MASTER TRANSPORT ŞI TRAFIC URBAN – SEPTEMBRIE 2011

PEISAJUL URBAN ECOLOGIC
[DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ARHITECTURĂ ŞI URBANISM]

CUPRINS:

I. INTRODUCERE: MIŞCAREA ECOLOGICĂ II. ARHITECTURA ECOLOGICĂ II.1.1. ABORDAREA TEHNOLOGICĂ II.1.2. ABORDAREA TRADIŢIONALĂ III. URBANISMUL ECOLOGIC IV. CONCLUZII V. BIBLIOGRAFIE

2 3 7 8 10 11 12

Orasul care merge al lui Herron si urbanismul organic al lui Chalk au fost viziuni ecologice extreme. şcoli sau chiar terminale de aeroporturi. urbanism. Morris a pledat pentru reîntoarcerea la ţară şi retrezirea abilităţilor artizanale locale. Archigram3.ÎNTOCMIT: ARH. respectiv: Sacrificiul.a. Adevarul. au dezvoltat ideile acestor pionieri însă răspunsurile lor au fost diferite. În acest proces. High Tech. energetic-eficiente. au introdus ideea că durabilitatea socială şi proiectarea ecologică sunt strâns legate. s. În timp ce Rogers şi Foster au dezvoltat prototipuri de birouri. Flacăra mişcării verzi nu s-a stins chiar şi cu excesul de materiale al modernismului. Ruskin în The Seven Lamps of Architecture1 susţine că dezvoltarea trebuie modelată după ordinea armonică găsită în natură. ipoteza conform căreia industrialismul ar satisface nevoile fizice şi spirituale ale omenirii. Buckminster Fuller şi Frank Lloyd Wright în SUA. de asemenea. 2 . Frumusetea. Richard Rogers şi Norman Foster în UK.. Ron Herron. Viata. 1 Eseu publicat in 1849. Lethaby face apel la arhitecţi să recunoască frumoasa ordine a naturii. Puterea. John Ruskin. 3 Grup de arhitecti experimentali britanici. INTRODUCERE: "Walking City in New York" 1964. Arhitecţi precum Patrick Geddes în Scoţia. activi intre anii 1960-1970. a reuşit până în anii 1990 să adopte principiile durabilitătii. design. Fathy şi Wright au optat pentru folosirea materialelor şi tehnicilor locale în efortul de a produce arhitectura modernă din metodele de construcţie tradiţionale. la începutul anilor 60 a intuit o reconciliere distinctivă între tehnologie şi problemele ecologice. arhitectura. Archigram Rădăcinile mişcării ecologice reies încă din secolul 19. prezise sub notiunea de specii migrante si de integrarea unor ordine ecologice si arhitecturale complexe. 2 Brian Edwards si Chrisna du Plessis – Snakes in Utopia: A Brief History of Sustainability – Green Architecture. despre cele 7 principii arhitecturale ale criticului de arta si filosofului englez John Ruskin. Clădirile au încetat să mai fie obiecte fixe şi grele. înflorirea modernismului în Marea Britanie. Toţi trei folosesc cuvântul natură care este astăzi tradus prin durabilitate2. in domenii diverse precum poezie. Memoria si Supunerea. Natura a fost înlocuită de consumul redus de energie datorită presiunii problemelor legate de încălzirea globală. William Morris şi Richard Lethaby au chestionat. fiecare în felul lui. mişcarea secolului 20 s-a îndreptat in general inspre îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din zonele urbane. Hassan Fathy în Egipt. GHIŢĂ ECATERINA I.

pe care le consideram in mod arogant “subdezvoltate”. s-au realizat instalatii de prelucrare a apei. s-au stabilit materialele de constructie. ARHITECTURA ECOLOGICA Cauzele creşterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie devin motivate incepând cu epoca industrială. In acest sens. Intrega evoluţie produsă in perioada postindustrială a adus după sine grave dezechilibre ale ecosistemului. furtuni. in graba dezvoltărilor tehnologice care şi-au depasit scopul initial. flexibile. erau construite din materiale locale. II. Este important a se ţine cont de faptul ca noile direcţii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii. fluctuatii mari intre perioade de inundatii si seceta. etc. deci si cresterea volumului de apa intr-o masura considerabila. Sănătatea este principalul factor de care depinde durabilitatea. am imbolnavit-o. a insemnat crearea unei probleme care azi e de nestăpânit: Incalzirea globală. Creşterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a ghetarilor. moment în care odată cu explozia preţurilor combustibililor s-a pus in discutie problematica in termeni de ecologie. creşteau peşti. ce işi ingrijeau bolnavii şi batranii. Aceste practici încă mai există in diverse comunităti de pe intregul glob. defrişarea pădurilor in cantităti iraţionale depăşeste nivelul normal de realizare al echilibrului. Mănăstirile din Europa produceau mâncarea proprie. In prezent. Prezervarea zonelor plantate reprezinta una dintre posibilitatile de ţinere sub control a cantitatii excesive de dioxid de carbon. oamenii au trebuit sa supravieţuiască consecinţelor mediului in diverse forme precum poluarea. Întorcându-ne însă în trecut. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a climei. Prin arderea hidrocarburilor. este posibil să afirmăm că practici de bună durabilitate au existat încă din perioadele medievale şi supravieţuiesc încă în zonele relativ nedezvoltate de pe mai multe continente. in loc sa incerce să le “imbunătăţească”. gaz care determina amplificarea efectului de sera. dar in realitate acestea sunt locurile din care restul umanitatii ar putea invăţa practici utile. păsări şi animale cu umanitate. clădirile ar trebui să fie ca nişte păsări care-şi vântură penele şi îşi schimbă forma şi metabolismul pentru a se adapta condiţiilor diferite ale mediului4. uragane. p 58 3 . odată cu primele aăezari. resursele limitate sau bolile. practicată la nivelul intregii planete.devenind uşoare. cultivau terenul conform principiilor ecologice. Acestea erau societăţi structurate. conştientizam faptul că sănătatea noastră depinde de sănătatea planetei pe care. Arderea incompleta a unor combustibili fosili. In cautarea sănătăţii s-au introdus spaţiile libere / publice in oraşele medievale.Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafaţa globului terestru. 4 Richard Rogers – Architecture: A modern View . parţial mobile. Dezvoltarea durabilă nu este termenul pe care să il auzi in aceste aşezari. în atmosferă se degajă dioxid de carbon. Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din anii ‘70. Conform lui Rogers. mai mare decat energia. captau şi reciclau apa şi dezvoltau tehnologii pentru energie regenerabilă (sub forma morilor de apa sau de vânt). in cantitati deosebit de mari. canale de drenaj sau băi publice. Inca de la inceputurile popularii Pământului. Astfel apare nevoia de a prezerva biodiversitatea si de a proteja resursele naturale.

in scopul satisfacerii conditiilor de ambianţa şi confort corespunzător: . inteligentă. aplicându-le in mod practic a fost inginerul Buckminster Fuller. cel care a cercetat pentru intâia oara principiul casei autosuficiente. directia generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de energie. . Dacă primele utopii referitoare la viitoarele abordări ale arhitecturii vizau utilizarea tehnologiei la maximum (crearea unui mediu total artificial).(un adept al acestei abordari este arhitectul Brian Edwards). . Este cunoscut in fizica faptul ca anumite gaze sunt opace respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. toate aceste denumiri exprimându-se printr-o abordare complexa. Efectul s-a materializat prin direcţiile generale spre care se orienteaza astăzi arhitectura: solară. verde. pe baza legilor fizice.compartimentări permeabile la vapori. CONSUMUL de energie se datorează următoarelor functiuni: transport. În cadrul proiectării şi construirii propriu-zise. industrie. vara deschisă pentru activarea ventilatiei). astăzi direcţia ecologica este cea care deschide tot mai mult interesul arhitecţilor si beneficiarilor. Dacă in perioadele industrială si modernă se puneau (in mod special in cazul zgarienorilor) probleme de insorire si ventilatie artificială.durabilitatea construcţiei in sine. obiectul de arhitectură fiind perceput ca un „organism viu”. cu consum redus de energie.sera orientată spre Sud (iarna închisa -tampon termic cu calităţi calorice importante. Un prim specialist care a inteles valenţele energiei naturale.orientare cardinală. bazându-se pe calităţile mediului natural: . neconventională.Efectul de sera. Arhitectura verde exprimă spre exemplu un mod de trai al clădirii din resurse regenerabile asemeni plantelor care se hranesc din energia existentă pe pământ. . Arhitectura solara se bazeaza pe utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera. Cele din urma realizează un consum cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de celelalte două.cerinţele utilizatorului. se poate ajunge la o poluare a mediului prin: degajarea de noxe odată cu transportul materialelor până la şantier.protejarea mediului (fara impact nociv). . folosirea 4 . clădiri cu functiuni civile. (Este de dorit ca o construcţie să „respire”. bioclimatică.utilizarea pe fatade a celulelor fotovoltaice pentru captarea energiei. De aici a mai fost un singur pas pentru specialişti spre intelegerea şi punerea in aplicare a calităţilor mediului natural. adică să fie permisă difuzia vaporilor de apa prin plinurile faţadei -excluzând suprafeţele de sticlă. motivul principal al incălzirii globale se constituie in urma acumulării in mod excesiv in atmosferă a unui mare procent de vapori de apa si a dioxidului de carbon. direcţiile preluate astăzi sunt de multe ori total opuse. Energia termică se acumuleaza in concluzie datorită faptului ca radiaţiile infraroşii ramân captive in stratul de ozon. De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. .) Trei factori contribuie la conformarea constructiilor.astfel incât sa se creeze in mod natural echilibrul intre exterior şi interior.

unor materiale poluante (de exemplu azbocimentul).Technical guide. relief. materialele folosite în construcţie. soare. polistiren. atât la utilizarea cotidiană. programele şi funcţiunile propuse care pot strica habitatul florei şi faunei. Este de remarcat faptul că.) sau necorespunzătoare (climei. o casă trebuie să îndeplinească foarte multe criterii. semi–natural sau agricol. arhitectură “bioclimatică”: adaptarea şi folosirea tehnicilor şi materialelor la condiţiile locale. ridicarea unei cantităţi mari de praf în atmosferă. cum ar fi luarea în considerare a trăsăturilor deja existente cât şi cele din vecinătate dar şi o selectare amănunţită a speciilor de plante şi a habitatelor acestora. integrarea în cadrul natural. reutilizarea resurselor. incendii. necesar pentru a fi creditată ca ecologică. ventilaţie pasivă conform normelor igienice celor mai exigente. etc. sănătate şi confort: iluminat natural şi cerul vizibil din toate camerele. singure şi în combinaţie cu celelalte să fie non-toxice. De asemenea. nerespectarea sau lipsa studiilor serioase de însorire şi a efectelor lor asupra vecinătăţilor. 2010 5 . în Anglia. Conform studiului realizat de Viitor Plus. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă. vânt. copaci. În unele ţări. precipitaţii. integrarea în mediul construit. cât şi în caz de accident (incendiu. etc. materiale de construcţie. Ţara Galilor şi Irlanda de Nord se foloseşte deja un ghid al construcţiilor sustenabile5. Deteriorările pot fi cauzate de impact. guvernele practică stimulente financiare pentru afaceri ecologice. asigurarea spaţiului privat şi a intimităţii ocupanţilor clădirii. îmbunătăţirea performanţelor ecologice ale sistemului integrat. care ar trebui protejate deoarece acestea sunt vulnerabile la stricăciunile directe şi indirecte. în sprijinul acestor stimulente. plastic etc. conform căruia unei case îi este atribuit un anumit punctaj. Aceasta ţine de o expertiză a specialiştilor şi necesită contribuţia experţilor în faza masterplanului şi în faza detaliilor.). minimizarea valorii “Amprentei ecologice”. protejarea distrugerii atributelor ecologice existente în momentul utilizării sitului pentru lucrările de construcţie (pe viitoarele şantiere de construcţii se pot afla numeroase elemente cum ar fi: cursuri de apă. pentru a putea fi numită astfel. integrarea în ecosistem: construcţia fără schimbarea destinaţiei unor terenuri în regim natural. arhitectura poate veni în întâmpinarea echilibrului ecosistemic prin: • • • • • • • alegerea unui program cât mai folositor. Scoţia. funcţiunii etc. din urmatoarele categorii: energie.. neregenerabile (betoane. poluarea apelor. poluare. garduri vii. Trebuie luaţi în considerare anumiţi paşi pentru a minimaliza pe cât posibil riscul unei astfel de deteriorări). poluare (managementul deşeurilor) si transport. izolaţie fonică eficientă. defrişări masive. îmbunătăţirea valorii ecologice a unui sit: în cele mai multe cazuri este posibilă. inundaţii). compactarea pământului. produse ecologice sau proiecte în domeniul energiei regenerabile. 5 Code for Sustainable Homes . însă pentru a dobândi acest lucru trebuie îndeplinite diverse criterii. nerespectarea unor reguli sănătoase de administraţie a deşeurilor de pe şantiere.

regiune.15 W/m2/K Orientare spre sud şi aspecte legate de Folosirea pasivă a energiei solare este un umbră aspect semnificativ al design-ului unei case pasive Ferestre cu geam si rame eficiente Ferestrele (geamul şi cadrul.6 din volumul casei. masini de spalat. pentru a schimba caldura cu solul. materialelor şi proceselor cu impact minim asupra mediului şi pentru a asigura confort şi sănătate pentru utilizatori. folosind un schimbator de transferată aerului proaspăt (recuperare a aer căldurii de peste 80%) Dispozitive de economisire a energiei Frigidere. chiar si in timpul iernii. Desigur. Clădirea sustenabilă este deci un imobil integrat într-un sistem unitar (cartier. De aceea se mai numeşte şi casa sustenabilă.). cu un coeficient al transferului termic de aproximativ 50% Controlul permeabilităţii pereţilor pentru Pierderile de aer prin tocurile neizolate aer şi vapori de apă trebuie sa fie mai mici de 0. lemn. sisteme pentru reciclarea apei sau a deşeurilor menajere etc. combinate) nu energetic trebuie să aibă o valoare U mai mare de 0. masini de călcat. piatră) sau a unei tehnologii noi (sisteme tehnologice care folosesc energia regenerabilă. cuptoare. cu consum mic de energie -necesare pentru o casă pasivă Totalul necesarului de energie pentru Mai putin de 15 Kwh/m2 / an incălzire si răcire 6 .8 W/m2/K. metropolă. dezvoltate in paginile urmatoare: folosirea unei tehnologii tradiţionale (lut.CASA PASIVĂ La baza arhitecturii ecologice stă conceptul de casă pasivă. Recuperarea eficientă a căldurii din Mare parte din căldura din aerul uzat este aerul uzat. sau „self-sustainable” (care se autosusţine). congelatoare. Schiţa specificaţiilor pentru o casa pasivă: Forma compactă şi izolaţie buna Toate componentele părţii exterioare a unei case pasive sunt izolate pentru a atinge o valoare U (emisie termică) mai mica de 0. Pasivitatea se referă la un minimum de energie pe care-l poate schimba cu mediul exterior. baloţi de paie. oraş. intr-o ora (echivalent cu valoarea permeabilităţii pentru aer sub 1 m3/ora/m2 la 50 Pa) Preincălzirea pasivă a aerului proaspăt Aerul proaspăt poate poate fi introdus in casă prin ducte subterane. lampi. Acest sistem preincalzeste aerul la o temperatura de aproximativ 5°C (41°F). acestea se pot completa reciproc. mediu natural) care încorporează soluţii tehnice şi de design pentru o utilizare judicioasă a resurselor. Acest concept foloseşte în implementarea sa două tipuri de abordări. etc.

Norman Foster – Primăria Londra (1999) 7 . care pentru că aproxima o sferă putea închide maximul de spaţiu cu minimul de materiale. Particular este că devin mai rezistente şi mai uşoare cu cât sunt mai mari. Fuller a fost printre primii care au propus surse de energie alternativă (alături de cea solară a inclus în proiectele sale şi energia eoliană şi pe cea a valurilor). Cele din plastic şi fibră de sticlă găzduiesc echipamente radar de-a lungul perimetrului Arctic şi de asemenea. la un preţ de numai 350 $ / construcţie. . staţii meteorologice care rezistă la vânturi de peste 200 de km/h. care sa satisfacă novoile populaţiei din ce in ce mai mari si mai dinamice a marilor orase. El a afirmat odată că „nu există o criză a energiei. rezistente şi economice structuri descoperite până în prezent. Buckminster Fuller a inventat domul geodezic sau geo-dome în anul 1940. Cea mai mare construcţie din aluminiu din lume este un dom geodezic ce adăposteşte „Spuce Goose” din Long Beach Harbor. A demonstrat că umanitatea ar putea satisface 100% din necesarul de energie renunţând la combustibilii fosili şi la energia atomică. Aceste structuri sunt capabile să acopere fără sprijine interne un spaţiu mai mare decât orice alt tip de închidere. Astăzi există peste 300 000 de domuri pe glob. în comparaţie cu clădirile convenţionale. ci doar o criză a ignoranţei”. Domurile geodezice reprezintă cele mai uşoare. schimbând totodata radical şi noua imagine a arhitecturii şi implicit a oraşelor. Sfârsitul secolului 20 a introdus un nou tip de arhitectură.II. Eco-tech sau eco-cool imbratisează precizia inginerească computerizarea si ecologia. Fuller susţinea că toate costurile proiectului s-ar fi putut acoperi în numai 10 ani doar din banii plătiţi pe dezăpezire. Mai târziu el a venit cu proiectul de fezabilitate pentru construcţia unui dom ce ar fi trebuit să acopere centrul Manhattan-ului pentru a realiza un mediu controlat termic (poza sus).1 Abordarea tehnologică In cautarea de a descoperi coordonatele sistemelor naturale şi a le introduce într-o structură care trebuia să fie foarte eficientă. Fuller este faimos pentru domul pe 20 de nivele care găzduia pavilionul Statelor Unite la Expoziţia din 1967 de la Montreal. conform noilor direcţii ecologice. Domuri din metal oferă adăpost unor familii întregi în Africa.

multi sunt de parere ca imaginea tehnologica in care se transforma orasele pierde un aspect important al principiilor dezvoltarii durabile şi anume perspectiva antropologică conform careia cadrul construit in care se desfăşoară viaţa oamenilor devine din ce in ce mai alienat de condiţia umană şi mai asemănător imaginilor fanteziste ale civilizaţiilor extraterestre. doar să fie. fiind utilizată chiar si in proiecte ce nu respecta neaparat principiile ecologice de proiectare. într-o lume tehnologică bazată pe producţie în masă şi viteză. “principiul fantasmagoriei. pentru a reduce consumul de energie (cu până la 75% mai putin decat o clădire tipică de birouri bazată pe aer condiţionat). II. bombardamentul senzorial al tehno-esteticii sunt cele care ilustrează potenţialul esteticii de a induce o formă de anestezie. prezenţa şi integritatea. noul sediu de primărie din Londra ascunde in spatele esteticii un exemplu al clădirilor conştiente de energie. să nu reprezinte nimic. Abordarea tradiţională Conform arhitectului şi teoriticianului Neil Leach. Acest declin al prezentului.Arhitectul Norman Foster este printre primii care a integrat acest nou tip de arhitectură in programe sociale din cadrul oraşelor. solar). totodată cu senzualitate şi căldură. durabilitatea. p40 Thinking Architecture / Peter Zumthor. ea a captat atenţia publicului prin imaginea futuristica. Experienţa estetică serveşte astfel ca un soi de “narcotic”. al artei şi arhitecturii percepute vizual. Noua arhitectură împinge limitele fanteziei pana la incredibile forme si concepte.2. incălzire si răcire. integrând sisteme de control al mediului (faţada.6 Pentru Peter Zumthor.” 7 6 7 Anestetica / Neil Leach. Preluand imaginea si funcţionarea unui plămân. clădirile pot avea o frumoasă tăcere pe care o asociază cu atribute cum ar fi ”compoziţia. să fie o clădire. Mai mult. Accentul pe prezentarea vizuală îl copleşeşte şi îl intoxică pe privitor. arhitect castigator al Premiului Pritzker 2009. “tinde să înstrăineze viziunea de participare emoţională si identificare”. o clădire care să fie ea insăşi. p32 8 . evidenţa de sine. In cautarea ecuatiei perfecte de management al energiei. ventilaţie.

asemeni nouă: înţelegem o suprafaţă care îmbătrâneşte odată cu noi. structuri din saci de pamânt/nisip compactat. URBANISMUL ECOLOGIC: 8 Hapticity anf Time . Fundaţia se poate face din cauciucuri uzate REused. evocă domesticitate şi confort în loc de admiraţie şi respect. Materialele senzuale şi simţul tradiţiei evocă o experienţă binefăcătoare a duraţiei naturale şi temporal continuă. prin panouri solare exterioare structurii. legaţi cu sârmă si tencuiţi cu chirpici si mortar de var. III. mai ieftine si mai durabile. ci concretizează cursul lui. Acestea provin din frica de îmbătrânire şi de acceptare a ciclului natural al vieţii. Locuinta ecologică trebuie să răspundă unei logici economice ce vizează obţinerea unui confort maxim printr-un consum minim de energie si cost. care să corespundă unui profit dar si unui concept inuman.Construcţiile tehnologice tind să neglijeze proprietăţile materialelor naturale.Juhani Pallasmaa 9 . arhitectura palpabilă şi multisenzorială face experienţa timpului vindecatoare şi plăcută”8. Această arhitectură nu se zbate în faţa timpului. netede şi estetizate. Unul din principalele avantaje este crearea unor spaţii ample ce pot adăposti diverse funcţiuni. cat si a unor spaţii controlate dpdv energetic şi climatic. sau îl face acceptabil. în favoarea unei producţii sintetice în masă a unor suprafeţe curate. Mobila interioară poate fi facută din acelasi material al structurii. Pallasmaa afirmă că “în timp ce arhitectura geometriei încearcă să construiască baraje pentru a opri curgerea timpului. Ea caută să acomodeze în loc să impresioneze. Un exemplu al tehnologiei tradiţionale ce foloseste resurse şi materiale naturale este casa tip eco-dome. afişând imaginea unei perfecţiuni false la care aspirăm. Materialele naturale evocă durabilitatea naturală. Captarea poate fi in acest caz atât pasivă prin elementele arhitecturale cât si activă. Arhitectura care foloseşte astfel de materiale se adresează omului şi îi întăreşte simţurile proprii.

spaţii culturale. • îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării locuitorilor oraşului. • îmbunătăţirea transportului public. • consolidarea economiei oraşului şi antreprenoriatelor. V. de relief şi reconstrucţie.10 Obiectivele în Europa includ: • îmbunătăţirea mediului urban general prin conştientizarea problemelor de mediu. European Sustainable Development and Health Series: 2 . parcuri. 1997 10 Mega. care a avut loc la Istanbul în 1996. clădiri municipale. The wellbeing of cities and citizens in Europe. Ecologia în peisajul urban se referă tot la dezvoltarea durabilă şi este reprezentată de identificarea ecosistemelor sau a zonelor cu potenţial de ecosistem urban şi valorificarea acestora. Ameninţările spaţiilor publice Spaţiile publice includ pieţe. Au caracteristici atât istorice cât si contemporane iar menţinerea echilibrului dintre cele două este o provocare constantă. la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Aşezările Umane (Habitat II. in special pentru oraşele sau districtele in care clădirile stradale au limitat aceste zone. obiectivele care reies din dezbaterile agendei urbane pentru politici şi planificare pot fi mai puţin orientate spre criză.Dezvoltarea durabilă a mediului urban se realizează prin reconversia spaţiilor existente şi extinderea oraşului cu un impact cât mai scăzut asupra factorilor pedoclimatici. • crearea unor relaţii politice.Tenorul acestor dezbateri este unul de criză. în special în periferiile anonime ale oraşelor.City planning for health and sustainable development. Dorinta pentru securitatea 9 WHO. 15–37 10 . • oraşe mai durabile. s-au enunţat temele principale de care are nevoie progresul: • guvernare şi oportunităţi pentru cetăţeni de a participa la deciziile locale. străzi si drumuri. sociale şi ecologice viabile între oraşe şi judeţele învecinate şi regiuni. spaţii comerciale. cultural şi estetic. Summit-ul de Oraş).. Au fost descrise în diferite cazuri că fortărete ale libertătii. • management de mediu • atenuarea efectelor dezastrelor. • crearea unor cartiere rezidenţiale. În acelaşi timp noile funcţiuni urbane. punând accent pe rezolvarea problemelor naţionale mai mari. subliniind accesibilitate mai mult decât mobilitate. târguri. trebuie armonizate contextului urban existent. p. Our cities. o mare parte din dezbaterile mondiale actuale la nivelul oraşelor se concentrează pe problemele asociate cu mărimea şi funcţiunea. Spaţiile publice sunt in centrul provocărilor urbane. subliniind o abordare mai holistică a dezvoltării oraşelor. şi de crearea unei coerenţe la nivel funcţional şi în acelaşi timp vizual-perceptiv. • necesităţile locuirii. În Europa. Sunt văzute ca ţesutul conjunctiv din oraşe şi au rol de funţionalitate. reducerea sărăciei şi crearea de locuri de muncă. spaţii de interacţionare si insule ale umanitătii. • economie urbană. de utilizarea materialelor locale pe cât posibil. • integrarea tuturor politicilor urbane la atingerea acestor obiective. Potrivit ghidului de Planificare Urbană pentru Sănătate si Dezvoltare Durabilă intocmit de OMS 9. • crearea de locuri de muncă prin dezvoltarea activităţilor sănătoase şi ecologice. De exemplu. zone de agrement. de mediu. our future: policies and action plans for health and sustainable development. spaţii sportive.

in oras a ajuns un major impuls pentru politică si plănuire atât cât si pentru comportamentul individual. acţionând prin om. 11 . transport in comun şi iluminat stradal. Acestea pot fi exacerbate mai departe de decizii despre noi arhitecturi. cu un oras “modern” care să ne satisfacă. pentru ca unii oameni caută să se protejeze de frici reale sau percepute reducând folosirea spatiilor publice. batrani. ce poate fi făcut neluând in considerare siguranţa colectivă. ci la întreg procesul pe care această acţiune îl reprezintă. Arhitectura nu trebuie să se limiteze sau să se concretizeze doar la obiectul de arhitectură realizat. IV. care să corespundă unei arhitecturi fără obstacole fizice sau psihice şi în care să ne integrăm toţi în mod egal. CONCLUZII Observăm că ecologia este o manifestare care atinge foarte multe planuri. faună. dar si locomotor. care să asigure protecţie şi accesibilitate într-un design clar şi simplu de înţeles. care putem fi chiar noi in viitor. al protejării siturilor cu valoare naturală (păstrarea biodiversităţii). De aici şi o înşiruire de principii ecologice pe care urmându-le. Ecologia este o reacţie la o situaţie de criză. acel contact direct şi firesc cu mediul. al integrării în cadrul natural sau al utilizării unor materiale non–toxice. pentru ca mai apoi să poată ajunge să le asimileze. auditiv sau psihologic). prin programele de combatere a discriminalitatii “Acces pentru Toţi”. o încercare de repunere în echilibru a relaţiei dintre om şi mediul său. înspre integrarea viziunii unui mediu comun care să respecte diferenţele între oameni. va asigura un mediu bun pentru toata lumea. Această dorinţă duce la cât mai puţine spatii publice. Scopul merge mai departe de improvizarea unor rampe sau locuri de parcare speciale. Accesibilitate Un mare accent se pune pe rezolvarea problemelor funcţionale şi de accesibilitate din cadrul oraşelor. soluţia ideala fiind îmbinarea acestora intr-un cadru urban accesibil tuturor. omul este nevoit să acţioneze din afara sa. pe grija faţă de natură (cu tot ce cuprinde ea floră. nemaiexistând acea ‚apropiere’. Arhitectura de azi are rolul de a reconcilia un oras tradiţional care nu mai poate fi renăscut dar poate fi conservat. considerând că o arhitectură care răpunde nevoilor lor. care accentueaza ruptura dintre persoanele vizate si restul societatii. persoanele cu handicap (nu numai fizic. accentul cade pe copii. Însă. peisaj) atât din punct de vedere al (evitării) poluării cu deşeuri. pe temperarea consumului dezorganizat. Sustinute de Uniunea Europeana. vizual. omul ar avea şansa să şi le asume pentru început. în general se bazează pe înlăturarea exceselor (economia de resurse – apă. energie).

Solar Architecture. NEIL LEACH. London 1849 V.City planning for health and sustainable development. PETER ZUMTHOR. ARCHITECTURAL REVIEW. nr. nr. Our cities.Thinking Architecture.uk/ V. iulie 2001 V. mai 2000 12 . Birkhäuser 2006 V. Copenhagen. Fizica Construcţiilor .gov.1997 V. WHO Healthy Cities Project Office. SUSTAINING EUROPE. Architecture: A modern View.Hapticity and time. Research For Sustainable Urban Development And Land Use. DETAIL.71. Mega. Code for Sustainable Homes: Technical guide 2010 – Planning.6 . BIBLIOGRAFIE V. Vol.note de curs. ARCHITECTURAL DESIGN. 1991 V. our future: policies and action plans for health and sustainable development. Paideia 1999 V. Ed. Green Architecture. London 1991 V. building and the environment. WHO. Juhani Pallasmaa . European Commission Reviste: V.V.1239. http://www. JUHANI PALLASMAA.2002 V. The Eyes of the Skin (Architecture and the senses).4. The wellbeing of cities and citizens in Europe. nr. The Seven Lamps of Architecture. 1996 V. WileyAcademy 2005 V. European Sustainable Development and Health Series: 2 . Anestetica.communities. Institutul de Arhitectură Ion Mincu. JOHN RUSKIN. V. RICHARD ROGERS.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful