Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________

CUPRINS 1. Definiţia elementelor galvanice. Tensiunea electromotoare. Reacţii de

Pag .

electrod, Reacţii de celulă..................................................................................... 3 2. Elemente galvanice reversibile şi ireversibile................................................. 9 Bibliografie............................................................................................................ .

11

Elemente galvanice
1

din care cel puţin una este conductor ionic (soluţie de electrolit).Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ 1.e. mai rar solid). la interfaţa fiecăruia existând un salt de potenţial. tensiunea electromotoare a unui element galvanic este diferenţa dintre potenţialele interioare (Galvani) a celor două faze terminale. În acest caz elementul se va reprezenta schematic ca în Fig. cele două faze terminale ale elementului trebuie să fie constituite din acelaşi material (metal). În cazul cel mai general. Egalitatea celor două faze terminale se realizează cel mai simplu prin aceea că metalul MII este adus în contact cu un conductor MI .m. ele sunt constituite dintr-un lanţ electrochimic format din două metale reunite printr-un electrolit (soluţie. iar cele două faze terminale sunt metale. ea nu este accesibilă unor determinări experimentale. În cazul general. iar lanţul său electrochimic va avea forma: MI/soluţie de electrolit/MII/MI 1 2 3 4 = 1 (2) Practic egalitatea de material a celor două faze terminale se realizează şi atunci când cele 2 . Definiţia elementelor galvanice. tensiune Galvani dintre cele două faze terminale este identică cu tensiunea Volta între ele (potenţialele de suprafaţă fiind egale se anulează). definit ca şi potenţialul electrodului respectiv. care poate fi determinată experimental. lanţul lor electrochimic este format din mai multe faze conducătoare în contact. Tensiunea electromotoare. În acest caz. Pentru cazul cel mai simplu când elementul este format din doi conductori electronici: MI şi MII uniţi prin soluţia unui electrolit. el se va nota prin: MI/soluţie de elctrolit/MII (1) În lanţul electrochimic al elementului avem doi electrozi: MI/elctrolit şi MII/electrolit. Cele două potenţiale de electrod vor fi evident diferite.) a elementului respectiv. 1. Reacţii de celulă Elementele galvanice (pile electrice) sunt sisteme care produc energie electrică din energie chimică. diferenţa dintre ele numindu-se tensiune electromotoare (t. În cazul cel mai simplu. topitură. Pentru ca tensiunea electromotoare a unui element galvanic să poată fi determinată experimental. Fiind o tensiune Galvani. Reacţii de electrod.

2. 1. Astfel elementul având lanţul reprezentat prin relaţia (2). Însumarea algebrică a acestor căderi de potenţial dă tocmai tensiunea electromotoare a elementului. combinaţie greu solubilă). Element galvanic simplu Elementul galvanic poate conţine între cele două faze terminale mai multe faze conducătoare: straturi acoperitoare ale metalelor. ΔΦ23 (între soluţia de electrolit şi MII) şiΔΦ3-1 (între MII şi MI). iar metalele MI şi MII care formează electrozii diferă de metalul MIII al conductorului de legătură. De asemenea cele două metale sunt cufundate în două soluţii de electrolit diferite. ElI şi ElII care sunt aduse în contact prin intermediul unei diafragme. întrucât bornele instrumentului fiind constituite din acelaşi material (de obicei Cu). cele două metale diferite MI şi MII trec în acelaşi metal. prezintă trei salturi de potenţial corespunzător celor trei limite de separaţie: ΔΦ1-2 (între MI şi soluţia de electrolit). Prin însumarea acestor căderi de potenţial rezultă: 3 . Fig. Aşadar un element galvanic complex ar putea avea forma indicată în Fig. S-a ales un exemplu în care metalul MI este acoperit cu un strat acoperitor A (oxid. precipitate.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ două metale diferite MI şi MII sunt aduse în legătură electrică directă cu un instrument de măsură. mai multe soluţii de electrolit. Lanţul electrochimic al acestui element are forma: MIII/MI/A/ElI/ElII/MII/MIII (3) La fiecare interfaţă din lanţul electrochimic al elementului apare un salt de potenţial.

Fără îndoială că el este cauzat tocmai de existenţa tensiunii electromotoare. respectiv reacţiile chimice care îl generează. Cu toată imperfecţiunea tehnică. Element galvanic complex Scurtcircuitând cele două faze metalice terminale într-o rezistenţă. Volta la sfârşitul sec XVIII. un instrument va indica trecerea unui curent de la Cu la Zn. În acelaşi fel şi tensiunea electromotoare a unui element galvanic complex se obţine prin însumarea căderilor de potenţial existente la diverse limite de fază. iar electrodul de Zn polul negativ al elementului. 2. fiind alcătuit dintr-o serie de plăci de cupru şi zinc despărţite prin bucăţi de stofă îmbibate cu soluţie de H 2SO4. un instrument legat în serie va indica trecerea unui curent electric. Mai târziu s-au formulat o serie de întrebări: 4 .Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ ΔΦ= ΔΦ1-2 + ΔΦ2-3+ ΔΦ3-1 =(Φ1+Φ2)+(Φ2+Φ3)+(Φ3+Φ4)=Φ1-Φ1´=E (4) adică s-a obţinut tocmai tensiunea electromotoare E. În acest fel. Primul element galvanic a fost construit de A. Fig. le vom discuta mai bine pe baza unor exemple concrete de elemente galvanice. elementul Volta a permis realizarea unei serii întregi de cercetări importante. care prin definiţie reprezintă diferenţa dintre potenţialele Galvani a celor două faze terminale. electrodul de Cu este polul pozitiv. dar mecanismul trecerii lui. Lanţul electrochimic al acestui element are foma: Zn/H2SO4/Cu (5) Scurtcircuitând placa de Cu cu cea de Zn printr-o rezistenţă.

În mod concret. este însoţită (generată) de următoarele reacţii de electrod: Reacţiile de electrod ce au loc sunt: electrodul de Zn: electrodul de Cu: Zn→Zn2+ + 2e2H+ + 2e. care este un sistem destul de complex. Legătura dintre curentul generat de element şi reacţiile chimice care se produc în el a fost formulată de Faraday. Constatându-se că în timpul debitării de curent de către curent de către element la suprafaţa electrozilor au loc reacţii electrochimice (electronare şi deelectronare). a indicat contactul metal/electrolit ca loc de apariţie a tensiunii electromotoare. S-a arătat că electrodul la care are loc un proces de deelectronare se numeşte anod. respectiv pentru ca elementul să debiteze curent. reacţii de celulă. teoria chimică a indicat just sursa de energie a elementului. Abia în 1857 August De la Rive emiţând aşa-zisa teorie chimică a tensiunii electromotoare a elementului. arătând că ea apare tocmai datorită transformărilor chimice în element. Volta a emis aşa-zisa teorie de contact a tensiunii electromotoare. Trecerea unui curent electric prin sistemul metal/soluţie de electrolit/metal este obligatoriu însoţită (generată) de un proces de deelectronare la un electrod şi de un proces de electronare la celălalt. având lanţul electrochimic dat de relaţia (5). conform căreia tensiunea electromotoare a elementului galvanic este localizată la locul de contact a două metale. nu există limită de contact între metale. Teoria contactelor nu poate da o explicaţie satisfăcătoare referitoare la energia electrică furnizată de element. însă pentru măsurarea tensiunii electromotoare.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ – Pe baza căror surse energetice se produce lucrul electric al elementului galvanic? – În ce parte a elementului. Trecerea unui curent electric de la electrodul drept la electrodul stâng printr-un circuit exterior este evident însoţită de trecerea aceluiaşi curent în interiorul soluţiei. în cazul elementului Volta. trecerea unui curent exterior de la electrodul de Cu la cel de Zn. Reacţiile electrochimice care au loc la electrozi se numesc reacţii de electrod.→H2 (6) (7) 5 . Este adevărat că în elementul Volta descris. iar suma lor. el trebuie închis printrun circuit exterior. de la electrodul stâng la electrodul drept. iar cel pe care are loc un proces de reducere – catod. ceea ce va aduce la apariţia unui contact metal/ metal. reprezentat de ecuaţia (5). apare tensiunea electromotoare? Rezolvarea acestor probleme a necesitat apoape un secol.

catodul este polul pozitiv.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ Reacţia de celulă. Tensiunea electromotoare a elementului va fi evident localizată la cei doi electrozi. ceea ce este în acord cu sensul convenţional al curentului. reprezintă un curent pozitiv. Ea va fi dată de diferenţa dintre potenţialul electrodului mai pozitiv şi a celui mai negativ. Datorită acestui fapt. cele două soluţii fiind separate printr-un perete poros semipermeabil. Lanţul eletrochimic al acestui element se scrie: Zn/ZnSO4/CuSO4/Cu (11) La scurtcircuitarea celor doi electrozi printr-o rezistenţă. În conformitate cu sensul curentului. se constată trecerea unui curent de la electrodul de Cu (care este deci polul pozitiv al elementului). dar separat în spaţiu. iar anodul polul negativ al elementului. 6 . Se constată că tocmai faptul că reacţia de celulă neutră din punct de vedere electric se compune din două reacţii de electrod electrochimice (la care participă şi sarcini electrice) care au loc concomitent în timp. localizate la cei doi electrozi. în interiorul soluţiei de electrolit. surplusul de electroni de pe anod (Zn) se vor deplasa spre catod (Cu).= ΔΦCu . se consumă electroni. În consecinţă. curentul va avea sensul de la anod la catod. de la catod la anod. El se compune dintr-o lamă de Zn cufundată într-o soluţie de ZnSO4 şi o lamă de Cu cufundată într-o soluţie de CuSO4. deci exact invers decât la celula de electroliză. fiind trasportat de ionii existenţi în soluţie. lucru constat experimental. locul de desfăşurare a reacţiilor generatoare de curent. dar în acord cu reacţiile ce au loc: de deelectronare (oxidare) la anod şi electronare (reducere) la catod.ΔΦ. la electrodul de Zn (care este polul negativ). adică: E = ΔΦ+ . în timp ce pe electrodul de Cu (care în urma desfăşurării pe el a unei reacţii de electronare devine catod). care este suma celor două reacţii de electrod va fi: Zn + 2H+ → Zn2+ + H2 Zn + H2SO4 → ZnSO4 + H2 (8) (9) Se observă că în urma desfăşurării celor două reacţii de electrod pe electrodul de Zn (care devine anod întrucât pe el are loc o reacţie de deelectronare) apare un surplus de electroni. face posibilă generarea de curent electric de către element.ΔΦZn (10) Drept exemplu al unui element cu doi electroliţi serveşte elementul Daniell-Iacobi.

În alte elemente însă. în soluţia mai diluată.→ Cu Reacţia de celulă: Zn + Cu2+ ↔ Cu + Zn2+ Zn + CuSO4 ↔ ZnSO4 + Cu (14) (15) (12) (13) Surplusul de electroni care apare la electrodul de Zn se va deplasa spre electrodul de Cu. energia electrică este generată de o transformare chimică. 7 .ΔΦZn (16) cu condiţia ca diferenţa de potenţial între cele două soluţii (potenţialul de difuziune) să fie neglijabilă (prin intercalarea unei punţi de sare). În cele două elemente galvanice menţionate până acum. Tensiunea electromotoare a elementului va fi dată de: E = ΔΦCu . În acest caz. formate din doi electrozi ai aceluiaşi metal. având deci lanţul electrochimic: M/MA(c1)/MA(c2)/M (17) cele două procese de electrod vor fi exact contrare. cufundaţi în soluţia aceluiaşi electrolit la concentraţii diferite. Asemenea elemente se numesc elemente chimice. din soluţia mai concentrată. care este suma tuturor proceselor electrochimice care se petrec în interiorul elementului. desfăşurarea reacţiilor de electrod descrise de relaţiile (12) şi (13) determină debitarea de curent a elementului. Ca urmare şi în cazul experimentului Daniell-Iacobi. Aceste elemente se numesc elemente de concentraţie. unde există un deficit de electroni. În timpul funcţionării elementului se produce un transport de materie.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ Reacţiile de electrod sunt: electrodul de Zn: Zn → Zn+2 + 2eelectrodul de Cu: Cu2+ + 2e. iar aceasta înseamnă un curent pozitiv în sensul constat experimental (de la Cu la Zn). energia electrică apare ca rezultat al variaţiei de entalpie liberă ce însoţeşte transportul substanţei între cele două soluţii de concentraţii diferite.

. Elemente galvanice reversibile şi ireversibile Din din punct de vedere al reversibilităţii între energia chimică implicată în reacţia de celulă şi energia electrică generată. când curentul debitat nu este prea mare. elementul continuă să producă curent. De asemenea se constată că în timpul funcţionării. În concluzie.m. Dacă acestui element i se aplică o tensiune de semn contrar tensiunii electromotoare propii. elementul nu produce curent. dacă tensiunea exterioară este puţin mai mică. în element să nu se producă nicio reacţia de celulă să aibă loc numai în timpul debitării de curent. c) La debitarea unui curent nu prea mare să-şi păstreze o t. iar cel de Zn la borna negativă a sursei). conform legii lui Faraday. Exemplul clasic al unui element ireversibil îl constituie elementul Volta. iar pe electrodul de Zn se depun ionii de Zn2+ din soluţia de ZnSO4.m. constantă.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ 2. cantitatea de energie produsă fiind proporţională cu cantitatea de substanţă transformată. Drept exemplu al unui element reversibil serveşte elementul Daniell-Iacobi cu lanţul electrochimic dat de: (-) Zn/ZnSO4/CuSO4/Cu (+) Reacţia de celulă este: Zn + CuSO4 ↔ ZnSO4 + Cu (19) (18) Ea nu are loc decât dacă se închide circuitul exterior.e. tensiunea elementului Daniell-Iacobi rămâne constantă. elementele galvanice se împart în două: elemente reversibile şi ireversibile. având lanţul electrochimic: Zn/SO4/Cu (20) 8 trasformare chimică. se produce reacţia chimică inversă: electrodul de Cu se dizolvă în soluţia de CuSO4. trebuie să fie inversă celei care au loc când elementul debitează curent. cu puţin mai mare ca aceasta (adică transformăm elementul galvanic în celulă de electroliză: electrodul de Cu legat la borna pozitivă.e. b) Reacţia de celulă care se produce aplicând elementului o tensiune exterioară cu puţin mai mare decât t. Dacă tensiunea exterioară este egală cu tensiunea electromotoare. un element este reversibil dacă sunt îndeplinite condiţiile: a) Când circuitul este deschis.

în procesul de electroliză care are loc.e. vom folosi ca exemplu din nou elementul Daniell-Iacobi cu lanţul eletrochimic dat de relaţia (11). cantitatea de electricitate furnizată în urma acestor transformări este zF. De asemenea. relativ mare. iar pe cel Zn are loc descărcarea hidrogenului. proprie nu este inversă celei care are loc când elementul debitează curent. cu puţin mai mare ca aceasta.m.e.m. şi mărimile termodinamice ce caracterizează reacţia generatoare de curent.e. b) Reacţia de celulă care se produce când se aplică elementului o tensiune exterioară de semn contrar cu puţin mai mare ca t. Această împărţire a elementelor galvanice în reversibile şi ireversibile este necesară întrucât numai pentru elementele reversibile se poate stabili o relaţie între t. care apoi scade repede în timpul debitării de curent. să nu apară deviaţii sesizabile ale potenţialelor de electrod. existentă între electrozi. scade foarte repede când elementul debitează curent. respectiv a t. se poate determina z – numărul de electroni implicaţi în reacţiile de electrod. Presupunând că are loc dizolvarea a 1 mol de Zn şi depunerea a 1 mol de Cu. toate procesele din element să rămână în echilibru.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ Reacţia de celulă este: Zn + H2SO4 → ZnSO4 + H2 (21) Ea are loc nu numai în timpul funcţionării elementului. În concluzie. continuă. Cu alte cuvinte. cu alte cuvinte. 9 .m. c) T.m.e.e. Energia furnizată de elementul galvanic este produsul între cantitatea de electricitate care trece de circuit şi t. chiar când acesta debitează curent.m. Pentru stabilirea unei asemenea legături. Dacă pilei Volta i se aplică o tensiune de semn contrar tensiunii electromotoare propii. un element este ireversibil. elementele ireversibile prezintă la început o t.m. ci şi atunci când elementul nu debitează curent. Intensitatea curentului care trece o considerăm atât de mică încât. dizolvarea Zn în contact cu soluţia de H2SO4. de la valorile lor de echilibru. nu se produce deci reacţia inversă celei corespunzătoare debitării curentului de către element. dacă : a) În element se produc transformări chimice. chiar când circuitul exterior al elementului este deschis. Din împărţirea reacţiei de celulă dată de relaţia (15) în cele două reacţii de electrod (12) şi (13). adică: Q = I•t = z•F. electrodul de Cu se dizolvă .e.

Timişoara. Bucureşti. E. O. Bucureşti. Editura Facla. va fi: E = -ΔG/zF (23) (22) Variaţia (scăderea) entalpiei libere a elementului Daniell-Iacobi se datoreşte tuturor reacţiilor generatoare (însoţitoare) de curent şi anume: dizolvarea Zn. G. Editura Tehnică. www. Rădoi. Electrochimie. Atanasiu. G.ro 10 . migrarea ionilor prin limita de separaţie între cei doi electroliţi. I. tensiunea electromotoare de echilibru. M. depunerea unui mol de metal. 1970 6. www. Radovan. A. 1978 3.referate. I.super-referate. M. diferenţa între potenţialul electrodului mai pozitiv (Cu) şi cel al electrodului mai negativ (Zn).com 8. după cum s-a menţinonat deja. I. energia electrică furnizată de element. Bucureşti 1986 5. Tensiunea electromotoare exprimă. Schönberger. adică: E = ΔΦCu(+) . va fi: -ΔG = zFE de unde. Chimie fizică 3. exprimată în volţi.Elemente galvanice ______________________________________________________________________________________________ Având în vedere cele de msi sus.referate\clopoţel.com 7 www.ΔΦZn(-) (24) Bibliografie 1. Rădoi. Electrochimie-Proprietăţi teoretice. Nemeş. Niac. zFE. Editura Tehnică. Editura Academia Republicii Socialiste România. depunerea ionilor de Cu. 1970 4. C. Radovici. respectiv. Introducere în chimie fizică-Electrochimie. Murgulescu. transportul electronilor de la Zn la Cu. Variaţia entalpiei libere ΔG la dizolvarea. 1974 2. I. Electrochimie. trebuie să fie urmată de scăderea entalpiei libere a elementului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful