tm.Coperta: Mirela MUSCAN Redactor: Alexandru CIOLAN Apãrut: Bucureºti.ro ISBN 973-97800-9-1 ./fax: (021) 327 14 78 (021) 233 14 82 Mail: office@logos. 1997 Toate drepturile rezervate Editurii LOGOS Editura LOGOS® Adresa poºtei: OP 4 CP 48 Bucureºti Tel.

alãturi de care a crescut acest dicþionar .Lui Adrian.

celulã de crizã. dar astãzi a devenit atît de obiºnuit încît poate ajuta la „definirea“ unui sinonim. aflîndu-mã în exil în Franþa. telefax. Rodica Zafiu. pentru a nu mai aminti cuvinte care. Revoluþia din Decembrie ‘89. giacã: ‘78. pilulã “contraceptiv”. ‘81. s-a dat posibilitatea definirii corecte a unor termeni pînã atunci maculaþi de ideologia comunisto-totalitaristã (disident. la rîndul lui. vinotecã: ‘62. Ciolan.). deci mai bine de jumãtate în raport cu prima ediþie a DCR-ului. de exemplu ecu. futurolog. Hristea. veºtejiþi în curajoasa poezia Totul a Anei Blandiana.. ar trebui ca în orice dicþionar istoric al limbii sã existe minimum o atestare a cuvintelor pentru un deceniu. rezistent. Valeria Guþu Romalo. tupal). ‘76. Th. de exemplu cel al informaticii. acesta avea 3743 de cuvinte. Rodica Bogza. Iar azi. Graur. coktail Molotov.. internet. ‘93. M. cu evidenþã. susþinãtor “întãritor” etc. semestru alb. din motive lesne de înþeles. (telefon) celular. De altfel. G. mãcar majoritatea lor. – În DCR2 s-a acordat o atenþie specialã predatãr ilor. Sida. deschiderea graniþelor a cauzat ºi a permis pãtrunderea unei mari cantitãþi de cuvinte corespunzãtoare rapidei evoluþii ºtiinþifice amintite. R. în cadrul a douã spumoase emisiuni la postul de radio Europa Liberã de cãtre binecunoscutul ziarist N. partizan etc. în alcãtuirea acestei noi ediþii. Virginia Burdujea. ‘84. . Au fost înregistraþi astfel termeni reprezentativi pentru epoca traversatã de curînd ce exprimã realitãþi. 6 ani (panty). Lupu. una dintre „pîrghiile“ cele mai puternice de reprimare folosite în totalitarism. Acestea sînt de trei feluri: a) la cuvintele cu 2–3 atestãri în DCR s-au adãugat noi exemple din anii 1980–1996. Ciobanu. cd(-rom). române ºi strãine – fãrã a avea nici pe departe pretenþia de a fi cunoscut. – Pentru aceastã nouã ediþie s-a amplificat bibliografia cu lucrãri de specialitate. internet. nu-ºi puteau gãsi locul în nici un dicþionar. cu intense preocupãri politice anticomuniste. etc. a faxa fac parte din existenþa zilnicã a enorm de multor români. N. economie de piaþã. 3 ani (minighid). candidat nefericit/nenorocos “care a pierdut în alegeri”. ‘96.C. om sandwich: ‘61. În acest rãstimp s-au petrecut evenimente politico-sociale de primã importanþã. ‘85. laser. printre care fundamentalã pentru noi este. de exemplu la adidas. zapá etc. e-mail. mergînd de la simplul bãieþii. C. am adus ºi unele atestãri de la începutul anului 1997) au trecut ani buni. sperãm cã nu am uitat pe nimeni. ninja. corespunzãtoare ºi ele unor noutãþi ale epocii. din motive deseori obiective. Pruteanu. ceea ce a condus la o serie de datãri anterioare faþã de cele din DCR. sporadic. Într-adevãr. pînã la poeticul stînjenei. Tatiana Slama-Cazacu. Manina Vulpe. etc. în faza de corecturã a ediþiei de faþã. Uriþescu. Adriana Stoichiþoiu. Numeroasele recenzii – în general binevoitoare – ne-au ajutat prin observaþiile lor. cu observaþia cã engleza a avut în ultimii ani un impact net superior asupra românei în comparaþie cu perioada cuprinsã între 1960–1980. iar dacã aºa ceva s-a întîmplat. Luiza Seche. este din regretabila necunoaºtere a recenziei respective ºi. TVA. 4 ani (pizza). dacã socotelile noastre nu ne înºealã. În DCR2 multe cuvinte ºi-au probat existenþa de-a lungul a trei deceni i (aerofotografie: ‘65. trogloditizare. lup tînãr. Alf Lombard. faþã de cele 5628 de cuvinte (ºi expresii) conþinute în ediþia actualã. Cazacu.Cuvînt înainte la ediþia a doua Între data cînd am încheiat scoaterea fiºelor pentru prima ediþie a DCR (1980) ºi momentul cînd am încetat introducerea de noi fiºe pentru ediþia a doua a DCR-ului (sfîrºitul anului 1996 – deºi. la aproape opt ani de la descãtuºarea energiilor româneºti prin sacrificiul tinerilor eroi din Decembrie ‘89.. ‘84. pubelã. ‘82. Laura Vasiliu. un numãr de 1885 de cuvinte noi. ceea ce este mai greu. N. Cifra aceasta se mãreºte sensibil dacã se þine seama de sensurile noi. copil al strãzii. guler alb. B. – DCR2 conþine un sporit numãr de sintagme recent introduse în circuitul românei ca. deci cuvintele cãzute în desuetudine din varii motive. – S-au adus retuºãri la unele definiþii din DCR ºi s-au fãcut precizãri referitoare la domeniul cãruia îi aparþin termenii. Dupã 1989 s-au scris multe articole privitoare la cuvintele noi ºi în mod special mi-au fost utile cele semnate de Mioara Avram. de la 2 ani (star-sistem. ‘79. ‘93). nu de puþine ori pertinente. de obicei din limbile de mare circulaþie. chiar deplina sa implan tare în românã. Irina Preda. Bulgãr. ale cuvintelor deja existente în DCR sau în alte dicþionare curente ale limbii noastre. scienticã.. establishment: ‘74. din reavoinþã. Al. Un loc aparte l-a avut prezentarea DCR-ului în februarie 1985. în nici un caz. îmi spunea. restauratorul Cipriani din Veneþia pentru carpaccio. gorilã “bodyguard” (de menþionat cã. placã turnantã. Felecan. Zamfir. acest termen era absolut necunoscut marelui public. ‘78. cu amãrãciune. în special din francezã ºi din englezã. Matilda Caragiu Marioþeanu.. Ana-Maria Tupan. Al. – Ediþia actualã s-a îmbogãþit cu o serie de noi atest ãr i. unde utilizarea fax-ului era curentã. de urmãrit pierder ile unor termeni. diferenþã”. trogloditism. fax-ul ºi verbul corespunzãtor. o carte. în special pentru cã dupã Decembrie ‘89 numãrul ziarelor ºi al revistelor – multe efemere – a crescut considerabil. precum virus. Gh. Un simplu exemplu edificator: prin anii ‘87-’88. telescaun). cãrora le mulþumim pe aceastã cale. De asemenea s-a mãrit lista surselor. Pruteanu. la nedoriþii ceauºei sau la gama de termeni cu care erau denumiþi securiºtii. troglodiþie. În total s-au adãugat. etc. Th. Stela Toma. care îl folosesc la serviciu sau chiar acasã! În perioada beneficã de dupã ‘90 s-a putut pune „sub lupã“ limba de lemn a foºtilor „activiºti“ (ºi nu numai a lor!). de exemplu baghetã “tip de pîine”. cod genetic. telecomandã. dintre care unul semnificativ este de naturã lexicalã . carte de credit. au cîte 3–4 semnificaþii noi. aºa cã mulþumim tuturor acelora care s-au aplecat asupra DCR-ului ºi au scris despre el: L. Sanda ªora. ‘95. Munteanu. þestoasã “duba poliþiei”. ‘93) sau chiar a patr u decenii (monografist: ‘67. pînã la 7 ani (problematizá. Hristea. planning familial. ‘80.) ºi a ieºirii la luminã a unor cuvinte sau sensuri cunoscute ºi pînã în Decembrie ‘89 dar care. iar D. apã platã. care sînt în mãsurã sã dovedeascã vitalit atea cuvîntului respectiv. în care progresele fãcute de ºtiinþã ºi de tehnicã – cele mai active „motoare“ ale noului în vocabular – au fost considerabile. luminã verde. sã ne gîndim. fax. Eugen Simion pentru calendaritate. de pildã. Moga. Nicolescu. I. Mocanu. plajã “distanþã. G. ‘78. cu consecinþele ei pe toate planurile. cã aceastã capitalã inovaþie nu va putea trece niciodatã într-o þarã ca a noastrã pentru cã ar echivala cu suprimarea cenzurii.. Tatiana Slama-Cazacu pentru bogata „familie“ trogloditic. – La unii termeni s-a detectat – pînã la proba contrarie! – „pater nitatea“ : Andrei Cornea pentru directocrat. vîrf de lance etc. În ce constau diferenþele principale între ediþia actualã ºi ediþia din 1982? – Ediþia de faþã s-a îmbogãþit cu o serie de cuvinte r ecente – nãscute în interiorul limbii române sau împrumutate. Bercea. – S-au stabilit mai precis unele etimologii ºi s-au adus unele explicaþii de naturã enciclopedicã pentru mai buna înþelegere a unor cuvinte. fir de siguranþã (la bancnote). o persoanã foarte apropiatã. unele de neimaginat în epoca precedentã. iar în anumite domenii. Gh. numai astfel se pot „evalua“ cîºt igur ile dar ºi. de-a dreptul uimitoare. de exemplu.

primordial factor al culturii. Dar chiar ºi aceste ultime douã categorii de cuvinte nu pot lãsa indiferent pe viitorul lexicolog interesat de starea generalã – lingvisticã ºi sociologicã – a vocabularului limbii române. o serie de rectificãri ºi de precizãri. cãruia îi datorez. ºi începutul anului 1990. Fidelitatea celor menþionaþi aici ca ºi în ediþia I mi-a fost deosebit de preþioasã în special în epoca de beznã a „anilor luminã“ ºi în perioada exilului. îi invitãm pe concetãþenii noºtri sã colaboreze cu noi. Paula Diaconescu. cu devotament. fin comentator al meandrelor lexicale. Claire Herly. Dicþionarul de faþã ºi-a propus sã reflecte.3. 13 III 1996. Mãsura în care a reuºit rãmîne sã o decidã generaþiile viitoare de vorbitori ai limbii române. la accentuarea unor cuvinte etc. Caragiu Gheorghiþã.) – colegilor ºi prietenilor noºtri din þarã ºi din Franþa care ne-au fost aproape în diverse momente ale elaborãrii ediþiei de faþã: Sanda Anghelescu. care au cunoscut o nouã viaþã în epoca noastrã. signe de son emprise sur le public!“ (Le Monde. p. Luminiþa Brãileanu. pe care nimeni ºi nimic nu o poate þine sub un clopot de sticlã. cînd dezvoltarea lexicalã este atît de impetuoasã.. de Charnacé. iar cuvintele „aventuriere“ (dupã expresia lui Ferdinand Brunot) vor fi eliminate relativ rapid din þesãtura lexicului românesc. numele fiindu-mi ostracizat. În mod special gratitudinea noastrã se îndreaptã spre cei care ne-au asistat continuu. Doina Hanu. trimiþînd pe adresa Editurii fiºe cu cuvintele noi întîlnite în paginile presei. un îndemn cãtre cei care vor avea în mîini acest dicþionar: astãzi. în plus. în munca de redactare a acestei ediþii: – Coman Lupu. Mihãileanu. Pentru moment observãm însã. Lubica Jolly. Este o inovaþie care. În timp ce persoanele amintite mai sus nu ºi-au dezminþit profunda prietenie ºi solidaritate faþã de autoarea DCR-ului. Sã ne gîndim numai ce valoare au acele „hapax legomenon“ din româna veche sau termenii rarisimi din sec. Smaranda ºi Ioana Vultur. atunci. nu se strãvedea posibilitatea reluãrii lucrului la o nouã ediþie. Maria Luisa Chevalier. anul exilului meu.. Solange Seailles. Cei cu un mare aport informaþional ºi expresiv se vor impune în vocabularul viitor. cînd am putut reveni în þarã – totalitatea fiºelor strînse de mine între 1980–1986 ºi care. Liana ºi Vlad Murgu. cã limbajul presei – sursa de bazã a DCR-ului – are o covîrºitoare influenþã asupra lexicului curent: „C’est étonnant comme l’argot du journalisme a envahi le vocabulaire commun. Sanda Reinheimer-Rîpeanu. cu amabilitate prieteneascã. în special la unele definiþii. Paris. noua dinamicã lexicalã dintre 1960–1996. Valeria Guþu Romalo. care mi-au pus la dispoziþie. de departe. Theodor Hristea ºi Anca Gherman. Înainte de a încheia. pentru limba românã. N. dar este sigur cã nu toþi vor avea o egalã „speranþã de viaþã“. A. pe lîngã atenta ºi competenta trecere pe computer a întregului DCR. acest dicþionar era utilizat în þarã dar citat ca ºi cum ar fi fost o operã „anonimã“. cãrþi ºi fotocopii dupã articole greu accesibile mie. – Alexandru Ciolan. Mihaela Macovei-Trandafir.•7• De asemenea le sîntem recunoscãtori – în afara celor menþionaþi în prefaþa la ediþia I (3. pe cît a fost posibil... „Elasticitatea“ limbii noastre – cum sugestiv se exprima Alf Lombard în recenzia sa la DCR – i-a permis acesteia sã adauge un mare numãr de termeni noi într-un rãstimp scurt. D. împreunã cu academicianul francez Bertrand Poirot-Delpech. alþii vor dãinui numai o perioadã. 21 aprilie 1997 . sperãm. 16). Marie France Delport. Viki Hagiopol.. va incita pe cititori ºi (ne) va ajuta la o cunoaºtere mai adîncã a vocabularului actual – ºi viitor! – al limbii noastre. Hoancã. O. cu rugãmintea de a se conforma sistemului utilizat în DCR. – Valentina Gobjilã-Hristea. Andreea Roman. aceastã colaborare se poate constitui într-o probã a dragostei ºi a grijii noastre. ª. Gabriela Panã Dindelegan.. Antonia Constantinescu. mi-a fãcut marea ºi plãcuta surprizã de a mi le preda mult îmbogãþite cu materialul lexical adunat de el în tot rãstimpul absenþei mele din þarã deºi. a tuturor. Mihaela ºi Mirel Rodina. al XIX-lea. Bantaº . Mocanu. A. care a adãpostit – între 1986.

unele din limba auzitã la emisiunile de radio sau de televiziune – deci din presa vorbitã –. dupã înregistrarea prezenþei sale efemere. aceasta are calitatea de a influenþa în gradul cel mai înalt limba vie de astãzi2. Prefaþa. M. la noi. pe de o parte. Davan. 1. cã numãrul cuvintel or tit lu din acest dicþionar nu corespunde cu numãrul cuvintelor rãspîndite recent în limba actualã. neologismul are – fie în dicþionare. de extinderea contactelor dintre diversele limbi. uneori de 1 J. Bruxelles. în care acesta sã gãseascã explicate cît mai exact. evident. explicative. atît în intervalul celor 20 de ani. ªtiinþificã. prin creºterea forþei interne de creaþie a limbii române ºi. Concepþia potrivit cãreia se înregistreazã neologisme începînd cu secolul al XVIII-lea stã – pe bunã dreptate. b. 1. sensurile adãugate recent la cuvintele mai vechi ale limbii. dar sã nu fi fost înregistrat de alte dicþionare.3. Afirmând acestea. Pe plan lingvistic. Pentru excerptarea materialului lexical ne-am adresat presei pentru cã ea este printre primele canale care. întrucît am considerat cã DCR va trebui sã devinã un instr ument practic de informare curentã pentru un public foarte larg. 1. Montreal. înþelegîndu-se prin neologisme cuvintele împrumutate sau create în limba noastrã începînd cu sfîrºitul secolului al XVIII-lea. reprezintã realitãþile ºi ideile epocii noastre. Considerãm cã este necesar ca aceastã dinamicã a vocabularului sã fie urmãritã sistematic ºi înregistratã în lucrãri de specialitate. p. pe de altã parte. împrumuturile din alte limbi. Am acordat atenþie acestor cuvinte încã fãrã un statut stabil în limbã. printr-o serie de împrumuturi. Tendinþele actuale ale limbii române. urmînd sã fie utilizat ca un instrument de lucru de cãtre specialiºti. Étude linguistique et sémiotique des dictionnaires français contemporains. 1. ºansa sã se impunã în limbã (sau care în perioada respectivã s-au instalat definitiv. mai frecvent utilizat. Iordan în „Limba românã“. am consemnat ºi unele cuvinte aparþinînd limbii vorbite. cît de cuprinzãtor este? Considerãm cã în acest dicþionar trebuie introduse ºi explicate cuvintele necesare pentru înþelegerea lexicului limbii curente. cuvintele din DCR vor fi datate. ºi în acelaºi timp mai accesibil. 1968. p. Pornim de la principiul cã. p. deci. în unitatea de timp. pentru cã nu considerãm exclus ca în istoria unui termen. Bucureºti. acest dicþionar va putea îndeplini un rol ºtiinþific-documentar. Ce se înþelege prin cuvînt recent? Vom porni de la sensul cel mai general. formaþiile noi din elemente preexistente în limbã. În plus. Desigur cã memoria prezentului reþine cu mai mare exactitate decît ar putea sã determine o cercetare ulterioarã împrejurãrile în care s-au format în limbã anumite cuvinte ºi expresii. O primã caracteristicã a unei astfel de lucrãri constã. Graur. surprinde „pe viu“ schimbãrile în limbã. fie în alte lucrãri de lingvisticã – un sens temporal vag. în plus. perioada de timp la care ne vom referi este relativ redusã ºi foarte apropiatã de momentul actual. La Haye. Dictionnaire du français vivant.). la baza Dicþionarului de neologisme (DN) elaborat de Florin Marcu ºi Constant Maneca (ediþia a III-a. în marea lor majoritate. 3. 1972. cît ºi acelea care nu au cãpãtat o consacrare.6. pentru a rãspunde extraordinarei înnoiri lexicale de astãzi. este destul de mult. de M. 285. 202. cît ºi în afara acestora. precum ºi structura articolelor cuprinse în el. acesta devenind primul dicþionar datat al limbii române contemporane. .PREFAÞà 0. etapã istoricã marcatã de o largã difuzare a noilor cuceriri ale ºtiinþei ºi tehnicii. chiar de cele recente. 1978. 1968. În cele de mai jos ne propunem sã înfãþiºãm concepþia care a stat la baza elaborãrii acestui Dicþionar de cuvinte recente al limbii române (DCR). Ed. Cohen.2. 3 Aceastã atitudine apare într-un dicþionar relativ recent al limbii franceze. de obicei. presa mînuieºte un limbaj extrem de receptiv (deci deschis inovaþiilor) menit sã reflecte realitatea lingvisticã actualã. din cel argotic etc. aduce la cunoºtinþa maselor noutãþile din diverse domenii. cu noutãþile sale cele mai recente3. În plus. Paris. ceea ce. caracterul unitar al lucrãrii se datoreºte cor pusului sãu constituit din limba prezentã în presã. ca ºi pentru o serie de lucrãri din domeniul lexicologiei. care are în vedere trei accepþii: a. 7). 2 Al. p. de exemplu DEX sau DN3. mai precis. aºa încît se ajunge ca cele mai vechi neologisme sã aibã o „vîrstã“ de aproximativ 200 de ani. ºi aceasta pentru cã. de amplificarea raporturilor internaþionale ºi. Trebuie precizat cã în DCR se înregistreazã atît cuvintele care au. acestea. cu care am comparat cuvintele cuprinse în dicþionarul nostru. Aici însã trebuie fãcutã o precizare: în privinþa datãrii. Înregistrate fiind într-un timp limitat. de pe acum. Rey-Debove. sensurile caracteristice cu care acestea sînt folosite.5. Trebuie menþionat imediat cã. 1. M. Lallemand. aºadar. dar trebuie adãugat cã lingviºtii sunt de acord asupra faptului cã lexicul se transformã în chip sensibil în aproximativ 10 ani1. normative etc. c. altele din limbajul familiar. aºa cum vom avea prilejul sã subliniem ºi mai departe. influenþele ce au impus împrumuturi lexicale din alte limbi etc. este posibil ca termenul respectiv sã fi aparþinut ºi limbii de dinainte de 1960. În mod deliberat am evitat termenul neologism. Evident cã noi explorãri pot corecta datele noastre.4. din dorinþa de a cuprinde cît mai mult din limba vie a epocii noastre. toate acestea se traduc. I. în afarã de materialul oferit de presã. v. 41. Am înglobat toate aceste semnificaþii ale cuvîntului recent. Mouton. 1. circulînd curent în vocabular). 1971. Desigur cã acest interval de timp este arbitrar ales. În cazul nostru. nr. Ce dimensiuni are DCR. ca izvor de material lexical pentru dicþionarele cu alt specific ale limbii române (generale. cuvintele (ºi unele sintagme) noi apãrute masiv în ultima vreme în limba românã. sîntem conºtienþi de caracterul totdeauna „deschis“ al unui dicþionar ºi de faptul cã nici o operã lexicograficã nu poate fi „completã“. se pot întîlni în anii precedînd ultimele douã decenii termeni înregistraþi de noi ca aparþinînd perioadei de dupã 1960. este necesar sã se consacre un dicþionar special cuvintelor apãrute ºi/sau (mai frecvent) folosite în ultima perioadã în limba românã. prin intermediul cuvîntului scris. fiind vorba de un dicþionar general de neologisme – de exemplu. dar care circulã în limba scrisã sau în cea vorbitã ºi pun probleme pentru buna înþelegere a semnificaþiei lor.1. pornind de la un material lexical recoltat în ultimii 20 de ani.

9 Aºa cum. cuvîntul-titlu. de xenisme. 1972. . chim. argotic etc. iatã elementele distincte ale dicþionarului nostru: — este primul dicþionar datat al cuvintelor noi din limba românã. Nu trebuie neglijat nici aspectul ºtiinþif ic al problemei pentru o viitoare istor ie a vo ca bular ului românesc : reflex al evoluþiei ºtiinþifice. sperãm. familiar. pentru a nu rãmâne izolat. Str uctura ar ticolelor. indicaþii gramaticale. 370-381.. definiþie.1. în primul rînd. Bucureºti. culturale etc.11. cît ºi rectificãrile aduse unor elemente privitoare la datãrile propuse în anul sau în anii precedenþi. Desigur. DCR dovedeºte puterea creatoare a limbii române în epoca istoricã circumscrisã (ultimele douã decenii). 1. 4. trimiterea la alt/alte surse din presã ºi/sau la alt/alte cuvînt(-inte) din DCR. 6 Pentru aceastã problemã. ºi unul de culturã – ºi va reflecta concret rata de creºtere a tezaurului lexical al limbii române. Aceste elemente pot constitui începutul unei Arhive lexicale a limbii române actuale9. Paris. 8. 2. superflue. 3. etc. O soluþie economicã ºi. I. 3. Alcãtuit dupã principiile expuse mai sus. menþionate mai ales pentru cei interesaþi sã capete informaþii suplimentare de specialitate) ºi generale ale limbii române (DEX.. iar dupã o serie de ani. 5. El va reprezenta. DCR va funcþiona ca sursã lexicograficã. va fi nu numai un instrument de lucru. 7 Un exemplu: P. rod al colaborãrii tuturor factorilor interesaþi. DN3) în care este înregistrat cuvîntul. p.4. „Langue française“.). Din acest punct de vedere se poate afirma cã lucrarea de faþã are mai puþin specificul unui dicþionar lucrat dupã o tehnicã lexicograficã instituþionalizatã ºi este mai curînd ceea ce în lingvistica germanã se numeºte un Wortregister. „Archives du français contemporain“ (v.10. 10. deci trebuie subliniatã valoarea sa pragmaticã. nr. foarte rar. ci ºi prin formarea. 2. separîndu-se cuvintele noi necesare de împrumuturile ºi inovaþiile de lux. familiare etc. Graur. pe teren propriu. Caracterul uzual al dicþionarului este exprimat prin indicarea pronunþãrii ºi a accentuãrii termenilor de origine strãinã. exemplificare prin c i t a t e din presã ºi. p. 1971. 1. în 1964. în „Limba românã“. 1969. De menþionat cã în banca de date fono-morfo-semantice a limbii române (BANDASEM) inventarierea are în vedere întregul lexic al limbii române cuprins în diverse opere lexicografice (vezi Ion Dãnãilã ºi Radu Michãescu în LR 5/1980. v. 5 Theodor Hristea. sã urmeze o perioadã de non-utilizare. argotic. etimologia. În DCR existã douã tipuri de articole pentru cuvintele-titlu: A. J. indicarea unor variante. se va consemna specificul cuvintelor respective (medical.. Quelques observations sur le rôle des affixes grecs dans la formation des nouveaux termes du roumain littéraire. DM. În concluzie. în „Cahiers de Lexicologie“. Ar ticolele pr opr iu-zise sînt alcãtuite din: 1. 7. p. Dimitrescu. datat) cuvîntul. Introduction à la lexicographie. acest dicþionar va deveni un izvor de studii lingvistice privind diferite faþete ale noii structuri lexicale. v. 185 º. p. Matoré. ci. 1965. B. tehnice. Quemada. 1. sã se vegheze cu grijã asupra destinului limbii. marca de utilizare care precizeazã domeniul de activitate (biol. 56 º. într-unul din stilurile cu cea mai largã circulaþie – stilul presei. va fi un rezer vor din care celelalte dicþionare ale limbii cu un profil diferit îºi pot extrage materialul care le intereseazã. s-au înfiinþat. 6. va trebui sã se continue.7. et Cl. Heft 2. sintactice etc. rar etc. în mod obligator iu un articol propriu-zis trebuie sã conþinã punctele 1. ºi 4. tehnic. Greimas. p. Fl.5. la elementele formative de origine greacã ºi latinã8 – a unui numãr considerabil de cuvinte. 1952. în primul rînd.). p. în cazul împrumuturilor. La romanité du roumain . DC etc. 60 º. dar ºi morfologice. de obicei. practicã. Quemada în volumele recente din Matériaux pour l'histoire du vocabulaire français.). 9. 1. înregistrate pentru întîia oarã în acel an. implantãrii lor în limbã. de la caz la caz. 2.. cuvîntul respectiv sã se încetãþeneascã în limbã4. Un astfel de dicþionar care cuprinde ºi surprinde o parte a vocabularului nostru în mers. 8 Vezi Al. 2.•9• „hapax“. o oglindã a realitãþii lingvistice din perioada ultimelor douã decenii – ºi. 88-92. în cazul cuvintelor argotice. variante ale articolelor propriu-zise.) ºi/sau caracterul cuvîntului (franþuzism. a scrierii cuvintelor ºi prin definirea acestora6. indicarea unor lucrãri româneºti de lingvisticã în care a fost discutat cuvîntul. este completarea anualã printr-un supliment publicat ca o fasciculã aparte ce va conþine atît cuvinte noi. din acest punct de vedere. ºi prin tr imiter i care sînt de douã feluri: la alte cuvinte cuprinse în DCR ºi/sau la sursele indicate din presã. 2. nr.. Dintre aceste 12 puncte. 473). Berlin. Gilbert. sunt alcãtuite din: 4 Pentru atenþia acordatã soartei cuvintelor. sub îndrumarea lui B. — este primul dicþionar care reflectã vitalitatea ºi dinamica vocabularului limbii române dintr-o perioadã bine determinatã. Paris. Absenþa celorlalte puncte este lesne de înþeles. în „Beiträge zur Romanischen Philologie“. indicarea unor dicþionare strãine în care este înregistrat (ºi. 11. 5.u. Ar ticolele-tr imitere. G. Dubois.8. în Franþa. Lucrarea prezentatã astãzi publicului larg are particularitãþile unui dicþionar descriptiv.u. în „Le français moderne“. în acelaºi timp. pentru aducerea la zi a dicþionarelor generale ale limbii noastre7.u.J. 1971. de pildã. 1. Larousse.9. p. la etimologie etc. A. indicarea dicþionarelor curente româneºti de specialitate (LTR. deci. 65. Dictionnaire des mots nouveaux (1971) a fost utilizat de B. — DCR pune în evidenþã accentuarea caracter ului inter naþional al dezvoltãrii vocabularului actual al limbii române ºi aceasta nu numai prin împrumuturi lexicale din limbile de largã circulaþie. în special 4. dar cu procedee ºi elemente folosite ºi de alte limbi – ne referim aici. nr. prin exemple simple care ne aparþin. 12. Evident cã în dicþionarele normative ºi explicative ale limbii va trebui sã se manifeste multã exigenþã faþã de cuvintele recent introduse5. indicarea pronunþãrii.

realitatea limbii epocii se pãstreazã prin contextul/contextele cuvîntului-titlu. 2. uneori. filamentar v. 2. Sensurile diferite ale aceluiaºi cuvînt sînt numerotate. un criteriu al detaºãrii dintr-un fiºier foarte bogat a cuvintelor pentru DCR a fost acela al eliminãrii cuvintelor care au circulat ºi înainte de 1960. data primei atestãri. fie chiar în aspectul vorbit al limbii. Într-adevãr. nici în alte dicþionare curente ale limbii române. criobiologie). 12. 11.4. În general. socotim cã trebuie explicate ºi ilustrate în DCR pentru a ajuta la înþelegerea lor de un public cititor cît mai larg. deci care au o anumitã poziþie în limbã.2. Am procedat în acest fel întrucît am pornit de la principiul cã acest dicþionar are menirea sã consemneze.3. Pentru aceasta un ajutor preþios ne-a adus DN. . prin sinonime cunoscute sau prin explicaþii menite sã lãmureascã sensul/sensurile pentru masele largi de cititori. acesta poate fi. 2. mãcar ºi foarte aproximativ. etimologia. Paris. 1978. 5. 2. ºi 1.1. 2. p. În unele cazuri am inserat totuºi în DCR cuvinte ilustrate printr-un singur citat. cuvintele din fiºierul nostru prezente în DN. 2. acesta suplineºte în mod practic orice definiþie (v.). în dorinþa ca acest dicþionar sã devinã o sursã pentru dicþionarul tezaur al limbii române ºi pentru alte dicþionare am considerat util – în mãsura în care am dispus de citate pentru ele – sã înregistrãm ºi cuvinte despre care avem certitudinea cã au circulat în perioada premergãtoare anilor ‘60. socotind cã. apãrut în 1961. au fost înlãturate. se pot rafina. În cazul dicþionarului de faþã. cuvîntul-titlu. 8. 4. într-o bogatã ilustrare10. Este vorba de situaþii foarte diferite: — cuvinte care apar înregistrate în DEX sau în DN3. nu ºi-au putut încã dezvolta semnificaþiile virtuale. 10 „Il n'y a pas de véritable dictionnaire sans exemples“ (Le Petit Robert. unele dintre ele) în presã. Nu trebuie totuºi sã ne surprindã împrejurarea cã numãrul sensurilor este relativ redus ºi cã cei mai numeroºi termeni sunt monosemantici în DCR. indicarea unor lucrãri româneºti de lingvisticã în care a fost discutat cuvîntul.2. 2. cît în citate.2. aceasta se explicã prin timpul prea scurt care a trecut de cînd sînt folosiþi în limbã.) ºi generale ale limbii române (DEX.3. 5. (în cazul împrumuturilor) indicarea unor dicþionare strãine în care este înregistrat (ºi. 3. în categoriile de mai sus credem cã sunt cuprinºi – cu toate rezervele impuse de astfel de „pronosticuri“ – termeni care vor rezista timpului. Aici trebuie fãcute însã douã precizãri: a. — cuvinte care reprezintã unele denumiri comerciale noi (cazeocaroten). de obicei. INCREST). Altele însã sunt cuvinte cu o existenþã efemerã sau care denumesc realitãþi de pe alte meridiane.1. trimiterea la alte surse din presã. 6. XV). este clar cã numãrul citatelor poate avea un mare rol. timp în care. care este o primã încercare de a determina. În DCR definiþi a cuvintelor s-a dat cît mai simplu. 3. DC etc. dar cuvintele respective apãrînd (des. 13. indicarea pronunþãrii. 9. gazohol). 7. întîmplãtor. a ansamblului de cuvint e-tit lu care nu poate fi decît rezultatul unei selecþii. De aceea am cãutat ca în articolele propriu-zise sã ilustrãm sensurile cu exemple extrase din presã. deci cu o atestare anterioarã epocii pe care ne-am propus s-o urmãrim. 6. conductorinã. 10. care pot fi de diverse tipuri. dar care în dicþionarele menþionate nu sunt însoþite de exemplificãri (de exemplu: cibernetiza. dar care – deºi uneori au fost semnalate în reviste sau în dicþionare de specialitate înainte de aceastã datã – nu au fost înregistrate nici în DN. — cuvinte care denumesc tipuri de activitãþi sau de profesiuni noi (arhitect-decorator. DN3) în care este înregistrat cuvîntul. marca de utilizare (v.2.3. În DCR am pornit de la principiul verificat de practica lexicograficã dupã care tãria unui dicþionar constã nu atît în definiþii. vocabularul recent al limbii române din ultimele douã decenii. 2. articolele propriu-zise). Pentru a se distinge creaþiile efemere de cele cãrora li se poate prevedea o viaþã mai lungã.4. un semn cã termenul respectiv este mai bine reprezentat. dactilografã-secretarã). De asemenea au fost eliminate din DCR cuvintele cuprinse în DLR cu atestãri anterioare anului 1960. cineast-reporter.6. externare. indicarea dicþionarelor curente româneºti de specialitate (LTR.2. definiþie. — cuvinte uzuale care reprezintã realitãþi ale vieþii de toate zilele ºi care. — cuvinte care apar în contexte ilustrînd unele cuvinte-titlu din DCR (de exemplu discofil v. indicarea unor variante.2. fie în presã.• 10 • 1. Dintre aceste 13 puncte. cînd sensul reiese cu claritate din citat.2. nu au fost înregistrate de noi în contexte mai numeroase: ciorap-pantalon. 2. 2. trimiterea la un alt (alte) cuvînt (-inte) din DCR. Uneori. În situaþia aceasta se aflã ºi unele cuvinte recente alcãtuite din abrevieri (BTT. b. datat). DM. decontracturare). numai trecerea prin limba românã a unor împrumuturi sau a unor creaþii pe teren românesc (v. de fapt. Al doilea criteriu al selecþionãrii termenilor pentru DCR a fost acela al rãspîndir ii cuvintelor în limba românã. în mod obligator iu un articol-trimitere trebuie sã fie alcãtuit din punctele 1. au fost reþinute unele cuvinte care apar în DN dacã în contextele din ultimele douã decenii prezintã sensuri noi – de exemplu impact.1. hobbyst. pentru aceasta am admis în DCR cuvintele pentru care au existat în fiºierul nostru minimum douã citate. indicaþii gramaticale. cardat). Una dintre problemele cele mai dificile ale alcãtuirii unui dicþionar – ºi DCR-ul nu a putut constitui o excepþie! – este aceea a stabilirii „nomenclat ur ii“ sale. se pot modifica. cuvîntul. Sã nu uitãm cã pentru Voltaire „un dicþionar fãrã exemple este un schelet“. — cuvinte care denumesc noi cuceriri ale ºtiinþei ºi tehnicii (crenoterapie. cu rare excepþii. dacã din presa excerptatã de o singurã persoanã s-au extras douã contexte cuprinzînd un anumit cuvînt. realiza etc.

(fãrã zi). 2. am alcãtuit exemple simple (v. în fond. primul citat reprezintã prima atestare. citatele sã fie scurte. anul ºi pagina (v. cosmonef.. engl. 2. sunt urmate de indicarea exactã a sursei. ivite independent.z. Din dorinþa de a da posibilitatea tuturor celor care folosesc acest dicþionar sã înþeleagã. nu am repetat siglele acesteia.//. deoarece numai în francezã am gãsit atestat sensul din limba românã. Datarea este indicatã în trei feluri: a. de asemenea. în spaþiul rezervat etimologiei am notat cuv. artistice. supusã – desigur – relativitãþii generate de carenþele cunoºtinþelor noastre ºi de inexistenþa unor preocupãri anterioare consecvente de datare a cuvintelor româneºti. aceasta este situaþia idealã.4. Evident. ci – pînã la proba contrarã – de „formaþii“ paralele. (fãrã paginã). Evident.3. Înregistrate fiind într-un rãstimp limitat. 1968 fototelegrafic rom. în mãsura posibilului. kosmokorabli. cuvintele cuprinse în DCR sînt datate.2. Ca regulã generalã. Etimologia cuvintelor fomate în cadrul limbii române s-a rezolvat. în cazul cînd contextul indicã apartenenþa unui termen la o . Desigur. dar uneori ne-am oprit la o singurã atestare pentru unele cuvinte (v. avînd ca „autor“ o colectivitate. în general. 2. dar uneori ºi în acela al cuvintelor create pe teren românesc. contextul poate furniza unele indicaþii asupra limbii de origine. nu am recurs la prescurtãri însã în cazul unor nume de personalitãþi ale vieþii politice. dar cum nu întîlnim acest cuvînt într-un dicþionar al limbii engleze (americane). 2. Trebuie însã imediat subliniat cã data primã menþionatã la fiecare cuvînt nu trebuie absolutizatã: este vorba exclusiv de o primã atest are cunoscutã. notîndu-se prin semnele de suspensie [. eventual f. fr. indicarea etimologiei în DCR se impune. containerizare etc. 2. de a prezenta o imagine a limbii actuale pentru cã la un moment dat se pot considera toate citatele ca aparþinînd unui unic „text“.. într-un alt loc în DCR. 2. a fost notat ca atare. b. în al doilea rînd.4..4. (fãrã datã). 1963 engl. în rezolvarea etimologiei am întîmpinat multe ºi mari dificultãþi.5. ºtiinþifice. magnetodiaflux. Tot în cazuri foarte rare.• 11 • 2. 1967 fr. 1967 În toate cazurile similare nu am mai considerat cã este vorba de împrumuturi. prin data existentã la prima atestare a cuvîntului-titlu din articolele propriu-zise. Am precizat „în mãsura posibilului“.1. 2. dupã rus. în partea finalã a articolului. prin derivare sau prin compunere. Citatele. în acelaºi context – uneori la forme gramaticale diferite – de douã ori. În mod intenþionat. Deºi nu este un dicþionar cu specific etimologic. 2. 2. morfologic etc. Am cãutat ca.). de exemplu.4. Citatele sînt înregistrate cu un dublu scop: în primul rînd. pentru cuvintele neîntîlnite în sursele curente.2. în general.6. fãrã dificultãþi..) ºi c.d. dar nu asupra etimonului precis. Evident. 1968 fotocoagulare rom. am adoptat o notare simplificatã.4. iar în altele am dat exclusiv o descr iere a formaþiei cuvîntului (de exemplu minicopter: din mini.7. al doilea este mai recent. pentru cã. de exemplu. de exemplu: ludotecã. Pentru a nu încãrca în mod inutil dicþionarul.).4. 2. se face numai o trimitere (v. Menþionãm cã în citatele folosite nu am intervenit în scrierea cuvintelor. fiecare cuvînt este ilustrat prin maximum trei citate extrase pe cît posibil din perioade de timp diferite. dar care în românã sunt atestate înaintea acestora. interesant sub raport sintactic. dacã modelul strãin al unui cuvînt este cunoscut.).] omisiunile din text.+ [heli]copter) fãrã a putea preciza în ce limbã a fost creat sau alcãtuit cuvîntul respectiv. Un caz special îl constituie o serie de cuvinte care existã ºi în alte limbi (de exemplu în francezã.p. LP etc. prin anul notat dupã cuvîntul-titlu al articolului-trimitere. atitudinea noastrã faþã de scrierea corectã a cuvintelor se manifestã în forma cuvintelor-titlu. dar am considerat cã termenul românesc are ca etimon cuvîntul francez. 2. contextul indicã originea americanã a invenþiei numite magnetoplan. dar cunoscute din vorbirea zilnicã. cît ºi în englezã. de exemplu chip. În acelaºi scop.2.1.3. De exemplu. Un exemplu: planetoid apare atît în francezã. pornindu-se de la cuvintele înregistrate anterior în dicþionarele curente. 1964 fr. lungimea unora se justificã prin împrejurarea cã în ele apar cuvinte pentru care. dacã trimiterile se fac la aceeaºi sursã. date între ghilimele. Aceasta pentru ca reþeaua citatelor sã poatã întãri ideea circulaþiei î n timp a cuvîntului.. în special în cazul împrumuturilor.5. În cazul unor cuvinte nu am putut furniza nici o indicaþie etimologicã.2. la numele proprii am lãsat numai iniþialele.7. am selectat din citatele avute la dispoziþie numai strictul necesar bunei înþelegeri a sensului. considerãm aceste datãri exclusiv ca un început de drum.7.3.5. În situaþii excepþionale s-a indicat f. urmînd ca al treilea sã aparþinã ultimilor ani. pentru a putea cuprinde în DCR un numãr mai mare de cuvinte ºi pentru a ne pãstra în limitele impuse. am considerat cã. cu grafeme cunoscute în general de orice vorbitor al limbii române. Uneori a fost foarte greu de decis dacã un cuvînt s-a format pe teren românesc sau este împrumutat ca o formã alcãtuitã într-o altã limbã. ci exclusiv ziua. englezã). pronunþarea cuvintelor strãine. De exemplu: modernitate rom. f. notatã între paranteze drepte. 2.3. cinecenaclu).7.5. Cuvintele de origine strãinã care prezintã o pronunþare diferitã de cea corespunzãtoare aspectului scris al cuvîntului au fost însoþite de indicarea pronunþãrii. În acest caz explicaþia etimologicã este cuprinsã între //. deci. de a exemplifica semnificaþiile cuvintelor recente ºi de a oferi exemple ilustrînd diferitele combinaþii sintactice în care poate fi utilizat termenul respectiv ºi. prin anul notat între paranteze la una dintre trimiteri în cazul acelor cuvinte-titlu în care citatul/citatele nu reprezintã prima atestare (v. implantar ea sa în limbã.1. Nu am considerat cã avem de-a face cu douã ocurenþe în cazul cînd un termen apare. microanchetã. 2. cosmonavã.

iar pentru englezã lucrãrii The Barnhart Dictionary of New English since 1963 de Clarence L. cum este DEX-ul. Aceste dicþionare ne-au fost utile de cele mai multe ori în operaþia de stabilire a etimologiilor cuvintelor româneºti ºi – de multe ori – în evidenþierea „rapiditãþii“ cu care româna a împrumutat sau ºi-a creat un termen pe baza elementelor sale. DN3 a fost utilizat pentru cã are un profil asemãnãtor – pînã la un punct – cu DCR. de exemplu. it. Robert K. Fiºierul existent. 3. Pentru francezã ne-am adresat în special lucrãrilor Dictionnaire des mots nouveaux de P. Beyrer. care nu-ºi gãseau locul în DN3. engl. Gheorghiu. dar pentru cititorii de astãzi care le întîlnesc în paginile ziarelor. De menþionat cã am înregistrat dicþionarul care dã cea mai veche atestare (de exemplu. A. DCR-ul cuprinde ºi formaþii româneºti noi. Este ºtiut cã „frontierele“ vocabularului (total) al unei limbi sunt imprecise. L. despre care nu avem nici o siguranþã cã au un „viitor“ de stabilitate. Hristea. Seche. denumirile unor produse etc. De aceea. Dacã însã un cuvînt din DCR apareºi în Dicþionarul limbii române. Maneca. faþã de caracterul „extern“ al acestuia. cuvinte de origine strãinã neadaptate sistemului limbii române. pentru unele cuvinte întîlnite în mai multe limbi am indicat mai multe surse posibile. Ori de cîte ori cuvintele cuprinse în DCR apar în DEX ºi/sau în DN3. ca ºi de autoarea acestui dicþionar. în parantezã indicaþia franþuzism.1. A. unele forme argotice. Il. în cele mai multe situaþii. Desigur cã multe dintre cuvintele din aceste ultime douã categorii vor fi date uitãrii.2. (DLR). cuvinte cu circulaþie în limba românã în general sau în unele sectoare de activitate. am menþionat acest lucru. cuvintele „de ultimã orã“. etc. electrooftlam. ºi ei numeroºi. în caz cã data este aceeaºi în douã dicþionare ale aceleiaºi limbi am indicat numai unul dintre ele. Carabulea.• 12 • anumitã zonã lingvisticã ºi cînd cuvîntul respectiv este alcãtuit din elemente reperabile în românã. M. nu am avut elementele necesare pentru a stabili unele etimologii. cel mai cuprinzãtor dicþionar al limbii române de pînã acum. acestea au notatã etimologia la sfîrºit. de formare a cuvintelor sau de etimologie. cu siguranþã. descoperite ºi aplicate recent. aceasta nu are cum sã aparã în paranteza finalã a termenilor corespunzãtori din românã (de exemplu: multivision). mai bine spus. Barnhart. numai o parte din ceea ce existã ca nou în vocabularul actual ºi din ceea ce ar fi putut fi extras de un colectiv numeros. acolo unde este cazul.4. vom lua ca exemplu Dicþionarul medical. O caracteristicã a acestui dicþionar constã în trimiterea.). Cum etimonul este identic cu forma din text.8. El. Al. Avram. familiare etc. acest dicþionar nu reprezintã decît un început ºi nu are nici pe departe pretenþia de a fi cuprins în întregime lexicul românesc recent. 2. indicaþie care exprimã de fapt atitudinea noastrã faþã de cuvîntul respectiv. 3. 2. Sol Steinmetz. dupã specificul ocupaþiilor lor – existã ºi alþi termeni. Rudeanu. Informaþiile culese din lucrãrile citate au fost folosite pentru stabilirea etimologiilor ºi. încã din 1964 (Dicþionarul medical apãrînd în 1969 ar fi fost firesc sã-l consemneze). T.7. În DCR cuvintele de origine strãinã prezente în lexicul românesc actual au fost clasate în trei categorii: a. dicþionar care cuprinde ºi neologisme din perioade mult anterioare anului 1960.).. Graur ºi I. pentru cã este foarte probabil ca înregistrarea în dicþionarele strãine respective sã fi fost lacunarã). Gheþie. E. am considerat suficient sã notãm în paranteza iniþialã cuv. mobile. înainte de a încheia trebuie subliniat cã suntem conºtienþi de lipsurile acestei lucrãri (nu am cuprins ºi alte cuvinte poate cel puþin la fel de importante ca cele incluse în DCR. creaþiile „de moment“.5. endodonþie.. în mod normal. consacrate în special cuvintelor noi din francezã ºi englezã s-a indicat. Coteanu.R. Bucureºti. din mini. L. De menþionat cã.7.. în paranteza finalã. în interiorul limbii române.3. Acad.S. de exemplu medicina. Th. consacrate problemelor de lexic. Gilbert. Ed. resp. fr. 1978 (PR). împrumuturi propriu-zise.+ecran. am notat „probabil dupã model. Mirska. În plus. b. de exemplu.8. În concluzie. fibroscop – toate înregistrate în DCR – . electronografie.) sau. Asan. etc. astãzi.5. nu am înregistrat toate locurile unde specialiºtii au semnalat ºi au . Graur. în care nu am întîlnit cuvinte precum: cardiomiopatie. contestabile. mai ales. nu am putut furniza o datare mai veche pentru unele cuvinte inserate. c. Popescu-Marin. În aceastã categorie intrã. efectuîndu-se o comparaþie între DCR ºi dicþionare strãine recente. De asemenea. L. potrivit principiului etimologiei multiple. la început. electroacupuncturã. R. red. dicþionarele strãine citate ne-au dat prilejul sã constatãm pre-înregistrarea în limba românã a unor cuvinte (este preferabil sã vorbim despre pre-înregistrare ºi nu despre pre-existenþa cuvintelor în limba românã. am utilizat o serie de dicþionare de specialitate. limbii române – nu toate întregii limbi române. unele. În plus. cuvinte strãine (categoria c. de exemplu miniecran. la care am adãugat datele recente cuprinse în Dictionnaire des mots contemporains de P. 2.“. nu este la îndemâna maselor de cititori. F. va fi altfel mîine. cuvintele argotice. probabil dupã model engl. Toma. ci numai unor vorbitori. H. asupra cãrora ne vine foarte greu sã ne pronunþãm. dar trebuie menþionat cã.. chiar ºi unele cu specific tehnic. Vasiliu. Aici trebuie incluse ºi cuvintele de origine strãinã neintrate încã într-un circuit mai larg (trecute în DCR în categoria b. însumeazã. M.1. anglicism etc. 2. I. Referirea se face în special la volume. 2. de exemplu. M. care indicã 1950 ºi nu DMN care dã anul 1964). Ciobanu. 2. împrumuturi cu o sferã mai redusã de circulaþie ºi care poartã. cuv. De asemenea. de metode noi. fiind vorba. DCR poate reprezenta o secþiune din DN3. pentru mescalinã PR. endocinematografie. 1980 (DMC) ºi Petit Robert. De prisos sã mai amintim cã atunci cînd în dicþionarele utilizate unii termeni sînt înregistratþi fãrã a se preciza nici o datã. Iorgu Iordan. Fl. ªandu-Olteanu. uneori. pentru unele pre-datãri (s-a indicat între paranteze anul înregistrãrilor anterioare la cuvintele cu atestãri mai recente în exemplele aduse de noi). xenisme. de sintezã cele mai multe. Barnhart (BD). Gilbert.8. Guþu Romalo.2. ca ºi pentru istoria vocabularului acestei perioade ele trebuie consemnate ºi exemplificate într-un dicþionar cu profil preponderent descriptiv ca DCR. Al. cuv.8. de cele mai multe ori) a acestora în limbile respective. la o serie de lucrãri anterioare în care s-au discutat ori s-au menþionat unele dintre cuvintele prezente în DCR. dar cu o slabã circulaþie. au fost puse la contribuþie ºi informaþiile cuprinse într-o serie de articole recent semnate de F. pur ºi simplu. fibroscop. nu am indicat aceasta.3. Mareº. Iordan. prezenþa (datatã. C. ªuteu.6. ªi la acestea etimologia este notatã la sfîrºit.. pe lîngã alte dicþionare lingvistice. 1969. exprimînd de cele mai multe ori realitãþi inexistente la noi. electrotermocauterizare. deoarece DLR. ceea ce este valabil pentru ziua de astãzi nu era valabil ieri ºi. I. În plus. rod al muncii unei singure persoane. Pentru a ne limita la un singur caz. ªi dacã existã un mare numãr de cuvinte despre care se poate afirma cu certitudine cã aparþin. Constantinescu. aºa cum am arãtat mai sus (2. 1971 (DMN). acestea nu conþin noii termeni specifici disciplinei respective. V.

Hristea. N. oricînd ameliorabilã. Th. exprimãm viile noastre mulþumiri Editurii Albatros – prin directorul ei. FLORICA DIMITRESCU Mihãieºti. Mihai Marta. Mircea Sîntimbreanu. care ºi-au manifestat interesul pentru aceastã lucrare ºi. Aurel Nicolescu. în special tineretului. Maria Rãdulescu . 3. În încheiere. care ne-au fãcut importante observaþii ºi sugestii. 18 august 1979 . cît ºi de cititorii nespecialiºti în mâna cãrora va intra aceastã lucrare de pionierat. Luiza Seche. Marga Lotreanu.3. Gîndurile noastre recunoscãtoare se îndreaptã de asemenea cãtre referenþii lucrãrii. last but not least. ne-au fost alãturi ºi ne-au acordat ajutorul lor.• 13 • discutat un cuvînt recent) ºi cã vom fi bucuroºi de sugestiile ºi îmbunãtãþirile care ne vor fi propuse atît de specialiºti. þinem sã aducem mulþumiri cãlduroase colegilor ºi prietenilor noºtri. Claudia Tudose ºi în mod special lui Alexandru Ciolan. Matilda Caragiu-Marioþeanu. Coman Lupu. ªi. ºi prin redactorul cãrþii. acad. Elena Toma. Graur ºi conf. dr. Carmen Dumitrescu. Al. în diferite faze ale elaborãrii ei. Theodor Hristea. Iliescu – care au înþeles semnificaþia ºi importanþa publicãrii acestui dicþionar într-o colecþie adresatã atît specialiºtilor. cît ºi marelui public.

– ebraic(ã) ec. – psihologie radiol. – alimentaþie americ. – administraþie adv. – pronunþat psih. – circulaþie colocv. – industrie inform. – astronomie av. – militar mineral. – sufix supl. – literar livr. – artã. – electronicã engl. – numãr ol. limbile scandinave vechi sg. – astronauticã astron. – speologie sued. – olandez(ã) opt. – invariabil ist.v. – medicinã. – teologie text. – chimie cib. – ecologie educ. – fiziologie folc. – familiar farm.tant. – mineralogie moþ. – filozofie fin. – suedez(ã) suf.ABREVIERI adj. – gimnasticã gosp. – japonez(ã) jur. – logicã m. – feminin fam. – confer chim. – economie ecol. – expresie f. – greacã hidr. – colocvial com. – nume propriu nr. – geografie geol. – neutru nav. – singulare tantum sint. – livresc loc. – ihtiologie ind. – zootehnie . – biologie bot. – polonez(ã) pop. – sociologie sp.pr. – reflexiv rom. – arheologie art. – geologie germ. – aviaþie biol. – lingvistic lit. – spaniolã spect. – cosmeticã cuv. – formaþie foto. – latinã lb. – construcþii cont. – etimologie ex. – englez(ã) etim. – meteorologie mil. – ciberneticã cinem. – comunicaþii constr. – zoologie zoot. – marinã mec. – (engleza) americanã amerind. rusesc s. – maghiar(ã) mar. – politicã polon. – italian(ã) înv. – ucrainean(ã) v. – neologism n.u. – juridic lat. – adjectiv admin. –inte der. – mecanicã med. – vestimentaþie zool. – amerindian apic. – sub voce ºt. – (industrie) textilã topogr. – ºi urmãtoarele tehn. – telefonie. – informaticã inv. – portughez(ã) pron. – muzicã n. – opticã peior. – german(ã) gimn. – substantiv(al) scand. – adverb(ial) agr. – moþional muz. – radiologie refl. – picturã pl. – bulgar(ã) cf. – exemplu expr.loc. – nume de localitate n. – francez(ã) geogr. – electricitate electron. – plurale tantum pol. – hidraulicã iht. – agriculturã alim. – apiculturã arg. – arhitecturã arheol. – popular port. regr. – fizicã fiziol. – argotic arh. – învãþãmînt jap. – locuþiune log. – ºtiinþific º. – navigaþie neol. – educaþie electr. – folclor(ic) form. – supliment s. – fotografie fr. – derivat regresiv ebr. – rus(ã). – contabilitate cosm. artistic astr.tant. – variantã vb. – botanicã bulg. – scandinav. – farmacie fig. – verb vest. – (din lumea) spectacol(ului) speol. – figurat filoz. – istorie it. – finanþe fiz. – transporturi ucr. – gospodãrie gr. – român(ã) rus. – cuvînt. – masculin magh. medical meteor. – limbaj lg. – vezi var. telecomunicaþii teol. – sintagmã soc. – peiorativ pict. – topografie transp. – comerþ comunic. – cinematografie circ. – tehnicã tel.

înainte ºi dupã 1989 Contr. înainte de 1989 Sc. dupã 1989 Expr. înainte de 1989 L.rom. revistã.TV – „Programul radio-tv“. dupã 1989 Tiner. Bucureºti. Bucureºti. – „Dilema“. dupã 1989 Dobrogea – „Dobrogea nouã“. înainte de 1989 Gaz. Bucureºti. – „Sãptãmâna culturalã a Capitalei“. dupã 1989 . – „Almanahul Scînteia“. – „România liberã“. revistã. – „Munca“. revistã. 20 – „Secolul 20“. Bucureºti. dupã 1989 Sp. dupã 1989 „22“ – „22“. Lingvisticã ºi filologie“. dupã 1989 Drum nou – „Drum nou“. Bucureºti. Bucureºti. – „România Mare“. dupã 1989 Luc. Bucureºti. înainte de 1989 Pri. Bucureºti. ziar.pol. sp. ziar. înainte de 1989 Dr. înainte ºi dupã 1989 Sf. revistã. – „Cotidianul“. revistã. înainte de 1989 As – „Formula AS“. tehn. Bucureºti. internaþ. ziar. înainte ºi dupã 1989 LAI – „Literaturã. – „Ateneu“. Bucureºti. revistã.l. revistã. – „ªtiinþã ºi tehnicã“. înainte ºi dupã 1989 Sp. Bucureºti. înainte ºi dupã 1989 V.l. Paris M. Bucureºti. revistã.N. înainte ºi dupã 1989 Forum – „Forum“. revistã. Bucureºti. înainte ºi dupã 1989 P.N. ziar. revistã. – „Georgiana Business“. ziar. dupã 1989 V. Idei“. înainte ºi dupã 1989 Timiºoara – „Timiºoara“. revistã. înainte de 1989 Sc. ziar. înainte de 1989 Z. revistã. înainte de 1989 Echinox – „Echinox“. – „Timiºoara internaþional“. dupã 1989 Alm. ziar. Bucureºti. Bucureºti. revistã. Bucureºti G. Bucureºti. liber – „Românul liber“. rom. înainte ºi dupã 1989 R. ºi rec. înainte ºi dupã 1989 R. ziar. Iaºi. ziar. înainte de 1989 Mag. revistã. revistã. de ref. dupã 1989 Cronica – „Cronica“. înainte de 1989 Sec. dupã 1989 Fam. Cluj. – „Vremea“. Piteºti. Bucureºti R.c. Bucureºti. revistã. dupã 1989 Ev. dupã 1989 Cotid. Bucureºti. – „România literarã“. revistã. revistã. – „Scînteia tineretului“. Bucureºti. Bucureºti. Bucureºti. Hamilton (Ontario) D. revistã. revistã. Bucureºti. lit. – „Magazin“.lit. dupã 1989 I. Bucureºti. – „Tinerama“. înainte de 1989 V. Bucureºti. Bucureºti. revistã. Bucureºti. revistã. – „Tribuna României“. – „Revista de referate ºi recenzii. – „Expres Magazin“. – „Tineretul liber“. ziar. Constanþa. Bucureºti ªt. ziar. – „Gazeta sporturilor“.SURSE A. Bucureºti. – „Ziua“. înainte ºi dupã 1989 Cont. Bucureºti. revistã. stud. Braºov. Bucureºti. Sc. dupã 1989 Rom. Londra Sãpt. revistã. înainte ºi dupã 1989 Rev.lib. dupã 1989 T. revistã. revistã. Bucureºti. ziar. ziar. – „Timpuri noi“. Bucureºti.P. Bucureºti. – „Secera ºi ciocanul“. – „Academia Caþavencu“. – „Viaþa româneascã“. Timiºoara. – „Privirea“. revistã. – „Dreptatea“. – „Informaþia Bucureºtiului“. – „Luceafãrul“. Supliment al ziarului „Cotidianul“. revistã. înainte de 1989 Trib. dupã 1989 Lit. Bucureºti. – „Evenimentul zilei“. revistã. înainte ºi dupã 1989 Cuv. – „Lumea“. – „Gazeta literarã“. ºi tehn. – „Jurnalul literar“. Bucureºti. dupã 1989 Ap. Rom. – „Literatorul“. înainte ºi dupã 1989 Lupta – „Lupta“. Cluj. revistã. – „Adevãrul“. – „Familia“. dupã 1989 Cinema – „Cinema“. Bucureºti. – „Apostrof“. revistã. ziar. revistã. înainte de 1989 Ap. revistã. – „Viaþa studenþeascã“. – „Flacãra“. Artã. – „Contrapunct“. revistã. ziar. înainte de 1989 Expres – „Expres“. Bucureºti. dupã 1989 R. – „Presa noastrã“. înainte de 1989 J. Bucureºti. ziar. Bucureºti.B. Bucureºti. Bucureºti. – „România liberã internaþional“. ziar. Timiºoara. înainte ºi dupã 1989 Ad. – „Contemporanul“. – „Sportul (popular)“. Bucureºti. revistã.lit. Bucureºti. – „Cuvîntul Românesc“. revistã. revistã. revistã.t. – „Scînteia“. revistã. – „Sport ºi tehnicã“. Bucureºti. dupã 1989 Pr. dupã 1989 Gaz.R. Bucureºti.z. revistã. dupã 1989 Caþ. – Apãrarea Patriei. Oradea Fl. Bucureºti. dupã 1989 Timiºoara internaþ. înainte de 1989 Sec. Bucureºti. Mag.M. dupã 1989 Tin. Bucureºti. – „Sfera politicii“. Bucureºti. revistã.

V. 1977. Bucureºti. Lexicologie romanicã (lexic profesional). din 1952. REVISTE AD – J. Maneca. 1975. LTR – Lexiconul tehnic român. vol. Cl. Mihãilescu. Moscova. Bucureºti. DLI – Giacomo Devoto. Bidu-Vrânceanu. Le français dans tous les sens. Paris. Bucureºti. Bucureºti. Rézeau. Corectitudine ºi greºealã. Robert K. Virginia Cartianu. 1984. Paris. Bucureºti. II. 1985. DM – Dicþionar medical. DMA – Dicþionar de mecanicã agricolã. Tendinþele actuale ale limbii române.G. Marcu. resp. Am. dr. Ed. 1992. 1969. al II-lea. PN – Ottavio Lurati. acad. DHLF – Dictionnaire historique de la langue française. Gilbert. ing. DCR – Florica Dimitrescu. Manuila. Eugenia Farca. Barnhart. Popa Aron. DMN – P. 3 vol. LII – Larousse illustrated international. Bucureºti. V. Manuila. 1976. New York. Dicþionar piscicol. 1973. mine. Bucureºti. DJ – M. OA – Oxford Advanced Learner’s Dictionary of Current English by A. ing. 1964. Bucureºti. Berlin. Harnby (fourth edition). Dicþionar de management ºi marketing. – Anca Giurescu. 1990. Quemada). PL – Petit Larousse. 1976. Giovani Alessio. petrol. Dicþionar geomorfologic. dr. Bucureºti. P. 1975. DTR – Dicþionar tehnic de radio ºi televiziune. ing. DPN – M. Dictionnaire de mots nouveaux. 1964-1984. Bucureºti. Carlo Oli. – Iosif Sava. D. 1968. Valeria Neagu. J. 1995. Paris. Th. Bucureºti. DF – Dicþionar de fizicã. 1966. Graur ºi Mioara Avram. Cristea. Bucureºti-Cluj. Astronomical Dictionary. 1972. 1954. Tohãneanu. DE – Romulus Vulcãnescu. Eugen Paºtea. „Capcanele“ limbii române. Maneca. Simici. 1976. LL – Limbã ºi literaturã. Dictionnaire de la langue française (Direction de Jean Dubois). Rãdulescu. I. Dan Munteanu. – Dicþionar de filozofie. coord. Mannheim. Bucureºti. Formarea cuvintelor în limba românã. conf. red. Dicþionar de cuvinte recente. 1982. 1973. navale ºi aeriene. U. CO – The Concise Oxford Dictionary of current English. 1968. Roma. Dicþionar de neologisme. 1970. Dicþionar de muzicã.Filoz. Paris. Goga Lex. Paris. A. coord. 1978. Adrian Popescu. 1987. R. – Valeria Guþu Romalo. A. Szabados. Voican. D. Bucureºti. 1986. DTL – Dicþionar de termeni literari. 1972. Torino.S. Guþu Romalo C. L. geologie ºi petrol extracþie. 1972.ing. Marcu. Goga. dr. 1972. Bucureºti. DEX – Dicþionarul explicativ al limbii române. Bucureºti. D. D. – Alexandru Graur. Mc. DZ – Dicþionar de zootehnie ºi de medicinã veterinarã. New York. DTM – Dicþionar poliglot de termeni tehnici ºi maºini termice. 1995. dr. vol. geografie. 1975. GWDS – Der Grosse Duden Wörterbuch des deutsche Sprache in 6 Bäden. Bucureºti. DICÞIONARE. 1976. Dictionnaire des anglicismes. Salzburg. 1978. Bucureºti. 1989. Academiei. DC – Dicþionar de chimie. 1972. 1983. coord. coord. I-XVIII. Encyclopaedia and dictionary. – L. Guþia. Bucureºti. Bucureºti. L – Lexis. Paris. Al. ing. Hîrjoabã. Bronxville. 1975. Hristea P. Bucarest. H. ed. M. Juillard. P. Th. 1980.LUCRÃRI. Bucureºti. Timiºoara. Paris. Americanisme intrate în limba românã prin cinematografie. 1955. 1972. 1970. OSRI – Ortograficeski slovar russkogo iazîca. D. Guþia A. ing. PR – Paul Robert. Europe – Europe. Academia Mexicanã. „Miºtocãreasca“. Avram. El léxico indígena del español americano. N. Cortelazzo. Bucureºti 1988. Coteanu. Al Sãndulescu. O seamã de cuvinte româneºti. red. MF – Loïc Depecker. din 1956. Paris. LRC II – I. – Ec. – Dicþionar poliglot de transporturi terestre. DMM – Dr.Pisc. Paris. – Florica Dimitrescu. The Barnhart Dictionary of new English since 1963. 1980. Bucureºti. based on The Random House.Min. Hartia. 1975. prof. Dictionary of the English Language. RRL – Revue Roumaine de Linguistique. Dictionnaire du français argotique. FC II – Formarea cuvintelor în limba românã. DTA – P. 1975. Berindei. Prefixele.. vol. Giurescu M. a 3-a. Evanston. Dicþionar tehnic auto. – Ortografia ºi ortoepia neologismelor româneºti. México-Bucarest. MP – Mots de passe (dirigé par Pascal Ory). Bernat. 1963. DFP – Ch. Paris. 1975. Bucureºti. 1992. Limba românã contemporanã. San Francisco. Editor in chief Laurence Urdang. DG – V. Gr. Dinamica lexicului românesc. Paris. Bucureºti. 1950. – I. Dizionario della lingua italiana. Granser. Bucureºti. Dicþionar de etnologie. Mannheim. Luminiþa Vartolomei. Societatea de ºtiinþe filologice Bucureºti. Bologna. – Josette Rey Debove et Gilberte Gagnon. C. Barnhart. – Alexandru Graur. C. Bucureºti. Bucureºti. 1974. Angl. DN3 – Fl. DTN – Dictionnaire des termes nouveaux des sciences et des techniques. revue mensuelle fondée en 1923. coord. coord. coord. Bucureºti. 1989. 1979. ing. Bucureºti. I. Larousse. The Hague-Paris. 1977. FS – Henriette Walter. Nicole. acad. 3000 parole nuove. 1945-1985. MNC – Mots nouveaux contemporains (sous la direction de B. V. 1989.Tr. Bucureºti. C. Bantaº. Lambert. coord. Tudora ªandru-Olteanu. 1975. Teodor Bulza. resp. dr. CD – College Dictionary. Bucureºti. 1972. 1974. D.Muz. DEA – Dicþionar de economie agrarã. F – Der Grosse Duden Fremd-Wörterbuch. BE – A. Les mots composés dans les langues romanes. D. 1971. DFAP – Fr. prof. Bãcãuanu. Dicþionar de neologisme. – Dicþionar poliglot de mine. coord. DN – Fl. sous la direction de Alain Rey. 1966. 1993. din 1961. în LL II. 1978. Bucureºti. Materialen zum rumänischen Argot. DMC – P. DP – Dicþionar politic. Ec. 1974. Bãlãnescu. LGG – Lexicon. Vãcaru. SC – Gheorghe I. Bucureºti. Paris. BD – Clarence L. Bucureºti. red. coord. Dictionnaire Français de médicine et de biologie. – Th. S. RLR – Revue de Linguistique Romane. – Florin Ionescu. Paris. Firenze. DFMB – A. Editura Academiei. C. conf. doc. dr. MN – Gabriel Merle. 1969. Dicþionar de americanisme. Bucureºti. Graur C. D. . I. – Theodor Hristea. DTP – Dicþionar tehnic poliglot. 1957-1966. Praha. Dimitrescu. Paris. I Compunerea. A Bird’s Eye-view of English Influences upon the Romanian Lexis. Paris. Dictionnaire du français parlé. A. 1969. 1961. Vocabularul. Paris. geologie. Vince. din 1955. Sol Steinmetz. Finuþa Hasan. Granser M. Strasbourg. AUB – Analele Universitãþii Bucureºti. Perret. Dictionnaire de mots contemporains. 1978. London. Bucureºti. 1975 DEX-S – Dicþionarul explicativ al limbii române – Supliment. Bucureºti. Firenze. Bucureºti. Dizionario etimologico italiano. La neologia negli anni 1980–1990. ER – Etudes romanes dediées à Iorgu Iordan. Cardinale. 1970. 1990. Bucureºti. 1979. Oxford. Donisã. DEI – Carlo Battisti. Graw-Hill International Book Company. LI – Marius Sala. Bucureºti. 1978. Lustun. Remus Rãduleþ. Dizionario di parole nuove.E. Bantaº. Paris. 1971. Caradec. Les mots nouveaux apparus despuis 1985. dr. Bazil Popa. Gilbert. Probleme de etimologie. Bucureºti. FC I – Fulvia Ciobanu. Oxford University Press. BRPh – „Beiträge zur romanischen Philogie“. 1973. DT – Dicþionar tehnic român-francez. 1988. 1961. I. Les mots de la francophonie. Dicþionar de jazz. vol. 1976. Le Petit Robert. LR – Limba românã. Kleczek. Bucureºti. Hristea O.C. Graur T.

din 1950. TDE – Peter Neidhardt. Nouvelles acquisitions lexicales. Bucureºti 1993. vol. 1967. SMFC – Studii ºi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba românã. Ivan Evseev. ed. Timiºoara. ed. a VIII-a. a III-a. Uriþescu. London. din 1956. Vocabularul românesc contemporan. Körner. ªora N. VLI – Nicolo Zingarelli. SG – Studii de gramaticã. Uriþescu. Textile Finishing. WN – Webster’s New World Dictionary of the American Language.• 17 • SCL – Studii ºi cercetãri lingvistice. Editura Academiei.A. – Sanda ªora. Vocabolario della lingua italiana. din 1959. Editura Academiei. WNW – Webster’s New World Dictionary of the American Language. Bologna. S. Technical Dictionary of electronics. Technical Dictionary. Second College Edition. 1966. 1966. TDTF – R. 1958. Bucureºti. . WT – Webster’s Third New International Dictionary of the English Language unabridged. De la chioºcuri la vesternizare. 1982. Berlin. 1961. Bucureºti. 1959. W – Webster’s New International Dictionary of the English Language. 1978. CV – D. I-IV. Cleveland – New York. in RLR 205–206/1988. Berlin. VRC – Vasile ªerban.

în regimul comunist.n. 11 XI 86 p. 29 III 73 p. aºa ne apare Nicolae Ciobanu la sfîrºitul lecturii volumului Însemne ale modernitãþii. cartomancieni. ºi R.“ „22“ 28 I–3 II 93 p. comunicat Mihaela Macovei) aburomobíl s.]“ Cont. în funcþie de specificul bolii ºi particularitãþile pacientului. 23 II 74 p. electropuncturã.) –Membru salariat al unei organizaþii.. IX 66 p.. accord-cadre. cu nume tot atît de pompoase.“ D. Nu vor reconcilierea. 232) acupuncturál. -ã adj. acomercialã (adicã în afara comerþului civilizat). acromanþie (ghicitul dupã conformaþia norilor).m.. 5. aktivist. Nu vor sã se pupe în piaþã cu noi. aprobare– „Prima miºcare – acceptul de a plãti un impozit de 649 691 lei. „Curs seral de iniþiere în Arta actorului-mînuitor. actor-dansator-cîntãreþ [. „Piesa cu acest titlu. 3. actríþã-scriitoáre s.f.n. de obicei un partid.“ Sc.. Fascicolul luminos este menþinut pentru un anumit interval de timp pe zona de interes.lit.. 5 (din abonament + legitimaþie) absconzitáte s. care serveºte drept cadru pentru convorbiri ulterioare– „Avem cu România un acord-cadru pentru colaborarea ºtiinþificã ºi tehnicã.“ Cont. DEX) actór-cîntãréþ s..B. cu o frapantã galerie de actori-cîntãreþi capabili de reflecþii pãtrunzãtoare asupra psihologiei personajelor. cîntã din gurã sau dintr-un instrument. 11 (din actor + cîntãreþ. IV (lb.) accentuáre s. –Actor autor de literaturã– „Actorul-cititor ca ºi actorul-scriitor sînt. akros “în cel mai înalt grad. 7 IX 66 p. necomuniºtii. –Automobil cu aburi– „Englezul E. 2 VII 73 p.“ R. (tehn.. 20 VII 73 p. 326) actór-dansatór-cîntãréþ s. în schimbul unei sume de bani. care se dedicã activitãþii în acea organizaþie. cf. 24 (din actor + regizor) actór-scriitór. activiºtii.m. 9. –Persoanã care practicã acupunctura– . v. de actorul-scriitor A. 4. cîntã din gurã sau la un instrument– „În activitatea teatrului existã cãutãri [.) –Acumulator pentru autovehicule– „La întreprinderea «Acumulatorul» din Capitalã s-a trecut la realizarea unor noi tipuri de acumulatori-auto.M. 18 VII 69 p.] spre o formare mai complexã a unui actor-cîntãreþ sau cîntãreþ-actor. artist total– „Echipa formatã din interpreþi – toþi – «totali» se miºcã ca un mecanism superb. acupuncture) acupuncturíst.lit. 6. 4 (din actor + prezentator) actór-regízor s.] R. 2. magi.] pot recomanda mustrarea unui vînzãtor. dupã decembrie 1989.m. cultivã absconzitatea rece în felul lui René Char. 31 III 79 p. -oásã adj.“ Cont. v.– „Sau poþi accesa în bãnci de date mai speciale.“ Cont.l. cu sens profund negativ– „Uitaþi-vã la ei.“ Sc. –(Despre culori) Care este diluat în apã. –Înþelegere la nivel general. 4 (din acord + cadru. una din piese este prezentatã de un singur mînuitor de marionete“. –Artist (profesionist) care face comperajul la un spectacol.“ Sc..“ R.lit. creaþii ale literaturii. cu noi. 28 (din actor + dansator + cîntãreþ.. activiste. 14 (din engl. DEX. cu ace foarte subþiri– v.z. „Acorduri-cadru de cooperare“ Sc. (pol. 2 (din accepta. 22 (din actor + director + animator) actór-mînuitór s. Fl. Dar pentru asta existã hackeri. 9 XII 73 p. 2 (din acumulator + auto.. „Brînzã amestecatã cu scrum de þigarã ºi mezeluri mirosind a «Carpaþi». fr. actorii-vedetã ai ºcolii pot arãta exact cã sînt un real talent. grea.– „Nu ºtim sub imperiul cãrei magii.“ Sc. astrologi.] îndreptarea acestei stãri de fapt.) „Dominã blocurile de P + 4 nivele cu accentuãri. înainte de toate.l.lit.f.L.]“ R. „Acord-cadru între socialiºtii ºi comuniºtii spanioli“ Sc. nu vor consensul.B. 6 IV 79 p. cristalomanþie (ghicitul dupã modul de cristalizare a anumitor substanþe). 16 V 73 p.n. superior“ + gr. alt sens) accesá vb. în timpul unei reprezentaþii. v. alte sensuri) accépt s. 5 (din a. 6. –Care are relevanþã în acupuncturã– „Laseropunctura nu este o practicã fizioterapicã. -ã s. –Acord. xilomanþie (ghicitul în. 16 VII 71 p.f.“ R.l. -ã s. 29 II 74 p.]“ R.l. lemn) ºi o puzderie de alte practici oculte.f.m. cu sens pozitiv. pasiune ºi energie. –Artist care în timpul unei reprezentaþii danseazã..“ Sc.“ R. 23 V 73 p.-ul va pune în vînzare ºi noul tip de abonament-legitimaþie cu duratã nelimitatã (pînã la pierdere sau deteriorare).l.K. Dimitrescu în SCL 3/70 p. vorbitã) –A învãlui cu vorbele– „Emanoil l-a aburit pe Eduard.“ R. a intra într-o reþea.. ºi I.m. DN3.“ Sc. 31 VII 66 p. adicã blocuri de P + 8 nivele [. DN3. –Caracterul a ceea ce este abscons– „Eugen Suciu [este] original.] la premiera mondialã a documentarului de lung-metraj Marlene.lit. actorul-vedetã C. încercînd sã te blocheze cu parole ºi coduri.lit.m. –Actor care. 2. 22 XI 64 p. chiar dacã.. ºi Cont. 24 IX 92 p..“ R. culoarea. actriþa-scriitoare vãdeºte în cartea ei aceeaºi «clasã» ca ºi în existenþa ei cinematograficã ºi teatralã. 8 V 80 p. v. din care iese din cînd în cînd [. practicînd o criticã acribioasã (efect benefic al preocupãrilor de istorie literarã).. «Litoral» sau «Snagov» [. 23 (din actor + scriitor.m.. „Excelenta coregrafie a spectacolului era pusã în valoare de o echipã foarte bunã de actori-dansatori-cîntãreþi. Birocraþii vor fi însã acolo. DMN 1958.] Aburomobilul cîntãreºte 500 kg. 1 VIII 80 p. cf. 12 X 77 p. 24 (din acuarelã) acumulatór-aúto s. 10. 23 III 77 p.“ Cont. reflectoterapie (din fr. actriþã + scriitoare) actór-vedétã s. 9 (din abscons + -itate. «Datoria» lor este. permite posesorului sã cãlãtoreascã cu anumite mijloace de transport– „I. într-un program etc. 6 (din abur + [auto]mobil. pe ascuns ºi înainte.m. au] aceeaºi ºi aceeaºi banalã tijã metalicã ºi abajur-glob pictat sau nu cu floricele.m. avem o coloraturã spãlatã ºi acuarelizatã. 11 (din acribie + -os) acromanþíe s.“ I. 2 (din abajur + glob) abonamént-legitimáþie s.f. II.. 29 VII 67 p. Dimitrescu în LL 10/65 p.“ R. –Extrem de exact(ã)– „Metodic ºi exact în tot ce scrie. sã treacã de coduri ºi parole.m. uneori.f.“ Sc. la televiziune etc. dedicat Marlenei Dietrich de cãtre actorul-regizor Maximillian Schell [. 8 III 64 p. –Persoanã care deþine dubla calitate de actor ºi regizor– „Am asistat [..“ R.. 333) actór-diréctor-animatór s. 22 III 84 p. 4 III 71 p. 3. Dimitrescu în SCL 3/70 p..m. f... 5 (din gr. 30 IX 95 p... I (inform..“ R. 4. „În vîrstã de 54 de ani. 4. „Personajul principal. 134/95 p.lit. pastelizat– „Totul este fals în filmul lui Zeffirelli.. 1 (din accentua.“ I.] îºi pierd în faþa camerelor de televiziune orice urmã de umor ºi spontaneitate. 12 I 76 p. actorii-mînuitori ai teatrului au demonstrat o mare putere de dãruire. „Capitala elenã numãrã nu mai puþin de 12 000 de prezicãtori. 6. 16 (din acupuncturã + -al) acupunctúrã s. director ºi animator de teatru– „José Maria Flotas a debutat ca regizor la Barcelona [. De pildã.+ comercial) acórd-cádru s. ºi vizionare (din rus.“ (din abur + -i. s-o numim. este victima ºi autorul propriei sale degradãri morale. 15 II 79 p. –Artist specializat în mînuirea pãpuºilor (în special la teatrele pentru copii)– „În toate cele trei spectacole. probabil dupã model engl. DN3) aburí vb.B. iar în timp [.n. respectînd una dintre dogmele libertariene: libera circulaþie a informaþiilor. -ã adj.. (arh. Este o metodã terapeuticã de fotostimulare cu luminã coerentã a unor zone sensibile care se înscriu în punctele acupuncturale ºi în punctele motorii cunoscute. a construit un automobil cu douã locuri pus în miºcare de un motor cu aburi de tipul celor ce se fabricau prin anul 1911 [. „La unele reprezentaþii îºi dau concursul 25 de actori-mînuitori... pretinºi experþi în chiromanþie (ghicitul în palmã).] Am descoperit cu plãcere rolul de actor-director-animator – mãrturiseºte José Maria Flotas [. ºi Cont.B.A abajúr-glob s.f. aºadar. seamãnã mult cu «Hotelul Astenicilor». v. Fl. 1978 –Metodã terapeuticã originarã din China care constã în înþeparea pielii în anumite puncte ale corpului. „În interpretarea artiºtilor argentinieni «Scara de mãtase» s-a derulat într-un diapazon ce oscila între suavitate ºi candoare.. manteia “prevestire“) activíst. –Abajur în formã de glob– „Lãmpile de masã [. 11 IX 71 p. –Legitimaþie care. În loc de culoarea aceea plinã. 19 V 82 p.. 5 IV 84 p. 9 (din actor + vedetã) acuarelizát..“ Sc.. 10 III 62 p. to access) acomerciál. -ã adj. –Actor dramatic de mare vogã– „Actorii din institut. –Persoanã care deþine tripla calitate de actor. inventiv.. DMN 1950) acribiós.B. fr. 11 I 74 p. actorii-prezentatori [.T. Fl.lit. saturatã a lui Quattrocento.) –A avea acces.n. spre profesionalizarea interpreþilor. R. ale marilor sentimente. esenþial simpateticã.l. 1.]“ R. 5 ( din actor + mînuitor) actór-prezentatór s.

transportînd la fiecare traversare 300 de persoane.. aquanaute. 6.. DEX.l. ºi I.. 5.pr. astfel încît sã mãreascã suprafaþa punctelor de contact cu ºoseaua.] a dovedit cã acidul dezoxiribonucleic Z poate fi pus în evidenþã de cromozomii unui rozãtor. Sãpt. Prin respectarea presiunii corecte din pneuri se evitã acvaplanarea. Un grup de acvanauþi britanici ºi americani au stabilit un nou record mondial de scufundare. 8 [var.l.Pisc. v.l.f. s-a acutizat. DN3) acvaríst s. 5 XII 96 p.f.. Lung de 30 de metri. 12 V 83 p. 27 III 93 p. 3. –Scafandru..“ Sc. 11 VI 82 p. pe care am studiat-o peste 20 de ani [.l. –Calitatea de a se adresa unei mase largi– „[. biofizicienilor sau specialiºtilor din industria farmaceuticã pe toþi cei interesaþi sã-ºi lãrgeascã informaþia referitoare la biologia molecularã. cf. 20. M. 8. NATURA publicã în numerele 5 ºi 6 din acest an un ciclu de articole pentru iniþierea celor ce au preocupari de acvaristicã. 1976 –Care se referã la acvanauþi– v.. dar nu pe dinãuntru. –Tip de încãlþãminte comodã.n. om obiºnuit– „De la vlãdicã (ministrul culturii. acutizáre s. sandale ºi pantofi din materiale noi denumite «difur» ºi «silur». 1 (din adresã + delegaþie) adultizá vb.. acvaplanul efectueazã naveta între cele douã maluri. –Om care poartã adidaºi.. 4. DEX.A.. 12 VIII 83 p.“ ªt.l. „Cu numai trei ani în urmã. dupã modelul lui aerosol) adaptométru s. 2 (din fr. 9 (din adresabil + -itate) adrésã-cérere s. „Acvanauþi polari la lucru. Fl.] Cu ajutorul acestui «Adaptometru» [. americanul R.B. PR.lit. -ã adj. –Dispozitiv folosit pentru aeraþie– „Un aerator central absoarbe aerul încãlzit din serã ºi îl dirijeazã spre un rãcitor care reþine . PR 1960. dl. acviculturã] (din fr. 23 V 73 p.f.] apãrutã în Editura Academiei are un spectru de adresabilitate care îi alãturã medicilor.] pantofi tip «adidas».“ Sc.. 284. Aquarist. (chim. 2 (din adresã + cerere) adrésã-delegáþie s. 21 IV 75 p.l. adené] (abreviere din A[cide] D[ésoxyribo] N[ucléique].+ sol. D. vegetaþie.B. Fireºte. 14 X 78 p.“ R...“ R. MNC 1982) adiþionálã s. 132.“ Cont. fr. Rich a dovedit cã anumite fragmente de ADN pot adopta în spaþiu o conformaþie diferitã de celebra dublã elice. cu tabel ºi adresã-delegaþie aprobatã.) –Tip de ambarcaþiune.) –Acid dezoxiribonucleic– „[. iniþial folositã exclusiv de sportivi.“ Cont. 2. 15 V 92 p. am trecut în goana calului pe lîngã 1 Iunie. it.m. avînd tãlpi colorate în masa materiei prime. 2.l. 7 I 85 p. 17.“ R.l. Graur C. (chim. 588) acvacultúrã s. 5 (din fr. 15 I 83 p.m. 1 VII 73 p. DN3 – alt sens) acvaplanáre s. utilizatã mai ales de tineri în anii ‘80-’90– „[. convenþional. 8. 8 X 70 p. Astfel e pe cale sã se nascã «acvacultura».n. PR 1967. aditivi furajeri.n.. asemãnãtoare prin formã cu planºa de ski nautic– „O flotilã de 30 de acvaplanuri. 9 XII 83 p. FC I 141. Marþian Dan. I. Se prevede cã acvacultura va constitui în viitor una din principalele industrii alimentare. o serie de ignifuganþi pentru fibrele sintetice. cu feþe textile ºi combinate cu piele. 28 II 79 p. hranã pentru peºti. mai mult latent. 8. 1. (telefon. 7 X 81 p.B. 7 II 84 p. 21 IX 84 p.n.l.A. avent) aeratór s. peºti. ºi anume forma literei Z. –Creºterea unor specii de faunã ºi florã marinã în vederea comercializãrii– „În cadrul dezbaterilor «Oceanul. aquaplane.l. tacîm (Adidas. 27 VII 82 p. 24 IX 68 p. la stadiul «culturii». ºi acvarist (din germ. unii automobiliºti reduc presiunea pneurilor.f. 19 VII 77 p.G. s-a deschis un magazin de acvaristicã. aquanaut. 8. „Record acvanautic. depãºite pe pãmînt de 5000 de ani. avînd propulsie cu reacþie submarinã.“ R. 12 (cf.z. I.“ R. îngrãºãminte chimice.).f. fr... 3 [pron. 4.l. DEX. 21 XII 66 p. se face simþit ºi în filmele lui Virgil Calotescu. v. ºi bãieþism (din adolescent + -in. în incinta halelor Obor.] se poate realiza ºi mãsurarea timpului de revenire a unui ºofer orbit de farurile unui autoturism ce circulã din sens opus. 3 (din adapta + -metru) adaptór s. aquiculture. ºi Ev. –Act oficial prin care cineva este desemnat ca delegat– „În cabinã. 30 X 86 p. I –A avea un comportament de adult– „Prins de niciodatã încheiatele încurcãturi prea «adulte».B.. 1 (cf.]“ R.refl. 5 (din acvaplan + -are. pigmenþi pentru emailuri ºi mase plastice.] În domeniul plantelor medicinale superioare în ce priveºte clasificarea sistematicã. –Starea de plutire a unui vehicul care se deplaseazã cu vitezã mare pe un strat subþire de apã în timpul unei ploi puternice– „Cînd înveliºul drumului este ud.. ¨ 2.] se elibereazã pe baza unei adrese-cerere din partea întreprinderii unde lucreazã cel care solicitã abonamentul ºi a unui tabel. Irina Preda în LR 11–12/92 p. 35/93 p. ceea ce înseamnã o adresabilitate crescutã. 3 III 61 p. 5. 2 (din fr. precum ºi aparaturã pentru acvarii. probabil dupã fr. 24 V 82 p. v.. 2 V 74 p. 2 (din adolescent + -ism) adresabilitáte s. 7/67 p. –Dispozitiv care permite adaptarea unui aparat la diferite utilizãri– „De la Întreprinderea de traductoare ºi reductoare directe Paºcani – adaptoarele pentru detectare ºi detectoarele electromagnetice. 23 XII 83 p. „[. –Gîndire ºi comportare ca de adolescent– „Adolescentismul lui este evident pe afarã. „Aproape un milion s-ar putea realiza cu o tipãriturã de largã adresabilitate.“ R. adultizeazã ºi ei destul. ºi superman.l. [.l. adventus. –Persoanã care se ocupã cu creºterea vieþuitoarelor de acvariu– „Noutãþi pentru acvariºti. enfantin. 6 (din engl. adolescentino.“ I. DEX-S) acvaplán s.m. v. 14 IV 80 p.“ Sc.m.l. va fi pusã în serviciu. 7 IV 83 p.] studenþi universitari se folosesc de prima duminicã din advent spre a-ºi manifesta dorinþa de pace. la etaj. R. -ã adj. biochimiºtilor. producþia anualã de peºte obþinutã prin acvaculturã nu atinge decît 300000–350000 tone din totalul de 75–78 milioane tone peºte prins anual.l.“ I. 6. omniprezente înainte de dec. R.. v... Între noi fie vorba. cu forme în regulã.f.) –Convorbire telefonicã suplimentarã în raport cu numãrul de convorbiri incluse în preþul fix al abonamentului– „Impulsurile corect înlocuind zisele adiþionale din trecut. ºi Sc. pânã la opincã (diverºi adidaºi pãºitori pe cãrãrile gazetãriei) lumea s-a înveselit [.n.. v.. lat. –Substanþã care se adaugã (la furaje)– „Timiºoara. „Maternitatea Dr. –Tineresc. fr.] s-au creat noi modele de [.. DN3) adolescentísm s. Amatorii pot gãsi aici acvarii. 10 III 78 p. inventatorul spray-ului cu aerosoli. Gerbillus Nigeriae. 14 IX 84 p.) „Pentru a pune capãt acestei controverse.“ R. 5. –Perioadã de 4 sãptãmîni care precede Crãciunul.. FS 310) adolescentín. 27 I 71 p. 1989. materializîndu-se într-o Declaraþie prin care acest partid protesteazã împotriva modului deloc imparþial în care domnul Dan conduce lucrãrile. additionnel – alte sensuri.T. 4 (din fr. adultiser... v. întrucît pneul cu presiune scãzutã va avea canalele de evacuare a apei deformate [. 17 II 72 p... adapteur. biostimulatori pentru creºterea ºi coacerea plantelor. DEX-S) acvanaútic.]“ R. 36.m. 5 (din acva.“ I. precum ºi o bogatã gamã de produse pentru agriculturã: pesticide.lit.n. a fost abordatã ºi problema acvaculturii. DN3.“ R.] lucrarea de care ne ocupãm [. 17 X 81 p.f.f. 6 VII 74 p. DN3 – „rar“. „E momentul ca omul sã treacã de la stadiul «culesului ºi vînãtorii». sursã inepuizabilã de hranã?» ce au avut loc la Paris.B. 24. DN3) ADN s. – v. germ. Craiova [. ¨ 3. 8 IV 76 p. 2. 3 (din acvariu + -ist. 3. 1 VIII 73 p. 3. aquaculture. ºi R. v. tot biotehnologia îºi va spune cuvîntul.. DN3) acvasól s. marcã înregistratã – din n. „În atenþia acvariºtilor. DN3) acvarísticã s. ¨ 1.“ Cont..“ R.“ R. grupul lui A. cînd plãteai dacã depãºeai numãrul de convorbiri decis ca ºtachetã [. D. Aquaristik. I –A se ascuþi– „Conflictul. pe rafturile magazinelor alimentare– v.] o echipã [. copiilor nici cã le pasã. ºi R. ºi Luc.“ R.l.] în urmã cu 15 ani am reuºit sã identific ADN ºi ARN în sporii unei ciuperci medicinale.“ Sãpt. Specialiºtii Centrului de chimie au realizat noi tipuri de coloranþi pentru industria pielãriei. additif. DN3) adídas s. 1. 27 IX 93 p..] de la Institutul de progenezã (Paris) [. „Un asemenea lirism adolescentin. –Act oficial prin care o întreprindere face alteia o cerere– „Abonamentele de transport cu autobuzele I. dintre FSN ºi preºedintele Camerei. DN3 – alte sensuri) advént s. la catolici– „La Salzburg [. –Ramurã a acvaculturii care se ocupã cu tehnologia creºterii vieþuitoarelor în acvarii– „Zilele trecute.. Adi Das[sler]) aditív s. –Picioare de porc..acutizá • 19 • aeratór „ªapte japonezi în dialog cu acupuncturiºti români“ Fl.“ Sc. BD 1968. PR 1948. Procedeul este greºit. de adolescent– „Cursa cu maºina plinã de nãzdrãvãnii ºi de închipuiri tipic adolescentine.l. DMN. 8 (din acupuncturã + -ist) acutizá vb. v. mai mulþi salariaþi ai unitãþii: ce-i drept.“ I.“ Sc. DEX.Pisc. 4 III 97 p.. acvanaut (din acvanaut + -ic. Dupã datele disponibile. (mar.B.]“ R. imaturitatea lui nu-i atît de limpede pe cît dã impresia. 7.“ R. 13 XII 77 p.. DN3) acvanaút s. cf. ºi tehn. a pus la punct un nou tip de recipient cu acvasoli care foloseºte ca «vehicul antrenant» un amestec de apã ºi butan.“ Luc. [. 12 VI 82 p. 3 (din acut + -iza.] s-a realizat o instalaþie – cabinã de control ºi aparat electronic de înregistrare – complet automatizatã cu ajutorul cãreia se poate mãsura capacitatea omului de la volan la întuneric. Dimitrescu în LR 2/62 p.n. Cantacuzino se aflã printre primele din Capitalã privind numãrul de naºteri. 4. cercetãtor al profunzimilor submarine– „Platoul continental este deschis acvanauþilor..

(fiz.) –Relativ la aviaþie ºi la marinã– „Cîteva avioane aparþinînd forþelor aeronavale americane. 11 IV 75 p.. -ã • 20 • aerotáxi cãldura excedentarã. folosindu-se pelicule speciale color.]“ R. 5. semnate de Jane Fonda. comunicarea se fãcea prin aerotaxiuri..“ R. (foto) –Fotogramã aerianã– „Oraºul Tulcea gãzduieºte expoziþia «Cercetãri aerofotografice în arheologie» [. DEX-S) aerofotografíe s.) –Club în care se reunesc cei care se ocupã cu aviaþia– „De curînd a fost înfiinþat la Piteºti un aeroclub pentru tinerii amatori de cunoºtinþe aeronautice. face din acest avion un mijloc de transport adecvat pentru plimbãrile de agrement. -ã adj. asigurîndu-se astfel zborurile dus ºi întors fãrã riscul de a ajunge în panã de combustibil.n. 27 II 70 p. „[. DHLF 1981. -ã adj.S.+ -scop) aerobúz s.f.. ºi tehn. (av. dateazã din 1959. cît ºi pe apã. 10 III 84 p. aerotaxi sanitar. Graur T. L.l. e frumos ºi luminos ca în plinã varã. la baza de agrement a complexului hotelier «Bucureºti» puteþi beneficia de gimnasticã aerobicã (miºcãrile ºi respiraþia se sincronizeazã pe ritmuri muzicale).f. geologia viitorului.] în Statele Unite se va trece la construirea unei «mori de vînt» – aerogenerator. 4) aerofilatelíe s. o navã de tip special.S. v. DEX-S) aeroión s. 7 I 64 p. 16 X 66 f.f. DEX. aéroion.“ R.“ Sc. 5 (din fr.“ R.l.] Plafonul de zbor.) –Referitor la spaþiul aerian extraterestru– „În viaþã. 10 (din aero. 147. DN3. (av. „O competiþie acerbã pentru impunerea pe piaþã a aerobuzelor anilor ‘80. v.) aerospaþiál. natura elementelor poluante ºi cantitatea microorganismelor care pãtrund în plãmînii oamenilor ºi ai animalelor. 6 (din fr.. „O sporire a CX-ului – coeficientul de aerodinamicitate – cu 30 la sutã duce la reducerea consumului de carburanþi cu aproape 5 la sutã.“ R. de origine engl. 28 VIII 76 p. aerodotto.] grupa de aerofilatelie a Filialei A.“ Sc.. anterior. radiotelegrafie ºi carturi (etapa pe judeþ). 6.+ bio.. „N. propulsatã în zãpadã sau pe gheaþã de o elice amplasatã în spate.“ R.l. DEX-S) aerométric.“ Sc. 6 (din fr. aerologo. 15.m. Seche în LR 1/74 p. sub pretextul producerii de prea mult zgomot. aérospatial.f. 13 III 75 p.B. prin închiriere. 4.+ -duct. „Valorificînd principiul folosirii pernelor de aer nu numai în aeroglisoare. dr. 2 VI 83 p.R. PR 1964.]“ f. „Astfel. –Conductã specialã pentru a înlesni pãtrunderea aerului în încãperi.“ St. 2 (din fr. prevãzute cu un sistem electronic perfecþionat. –Instalaþie de transformare a energiei eoliene în energie electricã– „[.) „Reprezentanþii societãþilor [aviatice] s-au pronunþat pentru folosirea unor aeroporturi-releu unde avioanele ºi-ar putea face plinul. (av. engl.. DN3) aeróbic.. 25 III 74 p. 77. 6 (din aero.“ Sc.“ Cont. 19: „Nu ºtiu dacã existã aerobuz. (av.) „De curînd. (av.l... DEX-S) aeroionizáre s. -ã adj. –Colecþionarea de mãrci poºtale utilizate de poºta aerianã– „Prezent la Madrid. DEX-S) aerobioscóp s. „Aerosania. 16 XI 68 p. 5 (din aeroion + -izare) aerológ s.n. DN3) aerofotográmã s. 30.. „În curînd vor începe lucrãrile de construcþie a unei noi aerogãri cu care va fi dotat aeroportul londonez Heathrow. (av. denumitã howercraft. Graur C.p. s-a construit macheta în mãrime naturalã a unui aerobuz care va transporta 350 de pasageri. aºa se numeºte aceastã metodã modernã de cercetare.n. dar nu m-aº mira prea tare dacã l-aº gãsi undeva“...] vor fi cuprinse într-o lucrare de mari proporþii. it.“ R.. Iaºi a realizat o microexpoziþie aerofilatelicã [.] urmele unor vechi civilizaþii indiene în deºertul sudic al Californiei. aerobics.“ I.n.l. 2 IX 66 p. air-duct. în curs de elaborare. 3 II 77 p. aéronaval. DN3) aeronavorachetomodél s. în apropiere de Coweste (Marea Britanie). -ã adj. 6 IV 81 p. cu o vitezã maximã de 950 km pe orã.R. acest vehicul folosit în nemãrginita întindere de zãpadã a Arcticii ºi a Siberiei nordice.... între care.“ R. 1 (din aero.l. 19 VI 93 p.Tr. 30 VIII 78 p.B. –Referitor la aeronauticã ºi la cercetarea spaþiului cosmic– „La centrul de cercetãri ºtiinþifice aerocosmice de pe lîngã Universitatea din Tokio a fost lansatã sîmbãtã.“ R. -ã adj.d. v. 13 I 84 p.B.+ navã + rachetomodel) aeropórt-reléu s.B. Prevãzutã cu instalaþii speciale. ca ºi în scurta dar epocala dv.] Aerofotogramele prezentate [. aerul e dus prin aeroducte ºi se respirã remarcabil..] un ºir de experimente avînd drept scop descoperirea ºi tratarea la timp a bolilor diferitelor plante. DEX.. (av. Fl. aerofotografie. invenþia. airbus..aeróbic.“ R.n. DN3) aerocósmic.“ Sc.) aerosánie-amfíbie s.“ Sc.. it.) –Ion atmosferic– „[. Ce înseamnã acest CX? Este vorba de coeficientul de aerodinamicitate a autoturismului.. produs în România. DEX-S) aerofotográfic. 18 V 84 p. 5 (din aero. (av.F. „Aerofotografia în slujba arheologiei“ Pr. aérogare. DEX-S) aeroglisór s. 77. o rachetã cu trei trepte de tip «Kappa-10-S-1». DHLF) aeronavál. 1976 (foto) –Referitor la aerofotografie– v. „În U.“ Sãpt. 1/63 p. aerotaxiul BN 2. pe pîrtiile de la Pãltiniº.. 8. 6 (din fr. ºi R. viaþã aerospaþialã. DMN 1950.f. aérologue. DN3) aerotáxi s. „Aerogeneratorul «AM-20» [.n. A.. 124.“ R. DMN 1960. în cea pãmînteanã.– „În uzina pe care a construit-o la 300 de metri sub pãmînt în Alpii de Jos. fr...n.] în aerul Herculanelor se gãsesc mici aeroioni negativi într-o proporþie nebãnuit de mare [. 12 (din fr.“ Sp. Un grup de cercetãtori italieni a efectuat [. BD 1969. –Caracter aerodinamic– „Aproape întotdeauna cînd este prezentatã o nouã marcã (sau un nou tip) de autoturisme.+ cosmic. L. DN3) aeroclúb s.“ I. Tupolev a creat o maºinã originalã – aerosania-amfibie.) –Specialist în probleme de staticã. 3 X 82 p. potrivit terminologiei moderne – cu o putere de 4 MW.+ sanie.l..“ Sc. ) „Un tip de avion utilitar cu întrebuinþãri multiple.l.l. 9 III 84 p. 6... cu rezultate bune.. 5 (din aerodinamic + -itate) aerodúct s. la cerere. 8 VIII 85 p. DEX-S) aerodinamicitáte s. 8. 3 (din aerosanie + amfibie. ºi aerofotogramã (din aerofotografie + -ic.“ Sc. 16 IV 75 p. 27 X 84 p. -ã adj. Este vorba de o sanie metalicã. aérobus. v.B. 23 III 74 p. cf.] este prima instalaþie de mare putere pentru conversia forþei vîntului în electricitate. 6 (din fr. DN3.. [. Seche în LR 1/74 p.) –Relativ la aeroporturi– „[Avionului Concorde] i s-a refuzat mult timp avizul oficialitãþilor aeroportuare americane. FC I 24.“ Sc. 4.n. 10 XI 73 p. PR. (tehn.“ R. 4 (din aeroport + releu) aeroportuár. 22 VII 93 p. 13 II 68 p.TV 16 XII 84.f. „Compania TAROM a fost dotatã cu un nou tip de avion. –Privitor la mãsurarea proprietãþilor aerului– „«Prospecþiune aerometricã». 5 V 79 p. -ã adj. 5 (din engl. „O aerosanie a fost experimentatã recent. –Concentrare de aeroioni– „Aeroionizarea negativã ridicatã ºi apele termale sulfuroase reprezintã cantitãþi însemnate de agenþi REDOX care reechilibreazã anumite lanþuri metabolice ale organismului. 3 IV 74 p. cf. 5 (din fr.. ºi 12 VI 93 p. acest nou tip de avion . aéro-club. 6. Dimitrescu în RRL 1/69 p.) –Avion de pasageri de mare capacitate– „Asaltul aerobuzelor..l. ce v-a impresionat în cea mai mare mãsurã?“ Cont.) „Pentru elevii din învãþãmîntul general [.. tehn. americ. care acum cîþiva ani fãcea încã parte din. aéroglisseur. DEX. 7. „[.“ I.. D. probabil dupã un model rus.“ Sc. DEX-S) aerosánie s. engl.l. 6 I 62 p..“ R. „Aºadar.] concursul de aero-navo-rachetomodele.] o firmã francezã a realizat un model în stare sã suporte elemente de pînã la 40 de tone. 6. v.l.] cu exerciþii pentru menþinerea supleþei corpului. capabil sã dezvolte o vitezã de aproximativ 110 km/orã. a fost lansat la apã. 2 (din aero.l. (av.] legînd între ele localitãþile Merced ºi Satipo. 12 X 78 p. PR 1964. DEX. 4. fiind o combinaþie schiuri-barcã.] TAROM va pune la dispoziþia celor interesaþi.f. aérateur. (din fr. aérophotogramme. ci ºi în transportul încãrcãturilor grele [. DEX.“ Sc. noua maºinã se poate deplasa atît pe zãpadã. în dreptul lui apare ºi o cifrã alãturi de «misterioasele» (pentru mulþi dintre cititorii noºtri) litere CX. aerogenerator. DEX-S) aerogárã s. 4 (din fr.]“ R. Pentru aceasta au fost fãcute o serie de lucrãri aerofotografice. 6. (av..R. cu diametrul de un metru ºi dotatã cu un motor ce-i asigurã circa 3000 de ture pe minut [. 30 III 83 p. 2 (din fr. a început sã preocupe lumea proiectanþilor. 5. 6/67 p.] prima ºosea din Amazonia peruanã [. 8 II 80 p.“ R.m.. DN3. a fost ales în premierã membru în biroul comisiei de aerofilatelie. LRC II 203. aérométrique..f. a fost inauguratã [. ºi airbus (din fr. aérobique. aéroportuaire. dinamicã ºi termodinamicã în atmosferã liberã– „Aerologii se pregãtesc sã lanseze o radiosondã în stratosferã.“ I. engl. cu tãlpi de schiuri. Fl. ºi R.n. 19 VIII 65 p. (av. 6.. dupã modelul lui apeduct..l.l. între 50 ºi 4000 m. PR 1866.] dupã-amiezele sunt dedicate antrenamentelor aerobice [..l.) –Ansamblul clãdirilor dintr-un aeroport– „O nouã aerogarã proiectatã special pentru avioanele-gigant «Boeing 747» ºi «Concorde». 6. în special agricol. cu perne de aer ºi mai multe elice. au reuºit sã descopere [. aérophilatélie. 18 II 84 p. 14 (din fr. aeroglisorul SRN-4.l. în cooperare cu firma Britten Norman Bemridge din Marea Britanie [. aparat care determinã rapid ºi fãrã greº – în orice fel de condiþii – gradul de poluare a aerului. Dimitrescu în RRL 1/69 p. DN3. cu succes.v. (foto) –Fotografiere de la bordul unui avion– „Aerofotografia ºi protecþia plantelor. DN3) aerogeneratór s. aérophotographie. instalaþii subterane etc.) „Cercetãtorii de la Institutul de protecþie a muncii ºi igienã ruralã din Lublin au pus de curînd la punct un «aerobioscop selectiv».A. 11 III 78 p. 5 (cf. probabil dupã un model rus. ºi spectrozonal (1965) (din fr. 29 VII 75 p..

serviciile de securitate [din Polonia. energy-farming) agroalimentár. DN3. -ã adj. MF p. v. FC I 190) agrometeorológic.. 6 III 81 p.l.inv. A[cquired] I[mune] D[efficiency] S[yndrome]. 2. XVII.. fr. ºi Cont.. ºi baby-sitter (1993) (din fr. „Pot contribui la dezvoltarea unui sector de mare perspectivã pentru noi. 4 [ºi africaner] (din fr. agrarianisme. la expoziþia revistei ARTA «Lemn – expresie ºi tehnologie». ºi Sc. zeci de modele de oglinzi. În noul an de învãþãmînt. 21 XI 78 p. v. 1.“ I. adj. 3 (din afluenþã + record) afrikáans adj. fr. chiar în rîndurile populaþiei «afrikaner» (cum le place albilor rasiºti sã se numeascã). afro-américain. VRC 273. 20 IV 83 p. cu generoase perspective de dezvoltare determinate de o politicã riguros ºtiinþificã privind resursele ºi valorificarea lor.. 15 I 81 p.“ Dr.. este foarte convingãtor [. de puteri mari de 3 pînã la 5 kW fiecare. pornind de la plante sau alge supuse unui proces de fermentare. DN3) agravántã s. „Înþelegem de ce o serie de agenþi de influenþã ai vechiului regim continuã sã se afle pe ºtatele de platã. –Coafurã cu pãrul foarte încreþit. reþeaua ºcolarã [. sec. ºi gospodãrie-anexã (1974). „Consiliile unice agroindustriale. microcomplex.aerotérmã • 21 • airbus pentru curse charter.R. air-train. rame ºi produse de sticlãrie. cf. ºi Sc.+ ecologic) agroenciclopedíe s. fr..+ business) agroecológic. Agrienergia va putea furniza.m.“ Ev.l. 8 (din engl. –Privitor la situaþia agricolã ºi ecologicã a unui þinut– „Þara noastrã se aflã într-o situaþie ecologicã ºi agroecologicã avantajoasã. vagonul va fi utilizat [. –Afiº care þine ºi loc de catalog– „Afiºul-catalog editat de I. solidaritatea socialã ºi lungimea voinþei.f. etc. „Cînd agro-bussines-ul preferã trufandalele“ Sc.“ R. 16 (din fr. v. 3 VIII 84 p.lit.“ I. metanol.tin.“ Sc.n.“ Sc.+ industrial. –Persoanã care vehiculeazã în anumite cercuri opinii (de)favorabile privitoare la un regim politic. 21 II 79 p. 5.l. aerotreno.. it. PN 1983) airbus s. fr. 22 XI 75 p. fãcut la þarã– „Valoarea economicã a agroturismului montan“ R. pe placa de peste subsol.]“ I.B. „Realizat integral cu piese ºi subansamble ce poartã marca întreprinderii arãdene. 6. 1.m. –Dialectul limbii olandeze vorbit de urmaºii burilor în Africa de Sud– „Brink a fost primul autor de limbã afrikaans (principala limbã a albilor din R. cf. 2 (din afiº + catalog) afíº-panóu s.lit. DHLF 1959. –Numele englezesc pentru Sida– „[Copolla] intenþioneazã sã transpunã pe peliculã o poveste despre necruþãtorul AIDS (Sida). de pildã).B. metan.“ R.. -ã adj. adv. BD) aerotérmã s. ºi Sãpt. 10 VI 77 p. 22 (din agro. «aerotermã» pentru încãlzirea locuinþelor. BD 1971) after-shave s.– „Rezultã cã.. 25 III 79 p. –Tip de turism simplu. 22 (prescurtare din engl.“ Cont. –Referitor la alimente obþinute în agriculturã– „Se lucreazã la reamenajarea halei din piaþa agroalimentarã a oraºului Roman. agroturismul românesc. DEX-S) agént de influénþã s. în stare sã-i garanteze acesteia unitatea (sic!) sufleteascã. 11 I 62 p. (sint. DHLF 1952. ºi R.“ I. PR 1972.] Revista vest-germanã «Der Spiegel» face o analizã a situaþiei alimentare pe glob.B.. DMN 1971.) –Aparat electric care aspirã aerul rece ºi îl expirã cald– „În interior. „Orange este socotitã. v. fr.n.. agro-alimentaire. 206 din Codul Penal“ R. 7. 9 XII 67 p. 7 II 84 p.n. Agrarianismul este expresia «spiritului de corp» al þãrãnimii. DMN 1960) agabarític. de 300 de locuri. 5 (din aero+ taxi. neras (incident rarissim pe platourile noastre. agro-tourisme. mãsuþe-baruri pe rotile.n. agent d’influence) agént (de) publicitáte s. 8 (din agro.m. 3 (din agro. „De la «agro-bussines» la subnutriþie [. 10 I 83 p. v. În terminologia consacratã se numesc «agenþi de influenþã».) –Schiþã (scrisã) prezentînd elementele esenþiale ale unei discuþii– „A fost semnat un aide-mémoire privind dezvoltarea în continuare a colaborãrii ºi cooperãrii dintre cele douã ministere. TV 2 VI 74 p.]“ Sc. sub paravanul unei dizidenþe politice.“ R. Afrikaans. 5. 6 (din agro.f. BD 1966. 5.l.m. DEX-S) agro-business s. 1. cf.n. after-shave-ul Zambilica etc. 16 II 73 p. VRC 273. aids. în faþa primului examen – campania agricolã de primãvãrã. –Energie extrasã din plante– „Se vor putea cultiva plante cu scopul unic de a extrage din ele energie. Bulgaria] reuºiserã sã-ºi infiltreze [la BBC].l. fr. FC I 185.f. fr. afro-americanese.inv. BD 1970. –Emisiune de ºtiinþã ºi practicã agricolã– „Agroenciclopedie“ Pr. 22 V 78 p. Cehoslovacia. la Londra. agenþi. 2 II 90 p.“ Românul liber I 96 p. 5.l. agabaritice. DEX. ºi Sc. (cuv. air-taxi. DEX-S ) aerotrén s.s. 4. 6. aérotrain. -ã adj. –Circumstanþã cu caracter agravant– „Adrian Nãstase acceptã eliminarea agravantelor la articolele 205.“ R.“ Cont.“ R. 26 I 80 p. 2 [pron. dupã modelul engl. 1 (din afiº + panou) afíº-reclámã s.. termen care ar putea fi tradus prin agrienergie. DEX-S) afroamericán. –Afiº cu rol de reclamã– „Privind afiºele-reclamã pentru filmul «Albã ca zãpada ºi cei ºapte saltimbanci» [. engl.l.+ enciclopedie) agroindustriál. aeroterme ºi alte surse. au fost instalate arzãtoare ºi aeroterme care degajã cãldurã în incinta construcþiei. DHLF – sf..n. it. 23 IX 70 p.M. v. 31 X 65 p. „Existã sute de mii de cetãþeni care folosesc în aceste ore radiatoare. 5 (din agro.l. agriturismo. 14 (din fr. îndeosebi cel montan. 5.“ Sc. aparate pentru umidificarea aerului din încãperi [.. -ã adj.. 1. –Afiº de dimensiuni mari– „Afiºele-panou realizate de Pavoazarea Capitalei. 7. 12 I 95 p..lit.“ R.. 1 (din a.“ R.“ Sc. DMN.) –Loþiune folositã dupã ras. acum cîþiva ani. DMN 1965.n. cf. DN3. –Un alt nume pentru Black english– „Pentru prima oarã premiul pentru roman a revenit unei scriitoare afroamericane. ed-memoár] AIDS s. 19 IX 79 p. 191. 20. DMN 1970. un roman. franþuzism) –Aerobuz– „Este vorba de proiectul unui uriaº avion de pasageri.A. 16 X 95 p. ºi Sãpt. 1 (din agrarian + -ism.f. 1 (din [circumstanþã] agravantã) agrienergíe s.] în transportul transformatoarelor de tensiune ºi al altor piese agabaritice. v.“ R. autoarea lucrãrii «Culoarea purpurie».B.n.z. textile-galanterie-tricotaje (din agro. Gamillscheg a fost agent de influenþã.]“ R. nedormit. 22 (din engl. poate chiar spion german.f. încercînd sã desluºeascã mecanismele care au dus la transformarea hranei într-un «bussines» din cele mai profitabile pentru marile societãþi multinaþionale [. cea mai «conservatoare» provincie din întreaga Republicã Sud-Africanã. „Pe podium se vor expune produse destinate copiilor – mobilier mic. DN3) afíº-catalóg s. –Referitor la agriculturã ºi la industriile conexe– „Un nou tip de liceu: agroindustrial.. s. v.. XIX) áfro adj.. ºi 15–21 XII 74 p.. la o þarã.S.+ turism.lit. 2 XI 77 p. 46/95 p. –Privitor la condiþiile meteorologice în care se dezvoltã agricultura– „Întreþinerea culturilor în actualele condiþii agro-meteorologice“ R. áftãr ºéiv] (cf. 5. în slujba nazismului. aérotherme. 2 IX 66 p. puþini dintre «africaneri» pot pretinde cã au o ascendenþã «albã» purã.l.“ R. DEX.+ gabaritic.] are în componenþa ei 91 de licee agroindustriale.l. engl. 9 XII 83 p. jucãrii (cãluþi-balansoar. în primul exemplu: “(om) proaspãt bãrbierit ºi dat cu loþiune dupã ras“– „[Actorul] introvertit. –Tendinþa de a menþine agricultura ca principalã ramurã a economiei– „Lichidarea agrarianismului a fost una dintre cauzele crizei endemice a Europei rãsãritene în toatã perioada postbelicã. –Care depãºeºte gabaritul standard– „[. 17 XII 62 p. –Afluenþã imensã– „Renumitul turneu [de tenis] de la Anvers [. pe parcursul anilor. au început sã vinã oferte . DMC 1966. 16 XI 64 p.l. „E.“ Sc. Americanii au ºi creat un termen nou – «energy-farming» – în acest sens. 5: v.“ Sc.“ Emisiune radio 11 I 84. -ã adj.. Încã nu se reuºise sã fie studiat cu atenþie acest proiect ºi.n. cf. 17 V 77 p. –Angajat al unei firme de publicitate care cautã noi clienþi ºi þine legãtura cu ei– „Ghidul comercial al Bucureºtiului angajeazã agenþi publicitate. 8. (electr.+ alimentar. ºi 9 XI 78 p.] datoritã numeroaselor cãsãtorii interrasiale care au avut loc în provincia Capetown în sec. 11 XI 85 p. 20 III 92 p. 4 (din afiº + reclamã) afluénþã-recórd s.“ Sc. v.. afro..] piese grele. engl.] eºti tentat sã crezi cã o vei vedea pe Caterina Valente. 5 [pron.. 5 (calc dupã engl. after shave. 28 VIII 81 p. „Ciocãnitoarea Woody ºi modelul ultim al oalei Kukta. cf.] a cunoscut anul acesta o afluenþã record de spectatori: 149000 plãtitori. fr.“ Sc. 13.“ Sãpt. 29 VIII 72 p. 38/93 p. 10 VII 81 p.. cf. –Alb de culturã neerlandezã din Africa de Sud– „[. 30 VIII 88 p. dupã model african– „Amatoare [. 6 VII 81 p.] de coafurã afro. agroindustriel. PN 1973) aide-mémoire s. create în urma mãsurilor de îmbunãtãþire a învãþãmîntului agricol.“ R. DPN 1982. -ã adj. 11 X 84 p.. foarte multe improvizate. it. 2 (din fr. agent de publicité) agrarianísm s. v. 14 XII 79 p. PR.+ meteorologic. în care stilul aftershave se practicã frecvent la orice orã din zi ºi din noapte) în pofida unor excese lirice. Alice Walker. 5 (din fr. „Agroturismul – o ºansã pentru sãraci“ Adevãrul de Cluj 20 VIII 93 p. 8 VI 84 p. 30/93 p. afrikaner. 8 (din agro.n.. –Vehicul terestru monorai pe perne de aer– „Ultimele încercãri de vitezã ale «aerotrenului» francez“ Sc. 8 VI 76 p. la o anumitã ideologie etc. DEX-S) agroturísm s. biocombustibili din cei mai preþioºi: alcool. DN3) afrikáner s.) cãruia i s-a interzis. 19. (av. 2. 5.

Dimitrescu în LR 4/62 p.l..lit. Ei tocmai înºelaserã pe tînãra M. ultimul dintre ele conþinînd alimente. -oásã adj. PL) alcoolmobíl s. de acum. nu numai în þãrile occidentale.] guvernul britanic rãmîne reticent. 23 (din rus akîn.lit. 1979 –Colecþie de melodii ale unui cîntãreþ. 132. –Alb opac– „Stelele Kremlinului sunt prevãzute cu geamuri rubinii ºi albe-lãptate. „Este vorba de W. 6 alcoolscóp s. 18 VI 82 p. 3 X 70 p.. ºi 21 III 74 p. 6. trecãtorii sînt îmbiaþi sã întoarcã una din cele trei bucãþi de cauciuc. cf.. perdea de vopsea alb-lãptoasã. 6. cf.S. 14 XII 67 p. fiola alcoolscop s-a înnegrit. ºi 29 II 80 p. DMC 1950. „În Franþa a fost pus la punct un dispozitiv electronic pentru controlarea gradului de alcool din sînge (alcoolemia)..M.l. alcooltest. DEX-S// alcoolscópic.. –Alb opac– „Trei mari mãcelãrii sunt în cartierul Drumul Taberei.f. mai toate echipele noastre de fotbal vor purta «Alain Delon»-uri. Milchweiss. (vest. 4 I 78 p. 24 VIII 93 p.pr. 5 (din fr. 13 I 80 p. medicamente.B. DHLF 1879.. 26 I 61 p.“ R. FC I 173) alb-lãptós. ºi A. „Deci. 1 (din Alba Iulia + -ian) alba-neágra s. –Instrument pentru examinarea cantitãþii de alcool din sînge– „T. –Albastru bãtînd în argintiu– „Stîlpii ºi pereþii au o culoare plãcutã. 18 VIII 77 p. 6 (din fr. -ã adj. alimente. DEX-S) alegorizá vb..l.]“ Sc.l. 4 IX 67 p.“ Sc.f.. prin grija clubului de fotbal din Oradea.“ I. actualul primar din Coburg ºi autor al legii relative la alcoolemia la volan. germ.C.“ R. érbüs] (din fr.. „Rezultatele sînt pe mãsurã. 7 VII 73 p.m.n. v. Alen Dölõ] (din n. ahurissant) ajutór s. DTP. „Akînii. 5 (din alcoolscop + -ic) alcooltést s.l.. fãrã escalã. Guvernul brazilian a semnat cu reprezentanþii industriei naþionale de automobile un acord prevãzînd producerea în perioada 1980-1982 a 900000 vehicule funcþionînd pe bazã de alcool [. v. 3 XI 93 p. 20 XI 75 p. DEX. germ. 10 XI 81 p.“ Cont. -ã adj. „Penuria de combustibil ºi «alcoolmobilele» [.] într-un ºir de þãri a început sã se foloseascã în chip de carburant pentru autovehicule un amestec de benzinã (în proporþie de 80-85 la sutã) ºi alcool (în proporþie de 15–20 la sutã). 3 II 61 p.. Astfel cã în momentul în care a fost testat. –Albastru aprins– „Lumea ecranului. „Avion de tipul celor cu razã lungã de acþiune. deocamdatã în avantaj net faþã de aerobuzul construit de consorþiul vest-european.l. între care se aflã cristal transparent. (chim. 28 IV 84 p. cînd operatorul ne anunþã cã mai are în cabinã un singur film. allergologique.. alcooltest. 6 (din albastru + electric) albédo s. 25 I 74 p. -ã • 22 • alergológic. ci a încercat o altã ieºire: a bãut benzinã.“ I.] Una dintre cele mai discutate probleme de psihiatrie pe plan internaþional.“ I.) –Relativ la stãrile de alergie– „Se aduce la cunoºtinþã cã serviciul de consultaþii de tratamente alergologice de la Policlinica Colþea va funcþiona [. 2.n.lit. Dispozitivul funcþioneazã pe bazã de cristale lichide (ca ºi ceasurile cu afiºaj digital). 4 (din fr.A. Dimitrescu în LR 2/62 p.l. În Focºani.. 1 VIII 73 p. Fl. aici. se pare.lit. surprinzãtor– „ªi totuºi mã întorc ºi zic cã aceastã teribilã viiturã care s-a abãtut azi peste cinematografia francezã n-ar trebui sã fie atît de aiurisantã pe cît ne apare. materiale sanitare.“ Sc. –Din Alba Iulia– „Dinspre Mureº spre centru. I. 6 //din alcool + gr.“ Zig Zag 3–9 VII 91 p.“ Sc. DEX-S) alcoolomaníe s. celebra «alba-neagra».]“ Luc. ºi Fl. weiss tageschell.“ R.l.“ R.B. „Datoritã noilor cercetãri. 24 (din album + catalog) alcaloídic.n.“ R.B.“ R. 1 (din albastru + argintiu. Fl. 23 (din fr.n.n. Bineînþeles.l. sînt din vremuri strãvechi oamenii cei mai respectaþi la kirghizi. 27 IX 84 p. DN3) ALCATEL s. 398. engl. –Alb bãtînd în culoarea fildeºului– „Pe faþadele înconjurate de schele se aºtern cãrãmizi ceramice alb-ivorii. 3 (din alb + ivoriu.“ Sãpt. care practicau. 17 X 78 p. nu în roºu-cadmiu. menit sã-i demaºte pe cei ce conduc prost maºina [. single albúm-catalóg s. dacã [abonatul telefonic] este conectat într-o centralã telefonicã tip ALCATEL. 8. 4 (din alb + argintiu) alb-ivoríu. DN3. 14 V 61 p. care... 21 II 69 p. nu în verde-veronez.]“ R.B. Alain Delon) alb-argintíu. 9. 398) albástru-eléctric. cf. 20 V 61 p. la construcþia cãruia au participat mai multe þãri vest-europene. DEX) Alain Delon s.. alcoolémie. -scop “care priveºte. distanþa dintre Paris ºi New York în 8 ore. pe de o parte datoritã dificultãþilor financiare pe care le întîmpinã Airbus iar pe de alta datoritã concurenþei acerbe pe care o pregãtesc Boeing ºi McDonnell-Douglas. „Lordul G.aiurisánt. ale unei formaþii reunite pe un singur disc.“ Sc. Fl. 26 X 78 p. oraºul are aspectul unei cetãþi strãjuite în cele patru zãri de crenelurile alb-argintii ale ºirurilor de blocuri din cele mai noi cartiere-oraº.“ I.]“ R. mai ales dupã ce a cãzut zãpada.f. 31 XII 76 p.B. 14 XI 75 p. I (lit.“ I. -íe adj.] este testat alcoolscopic. 6. albastru-argintiu. Specialiºtii numesc acest fenomen albedo. (tehn. 12 XII 80 p. doar cei din «gaºcã» au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb. LP– v. „Dl. 1 ajutór-programatór s.]“ R..n. (med. 9 III 81 p. DN3 – alt sens.] la Spitalul Clinic Fundeni. existã perspectiva ca în unele þãri clasicul alcooltest sã fie completat cu un «marijuana-test».. la Milano. -ã pentru un «airbus» american...l.l. atunci modul de activare [a parolei] este urmãtorul: ridicã receptorul.. Milchweiss. medicamente venitã din strãinãtate. 26 XII 91 p. engl. «înscrise» în aleatorismul bogomilic al concluziilor [.n. Dimitrescu în LR 4/62 p.“ Sc. „Lampa alb-lumina zilei. 17 VI 88 p. 5. –Cu alcoolscopul– „[. în special dupã Revoluþia din decembrie ‘89– „O româncã stabilitã în Germania mi-a povestit prin cîte a trecut ca sã poatã aduce un camion cu ajutoare în România. 3 [pron. dinspre laboratoare. Fl. PR 1960. germ.n. aºa-numitul «airbus» a parcurs. v. 5 (din fr.. BD 1970) aiurisánt. care examineazã“. 10 (din fr.“ Sc. „Au fost prinºi C..S. amestec cunoscut sub numele de «gasohol» sau «benzohol». 10 III 84 p. formeazã cifrele [. 22 VI 81 p. allégoriser. 398. 398) albaiulián adj.“ R.n. sprijinã iniþiativa miresei colorate. albedo. fostul ministru de externe al Angliei. fãrã efecte secundare. aléatorisme. inventar moale.]“ R. DMN 1965. 6..] trei transporturi cu ajutoare. alcaloïdique. 14 X 95 p. Dimitrescu în LR 4/62 p. 2 (din fr. soarele difuzat prin nori ºi chiar soarele reflectat de suprafaþa solului. 3 (din alb + lãptos. în funcþie de cantitatea de alcool din sînge conþinutã în rãsuflarea celui în cauzã. cf. n-a fugit. poeþi ºi cîntãreþi improvizatori. alcoolomanie. -ã adj.l.B.l. folosit. germ. apasã pe tasta * (steluþã). îmbrãcatã – ce-i drept – nu în albastru electric. -ã adj.. „[. 2. -ã adj. –Dependenþã de bãuturile alcoolice– „Alcoolomania [.“ R. 22. 6. 16 (din alba + neagra) albástru-argintíu. 5. albédo. elfenbein (weiss). 2 (din alb + lumina zilei. germ.“ R... 1975 –Programator adjunct– v. 21 IX 79 p. DMC 1960) aleatorísm s. 6 VII 93 p. spaþiul albaiulian tradiþional arunca ramificaþia drumurilor spre Cetate [. –Hazard– „Dintre numele citate mai sus într-un aproximativ aleatorism al vîrstei nu pot lipsi [. 10 IV 75 p. ci într-o nuanþã de tranziþie: trandafiriu. (cuvînt port. –Alb bãtînd în argintiu– „De aici de sus. Revistele publicã fotografii de la cãsãtoria lui A.S. airbus. 6.. a trimis anul acesta [. Fl. la un comisariat de poliþie din Londra. 21 (din fr. la origine. 6 [pron. Fl. numãrul accidentelor de circulaþie între orele 22–01 a scãzut la Londra cu 42 la sutã. DEX-S) .“ R.H. -ã adj. silberblau. 1. 5. 6 XI 75 p. germ. 24 XI 75 p. 3 (din alb + lãptat.“ R. 24 (dupã fr. -íe adj. 30 VIII 78 p. 4. Dimitrescu în LR 4/62 p.) –A da un sens alegoric– „Mãrunta istorie a cuplului ce se izoleazã de lume într-o carapace a falsei bunãstãri alegorizeazã hipertrofierea egoismului. –Catalog (al unei expoziþii) realizat în condiþiile grafice ºi la dimensiunile unui album– „Reproducem cîteva din crochiurile selectate de pictor pentru a ilustra albumul-catalog editat cu prilejul vernisajului expoziþiei. 23 III 61 p. se coloreazã în mai multe feluri.l. DN3) albúm s.“ Cont. Fiola se înverzeºte.. -íe adj. faimosul joc «Alba-Neagra» poate aduce beneficii mari pentru patroni.. DN3. (franþuzism) –Stupefiant.) –Referitor la alcaloizi– „Complexul alcaloidic pe care-l conþin [plantele] stã la baza preparãrii unui medicament hipotensiv deosebit de eficient.n.“ Sãpt.) „Aceste geamuri lasã sã treacã totul: razele directe ale soarelui.l. analist-programator (din ajutor + programator) akîn s. ceea ce înseamnã coeficientul de reflectare a solului care se adaugã rezervelor directe sau difuze. „Executãm Alain Delon cu materialul clientului.“ R. a fost supus marþi la o probã de. ºi Sc. 14 (nume comercial) alcoolemíe s. „[Copilul avea] un fular destrãmat cãpãtat de la ajutoare. –Tip de joc de noroc– „Legalizat cu puþin timp în urmã. –Test pentru stabilirea concentraþiei de alcool în sînge– „Dupã introducerea în Anglia a alcooltestului. –Donaþie în haine. Dimitrescu în LR 4/62 p.“ R.f. cu o culoare apropiatã de lumina zilei. v. 15 VI 72 p. «subtilizîndu-i» 4000 de lei.) –Tip de hainã din piele îmblãnitã– „În curînd. rus. 398) alb-lumína zílei adj. în Brazilia) „Alcoolmobilele.“ Sc. FC I 168) alb-lãptát. cf.“ R. DEX-S) alergológic. Toate au tras cu înverºunare peste ferestrele mari..“ R. mobilier de spital ºi aparaturã medicalã.

va înlocui rapid stereofonia. ambitus.. DEX) alimentá vb. (med. -ã adj.]“ R.. I (fin. ºi Sãpt.] pentru a aluniza la punctul cel mai puþin accidentat. „Alexitimie. DN3) amfetamínã s.f.) –Benzedrinã– „Drogul cel mai rãspîndit în Japonia. 20 V 82 p. 24 IX 70 p. „Radarul de alunizare a fost pus în funcþiune . 1 IV 80 p. DN3) ambutisát. 6 (din fr.09 (ora Moscovei).l.. 36. Ambitus.“ Cont. post-cheie amaráre s.B. 4. 17 VII 81 p. –Amforã micã– „Pe raza comunei Þigãnaºi. –(Prin extensie) Evantai.L. DN3) alfabetizatór s.) –A se împiedica– „Cei trei autori sunt veterani într-o viaþã publicã extrem de tumultuoasã..G. DEX. conºtiinþa alteritãþii.f.]“ I.l..] Se pare cã tetrafonia. DEX. 234. (din fr. v. alittérature.f. 11 X 77 p. DEX. 7 (cf. (filoz. 2 alfanuméric.“ Sc. sec. FC II 34.. 5 (din ambutisa.l.f.] totul într-un cadru ambiental atrãgãtor. 6. –Care þine de ambianþã– „Spre asta tind.“ R. DMN 1958..“ Sc. „Cãderile de zãpadã au provocat numeroase ambuteiaje pe ºoselele din Lombardia [.] în primul rînd. magneziu.+ Marte + -iza..] scenografia ambientalã a lui V. DN3) amakudári s.. DHLF 1838. „Ar fi necesar însã ca ºi ideologii minoritãþilor sã adauge. alteritas. DMN 1959.f. 20 XI 96 p. 6 (din a. 28 II 80 p.f. DN3) alertá vb..l. cuvînt ce provine din limba greacã ºi înseamnã «lipsã de cuvinte pentru sentimente». ºi diaboliza (din lat. „Astfel au fost concepute.“ R. DN3) ambuteiá vb. discipol– „[Conform principiului] comunitãþii universitare pe profesorii pensionari ºi pe foºtii absolvenþi (alumni) îi dorim uniþi în jurul Almei Mater.. DEX-S) ambiguizá vb.f. de staþia «Saliut-6».“ R.l. 15 II 72 p. 6 (din fr. 6. 15 III 81 p.) –Anomalie congenitalã constînd în absenþa totalã a membrelor– v. cf. fr. DHLF 1947. algologie. 9/93 p. dupã modelul lui aluniza. 1 (din ameriza. (farm. amphétamine. I –A lua contact cu Luna venind de pe Pãmînt– „[. 1981 –Ramurã a botanicii care studiazã algele– v. alphanumérique.) –Întinderea unui glas de la sunetul cel mai grav pînã la cel mai înalt– „[. 22 XII 83 p. Algologie. 20. DEX-S) amartizá vb. Hristea în R.lit. DEX-S) algologíe s. XX) ambuteiáj s. v.f. alumno.. are curajul intelectual de a-ºi asuma modalitatea alpaleologicã a criticii chiar ca pe o artã a autoportretului.C. 25 III 83 p. –Care a fost supus acþiunii de ambutisare– „Realizate din module ce permit obþinerea a patru variante de sere-solar cu suprafeþe cuprinse între 36 ºi 80 mp.. 6.) –Ceea ce constituie o entitate aparte.l.. cupru) realizate prin injecþie.. DEX. Al. v. alphabétiseur..m.) –„Paraºutare“ a unui funcþionar (japonez) de stat într-un post important pentru monopoluri– v. ºi amartiza (din amartiza) ambientál. gamã (a posibilitãþilor)– „[. conºtiinþei de sine. ambiental.. la aceastã datã. „Vin apoi alumnii Minervei ºi ai lui Apollo.]“ R. –Faptul de a aluniza– „Ca cel mai adecvat loc pentru alunizare autorul citeazã «mãrile» lunare. el a ajuns sã fie «starul» pieþei stupefiantelor din aceastã þarã.“ Sc. 8 [scris ºi amphetaminã] (din fr. l-a observat alertîndu-ºi colegii. fr.“ R.. 5 (cf. PR sec. mai ieftine. DHLF 1817. cf. 15 I 85 p. DHLF 1938.“ „22“ 38/94 p.“ R. ambiophonie) ámbitus s.m. 7 II 84 p. 2 VII 76 p.f.l. care creeazã o ambianþã sonorã mult mai bogatã.l.»“ R.) –Elev. amplitudinea. (circ... (livr.l.“ R. „Experþii NASA urmeazã sã decidã miercuri dacã vor utiliza sau nu a doua zonã de amartizare pe planeta Marte [. 7 (din fr. DEX-S) ambiofoníe s. 11 IV 85 p. din zamac (un aliaj din zinc. it. –Specialist în algologie– „Dezvoltarea ºtiinþei ºi tehnicii în þara noastrã a determinat ºi impulsionat cercetãrile diferitelor colective de algologi. V. lat. -ã adj.] a luat o sticlã de biter ºi a încercat sã o fure ascunzînd-o în hainã. 26. 14 I 78 p.l.) –Referitor la litere ºi cifre– „Sistemul include un echipament nou. 4 (din ambiguu + -iza. pentru brigãzile de lucru de pe ºantierele de constucþii forestiere [. cu încãperile eroilor în cele douã capete ale sãlii [. realizat cu tapiþerii moderne.“ f. 30 VI 83 p. v. I (fig.] a fost înlocuitã cu masele plastice [. lat.+ gr. ºi Sc. 23 V 95 p. metamphetamina. algologie. DEX. 28 VI 76 p.. Tabla ambutisatã [. I (livr. 239. DMN 1958) alpaleológic. 6 (dupã fr. DN3. –Aºezarea pe apã la revenirea dintr-un zbor– „Filmul pasionant al amerizãrii ºi recuperãrii. «Pacienþii aceºtia au dificultãþi în a-ºi numi ºi exprima emoþiile.f. algolog (din fr. melos “extremitate“.f..]“ R.f.d. ¨ 1. DN3. -ã s.l. DN3) alunizáre s. 5 (cf.. 10 V 78 p.]“ Sc. 2 (din fr.. 22/96 p. Paleologu– „Alpaleologia e o artã a argumentaþiei. «s-au ambuteiat».l. s-a procedat la operaþiunea de amarare [.“ Sc. 30 VI 76 p. embouteillage.. –Supunerea unui metal la ºocuri mecanice pentru a-i da forma doritã– „[. 25 VII 69 p. relateazã agenþia TASS.. ¨ 2. „[.] ºi numeroase lucrãri de popularizare [. numitã alexitimie. 14 XI 75 p. cãldura ºi minunatul timbru baritonal pe tot ambitusul pînã la sonoritatea. Fl.. Guþu Romalo C. FC II 11) amartizáre s. it.l.) –A depune bani într-un cont– „Vlad trebuie neapãrat sã-ºi alimenteze contul întrucît a ajuns la roºu. „[. -ã adj. ambientale..l. alunir. Paleolog[u] + -ie) alpiniádã s..) –Specialitate a medicinei care se ocupã cu bolile de origine alergicã– „Un studiu efectuat de colaboratorii catedrei de alergologie a Facultãþii de medicinã din Sofia a dus la concluzia cã 68 la sutã din alergiile cãilor respiratorii la adulþi ºi 85 la sutã la copii sînt provocate de cãtre praful din locuinþe. DHLF. 21 VII 69 p. (inform. DN3) ambutisáre s.]“ Sc. Guþu Romalo C. jap. I –A lua contact cu planeta Marte venind de pe Pãmînt– „Unde va amartiza «Viking-1»? Cea de-a doua zonã aleasã pentru amartizarea sondei spaþiale «Viking-1» pare utilizabilã – anunþã conducãtorii misiunii. Dimitrescu în LL 10/65 p. DMN.“ R. diferitã– „Singurele adevãrate alteritãþi existente în Occident (societãþile primitive) au fost eradicate. «Tratatul de algologie» [.]“ R. 8 (din n. 21 VII 69 p.“ R..) –Literatura eliberatã de elemente estetice superflue– „Camil Petrescu teoretizeazã «aliteratura» înainte cu treizeci de ani de a se folosi termenul ca atare. forþa registrului înalt. –Concurs de alpinism– „În zona refugiului Coºtila din Bucegi s-a desfãºurat prima etapã a alpiniadei universitare Bucureºti (cãþãrare contra cronometru). DN3.lit. alumnus. nava «Soiuz-25» a început sã se apropie. fr.P. 5 (din alpin + -iadã) alteritáte s. 10 VII 81 p. proiectate ºi construite în ateliere ale ICPIL. 28 VI 75 p.. refl.]“ Sc.. Carierele lor s-au cumulat. PR – jum. primele douã remorci-dormitor. cu dispozitiv de afiºare alfanumericã a datelor [. E.. altérité. v. (muz.]“ Sc. Al. 2.. 4.f.]“ R. allerter. –Legare a unei nave de alta printr-un cablu– „Luni la 7. 1.“ „22“ 42/93 p.“ (din fr.lit...]“ R. 22. germ. destinatã ambutisãrii capacelor elipsoidale din tablã [.] un glas care-ºi etaleazã generos profunzimea în registrul grav. este de douã ori mai puternicã ca amphetamina. bine echilibratã ºi sugestivã.. La o reuniune a Asociaþiei medicilor din Ontario a fost luatã în discuþie o stare întrucîtva bizarã întîlnitã la unii pacienþi.. 17 IV 80 p. –Acþiunea de a lua contact cu planeta Marte venind de pe Pãmînt– „Amînarea amartizãrii sondei spaþiale «Viking-1»“ R.l. (formaþie personalã) –Specific lui Al. 1979 (med.“ Sc. fãcutã din mai multe piese care sã creeze sau sã sugereze un spaþiu special. 25 VI 80 p. 2 VII 82 p..) „Tetrafonia sau cvadrifonia sau ambiofonia este o nouã tehnicã bazatã pe folosirea a patru surse acustice [. DN3) alúmn. 1974 (cuv.) –Blocarea circulaþiei– „Dezorganizarea circulaþiei creatã prin ambuteiajul fãrã precedent ºi datoritã ciocnirilor succesive a sporit ºi mai mult. ºi R.. 4. DN3..n.. ambitus. (fiz. v. I –A atrage atenþia. 3 (din amara.. a preveni– „[.. focomelie (din a. 8. XX. Spre o sculpturã ambientalã.m. judeþul Iaºi.f.. (lit. alunissage. DM) amerizáre s..] un bazin de amarare a navelor [.l. 5. 6. acestea sînt construite din elemente metalice uºoare – tablã ambutisatã – ºi sticlã [. Alumnus. DEX. 9. DEX-S) alexitimíe s. 2. Th. –Persoanã implicatã într-o campanie de alfabetizare– „[. germ.. PR 1959. cf. alpaleologic (din n. allergologie. alimenter) aliteratúrã s. aluminiu. s-au înstrãinat. 4 (din fr. Paleolog[u] + -ic) alpaleologíe s.“ R. cf..] începerea probelor tehnologice la cald la noua presã de 1100 tone forþã. 21 XII 84 p.. „Terminaþiile din alamã (realizate prin turnare) sînt înlocuite cu altele... DN3) amforétã s.lit.] sînt dovezi elocvente în acest sens. DEX.l.“ Ap.G. t. DEX. germ.pr.“ R. concertul a demonstrat largul ambitus al posibilitãþilor pe care le are jazul românesc [.f. 225. 10 IV 75 p. V. a fost scoasã la . în regim automat. în urma sosirii camioanelor cu nisip. embouteiller.] apelul lansat de un ºir de personalitãþi culturale franceze în scopul de «a veni în ajutorul alfabetizatorilor din Nicaragua». devenind o problemã socialã [. poate [. DMC 1970) algológ s.alergologíe • 23 • amforétã alergologíe s.f.f.“ M. 4 (din fr. DN3) alunizá vb. 6 (din aluniza. unde a fost identificatã o aºezare de tip cucutenian.. ºi op (din fr. 9. 5 (din ambutisa) amelíe s. 14 I 78 p..pr. fr. 21 VI 82 p. iar în momentul în care distanþa dintre ele s-a redus la 120 metri. 28 II 62 p.“ Sãpt.) –A face sã devinã ambiguu– „Propoziþiile teoretice atît de limpezi în capitolul «Lectura ºi cãrþile ei» riscã sã fie ambiguizate astfel de o aplicaþie inadecvatã [.]“ R.] Cel mai interesant este însã cã V. 1984 (formaþie personalã) v. -ã adj. 5 (din fr.

l.m.lit. echivalenþã– „Analogisme bucureºtene“ (Titlu de articol.“ R. anisette) an-lumínã s. (med.)“ f. amplitude. are performanþe tehnice similare celor din import.“ R.+ cinematografie) animaltécã s.pr. DN. 48. 12 XII 70 p.]“ R. chirurgie urologicã.. 6 XI 80 p.) anabiózã s. 10 II 84 p. animation. 58. „La Richmond în S. porci de India sau reptile inofensive. DN3) angiofluorografíe s.l.l.]“ R. amforetta.“ R. de asemenea. anestezist– v.“ R. 20 (din fr..f. Fl. –Substanþã utilizatã pentru a ajuta creºterea plantelor– „Extras dintr-o plantã sãlbaticã ce creºte în Asia Centralã.) „În 1973. Guþu Romalo C. 28 IV 84 p.. Specialiºtii lucreazã de asemenea la definitivarea monografiilor de ajutor-programator.U. Ana Blandiana) analíst-programatór s.“ R.l.+ fluorografie.m. chirurgie toraco-pulmonarã. s-a deschis prima animaltecã.] Avem pregãtit un set de asemenea modele amprentate pe care îl vom înainta spre avizare [. ce se realizeazã astãzi relativ uºor. anéantir. animateur. folosit în analizele bolilor de nervi ºi ale muºchilor periferici. fr.f. 4 VI 73 p. Sartre are crize de anoxie (asfixie a creierului) [.. 3 (din amprenta. –Urcarea unei nave pe un doc plutitor– „În vederea creãrii spaþiului necesar construirii unui nou bazin de andocare la Frederikshaven (Danemarca). DHLF. cofo-chirurgie ºi anestezie-reanimare – respectivul personal va beneficia de retribuþii tarifare majorate. DN3) amidazínã s..“ R. FC I 45. 3/90 p. 167. psihosomatic (der. 1 (din angio. zbîrcit ºi pipernicit. 5 (din anestezie + reanimare) anesteziológ s.“ Sc. „La Centrul de hematologie Bucureºti [s-a] realizat o metodã rapidã de control al hemoglobinei. 1967 (med. 5. amplitudine.f. „Cantitatea de spectacole fãrã relief [.]“ R. operator la calculator. denumit Vibrotest 100. stopul = halta pietonului) I.“ I. (med.n. 5 (din andocá. ºi cico-cola (din fr. DN.n. DN3) aneantizá vb. Aceastã bãuturã. année-lumière.m.“ R.f. uneori.f. 8 (din an + luminã.“ R. al puiului indicã faptul cã el nu mîncase nimic cîtva timp înainte de a muri. 4. „Docul [.l.lit. 2 (din anestezist + reanimator.l. 10 I 74 p.) –Gen al filmului cu desene animate– v.B. 119. considerã cã animaþia va fi complet independentã cînd va deveni un mijloc de reflectare a problemelor epocii noastre. 7 X 66 p. entamer) antarctológ s.“ Sc..f. (farm. 7 (din amidazã + -inã sau din amidazin.) „La Centrul de hematologie Bucureºti a fost realizatã o metodã pentru depistarea stãrilor de anemie – anemotest. 6 I 82 p.“ R. analyste-programmeur. analogisme. anoxie.l... PR 1973. DN3. V... 5 (din angio.) –Medic sau asistent medical care practicã atît anestezia. DEX) anoxíe s. regr.“ R.. chirurgie oftalmologicã.l.) –Bãuturã preparatã din anason– „S-au încheiat toate probele noului produs «Mentovit».m.“ Cont.) –Prezentare cinematograficã a vaselor capilare– „România a prezentat filmele [. folosit la efectuarea angeografiilor. 16 (dupã fr. din anatomopatologie. (impropriu) –Amploare– „Unii dintre luptãtori mor în aceastã încleºtare finalã (tragismul capãtã amplitudine cãci pînã la Berlin mai sunt doar 38 de km. Aparatul.) –Specialist în leziunile anatomice– „Anatomopatologii au arãtat.) –Unitate de mãsurã pentru distanþele mari. 8 X 77 p.] «Polenizare» ºi «Angiomicrocinematografia». lucrare care oferã totodatã o metodologie de analizã psihotehnicã privind rezolvarea unor teste de aptitudini. (med..“ R.]“ R. –Dispariþie totalã– „Paradoxala situaþie a scriitorului de limbã idiº dupã aneantizarea comunitãþilor care o vorbeau. „Secþia de anestezie-reanimare de la Spitalul Fundeni.f. DEX.) –Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine cu ajutorul fluorului– „Un grup de medici oftalmologi [. –Reducere a activitãþilor vitale la unele organisme din cauza condiþiilor neprielnice de viaþã– „Cînd însã hrana este puþinã ºi în plus vine ºi anotimpul friguros. Fl. DEX-S) anesteziologíe s.“ Sc. 29 VIII 75 p. 1 IX 61 p. cît ºi reanimarea bolnavilor– „Misiunea medicului anestezist-reanimator era sã asigure rezistenþa organismului.lit. –Specific Anei Blandiana– „Frumosul ºi binele sînt paradigmele cele mai puternice ale viziunilor poetice anablandiene. precum ºi operator-perforator de cartele. 22.] putînd fi folosit pentru andocarea ºi repararea navelor de pînã la 25 000 tdw. 4 V 79 p. –Realizarea unui model prin apãsare pe o suprafaþã plasticã– „[. Tot aici a fost conceput un alt aparat. pulsul inimii scãzîndu-i pînã la o stare de cvasi-moarte. anabazinul a dovedit calitãþi deosebite: stimularea respiraþiei ºi accelerarea procesului de creºtere a bumbacului. 6 (der. 6 [var. 11 VIII 75 p. –Analogie. 2.“ R. 2 (din animal + -tecã. DEX-S) andocáre s. PR 1953.f.f. 5 [var. PR 1946.f. cf. (med. cf. ca ºi cea denumitã «Aniset» (în fazã de încercãri în prezent) sunt realizate pe bazã de arome de plante ºi fructe. anabasinã] (din fr.m. în care se dau exemple de genul: blocuri noi = emblema Bucureºtiului. animator (cf. DN3) amprentát.A.A. L.) animatór s. DMN 1966) analogísm s. un an-record de lucrãri.] dupã modelul amprentãrilor prezentate la expoziþia de noi soluþii constructive [.) –Specialitate medicalã de graniþã în care se practicã anestezierea ºi reanimarea pacienþilor– „Þinîn- du-se seama de complexitatea ºi dificultatea unor specialitãþi medicale – chirurgie cardiacã.t. 6. 8 II 84 p.] din Bacãu a realizat un ingenios aparat pentru efectuarea angiofluorografiei vaselor retinale. (astron. DEX. Mareº în LR 2/90 p.. „Se apropie scadenþa unui an care n-a fost deloc uºor pentru constructorii de locuinþe.. DN3. dupã care se comparã pe o grilã de culori. DM) angeografíe s. 16 I 79 p.m.m..f. cf. aflat acum în faza de omologare. v.) –Creator de desene animate– „Regizorul elveþian E. (med.l. în lb. în special) –A începe. 5 (din anem[ie] + test) anestezíe-reanimáre s. 2 (din fr. cînd organismul încã se mai resimte.. 2 (din analist + programator. 31 X 77 p. 132. 17 III 79 p...f.m. 6 (din fr. dupã fr. 7 IV 63 p. de unde copiii pot împrumuta peºti roºii. anesthésiologie. 1968 (cinem. 239.] simptomele cele mai grave ale aneantizãrii.amidazínã • 24 • antarctológ ivealã o amforetã ce sugereazã silueta tipicã a unei dansatoare [. precum ºi în perioada imediat urmãtoare operaþiei.. 38 de km pînã la victorie. DEX. 3 „Anul-record la taifunuri în regiunea tropicalã a Oceanului Pacific este 1967 [. ºoareci albi.“ R.G.B.l. 13 I 62 p. cã stomacul gol.f. (alim.) –Medic sau asistent medical care practicã anestezia. 6/89 p. angiografie] (din fr. colocv. Dimitrescu în LR 2/62 p. DC) amplitúdine s. „La al VII-lea Congres mondial de anesteziologie de la Hamburg [.l. DN3) anablandián. 3. (med. 1979. echivalentã cu distanþa strãbãtutã de luminã într-un an– „Radio-astronomii de la Observatorul din Pulkovo au confirmat ipoteza cã o parte însemnatã a radiogalaxiilor coincide cu locul pe care se aflã pe cer obiectele cu o luminozitate excepþional de mare ºi care se aflã la o distanþã de cîteva miliarde ani-luminã.B. fr. angiographie. –Specialist în problemele Antarcticii– „Ziarul . el [ºoricelul] cade într-un fel de anabiozã.. trebuia ca edificiul existent în acea zonã sã fie strãmutat la o distanþã de 300 m.] aneantizînd. 17 X 81 p. scrieri din fondul dramatic naþional peren [. DEX... 57. DN3 – alte sensuri) animáþie s.B. DN3) anisét s. –Autor de programe aplicative de computer– „A fost elaboratã o monografie a profesiei de analist-programator. v. 1/90 p.“ Cont. DN3) androginíe s.+ micro. 2 (din an + record) antamá vb.l. 1 X 62 p. 5 (din fr. Dimitrescu în LL 10/65 p..“ Sãpt.) „Noua ramurã a ºtiinþelor medicale – anesteziologia – are sarcina nu numai de a insensibiliza organismul la durere.n. (med.) –Radiografia vaselor sanguine– „La Laboratorul de explorãri funcþionale a fost realizatã o seringã automatã pentru injectarea substanþei de contrast.“ Luc. amprenta (din amprenta) anabazín s.“ (din fr..“ Sc. 17 VII 82 p. 5 (din fr. v.lit.. 18 IV 74 p. DEX-S) angiomicrocinematografíe s. indicîndu-se hemograma normalã. anabasine. DN3 – s. Mareº în LR 2/90 p. -ã adj.. L. DEX – alte sensuri. 5 (din n.lit..“ Sc. 11 (din aneantiza. DEX-S) anestezíst-reanimatór s. I (franþuzism. DN3 – alt sens) anatomopatológ s.d. (din it.l. 12 XII 80 p. (med.“ R. 17 VII 85 p.f.. „Indicau [. 16. (med.“ Sc. 3 (din fr. ci ºi de a regla diferitele funcþii ale acestuia în timpul diverselor tratamente sau intervenþii chirurgicale. 25 VI 68 p. 31 X 75 p. probabil dupã model engl. (cinem. a deschide– „Florentina ºi Liviu antameazã o nouã fazã a vieþii lor. «Va deveni un spectacol independent» – declarã pictorul ºi animatorul român S. I –A distruge în întregime– „Capacitatea de a sãvîrºi Rãul dupã ce au aneantizat Binele printr-un joc cinic. stare ce se poate menþine timp îndelungat. neuro-chirurgie. anabiose. 4. cu ajutorul unui carneþel – «Anemotest» – ce cuprinde o hîrtie specialã peste care este lãsatã o picãturã de sînge.n. PR 1952. DN3) amprentáre s. androgynie. -ã adj.f. din anesteziologie. 119) anemotést s.]“ (din it.lit. DN3) an-recórd s.) „Amidazina este numele noului medicament românesc cu acþiune tuberculostaticã. un an-examen pentru capacitatea lor de a se organiza. 41/88 p. –Prezenþã a caracterelor sexului opus– „Fata de împãrat ºi Cãtãlin întruchipeazã androginia cuplului uman perfect. 17 IX 67 p. DEX-S) aneantizáre s. dupã fr. 18 X 84 p. regr.“ I. ºi R.]“ Sc.f.

Fl. -ã adj.+ braconaj) antibronºític..l.“ R. -ã adj.] considerã cã momentul este propice sã scoatã din raft «Planul construcþiei unei noi rachete de tip ofensiv».U. 4 (dupã fr.S. 6 (din it. 27 III 73 p.+ colesterol. evitînd cu succes abuzul de medicamente antialgice. 4 (din anti..». 1 (din ante..+ cinematografic. –Care combate acþiunea Camorrei– „Cîteva sute de poliþiºti ºi carabinieri participã [. -ã s.l. 30 IX 66 p. anticancéreux.+ depresiv. constã în includerea în antecalculaþiile de preþ a unui volum de opere-manoperã ce depãºeºte pe cel normat. –Care combate braconajul– „[. s. DN3) antibacterián. Constantinescu în LR 1/73 p. „La fete. anticipatif.. 8 (din fr. în caz de accidente grave.“ Sc. unitate subalternã detaºatã pe lîngã un organism central– „În prezent. PR 1920) anticorosív. se declanºeazã un semnal optic ºi sonor.l. 35/93 p. DEX) anticorúpþie adj. Dimitrescu în LR 2/62 p. cu implicaþii directe asupra nivelului preþurilor de producþie. ºi I. adj. de turnare sub presiune ºi de efectuare a acoperirilor anticorozive. 4. 25 III 74 p. –Care nu corespunde cerinþelor comerþului– „Oare nu este anticomercial ca un spaþiu de comerþ dotat cu instalaþie frigorificã sã fie scos din circuitul lui firesc [.“ R. DEX-S) anténã s.antecalculát.. la reducerea cariilor dentare. BD 1968. –Care are caracter opus celui artistic– „Pe afiºele anunþînd un «concert» (dacã o asemenea manifestaþie antiartisticã îºi meritã numele de concert) ei anunþau ca «atracþie a serii» o.“ R.] ºi problemele dopingului în general. 2 (din anti. 1 (din anti. Il.. 3 (din anti. 132.inv.. anti-art. DEX-S) anticamórra adj. 21 III 67 p.l.] opineazã cã ar exista unele gene umane care conþin substanþe anticancerigene. DN3.lit. -ã adj. antenne.“ I.“ Mag.. 1 (din fr.. 23 I 76 p. 16 IV 73 p. a dezminþit cã ar dori sã formeze un partid politic. 3 (din ante. fr. tusigen (din anti. 28 II 83 p. am anteintitulat la nume ºi sigla «acad. I –A pune înaintea numelui– „Spre regretul nostru cã realitatea este cu totul alta.“ Sc. 8 (din anti.. 6 [scris ºi anticoroziv] (din anti.“ Fl. 5 (din anti. DN3. 3. DEX-S) antiálgic. 5 (din anti. Comisia medicalã internaþionalã creatã pentru a examina «cazul Merckx» [. 132.] lupte îndîrjite între unitãþile antibraconaj ºi 30 de braconieri înarmaþi [. -ã adj. dupã model strãin) anticrízã adj. Vã invitãm [.. 4 (din anti.l. «Pinguin» este legat de vasul-mamã printr-un cablu lung de 1000 metri.. 25 II 77 p. DEX-S) anticipatív.“ Sc.inv.+ cancer) anticancerigén. –Care combate astmul– „Caut de mai multe luni de zile în farmacii þigãri antiastmatice.+ accident.]“ I. pe care o frecventeazã inopinatul personaj. DHLF 1966.. Fl. –(Despre rachete) Care preîntîmpinã efectele rachetei antirachetã– „Mai mult. „În caz de pericol. 10 (din antecalcul. Unii emit ipoteza cã nu-i departe timpul cînd continentul va fi «suprapopulat».“ R. care – dotatã cu multiple focoase independente – ar putea reduce în proporþie decisivã eficienþa reþelei antirachetã. halatelor personalului medical.“ I.B. 8 (din anti.inv. anticamorra) anticáncer adj.. Se considerã cã dispozitivul respectiv – radar anti-accidente – va putea fi îmbunãtãþit în viitor. 27 VIII 67 p. prin excelenþã scenic. -ã adj. 17 IV 74 p.“ R. –Care se opune bacteriilor– „La Centrul de cercetãri ºtiinþifice din New Orleans.]“ Sc.] Noul produs conþine substanþe care protejeazã dantura împotriva cariilor. 53. 14 X 63 p. utilizarea pilulelor anticoncepþionale se face în 18. 4 (din anti. ei [roboþii] îºi gãsesc utilizarea în lucrãri de montaj ºi sudurã.inv. 23 VII 69 p. –Care nu recunoaºte principiile academice– „N-a apãrut oare un academism al teatrului antiacademic?“ Cont.. 6 (din anti. în sensul acþionãrii directe asupra sistemului de acceleraþie sau frînare a vehiculelor. -ã adj. profesor de geneticã celularã la Harvard University [.“ R. Dimitrescu în LR 2/62 p.+ carie) anticinematográfic.lit. atît de vãtãmãtoare bolnavului. DEX.B. -ã adj.l. –Artã lipsitã de conþinut– „Alegînd antiarta – cãci ce este un concert mut dacã nu antiartã – ei nu fac dovadã nici mãcar de inventivitate. 17 III 84 p. 31 X 77 p. 13.. -ã adj.B. PR.. 28 III 91 p. cf. microproducþie (din anti. 20. s-a întrunit în oraºul Hulpe [. 9 IV 86 p. -ã adj. Antonio di Pietro. substanþã) care împiedicã graviditatea– „Se scumpesc ºi anticoncepþionalele. –Care anticipeazã– „Cãlãtorie anticipativã dupã viitorul mers al trenurilor.A. –Programat dinainte– „Teleghidat sau anteprogramat.f.l. PR 1845) anticárie adj. 6 IV 61 p. –(Substanþã) care acþioneazã împotriva cariilor dentare– „Bomboane anticarie. anulînd deci efortul financiar ºi tehnico-ºtiinþific incipient..+ intitula) antenatál. –Calculat dinainte. 4 (din anti. „Termenul dopaj nu se cunoºtea încã ºi nu existau reguli antidoping. DEX-S) antibraconáj adj. DEX-S) .“ I. –(Mijloc.inv. antidépressif. -ã • 25 • antidóping vest-german «Rheinischer Mercur» susþine cã Antarctida este ca o «prãjiturã» intactã. –Contra dopingului– „Dificultãþi de interpretare a regulamentelor Anti Doping. 5 XI 91 p..+ academic.+ programat) antiacadémic.) –Care combate stãrile depresive– „Recent aþi comunicat cã antidepresivele pot fi utile într-o anumitã formã a unor tulburãri de vorbire. internaþ.l. S.“ Sc. 13 XI 82 p. 5 //din antarct[ic] + -log// antecalculát.. –Anticanceros– „R. 27 – atestare din 1969. antiasthmatique. engl. poate realiza fotografii ºi hãrþi marine. 50) antecalculáþie s. este un model dramatic. supraadãugat (din engl. anticorrosion (PL). 4 (din engl. adj.+ anemic) anti-antirachétã adj.l. robotul. cancérigène.l. -ã adj. probabil dupã model engl. alãturi de mafia ºi n’dranghetta [. 6 (din ante. probabil dupã model engl.“ Gaz.+ artistic) antiastmátic.. prenatal– v.. 266 – atestãri din 1959) antiartístic. ca antarctolog?“ I. -ã adj. 3 (din fr.]“ Sc. 11 I 77 p..+ crizã) antidepresív. 5 V 79 p. 10 IV 80 p. 14 I 67 p. DEX-S) anticolesteról adj. 5 VII 95 p..“ Sc. –(Substanþã) care împiedicã coroziunea– „În prezent. Care este opinia dumneavoastrã. DN3. În þãrile cu o mare producþie de automobile se întreprind cercetãri pentru dotarea autovehiculelor cu un sistem complex de caracteristici tehnice menite sã reducã riscul pierderii vieþilor umane... fr. 26 IV 91 p. Pentagonul [. 3 II 77 p. -ã adj. DEX-S) antidóping adj. 9 XI 78 p.]“ Sc.inv. (farm. cã domnul profesor este ºi membru al Academiei Române.) –Împotriva bronºitei– v. 6. FC II 47.“ R. anticonceptionnel.+ bronºitic. (med. 2 III 61 p. ghilotinare pe viu.] la o cãlãtorie cu anticipaþie [.. înþelegîndu-se ceea ce ºi credeam. 10 (din anti. Adaosuri de fluor la apa potabilã.B.“ R.+ calculaþie) anteintitulá vb. fostul premier se aflã la Nantes. 1985 –Care previne anemia– v. –Îndreptat împotriva crizei– „Guvernul minoritar social-democrat al Danemarcei a prezentat în Folketing (parlamentul þãrii) un nou program anticrizã [.. v. –Care se opune comunismului– „Cu un an în urmã «stimatul provizoriu preºedinte» a numit cu vehemenþã «golani» manifestanþii anticomuniºti din Piaþa Universitãþii. racheta anti-anti-rachetã. 49. antidoping.“ Sc.“ R.f.. DMC 1960.inv.. „Automobil antiaccident. cf. -ã adj. DMC 1970.l.“ R.l.n.B.6% din cazuri la primul raport sexual.]“ Sc.B. FC II 51. antenatal. –(Substanþã) care are proprietatea de a scãdea colesterolul din sînge– „Se pare cã soia deþine ideale calitãþi anticolesterol. –Deviz. DMN 1969.n. 55.. variantã localã a crimei organizate italiene.“ R.) antiártã s. 5 (din anti. la pasta de dinþi sau apa de gurã au dus.+ antirachetã.+ algic) antianémic.inv... 5 (din fr.. fr. 2 (din anti. 4 X 67 p. „Gumã de mestecat anticarie [. utilizat cu cele mai diferite aparate.inv. prevãzut– „Care sunt economiile antecalculate la cele 26 de inovaþii acceptate pînã în prezent?“ Gaz. –Împotriva cancerului– „Coaliþia anti-cancer.+ bacterian. DEX-S) anticomerciál.]“ R.+ corupþie. cf.) –Contra durerii– „κi gãseºte utilizare în sindroamele dureroase. calcul de cost– „O practicã des întîlnitã în unele întreprinderi. DEX-S) anticomuníst..+ comercial. se aflã în curs de elaborare o tehnicã specialã pentru fabricarea de þesãturi antibacteriene destinate confecþionãrii lenjeriei de pat din spitale. – Care nu se preteazã transpunerii într-un film– „Ceea ce s-ar putea spune despre ea [piesa de teatru] la prima vedere e cã ar fi complet anticinematograficã: întreaga incursiune în conºtiinþele celor aflaþi în sufrageria familiei B. 4 XI 95 p.f. 5 (din fr.. -ã adj. -ã adj. prelevarea unor probe de apã ºi sol etc.n.“ R.+ corosiv. DEX. 23 XII 73 p. 9 VII 84 p.inv.“ Cont.] la Napoli la o vastã acþiune anticamorra. pansa- mentelor. –Filialã. în Suedia. 1977 (farm. –Îndreptat împotriva corupþiei– „Fostul judecãtor-vedetã al anchetelor anticorupþie «Mîinile curate». 4 XI 66 p. DEX-S) antiaccidént(e) adj. 6 (din anti. care ne aºteaptã. fr. 1979 –Anterior naºterii.. DEX-S – alte sensuri) anteprogramát. PR.lit. pentru a-ºi îngriji ulcerul de care suferã la clinica condusã de tatãl ºefului antenei de la Bucureºti a organizaþiei «Médecins du Monde». 16 VII 83 p. -ã adj.+ comunist) anticoncepþionál s.

DMN. cãruia trebuie sã i se ridice un monument la Roma pentru antijocul practicat timp de 92 de minute. –Acoperit cu un strat protector care atenueazã zgomotul– „[.“ R. antipãmîntul – o probabilitate. antihistaminique. 8 (din anti. 4 (din fr.) –Substanþã medicamentoasã folositã contra excesului de histaminã din organism– „Spre deosebire de antihistaminicele existente.) antielectrón s. 29 IX 78 p. 8 X 81 p. –Împotriva exploziilor– „Este vorba de o familie de lãmpi antiexplozive. 5. antivol.“ Sc. v. busculade. LRC II 200.“ I. FC II 52.l. 27 II 90 p. care blocheazã levierul pentru schimbarea vitezelor precum ºi frîna de mînã.. în schimb. antiglisse.l. pe M.U. 5.inv.. 8 (din anti. 1963 –Film lucrat dupã alte reguli decît cele obiºnuite ale filmului– v. antifurto. antilume. 19 V 75 p.n. 24 X 73 p. Fl. D. antigène.Filoz. 28 I 77 p.f. Hilleman a arãtat cã vaccinurile fabricate din aceastã antigenã au fost deja experimentate pe cimpanzei ºi se va trece la teste pe oameni.“ Sc. „O vastã acþiune antimafia [. 24 VI 75 p.. pozitron– „Electronului îi corespunde antielectronul. ºtiu cã. indicate în stãri alergice. -ã adj.“ R. 9 II 61 p. 5 X 84 p. DEX. 31 X 75 p. Procedeul permite depunerea pe fibrele textile a unui strat metalic [.inv.lib. ºi Sãpt.l. „[. „Lecþia globalã a miºcãrilor studenþeºti actuale este o lecþie de anti-lehamite. ºi supermarket (din fr.. 26 XII 74 p. DEX.antidoxánt • 26 • antimelodrámã antidoxánt s. v.) –Referitor la antigenã– „Noul prototip de virus a fost izolat în U. 10 VIII 83 p.R. DN3) antiglisánt. ºi R.“ Sc. 9 (din anti. antidámping] (din fr. în comparaþie cu tipul care se fabricã în prezent. (farm..f. DMN.f.B. la care au participat 50 de poliþiºti. 14 XII 63 p. simulãri [.“ R.] Combinatul petrochimic de la Piteºti a realizat în premierã [.“ Cont..+ electrostatic) antiexplozív.) –Element constitutiv al corpurilor încãrcat cu electricitate pozitivã. 4.l.“ Sc. DEX. -ã adj. PR 1959.f. ¨ 1.B..]“ R.l. a bandelor de hoþi– „Criminalul J. lucrãri pentru caroserii. Sãpt. testãri ºi verificãri tehnice.S.. 6674 de automobile.“ I. [. DPN 1955. 28 X 66 p. într-un cuvînt la antiliteraturã.inv. ce avem de fãcut. 19 X 79 p. 1977 (chim. „În Ulster au fost furate. 14 I 97 p. FC II 151. BD 1970) antimáfia adj.) –Produs utilizat la fabricarea cauciucului sintetic– v.+ fonic.B. cu aceeaºi masã.] se comenteazã.] trei cercetãtori [. cu ajutorul giganticului accelerator de particule de la Serpuhovo. „Un nou zid antifonic.“ Sc. anticorpi.]“ I. DEX-S) antigáng(ster) adj.+ lehamite) antiliteratúrã s. dar cu sarcinã electricã pozitivã ºi nu negativã. –Contra stupefiantelor– „Poliþia vamalã italianã a capturat o cantitate de 120 litri ulei de haºiº [. ce ne mai rãmîne de fãcut?“ R.“ I.] gama accesoriilor auto antifurt este completatã cu o piesã simplã. fr.. 27 IX 82 p. vineri. 17 X 84 p. –Acoperire (a caroseriei unui autovehicul) cu un strat protector în vederea atenuãrii zgomotelor– „Aici se efectueazã diferite lucrãri de reparaþii capitale.“ R. PR 1954. 17 I 76 p.l. 22 XII 80 p.l.l. –Care combate acþiunea Mafiei– „Poliþia italianã a arestat la Roma.. DEX. 3 IV 77 p. engl. antidrogue.. 53) antifonáre s.este aici prescurtarea s. –Care apãrã de zgomot– „Un nou tip de cascã antifonicã au elaborat specialiºtii Institutului de cercetãri ºi proiectãri din Cluj. antifonãri.] din Moscova [. FC II 51. DN3 – antigen) antigénic.. anti-inflationniste.. DEX. 5 (din anti. antiroman (din anti.+ materie. DN3) antielectrostátic. fitosanitar antidróg adj. I. Proteina respectivã «semnalizeazã» afecþiunile stomacului ºi intestinelor încã în etapa lor latentã.) –Medicament care opreºte hemoragiile– „Este indicat ca antihemoragic uterin. 6 (din anti.l. antihormone. în cadrul acþiunilor antimafia. noul antihistaminic nu are acþiune somniferã. DEX-S) antijóc s. -ã adj. antimatière. 1 V 74 p. -ã adj. DEX-S) antifúrt adj. 2 (din anti. a fost împuºcat. ºi R. „La Titovo-Ujiþe a fost creat un centru pentru lupta împotriva grindinei.l.l.] Aceastã operaþiune este apreciatã ca una dintre cele mai importante realizate în Europa în ultimii ani. loviri.) –Substanþã care poate provoca formarea anticorpilor– „În ceea ce priveºte celãlalt tip de hepatitã viroticã. 2 (din antifonare) antifónic. –Care este prevãzut cu o instalaþie specialã împotriva hoþilor– „N-a fost expus ghiºeul antigangster inaugurat la Banca Angliei.] recordmanul P.l. antiworld. în fiz. ºi R. DN3) antihistamínic s... dupã fr. 8. 2. 28 III 74 p.“ Sc. transmis prin injecþii sau transfuzii de sînge. 6 (din anti.]“ R. antimafia) antimatérie s.+ film. 6 (din fr. atît timp cît va exista o «supraproducþie» în þãrile latino-americane. v. 7 III 75 p.S.inv.A. 6. În jurul oraºului au fost instalate peste 100 de dispozitive speciale pentru lansarea rachetelor antigrindinã.. -ã adj.“ R.n. va fi dificil de luptat împotriva flagelului. provocatã de virusul b.. spre groaza spectatorilor bucureºteni [. care este identificat printr-un fel de «urmã» – antigena «Australia» – prof. 1992 –Care protejeazã împotriva gloanþelor– v. cele mai diverse forme de antijoc. 5 VI 80 p. v.+ fonare) antifonát. 4 XI 79 p. 15 V 63 p. antigénique.M. PR 1958. 4 [pron. cu bunã protecþie împotriva gazelor. 4.“ „22“ 44/95 p. anti. de fabricaþie italianã. 5.m. la antiroman. 6.. LRC II 200.+ glonþ... antihémorragique.] un original sistem de prevenire a grindinei. –Împotriva grindinei– „Sistem antigrindinã. „Responsabilii luptei antidrog ºi. DN3. 10 VIII 82 p. Cercetãtorii maghiari au reuºit sã producã antihormoni care întrerup funcþiile vitale ale insectelor ce atacã culturile. destinate industriei miniere ºi mediilor cu praf combustibil.+ joc) antilehámite s.inv. „Direcþia Naþionalã Antimafia din Italia“ Ev.+ gang(ster). ninja (din anti. DMC 1973) antigénã s. 18 VII 81 p.“ Sc. viu.. 15 II 83 p. –Împotriva electricitãþii statice– „În Germania s-a pus la punct tehnica metalizãrii fibrelor textile..]“ R. pareballe) antigríndinã adj.inv.. proteste. în cadrul luptei anti-drog. 132.. în cursul unei acþiuni a brigãzii «antigang».] Zidul respectiv nu se limiteazã la protecþia sonorã a locuitorilor prin devierea zgomotului în altã parte.B. 12 I 84 p.B. Dimitrescu în LR 2/62 p. –(Dispozitiv) menit sã preîntîmpine o tentativã de furt– „Progrese uimitoare face tehnica anti-furt în Statele Unite. 21 XI 81 p. FC II 51. DMN 1966. antidumping. DEX.. –Care are proprietatea de a împiedica alunecarea– „[. PR 1948. 1 (din fr.l.. v.inv. 5 (din anti. ¨ 2. 4 V 83 p. încã. ºi corespunde din punct de vedere al structurii antigenice ºi al formelor clinice [. (biol. ºi 17 XI 79 p. DEX-S) antihemorágic s.) –Materie ipoteticã alcãtuitã din antiparticule– v.+ grindinã. (biol. -ã adj.+ lume. 4 VIII 86 p.] care le conferã proprietãþi antielectrostatice.. dupã engl. la viitoarele tratative privind tarifele vamale. brigade antigang. fr. 1 (din it. 5. Destinatã muncitorilor care lucreazã în medii unde frecvenþa sonorã este ridicatã. DN3) antimelodrámã s. la antiteatru.] camere antifonate“ Tin. 281..z. 1973 (fiz. posesorii de automobile vor trebui sã-ºi echipeze maºinile cu un sistem anti-furt.. 2 (din anti. [.]“ Sãpt. (med. (fiz. 6 (din it.l. DEX-S) antidumping adj. 6. 53. antigang. 10. spãlãri-degresãri etc. -ã adj. cf. v. Stupefacþia provocatã de ºtirea obþinerii pe cale experimentalã a antimateriei n-a încetat.“ R. (ec.. 7 X 82 p. 6.“ Sc. noua cascã antifonicã are o eficienþã dublã. PR 1970) antiglónþ adj. 2 (din anti. 5 (din fr. 16 XI 82 p. 5 (din fr.“ I. „Inspectorii brigãzii anti-drog au reuºit sã descopere la Terremolinos sediul unui laborator clandestin în care erau fabricate diferite narcotice.A. 5 (dupã fr.. 13. eficace ºi economic – relateazã cunoscuta revistã francezã Science et Vie – a fost pus la punct [.l. 24 X 81 p.) –Substanþã care blocheazã secretarea hormonilor– „Antihormoni împotriva dãunãtorilor. DF. ºi Sc.) –Îndreptat împotriva dumpingului– „Adoptarea mãsurilor antidumping ar putea sã dãuneze poziþiei S.. performanþa savanþilor sovietici care au creat artificial antimolecule..+ literaturã.] s-a soldat cu 14 arestãri. În vederea combaterii acestei practici. 8. 4. (ec.“ Sc.“ Sc. DN3 – alt sens. –Lucrare dramaticã opusã melodramei– „Anti- .“ Sc. DN3) antihormón s. DF. v. „[. antiélectron. cei din S. –Care este îndreptat împotriva gangurilor. –Lume alcãtuitã simetric lumii noastre– „Antilumea – o certitudine fizicã.. DN3 – s. –Formã de creaþie literarã în care nu se þine seama de procedeele artistice tradiþionale– „Ajunºi la antipoezie. 6 (din anti.. nimicindu-le.) –Împotriva inflaþiei– „Buget antiinflaþionist în Irlanda.U.n. –Joc care prin calitatea lui ºi prin modalitatea de comportare a jucãtorilor sau a echipei contravine idealurilor sportive ºi ideii de spectacol– „Au fost prezente... 31 I 78 p.+ exploziv) antifílm s. BD 1970. fr..B. conducãtorul unei «familii» ce face parte din Camorra – Mafia napolitanã. 6. cf. se foloseºte din anii ‘40. DEX.n. 2.f. cf.l. DN3) antiinflaþioníst. 6 (din fr.pl.“ R. o lecþie care te trimite la veghe civicã ºi la eficacitate politicã ºi socialã.f. în cursul anului trecut. mai ales. la Paris.n.. ci pur ºi simplu îl absoarbe [. 6.. PR.n.] au descoperit în mucoasa bucalã o antigenã specificã: o proteinã antiinfecþioasã secretatã de pereþii intestinelor..] o valoroasã materie primã pentru producerea sacilor de ambalaj ºi a foliilor cu proprietãþi antiglisante [. DEX-S) antilúme s.“ R. DEX.. 12 XI 75 p.Z.m.“ R. 8 VII 83 p. „[. (biol.f. 5 (din fr.

DF. 22 (din anti.. –Care rezistã cutremurelor– „Casã antiseismicã. (fiz. antiroman. DEX-S// antipoezíe s..t. Presa francezã începe a fi tot mai preocupatã de amploarea pe care o ia coborîrea gustului public prin distribuirea de filme pornografice. (fiz. –Îndreptat împotriva unei rachete– „[. -ã adj. DEX-S) antiól s. 11 IX 77 p. 3 I 76 p.l.l. 53. 16 V 78 p. în R. e aceea de anti: antiromanul. antilume //din anti. v.“ R. 7 I 62 p.. PR 1950. 16 VI 66 p. v.f. antisolaire.“ R. 25 IX 84 p. 6. 6.“ Sc. 14 I 63 p.“ Fl. în 1948.“ R. DEX-S) antipublicitár. 22 I 63 p. se desfãºoarã pe zeci de km.+ poluant. Domnul C. 1973 (fiz. 10. 17 X 69 p. „«Carapacea» de C.l.“ Cont. (med.] sau poate interveni accidental.. –Îndreptat împotriva publicitãþii socotite neadecvate– „Campania antipublicitarã va ataca succesiv toate tipurile de anunþuri.“ Cont.+ reumatismal) antiromán s.+ nicotinic.S. DEX-S) antimolecúlã s. -ã) adj. servesc altor scopuri (portretistice. 1963 –Piesã de teatru scrisã fãrã a se þine seama de procedeele artistice tradiþionale.) –Utilizat împotriva poliomielitei– „S-a iniþiat [în Cuba] atunci o veritabilã campanie – la început trei mii de persoane au fost ºcolarizate.. antiroman. un antiroman?“ Luc. 17 VII 75 p. 8. ºi I.] Între timp. antipièce. DEX. DMN 1971. [. 19 IX 79 p. pentru automobile. 4 VIII 73 p. 3 (din fr. 24 VI 83 p.. „Experþii [.+ porno(grafie).l. sensul de rotaþie etc. DEX-S) antipódic.+ oraº) antipartículã s. engl. 13 IX 66 p.“ R. a rãspuns cã nu a consumat niciodatã lapte. fiind instruite în domeniul vaccinãrii anti-polio. PL.] a pulverizat în aer.+ poezie. 2 (din fr.S. 5. ºi antiliteraturã. 5.. a fost întrebat de ziariºti cãrui fapt îi atribuie longevitatea sa.B. –Acþiune împotriva poluãrii– „Poluarea este asemenea unei boli.“ R. reflecþii)– „[Pompidou] ºi-a propus sã citeascã Antimemoriile colegului sãu André Malraux. DEX-S) antireclámã s. -ã adj. antiengin. DEX-S) antipoluáre s.inv... ºi anti-antirachetã (1967) (din anti. 2.“ R. DN3) antipoluánt. ºi antipoluant (din anti.“ Sc. o femeie în vîrstã de 49 de ani. a fost realizatã în Franþa. DMN 1949. Prototipul unei case «suspendate» adaptatã regiunilor cu înaltã seismicitate a fost realizat la Aºhabad.P..n. 29 VIII 85 p.) „Antiparticulele au caracteristici exact contrare particulelor. DEX-S// antipúrici v. antiproton. 6 (din anti.+ reclamã. pe unele strãzi bucureºtene.pl. „Telefon anti-stress. pe atît de unitar s-a arãtat publicul în simpatia sa. „Cît de antipodici ar fi ei. tot cu sarcinã negativã. engl.“ Cont. în þãrile membre ale Pieþei Comune se vor aplica noi norme tehnice privind controlul anti-poluant al autovehiculelor. FC II 51. care are apreciabile proprietãþi antipoluante. 5 (din anti. cf.n. –Acþiunea de a împiedica electrizarea materialelor din fibre sintetice– „Aflãm de la Ministerul Comerþului Interior cã au fost introduse de curînd în circuitul comercial produse pentru întreþinerea vestimentaþiei: «Primãvara» pentru antistatizarea þesãturilor din fibre sintetice (foloseºte la îndepãrtarea efectului de încãrcare cu electricitate staticã). tocmai fiindcã distruge melodrama cu înseºi anexele ei. husa este suplã. aceastã antireclamã a fost difuzatã duminicã 5 noiembrie. prezentînd realitatea nudã– „O noþiune foarte curentã. „Un exemplu unic de «antireclamã» este R. 25 III 75 p. DEX. cf. cf. „În unele zone suprapopulate oraºul-centru.f. antipollution. BD 1968. 8.“ Cont. 23. ºi Sc. 13 III 84 p.“ Sc.J. la sfîrºitul anilor ‘40. dupã fr.) „Iatã-ne aºadar.“ Mag. în plin zbor razant. Sartre literaturii romaneºti ce a urmat dupã «Strãinul» lui A.lit. DEX-S// antipólio(mielític. 4 (din fr. 13 XII 63 p. DEX-S// antistrés adj. mai cu seamã în lumea snobilor – deopotrivã autori ºi cititori – dar nu fãrã semnificaþii. –Care protejeazã împotriva soarelui– „O husã antisolarã. un Exocet din prima generaþie. dar apare.l. 54.“ R..antimemórii • 27 • antistrés melodrama este perfectã. din Montreal. proprietarul unei lãptãrii înfiinþate în 1889. DN3. „Aceastã parodie de publicitate.l. care preconizeazã construirea unei lumi mai «imediate»..+ rachetã.. Ea a fost desemnatã în acest post dupã o succesiune de procese intentate ºefilor brigãzii «antiporno» care i-au precedat. 4 //din anti+ seismic. DEX-S) antiseísmic. ªi totuºi. în cadrul noului val al literaturii franceze. 4 (din anti. DEX.f..l. ºi antiliteraturã (1974) //din anti. 12 XI 79 p. BD 1969. fr. v. DMN 1958.f. v. 8 II 63 p. -ã adj. 24 XI 67 p..+ publicitar.f. 4. Turkmenã.C. v. investitã ºi cu prestigiu prezumtiv. DTL 1950. Camus. colier antipurici antirachétã adj. între ei. anti-tabac. –(Orice mijloc) folosit împotriva poluãrii– „La al 17-lea Salon anual automobilistic de la Tokio au fost prezentate cîteva modele antipoluante ca Nissan electric ºi Toyota Commuter. 13 VII 63 p. antipoemul.“ R. engl.S. 1 IV 75 p.inv. 6. 24 VI 80 p. dar îl ºi deserveºte. 6.l. 20 XI 74 p. –Care se gãseºte diametral opus unei alte persoane. împreunã cu periferiile sale denumite anti-oraºe.. DN3) antistatizáre s. antiteatrul. 7. 10 //din anti. PR 1958. antipèce.S. DEX-S) antipórno adj.] a anunþat realizarea unui telefon «anti-stress». 6. cf.+ poluare. antimissile. 21 IV 79 p. antipoliomiélitique. poate fi cronicã [. Pronunþîndu-se împotriva fenomenului «antiromanelor». dupã un an ºi jumãtate de la apariþia articolului precedent. v.l.] paradoxala. -ã adj. 15 IV 76 p. 5. fr.] o rachetã antirachetã cu razã scurtã de acþiune [.“ Sc. 20 III 71 p.+ [alco]ol) antiorẠs. aºa cum aþi putut observa. v. fulguranta anulare a antiteticelor categorii. 8.“ Sc. DEX-S) antipsoriázis adj. care nu-i prieºte. al cãrui apel poate fi . antiroman //din anti.m. nume dat de J. ºi primovaccinare (abreviat din fr.f.. DN3.. DF. DMN.“ Sc. ºi Sc. 2 (din anti. –Care nu provoacã stres– „Fiind silenþioasã ºi prevenitoare a greºelilor a fost numitã «maºinã de scris antistres». 1973 (fiz. P.“ Cont. -ã adj. medicamentul respectiv a mai primit o denumire prin comprimarea cuvintelor anti ºi alcool: Antiol. 4 XII 70 p. liniment (din anti... 1984 –Care alinã durerile reumatismale– v.“ Cont. cîmpul magnetic. ca subtitlu la Eugen Ionescu: „La cantatrice chauve“.f. (med.) –Moleculã alcãtuitã simetric moleculelor– v.l. Începînd cu 1 octombrie. O firmã din «þara cantoanelor» [. „E absurd sã crezi cã cineva. din nou pe urmele «medicamentului pentru tratamentul intoxicaþiilor cu alcool» [. DMC 1970. ºi Cont. 1963 –Poem scris altfel decît dupã regulile obiºnuite ale unui poem– v. prin o mie ºi una de trãsãturi. (lit. astr. ºi silenþios (din anti. antimemoir.. antiparticule. DN3) antipãmînt s. anti-mémoires. „[. DN3.tant. rezistentã ºi reflectã 90 la sutã din razele solare.) –Presupusã planetã alcãtuitã simetric ºi opus Pãmîntului– v. Ea a rezistat unor seisme cu amplitudinea de ºase grade pe scara Richter. regãsesc în poeþi moderni ca E. 5. Confecþionatã dintr-un material asemãnãtor celui utilizat pentru costumele de protecþie ale cosmonauþilor. fenomene de antireclamã apar. 6 X 70 p. 24 XI 67 p. în ceea ce priveºte sarcina electricã. ºi N. 5 //din anti. oricît de nepriceput sau de neinspirat. folosindu-se de forma tradiþionalã.]“ R.+ melodramã) antimemórii s. PR 1956.n. R. -ã adj. „Lady Antiporno – aºa a fost denumitã în presa britanicã D.n.] specialiºtii Pentagonului au încheiat deja pregãtirile pentru testãrile sistemului anti-rachete ºi anti-satelit [.l. v. (farm. Canada. La împlinirea vîrstei respectabile de 97 de ani. a unui arbore decorativ din familia salcîmului.l. DMC 1960. antipollution.“ Cont.“ R. Casa este menþinutã deasupra solului cu ajutorul unor suspensoare din oþel dotate cu arcuri la ambele extremitãþi. 25 VIII 67 p. v. «antifilmelor» ºi «antipieselor». C. 14 IX 65 p. „Tot acþiunea noastrã de sistematizare dendrologicã a dat la ivealã existenþa. 22 V 94 p.+ pãmînt) antipiésã s. DEX-S// antireumatismál. 20 XII 84 p. cf.“ R. ºi 5 III 81 p. ºi-a explicat nemulþumirea în legãturã cu actuala situaþie a literaturii ºi dramaturgiei engleze. DEX-S// antiprotón s. 10. 5 (din fr. cãreia i s-a încredinþat conducerea brigãzii de combatere a pornografiei din cadrul Scotland-Yard-ului. cînd e nevoie de o «reanimare» urgentã ºi în acest caz e mai eficace ºi mai economic un dispozitiv mobil de anti-poluare.] în domeniul antipoluãrii s-au bucurat nespus de mult considerînd apariþia somonului drept o dovadã a rezultatelor bune obþinute în eforturile de depoluare a Tamisei [. DEX-S// antisolár. „Anti-poluare. 6. –(Substanþã) care atenueazã efectele nicotinei– „La o fabricã de dulciuri din oraºul sovietic Vilnius s-a produs un lot experimental de gumã de mestecat cu acþiune antinicotinicã. acþiune– „Pe cît de antipodice au fost cele douã interpretãri. 6. -ã adj.) –Gen de roman apãrut. DN3. BD 1968. ºi 29 IX 67 p. 11 X 63 p.) –(Remediu) împotriva bolii numite psoriazis– „Am scris în aceastã rubricã despre un medicament antipsoriazis..]“ R.“ Sãpt.f. –Memorii care. lucru.m. –Care este împotriva pornografiei– „Antiporno.+ moleculã// antinicotínic. poate face o astfel de reclamã care nu numai cã nu foloseste produsului.“ Cont. antiteatru (din fr. –Poezie scrisã fãrã a se þine seama de procedeele artistice tradiþionale– „Ce e la urma urmelor antipoezia? Absenþa poeziei. v. 6. parodie a unei piese– v. 2.+ poem.+ psoriazis. antiroman (din fr. antilume (din anti. DTL..) –Proton al antimateriei– „Protonului îi corespunde antiprotonul. PR 1967. v. v. 5. 5 //din antistatic. 2 //din anti. 2. 18 X 78 p.“ Cont.inv. 1 (din antipod + -ic) antipoém s.

11 VI 75 p. 2 (din apartament + etalon) apartheid s. 6 (din fr.“ Cont. În acest fel undele sonore se anihileazã reciproc.lit.“ Cont. 26 I 77 p. diferite zone montane. cf.m..l.“ R. BD 1970. ispititoare) s-au ivit. 18 V 62 p. 6 (din anti. de Ossi ºi sînteþi anti-Wessi. poetul ierborizeazã plat. Ca o mostrã a ceea ce au de gînd sã construiascã oamenii pe ºantier. 11 XII 74 p. 4 (din antologie + spectacol) antologíst s.l. ghivece uriaºe de flori suprapuse.“ I. 10 X 75 p. el a descoperit adevãrate chipuri de piatrã cu aspect «antropo» sau «zoomorf».“ R.f.“ I. Într-adevãr.“ R. 24 IV 74 p. Seche în LR 1/60 p.l. cu sensul “referitor la om“– „Profesorul C.“ R. antitusivul elaborat de institut este apreciat ca unul dintre cele mai bune medicamente de acest gen folosite în terapeutica mondialã.“ Fl. 5. 26 III 85 p. exobiologia. 4. cf. 39/96 p.“ Sc. versurile lui D. -ã • 28 • apartheid sesizat chiar ºi în birourile supraaglomerate ºi supraîncãrcate de decibeli. ºi dr.“ Sc. din fr. 132.inv. 11 (din antologa + -bil) antologatór s. antitheater. denumitã în mod provizoriu «Antivirin».“ „22“ 34/94 p.) –Contra germanilor din vest– „Vã pare rãu. la rîndu-le. anthrop[o]).“ Sc. 8 II 74 p. „Dupã ce G. absurdul puci din 1991 [. cf. cine e mai bine [pentru a reprezenta România în Statele Unite]?“ D. fr. DEX-S) antiteátru s.. ca o necesitate. Fl.l.n. 3 VIII 78 p. antologia-spectacol «Creºterea limbii româneºti ºi-a patriei cinstire». „Farmacistul I. L. (peior.“ I.] sînt antologabile. în douã fraze lapidare dar pline de esenþã. 1.B. apparatchik. (sport) –Calitatea de a antrena sportivi..inv. are mai multe pasiuni: filatelia. –Artist care nu are veleitãþi de vedetã– „Casele de modã cumpãrã costume uzate dar – atenþie! uzate «autentic». I (livr.] sînt grupate pe criteriul tematic.n.n. –Îndreptat împotriva submarinelor– „La nord de insula Honsin s-a prãbuºit în luna mai un avion antisubmarin al forþelor maritime militare japoneze. ora 18. „Între mine [M.] sã guste din amarul tuºei. Un dispozitiv montat în cascã înregistreazã intensitatea zgomotului ºi dã naºtere unui «antizgomot» egal ca intensitate. a alege piesele pentru o antologie– „Piesele antologate [. «nu se uitã uºor» viaþa de aparatcik a lui Lukianov. dupã engl. 5 IV 84 p. 2. 2 (din anti. 17 VI 82 p.“ Sãpt. fr. 15 (cf.l.“ V. –Împotriva zgomotului– „Aeroportul internaþional «Schiphol» de lîngã Amsterdam va rãmîne închis în cursul nopþii [.R.G.stud. ºi antiroman (1963). DEX-S) antologábil. dupã antiroman.) –Care este împotriva creãrii sau dezvoltãrii unui trust– „Senatul american a aprobat un proiect de lege care stabileºte sancþiuni sporite pentru violarea legislaþiei antitrust.+ tabagic. „La Londra a avut loc ziua naþionalã anti-tabac.p. Tema: vestimentaþie antiteroristã.+ stres) antisubmarín. 1 (cf. în privinþa antrenorilor-jucãtori pãrerile sînt împãrþite. fr. ºi interferon (din engl.B.) –Element de compunere savant. de exemplu.B. 12 I 84 p. BD 1969) antivirín s. 6 (din anti. 10 (din anti. 11 II 77 p. DEX.. v.n. –Care distruge acþiunea virusului– „Specialiºtii Institutului de igienã ºi sãnãtate publicã au experimentat un nou dezinfectant antibacterian ºi antiviral ce poate fi utilizat în spãlãtoriile spitalelor. -ã adj. 5 (din fr. [. DMN 1965. -ã adj. regr.M. în ultima vreme. 22 III 63 p. iar cea mai recentã este paleoastronautica. 148/95 p.. DEX-S) antitéhnic..l. cantinelor. anti-teatru. în continuare.. model petec de petec. 6 (din anti.“ R.n. antiterroriste) antitrúst adj.) –A reþine– „Volumul lui D. stãri oarecari.l. engl. hotelurilor ºi internatelor. Antologãm doar trei versuri [. rus.B. DN3 – rar. un locuitor din oraºul Bremen (R. o seamã de anti-antisme. anti-joc. livr. „Apartheid-ul din Republica Sud-Africanã. 1 VI 73 p.] aratã limpede cã unii dintre aceºti proaspeþi antrenori îºi fac ucenicia pe seama echipelor care-i acceptã. Avioanelor care nu prezintã garanþia anti-zgomot le este rezervatã o singurã pistã... la sediul Muzeului de Istorie a municipiului.l.f. DN3) antitusív s. dupã germ. deodorantele ºi antisudorificele. 8. 10 X 75 p. fr. ºi-a pus amprenta pe toate laturile vieþii din aceastã þarã. FC II 52. anti-star.. lîngã palat. 11 V 79 p. 6 (din anti. (din antrenor + -at) antrópo (biol. -ã adj.. antibruit. 5 IX 86 p. 17 V 74 p. realizîndu-se liniºtea doritã. din Cluj-Napoca au realizat un extract vegetal antiherpes ºi antiviral [.) a avut o idee originalã: a ridicat în jurul casei sale un gard alcãtuit din. 17 X 73 f.+ tehnic) antiteroríst. antisudoral.“ R. 5. –Care meritã sã figureze într-o antologie– „Mature ºi candide.+ terorist.. –Apartament care serveºte drept model– „Aºa a apãrut în practica muncii pe ºantiere apartamentul-etalon.) antizgómot ¨ 1. 8. A fost vorba de o mãsurã luatã în cadrul campaniei anti-tabac lansatã marþi în întreaga þarã din iniþiativa Ministerului Sãnãtãþii al Franþei. din antologie. 12 IV 74 p.“ Sc 8 II 62 p.n. Ca un model pe care întreprinderea îl supune discuþiei tuturor celor interesaþi.M. fr.inv. Dimitrescu în LR 2/62 p. 6. v. Spre searã. DEX-S) antitabác adj.l. dupã cum se ºtie. -ã adj.n. antiviral.B.“ R.) antologíe-spectácol s.) –Membru marcant al partidului comunist– „În cadrul plenarei foºtii «aparatciki» au discutat probleme de strategie ºi tacticã. v. –A întocmi o antologie.“ Sc. 5. „«Biblioteca de poezie româneascã» alcãtuitã de Marin Sorescu antologheazã în acest numãr versurile lui Dosoftei. antitussif.. DMN.l. asemenea articole – cum sînt emulsiile ºi loþiunile pentru faþã. 22 III 74 p. s. 14 II 86 p.lit.M. 5 (din anti. antivedetele se plimbã în fuste gitane. 20.“ I.]“ R. 15.“ R.) ¨ 1. (peior. 14 VI 73 p. 5 VII 72 p.m. 31 V 86 p. Cont. fr. DMN 1968) antivirál. –Care protejeazã în cazul unui act de terorism– „Nu demult ºi oraºul New York a gãzduit o expoziþie originalã. (ec.+ Wessi..“ I. 3. 2.l. –Autor de antologii– „Cu siguranþa unui aparat radiografic. s. DN3. PR 1950. narativ. 6. –Substanþã care diminueazã transpiraþia– „Þinînd seama de sporirea solicitãrilor cumpãrãtorilor. dupã fr.+ vir[us] + -in) anti-Wessi adj. cum o numesc eufemistic autoritãþile de la Pretoria – în fapt discriminarea rasialã ºi dominaþia unei minoritãþi de origine europeanã asupra populaþiei de culoare care constituie marea majoritate a populaþiei. antiliteraturã (din fr. 9 X 91 p. adicã «dezvoltarea separatã» a grupurilor etnice. anti-sous-marin.n.S. (fig. anti-public.“ Sc. ºi R. numismatica. DN3) antrenór-jucãtór s. a fost suspendat pentru cumul de cartonaºe galbene. –Împotriva fumatului– „Campanie anti-tabac lansatã de guvernul francez. „Gard anti-zgomot. funcþia de antrenor– „Iar nivelul mediocru al fotbalului nostru actual ºi clasamentul [. 15 IV 76 p. DN3. 6 V 93 p. –Persoanã care are dubla funcþie de antrenor ºi de jucãtor– „Aveþi dreptate.+ vedetã. –Spectacol realizat pe baza unei antologii de texte– „Cel de-al treilea recital din antologia-spectacol «Creºterea limbii româneºti ºi-a patriei cinstire» se va desfãºura luni. adj. un .. 3. DEX-S) antitabágic. 13 VIII 82 p. 8 (din anti.l.] pentru avioanele care nu posedã certificate care sã ateste cã nu aduc prejudicii prin zgomotul produs la operaþiunile de aterizare. DEX-S) antisudorífic s. DEX-S) antologá vb. e sãrãcuþ.A. a venit rîndul altui antrenor-jucãtor [. DEX-S) antivedétã s.S. v. apa de toaletã. vetust ºi totuºi despotic. DN3) aparátcic s.“ R. arta popularã. 6 (cf. antithéâtre. 8 (din anti. Cehoslovace a fost obþinutã o nouã substanþã menitã a fi folositã în combaterea maladiilor virotice.) –Medicament contra tusei– „Faþã de produsele similare existente în prezent. 4 (der. DTL.. PR 1948. ¨ 2. „Prototipul unui nou tip de cascã de protecþie împotriva zgomotului a fost realizat în Anglia.+ sudorific. verbul critic al antologistului a fixat creaþia lui V.lit. emoþionantã ºi demnã de toatã stima. DN3. (farm. 58. precum ºi alte antisme binecunoscute nouã pentru combaterea cãrora (curentele pro-anti fiind. –Împotriva tehnicii– „Cei ce rãspîndesc absurditãþi antitehnice în numele unor «valori umane» nebuloase trebuie întrebaþi despre care «fiinþe umane» este vorba!“ Cont.. –Curent modern în teatru care încearcã sã reducã dramaturgia la elementele ei esenþiale– „Ceea ce era de prevãzut s-a întîmplat. în care star “vedetã“.m. antitrust. „Am sublinia. 8 (din engl. fr. –Antologist– „Iniþiativa acestora. Botez] ºi un aparatcik al vechiului regim eventual reconvertit în naþional-securist PRM. „Incredibil este tupeul comuniºtilor. în chip aproape general. PR 1972. „Lipsa þigãrilor de pe masa de ºedinþe de la Elysée nu a fost o omisiune a personalului de serviciu. 17 VI 82 p.]“ R. 23 III 74 p. fr. anti-tabac.B. -ã adj. „Apartheid-ul. grave... –Împotriva fumatului– „Ofensiva antitabagicã. anthologiste. -ã adj.“ Fl.+ zgomot. produsele pentru colorarea ºi întreþinerea pãrului – înregistreazã în actualul cincinal o creºtere de 4–5 ori.. Antrenoratul nu este diletantism. PR 1970. cîþiva hippies desculþi bat o tamburinã ºi fac chetã ca sã plece nici ei nu ºtiu unde. ¨ 2.“ Sc.antisubmarín. DMC 1965) apartamént-etalón s. nu produce decît întîmplãtor selecþii sigure. 3 [scris ºi aparatcik] (cuv.m. 11 I 78 p. 11 (din antologa + -tor. Cercetînd. ºi R. 5. dar cu o altã lungime de undã.T. Pentru a-ºi proteja cãminul de zgomotele strãzii.. DMN. PR.“ Sc. 18 IX 75 p.]“ R.“ I.“ R.F. cãci gustul acestor «antologatori» e. 2.n. 1 VIII 74 p.“ Cont. „La Institutul de microbiologie al Academiei de Stiinþe al R. N. 8 (din antrenor + jucãtor) antrenorát s.. 18 IX 75 p. 4. 9 III 61 p.

m. DEX-S) aplaudác s.“ Cont. f... 11. DN3) apuntizáre s. un infractor înrãit.. 8 (din fr. cît ºi în alte regiuni ale globului. 53// ardéi-gogoºár s. Mai adãugãm la acestea o serie de enzime ºi alte substanþe active...f. 25 IX 82 p. la numai 3–4 zile de tratament. ascunsã de cavitatea ombilicalã. 2. care a dat recolte de 35–40 tone la ha [. (biol.n. 13 VI 77 p. fr.“ R. it.] privind modalitatea de acþiune a propolisului în tratamentele medicale. cu alte cuvinte neacidulate: ape curate. 2 (din apoteozã.l. pentru mulþi bolnavi de faringite acute.“ Sc. 25 VII 69 p.f..“ I.. faringo-amigdalite. it. Apiterapia – cum a fost denumitã noua metodã – se bazeazã atît pe proprietãþile tãmãduitoare ale veninului de albine.l.l. polen. DN3) apastóp s.] Universitatea din Tübingen.. PR.“ R. laringite ºi faringo-traheo-bronºite acute. DN3. 5 (din apa + stop) apatítã s. 30–31 V 92 p.“ R.“ R.. (med. 5 VIII 77 p. 1977 –Substanþã cleioasã cu care se lipesc obiecte din diferite materii– v. 17 III 75 p. 23 VI 78 p.f..M.) arheochimíe s. 5. „Regia Autonomã a Apelor Minerale din România a atribuit firmei Flash exploatarea izvoarelor de la Herculane. 4 X 82 p. v. 1 (din arheo[logie] + astronomie. 4 IX 93 p.l. DEX.. în afarã de faptul cã sînt plãcute pentru consum.“ R. –Substanþã cleioasã cu care se lipesc obiecte din diferite materii– „[. Stîrneºte urticarie aplaudacilor cu vechime [. 12 (trad. v. –De apiterapie– „Mipropol este numele unui medicament natural apiterapic [. SMFC IV 310. „În rîndurile specialiºtilor în economie se ºtie foarte bine – ºi nu de azi de ieri – cã în lume sînt tot mai cãutate aºa-numitele ape plate. pe care specialiºtii noºtri le-au cercetat ºi au confirmat acþiunea lor biostimulatoare. –Persoanã de sex feminin care serveºte într-un aprozar– „La o curbã «aprozãriþa» [care conducea un autoturism] s-a pomenit în gardul unui gospodar pe care l-a fãcut arºice. ºi R. -ã adj.“ Sc.) –Mineral cristalizat folosit pentru prepararea îngrãºãmintelor– „Specialiºtii [. –Disciplinã a chimiei în slujba arheologiei– „[... «pãpuºa ca sculpturã» par sã apologizeze posibilitãþile artefactului utilitar. 6 (din punte. dupã schiat– „[Vînd] apreschiuri 40. DEX-S) apuntá vb. 21 VII 62 p.. determinat prin voinþa artistului care-l alege ca exponent al sensibilitãþii sale. 20 VI 83 p.]“ R.. apartheid. fr. arborele-mamut.“ Sc.] care urãsc tot ce nu le seamãnã [.n..“ R. în cadrul cãreia funcþioneazã unul din puþinele laboratoare de «arheochimie» din lume.l.] au pus la punct o tehnicã de apendicectomie care nu lasã la femei decît o cicatrice minusculã. 8 (din aracet + -in) árbore-mamút s. Arabist. 2 (din aprozar + -iþã. ci printr-o intervenþie de genul celor necesare pentru o endoscopie...l.. 12 IV 83 p.) „În magazine se desface un produs chimic numit «Apastop» care are proprietatea de a izola ºi proteja construcþiile de infiltraþii..]“ R. DN3) apreschí s. DN3) aracét s. adicã ape minerale lipsite de un conþinut preponderent de gaz carbonic dizolvat. –Care utilizeazã produsele apicole în scop terapeutic– „La extracþia mierii stuparii înlãturã cãpãcelele. pe care le colecteazã apoi pentru a le transforma în cearã prin topire în apã.f.n.H. Th. 11.l. 5 (din argint + -ar.“ Cont.B... 12 IV 83 p. ºi Cont. 5 I 85 p.]“ R. întreaga curgere a faptelor în matca vieþii obiºnuite. DEX. pentru cã refuzã convenþia apoteoticului ºi aºazã.“albinã“ + terapie. unde rãmîn timp de 40 de minute.) –Terapie cu produse apicole– „Am citit nota apãrutã în cadrul rubricii «Alo» privind apiterapia. prin care se înþelege întreaga gamã de posibilitãþi de agrement posibile de practicat dupã schi (redactarea ne-a lãsat paf!).. probabil dupã model engl.l. DN3 – s.]“ Fl. Lupu în CL 1/83 p.l. v. 16 V 80 p. 23 I 85 p. (chim.“ Sc.l. R. rãspîndit dupã 1950. v. care atinge înãlþimi de pînã la 150 m.) –A depune bani într-un cont– „Nicu nu ºi-a mai aprovizionat contul cam de multã vreme. cît ºi pe efectul excitant produs în unele puncte sensibile din organism sau în terminaþiile nervoase din piele. 6. ãpártheid] (cuv. DEX – alt sens) arheoastronomíe s. apatite. 27 V 79 p.. „Apastop-P se foloseºte pentru înlãturarea igrasiei. „Apiterapia în sprijinul tratãrii unor maladii de sezon“ R. varzã.“ Sc. –Gheatã cãlduroasã care se foloseºte iarna. 8 X 77 p. 2.] a avut loc o consfãtuire a experþilor [.“ Sc. (chim.l. 30 XI 96 p. Sc.. –Mobilã care conþine argintãria din casã– „Sufrageria se compune dintr-o bibliotecã [. –Conformist– „Atît de mulþi aplaudaci se dau disidenþi. DN. C. 6 V 85 p. 19 III 83 p. -ã s.m.f. 4. 6.) ¨ 1.“ R.B. 5 (din apilarnil + prop[olis]) apiterapeútic.n.G.B. „[. 5 //din api. 2 (nume comercial) aracetín s. v.] de a vizita Sarmizegetusa Regia pentru a cunoaºte vestigiile referitoare la preocupãrile astronomice ale dacilor. 27 XII 77 p. –Persoanã care are menirea sã aplaude (de obicei pe cei ce deþin puterea)– „Peste tot echipa de aplaudaci (15–20) a fost prezentã.d. 2. après-ski 1941. Hristea în R. FC II 34. geolog ºi universitar – deci însumeazã mai mulþi ani de ºcoalã decît întregul Comitet Central (fie-i detenþia uºoarã!). 24 IX 92 p. 6 (din fr. areale. ºi propolis (din api.“ Sãpt. 5 //din arheo[logie] + chimie// . „Fiecare produs al stupului – miere. –Acþiunea de a apunta– „Pistã de apuntare“ (la televiziune ºi radio în iulie 1969) (din apunta..M. ºi Apilarnilprop Apilarnilpróp s. 4 VII 72 p. DEX-S) apiterapíe s. 6 VI 80 p.l. DEX-S) arabíst. vitamine.“ R.) apã plátã s.] nu este respinsã de þesuturi. (peior. -ã adj..... „Imediat dupã apuntizare (termen tehnic care indicã aterizarea pe puntea portavionului).lit.“ R. 35.) –Extirpare chirurgicalã a apendicelui– „Excesiva uºurinþã cu care se practicã apendicectomia în Italia va fi tema unei dezbateri multidisciplinare care se va þine la Milano.“ R. ºi A. DMC 1950. ¨ 2. apilarnil etc.. radiocasetofon stereo (defect) [.“ Sc. microelemente esenþiale vieþii. 8 III 78 p.“ (din fr. DEX.] o comandã pentru o cantitate de aracet [. cf.] unul din acele finaluri care nu pot încolþi decît pe teritoriul filmului adevãrat.l..“ Sc. 12/93) apologizá vb. -ã adj.l... Se zice despre ele cã au un areal mare de rãspîndire. PR.m. cei trei membri ai echipajului «Apollo-11» trec în interiorul cabinei mobile de carantinã. PR. „Consfãtuire pe probleme de apiterapie [. 6 VI 91 p. 281.f. Zafiu în Luc. 6.“ I. DEX.] din Jena [..] lucrarea arabiºtilor leningrãdeni I. ºi Ev. argentier. 2. 26 IV 84 p. apponter. 21 III 84 p. 2 (din fr.]“ R.l. 4 (din germ. DP. 8.“ R.lit.“ R.. 2. trofice ºi în scop terapeutic ºi vitalizant. afrikaans pãtruns prin engl. apã platã foarte bine plãtitã în Occident. de adîncime [. DM. PR 1948.. lãptiºor. (bot) –Legumã cu caracteristicile ardeiului ºi ale gogoºarului– „A primit girul de a fi introdus în fabricaþie soiul de ardei-gogoºar «Timpuriu de Cluj».] a ajuns în mîna lui M. 5 (din apiterap[ie] + -ic. v.B. 25 XII 83 p. Guþu Romalo C. pãsturã. prenadez. fr. 5 //din arbore + mamut.f. 4. 6.] gogoºarii au o greutate medie de 110–140 gr ºi sînt foarte cãrnoºi [. ºi bantustanizare [pron. I –A justifica– „«Manechinul ca sculpturã». 31 V 79 p. v. reprezintã ºi concentrate alimentare în care organismul nostru gãseºte toate elementele vitale: proteine. 5 (din aplauda + -ac. aprovisionner) aprozãríþã s. ºi R..f.l. I 1976 –A ateriza pe puntea unui portavion– „Un avion militar de tip «F-14 Tomcat» nu a reuºit sã apunteze duminicã pe port-avionul american «Enterprise» ºi s-a scufundat în mare. 6 VI 80 p.z. „Utilizarea drajeurilor de Apilarnil ºi Apilarnilprop ca produse apicole tonice. (med..l. 26 VI 84 p. v. 5 (din ardei + gogoºar) areál s. 21 XII 76 p. V. ¨ (impropriu) „Un nou termen în ziaristica românã: apreschi.l.] au anunþat realizarea unui produs de ceramicã sticloasã biotoleratã care poate fi utilizatã pentru înlocuirea oaselor. 1. appendicectomie. DEX.. 6 (din fr. DEX-S) apoteótic. un argintar ºi o masã extensibilã cu ºase scaune. 20 V 75 p. 5. iar maºina. înþepãturi de albine... cf. FS 263) aprovizioná vb. R..+ terapeutic// apiterápic. din fr. v. apithérapie.“ R. „Preºedintele conferinþelor internaþionale «Oxford» pentru arheoastronomie [. –Arbore de dimensiuni impresionante– „Sequoia. eau plate) apendicectomíe s. I (fin. 23 IV 77 p. ºi substantivizat –Triumfal– „Final apoteotic: «Se ivesc zorile unei noi vieþi». 22 (din germ. deci. Ea se compune din cristale de micã ºi apatitã ºi [. glucide (sau zaharuri).] un bufet.f.l. 6.) –Arie de rãspîndire a unor plante sau animale– „Dintre cele aproximativ 4000 specii de plante sãlbatice cu flori din þara noastrã. 3 XII 82 p. ºi 12 II 77 p.n.. –Specialist în arabisticã– „Cîte manuscrise arabe sînt în lume? La aceastã întrebare rãspunde [. DEX. o circumferinþã de 40 m ºi vîrsta de 400–500 de ani a fost aclimatizat ºi în Uniunea Sovieticã. 5.m. 27 V 83 p. 29 II 84 p. 235.l. 22 III 74 p.apastóp • 29 • arheochimíe anacronism al istoriei. Utilizarea acestor cãpãcele pe cale apiterapeuticã devine tot mai frecventã: cãpãcelele respective se dovedesc vindecãtoare. arabista. majoritatea au o rãspîndire largã atît la noi.“ Cuvîntul 34/92 p. Areal. 36. DN3) apuntáre s.n... DN3) apilarníl s.. „La Volgograd s-a deschis de curînd un cabinet medical profilat pe aplicarea unor tratamente cu. DMC. DN3) argintár s.] a rãspuns invitaþiei [. „Îl urãsc din suflet [pe Emil Constantinescu] activiºtii pentru cã-i jurist.f. „[. 7 (din apologie + -iza.“ R.“ Lupta 263/96 p.l. 2.l.n. încã o datã. Nu se mai extrage apendicele printr-o incizie. „Vã gîndiþi la un centru naþional de metodologie apiterapeuticã?“ R..

primul om care a pãºit pe suprafaþa lunii. în special genunchiul– „Arthroscopul este un instrument realizat de specialiºtii francezi. 24 I 75 p. 18 II 77 p. ele nu au totuºi decît o capacitate limitatã de identificare a diferitelor arome. 15 V 81 p.. 6 (dupã fr.. „Arheologii-scafandri au descoperit în largul coastei ligurice. 2. fr. articlier. 24 IV 83 p. 18 (din artist + amator) artíst-cetãþeán s.] debutul profesionist al lui R. ci..lit. 20 III 75 p.l. DEX) aristocratizá vb. 11 VIII 73 p. ADN [pron.l.f.. ºi carmenist (1966) (din artist + cetãþean. necunoscut pînã în prezent.“ Sc. 30 V 74 p. archéographie.. Lupu în CL 1/83 p. buzunarelor etc.“ I. cu roþi.f.. „O uimitoare colecþie de imagini fotografice ale Bucureºtiului din 1856. 29 XI 84 p.“ R.“ Cont..] a constatat cã s-au înmulþit cazurile în care rãufãcãtorii ºi-au ameninþat victimele cu arme-jucãrii. 1. 19 IV 80 p.f. 5 (cf. 4. C.f.. 5 (din arheolog + scafandru) arhitéct(ã)-decoratór(oáre) s.“ Sc.B. 1983 –Acid ribonucleic– v.m. 1 II 67 p. (tehn. 2 (din artist + afiº + -ist) artíst-amatór s. 6 //din arheo[log] + -graf// arheografíe s. în terminologia engl. 7 II 75 p. de teatrul studenþesc ºi premiatã de Uniunea Scriitorilor.“ Sc. (radiol. 30 VIII 80 p. Aparatul ar fi lipsit de trenul de aterizare obiºnuit. –Jucãrie în formã de armã– „Poliþia din Locarno [. „Oricît de sensibile ar fi papilele gustative ale omului..m. 23 V 74 p. arheograful culege relicvele trecutelor civilizaþii nu din scoarþa terestrã. ºi 25 XI 80 p... „În ultima instanþã.“ Sc.“ R.l.. 8 (din fr. epava unei nave comerciale romane din primul secol al erei noastre.f.m.“ R.“ R. 2 (din arhitect + ºef) aríci s.) –Aparat care examineazã endoscopic o cavitate articularã. se aristocratizeazã [. denumirea datã acestei aplicaþii ºtiinþifice.]“ Sãpt. 21 I 77 p.“ Sãpt. 3 [pron. 5 ARN s.) „Cu puþin timp înainte de efectuarea manevrelor pentru venirea pe sol. Astfel.m. 3.“ Cont. –Artist specializat în a lucra afiºe– „Realizarea primei expoziþii personale a unui artist-afiºist este pentru mine o satisfacþie de breaslã. Metodele analitice ale chimiei moderne reuºesc.pr. acolo unde nici cel mai fin degustãtor nu mai face faþã.“ Mag. substanþã folositã la prepararea medicamentelor destinate tratamentului bolilor hepatice. 49. (bot. 8 IV 76 p. 4 IV 74 p. „Arheologii-scafandri în adîncurile Mãrii Negre.m. ancheta stã sub semnul unei fraze de sintezã din articolul-program.. predate din generaþie în generaþie sau.) „Armurariul este o plantã asemãnãtoare scaietelui.f.] Aºa cum indicã numele.arheográf • 30 • artíst(ã)-fotográf(ã) arheográf s. DEX-S) arheológ-scafándru s.] este o artistã-coregrafã care arde ºi se consumã pentru fiecare secundã din spectacolele ei..lit.Tr. prin douã benzi prevãzute cu þepi foarte fini care se întrepãtrund– „Buzunar exterior [la genþi] cu «arici» pentru batistã. –Articol care exprimã un program– „Articolul-program redat parþial. fiind reprezentatã de artiºti-amatori. 6 //din aromã + grafie// arondá vb. DHLF 1839) artícol-prográm s. „Creatoarea spectacolului [.n.m. 22 VI 74 p.. ailette. 2 (din arhitect + pictor) arhitéct-ºéf s....m.G. DHLF 1855. dotate cu sãli de aºteptare. aristocratiser. 8 (din fr. 11 VI 74 p.]“ Sc. din colecþia vestitã a îndrãzneþului ºi originalului reporter-fotograf C. avînd talie ºi formã asemãnãtoare. Mai multe mii de oameni participã la recuperarea acestor tezaure.. lucrarea «A opta zi dis-de-dimineaþã» prilejuieºte acum [.] se efectueazã de cãtre unitãþile sanitare [. o expoziþie pe care a numit-o «a pãtimirii Bucureºtiului».. v. DEX) artíst-afiºíst s.. 13 XI 69 p. Actorul.– „[. arené] (abreviere din fr.L. arthroscopie prin suprimarea sufixului) articliér.“ Sc. pãrãsind proza cu conþinut social – care promitea o articlierã de har ºi substanþã – deveni poeta en titre a revistei. DN3) ármã-jucãríe s. art(s) déco(ratifs). face parte din familia compuºilor zirconiului ºi a fost gãsit recent în sudul deºertului Gobi.n.)– „Dacã vreþi. pur ºi simplu.“ Mag. în faþa localitãþii Diano Marino..C.“ R.P. PR 1960.l. fr. 3 VII 70 p.“ R.F.m. luptãtor împotriva tarelor societãþii [. anunþatã cã se va comite o spargere la banca centralã. 6 (de la n. Mirska în SMFC I p. –Sistem de închidere a genþilor. „Spre deosebire de arheolog.. mai omoarã pe cineva sau mai dã faliment [. 9 XI 66 p. 2 (din arhitect(ã) + decorator(-toare)) arhitect-designer s. –Arhitect care se ocupã în acelaºi timp ºi de picturã– „Arhitectul-pictor G.l.. 10 IV 91 p. –Persoanã responsabilã cu arhitectura într-o întreprindere. art-deco. 5 (din articol + program. –Ziarist bine cunoscut– „Tana Qvil. –Tip de avion în care fuselajul este parþial integrat în lãþimea aripii– „«Spanloader» este o aripã zburãtoare propulsatã de ºase turboreactoare. este justificat de existenþa lui Constantin Tãnase.. Este vorba de manuscrise ºi cãrþi vechi. -ã s. H. 15 VI 95 p. BD 1968) arteriopatíe s.“ I.“ R. 8 V 90 p. Al marelui artist-cetãþean. rãtãcite de-a lungul vremii.] bunul simþ – socotit îndeosebi o calitate preponderent popularã – se rafineazã. Decolarea ºi aterizarea ar urma sã se facã cu ajutorul unor perne de aer.m. Mineralul. 6. 2 (din fr. baletul nu este fãcut pentru a decora scena» [. –Artã aplicatã obiectelor utilitare (mobilier. personajului principal i s-a creat astfel biografia unui artist-cetãþean. servietelor.] realizeazã dubla performanþã de a-ºi demonstra incontestabilele calitãþi de creatori [.D. DEX-S) arthroscóp s. are un scop practic: îmbunãtãþirea soiurilor de viþã. 11 VI 80 p. costumaþie.l. Aici se adunã întreaga familie cînd J. 25 V 62 p.m. 25 VII 81 p.]“ R. artériopathie.. –Disciplinã care se ocupã cu descoperirea ºi publicarea manuscriselor ºi a textelor antice– „Arheografia a devenit o nouã specialitate [. 6 (din aripã + -ioarã. arrondir.l. engl. maron deschis cu aspect mãtãsos. –Coregraf care prin calitatea muncii lui este un adevãrat artist– „Parafrazîndu-l pe marele pictor. Toatã povestea fusese înscenatã în chip de reclamã pentru armele-jucãrii produse de fabrica respectivã. 2 (din artist[ã] + coregraf[ã]) artíst(ã)-fotográf(ã) s.. timp de ºase ani.“ Cont. 6. care permite consultarea articulaþiei genunchiului ºi depistarea unor leziuni invizibile în imaginile Roentgen. v.] Supraîncãrcarea cu sarcini care nu îi sînt specifice face – de cele mai multe ori – din activitatea arhitectului-ºef de oraº o muncã legatã de birou.f. acide ribonucléique.“ R.m.f. a deschis sîmbãtã. 19 IV 75 p. 4.lit.m. 172. un oraº etc. în cinstea astronautului american Neil Armstrong. Spre deosebire de acesta. v.f.n..B..“ Sc.m.f. 9.50 metri care serveºte la dirijarea aeronavei pe verticalã – s-a desprins de aparat. 4 (din artist + fotograf) . –Persoanã cu o anumitã profesiune care în timpul liber se ocupã cu teatrul. culese. 11 III 77 p. cf.]“ Sãpt. altele din creaþiile unor artiºti-fotografi amatori.– „Dupã ce. RNA) aromografíe s. 16. a face sã aparþinã– „Examenele medicale pentru angajare ºi controalele periodice [. (med. 18 I 67 p. purtînd fiecare circa 100 de pasageri ºi care se rotesc permanent deasupra aeroporturilor. 15 I 71 p.m.. 5 (din fr. o «aripioarã» – piesã metalicã lungã de ºase metri ºi latã de 1. ºi-a avut destinul ei. din casele oamenilor.“ R. –Fotograf care face fotografii artistice– „Cunoscutul artist-fotograf ne oferã o «Roma» de buzunar. „Toma Caragiu intrã în istoria scenei naþionale ca un simbol. LRC II 215) artíst(ã)-coregráf(ã) s. fructele sale (achene) au un conþinut bogat în silimarinã. „Situîndu-ºi activitatea în orizontul distinct al esteticii industriale. ceramicã etc.P. al forþei biruitoare a artei care înfruntã timpul ºi îl supune. Este numele conferit de savanþii sovietici unui minereu rar.. DN3. DEX-S) art decó s.f. I –A deveni aristocrat– „[. în capitala þãrii. 8 (din armã + jucãrie) armstrongít s. Aromografia. este o îmbinare între arheologie ºi ºtiinþa scrisului. 12 V 73 p. 2 (cf. artistul-coregraf poate spune: «Nu. aile volante) aripioárã s.] duc la obturarea sau astuparea mai mult sau mai puþin completã a vasului afectat. 31 V 81 p. 12 VI 76 p. vã pot desena fotoliile joase. „Fabricanþii de arme-jucãrii au trecut ºi la militarizarea celebrilor «roboþi convertibili». „Poliþia din oraºul Barry (Canada). arhitéct-dizáiner] (din arhitect + designer) arhitéct-píctor s. din cauza asemãnãrii þepilor foarte fini ai animalului menþionat cu mecanismul modern de prindere-închidere) áripã zburãtoáre s..l. 4.] la care este arondatã întreprinderea unde lucreazã oamenii muncii respectivi.refl.l. Armstrong) armuráriu s. fãrã contaminãri cu art-deco sau hibridizãri deconcertante [.“ Ad.. „Proiectul prevede «aripi zburãtoare» uriaºe. –Arhitect care se ocupã cu decorarea clãdirilor sau cu scenografia– „Transmitem opinia arhitectei-decoratoare V. 4.) au fost descoperite cu ajutorul cromatografiei în gaze aproape 400 de arome diferite ale vinului. model art deco din bibliotecã (the library).R. 3 (din arici.“ Sc.“ R.“ R. unele.“ Sãpt. 2. în schimb..n. 28 XII 85 p. 20 IV 82 p. DN3. 4 (din fr.l. a ajuns la timp pentru a-i prinde pe infractori. –Arhitect specializat ca designer– „Amintirea arhitectului-designer I. la Institutul federal de cercetãri viticole din Landau (R.) „Armstrongitul.lit.) –Boalã a pereþilor arteriali– „Arteriopatiile sînt boli ce afecteazã arterele – în special cele mari – care în final [.“ R. ºi Sc. D.]“ Cont. I –A repartiza. multe aproape insesizabile omului. „Costicã Caratase. dupã fr. pictura etc. (mineral. necreatoare.“ R.

16 XII 75 p. primul de acest fel din judeþ ºi al doilea din þarã.B.m. în cel mult o orã ºi jumãtate un aeroport poate fi fãcut practicabil. 22 VII 69 p.l.l. aspartam(e). cartocciata asádo s. „Agenþia TASS anunþã cã. 1..) –Pãturã geologicã pe care se deplaseazã scoarþa terestrã– „Plãcile litosferice sînt mobile. –Aparat de proiecþie cu telecomandã– „Sãlile pot fi dotate la cerere cu retroproiectoare. 4 XI 73 p. traducere simultanã.f. –(Motor) a cãrui vitezã depinde de încãrcãturã ºi nu de frecvenþa curentului– „Prin reproiectarea motoarelor asincrone pentru schelele petroliere.“ Sc. care þine evidenþa lucrãrilor executate– „Firmã construcþii angajeazã normator ºi ataºamentist cu vechime [.] place.“ R. 21/93 p. –Dezinfectare– „Un proces tehnologic de «aseptizare» a reziduurilor apelor de canal prin iradiere cu izotopul cesiu 137 – un subprodus al reactorilor nucleari – în scopul de a le face utilizabile ca hranã pentru animale a fost pus la punct de un grup de cercetãtori din S.]“ Ev. ºi gabaritic (din fr.. captiveazã. –Acþiunea de a stropi cu un lichid– „Profesorul vest-german H.l. artist-patriot. 5 (din fr. 1992 –Asimilare– v.) –Numele comercial al unui produs vitalizant– „Elaborarea produselor Gerovital ºi Aslavital reprezintã un domeniu de primã dimensiune al contribuþiilor româneºti.“ Sc. „În cadrul librãriei municipale din Köln. Seche în LR 3/77 p. acidul L-aspartic ºi L-fenilamina – un înlocuitor nesintetic al zahãrului.n.. 6 (din aspersor.“ I. Ec. DN3) astronaútã s.z.. fanfaron.] personalitate complexã.“ I.V. 12 IX 75 p. diafilme [.. 21 X 91 p. 1.“ R. aspectomate. lãcãtuºi etc.] au fost prezenþi la un festin pantagruelic cu «asado»...“ Cont. –Club în care se studiazã astronomia– „În judeþul Prahova s-a constituit recent un astroclub. de la Întreprinderea «Dero».“ R. 3 XI 75 p. 18–24 XI 92 p. 6 (cf. din 1970. în concordanþã cu specificul feminin.] Împotriva asimilismului s-a pronunþat ºi Fedotov. exact «un mort ºi jumãtate pe an» [.l. DHLF înainte de 1954.m. spre deosebire de Soloviov.. economiºti. „[Cumpãr] aspectomat (aparat proiecþie) sovietic.“ R. 6 (din fr. –Persoanã care completeazã pe un ºantier caietul de ataºament. „25 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu. în fine.. 6. De ce?“ R. 22 IV 86 p. 11 (din asimila..]“ R. 2 VIII 79 p. fabricatã din coaja de grapefruit. Alte substanþe avute în vedere sînt: «naringina».“ R. televiziune în circuit închis. 5 (din aseptiza. PR 1840. a luat fiinþã un nou serviciu de un fel deosebit. 234.pr.“ R. (astron. 11 X 79 p. 2 (din ascet + -iza. aparate de proiecþie de 8. DEX-S) astroclimát s. -ã adj. „Producþia de înlocuitori ai zahãrului s-a diversificat.) –Tip de edulcorant– „Studiind noi metode de tratament al ulcerului stomacal. 4. –Specialist care studiazã formele de viaþã din univers– „Astrobiologii sînt convinºi cã tehnicii descrise mai sus îi va reveni un rol de primã mãrime în efectuarea zborurilor cosmice proiectate pentru distanþe absolut fantastice.. 6. asperger) aspersáre s.]“ R. XX. I (fig.) –Afecþiune articularã de origine nervoasã– „Noul medicament avizat de specialiºti se utilizeazã în terapia artropatiilor de tip degenerativ reumatismal [.n. 271) artropatíe s. 12 XII 73 p. 14 II 85 p. attachant) ateliér-ºcoálã s.. PL. cercetãtorii de la laboratorul farmaceutic G. I –A chinui– „Un popor care a fost ascetizat timp de 4 decenii s-a obiºnuit cu privaþiunile de tot felul ºi suportã resemnat efectele privatizãrii originale. 6. DN3) Aslavitál s. DN3) asimiláre s. –Captivant– „[. 27 XII 76 p. 5 (din germ. într-un text din 1942 [. –Femeie cosmonaut– „În laboratoarele NASA a început testarea unui lot de 12 femei. 7.. a ajuns de la 112 morþi la data de 15 martie. 15 IV 92 p..) –A împroºca– „În continuare Jean Cassou spune o mulþime de lucruri interesante ºi adevãrate.m. V. 9 II 84 p. În aceastã a doua variantã. dr..“ Fl. epidiascoape.l. 5. DEX.“ Cont. alunecînd pe pãtura subiacentã.“ R. pe cãrbuni. arthropathie..“ Sc. „Prof. alim. LTR. IX.m. D. v. (geol. 14 X 77 p.rom. 8. 11 X 78 p.artíst-patriót • 31 • ateliér-ºcoálã artíst-patriót s. DN3) asimilísm s. de 3000 de ori mai dulce decît zaharina!“ Sc. –Totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc propice observaþiilor astronomice cu instrumente optice adecvate– „[. astrophysicien. nu crede în soluþia asimilãrii evreilor fie ºi pentru cã «acest lucru ar însemna dispariþia evreitãþii» [. v. 14 X 78 p. 22.+ club) astrofizicián s.“ Sc. Guþu Romalo C. [Ana] Asla[n] + vital) aspartám s.. 5 (din fr. de 1000 de ori mai dulce decît zaharina. 30 VI 79 p.“ R. 11 II 71 p... „Astãzi. LTR. Instalaþia-pilot a fost construitã în apropiere de Albuquerque. denumitã astenosferã. asimilare (din asimila[re] + -ism) asincrón. fr. la 10 februarie.l. v. 8 (din astrobiologie. ºi Sãpt. FC I p. –Atelier ºcolar în care se efectua practica productivã a elevilor (în perioada comunismului) –„În atelierul-ºcoalã . -ã adj.f. Cel mai eficient dintre ele pare a fi «vaccinarea» bancului de ceaþã cu zãpadã carbonicã sau aspersarea de bioxid de carbon lichid în apropierea pistei de aterizare. „I-aº putea spune cã «asasinometrul». 6 (din artã + -tecã. gãlãgios.. Succesorul cu cele mai multe ºanse este substanþa denumitã aspartam. 3 //din asasin + -metru// ascetizá vb. 13 XI 70 p. „Nu se pune problema unei pregãtiri mai îndelungate a astronautelor [. noul edulcorant este de douã sute de ori mai dulce decît zahãrul ºi aproape total lipsit de calorii.“ Sãpt.G.] în funcþie de condiþiile meteorologice ºi de astroclimat. 7 III 81 p. PR 1959) astrobiológ s.. 14 IV 89 p. 4 (din artist + patriot) artotécã s. ea [cometa Halley] va fi vizibilã de la Observator.] J.“ R. Un mare artist-patriot. 3 (din fr. casetofoane. DN3) aseptizáre s. Membri fondatori: 30 de entuziaºti ingineri. dar ne ºi asperseazã cu un potop de «epitete ornante» care dilueazã argumentaþia.. astroclimat. 2 (din fr..] marea majoritate a celor 8000 de participanþi la Congresul internaþional al cancerului [.B. „Cã acest actor de excepþie [.“ R.“ R. 23 VIII 91 p. DEX-S) aspersá vb. DEX-S) astroclúb s. flipchartere. dupã modelul lui cinematecã. asthénosphère.“ R. 12 III 67 p. 5 asasinométru s. 2. ºi el foarte ataºant în rolul unui personaj-invadator. experimenteazã. aparate aselenizabile ºi cercetãtori ºtiinþifici.. 7 (din (carnet de) ataºament + -ist. «Lunohod-1» se afla la o distanþã de 578 de metri de treapta de aselenizare a staþiei automate «Luna-17».G.“ Sc. 16 ºi 35 mm. 18 VII 85 p. denumitã «acer pseudoplatanoidea». 28 VII 63 p. 6 (din aseleniza + -bil) aselenizáre s.l.n. asynchrone.) „[.m.l.. ºi 12 II 85 p.f. Searle & Co.l. Uriþescu CV 20–21) aselenizábil. v. din cauza diferenþelor de temperaturã din interiorul globului care genereazã curenþi de reechilibrare termicã.“ Cont.] vor planta – în zilele urmãtoare – o nouã varietate de arþar-platan. 22 (din fr.l. care nu este altceva decît carne friptã la grãtar. DN3) ataºánt.“ Sc. 9 X 82 p.. DEX. (farm. L. DN3) arþár-platán s. (bot.D. diferite metode de risipire a ceþei. 5 (din aseleniza. FC II 40. BD 1970. „Sucuri îndulcite sintetic cu aspartam. DN3.A. 3 (din arþar + platan) aruncúna s.lit.lit. 17.n. (farm. dornici sã exploateze tainele universului ºi sã le facã cunoscute ºi altora. în vederea lansãrii în spaþiul extraterestru a unei echipe de astronaute. opera se aºeazã în prim-plan ca una dintre cele mai ataºante ºi mai semnificative ale acestui secol. 15 VI 79 p.M.n.f..]“ R.“ Sc. 1993 (cuv. ºi...f. –Acþiunea de a aseleniza– „Cu o orã înaintea aselenizãrii oraºele americane arãtau ca pãrãsite. Ana Aslan a aplicat «Aslavitalul» în tratamentul de recuperare a unor copii deficienþi mental.. (cuv. care sã fie capabile sã îndeplineascã funcþiuni de seleno-sateliþi. moþ. Aspektomat.“ Real. –Artist cu un înalt simþ patriotic– „[.U. atelier de multiplicare etc. cu ajutorul unor instalaþii de aspersare de mare capacitate. –Care se poate aºeza pe solul lunar– „Crearea de staþii automate multivalente. 15 IX 67 p. consumul specific de materie primã a fost redus pe fiecare bucatã cu circa 20%. 12 I 95 p.n. dupã fr.. DEX-S) astenosférã s. 6. Este vorba de o «artotecã».) –Specialist care studiazã fizica mediilor spaþiale– „Astrofizicienii sovietici au stabilit cã pãturile superioare ale atmosferei planetei Venus se rotesc în jurul planetei cu viteza unui automobil de curse. specialitate culinarã deosebit de popularã în Argentina. «monellina». ºi Cont. DEX. 4 (din astronaut + suf. 51) ataºamentíst s.l. e ataºant – cum se zice – chiar ºi în asemenea situaþii penibile.f. ºi 42/93 p. unde zilnic sînt tratate 8 tone de reziduuri.) –Tip de pizza– v. Fl. 5 (din astro. (med. Denumit aspartam. 6. chimiºti. v. –Integrare în cultura þãrii adoptive– „Berdiaev. Goga Lex. 288) aspectomát s.] ci a realizãrii unor nave spaþiale uºor modificate. -ã adj. din Chicago au descoperit întîmplãtor – prin asocierea a doi aminoacizi care se gãsesc în mod obiºnuit în proteinele naturale. 10 XI 82 p. calculul crimelor comise în anul în curs.“ Sc. 8 (din n. DEX. -ã.f. 2. DN3. 13 IV 77 p.l. Dimitrescu D.lit. aspersion.]“ Fl. it. „Amplasarea cu ajutorul unei imense macarale a modulului pe pãmînt apare mult mai dificilã decît aselenizarea propriu-zisã.m.) –Varietate de arbore obþinutã prin încruciºarea arþarului cu platanul– „Muncitorii ºi tehnicienii [. pe care ziarele îl publicã zilnic. PR sec.l.f. 8 VI 79 p. 10 XI 82 p.n. sp. adicã de o secþie de împrumutare acasã a unor tablouri ºi diverse alte obiecte de artã. 24 I 75 p.

]“ R.) „Atomoterapie.f. de a rezolva probleme ºi studii. 2 (din fr. 26 IX 86 p. chiar cantitatea apei pe care o bem ºi fireºte ceilalþi factori de risc cunoscuþi: poluarea. „Procedeele disperate ale mediilor de a menþine audiomat-ul. Avram în SMFC IV p. 48. plasat sub televizor ºi conectat la telefon.] privirile mi-au fost atrase de sertarele cu scule. atténuateur. 22 II 83 p. PR 1947.lit. precum ºi alte exerciþii ºahiste. Pentru cunoaºterea comportamentului telespectatorilor ºi întocmirea de sondaje. Audioºahul – cum sînt numite aceste casete – oferã ascultãtorului posibilitatea de a audia prelegeri despre partidele de ºah. «Audio-cartea – declarã editorul Mondadori – este cu precãdere un spectacol cu o punere în scenã originalã care merge mult dincolo de simpla înregistrare a operei scrise. v. 25 II 71 p.d. athéromathose. DEX-S) audiomát s. 107. ºi Sãpt.f.] deoparte «presa scrisã» cuprinsã brusc de o colericã manie a persecuþiei. 212.“ Sc.000 lei..G.D. de 16 mm – pentru complicatul aparat la care mã uit cu respect ºi aflu cã-l cheamã «retroproiector».f. ci doar sã verifice dacã sunt întrunite condiþiile necesare pentru a-l pãstra.] un muzical atracþios ºi de bun gust. Graur ne-a comunicat cã l-a auzit în 1930. 7 II 84 p. 6. 15 X 84 p. 16 X 76 p. DN3) ATM s.) –Referitor la electricitatea produsã cu ajutorul energiei atomice– „În Iugoslavia a început construirea primei centrale atomoelectrice. 2. DN3) atenuatór s. 2 (din fr.l. 16 III 74 p. momentul schimbãrii programului ºi timpul petrecut în faþa micului ecran.“ R..l. informatice. o suitã de proiecþii fixe sonorizate. 30 V 85 p. fr. 19 XI 75 p.) –Dispozitiv care serveºte pentru micºorarea zgomotului– „Cu atenuatorul de zgomot lucrurile stau aºa [. 8 VII 73 p. 6 (din fr. atomoélectrique. 22 XI 77 p. ferme-ºcoalã. dezinvolt.B. constructorii francezi au pus la punct un aparat numit «Audiomat» care. „Lucrarea «Procedurile . audiomat. 28 X 76 p. „Biroul american de standarde a publicat propunerile sale privind termenii meniþi sã defineascã. DN3) atomoterapíe s. sã evalueze gradul de securitate ºi riscurile. 8 (din fr. în aceeaºi situaþie putînd fi. –Referitor la atitudine. birotice.B. atemé] (abreviere din A[sociaþia oamenilor de] T[eatru ºi] M[uzicã]) atomoeléctric.]“ R. ºi I. DN3. explicã regizorul. ci de benzi pe care sînt imprimate texte privitoare la jocul de ºah.l. (fiz.. 7–8/93 p. adaptarea la schimbãri. abãtut. probabil dupã model germ. –Caracter atracþios– „În perspectivã..] ºi faþã de atenþionarea ºi rezerva pe care le luasem iniþial [.“ Sc. obezitatea..»“ R.“ R. 100 secunde de hectisecundã.. 4. rus. descrierea unor partide comentate.n. attitudinale. //din audio + ºah// audiovizuál. audit al investiþiilor. DN3) áudit s.. –Denumire genericã pentru radio ºi televiziune– „[. -ã adj. audiophonologie.) –Prezenþa în mare cantitate a plãcilor de aterom în pereþii arterelor– „Alãptarea previne unele maladii cum sînt: hipocolesterolemia. farsor [. 4. „Un atelier-ºcoalã demn de un institut. miliardul de miliardime de secundã se va numi attosecunda. 8 VII 63 p. 30 VIII 75 p.. –Disciplinã care se ocupã de bolile vorbirii ºi ale auzului– „La Paris s-a desfãºurat un colocviu internaþional de audiofonologie. zilele acestea. Germane fac posibilã aplicarea. 28 V 82 p.. în cadrul atelierelor-ºcoalã.“ R.. atrãgãtor. ci de un spectacol audio-vizual.l. dupã it.“ R. DN3) attosecúndã s. canalul. Auditul nu trebuie sã asigure echilibrul. (med.“ Fl. 236. audit al sistemelor informaþionale. Ca demers de ascultare. toate mãsurile de timp posibile de la 10 la puterea minus 18 ºi pînã la 10 la puterea 18.f. difuzoarele. atracþioasã prin sine însãºi. de atitudine– „Domnul Pluhar al lui P. Termenul de audit este la modã. existã ºi audit social. 35.M. 1. 4 (din atelier + ºcoalã) atenþioná vb. 10 (din it.. 7 III 69 p. attenuator.“ R. 9/96 p. 21 (din atenþiona. a preveni– „Va fi atenþionatã ºefa de unitate. –Acþiunea de a atenþiona– „[. 3. este important a lua în considerare nu numai alimentaþia bogatã în colesterol ci ºi infecþiile. mass-media.l. „Inginerul A.“ Ap. ci doar unul atitudinal.“ R.] nu este vorba de casete cu înregistrãri muzicale. DEX. Departe de a constitui o simplã înregistrare a unui text scris.. DEX-S) atenþionáre s. 23 //din audio + carte. 22 V 71 p.l. folosit pentru predarea limbilor strãine. auditul permite aportul unui raþionament motivat ºi independent.» nu au devenit ºi un jurnal de creaþie. s. primele audiocãrþi... „Realizarea.] Auditul este procesul prin care persoane competente.n. 2. – care ºtie excelent sã compunã bãtrîni – are o gamã atitudinalã amplã. cabinele de ascultat. aparatele de proiecþie – pentru diafilme de 8 mm.. unele oligominerale din alimente. Al.] a redus zgomotul la jumãtate. M.] faþã de vîrsta pe care o are Maricica [.atenþioná • 32 • áudit [. luat în stãpînire de o megalomanie incipientã.f. 5 X 82 p.. 1.n. athérogenèse) ateromatózã s. ºoltic. a izotopilor radioactivi în diagnosticare ºi terapie.B.] considerãm cã obiectivul nostru a fost atins. Sc. ateromatoza. În cazul în care propunerile vor fi omologate. înregistreazã ora la care se aprinde aparatul.m. Auditing.f. deci.a. magazine-ºcoalã..“ R. radio) –Sistem de evaluare a audienþei unei emisiuni– „Audiomat. O audiocarte comportã 60–90 minute de înregistrare pe bandã [.B. 14.“ Sc. reveiona. atractiv– „Reprezentaþia ansamblului pe gheaþã din Budapesta e.“ D.e. apoi de anchetã ºi. 16. ºi Sãpt. 30 XI 79 p. 5. a microîntreprinderilor de producþie ºcolarã ºi a microcooperativelor agricole de producþie ºcolarã a unor produse în valoare de 3. sediul echilibrului corpului uman.n.]“ R.“10 la puterea minus 18“ + secundã// audiocárte s.] Atenuarea despre care vorbesc [.“ Cont. 21 IX 84 p. în final.lit. De cealaltã. adj. Va sã zicã. attentionner.G. 8 XII 70 p.“ R.“ PC World Romania 6/95 p.f. 22 II 71 p. 12 XII 63 p.. „«Audioºah» [. ºi I.“ I.]“ Fl.lit... 6. -ã ¨ 1. 2. dublat de o reuniune consacratã protezelor auditive. 6 (din atom + terapie. tabla rulantã. „În Statele Unite se preconizeazã construirea a 16 uzine atomoelectrice în largul mãrii. independente colecteazã ºi evalueazã probe pentru a-ºi forma o opinie asupra gradului de corespondenþã între cele observate ºi anumite criterii prestabilite – Wanda Wallace. 2 (din atracþios + -itate. v..) –Procesul de constituire a depozitelor de grãsimi pe artere– „În noua concepþie care se desprinde cu claritate din cercetarea ºi constatãrile nostre privind mecanismul imunologic în aterogenezã. preînregistrat. Moda poate trece. la Atena... DHLF 1981) audioºáh s. în secunde. 18 I 82 p. DEX. la omul matur fumatul º. „În acest scop se va continua acþiunea de înfiinþare a atelierelor în toate ºcolile. 2 (din atracþie + -os. într-o mãsurã tot mai mare. DEX-S) atracþiós. (TV. 3 (din fr. (med. V.. Hristea P. 18/95 p.l.“ Sc. propune ca supliment la program un teatru-imagine. Ca examinare în vederea determinãrii proprietãþilor unei reprezentãri.. 1. –(Despre mijloacele de comunicare ºi informare) Care se adreseazã auzului ºi vãzului– „Regizorul J. 10 VI 73 p. –Captivant.. Nu e vorba de un jurnal luminos. alergia. 4.. atto. stãrile de încordare nervoasã.E. 6. sã instrumenteze stãpînirea dezordinii. dar necesitatea unor evaluãri competente ºi independente în diverse domenii se manifestã tot mai pregnant. „Regret doar cã «Exerciþiile.S. 1960 –Asociaþia oamenilor de teatru ºi muzicã– v. [. 15 VI 77 p.“ R. PR 1950. 4 XII 75 p. 10 XI 75 p. ¨ 2. engl. audit al marketingului.“ R. aceasta este denumirea genericã pentru magnetofoanele... v.l.l. Lionel Stoleru a comparat cu subînþeles auditul intern cu urechea internã. Th. ºi laserium. audit al calitãþii. Cercetãrile efectuate la Academia de ºtiinþe a R.lit. -oásã adj. v.l. dar promiþãtoare ºi pe deplin justificatã pentru cã adevãratele staruri ale festivalului au devenit cine-prezentatorii [. DN3.]“ Sc. loturi experimentale. În librãriile ºi magazinele de discuri din Italia vor apãrea..500. 20 (din fr. v.D. 21 III 84 p.l. un concurs cu multe valenþe de atracþiozitate!“ I. concert(-spectacol)-concurs. 8 (din fr. a fost atenþionat pentru disciplina din cadrul atelierului [. Zece secunde vor cãpãta numele de decasecundã. anecdote ºahiste. DHLF. (tehn.“ R. -ã adj. 8. magnetotecã.“ Sc. I –A atrage atenþia.. DEX-S) aterogenézã s. 16 V 69 p. auditul s-a aplicat mai întîi reprezentãrilor financiare. „În liceul din Covasna a fost dat în folosinþã un laborator audio-vizual. (med. în principal. se va intensifica dotarea acestora ºi va fi organizatã mai bine instruirea în atelierele-ºcoalã. audiovizualul. „«Învãþãmîntul audiovizual». Aceste manifestãri s-au încadrat într-un program de acþiuni iniþiate cu prilejul Anului de luptã împotriva surditãþii organizat în Franþa în 1977.l. audio-libro// audiofonologíe s. 1.. Teoreticienii auditului susþin cã acesta exista deja în anul 500 î. 5.“ R. „O noutate – audio-cãrþile. „Termenul vine de la latinescul auditum = ascultare.. ecranul.“ Sc. 20 XII 76 p. de sugerare de soluþii. 16 I 73 p. „«Alcor ºi Mona» [.. DN3) atitudinál. 18 (cf. ºantiere-ºcoalã ºi altele. „France 2 se strãduie sã cîºtige cîteva procente la faimosul indicator Audiomat. DN3) atracþiozitáte s.f.n.. „În rafturile librãriilor din Italia îºi vor face în curînd apariþia primele audio-cãrþi. în doar cîteva minute. Existã audit financiar. ºi subnuclear (1964) //din engl. Guþu Romalo C. audio-visuel. astmul [. audio-cartea este un fel de spectacol sonorizat original. 3 [pron. cu 36 de locuri. Pentru un miliard de miliarde de secunde – care ar echivala cu 317 secole – se propune folosirea termenului de exasecundã. v. unde 3 consilii se ocupau cu verificarea veniturilor ºi cheltuielilor cetãþii.

murdari. capabilã sã filmeze sportivii mult mai îndeaproape ºi în bune condiþiuni.. care se drogheazã cu aurolac– „Un grup de aurolaci fãceau planul de bãtaie pentru a doua zi. 6 I 76 p. 5.l. controlor-încercãtor. augurare.f. 6.B.. (med. 9) austrál s.. s-a declarat gata sã se autoacuze. cum ar fi auditul financiar.“ PC World Romania 6/95 p. ¨ 2. adicã se pot autoadapta ºi autoeduca. 2 (din autoaccidenta) autoacuzá vb. fr. fr.. autoadeziv– „Ziarele sînt pline de oferte pentru executarea de autocolante– (din fr. societãþi transnaþionale) ºi auditori externi. 9 IX 82 p.f. 5. „M-am suit în maºinã împreunã cu alþi trei români [.“ Cont. în afarã de cãsuþe. auto.l. s-a angajat în depãºirea unui autocamion. realizarea de aplicaþii.n. au apãrut noi articole de cosmeticã auto: cleaner special. sã sperãm. 2 (din auto2.M.+ camerã [de filmat]) autocaravánã s.. cf. 2.. betonul celular autoclavizat are proprietãþi superioare de izolator termic ºi fonic.f. pe sine“ (din fr..] pãºind. -ã s. 24 IX 93 p. inadaptabili. 5 (din auto2. a luat mãsura de a introduce în traseu.. DEX-S) autocolánt s.l.R.“ Cont. elaskon. autopolish. încît pe ea sã poatã fi instalatã o camerã de luat vederi pivotantã. III –A se aprinde spontan– „[. it. DEX. de autocoloana româneascã ce a inaugurat traseul România-Lahore-Pakistan. „[. s. 24 VII 84 p. FC I 139. DN3) autoaccidentát. auditor) augurá vb.z. DN3) auto 3 adj. v.D.]“ R. DEX-S) autocárt(ing) s. I –A da semne de bun augur– „Nu vrem sã ne reamintim cum ºi cînd ºi-a început Teatrul Naþional stagiunea anului trecut. sã întocmeascã rezumatele unor cãrþi.]“ R. –Casetofon conceput anume pentru a dota bordul unui autovehicul– „«Corina stereo» este denumirea primului autocasetofon de fabricaþie româneascã [. ºi R. „Existã auditori interni. 5 (din autobuz + ºcoalã) autocámerã s. 6 (din fr. 2 //din it.B. 2. 893/93 p. maladie psihicã ce se manifestã sub forma unei grave dereglãri de comportament – bolnavii trãiesc «închiºi în sine» (de unde ºi numele maladiei. experþi judiciari. omul apasã pe platformã ºi astfel se comprimã ºi se autoaprinde amestecul combustibil din cilindru [. 60 de autobuze-«ºcoalã». 6 (din auto1.T. DEX.Element de compunere cu sensul “automobil“ sau “automat“– (din fr. 29 VI 82 p.. autoadhésif. DEX.. Vã amintiþi. 12 V 64 p.. DN3// aurolác ¨ 1. 7 X 66 p. auto-accusation. v. it. –Tratat cu aburi sub presiune– „Mai uºor decît apa.“ R.C. care atinge un copil din 3000 [. 7.“ R. 5 VIII 75 p.“ (din numele produsului chimic aurolac. ¨ 3. încît cu greu se lasã convinºi cei care «picã» la sorþi în cãsuþe. DEX-S) autoadaptá vb. în tot atîtea dormitoare cochete. 24 (din fr.l. 2. muþi sau suferind de anumite boli mintale) [.U. s. 23 III 74 p.Tr.l. Seche în LR 1/74. mai bine-zis autoaccidentaþi din proprie ignoranþã ºi iniþiativã nesãbuitã.. L..n. elaborarea de proiecte directoare.“ D. v. redus mintal– „Degeaba îþi baþi gura cu el. 10 I 84 p.l.“ R. în orele de vîrf.. «austral»-ul. 5 (din auto2.“ R. 1978 –Acþiunea de a se autoacuza– v. autobuze. 13 III 97 p.“ R.lit. 16. austral. cf. cu o cerere de radiere-înscriere autoturism [.“ f. 7 X 77 p. cu punga de aurolac într-o mînã..+ basculantã.. (din fr. iatã-l. nu pricepe. 9. 1 VII 81 p.) –(Persoanã) care suferã de autism– „[Procesul] de autoformaþie a unui grup de copii «autiºti» (consideraþi ca arieraþi. v.] Augurînd astfel.auditór • 33 • autocolánt controlului intern ºi auditul financiar» [a apãrut] la editura Gestiunea.80 dolari (S. 4 (din germ. DEX-S) autoadezív s. „La Secþiunea financiarã a sectorului IV din Capitalã. 6 IX 63 p. 5 (din autobuz + dormitor) autobúz-ºcoálã s. o maºinã a cãrei caroserie a fost astfel transformatã.n. 17 V 83 p.“ Sc. ºi Ev. 5 XII 84 p. manifestîndu-se prin ruperea contactului psihic cu lumea înconjurãtoare ºi trãire intensã. Sînt conduse chiar de instructorii ºcolii de ºoferi profesioniºti din I.T. (foto.l. Mureº a fost introdus în fabricaþia de serie autocasetofonul «Corina stereo». „Cerºetorii ºi aurolacii îºi lipesc curioºi nasurile de geamuri ºi vãd pui la rotisor. –Unguent pentru maºini– „În magazinele I.“ R. 2 (din auto2..“ R.l. –Autocamion cu benã basculantã– „[.n.f.l. Aceasta este tema concursului de proiectare ºi construcþie iniþiat de A. ºi inscripþionare – adj. în mai puþin de douã sãptãmîni. sã compunã muzicã. la a treia premierã [. circulînd cu autocaravana 53 294 B. I –A se acuza pe sine însuºi– „R. austral. –De automobil– „Firmele auto îºi desfãºoarã activitatea sub laitmotivul: «Ne aºteaptã o toamnã dificilã».“ Sc. PR 1972) autoapreciére s.n. ºi minimaºinã (electronicã) (1968). a propriei vieþi interioare – ar putea explica cauza acestei maladii. DEX.“ R.S. „Medicii braºoveni [.. Aceºtia pot fi inspectori financiari. –Etichetã impregnatã cu o substanþã specialã care se lipeºte fãrã a trebui sã fie umezitã. „Pentru cazare. care fac parte din firme specializate de profil..“ R. „Aflãm de la A. desigur. 19 XII 74 p. 28 VII 66 p. „Descoperirea unui anticorp neobiºnuit la copiii atinºi de autism – boalã întîlnitã în special în forme de schizofrenie infantilã.. 6 (din sp. engl.. ele au fost amenajate chiar de pãrinþii copiilor. –Vehicul special care transportã beton– „La întreprinderea «Automecanica» s-a realizat un nou tip de autobetonierã [.M. –Vehicul auto prevãzut cu benã– „A tamponat violent un autoturism ce se afla oprit la semafor. consultanþã în organizare.. v.l..f. DEX – alt sens) autísm s. 15 VII 76 p.) „Autismul..“ Sc. (fig. 3 (din auto2. 15 I 93 p. (med.Element de compunere cu sensul “de la sine.. autodenunþa (din auto1. fãrã un contact psihic normal cu lumea înconjurãtoare – a fost considerat multã vreme ca o boalã nevindecabilã. 3 (din auto1. 27 XI 73 p. analizã a propriei persoane– „Iatã douã tulburãtoare autoaprecieri [ale lui Th.R. (prin extensie de sens) –Prost.]“ R.l. Autoband) autobasculántã s.. 5. adj. 17 VI 85 p.. D. Atît de mult le plac pionierilor autobuzele-dormitoare..“ R. 6 (din auto2.l.“ Sc...f.+ coloanã. 5..l.. ei au la dispoziþie ºi zece.m. DN3.]“ R. PR 1971) . 8. angajaþi ai unor mari organizaþii (bãnci. audit.l. autiste. avocaþi. 7 (din auto1. e un aurolac. 3. 18 I 93 p.+ caravanã. ai strãzii. 14 II 84 p.+ adapta. ºofer pe autobasculanta 31-TR-247 [. 21 III 78 p.d. ºi 28 VIII 79 p.) –Marcã de lac pentru vopsit elemente metalice conþinînd solvenþi cu efecte halucinogene– „[Copiii strãzii sînt] pe jumãtate dezbrãcaþi..“ R. 6 (din auto1..C. DN3) autobalsám s. 20 XII 77 p.+ balsam.m.] I. „Pentru suplimentarea parcului de autobuze (de pe liniile centrale. soluþie grafitatã «Globo». 48 (din engl. v. cf. în valoare de 0. DN. 2. DN3) autoaprínde vb. adj. ºi proiecþionist (din auto2. Mann] despre «Muntele vrãjit». 4.C.]“ R.+ acuzaþie. auto[mobile]...f. „Noul kart românesc. –Autovehicul special amenajat ca laborator sau pentru a da reprezentaþii cinematografice în diferite locuri– „D.]“ R.+ benã) autobetoniérã s. permosal. 25 VII 74 p. autocollant..C. 5 (din auto2. –Judecatã. pentru întreaga stagiune. 17 VIII 62 p. v.]“ R. -ã adj.“ R....m.l. în special) I.“ R. DEX-S) autocoloánã s. care exercitã adesea aceste activitãþi de audit în paralel cu alte activitãþi.l. „Autoaccidentatul [. ºniþele. dar anul acesta o recupereazã în ritm nãvalnic.. în timpul lor liber. „[Copiii] nu au fost vãzuþi sã se drogheze cu aurolac. autobalsam.+ casetofon) autoclavizát.refl. 1 (din autoclavã.l.“ Mag. 4.] coloºii ºoselelor – autobasculantele [.]“ Sc. –Autostradã– „Plecam la 5 jumãtate dimineaþa pe autoband ca sã ajung la 7 acolo.) –Copii fãrã cãmin..l. Scoase din uz. Federaþia de auto-karting. DN3) autobénã s..l.] a unei noi unitãþi monetare.. în colaborare cu U. 5 (din auto2. 106/95 p. germ.A.) „O premierã: auto-camera. autisme. exclusiv.l. formare etc. precum ºi sã înmagazineze experienþe noi..+ betonierã) autobúz-dormitór s. la ghiºeul auto. strivindu-l între autobenã ºi un stîlp. DN3..l.refl.) [. DEX. DN3) auto 2 . DEX-S) autoacuzáþie s.+ apreciere. Zafiu în R. 12 I 95 p. 1.T. auto. PL.] au avut de lucru în zilele care au sãrbãtorit noul an cu un soi de accidentaþi.. (chim. R. ºi auditor (din fr. Bucureºti cã probele de control ale sportivilor autokart se vor da în zilele de 21 ºi 22 martie a.n.l. auditing) auditór s. beton-auto. 4.“ R.f. desfacere-transport (din fr.“ Sc.+ aprinde. autobalsam. 9 IV 77 p.l. 27 VI 82 p.f. –Bandã care se lipeºte fãrã a fi nevoie sã fie umezitã– „Întreprinderea «7 Noiembrie» din Sibiu a realizat o maºinã de decupat ºi imprimat etichete cu autoadezive destinate ambalãrii ciorapilor-pantalon care se fabricã aici. 27/1994 p.c. „Guvernul argentinian a anunþat la sfîrºitul sãptãmînii trecute un vast plan antiinflaþionist prevãzînd introducerea imediatã [.]“ Sc. de la grecescul autos = însuºi). 4 III 85 p. 18 X 79 p. 20 IX 93 p.n. profesori. -ã adj.] Pe autoband la 120 km/h ne-a zis cã dacã nu scoatem 150 DM ne bagã-n ºanþ.“ R.m.n..lit.n.. s. „Caravanã auto spre Irak. 6 V 78 p.“ Sc. „La Întreprinderea «Electromureº» din Tg.inv. 14 II 85 p. I –A se adapta prin eforturi proprii– „Maºinile electronice de calcul pot sã prevadã timpul probabil. DEX-S) auto 1 .]“ R. DN3) autíst. DEX-S) autobánd s.refl. informaticieni.+ cart[ing]) autocasetofón s.+ acuza.n.

] tehnici care au permis sã se tragã concluzia cã viteza de «autocurãþire» este mult mai mare la nefumãtori. –Acþiunea de a se dota prin mijloace proprii– „[.. didaskein “a învãþa“) autodisciplínã s. 1 VII 71 p. DN3) autodezagregábil. 14 XII 79 p.+ documenta) autodotáre s. 30 X 77 p.]“ R.] «Autoelectromobilul» are 5 locuri ºi este uºor de condus [.F.. termenul a cãpãtat acum un luciu proaspãt. De aceastã datã încastreazã chitare. 6 (din auto2.. 4. DMN. 5 IV 79 p.“ Sc. interogatoriile ºi torturile nu-l pot determina sã-ºi schimbe cu o iotã depoziþia.lit. la 13 mai 1943. 10 (din auto1. 23 II 78 p. sub posibilitãþile sale. 5.] din Cluj-Napoca s-a amenajat.+ defini..f.. în care maºina ºi stãpînul ei mergeau în acelaºi tren pînã la destinaþie. sã se autodocumenteze.P.. 3.) –Autoinstruire– v.“ Sc. 1981 –Curãþire a sa însuºi– v. 15 VII 66 p. it. 3. clarinete. mãcelul nu este oprit.. 1976 (ed. un laborator-ºcoalã [.refl.. I –A se informa singur– „Varietãþile [emisiune a televiziunii] au devenit lucide.) –Autocamion cu cupã metalicã basculantã– „[. 5. –Asigurarea furajelor prin mijloace proprii– „Autofurajarea crescãtoriilor de peºte.f. 1.f. DN3) autocontempláre s.. 2 (din auto2. –Care se curãþã singur– „[.l. -ã adj. 16 IV 65 p. 16 VIII 79 p. 2. buldozere.“ R. Auto-Dumper.“ Sc. sã-ºi aprecieze limitele. un anume B.l.+ control sau calc dupã engl..+ conducere. DN3..l. v.. autodisciplina.+ furgonetã. 3 (din auto1. 5 //din auto2. ºi Sc. 284. folosit pentru transportul de mãrfuri– v. loc de muncã etc. autoinstruire (din auto1-. Cine îºi pretinde prea puþin. aºadar. –Culturalizare prin forþe proprii– „La punctul doi: isprãvirea [. 16 II 67 p. -toáre adj. ed.+ curãþa) autocurãþíre s.N.. (transp.S. 19 II 82 p.. D.“ Gaz. I –A se curãþa singur– „La un recent congres mondial de bronhologie [.) –Gol în propria poartã– „În minutul 69 [înaintaºii] au reuºit sã reducã scorul de pe tabela de marcaj printr-un. 7 (din autocontempla.) a construit un dispozitiv din material sintetic cu ajutorul cãruia se produce o echilibrare automatã a roþilor de automobil.I. 16 IX 84 p. la montajul roþilor.F.+ electro. DP. cf. 6 (din auto1. a cãrui particularitate constã în faptul cã – dupã întãrire – rezistenþa sa se menþine un anumit timp.. sau C. it.. autoeducare.+ (maºinã) frigorificã// autofurajáre s. 6 (din auto1. violoncele ºi alte instrumente muzicale – rupte. au fost mobilizate toate mijloacele mecanizate disponibile: autofreze.m. halucinante. nu alta! Mîine-poimîine o sã ne ºi self-depãºim. 19 XI 62 p.... ºi R. 3 I 67 p.f. ºi autocontemplare (1967) (din auto1. FC I 213. au început sã se autoobserve.S.f...“ R. 1969 –Autovehicul mai mic decît camionul. în Bucureºti.]“ R. 6 //din auto2.f. Specialiºtii sovietici au realizat un nou sistem de rãcire pentru autocamioanele frigorifice [. Ascultaþi cum sunã: selfcontrol. cît ºi cele de perspectivã.+ educa..] intrînd într-o depãºire fãrã sã se asigure au intrat în coliziune cu autodubiþa 5–SB–4290 [.] au fost prezentate mai multe comunicãri cu privire la mecanismele prin care cãile respiratorii ale omului sînt capabile sã se «auto-cureþe» [.f.. DMN 1960) autogól s. 1977 –Autovehicul destinat transportului containerelor– v. s-a urcat pe autodumper ºi a început sã alerge cu ditamai namila de metal dupã cetãþenii care mergeau pe ºosea. 24 IV 79 p. 1965 (educ. 3 (din auto1.G. autostropitoare (din auto2.+ mobil// autoexigénþã s. 17 X 74 p.“ R.“ R.F. Sã-þi muºti limba de plãcere. ºi autogreder (1975) (din auto2. –Pretenþie faþã de propria persoanã– „Autoexigenþa – condiþie determinantã a actului de creaþie“ Sc..] G. de profesie actor se autodenunþã ca «autorul a trei asasinate» ºi «vechi membru al unei organizaþii germane de spionaj». DN3) autoculturalizáre s. autocontrôle.l. DEX-S) autodocumentá vb. ºi Cont. izbuteºte ºi mai puþin!“ I.]“ R. „[. –Ecranizare dupã o lucrare proprie– „Aºadar. 3 (din auto1.+ culturalizare) autocurãþá vb. DEX-S) autoeducáþie s.“ I.]“ Sc. „Nu-i rãmîne actorului. Titus Popovici este la a doua autoecranizare.“ R. îºi autodefineºte «artistul» opera. cf.) –Educaþia prin sine însuºi– v.l.. DEX.] drept cãi sigure care duc la propãºirea tuturor localitãþilor patriei.. autoconducerea ºi autofinanþarea dovedindu-se [. fr. N.refl. 1979 (educ. „Ciment autodezagregabil. a întregii populaþii. –Caracterizare a propriei persoane– „[. 3 (din auto1. DEX. 4 (din auto1. Dimitrescu D. v. 5 (din auto1.n. autodumper. 18 I 77 p. prin autodotare.f. DN3) autocontról s. autist //din auto1. spasmodice. –Acþiunea de a se autocontempla– „[. 5 IX 79 p. 2 VII 85 p. 11 X 63 p. DN3.+ container) autocontemplá vb.“ Cont.. 10 V 74 p.. proiecteazã o acutã dezbatere filozoficã pe fundalul unei naturi încrîncenate... a fost creat un nou tip de ciment. 29 XI 62 p. it.+ ecranizare) autoeducá vb. v. DMC 1960.) „Pînã acum existau în Franþa numai trenuri auto-cuºete de noapte.l.“ Sc. „În plin rãzboi. autocurãþa (din autocurãþa) autocurãþitór.] autodubiþei [. cf. sau M. autodenunziare. între jantã ºi butuc.I. autocontempler. autogredere. 6 (din auto1. 13 I 67 p. 1 (din auto1. Ucraineanã.. 1 VI 82 p..l. 2 (din auto1+ curãþitor) autocuºétã adj. DEX.“ Sc.+ definiþie) autodenunþá vb. „Dar – culmea ironiei! – autorii auto- . îºi menþine ferm (ºi foarte argumentat) autoacuzaþia [. v.“ Gaz.. 2. DN3. ºi 5 IX 79 p.B. cf.+ frezã) autofrigoríficã s. D.] Primul lot de autofrigorifice echipate cu noul sistem de rãcire a fost construit în R.f. drept etalon [valoric]. DN3) autoformáþie s.autocondúcere • 34 • autogól autocondúcere s. 6 (din fr. O firmã din Bremen (R. 27 XII 73 p. self-control.C. autodámper] (din engl. DN3) autodubíþã s. (circ.“ R. v.B. (tehn.l.+ gestiune.+ educaþie.] «Am putea vorbi.+ formaþie// autofrézã s. auto-couchette.“ Cont. «Seamãnã cu niºte epave eºuate într-o mare de lavã»..+ dezagregabil. gr. fr..f. decît autoexigenþa [.. ºi electrohidraulic [pron. se autocontemplã în secvenþele realizate în prealabil..refl. 2 (din autodota.“ Gaz.f.. 5 IX 63 p.“ Sc. „Autofrigorifice îmbunãtãþite. DEX-S) autodidaxíe s.. (sport.] maºinile de gãtit dotate cu email autocurãþitor [.. DEX-S) autodefiníþie s.C.G. I (educ... DN3. de cãtre comunitatea respectivã– „Gospodarii unitãþilor teritorial-administrative din judeþul Ilfov au în vedere. autogestion.Tr. (tehn. 2 (din auto2.f. B. „[. 5. PR 1968) autodefiní vb..] seralului.n. 9 IX 67 p. 22 (din auto1.+ exigenþã. sociale etc. în ceea ce vã priveºte.] autourmãrire continuã ºi sistematicã a creºterilor profesionale?»“ I. blocuri de beton. 6 VII 81 p.) „Autoechilibrarea roþilor de automobil. IV –A se caracteriza singur– „Cel care se autodefineºte: «Eºti tot numai rãspîntii ºi drumuri fãrã-ntors» (Împãcare). 28 VII 79 p.f.) –A se educa pe sine însuºi– „Multilateralitatea se deprinde prin experienþã ºi de la alþii (ºcoalã. –Automobil prevãzut cu o dubiþã– „[. 1.+ echilibrare) autoecranizáre s.) dar. cf. cf. v. 4. sparte sau arse – în. –Conducere a activitãþii economice. 24 V 93 p.“ Cont.refl. 20 II 75 p.+ furajare) autofurgonétã s. ºi autoadaptá (1962) (din auto1. gestionar-remizier..lit. mai ales.n.+ dubiþã) autodumper s. Punctul trei: auto-culturalizarea.. v. 6. DEX-S) autoechilibráre s.f. tractoare – ºi se acþioneazã în cooperare cu comandamentele locale pentru deszãpezire. 6 X 73 p..+ contempla. DEX.f. 9 VIII 75 p. 2. fr. menþionat la furgonetã) autogestiúne s. atît cerinþele imediate.refl. 1965 (livr. 29 VI 79 p.. autoinstruire (din auto1.f.lit. autogol.) –Disciplinã pe care ºi-o impune cineva– v.] va trebui sã rãspundã ºi cel care a permis [. 19 IV 63 p. dupã care ea începe sã se reducã treptat pînã la completa anulare. se autoeducã.B. În R. v. I –A aduce la cunoºtinþa unei autoritãþi o infracþiune sãvîrºitã de propria persoanã– „Deºi izbuteºte sã se autodenunþe înainte de a muri.. pentru partea finalã cf. probabil dupã model strãin.] autocontemplarea de pînã acum trebuie sã lase locul autoexigenþei..n. fr... DN3) autocontáiner s.] s-o ducã acasã pe responsabila restaurantului [. aceasta din urmã [stãpînul] dormind în cuºeta vagonului de dormit.] o autodefiniþie scumpã lui Green: «În mine e un alt om care e supãrat pe mine». „Acum ºi-a schimbat maniera. despre o [.lit.] constructorii americani au realizat un prototip care funcþioneazã atît cu benzinã cît ºi cu energie electricã [.lit. Dispozitivul se intercaleazã.] la Universitatea [.]“ R. fr. I –A se contempla pe sine însuºi– „Retraºi în taina cãminelor sau în larma veselã a vreunui restaurant.) –Frezã autopropulsatã– „Pentru redarea acestor drumuri în circulaþie.. PR 1946. v..refl. 5 I 74 p.) –Educaþie prin sine însuºi– v.l. autodiscipline.]“ R.f.f.+ denunþa.B.R. 3 (din auto1.l. –Operaþiunea de control asupra propriei activitãþi– „ªtiþi cã nu se mai spune autocontrol? Dat la nichelat. –Gestiune prin mijloace proprii– „Autogestiunea impune întãrirea rãspunderii pentru cheltuielile de producþie la fiecare loc de muncã. 4.. Fl.. germ. cu «Strãinul».f. formal (cf. DN3. ºi Cont.l. Cercetãrile întreprinse de Siguranþã nu confirmã însã spusele ciudatului personaj. DEX-S) autoelectromobíl s.. autogestion.“ R.“ Sc..

autogredere.n.. DN3) autogunoiérã s. fiind vorba de un gol înscris de vîlceni!“ Sãpt.+ macara. ºi R.B. „«Dosarul Moro» a fost dat publicitãþii la Roma. 2 (din auto2.refl. DEX-S) autoironíe s.. perfectã a implantului în þesuturile organismului. „Automobil-capcanã la Beirut“ R.+ librãrie. 19 II 78 p. au ieºit din anonimat. 1 (din autoinstrui. 1. v.“ Cont. 17 V 62 p. „Acelaºi comentator i-a atribuit lui I. DEX-S) autoizotérmã s.l. 6. 28 I 90 p.f. 18 XII 61 p. 139 uzine sau fabrici. v.]“ R.“ Sc. fãrã prescripþie medicalã. „Eu cred cã. acþioneazã continuu pe drumurile naþionale pentru a preîntîmpina blocarea lor.. mai multã autoironie. un autobuz special amenajat. autogreffe. în Balta Albã [. rus.. 9 (din auto2. 216 blocuri de locuinþe [.+ izotermã) autolaboratór s. 5 XII 69 p. DEX-S) autolibrãríe s. turism rutier ºi sport auto-moto-karting. a se aclimatiza– „Nemulþumit de rezultatele pecuniare ale «vizitei».f. DN3) autogréfã s. DEX-S) autoluminatór. adj. 8 (cf.. De fapt. domnu’ doctor ºi-a continuat «terenul».B.“ Cont.l.. 8.“ R.] de pe autoizoterma 31–CT– 7271 a fãcut sã se evite.]“ Cont. „Mobilitatea presupusã a caracteriza activitatea comercialã ar impune amenajarea unor chioºcuri. autoimmun. ci ºi despre autoinstruire. -ã adj. fr.“ Sc. a realizat o intervenþie chirurgicalã în premierã mondialã: autogrefa valvelor inimii.. Între timp.. –Automobil adaptat pentru a servi ca locuinþã.“ Cont. ºi I. –Vehicul pentru transportul gunoiului– „Autogunoiera 31–Gj–615 a plecat deunãzi într-o cursã mai puþin obiºnuitã [. de un club dotat cu material documentar de tehnicã auto.E. în medie. –Sportiv care participã la întreceri de automodele– „[.. DN3. pe poarta uzinei «Autobuzul». se aratã neliniºtit din pricina unei presupuse mentalitãþi «autohtoniste» care ar avea nu se ºtie ce cu avangarda.f. oricît de mult s-ar vorbi despre automedicaþie. care prezintã riscul alterãrii rapide imediat dupã implant. 25 (din auto1. G. –Laborator instalat într-un autovehicul– „Indicativul de circulaþie «31» glãsuieºte de la sine cã autolaboratorul [. 7 I 62 p.] a pornit la drum [..refl. a pãrãsit cît a putut de repede locul..] numai prezenþa de spirit extraordinarã a ºoferului [. DEX-S) autoironizá vb. din nou.]“ Sc. 21 IX 84 p.. –Maºinã de transport dotatã cu o instalaþie specialã care menþine o temperaturã constantã– „Autoizoterma [. 2 (din autohton + -ist) autohtonizá vb.] ale bolilor autoimune ºi cancerului. Graur T.f. nu este economicos a fi folosit ca autoturism. 5 (din auto2. -ã s. –Magazin mobil.]“ Sc. 5 XII 71 p. 22/96 p. 17 XII 70 p.. în ultima clipã.+ intitula. 4 VII 79 p. 215 magazine. 3 II 73 p.“ R. trimiterea unor automagazine. avtokran. buldozere º. Întîi a trecut pe la o grãdiniþã de copii din str.. fr. DEX-S) automobíl–capcánã s.n.. 4 II 84 p. Dimitrescu D. metoda D. DN3. 5.M. de cîteva zile. nu va fi niciodatã prea mult [.. „Un automobil-capcanã a explodat în apropierea clãdirii consulatului Turciei din Melbourne [.) –(Despre boli) care prezintã imunitate la reacþia de apãrare a organismului în care se instaleazã– „Se considerã cã imunochimia poate aduce o importantã contribuþie la rezolvarea problemelor transplantãrii de organe[. este înzestratã cu rafturi.] nu ne spune ºi cine sînt «autohtoniºtii» în chestie. „[.. bazate pe homo-grefe (þesut prelevat de la un om decedat) sau heterogrefe (þesut prelevat de la porc sau viþel).lit.refl.f. Sau – cu un cuvînt mai puþin folosit – autodidaxie. 25 V 86 p.l. 9 VII 65 p. autogoal. 13 VI 86 p. în realitate acest autogol nu a existat.“ I.l.. 2 (din auto1. 8 VII 84 p. fr.“ Sc. it.l. un accident [.+ medicaþie. se rãspîndeºte ºi în Europa. sã se autoironizeze. cf. DN3. I –A cãpãta un caracter autohton.B. DM. 4. cf.a.. 4 V 79 p. „Autolaboratorul pe post de turism. ca ºi ceilalþi autori de goluri.] automodeliºtii din Turda au cucerit mai multe titluri de campioni ºi vicecampioni naþionali ºi internaþionali [.+ gunoi + -ierã) autohtoníst adj. v. 5. 12 X 62 p. medicul francez a utilizat valve «fabricate» din þesutul propriu al pacientului prelevate din zona pericardului.l. Autokran. 5 (din auto2. dupã germ.l. masã de prezentare a noutãþilor editoriale etc. „Geamuri autoluminatoare. avtogreider.] s-a ºi constituit o mentalitate dogmaticã ºi autohtonistã ce se opune aproape în exclusivitate achiziþiilor avangardiste».“ R. D.. DEX-S) autoincendiá vb. Cristescu de la judeþeanã». –(Persoanã) care explicã (totul) prin specificul autohton– „Eseistul M. Fl. DN3.) –Greder autopropulsat– „Vãzînd cã a dat prea tare cu oiºtea în zid..B.D.. cf.– „Aceastã anchetã din care a lipsit numai simþul autoironiei. 169. 28 XI 64 p.]“ I. v. selfmedication.“ Sc.B. –Gospodãrire prin mijloace proprii– „Autogospodãrirea – expresie a interesului cetãþenilor pentru dezvoltarea edilitar-urbanisticã a tuturor localitãþilor“ Sc. „ªoferii de pe autogunoiere. engl.. „Automacaraua miliþiei a ridicat 17 autoturisme staþionate în locuri interzise [. Între autoeducaþie ºi autodidaxie (autoinstruire) e o strînsã legãturã. rulotã de camping etc.. Dimitrescu în LL 10/65 p.] condus de ºoferul D. auto-grue DTN) automagazín s. -toáre adj. 1..+ magazin. în sectorul de vest al Beirutului a avut loc marþi o grevã generalã.“ R.“ Sc.m. DEX-S) automedicáþie s..n.f. 24 XI 86 p.n. Chiar gafînd..]“ Sc. 4 (din automodel + -ist. Hristea P... Laboratoarele Universitãþii de electronicã din Riga sînt de pe acum utilate cu ferestre ale cãror geamuri îºi schimbã culoarea la diferite ore ale zilei.f. DEX-S) autoimún... v. 7 X 75 p. DEX-S) automãturãtoáre s.+ ironiza.B.f.. automobile-piegée) automobíl-caravánã s. DN3. OSRI. DEX.. (med. 12 XI 66 p..]“ Sc. 11 III 66 p. 2. –Referitor la automobile. 5 (din auto2. a ieºit un autobuz deosebit de celelalte. 3. 1 III 74 p.“ I. Interesant este cã polemistul [. instalat într-un autovehicul– „Automagazinul.] era sigilatã [.. 13 IX 66 p. 20 X 78 p.G... 6 (din auto1. automédication. autoctonizzare. „Semnificaþia cuvîntului automedicaþie este clarã: a lua medicamente din proprie iniþiativã. aproape de aceeaºi glorie.f. 5. 20 II 82 f. 6 (din auto1. 25 XI 75 p. dupã intensitatea luminii. 3... cf. 3 III 77 p.B.“ Cont. 7 XII 83 p. 5. Amurgului.+ carting) .“ f.“ Sãpt. DN3. cu autogreder cu tot!“ R. 29 X 75 p.autogospodãríre • 35 • auto-móto-cárting golului se bucurã de aceeaºi publicitate.f. –Ironie îndreptatã asupra propriei persoane. 4 (din fr. fr. 27 VI 82 p.. (din auto2. s. 8 (din auto1. la cererea forþelor politice.– „Poliþia francezã a descoperit într-un automobil-caravanã un adevãrat depozit de arme ºi muniþii [.. Îl chema acum «dr..]“ Sc. 13 VII 93 p. „Trebuie spus cã în folosirea medicamentelor psihotrope trebuie evitatã automedicaþia [. un autogol. I –A zeflemisi propria persoanã– „Varietãþile au început [. oferã un ºir de avantaje: înlãturarea riscului fenomenului respingerii ºi integrarea fireascã. Fl.+ greder.. ºi microcurent (1977) (din fr. 18 IV 75 p.“ I.f.p. I –A se denumi singur (pe nedrept)– „Aºa se înfãþiºeazã aceste aºa-zise «drame de tip nou». 4 (din auto1.. 24 XI 71 p. –Acþiunea de îmbogãþire a cunoºtinþelor prin efort personal– „De fapt nu numai despre autoeducaþie am vrea sã vorbim aici.. 168. 7. I „În fiecare zi în Statele Unite sînt auto-incendiate. cu þesut din marele epiploon dau rezultate surprinzãtoare într-o serie de afecþiuni. –Macara montatã pe autocamion– „O automacara [. ºi Sc.. DMN. restaurante sau clãdiri pentru birouri. acolo unde reþeaua comercialã nu putea asigura o deservire în condiþii optime. mijloc de protest al budiºtilor împotriva regimului Ngo Dinh Diem.“ I. menit sã se deplaseze din loc în loc. bãnci.+ gospodãrire) autogréder s. 1 (din auto2.+ moto. „La spitalul de cardiologie din Lyon. care se autointituleazã «de avangardã». opere etc. „Ar fi fost de dorit. DN3) autointitulá vb. (tehn.“ Sc. Pentru prima datã la o asemenea operaþie de înlocuire a valvelor bolnave. 236. 236. –Actul de a-ºi da foc– „Autoincendierea. era un.B. Spre deosebire de practicile actuale ale altor specialiºti.. –Vehicul pentru mãturatul ºi curãþatul strãzilor– „Alte treizeci de maºini (automãturãtori) au curãþit zãpada de pe principalele artere.]“ Sc. dr. dupã engl. 2 (din autohton + -iza. DEX-S) autogospodãríre s. DT.+ mãturãtoare.“ I. Iatã ce zice el: « [. DEX) auto-móto-cárting s. „În zonele afectate de zãpezi. ºi Pri. se autohtonizase. Fl. 2. poate.l. Th. 3 (din auto2. 15 VII 78 p. 5. (med.“ Cont.+ incendia) autoincendiére s.f. –Automobil abandonat în locuri publice pentru a declanºa explozii datoritã bombelor plasate la bord– „În semn de protest împotriva exploziei de luni dimineaþa a unui automobil–capcanã care a provocat moartea a 16 persoane ºi rãnirea altor 100. 25 XI 83 p.]“ R.inv.+ incendiere) autoinstruíre s. 3 (din auto2. 20 X 63 p. 2 (din auto1. 6.m. –Librãrie mobilã instalatã într-un autovehicul– „Autolibrãria.“ R. 21 IX 84 p. 4.“ R. cf. FC I 142. 47 (din automobil + capcanã. 268.l. magazin cu un profil bine determinat. rus.] în urmã cu cîtva timp. motociclete ºi carturi– „Automobiliºtii bãimãreni dispun.“ Sc. Dimitrescu în LL 10/65 p. 11 X 63 p.]“ I. 1. au oprit motoarele. DMN.] sã se priveascã cu ochi critici.l. 3 (din auto1. Acesta este un document însumînd 50 de file dactilografiate gãsit de poliþie la una din bazele de la Milano ale organizaþiilor teroriste autointitulate «Brigãzile roºii». un numãr de 124 de autofreze.Tr. Semnificativ este cã asemenea valve-autogrefe realizate la copii continuã sã creascã o datã cu organismul pacientului.+ luminator) automacará s.n.d. 4 (din automobil + caravanã) automodelíst.) –Autoplastie– „Autogrefele dermo-epidermice.+ laborator. 6 III 77 p. 18 XII 63 p.+ ironie..f.

2. 14 XI 82 p. pleonastic) –A se servi singur– „Vali întreabã dacã poate sã se autoserveascã. I –A se proteja prin mijloace proprii– „Cercetãrile ºtiinþifice [.“ R. 2 (din auto2.l. Procedeul permite o utilizare optimã a cliºeelor subexpuse ºi aplicaþii în domeniul radiografiei medicale [. M. Th. ºi 1 VIII 80 p. 6 (din auto1. autoradio [PL 1958.G. autospeciale.]“ R. –Autovehicul cu destinaþie specialã– „Jucîndu-se de-a v-aþi ascunselea pe strãzile oraºului Brad.] care are proprietatea de a asigura autosudarea instantanee a eventualelor orificii produse în urma înþepãturilor.+ rulotã) autorutiér.“ Cotid..+ pastiºã.] Este indicat pentru examene în ºcoli..+ proteja. ºi 16 IX 75 p. DEX-S) autospeciálã (-frigidér) s. 2.N. 2 (din auto2.+ repara) autorespéct s.f. autoscopics.l.+ relaxare. ci au acces direct la marfã– v.automóto-vélo • 36 • autostáþie automóto-vélo s. –Care se ridicã ºi coboarã fãrã mijloace suplimentare– „În perioada cînd trebuiau predate cele douã platforme autoridicãtoare pentru ºantierul de la Porþile de Fier [. 23 X 65 p. 7 III 93 p. instalaþii pentru verificarea direcþiei. I –A-ºi copia procedeele (artistice) proprii– „E oare firesc ca un foarte tînãr poet (evident talentat) sã se autopastiºeze?“ Gaz. DN3.. [tube électronique] autoprotégé. 19 I 61 p. „La Rm. –(Magazin) specializat în desfacerea pieselor de schimb ºi a mijloacelor de transport pe douã ºi patru roþi.f. buletin autorutier – Relativ la transportul auto pe autostrãzi ºi ºosele– „Dãnuþ ascultã buletinul autorutier.f. I 1963 –A se observa pe sine însuºi– v. 29 I 77 p. –Autotrailer– „Autoturismul a scãpat de sub control ºi.n. 4. fr. –Stare de relaxare prin resurse proprii– „Opusã administrãrii de calmante ºi barbiturice.“ Sc..l. –Care se autoprotejeazã– „Noul tip de televizor foloseºte un tub cinescop autoprotector. 5 (din auto2.B. poetul introduce brusc un motiv grav [. ieºind în afara pãrþii carosabile. „Un nou magazin auto-moto-velo-sport.30 cînd alte douã autosalvãri [. 2. 145/95 p. R. 5 //din auto1. ºi 19 X 91 p. DEX-S) autoprezentá vb.“ Cont. dãdeau roatã unei autospeciale-frigider.+ sifon. 11 (din autor) autorulótã s. a accelerat [.f. 10 VIII 77 p.] transplantatã unor bolnavi cu arsuri grave. vorbitã.“ Sc. pe lîngã noua motoretã «Mini-Mobra». M..“ Sc..f..+ -scopie.] nu poate continua experienþa din cele «11 elegii» fãrã riscul de a transforma în manierã.“ Sc. 5. în sint.“ R. –Rulotã autopropulsatã– „Autorulotã Mercedes 206 D. bãtrîni etc. Fl. 290. 29 IX 75 p. 1 (din auto1.]“ Sc. 5 „În oraºul Tulcea se construieºte o staþie autoservice [. 5 (din auto1. 2. Hristea P. –Reclamã a propriilor realizãri– „Aceste însemnãri nu au intenþia sã se constituie în autoreclama turneului pe care T.“ R.] se autoprezintã vecinilor drept director la Uzinele «1 Mai». [.] unitãþile autoservice au fost dotate cu numeroase maºini. DN3) autopastíºã s.+ servire. inscripþionare. repetarea în gînd a anumitor fraze.+ prezenta) autoproclamá vb. fr..refl. auto-service. v. 2 III 67 p. 7 VII 65 p..E.“ Sc.n. DEX-S) autoperfecþionáre s.. PR 1957) autosalváre s. trafic.] poeþii s-au întors [..l.. Vîlcea...».. FC I 131. dupã engl.. v. -ã adj.+ observa..“ R. 12 IX 66 p.+ respect) autoridicãtor. 3 III 82 p.“ R. Diesel cu toate utilitãþile.n. (iron.refl. DN3) autopérie s. adj. 12 V 77 p.“ Sc.n. DEX-S) autoproteját. –Maºinã a staþiei de salvare– „Era ora 10.] autosifon – aparat cu care se poate pregãti sifon la domiciliu.refl.] aveau loc convorbiri-fulger. unde se declanºase incendiul.“ Sc.f.l. DN3. –Radiocasetofon fixat pe bordul unui automobil– „[Vînd] autoradiocasetofon stereo.“ Sc. cf..+ pastiºa.“ R.“ R. DN3. la un moment dat [.. 6 (din auto1. DMN) autoradiocasetofón s. 6 (din autoradiografie + -ic) autoreclámã s.f.“ Cont. „Pentru a se interveni la etajul patru.+ salvare) autoscárã s. dar vãzînd cã nu i se rãspunde a urcat din nou la volanul autoscãrii hidraulice.. v. a sunat la uºã. 5 [pron.. 5 (din auto2..+ scarã. din Ploieºti [. se vor mai prezenta la Tîrgul de mostre noile tipuri de biciclete «Pegas 18 B» ºi «Standard B.“ R.. un exemplu care ilustreazã tendinþa de a se autoproclama ei înºiºi «vîrfuri» ale ºtiinþei contemporane. 25 X 79 p. 22 XI 74 p. 5.+ proclama. autoroutier.refl..] Poezia se autopastiºeazã».refl.l. autosiphon.“ I.refl. 1 (din auto1.] la uneltele specifice.. 5 I 74 p. 2.. –Observaþii asupra propriei persoane– „Dupã aceastã autoscopie în cea mai bunã tradiþie folcloricã.Tr.E..l. autoprotégé..+ regenerare// autorelaxáre s.“ (din fr. PR 1963] + casetofon) autoradiográfic.+ protector) autoprotejá vb. a fãcut o manevrã.] au încercat ºi ele sã-ºi facã drum spre Onceºti. dupã pãrerea mea.“ Sc.refl. 24 XI 66 p. ci doar tubul). D. 22 V 77 p. cf. 9 (din auto2.]“ R. 19 III 83 p. –Privitor la imaginea radiograficã a unui organ conþinînd un produs radioactiv– „O chimistã de la Centrul spaþial din Houston [. „Dupã ce s-a încercat de cãtre cîþiva autori obiºnuiþi sã facã multã gãlãgie în jurul numelui lor. engl. I –A se repara prin resurse proprii– „Cauciucul care se «autoreparã». ca ºi a materialului sportiv– „Douã noi magazine auto-moto-velo-sport s-au deschis în Bucureºti [. noua metodã constã în autorelaxare. 2. MNC 1971. 23 VII 93 p. self-service. autoréclame.lit. Nichita Stãnescu [. DEX-S) autopastiºá vb.l.+ ridicãtor) autorlîc s..+ perie. autosérvis] (din engl. utilaje ºi instalaþii de înaltã tehnicitate: compresmetre. IV (lb.. [pielea artificialã] apãrã în primul rînd rãnile împotriva infecþiilor.... 30 I 71 p. cf. tradiþionale ale poeziei. ºi T. 3 IV 64 p. Hristea P.+ specialã (+ frigider).n. 30 X 78 p. Ea se însuºeºte prin antrenamente dirijate la început printr-o înregistrare pe bandã de magnetofon a principalelor instrucþiuni: poziþie relaxatã. 1 (din auto1.]“ Sc. cf. „Autorefractorul – aparatul pentru examinarea automatã a vederii [. 14 II 84 p. 4 (din auto1. Într-un moment cînd nu-i putea observa nimeni au intrat pe o uºã deschisã din camera frigorificã.f.. 2 III 77 p. 1 (din fr. peliculã-document (din auto1. 6 (din auto1. 7.+ remorcher) autorepará vb. 4 (din fr. 7 II 74 p.] au dus la identificarea mecanismelor naturale prin care diverse vieþuitoare se autoprotejeazã împotriva frigului.. capsulele pentru autosifoane au dispãrut din luna octombrie a anului trecut. DEX-S) autorefractór s.n.f. 6 (din fr.B.l.]“ Cont. samoobslujivanie. 1966 –Magazin în care cumpãrãtorii nu sînt serviþi de vînzãtor.. I –A se învesti cu anumite titluri (de obicei pe nedrept)– „Este. DEX-S) autoservíre s. 131. 29 III 85 p. Th. 28 VII 79 p. s-a tamponat cu un autoremorcher care era parcat. –Referitor la automobile. –Regenerare prin sine însuºi– „[. DN3) autostáþie s. DEX. DN3. „Tînãrul critic conchide cã ceea ce ar caracteriza poezia actualã ar fi «autopastiºa»: «Ceea ce era spontan. „[. 26 IX 91 p. v.“ (din autoservire.“ R. -ã adj. Dimitrescu în LR 2/62 p. ºi autopastiºa (din auto1. lacto-bar (din auto1. rus. fr.. 190) autoservice s. I –A se prezenta drept ceva sau cineva (de obicei fãrã temei)– „D. 13 I 67 p.]“ R.+ perfecþionare.lit.l.. 132. l-a efectuat peste hotare. sãrãriþã (din auto2. „La rîndul sãu. 7. 28 VI 64 p..+ velo) aúto-móto-vélo-spórt adj. (anglicism) –Staþie de întreþinere a autovehiculelor– „[.lit. adicã în autopastiºã [. 5 (din auto2. 1 (din auto1. ºablon. autoobserver..f.. autoscopie.+ moto + velo + sport) autoobservá vb..] a pus la punct un procedeu autoradiografic de ameliorare a imaginilor care foloseºte un compus radioactiv. 24 V 63 p.] tubul kinescopic autoprotejat (sticla nu acoperã toatã faþa aparatului. LTR. 9 XI 75 p. uzine ca ºi pentru pacienþii dificili – copii foarte mici. DEX-S) autoscopíe s. DEX. 189–190. supermagazin. contribuind totodatã la autoregenerarea pielii naturale. fraþii F. DN3) autoprotectór. 1970 –Vehicul pentru curãþatul strãzilor– v. 7 (din auto2.L. 13 (din auto1. Cunoscuta firmã britanicã «Dunlop» a pus la punct un cauciuc [.. 4. 11 V 79 p. 5 (din auto1. minimagnetofon Sony [.l.“ Sc. -toáre adj..] a devenit normã.]“ R.. –Care nu are nevoie de mijloace suplimentare de protecþie– „Oferim un aparat de concepþie româneascã – E 59 «Dacia» – avînd diagonala ecranului de 59 cm ºi [. adj. ºi I.n.) „Preºedintele [Ion Iliescu] are ºi el boala grea a autorlîcului. Gheorghiu în LR 2/68 p. v.. autodocumenta (din auto1. 31 I 79 p. -ã adj..f. «thiourea-sulphur – 35». Schimb cu apartament [.+ refractor) autoregeneráre s.]“ Gaz.. a fost nevoie de autoscarã. -toáre adj. cf. DN3. cf. –Autovehicul cu un schelet în formã de turn cu scarã– „A ajuns. 17 IV 84 p.f. –Tendinþã spre propria desãvîrºire– „Talentul adevãrat nu-i lipsit niciodatã de simþul autoperfecþionãrii continue. motociclete ºi biciclete– „Pentru amatorii de auto-moto-velo. –Staþie de autobuz– „Autostaþia IRTA de la Casa . 3 (din auto1. ceainãrie-cofetãrie. sã se autoproclame valori supreme [. DTN 1973) autoserví vb..B... DN3) autosifón s.l. 1970 –Respect faþã de propria persoanã– v.“ D.f. în care oamenii erau încunoºtiinþaþi de stadiul lucrãrilor.l. Avram în SCL 3/72 p. it. DEX-S) autoremorchér s.+ moto. deci ecranul nu mai are geam protector.

precum ºi a obiectelor de uz casnic de folosinþã îndelungatã. –Autovehicul cu una sau mai multe remorci– „La uzina constructoare de maºini din Mtisci a fost realizat prototipul unui puternic autotren cu descãrcare automatã. p. Seche în LR 1/74 p. cu succes metoda autotransfuziei în cazurile operaþiilor pe cord [.. it. (arg.l.. autotransplant. probabil dupã model germ.] Acest prim centru va fi completat de utilaje de distracþie. –Procedeu constînd în a opri un automobilist necunoscut pentru a-i cere sã te ia (gratis) în maºinã– „Autostopul ar putea deveni în curînd o activitate recunoscutã oficial în Belgia.l. 7 VI 85 p.. „Colectivul uzinei «Automecanica» din Mediaº a început fabricarea în serie a autotrenului destinat transportului lichidelor petroliere.. 12 XII 61 p. pentru vînzãri-cumpãrãri.n. 30 I 75 p. sã vizitãm ultima noutate lansatã în acest sezon. probabil dupã modelul fr.“ Sc. „Realizarea parcului va începe încã din acest an.l. 27 XI 73 p... 8 VII 84 p. revizorul G. 4 (din auto1+ supraveghea. 23 IV 75 p.. automatic.“ R.. ¨ 2.f.. S-au folosit prãfuiri din avion cu sulf.M..] prin folosirea macaralelor. Dimitrescu în LL 10/65 p. –Transplantarea de þesut într-o altã parte a corpului aceleiaºi persoane– „[.. „Deºi avea în primire un autocontainer SR 14.+ vulcaniza) avantajós. DT) avión-cistérnã s.“ R. DT. gãinar– v. 29 X 82 p. ºi 13 V 75 p.– „[. (cuv.+ tren.. 12 XII 75 p.n.l. Acest nou serviciu este încadrat cu cei mai buni specialiºti ºi dotat cu un autoturism-atelier.M. 4 V 84 p. efectuat din avion– „Un colectiv de tehnicieni ºi ingineri a aplicat în pãdurile din raza ocolului silvic Ploieºti tratamente aviochimice pentru combaterea paraziþilor vegetali. v. 5 (din auto1+ utilare. 5 (din auto2.“ Sc. DN3.. –Avion amenajat ca o cisternã– „Puternicul foc . 1 (din fr. „Instalaþia..“ Sc. DEX. folosesc.) –Stradã mare.n... 5.Tr.l. despre plãþi) Fãcut în monedã forte. stereo.“ Fl. v. automobile d’arrossage.l. fr. 1 (din auto2. (geol. de obicei de capacitate micã. –Mecanism de oprire automatã– „Combina ultramodernã.– „[. 18 VII 75 p.] la intemperii [. 6 (din fr. DEX – alt sens) avén s. 3. doar cu un ºasiu pe care se pot ataºa bene. 4 XI 77 p. ¨ 1... potrivit legendei.l.“ R. America Latinã)– „Existenþa acestei citadele incaºe care. v.“ Sc. 17 I 77 p. 16 II 73 p.“ Sc.l. avenue. 22 V 64 p. dupã fr. În prezent acest sistem este extins în 25 de judeþe. streets. avînd o mare rezistenþã [. 15 II 75 p. DN3) avenída s.] ºi-au propus sã studieze un aven (puþ adînc. ºi 28 VI 82 p. DMC 1952.“ R. Fl. DN3) avicultór s...+ trailer) autotransfúzie s. DEX-S) autotratamént s. R. posibilitãþi quadrofonie [.+ ºasiu) autotaxáre s. 2. autoutilitaria. o datã pe lunã.f. ¨ 1. 12 IX 75 p. care locuiesc în regiune. „Autotrailer gigant. autobuze etc.refl.n..“ R. 1.. autotransportatore.5 W. 22 (din auto2. Dimitrescu în LR 2/64 p. D. 4.] cum ar fi cutezat cineva sã-ºi opreascã maºina lîngã un autostopist ce se clãtina din cauza alcoolului?“ R.+ tratament) autotrén s. PR 1953.. DN3) autoutilitárã s. 11 IV 63 p. bulevard (în Spania. 2.“ R.] ºoferul I. boxe 2 x 8..f.. 15 VIII 85 p. DN3) autovaccín s. 1984 –Vaccin preparat din germeni recoltaþi de la bolnavul însuºi– v.– „Sistemul de autotaxare va fi extins în curînd pe autobuzele care circulã pe alte trasee...n. engl. autostop. un manej acvatic pentru copii [. autovaccin.Tr.+ transportor. franþuzism) –Bulevard– v.f. a autostivuitoarelor.l. –Avion pentru transportat mãrfuri– „În vara lui 1968. autotreno. 6 (cf. 2. 6. –Persoanã care lucreazã pe o maºinã de transportat materiale– „Maria e fruntaºã în muncã. 22 II 80 p. –Tratament medical aplicat fãrã o indicaþie medicalã autorizatã– „Ne referim la abuzul sau chiar la fetiºizarea unor medicamente.. DEX-S) autostropitoáre s.“ Sc.] un tinerel de alãturi. auto-stoppeur.+ taxare. 5. Chirurgii de la un spital din Erlangen. cauciuc. DEX. „Atunci unde sã mergem? În Piaþa Unirii. DMN 1950. realizînd anterior numeroase autotransplante ce au condus la rezolvarea stenozelor de arterã renalã. –Tip de autovehicul..“ R. rows sau drives par croite cumva haotic [. care feresc de îmbolnãvire atît pãsãrile tinere.“ R. 5 (din auto2.lit. DEX. 5 (din autoturism + atelier) autoutiláre s.F.Gh..f.. –Vehicul folosit pentru transportul pieselor grele– „Un taximetru gonea ca un bolid pe ºoseaua Olteniþei din Bucureºti.) –Bulevard– „Strãzile [Londrei] fie cã se numesc walks.+ sudare) autosupravegheá vb. DN3) autovulcanizá vb. 14 I 77 p. 5 (din auto1. 4 III 71 p. cu ajutorul unui Safari-Trik-Ride – o pistã cu maºinuþe care se vor plimba pe un traseu în care nu vor lipsi animalele junglei din. „[. probabil dupã fr. –Vehicul folosit pentru stropitul ºi spãlatul strãzilor– „Pe unele strãzi trec autostropitoarele. la «Luna-Parc». Fl. 77. –Autovehicul. 132. DMN 1965. folosit pe trasee scurte pentru necesitãþile întreprinderilor etc.n. DN3) autotransportór. «National Panasonic».l.] Platã avantajoasã. DEX-S) autotráiler s. În jur vor fi ciclodromul Montagne Russe.] a abordat cu curaj ºi competenþã chirurgia pediculului renal.n.lit. auto-stop. roads. 24 [var. –Autoturism amenajat ca atelier– „A fost înfiinþat un serviciu de reparare la domiciliu a aparatelor de radio ºi televizoarelor. engl. –Autodotare– „Autoutilarea îºi confirmã marea însemnãtate economicã. 2 (din avio(n) + car) aviochímic.. cei doi speologi francezi care [.. 31 (din avion + cargou. Tamponarea n-a putut fi evitatã. DEX-S) autosudáre s. (cuv.n. „[. cf.B. lanes. cît ºi un alt autovehicul. realizatã prin autoutilare [.]“ R.“ R. autotransportoare. benzilor transportoare. 236..l.“ Sc. fr.L. dar prin pulverizare se autovulcanizeazã ºi capãtã caracteristicile cauciucului. ºi Sãpt. ar fi fost împodobitã cu magnifice palate ºi «avenidas» pavate cu aur ºi argint.. 18 VII 79 p..“ R.n. ºi preorãºenesc (din auto1.l. DN3) autostopíst.+ staþie.. L.. 5 (din avio(n) + chimic) avión-cargóu s. –Maºinã cu ajutorul cãreia se fac stive– „Munca grea a docherilor e tot mai mult despovãratã astãzi [. nu departe de coastele Floridei [. semiprofesionalã (casetofon-radio-picup-amplificator).]“ R. 6 (din auto1.] Cei mici vor putea face o cãlãtorie în junglã. aven. –Compostarea biletelor valabile pentru o anumitã cãlãtorie de cãtre pasagerii din tramvaie. PR. asta mai zic ºi eu distracþie. DEX-S) autoºasíu s. 14 (din auto-stop + -ist..l. 1979 –Sudare a unui material/þesut fãrã intervenþia specialã a cuiva– v. 2. cît ºi pe cele adulte.G. 19 IX 76 p. –Persoanã care face autostopul– „[. celulomicrobian (din fr. 3.“ R.. 6 II 63 p. 2. DEX-S) autoturísm-ateliér s.. a provocat o tamponare în urma cãreia a fost grav avariat atît autoºasiul pe care-l conducea. i-a «dat liber» cu autostropitoarea de tip ROMAN Diesel.f.f. 26 V 71 p. cf. tot «auto-stopist». DN3) autostivuitoáre s.. 5 (din auto2. avantageux.“ R. 1 (din auto2..“ Sc.. tratament aviochimic –Tratament modern al plantelor cu substanþe chimice. în întregime româneascã. –De pãsãri– „Cercetãtorii au reuºit sã producã vaccinuri antipestoase aviare cu o bunã eficacitate.lit. 21 IV 61 p. de cîteva luni..refl. 3.“ R. containere etc. aviculteur) aviocár s. Portugalia. DEX. 21 XI 77 p.) –Hoþ.n.+ stropitoare. 2 (din auto2. la tendinþa spre autotratament [.]“ R. 22 I 72 p.autostivuitoáre • 37 • avión-cistérnã Scînteii s-a mutat. 27 XII 78 p. 1 (din auto2.) autotransplánt s.n.+ stivuitoare) autostóp s. 29 V 74 p.l. 27 X 84 p. 17 I 63 p. PR 1953. 6 III 84 p.“ Sc. 251) aviár.+ utilitar. v. 28 IX 66 p. avenues.] ce se afla la bordul unui avion-cargou. 19 V 77 p.l. 18 VII 74 p.“ Sc. cu pereþi abrupþi) nu departe de Grenoble. avion-cargo. 7 (formal cf.l. I –A da atenþie propriei comportãri– „A educa înseamnã ºi a te autosupraveghea. fr. Pe aceeaºi ºosea staþiona un autotrailer.. vorbitã: aveniu] (cf.n. aviocarul pentru adulþi. 6 (din auto1.. 1. it. 6 (DN3) avenue s.) „E. v.. ¨ 2.n.].f. zarzavat (formal din fr.. în sint. -ã adj. -oáre s. al cãrei ºofer îºi lua micul dejun la restaurant. Mã veþi întreba ce este aviocarul? Ei.] pacienþilor care vor fi operaþi li se ia de douã-trei ori cîte 450 mililitri. cf..]“ Sc. 16 (din fr. Te urci frumuºel în avion ºi un scripete ingenios te catapulteazã în niºte loopinguri acrobatice. italienist (1979). –Transfuzie fãcutã cu propriul sînge– „Autotransfuzie.]“ R.“ Sc.] a vãzut în faþa hotelului autoutilitara 21-PH-3097 [.] s-au asimilat ºi fabricat primele autoutilitare destinate unitãþilor de gospodãrie comunalã din oraºele ºi municipiile þãrii.+ transfuzie.m. –(În special la rubrica de micã publicitate.] combaterea aviochimicã a dãunãtorilor pãdurii. 23 VI 61 p.f. „[.“ I.f. -ã s.. în dolari– „Urgent cumpãrãm vilã [.“ Sc.. Fl. ºi R.m. un pilot american [. o pistã de «Baby-cart» [. „Cãlãtoriile cu autotaxare. -ã adj.l. i-a spus [.. Dimitrescu D. adicã aviocarul. ºi A. autorepara (din auto1. aviaire. D.“ I.B. it.“ Sc. 5. 12 X 91 p. sp.m.]“ R. circ. DN3. 1991 (arg. I –A se lipi– „Produsul are proprietãþile asfaltului.] a observat în apã niºte formaþiuni curioase. -oásã adj... ar pãrea sã fie confirmatã de tradiþiile orale ale indienilor Masheguengasm.

2 (din avion + liliput.n. azotémie.“ Sc.. 20 V 85 p. azulejos. „Se poate decola ºi zbura cu un aparat fãrã combustibil? Se pare cã da. 18 II 63 p. 28 I 74 p. S. azotemie crescutã ºi anurie. 13 III 73 p.n. 16 XII 66 p.“ R.lit.. 8 (din avion + pirat.“ R.s. –Avion amenajat ca laborator– „13 avioane-laborator ºi cel puþin doi sateliþi vor culege date asupra straturilor atmosferice.“ Sc. DEX.a. „Într-un interviu difuzat de postul de radio francez «Europe – 1». 5 (din avion + maºinã.A.n. 504) avión-rachétã s. avion-citerne. se desfãºoarã Simpozionul internaþional de istorie indo-portughezã.l... 6. 22 IX 75 p. 5 VIII 75 p. C. ombudsman avtolét s.“ Sc. 5. 35 de staþii de nave ºtiinþifice. fr. deºi liderul opoziþiei ºiite. termen introdus o datã cu dezbaterile pe marginea Constituþiei postdecembriste) –Persoanã însãrcinatã sã-i apere pe cetãþeni de excesele de putere ale Administraþiei– v. –Navã care combinã caracteristicile de zbor ale avionului ºi ale rachetei– „Cînd vom avea gata sistemul de lansare bazat pe avionul-rachetã [. 5.“ R. 13 (din fr. cu deosebirea cã viitorul aparat va fi. Khomeini.n. 26 III 80 p. (sport. 13 IV 83 p. era deosebit de gravã: anemie accentuatã. „Statutul de azilant politic nu poate fi obþinut prin fals!“ Timiºoara 28 XI 92 p.“ I. 50/95 p.n. 15 VII 74 p. în alb ºi albastru. special pregãtite pentru stingerea incendiilor.d. DMN 1969) avocádo s.) –Fotbalist din echipa Italiei– „Azzurii conduceau cu 1–0 [.“ R. adzúr] (din it.. 6 (din avion + robot) avión-spión s. 5. „Atentat terorist în Iran.. azzuro) azzuro s.B.] a fost stins pînã la urmã. 1 III 74 p..m.“ R.n.l.. ºi marcaj [pron.B. (cuv. 25 I 80 p. PR 1846. v. –Fruct tropical– „J. (cuv. 6 (din avion + cisternã. perioada de secetã a determinat apariþia unor focare de incendiu în mai multe regiuni forestiere din sudul þãrii..“ Sc.T.“ Sãpt. fãrã ºofer. Azilant) azotemíe s.] la 12 martie. „În clãdirea fostului Institut Vasco da Gama.“ R.. asupra aºa-numitului profil vertical al temperaturilor º. 29 I 71 p.]“ R.) –Cantitatea de azot din sînge– „Starea clinicã. „Pe de altã parte. 5 (din fr.“ Sc. 29 I 81 p.]“ I. 6.“ Sc. împodobitã la intrare cu «azulejos» înfãþiºînd momente din «Lusiada» lui Camoes. v. 24 V 85 p. v. DN3) azulejos s..m. va fi organizatã de Automobil Clubul Român. pliabil [. arestat dupã doborîrea avionului-spion la bordul cãruia la 29 noiembrie 1952 a pãtruns în spaþiul aerian al R.l. 18 IV 74 p. ºi Sc.l.D. Fly and Drive) avión-pirát s. în colaborare cu TAROM ºi cu o serie de alte companii aviatice.P.n. DMN 1966.] a anunþat cã în capitala Iranului a fost asasinat ayatolahul M.) –ªef al sectei mahomedane ºiite– „Joi s-a reîntors în Iran aiatolahul K.m. liderul opoziþiei ºiite iraniene. 15 avioane-laborator. 6. 24 [pron.] vor avea la dispoziþie maºini. anterior transplantului.B.“ Sc. –Avion de mici proporþii– „Acum. –Persoanã care a obþinut azilul (politic) în altã þarã– „Dacã cererea de azil este recunoscutã ºi delegatul federal pentru probleme de azil nu ridicã obiecþii timp de o lunã. „În 19 decembrie [1989] Nicolae Ceauºescu depunea o coroanã de flori la mormîntul ayatolahului R.avión-laboratór • 38 • azzuro [.] se va putea lucra în haine obiºnuite. dar intervenþia promptã a avioanelor-cisternã. acele plãci de ceramicã. (sport) –Referitor la echipa de fotbal a Italiei– „Echipa azzurã avea calificarea. excursioniºtii [.lit. 2 [pron.) –Automobil zburãtor– „Avtolet-ul e un automobil fãrã roþi. BD 1967) azzur. 8 azilánt s. 6 ayatoláh s. tant. 23 V 78 p. cf.. 31/95 p.B.“ Sc. 6 V 89 p. „Sute de avioane-pirat lãsau încãrcãtura în Statele Unite. dupã engl. PR 1924. 3 V 79 p. -ã adj. (med. a declarat cã va rãmîne în funcþie. primul ministru al guvernului iranian. azzuro) . (cuv. pe aeroportul internaþional Otopeni. prin fr.“ Expr.f. refugiatul primeºte statut de azilant. 3. avocado) avocátul popórului sint.“ R.-port. vor sta la dispoziþia observatorilor în cursul experienþei. 3 II 79 p. v.. adzúro] (din it. zeci de geamanduri meteo ancorate sau în derivã ºi cîþiva sateliþi. ºi haios (din germ. 6 (din avion + rachetã) avión-robót s. 8. engl. ce însoþesc decoraþia sculpturalã cu un paralelism al formelor jucînd rolul tapiseriei ºi frescelor din decoraþia muralã.m. DT) avión-laboratór s. În noua formulã de turism organizat. Chineze.l. probabil dupã model strãin) avión-maºínã s. –Avion care zboarã ilegal– „Unul din cele peste 1600 avioane-pirat. persan.. nu poate sã nu fie amintitã particularitatea conferitã de «azulejos». dintre care unul geostaþionar.. engl. a dus la prevenirea extinderii acestora.U.“ R. 5. ayatolahul K. avion espion. oricît de grãbitã ar fi trecerea în revistã a arhitecturii lusitane. 10 X 91 p. ele urmînd sã participe la experienþele ºtiinþifice planificate. 27 VI 78 p. îºi preparã singurã o masã de pulpã de avocado.m. „O nouã formã de turism (Fly and Drive) avion-maºinã. asuléhos] (cf. timp în care 21 unitãþi de pompieri ajutate de patru avioane-cisterne au acþionat cu hotãrîre. 4 „Sute de staþii meteorologice situate pe cele douã þãrmuri ale Atlanticului ºi pe insule. 4 //din avion + laborator// avión-lilipút s.l. dupã fr. ceea ce a necesitat rezolvarea rapidã prin transplantul renal. spion al Agenþiei Centrale de Investigaþii a S.. 4. a fost pus în libertate J.n. hipertensiune arterialã. cum ar fi cele biologice... Lupu în SCL 6/82 p. 6 (din avion + spion. întrucît în scurt timp un astfel de avion-robot va fi testat în Canada..M. Mag..t. fr.“ R.“ I. pl. despre mediul în care se desfãºoarã activitatea ºtim de acum destule.l. „Rowley lucreazã la un avion liliput pliabil. 6. 1991 (jur.. rus. i-a cerut sã demisioneze.“ R.. intrat în rom. Ca parte a programului shuttle se are în vedere transportarea pe orbitã chiar a unor persoane care nu fac operaþii de zbor.. sp. Postul de radio Teheran [.l.n. Dar numai dupã mai multe ore în ºir. –Avion care zboarã într-o misiune de spionaj– „[.) „Desigur. care a salvat viaþa tinerelor. care va fi purtat într-o micã remorcã a automobilului sãu. Rowley lucreazã la un alt tip de avion-liliput.l.. 2 II 79 p.

dar pînã la DCR ºi DEX-S nu a fost înregistrat în dicþionarele generale ale limbii române) balistocardiográmã s. utilizat în meteorologie– „El a exclus. dar nu sînt demograf. engl.l. dl.f. ºalupã-automobil (din bac + dormitor) background s. 8) bac-dormitór s. 10. Halal gospodari!“ R.“ D. ºi telecabinã [pron. 12 (din fr. teletext (dupã fr. cf. obþinînd de data aceasta un Bachelor of Dignity. DPN 1963. Lupu în CL 1/83 p. cf. „Fiind pus în situaþia de a-ºi creºte el copiii.f. DN3) baghétã s. „Cumpãrãm doar o baghetã.. 7 (din banc + -agiu) bancuríst s. ºi I. vorbitã.] asociaþiilor sportive locale.m.. minibaschet [pron.“ Sc.R. 13 VIII 78 p.n.“ Sc. fr. înrudit cu tenisul. tendoane. de asemenea.l.“ „22“ 40/95 p. v.+ kineoterapie) balón-sóndã s. dotatã cu bazine cu apã termalã.l. rãspunde calm [la o întrebare]. au ajuns pe prima paginã a ziarelor. (tehn.B. baby-sitter. -ã adj. v. ºi Gh. ºi R. nervi periferici. ºi telematicã. 1963 –Bac cu funcþie de dormitor– v. ballon-sonde.] Ca într-un studiu etnografic.lit. de organe.) –Referitor la fizioterapie prin factori balneari– „La Rîmnicu-Vîlcea a fost înfiinþatã o secþie de recuperare balneo-fizio-terapeuticã. balul bobocilor (al «balicilor» dupã o expresie mai «modernã» [.. s-au procurat 120 perechi noi de schiuri. 2 bancagíu s. fr. LTR) balotát s. (glumeþ) –Persoanã care face bancuri– „George Pruteanu. În felul acesta s-a renunþat la balotatul paielor de pe 137 ha.“ Expr. aviocar [pron. de informaþii. echipament ºi bocanci. 136/95 p. balic este discutat de Iorgu Iordan în Stilistica limbii române.U. de la ºofer de taxi la agent de publicitate. bebi-sítãr] (din engl.n. C. 5 (din [a face] balot + -at.) –Strîngere în baloturi– „De regulã paiele ce rãmîn de la recoltatul grîului pot fi valorificate la un preþ bun. -ã s.. DEX-S) báncã-pupítru s. DN3 – alt sens) baleiá vb.) „[. 28 VII 73 p. aparaturã electro-fizio-terapeuticã. de motsetc. în special) –Bacalaureat– „Pentru mine bacul înseamnã sfîrºitul liceului. 14 [pron. banque de données. 4 (din germ.m.m.. în sintagmele bancã de date. DEX-S. DTP. (sport) –Skilift de proporþii mai mici– „Prin grija [. Þesuturile destinate transplanturilor – grefe de oase. englezã.. 205/96 p.. adicã o diagramã care reflectã efectul mecanic al contracþiilor cardiace.l. DTN 1972. miniavion. cartilaje. 19 XII 73 p. cf.. 5 (abreviere din bac[alaureat].. DN3) balízã-fár s. bécgraund] (din engl..m. (med. 11 II 72 p. data-bank. vectorii aºa zisului haz de necaz. 5. 6. 11 VIII 92 p. 6 XI 77 p. d’informations. 12. (cuv. (alim. 1973 (sport) –Cart pentru copii în parcurile de distracþii– v.. 38/95 p.lit.n. FS 90. de a deveni menajerã. Hristea în R. „Coordonatele culturale franceze.m. 1979 –Balizã cu rol de far– v. „[. „Produse franþuzeºti. fugeau în Statele Unite pe ambarcaþii improvizate.“ Cont. minigenerator (din balizã + far) balneofizioterapeútic.TV 11 III 78 p.“ Pr.]“ R..f. 16–22 XII 93 p. 17 V 93 p.l. „În 1952 obþine un Bachelor Degree la Universitatea din Florida.) –Pîine lungã ºi subþire de tip francez– „[. „Proiectul prevede ca personalul medical sã aibã acces la banca de informaþii a unui calculator [.+ fizio. balih. DEX.m. de la vînzãtor la disc-jockey. în scopul prevenirii unor boli. „Gama de meserii spre care se îndreaptã studenþii este deosebit de largã: de la meditator la hamal. v. domnia sa fiind cam ultimul «bancurist» sadea. 5. a folosit acest cuvînt englez însemnînd fundal.“ R. bédminton] (cuv. la începutul anilor ‘90.l.+ terapeutic) balneokineoterapíe s. 133. 16 VII 81 p. a fost montat un «baby-ski-lift». 16.m. au fost verificate ºi marcate pîrtiile de fond ºi probe alpine. batardele ºi baghetele (variante de pîine) au devenit de nemîncat [. ballistocardiogramme.. Slama-Cazacu în R. Romeo revine la Julieta. 4 (din þig. 1944. de la ghid la baby-sitter. adicã de îngrijitori de copii..“ Sc.“ Sc. 136/95 p.“ D. 49. DEX-S) balséros s. bebischilíft] (din baby + skilift) bac s.“ R.f. 7/95 p. echivalent cu un Master degree.] noua orientare [. background. specializarea istorie. baghete. v. badminton. adesea. trãit ca o «zi fatalã». Fl. 29 III 61 p. primul curs. BD 1970. bac. (anglicism) „Am un background (vorbind în spaniolã. 357. piele – sînt preparate pe baza unei tehnologii moderne..“ R. un fel de baraj peste care altfel nu poþi sã treci. –Bancã combinatã cu o masã de scris– „O .B baby-baschet s. 30 XI 77 p.) „Cu ajutorul sistemelor biotelemetrice fiziologii sovietici au reuºit sã înscrie o balistocar- diogramã. 2. care se aruncã cu racheta– „Un sport mai puþin cunoscut: badminton. C. bancagiii..“ R. bebicárt] (din baby + cart) baby-sitter s. (sport) –Joc sportiv.. (med. PR 1949.] de cîtva timp încoace. (med.“ „22“ 35/95 p. 6. d’organes.l.12 (din fr. el îºi grupeazã observaþiile în jurul unor momente specifice ale existenþei «populaþiei» investigate: examenul de admitere. sociologie [.] Dar nu se mulþumeºte cu acest background ci decide sã continue studiile la Emory University. bancuri + -ist) báncã s. 6. PR 1953. evolueazã în aceste zile la Santiago de Chile.. DEX-S) badminton s..n. 14 [pron.. p. baguette. cercetãtorii de la Institutul Max Planck ºi de la Universitatea din Tübingen au descoperit o stea cu cel mai puternic cîmp magnetic cunoscut – 4. 4 (din fr. Dimitrescu în LR 2/62 p. –Balerin care creeazã un balet– „Cunoscutul cuplu de balerini-coregrafi M. „În 1983 existau probe multiple [de SIDA] care stãteau la dispoziþia bãncilor de sînge. 1. 6 (din balerin + coregraf) balíc.“ R. (tehn. (lb. 22 II 79 p. 2 (din balneo.“ „22“ 125/95 p.f.. 8. 14 I 78 p.6 miliarde de Gaussi. de lipsa organelor înlocuitoare compatibile biologic cu organismul persoanelor ce ar trebui sã le primeascã.f. fiºe de cuvinte etc.A.“ Cont.) „Balneokineoterapia – tratamentul prin miºcare în mediu balnear – este o formã mai complexã de tratament.. (arg. de a da de greul vieþii de familie. 16. de transplantologie. I –A trece rapid în revistã– „Aceastã (de)sagã melodramaticã plinã de «indienisme» baleiazã decenii bune de istorie americanã. române sau evreieºti sînt topite în backgroundul meu cultural.) –Balon liber echipat cu o radiosondã. 4 XII 75 p.] constã în formarea de baby-sitter.C.m. anume pontoºii. fatã în casã ºi baby-sitter.. care este mexican. Th.“ M. –Persoanã care face bancuri– „Se pare cã ºi-au luat zborul ºi realitãþile lor purtãtoare. 4 X 74 p. de cuvinte –Loc unde se centralizeazã ºi se conservã informaþiile prelucrate cu ordinatorul. engl.] prin intermediul a 80 de displayuri – echipament terminal asemãnãtor unui ecran de televizor cu ajutorul cãruia se poate dialoga cu computerul.] se izbeºte.f. mai vechi. bucãtar. 4.. puþinã brînzã ºi niºte vin. sp. La cooperativa agricolã din Hagieºti-Ilfov s-a gãsit o soluþie «originalã»: au fost arse pe loc. 14 VI 74 p. 5 (din balneo. ce despart insula lor de Statele Unite. cît ºi cei sãnãtoºi. «Bãncile de organe» create în diferite þãri nu fac întotdeauna faþã împrejurãrilor. 8 II 74 p. 5. 6. Clãdirea Institutului de biostructurã al Academiei de medicinã din Varºovia adãposteºte Banca centralã naþionalã de þesuturi – cea mai mare instituþie de acest fel de pe continent ºi a doua din lume. posibilitatea interceptãrii unui balon-sondã sau a unei paraºute meteorologice.“ D. Ballonsonde.n.“ „22“ 20–26 V 93 p. pe care le mîncãm în camerã. T.lit. 26 III 81 p. în traducere literalã.]“ Sc..f.“ R. gata sã treacã aproape înot cei 170 de km.] problema transplanturilor de organe [. fr.f. formaþie) cultural în domeniul dreptului politicii. ghiduºul care ne mai descreþeºte frunþile din cînd în cînd. Mag. fr. practicat cu o minge micã prevãzutã cu pene sau cu un fel de aripioare de plastic.– „Banca de transplantologie. cubanezii disperaþi. organe ale corpului omenesc.lit. bebibáschet] (din baby + baschet) baby-cart s.) –Cubanezi care.“ Sc. 14 (din pl. DMC 1960) baby-skilift s. 14 I 78 p. 1976 (sport) –Baschet simplificat pentru a fi jucat de copii foarte mici– v. “plutaºi”– „Los balseros.“ Cont. 37/94 p. de care pot beneficia atît oamenii bolnavi.“ „22“ 29/95 p. meninge.. S. oamenii-banc. „[.C. 14 [pron. „Cu ajutorul unui balon-sondã.m. dupã cea din Maryland. balayer) balerín(ã)-coregráf(ã) s. 12 VIII 77 p.

–Bar în care se bea cafea– „Barul-cafenea [. a fost gãsitã «încurcînd bãuturile».3. 11/97 p. 9.. 17 IX 93 p. v.] un text din .. DEX-S) bantustanizáre s. „În anumite zile «se bãga ouã». C.S. Niculescu în Ap.m. 7.m.f.f.) –Pîine în greutate de o livrã. Niculescu în R. 23 IX 76 p. 3 (din bazã + magazin) bãgá vb. „Galeriile Victoria S. sînt capabili de orice.. pe care poporul îi numea «securiºti». solarii etc.n. de unde sã se poatã procura rapid ºi în cantitãþi strict necesare diverse materiale ºi piese de schimb.“ Ad.]“ Sc. 6. battage.n.. „Autoritãþile sudafricane [.f. PR 1954.l. -ã adj. 26 I 61 p. care a crescut 7 copii. 7 I 67 p.M. 19 I 79 p. barãci-dormitor în pãdure. într-un regim de apartheid– „Farsa bantustanizãrii. „Bãieþii cu ochii cenuºii.n..n.Muz. „Sã afli dacã vine alcool rafinat sau hîrtie higienicã.n. MP 36–39.. conducîndu-le spre o destinaþie necunoscutã în vederea expulzãrii. –Securist (în regimul comunist al þãrii noastre)– „Apeluri [la radio] cu vorbe colorate. (text. Zafiu în R. elevilor) „Elevii dacã vor sã spunã cã-s bine pregãtiþi. –Mutarea silitã într-o rezervaþie. barmaniþe [. împreunã cu copiii lor [. 6. 6 (din fr. ºi 10 V 85 p... –Utilaj cu ajutorul cãruia se executã batajul– v. –Baracã ce serveºte drept dormitor– „Din plãcile aglomerate se vor face ºi cabane turistice. 1 //din bãrbat + cavaler// bãºcãliós..bándã desenátã • 40 • bãºcãliós. o «ciupealã» din buzunarul consumatorilor de 3000 lei [.]“ R.) ¨ 1.“ R. 6 IX 96 p. FC I 53.z. 41/95 p. mai ales.. transmutarea cu sila în bantustane. „Ingrid Bergman îi propune lui Victor Fleming sã dea o probã pentru celãlalt rol. 15 V 62 p. 23 XII 77 p. (mar.“ Al. –Asemãnãtor barocului– „[. 2 [pron. –Specific al caracterului de bãiat (întîlnit la o fatã)– „În gama variatã a rolului într-o dramã puternicã. 13 VIII 80 p. 9 (din bãiat + -ism) bãrbát-cavalér s. 9. 1984 –Propriu scriitorului I. am învãþat“).l. Recent. 173/96 p.z. „Ziariºtii sunt supravegheaþi la fiecare miºcare de bãieþii cu ochii albaºtri. DN3) bázã s. Barbu– „Cum? barbizeazã? îºi permite sã?“ f.“ I. care va servi drept ºcoalã în vederea ridicãrii calificãrii muncitorilor. v. 8/95 p. ºi R.f. 3 (din engl.“ Sc. v. [I.d. au optat pentru introducerea unui sistem informatic integrat de conducere economicã bazat pe un sistem de codificare de tip barcod (cod cu bare). –Bãrbat cu atitudine cavalereascã– „Nefiind suficiente bãrci de salvare pentru cei 2200 de pasageri de pe navã. ºi ecluza (1985) (din fr.“ Lupta 212/93 p. prin prisma unui caz particular. ori de cîte ori doriþi.l.“ I.l. 15.B. a ieºit din zona navigabilã a fluviului [.“ Luc. [. Este. 5 VI 72 p.. cutie neagrã bándã rulántã(-ºcoálã) s. Statuia s-a pierdut însã [. peste 1000 de bãrbaþi au consimþit sã-ºi sacrifice viaþa lãsînd sã plece femeile ºi copiii. 9 VII 73 p. [pain] bâtard) batiscáf s.] închizînd ºi aici pe bãºtinaºi în þarcurile sinistrelor bantustane?“ I. 5 VI 74 p.f. –Femeie care serveºte la bar– „La un control efectuat la barul restaurantului [.]“ Ev. v.l.] Bãieþii de pe Calea Victoriei.m. 28 II 97 p. DMC 1967. metalici. 19 V 67 p. de ce aceºti soldaþi ai rãului fratricid.“ R.f. DMC 1968) bárjã s. „Ne-am întrebat.“. 14 VIII 62 p. În 1931. –Operaþie constînd în lovirea repetatã a materialului fibros în procesul filãrii. 3 bãiát cu ochi albáºtri / cenuºii s. un nume «binevoitor» dat din interiorul Securitãþii de cãtre ofiþeri mai în vîrstã.“ R. al unei barmaniþe [. Dacã cel dintîi a mai dispãrut din circulaþie dupã decembrie 1989.] ºi a fost regãsitã în 1978 de actualul preºedinte al societãþii bãrbaþilor «titaniºti». Barbu– v. 8. puteau fi denumiþi ºi cu un termen atît de neutru-mîngîietor: «bãieþi» (plural). mã rog.“ „22“ 29/95 p. –Bar cu specific de discotecã– „Anul acesta complexul vine cu noutãþi: un camping cu 13 cãsuþe cochete suspendate pe stîlpi.“ Ap. se folosesc de expresia a avea la bazã (am la bazã. 504. stereofonicã ºi cu orgã de lumini. (muz. DEX-S) batárdã s. DN3 – alte sensuri) bándã magnéticã s. –Ambarcaþiune cu fundul plat– „Barja. cel de-al doilea a rãmas.. 3. limbajul cunoscut al «bãieþilor». 8 VI 93 p. Lupu în SCL 6/82 p.f. de bunã seamã comandanþi ai tinerilor angajaþi. 7 (din barman + -iþã.“ Ap. I (în limbajul vorbit.) –Submarin folosit pentru explorarea marilor adîncimi– „Un exerciþiu de salvare marinã a fost realizat cu succes de marina francezã în rada portului Bormes-les-Minosas.z.d. 4 (din basm + comedie) batáj s. basm-comedie în trei acte de autorul sovietic E. 16 XI 96 p.]“ Sãpt. bar-discothèque.lit. DTP. 19 VII 79 p. bande dessinée. ¨ 2.] a fost desfiinþat. barbecue. inexpresivi..] Dar de ce bãieþii? De ce. „Este de asemenea semnificativ faptul cã bantustanele. în schimb. DEX. „Vechea glumã de la radio Erevan – fiecare om sovietic va dispune în comunism de un helicopter personal. barge) barmaníþã s.B..“ Sc. 1 VI 77 p.. DEX-S) barochíst. bantustown. procedeu care i-a adus. Bãieþii a devenit «bãieþii cu ochi albaºtri» sau chiar cu «ochi cenuºii» [.] 80 tone resturi de bumbac «bataje» ºi mãturãturã din hale [. –Securist– „Acest om. DEX-S) barácã-dormitór s. forþele de ordine au arestat 22 de persoane. uimire. 3 V 85 p. 7. la fabrica «Flacãra Roºie» din Capitalã a început organizarea unei benzi rulante pe lîngã sectorul încãlþãminte. 1 (din bandã + rulantã [+ ºcoalã].“ I. dupã fr.. þesãtorie ºi finisaj: [. 11 IX 93 p.“ (f.. ring (1978) (din fr.]“ Pentru Patrie 9/80 p.A. 6 V 96 p. –Comedie în formã de basm– „«Dragonul». Sãptãmînalul «Time» despre încercãrile regimului de la Pretoria de a perpetua politica de apartheid.. dacã s-a bãgat pastã de dinþi la colþ sau dacã mai este vreo ºansã pentru bere. de tip francez– „Lisandra ºi Marta cumpãrã o batardã proaspãtã din magazinul de vis-a-vis.] Barbu + ian) barbizá vb.f. v. 6 IX 85 p. echinoxist (din n. v. Dimitrescu în SCL 3/70 p. DEX. 2 (din bar + cafenea) barcód s.B. foarte probabil. 9. 4. cartelã. Fl. „Centrul Naþional francez pentru studii asupra oceanelor a anunþat trecerea «în rezervã operaþionalã» a batiscafului «Arhimede». ºi 23 IV 93 p. 13 XI 74 p. oprimant ºi inutil.]“ Ev. trasã de un remorcher. 8/95 p. –Sistem de organizare a producþiei pe bandã (în scopuri didactice)– „Bandã rulantã-ºcoalã.B. feminitatea uºor adolescentinã..“ R. 3. –Depozit cu statut de magazin– „Poate cã ar trebui luatã în seamã ideea înfiinþãrii de baze-magazin pentru unitãþile de cercetare ºi învãþãmînt.“ Al. 1979 –Fîºie megnetizatã care serveºte drept suport pentru pãstrarea datelor– v.l. o asociaþie a femeilor de pe «Titanic» a organizat ridicarea la New York a unei statui în memoria «bãrbaþilor-cavaleri» de pe navã. 5. 5 IV 75 p. DPN 1962) barbián. 13 VIII 93 p. este un monument viu al suferinþei ºi mizeriei extreme [. 11. 6. faimoasele rezervaþii pentru africani. barbecü] (cf..) –Grãtar cu mangal pentru pregãtirea mîncãrii în aer liber– „Grãtarul Picnic Barbecue poate fi utilizat oriunde. 2 (din bas + bariton. mai toate racilele tragice ale segregaþionismului – dezmembrarea forþatã a familiilor. al cãrui program a debutat sîmbãtã cu muzicã excelentã. 6 (din bancã + pupitru) bándã desenátã s. 1992 (alim..l. 1 IV 72 p. bãieþism. brutalitatea poliþiºtilor [. -ã adj. eroism. v. ºi baghetã (din fr.. 331) bantustán s. 5–6–7/94 p.10.]“ R.“ I. 9 (dupã fr. 9 bázã-magazín s. (fam.“ R. 3 X 61 p. (din n. deºi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cotã de zahãr ºi ulei din ordinul «bãieþilor cu ochi albaºtri».“ R.. ºi bãiat bãieþísm s. masã-birou de studiu etc.] au dispus strãmutarea în bantustane a unui numãr de 60 de femei de culoare.) –Voce bãrbãteascã intermediarã între cea de bas ºi cea de bariton– „Vocea sa generoasã de bas-bariton a sunat la sfîrºitul spectacolului tot atît de odihnitã ºi de proaspãtã ca ºi la început.“ Sc. Acum unitatea desface specialitãþi de bombonerie ºi bãuturi pentru acasã. un bar-discotecã. „De ce au extins ei rigorile inumane ale apartheidului în Namibia [.. în ziua aceea.. 6.) „Romanul surprinde.. D. 3 (din bar + discotecã. 5 VII 95 p. 3. 4 //din bar(ã) + cod// bar-discotécã s. „Angajãm pentru Cipru: ospãtãriþe. înjurãturi. 4 II 84 p. 1. –Serie de desene însoþite de un text scurt– „În alte þãri europene chiar ºi benzile desenate au texte în limba latinã.) basm-comedíe s... it. „Asediind barãcile-dormitor din localitate. bathyscaphe. 1.m.l. incult) –A aduce (de obicei produse alimentare) în magazine– „În Gara de Nord s-a bãgat bere.. 16 (cuvînt cu largã circulaþie în vremea comunismului) bãiát s.n.B. deºeuri rezultate în urma acestui proces– „Ne-a prezentat ca probã trei saci ce conþineau materiale refolosibile rezultate din filaturã.. 12 I 95 p..] Barbu + -iza) bar-cafeneá s.n. ºi Ev.l.. [I. la plural are acest substantiv sensul ‘cadre ale Securitãþii’? Întrebarea are un rãspuns.f.. “ºtiu. 4 (din baracã + dormitor) barbecue (cuv. ca sã afle unde se dã unt ºi unde s-a bãgat carne – a fost pusã la lucru cu ajutorul biroticii moderne... 6 (din bantustan.lit. R. -oásã adj.B.]“ Luc. -oásã bancã-pupitru. cu participarea batiscafului «Arhimede» ºi a farfuriei-plonjante «Cyana»..“ Cont.l.pr.“ I.) –Care ia în rîs– „[. fr.] barmaniþa Z.]“ Sc. în sint.“ Mag. pop. 3 V 93 p.“ R.. create de cãtre autoritãþile din Pretoria «scapã puþin cîte puþin de sub controlul autoritãþilor».] un pas important în urmãrirea modului cum toposurile culturale (de tipologie barochistã) substituiesc în mod lent pe acelea autobiografice [.. I –A scrie în maniera lui I.n. 15.f. a avea la bazã (arg. 7 (din baroc + -ist) bas-baríton s.. naivitatea de idilã reþinutã.pr.“ D.

2 //din baby + lift// beefalo s. pereþii «Simezei» au fost incendiaþi de Dip- ºe. MNC 1980) biatloníst s. 6 (cuv.m. fr. binefãcãtor. instrumentist ºi compozitor de valoare. DMN 1954. Sãpt.f. a consolida– „Kim îºi betoneazã spusele afirmînd cã a lucrat 14 luni full-time (cu o normã întreagã) pentru Heidi (o proxenetã de lux).l. piuit– „Viaþa mea e ritmatã de sunetul beep-erului care de cîte ori sunã îþi dã ceva de fãcut. best-seller. bellezza) benéfic. Blocurile astfel realizate pot fi folosite la ridicarea digurilor.] pe jumãtate grav. DEX.) –Cu dublã reproducere– „Ultimele cercetãri demonstreazã însã. cf.bãtrîn • 41 • bidonvíl cartea sa [. 6. 14 XII 73 p. cu capacitate de 900000 tone calcar pe an. „Acest roman figureazã în capul seriei americane de best-seller-uri pe 1982. 5 bellezza s.. DN3. 19 II 67 p. party. DN3) berãríe-plãcintãríe s. –Skilift pentru copii– „Consiliul Popular [. de obicei improvizate la periferia marilor oraºe– „Oferise propria sa locuinþã din bidonvil unei biete vãduve. 4. (cuv. cf. DN3) bestiál. lucrare care are un mare succes (de vînzare)– „Succesul pe care l-a avut la începutul acestui an în Japonia filmul realizat dupã cartea lui Sakio Konatsu «Sfîrºitul Japoniei» (un best-seller ºi ea) se explicã tocmai prin faptul cã cineastul. 4 (din bibliofil + -istic) bibliotécã-vitrínã s.R... mamã a patru copii. it.“ R. bojolé] (din fr. þiuit. bic. 28/95 p. între altele. –Instrument de scris alcãtuit dintr-un tub de pastã coloratã cu o micã bilã în vîrf. 1 VII 75 p.lit. bãut. Potrivit procedeului sãu. rezolvã problema prelucrãrii de înaltã precizie a pieselor din oþeluri cãlite. la spitalul din Tronheim. dezorientaþi ºi fãrã cãmine. cã.15. tinerilor) –Excepþional (de bun. „Mã intereseazã cum au numit bucureºtenii petrecerile în ultima sutã de ani: sindrofie.n.. (arg. it. sã încruciºeze bizonul cu vaca. 1994 (cuv.) de la Genova. beep belbór s. Euro-obligaþiune [pron. În S.f. 7 [pron.“ D.lit. bit] (din engl.. ºi 10 X 74 p.“ Sc. -ã adj. compus din be[luga] “morun“ + ster[liad’] “cegã“) best-seller s. 6 //din bi. bober (din biatlon + -ist. Este vorba de realizarea unui material extradur.U.+ engl. 2. poetizînd. benefico. bétonner. Este vorba de aºa-numitul «bester».n. v.]“ Sc. bip] (din onomatopeea engl.m. a reuºit sã atingã performanþa de 93. rus. feeric. 4. zool. beat.Am. instituþie apãrutã dupã Revoluþie prin desprindere din Banca Naþionalã– „BCR-ul are filiale în toatã þara. denumit «Belbor» care poate fi comparat numai cu diamantul ºi prezintã calitãþi superioare la acþiuni termice ridicate. I ¨ 1. protidic.f.. printr-o þinutã total neîngrijitã.“ Sc. DN3) bibliofilístic adv. goana dupã orare ºi cereri de înscriere. DHLF 1961// bidonvíl s. spre deosebire de „bobocii“ din anul I– „Miºcarea brownianã a «boboceilor». DHLF 1948. (fig.. „Un grup de cercetãtori italieni a descoperit. bairam.n.N. 14 V 73 p.m.l. aflat la intersecþia beat-ului cu jazz-ul ºi blues-ul.n.“ „22“ 5 X 94 p. 29 III 72 p. barajelor ºi altor construcþii similare. probabil dupã model fr. 131. 7 VII 84 p. numit «Belbor». (med.f. DEX) biclonál adj.. 29 XII 66 p. halucinogen [pron.“ „–Cum arãt în hainele astea? –Bestial.l. aparþinînd unui colectiv de oameni de ºtiinþã din R. îºi afiºa în anii ‘60–’70 protestul faþã de societatea de consum– v. v. 27 I 97 p. beceré] beat s.m.“ béta-endorfínã s..“ R. 7 V 81 p. „Nu este cu putinþã sã nu doriþi a vã trece palma peste furnirul de înaltã calitate. –Material de construcþie rezultat din presarea autovehiculelor vechi ºi amalgamarea cu beton– „Beton auto. supermorfinã [ºi betta-andorfinã] //din beta + endorfinã// betón-aúto s.. „Best-sellerul internaþional Lumea Sofiei. americ.“ D. ca ºi scriitorul. mangiarlîc. 19 V 77 p. Bielorusã. bestsélãr] (din engl. 16 VI 79 p. 15 VII 83 p. 2 (din bãºcãlie + -os) bãtrîn s. D. 3 (din bicicletã + schi.) „O nouã specie de peºte va îmbogãþi bucãtãria sovieticã.l. engl.n.“ Cont. 3 (din part.“ R. caracterizate printr-un nou tip de sarcinã.“ R.n. 22 IV 75 p. MP 50–51) bicáblu adj. fabricate pe bazã de esenþe ºi culori.“ Sãpt. peste bronzurile fin cizelate. 4 (din fr. 1967 (anglicism) –Tînãr care. 8 (din fr. –Bãuturã foarte tare– „Din comerþ au dispãrut aproape complet acele bãuturi-dinamitã.“ Sãpt. 3 VIII 77 p. 22 III 74 p. Manuscrisul este încadrat în chenar de aur [.) „Specialiºtii Academiei de ºtiinþe din Bielorusia au elaborat procedeul fabricãrii unui nou produs foarte rezistent. 30 IV 74 p. 13. bítnic] (din engl. 3 X 95 p. D. 3 (din bãuturã + dinamitã) BCR s. „Dupã o bãutã zdravãnã [era] cu mintea îmbibatã de alcool“ Ev.“ R.] a instalat un bebi-lift pentru a facilita practicarea schiului de cãtre copii. v. 10. DMC 1965) biciclétã-skí s. 21.“ Sc. engl. bénéfique. –Cartier de locuinþe foarte sãrãcãcioase. 15 V 81 p. 2 VI 62 p.“ Mag. numite popular «Secãricã». 5 VII 75 p. (sport) 1984 –Sportiv care practicã biatlonul– v.) –A întãri. 9 bãútã s. ªtiþi cum îi spun tinerii acum? Bãutã: «facem o bãutã». bip[-bip].. postfaþator [pron.“ Sc. carosatã aerodinamic.. 6 [pron. la Centrul European de Cercetãri Nucleare (C.“.. DMC 1967) bebi-líft s. nedumerirea «bãtrînilor» legatã de noile condiþii pentru obþinerea burselor. fr. într-o formã de cancer – denumitã cancer «biclonal» – malignitatea poate proveni din douã celule fãrã nici o legãturã între ele. bifãlou] (din engl. beefalo) beep s.) „Fermierul elveþian F. fiecare acþionînd cîte o pereche de pedale– „O bicicletã-tandem. –Piesã de mobilã ce cuprinde o bibliotecã ºi o vitrinã– „[Camera] cuprinde. piesã funcþionalã de mare efect. rezultatul încruciºãrii unei specii de moruni mari de sute de kilograme cu cega.f. v. nu mã mai satur ascultînd-o. 22. fr. 9/93 f. realizatã din ghidonul unei biciclete ºi un ski. sau poate vã atrage mai curînd asprimea aparentã a mahonului din care este construitã aceastã comodã-scrin.) biciclétã-tandém s. PR 1966.. –Favorabil. 4 (din beton + auto) betoná vb.“ Sc. beep-beep rãspînditã în întreaga lume o datã cu trimiterea sateliþilor artificiali în spaþiu. plãcut– „Am putea spune. agitaþia specificã dupã vacanþã – toate acestea le-am putut constata în raidul fãcut prin universitãþile Capitalei.) –Tip de hormon cerebral– v. apãrutã în anul acesta pe pîrtiile din Alpii elveþieni.]“ R. pentru prima oarã pe continentul nostru. DEX. Gheorghiu în LR 2/68 p. beatnic. (anglicism) –Carte. –Student din anii mari.p. denumit «Belbor» a cãrui duritate este comparabilã cu cea a diamantului [. (muz.“ R. PR 1959. 15 I 84 p. cf. cã în aceste zile.m.A. –Semnal sonor de avertizare emis de un aparat de comunicaþii. 13 [pron. –A acoperi cu beton– „În parcuri sînt betonate hãlci mari de gazon pentru cîte o terasã kitch-ioasã. avînd un loc special prevãzut pentru pic-up ºi magnetofon. a reuºit. v..Am. (americanism.l. aºa-numita bicicletã-ski. rus. 6 (din bicicletã + tandem.)– „Caseta asta e bestialã.n. „Un original vehicul. intimizare (din berãrie + plãcintãrie) bestér s. -ã adj. denumitã «bellezza» (frumuseþe). ºi dealer. clonal.) –Pager– v. 8 (din bibliotecã + vitrinã) bic s. „Noul material extradur. care cîntãreºte de ºase ori mai mult decît neutronul. 29 IX 86 p.l. pix– „Prefer sã scriu cu bicul decît cu stiloul.]“ Sc. DN3.S. peste incrustaþiile în «biscuit» al unei superbe biblioteci-vitrinã de cel mai autentic stil «Empire». DMC 1978. „O invenþie. ¨ 2.“ R.. PR 1950. 16 VIII 93 p. 5 [pron. aratã ce s-ar întîmpla cu viaþa oamenilor dacã s-ar produce o mare catastrofã seismicã. varianta gãlãþeanã prezintã unele particularitãþi.S. expulzatã de un .m. Descoperirea acestei particule deschide calea unei noi familii de particule subnucleare.l.E. este comparabil ca duritate cu diamantul. –Care funcþioneazã cu douã cabluri– „Am construit noi însã un funicular bicablu. ºi 23 VIII 93 p. 1 (din fr. Dar incendiaþi benefic. (zool. de frumos etc. 6. ceai. zaiafet. «epavele» auto sînt presate ºi apoi se toarnã peste ele beton. beaujolais. 1969 –Berãrie în care se consumã ºi plãcintã– v.“ R. bizon ºi beef – carne de vitã). 8. DEX-S) beaujolais s. bicâble. Dar fiecare beep înseamnã business.z.“ (din fr.l. Sculptorul german G. 2 III 81 p. drink) bãutúrã-dinamítã s. este autorul unui brevet care propune o soluþie ingenioasã pentru valorificarea caroseriilor autovehiculelor scoase din uz. ºi bikini.l.983 km/h pe o pistã din California [.“ R. fr.n. „Bibliofilistic.E. «Adio mamã» etc. fr. 4 II 84 p. o bibliotecã-vitrinã. –Banca Comercialã Românã.) –Vin franþuzesc din regiunea Beaujolais– „În Franþa noua recoltã de beaujolais va fi pusã în vînzare în noiembrie.]“ Luc. M. 3 V 84 p. pe de-a-ntregul amuzant [.. DPN 1982) beeper s. –Bicicletã pentru 2 sau mai multe persoane..S. fiind chiar mai rezistent. în curs de brevetare. DJ.f.“ R. pe jumãtate «bãºcãlios». ºi vitro (din fr. 9. –Copil nãscut ca urmare a unei inseminãri artificiale– „Primul «bebe-eprubetã» norvegian s-a nãscut marþi.“ Sc. DEX-S) beatnic s. anglicism) –Stil modern de muzicã uºoarã– „George Fame este un amalgam rar întîlnit – vocalist. a fost nevoie de 75 de ani de cercetãri ºi experimente pentru a obþine acest hibrid pe care americanii îl numesc «beefalo» (de la buffalo – bivol. 1976 (med. prin cezarianã.. 21 VII 84 p. 5 (din it. PR 1922) bebe-eprubétã s.f. ºi 2 XI 79 p. o nouã particulã subnuclearã. 138/95 p. (cuv. fr.“ Sc.f. DHLF.“ Sc. v. bébé-éprouvette.

f. ºi 16 V 80 p. 6. 6 (din fr. cf. it. 1 (din bi. 7 XII 79 p.) –Degradare ca efect al acþiunii unor microorganisme– „Specialiºti din cadrul unei societãþi petroliere franceze [. (biol.+ familial) bifuncþional. 8.l.“ Cotid.. biocibernétique.“ R. „Un material bioceramic fãcut din pulbere de aluminiu extrem de purã se modeleazã în forma doritã ºi apoi se calcineazã.) „Institutul de medicinã aeronauticã din Polonia – primul de acest fel din Europa – îºi serbeazã zilele acestea a 50-a aniversare.l.. germ. v.5 milioane lei pentru o salã de jocuri bingo-keno.n. 2 (din engl. dinþii se fixeazã printr-un bulon de safir sintetic. Proteza bioceramicã poate fi grefatã fãrã a se recurge la cimentul de os..l. este costumul dintr-o singurã piesã. 7.] În apa dulce a rîurilor din aceste regiuni existã o larvã microscopicã care [... 23 X 62 p..» care a ºi pus în vînzare diverse obiecte realizate din plastic biodegradabil.. modilitul respinge apa provenitã din condens (în interior) sau de la ploaie ºi ceaþã (în exterior). o minusculã pastilã este inseratã sub pleoapa inferioarã. 3. fr. BD 1970. afecþiune ocularã gravã. confecþionatã dintr-un material plastic biodegradabil.n. au pus la punct un material care dã rezultate deosebit de bune ca substituent al materialului osos. cuv. bilharziose. C. 9 XI 92 p. 25 IV 77 p.“ R.5 milioane lei pentru un mini-cazino.n. Lupu în CL 1/83 p. maladie infecþioasã implacabilã care ameninþã sute de milioane de oameni [. VRC 271. 2 III 84 p.l. ºi submarginal [ºi bidonville] (din fr.“ Sc.“ Fl. 27 III 84 p. dupã sudare..P. 50. 5 (din germ. Polone au pus la punct un aparat pentru studierea cîmpului magnetic al inimii. 13 XI 79 p. un big-store tipic yankeu. de cãtre 14 tineri de la periferia Romei. -ã adj. bioxid de carbon ºi humus obiºnuit.“ R. 21 X 86 p. DN3. 7 VI 94 p.] El este bifuncþional– feroviar ºi rutier – urmînd ca dupã încheierea întregului sistem [. 3 (din fr.+ combustibil.] 1. a fost violatã în douã rînduri.l. 5 I 82 p. lucrarea a fost abandonatã fãrã a se face îmbrãcãmintea asfalticã. (modã) –Costum de baie feminin foarte redus. 6. 3 V 74 p. (med.+ funcþional) BIG s.. 11 VI 80 p. v.bifamiliál. ci a devenit ºi un sex-simbol al Americii.F..] a durat nouã ani [. 6. Primele ei postere [. (med. fãrã nici un fel de efecte dãunãtoare. 17 VIII 93 p.“ R. „La Facultatea de fizicã din Cluj-Napoca s-a construit ºi experimentat cu bune rezultate un biocontainer pentru conservarea globulelor roºii [. DTN 1973. cu reclamã publicitarã de cea mai profundã rezonanþã. PN 1987. 31 XII 84 p. pastila distribuie treptat.“ Sc. 2 (din germ.] singurul medicament susceptibil sã previnã bilharzioza (maladie mortalã contractatã de numeroºi copii). 6. G[ospodina]) big-band s. ºi Sãpt. 6. –Cu dublã funcþie– „Construirea podului [..n. 17 VIII 85 p. 6 (din bi. bingo. 22 VI 83 p. 11 II 81 p. avizare ºi testare percepe pentru eliberarea documentelor urmãtoarele taxe: [. 22 XII 73 p.l. -ã adj. Binder. DN3. biocorrente.. Descoperirea a fost valorificatã de firma englezã «Coloroll Ltd. „[. (fiz. bidonville.G.] prezintã marele avantaj cã se resorb cu timpul în organism.n. it. dar care nu se ºtie prin ce miracol al croielii. –Cosmeticã în care tratamentul este de tip biologic– „Biocosmetica trateazã biologic toate tipurile de ten. biodégradable. DMC 1966. Aceastã nouã disciplinã îºi propune ca obiectiv principal sã fereascã pe om de factorii care-i dãuneazã sãnãtãþii în timpul zborurilor cosmice. (germanism) –Roman psihologic al formãrii unei personalitãþi– „Criticul îºi devine personaj. Pentru a evita aceastã a doua intervenþie. sãnãtatea oamenilor. 2 III 84 p..] poate invada treptat sistemul digestiv.“ Sãpt. engl.l. PR 1950. it bildungsroman.m.. 13 IV 84 p. hidrofobe ºi biocide – intrînd în componenþa mortarelor cu care se tencuiesc clãdirile –. ºi unitate-etalon (1975) (abreviere din iniþialele cuv. (tehn.“ Sãpt.] nu e un motel [. DEX) biocontáiner s. agrienergie (din bio. rinichii. 8 (din engl. 6 VI 81 p.l.) –Compatibil cu organismul uman– „Pentru prinderea oaselor în caz de fracturã se folosesc adesea ºtifturi metalice.] ci o locuinþã bifamilialã aparþinînd doamnei N.f. v.n. biocompatible. -ã • 42 • biodegradáre proprietar necruþãtor..n.C. 28 XI 85 p.“ R. DEX-S) biocíd s.f.“ Sc.+ cosmeticã) biocurént s.l.]“ R. „Într-o anumitã perioadã de timp. MP 52–57.“ Sc. 18 XII 74 p. engl. 31 VIII 79 p..f. DPN 1978. fr. BD 1970..“ R.] a provocat moartea a peste 500 de persoane.O. uneori. 5 (din bio.f. v.]“ Emisiune Radio 20 III 76. v.] magazinul de tip BIG din Mãnãºtur de circa 10000 mp cu un profil universal [. specialiºtii sovietici în domeniul tehnicii medicale au propus confecþionarea ºtifturilor din polimeri biocompatibili. inclusiv acneea.“ R.n.. Prima oarã. big store) bikíni s.“ Sãpt. DN3) big-store s. 6.. „Aºa cum s-a anunþat. (biol.l.l. „Supranumitã ºi «nimfa» datoritã scenelor sexy cuprinse încã din primele episoade ale serialului. v. DMC 1954. BD 1968) biodegradáre s. –De bilanþ– „Atingerea acestei cifre bilanþiere ne dã prilejul unor constatãri [. PR 1944) bioastronaúticã s. –Orchestrã mare de jazz– „La Timiºoara A.. bioastronautique. big band. 3 milioane pentru un cazino.] poate sã punã în pericol. (med. bikini.+ container) biocosméticã s. care dã deseori naºtere la complicaþii. 5 X 74 p. în special în þãri mai puþin dezvoltate din Africa. biocuisine. bingo. (biol.l.lit.“ R. costumul de baie lansat cu tamtam.. ºi Sãpt.m. 6. 3 XI 78 p. DEX-S) bilharziózã s. 19 (din bilanþ + -ier. producînd albuminã ce poate servi ca aliment. 12 III 97 p. -ã adj. 23 X 84 p. alcãtuit din douã piese– „În aceastã teribilã varã. DEX. de exemplu. 23 (din germ.“ R. –Specialitate bazatã pe transferul de principii între biologie ºi ciberneticã– „Pornind de la constatarea cã electrocardiogramele oferã.“ Sc.. big bend] (din engl. DN3) biobucãtãríe s. ºi Sc. Biokeramik) biocibernéticã s. -ã s..l. nefiind descompus sau atacat prin coroziune. 1 (din engl. s-au vîndut cu regim de best-seller. Este vorba de un tip de argilã pe bazã de oxid de aluminiu pur. fr.“ R.. 3 IX 93 p.) –Electricitate de origine animalã– „La bordul navelor era instalat un aparataj suplimentar pentru mãsurarea conductibilitãþii electrice ºi a biocurenþilor creierului.“ R. „Un numãr bilanþier ºi omagial [. Este vorba despre rãspîndirea bilharziozei. dintre cei care sînt numiþi acolo «borgatari» ºi trãiesc îngrãmãdiþi în mizeria lor în bidonviluri [. B[ãcãnie]. 17 V 74 p. DN3) bikinián. I[ndustriale]. cf. DTN) biocerámic.l. 29 VIII 77 p. „C.E. supermagazin– „[.) –Tip de substituent al materialului osos– „Fabricaþi din bio-ceramicã. care se deosebeºte de masele plastice ºi metalele folosite pînã în prezent în protezele de os prin faptul cã este suportat mai bine de þesuturi. v. -ã adj. DN3. Charlene n-a rãmas doar un sex-simbol al Dallasului.l. concluzii eronate. Bioastronautik. 9 I 77 p. necesitã însã o operaþie suplimentarã. –Locuitor al insulei Bikini– „Primii 97 de bikinieni care au revenit acum la casele lor privesc încã cu suspiciune perspectivele insulei lor. colaboratorii institutului de biociberneticã ºi de inginerie biomedicalã al Academiei de ªtiinþe a R. masele plastice sînt convertite de bacterii în apã. 6. DEX. 1.] doar într-un chilot bikini cît o frunzuliþã de arþar..U.] sã fie folosit de trenurile superexpres «Hikkari».“ Fl. este chiar mai insignifiant decît bikiniurile anilor trecuþi. 25 IX 84 p. –Care aparþine la douã familii– „Clãdirea din foto [. 5.. timp de mai multe zile. „Un incendiu catastrofal produs recent în bidonvilul Sao Jose al oraºului brazilian Cubatao [. Asemenea ºtifturi [. 5 (din fr.] au pus la punct un nou ºi economic procedeu de combatere a «mareelor negre» prin biodegradarea hidrocarburilor efectuatã de .f. DN3) bíngo (-keno) s. DEX-S) bildungsromán s. medicamentul. bidonville.l. 23 (germ.) „Specialiºtii din R. 5 (din fr. 1979 –Combustibil de origine biologicã– v..+ curent.m.. –Joc de noroc asemãnãtor loteriei– „Comisia de coordonare.z. ºi Cont.“ Sc. biodegradabile. biocybernetics.) –Produs care distruge microorganismele– „Datoritã proprietãþilor sale termoizolante. cf.f. v. 6 (din bio. 12 IX 75 p.“ As 74/93 p. (med.. 4 (din bio. ºi Ev.“ R. engl. „Aproape toate statele USA permit cîteva forme de jocuri de noroc cum ar fi loteria. a susþinut recent un concert «in memoriam» R.. ºi R. biodegradable.n. 6 (din Bikini + -ian) bilanþiér. 6 (dupã fr. DEX.. 5 (din fr. DMN 1966. -ã adj. 6. adj. 2.. v.“ R..l. 2 [pron.f. la bordul lui «Soiuz-13» funcþioneazã o «biobucãtãrie».“ R. PR 1947.. eliminînd astfel posibilitatea formãrii igrasiei. DEX-S) bifamiliál. (alim. iar critica sa ne apare ca fragmentarium al unui bildungsroman-foileton care se va scrie pe mãsurã ce va fi trãit..]“ R.) –Beton asfaltic– „Dupã ce s-au turnat douã rînduri de binder peste piatra de rîu cu care era pavatã strada ºi au fost ridicate bordurile trotuarelor cu circa 15 centimetri. biocide) biocombustíbil s. în august trecut...]“ R. Bildungsroman. Biokeramik) biocerámicã s. – acompaniatã de big-band-ul Filarmonicii «Banatul» din localitate. 22 II 84 p. engl.. DEX-S) biocompatíbil. DN3) biodegradábil....) „Apa din anumite regiuni ale globului [.. DM) bínder s.l.. 26 IV 74 p. 4..) –Care se degradeazã sub acþiunea unor factori biologici– „În tratarea glaucomului. 16. Institutul întîmpinã jubileul desfãºurînd o activitate prodigioasã pe tãrîmul bioastronauticii – un nou domeniu al cercetãrilor biologice ºi medicale. ficatul. -ã adj. 8 (din germ. –Unitate comercialã de mari proporþii. DMC. (anglicism) –Supermagazin– „Mîndria cartierului.]“ R.. Scoaterea lor din os.

. biodegradation.“ Sc. cardiopatiile. I. mã simt obligat sã dau cîteva explicaþii.. fr. 5 (din fr. ca un teoretician al discursului biografist... ¨ 2.+ filmografie// biofitotrón s. punîndu-se bazele unei noi profesii de mari perspective: bioingineria. regr.m.) –Gaz degajat de deºeurile de substanþe organice– „Biogaz. va permite evitarea a numeroase amputãri chirurgicale.f. 2 (din biolog + protecþionist) bioluminiscént. 9. DN3. bioengineer.l. geotermia – 2 la sutã ºi energia eolianã – 1 la sutã. DN3. 3. –Cantitatea de materie vie pe unitatea de suprafaþã– „În procesul de obþinere a albuminei rolul principal îl are bacteria denumitã Methylomonas Clara. ºi 17 VI 80 p. –Specialist în bioinginerie– „Bioinginerii ºi gama aparaturii medicale româneºti. 22 I 72 p.. DN3. o posibilã sursã de energie“ R.. –Îngrãºãmînt de tip biologic– „Pentru þãrile în curs de dezvoltare. Cuvîntul «fitotron» este derivat din douã cuvinte greceºti: «phyton». 1 VI 93 p. DEX-S) biogeneratór s. 6. 17 VI 80 p. „Nu vreau sã spun vorbe mari. v. „Trei dintre specialiºtii veniþi la Paris au prezentat o . 4 V 83 p. [este] profesor de bioinginerie la Universitatea din Utah..z.l.l. 13 III 81 p. «Bioenergia» deschide largi perspective. engl. Monicelli ºi alþii..+ îngrãºãmînt) biológ-protecþioníst s. biodiversité. it. bio-gas. ca un astronom. numeroase comunicãri referindu-se la sensibilitatea corpului uman faþã de fenomenele magnetice. LGG. 12 V 83 p. 2. de asemenea. 2. PN 1987) biofilmografíe s. –Eticã în relaþiile cu fiinþele vii– „Comisia de bioeticã a Academiei de medicinã organizeazã simpozinul «Etica în faþa unei urgenþe medicale».) –Diversitate din punctul de vedere al elementelor biologice– „Creditul va fi folosit pentru conservarea ºi ameliorarea biodiversitãþii celei mai mari arii protejate din þarã ºi din Europa – Delta Dunãrii [.“ Sc.l.m.I. biomathématique.l. bioingegneria.J. -ã adj.l. 5. 3. gaz metan. „Dr. pe de altã parte el este apreciat de specialiºtii germani ca un bioindicator deosebit de fidel. DEX-S) biomatemáticã s. (fiz.]“ R. Experimentat asupra animalelor. (biol. engl. care se hrãneºte cu metilalcool.P. Le Monde 24 VIII 95 p.. DN3) biogláss s. engl. –Materie biologicã– „Gaz metan din biomasã. -ã adj. tutunul contribuie la poluare.“ R. Poate cã nu-i va zice chiar aºa.) –Degradare ca efect al acþiunii unor microorganisme– „Vizita [specialiºtilor japonezi] are ca obiectiv soluþionarea unor probleme de biodeteriorare la mãnãstirile din Bucovina.]“ R.“ R. DEX-S) biomagnetísm s. DN3 – alt sens.biodeterioráre • 43 • biomateriál microorganisme [.“ Sc. „Biogazul. În perimetrul întreprinderii agricole Medlin din apropierea Varºoviei a început construirea primei instalaþii de producere a gazului biologic de pe teritoriul Poloniei. cf. BD 1970) biodeterioráre s. 18 III 66 p. 29 XI 91 p.+ generator. cf. ea îºi dubleazã biomasa.z.B. ºi Sc.“ Sc.f.lit.n. din bioinginerie. ºi Sc.. 7 VIII 93 p. 6 biografiá vb. acest bot este acoperit cu substanþe bioluminiscente. Ortopedia este principala beneficiarã a unor asemenea materiale. 21 III 75 p.B. engl. 12 V 78 p. ceea ce îi dã posibilitatea de a vindeca majoritatea bolilor psihice. 5 (din fr. hidroenergia ºi energia solarã – cîte 5 la sutã.f.I. energia nuclearã – 12 la sutã. 5 (din fr.. Confecþionate din cauciuc.“ R. 25 V 81 p. 24 VII 93 p. ¨ 1. 6 (din bio+ indicator) bioinginér s. cf. Organismele vii – sursã inepuizabilã de produse energetice. „Dl. Aceste resturi organice pot constitui o preþioasã materie primã pentru fabricarea de. –Care are proprietatea de a emite luminã de origine biologicã– „Oamenii de ºtiinþã de pe o navã de cercetãri a marinei americane au capturat. 2 IV 79 p. odatã la 2 sau 3 zile putînd fi recoltatã. Conþinînd elemente similare celor care alcãtuiesc osul natural.“ Sc..B. biomass. biomagnétisme.m. -ã adj. v. –Originea organismelor– „De fapt erau «vrãjitorii» pentru cei care nu cunoºteau biogeneza unei substanþe active [.B. bioenergia. Th. am fost la toþi bioenergoterapeuþii. DPN 1978.. BD 1969.l. DN3) biomateriál s.f. PR 1929. 2 (din it. –Privitor la bioenergie– „[. dar oricum se va numi. 3. 10 (din biograf + -ist) bioindicatór s.l. noul material a dat rezultate deosebit de bune în protezele maxilare. –ªtiinþã de graniþã între biologie ºi ºtiinþele tehnice– „Se formeazã o pleiadã de electroniºti specializaþi în astfel de aparate. 21 XI 74 p. 9. În scopul valorificãrii lor au fost create douã modele de biogeneratori de gaze. Aceastã denumire se foloseºte pentru a desemna un sistem de sere. I.] folosirea rezervelor bioenergetice.“ R. D. –Privitor la biografie– „[. bioenergetics. în largul insulei Hawaii. 2 (der. DEX-S) bioîngrãºãmînt s.) „Noi tipuri de biogeneratori. v. respectiv.l.“ R.m. sub formã de materie primã pentru industria þigãrilor.“ I. Hristea în R. în ansamblul balanþei energetice mondiale: petrolul va constitui 30 la sutã din aceastã balanþã. biomasse. biogas. „Dr.]“ R. 27 V 67 p. 1362 litri.“ Ev.m. un produs al þiþeiului.. 20 III 75 p. 2 XI 78 p. ºi R.“ R. potrivit specialiºtilor. «bioglassul» asigurã o sudare rapidã. (tehn. Biogenese. T.l.“ Sc. DEX-S) bioingineríe s. ºi R. S. un rechin de un tip necunoscut pînã acum. 19 I 81 p.L. I –A scrie o biografie– „[I. 4. un program de specializare în domeniul biomatematicii. dar ele sînt utilizate. 18 VI 76 p.16) bioenergétic. 11 II 78 p. engl. biogenèse. produc hranã ºi biopesticide.n. cu o economie preponderent agricolã. Deosebit de interesante sînt fiºele introductive. engl. 7 (din bio. –Energie de naturã organicã– „În anul 2000. 3 (din biografie) biografíst. timp de 6 luni. 8 (din bio. (biol.U..f. 6 (din bio. 6. 12 XI 75 p. 2 (din bio.+ fitotron) biogáz s. DTN 1977. DEX-S) biodiversitáte s. care va permite efectuarea unor mãsurãtori precise asupra poluãrii atmosferice din fostul oraº olimpic.“ Sc.n. 2 (din bio. reumatismele ºi paraliziile.“ Ev. aplicarea procedeului de obþinere a biogazului ºi bioîngrãºãmintelor din subprodusele agricole ºi alte resturi organice reprezintã. cultivînd de preferinþã monologul interior.+ degradare. DEX-S) bioenergíe s.l. o problemã de maximã importanþã. DM. susþin experþii în materie. BD 1970.) „«Bioglass» este numele unui material foarte asemãnãtor cu sticla. v.. va fi nevoie de oameni specializaþi în pãstrarea echilibrului ecologic.“ Cont. vaccinuri ºi hormoni. engl. 8.“ R. În Anglia se acumuleazã anual circa 60 milioane tone de reziduuri agricole. (med. 6. în afarã de Clair. v. realizat de curînd de un cercetãtor de la Universitatea din California ºi care. 1 IX 78 p. unealtã. DEX-S) biogenézã s. 11 X 77 p.l. DN3) biomásã s. cuv. în decurs de cîteva ore. 17 VI 80 p. 27 III 79 p. dar prevãd cã în viitorul cel mai apropiat viaþa va impune apariþia unei noi meserii: cea de biolog-protecþionist. 29 XII 76 p. «Bine hrãnitã».lit. aceste rezervoare se umplu cu gunoi de grajd. ºi interdisciplinaritate (din fr.) „Biomaterialele sînt produse care servesc la restaurarea sau înlocuirea unor þesuturi vii care au avut de suferit din diferite cauze. 7 VII 78 p.“ Sc. DEX.“ R. bacteria creºte ºi se înmulþeºte foarte repede. 7 II 67 p. cãrbunele ºi derivaþii – 13 la sutã. Microbi «dresaþi» depolueazã mediul înconjurãtor. cu un volum de 227 litri ºi. 14 V 94 p. 1 VI 93 p. Biogas. 13 II 84 p. v. Gance.A. 8. 3 II 78 p. engl... bioenergy. astfel cã. femur etc. 17 V 80 p. care prezintã în mod succint biofilmografia autorilor. –Activitatea ºi viaþa cineaºtilor– „Printre autori sînt prezenþi. poate vindeca prin bioenergie. v.lit. 2 pînã la 5 la sutã.+ inginerie.f. în chirurgia vascularã. a plecat în Anglia unde va urma. (tehn. (biol. Prin fermentarea acestui gunoi se dezvoltã bacterii care produc apoi gazul metan. [.+ deteriorare. DMC 1978. Prevãzut cu o limbã mare ºi groasã ºi cu ºirul de colþi extrem de ascuþiþi (în afara dinþilor obiºnuiþi).f.“ Sc.. 1 IX 78 f. 11 XI 76 p.p..“ Cont.] ca un comentator. „Biomatematica – tînãrã ºtiinþã de contact nãscutã din asocierea biologiei cu matematica – cunoaºte de pe acum o serie de realizãri interesante.] este posesorul unui puternic cîmp bioenergetic. 5. –Persoanã care vindecã bolile prin calitãþile sale bioenergetice– „Am cunoscut pe toþi marii medici din þarã. 22 //din bio. „Dl. Un cerc studenþesc de bioinginerie [.n. DEX-S) bioenergoterapeút s.l.f. Deoarece acest termen nu a intrat încã în vorbirea curentã.] activeazã în prezent la Institutul politehnic [. 5 (din fr.“ R. 6 (din fr.] biografiazã metodic. engl. utilizate în scopul efectuãrii de cercetãri aprofundate asupra organismelor vegetale în cadrul unor programe ce impun dirijarea factorilor de mediu în totalitate sau parþial. 9 //din bioenergie + terapeut// bioéticã s. bioénergétique. bioengineering.“ R. 2 (din fr. v. camere sau dulapuri de creºtere a plantelor. cercetãtor la Institutul de statisticã matematicã. germ. BD 1971.. 17 I 80 p. –Capitol al biofizicii care se ocupã cu studiul cîmpurilor magnetice generate de fiinþele biologice– „Unul dintre subiectele abordate în cadrul congresului l-a constituit biomagnetismul. Construcþia la care vã referiþi este un biofitotron.l. Bioethics.. Botul sãu suscitã în mod deosebit interesul specialiºtilor.“ Luc. probabil dupã model engl. ºi «tron» care însemneazã maºinã.“ R. 6. bioluminescent.n. ºi bioîngrãºãmînt (din germ. Th. DM. 6 (din engl. 6 (din bio. pe fiecare dintre membrii acestei constelaþii.l. cf. –Plantã sau animal folosite ca indicator al anumitor parametri– „Dacã pe de o parte.f. Hristea în R. 14 XI 76 p.l. bioetica. care înseamnã plantã.]“ I.) –Fitotron– „Primul biofitotron românesc.“ I.

În acest fel. cf. DM.f. 4...l. 1 //din bio. it. v.. care a urmat anilor ’50 ºi a permis înþelegerea profundã a legãturilor dintre structura molecularã.. bionic. BD 1969. DEX-S) biospeologíe s.m.+ pesticid// bioplást s. „Dezvoltarea rapidã a microprocesoarelor. 2 III 81 p. biotechnology. 2. 10 VII 81 p. DEX-S) biotéhnicã s. 1 X 68 p. biotecnologia (1974). (biol. 12 V 83 p.] Prin aceste metode un biotehnician poate «prelucra» circa 1000 de celule pe orã [. 2 (din bioritm + -logie. biomatériel. 2. DEX-S) bioterapíst.) –Preparat de origine biologicã– „O vizitã la Institutul de cercetãri veterinare ºi biopreparate «Pasteur». alantoinã. Dimitrescu în LR 2/62 p. 5 //din bio. –Domeniu interdisciplinar care se ocupã cu tehnicile aplicate în creºterea/cultivarea bioorganismelor– „Dacã astãzi în biotehnicã se vorbeºte despre mari producþii de grîu la hectar obþinute prin inginerie geneticã. 25 XII 77 p. bioterapista) .l. 12 V 83 p.“ Fl. se vor efectua cercetãri privind biopatologia celularã ºi molecularã a þesuturilor funcþionale. DEX-S) biotelemetríe s.“ Sc. DEX-S) bioritmologíe s. 23 XI 75 p. anului etc.] au venit cu importante soluþii privind exploatarea mai raþionalã a resurselor subterane de apã. cea morfologicã ºi capacitatea de funcþionare. Un exemplu din numeroasele care se pot cita: crema pentru bãrbierit biostimulatorie semigrasã conþine vitamina F.“ Ad. –Care ajutã la regenerarea þesuturilor– „În sectorul cosmetic. bionica. rus. 22. 28 IX 62 p.] Se alcãtuiesc. denumit «bioplast».l.“ R. 3 VII 81 p. 5. Canada precum ºi dintr-un numãr de þãri din Europa occidentalã a fost introdusã ca obiect de studiu teoria bioritmurilor. care oferã indicii utile pentru planificarea activitãþii individuale. dupã cum reiese din afirmaþia fãcutã în ziua lansãrii biosatelitului (28 iunie) cã dacã «maimuþa-astronaut» supravieþuieºte 15 zile efectelor imponderabilitãþii experienþa poate fi consideratã drept un succes. DEX-S) biomedicínã s. (chim. DN3) biopatologíe s. 11 VI 81 p. –Produs. M. I. DMN.“ Sc.] îºi extinde utilizãrile într-un nou domeniu: biotehnica [. 11 VII 69 p. ºi bioenergie //din bio.]“ R. face materialul atacabil de microorganismele din sol. -ã • 44 • bioterapíst.d. 21 IV 81 p. biomédical. –ªtiinþã de graniþã între biologie ºi medicinã– „În zilele de 26 ºi 27 februarie. v.“ Sc. „La noua întreprindere de nuclee proteice «Biofort» din municipiul Craiova a intrat în funcþiune sectorul de fabricare a premixturilor vitaminice ºi minerale – biostimulatori cu valoare nutritivã recunoscutã – care vor potenþa calitãþile nutreþurilor concentrate [.f. 23. 133.) –Sinteza unui compus chimic produs în organism– „Biosinteza ºi biotehnologia constituie calea spre viitor. -ã adj. paleontologie º. BD 1966. MNC 1980. „Un colectiv de specialiºti de la Institutul de chimie a realizat un biostimulator al fructificãrii ºi precocitãþii tomatelor de serã [. cf. ºi R. v.“ Cont. –Biogaz– „Instalaþie de biometan“ R. biosynthesis.“ Sc. 2. 11 II 78 p... fr. –Studierea bioritmurilor– „ªi dacã admitem aceste realitãþi. emoþional. cu ajutorul computerelor.. DN3. 15 V 75 p.“ Cont. ºi biosintezã (cf. 5. 5 (din biospeologie. 133. în introducerea articolului.“ R.f. ºi R. creºtere ºi multiplicare ce dau sistemelor biologice particularitãþile lor unice. la Washington a avut loc o conferinþã româno-americanã în problemele biomedicinei. DEX-S) biónicã s. 14 VI 79 p. 9 (din engl. bioplastul se descompune în decurs de cinci ani. DEX-S) biosatelít s.l. fiind studiatã în amãnunþime.l. al tonusului vital. v.biomedicál.. 2 (din bioritm + -gramã. engl. chiar din momentul naºterii. DTN 1976. BD 1966. probabil cuv. substanþã care stimuleazã creºterea ºi dezvoltarea– „În cadrul fabricii de antibiotice a început organizarea ºantierului de construcþie a unui pavilion în care se vor produce biostimulatori. DPN 1983) biotelemétric. BD 1970. 27 IV 76 p.n. PN 1988. engl.. biotehnologiei. 2 (din bio. DEX-S) bioritmográmã s.n. fr.) –Cadenþã echilibratã a activitãþii organismului– „Geroigiena înseamnã în primul rînd planificarea modului de viaþã a fiecãrei zile ºi apoi a sãptãmînii. în special în ce priveºte conþinutul lor în substanþe active?“ R. probleme de ecologie. 1.+ stimulatoriu.. 25 V 93 p.f. 6 II 63 p. D. biopreparat// biorítm s. subordonat Ministerului Educaþiei ºi Învãþãmîntului. BD 1966.l. v. (biol. DEX-S) biostimulatóriu.n. biostimulateur. astfel cã îngropat în pãmînt. 6. 28 II 79 p. 4 (din biotelemetrie + -ic.“ R. BD 1964. DMN) biomedicál. biosatellite. 29 III 61 p. engl. pe care de altfel le confirmã recente cercetãri de bioritmologie. –Persoanã care vindecã bolnavii cu substanþe obþinute din bioorganisme– „L. pentru creºterea ºi îngrãºarea animalelor.1984 –Specialist în biotehnicã– v.I. 18 VII 61 p. alternînd cu perioade mai puþin bune..]“ Cont. –Pesticid produs de un organism viu– „Existã microbi care fabricã pe cale naturalã biopesticide deosebit de eficiente. 7 V 83 p. aºa-numitele bioritmograme. v. (med. cale ce va deschide porþi încã nebãnuite. biotélémetrie.“ R. DTN 1976.. pasionantã – rãspunde el – vrea sã fie o tentativã de apropiere a disciplinelor biologice ºi fizico-matematice.] Comunicãrile [.. geomorfologie. 9 V 84 p. al sãnãtãþii etc. (biol.] iatã noutãþi care nu reprezintã doar o prelungire în linie dreaptã a maºinilor din era industrialã. Acesta din urmã intrînd în compoziþie în proporþie de 40 la sutã. DN3.F este unul dintre cei mai cunoscuþi bioterapiºti din Italia. v. de ce n-am aplica aceste tehnici moderne ºi la plantele medicinale.A. ºi aditiv. 28 II 76 p. 14 III 86 p. cf. engl. 9 XII 83 p. biomedical. este autorul unei instalaþii de investigaþii biomedicale.a. fr.l. 2 (dupã engl. v. PR 1958.) –Ramurã nouã a biologiei care se ocupã cu studierea de la distanþã a organismelor vii– „Ziarul «Ekonomiceskaia Gazeta» subliniazã cã experienþa bogatã acumulatã de biotelemetrie – o nouã ramurã a ºtiinþei – a avut un rol important cu prilejul zborului lui Iuri Gagarin. -ie adj.m. 5.m. ºi I. este obþinut printr-un procedeu special din polimeri ºi amidon.) „Bionica: ºtiinþa sistemelor al cãror principiu este sugerat de sistemele naturale. bionique. 4 biopreparát s. de ce sã nu admitem cã existã perioade bune ºi din punct de vedere afectiv.. 7 VIII 85 p. –Referitor la biospeologie– „O curiozitate a naturii. cf.. DMC. DEX-S) biospeológic.l. microecran (din fr.. 5.. atenþia pentru înfãþiºarea omului se împleteºte cu grija pentru sãnãtate. de poluare. engl. v. un fenomen biospeologic considerat unic la noi în þarã ºi printre foarte puþinele din Europa. 13 XII 93 p. biotehnicã (din biotehnicã + -ian) biotehnologíe s.) –Satelit lansat în cosmos avînd la bord bacterii. ºi 13 XII 77 p. DEX-S) biometán s. biotechnics. prin studiul posibilitãþilor oferite de activitatea enzimelor în procesele industriale. (biol. unt de cacao.+ patologie// biopesticíd s.. DEX.“ R.“ Sc. parodontozã (din fr. 19 II 81 p.. „De fapt ce este bionica? întreabã autorul P. it. (biol... biotelemetric.“ Sc. 2 (din bio. combinaþia computerelor cu telecomunicaþiile [. cf. v.l. 6 IX 66 p. Ea ar putea fi definitã ºi ca «arta de a utiliza cunoaºterea sistemelor vii pentru a gãsi soluþii problemelor tehnice».n. biospeologie. ºi R. ºeful laboratorului de ecografie al institutului de medicinã Timiºoara. biorhythm. 8 (din engl. DN3.l. 5. (biol. biotélémetrique.“ Sc.m.l. -ã adj.) –Care þine de biotelemetrie– „Cu ajutorul sistemelor biotelemetrice fiziologii sovietici au reuºit sã înscrie o balistocardiogramã. -ã s. BD 1969. –Ramurã a biologiei care studiazã fauna ºi flora peºterilor– „Simpozionul internaþional de carstologie teoreticã ºi aplicatã [. Potrivit acestei teorii. -ã adj.f.“ Sc. Bioritmurile trebuie respectate dacã dorim sã rãmînem oameni echilibraþi fizic ºi psihic. PR 1960. biospéologie. DEX-S) biotehnicián s. 1. „[..+ preparat. it. DTN 1972. (biol. Gheorghiu în LR 2/68 p. viaþa oricãrui individ este reglatã..“ R. În cadrul noului institut.f.) –ªtiinþã de graniþã între biologie ºi patologie– „În Bucureºti a fost înfiinþat Institutul de biologie ºi patologie celularã. 5 VII 84 p. DEX-S) biostimulatór s. 1.l.) „O firmã din Londra a fabricat un material plastic degradabil.“ R. «Peºtera lui Adam» de lîngã Bãile Herculane a atras atenþia specialiºtilor.n.]“ R.+ metan. 7 V 78 p.l. 6.. 21 VII 81 p.“ Cont.. biosynthèse.Filoz. materii prime ºi de energie.f. DM. engl. 5 (din fr. 18 (din fr. atît în domeniul cunoaºterii vieþii. animale– „Alþi specialiºti au afirmat cã Bonny a fost expusã unor «condiþii extreme».+ speologie. biorythme. cf.]“ R. Noul produs. ºi bioritmogramã (din engl. 4 (din bio.f. Fl..R. (astron.“ Sc. -ã serie de conferinþe publice: «Biomateriale ºi evoluþia ºtiinþei moderne» [. 5 (din fr. ºi biociberneticã.) –Referitor la biomedicinã– „Fizicianul dr.) –Reprezentare graficã a evoluþiei bioritmului– „În programul universitãþilor din S. bazate pe efectul ultrasunetelor. „Apariþia biotehnologiei este legatã de revoluþia biologiei moleculare. cf.l. „Biotehnologia este o ramurã tînãrã a ºtiinþei care îºi propune sã contribuie la prevenirea efectelor penuriei mondiale de alimente.l. DMC 1965.f. emoþional ºi intelectual [. DN3.N. engl. (biol.f.f. de trei ritmuri biologice: fizic. fr. bionica s-a nãscut oficial în 1960.U. DEX-S) biosintézã s.lit.B. 10 (din bioterapie + -ist. Aceastã ºtiinþã ambiþioasã. DN3. adj. biotelemetry. biomedicine.“ R.“ Sc. înceteazã de a mai fi poluant.m. 3 (din fr. cît ºi cel al modelãrii ei în sensul dorit.

2 (din biºniþar ) bit s. blazer. DN3. v. peiorativ) –A face comerþ ilegal– „Era un speculant sadea. îl vînd ieftin.f. este atît de mare încît raza de speranþã [. 5 (din fr.. 6 bir s.“ I.“ Sc. în care vînatul aripat se bucurã de liniºtea necesarã cuibãritului..lit. DEX.n. ecoul grav al piesei [. biotope. Mita. (cuv. 25 XI 75 p.“ Sc. DN3. Fl. fr. ºi 7 II 84 p. biter-tonic.n.m. a cãrui armã cea mai de preþ este puritatea moralã.] festivitãþile de admitere a noi membri în cluburi unde pocnesc sticle de ºampanie ºi strãfulgerã blitzurile fotografice. 1985 (med. mandorla.]“ Sc.“ R. trãind o viaþã întreagã în ideile «bîtocrate». Pereþii celor douã saloane ale sale. a fost construit în apropierea Moscovei. (com. Bucureºti în acest sezon: biter-citro. DMC 1961) bîtocrát. 26 IV 91 p.n.. Rotring..) „Silvicultorii ºi vînãtorii brãileni ºi-au propus protejarea migraþiilor naturale.+ vit[aminã]) bipárk s.l.l. nu se pot sãvîrºi fãrã violenþã..lit. 5 V 78 p.“ R. 10/95 p.. bitter. muncitoresc)– „În Bucureºti. Pascal.l.] trotuarele au fost refãcute [. 8.) –Vîndut sau cumpãrat ilegal– „Þinea în geanta de voiaj un cîntar portabil ºi douã recipiente – un borcan ºi un flacon.] de pardesie.) –Relativ la nutriþia þesuturilor– „[.. (med. 23 III 79 p.“ R.) „Dispozitivul «Bipark». a singurãtãþii. DEX. „Un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de industrie alimentarã a Universitãþii din Galaþi a realizat un nou produs alimentar denumit «Biovit» obþinut prin valorificarea superioarã a germenilor de grîu. (tehn.] se stinge repede. Biºniþãrea sub paravanul mistriei. 1. v. Bogat în vitamine. demnitatea. 5. 11 XI 72 p. un rit de trecere dintre cele care. 16 [var. iar celãlalt pe o platformã superioarã..] fãptura [Sharon Stone] e miliardarã ºi bisexualã ºi asortatã cu o inteligenþã diabolicã [.. Schwan Stabilo. Mag. DEX-S) biºniþár s. (colocv.l. 8 (din. 6 [scris ºi blitz] (din germ.“ R. (vestim.) „Un complex de sãli climatizate. 39. –Unitate de informaþie– „Un purtãtor de cuvînt al firmei a precizat cã noua diodã poate emite 500 milioane «bits» de informaþii pe secundã [. 5 (din bisericã + necropolã) bisexuál.B. ºi rochie-furou (1972) [pron.“ Sc. bitumer. bit < engl. -ã adj. DN3.lit..// biovít s.) –Veston din stofã (flanel) de obicei de culoare închisã ºi cu un ecuson pe buzunarul de la piept– „Blazerele. it. procesare text). apatitã //din bio. DEX) biºniþát. înghiþitã de aceastã black-hole care este «Refugii»..A. 5.“ R. 5. seropozitiv //din bi.» «Cum vã numiþi?» îl întrebãm pe biºniþar.“ Sc. –Bisericã în subsolul cãreia se gãsesc morminte ºi cripte– „S-a terminat restaurarea bisericii-necropole a lui ªtefan cel Mare ºi construirea unui muzeu care va adãposti o valoroasã colecþie de artã medievalã. 6.. LTR. roman al eºecului ºi solitudinii disperate. ºi picosecundã (din fr. 20 XI 91 p. de o mulþime de accesorii care se combinã cu un veºmînt sau cu un altul. -ã adj. 23 V 77 p. v.“ R. cu care sînt prevãzute aparatele de fotografiat– „[. C).m.“ I. Dimitrescu în LL 10/65 p.. FS 285) biséricã-cetáte s.. a stãrii fizice. loc unic în Lunca Dunãrii. „În perioada 29 octombrie–9 noiembrie.] adicã au blindat vana pentru a nu mai ieºi apa.n. peior..) –Izolator– „ªi mai trebuia montat un blind [.+ -tron “instalaþie“.. 13 XI 69 p. reprezintã un fel de ecrane protectoare împotriva cîmpului electromagnetic. acest centru. 9 X 80 p. «seria de încercãri ºi de violentãri amuzante». ºi bãga (din fr. black hole. DN3.. ceremonie burlescã de iniþiere a studenþilor din anul I– „Un alt eseu e despre bizutaj. DN3 – alte sensuri) bloc-cãmín s. Fl.n.“ Expr.“ Cont. 2 (din bisericã + cetate) biséricã-monumént (istóric) s. 4 (din biºniþã + -at) biºniþãrí v.“ R. (formaþie ironicã) „Mastacan. 29 VII 77 p. 2 (din biºniþã + -ar.l. 17... Blitz[licht]. cîrciumioarã– „În badineria de bistro care se consumã pe scena Teatrului de Comedie. fr. 6 (din bituma + -are. 6. -ã adj. –Aplicarea sistematicã a informaticii în lucrãrile de birou– „Pelikan.] a executat la biserica-monument istoric de la Boiana (ridicatã în secolele X–XIII) lucrãri de desalinizare a picturii murale printr-o metodã originalã [..f. de costume. 5..+ -trofic) biotrón s.n. „[.. Panasonic. 1 (din bisericã + monument [istoric]) biséricã-necrópolã s. 18 VII 91 p.] am avea nevoie de încãlþãminte pentru femei ºi pentru bãrbaþi cu caracteristicele pantofilor de primãvarã [. într-o lume a omului. 22 I 75 p. (franþuzism) –În unele universitãþi. probabil cuv. a apãrut un adevãrat cartier al studenþilor.] [care] constã în folosirea fenomenului electroosmotic ºi a efectului de perturbare termodinamicã.] are o rezonanþã vãtuitã.f.B.P.l. blec houl] (din engl.. 26 XII 75 p. 18 V 78 p.... Primul din vehicule este garat la nivelul solului. destinat diferitelor tratamente medicale.] urmînd sã se acorde o atenþie deosebitã lucrãrilor de bitumare. 17. De o protecþie deosebitã se bucurã biotopul «Vîlciu». silueta cîtorva din blocurile-lamã ale cartierului .l.) „[. (biol. (med.. PR 1960.. blézãr] (din engl. 3 (din bloc + cãmin. fr.. bi[nary digi]t 1948. 232) bloc-lámã s.. „Pãzitorul ºi spiritul tutelar al bisericii-monument din Þebea împlineºte 80 de ani.+ sexual// bistró s. v. 21 II 85 p. cf. –Bisericã întãritã ca o cetate– „O altã lucrare a academicianului G. bureautique. „Este de vizitat un bloc-cãmin pentru 225 de locuri destinat muncitorilor nefamiliºti.] a fost ºi este utilizatã cu rezultate confirmate în întreaga lume ca o terapie ce intervine în restabilirea echilibrului neuro-psihic. 17 VI 76 p. grãsimi ºi proteine ºi avînd un gust plãcut este recomandat ca fortifiant ºi stimulator în hrana copiilor ºi convalescenþilor..biotolerát.“ I. bistro(t).]“ R. 5 (din blinda “a închide“) bliþ s.n. rus. permite gararea a douã autovehicule în locul destinat pentru unul singur. DEX-S) bíter s. „Nu fãrã noimã îl preocupã pe Luca Piþu bizutajul.m.“ R. adicã iniþierea. buticarii ºi noua nomenklaturã. chilipir. 5) black hole (cuv. cu lãþimea foarte micã în raport cu lungimea sa– „Între pilonii de înaltã tensiune ºi dealurile vechi ale Clujului. 2 III 79 p. 4 (din bîtã + -crat. 5 //din bio. 25 V 84 p. se descoperã singur umilit. bizutage. –Bloc special amenajat pentru a servi drept cãmin (studenþesc. ca factor antidepresiv ºi de regenerare. Aici se înºirã unul lîngã altul blocurile-cãmine care asigurã studenþilor cele mai bune condiþii de viaþã ºi de studiu.] este studiul monografic consacrat bisericilor-cetãþi din Ardeal. 2 (din bio. cf.. grupate într-un spaþiu restrîns– v. -ã • 45 • bloc-lámã biotolerát. realizat în Franþa. avînd contact permanent cu pãmîntul. engl. acoperitã cu un strat gros de beton.lit. DN3) bloc s. 6 biróticã s. 13 XI 81 p. fr. –Care întreþine relaþii sexuale cu ambele sexe– „[. neputincios. o echipã de specialiºti [.+ tolerat// biotóp s.f. Dimitrescu în RRL 1/69 p.B. paralelipipedic. 15 IV 62 p. suferinþe felurite.. „[. DEX.“ R.“ Sãpt. 2 [scris ºi bitter] (din germ. Bitter. cu eficienþã maximã în prevenirea fenomenelor de îmbãtrînire precoce. 28 IX 84 p.) –Care este acceptat de corp– v.“ R.“ R. pardesiele ºi pelerinele vor fi din nou în actualitate. fr.“ R. PR 1947. astron..B. precum ºi colonizarea unor fonduri cu specii de vînat. (colocv.] cursurile practice în microcalculatoare IBM-PC: iniþiere (sistem operare.“ Sãpt.B. BD 1970) blazer s. etiopian) „Etiopia are o nouã monedã naþionalã «bir» în locul «dolarului etiopian». engl. 28/92 p...l.. te absoarbe: ca acele black holes («gãuri negre») de care vorbesc astronomii. 8 V 84 p. 22/96 p.l. DN – alt sens. 11 X 76 p. engl.. biter-tonic) Bãuturã cu gust amãrui– „Sortimente noi de bãuturi rãcoritoare.l.“ Sãpt. sacouri ºi pantaloni. programare (Base. v. adicã practicile de hãrþuialã între iniþiere ºi dominare a novicilor.. 17 VII 83 p. (alim. materno-infantil (DN. peiorativ) –Persoanã care face afaceri necinstite– „Ne-a acostat cu vorbe ºoptite printre dinþi: «Am un ceas. –Sursã de luminã intensã ºi de scurtã duratã.. trench-uri ºi blazere.l.. dupã tipul autocrat.f. DMC 1976. 3 (din bio. 8.“ I.. 3 [pron. 6.n. 15 II 79 p.“ I. DEX-S) biotrófic. în accepþia lui Arnold van Gennep.l.. În momentul de faþã. –Bloc înalt.) –Mic restaurant. denumit biotron. 30 XI 75 p. (cuv. 1984 –Ansamblu de elemente care alcãtuiesc o unitate funcþionalã.. 28 I 85 p. –Asfaltare– „[.“ R. „Taigaua constituie un biotop (spaþiu unitar de convieþuire a diferite specii de vieþuitoare) de mare complexitate.] terapia biotroficã dupã metoda Aslan [.. „În urma solicitãrilor societatea Birotica continuã [. 4 XI 79 p.. realizate de I. DN3) bitumáre s..“ Cont. Ele aveau sã deschidã o nouã filã în nomenclatorul bunurilor «biºniþate» pe strãzile ºi pasajele din centru.. 3. 5. „Biovit (fãinã de germeni de grîu) este noul produs alimentar care se recomandã gospodinelor pentru prepararea îngheþatei ºi a diferitelor creme pe bazã de lapte.n.“ Sãpt. -ã adj. DEX-S) blind s. Graur C.“ R. „Îmbogãþiþii revoluþiei din decembrie pot fi împãrþiþi în trei categorii: biºniþarii.. IV (colocv.O [.“ Sc. -ã adj.n.n. 18 I 63 p.n.] Biotronul este construit dintr-o cutie metalicã de mari proporþii. 14 VII 83 p.) –(Mai ales în sintagmele biter-citro. durere.] te atrage..“ R. se aflã în probe tehnologice [. În apropiere se vor ridica alte blocuri-cãmin în care vor fi cazate circa 3000 de persoane. ºi drogoman. 1 XI 61 p.] forþa de gravitaþie a degradãrii psiho-morale. Meteor Siegen reunite în liniile de biroticã Lecon conecteazã birourile dumneavoastrã la o lume în care eficienþa devine esteticã. bistrou] (din fr. DN3) bizutáj s.

„Cînd împlineºte 60 de ani [în Japonia] angajatul respectiv este sãrbãtorit ºi la despãrþirea de instituþie i se înmîneazã un bonus special (echivalentul a 3–4 salarii anuale). DN3) . þarã în care arta coregraficã se aflã la mare preþ ºi într-un extraordinar boom. v. dupã fr. «Arãdeanca» îºi prezintã modelele cu o coafurã foarte «modernã» în care abundã culoarea blond-platinat. 22.n.“ Sc.]“ Sc.. v. iniþial în America– „[. –Avînt– „În Franþa. -ã adj. DN3 – blugi) blues s. Nu o story fabricatã. 2 (din. 58. de obicei de scurtã duratã– „În schimb se poate vorbi de un «boom» al studiourilor de imprimare. 19 I 73 p. 8.. evenimente.“ Gaz.m. Coman Lupu în CL 1/83 p.B. DP. stud.) –Examen la care un student a cãzut sau pe care l-a amînat– „Are douã boabe pentru la toamnã“.. Nu. v..) –Pantaloni confecþionaþi dintr-un material special foarte rezistent. blugíns] (din engl. D. cu migala unor iubitori adevãraþi de plante) din lume. «capo di tutti capi» (bosul boºilor) îºi disputã postul doi candidaþi: C. în schimb. DM) bloc-túrn s. 3 (din bombastic + -ism) bomboneríe s.l. 326) bloc-operatór s. „Îmbrãcaþi în blue-jeans. 5 [scris ºi bobeur] (din engl. 1977 –Locuitor al unui cartier mãrginaº (borgata)– v. v. (impropriu) –Paznic– „V. ¨ 2. extazul cîntecelor sale spirituale ºi vraja întunecatã a bluesului. 14. gospel. americ. strigîndu-le: «Puneþi mîna pe ãsta ºi bateþi-l». 8 XI 74 p. 8. 31 VIII 79 p.. (muz... de care aminteam în final. complicatã «literarã». vestim.lit. DMN 1965. Fl.O. ºi 20 X 77 p.“ R. El povesteºte o «story» (zice B. interpol (din engl. 2 (dupã fr.B. De fapt.n. Al. I. vorbind în limba lor. boum.“ Sc. DEX-S) bos(s) s. o datã în iunie ºi o datã în decembrie ºi reprezentînd ca sumã totalã circa 7 salarii lunare.) –Ansamblul camerelor ºi instalaþiilor unui centru chirurgical– „[. 7 (din fr. tînãrul angajat al companiei Hitachi. realizeazã un tip de eseu lucid fãrã teribilisme sau bombasticisme.n. 7 [pron.. borgataro) borselínã s. i-a asmuþit pe cei 3 bodyguards..] a fost prezentat [. ºi 29 III 75 p. primea circa 30000 dolari pe an. bodyguard. sã se despartã de el. „I. bar-cafenea (cuvînt mai vechi în limba românã.. R. (arg.“ Curierul rom. în perioada postbelicã. ºi beat. 133.“ R. bluzmén] (din fr. De fapt. PR 1950.“ Sc. 13 I 77 p. v. DMN 1964.“ Sc.. DEX.pr.“ „22“ 10–16 XII 92 p. 26 VII 74 p..B. cf.l. „Noi vã aducem exuberanþa jazzului.f. par cu toþii dezmoºteniþi ºi declasaþi. cu o mulþime de contrafaceri.l. bum] (din engl. „[. 260/93 p. fãrã sentimente false. 20/1993) body-guardá vb. (cuv. 20 III 65 p. 6.lit. –Prosperitate rapidã. 3. bodyguard la hora din satul [. –Revenire– „Este o falsã impresie cã astãzi ar exista un «boom» al pieselor mele. femeia care-l body-guard-eazã pe dl. „Boºii vechi au dat mîna cu boºii noi.] s-au înãlþat mai multe blocuri-vilã [. 16/94 p. În acest salariu era inclus ºi bonus-ul – dat de douã ori pe an. care pot atinge vîrste seculare într-o glastrã. (sport) –Persoanã care practicã sportul numit bob– „Cea mai interesantã evoluþie în strãinãtate a schiorilor ºi a boberilor români este. ¨ 2. fr. v.f. 4 (din bloc + vilã. jap. numãrul montãrilor a rãmas constant. 1. 3 (din bloc + lamã. DP. fr. Un grup de arhitecþi americani a elaborat proiectul unui bloc-turn cu înãlþimea de peste 11500 m. ¨ 1.m.M. Hristea în R. G. DHLF 1975) bónus s.S.. –Bloc mic. –Clãdire înaltã în formã de turn– „[Vrei sã fii] ca o mare poposind în munþi ori ca pe o stradã cu bloc-turn. 12 (din it. 27 VI 72 p.. Dimitrescu în SCL 3/70 p. Th.] sînt rugate sã ne contacteze [. Mag..I. I –A pãzi în calitate de bodyguard– „Ar fi de neconceput [. DN3) body-guárd s. Niculescu în LL 4/73 p.“ Sc. în Italia. 1984 –Genþicã bãrbãteascã– v. DMN 1968. 28 XII 74 p. King). „22“ 25 X–1 XI/91 p. DN3) bluesman s. „Toate filmele sale au avut un boom.V. au fost închiºi cîþiva renumiþi «boss» ca G. it. 23 VII 73 p.“ „22“ 3–9 XII 92 p.n.f. 19 XII 74 p. „Acelaºi bobeur a suferit un accident asemãnãtor în urmã cu o lunã. fãrã amor propriu. dar fãrã sã ºtie englezeºte.“ Sc. în ultimii 25 de ani. punct înscris– „Le-a dat douã boabe în deplasare. ca toate clasificãrile artistice – se refereau la blues-ul originar – cel negru.T..z.“ Sãpt.“ Cont.. –Blond cu reflexe argintii– „Neluînd în seamã ºi latura educativã în prezentarea ºi þinuta pãpuºilor.] Triazã oamenii.“ Sãpt. 23 [pron. stînd pe la colþuri de barãci.“ (v. 2 (din bodyguard + -ism) bogzián.. immeuble-tour.Am. bloc de sterilizare. D. DN3 – alte sensuri) borgáta s. –„La Roma. 6.. bluesmanul îºi povesteºte viaþa. 1. 237. 6 (dupã fr. DEX-S) bloc-vílã s. ºi 13 IV 93 p.] la Cannes.A. 10 I 64 p. C. 16. v. DHLF 1961.l.]“ Ev. Lupu în LL 3/72 p. 15 IV 75 p.Am. v. DEX. ºi renegocia (din engl. absolvent de facultate. ridicate fãrã permis de construcþie.G.“ R. americ.l.] ca celebra SPP-istã Aida. bloc-opératoire.. fãrã îndoialã. 7. la modã începînd cu anii ‘60. ºi gheretist. –Eveniment excepþional– „Considerat un veritabil «boom» al anului. (americanism.“ Cont. DN – alt sens. dintre care cele mai invadatoare par a fi nenumãratele feþe ºi faþete pe care le capãtã blue-jeans-ii cu prescurtarea francezã «le jean».]“ Expr. v. în grupuri. 27 IX 93 p. 7.B. D. 5 (din germ.. Nãstase ºi-i duce poºeta diplomat. americ. prin tãierea repetatã a rãdãcinilor ºi ramurilor. cãpetenie. ºi I.. DHLF 1917. 6 IV 74 p. „Un profesor de la Facultatea de medicinã din Tokio a pus la punct un bolnav-robot.n.]“ R.. 20 V 77 p. 16.. 48. caracterizatã printr-o formulã armonicã constantã ºi un ritm în patru timpi– „În primul articol din seria Blues. 55. 29 V 93 p. DEX. sportiv) –Gol.. 7.f.pl. au apãrut o sutã de borgate (locuinþe grupate în mici aºezãri. (muz. capabil sã simuleze simptomele cîtorva zeci de maladii. 24 II 83 p.“ R. 14 (din n. 7–8. blond-platiné) blue-jeans s. fac parte ºi interpreþii albi. Bonität. cu aspect de vilã– „În timpul verii [. DMC. (med. DEX. ci realã. bonus) boom s.. 23 II 61 p. –Gratificaþie. ºi economie de piaþã.. –Genþicã bãrbãteascã– „Pierdut borsetã albastrã. borsetta. boss.f.lit. purtaþi la început mai ales de tineri– „Parcã altfel port «blue-jeans»-ii cumpãraþi din banii mei. v. bluz] (din engl. FC I 44. fr. 28 VI 74 p.Am. fãrã milã de sine. DHLF 1954. (ec. „C.l. fals anglicism) boábã s. 6. 4.n.B.“ R. 4. exagerat de numeroase actualmente.m.] lînga frontiera cu Franþa s-au depistat cîteva reþele cu largi ramificaþii la New York ºi Marsilia.. 8. 350) bobér s. –Solvabilitate– „Persoanele fizice sau juridice interesate în asigurarea unor servicii de calitate privind bonitatea ºi seriozitatea partenerilor de afaceri români ºi strãini [. sau L. Bogza + -ian) bolnáv-robót s. 23 III 95 (din body-guard) bodyguardísm s. ºi A. ¨ 1. bidonvil (din it. 7 [pron. VLI. 8.]“ I.f.. bluesman.] aparaturã medicalã fabricatã la «I. „Sîntem intoxicaþi.G.. bonsaï. tantiemã– „La 22 de ani. 3. publicat în numãrul trecut.L.Am..] imobilul central al întreprinderii – un bloc-turn cu 31 de etaje [. 6 VII 74 p. 8. 5 //din bolnav + robot// bombasticísm s. (arg.».“ Sc.. astã searã urmînd sã plece patinatorii ºi biatloniºtii [. 6. 16/95 p.“ I. v. 13 XII 84 p.D. bobber. 16. DEX. consemnat în dicþionarele curente doar cu sensul de “local unde se vînd bomboane“) bonitáte s.m. 21 II 92 p. 5. blues. bluesman. ºi prefaþa (din bloc + turn. au loc anual numeroase concursuri naþionale ºi internaþionale de balet.f. 2 II 84 p.“ Sãpt.l. dar utilizate la nivelul tehnicii mondiale (24 de piste)“ Sc.n. borsellino) borsétã s. 53) blond-platinát..lit. dupã mulþi ani de la premierã. 1972 –Ramurã a industriei alimentare care se ocupã cu fabricarea bomboanelor– v. americ. v.“ R. 28 IX 66 p. 8.m. -ã adj. ªi viceversa. Ca în aceastã «Suitã de bluesuri». 19 IV 74 p... americanism) ¨ 1.bloc-operatór • 46 • bos(s) Grigorescu. 25 X 79 p.t.m. Zafiu în Luc. americanism) –Formã muzicalã elaboratã de negrii din Statele Unite. 6. fapte. v. –Ca al lui Geo Bogza– „Va mai putea literatura sã joace pe viitor rolul din viaþa noastrã pe care l-a jucat în vremuri bogziene?“ „22“ 37/93 p. 7 II 84 p.“ Cotid.) –„Cei mai ieftini bonsai (copaci pitici. printre care bloc-operator.“ R. „Dupã moartea lui G..“ Sc.“ R.“ R..) „Blues-ul nu poate fi comparat cu o poveste înfloritã. 6.“ Sãpt. instrumente pentru sãlile de reanimare ºi de urgenþã etc..C. bucatã coregraficã atît de coloratã ºi de expresivã. „Sãniorii ºi boberii au plecat deja la Sarajevo. 11 VI 80 p.. Dimitrescu în LR 2/62 p..“ Sc. ºi heliotehnicã. 10 [scris ºi bodi-guard] (din engl. Fl.m. ¨ 2. din «new-generation blues». 2. în zonele agricole de la periferia oraºelor). clasificãrile – aproximative. DN3) bonsái s. DJ. 2 II 93 p. ºi D. filmul [. psihedelic [pron. –Exagerare– „Singura anomalie e absurditatea titulaturii cu bombasticismele despre imortalitate ºi mobilitate. 20/21 II 93 p. se gãsesc în România [. aceea de la Innsbruck. 11 IX 93 p. ºi 25 X 74 p. D. –Ocupaþia de bodyguard– „Zdrahonþii cu grade [sînt] convertiþi la bodyguardism.l. „Zgîrie stele. borgata) borgatár s. scippo (din it. De fapt.“ R.. DEX. 19 IV 74 p. parcã altfel este micro-bicicleta pe care mi-am cumpãrat-o din munca mea. ¨ 4. (americanism) –Patron. 40/93 p. –Gardã de corp– „Doi body-guards proptesc intrarea [. 4. 7 VI 93 p.lit. ¨ 3.]“ Sc.m. 16 II 73 p.R. blue-jeans 1932.n. internaþ.

. v.. DEX-S) boy s.l. 16 XII 77 p. 22 III 74 p.l. 2 [pron. DEX.]“ R. –Înotãtor specializat în stilul bras– „Un brasist al þãrii se pregãteºte [.l. 16 IX 75 p. 7. 9. BD 1968. „Brain-drain-ul constituie.]“ R.m. Fac parte din tagma tot mai numeroasã a aºa numiþilor boschetari care trãiesc în mizerie.. iar chitucii de 20–30 cm încãrcaþi în boxpalete cîntãrite. brebanian [. DMN. botulisme. casetofon (din engl.. 12 VII 83 p. denivelate [. Breban + -ian) bref (franþuzism) ¨ 1.n. 5. bombãneli de cealaltã.“ Cotid. din Fãlticeni a fost internatã recent la Clinica de boli infecþioase de pe lângã Spitalul judeþean Suceava. DN3) bozón s.. 6. –Totalitatea încasãrilor pentru o carte. 5. –Comunicare transmisã pentru nevãzãtori utilizînd sistemul Braille– „J. v.“ Sãpt. ºi D.M. oferind condiþii pentru realizarea unei circulaþii mai rapide ºi mai cursive.) „[. mi-e fricã nu sã deschid. boxófis] (din engl.n. DHLF 1952. fenomen cunoscut sub numele de bradisism... DEX. unul din factorii care alimenteazã dezvoltarea inegalã a economiei mondiale.. 9 VI 83 p. box.inv. brain-drain..f. mi s-a spus mai tîrziu cã s-a împotrivit un ºef de la etajul II. ºi I. 13 VIII 75 p.. 5 [ºi bretea] (din fr.] mi-e fricã sã urc în lift [. 10.G. treceri de pietoni. sigilate ºi expediate cu vagoanele [... 2 X 95 p. (circ. Ev. -ã boschetár s.. Th.. fãrã casã ºi masã. v.lit. DF) bracá vb. v.“ R. care au dormit pe unde au apucat (guri de canal..) „Palatul Justinian din Veneþia va fi salvat. 5 [pron. báuling] (din engl. ca boschetarii?“ R. DMN 1964. 17 VII 80 p. pistã de carting.]“ R.] la comentarii în contradictoriu ºi. cunoscut sub numele de brain-drain.U. DN3) brebanián. . Dupã 500 de metri bracaþi la dreapta ºi exact între snack-bar ºi rotiserie încep bungalow-urile de la motel!“ R.D. –Cale de acces spre un pod. breakfast. „Ironiile la adresa propriilor dimensiuni «supraponderale» [. ¨ 2. 4 XII 84 p. 2. boson. dar cu o mai finã adecvare la rol. Utilizarea acestor artere permite evitarea tranzitãrii perimetrelor centrale ale oraºelor. ºi Sc.n. „Noi zone cu staþionare limitatã – timp de douã ore în cursul zilei – au fost fixate pe «bretelele» din faþa magazinelor «Unic». 6 V 89 p. 6 [pron. -ã adj.. Porridge-ul înlocuieºte din ce în ce mai mult ouãle cu ºuncã. Eleva G.f. 2. 31 V 79 p. (anglicism) –Liftier.“ Sc. v. PR 1950.A.. a rãspuns imediat la întrebarea ce este cuvîntul «brainstorming». whisky etc.. brécfãst] (din engl.l.]“ R.] Dar fiindcã-i zice «Bowling» vrei sã mergi ºi tu [. „În cadrul bibliotecii centrale a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca s-a organizat o brevetotecã.l. sume din care doar o pãrticicã intra în vistieria þãrii [. Hristea în R. DN3) bowling s. DEX.M. cuter braseríe-terásã s. 4 II 78 p. 16 (din fr. minivacanþã la mare.“ D. 30. s.. DEX. „În box-office (clasificare în funcþie de numãrul de spectatori) [Elise] s-a plasat încã de la început pe primele locuri. s...“ R.l.W.n. 2 II 84 p. ºi R. 3. 6. v. 11 I 74 p. DN3) brainstorming s.“ R. „Trei ani mai tîrziu [în cinematografia americanã] peisajul e neschimbat: box-office-uri pe de-o parte. 6 [pron. 25 //din box “cutie“ + palet// bóxã s. (anglicism) –Reuniune în cadrul cãreia fiecare participant propune soluþii pentru rezolvarea unei probleme– „Computerul-translator. 16. (anglicism) ¨ 1. «Polar».“ Sãpt. „Aici va fi plantatã o adevãratã pãdure de arbori ºi vor funcþiona terenuri de sport. (sport.. fiind suspectã de botulism. cinele ingurgitate [. plimbãri cu vaporaºul pe lacul Siutghiol. bradissismo. 2. se referã ºi un studiu al UNCTAD [. DN3) box-palét s. indicînd conþinutul a nouã fiºe pe care le are în memorie. cu 4 fire de circulaþie fiecare.d. DN3 – alte sensuri) box-office s. PR 1950.. breakfasturilor. DT.“ Fl. bowling. 6 VII 77 p. 12 IX 96 p. spin. ºi 3 VIII 80 p.m.]“ R. braquer. 6. C. Fl. chiar.l. P. DN3) bradisísm s. –Comentariu de mici dimensiuni– „Tia ªerbãnescu l-a înþepat pe Ion Cristoiu cu floreta brefurilor. v. 2.] nesfîrºita inventariere a dejunurilor....“ R.z.. americ. boy... DN3) box s.pr. 6.n. 1. 6 [pron. -ã adj.]“ R. (peior.n.. 13 III 93 p. difuzate pe întreg teritoriul S. 504.m.. În aceste zile vã stau la dispoziþie piscine acoperite cu apã de mare încãlzitã. 1. 27 VIII 75 p.B.. 5.).. 10. încã 6 poduri.. braiográmã] //din Braille + -gramã// brain-drain loc. Hristea în R. 29 XI 96 p. PR 1950. 6/96 p.) ¨ 1. Breban– „[. Aceste «braillograme» vor putea fi. practic. o autostradã etc. 5..m. DN3) brazdométru s. autostop. Th.n.“ Sc.] dovedeºte cu prisosinþã cã obiceiurile alimentare sînt pe cale de a se schimba.“ (f. 1.. 1979 (fiz. –Pe scurt– „Bref.. „Personal uman? Peste 300 de servitori de gradul I.“ R. semafoare.] La acelaºi fenomen.l. 18 IX 74 p..n. 4. în propriile þãri.] era vorba despre amenzi aplicate în dolari unor nave strãine (pe lîngã prea obiºnuitele peºcheºuri în naturã: box-uri de «Kent». 1 (din braserie + terasã) brasíst s.z. 4.] lobdele ar urma sã fie tãiate mecanizat la centrele de preindustrializare a lemnului. 10 X 91 p.f.] invitînd [. 31 X 79 p. ¨ 2.. ca urmare a iniþiativei companiei «Western Union». box-office. 4 V 78 p. pivniþe.lit.. un film etc. (geol. 18 VII 81 p.lit.l. 18 V 84 p.M. 100 de boy (bãieþi de serviciu)“ G. mai nou.. cîrnãciorii conservaþi ºi carnea proaspãtã. a primit la sfîrºitul sãptãmînii trecute prima «braillogramã» din istoria telecomunicaþiilor. „Concomitent cu dezvoltarea economico-socialã ºi urbanisticã sporeºte ºi numãrul oraºelor care dispun de ºosele ocolitoare (numite ºi centuri sau bretele). ºi emisiune radio 12 X 82 (din brevet + -tecã) briánt.).l. 1978 (cuv. în stil. fr..lit. Noul palat din zona lagunei Veneþia va fi ridicat pentru a se preveni scufundarea lui definitivã din cauza terenului.m. Ev. în curînd. 9 (din boschet + -ar) botulísm s.B. v.“ R.. 29 X 76 p.“ R.lit.lit.B. ºi I.“ Sc. 8. 6 V 81 p. pe sub poduri. 133.]“ R. 5. 15 V 80 p.l. 4 (din it. DMC 1973. a ieºit din spaghetti-western ºi acum pozeazã în actor serios. v..) –Intoxicaþie alimentarã gravã produsã de un bacil– „Ultimul caz de botulism la Suceava.. 5 (din engl. [mîncare] contaminatã de botulism – v..f. un bufet-terasã.“ Sc. 7. fr. 10 V 85 p. adv.f. 19 XI 93 p.“ I. v. 5.I. bowling. fr. controlînd un fiºier bilingv (franco-englez).– „Cele 6 «bretele» de acces. ºi mascarpone (din fr. DMC 1960. 21 IX 84 p..] sã devinã antrenor de mîna întîi.] oameni fãrã familie. DHLF 1945. orb din Washington. ochiometru (din brazdã + metru) break adj. ¨ 2. –Braserie amplasatã pe terasã– „La Piatra Craiului se construieºte o braserie-terasã.. ºi minigolf (1973) [pron. I –A întoarce– „Dar nu-i nici o problemã. fr. box. 1 XII 78 p.boschetár • 47 • briánt. «Eva» etc. bãiat de serviciu într-un hotel– „[. brein-dréin] (din engl.] sînt aproape echivalente cu marele pod [Grant] fiind. (americanism) –Export de inteligenþã– „Þãrile în curs de dezvoltare sînt pe cale de a lua mãsuri serioase. s. 17 II 79 p. mai recent. reunind un fond de peste 42.“ R.] a fost poftitã la breakfast [.] O anchetã întreprinsã [.] proza lui Nicolae Breban a exercitat ºi exercitã o puternicã atracþie asupra criticii [. 79–80/96 p.l.. Dimitrescu în LR 2/62 p. brainstorming. (anglicism) –Micul dejun– „Existenþa celebrului «breakfast» este ameninþatã serios [.m. –Propriu scriitorului N. (med. cu tot cortegiul lor de intersecþii. v.l. 5 (din bras + -ist. – pl.“ R. 2. „La «Popicãrie» nu m-ai fi lãsat [.B. 16 X 95 p. 1. dar chiar sã ating mini-barul din camerã [.S. R. ºi Cont. 19. prin parcuri). 26 XI 93 p. DMC 1966. DEX. superparticulã (din fr.n. brec] (DN3 – brec) breakfast s. DN3) braillogramã s.. breinstórming] (din engl. 13 XI 63 p. bref) bretélã s. bretelle.] cu boy-ul. 1960 (formaþie glumeaþã) –Stinghie de lemn gradatã cu care se mãsoarã adîncimea arãturii– v. com.“ Sãpt. de azi pe mîine. între anii 1957–1983 [. v. engl. americanism) –Joc de popice automatizat– „28 aprilie–2 mai. 38/95 p. iar la Izvorul Criºului. fãrã îndoialã.. 1992 –Pastã de carne– v. 24 III 82 p.l. „Vrea el sã moarã pe cartoane. mai puþin briant ºi spectaculos histrionic.n.]“ Sãpt.lit. 111/95 p. luna-parkuri. DN3 – alt sens) brevetotécã s. 28 V 74 p. ºi supercivilizaþie (1979) (din engl.. „În ultimul sfert de veac nu mai puþin de un milion de cadre calificate au fost racolate din «lumea a treia» de cãtre þãrile occidentale industrializate [. (anglicism) –Cutie (de þigãri)– „[. 1977 –Incintã acusticã– v. „G.l. bowling. VLI) brandt s. ºi Sc.) –Ansamblu format dintr-o paletã (suport) ºi ambalajul propriu-zis folosit pentru depozitarea ºi manipularea mãrfurilor– „[. TIBCO [pron.) –Particulã nuclearã elementarã al cãrei spin se mãsoarã cu numere întregi– v. pentru reglementarea problemelor care apar drept cauzã a fenomenului de brain-drain. 22 V 77 p. 17 IX 74 p. s.... frumos ºi cu box-office.. (franþuzism) –Strãlucit(or)– „Îl secondeazã. „Luni dimineaþã [.– „Domnia sa [Dürrenmatt] nu fuge cu tot dinadinsul de avantajele unui bun box-office în lumea librãriilor. 6.. „Box-paleþii sînt ºi ei de cinci tipuri. 2 (din fr.) –Tip de automobil cu un compartiment de bagaje integrat în habitaclu la care se ajunge pe o uºã situatã la spate– v.000 titluri ºi descrieri de invenþii publicate de O.]“ R. 6 XI 60 p. 169/96 p. Lupu în SCL 6/82 p. „Despre «imensa orgã brebanianã» scrie. 3..“ I. 2 (din n.“ Sc.. 24 IV 74 p. box-palete sau box-paleþi (anglicism.

briquette. DMC 1970.“ R. abreviere din br[eakfast + l]unch.. 50/95 p. precum ºi din alte tipuri de fire.m. –Nuanþã de maron– „Începînd cu 1969. –A aranja. DEX – alt sens. brizglás] (din fr.“ Sc. 14 V 94 p.. însã este verde). DN3.n. 2 (din fr. 2.f.“ Sc. 3 (din broºurã + ghid) brunch s. 5 (din brun + roºietic) BTT s. 1991 –Bãuturã rãcoritoare cu gust de citrice– v.n. DMC 1969. brunch (1970). –Ghid redus.] sã iasã la pensie [. la cel mai curat dejism cu putinþã. „Obiºnuitul briefing de presã din fiecare vineri de la Palatul Victoria [. DN3) buclé ¨1.“ I.. –Calitatea de a fi bucureºtean– „Las’ cã acest atribut de «bucureºtean» mã iritã teribil [. cf.] chiar ºi la vîrsta de 70 de ani. brillance. 12) brífcor s. pe lîngã clasicele conserve de peºte ºi brichetele de peºte oceanic congelat [..] aparatul lui I. brokerage) brokeráre s.f. DN3) brichétã s. Pãcat cã data aleasã nu a coincis cu ancorarea în portul Constanþa a pachebotului «Regina Prima» care efectueazã o croazierã avînd la bord un mare numãr de bridgeiºti care ar fi putut lua parte la turneu. DN – alt sens. 1. 7 (din Bucureºti + -ean + -ã) bucureºtenísm s. –(Despre lînã) Care are mici excrescenþe– „Ca urmare s-a contractat un numãr de 800 mii bucãþi de tricotaje fabricate din fir buclé. 8.lit. bot. 16-22 XII 93 p.lit. patriot ºi naþionalist. –Mobilã de bucãtãrie. autocurãþa (din bronho. adaugã de obicei numai poleiala. stofe) Faptul de a fi buclat– v. a modela în scop de înºelãciune– „[Ceauºescu] îºi bricola imaginea unui domnitor pãmîntean.]“ R. 23 II 90 p. la Brãila funcþioneazã cea mai mare secþie de decorticat din þarã). ºi ºtiinþã-ficþiune (1969) (din fr. Hristea ne înºtiinþeazã cã îl cunoaºte din 1948. S. v.“ Curierul rom. 16 XII 62 p. 29 XII 74 p.B. brífing] (din engl. 5/96 p.“ Sãpt.. (anglicism) „A fost invitat la un brunch (ceva între mic dejun ºi prînz) cu ºi la Andrei Codrescu“ R.. DN3) briánþã s.] pentru cã «bucureºtenismul» e o atitudine provincialistã [. –A face treburi cu caracter meºteºugãresc în propria locuinþã– „N. ardei.) –Sfãrîmãturã (alimentarã)– „La Brãila a fost realizat un nou sortiment de pîine cu amestec din fãinã de orez.n. ºi scris ºi bridgist] (din bridge + -ist. îºi dã drumul cu brianþã. 4 VIII 94 (din fr. puse alandala– „Acþiunea a fost plasatã într-o singurã odaie (atelierul pictoriþei? budoarul ei?).– „[Primul ministru] a decis ca purtãtorul sãu de cuvînt sã organizeze zilnic cîte un briefing [cu presa]. 5 (din bufet + bar. 1964 (med. cu o singurã uºã.. 326) bufét-braseríe s.R. 17 XI 75 p.n. 9 III 74 p. anul cînd au apãrut primele simptome ale catastrofalei secete din Africa.f. navã-dormitor [pron beteté] (abreviere din B[iroul de] T[urism pentru] T[ineret]) bucãtãríe-típ s. 1976 (text.n. bufetul-cabanã Rãdãºeni. PR 1945.lit.l.. (anglicism) –Reuniune de informare ºi de lucru într-un minister. 2 (din bucãtãrie + tip) bucláj s. „Instalarea lui Everac în fruntea Televiziunii echivaleazã [. –Acþiunea brokerilor– „Prin intermediul lui I.. voluminozitate (din fr.inv.“ Sc. 6.m.. halã domesticã într-un fad bric-à-brac.“ R. 2 (din bufet + cabanã) bufét-clásã s. contra unui comision. DN3.M.“ Sc. (fig.l. fãina de cartofi cu cea de orez. –Care se referã la bridge– „Luaþi cunoºtinþã ºi de cum trebuie sã vã drãmuiþi timpul liber. dughenar brise-glace (franþuzism) –Cuþit de spart cuburile de gheaþã– „Arma nu mai e însã un brise-glace. T. 21 (din broker + -aj. I ¨1.“ Sãpt. 3 XI 78 p.) –Ramurã a medicinei care studiazã bronhiile– v. v.“ Gaz. 12 [pron. 42/93 p. pluteºte peste livezi..“ R. americ.. ci un coupe-papier.C. ºi R. (franþuzism. morcovi. din fire cu efecte speciale (bucleuri. C. 17 IV 80 p. DEX. Dimitrescu în RRL 1/69 p. bouclé) bucureºteánã s. DMC 1971. „Noile modele de îmbrãcãminte tricotatã sînt realizate din fibre naturale în amestec cu fibre chimice.f. (anglicism) „Profitînd de criza de carburanþi. -ã adj. 143/95 p.f.]“ R. ² (adjectivat) „Conopida broccoli este cea verde albãstruie care se gãseºte în Piaþa Amzei. 4 [pron.“ R. pentru a putea participa la cît mai multe manifestãri bridgeistice. ºi bridgeist (1974) [pron. 6. Slama-Cazacu în R. v. livr.) –Strãlucire– „A. –Intermedierea de valori mobiliare– „FPP-urile au convenit sã organizeze la nivelul fiecãreia. 14 I 71 p. exasperant. la anul.H.. 20 V 86 p.M.l. Th.f. astfel. monotonizînd. briefing. a organizat un reuºit weekend-bridge-istic la Mamaia. „Clãdirea autogãrii «Griviþa» cuprinde ºi un bufet-bar pentru rãcoritoare ºi gustãri.lit.. 5.f. 10. intrarea ºi ieºirea personajelor. 3.n. 1967 –Bufet cu specific de braserie– v. oamenii de casã ai lui Ghiþã Dej.l.]“ R.n. 24. broker) brokeráj s. 16 IV 77 p.. 29 X 91 p. 5 VII 74 p.“ Cuvîntul 33/93 p. 15–21 IV 93 p. în America Centralã ºi de Nord au fost înregistrate particule de praf brun-roºietic de provenienþã saharianã – fenomen pus în legãturã de cãtre specialiºti cu serioase perturbãri climatice.l. 17 IV 80 p. brokerii români au toate ºansele [. flameuri etc.C. DN3) bricolá vb. Fl. 2 (din fr. café-bar (din bufet + braserie) bufét-cabánã s. 14 (din pl. activitãþi de brokeraj – schimb de certificate“ R.. 7. DT. bricoler.“ R. DTP..n. –Produs sub formã paralelipipedicã din peºte îngheþat– „La magazinul «Delta Dunãrii» [. „Afirmaþia îi aparþine unui broker (agent de bursã) care a lucrat la importanta firmã americanã de brokeri Drexel Burnham Lambert Inc. s-a luat mãsura amenajãrii de bufete la vagoane clasã. o întreprindere etc.“ R. adj.l.. 13 (din bucureºtean + -ism) bufét-bar s. 15–21 IV 93 p. brigístic] (din bridge + -istic) briefing s. III 93 p. DN3) broccóli s. 5.l. 7 [pron.] bridgiºtii deveniserã un fel de [. 4.+ -logie) bronhoscóp s. 7. –Bufet amenajat în interiorul unui vagon clasã– „De asemenea.B..l. 5. Fl.. toate aceste pretinse persoane onorabile sînt de fapt niºte infractori care au format peste noapte categoria clandestinã a brokerilor (intermediarilor) de petrol. –Bronzare– „Razele ultraviolete vã asigurã bronzajul în toate sezoanele în salonul de cosmeticã Venus. PN 1987) brun-roºiétic. engl. 2.] transcendentali. 6 (din fr. –Bufet la care se servesc bãuturi– „O altã noutate: bufetul-bar modern amenajat pe un vagon întreg (autorapidul «Sãgeata» de pe linia Bucureºti-Eforie Sud) ºi bufetul-bar instalat pe o jumãtate de vagon (la acceleratul Bucureºti-Timiºoara)“ R. ºi Timiºoara Internaþ.. Frazele lui acoperã cu staniol lucitor improprietatea cea mai evidentã [. nopeuri.lit.m. „Dacã la bursele occidentale meseria de broker se sfîrºeºte la 35 de ani. 6. stã cîteva zile la cabana sa de lîngã Cîmpina unde va cosi ºi va bricola cum a fãcut ºi vara trecutã. care poate servi drept etalon– „Dotarea unei bucãtãrii-tip necesitã un element masã-dulap ºi douã elemente suspendate.S. –Bufet amenajat într-o cabanã– „Vã indicãm urmãtoarele unitãþi: Stîna ºi bufetul Iliºeºti.] cu întoarcerea la perioada de dinainte de ‘65. prin broºurile-ghid. bronzage. bric-à-brac. esofagoscop (din fr.]“ R. în formã de broºurã– „Popularizarea sa vine de la centru.briánþã • 48 • bufét-clásã M.l. -ã s.sp. DN3) bronzáj s.“ Sc.) –A pune cap la cap– „Bricolînd locuri comune despre poeþii în discuþie.“ Cont.]“ R. PR 1930. þelinã [. parcã peste însuºi spaþiul mioritic [.. obþinutã prin mãcinarea brizurii rezultatã de la prelucrarea orezului (cum se ºtie. DEX-S) bric-à-brac s. DT. DN3) bridgeist.] un briefing cu ºefii de catedrã. 14. broccolo) it.. Nu e nimic de mirare în asta. 1 VI 93 p. „[. 2–8 XII 92 p.. brillant.. 30 IX 79 p.l. cîtã vreme ideologia fedesenistã a fost bricolatã în minþile sprintene ale lui Bârlãdeanu ºi Brucan. 16 X 95 p.f.C. 7 [pron. 21 (din broker + -are) bronhologíe s.n. ¨2. Curierul rom. „De ce tocmai societãþile de valori mobiliare (de brokeri) au fost excluse de la intermedierea schimbului cupoanelor pe acþiuni?“ D. v.“ R. s.]“ As 74/VI 93 p.l..n.n. ºi Sc. (sport) –Echipã sportivã cu sediul în Bucureºti– „Deci victorii «la indigo» ale bucureºtenelor care au jucat în Capitalã. Este înlocuitã. 9. v. 12 I 78 p.“ Calende 6 VI 93 p.“ R. ¨3. [este] inteligent cu mãsurã (iatã o supremã probã de electrificare interioarã: sã înþelegi ºi cã uneori prea multã brianþã stricã). DEX-S) broºúrã-ghíd s. 2 (din fr. peste cîmpuri. 25 I 65 p. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 26 XII 75 p.) –Tip de legumã verde cu gust ºi aspect de conopidã– „Tãiaþi felii urmãtoarele legume crude: Brocoli (sic!) (seamãnã cu conopida.l. 30 VII 80 p.n. 16 X 95 p. restaurantul Vatra Moldoviþei. ºi dealer (din engl.“ R. 30 XI 74 p. –Jucãtor de bridge– „Recent A. Comat Timiº a plãtit 3500000 lei pentru brokerarea a 11827 certificate.“ Sc. broccoli) bróker s. DEX.“ Sc.l..“ ¨2. 8 IX 67 p. internaþ. 4. v. 1981 (med. „Domnul profesor conduce [. turneul fiind cîºtigat de P. DEX. 4 VIII 83 p.lit.. (franþuzism) –Adunãturã de lucruri vechi. brisure. brise-glace) brizúrã s.] se gãsesc. foarte mult cerute de cumpãrãtori pentru sezonul cald. în spaþiul a douã compartimente: astfel de bufete-clasã funcþioneazã în . 9.n.. bronchoscope. bouclage. (alim. -ã adj. 28 III 83 p. 11 XII 67 p. bránci] (din engl. 1975 –Oficiu care se ocupã cu excursiile tineretului– v.T.) –(Despre lînã.-M.“ Expres 3/95 p.). (sg. „[. în sensul cã erau priviþi ca o categorie de dãunãtori sociali.“ R.n.) –Aparat medical cu ajutorul cãruia se vãd ºi se cerceteazã bronhiile– v. 2 (din fr. în Romanian Digest. (italienism.f..l. 17 (din fr. DEX-S) bridgeistic. DMN 1957.

a sondat. DN3) bunráku s. ºi biºniþar.“ As 182/95 p. chiar ºi dupã ce o sã termin facultatea. v.. 31 X 75 p.) –Aducerea unei þãri cãtre distrugerea totalã.“ Emisiune TV (din butic + -a) buticár s. fr. (biol. v. DN3) búrtã s. sînt buticarii. boursier. „Nici chiar [filmul] «Patul conjugal» nu este scutit de «burþi» scenaristice. 6 [pron. –Persoanã care lucreazã pe un buldozer– „Buldozeristul D. DPN 1983.“ Ev. clãdire foarte înaltã– „Cu toate acestea.] include spectacole de teatru clasic japonez de tip «kabuki».lit. 23 X 75 p. 2 (din Bulgaria + -izare) bun. Zafiu în Luc. „Basmul.lit. apãrut în Editura Cartea Româneascã) de T. I. 5.. 18 VI 74 p. „[. vezicã biliarã (prin metoda laparoscopicã).. (com.] a cãrui formã seamãnã cu o labã de urs.“ R. serios– „Dacã recitim ultimele programe sãptãmînale apare o întrebare fireascã: de ce din trei filme. by-pass-uri. Mai mult. cum le numeºte «Neue Zuricher Zeitung» ar sta o ºtire din San José. potrivit cãreia compania «Standard Fruit» îºi va înceta..] dl.. 9 IX 77 p.] operat de triplu by-pass [. „Buwi-plast este un nou produs destinat lustruirii pardoselilor din material plastic.n. Pamfilov» prelungeºte însã pentru mai multã vreme prospeþimea florilor. R. „Este adevãrat cã «buticarii» vor trãi mai bine decît mine. lungime (nedoritã)– „«Scrisori de vacanþã» (roman epistolar. braca (din engl.. la care sînt invitaþi sã rãspundã spectatorii cuplajului interbucureºtean de miercuri. dar ºi unele «burþi» ale textului.l. [.. dar nici unul nu a fost o comedie [. 24. el are ºi rol de conservant. 30 III 79 p. ºi 23 X 93 p. –(Sens dezvoltat dupã 1989.lit. cu buildinguri impozante. 5 (format cu -plast „plastic“) by-pass s. Cîteva tablete din acest preparat denumit «Buton» menþin pînã la o lunã calitãþile florilor tãiate. 545) butón s. 5.]“ R. din Ciukotka a gãsit un bulgãre de aur nativ [.B. scris ºi bai-pas] (din engl. engl. pe bune.n. de obicei de serie micã– „Suflarea femininã a cãutat.] «pe bune» cum se zice?“ Sãpt. încadrîndu-se în normele legale. a se înþelege bine (cu cineva): „Adrian este pe bune cu Dragoº ºi cu Nicolae.) buticá vb.l.. 11 VI 81 p. 15 III 76 p. R. 11. DN3) buldozeríst s. Irina Preda în LR 10/92 p. 20 XI 91 p.n. 36/94 p. precum ºi spectacole ºi concerte [. (constr.“ R. building.“ R..“ R.l. bai-pés. 17–18 X 92 p.lit. 6 V 77 p. cf. 18 VII 91 p.L.n. buticcaro. 38/93 p.. americanizarea oraºului Quebec este vãditã în cartierele lui noi. 4 (din buletin + anchetã) bulgarizáre s. braserie-terasã (din bufet + terasã) building s. 4.“ Lit. agenþii bursieri pot vinde chiar ºi vapoare transoceanice. arse.“ R. boutique. conþinînd nu puþine pagini de epicã izbutitã.. ºi Cont. 13/92 p.l..n. nici unul. rînduri întregi de case abandonate distrugerii. Uriþescu CV 24–25.m. în 1996–97. „Kelly e mãritatã «pe bune» de 4 ani.z. „[La Cluj se fac] operaþii de intestine. (lb.“ R. 8..l. în curînd. (anglicism) –Operaþie chirurgicalã care are drept scop restabilirea circulaþiei sîngelui în urma ruperii unei artere– „[. buticã. bílding] (din engl. 29 IV 77 p. 22.“ R. fr. 13 III 67 p.. de multe ori peiorativ) Magazin de dimensiuni reduse.] posibilitãþi firmã strãinã. a defriºat magazine ºi boutique-uri întru aflarea lenjeriei adecvate. D. bungalow.. 2. 3. 7 [pron. precum.l. 8 IX 67 p.“ Sc. „Închiriez apartament douã camere [.. I –A se umple de buticuri– „Staþiunea balnearã s-a buticat. „Directorul BRM ne spune cã.lit. 3. amenajat fãrã pretenþii ºi care vinde mãrunþiºuri– „Cred cã peste 90% din buticuri sînt de tipul consignaþiei cu marfã strãinã..“ I. 7/97 p.) „Un preparat realizat în Uniunea Sovieticã de cãtre cercetãtorii de la secþia de spaþii verzi a Academiei «K. DEX.. 5. Privatizarea n-a coborît.f.lit. v. DMC 1966) .. 1963 –Bufet amplasat pe o terasã– v. var.l. ºi valvulotomie (1984) [pron. 8. buton) buwiplást s.l. 5.refl.. 6. –Buletin prin care se efectueazã o anchetã– „În numãrul de mîine al ziarului nostru va apãrea un buletin-anchetã. BD 1968) bursiér. „Acumularea ororilor: buildings incendiate. «nô» ºi «bunraku». 9 IV 81 p. by-pass.“ I. bunraku. DN3.) –Adevãrat.. inginer D. ºi la noi ºi în sudul Dunãrii.l. ºi shamisen (1974) ( cf.]“ R. -ã adj. activitatea în aceastã þarã.“ R. cf. building. –Proprietarul sau gestionarul unui butic– „În concurenþã cu biºniþarii. it. 13 V 94 p. 5 (din buldozer + -ist) buletín-anchétã s. cf.f.R. 6 (din rus...“ Sãpt. „Regizorul filmului [. 12 (de la burtã “abdomen“.bufét-terásã • 49 • by-pass rapidul «Traian» de pe linia Bucureºti-Timiºoara. un mic magazin de prezentare a creaþiei de gen a meºteºugarilor.C.] ceea ce nu înseamnã cã filmul nu are ºi cîteva «burþi» cum se zice în jargon.. capitala Republicii Costa Rica. 19 VII 79 p.n. v.“ R.“ Sc. 25 VII 77 p. -ã (adj. în indecizia guvernanþilor de a tãia în carne vie. butíc. bungalow. în anul ºi jumãtate scurs de la revoluþie în adîncul economic. 18 VII 91 p. dar are bune ºanse sã se impunã. 2.“ Sãpt. (cuv. ºi înfãþiºînd un fenomen mai profund ºi mai complex. franþuzism) ¨1. meandre cum s-ar zice mai poetic. vorbitã) –Excrescenþã. 5. cabinet medical. 16 ² a fi pe bune (cu cineva).m. 1981 –Casã (de vacanþã) cu un singur nivel ºi cu verande– v. Bulgaria– „Bulgarizarea spre care ne îndreptãm în galop îºi are originile.n. nomenclaturist (din butic + -ar. 1 (din bufet + clasã) bufét-terásã s. în expresia pe bune (arg. „O parte din modelele prezentate vor fi puse în vînzare la «boutique»-ul «Moda». magazine goale. boutique) (din fr. 3. v. 2. PR 1948. 350) bungalóu s.“ Cont. (pol. 8 VI 93 p. ferestre sparte deschise spre vid.] tocmai taie «burþile» la montaj.B. butic [. 12 VIII 80 p.“ (C. D. ¨2. Lupu în LL 3/77 p. Cuvîntul nu existã în dicþionare. DEX-S – sensul 1.B. 6. 14 V 71 p.) –Referitor la bursã– „Se pare cã la originea acestor dificultãþi bursiere. se intituleazã «O albã ca zãpada ºi cei ºapte pitici negri ca noroiul»“ R.] acum trei ani. al Centrului de îndrumare a producþiei ºi creaþiei meºteºugãreºti. 2.Am. 23 XI 92 p.“ As 146 p. anglicism) –Zgîrie-nori.“ R. prin analogie de formã) butíc s. 16 II 78 p. DEX. 4 (din fr. jap) –Teatru tradiþional japonez de marionete– „Programul [.“ R. –Magazin mic în care se desfac confecþii.

–Catalog de expoziþie.“ I.. 25 III 74 p. dupã engl. it. 12 I 79 p. Cu apa încãlzitã în aparat se preparã însã nes-café. (alim. 9 (din fr.l. deci opus într-o anumitã mãsura paratiroidei. 26 (din caiet + catalog) caiét-prográm s.) –Fotbalul italian– „«Calcio» nu are bani sã îl plãteascã pe [jucãtorul] Hagi“ R. în principal. 24 XI 61 p. –Cabanã folositã exclusiv ca dormitor– „Un colectiv de specialiºti a proiectat ºi construit un nou tip de cabanã-dormitor pentru lucrãtorii de la construcþii. 3 VIII 67 p. Cabana are o capacitate de 32 locuri. café-frappé. 4 ºi 11. Casa Scriitorilor a editat un elegant caiet-catalog cuprinzînd: un comentariu plastic.“ I. DMN 1969) cabinét de planificáre familiálã sint. ca ponciuri cu lãmîie. fiind asigurate atît mijloacele necesare revenirii lor în condiþii de securitate în interiorul cabinei-mame. pentru reconfortare. (alim. fr. „Aceastã apariþie ne rememoreazã «caietul-catalog» editat cîndva de revista «Secolul 20».. 8. ºi R. cf. –Local unde se servesc cafele ºi bãuturi alcoolice– „Reþeaua comercialã din cartierul Drumul Taberei se va mãri cu încã patru unitãþi ce urmeazã sã se deschidã în complexele nr. terenuri de sport.“ Sc. cagoule. 217–218. –Program (de spectacol) sub forma unui caiet– „Pa canavaua unei farse-balet (de tip molieresc.] 17 cofetãrii ale ICR 1 [. 10 IV 74 p.B.f. 1985 –ªef de bandã criminalã– v. avînd restaurant. specialitãþile de îngheþatã [. –Cabanã dotatã cu facilitãþi care o apropie de statutul de hotel– „În primele zile ale acestui an s-a dat în folosinþã o cabanã-hotel la Peºtera-Padina (Dîmboviþa).l. caº-radiatór] (din fr. DEX-S) cálcio s. Guþu Romalo C. odatã cu lucrãrile lui C. 26 IV 77 p.n.l. pilulele «de a doua zi» (dupã contactul sexual neprotejat). planul respectiv a fost extins. DN3) caft s. acest cabinet oferã gratuit studenþilor ºi elevilor cele mai variate metode contraceptive: pilule orale [. un pianist care va susþine un program de café-concert.“ R. 24 VII 67 p. iar în imediata vecinãtate. (astr.) –Cabina principalã dintr-o navã cosmicã– „Collins [. în fiecare numãr prezentînd actori. 17 X 70 p. 6 VII 74 p. reproduceri de lucrãri expuse. s.] canalul principal va iriga peste o mie de «cabaleria» (1 cabaleria = 13. 1.C cabaleríe s.m.f. DEX. – situaþia va fi grea.“ Expres 19–25 V 92 p. PR dupã 1960) cabotinizá vb. 2. caballería) cabánã-dormitór s. BD 1970) cafetiérã s. 30 VII 80 p. aºa cum ar fi normal. în locul unei orchestre.lit. franþuzism) –Gen muzical specific spectacolelor prezentate într-un restaurant– „În 42 de restaurante au debutat orchestre de café-concert. de pe Lunã – a precizat F. 4 (din caiet + program. DEX-S) café-frappé s. 5 X 84 p.“ Cont. 6 (din calamita.f. FC I 48. poezii inedite.. 4. Mecanismul de apariþie al unor afecþiuni osoase (ca osteoporoza ºi osteopetroza) sau unele boli endocrine este strîns .l. care a fost denumit calcitoninã (sau tirocalcitoninã) cu rol în scãderea nivelului calciului sanguin. DEX.l. 25 III 74 p.. 13 (din cabotin + -iza) cacaoríe s. calamité. 5 (din cabanã + hotel) cabánã-restauránt s.m..“ Sc. I –A deveni cabotin– „Am mers eu grãbit [la cinema] sã vãd cum se cabotinizeazã puºtiul [un actor copil]. DEX) cagúlã s.B.] sterilete. DEX-S) calamitát. engl. „O scurtã escalã la cafe-barul «Carpaþi». cabine-mère. (cuv.. 8 (din fr. cuv. înglobînd încã 900 de cabalerii. de o cofetãrie ºi de un bufet-braserie.. 2 [pron. 6 (din cabinã + mamã. 28 X 66 p. 16 (din cafti. Avram în SCL 3/72 p. favela (din fr. 21 VI 84 p. café-frappé.“ Sc. 21 VII 69 p.n. café-concert. 7 IX 96 p. „Aceastã «salã de operaþii pe roþi» este destinatã. cît ºi sortimental. cu gîndul la un nou caiet-program al Teatrului «Nottara»“ Sãpt. 15. 14 VII 93 p.B. ºi Luc. chiar dacã noua unitate este dotatã ºi cu aparat modern destinat acestui scop. 1. bar de zi.. 65. dupã fr.f. DN3 – alt sens) caiét-catalóg s. 3. v. Nu se poate însã servi cafea-filtru. 2. 2 (din fr. 4.) –Bãtaie– „[. –Glugã (trasã peste faþã)– „Castelul Norman din Scoþia a sãrbãtorit «a 500-a aniversare a fantomei castelului». ºapte portrete de G.B. café-filtre.f. 6.]“ I. 5 (din fr.43 ha) au cunoscut astfel largi metamorfoze înnoitoare: de curînd. 23 IV 79 p. DN3. 232. 15 calcitonínã s. 3..“ R.. ºi H.n. v. V. 1973 (formaþie glumeaþã) –Întreprindere în care se fabricã produse cu cacao– v.l.l. 297... patru magazine de cafea-dulciuri din centrul Bucureºtiului sînt închise în fiecare luni.. 2 (din cabanã + restaurant) cabínã-mámã s. 1 II 71 p.l.“ Sc. –Unitate de mãsurã agrarã din Cuba ºi Porto Rico– „Începînd din 1968 nu mai puþin de 5000 de cabalerii (unitate de suprafaþã egalã cu 13.B. 3 VIII 93 p. mazagran.. 5 (din cabinet + planificare familialã.. paravane. (sport) –Sportiv care participã la întrecerile de caiac– „Caiaciºtii ºi canoiºtii români învingãtori în Danemarca. „Am alcãtuit caiete-program cu conþinut mai general. oarecum în felul în care Robbe-Grillet descria cafetiera din «Le Mannequin».“ I..43 ha) de plantaþii de trestie de zahãr. cafe-consér] (din fr. 3 VII 74 p. 3 IV 64 p. 13 X 79 p. „Cea mai mare reþea de irigaþii din Cuba se aflã în curs de construcþie în provincia Guantanamo [. 9 VI 75 p. (spect. 3 (din cabanã + dormitor) cabánã-hotél s. friºcã ºi. mai vechi în limba românã. „Admiþînd cã o nouã defecþiune a dispozitivului de cuplare a survenit la întoarcerea lui S. „Ca urmare a mãsurilor întreprinse de organele sanitare a fost prevenitã epidemia în zonele calamitate. 5. ªi. ºi M. DN3. -ã adj. (Concept introdus oficial în þara noastrã dupã decembrie 1989) „Lîngã Spitalul studenþesc [s-a deschis] un cabinet de planificare familialã (CPF).B. de magazinul universal «Favorit».l.“ Gaz.lit.l. ciocolaterie (din cacao.“ R. 7 II 85 p. ºi cagula [. 31. 6. –Care a suferit de pe urma unei calamitãþi naturale– „S-a adus sãmînþã de porumb timpuriu [. 5 IX 75 p. Este vorba de un cafe-bar. (arg. DN3) caíd s.] pentru a se face imediat reînsãmînþarea suprafeþelor calamitate. DEX.P. 17 VIII 64 p. 5 (din caiac + -ist. (franþuzism) –Mobilã care ascunde caloriferul– „Posibilitãþi noi de utilizare a ceramicii în interioare: cache-radiatoare. 4 (din sp.] în faþa ambasadei Germaniei la Bucureºti a avut loc un «caft» general în care au fost angrenate numeroase persoane care aºteptau intrarea la vizã.l. –Aparat pentru preparat cafeaua– „Între douã gesturi ale personajului. 34/95 p.“ R.“ R. ºi R.“ I. ºi Cont.f. Aparatul în cauzã este folosit drept [.n.“ R.lit. un «Sintonic» cu gheaþã.) –Bãuturã preparatã din cafea rece cu îngheþatã. atît cantitativ. acordãrii de prim ajutor în zonele calamitate.“ Sc. 2.“ I.“ R. alcool– „Considerabil vor creºte.l.. M. 4 (din cafe[nea] + bar. v.f. Fl. s-au acumulat dovezi cã tiroida secretã un hormon. 21 VI 63 p. planning familial. –Tip de magazin alimentar profilat pe vînzarea cafelei ºi a dulciurilor– „Pe o distanþã foarte scurtã.) –Hormon tiroidian– „Relativ recent. –Cabanã care conþine un restaurant– „Duminicã la cabana-restaurant «Izvorul rece» de lîngã Sinaia.] oalã pentru încãlzit apã ºi nicidecum pentru prepararea cafelei-filtru. regizori ºi scenografi. 5 [pron.. 22 V 74 p.“ Sc. 5 (din cafea + dulciuri) cafeá-fíltru s.f. cf.“ Sc. naratorul descrie pe o întreagã paginã o scrumierã de Limoges.G.. DEX-S) cafeá-dúlciuri s. cît ºi materialul selenar. DEX-S) café-concert s. eventual. 3 XII 77 p. caïd. 3 II 71 p.lit. 9 II 67 p. dar nu dramaticã. „A. „Il calcio se pune în miºcare“ R. dupã modelul lui lãptãrie) cache-radiator s.) –Cafea preparatã cu ajutorul filtrului– „În Tîrgoviºte s-a deschis o unitate tip «Express» destinatã consumatorilor de cafea. cache-radiateur) café-bar s. compoturi pasate.. fr.] ºi-au adãugat sortimente noi. sub formã de caiet– „Cu acest prilej.P.f. Sc. lung.“ R.“ R.n. 87.n. (med.“ R. Gransner M. 4. 10 IV 74 p. cafetière.n. Dimitrescu în LL 10/65 p.f. FS 244. DN3) caiacíst s. 220. FS 247.“ Sc. 11 I 73 p. v..“ R. se pretinde în caietul-program) s-a brodat un pretext de relaxare cu totul neaºteptat de periferic.f. participanþii aveau costumaþia de rigoare – halatul alb.] va rãmîne singur la comanda cabinei-mamã. DEX. café-filtre. „Pentru aceastã parte a restaurantului a fost prevãzut.

l.m. –Membru al Camorrei– „Potrivit relatãrilor poliþiei «camorriºtii» se masacreazã între ei în toate cartierele oraºului. DHLF 1971. campus. 1 (din camerã + dormitor) cámerã-laboratór s..l.f. Fiecare cupon dã dreptul la 5 litri benzinã gratuit.. 5.l. în baza cãrora pot sã-ºi stabileascã itinerariul ºi programul de concediu.D. 2 XII 84 p. fr. DN3. ºi P..]“ Cont.) este amplasat un institut de învãþãmînt superior cu toate anexele sale– „[.lit. 4. „Explozia unui camion-cisternã care transporta propan pe autostrada trans-canadianã [.“ Sc.“ R. Mai multe ecrane luminoase permit afiºarea rezultatelor de ordinul a 9 cifre. în citat se face confuzia între campanella “clopoþel“ ºi campanile ”clopotniþã“) camping s. chémping] (din engl.l. DEX-S) camorríst s. –Camerã în care este instalat un laborator– „Construcþia [.. fr. DT) camión-platfórmã s.“ Sc. El va putea fi folosit. D. 28 III 74 p. din care se extrage marijuana. DN3) calendaritáte s. camere-birou complete.A. cît ºi ca ceas.“ Lit.. „Minighid. camere-depozit etc.“ Gaz.“ R.. 16 VII 93 p. „Calculator-ceas. oricît de interesante..“ R.n. cele interioare cu cristaluri – piesã solidã.C. 1 (din camerã + depozit) cámerã-dormitór s. Toby ºi Simona se joacã în camera de zi a bunicilor.“ R. 4 (din calorifer + -ist. care este un fals anglicism. Constantinescu în LR 1/73 p. DN3) camping-caravaning s. dar de aceastã datã a radioteleviziunii cameruneze.U..l.. 2.“ R. 3. MP 1962–65.“ R.. –Camion cu partea din spate alcãtuitã dintr-o platformã– „Recent.. 16 V 74 p. a anumitor substanþe– „Un grup de fizicieni gruzini au realizat o camerã de scintilaþie-traiectorie cu care urma unei particule elementare poate fi fotografiatã în cinci sutimi de milionimi de secundã.. (anglicism) –Prostituatã convocatã telefonic– „O altã categorie. fr.] ºi de cameramanul R. DMN 1958. camion à plateforme.f. 5 (din engl. 3 IV 74 p.Am.f. Teoreticianul camerei-stilou transformã ritmurile compoziþiei în montaj într-o frazare sobrã. lat. (mar. 26 IV 77 p. sînt ºi specioase ºi previzibile. „Minicalculator. PR 1949. 2 (din it. 30 VIII 80 p. 28 XI 63 p. dulapuri combinate. –Tip de mobilã care dã unei încãperi aspectul ºi folosinþa exclusivã de birou. din þarã ºi peste hotare. o clopotniþã (o campanella italianã). 2 (din camion + ºcoalã) Camorra s. DEX.Tr.... 3 (din fr.. DN3. ºi I. Fl. (înv. 6 (din it. BD 1970. a romanului– „La frumuseþea ima- ginilor. „Asupra lor [cãrþilor] se reped nu numai studenþii din campusuri. în sfîrºit. de 1 aprilie..“ Sc.l. atît ca minicalculator. un aparat electronic cu funcþii multiple.]. 6 IX 62 p.“ Sc.“ R.“ I.B. ºi Sc. DMC 1978) cámpus s. caméra-stylo) camerunéz. 14 IV 84 p. în timp ce ºoferul vehiculului dormea într-un motel.f.) –Operator cinematografic sau de televiziune care manevreazã camera de luat vederi– „A fost ajutat de un excelent ºef de imagine.s. peste 300 de «canabicultori» sînt angajaþi în aceastã activitate în peninsula Guajira. Cînd calculatorul nu este folosit.. Sc. 30 III 73 p.f. 20 VII 82 p. 21 V 64 p.] cuprinde camere-laborator..f. O camerã cu captatori culege radiaþii gamma ºi transmite informaþiile unui computer. cu începere din luna iulie. toate dotate cu mobilier ºi aparaturã modernã. 5 X 62 p. calcitonin.f. 5. camion-citerne. ºi o echipã de cameramani care au dat incredibile probe de virtuozitate [. 6. cameraman. 7 [pron. DN3.l.B. 3 (din calendar + -itate. 26 V 77 p.. bibliotecã cu patru uºi – cele exterioare în blat masiv. v.] din timpul dinastiei Kin (1115 –1234). (livr.. cf. 27 I 62 p. (cinem. Spre a afla cã în acea zi. Mai întîi l-a traversat un camion-platformã cu o încãrcãturã de 400 de tone.] Potrivit mãrturisirilor celor arestaþi. transmis prin engl. 8 III 67 p. Il.n. 9 (cuv. 18 X 65 p. camping.“ Sc.m. colgãl] (din engl. americ. –Cultivator de canabis– „O mie cinci sute de hectare cultivate cu canabis sau cu «cînepã indianã». –Persoanã care se ocupã cu reparaþiile de calorifer– „Un caloriferist refuzã bacºiºul umilitor pe care i l-a oferit povestitorul. 32.] au rãmas în campusuri pentru autogospodãrire.. –Camion care serveºte la transportul lichidelor– „Un camion-cisternã conþinînd 22500 litri de whisky a fost furat la Montreal.f. fãrã a exista însã acel calm-plat (apã absolut liniºtitã..] pentru a transborda conþinutul vagonului deteriorat în camioane-cisterne. cu tapiseria în ton roºu..). 19 X 84 p. (greºit pentru campanile) „Proiectul ansamblului [bisericii greco-catolice de la Cluj] cuprinde: biserica-sanctuar [. calendaritatea în latura existenþialã.. 4 X 74 p.f. 6. F.“ R. 18 II 84 p. a fost încercatã rezistenþa Podului Lukeukiao [. 6. DEX. chémping-caraváning] (din fr.“ I.l.B. 4] (din fr.n. –Din Camerun– „Tot o glumã. a fost arestatã «Pupetta» Maresca.“ R..“ I. ºi experienþa lor e limitatã fatal la specia umanã universitarã ºi la evenimentele interne ale universitãþii care.n..] exclude din principiu cronica faptelor inutile. camerounais. În Franþa a fost deja anunþatã apariþia unui calculator-ceas cu brãþarã. 5.calculatór-ceás • 51 • canabicultór corelat cu efectele calcitoninei. v. cazare în hoteluri ºi locuri de popas – ºi jumãtate de pensiune..l. 16 IX 85 p. 3 VII 93 p.] cura cu hrean influenþeazã pozitiv calculoza biliarã ºi renalã [. camerã de lucru (studiu)– „Activitatea de proiectare a mobilelor a fost îndreptatã spre acele tipuri de mult solicitate. aparatul are rol de ceas.l. probabil creaþie a lui E. nici un avion nu sosea de peste ocean. concursul de canotaj s-a bucurat de un real succes. compusã din birou masiv cu uºi laterale.l. 7 (din camerã + laborator) cámerã-stilóu s. DT) camión-ºcoálã s.. D.. -ã adj. „O camerã-birou stil cubist. 3. PR 1960. dupã fr. v. „Camera de scintilaþie reprezintã o noutate în lumea aparaturii medicale.) –Dispozitiv cu ajutorul cãruia este vizualizatã scintilaþia (scînteierea) particulelor. 13 VI 73 p... –Living– „Daniel. „A fost nevoie de 19 ore de efort deosebit din partea pompierilor [. americanism) –Aºezare în care (în special în S. ºi antimafia.n. Casio Computer Co va pune în vînzare. 26 V 77 p.l. v. 6. DEX-S) cámerã-biróu s. it. DT. 5 //din camerã “aparat fotografic” + scintilaþie// cámerã de zi s. cf. 6 //din can[n]abi[s] + [agri]cultor// . DEX-S) canabicultór s. 6. camping + fr.v. –Camerã utilizatã ca depozit– „Unitãþile vor dispune de încãperi spaþioase pentru recepturã ºi laborator. –Camerã de dormit– „Schema sa cuprinde o camerã de zi ºi 4 camere-dormitor.“. „Imaginea: O. camorrista) campanélla s. v. 6.f.“ Sc. DPN 1969. Fl.l. au fost descoperite în provincia columbianã Guajira [. i-a fãcut pe amatorii de sport din Yaounde sã meargã în numãr foarte mare la aeroport pentru a-l întîmpina pe celebrul boxer Cassius Clay. 16 III 79 p.]“ Sãpt. campus. 6 //din calculator + ceas// calculózã s.“ Cont.“ R.m. desfãºurate pe o suprafaþã de aproape 80 mp. figura binecunoscutã a lumii interlope napolitane (Camorra). 1 VI 74 p. 232) cámerã de scintiláþie sint.“ Cont. cultivînd o suprafaþã considerabilã. autovehiculelor etc. 2 (din fr.]“ R. 3 X 93 p. 13 (din engl. La Eforie Nord (lîngã complexul sanatorial) s-a dat în folosinþã un camping model cu 1500 locuri ºi un teren în care se pot monta pînã la 500 de corturi. 7 III 75 p. DN3. 6 (din camion + cisternã.. Dimitrescu în LR 2/62 p. 5 [pron. it. calme-plat. 26. Pe un pãtrat cu latura de 4 cm se gãsesc 20 de butoane.n. fr.m. ºi poate cea mai selectã.M [. calculose.) –Cronologie– „Jurnalul [. Dimitrescu în LL 10/65 p. 3 VII 76 p.l. (sport) –Tabãrã de turiºti– „Minifrigider (frigidere mici. ºi camerã-dormitor (din camerã + de + zi) cámerã-depózit s. 12 VII 78 p.lit. cupoane hoteliere sau «camping-caravaning». 30 VIII 77 p. 8.“ R. ºi casã-camping (1969) [pron. ºi I. dupã nevoie.n.n.B. 133. o constituie «call-girls» adicã cele chemate prin telefon.“ R. Simion) call-girl s.. v. 6 (din camion + platformã. 4. 10 VI 74 p. „«Calcitonina» este consideratã în prezent de oamenii de ºtiinþã ca o substanþã foarte importantã.. 12 VI 76 p. caravan[n]ing.“ R. 5 III 81 p. Este utilizatã pentru investigaþie ºi diagnostic.) –Stil cinematografic care utilizeazã spiritul ºi tehnica reportajului. Pacientul este injectat cu substanþe de contrast – izotopi radioactivi. campanella.“ R. 4. ci ºi gospodinele adepte ale matriarhatului conjugal. caravaning.“ Expres 9–15 VI 92 p. call-girl.“ R. 5/67 p.. de mare calitate.N... R.) „Beneficiind de condiþii favorabile de concurs.“ Cont. DEX-S) caloriferíst s.] o mulþime de scriitori nu mai fac un pas dincolo de viaþa campus-ului. 1 (dupã fr.B. –Camion care serveºte drept ºcoalã (la ºcoala de ºoferi)– „Au dosit camionul-ºcoalã într-un boschet ºi au încercat sã-ºi facã «plinul». –Mafia sicilianã– „La capãtul unei urmãriri «ca-n filme». v. depozite etc.. destinate camping-urilor.. v.f. 24 VII 93 p. DMN s. proces-fluviu (din it. 4. un scaun-fotoliu.) –Litiazã– „[. 3 VII 61 p. FC I 47. centrul de formare spiritualã a familiei. fãrã vînt). filmul adaugã pe aceea a unui admirabil ritm interior. 1 III 63 p. cum ar fi biblioteci combinate.“ Sãpt. (med.l. (tehn.]“ R. DMC 1972) calm-plát s. call-girl. dupã fr. „Automobil Clubul Român pune la dispoziþia turiºtilor. „[. DM) calculatór-ceás s. DEX-S) cameramán s.] cãminiºtii [. DEX) camión-cistérnã s.l. (cinem. 8 (din camerã + birou.l. v. armonizînd ansamblul [. 13 VII 74 p. 24 IV 73 p. 18 [ºi stilou-camerã. Camorra.

.. 15 (formal din fr. 12 (dupã engl.S.. 1. 6 XII 75 p.“ R.“ I. cf. 5.. 8 carburól s.]“ R. Dimitrescu în RRL 1/69 p. impur de comunitãþile umane. 7. sport.. mãcelarii. (cuv.] gunoierii. DEX-S) carbogél s.“ Sc. 5. „Cantinele-restaurant se înfiinþeazã ºi se organizeazã prin decizii ale comitetelor executive ale consiliilor populare orãºeneºti. pe primul loc se aflã consumatorii de cannabis (haºiº.) „Specialiºtii suedezi au descoperit un procedeu de transformare a «rocii negre» într-o gelatinã care. I. în cap (compas) “direcþie. miercuri dupã amiazã. 11 V 78 p. –Acidulat– „Aici se produce Quick-cola. DMN 1966.n. 18–20 VI 91 p. DEX. 31 I 79 p.z. D. multe dintre ele compoziþii proprii (avem de-a face deci cu un «cantautor»). fireºte. Jurnalistica erotomanã.l. (fig.] actualele tipuri de automobile pot folosi carburolul fãrã nici o problemã [.“ R. (cuv. 23 VIII 84 p.“ R. (tehn. –Secþie. capacité. în timpul arderii. combustibilul se produce prin mãcinarea cãrbunelui în particule fine.] se zãmisleºte materia primã a fibrei de relon: caprolactama. germ.. skinheads) capilaroscóp s. DTP.) –Scãrmãnat (despre þesãturi)– „Pe linia înnoirii ºi reproiectãrii articolelor din fabricaþia curentã. 6. referindu-se la grupul paºoptist care avea sã joace rolul atît de mare în zbuciumata noastrã istorie [.“ R. 1962 (med.“ Sc. suc de fructe ºi ape carbogazoase. 4..] a intrat în funcþiune o nouã capacitate de producþie [.) –Originea (ºi cauzele) cancerului– „Miercuri [la Congresul internaþional de oncologie] a fost luatã în discuþie.s. Dimitrescu în LR 2/62 p.]“ R. (muz.] pe rîul Ialomiþa a fost pusã în funcþiune [. DEX – alte sensuri) capacimétru s.D. 8. 1976 –Produs cu (zahãr) caramel– v. 26 VII 62 p. capillaroscope) caprolactáma s..“ Cont. orientare“. –De tipul celui al artistului Toma Caragiu– „[.n. 13 I 75 p. Kaprolaktam. amestecarea sa cu apã (30 la sutã) ºi cu o substanþã chimicã ce-i conferã consistenþã de pastã. avînd valoarea de trei dolari ºi culoarea apropiatã de cea a bancnotei americane. DN. 14 I 77 p..l. 20 XII 84 p.l. dupã un procedeu asemãnãtor distilãrii canabisului. 14 VIII 93 p. cantautore. DEX-S) canalagíu s. DEX. Aºa-ziºii skinheads.“ Ev.“ R. 5 (din fr. (farm. DN.l.lit 23 II 61 p. 5 carbogazós.] destinat mãsurãrii capacitãþilor de la 10 pF la 4000 microfarazi pe 4 domenii de mãsurã. indivizi cu capetele rase ºi îmbrãcaþi cu haine de piele. întreprinderea timiºoreanã a trecut în acest an la producerea de fire cardate cu conþinut de melanã [. ºi 11 II 75 p.lit. 3 II 81 p.“ R. 13 II 84 p.]“ R. mãrturisea nu de mult cã se socoteºte pe sine în calitate de cantautor.] prima capacitate din cadrul acumulãrii Dridu.n. –Muncitor care curãþã canalele– „[. 1. 1 (din fr. au pornit un atac împotriva unui cãmin locuit de imigranþi.] (pentru persoanele mai sensibile: «cap» în argoul fotbalistic înseamnã lovirea mingii cu capul de un jucãtor). cf. Este o substanþã realizatã la întreprinderea «Terapia» din Cluj-Napoca.m. 13 (din it. 22 XI 84 p.. 5 V 83 p. acest produs se obþine prin concasarea cãrbunelui. v. o camerã de televiziune ºi o instalaþie de videocontrol. ºi 14 VII 80 p. „A încetat din viaþã N.H.. 17 I 79 p. ºi R. prostituatele. 8.z. fr. 4. -oásã adj. 2. 6.“ R. poliglicol (din fr. engl.l..“ R. (chim..f. Programul se numeºte «Planul carburol» [. DMC 1966. fr.. Medicamentul este indicat cu prescripþia medicului în tratamentul insuficienþei cardiace. ºi Sãpt.) ¨1.+ gazos. cancérigène. care se prezintã sub forma unui lichid concentrat. „În Suedia a fost produs un combustibil sub formã de jeleu care prin ardere nu polueazã.]“ Sãpt.000 carbovaneþ. DN3 – alte sensuri) cápete ráse sint. Dimitrescu în LL 10/65 p. ºi dopare (1963) (din fr.. DM. DN3) capacitáte s. ºi canabicultor (din fr. v. 12 I 95 p. „Vasul «Allegro» va lua cap compas – Nilul.. capsuler.m. sued. Fl.Muz.m.. 5 (din canoe + -ist. 4 (din fr. DN3) capsulá vb. –Skinheads– „Capetele rase îºi fac de cap. 6 //din carbur[ant] + -ol// card s.m.B.l.l.l. 30 VII 80 p.f. DEX) caragián adj. 24 II 77 p.n. 133.. 2 III 62 p. v..n. „Guvernul francez a autorizat ºi dat publicitãþii un program pentru producerea de carburanþi de automobil cu zece la sutã alcool. canalagiii. 6. 1 (din fr..m. v.. „La începutul lunii februarie c. 6 (din fr. 15 VII 85 p.f. -ã adj. caprolactame. Fl. 2 (din cantinã + restaurant) cap s. 9 I 75 p. 4 II 71 p.) cantautór s.“ R. v.) –Compoziþie vocal-instrumentalã în mai multe pãrþi. ca ºi industria video sau magazinele porno ar putea sã facã parte din acelaºi sistem. marijuana) [.) –(Factor) care provoacã sau favorizeazã apariþia cancerului– v. ¨2. 9 (lat. va avea loc o consfãtuire cu responsabilii tuturor cantinelor-restaurant din þarã. –Femeie care. 4 (din cantatã + oratoriu.l. -ã can(n)ábis s. „Cantautorii tineri [sînt] îndeobºte recunoscuþi sub numele de folkiºti [.“ Sc. 11. lucrare constînd în devierea apelor prin nodul hidrotehnic executat [. ciocolaterie (din caramel + -aj) carbocromén s.“ R. canoéiste. necesar fabricãrii medicamentului cu acelaºi nume. printre altele. DN3). Este vorba despre un sistem de aparate ce se compune dintr-un microscop.“ Sc. contra cost..) –Instrument cu care se mãsoarã capacitatea electricã– „Capacimetru digital [. Cu ajutorul sistemului.) –Monomer din care se obþin materiale plastice– „[. 8. engl. 21 V 74 p. DEX-S) cancerigén. 16 I 81 p. „Între «mãrfurile» descoperite se aflã nu mai puþin de douã tone de canabis. 3.. rus. „La întreprinderea «Mecanica» din Vaslui a intrat în funcþiune o nouã capacitate de producþie. –Cîntãreþ care îºi compune singur melodiile– „A. nu mai polueazã aerul. dar guvernul de la Kiev amînã de luni de zile introducerea devizei naþionale. 1967 (sport) –Sportiv care participã la întrecerile de canoe– v.]“ Sãpt.B. 25 III 71 p. -ã adj. DEX. unitate într-o întreprindere– „[... municipale sau judeþene.l. DLI. DN3) cantátã-oratóriu s. engl. 3. PR 1946. Fl. ucr.f. 12 (din candelã + -eásã... „[. proxeneþii îndeplinesc funcþia socialã de a îndepãrta ºi drena ceea ce este contagios. v. avînd la bazã un libret cu o desfãºurare dramaticã– „Nu departe ca sferã emoþionalã (de unde o anume monotonie a programului) s-a aflat cantata-oratoriu «Mihai Viteazul» de V. 21 II 85 p.“ R.“ R. it. 9 VII 74 p. 4.) –Aparat care studiazã aspectul vaselor capilare– „Specialiºtii sovietici au pus la punct un capilaroscop cu monitor de televiziune destinat diagnosticãrii precoce a mai multor boli. 2 (din canal + -agiu) cancaniér. caput.]“ R. amintim [. DEX. DN3. 17 X 78 p. caprolactam. „Printre succesele sale. (med.l.“ R..l. 11 X 95 p. cancerogenézã s. „Cãrþile de credit VISA (card) vor fi introduse în România în cursul acestei sãptãmîni. I –A astupa cu o capsulã– „În fotografie: un ultim progres al sticlelor de suc: maºina de capsulat.“ Aici Radio Europa liberã. -ã adj.l.] geniul unui actor tînãr-tinerel poate face faþã crocodilianului umor caragian. 6 (din cancer + genezã. PN 1987.lit. în cadrul transmisiei unei partide de fotbal: capul lui Adam – zicea emoþionat crainicul – a luat o traiectorie ciudatã [.) –Stupefiant extras din cînepã indianã– „Experþii italieni au declarat cã este vorba de un nou tip de drog.. Numit carbogel. cuv. involuntar) la Radio. DEX.“ R. „Potrivit datelor statistice. DEX.can(n)ábis • 52 • cardát. cannabis. 10 III 72 p. unul din cei mai mari cantautori români. 5 (din carbo. cancer. (arg. DN3 – alte sensuri.n.f. mai vechi în limba rom.. 5. caiacist. cum îl numeºte Cãlinescu. cap “direcþie“.“ Gaz. (med. DEX-S) cáncer s. v. „La Roman a fost pusã în funcþiune o instalaþie modernã de recuperare a caprolactamei din deºeurile rezultate în procesul de fabricare a fibrelor sintetice.) –Flagel– „Cancerul scepticismului. 6 II 85 p.“ Ev. Denumit «carbogel».B. (chim. cancanier. grivna.l. precum ºi 8200 de doze de L.B.l..l. imaginile vaselor sanguine pot fi mult mãrite ºi apar pe ecranul televizorului. 21 VII 84 p.]“ R.] precum ºi la realizarea de þesãturi pentru costume cu poliester filamentar – ceea ce conferã noilor contexturi rezistenþã . Carbovaneþul este monedã naþionalã provizorie pusã în circulaþie încã de anul trecut..l... problema cancerogenezei.. peste o sutã de kilograme de cocainã ºi 50 kg de heroinã purã.V.“ „22“ 25 IX–1 X 92 p. card) cardát. DEX-S) cantínã-restauránt s. DEX-S) candelãreásã s. obþinut în laborator prin sintezã... aprinde candelele în cimitire– „Candelãreasa cere 300 de lei pentru consumul [de ulei] de 3–4 ore o datã la sãptãmînã.) „Carbovaneþi în culori americane.. 35/93 p.lit.f. (text. 17 (din numele actorului [Toma] Caragiu + -ian) carameláj s. (franþuzism) –Bîrfitor– „Nu cãtre spiritul cancanier mã îndrept eu în ce-l priveºte «pe cel mai puþin teatral ºi cel mai constructiv messianic». 6 carbovanéþ s. „Umor macabru (ºi. 29 X 78 p. Sc. 6. realizatã încã de acum doi ani de o monetãrie din Canada. capacimètre. 24 II 75 p. Banca Naþionalã a Ucrainiei a lansat miercuri în circulaþie biletul de 100.“ Sc. ºi carte de credit (1993) (din engl.l. 19 XI 93 p.. LTR. 5. „Primul furnizor al cantinei-restaurant – gospodãria-anexã“ I.) „Un produs nou: carbocromen. 31 V 74 p. Este vorba de o capacitate de 1700 tone pe an de prealiaje feroase cu grafit nodular. 239.“ R.) canoíst s.

(sport) –Tip de mic automobil simplificat. 23 III 74 p. 26 – atestare din 1969..f. este de salutat cu satisfacþie noua rubricã «Revista literarã» T. (inform. – au depãºit vîrsta de 90 de ani!) au þinut sã evoce amintirea dascãlului Kiriac. care poate fi folositã drept carte de credit.m. Renoir [.] ci pe bazã de «cartelã» – fiecare legitimaþie are încorporatã o bandã magneticã.] cheile de la camerã au fost înlocuite cu cartelele magnetice. 1 //din cardio. L. ca numãr de apartamente. 3 //din cardio+ tahometru.. «Arini» este astãzi numele unui cartier-oraº. opriri subite ale bãtãilor inimii etc. –Vînzare pe bazã de cartelã– „Consiliul de miniºtri al Italiei se va întruni.“ I. DN3) carpaccio s. Uleiurile volatile pe care le conþine au un rol carminativ..f. DMC 1975) cárte-evenimént s. carrosser. 4. 29 I 73 p. „«Euharistia» [. împiedicã dezvoltarea lor normalã – deci produce o carenþare integralã a vieþii de familie. 29 XII 81 p.) –ªtiinþã care studiazã fenomenele carstice– v.. astãzi.F. 3 VII 93 p. 4 V 93 p.“ I.“ R.m..“ R.] pentru o clipã a întãrit – aparent – atît de mult poziþia celor douã grupãri ale promotorilor. DEX) cardiomiopatíe s. construi sau monta caroserii– „Saºiul ºi motorul au fost realizate în Anglia. numele de «Arini» definea o mahala insalubrã. -ã adj. -ã adj..f. karstologie.n. carte de schimb sau carte de debit.B.lib. (cuv.f. 8 (din cartela) cartélã s.] recenta loviturã de teatru de la Roma [.] ca urmare.M. ºi cod confidenþial.“ R.“ I.f. Il.l.. dupã fr. „În staþia de metrou Piaþa Unirii 1 are loc un experiment privind viitorul sistem de taxare bazat pe cartelele magnetice. 1993 (geol. De ce oraº? Pentru cã noul cartier va fi. it. note ºi dosare critice.. 5 (din fr. 7.N.“ R. a suferit intervenþiile chirurgicale la centrul medical Stanford din Palo Alto. ºi aeronavorachetomodel (1974) (din engl. I (tehn.“ Sc. perturbãri de ritm. card.“ Sc. D. –Cartelã magneticã. DN3. Este iniþiativa casei de culturã Balland. „Ioan D. 2/74 p. –Cu carne– „Dacã însã acestui regim carnat i-am adãuga [. Th.“ Sc. iar apoi a fost carosat în America de celebrul carosier Brewster. karting. 24 II 84 p. ci a unor cãrþi speciale de credit fabricate din plastic. ºi bowling. Noul club îºi propune sã introducã pe elevi în tainele motorului de automobil.“ Sc.. 4.“ Sc. –Cartier construit în jurul unui element central– „Blocuri înalte [. în sensul editãrii unor somptuoase volume [. DN. Acestea sînt: Classic Card (carduri clasice). (farm. med. 19 III 93 p. 19 II 67 p. 3 II 73 p. în jurul cîte unui centru social-cultural. biofilmografie de autori ºi de interpreþi... iar 800 cu cartelã tip «cipcard». 6 //din cardio+ miopatie.“ Sc.T... un asemenea om altereazã climatul necesar educãrii copiilor. Fl. Hristea în LR 3/73 p. 20/93 p. din 1969..] nu se deschid cu cheia [. 2 (formal din it.) –Fel de mîncare preparat din felii foarte subþiri din carne de vitã (în citat este greºit tradus prin carne de pui)– „A devenit o adevãratã manie: sushis de peºte (peºte crud). într-adevãr «Marele premiu» va deceda.. -ã adj. DN.] cutiile de presã ale jurnaliºtilor [.“ As 253/97 p. ºi I. Dimitrescu în LL 10/65 p.. 12 VII 95 p. de dimensiuni standard.“ R. 6 (din Carmen [numele unui cor bucureºtean celebru de la biserica Domniþa Bãlaºa] + -ist) carminatív. 2 (din carda. reglînd digestia. DN3) cart s.. biospeologie (din fr. germ. deocamdatã. Fl. cardiomobilul. „În Franþa a început o nouã industrie: de la «film» la «carte». ºi alb-argintiu (din cartier + oraº. med. 24 (din cartier + satelit. parþial cu monedã [. (cu turnee în curs de desfãºurare pînã la 14 mai) ºi W. 4 XII 92 p. 2. Dimitrescu în SCL 3/70 p. prin substituþie de sufix -ent/ -enþã) carenþáre s. –Carnet care serveºte drept bonier– „[.“ R.l. fãuritorul de frumos. 16. parþial cu cartelã electronicã.“ R. PR – sec.B. Cehoslovacã a fost construit un cardiotahometru pe bazã de transistori.]“ R. Potrivit presei italiene. 176.l. BD 1965. Seche în LR 2/75 p.]. hologramã. chiar dacã unii – ca profesorul N. Dimitrescu în LR 2/62 p. –Cîntãreþ în corul bucureºtean «Carmen» de la biserica Domniþa Bãlaºa– „Trei generaþii de cîntãreþi (nu a lipsit nici un carmenist. v. livre-document. –Înrãutãþire. v.n.. carting. 325) cárting s. DEX. responsabilii ºi casierele din asemenea unitãþi au în prezent la îndemînã carnete-bonier pentru eliberarea mãrfurilor în cazul defectãrii caselor de marcat.]. carenþã– „În plus. 10 II 78 p. 31 I 85 p. ºi bicicletã-tandem (1981) (din fr. carte de crédit) cárte-documént s. Fl.S. –Reunit într-un cartel– „[.f. it.) „În R. 9. –Carte cu valoare documentarã– „O carte-document despre Eminescu.] construcþii înconjurate de cartiere-satelit. al unui spaþiu urban de cea mai aleasã modernitate. confuz). sensul din engl.lit. cf. 1 VIII 74 p. dotat cu toate instalaþiile necesare pentru a da primul ajutor pentru accidentele cardiace: infarct. 17 ²Tipuri de cartele: „[... 3 IV 75 p..] reprezintã pentru ortodoxia româneascã o carte-eveniment.l.. cu ajutorul cãreia se pot face plãþi electronice– „Serviciile poºtale ale Marii Britanii experimenteazã noi tipuri de aparate telefonice automate care sînt utilizate nu prin introducerea unor monezi.“ Mag. Il. 4 (din cartelã.n.l. 134// carént. artistul cetãþean care a fãcut totul «numai din drag pentru popor».B. 19 XII 66 p. Dimitrescu în LR 2/62 p. shoping (din fr. Pe videoindicatorul aparatului telefonic apare suma care reprezintã costul convorbirii. –Carte a cãrei apariþie constituie un eveniment– „O carte-eveniment: Octavian Goga – «Ne învaþã Mãrãºeºtii»“ Sãpt.. 1 I 61 p. 3. acum «cartelate» – W. DN3) cartíst s. v.B. 21 X 62 p. 186. 6 (din carenþã.. 2. 8 (din carne.lit.. -ã adj. PR 1955.cardiomiopatíe • 53 • cartíst mãritã la purtat ºi un grad sporit de neºifonabilitate. DEX) carnát. v. XX.l.). (med.]“ R. Godard [. 2. Constantinescu în LR 1/73 p. ºi Sãpt.“ Sc. strãdaniile de omogenizare a imaginii (nu ºi sunetul. 21 VIII 78 p. 2 (din carte + eveniment) cárte-fílm s. v. 23 III 93 p.f. constituie un exemplu rãu pentru ei. cît un oraº. 1.. cart [scris ºi karting] (din engl. 12 I 84 p. 2 (din carnet + bonier) carosá vb.. 7. 20 VI 74 p. DEX – alte sensuri. 3 (din carte + document. pentru a lua în dezbatere planul privind raþionalizarea consumului de produse petroliere.) –Carton sau plastic cu fir metalic magnetizat. 19 IV 74 p.“ I.l. (cu turnee între 15 mai ºi sfîrºitul lui august) încît la un moment dat s-a crezut cã. Kart. „[. de obicei folosit de copii în jocuri sportive– „Iniþiativa elevilor de la Liceul mecanic nr.T.) –A proiecta. de pildã cît Sibiul.) –Boalã a muºchiului inimii– „În prezent în vîrstã de 20 de ani. Chirescu.B. 44 – ex. planul prevede «cartelizarea» combustibilului auto. California.“ Sc.l. 3. carpaccios (carne crudã de pui).n.l.“ R.B.V. 4 . cu lipsuri– „Apreciind regia tinereascã (D. DEX-S) cartiér-orẠs. internaþ.“ R. (tehn. fr. Fl. 3 (din carenþã + -are) carmeníst s.n.. „La Suceava.“ R..“ Sãpt. DEX-S// cardiomobíl s...f.“ R. „Se subliniazã faptul cã «marele as al volanului» s-a remarcat mai întîi ca alergãtor ºi constructor de karting. fr. cartella. 18 I 61 p. care serveºte ca suport de memorizare a datelor ºi declanºeazã instalaþii automate– „Din numãrul total [de telefoane moderne] 1200 au principiul de funcþionare pe bazã de monedã.. 20 III 75 p. 26.] cu prefeþe. 5. 2 IV 75 p. 18 III 80 p. 12 XI 64 p.“ Tin.n. sã-i înveþe regulile de circulaþie auto si. 6 IX 74 p.n. 4 IV 80 p.+ [auto]mobil// cardiotahométru s.] produse derivate ale laptelui sau compoturi ºi dulceþuri. 232) cartiér-satelít s. „Visa International oferã ºase produse de bazã care se potrivesc diferitelor operaþiuni de casã. (tehn. 134) carnét-boniér s. ultimul exponent «carmenist» a rãmas în istoria muzicii noastre prin piese corale de o cuceritoare simplitate.] aºteptãm un lot de 2000 telefoane din Republica Sud-Africanã. „«Toamna pãtimirii noastre» – de Vartan Arachelian – este o foarte bunã carte-document despre participarea României la primul rãzboi mondial..l. sã experimenteze totul pe cele 50 de carturi. carminatif.) –Aparat care înregistreazã bãtãile inimii– „În R. 1 IX 93 p.B.. v. carné. Constantinescu în LR 1/73 p.lit. În tot timpul scurs de atunci el a fost obligat sã ia doze mari de steroizi pentru a preveni reacþia de respingere din partea organismului a inimii transplantate. –Practicant al cartingului– „Bogat calendar sportiv al . „[. P. –Insuficient.“ R.. v. 22 (din carte + film. (sport) –Sport practicat cu cartul– „O ultimã întrebare privind dezvoltarea sportului automobilistic: Cînd va lua fiinþã Federaþia românã de automobilism ºi karting?“ I.l. dupã model fr. 18 II 74 p. în general carent. 3.G.) cartelát.f. 5.C. –Cartier cu o mare extindere– „Cartier-oraº. a fost pusã la punct o ambulanþã specialã pentru cardiaci.T. fr. 3 carstologíe s. 23 II 62 p.“ Sc. o evocare a unui moment de rãscruce din istoria dobîndirii unitãþii noastre naþionale. 1 de a înfiinþa un club de carting a fost bine primitã de cãtre colegii lor din oraº. am da organismului nostru toate principiile alimentare necesare. DN3) cárte de crédit s. 8 XI 74 p. DEX-S) cartelizáre s. ca remediu la cardiomiopatia sa. 5.“ Sc. „Blocurile din cartierele-satelit au rãmas împrãºtiate printre arbori ºi stînci.) –Care calmeazã durerile de stomac ºi favorizeazã evacuarea gazelor intestinale– „Ceaiul de busuioc este un bun calmant al tusei. care a lansat deja o primã serie din aceste cãrþi-filme din opera cinematograficã a unor mari realizatori precum Carné [.

] ºi el se gîndea la casetofonul stereo pe care-l mîngîia cu ochii [.“ Sãpt.“ R. 6. ºi Mag. 2 (din casetã [care conþine un] serviciu) casetofón s. Pentru un cascador autentic riscul este foarte redus. (muz.l.) –Casetofon fãrã amplificator de putere– . 6 (din fr. 7. 27 IX 78 p. cã a risca este un atribut cascadoricesc. D. –Profesiunea de cascador– „De fapt. v. DTN p. 19 XII 79 p. 1979 –Produs alimentar din cartofi deshidrataþi– v. cu idei topite în emoþii. R.B. –Recipient (din material plastic) utilizat pentru pãstrarea/prezentarea alimentelor– „Unele dintre sortimentele oferite zilnic gospodinelor [.f.n. 5.]“ R.“ Mag.. 4 (din casã + restaurant) cásã-reºedínþã s. 144/95 p.l.lit. Ce-a de-a doua. 2. –Casã-remorcã– „Case-rulote ca ale þiganilor din Occident..l.“ Sc. dominatã de umbra pãrului sub care au stat adesea la un pahar Eminescu ºi Creangã.f. Asta de la emanciparea femeii se trage [.-M. 21 I 67 p. acromanþie (din fr.) –Calibru. 9.B. engl. Un teren viran din apropierea gãrii din Baia Mare [. 27 VIII 66 p. cassette. DEX.]“ Sãpt. PR. experimenteazã variante de culturi cu doze diferite de îngrãºãminte chimice ºi naturale. 36 (din casã + laborator. cascadeur. Nu filme de aceeaºi carurã. ºi talkie-walkie ¨2. 4.] sînt porþionate ºi preambalate în caserole ºi pahare.“ R. DEX. –Casã a unei personalitãþi în care s-a deschis un muzeu– „În cadrul acþiunilor organizate la casa-muzeu H. R.C. 19 VII 79 p. 6/67 p. v. BD 1970. biospeologie //din carst + -logie// carúrã s. 1.U. La Stockholm a fost inauguratã de curînd o primã mostrã a acestui gen de cinematograf. v.B. DEX-S) casétã-servíciu s. v.l. kartista. 6.. DMC 1967. Prima. 3. „Pentru a permite abonaþilor telefonici care lipsesc de acasã sã ºtie de cine au fost cãutaþi în lipsã.)“ R. discotecã. 2. 29 XII 65 p. cum mi-a spus unul odatã: cã sã trec ºi pe la el cã pune «cas» [.f.TV 12 XI 78 p.. 24 XI 78 p. 9 V 74 p.“ Sc. 3 VII 78 p. 3 (din casã + remorcã) cásã-restauránt s. cu relief. DEX. v.] a constituit o «pistã de încercare» a forþelor copiilor bãimãreni.] ei au acum «cas». engl. R.f..C. 1977 –Ghicitor în cãrþi– v. a depãºit [. Cont. nou.m.“ Sc.. –Faptã temerarã– „Cascadorie fatalã.) „O profesie originalã: aceea de înlocuitor al vedetelor ecranului în turnarea scenelor care cer un curaj ºi o îndemînare în afarã din comun – profesie cunoscutã în lumea filmului sub denumirea de cascador. cuþite. filme dintre care multe pot fi trimise peste graniþã.f.N.. DEX. 6. ºi Sãpt. 3. DN3) carstologíe s.. sã-l transforme într-un cartodrom.“ Sc. v.B. 25 XI 66 p. 10 X 76 p. motorachetã (din fr.. care dispune de filme înregistrate pe videocasete. –Loc de depozitare sau colecþie de casete cu benzi magnetice– „Alãturi de bibliotecã.f. în zumzetul dulce al albinelor.“ R.n. –Casã în care s-a deschis un restaurant– „În sfîrºit.) ¨1. it. 23 (din casã + muzeu) cásã-remórcã s. ªt.] a încercat sã coboare – cu ajutorul unui furtun de cauciuc – de pe terasa blocului în balcon... DN3 – alte sensuri) casétã s. casetotecã sonorã. 4. 6 (din casã + monument) cásã-muzéu s.f. 325) cásã-monumént s.“ R. 3. 10 IV 75 p. 4 [pron. 13 VII 93 p.“ I.B. LTR. –Casã în care locuieºte sau a locuit o personalitate– „La 3 km sud de Rîmnicu Vîlcea se aflã complexul muzeistic Magheru. anvergurã– „Producþiile ‘74 –’75 sînt din ce în ce mai puþin producþii ºi din ce în ce mai mult filme. DEX. 1 III 63 p. dar filme închegate. 18 XI 76 p. 7 (din cascador + -icesc. 5 [pron. 18 XII 66 p. (sport. 4 III 75 p.f. -ã s.f. R. 29 XI 69 p.“ Sc.l.] viteza sunetului la bordul unei maºini-rachetã cu trei roþi devenind astfel primul om care a reuºit o asemenea performanþã la sol. sau mai bine zis e pe cale de a deveni. 18 V 81 p. ºi R. dotat cu toate tipurile de marcaje ºi 70 de semne de circulaþie. it. 20 IX 76 p.. „În Franþa.l.“ Sc.. 1.f. Andersen..“ Sc.. 19 III 84 p. 1. –Casetã care conþine un serviciu util în gospodãrie– „Trimestrul II a fost de asemenea bogat în noutãþi.A. Pentru cã aceºtia au hotãrît. 2 (din cart + -drom.l.“ R. ºi I.) –De cascador– „Crede. 22 (din casã + rulotã) cascádã s. 4. 1. ºi 14 I 62 p. –Casã în care se fac lucrãri practice. Imprudenþa i-a fost fatalã. DN3 – alte sensuri) cascadór.f. 2.n.“ R. „Sevilla este cunoscutã ºi recunoscutã dupã ruinele sale romane. pe atît de gustat al ciocnirilor exterioare (pistoale. Japonia ºi alte cîteva þãri au pus la punct dispozitive bazate pe cuplarea unui casetofon la aparatul respectiv de telefon. de cascador– „O a doua calitate: interiorizarea. 29 I 72 p.“ I. carrure. ºi termosudabil (1976) (din fr. 24 I 73 p. 21 I 86 p.“ Sc.n.) –Casetofon– „Unii dispun de un mag – magnetofon – sau de un cas – casetofon. 6 (din cascador + -ie. L) cartúº (cu þigãri) s.“ Ap. 5 (din casã + reºedinþã) cásã-rulótã s. spect. 26 XII 74 p.m.] de cãtre regizorul V. 16 X 84 p. 24 existã o casã-monument de trei caturi. la noi. inclusiv renumitele specialitãþi siciliene «cartocciate» ºi «aruncune». societãþile de telecomunicaþii din S.l.“ R.“ R. Aici se poate vizita casa-reºedinþã a generalului Magheru. DMC 1972. „[. (cuv. 6 (din fr. nu filme de egal impact. casã-chémping] (din casã + camping) cásã-laboratór s. (cinem.] a 1571 de cartuºe cu þigãri. DEX-S) cascadoríe s.“ R.S [. 2 (din cascador + -ism) caserólã s.l. „Cascadorul american S. ºi videomagnetofon (1970) (din fr. ºi-a fãcut apariþia de curînd videoteca – la dispoziþia publicului larg. -enne. ºi autostop (din casetã + [magneto]fon. DEX-S) cassdeck s. 28 II 75 p. DN.. (cinem. care înregistreazã sau reproduce sunetul sau imaginea– „Casete muzicale duminicale comentate de G.“ Mag. –Magnetofon cu casete– „Casetofoane italieneºti în raliurile lor cu iubite platinate. sindicatul lucrãtorilor din cinematografie a recunoscut ca atare profesiunea de cascadoare. 13 (prescurtare din casetofon.lit. în spatele casei-restaurant s-a amenajat ºi o grãdinã de varã. v. 4 (din fr. „În incinta cartodromului pionierilor din Baia Mare a fost amenajat un parc-ºcoalã de circulaþie. crearea unei microinstalaþii de încãlzire centralã pentru clãdirile mici...] în regiunea parizianã. 24 IV 74 p. –Loc special amenajat pentru sportul cu carturi– „Cartodromul pionierilor. 1 IX 77 p..cartocciáta • 54 • cassdeck automobiliºtilor ºi kartiºtilor români“ I.. ºi I. 4.f. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 2 IV 75 p. care serveºte drept laborator– „Pe loturile demonstrative ale caselor-laborator urmãresc comportarea diferitelor soiuri.“ R. cu boxe. Zafiu în Luc. Sc. Fl. cf.f. DPN 1983) cartocciáta s.f. 30 IV 76 p.“ I. griºpandin (din carto[f] + fulg) cartomancián. 12 I 84 p.. DMC 1964. –Cãsuþã simplã din lemn destinatã campingurilor– „Un nou tip de casã-camping. urmãriri frenetice. 37/91 p. casserole.n. 5. acrobaþii ameþitoare. trapezisme etc. (cinem. 7 V 86 p. 20 V 77 p. cascade. 7 I 67 p. –Faptã temerarã. 774. cu sprijinul edililor locali. –Rulotã– „Reghin face cîteva sugestii constructorilor de maºini. 4. 5.) –Salt primejdios– „Cascadele spectaculoase realizate [. garnituri complete pentru aperitive. 2 XI 73 p. dupã podul Alcantara ºi casa muzeu a lui El Greco.l.. 1993 –Cercetarea fenomenelor carstice– v.f.. 7 [ºi kartíst] (din carting + -ist. 7.f. fabricarea de case-remorci pentru autoturisme. 21 VI 64 p. „[Vînd] Casetofon auto stereo Sanyo. traducãtorul în limba românã al povestirilor lui Andersen.) –Pizza prezentatã ca un cornet– „Se executã orice tip de pizza. 9 V 74 p.. 27 IX 84 p..B. cascadorisme.] S. dupã modelul lui aerodrom) cartofúlg s.B. DN3 – alte sensuri) cas s.l. (cuv. 1. 16 cartodróm s. v. ºi carürã] (din fr. –Ambalaj de carton care conþine zece pachete de þigãri– „Controlul efectuat s-a soldat cu descoperirea [. ºiºuri.l. 12 XII 92 p.f. 7–8/93 p.. -oáre s. „ªi aºa cum stau pe bancã în ograda casei-muzeu. În cadrul Complexului pentru industrializarea lemnului din Comãneºti s-a realizat un nou ºi interesant tip de casã destinatã atît campingurilor montane cît ºi celor de pe litoral.l.“ Sc.m. 29 I 82 p. v.A. Th. DEX-S) casetotécã s. glasul lui Toader Hrib sunã ca un text de cronicã ºi am sentimentul cã sînt martorul unei clipe de istorie. cartomancien. DEX-S) cascadorísm s. în mod fals. ºi R.B. –Casã consideratã monument istoric sau artistic– „La nr.“ R. ºi cascadoricesc. revolvere. cartouche. între acestea: casete-servicii de ceai.l. 4) casã-camping s.“ Sc. Cînd scriu acest cuvînt mã gîndesc la meritul autorilor de a muta mai în adînc clocotul din arsenalul pe cît de uzat. 5 IV 63 p. –Cutie de material plastic conþinînd o bandã magneticã. maºinã de rãzuit legume.“ I. a citit povestirea «Straiele noi ale împãratului».“ Sc. Vrînd sã facã o «surprizã» unei cunoºtinþe de a sa ce locuia la etajul 8 [.n. 5. înconjurat de pomi ºi flori. v. 22 XI 69 p. DN3) cascadoricésc adj. v. cascadoria a început de curînd a deveni profesie. riscurile fiind dintre cele mai mari. 6. DN3. cassettothèque. 188..f. v. spectatorii alegînd ei înºiºi programul dorit. „Poliþia portughezã a iniþiat sãptãmîna trecutã o operaþiune mai puþin obiºnuitã de depistare a unor laboratoare clandestine de înregistrare pe casete. (fig. Hristea în LR 3/72 p. PR 1960. Ion Pas. 2. DN3 – alte sensuri.“ Pr. ºi tehn.f. „3500 de casete video ºi 300 casete matrice au fost confiscate în patru studiouri situate [.l..

–Castel folosit ca muzeu– „În mod deosebit spãrgãtorii sînt atraºi de zecile de castele-muzeu presãrate în regiunea oraºelor Koblenz ºi Bingen din Renania ºi în landul Hessen. elev-problemã (din caz + limitã.“ I. 17 X 80 p. chétering] (din engl. –Cãmin (de obicei de bãtrîni) în care se acordã asistenþã sanitarã– „Din 1961 mã aflu internat în sanatoriul Tulgheº. DEX. catharsis. 6 (din fr. caséinate. 2.“ R. 17) cazeinát s.“ R.“ Ad. ºi Ev.. 1 (din cãmin + hotel. PR 1945.l. 2. Uriþescu CV 26) caz-límitã s. cuv. 3 XII 70 p.) –Purificare. 4 IX 75 p.. 10.]“ Cont.“ I. Încep sã mã dumiresc. cassdeck Mitsubishi. 29 VII 93 p. 1. PN 1987.. catifelin.“ R. un amestec ingenios de tricot ºi buret.) –În sintagmele bani.z. (franþuzism) –Care se complace în a sta la el acasã.) –Introducere a cateterului într-o cavitate a organismului pentru stabilirea diagnosticului sau în scop curativ– v. DEX-S) cataclísmic. muncitori.“ Sãpt.. 30 XI 92 p. video Player. catch. 6. localitate cu un vechi castel-cetate (sec.] video camerã. prezentînd ultimele noutãþi editoriale. 29 VIII 72 p. 22 II 74 p. DN3) catastrofísm s. lãrgind diametrul interior al vaselor.“ Sc.lib. 18 I 97 p. fr. în cuprinsul cãruia se spune cã s-a remarcat formaþia de cãluºari ºi cãluºiþe de la Turburea [. catartic al coºmarului. se referã la spuma poliuretanicã «îngropatã» între tricot ºi cãptuºealã.“ R. 1 (din cãmaºã.“ R. instalatori.] care ºi-a cucerit faima graþie atît corpului ei. (formaþie glumeaþã) –Odiseea gãsirii unui loc într-un cãmin studenþesc– „În Regie. cf.] mãrfuri care se vînd pe piaþa internaþionalã cu bani cash ºi nu pe credite.f.lit. ºi Luc. 22 III 77 p.n. Hristea P. prilejuitã de un eveniment – catalogul-album Brâncuºi.n. cheº] (cf.“ R.f.. cu calitãþi reflectorizante superioare care se ataºeazã cãruþelor.l. 134) cãminiádã s. (rar) –Catastrofal– „Totul a plecat de la erupþia cataclismicã care a avut loc pe insula Thera. PR. 9 (din fr.“ „22“ 15/95 p. 7–8/93 p. (alim. cathétérisme.l.E. repartizate de conducerea instituþiei pe locuri deja ocupate. -ã adj.“ R.n. DN3) catártic.l. ºi 6 VI 75 p. DEX-S) catalóg-albúm s. 3 VII 70 p. -ã adj.. 27 IV 77 p. preamplificator final audio radio. 2 (din cãluº + -iþã.B. „[Vînd] capete Rerox sigilate. 16 [pron. fellow (din fr. cuvîntul este mai vechi în limbã) catifelín. DEX. 5–6 XII 92 p. Acesta este termenul pe care. –Catalog de expoziþie sub formã de album– „Se gãseºte un catalog-album cu ilustraþii în culori. cas-limite) cãlãuziér s.. DN3 – alt sens) catch s. cît ºi evoluþiei în ring. 3 (din fr.“ Lumea democraþiei IV/90 p. Scafandrul simte ºi el primejdia.A. 9 (din castel + cetate) castél-muzéu s. 10 X 91 p.n. Cateterul. 2. la cabana cu acelaºi nume situatã la 27 km distanþã.“ Ap.] Cazanul are înãlþimea de 92 metri ºi cîntãreºte peste 12000 tone.] au realizat un nou produs alimentar: «Cazeinatul de sodiu» realizat din lapte smîntînit cu o excepþionalã valoare nutritivã ºi multiple întrebuinþãri în numeroase produse alimentare. toate agregatele sale auxiliare – preîncãlzitoarele. 2. catastrophisme. DN3.. cuvîntul este mai vechi în limbã) cateterísm s. 8. fr. fr. DN3) catadióptru s. ºi 20 IV 77 p.O. ºi mostrã-etalon [scris ºi ketering.n. (med. fr. – urmãritã scrupulos de autor pînã la ieºirea de sub tipar. cataclismique.l. –Castel întãrit ca o cetate– „Din Gilãu. FC II 61.. pe ghiozdanele ºcolarilor [.“ R.tant..) –Acoperirea cu un strat de beton– „În fig. S-a recluzat într-un fel de castel-cetate din apropierea oraºului Las Vegas. Termenul.. ºi 4 X 95 p. –(Despre cartoane) Cu suprafaþã lucioasã obþinutã prin aplicarea unei folii– v. v. XV) se poate ajunge urmînd drumul de pe Valea Someºului Rece. 1994 (med. „O lucrare somptuoasã..“ Sc.“ R.“ R.l.f.n. 8 X 70 p. 6 III 75 p. v. Dimitrescu în LR 2/62 p. plinã sau scobitã. prin substituþie de sufix. eliberare psihicã– „Mai întîi trebuie sã excludem povestea cu «misterul artei». semiindustrializatelor ºi produselor tip ketering (conservate prin frig) amintesc douã mãsuri importante luate cu cîteva zile în urmã. 6 V 74 p. Fl. În conþinutul lui intrã în schimb proteine din lapte ºi soia. cash. ventilatoarele de aer ºi de gaze.“ Sc. 1 (din engl.“ Cont. catch.“ Gaz.m.n. 3 (din cazier + -ist. 7 (din fr. 16 XI 67 p. -ã adj..“ Sc. 2 [scris ºi caseocaroten] (din caze[inã] + caroten) cazeoláct s. cuvîntul este mai vechi în limba românã) caºerát. „Zilele acestea va apare în farmacii noul produs hiperproteic «Caseolact». ¨1. procesor video.. 5. engl.l.n. comode la purtat ºi foarte cãlduroase. v. faza iniþialã.n. PR 1933. 21 IV 76 p. ¨2.“ R.. cacher. un complex de 10 vitamine. 5 (din cazan + turn) cazaniér. Sc.l.n. ºi 10 VI 93 p. 2. DN3.B. cum aratã acesta dupã decopertarea betonului pînã la armãturã. (Despre þesãturi) „Ceea ce stîrneºte curiozitatea este provenienþa materialului. S. tv color.sg. B – consolidarea unui stîlp. cazolact] (din caze[inã] + -lact) cazieríst s. 18 II 67 p. -ã adj.] E vorba de o invazie a unor extratereºtri sanguinari.n.m. tetrapak (cf.. catering) catetér s. prin introducerea unui cateter. Dimitrescu în LR 2/62 p. cf. platã cash = (cu bani) în numerar– „[. 33) cazán-turn s.. 5. 4. cathartique. „Caseolactul este de fapt un medicament-aliment. 6. funcþioneazã în regim de catering cu cele mai renumite restaurante bucureºtene. Th. ºi pace-maker (din fr.l.m. pron. care face ca vestele sã fie uºoare. 3 XI 94 p.] articolul «Competiþia cãluºarilor». «Le Nouvel Observateur» îl foloseºte pentru un nou roman de science-fiction [. .l. -ã adj. precum ºi dupã cãmãºuire.l. „La parter au început ºi lucrãri de cãmãºuire a unor stîlpi.“ R. „În ce priveºte realizarea semipreparatelor. –Cu calitãþi ºi aspect de catifea– „ªi o piatrã din Bicaz mã învaþã cît un cer de mai.]“ R. dupã o vorbã franþuzeascã greu traductibilã. PR. 134.n.. care îl apropie de acela al unui hotel– „Se construiesc încã 6 cãmine-hotel pentru 1000 de tineri mineri. 18 (din cãmin + -iadã) cãmín-spitál s. un sort de lapte special din care lipseºte lactoza. DFAP) castél-cetáte s. în sistem de bufet suedez. 6 V 90 p. (constr. „Vînzare de acþiuni cu plata cash. DEX. a vaselor coronariene îngustate în mod periculos la un pacient ameninþat de infarct. cathéter. 14 I 61 p. DEX numai m. „O gamã sporitã de produse este destinatã ºi alimentaþiei copiilor. –Care purificã– „Desigur cã autorii acestor pelicule au avut în vedere efectul eliberator. castriste. 8. D. cãluºar) cãmãºuíre s.) „Specialiºtii de la Întreprinderea de industrializare a laptelui din Brãila [. PR. –Femeie care joacã cãluºul– „[. casanier. 5 XII 67 p. 5 [scris ºi caseolact. Aºa este supranumitã regina catch-ului feminin [. DN3..l. implementa (din fr. (livr.“ I. permite o mai bunã circulaþie a sîngelui. –Din ce sînt confecþionate? [vestele] –Dintr-un material caºerat.. Fl. Foiletonul de sîmbãtã seara nu se fabricã în vederea catharsis-ului. substanþe minerale ºi aromatizante. PR 1960. (opt. 7 IV 77 p. 3. folositã pentru explorarea sau dilatarea vaselor sanguine– „Operaþia a urmãrit lãrgirea.B. „Un restaurant care are o capacitate. (ec. –Cãmin cu un grad sporit de confort. DN3) catering s. v. 8 IX 67 p. mecanici auto. –Cãlãuzã– „Cãlãuzierul nu mai poate sã tragã ºi cere ajutor de la cîþiva marinari. 1. (sport) –Gen de lupte libere– „Magnifica Mimi. 3 (din cãlãuzã + -ier) cãluºíþã s. sedentar– „Poate cã ar trebui sã fim mai puþin cazanieri.) –Tijã. 16 XII 67 p. v. 13 cash s. precum ºi electrofiltrele – sînt asamblate în partea superioarã. v. cf. 1973 –Caz ieºit din comun– v.B. 30 VI 93 p. compact disc.cash • 55 • cãmín-spitál „[Vînd] cassdeck-uri trei capete [. semnat de P. 1.l. „Catastrofismul.) „Este vorba în primul rînd de utilizarea catadioptrilor («ochi de pisicã») de dimensiuni ºi modele ameliorate. 15 XI 74 p.“ I. 4 (din catifelat.B. 10 XII 70 p. 28 VII 78 p. de o mie de persoane pe orã.“ Cont. „Catering-ul (serviciul de asigurare a mîncãrii la bord) s-a îmbunãtãþit [în avioane]. zugravi de la IAL. 22 (din fr.n. it.]“ R. 5. din care menþionãm: «Caseocarotenul» pe bazã de caseinã ºi adaos de morcovi. 5. adoptat – se pare – dupã verbul francez cacher (ascunde).l. bicicletelor. cf. DEX.n. DT. 9. „În ultimii ani l-a covîrºit o crizã de mizantropie. catadioptre.. DEX-S) cazeocarotén s. 2 (cf. DN3.“ Tin. 23 II 61 p. v.) „La Rovinari a intrat în probe tehnologice primul din cele patru cazane-turn de 1035 tone aburi pe orã ale termocentralei de aici [. fr.l. 5 (din fr. lucrãtori de la întreprinderile de cofetãrii ºi rãcoritoare ºi cîþiva cazieriºti. 4 (din catalog + album) cat(h)ársis s. –Fost deþinut politic cu cazier judiciar– „Puteai observa între cei prezenþi intelectuali. (tehn.“ Sc. 27 XI 76 p. rãmãseserã cîteva protestatare – studente la ASE. -ã adj. Ca o particularitate. -at/-in. 3 X 93 p. 27 X 77 p. v.“ I. 1991 –Aparþinãtor lui sau referitor la (Fidel) Castro– v.“ R. 11 II 78 p. DEX-S) cãmín-hotél s.. «Caseolact»-ul este primul hidrolizat proteic românesc de mare utilitate în patologia digestivã ºi nutriþionalã a tuturor vîrstelor. la sfîrºitul «Cãminiadei». ªora N. „Scene de catch în Congresul Deputaþilor Poporului de la Moscova [. 4 (din castel + muzeu) castríst. 14 XI 70 p.

c[compact] d[isk]. renegociere (abreviere din fr.“ Sc. el e unu’». pe care ceilalþi adaptatori au adoptat-o tale quale din proiectul abandonat de Cehov. «maþe pestriþe». –Ceas care serveºte drept broºã– „Am vãzut ceasuri cu care poþi înota liniºtit la o adîncime de 200 m. ceasuri ultraplate înalte numai de 3 mm. 15 V 74 p.“ R. „Celãlalt compartiment are profil de cãmin-spital.refl.n. 4 //din ceas + broºã// ceas-calendár s.] 20 cãsuþe-camping cu cîte douã paturi..m. am înfiinþat o ceainãrie-cofetãrie. 4 (din cãrãmiziu sau dintr-o formã flexionarã a s.pr. 1.“ R. 14 IX 76 p. 2 [pron. 13/90 p.] 9500 în cãsuþe-tip cu parter ºi etaj. traducãtoarea-adaptoare afirmã.f. Cãrtãrescu– „Douã sînt obiectivele discursului cãrtãrescian [.. «om primejdios». se vor mai adãuga litoralului circa 32000 de locuri dintre care [. (inform. 2 restaurante cu autoservire.n. -ã adj. v. v.A. –Acþiunea de a acoperi cu celofan– „Linia de la fabrica de þigarete este prevãzutã cu dispozitive moderne pentru: confecþionarea þigaretelor.f. faþã de celelalte versiuni. 23 XI 66 p. (lit. «înfometat». ºi Orizont 13/90 p.l.) –Specific textelor scrise de M.f. 5 (dupã fr. Societatea care va implementa acest sistem [este] Telefonica România [. 6 VI 66 p. culoarea Naþiunilor Unite– „Cãºti albastre americane sub comandã strãinã. cederé] CD-Rom s. (sport.. semnul lor distinctiv sînt cãºtile albastre. „Luarea ca ostatici. negociabil [pron. de realã adîncime: mujicul rudimentar. 8. 4. cu o mare capacitate pentru a stoca imagini ºi sunete– „CD-Rom.“ D.n.l. (muz.n. «pedepsit». cœlioscopique) celofanáre s. I –A caza în cãmin– „Studenþii se cãminizeazã în douã locuri: pe str. 2 iaurgerii. –Ceainãrie unde se pot consuma ºi produse de cofetãrie– „În locul a 13 bufete ºi bodegi.+ -gramã// cedár s. –(Om) ajuns. (pol. 8.l. –Casã special conceputã pentru a fi utilizatã pe litoral– „În anul urmãtor întreprinderea va introduce în fabricare noi tipuri de prefabricate.“ R.“ I.n.“ Sc.tant. al scriitorului Cãrtãrescu + -ian) cãsuþã-camping s..f. porumb.. 29 VI 74 p. 18 III 95 p.“ D. 17 V 84 p. Mi s-a recomandat sã intru într-un cãmin-spital. 4 (din cãsuþã + tip) cãºti albástre s. 16 II 67 p. D.. întrebarea «Ce înseamnã ceauºit.) „La 1 martie 1993 va fi inaugurat în Bucureºti primul serviciu de telefonie mobilã celularã. ceasuri pentru navigaþia aerianã.B. din cauza regimului instaurat de Ceauºescu. Ceauº[escu] + -ism) ceauºít s. ºi miºtocãresc (din n. adj. L 1995.) „În S.lit.“ R.m. cf.f. De aici ºi apa lacului de acumulare a început sã se «cãrãmizeascã». 5 (din fr. cheddar) cedrátã s. v. în funcþie de solicitãri.]“ R. 2 (din ceas.“ R.m. Atît în secþia de post-acuþi. „La Comãneºti a fost construit ºi dat în folosinþã un modern cãmin-spital pentru bãtrîni. dupã tipul radioficare.lit.R.lit. 11 V 73 p. devenind una din cele mai cochete de pe Valea Prahovei. avînd instalaþii sanitare ºi un confort sporit.f. „Silvia a primit de la bunicii ei paterni un ceas-pandantiv. 15 I 63 p.n. «om ajuns într-o situaþie dificilã». pentru noua echipã a «Cupei Davis».“ Sc. IV –A deveni de culoarea cãrãmizii– „[Algele] au cãpãtat o culoare [..]“ R. casques bleus.] ºi celofanarea cutiilor. ceauºit. cãsúþã-chémping] (din cãsuþã + camping) cãsúþã-litorál s. 19 XII 73 p. s-au creat în acest sens produse care imitã perfect – cel puþin din punct de vedere al aspectului – diferite soiuri de brînzeturi.) –Referitor la interiorul cavitãþii abdominale– „Chirurgia celioscopicã. nenorocit– „Plecînd de la arhicunoscuta realizare «ceauºel». „Al ºaselea CD din integrala simfonicã a lui George Enescu“ R. Ceauºescu– „În loc de «regim comunist» se spune «ceauºism» sau «regim totalitar». 23 III 95 p. fr.B. Prahova) se dezvoltã. internaþ. I „Trebuie sã subliniez încã o datã cã în «adaptarea» lui Osip. 37/95 p. „Ceasoficare? Nu ºtim în ce mãsurã cuvîntul ceasoficare este acceptat de lingviºti. dar el existã ºi înseamnã dirijarea centralizãrii celor 73 de ceasuri publice [. 1975 –Piaþa comunã. v. 3 din Cluj. casco blu...“ Meridian 23 VIII 93 p.) –Regimul tiranic instaurat de N.A. cheddar.“ R.“ R. 1965 –Ceas care indicã data ºi zilele sãptãmînii– v.n. –Conducãtor al Ducatului San Marino– „În San Marino a avut loc duminicã ceremonia depunerii jurãmîntului de cãtre noii cãpitani-regenþi [. 136/95 p. 8 V 65 p. –Cãsuþã din lemn simplã. C[ompact] D[isk] R[ead] o[nly] m[emory]) ceainãríe-cafeneá s. R. «cînd nu mai ºtii încotro s-o apuci». o patiserie º. 1 restaurant-pensiune.“ M....l. Drept care. C[ommunautée] E[conomique] E[uropéenne]) cehovizá vb.) „Fostul campion de tenis al S. care indicã simultan timpul mediu ºi unghiul orar corespunzãtor timpului sideral. termenul era folosit oral dupã 1967.. «ticãlos».l.. 10 (din n. -ã adj.n. 16 V 80 p. ceasuri-calendar ºi ceasuri-brichetã.l.P. Ceauº[escu] + -el. a fost reconfirmat cãpitan-nejucãtor al echipei S. cf. 14 VI 75 p.“ (din cãmin + -iza) cãpitán-nejucãtór s. 5 (din ceainãrie + cafenea) ceainãríe-cofetãríe s.f. 10 (din it. 34/95 p.l. S-a deschis la 1 mai – dispune de [. 18/96 p. Mai mulþi oameni de ºtiinþã francezi au propus efectuarea experienþelor biologice pe culturi de celule ºi nu pe animale sau subiecþi umani voluntari. cum este practica în mod curent [. 1965 –Ceas care serveºte drept pandantiv. ceasuri-pandantiv ºi ceasuri-broºã.) „Celulele cobai.l.“ R. c[ompacte] d[isque]) CDR s.f. 28 VII 94 (din telefonie + mobilã + celularã. cãrãmidã + -i) cãrtãrescián.. (med.fr.B. 2. 18/96 p. om ceauºit?» a primit în vara lui 1989 urmãtoarele rãspunsuri: «Nu se spune. 17/96 p. a cãºtilor albastre. 3 IV 84 p.. DEX – alt sens) ceauºísm s. 1965 –Ceas cu formã (ºi funcþie) de brichetã– v. a fost cehovizat în sensul unei complexiuni nobile.U. în situaþii disperate. destinatã campingurilor– „Micro-staþiunea balnearã Valea Stelii din Bãicoi (jud. ªtefan Furtunã ºi la Grozãveºti.“ D.] roºiaticã.] Cehov + -iza) celioscópic. 1 (din cãsuþã + [pentru] litoral) cãsúþã-típ s. 21 VI 74 p.“. 98/94 p.“ R.pr.n. –Militari în serviciul Naþiunilor Unite trimiºi în misiune de menþinere a pãcii în lume. Comunitatea economicã europeanã– v. 14 XI 92 p. 2 (din numele scriitorului [A. v. cum ar fi «cheddar» sau «mozzarella» – pe bazã de ulei de bumbac. 3–4 IV 93 f.f. „Trimiterea cecogramelor (imprimate în relief pentru orbi) beneficiazã de gratuitate. -ã adj. se practicã de 2 luni în mod curent la Clinica chirurgicalã numãrul.“ Sc. DPN 1978) CD s. –Local specializat în servirea ceaiului ºi a cafelei– „O ceainãrie-cafenea a fost deschisã în cadrul complexului comercial «Fortuna» din Piteºti.]“ I. 6 //din cãpitan + regent// cãrãmizí vb. it.. 23. cocos sau soia.“ I.]“ Sc. ºi culturnic (1993) (din n. 4. în vîrstã de 31 ani. 12 (din n. „Acest serviciu de telefonie celularã asigurã legãturi telefonice între doi abonaþi aflaþi în interiorul zonei de acoperire sau între un abonat din acest teritoriu ºi altul din þarã sau strãinãtate.a. Ceauº[escu] + -it) cecográmã s. 2 (din cãmin + spital) cãminizá vb.“ R. DEX-S) ceauºél s. 11 II 77 p.“ R. «prostit la cap». bolnavi cronici. 2.l. un merit cehovian.“ R. 5 //din ceco. o limonadã fãcutã din sucul unei lãmîi dulci ca mandarina. Zafiu Luc.“ R. ceas-broºã //din ceas + brichetã// ceas-bróºã s. DEX – alte sensuri) celúlã-cóbai s.p. 1 (din celofana) celulár. 5 ( din cãpitan + nejucãtor) cãpitán-regént s. Bicaz».. 1992 –Abreviere pentru Convenþia Democratã din România– v.U.f. ataºarea filtrelor [. 5 XI 65 p. ceas-broºã (din ceas + pandantiv) ceasoficáre s.lit. cedratta) CEE s. sã descopere cauzele mai multor .lit. Dicþionarele au fost primele cãrþi care au pãrãsit suportul de hîrtie pentru a trece pe compact-discuri – CD-Rom..) –Disc compact cu lecturã laser. în sintagma telefonie (mobilã) celularã (comunic.) –Compact disc– „Prima integralã pe CD a opusurilor simfonice enesciene din lume. «ajuns la sapã de lemn.“ Sc. –Cãsuþã construitã în serie– „În actualul cincinal.n...A. 1990 –Copil (nedorit) nãscut dupã decretul lui Ceauºescu din 1966 conform cãruia femeile trebuiau sã aibã minimum 4 copii– v. –Tip de bãuturã rãcoritoare– „Coca Cola nu a luat locul [la Napoli] sucurilor [.f. pl. 5 [scris ºi cheddar] (din engl.cãminizá • 56 • celúlã-cóbai raionul Gheorghieni. 5. pînã în 1970.. 21 IX 66 p.l.U.pr. ºi Sc. 1 [pronunþat sidiróm] (Abreviere din engl. „Sã citim cãrþile de pe CD-Rom-uri. sãrac». unde bolnavii vor beneficia de asistenþã medico-socialã.] servite cu gheaþã sfãrîmatã (granita) sau al cedratei. (biol. de asemenea. printre care cãsuþe-litoral ºi cabane pentru brigãzile de mecanizatori. cît ºi în cãminul-spital vor putea fi internaþi. (alim.] Prin recurgerea la «celule-cobai» specialiºtii sperã. 23 [pronunþat sidí] (prescurtare din engl.lit. „Profituri masive din telefonia celularã“ R. prin partea locului a ºi început sã circule o nouã denumire: «Lacul Roºu. 4 (din ceainãrie + cofetãrie) ceas-brichétã s.pr.l. 92/94 p. una dintre cele mai moderne ramuri ale chirurgiei «fãrã incizie»... bruta primarã. de cãtre sîrbi.. 15. ceas-broºã //din ceas + calendar// ceas-pandantív s.

+ microbian.. Cha-cha-chiºtii pretind a fi combatanþi pentru libertatea creaþiei. organizatã sub egida Asociaþiei Internaþionale pentru Condiþie Fizicã ºi Sport pentru toþi [..) „Asta nu-i împiedicã pe majoritatea practicienilor sã te priveascã cu un aer surprins atunci cînd le ceri un check-up (examen medical complet al unui pacient) ºi se înþelege cã dacã le pomeneºti de un check-up anual dupã vîrsta de patruzeci ºi cinci de ani.) –Moderator– „La urmãtoarea discuþie despre «Presã.. Doinaº publicã douã balade [. 18 XI 78 p. „Lucrarea «Planification par la méthode du chemin critique».“ R.l. adj. –Grup de lucru organizat la ministere în caz de crizã provocatã de rãzboaie.n. DEX-S) centíd s. ºi aerotaxi [pron.) –A transforma în dansul modern cha-cha-cha.. cellule de crise) celulít s.. cha-cha-chiza [pron. oferã aceleaºi ultranecesare chewing-gum. la Complexul Studenþesc Tei. DN3) celulochimíe s.“ I. de douã ori.s. Finlanda.C. Paris. 4 [pron.“ Sc. în vreme ce glasurile care apãrã dreptul lui Bach ºi Shakespeare la existenþã liberã ºi securitate esteticã sînt stigmatizate ca duºmani ai culturii. vorbãrie– „Spre a nu întîrzia la întîlnirea de la ora 10. de douã check-up dupã vîrsta de ºaizeci ºi cinci te vor lua drept ipohondru. 12. 5 //din celulo. -ã adj. 27 V 94 p.] un fel de preot.l.m. (cuv. 35/93 p. ora – decizi. 25 III 79 p.d. în 1968. 2 VI 79 p. cécap] (cf. it.“ R.. avea la bord 182 de pasageri venind din Indonezia. 2 III 84 p. 19 I 85 p. 29 XII 66 p. 3 (din cerc[ul de la Sibiu] + -ist) cerealicultúrã s. diabolic sincronizat. cialengi dei] chapeau v..“ Sc.n. a «timpului metric» în Anglia: un minut urma sã fie alcãtuit din 10 secunde. potrivit sortimentelor prevãzute în plan. 1 (abreviere din Ce[ntrul de] pe[rfecþionare a] ca[drelor].. cu care a vindecat complet. traversãm rapid fastuoasa piaþã în care vom mai reveni.lit. de la 1 ianuarie 1975.] bucureºtenii au hotãrît repede soarta jocului..l.“ „22“ 5–11 VI 92 p. cf. chaplinesc adj. v. o zi – din 10 ore. anul – kilozi. 3. Cuvîntul 22–28 VI 93 p.“ Sc.) –Cursã a unui avion închiriat pentru un zbor. Acest deosebit succes terapeutic a fost obþinut dupã statistica descoperitorului. DMC 1960. 10 X 75 p. al celor 30 de bãieþi ºi fete.. engl. cea-cea-cizá] (din cha-cha-cha + -iza) chairman s.] a fost prezentat filmul «Moara cu noroc» ºi a fost inauguratã expoziþia ceracolor a pictorului Gh.“ Sc..n. organizatã de Asociaþia Tineretului Liber din Bucureºti [. unde începem fãrã prea multe chiacchiere confruntarea propriu-zisã..m.“ Cont.m.“ Expres 9–15 VI 92 p. (cuv.l. existent din 1967. 26 VII 84 p. DN3. (sport) –Centrare care este în acelaºi timp ºut spre poartã– „[. brichete. –Referitor la celule ºi la microbi– „[.l. 7. conducãtor– v. incult ciungã] (din engl.f. 4 II 84 p.. 3 (din fr. a ceremoniat rugãciunea postului Ramadan.) –Persoanã care degradeazã capodoperele– v.. marcînd încã în primele 13 minute.“ R. Hogea Imam [. DEX.] Un fragment din prima defineºte faza baladist-cerchistã a lui Doinaº. 25 VIII 67 p.l. ceaplinésc] (din numele actorului [Charlie] Chaplin + -esc) charter s. 1 V 77 p. a aparaturii de bord ºi a turnului de control.f. 12 //din centi. a avut loc manifestarea tip «Challenge Day». 29 VIII 77 p. 2.“ Cont. PN 1970) chewing-gumm s. 5 (din celulã + -it. 5 //din celulã + cobai// celúlã de crízã sint.n. 2 [pron. –Membru al unui cenaclu– „Spre searã întîlnesc doi cenacliºti de la «Lucian Blaga».]“ Ghilotina VIII 90 p. greve etc. efortul de a însuma în creaþie valori de accentuatã luciditate [.] la ora actualã existã zeci de mii de dughene [.“ R. cojirea. 6 (din fr.pl. céãrmen] Challenge Day (sint. se aflã la biblioteca CEPECA.l. Dunaud 1967.] entuziasmul care te-a mînat pînã la leºin în cialengi dei[.. 14 III 94 p.f.. din Braºov.]“ R. fr. (chim. DEX-S) chiacchiére s. I (peior.]“ R.] în depozitele de preindustrializare. delegaþia de agrobiologi români. la care celulitul liber-democrat va trebui sã facã faþã [.. 8 (din cerebral + -ism) ceremoniá vb.“ Gaz.lit. 15 VII 78 p.) –Fost deþinut (politic) care a trecut prin celulele închisorilor– „Eliberarea din detenþie nu înseamnã însã cã hãrþuielile judiciare.]“ R. –Lucrat cu batoane colorate pe bazã de cearã– „[. 16.“ Cont. –Raþionalism exagerat– „La noi. rãsfoieºte Play-Boy.) „Este pentru prima oarã cînd la ediþia din acest an a celebrei competiþii deschisã tuturor þãrilor lumii «Sportul pentru toþi – Challenge Day» va participa ºi România.. ne înfundãm în via Torino ºi apoi încã în altã viuþã ce ne varsã în strada Olmetto numãrul 5. 8 IV 80 p.m. cînd s-a înfiinþat instituþia.f. la centrãrile-ºut ale lui I. au loc «jos» [.. 9 (din ceremonie + -a) cha-cha-chist.) –Umflare a þesutului adipos subcutanat– „Obezitatea.]“ R.f.m. -ã s. engl. peior. 5 (din cepui.– „Centraºii comunicã zilnic fabricilor comenzile pentru a doua zi. FC I 52.“ R. 11 [pron.“ (f. a degrada– „Articolul lui Pierre Petit e o micã piatrã azvîrlitã în obrazul celor ce cha-cha-chizeazã sistematic – în muzicã. „Despre piesa «Anton Pann». D. Exemplul unui Brâncuºi care chintesenþiazã formele cu mare rigoare intelectualã [.] peste 1000 de musulmani s-au adunat la moscheea din Bucureºti.“ R.B.“ (din centru + -aº..“ Luc.“a suta parte“// centráre-ºut s. legarea în snopi a crãcilor ºi a cojilor. 19 IX 62 p.. alarma care a impus mãsurile menþionate. LTR) ceracolór s. cum ar fi cepuirea. ºi R.+ chimie// celulomicrobián....l. aparþinînd societãþii de charter olandeze «Martin Air». „La originea accidentului unui avion al companiei de charter «Invincita» [. 1979 (cuv. spondilozele. „Marele pericol ce pîndeºte femeile din Occident îl reprezintã kilogramele suplimentare ºi celulita. Aceastã nouã chimie ar putea primi numele de «celulochimie». 24 chief s.l.] care..) –Palavre. „[. 158) cepuíre s.]“ R.] colaborarea foºtilor cenacliºti de la Sibiu [. „În urmã cu zece ani s-a înfiinþat la Bucureºti Centrul de perfecþionare a pregãtirii cadrelor de conducere din economie ºi administraþia de stat (CEPECA). 6. engl.– „O celulã de crizã funcþioneazã fãrã întrerupere la ministerul sãnãtãþii din Rhenania de Nord – Westfalia. ºi 24 V 93 p.. ºapou. Spania. 6/94 p. trateazã specialist autorizat prin metoda electromasoterapiei. „O ºtire scurtã de ziar ne anunþã cã între CEPECA (astãzi IROMA) ºi Serviciul Român de Informaþii va avea loc un «schimb de locuinþã» [.. check-up. 5 [pron.R. 20 III 92 p. Luc. DMC 1966.“ R.) –ªef. 6 (din celulo. 4.n. engl. (med.. céréaliculture) cerebralísm s..lit. PR în anii ‘60.“ Fl. 6 XII 74 p. DN3.lit.. la invitaþia institutului de cerealiculturã ºi culturi erbacee. politicã» chairman a fost I... cea-cea-císt] (din cha-cha-cha + -ist) cha-cha-chiza vb. dupã numai 3 luni de tratament.. DEX-S) check-up s. la care preþul biletelor este mai mic decît la cursele regulate. –Tãierea crãcilor pomilor. parodontoza acutã a bolnavei L. R.“ Luc.. (agr.) –Gumã de mestecat– „Mestecã chewing-gumm. 21 V 93 p.) „[. 2. „Ieri..] se poate concepe o nouã chimie care sã producã aproape tot ce se obþine în prezent din petrol. „[. 5. 15 VII 74 p. Uriþescu CV 28) celulítã s. –Ca al lui Charlie Chaplin– „Jocul chaplinesc. 3 (din fr. 28 III 74 p. celulita. ceárter] (din engl.m. minutul – centizi. termenul este vechi în limba românã) CEPÉCA s. „Aþi fost chairman la simpozionul internaþional de la Costineºti unde s-a vorbit de presã ca a patra putere în stat. 31 XII 81 p.] se afla o triplã eroare: cea a piloþilor. 10 X 74 p. (med.m. staff [pron.“ R. 7 (din centrare + ºut) centráº(ã) s. toate. charter. cepuit– „Celelalte operaþiuni.lit.. un cerchist spune altuia: «Vezi de-l citeºte ºi mai corecteazã-l».) „Între þãrile de unde sosesc turiºti în cadrul zborurilor Charter se numãrã unele din cele mai cunoscute pentru frumuseþile turistice proprii: Marea Britanie.. „O adevãratã panicã a stîrnit la Birmingham difuzarea unui aºa-zis «document-oficial» anunþînd introducerea. 2 (din cenaclu + ist. „[. –Membru al cercului literar de la Sibiu– „ªt. 3. pornindu-se de la considerentul cã celulele reacþioneazã mai puternic decît corpul întreg. cuv. De aici s-a lansat. 2.. OCL etc.“ R.. ciúingam.F. charter. dezintegrat prin cãldurã.f. 6. whisky etc.“ Sc.l. 24 IV 74 p. invenþia dateazã din 1968) cenaclíst s.“ R. 9. 6. 5 XI 92 p...celúlã de crízã • 57 • chimioterapíe maladii. (med. 13 XII 74 p. (av. în opoziþie cu petrochimia actualã. 23 V 86 p.] doctorul Bãcanu a izbutit sã punã la punct primul autovaccin total celulomicrobian.. joi. –Responsabil al unui centru de pîine. it. 30 X 86 p.“ I. 6 (din cearã + color) cerchíst s.f. datoritã ocupãrii tuturor locurilor– „Avionul. (alim. cif] chimioterapíe s. 5 [pron.. 5 XI 70 p.. fasonarea materialului lemnos pe tipodimensiuni.f. un DC-8. fr. 10 XI 78 p. 1974 (formaþie ocazionalã.) –Terapie prin substanþe chimice– „Cer- . chewing-gumm.“ R. PR 1950.B. Aug.l.lit. adj. în faþa credincioºilor islamici [. Germania. v. o orã – din 10 minute.. 6.. 20 [pron. «Challenge Day» este cea mai mare acþiune sportivã mondialã din domeniul sportului pentru toþi cu durata de o singurã zi. teatru sau balet – capodoperele lumii. Mãsurile timpului ºi-ar fi schimbat ºi ele denumirile: secunda – milizi.] ne învaþã ce este marea plenitudine creatoare.l. v.. I (rar) –A oficia într-un lãcaº de cult– „Duminicã dimineaþa [.) –Ramurã a ºtiinþei care se ocupã cu cultura cerealelor– „A sosit la Palermo.m.E. 8. cellulite.. 26 VI 93 p.f.]“ Fl. (pol.] este de obicei ferit de ameninþarea cerebralismului steril.

1978 (livr. 5 X 82 p. Uriþescu CV 112) chip s. cinéphile.“ Sc.. 4. ºi 10 IV 85 p. 4 II 75 p.] Excursia este deschisã tuturor posesorilor de biciclete [.“ Timiºoara internaþ. ºi Sc. fragi.lit.“ R. 9 [ºi kirvait] (din germ.m. 7 (din fr.“ „22“ 45/94 p.“ I. cinéaste.A.) –Realizator sau autor de filme– „Pentru cã fiecare dintre noi avem acasã cîte un Nãicã.“ R.B. cîte o Veronicã sau cîte o Cãtãlinã. I –A sintetiza– „Prin condiþia ei biologicã. A. 5. DMN 1964. 252/93 p. 1. 8 VII 88 p.m. balet– v.) –Stare psihicã în care depresiunea alterneazã cu buna dispoziþie– „Este dominat de mecanismele «Decorativei» ºi ale ciclotimiilor lui Viezur.P. „O ciupercã.m. 9 [ºi cinologic] //din gr. v. (sport) –Privitor la cicloturism– „O nouã excursie cicloturisticã [. cybernétiser. cineasta. 3. ºi R. rar) –Expoziþie a artistului plastic M. „Tot cu acest prilej. iar banii ºi-i înfundã în ºorþul cu un buzunar cît o traistã [.B. postuniversitar (din ciclu. la început. 134. A. „La 4 iunie.T.A. 7 VI 73 p. 39. (alim. Paraschivescu (ce-i drept. cimétédine) cineamatór s. engl. De unde. 7 III 61 p. 6 [scris ºi cyclosporinã] (din fr. 393.+ amator.] aproape întreg spaþiul interior este transformat într-o magazie de. -ã s.“ Sc. ºi Sc. ºi sejur (din cifrã + record. DN3) cicloturíst. a introducerii aºa-numitelor pastile («chips») cu circuite integrate. 12 IV 79 p. în special. 3 IX 93 p. cineamator (din cineamator + -ism. 134) cimentíst s. 21 III 74 p. 11 V 74 p. „Herr Kanton ºi Herr Mallinger organizeazã cele douã sãrbãtori care dau viaþã Buziaºului: balul mascat ºi chirvaiul.pr.chinológic. 5. (sport) –Practicant al turismului pe bicicletã– „Pãdurea Ceala – 5000 de ciclo-turiºti la o serbare cîmpeneascã. DEX. 1..l.. „Cicloturiºtii din nou la start. „Ca urmare a perfecþionãrii continue a microcircuitelor. 18. 2. DEX-S) cineást. 1971 (înv. L. PR 1909. fr. a prezentat o nouã metodã de administrare a medicamentelor. 27.m. menitã sã revoluþioneze. 5. (med.]“ Fl.) –Bãuturã rãcoritoare cu gust de citrice– „Întreprinderea de produse alimentare (IPA) ºi-a extins gama sortimentelor de rãcoritoare. v.N.m.lit. I.“ Sc..) „Minicalculatoarele în telecomunicaþii. rãcoritoare (pepsi-cola. DEX-S) cineamatorísm s.n.l. -ã adj. ºi Ev. 6.“ I. cineamatorule) ºi universitãþilor populare de culturã cinematograficã.“ R. Avrig a Întreprinderii de produse alimentare (I. 29 IV 78 p. 6. 17 IX 84 p. la locul afecþiunii. 5. 30 VII 82 p. într-un anumit sector– „ªomajul în S. 393.n. -ã adj. 17. 4 „[..]“ I.B. –Cea mai mare cifrã..f. sã chioºcãrim ziare [. DEX-S) cimetedínã s. DEX-S) cicláre s. cyclotouriste. potrivit specialiºtilor. pe o suprafaþã de un centimetru pãtrat erau reunite cîteva sute de interconexiuni sau informaþii. ne-am cibernetizat ºi computerizat. practic. 29 II 72 p.) –Produs farmaceutic utilizat în tratarea ulcerului– v. v.) –Integrare într-un ciclu de învãþãmînt unde se predau cunoºtinþe în diverse specialitãþi– v.. ºi circuit integrat [(scris ºi) pron.“ Timiºoara 15 I 94 p. 6. khoreia „dans“ + autor// ciáo s. la origine provenind din lat. v. 10 X 78 p. DEX. DN3. Dimitrescu în LR 2/62 p. a mãrit ºansele transplanturilor de organe. [. 28 X 76 p.B. 30 III 64 p. I (electron. 4 (din fr. dupã fr. aviocar //din ciclo. e un mare reporter ºi la acest nivel se ridicã V. DN3) cicloturístic. cyclothymie.vorbitã.f. ca urmare.] Împotriva rãului de mare sau de avion.n.O. Chirnoagã– „Justificarea cea mai puternicã a «chirnoghiadei» presupun a fi alta: artistul sancþioneazã realitatea alienantã în care trãieºte.) –Persoanã care vinde într-un chioºc– „Chioºcarii ºi bufetierii întind mîinile uleioase cu care îºi vînd berea. -ã s. v.l. 2 (din n.“ Sc. DEX-S) ciclotimíe s. 20 IV 78 p. S-a dovedit cã ea poate fi folositã pentru obþinerea unei substanþe numite ciclosporinã–A. 17 XI 61 p. Dimitrescu în LL 10/65 p. ºi 5 X 79 p.f. DM. 2 (din cico + cola) cífrã-recórd s. 4.] Chioºcarul de îngheþatã [. I (depreciativ) –A vinde într-un chioºc– „Sau vrei un chioºc. (com. 23 I 61 p. 5. „La N.B. mititeii sau farfuria cu mîncare. 5/67 p. Kirche “bisericã“) choreautór s. la Steierdorf [sat de mineri lîngã Anina] este «kirvait» – hramul bisericii catolice. „Descoperirea unui medicament care împiedicã respingerea grefei.. Fl. cimentier.+ -drom. Mareº în SMFC V p. 7 II 85 p. „Anul acesta consumul de tabac în lume a atins o cifrã record. ºi el un mare . (formaþie ad-hoc.“ R.n. v. Mentovit ºi Sintonic. a produs senzaþie în lumea medicalã. DN3.) –Amator de filme– „Revista cuprinde rubrici permanente consacrate cineamatorismului (þie. la o anumitã datã. a atins o cifrã-record.] se trãdeazã cu nepãsare [. PR 1923.) –Tip de bãuturã rãcoritoare– „Iatã-ne în postura de controlori de calitate la secþia «Citro» din str. DEX. Iordan în SCL 4/70 p.l. ªuteu în P. Mareº în SMFC V p. 3 (din chioºcar + -i. v. 26 VII 75 p. FC I 21. în prezent numãrul lor a ajuns la 25000. 29 X 81 p. (cinem. salut!– „A zis ciao ºi m-a întrebat ce mai fac. D. (alim. nefiind departe ziua cînd un abonat telefonic va putea obþine. ºi cinecenaclu.C. 11 (din cine.B. cf. 12 VI 79 p.“ Sc. care s-a desfãºurat recent la Florenþa [. (lb. legãtura cu orice punct al globului. concursuri de tenis ºi ºah. 1 (din ciment + -ist.. cyclosporine) ciclotímic. «Aniset». (cinem. de cine-mãrþiºoarele talentatei noastre cineaste. Se produc curent. –Muncitor care lucreazã într-o fabricã de ciment– „Realizãri ale cimentiºtilor turdeni. DMN. 13 XI 75 p. 67.“ Sc. citro ºi vermutinã).“ Sc.“ R. cartelã [pron. sclavus) cibernetizá vb.n. ºi Sc..“ Cont.m. 1 VIII 67 p. Stoichiþoiu în Hyperion III/94) chioºcãrí vb. Dimitrescu în LR 2/62 p. 26 IV 74 p. (cinem. v.G. cf.) –Cartelã cu chipuri– v.“ Emisiune Radio 14 V 83 (din fr. 3. dupã fr. Aceasta a fost tema «Zilelor telecomunicaþiilor». –Care se referã la cîini– „Asociaþia chinologicã a Municipiului Bucureºti organizeazã o expoziþie caninã care va avea loc la Bucureºti la 4 iunie 1978 pe stadionul Olimpia. 31 VII–6 VIII 93 p. Iordan în SCL 4/70 p. (cinem. gr.M. (med. al pictorului Chirnoagã + -iadã) chirvái s. I. 23 II 84 p. 6. R. 4.“ I. Cifrã-record ce înregistreazã un spor de aproximativ 1300000 faþã de numãrul vizitatorilor din anul trecut.“ R. au avut loc întreceri cicloturistice. L. 6 (din fr. ºi Cont.f.l. 2 (din ci[tric] + co[la]. 6. ciao. În loc de a fi înghiþite sau injectate. 6. DN3) cineást-repórter s. procesul de miniaturizare a ordinatoarelor este în plinã desfãºurare.. care se bucurã. 67. it. cyclosporina. hynos + -logic// chintesenþiá vb. DN3) cíco s.“ (din it. v. I. «Mentovit».) –Cineast care transpune cinematografic reportaje– „I. 1993 (cuv. 20 V 85 p. Fl. Uriþescu CV 111.) Aici se produc «Sintonic».m. Fl. oraºul energeticienilor ºi cimentiºtilor..f. o nouã ºi modernã policlinicã. v.“ Sc. instantaneu.. Fl. BD 1970. «Cico-Cola» ºi alte bãuturi rãcoritoare. DN3. galeriile ºi amplasamentele arhitectonice din întreg cuprinsul Italiei se cifreazã la 20028929.z. Ara chintesenþiazã Viaþa ce se cere continuatã.. esenþializare //cf.. 1974 (sport) –Teren amenajat pentru curse ºi concursuri cu biciclete– v. chiffre record. chimioterapia. ºi cerebralism (1966) (din chintesenþã + -[i]a) chioºcár s. 15 V 73 p. DEX-S) cíco-cóla s. DN3. ceea ce duce ºi la o scãdere vertiginoasã a preþului de cost. dupã tipul aerodrom// ciclosporínã s.. în faþa telecomunicaþiilor se deschid perspective nebãnuite. 233.l.“ I. 5..) –Bolnav de ciclotimie– „M. direct pe piele.“ R. Mareº în SMFC V p. este lipit pe încheietura mîinii cu cîteva zile înainte de efectuarea cãlãtoriei. medicament administrat de obicei prin injecþii. în afarã de Ci-co.) –A aplica cibernetica ºi metodele ei– „Ne-am vãzut cu ochii noºtri pe Lunã ºi ne-am trimis cercetaºi ºi prin multe alte pãrþi ale galaxiei. are un simþ deosebit al actualitãþii. neurotransmiþãtor (din fr. descoperitã în Norvegia. L.) –Autor de dans.] Principala concluzie: datoritã miniaturizãrii.) 1961 –Interes pentru cinematograf manifestat de cineamatori– v. cip] (din engl. 1977 (farm..l. «timbrul». Introducerea microcircuitelor – cunoscute în terminologia de specialitate ºi sub numele de «chips» (pastile) – are ca rezultat scãderea cu 99 la sutã a preþului «unitãþii de memorie» în raport cu preþul unitãþilor de memorie ale tranzistoarelor clasice.“ I. teleast (1966) (din fr.“ R. rãcoritoare pe bazã de arome de fructe (zmeurã. DEX-S) chipcard s. cyclotouristique. impregnat cu scopolaminã. D.f..]“ Papagalul V 90 p. (cib. -ã adj. care are proprietatea de a neutraliza sistemul imunologic al organismului.n. 10 (din fr. chimiothérapie. ci-co ºi altele) pãstrate în navete care se înalþã în stive pe mai bine de doi metri. vãzut ºi ca megaloman ciclotimic) apare în ipostaza «tradiþionalã» de mentor. 2 XI 79 p. DMN 1969.R.. ºi scris ºi cipcárd] chirnoghiádã s. v. v. 15 (din fr. cyclothimique. DMC 1965.A. 1 (din chioºc + -ar. DN3. trandafiri. – alertã în problema cipurilor atomice. chip. DEX-S) ciclodróm s. medicamentele vor fi aplicate sub formã de «timbre». în special) –Bunã (ziua). „În aceastã sãptãmînã s-a dat în folosinþã la Bicaz.l. am detronat – metaforic vorbind – «idoli» ºi ne-am fãurit alþii.U. 4. FC I 139. 15 VII 84 p.n. 16 II 84 p.f. DEX. 66. „Fieni – oraºul cimentiºtilor“ R.lit. 2.f. 3 VII 83 p. viºine. DN3) chinológic.. Iordan în SCL 4/70 p. aºa cum numai copiii ºtiu sã o facã. „Numãrul total al persoanelor care au vizitat în cursul anului 1972 muzeele.“ Sp. Quic-cola (sic!). -ã • 58 • cineást-repórter cetãtorul californian dr.

în cunoºtinþã de cauzã. care foloseºte o bogatã informaþie de epocã în dorinþa de «a da autenticitate faptelor descrise». Fl. (cinem. praful de ciocolatã solubil. 34/94 p.cinebibliotécã • 59 • cioráp-pantalón cineast-reporter. 139. adicã un atelier de creaþie al cineaºtilor amatori. sistemul cinemiracol (cinémiracle) va fi inaugurat la Paris în Sala Empire. I. DN3) cineghicitoáre s.. I. (cinem. continuat cu chilot– „Se gãsesc costumaºe ursuleþ. 12 V 63 p. 8.“ Cont. (cinem. Pe bunã dreptate. mi-ar fi fãcut o mare bucurie ca discuþia aceasta sã-i scoatã de pe pînzã ºi pe eroii fãrã soclu ai acestui film. engl. ciné-vérité. 4. cinéphilie. DN3) ciocolateríe s.) –Interes. se vor introduce ºi extinde în fabricaþie noi grupe de produse cum sînt: budincile ºi cremele de tip «instant». L.] cînd nu e cinefag. 5. DN3) cinematográf-adevãr s. Yves Montand (I).M. dupã fr..“ R.+ limbaj) cinelímbã s.f. urmeazã sã demonstreze cã au de ce ºi ce sã comunice prin intermediul acestei limbi.“ Sc. s.. D.P. izvorît. 190. 2 (din cineclub + -ist. ciné-roman) ciné-vérité s. 5 (din cinematograf + document) cinematográf-estrádã s. 393// cinefág s. 16 (din cine + bibliotecã.n. film-poem (din fr. Seche în LR 4/78 p..m.) se poate justifica prin aceea cã scenariul este extras din romanul «ªoseaua Nordului». Graur în LR 2/58 p. „În afara unor noi produse de ciocolaterie.“ Cont.. (cinem.TV 12–18 I 75 p. a încetat din viaþã la Paris în urma unei crize cardiace. franþuzism) –Cinematograf-adevãr– „Este desigur un serial. cã ºtiu sã facã uz de cinelimbã. 5 (din fr. „Filmul «Cazul S» [..] au fost calificaþi de dînsul în meseria de ciocolatier. cinérama. Cineghicitoare“ Pr. cinerama.n. (cinem.n. ci al realitãþii însãºi.+ idee.n. 2 (din fr.f. 51) cinecenáclu s. BD 1968. 17.l. cînd – tot cu tata – am vãzut ce înseamnã limbaj într-o salã de cinema.] acest nou gen al cinematografului-document care face din ecran o tribunã de dezbatere ºi invitã publicul sã fie judecãtorul suprem nu numai al operei de artã. 1957 (cinem. bine învãþate. engl.. 2 (din fr..Am. (E ceea ce azi critica evoluatã numeºte foarte frumos – cinelimbã!)“ R.f. ci un scop în sine. 4 (din cineast + reporter.+ -fag.lit. cf. caramelaj.n. dragoste pentru cinematograf– „Din cinefilie. engl.. 19 XI 75 p. L. cf. –Muncitor dintr-o fabricã de ciocolatã– „O întreagã pleiadã de specialiºti.l. L. –În vîrstã de cincizeci de ani– „Nu-i pot dori tînãrului cinquantenar decît sã-ºi rãmînã fidel sieºi. Mareº în SMFC V p. Th.l. 69. pentru moment. „[. ºi 12/72 p.n... v. cei mai de seamã reprezentanþi ai cinematografului-adevãr s-au întîlnit la Lyon. anul de naºtere a miºcãrii cinecluburilor. „Un cine-roman de Eugen Barbu. Iordan în SCL 4/70 p.) –Procedeu cinematografic de proiecþie pe mai multe ecrane mari juxtapuse– „Mai mare decît cinerama. cf.lit.– „Vîrstele pelicului.m. DEX. DMN 1964. fr... ªi este un ciné-vérité. fãrã a se întrerupe dejunul sau cina. 1 (din fr. 12 (din ciorap + chilot) cioráp-pantalón s.. ºi 5 X 79 p. semnatar a trei cãrþi.“ R. cinénigme) cineidée s. I. ºi cinecenaclu. cf.“ Sc.f. 10 VI 76 p. 11 XII 60 p. 5 [pron. 3 I 74 p. fr. 4 (din cinematograf + adevãr. DMN 1966) cinebibliotécã s.] a prezentat primul aparat cinecromatic.“ R. Dimitrescu în RRL 1/69 p. (cinem. 17 (din cine. (cinem. 3. (cinem. regr. ciné-club. cinémiracle) cinepanorámic s.. Mareº în SMFC V/67. recunosc. din necesitãþile actuale ale miºcãrii de cine-club de o amploare fãrã precedent. ci oferind consumatorilor produse de ciocolatãrie... (cinem. 6 //din cine. DEX.“ R.“ Sãpt.“ R.n.“ Cont. cinerama. peior.m. DMN 1965.l.) –Cinematograf care conþine elemente specifice estradei– „S-a spus «Lanterna-magicã este un cinematograf-estradã».N.lit. (cinem. Lupu în CL 1/83 p. Fl. 240.) –Instituþie în care se pãstreazã ºi se proiecteazã filme (antologice)– „Cinemateca cubanã a prezentat [. dar nu oricum. (cinem..“ Cont.) –Operã cinematograficã bazatã pe o operã literarã– „Intitularea (cine-roman dupã Eugen Barbu realizatã de I.“ Cinema 4/75 p. 398.n. „Am ºi amintit în treacãt un reper istoric: 1957.] la Havana filmul lui I. ciné-vérité) cinematográf-documént s. muncitori [.m. însumeazã nu numai o excelentã aparaturã tehnicã ºi sãli de proiecþie moderne. amer. 2 „[. 15 I 77 p. Mareº în SMFC V p. Dimitrescu în RRL 1/68 p.]“ R. –Ciorap lung. Hristea în LR 3/72 p. DEX-S) cinquantenar. cincuantenár] (din fr. 24 XI 78 p. 3 II 67 p. alb-negru ºi color. Iordan în SCL 4/70 p. 10. 2 (der. „Dezvoltînd în chip personal formula ciné-vérité-ului. –Filmotecã– „Pentru cinebiblioteca personalã. desfãºurat anul acesta la Huºi.f. 4. 20 VIII 62 p. DN3) cineclubíst s. 339. cinérestaurant. cinquantenaire.. 22 VII 74 p. cf. pentru care ea nu mai e un mijloc. Tipic. DMN 1986) cineficát. Seche în LR 1/60 p. pentru a dezbate problemele acestei atît de interesante ºi rodnice tendinþe apãrute în miºcarea cinematograficã în ultimii ani. interesantã. 21. 5 V 78 p. DEX. 27 IX 84 p.] lipseºte R. dar ºi o mare cantitate de pasiune [. v.) –Cromatica miºcãrii– „Expresie a secolului vitezei. cinematografie ce cautã sã împãrtãºeascã adevãrul. (cinem.“ Cont.n.. BD 1968.) „Un cinerestaurant în care. v.“ Cont. 2 XII 60 p.“ Cinema 9/66 p. Fl. 2 [ºi ciocolatãrie] (din ciocolatã. 6 (der. 2.“ R. chocolatier. cinerama (din fr. 11 (din cine.+ ghicitoare. 2. ciné-panoramique.+ cenaclu) cineclúb s. jeleuri etc. DEX-S) cinecromátic adj.) –Care intrã în reþeaua cinematograficã– „Raioane cineficate“ Sc. Al. credem.. Henri Langlois. 33. cineclubiºtii ne informeazã asupra planurilor lor.m.. 8. 25 II 66 p..n. 59. 393. 17 III 77 p. ciné-reporter.n. v. I. cititorul nostru se întreabã pe cînd produse de cacao-rie sau cine ºtie ce fel de . FC I 135.lit. sensul acestor crîmpeie gen ciné-vérité pare uneori mai plin decît textul din prim plan.R.. DN3. 29 XII 75 p. 1[pron. 2 //din cinematograf + estradã// cinemirácol s. mute ºi sonore. 4 VIII 73 p.) –Limbajal cinematografiei– v.“ Sc. 12 IX 75 p. (cinem.“ Cont. 2 XI 73 p.] publicul [este] animat de cinefilie. fr. -ã adj. L. (cinem. Dimitrescu în LL 10/65 p.] întreprinderea braºoveanã îºi face reclamã.) –Cinematograf cu ecran lat panoramic– „Cinepanoramicul de la Patria. 2 XII 67 p. 2 II 62 p. 5. 31 X 75 p.) –Titlul unei emisiuni TV în care se pun întrebãri-ghicitoare despre filme. DN3.“ Sc. Iordan în SCL 4/70 p... C.“ Cont. 9 VI 78 p.] dezvoltã cu mijloacele «cinematografului-adevãr» firul unei anchete sociale.. –Întreprindere în care se fabricã produse de ciocolatã– „Pe ºerveþelele de hîrtie [. 18..]“ Cont. DN3) cinerestauránt s. 10 II 78 p. 5 (din it.“ Cont. 2.) –Persoanã care activeazã în cadrul unui cineclub– „Printr-o scrisoare. Iordan în SCL 4/70 p. 26 IV 63 p. 19. poþi vedea ultimele filme. telespectatorul român este cinefil – ºi viceversa [.f. cf. „S-a încheiat Festivalul cinecluburilor. v. DN3) cineromán s. Portret-serial. Popescu-Gopo «S-a furat o bombã».lit. ciné-vérité. C. azi [.“ R. „Filmele au fost semnate de studenþii regizori [. I. 5.“ Luc. Iordan în SCL 4/70 p. (cinem. -ã adj.. 20 III 64 p. dupã modelul lui lãptãrie) ciocolatiér s.. 20 II 75 p. (din cine. LTR..) –Limbaj special al cinematografiei– „Studenþii regizori de la Institutul de artã teatralã ºi cinematograficã au dovedit. „Fondatorul cinematecii franceze ºi una dintre personalitãþile proeminente ale cinematografiei mondiale. unul dintre puþinii care au abordat cine-romanul. care – pe baza asamblãrii – proiecteazã pe un ecran forme colorate în miºcare. cinelimbã (din cine. Fl.) –(Titlu de rubricã în revista «Cinema») Idee utilizatã în cinematografie– „Cronica cine-ideilor. FC I 139. 1975 (cinem. 270. 1 XII 61 p. Dimitrescu în LR 4/1962 p. 7 I 78 p.“ Cont..] Eram un þînc pe care taicã-sãu abia îl dusese la primul meci de fotbal. 22 V 62 p.. 17 X 78 p.“ Sc. 393. 10. FC I 139. (cinem. Seche în LR 3/77 p. cinémathèque.. ºi Cinema 6/74 p. 5 (din fr. „Deºi multe cuvinte din off nu se desluºesc.+ limbã. Fl. 393) cinematécã s. (cinem.lit.rie“ Fl. 16 VII 66 p.f. 5.) –Consumator (fãrã discernãmînt) de filme cinematografice– „Nu vã transformaþi din cinefili în cinefagi!“ R. 7 VI 84 p.) –Peliculã cinematograficã cu rol de document– „[. ºi 5 VII 74 p. din cinecromaticã) cinecromáticã s.f.“ Sc. 68. [.] ºi de cineclubiºtii [. dezbaterea din cadrul cinecenaclului «Contemporanul» de vinerea trecutã. (cinem. (cinem. traininguri pentru toate vîrstele.. „[. 8. DEX. 6 (din cine.“ Cont. 3.) „Un cinecenaclu? Da. cinematheque.f. 4.“ Sc.]“ Cont. din cineficare) cinefilíe s. v. „Substanþialã. 2 XI 73 p. 26 IV 63 p.f. cinéfage. regr. 9.“ Cont.“ R. I..) „De curînd. jachete cu . DN3) cineráma s. fr. societãþi specializate au pus în vînzare filme clasice. rar) –Procedeu cinematografic de proiecþie de tipul cinerama– v. ºi 18 IX 64 p.l. 393) cinelimbáj s.) „Cinecluburile – aceste mini-case de filme rãspîndite pe o vastã arie geograficã. „Prima lecþie de cinelimbaj [.] cinematograficã. 6. Dimitrescu în LR 2/62 p. sine-verité] (din fr. 14 (din cine.+ cromaticã. 11 III 78 p.. I. «Cinema Action» a adus pe ecran crîmpeie «pe viu» din viaþa ºi lupta socialã. DEX-S) cioráp-chilót s. cinecromatica e bunã pentru oamenii obsedaþi de miºcare.. 2 (din fr.m.) –Referitor la cinecromaticã– „Brazilianul A. 1962 (cinem. 27 XI 62 p. 2. actori etc. 134. –Ciorap-pantalon– „Faci reclamã pentru vreun circ sau pentru vreo fabricã de ciorapi-chilot?“ Sãpt.

“ R.f. „Potrivit directorului companiei de stat «Citricos de Chiriqui».p. 3 (tradus din fr. DN3) cîine s. faþã de frumuseþea «cu totul particularã».G. pe care o «descliftase» (îi desfãcuse fermoarul de la geantã – n. 11 X 63 p. Totuºi.. DN3.f. –Cîine folosit în diverse explorãri– „În Canada [.] în Iakuþia (în rãsãritul Siberiei) ar mai trãi urmaºii unor forme umanoide timpurii. DEX-S) cititór-încasatór s. „Combinatul industrial «Progresul» din Ploieºti anunþã douã produse noi: bãuturile rãcoritoare «Mero» ºi «Citro-quick». 4 //din cîine + explorator// cîmp operatór (med.“ R. it.l. quick) ciuciunáa s. apoi au scãzut brusc.m. 1967 –Interpret de melodii ale cãror texte pun probleme filozofice– v. 11 XI 64 p.m.+[c]ola. -ã adj. 7. –Caracterul a ceea ce este clandestin– „De atunci. 8 //din cito.l. 10 VI 93 p. „Sînt copii între 12 ºi 14 ani ºi li se spune «Cireºarii» – nu dupã titlul unei cunoscute cãrþi pentru tineret – ci dupã ocupaþia pe care au adoptat-o în timpul liber: sînt cîntãreþi din coajã de cireº.lit.. 15.“ Sc.“ Sc.f. DEX-S) citróla s.) –Bãuturã rãcoritoare pe bazã de citrice– „Fetiþelor lui Vali le place mult citro. citadinizzare. ci despre un moment.) mai înainte. 6. 15 I 61 p. În prezent. –Cîntãreþ de mare calitate– „N. 6. în jargonul spionilor. ora 11. champ opératoire.f. gîndesc altfel. DEX) cîntá vb.l. -ã adj. El poate transmite prin fibre optice pînã la douã miliarde de semne pe secundã. obicei larg rãspîndit prin partea locului.l.) –Porþiune pe suprafaþa cãreia are loc o intervenþie chirurgicalã– „[. cf.. G. clandestinité. 5 (din fr.. v. DHLF 1950) clandestinitáte s.“ Cont.] toate liniile de cale feratã sînt circulabile.] a simþit de sute de ori aripa morþii peste cîmpul sãu operatoriu.] acest titlu [. El a fost testat cu succes pe un autoturism «Volkswagen»..m. 326) cîntãréþ-artíst s.“ R.l. 271. DN3. se prevede amplasarea unor sateliþi circumlunari. -oáre s.refl. circumterrestre.) –Care înconjoarã Luna– „În afara roboþilor depuºi pe solul lunar. (cuv. cytodiagnose) citoscóp s. înainte însemna a fi undeva în marginea societãþii. s-a dovedit a fi un carburant eficace.“ Sc. cîntãreþul-compozitor. ºi autoadeziv (din ciorap + pantalon. 13 XI 72 p. 7 (cf.“ Sc. –Lucrãtor care citeºte contorul ºi încaseazã factura– „Într-una din serile trecute.] prietenul meu a zis cã trebuie s-o «cînte» pe una de portofel. DEX-S) cipcárd v. 1974 (alim. Fl.n. v. Ne aflãm în fluxul temporal.]“ R. 21 VI 79 p. 30 VIII 79 p. Au urmat douã reveniri uºoare. peior.“ R.“ R. v. v.m.m.. DEX – alte sensuri) citábil.30 (ora Moscovei) în U. cuvîntul este mai vechi în limba românã.“ Sc.f.. se întorcea de la serviciu spre casã.“ „22“ 8/96 p. taupe “agent“. punctul ei final. în sint. „Mã vãd obligat sã vã rãspund cu civilitatea pe care aþi arãtat-o în scrisoarea d-voastrã deschisã. citro-cuíc] (din citro + engl. 23 XI 77 p.. 4 (din cîntãreþ + compozitor) cîntãréþ-filozóf s. saltimbanc. 134. –Cantautor– „Despre acea faimoasã «întoarcere la romantism». v.) au pus la punct un circuit microelectronic integrat care are o vitezã de cinci ori mai mare decît cele cunoscute pînã în prezent. fr. „[.l. civilité.) –Bãuturã rãcoritoare cu gust de citrice– „La magazinul «Delta» s-au pus în vînzare.S. 11..] textele înregistrate satiric sînt comune ºi nu trec dincolo de relatarea reportericeascã a defectelor de comportament ºi abaterilor de la civilitate ºi moralitate. cîine-exploratór s. ciorapi-pantaloni.. se bea retras în cãmãruþa dosnicã a vestitei pivniþi. aproape copilãreascã. înseamnã «agent adînc infiltrat». 4.) –Ansamblu complex de conductori ºi semiconductori miniaturizaþi ºi integraþi într-o componentã unicã pentru a îndeplini o funcþie specificã– „Circuit integrat..m.l. Populaþia localnicã cunoaºte aceste fiinþe sub numele de «ciuciunaa». În sprijinul acestei ipoteze vine ºi faptul cã în limba iakutã cuvîntul «ciuciunaa» înseamnã «fugar».. 1.“celulã“ + -scop// citospectrofotometríe s. de asemenea. FC II 63. (astr.“ R. DEX. 16 X 75 p. v.“ Sc. 27 VIII 65 p. FC II 63. ºi planetoid (din fr. nu este vorba despre un punct în adevãratul sens al cuvîntului. 6. 1966 –Cîntãreþ cu calitãþi scenice– v.“ R. 9 III 69 p. iar ceea ce se vizeazã prin acest titlu este o perioadã de tranziþie. alcoolul extras din resturile de portocalã.) „Angleton cãuta o «cîrtiþã» – care. 12 VIII 62 p. medicii au constatat absenþa celulelor canceroase. 19 XII 72 p. blãnuri de la mãsura 30 la 40 etc. chipcard circár s. 2 (din cireº + -ar. –Membru al unei trupe de circ– „Actor. 13 XII 73 p. –Politeþe– „[.“ Luc. 11 II 93 p. circumterrestre. circar. era [. 2. 28 XI 79 p. dupã modelul lui coca-cola) citrolínã s.] cititor-încasator la Întreprinderea de reþele electrice Maramureº. afirmã un expert din Panama. 1 (din citadin + -iza.] cîinii vor fi folosiþi pentru explorarea unor zãcãminte de minerale utile.) „Citospectrofotometria este una dintre metodele fizice moderne care permit investigarea finã a celulelor ºi structurii celulare. circumlunaire.. cîntãreþ-autor cîrtiþã s. despre fracþiunea intelectualã a muzicii uºoare. cantautore) cîntãréþ-compozitór s.. 12 IV 84 p. 6 (din fr.+ Pacific// circumteréstru. 21 IX 85 p. dar nimic n-a putut sã-i adumbreascã acea încîntare.. Fl. 4 [pron.l.lit. 19 III 74 p. fr.“celulã“ + spectrofotometrie// cítro s. 7 IV 73 p. 28 X 66 p. 12 I 85 p. „[.. ºi R. care s-a retras în munþi odatã cu venirea unor oameni ajunºi la un grad de dezvoltare ºi civilizaþie mult mai ridicat.“. actor-cîntãreþ (din cîntãreþ + actor.. dupã it.lit. ºi I.n. 3 IV 84 p.R. 12 II 85 p. ºi cico. 27 VIII 79 p.n. este de fapt cel mai primitiv paleoasiatic din Siberia. 4 XII 93 p. de altfel.B. 15 (din ciripi + -tor. 1..m. ºi numeroase sortimente de bãuturi rãcoritoare. (med. it.S. (fig. –Cîntãreþ care compune muzica pe care o interpreteazã– „N-am uitat nici pe Udo Jürgens.M. I (arg. citable.) –Informator al Securitãþii– v. Ap. 9 II 84 p. expresie ce desemneazã un anumit moment al zilei.] reprezintã traducerea expresiei franþuzeºti «entre chien et loup». (alim. DEX-S) circuít integrát (inform.“ Sc. DN3) citadinizá vb. asemãnãtori cu cei circumtereºtri. -ã adj. 1964 (med. 14. v. DEX – alte sensuri) ciripitór. 8. 281. 20 I 67 p.“ Cont.l. geosincron (din fr.“ R.m. (livr.. „L. 8/95 p.m. Fl. „Naveta spaþialã americanã destinatã misiunilor orbitale circumterestre a efectuat zilele trecute ultimul din cele patru zboruri de probã de lungã duratã. 26 VII 75 p.“ R. Ulterior. Specialiºtii în electronicã de la Universitatea din Bochum (R. a fost plasatã pe o orbitã circumterestrã nava cosmicã satelit «Vostok 3».F. 271.B. 5 (din circula + -bil) circumlunár. 11.s. sp. cititor-încasator la exploatarea energo-energeticã Botoºani. DN3) cireºár s. I –A se urbaniza– „[Sãtenii] s-au citadinizat. din Panama.n.l.m. cico-cola (prescurtare din citrice. «fugar izgonit». a meseriei lui [de chirurg]. 5 [ºi cîmp operatoriu] (dupã fr. denumite «Citrola». -ã adj.“ R. (fiz.. o trecere. Secãreanu: Cîntãreþul-artist. instalaþiile de dirijare ºi urmãrire a trenurilor fiind. 6 //din circum. 5 (din citro.l. ºi I.) –A fura– „[. 9 cîntãréþ-actór s.lit. 325.C.“ R. 6 (din cîntãreþ + artist) cîntãréþ-autór s.“ Cont. ºi 14 XI 96 p. 2 (din cititor + încasator) citodiagnózã s. Dimitrescu în LR 2/62 p. 4 II 78 p.“ „22“ 7/96 p. 5 XI 65 p. 4 citro-quick s. DMN 1966. denumit «citrolinã».“ Sc. intrînd în clandestinitate.) –Aparat cu care se examineazã celulele– v.. 5 civilitáte s.“ Sc. (astr. vinul dinspre zori. ºi circumlunar. pop.. clovn. 1 (din circ + -ar. „«Cîrtiþã» rusã la FBI“ R. o echipã de biologi face experienþe cu un grup de asemenea cîini-exploratori.) –Care înconjoarã Pãmîntul– „La 11 august 1962. (fam. „Luni 10 mai a avut loc lansarea pe piaþã a ciorapilor-pantalon din fire lycra [. au alte aspiraþii.. bogate în vitamine ºi zahãr. DMN 1967. cum spune.f. 12 V 93 p.“ R. DEX. paltoane din stofã ori blanã tricotatã. Dimitrescu în SCL 3/70 p. în urma unei citodiagnoze. Se apreciazã cã noul «chip» va da un nou avînt tehnicii comunicaþiilor. 5.“ „22“ 15/94 f. –Care înconjoarã Pacificul– „Mexicul face parte din centura circumpacificã ce din Japonia în Chile ºi din Alaska în Filipine este jalonatã de vulcani activi. 23 IV 75 p.) „«Citroline» ar putea fi un nou combustibil eficace pentru autovehicule.) –Vrednic de a fi citat. -ã adj.l.“ Sc. «Zmeurata».l.“ Gaz.f. Dimitrescu în SCL 3/70 p.“ Cont. despre cîntãreþii-filozofi ºi despre cîntãreþii-autori. 5 (din cîntãreþ + autor. v.“ R. 8 (cf.) –Diagnosticare pe baza studiului microscopic al celulelor prelevate din organism– „Tumorile au mai crescut un timp. în stare de funcþiune.“ Sc. 20 XII 96 p. 3. DEX. DN3) . 16 II 61 p. care înseamnã.f. în afara unor noi sortimente de îngheþatã. de a fi amintit– „Citabile în acest sens sînt ºezãtorile organizate de revista Luceafãrul. circuit intégré) circulábil. 6 (dupã fr. –În stare de circulaþie– „[.m. între cîine ºi lup „Lansarea cãrþii «Între cîine ºi lup» de Emil Hurezeanu. care în multe privinþe poate fi comparat cu omul primitiv «yeti» din Himalaia. (cuv. DEX-S) circumpacífic.cipcárd • 60 • clandestinitáte glugã. esofagoscop //din cito. iakut) „Unii cercetãtori opineazã cã «ciuciunaa».

– nu ne-a fãcut sã rîdem atît cît ne-a fãcut sã plîngem de mila componenþilor.]“ R.lit.l.f. 1. anglicism) –Sistem de decontãri fãrã numerar folosit mai ales între state– „La Bucureºti s-a propus înfiinþarea casei de clearing central europeanã. ºi 9 IX 92 p. în expresia a da clasã (arg. clíring] (din engl. 6. „Înscriere Dacia – octombrie 1987. –Batistã de hîrtie– „De ce ar fi un cleenex de hîrtie mai moral decît o batistã de pînzã?“ Ap. 5 (din fr.f. 9 XII 66 p. –Scurt film (publicitar) dat la televiziune– „[.C [..“ R. 7–8/93 p. DTN 1972) clip s.) –Clonare– „De multã vreme. Dimitrescu în RRL 1/69 p. v. „Noi credem cã viitorul economic al României este legat de apariþia acelei clase mijlocii.+ -man. faimoasele cariatide ale porticului orientat spre sud al Erehteionului [. 8 VIII 64 p. 31 VII–6 VIII 93 p.“ I. pe cãi diferite. Pe linia continuei perfecþionãri ºi modernizãri a procesului de învãþãmînt se înscrie ºi punerea în funcþiune a primului laborator-clasã din regiunea Cluj amenajat în incinta liceului din localitate.] sã se micºoreze sau chiar sã se anuleze solicitarea instalaþiilor de climatizare [în Japonia].l. cleenex. DTP) cloriná vb.lit. un nou instrument muzical construit de industria francezã. „Clou-ul competiþiei: confruntarea dintre C. I.m.] ºi-a manifestat furia asupra clipului Convenþiei Democratice [. e clovnesc la un mod spiritual. fr. (sport) –Antrenor cu sarcini mai mult administrative– .. it. classe. DEX-S) club-bár s..f.“ R. DEX-S) clovneríe s. 12 XI 83 p.n. clínãr] clearing s. engl. 28 VII 79 p.]“ R. ºi „22“ 24–30 XII 92 p.. ºi 15 III 97 p..“ R.. 8 III 84 p.“ Timiºoara 43/95 p. a fi superior cuiva din punct de vedere intelectual– „Simina ºtie la spaniolã ºi dã clasã.. a recurs la serviciile unui computer. 10 III 78 p.. clownerie. de oameni întreprinzãtori. (ec.. (franþuzism) –Punct de atracþie.n..l. I.l. de interes– „Clou-ul acestui spectacol este un recital George Mihãiþã ºi nu pot decît sã-l felicit din toatã inima pe acest tînãr.“ R.“ I.B.“ Sc.. 7 [(scris ºi) pron. identic din punct de vedere genetic cu persoana care a furnizat noul nucleu. DEX.f. într-un anumit sens. DN3) climatologíe s. 5. Gheþie în LR 4/57 p. Este vorba de aºa-numita ipotezã «cloning» – operaþiune prin care nucleul unui ovul prelevat de la o donatoare este înlocuit cu nucleul unei celule provenind din organismul altei persoane.] nu închid televizoarele sau instalaþiile de climatizare atunci cînd ies din camerã etc. cu care a fãcut un studiu statistic asupra datelor meteorologice din regiune din ultimii 100 de ani.. 1 (din [Ku-Klux] Klan + ist) clánsman s. –Om care se izoleazã de societate– „Dar cum sînt în realitate oamenii de care s-au îndepãrtat.“ Sc. (spect. 22 II 74 p. a analizat un ºir de ipoteze interesante cu privire la viitorul climei pe Terra. care s-a încheiat zilele trecute în localitatea Nice din sud-estul Franþei.. 22 X 78 p. 28 I 62 p.. 30 XI 62 p. dupã tipul meloman.) –Bufonerie– „Curînd cei doi se despart: Dean Martin pe drumul vrajei sentimentale. 6 (din fr. I. clorator. 1 //din [Ku-Klux-] Klan[s] + man// clásã s.. “ R.l. 1 (din clãdire + monument) clãdíre-túrn s. v. clu] (din fr. 1980 –Transformarea în cliºeu– v.. (spect.]“ R.) –A depãºi pe cineva. DN3) cloná vb.l. v. 12. „Vizavi de clãdirea veche. „Tehnicienii de la Consiliul naþional al cercetãrii din Canada propun un procedeu. BD 1970) clonáre s. clínex] (din engl. Fl. –Bloc foarte înalt– „Este realizabilã construirea unei clãdiri-turn de 4000 m înãlþime. 11 (din engl. ºi telenoapte (1971) [pron.f. prin reproducþie asexuatã.n.. 16 (din fr.“ Ev.. «nemuritor» cu ajutorul ultimelor cuceriri ale biologiei. 8 II 81 p.l. 8. 10 IX 92 p. de artã)– „Polonia este bogatã în clãdiri-monumente istorice.“ R. 23 III 93 p. difuzoare. care sã ºtie sã facã bani ºi sã-i investeascã. Dimitrescu în SCL 3/70 p.f..B. I (biol. 9 VIII 79 p.f.] un excepþional fragment dintr-un inedit jurnal de adolescenþã al lui Eugen Ionescu. 4. (rar) –Clanist– „Clansmanii se vor pregãti [sã facã dreptate contra þiganilor] împotrivindu-se cu sprayuri paralizante. „Dl Paul Everac interzice clipul publicitar al filmului «Patul conjugal» realizat de Mircea Daneliuc. –Încãlþãminte pentru schi închisã cu clape– „[Vînd] clãpari Caber 42.G.z.f. învãþaþi pe dinafarã pînã la saturaþie.] sã împînzeascã micul ecran cu clipuri [..lit.... –Clãdire cu valoare de monument (istoric.] La Academia de Stiinþe Economice din Capitalã clubul-bar este în preajma inaugurãrii. 6. 4 II 84 p...) –Studiul climei– „Cînd va lua sfîrºit seceta care s-a abãtut de doi ani asupra Californiei? Pentru a rãspunde la întrebare.) –De clovn– „Negustorul darnic.“ (formal din fr.. 4.) –Ansamblu de indivizi genetic asemãnãtori care provin dintr-un individ unic. 16 X 68 p.l.m. it.f. 18 VI 74 p. îl umezesc. ºi biotron (din climatiza) climatizáre s.B.“ Sc. 20 XI 91 p. destinatã unui milion de locuitori?“ Sc. v. 22 IV 72 p. 3 (din rus. 25.m. reprodus pe cale asexuatã– „Savanþii elveþieni au izbutit sã realizeze «cloni» (exemplare absolut identice) de mamifere. climatologie. grenade ºi armament uºor. v.“ Sc. Fl. „Clou-ul acestui cap de serie promiþãtor [. 31 VII–6 VIII 93 p.“ Ev. –Clasã în care este amenajat un laborator– „Prima clasã-laborator. fr. intelectualii claustromani din Copiii Soarelui?“ Gaz. mai precis de ºoareci.“ R. [film] clip 1958. v.) –Tip de articol de cosmeticã (auto)– v. 2. cliºeizate.m. 23 V 63 p. 2 XI 70 p. (cuv.l. 10 I 77 p.l.l. (chim. DPN 1983) climatizát. PR 1950.n. ºi Ev. 6. engl. autobalsam [pron..“ R. 12 III 97 p. 8 II 81 p. DEX-S) cleaner s. Sala-amfiteatru ce adãposteºte clasa-laborator este înzestratã cu 40 de semicabine fonice. prin reimplantare în organismul donatoarei s-ar produce un nou individ. s.l. îl aduc la o temperaturã datã. cf. L. biologii se preocupã de clonaj – obþinerea de organisme identice din punct de vedere genetic pe cale asexuatã. 13 III 75 p. 23. 3 [pron. (rar) –Adept al ideilor ºi metodelor Ku-Klux-Klanului– „De asemenea au fost prezenþi ºi «claniºti» din municipiul Bucureºti. -ã adj..m. 7 IX 94 p. 8/95 p. kleenex. 6 VIII 93 p.P..z.. clip) cliºeizáre s.“ R.. clearing) cleenex s. I –A cloriza– „În zilele cînd minerii vor lipsi. „[. fr. „[. engl. 7. fr.. s-au identificat ºi multiplicat circa 20 de clone (descendenþi) de salcîmi cu înflorire precoce sau tardivã [. 24 V 77 p. middle class) claustromán s. „S-a hotãrît reînvierea clasei de mijloc. 16 XI 92 p.. (meteor. 29 XI 91 p. clone. fr. clone. cuv. cf. –Transformat în cliºeu– „ªi amîndoi ar cãdea în dizgraþie dacã s-ar transforma în «clasici».“ R. „Congresul internaþional de climatologie. –Club în care se consumã bãuturi– „Un club-bar va fi construit chiar pe plajã.z. 17 V 95 p. zona va fi clorinatã. Jerry Lewis pe calea clovneriei. 6 (din clapã + -ar. clonage.. îl introduc în secþiile de prelucrare.) „Obsedat de ideea morþii. climatisation.lit. 2.l. -ã adj..] dl. engl. 15 III 97 p. DEX-S) cloning s.) „Claviolina. 21 III 78 p.“ R. 6. „Un trio clovnesc – grotesc: V.n. exemplare genetic asemãnãtoare– (aici sens figurat) „Biografia mea [.“ Timiºoara internaþ. 7 (din cliºeu) clon s.m. 18 I 66 p. 6 (din climatiza. it. LTR. clone..l.S. ºi middle class (trad. grenade fumigene ºi lacrimogene. XX.“ Sãpt.“ R.l. Lupu LL 3/72 p. un specialist în climatologie de la Universitatea din Berkeley. 1.“ R.“ Timiºoara internaþ.n.B. schiuri [.l. pe fragmente comentate. 7 (din claustro. 1 (din engl. LTR. realizat de J. microfoane. permite reproducerea pe cale electronicã a timbrului tuturor instrumentelor unei orchestre simfonice.“ R.] au fost scoase ºi amplasate sub o cupolã de plexiglas climatizatã. ºi A. clavioline) clãdíre-monumént s.. DN3) clovnésc adj.]“ R. 5 (din engl. 9 IX 92 p... 3 (din club + bar. internaþ. (biol. 2. „Student-club barurile cîºtigã teren [.] cloneazã întreaga concepþie comunistã despre structura societãþii. 6. pron.“ R.) –Reproducere prin cloni– „Comisia de sãnãtate a Senatului va interzice printr-o lege clonarea fiinþelor umane în România. 5. v. cf..“ R.) –A realiza..) –Recipient pentru clorurare– „Concentratul de minereu polimetalic este introdus în instalaþia numitã «clorator» în care se insuflã clor la o temperaturã de 700–800 de grade.“ Sc. (biol.f. (muz. v. costum schi 50 [.n. DEX. 3.] în colaborare cu staþiunea de la Craiova. classes moyennes. 1977 (chim. un milionar excentric din California concepe proiectul fantastic de a deveni. „[.“ R..V. 6 (din clãdire + turn) clãpár s. cf.s. clou.claníst • 61 • coach claníst s. 4.“ Sc. 5 (din clona) clonáj s. pe care l-au pus de curînd la punct.l. 3. clãuning] (BD 1971) cloratór s. 5) claviolínã s. 1 (din clasã + laborator) clásã mijlocíe (de míjloc) sint. 10 VI 73 p. (biol.] clãpari [. C. PR sec. 22 [scris ºi kleenex. 24. 4.P.l..“ Sc. 7 III 75 p. 21. O. ºi 10 V 79 p. 350) clásã-laboratór s. fr.]“ R. 5 (din fr. 14 I 71 p. DMN 1970. Personajul sãu constant este un August Prostul cu inima tandrã. –Realizarea într-un spaþiu a unei temperaturi ºi umiditãþi potrivite– „Fabricile au staþii de condiþionare ºi climatizare cu ventilatoare foarte puternice care absorb aerul din afarã.n. v. pentru salvarea – în caz de incendiu – a locatarilor clãdirilor-turn. 2 (din clown + -esc. 325) coach s.l. pozã-robot (din cliºeu) cliºeizát. ºi 17 X 91 p. clãdirea-monument de artã a ªcolii superioare de arhitecturã. OA.. „[. 9 (din clor + -a) clou s.“ Luc. –Care asigurã climatizarea– „Astfel.

„Dacã nu ar fi fãcut pactul cu diavolul (ce sintagmã eufemisticã pentru exactul.n.) –Patrimoniu ereditar– v. DEX-S) codiréctor s. 6 II 84 p.S.“ R. îºi justificã pe deplin numele.B. „[. -ã s. DEX-S) coinculpát. coinculpé.B.f. 8 (din engl. cedratã. fr. atît în þesutul tumoral. 3. probabil formaþie mai veche) colá vb.) –Bacterie aparþinînd florei microbiene intestinale– „Biologul iugoslav N. cu ajutorul cobaltului radioactiv– „Doctorul S..l. fr.]“ R.B. DN.T. dupã caracteristicile lui se modificase codul genetic al lui Manson. candelabru mare. 20 VIII 82 p.lit.. 7 (din cobai + -iza. dar nici n-a infirmat-o. ºi drama lui M..s.. v. (biol. lansatoare de rachete luminoase. „K. ceaiurile medicinale. DEX-S) cóla s. ºi guvern-marionetã (din fr. 16. 1994 (alim. –Ansamblul materialului genetic ce permite transmiterea informaþiilor genetice– „S-a aflat cã Hernandez donase sîngele pentru Manson ºi. 2 (din coafezã + toaletã) coájã de ceápã sint. I (franþuzism) –A combina. code génétique. Sadoveanu ar fi rãmas desigur acelaºi venerat scriitor.lit. coach (1982). 11 VI 82 p.) –Partizan al unei politici de colaborare cu un duºman (la origine. DMC 1966) cocsáre s. cola. sociobiologie //din cod + ereditar// cod genétic sint.) –Amestec de bãuturi alcoolice ieftine– v.f. procesul de obþinere a combustibilului respectiv se bazeazã pe cocsarea continuã a cãrbunelui în paralel cu piroliza de oxidare... 2 (din fr. 6 (cf. ¨3.f. în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial cu naziºtii. cît ºi în cel sãnãtos din jur. -ã s. –Bãuturã rãcoritoare obþinutã pe baza fructului cu acelaºi nume– „Bea cola ºi recita versuri preferate. –Colecþie particularã de artã care a cãpãtat statut de muzeu– „La Fãlticeni [.“ R. –Lider împreunã cu altcineva– „R.“ R. –Pahar de Coca-Cola– „David ºi-a îmbrãþiºat mama [.“ R.) –Coca-Cola– „Tînãrul intrã de 2–3 ori în magazin «sã bea o Coca». PR) codicologíe s. sau. DN3) colaureát s. (med. în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial.“ Sãpt. 2 (din cocktail + -iza) cocktail Molotov sint. DEX-S) cod confidenþiál sint. Dupã cum relateazã agenþia «Novosti».] colînd într-un triptic o comedie de I. Aici. 22 IX 93 p. DN3) colaboraþioníst. colînd volane pe modele sport. a asorta– „Admirabil în comportamentul modiºtilor este faptul cã. 8 IX 92 p. lãsînd libertate tuturor stilurilor. pop.l.“ R. în prezent codirector al Teatrului Naþional britanic împreunã cu Sir Laurence Olivier. pistoale cu încãrcãturi lacrimogene.“ R. (jur.n. 5. 6 II 84 p.) ¨1.. DEX – alte sensuri. miere. bãuturile rãcoritoare sînt îndulcite tot cu. tovarãºii perestroikiºti.. (pol. –Sticlã umplutã cu benzinã.l.“ R. –Transformare în cocs– „Combustibil menajer fãrã fum. fr. 19 VII 79 p.s. reuºind prin nu ºtim ce aport extraterestru sã realizeze armonii vestimentare care convin tuturor. s. DN3. lanþuri ºi rãngi au atacat cãminele candidaþilor la azil. cuþite. collaborationniste. alcãtuit atît din jucãtori mai vechi cît ºi din cele mai tinere ºi promiþãtoare talente ieºite la ivealã în campionatul naþional..“ Sãpt. DN3) cocîrþ s. ci dinamicã.]“ R. lampadar ºi saltea. dar zecile ºi sutele de modele demonstreazã cã ei au ºi gînduri ºi inimi generoase. Coca-Cola. 12 VI 84 p.f..“ R. 2 (din cofetãrie + ceainãrie) cofochirurgíe s. DEX.f. de pildã.f.f. fr.M. a combina– „La Mircea Dinescu. cocktailizînd replici de stradã ºi frînturi existenþiale. ¨2. „Actualul coach al Chimiei nu ne-a confirmat ºtirea. co-lider al ..“ Sãpt. deoarece furturile au fost sãvîrºite fãrã ºtirea mea [. termenul este mai vechi) cofetãríe-ceainãríe s.] grupuri de extremiºti de dreapta. DN3) coafézã-toalétã s. Ca noutate. 7 [pron. 30/93 p. ca unul din cele mai moderne mijloace terapeutice în tratamentul neoplasmelor. (lb. ne anunþã o nouã premierã: intrarea în funcþiune a cobaltotronului. dacã valoarea unor cãrþi face iertat colaboraþionismul autorilor lor... codirecteur.l.f.n.] coach-ul cel mai fericit al anului ‘82 preferã vinului o bãuturã ceva mai rãcoritoare.) –Inculpat împreunã cu altcineva pentru acelaºi delict– „Recunosc cã am participat împreunã cu coinculpatul la douã furturi. dar eu mã consider nevinovat.] ºi [.“ R. 4 (din cocs + -are. nasturi de metal pe voal.coafézã-toalétã • 62 • colíder „Noul coach a format un bloc solid. infectul colaboraþionism).f. ºi cubalibre. surprinse ca din joacã. a reuºit sã transplanteze gena unei celule de þesut ligamentos la o bacterie denumitã «coli» ºi a constatat cã aceasta produce proteina umanã interferon. în majoritate skinhead (tineri extremiºti naþionaliºti). aruncînd cocktailuri Molotov. s. s.]“ Sc. ulterior. 2 (din colecþie + muzeu) cóli s. fr. DEX.“ Sãpt.m. artist al poporului.] a fost deschisã colecþia-muzeu a sculptorului Ion Irimescu. 22 III 74 p.f. cophochirurgie. PR 1940.“ Sc. 6 (din fr.l.m. 18 V 84 p. crack cocktailizá vb. de asemenea.“ R.D. PR 1945.) –Iradiere cu cobalt în scop terapeutic– „Cum este organizat serviciul de cobaltoterapie? Existã un cabinet unde se alcãtuiesc planurile de tratament ºi se stabilesc curbele izodoze care aratã distinct modul de acþiune al energiilor înalte. DN3 – alte sensuri. 5 (din cojocãrie + blãnãrie. 14 IX 84 p..“ Sc. v..+ inculpat. [. ºi dughenar (prescurtare din Coca[-Cola]) Cóca-Cóla (alim.“ R. 6 VII 95 p. 11 (din fr. cu comuniºtii)– „Se întrevede o opoziþie între securiºtii români din sacrificata securitate naþionalã ºi colaboraþioniºtii kominterniºti. 22 (din engl. jachetã etc. la origine trãdare a intereselor propriei þãri colaborînd cu naziºtii. ºi 1 V 65 p. Au incendiat locuinþe.P. practicabile deasupra oricãrei îmbrãcãminþi. cf. 6 //din cobalt + -tron// Cóca s. 19 X 79 p.m. înarmaþi cu bastoane de baseball.f. tatã a doi copii [. 22 IX 93 p.] a cerut un coca-cola. 8. pãtrate cu puncte.l. 17 VIII 62 p. DN3. astfel încît sã se poatã administra doza optimã. probabil creaþia scriitorului Camil Petrescu) cobaltoterapíe s. I –A trata ca pe un cobai pe care se testeazã un medicament etc.. Coca-Cola.. 7 (cf. singurul mijloc utilizat în prezent la identificarea posesorului unei cãrþi de credit. 7 IV 74 p. 22 III 74 p. mãtase sau catifea.m.l. –Cod secret– „Codul confidenþial. 24 VI 80 p. DEX. arg.s. DN3. DEX.l.. 30/93 p. coach. v.)– „[Bluze] numite coji de ceapã (!) cu inscripþii celebre internaþionale.“ I. 11 IX 93 p..) „Metoda cofochirurgiei (utilizatã în combaterea surditãþii) nu e staticã.. 6. –Ramurã a istoriei care studiazã manuscrisele din punctul de vedere al obiectului în sine– „Un domeniu puþin explorat al codicologiei este acela al cercetãrii cataloagelor concepute de librari pentru vînzãrile prin licitaþie publicã a bibliotecilor medievale. 7 VI 74 p.) –Aparat folosit pentru radioterapie în anumite boli maligne. „Realizatorul [un cineast francez] explicã: Douã camere video au fost colate ºi spaþiate la 65 cm [..“ R.“ Sãpt. 25 II 84 p. direcþioneazã strict moda.lit.f. 1.“ Cont.. –Bãuturã rãcoritoare de provenienþã americanã– „ªtefan ºi Matei beau cu plãcere Coca-Cola.“ R.“ I. 29 III 85 p.s. au apãrut printre modelele verii un fel de ponchouri din voal. fr. DMN 1968. 25 III 74 p. 12 X 81 p..“ R. aerul candid constituie dominarea unor poeme holteie. DN3. catifea cu piele.] au putut demonstra cã mesajul informativ care se transmite de la ochi la creier trece printr-un tratament analitic [. deschisã recent la Ploieºti. 8 (din fr. 17.. DM. (med.“ Sãpt. v. totuºi. codicologie. folositã drept grenadã– „Seara [. 1979 (biol.) –Colaborarea cu un duºman. 6 //din coli[bacil]// colíder s.. 19 IV 84 p. 25 XI 75 p.l.. –Fabrica producãtoare de Coca-Cola– „Bãuturile rãcoritoare produse de Coca-Cola dominã pe piaþa româneascã.l. termenul este mai vechi) cojocãríe-blãnãríe s. 8.“.– „Boala ce l-a rãpus [pe Camil Petrescu] a fost un chin prin tratamentul impus de un doctor ce-l cobaizase (mã folosesc de expresia victimei) [.s. DN3) colaboraþionísm s. consumatorii gãsesc un bogat sortiment de prãjituri care sînt pregãtite pe bazã de miere de albine. (med.n. 6 (din. iar ulterior cu regimul comunist– „E vorba de a ºti. urmeazã sã fie înlocuit în viitor prin metoda recunoaºterii dinamice a semnãturii. coctéil Molotóv] (din engl. cocktail Molotov. (alim. collaborationnisme.l. „Cofetãria-ceainãrie «Albina». –Unitate prestatoare de servicii care se ocupã cu prelucrarea pieilor de animale– „La unitãþile de cojocãrie-blãnãrie din Brãila nu se mai primesc comenzi pentru cãciuli pînã dupã Anul Nou.m. code confidentiel) cod ereditár sint. 6 (din fr.. –Piesã de mobilier cu rol de toaletã– „Ce vinde bucureºteanul: vitralii secolul XVIII sau: vînd coafezã-toaletã stil Ludovic XV de epocã. ºi anestezie-reanimare (din fr. 7.lit..“ Luc. între altele.. DMC 1966. una de D. 4 (din co. colauréat) colécþie-muzéu s.“ Sãpt. 6 (din fr.l.. I (rar) –A amesteca. –Persoanã care împarte un premiu împreunã cu altcineva– „În expunerea de motive a Institutului Karolinska se scoate în evidenþã cã cei doi colaureaþi [. 14 II 75 p.] a arãtat cîtã forþã poate avea o piesã scurtã. internaþ.. „Cãsãtorit. coller. 17 IV 80 p.“ R. (pol.l.S.lit. 23 XII 80 p.. 11 II 84 p.f..) –Bluzã uºoarã din material plastic (tip wind-jack.. cobaltothérapie) cobaltotrón s. 7. teoretic. v.]“ R. 9 (din coajã + de + ceapã) cobaizá vb.

au. (vest. –Organul genital masculin– „Incidentul Lorena Bobbitt nu este o noutate frapantã pentru Thailanda. 10.f. comandate. 5. 1966 –Sistem de comandã folosit în automaticã– v. pentru apartament douã camere decomandate. collier anti-puces) colinár.l. engl. uscarea ºi drenarea slabã a solului ºi de compactarea terenurilor agricole [. din cartierul «Colorom» din Codlea a fost preluat de Gostat [.]“ R.] Într-adevãr. 20 XII 73 p.f. compactare (din compacta) compactizá vb. ºi desantist [ºi comandou] (cuv. ºi 26 IX 79 p. în repertoriul cãrora va figura un ciclu de «Gospel-uri pentru fiul meu. col-roulé) columinizát. comicsuri etc. 17 I 79 p. e de comã. comandate.] o comedie-pamflet sau. cf.f. (cuv. rezistente.l..l. 23. 9. 19 VII 79 p. pop. DN3) col roulé sint.]“ Luc.z. imprimat ºi apreturã a fost compactizatã într-un ciclu sãptãmînal de 5 zile. 4. fr.. „Popa scoate un compact-disc cu rugãciuni. F.“ R. Kommando. –Grup de persoane antrenat în vederea unor acþiuni primejdioase– „Pe de altã parte.. nici autoritatea cvasipontificalã. colposcopie. la un concurs– v.U. 12.) –Pulover cu un guler înalt care se ruleazã– „. Avram) comándã-prográm s. transmis prin fr.“. v. 1 (din compact + -iza) compactizáre s. ºi-a anunþat intenþia de a face un turneu de concerte. DP.– „Ca noutate în domeniul audio prezentãm compact-discul cu citire cu laser. 7 (dupã fr.s. -ã adj. -ã s. [este] mortal – este foarte bun. 19 VI 79 p.. –Comedie cu elemente de pamflet– „[.) „Ce fãceau mai mulþi «eminescologi sui-generis» la New Delhi? «Colocviind într-un fel de stil internaþional Eminescu».lit. ºi competitivitate.. A. DEX-S) competitív.“ R.“ I. 5 VIII 83 p. 1962 (med.“ R. fr..) –Disc numeric cu diametrul de 12 cm. microsion (din engl. engl. port. mai bine spus.A. adicã din fire de relon columinizate. datoritã ºtiinþei de a provoca rîsul (ei sînt adevãraþi «comicologi» ai timpului). [este] de comã. „Apartament. bibliotecã-vitrinã (din comodã + scrin) compáct-dísc s. 4 (din. cf. de pildã «comentator cu rubricã permanentã». devenind discul viitorului. 170/96 p. „Iatã.“ R. 6 (din fr. 6. compétitif. 8 VI 65 p.. Ea constã în înlocuirea esofagului bolnav cu unul sãnãtos. care se recolteazã de la acelaºi pacient.] [Utilajul] este destinat afînãrii solurilor compactate pînã la adîncimea de 35 centimetri. –Presare– „În unele state de pe coasta de est se aflã într-o fazã destul de avansatã proiecte pentru construirea unor fabrici de compactizare a gunoiului ºi folosirea calupurilor rezultate la construcþia de drumuri. Mihai Bravu. 4 (din comedie + pamflet. „La fabrica «Tînãra gardã» a început producþia articolelor (jachete. o tragicomedie scrisã cu mult umor.“ Sc. sistem vagon– „Schimb apartament douã camere.] nu constituie. „Un scriitor foarte cunoscut în Italia.. DEX. 23 VII 72 p. engl. etaj inferior.. Practica este atît de obiºnuitã.. -ã «Frontului Patriotic».“ R. Dimitrescu în LL 10/65 p. come-back.s.f. (spect.un pulovãraº de lînã subþire cu col-roullé (sic!). seriale TV. i-ar fi scos la ivealã [.n.l. 2 (din colocviu) coloesofagoplastíe s. care nu redã nici prestigiul.Am. cf. (cuv. din pãcate.“ D. 6. DM. ºi cassdeck. În 1977. 13 X 77 p. lansînd un roman în desene inspirat din biografia lui Elvis Presley.A. G. 22 I 84 p.“ R.Am. în sint. -ã adj. 4 (cf. el se încadreazã într-o adevãratã «modã». 13 XI 77 p. 4.m.“ Sc. 3 (din fr. -ã adj. bluze) din Relontex.m. 20 I 81 p. foarte atrãgãtoare. v. scampolouri. Tãnase» se aflã într-un stadiu avansat..l. electrotelefer //din comandã + program// comanditár. a dat marea loviturã a vieþii sale. 17 XII 75 p 5 (din colinã + -ar) colocviá vb. 5 (din color + rom[ânesc]) colposcopíe s.“ Sc. camere comandate (arh. „Cîþi columniºti cu doxã politicã avem? Or fi 3–4?“ „22“ 28/90 p. 21 IX 84 p. eroziunea.l.n. 8 (din fr. DEX..] probleme legate de dezvoltarea insuficientã a rãdãcinilor plantelor. v. v. –De coline– „În zonele colinare [. 7 IX 93 p.“ Sãpt. încît doctorii thailandezi au devenit experþi în suturarea coloneilor tãiaþi. ºi loreni. prin lorenirea podoabelor intime (ziariºtii americani numesc deja delicata operaþiune cu verbul de tranziþie «to bobbitt»!). 4. a unui sportiv etc. (italienism) –Tovar㺠de idei– „Mulþi dintre comilitoni vor adapta viziunea «tradiþionalistã» la «avangardã» [. posibilitatea sã comande cu eficienþã realã naºterea cuvintelor ºi imaginilor necesare.: un come-back cu douã titluri (dublu ºi dublu mixt). DEX. 3. precanceros (din fr. juriza (din fr. comics.l.. (cuv. 1 //din colo[n] + esofag + plastie// colonél s. 28 de ani F. (med. v. DHLF 1943.“ Sc..“ R. realizat dintr-o porþiune de colon. 6 I 78 p.) „Nu trebuie uitatã expresia de comã – extraordinar.“ R. 7 I 65 p.“ Sãpt. 4 (din comic + -log) comics s. Bantaº BE 126) comilitón s. 6 //din co. G.“ R. 13 (din it. DN. DN3) cómã s.) „Nu am uitat articolul acela pentru cã nu cred sã mai fi citit altul la fel în rubrica sa sãptãmînalã din «Newsweek».“ R.“ Cont. 7 XII 93 p. DN3) comándo s. Este folosit cu succes în amestecurile cu fibre sintetice ºi bumbac. „Grãnicerii zambieni au interceptat o unitate rhodesianã de comando care se pregãtea sã arunce în aer un pod de pe fluviul Zambezi. 5 XII 74 p. 15 II 78 p. –Zgardã care conþine substanþe ce îndepãrteazã puricii– „[Se vinde] colier antipurici (pentru cîini) – 650 lei. coma. DEX-S) combinezón s. 28 IX 74 p. germ. scrie. nemaipomenit (cf. commilitone) comódã-scrín s.A. 18 X 84 p.f. Dinicã – Moraru etc. cambéc] (din engl.) –Camere care comunicã între ele.l. americ.B.] descoperit ºi pedepsit.) comandát. 21 IX 84 p. combinaison) come-back s...] producþia atelierelor de albitorie.“ R.. v. de comã (lb. ¨1. L. e un exemplu demn de urmat de tinerii sportivi. Fl. 11. 6 X 80 p 5.M. 14 IV 81 p.“ Ev. commander. colier antipurici (pentru pisici) – 613 lei.B. de aia are hîrtia pe piept.“ Sc. Anglia ºi Australia.“ R. tatãl lui Elvis. 1984 –Tasat– v.) –Reîntoarcerea la modã a unei vedete. 12 milioane de dolari vor fi destinaþi procurãrii de material ºi arme pentru poliþie.) –Bandã desenatã– „Graficianul american M. americ.) –Examinare a colului uterin– v. unde nevestele ºi fãtucile geloase îºi sancþioneazã de regulã masculii rãtãcitori. care va înlocui treptat discurile microsion actuale.“ Sãpt. arg.“ R.f. „Un colectiv [din Timiºoara] a pus la punct o nouã tehnicã operatorie cunoscutã sub denumirea de coloesofagoplastie. ¨2.“ I. 175/96 p.coliér antipúrici • 63 • competitív. „Omul [un mut] nu-ºi poate striga marfa. 5 (din compact) compactát adj. în «România literarã». I –A reduce– „[..“ Sãpt. 80 de persoane au fost rãpite în Columbia.m. care finanþeazã– „N-a existat nici un terorist în decembrie ‘89 pentru cã [. PR.. 24 XII 84 p. -ã adj.A. 28 V 94 p. 23 V 77 p. în expr. (muz.l. fr. frumos.. 8 [pron.) –Salopetã– „Era îmbrãcat cu combinezon ºi ghete maro. Presley-comics-ul apare simultan în S.. interesant.l.“ R.+ lider// coliér antipúrici sint. –Tasare– „[. „Romanul [. –Capabil de a suporta concurenþa– „Produsele româneºti – tot mai competitive pe piaþa mondialã. „Chioºcul I. 2 II 62 p.] Se recolteazã de la pacient o secþiune de colon din care se «construieºte» un esofag nou. Nu-i de comã? [. vopsitorie.. existînd posibilitatea sã se obþinã 100 tone la hectar prin creºterea lui în incinte flotabile.f.. incluzînd filme. 1973 –Scrin cu funcþie de comodã– „Pe comoda-scrin Domnica ºi-a instalat computerul. «Comandoul antirãpiri» a fost trecut sub comandamentul unic al Departamentului administrativ al securitãþii.) „Coloesofagoplastia este o tehnicã operatorie reconstructivã [. S. –Care se referã la o competiþie. dintre care 12 în ultimele douã sãptãmîni. ºi Sc. unul dintre cei cîþiva mari ai profesiunii regeºti de columnist (termen traductibil doar printr-o perifrazã stîngace.m. commanditaire. „Copleºitoarea creativitate a comilitonilor sãi [. compact-disk) compactáre s. un caz singular. 6 (din compact.F. mãciucã coloróm s.lit. 8. columnist la «Oggi». pièces commandées. col rulé] (din fr..] vor fi valorificate toate locurile pentru creºterea pãstrãvului.f.. se va referi la instaurarea unei încetãri a focului în Rhodesia. atacantul vîlcean G.. 8 [pron.– „«Veterana» de.f. fostul idol de muzicã rock.. trei camere.“ As 184/95 p.] pe toþi ceilalþi împreunã cu comanditarii lor.“ R. I (livr. v.l. 27 X 92 p.“ Sãpt. 233) comedíe-revístã s. 30.“ „22“ 41/94 p. 5 „«Terocel» este un nou colorant. 4 (din comedie + revistã) comicológ s. fabricat în diverse game coloristice de cãtre «Colorom» Codlea. 12 II 85 p. 11 II 84 p.l.f. ªi promite un come-back furtunos. (vest.]“ D. PR 1949.. come-back. înlãturînd denivelãrile de la suprafaþã. 1 columnist s. engl.. CD-Rom.) –Specialist în arta comicã– „Coca Andronescu – Miºu Fotino.. 11 [pron. cãlámnist] (D. 10. în vîrstã de 62 de ani. La rîndul sãu.L... cu tuºeu mãtãsos. Elvis».. poetic.“ Cont.n. DMC 1970) comedíe-pamflét s. –Persoanã care comanditeazã. . commando.lit. –Comedie sub formã de revistã– „Comedia-revistã pe care o lucrez pentru Teatrul muzical «C. 2 VII 79 p. în locul celui bolnav. 17 I 78 p.l. a revenit în teren.n. comunicat de M. lãsa brusc deoparte temele politice la zi pentru a face cea mai intimã confesiune. D.m. nici aura de inamovibilitate implicate de termenul american).

. cf. 2 IX 67 p. 5. 6. „Canada manifestã interes pentru o nouã realizare a specialiºtilor canadieni: un computer-robot care mãsoarã puterea ºi rezistenþa muºchilor. computere ºi computeri. v. –Privitor la lagãrele de concentrare– „Citind ultimele douã articole publicate la aceastã rubricã.. 3 III 71 p. 8.“ R. poºete. DN3) competiþionál-turístic.. 23.“ Sc..B. 301 – atestãri din 1961.“ Sc. v. ciclurile de tribune ºi concerte-dezbatere promise ºi sã rãmînã.. ºi compozitor-interpret (din compozitor + pianist) compozitór-poét s. 4.lit. „Dumneavoastrã. compleuri.“ Sãpt.H. ºi R. –Ansamblu de unitãþi (comerciale. Uriþescu CV 86) Comsat s.n.. s. La necesitatea completitudinii. (vestim.“ I.] primul concert-colocviu din cadrul ciclului «Concerte-colocvii asupra principalelor forme de expresie ale muzicii de camerã».“ Sc.“ Sãpt. engl.l. 5 ²complex turistic – v. 12.n.l.“ R. Mikis Theodorakis. o serie de producãtori japonezi au venit cu un nou articol care. prezentarea. 21 VI 74 p. 15 II 75 p.l. –Aparat electronic dotat cu memorie ºi cu mijloace multiple de tratare a informaþiilor– „Aceste aspecte ale muncii care nu þin de creaþie pot fi încredinþate computerelor. 3 XI 62 p. –(Formã de turism) care are ºi caracter de competiþie– „Raliul turistic «Sud-vestul þãrii». se va desfãºura pe traseul: Bucureºti – Rîmnicu Vîlcea [. 6 [pron. compétitivité. 2 (din fr. 46/92 p. 17 X 76 p. (cuv. fr.B. Se va încerca. zgomotului ºi aglomeraþiei. ºi Sc. D. de varã [.“ R.f. DN3) completitúdine s. (muz. „La ora indicatã în program. PR 1950.lit. 21 V 84 p. Th. creaþia de pînã acum denotã ºi diversitate [. ¨2. ce proiecte de viitor aveþi? Fecundã. sportive. DHLF 1950. to computerize. 29 IV 92 p. -ã adj.n. 22. 4 I 67 p.TV 21 IV 72 p.] compleuri (pantofi. sopranã.l. 6 (din compozitor + interpret) compozitór-pianíst s. –Calitatea de a fi competitiv– „Cerinþele competitivitãþii. (muz.) –A scãdea perioada de închisoare preventivã din timpul total al unei condamnãri– „Instanþa a menþinut celelalte dispoziþii ale sentinþei recurate. 3 (din competitiv + -itate. computerul-«operator» pune în funcþiune aparatul de proiecþie.]“ R. sensor (din computeriza. fr.. 6. restaurant. „Concert-dezbatere cu prime audiþii de muzicã contemporanã româneascã. –Dat afarã din serviciu (din motive politice. 8 (din concert + eveniment) concért-lécþie (de balet) s.E.“ Sãpt. DN3) concért-colócviu s.“ Sãpt. M. I.. „[Radioteleviziunea] sã-ºi dezvolte în acest an.Am. DN3) compozitór-interprét s.Min. în special pentru studenþi ºi elevi. 1. ºi confrunta.n. 30 VII 80 p. „La Opera românã se preconizeazã organizarea unor concerte-lecþii de balet pentru public.“ „22“ 42/93 p. franþuzism) –Costum alcãtuit din douã/ trei piese asortate– „La copii. 23 VI 78 p. cf.l. –Echipat cu computer.P. dupã aprecierea presei japoneze. „Oare cînd vom vedea din nou sala Radioteleviziunii arhiplinã? Cînd vor redeveni concertele sãptãmînale concerte-eveniment?“ Sc.. apoi autor de balete. 22 XI 75 p.B.) –Proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv în care orice propoziþie supusã regulilor de deducþie poate fi demonstratã– „În rãspuns se fãcea apel la simþul nuanþei. R. presortare (din concasa. 15 VI 84 p.“ Sc. 23. 4. cãmset] (abreviere din engl.“ R.“ I. –Realizat cu ajutorul unui computer– „Bibliografie computerizatã. 20 XI 78 p. 7 VII 63 p.l. PR 1950. Zafiu în Luc. (muz. com[munications] sat[ellite]. 18. 6. -ã adj. sînt înzestraþi cu computeri care rezolvã. 20 VI 61 p. 21 IV 72 p. DMN 1966.“ R.“ I.n.m.] îmbinã deci descrierea comportamentistã cu discursul reflexiv [..lit. –Pianist care compune– „Grupul de artiºti români. 3 XII 65 p. Iordan în SCL 3/63 p. complet) compléx s. 1940–1945». 8. în numai 15 secunde.“ Sc. 31 III 74 p.) –Concert de mare valoare. 9 II 84 p. 27 XII 73 p. antologie alcãtuitã în 1975. Contractul încheiat cu societatea de comunicaþii prin satelit «Comsat» prevede tocmai punerea în aplicare a unui sistem experimental timp de o lunã în februarie viitor. 1 (din fr. I –A dota cu computere– „France Presse se computerizeazã. (log. 1 (cf. DEX.“ Cont. este aºa de puþin programat. v. „Mult purtate în toamna ce vine vor fi compleurile. DN. -ã adj. Hristea P. computer.) –Concert organizat special pentru a servi ca lecþie pentru persoanele care vor sã se iniþieze în problemele muzicii/baletului– „Astãzi dupã-amiazã (ora 16) Filarmonica organizeazã un concert-lecþie. 194–95 – atestãri din 1968. 2. 4. computerized. 4 VII 85 p.“ Sc. DN3. (impropriu) „Vor fi expuse noi modele de încãlþãminte uºoarã.. complicate procedee de navigaþie sau de încãrcare-descãrcare. de primã mãrime în generaþia sa.. Th. 13 VII 79 p. computer. 6.l. DN3 – alte sensuri. 6. 1 IV 76 p. industriale) grupate teritorial– „În oraºul Cîmpia Turzii se va construi un complex de alimentaþie publicã cu braserie. „Sîntem informaþi cã a sosit ºi petrolierul «Dacia».G.“ Cotid.n. DEX) comportamentíst. 5 (din competiþie + -onal [+ turistic]. sprijinind muzica tînãrã.“ R. v. pron. În timp ce þãrile industrializate din Occident fac presiuni considerabile asupra Japoniei pentru a-ºi reduce exporturile de produse industriale pe piaþa occidentalã. Compozitor-poet. ¨1. 4.“ R. p. Avram în SMFC IV 105. Motiv sã continuãm prezentarea altor caracteristici ale acestor giganþi româneºti care circulã pe mãrile lumii: au o capacitate de 87000 tdw. D.“ R. ºi Sãpt. -ã adj. automatizat– „Un sistem computerizat de control al cantitãþii de zahãr din sîngele suferinzilor de diabet a fost realizat de medici americani ºi canadieni... crescãtor-îngrijitor (din fr. 6. PR 1946. v.] ºi l-a obligat pe inculpat sã plãteascã 5000 lei cheltuieli judiciare cãtre stat. textier-filozof. DN3) competitivitáte s.]“ R. aºa cum ne-a obiºnuit. concassage. R. microprelucrãtor... 12 (din concert + colocviu) concért-dezbátere s. compiútãr] (din engl. –Care derivã din teoria comportamentului– „Sã nu ni se spunã cã Francisc Munteanu face prozã comportamentistã. cf. BD 1965. 6 (din fr. BD 1968) concasáre s. (1976) ² complex de vaci ºi pãsãri – v.. DEX.l. 2. formã competiþional-turisticã de masã. D. epurat– v.“ R. restructura (anii ‘50) computá vb.] N-am înþeles de ce «compozitorul-interpret». DEX-S) compúter s.) –Concert urmat de un colocviu– „Sala micã a Palatului va gãzdui [. 24 IV 74 p. LTR. C. O.f. compozitor-pianist a dat un recital în cadrul festivalului muzicii de la Shiraz – Iran.. 18 IV 78 p. cineva a avut gîndul minunat de a-mi împrumuta volumul «Poezia concentraþionarã – Chipul omului în lagãrele naziste. 40. 19. it comportamentista. linie sport (cu garnituri de ºireturi). 23. –Cîntãreþ autor– „Din sumar: compozitori-interpreþi prezintã melodii în primã audiþie: Florin Bogardo.) –Concert urmat de o dezbatere– „Adoptarea concertului-dezbatere în viaþa noastrã muzicalã înseamnã deodatã douã lucruri. 2 (din engl.n..“ Sc. ºi Sc. 26 VI 75 p. avînd ca temã «Liedul». DEX.f. v. ºi camerã de scintilaþie.“ Sãpt. „Prozatorul [.m. a computat perioada închisorii preventive [. „Preferinþele cititorilor noºtri instalau pe primul loc în referendumul anual «Sãptãmîna Top ‘71» pe Alexandru Mandy.“ R. Hristea în LR 3/72 p. 411. 29 X 78 p. „Se computerizeazã dirijarea traficului rutier. care constituie un eveniment– „Valoarea incontestabilã a Missei de Mozart a creat premisele unui concert-eveniment. ordinator [pl. concentrationnaire..lit.“ R. 4. complétude. 1966 –Acþiunea de a concasa ºi rezultatele ei– v. 12 VI 79 p. americ. 15 (din compozitor + poet) comprimát. „Parisul oboseºte pe P. France Presse intenþioneazã sã treacã la o metodã revoluþionarã de lucru: maºinile de scris ºi teleimprimatoarele urmeazã sã facã loc aºa-numitelor «console vizuale». cramã-restaurant. fr. 7. condus de C.) computerizát.m. a evoluþiei . cu acelaºi curaj.“ R. 18 XI 78 p. în perioada comunismului). (muz.“ Pr. fustã în cute ºi bluzã [. 23 IX 72 p. DN3) concentraþionár. 25 V 84 p. PR 1960. 14 XII 73 p. I (jur. cofetãrie. Gh. 5 XI 74 p. La Biblioteca Naþionalã din Paris au fost inaugurate instalaþiile electronice care vor permite «fiºarea» tuturor cãrþilor ce se publicã în Franþa (circa 23000 de titluri anual). 13 IX 74 p.] o primã simfonie compusã în spaþiul concentraþionar al lagãrului din insula Makronissos. astfel. „Competitivitate.]“ Sãpt. 30 I 75 p. I. –Compozitor care scrie textul cîntecelor– „L-am întrebat ce pãrere are despre formula compozitor-poet ºi a rãspuns cã i se pare formula idealã pentru succesul muzicii.. dupã engl. 2 III 75 p. -ã adj.m. 20 III 75 p. DEX. a respins recursul declarat de inculpat împotriva aceleiaºi hotãrîri. violonist. 35. Iatã de ce compozitorul-interpret s-a mutat la þarã. 11 I 73 p. 6. DN3) computerizá vb. 15 VI 77 p. ordinator. 3. Om.competitivitáte • 64 • concért-lécþie (de balet) competitive. DEX-S) compléu s. „Computerul stabileºte instantaneu speciile de arbori ºi rezervele de lemn din parcele. 5 XI 70 p.lit. D.l. prevãzute cu o claviaturã ºi un ecran electronic. „Avem de-a face cu un compozitor-pianist care nu poate fi neglijat [. 14 II 75 p. 8. 10 (din concert + dezbatere) concért-evenimént s.l. 10 III 75 p. v. Iordan în SCL 4/64 p. pe scena primului teatru al þãrii. din cauza cãldurii. 6. complexe. în fruntea iniþiativelor.“ Cont. 11 (din comportament + -ist. 6. va putea inunda cu succes ºi în mod competitiv piaþa occidentalã neindustrialã: este vorba de pepenele pãtrat. în raport cu multiplele sale calitãþi. cordoane) asortate ca material ºi colorit etc. 2.) „Poºta americanã intenþioneazã sã experimenteze transmisia electronicã a unui curier internaþional prin satelit.

acesta este un antidot al condensului.f. 3 (din confes[iune] + -iv. „[. 3 (din congres + adunare plenarã.) „La Curtea de Argeº a fost organizat un concert-concurs al corurilor caselor de culturã din jud. DLI. lîngã cei doi soþi conflictuali.] nu-ºi pot folosi apartamentele. (jur. ºi ºarpe monetar (1976) (cf.) –(Termen des folosit dupã dec. (biol. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 15 III 67 p.“ Sc. DN3) condéns s. 6 (abreviere din conf[ecþii pentru comerþul] ex[terior]) confiát.) –Care se aflã în conflict– „Al treilea. pentru Teatrul Naþional din Bucureºti. (muz. conflictuel. –Tendinþa de a utiliza diversele împrejurãri. 22 XI 73 p. 17 X 66 p.“ R. fin concrescute.-ul a pregãtit pentru sezonul estival un concert-spectacol-concurs cu soliºti îndrãgiþi.] în continuare ºi-a propus un program bogat de concerte.“ R. (com. PR – înc..) –Concert la care se prezintã ºi numere de spectacol teatral– „Secþia de estradã a Teatrului Regional Bucureºti întreprinde [.G.. –Construcþie care se adaugã alteia deja existente– „La Piatra-Neamþ o construcþie-anexã va suplimenta cu 114 locuri capacitatea de cazare a hotelului «Central». Iordan în SCL 2/60 p. arãtînd cã cele douã modalitãþi poetice relevate în ºedinþa cenaclului sînt în egalã mãsurã posibile ºi necesare. SCL 3/61 p. PR 1960. v.“ R. DEX. proaspãta absolventã a reuºit sã construiascã în cîteva luni un spectaculos sofism de tipul cercului vicios: se prezintã la post ca sã cearã negaþie. condom. expuneri ilustrate ºi exemplificate din istoria ºi evenimentele genului.l. –(Persoanã) care se foloseºte de împrejurãri. (determinînd subst. 9 XII 66 p. atestare din 1960.“ Sc. –Persoanã care conduce un vehicul– „Pasagerii au suferit vãtãmãri uºoare iar conducãtorul auto. fr.. Guþu Romalo C. „În acest moment critic primordial este consensul naþional. –Muncitor specializat în confecþionarea unor piese. concluzioneazã colectivul de cercetãtori. sã mã confrunt cu serii ºi serii de probleme. medical [.f.“ Cont. 17 X 66 p. Hristea în AUB 1/73 p. incitante prin concreteþea. „Confruntatã cu grave dificultãþi financiare. 504) concért-spectácol s.m. Guþu Romalo C.. Iordan în SCL 3/63 p. face o analizã mai largã.B.– „D.refl. Lupu în SCL 6/82 p. 4 (din conjunctural + -ism) conjuncturíst. DN3) consemnatív. 6 (din concert + [spectacol +] concurs) concertát.] personajele au vigoare dramaticã.) –Cu caracter de consemnare– „Stilul e consemnativ. -ã adj. adolescent.M. –Tehnician arhitect care a absolvit trei ani la Institutul de Arhitecturã– „Posesoare a unei diplome de conductor-arhitect.n. 15 X 76 p. DEX. concretezza.. 134. cotidian. (livr. v. rãnit ceva mai grav. DN3) confruntá vb.n. 24 X 95 p. 5 (din concert + spectacol) concért(-spectacól)-concúrs s. 140. 13 I 82 p. DN3 – alt sens) conferínþã-lécþie s. 18 VII 75 p. „Poetul Cezar Ivãnescu concluzioneazã: G.p. uneori ironic) Înþelegere la care se ajunge fãrã ca vreuna dintre pãrþi sã se opunã– „Domnul Iliescu are dreptate: grevelor le lipseºte consensul. 6 VII 74 p. 25 VII 69 p. V.– „Ca editor. 330) conjuncturalísm s. DN3) Conféx s. -ã s. fr.n. -ã adj. 8. «Camera de alãturi» [.G.“ Cont. ºi Luc. la care au participat ºase formaþii orãºeneºti. 12 VIII 77 p. degradãrilor din cauza ploilor etc.) –Care s-au dezvoltat împreunã– „Un grup de specialiºti din cadrul Institutului de cercetãri miniere a realizat un procedeu original pentru prepararea minereurilor complexe. V. 11 IV 74 p. ºi Sc.. nu vehiculeazã lozinci.concért-spectácol • 65 • constrúcþii-montáj baletului de-a lungul timpului.) „La Moscova..“ Fl. DN3) concretéþe s.G. –Înrudire– „Ideea majorã a consanguinitãþii materiale a lumii. conflittuale. –Prezervativ– „Într-un raft [la sex-shop] strãluceºte ceva: sînt sofisticatele condoame fosforescente care costã 3000 lei. DEX. 6.“ R. it. 4.. -ã adj. –Congres cu caracter de adunare generalã– „Va lua parte la cel de al XX-lea Congres-Adunare-Plenarã al Comisiei internaþionale pentru exploatarea ºtiinþificã a Mãrii Mediterane. 308. 12 III 75 p. ºi cremã-pastã (format greºit dupã fr. 230.. DEX-S) consanguinitáte s. «România Mare» se «consensualizeazã» cu Iliescu în SUA. de obicei urmãrind satisfacerea intereselor personale– „Nu încape îndoialã cã politicianismul ºi conjuncturalismul lipsit de principii [. [ºi consangvinitate] (cf. v.“ R. Întreprinderea româneascã de comerþ exterior «Confex» a inaugurat [.rom. din condensa. 2.n. a fost internat în spital.lit. Argeº. –Conferinþã organizatã special pentru a servi drept lecþie– „Problemele expuse cursanþilor sub formã de conferinþe-lecþii sînt problemele generale ale artei. –(Plan) organizat ºi executat la unison– „Vã invit. XX) conducãtór-aúto s. concerte-lecþii. -ã adj.. sînt obligat.l.“ Cont.“ R. [fruits] confits.. Introdus în mortarele pentru tencuieli.. „Dintre toate problemele cu care sînt confruntate þãrile în curs de dezvoltare.. 20 III 74 p. prezintã deja o mare sensibilitate alergicã la primaquinã sau alþi derivaþi ai chininei. C. 411.. Poºta teatrului radiofonic a evidenþiat ecoul altei iniþiative a redacþiei: aceea de a transmite cît mai multe scenarii-document.“„22“ 27/96 p.“ I..l. cu o problemã) –A avea obligaþia de a face faþã unei greutãþi. 1. DMN 1965) concluzioná vb. 24 IV 66 p. consensus) consensualizá vb. 10 XI 78 p. Th.“ I. 28 XII 76 p. 5 (din construcþie + anexã) constrúcþii-montáj s. DN3. Al. teoriei ºi practicii filmului. 4 confecþionér. igrasie– „Am în faþã un dosar din care rezultã cã la blocul M5 [. 1.“ Sãpt.“ Sc. 182 – atestãri din 1960. 19 XI 75 p. 1989. (pol.“ Fl. sec.n. D. Fl. 17. 5 (din conferinþã + lecþie) confesív.l.Min. 2.“ Cont.. 9 (din fr. -ã adj.f. G.B. „Ministerul Construcþiilor Industriale a realizat volumul producþiei de construcþii-montaj pe întregul . I –A ajunge la consens– „Prin Mircea Hamza. foametea constituie în permanenþã una din cele mai dureroase carenþe.E..]“ Sãpt.] aproape zece familii [..“ R. 2. 9 (din consemnat + -iv.T. 30 XI 81 p. fr.]“ Luc. 6. 3 VIII 73 p. „A.M. conjoncturiste.“ Sc. Dimitrescu în LR 2/62 p. regr. DEX. Hristea P. v. mai ales în momentele în care R. pentru cã -at ne trimite la fr. –Caracterul a ceea ce este concret– „În sfîrºit.“ R. 3 (dupã germ.. 4. 22 VI 78 p. v.“ Sãpt. de obicei pentru satisfacerea intereselor proprii– „«Caloianul» e romanul unui om mereu disponibil.] constituie un fenomen tipic de «alienare» a personalitãþii.) –Cu caracter de confesiune– „În seria articolelor confesive semnalãm credo-ul lui Gheorghe Tomozei «Pentru cine scriu». I.] un turneu în þarã cu concertul-spectacol «Din toatã inima»..“ Cont. 22 II 67 p. nu e un music-hall. (muz. Zusammenwuchs.. 19 III 81 p. cf.] care discutã despre – dacã se poate spune aºa – libertarea de spirit vis-à-vis de conjuncturalism.. consignativo. unele total. cf. 18 VIII 62 p. it.l. 4. 6. (mineral. fructe) –Muiat într-o soluþie de zahãr– „Chec de 500 grame cu fructe confiate ºi rahat. în 1978.f. prin comentarii ºi demonstraþii practice.n.B. DMN 1959. confectionneur. 8 (din [a trage] concluzii + -ona.B. confié “încredinþat“. cum nu e concert-spectacol. 11. ºi sculer-matriþer (1973) (din fr. 13 X 66 p. I. haine etc. subiect pretext pentru a prezenta o epocã ºi o profesiune din interiorul ei. cu conþinut ridicat de cupru. adicã acelea care conþin factorii ereditari numai într-unul din cei doi cromozomi sexuali X. 6 X 67 f.“ Sc. consanguinité.] expoziþia «Moda-1977». 1 (din fr.“ R.f. îºi noteazã simptomele propriei boli. probleme etc.l.“ V. 5 XII 70 p. dar ºi valoarea lor de simbol.“ Luc. 12 VII 80 p. 308. DN3) conséns s.l. deci ºi cincinalã a grevelor. DEX-S) condóm s. a conchide– „Concluzionînd.. deci la o meditaþie concertatã asupra României contemporane. 15 I 72 p. confronter. 16 XI 84 p. „Nu e revistã. direcþia cotidianului «Financial Times» a hotãrît sã instaleze un sistem computerizat de paginare. din cauza fenomenului de condens. confecþionerã la Întreprinderea de confecþii [. unui spirit egoist ºi laº. 8 IX 93 p. 16 VII 83 p.) „Femeile conductorine.“ R. era bãiatul lor.n. PR 1950. v. concerté.l. 3 (din conjuncturã + -ist.“ I. Fl. I (cu o dificultate. 6 XII 73 p.]“ R. Avram în SMFC IV p. 18 VIII 93 p. DLI. 15. Th.. 104. 207. -ã adj.“ I. 5 (din it.lit. E nevoie de o planificare riguroasã pe trimestre. I –A trage concluzii.. DEX-S) concrescút. ºi rulmentist (din fr.“ Sc.m. 1 (din conductor + arhitect) conductorínã adj. 146.] coborînd pe alocuri în efuziune sentimentalã. „[. 2/63 p.l. Va fi un spectacol neîncadrat în formule.m. (constr. I. 3 (din fr. 3. „Am terminat. istoriei. repartizatã la Slatina. 17 XII 77 p. (livr.“ Sc. 2 (din concert + lecþie [de balet]. 17 VII 75 p. trãiesc cu mare concreteþe rezultatul dezastrului [. 2 VIII 79 p. „Rezultatele studiului «dublu orb»..“ As 187/95 p. f. 2 (din conducãtor + auto) conductór-arhitéct s.I.f.n. 1 (din consens) constrúcþie-anéxã s. este un poet cu totul remarcabil [.) –Procesul prin care se trece din stare de vapori în stare de lichid. 137. aratã cã primul lot a înregistrat progrese semnificative. Graur ne-a comunicat cã îl cunoaºte de circa 50 de ani) conflictuál adj. unui scriitor conjuncturist. 1 (der. „Printre produsele nou realizate la Fabrica de producþie industrialã micã ºi prestaþii de servicii din Hunedoara se numãrã ºi modilitul. 6. Iordan în SCL 4/64 p.“ Sc. DN3 – alte sensuri) congrés-adunáre-plenárã s. M. altele parþial.

f. PR 1965. „Pe baza multiplelor însuºiri atribuite zeiþei Shakti. 16 IX 77 supl....f.. 11 XII 84 p. table. consultanþã (cf.“ Sc. 3 II 85 p.“ Sãpt. care circulã ca o mare carcasã metalicã. Mijloacele practice indicate adepþilor pentru conºtientizarea identificãrii fiinþei lor cu fiinþa veºnicei Shakti [. care au format o reþea non-guvernamentalã. „Paletizare ºi containerizare. acesta este portretul-cadru al profesiei de consultant. 6. „Comitetul Politic Executiv a analizat raportul guvernului cu privire la modul în care ministerele au realizat obligaþiile ce le reveneau [.l. specialistul în consultanþã pentru problemele organizãrii ºi conducerii dispune de pregãtirea ºi competenþa necesarã pentru a investiga ºi identifica problemele referitoare la obiectivele.“ R. în continuare.f. executarea de îmbrãcãminþi asfaltice uºoare la 15 km de drumuri peste prevederile de plan.l. DTN 1974.“ Sãpt.). Este o premierã absolutã în materie. conduce doctoranzi– „Profesorul X a rãmas consultant la Facultatea de istorie.. v. cãnsálting] (din engl.“ R. ºi thalidomidã (din germ..) „Dupã cazul «contergan» în R.n. o reprezentanþã naþionalã a Federaþiei internaþionale de planning familial care are sediul la Londra.B. fr. scrie «Le Monde». -ã adj. ºi R. PR 1955. –Manifestaþie organizatã ca rãspuns la o altã manifestaþie– „În . 3 VIII 93 p.l. [. 5. conscientisation. „Pregãteam niºte materiale de consultanþã pentru Banca Mondialã. –(Termen ºi concept cunoscute publicului larg mai ales dupã dec.l. În sfera ei se înscrie ºi consultingul..] subtila ironie pe care regizorul o aduce în spectacol ca un binevenit accent de contemporaneizare a faptelor. 4 (din fr. 10. e drept.. DEX-S) contraceptív. I –A stabili legãtura cu cineva– „Specialiºtii interesaþi pot contacta direct conducerea institutului fãrã anunþ prealabil [. 17 IV 75 p. 5 (din contract + angajament) contrademonstráþie s.“ D. C. contrademonstraþia. 1989) Contracepþie– „Un cabinet de contraconcepþie a luat fiinþã la Braºov cu ajutorul Federaþiei internaþionale de planning familial.. III (din conºtientiza. 2 (din contoriza. (înv. DN3) conºtientizáre s. „[.G. v.“ R. 5 //din contraconcepþie + -onal// contráct-angajamént s. –Faptul de a face. clãdirile vor avea un stil aparte. contraception. 5. it. 1. v. DN3) contracépþie s.l.. contacter. manipulare ºi depozitare a produselor cu ajutorul unor platforme fãrã pereþi. „Strada noastrã a ajuns sã fie prilej de discuþie [. din anii ‘60) –Profesor universitar pensionar care þine cursuri (facultative). conducerea institutului poate fi contactatã cu programare prealabilã. 13 XII 74 p. 537. 15 II 72 p.l. se aflã acum în faþa unei catastrofe ale cãrei proporþii nu pot fi încã determinate. engl. 5 (cf. fr. conteinerizãrii ºi transconteinerizãrii.“ R. DPN 1979) contraconcépþie s. Deci. 18 IX 75 p. procedeele ºi metodele conducerii unitãþii economice. 504.m. Contergan. 1989) Contraceptiv– „Doamna A.l.. -ã • 66 • contrademonstráþie cincinal.] în domeniul paletizãrii.n. ºi R. educaþie sexualã sau planning familial au încã rezonanþe insolite. laminate etc. LTR) contéx s.. –(Termen ºi concept cunoscute publicului larg dupã dec. au apãrut tot atîtea ideologii ºi rituri shaktiste.f. 1989) Ansamblul mijloacelor utilizate pentru a provoca temporar infecunditatea– „Centrul de contracepþie pentru studenþi este unicul din Bucureºti care dispune de cel mai mare ºi cel mai variat numãr de contraceptive. 9 X 70 p. de obicei.“ R. TDTF. mi-a mãrturisit cã cele mai eficiente ºi calitative mijloace contraconcepþionale se dovedesc a fi cele germane. 4. „Conºtientizarea conceptualã a realismului avea deja în spate realizãri artistice remarcabile. 1989) Produs cu proprietãþi anticoncepþionale– „Care a fost evoluþia cabinetelor de planificare familialã dupã ‘89? – „Primele cabinete au fost cele ale Societãþii de Educaþie Contraceptivã ºi Sexualã (SECS). contexture. perimetru construibil.“ (din construi + -bil.. 1974 (text. „Pentru multe femei. pentru cã e prea nesigur cînd trebuie sã abordeze idei generale. 5 (din contemporan + -izare) contergán s.c. „Cei care au demarat o afacere [. consulting: T. PR 1922..l.f. -ive. 16–23 XII 93 p. engl.“ Cont.. din banda aparatului înregistrator se poate vedea – în cazul neefectuãrii unei convorbiri – numai numãrul format pe disc. fr. 12 VIII 75 p. cf.]“ R.l. are ore de consultaþie ºi.) –Furnizarea de consultaþii privitoare la organizarea întreprinderilor– „IPCMG. (impropriu) –Împrejurare.. în mare..construíbil. lactofiltru (abreviere din con[fecþie] + [din] tex[tile]. Louis Malle nu se aratã capabil sã facã din filmul sãu un instrument al conºtientizãrii. 2 II 84 p. aºa-numitele palete. containérisation.“ ¨2. contraceptive. Lupu în SCL 6/82 p.f.] beneficiazã de consultanþã de specialitate gratuitã [.) –Acþiunea de a contingenta. fr. A. cf. contingenter. GWDS. 21 VIII 73 p. v.. DMC 1966. în urma unui act sexual. cf.“ As 9/93 p. context– „Revenim însã asupra unui aspect pe care l-am discutat adesea. BD 1967.l. –Demonstraþie care îºi propune sã infirme o altã demonstraþie– „[. pentru cã e prea cineast. fr. Germania. destinat încãrcãrii ºi descãrcãrii mãrfurilor conteinerizate. -ã adj. 11 IV 72 p. 24 IV 91 p.“ Expres 39/94 p. zonã construibilã) „În zona construibilã din perimetrul Bãneasa. 505) consultánt s. provocatã prin intoxicarea cu mercur. contraceptif.l. limitare– „[Olanda] doreºte contingentarea importurilor sau sporirea taxelor vamale.]“ Cont. engl. 12.l.“ R. 4. dupã fr.“ „22“ 5–11 VIII 93 p. DMN 1967. cuv. ºi 1 II 75 p.l. nici o taxã. 12. 12 I 77 p. ¨1. –(Termen ºi concept cunoscute publicului larg dupã dec.. noþiunile de contraconcepþie.F. ceea ce înseamnã cã nu s-a aplicat. DMC. (ec. v. în acest caz. 11 VIII 73 p.] Personalul CPF oferã cîte 200–300 de plachete contracepþie pe zi. engl.]“ R. într-o altã contextualitate ºi cu alte exemplificãri.“ I. adicã un ambalaj de diferite dimensiuni ºi caracteristici unificate pe plan mondial. v. realizatã în acest an de uzina «Tehnoutilaj» din Odorheiul Secuiesc.f. 12.“ Sc. – Combinatul de industrializarea cãrnii – Bucureºti sã treacã.B. containerization.l.. cf. 4.f. –Înregistrare prin contor– „Totodatã. DN3) containerizáre s. –Contract cu funcþie de angajament– „Extinderea acordului global pe bazã de contract-angajament.“ R. 14 VII 93 p. 5 (probabil din conti[nuu] + flux) contingentáre s.. 3. „Ampla acþiune a IDEB de contorizare a consumului [. (farm. coordonatorul CPF. 3. 23 X 75 p.lit.) –Tip de material suplu– v. –Folosirea containerelor în tehnica transportului– „S-a preconizat ca – începînd de la 1 mai a. una din marile noastre preocupãri [. 5. 28 II 86 p.“ R. 19 IV 74 p. CD) contextualitáte s. 4 III 94 p. konsultant.] cordialitatea bãncii este decisivã. 28 VI 93 p. DEX-S) containerizát.“ I.A.B.“ R. (Folosit mai ales în sint. DN3) consultánþã s.. la containerizarea produselor [. cabinet de planificare familialã (1990). 3 (din construcþie + montaj) construíbil.] Le stãm la dispoziþie tuturor eventualilor noºtri clienþi cu sfaturi ºi lãmuriri privind activitãþile bancare. 1.f.] nimeni nu a fost în stare sã probeze cã mostrele mele negative ar fi niºte capodopere! Aºtept. –(Termen ºi concept devenite cunoscute publicului larg mai ales dupã dec. s. Beyrer în SCL 5/76 p. pachetizãrii.“ R. Prin paletizare se înþelege tehnica de transport. neînsoþit însã de steluþa de contorizare. DN3) contorizáre s. 8 [ºi conteinerizat] (din container) contemporaneizáre s. rus. PR 1940. DMN 1968. –Oferirea de sfaturi calificate în probleme de conducere ºi organizare– „Spre deosebire de alte profesii. consultant. –Actualizare– „[. 29 VII 93 p. containerizarea este operaþia în care este folosit containerul. Termenii sînt din ce în ce mai des utilizaþi. ermetic închisã ºi în care produsul este introdus ca atare sau cu un ambalaj intermediar. 24. dupã nenorocirile cauzate la Sevesso (Italia) de poluarea atmosferei cu substanþe toxice – ºi S. cf. constructible.l. DEX. contracezzione.“ Sc. ¨1. „Contracepþia reprezintã ansamblul de metode prin care se poate evita apariþia unei sarcini nedorite.n. 6 (din contingenta. pachetizarea este operaþia de transport a mai multor produse legate între ele sau grupate pachet (cãrãmizi.“ R. -ã adj.“ R. 20 III 75 p. 2 X 76 p.] în celelalte zile. Lupu în SCL 6/82 p.. 17 (din context) contiflúx s. DN3) contactá vb.. 26 I 71 p. ºi care este prevãzut cu posibilitãþi de trecere de pe un vehicul pe altul.] trustul de construcþii-montaj începuse s-o modernizeze anul trecut prin aprilie. 3.lit. 5. în mod experimental.“ R. planificare familialã (din engl. (ec. de a deveni conºtient– „Dar.. C. studii de fezabilitate. medicament a cãrui administrare la femeile gravide a avut drept consecinþã naºterea unor copii cu malformaþii grave. 4 [pron. ºi joint-venture (din consultant) consulting s.. to contact..“ R.. 10 VI 89 p. DN3. Se vorbeºte chiar de o revoluþionare a transporturilor datoritã containerizãrii. societate de consulting [angajeazã] economist specializat în analiza diagnostic [sic!].. engl. 1973 –Specialist în consultanþã– v.l.f. fr. Slama-Cazacu în R. 2 [ºi conteinerizare] (din containeriza. dupã boala «minamata» din Japonia. 16 IX 92 p..n. -ã adj. fr. 11 //din contra + concepþie// contraconcepþionál. ºi contracepþie.U. 134/95 p.. 9. 14 VII 93 p.. „Contiflux se numeºte maºina destinatã fabricãrii brînzei telemea direct din lapte.]“ I.lit. ¨2. –Depus în containere– „A intrat în funcþiune un nou port maritim. 4.

4 (din contra + turã) contról-depãnát s.. 12 I 95 p. 1 XII 92 p..“ Sc. konveier... (livr. v. cei doi copatroni au dispãrut din þarã. –Miting organizat împotriva altui miting– „[.l. V.l. douã ºi cu asta – basta. simbolul ºi fantezia se împletesc contrapunctic.] cele mai noi modele de: copiatoare de birou.“ R.S. 7.“ Sc. 20 VI 95 p. DN.. cf.m. DN3) convorbíre-fúlger s. 10–11 IV 93 p. 19 I 78 p. 30–31 V 92 p.m.) –Bandã rulantã– Pînã în prezent.“ R. DEX-S) cóntras s.“ Sc. Th. „În contrapartidã cu proiectul [. –Patron care împarte proprietatea asupra unei firme cu altul– „Fiind în prag de faliment. (în þara noastrã..“ Pr. 23 VII 93 p.N.M.l.] el s-a dovedit mai puþin categoric. engl. 7 (din controversã + -ist) conþinutísm s. fr. (rar) –Amator de controverse– „[. Un astfel de exces.m.m. a fost repartizatã în contra-turã cu el.“ R.] prin care se solicita boicotarea mitingului CDR din 14 iunie..TV 29 VIII 83 (cf... copertina. 6 [pron.“ R.“ Sc.]“ R. convoyeur. DN3) copiatór s.f. 8 V 90 p. pentru cunoaºterea coordonatelor actuale ale vieþii social-culturale româneºti ºi bulgare. Hristea P.] de reparat un jgheab.f.“ Sc. DN3 – alt sens) contraperformánþã s..) –Substanþã folositã pentru a face organele/þesuturile opace.+ manifest// contramanifestáþie s. v. –Discuþie rapidã– „În pauza de masã aveau loc convorbiri-fulger. (cuv.“ R.. contre-meeting. cf. contraproductive. 21 II 69 p. 15 V 92 p. conþinutiºtii îi acuzã pe cei care introduc noile metode în operaþiile lor critice. cúli] (cf.. sãtenii din Secãria-Comarnic..B.lit.n. oferã [. procesoare de text.“ Sãpt. jud.f. 6. 8.) –Sectorul de control al depãnãrii corecte a firelor– „Pe tînãra muncitoare I.]“ Meridian 23 VIII 93 p.m. 2.l.“ R. 3 (cf.E. 2.B. lit. 3 VI 85 p. 11.l.. care se continuã în exterior cu console ce susþin copertina-streaºinã.l. 3 (din conþinut + -ist. 5. copieuse) copíl al strãzii sint. traducãtori. opt «copii ai strãzii» au fost uciºi la Rio de Janeiro [. telefaxuri. DN3) conveiór s. 12 XI 66 p. DEX) contratúrã s. 1. 15 XII 77 p. cã pasagerul este prea greu – 90 kg. 2 (din fr.] televiziunea [. 5 [ºi conveier] (din fr.. ‘89) „În literatura de specialitate.“ „22“ 38/93 p. it.. 15 I 79 p. ce mare lucru au de fãcut: de schimbat tabla de pe o copertinã de la etajul unu [. –Manifestaþie care se opune altei manifestaþii– „A fost o cumplitã dezamãgire pentru noi contramanifestaþia din 29 ianuarie 1990. contre-manifestation.“ R.“ „22“ 26/95 p. 5 (din co.) –Element de construcþie care acoperã de obicei o ieºire– „Plafonul holului ºi al foaierelor este realizat cu nervuri modelate dupã un desen structural ºi decorativ. 24 II 84 p. M. termenul de «copii ai strãzii» nu este explicitat foarte clar. 7. amator de etimologii rare ºi controversist de elitã.“ Curierul rom. camerã de scintilaþie (dupã fr. 5 (din it. „Pe coordonatele noii revoluþii agrare. –Turã efectuatã în contratimp cu altã turã– „La cererea lui Gh. s.“ (din conþinut + -ism. v.“ R. ºi fax. rus. nu face decît sã banalizeze solemnitãþile religioase. conveyer. redactori. între altele.] istoricul sporturilor e dublat de un filolog încercat. 2. DEX. Guþu Romalo C.“ Sãpt. 135) controlór al áerului s. 9 VII 71 p. (tehn.B.l. fr.f. –Reper.“ R. DN3) contramíting s. situaþie– „Documentul prevede. din þarã. 5. 31 X 94 p. -ã adj. «Dacia 1300». 127.“ Mesager 6–12 IV 90 p. de formalism.) –Dãunãtor– „Aproape zilnic se perindã pe ecran imagini cu soboare de preoþi care sfinþesc «ceva»: nu doar monumente. ºoferiþa E.l.“ R. 4 (din copil + actor) .]“ Ad.. 4. Eu le-aº spune mai degrabã medici pentru maºini. Fl. Sponsorizare fireascã ºi fãrã contraparte. 1 (cf.n. DN3 – alte sensuri. 1 (cf. 3. coolie) coordonátã s.M. ºi 18 V 61 p. la limitã. Ei sînt aceia care n-au locuinþã (în unele cazuri nici susþinãtor legal) ºi trãiesc în locuri publice.. v.. DEX-S) contramanifést s. fr. Niºte «medici» cu o pregãtire complet deosebitã: mecanic auto ºi ºofer [. o firmã sau un local.] a prezentat mitingul de la Iaºi al F. LTR. 7 IV 85 p.n. 7 X 78 p.“ I.. fr. DN3. 20 V 61 p. Fl. ci ºi o nouã linie de tramvai.f. copertina rampei sã cedeze sub greutatea zãpezii ºi sã se rupã [. 14 II 77 p. sã le mute. – nu l-a salvat de o amendã. la o analizã– v. imprimante rapide [. 2. (sport) –Rezultat slab– „[. sp.m.“ R. 25 XII 79 p. 24 VII 69 p. ¨1.f..contrainterogatóriu • 67 • copíl-actór panoplia diversiunilor. 3 (din controlor + încercãtor) controversíst s. fr. 135. substance de contraste. DT. „La urma urmei.] neaºteptata contraperformanþã realizatã de sportivii desemnaþi a ne reprezenta la prestigioasa competiþie continentalã..m.) –Conceput dupã regulile contrapunctului– „În acelaºi mod contrapunctic e conceputã ºi piesa «Ana» care face parte de asemenea din spectacolul nostru.. substanþã de contrast 1993 (med. 6 (cf. –Interogatoriu luat pentru a se verifica un interogatoriu anterior– „În cursul contrainterogatoriului [.l. ºi I. „Întîmplarea a fãcut ca tocmai cînd cei cinci muncitori terminaserã munca.] controlori-încercãtori. 7.“ Sc. DEX. tactica dublajului e vecinã cu cea a contrademonstraþiilor.l.s. 8 (din contra + parte.. contras. adj. xerox (din copia + -tor. ia drumul clienþilor.m. însoþitã de fiºa tehnicã.l.] odatã ºi odatã va trebui sã aruncãm o privire de ansamblu asupra acestui scriitor care a fãcut din «conþinutism» o sursã de energie într-o artã notatã convenþional cu cifra 7. 27 IV 84 p.C. 29 XII 77 p. contenutismo.. a mineriadelor. drept un contramiting. la reuºita simpozionului ºi-au adus contribuþia I. ¨2. „Copiatoare ºi faxuri prin Minolta România. 3 I 85 p. 7 (cf. în rutinã.. hindu) „Unul din ziare povesteºte despre un «coolie» – trãgãtor de riºcã – care fusese amendat pentru cã refuzase sã plece într-o cursã. fr. DMC 1966.n. DEX.“ Ad.l. 1 (din control + depãnat. ºi R. la UNIO au fost introduse în fabricaþie de serie separatoarele electromagnetice pentru tratarea nisipurilor de turnare. fr.“ R. R..] nu orice înfrîngere e contraperformanþã. 12 III 64 p.n.. „Bacãu: coordonate edilitare moderne. instalaþiile de tractat vagoane.A. 8 controlór de tráfic aerián s. Dimitrescu în LR 2/62 p. –Aparat modern de copiat. cf. se trece diagnosticul «bunã» ºi ºoferul-încercãtor îºi iscãleºte apãsat numele.. Supl.l..tin. pe aceeaºi basculantã.. xerox– „[. în spectacol plictisitor ºi. 24 I 85 p.) –Luptãtori anticomuniºti de gherilã din America Latinã– „O grupare a forþelor contras [din Nicaragua] din nordul þãrii [.l.z. fr. „[. 16.“ R. -ã adj. contrôleur de la navigation aérienne) controlór-încercãtór s. 20 X 93 p. DLI. (constr. fr. precum ºi alte produse destinate industriei chimice româneºti. 1. 1 (din contra. v. –Manifest opus altui manifest– „Persoane necunoscute au difuzat în Bucureºti un mare numãr de contramanifeste [. cronica oficialã a vizitei nu ne spune. conveioare speciale pentru linii de montaj. coordonnée. sensul 2 – DMC 1965) contraproductív. fenomen îngrijorãtor dupã dec.“ I.+ demonstraþie. „Cortázar este autorul cîtorva volume de povestiri în al cãror ciudat edificiu ironia. 23 X 65 p. 6/95 p.“ Sc. DEX-S) conþinutíst s. it.m. contraproductiv. vizite reciproce de scriitori. (text. DEX-S) copatrón s. ºi Cont. 3 (din engl.. DEX. 9 (cf. Totuºi. –Copil care joacã un rol într-un spectacol– „Copii-actori au apãrut la fereastra televizorului rostindu-ºi replicile. (cuv. la analize anuale pentru identificarea eventualilor consumatori de drog sau alcool. nu doar pietre de temelie. din credinþã. „În contrapartidã. 4 copíl-actór s. astãzi. 25 XI 93 p. 12 V 84 p.G. 3 //din contra. „Li se spune [.C. (fig. „Cea mai nouã metodã de a «produce» bani pentru copiii strãzii care controleazã zona centralã a Capitalei – Universitate – este homosexualitatea.. de la control-depãnat o întîlneºti des pe aici. a tele-manipulãrii.. 10 VII 81 p. –Adept al teoriei conþinutismului– „Ceea ce este paradoxal. contre-interrogatoire.“ R. Fiecare îngrijeºte cu schimbul de fetiþe. maºini de scris.l.]“ R. DN3) contrainterogatóriu s.. etc.l.] La sfîrºitul «consultaþiei» se completeazã fiºa tehnicã a maºinii.. contreperformance. –Controlor al aerului– „În nomenclatorul profesiilor ºi în statele de funcþiuni ei se numesc «controlori de trafic aerian». DPN 1983) contrást în sint. deci vizibile.U. ºi Ev. Dimitrescu în LR 2/62 p. 1 (din convorbire + fulger) coolie s... Prahova.] convenit cu un partener strãin restaurator. –Element care se opune altuia.f.f. Argumentul prezentat de colie (sic!). –Teorie esteticã ce acordã o mare importanþã conþinutului unei creaþii– „[. 5 (din fr.l.“ R. it.. –Compensare– „Sistemul acesta de sponsorizare existã. 17 IX 93 p. engl.“ Cont.. o delimitare se poate face.. DN3. contrepartie) contrapartídã s. stabilind echilibrul– „Cu ce contrapartidã. contrepartie.]“ R.. T. în demagogie.“ Mag. „Recent. 5. 21 X 92 p.] sã supunã cei 14000 de controlori ai aerului din S. 11 IX 93 p. cf. contradimostrazione. 175–176 – citate din 1969. counter demonstrate – BD 1970. DN3. –Salariat al unui aeroport care controleazã navigaþia aerianã– „Autoritãþile americane au decis [.l.+ patron) copertínã s. 26 XII 71 p.n. DMC 1968) contrapárte s. contrapuntique. BD 1970) contrapúnctic. v. (alte domenii) –Incompetenþã– „[Filmul «Balanþa»] a fost amplu mediatizat de presa francezã care a reþinut nu o datã contraperformanþa juriului de la Cannes – aceea de a omite din palmares poate cel mai important film al festivalului. engl.

6 (din rus. susþine cosmetologul peruan E. cosmétologue. 1.) –Aparat destinat sã suplineascã pentru un timp limitat întreruperea circulaþiei centrale– „Prima operaþie de cord-plãmîn artificial. 31. –Corporaþie foarte dezvoltatã– „Corporaþia-mamut «International Telegraph and Telephone». ºi T. de obicei. cf.B.] alocarea de resurse pentru construirea unui cosmodrom. med. ceea ce provoacã apariþia ridurilor..l. cu piesa sa «Copacul alb». 18 VIII 62 p.“ Sc. ºi 4 XI 84 p. DC. în timpul rãzboiului rece– „Cortina de fier a cãzut în 1989.f. v. cosmodrome. (chim.“ Sc. –Tip de maºinã de calcul specializatã– „Pentru efectuarea marelui volum de calcule necesare. FC I 141. probabil dupã model fr. Sir B. 22 V 64 p.m. 3 VI 79 p. „Ofensiva corporaþiilor-mamut.“ Sc. vor efectua diferite manevre. 4. Un cort ce se deschide ca o umbrelã ºi poate fi instalat mai simplu ºi mai repede decît cele obiºnuite a fost realizat în Franþa.m. ea este îngrozitã la gîndul cã ar putea da naºtere unui copil-monstru.. 15 I 71 p. ºi Cont. 4 (din corp + ansamblu) corporáþie-mamút s. Consumînd mari doze de «Thalidomidã» în timpul sarcinii. doar la cosmetizarea autocarelor.f. „Cort-umbrelã. –Copil cu calitãþi deosebite (de obicei artistice) –„Cariera cîinilor-vedetã este încã ºi mai scurtã decît cea a copiilor-minune. fr.l. 7 //probabil din corela + -tron “instalaþie“// cornoplást s.N. Dimitrescu în SCL 3/70 p. enfant prodige [formaþia aceasta se folosea la începutul anilor ‘40 în legãturã în special cu actriþa copil Shirley Temple]. cosmonef. fr. 7. 6 //din cort + umbrelã.A. 398. cosmologue.]“ Cont. (rar) „O navetã spaþialã americanã.] l-au umplut de mîhnire [. Cosmologii ºi astronomii au stabilit o legãturã între globul de energie ºi gaz existent la crearea sistemului solar ºi realitatea de astãzi de pe Pãmînt. Th.. Dimitrescu în LR 2/62 p. -oáre s. maiorul Iuri Alexeevici Gagarin. -ã s. 5 (cf. FC I 149. rideau de fer. ºi copilotul L.l. 25 XI 78 p.. 5. dupã rus..m. copilote.T. „Viitoarele cosmonaute sînt antrenate de un centru de medicinã spaþialã.. 1 (din cord + plãmîn artificial. DEX. mascare– „Ca sã ia ochii turiºtilor. 3 (din fr. Agentul distrugãtor a fost identificat: sînt stelele de mare. V. ºi pe zeul Neptun coregrafiind într-un bar înconjurat de vestale în costume de baie. (astr. DEX-S) corelatrón s.n. (av. 30 VIII 93 p.copíl-minúne • 68 • cosmoviziúne copíl-minúne s.] zborul este asigurat de un echipaj feminin.E. fr. Pentru a înlãtura principalul inconvenient al corturilor obiºnuite – durata necesarã instalãrii lor – un producãtor francez de umbrele a conceput un sistem ultrarapid (50 de secunde) de «desfãºurare» a cortului dupã principiul deschiderii umbrelelor. o datã cu revoluþiile din Est.“ I. 6 (din co. DEX. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 6. –Înfrumuseþare superficialã. kosmonavt.m. PR 1960. I (peior.B.S. dupã fr. DEX. (pol.] a dat satisfacþie sindicatelor [.) –Teren special amenajat pentru aterizarea ºi decolarea navelor cosmice– „Iuri Gagarin lîngã pãtuþul fetiþei sale. C. 5 (din fr. Schimbãri la Ministerul Sãnãtãþii“ R. 114. „B. 26 III 79 p. engl.m.“ Sãpt.S. mîncînd sarmale. DN3.B. (astr.m.m. De .B. 7. (astr. DN3) cosmológ s.. Fl.) –Aparat construit special în vederea zborurilor cosmice– „G. 5 (cf. Fl. coprésident. DN3) cosmoviziúne s. fr. „[. 150. cei 300 muncitori ºi tehnicieni participanþi la operaþiunile de decontaminare au organizat o acþiune de protest împotriva lipsei unui sistem de protecþie faþã de riscurile pe care le comportã intervenþia lor. cordon sanitaire. 12. 45/96 p. v. fardare– „Cosmetizarea guvernului. 9 XI 84 p. L. ºi radiocomplex (din cosmo.J.. ºi 11 IV 79 p. din care fac parte S. Rodica Zafiu în R. engl.“ I. ªi de aici. 5 X 78 p. v. DN3) cosmonávã s.“ Sãpt.G.“ R. kosmodrom. engl. BD 1970) cosmetizáre s. 19 VII 93 p. 27 I 61 p.B. -ã adj. Hristea P.“ Sc.m.. veritabile animale coralivore. DMN 1965.“ R.) –Linie care despãrþea Europa în þãri comuniste ºi þãri necomuniste. firmele organizatoare de transporturi internaþionale s-au rezumat. –Specialist în cosmologie– „Dar viziunea omului asupra Universului s-a schimbat radical. copreºedinte al Miºcãrii Internaþionale a Tineretului ºi Studenþilor pentru Naþiunile Unite“ Sc. 9 ²(fig. Dimitrescu în LR 2/62 p. „[. 21. DN3. În lupta inegalã de concurenþã dispar tot mai multe firme mici.A. C. „Pilotul Vladimir Remek. engl.E. DN3) coregrafi(z)á vb. a obþinut premiul III la Festivalul teatrului de amatori. 398. DN3) coralivór. apare în combinaþii cu alte cuvinte: ² „Amintirea cosmonauþilor-eroi va rãmîne de aceea neºtearsã în memoria omenirii. Hristea P. 6 (din fr. direct la cosmodrom. 5// corp-ansámblu s. 30 IX 95 p.R. Guþu Romalo C.m.“ R. H.f. autor ºi coregizor (profesorul M.“ I. 24 III 72 p. v.f. copolymer.“ Sc.m. care a efectuat primul zbor spaþial în cadrul programului «Intercosmos» cu nava «Soiuz-28».. DMN 1961. DMN 1968) cordón sanitár sint.l. S.s. univ.O.“ I. kopolimer. ºi P. 9 (din cosmetiza. Th. 26 X 76 p. PR 1946. Dimitrescu în LR 2/1962 p. 17 (din co. 4 (din co+ regizor... 135 ºi 4/1962 p. 48/62 p. (tehn.. 5 (cf. –Cosmetician– „Persoanele care se exprimã tot timpul în limba englezã riscã sã se rideze mai devreme. 5 V 73 p. 22 (din copil + monstru. 245000 declaraþii de faliment într-un singur an.n.// cortína de fier sint.N. I –A crea dansuri. I. face strãlucit aceastã demonstraþie.R. cosmonaute. –Preºedinte care îndeplineºte aceastã funcþie împreunã cu un altul– „Cei doi copreºedinþi. Lupu în CL 1/83 p. (biol. a comentat noile proiecte de protecþie a cosmonavei contra meteoriþilor. Th. 18 VIII 62 p. iron curtain. coscenaristul ºi regizorul acestui film.n. PR 1960.) –Polimer mixt rezultat din unirea moleculelor a doi componenþi diferiþi– „În Uniunea Sovieticã s-a realizat un nou produs care constituie un concurent pentru aliajul de metal: copolimerul cu compoziþie «AT». FC II 69.“ R. comandant de bord.+ depanator) cosmodróm s. DN3) cosmonaút. 12 I 84 p. ºi Sc. DMN 1961. 4 (din corali. copilot ºi T. 234. 114.) –Schimbare de suprafaþã– „Atît refuzul celor doi de a se înregimenta sub drapelul FDSN-ului (cosmetizat în PDSR) cît ºi modul în care dr. probabil dupã carnivor. 3.+ scenarist) cosmetizá vb. –Copil nãscut cu anomalii fizice– „O tînãrã americanã explicã ziariºtilor situaþia sa dramaticã. 284.P.“ (dupã fr. fiind supuse unor încercãri identice cu cele ale cosmonauþilor-oameni. 8 VI 65 p.l. „Cele douã piese coregrafizate de M..“ Sc. 44. (astr.“ Sãpt.“ R.“ Sc. 135 ºi LR 4/1962 p. tinerele dansatoare din corpul-ansamblu se miºcã cu graþie [. DEX-S) copolimér s. DEX. sintagma se folosea „neoficial“ ºi înainte de 1989) coscenaríst s. 168. au subliniat importanþa colocviului pentru dezvoltarea relaþiilor culturale româno-britanice.n. s. balete– „E frumos cã multor strãini li se oferã posibilitatea de a vîna la noi mistreþi. 329) copilót s.“ T. DEX-S) copreºedínte s.“ I. cosmonaut-cercetãtor. v. DEX. 6.) –Transmiterea imaginilor televizate din cosmos– „În zilele zborului cosmonauþilor A.B.P. Maºina preia automat datele de la aparatele de mãsurã ºi efectueazã în mai puþin de o orã munca a doi calculatori pe timp de douã sãptãmîni.] s-a descoperit cã bariera de corali este supusã unui proces de nimicire. 2 (din cosmo. 4. kosmokorabli.“ Sc.“ Sc.+ navã. Seche în LR 1/1960 p. dupã fr. 11 III 78 p.I. 18) cosmetológ s. va folosi la remorcarea ºi aprovizionarea sateliþilor artificiali. 135 ºi LR 4/1962 p.]“ R.“ R. DMN 1968) coregízor.“ Sc. Hristea P. 1 XI 74 p.) care. Iatã o nouã meserie pe cale de apariþie: cosmo-depanator. 1 VII 71 p. 23 II 76 p.E.. ºi prof. rus. engl. 10 IV 73 p.) –Astronaut– „A fost efectuatã aterizarea navei-satelit avînd la bord pe pilotul cosmonaut. Sunetele stridente ale limbii engleze obligã la miºcãri rapide ºi intense ale muºchilor feþei. [. 28 II 63 p. v.“ Sc. [. „Cort-umbrelã. 1. 6 IX 62 p. cosmonaut. 51) cord-plãmîn artificiál s. 1 X 71 p. Fl. v. 4 (din copil + minune. BD 1970. (med. 4. a cãrei organizare este proiectatã pentru 1977. FC I 32) copíl-mónstru s..) –Schimbare de suprafaþã.B.) „ La nord de Brisbane [. –Tip de material plastic– „În prezent nasturii sînt fabricaþi ºi din cornoplast ºi metacrilaþi. –Persoanã care realizeazã ºi semneazã un scenariu împreunã cu alta– „E.S. cœur-poumon artificiel.“ Cont.“ Cont. FC I 141. de a-l vedea pe zeul Bachus cãlare pe un butoi. Karen S. 60. Graur T. fr. 9 IV 76 p. Mirska în SMFC I 172.n.. 6 (din fr.lit.N.m. W. copolymère.f.+ preºedinte. 10 IV 74 p. 7 VIII 61 p. Graur C. 4.l. DMN 1966) cosmodepanatór s.S..f. televiziunea sovieticã a transmis multe aspecte ale acestui zbor. –Corp de balet– „În splendide costume. 4 //probabil din corn + -plast. –Regizor care participã la realizarea unui spectacol împreunã cu un altul– „[.“ I... stewardesã.. 19 X 65 p. 18 I 66 p.) –Pazã sanitarã organizatã în jurul unei anumite zone– „În timp ce militarii realizau cordonul sanitar de-a lungul a mulþi km cît mãsoarã perimetrul interzis al localitãþii Seveso. 6 //din corporaþie + mamut// cort-umbrélã s. 6.n. Fl. 30 VIII 78 p. 14 XII 73 p. 27 IV 78 p.) –Pilot auxiliar– „Cei doi cosmonauþi. cosmetize. Fl. 398. 8 I 77 p. DTP..l. un colectiv al atelierului de aparate electronice a realizat o maºinã de calcul specializatã numitã corelatron. 6.E. 30/61 p. DMN 1963.“ Sc.] naºterea unui actor.] au fost viu aplaudate.. DEX. 17 IV 61 p. 4 (din coregraf + -i[z]a. din camera copiilor. rus.lit.

(pol. fotostereotomic (din fr. –De costum– „«Secolul mãrgãritarelor» este numit veacul ºaisprezece în cartea celor «Cinci secole de istorie costumarã româneascã» a lui Al...costiér.l..] s-a aºezat. DN3) crazy adj. cepefé] (abreviere din c[abinet de] p[lanificare] f[amilialã]) CPUN s..“ „22“ 35/94 p. 30 XI 84 p. 17 (din cotidian + -(e)itate. PR 1946) cowboyesc.B.“ R. ‘89) –Securist– „Radu a vãzut un costumaº lîngã ºcoala sa. -ã adj. coºmãreascã a cîinelui lui Lipan.l.C.C. 11 VIII 73 p. 1989)– „Rechizitoriile sînt [...lit.. 8 VI 84 p..f.) –De coastã– „Înseamnã.“ I. (cuv. Uriþescu CV 36–37) cotiérã s. –Rezemãtoare pentru cot– „Va fi suficient ca o persoanã sã aºeze braþul pe un gen de cotierã sau rezemãtoare pentru ca maºina sã-i indice în cîteva secunde tensiunea minimã ºi maximã...“ Fl. 28 V 81 p.] sã asculte muzicã «supãratã» [. 8 VI 65 p.. 6 VII 81 p.]“ R.l...“ R..l. 95 p. LTR. înainte de dec. 10 I 91 p. 5 IV 84 p. cottage) coupé s. De cotidianeitatea experienþei (nu neapãrat artistice) [.. (cuv. 16 II 78 p.n.“ Sc. 1 (dupã fr. semnatare ºi ale regiei). alte personalitãþi ale vieþii noastre culturale ºi artistice.. 18 III 92 p.“ Cont.] sînt acuzaþi tocmai de a fi ordonat. vicepreºedintele C. funcþiile mouse-ului. «Cvartet». 7 II 84 p.“ R. dacã nu la o singurã dimensiune. spect. respirã o beneficã oroare faþã de recuzita turismului cowboy-esc [.] vestimentaþia în mare ºi în minusculele ei detalii.“ R. 141/95 p. 5 (din cramã + restaurant) craniometríe s.f.]“ R.] incongruente.) –Costum de femeie compus din jachetã ºi fustã din acelaºi material– „Deosebit de interesant sînt croite costumele-taior. casetofon inclus [. cupé] (din fr.] de tratamentul prin ape minerale (crenoterapie). Andrei Pleºu. deci. cum sã se sustragã cei 5 $/t (chipurile sub formã de discount).n. quotazione.. (franþuzism. în stil rustic– „[.n.1992. (mar. alcoolizate.]“ Orizont 1 VII 87 p.74 m – coºgetera echipei) [.. optical pencil) crémã-pástã s. –Tip de bãuturã ieftinã– „«Oxidaþii» se întîlnesc la localuri [. clasa Sanda Manu ºi Getta Angheluþã..] Deci s-a pus la cale. 4 V 93 p. 2 (din cowboy + -esc) CPEX s. „Procesele foºtilor demnitari din CPEX ºi din alte organe ale puterii n-au fost niciodatã deloc politice. fr. -ã adj. din secþia coton-confecþii a fabricii «Tînãra gardã». 6 (din cot + -ier) cotón-confécþie s.02..“ Sãpt. 7 [ºi coºgheter] (din coº.]“ I.“ „22“ 36/93 p. crec] (cf. 23 [pron. 6 (dupã engl. datã în care se terminã cotaþia la bursã prevãzutã în contract [. dl. 1 (din costum + uniformã) costumár.f. considerat ca cel mai eficace mijloc pentru a evita o surditate prematurã. 6 (din fr.] neatent [autorul] îºi priveazã eroul de centralitate [.) –Uniformã pentru elevi– „La magazinul «Romarta copiilor» din Capitalã se probeazã un costum-uniformã. –Accesoriu periferic al unui computer care îndeplineºte.“ R. (vest. dupã fr.. (1.“ Sc. 3.“ Mag.. dar.f. 1 (din Cotroceni + -iza) cotrocenizáre s.f.B. 7. crack. cottage.l..N. ºi I.]“ R. (pol.. –Tip de drog– „Vameºii australieni au descoperit la Sydeny prima cantitate de «crack» identificatã pînã acum în Australia. 8. 9.) –Comitetul Politic Executiv (al C. –Cremã de consistenþa unei paste– „Începînd din aceste zile vom putea gãsi în magazinele de profil noi produse de specialitãþi de ciocolatã realizate la Întreprinderea de produse zaharoase: «Brio» – bomboane cu interior din cremã-pastã de caise.B. elegantã. XX. 7 [pron.. (americanism) ¨1.. Alexianu. 4.P.l. (sint. 22 VI 78 p. coupé) cover-girl s.n. ºi 11/92 p.. 14. (lb. 7 II 75 p.l.. ºi R.. Iliescu) –Evoluþie dupã indicaþiile date de la Cotroceni (sediul Preºedinþiei)– „[A. 2 (din cremã + pastã) crenoterapíe s. DN3) cotidian(e)itáte s.l.B. 21. aplicînd garnituri la confecþiile pentru femei ºi bãrbaþi. 31 V 76 p. 9 (din coton + confecþie) cotrocenizá vb. PN 1985) crámã-restauránt s. I (pol. 5 IX 64 p.“ Cont. cã în antichitate [. DEX.. „[. cotidian– „Spiritul creator a avut.+ viziune. creion optic. 5.“ D.“ R.l. dupã 1989) –A conduce exclusiv de la centru.n. 3. 10 IX 92 p. -ã • 69 • crenoterapíe atunci a apãrut un nou termen tehnic: cosmoviziunea. în mod evident. cu umpluturã din cremã de ciocolatã ºi fructe confiate. kosmovidenie) costiér. oricum la foarte puþine. costume tailleur) costúm-unifórmã s. cepeéx] (abreviere din C[omitetul] P[olitic] Ex[ecutiv]) CPF s.l. –Caracterul a ceea ce este zilnic.. 8 (din costum + -ar) costumẠs. Bantaº BE 124. organizaþii criminale bine introduse pe piaþa drogurilor.“ I..“ R.) –Cursul unui produs la bursã– „Cererea de ofertã ajunge la ALRO la 18.U.f.. «Bolero» din cremã fondant cu cacao ºi lapte concentrat. 28 II 84 p. it. dl. -ã adj...R. sãrace indicii de cotidianitate [. 2.) „În cadrul unui simpozion care a avut loc la Luchon (Franþa). 1970 –Stiinþã care se ocupã de dezvoltarea craniului la om– v. datoritã formei de creion. côtier.n.) –Persoanã femininã care pozeazã pentru copertele revistelor– „Cîþi sãraci din lume ar putea trãi dintr-o singurã fotografie fãcutã bine (de Bella) cover-girl-ului Jerry Hall.] s-a vorbit de sonomanometrie. 4.]“ R. 6 IX 62 p.L. 4 IX 86 p.. 2. înainte de dec.) –De coºmar– „Iar lovitura de graþie pe care Gheorghiþã ºi cu maicã-sa o pregãteau ucigaºului era apariþia neaºteptatã.B. teleconferinþã [pron. ºi containerizare (1976).] prin reducerea umanitãþii acestui erou. créizi] (BP 1970) creión óptic s.B.] sã bea «cocîrþ» (amestec de bãuturi alcoolice ieftine) sau «crack» (jumãtate bere. 12 XI 79 p. crénothérapie. autorul a 28 de puncte. cepeuné] (abreviere din C[onsiliul] P[rovizoriu de] U[niune] N[aþionalã]) crack s.D.) –Confecþie din bumbac– „N. 22 XI 74 p. R.. –Consiliul Provizoriu de Uniune Naþionalã– „La ceremonie au participat: primul ministru al guvernului. v. 16 (cf... 2 VIII 90 p. de la Cotroceni (sediul Preºedinþiei)– „Puterea. Este vorba de un drog extrem de periculos. 7.lit. engl. nevoie ºi de o confruntare directã. v. cótegi] (din engl. nici crazy ca sã-ºi permitã caractere ieºite din comun [... dec. v.“ R. în România. –Curãþarea coºurilor– „Pentru reparaþii de sobe dar ºi pentru lucrãri de coºerit.]“ Sãpt. cóvergãl] (cf. dupã modelul lui golgheter. Ion Caramitru. nu ofteazã! – s-a scris în aceste pagini. este cotrocenizatã. engl. cover girl. cei interesaþi se pot adresa [.l. 23 XII 77 p. Cotid. 14 IX 93 p.“ (probabil din cauzã cã securiºtii aveau “costume“ asemãnãtoare) coºerít s. 13 [pron. 5 (din coºar + -it. cotation.l. „Ori se ducea el la Notley Abbey. (sport) –Baschetbalist care înscrie cele mai multe puncte– „Coºgeterul echipei române a fost C. –Restaurant prevãzut cu cramã– „În pivniþele complexului turistic «Minerva» din Craiova s-a deschis o cramã-restaurant de 400 de locuri. 1993 –Cabinet de planificare familialã– v. crâniométrie.] în pragul unei condiþii – scontate? – de antierou. 16... 21 II 91 p.] se mutarã într-un cottage situat la capãtul aleii principale [. metodã care permite sã se realizeze presiunea necesarã pentru a deschide trompa.n...“ Sãpt. cabinet de planificare familialã [pron. A. 2. de a fi executat sau de a fi fost complici la represiunea «manu militari» a demonstraþiilor. cuvîntul este mai vechi) coºgéter s. „În anul 1983 a fost construitã ºi prima navã de pescuit costier la Marea Neagrã [. ori rãmînea ea pînã luni la cottage-ul lui din Buckinghamshire. (ec. –De tip cowboy– „[. mai întotdeauna.) –Spectacol de teatru alcãtuit din mai multe piese scurte– „Despre coupé-ul Macedonski – Cine aiureazã. „V. 23. [.C. DEX. ¨2. MNC 1986. probabil dupã rus. (livr.. ministrul culturii. derivat din cocainã [. Petre Roman.] conturul franjurat al þãrmurilor se pãstra astfel încît corãbierii puteau practica în relativã siguranþã navigaþia costierã.. DN3.]“ R.n. medici de specialitate O.l.]“ I.lit.R.“ Cont. DA – alt sens.lit.l.f. DN3) costúm-taiór s. PR sec.f. vorbitã. „Cea mai mare parte a foºtilor membri al CPEX [. au prezentat noi tehnici de combatere a unor surditãþi premature [. 5 (din coºmar + -esc) cotáþie s.. 2. 10000 franci pe zi înseamnã ceva!“ Fl.] esenþial: cotrocenizarea culturii noastre. 10 (din Cotroceni + -izare) cottage s. v.lit. DEX.. it.. DEX-S) coºmãrésc. începînd chiar cu acela din marele proces al membrilor fostului CPEX.m. cu sens negativ în timpul conducerii lui I. o face cu o mult mai mare precizie– „Vînd computer Thompson. -ã adj. 19 IV 79 p. „Spectacolul (coupé sau întreg) în care tot alþi ºi alþi actori vor da glas textului scris special pentru ei.. dupã 1989. al P. 8 III 63 p. „Un articol semnat de Virgil Ierunca despre «cotrocenizarea culturii».“ „22“ 25–31 III 93 p. fr. în mare. fr.“ R. mai ales a cocainei ºi crack-ului. (vest. sã se «cafteascã» cu caraliii..f. (med.“ R.. 2 [pron. peiorativ. 3 V 90 p. 30 VI 88 p. „De ani de zile investigatorii semnaleazã permanenta înmulþire a «gang»-urilor înarmate care ºi-au ales sediul la Washington. din slang) –Excentric– „O comedie nu trebuie sã fie nici bufã. 6 VII 79 p. 4 (din cosmo.] în compromisul [. D. „«Iadeº» ºi «Unchiaºul Sãrãcie» de Alexandru Macedonski (coupé. engl.B. 11 VII 66 p. 5 XII 69 p.“ R. 2 (din costum + taior. 14 IV 89 p.) –Casã micã. la noi. DN3) . fr.“ R. confortabil [. 6 VI 76 p. dl. jumãtate alcool). 9 [pron. (text.. 2 [pron.

lit.. 6.m. a unei crime. 6 //din crio+ ºoc. 5. BD 1968.. R. «uitau» aceastã lecþie în urma aplicãrii unui crioºoc în zona de creier unde sînt localizate percepþiile olfactive – fãrã a fi distrusã însã. fie la minus 196 grade..] se înþelege într-o accepþie mai nouã metoda îmbãlsãmãrii prin îngheþare. XX. întotdeauna contestabile ale criticilor-arbitri. 8 V 93 p. 8 (din fr. l-aþi criminalizat. sînt încredinþat. 6. 26 III 77 p. 6 //din cripto. a întreprins o lungã anchetã. II 91 p. DEX. derby-ul Faulkner – Hemingway. –Studiul energiilor la temperaturile joase– „Crioenergetica.]“ R. (fiz. „Timp de douã zile.m. PR dupã 1950. 9 (din 26) în aceea de crescãtor-îngrijitor de taurine. 14 I 84 p. „Publicul. 36/93 p. capacitatea de memorizare. cf. -ã adj. nouã dispensare ºi 19 grãdiniþe sau creºe-grãdiniþe pentru copii.) „Criogenia. 1.) a decis joi.B. Neocomunismul (a cãrui experienþã românii au fãcut-o.) „Zoologul B. 8. rãcit cu heliu lichid avînd o temperaturã de minus 269 grade. cu contribuþia ºi participarea cetãþenilor din judeþul Mehedinþi. fac cercetãri în vederea realizãrii unor utilaje crioenergetice supraconductibile ºi a liniilor criogene pentru transportarea curentului electric. Este o metodã folositã în ultimul timp. ce se încearcã pentru prima oarã într-un gen nou. consideratã [. Mai multe institute de cercetãri ºtiinþifice din U. criochirurgie //din crio. cryogénie..n. la Facultatea de electrotehnicã din Craiova s-au desfãºurat lucrãrile celui de-al doilea colocviu naþional de criogenie ºi electrotehnicã. 14 I 84 p.A. –Care produce frig– „Acumulatoarele criogene vor face posibilã rezolvarea problemei acumulãrii energiei electrice în timpul nopþii [.n. v. criminalã [. 11 IV 84 p.l. 1977 –Ghicitul dupã modul de cristalizare a anumitor substanþe– v. 20 XII 92 p. –Tehnicã chirurgicalã în care se folosesc bisturie la temperaturi foarte joase– „Cryochirurgia cancerului pielii ar asigura o ratã de vindecare de 96 la sutã [... 6 criobiologíe s. ºi crionicã (1974) (din fr. criptocommunisme.f. v.S.] ca fiind criptocomunistã sau neocomunistã. 17 II 84 p. opoziþia nu poate fi decît trãdãtoare. scriitorilor care încalcã regula jocului. 5.“ Sc. PR din 1900.“ Sc. 5 (din creºã + grãdiniþã) criminalizá vb.A. cryobiologie.“ Sc. „Actualii guvernanþi îndreaptã România pe un drum greºit.“ R. 4 (din crio+ turbogenerator. DEX. se afirmã tot mai viguros. 5. un ochi venit din Est îl recunoaºte în mod infailibil.l.“ Lit.f. 15 II 78 p. DN3) criologíe s. criochirurgie //din crio.l. 1984 –Referitor la energie la temperaturi scãzute– v. 5. criminalizzare.H. ºi Curierul rom.) –Comunism mascat– „Cripto-comunismul acþioneazã în forþã în Occident.] ºi livrarea ei în orele de vîrf.+ energeticã// criogén. 2.B. 15 XI 74 p. la Paris. cu ajutorul azotului lichid.n.“ Sc. „Datoritã unei imagini vechi a Academiei Române. s. pe zona de tratat. cf. cryogeny. ºi restauraþie (din fr. crionica sau criologia – poate avea o mare importanþã pentru medicinã. 1.l. –ªoc prin frig– „Albinele care fuseserã învãþate sã recunoascã parfumul de rozmarin cu care era îmbibatã o bucatã de zahãr. „Ce este criochirurgia. DEX-S// crioturbogeneratór s.n.f..f. în momentul în care existã opoziþie.“ „22“ 30/94 p.“ Cont. fãrã ca pacientul sã simtã durere... fr. -ã ¨1.l. engl. (cuv. 30 VI 84 p. acromanþie (din fr. ºi crioenergeticã.“ R. (fiz. 4 III 79 p.) –Studiul efectului frigului asupra fiinþelor– „S-a nãscut ºtiinþa cryobiologiei – biologia temperaturilor scãzute. DTN 1976.“ Sc. -toáre s. cryologie. se comportã ca un supraconductor. de fapt a unui criobisturiu. a corpurilor neînsufleþite îngheþate.. (pol. al restauraþiei cripto-comuniste ºi populismului gãunos. Dar dumneavoastrã.R.) „«Criminostat». –Substanþã lichidã care poate lua o formã asemãnãtoare cristalelor (de exemplu sfericã)– „Firma electronicã japonezã «Sharp» a anunþat realizarea unui nou tip de maºinã de scris electronicã. DEX-S) crioºóc s. 4 (din criminal + -iza. 15 IV 94 p. D.+ bisturiu// criochirurgicál. „Exemple ilustrative. 13 IV 67 p. 3 IV 80 p. în semn de eliminare. cu ajutorul zãpezii carbonice. „22“ 39/95 p. DPN 1977. criochirurgia.“ I. au fost construite 84 sãli de clasã.“ „22“ 25 IX–1 X 92 p. engl.“ Sc. unde s-au ºi creat locuri speciale. amãgind multã lume mai mult sau mai puþin inocentã.) „Un grup de specialiºti sovietici a realizat un generator de curent electric care funcþioneazã pe baza fenomenului de supraconductibilitate în condiþiile unor temperaturi extrem de joase. faulturile comise de autorii «noului roman» asupra prozatorilor «clasici» sau «cartonaºele roºii» atribuite.// cristál lichíd sint. adj. „Expediþia [. DMC 1966) criptocomuníst s.“ Luc. a incrimina– „Vã este profund dezagreabil fenomenul acesta politic numit Piaþa Universitãþii. Ea este dotatã cu un ecran pe bazã de cristal lichid ºi cu o memorie care permite elaborarea ºi corectarea textelor înainte ca acestea sã fie imprimate definitiv. Deci aveþi reacþie de tip comunist.f.“ Sc. a cercetãtorului care respectã faptele. (biol. L) crític-arbítru s. v. DN3) criogeníe s. probabil dupã model rus. executarea unor programe preparatorii pentru fabricarea unui motor de rachetã foarte puternic alimentat cu criogen (oxigen ºi hidrogen lichid) [.n. tot în acest sens. ºi criologie (cf.f. cryochirurgia este consideratã mai puþin traumatizantã. 75 la sutã din absolvenþii cursurilor pentru lucrãtorii din complexele de vaci ºi pãsãri au fost femei. engl. 6 (din fr.R.“ R. ºi D.] care pune bazele a ceea ce autorul numeºte criptozoologia. v.s. 8 [ºi cryobiologie] (din fr.l. 15 IV 77 p. 20 ateliere-ºcoalã. aceastã fireascã dorinþã a noastrã [de a-l avea membru pe E..“ Gaz. 1 XII 92 p.m. it. 13 VII 85 p.“ R. 4.) –Tehnica îngheþãrii organismului– „Medicii apreciazã cã experienþa – circumscrisã unei ramuri noi a ºtiinþei. 3. -toáre • 70 • crític-poét crescãtór-îngrijitór. ar urmãri cu sufletul la gurã prãbuºirea lui Truman Capote de pe I pe XIII.) –Comunist mascat– „Cavalcada forþelor criptocomuniste“ R. Uriþescu CV 38–39) criminostát s. 10 IX 76 p. „În perioada 1975–77. PR sec. to criminalize. DN3) criobisturíu s. deciziile. –Critic ce joacã rol de arbitru– „V. 10. v. 3.l. Ionescu] nu a putut fi pînã în prezent îndeplinitã. Sub acest nume [. în scopul gãsirii celor mai eficace mijloace de combatere.S. engl. 20 III 76 p. –Critic care scrie sau are preocupãri de poet– „Dupã cum nu vom putea confunda emoþiile ºi aºteptãrile acestuia din urmã cu acelea ale profesionistului literar. cristal liquide) cristalomanþíe s.“ R. 1985 –Propriu criochirurgiei– v. 26 V 74 p. 3 (din crescãtor + îngrijitor) créºã-grãdiníþã s. (zool. cf.. adj. BD 1967. 6. specializatã în depistarea unor specii de animale considerate dispãrute.“ Sc. constînd din aplicarea azotului lichid pe plagã ºi distrugerea þesuturilor bolnave prin îngheþ. v.f.] este organizatã de Societatea de criptozoologie din Arizona.. cryonics. I –A declara pe cineva vinovat de sãvîrºirea unui act reprobabil. cf. concretizatã într-un amplu volum [. DN3. 2 (din fr. în recipiente speciale.]“ Z.n.+ zoologie dupã model engl. cryptocommuniste.. în ce constã tehnica criochirurgicalã? Constã în aplicarea unei temperaturi scãzute. ne furnizeazã ºi partidele cripto-comuniste. it.“ R. 9. „Consiliul Agenþiei spaþiale vesteuropene (E. 8 XII 73 p. aºa-numitele «cryotoriums» pentru depozitarea. a adoptat poziþia elegant detaºatã a istoricului literar.“ Sc. în loc sã-l numiþi politic. cryobiology. DPN 1979// crioenergétic.l. 24 XII 96 p. „O foarte tînãrã ramurã a ºtiinþei – am numit criobiologia – capãtã noi valenþe. v. ¨2. fie la minus 79 de grade.crescãtór-îngrijitór. nouã cãmine culturale. aºa-zise de dreapta. În schimb. 202/96 p. în felul acesta. 5.) criptocomunísm s.“ Emisiune radio 2 II 85 [scris ºi cryochirurgie] //din crio. –Instituþie care funcþioneazã ca o creºã ºi ca o grãdiniþã– „Construcþia creºei-grãdiniþã din cartierul Titan avanseazã într-un ritm rapid. ºi 27 XI 76 p. –Persoanã calificatã în creºterea ºi îngrijirea animalelor– „Printre proaspeþii absolvenþi ai cursurilor de un an se numãrã ºi cîteva femei: 14 (dintr-un total de 45) s-au calificat în meseria de crescãtor-îngrijitor de porcine.U. pe fundalul unui trecut recent) se dezlãnþuie violent în unele universitãþi americane. DN3) criónicã s. sau ºtiinþa care se ocupã cu studiul animalelor misterioase. (tehn.f.] Deºi rezultate similare pot fi obþinute ºi cu alte terapii cum ar fi iradierea sau cauterizarea. sau a criticului-arbitru. cristallomancie.l. 14 IX 71 p. LTR.f. 5. (pol. 5 (din fr. în mai multe þãri au luat naºtere cluburi ale adepþilor «crionicii» sau «criologiei» (de la grecescul kryos – rece) cum a fost denumitã tehnica îngheþãrii organismului.“ I. ºi R. 5 //din crio. 11 (din critic + arbitru) crític-poét s. în special persoane cu o anumitã poziþie politicã sau socialã. Cu ajutorul unor programe executate pe calculatoare electronice sînt studiate structurile diverselor fenomene criminale ºi evoluþia lor în Franþa. 8. DMC 1966) criptozoologíe s.. 18 VII 85 p.“ Sc. 1985 –Bisturiu adus la o temperaturã foarte joasã– v. (fiz.S.) „Publicitatea a avut succes. Este vorba de un sistem informativ elaborat în cadrul poliþiei franceze ºi care are semnificaþia de «criminalogie statisticã». mai mult sau mai puþin afirmat.f. cryogène.+ chirurgical// criochirurgíe s. crioenergeticã crioenergéticã s. -ã adj. În acest crioturbogenerator – maºinã de o construcþie principial nouã – în locul obiºnuitului rotor se aflã un vas metalic cu un bobinaj care. BD 1966. DMC 1970. în special în S. cazul criticilor-poeþi .+ chirurgie.l. 19 X 77 p. 28 VI 76 p... v.

I (jur. s.]“ R. 2 (din culpabiliza.“ R.lit. I. Fl.“ Vatra III 88 p. cuvîntul «Crolux» nu mai constituie o. E pãcat de aceastã hilarã croºetare a unui text din 1899. tehnicã ºi artã pe care l-am denumit cromodinamicã dupã fenomenul de miºcare a culorii pe care l-am obþinut cu ajutorul unui aparat pe care l-am denumit «Staþie cromodinamicã» (de concepþie proprie) ce acþioneazã asupra suprafeþei pictatã corespunzãtor. I –A scrie cronici (literare). (fam. (fiz. D. criogenie cubalíbre s.f. 3 (din fr.. Dimitrescu în RRL 1/69 p. Th.f. (educ. 5 VII 75 p. 4 V 84 p. croasánt] (din fr. DN3) cronobiológic. DN3 – cu alt sens) culoáre-lumínã s. 243.lit.n.lit. –(Acþiune) cu specific cultural ºi artistic– „Însoþind elevii pe itinerariul cultural-artistic al vacanþei. DEX) CSI s. „Al patrulea culoar este rezervat petrolierelor încãrcate ºi navelor cu produse nocive ce se îndreaptã spre porturile din zona Mînecii. v.) –Loc special amenajat pentru conservarea cadavrelor îngheþate– v. 2 III 72 p.“ R. 5 (din fr. din Iaºi [. apã. (cuv. –Culoare de o mare luminozitate– „Încrîngãturile culorii-luminã reconsiderã [. 6 (din cro[m] + van[adiu] + gal[liu]) crustacologíe s. Uriþescu CV 40..“ Sc. Cromodinamica cuanticã“ Cont. unui proces de culpabilizare atroce. 5) cronofág. (cuv. culpabiliser. -ã adj. viral.m. 4 VIII 67 p. 18 X 84 p. editorii ºi librarii ce pãzesc?“ Sãpt. semnatarul articolului «Evidenþa inadvertenþei» încearcã sã mã culpabilizeze dupã un procedeu arhicunoscut.“ Sc. -ã • 71 • culturál-artístic. engl.) –Referitor la cromozomi– v.) –Studiul culorilor– „Universitatea tehnicã din München a luat în consideraþie înfiinþarea unei catedre de «cromotologie fundamentalã ºi aplicatã». 17 V 84// cronoterapíe s. DPN 1983.. 7 XI 73 p. 5.. -ã adj.lit. -ã adj. cf.“ D.] am creat un nou mod de exprimare artisticã: fuziune între ºtiinþã.“ Sc. scoate la ivealã fiºe doveditoare. 21 XII 61 p..f. în Republica Federalã nu se gãsesc decît cel mult 40 de designeri competenþi în acest sector.f.“ Cont. 11 X 73 p. 4 (din fr. 6.) –Privitor la cromosferã..“ Luc. Fl. ºi R. DEX. 5. 11 VI 71 p. DN3) cronaximétru s.l. Avram în LL 4/83 cu înregistrãri anterioare. o vreme fãrã intenþie. 2 //din cromo.] Descoperirea a fost avizatã de Societatea niponã de crustacologie. 1974 (chim.f. 2.. o anumitã atitudine faþã de realitate.. pe care îl dilatezi. motiveazã necesitatea sprijinului universitar în lupta pentru o lume mai bogatã în culori.. AD. Hristea în R. amforetã (din n. -ã adj. –Controlul tehnic de calitate– „Un roman din care lipsesc primele 30 de pagini [. -ã adj. „Unitãþi care confecþioneazã îmbrãcãminte de comandã fãrã probe. 15 VI 79 p.n. 1975 –De crocodil– v.. vanadiu ºi galliu. DN3 – alt sens) crovangál s.“ Sãpt.. DEX-S) culpabilizáre s. ºi Cont.) –Spaþiu delimitat (pe uscat.. (med. 2 //din crono. Uriþescu CV 41) culturál-artístic. 24 XII . -ã adj. Cucuteni + -an) culoár s.M.. 10 I 85 p.T. 1979 (biol.B.) –Consumator de timp– „Eseu.C. sp. uºor de mînuit. a recenza– „O mare preþuire i se aratã profesorului Al. couloir. DMN 1966. C.f.]“ R. DC. în ultima vreme. 4 (din crono. DN3) cronicizá vb. aºa cum deducem din chiar cronicheta respectivã.. El alcãtuieºte un dosar.f. sistem des folosit de cenzura sau autocenzura dinainte de dec. chronaximètre. întreprinderile tipografice [. 2 [pron. 6 XII 73 p. dirijism (din it.“ Mag. 6 //din culoare + luminã// culpabilizá vb. Deºi nevoia de o ambianþã esteticã se afirmã tot mai insistent. 80/94 p.+ biologic// cronobiologíe s. iunie-iulie 95 [pron. 8.R. v. cetecé] (din C[ontrolul] T[ehnic de] C[alitate]) cryotórium s.l. 23 V 86 p. 24 V 74 p. 16 I 79 p. 7 (din cromozom[i] + -al. Studiul acestor probleme vizeazã posibilitatea de a prevedea ora cea mai propice pentru luarea unui medicament sau ora cînd riscul îmbolnãvirii este cel mai mare.) –Aparat de mãsurat proprietatea muºchilor de a se contracta– „La I. D. 20 II 84 p. 5 (abreviere din C[omunitatea] S[tatelor] I[ndependente]) CTC s.) –Teorie recentã din fizica particulelor elementare– „În pragul unei noi revoluþii în fizicã. enigmã. 5. (fiz. criticã ºi teorie literarã: premiul al II-lea – «Cronoclasm ºi Cronofagi» de G. piaþa pentru coca-cola avea puþine ºanse sã se schimbe. 17 II 62 p. Lupu în CL 1/83 p.. 6 (din cronicã + -a) cronichétã s. v. care executã o criticã de direcþie. 13 Decembrie. aromografie (din fr. DT.n. DT. un mod defectuos de a-ºi asuma lucrurile ºi adevãrul despre cei apropiaþi. DMN 1966. 21 VI 74 p. M. 27 VI 80 p.“ R. de cãtre o materie pulverulentã. citeazã dintr-un articol din 1965. chromotologie) cromozomiál. cronoterapie //din crono. –ªtiinþa ritmurilor biologice– „Anumite fenomene ºi reacþii fiziologice sînt influenþate sau nu de clipa cînd au fost provocate? Este întrebarea la care îºi propune sã rãspundã cronobiologia. it. volumele cronicate atestînd la cel din urmã o armonizare a «esteticului» cu «culturalul».“ R.) –Cronicã neînsemnatã– „Piesa. –Procedeu folosit de pictori– „Mijlocul nou de lucru (acest termen devine impropriu) al pictorului este gama proiectoarelor cinematografice atît pentru ecrane plane cît ºi pentru cele adînci. –Comunitatea Statelor Independente– „Preþul drogurilor în CSI se situeazã la o zecime din cel practicat de pieþele vest-europene.] Cercetãrile cronobiologice demonstreazã cã oscilaþiile funcþiunilor corpului uman pot fi considerabile ºi neglijarea lor poate duce la greºeli de diagnostic ºi tratament [. „ªtiþi ce este cronoterapia? [.] iatã numai cîteva din «surprizele» pe care ni le fac. 5 XI 74 p. 1982 –Care studiazã variaþiile în timp ale funcþiilor biologice– v. 6 //din crustaceu + -logie// cruzéiro s. Denver – au înfiinþat culoare speciale pentru circulaþia bicicliºtilor. 16 X 75 p. –Învinovãþire– „Mai ales eroul principal trãieºte de la început sfîºiat lãuntric ºi se supune. 5 //din crono. 7 (din fr.) –A face sã devinã cronic– v. aliajul denumit «crovangal». 8. 17 I 85 p.“ Gaz. (astr. chroniquette. (circ. -ã adj..“ R.. Format pe bazã de nichel prin adaosuri de crom. pînã la limita rãbdãrii fizice. de fapt.port. I 1993 (fig.“ Sãpt. în aer) rezervat unor vehicule– „Tot mai multe oraºe – printre care Chicago. (alim.+ biologie. cronicizzare.pr.) –Punerea între croºete (paranteze drepte) a unor cuvinte sau porþiuni de text.] în textul ediþiei. Promotorii ei reuºiserã s-o foloseascã mai mult decît ca pe o simplã bãuturã rãcoritoare. chromatographie.“ R. susþinînd cã nu existã aproape nici un domeniu al vieþii în care culoarea sã nu joace un rol.n.lit.“ I. 1978 (cuv. 16. Pînã în prezent asemenea unitãþi denumite «Crolux» s-au organizat pe strãzile Franklin. 7. Noul material se cheamã culoare-luminã.B. v. DEX. 6 II 84 p..] tehnici ºi motive a cãror putere eruptivã – cumulatã într-un figurativ nostalgic ori polemic – îºi atestã perenitatea. 411.f.f.) –Procedeu de analizã chimicã prin absorbþia selectivã.lit. 28.+ terapie// croºetáre s.) „Cruzeiro-ul – moneda naþionalã a Braziliei – a suferit o nouã devalorizare în raport cu dolarul american [. nu se bucurã de prea multe calitãþi. LTR. 19 III 93 p.) –A învinovãþi– „Pe scurt.l.. ¨2.n. 15 IV 88 p.l..“ I. caragian (din crocodil + -ian) croissant s. a componenþilor unui amestec de substanþe – v. „Ceea ce îl culpabilizase era. DN.B.T.]“ Sc. v. DEX.“ R.“ Cont. adj. îl comprimi ºi îl ºtergi dupã voie.l. Material extra-uºor. face referiri la biografia mea. DN3) cronicá vb.) –Cercetarea crustaceelor– „«Mikado avatsubuhanit». 1. Este vorba de o nouã metodã de confecþionare de comandã a îmbrãcãmintei: dupã efectuarea mãsurãtorilor singurul drum pe care îl mai faci la croitorie este în ziua stabilitã pentru a-þi ridica noua toaletã. rus. cronobiologia.l. ¨2. numai pe bazã de mulaje. internaþ. PR 1942.l. „100 sortimente de patiserie ºi cofetãrie cum ar fi croissant. LTR. ºi lui V.+ dinamicã// cromosféric. ¨1.m.] Dar C.“ R. 18 II 67 p. 3 (abreviere din cro[itorie de] lux) cromatografíe s. din jurul Soarelui– „Sînt aºa-numitele erupþii cromosferice. DN3) cromotologíe s.. Iordan în SCL 4/64 p. (arte) „[.lit.H. Dimitrescu în LL 10/65 p. 16 XII 63 p.“ Sc.“ R. inventînd cubalibre – care este un amestec de coca-cola cu rom cubanez.. Graur în SMFC IV 86.“ I. inginer specialist în industria coloranþilor.“ Sãpt. 6 (din fr.. stratul de culoare roz. „Despre efemerul veºnic a vorbit criticul-poet Dan Hãulicã. 25 VII 80 p. care au influenþã ºi asupra anumitor fenomene de pe Pãmînt. ºi sataniza (din fr. fr. se distinge printr-o ductibilitate excepþionalã. s-a introdus în fabricaþie de serie cronaximetrul electronic «Sigmatron» cu ajutorul cãruia se stabileºte diagnosticul în infecþiunile neuro-musculare. 6. Al.. chromosphérique. J. ultimele trei cuvinte au fost eliminate ºi semnalate prin blestematele croºete.+ -fag.-ul. format din gaze incandescente. 10 I 82 p. 6 (cf.f. PR 1949. 1989– „[. 23 cucutenián. „Pentru mulþi. 31 VII 74 p.) –Care provine din situl arheologic Cucuteni– v. (lit. (arheol. croissant) crolúx s.) „Specialiºtii din Leningrad au pus la punct un nou aliaj.D. cu o gamã ºi cu o putere incomparabile..) „Odatã cu triumful revoluþiei în Cuba. cromosferico. ºi poet-critic (1971) (din critic + poet) crocodilián.C..n. cruzéiro. (zool. it. DN3) cromodinámicã s. specialitãþi de foitaj etc. (cuv.crocodilián. -ã (sau mãcar al redactorilor-poeþi ºi al poeþilor-critici fiind parþial – cel mai des întîlnit). 20 (din croºetá.f. ¨1. ºi Cont. astfel a fost denumitã o specie de crabi necunoscutã pînã acum [.) –Corn preparat din foitaj– „Poþi cumpãra de acolo chiar ºi croissantele Star Foods.

.l.I. 56/96 p. „Ah. culturisme.] cuponizarea. 4 (din fr. 15 II 78 p. distanþa parcursã. –Cuplet conþinînd un pamflet– „Acestei tradiþii îi sînt proprii caracterul deschis. 5. (tehn. aceºtia n-au fost lãsaþi sã intre «în cuptorul-tunel». din fr.. 7 (din cupon. Este vorba de o «cutie neagrã».s. dar ºi funest: absenþa acelei perspective ascensionale pe care indienii o indicã prin etapele detaºare-concentrare-meditaþie-extaz. spre a fi schimbate ulterior pe acþiuni– „Aflãm. sportiv-turistice etc.“ „22“ 12–18 VIII 93 p. DN3) cuplét-pamflét s.“ Sc. 1. 2 (din culturologie.n.f.B. 1972 (sport) –Cursã care se cronometreazã pentru fiecare concurent în parte– v.“ R. curãþitori-sablatori. de la magazie.] Cuplajele interbucureºtene. – ca ºi pentru stabilirea circumstanþelor unui eventual accident.] programul cuplajului de sîmbãtã ora 16 [.. pe acelaºi stadion– „[. dupã tipul cruciadã) cuponizáre s. 25 III 76 p. 2 IV 93 p. 5 (din cultural + artistic) culturísm s.s. 3 VIII 62 p. au devenit doar un eventual deziderat pentru anul viitor. couvert + -at) . ºi precomprimat (din it. ºi tahograf (1977). culturologi. sociologi. (tehn.“ Fl. forjori. 3 cuponiádã s. 1 I 74 p. 2 X 95 p. LTR) cuptorár s. dupã fr. primitori distribuitori.n. DN3 – alt sens) curtiér s. 11 VIII 77 p. 3. v.l.B. fr. [course] contre la montre) cursiér s.n. 22 III 71 p.“ I. sculer S.“ R. (peior. 5.“ Lupta 213/ 93 p.. (glumeþ. cu un înalt grad de mecanizare. DEX. 31 VII 66 p. DEX. în toamna anului 1995. în care produsele de patiserie se coc în cîteva minute. 11 V 93 p. (Termenul de «curentat» este folosit de poliþiºti atunci cînd reþin pe cineva. poziþiile ºi respiraþiile degenereazã într-un «culturism» nu numai banal..n. cáter] (din engl.l. DN3 – alt sens) curãþãtoríe-boiangeríe s. –Specialist care se ocupã de problemele generale ale culturii– „Centrul reuneºte specialiºti în studii politice ºi juridice. 8 IX 62 p.) –Curtean (la curtea lui N. reprezentanþi ai armatei ºi ai partidelor politice.) –Activist comunist responsabil cu cultura– „Alþii [academicieni] apar cu «lucrãri» de nivelul unui culturnic raional.“ Sc. (gosp.. coursier. 2 (din fr.m. 1 VII 72 p.T.l. prostia [. 15 IV 92 p. 1.]“ R.. 32–33/94 p. au fost gãsite duminicã printre resturile aparatului..l.» R. 4 VIII 82 p. alfabetizarea. (tehn.) –Amestecare– „Cazane în care se efectueazã cupajarea – amestecul siropului cu concentratul de citrice. 3 VIII 62 p. -ã 70 p.m. aºa cum ni s-a spus la început. maºiniºti pod rulant cu autorizaþie I. (glumeþ. 4 (din cuplet + pamflet) cupolétã s.m. zidari ºamotori. 4 XII 79 p. 4. cu stupoare. pentru diferite sectoare industriale: element de acoperiº frontal pentru locomotive de 3500 CP realizat din PAS. „M. (sport) –Program sportiv alcãtuit din douã sau mai multe meciuri care se desfãºoarã în continuare. 16 XII 62 p.f. Un colectiv de la întreprinderea «Electroceramica» a conceput un cuptor–tunel pentru produse ceramice ºi toatã tehnologia de fabricaþie a acestora în noile condiþii. de la mori.“ Sc.“ R. cutter. „În sala Rapid se va desfãºura [. 15. -ã adj.. alternarea feeriei cu sarea unui cuplet-pamflet.f. –Persoanã specializatã în lucrul la cuptoare– „Au sãrit sã dea o mînã de ajutor ºi alþi muncitori de la prese.. ºi cuptorar (din cuptor + tunel. 3.m.. –Serviciu de transport (rapid)– „Pentru expedierea de documente sau mãrfuri în diverse þãri ale lumii se poate apela ºi la serviciile companiei internaþionale de curierat expres TNT-Express Worldwide care dispune de mijloace de transport proprii [.f.l. mult gustatele cuplaje interbucureºtene. (hidr. 30 VII 82 p.) –Aparat pentru mãsurarea intensitãþii curenþilor– „Curentometrele automate înregistreazã. Ceauºescu)– „De la Adrian Pãunescu curtier. „Cuptor–tunel pentru ceramicã...] un atractiv concurs de culturism. 25..“ Fl. Casa pionierilor din Constanþa funcþioneazã cu 44 de cercuri ºtiinþifico-tehnice.l.. Dar nefiind de meserie cuptorari. courentomètre.lit. cuplajele! Prin retrogradarea Progresului Vulcan ºi nepromovarea nici unei echipe bucureºtene. 4 [ºi curentmetru] (din fr. debitator materiale.l.“ Timiºoara Internaþ. vulcanizatori. 5 (trad.B.“ Sc. 28 II 85 p. cã situaþia inscripþionãrii ºi distribuþiei cupoanelor nominative de privatizare cãtre oficiile poºtale este departe de a se afla în grafic. 7.c. Economie anualã de 360000 lei. ºi turnãtor-formator (din curãþitor + sablator) curentá vb. cuvertate cu umpluturã de cacao. DT. „Au fost aduºi la cîrma culturii [. 16 III 74 p.“ Sc. sens 1.“ R. Dimitrescu în RRL 1/69 p. Capitala a rãmas în divizia A numai cu trei formaþii [. 1995– „Filiala Electrocentrale a sudat porþile unei întreprinderi trecute pe lista cuponiadei. 3 curentométru s.)“ Z.) –Aparat electronic de la bordul vehiculelor (în special al avionului) destinat sã se controleze a posteriori desfãºurarea deplasãrii în spaþiu– „O invenþie destinatã sã înlesneascã circulaþia rutierã. rus. la celãlalt cuptor-tunel lucra F. 2 (din cutie + sertar) cuvertát. 30 VI 93 p. formaþie ad-hoc.s.. Echipele celor douã cuptoare erau în întrecere. couplage. 29 VII 89 p.] Cîmpeanu II a stabilit scorul (4–1) ºi [.) –Cuptor continuu construit dintr-un tunel– „Alãturi. DN3 – alt sens) cuter s. peior.. ¨2. (sport) –Tip de culturã fizicã în care se urmãreºte dezvoltarea unor grupuri musculare– „Concepute în afara aspiraþiei spirituale. victimizarea.] acest integru ºi devotat «cursier al luminii» din lucreþianul marº al torþelor [. supermaraton (din cursã + contracronometru. 6. 1.D. fr. de la dictatura dezvoltatã la dictatura în curs de dezvoltare?“ „22“ 8/95 p. „«Cutia neagrã» ºi o bandã magneticã pe care au fost înregistrate ultimele date asupra echipajului avionului DC–10 care s-a prãbuºit miecurea trecutã.C. (fig.“ I. responsabil [al unei case memoriale]– „Curatorul casei memoriale îmi spune cu bucurie [. (tehn. turnãtori-formatori. rectificatori. proces tradus pe scurt de cãtre mulþi jurnaliºti sub denumirea de cuponiadã si-a încheiat prima etapã la data de 31 martie a.) „[A cumpãrat] o cutie de soté de legume. cupoletta) cupón nominatív sint. 12 culturológ. 7 (din fr. 56/96 p. 10 I 77 p. PR 1965. 30 IX 95 p. „La Sarmizegetusa a avut loc o nouã etapã a ºtafetei cultural-artistice devenitã tradiþionalã în judeþul Hunedoara. 5 (din curãþãtorie + boiangerie) curãþitór-sablatór s.]“ R. din foi tort speciale. în Antarctica.. DN3) cupajáre s. boîte noire. v.“ R.. combustibilul consumat etc. Mag. DN3) cultúrnic s. –Cutie cu rolul de sertar– „Completarea pieselor principale ale mobilierului cu cutii-sertare din material plastic sau faianþã pentru condimente. –Atelier în care se curãþã ºi se vopsesc diferite obiecte– „La Drãgãneºti (Olt) se va da în folosinþã o baie popularã amplasatã într-o clãdire în care va mai funcþiona ºi o secþie de curãþãtorie-boiangerie ºi covoare. 7 XII 83 p. DN – alt sens.“ Sc. „Timp de douã zile s-a defãºurat la Bucureºti concursul de culturism «Cupa Rapid» cu participarea a 17 echipe. 7 (din curte + -ier. în cadrul acþiunii de privatizare în masã. 25 (din cupaj. ungãtori. DMN 1969) cutíe-sertár s. 9..m. care înlocuieºte 180 kg metal/bucatã. DN – alt sens.. ascuþitori scule.]“ I. „Cuponiada continuã pînã la 15 octombrie“ Libertatea 2 X 95 p.n.] o seamã de culturnici a cãror compromitere pe vremea ceauºismului e notorie. DEX. direcþia ºi viteza curenþilor marini.n. DEX. 1 (din cupon + -izare) cuptór cu microúnde sint. 7 III 97 p.) –Istoria alambicatã a primirii ºi depunerii cupoanelor nominative de privatizare din sept.“ R. 2.B.“ I. DN3) curierát s. 31/95 p. DEX-S) cúrsã contracronométru sint.V.) „[Pentru salam] este utilizatã o pastã numitã brandt realizatã prin tocarea foarte finã a cãrnii de vitã cu ajutorul unui utilaj numit cuter. cupoletã-luminator pentru hale industriale cu degajãri de gaze acide. „Programul de Privatizare în Masã. –Îngrijitor. „În cel de al 24-lea an de activitate. DN3) cupláj s.-oct.“ Sp.) –Acoperit– „Napolitane.“ Lit.n. Eliade era urît de bãtrînii culturnici ai Internaþionalei a treia“ Timiºoara internaþ. (fig.m. 1 [pron. 16 IV 75 p.. 15 I 82 p.“ R.“ Sc. 24 (DN. la orice adîncime. (alim. Este de douã ori mai uºoarã decît construcþia echivalentã din materiale tradiþionale. Prin staþii se aude ordinul: «Curentaþi-l»..f.“ R.l.f.l. 5. 2 (din cuptor + -ar) curátor s.s.l. incisiv al satirei. DN3) cutíe neágrã sint. angajeazã oþelari. ¨1. 2. gata de pus la cuptorul cu micro-unde.) –Comisionar– „[.“ Expr. de cãtre stat populaþiei.l.S. four à micro-ondes) cuptór-tunél s. cf. demascînd racile ºi nãravuri de odinioarã. cutter. -ã s.) v. v. –Muncitor care curãþã ºi netezeºte piesele mecanice cu un jet de nisip– „De asemenea. 11. cultural-artistice. –Cupoane distribuite.f.. I „Traficantul coboarã din maºina cumpãrãtorului. v.m. peiorativ) –Distribuirea de cupoane nominative de privatizare– „La zi sînt: corupþia.culturísm • 72 • cuvertát.R. v. Fl. la Adrian Pãunescu senator. DEX.“ (Inscripþie pe unele ambalaje de napolitane) (cf. –Cupolã de dimensiuni reduse– „Iatã un grup de produse realizate din înlocuitori de metal.“ R. lãcomia. (cuv. 16 II 84 p. 2. DEX. 6 (din curier + -at. dupã fr. pace-maker (1974) (din cutie + neagrã. gratuit ºi nominal. termiºti-tratamentiºti. denumitã «Trafikon» care serveºte pentru fixarea pe o bandã magneticã a datelor maºinii – încãrcãtura.]“ Sc. „Acestea vor fi realizate în urma solicitãrii consumatorilor ºi ca urmare a intrãrii în funcþiune la întreprinderea amintitã a trei noi cuptoare-tunel de capacitate sporitã. ºi R.

n.“ R. 13 VI 77 p.] a fost realizatã o nouã instalaþie. dupã fr.+ documentar) cvasiindescifrábil. într-o formulã cvasidocumentarã. 8 //din cvasi. cytomégalovirus) . DEX. uriaºa reþea de oþel din fotografie va forma unul dintre cele mai mari radio-telescoape din lume. o tînãrã femeie din Nigeria a dat naºtere la cvadrupleþi – s-a anunþat sîmbãtã la Lagos.“ Sc. BD 1969) cvasisteá s. (tehn. 1882– 1972. -ã adj. (astron. cytofluoromètre) cytomegalovírus s. Aºadar noua cvasiparticulã ar putea fi observatã ºi cu ajutorul puterii mãritoare a microscopului obiºnuit. 3 (din engl. 4. –Aproape total– „De la Hegel. 135.lit. Volumul al doilea se numeºte «O’Neill fiu ºi artist». 15 X 63 p. –Aproape totalitate– „Dorinþa de a se distinge.“ I. DN3) cvasiunaním. 14 X 66 p.n.TV 9 IV 76 p. –Curriculum vitae– „E bine sã ai tot timpul în geantã CV-ul.B. el va fi instalat în Australia. în Bulgaria [. nu poate sta aºezat. cf.I. „Crearea unor cooperative agricole pentru apãrarea intereselor producãtorilor care suportã consecinþele unui cvasimonopol al Mafiei asupra comerþului cu legume ºi fructe. it. a dat naºtere joi dimineaþa la patru bãieþi.. mot-clef. întîiul tom din Lexiconul literaturii universale. ortografiate majusculat ºi omniprezente sînt cuvintele simboluri. din pulbere atomicã. a unei simple judecãþi.“ Sc.. Dupã cum s-a fãcut cunoscut. (astron. FC I 169.. DEX. pentru cã nu se ºtie cînd ai nevoie de el. DT. –Aproape indescifrabil– „Un plan general quasiindescifrabil. pînã în anul 1990.f. 5. (fiz. Fl. R. ºi L. Soþia unui funcþionar din Kyoto a nãscut la clinica universitarã din localitate patru copii – doi bãieþi ºi douã fete. 11 VI 65 p.l. -ã adj.) –Alcãtuit din cvasistele– „Un grup de oameni de la Laboratorul italian de radioastronomie a reuºit sã capteze pentru prima oarã undele radiofonice extrem de slabe. reconstruirea cvasi-documentarã a evenimentelor. cuvintele-temã. 45 (din cvasi. 6 (din cvasi.“ I.“ Sãpt. 4 (cuv.lit.C..m. 170. quasiparticle. în opoziþie cu somnul creator.F. quadruplus.) –Privitor la cvadrifonie– „De la carillon la discul cvadrifonic. –Aproape total– „Un foarte mare numãr din rãspunsurile formulate de tineri denotau o cvasitotalã necunoaºtere a crimelor ºi ororilor sãvîrºite de naziºti. americanã) cvadrifónic. 21 XI 72 p.“ R. quadruple.“ R. cvasitotalitatea copiilor din lume ar putea ca. -ée adj. „Jucatã cu succes pe cîteva scene din Europa.B. nici definitivã». Creierul îi este afectat.f...“ Sc.) –Agent cauzal al sindromului citomegalic. DN3) cvasidocumentár.) „Este vorba de un dispozitiv. 3. 189. Cont. Dimitrescu în LR 2/62 p. este aºa de puternicã încît împiedicã intervenþia.“ R. cytofluorimètre. nu-ºi poate ridica capul. Conceput pe principiul separãrii lichidelor de densitãþi diferite. fiu ºi dramaturg». v. -ã adj. 15 X 74 p.“ R.lit. provenind de la corpuri cereºti situate la depãrtãri de miliarde de ani-luminã ºi aparþinînd unui tip de galaxii pînã de curînd necunoscute. (med. realizat de specialiºti francezi. „Quadruplii. analizeazã ºi triazã celulele vii.“ R. 14 XII 72 p. 23 VI 84 p. care arãta cã scopul final al artei e «determinarea imanentã a obiectului însuºi».l.“ R.lit.. 10.) „În Franþa [. dupã cît se crede. cvasi unanimità.+ moarte// cvasimonopól s. 15 X 78 p. -ã adj. Cuvîntul-cheie este. infecþie viralã fie intrauterinã. 16 II 73 p.+ unanim. 21 III 74 p. fr. –Cuvînt care ridicã o problemã de ordin general– „Titlul acestui volum nu este întîmplãtor. nu se poate rostogoli.“ Pr. 6 (din cvadruplu + -et.+ indescifrabil) cvasiinstantanéu. 6.“ R. DN3) cyclonét s. 30.f. quadriphonie) cvadruplét s. –Cu caracter aproape documentar– „Procesul de la Verona. 7 II 76 p. 2 (din cuvînt + titlu) CV s. care poate fi montat în mai puþin de o orã pe orice ambarcaþiune. siví] (abreviere din C[urriculum] V[itae].) cytofluorimétru s. 1978 –Aproape instantaneu– v.“ Cont. s-au afirmat periodic – într-un consens quasi-unanim – drepturile «luciditãþii». sã fie imunizaþi împotriva maladiilor infantile [.E. 22 I 67 p. FC I 142. «cuvinte-probleme».) –Tip de particulã– „Între altele ei au ajuns la concluzia cã dimensiunea sa atinge o zecime de micron (un micron – a zecea mia parte dintr-un centimetru).n. ceea ce pentru lumea microparticulelor constituie o mãrime colosalã. O boalã rarã – cytomegalovirus. cytofluorometru] (din fr. cf. 13 (din cvadrifonie + -ic) cvadrifoníe s. -ã adj.“ R. 6 (din cvasi. 1975 (tehn. cuprinde 4519 cuvinte-titlu.R. 2 II 84 p. destinat recuperãrii peliculei de hidrocarburi formate pe suprafaþa mãrii.l. situat în Anzii venezueleni. primii cvadrupli au murit la scurt timp dupã naºtere.lit.l.S. Oricine ºi Ceva. piesa prezintã.“ LR I/1961 p. dupã dublet) cvadrúplu s.“ [pron.m.) „Spre sfîrºitul acestui an. Poe. (fiz.n. muz.A.l.f. 25 II 66 p.“ R. «Cyclonet». 6. quasistellar [object].m. 23 V 74 p. de altfel. fr. se numea «O’Neill. 9 XII 75 p. 238) cvasiunanimitáte s.“ R. corpuri cosmice formate. „Potrivit directorului general al U. 8 [scris ºi quasi-unanim] (din cvasi. BD 1968) cvasitotál. 6 (din fr..+ unanimitate.n. fie ºi pentru o clipã. 10 XI 78 p. Mallarmé sau Valéry. –Cuvînt de mare importanþã– „Cuvîntul-cheie al politicii externe franceze este independenþa. apãrut anul acesta sub îngrijirea Editurii Academiei din Budapesta. DMC 1968. Avînd forma unei cruci ale cãrei braþe vor avea o lungime de 1600 metri.+ monopol// cvasipartículã s. 2 II 74 p. (biol. 15 X 70 p.l. -ã adj. videodisc (din cvasi. cuvintele-problemã ce conferã ºi asigurã cãrþii unitatea registrului.lit.+ stea// cvasistelár. 18 I 73 p. „La New York a apãrut al doilea volum al unei biografii scrise de L.+ total) cvasitotalitáte s. „În intervalul amintit. DMN 1968) cuvînt-problémã s. nu aude bine. în ambele titluri «fiu». –Cantitate aproape totalã– „Hotãrîrea Muzeului Metropolitan din New York de a oferi spre vînzare cvasitotalitatea colecþiilor sale numismatice – în ansamblul lor 6664 de piese – a produs spectaculoase oscilaþii pe piaþa monetelor antice. muz.l.f. 6 [var. într-un ritm extraordinar de rapid. 9 XII 63 p. cuprinzînd în fapt «idei-cheie». quasitotalité.“ R. anabiozã //din cvasi. 9 X 81 p. 23 I 78 p. ºi adv.N. 10 V 85 p. Primul volum. recupereazã 100 metri cubi de hidrocarburi pe orã. Potrivit medicilor aceastã naºtere a unor cvadrupli este un caz deosebit datoritã faptului cã tînãra se aflã la prima sarcinã. ºi cvadruplet [ºi quadruplu] (din fr. un episod al realitãþii sud-africane. 6 (din cvasi.l. „Pînã acum semnalãrile «Dicþionarului» au obiectat mai toate asupra listei articolelor.]“ R. 18 (din cuvînt + cheie. publicat în 1968. 1981 –Aproape moarte– v. fie a copiilor noi nãscuþi– „[.. ºi va fi destinat studiului radiaþiilor emise de aºa-numitele «cvasistele». ambiofonie (din fr. 6 X 67 p.“ Cont.n. la E. „O tînãrã studentã din oraºul Valera. FC I 142. 6. CD. 6. –Fiecare dintre cele patru fiinþe nãscute deodatã de aceeaºi mamã– „Pentru a doua oarã consecutiv. 3 (din engl.] 92 de cazuri s-au nãscut quadrupli.] copilul era grav bolnav.+ totalitate.+ instantaneu) cvasimoárte s.cuvînt-chéie • 73 • cytomegalovírus cuvînt-chéie s.) –Tehnicã de înregistrare ºi redare bazatã pe folosirea a patru surse acustice– v. de autorul însuºi «nici completã. –Cuvînt pus în faþa unui articol de dicþionar– „Rod al unei munci îndelungate ºi migãloase. e foarte vulnerabil la viruºi ºi infecþii. atît de nouã încît specialiºtii ezitã deocamdatã cum sã o denumeascã: «cytofluorometru» sau «cytofluorimetru». aºa-numitele «galaxii cvasistelare». «de a nu semãna cu cvasiunanimitatea vorbitorilor». preluatã din engl. 9.l. 11.f.“ R. –Monopol parþial– „Obiectivul urmãrit de «Concorde» este sã rãpeascã americanilor cvasimonopolul asupra avioanelor de transport transatlanice. Se ºtie însã precis la ce serveºte: mãsoarã. cuvinte-eseuri. preconizatã ºi recunoscutã. 4 (din cuvînt + problemã) cuvînt-títlu s.“ Sc. v. 9. 15 II 74 p. 27 V 67 p.“ R. 6 (din cvasi. lat.l. 4 //din cvasi.

este evident. Fl. I (franþuzism) –A rãtãci– „În «Marile iubiri». într-adevãr.) –Text bãtut la maºinã– „Mai tîrziu. débitmètre. dactylogramme. 6 (din engl. 4 II 84 p.“ Sc. 16 XI 79 p. (tehn.) –Dezorientat– „Mulþi din cei pe care «societatea de consum» îi aruncã în braþele mizeriei ºi disperãrii. (chim.. 110. un compromis. I. ² a se da de gol. mai mereu mahmurul A. ca dealer patru bãnci comerciale: Banca Comercialã Românã (BCR) [. 19 VII 79 p. ventile electromagnetice. -ã adj. v. 3. ferestrele din material flexibil poliglas.“ R.L. 16 VII 61 p. ºi Expres 2 I 95 p. DN3) decapánt. 18 VII 79 p. Introducerea sistemului decimal în Marea Britanie a provocat diverse reacþii. -ã adj.] ºi-a dat foc la valizã.“ R.. diafragme. Aparatul. 12 X 72 p. 22 V 77 p.. –Dactilografã care lucreazã ºi ca secretarã– „Satira la adresa ipocriziei feminine din epoca victorianã. mai des. care face din îmbrãcãmintea modernã un acoperãmînt al nulitãþii. 13 X 71 p.A. 1. 22 I 86 p. 30 VI 92 p. 22 VI 81 p.f. deviscápmen.“a zecea parte”// decimalíst s. 21 XII 79 p. se descoperã a nu fi altceva decît un manechin care îºi plimbã îmbrãcãmintea ultra-modernã. Se dau mari.“ R. 1 (din fr.DEX. numãrul lor fiind suficient pentru a sintetiza orice frazã în limba francezã. Printre cele mai hazlii este socotitã opinia lansatã de «Liga . 4 (din fr. Pentru ei [tinerii serioºi] un astfel de tînãr «se dã de gol».n. 7. débuter) decadál. „H. -ã adj. prin extensie.“ R. cu care alcãtuieºte un cuplu fericit. décapant.. Gheþie în LR 4/57 p. prin extensie. 5.. LTR.] vinde din stoc la cele mai avantajoase preþuri o gamã completã de: imprimante Citizen. ºi R. –Care se repetã la zece zile– „Dezvoltarea puilor se controleazã prin cîntãriri decadale. I în construcþiile: ² a se da mare (lb. (ec.“ Luc. ² a-ºi da foc la valizã –A lucra împotriva propriilor interese– „Prin aceastã mãrturisire. în prezent. ameninþã. Cîte unul dintre ei.] au fost recent lansate în fabricaþie prototipurile altor elemente de automatizare. o decapotabilitate sporitã. 148/95 p. orice prostie.) –A pleca de la cursurile universitare sau.. decadal. policierizate în ultima vreme.l. DN3 – alt sens) dansatoáre-steá s. dactylophone) dactilográfã-secretárã s. învechit– „Patetica «Baladã a soldatului».B. 48/93 p.“ Sãpt.tin. tineri ºi vîrstnici lipsiþi de orice perspectivã în viaþã. (sport.) „Stiþi ce este un dat de gol? Este un om de nimic. preºedintele [Iliescu] [. îºi gãsesc refugiul pe Bowery [. „De la primul Davis-cup-man din România ºi pînã la Ilie Nãstase ºi Ion Þiriac. (tehn. (livr.“ ² a da pe cineva prin praf –A uimi– „Cãtãlin a dat-o pe Florica prin praf cu cunoºtinþele lui despre stimulatorul cardiac. mulþi din cei debusolaþi. Altfel spus. –Dansatoare de primã clasã– „Partener ireproºabil al acestei «dansatoare-stea». Botez] decapantã. cautã cãi de înþelegere. se dã mare ºi intangibil. gafã.) „Un profesor de foneticã de la o universitate parizianã a pus la punct primul aparat portativ care permite o sintezã a vorbirii. Iordan în SCL 4/64 p. DEX. de dorinþa de a munci. centid //din deci. 1974 –Numele orei în “timpul metric”– v. M. cu un document datat. attosecundã //din deca. cînd parcurgeam dactilograma primului volum din «Un om între oameni».f.“ Sc. Cum nu-i plac ochii cuiva. tineri pe care orice iniþiativã sau perspectivã îi gãseºte nepregãtiþi..“ R. DN3) debusolát.) –Tãierea dinþilor unei roþi cu o frezã specialã– „Am vãzut adaptat la o mortezã un dispozitiv automat pentru danturarea roþilor de la mesele de foraj. sã-ºi înceapã cariera– „Toposurile culturale devin stereotipii de conþinut egalizate la majoritatea poeþilor debutaþi în fosta colecþie «Luceafãrul». ² a-i da cãlcîie (arg. 6 (din dansatoare + stea.“ Libertatea 6 X 95 p.“ R. Cãutãm dealeri ºi comisionari pentru toatã þara. termorezistenþe etc. scris ºi daviscupman. 16. alcoolici. –Partizan al sistemului decimal– „Decimalizare. 240. 4 (din fr. a devenit o dare de gol. DN3) debutá vb. PR 1961. danseuse étoile) danturáre s. narcotici. fie cã e vorba de un turist. a pleca– „X i-a dat cãlcîie de la seminarul de azi. 11 XI 85 p.f.“ R. Dimitrescu în LL 10/65 p. 9 (din fr. Constantinescu în LR 2/73 p. 11. 411. 135. „Pe piaþa valutarã interbancarã funcþioneazã. 4. cu componente integral asimilate în þarã: debitmetre electromagnetice de insersie.l. 5 V 78 p. 8.. dupã un rechizitoriu feroce la adresa lui Ceauºescu. alt posibil «daviscupman» [.l. 10 V 96 p.l.“ „22“ 3/93 p.“ (formal din lat.. termocuple. 3. ºi samizdat (din fr. fiinþe omeneºti ajunse pe treapta cea mai de jos a decãderii fizice ºi psihice.lit. deambuleazã pradã impresiilor sale obscure smulse dintr-o realitate subiectivizatã [.) –Jucãtor de tenis care ia parte la Cupa Davis– „ªi-a fãcut debutul ca Davis-coupman G. DN3) datát.]“ Cont... „Propunerea sa [a lui M. 5 (din fr. dintre care 26 corespund unor litere sau sunete. de proporþii reduse. –Caustic ºi stimulant– „Poet autentic. v.“ Sãpt. 65) dealer s. 23 II 78 p. 1976 –Unitate de timp echivalentã cu zece secunde– v. déboussolé. 27 III 92 p.lit. dealer) deambulá vb.n.“ R. (tehn.l. „Avem de-a face. dare de gol.. 5 (din fr. ºi debusolaþi ai timpului liber. 2. Th. DEX.. este menit sã înlesneascã posibilitatea de comunicare a celor lipsiþi de darul vorbirii. 1 [pron.n.]“ R.lit.f. „Firma HCS Romtrade a devenit ºi dealerul pentru România al firmei «Opel». dare) dacrón s.“ „Y i-a dat cãlcîie din Bucureºti.]“ R. „Breban a refuzat sã o debuteze pe Gabriela Adameºteanu. 3 (din dantura. 5 IV 74 p. aproape fiecare nou capitol are în centru un personaj (sugerat la un moment dat) care vegeteazã sau. dílãr] (din engl. dar ºi prost – o «culme» de inculturã ºi de prost gust – este considerat a fi dat de gol pînã-n Dumnezeu! De aici.. 6 VI 85 p. 26 XI 91 p. –Calitatea de a fi decapotabil– „Avînd în vedere condiþiile deosebit de dificile ce trebuie înfruntate. Hristea în LR 1/74 p. prelatã împotriva furtunilor de nisip. „Bodyguarzii se comportã oribil. regulatoare directe de temperaturã. DPN 1965) Davis-cupman s.l. ceasuri Citizen. „Un text din începutul anilor ‘70 poate acum pãrea datat: nu dã soluþii. 2 (din decapotabil + -itate) decasecúndã s.) –Tip de fibrã sinteticã de provenienþã americanã– „Chirurgii utilizeazã în prezent tuburi de dacron pentru înlocuirea vaselor groase ale corpului uman.. maºinile au fost concepute cu instalaþii de rãcire ºi dublã filtrare a uleiului. I –A ajuta pe cineva sã-ºi facã debutul.“ R.) –Vînzãtor (intermediar)– „[. 142. fr.“ R. 2. atît de westernizate.f. stîngãcie. Il. «se compromite».“ Sc. DN3 – alte sensuri) decapotabilitáte s.. 4 V 62 p. 5.“ R.m. PR 1948..]“ Sc. 10 II 61 p.B.“ R. a se crede superior– „Am mai întrebat în dreapta. decapant.D da vb.“ R. 1. [. Dimitrescu în LR 2/62 p. FC I 140.S. vorbitã) –A-ºi da aere. 8. în persoana dactilografei-secretare Prosy. –Demodat. N.m. dacron. ºi 12 XI 78 p. 3 [pron.l. lipsit de culturã. 6. care nu este numai leneº ºi incult. DMN 1955. 19 V 84 p.. it. 7 XI 70 p. dat de gol [pînã-n Dumnezeu] (arg. am rãmas uimit de acuitatea observaþiei lui Camil Petrescu. daté. I. –Instrument sau instalaþie pentru mãsurarea debitului unui fluid care curge printr-o conductã– „Alãturi de debitmetre. dar dacronul nu este adecvat pentru substituirea vaselor mici.“ Expres 36/94 p. tovarãºa Elena Ceauºescu!“ D. Popescu Marin în LR 2/77 p.l. datato.l.. „Mai sînt.l.“ I.m..+ secundã// decíd s. 1 (din engl. PR 1955.“ I. se distinge prin [. 29/93 p. executînd tranzacþii valutare în limita cursurilor stabilite de bãncile dealer [. 2 (din dactilografã + secretarã) dactilográmã s. ºi Sc.. de-a fi aleasã în funcþia de secretar general. 15 (din fr. tahometru electronic. rãmîne o capodoperã a filmelor de rãzboi. Fl.lit. atestãri din 1956–57.m.. 18–24 XI 92 p. nume comercial.l. -ã adj. 9. Denumit dactilofon. v.f. 7.] Celelalte bãnci funcþioneazã ca brokeri. pune doar probleme. v.. fie cã e vorba de o femeie de serviciu. 7. 4.“ Lit. 21. cu o imaginaþie luxuriantã ºi un humor negru. „Italianul e dealer de mîna a doua. davis-c(o)up-man] (probabil din fr. DEX.] a suferit de curînd o puternicã intoxicaþie alimentarã.lit. dupã fr. am mai întrebat în stînga ºi am aflat cã respectivul C.F. DN3) dactilofón s. ca sã folosim o expresie adecvatã argumentaþiei avansate pentru a motiva disensiunile sale cu Petre Roman. DEX. detector torometric de debit. rãscolitoare ºi vie ºi cîtuºi de puþin datatã (numai în mãsura în care sentimentele noastre pot fi «datate»). déambuler) debitmétru s. 8 II 67 p. el are o claviaturã cu 30 de clape. v.

8. video. ºi decomunizarea trebuie privitã ca un fenomen pluridimensional: eliminarea poliþiei secrete ºi a oamenilor ei [..l.+ comandat. 13 (din engl.] îºi propuneau sã discute problemele spinoasei «teme». 13/90 p.“ R.n. (jur. DEX-S) deculturalizáre s. se decoperteazã grinzile. -ã adj. 21 IX 96 p. 22 I 75 p. 16 IX 77 p. C.“ R. 5 [ºi descopertat] (din decoperta. DMC 1975.l. 26 VIII 96 p.“ R.l.“ R.f.. DMC 1967) deck s. –Reducerea treptatã a presiunii exercitate asupra unui scafandru. 9. 1 IV 64 p. fãrã echipament special. ºi Lupta 227/94 p..) –(Despre un apartament) Cu camere care nu comunicã între ele– „Schimb apartament trei camere.l. „De asemenea.S.B.. –Stare de degradare culturalã– „Pe lîngã atîtea altele.“ R. sub privirile înlãcrimate ale patronilor. ca ºi cei de la fabrica de prefabricate din beton. 13 VI 73 p. v. ºi R. v. 6. 5.f.f.. Dimitrescu în SCL 3/70 p.“ I. iar trei ani mai tîrziu a început încãrcatul cãrbunelui în basculante. prescrierea unor pedepse minime pentru ilegalitãþi.) –Desfacerea elementului acoperitor al unei construcþii. 19 V 84 p.+ culturalizare.“ Sc. decorsetãri a invitaþilor.“ Cont.“ R. de crestãturã ºi de covor. 29 VII 93 p. LTR. 6 XII 96 p.f. deck. 16 X 85 p.+ crispare.. 11 (din de. cf..“ Cont. „La Atena a fost dat publicitãþii un decret-lege care stabileºte data de 29 iulie pentru organizarea referendumului asupra modificãrii Constituþiei greceºti din 1968. decimalist (cf. ziua din zece ore. Lupu în SCL 6/82 p. –Decret cu putere de lege– „Un decret-lege cu privire la crearea unei Curþi constituþionale superioare federale ºi un acord asupra atribuþiilor preºedintelui Adunãrii Federale au fost adoptate de cãtre cea de-a patra reuniune a Consiliului prezidenþial al Confederaþiei Republicilor Arabe.+ com. DEX-S) decopertáre s.“ I. –Declaraþie care conþine un program (de obicei cu caracter politic)– „Declaraþia-program a guvernului grec. PR 1948. „Flãcãiandri costumaþi cam þopeºte [. décorativisme. 6 (din fr. 3. 6. 4. 28/95 p. 2 (din declorura.) –Scoatere de sub presiune– v.l.] apoi lichidarea proprietãþii de stat prin privatizare ºi. 6.“ Sc. (artã) –Exces de ornamentare– „Fãrã sã se salveze întru totul de un anume decorativism în care stilizãrile de arhitecturã popularã. comunicat de M. sau. emisiunea «Chestiunea zilei» [. 1 XI 84 p. DEX. termenul era folosit oral din 1967. (mine) –Dezvelirea unui zãcãmînt care se exploateazã la suprafaþã– „[.f. „Declaraþia-program a guvernului R. v. v. I (constr. sugestia unor cumpene de fîntînã rãmîn uneori exterioare.+ contaminare. –Relaxare– „Talentul lui A. 1 (din de.) –Deznisipare– „La sistemele de irigaþii s-au curãþit aproape 30000 ml de canale ºi s-au fãcut decolmatãri pe alþi 15000 ml. 325. 2 (din decolmata. décimalisation. 1975 –Acþiunea de a introduce sistemul decimal– v. décontamination. DN3) decodór s.“ „22“ 46/93 p. dupã 1989. cîte 12 ore pe zi.“ „22“ 40/93 p. v. În Piaþa Titan un detaºament de 40 de poliþiºti ºi un pluton de muncitori. fr.l. 20 III 80 p. complet decomandat.“ R.m.. 29 XI 62 p. (constr. 14 (din fr. 1 (din decofra. DEX-S) decorativísm s. termen folosit dupã dec.l.f.“ R. 5 (din decomprima. 4.lit 25/93 p. ora din zece minute. 24 XII 76 p. „Decomunizarea nu s-a produs în nici o þarã fost-comunistã.m. Fl. la ieºirea la suprafaþã. (constr. 25 VI 72 p. de asemeni. în faþa camerei cu becul roºu academicienii încep sã cunoascã tracul actorilor debutanþi. cu excepþia Cehiei [.B. ºi 26 XII 79 p. (med. 6. localitãþile din România– „A început acþiunea de dedughenizare. au trecut la aplicarea pe panourile folosite la turnarea betoanelor a unei noi substanþe care înlesneºte decofrarea. specialiºti în decontaminãri radioactive au venit în atol ºi lucreazã în echipe.l. spre exemplu.. 1989) –Acþiunea de înlãturare a urmãrilor nefaste ale comunismului– „Decomunizarea este o revoluþie paºnicã.“ R.l. DEX.] Aºa cum comunismul avea mai multe dimensiuni. decimalization. 22 V 75 p. ºi 15 II 78 p. ¨2.) „O strategie mai puþin radicalã este «decriminalizarea».“ Pri. Suzana Gîdea. trebuie cunoscutã structura acestei case.. Cehoslovace. spre a ajunge la structura de rezistenþã– „Nu se analizeazã numai elementele care evidenþiazã avarii ci întreaga rezistenþã a imobilului. fr.l. ºi 5 V 75 p. DN3) decolmatáre s. Sc. DTR) decofráre s. cf. v. „Declaraþia-program scrisã de mînã ºi imprimatã pe hîrtie de împachetat. 8. s-a decriminalizat pedeapsa celor gãsiþi cu mici cantitãþi de marijuana. FC II 86.) decimalizáre s.“ R. –Acþiunea de înlãturare a dughenelor care au invadat. ¨1. DEX-S) declaráþie-prográm s. 24 XII 76 p. DN3. staþie de declorurare ºi dedurizare a apei.l. v. „22“ 41/95 p. 1 (dupã încorsetare. În Oregon.f. operaþiile repetîndu-se continuu în schimburi de zi ºi noapte. ºi lustraþie (din des. cf. 18 X 69 p. casetofon fãrã amplificator de putere– „[Vînd] televizoare color.l. (pol. 7 II 76 p. 4) decriminalizá vb. 1. ironic) –Copil (nedorit) nãscut dupã decretul ceauºist din 1966 dupã care orice mamã trebuia sã aibã minimum 4 copii– „Aºadar.n. 6. DEX-S) decopertát s. DN3) decreþél s. 6. 503) decloruráre s. L. DT. Popescu etc.“ R.. (tehn.l. ºi Sc. PR 1961.“ Sc. 8 IV 77 p.+ constructor) decontamináre s. -euse. décrispation.l. pentru cã oricît de notorii ar fi aceºtia ºi oricît de mare autoritatea lor profesionalã. (peior. „Toate decretele-legi care vor fi emise de guvern vor fi supuse aprobãrii Camerei deputaþilor. „Decontaminarea reactorului accidentat al centralei nucleare de la Three Mile Island va dura conform declaraþiilor oficiale aproximativ trei ani. revoluþia «decreþeii» au fãcut-o. În aceeaºi zi cînd ieºea pe piaþã numãrul «Dilemei» despre decomunizare.. dupã model engl. selectaþi de prin orfelinate.lit. decompresiune– „Grupul de intervenþii sub mare (GISMER. decorsetare (din de. 900 de militari.] se lucra concomitent ºi la descopertat ºi la exploatat.f.“ R. 8. 20 IV 77 p.n. Astfel. 4 XII 61 p.f. 23 XI 78 p.+ coperta. 3 VII 79 p.l. 7 (cf. DEX-S) decorsetáre s. Fl.f. deck. I 1993 (jur. engl. 5 (din fr. –Persoanã care contribuie la distrugerea a ceva deja edificat– „Sînt deconstructori ai culturii româneºti: Ion Brad. 8 III 75 p. 6. ar putea lucra spre paguba nimãnui ºi spre profitul tuturor în direcþia unei – cum sã-i spun? a unei anumite decrispãri. fr. 4.R. 1979 (tehn.lit.“ R. decriminalization. 4.“ D.“ R. 19 VII 79 p. DN3) decontracturáre s.] Erau decreþeii lui Ceauºescu.l. 1 (din decontractura. 14 (din decret + -el. 99/94 p. în altã parte.“ R. Zafiu în Luc. 34/95 p. 5. presurizat //din de.l. 5 (din descoperta. D. 3 IV 75 p. 4.+ comunizare) deconfitúrã s. R. DN3) decomunizáre s. Avram) decompresurizáre s.) –Acþiunea de înlãturare a unui factor contaminant– „Din motive care nu au fost încã dezvãluite. v.“ „22“ 45/94 p.f. déculturation..) –Acþiunea de îndepãrtare a clorului– „Între dotãrile tehnice menþionãm: o centralã proprie de preparare a aburului. R. 6. 11 X 66 p. 3 XI 78 p. DN3) decomandát. déconfiture) deconstrúctor s..n.) –Piesã la aparatele de radio stereo– „Posesorii de radio tip Maestro-Stereo ne-au sesizat cã nu gãsesc în magazine piesa numitã decodor. ºi cãmãºuire. –Magnetofon. dacã avem în vedere cã depunerile de noroi de pe fundul bãtrînei Dîmboviþe ºi de care trebuie sã o eliberãm însumeazã peste 110000 metri cubi. Pe de altã parte. faradizãri ºi decontracturãri o sorã face un masaj electric unui copil. PR 1963) dedughenizáre s. ºi cordon sanitar (din des. v. 29 I 75 p. 12. 1 XI 84 p. (mine) –Dezvelirea unui zãcãmînt care se exploateazã la suprafaþã– „Lucrãrile de decopertare au început în 1976.) v. frigider.“ R.“ I. douã centrale de ventilaþie.) –Înlãturarea rigiditãþii musculare– „În secþia de galvanizãri. „Era epoca decreþeilor ºi a copilãriei cu cheia de gît. «Coborîrea» (punerea sub presiune) a durat circa 24 ore. decriminalizare decriminalizáre s. au . 13. 1. (franþuzism) –Eºec– „Memoria intrã într-o dulce deconfiturã.“ R.]“ R. 8 (din decimal + -ist. DN3) decopertá vb. Franþa) a reuºit performanþa de a sta.n. ºi preautonomie (din decret + lege.f. 6. ºi democrat-creºtin (din declaraþie + program. v. cu schimbare de prefix) decrét-lége s. fr.] avea trei invitaþi care [. 1977 –Deconectare– v. în loc sã fie îndreptatã spre bazinul de decontaminare. ºi comandat (din de.l.f. 58. (tehn. 2 (din des. iar «urcarea» (decomprimarea) peste 9 zile. FC I 48.“ Sc. minutul va fi compus din 10 secunde. v. (tehn.B. 3 IX 93 p.f. timp de 20 de zile la «cota» de –300 metri. engl. schimbarea mentalitãþilor.f. 240. tranziþia ne-a adus o deculturalizare masivã. 22/96 p.decimalizáre • 75 • dedughenizáre decimaliºtilor» din Birmingham care anunþã introducerea sistemului ºi în mãsurarea timpului. décodeur.“ Cont.) –Demontarea unui cofraj– „Constructorii de pe ºantierele de locuinþe. ceea ce se poate afla în cazul blocurilor vechi – doar prin decopertare. apa radioactivã de la centrala nuclearã Waterford din Connecticut a fost dirijatã spre locurile de deversare obiºnuite. BD 1970) decrispáre s.n.+ presurizare// decomprimáre s.“ „22“ 2 III 90 p. (tehn.. de recuperare a apelor uzate. 3.l. Dimitrescu în LL 10/65 p. „Operaþiunea de decolmatare nu este deloc simplã. v.B. R.. 7. „Decomunizare.) –A desface un element acoperitor dintr-o construcþie– „În partea de bloc care va fi consolidatã.f.“ R. DEX. 4. (fiz. sunã aºa [.

“ R.“ R. 3 VI 94 p.lit. –Micºorarea duritãþii apelor industriale– „Pînã în anii trecuþi existau 15 tipuri de staþii de dedurizare a apei. défectoscope. v.n.. 2 (din de. 6.n. DEX.f. délester. deltaplan.“ R.B. de acolo.l. 3 II 67 p. DN3) deficít-recórd s. PR 1966.n. 10 III 72 p. utilizatã în alimentarea cazanelor de abur ºi apã fierbinte. 8/95 p. 5. –Spus.+ ionizare) dejá-spús s.“ I. (ec. pe un delta-plan. 5.n. „Ministrul american al comerþului [. la dinamitarea deja-spusului. 15 V 70 p. respectiv o motocicletã prevãzutã cu o pînzã asemãnãtoare deltaplanului ºi care poate zbura. DN3) deferizáre s.) –Hainã de blanã întoarsã. fr.n.l. Nottara. 21 I 63 f. îºi luã delonul.f.l.f..) –Turnãtor– „Torþionarii ºi delatorii rescriu tacticos istoria. 16 (din fr. e foarte greu definisabil. D.B. 4. LTR. Mag. DHLF 1943.l. înconjurat de tribune încãpãtoare. „Staþii pentru dedurizarea apei [. v. 6. Tot în þarã s-a executat ºi o staþie de deionizare a apei. 5 (din de.“ Gaz. „O spectaculoasã cursã Londra-Paris a fost angajatã zilele trecute între douã deltaplane cu motor. afecþiuni renale ºi malformaþii congenitale pentru copiii celor care au fost expuºi.l. 4.. (sport) –Sportiv care zboarã cu deltaplanul– „La început a fost dorinþa – dorinþa de a cuceri înãlþimile nesfîrºite ale cerului..“ I.) –Cap distribuitor de curent– „Accesorii auto. –Distrugere– „[Berlusconi] va încerca tocmai demantelarea aparatului statist mussolinian din economia Italiei. 26 III 76 p. este rezervat spectatorilor. fr. 8 (din delta + -naut..) –A îndruma traficul de pe o arterã principalã spre una secundarã.]“ I. –Lipsit de specific folcloric– „Cadrul folcloric este aproape defolclorizat.. I. ºi 8 VI 84 p. Zafiu în Luc.“ Sc.dedurizáre • 76 • demanteláre desfiinþat douã dughene. 2 (din de.f. 18 VI 80 p. dëlõ] (din n. 7 V 74 p. 11 III 82 p. Printre acestea se aflã numeroase sortimente de garnituri din cauciuc. 26 V 79 p. ultrametre ºi durometre.] în sectorul 3. 1 VI 84 p. în acelaºi timp realistã. plãci pentru pedale. v. DEX-S) deltaplaníst..+ planorism) demanteláre s. de altfel spre plãcerea tuturor. un locatar de la etajele superioare fixeazã un cablu de calorifer. deschise uºa ºi fãrã sã o mai închidã porni pe scãri în jos. ºi Ap. care delesteazã celebrul monolog de orice patetism. „Specialiºti ai Institutului de aviaþie din Moscova au experimentat [.. -ã adj. v. (peior. Cu ajutorul unei manete care îi permite sã defrîneze scaunul.) –Zburãtor cu deltaplanul– „Vînturile au fost la un moment dat potrivnice deltanautului.l. v. 29 III 73 p. de perete sau de o uºã ºi încalecã fereastra.l.] Gîndiþi-vã cã dializorul are în componenþa sa cîteva zeci de repere. 2 (din des. a reuºit. ºi ecologic (din fr. 6. iar concentratul de dializã se fabricã industrial [.n. -ã adj. sînt rugaþi sã ne scrie pe adresa redacþiei. 2.. a umplut-o cu mai multe dughene decît erau. DN3 – alte sensuri. I (circ. acest sens este mai vechi în limba românã) délco s. Crin Halaicu. circulaþia se va defluidiza prin str.pr.n. ‘89) –Înlãturarea din posturile publice a membrilor FSN– „Defesenizare“ Cotid. dupã modelul lui acvariu.] reprezentanþii celor 3000 de deltaplaniºti din þarã s-au întrecut recent pe deltadromul omologat de la Bunloc (Braºov) cu diferenþa de nivel pînã la aterizare de 530 m. 6 X 76 p...l. DEX-S) delon s. 7 (din deghiza.] Este vorba despre o acþiune de deferizare pe cale bacterianã a unei importante cantitãþi de argilã refractarã de calitate superioarã.f... R. 5 (din defibra.“ R.) –(Despre apã) Cãreia i s-a redus duritatea– v.“ R. dupã trei ani de cercetãri.. Molière acuzã tocmai prin amplificarea trãsãturilor neumane ale eroilor sãi principali. inele pentru cilindru-frînã sau baie de ulei etc.l. –Acþiunea de neutralizare a fierului dintr-un minereu– „Colectivul Catedrei de profil a Universitãþii clujene a contribuit la aplicarea unei biotehnologii la Întreprinderea minierã din ªuncuiuº [. ºi-l puse pe umeri.“ R. 1993 (pol. 3 VII 85 p.m. DN3 – alt sens) delfináriu s.f.B. Uriþescu CV 15) defolclorizát. întocmai ca o arenã de circ. pentru a-i asigura fluenþa– „[. cã va birui.] Este vorba de un bazin cilindric din beton. a epura– „Acum. folosit dupã dec.lit 1 V 75 p. –Retragere.z.l. 22 VII 91 p. I (fig. ºi R. 6. acroºã o sticlã de palincã. 6 (din de. v. este clãditã din detalii neutre.+ dughenizare. 24 V 84 p.] Dupã cum vedeþi. –Deghizare– „Dar.] va reuºi sã-i poarte spre azurul cerului [. „[.“ R. -ã s. 6 XI 84 p.m. 2 (din fr. R. (sport. utilizînd substanþe defoliante.“ R.“ Mag..) –A elibera. ºi deltaplanist (din fr. 30 III 74 p. DN3) defrîná vb.] de la Romanã. 26 IX 85 p. –Acþiunea de a transforma în fibre– „Un colectiv de la catedra de tehnologia pielii ºi înlocuitorilor de piele. 8. 16 VIII 85 p. DN3. v. 26 IX 79 p. DN3) delestá vb.. DEX..“ R. DEX. 28 XI 92 p..n. 9 XI 84 p. (tehn.+ fier + -iza) defesenizáre s.) –Organizare a societãþii proprie perioadei lui Gh. neoplasme. (vest. de la înãlþimea de 6010 m.]“ R. 22 (din de+ folcloriza + -at) defoliánt. (av.“ Sc. -ã adj.l.. –De definit– „Ceea ce ne-a oferit asearã teatrul C. 5 (din delfin + -ariu.“ R. 5 (din de. 2 (din delta[plan] + -drom) deltanaút s. DMC 1975..B. role schimbãtoare de vitezã. 3.) –(Substanþã) care provoacã pierderea frunzelor– „Cel de al doilea raport publicat de Academia Naþionalã de ªtiinþe dezvãluie.“ R.] sã organizeze defluirea minerilor.. pe principiul planorului. 5) dedurizáre s. locatarul coboarã lin din clãdirea incendiatã..“ R.n. 6. a produs în Vietnam dezastre ecologice ale cãror efecte se vor resimþi cel puþin un secol. 6 (din deficit + record) definisábil. déja-vu) dejísm s.“ Ev. 17 XI 84 p. a elibera– „Foc! Oprit de flãcãri sã coboare pe scãri. convins. 8. 5 II 84 p. [. Gheorghiu-Dej– v.) –Aparat care descoperã defectele de turnare ale materialelor metalice– „Aparate pentru analiza materialelor: defectoscoape. Preda în LR 11–12/92 p.+ frîna) deghizamént s. în diverse procese tehnologice [.“ R. 15.l. sîntem inundaþi de dughene ºi de tarabe. engl. DN3) dedurizát. –Bazin amenajat pentru delfini– „Am fãcut primul pas pe ºantierul delfinariului [. 9 XII 92 p. définissable) defluidizá vb.“ Lupta 7 V 95 p.. al doilea este «locuinþa actorilor».] din Roman..lit.“ As 40/92 p.“ R. A urmat apoi speranþa – speranþa cã deltaplanul [. 6 IX 76 p. 26 V 79 p.] Aºa a luat fiinþã Clubul deltaplaniºtilor [. délateur. Lupu în SCL 6/82 p. 1984 (tehn. (tehn. dupã fr. 15 III 62 p. „Mãsuri pentru demantelarea sistemelor comunismului . –Locul de desfãºurare a antrenamentelor ºi concursurilor de deltaplanorism– „Aºa cum am mai arãtat [. sã obþinã un produs nou sub forma unei mase fibroase.n. prin defibrarea deºeurilor de piele ce rezultã din croirea feþelor de încãlþãminte. 12 VIII 77 p. I –A scoate din frîne. Cãderea Bastiliei [.m. legat printr-un canal de alt bazin mai mic. 6.) –Deficit de mari proporþii– „Balanþa comercialã a Marii Britanii s-a încheiat în luna septembrie cu un deficit-record de 638 milioane dolari [.. în fiecare episod al odiseii lui. Dl. 2 (din delta. 17 V 84 p. tema omeniei are o vibraþie cu totul nouã.. 28 X 84 p.n. déguisement. scurgere rapidã– „Dupã-amiazã am cerut dlui [. sã se gãseascã soluþii pentru a fi cazaþi ºi din acele locuri de cazare. –Sportul practicat cu deltaplanul– „Cei care doresc sã afle mai multe detalii tehnice sau informaþii privind înfiinþarea unor noi secþii de deltaplanorism. (tehn. 2 (din deltaplan + -ist) deltaplanorísm s.l. (pol. pentru a se aºeza pe un mini-scaun fixat de acelaºi cablu.B. ºi Sc. ºi R.“ R.]“ Sc. DN. DN. DEX.f. se întoarse în sufragerie.) –Aparat individual de zbor.. 30 VIII 79 p.“ R.I. cf.+ fesenizare.. 6 III 81 p.f. -ã adj. 2 (din deja + spus. 4 V 84 p. fiºe delco. 15 [pron. v.l.. 18 IV 78 p. C.lit...] un aparat de zbor original – o motocicletã deltaplan. prin gîndirea regizoralã ºi interpretarea extraordinarã a personajului Satin de cãtre Toma Caragiu. ca aceea purtatã de Alain Delon– „Mihai trecu în vestibul. în timpul nopþii sã facem aceastã defluire. 23 I 91 p.l. delco. 3. v. bricola delatór. 5. ºi turnãtor (cf. din cadrul Facultãþii de chimie ºi tehnologie textilã de la Institutul politehnic din Iaºi. cum ar fi burdufaº planetar. défoliant.l. (chim. dar el le-a depãºit. Primul.) –Neutralizarea ionilor dintr-un mediu– „Pentru termostatarea sistemului am folosit zece variante pînã sã gãsim soluþia cea mai eficientã.. ºi declorurare (din deduriza.“ I.+ fluidiza) defluíre s. v. ºi Sc. dedurizare defectoscóp s.“ R.] anticipeazã un deficit-record al balanþei comerciale a Statelor Unite pe anul 1985. 4 (din fr. DN3) deionizáre s. DTN 1976. 8.“ I. „Defoliantul poate declanºa maladii dermatologice. 587) defibráre s. dupã modelul lui cosmonaut. v. ºi 23 III 77 p.. care a declarat cã vrea sã dedughenizeze Capitala. scenografia dramei..B. 9 (din de.+ afluire. LTR. la bombardarea tabuurilor. toate echipamentele de hemodializã se fac în þarã. 8.p.l.. 503) deltaplán s. sã se avînte într-un zbor pe distanþa de 22 kilometri.“ I.l.n. ºi durometru (din fr. inteligenþii ºi jucãuºii delfini.f.. cã armata americanã. DTA. deºi nu cheamã în ajutorul sãu deghizamentul cornut al animalelor. s. 7. -oáre s. v.] destinate producerii apei dedurizate. [Alain] Delon) deltadróm s. cu aripile în forma literei greceºti delta– „Un pilot s-a încumentat sã urce împreunã cu o echipã de admiratori ºi reporteri pe vîrful muntelui Kilimandjaro ºi. DEX. DT. cunoscut dinainte– „Ce ar fi acest concept de ironie? Se merge la persiflarea truismelor de toate genurile..

] se face tratarea afecþiunilor dintelui ºi parodontului. DN3) demotíki s. –Pensiune parþialã. 9 IX 85 p. superioarã faþã de ultimele realizãri pe linia densificãrii limbajului cinematografic. –Acþiunea de a dezvãþa de fumat– „A fost surprins în timp ce se introdusese prin efracþie într-un debit de tutun de unde încercase sã sustragã sumele provenite din încasãri. denaþionalizarea – prin vînzarea cãtre firme particulare – a unor importante societãþi industriale aparþinînd statului [. 1 IX 67 p.“ R. DN.lit. universitãþi ºi instituþii publice. 11. 12 IV 77 p. zonelor de activitate a platformelor de foraj marin etc. platã deosebitã. aerului)– v. it. bazat în întregime pe o tehnologie româneascã. DEX.. 9.f. 14 IX 93 p.m.f.l. Fl.. –(În anunþuri de vînzare-cumpãrare de dupã 1989. s.“ R. fr...m. (pol. 4.] apelor rîurilor ºi lacurilor.l. –Fãrã arme nucleare– „Zonele denuclearizate – pas practic spre dezarmare“ Sc. -ã adj.) –A înlãtura poluarea (apei. televizorul..“ Cont.tin. 27 XI 92 p. (tehn. I –A scoate pieile– „Maºina de depielat pipote de pãsãri este invenþia unui grup de specialiºti de la Întreprinderea Mecanicã pentru Agriculturã. tot ceea ce am putea numi. epurare– „Societatea Bertin. 3 VII 78 p. adj. 6. dépollueur. I (înv. –Depozit cu rol de magazin– „Crearea de depozite de circulaþie (nu de stocaj). 4–10 XI 92 p. chiar a unor fapte ºi intenþii ireale. 5.“ I.“ „22“ 12/96 p. 9 I 91 p.l.l. pe care de fapt nu o mai vorbeºte nimeni. ºi-a dovedit pe deplin eficacitatea atît în acþiunile de depoluare a apelor marine. v. 176.]“ R.“ R.l. iar masa în restaurante moderne la tariful de 50 de lei pe zi de persoanã (pentru pensiune completã) sau cu 30 lei pe zi de persoanã (pentru demi-pensiune). bioenergie (din fr. 6.) –Acþiunea de a depolua.. 6.l. 1 (din fr. demantelazione. 26 VI 75 p. 4. manualele ºcolare utilizeazã. DN3) demixtá vb.“ Cont.f.l. fr. DEX-S) depoluáre s. democristiano) democratúrã s. DEX) deodorizáre s.] pensiune completã sau demipensiune la Criºan sau Sulina. 8 (din it. gr. 11.l. DEX. 6.. 8 (din germ. detartrant (din de. 2 (din demitiza. depoluant (din depolua. 22 III 74 p. DEX) dendroflorícol. 11 IX 66 p.) –(Mijloc) care serveºte pentru depoluare– „Depoluantul «Petroabs». 13. engl.“ Sc. cu o singurã masã pe zi– „În pitoreasca staþiune Poiana Braºov.F... 10 depielá vb.“ Sc. M.. 1.n. DN3) demipensiúne s. DEX-S) democrát-creºtín s. 10 VI 93 p.. o definea drept o democraturã) înseamnã a nu avea nici o imaginaþie pentru viitor. 3 (din demon + -iza) demonizáre s.]“ Ev.Rom. socialiºti ºi socialiºti democratici. pentru a denigra pe cineva. 6 (din demoscop[ie] + -ic) demoscopíe s.“ R. Înfrîntã a ieºit greaca veche.“ (din de.] zonã centralã. cu amenajãri dendrofloricole în premierã. «dhimotiki». 23–24 I 93 p..+ odorizare) deontologíe s.f. preºedintele Uniunii Democrat-Creºtine. –Membru al unei formaþiuni politice care aplicã principiile creºtinismului– „Premierul M. DN3) dentomaxilár. vorbitã de popor ºi cultivatã de poeþi ca limbã obligatorie în ºcoli. în locul limbii aºa-zis literare. -ã adj. v. «spectacol total». Uriþescu CV 47–48) democreºtín. plastic.+ pensiune) demitizáre s. 5. cît ºi a [.. démantelement) demascáre s. Ap. fr. cf.l. 5 (din de.. democristiano) demonizá vb. I –A atrage de partea diavolului.l. 1978 –Acþiunea de suprimare a mirosurilor neplãcute– v.f. ºi R. 24. dl. 31 VII 74 p. 4 (din denucleariza.lit. Va urma.. 8 XII 90 p.] amintind flagrant de culoarea verde a cãrþii lui Khadafi: «democraþia înseamnã supravegherea poporului de cãtre popor» sau «democraþia înseamnã puterea poporului ºi nu exprimarea opiniilor poporului».“ R. unde se vede cã a avut ce învãþa. a pus la punct un procedeu mecanic de depoluare ºi recuperare a lichidelor plutitoare pe suprafaþa apei.“ Sc. o curã de «denicotinizare».+ mixt + -a. DMC 1967.l. 5. 1 VI 79 p.. 4 I 78 p. bãutura fiind doar adjuvant. BD 1968.. (cuv.“ Sc. (ecol. 1(din demon + -izare) demonofobíe s.“ I.. democraturã. în sint. „Laserul în strategia depoluãrii. cf.]“ R. „Petre Roman era o persoanã particularã cînd s-a organizat «demascarea» partidelor istorice. 11 XI 66 p. 4 (din demi.. I 1978 (ecol.] a criticat vehement politica guvernului [. v..]“ R. (med. Dimitrescu în RRL 1/69 p. Seche în LR 2/75 p.m. -ã adj.B. iar Sarsailã un banal element de decor. DEX. îºi gãseºte lesne corespondentul în acea «democraþie popularã» [. D. 25 X 94 p.“ Sc.l. 10 V 84 p. DN3) depózit-magazín s.. Adicã. „El [dosarul] conþine rezultatele «interogatoriilor» la care a fost supus fostul lider democrat-creºtin.l. a prezentat joi dupã-amiazã declaraþia-program a noului guvern de centru-stînga. „Guvernul grec a pus capãt unei dispute lingvistice datînd de 150 de ani ºi a declarat greaca modernã.) „Din acest an.) –Democrat-creºtin– „Întrebat de un redactor [. –Fobia de demoni– „Demonofobia în mitologiile orientale ºi sud-est europene. 2.. 5. DEX – alte sensuri) demetanizáre s. «demitizare».“ R.. –Acþiunea de distrugere a unui mit– „Au apãrut în ultima vreme în arta spectacolului o serie de termeni ca: «supraregie». ºi antipoluare. evident. «actor total».lit. rãpit ºi asasinat de «Brigãzile roºii».“ Cronica 19/70 p.B.. PR 1961. adj. Timiºoara [. –Scoatere de sub jurisdicþia ºi proprietatea statului a unei întreprinderi– „[. «katharevusa». 2 (din dendro. cf. specific sistemelor totalitare. ºi R.R. la credinþa în demoni– „Kristian participase la ceremoniile cultului satanic.+ maxilar) denuclearizát. format din democrat-creºtini. Lupta 22 III 96 p. ºi democreºtin (din democrat + creºtin.] Eu am propus o confederaþie de partide demo-creºtine..f.+ naþionalizare. unde se trateazã anomaliile dentomaxilare [. déontologie. 5 (din dento.f. 4 (din des. dupã tipicul anilor ‘45.f. limbã pe care învãþaþii greci au reluat-o din documentele antichitãþii ºi au declarat-o limbã oficialã în 1921. ‘46.+ piele + -a) depoluá vb... démocrature.. DEX. cf. 36/93 p. „[. „Oficiul de turism al municipiului Bucureºti a pus în aceste zile la dispoziþia bucureºtenilor amatori locuri în serii de 10 zile la Mamaia cu cazare în corturi de 2 persoane ºi asigurarea demipensiunii. La anchetã s-a stabilit cã avea psihicul dereglat (demonizarea nu figureazã în diagnozã). DN3. BD 1970. limba vorbitã cotidian. a drepturilor ºi obligaþiilor fiecãrui critic faþã de arta teatralã a þãrii sale ºi faþã de programul teatrului în lume.z. „Deontologia medicalã i-a fost toatã viaþa o vie credinþã. dénationalisation. depolluer. engl.demascáre • 77 • depózit-magazín totalitar. DN3) deosebít. în special. 10/95 p. Demoskopie. 3 IV 62 p.. Pierre Hassner.“ Sc. 2.) –Privitor la plantarea de arbori ºi de flori– „[. platã deosebitã) În valutã– „Cumpãr cu platã deosebitã tablouri vechi [. PR 1970.f. 26 III 79 p. a rãului– „Inteligenþa a fost mai curînd exclusã pentru cã nu putea fi demonizatã. –Cercetare a opiniei publice prin statisticã– „De- moscopia ºi econometria cererii. –Aderare la demonism. 15 IX 92 p. DN3) depoluánt. –Întãrire– „Pentru Francisc Munteanu «Tunelul» este o experienþã în plus.) –Privitor la regiunea dinþilor ºi a maxilarelor– „[..“ R. 18 X 84 p. démoscopie.f..f. DMC 1957. DN3 – alt sens) densificáre s. –ªtiinþã care se ocupã cu normele ºi cu obligaþiile specifice fiecãrui domeniu de activitate– „Ce propuneri s-au fãcut? [. v. –Care sondeazã opinia publicã– „Sondajul anual efectuat de un institut demoscopic din R. «katharevousa». -ã s.f. cu definirea meseriei.f. dépollution. Germania relevã cã cel mai eficient somnifer este. (ecol. 5 (din densifica.] despre evoluþiile în problema unificãrii miºcãrii democrat-creºtine din România. ºi implantologie (din fr. (bot. în timpul comunismului– „Nu mi-au plãcut niciodatã «demascãrile».l. cu atît mai puþin nu-mi plac azi..lit. 5 //din demon + -fobie// demoscópic... intolerante. 3 (din demo[crat] + creºtin. demythicize.“ R.l. ºi R.f. 11 XI 85 p. –Falsã democraþie– „Cultul majoritãþii. -ã adj. L.“ Trib. Pe scurt..] ºi.l. 9 VII 77 p. v.f.]“ Sc. ºi 8 IX 92 p. în colaborare cu Elf-Erap.) –Acþiunea de îndepãrtare a metanului– „[.“ R.) –Denunþare. Este vorba de . a declarat [. 7 (din denicotiniza.l. 4 [ºi dhimotiki] denaþionalizáre s.] Un cod al profesiei.] un veritabil colþ al noutãþilor.“ R.. «demotiki». în lunile aprilie ºi mai se asigurã cazare în hoteluri cu înalt nivel de confort la tariful de 25 lei pe zi de persoanã.. 11. fr.G. v. cf. -ã adj. 26 VIII 77 p. 31 XI 78 p. -ã adj. «democraþie» ºi «despot luminat».] staþii de demetanizare a minereurilor [. dupã it..) –A despãrþi în ºcoli sau clase deosebite fetele ºi bãieþii– „În anii trecuþi clasele au fost demixtate..“ R. cu un compartiment de chirurgie oralã: ortodonþie. 18 III 84 p.+ floricol) denicotinizáre s. 15 X 76 p. 17 VIII 93 p..]“ R. v.. o deontologie modernã a criticii teatrale. (pol. 25 VIII 92 p.+ poluant. 11 (din de. „A miza pe o restauraþie sau cel puþin pe o prelungire la nesfîrºit a «tranziþiei» actuale (un sovietolog de origine românã din Paris. 20 X 78 p.“ R. 3. depollution. 5 (din demetaniza. ideea fiind bine primitã de forurile demo-creºtine internaþionale [.. cf. 1 XII 78 p. 1 (din demasca.“ R. în Grecia. 25 II–3 III 93 p. fr. „Cumpãr urgent vilã [.“ R.

cu machete. 8 lucrãtori pentru reparat mijloacele de transport intern. 7. O instalaþie specialã de desalinizare a apei marine va asigura zilnic 400 tone apã pentru necesitãþile industriale ºi pentru toate vasele dependente de «nava-mamã». 2. studii de obiecte utilitare ºi decorative realizate de secþia de design a Institutului de Arte Plastice «N. Ecaterina] se amînã. 6 [pron.+ cernealã + -izare.M. (tehn. Hristea în R. eliminare a elementelor cãutate– „Desofisticarea (fenomen în sine salutar) a prozei sale a dus însã din pãcate la un pseudorealism simplist ºi stîngaci.) „Savanþii americani propun termenul «dermopuncturã» pentru a desemna o nouã metodã terapeuticã înruditã cu tradiþionala acupuncturã chinezã. 12 I 95 p. credem. aºa cum s-a desfãºurat ea. 12 IX 75 p. 34/95 p. (med. v.“ R.m. 12 IX 62 p. corespunzãtoare maturitãþii.f. în acest an s-au deschis 5 depozite-magazin pe lîngã întreprinderile producãtoare din þarã. –Activitate comercialã de vînzare ºi transport– „În sectorul desfaceri-transporturi – total 93 de lucrãtori auxiliari. Sãsãrman în Cont. în fond se dã aici o explicaþie desincronizãrii estetice a operei. DN3 – alte sensuri) desalinizáre s. între care ºi tatãl adoptiv. 1974 –Despovãrat.f. scrisã. fr.l. desjuntar. –Desen cu caracter de proiect– „În faþa fiecãruia dintre ei se aflã un formular. sp. (tehn.“ R. 20 de sortatori. 504// desofisticáre s.“ Sãpt. 24 V 74 p. D.f.. Dimitrescu în LR 2/62 p.Min. design. 5 (din depozit + magazin) depresurát. studii de ambianþã. 312. însã.B. DMC. 5. iar «locuitorii» sînt în numãr de 400. mai explicabilã din punct de vedere anatomic. 2. „O noutate în domeniul pielãriei: dermasin. design. –Scãdere a punctajului pentru greºeli– „Controlul se face de o echipã de specialiºti [. Ce? Cã nu a avut posibilitatea legalã sã o desfieze. Slama-Cazacu în R.] stabilindu-se ºi un clasament special prin depunctarea fiecãrei deficienþe [. 1 XI 74 p. „Pentru o mai bunã prezentare ºi desfacere a mobilei. 14 II 85 p. -ã depozite-magazin de tipul celor din Bucureºti ale Întreprinderii de difuzare a materialelor sportive. –Esteticã industrialã modernã.. (artã) –Creator în design– „În complexul expoziþiei existã pavilionul cu produse prezentate de industrie dar ºi unul al artiºtilor plastici. 5 II 85 p. 6 primitori-distribuitori cu gestiune de produse finite. 2 (din des. ¨2.) –Simplificare. 18 X 84 p. designer.“ R. derulãm emisiunea rock. 5.B.. recent.l. desalinization. cum este denumit aici.. petrol etc. 20 I 61 p. „Societate comercialã [. (livr.] fapt care are drept consecinþã sporirea investiþiilor. 4. I (jur. PR 1965. 6 [pron.] cliºeele ºi schematismul unui tip de literaturã de mult compromis.+ juntã + -izare.m.. Th. –Reducere– „Puternica descaladare a taxei de scont în Olanda [. apar în douã ipostaze. 9 conducãtori auto.l. 15 X 77 p. un test edificator al nivelului foarte înalt atins de acest poet. 10 V 73 p. I 1993 (arg. am discutat cu mai multe persoane. dar mai simplã (40 de puncte în loc de 800) ºi.. cîntá desén-proiéct s. la Buzãu faptele s-au derulat cu repeziciune.l. în care se înscriu notele acordate desenelor-proiecte pe care le prezintã diferite fabrici textile din þarã pentru felurite þesãturi.l.“ Sãpt. PR 1974. Gh.+ punct + -are. 2 lãcãtuºi-garaj.f. 19 I 94 p.] împlinirea unui an de la trecerea în nefiinþã a iubitului lor E. engl. ºi 26 III 75 p. (impropriu) –Desfacere (a mãrfurilor)– „Nu uitaþi cã sîntem singura firmã care poate garanta efectuarea importului de portocale din Grecia ºi totodatã în derularea lor cu partenerii noºtri.“ Sc. disciplinã care urmãreºte îmbinarea frumosului cu utilul în industrie– „Design-ul – o problemã socialã.“ Sc. dar poveºtile lor ne fac de multe ori sã credem cã este mai plauzibil un basm.) –Aparat care preia ciorchinele strugurelui– „Strugurii sînt luaþi în primire de cele douã macarale automate ºi duºi la zdrobitor. Este un material special. 3. désalinisation. DEX-S) dermasín s.)– „Cea mai mare ºi cea mai modernã bazã de prelucrare a peºtelui din lume. 8 IV 76 p. I (folosit (prea) des dupã dec. acest caz. 10 descaladáre s. 24 II 77 p.“ Sc. LTR. DN..R. 6 VI 75 p. 22 XI 91 p. „[. 27) descliftá vb. –Desenator care face proiecte– „Era o absolventã a ºapte clase elementare care reclama cu insistenþã o funcþie. C. elegant– „Sînt foarte frumoase fetiºcanele detaºate pe Lunã ºi foarte «design» costumele ºi decorurile. eliberat– v. denumit ºi «localitate-oceanicã».) –Membru al cercului literar de „desant“ de la Facultatea de Litere din Bucureºti. la începutul anilor ‘80– „Mai demult. întîlnim ºi tipul nou de plastician – designer-ul (cuvînt inexistent în Micul dicþionar enciclopedic). 2 (din des. de-escalation. ºi protonegociere (1975). SMFC IV p. 1 (din desfacere + transport) desfiá vb.) –Acþiunea de a scoate cãrbunii din motor– „B. DN3) desantíst s. „a derulat împrumutul“ R.“ Cont. v..P. 28 XII 77 p. este extins ºi în domeniul sindical. I –A elimina din specializarea unei profesiuni– „Parodia repetatã deprofesionalizeazã. supertraulerul «B-670». –Ieºire din sincronie– „Cel de-al doilea capitol cuprinde operele capitale. de desenator-proiectant. 4 (din de.m.“ R.. –Exorcizare. 16 IX 67 p.“ I.“ R. –Acþiunea de extragere a sãrii (din apã. DHLF 1960. 1 (din desen + proiect) desenatór-proiectánt s. 19. adj.“ Sãpt. Seche în LR 3/77 p. spray (1974) (din de[tergent] ro[mânesc]) derulá vb. deshuntizáre] //din des.“ Sc. 5 (din descînt[ec] + -tecã.f.. (tenh.“ R. cf. „Dupã epurarea principalilor colaboratori ai fostei junte militare.“ Cont. volum care este. Nici un grãunte de remuºcare pentru traumele provocate în viaþa fiicei sale. de aici la desciorchinãtor ºi mai departe. –Numele comercial al unui detergent românesc– „Ioana nu-ºi spalã rufele decât cu dero. ¨2. dintre care cel puþin «Moara cu noroc» ºi «Mara» sînt capodopere.+ profesionalizare) deproteinizát.+ [în]fia. cf. 5. DTN 1974. designer. cf.+ ciorchine + -tor. a relata– „Sã derulãm abominabila crimã. 4 (din derula. 2 (din desant + -ist) desatanizáre s. 16–22 XII 93 p.“. Fl. DEX-S) desincronizáre s.“ Cont. 8 II 75 p. foarte dispus sã accepte [. Grigorescu». luînd de la capãt ciclul menirii sale: de a fi utilã. dermopuncture [dermoponcture]. 29 II 78. hoþilor) –A desface fermoarul unei genþi pentru a-i fura conþinutul– v. -ã • 78 • desonorizánt. 10 XII 66 p. 2 (din des.. DMN 1965. –A se desfãºura– „În schimb. numai designerii D. dérouler. 3 (din des. 18/78 p.f.lit. DN3) deruláre s.] angajeazã designer [. Printre aceºtia. 5 //din gr. 6 (cf.l.“ Sc. la Galeria Nouã. ºi C. DEX-S) design (artã) ¨1.“ „22“ 44/95 p. formaþie glumeaþã dupã modelul lui cinematecã.“ Sc.depresurát. DEX-S) desonorizánt. ºi astroclub.z.. 16 ¨Sensuri nepotrivite în „Încasãrile se vor derula. obþinut chimic.+ sincronizare) desjuntizare s. sfinþire– „Desatanizarea [leagãnului de copii Sf.I. 11 I 74 p.l. s-a deschis o expoziþie complexã. 11 (din de[s].) –A declara nulã o înfiere– „Elucidînd. Seche în LR 2/75 p. FC II 84) desciorchinãtór s. 1 (din desenator + proiectant) desfácere-transpórt s. 26 XI 91 p. pretind ei. „Între 27–29 octombrie s-a derulat [la Sinaia] partea întîi a primului modul [la ªcoala tinerilor lideri politici]. 24 I 64 p. fr. ºi cromotologie (1974) [pron. cel care a inventat rubanul de celofan al pachetelor de þigãri.+ proteinizat) depunctáre s.lit. 38 de manipulanþi pentru încãrcãri-descãrcãri. DEX-S) déro s.f. -ã adj. cf. conflictul se deruleazã.m. engl. DEX.n.“ I. DN3. fr. R.+ carbonizare) descernelizáre s. v... 3 motostivuitori. BD 1967) descarbonizáre s. –A povesti. 5 (din de.“ R. 27 VII 77 p. 28 IV 84 p. dizáin] (din engl.“ R. DEX. v. L. Th.lit. iar cel de-al treilea tot ce a urmat. 4.“ R.f. Procesul «desjuntizãrii».+ sofisticare. are 178 metri lungime ºi 24 metri lãþime. Doar atît. ideea a prins rãdãcini ºi la alþii.f. din care: 5 primitori-distribuitori. respiro deprofesionalizá vb. L.“ Sc.“ Luc. -ã adj. 1 III 78 p. 136) descîntotécã s. 11. „Regele desing-ului american. dizáiner] (din engl. PR 1969. 5 (din engl. „A apãrut de curînd Descîntoteca lui Marin Sorescu.. Regreta.]“ Ev. -ã adj.f.. Hristea ne-a comunicat cã acest cuvînt existã de cel puþin 40 de ani în lb. v. instalaþie ce va funcþiona în cadrul fabricii de hîrtie Buºteni.n. ziarul sau coala de hîrtie scrisã revine la ceea ce a fost iniþial..]“ R.“ R.lit. Din zdrobitor mustuiala cade în cupa unui cîntar. designer.f. guvernul a trecut acum la elaborarea ºi aplicarea eºalonatã a unui program de reorganizare a întregii administraþii. fr..“ Sc.. DT.l. rom. 1989) ¨1. 27 XII 76 p.l. 11 VIII 78 p. „În Polonia a început producþia unui nou tip . DN3) designer s. 12.) –Îndepãrtarea din maculaturã a cernelii în vederea refolosirii materialului fibros– „Dupã un tratament special realizat cu ajutorul instalaþiei de descernelizare. (lit. derma “piele“ + sin[tetic]// dermopunctúrã s.f. cineva scria în «Flacãra» despre «desantiºti» în chip de grup de comando. –Modern.. Lupu în SCL 6/82 p. 1 (din fr. a lucrat 22 de ore în ºir la descarbonizarea motorului «vaporului». 1975 –Lipsit de proteine– v. 28 VI 74 p. 176.A.f.L.l. 2 (din des.“ R.. inv. DEX. Într-una din sãlile U. parodontozã (din de. va lucra pentru a da o nouã hainã automobilului sovietic Moskvici.l. 6 IX 96 p. ne derulãm la culesul tomatelor“ – T.. 5 (din desaliniza. ºi 6 XI 79 p. în expoziþia din faþa Casei Scînteii.

l. ambalat în doze spray.“ Sc..l.T ºi compania [. la detoxificarea organismului suferinzilor renali. încurcate ºi verosimile toate. cf. v. «Nufar» produs cu care se curãþã gãleþile din bucãtãrie ºi avînd efect de dezinfectare ºi deodorizare. (pol.f. 2 (din fr. din devansa. –Devansare– „Termenul de dare în folosinþã: octombrie 1974.] mai dispune de geam-lunetã cu instalaþie de dezaburizare.]“ I.“ R.) –Lipsã de sortimente variate– „O altã cauzã a dezasortãrii era aceea cã în livrãrile cãtre bazele comerciale nu se . Proprietãþile de absorbþie a zgomotelor sînt similare celor ale unui perete de cãrãmidã cu o grosime de 6 cm. 2 (din fr.l. 2. 1 (din desulfura. (franþuzism) –Dezvãluire– „Devoalarea o vom face în ziarul de marþi [. 19 I 77 p.f. cu biografia actualã a victimelor. Devansul va însuma 30 de zile. cf. adicã.. 8. v. 6 (din deºert + -ic.V.“ R. PR 1960. –Ieºirea din starea tribalã– „Actualul preºedinte al Gabonului. 2 (din destabiliza) destabilizatór. 2 (din devoþi[une] + -onal) dezabié s. 3 (din de[s].. „Semnalul cel mai zguduitor a ceea ce avea sã vinã trebuia sã-l fi constituit pentru noi soarta celor din detaºamentele de muncã forþatã – detaºamentiºtii cu banderolã galbenã [.“ R.P. Irina Preda în LR 10/92 p.“ Fl. livreazã în devans autoturisme DACIA 1300 [..“ R. oferind tandreþea unei feminitãþi grave. 15 I 77 p. –Care aparþine deºertului– „Uriaºele rezervoare de apã îngheþatã – icebergurile – ar putea constitui o sursã de alimentare cu apã potabilã a regiunilor deºertice sau secetoase – scrie publicaþia «Earth Science Reviews». în plinã vacanþã parlamentarã ºi într-un moment de reflux politic firesc. 18 XII 75 p.] în Africa [. 29 VI 67 p.l. „K. V 91 p. 24 X 78 p. în cazul cã va avea loc.“ R.“ R. 19 X 76 p. 8 //din de[s]. DEX-S) dezaburizáre s.9 VII 87 p. 8 (din detartra + -ant. aproape detectivist.f. regr. cantitatea redusã de sare ºi absenþa proteinelor duc la creºterea diurezei. DN3. 17 (din despãcãli) despecializáre s.+ specializare. cu sentimentele. ºi 27 IX 79 p. 4. 4 V 93 p.] În 1941 au început primele încorporãri ºi concentrãri în detaºamentele de muncã forþatã. fie prin publicarea unor volume suplimentare.n. susþinînd numeroase cursuri de muzicã instrumentalã ºi vocalã hindustanã. DEX-S) destabilizá vb. 5. 10 XII 65 p.lit.. hidrofinare.“ R.+ stabiliza. o formã de dezalergizare a liricii. cu replici scurte ºi intervenþii parantezate. v. 28 VII 73 p. eliberare– „Degajarea circulaþiei a devenit o problemã acutã odatã cu revãrsarea fluviilor de automobile pe marile artere ale turismului.f. ºi faza cînd el (ºi noi împreunã cu el) se dezînºalã (scuzaþi barbarismul). 2 (din destabiliza + -tor. IV –A readuce la realitate– „Ca în orice poveste artisticeºte reuºitã.] în prezent se aflã în fazã avansatã probele tehnologice la instalaþiile de cracare cataliticã. cf. iar la instalaþia de desulfurare gaze ºi recuperare sulf s-au obþinut primele cantitãþi de sulf.f.l. vestim.+ stalinizare) desú pl. fr...lit. cel mai tîrziu în primele zile ale lui septembrie..D. (livr.. (tehn. tocmai pentru a detensiona atmosfera. 1989) –A face sã se piardã stabilitatea– „Acum. cf.S. fr.f. I –A elimina sau a reduce tensiunea– „Fruntaºi ai opoziþiei [. engl. DEX-S) detensioná vb. desúuri s. DEX-S) detartránt s.“ Azi 22 VIII 90 p. „Cine a sancþionat grava acþiune destabilizatoare comisã de E. formatã din douã straturi termoizolante. –Pierderea specializãrii... Azi. «Desugrumarea» podului Coulonvrenière din Geneva nu s-a putut realiza decît prin construcþia unui alt pod [.V. (vestim.“ Cont. (com.m. o enciclopedie se dezactualizeazã mult mai repede.+ abur) dezactualizá vb.+ sugrumare// desulfuráre s. ºi 29 XI 90 p. –De detectiv– „Împletirea acestor grupe de probleme. eliberare– „Evoluînd în spaþiul dintre contemplaþia sentimentalã ºi cea problematicã.. deshabillé. ºi 30–31 V 92 p. termen folosit dupã dec. -oáre adj. a denumit acest platou deºertic «cea mai mare carte de astronomie a lumii». -ã adj.]“ Sc. de cîntece devoþionale din Bengali. De pildã. to destabilize. El este foarte conºtient de faptul cã «detribalizarea» este procesul necesar prin care þara sa.] «Deºertificarea» – un fenomen de ample proporþii.. 6 (cf. 2 (din des. DN3) detribalizáre s. Cotid. dessous) desugrumáre s.l.. (pol. DEX-S) destabilizáre s.) –Debarasare de influenþa nefastã a ideologiei lui I. „În ultima perioadã au fost introduse în uzina craioveanã ºase instalaþii de construcþie proprie pentru detensionarea mecanicã. termen des folosit dupã dec. 8 (din dez. adicã la 20–25 de ani. avem acele indispensabile douã etape: faza în care personajul se înºalã cumplit. Valeriu prin întreruperea nejustificatã a transmisiei în iunie ‘90?“ R. 5. fie în întregime. în general. sãruri minerale ºi apã.. DN3. 9 (din detectiv + -ist. 16 (din de.. ca. în dezabié.l. fabrica de hidrogen. 1989) –Pierdere a stabilitãþii– „În ultima decadã a lunii august.. 19 VII 69 p. 30 VIII 90 p. DEX-S) detaºamentíst s. 4.. ºi R..) –Acþiunea de neutralizare a produselor de ordin toxic– „Conþinutul mare în vitamine. 12 III 84 p. v. 26 IX 86 p. détromper) despãcãlíre s.. refl..“ R. –Readucere la realitate– „Întîi. fr. în orice poveste adevãratã. -ã adj. este însoþitã de relatarea. 5 X 77 p. devenite subit detaºamente de pedeapsã. „Spania este þara din Europa occidentalã cu cel mai mare risc de deºertificare [. prin vibraþii.. a pieselor din metal [. 20 VIII 90 p. (ind.S. 6 (din de[s]+ sonoriza + -ant.) –Ieºirea din raza de influenþã a URSS. (med.. „[. 1. 2 [ºi detoxifiere] (din detoxifica.l. vom fi martorii unei noi tendinþe de destabilizare a fragilei noastre vieþi politice ºi economico-sociale.] circa 150 milioane de oameni sînt ameninþaþi de efectele calamitãþilor deºertificãrii ºi secetei [. 19 V 93 p. 12 X 70 p.]“ R. 28 IV 78 p. 1 XI 73 p. (pol. 546) destalinizáre s. I (pol. 7 (din des.B. 5. ca ºi Africa.+ pãcãli. franþuzism) –Veºminte lejere purtate (de femei) în casã– „Alteori ceea ce se vede pare microscopic. 17 XI 78 p.] vom participa alãturi de ei la miting. Constructorii s-au angajat însã sã înceapã predarea – în mod eºalonat – din prima zi a lunii august. poate ajunge la un nivel superior. 31 VII 77 p.) –Descãtuºare. –Transformarea unei regiuni în deºert– „Acolo unde dispar pãdurile se instaleazã deºertul [. 21 (din des. –Înlãturare a aburilor– „«Dacia 1301» [. 6 (din de.“ R. désertification.f. 2. 4. 13 VI 84 p.f..“ Sc.. ca un vîrf de lance în opera ei destabilizatoare.] împinºi de fosta securitate înainte. 5–6 XII 92 p.B.l. (pol. fr.“ R. LTR.+ sovietizare) despãcãlí vb. DTN 1976.]“ Ad. inclusiv din argint.M. 8 (din deºert.. (franþuzism... de muzicã vedicã.+ alergie) dezasortáre s.lit. dupã fr.“ Luc. Apoi (despãcãlire de un tip foarte neobiºnuit) aflãm cã nici una din cele douã crime nu avea vreo legãturã cît de micã cu viaþa personalã. 23 (din detaºament[e de muncã] + -ist) detectivíst.l. inactual– „În secolul al XIX-lea ºi la începutul secolului al XX-lea era suficientã o enciclopedie la o generaþie. DEX-S) detensionáre s.. 4 (der.) –Eliminarea sau reducerea tensiunilor interne dintr-un material– „La Întreprinderea mecanicã Mîrºa se aplicã una dintre cele mai moderne tehnologii pentru detensionarea structurilor sudate ºi anume prin vibraþii electrice. DN3) deºértic.f. dévoilement) devoþionál.+ tribal + -izare) deváns s.“ Sc.. într-un stil vioi.f. 2 (din detensiona) detoxificáre s.f.l.“ R. 6 (din des. trebuind reelaboratã ºi reeditatã la 7–8 ani. DN3) devoaláre s. pare evident cã anumite grupuri de presiune cautã sã speculeze starea generalã proastã. 5.) –Detaºare.) –Acþiunea de a desulfura– „[. poezia Constanþei Buzea rãmîne elegiacã.. ci cu trecutul vinovaþilor. DEX-S) dezalergizáre s. 15 VII 74 p. 1 (din des. termen des folosit dupã dec.]“ R.. se despãcãleºte. DN3 – alt sens. din realitatea social-politicã ºi economicã de tip sovietic– „Desovietizare ºi rebolºevizare“ „22“ 45/93 p. «Nufar» detartrant (scoate piatra) de pe obiectele sanitare din faianþã. DEX-S) desovietizáre s. Stalin– „Necesitatea destalinizãrii PCB“ Ad. -ã adj.) –Substanþã cu proprietatea de a înlãtura tartrul– „Ministerul Comerþului Interior informeazã cã în circuitul comercial s-au introdus recent noi produse pentru întreþinerea curãþeniei: «Demar» – detergent pentru curãþatul ºi dezinfectatul vaselor ºi obiectelor sanitare (bãi. I –A deveni perimat.“ Sc.n. 1989) –Care destabilizeazã– „Acest hibrid este preluat azi de d-nii C. 5 II 85 p..).f. a calificãrii profesionale– „Specialiºtii ºi paradoxul. 5 IV 74 p. 2. –Care þine de practicarea unui act sacru– „Domnia sa este ºi expert în etnomuzicologie.“ R. A. v. o nostalgie a unui clasicism intangibil.l. 28 XI 91 p.+ actualiza.l.. ºi 27 XI 91 p.n. (tehn. captivant. la retragerea edemelor (umflãturile). cunoaºte foarte bine mecanismul administraþiei. 28 IX 91 p. 22 V 74 p.B.f.“ R. sã profite de ºovãielile guvernanþilor ºi sã destabilizeze þara.f.. ºi 15 IV 84 p.“ I. conflictul scheciului Tango. fig.lit. facilitatã de dimensiunile reduse ale capitolelor. désertique. care pînã la urmã rãmîne un pretext pentru a-l vedea pe F. despecializãrii. 1 XI 84 p. 6. distilat vid.n. „Magazinele I.]“ Sc.“ Sc.“ R. DEX-S) deºertificáre s.“ Sc. chiuvete etc. v. 20 I 90 p..lit.) –Lenjerie– „Cele mai noi desuuri din Franþa.desovietizáre • 79 • dezasortáre de sticlã desonorizantã. (circ. 13 XI 79 p. douã crime încep prin a se arãta încãrcate de motive personale.f. 5 (din dez. cu papion violet ºi pe A. déspécialisation. «Lux» pastã pentru curãþat ºi lustruit obiecte metalice.+ tensiona.

2 (din dez. dializzato. la circa 1 km în larg. –(Instituþie) în care se fac experienþe ºtiinþifice ºi se desfãºoarã practica studenþilor– „Au fost . ingeniozitate ºi e demnã de subliniat dezinhibarea faþã de vreo prejudecatã literarã curentã în ce priveºte limba. ADN (din fr. -ã adj. ceasuri. -ã urmãrea îndeajuns formarea sortimentului comercial. (livr. (tehn.] alimenteazã triviala voluptate de a-þi vedea semenul mînjit.. -ã adj..“ Sc.lit. au jucat un rol important tocmai în dezideologizarea literaturii. uneori sîrma nimereºte în tocãtoare ºi de aici.l. sticlei ºi marmurei deschisã la Bucureºti. cum îi spunem noi. 7 III 61 p.] cu pretutindenarii noºtri din Occident [..) –Lipsã de inhibiþie. 2 (din dez. 13 III 72 p.“ Sc. 22 XI 78 p. diaboliser) diafoníe s. 4 (din diamant + -at.l. dupã fr.“ R.] nu crede în valoarea esteticã a jurnalului intim. (tehn. scule ºi plãcuþe aºchietoare. 12 I 90 p..“ R. fr.l. I –A acuza. 6/95 p. (se) détromper) deznavetáre s. 6 (din des. e o lucrare care impune prin seriozitate. invitã specialiºtii interesaþi sã viziteze Expoziþia specializatã de diamante industriale. fr.] au considerat prin mai toate luãrile de poziþie cã relaþiile sexuale între persoane de acelaºi sex nu trebuie încurajate prin dezincriminarea lor.f. 3 (din dez.m. DEX. 9 (cf. 5 (din dializã. déséchouer..“ Sc. (cinem. înnavetare (din dez. -ã adj. dictaphone.) –Metodã de curãþare a sîngelui de produsele toxice acumulate ca urmare a unei afecþiuni renale. „Diaristul a început prin a-ºi evoca [.“ Z.l. la dezbalotare. 43/95 p. În principal. diariste – v. DEX. 2. 3. cf. fie scãderii izolaþiei între perechile unui cablu. 14 (din fr. Blocurile cu 11 nivele sînt construite din diafragme de beton armat. Pe baza a douã principii fizico-chimice – difuziunea ºi ultrafiltrarea – substanþele toxice din sînge trec în soluþia de dializã.“ R. ca niºte ace.f. désindustrialisation.l. ajunge odatã cu hrana animalelor în stomacul ºi intestinele acestora [. 1973 –A (se) readuce la realitate– v..m. (tehn.) –Magnetofon portabil care serveºte la dictarea corespondenþei– „Se pot admira. dialysé.. 8/95 p. I refl. „De ce o serie de intelectuali [. 21 I 71 p.] La ora cincisprezece dezeºuat».] ºi atîþia alþi interesanþi diariºti sau memorialiºti români. DN3) dezoxiribonucléic adj. 15 (din s. ºi 17 II 80 p. cele mai diverse maºini electronice de calcul. Dimitrescu în LR 2/62 p. „Aflãm cã perturbaþiile care dau curs speculaþiilor – în genul pãcãniturilor care se aud în receptor. a marginaliza– „Dacã în imaginarul popular faptul de a fi diferit faþã de alte categorii.“ R.“ Lit.f. 1983 (biol.]“ R.dezbalotáre • 80 • didáctic-experimentál. în lumea culturii se poate imagina o alteritate seducãtoare. diamanté. dictafoane. radiotelefoane. –O metodã de tratament a insuficienþei renale acute ºi cronice. 1.“ Cont.M.. scule diamantate. „În portul nostru maritim o navã a eºuat pe stîncile din dreptul localitãþii Agigea. DN3) diamantát. decriminalization. DEX-S) diaproiectór s. dialyseur. diaphragme.“ M.“ R. –(Despre carne) Din care s-a scos osul– „Carnea fiind dezosatã poate fi pusã direct la fript sau prãjit. 215/97 p.. metodele de barierã (prezervativ. Metoda presupune o circulaþie a sîngelui extracorporalã. PR 1960. Încercãrile echipajului de a dezeºua vasul cu forþe proprii au rãmas fãrã rezultat.+ navetã + -are) dezosát. tãiatã mãrunt. 15. Al. intrã în dializor. 13. V.“ Lit.“ Cotid.f..“ R.f. din it. Acesta iese din arterã cu un debit de 200 ml pe minut. magnetofoane.m.f. Eu þin întotdeauna sã-i fac pe actori sã vorbeascã în felul lor obiºnuit. 4 (din diaspora + -ean) dictafón s.. 10 VI 74 p.S.“ D. I –A înlãtura caracterul eroic– „Columbo reprezintã ºi el un progres în direcþia apropierii artei de adevãr. fr. spermicide). 4 (din fr. LTR. (med. DMC 1972) dezinhibáre s.. DEX-S) dezideologizáre s.) –A repune în funcþiune o navã eºuatã– „În jurnalele de bord de la cãpitãnie a fost înscris un fapt notat laconic: «Eºuat un cargou la mila 31. Le Monde 13 I 96 p. cu scãri interioare. „Iorga.l. ¨1.+ ideologiza) dezincrimináre s. DEX-S) diaríst s. 1972 –Acþiunea de extragere a obiectelor din navete– v. ºi Lit. 5. regr. diarista. intoxicaþii endogene. -ã adj. désoxyrybonucléique. dializor (din fr. DN3) dialoghíst.] matricea spiritualã. cf. prin introducerea masivã de soluþii care antreneazã cu ele aceste produse– v. 5. -ã adj. PR 1948.“ R. D. de prejudecatã– „Oricum. -ã adj. 13 VI 95 p.n. 10 (der.G. purtãtor al caracterelor genetice– v.) „Gama produselor foto a fost completatã prin asimilarea în fabricaþie a diaproiectorului «Diaclar» – aparat de proiecþie semiautomat pentru diapozitive încasetate ºi diafilme produse de studioul «Animafilm». 5 (cf. placã– „Pentru prima oarã în oraº. –(Bolnav) constrîns la dializã– „Costul anual al îngrijirii unui bolnav dializat – 12. 3.. Fl.f. 25 IV 77 p. –Persoanã care îºi noteazã într-un caiet întîmplãrile de zi cu zi– „[Lovinescu] nu are conºtiinþa unui diarist [. 4 VII 69 p. dialyse. alteritatea e conotatã negativ. acesta este format din douã compartimente – unul în care intrã sîngele bolnavului ºi un altul cu soluþia de dializã. 7 X 93 p.) –Aparat pentru efectuarea dializei– „–Aºadar [. 14 I 71 p. 5 (din fr. 15. 5 (din fr.. LTR. din neglijenþã. cf.Am. DEX. v. DEX. DN3) dezbalotáre s. 5 (din dia[pozitiv] + proiector. DEX-S) dezeºuá vb. v.. El dezeroizeazã cu o anumitã violenþã eroul clasic al mitologiei americane.]“ Cuvîntul 43/93 p. 13 II 85 p.l. diaphonie. 20–22/94 p.+ înºela. LTR. Lovinescu [. –Scãderea ponderii industriei în economia unei þãri– „[.“ „22“ 49/95 p. din dezeroizare. engl.l.. (jur.+ ideologi[e] + -izare) dezideologizát.. it. diarist) diarístic. –(Persoanã) Din diaspora– „O singurã eventualitate ar putea unifica fracþiunile românilor diasporeni [. 136. DN3) diabolizá vb.“ „22“ 49/95 p. iar electroliþii se echilibreazã între cele douã medii. 4.] Au avut loc douã congrese ale românilor de pretutindeni: unul la Mamaia [. (constr. numai cã baloturile de furaje sînt legate cu sîrmã. 12 X 70 p. –Propriu unui jurnal (intim)– „Consemnãrile sale diaristice [.. Un spaþiu aparte a fost rezervat bunurilor de larg consum: radioreceptoare miniaturizate sau nu [..) –Contraceptiv mecanic pentru femei– „În cazul în care femeia alãpteazã. DN3) diafrágmã s. apartamentele au fost proiectate pe douã niveluri. dictaphone. 9 XI 84 p. v.“ „22“ 37/93 p.. 1 X 76 p. –Scos de sub influenþa ideologiei marxist-comuniste– „Organisme tranzitorii ºi dezideologizate“ R. 4) diaríst. désossé.) –Autor de dialoguri (pentru filme)– „Care e «legea» unui dialoghist? –Sã-i cunoascã bine pe actori înainte de a le scrie dialogul. 7 VI 93 p. videotelefoane. 26 III 74 p. DN3) didáctic-experimentál.+ asortare.] diabolizeazã marile nume ale culturii interbelice?“ R... –Desfacerea baloþilor– „Vitele în ferme sînt furajate dupã principii moderne.] v-am ruga sã explicaþi la început ce este hemodializa.. 3 (din fr. (med. –Cum se realizeazã? –Cu ajutorul rinichiului artificial sau dializorului. 5 (din fr. DPN 1983) dialízã s.l.000 $.) –Prevãzut cu diamante– „PUBLICOM.m. dialoguiste. 6/94 p.“ R.+ inhibare) dezînºelá vb.+ industrializare. apariþiei altor convorbiri pe fir – se datoreazã fie deranjamentelor deja existente. CD. Comarnescu] trece în Italia ºi aici descoperã marea picturã. ilustrat de slãbirea ºi accentuarea vulnerabilitãþii structurilor productive din cauza hipertrofierii activitãþilor financiare. fr.lit. 3 (termen des folosit de criticul Eugen Simion. steriletul. în tulburãri ale echilibrului hidro-electrolitic ºi acido-bazic în insuficienþa cardiacã ireversibilã. automate cu felurite întrebuinþãri ºi alte mijloace moderne de telecomunicaþii. în eliberarea ei de orice servituþi propagandistice. 6 X 76 p. DN. –Propriu unui jurnal (intim)– „Precipitarea scriiturii diariste. dacã nu cumva e de-a dreptul diabolizatã. fr. DN3 – alte sensuri) dializór s.“ R.. separate printr-o membranã din cuprofan sau poliacrilonitril.] invitã specialiºtii români interesaþi sã viziteze Expoziþia de scule diamantate ºi din belbor pentru prelucrarea metalelor. totodatã. 1984 (med.].) –Scoatere de sub acuzare– „[. cf. metodele de elecþie (contraceptive) sînt: minipilula (pilula cu progesteron).. -ã s. DN3. dar hemodializa poate fi aplicatã ºi în intoxicaþii acute exogene cu substanþe dializabile. engl. Stilul jurnalului devine telegrafic.) –(Acid) prezent sub formã de nucleoproteine în nucleul celulelor. ora unsprezece [. dializantul intrã ºi el în dializor cu un debit de 500 ml pe minut. instalaþii de multiviziune.f.) –Planºeu. 2 (din dez. diafragme. 16 VII 93 p.f. Agenþie de publicitate pentru comerþ exterior.n.] s-a afirmat nu o datã cã în prezent are loc un proces de «dezindustrializare» a celor mai dezvoltate þãri. fascinantã.. (Termen folosit dupã decembrie 1989) –Acþiunea de înlãturare a ideologiei marxist-comuniste– „E. 204. vine în contact cu soluþia de dializã prin intermediul membranei.f. DT..l. BD 1970) dezindustrializáre s..+ balotare) dezeroizá vb. cf.“ Cont. Guþu Romalo C.. 20 IX 68 p. diaristul [P. turnate în cofraje metalice plane universale. sistem duplex. ¨2. 22 (din dez. care determinã fenomenul de diafonie (transferul cîmpului electromagnetic de la o pereche de cabluri la alta). PR 1953. 7/96 p. „Întreprinderea sovieticã de comerþ exterior [. competenþã. „Din Franþa. Niculescu în Ap. I (mar. 2 (din fr.lit. 13 (din diarist + -ic) diasporeán.-ã adj.“ R. ºi N.“ R. -ã adj.. DEX. DN3 – alte sensuri) dializát.. despãcãli (din dez. 26 X 94 p. americ.“ Sc.l.

diploïde. G. digicasetã (din fr.“ R. obþinerea unor soiuri de pepeni verzi. se spune despre nou-nouþã. de la Institutul de fizicã al Academiei.l. prin relaþiile ºi survenitã brutal nu constituie doar o împlinire a visului profetic...) –Dificil– „Veºnicele întrebãri aratã un buletin de analizã ieºit de la laborator. 5 XI 84 p. fie prin purtate. –Calitatea de a fi direct– „Directeþea textului. reprezintã adevãrata putere din România. 2 din Alexandria.“ Luc. 9.D. publicarea unei multe accidente provocate de dioxinã în Europa. pune problema unei schimbãri radicale a tehnicii de conservare a diplomomanie 1981] (din diplomã + -manie) peliculei cinematografice – fie prin transformarea imaginilor în diplomát adj.l. dr. ¨ 2. este articole de marochinãrie.. care nu admite decît douã stãri– „Se birocraþiei“ Alianþa civicã 7–13 V 92 p.“ Sc.l.) –Substanþã chimicã puternic toxicã– „Biroul internaþional al muncii (B. opere într-o formã redusã– „N-ar fi exclus ca astfel de seriale sã nu fie „În Brazilia. 8 (din n. ºi Sc.“ R. de unde l-au luat cu produsul pe care îl desemnau: un sos calcule de la cele mai simple la cele mai complicate. DN3 – alte sensuri) cele mai mari din lume. diplomanie afiºaj digital – o inovaþie consideratã revoluþionarã în tehnica directéþe s. digiscóp s. v. 19 XI 78 p. DT. -ã adj. L. al întregii naraþiuni: vis sau realitate?“ R.]“ Sãpt. diossina. PR conþin ierbicidele depozitate în apropiere de barajul Tucurui..n.I. 9 X 76 p. ar putea provoca moartea mai multor zeci de digicasétã s. este asemãnãtor unui DC) casetofon obiºnuit ºi conþine o claviaturã de comandã cu zece clape dip s. DN3. CD. proprietãþi organoleptice modificate. unul din 1949. 60. ¨ 2. –Tip de dig care închide sau abate apa– [. –Element numeric distinctiv– „Doctorul B. astfel cã se pot omologa simultan timpurile rea.) a comunicat cã înainte de binedigului-batardou.) „Dupã ce v-am lãsat sã gustaþi salatele pregãtite cu pentru scrierea în Braille. -ã • 81 • directocrát înfiinþate staþiuni didactice-experimentale pe lîngã Institutele agro. dirijorale. 2 (din fr. 7 (din dietã + -ar) dificultós. DN3 – alte sensuri) dificultuos] (din fr.) –Privitor la dietã– „Încã o datã. BD 1970. DPN 1976. foarte bun (din fr. digital.. minutele directitáte s. La Paris a fost prezentat milioane de persoane. prescurtare– v.n. DEX-S) 30 I 75 p. DN3 – alte sensuri) patru operaþiuni. adj. ajutorul unor caractere (în general cifre) mobile– „Ceasul este de tip El ºi-a luat diplomatul la ora 16. o istorie dilematicã a literaturii dramaturgice româneºti de-a de afaceri în societãþi private. 1978 –Care foloseºte pe mãsurã ce înaintãm în analiza propriu-zisã.f. mecanismele clasice fiind înlocuite prin 28 V 71 p. 2 [ºi exagerat diminutivele– v. 7 X 76 p. dilogie. dileme– „Moartea ni se permite barbarismul). v. (alim. „E controlat portbagajul. diminutif. nomice din Bucureºti. DEX.f..lit.) „Academia i-a decernat premiul C. digest. Digicaseta poate fi cuplatã cu un dip-uri. 11 V 84 p. cu galeria noastrã. 17 II 67 p.. 14 II 85 p.] apreciazã cã dioxina pe care o decît niºte «digesturi» [.f.. DHLF 1960..]“ I. 2. deveniþi patroni sau acþionari principali. 4.. care indicã nu numai ziua..“ R. 6. cum este autorul [. DN3 alte mai ales din punctul de vedere al noilor prevederi dietare.“ R. ºi electronitã [var. 4 (din digicasetofón s.n.]“ R.lit. precum ºi un mic tablou de afiºaj în care vinegrete. v. 5 (din fr.“ R.“ Sc. aruncã un tulburãtor semn de întrebare. ºi Internet. (biol. DEX. digi[t] + sãmînþã. 28 fr. el poate înregistra. ºi alcoolemie. prototipul unui aparat care permite citirea ºi scrierea în alfabetul 6 [var. au fost înregistrate mai dígest s.f. „Pe tunel) ºantierele sistemului hidroenergetic ºi de navigaþie «Porþile de Fier II» constructorii au repurtat un nou ºi semnificativ succes: închiderea dioxínã s. Pînã în atletism. –(Despre serviete. 8 VI 93 p. dip) nevãzãtori– v. Aici o valizã diplomat în sint. 10 I 78 p.“ Sc.lit. (chim. ºi minitelecomandã (din [servietã.) –Propriu poetului (Mircea) Dinescu– haine de piele ºi materiale sintetice tip silur ºi difur – a numeroase „Exilul dinescian este exilul poetului romantic în finalul piesei sale în care îngrãmãdeºte toate imaginile frumoase. „Antrenorul Naþionalei a ascultat de sistemele sau aparatele care afiºeazã datele în mod discontinuu. 8 VI 84 p. profesor de biologie firmã suedezã ºi îndeplineºte funcþia a. difficultueux. 30 XI 73 p. în ºi secundele.“ R.m.“ R.a obþinut încã peste 30 hibrizi triploizi ale cãror fructe sînt lipsite de lizate la 10.n. XI 73 p.. digicassette) de pus în salate în locul simplului untdelemn. -ã adj. Iaºi. a intrat în etapa finalã de execuþie. se obþin pepeni hibrizi fãrã sãmînþã. PR 1949. Seche în LR 1/60 p.f. TDE. timpurile obþinute de cinci participanþi la un concurs de aceºtia. DN.dietár.n. 6.pr. Pãgubaºul.n.03. ºi Sãpt. Radu.inv.. prin influenþa pe care o au.n. ¨ 3. 17 (din engl. 2 II 78 p. a bucate deþin primul loc [. –Greoi– „Din ce în ce mai dificultuos devine limbajul criticului –Abreviere. 5 (din didactic + experimental) dilogíe s. în engl. în albia Dunãrii. 12 (din direct + -itate. experimenteazã din anul 1974 încorporate minuscule unitãþi de memorie. (lit.lungul unui secol [. dilémmatique. 11 IV 71 p. care i-a strigat: «Dinu huidu-hu. asezonat cu arome picante.. (ironic) –Mania diplomelor– „Diplomania. trilogii ºi cicluri apariþii. „Cartea este.“ Sc. ia-þi valiza ºi te du!». aflate adesea în concurenþã cu . –Binar. 29 V 86 p.S.n. pentru componente ale Sistemului hidroenergetic ºi de navigaþie «Porþile de cercetãrile sale asupra diodelor-tunel.) „Aparatul numit «digiscop» a fost produs de o un set dublu de cromozomi asemãnãtori– „A. În partea dreaptã a instrumentului se aflã un minicalculator cu DN.z. 6. cinci cronometre... dar ºi luna 79 p. cum se numeºte aparatul. ceea ce oferã posibilitatea efectuãrii unor americanã.“ Sc. 5. dioxin. 9 (din direct + -eþe) circuite electronice. s. (tehn. 19 XI 77 p. –Operã (literarã) în douã pãrþi– „«Romantica» [.) ¨ 1. menþinînd caracterul dilematic Ce sînt directocraþii? Ei sînt [. ¨1. cãrþile de mai degrabã titlul unui proiect de mai mare sau mai micã anvergurã.l. a obþinut trei linii diploide ºi patru linii tetraploide. guvernul statului Para [. (americanism) –Rezumat (al unei cãrþi).) –(Despre celule) Care posedã.“ Cont. este posibilã interconectarea a douã.] Numai în ultima lunã am înregistrat 8 noi cãrui intenþie nu mai surprinde la autorul unor dilogii. Din concomitent. contractarea – pe lîngã elegantele dinescián. 3 (din dig + batardou) cunoscuta dramã petrecutã la Seveso. 3.“ Cont. 19 X 79 p.) –Casetofon care poate fi utilizat de engl.l. trei sau prezent. „Ceasurile de mînã de tip nou cu diplomomaníe v. E un cuvînt împrumutat de occidentali din bucãtãria calculator de buzunar. ori avînd interese principale de fapt. 6. repezi cãderi ce sînt expresive prin directitate ºi limpezime. -scop “care examineazã“// diplomaníe s. 11 X sensuri) diminutív ¨ 1. minutarele prin cifrele care indicã orele. cf. DN3) difúr s. ¨2. 11 VIII 77 p.) „Digicasetofon.] este dietár. DEX.f. articulatã exact. boalã a digitál adj. –Simplitate– „Fraza e stãpînitã. v. 6 bazat pe o componentã de lapte.“ R. s.T. 4. (cib. 1.“ Cont. 1975 (tehn. 11 (din fr. 15 sau 20 de sportivi. de diplomaþi– „Frumoasa servietã «diplomat» descompunerea lor în semnale digitale care pot fi recompuse cu aparþinea nimãnui altuia decît celui care întrebase. aceºti directocraþi (dacã dilemátic. capacimetru (din engl. dar rãspîndit din 1945. în Italia. v. construcþiei centralelor electrice ºi a barajului deversor. Din aceºtia patru «digiscoape». valizã ca de] diplomat.]“ R. ºi anul.C. amplu discutate în rubricile de recenzii ale presei de mare tiraj. 28 ajutorul unui fascicul laser.“ R. 1995 6. obiective Miclescu conf. v.. de pildã..f. 16 XI 78 p. 23 II 76 p.n. prin hibridãri.l. 4. toate ideile sale. 2. ºi adidas exilul poetului contemporan în fiecare poem în care cautã sã se explice dig-batardóu s. 19 VI 75 p. 9 VI 79 p. Digicaseta. în mod normal. 21 IV 84 p. 8 (din diodã + Fier II». (livr. apãrut în 1938. construcþiei ceasornicãriei. Timiºoara ºi Craiova. –Care provoacã nedumerire. DEX-S) directocrát s. 84 p. Cluj-Napoca.. (tehn. 6 //din engl.l. totodatã.“ As 139/94 p. -ã adj. DN3) gr.“ R. în care se demonstreazã dificultoase din interviurile gazetarilor [. ca de altfel ºi calendarul.B... digicassetophone) diploíd. (tehn. 14 IV 73 p. -oásã adj.] Sper cã voi avea curînd – negru pe alb cã douã ºarje de «Supco» (fidea cu pui) avînd diminutivul dupã o sistematicã organizare a activitãþilor mele directoriale – toatã de fabricaþie 25 B3 ºi 26 B3 – au – conform expresiei în vigoare – liniºtea necesarã activitãþii mele solistice. incinta destinatã diódã-tunél s. 10 X 73 p. „Aceºti directori-patroni. afiºaj digital –Prin opoziþie cu analogic.l. -ã adj. valize) De tipul celor semnale video înregistrate pe bandã magneticã. la origine. 28 IX digital.“ Luc.. diploizi ºi tetraploizi.“ Ev. Braille.] directori la întreprinderi de stat. fr. (alim. 5. „Consemnãm. ci controlul pe care îl exercitã. acum vã sugerãm sã le încercaþi pe cele amestecate cu apare în relief textul scris sau citit. fetiþoasã (formal din fr.lit. 3. dioxin] (din engl. Mai ales XII 75 p.. Avînd la ªcoala generalã nr. LRC II 177) PR 1968. s..“ Sc. it.l. v. Dinescu + -ian) „Digul-batardou care va separa. În acelaºi timp.

DMC 1978.. viitorologul.. Prezintã F. „Avem nevoie.“ Lupta 7 X 93 p. 19 VII 79 p. DN3. directocraþii (cum fericit i-a numit pe patronii fabricaþi prin rapt ºi corupþie comentatorul revistei «22».B. 15 VIII 76 p. „Discofonul înseamnã. -ã întreprinderile de stat respective.z.f.L. 2.. fr. a imprimat recent.lit. ºi telefon. PR 1930.“ Fl. „Din casa profesorului au dispãrut dischetele de computer. cotaþie [pron. discogét] //din disc + engl. fr. „De curînd a apãrut.l. dansatoare disco. cîntãreaþa I. DN3) dirijíst. intrat zilele trecute în magazine. -ã ¨ 1. 4. 24 VII 93 f. ºi Pr. 7. „Ziceam amîndoi cã un director-actor poate fi tentat sã-ºi croiascã repertoriul pe talia proprie ºi de aceea aþi hotãrît sã vã refuzaþi acestor ispite. –Stabilirea unei direcþii. aparþinînd disidenþei– „Literatura disidentã are o .B.R.“ R. (av. ºi destinatã transportului de persoane pe distanþe scurte [. v. 26 III 81 p. – steaua cea mai strãlucitoare a muzicii interpretative româneºti.. adãpostind în prezent o berãrie cu 115 locuri. Disco-ghid-rock.“ Ev.f. rãspîndit din 1940–45. remarcabila carte Disco-ghid-rock de Daniela Caraman Fotea ºi Florian Lungu. la «Electrecord» al treilea disc-recital... disketta. dirigisme. PR 1962.“ „22“ 22–28 VII 93 p.) „«Discoralul». 22 VI 79 p.“ I. 8 (din disco + ghid + rock) discoenciclopedíe s. 3.“ „22“ 44/95 p. 24 II 75 p.TV 16 XII 78 p. 13 (din director + -crat.inv.n.f.l.f. –(Folosit cu sens pozitiv dupã decembrie 1989) De disidenþã. 18 XI 83 p. care aplicat la carburatorul automobilului asigurã o economie de benzinã de 11 la sutã. dirijismul fac ca principiile enunþate în continuare. 147/95 p. DN3) discorál s. DN3. 14 XI 69 p. cititã. –Stare lipsitã de confort.TV 11 IV 78 p. 7. profesorul este numai proful (sau profa). 10 II 79 p. neplãcere– „Rãspunsul rapperului nu a întîrziat sã vinã: el i-a cerut surorii lui Michael Jackson sã facã dragoste cu el..l. jet// disconfórt s.“ R. explicaþii ºi note. 4. dar nu dupã 40 de ani de economie hipercentralizatã. DEX.?“ Sãpt. L. directionner. 21 IV 72 p. 28 I 92 p. 12. de acel prim Consiliu Naþional al Frontului de dupã revoluþie. 2.n.] dirijismul poate fi acceptat parþial într-o economie de piaþã normalã. moºesc cu rîvnã la naºterea dramaturgiei maghiare contemporane. 8) dirijísm s. 8 XI 90 p.. compartimentul rock tinde sã devinã un apelativ al contextului muzicii uºoare contemporane. ºi Sãpt. –Disc reprezentativ pentru un cîntãreþ– „Acum se pregãteºte un disc-medalion ce va înregistra piesele sale de succes. luptãtorul demn ºi neînfricat pentru libertate. cf. Dupã cum mãrturiseau dotaþii autori.“ Luc. (muz. DN3. a unei orientãri– „În direcþionarea repertoriului. DEX.] Capacitatea «discojetului» este de douã persoane. dirigintã– „Ce pãrere are [. disco. minivacanþã.n.B. americ. v.“ R. discographie. ºi nu fãrã nostalgie.) –Suport magnetic amovibil capabil sã stocheze ºi sã reproducã informaþiile depuse cu ajutorul computerului– „Vînd dischete [.m. 4 VI 77 p. Este vorba de un mic aparat numit «discoral».lit.“ „22“ 1–7 IV 93 p. cuv. (inform. drept condiþie prealabilã în schimbul disconfortului unui test SIDA.f. „[. „Un nou disc-recital de arii din opere îmbogãþeºte seria celor apãrute anterior ºi dedicate vîrfurilor scenei lirice româneºti.l. de Bee Gees. 19 IX 75 p. 5 V 79 p. 1993 –Persoanã care este în acelaºi timp director ºi patron– v.. disco etc. –Titlul unei emisiuni radiofonice care îºi propunea sã fie o enciclopedie a muzicii înregistrate pe disc– „Discoenciclopedie – prezintã Florian Pittiº. DN – alte sensuri. PN 1987) dísco s.P. pe viu. Th.P. 5.l. –Disc care conþine o lecþie– „Mapele celor trei discuri-lecþii vor fi însoþite de ilustraþii.“ Pr. dirigiste. 7. ºi dirijist (din fr. amatoare de Beethoven. Pentru a suna pe cineva. „«Rugãciune pentru un disc-jokey» de Dumitru Radu Popescu. împreunã cu toþi membrii trupei.. 7 XII 93 p. pãstrînd cadrul societãþii capitaliste. adicã acei oameni care avuseserã îndrãzneala sã-l înfrunte pe faþã pe Nicolae Ceauºescu. LTR.“ I. englez) –Reducere de preþ pentru un cumpãrãtor anumit. 5 X 67 p. fr. it. 6 VII 81 p. engl.. 5. Acesta este numele unei mini «farfurii zburãtoare». 23 XI 78 p. 7 (din engl. 10 II 78 p. 7.R. „Dintre toate cîte a fost matematicianul de excepþie ajuns la multidisciplinaritate ºi la filosofia ºtiinþei. de jogging. (tehn. creaþie a analistului politic Andrei Cornea) diréctor-actór s.f. susþinutã – muzical.m. rockotecã (din fr.l. 270.“ As 138/94 p. p. 14. DEX-S) disco-ghid-róck s. Un atelier din Grenoble a anunþat cã va începe aplicarea descoperirii inginerului francez R.] în incinta ºtrandului studenþesc Tei ºi-a început activitatea o altã discotecã. reggae.“ R. 6 II 81 p. -ã s. Seche în LR 3/77 p. „Discoenciclopedie. DEX-S) direcþionáre s. adj. este de ajuns sã formezi pe claviaturã numele persoanei respective. ed. în cadrul Editurii Muzicale. Dirijismul dupã dirijism este la fel de ineficace ca ºi dirijismul în recesiune ºi duce la o economie care trãieºte practic sub perfuzie.D. 28 I 74 p.f. (muz. Hristea în R.n. 7. ºi maxiºah (1970).f. 5 (din engl. „[.R. îºi asumã conducerea economiei– „Controlul. opozant– „Ne amintim cu toþii.) –Înregistrare pe disc– „O crizã a discografiei?“ Sc. 19 IV 79 p. concomitent.) –Colecþionar (amator) de muzicã înregistratã pe discuri– v. politologul [. –Disc care conþine un recital– „O îndrãgostitã de folclorul oltenesc. s.l.Am.. uneori.. I 1974 –A orienta– v. DEX-S) discojet s. (ec. -ã adj.“ Sãpt.m. 2 (din direcþiona) diríg.“ D. „Guvernul cãruia îi e atît de drag dirijismul. DN3) discofón s..“ I. DN3) disc-jokey s. ateistã sutã la sutã. BD 1966.. 4.“ R..“ Sãpt.l. fãrã îndoialã. care a fost supus unor lucrãri de reamenajare.M. dirig[intã].“ R.. ºi tînãrul regizor principal K. Th. ºi R. Cornea) cocoþaþi în fotoliile politicii guvernamentale româneºti. „Dupã Revoluþie. 15. –(Folosit cu sens pozitiv dupã decembrie 1989) Persoanã cu opinii opuse celor ale regimului totalitar.K.. din care fãceau parte majoritatea disidenþilor. „[. 7 (din fr.n. PR 1975. 5 (din fr.n. diriginta este diriga sau dirigul evident pornind de la abrevieri. americanism) –Prezentator de muzicã. 2.“ R. de coafurã «afro» ºi de expresii «pe radical».“ Cont. în acest an)“ Sãpt.. ºi agendã cu numere de telefoane. tip disco.TV 10 XI 75 p. 1 (din disc + lecþie) disc-medalión s. construitã de profesorul P. o discotecã cu 140 de locuri.“ R. disk-jokey. (muz. disquette. 14 XI 62 p.m. 13 (din disc + medalion) disc-recitál s. a II-a revãzutã ºi adãugitã.“ Pr.] diriga a respins cu fermitate aceastã ipotezã [.lit. 27 III 78 p. DEX. 5 (din disc + recital) dischétã s.. bineînþeles – de cãtre disc-jokey-ul B.. 23 //din disc + -fon// discografíe s. disc-jokey. hobbyst (din fr.]“ Caþ. „Dan Deºliu nu mai era demult doar poetul oficial al comunismului românesc timpuriu. disc-gióchei] (din engl.. atestare din 1969. Hristea în R. ºi de puþin divertisment ritmic – ºi o dozã de muzicã disco ne bine dispune oricînd. 20/95 p. directocrát (din director + patron) direcþioná vb. colá (din direcþie + -ona.) –Sistem în care statul. fr.“ I. îmbrãcatã în trening fiindcã «blugii nu mai sînt la modã». de obicei într-o discotecã– „[. 17. Principiul aparatului este urmãtorul: el opreºte debitul de benzinã ori de cîte ori conducãtorul auto ridicã piciorul de pe accelerator. v. „Topuri separate? Adicã de hard.]“ R.. (lb. (ec. a apãrut o specie economicã amfibie ºi anume directocraþii. al elevilor) –Diriginte. sã nu fie decît principii. 28 IX 84 p. o cofetãrie cu 120 de locuri. 9. (muz. 7 XI 76 p.]“ „22“ 1–7 IV 93 p. v. engl. diskette.l.diréctor-actór • 82 • disidént. 6 (din disco + enciclopedie) discofíl. arg.. ºi prospectologie.F.lit. 7.) –Gen de muzicã modernã.“ R. devenise disidentul lucid ºi îndrãzneþ faþã de comunismul tîrziu (ºi întîrziat al lui Ceauºescu).n. în faþa camerelor de luat vederi. 28 VII 67 p.m. DMN 1965. 1...] ceea ce va dãinui mai mult din el va fi. VRC 279.lit. unele corecte în esenþã. 1993 (ec. 31 XI 79 p. BD 1967.) –Referitor la dirijism– „Obiecþiile la aceastã concepþie dirijistã sînt douã: dirijismul este absolut ineficace [.E.n. disidentul. „Pe A.“ Sãpt. de dans.“ R.“ Cinema 4/74 p.. 2.m. DEX-S) discount s.] diriga?“ Sc. DEX. Ei sînt directori de unitãþi productive de stat ºi în acelaºi timp sînt patroni sau membri în consiliile de administraþie ale unor societãþi private. discophile..M. „Între ei [elevii]. 6 [pron. discomfort.lit.B.] o Samanthã feministã cu menajamente. 7 [pron. spre a se deosebi de muzica uºoarã de facturã tradiþionalã.. –Director de teatru ºi în acelaºi timp actor– „Directorul-actor K. 8 (cf. 6 (abreviere din dirig[inte]. d-l A. 19. „Daniela Caraman Fotea. discáunt] disidént. discoteca. în discoteci– „G. 13 (din director + actor) diréctor-patrón s. nu l-am gãsit încã pe un disc-medalion (pe care îl vom avea. „La ASE – ofertã tentantã: agenþie de turism angajeazã disk jokey.. Cronicizeazã criza. [. totuºi. adj. 18/78 p.] premisa acestor cariere îmi pãrea a fi detaºarea lor de «rechinii» ºtiuþi de toatã lumea.) –Loc în care se ascultã ºi se danseazã dupã muzicã modernã înregistratã– „Vizitatorii gãsesc reîntinerit ºi Cazinoul din Mamaia. DEX-S) disc-lécþie s. v. discotheque. cuv. it. v.“ R. 13 IV 93 p. 4.“ Cont. -ã s. acoperã cîteva secvenþe antrenant incantatorii. ¨ 2. D. americ. în anumite condiþii de achiziþionare a mãrfii– v. 1979 (muz. 29 X 91 p. discothèque. Florian Lungu.) „Discojet.n. 6 discotécã s.

“ I. 14.“ R.P. 1 (din dovadã + tip) dozatór s. (med. portelicopter (din fr. 27 – atestare din 1969. DN3) dóping s. meci-ºcoalã (formal din fr. cãmine pentru tineret.f..Tr.l. Constantinescu în LR 1/73 p. 61.n..l.“ R.f. adicã instalarea stãrii de disproteinemie. a volumului lui Mihnea Gheorghiu: «Teatru» [. 8 XII 78 p. DN3. 3 documentaríst.] electronice de calcul «Varian-72».“ Sc.. 5 (din fr. Seche. 3 XI 78 p. L. Surse demne de încredere au informat [.n.“ R.D. ºi toxicomanie (din engl. DN. DMN 1969. „Ciobanii înveºmîntaþi în djellabe mã opreau ca sã-mi cearã o þigarã. divisionnaire. are încredere în forþa documentarã a realitãþii. 22 XI 93 p. –Aparat care dozeazã– „Sesizînd cererea pieþii.“ dosariádã s. „Lucrarea se referã la miºcãrile dizidente. [X] dragheazã ºi este mulþumit de izbînzile sale sexuale.B.“ Sc. staþionar ºi staþie de salvare– „[. –Atitudine politicã opusã celei oficiale. 2 VIII 77 p. avînd alãturi un teleimprimator terminal [.) –Substanþã stimulatoare. LTR.disidénþã • 83 • drámã-spectácol atitudine deschis opoziþionistã faþã de puterea comunistã. 5.lit.l.m. 277/1979. D.“ Luc.]“ R. DN3. 12 VII 74 p. –Stabiliment medical cu dispensar. 238. DN3 – alte sensuri.z.) –Învelit în glazurã– „Un alt medicament natural este polenul «drajefiat» care prin caracteristicile sale curative este întãritor. 7 (din fr.) –A agãþa (de obicei femei)– „În Franþa.“ Ad. a dovezii-tip care atestã executarea verificãrii. 3.f. 21 I 78 p. v. 5001» care oferã o serie de avantaje în raport cu maºinile obiºnuite. Il..M.. I (franþuzism. 140/95 p. „Ravagiile dopingului în lumea ciclismului profesionist. 28 XII 93 p.“ R. 29 X 66 p. DN. instrumentul poate înregistra zgomotul la care este supus purtãtorul sãu. dosimètre.] personalului rãmas. 10. Dimitrescu în LL 10/65 p. ºi agent de influenþã. D. prin lansarea unor dosare de securitate reale. 4 (din dolar + -izare) dopáj s. la cererea organelor de control.m. douã rezultate au fost anulate. DN3) dolarizáre s.) „Dereglarea echilibrului proteinic.. ºi bancã (de informaþii). –Concediat– v. DTN 1973. 143/95 p..“ Ev. Textul dactilografiat apare pe display – un ecran asemãnãtor celui de televizor. 8 XI 90 p... DEX. 1975 (chim. –Dramã reprezentatã într-un spectacol– „Vom începe cronica de librãrie anunþînd apariþia. Fl. un club ºi un dispensar-staþionar-salvare. documentariste. v. 4 (dupã fr. 1. (farm. 30 XI 77 p. draguer. doc. 2. DN3) drajefiát.B. dragueur. 5. DN3) dopánt adj.“ R. –Concediere– „Prin disponibilizãrile de personal efectuate fãrã nici un discernãmînt. –Autor de filme documentare– „A. 29 X 95 p.. DMN 1955) dopáre s. în Ed.“ R. 5 (din drajefia..l... DFAP 1978) drágã-aspiratoáre s. (tehn. 30/93 p.f. DTP) dragór s.z..“ R. DN3) disidénþã s. „Pentru prima oarã în istoria acestei competiþii s-a înregistrat un singur caz de dopaj: cel al jucãtorului J. apã acidulatã ºi esenþe de bãuturi– „Bãuturile de la dozator au un gust execrabil.“ Lit. –Dramaturg care este în acelaºi timp actor– „O piesã istoricã ºi un dramaturg-actor. referinþe etc.f. D. 40 un grupaj de interviuri pe tema dosarelor candidaþilor propuºi de lucrãtorii din Televiziune pentru a-i reprezenta în Consiliul de administraþie. cf. it. Multe autostrãzi din Moscova au o culoare mai deschisã decît cea obiºnuitã.lit.. DEX-S) distonocálm s. 1 IX 77 p. 10 (din it.“ I. 2 (din disponibil + -izare) disponibilizát. L. 15 X 93 p. Aceasta se datoreºte dorsilului – un material din cristale de sticlã introduse sub formã de granule în asfalt. încasãrilor ºi depozitelor financiare în dolari– „Oprirea inflaþiei ºi a dolarizãrii“ R. 1989) –Manipulare a celor cuprinse în dosarele securitãþii sau ale altor instituþii– „Dosariada din august. v. (chim. de ordinul trilioanelor de dolari.f. 1974 (mar. 20–22/94 p. 6. de obicei la cadrele unei instituþii– „S-au dat la ivealã dosarele Securitãþii. ca urmare a faptului cã doi jucãtori au folosit dopajul.“ Sc. dragare. dissident. ¨ 2.l. (farm..n. la diferite personalitãþi proeminente ale rezistenþei est-europene. Plasat astfel foarte aproape de canalul auditiv. 17 VI 95 p.“ Cont.“ D. 23.lit. în care s-a vorbit de un doping ieºit din comun. a cãrui fabricaþie industrialã va fi asiguratã de Întreprinderea de medicamente Bucureºti. DEX. 4. «Dosariada RTV».. fotozaþ [pron. ¨ 2. 23 IX 70 p. doping (din fr.) –Navã specializatã în cãutarea ºi ridicarea minelor submarine– v.lit. Seche în LR 1/60 p. 29/93 p. aflate într-un dosar.f. DMN 1965.“ Sc. –Persoanã care se ocupã cu documentarea ºtiinþificã într-un anumit domeniu– v.n.) „Ieri.) „Un nou tip de dozimetru pentru mãsurarea zgomotului în industrie a fost pus la punct în Suedia. 15 [ºi dizident] (din fr.l. 23 V 85 p.) „Ulcetamid este un nou medicament original românesc.“ I.) ¨ 1. DEX.5 g. 1.B. 5. PR 1954. –Rapoarte. Sînt vizaþi lideri ai opoziþiei ºi ziariºti independenþi [. djellaba. pentru prima datã am jucat ºah la teleimprimator. –Instalaþie cu ajutorul cãreia se amestecã.f. DN3 – alte sensuri) djellába s. -ã s. 34/95 p. 5 (probabil cuv. 16 XII 96 p. 19. este indicat în tratamentul ulcerului gastric ºi al ulcerului duodenal. suspendat pe un an.“ R.] avea la dispoziþie o mare cantinã-restaurant cu sãli de mese în anexele sociale ale halelor.“ Ev. 5.. s-a ajuns la suprasolicitarea [. –Dovadã standardizatã– „Dupã 30 septembrie autovehiculele nu vor avea drept de circulaþie fãrã prezentarea. 5 (din dramaturg + actor) drámã-spectácol s. Eminescu. DTP. displéi] (din engl.“ Mag.n. „Disidenþa lui [a lui Dorin Tudoran] pe vremea lui Ceauºescu s-a nãscut din consecvenþã. display. DEX. 6 VI . capabilã sã aspire cîteva tone de nisip pe orã. DEX.“ Cont. opoziþie– „Unii nu fãcuserã niciodatã politicã decît în mãsura în care disidenþa ca atare fusese o atitudine politicã. X are un dosar bun/rãu. DN3) dispensár-staþionár-salváre s. -ã adj. (ec.f. (tehn. care a fost nevoit sã preia sarcinile celor disponibilizaþi. „Nu va fi niciodatã o dosariadã a oamenilor politici.] vinde prin licitaþie publicã autoturisme [.n. uºurînd asigurarea preambalãrii mãrfii.l. Cu acest prilej. –Dezacord– „Mînãstirea Vladimireºti [se aflã] mai demult în disidenþã faþã de conducerea bisericeascã. (fiz.) „Doparea (stimularea artificialã a organismului prin intermediul unor medicamente) este ceea ce «L’Express» numeºte «cancerul sportului». 1 (din dispensar + staþionar + salvare) display s. fig. 10 XI 61 p.“ R. v. PN 2/79 – exemple din 1969. 7 VIII 67 p.“ R. doping. în evocãri cu timbru personal. are forma unui arc de cerc ºi se adapteazã la urechea purtãtorului.“ R. TDE.“ D. ºi mineriadã (din dosar + -iadã) dovádã-tip s. Uriþescu CV 45–46. 11 I 78 p. 5.) –Administrarea unor substanþe chimice stimulatoare care dau provizoriu forþã– „La actualele campionate mondiale de hochei din Finlanda. v.f.) „Autostrãzi din sticlã. PR 1949. dissidence.f. Un produs nou vor fi ºi dozatoarele ºi alimentatoarele pentru magazinele alimentare. 19 X 77 p. împotriva unei maºini [.n.“ R. arab) –Hainã cu mîneci largi ºi capiºon. dopage. „La New York existã deja un display electronic care aduce permanent la zi cuantumul uriaºei datorii publice a Americii. 2 (din diston[ie] “tulburare de tonus“ + calm[ant]) divizionárã s. DTP. are loc în anumite stãri fiziologice. disponibilizare (din disponibil + -izat) disproteinemíe s.lit. 4 IV 85 p.l. DEX-S) dramatúrg-actór s.J. DEX-S) dragá vb.l. 5. (tehn. 29 VII 63 p.“ R. 18–19 VII 92 p. în loc de pietriº.) –Dragã cu funcþie de aspirator– „O dragã-aspiratoare.) –Efectuare a plãþilor. De dimensiunea unui dulap mediu. care cîntãreºte 13. ¨ 1. s-a reamintit un caz. este o documentaristã convinsã. DN3) dorsíl s.f.. DN. rus.. 3 (din dopa. în special sub regimurile totalitare. dr. „Sub un titlu cît se poate de sugestiv.“ R.l. autor ºi al produsului Distonocalm.“ R. realizat de prof. fr.] reunind douã dintre dramele-spectacol ale unui autor îmbinînd cu subtilitãþi rafinamentul informaþiei ºi adresa socialã. (tehn. (Haiti). toxicomanie (din fr. dysprothéinémie. 27 VIII 75 p. -ã adj. „Compania Philips a realizat o maºinã de scris electronicã «W.l. recomandat atît copiilor cît ºi adulþilor. 1975 (sport. „Ziarele ºi revistele i-au gãzduit ideile disidente. în paralel cu altele false. în doze prestabilite. (cuv. drague aspirante / aspiratrice. DEX. ºi 13 VIII 77 p. 17 IV 74 p. 11 IX 93 p.“ Sc. revista «22» publicã în nr. (Folosit cu sens pozitiv dupã decembrie 1989) ¨ 1. stã aºezat turceºte.) –Echipã care activeazã în una dintre divizii– v. DN – alt sens. ¨ 2.P. ¨ 2. DEX.. LTR. fr. ¨ 1.n. dosatore. PN. 8. 4. 12 III 64 p.] avea deasupra sa un display – un fel de ecran TV care înfãþiºa tabla de joc. Noul dozimetru. DEX-S) dozimétru s.l. dopant. Medicamentul.m. (chim. 40/94 p. DEX-S) disponibilizáre s. despre o persoanã.“ R. (termen apãrut dupã dec. purtatã de nord-africani– „Un tînãr în nelipsitul anteriu alb. 6 (din documentar + -ist..] disponibilizate prin Decretul nr. 2 [ºi dizidenþã] (din fr. care sporeºte calitãþile motrice– v. v. –Administrarea unor substanþe chimice stimulatoare care dau o forþã provizorie (mai ales sportivilor)– „Practica dopajului este pusã în afara regulamentelor sportive. –Devenit disponibil– „[. ºi antidoping. 6 (din fr.) dosár s.] asupra dosariadei care se va declanºa în august. întreprinderea va înfiinþa o secþie de confecþionat fermoare.

permite amplasarea în orice spaþiu.]“ R.. este un duºman de temut al întinselor culturi de bumbac. de la gheaþã. printr-un splendid drop-gol. prezentînd mai deunãzi un magazin întreg: e vorba de prãvãlia sa proprie (un mic «drugstore» cu de toate) pe care a reconstituit-o întocmai la muzeul Galliena din Paris. 5. v. pînã la Dumnezeu –Extraordinar– „O manipulare pînã la Dumnezeu“ D.“ I. 31 III 74 p. prin ordinele lor. „Cei care au organizat ºi utilizat teroarea: ºefii D. în care se intrã cu maºina– „Încã în cursul acestui an. ¨ 2. R.l.m. des folosit dupã decembrie 1989) –Posesor al unei dughene– „Dugheniºtii abuzivi distrug parcurile cu substanþe chimice. „Drumarii au hotãrît. „Circulã ºtiri cum cã «Cupa drumarilor». Bantaº BE 125) drisdalít s. 17 VII 77 p. s.P. 2 (cf. drink.. 5. spãlãtorie-curãþãtorie. liderii fostului P. s. 1982 –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de dulgher– v. ºi drog [scris ºi drosophila] (din fr. 156/96 p.. în Polonia.. 2 (din engl. desigur. Zafiu în Luc. „[..] dubloul român de sanie [. 5) dughenizáre s.] prin rãspîndirea spaþiilor comerciale mici. coafurã etc.l. în vederea înregistrãrii de pe o casetã pe alta– „[Vînd] dubluradiocasetofon [. (anglicism) –Ciorap pantalon– „Sondajul fãcut noului nostru articol. 8 (din engl. improvizate.B.m. (cuv.n. 6 [pron. 2 (din dulap + bibliotecã) dulãpiór-farmacíe s. de centrul comercial A 15 bis din acelaºi cartier.. 8. 176) dugheníst ¨ 1.. 12. aºteptãm o clasare în primele opt dublouri din lume. 10 IV 78 p. ºosete supraextensibile folosite deopotrivã de femei..] toate punctele învingãtorilor [au fost] marcate de un singur jucãtor [. neexistînd nici un rezultat fals negativ..]“ Sãpt. 5.m.“ R. dress. 2..Ap. ci acesta a fost premiul pe care i l-au dat lãptarii mexicani pentru drink-ul sãu preferat [.] dughenarului o bere. alcoolic ºi drogoman..l. v. „[. dudain melon. 9 XII 92 p. Întrunirea reprezentanþilor a 82 de sindicate din sectorul de drumuri naþionale ºi judeþene [.. „Spectacolul [este] implicat direct în desfãºurarea acestei «drame-spectacol» propuse unei reprezentãri dupã formula teatrului în teatru. ºi P. (electr.S.n. „Mai multe cauze au determinat ceea ce unii au numit «dughenizarea» oraºului.m. DN3 – alte sensuri. 3. 24 îl atestã în 1969. 16. –De dugheanã– „Cîteva edituri particulare. dráiv-in] (PR 1953. (com.“ R. WT) dughenár s.n. DTN 1978) dúblu(rádio)casetofón s.“ I.] a hotãrît declanºarea unui conflict de muncã [. 46/93 p. -ã adj.) –Dispozitiv care dubleazã o anumitã mãrime– „Cazanul constã din preîncãlzitor ºi apoi. sînt bãtrîn» [. cã are ghinion.Am. Zafiu în Luc.– „Pãstrîndu-ºi sîngele rece. probabil cuv. cãrþi. double.M. rãspîndit din 1970. I (peior. 24 VIII 75 f. 7 (din dublu + (radio)casetofon) dudáin s. engl..l. un blecola. ºi privatizare (1991) (din dugheanã + -izare. printr-o hotãrîre administrativã bizarã [. alim.p. D. A.S. 5) duláp-bibliotécã s. 1 (din dulciuri + rãcoritoare) dulghér-schelár s. 5. DEX.. 12 duodimensionát.lib. v. nu neapãrat dugheniste [. 4.) „Dudainul – o varietate sãlbaticã de pepene. 50. ci luat parcã de la dreapta Lui: «Sînt bãtrîn. inestetice: dughenizarea Capitalei continuã.Am. 11 [pron. ºi Interpol.f.]“ Sãpt.. fr. 16 I 76 p.“ Sc. 45–46/94 p. competiþie de schi cu un statut distinct de 33 de ani încoace [. 25 I 73 p.n.l.]“ D..]: 1 eseu. A.R. 2 (abreviere din D[epartamentul] S[ecuritãþii] S[tatului]) dublór s. 2.. pe autostrada care duce spre Wroclaw îºi va deschide porþile un aºa-numit drive-in – cinematograf unde spectacolele sînt vizionate în automobil. 6 (din engl.“ Sc. (anglicism. ºi 14 VIII 93 p.“ R. 5 XI 92 p. drágstor] (cf..) –Cinematograf în aer liber.“ Sc. avînd magazin alimentar cu autoservire. care a obþinut mutaþii de musculiþe sensibile la anumite mirosuri. firul prezentînd o elasticitate maximã. „Pictorul Ben a împins metoda pînã la ultimele consecinþe. ºi. DEX) drogomán s.“ Sc.f. 4) dughenizá vb. americ. 13.. încadratã într-un ansamblu de dulapuri-biblioteci. (sport) –Cuplu în concursuri de vîsle.n.“ R.n. 3.– „Pentru Sarajevo..n.. 24 XI 67 p.] Vînd combinã (pick-up. PR 1924. Ilinca Constantinescu în LR 1/73 p. double aveugle. sanie etc. (chim. „Dintre acestea amintim camera «Lãmîiþa». dráiv] drive-in s. -ã 75 p. fr.A.. Lupu în CL 1/83 p. un pepsi.refl. 42/91 p. 18 XI 86 p. DN3) dúblu-órb sint. 8 (din dugheanã + -ar. 12. engl. 29 X 91 p. s-a bucurat de mult succes. compusã din opt piese cu funcþiuni diferite: un dulap-bibliotecã format din trei corpuri separate [. 25 X 74 p. bisexual. dulciuri-rãcoritoare. III 93 p. v.. DN3) drugstore s. 6 drive s.“ R..]“ Sc. 21 XII 74 p...B. în colaborare cu cei ai Institutului geologic din capitala Cehoslovaciei.“ Sãpt.C.) „Un nou minereu cãruia i-a fost atribuit numele de «drisdalit» a fost descoperit de cercetãtorii de la Facultatea de ºtiinþe naturale din Praga. 18 II 67 p. dublor de temperaturã ºi triplor. americ.] s-ar putea «înjumãtãþi» în acest sezon. (sport) –Înscrierea de puncte la rugby prin introducerea mingii lovitã cu piciorul printre buturi– „Victoria echipei române a fost pecetluitã de R. avenue [pron. 7 (din dugheanã + -iza. –Dulãpior cu cele strict necesare pentru primul ajutor– „Bãrbatul deschide dulãpiorul-farmacie plin de flacoane.f. 1 V 74 p. 28 V 74 p.. 4 (din dramã + spectacol) dres s.N..“ I. „În Canada. v. Stoichiþoiu în Hyperion III/94 p. care a reuºit sã obþinã muºte din specia amintitã.] se aflã pe locul 10. 9 XII 92 p.. peiorativ. ºi 2 V 93 p. 10 I 91 p.) –Bãuturã (de obicei alcoolicã)– „Italienii nu i-au oferit lui Mircea Sandu 2000 de lire. 20 IX 93 p. canadianul Reit propune utilizarea unor musculiþe drosofile.S..K. îngheþatã etc. o limonadã [.“ Fl.“ Cont. 18 X 70 p. „E scena cînd Falstaf îi ºopteºte pudic nu pînã la Dumnezeu. printre ele.. un brifcor.. –Dulgher care monteazã schele– „T. ai M. –Toxicoman– „[Eroul este] un individ excentric.) –Drum– v. 1989) –Posesor al unei dughene– „Ne oprim la o dugheanã ºi îi cerem [. toate probele de sînge recoltate de la pacienþii neoplazici au dat rezultate concordant pozitive. 2 VIII 79 p. în vîrstã de 87 de ani... DEX. 9 XII 92 p.lit. 28 XII 84 p.. Guþia A.. DN3) dublóu s. 7 II 74 p.] dughenizarea [. 27 IV 74 p.R. BD 1968.n. v. –Cu douã dimensiuni– „Preferînd . cosmetice.. descoperiþi vinovaþi. 11 I 84 p.] Atribuirea numelui a fost aprobatã de comisia Asociaþiei internaþionale de mineralogie.N.lit. „Canapeaua pat. dropgoal.] Dacã se poate.. în constr. 25 X 74 p.) „În lupta împotriva contrabandiºtilor ºi a piraþilor aerieni.) –Magazin unde se vînd articole de farmacie. J. în Zambia [.. DN3) drosofíla s. 1985 (cuv.l. proprietara unui «drugstore» din localitatea Des Moines (Iowa) i-a atras atenþia celui de al 59-lea rãufãcãtor.] s-a dezvoltat în eflorescenþã precum mucegaiul prin generaþie spontanee [.) –Procedurã de verificare a eficacitãþii unei terapii sau a unui medicament în cadrul cãreia cel puþin unuia dintre pacienþi i se administreazã un placebo– „Astfel. R. ºi C. chiar ºi acela al drogurilor. des folosit dupã decembrie 1989) –A se umple de dughene– „Se dughenizeazã oraºul [.. DMN 1965. –Casetofon cu douã dispozitive de citit casete.]“ R. fr.“ R. DN3) drumár s. Procedeul are la bazã descoperirea geneticianului japonez N. 28 XII 84 p.“ R. Zafiu în Luc. 1 //din drog + -man// dropgól s. (bot. confecþii ºi încãlþãminte.]“ R. peiorativ. 10 VII 93 p.. 14. care încerca sã-i prade prãvãlia. 5 (din dugheanã + -ist. o zmeuratã.m. mercerie-galanterie-parfumerie. de marele magazin de mobilã din Titan. peiorativ) –Înmulþirea dughenelor– „[.n.“ R. 467/91 p. 1 dropgol ºi trei lovituri de pedeapsã.“ Emisiune Radio 13 I 84. 1 (din dulãpior + farmacie) dúlciuri-rãcoritoáre s.l.l. (med.“ Sc.. engl.“ Sc... (zool. 10 IX 77 p.. (geol.. 14 III 73 p. dresuri din mãtase: 15 lei/fir. adj. ºi Sc.n. de violenþe ºi crime. femeie-aviator (din dulgher + -iþã) Dumnezeu s. sfeclã ºi sparanghel din California. o coca. v.s. D.pl.. DEX-S) drink s. radio. muºte din specia drosophila urmeazã sã fie folosite pe aeroporturi pentru a depista arme încãrcate cu explozibil ºi droguri.l. engl dubler. În acest fel vameºii vor sã aplice în practicã cercetãrile geneticianului japonez T. PR 1965. 9 (din drum + -ar) D. 4. speed (din fr.. DTA) drog s. ceh. Uriþescu CV 49–50. des folosit dupã dec..tant. rãspîndit din 1958.]“ Tin. „Noile tarife la operaþiile de remaiat ciorapi: dresuri din fire elastice groase: 20 lei/fir. dulgher-scheler la o întreprindere de construcþii din Capitalã.. PR 1939.S. 8 (calc dupã engl. extrem de sensibile la mirosurile emanate de asemenea obiecte.) –Stupefiant– „Toate drumurile duc la Roma. R. În acest cinematograf în aer liber îºi vor gãsi loc aproximativ 120 de automobile.“ Sc.“ Ad. double-blind [test. în urma a cinci serii de verificãri. procedure]. (cuv. dublucasetofon) [.B. 5 (din dulgher + schelã +-ar) dulgheríþã s. copii ºi bãrbaþi. –Unitate comercialã unde se vînd dulciuri ºi rãcoritoare– „Vom aminti. 3.. De obicei nu se poate. 9 (din engl. 7 IX 93 p. Minereul [a fost] semnalat de o expediþie de specialiºti. drogue.dres • 84 • duodimensionát. efectuate prin metoda «dublului-orb». (com.“ Curierul rom. unitãþi de legume-fructe.“ Sc. Pregãtim un nou fir care va conferi dresurilor o elasticitate sporitã. americ.. „Se organizeazã o nouã cercetare prin metoda «dublului-orb». aºa-numitele muºte de oþet.“ Cont. (com.n. 5 (din engl.“ Ceauºescul VI 91 p.. drugstore. D. 28 XII 84 p.“ Sc.. drosophile. DN..

ºi diafragmã (din engl.) –Aparat care foloseºte la mãsurarea duritãþii dúplex 1 s.. alte sensuri. în direct.l.n.+ dimensionat) DEX. (cosm.dupát • 85 • durométru omuleþul duodimensionat al lui Gopo. fr.“ R. D. 3 americ. 3. Dulapul este în interior.“ Sc. DN3 – alte sensuri) durofléx s.) –Apartament (de obicei de lux) construit pe unui metal– „Aparate pentru analiza materialelor: defectoscoape. DEX-S) R. DEX. 29 V 62 p. Patul se foloseºte la provenind din douã locuri diferite– „Sîmbãtã. cu un canat pentru haine. (telecom. (constr. 18 VI 84 p.“ R. cf. 2 (din „Loþiunea preras electric ºi dupã-ras «Herba» lipseºte de luni de zile..) –Transmisie simultanã a programelor dulap ºi un pat într-un singur corp de mobilã. après-rasage. v.l. un duplex Costineºti-Washington. 5 (din duo. 27 IX 93 p.“ dur[abil] + flex[ibil]. care are o du[lap] + pat) dupã-rás s.n.n. DN. DEX-S) dupát s. (tehn.“ Cont.l. 4 (din duplex. engl. PR. 9 (din fr. DMN 1960. 25 sept. duplex [apartment]. „«Duroflex» este o talpã de cauciuc neted. 27 XII 77 p. DN3. cinematografia trãieºte prin oraºului de reºedinþã. dinamica interioarã a vieþii pe care o oglindeºte prin gîndire.“ Sc. „O altã piesã multifuncþionalã este denumitã «dupat»: un dúplex 2 s. 10 V 74 p.n.“ Sc. VIII 62 p. 5 (calc dupã fr. iar deasupra are un corp separat pentru lenjerie. DMC 1954.) –Loþiune folositã de bãrbaþi dupã ce s-au ras– mare rezistenþã la uzurã. 14 XI 84 p.n. e flexibilã ºi uºoarã. nevoie prin rabatare. duplex. douã nivele– „Locuinþe unifamiliale (duplex) în centrul istoric al ultrametre ºi durometre. after-shave) durométru s. 4 //din dur + metru// .Am. a fost realizat.n.

24. (med. PR 1972.l. graþie ecografiei [. acesta ºi-a avut valoarea sa.“ R. viral (din fr. pol.“ Fl. 16 III 83 p. 4.) –Fiecare dintre cele douã puncte de intersecþie ale elipticii cu ecuatorul ceresc. care îºi va lua rãmas bun la 21 iunie ora 14 ºi 14 minute.) –Aparat pentru examinarea inimii cu ultrasunete– „La bordul navetei se va afla ºi un echocardiograf de concepþie americanã [.– „Echipajul liceului «I. I –A trece printre ecluze– „În cursul zilei de luni [.“ R.. (med. -ã adj.] Se îmbogãþeºte astfel posibilitatea de diagnostic ecografic [. „Ecatox. DPN 1983.] fiind vorba de echipe fanion. (med.) –De ecografie– „Centru de ecografie. v. omul ºi mediul înconjurãtor».. 21 III 71 p. DN3. DEX-S) ecografíe s.] la Agigea a fost ecluzat un nou convoi de nave.n. 12 I 78 p.“ Sc.. de acum începe primãvara astronomicã. (pol. ºi R. ºi defoliant. „[. v...] pune pregnant în evidenþã. 6 I 80 p.]“ R..) „Ecocinematografie.n.B. 3] a extins gama explorãrilor cu ajutorul ecografului ºi asupra diagnosticului calcefierilor valvulare ale inimii. DN – alt sens.“ R.. 6.]“ Sc. „Planta-petrol prezintã ºi un avantaj ecologic: ea absoarbe bioxidul de carbon pe care arderea cãrbunilor ºi produselor petroliere îl împrãºtie în atmosferã...n.]“ R. Irina Preda în LR 10/92 p. DN3) echinoxíst.l.l.. echocardiography) ecocardiográfic.“ Luc. de obicei cu intarsii– „P. 6 (din ebenist. engl. Este numele unei soluþii care se foloseºte la stropitul pomilor..] nava spaþialã Apollo-14 depãºeºte linia echigravisferei – punctul echidistant dintre Pãmînt ºi Lunã.“ I.] pentru studierea efectelor absenþei gravitãþii asupra organismului uman. ºi Luc. (astron.f. (S-a nãscut la Lotru!) Stie cã tata e «ecluzist».. DEX. prima lucrare de acest fel din þarã ºi. 10 XI [f.) „Ecofilm 74. DN3) ecologíst. 17 V 84 p. 15 III 79 p.m. DN3 – alte sensuri) echigravisférã s. termen des folosit dupã decembrie 1989) –Lipsã de partizanat (mai ales privitor la o atitudine politicã)– „Este mai comod sã ai o atitudine partizanã decît sã pãstrezi echidistanþa..l.. 21 IV 81 p. 5 X 82 p.f..“ Sc.. 2. 1. 6 //din eco[logie] + cinematografie// ecofílm s. Hristea în LR 3/72 p.) „Nava depãºise la ora 13. DMN 1968. la ºcoala Boulle.“ R. 10. -ã adj. 24 V 74 p..l. écographe. -ã s. DN3. în 1967 ºi-a deschis un atelier ºi din 1969 a predat. –Privitor la ecologie– „Ca orice semnal de alarmã privind echilibrul ecologic al planetei noastre. ecomodel. -ã adj.n. 19 IV 84 p. DN.“ Sc.f. 6. 8. sub forma lipsei de ecouri. „22“ 8/96 p. sã depisteze în timpul unei operaþii corpurile strãine din ochi.) –Aparat pentru mãsurarea densitãþii mediilor bazat pe principiul vibraþiilor ultrasonore– „La clinica medicalã nr.. „[.“ Cont. écluser.l. a intrat în funcþiune un centru de ecografie dotat cu aparaturã perfecþionatã [. care participã la un concurs. în care se aflã Soarele la echinocþiu– „Acest loc de intersecþie a elipticii cu ecuatorul – numit punct vernal – a fost stabilit ca punct echinocþial de primãvarã. v. de pildã. 27 VIII 85 p. cf. (ecol. écologique.lit. ecograf (din ecocardiograf + -ic) ecocinematografíe s.. 6 [ºi echocardiograf] (cf. aceastã maladie [. -ã adj. engl. -ã s. în iunie în Cehoslovacia.. eforturile trebuiau conjugate. 17 III 79 p. „[S-a elaborat] un tratat de mare valoare ºtiinþificã ºi practicã. 23 XI 69 p. (ecol.l. DEX-S) ecográmã s.f.200 km pe orã.] p. „[. v. (sport) –Echipã de frunte– „O. -ã adj..) –Metodã de diagnosticare prin ultrasunete– „A-ºi putea vedea copilul înainte de a se naºte [.. équinoxial. 3. 6 (din echinocþiu. (ecol.. Este vorba de utilizarea în jungla Amazonului a douã defoliante [. compus din 4 barje de cîte 3000 tone fiecare [.f.f. 10.]“ R.m. punct echinocþial (astron.“ Fl. (med. termen des folosit dupã decembrie 1989) –Lipsit de partizanat (mai ales privitor la o atitudine politicã)– „Poliþia are o atitudine echidistantã [. 28 VII 84 p. 6 (din fr. 20 I 89 p.) –Adept al unei miºcãri civice sau politice care îºi propune sã militeze pentru apãrarea integritãþii sistemului ecologic– „Trei ecologiºti de pe vasul Greenpeace. 4 II 84 p. a obþinut în 1952 certificatul de aptitudine profesionalã.f. reprezentînd ºcoala. „[Clinica medicalã nr. DEX-S) ecluzíst.E ebenísticã s. La un mare numãr de bolnavi au demonstrat cã explorarea ecocardiograficã [. –Trecere printre ecluze– „O ecluzare cu un convoi maxim dureazã 45–50 de minute. 1 din Cluj-Napoca [. 5 (din fr.„egal“ + gravi[taþie] + sferã// echinocþiál. 20 III 84 p. 5 (din ecluzã. 6. 2 IV 85 p. 2 (din ecluzã + -ist. v. fr. DN3 – alt sens) echípã-fanión s.l. équidistant. cînd va avea loc solstiþiul de varã. ébénisterie) ecatóx s. DN3) ecluzáre s..) –Reperarea obiectelor prin analiza ecoului ultrasunetelor– „Se pare cã liliecii localizeazã vînatul graþie auzului lor extrem de fin ºi nu ecolocaþiei. (lit. DN3. miºcarea de re-evaluare (aici existînd ºi tradiþia activã a poeziei ºi meta-poeziei barbiene) începe ca atitudine conºtientã cu promoþia echinoxistã.]“ R. unde forþa de atracþie a celor doi aºtri se anuleazã reciproc – înaintînd cu o vitezã de peste 5.l.. (med.l.“ G..“ R. sã controleze rezultatele tratãrii lor. DTN 1978. ca ºi mama..] s-a dat în funcþiune un ecograf multifuncþional. Primul festival al filmului ecologic. 547. 22 X 86 p. 24. arestaþi vinerea trecutã de poliþia canadianã.l. cum se credea pînã acum. DN3. 25 V 84 p.f. profilatã pe maladii ale aparatului digestiv ºi alte boli interne. BD 1970.] un sportiv care lumineazã sufletele iubitorilor vechii echipe fanion a Ardealului – Universitatea Cluj. 6. un sector...] fiind al doilea centru ecografic din þarã. [. ajungîndu-se la aplicarea diagnosticului ultrasonor în toate domeniile medicinei [. adj. ca profesor. „Ecografia prin ultrasunete se va dezvolta rapid în urmãtorii ani. –Grup. au fost condamnaþi [.. ºi I. écographie. Th.“ (din fr.53 (ora Bucureºtiului) echigravisfera – linia imaginarã ce delimiteazã zona în care forþele gravitaþionale ale Lunii ºi Pãmîntului se anihileazã reciproc – intrînd în sfera de atracþie a Pãmîntului. 3 II 71 p. Practic. 7 IV 83 p. 4 (din fr. ºi ecograf (din ecograf + -ic. sã determine locul ºi dimensiunile formaþiunilor patologice din ochi. 1 (din fr. cf. 23. équipage.f. DN3) ecológic.l. DN. o boalã atît de periculoasã ca stratificarea retinei. 22 III 74 p. 11 //din eco[logic] + film// ecográf s. oraºul etc. DEX. „Ecologiºti – apãrãtori ai Naturii – sînt pretutindeni pe glob [.]“ R. -ã adj.C.R.n.T.a.“ R...lit.. Volumul [. –Tîmplãrie de mare fineþe. –Muncitor la ecluzã– „Pe fetiþã o cheamã Lotrina. 12 VI 84 p. 14 (din Echinox + -ist) echipáj s.“ R. 5. 3 //probabil din eca[rlat] + tox[ic]// echidistánt. v. MNC 1986. DEX. în sint. În localitatea italianã Rovigo a avut loc cea de a ºasea ediþie a expoziþiei internaþionale «Natura. 18 III 82 p. pentru a-i feri de atacul dãunãtorilor. 6...l. 6 //din echi. écogramme. 193. La clinica medicalã nr. DEX-S) ecolocáþie s. DEX.] descrie ºi ilustreazã ecografia tuturor organelor ºi sistemelor care se preteazã la folosirea metodologiei respective de investigaþii medicale.“ R. DEX. écholocation. 1984 (med. 20 (din ecluzá.f. 4 V 91 p. alcãtuit de obicei din trei elevi. (pol. 3.) –Diagramã obþinutã la ecograf– „Dupã aceastã ecogramã..l. 5 X 84 p. équidistance. 5.. DEX-S) ecocardiográf s. cf.) –Realizat cu ajutorul ecocardiografului– v. DN. ecografic (din fr. fr. ecological.]. 22 VI 91 p.. DEX. DEX-S) ecográfic. 1 (din fr. ecofilm. dupã fr.“ R. 4 XII 84 p..] la amenzi de 1500 de dolari. 18 I 77 p. dupã cum ni s-a precizat.“ Cont.l.f... «Ecografie medicalã».“ Luc. LTR. Creangã» s-a clasat primul la concursul de istorie pe sector în aprilie ‘79.] un alt important accident ecologic continuã sã stîrneascã controverse în Brazilia.) –(Scriitor) aparþinînd grupãrii din jurul revistei „Echinox“– „În poezie.. DN3 – alte sensuri) echidistánþã s. ce poate fi mai emoþionant pentru o viitoare mamã? Acest lucru este astãzi posibil..“ R. celebrã în domeniul ebenisticii franceze. 20 IV 81 p. „Aflãm astfel cã poeþii echinoxiºti sînt singurii care cunosc ºi practicã «textualizarea» [..]“ R... aºa cum continuã sã aibã ºi dupã instituþionalizarea apãrãrii mediului.l. medicul poate sã diagnosticheze. printre puþinele din lumea medicalã mondialã. ºi biomedical.B.]“ R.“ Fl. (tehn. „Partidul Ecologist – . 7 (din echipã + fanion) ecluzá vb. 29 VI 75 p.

–Cu rol de educare în domeniul frumosului– „Acum ºase ani. 2.“ Sc. PR 1969. 2 XII 81 p. 7 I 67 p. Parlamentul – semn al înviorãrii economiei de piaþã – nevoia de bodyguarzi e tot mai acutã. prin infinite nuanþe.] vor fi axate pe examinarea la lupã a unor modele ecologice tip. în funcþie de particularitãþile lor fizico-geografice ºi geologice. e de ajuns sã apese pe un buton pe care scrie economizator. -ã adj. „Specialiºtii australieni cu construit un nou aparat cãruia i-au dat denumirea de «ecoscop».“ I. 6. vor trãi într-o lume cu un ecosistem iremediabil prejudiciat.. édition-pirate.R. 4 (cf.“ R. 2.) –Sondã electronicã– „Ecoloturile noastre înregistreazã adîncimile de pe tot parcursul.]“ „22“ 46/93 p.B. C. –Economizor– „Dacã gospodina respectivã nu are de spãlat decît o cantitate de rufe reprezentînd jumãtate din capacitatea maºinii.5 milioane ECU pentru înfruntarea dificultãþilor imediate din domeniul sanitar ºi alimentar [. cãrþi neautorizate de autor. ediþii-pirat. 26 XI 91 p..l. v. artisticã.z. LRC II p. 6 (din fr. 6 (din economic + -itate. fr.“ Timiºoara 43/95 p.“ R. Chiriþã.. 2. –ªtergere– „Rolul din acest film e o nouã demonstraþie a talentului sãu.n.s. fr. Echolot. D. Noul aparat este folosit pentru obþinerea pe ecranul de televiziune a imaginii copilului încã înainte de a se naºte.n. «gestionarii societãþii».) au pus la punct ºi trimis spre experimentare un «econometru» electronic care îi ajutã pe tractoriºti sã economiseascã o importantã cantitate de combustibil. Beyrer în SCL 5/76 p. etapã– „Mîine. PR 1948.l.S.B.Filoz. 6.. (ecol. 25 XI 78 p. în valoare de 11. 21/93 p. –Tehnocrat care se ocupã de problemele macroeconomice ale societãþii– „[. 1967 (ec. rotunditate (1992) (cf.. écologiste. Th. DN3) ecomodél s. „Un supermagazin în care plãteºti cu ECU“ „22“ 37/93 p. animale. a grosimii sedimentelor ºi a adîncimii. cf. a raporturilor dintre elementele lor componente (vegetaþie. DN. 2. DN3) econométru s. 12 V 82 p. v. „Premiul [a fost acordat] editorialistei Roxana Iordache de la cotidianul «România liberã». 3.“ R.+ scop “privire. chiar dacã rãzboiul a început vara.] econocraþii. nu se ºtie cum. ºi Sc.. ºi R.l.“ R.) –Studiul proceselor economice pe baza datelor matematice– v.“ R. a farmecului sãu specific. Dimitrescu în LR 2/62 p. (ecol. 24 X 95 p.f. 5 (din fr. onest ºi cu autoritate profesionalã în meseria pe care o exercitã.“ I. 24 XI 74 p. 21 VI 84 p.] a urmat mineriada din 13–15 iunie 1990 care a fãcut ca Parlamentul European sã cearã sã «nu se continue ajutorul tehnic României. savantul britanic ne convinge cã ºi cei. économètre. „Un editorialist al ziarului «Washington Post» pare puþin intrigat. rentabilitate– „[Apartamentele] nu erau prea spaþioase pentru o familie obiºnuitã.. 10 X 72 p. 5 III 71 p. Specialiºtii [. „V-aº ruga sã faceþi o apreciere generalã de economicitatea acestor resurse. al unei reviste– „Editorialiºti din Buenos Aires susþin cã va avea loc o serioasã înfruntare [. -ã s. cercetãtoare eminentã în chimia solului ºi ecopedologie. 1 (din edictá) edictuál.) –Unitate naturalã de bazã. pentru calitatea finisajului.l. –Critic care conduce o editurã– „Aºadar. DN3) ecosóndã s. DMC 1968) economicitáte s.“ R. festivalul «Craiova muzicalã» va avea loc între 18 ºi 25 noiembrie.. ecosystem. trebuie luaþi în seamã atunci cînd vorbim despre intelectualii momentului [.) –Economie care se conduce dupã regulile pieþei– „La cinema Patria sau în patria cinema-ului românesc de capã ºi spadã. 5. 2. 9 VII 80 p. Mãsurarea coeficientului de reflexie a energiei acustice cu ajutorul unei ecosonde permite determinarea reliefului submarin.l.) –Aparat pentru mãsurarea economiilor realizate în consum– „Econometrul în ajutorul tractoriºtilor.) –Studiul caracterelor somatice determinate de factorii pedologici– „Ecopedologie de G. 1991 –Editurã care publicã lucrãri fãrã a plãti drepturile cuvenite autorilor sau altor edituri– v.l. „Cu autoritatea pe care o deþine în materie. 9 XII 75 p. dupã ajutorul de urgenþã. 9 X 70 p. 8. Astfel.f. faptul cã «se întîmplã atîtea ºi nu se întîmplã nimic».“ Lit. DN3) editúrã-pirát s.f.. v. Lupu în CL 1/83 p. -ã adj. 4 XII 63 p. 215) economíe de piáþã sint. 8 IX 62 p.“ Cont. un farmec al efasãrii sclipitoare ºi al ambiguitãþii atît de necesare personajului Filip. 5. 22 XII 82 p. „Nicãieri în lume.) –Lipsã totalã sau parþialã a dinþilor– v.l..l.“ Fl.) –Sondã pentru stabilirea adîncimilor marine prin analiza ecoului acustic– „La Institutul maritim de pescuit din Gdynia a fost pus la punct un procedeu hidroacustic de studiere a fundului mãrii. 5 (din fr. –Decretare.“ I.“ Sc. Fl.m. DN3 – în sport) edíþie-pirát s. 7 (din edict) edilitár-gospodãrésc. demoscopie.“ Sc. DEX.“ R. 4 XII 91 p. 31 X 78 p. DEX. 5 (probabil din economizor. v. „Realizarea unor obiective ºi acþiuni edilitar-gospodãreºti.“ Sc. DMC 1960.] va avea loc cea de-a doua ediþie a festivalului-concurs de muzicã uºoarã dotat cu premiul «Lebãda de argint». 4 II 72 p. 136. 538.f. 5 ² efect de serã „[.lit. écosystème.n.l.“ Sc.]“ R.]“ R. engl.] este capabil sã punã în evidenþã [. resurse etc. 5 //din econo[mie] + -crat// econometríe s. rapturi editoriale de traduceri din literatura universalã.ecolót • 87 • eféct pentru prima datã – a obþinut douã mandate în parlament.. 1 IX 79 f. ci un editor cultivat. 5.29 II 84 p. 3. temperatura va scãdea sub zero grade ºi o «iarnã nuclearã» se va abate asupra Europei. prin substituþie de sufix) ecopedologíe s. éditorialiste. ºi R. nici mãcar în jungla aflatã pe calea democraþiei ºi a economiei de piaþã nu se emit ordine care sã acþioneze retroactiv. (ec. –Serie de manifestãri artistice.).. 2 (din editor + critic) editorialíst. libertin (1992). 18 XI 78 p. it.f. 13 (din sigla engl. 27 X 82 p. 4 (din germ. cu excepþia ajutorului umanitar». „Pisa: Cursurile internaþionale de lingvisticã la a doua ediþie.“ Cotid. de la orele 19 [. v. économétrie. 17 XI 72 p. Uniunea compozitorilor a iniþiat [. 18–19 VII 92 p. 2 (din edilitar + gospodãresc) editór-crític s.. DHLF 1964.] o acþiune educativ-esteticã cu profil de stagiune.. 5.“ I. DEX..] s-au deschis lucrãrile simpozionului «Protecþia ecosistemelor ºi folosirea raþionalã a erbicidelor». ºi impozitare. ºi 14 II 83 p. édition.. E[uropean] C[urrency] U[nit]. ºtiinþifice.l. (lit. (ecol. A... aparatul [.S. Acestea au ajuns. –Privitor la întreþinerea ºi îngrijirea clãdirilor ºi a oraºului– „Primãvara a declanºat în toate oraºele ºi comunele þãrii largi acþiuni edilitar-gospodãreºti. grad de economie. DN3) económico-sociál. 4. 3. -ã adj. „Aflat la cea de-a VII-a ediþie a sa.l. 5 III 81 p..) „Cercetãrile [. 50.“ R. v. sportive etc.n. ºi 28 XII 66 p. 27 XII 77 p. DN3) ECU s. 2 (din educativ + estetic) efasáre s.m. sã fie sustrase ºi tipãrite în aºa-numite ediþii-pirat. promulgare– „Decretul este foarte clar. a economiei de mijloace cu care exprimã.l. 4. ºi „22“ 125/95 p. 3. 4 //din eco[logic] + pedologie// ecoscóp s. –Numele monedei convenþionale europene– „190 milioane ECU vin în România la sfîrºitul lunii. DEX.n. 4 VI 93 p. DN3) edictáre s. DEX-S// ecosistém s. PR 1950. v. (electron.“ R..l.. Pentru terminarea unor asemenea «ecomodele» s-au ales 18 regiuni de studiu. „Edituri-pirat.“ Sc. ºi gonflabil (din fr..f.] asperitãþi de dimensiuni infinitezimale. 11 II 71 p. 5 //din eco[logic] + model// econocrát s. LTR. nu editor-critic cu orice preþ.f. în sintagmele: ² efect de tunel –Trecerea unei particule printr-o barierã de potenþial– „Aplicare practicã a aºa-numitului «efect de tunel». édenter. v. 18 II 82 p. PR 1968) ecolót s.B. furturi de inteligenþã culturalã. DEX. –Persoanã care scrie editorialul unui ziar.n. 23.p. 9 I 82 p. „Sofia Zanelli. 186. amãnunþit ºi nu lasã loc la nici un fel de alte interpretãri ºi discuþii: existã niºte reguli – întãrite prin edictarea unor norme juridice [.l.l.“ Sc.n. 4 (din fr. Fl. 31. écu. DPN 1983. 1992 (med. care vor mai rãmîne în viaþã în cazul unui asemenea cataclism nuclear. fixist (dupã fr. R.) –Ediþie neautorizatã de autor– „Pe piaþã apãruserã ediþii-pirat ale aceluiaºi tratat de chimie anorganicã. 12 X 72 p. 3 (din fr.f.] din regiunea Þelinograd (U. 7 //din eco.. ºi ecocinematografie (formal din fr. (mar. 27 IX 63 p.f..“ Cont.] . endoosos. care se repetã periodic.“ R.m. Hristea în LR 3/72 p.. dar era evidentã grija pentru economicitatea spaþiului. 30 I 84 p.. „Pentru determinarea unor asemenea «ecomodele» s-au ales 13 «regiuni de studiu». 16 XII 60 p.m. DHLF 1978. ediþie-pirat (din editurã + pirat) edíþie s. v.“ Sc 21 XII 78 p. 25 XI 73 p.B. 6 (din fr.l.. ºi Sc.f.“ Sc. foarte puþini. ºi endemicitate (1973) (din economic + social.. ºtiinþificã – iatã cîteva din gravele rezultate scãpate de sub controlul public [. „Cãci.“ R. edizione. în texte de-o frazã.. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 6. échosonde. 3. (ec. 15 VIII 77 p.“ Cont. DMN 1966) educatív-estétic. FS 310) edentáþie s. sistem ecologic– „Vineri dimineaþã [. (rar) –Cu caracter de edict– „Eugen Ionesco atunci cînd gloseazã evenimente din þarã (politice îndeobºte) o face edictual. 25 III 76 p. -eáscã adj. purtînd simbolic numele de «Clubul prietenilor muzicii». 19 X 82 p. explicit.“ Ev. –Economisire. 1. effacement) eféct s. „Un rol major în îndeplinirea marilor obiective ale dezvoltãrii economico-sociale a þãrii. v. 5.“ R.f. 6. économie de marché) economizatór s. 12. „În culegere figureazã schiþe ºi nuvele scrise cîndva pentru magazine sau producþii din tinereþe care «nu meritau sã vadã lumina tiparului». v.]“ Sãpt. cercetare“. fr.

f. ºi I.“ R.m. ºi I. 3.+ autobuz// electroautomobíl s. „La Bistriþa a intrat în fabricaþie cel mai mare electrofiltru românesc. I (fig.]“ R.“ R.“ R.l.+ drenare// electroenergétic.f. 22 X 82 p. 30 XII 73 p. Acest aparat. effet de serre) efemeritáte s. 2 (din fr.l. DEX-S// electroacústic.l. DT.. 26 VII 62 p.“ Sc. DN3) electrodrenáre s..“ Sc. 5 //din electro.f. a fost pus la punct de cãtre o firmã din Tel Aviv. effet tunnel. fochiºti autorizaþi.+ casnic. tensiunea ºi curenþii electrici care însoþesc activitatea muscularã a inimii– „Un aparat electronic portativ putînd indica. germ.) –A scoate în relief– „Avem acum [. v.“ R. ºi Sc.) –(Aparat) pus în funcþiune la trecerea curentului electric– „La staþiile C.+ acupuncturã. producînd aºa-numitul «efect de serã». électrofiltre. 8.n..n. 12 XI 82 p. Moise în LR 6/78 p.) –Autobuz acþionat electric– „În Suedia a început testarea unui tip de electroautobuz urban alimentat de o baterie de acumulatoare. Ev. engl.) „O echipã de medici indieni au reuºit. 3. –(Aparat electric) utilizat în casã. 24 I 84 p. 2 (cf.S. égérie. R.) –Colanþi lungi pînã la glezne– „S. C. Sc.. engl. un ordinator ºi o memorie electronicã. pe hîrtie.n. 7..f. 4 (din germ. 5. 5. în ultimul timp. D. 586) electrocásnic. -ã adj. maghiarã ºi germanã. v. 1 s-a realizat un aparat de electroacupuncturã prevãzut cu detector de puncte trigger. it. 5. graþie scaunului ejectabil.] va determina creºterea conþinutului de bioxid de carbon din atmosferã. v. –Sfãtuitoare. PR 1949. (med. ºi electroacupuncturã (din fr.m. éjectable. germ. tumoarea a fost arsã [. 5. 10 VII 93 p. (med.n.+ energetic. -ã adj. au tratat 110 bolnavi de cord prin electroacupuncturã.P.] încadreazã ingineri [. 1972 –Privitor la energia electricã– v. o echipã de medici francezi propune electroanestezia.. fenomen pur negativ. muncitorii sînt retribuiþi cu retribuþia de muncitor necalificat. jaeger “þesãturã sau tricotaj din lînã pentru lenjerie“) egeríe s.“ Sc. electrochimie [. (med. învechire rapidã– „Astãzi. v. „[.“ R. Fl. 1 (din fr. électrodomestique.] bucuria de a efigia un jubileu: cea de-a 250-a carte tipãritã sub arcadele [. 21 XI 78 p.T. care foloseºte energia unor baterii de acumulatoare.f. 14 III 73 p. v.B. ºi 24 VI 84 p. 15. continuã sã facã noi victime. de mãrimea unui mic radio cu tranzistori poate fi transportat într-un buzunar. 29 (din efemer) efigiá vb. 23 III 85 p. 1977 –Articol de cosmeticã auto– v. Lupu în SCL 6/82 p. 29 V 80 p. Tot aici s-a realizat ºi un aparat pentru electroanestezii locale.“ Sc. -ã adj. 1..“ R. Chinezã care. Sibiu ºi Sighiºoara au fost date în exploatare douã instalaþii electrodinamice.R. 14 VI 73 p.B. I. fiind legat de corpul pacientului prin electrozi... precum ºi pentru analiza morfologicã a electrocardiogramelor.) –Aparat cu ajutorul cãruia se reprezinã grafic.l. (tehn. DN3. 6 (din fr. 11 VIII 73 p..) „O interesantã realizare a unor medici din R.. 31 VIII 82 p.) –Autobuz acþionat electric– „Pe strãzile oraºului japonez Nagoya a început sã circule un electrobuz de pasageri. 11 I 85 p. v. brevetul acestei invenþii în scopul asanãrii prin electrodrenare [. 20 VIII 82 p. ca urmare a acumulãrii bioxidului de carbon.“ R. DN3) electrodinámic.“ Mag.) –Aparat care permite proiectarea pe un ecran a tensiunii ºi curenþilor care însoþesc activitatea muscularã a inimii– „Electrocardioscopul modular. 19 VIII 62 p. (transp. 2 (din fr. efemerità. PR 1948. 27 II 81 p. într-o perioadã de 18 luni. «Elektrojiguli» – iatã numele primului automobil electric construit de cunoscuta uzinã din oraºul Togliatti (U. 1 X 84 p. ºi R. -ã adj.. 6. 20 X 82 p. utilaj de înaltã tehnicitate [.] pentru urmãtoarele domenii: electroeroziune. este constituit dintr-un electrocardiograf. electromenajer– „Nici un aparat electrocasnic sã nu funcþioneze peste strictul necesar!“ R.l. 6.efemeritáte • 88 • electrofíltru noile cercetãri confirmã teoria «efectului de serã» potrivit cãreia temperatura atmosferei va creºte.lit.“ R. electrocariºti. efect de serã din fr.] Aº vrea sã adaug cã..l. ºi 13 I 82 p. 5. ciudatul personaj cunoscut sub numele de «spintecãtorul de egãri». 3 //din electro. 4 XII 93 p.z.f. Aceasta se realizeazã printr-un ingenios sistem electrocaloric conectat la tãbliile de metal care îmbracã faþada clãdirii ca niºte solzi. ºi magnetocardiograf (din fr. LTR. DEX. poate într-un articol viitor.“ I. (fiz.f. 6 II 84 p. 24 VI 85 p. Dimitrescu în LL 10/65 p.l. DN3) ejectábil. fãrã anestezie ºi bisturiu [. 5 (din fr. DMN 1966. primul dintr-o gamã largã de aparate electronice necesare supravegherii bolnavilor cardiaci în condiþii de spitalizare.l. [.“ R. 6 (efect de tunel din fr..l. adorã slãnina cu ceapã ºi poartã numai egãri negri.. DT. v. –Perimare. 10 VII 80 p. ale cãrei volume de buzunar apar în limbile românã.– „Trebuie sã ºtiþi cã electrocarul este o micã platformã pe patru roþi cãreia constructorii nu i-au prevãzut niciodatã un viitor artistic. 1. ºi 1 VIII 80 p. électro-acoustique. Elektrocarren. (med. DN3) electrofíltru s. électrodynamique. 27 VIII 96 p. ateliere etc.“ R. rus. DEX-S) electrochirurgíe s. „La Liceul industrial nr. (med. Elektrobus. PR 1956. dupã fr. DEX-S) ..n. am reuºit sã punem la punct noi cercetãri care vin în completarea invenþiei de bazã. ºi energofag (din electro. iminenþa unui atac cardiac. (electr.] Odatã localizatã.“ R. (electr.) –Producerea anesteziei prin folosirea curentului electric– „În locul bombardamentului cu medicamente pe care-l pretinde azi pregãtirea preoperatorie ºi anestezia în sine. -ã adj.).l. 3 (din fr. 12.+ automobil// electrobúz s. DN3) electrocardiográf s. „La Braºov. mai puþin traumatizantã pentru organism. 4. inspiratoare a unui om politic sau artist– „Sã începem sã ghicim cine sînt egeriile (adicã muzele) care îi inspirã pe ºoimii noºtri din parlament ºi din afara lui ºi care le sînt scopurile. (rar) –Caracter trecãtor– „Cît despre efemeritatea muzicii tinere. 16 XI 60 p. cf.S.. 13 IV 85 p.l. (transp. DEX-S) electrocaríst s. v. –Platformã acþionatã de acumulatori. –Evacuarea apei cu mijloace electrice– „O mare firmã britanicã a cumpãrat. électrocardioscope.B. -ã adj. ce va provoca o încãlzire. électrocalorique. 4 (din electrocar + -ist. 236.) –Filtru electric– „La fabrica de ciment «Temelia» din Braºov s-a pus în funcþiune un electrofiltru de captare a prafului. ei au utilizat opt noi puncte de acupuncturã.B. ºi 21 VII 81 p.“ Sãpt. 26 VI 75 p. 1978 (electr. LTR.“ R. 504.] graþie curentului propagat prin firele electrice. cf. 9 (cf. autobalsam electroacupunctúrã s.) –Automobil acþionat electric– „Electroautomobil. électrochirurgie. 31 XI 77 p. (vest. 1.l. 5. –Lucrãtor pe electrocar– „În perioada calificãrii. cu mai multe ore avans. DN3// electroeroziúne s.l. v. DEX.n. DN3) electrocár s. care capteazã razele solare. fr. fr. folosind o tehnicã japonezã de «electrochirurgie». DN3.] acestei prestigioase colecþii. ºi cazan-turn (din fr. „Activitatea omului [. cf. electrofilter.. 3 //din electro.l. électroanesthésie. ºi electrotelefer (din engl. în ciuda faptului cã Poliþia a realizat un portret-robot al acestuia.“ Sc. Elektrokardiograph. DN3) electrocalóric.. 4. DN3) elaskón s.“ R. 24 V 83 p. La solicitarea Ministerului Sãnãtãþii Întreprinderea «Electronica» a început sã producã «Electrocardioscopul modular M 5112 A». DN3) electrocardioscóp s. v. –Care poate fi catapultat– „Aviatorul canadian a reuºit sã se salveze.B.. DT. sã înlãture o tumoare a intestinului unui om. 4 (din efigie + -a) égãri s.) –Privitor la cãldura produsã sau absorbitã în conductoare prin trecerea curentului electric– „La Milano veþi putea vedea clãdirea administrativã a unei mari întreprinderi industriale care îºi schimbã coloritul faþadei de cîteva ori pe zi. electrocar.f.“ Sc. électroménager.. v.]“ R.l.F. pãstrînd cãldura ca într-o serã.) –Care priveºte electroacustica– v. 16 V 91 p. DEX-S) electroautobúz s. folositã pentru transportul de materiale în gãri.. 19 XI 74 p. acum doi ani.Tr.R. électroérosion. 5 //din electro. DEX. 5 I 62 p.“ I. fiecare din acele folosite primind o serie de impulsuri electrice – variabile ca tãrie ºi duratã. în sãlile de terapie intensivã ºi în laboratoarele de explorãri funcþionale. 6.l. électrocardiographe. FC I 139. pentru controlul persoanelor purtãtoare de stimulator cardiac. electrokalorisch.“ R. DEX.“ I. v. LTR..l. DN3) efemerizáre s. „Fiecare cetãþean este dator sã foloseascã cu maximum de zgîrcenie aparatele electrocasnice ºi ceilalþi receptori de energie în aceste ore.pl. 28 V 82 p. v.“ R.n. électrobus. 17 XI 78 p. DTP. „Se face ºi electroacupuncturã. PR 1948. 3. DEX-S) electroanestezíe s.] noul aparat medical poate fi montat în sãlile de operaþie. cititor-încasator //din electro. insectofon (din fr. germ. 1. 5. 5 XI 82 p.“ Sc. (transp. 6 (cf. În cadrul acestui tratament. DEX.n. actualizarea pe care o presupun mass-media tinde sã creeze un fenomen de efemerizare pe care nu trebuie sã-l considerãm dupã nume. cea mai importantã fiind metoda de impermeabilizare a construcþiilor prin electrodrenare. 28 III 84 p.lit. 18 I 61 p. DEX..) –Îndepãrtarea unui strat superficial dintr-un material prin descãrcãri electrice– „La Întreprinderea «Electrotimiº» din Timiºoara a fost recepþionatã a 400-a maºinã de prelucrat prin electroeroziune produsã de aceastã unitate a industriei constructoare de maºini.l. BD 1970.

fr. DN3) electroforegrámã s. 6. Mare interes prezintã electronografia mai ales în diagnosticul unor afecþiuni interne. informaþiile au fost de un real folos pentru stabilirea unor noi detalii de tip geologic. ºi îndeosebi în evidenþierea primelor modificãri care apar în boala canceroasã. LTR. 4 (din fr. destinat sã obþinã în spaþiu materiale biologice imposibil de fabricat în cantitãþi industriale pe Pãmînt. reprezintã valorile cantitative ale diferitelor fracþiuni ale albuminelor ºi globulinelor sangvine.. (formaþie ironicã) „Noul delict are rãdãcini multe în civilizaþia contemporanã.l.“ Sc. 9 VII 76 p. -ã adj. 5. Acest procedeu se aplicã la îmbinarea tablelor normale sau profilate cu ajutorul punctelor sudate prin topire.“ R.) –Referitor la electronografie– „Dumneavoastrã sînteþi cel care utilizaþi tehnica electronograficã într-o variantã originalã [. -ã adj. 24 XII 77 p..) „Cercetãtorul american B.) –Reprezentare graficã a unei analize electroforetice– „În schimb.p. 27 XI 77 p. DN3) electropalán s. DEX..l. 5 (din engl. electrotelefer. 6 (din electro.) –Unitate de mãsurã pentru energie folositã în fizica atomicã.“ R. „Acþionatã electrohidraulic.B..“ Cont. L. -ã adj.“ Mag.l. DEX-S) electroforézã s.D.m. Este vorba despre un nou electrofon care utilizeazã o razã laser în locul capului clasic de lecturã. 5 //din electro.) –Referitor la acþiunea cîmpului electric asupra luminii– „Transformatorul electronooptic montat în aparat mãreºte intensitatea luminii de 15000 de ori.f. -ã • 89 • electrostimuláre electrofizioterapeútic. precum ºi cu un sistem de încãrcare cu bandã a minereului direct în vagoneþi sau în autodumpere. (opt. fr.R. dupã fr. 25 III 74 p. precum ºi a modificãrilor acestora.. 1 XI 75 p. 1972 (electr. (med. dupã model pol.Tr. celulitã //din electro. LTR. fie pentru a epata pe o dulcinee rezistentã. 7. 23 III 74 p. „Iaºi. troliul T. Aflãm din expoziþia deschisã la sediul cunoscutei fabrici din Timiºoara: alãturi de materialele tradiþionale (lînã.f. (med.electrofizioterapeútic. électrophorétique. (text.) –Material textil obþinut prin lipirea pe o þesãturã suport a unui puf din fire sintetice– „Pãlãriile din primãvara lui 1975.n. 6 (din electro. DN3. LTR. a prezentat un aparat – pe care l-a denumit electroftalm – menit sã ofere nevãzãtorilor posibilitatea percepþiei vizuale.. DFMB) electronvólt s. 17 IX 77 p.“ Sc.) –Imagine a cîmpurilor electrice din corpul omenesc– „Aceastã metodã a permis evidenþierea. PR 1950.l. 9 X 84 p.f. 17 XI 75 p. (electr. 4 III 78 p. ºi 30 X 69 p. proteinograma sau electroforegrama. 23 III 85 p. DEX-S) electrosolár.l.. 2 (din electrono.l. 5. electrophoresis. –(Aparat) de uz casnic acþionat electric– „Televizorul.f..“ Sc.+ nituire) electronográfic. „Vorbim de centrale electrogeotermice. 7 III 80 p. 1975 (med.lit.B.TV 14 XII 79 p. electroforegramã (din fr. engl.“ Sc. ºi R. electrohydraulic. DTP. Dar rezervele noastre de ape termale nu depãºesc 90 de grade Celsius.f. pentru prima oarã. électronographie. 24 VI 84 p. DEX. pãr de iepure) se folosesc ºi materii prime noi (pluºul.] va fi construitã în zona Pirineilor orientali [. electronography. D. adicã diagrama electroforeticã a tabloului proteinic din plasma sîngelui.) –Ansamblul metodelor pentru mãsurarea mãrimilor electrice– v. „Electronografia. 3.. 1977 (tehn.) –Tratat prin procedee fizice acþionate electric– v. dupã cum relateazã China Nouã. deseori – în detrimentul celor umaniste. FC I 48. DEX-S) electroftálm s. 9 VI 83 p. DN3.“ I. -ã adj. électrophorégramme.n.l.]“ R. fie pentru a face praf pe un recalcitrant viitor tatã-socru. cu braþe de încãrcare cu multiple grade de libertate. 4 (din fr. 1961 (med.f.. DN3.) –Automobil acþionat electric– „Producþia în serie a electromobilului va începe în anul viitor.“ Cont.. „Prelucrate cu concursul instalaþiilor electronooptice. 5 III 81 p. 6 (din fr. cf.) –Utilizarea impulsurilor electrice .n. PR 1949. nevoia de a se lãfãi cu titluri academice.l. 5 (din engl. „Electronografia pãtrunde tot mai mult în practica medicalã umanã. v.) „Oculistul polonez profesor W. 1 (din electro.. „Modelul experimental al primului electromobil din R. a cîmpurilor electromagnetice ale corpului uman.l. St. probabil dupã model engl. -ã adj. BD 1970. 6 //din electro. R.A. (muz. (fiz. électromobile.+ optic.+ solar.“ R. rus. -ã adj. comandatã de la un pupitru. 5. 6. -ã adj. 28 XII 73 p.) –Care funcþioneazã prin presiunea unui lichid determinatã de curentul electric– „Nava are o maºinã de cîrmã electrohidraulicã. cf. cum ar fi: ventilatorul electropneumatic cu diametrul 400. ºi 28 VI 77 p. a parcurs deja 20000 km.]“ Pr. (med. LTR.+ palan// electroplúº s. subansamblu //din electro. cu urmãri spectaculoase. germ. D. electronographic.f.+ pluº// electropluºát. DTN 1977.) –(Mecanism) care produce aer comprimat cu ajutorul electricitãþii– „Produsele pe care le fabricãm în momentul de faþã.B.“ Sc. 16 III 74 p. 15 XI 60 f.l. DM.G. électroménager.TV 27 II 84 (din engl. BD 1969. ºi Pr. 10 XI 75 p. v. electropluºul). DFMB.. „Electromobilul [. DTP.P.B. DN3) electroosmótic. (electr. rus.f.G. (tehn. ºi microelectrobuz (din germ. 3 IX 63 p.. Elektromobil. –Care se referã la electricitatea obþinutã prin folosirea energiei solare– „Prima centralã electrosolarã din Franþa [. cu douã braþe de perforare. 7 VI 74 p. a construit un aparat. électrométrie.] este încã departe de a fi perfect [. „O firmã din S.“ I.. DEX-S) electroforétic.. 7 VI 62 p.l. 3. 17 I 83 p.) –Electroacupuncturã– „Electropunctura – «metamorfozã» modernã. hélio-électrique.“ R. DN3. 8 I 83 p.. Fl.]“ R.“ I. (med.]“ Sc.. -ã adj.B. électroponcture.Min. combina. – 1 [. engl.) –Terapie prin masaj electric– v. 12 VI 79 p. DEX-S) electronoóptic. électroosmotique. 236.] un model experimental de electroforezã. DT. BD 1970) electromasoterapíe s. DN3) electromobíl s. (din electropluº) electropneumátic. ºi consecinþa unei goane care s-ar putea numi electronitã: dezvoltarea enormã a activitãþilor inginereºti – din pãcate.. électropneumatique. Electrophorese.f. în cazul de faþã minusculele componente ale sîngelui. a expus [. (med. électrophorèse.+ fizio+ terapeutic// electrofón s. DEX-S) electrometríe s. L 1960) electrostimuláre s. 25 XI 73 p. DTN 1974. Un colectiv de specialiºti [.) –Aparat de reproducere a înregistrãrilor fonografice pe disc sau pe bandã magneticã– „La Tokio a fost prezentat în premierã un sistem inedit de reproducere sonorã.n. aºa-numitul electroftalm cu 80 de canale pentru suplinirea vederii la orbi. v. 4.“ I. scientolog (din fr. Cu cît are mai multe canale – se preconizeazã realizarea unui electroftalm chiar cu 3000 de canale (primul avea doar 600) – cu atît mai exactã este percepþia. 1966 (circ. diplomomania. O altã sursã e sempiterna fudulie omeneascã.) –Privitor la trecerea unui lichid printr-o membranã ca urmare a diferenþei de potenþial electric între feþele acesteia– v. BD 1970.n. ºi 29 VI 79 p. 31 III 74 p. électrooptique. a acupuncturii. 5. bisericã-monument (din fr. v. -ã adj. „Oculistul polonez W. 1. Este. pe de altã parte. pe principiul unui vibrator electrohidraulic. DEX-S) electronítã s.. St. telefonul ºi majoritatea aparatelor electromenajere emit cîmpuri electromagnetice.) –Realizat prin lipirea unui puf din fire sintetice pe un material suport– „Fabrica Adesgo din capitalã a prezentat 19 modele noi de articole printre care ºi bluze de tricot din relon cu desene electropluºate. 31 XII 81 p. med.“ R. 12. 7 (din fr. proces prin care se înþelege deplasarea spre electrozi a particulelor dintr-o soluþie coloidalã.]“ R.“ R. 16 I 75 p. Principiul aparatului constã în faptul cã imitã forma obiectului aflat în faþa nevãzãtorului cu ajutorul unor pulsatoare – acþionate de numeroase canale emiþãtoare de impulsuri – plasate pe fruntea acestuia. PR 1948. GWDS 1968. balneofizioterapeutic //din electro.+ masa[j] + terapie// electromenajér.U.“ R. 3 (din fr. electron-volt.“ I. 17 (din electron[icã] + -itã) electronituíre s. 25 IV 77 p.) –Nituire cu ajutorul electricitãþii– „Printre cele mai recente [procedee] se aflã ºi electronituirea.+ oftalm[ologic].“ Sc. 5.. elektroforez. 6 (din fr. (fiz. 1974 (med. v. 10 XI 61 p. patalamomania. „Prima centralã electrogeotermicã din lume va intra în funcþiune anul viitor în Japonia. 6 (din fr. DMN 1970) electropunctúrã s. électron-volt.+ geotermic// electrohidraúlic.l. 3. Dimitrescu în LL 10/65 p.R.“ I.] a realizat o instalaþie de încercat poduri în regim dinamic.“ R. 8.B. DEX. PR 1948. électropuncture. (med. 4. électrophone.. DTN 1976. de o maºinã gigant de cîteva zeci de GEV (miliarde de electronvolþi). (text. O nouã metodã de investigaþii a fenomenelor fizice ºi biologice [.l. 14 IV 66 p. fr. egalã cu energia dobînditã de un electron la o diferenþã de potenþial de un volt– „Acum este însã vorba. este echipatã cu ºenile. DEX-S) electronografíe s. engl. (transp. „Expoziþie de echipament electromenajer. imunoelectrophoretic. v.. PR.) –Electrostivuitor– v.“ Sc.) electrogeotérmic. este creatorul unui aparat despre care se afirmã cã va putea sluji la identificarea persoanelor dupã o cantitate oricît de micã de sînge. 5. -ã adj. Operaþia se bazeazã pe electroforezã. 6.) –(Metodã de analizã) care urmãreºte migraþia particulelor încãrcate electric sub efectul unui cîmp electric– v. -ã adj. ce se produc în condiþii de boalã. 4. cf.“ R.

care au emanat în piaþã [.“ Caþ. R. 228/90 p.888. –Aparat care emanã.] «Elicopterul-macara» va fi produs în curînd în serie. 4 (din emana + -tor) emanáþie s.. depreciativ) Ivit pe neaºteptate cu ocazia Revoluþiei din decembrie 1989.“ R. –A apãrea. (jur. gîndirea economiºtilor de la aceastã întreprindere a emanat în [.“ R. „Sediul emanaþiei ieºene F... 1977 (med.l. procurate pe valutã. DMC 1973.] hîrtie Ediþie tip C. „E rîndul spaniolilor sã constate ameninþarea spanglish-ului pãtruns mai ales pe cale.N. Mag. ceea ce nu înseamnã cã scrisorile electronice sînt mai de valoare decît cele tradiþionale. 22 III 74 p. DEX-S) elitíst. ºi 27 IX 82 p. ¨ 3.m. 2 VII 79 p.n. élongation. 8. pe principiul macaralei mobile.. ¨ 4.) –Sistem care favorizeazã elitele– „[.A. -tor / -are) electrostivuitór s. DEX. probabil cuv. „Despre pãrerea poporului nici nu se discutã.“ Sc. a remite– „Într-un rãspuns remis spre publicare [. 14 III 91 p. deseori cu sens ironic. germ.) –De elitã. planificare familialã elefantín. discutînd probleme arzãtoare. DN3) eloxáre s. (tehn. -ã s. DTP. 1. 11/90 p. cf. 46/91 p.“ Sc.) –Poºtã electronicã– „[. elipticitatea stilului din acest scenariu. 1.lit. 2. dar. dur.. –Muncitor care continuã în paralel cu activitatea productivã pregãtirea ºcolarã– „În anul ºcolar 1971/1972 ºi-au ridicat calificarea profesionalã 3. 10 VII 80 p. 5 //din electro. rus. DEX-S) elongáþie s.] trupe de jandarmi. –Elicopter cu funcþie de macara– „Elicopter-macara.“ Contrast V 91 p.“ I.f..n. élitisme. de pildã.B..n.) –Cauterizare prin mijloace electrotermice– „Secþia de chirurgie este înzestratã cu aparate moderne de sterilizare. „Întreg plafonul a fost realizat din tablã eloxatã de culoare galben-aurie. -ã adj (livr. prin extensie. 42/95 p.B.) a fost elaboratã o metodã de fabricare a zahãrului rafinat artificial. DEX-S) elitísm s.. DN3. 18 IX 66 p. 2 VI 75 p.l.. iar aceºtia rãspund pe aceeaºi cale. cãmine ºi orfelinate). tocmai datoritã imaginii reale. avea renumele de ins cu care nu te poþi înþelege. 1. înseamnã copil disponibil înfierii – copiii provenind de la o instituþie de stat pentru ocrotirea minorilor (leagãne. 5. Medicina o foloseºte de multã vreme. depreciativ) Produs al Revoluþiei din decembrie 1989 ºi.l. 14 III 73 p. 4 (din fr. declarã cã nici un dosar nu a emanat din arhivele sale spre revistele controlate de (foºti) securiºti.] vioiul serviciu de presã al S. Este învelitã în ºubele elicopteriºtilor. 9 II 71 p. v. respectiv Batiºte).l. ºi R. termenul de elitã a fost privit cu reticenþã ºi utilizat mai rar. 202/96 p. „Fiecare mai emanat decît celãlalt [. Uriþescu CV 53–55) emanát. 5 (din eloxa. v. în terminologia cu care opereazã C.l. În U. DEX.. ) –Caracterul a ceea ce este eliptic– „Vorbeam de discreþia. DN3) eleuterococéc s. Filmul a revitalizat piesa. 9/96 p. sfãrîmînd grupul «elitar» care se formase în jurul ei. „Genul epistolar. 4.S. 29 XI 91 p.l. kinetoterapie (din fr.lit.]“ R. 9 X 84 p. DN3 – alt sens. eloxé. 3. (livr. élitaire. mirosuri ce îndepãrteazã insectele din apartament– „Noutãþi la «Metalica» Oradea: emanatorul electric împotriva þînþarilor ºi muºtelor [. 3.) –Stivuitor acþionat electric– „Cu electrostivuitoarele s-a cheltuit mai mult. emaner.“ R. în sint.+ vesta “numele unui tip de maºinã de gãtit“) elécþie s.] dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.“ R. 25/91 p.. –De elefant– „Doza elefantinã.. 1/91 p.B. –Tratarea aluminiului contra oxidãrii– „S-a degradat aspectul obiectelor de aluminiu din gospodãria dvs? [.l.l.m..]“ R. Încã o datã. 4. de obicei cu sens ironic. „Prezentîndu-se ca o emanaþie a . Elongation. Uriþescu CV 50–52) emanatór s. de la caz la caz. éléphantin. D.]“ Caþ. -ã adj. 2 (din elitã + -ar. 10 IX 93 p. –Persoanã care lucreazã pe un electrostivuitor– „ªt. „«Electrovesta» este un tip îmbunãtãþit de maºinã cu cuptor pentru bucãtãrii.“ Ad.f. DN – alt sens.“ Sãpt. 5. 5 VII 95 p.. 3 (din electro..B. „Nudele emanaþii ale comerþului socialist [.+ telefer[ic]// electrotermocauterizáre s. au fost dizolvate în apã o mie de tablete calmante. ei au descoperit deodatã. [Comitetul Român de Adopþiuni].f. pe ecran. Aceastã metodã a contribuit la realizarea grefelor de inimã. -ã adj. 2 (din eloxa. o camerã de preanestezie etc.. metode/mijloace de elecþie 1995 –Dintre care se poate alege– v. 15 VI 73 p.“ Sc. 17–24 XII 91 p. D. „O þarã întreagã a asistat acum un an în sanctuarul Albei Iulia. fr.. 4 XII 76 p.) „La combinatul de zahãr de la Ussuriisk (U. nu are ce învãþa din cartea unui autor care este. „O emanaþie de nivelul gazetei «Azi».000 elevi-muncitori. 24 IV 91 p. a irumpe– „[. 2. v.. nu-i suportã pe «perfecþi».f. modul de rezolvare a cazurilor-limitã diferã prea puþin. 15. Or.. 4.l. 30 XI–1 XII 91 p. Activitatea de producþie ºi cea de ridicare a nivelului de pregãtire a cadrelor se îmbinã atît de strict încît aici se vorbeºte cu temei despre «Uzina-aulã universitarã». –A naºte– „Maria [. care favorizeazã elita– „Publicul nu mai admite viziuni elitiste.“ R. PR 1968. marca «Balcancar». a (se) concretiza– „Astfel. 6 elév-muncitór s. –Instalaþie de manevrare a pieselor grele. 1 V 73 p.. –Conducãtor de elicopter– „Este adusã bolnava.) „Copil eligibil. deasupra capetelor. -ã adj. DEX-S) eligíbil.. între care ºi eleuterococecul. 1. ¨ 2.“ R. DEX – alte sensuri) elitár. a fost construit un elicopter special destinat ºantierelor de construcþii [.. în pãmînt eroii. 6 (din fr. 1 (DN.l. v. 1. DEX-S) E-mail (cuv.) –De elitã– „[«Nunta»] era pentru tineri o operã moartã. soliditate ºi comoditate la manevrare. 8 VIII 93 p.]“ R. engl.“ Sc.] cel dintîi [. el nu are de ce sã se amestece într-o afacere de aleºi («Azi» am zice emanaþi).] numite magazine de stat“ Timpul 30/90 p..“ R.S..l. din pãcate.l. „Emanaþii în fotolii. 21 a cooperativei «Metalo-casnica» ºi-a amenajat un laborator special unde se executã eloxãri. 4 (din electrostivuitor + -ist) electrotelefér s. Irina Preda în LR 10/92 p. –(Folosit dupã decembrie 1989. 2.m.] poºta electronicã (E-mail) prin care cititorii trimit observaþii ºi comentarii autorilor articolelor.C.l.. Pentru a-l face inofensiv. (livr. v. 4 (din elicopter + -ist) elipticitáte s.. 5 (din electro.m. 5 VI 76 p. în special prin mesajele e-mail ale reþelei Internet.s... 22 II 78 p. informaticã. mai scumpã decît cea clasicã cu 163 la sutã. Bujoreni nr. ºi zapare [pron. în chip afiºat. 6. 29 VI 74 p. 23 I 74 p.“ I. la întinarea zîmbãreaþã a proaspetei noastre sãrbãtori naþionale de cãtre aceeaºi regie de culise a emanaþilor revoluþiei [. „[Programul artistic] este realizat de elevi-muncitori de la secþia seralã sub îndrumarea profesorului A.l.electrostivuitór • 90 • emanáþie pentru stimularea þesuturilor vii– „Electrostimularea nu este o idee nouã.f. ºi I. veniþi simultan din douã pãrþi (Colþea. rus. DMN 1968. v.R.“ Expr. „De ce «emanaþii revoluþiei» s-au instalat în palate ºi vile luxoase?“ R.lit. deseori cu sens ironic. -ã adj. 2 //din electro.“ Opinia stud. 547..“ R. 17 (din eliptic + -itate. porþie care a liniºtit elefantul.. 3 (din emana. DTP. 44/90 p. se va schimba radical datoritã e-mail-ului. 2 (din elev + problemã) elicoptér-macará s.“ Sc.f.“ Sc. v. 7.+ stimulator. I (Termen folosit frecvent dupã decembrie 1989. adj. 1 //din electro.. PR 1967. 18 VI 74 p.lit. 19 VI 83 p. 7 VI 80 p.l.I. probabil dupã rus. depreciativ) ¨ 1. –(Despre aluminiu) Tratat contra oxidãrii– „A doua zi i s-a ºi prezentat la uºa Galeriei de artã un camion de aluminiu «eloxat» (se pare cã aceasta înseamnã lustruit) pentru a transporta cele 40 de tablouri pînã la Bari..+ stivuitor// electrostivuitoríst s.S. 3 XII 82 p.“ Sc. élitiste. 5. naufragiaþii au auzit zbîrnîitul unui elicopter. acþionatã electric– „Vom enumera [dintre exponatele bulgare] electrocarele de diferite tipuri.R. 4 (din fr. Zafiu în Luc. electrostivuitoristul care turna în reþeaua de canalizare substanþe scumpe.] emanîndu-l din pîntece pe fiul [. engl. 9.“ Cinema 4/74 p. cu ajutorul unor pastile.] Unitatea din str.. 11 XII 80 p. ºi R. personaje vii.R. iméil] emaná vb.f. ºi D.l.D.“ R. ºi R.S..f.+ termo+ cauterizare// electrovésta s. 18 I 75 p.894. DN3) eloxát. vertolet-kran) elicopteríst s. o operã de învãþat la ºcoalã. obraznic..“ Sc.] ºi-au fãcut apariþia un numãr mare de forþe de ordine [. a consecinþelor practice ale elitismului. –(Folosit frecvent dupã decembrie 1989.000 studenþi-muncitori ºi 2. prin substituþie de sufix. dupã fr. 3. electroteleferele caracterizate prin construcþia simplã.n. elongaþiia. „Deodatã. 19 I 72 p.) –Întindere terapeuticã a unui membru al corpului– v. orice produs al Puterii de dupã 1989– „Emanaþii ale Puterii“ Contr. 24 XII 66 p.n.. electrotermocauterizare ºi reanimare. propulsat într-o funcþie înaltã în stat/într-un partid– „Tot ce are mai emanat þara“.]“ R.R. (bot. 4 (formal din fr. –A transmite... 8 (din elicopter + macara. 4 I 78 p. 1.m. elicopteriºtii s-au dovedit la înãlþime. –Elev care constituie o problemã pentru ºcoalã– „Aproape în fiecare ºcoalã existã aºa-ziºi «elevi-problemã».“ R.. în componenþa cãruia intrã extracte de anumite plante medicinale ce cresc în taiga. –A (se) produce. 2 (din elev + muncitor) elév-problémã s. cu scuturi ºi cãºti. 8. un «reuºit».“ I. elongation. cu un consum mai mic de energie electricã.]“ R.S. electropalanele care pot funcþiona cu comandã-program sau motocarele moderne [. 24 IV 91 p.“ R.. (med.“ Sc. (livr..

26 XII 75 p.l. 22 I 72 p. -ã adj. 5.l.“ R.] un nou unguent energizant [. PR 1970..lit. cum mai este cunoscut. Dimitrescu în LL 10/65 p.f.) „Este vorba de descoperirea unor substanþe din clasa proteinelor declanºate de creier în condiþii de stimulare dureroasã ºi care au fost denumite endomorfine. 6. în general vorbind. 17 (din emisiune + portret) emoliére s. 22 I 80 p.l. 405/91 p. 28 XII 77 p. 5 (din fr. 1 VII 72 p. 1 III 91. ºi endoteleviziune (din engl. politica regimului anterior. 1. v.“ R.f. pe filme de 8–16 mm. v.G. -ã adj.) –Care are în vedere mucoasa dinãuntrul nasului– „Dr. 2. –Lecþie transmisã prin radio sau televiziune– „Emisiuni-lecþie pentru lucrãtorii din agriculturã.] sticla este un produs energointensiv [. (med. endonasal.]“ R. –Emisiune în care se efectueazã o anchetã– „«Vã cunoaºteþi copilul?» (emisiune-anchetã)“ Sc.f.). fr. 3 //din endo. denumite endorfine. R. din casã sau de pe stradã.“ R. 2. ºi 26 I 67 p..) –Care dã energie– „S-a constatat cã acest leac strãvechi [ceaiul de muºeþel] are nebãnuite efecte energizante. 5 (din emisie + recepþie) emisiúne-anchétã s. 18 (din emisiune + mamut) emisiúne-portrét s.. 4.f. 16 XII 81 p.l.“ Sc. oameni de ºtiinþã din München (R. endodontie. -oásã adj. stimaþi cititori. orice disputã pasioneazã.“ I. Uriþescu CV 50–52) embargonaút s. literaturã românã ºi biologie. DM. endocinematography.“ Sc. 5 //din energo + -fag// energofagíe s. „[. 6 (cf. DTN 1977) endoteleviziúne s. 9 XI 92 p.l.“ R.. I –A încuraja– „Ce modele sã urmãrim sau sã emulãm?“ „22“ 26/95 p.“ Pr.“ R.“înãuntru“ + televiziune// energizánt. (med. În judeþul Vrancea nu existã localitate.“ Fl.“ Sc. 17–24 XII 91 p. 2.embargonaút • 91 • energointensív.. –Televiziune utilizatã în cercetarea cavitãþilor interne– „Datele obþinute prin endocinematografie ºi endoteleviziune sînt importante nu numai pentru precizarea diagnosticului unui anumit caz. I. –Emisiune în care are loc un concurs– „Sînt la modã emisiunile-concurs. ºi 22 XII 79 p. Sîntem în cãutarea unor personaje sus-puse care dijmuiesc cîºtigurile contrabandiºtilor.. 8 (din emisiune + concurs) emisiúne-lécþie s. pentru cã. „Vã mãrturisesc. cunoscutã încã din antichitate. Þiþeica] ni s-a înfãþiºat în adînca ei complexitate [.“ Sc. DFMB) endofotografiére s. 10 VIII 77 p. endocinematografie //din endo“înãuntru“ + fotografiere// endomorfínã s.. îngãduie endofotografierea în culori. 2.. Fl.“ Sc. efectuînd vaccinarea prin pulverizaþii endonazale cu vaccinul sovietic tip A-2. „Emisiune-concurs pentru tineri interpreþi de muzicã popularã. 6 (din fr. v. prin intermediul unui satelit.l.f. aparat de emisie-recepþie –Emiþãtor-receptor de radio portativ– „Persoane aflate una faþã de alta la distanþe de sute de kilometri ºi dispunînd de mici aparate de emisie-recepþie («Walkie-talkie») vor putea discuta. 236.] ce are aplicaþii în tratamentul bolilor reumatismale. 14 I 71 p. cînd [. în liniile sale esenþiale. 4–10 VI 93 p. membru al Academiei naþionale de chirurgie dentarã din Franþa. pe un anumit teren de sãnãtate generalã [. fr.. 5. fiind unul dintre principalii energofagi falimentari ai economiei româneºti. „Publicul francez a urmãrit cu stupefacþie pe ecranele televizoarelor cîteva emisiuni-anchetã în care toxicomanii erau filmaþi în plinã crizã. 5. „Vor fi difuzate astfel [la radio] emisiuni-lecþie la: filozofie ºi socialism ºtiinþific.] au descoperit în creierul unor animale de experienþã o proteinã care exercitã asupra organismului o influenþã asemãnãtoare cu aceea a morfinei [..f.] Se considerã cã encefalina – cum se numeºte aceastã proteinã – are efecte calmante probabil prin blocarea unor zone receptoare din creier (unde se formeazã senzaþiile de durere). 6.R. -ã adj. „Diminuarea sensibilã a consumului de materiale energointensive în construcþia noului tip de transformator de mãsurã contribuie la scãderea preþului de cost al acestui modern aparat. 1977 (med. C.. «Postmeridian». Pentru cã suscitã atenþia.“ Sc.TV 28 III–3 IV 71 p.m.“ Sc.f. 1 II 67 p. énergisant.f.F.. émanation.U..l. -ã adj. ºi 1 VII 81 p. 14 IV 77 p. (med. energizing..m. 1964 –Fotografierea interiorului corpului omenesc sau al animalelor– v.f. (formaþie glumeaþã) –Contrabandist (cu benzinã) din perioada embargoului asupra Iugoslaviei– „Alte dezvãluiri despre embargonauþi ºi «naºii» lor. înlãturînd oboseala ºi creînd cicliºtilor impresia cã dobîndesc «picioare noi». 28 X 85 p. Tabarcea în Cotid. antreneazã concurenþi.] figura savantului român [Gh. (med.. –Emisiune de foarte mari proporþii– „Ne gîndim în primul rînd la emisiunile-mamut («Teleenciclopedia».“ Sc.] noul regim a dovedit. 3 (din emolient) emulá vb. se aºazã pe anumiþi centri nervoºi blocînd senzaþia de durere. 10 IV 81 p. 11 (formaþie regresivã din emulaþie) encefalínã s. 9 I 85 p..A. Într-un alt raport publicat în cadrul Pieþei comune – la care se referã revista «Euroforum» – aparatele electrocasnice au fost denumite de autor «înfulecãtori de energie». 5. 5. s. ca sã-l aducem sã-i descînte ºi legitimitatea postrevoluþionarã?“ Caþ. (med.“ R. (biol. Preda în LR 10/92 p.“ R. „Combinatul de Utilaj Greu din Iaºi este un gigant care se întinde pe o lungime de cca trei kilometri. „Emanaþii ale unei gestiuni economice defectuoase“ R. S-a constatat astfel cã una dintre acestea – eliberatã de hipofiza posterioarã – ºi care a fost urmãritã prin identificarea ei cu substanþã radioactivã.l. DEX-S) . 1 (din fr.l. 4 I 64 p. 6 (din emisiune + lecþie) emisiúne-mamút s. 7 (formal cf. Motivul: multe din aceste aparate vîndute în þãrile membre ale Pieþei comune sînt atît de neraþional proiectate încît risipesc o cantitate considerabilã de curent electric. „Foc continuu pentru bãrcile embargonauþilor. 13. 5.f. P.l. v. ascultãtori. engl. 5. catifelare– „O cutiuþã cu 12 perle de baie pentru parfumarea apei ºi emolierea epidermei. emanazione.“ Sc. 1 (din energ[ie] + intensiv.f. 1 (din embargo + -naut) emísie-recépþie s. DEX-S// endemicitáte s. Alt pas înainte s-a realizat prin introducerea endocinematografiei. DEX-S) energofág.+ osos// endoprotézã s.TV 13 IV 74 p. ulcerului etc. ªtiam cã este în stare sã consume energie electricã cît tot Bucureºtiul. 2. 5 februarie.l.f.“ Tiner. 8 I 77 p. 26 IV 80 p. a pus la punct o nouã tehnicã în dome- niul conservãrii danturii (ramurã a medicinei cunoscutã sub numele de endodonþie sau endontologie) pe baza folosirii oxidului greu de calciu sau «hexocalex»-ului.“ Fl. cã am trãit tot timpul cu impresia cã Aluminiu–Slatina – acest colos energofag – va muri.]“ R. 5. 2 II 82 p.) ºi Aberdeen (Marea Britanie) au izolat din creierul ºobolanilor ºi porcilor un numãr de substanþe analgezice.“ R.) –Înregistrare cinematograficã a imaginilor din interiorul unui corp– „Endoscoapele moderne. 25 I 93 p. ºi 1 II 80 p. ne face imposibilã desprinderea secvenþei preferate.) –Protezã folositã în interiorul corpului– „I s-a aplicat o protezã totalã dintr-un oþel special – aceastã endoprotezã constituind o premierã în materie de ortopedie. 3 X 95 p.f. la nici un an de la instaurarea sa.) –Tehnica pãstrãrii danturii– v. 25 IV 91 p. DEX-S) endontologíe s.) „Prof. (biol. 6. al diabetului. «Promenadã duminicalã») unde titlul general. it. I. obþinîndu-se secvenþe de 16 imagini pe secundã. G. FC II 104. 19 X 77 p. D. 8 //din endo. 16 VII 77 p. DN3. Zafiu în Luc. cu vagi ºi lapidare subtitluri. fr. S.. endodonþie + -logie// endoosós. (med. DEX-S) endocinematografíe s.f. în sint.f.“ Sc.. –Risipã de energie (electricã)– „Energofagie. îºi consacrã aproape în exclusivitate lucrãrile endorfinelor ºi enkefalinelor. –Care a fost produs sau produce cu un mare consum de energie– „[.) –Caracter endemic– „Gradul de endemicitate ºi gravitatea acestei boli infecþioase ºi contagioase [trahomul].“înãuntru“ + protezã.f.“ Pr. 14 IV 73 p..“ R.“ R. 9 VIII 79 p.. –Emisiune TV în care se prezintã portretul unei personalitãþi– „[. 2 //din energo + -fagie// energointensív.l. „Dr.] televiziunea a difuzat [. 547. (med. 2 II 67 p. sînt invers proporþionale cu nivelul de dezvoltare economico-socialã a popoarelor.) –Relativ la interiorul osului– „Implantul endoosos are indicaþii precise în anumite tipuri de edentaþii pe o anumitã structurã ososasã a maxilarelor. 2 //din endo. 9 //din endo.] o convingãtoare emisiune-portret [. 1.) „Aproape concomitent.. –Care este mare consumator de energie (electricã)– „Împotriva aparatelor energofage.l. 19 I 78 p. -ã Revoluþiei [. spectatori.]“ R.R. 6 X 95 p. 8 (din fr. cã nu face decît sã continue.. 21 V 93 p. DM// endorfínã s. 25/91 p.f. 6 (din emisiune + anchetã) emisiúne-concúrs s. endorphine. DTN 1974) endodonþíe s.B.F..“ Sc.) „Doi biochimiºti britanici [.. endocinématographie.. Ea are deci o comportare asemãnãtoare cu morfina. 2.. oraº sau comunã unde sã nu se fi întreprins acþiuni concrete pentru economisirea energiei electrice. –Înmuiere..f.] duminicã.. obþinîndu-se imagini care redau cu multã fidelitate ºi fineþe porþiunea studiatã. endodonþie //cf. 9 XII 61 p. R. „Deci cine i-o fi încîntat Emanaþiei Sale auzul în tinereþea revoluþionarã. endémicité. ele au ºi o incontestabilã valoare ºtiinþificã.“înãuntru“ + morfinã// endonazál. v.B. Palo Alto (S. 9 II 84 p. (med.l. DN3. cf. v.l.“ R. ºi endorfinã [scris ºi enkefalinã] //din encefal + -inã. 4 I 64 p. utilate cu lãmpi electronice care furnizeazã o luminã foarte intensã.

. epidemiologo. „«Devenire» e mai degrabã o engramã blagianã [. DM) ergoterapíe s. epoxy [resin]. -ã adj.f. DN3) ergonomíst s..) –Amestec de trei alcaloizi izolaþi din secara cornutã– v. (biol. 23 I 75 p.. XX.+ biologie// ergocíclu s. DN3) eredobiologíe s. 5 (din fr. am deprins ierbicizarea ºi fertilizarea ogoarelor [. I –A aplica erbicide pe un teren– „O maºinã de erbicidat. cf. DFMB. adj. PR sec. se obþin produse – mobilier modular.] face parte din familia celulelor albe eosinofile care..“ I. –Specialist care studiazã legãtura dintre boli ºi factorii care sporesc posibilitatea declanºãrii lor– „Într-un studiu intitulat «Spre o tehnologie mai umanizatã».) –Aparat cu ajutorul cãruia se examineazã funcþiile respiratorii– „Oxycon-4. 1995 –Specific (muzicii) lui G. 17 IV 76 p. it. 8 VII 80 p. cîte rezultã într-un an. realizat în Olanda ºi destinat utilizãrii în cardiologie.] de cãtre un grup de experþi epidemiologi.) –Tratarea unor infirmitãþi prin muncã– „Noua unitate este dotatã cu [. épurer) epuráre s.l. DEX-S) erbicidáre s. (tehn. într-adevãr. combustiile uriaºe care fac sã trosneascã trunchiurile de copaci miºcã numai pe marii lirici») apar engramate deopotrivã orgoliul ºi slãbiciunea concepþiei sale [.enescián. 18 I 67 p. „[. 27 X 65 p. este posibil sã accelerãm sau sã încetinim reacþiile enzimatice.] ºi aºa am ajuns sã strîngem la porumb. WT) epurá vb.. ergotaminã (din fr. În aceste condiþii apare ºi mai evidentã importanþa ce trebuie acordatã erbicidãrii tuturor suprafeþelor stabilite.) –De epopee– „Permanenþa vocaþiei epopeice. DN3) ergometríe s. I (rar) –A exprima. DEX. ºi Pr. -ã adj.m. 4 (din it. –Care asigurã un confort sporit în utilizare– „Din circa douã tone de deºeuri. 7 (din engrama) engrámã s. DEA.. în laboratoare de psihologie sportivã ºi a muncii. 16 III 79 p. substanþã ce contribuie la diminuarea excitabilitãþii sistemului nervos simpatic. livr. DEX. -ã adj. v. „Ei. Enescu– v. –Ergometric– „Bicicleta ergonometricã (medicalã). 26 I 83 p.f. PR 1961. DEX-S) ergospirométru s. 8 II 85 p.lit. dicþionarele i-au dat însã alte sensuri. D.I. 14 VIII 82 p.) –Specialitate care se ocupã de bacteriologia intestinalã– „[. romanul «Împãratul norilor» adaugã încã o paginã importantã masivului epopeic la care s-a angajat autorul. trufa (din epilog + -al) episód-chéie s. metabolice ale organismelor.l. DEX-S) eozinofíl. cf. 18 XII 76 p.“ R.]“ R. 27 VI 80 p. DN3. 3 VI 84 p.f.n. (med. menitã sã reducã efortul de dactilografiere ºi sã mãreascã viteza de lucru [. 5500 kg boabe la hectar. PR. 16 III 76 p. epopeico. 1972 –Cu caracter de epilog– v. cãci neuronii maturi angajaþi în engramare (memorie) nu mai dispun de capacitatea de a se divide. –Îndepãrtare dintr-un post din cauze social-politice– „Epurare mascatã.f.l.] am plantat viþã nobilã. nici combinatoarele nu pot intra în lucru ºi nici semãnãtorile. „Zona lipitã [a clãdirilor avariate] devine mai rezistentã decît betonul însuºi.]“ Sf. 2. engl. engl. „Vãzut ca parte a întregului.f.. restructura (din fr. cît ºi a buruienilor. 2. DN3) epicentrál. între care Bergofenul.“ Sc.. 1974 –Disciplina care studiazã condiþiile de muncã– v.) –Referitor la enzime– „În momentul de faþã. 5 (din fr. cu pedale. Este numele unui nou ergospirometru. ceea ce determinã relativa incapacitate a þesutului nervos de autorefacere. I 1992 (Sensul circulã din anii ‘50) v.] ateliere unde se practicã procedee fizioterapeutice (ergoterapie. În timpul unui singur test el asigurã informaþii complete despre funcþionarea plãmînilor ºi a inimii. igieniºti. 4 (formal din fr. 26 IX 84 p. croitorie). v.B. 6 (din fr.. de mai multã vreme.“ Sc.R.l. -ã • 92 • ergotoxínã enescián. 3. DM.. douã combinatoare ºi douã semãnãtori stãteau pe terenurile din Manasia.+ bacteriologie// enzimátic.n. DFMB. 3 IV 81 p.l. „Modelul «marilor epurãri» staliniste de la sfîrºitul deceniului 4 l-a obsedat pe Nicolae Ceauºescu [. DEX. utilizaþi ergociclul Pedalux 3. îi intrigã pe experþi. 11 VI 74 p. 19. DM. 6 (din epicentru + -al) epidemiológ s.. éosinophile.] Enescu. au fost desfiinþate un numãr de 128 de posturi. situarea în centrul atenþiei a caracteristicilor chimice. engl.C.. a fixa– „În lapidarele declaraþii cãlinesciene («Focurile masive. 3. 1982 –Specialist în ergonomie– v.. 9 II 84 p.“ Cont. ergonomiºti..m. folositã în obþinerea unor medicamente.+ [bi]ciclu// ergométric.. 26 IV 77 p. 14 XII 82 p.“ Sc. L. clinici de reeducare fizicã. 176. din care se produc o serie de derivaþi cu efect terapeutic în tratarea afecþiunilor de hipertensiune arterialã.z.l..M. ergonomie. enzymatique.. DEX-S// ergonomíe s.. 5 (cf. 6 (din fr. DMC 1949. 5 (din erbicid + -a.“ R. DEX-S) epilogál. 5. (biol. ergométrique. DEX. PR 1960. R.) –Care are afinitate pentru colorantul roºu numit eozinã– „[. „Umiditatea ridicatã din sol va favoriza atît dezvoltarea culturilor.l.“ R. 4. ergonomist. 5 //din ergonomie + -ic. În mod normal. épuration...f. 26 VI 82 p.]“ Sc..l. –Episod de mare importanþã– „Episoade-cheie.l. profesiologie. (livr. ceea ce face ca scara lor de utilizare sã fie foarte largã.“ Cont. Seche în LR 2/75 p. DN3) epoxídic. Folosirea unor astfel de rãºini este un procedeu verificat în timp.l.]“ R. unu-doi la sutã din totalul leucocitelor..) –Urmã lãsatã în sistemul nervos de o anumitã întîmplare– Engrame este titlul unui volum de criticã literarã de I. rezultat al investigaþiilor efectuate [. prin diferite artificii.“ R.l. cercetãtor francez. termenul este mult mai vechi) engramá vb.“ R.n. ergonomics. „Pierderea progresivã a memoriei o datã cu înaintarea în vîrstã este urmarea autodistrugerii unora dintre neuroni.pr. 2 (din episod + cheie) epopéic. 1 VII 75 p. 1978 (farm.l.pol. ºi R. C. medicinã preventivã. celulele eosinofile sînt relativ rare. asemenea bicicletei. epurarea fiind mascatã sub pretextul reducerii cheltuielilor bugetare. 22 I 81 p.l. ºi R.“ R. în sîngele unui om sãnãtos. DEX – alte sensuri.f.] substanþele cele mai potrivite pentru protejarea marmurei de gazele poluante din atmosferã sînt rãºinile epoxidice [.“ R. 2 (din fr.. statisticieni. 2 (din fr. -ã adj. enzymatic. DN3) .. din cauzã cã pe cîmp nu sosise cisterna cu apã..“ Cont. contractatã de M. ergotamine. semnificaþia este mai veche. Rãºinile epoxidice sînt rezistente ºi la agresivitãþi chimice.TV 22 VI 80 p. (biol.) –Alcaloid izolat din secara cornutã– „Specialiºtii Institutului pentru controlul medicamentelor ºi cercetãri farmaceutice din Bucureºti au reuºit sã extragã din secarã ergotamina.“ R. ergometrie (din fr.l.A. DN3) ergonométric. „Stoparea epurãrilor pe criterii politice“ Ev. 13 IV 79 p. -ã adj. (biol. 5 IV 63 p. -ã adj..“ Sc. 5 [scris ºi ierbicizare] (din erbicida. regr.. –Aplicarea de erbicide pe un teren– „[. 4 //din entero.. med.“ R. în medie.) –Ramurã a biologiei interesatã de problemele ereditãþii– „Orientarea biochimicã actualã a eredo-biologiei înseamnã.] aºezarea noii claviaturi este mai ergometricã.U. din epidemiologie. (med. engramme.f.Filoz. S-a realizat ºi ergotoxina. mobilier ergonomic ºi articole de camping – în valoare de [. 1 (din fr. Deci nu se poate erbicida.l. 7 XI 78 p. evocaþi ca atare în cîteva dintre episoadele-cheie ale acestui film. 11 X 81 p. DN3. 27 I 97 p. în primul rînd. cu Întreprinderea «6 Martie» din Zãrneºti.]“ Sãpt. Guatemala ºi S. 2. unghiul în care trebuie sã batã cele douã mîini fiind mai «natural». 6 (der. CD (din n. a elaborat o nouã claviaturã pentru maºini de scris. în organigrama guvernului existã 424 posturi. verificate de documente. –Cadru metalic fix. 15 VII 81 p. DN3) ergotoxínã s. -ã adj. 13 (din engramã) engramáre s.“ R. în California..f. Congresul canadian al muncii avertizeazã cã «riscurile de îmbolnãvire a muncitorilor sînt cu atît mai mari cu cît petrec mai multe ore în faþa terminalelor cu ecrane video» [. 1. ergothérapie. Negoiþescu. 1980 –Care necesitã un anume efort mecanic– v.. (biol. 5 (din ergonometrie + -ic) ergonómic. are termen de livrare luna septembrie 1981.“ R. encefalinã enterobacteriologíe s. folosit în scopuri terapeutice sau pentru exerciþii fizice– „Pentru antrenamente zilnice. 7/93 p..l. Recent.) –Mãsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic– „Ergometrie. ergotoxine. la domiciliu. 1975. -ã adj. epidemiolog (din engl. el a fost folosit de circa 20 de ani ºi cu mult succes în Italia.“ Sc. 7 //din eredo.f. unele potrivite ideologiei comuniste) erbicidá vb. (fig. PR 1951.]“ R. 4 VII 85 p. ucigaºii în solda naziºtilor.f.“ Sc. ergométrie. sînt sãlbaticii. –Privitor la epicentrul unui cutremur– „Intensitatea cutremurului în zona epicentralã a fost de V–VI grade (scara Mercalli). v. 6 ergotamínã s. de regenerare.. -ã adj.] laboratorul de enterobacteriologie – Institutul Cantacuzino. -ã adj.. sînt reproduse cu exactitate. legionarii. DEX-S) enkefalínã v. terapie fizicã ºi ocupaþionalã – þesut. 4 //din ergo. FC II 102. 8 IX 93 p. În prezent. [G.

transformat de Ignat [.. escalation.n.M. Vîlsan. v. 6 (din fr. al ipocriziei clericale. 3 III 78 p.M. Ciobanu în SMFC V 62. 16. 20 VII 79 p. DEX. engl. -ã adj. lucrãri [. docent I. 25 IV 77 p. 15 XII 75 p. spectru al partidelor existente la un moment dat ºi al relaþiilor dintre ele– „Eºichierul politic numãrã peste 100 de partide. mixtã – congenitalã ºi ereditarã. cavaler rafinat ºi voluptuos.f. 4. (med.. 17 I 85 p. zborul Mãiestrei» pe un libret de G. Dimitrescu în LR 1/69 p. cugetarea asupra limbajului se transformã în chiar substanþa gîndirii poetice. etapizarea acþiunii [. F. 5 (din etanºeiza) etapizá vb. 13 II 84 p. DMN.B. al desfrîului aristocratic. americ. DN3) esenþializáre s. s-a fixat la heroinã în 1962. –Care aparþine estradei– „Apariþiile uºor estradistice au vitregit darurile comice ale actorilor.. pe baza unei metode originale. Rîul Doamnei. mai rar.“ I. transformare (din fr. un hormon care ia naºtere în sînge ºi care are o deosebitã importanþã în practica medicalã. 31 VIII 66 p. -ã s. ºi în definitiv perdant. Marino s-a nãscut la Napoli în octombrie 1569. 5. I –A face sã devinã erotic– „N-ar fi exclus ca Matei Caragiale sã fi erotizat aºa personajele în dorinþa de a avea decor de contrast. „El a provocat un spectacol de formulã apãsat atractivã. 22. 5. Fl.lit. v. din ce în ce mai dure. 2...) „Esperantiºtii. v. 1974 (chim. ethanol.“ R.“ R. 22 IV 83 p. 3 XII 82 p. –Caracterul a ceea ce este moral– „[Petrarca saluta în] Parini pe cel dintîi care restituia poeziei implicita ei eticitate. DN3) etanºeizát.B. Argeº. 2. 5) ET(I) s.“ Em. creºtere rapidã– „Unde duce escalada protecþionismului. 8.“ R. 22 (din etic + -itate) etiopatogeníe s.) „Prof. Guþu Romalo C. DEX.. escalade. 16 III 79 p. 7 (cf. DEX-S) esperantíst. DEX) establishment s. 5 VIII 93 p. etapizat. „Establishment-ul politic“ „22“ 40/95 p. rectoscop ºi citoscop.]“ Em. „Un extraterestru (ET) abia sosit pe Pãmînt [. 8. DEX. 8 II 79 p.“ R. pentru a-i decontracta. ºi Sãpt. aºezarea mingiei cu mîna în spatele buturilor adverse. Guþu Romalo C. Gheorghiu în LR 2/68 p. essai. 6. fr. 202. –Împãrþit pe etape– „Sînt prevãzute. într-un cuvînt al «establishment»-ului. 4–5.]“ R. grup de persoane puternice care îºi apãrã privilegiile ºi interesele– „Potentaþii americani sînt cuprinºi în cunoscutul «establishment». perfect etanºeizate. I.. 16.l. 18 I 71 p. radiospectroscopic.] bureþi din bumbac pentru etanºeizarea uºilor ºi ferestrelor [. 6 (din escalada. e dirijatã spre o falsã exuberanþã estradisticã. 2 I 84 p.] cãpitanul echipei române înscrie un nou eseu. împuºcat cuie în pereþii apartamentelor.“ Sc. -ã adj. cf.lit. 4 III 83 p. laparoscop. DPN 1983) etanól s. „[. DMN 1968) eróu-martír s. PR 1964. sã aperi valorile minoritãþilor pornind de la etnocentrism. –Ermetic închis– „Geamurile. –Eschivare– „Fireºte cã afirmaþiile îndrãzneþe ale acestora din urmã rãmîn acþiuni solitare atît timp cît plenul Sinodului. erytros „(globule) roºii“ + po[i]etis “producere“. cf.“ Sc. sã obþinã eritropoetinã înalt purificatã.“ Sc. 21 IV 89 p. V. –Recipient pentru prepararea esenþei (de ceai etc.G. servind la explorãrile funcþionale ale mãduvei osoase. 8 [ºi eritropoietinã] (din gr. DEX-S) eséu s. în toatã descompunerea lui auritã. 6. Gheorghiu în LR 2/68 p.) –Alcool etilic– v. establishment. nici în familie.G. DN3) escaládã s. BD 1967. DEX-S) eºantionáj s. DP. DEX.“ Sc. omul care are în atenþie îmbunãtãþirea microclimatului în secþie prin etanºarea instalaþiilor ºi o ventilaþie corespunzãtoare.f.l.n. „Profesorul I. 2. DEX-S// esofagoscóp s. ºi Sc.f. Aceeaºi perspectivã etnocentricã a fost la .“ R.) –Foarte erudit– „Literat eruditisim.“ R.]“ R. 5 (din etapiza) etapizát. 19 IV 83 p. Graur C. Fl. despre materia sa. studiul anemiilor etc.m..“ Cont. 25 – atestare din 1967.A.) –Reducere la esenþã– „Din metapoezie – poezia despre poezie.) –Aparat cu care se examineazã esofagul– „În prezent existã endoscoape specializate pentru multe organe interne: esofagoscop.f. uneori estradisticã.f.) –Instituþie. Proces de abstractizare ºi de esenþializare caracteristic întregii poezii moderne.f (lingv. hermetiza erotizá vb. etanºeizarea ferestrelor ºi uºilor. 4 VII 69 p. (med. 24 XII 66 p.“ R.. membru al Academiei de ªtiinþe Medicale. fr. ºi R.. 132. engl. ºi R. 2 [pron. échiquier. VLI) escaladáre s. Preda în LR 10/92 p. dupã escalada din drog în drog. 25 XI 62 p.Am.“ Cont. 13 XI 82 p. „La optsprezece ani.“ Luc. 5. rus.. bronhoscop. 136/95 p. -ã adj. ºi 9 II 84 p. 11 X 73 p..B... érotiser. ºi Sãpt. I –A împãrþi în mai multe etape– „Dar a întinde ºirul discuþiilor ani ºi ani de zile. 4 II 75 p. –Împãrþire în mai multe etape– „Au fost totodatã stabilite criterii de alegere a unitãþilor.l.) –Tablou. 19 XI 70 p.. 3 VII 91 p.“ Cotid. v. 1 (din etanº[eiz]a. 22 XI 69 p. 16 II 77 p. 1 XII 78 p. dr. 4 I 64 p. 6 (din esenþializa.B. „Esenþializarea pe care o presupune un banc [.l.m. e pus sã exceleze într-un rol de nuanþã actoriceascã iar N. 11 III 85 p.. engl.) –Studiul cauzelor ºi al mecanismelor de producere a bolilor– „Malformaþiile congenitale sînt de aceea boli cu etiopatogenie complexã. ºi R.F.f. Dimitrescu în LL 10/65 p. a înarmãrilor) într-o anumitã zonã– „Escaladarea violenþei în Irlanda de nord a fost calificatã de ºeful poliþiei locale drept «o tragedie umanã ºi un afront adus conceptului de societate civilizatã».n.f.D. BD 1966. L. esquive) esenþár s. 21. istábliºment] (cf.. 6 (din fr.“ Cont. (livr. E[xtra] T[errestrial] I[ntelligence]. „Escalada pornografiei în filmul italian este o realitate care a cuprins ca o plagã toate genurile cinematografice. (livr.“ I. prin ceea ce ni se aratã.l. DN3.f. 7 (cf.. a extras eritropoetina.S. engl. 176. 4 //din esogaf + plastie. M. erau prinse în benzi de cauciuc. 4 (din estradã + -istic. eruditissimo. 10. – atestãri din 1969. DN3. 2 (din etapã + -iza. v. –Cercetare prin eºantioane. éthanol. „Pãpuºile doamnei Warren nu erau de arãtat nici în lume.] au emis ideea cã limba esperanto se îndreaptã spre «maturitate».n.s. adicã susþinãtorii limbii universale esperanto. 6. DEX.“ R.]“ Sc. fr.]“ Fl. 22. întîrzie sã-ºi asume noua posturã [.eritropoetínã • 93 • etnocéntric. ºi R.“ R. v.. to escalate. decît a fi sterile.lit. –Ascensiune. -ã adj. 132. (cuv.] înseamnã o performanþã. (med.“ Sãpt. intensificare (a rãzboiului. nu-ºi pierd nicidecum speranþa ºi la un recent congres internaþional desfãºurat în Canada [. 30–31 V 92 p. cuvintele – Nichita Stãnescu extrage neliniºti metafizice. V. 1 (din fr.“ Sc. 240. 2 (din fr.“ Sãpt.lit. favorit al principilor italieni ºi francezi din împletirea secolelor XVI ºi XVII. 29 VII 67 p. 2 (din fr. (sport) –În jocul de rugbi. Dar acest «establishment» îi lasã liberi pe artiºti pentru a le risipi energiile. G. se numãrã printre primii în lume care.tin.l. demonstreazã aptitudinile ei de esenþializare a dansului în «Nesfîrºit. –Extindere. échantillonnage) eºichiér s. -ã adj. prinþ el însuºi al poeziei. 8 X 70 p.l.“ Sc.n. „Recenta premierã de la Operetã reconfirmã cã tinerii choreautori pot îndreptãþi speranþele puse în ei.“ Cont. încercare– „[. DEX-S) etapizáre s. „Jumãtate din populaþie crede cã sîntem vizitaþi sistematic de farfurii zburãtoare dirijate de ETI (prescurtare azi uzualã pentru Inteligenþa Extraterestrã). „Bineînþeles cã aceastã afecþiune poate fi tratatã etapizat. DN3) etanº(eiz)áre s. DN3) esofagoplastíe s. „D. eºichier politic (pol.]“ I.. –Persoanã moartã eroic (în cursul Revoluþiei din decembrie 1989)– „Cinstirea Eroilor-Martiri din decembrie ‘89 trebuie sã rãmînã vie în amintirea noastrã. cîntãreþ onorabil. ºi flancher. incasabile. gastroscop.l.. M.“ Cont.“ R.. (farm. a reuºit cu sprijinul colaboratorilor sãi de la Institutul de medicinã ºi farmacie din Cluj. 28 I 75 p. esenþare. 15 VIII 75 p. M. deprins cu eschiva istoricã ºi prudenþa strategiei de supravieþuire. v. 2. folosind tegumente– „Dr. DM. 20 XII 79 p.“ Sc. germ. este cel mai nepedagogic sistem utilizat de pedagogi. Seche în LR 2/75 p..f.“ D. actriþã de dramã. -ã eritropoetínã s. 11 V 79 p. 27 (din it. Radio 29 VIII 75. 14 IX 84 p.lit. 5. v. 2 (siglã din engl.B. 14 (din erou + martir) eruditísim.l. v. PR 1968) estradístic. DN3) eschívã s. 2 (din fr.n. DM. DC.) –Restabilire a continuitãþii esofagului printr-un proces reparator.“ R..n. a «etapiza» niºte dezbateri care nu se dovedesc. 2 (din esenþã + -ar. în sint. omletiere. DM) ermetizá v.f.. cf. ºi dintr-un instrument. Äthanol. 5 //din etio[logie] + patogenie// etnocéntric.) –„N-a fost îndeplinit cum trebuie nici angajamentul de a reproduce o serie de sortimente noi cum ar fi: strecurãtori de legume.lit. în mai multe intervenþii. espérantiste. ci numai secretul ruºinos al burgheziei bogate. –Care se referã la etnocentrism– „Este inconsecvent. „[. DTP. DT.] cam de mult ne promite «Metalocasnica» din Bucureºti noile activitãþi de montat vizoare la uºi. 30 V 63 p.m. oesophagoscope.. 10 III 84 p. etanol. Radio 20 X 87 (din etapiza) eticitáte s.. –Închidere ermeticã– „În preajma noastrã se gãseºte ºi meºterul V.l. D. DT. sondaj– „Primele cercetãri nivometrice sînt dezvoltate într-o zonã de eºantionaj în care intrã bazinele rîurilor Topolog.. 22 III 74 p. cel mai adesea congenitalã sau.l. creatorul esofagoplastiei româneºti.

cf. 2. 1 (din fr. ºi 27 V 81 p.f. 16 III 84 p. europeismo. ethnolinguistique.l. ºi etnomuzicologie (der. 12. constituitã din ºtiinþe interdisciplinare.l. a fost creat termenul. 16 VI 83 p. sã ne oprim la cuvinte compuse. care a luat fiinþã odatã cu instalarea sa aici. 25 V 84 p.] aspect de la o demonstraþie împotriva «eurorachetelor» [.E. DN3) etranjér. 5. 1 (cf. 28 XI 92 p.n. ºi Sc.. DEX. „În faþa unui juriu. proxenetismul ºi eurocriminalitatea. engl. „[.] lansarea pe piaþa internaþionalã privatã de capital a primei emisiuni de euro-obligaþiuni. 6 X 91 p. DEX) etnomuzicólog s. 17 VII 78 p. (franþuzism) „Onomastica etranjerã este din ce în ce mai bine reprezentatã [.11 VII 85 p. (muz. 5. v. DPN 1974. 15 VIII 77 p. ethnocentrisme. fr. (lingv.f. DE.. orbiþi de necazurile noastre. 4.] se exprimã o multitudine de noþiuni. „Banca Comercialã Românã (BCR) va anunþa oficial [.. internaþ.. européanisme.] Am înþeles ºi înþeleg cã prin adoptarea acestei noþiuni de eurocomunism. 15 II 83 p. ºi etnolingvisticã (din etno. -ã adj.f. 6 (din Euro. 5 //din euro. etologico. „[.l. o viziune originalã asupra lumii. un glas bun. DTN 1972. semiprofesional [pron. engl. 4. cum noteazã puþin maliþios un corespondent francez. 4 III 93 p. sîntem singuri.. nu mai puþin de 150 de ziariºti. de acum 20 de ani era o serbare de familie.n. DPN 1969.. v.f. „Pentru a sugera pericolul ce planeazã asupra .5 (cuv..“ „22“ 42/93 p. DPN 1980) euroregiúne s. funcþia limbii de a organiza ºi reprezenta universul la nivelul unei anumite specificitãþi regionale (geografice) ºi de a construi. 98/94 p. DN3.“ Ev. 14.] etnoistoria face parte dintr-o familie mai bogatã.l. 3.“ R.“ R. DMC 1968..] multã vreme.) –Specialist în muzica tradiþionalã a diverselor popoare– „Prof.m. 20 XII 95 p. în activitatea lor. într-o tematicã largã. intercity [pron. etnocentrico..]“ Sc.f. au evoluat tinere talente din 11 judeþe.) „[.n. alcãtuit din folcloriºti. hrãnitã de douã discipline bine definite: etnologia ºi istoriografia. E... 16 X 81 p. –Privitor la relaþia dintre pactul nord-atlantic ºi structurile comunitare europene– „Italia [. –Care considerã Europa drept centru– „Cannes-ul de acum 30.m. 1. „Etologia. 8. 6 X 95 p.f. Potrivit teoriilor etologice. etnomuzicologi. 15 IV 83 p. (folc. euromissile. de naturã a se bucura. 5.) –Cercetarea tradiþiei muzicale a diverselor popoare– „În 1970 este numit profesor la Conservatorul «Ciprian Porumbescu» din Bucureºti ºi director al Laboratorului de etnomuzicologie. 20 VI 81 p.f. 11 II 84 p. européanité.] va spijini continuarea apropierii României de structurile comunitare ºi euroatlantice. europace //din euro. 4 XII 83 p. 1979 –Referitor la etologie– v. ºtiinþa comportãrii animalelor.+ arab// éuroatlántic. it.“ R. ethnomusicologie. 8 //din euro.f.“ R. europace..n.. „Problema aceasta a «europenitãþii» e mai complicatã decît pare ºi nu depinde de voturi. economico-sociale din þãrile respective. v.. „Pe multe [pancarte] era scris: «Nu vrem Euroshime!“ R. univ. 2 (din fr. 2 (din etno[grafic] + folcloric) etnoistórie s.“ Ev. 10 IX 78 p. Deasupra. ceilalþi pentru «naþionalism». BD 1967. 10 IX 96 p. engl.z.Muz. PR 1969.) éuro-aráb. –Caracter european.z. DPN 1984) etnocentrísm s. bineînþeles.l. 6 //din euro. ºi 13 XII 96 p.m.l. care îºi propune sã examineze raporturile între limbã.]“ R. „Prin cuvîntul «eurorachete» [. cf. fr. utilizatorii au nevoie de un terminal ºi de o linie telefonicã. ºi devoþional (din it. Un ºir de studii recente aduc în atenþie o ramurã nouã a ºtiinþelor naturii.f. orice «societate» animalierã prezintã o anumitã structurã ierarhicã [.l. (ist. 3 (din fr. stabilit la ultimul summit al celor 15: euro.“ „22“ 30/95 p. eurorachete. éthologie.f.+ regiune// Euroshima s. pe aceastã cale. fr.] relaþia tot mai frecventã dintre judeþele de frontierã (limitrofe) ºi judeþele din þãrile vecine. 5 //din euro. internaþ.. o ºtiinþã specificã. „Moneda unicã europeanã are deci un nume. Eurocity) eurocomunísm s. BD 1968. 28 III 81 p. v. ºi etnocentric (din fr.. 25 V 84 p.l.etnocentrísm • 94 • Euroshima baza cîtorva decizii ale maghiarilor. etologia – studiul comportãrii animalelor.“ Sãpt.l. DEX-S) etológic. „Apar situaþii în care europenismul este în pericol.“ R.]“ Ap. 6 (calc dupã fr. cu efecte fatale. ethnomusicologue. 2. consideratã superioarã– „Etnocentrismul.) „Etnoistoria este. cf. v.l. volumul marcheazã ºi constituirea Asociaþiei etnomuzicologilor someºeni [.lit.C.lit.l.]“ R. PR 1955. 28 IV 78 p. engl.“ R.l.+ dezarmare// eurodolár s. din etnomuzicologie sau din fr. 18 XII 96 p.P.f. aparþinînd unei entitãþi neguvernamentale române. 25 VIII 93 p. 2. în ultima zi a conferinþei [Pieþei comune]. ºi a unui public exigent.l. PR anii ‘50. ethnocentrism.S.“ R.“ R.] pentru a denumi cu o formulã cît mai succintã rachetele cu razã medie de acþiune ce au fost sau se plãnuieºte a fi instalate pe continent.“ R.+ deputat// eurodezarmáre s. PR 1965. v. -ã adj. compozitori. 1993 (transp. În limbajul european. societate ºi culturã.n.“ R. Explicarea noþiunilor respective nu credem cã ar fi necesarã. între care amintim etnolingvistica. eurodollar. engl. etnomuzicolog. DMC. «eurointoxicaþie». -ã adj. aºadar. 1975 –Dolar american depozitat în bãncile centrale europene– v. etü] (din fr. DEX-S) etnofolclóric.l. it. un tînãr dintr-o comunã aflatã la interferenþa dintre douã zone bine determinate din punct de vedere etnofolcloric. etnomusicologia. ºi R.. „[. Hristea în R. folosit mai ales la plural.«euri»?) R.+ criminalitate// euro-obligaþiúne s. 1 X 93 p. –Deputat în Parlamentul european– „Euro-deputaþii nu au fãcut un efort minim de a cãuta sã se edifice asupra situaþiilor pe care iniþiatorii rezoluþiei le incrimineazã. 2 (din fr. -ã adj. europocentric. „«22» este o publicaþie devotatã valorilor democraþiei ºi europenismului..n. v. 6.+ intoxicaþie// Euronét s. européisme. anumite partide comuniste din þãrile occidentale doresc sã sublinieze faptul cã..“ „22“ 44/95 p. 6. 11 XI 76 p. aºa aratã bancnotele «euro» (pluralul . parnasul hollywoodian. trebuie sã þinã seama de realitãþile istorice. DHLF 1975.“ „22“ 40/95 p. –Sistem electronic de comunicaþie la nivelul Europei– „Pentru a se abona la Euronet. aºa-numitul eurocomunism din þãrile occidentale? Rãspuns: Dupã cum este cunoscut. DMC. care se revendicã de la darwinism. probleme ºi cercetãri de etnomuzicologie [.. ºi D. DEX-S) etnomuzicológic. -ã adj.. ethnomusicologist. éthologique) etologíe s. 4 XI 83 p. BD 1970.“ R. 5.lit. –Caracterul a ceea ce este european– „[. 23 I 80 p. (formaþie ad-hoc) „Datoritã unei salate pe care au consumat-o la bufetul municipal din localitate.l. 1983 –Dezarmare europeanã– v. foarte bun. „Sînt prezentate aici. it... Th. dar ºi dornici sã renunþe la dolari. 19 VII 95 p. funcþionari ºi poliþiºti au suferit de o intoxicaþie alimentarã.“ Sãpt. -ã adj.+ centrist. ethnomusicology. „Pentru cei curioºi. atitudine favorabilã unitãþii europene– „«Preferaþii» ar manifesta înclinaþie pentru «europeism» ºi «universalism».“ Sc. 22 //din euro.“ Sc. 1991 –Îmbrãcãminte rigidã a cãrei formã este adaptatã obiectului pe care îl protejeazã– v. DHLF 1974) eurorachétã s.+ istorie) etnolingvísticã s. 2. 9.. it.“ Sãpt.] De asemenea..) –Privitor la etnomuzicologie– „O importantã lucrare etnomuzicologicã“ R. 5 (din euro. étui) éuro s. D.“ R. –Pace în Europa– „Comentarii despre ceea ce ar trebui sã se întreprindã pentru ca Europa sã nu devinã Euroshima se pot face multe ºi în diverse modalitãþi. Totul se baza pe o viziune euro-centristã. de largã adeziune: eurodezarmare. 13 IX 85 p. acestea se numesc euroregiuni.. de pildã. 6.. Concis.l. Un festival ombilical.l.m. aceastã noþiune de eurocomunism este destul de nouã [. evidenþiindu-se. pe aceste baze.+ pace// europe(n)ísm s.+ atlantic) eurocentríst. ºi 4 XI 83 p. -ã adj. étranger) etu s..l.C. 31 V 77 p. 6 //din euro.“ „22“ 35/95 p.“ R..]“ R.. petrodolar (din engl. 12 X 81 p. v. eurocommunisme.f. 22 II 80 p. DN3) europenitáte s..+ obligaþiune// eurodeputát s. 17 VIII 79 p. 6. (muz. cf.. „Întrebare: Cum apreciaþi dvs. 3 (din fr. DTN 1977) eurocriminalitáte s. 1 //din euro. „Acest concept al colaborãrii transfrontaliere ºi al creãrii euroregiunilor este menþionat în documente ale C. „Ce iremediabil eurocentriºti sîntem!“ R.“ Luc. 7.“ R. DEX-S) eurointoxicáþie s.) –Tren care face legãtura între marile oraºe ale Europei– v. –Privitor la relaþia dintre Europa ºi lumea arabã– „În Spania ar putea fi creatã prima universitate euro-arabã.l. 5 (din fr. am crezut cã «europenitatea» e o realitate spre care trebuie sã tindem ieºind din pielea noastrã. –Tendinþa de a judeca alte etnii pornind exclusiv de la propria etnie. v. 6 //din euro. „Îndelung trîmbiþata vocaþie euro-atlanticã.) –Privitor la etnografie ºi folclor– „Am întîlnit. v.. 1.f. BD 1966// Eurocity s..+ [work]net) europáce s. fr. Europeanism. regr. eurosíti] (din fr. 2 (din etnomuzicologie) etnomuzicologíe s. ºi ale Consiliului Europei [.l. –Criminalitatea din Europa– „La Paris se va þine un colocviu cu tema: Prostituþia.. (muz. 1. o inconsecvenþã“ „22“ 42/93 p. etologie (din it.

. DEX.“ R. nu poate fi doar rezultatul vectorilor celor mai decis orientaþi cãtre experimentul-limitã.l. exemplarité.B. 23 V 84 p.+ siberian) Euroviziúne s. 19 X 91 p.. (biol. v... événementiel.+ [Hiro]shima// eurosiberián adj. P.. membri ai Automobil Clubului Român. DN3 – alte sensuri) exasecúndã s. DEX. exitonul este un cuplu neutru legat prin forþe electrice. euroºíma] //din euro.. 4 II 76 p. nivel ridicat– „Poate cã ºi tenisul nostru feminin se îndreaptã spre Everestul performanþei. PR 1959) evént s. exobiology. 15 I 72 p. cliºeul sec. I (fig. DN3) experimentalíst.. experimentul-limitã care. A fost evitat – cum se spune – un grav eveniment feroviar.]“ I.f. (livr. 17 (cf. 4 (din experiment + limitã) experimentalísm s. DN3 – definiþii ideologizate// evenimént s. 5.pr.B. chimie din grupa B – la polistiren expandat [.“ Cont. -ã adj. 1976 –Unitate de timp echivalînd cu un miliard de miliarde de secunde– v. (comunic.n. în sensul cã eu introduc în cîmpul istoriei literare factori care nu sînt neapãrat ºi în mod esenþial numai factori evenimenþiali. 6 //din [Organizaþia] Eu[ropeanã pentru] tel[ecomunicaþii prin] sat[elit]// evaporatór s.] a fost creatã în 1982. 28 XII 73 p. DN. -ã s. –Instrument pentru mãsurarea vitezei de evaporare a apei– „La staþia de avertizare. v. Selecþiuni de la concursul de muzicã uºoarã. industrie uºoarã. 3. dupã semnarea lor de cãtre guvernele celor 20 de þãri membre ºi ratificarea de cãtre parlamentele respective.] în primele rînduri ale poeziei româneºti de azi. –Folosire a experimentului ca principal mijloc artistic– „[. 7 II 74 p. 4.n. 10. cercetãtorul N. engl.f. 4 II 84 p. „Lacul trebuie reoxigenat. au fost definitivate textele convenþiei privind înfiinþarea «Eutelsat»-ului. -ã adj. 43/95 p. ca unica formã «esteticã» acceptatã de participare la exprimarea poeticului [. 6. (livr. „Dupã scoaterea vagonului din garniturã.l. stadiul evaporaþiei apei din sol pentru a stabili programele de udãri. (tehn.. 29 VI 75 p.H.m. iarãºi mereu. 3 (din fr. prin extensie. évaporimètre. DEX.. –Abuz– „Nu voi face inventarul crimelor ºi exacþiunilor lor. 6 [pron.) –Culme. uneori ignorat de-a binelea.B. 5 (din engl.. 13 (cf.“ Sc. attosecundã //probabil din hexa. 32 (din fr. DMC 1967) Eutelsát s.l. DN3 – alte sensuri) exemplaritáte s. DEX. exceptionnel..n.“ Sc.m. 2 XII 66 p.. –Promotor al experimentalismului– . chiar dacã în multe ateliere individuale stadiul actual de evoluþie al artistului n-ar putea fi ilustrat prin altceva decît prin exclusivismul gustului sãu specializat.) –Spongios– „Tãlpile din PVC expandat cu structuri celulare ºi din fibre poliuretanice [.“ R.“ Cont. 21 XII 77 p. fierbãtor. cîºtigînd ieri ºi Cupa României la fotbal [. DMN 1965) experimént-límitã s. Radio 7 VI 76 (din n.lit. 7 I 71 p.“ I. –Experiment dus pînã la extremã– „Împrumutul strãin..“ R.. ci. DN3) evazionísm s.l..) „Exobiologia.T [.f. în constr. evaporimetr.l. 21 III 75 p. face observaþii cu ajutorul evaporimetrelor în scopul stabilirii necesarului de apã al diferitelor culturi irigate. Ramurã a ºtiinþei care studiazã prezenþa ºi particularitãþile formelor de viaþã în afara Pãmîntului.) –Accident– „Automobiliºtilor.f. événement. 27 X 70 p.lit. 3 exobiologíe s. fusul de osie.) „Avînd «funcþii» extrem de importante în cristalul de semiconductor. El este alcãtuit dintr-o particulã încãrcatã negativ – electronul – ºi alta încãrcatã pozitiv. de excepþie –Excepþional– „Minimalizat.. 136. 4. 4 V 79 p. dezgustul. „Corespondenþii agenþiilor internaþionale de presã subliniazã în relatãrile lor de la Los Angeles succesul atletelor românce Aniºoara Cuºmir-Stanciu ºi Vali Ionescu. fiindu-i mereu preferate voci «de excepþie» (oribilã expresie!).) –Înþelegere între televiziunile europene pentru schimbul de programe difuzate simultan în mai multe þãri– „Premiul Euroviziunii. 19 VIII 61 p. 3. (fig.f.“ R. évaporation. DEX.] domniile voastre vã puteþi expanda oricând spleenul. 25 IX 85 p. agenþia France Presse menþioneazã [.l. DN3) evaporimétru s. a fost lansat termenul Euroshima. ºi 9 XI 81 p. decizia fiind luatã de o conferinþã interguvernamentalã a reprezentanþilor celor 24 de þãri care fac parte din Conferinþa europeanã a poºtelor ºi telecomunicaþiilor.“ R. éxpérience-pilote. 1991 (arte) –Tendinþã de a crea ºi difuza opere al cãror unic scop este acela de a distrage atenþia de la realitate.) –Care se mãrgineºte la descrierea evenimentelor– „Situat între romanul-recherche ºi romanul-histoire.l. event) Everést s. a Cupei ºi Campionatului.] conferã încãlþãmintei o linie conformã cu modernele ºi rapidele cicluri ale modei internaþionale. „Festivalul care se desfãºoarã la Bucureºti este o manifestare culturalã de excepþie. DEX. devenitã cliºeu. creat în 1977. paleoastronauticã (din fr.“ Sãpt.. PN 1981) evreitáte s. griºpandin (din expanda. 6.. 5. (comunic. în funcþie de care am încercat sã abordez istoria literaturii. care însã. la þesãtorii [. BD 1969.“ Fl.) –Caracterul a ceea ce este exemplar– „Dintre ultimele premiere radiofonice. la punctele de avertizare. care de-a lungul unei perioade de 15 ani – de la 1 septembrie 1969 – n-au avut abateri de la regulile de circulaþie – înscrise în permisul de conducere – li se vor acorda diplome de «Automobilist fãrã evenimente». DN. «Eclipsa» de L. 11 VIII 84 p. în loc sã afirme originalitatea tînãrului creator. ºi 28 XII 74 p. s-a rupt.“ R. specialiºtii de la I. pe planetele sistemului solar.l. uitã sã confirme opinia criticã.] este autorul unei statui [. v. 10.] o microrafinãrie – la secþia de oxidare – deci petrochimie. (circ. «medicii» lacurilor intenþioneazã sã facã aici.] realizatã din material expandat.“ Sc.f.. v. „Organizaþia europeanã de telecomunicaþii prin satelit «Eutelsat» [.l.. 6.“ I. d’exception) excepþionál. 28 X 66 p. experimentalism. engl. fr..l. Sc. Eurovision. fesenie //din evaziune + -ism. care produce flacãra..] reþine atenþia nu numai prin exemplaritatea distribuþiei.lit. DEX-S) experiénþã-pilót s. 7 (cf.“ Cont. „Sculptorul elveþian J. exobiologie. „O expoziþie bienalã de stat.. Everest. DN3 – alte sensuri) evenimenþiál. extraterestru. 7. din ramuri diferite: siderurgie la cubilouri. fr. a revãrsa– „[. ºi unele din patrulaterele de excepþie ale Capitalei noastre [. ºi 23 V 93 p.l. sã le oxigeneze.n. 3. în spaþiul cosmic. 20 VII 79 p. factori structurali profunzi. poetul acesta se aflã [.d.. „O noapte la serviciul intervenþii la evenimente de la Miliþia Capitalei. (din fr..f.n. 1 VII 83 p. o experienþã-pilot. DN3) expandá vb. dar ºi prin virtuþile textului. cu o înãlþime de opt metri ºi cu o greutate de 15 tone.l.) –Evaporare– „Zilnic. îl înfeudeazã unor formule de mult perimate. în acelaºi an.n.n.“ „22“ 42/93 p. s-a spus adeseori. cf. în acelaºi timp.eurosiberián • 95 • experimentalíst.n. are prin excelenþã structura unui roman evenimenþial.. –Muncitor care lucreazã la aparatul de evaporare– „Muncitorii I. -ã Europei ca urmare a angrenãrii sale în competiþia înarmãrilor nucleare. evaporator.“ Sc.]“ R.) „Organizaþia europeanã de telecomunicaþii prin satelit îºi va avea sediul la Paris.L.l.“ Sc.G. 19 V 82 p. ºi antropo. v.“ f.G.. convenþia ºi acordul de exploatare care o definesc urmînd sã intre în vigoare la 15 ianuarie 1984. ºi R. rus.I. DEX.“ R. to expand) expandát. [. fr. v. 5. 5 (formal din fr. mânia sau coptura sufleteascã pe posturile naþionale [.. –Experienþã care poate servi drept exemplu pentru alte experienþe– „Un om de afaceri foarte bogat ºi-a permis o experienþã-pilot.n. care va înlocui «Eutelsat-ul interimar». Structura sa va fi asemãnãtoare «surorii» sale mondiale – «Intelsat». 18 VII 77 p. 4.]“ Luc. ªi pentru cã «bolnavul» are proporþii mici.]“ Sc.. 2.“ R.G.E.] angajarea directã a discursului în formulele diversificate ale unui experimentalism lucid. exaction. Brãila determinã. 4 (dupã fr. 4 XII 93 p. clasate pe primele douã locuri în proba de sãriturã în lungime. ºi fonoizolare (1974). (chim. 5. gazoduct (din euro. impropriu) –A exprima. 26 XI 76 p. au început al doilea an de muncã. Fl. DN3) evaporáþie s. (sport) –Cîºtigarea.“ R. 8 (din fr.F. 12 (din fr. 2 I 61 p.n. „Avem practic 9 tehnologii diferite.. 4 XI 83 p. celulozã ºi hîrtie. cîºtigarea primelor douã locuri la o competiþie sportivã de cãtre componenþii aceleiaºi echipe (naþionale)– „Dinamo a reuºit mult invidiatul event.]“ R. «Groapa». -ã adj. „Nu mi se pare astfel deloc hazardatã încercarea de a apãra ºi unele din pieþele nobile. Plata excepþionalã.f. DTN 1974. „Evenimente rutiere“ R. Dimitrescu în LR 2/62 p.“ R. 26 II 76 p. 14 X 66 p. 19 IV 74 p. (fiz. DN. care trimite la cel dintîi punct de pe glob care a resimþit efectele unei lovituri nucleare. La una din marginile lacului se va construi un fel de sifon capabil sã creeze un curent de aer artificial care sã punã în miºcare apele stãtãtoare de la fund. DTP. DN3) exitón s. 1 (din evapora + -tor. (În asociere cu „platã“) –Efectuat în valutã forte.]“ R.“ R.. 1992 –Specific al evreilor– v.+ secundã// excépþie s.“ Em. 3. cunoscuta operã a lui Eugen Barbu. 3 (din engl. în dolari– „Vînd ultracentral garsonierã confort I..tin. 1983 –Care face legãtura între Europa ºi Siberia– v. 3. la Nantua. 6. „Concepþia mea despre istoria literarã este diferitã. 7 (formal din fr. asimilare (din evreu + -itate) exacþiúne s...f. adormind simþul critic– v. 13 IX 85 p. Sub titlul «Un event românesc». 6 IV 81 p. 2 VIII 79 p.. cu sediul tot la Paris. DN – alt sens. PR 1954. În cadrul acestei conferinþe. LTR.

“ I. ¨ 2. pacientul fiind transportat la spitalul din Leordeni. din aceastã categorie au fost expertizate 35000 imobile... –Aflat în afara atmosferei– „Grupul de lucru al Comitetului O.“ Pr. „În ceea ce priveºte servitul cafelei. de pildã.f. fr. 3. „Expoziþia-concurs de machete de nave.. 19 III 74 p. s. 3.“ R.U. 18 VII 67 p. 7 (din extra.l. 6.“ Sc.. 4.l. 11 (din expoziþie + test.. 1.n. 1 XI 73 p. „[. ºi 18 III 82 p. cafea expres –Cafea preparatã într-un aparat special. sã le vîndã sub formã de cafea «expreso» [. precum ºi schiþele unor ustensile destinate uºurãrii muncii în gospodãrie s-a deschis în ziua de 16 martie la galeriile «Art’Ind». 18 III 82 p. DEX-S) extragaláctic. DT.. extra-fort. „România este reprezentatã de întreprinderea Tehnoforestexport ºi Export-lemn. 11 XI 61 p.“ Sc.) –Care se aflã în afara galaxiei– „Trec prin faþa lor [a cursanþilor] galaxiile nebuloaselor extragalactice.. [caffé] espresso. v.“ Cont. la rîndul lor. 24 III 83 p. 27 I 61 p. Practica elevilor de la Liceul nr. DN3.l. 16 XI 68 p.S.T.. 5. 504) expozíþie-tîrg (internaþionál) s..B. 23 VI 84 p.l..l. F. 50 de expresouri de cafea etc. ºi astronautã. 5. 9 I 76 p.]“ Luc. a fãcut urmãtoarele aprecieri. (med.n. „[. 7 X 66 p. aici. în colaborare cu întreprinderi româneºti de comerþ exterior.]“ R. 13 VI 80 p. 19 XI 72 p.l.f.l. cf. esperimentalista) expertizá vb. ¨ 2. DEX-S) extracorporál.. –Expoziþie în care se prezintã mostre pentru testare– „Filiala din Cluj-Napoca a Asociaþiei Române de Marketing a organizat o expoziþie-test.“afarã [de]“ + sezon.“ Sc.20 XI 84 p. fr. o expoziþie-simpozion la Bucureºti [. sfera de semnificaþii în care îl încadrãm noi este mult mai extinsã. ºi R. –Expoziþie prezentatã cu prilejul unui simpozion– „La Institutul central de cercetãri agricole s-a deschis joi o expoziþie-simpozion pe tema «Folosirea maselor plastice în agriculturã». «Expotext» (o abreviere a cuvintelor: expoziþie textilã).–Aparat de preparat cafea– „Cu acelaºi prilej s-a stabilit ca în marile restaurante ºi în principalele magazine alimentare ale Bucureºtiului sã se instaleze încã 35 de rotisoare. -ã adj. -ã „Joyce sau Eugen Ionescu pot fi consideraþi experimentaliºti puri. exploitabilité.“ Cont.f.. PR 1950) externá vb. 17 XI 73 p. extra-atmosphérique.] constituie una din preocupãrile principale ale firmei «The Singer Co.n. „Expoziþia-tîrg de la Halele Obor. 24 XI 78 p. DN3) éxpo-elévi s. -ã adj.expertizá • 96 • extrateréstru. ºi R.“ R.lit.. pentru folosirea spaþiului extraatmosferic în scopuri paºnice ºi-a început activitatea.l.] nu putea avea mari ºanse.l. C. „Expoziþie-test. –Expoziþie cu caracter de tîrg (internaþional)– „Sîmbãtã dimineaþã s-a deschis în pavilionul noului combinat apicol de la Bãneasa prima Expoziþie-tîrg internaþional de apiculturã. ºi 13 XI 76 p. 351. 8 X 70 p. 4 (cf. 30 V 78 p. –(Serviciu) suplimentar. DEX-S) exprés(o) ¨ 1. 2 (cf.f. Fl. ºi R. v.l. DEX-S) exploatabilitáte s. 26 VI 84 p.. de tot ceea ce. v. 19 V 77 p. 4 II 84 p. „Extinderea relaþiilor comerciale est-vest [.. adj. 26 IX 66 p. 15 din Capitalã.]“ R. se face externarea din spitalul specializat din Capitalã.l. o adevãratã categorie tipologicã de creaþie ºi cunoaºtere [. 10 IX 66 p.t. 1 (din engl.TV 21–27 VII 74 p. 7 (din expoziþie + concurs) expozíþie-dezbátere s.“ R.B.l.B.. „Chestionat de curînd asupra viitorului exobiologiei (studiul vieþii extraterestre) cunoscutul astronom C. 4 (din externa) éxtra s. belbor (din extra“foarte“ + dur.) –Scoatere din spital a unei persoane.“ R.R.] se distinge de cele anterioare prin diversitatea mai mare ºi originalitatea exponatelor.. -ã ¨ 1.l. La Galeria ARTIND a Centralei industriei ºi ceramicii fine din Ministerul Industriei Uºoare s-a deschis o expoziþie cuprinzînd lucrãri realizate în cadrul programului de perfecþionare organizat de Centrul de perfecþionare a cadrelor [. 19 XI 78 p. –Din afara corpului– „Operaþia ºi circulaþia extracorporalã a fost condusã în aºa fel încît pacientul s-a trezit la terminarea operaþiei.. DEX. -ã adj. „La Palatul Naþiunilor Unite din New York se desfãºoarã lucrãrile Comitetului O. 5.+ pur) extrasezón s. –Expoziþie în care se organizeazã discuþii– „O expoziþie-dezbatere în care sînt expuse diferite articole de uz casnic. procedeazã la fel..l.l. DEX. 1..“ Sc. v. 5 (din expo[ziþie] text[ilã]) exportlémn s.] au fost trimise mai multor reprezentanþi ai industriei electronice [. „Expo-ºcoalã este firma unui nou magazin din Bîrlad care expune ºi desface obiecte lucrate în atelierele ºcolilor ºi liceelor din localitate. „Preþuri avantajoase de extrasezon [1–4 mai la mare]“ R. ºi Sc. 2. -ã adj. –Persoanã care aparþine unei . 18 III 73 p.]“ R. de obicei cînd starea sãnãtãþii s-a îmbunãtãþit– „Împotriva opunerii categorice a medicilor. 6 V 61 p. fr. 26 V 79 p.] expoziþia-dezbatere deschisã la galeriile bucureºtene «Art’Ind». 4.“ Sc. ºi I. 4.m. –Timpul din afara sezonului turistic– „Experimentul din vacanþa de primãvarã a dovedit cã litoralul poate fi o gazdã perfectã ºi în extrasezon. 22 III 84 p.l. s..“ R. 21 VI 80 p. 15 I 71 p.n.“ Sc. 1 (din export [de] lemn) expozíþie-concúrs s.“ I.B. „Din aceastã primãvarã. la vapori– „[. DEX-S) extrateréstru. 5.“ Sc. Se înþelege de la sine cã. „Odatã cu revenirea pe Terra a navei cosmice «Soiuz-28» s-a consumat un episod important. it. ºi radioundã [scris ºi extragalaxic] (din fr. Colectivul administraþiei serelor. 1 [. „Alcãtuirea unui catalog de radiosemne extragalactice..] Eºantioanele din acest molibden extra-pur [.l. 16 IV 83 p. 14 V 82 p. -ã adj. în cadrul cãreia zeci de creatori din întreprinderile ºi instituþiile municipiului au prezentat mostre de obiecte de uz casnic.l. 9.999 la sutã [. v. 28 II 76 p.. –Cu caracter de expoziþie– „Încercarea fotoreporterului nostru de a cuprinde «dintr-o singurã privire» complexul expoziþional de la Piaþa Scînteii [. s-a inaugurat o etapã nouã a colaborãrii în cadrul programului «Intercosmos» pentru explorarea ºi folosirea spaþiului extraatmosferic în scopuri paºnice.]“ Sc. –Existent în afara globului pãmîntesc– „Probabil ºi fiinþele raþionale extraterestre. 29 IV 75 p. dupã modelul lui interna [în spital]) externáre s. Argeº. copiii nou-nãscuþi ºi lehuzele nu vor fi externaþi decît dacã sînt asigurate condiþiile de transport ºi de locuit corespunzãtoare. Dimitrescu în LR 2/62 p. 6 (din expoziþie + simpozion) expozíþie-tést s.000 mp. I.] aceºtia.. în sint..]“ Cont.f. ºi microîntreprindere (din expo[ziþie a] elevi[lor]) éxpo-párc s.f.p. devenind. extragalactic. extragalactique. 6 (din extra.]“ R.n. 4. 2 (din expo[ziþie în] parc) éxpo-ºcoálã s. poate fi asigurat.f.n.]“ R.l. –Concurs în cadrul unei expoziþii– „La cea de-a IV-a ediþie a Expoziþiei-concurs interjudeþene de artã fotograficã «România ‘78» au fost declaraþi cîºtigãtori [. 17 VII 62 p. v. 4. Lupu în SCL 6/81 p. „«Expo-elevi» deschisã în localul liceului de filologie-istorie nr.]“ I...“ R. 1. „Peste 400 din cele mai frumoase ºi mai productive animale au fost prezentate la cea de-a 8-a ediþie a expoziþiei-tîrg anuale de la Sighetul Marmaþiei – «Bruna de Maramureº». express. 3 (din extern. 3 IX 78 p. 2.. DN3) extradúr. „La Timiºoara s-a înfiinþat un nou tip de magazin. 14 VI 75 p. DMN 1966. PR 1950. 9 VI 83 p. v.“ R.. 1.B. 6. constatîndu-se cã 6700 au nevoie de consolidãri.N. v.) –A scoate din spital– „Sugarii.“ R.f. 1 VII 75 p. 11 III 78 p. 5 (din extra„afarã“ + corporal.“ R.“ R.. (astr.. expertiser. adj.“ Cont. v. 3. expositional. 8. 1. 18 XI 66 p. –Extrem de curat– „O societate japonezã a anunþat cã a pus la punct un procedeu de obþinere a molibdenului pur. deºi am preluat acest termen de la italieni. FC II 112. DN3. 2. care nu este inclus în preþ– „Totul e contra cost. ºi prin folosirea unei instalaþii de tip «Expresso». cartierul Bucureºti din Piteºti va îmbrãca o hainã floralã deosebitã.. iar eu am fãcut un fel de boalã psihicã: [.. colá. o fricã sãlbaticã. engl.] printre preocupãrile majore ale astronomiei actuale figureazã ºi cercetãrile extragalactice ºi cele asupra quasarilor.. 2 „Rãspuns la o expoziþie-test... 13 III 73 p. dr.f. 2 extraatmosféric. 12 (din expoziþie + dezbatere) expozíþie-simpozión s.“ R.B.. 4 (din expoziþie + tîrg [internaþional]) expoziþionál. 6 (din fr. se numeºte extra-uri [. cf. 12 XII 83 f.M [. 3. Bihor pune la dispoziþia solicitanþilor.l.J.“ Sc. M.f. DEX-S) extrapúr. 11 IV 72 p. ing.“ Sc. 29 VIII 65 p. I –A supune unei expertize– „În ceea ce priveºte construcþiile cu o înãlþime sub 4 nivele. 3 (din it.U pentru utilizarea paºnicã a spaþiului extraatmosferic. pepinierelor ºi parcurilor pregãteºte aici un original «Expo-parc» pe o suprafaþã de 15.l. 4 (din expo[ziþie de] ºcoalã) expotéxt s.l. locuri nelimitate în staþiunile [.. DTP. v.] mi-e fricã. 1. 1.]“ Sc. „O. 28 I 84 p. articole de îmbrãcãminte [. FC II 112.“ I. -ã adj. 2 (din fr. ºi R. 1977 –Foarte rezistent– v.“ R. v. 8 IV 71 p. 18 V 83 p. R. I (med. –Expoziþie a elevilor– „Expo-elevi.“ R. Ciobanu în SCL 4/75 p. 6. dacã ele existã. ºi Sc.» care între 5 ºi 8 noiembrie va organiza. 9 I 75 p. adicã 99. –Calitatea unui bun de a putea fi exploatat– „Tocmai aceste diverse aspecte ale problemelor complexe privind «Exploatabilitatea zãcãmintelor metalifere» sînt tratate în lucrarea prof.N. pentru perioada de extrasezon. ca sã zic aºa.“ Sc.. 136. 20.l. v.

25/95 p. 9 însemna dispariþia makeup-ului. PR 1962) .f. ºi Sãpt. roz dantelat. -ie adj. cf.l. fr.) –Faptul de a considera spaþiul unei platbande.l. engl.l.“ „22“ 37/93 p. v. 21 III 75 p. (cuv. DEX.. BD s-a trecut la producþia de maºini de injectare ºi extrudere pentru mase 1966. Dimitrescu în LR 2/62 p. 18 VIII 80 p.] extrateritorialitatea era eye-line(r) s. extratimpuriu [. 2 (din fr. 18. extraterrestre. pentru a-i conferi forma doritã)– „[. 8 [pron. –Care apare foarte devreme– „[Vînd] bulbi toþii sînt de acord cã trebuie evidenþiatã strãlucirea fiecãruia.. PR machiat pentru ochi– „Tot ei au decretat reîntoarcerea în arena modei a eye-liner-ului pentru conturarea precisã ºi puternicã a ochilor [. 7 (din extra. v. DT. extrateritorialitáte s. 27 IX 84 p.+ timpuriu) extrúder s. 136. Mag. produs de prefaþa unui proces sistematic prin care autoritatea simbolicã era transformatã în putere. DN3) extratimpuríu. eye-liner. 21 I X 91 p.. 8.] Cu 1940. 5 (din ambasade ca aparþinînd teritoriului þãrii pe care o reprezintã– „În cazul extrudare) intelighenþiilor est-central-europene [. FC II 113.]“ R. 13 (cf. ailáinãr] (cf. catastrofism.] R. fr. extraterritorialité.. ºi unui material printr-o matriþã.) –Aparat pentru extrudare (trecerea forþatã a 77 p.n. extraterrestrial. engl..] Aceste maºini sînt folosite în producþia de furtunuri.“ R.) –Creion de machiaj al ochilor.n.extrateritorialitáte • 97 • eye-line(r) civilizaþii din afara Terrei– v. DN3) plastice [. Fl. DHLF 1961.“ Sãpt. „Eye-linerul se aplicã cu o linie foarte subþire.. ET(I).. DEX... (tehn.“ Expr. ceea ce ar de gladiole olandeze Priscilla. tuburi. mixare (1974). izolaþii pentru cabluri etc.. (jur.

1975 –Cu caracter de ficþiune ºtiinþificã– v. voyerism (calc. 186–187.. „Un birou circular pe care se aflã un telefon cu fax ºi un «minitel». atestãri din 1957. 14.G. 1974 –OZN– v. 6 (din port. asupra unor factori-cheie care asigurã succesul oricãrei unitãþi comerciale. I (ec..“ Sc. 15 VI 84 p.“ Mag. voyerism (din fanta[scienza] + ºtiinþific) fantazá vb. „Se numesc favelas la Rio de Janeiro. 1992 –Element care poate reprezenta un risc– v.). (anglicism) –Acceptare loialã a regulilor (într-un sport)– „În marele fotbalist eu nu vãd doar fenta vrãjitã a lui S. Mag. –Farsã cu caracter de vodevil– „Este o farsã-vodevil cu atmosferã post-caragialescã. 9 X 70 p. fr. Th. Th. „Filmul care trateazã viaþa lui Pelé.f. 1975 –Ficþiune ºtiinþificã– v.) –Restaurant de tip american unde se mãnîncã repede ºi. Birmingham sau Londra sînt slums.lit. 176. PR 1947. L. Hristea în P.“ I. denumite «favelas». -ã adj. fãinã. 30 IV 74 p.– „[. sînt dominate de o stare de tensiune. (franþuzism) –Uºurinþã de a vorbi– „O facondã jurnalisticã îi aduce în paginã tot felul de observaþii ocazionale despre scriitori. care s-au opus terorii impuse de un «caid» al drogului.f. „N. PN 1983. ºi productivitate (din factor + cheie) fáctor de risc sint. liate cu un sos lejer. livr.“ „22“ 10–16 IV 92 p. shanty towns la Calcutta..“ Sc. o ceapã tocatã mãrunt [. -ã adj. ºi porta-voce (1990) (din engl. în Filipine sînt numite barong-barong. 110) farfuríe zburãtoáre sint.] fanzinul scoate ºi un supliment de literaturã strãinã [.. (zool.n. 20 XI 91 p. 9 VI 74 p. DN3. din pãcate.lit.“ D. 2. ieftin– „[Merg] cu E.n. disco volante.N. 26 VIII 62 p. 30/93 p. 3 [pron. fan[atic]. –A da faliment– „Societatea Monolit a falimentat. 15 (din fatã + mamã. 5 IV 94 p. 8/97 p..]“ Sãpt.14 II 85 p. borgate la Roma.. v.“ R.f. (alim.s. ranchos la Caracas.. 12 IV 74 p.F facóndã s. 22 faunístic. Hristea în LR 3/73 p. barriadas la Lima.]“ Sãpt. fair-play. 29 XII 73 p.“ Sc. farce.) –Inactivitate. nu lipsit de valoare. 9/92 p. „Am publicat aceste rînduri din dorinþa de a atrage atenþia celor responsabili. 4. F. fast-food. de pe lîngã Universal Club din Capitalã. cu urmãtoarea farsã (vom mai întîlni de-a lungul reþetelor termenul «farsã». engl. it.. 1995 –Bãuturã rãcoritoare din citrice– v. sau rulate. 12..] distribuitor autorizat al firmelor RANK XEROX ºi TEKTRONIX organizeazã concurs pentru ocuparea urmãtoarelor posturi: 4 depanatori de echipamente de birou (copiatoare. fille-mère. fast-food (restaurant).f. Zafiu în R. 3/76 p. 2. 26 (din faliment. cf. –A face pe cineva sau ceva sã dea faliment– „Secþia de micelin a societãþii [. DEX-S) fatwa s.“ (din fr. 8.V.) [. 19 (cf.“ R. filme) Ficþiune ºtiinþificã– „Fantascienza la Palermo. dupã ce au fost omorîþi cu sînge rece ºase muncitori.“ I.C.“ R.B. 14 VII 93 p. începînd cu copilãria sa grea într-o «favela» (cartier al mizeriei) din Rio ºi pînã la consacrarea sa ca «cel mai bun jucãtor de fotbal al tuturor timpurilor» este realizat de cunoscutul regizor F. 1. 14 (din fr. 6. ºi Sc. Adicã in live. pe duiosul I. 2 (din faunã + -istic.“ Caþ.O. 7 [pron. cf. DMC 1950. Constantinescu în LR 1/73 p. Ea pare sã poarte cu sine eternitatea. germ. combinate ºi legate. 3..R. 14/92 p.. (cuv.“ As 182/95 p. „A. –Tînãrã necãsãtoritã. PN 1970.lit. 3 [pron. trîndãvie– „Semnalez declicul poeziei. phantasieren.) –Umpluturã– „Din lapte. it. pe fantascientistul M. gin (marcã înregistratã a firmei Coca Cola) fantascientist s. favela.l.m.“ As 5 XI 92 p. v..s. ufolog (dupã engl.f. fanzine. BD 1970) fax s.B. cf. it. 10. 7/96 p. 12. la Santiago de Chile sînt barrios clandestinos.f. engl. –Autor de lucrãri de ficþiune ºtiinþificã– „ªi iatã pe cine am gãsit la locurile lor ºi ale altora: trei anonimi cîºtigãtori ai premiilor de debut ale editurii Eminescu (F. „Periferiile oraºului Rio de Janeiro. fr.. fantascientista) fantascienza s. DN3 – alt sens) fársã-vodevíl s.B. cf. 9 (din fr. I –A-ºi imagina. Diversitatea denumirilor ascunde însã un singur ºi grav fenomen. 5.) –Referitor la faunã– „Zonele dunelor de nisip de pe malul mãrii ascund o mare bogãþie faunisticã ºi floristicã rarã.m.“ R. ragazza madre) fatigabilitáte s.]“ R.“ Cont. (americanism. dupã it.. 14 XII 78 p. al casetelor video ori al revistelor de bulevard. 6. „În mahalalele (favelas) cele mai nenorocite [din Brazilia] fetiþe de 10 ani se prostitueazã ca sã aibã din ce trãi. 2 (DN3. este. D.M. Deci farsa pentru aceste clãtite o obþinem din 400 gr. fantascienza) fantaºtiinþífic. La Glasgow.f. 352. trãind într-un prezent continuu. 2. FS 284) fátã-mámã s. ozenist. Il. 3. 31 VIII 79 p. traverseazã cartea cu calmul intemporal al zeitãþilor.lit. 5. „Celebra fatwa emisã împotriva lui Salman Rushdie“ R.l. fantaºientíst] (din it. de hotdogs. 106/95 p. „Protestul pe care l-am trimis imediat prin fax cãtre Rompres a rãmas nedifuzat.“ „22“ 40/95 p. PR 1958.. cu atestãri din 1969. aceasta fiind o combinaþie din douã sau mai multe ingrediente. 5 (din farsã + vodevil) fast-food s. la o cafea la Fast-Food. (anglicism) –Admirator entuziast– „Efectul vocii rockerului asupra fanilor este fizic. scheme etc. cf.E. editeazã de cîþiva ani un interesant fanzin (în limbaj «profan»: revistã sau magazin axat pe probleme de science-fiction) [. arab) –Sentinþã. 13. fástfud] (din engl. fr. Hamilton povesteºte biografia lui Salman Rushdie înainte de fatwadin 1989. dîndu-le fanilor prilejul sã-ºi vadã idolii fãrã intermediul ecranului.lit. DEX. un tînãr ciclist.B. 12 IV 85 p. 15. BD 1970. Mereu vine vorba de hamburgeri. ficat tãiat fîºii lungi. adicã o scoatere din farniente a cititorului prin surpriza unui alt limbaj decît cel comun [. Th. ¨ 2. –Aparat modern care transmite instantaneu prin reþeaua telefonicã texte. chiar dacã doar la un nivel de fast food.“ Epoca 30/90 p. în primul rînd. fata-mamã. în principiu.lit.) –(Despre cãrþi. 6. fantaºiénþa] (DLI) fantaºtiínþã s. 9 VI 78 p.] falimentatã abuziv de V. desene. aterogenezã fair-play s.] decernarea premiilor MTV adunã o datã pe an toatã floarea cea vestitã a lumii spectacolului. DEX. (cuv. DN3) falimentá vb. 128. 9 IV 66 p. (cuv. Seche în LR 2/75 p. 16. (cuv. DFAP p. v. faconde.) ¨ 1.lit. ºi R. (franþuzism. 11) fan s. „Adaptarea cvasiinstantanee la societatea de consum.f. DN3) fanzín s. zone de urbanizare spontanã – pe scurt: bidonville. DEX-S) farniénte s. R. it.D. fatigabilité. faxuri.. 3.“ Sãpt. 141/95 p.“ R. în formã de triunghi. „[. faunistique. vigoarea ºi fair-play-ul lui H. gourbivilles în Tunis. 30 I 85 p. soucoupe volante. cu un copil pe care ºi-l creºte singurã– „Lena Grove.. recomandare cu caracter de precept– „I. 24 IX 66 p.“ „22“ 35/94 p. D..“ R. În aproape toate marile metropole ale lumii occidentale existã aceste zone de locuit precare. it. fr. alim. flying soucer.“ R. ci ºi în atitudini ºi aspiraþii. ET(I).f.“ „22“ 35/94 p. 2 (americanism din 1949 din fan[atic + maga]zin[e]. Guþia A.) –(Înclinaþie spre) obosealã– „Maºina nu trebuie condusã în stare de fatigabilitate. DFAP p.l. fr. DN3) favéla s. p. v.. 20. 14. a broda despre– „ªi Godard fantazeazã în «Alphaville» asupra viitorului cu ajutorul unor vedete foarte pãmîntene.) –Ziar publicat cu mijloace modeste ºi destinat unui public limitat de amatori– „Cenaclul Universal Fandom. ou ºi puþinã sare facem foi de clãtite pe care le umplem. 35/95 p.. it.. feãr-pléi] (din engl. cred cã mai clar ar fi o «umpluturã»).. ºi . 29 IV 74 p. ar putea falimenta Pepsi Cola!“ Expr..m. Ciobanu în SCL 4/75 p.l. (comunic. v. 12 IV 77 p. Hristea P.. 24 [pron. „Rugbi ºi fair-play la Timiºoara. DEX-S) fánta s.L.) ¨ 1. certat cu fair-play-ul.]“ R. –Element de mare importanþã– „Acþioneazã maistrul ca factor-cheie în angrenajul complex al producþiei?“ Sc.“ Cont.lit. discojet. ceea ce face ca multe din articolele sale sã semene cu niºte reportaje superioare. DEX-S) fáctor-chéie s. perspicacitatea ºi elanul lui B.“ Sc.. 16/94 p.f. 6. 6 IV 80 p. cuvîntul este mai vechi în românã) fársã s. indiferent cã rãspund sau nu de magazine-etalon. it. 29. med. F. „Agricultura falimenteazã iar directorii iau «salarii de merit». „România este o þarã în plinã schimbare – ºi acest lucru se simte nu numai prin rãspîndirea restaurantelor fast-food ºi a magazinelor de modã italiene. DN3.. maºini de scris electronice etc.

ºi femeie-medic (din femeie + inginer. 2. ¨ 2.“ Sãpt. 7 [pron. prima femeie-autoare de romane poliþiste. 2. de-a lungul întregii sale vieþi. în constr.]“ Sc. 5. „Sãnãtatea femeii-mame – obiectiv cotidian de maximã importanþã al activitãþii medicale.f. 4 (din femeie + autoare. 18. 26 II 71 p.l. I (comunic. félou] feméie-agronóm s.l. cf.. DEX-S) feed-back s. 6 I 82 p. engl. 5 (din femeie + dirijor) feméie-dóctor s.. cf. 4 VII 73 p.) –A rãmîne pãcãlit– „«Am rãmas fazani. Dar.f. DMN 1967) feméie-autoáre s. DFP 1988) felicitáre-mãrþiºór s. R..“ „22“ 5 X 94 p. 2. 4. cãci. fr.) –Specialist. a femeii-mame în special [.B. un cititor din Bucureºti îmi atrage atenþia cã am numit-o pe eroina reportajului lui Al. cib. 2 XI 74 p. 26 IX 75 p. în expr. filmul «Prea tîrziu» al lui L. Sã amintesc de femeile-aviator. 8 XI 76 p. membru al unei societãþi (ºtiinþifice)– „A fost amuzant cînd un fellow de cardiologie de anul 2 mi-a explicat cã nu trebuie sã fie bule de aer pe tubulatura de cateterism. femme-détective.l.» «Exact» îi rãspunde liderul Federaþiei unui grevist. 24 II 67 p. (cuv.“ R.) –Retroacþiune– „Un rol din ce în ce mai important îi revine noþiunii cibernetice de «feed-back» (bucla de reacþie de la ieºirea sistemului considerat la intrare). „Între 1950–1970. faisanerie. 28 II 74 p. va recruta primul lot de 43 de femei-astronaute.l. (fig. 6.“ Universitatea comunistã 2/85 p.l.) –Biroul Federal de Investigaþii al Statelor Unite ale Americii– v. (cinem. 5.B. 15 IV 74 p.“ (din engl. se pare cã sînt singura femeie-dirijor de orchestrã din þarã. 6 XII 72 p. 1974 –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de gondolier– v.A. fr. fr. 13 (din fax. femme-cosmonaute. a lovit-o ºi a încercat sã fugã. –Gravidã– v. de femeile-marinar (ca sã mã refer doar la profesiunile ieºite din comun).. v. v..“ Sc.) –Doctoriþã– v. 3. faxer) fazán s. ºi karate (1974) (din femeie + detectiv. –Femeie cu aspect ºi atitudini de copil– „Cîtã sãlbaticã energie ºi ce disperatã hotãrîre în aceastã firavã femeie-copil!“ Cont.f. v. Din pãcate. R. Femei-inginer.S.Z.“ R.l. ºi R.] nu-s cu nimic mai prejos decît noi – bãrbaþii – în atîtea ºi atîtea domenii de activitate umanã.) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de dirijor– „Dupã informaþiile pe care le deþin.f. 5 (din femeie + agronom) feméie-arbítru s. 18 VI 73 p.“ R. 17–23 V 95 p. tot ceea ce þinea de civilizaþia ochiului a intrat într-un fel sau altul sub magia unui adorabil cliºeu: «femeia-copil».f.Am. DEX-S) feeling s. 4..10 X 91 p.16–22 XII 93 p. DMN 1967) feméie-mámã s.“ Ev.l. Ironia în acest sens este feed-back. Interpol. 12 [pron. 1966 (med. 4 [pron.f.f.f. 13. cf.“ R. 21 XII 84 p. fac s[imile]) faxá vb. potrivit medicinei informaþionale. –Femeie în calitate de mamã– „Am fost miºcatã de rîndurile scrise în ziar despre femeia-mamã. regizatã de angoleza S. 5. „Pe adresa unei astfel de barãci de pe Olt primeºte scrisori unul dintre cei mai tineri constructori de hidrocentrale. (la luterani) „În acest an [în Danemarca] a fost aleasã prima femeie episcop“ „22“ 43/96 p.f. 2.B.. v.. (sport) –Femeie cu rolul de arbitru într-un meci– „Prima femeie-arbitru din Bundesliga face duº împreunã cu colegii din brigadã. –Femeie care îndeplineºte funcþia de bodyguard– „Prinþesa Diana e protejatã de o femeie-bodyguard. este însãºi demascarea generalã.l. 1974 (cuv. 3. E. 6 (din femeie + astronaut.“ I. Iorga] în toate ipostazele multiplelor lui activitãþi ºi i-a luat pulsul febricitãþilor.“ Sc. 6 //din femeie + bodyguard.faxá • 99 • feméie-mámã R. D. „Cert lucru.“ Sc. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de clown– „La Budapesta sînt pe cale de calificare ºase femei-clown. 21 VI 74 p.Filoz. –Document trimis prin fax– „Faxul pe care mi l-ai trimis ieri este ilizibil. 7 XII 66 p. 21 X 95 p.lit. 21 IX 62 p. R.) –Simþire. 26 III 71 p. mult mai vechi) febricitáte s. DMN 1966) feméie-aviatór s. toate bolile trebuie considerate ca o consecinþã a dezorganizãrii. cf.. 7 III 86 p. ¨ 1. 26. 2 (din femeie + clown) feméie-compozitór s. prima femeie-cineast africanã. la textiliste ºi chiar femei-marinar?“ Sc.) –Aderenþã afectivã. D.“ R. femme-cinéaste. „În acest an fazanãria Lãpuºel din judeþul Maramureº a crescut ºi lansat în pãdurile fondului de vînãtoare peste 11000 de pui de fazan.f. sparge [pron. ºi femeie-medic. „Cînd faxez aceastã corespondenþã. DMC 1959.“ D. 7 (din femeie + compozitor) feméie-copíl s. sub acþiunea diverºilor agenþi patogeni. „Tehnicianul silvic A. engl.) –A trimite prin fax– „V-am trimis prin fax o copie dupã manuscris.f..“ Cont. 8 (din femeie + arbitru) feméie-artist(ã) s. DMN 1967) feméie-clown s..-L. 4 (din femeie + artist) feméie-astronaút(ã) s. cf. –Plic cu o felicitare conþinînd un mãrþiºor– „Ieri a început producþia de felicitãri-mãrþiºoare contractate pentru aceastã primãvarã.f..f. femme-auteur. în afarã de traumatisme ºi arsuri. v.) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de compozitor– „M. it. Dintre acestea se va alege prima echipã care va fi lansatã în spaþiu în anul 1979.l. v. (cuv. (av. a fi pe fazã –A sta în alertã pentru a putea reacþiona cu promptitudine– „Apar multe oferte pentru studenþi. 2 XII 67 p. a fost distinsã în cadrul celui de al V-lea concurs internaþional pentru femei-compozitori de la Mannheim. El nu fãcuse nici un cateterism în viaþa lui.“ Sc.) –„Expoziþie a femeilor-artiste. 1991 (cuv.lit. 7. 7 (din femeie + copil) feméie-detectív s. v. fr. 15 VI 79 p.f. (muz.A. 7 (cf. 9 X 84 p. în cel mult douã zile. „Pãºind înapoi (feed-back) omul verificã ºi corecteazã ceea ce vede în numele a ce viseazã. prin intermediul cãreia un fenomen îºi regleazã dezvoltarea. fr. 1 (din femeie + aviator) feméie-bodyguárd s. PN 1982. –Crescãtorie de fazani– „Puii de fazan au început sã aparã pe. a rãmîne/pica (de) fazan (arg. care l-a surprins [pe N.“ Cont.Tr. thalidomidã (1972) (din femeie + mamã) . dacã vrei sã obþii o slujbã. americ. 3. femeie-profesor (din femeie + doctor) feméie-epíscop s.] [un] intim. 9 XII 73 p. 4// feméie-concért máistru s. 4. prima femeie-concert-maistru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [.f..l. femme-ingénieur. între primele femei-inginer-constructor din România [. DMN 1966) feméie-dirijór s.f.z.l. engl. gospel. Stark femeie-sudor în loc de femeie-forjor. fr. 16 //din femeie + episcop// feméie-forjór s.“ I.S. 5.l. 24 V 94 p. Sc. fr. 2 (din femeie + cineast. bandã.“ R.. cf.]“ R.“ R. (muz. mi-a fost imposibil sã vã faxez ºi banda de înregistrare. ºi Cont. Fazanãria «Transilvania» (Ocolul Silvic Cluj) a atins în acest an recordul de 6000 de pui. 26 (din femeie + forjor) feméie-gondoliér s. 8 IV 77 p.) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de astronaut– „Anul viitor N.f. (artã) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de artist (plastic etc. 20/93 p. 15 IV 78 p.) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de cineast– „«Sambizanga» – producþie a studiourilor franceze. fíling] (cf. ºi copiator. 2. 7 VI 74 p.“ R. efbiái sau febeí] (abreviere din F[ederal] B[ureau of] I[nvestigations].“ ¨ 2. donna gondoliere) feméie-inginér s.“ Cont. 1 (din felicitare + mãrþiºor) fellow s.) –Femeie care îndeplineºte funcþia de concert-maistru– „Anda Petrovici.f. 16 (DEX-S) fazanãríe s. 18 VIII 93 p.“ R.]“ Sãpt.M.“ R..) –Tendinþa de a face febrã– „Febricitatea bolnavului este îngrijorãtoare..M. de la fazaneria Pãdurea Neagrã (Vrancea) a realizat în 1979 o producþie record. Zafiu în Luc. v.“ Ev. v.. ¨ 2.lit. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de agronom– „De la femei mergînd supuse în spatele bãrbatului – la primele femei-agronom. DN3) fázã s. febricité. 16 IX 70 p. postul se ocupã.f. prima femeie-inginer. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de inginer– „Avem trei secþii în afara celor ºase unitãþi integrate.. „Familia anunþã cu profundã durere împlinirea unui an de la decesul mult iubitei lor ing. 28 IX 85 p.. „Cine s-ar fi gîndit vreodatã la femei-aviator. 2 III 75 p. (muz. 6 I 74 p. (franþuzism) ¨ 1. ºi-a marcat evenimentul celei de-a 80-a aniversãri a naºterii prin publicarea celei de-a 80-a cãrþi.“ Cont. (lit.“ R. Pintilie nu a fost încã proiectat.f. ºi R. 5. 4 XI 66 p. femeie-toreador (dupã it. 1. faxá. ºi racket (DEX-S) FBI s. cf. engl. condiþia de astãzi a femeii-mamã este cel mai bun argument al grijii deosebite ce este arãtatã mamei [. 19 III 80 p. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de detectiv– „Oprit la ieºirea dintr-un magazin londonez de o femeie-detectiv. la dulgheriþe ºi frezoare. fr. trebuie sã fii «pe fazã». LII. „În proiectele de statut ºi-au gãsit precizarea sarcinile sindicatelor în domeniul aplicãrii cu stricteþe a prevederilor legislaþiei muncii în ce priveºte ocrotirea femeii.f.lit.“ Sãpt. toate coordonate de cãtre femei. 9 III 63 p.. DN3.m.l. (astr. 18 X 79 p. a mecanismelor de autoreglare prin feed-back. 8 (din femeie + concert-maistru) feméie-cineást s. 11 X 78 p..f. fr.) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de aviator– „Iar femeile [. D.“ Echinox 6–7/78 p. feeling. fídbec] (PR 1950. valorificînd la export ºi la colonizare peste 19000 fazani de o calitate excepþionalã. 2. 5 II 74 p. –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de forjor– „Tot într-o scrisoare.“ R.l. 4. (med.f. simþãmînt– v.m. ºi Luc.f.l. entuziasm– „[.) –Scriitoare– „Cunoscuta scriitoare englezã Agatha Christie. 13 IV 93 p. 5 [ºi fazanerie] (din fazan + -ãrie.]“ R. 259/93 p. DEX.“ I.z. 28 VIII 75 p. „Aflãm din revista «Sãnãtatea» cã.

20 IX 62 p. participînd la o corrida la Guadalajara. 7 III 76 p. punctatã în argintiu. „22“ 43/96 p.. Ei respingeau femeile-scriitoare. (înv.“ Gaz. cf. fr.. este vorba despre A.l. 25 XII 70 p.l.l. femeia-profesor ºi. 26 de femei-soldaþi au fost mai mult decît hãrþuite sexual în cadrul unui congres al aviatorilor de cãtre colegii lor – bãrbaþi [.T. fãrã spate.]“ I.f. 9 XI 83 p. 21 V 71 p.“ R..f.f. (arte) –Pictoriþã– „A ºasea ediþie a «Sãptãmînilor internaþionale ale femeii». cu o simplã bentiþã care-i întunecã pielea.f. (lit. ºi femeie-medic (din femeie + profesor.f. 5 (din femeie + scriitoare. fr.“ Mag..“ Cont. 1966 –Þesãtoare– v. ºi Luc. DMN.]“ R. DMC 1967) feméie-scúlptor s. 3 X 82 p. în drumul prin junglã. 29 XII 66 p. cf. este prima femeie-pilot din Liban ºi de altfel ºi din întregul Orient arab. marinãriþã). 5 I 77 p. cf. desfãºuratã la Cannes. 2 X 69 p. 1976 –Femeie mãritatã– v. 5.) –Femeie care scrie (ºi publicã) romane– „Sheherezada e «întîia femeie-romancier» din lume [. este prima femeie-matador din Spania care a beneficiat de prevederile legii din august.) –Doctoriþã– „Destoinica muncitoare. 7 VI 74 p. o garoafã ºi sã le dãruim femeii-þãrãnci ºi femeii-zidar ºi femeii-ministru sau medic. 8 (din femeie + manechin) feméie-marinár s. de obicei într-o fabricã sau pe un ºantier– v. ºi femeie-aviator (1972) (din femeie + marinar) feméie-matadór s.f. –Profesoarã– „Pentru acostator [. apare «bãrbatul-obiect». –Femeie care luptã ca ostaº– „«Femeia-ostaº». (lit. 5 //din femeie + ºerif// feméie-toreadór s.B.. –Femeie care este ofiþer (de armatã. v.. cã este posibil accesul femeii ºi în aceastã meserie prin tradiþie masculinã. 28 II 75 p. 10 III 84 p. 5 I 74 p. 3. cf. decizie mult discutatã ºi contestatã de Biserica Catolicã. 8 (din femeie + ostaº. 6 (din femeie + rector) feméie-regizór s.) –Femeie care scrie (ºi publicã) prozã– v.“ Cont.. 14 XII 72 p. 1 (din femeie + savant) feméie-scriitoáre s. 15 VII 67 p. femeia-soþie ºi mamã. 9 (din femeie + obiect. nu mai surprinde pe nimeni. DMN. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de pilot (de avion.f.]“ R. femme-médecin. cf.f.“ Sãpt. femeie-þãran(cã). „Nina Ioniþã. femeia-medic.f. fr.l. 2 X 65 p.feméie-manechín • 100 • feméie-zidár feméie-manechín s. v. „La Muzeul Internaþional al Femeilor din Bonn (Germania) [va avea loc] manifestarea intitulatã «Lunile României». în acelaºi timp.– Femeie care a îmbrãþiºat meseria de marinar– „Am avut în schimb plãcerea de a o cunoaºte pe unica femeie-marinar din flota fluvialã ºi. dar ºi la nivelul femeilor emancipate. –Femeie care îndeplineºte funcþia de preot (în cadrul bisericii anglicane)– „La Catedrala din Bristol a Bisericii Anglicane a avut loc ceremonia primirii în rîndul preoþilor a primei femei. 18 VII 69 p..“ Sãpt.f. DMN 1967) feméie-poét s. nu numai la nivelul femeilor-obiect. „Femei-pilot la încercãri de autoturisme. cf.f. v. ºi din cea maritimã româneascã. 9 (din femeie + romancier) feméie-savánt s. –Femeie care deþine funcþia de ºerif– „K.f. de cînd este marinar (sau.B. în vîrstã de 22 de ani.. Este prima femeie-rector!“ Sc. 4 XII 81 p. 6 (din femeie + sociolog) feméie-soldát s. cu voaletã violet..f..C. Prejudecatã ce se menþine. femeia din þara noastrã se face preþuitã ºi respectatã. 16 //din femeie + preot// feméie-primár s.f. v. 3 XI 93 p. femeie-profesor (din femeie + þesãtor) feméie-zidár s. 12. „Femeile sînt îmbrãcate. 7 (din femeie + pictor.“ Sc.Y.]“ As 39/92 p.f.f. DMC 1968) feméie-píctor s. decorate. 11 VII 75 p.f. „S. –Femeie care locuieºte în mediul rural ºi se îndeletniceºte cu munca pãmîntului ºi cu creºterea animalelor– „Sã luãm o frezie. un professeur femme. 1 IX 75 p.B. 1969 (arte) –Sculptoriþã– v.f. ºi aceastã situaþie e acceptatã ºi chiar doritã. –Miliþian de sex feminin– „Un pilot american a fost capturat ºi este pãzit acum. 19 XII 79 p.l. R.f. femme-objet. –Om de ºtiinþã de sex feminin– „Urma de obicei un interviu cu o femeie-om de ºtiinþã.) –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de regizor– „Existã prejudecata cã regia e o profesie rezervatã bãrbaþilor. femme-écrivain. 5 V 84 p. 331) feméie-ostẠs. 7 III 78 p. 18 XI 73 p. femeie-forjor (din femeie + sudor) feméie-ºeríf s.f. de datã relativ recentã. femeie-pictor (din femeie + sculptor) feméie-sociológ s. A.] este femeia-manechin. femeia-muncitor [.f.f. 1. 1. de automobil)– „Ea este prima femeie-pilot care soseºte la Londra conducînd un avion de pasageri de cursã lungã.) –Scriitoare– „Mai tîrziu.“ Cont. femeie-þãran(cã) (din femeie + muncitor) feméie-obiéct s. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de manechin– „Cea mai frumoasã [.f. 4 X 74 p.z. (cinem.lit. 6.“ Sc.f. 14 XII 66 p. 1974 –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de sudor– v... fr. v.l. Prezentarea se va desfãºura pe mai multe secþiuni: femeia-þãran. printr-o înscenare excepþionalã. femme-soldat. celebra femeie-pilot de acrobaþie din þara noastrã. ºi Mag.. Evenimentul este urmarea deciziei Bisericii Anglicane de a hirotonisi femei-preot.“ R.. PR) feméie-prozatór s. drapatã în rochie neagrã. cf.] nu existã nici femeie-profesor. femme-soldat. reliefînd momente din viaþa unei femei-primar [. 25 X 74 p. 28 (din femeie + om de ºtiinþã.“ Sc.B. acum a apãrut ºi prima femeie-gondolier..f.“ Sc. 2. 2 (din femeie + regizor) feméie-romanciér s. DMN 1967) feméie-pilót s. Fl. a simþit din nou aceeaºi opresiune din partea editorilor. ºi „22“ 43/96 p. 8.“ Sc. dupã ce în prealabil reþineau. 6. femme-poète. ideile. ºi 9 VI 78 p.“ Sc.“ Sc.) –Femeie care scrie (ºi publicã) poezii– „Era cît pe-aci sã mã mohorãsc cu bilanþul fãcut de M. 6 (din femeie + miliþian) feméie-minístru s. 1 (din femeie + soþie) feméie-sudór s.“ Sc. femeia-inginer. DMC 1968) feméie-soþíe s. la locul de muncã. fr.“ Sc. v. printre altele. 6. ºi datoritã faptului cã nici o femeie-regizor încã nu ºi-a înscris numele în istoria acestei activitãþi. specificã bãrbaþilor. 6 VI 69 p.lit. s-au declarat extrem de mulþumite de noua lor muncã. ºi Sãpt. –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de matador– „A. 5. 1969 (lit.f. nici femeie-þesãtor. 5 //din femeie + toreador// feméie-þãrán(cã) s. fr.“ R. –Femeie care creeazã în domeniul ºtiinþei– „Cînd în marile laboratoare ale ºtiinþei o femeie-savant îºi face apariþia. în toate aceste ipostaze.“ Sãpt. 5 //din femeie + matador// feméie-médic s. 1. 3 VIII 67 p. fr.16 (din femeie + ministru) feméie-muncitór s. în «Contemporanul» [. Lîngã «femeia-obiect». este prima femeie-ºerif din statul nord-american Ohio.“ R. v. (lit. 13 I 67 p. stilizate de gustul masculin. în vederea consumului masculin.) –Femeie ce deþine funcþia de rector– „Dupã 700 de ani de dominare ºi conducere necontestatã a Universitãþii Cambridge de cãtre bãrbaþi. 1993 –Femeie care munceºte.lit. cf.“ R. refuzîndu-le textele. 3.Þ.f. nici femeie-doctor.f. a prilejuit o confruntare între femeile-pictori ºi sculptori din diverse þãri. harnica þãrancã.f. o tînãrã libanezã de 22 de ani. 4. a unui însemnat numãr de femei în meseria de pilot la încercãri de autoturisme. 3 (din femeie + poet.f. a demonstrat de vreo ºase ani.f. care-i acoperã toatã faþa. cf.f. un rezervist a fost sodomizat de sergentul sãu în plinã desfãºurare a «Furtunii deºertului». femeie-poet (din femeie + prozator) feméie-réctor s. 2 (din femeie + primar) feméie-profesór s. ºi femeie-þãran(cã) (din femeie + medic. Recent conducerea Întreprinderii de autoturisme Piteºti a luat iniþiativa pregãtirii. 1984 –Femeie care îndeplineºte funcþia de ministru– v. ªi o ultimã precizare: raportul a fost întocmit de trei femei-sociologi. –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de toreador– „Femei-toreador au existat în Spania ºi în trecut. fr. DMN 1966) feméie-préot s. (med. în navigaþie)– „[Carmen] este prima femeie ofiþer de port din Galaþi. DMN. –Femeie care a îmbrãþiºat profesia de sociolog– „Toate femeile care s-au încumetat sã desfãºoare o nouã activitate. femme-pilote. iscusita cercetãtoare. de cãtre o femeie-miliþian.. 14 III 94 p.“ R. ºi Ev. „Dupã prima femeie-toreador.. 2 (din femeie + ofiþer) feméie-om de ºtiínþã s. v. 15 (din femeie + soldat.l. v. femme-peintre. cînd ºi-a început activitatea literarã. 6. 1984 –Femeie care a îmbrãþiºat meseria de zidar– v.“ I. 3 (din femeie + pilot. femeie-medic.“ Cont.] din care urma sã rezulte cît de puþin încãpãtoare a rãmas literatura pentru femeile-poet ºi femeile-prozator ºi mã chinuiam straºnic sã fac în mintea mea dreptate acestei urgisiri.f... –Femeie cu funcþia de primar– „Film de actualitate. DMN 1961) feméie-miliþián s. 3 X 75 p. poliþie. probabil. DMC 1965) feméie-ofiþér s. 5 (din femeie + þãran) feméie-þesãtór s. Zilele trecute ea a intrat pe jos în arenã (pînã acum femeile se puteau mãsura cu taurul numai cãlare). a fost aleasã ca rector Alice M. 14 I 97 p. femeie-þãran(cã) (din femeie + zidar) . Dimitrescu în SCL 3/70 p. Este vorba de veneþiana L.18 X 84 p. fr. –Femeie redusã la starea de obiect de plãcere– „Bãrbatul nu mai e în exclusivitate «acel care alege».“ Sc. –Femeie care luptã ca soldat– „Astfel.

„Festivismul diminueazã eficienþa muncii politice de masã.f.N.n. DMN 1965. cochetã cu mijloace locale.“ I. de la numele savantului Fersman) fesenár.“ Contrast VI 91 p. 5 X 67 p. –Fermã model– „Cercetãtorii de la staþiunea experimentalã agricolã din Geoagiu au conceput ºi organizat ferme experimentale pilot în unele cooperative agricole ºi întreprinderi de stat.“ Sc. 4 VIII 62 p. Zafiu în Luc.“ R. 3 (din fr. prin faþa buticurilor arabe care vînd feta de Brãila produsã de bulgari. ci numai sãrbãtoresc. DN3) fersmanít s.“ Cotid.] se numesc «fermioni» ºi nu este posibil ca.. dupã model rus. (pol. 1. LTR) feribót s. unde vor accepta orice salariu ºi orice diversiune sindicalã. subnuclear fenobác s. 9 X 70 p. 13 X 65 p. 6 IX 67 p. Uriþescu CV 59-60) feseníre s.N. dupã tiranie. ºi 9 VII 93 p.“ R. LTR. dupã fanariot. 6 (din ferment + terapie. S-a dovedit nu numai prin eficacitatea «arsenalului» de lozinci rodate pe la atîtea mitinguri ºi marºuri. Uriþescu CV 60) festivál-concúrs s. 27. -ã s. „[.] S-au cam fesenizat. R. –Aliaj de fier ºi aluminiu– „O nouã tehnologie pentru producerea de tablã din feraluminiu a fost elaboratã de cercetãtorii polonezi.“ R. cu prudenþã. peior..l. 1 IX 93 p. peiorativ) –Fesenist– „Maºina de vot fesenarã“ Viitorul 112/90 p. ºi I. landauit (cuv.D.. Uriþescu CV 61) feseniót. o fermã-pilot pentru creºterea crocodililor. Contr.) –Fesenist– „Cei din opoziþie au dominat net întrecerea..f.“ Sc. Mag. fermion. 1978 (med.B. v. ºi spin. 8. 1 II 84 p. 1 IV 76 p. 1965 (geol. tãvãlugim cu tîrºul. (pol.]“ Ad. 15 III 86 p. v. 22 VI 74 p..“ R.“ Cotid... 21 VII 91 p..“ R. ci ºi prin furia celor de-alde Pecerilã ºi Fesenilã care.“ Lucifer 1–15 VI 91 p.] abdicînd din pieptul liberalilor. 2.“ R. 14 XII 74 p.f. 1993 –Conferirea unui caracter festiv sau festivist– v.l. 2.refl.femtosecúndã • 101 • fiabilitáte femtosecúndã s.-ist este prost ori securist». „S-a încheiat cea de a treia ediþie a festivalului-concurs «Voroneþiana».lit.S.f. 23 II 77 p. 2.lit.f.“ Libertatea 8 V 90 p. 10 (din fesene + -iza. 21 X 80 p. panicoasã. bãgaþi de seamã – a programat în premierã pe þarã aceastã perlã de evazionism popular.f. (pol. ºi Expr.“ Mesager 6–12 IV 90 p.– „«Libertatea» fesenizeazã ºi prin faptul cã nu spune persoanelor pe nume. DMN 1962) fermentoterapíe s.n. semãnãm în miriºte. Uriþescu CV 62–63) feseníe s.) –Specie de mineral– v. –Totalitatea adepþilor FSN– „Apriga fesenie ploieºteanã“ Contr. 2. 31 VII 73 p.. „[. I (pol. 1992 (franþuzism) –Însuºirea de a fi fezabil.] Ne fesenizãm dupã lampa lui Ilici?“ Fraierul român VII 91 p.“ R.l.] o ironie bine condusã de o Stela Popescu încîntãtoare. mãi? [. Pentru aceasta sînt utilizaþi fermenþi. ferry-boat. v.-ului– „[. feronnerie. 2. 12 I 79 p. –Ispravã a adepþilor FSN– „Telecinemateca – emisiune de culturã cinematograficã. (pol.n. a unui sistem de a funcþiona fãrã incidente un timp dat– „Cînd Armstrong a coborît pe Lunã. fr. fr. 3 IV 78 p. faisabilité. DC...n. pipãind. 1 (din fermã + etalon) férmã (experimentálã)-pilót s. peior. Stoichiþoiu în Hyperion III/94 p. „Am întîlnit utilizîndu-se vocabula în discuþie chiar cu rol de injurie: fesenistule!“ Uriþescu CV 59. D. ferme-pilote. de pildã. DEX. Uriþescu CV 61) Fesenílã s.) –Caracter festiv conferit unei manifestãri banale– „Tomul lui nu e festivist.) fermión s...N. 4 [ºi fedeseniadã] (din fesene + -iadã. (med.“ R.S.N.f. simultan. superparticulã (de la numele fizicianului it. ferro-aluminium. dupã tipul Setilã. 20 (din fr. DEX.S. FSN feseneá s.. DTP.m. a mers la ferma-etalon de la Urecheºti. deseori depreciativ) –Membru sau adept al FSN– „V-au dat feseniºtii puþinã mîncare. 8. 1. 1 (din fesene + -ar.“ Cont. deschizînd calea refacerii funcþiilor de bazã ale celulei.] o mamã. adio material «tocit» de-acasã. 11 V 79 p. (fiz. 5. peneþecedist (din fesene + -ist.m. –Femeie care se alintã. 2.l.Tr. 5/2 [. 2. azi.l. 40/90 p. DN3] (din fier + aluminiu. „Fandacsiile fesenarului sucevean“ Viitorul 178/91 p..f. mafiot.. implementare (din festiv + -izare) féta s.“ „22“ 46/95 p. v. „Fesenari ºi parveniþi“ Caþ. aceastã feseniadã a agriculturii a ajuns o batjocurã.l.“ Sc.n. DEX-S) festivalíst s. calc dupã fr. intrînd direct într-o aripã tînãrã ºi pudratã cu fesenism. fetiþoasã peste termen... Armene a fost pusã la punct o metodã care se numeºte o fermentoterapie complexã [. specialiºtii staþiunii vor urmãri în aceste ferme pilot aplicarea tehnologiilor moderne de lucrare a pãmîntului ºi rezultatele obþinute. DEX-S) fiabilitáte s. 3 (din fesene + -ie. 2 [ºi fesenariót – v. ºi implementare (din festiv + -ist. 26 VI 91 p. 7 VIII 75 p. (artã) –Festival în cadrul cãruia are loc ºi un concurs– „Miercuri a început la Tîrgoviºte cea de a treia ediþie a popularului festival-concurs de romanþe «Crizantema de aur». peior.f. tumefiaþi la faþã de furie. 2. încã din 1982. cf. Aceastã denumire desemneazã un nou preparat chimic destinat combaterii poluãrii mediului cu petrol sau cu diferite reziduuri organice toxice ºi netoxice.S. Sãpt.lit. 1964 (fiz.f.G. „Specific festivalier“ R. peiorativ) –Aplicare în viaþa socialã a principiilor F. (pol.f.. (fam.l. ei «stau agãþaþi» de fabrici. 3. fr. 2] (din fesene. 2. Sãpt.n. féta) fetiþoásã adj. 16. (pol. (peior.) –Odisee de naturã fesenistã– „Unele procese tehnologice sînt suprimate din cauza scumpirilor ºi lipsei de bani.lit. (mar.) –A trilioana parte dintr-o secundã– v. –A adopta principiile FSN– „ªi sfaturi. velurat. ironic) –FSN– „Feseneaua ºi-a cam luat-o în cap. (chim. DT.l.] festivaliºti aplaudînd un spectacol român într-unul din parcuri. A. 173) feseníst. iar munca le va fi – cuvîntul circulã deja – o fesenire continuã. adj. diminutivã: «a plecat bãiatul cu stomãcelul gol!») [. v.m.. 4 (din Fesene + -ilã. 27 IX 84 p. 2 (din festival + concurs) festivaliér. (pol.) „La Institutul de fiziologie al Academiei de ºtiinþe a R. (pol.. –A se purta conform obiceiurilor F.l. 3 IV 78 p. 1 (din fesene. douã dintre ele sã ocupe acelaºi spaþiu.“ R. 7 (din festiv + -ism. 29 X 70 p. 5 (din fermã [experimentalã] + pilot. 2. ruºinea de pe lume.“ (din fesene) feseniádã s.. 40/90 p..] Umblu un ceas pe Moºilor. peior. unde a fãcut o tãiere demonstrativã a viþei de vie (o tehnologie modernizatã)“ Sc.m. 25/91 p.. 4 II 71 p. –A impune principiile FSN– „Au fesenizat cu înverºunare.. (artã) –De festival– „Agendã festivalierã.) –Privitor la fetus ºi la mamã– v.l. «lucrãm» manual. 1974 (artã) –Lucrare artisticã din fier– v. „Cele douã melodii ale lui G.S. festivalier.m. 205/90 p. ºi neocomunism.“ Sc. „Numele [lui Corneliu Coposu] începuse sã fie mînjit de ordurile feseniste. 5 VII 74 p. v. consulting (din fr. are atitudine de fetiþã– „[.“ Ultima soluþie VI 91 p. 4 [ºi feroaluminiu.) „Particulele al cãror spin este un numãr semiîntreg. v. scuipau ºi huiduiau. Zafiu în Luc.] Metoda permite lichidarea cicatricei. DN3) férmã-etalón s. zãpãcitã cu moderaþie. societatea italianã «Tirenia» a furnizat mai multe ferry-boat-uri care vor acoperi aceastã distanþã în 21 de ore. adio etalare de cunoºtinþe «festiviste» – atenþia ºi datele unei culturi generale medii rãmîn aici singurele de rigoare. 2 (din fetiþã + -os) fetomatérn. altã mamã-mãmoasã (o Victoria Mierlescu veºnic fetiþoasã.) –Concepþie proprie F. R. 3. DN3) feroneríe s.) –Pod plutitor– „Pentru asigurarea unui transport rapid între porturile Napoli ºi Tunis.“ Sc. Altfel spus. –Fermã model– „În acest an.f.“ Sc. dupã fr. 6 (cf. ºi R. „Importator direct din Olanda: lapte praf.. instantanee surprinzînd activitatea de ieri [...f. 1. peiorativ) ¨ 1. (tehn.. inima lui . „Proclamaþia veleitarilor din stradã: «Cine este F.“referitor la fenoli“ + bac[terie]// feralumíniu s. 3/2. perinatal //din fetus + matern// fezabilitáte s. 4.... -ã adj..“ Dr. „Incongruenþa trebuind a fi pedepsitã. „La Suceava se desfãºoarã cea de a treia ediþie a festivalului-concurs de etnografie ºi artã popularã [. 12 VI 74 p.rus.) –Brînzã de tipul celei de Brãila– „Negustorii unguri fac avere vînzînd feta de Brãila fabricatã în Mexic [. 5. ºi MDTA 60 (din fesene + -ism. 1.B.) –Capacitatea unui aparat. -ã adj. salam fãrã soia [. (Premiul II) confirmã ceea ce scriam ºi dupã alte ediþii: el este un maestru al scriiturii muzicale festivaliere. 8 [scris ºi ferry-boat] (din engl. Fesenie? Orice politicã vehementã cu propriii alegãtori îºi are ca aliat o culturã narcotizantã.n. ¨ 2. 4 (din festival + -ist. ¨ 2. -ã s.. -ã adj. brînzã feta. 4. (alim. v. Pe parcursul a cîtorva ani. (artã) –Participant la un festival– „Iatã. ¨ 3.]“ R.f.) ¨ 1. v. V. 3 III 75 p. DEX-S) festivísm s.. 1. Fermi.“ Sc. 8 I 75 p.G. DN3.l.“ Gaz.“ R. 4 VI 91 p. 6 V 90 p. Guþu Romalo C. 25/91 p.. fiecare dupã caracterul sãu.. 6 X 93 p. 215) festivizáre s.– „De aceea. de a se putea face– v.) „Fenobac. -ã adj. DT. multe sfaturi [. 4) fesenísm s. DEX-S) festivíst. 7. 5 //din feno. vb. ºi R. 20/93 p.f. 18. puþinã luminã.] la grãdina zoologicã din Abidjan funcþioneazã. E. inginera V. „ªi noi ce facem. conserve carne. Uriþescu CV 62) fesené v. Uriþescu CV 62) fesenizá vb.f. DMC 1950.l.l.. 1/2.S. adj. PR 1955. 19 V 77 p. 144/93 p.]“ R. 2. praful din ograda necunoscutã. (peior..) –De nuanþã fesenistã– „Presa feseniotã“ Contrast 30/90 p. 26 VII 78 p. 1.) –Tendinþa de a conferi caracter festiv unor manifestãri banale– „Cînd festivismul dã mîna cu mulþumirea de sine. R.

apoi extins ºi la alte þãri– „Premierea solilor României [. ºi R. 5. DN3.“ Sc. 6 (din film + anchetã. 27 III 76 p. 166) film-antologíe s.n. 233. 5 (din fibr[inã] + spong[ios]) fibrotéxt s.pr. pus la prizã. it. 7 X 61 p. –Produs siderurgic în formã de barã. evaporator (din fierbe + -[ã]tor. produce desfigurãri. 6 [var. Fl. 4 (din film + antologie. DMN. filariosis-ul.D. Potrivit datelor furnizate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) [. 6. R.n.“ R. denumite fianit. Dimitrescu în LR 2/62 p. ºi fonocardiograf (cf. 2 XI 73 p. 29 X 65 p. 24 VII 69 p..pr. 137) fidelitáte s..B. americ. (lit.) „Eforturile depuse de specialiºtii români în vederea gãsirii unui procedeu de corecþie a acestei infirmitãþi [hemofilia] s-au soldat cu succes.2 cm. 2 III 84 p. v. a ponderii justificate de importanþa filmului-anchetã. se dezlãnþuie într-o suitã de cîntece populare mexicane ºi româneºti.) –Endoscop din fibre de sticlã– „Recent s-a introdus în cercetare un nou tip de endoscop – fibroscopul – format dintr-un tub flexibil cu diametrul de 1. A urmat o adevãratã «fiesta» care a durat cinci zile. –Film care are ca temã o catastrofã (cutremur. DMC 1964. mare. Fl. în primul rînd cu un balet «Masa tãcerii» pe muzicã de M. evident. ºi 16 XII 70 p. „În opinia cercetãtorilor de la «Duke University Medical Center» din Durham (Carolina de Nord). 105.n. DN3. în coregrafia cubanezului A. 18 IV 78 p. fãrã a fi necesarã scurgerea intervalului pentru coagulare. 11 VI 74 p. 29 XI 75 p. 4 XII 70 p. El. fibroscope. Dimitrescu în LR 2/62 p.“ R. 18 IV 74 p. Toma în ER p.“ Sc.n. splina. Filimon– „Monografia consacratã de George Ivaºcu lui Nicolae Filimon a fost anticipatã de cîteva apariþii care au atras atenþia asupra preocupãrilor sale filimoniste. înaltã fidelitate –Reproducere fidelã a sunetului– „Repertoriul muzical a fost împrospãtat cu cele mai noi ºlagãre româneºti ºi strãine care sînt transmise de o staþie de mare fidelitate..) –Elefantiazis– „Bolile tropicale mai fac ravagii în vastele regiuni ale Africii. film-enquête. -ã adj. fibre optique. un film-avertisment de douã minute ºi jumãtate. „Vreau sã vã anunþ o veste: pentru prima oarã în þarã. DEX) fierbãtór 1 s. v. ca strãdaniilor pasionate. v. Dar este.l. 24 II 78 p. 6 fíbrã ópticã sint. ºi Cont 29 V 64 p. DT. prin sintezã. 8. high fidelity [hi-fi]. un film-mãrturie. Rusu în LR 5/81 p. 6 //din fibrinã + activ// fibrolemnós. invenþia permite repararea promptã a unui electrod defect.l..l. 9 V 61 p. 16 VII 61 p. Seche în LR 2/75 p. profund oriental. infecteazã circa 200 de milioane de persoane. 5. Dimitrescu în LL 10/65 p. -ie adj. curse etc. a devenit. v. s. D.A. DMN. film. 4 I 64 p. care se adreseazã în special tineretului. 4 (din engl. concretizate adesea în certe reuºite ale creatorilor de la studioul «Al. 2. 5 II 75 p. 1 XI 80 p. DTN 1974. DT) fierár-betoníst s. fibroscop (din fr. 177. fãrã sã fie nevoie de investiþii suplimentare. 1.B. v. cf. în sint. 1964 –Cilindru cu un diametru minuscul. cu tenul fildeºiu. 1 (din fierar + betonist. 2 (din fr..U.“ R. 4 (din sp. „Filmul-anchetã «Brazii». rus. Fl.)– „Iatã pe scurt filmul cursei. DEX-S) fibrinactív s. „Pe toate ecranele din þarã va fi prezentat.Am. 25 XI 78 p. a fost obþinut. fabricãm – dupã o tehnologie proprie – plãci fibro-lemnoase mulate. –De culoarea fildeºului– „M-am gãsit în faþa unui bãrbat cu pãrul foarte cãrunt. 17 IX 65 p. fiecare fibrã avînd diametrul de 1. Beyrer în SCL 5/76 p. care se aseamãnã.n.) –Mic aparat care. -oásã adj. un deºeu rezultat la fabricile de încãlþãminte. cf. atît prin aspectul lor cît ºi prin unele însuºiri – între care duritatea ºi transparenþa – cu diamantele naturale. o boalã purtatã de ºerpii de apã. care a luat proporþii nebãnuite în aceastã þarã. dar fenomenul acesta de tahicardie nu se datora fricii.l. -ã adj. 6. un film-avertisment în probleme care au încã o pondere [.“ Cont. ºi I.“ R.) „În laboratoarele Institutului de fizicã al Academiei de ªtiinþe a U.n. 10. DEX-S) fianít s. Cont. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 3.“ Cont. „«Aºa se distra lumea» este subiectul filmului-antologie realizat de cunoscuta casã Metro-Goldwin-Mayer pentru a marca împlinirea unei jumãtãþi de secol de existenþã. 26 VII 74 p. drama dezrãdãcinãrii. (gosp. –Film cu caracter de anchetã– „Celãlalt film-anchetã «Mîine începe azi» este un film despre tinerii din zilele noastre. DEX) fiésta s. 557–558. 27. ºi Sc. Fiecare din aceste fibre transmite cîte un element al imaginii alcãtuitã astfel din multe mii de imagini parþiale.“ Sc. sã li se rãspundã prin stabilirea. ca urmare a unei fructuoase colaborãri a specialiºtilor din industria uºoarã ºi a celor din construcþiile de maºini. cuprinzînd în special filme-avertisment ºi materiale publicitare la televiziune. cu ajutorul cãruia se obþine coagularea sîngelui în timpul intervenþiei chirurgicale. Campania.“ (din fierbe + -[ã]tor. 6.“ Sc.5 microni. folosit la realizarea armãturilor construcþiilor din beton– „Specialiºtii Institutului de construcþii Harkov au elaborat o originalã metodã de tãiere a fier-betonului prin topire cu ajutorul arcului voltaic. fiesta. deci.. face sã fiarbã lichidul dintr-un recipient– „Cristi ºi-a preparat cafeaua cu fierbãtorul.l.“ Sc.lit 26 VI 80 p.. 2 III 62 p. în þãrile de limbã spaniolã. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 23 IV 76 p. ºi fierar-betonist (1961) (din fier + beton. DMC 1966. 6. în acelaºi timp.l. a fost fiabilitatea.“ Sc. R. ºi R.l.S. 18 XI 78 p.“ R.l. 233. a executat montarea fierului-beton la 4 blocuri cu cîte 9 etaje [. (adj... I.] Filimon + -ist) film s. nici cel puþin îngrijorãrii. v.5 milioane de lire pentru desfãºurarea unei vaste campanii împotriva heroinomaniei. 6. deoarece sentimentul dominant. fr. Sahia». de la n. 1. BD 1963. „Dupã o seamã de reuºite la televiziune. 476. 17 IV 74 p. [N. 1961 –Muncitor care executã operaþii de fierbere în cadrul prelucrãrii unor materii prime– v. fr.l. 537.lit. 21 VII 78 p. Fl. ser ºi globule roºii.n.n. A.B.] s-a transformat într-o veritabilã fiesta mexicanã: formaþii de «mariachis». (med. filariosi. în deschiderea programelor obiºnuite. în toatã aceastã cãlãtorie fascinantã. fr.m. I. cu instrumentiºti îmbrãcaþi în pitoreºti costume mexicane purtînd mari sombreros. cardat (din filament + -ar) filariózis s. 1974 –Care are filamente– v. ºi Cont. ªuteu în LR 5/80 p. circuit integrat. ºi I. . –Film alcãtuit din secvenþe antologice– „Acest film-antologie trebuie vãzut nu numai pentru cã noi o cunoaºtem deocamdatã foarte puþin pe cea cãreia îi e dedicat. care atacã ficatul. 14 XI 75 p. 3. 26 VIII 77 p. DEX. intestinele ºi inima. v. –Muncitor care se ocupã cu executarea armãturilor elementelor de construcþie– „Brigada de fierar-betoniºti condusã de D.) adj. Sãpt. Fl.B. 28 III 74 p. DEX-S) fier-betón s. DN. fibrotextile. DMN 1965. 4.S. apoi cu un film-balet «tv» pe muzicã de Bécaud. inflamãri ale braþelor ºi picioarelor ºi orbire. un material util. filariose. 1 III 85 p. 5 (din fibrã + tex[tilã].l. petrecere pe strãzile oraºului. DEX) fierbãtór 2 s. v.) „Sîngelui luat pentru analizã i se adaugã un poliester denumit «fibrinactiv» care permite separarea sîngelui în fibrinã. realizat de T. Dimitrescu în BRPh 1/69 p.“ Sc.] schistosomiasis. 2. engl. v. alcãtuit din scurte secvenþe din cîteva din cele mai celebre filme produse de-a lungul anilor în Franþa. 2.“ R.“ Sc. 6. L. –Serbare (la origine religioasã).m. 5 (dupã engl. DN3 – alte sensuri. filariosis] (cf. „În ultimul timp cei nemulþumiþi [de regimul din Panama] sînt denumiþi ºi «fideliºti» (simpatizanþi ai regimului Fidel Castro). 2. 1 VIII 79 p. unde a fost verificatã fiabilitatea aparatului. „Fibrotextul. LRC II p. R.“ R.. v. 3 VI 78 p.n. Era mult. 2 (din film + avertisment) film-balét s. 26 VII 69 p.f. probabil cuv. 8 X 70 p. Ei au realizat un produs numit «fibrospong» preparat sub forma unui burete din fibrinã. 32 (din fildeº + -iu. fidelist..f. ºi amerizare (din fr. fiabilité. 24 XII 79 p. DEX-S) fibrospóng s. 6 I 62 p. conducãtor al luminii prin reflexie totalã. (med. cauzat de mai multe specii de viermi paraziþi.l. –Alcãtuit prin împîslirea ºi presarea fibrelor de lemn– „De aprecieri deosebite s-au bucurat piesele de bucãtãrie ºi cuierele de vestibul executate cu plãci fibro-lemnoase melaminate.]“ R. 5.]“ Sc.. 166) film-avertismént s. DEX) filimoníst. –Balet filmat– „Filmul-balet «Carmen» cu M. 2. 10 III 79 p. Fl. fr.]“ Sc. DM.m. cf. DN3) fildeºíu.“ Sãpt. v. 18 VII 65 p.] deloc neglijabilã în procesul prefacerilor sociale din þara sa.L. (geol. americ.“ Sãpt. 1. DEX-S) filamentár..) –Privitor la scriitorul N. TDTF) fidelíst (pol.“ Sãpt. la Grupul de ºantiere de pe Someº [. DT. 4.. Fl.000 fibre fine de sticlã. 2.n. ºi PFL (din fibrã [de lemn] + lemnos. folosit la transmiterea informaþiilor– v.. DEX-S) film-anchétã s.“ Sc. 2. vizite. G.“ I. „Guvernul britanic va consacra suma de 2. fiesta.. 137. „Ziua premierei a fost declaratã sãrbãtoare naþionalã în Georgia. va fi lansatã în luna aprilie [.. un soi nou de monocristale.fianít • 102 • film-catastrófã bãtea cu 156 pulsaþii pe minut. 7. 20 XI 69 p. 10 VI 75 p. –Film care are rolul de a atrage atenþia asupra unor fenomene– „«Brãþara de bronz» este. „Este necesar.“ Sc. Fl. DN3. DEX-S) fibroscóp s. în planul tematic. DTP.“ Sc.000–200.“ Sc.P. a scris ºi înscenat partitura coregraficã a unei piese de Stravinski.s.“ R. DEX. 4 II 78 p. Asiei ºi Americii Latine. 567–569.R. Dimitrescu în LL 10/65 p. Fidel [Castro]. 6.B. (med.lit. v. engl. –Desfãºurare (a unei manifestaþii. 2 (din n. 6 (din film + balet) film-catastrófã s. construit din 150. DMN 1950. 12 I 76 p.. 6.

film musicale..lit. drumul unui anumit tip de comedie civicã. BD 1970. 24 XI 75 p. 2 //din film + comandã// film-dezbátere s. fr.n. 4 VII 69 p. v. –Film comandat de o anumitã instituþie spre a fi folosit în scopuri publicitare sau didactice– „La noi.m.n. it. fr.lit. ºi R. „«Singurãtatea unui cîntãreþ de fond» este titlul filmului portret. ºi R. 1978 –Filozof care scrie poezii– v.] cu acest film-foileton: «Concert din muzicã de Bach». Ministerele. 13 III 75 p. –Totalitatea filmelor interpretate de un actor sau realizate de un regizor– „Filmografia lui J. fr. nu este nici ceea ce numim de obicei un documentar.) [. 9.“ Sc.“ Sc. 5.S. –Film lung care se difuzeazã la televiziune. prin anii ‘30. cf. care continuã sã circule pe . s-a decis sã facã filme-cãrþi. –Referitor la film– „Ca sã fiu mai explicit.film-comándã • 103 • fíltru totál inundaþie etc.“ I. 2. în literaturã. –Film în care muzica este elementul caracterizant– „Formula filmului muzical (aici muzicã uºoarã) nu este.] l-au însemnat filmele-spectacol proiectate în fiecare searã. 5 (din film + gigant) film-lécþie s.. ºi Cont. 2 (din film + dezbatere.lit. etc.]“ Sãpt. 20 III 79 p.l.. cf.) –Control multilateral al situaþiei circulaþiei efectuat de cãtre organele de resort– „«Filtru total». împreunã cu studiourile sovietice ni se înfãþiºeazã ca o reconstituire istoricã de amploare a celebrei bãtãlii purtatã de celebrul geniu militar: Napoleon. ºi R.l.“ R. 13 I 67 p. DN3. „Drumul unui anumit tip de film-dezbatere.. 10 XII 66 p.l. 11 (din film + -ist) filmografíe s. 22 III 63 p. film-ºcoalã care ar trebui proiectat zilnic în toate locurile pe unde miºunã cinefilii. –Colecþie de filme reunite pe baza unui criteriu (regizor. cf. 5 (din film + -ic. DN3. 17 (din film + foileton) film-gigánt s. 28 XI 91 p. cf.. v. Numãrul filmelor produse de cinematografia italianã este de trei ori mai mic decît în urmã cu 5 ani.“ R. O vastã operaþiune de «filtrare» a fost lansatã sîmbãtã ºi duminicã de poliþia italianã în regiunile Torino ºi Val d’Aosta în scopul prevenirii unor delicte [. în comparaþie cu ea.M. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 9 X 69 p. 27. „Filmul-mamut realizat de cãtre producãtorul D. 30 VII 84 p. 16 VIII 67 p. de «livresc». 11 III 67 p. ne aflãm în faþa unui film-dezbatere ºi caracterul acestuia se citeºte de la început în formula scenariului: procesul. I.B. 25 III 71 p.n. 1 XII 78 p.n. 418. poet-filosof (din filozof + poet) filtráre s. (formaþie ironicã) –Creator de filme– „Românul nu-i nãscut doar poet ci ºi sinopsist.l. 23 X 70 p. engl. –Film cu caracter de dezbatere– „Indiferent de cum o sã-l numim.lit. 12 XI 66 p. dar realã.. 4 (din film + spectacol. avînd douã serii a cîte douã ore fiecare.B.]“ R. 2.P... cu foarte mare figuraþie– „Se turneazã filme-gigant de 3–4 ore în care apar mii de figuranþi. 167) film-documént s. 14 XII 71 p. «Ultimele zile ale oraºului Pompei». I. 15 IX 65 p. 5. fr. într-un film-spectacol. mitul ca instrument de manipulare etc.]“ R. 167// film-spectácol s.. 5 (din film + recital) film-schéci s.“ Sc. fr. 167// film-mónstru s.l. ºi Cont.“ Cont. mitul ca refugiu.l.] straniul film-poem «Testamentul lui Orfeu» realizat în 1960 ºi considerat de critici drept un adevãrat testament al artistului. 2 (din film + document) film-flúviu s. 22 (din film + ºcoalã) fílmic. Sc. DEX-S) filoflós adj. ¨1. marile unitãþi industriale sau comerciale sau culturale au posibilitatea sã «comande». cf. ºi videocasetofon (din film + portret.n. v. drumul unui anumit tip de «policier». Fl.“ R. 6. prin analogie. 5.. DEX-S) filmíst s. de L. film-fleuve. l-a consacrat lui Yves Montand. filtru total (din filtra) fíltru totál sint. filmography. (cinem. 16 XII 66 p. „Nenumãrate sînt motivele de meditaþie asupra raporturilor realitate-mitologie filmicã (foamea de mit. Iordan în SCL 4/64 p. (text.. –Film cu caracter de document– „Filmul-document «Mondo cane».] a rulat – o singurã datã – «Intoleranþã». 2. aºa cã m-aº opri simplu. 24. a unui maniac care.l.“ Cont. 25 XI 78 p. 5. evocare a personalitãþii unuia dintre pionierii aviaþiei germane de la sfîrºitul secolului trecut. cf.“ Cont.] a livrat comerþului aþã de bumbac 55/3. 1 XII 72 p.“ Cont. R..“ R. ºi Mag. 5. Dimitrescu în LR 2/62 p. 4. 21 II 85 p.“ R. 6 I 66 p.“ R.n. (circ.) –Filtru– v. 5 [scris ºi film-sketch] //din film + scheci. ºi Sãpt. 6 (din film + lecþie. I. 12 VI 74 p. 21. „«Cazul Mattei» nu este un film de ficþiune. mai suportabilã. ºi Cinema 4/74 p. –Film de o lungime neobiºnuitã. Fl. 23 IX 66 p.n. cu foarte mare figuraþie– „Cheltuielile acestui film-mamut ating suma de 90 milioane de franci.“ I. la «filmesc». 6. 4. 5. film-spectacle. «tehnofilmele» intrã în vastul recipient al aºa-numitelor «filme-comandã».“ Cinema 4/74 p. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 2 XI 73 p. pentru care nu plãtesc nici o taxã. credem. „Se pare cã genul filmelor-catastrofã s-a încetãþenit definitiv odatã cu celebrul «Pãsãrile» al lui Hitchcock. pe care regizorul C. „Un aspect inedit ºi de un real interes pentru aprofundarea problemelor dramaturgiei cehoviene [. film-poème. 25 VIII 67 p.n. 5 (cf. PN 1980) film-pirát s.n. Fl. 2. fr. se «specializase» în dinamitarea podurilor de cale feratã [. Gabin cuprinde un numãr impresionant de filme. 4.. 5 „Un film-fluviu s-a vãrsat într-o mare de emoþie destul de greu de înþeles de «cineva din afarã».lit.n.B.) –„Cunoaºtem 11 încercãri de alcãtuire a unei filmografii cuprinzînd adaptãrile dupã Shakespeare.“ Cont. 2.. 167) film-mamút s. –Film prin care se predã un obiect de învãþãmînt– „Scriitorul O. 29 III 63 p. v.“ I. Filmic înseamnã altceva. printre care unele realizãri devenite clasice [. DMC 1974) film-recitál s.“ Cont. ºi Sc. v.lit.. v. „Ni se mai spune cã filtrele totale vor continua sã funcþioneze cu aceeaºi exigenþã. instituþiile.“ R. scenarist ºi chiar filmist. „Filme «pirat». 12 XI 66 p.“ R.lit. 8. cum îl denumesc ziarele franceze.l.“ R. v. 18 II 67 p. ar trebui sã recurg la un corespondent cinematografic al termenului consacrat.]“ R. 22 VIII 61 p. Una din cauze o constituie proliferarea posturilor particulare de televiziune care difuzeazã aºa-numitele filme «pirat» – pelicule copiate pe ascuns. ¨2. –Spectacol ecranizat– „Folclorul muzical al nordului îndepãrtat. 10. –Film alcãtuit din mai multe pãrþi distincte– „Acesta este un film-sketch (cu trei povestiri) pe care-l turneazã acum în Italia trei mari cineaºti. 4. 2. v.“ Luc. 6. 30 V 85 p. 3 I 78 p. 21 VII 67 p. 2 //din film + mamut. filme-ºcoalã.“ Cont.lit.m.“ R.“ Mag. 24 //din film + catastrofã// film-comándã s. s-a înscris în unul din programele televiziunii [. 5.“ R. 1. Fl. –Film de o lungime neobiºnuitã– „«Ziaristul» a fost un adevãrat film-fluviu.) –„Psihologii explicã moda filmelor-catastrofã ca o formã de consolare: un sistem inventeazã o condiþie apocalipticã pentru ca.. DMN 1969) film-ºcoálã s. 23. temã etc.f.. ¨2. –Film de o lungime neobiºnuitã. mitul ca o compensaþie.B. aþã Perla pentru brodat ºi aþã filoflos destinatã broderiilor pe þesãturi de mãtase. 23. 5 //din film + monstru// film-muzicál s. 28 II 69 p. nu a fãcut un film-lecþie despre viaþa ºi opera lui Þuculescu ºi nici n-a încercat o cercetare exhaustivã a creaþiei acestuia.B.l. 27 XII 77 p. film musical. 4.s.B. 3 IV 75 p. v. –Film cu valoarea unui recital actoricesc– „Adaugã palmaresului Michelei Morgan o reuºitã memorabilã în acest film-recital.] «Viaductul» aduce în prim-plan figura sinistrã.. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 10 (din film + fluviu.“ Cont. un film-document al Italiei de azi. filmographie. „Cineclubul televiziunii franceze a programat [. „Conceput în maniera filmelor-catastrofã [. film-portrait. Fl. un gen hibrid. 16 II 78 p. ºi Cont.n. 11 III 81 p. primul film-gigant apare deja ca un matur super-spectacol. 17 XI 72 p.“ Mag. 5. 6 IV 84 p. 11 II 75 p.n. realitatea sã aparã mai bunã ºi mai potrivitã. 17 II 67 p. „Wim Wenders foloseºte o întrepãtrundere de imagini mentale cu realitatea într-un film-fabulã-fluviu realizînd o atmosferã pe cît de sofisticatã pe atît de inchizitorialã..n. 14 II 67 p. „Un film-portret: portretul unui om al zilelor noastre. „Un filtru total organizat recent de Serviciul de circulaþie al Inspectoratului judeþean de miliþie Olt a scos în evidenþã faptul cã încã sînt destule autovehicule cu defecþiuni tehnice. 30 I 76 p. v. 28 II 69 p. 5 (din film + pirat) film-poém s.l.“ Cont. –Superproducþie– „Producãtorii italieni au realizat unul din acele filme-monºtri menite sã obþinã cel mai mare succes de casã cu cele mai îndoielnice mijloace.“ (din fr. Este ceva mai mult. –Film exemplar– „Într-o salã pe jumãtate plinã cu bulevardiºti [. 14 XI 69 p.“ R. 137. exemple din 1962. 1974 (circ.n.) „Colectivul fabricii de aþã «9 Mai» [.n. 2.“ Cont.“ I.) ¨1. DMN 1969) film-portrét s.“ Cont.“ Cont. „La limita dintre film-document ºi film-ficþiune se gãseºte [. –Film în care se schiþeazã portretul unei personalitãþi– „«Cimarron» este un film-portret. 18 IV 74 p.]“ R. 24.n.. «un curs de alfabetizare fundamentalã» prin intermediul filmului. filmique. 22 V 75 p.. –Film cu calitãþi de poem– „Film-poem asupra generaþiei revoluþionare de dupã rãzboi. Este un film-document al epocii sale. 2 VII 74 p.lit. DMN 1966) film-foiletón s. 25 IV 75 p.l.. actor. –Film cu caracter de lecþie– „D. în fragmente– „Cu o modestie proprie numai oamenilor momentului. Dimitrescu în BRPh 1/69 p. 26 XII 71 p. „Dupã «Cãderea Troiei». v. 2 (din film + poem.n. 8 VI 84 p. 2. 1 filosóf-poét s.f. -ã adj. „Film-portret.

) –Rampã mobilã cu ajutorul cãreia se leagã burduful de avion în aeroport– „[La Otopeni] vom reface platforma de aeroparcare [. phlictène. peisagist-floricultor etc. 11 V 74 p. în acord perfect cu opinia telespectatorilor. 1 firavitáte s. aduc pe ecran emisiunile «Teleobiectiv». DMN 1959. de asemenea.. bãºicuþã– „[Degerãturile] însoþite de flictene. flop) flotáre s...] «fîþã» ºi «piþipoancã» de asemenea mereu prezentã în comedia lui Baranga [. (fam. finitude. fir de siguranþã –Fir subþire de metal din bancnote pentru a le face nefalsificabile– „Firul de siguranþã este încorporat în compoziþia hîrtiei speciale pentru bancnotele de 500 lei. 5.) –Care priveºte tratamentul plantelor– „În acest an. temperaturã. Institutul nostru realizeazã în prezent proiecte de execuþie a unor blocuri ce cuprind apartamente cu structurã variabilã.)–„La Institutul unional de selecþie geneticã din Odesa a fost inauguratã o staþie de climã artificialã. finalissima) finger s.) „Apartamente flexibile. PR. ¨2...] sãritorii în înãlþime [. la urmãtoarele meserii: finisori-spãlãtori [.. în sint. CO. (med. „Au fost. în sint.M.“ R. phytotron. ºi R. 1 (din flauºa. lat.. 590. engl. DEX. atestãri din 1966. -ã adj.f. Gheorghiu în LR 2/68 p. total filter. termenul finlandizare a fost introdus pentru a desemna procesul de transformare a unei þãri independente într-o þarã cu suveranitate limitatã.. -ã adj.) –Caracterul a ceea ce este firav. engl..] Astãzi finlandizarea constituie unul din numeroasele concepte specifice generate de politica externã imperialistã (a unui stat) [. DMC 1966. administrator de hotel. 14 XI 75 p.“ „22“ 35/94 p. fapt ce s-ar datora renunþãrii la stilul «clasic» ventral.. „O abundentã ºi bunã recoltã de spirit critic.] [vom realiza] un terminal «finger» prevãzut cu legãturi telescopice cu burduf.l. DN3 – alt sens) fizicián-astronaút s.“ R. 16 VI 80 p. cinem. cf. ne-a deconcertat prin stîngãcia ºi firavitatea cu care ºi-a debitat rolul. autorii au optat pentru formula nu prea fericitã a filmului-proces. 30 IX 67 p. ci doar funcþia de a despãrþi încãperile.n. a unei sonde cu diametrul redus [. 5 (din fito.finál • 104 • flotáre drumurile publice. ºi Cont 22 VI 79 p. 2 VI 80 p.m.l.. 6 (din engl. DN3 – alte sensuri) finál s. 16.. 14 II 75 p. ¨ 2.lit. fiind urmãritã pe parcurs cu ajutorul unui flauroscop.m.]“ R. mulþi dintre cei ce considerã operele de artã ca .l. abordarea unor mecanisme de acþiune a curelor balneo-climatice prin prisma fiziologiei bioritmurilor sau în lumina fiziologiei adaptãrii.. 2. 6.m. 5 [pron.f. 5 //din fizio... –(Medicament) din plante ºi substanþe apicole– „Produse fito-apiterapeutice în tratamentul de bazã al unor afecþiuni [.“ As 29 V 92 p.. adicã un material de tip celular uºor ºi bun termo. (circ. sodomiza (din în + final) finalíssima s. (cuv. 30 IX 76 p. 28 (din engl... 2 (din fr. „Acum cîteva luni dolarul se cumpãra la fixing cu 160 lei. slãbuþ– „Tînãrul actor T. D. v. (biol. fitotronul asigurînd la comandã o mare varietate de condiþii meteorologice.]“ R. 2 (din filtru + total. în final. abordate cercetãri cu caracter fundamental.) „Meseria noastrã [de tehnician dentar] este lipsitã de monotonie.+ balnear) fiziobalneoterapeútic.“ R. pilot-astronaut (din fizician + astronaut) fiziobalneár.n. Xenakis concepe polytopul cu acþiuni de sunete ºi luminã. pãros– „Vînzãtorii recomandã cumpãrãtoarelor un nou model de palton pentru femei. -ã adj. 187. „Am rãcit apa introducînd-o într-un circuit închis care. Iatã cîteva: antidoxant (utilizat la fabricarea cauciucului sintetic). „În final. cf. Slama-Cazacu în R..lit.“ Sc. 1000 lei ºi 5000 lei. ne-a declarat [.l. luminã etc. DEX. fíngãr] finisór-asamblatór s.. -ã adj. BD 1970.ºi fonoizolant [. 24 X 92 p. DEX.2 milioane consultaþii ºi 11 milioane tratamente fizio-balneo-terapeutice au fost acordate oamenilor muncii veniþi în anul 1975 la tratament în staþiunea Olãneºti-Vîlcea.) –Fluctuaþie a cursului unei monede în funcþie de cerere ºi ofertã– „De la începutul anului s-au înregistrat vînzãri masive de tablouri. 7 VIII 75 p.n..“ R.) –(Despre þesãturi) Scãmoºat.n. PR 1933) finlandizáre s. 12) fixíst. depoziþiile micuþului inculpat fiind flashback-uri. 1972 (astr.lit.“ R. 8 (din firav + -itate) fito-apiterapeútic.+ apiterapeutic) fitosanitár.) –Cosmonaut specialist în fizicã– v. finisor-asamblator de obiecte din mase plastice. 19 XI 75 p. Uriþescu CV 80-81) fir s. -ã adj. 19 III 76 p. 27 II 75 p. (sport. prin piciorul pacientei. DN.) –Femeie care se fîþîie– „[. 3 (din finisor + asamblator) finisór-spãlãtór s. „[Vindem] Televizoare Goldstar [. 20–26 XII 90 p. DN3) flashback s. PR 1950) fitotrón s. (pol. (lit. CO. respectiv de bãºici [.“ R. 12 IV 83 p. 7 X 73 p.“ Sãpt. flacón-ºpréi] (din flacon + spray) fláncher s.]“ Expres internaþ. 4 [. C. 15 (cf. sau apartamente flexibile cum li se mai spune [. PN 1978.. ºi galimatias.n. 12 (din it.) „În limbajul politologic.] Practic...]“ Dobrogea 7 VIII 73 p.. „Întreprinderea Integratã de Lînã Constanþa primeºte înscrieri pentru ucenicie la locul de muncã. v.l. DN3) flautín. DN3) flauroscóp s.“ Sc.16–22 XII 93 p. adv. DN3 – alte sensuri) flicténã s. fr. DEX) flacon-spray s. 11 XI 64 p. Hristea în LR 3/73 p.“ Luc..l. 30 VII 82 p.“ Sc. flexibilis. v. v. 24 III 93 p.“ R. Mai ales fixiºtii ºtim asta (tehnicienii care se ocupã de edentaþii parþiale. (fig. anglicism) „[..“ R. Preda în LR 11–12/92 p.s. fixing. în favoarea aºa-numitului «flop» (saltul pe spate) [.]“ Fl.“ R. un sfîrºit– „Am înþeles atunci cã viaþa nu are sens decît pentru cã este finitã ºi cã aceastã finitudine dã un preþ fiecãrui moment al vieþii noastre.] pe care a reuºit sã o facã sã avanseze încet de-a lungul venelor. 5 IV 73 p.] aveam sã pãstrez cu imensã satisfacþie un flash transmis de o agenþie de presã strãinã anunþînd interzicerea circulaþiei rutiere în proximitatea monumentului. în final –La sfîrºit– „Primii locuitori ai cartierului se vor muta în casã nouã la mijlocul acestui an. 2 (din (a se) fîþîi. la preîncãlzirea apei calde.A. 14 IV 77 p. 12 [pron.) –Secvenþã intercalatã într-un film sau o operã literarã pentru a introduce un episod anterior– „Vrînd probabil sã imprime un aer de seriozitate. (med. flash. 25 V 84 p.l.“ Cont.f.l.Am.l. substanþe fitosanitare.) –Faptul de a avea limite. 20 VI 74 [pron. justiþiar. germ Phytotron. D. apartament flexibil (constr.l.f. autor ºi al unui eseu important în jocul cu scoþienii. Finlanda. 23 VIII 93 p..“ D.. „Printre astfel de meserii se numãrã: bobinator de maºini electrice rotative. montator aparaturã opticã. privind integrarea metodelor fiziobalneare în conceptele terapeutice actuale. noul cartier va gãzdui 3700 de familii.]“ R. BD 1969.N. phytosanitaire. DN3) fíxing s. 35/93 p..“ R. selecþionerii pot lucra tot timpul anului.Am. (text. raze laser ºi benzi magnetice pe multe piste. a decis introducerea. fr. 7 (din engl. 18 II 84 p. 5 [pron. „Flashback“ R.) –Laborator care permite realizarea tuturor condiþiilor experimentale pentru creºterea vegetalelor (sol. (ec.n. 17. 6 //din gr. 8 III 63 p.“ R..] În interiorul apartamentului se vor monta niºte pereþi PVC.. vor fi livrate în flacoane-spray de fabrica bucureºteanã «Biofarm». 14 X 77 p. -ã adj.“ R.) –Curs de echilibru al unei monede în raport cu un etalon dat– „Cantonarea cursului de fixing la nivelul de 198 lei/dolar de o bunã bucatã de vreme. 6 (din n. bretelã (1982).“ R. În serele ºi camerele climatizate. þinînd seama de punctele fixe). T. 2 (din flaut + -in) flexíbil. 3–4 IV 93 p.f. M.+ terapeutic// fîþã s.l. 29 V 81 p. (presã) –ªtire scurtã transmisã cu prioritate– „[.. flexible. direct la avioane. fléºbec] (cuv.n. 18 XII 75 p. (tehn. flashuri electronice.+ balneo. (livr.) –Umflãturã plinã de lichid. engl. hîrtie tip «decalcomanie». ¨1. fleº ºi flaº] (din engl. prelucrãtor fire ºi fibre sintetice.l. DEX. – în lei la cursul zilei (fixing) [.pr. 16 (din fix + -ist.n. (sport) „Flancherul Rãdulescu. mama a intrat în pãmînt din cauza lui. –De flaut– „Versurile sînt de o limpiditate flautinã.“ R.]“ R. combativ.m.“ Ev.lit. flashback. în loc. ºi biofitotron (1975) (din fr. cel pe care ziariºtii occidentali l-au calificat între primii în lume. Th. DEX... 5 (din fr. confecþionat din stofã puþin flauºatã. DN3) flop s.] vom resistematiza pista nr. 1.l. 28 II 92 p. fr. „Peste 1.“ R.] au avut numai partea superioarã a corpului mai lungã. 135/95 p. DN. În final. însemna utilizarea celor 14 grade care prisoseau la tratament. I.l.. «Flash» (daþi-i alt nume!) ºi la loc de vîrf «Direcþia Miºcãrii Hîrtiilor». preºedintele Asociaþiei Magilor din Italia a þinut în mîna dreaptã un corn enorm de fildeº iar în cea stîngã un corb. 5 (din fizio. ¨1.. (biol. –Flacon care conþine un spray– „O serie de produse farmaceutice.]“ Sc.] 375 $/buc. (foto) –Blitz– „La capãtul acestui efort sincretic. engl.. 24. -ã adj. DEX.l. D. aceºti pereþi nu au sarcinã de rezistenþã. 8 XII 78 p. 4 (din finisor + spãlãtor) finitúdine s..) –Bandã de circulaþie– v. 106. flanker) flash s..) –Endoscop pentru cercetarea venelor– „Dr. -ã adj. 3.. phlebos “vene“ + -scopos “examinare“// flauºát. 2. 5. –Finala mare a unui campionat mondial– „În timpul transmiterii finalissimei. utilizate în tratamentul unor afecþiuni ale epidermei.“ R.. (fin. nutriþie. pentru a satisface cerinþele de restrîngere a anumitor grade de libertate în politica internã ºi îndeosebi externã impuse de URSS [. DT. industria chimicã a realizat peste 250 produse noi.f.f.z. 2. Acum a ajuns la 220. PR 1960.l. 5 (din fr.lit.l...l.

“ R. noi consumãm spaþiile revistelor exclusiv pentru a discuta fenomenul literar la zi.) –Ansamblul condiþiilor care fac o locuinþã comodã din punct de vedere fonic– „Am dori sã clarificãm de la început [. cuv. (lb. 7 IV 85 p.. (cu un folk-country în genul lui M. apoi topindu-se în «fondu» prelungit. DMC 1959. Zafiu în R. se vor extinde ºi lucrãrile de fluidizare a traficului. 504. 26 (din folcloriza) fólie s. în locuþiunea adv. DN3 – sensul 1) fluturẠs.V. „La 7 noiembrie [1945] «fluturaºi» distribuiþi în Capitalã îi chemau pe români în Piaþa Palatului. v. –Articol de fond– „L. arg.) –Aparat care înregistreazã grafic bãtãile inimii– „La catedra de tehnicã electronicã ºi fiabilitate din cadrul Facultãþii de electronicã a fost realizat de curînd prototipul unui fonocardiograf fetal destinat diagnosticãrii maladiilor cardiace încã în faza intrauterinã. Fl. LTR. superficialitate– „[. feuilletonisme. 1. prin introducerea dirijãrii circulaþiei în sistem de undã verde pe axa Nord-Sud. pe nedrept.I.] este. –Film sonor– „Este vorba de fonofilme însoþite de albume cu ilustraþii realizate dupã metoda proiecþiei verticale (întrupare plasticã a obiectelor în trei dimensiuni).“ R..“ Sc. 4 (din flota. În doi-trei ani s-au nãscut mai mult de douã mii de copii fãrã braþe ºi fãrã picioare. -ã s.) –Cîntãreþ de muzicã folk– „La noi au apãrut cam prea mulþi folkiºti. 23 XI 66 p.f. 150 (din folclor + -iza) folclorizát. se circulã aºa». phonoabsorbant. Folketing.“ R. –Care are proprietatea de a absorbi sunetele– „Plãcile fonoabsorbante au domenii largi de utilizare în combaterea zgomotului. DMN 1969. 31 III 61 p.n.“ Sc. 13 I 84 p. v. Traversãm o epocã de foiletonism. Nimic rãu în asta. conducãtorul Centrului de fonoaudiologie ºi chirurgie funcþionalã ORL. Dimitrescu în LL 10/65 p. 4 X 75 p. ºi 16 VII 61 p. fólc-cántri] (din folk + country) folkíst. 25 IV 84 p. spectacolele de estradã.f. (cuv. 5. primele autoturisme «Oltcit». 15 XI 61 p.I. 200/96 p. DEX. DEX. 9) focomelíe s. în fapt o prelungire.n. DN3) fonocardiográf s.. 6. de a iniþia ºi dezvolta în þara noastrã foniatria.) –Foaie subþire (de policlururã de vinil. v.n.R. acord– „Directorul SRI n-a ezitat o clipã sã dea foc verde aducerii acestui volum [Cartea albã a Securitãþii] la cunoºtinþa opiniei publice.“ Ev. Th. 13. malformaþie socotitã în medicinã un fel de «tarã» inexplicabilã. 1. a permite (cuiva) sã acþioneze» [.lit.] preºedintele Bãncii Naþionale Ungare [..l.“ Cont. actriþã. ºi inscripþionare. lactofiltru (din germ. transparente. izolat astfel încît sã nu pãtrundã în interiorul lui nici cel mai mic zgomot [. 13 III 75 p. 13 [pron.. v. 7.l.f.m. –Curent (în special în muzicã) care propagã revenirea la simplitatea artei populare– „Concepþia folk-underground pe linia deschisã în urmã cu cîþiva ani de bucureºteanul M.) –Specialitate medicalã care studiazã tulburãrile vocii– v. mai exact o componentã a secþiei de foniatrie a marei Clinici din Panduri.B. 19 (cf.“ Sãpt.] sã ne oprim puþin asupra foiletonismului criticii noastre contemporane.“ Cont. Z. însã criticul foiletonist nu are în general nici metodã [. -ã adj. fluidificare– „Se amenajeazã în prezent o instalaþie specialã pentru valorificarea gudroanelor prin fluidizare. 6.M. CO.. „«Foc verde» traduce expresia francezã feu vert [. ci oarecum în plan total cãci este un portret imens care umple tot ecranul. phonocardiographe. –Totalitatea foiletoanelor din ziare. 16 III 79 p.“ Sc..– „Foiletonistica din diverse publicaþii. phonoaudiologie. dintr-o sticlã specialã. DN3. neîndoios. 29 X 63 p.C. (cinem. DN3) foniatríe s. 23 I 74 p. folk. 5 //din fono.z. Dimitrescu în LL 10/65 p.B. atestare din 1966.. vor putea sã doarmã. fr. C.] în zilele de sîmbãtã dupã amiazã. 1. datoritã mãsurilor luate recent de municipalitate de a monta la ferestrele apartamentelor încã un set de geamuri. „A. 1 (din foileton + -isticã.) –Asigurarea circuitului financiar fãrã sincope– v. 1.“ (din foaie + de + ceapã) foc vérde s.n.tin.M. I „Este limpede cã un poet contemporan nu poate avea o viziune vetustã...“ Fl.“ V.“ I. DEX-S) foiletonísm s. 10. fr. engl. –Acþiunea de a (se) fluidiza. Lupu în SCL 6/82 p. folkistã. DM. 22 I 67 p. împîsliturã. 132. DN3) folk-country s.l. DN3) folk s.+ film.) –Degajarea circulaþiei– „Pentru fluidizarea circulaþiei.]“ R.m.“ I. v. 26 I 79 p.“ R.) –Amestec de stiluri folk ºi country– „I. fond. (rar) –Caracter de foileton. L. DN3 – alt sens) folclorizá vb.“ R.) –Procedeu prin care o imagine apare sau dispare lent– „Este pur ºi simplu figura acestei fermecãtoare fãpturi. 26 II 76 p.]“ R. 15/96 p. phocomélie.s.lit. Nicãieri nu se mai face atîta foiletonism. de unde ºi denumirea de focomelie). „În acest caz se va prezenta cu un minishow rock care va cuprinde ºi cîteva prime audiþii. cãutînd sã se plaseze pe coordonatele unui stil. 8 (din fr. deosebit de zgomotoasã. 13 IX 95 p. 7. heirupism (din fluidiza. care poate absorbi 50 la sutã din vibraþiile zgomotelor. (med.n. DN3 – alte sensuri) fluidizáre s. 6 (din germ. 16 I 76 p. în dicþionarele franceze actuale este înregistratã ºi expresia «donner le feu vert». în cadrul Centrului medical de fonoaudiologie ºi chirurgie funcþionalã ORL un compartiment special destinat acestei ramuri. fie o dezvoltare redusã a membrelor superioare sau inferioare (ca niºte bonturi semãnînd cu picioarele de focã. DEX-S) Fólketing s. ºi cantautor (din folk + -ist..“ Fl. (circ.C. DTP.. (muz. ºi 12 II 63 p. 3 (din engl.) –Bluze subþiri (tip wind-jack) din materiale plastice. Din aceste «folii» – cum sînt denumite de specialiºti – muncitoarele executã pelerine. –Autorizaþie. DTP. 11 V 79 p.“ I. 2/63 p. DM.) [.) „Dupã doi ani de talidomidomanie [. fluidification. foglia. între Piaþa Victoriei ºi Piaþa ªincai.l.“ Sc.M. la modã la tinerii din anii ‘70–’80– „Mihnea vrea sã-ºi cumpere o foaie de ceapã.l. 4. 5 III 76 p. 8 XII 78 p.n. DEX. convocat într-o sesiune specialã. DEX. engl.lit.n.. 55–56. lipitã în locuri publice sau difuzatã gratuit. 240. 5. „Concomitent cu programul de modernizare a arterelor rutiere. 37. opace sau diferit colorate. Gheorghiu în LR 2/68 p. cu sensul «a autoriza (o acþiune).]“ R.“ R.. 4 IV 86 p.) este sensibil. 3 (din fr.f. it. 11 VIII 75 p. 3 (din fr. ¨2. fluidization.. 7 (DEX – alt sens) flux s. „În special dupã Contergan s-au nãscut copii cu anomalii ale scheletului: fie absenþa completã a membrelor (ºi acest fenomen s-a numit amelie). 17 [pron. DN3) foiletonísticã s. ºi Pr. nu poate folcloriza în poezie. 20. ªi este. Fl..P. CD. fonoaudiologie (din fr. 5. 1. 20 V 71 p. phonocomfort...“ Românul liber XII 95 p. DN3) fond s. feu vert.l. DN3 – articol de fond) fondu s. meritul prof. v. DEX. glugi.rom. „O folie izolatoare specialã.. 9 (calc dupã fr.I. fondü] (LTR. 22 III 74 p.f..“ Sãpt. în condiþii mai bune. Locatarii din casele situate pe marginea autostrãzii ce conduce la Zürich. DN3) fonofílm s. Dorin Hociotã. 4 IV 85 p. 1966 (acust.. DN3) fonoabsorbánt.f. L..“ R. industrial– „La Craiova au fost produse în flux. întîi în stop-cadru. R. 18 V 73 p. ¨1. din metal etc. (chim. Folie. Hristea P. „Folketingul. 5 F. dr. „Dupã o întrevedere cu directorul general al Fondului Monetar Internaþional (F.lit. 16. pe linia cutare.] Sintagma a cãpãtat în ultimul timp sensuri figurate. 4 foáie de ceápã sint. ceea ce duce la consecinþe grave. duminicã ºi sãrbãtorile legale se interzic în acest loc virajele la stînga. 3. 1 (din engl. 15/96 p. Pentru a se uºura circulaþia [. americ. cînd alþii inventeazã ipoteze de lecturã ºi sisteme critice incitante.“ Sc.“ Sãpt. phoniatrie.“ Mag. a fost realizatã în Belgia. ºi R. ºi D.] a declarat cã au fost reglementate toate aspectele privind contractarea unui credit stand-by cu durata de un an din partea F. în flux –Pe bandã. „Geamuri fonoabsorbante.. s. care cuprinde scurte anunþuri sau material publicitar– „Nimeni n-ar avea de obiectat dacã pe indicatoarele staþiilor s-ar lipi «fluturaºi» cu un simplu anunþ vizibil: «În perioada X.] grãdiniþa-spital din Ciuboþica Cucului [. Fl. 24 V 84 p.“ Sc. ¨3. cf.n. se numãrã într-adevãr printre cei care au renunþat la «zeul etnografic». a salutat noua Alianþã Naþionalã democraticã într-un remarcabil fond din «Corriere della Sera». 237// .M.] Anglia este invadatã de «focomelie».l. 24 II 90 p.TV 23 III 79 p. „Dacã printre versuri inspirate lansãm în emisie muzicã marginalã (oricît de folk am numi-o) paguba e suportatã de versuri. -ã adj. 6 [scris ºi phocomelie] (din fr. Dimitrescu în LR 2/62 p.l. parlamentul danez. 12 (din engl.] coordonatele pînã la care ne propunem sã dezbatem noþiunea pe care noi am numi-o «fonoconfort». 1986 (med. –Influenþat de folclor– „Din plutonul de artiºti folclorizaþi.) –„Privirile îþi sînt atrase de niºte materiale fine.“ R. Folkiºtii? nu ne-am hotãrît încã. compozitoare sau altceva.lit.B. –ªtiinþã care se ocupã de relaþiile dintre funcþiile auditive ºi cele fonatorii– „În curînd se va da în folsinþã. DN3) fonoconfórt s. Supl.f.“ Sãpt. 6. (fin. 6 IV 84 p. (med.l. „Folketingul – parlamentul danez – a ratificat [. 4 XI 82 p. pe care nu ºtiu cum sã o calific: solistã.“ R. 2. în funcþie de materia primã utilizatã. 13 II 95 p. „[.. în curînd. varietãþile televiziunii ne aduc din cînd în cînd în faþã crîmpeie din cotidiana îndeletnicire a cumpãrãtorilor. Nu vrem sã înþelegem prin apartament un studio de televiziune..fluidizáre • 105 • fonofílm «valori-refugiu» nemaiaºteptînd flotarea francului pentru a efectua noi achiziþii.] bazîndu-se doar pe intuiþie. nu în prim sau groplan.. avînd proprietatea de a reduce pierderile de cãldurã din încãperi. v.lit. reviste etc.. nu s-a putut întruni la ora fixatã. fr.“ Cont. muz. dar n-are voce.n.l. 12 VII 75 p. 7 III 97 p. 12 I 62 p.E. M.“ R.I. –Foaie de mici dimensiuni.n. DEX-S) fonoaudiologíe s.. 3. 10 VI 71 p. umbreluþe pentru ploaie. ºorþuri de bucãtãrie.

1.+ terapie// fonotíp s. 6 III 81 p. Dimitrescu în LL 10/65 p.f. 4 IV 74 p.l. v. (med.“ R. -ã adj.“ Sc. (fig. 28 V 73 p.f.]“ I. În cadrul acestor tranzacþii care vor sã fie premergãtoarele unor reale operaþiuni de bursã se pot efectua vînzãri-cumpãrãri la termen..+ cronicã. DEX-S) fotocoagulatór s. photodocument. cf. –Ceremonios.] nu sînt fonotecate în întregime.l. 1 (din foto.“ Sc.l. DEX-S// fonolingvístic. DTN 1971. orbul capãtã o imagine punctatã a obiectului respectiv. DN3) fosfogíps s. Gara Saint-Lazare paralizatã de grevã. DEX-S) fotocoagulográf s.S. 17 II 64 p. 4 //din foto.+ gips) fotoactualitáte s. 1 (din foraj + extracþie) formál.M. 6 //din fono. DEX-S) fotoenergéticã s. 6 (din fr. 15 IX 77 p.“ Cont.) „Dupã o perioadã de acumulãri Bursa «Cornul Abundenþei» poate oferi clienþilor sãi un nou «produs» – licitaþiile de mãrfuri la termen (forward). «neuroproteza» este menitã sã aducã în sensul propriu al cuvîntului o razã de luminã. 15 VII 78 p. PR 1955. 1 VIII 67 p.. –(Laborator de învãþare a limbilor strãine) care utilizeazã material audio (vizual)– „Recent.f.-uri Electrecord [.“ Sc. photocoagulation. potrivit pãrerii unor savanþi englezi. 3.n.. o serie de utilaje pentru o modernã fabricã de fosfogips din Bacãu formeazã obiectul unei interminabile dispute..n.“ Sc. ºi fototecã (din foto. pe lîngã expunerea principiilor fotocompoziþiei. 21 VII 73 p.“ Sc. 19 III 62 p.) „Oamenii de ºtiinþã ºi specialiºtii din R.“ R.B. gen amfiteatru. Jiu [. mãriri de tablouri [. cf.) „Fotoenergetica – o nouã ramurã ºtiinþificã. pentru fotografii amatori. 1 (din formular + -isticã. „Expoziþia fotodocumentarã «Ungaria 1945–1985»“ I. –Întocmirea de formulare (de obicei exagerat) –„Sã contribuim la înlãturarea formularisticii inutile!“ I. DN3) fotoclúb s. DN3. fóruãd] fosfénã s. 1975 –Care izoleazã fonic– v. expandat ºi þesãturã din fibre polimerice. ec..n.+ club// fotocoaguláre s.v. 28 II 74 p. 6 (din engl.) –Foraj combinat cu extracþie– „La schela Þicleni. special ori în regim de urgenþã.B. engl. se compune în principal dintr-o celulã fotoelectricã [. it. eveniment politic cu ample semnificaþii în viaþa societãþii noastre. 21 X 66 p. –Relativ la fotografiile artistice– „Expoziþia fotoartisticã a lui F. Pentru cei 15 milioane de nevãzãtori din întreaga lume.] (din fr.l. (cuv. cu ajutorul fotoelasticimetrului se determinã cantitatea tensiunilor în obiectele de sticlã. 5. engl.B.f. electrozii transformã impulsurile în aºa-numitele fosfene (punctele luminoase pe care le putem vedea cu ochii închiºi dacã apãsãm cu degetele globii oculari). englez cu sensul schimbat) –Plimbare în pas alergãtor în scop higienic– „O femeie care n-are timp dimineaþa sã facã orã de footing – ca eroina lui Mazurski – va privi întotdeauna cu neîncredere «singurãtatea» acestor sclipitoare stele. 9 [pron. 8 II 80 p. DN. -ã adj. Afiºele anunþã întreruperea traficului feroviar. care au un înalt grad de fonoizolare..f. DTP. engl. PR 1967. constituie. DEX-S) fotocromátic.n.) –Aparat pentru mãsurat coagularea sîngelui– v.]“ Sc. flexibil //din fon[ic] + izolant. 6 (derivat regresiv din fotocromie. 7 (cf.“ R.+ documentar) fotoelasticimétru s. 2 //din fono.+ document.+ color.) –Variabil la conductibilitatea electricã a unor substanþe sub efectul radiaþiilor– „Aceste materiale plastice conþin în special clor ºi simpla radiaþie ultravioletã a soarelui în cursul zilei este suficientã pentru a le face fotoconductoare în întreaga lor masã în cursul nopþii. DT) fotocróm. -ã adj. în À la recherche du temps perdu de Proust. phosphène. –Selecþionat pentru fonotecã– „Or. rom. 237. foto-ceramicã. v.f. 17 IX 74 p. 2. Pentru folosirea lui nu este nevoie decît sã se cunoascã alfabetul morse.B.n. 6 //din foto. 7 XII 73 p. 1973 (tehn.“ Sc. 6 [pron.B. PR 1950.l.] fotografii cu grad obiºnuit. DN. 27 X 92 p.“ I.+ coagula[re] + -graf) fotocolór s. Dar acest handicap va dispãrea în curînd datoritã aparatului fonomorse creat de italianul F. –Fotografii care prezintã actualitatea– „Foto-actualitate.B.l. DEX. photocéramique. 5 (din engl.n. -ã • 106 • fotoenergéticã fonoizolánt. (electr. În felul acesta. DM. 23 XI 78 p.. trad. 6 XI 76 p.. (foto) –Document fotografic– „În album vor fi incluse o serie de fotodocumente despre viaþa piloþilor-cosmonauþi sovietici. -toáre adj. DEX.“ Sc.. cu cabine amenajate în cea mai mare parte prin forþe proprii. a fost întrebatã de ce a fost atît de formalã la Jocurile Olimpice ºi a rãspuns cã autodisciplina ºi concentrarea au fost atît de mari încît nu-ºi putea îndepãrta gîndurile de la activitatea ei nici mãcar pentru un timp scurt.. v.n. telescriptor [ºi phonotíp] (din engl. fr. DMN 1966) fotodocumentár. (med. din cadrul Trustului de foraj-extracþie Tg.+ morse// fonotecát. într-o gamã largã de lungimi de undã. solemn– „Ea. noþiunea de stil modern în fotografie. 11 V 74 p.“ Sc. –Izolare fonicã– „Mochete cu suport din p.) „La rîndul lor. 8 (din fotocrom + -atic. DEX-S) fotocrónicã s.“ I.B. în Capitala þãrii se deschid lucrãrile Forumului tinerei generaþii. BD 1967. forum. cauza unor grave accidente de circulaþie.f. v. 5 VI 76 p. 12 IV 85 p. DEI. simpozion– „Mîine.f. fie cã se deschid. fotocoagulator (din foto. liceul [. FS 227) foráj-extrácþie s. –Care îºi schimbã culoarea sub influenþa luminii– „Firma britanicã «Applied Rhotophisic Limited» a reuºit sã elaboreze un material plastic de mare sensibilitate la efectele luminii. Paris. CO. cum se numeºte acest aparat. asupra activitãþii vitale . photoconducteur. fotocromatico. DEX-S) fotodocumént s. –Imprimarea pe ceramicã a imaginilor fotografice– „Primele zece articole ornamentate cu ajutorul foto-ceramicii au ºi fost trimise la comisia mixtã de avizare a Ministerului industriei uºoare. 29 VII 81 p. fr.. fotocronaca. (foto) –Fotografiere în culori– „Eu socot cã fotocolorul nu înlesneºte fotografului sã facã artã. photocomposition.] ºi dintr-un termostat. Galeria de Artã“ I. L. colocviu. fúting] (LII.f. ºi haldã (din fosfo.S. 4 //din fon[ic] + izolare. 1974 (med.n. DEX-S) fotoconductór. (biol. Fl. ºi pasphil (din fr. 28 VIII 66 p. Dimitrescu în LL 10/65 p. cea de-a 14-a Bienalã internaþionalã de artã fotograficã a Fotoclubului medicilor din România. 4 V 80 p.B.l.) –Coagulare prin raze laser– „Aparatul modern de fotocoagulare permite tratarea unor afecþiuni ale globului ocular fãrã intervenþie chirurgicalã. ºi R. DN3.] se ruleazã cîntece de care lumea s-a cam plictisit. dateazã din 1945. 3 (din fr. BD 1967.. reproduceri dupã diapozitive. 237. Menirea ei constã în a cerceta influenþa energiei radiante a soarelui. sau discuri întregi nu se transmit pur ºi simplu deloc [.T. 5 //din fono. 18 XII 63 p. -ã adj.f.. este folosit termenul footing.p. 8 X 76 p. ºi I. 8 (din fr. –Anchetã ilustratã cu fotografii– „Foto-anchetã în judeþul Prahova.t.f.+ artistic) fotocerámicã s. 27 III 62 p.“ R. (ind.“ I. a formãrii ºi dizvolvãrii cheagurilor etc. CO.n.“ Cont. 12 IV 85 p. Fl.“ Cont. fr.) –Adunare. DN3.+ actualitate// fotoanchétã s. cf.fonoizolánt..I. (cuv. photocoagulateur. it. DEX. Nadia. 22 V 84 p.] expoziþia itinerantã foto-documentarã «Arta Oceaniei» realizatã de UNESCO. 3. (foto) „În fotografie..“ R. fotocromã – care se coloreazã în raport cu intensitatea luminii.+ lingvistic// fonomórse s. DEX.c.+ anchetã// fotoartístic. „Foto-anchetã realizatã de I. DN3 – alte sensuri) forward s.n.“ I. fotokeramika. cautã sã clarifice. 17 XI 76 p. 2.n.. în timp ce L. 3 (din foto. în curînd.. 14 XII 67 [f. -ã adj.“ Sc. 2. „Prin însãºi natura sa telefonul este inaccesibil persoanelor lipsite de simþul auzului.. S-a constatat cã oscilaþiile sonore de joasã frecvenþã intensificã activitatea biologicã naturalã a plantelor în lupta cu diverse boli.“ Sc. DEX-S// fonoizoláre s. în care autorul.“ R. 29 VI 80 p.) „Fotocoagulograful.] a devenit beneficiarul unui laborator fono-lingvistic.B.P. menit sã înlocuiascã cu succes sticla fotosensibilã – mai precis. PN 1981. (foto) –Club fotografic– „Se va deschide. photoélasticimètre. 6 (din fonotecã + -at) fonoterapíe s. Gruzinã au aplicat în practicã o nouã metodã de tratare a plantelor cu ajutorul fonoterapiei. photocoagulator. -ã adj.“ Sc. Fotocoagulatorul. formal. DEX-S) fotocompozíþie s.“ Sc. DN3) fórum s. „[. Specialiºtii Academiei de Medicinã din Cracovia au construit un aparat pentru mãsurarea continuã ºi înregistrarea automatã a coagulãrii serului ºi a altor componente ale sîngelui. „De doi ani ºi jumãtate.) –Aparat care transformã sunetele în semne grafice– v. 18 VIII 73 p. 10 (din foto. „Forumul studenþesc de la Iaºi a reunit cercurile ºtiinþifice ale studenþilor din întreaga þarã. cf. 3 (din foto.. –Cronicã fotograficã– „Fotocronicã industrialã.l. 26 I 63 p. 9 VI 78 p. ale cãror lentile – în funcþie de intensitatea luminii – fie cã se închid la culoare. rus. -ã adj.“ R. –Compoziþie în fotografie– „Printre ultimele apariþii ale aceleiaºi edituri amintim Fotocompoziþia de E.“ Sc.“ Cont. -ã adj. CO. DN3 – alte sensuri) formularísticã s.. 6 (din engl. (med. (foto) –Alcãtuit cu fotodocumente– „Miercuri la amiazã s-a deschis în Capitalã [. DN3. phonotype) footing s. 3 //din foto. „Ochelarii de soare fotocromatici. 4. (biol.

pe cale fotogrammetricã.“ Sc. alta lagãrul de concentrare de la Dachau.f.L. 7 [scris ºi fauvist] (din fr.. întîlnindu-se cu foviºtii (fauves) francezi îºi revoluþionaserã viziunea ºi limbajul cromatic. „Este vorba de douã fotografii-document.l. telescoape. 28 X 70 p.) –Care priveºte fotogrammetria– „Sectorul de fotogrammetrie a întocmit. Dimitrescu în LR 2/62 p. 6 //din foto. ºi ing. 14 I 77 p.+ zaþ// fovíst s.“ Sc. 3 IV 74 p. 25 IV 78 p.) –Specialist în fotogrammetrie– „Pentru ca harta sã capete grai.+ întrerupãtor. C.“ Cont. planuri de evidenþã funciarã pentru aproximativ 40 la sutã din suprafaþa þãrii. ºi ing.+ text) fotoxerográfic. 11 XII 65 p. DEX-S) fotoîntrerupãtór s.R.] Noua metodã are avantajul cã este riguros ºtiinþificã. 16 II 78 p. într-o fazã ulterioarã. douã nurci [. devin fotozaþuri ºi sînt introduse automat în pagina de ziar. 13 XII 75 p.“ R. care.m.n. (foto) –Colecþie de filme ºi de fotografii– „Membrii cineclubului care funcþioneazã pe lîngã Casa de culturã a tineretului din Iaºi ºi-au propus sã întocmeascã o fotofilmotecã a oraºului.“ R.. LTR.“ Sc. C. 26 VI–2 VII 91 p. DMN 1968. (foto) –Fotografie cu caracter de document– „Fotografiile-document pe care le înscrie genericul ca ºi cele cîteva secvenþe de la început ºi din final. 13 V 71 p.stud.l. engl. photographisme. cã oferã posibilitatea de a determina orice cotã sau perimetru al corpului în trei dimensiuni. –Schemã stabilitã pe baza unei fotografii– „Din cauza deformãrilor datorate perspectivei. fotoreportaj. text legendã la cîteva instantanee. spre exemplu minereuri de plumb sau de zinc. DN3) fotoschémã s. 6 (din fotograf + artist) fotografíe-documént s. a capetelor oamenilor primitivi.“ I. fr.f.+ stereo.) –Pictor aparþinînd fovismului– „Pictori ca aceºtia. „Dupã ce a refuzat sã meargã la Conferinþa zonalã a FSN de la Arad. Uriþescu CV 64) fragmentarísm s. utilizat la lunete. 137. -ã adj. 4 (cf. redactorul îl bate la o consolã specialã cu un display – un ecran asemãnãtor celui de la televizor [.fotoeséu • 107 • fragmentarísm a organismelor vegetale ºi animale. –Referitor la tehnica de reproducere a documentelor fãrã contact. 1.. consideratã cea mai mare instituþie de acest gen din Europa. (poligrafie) –Zaþ obþinut prin fotoculegere– „Bãrbatul din fotografia de mai sus nu este programator sau analist la un centru de calcul..+ -tomic// fotostereotomíe s. 1964 –Stabilirea dimensiunii obiectelor prin mãsurarea perspectivei lor. poziþia lui s-a fragilizat tot mai mult. -ã adj. El a prezentat 30 de reproduceri foto redînd cu fidelitate tablourile originale. cu ajutorul unei pulberi electrizate static. la Bucureºti. 25 VII 61 p.P. photothèque. 25 III 64 p.] printr-o apãsare pe un buton. C. în radioscopie– „Secþia de astrofizicã a Observatorului astronomic din Capitalã a construit un fotometru cu fotomultiplicatori de mare precizie.. (foto) –Autor de fotografii artistice– „În cele douã cazuri ale turneelor lui S. cercetãtor la Laboratorul de antropologie aplicatã din Centrala industriei confecþiilor [.G. 6. 25 III 64 p. 3 //din foto.f. 23 X 64 p.. photogrammetrist. ziarist care-ºi scrie articolul pentru gazetã. photogrammétrie. ºi R.f. 25 VII 74 p. DT. 22 I 86 p. DEX.m. cuprinzînd peste o jumãtate de milion de cliºee. 6 (din fr. 6 //din foto. „La Muzeul judeþean de istorie ºi artã din Bacãu a fost organizatã o fotoexpoziþie documentarã intitulatã «Unirea din 1859 – moment crucial în afirmarea ºi dezvoltarea României moderne».“ Zig-Zag 7/90 p. pentru reconstituirea. D.. fiind publicatã în 1960 în documentele Congresului internaþional de antropologie de la Paris. Seche în LR 3/77 p.+ expoziþie.] Etimologic exprimatã. pasionat la maximum de subiectul sãu. a modificãrilor de scarã pricinuite de oscilaþiile avionului etc. cultural-artisticã. 10 I 84 p.“ R. 6 //din foto.“ Sc. 1 (din fr. Zãcãmintele metalifere. pot fi depistate printr-o nouã metodã – fotograficã – implicînd cercetarea unor anumite plante.“ Sãpt. -ã adj. metoda este «foto» pentru cã opereazã cu fotografii. fotogrammetric (din fr...“ Sc. Înfiinþatã acum 25 de ani. 9. 1 (din fotogrammetrie + -ist. este «stereo» pentru cã redã dimensiunile reliefului corpului supus mãsurãtorii în trei dimensiuni. 1974 (foto) –Eseu fotografic– v. atestare din 1973.. DN3) fotogrammétric. DEX. DEX. DN3) fotogrammetríst s.“ V.“ Sc.“ R. 4 (din fragil + -iza. DN3) fototelegráfic.P. „Aceasta e simpla recuzitã necesarã aplicãrii metodei fotostereotomice [. un fotograf britanic susþine cã a pus la punct o tehnicã specialã. articolul se transformã în cartele perforate sau benzi magnetice care. studentul M. 14 (din rus. photogrammétrique. 13 IV 79 p. A fost aplicatã în þara noastrã prima oarã în domeniul craniometriei. implicit textura pînzei. DEX-S// fotomultiplicatór s.“ R. DEX-S) fototéxt s. –Metodã de cercetare în antropologie bazatã pe fotografierea în trei dimensiuni– „Este fotostereotomia. 4 //din foto. PR 1957. ne asigurã cã în aprilie studenþii Arhitecturii vor scoate o nouã ediþie a expoziþiei cu tema «Reportajul fotografic». DTN 1975.F. cã prezintã exactitate mult crescutã în mãsurare. –Colecþie de fotografii sau fotograme– „Fototeca oraºului Marburg (R.l.+ filmotecã) fotogeologíe s. C. avînd însã la îndemînã o simplã imagine planã.m.“ Sc. fotogrammetristul trebuie sã stabileascã exact toponimia. photoénergétique. 27 VIII 65 p.B. 11 XII 63 p.n. LTR. imagini din naturã º. pe microfiºe de mãrimea unei cãrþi poºtale. 6 XI 65 p. se creeazã pînã ºi piesa de teatru-document. (lit..+ xerografic// fotozáþ s. „«Foto-text».“ Alm.“ R.“ R. 77. 2 //din foto.) –Cercetare geologicã pe bazã fotograficã– „Fotogeologie.“ Sc. fr. 25 III 75 p.) – cea mai mare arhivã foto consacratã culturii ºi artei mondiale – îºi va transpune întreaga colecþie. DN3) fragilizá vb. (pict. fotoreportaj [. „Aproximativ 400000 de cliºee de format mare se aflã în posesia fototecii germane din Dresda.] Responsabilul cineclubului. 2 (din foto. ºi este «tomicã» deoarece pe cliºeu apar intersecþiile unor plane.+ schemã// fotostereotómic. elaboratã de dr.n. extrase din vechi jurnale cinematografice – autentice mãrturii ale epocii – nu modificã nici ele factura acestei pseudocronici istorice. 9 V 65 p. DN3) fotopictúrã s.R.l.n.. 2 VI 78 p. Mag.n.+ picturã// fotoreportáj s. Metoda aceasta a fost pusã la punct de dr.f.“ Sc.n.l. Photographismus. aºa cum apare în fotograme– v. «fotoschema» obþinutã astfel reprezintã doar o hartã aproximativã a zonei cercetate.]“ I.. aprinde sau stinge becurile pentru iluminatul public.. 5 (din fr. care permite copierea perfectã a picturilor. 77) fotofilmotécã s. 5.+ -tomie// fototapét s. –Care se referã la transmiterea fotografiilor prin telegrafie– „Între Moscova ºi Antarctica a fost stabilitã pentru prima oarã legãtura fototelegraficã. 364 (din germ. cf. 271.f.“ Sc. DMN 1966. cuprinzînd imagini din toate domeniile vieþii economice ºi social-culturale. Primele 400 de fotografii.n. montat pe un telescop cu un diametru de 50 cm. 6 I 78 p. 8. DMC 1966. fototeca s-a transformat într-o instituþie centralã cuprinzînd fotodocumente din viaþa politicã. photomultiplicateur. au ºi fost clasificate ºi catalogate.lit. una înfãþiºînd explozia unei bombe atomice (Bikini 1946).. 11 II 75 p. în numai 4 ani. (geol. Seche în LR 1/74 p. pînã a fost silit sã demisioneze. 2 II 84 p. Fl. Seche în LR 1/74 p.f. ºi UNICEF //din fotografie + document// fotografísm s. „Fotoîntrerupãtor. 25 VIII 67 p. DN3) fotoeséu s. acþionat prin variaþiile de intensitate ale luminii naturale. fauviste. încã din 1959.“ Sc. PR 1950. DN3) fotogrammetríe s. ci un.m. LTR. 3 (din foto. (topogr.. DT.+ tapet) fototécã s.B. 1 //din foto.a. dupã fosile. (arte) –Curent în artã care vrea sã redea natura exagerat de fidel– „Fotografismul cîºtigã teren. DEX. 23 XI 76 p.l.n.+ stereo. cercetãtor ºtiinþific principal la Institutul «Victor Babeº». „Cumpãr tapet ºi fototapet.“ Sc. E.Sc. L. O societate britanicã a realizat un dispozitiv minuscul. 4 (din foto. –Tapet pe care este imprimatã o imagine fotograficã– „[Vînd] fototapet.l.T.+ geologie// fotográf-artíst s.. L. 1967 p. 3. I –A slãbi– „Partidele de extremã sînt partide care fragilizeazã o democraþie.“ I.+ eseu// fotoexpozíþie s. v.C. L. Aceste fotopicturi pot fi expuse în locul originalului pentru a-l feri pe acesta de vandalism sau de sustragere. 3 (din fr. inventatã de firma Rank Xerox– „Va fi prezentat ca o noutate a tehnicii rapide de multiplicare: U-BIX Mark II – aparat capabil sã reproducã prin procedeu foto-xerografic 750 copii/orã pe hîrtie normalã ºi cu posibilitatea de reducere în trepte de la format A2 pînã la format A4. renumit antropolog. phototélégraphique. În loc sã-l dactilografieze la o maºinã de scris obiºnuitã.B. 5 //din foto.f.f. v. -ã adj. 2 (din foto. (topogr.“ Expr. –Dispozitiv de amplificare a strãlucirii prin efect fotoelectric. organizatã cu prilejul celei de a XX-a aniversãri a eliberãrii Cehoslovaciei de sub jugul fascist. (foto) –Expoziþie fotograficã– „Sîmbãtã dupã amiazã la Muzeul militar central din Capitalã a avut loc deschiderea unei fotoexpoziþii. cf. a realizat cîteva filme exemplare. cu un fond iniþial de 25000 de fotografii.) –Tendinþã literarã care preferã ca mijloc de expresie al scriitorului scurte fragmente de prozã– „Prozele . Transmiterea primelor fotografii spre Mirnîi a reuºit pe deplin. DEX. fotoreportaj //din foto.“ Sc. un fotograf-artist. 6. „Dupã ºapte ani de încercãri. –Reportaj bazat pe fotografii– „Dupã fotoeseu.

(pict. tricotajelor ºi lenjeriei fine. 20 10/63 p. frílans] (cf. friláncer] fregátã-ºcoálã s. (arh.franchise • 108 • FSN autorilor în cauzã se supun ºi ele.“ Sc. 4 (din frust + -eþe. germ. fréon. 19 II 81 p. alteori cu frusteþi ºi decizii vag-pedagogice. DMC 1973) francitáte s. 3. Stoichiþoiu în Hyperion III/94 p. frucadã. –Totalitatea caracterelor proprii culturii franceze– „Nu mai puþin interesantã este comunicarea lui M. LTR.]“ R.. ºi Z.“ R. franchise.) –Recipient cu capac în care se prãjesc alimentele– „La braserie patru arzãtoare consumã inutil gazele.lit. p. ºi Azi 157/90 p. 19 XII 75 p. 13 V 91 p.lit. 210 //din fregatã + ºcoalã// freón s. 17 IX 67 p. 45 (din front2 + -uleþ) froté adj. oranjada ºi fructonada sînt preparate în laboratoarele proprii din fructe proaspete ºi pe bazã de sucuri concentrate. PR 1955) front 1 s. Parlez-vous franglais?. „Un raport al Centrului pentru cercetãri atmosferice din Boulder. pas cu pas. v. DN. (pol..“ R. Înaintarea.“ R. Freon. post de radio sau televiziune– „Am început sã predãm pentru cã nu poþi sã trãieºti din free lance. 7 II 75 p. Reporter 13/90 p. –Frazã de o mare importanþã pentru înþelegerea unui text. cf. care vibreazã în lucrãrile sale uneori cu gingãºii ºi timiditãþi sufleteºti autentice. fr. (anglicism) –Colaborator extern la un ziar. it. „Preºedintele .E. 22 (din frazã + cheie. 10 [ºi fripteuzã] (din fr. free-lance) free-lancer s. DN3) freschíst s.. DC. DMN 1959) franglofón -ã adj. francium. persoanele sau agenþii economici interesaþi trebuie sã prezinte dovezi de resurse financiare adecvate. ºi Ev.B. 3 (din frezor + rabotor) Frigocóm s. Frig pentru cerinþele comerþului. meseria frezor-rabotor. LTR. reprezentant al Comisariatului general al limbii franceze. DN3) FSN s. 7 III 97 p. 27 VII 90 p.f. Salutãri de la I. fosfor ºi vitamina C. 3 (din fr. „Intratã deja în literaturã.l. 1973 –Cu franjuri– v. ¨1. 6 [var. confirmã justeþea temerilor exprimate în ultimul timp de unii oameni de ºtiinþã în legãturã cu riscul pe care freonii – gazul utilizat în obiºnuitele spray-uri – îl prezintã pentru pãtura de ozon din atmosferã. purtînd o dedicaþie absolut frisonantã: «Din afara acestei lumi.f. uluitor– „Cartea a ajuns în România la cîteva zile dupã moartea autorului. 20 II 90 p. 16 VIII 86 p.“ Sc. 1 (din fran[co. ciorapi trei sferturi din þesãturã froté din bumbac. Zafiu în Luc. de capacitate de desfacere a acestei colecþii de excepþie. franglais. produse ale Întreprinderii industriale locale din Braºov.“ R.. „Pe mãsura trecerii timpului ºi a agravãrii situaþiei din þarã. 4 V 74 p.n. 4 (din frescã + -ist) freudist s.P. 14 III 63 p. fripteuzã cu încãlzitor. 2 (din front 2 + -ist. 2 (din fru[ct] + cola. 2 (cf.. femeie-aviator (din frezor. 1982 –Femeie care lucreazã la o maºinã de frezat– v.“ Sc.m.m. 17 VIII 61 p. 17 I 85 p. de frezor ºi de rabotor– „Povestirea [. „Imaginea globalã ce se va realiza va fi aceea a unui sistem de strãzi de mare capacitate (35–80 m între fronturile construite) cu legãturi funcþionale clar conturate. fr. din banii pe care-i iei pe articole. ºansele FSN de a-ºi pãstra supremaþia ca partid se diminueazã. ºi 4 X 84 p. 3 [pron. 16 V 86 p. 3 [pron. Fl. DN3) franglézã s. 10 X 78 p.n..pr. revista Orizont îmi publicã altã povestire [. (pol. (anglicism) –Colaborare la un ziar.n. Freud + -ist) frezoárã s. „Tot filmul este numai asta.“ R. ºi renegocia [pron.“ Sc. v. 1 (din frig + com[erþ]) frisonánt. 3. 20 (din fr.4 milioane lei economie. între douã fraze-cheie. frotté) frucádã s..n.“ Sãpt.]“ Luc. Freud– „Diminutivarea deplasatã era studiatã de freudiºti. uneori ironic) –(Partidul) Frontul Salvãrii Naþionale– „Expunerile de motive întocmite de trei dintre deputaþii grupului parlamentar al FSN. phrase-clé. v. frammentismo.lit.“ R.. -ã adj. 5.N. 16 XII 96 p.. maºinã de gheaþã. despre «Panait Istrati ºi limba francezã». 14 VII 64 p. DN3 – alte sensuri) frázã-chéie s. 137) free-lance s. front. dupã modelul lui citronadã.d.) –Fregatã cu rol de ºcoalã– „Naufragiul fregatei-ºcoalã vest-germane «Pamir» a stîrnit un puternic ecou în întreaga presã a timpului. lînã purã. a unei comunicãri– „Se spune [în film]: «Tu nu eºti la fel cu ceilalþi bãrbaþi» [.) –Bãuturã rãcoritoare din fructe– „Citronada. (impropriu) „Acþiunea lingviºtilor de combatere a ceea ce ei numesc «franglezã». –Muncitor cu dublã calificare.l.R. legii «fragmentarismului» de rigoare: pe spaþii mici. frotté) frotír adj. CO.“ Sc. 4 (cf. se eliminã rectificãrile pe ambele feþe. 6 [pron. franchise. 30 IV 74 p. din legitimaþia de muncitor calificat. 1 (din frapa.) –Membru al Frontului Salvãrii Naþionale– „Frontiºtii au mers cu demagogia mai departe. avînd 400 de angajaþi ºi 200 de freelancers. (pol.] a apãrut în coloanele revistei însoþitã de fotografia pe care am desprins-o atunci pe loc. la o primã vedere. 173) frontuléþ s.f. prin care. Preda în LR 11–12/92 p.“ I. „[Vînd] maºinã îngheþatã. 586) frontíst s. CO.. franciu] (din fr.f.f. 2. 15–21 IV 93 p. (text. 24 III 78 p. „Numele întreprinderii este el însuºi semnificativ: «Frigocom».f. DN3) front 2 s. dupã fr.“ Cont. 7 VI 93 p.Z.“ Sc.a.f.). Culianu». v. 6 IX 66 p.] frazã-cheie care ar vrea sã explice succesul instantaneu al doctorului în faþa femeilor. 6. franjuri) frapáre s.n.l.“ R.B. dupã modelul citronadã) frustéþe s.n.f. rus. Graur C. 17. dupã modelul lui coca-cola) fructonádã s.“ R.. 11 XI 74 p. –Bãuturã rãcoritoare din fructe– „Bãuturile denumite Frucola ºi Frucada. 27 IX 95 p. original ºi eficient. Frucola conþine printre altele cafeinã. it.f. PR 1965) fráncium s. 6 (din fr. ceea ce înseamnã.f. engl. 13/90 p. 7. 5 (citat de I.] sînt þesãturi speciale din bumbac care au proprietatea de a absorbi apa.“ Sc. engl. 29 IV 84 p.. (franþuzism) –Care îþi dã frisoane. A. 7. care tinde sã se extindã ca urmare a invaziei terminologiei tehnice. citat de R.) „Þesãturi frotir [. frénciaiz] (din engl. în fine. ¨2.lit.“ Sc. 20 VIII 77 p. (pol.z. (glumeþ) –Cu caracteristici franco-engleze– „Pe programul unu ºi în emisiunile sportive [se vorbeºte] un fel de românã franglofonã.f. 3. froidíst] (din n. inv. friteuse. practic.“ R..) –Compus organic al fluorului folosit ca agent frigorific– „Descoperirea unor concentraþii de gaz freon în zãpezile antarctice a intrigat mult pe cercetãtorii continentului alb. o friteozã de 4 kilowaþi la care se frige o tigaie cu cartofi nu are termostat ºi nici întrerupãtor.n.) –Creator de fresce– „Se cer deopotrivã relevate virtuþile de meºteºug. PR 1950. –Simplitate– „Sentimentul pur..l. N-avem decît a le pune una lîngã alta ºi fresca-i gata!“ R. (tehn. printr-o operaþie de presare dupã sinterizarea pieselor. DEX) frezór-rabotór s. v. gosp. „Pentru obþinerea dreptului de reprezentanþi autorizaþi ai firmei Christine Valmy în concordanþã cu normele internaþionale de «franchise». ºi Sc. (alim. excepþionala rezistenþã la intemperii a picturilor exterioare care nu poate fi explicatã decît recunoscînd cã ºcoala de picturã din Moldova deþinea secrete necunoscute chiar celebrilor freschiºti. 10 (din fr.“ Expres 23–29 VII 91 p. 2 (din fruc[t] + -adã.f.n. 29 X 91 p. Etiemble. DEX.) –Element chimic radioactiv– „Douã echipe de fizicieni au reuºit recent la separatorul de izotopi al Centrului european de cercetãri nucleare (C. PR 1948. LTR. DEX. costier (din pl. de garantare a valorii posibile de desfacere pe baza unui plan bine stabilit ºi plata taxei de licenþã (franchise) în valoare de 50000 lei. DN3) franchise s.“ Dr. sistem denumit «frapare». La cîteva zile. post de radio sau televiziune– „[.m.l. halate de baie. (mar. «frangleza» este denumirea datã acelei limbi franceze care foloseºte foarte multe cuvinte engleze. 1.“ Sec.) de la Meyrin-Geneva sã realizeze prima observare a unei radiaþii optice a elementului «francium».“ (f.“ R. v. (chim. 29 V 62 p. (text.“ I.l..l.+ -fon) franjurát. bar bere [. unde se pune în valoare contribuþia «strãlucitã» a scriitorului român la îmbogãþirea francitãþii.+ an]glo. Frucada este un extras din fructe citrice care conþine întreaga grupã de vitaminã C. francité. 19 I 85 p. ele decupeazã «felii de viaþã» cotidianã. 30 IX 93 p. 4 VIII 67 p. DMN 1966.. –Adept al teoriilor lui S.) „Un nou sistem de fabricaþie a discurilor de fricþiune destinate tractoarelor cu ºenile. 2.lit. -ã adj. franþuzism) –Care absoarbe apa– „Este vorba de ºosete.“ R. 2 (din fr. un limbaj alambicat. articolelor de marochinãrie. 7.“ Sc.l. BD 1970. (chim. Ele sînt folosite în special pentru prosoape..f. freon.inv. DEX. rãspîndit prin titlul cãrþii lui R. fãrã încercare de asimilare a lor ºi fãrã ca ele sã fi devenit necesare datoritã absenþei unui echivalent în limba francezã.“ Gaz. 1966 –Bãuturã rãcoritoare din fructe– v. 3 (din fr.] postul emite în 21 de limbi. 6 (din fruct. Dimitrescu în LR 2/62 p..) –Frontul Salvãrii Naþionale– „Cei care susþin frontul ºi guvernul. statul american Colorado.m.lit. mai mult pe latura ei anecdoticã. 63) frucóla s. Francium. Coincidenþã? Premoniþie?“ Cotid. frissonnant) friteózã s. 3. germ. 12 V 79 p. fãrã remuºcãri.) –Plan vertical care coincide cu alinierea cãii de circulaþie– „La parterul blocului din calea Victoriei 60–64 se asigurã – prin reamenajare – un front atractiv de expunere a stofelor de calitate superioarã. (franþuzism. peiorativ) –Frontul Salvãrii Naþionale– v.. 3–4 IV 93 p.

s-a oferit sã-i facã rost de un nou client pentru viitorul «fuºerai» [. v. materiale scoase ilegal din unitãþile în cauzã. dar nu la orice specimen din aceastã foarte largã serie de produse vestimentare. DMC 1968. Th.“ Contr. 4 (din funcþional + -itate. în Bosnia sau la Hebron.G.. 1. Futurologia.) „Prima ºi cea mai importantã relatare a revistelor de specialitate se referã la. „În Bacãu FSN-ul a cîºtigat peste 85% din voturi [. Beyrer în SCL 5/76 p. 26 II 70 p. cînd le-aþi publicat. soul [pron.“ Caþ.. DEX-S) fuºereálã s.“ R. 8. „Un comando fundamentalist islamic [.“ R. cîrciumari.f. un alt muncitor. 1979 (muz.N. „O nouã ºtiinþã: futurologia. Preda în LR 11–12/92 p. 23 (din fr. au luat fiinþã institute pentru cercetarea sistematicã a condiþiilor tehnologice ºi economice din urmãtoarele douã ultime decenii ale secolului XX.l.S. 16. (cuv. Preda în LR 11–12/92 p. 2 (cf. fanatism– „Fundamentalismul islamic.“ R. iar cînd eram copil desenam fumetti.n... „Se naºte sub ochii noºtri o nouã ºtiinþã – ºtiinþa previziunii. Sînt «fuºerate». IV (fam. 26 XII 75 p. 8 (din fr. I. care va înlãtura condensul.] în întreprinderile în care lucreazã cei cîþiva «strîngãtori».. engl. „Fundamentaliºtii. 232. ºi LS 29 VII 91 p. o ramã de acvariu sau. în loc sã denunþe ilegalitatea ºi sã ia atitudine faþã de abaterile acestuia. Th. BD 1968. 537. futurologie. v. ºtiinþa prevederii progresului ºtiinþific. (fam. it. Lucrãri executate [. –Extremism de facturã religioasã. cum se mai spune.n. practic fãrã perspective. 2. DJ) furajá vb. Strada 4/90 p. dupã cum se exprimã în mod tendenþios maeºtri ai pixului cu pastã.. 191. I 1974 –A hrãni cu furaj animalele– v. Phuscher. DN3 – alt sens) fústã tub sint. ea cerîndu-se cititã cu creionul în mînã. BD 1970. devenitã între timp sediul FSN. A.“ Sc.lit. femeile slabe folosesc modelul fustã tub strînsã în talie doar cu un elastic. 589) fungostóp s.f. ce reprezentau? Cînd le-aþi fãcut. fánchi] (BD 1959. Hristea în LR 3/72 p..“ Sãpt.. activiºti culturali s-au perindat prin fosta clãdire a Comitetului judeþean PCR. DEX-S) fuºerí vb.“ Sãpt. cu precãdere islamicã. Guþu Romalo C. R. V. 1. betona (1993) [pron. Botez într-o scrisoare din 16 IX 93 cãtre Adrian Niculescu. 21 II 86 p. 10 (din fuºerai) futurológ s.full-time • 109 • futurologíe feseneului judeþean“ R. cîºtigã tot mai mult teren... aproape zilnic aduc cu ei cîte ceva: un cãrucior de aragaz sau o jardinierã.n. 11. unde? –Întotdeauna am desenat. 17. lup tînãr [citit ºi uneori scris fesené] (Abreviere din F[rontul] S[alvãrii] N[aþionale]. GWDS. Futurologie. DMN.l.pl.) –Stil „neîngrijit“ de interpretare instrumentalã a blues-ului. 9 V 91 p. cuvîntul a fost creat de istoricul german Ossip Kurt Flechtheim în 1943 – M. 21 funcþionalitáte s. DN3. 8 (din fustã + tub) fuºerá vb. ºi R.. Fuschelei. v. v. 17 IX 92 p. cu precãdere islamicã. cf. Preda în LR 11–12/92 p. –Însuºirea de a fi funcþional– „O menþiune specialã pentru funcþionalitatea expresivã a decorului. 2. 4. 2. C.lit. 4 II 90 p. 15 XII 83 p. 2 //din fungo. Hristea în P.]“ „22“ 42/93 p. a fi angajat) cu normã întreagã– v.. engl. 5 IX 75 p. ºi R. 1 XII 78 p.“ Sãpt. futurologist. ºi fragiliza.“ R. germ.) –(A lucra. 25/93 p. 25/91 p.l.m.) „–Aþi fãcut fumetti (= benzi desenate) – aºa mi-aþi spus. D..lit. (vest.s. la întoarcere. –Produs contra mucegaiului– „Pentru combaterea mucegaiului în construcþii se poate folosi noul produs «Fungostop». 6. 9. 1. DN3. da.] semidocþi. engl. DEX-S) futurologíe s. ºtiinþa viitorului (futurologia) – ºtiinþa despre legile ºi metodele prognozãrii sociale. DMC 1968. îºi descarcã mitralierele în mulþime. R. Libertatea 8 V 90 p. ºi jihad (din fundamental + -ist.] Ei bine. Se numeºte în acest prozaic fel pentru cã este dreaptã. cum existã statele islamice fundamentaliste. DEX-S) . fanatic– „Ar fi o nenorocire dacã o miºcare creºtinã fundamentalistã ar vrea sã creeze un stat creºtin fundamentalist. va influenþa ºi celelalte republici din Asia Centralã [.f. I 1975 –A realiza ilegal un obiect la locul de muncã spre a-l vinde în folos personal– v. 14 V 91 p. odatã consolidat în Tadjikistan. o foaie de tablã.“ Cont. fultáim] fumétti s. fuste. 14 III 94 p.“ R.l.“ R.. „Se aflã în faza de experimentare ºi în curînd se va produce Fungostopul. 7 (din fuºeri + -ealã. 14 IX 85 p. –Extremist de facturã religioasã. ºi Caiete critice 8-9/91 p.) –Rasolealã– „Nu þine cu fuºereala ºi aproximaþiile. 6 IX 91 p. engl futurology. I. nu vã miraþi! un transformator.l.“ Cont.“ „22“ 9/94 p. germ. Uriþescu CV 60) full-time (cuv. fuºerai (din fuºerai) fuºerái s. PN 1981. 586. (fam. ci doar la aceea denumitã fustã tub. dezbalotare (din furaj. 20–21) fundamentalísm s.) „Observînd fapta ilicitã a lui Gh. În unele þãri. v. 4–10 XI 92 p. 3/76 p.lit.. apãrut pe la mijlocul anilor ‘50– v. 6 IV 72 p. T. unii se dovedesc foarte «strîngãtori». are forma unui burlan. 4.) –Frunzãri– „O nouã carte ce nu se poate fuºeri. 47. 589 (din fundamental + -ism) fundamentalíst s. un toc de uºã – da. adj. futurologue. v.. –Specialist în futurologie– „Futurologul din 1988 nu vede altã cale de a desþepeni situaþia unei societãþi stagnante.lit. 31 VII 93 p. PR. citat de I.l. 2 II 68 p.] se hotãrîse sã arunce în aer autocarul. cuv.m. pur ºi simplu. 5.+ stop// funky s.

inv. ºi Cont. uneori. PR..s. 12 XI 66 p. 5.“ R. engl. 22 I 85 p..]“ R. fr. ºi linie. 2 XI 79 p.Am.) –Specie de mineral– „De curînd un colectiv de geologi sovietici a descoperit un nou mineral..“ R. 11. naivi ºi uºor ridicoli în patetismul lor agresiv. diferenþa gabariticã între motoarele din imagine (asincrone de 3 kw ºi 3000 turaþii/min) existã. 10 III 82 p..“ R.“ Cont. europiu) existente în cantitãþi infime.l. 1964 (med. v. un gen de sculpturã în cristal de o rarã frumuseþe. cu gama-globulinã. 3 IV 78 p. DN3. Comportarea organismului copiilor-cobai era înregistratã cu maximum de rigoare ºtiinþificã. fiecare numãr oferind un aºa-numit gadget. 14 IX 93 p. ºi emisiune TV 25 IX 72 [scris ºi garagist] (din fr. 21 X 76 p.n. cf. „Revista a gãsit o formulã publicisticã ineditã. 17.T. 4 (din galben + roºietic) galé s. v. 27 XI 70 p.n. 5. 5 (din fr. v.“ Fl. 8 XII 92 p.“ Sc. 20. –Asemãnãtor cu galoºii– „Din pãcate. lipsit de sens. v.T. –Obiect mic. DN3. ºi crack.m.A.. DEX. ºi galeu] (cuv.“ R.n. (biol. gadgeturile.N. 29 XI 68 p. 1 XI 79 p.l. gammaglobuline.“ R. DN3. 137. borcane de iaurt ºi rãvãºeala din odaia bãieþilor. fr. greoaie– „[. 8 (din verde + praz) gálben-roºiétic.l. garagiste. –Referitor la gabarit– „Foarte greu sesizabilã.“ Sc. esofagoscop (din fr. pe care cititorii urmeazã sã-l monteze singuri. 2 (din galoº + -at) gamaglobulínã s. gatismul înseamnã ramolisment.n. DEI) GATT (ec. stimulîndu-li-se astfel pasiunea pentru tehnicã.B..lit. gattopardo. conþinînd fond de ten. 504) gárdã de corp s. 7 I 76 p.E. la întreprinderea «Vitrometan».C.) –Proteinã din plasma sanguinã a persoanelor imune– „Medicii aºteptau reacþiile – febrã. [descoperã] într-o fiþuicã de scandal un «poem» agramat. 24 IV 85 p.D.l. bunã dispoziþie ºi o gastrotehnie adecvatã. cã democraþiile occidentale se aflã într-o crizã ºi dacã putem conta pe o dezvoltare în sensul gaulist?“ Sc. v.B. 3 III 77 p..“ D. americ..m.“ Sãpt. tipodimensiune (1967) (din fr. precum ºi reprezentanþi ai secretariatelor G. domnule preºedinte. 6. tulburãri digestive etc. gama de cosmetice pentru bãrbaþi «Farmec-Select» care cuprinde creme de ras. gâtisme.T. PR 1950. legumele ºi fructele vor sta cu prioritate la masa noastrã.“ R. schimbarea coloritului pielii. specialist în repararea automobilelor– „O fetiþã dintr-o familie de garajist versaillez a fost rãpitã.“ Luc. ºi Sc. gang. –Vorbire sau scriere confuzã.T. 6.) „Printre sursele de raze X figureazã . –Proprietarul unui garaj. tuº de pleoape.]“ As 74/93 p.) –Specialist în bolile aparatului digestiv– v. loþiuni. – ºi începeau «tratamentul»: injecþii. pron. ºi R.m. DEX) gang s. 2. 16 VI 93 p. 3 VIII 78 p.lit.lit. I –A face o gafã– „Dem..l.l. 20 IX 68 p. ºi R. pron. gastroscope. „Rãducanu gafeazã cu imaturitate inadmisibilã în situaþii cînd nimic nu-l justificã. apã de toaletã. –Paznic personal. Dimitrescu în RRL 1/69 p.“ R. DN3) gastrotehníe s. C.f. 17.A. „[. v.“ Cont.n. Lupu în SCL 6/82 p. DMN 1964. (astron. DN3 – alte sensuri. 24 IX 79 p. amuzant ºi. 18 X 78 p. practic– „Numãrul gadgets-urilor de specialitate sporeºte ceas de ceas ºi în proporþie geometricã. DN. (zool. Iuri Gagarin. Gallé. gang. DN3) gatopárd s. 5 (calc dupã fr.l.G gabarític. 3 (din gabarit + -ic) gádget s. un galimatias oribil. ºi hochemail (1976) [scris ºi gallé. DMN 1959. DN3. DT. v. N’drangheta (din engl.“ R. ghetele galoºate pentru femei nu puteau fi procurate decît de cumpãrãtoarele care purtau numere pînã la 38. –Serie. -ã adj. 26 IX 74 p. DEX-S) gafá vb. 7 (din fr. golíst] (din. -ã adj. 7. (americanism) –Bandã de rãufãcãtori– „Tot ea a fost amantã de ºef de gang (Robinson din «Kid Galhad»). loviturã– v. „Gang al crimei organizate“ R. dar ºi fatã de milionar.. galimatias.] decorurile (N. bodyguard– „[. Este un sistem de gravare prin care se scoate în relief – nu se adînceºte ca pînã acum – decorul propus. 19 VIII 61 p. 19 V 77 p. DEX-S) gálben-práz adj. 4 (siglã din engl. comici în veleitãþile lor «gangstereºti». ruj de buze în 25 de nuanþe. copii teribili ai unui oraº pestriþ ºi colorat. 16. 5 [scris ºi gaullist. 29 XI 84 p. 2 II 84 p. 31 V 67 p. BD 1970. 5. verde-iarbã etc. -ã adj. avînd grijã de: cumpãtare. GWDS 1975) gastroenterológ s.) „Demenþa senilã duce la gatism. 23 XI 78 p. (med. –Partizan al doctrinei generalului de Gaulle– „Întrebare: Dacã consideraþi.f. Dimitrescu în LR 2/62 p. 8 (din gangster + -esc) garajíst s. gastrotechnie. v. violet-deschis. 2 (din it. 10.B. v. 5. ºi autogol (1969) (din fr. 11 I 72 p.m. semnat cu propriul sãu nume de poet consacrat. 4.“ Cont. DN3) gámã s. 2. de la numele lui E. „Cam încãrcat decorul. PR 1945) gáurã s.“ R. gadget. care conþine elemente din grupa pãmînturilor rare (ceriu. 5. –Studiul modificãrilor suferite de alimente în timpul preparãrii lor culinare– „Desigur.) „La lucrãri au participat reprezentanþi din 23 de þãri ºi teritorii de pe toate continentele lumii.] calendarul.“ I.lit. sinterizat. garde du corps) gastarbeiter s. ansamblu de elemente de aceeaºi naturã sau cu aceeaºi destinaþie– „Produsele cosmetice din gama «Belatrix» [sînt] realizate dupã o formulã originalã româneascã.. ºi „22“ 45/95 p.f. 22 X 75 p. CO. D. s-a experimentat cu bune rezultate decorarea obiectelor de cristal dupã un sistem de gravare denumit «Galle».) cu odãi subtil particularizate – «grangurele» cu sufragerie florentinã ºi fotolii de piele «garniturã de ocazie».“ R. DEX.– Vas de flori ornat dupã stilul Liberty de la începutul secolului al XX-lea– „De mai multã vreme. -ã adj.] s-a pronunþat recent la Londra în favoarea unei noi runde a negocierilor multilaterale comerciale [. 3 (din rus.“ I.l.) –Ghepard– „În grãdina zoologicã se aºteaptã trei pui de gatopard veniþi la noi de curînd.. (germanism) –Muncitor (în Germania) de origine strãinã– „Nimic mai jalnic decît promenadele gastarbeiterilor prin faþa lungilor ºiruri de vitrine ale Frankfurtului. 4. 139/95 p. 5.n. DN3) gatísm s. apã de toaletã supraconcentratã «Revin». Fl. ºi R. în doze variate.]“ I. „Ziarul «Mainichi Shimbun» relevã [.. -ã adj.) –Aparat cu ajutorul cãruia se examineazã stomacul– v.n.l.. PR 1959. „Alte noutãþi: gama de cosmeticã decorativã «Ada».t. neurotransmiþãtor (din fr.l. lanten.“ Mag. galben-praz. v.l. Fl. DM. –Verde deschis– „[Se poartã] roºu-frez.. 6 [pron. –Galben cu reflexe de roºu– „Într-unul din cartierele Hollywood-ului a fost construit un turn de oþel galben-roºietic avînd înãlþimea de 65 de picioare. gamme.. LII. DN3) galoºát. 22 (din fr.“ R. cuvîntul este mai vechi în românã) galimátias s. (geol. „Tatulici a gafat de multe ori. DN3) gangsterésc. v. gaulliste. Gastarbeiter. 5. dar despre el vã vom explica pe îndelete altãdatã.B. –De gangster– „Este filmul unui regizor care îºi iubeºte concetãþenii flecari ºi gãlãgioºi. v. „Directorul general al G. gastro-entérologue. „Rank Xerox a lansat o nouã gamã de materiale de birou.l. erbiu. ºi U.T. DEX. deodorante.l.f. 13 I 77 p.f.A. 28 V 83 p.. G[eneral ] A[greement on] T[ariffs and] T[rade]) gaulist. 18 III 81 p. 18.. Rãdulescu ne-a oferit o mostrã de felul cum se poate gafa chiar ºi la examenul de actorie al oricãrei ºcoli populare de artã pentru amatori. posterul ºi farafastîcurile din odaia tinerei blazate. un dispozitiv-surprizã. 6 VII 74 p.. fr. CO.“ R. gagarinit..] cã în Japonia acþioneazã 2700 de bande gangstereºti cu un «efectiv» de circa 150000 de oameni.] în final. ia sã-l mai aerisesc niþel debarasîndu-l de acest superb Gallé.) –Furt..“ Sc. DMC 1946. 1982 (fam. alãturi de celelalte produse.“ R. 26 X 84 p. fr. 21 II 84 p. 23 III 74 p. gîndit ca un «gadget» atractiv. „[. pick-pocket (sensul este mai vechi în limbã) gáurã neágrã sint. DEX-S) gastroscóp s. în cinstea primului cosmonaut. pictor de vase cu flori în stilul Liberty. cum ar fi emisiunile cu «Acþiunea antisemitã» sau «Ruºinea de a fi român». (Acordul General pentru Tarife ºi Comerþ) [. Geologii au hotãrît sã dea noului mineral numele de gagarinit. 4. 6 (din fr.“ I.] patronii îºi pãzesc întreprinderile cu departamente anexe de gãrzi de corp [. incitã imaginaþia ºi evitã instalarea stereotipiei [. 1977 (med. superman (din engl. gastarbáitãr] (din germ. 22. DEX-S) gagarinít s. 4. DZ. Mai este ºi vermillonul. gaffer. ºi story.lit.

sg. cf. soluri.“ Sc.. Dimitrescu în LR 2/62 p. A bîntuit cu frenezie gripa «exhaustivului»..tant. 6. 22 II 63 p.A.. 6 //din geo. al unei geometrizãri pregnante a tensiunii dramatice. la radio sau la televiziune. géostationnaire.“ R. 43. în Bulgaria s-au nãscut peste 30000 de gemeni-dubleþi. géodynamique. engl. lunette “vitre arrière d’une automobile“. vegetaþie.l. DPN 1983. géo-océanographie) geosincrón. ºi aºa numitele gãuri negre (corpuri cereºti masive. (astr. it.V. 137. FC I 135. gay.. 5.lit.“ R. climã. 3 VI 83 p. (tehn..] (din fr. 14 XI 78 p. geomagnetic. DN3. cu un diametru de circa 11 km.) „Heliocentralele circumterestre prezintã un deosebit interes în condiþiile accentuãrii crizei energetice la nivel mondial [. existã destule pasaje citabile în «Intermezzo» ºi un tip remarcabil.. –Homosexual– „Imaginea firescului care înconjoarã o viaþã de gay. lacuri º.“ Luc. DEX-S) geotérmic. v. v. au gîndit piesa [. geosynchronous [orbit].l. –Conductã pentru transportul gazelor la distanþe mari– „Au mai rãmas 50 de kilometri de sudat din totalul de 4451 km.V.. cf. Dimitrescu în LR 2/62 p.Z. „De la whisky la gazol. ºi avion-laborator (din fr. 23 IX 78 p. împreunã cu trei tineri absolvenþi ai I. copiii sînt alimentaþi prin gavaj [.P. trouvaille. Nu mai existã articol lipsit de aceastã încãrcãturã. „[. ape (ape subterane. DT.] (lapte de mamã introdus în stomac cu ajutorul unor sonde subþiri). ar produce energie electricã din razele solare recepþionate. ºi 26 VII 67 p. (geol. -ã adj. Rezultatele obþinute de micii cercetãtori ai cercului de geografie-meteorologie n-au întîrziat sã depãºeascã graniþele ºcolii.pl.. -ã adj. 4 II 84 p.d. 1 //din geo. Fl. Graur C. figuri foarte neliniºtitoare.. it.“ R.. va mai pastiºa nudurile lui M. a emis ipoteza cã schimbãrile de presiune atmosfericã pot fi prevãzute pe baza furtunilor geomagnetice.“ Sãpt. 8 VI 78 p. 2 X 73 p. CO. pulsarii (resturi ale unor stele neutronice). anunþa miercuri agenþia sovieticã TASS. Graur ne-a comunicat cã a fost folosit pentru prima oarã de Barbu Lãzãreanu prin anii ‘30) geam-lunétã s.“ R.f.) –Care aparþine cãldurii din interiorul . 7 (cf. cãruia i se atribuie inventarea termenului de geo-oceanografie.D. „Gãrarii cautã cu osîrdie în sticla gheþii un fir de iarba fiarelor.“ Contr. I –A folosi forme geometrice– „Sînt foarte curios sã vãd. T.tant. 1973 –Specializare în geografie ºi meteorologie– v. (cuv.. v.“ Sc. geografie-biologie (din geografie + meteorologie) geomagnétic. –Relativ la magnetismul terestru– „Astronomul sovietic E.“ R.l. BD 1970.) –Care se roteºte o datã cu Pãmîntul– „La 16 mai urmeazã a fi lansat. 6/93 p. 6. inedit– „Aºa cã toate gãselniþele stilistice sînt vînate din zbor ºi întrebuinþate în serie epidemicã. 1979 –Privitor la stabilitatea ºi la rezistenþa terenurilor– v. 2. geostazionario.) –Aparat pentru analiza gazelor– „Ing. Energia va fi transmisã pe Terra sub formã de microunde. 6.f. 2 (din garã + -ar) gãsélniþã s.l. DN3. (med. 5 (din gemeni + dubleþi) gémeni-eprubétã s. LTR.A. Al. Ultimul numãr al revistei «Impact». primul satelit meteorologic geostaþionar [.) „Geocancerologia.l. faunã ºi geoecologie. engl. 12 I 78 p.“ Sc. Fl.. 6. invizibile. ultimul aspect fiind subliniat de descoperirea unor strînse relaþii între fenomenele geodinamice preconizate de noile teorii ºi acumularea de hidrocarburi ºi zãcãminte metalifere.“ Sc. cãtre un receptor special. va mai semãna aºa de exasperant cu M. black hole. CO.) –Care aparþine geologiei dinamice– „Oceanologii sovietici care au studiat vreme de cîþiva ani zona nordicã a Atlanticului – în cadrul programului internaþional «Proiectul geodinamic» [. DMC 1966. 6 (din fr.“ R.“ Luc. „Vã recomand sã ascultaþi cu atenþie. ºi R. cîntecul «Ce vrei sã faci din mine?» interpretat alarmant de des.“ R. PR 1962. 7 II 85 p. 5 (din fr. 35/93 p. 12 (din gazo. ºi 30 XI 79 p. géometriser. 18 VI 80 p. vibroforezã (din fr. DM... 20 IV 84 p. géocancérologie) geocoroánã s.“ Sc.“ Cont.“ Luc.n. 23 II 78 p. „Erau de faþã cîteva cupluri de gays. fr. ghei] (din engl.+ ecologie// geografíe-biologíe s.] va transmite emisiuni în direct. -ã adj. gavage. –Dublã specializare.pl. DN3.l.C.m.m.) „Un sistem de prognoze geoacustice cu ajutorul cãrora pot fi înregistrate cele mai slabe zgomote produse de deplasarea rocilor în subteran a fost pus la punct în Uniunea Sovieticã.“ Cont. fr. 137. 10 II 78 p. 10 V 74 p. PR sec. 21 V 71 [f. a rãspuns solicitãrii noastre de a ne vorbi despre unele probleme generale legate de cercetãrile de geologie marinã. geodynamic. genialoid.l. „ªtiri apãrute în presa sovieticã anunþã începerea construcþiei gazoductului Iamburg–Eleþ [.“ Sc. ca o piesã de mare «gãselniþã». 6 (din engl. BD 1968) geostaþionár. -ã adj.“ Cont. antipatic ºi scandalos.. DN3.] reprezintã un fost continent. v. engl. PR 1958. [.) –Aranjare geometricã– „Regizorul M. qasari. 7 [pron.f. –Din categoria geniului– „Ca sã fiu drept. v. DN3) geometrizá vb. însuºi. DPN 1972.] Satelitul plasat pe o orbitã geosincronã.. care are rolul de a reconverti undele în electricitate. PR 1967.n. PR 1966. –Susþinãtor sau component al clubului sportiv Rapidul. gemeni-dubleþi (din gemeni + tripleþi) genialoíd adj. „În Japonia a fost lansat un satelit plasat pe o orbitã geostaþionarã. în al cãrei domeniu continuã studii ºi cercetãri asidue. 13 gémeni-dubléþi s. al gazoductului eurosiberian. DEX) gãrár s..l..+ coroanã// geodinámic.H. staþionarã în raport cu Pãmîntul. încît ea absoarbe ºi lumina). 12 XI 84 p. ºi Sc. peste un an–doi. 1977 –Geam din spate la automobile– v. în intervalul amintit 1882–1972... BD 1971. 23 IX 80 p.]“ I. Numeroasele studii asupra evoluþiei cancerului au pus în evidenþã interdependenþa care existã între aceastã boalã.“ Sãpt. în geografie ºi biologie– „Toate sînt construite în atelierul ºcolii de cãtre elevi ºi maiºtri.T. -ã adj. it. 17 II 67 p.M. –Element de efect. (geol. (astron. cu o forþã de gravitaþie atît de mare. géomagnétique. (fig. 6..) –Hrãnire cu ajutorul sondei gastrice– „La secþia imaturi. peste 4000 de gemeni-tripleþi ºi 92 de cazuri s-au nãscut quadrupli. (astron. –Gemeni pereche– „Conform acestor date.M. 2 IX 71 p.tant. 23 II 75 p.“ Sc. 6..] Astfel. 14. 19 XII 75 p.+ analizator. 5 (din gazona. DEX-S) gaváj s.f. DEX-S) gazohól s.) –Coroana pãmîntului– „În timpul zborului rachetelor cosmice sovietice a fost descoperitã «geocoroana» ionizatã a Pãmîntului.l.+ acustic// geocancerologíe s. 6. „Implicaþiile tehnicii plãcilor sînt de o covîrºitoare importanþã teoreticã ºi practicã.]“ R. DEX-S) geotéhnic. (geol. -ã adj. dezaburizare (din geam + lunetã.) –Îngheþatã– „Evitã sã treci prin faþa unei firme ca asta: «Pizza e gelato da Mario»!“ R. 9 (din genial + -oid) geoacústic. DEX-S) geooceanografíe s. DN3) gazodúct s.] într-un sens ritualic.“ R. v. to geometrize.] au ajuns la concluzia cã fundul Oceanului Atlantic [. 6.“ R. „Peste ºase milioane de automobile sînt alimentate în aceastã þarã [Brazilia] cu gazohol – un nou combustibil alcãtuit din 85 de pãrþi benzinã ºi restul alcool etilic. 4 (din geometriza. ieri geometrizînd pe romburile pãlimarelor olteneºti. fr.f. 5 (din fr. –Acoperit cu gazon– „Pe terenurile gazonate de la «Kooyong Park» din Melbourne au început întrecerile campionatelor internaþionale de tenis ale Australiei. etnografie.f. 136. LTR. 15 XII 60 p. 12 III 61 p. DEX.a... mar. «nebun». 3 //din geo.“ Cont.] El urmeazã sã alimenteze cu gaz metan siberian mai multe þãri din Europa occidentalã începînd din 1984. (med. „Transmisiunea a avut loc cu ajutorul satelitului geostaþionar american Intelsat I.n. (acust. -ã adj. 15 X 78 p.C.tant. DN3) gay s. oceanograful L. 1978 –Trei gemeni– v. géotechnique.. geostationary. 8 (din fr.n. engl. 18 III 64 p. la Cape Canaveral.) „Cu ocazia vizitei sale în þara noastrã. DEX-S) geoecologíe s. modul de alimentaþie ºi climã [. 28 XII 74 p. M. sub îndrumarea profesorului de geografie-biologie S. dupã engl.lit. –Ecologia pãmîntului– „E suficient sã enumãr tematica acestui atlas: geologie. cerceteazã proprietãþile unor gaze la gazoanalizator – aparat care se fabricã în serie la Leningrad.f. 18 X 86 p. 7 (din gãsi + -elniþã. XX) geláto s.“ Sãpt. 28 XI 74 p. 4 (din geografie + biologie) geografíe-meteorologíe s.m. istorie.pl. «gãuri negre» ºi diverse corpuri cereºti.M.f. rapidist– „O armatã de gãrari s-au dus pe Giuleºti sã aplaude cu palmele înmãnuºate. -ã adj. 8.l.). 2. cum zic unii textieri. care [.. vitro (din gemeni + eprubetã) gémeni-tripléþi s. 28 VII 79 p. cum seamãnã azi (Vînãtoare de urºi). fr. 5.“ Tribuna 12 III 93 p. ºi black hole (din gaurã + neagrã. DEX-S) geometrizáre s. pentru reþeaua de televiziune a societãþii nipone N. a apãrut geocancerologia.p. 2 (din fr.“ Sc. dacã M. 1981 –Gemeni nãscuþi prin însãmînþare artificialã– v.“ Sc.B. MNC 1979) gazoanalizatór s. E la modã acum cuvîntul «încãrcãturã». dacã M. 6 II 85 p. editatã de UNESCO. gazoduc. dupã apeduct. 6 [ºi gazol] //din gaz + [alco]hol// gazonát.] au fost efectuate studii asupra razelor gama emise de stele. 6. prezintã o nouã disciplinã ºtiinþificã – geocancerologia ºi primele rezultate obþinute de specialiºti în acest cîmp de preocupãri. 13 I 80 p. topografie. 29 VI 81 p.K. -ã quasarii (aºtri gigantici ce emit o cantitate de energie echivalentã cu cea a mai multor sute de galaxii). BD 1968.gaváj • 111 • geotérmic.

26 IX 86 p.“ R.geotermíe • 112 • gipác pãmîntului– „Înseamnã cã foarte aproape existã surse geotermice – pe care trebuie sã le identificãm ºi sã le folosim. 24 II 84 p. laureat al Premiului Nobel de literaturã.l. Au intervenit ºi alþi getaxiºti. 136/95 p.m. CO. v. 28 II 78 p.) –Bãuturã cu gust de ienupãr– „Beau cu plãcere «Fanta». 25 XI 73 p. „Magazinul va fi aprovizionat cu discuri [. 23. (med. 6. ºi geotermometru (din fr. cf. 2 (din gestionar + contabil) gestionár-depózit s. 1978 –Mentalitate rãzboinicã– v. 2 XI 77 p. 3. 22 IX 67 p..) „Geriatria. gerontologo. DN3) gin s. DEX-S) giállo adj.n. 6 (din gest..) –Difuzor foarte puternic– „[.l. MNC 1980) ghetóu s. it. cuvîntul este mai vechi) gerovitalizát.“ Sc. vraci– „Anunþînd public aceste constatãri. 5.) „Care sînt romanele «gialli» (= „poliþiste“ – nota T. cînd unicul lucru luminat în întuneric. DN3) gipác s. DN3) gigantísm s. D. mobilitãþii exprimate gestual ºi verbal ºi.n. gheretiºtii fãrã noroc ºi spate [.“ Cont. cuv.l.+ termometru. 1 (din getax + -ist) gheretíst. destinat prospecþiunii geotermice de micã adîncime. ºi vasopresinã (1978) (din fr. DEX.“ R. Utilizarea aparatului a dat rezultate bune în investigarea directã a zonelor geotermale cu manifestãri de suprafaþã. 21 XII 76 p. gérontologue. din care: 8 gestionari-depozite. 2 (din gestionar + îndrumãtor) gestionár-remiziér s. 25 X 79 p.f..l. (med. Biºniþarii. Celelalte celebritãþi «gerovitalizate» sînt însã adesea evocate de ziariºti ºi în jet society. 6 (din fr. PR 1965. 15 VI 79 p. (med. 6. it.f. 5 (din fr. 3. 2 (din fr.l. 8. cf. ºi Sc.] geci. DEX. LTR.“ R.B. 3 (din gero.+ -vital. conducãtor de vehicule GETAX– „Al doilea ºofer s-a consultat cu al treilea. 29 XI 91 p.] participanþii la trafic se vor orienta ºi vor respecta semnificaþia indicatoarelor rutiere. sondorii din Danemarca au descoperit o altã preþioasã resursã: apã caldã de peste 80o C. 6 (din fr. short-uri etc. salopete.“ Cotid.] 2000 lei ºi peste pentru o giga-calorie (de la 220 lei).n.l.f. 15 VI 79 p.) –Ramurã a medicinei care se ocupã cu modul de viaþã raþional în scopul întîrzierii îmbãtrînirii– „Faþã de eforturile din ce în ce mai mari [. –Tãmãduitor.m. –Referitor la gestiune ºi la contabilitate– „[.n. PR 1945. engl. a indicaþiilor ºi recomandãrilor pe care agenþii de circulaþie le adreseazã prin gigafoane. Gestose.]“ Cont. -ã adj. 8 (din gheretã + -ist) gherílã s. ºi R. (cuv. „[. giace. fr. kirghiz) „În mica localitate Badhîz din Kirghizia se aflã una din fermele de ºerpi vestite din Uniunea Sovieticã.m. (tehn. 3 (din engl. de la Universitatea Louvain a adãugat cã dacã în medicinã «gheriserii» sînt ºarlatani. 9 I 81 p.f. gigaphone.+ igienã// gerontológ s. 4 [ºi geacã] (din it. 14 XII 71 p. it. géothermique. care a autorizat-o sã-l citeze. Th. au început sã fie lansate la apã nave uriaºe. spanglish (din fr. asupra homosexualilor înºiºi.“ Fl.) care vã plac cel mai mult?“ R.] Boºii vechi au dat mîna cu boºii noi. 2 (din gheto + -izare. bioenergie (din fr.m. în activitatea de educaþie sanitarã. o reliefa sensibil. DPN 1970. v.+ profilaxie) gerovitál s. PR 1961.n. 1 III 74 p.) –Specialist în problemele bãtrîneþii– „Gerontologii preconizeazã aplicarea noii metode în condiþiile dispensarizãrii tuturor celor care au depãºit vîrsta de 50 de ani. (alim.l. un termometru electronic...m..S.“ Cont. DN3) gigafón s.“ R. 6.l..“ R. 16 XI 75 p. al unei dughene– „În locul liber au intrat vagabonzii. v. (farm. (geol. Hristea în R. sp.“ Sc. 5 (din geronto. 776 stabileºte pentru consumurile casnice [. Organizarea unor «sfaturi de geroigienã» ar fi o cale dintre cele mai bune pentru a da indicaþii ºi a prescrie tratamentul individual necesar. gériatrie.M. DN3.B.“ Sc. se opunea. cu începere de la 15 noiembrie.“ R.m. 11 (din gerovital) gestionár-contábil. Nu neapãrat pentru centrale electrice.“ R.n. 9 XII 78 p.. DEX. 21 XII 78 p.“ R. alte noi vestminte [..) –Relativ la problemele bãtrîneþii– „În cursul experimentelor efectuate la Institutul gerontologic din Kiev s-a reuºit înlãturarea din molecula complexã a acestui hormon a unui aminoacid..]“ Sãpt. DEX.] nu putem trece cu vederea multe nereguli ce existã în þinerea evidenþelor gestionar-contabile privind masa lemnoasã rezultatã la exploatare.“ I. 6 giácã s. cînd negru în luminã. cum toatã lumea ºtie. gigacalorie. it. conflict de gherilã –Rãzboi de hãrþuialã dus de partizani– „Mercenari specializaþi în conflicte de gherilã“ „22“ 47/95 p.f. 1 XII 79 p.l. 4 VIII 67 p.. -ã adj.. dar neapãrat pentru încãlzit.. „[Trebuie] luate în considerare ºi posibilele consecinþe ale marginalizãrii. a luminii semafoarelor electrice.m. 4 V 93 p. guérisseur) gherísm s. –Caracter nemãsurat. –Izolare obligatorie a unei anumite populaþii (în special a evreilor în timpul nazismului)– „Nu peste mult timp a început [. (com. –ªofer de stat.“ R.lit.“ R. guérilla. 11 II 93 p. 2. peior. 6. v.“ Sc. în acelaºi timp. 1978 (geol. impact2 //din fr.“ I. (zool.] dupã o percheziþie sumarã i-au gãsit în geacã un cuþit. cf.. ghettizare. sau într-o accepþiune mai largã.“ Sc. portabil. se vorbeºte [. 1. supravegherea continuã ºi readaptarea la viaþa socialã a vîrstnicilor ºi bãtrînilor. –Gestionar de depozit– „În sectorul de aprovizionare – total 30 de lucrãtori auxiliari. guerra + -ism// ghetoizáre s. 2.. 12 gigacaloríe s. v. DMC 1964. guettoïsation. fuste.l. gerovital. DEX-S) gerontológic. 11 (din germ.) „Institutul de geologie ºi geofizicã a realizat «geotermometrul» GTE-40 d. -ã adj. Nu ºtiau.l. îmi place pizza.m. engl. v. DEX) geotermométru s. 27 VII 77 p. profesorul P. HG nr. 9. 31 I 73 p. gigantisme. „Energie geotermicã..“ Cont. –Care se face prin gesturi– „Fotoliul. dicþionarele curente nu consemneazã acest sens extins) ghid-interprét s.. DN3) gestuál. în iluzionism sînt în schimb maeºtri cu totul remarcabili.“ R. guide-interprète.z. DEX-S. ºi Ev. 3 (din gestionar + remizier) gestózã s. gerontologia clinicã. ar fi de imaginat cazuri extreme precum emigrarea sau chiar sinuciderea. gigantic– „Dupã ce marile ºantiere navale ale lumii s-au molipsit de gigantism. ghetto..] în domeniul profilaxiei ºi terapiei îmbãtrînirii. 30 XI 96 p.) –Profilaxia îmbãtrînirii– „Institutul naþional de geriatrie ºi gerontologie îndrumã 150 de puncte gerontologice din þarã. în rãzboi.l.) –Cãldura din interiorul pãmîntului– v. 22 IV 85 p. gin. DN3) getaxíst s. DPN 1977.) –Totalitatea manifestãrilor patologice care însoþesc sarcina– „Hipertensiunea din ultima parte a sarcinii la gravidele cu gestozã poate fi privitã ca un efort matern de a asigura o presiune suficientã în placentã pentru hrãnirea fãtului.l. DMC 1973) ghiúrza s. ºi Hezbollah (1992) (din fr. guerre.) –Unitate de mãsurã pentru energia termicã egalã cu un miliard de calorii– „Astfel.) –Posesor sau gestionar al unei gherete. BD 1970. 3 (din ghid + interpret. (med. 7. 6. DEX-S) geriatríe s.f..“ „22“ 3–9 XII 92 p.f.lit. fr.. 13 I 84 p. În cercetarea de gerontoprofilaxie de la întreprinderi ºi de la centrul de specialitate al institutului sînt cuprinse peste 12000 de persoane.“ Sc. 20–21 III 93 p. 5 (din geo. 7 (din fr. guerrilla. (fiz. 15 XII 93 p..“ D. descoperitã recent în statul Michoacan. 10 III 78 p.) „Constructorii de locuinþe din Paºcani au înlocuit mortarul pentru finisarea construcþiilor cu un nou preparat denumit . gestuel. cu citire directã.a. 10. géothermie. 1 (din gestionar [de] depozit) gestionár-îndrumãtór s. DEX-S) gerontoprofilaxíe s.Min.“ R. bocanci. 9.. ºi Sc.f. 1. Cãutînd petrol. v. cf. giacca. DEX. v. 1993 –Loc în care trãieºte o comunitate. 28 II 76 p. denumite ghiurza. 2 X 95 p. terapia. DEX) geotermíe s. -ã s.“ R. 22 II 78 p. mai mare atenþie problemelor de geroigienã. –Tratat cu gerovital– „Profesoara Aslan nu consimte sã dea decît numele unuia dintre iluºtrii sãi pacienþi: Miguel Angel Asturias. it. -ã adj. unde.l. (med. fr. 7 VII 71 p. 10 manipulanþi de materii prime º. prin imobilitatea lui. 23 VII 69 p. o potenþa. fr.f. –Gestionar cu funcþia de îndrumãtor– „Fostul gestionar-îndrumãtor la Întreprinderea de plante medicinale Oradea este chemat în faþa justiþiei pentru delapidare prin fals a peste 200000 lei.n. 4 VI 63 p. cred cã trebuie sã acordãm. „Comisia pentru energie electricã din Mexic a anunþat începerea exploatãrii unei zone cu potenþial geotermic.. ºi gerontoprofilaxie (din gerontologie + -ic. –Ghid care asigurã ºi traducerea explicaþiilor– „Concurs pentru selecþionarea de ghizi-interpreþi.-C. –Jachetã– „Pornind de la tradiþionalul jeans – ei vor realiza. ghetoizãrii. geothermic. DTN 1976. ºi bioritm //din gero. ºi 3 V 93 p.l. 3 VII 79 p.) –Medicament care întîrzie îmbãtrînirea– „Gerovital ºi Aslavital reprezintã un domeniu de primã dimensiune al contribuþiei româneºti.“ R.] ghetoizarea. «Cola» sau gin tonic. abuzurile ce-ºi fac loc cu prilejul valorificãrii producþiei obþinute. v. pe lîngã veste. v. se ocupã cu prevenirea. –Gestionar care ia în remizã o unitate comercialã– „Direcþia de poºtã a municipiului Bucureºti angajeazã factori distribuitori de presã pe autofurgonete ale GETAX ºi gestionari-remizieri la chioºcurile de difuzare a presei. (fiz. (med. DN3) gherisér s. DEX. separatã de restul populaþiei– v. 7 VII 93 p. DMN 1966. LTR.n..f.. „La Satu Mare gigacaloria costã 6490 lei. DN3) geroigiénã s.. Aici sînt îngrijite circa 250–300 de cobre ºi un soi special de nãpîrci extrem de otrãvitoare.“ Cont.

3 VI 92 p. „Al. PR 1950. Întregul personal care participã la efectuarea intervenþiilor chirurgicale poartã costume speciale gnotobiologice. glasnost.) –Etalaj care serveºte la prezentarea mãrfurilor– „În acest magazin gondolele sînt cam înghesuite. specialist în glacionauticã– „Activitatea ºtiinþificã a glacionauþilor va consta în studierea gheþarului.“ R. gondola.“ Sc. Glimee înseamnã dîlme. DN. El a fost propus pentru prima datã de geograful român Tiberiu Morariu. ºi D. bodyguard– „Asaltat de admiratori ºi reporteri ºi apãrat de poliþiºti ºi gorile Ringo Star soseºte la Dakota Building. þigãnesc– v.lit. 2. gnotobiology. fr. (apreciativ) –Al golanilor din aprilie-iunie 1990– „Miting golãnesc la Arad (fãcut de demonstranþi solidari cu Piaþa Universitãþii din Bucureºti). ºi Sãpt. de culoare albastrã [. –Care se poate umfla– „Casa gonflabilã. pentru a permite o mai bunã circulaþie a sîngelui. 2 V 91 p. 6 VI 85 p.n. 5 (din fr. –Gardã de corp. Oxford s-au declarat. gondolîndu-se ca la ºantan. 16 II 79 p. DEX-S) gonflábil. gondole. ºi 2 XI 79 p.]“ R.]“ Phoenix 74/91 p.A.. 2. 8 [pron. 5 I 74 p. de asemenea. gîlmã devenit ºtiinþific) glucoláct s. -eáscã adj. 17 VI 82 p. PN 1987) gliceról s. –Manifestant anticomunist care a participat la fenomenul Piaþa Universitãþii– „Mai întîi [Ion Iliescu] s-a referit la cei din Piaþa Universitãþii folosind termenul jignitor de «golani» ºi «huligani».“ R.“ R.“ Z. se umflã lãrgind diametrul interior al vaselor sanguine. dupã cinematecã) gluviláct s.“ Sãpt.l. „[Cristian Paþurcã:] Lui Iliescu îi mulþumesc cã ne-a numit golani. tradiþia a fost cãlcatã (prima giuvaergereasã)“ I.l. 1.lit.l.n. de 25 de ani.f.f.) –Specialist în studiul gheþarilor– „Pe drumul înzãpezit înainta un «vezdehod» îndrumat de glaciologul A.. Sînt gîtuiri pe linie. a comunicãrii etc. 25 XII 81 p. Golan este. it.“ Mag. efectuarea de fotografii ºi filme. de. sp.“ Sc.“ R. 5. v.“ R. (americanism) –Farmec– „Regizoarea orchestreazã lãsînd fiecãrui instrument timbrul sãu: glamourul ºi dulceaþa Violetei Andrei (dresoare de elefanþi).. DC. 8. imediat dupã Revoluþie.lit. obþinut dintr-un amestec de glet. „Secretara gorilã a lui Bombonel a vrut sã-l dea afarã pe Fãnel. pop. 240. vãluriri de teren ºi acoperã ca sens ºtiinþific o descoperire româneascã de excepþie: terenurile provenite din alunecãri pot prezenta stabilizãri cu valoare economicã certã.R.. 14 III 91 p..lit. 12 (din n. 2. DN3) glimée s. –Colecþie de glume– „S.. goalkeeper) golán s. a realizat ºi introdus în fabricaþie noi produse lactate destinate în special copiilor. antimicrobiene. „Cupolã gonflabilã“ Sc. -ã adj. Întrebaþi pe controlorii de la capetele de linie. Suciu. lirismul subþire al lui George Mihãiþã (clovnul amorezat) [.m. (sport) „Pentru postul de goalkeeper este certã prezenþa lui L.) –Gaurã neagrã– v. Recolta cu care se poate mîndri dupã un sfert de veac – o «glumotecã» constînd din 400000 piese clasificate ºtiinþific. pe teme ºi subteme.“ Sc. la o presiune între 6 ºi 8 atmosfere.l. v.“ R. gonflable. 109/95 p. engl..) –Îngreunare a circulaþiei datoritã traficului excesiv– „În fiecare dimineaþã e aºa. glasnost. 2 din Moscova s-a construit acum o aºa-numitã camerã gnotobiologicã – un izolator în care nu pãtrund microbi.) „La catedra de chirurgie infantilã a Institutului de medicinã nr.“ R. J. a anunþat cã a descoperit o legãturã dintre substanþa denumitã glicerol – un alcool dulce care se gãseºte sub formã naturalã. BD 1970) golãnésc. „Vã mai amintiþi. (com. 11 VI 82 p. fr. deci spre o variantã româneascã de «perestroika». (geol.) –Transparenþã. a vizat grupa produselor pentru copii.. 3 VI 92 p..m. 3 XI 78 p.“ Sc. destinat copiilor care nu suportã laptele de mamã. 2. „ªi cum întrebarea dv. –Femeie care se ocupã cu arta giuvaergeriei– „Cu G. care. colecþioneazã anecdote ºi caricaturi din întreaga lume. neocomunism (D. 12 V 78 p. jitán] (din fr. „Trei tineri francezi consideraþi primii «glacionauþi» fac o interesantã experienþã într-o fisurã a gheþarului Argentière din Alpii francezi.f. 20 II 90 p. DEX) glacionaút s. se va adãuga în curînd laptele cu dextromaltozã în douã variante.“ Dr. 4 IX 75 p. adicã pe deþinãtorii aurului olimpic. „[. în zilele acelea.] În realitate însã.. glycérol. 24.“ Sãpt. a informaþiei. fr. 19 I 78 p.“ R. dupã engl.lit. embouteillage) glaciológ s. 24 V 90 p.] a fost fabricatã la iniþiativa organizaþiei ecologiste internaþionale «Greenpeace».“ R.m. -ã adj. Iliescu] poartã pecetea gorbaciovistã.“ R. 2. aº vrea sã amintesc cã la cele douã sortimente noi de produse lactate – gluvilact (glucozã ºi vitamine) ºi glucolact. „Cateterul are o extremitate în formã de balon gonflabil care.. ca ºi «securist» [. v.tant.] stilul mamei – un glamour distins – trebuie continuat [. aici gãseºti doar verde cînd þie îþi trebuie alb ºi dincolo are doar geamuri în pãtrãþele cînd tu vrei model «gheaþã». (cuv.K. de mãsurãtori ale radioactivitãþii.l.pl.l. 27 XII 77 p. 5 (din iniþialele elementelor componente: g[let] ip[sos] a[racet] c[iment]) gitan. „Colectivul fabricii de lapte praf din Remetea. are..l. 25 X 79 p. 4 XI 72 p. 13 XI 75 p.. 1977 (astron.l. ºi spot (1980) [pron. 4. de la Universitatea din Illinois.l.) „Glimee este un termen ºtiinþific pãtruns în toate atlasele de geomorfologie din lume. 11 IX 95 p. 7 II 91 p. 10. –Navigator printre gheþari. DN3 – alt sens) . soldi! soldi!“ R. 2 (din n. plafon ºi podea.] antrenul lui Iosefini scoþînd din nasul spectatorilor. 2 (din gondolã + -a.“ R. Uriþescu în R. termen intrat în circuitul internaþional – fr. –(Ca) acoperit cu gheaþã– „Existã pentru geamurile givrate o gamã întreagã de desene ºi culori [. Argentière a devenit leagãnul unei profesiuni ºtiinþifice – glacionautica. –Ca a(l) lui Gore Pirgu. un balon gonflabil în formã de cetaceu. 4. engl. 5.gitan. 6 (cf. -ã • 113 • gorílã «Gipac». 7 VII 78 p. v. prelevarea de eºantioane ºi înregistrãri sonore. 8. calitãþile lui. Casa se poate monta în timpul record de cinci minute. 10 VIII 84 p.f. gold-medallist) gondolá vb.l. cf. universitãþi de golani. antivedetã. 5 (din fr.pr. 27 XII 77 p.m. libertatea cuvîntului. acþioneazã ca o barierã izolatoare. I –A se miºca unduindu-se– „Dar ideea unei slujnice îmbrãcate ca la revistã. v.“ Sc. (sport) „La fiecare cinci minute televiziunea americanã prezintã pe micile ecrane «gold-medalist»-ii de la Los Angeles. 1. R. termen specific reformei lui Gorbaciov de dupã 1987– „Gorbaciov a aliat conceptului social-economic de «perestroika» pe acela etic de «glasnost».“ Sc. 1. al doilea cuvînt românesc preluat de limbile de circulaþie internaþionalã. -ã adj. „22“ 39/96 p. 2 [pron.lit. –Potrivit concepþiei lui M.. scriitorul era chiar amabasadorul þãrii noastre la Paris) ceea ce dã elementului lexical în discuþie o valoare semanticã accentuat pozitivã.) –De þigan. S-a preluat cuvîntul ca atare.. erou al lui Mateiu Caragiale– „Un Thomas Mann. 6. DN3) giuvaergereásã s. 8 (din engl. -ã s.. «Gluvilactul» – lapte praf pentru sugari – este unul dintre aceste produse mult solicitate. – dupã mai 1990) gol négru sint. 5. 6 (cf. 4 XII 65 p.lit. operaþiile putîndu-se astfel efectua în condiþii de totalã asepsie. 17 II 93 p. ºi R. 11 IV 91 p. –Glicerinã– „Dr. fr. fr. Cambridge. Paleologu a semnat la puþin timp de la evenimentul amintit o interesantã carte intitulatã «Ambasador al golanilor» (se ºtie. Gorbaciov + -ist) gorepirgésc. În camerã se pompeazã aer trecut prin filtre speciale. „[Clientul] a fost lovit de patronul [barului] ºi de gorilele acestuia.f. 22 [pron.D. ºi glucolact (din glu[cozã] + vi[taminã] + -lact) gnotobiológic. glasnost ºi în problema deportãrii popoarelor“ R.“ Sãpt. ºi anticomunist. 14) glásnost s..“ R. „În sfîrºit. v. (geol. În Japonia a început producþia în serie a caselor confecþionate dintr-un material plastic gonflabil. gitan. ipsos.l. gleámãr] (Guþia A.“ R. quasar (din gol + negru. ºi R. din Dresda.l.“ R. prin umplerea cu aer a spaþiului dintre pereþi. 6 VII 79 p. glacionaut //din glacionaut + -icã// glamour s. 3 //din glacio.m. în prezent antrenor la centrul de copii al Sportului Studenþesc. 2 (din gluco[zã] + lact) glumotécã s. Gore Pirgu + -esc) gorílã s. Dimitrescu în LL 10/65 p. 7. engl. 1 (din giuvaerger[ie] + -easã. BD 1970) goalkeeper s. glaciologue. 1 (din rus. bineînþeles. aracet ºi ciment. givré) gîtuíre s.f.B. v. 2. în componenþa sîngelui – ºi fenomenul metabolismului. 17 XI 81 p.“ R.l. -ã adj. 5 X 77 p. Fl. 31 I 92 p. 1 (din golan + -esc) gold-medalíst. cf. -ã adj. în mici cantitãþi. goulkípãr] (din engl. termenul este probabil mai vechi) givrat. din familia s. în cadrul lucrãrilor Comisiei internaþionale de studiul versanþilor. 17 II 62 p.l. 28 XII 77 p. 6. -ã adj. DEX – alt sens. 8 V 90 p. v. 5 XI 82 p. 30 XI–1 XII 91 p. Gorbaciov– „Prima revoluþie [mergea] într-o direcþie [. 5 (cuv. apãrute în magazine în luna septembrie. 11 II 78 p..+ -naut// glacionaúticã s.] gorbaciovistã. 31 VIII 84 p. (circ. probabil. it.2.pr. vorbã gorepirgeascã.. (med. DN3 – alt sens) gondólã s. „Politica internã ºi externã a d-sale [I. 1974 –Disciplinã care studiazã gheþarii la faþa locului– v. 2 (din glumã + -tecã. la New Delhi [1967]. „Balena. gitano. 20.“ Sc.s. cf. 12 XI 70 p. rus. desigur. 15 (DEX.l.“ (din it.lit. 12 V 90 p.“ Cont.lit. 5..“ R.refl. judeþul Harghita. DM. 1973 (livr. v. dacã universitãþi ca Sorbona. 4 (din gîtui.f. DN3) gorbaciovíst. „Tinerii taxaþi de golani au adoptat porecla ºi au transformat-o în renume. fãcînd echivoc cu ochiul este sub orice criticã. jivrát] (cf. de valorosul goal-keeper de-acum cîþiva ani. black hole. ºi R.

góspel

• 114 •

guest-star

góspel s.n. (muz.) –Tip de muzicã religioasã a negrilor înruditã cu blues-ul ºi jazzul– „[N.D.] este singurul muzician belgian care cîntã gospel cu acel «feeling» al sudului american.“ LAI 28 X 91 p. 2. „Dans lent blues-ul, gospelul [...]“ D. 40/93 p. 16; v. ºi comics (1977) (din engl. gospel; BD 1968) gospodãríe-anéxã s.f. „Înfiinþarea unor gospodãrii-anexe pe lîngã cantinele întreprinderilor craiovene faciliteazã aprovizionarea cu legume ºi alte produse agro-alimentare a acestora.“ R.l. 28 IV 74 p. 5. „Creºterea numãrului de gospodãrii anexe, în vederea asigurãrii aprovizionãrii cantinelor-restaurant cu carne, legume ºi zarzavaturi din resurse proprii.“ R.l. 5 I 78 p. 5; v. ºi cantinã-restaurant (din gospodãrie + anexã) gospodãríe-etalón s.f. 1967 –Gospodãrie model– v. staþie-pilot (din gospodãrie + etalon) gospodãrós, -oásã adj. –Econom(icos)– „A prevedea urmãrile risipei ºi a acþiona în consecinþã înseamnã a gospodãri nu numai propriul buzunar, dar ºi avuþia naþiunii. Românul este un om gospodãros, a zis el, ºi am reþinut rezonanþa acestui adjectiv: «gospodãros»!“ Sc. 11 I 78 p. 1 (din gospodar + -os) graffiti s.pl.tant. (cuv. it.) –Scrieri (ºi desene) smîngãlite pe ziduri– „Blocuri devenite cuiburi ale declasãrii sociale ºi morale – droguri, prostituþie, graffiti ºi violenþã.“ R.l. XII 95 p. 20; v. ºi „22“ 39/96 (Plus p. IV) [scris greºit graffitti] (cf. fr. graffiti; Th. Hristea O. 51) gráfic-cádru s.n. –Grafic cu rol de cadru general– „Perioada de practicã de patru sãptãmîni, care se efectua în timpul vacanþei de varã, acum este inclusã în cuprinsul anului ºcolar. Au fost aplicate, în acest sens, graficele-cadru elaborate de Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmîntului.“ I.B. 4 X 76 p. 1 (din grafic + cadru) gráfic-prográm s.n. –Program sub formã de grafic– „Fructele – munca în livezi dupã grafice-program“ Sc. 13 X 76 p. 3 (din grafic + program) grafitát, -ã adj. 1977 –Care conþine grafit– v. autobalsam (din grafit + -at) gramináre s.f. „De curînd s-a pus la punct procesul de sidefare (graminare) a plãcilor de metacrilaþi.“ Sc. 18 VIII 62 p. 4 (DC) grand-guignol s. (arte; franþuzism) –Teatru de marionete– „[...] ce fãrã glagorie pare acel boiernaº care, tam-nesam, pune mîna pe puºcã ºi trage-n oameni ca-n ciori ºi ce figuri de grand-guignol trebuie sã facã acest atît de talentat M.P. în secvenþele în care aschimodia în crizã dã foc conacului.“ R.l. 7 IV 78 p. 2. „Metafizicul n-are multe asemenea «numere» în care sã se lãbãrþeze în kitsch ºi grand-guignol.“ R.lit. 19 VII 79 p. 17 [pron. gran ghiniól] graníta s.f. 1994 (alim.; cuv. it.) –Suc de fructe servit cu gheaþã sfãrîmatã– v. cedratã granodín s.n. „Agricultura noastrã foloseºte un nou produs pentru combaterea mãlurii la grîu – granodinul.“ Sc. 22 VII 62 p. 1 (din gran[ulã]) granulopintoreliéf s. (pict.) „În holul hotelului «Riviera» din Mamaia s-a deschis o expoziþie de decoraþiuni interioare realizatã de G.B., dupã un procedeu artistic numit «granulo-pinto-relief».“ R.l. 8 IX 77 p. 5. „Granulo-pinto-relief, adicã pictura în relief cu granule de marmurã, granit, calcar etc. constituie o tehnicã plasticã cu o prezenþã relativ insolitã pe simezele expoziþiilor noastre.“ Cont. 15 VI 79 p. 15 (din granule + pinto- + relief) gravitíno s. (fiz.) –Tip de particulã– „Gravitino are masa de repaos nulã ºi e cuplat cu alte particule doar prin forþa gravitaþionalã.“ Cont. 27 IV 79 p. 7; v. ºi supergravitaþional grãdínã-cinematográf s.f. –Cinematograf amenajat într-o grãdinã– „[...] de la începutul acestei luni bucureºtenii pot viziona filme ºi în grãdinile-cinematograf Capitol, Gloria [...] De la 1 iunie va intra în circuit ºi grãdina Eforie [...]“ I.B. 11 V 89 p. 5 (termenul este mult mai vechi, cel puþin din anii ‘40) grãdínã-muzéu s.f. –Grãdinã cu funcþie de muzeu– „Mai fiecare teatru se putea revendica drept autor (chiar dacã în colaborare) al unei asemenea manifestãri, fie cã aceasta avea loc la Monumentul Eroilor Patriei, sau la Curtea Veche, în grãdina-muzeu «Enescu», la Rotonda scriitorilor din Ciºmigiu etc.“ I.B. 9 VIII 75 p. 5 (din grãdinã + muzeu) grãdínã-restauránt s.f. –Restaurant amenajat într-o grãdinã, restaurant cu grãdinã– „În timpul verii e nevoie la Sulina de cel puþin încã o grãdinã-restaurant.“ Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din grãdinã + restaurant) grãnicerí vb. IV –A pãzi graniþa– „Jurãm cã vom grãniceri [...]“ emisiune TV din 31 III 74 (din grãnicer + -i)

gréþuri s.pl. în constr. a nu avea greþuri (arg. elevilor) „Elevii noºtri nu au probleme, altfel spus, nu au greþuri, atunci cînd cunosc bine o lecþie ºi pot sã rãspundã mulþumitor.“ R.lit. 19 VII 79 p. 9 (din greu + -eaþã) grévã japonézã sint.s. –Grevã simbolicã, fãrã încetarea lucrului; semn distinctiv: o banderolã– „Începînd de ieri, Sindicatul Independent al Actorilor Profesioniºti din România a trecut de la greva japonezã la pichetele de protest.“ R.l. 18 X 95 p. 24. „Studenþii au declarat grevã japonezã.“ Timiºoara internaþ. 51/95 p. 7 (dupã fr. grève japonaise) gri-argínt adj. inv. –De culoare gri care bate în argintiu– „Noapte ca stofa gri-argint.“ Gaz.lit. 19 VII 62 p. 6 (din gri + argint) gri-fumuríu, -íe adj. –Gri cu nuanþe fumurii– „Se recomandã ochelari cu rame subþiri, metalice ºi cu lentile gri-fumuriu-deschis.“ Sãpt. 23 IV 76 p. 8 (din gri + fumuriu) grílã s.f. –Sistem de remuneraþie– „În iunie li s-a promis [mecanicilor de locomotivã] cã li se vor calcula salariile dupã o nouã grilã.“ R.l. 18 VIII 93 p. 9; v. ºi plajã (din fr. grille; DMC 1964; DEX, DN3 – alte sensuri) gríle s. pl.tant. (alim.) –Fursecuri preparate din cocã ºi miere, în formã de grilã– „Grilele sînt foarte gustoase.“ (formal din fr. grille; DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S) griºpandín s.n. „Se vor produce de asemenea noi produse expandate, cum ar fi cartofulgul, griºpandinul, rizofulgul simplu sau cu lapte, experimentîndu-se introducerea mãlaiului instant.“ R.l. 20 I 79 p. 1 (din griº + [ex]pand[at] + -in) grívna s.f. 1993 (cuv. ucr.) –Moneda naþionalã în Ucraina– v. carbovaneþ groázã s.f. în sint. de groazã –Groaznic– „[La cãmine] cu cazarea e de groazã. Cel puþin în B1, B2 ºi E, cãminele mediciniste.“ R.l. 27 X 92 p. 6 groom s. 1979 (cuv. engl.) –Servitor tînãr, în hoteluri mai ales– v. supercivilizaþie [pron. grum] grosiér, -ã adj. (franþuzism) –Grosolan– „Florin Piersic face din nou compoziþie, îmbãtrînindu-se printr-un machiaj forþat (în genere machiajul este mult prea grosier) pentru a fi spãtarul Dragomir.“ Sãpt. 5 XI 82 p. 4. „[...] debutul spectacolului era forþat, împins spre linia unor sublinieri grosiere [...]“ Sãpt. 4 III 83 p. 6. „Determinism grosier“ Ap. 9/93 p. 6 (din fr. grossier; DEX, DN3) grosplán s.n. (cinem.) –Prezentare cinematograficã detaliatã– „E primul Da pe care zugrãvit în gros-plan, îl vedem în aceastã tandrã ºi nobilã poveste.“ R.lit. 4 I 79 p. 17; v. ºi Cont. 2 XI 79 p. 19; v. ºi fondu (1976) [ºi groplan] (din fr. gros-plan; DMN 1964; DEX-S) grunge (americanism; vestim.) „«Grunge» este un stil vestimentar în vogã, potrivit mai ales tineretului dar ºi nonconformiºtilor nu foarte tineri. «Grunge» sînteþi atunci cînd pare cã v-aþi îmbrãcat în grabã, cu orice v-a cãzut mai întîi în mînã. Caracteristic pentru acest stil vestimentar este neglijenþa studiatã ºi faptul cã vã puteþi îmbrãca modern, comod ºi, totodatã, cu puþini bani.“ Expres 4/95 p. 14 [pron. grángi] (cf. fr. grunge) grupáj s.n. –Ansamblu, grup– „Un grupaj de povestiri consemneazã momente din viaþa ºi lupta revoluþionarã a tineretului înainte de eliberare.“ I.B. 14 V 61 p. 2. „Un grupaj de patru studii închinate aniversãrii a 700 de ani de la naºterea lui Dante Aligheri.“ Sec. 20 6/66 p. 18. „Revista se deschide printr-un grupaj de articole dedicate mãreþei aniversãri [...]“ R.lit. 28 VI 84 p. 13; v. ºi Sc. 16 V 61 p. 2, R.l. 28 IX 78 p. 2; v. ºi vituperare (din grup + -aj; cf. fr. groupage; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138, I. Iordan în SCL 4/64 p. 405; DEX, DN3) grupúscul s.n. (peior.) –Formaþiune politicã micã (de inspiraþie anarhicã)– „Potrivit probelor, printre planurile de acþiune ale acestui grupuscul neo-nazist figureazã lichidarea realizatorilor de radio ºi televiziune declaraþi «duºmani ai rasei albe» ºi asasinarea personalitãþilor de origine evreiascã.“ I.B. 5 II 86 p. 4 (din it. gruppusculo, fr. groupuscule; DMC 1936, PR 1955, DPN 1970) guárd s.m. –Om de pazã, bodyguard– „Împuºcat în cap de un guard al d-lui S.“ R.l. 18 I 94 p. 9 (din engl. [body]guard) gudád s.m. (zool.; cuv. engl. australian) „Cercetãtorii australieni au reuºit sã creeze, ca rezultat al încruciºãrii între berbec ºi caprã, un nou animal – denumit gudad.“ Sc. 12 II 82 p. 5 guest-star s.n. (cinem., teatru; cuv. engl.) –Actor invitat– „Vom asista la [...] mici medalioane, adevãrate bijuterii oferite de «guest-staruri». Mai întîi Radu Beligan spunînd inegalabil «Angel radios...»

gulág

• 115 •

guvernorát

etc., Al. Giugaru, ascultînd «Vocea patriotului naþionale», Ion pitoreascã între Indus ºi Gange [...] Guru mai este considerat ºi un Finteºteanu.“ Sc. 16 III 79 p. 4 [pron. ghest-stár] intermediar sacru între Dumnezeu (Hari) ºi oameni. De aceea cuvîntul gulág s.n. (pol.) –Lagãrele din Rusia comunistã, în special pentru gurului este socotit drept «Adevãr absolut», iar persoana lui este prizonierii politici; extins la locurile de detenþie de acelaºi tip din alte divinizatã.“ Cont. 13 XII 74 p. 4; v. ºi 16 X 81 p. 12. ¨2. –Mentor þãri– „Primul film despre gulag-ul românesc“ R.l. 12 VI 91 p. 8. „Nu spiritual– „[...] supremaþia lui Jean-Paul Sartre, marele «guru» al s-a expus în întregime istoria mizeriei, gulagurilor, morþii ºi distrugerii intelighenþiei pariziene.“ R.lit. 28/95 p. 14 (cuv. sanscrit; cf. fr. gourou, aduse de comunism.“ „22“ 35/95 p. 10. „Cele 40 de milioane de morþi engl. guru; PR 1960, BD 1966) din gulagul sovietic.“ Ramuri 9–10/95 p. 15; v. ºi R.lit. 13/96 p. 7 (din guruísm s.m. –Miºcare spiritualã condusã de un guru– „Guru-ismul rus. gulag, fr. goulag, it. gulag; DPN 1974, DMC 1976) este doar una din cãile pe care se revarsã azi în Occident o întreagã gúler s.n. în sint. gulere albe –Funcþionari, cadre superioare– avalanºã de curente ºi ºcoli mistice orientale.“ Cont. 13 XII 74 p. 4 (din „Marginalizarea categoriilor profesionale superioare (gulerele albe)“ guru + -ism) R.l. 7 IX 93 p. 2; v. ºi Ev.z. 20 III 97 p. 1 (dupã fr. col blanc, trad. din guvérn-marionétã s.n. (pol.) –Guvern manipulat de forþe aflate în engl. white collar; DMC 1968) gúler-glúgã s.n. –Guler din care se dezvoltã o glugã– „Revenind la umbrã– „Bãtrînul de Mellery, potenþial colaboraþionist, este tentat sã genul popular al hainelor de blanã, la scurte, trebuie amintit cã gluga accepte un post ministerial într-un guvern-marionetã.“ R.lit. 14 II 85 p. sau gulerul-glugã, este mult utilizat. De asemenea utilizate sînt 22 (din guvern + marionetã) combinaþiile cu piele sau skay, la manºete, buzunare sau la încrustaþii guvernorát s.n. –Regiune (în Tunisia)– „[...] ºi-au consacrat dupã-amiaza zilei de vineri cunoaºterii activitãþilor unor principale orizontale.“ Sãpt. 22 X 76 p. 8 (din guler + glugã) gúru s.m. ¨1. „Ceva intermediar între preot al diverselor secte hin- unitãþi economice tunisiene din guvernoratul Bizerta.“ Sc. 19 IV 75 p. duse ºi preceptor – sau chiar judecãtor – guru este o prezenþã 2 (din fr. gouvernorat)

H

habitát s.n. –Totalitatea elementelor fizice care formeazã mediul obiºnuit de viaþã al cuiva– „Acum e pace: cioarã, poþi croncãni în micul meu habitat.“ R.lit. 35/93 p. 19 (din fr., engl. habitat; DMC 1965, BD 1968; DEX, DN3) hachiþós , -oásã adj. –Nãbãdãios– „Acesta este titlul articolului concluziv al celei mai hachiþoase echipe de critici [...] echipa de la «Libération» [...] ziarul la modã – «stînga nonconformistã» [...]“ R.lit. 30 V 85 p. 20 (din hachiþã + -os) hacienda s.f. (cuv.sp., port.) –Mare proprietate ruralã în America de Sud– „450 de milioane de telespectatori au urmãrit peripeþiile unei tinere sclave braziliene într-o hacienda din sec. XIX.“ D. 141/95 p. 2. „Poarta se deschide ºi în faþa noastrã apare reºedinþa unuia dintre cei mai puternici oameni din România. O clãdire cu hacienda. Curtea din faþã este pavatã.“ „22“ 29/95 p. 6; v. ºi R.lit. 37/96 p. 22 [pron. asiénda] hacker s.m. –Spãrgãtor de programe de calculator– „Cãlin Mateiaº, hacker-ul care a speriat America.“ Ev.z. 18 I 97 p. 3; v. ºi accesa [pron. hécãr] (din engl. hacker) hacking s.n. „De cinci ani Cãlin a descoperit universul calculatorului iar în doi ani s-a specializat în hacking (spargere de reþele pe bazã de date ºi informaþii secrete)“ Ev.z. 18 I 97 p. 3 [pron. héching] (din engl. hacking) hadrón s.m. (fiz.) –Particulã subatomicã cu masã superioarã sau egalã cu protonul, supusã unei interacþiuni electromagnetice ºi gravitaþionale foarte slabe– „Recenta descoperire vine în sprijinul teoriei privitoare la existenþa particulelor quarq, elaboratã în prima perioadã a anilor ‘60. Aceastã teorie susþine cã atomii sînt compuºi din particule denumite hadroni care, la rîndul lor, sînt formaþi din particule quarq. Particula descoperitã deþine, totodatã, proprietatea analogã sarcinii electrice, pe care fizicienii presupun cã o vor gãsi la unul din cele patru tipuri de particule quarq ce ar putea exista. Proprietãþile particulelor subatomice n-au putut fi însã constatate în naturã.“ Sc. 11 VI 76 p. 6; v. ºi Cont. 26 VII 80 p. 5 (din engl. hadron; BD 1971; DEX-S) hadrosáur s.m. (zool.) „Paleontologul american K.H. a anunþat descoperirea rãmãºiþelor unui cuib de pui de dinozauri [...] în cuib trãiau 15 pui de dinozauri, dintr-o specie denumitã «hadrosauri» care populau regiunea în urmã cu 70–75 milioane de ani.“ R.l. 17 VIII 78 p. 6 (din engl. hadrosaur; WT; DEX-S) haikú s.n. –Poezie de tip clasic japonez din trei versuri, primul ºi al treilea pentasilabice, iar al doilea heptasilabic– „Laconismul, economia extremã a haiku-ului nu poate fi comparatã cu nici o virtute asemãnãtoare a vreunei specii lirice europene.“ R.lit. 12 XII 74 p. 20. „Putem vorbi despre noi, aºadar, în graiul desenat al unui mare pictor japonez. Ca în haiku-urile tãlmãcite, în pendulãrile cãrora legãm douã lumi cu aceleaºi fire ascunse, din desenele lui I.M. se poate citi o poezie a locului ºi fizionomiilor româneºti.“ R.lit. 10 IV 75 p. 1; v. ºi 4 X 79 p. 21 (cuv. jap.; cf. engl., fr. haïku; PR 1922, CD; DTL; DEX-S) haiós, -oásã adj. (arg.) –Amuzant, simpatic– „Dacã amicu’ de la Constanþa are vreo poantã nouã, te sun din nou ºi þi-o spun, cã ºtii ce «haios» e tipu’.“ Sc. 10 XII 75 p. 2. „La intersecþie [...] m-a pus dracu sã rîd de un grup de hippyoþi pe motciclete cu trei roþi. Aveau niºte cãºti haioase ºi niºte ochelari de mai mare rîsul [...] Unul din ei ºi-a parcat drãcovenia în dreptul meu, iar între ochi mi-a proptit un pistol de dimensiuni impresionante. Restul [...] þipau sã împuºte rahatul ãsta de azilant.“ R.l. 16 I 93 p. 3. „A apãrut partidul liber-schimbist, o tîmpenie haioasã.“ „22“ 13/94 p. 10 (din hai, cf. a face hai de cineva, “a lua peste picior“; C. Lupu în LL 3/72 p. 349, M. Popescu-Marin în SCL 3/79 p. 275; DEX-S) haldát s.n. –Depozitarea sterilului în halde– „[...] a început montajul unei maºini de haldat de dimensiuni ºi capacitate încã neînregistrate la noi în þarã.“ R.l. 3 X 84 p. 5 (din haldã + -at) háldã s.f. –Loc unde se depoziteazã sterilul– „Anual trebuiesc scoase din circuitul agricol cîte patru hectare de teren pentru a face loc haldelor de cenuºã piriticã [...] ºi batalelor de fosfogips.“ Sc. 28 V 74 p. 2. „Realizarea de noi materiale textile neþesute pentru însãmînþat

talazuri, terenuri erodate ºi halde de steril.“ R.l. 7 III 78 p. 3; v. ºi Fl. 2 VIII 79 p. 9; v. ºi ripare (din germ. Halde; DT, DG; DEX) halfíe s.f. (sport.) –Linia de mijlocaºi– „E apreciatã drept mai bunã activitatea formaþiei din prima reprizã cu halfia D.–B.“ Sc. 23 I 74 p. 7 (din half + -ie) halogén s.m., adj. în lampã, bec, sobã cu halogen –Care conþine un halogen ce-i amelioreazã eficacitatea ºi durata– „[A pocnit] un bec halogen care a încremenit întreaga asistenþã [...]“ R.l. 5 X 91 p. 1. „Sobã cu halogen – o ultimã noutate; sobã cu infraroºii pentru baie ºi bucãtãrie; robot mixer cu toate operaþiunile; sobã termo-quartz.“ R.l. 29 X 91 p. 6; v. ºi 29 XI 91 p. 3 (din fr. halogène; DEX, DN3 – alt sens) halón s. (chim.) „A fost brevetat un nou tip de extinctor, bazat pe un gaz de curînd descoperit, numit halon–1301 [...] Halonul–1301 este incolor, inodor ºi rãu conducãtor de electricitate.“ Cont. 5 VIII 77 p. 5 (din fr. halon; DEX-S) halucinogén s.m. (chim.) –Substanþã care produce halucinaþii– „Ambiþia beatnicilor de a surprinde sub imperiul halucinogenilor: mescaline, peyotl, marijuana etc. «mesajul automat».“ Cont. 6 I 67 p. 2; v. ºi Alm.Sc. 1967 p. 364, Cont. 14 XII 79 p. 4; v. ºi LSD, psihotrop (din fr. hallucinogène; PR 1955; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX, DN3) hamburger s.m. (alim.) „Preparatul de bazã al alimentaþiei rapide în S.U.A. îl constituie «hamburgerul», chifteaua prãjitã servitã caldã într-o chiflã tãiatã în douã.“ Sc. 28 III 78 p. 5; v. ºi D. 135/95 p. 10; v . ºi fast-food [pron. hámburgãr] (din engl. americ., fr. hamburger [steak]; DMC 1964; D.Am.; DN3, DEX-S) hamlét s.m. (folosit mai ales la pl.) –Indispensabili– „Partea de jos a trupului [...] se înveleºte într-o pereche de pantaloni croºetaþi, de mînã sau la maºinã, ce se mai numesc ºi hamleþi, iar peste ei se mai trage o pereche de nãdragi tradiþionali, fie blugi, fie pantaloni de stofã [...]“ Sãpt. 12 II 85 p. 8 (formal din n.pr. Hamlet) handicapánt, -ã adj. –Distrugãtor– „În rãstimp de douãzeci de ani, John Cheever a sucombat treptat celei mai handicapante dintre patimi – alccolismul.“ R.lit. 6 VI 85 p. 22 (din handicap + -ant) handicapát s.m. ¨1. –Infirm, invalid– „Ziua handicapaþilor“ Emisiune TV 3 XII 93. ¨2. (arg. tinerilor; peior.) –Om neputincios, nedescurcãreþ ºi cam sãrac cu duhul– „Ce-ai gãsit la handicapatu’ ãla de nu te mai desparþi de el?“ (din it. handicappato; cf. fr. handicapé; DMC 1966, DPN 1973; DEX-S) handling s.n. (transp.) „Handling este un termen care defineºte ºi include toate activitãþile de pregãtire a aeronavelor pentru ºi dupã curse, precum ºi serviciile în folosul pasagerilor pînã în momentul recuperãrii bagajelor.“ R.l. 4 IV 91 p. 2 [pron. héndling] (din engl., fr. handling; DN3) hantá vb. I (franþuzism; livr.) –A chinui, a obseda– „Mã întreb doar care sînt numele, încã nedivulgate de teleaºti, aflate pe etichetele aºezate sub capetele de cerbi ce «hanteazã» somnul lui Belphegor.“ Sãpt. 5 IV 74 p. 7 (din fr. hanter) happening s.n. (spect.; americanism) –Spectacol spontan, improvizat– „Unii îmi povestesc ce i-a impresionat îndeosebi. Îi impresioneazã mai ales ceea ce se numeºte «happening»-urile, manifestãrile-spectacol, care, de fapt, nici nu þin de artã.“ Sc. 21 X 69 p. 4. „În istoria teatrului, de la începuturi, au existat nenumãrate spectacole lipsite de un text iniþial ºi bazate în foarte mare mãsurã pe improvizaþie, dupã cum cunoaºtem ºi în zilele noastre forme ale teatrului – happening-ul, de pildã – în care spontaneitatea joacã rolul hotãrîtor.“ Cont. 22 III 74 p. 4. „Formã de manifestare artisticã, de comunicare interumanã sau de comportament socio-cultural, happeningul a devenit un mod de viaþã, înglobînd spectacolul strãzii, spectacolele de salã sau pur ºi simplu în aer liber, în staþiile de tramvaie, în parcuri, absolut pretutindeni unde ajung oamenii.“ Contr. 27 IX 91 p. 10; v. ºi Cont. 1 XI 74 p. 4, R.lit. 17/93 p. 16 [pron. hépening] (din engl. americ. happening; cf. fr. happening; PR, DMC 1964, BD 1966; D.Am.) happy-end s.n. (spect.; fals anglicism) –Sfîrºit fericit– „Din aceste

hard

• 117 •

hemodinamíst, -ã

douã arhetipuri a ieºit în tele-noaptea de miercuri un suspans de toatã frumuseþea: englezii au condus cu 1–0, a lor era viaþa, ca-n film, cînd totul e O.K., cînd totul merge spre happy-end.“ R.lit. 27 V 71 p. 27. „Agapã fãrã happy-end“ I.B. 21 XII 74 p. 3. „Binele triumfã. Iar acest happy-end [...] nu era numai o concesie fãcutã publicului elisabetan, ci ºi expresia unei credinþe în ºansa forþelor binelui, frumosului ºi adevãrului.“ Sc. 19 I 77 p. 4; v. ºi Cont. 15 XI 74 p. 9, I.B. 24 X 75 p. 2 [pron. hépiend] (din fr. happy end – pseudoanglicism, v. Th. Hristea O. 44; PR 1947; a fost utilizat ºi înainte de 1960, în special relativ la filme; DTL; DN3) hard adj. (americanism) –Puternic– „Se pare cã este un porno-hard, adicã «fãrã perdea», de aceea este un film interzis spectatorilor sub, doar, 16 ani.“ R.l. 1 X 93 p. 2; v. ºi disco hardback s. (cuv. engl.) –Ediþie scumpã, cartonatã– „De la «hardback» la «paperback». Trecînd în revistã, în «Le Monde» din 3 I 1975, iniþiativele britanice în domeniul literaturii pentru copii, D.F. [...] relevã faptul cã Editura Collins a lansat între colecþiile sale cartonate («hardback») pe cea intitulatã «Leul» pentru copii între 6 ºi 13 ani.“ R.lit. 23 I 75 p. 22; v. ºi 9 X 75 p. 22 [pron. hárdbec] (WT) hard-core adj. (americanism) –Puternic– „Chiar ºi RAP-ul are mai multe curente, tendinþe – unul revendicativ ºi dur (hard-core), ºi genul în care partea muzicalã este preponderentã, chiar improvizaþia muzicalã (jazz-RAP).“ R.l. 23 II 93 p. 2 [pron. hard có] (din engl., it. hard-core; BD 1970, PN, DPN 1975) hard-disk s.n. (americanism) –Disc magnetic inamovibil, de mare capacitate, folosit pentru stocarea datelor la computere– „Vînd hard-disk 20 M.“ R.l. 29 X 91 p. 7; v. ºi Ev.z. 18 I 97 p. 3 (din engl., it. hard-disk; PN 1987) hard-rock (and roll) sint.s. (muz.; anglicism) –Rock cu un grad mai înalt de elaborare ºi cu o mai mare stridenþã decît rock and roll-ul– „Iar piesele vor fi, cum spuneam, ceva mai grele, mai hard-rock and roll cu influenþe din soul. Ca ºi în cele douã melodii amintite, vocile [...] vor fi mai aspre, dar ca o principalã caracteristicã va rãmîne melodicitatea.“ Cont. 26 IV 74 p. 6. „A nu se confunda hard-rock cu aºa-numitul curent punk!“ Sãpt. 6 I 78 p. 7. „H., P. ºi S. sînt bine mersi ºi-au dat-o rãu pe hard-rock.“ Sãpt. 8 XII 78 p. 7; v. ºi Pr.R.TV 29 XI 78 p. 9 (din engl. hard-rock; BD 1968; DEX-S) hártã-machétã s.f. –Machetã cu rol de hartã– „Pe mesele lungi ale centrului de coordonare ºi calcul, sub cristale, erau expuse numeroase hãrþi [...] alãturi se afla o hartã-machetã indicînd amplasarea numeroaselor staþiuni care urmãresc zborul navei Vostok 2. La centru s-au aflat hãrþi-scheme cu traseele de miºcare ºi locurile de staþionare a acestor nave (= de mãsurãtori)“ R.l. 18 VIII 61 p. 4 (din hartã + machetã; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 138) hártã-schémã s.f. 1961 –Hartã schematizatã la maximum– v. hartã-machetã (din hartã + schemã) hasdeián, -ã adj. –Care aparþine lui B.P. Hasdeu– „Iniþiativa Editurii tineretului de a publica în anul viitor o «Literaturã românã veche», reconstituitã din studii ºi fragmente hasdeiene, va constitui, cred, o revelaþie.“ Sc. 16 X 68 p. 4 (din n.pr. al scriitorului [B.P.] Hasdeu + -ian) hat-trick s.n. (sport) –Performanþa unui jucãtor de fotbal sau hochei pe gheaþã de a înscrie trei goluri consecutive în acelaºi meci– „C. prin al sãu hattrick s-a desprins spectaculos în cursa golgeterilor [...]“ Sãpt. 20 IV 84 p. 8 [pron. hét tric] (din engl. hat-trick; DN3) hazár s.m., adj. (cuv. turcic) „Hazarii au fost un enigmatic popor de origine turcã, de