raspunsuri intrebari marketing international

Raspunsuri Probleme de dezbatut Marketing International

Capitolul 1 1. Ce reprezinta globalizarea economica si care esre legatura dintre acesta si competitivitatea internationala? Globalizarea economica reprezinta stadiul care care a ajuns procesul de lunga durata al internationalizarii economiei, determinand mondializarea relatiilor de schimb bazate pe interdependente economice, ce antreneaza toate statele lumii. Concurenta internationala este incorporata in conceptul de internationalizare a afacerilor. Este necasar ca intreprinderea sa gandeasca si sa actioneze international atunci cand concureaza cu o intreprindere straina. Mai mult, intreprinderea trebuie sa adopte si sa ia in considerare intregul comportament de afaceri al concurentului strain. 2. Noua economie se bazeaza pe cunostere, pe folosirea acesteia in domeniul economic si in primul rand pe inovare. Care este relatia dintre economia bazata pe cunoastere si globalizarea proceselor si fenomenelor economice? Economia bazata pe cunoastere, prin intermediul relatiilor, retelelor si interactivitatii, ce caracterizeaza relatiile interumane si prin intermediul dezvoltarilor tehnologice face ca distantele geografice sa se diminueze considerabil, orice actor al pietei avand acces la informatia generata in orice colt al planetei. Astfel, prin aceasta interconectare intre statele lumii si oameni, turbulentele economice se propaga viral si instantaneu, asemenea informatiilor transmise. Economia bazata pe cunostere se afla in stransa legatura cu globalizarea proceselor si fenomenelor economice deoarece este de neconceput in lumea comtemporana ca anumite zine sau state ale lumii sa actioneze fara a tine cont de celelalte. 3. Turbulentele economice sunt definite drept schimbari imprevizibile si rapide din mediul intern si extern al companiei, cu urmari majore asupra perfoemantelor acesteia. Comentati maniera in care turbulentele generate de criza financiara declansata la finele anului 2007 s-au propagat la nivel mondial si subliniati rolul proceselor globale in acest cadru. Procesul globalizarii este unul general si ireversibi, cuprinzand pietele mapamondului, oamenii si mecanismele schimbului de activitati sintre acestia.

Economia mondiala fiind interconectata si in interiorul sau desfasurandu-se fluxurile de schimb comercial si informational, a facut ca socurile crizei sa fie resimtite la nivel planetar, turbulentele generate, propagandu-se viral si instantaneu prin reteaua mondiala de comunicatii. 4. Exemplificati din relatitatile internationale si din cele romanesti, situatii de reactii neinspirate ale managerilor diverselor companii la turbulentele declansate de criza economico-financiara ce a debutat la finele anului 2007. Ca urmare a crizei economice, companiile au incetat atat in perimetrul international cat si in Romania sa finanteze investitiile in proprietati imobiliare, fiind astepata o continua scadere a a valorii acesteia. Creditarea economiei s-a diminuat, comapniile investind in titluri guvernamentale noi, cu un randament crescut in stransa legatura cu o politica monetara crescuta. Astfel a aparut criza de neincredere la nivel international. 5. In ce elemente concrete s-a materializat impactul negativ al crizei economicofinanaciare, cu deosebire in domeniul investitiilor straine directe? Exemplificati. Volumul investitiilor straine directe a scazut in tarile dezvoltate in cadrul crizei economico-financiare, in timp ce in tarile in tranzitie sau in curs de dezvoltare ele au continuat sa creasca. Cererea pentru produse din tarile dezvoltate de catre cele in curs de dezvoltare s-a diminuat. Asadar, criza economico-financiara a redus investitiile straine directe, a dus la finantarea greoaie a deficitului bugetar. 6. Faceti distinctie intre comertul inter- si cel intraregional la nivel mondial si incercati sa conturati dimensiunile acestora cu ajutorul informatiilor statistice actuale. Comertul intra-regional este facilitat in cadrul unor grupari precum UE datorita eliminarii restrictiilor in calea comertului. La nivel inter-regional un rol important il au negocierile bilateral in cadrul OMC. Tarile net importatoare au o balanta comerciala deficitara, care se poate crea si la nivel intraregional. 7. Realizati deosebirea intre motivele active si cele reactive, ce determina internationalizarea afacerilor si exemplificati pentru fiecare situatie in parte. Motivele active sunt cele ce provin din initiativa companiei, pe cand motivele reactive sunt cele provocate de factorii nefavotabili de pe o anumita piata.

Un motiv activ ar fi cel de crestere a profitului. Aceasta decizie este luata de companie fara a fi influentata de factori din afara. Aceasra doreste sa mareasca profitul sub forma unei cresteri de performanta, cu indicatori superiro fata de cei de pe piata domestica. Motive reactive pot fi presiunea concurentei sau saturare pietei domestice. Acestea sunr asadar influentate de mediul de piata, asupra companiei actuonand factori care o imping pe aceasta sa se indrepte catre o piata straina. 8. Formulati exemple de produse si servicii realizate in Romania, ce asigura acestora un avantaj competitiv in arena schimburilor economice internationale, grupate dupa natura elementelor acestor avantaje. Ca avantaje competite ale Romaniei in sfera schimburilor internationale puten mentiona accesul mai avantajos la resurse (forta de munca mai ieftina in Romania decat in Germania),reglementari favorabile investitiilor straine, cadru investitional favorabil investitiilor straine deoarece exista agentii guvernamentale care faciliteaza acestea.

Capitolul 2

2.1. Faceti distinctie cu ajutorul unor exemple concrete, intre o companie multinationala si una transnationala. O companie transnationala se deosebeste de cea multi nationala prin faptul ca pietele nationale pe care actioneaza sunt conectate intre ele, asigurandu-se o inlantuire a acestora pe deaspura granitelor nationale iar caracteristicile produselor si serviciilor sunt adaptate diferitelor piete tinta. In cazul companiei multinationale, filialele raspandite in diferite tari ale lumii actioneaza ca unitati nationale, vizand astfel un marketing policentric iar descentralizarea deciziilor este ridicata. Societatea-mama in acest caz, are o activitate modesta in spatiul domestic. Ca si exemple companii transnationale Vodafone, BMW care se suprapun pe pietele nationale. Un exemplu de companie multinationala este Coca-Cola care are sediul central in SUA.

2.2 Nominalizati pe un exemplu concret avantajele competitive care justifica prezenta unei companii transnationale din industria automobilului cu unitati strategice de afaceri in diferite regiuni ale lumii. Compania Renault are ca avantaje competitive in Romania urmatoarele:

a) Utilizarea unei forte de munca mai ieftine decat in tara de origine (Franta) si calificata conform standardelor si culturii companiei. b) Beneficierea de facilitati fiscale din partea guvernului Romaniei conditionate de programe de modernizare si investitii c) Proximitatea pietei de desfacere in sensul ca o buna parte a productiei se comercializaeaza in Romania. d) Proximitatea resurselor: tabla furnizata de la compania Arcelor Mital Galati, rulmenti produci la Barlad, vopseluri de la Policolor SA Bcuresti, cauciucuri de la Floresti Prahova, restul componentelor fiind produse in unitatea de productie de la Pitesti si companii satelit pentru diverse subansable aflate in proximitate.

2.3 Pe un exemplu concret subliniati avantajele si dezavantajele standardizarii politicii de produs si politicii de comunicare la nivel international pe o companie multinationala. Avantajul standardizarii politicii de produs este relativ. In cazul companiei Deloitte Touche Tomatsu, ce ofera consultanta financiara, serviciile vor fi diferentiate de la o tara la alta. Standardizarea permite crearea doar a unei baze de plecare in fundamentarea solutiilor concrete. Lipsa unei standardizari totale rapeste din timpul necesar gasirii unor solutii. Desi politica de comunicare are deasemenea elemente comune de cultura a firmei, cultura religioasa impune in tarile ca Japonia, Arabia Saudita, exprimari diferite decat in SUA, dupa cum in UK cunoscuta pentru limbajul protocolar, exprimarile vor avea o conotatie specifica. Deasemenea, lipsa unei abordari standardizate in cadrul unei politici de comunicare, lasa loc de interpretari si deformari a mesajului vizualizat/ascultat de catre o persoana neavizata.

2.4.Care sunt in opinia dumneavoastra trasaturile principale ale unei companii multinationale ce se intrepatrund cu cele ale unei transnationale? Exemplificati. Atat companiile multinationale cat si cele transnationale activeaza intens pe pietele externe prin angrenarea resurselor materiale, financiare si de munca sau forma investitiilor straine directe sau de portofoliu. Investitia unor piete ale produselor care sa se suprapuna cu aceste eforturi, determina creerea unui caracter multinational. Putem spune ca caracterul multinational este premergator caracterului transnational in cadrul careia pe baza standardizarii exista piete ale

produselor ce depasesc granitele tarii. Compania IBM realizeaza aplicatii integrate pentru raportare financiara, creand o piata standardizata. In acest sens aceasta a devenit transnationala. Compania Thomson Reuters care activeaza in domeniul serviciilor financiare, desi are produse de nisa, exista un grad mare de particularizare in momentul implementarii lor care decurg din diverse cerinte ale utilizatorilor finali. Compania Thomson Reuters este mai degraba o companie multinationala iar activitatea internationala este mai mare decat in tara sediului central(Canada).

2.5. Faceti distinctie si sustineti cu exemple concrete intre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international. In cadrul teoriei structurii cererii, tehnologia reprezinta o cauza ce influenteaza cresterea economica prin crearea de produse competitive. In cazul teoriei curbelor invatarii tehnologia reprezinta un rezultat al procesului de invatare. In final in cazul ambelor teoriii se creeaza avantaje competitive prin costuri. In perioada postbelica economia japoneza avea excedent al balantei comerciale datorita exporturilor de piele de bovine pe SUA. Barierele tarifare impuse Japoniei au determinat o orientare a acesteia catre piete de textile. Din nou in relatia cu SUA, Japonia detine excedent al balantei comerciale. Marile restrictii impuse Japoniei au detreminat orientarea acesteia catre electronice. Intre timp (20 de ani), s-a format o generatie de oameni nou specializati in SUA care au putut intelege si modifica in sensul dezvoltarii, a brevetelor de inventii cumparate de Japonia de la SUA sau din Germania. A existat un proces de invatare care a sustinut eficientizarea economica. La momentul de fata existenta tehnologiei (teoria structurii cererii) creeaza

premizele unor costuri reduse si a unor avantaje competitive.

2.6 Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera statica si cea dinamica de analiza a angajamentului extern al unei companii internationale Putem spune ca societatile bancare din Romania in perioadele de acalmie (linistire) financiara au avut o maniera statica decat daca luam in considerare fluxurile (capitalurile proprii) investite de societatile mama (in special cele grecesti austriece si franceze), dupa cum in momente de turbulente economice prin retragerea fondurilor din Romania se creeaza premisele conturarii unei conduite dinamice (active) de redirectionare a fondurilor la nivel globa.

Spre deosebire de cea anterioara. livrarea si schimbul de oferte de valoare pentru clienti. In 1985. Pe baza consultarii site-urilor AMA. A doua definitie. 2007: activitatea. Pe baza unei documentari bibliografice suplimentare faceti distinctie intre teoria investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internatonale de transfer tehnologic. Transferurile tehnologice reprezinta un mijloc de realizare a unei investitii directre. nu doar pe facilitarea schimbului de bunuri si servicii intre compania producatoare si client. aceasta definitie pune accentul pe satisfacerea clientilor si imbunatatirea imaginii companiei. 1985: procesul planificarii si realizarii productiei. comunicarea. comentati modul in care a evoluat definitia conceptului de marketing(comparati prima definitie cu cea din 1985. Capitolul 3 – Sistemul de marketing international:rezultat al procesului de specializare a marketingului 1. promovarii si distributiei ideilor. ce conturaza o distinctie fundamentala. Prima definitie. . este folosit mixul de marketing pentru definirea conceptului. din 1935 a AMA: marketingul vizeaza realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul de bunuri si servicii de la producatori la consumatori. In condiiile existente unei economii suficient de atomizate (numar relativ mare de cumparatori si vanzatori). dar si pentru gestionarea relatiilor cu acestia in moduri benefice atat pentru organizatie cat si pentru actionari.2. 2004: functia organizationala. numai inovarea incorporata in noi tehnologii poate fundamenta si justifica o investitie straina directa. comunicarea si livrarea produselor catre clienti. serviciilor care determina schimburile menite sa satisfaca obiectivele individuale si organizationale. respectiv din 2007). precum si un set de procese pentru crearea. pretului. parteneri si societate in general.7. setul institutiilor si al proceselor pentru crearea. Intre cele 2 teorii exista o relatie factor-efect. bunurilor. Acesta are rolul de a ajuta compania in a-si atinge obiectivele pe piata tinta(avantaj competitiv). in conditiile in care randamentele ce sustin miscarea capitalului tind sa compenseze un risc echivalent. a escaladarii avantajelor de localizare si a eliminarii restrictiilor comerciale. A treia definitie. A patra definitie. cea din 2004.

concept din ce in ce mai des intalnit in practica. aliante strategice internationale). restul fiind reprezentat de angajati din diferitele birouri ale companiei. Conducerea a declarat ca nu s-a gandit nicio clipa sa mute cartierul general in afara tarii. precum si multiplii actionari. si un partener in crearea valorii de piata. a capitalului majoritar al Bancii Comerciale Romane in anul 2000. relatiile dintre participanti. intre procesul de penetrare a unei piete externe si cel de prelucrare a respectivei piete. Prelucrarea unei astfel de piete se face prin standardizare. marketingul are un sens mai larg. consortii). Romania. pe un caz concret al unei companii din Romania. In plus fata de increderea in fortele proprii. din moment ce faptul ca au sucursale in cele mai importante tari ale lumii le ofera o viziune extinsa asupra cererii acelor piete. adaptare. Totodata. Exemplu: investitia eficienta a grupului bancar Erste Bank din Austria prin preluarea. in ce consta gradul sporit de complexitate al deciziilor acesteia. In ultima definitie data. Compania Bitdefender este un bun exemplu pentru aceasta situatie. dar si societatea in general. parteneriat sau societate mixta. investitie directa de capital in strainatate(joint venture international. ea nu a reusit sa cuprinda si etica pietei si a marketingului. intelegere contractuala(licente. raspandite la nivel global. In faza de prelucrare a pietei romanesti a avut loc o extindere a retelei bancare si a ofertei de produse bancare pt a corespunde culturii corporatiste si cerintelor de marketing aplicabile la nivel de grup. 2. Aceasta a fost fondata in Bucuresti. in cadrul perioadei urmataoare prezentarea capabilitatii si expertizei proprii au constituit elemente in cadrul procesului de achizitie. achizitii si fuziuni internationale. avand in continuare sediul central aici. Faceti distinctie. Penetrarea unei piete externe este de mai multe forme: export. definitia oferita de AMA punea accentul pe valoarea de piata. asupra comportamentului de consum local actual si potential in ceea ce priveste solutiile antivirus. in situatia in care isi propune sa penetreze pe o piata externa data. contracte de management. fata de deciziile de acelasi fel de pe piata domestica. Cu toate acestea. pe exemple concrete. in anul 2001. printr-o investitie de portofoliu . impreuna cu institutiile acesteia.In 2004. 3. . un rebranding al acesteia ar revendica apartenenta Bitdefender la Romania si la sfera ei culturala. sucursale internationale. cuprinzand nu numai clientii si producatorii. Acestia vor sa mentina in totalitate partea de cercetare si dezvoltare pe plan autohton. franciza la nivel national si international. Exemplificati. care sugereaza cum clientul este endogen.are staff-ul in proportie de 80-85% format din romani.

misiunea afacerii internationale a acesteia. respectiv obiective de consolidare a pozitiei unui investitor strain din industria materialelor ceramice de constructii. Internationalizarea prin “pulverizare” a fost folosita in cadrul grupului german Metro. isi lipesc sigla Apple pe vehicule. Obiectivul de consolidare a fost sustinut si prin dezvoltarea unei retele de distributie in toate judetele Romaniei si in republica Moldova. Enumerati. 6. De asemenea. iTunes. sau cu platforma online pentru muzica.Wienerberg a deschis cea mai mare si moderna fabrica de caramizi din Romania situata in localitatea Gura Ocnitei langa Targoviste. Pe langa acestea. seriale. fiind reprezentat de un mar monocolor. Prin consultarea informatiilor de pe Internet. filme. In situatii extreme. pe cate un exemplu concret. cateva obiective de crestere. in semn de recunostinta pentru produsele oferite. acestia ajung chiar sa si-o tatueze. Logo-ul Apple este printre cele mai cunoscute la nivel global. este aceea de a proiecta Mac-uri. in primii ani compania si-a impus o politica de crestere continua a cotei de piata . 5. Compania Wienerberg este cel mai mare producator mondial de caramizi. stralucitor sau mat.Diferentiindu-se prin calitate . muscat. Denumirea de marca a produselor Wienerberg este Porotheram. In cazul companiei multinationale Apple. care le insoteste. avand sediul in Austria. care reprezinta una dintre cele mai mari colectii online de muzica. exprimand un nivel de consacrare pe care putine companii l-au atins. cu produse precum iPod. intre internationalizarea in “cascada” si internationalizarea prin “pulverizare”. alb sau argintiu.4. In anul 2004 . e-books. definind totodata viitorul dipozitivelor inteligente cu tableta iPad. Apple a reinventat telefonia mobila cu revolutionarul iPhone. Pe masura modernizarii altor unitati de productie din Romania compania Wienerberg si-a propus consolidarea cotei de piata detinuta pe piata Romaneasca printr-o ampla politica de promovare si premii de excelenta in arhitectura. cum ar fi aplicatiile iLife sau iWork. din randul obiectivelor de marketing. ce a patruns pe piata romaneasca. identificati misiunea afacerii internationale a unei companii multinationale si incercati sa formulati componentele identitatii corporatiei la nivel international. Faceti distinctie. impreuna cu sistemul de operare OS X. care . Apple a inceput o transformare a erei media digitale. cele mai bune calculatoare personale din lume. cei de la Apple produc si software profesional. Fanii companiei.

comunicare promotionala etc.combina internationalizarea in cercuri concentrice cu cea selectiva. Romania si Bulgaria. pentru ca mai apoi sa ajunga in Belgia. Drept exemplu. Se reduc astfel costurile de cercetare-dezvoltare. Analiza mediului de piata supranational 1. in prealabil. . Argumentati de ce un marketer implicat in internationalizarea unei afaceri trebuie sa analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational. Marea Britanie. Internationalizarea de tip “cap de pod” ia in considerare stabilirea unei tari de referinta. putem lua compania austriaca Billa. Capitolul 4. ele aplicandu-se intr-o oarecare masura si tarilor invecinate. Putem mentiona aici internationalizarea companiei Albalact in Bulgaria in 2007. Internationalizarea in “valuri” se foloseste pentru penetrarea de catre o companie intr-un grup de tari la un moment dat. din punct de vedere al grupurilor(similitudini de limba. Dupa ce se ating obiectivele din acel grup de tari. respectiv Slovacia. Intr-o astfel de abordare. Care este distinctia intre internationalizarea in “valuri” si cea de tip “cap de pod”? Sustineti raspunsul dvs. datorita succesului inregistrat in ultimii ani in Romania(in ultimul an. cu cate un exemplu concret. compania se va extinde apoi intr-un alt grup de tari. compania a inregistrat o cifra de afaceri dubla fata de anul precedent gratie unei campanii publicitare pentru lansarea noului brand “Fulga”). cultura). traditii. obiceiuri. pe care aceasta intentioneaza sa penetreze. Franta. experientele referitoare la un produs sau o prestatie pe piata de origine. Danemarca etc. agentii economici ce intervin pe piata nu mai trebuie izolati ca avand roluri unice de cumparator. Se va tine cont de obiceiurile de cumparare ale acestei tari. cultura. piata care a cunoscut o expansiune rapida in ultimii ani. Dupa ce s-au colectat. intr-un ritm lent se trece la o acumulare corespunzatoare de informatii privitoare la prima piata externa sau prima “treapta” care se va aborda. omogene fata de primele. pentru ca mai apoi sa penetreze pietele din Ungaria. in raport cu posibilitatile intreprinderii de a raspunde exigentelor noilor piete. acestea fiind eterogene fata de tara de origine. Internationalizarea in “cascada” semnifica o abordare succesiva a diferitelor piete externe. O intreprindere care foloseste aceasta metoda isi propune penetrarea intr-un interval scurt de timp a mai multor grupe de piete. vanzator sau intermediar. Austria. devenind un hot-spot pentru majoritatea exportatorilor IT. 7. Acesta a inceput prin a prelucra Olanda in 1967. care a inceput prin a se extinde in Cehia. a unui pilon central in zona in care compania respectiva se va extinde. Un exemplu ar fi penetrarea pietei sud-americane de catre compania HP.

D.D.in domeniul serviciilor au fost elaborate reglementari de lucru.C.M.E. prin drepturile speciale de tragere. 3.T. in principal taxele vamale. este indreptat si spre diminuarea barierelor netarifare.si transnationale. Identificati actiuni concrete atribuite Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol ( O. ce au o semnificatie importanta pentru transportori. si pregateste intalnirile Grupului celor 8.) si marcati rolul ei pe piata mondiala.I. De asemenea W.E. valabilitatea brevetelor si a drepturilor de succesiune in domeniu . are ca indatorire principala promovarea colaborarii in domeniul politicii valutare intre statele membre si ofera credite statelor membre. F.T.cele mai puternic dezvoltate state ale lumii. Faceti distinctie.O. iar Banca Mondiala acorda credite in conditii avantajoase pentru proiecte de dezvoltare.T. 4.O. W. Organizatia Mondiala a Comertului a redus progresiv barierele tarifare.Marketerul trebuie sa analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational pentru a consolida pozitia intreprinderii sale pe piata pe care vrea sa patrunda sau pe care actioneaza deja.E. etc . Principalele activitati pe care le desfasoara sunt : elaborarea contractelor-cadru pentru evitarea dublei impuneri in baza acordurilor comerciale bilaterale intre state. cotele de import. Ce rol are si care sunt principalele activitati pe care le desfasoara Organizatia de Cooperare Economica si Dezvoltare ( O. din punctul de vedere al unui investitor ce se internationalizeaza intre modul de implicare al F.C.C.I si cel al Bancii mondiale in sprijinirea unui astfel de demers. ele sunt de importanta majora pentru insemnele de marca.in domeniul agriculturii s-au realizat o serie de intelegeri privitoare la marimea taxelor vamale. in prezent media mondiala fiind de 3% fata de 40% in urma cu 3 decenii.P.proprietatea intelectuala este si ea protejata prin reglementari de lucru. are rolul de a crea un climat economic si de afaceri optim pentru statele membre si joaca un rol important in conturarea opiniei tarilor membre asupra pietelor celorlalte state ale lumii. banci sau societati de asigurari . Identificati principalele progrese reazalizate in ultimul deceniu din initiativa Organizatiei Mondiale a Comertului ( W.iar SUA si unele tari vest-europene doresc sa introduca o serie de clauze de nuanta sociala.) in domeniul liberalizarii comertului mondial. elaboreaza directive privind modul de calcul in decontarile dintre intreprinderile apartinant societatilor multi. ce nu este compatibila cu cea din statele industrializate. 2. volumul subventiilor de export. a realizat urmatoarele : . Ele s-ar traduce prin luarea in considerare a unor taxe vamale deosebite in cazul produselor ce provin din tari cu o legislatie sociala si a muncii. activitatea sa fiind mai puternic orientata spre tarile in curs de dezvoltare. .O. 5.M.) ? O.

folosind exemple concrete. pe baza unei documentari suplimentare. economică şi regulată cu petrol a naţiunilor consumatoare şi o întoarcere cinstită a capitalului pentru investitorii din industria petrolieră. principalele momente consemnate in evolutia Uniunii Europene ( post Tratatul de la Maastricht ). Care sunt particularitatile activitatii desfasurate in optica euromarketingului ce il distringe pe acesta de marketingul companiilor multinationale ? Daca privim conceptul de euromarketing in sens etimologic ( originile sale ). asigurand obtinerea de publicitate prin participarea in termeni financiari la evenimente sau activitati din afara firmei. Numiti. ( RASPUNSUL LA ACEASTA INTREBARE NU EXISTA IN CARTE. Comentati. Coca-Cola sponsorizeaza educatia prin acordarea de burse anuale studentesti si prin sprijinirea unor institutii de invatamant superior. fie privita ca partea a relatiilor publice ( de unii autori ). DECI AM CAUTAT PE INTERNET.Rolul organizatiei conform statutului ei este determinarea celor mai bune modalităţi pentru apărarea intereselor statelor membre în mod individual şi colectiv. Mie unul mi se pare a fi tema de eseul aceasta intrebare. putem defini euromarketingul ca marketing in Europa. Anumiţi autori văd Europa ca un caz special pentru marketing. Sponsorizarea.eu/romania/documents/eu_romania/tema_21. sau ca activitate de promovare de sine statatoare. http://ec. dar aplicarea lui. Spre exemplu BMW a sponsorizat numeroase evenimente in Europa. modalitatile de punere in practica pot diferi de la o tara la alta sau de la o regiune la alta. In Romania. deci nu ma bag in astfel de detalii. susţinerea eficientă. are un rol important. considerarea continuă a intereselor naţiunilor producătoare şi a necesităţii securizării venitului stabil a ţărilor membre. de la evenimente sportive ( turneuri de golf ) la activitati artistice. Practic conceptul de marketing este acelasi indiferent de locul in care se desfasoara. Harris şi McDonald (1994) atrag atenţia asupra faptului că Europa este un caz special al marketingului internaţional deoarece are un mediu foarte complex de marketing care conţine elemente . 8. ) 6.pdf asta este tratatul. INFORMATIILE SUNT BUNE DEOARECE SUNT ACELEEAS IN TOATE SURSELE. elemente si activitati specifice de marketing ce apropie euromarketingul de marketingul domestic.europa. întocmirea şi adoptarea met odelor pentru a garanta stabilizarea preţurilor pe pieţiele acţiunilor petroliere internaţionale în vederea elimimării fluctuaţiilor dăunătoare şi inutile. 7.

limitelor alocate. in actualul deceniu. Mediul juridic. in opinia Dvs.si micromediului pe piata la nivel international 1. In domeniul agricol Romania a avut limitari sub potential (pe piata produselor lactate). Euromarketingul reprezinta un mod de orientare practica a intreprinzatorilor europeni.. 10. restrictiilor de export. economia. Marcati principalele directii ale evolutiei marketingului in Romania. si totale (export de carne de porc). Mediul tehnic si de afaceri.internaţionale. Care sunt. nici la nivel internaţional. mult mai importanta fiind capacitatea sa de adaptare la cerintele pietei tinta expresie a gradului de flexibilitate a intreprinderii. in literatura de specialitate. Inainte de calcularea rentabilitatii interne aceste planuri necesita informatii de piata. Euromarketingul trebuie sa cuprinda toate aceste reglementari pentru a fi respectate la unison. iar anumite elemente determinante ale mediului care influenţează în mod direct mix-ul de marketing. pe piata straina. Mentionez ca toate informatiile. ( Raspunsul „direct la subiect” este in poza. subliniaza importanta acestei sintagme care trebuie sa se regaseasca in mod practic in economia si functionalitatea de zi cu zi. tehnologia nu se găsesc în stare pură nici la nivel naţional. Capitolul 5 – Analiza macro. Mediul cultural. 9. Componentele macromediului: Mediul politic. Luminiţa Nicolescu deoarece nu exista in carte nimic despre euromarketing. altminteri procesul de internationalizare in cadrul UE ar putea fi blocat. Conditia de "economie de piata" odata cu aderarea la UE. legislaţia. Identificati. iar pe dealtaparte au determinat cresterea eforturilor acestora in sensu studierii normativelor si directivelor europene pentru conformarea cu acestea. in contextul dezvoltarii euromarketingului. Atentia continua fata de macromediul este . supranaţionale şi naţionale. Romania. Mediul economic. generale si specifice a reglementarilor comunitare. licentelor necesare. cu exceptia a catorva autori care au vorbit despre asa ceva :)) ). Macromediul pe piata fiecarei tari are caracteristici ce il particularizeaza si care solicita un demers specific din partea intreprinderii internationale. inclusiv schema din poza sunt luate din cursurile profesorului Dr. inaintea procesului de aderarre la UE si cu precadere dupa aceasta data s-a confruntat cu problema accesarii fondurilor europene. a contribuit la esecul unei afaceri de penetrare sau de prelucrare a unei piete straine. elemente cum ar fi politica. Mediul sociodemografic. Mediul fizico-geografic. principalele mutatii in gandirea si actiunea de marketing a specialistului roman in domeniu ( marketerul ) o data cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana si cu apartenenta tarii noastre la piata unica europeana ? Odata cu intrarea romaniei in UE si cu apartenenta tarii noastre la piata unica europeana au fost simplificate anumite diferentieri de abordare a politicilor de produs si de pret pe deoparte. o serie de situatii concrete in care neluarea in considerare a unuia sau a altuia dintre factorii macromediului. Are posibilitati foarte limitate de a influenta mediul. care se acorda pe baza unor studii de fezabilitate si a unor planuri de afaceri.

diferite tipuri de investitori straini? . In concluzie. care se asemana cu cuvantul “Allah”. Africa de Sud. dar si sa beneficieze de avantajul ocaziilor inter-culturale.Care este relatia dintre presedintie si guvern. ce solicita activitatii de marketing un continuu dinamism. . in China? . Steagul are un pasaj din Coran.Ce impact au minoritatile nationale asupra deciziilor politice luate in China? . Formulati la alegere o baterie de intrebari specifice destinate analizei mediului politic din tara X (de exemplu: China. Nike s-a confundat cu o situatie asemanatoare in tarile arabe. respectiv parlament in China? Este stabila aceasta relatie sau incita la derapaje? 3.Care sunt si cum actioneaza fortele politice aflate in opozitie.Cum au fost tratate. a preferintelor si a comportamentelor poate ajuta companiile nu numai sa evite greseli stanjenitoare.Care este structura politica a tarii a Chinei? . Noua Zeelanda).Cum isi manifesta guvernul chinez suveranitatea economica? .Care este filozofia politica a guvernului chinez si cum este ea aplicata? .Cum vede guvernul Chinei rolul privatizarii in viata economica a tarii? . 2.Cum vede actualul guvern chinez rolul investitorilor straini? . cunoasterea traditiilor culturale. Constiinta juridica reprezinta sentimentul responsabilitatii juridice pentru propria conduita in raport cu semenii. Nike si-a cerut scuze pentru greseala si a renuntat la distribuirea respectivilor pantofi. McDonald’s si Coca Cola nu au luat in considerare factorul cultural al macromediului pe piata straina. In urma unei documentari prealabile faceti distinctia necesara intre sistemul juridic. iar mulsumanii tin foarte mult ca nicio farama din cartea lor sfanta sa nu ajunga terfelita la gunoi.Exista in China anumite diferente in modul de tratare a intreprinderilor straine fata de cele autohtone? .Care sunt relatiile actuale dintre guvernul chinez si guvernul statului caruia ii apartine investitorul? . cand musulmanii au obiectat fata de o sigla stilizata “Air” de pe pantofii sai. scris in araba. de-a lungul timpului.) utile in pregatirea unei investitii straine pe respectiva piata.Care sunt punctele cheie ce duc la cresterea nationalismului in China? . si constiinta juridica in tara Y (la alegerea Dvs.impusa de caracterul sau discontinu si turbulent. Sistemul juridic cuprinde totalitatea normelor juridice pozitive si a regulilor juridice bazate pe cutume in intercorelarea lor. O baterie de intrebari specifice destinate analizei mediului politic din China ar putea fi urmatoarea: . Argentina. atunci cand au pus steagul Arabiei Saudita pe ambalajele lor.

Traditia dreptului cutumiar reprezinta un set de datini si obiceiuri legate de identitatea culturala. atat cutumiare. Franta prezinta o diversitate seminficativa etnica si culturala. Termenul de „constitutie cutumiara” nu este folosit intrun sens strict. In Anglia sistemul juridic este total diferit de cel european. Obligatiile convenite. cea japoneza si cea a Europei occidentale. au cea mai mare importanta. Israel. In regiunile de drept cutumiar existente in nordul Frantei. Pentru japonezi textul contractului reprezinta doar “o bucata de hartie”. deoarece. s-a evoluat spre o diversificare excesiva a reglementarilor privind mostenirea. Astfel se poate spune ca in Japonia. pe aceste doua mari piete europene precum cea a Marii Britanii si cea a Frantei. In Marea Britanie. sistemul juridic scotian are la baza un amestec intre dreptul roman si dreptul cutumiar scotian. In Franta. dreptul cutumiar este recunoscut ca izvor al dreptului.cea a Marii Britanii si a Frantei . ca rezultat al stationarii trupelor Statelor Unite in Japonia si al contactului ulterior cu sistemul juridic nord-american. Pe exemplul a doua mari piete europene . nord africani. de cele mai multe ori. in prezent. Japonia a adoptat diverse elemente ale sistemului juridic american. Noua Zeelanda). indo-chinezi. Franta. unde varietatea culturala.Sistemul juridic japonez este rezultat al asocierii a doua traditii culturale si juridice. intentarea unui proces facandu-se pe o scara mai mica decat in Statele Unite. acestia nepunand prea mare pe lege ci mai mult pe intelegerea interpersonala. slavi. devenita in timp lege. etnica sau religioasa a societatii umane. in special din codul civil german. el nu joaca decat un rol subordonat. drep rezultat al intelegerilor personale dintre negociatori. sub influenta legilor popoarelor germanice. prin caracterul sau cutumiar. dreptul a fost introdus de primii colonizatori. baschi sau . ele aflandu-se sub rezerva unor posibile schimbari ale situatiei. dar. Japonia a inceput sa imprumute masiv din sistemele juridice europene. etnica si religioasa are un grad ridicat. care se aplica atat comerciantilor cat si necomerciantilor. Constitutia cutumiara sau nescrisa se intalneste intr-un numar restras de state (Marea Britanie. 4. cat si scrise. aici locuind aproximativ 8 milioane de oameni de etnii mixte precum latini. adesea arhaice si cutumiare. Legea de drept cutumiar s-a aplicat in tribunalele din Anglia inca din Evul Mediu. in domeniul dreptului administrativ. Dupa Restauratia Meiji (1868). In alte teritorii dreptul colonistilor se confrunta cu sistemele juridice locale. Desi au un sistem juridic bine pus la punct. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Spre exemplu. acest tip de constitutie este alcatuit dintr-o varietate de norme. Rolul preponderent il aveau cutumele (asa-numitul drept statornicit) fata de care dreptul roman era exclus aproape in intregime. constiinta juridica este scazuta. exista inca metode traditionale de solutionare a litigiilor.faceti distinctie privitor la cum trebuie luata in considerare traditia dreptului cutumiar. este extrem de important sa se tina seama de dreptul cutumiar in momentul intrarii pe pietele respective. Japonia a imprumutat si adaptat sistemul juridic chinezesc din vremea dinastiei Tang. japonezii pun mare pret pe “cuvantul personal” ce are pentru ei o insemnatate mai mare decat textul scris. in majoritatea teritoriilor ce au apartinut coroanei britanice. Din punctul meu de vedere. cum ar fi proceduri civile si elemente din dreptul muncii sau economic.

Principalii indicatori macroeconomici ai Japoniei: . . din despagubiri de asigurari.ofera o privire cuprinzatoare asupra principalelor destinatii pe care populatia dintr-o tara le da veniturilor sale. prime.64%) Printr-o scurta analiza ai acestor indicatori macroeconomici.la alegerea Dvs. amestecati 1. altii 1. .5% semiconductori. pakistanezi 1. 3.7% gaze naturale. bonusuri.Suprafata si productia agricola: 377.3%. 5.6%.cel mai important potential pentru un posibil export romanesc de bere / confectii textile / mobila .7% aparatura audio si video. diverse alte venituri (drepturi de autor.Structura veniturilor: venituri din afaceri individuale.Soldul balantei de plati: ? . Analizati comparativ structura cheltuielilor pentru consum ale populatiei din tarile Central si Est Europene membre ale UE si identificati . . venituri din dobanzi.44 trilioane $. premii. 3. 5.6%. .Inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata: ? . dintr-un total al populatiei de peste 65 de milioane de locuitori. anuitati primite din asigurari. intre Japonia.5% carbune. importand in special petrol si gaze naturale.5% petrol. si 2.2%. nord-irlandezi 2.in baza informatiilor prelucrate . dintre care 83.PIB: 4.9% haine. venituri ale angajatilor: salarii. 3. De asemnea. venituri din activitati forestiere. puterea acestora de cumparare fiind de asemenea destul de ridicata.6% sunt de origine engleza. . servicii – 71.9%. dar si a venitului mediu pe locuitor.6%. acest lucru reiese din valorile ridicate ale pib-ului pe cap de locuitor.9%. negri 2%. 6.Venitul mediu pe locuitor: 5000$/luna.700$.8%.PIB/cap de locuitor: 34. venituri din proprietati imobiliare.915 km patrati (11. Structura cheltuielilor pentru consum: . Federatia Rusa.1%. venituri din dividende.). Japonia o tara orientata in special pe servicii si industrie si mai putin pe agricultura. restul minoritatiilor fiind constituite din scotieni 8. in Marea Britanie numarul total de locuitori este de aproximativ 63 de milioane de locuitori.etc.Gradul de ocupare a fortei de munca: agricultura – 1. putem concluziona ca japonezii au nivel de trai ridicat. indieni 1. industrie – 27.Importul: 807.celti.3%.Preturile in evolutia lor: ? . Identificati si supuneti unei analize de caz principalii indicatori macroeconomici folositi in caracterizarea pietei unei tari (la alegerea Dvs. venituri ale pensionarilor. .Cheltuieli de consum: in medie 27.Soldul balantei comerciale: Japonia importa 15. galezi 4. venituri ocazionale (castiguri la loterie.5% din venituri . . Canada sau Egipt).2%.6 miliarde $ . etc. venituri din castiguri de capital (financiar si imobiliar). 92.

Mediul socio-demografic. nepunand mare pret pe estica acestui produs ci mai degraba pe utilitatea lui si materialul din care este realizat. Componentele mediului cultural sunt: Limba. munca si timpul liber sau sistemul de valori si atitudini. basti. pe o anumita piata externa. factorii de influenta pentru fundamentarea acestei investitii pot fi educatia. deoarece persoanele din mediul rural pot avea preferinte diferite fata de cele din mediul urban. o palarie este vazuta de catre majoritatea persoanelor din mediul urban un accesoriu care trebuie asortat cu grija cu restul elementelor vestimentare purtate.9 de litri de bere pe cap de locuitor. Din punct de vedere socio-demografici. cheltuielile cu hrana si utilitatile reprezinta doar 42% din totalul sumelor care se indreapta spre consum. iar din moment ce acesta este considerat ca fiind de prestigiu.) pentru fundamentarea unei investitii in Romania a unui producator italian de prestigiu. cat si culturali. Spre exemplu. Educatia. Astfel. Un alt factor cu influenta directa il reprezinta repartitia populatiei pe mediu de provenienta. un exporator romanesc de bere ar trebui sa penetreze si sa prelucreze aceasta piata externa. 7. Din punct de vedere cultural. bonete etc. berea reprezentand jumatate din bauturile alcoolice baute in aceasta tara. Cheltuielile de consum dintr-o gospodarie locala au fost de 855 euro pe luna in primul trimestru al anului 2011. influenteaza cererea prin urmatorii factori: Structura pe sex si pe varste a populatiei. Educatia influenteaza . va trebui sa se orienteze catre clasele sociale instarite. Munca si timpul liber. Aratati in ce fel factorii mediului socio-demografic si cultural pot influenta consumul de articole de ceaprazarie (palarii. consumul poate fi influentat de numerosi factori atat socio-demografici. in timp ce industriile care deservesc celorlalte nevoi ale oamenilor isi impart 58% din cheltuielile de consum ale cehilor.ajuta la explicarea unui anumit grad de inzestrare a menajelor cu principalele bunuri de folosinta indelungata. Cehia ocupa locul I in anul 2011. consumatorii distribuindu-si o mare parte din structura cheltuielilor pentru consumul de bere. Repartitia populatiei pe mediu de provenienta (urban. bonete etc. Mobilitatea culturala. Rata natalitatii si cea a mortalitatii. sepci. In Cehia. Religia. Sistemul de valori si atitudini. structura pe sexe si varste il poate ajuta pe producator sa stie aproximativ cate produse destinate barbatilor si cate femeilor va produce. basti. Relatiile interumane.).. suburban sau rural). dar si pentru ce categorii de varste vor fi acestea. In cazul unei investitii in Romania a unui producator italian de prestigiu de articole de ceaprazarie (palarii.permite identificarea a importante rezerve de extindere a pietei diferitelor bunuri de consum . insa mare partea a persoanelor din mediul rural considera o palarie un mijloc de protectie solara. Marimea si structura familiei. aici se consuma 156. ce pun mare accent pe moda si sunt dispuse sa cheltuiasca sume ridicate pentru accesorii vestimentare. ce fabrica aceste produse. De asemenea. Speranta medie de viata a populatiei. sepci. apartenenta la o anumita clasa sociala este un factor care trebuie luat in seama de catre producator.

8. Acestia se impart in trei tipuri: intermediari ce practica comertul de gros. O atitudine negativa sau de indiferenta poate fi o buna oportunitate pentru acesta. atitudinea fata de oferta deja existenta pe piata. intermediari ce practica comertul de detail si alti intermediari. Trebuie analizata cu mare atentie de catre producatorul italian. aspectele semnalate in intrebare.identificarea principalelor canale de distributie . Identificati principalele categorii de intermediari cu care ar urma sa se confrunte un investitor roman din industria incaltamintei cu fete si talpa de piele. negativa sau de indiferenta. De asemenea. Principalele informatii necesare investitorului roman privind categoriile de intermediari cu care ar urma sa se confrunte sunt: . tot ce va trebui sa faca este doar sa inteleaga care este adevarata cerere a pietei si sa vina cu o oferta pe masura. cu scopul revanzarii catre consumatorii finali.raspandire in teritoriu a retelei comerciale de detail . interesati de oferta investitorului roman. ce are rolul de a reliefa felul in care consumatorii aleg sa se relaxeze in timpul liber si pasiunile acestora. Identificati. pe exemple concrete.consumul de produse prin nivelul si structura procesului de instruire. urmaresc prin activitatea lor sa sprijine sau uneori chiar sa concureze vanzarea produselor catre utilizatorii finali. ce intentioneaza sa patrunda pe piata Tarilor Baltice. Intermediarii de distributie. pentru a intelege daca aceasta este pozitiva. Modul de petrecere a timpul liber de catre consumatorii vizati.nivelul desfacerilor pe unitate comerciala . acestia achizitionand produsele sale. . un investitor roman din industria incaltamintei cu fete si talpa de piele s-ar putea confrunta atat cu intermediarii practicanti de comert en-gros cat si detail. Ce reprezinta analiza concurentilor pe o piata externa si caror probleme raspunde un astfel de demers.inventarierea formelor comertului de detail .cunoasterea structurii distributiei pe piata tinta . care achizitioneaza produsele acestuia dar cu scopul de a le revinde in cantitati mari unui magazin specializat de pe piata existenta.numarul de unitati comerciale ce revin la o mie de locuitori In incercarea de a patrunde pe piata Tarilor Baltice. Pot exista intermediari ce practica comertul de gros. Capitolul 6 1. este un alt factor de influenta pentru producator. cea mai mare probabilitate este ca investitorul sa se confrunte cu intermediarii ce practica comertul de detail. de judecatile de valoare si atitudinea fata de oferta existenta pe piata.

actiunile marketerului pe o piata stagnanta sau saturata). existenta/inexistenta unor puncte de orientare.Prezentati cele 4 grupe de coordonate. luarea in considerare a factorilor de nesiguranta de pe piata). autohtoni sau din alte tari) si evaluarea acestora ( specificul modului de actiune si partea sau segmentul de piata pe care il acopera fiecare competitor in parte. intensitatea turbulentelor. aceste aspecte caracteristice. accentuarea concurentei intre piete). gradul de control al intreprinderii asupra deciziilor proprii). ce se cer analizate in cadrul analizei competitivitatii internationale si exemplificati raspunsul dvs. 2. resurse. folosind diverse exemplificari. Exemple concrete ( in carte nu este nici un exemplu. cu resursele. acesta e pus de mine!): pentru ca Procter&Gamble sa intre pe piata din Liban cu produsul Bonux (detergent) trebuie mai intai realizata o analiza a concurentilor din piata libaneza prin: identificarea concurentilor ( nr. gradul de ostilitate a mediului de piata. potentialul sau si instrumentele sale de actiune). . capacitatea unei companii active pe piata de a prelua din cererea adresata competitorilor pasivi. accelerarea proceselor de concentrare concurentiala (fuziuni si achizitii transfrontaliere). si forta competitorilor dintr-o ramura.Analiza concurentilor reprezinta o analiza riguros stiintifica si neutra care aduce raspunsuri corecte la intrebari de genul: “Care este capacitatea concurentiala a tarii X sau a companiei Y in competitia internationala?” Analiza concurentilor raspunde la 2 mari probleme cu care se confrunta marketerul in cunoasterea unei piete externe pe care doreste sa patrunda si/sau sa o prelucreze: identificarea concurentilor (raspunde la intrebarea referitoare la natura concurentilor. accentuarea preocuparilor pentru respectarea specificatiilor cerute de normele industriale internationale. sporirea imperativelor concurentiale (intensificarea controlului costurilor. – in cadrul unei ramuri de activitate la alegere. dezvoltarea parteneriatelor (selectarea partenerilor dupa criterii de costuri si de rentabilitate si pe urma dupa caracteristici de loialitate pe termen lung si ajutor mutual). Cele 4 grupe de coordonate sunt: dinamismul mediului concurential (nr. Care sunt principalele caracteristici ale concurentei internationale contemporane? Identificati. gradul de omogenitate al ofertei si de transparenta a pietei). 3. capacitatea intreprinderii active pe piata de a satisface o cerere suplimentara. Principalele caracteristici sunt: diversificarea resurselor (“Zona Triadei”sau piata noilor proiecte de infrastructura). stadiul ciclului de viata a pietei de referinta (actiunile marketerului pe o piata tanara. potential si instrumente de actiune). intensitatea concurentei (viteza cu care avansul inovational unei intreprinderi scade datorita imitatiilor de succes ale concurentilor. de concurenti straini pe piata detergentilor din Liban) si evaluarea acestora din punct de vedere al segmentului de piata acoperit de fiecare. de concurenti autohtoni si nr. eterogenitatea mediului concurential (diferentierea instrumentarului tactic de marketing.

12 marimea C. piata materialelor de constructii in Croatia. piata automobilelor din SUA: identificarea concurentilor (30 ofertanti locali. acestora si ordinul lor de marime. potential resurse umane: 30000 oameni. intelegerea coordonatelor mediului de piata domestic). financiare.mari. 20 marimea B. caracterul sistematic de urmarire a evolutiei acesteia. piata automobilelor in SUA. ceilalti relatie indirecta. nr.Exemplu meu: ramura de activitate – industria bunurilor de consum alimentar si se specifica pentru aceasta ramura toti acei indici din paranteze. evaluarea concurentilor ( marimea A. Realizati pe baza coordonatelor analizei concurentiale o caracterizare complexa a pietei pe baza urmatoarelor teme: piata bicicletelor din Austria.) departajarea elementelor ce particularizeaza concurenta internationala (gradul sporit de complexitate al fenomenelor concurentiale. Primul plan priveste o analiza asupra pietei interne (factorii competitionali ai unei tari. piata produselor apicole in China. Al treilea plan vizeaza analiza firmei Coca-Cola in comparatie cu ceilalti concurenti pentru a determina locul acesteia in piata. un demers in Congo: primul plan se refera la cercetarea concurentilor directi si indirecti. gradul de distributie a produselor oferite. ( in carte nu e nici un exemplu) 4. daca sunt locali sau internationali. relatia de competitivitate cu intreprinderea in cauza). piata cafelei in Brazilia. 42 de concurenti in total. Al 3-lea plan asigura posibilitatea analizei pozitiei concurentiale a unei companii in cadrul unei branse globale. Exemplu pt. Exemplificati un astfel de demers pt o companie din aceasta categorie. 12 intreprinderi multi si transnationale. cota de piata si potentialul resurselor umane. folosirea rezultatelor cercetarii concurentei la fundamentarea viziunii strategice a intreprinderii ce internationalizeaza. adica marimea acestora. materiale. orientarile lor strategice adica strategiile de baza adoptate si strategiile de prelucrare a pietei. Care sunt planurile pe care trebuie desfasurata analiza concurentei globale in cazul unor companii multi sau transnationale cu vocative mondiala. potential material: 30 mii tone. evaluarea concurentilor (puterea lor pe piata.) Exemplu pt. potential financiar : 3 miliarde dolari. Al 2-lea plan studiaza fortele ce influenteaza competitia unei anumite branse la nivelul pietei internationale. concurentii de marime mare au o relatie directa de competitivitate cu intreprinderea in cauza. marimea B. 5. . la alegerea dvs. Coordonatele sunt: identificarea concurentilor ( natura lor. Coca-Cola pt. etc. marimea C-mici. 10 marime A. Al doilea plan se refera organizatiile sau factorii ce influenteaza competitia ca de exmplu guvernele. cota de piata: 70%. acoperirea pietei ca urmare a programului propriu de prestatii. cati sunt. ce cota de piata etc. ce putere au. politicile de stat sau un anumit curs al monedei nationale la un moment dat. accentuarea procesului de globalizare.foarte mari.

Huawei. 8. Armani etc. Aro. indirecti si colaterali cu care aceasta se afla in competitie. invatarea intercultural. pe exemple concrete. firme ca Bentley. beneficierea de conditii privilegiate de activitate. intre pozitionarea functionala. Pozitionarea defineste. Ford. Citroen. pozitia comunicarii (volumul. Allview. concurenti indirecti: Mercedes. 10. Concurentii directi sunt cei care ofera conditii similare de calitate/confort si/sau pret. capacitatea de productie si programul de investitii. autoturismul SUV romanesc “Duster” fabricat sub marca “Dacia” pe piata unor tari europene. Exemplu Vectorii de pozitionare pt. in ultima instanta. Determinati care sunt principalele oportunitati identificabile in cazul unui export romanesc de confectii textile de serie pe piata Federatiei Ruse sau a unui export de tractoare romanesti pe piata Marocului. Identificati vectorii de pozitionare pt. pozitia pretului (gradul de acoperire a claselor de prêt). in raport cu cei similari ai competitorilor. Pozitionarea concurentilor reprezinta procesul de evaluare comparativa a indicatorilor sai esentiali de performanta.6. Principalele oportunitati identificabile pt. grup de oameni. Pozitionare functionala: produse de inalta calitate. similaritati intre pietele externe. toate categoriile de concurenti directi. cota de piata. Elemente: pozitia produsului (calitate tehnica si service-ul. Exemplu pt. pozitionare simbolica: sentimentul de apartenenta la o anumita categorie. Bentley. pozitionarea simbolica si pozitionarea bazata pe experienta. 7. continutul si eficienta publicitatii). rata rentabilitatii. pe exemplul unei companii romanesti prezenta pe o anumita piata externa.Identificati. Bmw. concurenti colaterali: Winnie. clasa. . Concurentii indirecti sunt cei care ofera aceleasi servicii/produse ca si firma in cauza sau cele care indeplinesc aceleasi trebuinte ale unui client. export de tractoare sunt: mari disparitati internationale in cadrul marilor zone comerciale ale lumii. pozitia distributiei (calitatea livrarii si conditiile de plata). componentele ecologice). amplasamentul dorit de intreprindere pe piata internationala. Seat. Polonia: cifra de afaceri. Ce reprezinta pozitionarea concurentilor pe o piata externa si care sunt elementele sale. pozitionare bazata pe experienta: insusirile marcii apte sa stimuleze conexiuni ale unor trairi anterioare ale consumatorului (stimularea sentimentului de bucurie sau placere). capacitatea de autofinantare. Concurentii colaterali sunt cei proveniti de pe piete diferite. 9. Porsche. Faceti distinctie. Dacia: concurenti directi Fiat. ce se adreseaza aceluiasi client si aceleiasi categorii de venituri ale acestora. Peugeot.

expropiere. gradul de acoperire al importurilor) Modele cantitative cu mai multe dimensiuni: Modele cantitative multidimensional (Indicele Beri. riscul de dispozitie (limitarea accesului pe piata nationala de capital). Enuntati principalele metode de analiza a riscului de tara si ce modele statisticomatematice sunt folosite in evaluarea acestora? Exemplificati. PRL) Modele calitative cu mai multe dimensiuni: Rapoarte de tara (raportul de prognoza pe tari al Institutului BERI. International Country Risk Guide). fiecare dintre ele in parte. riscul amplasamentului (decizia gresita de amplasare a unei unitati intr-o anumita regiune. Capitolul 7 . Euro-Money Index. reglementari. de instabilitate (implementarea unui alt sistem politic in tara gazda). operational (politici. Realizati deosebirea dintre diferitele forme pe care le imbraca riscul pierderii dreptului asupra investitiei efectuate pe o piata externa si exemplificati folosind cazuistica internationala. cele salariale si/sau impozitele datorate statului depasesc previziunile companiei). costurile de transport.11. riscul de creditare (riscul costului de inlocuire). siguranta (primejdii potentiale de viata. Modele cantitative cu o dimensiune: Indicatori statistici (Indexul stabilitatii sistemului politic. actiuni care influenteaza succesul activitatilor locale de productie). riscul de transport (pericolul degradarii. calitatii si termenului de livrare al marfurilor). deteriorarii sau pierderii). evaluatorul institutional al investitiilor pe tari. Care sunt principalele riscuri micro-economice? Exemplificati fiecare dintre aceste riscuri pe cazuri concrete din realitatile cotidiene ale pietei mondiale. Modele econometrice ( modelul Two Gap al Bancii Mondiale) Modele calitative cu o dimensiune : Rapoartele de tara (caracterul riscului politic. (exemple n-am gasit) 13. rata serviciului datoriei externe. libertate). Riscuri politice: riscul de transfer (ingradirea repatrierii capitalului investitorilor straini). de substitutie (fortarea de a investi intr-un centru de productie local). sanatate. fiscal (anularea unor facilitati fiscale). Faceti distinctie intre principalele categorii de riscuri politice si prezentati cate un exemplu concret pt. 14. riscul de acceptare ( neacceptarea anumitor marfuri de catre importator). internizare. Riscul pierderii dreptului asupra investitiei efectuate pe piata tarii gazda imbraca forma de : confiscare. Principalele riscuri micro-economice sunt: riscuri de prêt (fluctuatii valutare). riscul de livrare (nerespectarea cantitatii. 12. Indicele euromonetar). nationalizare.

unde criza economica a lovit puternic in ultimii ani. în special. urmărind în mod activ să asigure datele de intrare necesare managementului. are un caracter specific si prezinta particularitatile legate de un anumit produs sau serviciu. de atitudine. care interpretate şi utilizate corect contribuie la creşterea profitabilităţii companiei prin cunoaşterea mediului extern şi intern al organizaţiei. dar mai ales de cercetari de marketing.1. atitudinile lor si motivatiile fata de produsele sau serviciile pe care firma le produce. Cercetarea de mk este focalizata pe produs. Dacă cercetarea de marketing face parte din procesul de marketing. De exemplu. spre exemplu. are un caracter mai complex si necesita resurse financiare pentru realizarea lor mai costisitoare. Cercetarea de mk are o sfera de cuprindere delimitata de un esantion reprezentativ. . al comportamentului clienţilor şi al celor care nu achiziţionează produsele/serviciile firmei. este relevantă. Cercetarea de marketing are un caracter dinamic. informaţie care. Faceti distinctie pe un exemplu concret intre sfera de cuprindere a cercetarii de mk si cea a cercetarii de piata derulate intr-o anumita tara pentru fundamentarea unui proces investitional. Cercetarile de marketing se folosesc de informatiile primite pentru a ajuta firma să facă faţa obstacolelor in tampinare in intrarea pe piata. ci şi transformarea acestora în informaţie. raportată la scopul propus. Cercetarea de piata vizeaza o sfera de cuprindere mult mai mare. adecvată temporal şi precisă. în timp ce cercetarea pieţei are un caracter pasiv. De asemenea calculeaza costurile necesare intrarii pe aceasta piata si stabilesc daca este in avantajul sau dezavantajul firmei. stabilesc strategiile necesare penetrarii pietei si intregul buget. are un caracter general si prezinta o piata a produsului/serviciului in intregul ei. o firma care vrea sa investeasca are mare nevoie de cercetari de piata – care asigură toate informaţiile necesare.nu costa prelucrarea informatiilor(prin scoring-uri) in cercetari de birou. Cercetarea de marketing nu reprezintă doar colectarea şi sinteza datelor primare şi secundare. Astfel că in Spania. diferenţa dintre cele două noţiuni fiind. Astfel pe teritoriul Spaniei trebuie sa ia in considerare puterea de cumparare a consumatorilor. se poate realiza o cercetare de piata privind piata produselor lactate in Ungaria dar si o cercetare de mk realizata de un institut de sondare a opiniei publice cu privire la oportunitatea introducerii marcii Zuzu pe piata lactatelor din uingaria(se chestioneaza elemente caracteristice legate de produsul Zuzu). identificarea oportunităţilor şi direcţionarea politicilor de marketing. diferenţa dintre cercetarea de marketing şi cea a pieţei este diferenţa dintre informaţii şi date: informaţiile sunt date purtătoare de semnificaţii. prin evaluarea performanţelor organizaţiei şi ale personalului. prin realizarea unor prognoze. O problema fundamentala a cercetarii internazionale de marketing este determinarea gradului in care diferite modele comportamentale ale diversilor consumatori pot fi generalizzate si aplicate si in alte spaţii geografice. cercetarea pieţei nu presupune implicare şi nu îşi asumă alte responsabilităţi în afară de alimentarea cu date. Aşadar.

caracterizata prin infrastructura de prelucrare. respectiv în Canada. Piaţa internationala e formata din fluxuri de bunuri si servicii. lipsa zilelor insorite din Canada face nefavorabila cultura vitei de vie si excelenta acestei tari in productia de vinuri. Ea reprezinta ansamblul raporturilor ce se stabilesc pe baza cererii si ofertei de petrol provenite din tari diferite si imbraca forma actelor si faptelor de schimb international. în contrast. concretizandu-se in tranzactii economice internationale. care sunt 2 mari zone geografice de exploatare si prelucrare prin rafinare a petrolului. Particularitaţi în Chile : gradul semnificativ sporit de complexitate a cercetarilor. unde se desfasoara activitati economice in forme variate si utilizand mijloace si metode diferite. Piata internationala a petrolului reprezinta un ansamblu alcatuit din cererea si oferta de petrol. In Chile există un excedent al productiei de struguri si al vinului. Piata internationala reprezinta locul unde se comercializeaza marfurile si serviciile realizate in diverse economii nationale. America de Sud). piata acoperita de tarile din grupul OPEC. Piata romaneasca a petrolului se caracterizeaza printr-un volum redus comparativ cu Federatia Rusa. Spania. nu este utilizata la capacitate maxima. studierea pieţei vinului implica si cercetarea mediului de piaţa supranaţional – la cererea de vinuri din chile in . Vinul chilian are o recunoastere internationala prin buchetul specific. Relatiile bilaterale contractuale intre tari privind comertul cu produse petroliere se incadreaza in piata internationala. Realizati distinctia de volum si structura intre piata romaneasca a petrolului. consum dar si distributie orientata catre export. alaturi de Federatia Rusa si SUA. piata petrolului in Federeatia Rusa. Ea este punctul de plecare in productia de marfuri si servicii destinate satisfacerii necesitatilor partenerilor externi. faţă de cercetarea pieţei domestice a acestui produs. ca prin însumarea tuturor actelor de vanzare-cumparare ale petrolului se obtine piata mondiala a petrolului. Piata vinului este bazata pe importuri de vinuri din tarile cu traditie in acest sens(Franta. prin urmare exista o piata specifica de productie. Identificati principalele particularitaţi ale studierii pieţei vinului in Chile si. Astfel. din condiţiile confruntarii si realizarii acestora si din relatiile economice ce iau nastere cu acest prilej intre parteneri din diferite tari. 3. Piata internatiionala a petrolului si piata mondiala a acestui produs. Piata internationala a petrolului cuprinde. distributie. rafinare si comercialiazare a produselor petroliere la nivel planetar. Structura.2. Piata mondiala cuprinde totalitatea resurselor petroliere in exploatare si organismele si infrastructura de extragere.

– cat investesc romanii in articole de igiena bucala. Articole igienă bucala Cercetările intrastatale : au aceeaşi arie culturală si o singură naţiune. cel al articolelor de igienă bucală sau cel al articolelor de galanterie bărbateasca. fata de romanii din SUA? Sau cat investesc romanii din SUA in astfel de articole. fie ca este vorba de nivel de trai asemanator. de exemplu pe teritoriul Ungariei si Romaniei. 4. avand ca principal competitor Argentina. o cercetare naţionala e unei subculturi si o cercetare intre naţiuni. comportament de consum bazat pe percepte religioase sau alte comportamente de consum. Cana este un mic exportator. ceea ce înseamnă o rată anuală de creştere cumulată de 3. Aceasta a intrecut Chile in vanzari. Faceti distincţie. ceea ce inseamna ca trebuie facuta o cercetare de piata amanuntita. cat de des sunt cumparate si cat investesc romanii anual in aceste articole. spre exemplu.Romania. In cazul unei cercetari intre natiuni se incearca gasirea unor sim. proximitate si gusturi similare dezvoltate dealungul mai multor generatii. Cercetare naţională a unei subculturi : are mai multe arii culturale si o singură naţiune. – se fac cercetari.6% începând din anul 2003. sub raportul conţinutului si a modalitatilor de efectuare.ilitudini care ar putea forma baza unor deprinderi comune de consum. Particularitati in Canada : caracterul mult mai costisitor al studierii pietei vinului. de origine musulmana/budista pe terioriul Ungariei). Piaţa domestica implica nişte costuri mai mici. asupra cetatenilor romani in domeniul articolelor de igiena bucala. pentru a transmite informatiile necesare cercetarii de marketing. (la alegere). intre o cercetare de piaţă intrastatală. în anul 2009. – exemplu de subiect de cercetare : cat investesc romanii in produse de igiena bucala fata de turcii sau maghiarii de pe teritoriul Romaniei? Cercetare între naţiuni : aceeaşi arie culturala sau mai multe arii culturale si mai multe naţiuni. In cazul unei cercetari nationale a unei subculturi se incearca evidentierea preferintelor de consum ale populatiei din zona urbana (de ex. pentru a putea stabilii strategiile optime de marketing. fata de americanii din Romania? Consumul produselor lactate In cazul unei cercetari de piata intrastatale se incearca gasirea unor raspunsuri privind preferintele de consum a produselor lactate intr-o anumita tara fundamentate pe prezenta unui nivel de trai asemanator. la o valoare de 5898 milioane USD. spre exemplu. avand drept obiect consumul produselor lactate. luand in calcul doar importurile si vanzarile pe teritoriul Canadei. Chile este un important exportator de vinuri. piaţa vinului din Canada a fost evaluată. in Romania. . Este nevoie de o cercetare de piaţa amanunţită.

s-au facut numeroase cercetari de piaţa. Credibilitatea limitată a surselor secundare de date – determinată de vechimea acestora şi de eventualele ingerinţe ’’ politice’’ în statisticile oficiale. spre exemplu. insa. lucru pe care cei de la Toyota nu ar avea de unde sa-l afle.cursuri de schimb valutar. sa isi deschida o fabrica. volanul trebuie sa fie pe partea dreapta a masinii. spre exemplu. spre exemplu. Exemplu: Toyota vrea sa intre pe piata romaneasca. destul de costisitoare. fara a se ştii sigur daca va avea succes si daca va avea vanzari ridicate. Definirea mai largă a concurenţei – delimitare pieţei relevante diferită de la un stat la altul.nespecifici pieţei domestice:taxele vamale. legislaţie sau norme în vigoare din diferitele state. Care sunt particularităţile secundare.5. timbrul verde s. ce dau specificitate cercetărilor de marketing internaţional desfăşurate pe piaţa internaţională a automobilelor de oraş? Pe piata internationala a automobilelor de oras se contureaza o serie de particularitati secundare in cadrul cercetarilor de mk care vizeaza aparitia de noi parametri cu ar fi: a) Reducerea dimensiunilor autoturismelor. sistemul politic. b) Reducrerea nivelului de noxe. Dacia Renault trebuie să aplice cercetari amanuntite de marketing asupra pieţei din Japonia daca vrea sa exporte acolo. Romania.internaţionalizarea aduce cu sine confruntarea întreprinderii cu noi factori extrem de diferiţi. deseori făcând mai accesibilă realizarea unei investigaţii a surselor secundare de date. e) Asocierea cu apartenenta la o anumita categorie sociala.a. Astfel piata internationala a automobilelor de oraş se confrunta cu taxe de genul taxa auto. in caz ca este „mascată” informaţia.fapt ce poate dăuna serios investitorilor străini. Existenţa unui efort temporal şi financiar mai ridicat în cercetarea primară – datorită unui buget relativ limitat. Particularitati : Apariţia de noi parametri. astfel producatorii mondiali trebuie sa se conformeze acestor norme cand vand masini in Marea Britanie. deoarece sursele secundare de date indica o stabilitate economica. c) DOtarea cu sisteme de navigare si parcare laterala. .este foarte posibil ca structura competiţională să difere pentru acelaşi produs sau serviciu de la o piaţă la alta. d) Cresterea nivelului de automobile electrice. este in criza politică. Existenţa unor medii diferite de piaţă – reprezentate de cultură. deoarece japonezii ar putea fi nationalişti si sa prefere masini japoneze. menite a ’’ cosmetiza’’ situaţia reală a unei ţări. precum şi a costurilor destul de mari presupuse de cercetările internaţionale. Inainte ca Dacia Renault sa intre pe piaţa din Germania.bariere netarifare etc. in cultura britanica.

Un alt factor cu influenta mare este si faptul ca poarta val. in China. cercetarea invechirii lor economice.a pieţei internaţionale în ansamblul ei sau a unor componente ale sale. de acelasi fel. motivatiilor si emotiilor consumatorilor din segmentul de fata. cat si din cauza unor bariere de comunicare de ordin lingvistic.6. comparativ cu cererea din Polonia. respectiv comunismul si emiratul. -gradul diferit de receptivitate – femeile musulmane nu sunt la fel de receptive ce cele chineze.idee sau drept) în condiţiile penetrării/ prelucrării unei pieţe externe determinate: pozitionarea bicicletelor in piata din Suedia. pentru ca incalca principiile religiei. .existenta numeroaselor restrictii impuse de autoritati intr-o serie de state si zone ale lumii. Spre exemplu. 7. in ceea ce priveste accesul la bazele de date. Determinaţi principalele obiective ale unei cercetări de marketing efectuate pe piaţa bicicletelor din Polonia pentru determinarea potenţialului acesteia în vederea fundamentării unui posibil export al acestor produse din Suedia. un agent de vanzari din Tarile Golfului Arab nu poate merge in casa unei familii si sa poate o discutie doar cu femeia. urmarirea produsului in utilizare/consum e)investigarea preţurilor şi tarifelor pe o anumită piaţă externă sau pe piaţa internaţională referitor la un produs/serviciu: pentru a exporta biciclete din Polonia in Suedia este nevoie informatii referitoare la preturile practicate in Suedia pe acest segment. Spre exemplu religia Budhista este foarte diferita de cea Musulmana. adica studierea pietei biciletelor in Suedia. in schimb.serviciului. iar aceste alegeri pot influenta vanzarea produselor cosmetice. cultura musulmana fiind una conservatoare. -studiile directe de teren intampina dificultati majore atat datorita lipsei de stabilitate teritoriala a populatiei. femeile din Tarile golfului Arab au o alt fel de educatie. a unor prejudecati. in spatii geografice si culturale diferite. c)Cercetarea comportamentului consumatorului: cercetari asupra atitudinilor. ce franeaza comunicarea. Care sunt principalele dificultaţi cu care se confrunta un cercetator in investigarea pieţei produselor de cosmetica feminina in Tarile Golfului Arab spre deosebire de o cercetare. mult mai limitata in alegeri. Aici intervin regimurile politice diferite dintre China si Tarile Golfului Arab. b)Studierea nevoilor de utilizare sau de consum pe o piaţă externă sau pe un grup de pieţe: studii asupra cererii de biciclete din Suedia. in Suedia d)Cercetarea prestaţiei(produs. . derulata in China? .inexistenta unei depline echivalente la nivel conceptual privitoare la acelasi indicator. nu sunt astfel de bariere. a)Studierea unei anumite pieţe externe.

operatii in premiera. spre exemplu la acest capitol Romania nu sta bine nici in segmentul privat c) Costul operatiiilor medicale. 1. urmata de Ungaria si in final Austria cu cele mai mari costuri. d) Calitatea serviciilor medicale in faza de tratament si post operatoriu. Nr de abonamente si numere de telefon alocate. . dintre cele 3. i)Studierea resurselor întreprinderii în raport cu obiectivele procesului de internaţionalizare a activităţii sale: determinarea capacitatii de adaptare a organizatiei poloneze la exigentele pietei suedeze a bicicletelor. Grecia si Turcia. servicii psihologice). Obiective: a) Capacitatea de diagnosticare si operare chirurgicala. Nr de aparate telefonice in utilizare. precum si in alegerea mediilor de comunicare potrivite. care sa atraga consumatorii din segmentul de fata. evolutia profiturilor). Formulati 5 ipoteze privitoare la un studiu de marketing ce urmareste caracteristicile pietei telefoniei mobile in Romania. Nurmarul de operatori telefonici. 10. 9. Identificati principalele categorii de informatii de piata pe care le pun la dispozitie cele mai importante cotidiene ale lumii. b) Informatii statistice(trenduri sectoriale. 8. mai clar cum pot livra eficient biciclete in Suedia. 4.f)cercetarea mecanismului distribuţiei pe o anumită piaţă externă sau grup de pieţe: producatorii de biciclete din Polonia trebuie sa faca multe cercetari in domeniul logisticii. terapeutice. 5. e) Calitatea serviciilor colaterale(cazare. Gradul de acoperire a retelei de telefonie mobila. a) Evolutia preturilor actiunilor. Pretul mediu al apelurilor telefonice si profitul/nr de utilizator. deficit bugetar. 3. g)Cercetări în domeniul politicii de comunicaţii pe o piaţă externă sau un grup de pieţe: h)Cercetarea conjuncturii economice: producatorii polonezi trebuie sa faca numeroase cercetari legate de audientă in diferite medii de comunicare.). romania are cele mai mici costuri. PNB. masa. 2. b) Capacitatea de tratament a afectiunilor speciale(transplanturi. c) Oportunitati de piata. etc. rata dobanzii. Ce ar trebui sa urmareasca un studiu comparativ al pietei serviciilor medicale private in Austria. f) Modul de tratare a pacientului in sensul explorarii demersurilor medicale si a riscurilor potentiale. d) Falimentari. e) Evolutia indicatorilor macroeconomici (curs de schimb. Ungaria si Romania in vederea promovarii acestora in fiecare dintre cele 3 tari in parte.

exporturi. Muntenegru. b) Atractie prin dispunerea pe rafturi. importuri etc. India sau Peru. In schimb. Forme de manifestare a cererii utilizand metoda observarii: a) Atractia vizuala a produsului prin elemente de design si forma. O crestere potentiala se poate valorifica in conditiile introducerii unei marfi la moda intr-un anumit sezon. Capacitatea pietei efective reprezinta volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi. Identificati aspectele legate de formele de manifestare ale cererii in cadrul unui hypermagazin ce pot fi identificate folosind metotda observarii din cercetarile de marketing. din cauza diversitatii opiniilor ar putea parea problematică categorisirea raspunsurilor si procesarea sa ulterioara pentru obtinerea unor informatii relevante dpdv. statistic. 2. realizate intr-o perioada determinate de timp. Albania. Cap. ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete.) 11. Pin practicarea in cadrul companiilor multinationale a practicii de “Friday casual” pot creste vanzarile de incaltaminte de recreatie. in perimetrul geografic al respectivei piete. Capacitatea efectiva a pietei incaltamintei de recreatie din Franta se caracterizeaza printr-un grad mare de saturare datorita nivelului ridicat de trai asociat cu existenta timpului liber. Potentialul de absorbtie este reprezentat de volumul maxim(cantitativ si valoric) al cumpararilor. pe cand discutiile libere nestructurate permit evidentierea unor caracteristici inedite care au fost surprinse in problematica discutiilor de grup. . Cipru. cu o anumita marfa intr-o perioada determinata de timp.Caracterizati capacitatea efectiva si potentiala a pietei incaltamintei de recreatie in diferite tari precum: Franta.Identificati in randul tarilor Uniunii Europene pe cea cu cel mai mare potential de absorbtie pentru produsele apicole romanesti. c) Atractie prin degustare. dar si prin cresterea timpului liber. Capacitatea pietei potentiale reprezinta volumul maxim al tranzactiilor. Disctutiile de grup permit procesarea informatiilor intr-o maniera organizata si standardizata. d) Atractie prin programe de ofertare si promovare. Realizati deosebirea pe cate un exemplu concret intre discutiile de grup(Focus Group) si discutiile libere nestructurate dept tehnici de prluare a informatiei de piata. ce ar putea fi realizate de clientela din oferta concurentilor. in cadrul discutiilor libere. 8 Selectia si segmentarea pietelor externe 1. insa. Finlanda. intr-o perioada data. 12.

Criteriile de permeabilitate evalueaza gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii sale de absorbtie a unei oferte suplimentare. Cota de piata relativa reprezinta expresia procentuala a vanzarilor MOBEXPERT fata de vanzarile liderului de piata de mobilier din Ucraina. servita si. economic-politic si socio. Piata internationala caracteristica este locul unde se stabileste .Identificati piata internationala caracteristica pentru lana. respectiv de la inceputul deceniului doi al secolului XXI calculati coeficientul de concentrare GINI modificat al exporturilor romanesti in tarile member UE si interpretati rezultatul. care din punct de vedere al apartenentei la UE. care reprezinta aceleasi valori a vanzarilor pe piata Ucrainei.cultural a diferitelor piete externe receptoare. Criteriile de accesibilitate au rolul de a evolua conditiile concrete de plasament spatial. cereale. minereu de fier si cherestea si urmariti evolutia cotatiilor acestor produse intr-un interval de timp. 5.Tara cu cel mai mare potential de absorbtie pentru produsele apicole romanesti este Germania. 6. de regula. in raport cu cea de emisie. 3. . De exemplu: exporturile romanesti de carne de porc pe piata din UE. Exemplificati. dar din cauza restrictiilor sanitar-veterinare impuse de UE nu se pot concretiza(nu a existat permeabilitate fata de produsele romanesti).Faceti distinctie intre cota de piata totala.Faceti distinctie intre criteriile de accesibilitate si cele de permeabilitate in patrunderea pe o piata externa. pretul mondial international al bunului.Folosind datele din Anuarul statistic al Romaniei de la inceputul deceniului unu si. 4. Cotatiile produselor neregenerabile (minereul de fier) sau greu regenerabile (cherestea) au crescut comparativ cu scaderea preturilor produselor de lana si cereale. dispunem de conditiile necesare realizarii acesteia(accesibilitate). respectiv relativa a companiei MOBEXPERT Bucuresti pe piata Ucrainei. Cota de piata totala a companiei Mobexpert pe piata Ucrainei reprezinta expresia procentuala a vanzarilor in cadrul pietei mondiale spre deosebire de cota de piata servita.

Marketing operational= desemneaza ansamblul deciziilor si activitatilor pe termen scurt. Strategiile ofensive au ca scop atragerea de noi clienti exemple: . pe termen lung a marketingului. Marketing strategic= desemneaza dimensiunea globala. . Exemple de strategii defensive: . Identificati viziunea. de natura a asigura implementarea orientarii de marketing in practica obisnuita a intreprinderii.Imbunatatirea sistemului de livrare. Strategiile defensive sunt strategii de aparare (aparare impotriva concurentei. orientat spre piata. inteles drept proces de conducere a intreprinderii. prevenirea pierderilor clinetilor existenti) si ofera clientilor o gama mai larga de produse si servicii imbunatatite.marirea preturilor. 3. . .Imbunatatirea imaginii companiei. idei si gandire organizata. respectiv “defensive” la o serie de companii cu vocatie internationala. Faceti o analiza comparativa a informatiilor obtinute. 2. in care majoritatea bataliilor se castiga folosid cuvinte. Marketingul este o forma civilizata de lupta.marirea pietei geografice .Capitolul 9 1. ROMTELECOM . principalele valori/ obiective a trei companii diferite (doua companii multinationale prezente pe piata romaneasca si o companie romaneasca ce s-a itnernationalizat).Imbunatatirea calitatii produselor . misiunea.marirea pietei de distributie.Realizati analogia dintre activitatea de marketing si arta militara prin identificarea unor strategii de marketing “ofensive”.Comentati pe exemplul concret al unei companii romanesti ce se internationalizeaza relatia dintre marketingul strategic si marketingul operational.

Valorile companiei – Orientarea spre client: clientul este pe locul intai. Luând exemplul concret al unei companii internaţionale. cunoastere.analiza pieţei. varietatea. recompensa. surclasand competitorii in ceea ce priveste calitatea. angajatilor si actionarilor. Viziune – compania furnizoare de servicii care stabileste standardele in Romania. simplific lucrurile. 4. depasind asteptarile clientilor. comunica si excelenta. identificaţi cele trei elemente ale analizei strategice (analiza factorilor globali. sa incurajeze si sa impulsioneze tinerii sa incerce experiente de viata noi. prezentă şi pe piaţa românească. acces la experienta profesionala relevanta in dezvoltarea unei cariere. care se dezvolta permanent.modul de aplicare a impozitului. in domeniul furnizarii de solutii de comunicatie. pentru a deveni compania catre care se vor indrepta cele mai multe femei din intreaga lume) Viziune – Sa fie compania care intelege si satisface cel mai bine nevoile femeilor de pretutindeni in ceea ce priveste produsele. serviciile si sentimentul implinirii personale Valorile companiei – se bazeaza pe conceptul de incredere.Folosiţi pentru aceasta câte una dintre metodele(modelele) analizei diagnostic. inovatia si valoarea. prin participarea la programe educative si de munca in strainatate. motivatie. Analiza factorilor globali actuali sau viitori ai mediului sau analiza elem macromed de mk internat:foarte relevante in acest sens pot fi modificarile legislative intervenite asupra nivelului unor taxe(cota de impozit. Viziune – prin programele de schimb cultural American Express urmareste sa contribuie la deschiderea tinerilor catre alte culturi si societati si sa le ofere. dezvoltare a personalitatii. AMERICAN EXPRESS Misiune – sa inspire. Valorile companiei – compania sustie: nonconformismu.Misiune – sa furnizeze cu promptitudine servicii de telecomunicatie si divertisment de incredere. analiza portofoliului de afaceri) aferente sucursalei din România. asumarea viziunilor despre viitor. AVON Misiune – liderul modial in frumusete pentru clientii nostri (construirea unui portofoliu unic de branduri cosmetice si legate de frumusete. inedite. pe langa oportunitati de calatorie. aspiratia spre diverse forme de libertate. ma port cu clientii asa cum as vrea eu sa fiu tratat si asa cum se asteapta si ei insisi. taxa pe valoare . imi surprind placut clientii prin tot ce fac. divertisment si tehnologia informatiei de cea mai buna calitate.

modelul grupurilor strategice.analiza swot 5. * sisteme de atentionare timpurie. caracteristicile prestatiei care-i determina sa fie multumiti sau satisfacuti. motivele care au dus la repetarea cumpararii sau la scaderea increderii lor in compania. Analiza pietei sau a micomediului de mk. Formulaţi .benchmarking. evolutia concurentilor.variante ale strategiilor de creştere (intensive. o strategie de specializare pe o nişă de piaţă). Analiza portofoliului de afaceri a intreprinderii sau a situatiei acesteia in randul propriilor consumatori privind loialitatea acestora. . incluzand analiza concurentilor si a consumatorilor. Strategii dominate de costuri: intreprinderea va cauta sa devina cel mai avantajos ofertant al sectorului. modelul structurii concurentiale. o strategie de diferenţiere.concluziile extrase dina stfel de studii vor ajuta intreprinderii in demersul de pozitionare in fata competitorilor si vor putea explica legatura/relatia dintre modificarea preferintelor consumatorilor proprii si a partii de piata a intreprinderii. Strategii de crestere integrative:are in vedere dezvoltarea intreprinderii in ramura de activitate prin extinderea laterala. pe câte un exemplu concret.integrative. in amonte sau in aval.prin diversificare) aplicabile la companiile transnaţionale. Strategii de crestere intensive:are in vedere dezvoltarea pe piata de referinta pe care intreprinderea opereaza si care cuprinde penetrarea unei noi piete dezvoltate in cadrul pietei deja abordate si dezvoltarea gamei sortimentale.practic intreprinderea va cauta sa cerceteze modificarile comportamentale ale consumatorilor in general. Strategii de specializare pe nise ale pietei:oferirea unui sortiment incomplet. ci mai degraba la intreaga activitate a intreprinderii. Strategii de diferentiere: intreprinderea urmareste crearea unui avantaj al propriei prestatii in vederea pozitionarii sale adecvate printre diferitele gusturi ale consumatorilor.procedee de prognoza.ac strategie presupune atingerea avantajului competitiv printr-un management consecvent al costurilor.matricea consistentei avantajelor concurentiale.adaugata)precum si posibilitatile de implementare a unor noi tehnologii9plata prin internet sau prin card). *metode ale cercet de piata. 6.Nu se refera doar exclusiv la oferta de marfuri sau la un singur sortiment.concentrarea resurselor pe un segment de piata aparte putand duce la alingerea unei pozitii dominante. Identificaţi câte o companie în cadrul căreia să formulaţi propuneri de implementare a uneia dintre strategiile dezvoltării de bază (precum o strategie dominată de costuri. *analiza lantului valoric.tehnica scenariilor.adica prin individualizarea prestatiei prin preturi scazute fata de competitori in vederea atingerii celei mai avantajoase pozitii de ofertatnt al unui sector de activitate.

Strategii de filializare:poate fi considerata cea mai importanta strategie de crestere organica. între strategiile de pătrundere pe piaţa străină.Strategii de crestere de diversificare: se refera la dezvoltarea activitatii in afara obiectului de activitate a intreprinderii. Faceţi distincţie. Locul in care se creaza valoare:(in tara de origine a intreprinderii sau pe piata ce se doreste penetrata). in conditiile unei coordonari ierarhice a acestor activitati. aplicabila mai ales in comertul cu amanuntul. pe exemple concrete.Centrul de greutate in aceasta sistematica este pus pe modalitatile de implicare invetitionala(in caz prod domestica) si respectiv pe formele de participare la investitie pe piata externa si gradul de implicare a partenerilor locali sau pe terte piete.salariu Franchizing cooperativa rapida prestabilit scazut foarte bun ft puternica medie francizor contract independenta controlata partiala fortata contract /castig 8.ea ofera multiplicarea unui concept propriu prestabilit pe baza resurselor proprii.sistematica strategiilor le divizeaza in doua grupe:strategii ce se sprijina pe productia domestica si strategii ce se fundamenteaza pe productia in strainatate. 7. respectiv producţie în străinătate). Prin ce elemente se deosebesc între ele strategiile de creştere prin filializare de cele prin francizare?Identificaţi câte un exemplu concret pe piaţa naţională.. . Strategii de Filializare Felul cresterii Intensitatea cresterii Control intern al cresterii Efort financiar Potentialul de internationalizare Standardizarea conceptiei Diferentierea locala a prestatiilor Nivelul decizional Controlul in functie de Dependenta/independenta Integrare Publicitate Motivarea/legarea interna inceata complet mediu bun puternica mare conducerea firmei scopurile firmei dependenta deplina controlata contract de munca.datorita procedeului integrativ de inaugurare a locatiilor de vanzare cu regie proprie. in functie de oportunitatile oferite de piata.după locul în care se creează valoarea(producţie domestică.

campania romano-chineza de bioetanol din Zimnicea. deosebirea dintre procedeul ’’piggy-back pentru export’’ şi ’’grupul de interese economice pentru export’’. b) grad ridicat al capitalului angajat si control ridicat( dacia -renault Pitesti -unitate productie). Estimati pe baza unor cheltuieli realiste. Cum se grupeaza strategiile de intrare pe piata externa dupa instensitatea angajamentului managerial si gradul de control si insotiti raspunsul dvs de diferite exemple.9. 13. . grupul de interese economice pentru exporrt. de exemplu. contractul de management. Ele pot fi create in scopul: a)dezvoltarii productiei-General Motors si Petrobras pt producerea de motoare pe bioetanol.000 euro) b)costuri de omologare(30. prin actionariatul sau are o conducere directa a acestui ultim fond sub delegarea unui comitet director pt activitati operative.investitie de portofoliu. 11. Intrarea prin asociere cu parteneri locali sau cu terti:directorul de export cu timp partajat. Faceti distinctie pe exemple alese de dvs.000 euro. 10. Partenerii unei aliante strategice internationale convin sa-si combine eforturile in vederea atingerii unui scop comun( societatile dispun de resurse si forte comparabile). pe câte un exemplu concret. Ce sunt aliantele strategice internationale.000 euro) c) costuri ale mostrelor si esantioanelor(10. Acestea se grupeaza intr-un: a) grad ridicat al capitalului angajat si control restrans (compania romano-britanica Interagro SA). d) grad scazut al capitalului angajat si control ridicat ( export direct al companiei Interagro SA de ingrasaminte pe piata Chinei). franciza pentru export. costul tichetului de intrare al unei companii romanesti producatoare de preparate de carne pe piata ucraineana. producatoare de preparate de carne pe piata Ucrainei sunt: a) costuri ale documentarii in strainatate (10. cum se grupeaza acestea categorial si care sunt principalele obiective urmarite de acestea?Exemplificati din realitatile economiei mondiale. În cadrul strategiei de pătrundere pe o piaţă externă prin asociere cu parteneri locali sau cu terţi realizaţi . c)grad scazut de capital angajat si control restrans: reprezentante Deutche Bank in RO (birou). b)dezvoltarii distributiei. 12. intre parteneriat/societate mixta si contractul de management drept forme ale intelegerii parteneriale in penetrarea unei piete externe. Elementele componente ale tichetului de intrare pt compania Scandia SA Sibiu .000 euro) Total : 60. societ mixte:de comercializare si de productie. pe cand.000 euro) d) taxe pt costurile unui birou de reprezentare(10. Raiffeisen Asset Management. piggy-back pentru export. aliantele strategice internationale. Compania Franklin Templeton a fost desemnata de actionarii Fondului Proprietatea drept manager al acestui fond.

Politica de produs si de marca – nucleu al politicilor misului de marketing international 1. 14. b) analiza volumului vanzarilor pe piata locala comparativ cu nivelul bugetat si rata medie a rentabilitatii actionarilor la nivel de grup.c) dezvoltarii tehnologiei (asocierea companiei IBM cu firme satelit specializate in software pt raportari financiare).Elvetia sunt reprezentate de: . Politica de produs pe piata Republicii Cipru trebuie sa adopte caracteristicile tehnice ale automobilului Logan pt pozitie de condus pe partea dreapta. 2.iar eforturile de promovare nu ar fi menite sa sustina o polictica de pret corespunzatoare.cociale si de imagine declanseaza decizia unei companii internationale de a se retrage de pe o anumita piata.Argumentati de ce politica de produs detine locul central in mixul de marketing international si dezvoltati acest subiect pe exemplu concret al unei companii romanesti. Ce probleme economice . ce intentioneaza sa patrunda pe o piata straina. fara de care politica de pret si promovare ar fi o forma fara fond. Politica de marca asociata politicii de produs trebuie sa sublinieze apartenenta marcii Logan sub ''marca umbrela'' Renault si nu Dacia. Componentele politicii de produs in cadrul statiunii Interlaken . Care sunt componentele politicii de produsin cadrul marketingului international?Identificati aceste componente pe exemplul unei statiuni turistice de prestigiu (precum: Interlaken . Compania Scandia Sibiu .Elvetia).In ce consta specificitatea politicii de produs pe o piata externa?Exemplificati prin particularitatile acestea pentru un export romanesc de automobile'' LOGAN'' pe piata Republicii Cipru. Informatiile care au stat la baza luarii acestor decizii au fost: a) analize comparative de cost cu alte piete de productie potentiale(China). In acest sens mizeaza pe caracteristicile merceologice ale produsului. 3. Care sunt principalele tipuri de informatii necesare fundamentarii unei astfel de decizii? Exemplificati pe o cazuistica identificata de dvs. capitolul 10 . Firma Nokia din Cluj s-a retras generand probleme economice (scaderea veniturilor sub forma impozitelor datorate statului roman). sociale(intrarii in somaj a personalului) si de imagine( strategie neadaptata). producatoare de pateuri din carne de pasare si porc intentioneaza sa patrunda pe piata produselor alimentare din Ucraina.

frizerie). prin ex concret a unui lant hotelier de prestigiu cu locatii la nivel mondial. piscina . cu diferite dotari optionale(cauciucuri speciale.Dezvoltati. conform caruia liniile de produse sunt relativ asemanatoare. gama coloristica si dotari optionale) e) pragul de rentabilitate (rentabilitatea minima a investitiei). alpinism. c) Consistenta programului. ce apare pe majoritatea produselor comercializate si in politica de promovare . C3. dimensiunile gamei sale de produse( largime. b) Pozitionarea produsului pe piata externa vizata(categoria de produse fiabile la pret "scazut")..a) componente corporale formate din partii de schi. putere) si game coloristice simple sau metalizate. Analiza diagnostic a autoturismului Dacia Logan in fundamentarea strategiei de patrundere pe piata Germaniei a avut in vedre: a) Ciclul de viata al produsului(4-5 ani).reteaua de magazine de suveniruri . ce au protectie legala. GPS. d) Concretizate intr-un produs potential(sali de comferinte internationale dotate cu retroproiectoare si difuzoare. diferite variante de motorizare. c) Concretizate intr-un produs extins(extinerea programului de bar). care se identifica prin oferirea variantelor pe benzina si motorina. . senzori parcare. adancime . C5) din categoria autoturismelor de oras. sauna. b) componente acorporale sunt reprezentate de numele Interlaken. evidentiind fiecare nivel al acestuia. Reteaua hoteliera Hilton ofera servicii hoteliere care se circumscriu urmatoarelor nevoi: a) nevoi generice: cazare cu mic dejun inclus in intampinarea carora se ofera produse genrice care ofera un standard de calitate ridicat prin dotari de calitate. b) concretizate intr-un produs asteptat(asigurarea transportului gratuit la aeroport si de la aeroport. mese speciale). d) sortiment oferit(diverse variante de motorizare. producator francez de autoturisme comercializeaza pe piata Romaniei produsele sale ce pot fi caracterizate prin primsa a 3 dimensiuni si anume: a) Largimea programului de investitii care se identifica cu oferirea spre vanzare a intregii linii de produse a companiei Citroen(C1.Determinati pe exemple concrete ale unui produator din industria auto ce isi adreseaza oferta pietei internationale. tapiterie piele. C4. masaj. aer conditionat. Exemplificati. 5. Compania Citroen.c onsistenta). b) Adancimea programului. internet si comfort comform standardelor unui hotel de 5 stele. conceptul concentric de produs in optica lui Kolter et al. d) imaginea produsului este una inedita care combina atractia montana cu cea de mare si bucuria unor promenade. 4. c) pozitionarea marcii(comercializarea sub marca umbrela a companiei Renault). calatorii la ruinele romane. c) comunicarea sejururilor turistice prin campanii internationale. C2. 6. Ce reprezinta analiza-diagnostic a sortimentului de marfuri destinate exportului si ce rol joaca acestea in fundamentarea strategiei de patrundere pe noua piata? Exemplificati.calatorii cu telefericul.

Faceti distinctie intre marca si brand in domeniul prestatiilor adresate piete internationale. conform careia cumparatorul de Mercedes doreste asemanarea cu anuminat categorie morala prin detinerea unui Mercedes. pe cand notiunea de Brand Mercedes reda o cotatie suplimentara. Capitolul 11 1. Conform autoarei Aneta Bogdan. Evidentiati principalii factori ce incurajeaza standardizarea in cazul unor produse de import destinate igienei bucale lansate pe piata romaneasca.) 7. de origine bulgareasca . cu efect benefic in vitalitatea organismului).f) categorie de varsta(popupatie cu venituri medii. serviciul tehnic se refera la respectarea unui retetar agreat de organismele de protectia consumatorului pe cand serviciul comercial poate consta in explicarea beneficiilor ce pot rezulta din consumarea acestui produs(continut mare de fier ce ajuta la refacerea hemoglobinei. dar si confortul si utilizarea acestui produs. de exemplu. 8. Folositi exemplificari corespunzatoare in argumentatia dvs. respectiv pe un bun de consum. marca reprezinta doar dimensiunea legala a diferentierii unui produs/serviciu de alte produse sau servicii ("marca de comert") Brand-ul este reprezentat de importanta pe care publicul o acorda produsului respectiv. serviciul tehnic se refera la garantarea funtionarii echipamentului si oferirea de piese de schimb pe cand serviciul comercial se refera la explicarea facilitatirlor software incorporate in cadrul acestui produs. Lansarea pe piata de catre producatorul de pateuri de ficat Scandia Sibiu sub aceeasi marca a 2 sortiumente de pateuri de ficat nediferentiate semnificativ dpdv al companiei sau ingredientelor suplimentare poate duce la scaderea vanzarii unui produs in defavoarea celuilalt al aceleiasi firme(canibalizare). Penrtu un produs de genul pateului de ficat Scandia. In cazul pastei de dinti Vademecum. Ce rol joaca serviciile atasate unui produs de export pentru promovarea respectivei marfi? Exemplificatsi situatia pe un bun de productie. marca Mercedes reprezinta un drept de proprietate asupra veniturilor obtinute prin comercializarea autoturismului sub marca Mercedes. Ce reprezinta si ce efecte poate aduce " canibalizarea" in cazul a doua marci ale aceluiasi fbricant. In cazul unui telefon mobil. desfacerea acesteia intr-o maniera standardizata pe piata romaneasca este determinata de:  Proximitatea geografica  Proximitatea psihologica  Similitudini economice si nivel de dezvoltare  Similitudini de cultura si sistem de valori  Avantaje ale economiei de scala . 9. lansate succesiv pe piata? Exemplificati.

ce ar urma sa fie introduse pe piata Romaniei.  exista un puternic potential pt a justifica standardizarea in segmentele de consumatori sunt omogene transfrontalier. 4. Cererea pentru marci globale 2. 3. iar adaptarea indispensabila in cardul obiceiurilor de cumparare. In cadrul produselor electrochimice. Masurile adaptate se impun pt a evita interpretarea gresita a unor mesaje promotionale din cauza unor conotatii lingvistice. Faceti distinctie intre elementele de adaptare obligatorie si cele de adaptare indispensabila in cazul diferitelor categorii de produse destinate pietei nord-americane (confectii textile de serie. 5. Identificati factori ce solicita adaptarea unor produse ceramice destinate constructiilor de locuinte. adaptarea obligatorie consta in securitatea in exploatare iar adaptarea indispensabila in cadrul deprinderilor de cumparare si caracteristici ale mediului fizic( in functie de climat).  nevoi culturale definite. adaptarea obligatorie consta in sanatatea consumatorului.) In cadrul confectiilor textile de serie. respectiv adaptarea unor produse de cafea sub marca “Jacobs Suschard” pe care ati recomanda-o. Dintre cele 4 tipuri de solutii privitoare la standardizarea si.  nivel si grad diferit de urbanizare. adaptarea obligatorie consta in sanatatea consumatorului si normele tehnice ( 110 volti) iar adaptarea indispensabila in cadrul obiceiurilor de consum a unor produse nou intrate pe piata In cadrul mobilierului. Produsele de faianta si gresie de origine italiana ce ar urma sa fie comercializate in Romania ar trebui sa fie adaptate din urmatoarele considerente:  diferente seminficative de dezvoltare economica. in cazul unui export al acestora in Federatia Rusa? In cazul unui export de produse de cafea sub marca '' Jacobs Suschard'' in Federetia Rusa este recomandabila utilizarea unei solutii globale ce presupune utilizarea unor tactici adaptate intrucat:  exista capacitatea organizationala de conducere si control a acestui tip de politica. produse electrotehnice. In functie de ce caracteristici simbolice se solicita adaptarea sau standardizarea unor servicii de educatie postuniversitara ale unei universitati americane pe piata romaneasca? La serviciile de educatie postuniversitara ale unei universitati americane se solicita adaptarea in functie de felul in care este perceputa de catre studentii din Romania imaginea universitatii americane. mobilier etc. Caracteristici simbolice: .

. verde-longevitate). strategia de marketing . recunoastere internationala . bazata pe o structura modulara. galben. maro. trebuie sa pornesca de la un concept comun pe pietele UE de calitate. Pentru incaltamintea din zonele calde trebuie utilizate materiale speciale care sa permita confortul la mers. De asemenea daca verdele este culoarea religioasa in statele islamice.noroc.raceala. 7.   asocierea numelui universitatii americane cu un grad ridicat de profesionalism. cu conotatii italiene. de exemplu in cazul pantofilor sport. albastru. verde-culoare religioasa).In procesul de marketing internatioal . De asemenea. galben. in primul rand.portocaliu. negru in Europa. cu o imagine a lui Vlad Tepes si un slogan de genul:'' Transilvanian`s heritage''. 6. Diferentierile trebuie sa aiba in vedere o sporire a durabilitatii si a materialelor utilizate in zonele reci. verde. din cauza surplusului de materiale. Culorile de baza( alb. d) Statele islamice( galben. aceasta fiind diferita in tarile lumii: a) Europa de Vest( rosu-dragoste.negru) au semnificatii diferite in diferite zone geografice. ce are conotatii franceze si italiene. Ce strategie de lansare pe piata canadiana ati propune pentru vinurile romanesti “Francusa” de Cotnari si . Exemplificati semnificatia culorilor in marketingul international pe exemplul diferitelor zone geografice si etnice de pe glob. De exemplu Francusa de Cotnari se poate comercializa sub denumirea de Francuza. antiperspirant) Capitolul 12 . . cu o imagine cu domnisoare in port popular romanesc si un solgan de genul'' Carpathian`s heritage''. In ce situatii ati recomanda unui producator roamn de incaltaminte din piele pentru export sa apeleze la strategii de marketing bazate pe o structura modulara? In conditiiile unui export de incaltaminte romanesti din piele ale producatoarului ''Antilopa'' Bucuresti . diferentiere prin care se poate asocia numele acestor marci de alte repere cu conatatii internationale. asocierea unor culori care trimit la drapelul unei tari aflate in stare de razboi sau conflicte deschise poate avea un insucces total. De asemenea alegerea culorii trebuie sa transmita o stare sufleteasca.optimism. aceasta nu poate fi uitilizata in anumite secvente care nu au cadru sobru . conform unor clasificari internationale. care survin din considerente culturale si religioase. calitatile ergonomice trebuie atent studiate( material usor. produs in UE. respectiv “Traminerul” de Blaj? Pentru lansarea pe piata canadiana a celor doua vinuri romanesti este necesara o diferentiere intrucat aceste marci nu sunt recunoscute international. albastru-influenta binefactaoare. galben-noblete. violet in anumite state islamice). produs in UE . verde-sanatate) b) China( rosu-bucurie. flexibil. 8. rosu.energie).in alegerea culorilor trebuie avute in vedere. concretizate intr-un pret superior. acele culori care semnifica moartea: alb in Israel. albastru-adevar. Vinul Tramierul de Blaj se poate comercializa sub denumirea Traminero. asocierea renumelui cadrelor didactice cu o experienta ridicata in domeniu. verde. c) Japonia( rosu-nastere. din nordul Europei. religios.

în funcție de piețele externe. 2. semifabricate)  Prețuri internaționale ale serviciilor (tarife.pdf 3. politica de preț determină prețurile de transfer (prețurile la care circulă componentele de fabricație a produsului între filialele companiei de pe diferite piețe). exprimate la cursul actual al valutei  Prețuri constante. combustibil. Dobânzi și credite) În raport cu poziția celor ce le stabilesc:  Prețuri de monopson  Prețuri de monopol  Prețuri de oligopol  Prețuri de acord  Prețuri de transfer În funcție de etapele tranzacției de comerț exterior:  Prețuri de negociere  Prețuri de tranzacție În funcție de tehnica de comercializare:  Prețuri de bursă  Prețuri de licitație  Prețuri ale operațiunilor de leasing  Prețuri de catalog și de listă  Prețuri afișate În funcție de modificările survenite în cursul valutar în care sunt exprimate:  Prețuri nominale sau curente. stabilește mărimea și variația prețului și strategia de preț. produse finite. materiale. Pe lângă asta. în cazul unei companii româești ce se adresează pieței internaționale. Politica contractuală mai cuprinde politica de rabaturi. https://www. Documentați-vă în privința indicelui “Big Mac” și prezentați semnificația lui actuală în ajustarea parității puteriii de cumpărare a diferitelor națiuni ale lumii.ro/documents/Indicele%20Big%20Mac. Politica de preț este o componentă a politicii contractuale. exprimate la cursul valutar într-o perioadă de bază .confidentinvest. navluri. După natura mărfurilor. condițiile de livrare și politica de finanțare/creditare. prime de asigurare. Realizați o tipologie a prețurilor practicate în marketingul internațional. între politica contractuală și politica de preț în marketing. Politica de preț. Faceți distincție.1. ce fac obiectul schimbului:  Prețuri internaționale ale bunurilor (materii prime.

Apple. prețul practicat de Apple la intrarea pe piață a noului iPhone 5) În funcție de concurență:  Strategii de prețuri ofensive: urmăresc contracararea concurenței (de exemplu. a) Metode de determinare a prețului bazate pe costuri În lipsa unor informații detaliate privind piețele externe. prețurile practicate de AllView la smartphone-uri față de Samsung. în funcție de conjunctura pieței . Prețul de transfer = valoarea la care are loc schimbul diverselor componente. b) Metode de determinare a prețului în funcție de cerere c) Metode de determiare a prețului în funcție de concureță 6. etc)  Strategii de prețuri defensive: urmăresc armonizarea prețurilor cu cele ale concurenței prin înțelegeri directe sau alinierea la prețurile lor (de exemplu. Orange și Cosmote în practicarea prețurilor la iPhone-uri și alte smartphoneuri) 5. “de smântânire” a pieței (de exemplu. semifabricate sau subansambluri între sucursalele și filialele unei companii prezentă pe mai multe piețe externe.4. înțelegerea dintre Vodafone. Care sunt principalele metode de determinare a prețurilor pe piețele externe și precizați căror categorii de produse/servicii și situații conjuncturale sunt recomandate fiecare dintre acestea. Ce este prețul de transfer și care este motivația practicării sale? Exemplificați pe cazuistica unor companii multi și transnaționale. Motivația practicării: a) transferul ascuns al profiturilor dintr-o țară în alta b) minimizarea impactului impozitării asupra rezultatelor financiare ale companiei c) maximizarea primelor de export oferite de stat sau de organizațiile internaționale d) evitarea plății unor accize sau taxe vamale e) ocolirea restricțiilor privitoare la comerțul exterior f) transferul de capital g) realocarea de resurse în companie. prețurile practicate de H&M la intrarea pe piața din România) Strategia de preț înalt la intrarea pe piață.   Strategie de preț scăzut “de penetrare” a pieței (de exemplu. Prezentați folosind exemple concrete relația dintre strategia de piață și strategia de preț a unei companii multinaționale.

in numele si pe contul cumparatorului. toate costurile si riscurile de pierdere sau de avariere a marfii raman in sarcina cumparatorului. EXW (Ex Works) = Marfa este pusă la dispoziția cumpărătorului la sediul vânzătorului. Din acel moment toate cheltuielile si riscurile de pierdere sau de deteriorare a marfii sunt suportate de catre cumparator.) Conform acestui termen INCOTERMS. CPT (Carriage paid to.. FCA (Free Carrie) = Vânzătorul predă bunurile primului transportator numit de cumpărător întrun loc prestabilit FAS (Free alongside Ship) = Liber lângă vas (traducerea profului) înseamnă de fapt: Indeplinirea de catre vanzator a obligatiei de livrare se considera realizata in momentul in care marfa a fost pusa de-a lungul vasului.. pe chei sau pe slepuri. plata navlului etc.) Termen INCOTERMS conform caruia vanzatorul plateste transportul pana la destinatie. fie transportul fluvial (intern sau international). stabilirea cantitatilor ce vor fi incarcate in fiecare nava. Insurance paid to. Acest termen este compatibil. Intotdeauna livrarea sub conditie FOB presupune in sarcina vanzatorului si obligatia de vamuire a marfii pentru export. numai cu vanzarea presupunand fie transportul maritim de marfa. pe langa CPT vanzatorul asigura marfa. barje sau pe bac in portul de incarcare convenit. Pe cale de consecinta. partile trebuie sa cada de acord asupra unor probleme legate de transportul maritim: cine va suporta costul diverselor cheltuieli. ca si FOB. FOB (Free On Board) = Liber la bord (traducerea profului) înseamnă de fapt: Indeplinirea de catre vanzator a obligatiei de livrare are loc numai in momentul cand marfa a trecut balustrada vasului in portul de incarcare convenit.7. Este o abreviere utilizata in comertul exterior si care indica faptul ca unele cheltuieli de transport (fara asigurare) sunt cuprinse in pretul marfii livrate in portul de destinatie. Analizați comparativ regulile INCOTERMS 2010 și arătați pentru fiecare clauză în parte căror situații îi este adecvată. Conditia poate fi utilizata pentru toate felurile de transport. si livrarea sub conditie FOB este compatibila numai cu vanzarea care implica fie un transport maritim fie un transport fluvial de marfa. vanzatorului ii revine obligatia sa faca . din acel moment. In plus insa. CFR (Cost and Freight) In cadrul contractelor incheiate cu aceasta clauza. La fel ca si livrarea sub conditie FAS. CIF (Cost Insurance and Freight) Termenul CIF comporta pentru vanzator aceleasi obligatii pe care le implica termenul CFR in sarcina lui. CIP (Carriage. acordul asupra cheltuielilor ce se vor face cu diferite taxe. contra riscurilor minime de avariere si pierdere.

In indeplinirea ei. a altor taxe si speze legate de livrarea marfii vamuite pentru import. considerate tot reduceri ale prețurilor se acordă doar după emiterea facturii. Utilizarea lui este insa compatibila cu orice modalitate de transport. Plata pro rata = în rate 4. DAT (Delivered at Terminal) = Livrat la terminal DAP (Delivered at Place) = Livrat la locul stabilit DDP (Delivered Duty paid) = livrat cu taxele plătite Utilizarea in contractele de vanzare internationala de marfuri a termenului DDP presupune indeplinirea obligatiei de livrare asumata de vanzator in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului. Plata în avans 2.scăzământul la plată în momentul plății .gratuitățile în natură . Faceți disctincția între rabaturi și bonificații și prezentați pe exemple concrete. Rabaturile funcționale . fiind astfel in antiteza cu EXW care subsumeaza obligatia minimala pentru vanzator. Aceasta obligatie a vanzatorului vizeaza numai o acoperire minima a riscului mentionat. Termenul CIF este compatibil numai cu transportul maritim si fluvial de marfuri. 8. Rabaturile cantitative .rabaturi în decursul derulării contractului . Spre deosebire de acestea. bonificațiile. 1. la locul convenit din tara importatorului.asigurarea maritima pentru acoperirea riscurilor cumparatorului privind pierderea sau avarierea marfii in timpul transportului.rabaturi ale funcției de desfacere 2. Plata la livrare 5. DDP subsumeaza obligatia maximala a vanzatorului. inclusiv a taxelor vamale. 1. principalele forme pe care le îmbracă prima categorie.„ex ante” . vanzatorul trebuie sa incheie contractul de asigurare si sa achite prima de asigurare. Vanzatorului ii incumba totodata si suportarea tuturor riscurilor si costurilor. Rabaturile temporare . Acont = plata cash 3.rabaturile acordate pe contractare . Rabaturile sunt diminuări ale prețurilor de listă sau de referință oferite clienților odată cu emiterea facturii.rabaturile sezoniere .bonificațiile acordate „ex post” 3. Este recomandabil ca acest termen sa nu fie utilizat atunci cand vanzatorul nu are certitudinea ca va obtine direct sau indirect licenta de import. Care sunt formele de realizare a plății în marketingul internațional? Exemplificați pe cazuistica unor firme românești cu activitate internațională. Plata contra unei facturi simple 9.

Rabaturile valorice în funcție de . Rabaturile sortimentale (pentru achiziția mai multor produse din aceeași gamă sortimentală) 10. Politica de distributie in marketingul international 1. Explicati de ce lungimea canalului de distributie in marketing international nu este in relatie directa cu distanta geografica dintre producatorul marfii si utilizatorul final al acesteia. iar cresterea pretului determina o scadeerea a cererii) pe piata Turciei si Germaniei cererea este inelastica intrucat exista alte forme de investitie (obligatiuni guvernamentale). Rabaturile individuale sau unice acordate de către filialele din străinătate 5. Capitolul 13. automobile. Exemplu. Evaluați elasticitatea cererii față de preț pentru produse de lux (bijuterii.valoarea contractului individual .rabaturile acordate în funcție de momentul comenzii (de exemplu la comanda înaintea lansării) 4. Pe piata automobileleor in Romania.. Rabaturile nemonetare (cuprind rabaturile în natură. Fiecare canal de distributie constituie o componenta a unui sistem de canale care pot functiona intr-un mediu national sau international. cererea este elastica (scaderea cererii in perioade de crestere de pret). Rabaturile de fidelitate (acordate furnizorilor cu care relația de afaceri durează de mult timp 12. in Romania. nu se refera la distanta in spatiu intre elementele constitutive ci la numarul de verigi intermediare prin care trec marfurile de la producator la consumator. dupa cum in Turcia si Germania este inelastica (este o cerere constanta indiferent de pret). Exemplificati cu ajutorul unor situatii concrete.rabaturile acordate la lansarea noilor produse pe piață în afara sezonului / la lichidarea de stoc . Lungimea unui canal de distributie. Rabaturile de listare din comerț (pentru introducerea anumitor produse în cadrul sortimentului) 11. . Pe piata bijuteriilor. ceasuri) pe piața României comparativ cu piața Germaniei sau cea a Turciei. cererea este elastica in raport cu pretul (scarerea preturilor determina o crestere a cererii. sau rabaturile de personal acordate angajaților proprii). Turcia). Germania. 10. Rabaturile speciale (acordate autorităților sau instituțiilor statului . Pe piata ceasurilor de lux cererea este inelastica in raport cu pretul pe toate cele 3 pieti (Romania. rabaturile cauzate de pierderi) 7.valoarea achiziționată pe parcursul unei perioade aume sau a unui an 8. Rabaturile de final (încheiere) în cazul contractelor pe termen lung pentru livrarea sau recepția mărfii care se termină 9. Rabaturile monetare 6.

în avans fată de perioada de manifestare a cererii. d. b. Evidentiati principalele particularitati ale distributiei internationale. Canalele cu intermediari pot fi scurte sau lungi in functie de numarul intermediarilor. In raport cu aceasta dimensiune avem de-a face cu canale directe si canale cu intermediari. Se refera la produsele companiei ce trebuiesc comercializate si distribuite astfel incat sa nu ramana cu ele pe stoc. Alt produs livrat in aceeasi localitate cu intreprinderea producatoare dar care circula prin 2-3 intermediari => pargurge un canal lung. folosind mai multe piete de destinatie. pe o serie de exemple concrete din diferite ramuri. Produsele a căror cerere se concentrează într-un interval scurt de timp fac necesară menţinerea de stocuri de către producători. De regula prin canalele scurte circula mijloacele de productie. aceste canale fiind uneori foarte lungi. în măsura în care cheltuielile de producţie şi comercializare sunt echilibrat distribuite în timp. 2. în condiţii de creştere a eficienţei energetice şi prin constituirea unui cadru instituţional corespunzător. pentru ajustarea costurilor. Firmele constituie stocuri în perioadele în care cererea este mică şi depozitează mărfurile pentru perioadele în care în care ele nu vor mai putea produce atât de mult pentru a satisface cererea. Stocul sezonier este utilizat în cazul în care cererea are variaţii previzibile. indiferent de distanţa faţă de centrele de producţie. procesul de distribuţie trebuie să pună la dispoziţia utilizatorilor ( consumatorilor ) mărfurile de care au nevoie. nu se aplică niciun drept vamal importului direct în acest insule al unor soiuri de tutun brut şi semiprelucrat. Producţia sezonieră implică canalelor de distribuţie sau producătorii pentru a satisface cererea care se manifestă în alte perioade ale anului. Pentru îndeplinirea obiectivelor regimului de - - - . cu accentuat specific local sau zonal.Un produs poate merge direct la consumator. Se poate lua ca exemplu orice companie producatoare de servicii. Prin canalele lungi circula de regula bunurile de consum. Echilibrul relaţiei dintre cerere şi ofertă este determinat de decalajul temporal dintre acestea. distribuţia internaţională asigură accesul unor produse. bunuri si alte materii. atenuând semnificativ stocurile sezoniere la mărfurile ce au această caracteristică. Printr -o activitate judicioasă legată de stocarea mărfurilor. distribuţia internaţională joacă un rol regulator al raportului dintre cerere şi ofertă pe întreg parcursul anului. stocul de lotiuni de plaja) c. În plus. De regula prin canalele directe circula serviciile care nu cunosc intermediari. (ex. avem de-a face cu un canal scurt. in raport cu cea de pe piata domestica. Spania poate acorda Insulelor Canare un ajutor pentru producţia de tutun în limita a 10 tone pe an. Politica energetică a statului în domeniul gazelor naturale trebuie să asigure satisfacerea cererii de gaze naturale pentru toate categoriile de consumatori. în cele mai îndepărtate puncte de pe glob. angrosişti şi detailişti. a. reprezintă un mecanism de ajustare financiară pentru compania exportatoare.

intre obiectivele economice si obiectivele extraeconomice ale politicii de distributie in marketingul international. Dezvoltarea turismului balnear în localitatea Homorod. Prin urmare. e. Faceti distinctie. Prin conceptul de transfer de informatie se înțelege un proces activ prin care tehnologia este transmisă între două sau mai multe entități. pe cate un exemplu concret.L.R. S. obiective economice ce urmăresc . nivelul rentabilitatii. marimea contributiei la acoperire. are dreptul sa dezvaluie informatia companiilor asociate/parteneri. etc. nivelul de cooperare cu parteneri locali sau terti. Obiective extraeconomice:      gradul de acoperire a pietei-tinta. trebuie acordate numai cu condiția repercutării lor efective și trebuie efectuate controale adecvate.ţintă spre producătorul domestic al marfii. f. controlul si capacitatea de influentare a canalelor de distributie de pe piata-tinta. 3. nămolurile sulfuroase. agentiilor de urmarire a creditelor (in afara de cazul in care avem o altfel de intelegere) care au dreptul de a schimba informatii despre tine cu alte organizatii si care pot tine evidenta persoanelor care au datorii. joacă un rol activ în transferul informaţiei de pe piaţa externă . bioclimatul. distribuţia internaţională influenţează semnificativ eficienţa demersului de marketing internaţional. Exemplu.C.- aprovizionare. imaginea creata dorita a fi realizata in favoarea produselor exportate. aspectele peisagistice.. cota de piata externa atinsa. în vederea comercializării sub forma de noi produse și/sau servicii. avantajele economice ale regimului specific de aprovizionare trebuie să se repercuteze asupra nivelului costurilor de producție și să scadă prețurile până la nivelul utilizatorului final. poate avea la bază câteva obiective și anume: obiective extraeconomice ce urmăresc valorificarea apelor minerale. cu scopul ca dezvoltările științifice și tehnologice să fie accesibile unui domeniu mai larg de utilizatori. Obiectivele economice reprezinta :     volumul vanzarilor realizate pe piata-tinta. încurajând sau descurajând procesul de internaţionalizare a producătorului. flexibilitatea atinsa in domeniul distributiei pe pietele externe. care pot folosi informatia in aceleasi scopuri ca si Complexul Hotelier Premier. Real International S.

o serie de exemple. greutate. creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și în ansamblu dezvoltarea economică a localității. Criteriile pe baza carora se realizeaza sunt: piata tinta: caracterizata printr-un numar si structura a clientelei. 5 comercianţi cu ridicata şi 80 de pieţe agro-alimentare şi magazine. 4. Care sunt principalele obiective la care sa se raspunda procesul de alegere a unui anumit canal de distributie si pe baza caror criterii se realizeaza aceasta optiune? Folositi in raspunsul Dvs. creșterea veniturilor în turism. durata de pastrare. Alegerea unui canal de distributie genereaza urmatoarele obiective: obtinerea unui anumit volum de vanzari si a unui anumit profit. Canalele 4. Canalele 2 şi 3 sunt scurte (cu menţiunea că în situaţia canalului 2 vânzarea la piaţă nu o face producătorul). Dacă în cazul canalului 4 presupunem că există un singur centru de achiziţie. atunci lăţimea canalului este egală cu 1 în veriga centrului de achiziţie. din spatiul de expresie francofon. . Dacă în cazul canalului 3 presupunem că analizăm distribuţia produsului „măr de Voineşti” şi că există un singur magazin în Bucureşti în care acest produs este distribuit atunci putem spune că reţeaua de distribuţie pentru mărul de Voineşti pe piaţa capitalei este exclusivă. conceptului de circuit de distributie faceti distinctie. cu 5 la nivelul unităţilor cu ridicata şi 80 la nivelul celei cu amănuntul. Circuitul de distributie desemneaza totalitatea canalelor de distributie prin care circula un produs de la producator la consumator. capacitatea de a dispune de o asistenta adecvata la vanzare si de un service corespunzator la nivel local. folosire. dar și în domenii adiacente. reglementarile juridice locale: referitoare la derularea activitatii comerciale pe piata externa. costuri financiare: pe punere in functiune a unei retele proprii a producatorului. Folosind acceptiunea data de literatura de specialitate. grad de tehnicitate. Canalul 1 este un canal direct (de exemplu.creșterea circuitului turistic în județ. vânzarea legumelor şi fructelor se face în faţa porţii producătorului). intre aceasta si conceptul de canal de distributie. atingerea a unui nivel de penetrare a pietei externe-tinta. repartitia geografica. Exemplu de circuti de distributie de legume-fructe cuprinzand 6 canale de distributie numerotate de la 1 la 6. 5 şi 6 sunt canale lungi. produs: volum. 5. atingerea obiectivelor de rentabilitate a investitiilor. utilizand exemple concrete.

reactie mai rapida la modificarile pietei. as recomanda o . Suedia sa functioneze maxim 168 de ore pe saptamana. livrare si vanzare a produselor. Produsul premium romanesc. adaptata canalului de distributie engros cu scopul de a le revinde sau obtinerii unui profit. pentru canalul de distributie ales si reteua de distributie intre tari si cea prin care marfa ajunge la consumatorul final. transport. Derularea unei operaţiuni de export de mărfuri cuprinde un ansamblu de activităţi desfăşurate de către exportator. Produsele sunt grupate in colectii pe cele trei branduri: colectia de baza Jolidon. economisirea cheltuielilor prin intemrediari si apropiere mai mare fata de clientii finali. Reteaua de distributie presupune totalitatea componentelor care participa la actiunile de depozitare. exportul direct. 144 de ore in Germania. importator şi de terţe unităţi specializate. stocare. Pentru produsele voluminoase. colectia de lux Prelude si mai nou lansata colectie de costume de baie Lilly. Pentru asta. hipermarket unitati de discount sau magazine de proximitate. pe piata din Ucraina. 7.- aparatul comercial: existent pe piata externa. asigurarea mărfurilor şi transportul lor până la destinaţie. ar fi bine primit si ar avea un rezultat reusit. în condiţiile stabilite în contract. ambalarea şi marcarea mărfurilor contractate. 6. de la producator pana la consumatorul/utilizatorul final. Propuneti derularea unei operatiuni de export a unor articole romanesti de lengerie feminina fabricate de SC “Jolidon” SA Cluj-Napoca pe piata Poloniei si argumentati optiunea dvs. Reglementarile juridice permit magazinelor din Marea Britanie. Franta. această tehnică presupunând ca firma să-şi asume responsabilitatea vânzării produselor sale în străinătate. cum ar fi articolele de mobilier sau ale matarialelor de constructie. petroliere. Canalele de distributie prin intermediari sunt obligatorii pentru produse faramceutice. vămuirea. perisabile se prefera canale scurte de distributie. activităţi ce vizează: fabricarea. Exemple: In Canada capacitatea mare de depozitare a frigiderelor si deprinderea de a cumpara semipreparate culinare fac parte din formatele comerciale supermarket. Foloseste o retea de distributie directa deoarece prezinta un grad maxim de control din partea producatorului. Firma Jolidon utilizează canalele de distribuţie competitive. Spania si 87 de ore in Austria. Polonia. Compania Jolidon a ales să pătrundă în piaţa din Polonia prin cea mai utilizată formă de marketing internaţional. Reteaua se caracterizeaza prin grad de acoperire (spatiul geografic pe care il acopera) si prin densitate (numarul de canale de distributie pe care le include). Pentru ce politica de vanzari optati ( alegerea retelei de comercializare si folosirea personalului de vanzari ) pentru patrunderea si prelucrarea pietei Ucrainei cu un produs premium romanesc (hrana pentru animale de companie) ? Ucraina detine doi furnizori de hrana pentru animale de companie. efectuarea controlului de calitate. precum şi plata preţului prin intermediul băncilor comerciale. Motivaţia principală în cazul unei astfel de strategii o constituie creşterea volumului vânzărilor dar şi notoreitatea brandului.

specializati in oferirea de servicii de depozitare. Faceti distinctie intre cele trei strategii de distributie (extensiva. 8. ce exporta produse ceramice (gresie. principala confruntare este bazata pe diferentele climatice. Determinarea amplasamentului este o conditie impusa de investitor. Italienii dau dovada de bun gust prin scoaterea pe piata a unei game de posete (Chanel) cu miros frumos de marochin. de relief. Cu ce particularitati ale logisticii comerciale si ale releteli locale de distributie va confruntati. O bautura cu tarie de 50 de grade. 10. care face cunoscuta relatia dintre produs si client. curate si ferite de umiditate. 9. Pricipalul aspect este canalul de comunicare si anume limba. in calitate de producator-exportator roman a unei bauturi alcoolice tari (Tuica “haiduc” cu 50 de grade tarie) pe piata S.U.A? In primul rand. . faianta etc) pentru imobile de afaceri si locuinte pe piata romaneasca? Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. intensiva. Depozitarea se face in spatii inchise. determinarea amplasamentului. A doua confruntare se bazeaza pe distantele foarte mari de transport. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor.retea de distributie directa deoarece transferul de imagine al producatorului se face in mod direct. astfel incat bautura transportata are nevoie de conditii de transport si depozitare adecvata. respectiv pe pietele de desfacere. reducerea costurilor cu distributia prin intermediari. exclusiva) in cazul lansarii unor produse italienesti de marochinarie fina pe piata chineza. dimensionarea depozitelor și configurarea internă a depozitului. Personalul de vanzare. o prezenta masiva a produsului pe piata tinta. pentru mai buna utilizare a spaţiilor este limitat. cu excepția pielii veritabile. Si diferentele comportamentale ale fortei de vanzare joaca un rol important. avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere. as alege unul local din tara penetrata deoarece are cunostinte excelente privin piata locala si sunt de regula “mai ieftini” decat cei expatriati. deoarece are ca factor cheie puterea de cumparare. Cu ce decizii va confruntati privitor la depozitarea marfurilor unui investitor spaniol. deoarece bautura specific romaneasca are nevoie de o analiza de comercializare ce trebuia explicata si inteleasa “pe limba lor”. acces direct al producatorului la informatiile de pe piata de destinatie si la cunoasterea reactiilor purtatorilor de cerere. Gama deciziilor adoptate de logisticieni în privința depozitelor de mărfuri include stabilirea numărului depozitelor. are un impact mai mare in tarile cu climat rece. Interesul manifestat pentru noi proceduri de păstrare manipulare. Nu am prea văzut genți de damă din alt material. Introducerea acesteia pe piata chineza presupune distributia intensiva. Statele unite nu cred ca s-ar confrunta cu aceatsa problema deoarece nu are o clima tropicala. politica firmei.

Are loc in randul segmentelor de potentiali cumparatori. in raport cu particularitatile cererii. acesta este cazul marfurilor de lux. E un lux pe care nu trebuie să-l afișezi.Tot italienii sunt creatorii de parfum au folosit adesea aromele de piele pentru a crea câte un parfum mai aparte. fiind ceva intim. subtil și nobil. dar senzual și atrăgător. mai straniu. poate rămâne doar al tău. Distributia selectiva reprezinta in fapt o cale de mijloc intre distributia intensiva si cea exclusiva. Lansarea pe piata a acestui parfum pe piata chineza reprezinta o distributie exclusiva. Capitolul 14 => NIMENI .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful