P. 1
histologie

histologie

5.0

|Views: 42|Likes:
Published by Violeta Fridjoi
Carte lp
Carte lp

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Violeta Fridjoi on Feb 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/27/2013

pdf

text

original

HISTOI,o(;IF. - I,UCRARI PRACTICO

VOL.I

TESUTUI{I

LUCRARE PRACTICA NR. I TEHNICA DE OBT'INERE A PREPARAT'ULUI HISTOLOGIC

I. I'TAPELE OBTINERII PREPARATULUI HISTOLOGIC PERMANENT

Nr. criteriu

Etape Recoltare

Loc-Material
Biopsie-necropsie, act

Rezultate Eqantion de fesut cu grosimea de lcm Conservarea structurilor

2
3

Fixare

chirursical Fixatori simpli, amestecuri
fixatoare

4
5

Spilare f)eshidratare Clarificare
Includere
Secfionare

ApI distilati
Alcool, 70, 80, 90 Xilen sau alfi solvenli ai parafinei Xilen, parafini topiti

lndeplrtarea fi xatorului
Pregitirea tesuturilor pentru includere
in vederea obfineri unui bloc de parafini, in vederea
Se face

6
7

Microtom Xilen
Alcool 100,90,80, 70 Coloranfi in solu(ie apoasi sau alcool Alcool 70, 80, 90 Xilen
Balsam de Canada, lameli

secfionirii structurii cu
grosime de 4-5 microni

o

8

o
10

Dizolvarea parafinei Hidratare Colorare Deshidratare

Operafiuni ficute in vederea
owonnfirii nnlnrnrii in cnlrrfii

apoase de colorant, parafina nefiind miscibili cu apa

ll
1.2

Clarificare Montare

l3

Operafiuni ficute in vederea montirii secfiunilor colorate, montare ce se face in riqini nemiscibile cu apa din solufia
de colorant

2. REZULTATELE COLORARII, EXAMINAREA LA
PREPARATELOR REALIZATE iN COLORATII DIFERITE

MICROSCOP A

J

IIISl'OI-OC ... t.l.r( r{ARl PltACTl(:E

\,OL.

I

TESIJI'UIU

TtrFTNICA EI.'ECT'

I..J

A

RI

I PREPARA]'E T,()R

Exarrirrarea morfo-funclonal5 a celulelot sc face pe preparate microsctrpit c. [Jn preltarat rnicroscopic este reprezentat dc prol)a de studiat, agezati pe o lal]rii rlt'sticlir',si acopcritd cu o laureld: -lanra. se nrai nunteste ;i < lami port-ot icct > cu laturi paralele qi dinrensiuni de 76126 Innr gi I .5-2 mnr grosinre; - larncla cste din sticla . are forrd pih'ati sau rlrcptunghiulari, cu dirtrensiuni variabile de l8/18, 22122 sau 22132 rnm qi o grosirne de 0,16-0,1 8 mnt. -proba de studiat estc rcprezelitate dc un fragnrent dc tcsut sau o cantitatc nrici tlintr-un lichrd cotpora[, aduse prin secIiouare, respectiv etalare la o grosinre de ciliva rnicroni; la aceasta gl'osiure, luntina strdbate proba-(transilurninare)-pennilind studierea celulelor la rnicloscopul optic. in funclie de starea celulelor de studiat, preparatcle microscopice se clasificd in :

Preparate proaspete, temporarc sau cxtcntporanee 2. Preparate pcrmancntc sau durabilc, care permit un studiu aminunlit al celulelor pe picse fixate gi cololate; ele lezisti in timp gi se pot realiza prin:
a) -mctoda

l.

efectuirii sccfiunilor fine b) -mehda etallrii matcrialului biologic in rnonostrat (frotiu, amprente dc organ)

l. Preparatele

proaspete, temporarc sau cxtemporatr€€,

le

realizirn atunci cdnd vrem

si studiem structura ur.lui lesut sau organ in stare vie.
in acest scop se recolteazd din organismul aninral, in lirrpul vieJii (biopsie), un fragnrent foarte sublire de organ sau lesut pe cale-l disociern pe lamd intr-un liclrid natural sau artificia[, favorabil menlinerii vielii celulelor ir.r tirnpul examinirii (plasmd, linifl, lichicl amniotic, ser fiziologic). Acopcrim apoi preparatul cu o lameli ale cirei margir.ri le lipirn cu parafini topitd, pcntru a evita uscarea Jesutului. Acest tip de preparat se mai foloseqtc qi in stuclir"rl cultr.rrilor de lesuturi. Pc astfel de prcparate proaspcte extemporanee, puteln examina celulele sau elenrentele tesutului respectiv necolorate sau colorate printr-o nretodi nunriti coloralie vitali. in metoda coloraliei vitale se intrebuinleazi <lit'critc substanle colorante putin toxice, care nu altereazd viala celulelor.

vitali se irnpart in - Coloranf ii vitali bazici - Coloranlii vitali acizi
Coloranf ii

:

TIISTOLOGIE _ LUCITARI PRACTICE

VoL.

I

TESUTURI

Exarnenul in stare vie sau proaspati are nrarele avantaj de a pemite studiul celulelor in viati, de a unndri diferite aspecte fuuclionale ale acestora in desfagurarea lor, de a studia unele aspecte ale dinamicii celulare. Putem observa : -migcarea cililor, miqcarea ameboidd -contractilitatea, fagocitoza, l'ecundalia, segmentarea ovulului.

Tipuri de
Exemple
se

celule,
Mod de utilizare

organite pecare ace$tia

fireazi

selectiY

Albastml de metilen

neurofibrile

Accsti coloranii ii utilizim in solulii
apoasc foarte diluate.

Coloranfii Yit{li
bazici
Verdele JanDs

Acestc solutii diluate sunt condriom

:

-inj ectate animalului inaintc de
sacrifi care = colorafie intravitali -sunt pusc direct in contact cu celule $i lesuturi scoase din organism inca vii =

Ro$u neutru

vacuom

coloratii postvitale

Tipuri de
Exemple

celule,

orgalrite pe care ace$tia
se fixeazi selectiv

Mod de utilizrre

Compamtiv cu cei Albastrul de tripan

Coloranfii vitali acizi

acizi nu

coloreazi
Cu ei nu putem obline decat colorafii o nclle celularA. nu o structurd.

specific organite, ei fiind relinuli doar in anumite

celule , histiocite, unde Albastrul de pirol

intravltale, el punand rn evrclenla

sunt acumulati

in

citoplasma sub forme de graiule de colorant Carminul litinat

Cu toatd simplitatea gi avantajul pe care-l oferi acest procedeu, examenul in stare proaspatl are aplicativitate lestrdnsi. Marele dezavantaj al acestei metode este alterarea jesutului de examinat. De aceea s-a ajuns la necesitatea de a avea preparate microscopice durabile, permanente, care se permitd un studiu aminunlit gi de tungd duratd pe piese conservate $i colorate.

lrrs r()r.ocIE

-

1-UCI{Al{l PIlAc',l I(lt;

\,0I,.

I

'I'ESUTURI

2. Preparate permanentc sau durabile

efectuirii sccfiunilor fine Sccfiunca esle un prcparat permanent in care se rtt'uriregte mettfinerea tesuturilor cat nai ascminitoare cu aspecutul Ior din timpul vielii 9i dulabilitatea in timp.
a) -metoda

Oblinerea secliunilor necesiti efectuarea unor tirnpi operatori succesivi, fiecare dintre ei avind o inflr-rentd hotirtdoare asupra reufitei finale. in ordir.rca exccutilrii lor aceStia sunt:

)-rccoltarea )-fixarea >-spilarea
,,-dccalcifierca (in cazul fcsuturilor dure)

)-includerea )-secfionarea F-aplicarca secfiunilor )-colorarea )-montarea l-etichetarea

pe

port-obiect

Recoltarea $i orientarca pieselor Fragmentele de organe sau tesuturi trebuiesc recoltate

in timpul vielii,

(printr-o intervenlie chirurgicalii, cAnd se obfine o piesd operatorie, fie printr-un act opemtor mai redus, biopsie, cdnd se obline un mic fragnrent de 1esut, Iiagrnetrt bioptic), sau imediai dupd moartea animalului, pentru a evita modificirile cadaverice. Apoi, {hri a le deforma sau strivi, sunt tdiate la o grosime de 2-3 mm $i orientate astfel incdt si permiti un studitt cAt mai complet. (exemplu, secliune prin colon, nu votlt face secliunile lorrgitudinal' sd prindern doar epiteliul de acoperire, ci transversal sd prindem toate straturile). Piesa de niaterial bioptic trebuie sd aibi feJe plane 9i paralele, sd rru aibi grosime mai mare de l-4 mm, pentru a facilita pitrunderea rapidi a fixatorului $i a evita aparilia alterdrilor posr n]oftem.

Recoltarea se face : -pe o placd de plutd sau PVC -cu pense fine pentru a nu strivi preparatul -fasonarea piesei se face cu lame asculite degresate ( dace lesutul recoltat este moale, de exemplu SNC, iar fasonarea poate produce strivirea pieselor, se vor fixa fragmente mai mari de tesut, apoi se fasoneazd),

HrsToloclE - LUCIIAI{I PR.\( l tCE

vol.

I

'lt]suTul

Fixarea
Reprezinti un tinrp obligatoriu in realizarea prcparatelor pennanente. Are ca scop conservarea cotrstituienlilor celulari intr-o stare cAt mai aproprat.l dc cca din timpul vielii, consewind fbrrna, structura gi compozilia chirnici, precum gi raporturile rcciproce existente in state vie $i pregetirea lor iu vederea nranevrelor ulterioare (includere, colorare). Fixarea omoari gi imobilizeazd celulele intr-un anume rnomeut
al

activitilii lor.

Aceasta depinde, in primul, rind de proteine, principalii constituienli ai materiei vii; ceea ce inseamnd un bun fixator histologrc tlcbuie sI fie in prirnul rdn<l un bun fixator al proteinelor. Mecanismul fixirii protcinclor nu estc pelfect cuucscut. Sc cunoa$te faptul ci fixatorii histologici detemrini, o coagulare sau o insolubilizale a proteinelor gi in majoritatea cazurilor un anumit grad de polirnerizare a structurilor organice. O consecinlh inrponanti a acestei coagul6ri a proteinelor este cA se realizeazd blocaiul reacliilor enzimatice, impie dicind :-istfcl digestia autoliticd a lesuturilor.

ci

si-l oblinern : fixarea se realizeazd in mod diferit peutru microscopia electronicd fafi de cea fotonicd; in primul caz trebuiesc pistrate relaJiile intre constituientii celulei la scari moleculari; -de natura constituientilor chimici ce trebuie consenali : anulnite structuri macromoleculare sunt mai ugor de conservat (de exemplu, proteinele), in timp ce allii sunt foarte labili 9i dificil de fixat, (oligozaharidele); -de volumul fragrnentelor tisulare ce trebuiesc conservate : fixarea unui frotiu celular este diferiti de cea a unui organ (de exemplu, encefalul) unde pdtrunderea fixatorului devine elementul esenlial al fix5rii; -de tipul reactiilor histochinrice sau de culoarea pe care dorim si le efectulm : fixarea este diferiti cdnd folosim o coloralie simpld, topograficd sau cdnd incercim decelarea lipidelor sau enzimelor.
Un bun fixator trebuie si indeplineasci urmltoarele condilii : - si aibd putere mare de pitrundere - si producd o cdt mai mici retraclie a pieselor, evitdnd modificarea taliei, formei, raporturilor dintre celule - sd nu determine aparilia de artefacte, adici modihciri ale piesei care nu corespund realit[1ii (retractari, umfl Iri, vacuolizdri) - sd confere o anumiti consistenld piesei - si permiti colorarea pe care dorim si o efectudm - sd nu fie toxic pentru cel care il manevreaze - sd dep5geascd piesa ca volum de 30-40 de ori.
Fixarea se face cu agenli fizici sau chimici : Agen{ii fizici utilizaJi : cildura, desicarea sau congelarea Agenlii chimici sunt cel mai frecvent utiliza{i, fie ca fixatori simpli, fie sub formi de amestecuri fixatoare.

Fixarea trcbuie privitd diferit, in funcJic de : -gradul conserudrii morfologice pe care dorim

J

TJCRAIII PRACI'ICD \/OI. motiv pentru care se recurge la amestecuri fixatoare in care diverqi compugi igi cornp leteazi rcciproc acliunea. excelente. Un fixator simplu este greu sI indeplineasce toate calitdlile necesare unei bune fixdri. detalii nucleare Folosili in special la frotiuri Agenfii oxidanfi Picratii l'ernranqanalr.. nretoda are aplicabilitate in tehnici imunologice. Nici un fixator citologic nu estc univcrsal gi cle aceea arta fixirii consti in Tipuri de fixatori Exemple Mod de acfiunc Avanlajc Dezavantaje 'l'esutLrrile sunt Are putere de peneFormaldehidr prin polirne. aIcooI-formoI arnestecul Camoy . Tetraoxid de Polimerizare proteine Necunoscut Aplicatii specializate. nucleare. Etanol. I 'JESUT'U RI alegerea corecta a fixatorului in raport cu ceea ce trebuie studiat. Fragilitate Alcoolii folosili in arrlestecuri. Aldehidele Glutaraldehida Acfiune rapidd.I IISTOI.trare bund. manevrele se fac in rnediu umed.OGIE - I. tamponarea previne acidilatea ce favorizeazA autoliza) acestea Acfiune lenta plstrdndu-gi antige- nitatea. Rigiditate. bune.sol Buion Deta marcate lii nucleare bune. tarnponatd. Di Penetrare slabd cele mai bune detalii citoplasmatice globale 5i microscopia electronici. I OrA folrnaldehidir rizarea proteinelor. l0 . folosesc rar se Denaturare severi Acid picric. -Spdlarea fragmentelor intr-o solulie fiziologici. nu dau rigiditate Reguli generale ale fixiru : -Evitarea alter[rilor autolitice. Dicromali. Nu rnodificd (solulie standard de fixate s tru ctura proteinclor. deoarece produce umflarea !esuturilor. Folositi in Clonrra de rner- necunoscttt Fixatori mercuriali cur intra in alcetuirea Detalii nucleare Penetrare slabA. Denaturare proteine rapidd. aclioneazl rapid produce rigiditate Acjiune amestecului fixator Zenker Metanol. -Evitarea uscdrii {esuturilor.fixarea trebuie {Ecutd cAt mai repede posibil dupd recoltarea materialului biologic. Nu se folosegte apa.

este procesati intr-o foml care sI permiti efectuarea de secJiuni subliri. omogend.HISTOLOGIE _ LUCR. cu fundul plat 9i dop rodat. amestecul Carnoy La alcoolul in care spdlirm piesa se adaugd in n.rod obligatoriu gi solu!ie icd iodurati sau tincturd de iod pentru a se elimina precipitatele pe care le formeazi sublimatul in lesuturi in timpul fixirii. structurA. dirnensiunea pieselor. Se poate face cu diferite substanle in funcfie de fixatorul folosit : -apa curgitoare pentru fomraldel.ridi -alcool pentru fixatori cu dicromat de potasiu -alcool absolut pentru fixatorii pe bazl de alcool. rezultdnd un bloc cu consistenld solid[. presupune urmitoarele etape : -deshidratarea -clarificarea -impregnarea cu parafini -includerea propriu zisi ll . Tratamentul piesclor imediat dupa fixarc Cdnd se alege utt fixator. -Piesele se irrtroduc in amestecul fixator. Cel mai fiecvent este utilizata parafina. $i Spilarea Este operatiunea in care se opregte fixarea gi se indepdrteazd excesul de fixator $i a unor eventuale structuri false. Pentru fixarea grisimilor nu se folosesc solvenli ai acestora. Se vor utiliza vase rnari. nu se va lisa siinge sau r)luous la suprafala piesei. Aceasta se realizeazdpnninglobarea gi impregnarea pisei cu o substantl solidificabild. gtiind cd anumite lesuturi componente celularc implici folosirea anumitor fixatori sau contraindic[ folosirea altora. -Durata fixirii.rtm glicogen nu se lblosesc lixatori apo.l 0 microni.RI PRACTICE vol. Includerea Este etapa in care piesa.ii. Alte substanle folosite : celoidina. ce pot apare in preparat datoritA unor defecte de fixare. gelatina. variazi in funclie de compcrzi1ia agentului fixator. -Un fixator odatd folosit nu sc va folosi la fixarea altei piese. r Tr:suTURt -Facilitarea la maxim a penetrdrii fixatonrlur in organe gi lesuturi. cu o densitate asemenltoare lesuturiloq ce permite oblinerea de secliuni cu grosimi de 3. se agitd din timp in timp si nu se lipeascd de perelii flaconulur.-i. iar pentru microscopia electronici r[ginile sintetice. odati fixati. aulbalate in tifon gi purlAnd numdr de identificare. sc arc in vedere structura ce va fi studiate. Pcr. Includerea la parafina.

nut. este Impregnarea la parafini-utilizeaz. de obicei 3 bni de xilen cu duratd de 3-6. Ultima baie trebuie sd se face intotdeauna in alcool absolut nou. Existi inconveniente pentru preparatele ce contin mult lesut conjuntiv. Cu ajutorul ei se ugureazi punerea in evidenld a unor componen{i celulari : grisimi. enzime. care are propdetatea cle a fi miscibili.rcluse b) -imediat dupi ce au fost incluse. Secfionarea care se sectioneaze greu. histoenzimologie. Piesa se introduce in parafini topitd cu fala care va fi seclionati spre fundul formei.tr parafina cu punct de topire 56'C.rul.95%Si 100%). Acest pas este ncccsar deooarece parafina nu este solubili in api.rmul piesei. ore in funciie de mirimea fragmentului. clorofomrul. Clarificarea.I IISI (}I-O(. Prin ricire la temperatura camerei blocul se solidificd gi va putea fi seclionat. in histochimie. alcoolul inlocuie$te treptat apa din !esuturi. Durata depinde de mirinrea fragmentelor'. mai mari de 10 microni. fi sectionate : a) -imediat dupi fixare. Clarificarea conste . tumatd intr-o fomtd . fhrd a fi ir. in bii succesive de aceeaqi substanJl . provenili dintr-o bombd mecanici.r parafinl noui. pusd in legaturi printr-un ventil cu un microtom special pentru acest scop.nit microtom pentru secjiuni de gheald. de asemenea. sau tumarea blocului. care dispar prin metodele de incluziune.I F: _ I. La sfArgitul operaJiunii de carificare. Recomandat este a se folosi incluziune in celoidini. in acest fel. benzer. Dintre aceste substante mellfiollArn xilenul. Volumul alcoolului din baia de deshidratare trebuie si fie de aproximativ l0 ori rnai mare decdt volr. in rredie de 2-3 ore pentru fiecare baie de alcool. neutilizati. toluenul. Piesele histologice pot a)Seclionarea piesei neincluse se face in mod curent. atat cu aicoolul cit gt cu palafina. Cel rnai folosit este xilenul. t2 . consti in inglobarea pieselor ir.LICRARI PRAC-I'ICE \ (}I -I T ESt t I RI Deshidratarea este operaiiunea in care se indepaneaza apa din piesa. prin congelare sub acliunea vaporilor de bioxid de carbon. Se trec piesele prin cel puJin 3 b5i de parafini pentru a se indeparta orice urmd dc solvent drn piese. este operaliunea in care alcoolul din presi estc inlocuit cu o substanf[. Seclionarea la gheald este foarte expeditivi gi este folositd in histologie. De obicei se face cu alcool in bir de concentralii succesiv crescute (70%. Includerea propriu -zisi. in urma intdririi ei. frccvent se folosesc barele paralele Leuckhardt. piesa devine translucidd. Secliunrle sunt in general groase. care menfinuti Ia aceaste temperaturA printr-un termostat.

24 de ore la termostat 37oC.. Etalarea Este o operaliune prin care secJiunile se aplicd pe larna portobiect bine degresatd. 8-24 h Fixator general Alcool absolut. cateva zile curente. 90 cc Formol comercial . care aderi una de alta. pntru ca sectriunile sd se usuce qi sd se lipeascd. 30 g Acid acetic. Pe lama de sticl6 se aplica o picature de albumind Mayer sau solulie apoasi de gelatinl gi se intinde bine de-a lungul lamei. fomrdnd o panglici. l0 cc Acid picric. Fixeazd bine nucleul gi menline glicogenul in citoplasmi. dar grdsimile. 13 . distilatd la una din extremitilile panglicii astlel incit secfiunile sd pluteasc[. aparatul reticular nu sunl conservate Lichid Zenker Bicromat de K.HISTOLOGIE _ LUCRi. preparatele permanente pot fi pestrate necolorate. 75 cc t-ichid Bouin Formol. Din panglica de secJruni se taie fragmente de 3-4 secJiuni care se aplicd cu fala lucioasd pe suprat'afa unsi cu albumini Mayer a lamei. de cdliva microni (obi$nuit 4-6). l0 g Durata fixirii. 5 cc Potdvit pentru toate lucrerile Durata optimA. Amestecuri fixatoare frecvent folosite Durata fixdrii 24hcAteva ztle Alcool-formol Alcool 96. ferite de praf gi lumind timp indelungat. 20 cc Acid acetic glacial. Astfel procesate. lg Sublimat coroziv. I TEsrrTURr b)Seclionarea pieselor incluse la parafini se realizeazd cu ajutorul unui alt tip de microtom. 5 cc Durata fixdrii. avansAnd cu o distanli star. 95 cc Acid acetic glacial.RT PRAC ICE vot. 60 g Lichid Camoy Cloroform. l-3 h Dupe acest fixator se poate folosi orice coloralie. lipidele. 5 g Api distilati. Lamele se lin apoi. unde. secliunile se descreJesc qi se intind complet. 2. Acesta are la bazd un cutrit foarte asculit previzut cu un inecanism care se deplaseazd de-a lungul blocului inclus in parafind.5 g Sulfat de Na. in cAteva secunde.rdard. Se picurd apd . Prin migcarea repetati a blocului in lungul culitului se oblin secliuni seriate. apoi se ageazd pe o platind incdlzitoare.

diferite granule. Bouin. profermentul din celulele glandulare se coloreazd Pitrundere scizutd-piesele trebuie sa fie sub. printr-o solulie de sulfat de Na 5% timp de 24 h. Unii fixatori. Apoi. Piesele sunt trecute prin cateva bdi de solutrie decalcifiantd pdnd se demineralizea26. Fixeazd foarte bine protozoare. fibre Pdtrunde greu. lamele sunt trecute mai departe prin 3 bni de alcool de 96o cu scopul de a elimina solventul parafinei. piesa este supusd tehnicii de impregnare ca orice alt lesut necalcificat. aceste secliuni trebuiesc. in prealabil.iri. De aceea. impiedici colorarea Conservi lipidele DeterioreazA citoplasma Se opune impregnbrii argentice Pentru a evita se adaugA creta Formolul Permite orice colorare Perfect pentm tdierc la microtomul prin congelare (frotiu) fixator rapid Alcool metilic pur Penku elementele sg 3-5 min Dccalcifierea Pentru a efectua preparate din piese ce contin in ele fonnatriuni impregnate cu s[ruri de calciu. Apoi se trece la decalcifiere.OGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. xilen. I TESUTUR] Agenfii Fixatori Fixeazd bine grdsimea. cum sunt oasele sau dinlii este necesar dup[ fixare sd proceddm la decalcifierea acestora. in fiecare vas cu xilen se va line lama aproximativ I -3 minute. pentru neutralizare. spdlAm bine piesa in ap[ curgdtoare. apoi o trecem printr-o serie de alcooluri cu concentralii crescande pdnd la 96 . aclioneaz[ qi ca solulii decalcificatoare dar. mielina. doar la piese foarte mici. Zenker. piesele sunt trecute. toluen. Deparafinarea se face prin trecerea lamelor pe care sunt lipite sectiunile prin 3 bdi succesive. in solulii apoase. produce contraclia lesuturilor. apoi bine spdlate in apX curgitoare. bronhii. 48 h. Acid osmic Alcool etilic Conservd corpii Nissl din celula nervoasd.HISTOI. pentru a elimina parafina. ele devenind insolubile in dizolvanlii lritant pentru conjunctive. Dupd decalcifiere. nu pot fi colorate in aceastd stare. Dupi decalcificare. care sunt folosite in majoritatea lor. Colorarea secfiunilor Sectiunile piselor incluse in parafind 9i lipite pe lamd. globule sanguine. in negru. respectiv cu alcool. t4 . deparafinate gi apoi hidratate pentru a le face apte de a fr colorate cu diferite substanle colorante. din cauza parafinei cu care a fost impregnatd piesa in timpul incluziei. apoi din nou in ap[. deoarece soluliiie colorante nu le pot pitrunde. benzene. Considerim incheiatd decalcificarea cand piesele sunt moi Si se pot teia u$or. care conlin unul din solvenlii parafinei amintiti la incluzie. conjunctive din vase 5i glande. obiqnuili. Dupd fixare. trebuie manipulat cu precautie. in fiecare baie de alcool lama va fi ldsatd 1-2 minute.

Dupi modul in care colorantul acfioneazl asupra fesuturilor. cc coloreazi structurile nucleare. Exemple : albastrul de metilen -colorafii combinate : presupurl folosirea a 2-3 coloranli. verdele de lumini.rslolo(. nici rreutri. Exemple: eozina. La fcl rdmin lesuturile gi dLrpd fixare. se clasifici in : -colorafii simple : presupun folosirea unui singur colorant. albastnrl de anilind. atdt nucleari cdt gi citoplasmatici.I PllA(i] tcE \ oL.rcturile unui 1esut. fuxina bazici. cars coloreazi stnrcturile celulare cu reaclie alcalinA. . Clasificarca coloranfilor : l. in mod sclectiv nnrnai cu una sau o parte din strl. colorant de origine anirnali) Dupi capacitatea de acfiune a grupirilor confinute se clasifici in : -coloranfi acizi . r 'l'Esu'r'uRr ln sfirgit.coloranfi neutri. -metacromatici. constituientii tisulari.rdan III. Principiul c. Dupi modul in care se realizeazi. colorafia se clasifici in : -colorafii progresive. Folosirea a doi sau rlai n. . Coloranfii folosi(i in histologie sunt -naturali (heuratoxilina-colorarrt -artificiali 2. albastrul de toluidina. Dupi numirul coloranfilor folosifi. apoi se scoate excesul de colorant cu ajutorul unor substanle d ile rcnl iatoa re. -ortocromatici. in care colorafia se face progresiv. Dupi afinitatea electivi a se clasifici in: Din multiplele metode $i procedee de colorare in histologie vom indica aici una din cele mai rispAndite nretode in practica curenti. Exernple: Sr. ce coloreaz[ grisimile in roqu-portocaliu. de doui feluri. fuxina acid5.coloranfi bazici. nici acizi. Colorarea propriu-zisi ocupiun loc inlpo!'ilnt in tehnica histologicd. in care se realizeazd suplacolorarea. hcnralaur ul. umrdrind rezultatul. colorafia henratoxilin.coloranfi indiferenfi.uctLA.rnlli coloranli intr-o metodi va da o imagine de ansamblu diferenJiati a difedlilor componen(i tisulari. lanrele sunt cufundate int[-un vas cu api pentru a fi rehidl atate secliunile. cum sunt citoplasrnele. dupi modul de obfinere : de origiue vegctali-canninul. -colorafii regresive. ce rezulti dintr-un amestec in anumite proporJii dintr'-un colorant acid cu unul bazic Ai coloreazi diferite incluziuni citoplasmatice cu reac!ie ncutr Exemple: eozinatul de albastru de metilen.nici bazici. orange G.eozini. -coloranfi direcfi -coloranfi indirecfi sau prin mordansare se clasifici in: colorantului pentru anumite structuri tisulare. au indici de refiaclie practic asclndndtori.t.lE . l5 . 5. 4. . pe care in acest fel le pune in evidenfi.oloraliei histologice este de a folosi substanle colorante care se combinf. Exemple: albastrul de metil. coloreazd structurile in altd culoare 6. coloreazi structurile in aceeaqi culoare cu a lui. din carc'cauza la exanrenul cu microscopui obiSnuit apar omogeni. in stare vie. ei aciiondnd printr-un fenomen fizic de absorblie pe un substrat tisular. 3.

2 g -alaun de potasiu. roz intens Colorafiile tricromice. granulatiile bazofile. I TESUTURI Soluliile care contin acegti coloranli febuie preparate anterior. solulie de hemalaun. 2.violet Colagen-verde Nuclei-negru Citoplasma .rogu .rogu-violet Colagen-albastru Tricromic Masson Nucleinegru Tricromic Goldner-Szeckelly Citoplasma . xilen fenicat.HISTOLOGTT] _ I. rogu cdrdmiziu 6. nucleoli. rezultate Tip colorafie : Rezultate Nuclei-negru Citoplasma . l-2 min.5-10 min. nuclee. apoi se adaug[ hematoxilina gi la urmd se pune iodatul de potasiu pentru a grdbi oxidarea hematoxilinei. spilare in api distilatA. Eozina se folosegte in solulie apoasi de 17o. 0. pentru clarificare. 5-10 min.10 min. Formula cea mai intrebuinfati de preparare este: -hematoxilind. 50 g -apa distilati. citoplasmd. se pune pe secfiunea coloratd gi clarificati o picaturd de balsam de Canada gi se acoperi cu o lameld de mlrime potriviti. 4. granulalii acidofile.TJCRARI PRACTICE VOL. clarificare in xilen pur. spdlare in apd curgdtoare. cateva minute. deshidratare in alcool de 96o gi alcool absolute 6. montare. albastru-violet 2. solulie de eozin6. 3. 1g -iodat de potasiu. 8. 1000 cc intdi alaunul de potasiu in apd. Se dizolvd Timpii colorafiei : Secliunile deparafinate 9i hidratate sunt introduse succesiv in : 1. matricea cartilaginoas[ gi osoasi. 5. citeva secunde 5. albdstriu-violet 5. rogu 3.galben Colagen-rogu Tricromic van Gieson t6 . 7. roz 4. Rezultate : l.

pentru fibrele de elastind -mucicarmin qi albastru alcian pentru mucus -verde de metil pironini pentru plasmocite -violet de Cresyl pentm coryii Nissl din neuron -PAS. Sudan [V. pentru granulocitele sanguine -coloraliile tricromice pentru fibrele de colagen. pentru evidentierea fibrelor de reticulinE. se coloreazd in negru. I TESUTURI Colorafii speciale Unele tehnici se folosesc pentru evidentierea anumitor structuri : -evidenlierea grdsimilor : Sudan III.HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. se coloreazd ?n rogu -portocaliu. l7 . epitelii glandulare -May Grunwald-Giemsa. pentru sistemul nervos qi fibrele de reticulind -orceind. -evidenlierea glicogenului -impregnare argentici.

FPunerea la punct a imaginii: privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorul vizei macrometrice pdn[ apare imaginea clard in cdmpul microscopic. ) deoarece preparatul nu are aceeagi grosime pe toatA suprafala sa.IIISI'OLOGIE _ I. DDaci nu apare nici o imagine inseamni ci: F obiectivul nu se afli in axul optic F preparatul nu se afli in cdmpul microscopic ! s-a ridicat prea repede tubul microscopului. Se FPrivind lateral.rlui cu care examindm preparatul (distanla focald pentru obiectivul de l0x este de 16 mm). FSe ageaz[ lama portobiect cu lamela in sus. fixdnd-o cu ajutorul valctilor.2 MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI 1. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizei micrometrice. in functie de puterea de mdrire a obiectiwlui.Trarisformatolul se conccteaz. I TESUI'URI LUCRARE PRACTICA NR. iPrin rotirea revolveruhli se aduce obiectivul de l0x in axul optic al microscopului. D Tot timpul studiului la microscop se jine mana in permanenld pe viza micrometricd. Intensitatea luminii se corecteazi prin ridicarea sau coborlrea condensatorului..U(]RARI PIIACTI(]E VOL. >Se stabilegte distanta interoculard in funcfie de distanta interpupilari a exarninatorului. Cu ajutorul celor doui vize laterale ale platinei se va migca lama cu preparatul in direclie anteroposterioari gi de lateralitate. se controleazd ilurninarea cimpului microscopic.i la reJeaua <le 220Y $i apoi se stabile$tc lcgatura intre sui'sa de luniinl (becul) a n. cu ajutorul vizei macrometrice se coboard tubul pAni la o distania mai nrici decAt distanla focall a obiectilr.ricroscopulr"ri 5i priza proprie a transfomratorului. pe fata superioard centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului. in vederea examindrii lui in totalitate. PARTILE COMPONENTE ALE MICROSCOPIJLUI 2. EXAMINARXA PREPARATELOR l8 . a platinei. TETINTCA DE LUCRU.OBTINERXA IMAGINIT . 3. cu care se fac scurte migciri de rotire inainte gi inapoi pentru a adapta in permanenl[ ochiul examinatorului. FPrivind prin oculare.

@) 18. cu o distanlii focali mai scurtl decat distanla vederii clare.TJCRARI PI1A(]'TI('E VOI. in func1ie de tipul de radialri utilizate: Microscopul optic (fotonic).I IISTOLOGIT] -. carc dupi adaptarca unor dispozitive speciale poate dereni: A. Microscoape fotonice care utilizeazi alte tipuri de radialii(ultraviolete. in studiile histologice se folosesc doud tipuri de microscoape.. Ea se ageazd cAt mai aproape posibil de ochi pentru ca sd vedem sub un diametru evident trai mare. Microscopul este un instrument optic cu ajutorul ceruia se studiaz[ structurile cu dimensiuni sub limita vizibilitdtii cu ochiul liber. I TESI]]'URI T'IPURI DE MICROSCOAPE OPTICE MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI 0.1nm l nm lonnr l{X}nnr I lnr l0 lnr l00 rltrt In 7.Microscoape fotonice care folosesc luminoase cu e:3900-8000 rrdialiile spectrului r izibil (radialii A') Microscop cu fond intunecat Ultrarnicroscop Microscoape fotonic€ Microscop cu lumind polarizata Microscop cu contrast de fazd B. cu e<3900 A") Microscoape cu lumind ultravioletd Microscoape cu lumind ultravioleti pentru fluorescenfd Microscoape electronice l9 .{$2". convergentS. ale cdror detalii sunt invizibile. Lupa este o lentild sirnpla. I. obiecte mici.

sau talpa microscopului este un dispozitiv metalic sub formi de < U > sau < V >. Tubul microscopului A. Piciorul sau talpa microscopului A. La coloani sunt montate : platina. oglinda proiectoare gi un diafragm (iris). sdpate in sisternul de angrenaj de pe tubul microscopului. Dispozitive de punere la punct a imaginii A. ce imprimd microscopului migciri foarte fine. Platina sau mesufa microscopului cu cavalerii l. Aceasti pereche de vize se angreneazd prin dinJii axei orizontale care le unegte cu din{dturile oblice.- LUcRARt PRA( l tcE VOL.1. pentru a completa claritatea gi precizia inraginii inceputd cu viza rrrac. ce asigurii stabilitatea aparatr-rlui. oblinAnd o punere la punct a imaginii. Componenta mecanici Reprezinti un sistem de piese nrecanice ce conlin sisternul optic de mdrit.rolnetrici. Coloana microscopului.de formd dreapti sau curbi se articuleazd in partea sa inferioarl cu piciorul rnicroscopuiui. Rolul acestei componente este de a sr-lsfine pe4ile sistemului optic Ai de a crea posibilitatea de manevrare a conrponerrtelol s istemu lu i optic. prin gina dintatd.oGm . dispuse simetric de o parte $i de alta a coloanei : a) Vizele macrometrice-sunt reprezentate de o pereche de quruburi ce imprimd tubului microscopic deplasdri mari fafi de preparatul de studiat.lrrs't'ot. b) Vizele micrometrice. In partea sa superioari 9i anterioar[. 3. Ele sunt reprezentate de doul perechi de guruburi numite vize. Dispozitivele de punere la punct a imaginii surrt fixate la coloana microscopului. 2. coloana prezinti un sistem de angrenaj. Are in alcdtuire : -o parte mecanicd -o pafie optici A. lente. I TEST]TURI l\{icroscopul optic (fotonic) Este un aparat optie de mirit folosit in studiul exploralor al structurilor cu dirnensiuni micronice gi care folosegte ca sursd luminoasd lumina naturald sau artificiald. dispozitiwl de punere la punct a imeginii.in el sunt montate : sursa de lumind. Piciorul. Aspectul gi forma dispozitivului mecanic pot sd varieze ugor de la un tip de rnicroscop la altul. Coloana microscopului A. pentru tubul microscopului. pe cel de iluminat gi pe cel de captat qi transmis lumina.4.5. aproximativ clar[. tubul.3. constituie cealaltd pereche de vize. 20 . Alcituirc : A.2.

prin deplasarea verticali determinatd prin rotirea celor doui perechi de vize. Un dinte metalic montat intre cele doui calote blocheazd fiecare obiectiv in parte cAnd acesta a fost adus in axa opticd a microscopului prin rotirea revolverului. larg de 2. Sistemul de iluminare 2. la o coloani vertebrald de suport. I TESUTURI 4. Tubul purtitor al sistemuiui optic in totalitatea sa este angrenat. este o placd Platina microscopului (rnisufa) 7. iar in parlea inferi<.este fonnat din doui tuburi cilindrice. prin drspozitivul numit revolver. care sprijini preparatul de studiat. 6.uicroscopului . telescoape. La extremitatea superioard a tubului interior. fixatd orizontal la coloana microscopului. 5.rari obiectivele. Tirbul microscopului . imregrite in interior pentru a evita reflectarea luminii. C. Cavalerii sau valefii fixeazi pe platini preparatul de studiat. este lixara cxcentdc la cap5tul inf'error al tubului gi prezintd un oriiiciu circular in drcptul tubului. -b) Calota interioari. Ele poafti la cele cloui extlemit6li parlea opticl propriu-zisi a microscopului. Componenta optici Este alcatuitd din : 1. sc adapteazl ocularul.IIISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE VOI. deasupra articulaliei acesteia cu piciorul. Sistemul optic propriu-zis 2t . metalici rotund[ sau pdtrate. Revolverul este fomrat din doud calote sferice unite pnntro axd de rotalie. -a) Calota superioari. prezinti unu plni la cinci orificii filetate pentlu adaptarea obiectivelor qi se poate roti pe prirna czrlotb aducdntl obiectivele in axul optic al r. Central..5 cm care permite trecerea dispozitivului de captat qi transmis lumina inspre tubul microscopului. prin qina dintatd qi se apropie sau se depdrteaz6 de platin6. platina tuturor microscoapelor prezintd un orificiu circular.

alimentat de un transformator. se coboard (avdnd pozilie inferioard pentru obiectiwl de l0x. distanla focali este de l6 mm).. pentru obiectivul de 10x.2. care se ingurubeazd in orificiile filetate ale discului mobil al revolverului.Oglinda plani. Sistemul ocular l. . montate intr-un dispozitiv mobil aflat sub platini 9i are rolul de a focaliza lumina pe preparatul microscopic. puterea de merire a obiectivelor este inscrisd pe acestea. prezintd un cordon cu gtecher . Microscoapele mai vechi utilizau sursa de lumind artificiali cxterne sau lurnina obignuit6. Este montatd intr-un inel metalic constituind o diafragnrd a cirei deschidere se regleazi pnntr-o tije laterali. avind pozilie maximd pentru obiectivul de 90x). iar distanta dintre lentila frontali gi preparat se nume$te distanle frontal6. se ridicd condensatorul. * Fiecare obiectiv este format dintr-un sistem de lentile convergente dispuse. Sistemul obiectiv 2. in funclie de obiectivul folosit se stabilegte $i pozilia condensatorului: cind se utilizeazi obiective cu putere mare de mdrire. Sistemul optic propriu-zis Este reprezentat de: 1.Hls't-ol-octE . I Sistemul de iluminarc ConJine : -Sursa de lumini. microscopului. iar cind se folosegte obiectiv cu putere de mirire mici. este montate in talpa microscopului 5i are rolul de a orienta razele luminoase in axul optic al rrricroicopului cu ajutorul a douir vize.Sisteruul de captat ti transmis lunrina este alcdtuit din: . . prin gravare. Condensatorul este fonnat dintr-un sistem de lentile convergente. . - 8. intr-un tub metalic. Distanfa focald a obiectivului este invers propo4ionali cu puterea lui de mlrire (de exemplu. t. inclusi in talpa microscopului gi este reprezentatd de un bec de 6 V. r TESUTURT B. putAnd micgora sau nrdri conul luminos ce iese prin deschiderea circulari din talpa. + Lentila inferioard plasatd spre portobiect se nume$te lentilI frontali.Diafragma (iris) este situati intre sursa de lumind gi oglindd.trcRARI PRACTT( E vol. Sistemul obiectiv Este format din cinci obiective. Transformatorul este plasat in afara elementelor microscopului gi are rolul de a transforma sursa de curent de la 220 Y la 6Y . intr-o anumiti ordine. iar pe mdsuri ce cre$te puterea de mdrire a obiectivului se ridice condensatorul.

ele sunt agezate in funclie de mdrime qi se pot roti in direclia acelor de ceasornic.) dar . fixind-o cu ajutorul valelilor. se controleazd iluminarea cAmpului microscopic. Pulerea de mdrire a microscopului este egal6 cu: P ob. De exemplu. Sistcrnul Tehnica de lucru la microscopul fotonic ML4 de 22OY gi apoi se stabilegte legdtura intre sursa de (becul) a microscopului $i priza proprie a transformatorului. Transformatorul se conecteazi la releaua de 16mm).IIISTOI. Privind lateral. moltate intr-ur.l tub lretaiic scuft (iruegrit in inleriol pentru a evita reflexia luminii). 4. Puterea de mirire a ocularelor (P oc. l0x 9i 15x. cu ajutorul vizei macrometrice se coboarl tubul pdni la o distantd mai mic[ decdt distantra focale a obiectivului cu care examindm preparatul (distanla focale pentru obiectivul de IOx este 1. ce pemit interpunerea intre lentila frontall qi preparal a unui lichid cu indice de refraclie egal sau apropiat cu cel al sticlei (ulei de cedru). obiectilul de 10x gi ocularul hirrd de 7x rezultd : P microscop: l0 x 7:70x 2. 3. lurrini 2. Fiecare ocular se caraclerizeaz|printr-o putere de mdrire. care se introduce Ia . 6. .OGIE _ LIJCRAITI PRACI]CE VOL.obiective uscate cu putere de mdrire ocular Microscopul fotonic ML4 prezinti cloud oculare. lntensitatea lurninii se corecteazd prin ridicarea sau coborirea condensatorului. fiecarc fiind format din doud lentile convergente. in funclie de puterea de mdrire a obiectil'ului. x P oc. 5. Se ageaz[ lama poftobiect cu lamela in sus pe fa]a superioari a platinei. Se stabile5te distanla interoculari in funclie de distanla interpupilard a examinatorului. 23 . .xtremitatea superioald a tubului microscopului. Prin rotirea revolverului se aduce obiectivul de 10x in axul optic al microscopului.I TESUTURI Obiectivele diferi intre ele. Se centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului. 20x si 40x (spaliul dintre lentila frontald $i preparat este ocupat de aer). [ 0x. Privind prin oculare.. iar microscopul ML4 este previzut cu oculare care miresc de 5x.) este gravad pe acestea. atat dupe pulerea de n-ririre (P ob.i dupi modul de intrebuinlare. Microscopul ML4 este dotat cu: 6x. 7x.obiective umcde (obiectiv cu imersie) cu putere de mddre de 90x.

CLr ajutorul celor doui vize laterale ale platinei sc va migca lanra cu preparatul in direclie auteropostelioar a 5i cle lateralitate. care este de cateva fractiuni de mm. .rl cxamir.ine mAna in permanenlA pe viza micrometricd.preparatul nu se afla in cdmpul microscopic . precisi a zonei de studiat. . 9. ridicd condensatorul in poziJia sa superioari maximI qi apoi se aduce obiectivul cu imersie in ax. folosind obiectil'ul 40x. I.UCRAItI PRA(]'I'ICE VOL. . in vederca exarniiid|ii Iui in totalitatc. se ridici condensatorul p. folosind vizele micrometrice.rli focali (2-3 mm deasupra preparatului).IIISTOI-(XiIE. Etapele sunt urmitoarele: .se ridici tubul microscopului cu 2-3 cm cu ajutorul maclovizei. . dispirdnd spaliul de aer dintre obiectiv 9i portobiect. 8.se fixeazd claritatea imaginii privind prin ocular gi folosind viza micrometric[.privind prin oculare.obiectivul mr se afli in axul optic . se face o centrare riguroasS.aginea clard in cdmpul microscopic.cdnd este necesari trecerea la obiectilrrl cu inrersie. . 7. coborAm pini cdnd lentila frontald a obiectivului intrd in contact cu uleiul de cedru.se coboari noul obiectiv cu ajutoml macrovizei pdni la o distanlii nrai micir decdt noua distar.se corecteaza claritatea irnaginii.lnd se ilun. Tot timpul shrdiului la rnicroscop se . I 'JESUTUIU privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorulvizei macrometrice pdni apare in. Daci nu apare nici o irnagine insearnni cd: . Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizei rnicrometrice.se apropie acest obiectiv de preparat gi se priveqte din pozilie latetali pentru a verifica distanJa frontali.se rotegte revolverul pAni se aduce in axul optic obiectiwl imediat superior ca putere de mirirc.se pune o piciturd de ulei de cedru pe lamd.ratorului. dupi care se scoate din ax obiectivul respectiv.rineazi corespunzitor cAmpul mlcloscoplc. cu care se fac seurtc miScirri de lotire inaintc qi inapoi pcntru a adapta in pcrmanenli ochir. Punerea la punct a inraginii: Trecerea la obiective cu putere de mirire crescuti Se face pentru examinarea de detaliu a preparatului. Folosirea obiectivelor cu imersie (90x) . se - 24 . . in dreptul axului optic. dcoarcce preparatul nu are acceagi grosirne pe toata suprafala sa.s-a ridicat prea repede tubul microscopului. .

oGll: .tlcRARI PRAcl r(:t vol-. de plastic. care poate fi observatd cu ochiul protejat de un filtru pentru radialiile ultraviolete sau care impresioneazd placa fotograficd. iar obiectivele cu tifon inmuiat in solvenfi organici. Fluorescenla este condilionatd (Mayer) de prezenla unor grupdri fluorocrome cum ar fi: azin.400 milimicroni). in special in molrentul cobordrii tubului cu ajutorul macrovizei. Aceste substanle se numesc fluorescente. Metoda se bazeazd pe proprietatea unor substanle care. sau a celor secundare. oxazin etc. .se scoate lama de pc platini.pentru buna funclionare a microscopului este necesari pdstrarea lui in husa l)upI tcrminarea folosirii nricroscopului operaliuni: se fac urmitoarele . in practica curenti. I '[ ESUTURT Obiectivele cu imersie necesiti o manipulare foarte atenti. prin fluorescenld se infelege emiterea de radiaJii luminoase de cdtre o substanli supusi acJiunii razelor ultraviolete (300 . iradiate cu un fascicul de lumind cu o lungime de undd rnici 9i cu frecvenld inaltd emit radialii cu o lungime de undl mare gi o frecvenld maijoasd. intrefinerea Si pAstrarea microscopului: .Se recomandi si nu se atingi cu rndna nici una dintre pirlile optice ale aparatului.se aduce obiectivul de l0x in axul optic. deci de culoare diferitd. 25 . Se formeazi o imagine vizibild. provocate cu ajutorul substanlelor numite fluorocromi. colorat[. deoarece existi riscul spargerii lamei portobiect gi deteriolarea lentilei frontale.pd4ile metalice se cura{d periodic cu o bucate de panzd moale.llts't 0L. Microscopul cu fluorescenfi Microscopia prin fluorcscenld pune in evidentd fenomene luminoase care iau nagtere in structuri biologice prirnare (naturale). Aqa nu ! Alte tipuri de microscoapc utilizate pentru studiul fesuturilor I.microscopul se acoperd cu husa.se coboari condensatorul. .se decupleaze sursa de luminl a microscopului de la transformatoq iar acesta de la releaua de 220 V.se liclici tubul niicloscopului. . . . . .t.

3. prin aceastd metodA se pot detecta acizii nucleici.orange).este interzis a privi radialiilc produse de lampa H. b. dintele natural este autofluorescent. c.fluorescenld verde. Fluorescenla unui preparat microscopic poate fi clasificatd in doui categorii: l.). 2. fenilalanina. mucinele . tirozina. serotonina (fluorescenid verde)' Cu ajutorul fluorocromdrii (fluorescen16 secundari) cu acridin-orange se pot identifica: acizii nucleici: ARN-ul (fluorescen15 rogie). fibrele de colagen. reticr-llina gi clastice. I 1. aplicat pe o lame portobiect nefluorescentd. acridin. e. iar citoplasma lor gi eritrocitele rdmdn opace. AND-ul (fluorescen16 verde-galben).I E _ t. acizii aminali: fenilalanina. deoarece existi pericol de implozie.UCRAI{I PRACI'ICE vot. Fenomenul poate fi obserlr'at in orice stare de agregare a sut stanfei. pigmenlii: porfirinele (fluorescentl rogie). Cu ajutorul fluorescenlei primare pot fi identificali: a.O. cromolipidele (fluorescenli galben-verde). proprietate prin care se deosebegte de cel artificial. triptofanul (fluorescenJd albastri).O. Fluorescenll primard.indusi plin tratarea secliunilor de tesut cu fluoroctomi (exemplu. Tehnica de lucru Dupe montarea dispozitivelor mentionate. 26 . mucinelc etc. arninele biogene: adrenalina. lipocromii sau pigmenlii carotenoizi (fluorescenJi verde).. Aplicaf ii practice Microscopia in lumind fluorescenti replezinti o metodd cu o largd aplicabilitate in biologia celulard. nucleii leucocitelor au o fluorescentd verde. fiind nai intens la lichide gi solide.O.B. Pentru gisirea cdmpului microscopic gi punerea la punct a imaginii se procedeazi la fel ca in tehnica de lucru in microscopia fotonica. fiind in funcjie de mdrimea moleculei. ATEN1IE . ESUTUR| Emisia spectrului de fluorescenld se prezintd sub fonni de benzi (linii Stokes) 9i nu este un spectnr continuu. elastice gi reticulini . Fluorescenla secundarl sau provocali .produsd de substanle care se gdsesc in mod natural in celule sau lesuturi (lipofuscind. adrenalina. lipofuscina (fluorescen1l rogu-brun). 2. b. este interzisi manipularea carcasei in timpul funclionirii limpii sau imediat dupi stingerea ei inainte de ricire.IIIS'I'OL(X. tirozina. fibrele de colagen. se pome$te lampa t{. d. c. cromolipidele. unele virusuri gi bacilul Koch emit o fluorescenle verde strdlucitor d.fluorescente verde. naturali sau autofluorescen{a . Dupd examinare se intrerupe alimentarea de la retea a limpii H. noradrenalina. Iiri ochelari de proteclie U. 9i se aqeazl pe platina microscopului preparatul de examinat.B.B. noradrenalina etc. l..V.

studiul cclulelor ir.. care se bazeazd pe cuplarea unui anticorp cu un fluoloclom. -OC H.r stare vie (celule nellxate .l sTol. Gmpirile -Cl l. rnigcarea cililor gi flagelilor.nifi rminoacizi. Microscopia in ultraviolet este aseminitoare spectrofotonrctriei. Aceste doui'r par-ticularitili pcrrnit modilicarea sistemului optic. lirgind astfel posibilitatea de utilizare a rnicroscopiei prin fluorescenJf. 4. Razele ultlavioiete trec prin lentilc speciale qi prin secliunea preparalului de exanrinat dind. mdresc intensitatea fluorcscentei. Microscopra plin fluorescenfi se deosebcSte de uricroscopia cu raze ultraviolete a cdl'ui principiu de funclionare se bazeazd pe absolblia lurninii ultraviolete de citre moleculele preparatului. Mctoda cstc LttilizaLir pcntru dctcctarcd acizilor nucleici.rtrastul elementelor preparatului. -NO. cu umritoarelc particularitili: L condensalolul ale o cliafragnrir inelara (un irrel transparent intr-un disc opxc). diviziunea celulard etci 3. care mlresc cor. Aparatul pentnl coutrast dc tirzir este un nricroscol.. o imaginc irrvizibiti pentm oclri. per-rnilind astfel studiul celulclor in stare vie.. -CN. nefixate gi necolorate. o slibesc. dar rezultatele sunt inregistrate lbtogralic. obiSnuit.\C't ICt: \'oL. lIl.. rrcdiile respective sc nurncsc bil'efringcntc.tD .r inel de fazi care are rolul de a modiflca transnrisia unei pirli din razele lut. 21 . I 'IESU t-URt Coloralia cu aclidin-oranue se mai utilizeilzli in citodiagnosticul precoce al cancelului (str"rdiul acizilor nucleici in coudiliile unui proces tuntoral). -CH. Aplicafii practice Microscopia in contrast de fazd pennite: 1. 2. studiaza reacliile celulare la diferili agenfi fizici sau chimici. prin 1)uorcsccnli indus:i poatc fl idenlificati localizarca antigerrelol in celule. l\{icroscopul in contrast de fazl Microscopia in contrast (lc fazir utilizeazi un tip s1. dltorita unui lbnd dilelit cle absortlic.ninoase care fonneazi imaginea cAnrpului nticroscopic (cste un proces de defazare intre razele Iunrinoase care sunt transrnise direct 5i cele care sunt difiactate de preparat).(x.l unele detalii de structuri cal'e r)u se pot obselr.. -COO. accstea licdnd ca vitcza de propagar c a lu rn in ii polarizate si varieze cu direclia de propagare. in obiectiv se gisegte o placi sar.ecial de niicroscop fotonic ce rcalizeaze contrastul unor obiecte de exrnrinat...t-ucll.\l Plt. Cea mai inrportantd aplicafie estc innuloll Llorcsccnta. ceea ce reduce gama preparatelor care pot fi vizualizate printr-o astfel de tehllica. scoate in eviden1. darcare cste inregistlati pe placa fbtogralici.nozonrilor.i necolorate). lI. 2. Prin metodcle de preparare a secliunilor se pot elimina astf'el de inconvenieute. a bazelor purinicc yi pilirnidinice ale nuclcotidelor ca.i la tlctectarca protcinclor ce contitr allul./a la microscopul lotonic obi$nuit ca endocitoza. altelc ca: -ClO. Microscopul cu lumini polarizati Prin aceasti tehnici se oblin imagini alc urror constitrienli in carc stlucturile exanririate sunt anizotrope. adici transfbrmi diferenlele de 1'azi invizibile pentru ochi in diferenfe de arnplitudiue. studiazd benzile cror.

se observd in structuri constituite din proteine sau lipide. in Birefringcnfa se poate 28 . Aceste varialii apardatoriti diferentelor de intensitate (amplitudinea luminii transmise de obiect).) poate exista o birefrigentd pozitivi. urielini. pot induce dicroismul in unele stnrcturi biologice. b. birefrigenla de formd sau structurA apare atunci cAnd particulele submicroscopice sunt orientate regulat intr-un mediu cu indice de refraclie diferit. c. cdnd indicele de refraclie este mai ridicat in lungime decAt in plan perpendicular 9i refrigenld negativa in caz contrar (fibrele nucleoproteice). I 'l EsuruRr clasifica: structurile fibrilare (colagen.IE . a. d. Unii coloranJi organici ca rogul de Congo. birefrigenla cristalini sau intrinseci observati in sistemele sau moleculele in care ionii prezinti un aranjament asimetric regulat gi este independenti de indicele de refraclie a mediului de montare. dicroismul apare in momentul in cale absorblia unei lungirni de undi datd de lumina polarizatd variazd in func1ie de orientarea obiectului examinat. datoriti unei orientdri preferenliale a moleculelor. fibrele musculare striate etc.IIISTOLO(.LUCRARI PRACTICT: voL. birefri-een1a de tensiune se observe la strucrurile izotope care sunt supuse unei consfangeri rnecanice gi se intAlrregte la nivelul ntugchilor 9i irr lesuturile embrionare. e.

col . col. HE) 10. HE. Celuli sferici (ovocit. Ccluli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinalc. col. HE) 12. rinichi. col. HE) 7. HE) 11.. col . col. HE) 4. Celuli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinale. col. Sincifiu (osteoclast. 29 . HE) 3. col. HE) 8. Celuli piriforml (neuronii Purkinje din cerebel. Celuli sferici (ovocit. albastru de metil) 9. col. HE) 4. Ccluli sferici (adipocit alb. col. col. Plasmodiu (fibra musculari striati. tubi Bellini. HE) 6.FIISI{)I. Celuli flagelati (spermatozoid.OGIE - LUCRARI PITAC'1'lCE vol. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros. col HE) PIIE PARATE DEMONSTRATIVE CelulI piramidalS (neuronii piramidali din scoarfa cerebrali. CONSTITUENT T'ISULAR PREPARATE DE DESENAT: 1. HE) 6. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan. col. HE) 5. HE) 8. col. Impregnare argentici) 7. col. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman. r -JEsuTURr LUCRARE PRACTICA NR" 3 CELULA. col. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kiernan. Ccluli poliedricl (strat spinos epiderm. Celuli piriformi (neuronii Purkinje din cerebel. CelulI fuziformi (fibra musculari netedi. HE) 13. col. Celuli fuziformi (fibra musculari netedi. Celuli stelati (neuron. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros. HE) 11. Impregnare argenticl) 9. HE) 3. Violet cresyl) 2. Ccluli stelatd (neuron. col. HE) 10. col. col. col HE) 1. CeIuli poliedrici (strat spinos epiderm. col. Plasmodiu (fibra musculari striati. HE) 5. col. Sincifiu (osteoclast. HE) 2. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman. HE) 12. col. col.

2 Celule poliedrice. Forma celulelor Este dependentd de funclia lor qi de modul de agregare. La lesutul conjunctiv in aceastd substanld se gdsesc Ai elemente fibrilare. Astfel.I'CRARI PI{AC]'ICE vol-. condrocit etc). continand un nucleu turtit li situat spre periferie. sub plasmalemi ti putine citoplasmi. Fig. Dimensiunile celulei sunt particulare fiecirei localizari tisulare. Adipocitul (celula grasi). leucocit. Iristologice se prezint[ sub forme variate: din care cauzd celulele in preparatele -celula sfericl: ( ovocit. in struotura celulei se disting: -o n]asd de protoplasmi . delimitarea de mediul extracelular se realizeazd prin men. au nucleul sferic Ai situat central. Celulele nu sunt lipite una de alta ti se l€agi intre ele prin spini intercelulari (desmozomi). Fig. 2 30 . Atdt substanla intercelulari cat $i fibrele sunt produse de elaborare ale celulelor tisulare locale. in diferite organe: -4-5 microni (celulele granulare din cerebel).l 80-200 microni (ovulul). Fig. adipocit. Ja exterior.plasmalema.citoplasma -in care se gdseqte nucleul. Fig.l Celula sferici. Celulele stratului spinos epidermic sunt prevezute cu multe laturi. Substanla intercelulard poate fi reprezentatd intr-o cantitate ce diferd in funcfie de fesut: foarte redusd cum intdlnirn in {esutul epitelial sau abundenti in lesutul conjunctiv. epiteliul bucal). iar intre ele lasi spafii intercelulare. Are un contur sferoidal. devine clar cd elementul constitutiv de bazd al fiecdrui lesut este celula. . -7-8 microni (limfocite. care reprezinti unitatea nrorfologicd qi funclionali a oricirui 1esut. I TESU'I'URI CELULA _ CONSTT'T UENT TISULAR Toate fesuturile sunt constituite din celule gi substantd intercelulard.rbrana celulari . I -celula poliedrici (celulele spinoase din epiteliul malpighian -epiderm. -30-40 microni (neuronii din coarnele anterioare ale mdduvei spinirii). eritrocite).I{ISTOLOGIE _ I.

miocitul). 7. Se remarci la o ertremitate a celulei -r: i: spermatozoidului ovalar. Celula are formi . -*jijgtFFig.3 Celula turtiti (payimentoasi) cu citoplasmi pufini $i intinsi iar nucleul discoidal proemini in zona centrali. Fig. -\-ucleul alungit este situat central.5 -celula fl agelati (spematozoidul). pavimentoasi (celulele endoteliale. Fig. Spermatozoidul. Celula musculari netcdi.5 Celuli luziformi.*5*'*-.). din scoa4a aerebeloas[) Fig. (formi :: fus). se coloreazi in negru.:.. -celula stelatl (neuronul - oelulele nervoase). turtiti.IIISTOLO(JE _ LUCII\RI PRA(]1 IC'E VOL.. 6 Celuli Ilagelati. in(ens colorat (confine nucleul) tio prelungire subfire .4 Ccluli stelati (neuron.4 -celula fuziformi (fibra musculara netede . *. I TT]SUTURI -celula mezoteliale). c elule le Fig. (de aici ti numele de fibri) 9i ascufiti la cele doui capete. Nucleul este rotund. Celuli pirilbrnlii 3t . :I -ttlula piriform[ (celula Purkinje. slab colorat.r. Limitele celulare se evidenfiazi prin impregnare argentici. *r{erl} -"#1ffi*qh.rr fl eruoasl-coada (llagelul) spermatozoidului. Corpul celulei prezinti prelungiri periferice care sunt mai intens impregnate la origine. cu nucleol situat centralFig.:.i rngitA. dand celulei aspect stelet. Fig.

12 32 . platoul striat. . Nucleul este ovalar situat ill treimea inferioari. Fig.. .. r0 -celula piramidali (neuronii piramidali din scoa(a cerebrald. I TESUTURI -celula cubici ( celulele epiteliului tiroidian.Hrslot-ocrE .i!. celula epiteliului mucoasei uterine). i Fig. din care cauzi formi neregulati. nucleu sferic situat central.. 8 Celule cubice. i. Fig.. 1. Pigmentul secretat de melanocit este melanina. Celula are formi cubici.!.. ll Celuli piramidali Fig. i se spune ci este de Fig. ce prezinti doi poli (pol bazal ti pol apical).-l.. celula epiteliului mucoasei intestinale. celulele plexurilor coroide. celulele din epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kieman).1. 1r -celula cu prelungiri mult ramificate ddndu-i un aspect neregulat (exemplu. l2 Celuli pigmentari ce prezinti prelungiri mult ramificate dendu-i celulei un aspect ce nu-i permite incadrarea in nici o formi bine precizati. Fig. melanocitul). celula pigmentari..l.J---+--r€-r-. Fig. La polul apical apar fine strialii. ce conferd citoplasmei aspectul brun inchis.. Fig.-i*€q. celula secretorie din acinii serosi)..--J.LUcRART PRAcrtcrE VOL. Fig.. 9 Celule cilindrice. Este colorati prin pigmentul siu. 8 - -celula cilindrici (celula epiteliului mucoasei gastrice.i. 10 Celuli caliciformi ( are forma unui caliciu de floare sau a unei cupe de gampanie) Fig. inalte.' r.. 9 -celula caliciformi (celula mucoasd din epiteliul mucoasei intestinale qi din epiteliul mucoasei respiratorii).

este dat de structura specifici a fi brei musculare- -aibrilelor Sincifiul este o formaliune citoplasmatici multinucleati ::zultatlprin contopirea mai multor celule. Osteoclastul. Ex: Fibra musculari striat5. etc. Fig. Sub sarcolemi. 14 Fibri musculari striati. Fig. fafi este rotundi $i mai slab colorati la mijloc. cu . aspectul striat al citoplasmei.I TESUTURI -celula discoidali (hematia). vizuti din apare ca un disc biconcav.--_leilor.. Se remarci forma de panglici a fibrei musculare c-Err€ io a clrei citoplasmi bogati ti eozinolili se gdsesc numeroti nuclei ovalari.G'(I-OGIE _ LUCRiRI PRACTICE VOL.ootur neregul. Ex. disputi i Friferie. Este anucleati. Fis. 15 Osteoclast Apare ca o celuli voluminoasi cu citoplasma bogati. sau echivalente celulare r--i di! lateral FE 13 Hematie. 13 Plasmodiul este o formatiune citoplasmaticd multinucleatd -1--:lrate dintr-o singurd celuld prin cre$terea citoplasrnei gi ?nmullirea :. 33 .t cotrfilend multi ruclei sferoidali. sincitiul :oioblastic.

HE) simplu cubic (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan. col.4 EPITELII DEACOPER]RE PREPARATE DE DESENAT 1. trahee. 5. 7. col. col. HE) pavimentos malpighian cu keratinizare (epiderm. col. col.HIST'OLOGIE _ LUCRARI PRACTICE vor. 3. HE) PRI. col. trahec. 2. I TESUTURT LUCRARE PRACTICA NR. col. 8. FIE) Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator. HE. 4. 6. HE) 34 . HE) simplu cilindric (epiteliul gastric. Epiteliu Epiteliu Epiteliu Epiteliu firi tricromic) Epiteliu pavimentos malpighian cu kcratinizarc (epiderm. pavimentos simplu (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman. HE) simplu cilindric ciliat (epiteliul trompei uterine. col. HE) pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator. Epiteliu Epiteliu Epitcliu Epitcliu cilindric unistratificat (epiteliu intestinal. col. HE. HB) Epiteliu pavimentos malpighian keratinizare (epiteliul mucoasei bucale. col.. col. HE) stratificat paramalpighian (urotcliu. 3. col. 1. tricromic) Epiteliu stratificat paramalpighian (uroteliu.PARATE DEMONSTRATIVE 4. 2.

HISTOLOGIE . epiderm) -epitelii glandulare (epiteliul mucoasei respiratorii) -epitelii senzoriale (epiteliul mucoasei linguale.LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI TESUTUL EPITELIAL _ EPITELIILE RETINETI ! Clasificiri: l.nuclei -albastru violet Pentru €vid€ntierea membranei bazale: -colorafie PAS: -impregnare argentici : rezultate rezultate .mugurii gustativi) 2. DupA aranjarea celulelor -pavimentoase -cubice -cilindric -cu keratinizare : -pavimentoase: -malpighiene -Epit€liishatificate: (pludstratificate) -fdrikemtinizare -paramalpighiene (de tranzilie) -cubice -cilindrice Colorafii folosite : Hematoxilin-eozini: rezultate -citoplasma-roz . mezotelii) -epitelii cubice (epiteliul canaliculului biliar) -epitelii cilindrice (epiteliul mucoasei intestinale) -Epiteliisimple: (unistratificate) 3.membrana colorati in negru 35 . Dupi funcfie: -epitelii de acoperire (epiteliul mucoasei gastrice. Dupi forma celulelor: -epirelii pavimentoase (endotelii.membEna coloratd in roz .

I 'J ESUTURI EPITELII DEACOPERIRE Epiteliile sunt tesuturi constituite din celule de fon. Epiteliile indeplinesc nurncroase funclii.forn. Clasificare: -epitelii simple (nestratifi cate) -epitelii stratifi cate (pluristratifi cate) Epiteliile simple (nestratificate) a) Epitelii pavimentoase (turtite) simple: Sunt epitelii alcdtuite dintr-un singur rdnd de celule pavinrcntoase.OCTE - I-U(:I{ARI Pl{A( 1 r(it. Acestea fornreazd structuri rnembranare continue. in coloralie PAS apare coloratl in roz. indeplinind func. Intre corion gi epiteliul de acoperire se gisegte r. epiteliile se clasificl in: -epitelii de acoperirc $i tapetare -epitelii glandulare -epitelii senzoriale $i tapetare Epiteliile de acoperire (de inveliq) 9i tapetarc suut acele epitelii ale cdror celule. strdns unite intre ele prin legituri jonclionale. organisrnul la suprafaf[ sau ciptu$esc cavitillle ce comunicd cu exteriorul. Epiteliile de acoperire Epiteliile de acoperire (de inveliq) $i tapetare. Celulele sunt liJite fi aderd intre ele. Jesunrl conjunctil ce se gese$te sub epiteliul dc acoperire. -forma celulelor componente la epiteliul nestratificat. acoper5. denumirea de corion. dar la fiecare.nenrbrana bazald. Epiteliile de invelig se clasifici morfologic in func{ie de : -nurndrul straturilor de celule ce le alcituiesc. iar la epiteliile stratilicate . astfel cd pe preparatele histologice in coloralii obignuite nu se v5d limitele celulare. cu imprcgnare argentica.ra celulelor din stratul superficial. carc doar oclrzirrrra I penril :r ltc c lcnrcutc celulare iu intirlitrtca lor structurali (lcucocite in nr igla lc plintre celulele epiteliale intestinale. iiind alc6tr-rite din celule in stranse raporlLrri dc vecindtate.ia dorninantd de proteclie qi apirare. situate deasupra lesutului conjunctiv. O.l vol-.. in care apare sub fonna unei linii neilrtrerupte de culoare neagrl. nelar. evidenliatd la M. poaft5. 36 .rocitele in epiderrn. una dintre funcfii este dorrrinantd $i in rapofi de aceasta. Epiteliile sunt priutre celc nrai pure 1esutur'i.ni mai mult sau mai pu[in regulati. de la carc primesc substanle nutritive cdt gi bogate termina{iuni nervoase gi de care surrt despirJite printro membrani bazalX selectivi. dispuse membraniform pe una sau mai rnulte straturi.IIIST()I.

r de argint..I TESUTURI evidenlierea acestor limite se foloseqte ca metodd de colorare.Celula este mult aplatizati.ru pntCrtCE' VOL. tlg. culoare ce apare prin reducerea r:::-.'j. lenticulari.rclE . : ::. iar nucleul discoidal proemind in zona centmli. uqor ondulat gi de culoare neagrd. Fig. impregnarea argenticd. I Epiteliu pavimentos simplu (schemi generali) F:s.--:-: ii lumenul capilarului. ob X 4o. Col..E.J:rilar sanguin seclionat longitudinal. -::ireliul foilei exteme a capsului Bowman. Tricromic . ?::ru :remple: -:doteliile.-. cu citoplasmi 1 . Lumenul vascular este delimitat de un singur r . -:riteliul de pe fala inteml a timpanului.i.foarte turtite (din care cauzi peletele apare abia - * -a :Jentifice insi nucleii mult alungili.celulelor apare poligonal. H.-rF . : -: \10..: Epiteliu pavimentos simplu. .r ::iinsa. -=:rteliul porJiunii descendente a ansei Henle. ' . -::iteliul alveolei pulmonare.3 Celula turtiti (pavimentoasi). peretele capilarului iematii 1.LUCni. :. Endoteliu u::rl.Col. unde ::*--.*tt" 37 . Foifa externi acapsulei r'-r:ra. -::ezoteliile.

Celulele sunt aiezate pe un singur rdnd. Exemple: celula qubica -epiteliul -epiteliul -epiteliul -epileliul -epiteliul fbliculului tiroidian. HE. ir3 Fig. plexurilor coroide. de pe fafa intemd a comeei. nucleii sunt a$€zatiintr-un singur rand. canaliculului biliar din spaliul Kieman. 9i Celuleleacestuitipdeepiteliuprezintddiferenlierialepoluluiapical:microvilozitili(cefavoizeazd absorblia in intestin 9i in tubii contodi renali) qi cili mobili (epiteliul uterin gi tubar). r TESIJTURT b) Epitelii cubice (prismatice joase) simple : Sunt formate dintr-un singur rdnd de celule iz-odiarnetrice. 38 .HISTOLOCIE . au fonna cubice. ' &r. cu limite greu evidenliabile la microscopul optic. Tub colector renal.. c) Epitelii cilindrice (prismatice inalte) simple: Sunt constituite dintr-un singur rAnd de celule ce au indltirnea mai mare decat celelalte dimensiuni limitele greu vizibile la microscopul optic. 4 Epiteliul simplu cubic (scbemi gererali) . 'lbt in acest tip de epiteliu vom gtrsi gi celule cu caliciu in care se acurnuleazi mucusul secretat ce va fi eliberat la suprafati (epiteliul intestinal).( €:'-{f''. 5 Epiteliu simplu cubic. nucleu ' rr €.LUCRARI PRACTICE v0r. Fig. col . ..#i' -"e-" . canaliculilor Boll.. echidistanli 5i au formi sferici.

? Epiteliu cilindric simplu. cr. obX40. -epiteliul colecistic. Nuclcul Ior { J) csrc aSczJl bazal.t mucus acunrulat la polul apical. HE. Epiteliu intcstinal. senzalia de falsd stratificare.HISTOL(X.. intestin). oferind.teliu vom mai gisi celule ce prezintd specializdri ale membranei apicale tip cili vibratili 5i celule oalicifomre. In acest ep.{.6 Epiteliul cilindric simplu (schemi generali) -a Fig. Nucleii ovalari. trig. la polul apical prezentand microvjlozitafi (4). sunt situaii la diferite nivele. t Epitelii pseudostratificate cilindrice ciliate (Epiteliul mucoasei respiratorii) Sunt alcetuite din celule cilindrice de diferite inillimi dar toate luAnd contact prin polul bazal cl membrana bazali. -epiteliul trompei uterine gi uterului. I t. Col . deoarece se drzolvd. mucus carc nu apare colorat in HE.piteliu pseudostratificat cilindric (s'ihemi generali) 39 . -epiteliul canalului epididimar celu!a cllindrica Fig. 1a microscopul optic. Unele celule sunt mici pitice. Celulele cilindricc au nucleul de fonne ovalari situat bazal il).RI PRAC'I'ICE VOL. Printre aceste celule se gesesc intcrcalatc cclulc caliciforme (2). altele sunt inalte Si le acopere pe celejoase. J .IE _ LUCR.I TESUTURI Exemple: -epiteliul tubului digestiv subdiafragmatic (stomac. ajungend cu polul apical la suprafaJS.

ob. Tr-iclonric Masson. Col. dar diferi fald de stratul urmitor (anizornorfe). t. singur rind. epidermul prezinti 6 straturi: r stratul bazal. Linritclc cclularc nu sc vid.. (3).prteliu traheal. Membrana bazald pe care se sprijind epidermul este cutatd. dar toatc au contact cu membrana bazali.' t" I A. allcle caliciu crr nrueus. Uncle celrle prczinti cili. . l0 Epitoliu payimentos stratificat de tip malpighian cu kcratinizare (schenri gcnerall) 40 . 'l :ii # r'-. a) Epitelii pavimentoase (malpighiene) stratificatc se impart in epitelii pavimentoase keratinizate 5i nekeratinizate dupi cum celulele super'ficiale se incarcd sau nu cu keratind.. numite papile denrrice. agezate pe un strat bazal Fig. . in flecare strat putand exista rnai nrulte rAnduri celulare. -epiteliul trompei lui Eustachio. -aa e Epitelii stratifi cate (pluristratifi cate) Sunt formate din mai multe straturi de celule.HISTOLOGIE .illinridifer itc (2).UCRARI PRAC'IICE vot-. I.alari ce sc griscsc sinrxti la ir). Dinspre nrembrana bazald spre suprafatd. . cute detenninate de ridic[turile Jesutului conjunctiv subjacent (dermul). 9 Epiteliu cilindric pseudostratificat. Aplatizarea celulelor este insolitd de keratinizare. Denumirea lor este datd dupi tipul de celule din stlatul superficial. a. Prczinti nuclci o\. Epitelii pavimentoase stratificate cu keratinizare (cx: epidermul) Celulele sunt a$ezate pe mai multe straturi $i pe mdsuri ce se superficiahzeazd se turtesc. Forma celulelor din acelagi strat este asemdnetoal'e (izomorfe). i "+. format din celule cilindrice. -epiteliul sacului lacrimal. Fig. avdnd nucleul situat [a polul apical.a rruuritclc cc[rlc culiciforn]c ( l). I 'rEsu't'uRt Exemple: 3 -epiteliul cdilor respiratorii pAnd la nivelul brongiolei. Cclulelc pr czinli inhllirrli diltrltc.:. I'.{& i .X 20.

numit aga din cauzd ci celulele romboidale pe cale de '. o Stratul comos. esofagiene. Se observi 2. poate h fragmentat). Membrana bazali pe care se sprijili epidemrul este cutati.. . ob X40. Stratul granulos. in care celulele gi-au pierdut nucleul gi s-au incercat cu o substantd refringentd. vaginale. strat spinos : 4. celulele sunt turtite. l2 Epitcliu pavimcntos suatiflcat de tip malpighian IEri keratinizare (scheml generali) Stratul intennediar spinos. Dinspre mernbrana ba.za\d spre suprafate prezintd 3 straturi: o Stratul bazal. cu nuclei picnotici 5i aplatiza\i. strat comos 7.:nice (l). 41 .mozomi (spini intercelulari). o Stratul descuamant. Col HE. a canalului anal). vas capilarin dcrmulcapilar Epitelii pavimentoase stratifi cate firi keratinizare lexemplu. alcdtuit din mai multe rinduri celulare. strat bazal 3. . (nucleul lor.TOLOCIE _ LUCR. strat lucios 6. olulie se incarcd cu granule intens bazofile de keratohialini.\RI PRACTICE VOI. Stlatul superficial. . fbrd nucleu gi incircate cu keratin5. : ll Epiteliu pavinrentos stratificat de tip malpighian cu keratinizare. iJerm. Fig. alcatuit din celule cilindrice. cu cateva rAnduli de cehrle din ce in ce mai tuftite. : -:i detemi at. cu nucleii a$ezatri spre polul bazal. celulele de la suprafald ce se descuameazi (se desprind). llumite papilc . alcAtuit din cAteva ninduri de celule de fonni poliedrici.. Celulele au form[ poliedricd qi sunt unile intre ele prin desnrozomi. I TESUTURI stratul spinos.. epiteliul mucoasei bucale. de ridicaturile tesutului conjunctiv subjacent (delmr-:l). in aceste epitelii celulele igi p[streazh nucleii pAnd in stratul superficial. Fig. ' -rrira eleidind. r stratul lucios. legate intre ele prin ::-. strat granulos 5.

42 . LUCR. limitele celulare nu sunt vizibile.13 Epiteliu pavimentos de tip malpighian firi keratinizare. aiezali pe doue randuri ce delimite^z A un lumen.I TESUTURI Fig. Prezing lrei straturi. Exemple: -epiteliul canalelor extralobulare ale glandelor salivare. Canal excretor exhalobular din glanda salivard. ob X40. Col. ob. Stratul bazal este alcdtuit din celule cilindrice. stratul bazal. HE. 'ql&& a d s x ii. X40. Tricromici Masson. cel superficial din celule cubice.IIISTOLOGIE . '!lr&b *"'te * Fig.IRI PRACTICE VOL. stratul superficial in care celulele iqi pdstreazi nucleii aplatizali pand la suprafala epiteliului. Celulele se identifici prin nucleii rotunzi. Col. -epiteliul canalelor excretoare ale glandelor sudoripare. stratul spinos. b) Epitelii stratificate cubice: Sunt alcdtuite din doud rAnduri celulare (bistratificate).l5 Epiteliu cubic bistratilicat. Epiteliu esofagian.

cu celule turtite. acoperd mai multe celule de dedesubt. Membrana celulelor superficiale prezinti spre lumen.{RI PRACTICE VOI. uretrd. in rachetd) stratul superficial.HISTOLOGIE . intinse la suprafati. (schemi generdi) 43 . un rAnd de celule cubice. cuticula. cu mai multe rinduri de celule polimorfe (poliedrice. intermediar. bazal. r o . Fig. . stratul intermediar. Exemple: -epiteliul uretrei spongioase. formAnd trei straturi: stratul bazal. o diferenliere. regiunea prostaticd si membranoasi la birbat gi po4iunea inifiald a uretrei feminine). ?rezintd unul sau doi nuclei. Fig. l7 Epiteliu prvimertos stratificrt de tip prramrlpighian (uroteliu). vezici urinar[. -epiteliul fundului de sac oculo-conjunctiv. alcdtuit dintr-un singur rind de celule cubico-cilindrice. l6 Epiteliu stratificat cilindric (schemi generali) Epiteliul paramalpighian sau de tranzifie Uroteliul este localizat in mucoasa clilor urinare extrarenale calice. In acest tip de epiteliu celulele sunt agezate pe mai multe rAnduri. I TESUTURI c) cilindrice: Sunt alcituite din trei straturi. citeva rAnduri de celule poliedrice qi superficial stratul celulelor cilindrice. cu rol de proteclie. bazinet.. ureter.LUCR.

alctrtuiesc 3 straturi: I .stratul intermediar alcituit din mai multe renduri de celule polimorfe (poliedrice.corion '?. 44 .n (urotcliu). 3. alcStuit din celule turtite.stratul bazal alcituit dintr-un land de celule cubico-cilindrice. Cclulelc a5ezate pe rnai multe randuri. Col HE. Aceste celule pot prezenta unu sau doi nuclei. intinse la suprafati. 4.I TESUTURI FiglS Epiteliu pavimentos stratilicat de tip psrrmalpighi. in rachettr).stBtul superficial.q. ob X40.HISTOLOCIE . Epiteliul vezicii urinare. acoperind mai multe celule de dedesubt. 2.LUCRiRI PRACTICE VOL.

regiunea fundici' col.MSTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL. Glandi 13. (glanda prostat5. col. HE) tubulo-acinoasi. col. 4. Mucicarmin tubulari glomerulati (glanda sudoripar5. Glandi veziculari. Glandi 8. (celula caliciformi. HE) 45 . col HE) tubulari ramificati. Glandi seroasi puri. col . (glanda sebacee. Glandi Glandi 6. HE) 4. col. HE) alveolari cu alveole goale. Glandi 12. HE Lieberkuhn. IIE) PREPARATE DEMONSTRATTVE 1. col. HE) col. (glandele gastrice din regiunea pilorici. (glanda mamari in repaus. HE) Glandi alveolari cu alveole pline (glanda sebacee. Glandi salivari mucoasi. HE) alveolari cu alveole goale. Glandi unicelulari infraepiteliali. col. Glandi 14. col. col. Glandi 9. Glandi salivari mixti. (tiroida. Glandi tubulari dreapti (glanda 2. HE) 3. (glandele gastrice. col HE) amficrini. col. Glandi 10. Glandi 7. HE) endocrini cordonali.I TESUTURI LUCRARE PRACTICANR 5 EPITELtr GLANDT]LARE PREPARATE DE DESENAT 1. col. col. col. 2. (glanda suprarenali. (parotida. pancreas endocrine. HE) 3. (hepatocit. (pancreasul exocrin. col tricromic) tubulari sinuoasi. Glandi seroasi puri. 5. col. HE) tubulari dreapti (glanda Lieberkuhn. Glandi 11. HE) tubulo-alveolari (glanda mamari in lactafie.

Se evidenfiazi cu metodele de colorare pentru lipide (vezi lesutul conjuncliv). a$ezat bazal. mucusul din celuld Alcian.IRI PRACTICE VOL.I TESUTUN TESUTURILE EPITELIALE-EPITELII GLANDULARE Clasificiri: a) -glande merocrine b) -glande holocrine c) -glande holomerocrine a) -glande b) -glande c) -glande d) -glande Dupi modul Clasifi carea histoliziologicA: de secr€fi€ : Dupi mediul in care secreti: exocrine endocrine mixte arnficrine -drept -tubular -sinuos -ramificat -glomerulat -seros Dupi forma adenomerului: -acinos: -mucos -mixt Componenta secr€torie a unei glande -alveolar -tubulo-alveolar -tubulo-acinos l- Exocrine: Dupi forma canalului excr€tor clasificarea : morfologici: -glande simple -glande compuse -glande agminate 2. HE sau tricromice. Prin metodelc de coloralie clasicd nu se coloreazd. rosu. 46 . Endocrine : -glande v€ziculoase -glande cordonale sau reticulate -glande difuze (int€rstif iale) Coloratii folosite : P€ntru evidenlierea glandelor endoepiteliale unicelulare (celula caliciformi) se folosegte mucicarminul. se coloreazd in rogu $i Albastru Acinii mucogi .UCR. mucusul color6ndu-se albastru. Celulele glandei sebacee sunt incarcate cu sebum. Pentru evidenlierea mucusului se folosegte coloralia PAS sau mucicanninul.HISTOLOGIE .I. Citoplasma lor are aspect spongios din cauza picdturilor de mucus car€ nu se coloreazi in colomlii obitnuite. mucusul fiind dizolvat de solvenlii organici folosili in tehnicile de colorare. Mucusul se coloreazd in roz. alcatuili din celule cu nucleul tunit.

gonadele). exocrine (cu secrelia externi. I TESUTURI EPITELII GLANDULARE Tesutul epitelial glandular este format din celule epiteliale putemic specializate. pancreasul. direct in mediul intem. In strucfuralizarea unei glande intdlnim doud componente: a) porfiunea secretorie sau adenomerul (componenta obligatorie atat la glandele exocrine cit gi endocrine). care s-au diferenfiat in direclia sintezei unui anumit produs (secrelie). La epiteliile glandulare. intAlniti numai la glandele exocrine. membrana bazald poarti denumirea de glandilem.HISTOLOCIE . exemplu. constituind glande. r glandele mixte ( glande ce au in organizarea lor structurale o componentd endocrind qi o componenti exocrin6. exemplu.RI PRACTICE VOL.f. hormonul. ce elimini produsul de secretie intr-o cavitate ce comunicd cu mediul exterior sau direct la suprafala pielii). I Clasificarea glandelor din punctul de vedere al mcdiului in care ili elinrini produsul secretat 47 . Epiteliile glandulare se clasificl din punctul de vedere al mediului in care igi elimini produsul secretat in: . sdnge). b) porfiunea excretoare (canalul excretor) componentf. glande endocrine (cu secrelie inteme ce trimit produsul secretat. ficatul) o glande Glande endocrine '}' Celule epiteliale Circulatia sanguina Fig.LUCR. r glandi amficrinA (constituita din celule care au ambele tipuri de secrelie.

(schemi generali) 48 . glanda tecald.TIISTOLOGIE . {i *i I C o pluricelulare -grupiri celulare cu caracter secretor incluse in epiteliul de acoperire al mucoasei nazale. ale c i-rrui cclule la polulapical prczinti specializeri-microvili. dupd modalitatea de aranjare a celulelor. Celulele caliciforme secrcte glicoproteine l)rotrjcczd $i lubrifiaze suprafata mucoasci. pot fi : . uretrei prostatice . celulele din sistemul endocrin dituz).Sc obscrve un epilcliu simplu cilindric. Fig. Celula caliciformd. in functie de pozilia pe care o au fald de epiteliul de acoperire de origine. pot endoepiteliale qi exoepiteliale. faringiene. localizati printre celulele sublire sau printre celulele cu cili din epiteliul respirator) cu platou striat din epiteliul intestinului Fig. glanda suprarenald. cpiteliul irrrestinal. Ob. Glandele exocrine. incluse in epiteliul cle acoperire. r TESLTURT Glandele endocrine.2 Glandi unicelularl. Se clasifici in: o unicelulare (celula caliciformi.3 Glandi unicelulari. glande veziculoase (exemplu. adenohipofiza). Glandele endoepiteliale sunt celule sau grupdri celulare cu caracter secretor. tiroida . X l00. 4 Grupiri celulare cu caracter secretor (l). o glande cordonale (exemplu. fi 1.LUCR-{RI PRACTICE vol-. celulele Leydig. pancreasul endocrin. Celula ctliciformi (schemi generali) Fig. Printre ce accstc cclule se vdd cclule caliciforme cu mucus acumulat la polul apical. o glande difuze sau interstiliale (exemplu. pa4ial gi hipofiza intermediari). corpul galben.

ob. X40.5 Gruplricelulare cu caracter secreto l. Epiteiiu simplu cilindric alcdtuit in totalitate din celule secretorii. Fig. Glandele exoepiteliale sunt cele mai numeroase gi constituie ceea ce definim. Ob. In epiteliul de acoperire se obsewi qi celule glandulare grupate. Ele prezintd o componenti secretorie.HISTOLOGIE _ LUCR. E. 6 Membrani secr€tanti. (1) -membranl secretanti-epiteliul gastric. Epitcliul gastric Col H.IR] PRAC'I ICE VOL. Cavitatea nazale. 2. in mod general. E. glands exocrine. Col H.la poluiapicaJ. (canalul 3xcretor). diferenlieri de membrani cili vibratili. epiteliul plexurilor coroide Fig.I TESUTURI Fig. 7 Clasificarea glandelor exocrine dupa forma adenomerului (schemi generali) tubulara actnoasa alveolara 49 . Epiteliul cavitilii nazale este un epiteliu pseudostratifi cat ale cirui celule prezinti. (adenomerul) gi o componentd excretorie. X40.

glandilem. cardiale. Celulele se sprijini prin polul bazal pe membrana bazaltr.I TESUIURJ Dupi forma adenomerului acestea pot fi : A) glande tubulare -In aceste glande.9 Ghndi tubularl dreaptl. sub care se vid elementele lesutului conjunctiv.celultr cilindrici cu platou stdat 2. pilorice. X40. S€cfiune longitudinal!. situati la polul bazal. ob. glandele Lieberkiihn-din mucoasa intestinald) Fig. glandele Bruner) Fig. E. Celulele au nuclei ovalari. Secliue longitudinal!" Col. Glanda Leiberkiihn.celuli caliciformtr 3. 8 Glandl tubulari dreapti.HISTOLOGIE . l0 Glandi tubularl ramificrti. l.(l) Glanda Leiberkiihn.lesut cotrjunctiv. H.corion este F Fig. sinuoase (glandele fundice din stomac) ramificate (glandele esofagiene. Pot fi: drepte (glandele endometriale din perioada foliculinicd. epiteliul secretor este simplu cilindric. Lumenul glandei r€ctiliniu ti delimitrl de un epiteliu simplu. (schemi generali) 50 .LUCRiRI PRACTICE VOL. fonnat din celule cilindrice cu platou striat $ celule caliciforme.

stomac. Secliunea interceptcazi tubul in S sau segmcnt glandularde mai multe ori. ciiindrice.I TESUTURI Fig. iar nucleii ovalari sunt asezalibazal. 5l . Glandi pilorice. (schemi generali) Fig.4RI PRACTICE VOL. Lumenul tubular (rotund. reprezintd porliuni de adenomer. X 40. E. au citoplasma clari. Col H. ob. ll Glandi tubulari ramificati. aqezate pe un singurrdnd. E. l3 Glandi tubulari glomerulati. F glomerulate(glandelesudoripare) Fig. colH. Lumcnul glandular in porliunea sa profundt se ramifici iar celulele care-l delimiteazi suntinalte. iar lumenuJ delimitat de un epiteliu cubic bistratificat reprezinta canalul excretor. (l). Ob. 12 Clandi tubulari glomerulati. Glanda sudoripard. oval.HISTOLOGIE _ LUCR. S) delimitat de un singur rdnd de celule cilindrice.X40.

14 Acin seros (1) Lumen.LUCR. (l) Celul€ cubice. Fig.H. glandele linguale von Ebner. Fig. glandele linguale Weber. Acinii serogi se gdsesc in glanda pfiotid. in glandele salivare mixte. Se clasificd seroase. Citoplasma apicali conline granule de zimogen. Are lumenul rotund gi larg. acinul are formd sfericd.IRI PRACTICE VOL. adenomerii sunt numili acini. Citoplasma are un sspect intunecat. pancreasul exocrin. agezafi injumitatea bazaltr a celul€i. (3) Ccluli mioepiteliali. Atunci cind se observi apare stelat.HISTOLOGTE . Col. (4) Lumen. celulele glandulare au formli piramidali sunt agezate pe un singur rAnd.I TESUTURI B) glande acinoase. mdrginit de celule trapezoidale. secliune transversaltr. 16 Acin mucos . Lumenul est€ dglimitat dc celule piramidale a ciror citoplasmi spicali conline grsnule secretorii. (2) Nucleu. 15 Acin seros. In aceste glande. iar nuclcii sunt rotunzi. in glandele salivare mixte mari. (3) Celule pirrmidale. Se ghsesc in glandele palatine. Fig. din cauza bulelor care nu se coloreaztr dec6t cu mucicarmin in rogucdrdmiziu. Intre glandilem gi polul bazal al celulelor se gdsesc celule mioepiteliale. Nucleul este turtit. de foarte multe ori invizibil la microscopul optic. Nucleul este rotund. Citoplasma celulelor are aspect spongios. au formd sferic6 sau ovalarb 9i se aranjeaz[ sub forma unui ciorchine de strugure. in glandele salivare mici intraepiteliale. a$ezat injumdtatea bazal5 a celulei. Citoplasma celulei are un aspect intunecat. F 52 . (4) Citoplasmi continend la polul apical D in : grrnulafii dG zimogcn. precursorul produsului de secretie. delimitAnd un lumen ingust gi stelat cu prelungiri intercelulare. E. (2) Nucler. mucoase . (5) Celulc mioeplteliale (schemi generrli). a$ezat in polul bazal al celulei. Acinul este sferic. Glandi parotidl. prezinte un hmen mic. (schemi generall). Intre polul bazal al celulei gi glandilem se gdsesc celulele mioepiteliale. acinul are formd alungitd 9i este mar voluminos decAt cel seros.

E. Col. Celulele au nucleul turtit.vol.. l8 Acin mixt . rne. delimitatde celule . r TESUT URr Fig. 7 Fig. lumen acin mixt aompoDcntd mucoase aomponcnta seroasi . Seobservd lumenul larg. ob.:::t dintr-o po4iune seroasa. H. :. ( Semiluna lui Gianuzzi). Clandi salivarS.s3 .X40. aproximativ 415 qi o po4iune . (schemi generali) Fig. : . (1) componenti seroasi. Acinul este ovalar sau alungit. ob. ce ocupi un pol al acinului sub forma unei : ... . : :sma are aspect spongios din cauza picitu lor de . HE sau '' '::re. 19 Acin mixt. Glanda ---:ii.::3tte localizat in glandele salivare rnixte mici gi mari. fiind cel mar voluminos dintre cele trei tipuri deacini. mucusul fiind . Tricromic :. :: dizolvat de solvenfii o. :. atezatbazal. : : : col. lTAcin mucos. Este .: i :are nu se coloreazd in coloralii obi$nuite. mixte. i:::t kapezoidal. mucoseros.ganici ir rehnicile de colorare. (2) componenti mucoasi.. -:si mai mici. X40..

IIISTOI,OGIE - LUCR;,RT PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

C) glandele alveolare (glanda prostatii-alveole goale, glanda
sebacee-alveole pline).

Glanda sebacee are un aspect de sac plin cu celule.Pe glandilem se gdsegte un rand de celule cubice, tinere, cu citoplasmd intunecati (unele in diviziune ), iar spre centru celulele i9i pierd colorabilitatea, apar spongioase 9i cresc in volum incircAndu-se cu sebum. Nucleul este situat central. Pe mdsurtr ce citoplasma devine mai spongioasi, nucleul prezinti diferite aspecte involutive: (picnozd, cariorexis, cariolizi). in celulele complet involuate, datorit?i incircdrii deosebite cu sebum (grdsime) nucleul este dispirut.

|

.t

,-.

Flg. 20 Glandi de tip alyeolrr -rlvcole plile. Glandtr sebacee. l. cariorexis,2. celule ln involulie, 3. nucleul picnotic, 4.celultr bazali (6chemi generali)

Fig, 2l
sebacee. Col.

Ghndi de aip dveohr - rlvcole pline. Glanda Tricromic Masson, ob. X40

Fig. 22 Glanda de tip elveolar- alveole goele, Glanda prostati. Col. Tricromic Masson, ob X20. Adenomerul este

volumircs, tapetat
un lumcn larg.

de un

epiteliu simplu cilindric, ce delimiteazi

54

HISTOLO(;IE _ LUCR;.RI PRACTICIi

VOL,

I

TESUTURI

D) glanda tubulo-alveolari, glanda prezintd adenomerul sub forma unei combinafii intre tub gi alveola, (glanda
mamar[ in lactalie)

:]r lactafie

Fig. 23 Glandi tubulo-alveolari. CIanda mamari (l). Col H. E. ob X20.

E) glanda tubuloacinoasl, glanda prezintii adenomeml sub lorma unei combinaliiintre tub gi acin glanda mamard in repaus). Dupd forma canalului excretor glandele exocrine se pot clasifica in: r glande simple, pentru fiecare adenomer existd un canal excretor (glanda sudoripari) o glande compuse, au canal excretor ramificat, hecare ramificalie continuAndu-se cu cAte un rdenomer - (glandele salivare, pancreasul exocrin) r glandele agminate, sunt alcltuite dirr glande compuse alaturate ce constituie, fiecare cu stroma sa, lobuli glandulari, iarcanalele lor excretoare se deschid la suprafald, individual, dar al5tutat in aceeagi zond r prostata. glanda mamard).
Dupd modalitatea elimindrii produsului de excrelie glandele exocrine se pot impe4i in : o gtande mcrocrine , sunt glandele ce igi elimini produsul de secreJie prin exocitozd, integritatea celulari nefi ind afectati. (exemplu, sudoripare, salivare, gastrice), o glande holocrine, sunt constituite din celule care la sfirgitul umri ciclu secretor (singurul ciclu posibil), se transfomrl in propriul lor produs de secrelie (exemplu, glanda sebacee), r glande holomerocrine, sunt acele glande ce prezintd celule ce acumuleazi produsul de secretie la polul apical, iar cAnd depozitarea atinge o presiune maxinri, plasmalema se rupe, produsltl de secre{ie se elimind in lumenul glandei. Cdnd celula are doi nuclei, unul dintre ei se poate elimina impreunh cu

polul apical. Dupa refacerea plasmalemei, celulele i9i reiau ciclul (glanda mamard, glandele odorante).

55

HISTOLOGIE

- LUCRiRJ PRACTICE

VOL.I

TESUTURJ

LUCRARE PRACTICA NR. 6 TESUTURI CONJUNCTIVE, ELEMENTE COMPONENTE

PREPARATE DE DESENAT

l.

Fibrocit, col. IVIGG

2. Histiocit, limfoganglion, col. HE 3. Mastocit, col. Albastru de toluidini 4. Plasmocit, col. Verde de Metil Pironini 5. Fibre de colagen, col. Ticromic Masson 6. Fibre de reticulini, splinl, col. Impregnare argentici 7. Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

PRE PARATE DE I\TONSTRATI VE

l
2. 3. 4. 5. 6.

Histiocit in fesut, plamAn, antracozi, col. HE Plasmocit, col. IIGG Adipocit, col. Sudan III, HE. Fibre de colagen, dermul profund, col. Ticromic Masson Fibre de reticulini, splini, col. Impregnare argentici Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

56

Rezorcin Fuxina coloreazd fibrele elastice in rogu aprins.se coloreazi in negru-brun.OGIE - LTJCRARI PRACTICT) VOL. Colorafia tricromici yan Gieson pentru fibrele de colag€n.se coloreazi in rotu -sulfat de albastru de nil . Colorafie verde-metil-pironini pentru plasmocit. I TESUTURI Alcituire : I. -acid osmic -Sudan 57 . le coloreazd in rogu brun.se coloreazi in negru III. Colorafia tricromici Masson pentru fibrele de colagen le coloreazd in albastru. Coloratia tricromici Goldner -Szekelly pentru fibrele de colagen le coloreazd in verde. aldehid fuxina (Gomori) le coloreazi in negru. Celule conjunctive : -mastocit -adipocit -cromatocit limfocit -hematogene -monocit -neutrofil -bazofil -polirnorfonuclear -acidofil Colorafii specifice : Colorafii specifice pentru evidenfierea fibrelor conjunctive : Orceini penhu fibrele elastice.HISTOI. Adipocitul poate fi pus in evidenli (dupi fixare in formol gi secliuni la congelare). -Sudan IV .se coloreazi in ro$u. le coloreazd in rogu. Substanfi fundamentali ILFibre conjunctive : -colagene -elastice -reticulare -fibrocit -autohtone III. PAS pozitive.se coloreazi in roz (grdsimile neutre) -diferite nuanfe de albastru (acizii graqi) (fixator fi colorant pentru grisimi . prin coloralii specifice lipidelor . In colorafie HE. granulafiile nu se vid. Impregnare argentici pentru fibrele de reticulina le coloreazd in negru. Unele dintre aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie) 9i altele sunt colorate in rogu-violaceu (metacromazie). iar nucleul in verde. apare ca o celuld acoperitd complet de granulalii (citoplasrna gi chiar nucleul).portocaliu -Scharlach Roth . Colorafii specifice pentru evidenfierea celulelor conjunctive : Colorafie albastru de toluidini pentru mastocit. citoplasma qi nucleolul se coloreazi in rotu.

f:}le 3. histiocitul. Fig. Celulele fesutului conjunctiv sunt : -celule autohtone (de origine mezenchimatoasd) -celule provenite din sdnge 9i din limfr (celule hematogene.l TESUTURI TESUTURI CONJUNCTIVE. mastocitul. alogene) Celulele autohtone. substanJl fundamentald Dup[ varialiile cantitative gi calitative ale acestor trei componente putem distinge.RT PRACTICE vol-. 2 Fibroblagti. din punct de vedere morfologic. Fibroblastele apar cu prelungiri ale ciror limite se pierd ln substanla fundamental[ din jur Citoplasma are o bazofilie variabile. prezintd bazofilie citoplasmaticl constantd gi nucleul cu nucleoli. mai multe tipuri de lesut conjunctiv. care poate veni in contact cu prelungirile altor fibrocite. I Fibrocit (schemi generali) Fig. Un lesut conjuntiv este constituit din : 1. nucleoli. iar nucleul ovalar. cromatocitul. poate avea 1-2 Fibrocitul - este o celuli cu prelungiri. voluminos. iarnucleul este mare. Giemsa. plasmocitul.HISTOLOGIE - LUCR. 58 . Citoplasma redusd prezintd bazofilie variabill. denumitd fibroblast. Embrion. Starea activd. ob. condrocitul. X40. osteocitul gi osteoclastul. agezate de obicei. la distanld unele de altele 9i inglobate substanla fundamentald. celule in conjunctive 2. hipocrom. in care se gdsesc fibre conjunctive.. specifice diferitelor fesuturi conjunctive sunt : fibrocitul. ovalar. ELEMENTE COMPONENTE Aceste lesuturi sunt alcetuite din celule. adipocitul. Col.

de obicei acoperit de din citoplasmd.iNSTOLOGIE .histiocite ff lhtocitul 1-lalrile (heparinocit. 4 lfistiocite. Aceste granulatrii sunt numeroase. este o celuld cu nucleu incluziuni corpitagocitati fig. HE 59 . Fig. Aceastd proprietate se numegte coloidopexie. Histiocitul. sau corpi fagocitali.':o formi de coloizi electronegativi. rotund $i intens cromatic.RI PRACTICE VOL. Plamin de fumitor Col H.I TESUTURI plelungiri variabile.rcleul este ovalar sau rotund.nucleu 2. 3 Histiocit (schemi generall) \40. albastru de ::pan. de dimensiuni inegale. E.LUCRj. \. ob. este o celulS care poate prezinta prelungiri foarte scurte gi groase prelungiri are formd rotunde. citoplasma bogatii putAnd -:zenta vacuole de secreJie. bazofile gi r--=OmatiCe. Fig. pigmenli).prafde cdrbune 2. se identilici mastocitul ca o Coloratie Albastru da Toluidlna Unele dintre altele sunt colorate in rotu-violaceu (metacromazie). labrocit). de granulafii (citoplasma ti chiar nucleul). incdrcate prin fagocitoze cu pulbere l. incluziuni. (lipide. aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie) ti 3. Histiocitul face parte din sistemul macrofagic. granule albastre (ortocromrzie) granule rolu-violet (metacromazie) se In colorafie llE aceste granule nu (schemi generalS) vid.5ln coloralie albastru de toluidini celuli acoperiti complet l. Histiocitul poate fixa in citoplasmd unii coloranti . Are nucleu mic. ca de exemplu : tug de china. Histiocitele sunt de cdrbune.

Adipocitul poate fi pus in evidenll (dupi fixare in formol $i sectiuni la congelare). astfel cd adipocitul de origine histiocitard. ob. acurnuleazi sub fomrd de mici picEturi dispersate in citoplasmd. se grisimea 60 . (cAnd plasmocitele sunt grupate pot avea formi poliedricd) cu citoplasmh bazofild. Dacd este de origine histiocitari.ri .portocaliu -Scharlach Roth . cu cromatina dispusd radiar. J: 5. n usled\\. cu pulind citoplasmd perifericd in care nucleul este turtit (imaginea de inel cu pecele). Citoplasma estc usor bazofila. (similar spilelor de roatd). iar nucleul este situat central. iar citoplasma qi nucleolul (ARN) in rogu. iar nuclcul in verde (schemi gcnerali). cit. poate avea 1-2 nucleoli.este o celuld mare.HTSTOLOGTE _ LUCRARI PRACTICE vol.se coloreazd in negru -Sudan III . t t'Fig. i:. datorate bogatei ergastoplasme necesare sintezei de ariticorpi (in vecinetatea nucleului aceasti bazofilie practic dispare). exccntric. apare cu o citoplasmi spongioasS. (bazofilia lipscqte in preajma nucleului).se coloreazd in rogu -sulfat de albastrLr de nil se coloreazi in roz (grisitrile neutre) -diferite nuan{e de albastru (acizii gragi) -acid osrnic (fixator gi colorant pentru grisin. Col H.) "'lti.5' cil* {:} i Adipocitul (celula grasi) .se coloreazi in rogu .. Adipocitul este fie de origine fibrocitari. 7 Plasmocit. ro5u. E+ PAS. in colorafic verdc-melilnllonlrii. Se poate colora specific cu verde-metilpironini: nucleul (ADN) se coloreazd in verde. /\ 6 Plasmocit. Dupd includera la parafinl grisimea se dizolvi (in solvenli organici). care are cea nrai mare parte a citoplasmei ocupatd de o bul5 de grlsime..'!-rt . Jcsut conjunctiv. Grdsimea impinge citoplasma la periieria celulei. prin coloralii specifice lipidelor : -Sudan IV . Plasmocitele sunt ovalare cu nuclcul rotund. Cromatina nuclcare estc a9ezate radiar €. unde gdsim qi nucleul turtit. are forma ovalari. '. ll' X40. fie de origine histiocitard.se coloteazi in ncgru-brun. iar adipocitul de origine fibrocitard ca o vacuoli mare. Nucleul este situat excentric. I TEstrTLRr Plasmocitul.)nlrsrnit si nuclcolul Jc colorrJz:i i'l Fig. sfericd.*--jt-':L166-.

6r . Celula este ocupati de o vacuoli mare de grisime ).I TESUTURI vacuola Fig. 10 Cromatocit (schemi generali). este o celulicu multe prelungiri ramificate. Tesut adipos alb.HISTOLOGIE . 8 Adipocit (scheme generah) Fig.LUCRiRI PRACTICE VOL. E.care impins citoplasma la periferie. Astfel de celule pot fi observate pe preparatele bistologice uzual colorate. ob. a 9 Adipocit. Cromatocitul sau celula pigmentari. cu nucleul central. care poate acoperi gi nucleul. X (I 40. iar citoplasma conline gnrnule de pigment (frecvent pigment tip melanind). Fig. Col H. in care se identificA nucleul turrit (2). datoritd melaninei.

{RI PMCTTCE VOL. Substanfa fundamentali este amorfd gi nu se coloreazd decAt palid in tehnicile histologice uzuale. Fibrele elastice sunt subliri. l6 Fibrc elastice. Fig.LUCR. colorate spccific cu orceinn. Se remarctr gi fascicule de fibrc de colagen ce au fost colorate cu eozina Q). plaman ii tegumente. de culoare rolu-brun. X40. 64 . Ob.I TESUTURI 9i pot emire ramifica.HISTOLOGTE .( I uror ondulate ) Localizarc: in lesutul conjunctiv lax.ii. perefii vaselor sanguine.

col. col. Tricromic Masson 8. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV TESUTURI PREPARATE DE DESENAT dens. tesut conjunctiv elastic Iamelar. HE conjunctiv dens semiordonat. Orceini 7. tesut conjunctiv PREPARATE DEMONSTRATIVE apirare. Impregnare argentici. (corion de mucoasi uterini). stromi de splinA. tesut conjunctiv dens neordonat. Impregnare argentici 1. col. tesut conjunctiv dens ordonat.cordon ombilical. aponevrozi. l. Tricromic Masson 10. col. I TESUTURI LUCRARE PRACTICA NR. aorti. lesut conjunctiv mucoid. Corion citogen. HE 4. tesut conjunctiv reticulat lamelar. intestin subfire. HE 1l. col. col. HE 3. derm profound. ordonat. col. f esut conjunctiv lax. col. HE 2. tendon. endometru. col.tesut conjunctiv reticular spongios. PAS 9.HISTOLOGIE - LUCRARI PRAC'IICI' VOL. HE 4. fesut conjunctiv gras. HE 6. col. col. col. col. tesut conjunctiv dens ordonat-capsuli.fesut conjunctiv de granulafie. Corion de 65 . tesut conjunctiv lax. HE/ tricromic Masson tesut 3. col. col.7 CONJUNCTIVE. membrani bazali. HE 2. HE 5.

(r'iolet de Dahlia.P. inlr-o substanta fundamentali abundenti se remarcd un nunrir nrare de fibrc ce formeazd o texturi fird o anunlc ordonare. plasmocit). n. in care predomind substanla fundamentald. timfE). limfocit 4. Uncle dintre fibrc se aranjeazd in fascicule. 1. (fibrele colage c). (vezi cap sAnge) !Jesut conjunctiv cu substanli ftrndarnentali moale : (1esut conjunctiv lax. adipocit. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV fesuturile conjunctive se gAsesc in tot organismul. nuclcu de fibrocit 2. tesuturi conjunctive cu substanfi l'undamentali abundenti: FJesut conjunctiv cu substanli fundamental6 lichidi : (sdnge.r )) . ne vom referi in special la fesutul conjunctiv lax. capilare saneuine 66 . Fig. in hipodermul unui animal de experienfd. lesut conjunctiv mucos). (leucocite) 9i toate tipurile de fibre conjunctive (colagen. eozina). Dupi componenta care predomini sunt impdrfite in : ca adaptdri morfofunclionale I. fibroblast.intre fibre se gisesc capilare li o mare varietate de cclule conjunctive identilicabilc prin aspectul lor morfologic 5i prin colorabilitatc (schemi generali). sub diferite aspecte. elastice) Pentru a demonstra mai bine structura tesutului conjunctiv lax.HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTI(]E VOL. substanl6 fundamentale 7. Jesutul conjunctiv lax se gisegte in intreg organismul gi este foarte bogat vascularizat (capilare sanguine 9i limfatice). fibre colagcne 8. 9i se intinde pe o lami un fragment din Jesutul injectat. I TESUTURI TESUTURI CONJUNCTIVE. I Tesut conjunctiv lax. pentm examinare la microscop. in acest lesut se disting practic toate celulele conjunctive (fibrocit. se disociazi. lesut cartilaginos gi !esut osos) Dintre lesuturile conjunctive. se practicd aga numita < bula de r'der1. se excizeazd. mastocit 5. histiocit. )lesut conjunctiv cu substanli fundamentald duri : (fesut cartilaginos gi lesut osos). (vezi cap. la activitatea organismului din care fac parte.rastocit. granulocit 6. reticulinA. Se lasi puJin timp pentru colorarea diferitelor componente. Bula de edern se obline prin injectarea unei cantitdli mici (i2 ml) de soluJie de colorant slab. adipocit 3. rare celule alogene.

LUCR. col Giemse. ob X40. Este un fesut conjunctiv tindq cu celule foarte rare. Fig. ! Fig. 3 Terut conjunctiv mucos.i { e lr I ti \ (l). "J ir \ .l.. Cordon ombilic. Celulele pot prezenta prelungiri filamentoase ori apar stelete sau chiar fuziforme. :t * i\=t rt 67 ? s. i: . i I \ t.EISTOLOGIE . este un tesut conjunctiv mucos. Col HE.IRI PRACTICE VOL. Se observe bogefa subsaanlei fundamenrale colorati roz pal (2) 9i numeroasele fibroblaste I . Un alt tesut conjunctiv in care predomini substanla fundamentald. unele stelate. 2 Tcsut conjurctiy lrx.( I ) ln aceasta s€ gisesc numeroase celule (2) cu prelungiri filamentoase. altele ftiziforme (schemi generall). distanlate mult intre ele. gelatina Warton.I TESUTURI Fig. ob X40.4 Cordon ombilical. Este un lesut conjunctiv in care predomini substanfa fundamentaln. intalnit in structura cordonului ombilical.

3sutul gras (adipos). Vas capila. ) fesutul gras (adipos). Fig.IJCRARI PRACTICE TESI. alipindu-. 6 Tesul adipos alb..7 Tesut adipos alb. I esuturi conjunctive in care predomini celulele : ) Corionul endometrial (corion citogen).5 Corion citogen.jilre dc adipocite.. intre adipocite rimin spalii foarte reduse. intre cle se gdse5te subsranla iundamcntalA $i nrultc capilarc. printrc celule sc gescsc glandc !ubularc drcftc. Sub epiteliul cilindric simplu (l) al nrucoasci uterine sc gese$te corionul siu caraclerizat printr-o mare bogelic dc celule conjunctive(4). (schemi generali)."* ii ipocite F-ig.: de alta. ingramedile unele in altelc. ocupar!'di iesur conjunctiv lax. col HE.. in care predomirri substanlS fundamentald gi din loc in loc cite o celuld corljuncrir'a (de tip fibrocitar). .T. Un lesut conjunctiv in care predornini celulelr'. Se renrarci pnn b.:i .-. (schemi generali). Adipocitele apar pe preparatele histologice de fonni sferoidal6. cu pulini substanle fundamentala (3) !iplline fibre.' '::. .HISTOLOGI [: . (2) cu pcrctclc nctcd.'TURI lI. dispuse in grupuri sau chiar in lobuli. Endometru. Capilar 68 . ob X 20. fibre conjunctive (de reticulind gi de colagen) 9i capilare sanguirre. in corion. (cidonretlu foliculinic). Fig.

(schemi generali).inenle vasculare ti puine substanl.:. III.I TESUTURT Fig. i:ip.nucleul celulelor adipoase 2.HISTOLOGIE . iargrisimeasub formi de piceturi rotunde se gise$te in toati citoplasma.::\ 3. Celulele adipoase au nucleul rotund situatcentral. col HE. l. ob X20- ilI. fibre colagc'r.imini fibrele: Fibre colagene dens (corionul mucoaselor).: e 2. lesut conjuncrir neordonat : Fig. celule conjuncrir 3.picAturidc grisimc i|l ciroplasma Fig. fuDd!n1r'nt3li.. capilrre sanguine 69 .islire densi a fibrelor colagene prinrre care se remarci celule conjuu. Tesului conjunctiv este fomrar ar::a-.1. l0 fesut conjuncri\ dens n€ordonat. F fesuturi conjuncfive in cerc ptd. 8 fesut adipos brun. . 9 Grisime bruni. l.LUCRiRI PRACTICE YOL. (schemi generali).

fibre colagene secfionate in lung 2. paralele intle ele. sunt orientate paralel intre ele. sLrbstanli 'lirrrcla lnentali Si rare celule tenoc ite . Celulele de tip fibrocitar apar lilite. citoplasma distingAndu-se greu. astfel ce pe preparatul microscopic observdm de lapt nucleii.librocite nretamorfozate. intrc firscicrrle se pot delimita line spa(ii care con-tin un fin tesut conjunctiv Iax '"= perite noniu intcrn. in fiecare plan fibrele colagelre. cc sc grupeaz6 iD fascicule ce se intretaie intrc cle. Estc alcetuit din fibre colagcDe dcDs aranjate..rE . l1 l'esut conjunctiv dens semiordonat. l:ibrele conjLrnctive suut groase $i strens alAturate. Fig. grupate in fascicule. dar pistrcaza o anumitd orientare.l-ucRi.Rt PRACTtcE vol. I 'lEsu'IlJRl >Tesut conjunctiv dens semiordonat : (dermul pielii).fibre colagcne scclionate transversal 3.. Substanla fundamenlald Si ceiulele sunt pulin rcp. aponevroze. fibre elastice Reprezentnrea in spaliu a unui fragment microscopic dintr'-o aponcr'rozi formati dio doui planuri de fibre.Htst oLo(. l. comprimate intre planuri.capilare sanguine Ffesut conjunctiv dcns ordonat scleroticele) (tendoane. capsulelc. Aponevroza este formatd din rnai multe plauuri suprapuse de fibre colagene (ca intr-o Jes6turd). Planurile dintre fibre sunt solidarizate intre ele prin fibre de legdturd. formeazd unghiuri drepte cu fibrele din planurile vecine (diversele planuri se observd manevrdnd microviza). grupate in fascicule $i orientate toate in acela$i sens. Toate fasciculele tendinoase surl cullrinse ilrlr-un lesut conjrurclir lax (peritenoniu extern). l2 dintr-un plan in celalall Tendonul. lesut propriu cornean. Fig. '70 .czcntatc.

anaslomoza preiungirilor aliforme a doui celule vecine 4. l4 Tendon. orientate in lungul fibrelor tendinoase. peritenoniu intem 6. I TESUTURI Pe secliune longitudinali. col HE.HISTOLOGIE . prelungire aliformd a unei celule tendinoase 3. celulele apar cu fine prelungiri care se insinueazi intre fibrele colagene. l. Fig.LUCRiRI PRACTICE VOL.fibre elastice. Fig. despd4ite de fibrele conjunctive.fibrd tendinoasi seclionati transversal (punctele depe suplafafa de secfiune rcprezinti fibrilele colagene sectionate transversal) 5. dispuse in monoame lungi. '71 . Pe sectiune transversald. celulele apar alungite. capilar sanguin 8. secfiune longitudinali. celule tendinoase 2. nucleu al celulei conjunctive g. 13 Reprezentarea in spatiu a unui fragment microscopic de tendon din imediata apropiere a inserfiei musculare. ob X40. fibre nervoasi trecand prin peritenoniu spre corpusculul senzitiv 7. paralele intre ele. Prelungirile sunt expansiunile aliforme (in aripioari ) ale tenocitelor.

$i cu prelungiri ramificate ce par a se corrtinua cu celc ale altor cclule rcticularc . de acoperire. Fibre elastice Flesut elastic neordonat (in stroma pulmonar5.limfocite Fig. slab cromatici. 17 Tesut elastic neordonat. ovalari. nevrilem. Fig.I TESUTURI III.hemomeduli. ob X20. Fibre reticulinice : Flesut reticular spongios limfoganglion. stromr pulmonari. alcdtuind sistemul reticulohistiocitar IIL3.LUCR. Lcelule reticulare I 2. 2. Conline fibie elastice pulin ramificate.RI PRACTICE VOL. l6 fesut reticular spongios. (schemi generali). Se gesesc li fibre de colagen $i celule conjunctive 12 . 15 Tesut reticular spongios. Tesutul conjunctiv este format din celule stelate cu nuclei mari. ill ochrurilr r L:Lclci asrfcl constituite se gdsesc limfocite. splini) (stroma organelor gi formaliunilor hemolimfopoietice . HE. ob X40. Limfoganglion.. col. La fibrele de reticulind se asociaze de obicei $i celule de tip histiocitar.*'&' HISTOLOGIE .celule reticulare 2-limfocite Flesut reticular lamelar : (membranele b dzale ale epiteliilor sarcolem). Col Orceina. orienlate in diferite direcfii in funclie de direcia de acliune a factorilor mecanici. l. in cartilagiul elastic) Fig. glandilem.

73 . col orcelnl. in limitantele elastice ale vaselor.LUCR. lamelele elastice din peretele aortei qi aa. pulmonare. artere de tip elastic.HISTOLOCIE . Fig. Terut elr3alc ordorat. peretel€ rortei.{RI PRACTICE VOLI TESUTURI )fesut elastic ordonat (lamelar). ob X20.

3. 4. HE 74 . Mucoasi bucall. 6. colon.LUCR.t LUCRARE PRACTICA NR. col . col. col HE vaginali. 2. col. epididim. trahee. vezica urinari. trahee. col. HE esofagiani.IIISTOIOGIE . tricromic Masson Mucoasi respiratorie. HE genitali masculini. l. col. col HE PREPARATE DEMONSTRATIVE 3. HE Mucoasa veziculei biliare.8 MUCOASE $I SEROASE TEsuTuRr PREPARATE DE DESENAT 2. 7. 5. col. col.. Mucoasi Mucoasi Mucoasi Mucoasi Mucoasi Mucoasi urinari. HE gastrici. HE Mucoasi intestinali.IRI PRACTICE vol. colecist. HE respiratorie. col. 1.

-corion Fig. l. '75 . se giseste corionul. intestinal6). Fig. la limita epiteliu-corion.2 Mucoasi digestivi de la nivelul stomacului (mucoasa gastrici) din regiunea pilorice lpiteliul simplu cilindric.-criptd. O mucoasd este constituitd din: -un epiteliu de acoperire. faringian5. -un corion situat imediat sub epiteliu de care este desplrlit dar qi solidarizat printr-o membrani bazali continud. Membrana bazald apare sinuoasl.-papili 3.-gland5. cu segmentele sale: (mucoasa bucald. l. esofagiand. La suprafafi se constati un epiteliu malpighian Iiri keratinizare iar in profunzime.-epiteliu. Mucoasa digestivi. sub epiteliu.a mai numelte corion de apdrare.-epiteliu 2.IEilHISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE VOL.-corion. (cripte) in fundul cerora se deschid :lande tubulare mmificate Corionul este un fesut conjunctiv bogat in celulc limfoide : (limfocite. Exemple de mucoase : 1. 4. un tesutconjunctiv care trimite papile ce seridice spre epiteliu. I Mucoasi bucali. 3. gastric[.I TESUTURI MUCOASE $I SEROASE Mucoase Mucoasele sau membranele mucoase sunt reprezentate de tunicile ce tapeteazd la interior organele gi formaliunile cavitare ce comunici direct sau indirect cu exteriorul organismului. plasmocite) de aceea . monomorf trimite in corion adAncituri. 2.

LUCR. 3 Mucoasi digestivi de lN trivelul stomacului.4 Muco.HISTOLOGIE . intcstin sublire. jejun (mucoase.I TESUTURJ Fig. 76 . Fi& 5 Mucorsi intcstiodl.si digestivi de h nivelul itrtestirului subfire (schemi gererali) Epiteliul est€ format dintr-uo singur r6nd de celule (epiteliu simplu) alcltuit din entercciter printre care se gtrsesc celule calicifome.regiuaea firndictr Col tricromic M.iRI PRACTICE VOL. ob Xl0). Corionul este itrfiltrat cu celule de apirare (corion de aparare) 9i conline glande tubularc drepte Glaode Liebe*unk).sson. Fig. ob X10. Col trlcromid Mlsson.

cu segmentele sale. 7 Mucoasa respiratorie d€ la nivelul traheei. epiteliu 2. Fig. I TESUTURI 2. rinofaringiani. (schemi €pllellu pseudqslrail{icll cllindrlc clllat Mucoost trahesla *lembrrrir bsrald g€nerali). ob X20. (rnucoasi traheali).or (lcaul conjunctlv) Lnmela elrslico Fig. rraheala etc). Ob X40. Mucoasa respiratorie. 3.LUCRARI PRACTICE VOL. Fig. Limita epiteliu-corion este netedd $i indjcd zona in carc se gese$te membrana bazald. 8 Epididim Col HE. Sub epiteliu segdsegte corionul conlindnd glande. Mucoasa genitali masculini. La suprafaF se gisestc un epiteliu pseudostratificat cilindric cu cili gi cu celule caliciforme. cili 3. cu segmentele sale: (mucoasa nazald. + - Cor. laringiani. l. Col HE.-J-t HISTOLOGIE .corion l7 .6 Mucoasi respiratorie de la nivelul trah€ei (mucoasi traheali).

col corion Seroase Seroasele sau membranele seroase reprezentate de tunicile ce tapeteazi la interior.IIISTOLOCIE .uroteliu 2. cu segmentele sale. Mucoasi urinari. l. -un strat de lesut conjunctiv submezotelial -o membrani bazald la limita mezoteliu-strat submezotelial (de unii autori contestatd) Exemple : -peritoneul cu epiplonul gi mezenterul -pericardul -pleula -vaginala testiculari 78 .obX. ce nu comunici in nici un fel cu exteriorul.l{|. Fig. cavitiilile inchise ale organismului. O seroasi este constituitl din : -un mezoteliu. uritrari vezici urioari.I TESUTIJRI 4.LUCRARI PRACTIEE VOL. 9 Mucoasi tr.

Cartilaj hialin. Tricromic Masson elastic. col. Tticromic Masson Cartilaj elastic.LUCR. Cartilaj hialin.. HE fibros. Orceini 79 . Cartilaj 2. 9 TESUTUL CARTILAGINOS PREPARATE DE DESENAT 1. Cartilaj 3. col. 3.RI PRACTICE VOL. col.TIISTOLOGIE . col. col" HE Cartilaj fibros.I TESUTURI LUCRARE PRACTICA NR. col. 1. Orceini PREPARATE DEMONSTRATIVE 2.

Este alcatuit din : a) celule cartilaginoase (condroblaste. b) fibrele sunt reprezentate de fibre elastice dense. Col Orceina. Condrocitele se pot gdsi izolate in substanla fundarnentald. 82 . 6 Cartilagiu elastic. leiJ Y* ii tfr a. Cartilagiul elastic t Cartilagiul elastic este gllbui. 4 Cartilagiu hialin. dar mai ales in grupuri izogene axiale. Fig.HISTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL. ob X 20. col HE. ob X 40. 5 Cartilagiu elastic (schemi generali). 2. I TESUTURI Fig. aqezate in mdnunchiuri. str[bdtutl de fibrele elastice. condrocite). c) substanfi fundamentali este in cantitate redusd. mai pulin transparent decdt cartilagiul hialin 9i foarte flexibil. *" * $-. Cartilagiile elastice nu se osific5. Se identilici bogifia de fibre elastice printre care sc obsen. Fig.i condrocite in condroplaste.

(scheml generrli). ob X l0 Cartilagiul fibros. 6 Cartilagiu fibros. organizat in fascicule. de reguld pericondrul este absent.r TESUTURT 3. comparativ cu cele din cartilagiul hialin 9i elastic.t- IIISTOLOGIE . 83 .LUCR. Substanla fundamentaH este in cantitate redusd. fiind dispuse sub formd de coloane paralele printre fasciculele colagenice. disc intervertebral. iar o mare cantitate de fibre de colagen. S€ observtr abundente fibre colage'|e groase. discurile intervertebralg ligamentul rotund gi articula{ia coxofemurald.. formtnd fascicule care lnconjoartr zone restrlnse de csrtilaj hialir.RI PRACTICE voL. Condrocitele sunt de dimensiuni mai mici. cartilagiul simfizei pubiene.Cartilagiul fibros Fig. Fig. 7 Cartilagiu libros. Localizare: meniscuri articulare. sunt dispuse intre cordoanele de condrocite cu dispozitie paraleltr. col IIE. (fibrocartilaJ).

IO TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA PREPARATE DE DESENAT 1. col. os qlefuit Os spongios. HE 3. HE 84 . 3.OGIE. fesut osos compact. HE 2. Osificare encondrali. col.UCRARJ PRACTICE VOL. 2. Os spongios. HE 5. col.IIISTOI. T TESUTURI LUCRARE PRACTICA NR. Osteocit. col. col. Osteoclast. HE 4. I{E Osificare encondrall PREPARATE DEMONSTRA'I'I VE 1. Osteon. I. col.

Fig.RI PRACTI('I] VOI.HISI'OI.j lung...OGIE .' l ig. -' I 4. iar in jur. Unitatea morfofuncl ionali a lesutului osos conr|act poarti d!-ltLtitlirea de sistcnr haYcrsian sau -fesut ostcon.() . I TESUTURI Fig. 5 Sccliune prin dializa unui o. . cofticallt oasclor scullc. osos haversian conlpact sau dur.3 Tcsut osos spongios in lumini polarizati. localizat in diaflza ortsckrt lungi.'oasc 5i inr ari:rbil incluzind t)\ltophstelo clrc iu rronlinut u\leocilclc. dispuse concLnlric. ('tnlrdl se identili(ir canalul Ilarers. Sisl0mo I Iirvcrsirne. I-UCR. 4 C)steon (schenri generali). sc renrarcir :\ lantelele o.lta.

Sistemul fundamental intem este tot o pdtura sublire de lesut osos (5-10 lamele oso.{nr pn^lcrrcB vol-r TEsttruRr O secfiune transversald prin diafiza unui os lung pune in evidentd: -sub periost. constituitlt din lamele. eroase canalicule ce se leagd intre ele gi permit astfel osteocitelor (adipostite in osteoplaste) si-gi trimit?i prelungirile pand la osteocitele vecine. dispuse concentric fati de canalul medular. numit canal Havers. sistemul fundamental extem. o pdturl subfire de fesut osos lamelar. situatd imcdiat sub periost gi insolesc circumferinta intregului os. ce constituie partea din diafizi cu maximtr rezisten{i. -intre aceste doutr sisteme se gisegte zona mijlocie. 87 .rrrsirol. Osteonul.Lucn. formind arcuri. apadin6nd aceluiaqi osteon. alcituiti din sisteme havers (osteoane) 9i sisteme interhaversiene. Sistemele interhaversiene sunt sisteme lamelare. 5 Structurr uoui os lung. unite intre ele. este o formafiune tubulard de aspect cilindroid format din 5-19 lamele osoase a$ezate concentric in jurul unui canal.!se).()clE .sistemul fundamental intem. Sistemul fundamental extem este reprezentat de o pitura osoasd subtire. in aceeagi lamell sau in lamelele osoase invecinate. r€4une lotrgitudindi li trrnsvenlli. situate in spatiile dintre sistemele haversiene. De fapt sunt fragrr. in grosimea lamelelor osoase gi inte ele se gtrsesc osteoplastele care prezinti num. la limita cu acesta.ente din sisteme haversiene care au fost padial distruse in timpul edificlrii structurii osului. Fig. Aceste sisteme au aspectul unor grupe de lame incurbate. fibrele lui Sharpey. -in jurul canalului medular central o zoni osoasi lamelarl . Aceastd pitur6 osoastr este traversatii de fibre colagene cu origine in periost.

Ob X 20.I TESUTURI Fig. 8 Os $lefuit. 7 Os ilefuit. Ob X 10.lamele osoase Fig. canal Havers canal Volkmann 3.osteon 2. Fig. .4RI PRACTICE VOL.HISTOLOGTE _ LUCR. l. osteodit iII osteoplast 3. 1. ob X20. canal Havers 2. 9 Os decalcificat.

Se spali bine cu apd. Apoi fragmentul se glef'uiegte pe o piatr[ de ascuJit pAnd devine transparent. Aceastl rletodd se folosegte pentru studierea componentei neminerale. are rol nutritiv. mai bogati in celule gi cu structurl mai laxd.. de tip imatur. a osului ca organ. clorhidric. -qlefuire . osul embrionar. el trebuie in prealatril prelucrat prin unul din urmitoarele proccdee : -decalcifiere . Pentru ca osul si poati fi studiat la microscop. Ea poate fi : -embrionard sau primard -postnatald sau secundard. : :. unele oase ale fe1ei. Preparatele de os glefuit sunt folosite pentru a demonstra birefringenta lamelelor osoase. Osteogeneza gi osificarea Osteogeneza reprezintX totalitatea proceselor osteofomatoare qi osteodistructive. birefringenta osului haversian se manifestii sub forma unei figuri. ce conduc :lificarea osului funclional. bogat vascularizati gi inervatd. se deshidrateazd in alcool. Etapele osificirii conjunctive : -faza de remaniere conjunctivd.HISTOLOGIE _ LUCR-iRI PR. de naturl fibrilard. 1a : - ri Osificarea cuprinde procesul de formare a osului brut. Aceastd pdturd conjunctivi prezintd doud straturi ce se continud unul pe altul : -pdtura exteme.I TESUTURI Periostul Este o membrand conjunctivd ce imbracd osul la exterior. claviculd. -faza de mineralizare. numiti "Cruce de Malta".cu ajutorul acizilor (azotic. Aceasti tehnici presupune secJionarea unui fragment de os de maxim 1mm grosime din diafiza unui os lung. Poate fi de tipuri : Osificarea conjunctivi. unctivd se intAlnegte la oasele craniului. in lumini polarizatd. de osificare 89 . in uma cdreia el poate fi prelucrat dupa tehnici l'tistologice uzuale. -pdtura intemd.ACTICE VOI.se efectueazi pe osul uscat. de membrand sau desmali Acest tip de osificare constd in transformarea }esutului conjunctiv in lesut osos. nedecalcifiat. cu funclie osteogena. apoi se trece prin benzen gi se monteaze in Balsam de Canada. Procesul . tliclolacetic).

I TESUTURI Osificarea de tip cartilaginos. -zona osiform6-os imatur.}IISToI. tricromic Masson. in acest tip de osificare asistdm la doud procese esenliale : remanierea gi distrugerea cartilajului hialin 9i concomitent. (schemi generali).LUCRiRI PRACTICE VOL. l0 Osificare encondrali. Fig. -zona dc vascular izalie gi eroziune. . ll Osilicare encondrall. -zona osteoidd. Etapele (zonele) osificirii encondrale : -zona dc cartilaj hialin. -zona de cartilaj seriat. -zona osificatd sau de os propriu-zis. Acest tip de osificare se intAlnegte la : Oasele lungi.?ona cartilaj hipert{of iat Fig. ob X20. encondralS Reprezintd procesul de substituire a cartilajului hialin din piesele scheletice ale organismului prin tesut osos. 90 . inlocuirea lui cu lesut osos.OGTE . -zona de cartilaj hipertroflat. scurte gi o parte a oaselor late. col.

fibroblaqti gi histiocite. Distingem doui rnari grupe de articulatii : 1.LUCRARI PRACllCE vol. Capsula ligamentari este o structuri densd. care delimiteazi cavitatea articulard $i reprezinta structura funclionald a sinovialei. Nutrilia cartilajului afiicular se face pe seama lichidului sinovial. este de Cartilajul articular -stratul intermediar. 9l . care conline celule mari gi rotunde. in care substanfa intercelulard este calcificatd. sinoviocite. In acest caz intre capsuld gi ligamentul articularexistd o bursl seroasd. Sinoviala articulari reprezintd o structura caracteristicl diartrozelor. care conline celule mici Si turtite. lipsit de pericondru 9i este format din trei straturi : -stratul superficial. alcdtuite din structuri morfbfunclionale oare leagd intre ele doud sau mai multe piese osoase..l TESUTUR| Articulafiile Articulafiile sunt formaliuni anatomice. fie independente de aceasta. -capsula articulard. care asiguri stabilitatea articulaliei. constituita din fibre de colagen. Ligamentele articulare surrt structuri. -stratul profurid. Este sirac vascularizat gi sirac in celule. diartroze 2. fibroase. -seroasa siuoviali. cu prelungiri citoplasrnatice ce pot conline vacuole gi un nucleu voluminos central. Este un strat bogat vascularizat qi este fonnat dintr-un epiteliu unistratifical sau bistratificat cu celule rnari. -stratul subsinovial este de natura conjunctivo-grdsoasi. I-igamentele articulare sunt structuri tendinoase care la locul inse4iei pe os prezint[ o modificare fibrocartilaginoasi. fie inglobate in capsuld.HISTOLOGI E . Ea are structura unei membrane seroase alcatuita din : -stratul bordant. dispuse paralel cu suprafala articulard. elementele celulare fiind reprezentate de adipocite. bazofile. agezate in coloane perpendiculare pe stratul superficial. -lesutul conjunctiv periarticular. sinartroze Diartrozele sunt articulalii ce permit ample gi variate migciri qi sunt structurate din -cafiilaj articular. : tip hialin. -ligamente articulare.

Granulocit bazofil. col. Granulocit neutrofil.MSTOLOCIE . MGG 92 . col MGG 5. Granulocit eozinofil. PREPARATE DEMONSTRATIVE Limfocit col. MGG 6. MGG 2. Monocit col. MGG 1. HEMATOPOIEZA PREPARATE DE DESENAT Elemente figurate ale singelui. MORFOLOGIA ELEMENTELoR FIGT. SANGELE. Liniile celulare in hematopoiezi 1. 3. col.Ilematii. Frotiu de hemomeduli col.RATE 2. aspect general-coL MGG 2. MGG 3. 11 r. MGG 4.I TESUTLRI LUCRARE PRACTICA NR.LUCRARI PRACTICE VOL. Frotiu de singe periferic. cot.

cu grdmezi de cromatine condensatd 93 . in formd de C sau U.I TESUT{IRI Morfologia normali a leucocitelor pe frotiurile de sAnge periferic colorate cu May Grunwald Gimsa. mari gi rotunde Obi$nuit 2 segmente Monocit l5-30 Albastrucenugiu Modemt crescut in numir variabil. fine. discret purpurii Obignuit 2-5 segmente neulrolit POLINUCLEARE Granulocit eozinofil eozinolil POLINUCLEARE t2-17 Albastru-pal (lrescut Numeroase.HISTOLOGIE . fine .ine.LUCRARI PRACTICE VOL. Citoplasma Raportul intre Tipul celulei volumul Tal ie(p) Culoare citoplasnrei gi Grrnulatii Nucleu volumul nucleului POLINUCLFAR€ Granulocit neutrofil Numeroase. rogii purpurii Rotund. roqii Obignuit 2 segmente portocalii Granulocit bazofil 10-14 Crescut Pulin numeroase. lobulat) limfocit limfocit @ Limfocit mic Albastru-pal t2-t6limfocit mare Scdzut/Foarte scazut Pu. rogii purpurii Folme vadate (rotund. 9-15 Roz-pa1 Crescut foarte fine. mari gi rotunde.

Ille nu au nucleu. au fomd de disc biconcav.HISTOLOGIE _ I-UCRARI PRACTICE VOI.1-7. SANGELE. Pentru examinarea la microscop in vederea diferenlierii acestor celule 9i punerea unui diagnostic. iar celulele-elementele figurate ale sAngelui. vom insista pe structura. cu diametrul de 7. mai palid colorat (la periferie hematia Pe este mai groasA). a cdrui substanld fundamentald lichidi este plasma. Aceste aspecte de mai sus sunt datorate gi faptului cd hernatia conline in citoplasmi her-noglobini.. I Plasma ti elementele ligurate figurote Practic la histologia sAngelui studiem numai elementele figurate. iu cantilate mai mare in zona perifericd (unde 94 . Elementele figurate din sdnge sunt: -hematiile sau globulele rogii -leucocitele sau globulele albe -plachetele sanguine sau trombocitele. eritrocitele) frotiul sanguin hematiile reprezinti majoritatea elemetelor celulare gi sunt rdspdndite pe toata lama. Migcdnd altemativ in sus qi injos viza micrometricd observdm centrul hematiei mai sublire. qrm Hematiile (globulele roqii. MORFOLOGIA ELEMENTELOR FIGURATE Din punct de vedere morfologic sdngele apare ca o varietate de lesut conjunctiv. dimensiunile qi afinitatea lor tinctorial[. Pentru aceasta executdm frotiul sanguin 9i-l colordm prin metoda panoptici May Grunwald Gimsa.3 rnicroni. plosmo Fig. I TESUTURI 1.

se DupI forma nucleului gi prezenla (sau absenta ) in citoplasm[ clasifici in : Jeucocite polimorfonucleare sau granulocite . Numdrul lobilor unui nucleu aratd gradul de maturitate al granulocitului. deci sunt celule.l -3 granule bazofile sau resturi de membrand nucleard. de obicei asociatd cu sclderea incdrcdrii cu hemoglobind sau cu modificdri de formi celulari. 5-6. cu atAt celula respectivi este mai bitrAnd (formula Ameth). dar pot varia in plus sau in ninus in diferite boli.IRI PRACTICE VOL. colorate in violet. la cei care triiesc la mare altitudine).limfocite .rceasta poate fi fiziologici (la nou-niscut. numdr $. in stiri patologice. de 9-15 Polimorfonuclearele neutrofile Aceste leucocite aparpe frotiul colorat May Grunwald Gimsa 95 . iar rumdrdtoarea hematiilor se face prin diferite metode. ':-ipect inelar. sau patologicd. Numirul hematiilor este constant (4-5 milioane hematii/ml desAnge). Acest corpuscul reprezinta cromatina sexuall. Variatiile in plus. ata$at printr-un filament de unul din lobii nucleului. (anizocitoz[). Dimensiunile hematiei sunt constante.acidofile . Nucleul lor este format din mai mulli lobi unili intre ei prin filamente de cromatind. Inelele Cabot. mai numeroase in stiri patologice. Pe un frotiu sanguin colorat May Grunwald Gimsa.a. sferic sau oval. de exemplu corpi Jolly. in sAngele recoltat de la femei. se pot observa aspecte de structurd. leucocitele microni. 807o din neutrofile prezintd un corpuscul cromatinian. inclrcarea cu hemoglobin[ este uniformd gi propo4ionald J'r cantitatea de citoplasmd.HISTOLOGIE - LUCR.monocite a granulaliilor specifice. Forma poate gi ea varia. Sciderea nurnirului de hematii sub lirnita admisd ca normald . peste limita supcrioari a numirului de hcuratii admis la omul normal le denumim poliglobulie . Uneori hematiile pot prezenta restwi nucleare. Leucocitele (globulele albe) Aceste elemente figurate prezintd nucleu. I TESUTUR] :rosimea este mai mare) . in aspectul normal denumim aceasta ca izocromie. Cu cdt sunt mai mulli lobi . cu citoplasma acidofild care contine fine granulatii specifice. Aceste granulatii au dimensiuni mici. sunt lbarte dese gi rdspAndite egal in toate citoplasma. ca celule sferice. (izocitozi). . in racheti. (poikilocitozd). gi dupi aspect.apare in stiri de anemie. se nume$te ( drumstick > (be1i9or de tobd).bazofile -leucocite mononucleare sau agranulocite . iar :ncdrcarea inegald cu hemoglobind (in stdrile patologice) anizocromie.neutrofile .

ob. Polimorfonuclearele neutrofi le intervin activ in ap[rarea organismului.5 Amin diametru li contin o matrice granulari. in procesele inflamatorii. aceste granulatrii amintesc de Icrele de Manciuria. apare neutrofilia ce caracterizeazd infecliile acute. apare neutropenia.rarr decdt la neutrofile. Rolul lor este. cei doi lobi fiind legali printr-o punte find de cromatini (aspect de nucleu in desagd). Membrana plasmatici are receptori pentru IgE 9i pentru histamind.5-1. cAnd aceasti propor{ie este mai mare. eozinopenie. de 0. Fig. fie acela de a excreta fermenJi proteolitici in focarul inflamator. Aceste celule acioneaz| sinergic cu celelalte celule irr reacliile de hipersensibilitate de tip imediat qi intirziat. rnai n. ]ICG.4 Eozinolil. X. ) Fig. trlE. Cresterea numirului lor poarti denumirea de eozinofilie. se admite ci in sdngele circulant ele nu depdqesc 3-4 zile. Prin forma 9i culoarea lor. ce vor acliona distrugdnd microbii sau fesuturile alterate. Iiig. Mobilitatea lui este scezutd 9i are o slabd capacilate de fagocitoz6. urticaria sau parazitoze. Grarrulaliile conlin peroxidaze. in microscopie elecrronicS. diferite de mieloperoxidazete neutrofilelor gi hidrolaze acide. iar scdderea numirului lor. iar cdnd numdrul lors cade. Via{a unui polirnorfonuclear neutrofil este foarte scurtd. In citoplasmd observdm granulalii colorate in rogu viu.MBP) continute in cistalele din granulalii .l0 96 . intalniti in stdri alergice precum astmul. 2 Polimorfonuclear neutrofil. col iUGC.HTSTOLOCIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. fie prin fagocitarea r.nicloorganisrnelor pe carc lc distrug apoi cu ajutoml fermenlilor. unifonn rlspindite. granulaliile sunt voluminoase. considerAndu-se cd ajunge pdnd la 9-12 zile. Ele au rol esenlial in distrugerea parazililor prin intermediul proteinelor (Eosinophil Cationic Protein . Nucleul este in general bilobat. Proporfia de eozinofile la suta de leucocite este de l-3. rotunde.ECP qi Major Basic Protein . Granulocitul eozinofil are o via16 mai lungd decdt a neutrofilului. del2-17 microni. Numdrul eozinofilelor poate fi influenJat hormonal. egale intre ele. 3 Eozinofil. I TESUTURI Numirul neutrofilelor dintr-o sutl de leucocite variaza intre 62-68. col ob X40 Polimorfonuclearul acidofi I (eozinofi lul) Apare ca o celuli sferici.

col. ME. Fig. Citoplasma deqi ugor acidofili. ob X40 Proporfia bazofilelor la suta de leucocite este de 0. Aceste granulafii bazofile confin histamini ti heparini. obx40 97 . MGG. mascdndu-1. nespecifice.10 microni) -limfocite mari ( l0. Fig.. Citoplasma este mult redusi (apare ca o bandd ingustd dispusd in jurul nucleului). rare granulalii mici. cu nucleul mare ce ocupd aproape toati celula. (glicozaminiglicani sulfatati).I TESUTURI Polimorfonucleatul bazofi l.7 Limfocit. Pot trdi in sdnge 12-15 zile. apdrAnd ugor scobit. poate si ne indice o leucemie mieloidd. azurofile. 5 Polimorfonucleatul bazofil. sferic. de formd qi rnirime diferitd. MGG.i4 microni) Fiecare dintre aceste limfocite prezinti caracteristici morfofunctionale (vezi cursul).25-0. uneori ca o frunzd de trifoi. datorita laptului cd prezintd o crornatind bogatd dispusd in grunji mari. bazofilie. de 7. Nucleul bazofilului este ovalar. in microscopia electronici granulafiile apar omogeoe formate din mici granule dense inconjurate de o membrani. creqterea numdrului lor.50. Bazofilul poate trece prin peretele capilar in tresuturi.IIISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. contine granulalii r[spdndite in citoplasma de culoare albastrd. lilkrirt Saint Exupary Aceste granulaJii bazofile sunt metacromatice. intens colorat cu coloranli bazici. Limfocitul Este o celuld sferic5. mai pulin lobulat. Mobilitatea lor este scazutd gi nu fagociteazd. conglomerali. transformdndu-se in mastocit. DupI dimensiunile lor se clasificd in : -limfocite mici ( 7-8 microni) -limfocite mijlocii ( 8.1 6 microni. Este o celuld sferici de 10-14 microni. coloratd in albastru. Fig.6 Polimorfonucleatul bazofil. iirtens bazofild. deseori suprapuse pe nucleu. Obiectiml cu imersie poate detecta inconstant in citoplasmd. col.

Numfuul lor este de 6.ll Frotiu sarguin. sdrac in cromatini. slab clomaticd.IE - LUCRARI PRACT]CE VOL. avand aspect spongios.8 Limfocit.10 la 100 leucocite. Monocitul Este leucocitul cel mai mare din sAnge. ME. apare in boli infeclioase : sifilis etc. deseori reniform.".- . Este socotit histiocit sanguin.m A #H q&tie. azurofile. Nucleul este mare. 9 Monocit. Fig. Schemi. o .Q. ob. l0 Monocig col MGG. Citoplasma este saraci in organite.. l6-20 de microni.o *ooft OD o \ €eloctrete N€utrofll o rD o ory Fig.X40 o. slab bazofil[. putAnd prezenta granulaJii nespecifice. ME Fig. nu conline nucleol.I TESUTURJ Fig. are forme sfericd sau ovalari. cu citoplasmd abundentd. Cromatina este dispusi sub forma unor relele fine. In microscopia electronici se observi ci nucleul prezinti cromatina densi ti nu prezinti nucleol.HISTOLO(. Cregterea numdrului lor poartd denumirea de monocitozd.o 98 .

(opllorslnusold I Pornite dintr-o celuli stem multipotentd (vechiul hemocitoblast) aceste elemente trec prin etapele de diferenliere. este luat de altele noi. apoi segmentate. la inceput nesegmentate.{ OS (Or\nPiCI Fig. Maduva hematogeni. proliferare gi maturare.HISTOLOGIE - LUCRARI PRAC] I(]Ii VOI.. Se realizeazd astfel : proeriboblast -+ eriboblast bazofil-+ eriboblast policromatofil -> eriboblast . Formarea eritrocitelor: in mdduvd . HEMATO P OTEZA i4qouvn h 6TOG€\n os sFofic. Secretatd in special de rinichi gi stimulati de diferili hormoni. care apar printr-un proces regenerativ activ ce poartd numele de odlpocit€ l"€ hematopoiezi. promielocitul..eritropoieza. Reglarea ei se face prin eritropoietioni. Schemi. I TESUTURI 2. Hemomeduli. 99 Fig. Reglarea se face prin granulocitopoietinl. r. glicoproteind. o precursori identificali ca: mieloblastul. granulocitul. pentru ca in ultima etapA sd fie indreptatd spre sAnge (citodiabazd). Formarea in mdduva hematogeni a leucocitelor granulare poartd numele de granulocitopoiezd gi are . mielocitul. SANGELE. Locul elementelor figurate ale sdngelui care imbitrAnesc Ai sunt distruse.factor reglator" asenidnikx eritr opoietinei.rn .rcs ji'. ortocromatic-) reticulocit.

'1r-Blilt' mtoFtt H(Um66r 100 I -+- # fidDoHt r .t ffi ffi .l..d. l\ilopocfioPot€z6 --.r{*iF.yopoN@ b I . ffitou"o.ffis" t.*o. -------------'.uoNocrT€ utroctr€ --* rrl€Gncf.ff *o.mocroporzn ---.topoleR 6p€ *n-or.Fo.LUCRiRI PRACTICE VOL I TESTIIURI MRDWR OSORSR €BrlnoPor€zn GRRM.HISTOLOGIE .> sl.'..

..1-* ! .. . i*.:'.HISTOLOGIE .- i '.....bh{ tr'-. .-i 101 . -.. I TESUTURI L in ia e ritro c ita ra tp'*il"..' j I E ritro blast policromato{il I I ..ri*1.'fi..r.trrtt*I fi..LUCRiRI PRACTICE VOL.. .t.1......-.

col. col.HISTOLOGIE . 2. HE l. f. col. Tiicromica GS (Groldner-Szeckelly) t02 .LUCRiRI PRACTTCE voL. col.esutul muscular PREPARATE DEMONSTRATIVE l.I LUCRARE PRACTICA NlL TESUTULMUSCULAR TtisuTURr 12 PREPARATE DE DESENAT neted. col. Endomissium qi perimissium. fesutul muscular striat. HE 3. secfiune longitudinali gi transversali. Fibra musculari netedi. fesut muscular striat. Fibra musculari striati. HE 4. secfiune longitudinall gi transversali. IIE 2. HE col.

de formd alungitd (fusiformd). iarpartea centrali. (care conlin miofibrile omogene). Diametrul porfiunii centrale este de aproximativ 7-10 microni. iar altele au o structura heterogend (alcituite dintr-o serie de discuri clare qi intunecate. . tesut muscular striat care la rdndul lui se prezintd sub doul aspecte: -fesut muscular striat scheletal. tesut muscular neted. In citoplasma (sarcoplasma) fibrelor musculare se gisesc diferenlieri fibrilare specifice cu func1ie contractild.-: €-' fibra musculara neteda Fig.RI PRACTICT: VOT.fesutul muscular neted Jesutul muscular neted are ca unitate morfofunclionali fibra musculard netedd.plasmodii (care conJin miofibrile striate).ca la unelc fibre musculare din vase). care conline nucleul este cea mai ingrogati. l. fibra nervoasa sinapsa -*@. Lungimea miocitelor este cuprinsi intre 20 microni (exemplu. La microscopul optic unele miofibrile sunt omogene.-:-_-:=. in organism gisim doui tipuri de lesut muscular: 1.1mm. -fesut muscular cardiac-miocardul. care se intind de-a lungul fibrei. cu extremitdlile efilate (uneori ramificate scurt . Fibrele musculare pot fi : celule (fibra musculara netedd gi fibra musculard striatl cardiacl) sau plasmodii. Jesutul nuscular este alcituit din fibre musculare (unitdlile morfofunclionale ale lesutului muscular.HISTOLOGIE _ LUCRj.5. alcituit din fibre musculare netede. I TESUTL-RI TESUTUL MUSCULAR Jesutul muscular realizeazd in totalitate musculatura olganismului qi prin structurile sale microfibrilare cu funclie contractild asigurd mi$carea. I Fibre musculare netede (schemi generali) l0-l . care miocit. se rnai numeqte qi Fibra musculari netedi (miocitul) Fibra musculard netedd este o celuli uninucleati. miofibrile striate). numite miofibrile. format din fibre musculare stdate. care se succed cu regularitate.. miocitele din peretele arteriolelor) 9i 200 microni. alcituit din fibre (celule) musculare cu miofibrile striate. ifi bra musculari striatd scheletici). 2. Dupd caracterul structural gi funclional al fibrelor musculare. Cele mai lungi fibre musculare netede sunt in uterul gravid: 0.

Fig.fibre musculars netede 2. ag ezat cenftal. are formd alungitd. Contine cromatind relativ abundenti. Fiind acidofild se coloreazi cu coloranli de tipul eozinei. greu vizibile la microscopul optic in coloratii obiqnuite. cu extremit[tile rotunjite. fine. nucleu 3. 3 Miocite secfionate transversal. Fig. citoplasmi (sarcoplasmi) 2. membrana fibrei Sarcopiasma este omogend (la celulele nefixate) sau fin granulard (dupa fixare) gi mai abundentd in jurul nucleului. dispuse in jurul fibrei musculare. dupd colorarea cu hematoxilini-fericd. lipide).t TESUTURT Fibra musculard netedd este alcatuit2i din: 1.nuclei In fibrele in care nucleul nu este vizibil. Miofibrilele sunt diferenlieri sarcoplasmatice filamentoase. incluziuni (glicogen. AIP. mioglobini. rezultAnd: t04 .2 Tesut musculrr neted. Membrana fibrei. birefringente in lumind polarizati. In jesutul muscular neted. col IfE. Sunt omogene. fibrele musculare netede se asociazi prin intermediul Jesutului conjunctiv (bogat in fibre de reticulini gi fibre elastice).FISTOLOCIE _ LUCRA PRACTICE vol. enzime 9i diferenfieri fibrilare numite miofibrile. ca un bastonag. ob X10.. evident in negru. Nucleul unic. formatl din plasmalema gi o sarcoplasml discontinui inconjuratd de glicocalix. este inveligul foarte sublire al miocitului. (schemi getrenli) l. secliunea transve$ala nu trece prin nucleu. in sarcoplasmi se gdsesc organitele celulare. care sunt specifice fibrei musculare netede. Apar insd colorate. paralele intre ele.

tunici). in care toate ltbrele sunt orientate in aceeagi direclie. numite cinrpuri Cohnheim. -aparatul urogenital (uter. I TESUTURI a) pituri (straturi. trompd uterind. calice renale). in funclie de nivelul secgiondrii. Jesutul muscularneted este slab vascularizat gi fibre neruoase parasimpatice). Fig. campuri Cohnheim 105 . in tesutul muscular striat asocierea fibrelor musculare realizeazd fascicule de diferite mdrimi (fascicule primare. iar cea m otoie realizeazd placa motorie. Inervatia senzitivd realizeazd fusurile neuromusculare. Asocierea paraleli a fibrelor intr-un fascicul se realizeazd. bronsiole). mugchiul striat este bogat inervat. Pe ldngd bogata vascularizalie. Fasciculele musculare primare sunt grupate in fascicule secundare gi aga mai departe.4 Tesut muscular striat. secundare. fasciculele musculare formeazd mugchiul care este invelit de o membrani conjunctivd (perimisium extem).RI PRACTICE VOL. bronhii. cu ajutorul unui lesut conjunctiv lax. -aparatul respirator (trahee.fesutul muscular striat scheletal Jesutul muscular striat are ca unitate morfofunclionall fibra musculard striati.La unele fibre husculare se disting gruperi de puncte file. pdnd la anus. ial ileryalia este vegetativi (fibre nervoase silnparice 2. tesut conjunctiv lax 3. care conline o bogati retea de capilare anastomozate gi termina{iuni nervoase. fibri musculard 2. in totalitate. -in media vaselor sanguine (artere. vene) 9i limfatice. sectiune transversali. Fibrele musculare secfionate transvcrsal apar sub formd de campuri citoplasmatice acidofile. poligonaic. uretet bazinet. _. cu 2-3 nuclei rotunzi situagi sub membmna sau IirAnuclei. Aceste fascicule secundare sunt separate intre ele tot prin tesut conjunctiv lax (perimisium intem). te4iare. incepind cu treimea medie a esofagului. vagin. dublatd de aponevrozd. LT]CR.. numit endomisium.HISTOLOGIT. in asocierea lor fibrele musculare netede se ageazd cu po4iunea centrald a uneia lAngd extremitatea sublire a fibrei vecine.intre fibre se gise$te fesut conjunctiv lax 1. care conline vase gi nervi. (schemi generali). cuatemare). Aceastd organizare o gasim in tunicile musculare din organele cavitare: tubul digestiv. b) fascicule -in stroma unor organe (prostata). vezici urinare.

diferiti a fibrelor indici diferenla de Fibra musculari scheletici Este o formatiune citoplasmaticl giganti. secfiune transversali.UCR. intre fibre se flri gAseste lesut conjunctiv lax.. : Fig. -nuclei. limbi.E. cilindrice. 7 Mutchi striat . iar grosimea ajunge la 100 microni. Fibrele musculare seclionate transveEal apar sub forma unor campuri citoplasmatice acidofile. col HE. ce conline mai multi nuclei. cu aceeagi grosime pe toatd intinderea sa.HISTOLOCIE - I. Coloralia metabolism dintre acestea.i. 106 .RI PRACTICE VOL. Lungimea fibrei musculare scheletice ajunge pAnd la 3-12 cm.nuclei 3. Aspectul striat transversal qi longitudinal apare foarte evident Lsarcolemi 2.I TESUTURI Fig.5 Mugchi striat. (plasmodiu). ob X20. Ob X20. poligonale cu 2-3 nuclei rotunzi situali sub memblani. sau nuclei in funqie de nivelul sectionirii. 6 Fibrn musculari striati. striatii Fig. (schemi generali). Fibra musculare striatd este alcatuitd din -citoplasmi (sarcoplasmd). Ea are o formd alungitd. coloratie H. -membrana fibrei.

in fibla musculari contractat5- Membrana fibrei este constituite din plasmalemi . Prin tehnici speciale (coloralia cu Hematoxilind Fericd Heidenhain g. incluziuni gi diferenlieri specitice.). .H I I Fig. H). se noteazi cu I) in timp cc discurile intunecate sunt birefringente.l I' . la rnicroscopul cu lur. s . Pe preparatele microscopice colorate cu metodele obignuite (H. numitd sarcolemd. care este considerat o unitate de contrac. I . inserdndu-se pe plasmalemi. Prin mijlocul zonei H. Aceastd membrand numitS "stria lui Amici. Pe preparatele proaspete.. solidarizeazd deci miofibrilele intre ele (solidarizarea fiind necesari mai ales in contraclie). tricromice) - se observd slab strialiile fibrelor musculare (se coloreazl de fapt doar discurile intunecate). spre deosebire de sarcoplasma troficd).niofibrili: 4.sarcomer: 5. Miofibrilele au aspect heterogen (dat de altemanla discurilor clare cu cele intunecate). indeplinind functia de telofragmd. care se prelungeqte in afara miofibrilelor.filamcntc dc miozini- tol . 8 Organizarea mulchiului striat scheletic (l). trece o membrand intunecatd. au fonnd ovalari. I TESUTURI Sarcoplasma apare fin granulari.r. se observd ci discurile clare sunt nronorefringentc (izotrope. (aga zisa sarcoplasmd functionald. (anizotrope se noteaza cu A).t .i dublati in afard de o structure reticulinicl continud. Discurile clare sunt strebitute prin mijlocul lor de o bandi intunecati. dispuyi sub plasmalemi 1 E la periferia sarcoplasmei). sau stria Z). miofibrile striate. Fascicul nruscular: 2. 8 . paralele intre ele. 9 : sarcomer la microscopul elc(tronic. se observi net alteman{a discurilor clare cu discurile intunecate la nivelul rniofi lamcntelor.HISTOLOGIE - LUCRARI PRAC'TICE VOl.7 filanrentc fine dc actinS. 6 analiza cupc lor transvcrsa le la nivelul sarcomcrului. de la un capdt la celilalt al fibrei musculare striate. dispusi mai abundent in jurul nucleilor gi conline organite celulare comune.a. in mijlocul discurilor intunecate sc observd o bandi clard lbanda Hansen. M. E.ie. fibra nrusculari: 3 . Nucleii sunt foarte numeroqi. Nucleul este uneori risucit.r Segmentul de miofibrili cuprins intre doui menrbrane Z vecine constituie sarcomerul sau cisula Iui Krause. orientali in axul lung al fibrei.rini polalizatd. qi se intind.

fibri musculari 2.tendon. (schemi generali).LUCRiRI PRACTICE vol-. care sunt in raport de contiguitate cu plasmalema ce delimiteazd sarcoplasma gi miofibrilele gi in raport de continuitate cu sarcolema.9 Legitura mutchi .t TESUTURT Legitura muqchi - tendon Legdtura solidd mugchi tendon se realizeazd prin fibreie tendinoase. r08 . iar prin capltul celdlalt se ancoreazd in periostul osului prin fibrele Sharpey. col tricromici Masson. Fig.Tesutul conjunctiv care constituie peritenoniul este in raport dc continuitate cu lesutul tendinoase. l0 Legituri mulchi - tendon. sunt conjunctiv care alcetuieste perimisiumul $i endomisiumul.HISTOLOCIE .tendon Fig. Se observi cum fibrclc conjunctiYc in raport de contiguitate cu fibrele musculare striate $i in raport de continuitate cu sarcolema. Fibrele colagene din structura tendonului. printr-un capdt fac legdtura cu mugchiul. l. ob X40. inveligurile conjunctive ale tendonului (peritenoniu intern gi peritenoniu extern) sunt in raport de continuitate cu lesutul conjunctiv interstilial (endomisiu qi perimisiu) al mugchiului.

coL Tlicromic Masson 109 . glanda suprarenali. IIE PREPARATE DEMONSTRATIVE col. IIE 7. col. Pericard. col. col. Capilar tipic. fesutul muscular miocardic. IIE 5. col. Ven6. HE 3. secfiune longitudinali 9i transversali. ganglion spinal. Orceini. Artere gi vene. IIE 6. secfiune longitudinali gi transvelsali. IIE 1. HE 4. col. Arteri de tip muscular. Arteriole 9i venulg col. Capilar atipic. IIE 2. col HE 3. Capilar limfatic. Arteri de tip elastig col. Endocard. 2. I{E 8.HISTOIOGTE _ LUCRiRI PRACTICE VOLI TESUTURI LUCRAREPRACTICAI{R 13 APARATTJL CARDIO -VASCULAR PREPARATE DE DESENAT 1. Tesut nodalo col. IIE 9. col.

Stratul subendotelial sau lamina propria este reprezentat de o lami de lesut conjunctiv lax.HISTOLOGIE . I TESUTURI APARATU L CARDIO -VASCULAR Inima sau cordul organul central al aparatului cardio-vascular'. rare fibre de reticulind gi fibre elastice. circulafia singelui qi a lirnfei prin vase. Tabel nr. Inima este deci organul propulsor. stratul subendotelial qi stratul subendocardic. colector gi distnbuitor al sdngelui 5i limfei. Stratul subendocardic este alcituit dit) Jesut conjunctiv lax. prin contraclii ritmice. ce se continud cu Jesutul conjunctiv interstifial al miocardului. Fibra musculard cardiacd are unele trdsdturi care amintesc de caracterele fibrei musculare netede. I Trisituri aseminitoare fibrei musculare netede -aspect unrcelular -poziJia centrali a nucleului -bifurcarea fi brelor musculare Trisituri aseminitoare tibrei muscular€ striate -existen[a constantd a sarcolemei -heterogenitatea miofibrilelor cu dubld strialie -existenla cdsulei contractile a lui Kmuse Trisituri proprii -striiurile scalariforme ale lui Eberth -conductibilitate proprie -nu se inserd De schelet ll0 . Peretele sdu este fonnat preponderant din lesut muscular cardiac. agezat in strat continuu pe o membrani bazald. motiv pcntru care inima este consideratd un vas sanguin cu perete modificat. este alcetuit din fibre musculare striate (miocardocite lucritoare) anastomozate intre ele. in care se gisesc rare celule conjunctive. Din punct de vedere histologic peretele inimii este structurat din trei tunici concentrice care se continul cu tunicile vaselor sanguine. care pleaci sau vin la inimd. Accste tunici sunt : -endocardul -miocardul -pericardul Endocardul. altele care amintesc de fibrele musculare striate. in ochiurile determinate de anastomoza lor se gdsegte un lesut conjunctiv tesutul muscular cardiac sau miocardul vascularizat 9i inervat. care vin sau pleaci de la cord. care asigur6. tapeteaza perelii cavitdtilor cardiace $i se continue cu tunica intemi a vaselor. sau tunica intemA a cordului. situat in mediastinul anterior. este un organ cavitar. musculos. fibre de colagen fine orientate in toate direcliile. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu. LU(]RARI PRACTI(]E VOL. dar prezinti gi caractere proprii. Este constituit din : endoteliu.

) f"' '{* 'r rli . sau foiJa intenid lll .rlele tesutului nodal se continud cu miocardocitele lucritoare prin forme de tranzitie. i. Aceste elemente sunt grupate ir1 uodulul sinusal..nsversalc.. Celulele Purkinje care alcetuiesc ace$ti noduli sau fascicule. Pe prcparatele coloratc cu ::matoxilind fericb sau cu impregnarc argcntici se vid $i striurile scalariforme. Aceastd dispozilie morfologicd explici transmiterea in toate directiile a excitaliei contracfiei. prezintd unul sau doi nuclei centrali. in axul accrlor bcnzi sc vid : r. organele din jur. Schemi.3 Retea Purkinje. ContracJia cardiacl gi automatismul ritmic sunt sub dependenla lesutului nodal.HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI Fig. Fig. Intr-o secli!ne Iongitudinali priD nliocard. col HE. Este sau tunica externe a cordului este o seroasa care protejeazi cordul dar il 9i ancoreazd de alcituit din doud foile : -pericardul seros. {t* Pericardul.lei ovalari. care microscopic prezintd caractere particulare distincte de cele ale nTiocardului propriu-zis $i o structuri variabild dupi dif'eritele regiuni ale acestui lesut.estea din urme fiind mult mai evidenJiatc. Miofibrilele formeazd relele sau irnpisliri ce trec dintr-o celulI in alta. o sarcoplasnrd abundentd in jurul lor gi puline miofibrile striate dispuse la periferie. Celr. 1. atrio-ventlicular etc. :::iele apar cir tli$te benzi mai iDguste dccet cclc alc fibrci striatc scheletice fi ij:-'nu sunt frralclc inlrc elc. in structura miocaldului niai irltalninr un lesut cardionector sau nodal.l N'liocard. ob X40 . ci sc anrslonlozcazi . irr in toata fibra apar sh iatii atdt Iongitudinalc cat $i tr.

^ formdnd lamele trunchiul brahio. Este format de la exterior spre interior (spre miocard) din : -mezoteliu -membrana bazald a mezoteliului -fesurul conjunctiv submezotelial. mai mult sau mai pulin ondulati.artera ti din fascicule conjunctive dispuse longitudinal sau oblic. formati din elemente fibroase. t12 . Are o structurd identici pericardului seros. suslinute intre ele prin puline fibre . Tip de artera Localizare Intima Media Adventicea Artera de tip elastic elastice cu dispozilie circuLimitanta elasti. Peretele lor este alcAtuit din 3 tunici : tunica intemd. su prap u se pulmonara. Adventicea este alcetuite dintr-un fesut conjunctiv lax gi numeroase fibre elastice. Ele nu colabeazl cdnd vasul este golit de sdnge gi de aceea in sec{iune transversald. forma- Aorta.net vizibild elastice. numitl endarteri. I TESUTURJ -pericardul fibros. are un endoteliu obignuit. care are o soliditate elastici. Este groasd. alungit in sensul torentului circulator. in ea se gdsesc vasa vasorum gi numeroase termina[iuni nervoase . Tunica intemd sau intima. cA intemd nu este regulat. de asemenea. Pericardul fibros sau foila exteml continud lp baza cordului pericardul seros. Tunica medie este groasd. In ochiurile formate cefalic de fibrele elastice se gisesc rare fibre de colagen gi rare fibre musculare netede . la periferie de o membrani elasticd ondulat5. 1.HISTOLOGIE _ LUCRARI PRAC'TTCE VOL. elastice gi musculare netede a cirorpropo(ie gi dispoziJie diferd de la un tip de arteri la altul. arterele se clasificd in : artere de tip elastic Ai artere de tip muscular. in afara acesteia se gese$te o membrand elastici numitd limitanta elasticd interna. lumenul lor apare rotund. tunica medie gi tunica extemd sau adventicea. Vasele sanguine Arterele sunt caracterizate prin grosimea peretelui lor. care pe sectiune transversali a vasului apare ca o lameli elasticd fin. numitd limitanta elasticd externd prin care peretele arterial se leagd cu lesutul conjunctiv periferic. Aceaste tunice este delimitati. sau foiJa externd Pericardul seros poart5 denumirea de epicard.lard. cu deosebirea cd in lesutul conjunctiv gdsim mai multe fibre de colagen 9i mai putine vase sanguine qi Iimfatice . in raport cu repartilia cantitativd intre fibrele elastice gi cele musculare din tunica medie. formati din fibre Este fibroasi. Acest tesut conjunctiv periferic formeazd tunica externd a arterei sau adventicea. in afara endoteliului se gdsegte o p[turd de lesut conjunctiv slab diferenliat. paralele.

internd ia asse orizontal gi cubitala.ntLlnll cl''th! advafillra . in peretele venelor distingem. Printre fibrele musctt. La periferia fibrelor musculare gisim limitanta elasticl exteme li adventicea. Limitanta elasticl junctive. lnlaarr.--. sunt caracterizate prin peretele lor mai sublire.I l TSTJTURI iirel.). limitanta elasticA inleme slab vizibili. cu nucleii turtili.:I')LOGIE _ LUCRiRI PRAC 'I(]E VOL. proeminand usor in lumenul vasului. tibiala.2 C. Schemi. Venele. 2. dar Iimipdrtate de cord : tanta elastica muscular. Endartera este sublire. mai mult conjunctiv. Media nu are limitanta elestica externa elastice Endartera este Bogatd in fibre rnusculare Este formatd din redus[ la o pd. Lamelele elastice aparcanitte linii ondulate. in carc distingem nucleii bastoniformi dispuSi qi ei in cercuri concentrice.. hlt. colagen $i elasdni. Endoteliul estc abia vizibil.n tisnlc.5 Artera musculari.{ rtera de tip {ire. intrc ele gasim Si fibre de colageD ti rare fibre musculare netede. celule con- Fig. hlarrl. Cele nrai multe valvule venoase sunt perechi. Limitanta elastici extemi nu existi. care formeaze nredia acestui vas. dispumuscular lare se gdsesc Ai rare fibre de femurala.) ::rr>r<1=:=<i:J_ Fig. care par lipili de aceasd limitanti din cauzA ci endartera este foarte redusd. O secliune transversald prin pereteie aortei ne arata dispozilia in lamele suprapuse a fesutului elastic. formdnd o membrani ondulat'a pe a cirei fali inteme se disting nucleii endoteliului.netede dispuse concentric.rEr::-=a ll.nlLot. Sch€mI. drtih. iD structuIa ciruia distingem urmabarcle stucturi dinspre lumen spre exterior: limitanta elastice intemi.=. prin lumenul lor relativ turtit $i prin prezenla in unele din ele a valvulelor venoase. ca la orice vas trei tunici concentrice : l t3 . naJii nervoa se libere.gi clastice. Adventicea sc continue fArA nici o delimitare cu fesutulconjunctiv al organului cAruia iiapa4ine vasul. radiala.racteristicile principrle ale arterelor de tip elasticti a arterelor de tip muscular. suprapuse. in afara limitantci inteme se giseste o peture de fibre musculare netede dispuse circular.alcdtuind un adevdrat man$on lax in care gisim Arterele mai indefibre de colagen . orientate gi ele concentric. tl.\r. !esut conjunctiv turd foarte sub. 4 Artera elastici. lnlin ltsolc. vasa brane elastice net externe mai slab reprezentatd vasorum gi termidistinctedec6t cea intemi. O secliune transveNalS prin peretele anerei de tip muscular ne arati un perete grcs. pectul unei mem- oblic.

alcdtuitd din hbre conjunctive qi rare fibre elastice. in afara cdruia la arteriolele mari se afld limitanta elastici intemd foarte find. cuprinde un endoteliu obignuit. Tunica medie contrine formaliuni conjunctive. Arteriolo Fig.Tunica medie a arteriolelor este alcdtuiti din 2-3 p5turi de fibre musculare netede dispuse circular. Endovena gi limitanta elasticd intemd sunt mai reduse decdt la artere. in afara ciruia gdsim o pdturd de lesut conjunctiv. vene qi capilare.fibre musculare ce tind nu prea strdnse intre ele sA se Vena humeralS grupeze in fascicule 3. care la arteriolele foarte mici lipsegte. supraclaviculare Tunica medie -fibre conjunctive colagene dispuse circular sau oblic -fibre de colagen dar qi fibre elastice . Tabel nr-3 Tip de vend Fibroase Fibro-elastice Musculare Localizare Vene cerebrale Venele jugulare. schemi. Arteriolele gi venulele sunt conducte interpuse intre artere. avAnd o dispozilie longitudinald a fibrelor predominant colagene. Endoteliul are celulele mai pulin alungite 9i mai largi decAt cele ale arterelor. intre care distingem uneori gi fibre musculare netede. I TESUTURI Frtero musculoro si veno corespondonto Tunica interni. La periferia acestei tunici se distinge limitanta elastici externd. 7 Art€rioli $i venuli. musculare gi elastice care in ansamblu iau o directie circulari. lt4 . VariaJiile cantitative ale fibrelor musculare sau conjunctive care intrd in alcdtuirea tunicii medii a venelor permite clasificarea acestora in trei grupe : vene fibroase. obignuit descris la artere. inconstantA. endovena. fibro-elastice gi musculare. Adventicea este sublire. Arteriolele sunt alcdtuite dintr-un endoteliu. precum gi vasa vasorum gi terminalii nervoase libere.HISTOLOCIE _ LUCR-IRI PRACTICE VOL. Tunica extemd este de naturi conjunctivoelasticd. delimitatd la exterior de o limitantd elastici inteme.

HenT atiile avdnd un diametru mai mare dec6. zonule ocludens gi macula adherens. Membrana bazali are aceeagi structura ca gi la capilarele tipice. Ia nivelul Ior viteza de circulalie a s6ngelui .e reduce foarte mult.careinconjoard Fig. lesutul nervos. glalrde exocrine. in citoplasma celulelor se gdsesc numeroase vezicule de pinocitozd. lesutul conjunctil'. fiind alcdtuit dintr-un epiteliu simplu pavimentos. 20-30 microni.LUCRARI PRACTICN VOL. de naturd reticu- pericite membrana bazala lard lamelard. Sunt prezer.I 'IESUTURI 4. Schemi parfial celulele endoteliale. se caracterizeazd prin prezen{a unor fenestra}ii largi in peretele celulelor endoteliale. 5-6 microni. care participi la procesele reparatorii. intre singe qi lesut : rinichi.rte din loc in loc. glande endocrine. Capilarele sinusoide au lumenul gi traiectul neregulat. altele sunt nrult rnai inguste. in cazul unor traumatisme locale. Pericitele sunt celule mezenchimale cu prelungiricitoplasmaticelungi. intestin.t al acestora din unnd trebuie sd se dcformeze cAnd le traverseazi. -endoteliu -membrana bazali -periteliu Endoteliul este continuu. Membrana bazald. Se gisesc in musculatura scheletici. Capilarele atipice au unele particularitiJi structurale : Capilarele fenestrate. prezintd varialii structurale care permit diferite contlnui gradiente de schimburi metabolice intre sange $i lesuturi. Diametrul capilarelor cstc variabil: unele sunt mai largi.HISTOLOGIE . este continuS. Fenestraliile sunt acoperite sau nu de diafragme. Capilarele. anastomozate in retele variabile. care sunt mai subJiri decdt membrana bazali gi nu prezintd structura trilaminar5 a acesteia. Peritelinl poate lipsi. sub formd de tuburi de calibru regulat. La periferia capilarului se gdsesc numeroase pericite.8 Structura diferitelor tipuri de capilare. Se intAlnesc in organe cu schimburi rapide de substanle. Schemi. t(N=6 fenestrale dlstontinui ) // \ 0 4 \ ) / Peretele lor este format drn: Fig.9 Structura capilarului tipic. in care celulele sejonclioneazd intre ele prin interdigitatii. Endoteliul este discontinuu datoritI faptului ca celulele endoteliale lasd spalii endoteliu I l5 . Clasificare capilare : -capilare tipice -capilare atipice (fenestrate gi sinusoide) Capilarele tipice sunt cele mai numeroase din organism gi se prezintS. Fenestraliile reprezintd un mecanism de transport mai rapid decdt transportul prin pinocitozd. pericitele prolifereazd gi se diferenJiazd pentru a forma noi vase de sdnge sau alte celule ale lesutului conjunctiv.

HISTOLOGIE . iar periteliul lipsegte..LUCR.RI PRACTICE VOL. l16 I . mdduva osoasi. Membrana bazali este aici discontinud.I TESUTURI foarte mari intre ele. medulosuprarenald. splind. Funcliile capilarelor : -func1ie de barierd cu permeabilitate selectivd -funcJie de metabolizare a diferitelor substante organice -fu nclie antitrombogenici. Le intAlnim in ficat.

Heidenhein 3. col. HE 8. Neuron multipolar.HISTOLOGIE . corpii Nissl. rt'7 . col. neurofibrile. Neuron piriform. Fibre mielinice. coarnele anterioare ale miduvei spinirii. secfiune transversali.I TESUTURT LUCRARE PRACTICA NR. Nevroglie sateliti perineuronali.RI PRACTICE VOL. Neuron pyramidal. HE PREPARATE DEMONSTRATIVE Neuron pseudounipolar. Nevroglie sateliti perineuronali.HE 1. Neuron piramidal. secfiune longitudinali. col. col. Violet Cresyl 3. Ganglion vegetativ. Impregnare argentici 2. HE 6. col. HE 2. ganglion spinal. Impregnare argentici 5. Macroglie fibroasi. cerebel. Fibre mielinice. col. col. Neuron stelat.. col. miduva spinirii. T4 TESUTUL NERVOS PREPARATE DE DESENAT l. col. col. scoarfi cerebrali. ganglion spinal. Heidenhein 4. col. HE 7.LUCR.

o Celule nevroglice (celule gliale)..neuroni granulari (la Fig. (neuronii olfactivi ggl Corti 9i Scarpa). . (neuroni). ll8 . de origine ectodermicd fiind alcdtuit din: . cdptugire Neuronul Din punct de vedere morfologic neuronii se clasificd astfel : sau metabolic. sunt numili uneori neuroni de asocialie. cu rol auxiliar de suslinere. ts dupi numirul prelungirilor.neuroni stelaJi (la nivelul scoa4ei cerebrale gi cerebeloase. trofic.LUCR.".neuroni piramidali (la nivelul scoa4ei cerebrale).1G'H:l.. \ tusiform a granula. celule Purkinje).au numai axon ). in : -neuroni unipolari. . in: F dupi forma pericarionului. I TESUTURI TESUTUL NERVOS Jesutul nervos. la nivelul miduvei spinirii in substanla cenu$ie. .RI PRACTICE VOL.neuroni piriformi Purkinje). sunt numili 9i neuroni proieclie de -neuroni cu axon scurt (Golgi II). (neuroni somatosenzitivi din ganglionul spinal).. in : -neuroni cu axon lung (Golgi I).". . -neuroni bipolari.. 2 Clasificarea n€uronilor dupi forma p€ricarionului. unipolar e>-blpolar pseudounipolar -neuroni pseudounipolari.:"u""dupinumirul F dupi lungimea axonului. (schemi generali) (celulele nivelul scoarfei cerebelului). -neuroni multipolari (neuronii motori din coarnele anterioare ale mdduvei spinirii.:"". (celulele amacrine din retini . n. A pl.. este un tresut puternic diferenfiat gi specializat. la nivelul mdduvei spinirii in substanta albd. 0.""#fi .amldal . Celule nervoase specializate.neuroni fuziformi (la nivelul scoa(ei cerebrale).I{ISTOLOCIE . comul anterior mdduva spinirii). granulari.

Fig.: 0(. lizozomi. -citoplasma (neuroplasma). -incluziuni : (pigmenl galben lipocrom.:: i diu: .corpul celular (pericarion). I TESIITURI Structura neuronului \euronul. -nucleul. neuronul prezinti cele trei . centrul celular). dar lipsesc din axon. in coloralii uzuale nu se evidenJiazi.I. glicogen). Ei sunt rlspdnditri in toati citoplasma pericarionului gi in porliunea iniJiald a dendritelor. sau neuroplasma.IJCRARI PRA( TI(]F. . Fig. ll9 .IE -. Membrana neuronului sau neurolema. neurofibrilele. este o membrand trilaminari. albastru de cresyl. Citoplasma. albastru de toluidini. Corpii Nissl. -echipament enzimatic. aparat Golgi. . -structuri specifice : (corpii Nissl. sunt structuri ergastoplasmice caracterizate prin prezenla unui numdr mare de ribozomi liberi gi atagafi reticulului endoplasmic. SchemS. corpii Nissl (schemi generali) Dupd fixarea preparatelor in alcool qi colorare cu substanle bazice. cu nucleoli. de naturd lipoproteicd. corp celular. VOL. inclusiv de Ia nivelul conului de emergenld.: . apar sub forrna unor granulatii bazofile. pigment feric.{) Corpul celular Ca orice altd celulA. strucluri. este relativ viscoas[.3 Neuron. neurotubulii). delimitatd de membrana celular6.prelungiri citoplasmatice (axon qi dendrite). slab colorabilI toptic vidd) 9i conline : -organite comune : (mitocondrii.4 Neuron. unitatea morfofuncIi')nald a lesutului nervos este .r ponente principale : -rnernbrana (neurilema).

neurofibrile (schemi generali) Fig. Releaua constituiti din aceste neurofibrile sc pare ci ordoneazi $i determina dispozilia corpilor Nissl.HISTOLOGIE .le reprezintd structuri dinamice. Col. mali. evidenliate prin coloralii speciale. dendrite) Irig. lnlpregnare argcnlica.6 Neuron multipolar. au I'r'ccvcnt pozilic ccntlaiJr in ccluli.5 Neulon. prelungiri (axon. Col. coarnclc anlerioare alc madu\'ei spinarii. Fig. Inrpregnrre argcnlicir. I TESUTURI Neurofibrilele sunt organite specifice neuronului gi apar sub lorma unor fllamente fine. E. Nuclcii sunt vcziculogi. Nucleul. ll Nerron grlnulaI strrlul inlcrn 120 ccrebel.- I. vitale (albastru de metilen). prczente in citoplasma pericarionului ca gi in cea a prelungirilor dendritice gi axonale. . prezentdnd intense procese de oxidoreducere.U(]RARI PRACTICE VOL. in celula nervoasi este de cele nrai mai nrulte ori unic. Neuronri spinali gi simpatici pot avea insa pi doi nuclei. PoscclS unu sru doi nucleoli.

9Axoni mielinizati. dendrite) se clasificr in r oxoNri{rEl*rzA' -fibre nervoase mielinice (cu teaca de mielinn). iar in porJiunea terminala nurneroase ramuri scurte ce constituie ::lodendrium. Sist€m N€rvos Periferic. Axonul conduce influxul :.iervos spre celulele efectoare in sens centrifug. teaca de mielini -teaca Schwan. Fibrele cu mielinl de la nivelul sistemului nervos periferic prezintl urmdtoarele componente : -fibra nervoasi. continuarea neurolemei. :ar nu corpi Nissl. dendritele prezintd un aspect spinos (spinii dendritici). fibre cenugii. Axonul este format din axoplasmd. Prezintd la suprafaF dendrolema. Seliun. Emite pe :rrcurs colaterale in unghi drept. Dupi prezenfa sau absenfa tecii de mielini prelungirile citoplasmatice (axoni. ce conline organite cornune 5i organite specifice (neurofibrile gi corpi Nissl). detenninat de contactele sinaptice pe care acestea le realizeazi cu axonii. Fig. fibrele albe. pornegte din citoplasrnd cu conul de emergenli. in care se glsesc neurofibrile si alte organite celulare. Dendritele Sunt prelungiri citoplasmatice cu rol dc a recepliona influxul neruos gi de a il conduce spre corpul celular. La exterior se gasegte axolema. tr.nsv!6!la -nevrilemul. alcituire. centripet. Pe suprafafa lor. firi mielini Fibrele cu mielind 9i cele fErd mielind au anumite particulariteli de structurA. ce acoperi dendroplasma. in funclie de felul cum sunt situate in sistemul nervos central sau periferic. incep cu o po4iune rnai groasd qi apoi se divid iu ramuri tot mai sublirr. I TESUTT RI Prelungirile citoplasnatice : Axonul Prelungire unicd mai lungi gi mai groasd. comparative : Sistem Nervos Central.: I!TOLOGIE - LUCRARI PRA(-TICE vol-. -fibre nervoase (Remak). t2t .

ll Fibri nervoasi mielinici.I TESUTURI Fibrele cu mielind de la nivelul sistemului nervos central au urmS.toarele componente -fibra neruoasd. secliunc prin teaca de mielini la nivelul incizurii Schmidt-Lantsrman. alcituire. sectiune transyenali prin nerv. Mielina apare sub forme de cercuri unice sau concentrice (cu aceeagi grosime sau de grosimi diferite. LUCRARI PRACTICE VOL.HISTOLOGIE. -teaca de mielind. Fixarea cu acid osmic pune in evidenfl teaca de mielinA. dupi cum secliunea a trecut mai aproape dc marginea liber6 a unei incizuri Schmidt-Lantermann). -teaca Schwan. Sistem Nervos Periferic. I0 Axoni nemielinizati comparatie :Sistem Ncn'os Central. L tcaca de mielini 2. r22 . -oligodendroglia Fibrele fdrd mielind (Fibre Remak) din sistemul nervos periferic prezi ntd unnitoarele stlxcturi : -fibra neruoas6. Fig. L-_-- AXONI NEMIELINIZATI S€"ctiune longitudin€la __---::=--_--r-]r-t I LJ- t-E -nevrilemul Fibra nervgasa 89s ObO Sectiune transversala Fig.

rului nervos ceutral. se caracterizeazd plin prelr. -nevroglia sistemului nervos periferic. t23 . cu rol probabil in glicogencza.rfls't oLoGtE . se giseqte atat in substanla cenuqie (satelitd neuronilor).rngiri scurte gi ramificate. Unele preluueiri vin irr contact cu capilarele sanguine prin irrgrogdri ale extrcmitalilor. ca rrevroglie sateliti a pcricarionului.l. ln citoplasmi 1)rezinti drfereugicri fiblilare numite gliofibrile. care se duce pAnd la substanla albd.oase. Microglia c) microglia. tapeteazi canalul ependimaq ventriculii cerebrali gi plexurile coroide. nur n ite tlornpe vasculare (cu rol trofic) sau picioruge vasculare.rici cu nucleu rotund qi cu plehurgiri rare qi pulin ramificate. cit 9i in substanta altra (satelita perifibrilarn) a sisten. celulelc nevroglice pot li clasificate astfel -nevroglia sistemului nervos central. Sunt cclulc n. Prin coloralii uzuale (hematoxilin-eozini). -nevroglia fibroasd. (ependimo-ventriculari). de-a lungul fibrelor newoase. in evidenli nurnai nrrclcii cclulelor nevroglice . ficdnd parte din sistemul reticulo+istiocitar. au lbrrnd prisnraticd sau pilanridall gi prezinti la un pol cili. ou proprietili fagocitare.citclplasnra . I 9ll7). Sunt celule mobile.i plelungirile celulale ale nevrogliilor apar nuurai prin tehnici speciale (irnprcgnare argentic.ucRARl PrrA( r {( r' vol-_I tfrsljluRI Oclule nevroglice (nevroglia) Aceste celule se gisesc prirrtre neuroni gi fibrc' ne r:r. Ele secretd un polipeptid. se giseqtc in substanfa albi a sistcuiuhri nelos (ca satelit al fibrelor nervoase). se gdsegte nrai ales in substanta cenugie (sateliti a pericarionului). (celula lui Del Rio. Este singura nevroglie de origine mezenchimatoasl. cunoscut sub numele de factor de proliferare gliald. car€ se continui gi in prelungiri. iar la polul opus au o prclungile ramificatd.Hortega). se glseqte in substanJa cenugie.l sau sdruri de aur). dispusi in giraguri lungi.os ccntl'al a) nracroglia : -ncvroglia protoplasmaticir. : Ncvloglia sistcnrului ner\. Macroglia b) ol igoden droglia. -nevroglia epiteliali.(Diculescu. in uronom. dar rnai ales in substanla albi. se puu Dupd topografia lor.

15 Micrologii. Se caracterizeazi prin prelungiri scurte ramificate- ii Fig. I TESUTURT Fig. in citoplasm[ prezint! diferenlieri fibrilare numite gliofibrile.nglionul spinal.IITSTOT.OGIE .LUCR. impregolre argentici. Fig. 16 G. Col HE Neuronii pseudounipolari apar mari. Micrologia are corpul celular mic ovalar 9i prclungiri bogat ramificate. Fig.. albastru de toluidinl. Fig. impr€nare rrgerticl. (I ) t24 . alezali central. (2).RI PRACTICE VOL. in jurul lor o coroana de ncvroglii satelite. Aceste ramificafi au aspect spinos.ticc. 13 Ncvroglii protoplasm. Sunt celule mici cu oucleu rotund li cu prclungiri rare 9i pulin ramificate. l2 Nevroglii tibroase. tmpregnare argertlctr. care se continua $i in prelungiri. 14 Oligodendroglii.

UCRARI PRAC fICF] VOL.HISTOLOCIE . c) lemnocitele Sinapsa Legdturile dintre neuroni se fac prin intennediul sinapselor Fsinapse axo-somatice. de exemplu. Fsinapse axo-dendritice. cu nucleu turtit. rrrrrc. Are rol in formarea mielinei. (schemi generali) Neuronii pot stabili legituri de tip sinaptic Ai cu alte lesuturi . dupd prelucriri histologice speciale (impregnare argentic[). La microscopul optic. I TESUTURI Nevroglia sistemului nervos periferic a) nevroglia perineuronali (sateliti). la fibrele nervoase mielinice periferice. se giscsc celulc l. agezali in cerc (corpii neuronali au fornrd sfericd). formAnd injurul fiecdrui neurot. constituie un inveli$ (teaca lui Schwann) peste teaca de mielini. s-au evidenliat tenninalii axonale cu butoni sinaptici pe suprafaja dendritelor sau pericarionului.t.ncuroll pscudouuipolar 2. in junrl ncuronilor ncvroglice satclitc. : Fig. Fsinapse axo-axonice (rare).l8 Celula Schwann. care pe sec{iune aparcunucleii ovoizi. rorund. cu nucleolr. veziculos. Fig. Celula Schwann este mare. se intilnegte in ganglionul spinal. t25 . joncfiunile neuro-musculare sau leglturile cu epiteliile senzoriale. Sunt agezate in juml neuronilor din ganglionii spinali 9i ganglionii simpatici. Cclulclc nctvoasc apar nrari. a5czat central. ncvroglic satclitA (schemi gcncrali) b) celulele lui Schwan. l7 Neuron pseudounipolar.t o pdtura de celule. ca o coroani li lcsur conjunctiv. cu nuclcu caraclcristic cclulci ncrloase.

....................JNCTIV. HEMATOPoIEZA APARATUL CARDIO-VASCULAR TESUTUL NERVOS .. MoRI'oLoGTA ELEMENTELOR FIGURATE SANGELE... ELEMENTE COMPONENTE TESUT CONJUNCTTV VARTETATI DE TESUT CONJr.....__ll7 127 ........... ........ ............18 ............... MUCOASE $r SEROASE ..........HISTOLOGIE _ LUCR.............. ...............29 CELUTA ...CONSTITUENT TISULAR TESUTURI CONJ UNCTIVE.74 TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA SANGELE.............ARI PRACTICE vol-..........I TESUTURT CUPRINS TEHNICA DE OBTINEREA PREPARATIJLUI HISTOLOGIC MrcRoscoPul $r UTtLtzAREA LUr .......

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->