau îndepărtare a pământului aderent (de exemplu humusul negru de pe fructele citrice).2.utilizarea detergenţilor. în timp ce este parţial imersată în tancul de înmuiere.mişcarea produsului faţă de apă cu ajutorul unor palete sau prin introducerea materiei prime într-o tobă perforată ce se roteşte. pentru îndepărtarea pământului greu. .mişcarea apei faţă de produs cu ajutorul unor agitatoare montate în tanc. Tancurile de înmuiere sunt prevăzute la partea inferioară cu un orificiu de golire cu grătar. Eficienţa înmuierii se îmbunătăţeşte prin: .S păl a re a ma te r i il or pr i me dezinfectat.barbotarea de aer comprimat în interiorul tancului (în cazul produselor delicate – căpşuni. .

contaminat acum doar cu material cu viteză de sedimentare asemănătoare sau mai mică. astfel având loc îndepărtarea reziduurilor grele. la un consum de apă 4 – 10 l / kg. Contaminanţii cu viteză de sedimentare mare cad şi rămân în interiorul barajului. Spălarea prin flotaţie se utilizează la curăţarea mazării. Metodele de spălare se folosesc de obicei combinat. urmată de o sită pentru îndepărtarea apei. Modul de realizare al operaţiei este următorul: produsele murdare sunt introduse în tancurile de spălare şi trecute peste o serie de baraje dispuse în serie. 14 .Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă III. De exemplu merele lovite sau putrede. fasolei.2. Produsul. trecere peste o sită vibratoare. fructelor uscate etc.3. Multe maşini de spălat au mai multe stadii de spălare combinate într-o singură unitate. maşinile pentru spălat mazăre sau fasole sunt compuse dintr-un tanc de înmuiere ce se află în legătură cu o maşină rotativă de spălare prin stropire. De exemplu. Flotaţia Spălarea prin flotaţie se bazează pe diferenţa dintre viteza de sedimentare a părţilor dorite şi nedorite ale produsului supus curăţării. care se depun în apă. se pot îndepărta prin imersarea fructelor într-un tanc cu apă şi colectarea prin deversare a fructelor sănătoase. prin care jetul de apă îndepărtează contaminanţii fini..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful